OPERELE

PRINCIPELUt

DIMITRIE CANTEM1R
PUBLICATE DE ACADEMIA ROMANA

TOMUL VIII
 PRINCIPELE DIMITRIE CANTEMIR
...

HRONICUL
VECHIMEI A

ROMA\O-MOLDO-VLAHILOR
PUBLICAT

SUB AUSPICIILE ACADEMIEI ROMANE

DE PRE

OBIGINALUL MANUSCRIPT AL AUTORULUL PASTRAT !INT ARCHIVELE

PRINCIPALE DIN MOSCVA ALE MINISTERULUT DE EXTERNE

DE

GR. G. TOCILESCU
MEMBRII AL ACADEMIEI ROMANE.

CU UN PORTRET $1 DOUR' FACSIMILE

BUCURESCI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL GOBL" STRADA DhINEI, 16
s-BoR ION ST. RASIDESCU
1901.
 PR ECUVNTARE.

§ 1.
Una din cele d'intaiii si mai statornice preocupári ale
Academiel Romane a fost adunarea i tiparirea operelor
Principelui Dimitrie Cantemir.
Inca din anul 1869, ilustril de fericita memorie Alexandru
Hasdeil. (1) si Episcopul Melchisedec (2) atrageati atentiunea
inveIatei companii: ca in biblioteca Academiei de Teologie
din lavra Sf. Sergiil de langd Moscva se afla manuscriptul
in limba latina al operei Descriptio Moldaviae a lui Dim.
Cantemir. In anul urmator, Academia de Sciinte din St.
Petersburg trimitea Consulatului rusesc din Bucuresci, dupa
intervenirea Guvernului roman, douè manuscripte ale ace-
leial scrieri, dupa care in 1872 regretatul A. Papiu Ilarian
publica primul torn al operelor lui Cantemir sub titlu : De-
scriptio Moldaviae (3). Tref ani dupd aceea aparea tomul
al doilea cu traducerea in românesce a Descrierd Molda-
viei fäcuta de re'posatul Dr. Iosif Hodosiu, dupa textul ori-
(I) Annalele Societalii Academice Romane, seria I, tomul I, p. 203.
(2) Operele Principelui Demetriu Cantemiru, tomu I, Descriptio Moldaviae, ed.
A. Papiu llarianu, Bucuresci 1872, pag. VIII.
(3) Vecri nota precedentl.
VI PRECOVINTARE

ginal (1); apol in anil urmatorl: tomul al treilea 0 al patrulea

cuprinlénd Istoria Imperiulid Otoman: partea I, crescerea
partea II, scdcierea lid, tradusa dupà editiunile englesa,
francesa i germana, de acel4 regretat membru al Aca-
demiei nóstre (2); 0, in fine, tomul al cincilea, partea I ;

Evenimentele Cantacuzenilor fi Brdncovenilor ; partea II,

Divanul lumel, dat la luminä prin ingrijirea reposatului G.
Sion (3).
In §edinta de la 25 August 1877, Societatea Academia.
Romana, dup5. propunerea Sectiunil sale Istorice, a decis
a-mi incredinta o misiune in Rusia pentru cercetarea, de-
copiarea i colationarea manuscriptelor Principelui Dim. Can-
temir, i altor acte i manuscripte Inca necunoscute privitóre
la istoria nationala (4). Acésta era prima misiune sciintifica
in strainatate organisata de Academia nóstra, i m'am silit

(1) Operele Principelui Demetria Canterairu, tomu II. Descriel ea Moldaviei, Bu-
curesci 1875.
(2) Istoria Imperiului ottomanu, crescerea si scadei ea lui, cu note jdrie instruc-
tive de .Demetriu Cantemiru, Principe de Moldavia, traducere rornana de Dr.
Ios. Hodosiu, Bucuresci 1876.
(3) Operele Principelui Demetriu Cantemiru, tiparite de Societatea Academica
Romana, tomu V, Partea I. .Evenimentele Cantacuzinilor si .Brancovenilor.
Partea II. Divanul, publicate si insotite cu ua prefatia si unti glossariu de G.
Sion, Bucuresci 1878. Divanul, retiparit dupa prima editiune din lai, anul
1698, s'a dat name in redactiune romanésca, iar nu i in textul grecesc. Tran-
scriptiunea s'a facut cu ortOgrafia sari modul de scriere provisoria adoptat pe
atund de Societatea Academia, cu sistema adica etimologica, in caractere lip-
site de semne diacritice, ceea-ce, dup. cum recunosca editorul insui, ce cu
neputinta ca o transcriptiune a se 136t face exact i lectorul nu va puté ceti
.

unele cuvinte dupl rostul original al operel.,

(4) Annalele Socielatii Academice .Romane, torn. X, sect. I. p. 29 30, 40 ; tom.
XI, p. 26, p. 43 : Instfruc/iunile date de Delegaliune d-lul Gr. G. Tocilescu
pentru misiunea sa in .Rusia. Cf. Annalele Societatii Academice, t. IX, p.
21, 25; t. X, p. 15-18.
 PRECEIViNTARE VII
,
a o indeplin1, timp de patru luni de (Jae, ast-fel cum mi-a
stat prin putintà (I).
Voiu aminti. acl numal resultatele obtinute cu privire la
Cantemir.
In Biblioleca Archivelor princifiale din Moscva ale Minis-
terulta de Externe am ga'sit sae manuscripte Cantemiriane.
Din acestea, manuscriptul Hroniculul vechimet a Romano-
Moldo-Vlahilor 1-am colationat cu editiunea tipAritá in Iasi
la 1837 , manuscriptele lstoria Ieroglificd, 661 fol, si Corn-
pendiolum universae Logices inslitutiones, 88 fol, le-am co-
piat singur, primul chiar cu literele cirilice si cu semnele ori-
ginalului, l'asAnd ca manuscriptele Curanus i Historia Mol-
do-Vialzica sa fie in urrnA copiate. Cel d'al séselea manu-
script: Dell'acrescimento e decadendza del' Impero Othomano
osia epitome dell' Istoria Turca, tradotta in Italiano da
Antioco Principe Cantemir, figlio dell' autore, cu annotazioni
la dinsa, este traductiunea in italienesce a originalului la-
tinesc pgstrat in Biblioteca Mus'eului asiatic din St. Peters-
burg si intitulat : Demetrii Cantemiri lzistoria incrementorum
ague decrementorum Aulae Othomanicae, cu annotationes

(1) Despre resultatele cercearilor nOstre la Odessa, Kiew, Moscva cu impre-

jurimi 8 St. Petersburg, a se vedé cele doue' raporturi ce am presentat Aca-
demiei in t. XI, 45-74. In acelasi torn, p. 5, raportul Delegatiunii : (Cu mul-
ramire venirn a ye aduce la cunoscint'a ca d-1 Gr. Tocilescu. . . s'a intors de
acolo (din Rusia), cu un succes ce a intrecut asteptdrile ndstre.2. Cf. Raport
asupra activitilla Academie% Ronaine cu ocasiunea serbdrd de 25 anY a exis-
ten/et sale, 1866-1891, de D. A. Sturdza, Secrelarul general al Academia .Ro-
mane, in Serbarea oniversard de la II f; Aprilie z8pr, Bucuresci 1891, p. 33:
gCercearile d-lui Tocilescu ad fost réspldtite cu cel mai deplin succes. D-sa
a descoperit un num'èr insemnat de manuscripte autografe ale lui Cantemir,
cuprinclênd scrieri cu totul necunoscute pang atunci si documente prepse
despre vieta lui in Rusia. 0 parte din aceste descoperiri ad fost publicate in
Operele lui Cantemir editate de Academied)
VIII PRECUVINTARE

ad (incrementa el decrementa) Historiae othomanicae, sub

Nr. 51, 52 si 53.
In Biblioteca Acaderniel leolog-ice din lavra Sf Serga,
am descoperit alte patru opere ale Principelui Dimitrie Can-
temir. Din acestea: Loca obscura in Calechisi, guae ab Ano-
nymo Authore slaveno idiomate edita et Pervoe ucenie otrokom
intitulata est, dilucidata autore Principe Demetrio Cante-
mirth, un volum in-4°, sub Nr. 227/568, pagine 247, si Sacro-
sanctae scientiae indepingibilis imago, tomus primus, quo
comprehenduntur Theologophysices principia sacra authore
Demetrio Principe Moldavo, un vol. in-4° sub Nr. 256/569,
pagine 338, le-am copiat in intregime. Din loannis Baplistae
Van-Helmont physices universalis doctrina et Christianae
fidei congrua, el necessaria philosophia, un vol. in-4°, pa-
gine 820, am reprodus numai partile propril ale autorului
roman. Cel d'al patrulea manuscript : Institutio Logices,
id est de philosophiae instrumentali arte habitus, un volum
in-4°, sub Nr. 308/567, pagine 293, contine de la pag. 1-74
textul aceluiasi mic tractat de logica al lui Cantemir, de
care am vorbit mai sus; iar de la pag. 74 pand la fine,
tractatul de logical al dascalului sal Ieremia Cacavella sub
titlu : Institutio logices ad mentem neotericorum philosopho-
rum, care a re'mas necopiat.
In Biblioteca Museului Asiatic din Petersburg aflardm, pe
langa manuscriptele deja amintite (Historia incrementorum
atque decrementorum Aulae Othomanicae, i Descriptio Mol-
daviae), alte done' manuscripte Cantemiriane, pe earl le-am
copiat: Vita Constantini Cantemirii cognomenlo senis Mold.
P. P. autore Demetrio Cantemiro Principe Moldaviae, 179
pag. in-folio, si Collectanea Orientalia sail Principis De-
 PRECIIVINTARE IX

metrii Cantemiri, Variae schedae et excerpta e aulographo

descripta, 54 foi, in-4°.
In fine, deosebit de alte mid scrieri compuse probahil
ocasional de Cantemir, ca: Panegiricul lui Petru cel Mare,
Panegiricul Sf. mucenic Dimitrie Thesaloniclzianul, deo-
sebit Inca. de Planul Constantinopolulzd ridicat de acela0
Principe, precum 0 de portretele familiel Cantemiresci, am
descoperit qi copiat in Archive le Ministerului de Externe din
Moscva i din Petersburg, precum 0 in Archive le Senatu-
lui §i Sf. Sinod din Petersburg, un numér insemnat de do-
cumente continénd corespondenta lui Dimitrie Cantemir
alte acte privitóre la dinsul 0 la epoca lui (1).
Dintr'acest material aà de pretios, pus in intregime la
dispositiunea Academiei nóstre, mult regretatul Al. Odo-
bescu a dat la lumina in a. 1883, sub titlu: Operele Prim-
cipelui Demetrizt Cantemiru fiublicate de Academia Romana,
tomul al VI, Istoria lerogliflca, opera originald inedita,
scrisd in limba romanerscd la 1701. Tipárirea s'a fácut insA
in transcriere cu litere latine i dupd ortografia de atunci
a Academiei, ortografie provisorie i care nu puteà da o
transcriptiune pe deplin exactA a textului original. De ase-
menea In ace14 torn s'a publicat : Compendiolum Univer-
sae Logices institutionis, auctore Principe Demetrio (ante-
mirth i Encomiun in I. B. Pan-Helmont et viriutem plzysices
universalis doctrinae eius.
Tot in a. 1883 a aparut tomul al VII-lea: « kita Con-
stantini Cantemyrii cognomento senis, Moldaviae Principis,
auctore Demetrio Cantemiro Principe Moldavo, ex autographo

(1) A se ved6 inventariul documentelor, manuscriptelor, facsimilelor qi cgrti-

lor depuse la Academie odat5. cu raportul despre misiunea inea in Rusia, in
Annalele Societatii Acaclemice, t. XI, p. 65-74.
X PRECOVINTARE

aucloris» i <Collectanea Orientalia, Principis Demeirii

Cantemiri variae scheylae el excerpia e autographo de-
scrifita.»
In fine, aställ, in urma insarcinaril primite din partea Aca-
demiei (1), publicam ca tomul al VIII-lea al operelor lui
Cantemir manuscriptul Hronicului vechimei a Romano-Moldo-
Vlahi lor.

§ 2.
Acest manuscript, care se pastréza in Biblioteca Archi-
velor principale din Moscva ale Ministerului de Externe,
sub Nr. 807 (Nr. 103 vechiii), este un volum in-folio pe
hartie grósa, de 343 fol, ate 29 rinduri pe o pagina. Este
scris de dou6 mâni si anume : prefata romana si latina
(fOia 3-24), insciintare catra cititoriü si catastihul istoricilor,
gheografilor, etc. (fbia 25-30), apoi textul Hronicului de
la fbia 293 One: la fine (adica cartea X si cea din urma,
Tabla hronologhice'scd 0 Scara a lucrurilor §i a cuvintelor,
carile sint mai de inscimnat intr'acest Hronic), precum si
tote notele marginale cu indicatiunea autorilor consultati,
indreptarile i adaosele posterióre, tote acestea sunt scrise
de 'liana autorului insusi (2) ; iar restul manuscriptului este
copiat «de pe izvoduD lui Cantemir de un diac al s'ea «ne-
deplin stiutor ortografiii romanestiD, cum ne asigurd Dim.
Cantemir intr'o insciintare autografd (3). Lipsesc din ma-
nuscript patru fol, trei dupd pag. 407 (pag. 408-413),
si una dupa pag. 423 (pa g. 424 si 425). Legdtura este in

(1) Annalele Academiei Romane, Serra II, torn, XVI, p. 207,

(2) VecIf facsirailul Nr. 1.
(3) Vecri facsimilul Nr. 2.
 MUT VINTA RE XI

piele, cu scOrte gróse, avênd pe una din ele armele Prin-

cipelui imprese in aur (1).
Manuscriptul pórtd urmaorul titlu (fila I):
HRONICUL
VECHIMEI A
ROMANO-MOLDO-VLAHILOR
TNTlif PRE LIMBA LATINIASCA IZVODIT,
'TARA ACMIJ PRE LIMBA ROMANIASCA SCOS
CU TRUDA §I OSTENINTA LTA
DIMITRIE CANTEM IR
VOEVODUL §I DE MO§IE DOMN A MOLDOVIT,
§I A SVINTET RossIETII INPARXTIi CNTAz
Iu Sand Peterburg
ANNUL 7225
1717

Acesta este probabil insusi titlu ce autorul voià ca opera

sa sá porte, in casul când se va tiprI, i de aceea 1-a si
dispus ca atare (2). Data ins5. de '7225/1717 nu póte fi de-
cat anul cand s'a inceput traducerea Hronicului din lati-
nesce in romanesce, iar nu anul când ea s'a finit i s'a
prescris, pentru cA in textul Hronicului ne intimpin5, cum
vom vedé mai la vale, indicatiuni posteriOre acelei date.

(1) Vedi armele rcproduse in josul portretului Id Dim. Cantemir din frun-
tea cartii de fat5..
(2) Pe pagina 1 se cetesce urnatórea insemnare in limba rusdsc 5. facutä de
sigur mai tardiil de catre bibliotecarul Archivelor din Moscva : 4Xpomnia Mon-
Aanin u BaJniaxin commenuan line3eary A. Iianrerdupows Era Monitanenonis if 313116 in,
1717 rivy», adeca *Chronica Moldovei i Terii-Romanesci compusä de Principele
Dimitrie Cantemir in limba romandscI in anul 1717.>. Apoi cu altä man5. qi tot
rusesce se aratal cä manuscriptul a fost daruit de care Consilierul aulic Ban-
ti-Kamenski.
XII PRECIIVINTA RE

In gprecuvantarea», care urméza «prolegornenelor», au-

torul arata mai intaiti motivele ce 1-aii indemnat de a corn-
pune acésta opera, ca 0 Destriptio Moldaviae, 0 pentru
ce pe arnandou6 le-a scris el mai intaiii in limba latina (1).
«Inteacesta chip si no l. fiff-am lasat Pragmatia (lucrare) aéasta,
supt maT lungl tacére ; insa inpinsl, ,si poftiti find de la unit pri-
la/int streint, si mai cu didins, de la insotiri noastrd car/ taste
Academia stiintelor de Berolin, nu numat odatei sau de doaa ort, ce
de multe ort indemnatt, si rugatt find, pentru ca de incepdtura, nef-
mul, si vechimé Moldovénilor, precdt adevdrul pojeteste, macar cat de
prescurt, sd-t instiintdm. Asijderer de lucrurile, carile in vremile std-
pdnitorilor, din descdlecatul tariii Moldovel, cel veclzia, pand la vre-
mile noastre s'or fi tamplat, de stare' si pusul loculul el; de asezd-
mantul aendut, bisugul pdmantulul, ocolitul hotaralor, si de allele,
carile spre folosul vietii omenesa cautd; si Inc& si obicerele, legé,
terdmoniile politicesti si besericesttri de alte carile spre orandu-
tala si cinstesila omeniscd stetruesc, pre cat in putinta slabel noa-
stre stiinta va fi, sd-t adeverim. Cu a pomenitilor dard pritatint in-
demnare, si cu a Academia in inveildturt luminatd, zic, a Beroli-
nului poftire, cautatu-nf au a plini pravila, si. invatätura lui Platon,
care poruncéste : Non solum nobis, sed et Patriae et amicis viven-
dum, adeca : nu numai pentru folosul nostru, ce si pentru a Patriii
ceva A. slujim, si pofta prilatinilor kos a lash, sä nu ne aratam*.
Tot acolo mai departe Cantemir arata timpul cand a scris
latinesce cele doué opere ale sale, i cand a inceput sa
prefaca Hronicul din latinesce in românesce (2) :
55
Cu dui ani mal denainte, &Pala kotdrard /dr& Moldova, cu ta-
bld gheograficd, cit catd osirdie si trudd s'au putut, de plin, precum
ni sd pare, s'au siruit. kijdere in anul de euran(l treent, lire-
nicul vechimet nimulut Moldovenese (in cariles tot numele Vlahilor
sa cuprinde), de la vremile hif Avgust ChesarT, si maT pre urma

(1) Editiunea de fatk pag. 178-179.

(2) Editiunea de fatä, pag. 179-180.
 PRECUVINTARE XIII

de la Traian panä la inturnaré lul Dragos Voda din Ardial, la lo-

cul si la mosiia sa, pre cat maim si vrémé ni-au dat, desdviltvit l-am
istorisit. lard intr'acest an, puind nedéjde In Dumnezaiasca agiu-
torinta, cules-am hronicul Moldova de la pomenitul Dragof Vod,
pand la domnia lie pfdnild Vod, feCorul lzd Vasilie Vod... .insd
acisti ate, find de not in limba ldtinfascd scrise, ,Fi alcdtuite, soco-
tit-am, cd cu strtimbdtate, incd si cu pdcat va fi, de lucrurile noastz e,
decita innainte, mat mit streinif, de cid at nogri sd ;rile. De care
lucru acmu de iznoavd ostenintd lueind, din limba ldtinlascd fard,s1
pre cer a noasti d romileascd le prefacem.x.
Prin «acmu» din frasa de mai sus credem ca autorul
intelege anul 1717, cand de sigur el a inceput traducerea
Hronicului din latinesce in romanesce, traducerea fdcênd-o
in Petersburg.
Cuvintele pe cari intemeiem aceste afirmari ale nóstre
sunt cele urmdtóre:
I). «Annul 17170 si «Sanct Peterburg» figuréza, cum ye-
cluram mai sus, in titlu chiar al operel manuscripte a Hro-
nicului.
II). Aceeasl data 1717 resultà si din urmatorul pasagiii
aflator in «pridoslovie» si in «praefatio» a carp:
«Asijderé vor aräta, precum anii niamului lor, de cat a altor
niamuri Evropesti, cu multul mai multi, si virsta lor, de cat a multora
mai matora, si mai véche sä fie, ca ceita ce inceputul annilor kr taste
de la acesta innapot, cu *o mie ,cerse sute fi slice annt (1).»
Iar in textul latinesc (2):
«Etenim declarabunt, Moldovlachicae nationis annos, reliquis
multo numerosiores, et aetatem illius multo provectiorem, caeterisque
antiquiorem esse: utpote guru epochae suae, ab hinc retro, supra
milk sexcentis, decemque annis, initiurn agnoscatd>

(1) Editiunea de fat5, pag. 24-25.

(2) Idem, pag. 46.
XIV PRECUVNTABE

Cantemir punend colonisarea Daciel de cdtre imp'eratul

Traian in anul 107 dupA Chr. (1), daa. la 107 addogim
cei 1.610 ani de mai sus, avem 1717, adecg tocmai anul
care figur6z6 in titlul matiuscriptului.
III). Avem dovecli procurate de insu0 Cantemir, cà primul
volum al Chronicului latinesc «desavir0t istorisit» el il corn-
pusese la Moscva, iar traducerea in ronAnesce o Meuse
in Petersburg.
Inteadev6r, iatà ce ne spune autorul la inceputul cap.
IV din cartea IX:
eMdrturisesc cititoriulu, cd cand scrilam Ilronicul nostru la Mose,
unde cdrtile de trtabd incd tot sint rdri; afiandu-ne, pe Bonfin Is-
toricul (carile Intre totI scriitorii, pentru lucrurile UngurestI mai cu-
rat, si maI credinéos sä are) la mânä a ave n'am putut ; ... Iard
acmu and de iznoavd din Ldtinesc, in limba Romane'scd I am pre-
fdcut, nu nurnd Bonfin, ce i altii cAtl-va Istorid la manA viindu-ne,
IT-am InfAtosétu cu Hronologhiia 1u Rictiol, etc.» (2).
Ast-fel Cantemir qicênd: <când scrilam Hronicul nostru
la Mosc», insemne0 c'd acum cand scrie aceste cuvinte el
nu mai este la Moscva, ci la Petersburg, 0 ad chronicul
«de iznoavd din Latinesc in limba Romandsa. 1-a prefácut».
IV) §i in fine, genealogia lui Cantemir (3), ne spune Ca Hro-

(1) Editiunea de fata, pag. 13: «Tara a Romano-Mo1do-V1ahilor niam, de vom

vré crédem adeverintii care in Hronice marturiséste, de-i vom cauth cé mai de
pre urma. varsta (de cand adeca Traian inparatul, din Roma inparatiasa ceta-
tilor, alegand cetateni Romani, in Dachiia i-au trecut), 11 yom Viz de Ise la aiml
tocmird fird omenefa 11975>; idem in textul latinesc, p. 36.
(2) Editiunea de tata, pag. 443-444
(3) Pomenouie Minna Eawronmpous, in Heropin o HC1131 111 II Mon 3C7, Mar,10Benar0
roenonapn EBBW! EoneTnarima Eaureampa, coannenan C. HoTep6yprenoft Anmemm Hayrti,
nonoitiman, upo(Deceopoms Beepons ca poecitteninds uepormAoms It es npnnonteuierds
PCIA0(2011151 Hminen Hairrreampows, Br, Moerwt 1733, p. 313: g Xponulcb Poniallo-Atodt-
Oo-marociii, 11311 Zpeonnii u nooaA HemopiA o dial, Ha .111-oROaomo.117. 113E103 Cr,
upourpniumuns .ifoinumm.mb npommioniehrs eovimenuan Br, C. Ilemepaypab BT, un-
 PRECUVINTARE XV

nicul Romano-Moldo-Vlachilor a fost scris in limba romd-

ndscd la inceputul anului 1'71'7 in Petersburg.
Prin urmare admiténd eh traducerea in românesce a Hro-
nicului a inceput a se face in a. 1717, urméza din pasagiul
citat mai sus al lui Cantemir (1) : a) ca opera sa Descriptio
Moldaviae, sail cum o numesce el «hotarn.rea taral Moldovii
cu tabla gheografica», a fost scrisa de autor (<Cu dol ani,
mai denainte», deci in anul 1715, un an adeca dupà a-
legerea sa de membru al Academiei de Sciinte din Berlin (2);
b) c5. «hronicul vechimel nemului Moldovenesc (in cariles tot
numele Vlachilor sà cuprinde), de la vremile lui Avgust
Chesari, i mai pre urma de la Traian 'Ana la inturnaré lui
Dragos Voda din Ardial la locul si la mosila sa», adeca mai
pe scurt Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor, a fost «de-
savirsit istorisit» tot latinesce «in anul de curând trecub, deci
in a. 1716 ; c) culegerea <hronicülui Moldovei de la pome-
nitul Dragos Vod, pAna la domniia lui Stefánit5 Vod, fidorul
lui Vasilie Vod», a fost facuta tot in limba Iatinà «intr'acest an»,
adeca in a. 1717 ; i in fine, d) ca tot in a. 1717 aceste lu-
crári aü inceput sa fie traduse din limba latina in cea românésca :
«aceste toate acmu de iznoava osteninta luând din limba
latiniasca iarasi pre cé a noastra romaniasca le prefacem».

garb 1717 rofTa pynonucuaa ar, JIIICT), adecl eChtonicul Romano-lIfoldo-Vlach sad
Antica fi noua istorie a Daciel, pe limba român6scä cu o mare prefatd in la-
tinesce, fdcutd in St. Petersburg la inceputul anului 1717, scris6re de manä in-
folios, Cf. Caosapb 7VICTIDIMMITTIMIXT, moaed Pyeenott 30M3IFE coeramenamn Atrium).
Bauman ICamenearnm, gum Tperaff, Mamma 1836; idern Caorlapr, Ppecanx%
eatTeRnm ntreaTenelt, coanneme Barrponoarra Earmuff, t. I (Moscva 1845).
(1) Editiunea de fatà, p. 179-180.
(2) Principele Dimitrie Cantemir a fost ales membru in a. 1714. Diploma
sa de membru 'Arta' data de 11 Ian 1714. VegI textul ei in IIcropra 0 )1C031111
rf ;Tkrfax% ICII133a I-Coucraurrma RanTompa, etc, p. 315 si in ms. Collectanea Ori-
entalia (Cf. Operele lui Cantemir, torn. VII, p. 5).
 XVI PRECIPANTARE

§ 3.
Daca insa traducerea Hronicului a inceput a se face in
a. 1717, nu urméza ca tot in acest an ea a si fost ter-
minata. Din contra, gasim dovedi chiar in Hronic ca au-
torul a lucrat la dinsa in curs de mai multi ani si a corn-
pletat-o cu note marginale pand la finele vietil sale.
Ast-fel, in «Prolegomena» din cartea I, cap. III, cetim cele
urmatóre : (1)
a... In scurt atAta tall cuprinde Dachila mMuroasa, cat la anul
trecut la pace Intre Nemti si Intre Turci la Pazarovti, fäcut5, au
luat Chesarul, de la Sultanul turcesc v.
Pacea de la Pasarovit incheiându-se la 21 Iu lie s. n. 1718,
urméza ea pasagiul de mai sus n'a putut fi scris de Can-
temir decat in anul 1719. Cel putin el nu figuréza in ma-
nuscript ca nota marginala, ci face parte din insusi cuprin-
sul textului. Acésta ne autorisa a admite ca diacul, tran-
. scriind conceptul sail izvodul lui Cantemir, a introdus chiar
in text frasa mentionata, daca presupunem ca in acel con-
cept ea figura ca insemnare marginald facutd in anul 1719,
iar nu ca facea parte din insusi textul conceptului.
Mai departe : Insciintarea «care cititoriu» ce vine imediat
dupa «Praefatio» si inaintea «Catastihului istoricilor, gheo-
grafilor, poeticilor,» etc. a fost scrisa dupg ce primul vo-
lum al operei fusese deja terminat si gata de a fi dat la
tipar. Acesta resulta in chipul cel mai neindoios din cuprinsul
acelei insciintari, care se afla in manuscript scrisa cu mana
proprie a autorului si suna ast-fel (2).

(1) Editiunea de fatà, p. 69.

(2) Editiunea de fats, p. 49-52.
 PRECU VNTA RE XVII

cFost-au dara gandul, i nevointa noastra, ca tot trupul Hroni-

culut acestufa, in doaa tomur l(adecA carfl mad) sa-1 inpartim. Dect
tomul din/di (pe carile Liz éastd data' vi-1 ddruirn) sä se numasca
Hronicul a Vechimit-Romano-Modovlachiii, carile Incepand de la
descalecatul Dachfil cu Romani, adecA de la TraTan Marele inpArat,
si de la annul DomnuluT si MantuitorTuluT nostru Is. Hs, 107, cur-
sul istoriii, para däpä prada luT Batie Hanul tAtarasc i 'Ara la in-
turnaré luT Dragos Voda In tara Moldova, si luT Radul Voda. Negrul
In tara Munteniasca, care s'au tamplat, pre la annul de la Hs.
1274 duce, lard al cloud tom Taste sä IncepA de cand curatindu-sa
locurile acésté de Marl', si de toate nApazile altor varvarT, i precum
zisAm, pomenitil Domni Intorcandu-sA pre la locurile lor din beje-
niile ArdlaluluT, cu deosabite titluri a Domnilor de Moldova, si a
Domnilor MuntenestI, a sa vesti au inceput, i sA tragA randul an-
nilor, i pOvesté Domnilor, pana la vremile noastre; ,si asa inpreund
pe amandoalt pdrtile Istoriii,la typa;iii sd le ddm. Ce aéasta dupa
gandul nostru a savarsi, precuin zisärn, cate-va InpiedecAturT Inna-
inte esindu-ne, catrA carile acmk i slujba senatoriii numai tusuré
addogiindu-sd (cad nevoile de casä si private, asésT nicil le mai
pomenim), nT-au cautat vrémé lucruluT a muth ca cand Dumnazau
ar tnvoi, i slabe puterile cu gandul ni s'ar potrivi, i acéia a is-
toriii parte, la doritul savarsit sa ducem ... In Castel datd dard to-
mul al doili incd nesdvirsit find, socotit-am, Ca cu ageptari aceit
pdrft, ageptarer stiintit lucrurilor, carik intr'aCasta sd cuprind, mal
mull sd nu prelungim. Ase omenitilor, si Tubitilor sympatriotT, si
fiete carile, a adeverintiT istoricestI Tubitoria, de aCastA data, cu
acest dint& a Istoriit noastre tomos, in vréme de odihnä (pre care
dé-o cel ce pre Heruvimi, i Serafimi sa odihnéste) zabovindu-va,
cu noT netrébniciT Inpreuna, pre cela carile toate darurile céle de
savarsit de sus, de la Parintele luminilor a purcéde pricinéste, rugatT
pentru ca sa bineInvoTasca, si pre celalalt tomos a istoriii a sAvarsi,
sa ne Invrednicim, i mai curlind cu mU'locul halcotypulut tuturor sd
se ob,stlascd.
In ce an a scris Cantemir ac6sta insciintare catre ceti-
torl, se vede din cuvintele sale: «acmii §i slujba senatoriii
II
 XVIII PRECtIVINTAR8

numal fusuré adaogandu-saD. Principe le roman a fost inaltat

de Imp6ratul Petru cel Mare la rangul de Consilier intim si la
functiunea de Senator in cjitia de 22 Ianuarie 1721 (1). Decl
numal in acest an textul românesc al Hronicului vechimei a
Romano-Moldo-Vlahilor fusese definitiv incheiat i prescris.
In cartea IX, capul II, adeca in penultima carte a operel,
gasim confirmarea acestei conclusiuni: anume acolo unde,
in dreptul cuvintului Pdrta de fier sail Derbend, se afla scrise
la margine cu cernéla diferita de cum e scris textul i cu
propria mand tremuranda a autorului urmatórele (2): «pe
card la anul 1722 cu Inchináciune, Inparatul Peter Alexievici
cu cate-va alte cetati pe marginé marif Caspil pana la tara
Ghilianulul supt stapaniré sa o au adus.D De asemenea,
putin mai jos, unde se mentionéza in text Ccimpii Capaa-
cului, se citesce alta nota pe margine scrisa de aceeasi mamà
tremuranda i cu aceeasi cernelà, deci in acelasitimp cu cea
de sus: «Tragu-sa campif acesté din apa Donului pana la
Hina, trecand peste apa Volgal alaturé cu Uzbecul, fie care
campii dusu-ni-au vrdmd i pe noi a-i vidd.» (3) Aci nea-
pérat Cantemir se refera la expeditiunea lui Petru cel Mare
intreprinsa in Persia de la 5 Maiu 'Ana la 5 Noemvrie 1722.
In cursul acestei expeditiuni Principele roman, bolnavindu-se
forte greil, era aprópe sa mórd. Numal cu mare greutate
a putut el a se intórce acasä la mosia sa Dumitrovca, la 19
Martie 1723, unde, la 21 August acelas1 an, sl-a i dat obs-
tescul sfirsit in virsta abia de 49 ani (4).
(1) Pojtocaosie Kan3el Itairreimposs, pag. 298. 11iinsid, Notationes quotidia-
nae, mss. in copie in Biblioteca Academiei Romane.
(2) Editiunea de fatä, p. 438 corespundetóre fuel 277 r. din originalul manuscript.
(3) Editiunea de fatal, pag. 438.
(4) Popuome Emelt Karmic:Tom, p. 311.-11iinski, Notationes quotidianae;
L. N. Maikow, in Russkaja Starina, 1897, pag. 68.
 PRECUVINTABE XIX

Prin urmare cele douè note marginale n'au putut fi scrise

decat dupà luna Martie 1'723 (1), cand manuscriptul Hro-
nicului find dep prescris si póte silegat, ele nu-si puteail gasi.
loc in textul operei, si de aceea a trebuit sa fie scrise pe
margini.
0 dovada in fine ca manuscriptul nostru a fost copiat
cel putin in parte, (de la fila 25 292), de pe «izvodul»
lui Cantemir de cdtre «un diac nedeplin stiutor orthografiii
romanesci», ca autorul revisuise, indreptase si completase
in patru rinduri acest manuscript si cd el nu perduse Inca
speranta de a-I vedé tipdrit, este urmatórea insciintare auto-
grafa a lui Cantemir scrisd pe o fóie deosebita ce am gasit-o
in manuscript si pe care o reproducem si in facsimile (2):
g Omenite cititoriule de al patrulea rand Taste acmu cu acest de
pre urma, de am cercat greselele acestii trude a noastre, unele ale
noastre lara altele si mai multe ale diacului carile au scris-o de pe
izvodu nostru; diacu darl fiind nedeplin stiutoriu orthografiii roma,
nesti, multa truda ni-ail dat cum sa cade a o indrepta, si pote
Inca In multe locuri sa o fim trecut cu vidéré, ce nedejduim ca la
Indreptare typografiei (de va vre Dumnazäu pana la acéia vréme
sä ne lase cu suflare) toate sä s(ä) Indreptéze. Asijdere In multe locuri
va vide cititoriul cä la une marturiT pomenim de numele istoricului,
Tara la ce carte, sau la ce cap anume nu insämnam, ce si aeasta
cu graba silindu-ne, cand culegem marturiile din scriitori uitam a
insamna si capetele In carile sa scriu acéle marturii; Insä in buna
credinta Il adeverim, cä la acel autor acéle marturii, precum le In-
samnam, negresit asé le va aft. farà mai mult ce vom fi gresit, te
poftim ca cu lina, si blanda inima sä Indreptéze, si sa tocmasca.
Tara mai mult sa adauga, sau sa scada poftim sa nu indrdznesca ).

(1) De asernenea probabil tot atunci s'a scris si nota marginala de la pag. 466
din edit. de fatal, in dreptul cuvintelor a Tatarai ce le died Comanl: cacegé sdnt
acmu Tdtaral card .rd cldamd Cobani .
(2) Facsimilul II.
XX PRECUVNTARE

Acésta insciintare de sigur c'a fost scrisa de Cantemir

in ultimele luni ale vietil sale, cand pare-se ca presirntia des-
nodamintul fatal, cad Vice nefericitul Principe cde va vré
Dumrdizau pAnd la aceia vréme (adeca a tiparirii operei) sã
ne lase cu suflare.»

§ 4.

Dupg m6rtea lui Dimitrie Cantemir scrierile sale manu-

scripte saB imprdstiat. 0 parte a rémas in mânile fiului sèii
Antioch, de la care profesorul i academicianul Bayer le-a
imprumutat spre a le copia : sunt copiile manuscripte ce se
pastréza in Biblioteca Museului Asiatic din Petersburg si
despre cari am amintit mai sus. Alta parte a trecut in pose-
siunea lui erban (Serghie) Cantemir, fiul lui Dimitrie, care
Serban murind in 1780 si biblioteca sa vinclendu-se prin li-
citatiune publica, Nicolae Bantis-Kamenskii, un stranepot de-
spre mama al lui Dim. Cantemir, a cumpérat sése opere ma-
nuscripte ale lui Cantemir i le-a ddruit in a. 1783 Archivelor
principale din Moscva ale Ministerului de Externe, unde se
Ark' pAna astacli (1). Intre aceste manuscripte figurdza i Hro-
nicul vechimei a Rornano-Moldo-Vlahilor, despre care Ban-

(1) Pe fie-care din cele ése manuscripte aflam insemnat cu nAna proprie a
lui Banti-Kamenskii: anul 1783, cA.nd s'a calcut donatiunea. Aà pe prima filà
in josul titulaturii manuscriptului Hronicului Romano-Moldo-Viahilor se cetesce
urmAtdrea insemnare in limba ruséscg. : cItintra ciii noAapena BI, MOCKOBCHoll time-
Tpaurnati Itcouieriit apxium or mioopuaro Contramta HIIK0.11aff Baumura Rotate-
icaro 1783 rcga,* adecä aCartea acésta s'a clgruit Archivel Colegiului Trebiler din
afar5. din Moscva de dire Consilierul aulic Nicolae Bant4-KamenskiI, in a.
1783*. VeqI Haropin o BCF13H11 ii At.itaxi, ICHH3F1 Hoaffrarrrnua liarreimpa, Moscva
1783, pag. IV qi P. 313 cu nota ; cf. i E1131111 Hutconate HItconaortril Barabluta
Hamenercaro, P. 58-59, Moscva 1818.
 PBECOVINTARE XXI

ti-Kamenskil Vice (1) ca I-a ddruit cu speranta ca p6te

cine-va cu timpul se va gasi ca sa-1 traducd i sa-1 publice
in limba rusesca. Kamenskii reproduce in cartea sa (2) nu-
mai prefata scrisa latinesce din Chronicul lui Cantemir, pe
care o da 0 in traducere rusésca. Acésta prefata este tot ce
vècluse lumina, din insemnata opera a strdlucitului Principe,
'Aná la editiunea Iepna din a. 1837.

§ 5-
Cat despre manuscriptul latinesc al Chronicului se crede
ca a perit in marea Caspica cu prilejul expeditiunii de la Der-
bent, in anul 1722, odata cu multe acte i scrisorl de ale
Principelui §i cu douse opere ale sale : una intitulata : De statu
politico aulae Othomanicae saü Istoria Mahomedanilor din
vremea mincinosului prooroc Mallomel fidnd la primul lm-
fierat al Turciel. scriere latinesca inceputa la Constanti-
nopole §i terminata la St. Petersburg in anul 1716 (3), 0 a
doua : Catechism compus de Cantemir in limba persona, §i din
care se tiparise deja in cursul expeditiunii prima c6l5. §i
se trimisese Stintului Sinod din Petersburg, spre aprobare (4).
Este adevérat ca in Biblioteca Archivelor principale din
(1) HerOpH1 0 Hill31111 ii Ataarr, ICHH3H 1CoHuraurima liairremnpa, p. IV : . ... «Ho
email man Ha MomacHoarb H31,103 pyaormea ocTaAacb, i ow:Ha Ha coxpaHeme as
MocHoBegoit ApXHE11, HO1Heri11 HHompaHHEars Aim Ha '1151%, ,ITO tamer'. 61,mb co
apemenan, 11 Ha Haulms 113)1aCTCH 573131030>.
(2) Heropiff o HCH3HH H braxa EHH3/1 ICormaHTHHa Raureampa, p. XXXI. Repro-
ducerea se face cu omisiunea paginel 29 i a celor 27 rindurI din pagina ur-
matóre a editiunii de fafa, cum qi a ultirnelor 8 rindurf din pag. 48.
(3) Mitropolitul Eugenie, Cuonaps pyeerunts cskeruirr, nneaTenelt, torn. I,
Moscva 1845, P. 264; Dimitrie Bant4-Kamenskil, op. cit., p. 313, 314.
Idem, Czonapa perouammaTnha amikeit Pyccaott 30M2IH. gam Tpena, Moscva 1836,
p. 34-42. Nota biografic6 din Colleaanea Orientalia (Op. Cantem., t. VIE, p. 4 ).
4) Nota de la 1725 in ms. Collectanea Orientalia.
XXII PRECUViNTARE

Moscva se pastréza, sub No. 205, un manuscript in-folio,

96 fol, scris curent cu propria mama a lui Cantemir si in-
titulat Historia Moldo-Vlachica. Acest manuscript, daca nu
este insusi originalul latinesc care servise lui Cantemir la
prefacerea in românesce a Hronicului, dar de sigur este con-
ceptul acelui original (1).
Spre a ne face o ideie sumard despre continutul manu-
scriptului, reproducem mai jos titlurile capitolelor carl corn-
pun intrdga opera:

HISTORIA MOLDO-VLACHICA.

Praefatio.
Cap. 1. De antiquis Daciae limitibus.
Cap. 2. De antiquis Daciae regionibus.
Cap. 3. De nomine et origine Dacorum.
Cap. 4. De Dacico regno antequarn a Romanis delerentur (sic 1).
Cap. 5. De expeditione Ulpii Traiani Imperatoris contra Dece-
balum regem Dacorum et Dacorum extirpatione.
Cap. 6. Proponuntur diverse authorum (sic 1) opiniones de ho-
dierna communi Valachorum gente.
Cap. 7. Authorum testimonia de coloniis Romanis a Traiano in
tota Dacia locatis proferuntur.
Cap. 8. De secunda opinione eorum, qui volunt Valachos a duce
Flacco ita fuisse vocatos.

(1) Bantis-Kamenskii, desl admite cg. originalul latinesc al Hronicului Can-

temirian perise in marea Caspid. la 1722 cu ocasiunea unei furtunl, insa ob-
servä (op. cit., p. IV) ca la vinderea bibliotecii Principelui Serghie Cantemir,
s'ad gAsit cite-va caiete concepte (ciorne) ale luI Dimitrie Cantemir scrise in
limba Iatinä cu nn'ana proprie a autorului esi cad compun traducerea moldo-
venéscg a acelei istoril. Aceste caiete sunt date spre pa.'strare la Archiva Mini-
sterulul Afacerilor Straine din Moscva.n Aci de sigur este vorba de mann-
scriptul Hisloria .111Oldo-Vlacitica.
 PRECOVINTARE XXIII

Cap. 9. De eorum opinione, qui prorsus negant Valachos esse a

Romanis oriundos.
Cap. 10. De opinione illorum, qui Valachos Italos aut Romanos
esse consentiunt quidem, sed quomodo in Daciam pereraverint, se
nescire fatentur.
Cap. 11. De opinione illorum, qui volunt Valacham gentem ne-
que a Flacco neque a Trai[a]no in Daciam introductam, sed multis
seculis postea ex Italia primum in Transylvaniam ac inde in utram-
que Valachiam accessisse.
Cap. 12. Ex quo fonte tam putidus fabule emanavit (sic). latex.
Cap. 13. Quomodo ex vera historia de Ladislao et Bela regibus
Hungariae Symeonis fabula de latronibus Romanis in auxilium regi
Ladislao missis fuit conflata.
Cap. 14. De opinione illorum, qui concedunt quidem colonias
Romanas in Dacia collocatas, sed easdem alios imperatores iterum
revocasse.
Finis primi libri.

Proponuntur due propositiones cap. 2. (sic 0.

Cap. 1. Prooemium.
Cap. 2. Proferuntur testimonia authorum chronologice Traianum
imperatorem Romanas legiones et cives Romanos per totam Da-
ciam collocasse.
Cap. 3. Confirmatur Traiani colonias ab illo tempore usque ad Au-
relium Aurelianum Daciam incoluisse.
Cap. 4. Monitorium authoris.
Cap. 5. Confirmantur coloniae Traiani in Dacia ab Aureliano us-
que ad Constantinum Magnum.
Cap. 6. Confirmantur coloniae Traiani in Dacia sub Constantino
Magno.
Cap. 7. Idem confirmatur sub imperio filiorum Constantini Magni.
Cap. 8. Confirmatur idem ab Iuliano Apostata usque ad Theo-
dosium seniorem.
Cap. 9. Proponuntur quaedam res Gotthicae ad rem Dacicam
pertinentes.
XXIV PRECUV1NTARE

Cap. 10. Idem confirmatur a Theodosio seniori (sic !) usque ad

Attilae irruptionem.
Cap. 11. Proponuntur quaedam res Hunnicae, quae ad Dacicas
pertinent.
Cap. 12. Confirmatur Daciam sub Romano irnperio fuisse sub
Attila et usque ad Iustinianum imperatorem.
Cap. 13. Confirmatur sub Iustiniano Romanos Daciam incoluisse.
Cap. 14. Iustinus.
Cap. 15. Confirmatur idem a Constantino Pogonato, ubi meta Da-
cia mentionis apud Graecos scriptores (sic !).
Cap. 16. Seculum quo de Daciae rebus multa fit apud Graecos
scriptores mentio.
Cap. 17. Exemplaris opinio authoris super silentium et narratio-
nem historicorum (rupt).
Cap. 18. Confirmatur Romano-Dacos sive Valachos post silentii
seculum sub Constantino et Irene in Dacia extitisse.
Cap. 19. Confirmatur Romanos in Dacia vixisse sub hisce tern-
pestatibus ex aliis scriptoribus.
Cap. 20. ldem confirmatur a Romano Constantini Porphyrogeniti
filio usque ad (sic I).
Finis libri secundi.

Cap. 1. Prooemium.
Cap. 2. Confirmatur Dacorornanos sive Valachos in Dacia vixisse
sub Isacio Angelo.
Cap. 3. Idem continuatur ex pritno Isacii cum Blachis bello.
Cap. 4. Idern confirmatur ex secundo Isacii cum Valachis bello.
Cap. 5. Idem confirmatur.
Cap. 6. Idem continuatur sub imperio Alexii Angeli.
Cap. 7. Initium dorninii Ioannis, a quo descendit familia prin-
cipurn utriusque Valachiae unde omnes principes tam Moldaviae
quarn Transalpinae in suis titulis semper Ioannes scribi solent.
Cap. 8. Idem confirmatur ex foelicibus Ioannis proeliis contra
Latinos.
Cap. 8. (sic). Idem continuatur sub sub (sic 1) Theodoro Lascari
imperatore Graecorurn.
 PRECUVINTABE
_
XXV

Cap. 9. Dubia quorundam authorum de Ioannis Bulgariae prin-

cipis relatio (sic), qua confundere videntur Ioannem principem Vala-
ehorum et Ioannem principem Bulgarorum.
Cap. 10. Idem confirmatur de transmigratione Valachorum ad
suos populares in Transylvania (sic).
Cap. 11. Idem confirmatur usque ad annum 1266, a quo Molda-
vorum Muntanorumque annales Valachorum dominium in Dac. prin-
cipatus distinctos de rebus his fusius scribunt.
Cap. 12. De separatione Valachorum dominii, quod sub Ioanne
Alexio uno corpore constabat, in duos Moldaviae et Montaniae prin-
ci patus.
Cap. 12 (sic). De antiquis et hodiernis Moldaviae et Montaniae
nominibus.
Cap. 13. De provinciis Valachicae gentis, in quibus hodie habitant.
Finis libri 3.

Comparand titlurile acestor capitole cu cele corespun46-

tore din Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor ajungem la con-
clusiunea cà textul romanesc, departe de a fi o simpla tra-
ducere a originaluldi latinesc, este o compunere noud, cu
mult mai completä i cu totul alt-fel impartita deck tex-
tul sumaric ce ni s'a pastrat in Historia Moldo-Vlachica (1).

(1) 0 comparatiune cu tabla de materie a Hronicului invederéz 5. qi mai bine

acésta. Ast-fersa se compare:
liber I: cap. 1 textul latinesc cu editiunea de fata. pag. 62
0 2 a a a 0 66
3 a a a 70
4 0 a a 0 75
5 e a D a 80
6 a a a , 109
a 8 a * 118
a 10 a a 126
a 11 0 ? 135
12 a a a 139
a 13 a a a a 144
a 14 a a * v 150
XXVI PRECOVINTARE

§6
Vine acum cestiunea despre manuscriptele existente ale
Hronicului vechimel Romano-Moldo-Vlahilor.
Este sigur cà afara de manuscriptul românesc al Hro-
nicului ce se pAstrézd in Archive le de la Moscva, a mai
existat un alt manuscript al ace1ui4 Hronic, pe care isto-
ricul Engel il ve'cluse pe la a, 1800 in biblioteca Semina-
riului din Blaj bine conservat. Despre acest codex vorbesce
Samuel Clain in trei scrisori ale sale adresate lui Engel. In
prima (din 14 Maiti 1801) dice cA manuscriptul fusese cum-
pérat cu vre-o 70 ani mai innainte, aded. pe la 1730, de
liber II: cap. 2 textul latinesc cu editiunea de fatal. pag. 153
s 3 s s 181
* 4 s s 181
s 5 * 220
* 6 s s 237
s 7 s * 247
8 s s * 251
9 s 259
s 10 s 9 275
s 11 s s 277
s 12 , s 279
* 13 s > 314
14 9 > 326
s 15 s » 336
18 s s s 348
s 19 s * * 359
20 s 9 9 368
liber III: , 2 s s 395
s 3 s s s 402
4 * s. 404
6 s s s 410
7 s i 412
s 8 s s s 423
s 8 * 9 9 433
* 10 s » 435
s 11 D 9 * 461
 PRECCIVINTARE XXVII

chtre loan Clain, Episcopul de Fhghras (1729-1751), de la

un neguthtor din Viena, care-1 adusese dintr'o calètorie a
sa la Petersburg. In a doua scrisóre (din 4 August 1801)
el afirmh, de sigur greqit, cà opera a fost scrish mai Anthiii
ronihnesce i apol a fost tradush in latinesce ; in a treia
scrisóre in fine (din 12 Martie 1802), ClaM comunich con-
tinutul manuscriptului, despre care clice ea este opera lui Can-
temir i càa fost scris in Petersburg (1). Manuscriptul nu
se scie insh astdcli ce a devenit; dar in proprietatea «Biblio-

(1) Johann Christian von Engel, Geschichte der Moldau und Walachei, I Th.,
pag. 26-27 : sAlte und neue Geschichte von Dacien, ein grosses Buch in-folio
in moldauischer Sprachc. Eben dieses Buch in lateinischer Sprache meldet
der Biograph sey in dem Kaspischen Meere verloren gegangen. Von dieser
Handschrift, welche ich selbsi in Blasendorf im 7. .r800, in del dorligen Klos-
ler-und Seminarialbibliothek gesehen habe, meldet mir Herr Samuel Klein, Ba-
silik aus Blasendorf, von dessen Verdiensten urn die walachische Sprachkultur
und Geschichte weiter unten die Rede mit mehrerrn seyn wird : DContinet
limites antiquae Daciae; item genies, quae inhabitarunt Daciam ; deinde bella
Romanorum cum Dacis, et Romanorum ibi continuam habitationem; tandem
Valachos modernos ostendit esse reliquias antiquorurn Romanorum. Ad tern-
pora vero Principum Moldaviac aut Valachiae non pervenit. Ideo de Radu Ne-
gro specifice nil habet; suum namque opus in Joannitio rege Bulgarorum et
Vlachorurn finit. (Schreiben von 12 Mdrz 1802)).
aUeber den Blasendorfer wohlbehaltenen Codex selbst aussert sich Hr. Klein
folgendergestalt : aSignifico, opus Cantemirianum de Dacia scriptum fuisse lin-
gua Moldavica, et ideo non versionem, sed originale ipsurn me habere puto ;
hoc autem inde colligo, quod scriptum, quod prae manibus habeo, ante 70
annos Viennae acquisivit Patruus meus Episcopus Fogarasiensis Joannes L,
B. Klein de Szád, a quodarn Negotiatore, qui Petropoli fuerat, ubi ipsurn opus
est scriptum. Deinde totus in eo est auctor, ut probet, Romanos a tempore
Traiani permansisse in Dacia, modemosque Valachos Romanorum esse reli-
quias et hoc opus pro Valachorum instructione scripsisse testatur: ergo debuit
lingua ipsis nota scripsisse.D (Schreiben vom. 14 May 1801.) sHoc opus Can-
temir lingua Moldavica scripsit, postea vertit in latinam; sed latinurn exemplar
in Mari Caspio periit. Ergo bene dixi, durn scripsi, me ipsurn autographum non
versionem habere, maxime cum hoc m(anu)s(crip)tum habeam ab hornine, qui
illud Petropoli attulit, ubi etiam scriptum est, ut in ipso opere afferitur.D
(Schreiben yam 4 Aug. 1801.))
XXVIII PRRCOViNTARE

tecii §c6lelor din Blaj» unde sunt adunate rèrn4ite1e bi-

bliotecil fostel mandstiri Sf. Treime din acel ora, se afld
sub Nr. 861 un foliant legat inca din secolul trecut in table
de lemn imbracate cu piele, avend pe cotor inscriptiunea
impresä cu litere de tipar : HISTORIA SEV RES GESTAE
NATIONIS VALACHIC AE, iar in launtru este scris cu li-
tere latine de rinduitorul bibliotecil de la 1850, pe a doua
fila.: «Fragmentu dein Istoria lui Cantemiru». Patin mai jos
pe acee4 pagina, cu alt-fel de cernéld §i cu aka. mana:
«Vecli Iarcu la 1835». Acéstà notare provine cu siguranta
de la venerabilul Canonic din Blaj, I. M. Moldovanu, care
intr'o scris6re din 24 Martie 1870, adresata lui Papiii. Ila-
rian (1) cu privire la acest manuscript, ii comunica: D. Ci-
pariu mi-a spusu, cumu ca l'a vediut odiniora tiparitu si se
fia ocurendu si in repertoriulu d-lui Iarcu. Nu dau in pripa
de acesta carte, si dein acesta causa nece potu nota anulu,
la care ocure». Gasind probabil in urmà cartea lui Iarcu,
profesorul Moldovanu a notat anul.
Dupà fila pe care se af15. aceste insemnari urmdza 20
file albe, iar dupà ele vine textul care are drept prima nu-
merotatie de pagina 7, i merge ast-fel 'Ana la 608, dupd
care urmdz5. alte 48 file albe.
Motiiiul acestui fel de numerotare este cá manuscriptul in-
cepe la acea pagina 7 direct cu urmatórele cuvinte 0 fail
nici un titlu, ba incepe cu trel sferturi de cuvint: «[O]nu-
turf, inguste le socotim ale Dachiii, cu condeiulii trecandu-le
lasamil pre cititor sa cerce la Bonfinio carele toate noroa-
dele ce mai nainte15.cula in Dachiia pre anume le (lice» etc.,
adeca incepe cu parte din cap. III al prolegomenelor, care

(1) PAstratO. in Biblioteca Acaderniel Romane.

 PRECUVINTARE XXIX

in mss. de la Moscva sung ast-fel, luand frasa de la in-

ceput : aInteacesta dara tract a tot trupului Dachiii multe
naroade la istorici sä pomenesc lacuitori, asé in multe tari
sa sa fie fost despartit putem socoti, insä nail pe c6le mai
midi tari, carile ca niste linuturl le socotim a Ddchiii, cu
condezul trecdzicl, leiscim sa cerce cititoriul noslru la Bonfin,
carile Mate ndrodele in Dachiia de demult lacuitoare,fire a-
nume le dice», etc (1).
Lipsesc deci din manuscriptul Bläjan: titlul operei, dedi-
catia catre Sf. Treime, Pridoslovia, Praefatio, Insciintarea care
cititoria, Catastihul Istoricilor, Gheografilor, etc., si capito-
lele 1 si 2, cum si inceputul celui d'al 3-lea ale prolegome-
nelor. Aceste lipsuri de sigur nu existail si in manuscriptul
original de pe care s'a facut copia, de ore-ce, cum ara-
taram mai sus, Engel ne spune cà acel manuscript, ce-1
ve'c,luse in 1800 la Blaj, era bine conservat (wohlbehaltene),
iar Samuel Clain asigura ca in el se cetia locul unde fusese
scris, deci avea titlul, care lipsesce in manuscriptui-Blajan.
Paginatiunea de la 7 'Ana la 260 este mai vechie si de a-
ceeasi mana care a notat in josul primei si ultimel pagine
scrise: Monast[erium] Balasf[alvense] S[anctis]s[i]mae Tria-
dos (2); iar de la 260 pane: la fine este facuta de Canonicul
I. M. Moldovan, dupa cum singur spune in scris6rea mai
sus citata. E de observat cd numerotarea este peste tot fa-
cuta cu cifre arabe, afara de paginele 251-260 cari ail o
numerotare cirilica.
Tot autorul primei parti a paginatiunil are in josul urmä-

(1) Edit. de fatà, pag. 67.

(2) Pe recto primei file, adec5 al fuel anteri6re celei cu notArile biblioteca-
rului de la 1850 qi a Canonicului I M. Moldovan, se cetesce, cu litere de tipar
roii aceea0 indicatiune: M. B. SS. T., iar mai sus, scris cu creionul, 861, nr. mss.
XXX PRECEIVINTABE

tórelor pagine signaturile ce vor urmA, dar cari nu corespund

nici filelor, nici unei impgrtiri regulate. In adevér avem pe:
pag. signatara Pag. signatura
7 v.. 96 24
9 2da 102 25'
15 3u. 104 26'
17. . 4 110 27"
23 5ta 112 28
25 6' 118 29
31 7ma 120 30
33 8" 126 31
39 9na 128 32
41 10ma 134 33
47. . . . lima 136 34
49 12ma 142 35
54 13" 146 36
56 14 152 . . .37
62 15' 154 38
64 17' 160 . . 39
70 16" 162 40
72 18"a 168 41
78 . . 19na 170 42
80 20" 176 43
86 . . 21ma 178 44
88 22da 184 45
94 23" 186 46

Cu p. 186 se sfiqesce acest fel de numerotare fAcutà

in mod neregulat dar totdeauna pe recto filei. Pe verso
filei numerotate cu 46, adecg pe pag. 187, se sfir§esc pro-
legomenele. De acee4 man6, care a fácut acéstà numero-
 PRECIIVINTARE XXXI

tare, sunt insemnari i pe alte cal-0 din acea biblioteca,

dupa cum asigura Canonicul I. M. Moldovanu, in mai sus
mentionata scrisOre, cand clice «era cumu cà ordinariulu
acestu-a a traitu in secl. trecutu, o sciu securu, ca-i vediu
man'a mai pre tote cartile dein bibliot.»
Numele celui care a scris acest manuscript il aflam in-
dicat in mai multe locuri (1), dar mai complet pe ultima
pagina la sfir§itul Hronicului (pag. 607-608), unde se ce-
tesc urmatórele:
eAcest hronic prefacandu-1 dupe altul 1-am scris precum
sa véde, eu Costandin robul lui Dumnezeu, i dascal al
§colii rumane§ti din Blaj, nascut §i venit din Tara Rorna-
nésca, din judetul Romanatilor din satul Arce§tii §i 1-am
scris l[n] i1e1e Chesaro Cralasei M[aria] sTh[ereza] purtand
toiagul Arhierii VI[A]d[i]ca P[etru] P[ave]] A[ron], vicare§
fiind pré c[institul] Parintele Gherontie de Totoi, i Prefac-
tor[e] §colilor fiind Parintele Athanazie Rednic.
«Inceputu-s'au a sa scrie i[n] anul 1756 sept. 8, 0 s'au
savar§it i[n] anul 1757 martie 31D.
(1) AO., in josul pagind a 19-a, intr'un ornament citim: «s'au scris in Blaj
de Costantin 1756, Avgust 2., La pag. 141 de asemenea sta scris in flOrea
unui A : Costantin Dimitrievici Dascal Plaj in Ole Vladicai Pavel 1756,
Octom. 6.) La pag. 221 sub o figurä cu inscriptiunea «Turnul Vavilonului:
«Scris-am eu smeritul intre misei Costantin dascalu Blajului in anu11757. La
pag. 328, intr'un ornament aninat de c6da unui 61-pe : 01756 dechem. 10 s'au
scris pe aici.s La pag. 361, intr'un triunghiti cu trei crud: «1757 ghen. 20:
s'au scris acest hronic de mine nevrédnicul Dascal Costandin in clile Vladical
Petru P. Aaron. La pag. 402: «Pe aici s'au scris in luna lui ghenarie in 24
de Ole 1757. Eu Costantin Dascal, al Episcopii Blajului., Pe pag. 508 intr'o
iláre marginala e scris perpendicular fata de text data in felul urmator : «1757]
oailruB, 'Fey. 24.s La pag. 522 in ornamentica literei A : «P[etru] P[avel] A[ron,
Vla[di]ca Fagrara4 1757 ; la pag. 526 in ornamentica literei L: i[n] *Me
craesii M[ariel] Th[erezell -1757 C[ostantin].* La pag. 588,141 -Fauntrul literei
rd, din care es dou mânT, una cu sulita : 1757 Costantin Dascalul. PaFa
Crasnicu.s
XXXII PRECUVINTARE

Manuscriptul este scris intreg de una i aceea0 mana ;

dar citatiunile grecesci §i latinesci, precum i unele cuvinte
ce nu putuse sá le descifreze dascalul Costandin Dimitrie-
vici se ved scrise .de alta persóna cu iniiale1e T. C., in anul
1827, precum se cetesce intr'o nota de pe ultima pagina:
«Lacunae graecae et latinae suppletae sunt ex veteri ori-
ginali a[nn]o 827, 27 iun. seu 9 iul. per I. C. m[anu]
p[ropria] (1).D
Se pare ca autorul numerotarii [Ana la 260 0 al celei
acute in josul paginelor este acela0 cu completatorul notelor
latine grece. El nu scia, pare-se, frantusesce, cad ne-
i
descifrand bine mss. anterior scrie, pe marginea paginei
462, la cap. 1 al carp a VH-a [in mss. Blajan a VI-a] : Le
grand Dixioner istoriq (2).
(1) Mai sunt i alte observatiuni marginale ale aceluiasi I. C. : la pag. 248:
«NB. deest aliquid initium imperii Gordianir ; pag. 385: «non usu sed abusu >;
acéstà not5. figuréa. si in manuscriptul de la Moscva si este scrisai cu mama
proprie a lui Cantemir ; pag. 538 la margine in dreptul frasei cuvintul poetului
ce zice : fericit Taste cela ce primejdiile altora II fac s sä pa'zasap se notézg.
la margine adagiul latin : aFelix quern faciunt aliena pericula cautum»; pag.
592: «Vecli bine de Dragos Voc15.s, etc., etc.
(2) Cu privire la impodobirea inceputurilor de capitole din acest mss., avem
de observat cà, incepênd de la p. 89 pa.n1 la 225, mai töte ornamentgrile sunt
colorate, verdele si rosu fiind singurele culori cari se amestecä cu negrul de
cernélä in aceste ilustari marginale.
Ilustratorul manuscriptului are predilectie pentru serpi si balauri. Asa. la in-
ceputul cap. IV al carpi a III-a a prolegomenelor (p. 89) e un mare balaur, iar
la pag. 97 (cap. VI al aceleiasi arti) unul cu corOna pe cap; la inceputul cap.
VIII, aceeasi carte, este un sérpe (p. 105); la cap. 15, tot cartea a III-a (p. 159),
un sérpe ii vir5. capul intre nisce flofi ce atarnä in josul unei mitre episco-
pale. In mijlocul florilor este data: 1756, cu cifre arabe. La p. 149 [cap. 17,
cartea III-a proleg.] sunt 2 serpi IncoIàciI, terminati intr'o parte printr'un singur
cap, iar de alta prin dou6 capete, cu limbile impletite.
Tot dintre itustraiile colorate mai stint : La p. 108 [cap. 9, cartea a III-a a
proleg.] o cor6nb." intre flori ; la p. 244 o cor6na asemèngt6re coronel regale
romane [cap. 12, cartea III-a, in textul nostru dupa mss. de la Moscva cartea
I a Hronicului].
 PRECUYINTARE

In privina impartirii in carp' a manuscriptului, copia Ro-

m5.nAtenului Constantin Dimitrievici diferà putin de originalul
manuscript din Moscva. Intrrade Ve'r, 1a p.-187, unde se gice
«SfArOtul Prolegomenelorii» si care corespunde p. 167 din
textul nostru tiparit, se mai ()ice aldturi: <<A partif ding
1db. Precuvintarea ce urrnézà e intitulatà: Carte a 2; iar
cartea I-1 din Hronic e intitulatà: Carte a 3, parte 1 [p. 204;
in textul nostru tiparit: p. 181], iar la finele ei este scris
(p. 257): <,StArsitul cartil a treia [sters: a doual i a pArtii
dinu Cal»; iar mai jos, transcriitorul adaog5: «Dupà socotela
nóstrà cuing trebue adecd despartita in tomuri [sters: cu-
veintg inainteb Parte a doao, carte Prima. Cuvântii inainte
spre inOintard cetitoriului». De ad inainte cartea a II-a a
Hronicului devine (p. 262): Parte 2. Carte intAi; cartea a
1II-a devine a II-a si aà mai departe.
Cap. 9 al cArtil a VII din mss. de la Moscva lipsind
(vec,11 editia de fat5, p. 380), dascAlul Constantin care de
sigur copià dupd un manuscript la td cu cel de la Mos-
cva, cum vom arAtà indatà, n'are nici el de unde s5.-1
puná, dar urrnézh cu numerotatia mai departe, numind (p.
In fine ca ilustratil colorate, afara de uncle litere initiale ale capitolelor, co-
lorate in rosu inchis si cuprinse tot intre p. 89-225, avem la p. Ui [cap. 10
cartea III-a a proleg.]: Un turn, avénd in virf un stég pe care este scris, cu
cifre arabe, 1756 ; un altul la inceputul cap. 16 al aceleiasi art.( [p. 164] ; o
barza cu aripile intinse alaturi de un n incoronat de o mita episcopala la in-
ceputul cap. 18, aceeasi carte [p. 185]; la p. 219 [cap. 4, cartea .a III-a, adeca
I-a a Hronicului din editia ndsträ] un fel de vultur ; si in fine la p. 225 aturnul
Vavilonulub) sub care este insemnarea mai sus pomenita.
Dintre ilustratiile necolorate observam : la p 59 [cap. 9, cartea a II-a a pro-
legomenelor] o cordna ; o alta d'asupra unui n, pe ale carui base este incolacit
un sdrpe [p. 41, cap. 2, aceeasi carte]. Un sérpe la inceputul cap. 2 din cartea
a III-a [la noi a IV-a], p. 328, sub care e scrisa data: 61756, Dechem. 10 s'au
scris pe aici ;i un altul la cap. 16, cartea aceeasi, p. 362 ; si in fine douè Ca-
pete de serpi la p. 358 [cap. 14, cartea a III-a (mss. nostru a IV-a)].
ill
XXXIV 1RECUV1NTARE

488) cap. al 9-a pe cel de al 10; capitolul insa irnediat

urmator devine 11, adeca asa cum era si in manuscriptul
dupa care copia.
La inceputul cartii a IX-a [la noi a X-a] se lasa afarl
cap. I care la Cantemir este: «Instiintare catra cititoriü
siincepe direct cu cap. II (p. 580) devenit I; cap. al III-lea
devine al II-lea si asa mai departe, ast-fel in cat la Dimitrie-
vici in acésta carte avem 8 capitole in loc de 9. Acdsta
omisiune, ca i deosebirile aratate mai sus, nu e de admis
a fi existat in manuscriptul dupà care s'a facut copia, ci
sunt de atribuit transcriitorului Romanatén, care a facut si
alte schimbdri la textul original. Aà lui nu-i place vorba
lunga, frasele pompóse, exclamatiunile i explicdrile prea pe
larg din manuscriptul pe care-1 copia, ci cauth a le sim-
plifica, atunci and nu le suprima cu totul. Pe el il inte-
reséza absolut numai faptele istorice.
La pag. 508 a manuscriptului Bldjan, imediat dupà titlul
cap. 2, cartea a VII-a (adeca a VIII in realitate), urméza.'
o notità scrisa forte marunt, in care se qice: «Despre cum-
plita; vezi inainte. De la acest semn: <,10\,>,), semn care este
pus apoi in partea stanga a mijlocului paginei a 509. Intre
acea intrerupere in sa. a textului i continuarea lui se alflà
transcrisa urmatórea bucata intitulata «Memorii» si care este
un fragment de la finele Pridosloviei, cum resultd din apro-
piarea texturilor:
Manuscriptul din Moscva Mannscriptul Blitjan
(Edit. de fatd, tag. 25-26) Memoril!
«Multe de toatà stepena, multe «In tara rumAnéscA si Moldo-
de bun niam i incA inpArA- venéscA, au venial acéste familii
testi, crAesti, si domnestT streine marl, adecA a Cantacuziniloril
familii, in sinul sAu au priimit .InparAtésca familie, a Paleolo-
 PERCUVINTARE
Moldova si tara Muntenlasca,
precum sint a Cantacuzinilor, a
Paleologhilor, a Sevastosilor, a
Grililor, a Asanilor, a Hrisover-
ghilor, a Petralifilor, a Hrisos-
culeilor, A Russetilor, a Evpra-
iotilor, si altele multe a blago-
rodier grecestr flori, In tara sa
au sadit cé cu singele Roma-
nesc evghenisita Dachia. Med
acesté de la megiiasii Lésr Po -
totchiTastii, de la LitvanT Razi-
viliT, de la Unguri Batoril, (din
cuff sä tragé Stefan Voda ce-I
zic Burdujé) si Inca mai de de-
mult, de la Corvini sa. tragé
Urechestri. De la Domnii, sau
cum '10' zic Tel Marzir Crâmesti,
Cantemirestir,si din CerchésiIKa-
bartaT cate va chipurI de frunte,
(intre carile au fost si Doamna
lui Vasilie Voda, din care i tenéstr :
s' au nascut Stefanità Voda. Dapa
ce au vinit supt stragul luT Hs.
Intre céle a boerimir vechT fa-
milil, T-au priimit, si T-au nu-
marat Moldova. AO crair Sir-
besti au dat, s-au luat fétele,
si fiéoriT sal dupa fétele, si fi-
Cora Domnilor de Tara Mun-
tenlasca. Asé Brâncovénir de la
Bulgari sa sä traga sä povestéste;
asé vechir Bäsarabestr, din Ba-
sarabiTa, (cariia acm5 IT zicem
Bugrac), au trecut la Olt. Asij-
deré Domnil si boTerir moldo-
XXXV
ghilor5, a Sevastosilorti, a Gri-
lilor5, a Asanilor5, a Hrisover-
ghilorti, .a Petralifilorii, a Ruse-
tilorii, a Evpraotilor5, si alte
multe din5 blagorodia Grecésca,
Pentru a lor odihnä au venit5
in Orr ; Dinti tara Lesasca, Po-
totkiesti, din Litfania, RaziviliT,
de la UngurT, Batoril, (dint' cariT
sä tragé Stefan5 Voda, de-I zicti
Burddja) : ding Corvini mar na-
inte sa tragé Urechéstr, de la T--
tarT din Mirzale, Cramesti ; Can-
temirestr si dint' Cercheji Cabar-
tani cAte-va persoane de frunte
intre carir au fost si Doamna
lui Vasilie Voda, din care s'au
nascut5 Stefanita Voda.
(Craif sarbesti au clef' si au
luat5 fétele, si feCorir lor5 dupa
fétele si fe6oriT Domnilord mun-
cBrancovénTI zicti cä sa trag
din5 Bulgarr. Basaräbestli cei
vechr dinti Basarabia ce-i zice
acum Bugiacul, au trecut la Olt
In tam Rumanesca.
(Illasi feéorul lur AlixAndru
Voda dinil Moldova, au luat5
doamna. pe Maria sora Sofier
craieser lur Vladislav craiulii Le-
sascu (Dlugos carte 11) ; Stefanii
Vodä celti mare si bunt', au dat5
pe fie-sa lléna dupl Ivan5 .Va-
silievicT Inparatul Mosculur : Va-
silie Voda Moldovénu au datii
5oavI 1311,ECUVNTARE
-TENN.0.0.1-

venesti pre fétele sale DomnilOr, o fata i dupa Razivil duca de

sicrailor streini, (lnand sama Litfania, i alta dupa Hmenlins-
bunatatii niamului) a le da nu chii hatmanulii catracescii (sic).
s'au aparat, precum la istorici Familii Tara In Moldova, Bogda-
citim (Dlugos, carte H). Das, fi- nil, Moghilestii, Costantinestii.s.
éorul lu Alexandru Voda, &à fie
luat Doamna pre Mariia sora
Sofiii craiasii lul Vladislav cra-
iului Lesesc; Stefan cel Mare
si bun, sä fie dat pre fie-sa Diana
dupa. loan Vasilivié inparatul
Moscului. Vasilie Voda o fiica
dupa Razivil ducul de Litvaniia,
pe alta dupa Timus Hme-
linskie Hatmanul cazacesc sä
fie maritat, stiut Taste. Trécem
aice pentru lungime, a mai po-
meni a Bogdanilor, Moghiles-
tilor, Constantinilor
Ce cauta Ore acest fragment intercalat la inceputul unui
capitol, cu care nu sta in nici o legatura ? Sa fi fost- o fbie
ratdcita, pe care dascalul Constantin, gasind-o in manuscrip-
tul ce avea inainte, a reprodus-o, sad peke cà fragmentul
este scos din pridoslovia acelui manuscript ? Nu putem sci.

§ 7.
Ast-fel, din cele pând aci ratate resultà:
1) ca episcopul de mai Varcjid. loan Clain cumpérase la
Viena de la un negutator care fusese la Petersburg un ma-
nuscript Cantemirian pe la a. 1730 si-1 ddruise apoi biblio-
tecil manästirei Sf. Treimi din Blaj;
2) ch in a. 1756 si 1757, a scos o copie dupà acest
manuscript Constantin Dimitrievici, «dascalul scólii ruma-
 PRECUVINTARE XXXVII

nesti din Blaj,,, adeca al sc6lei de obste pe care cu doi

aril mai inainte o infiintase in Blaj odata cu gimnasiul de
acolo Episcopul Petru Pavel Aron (1); i, in fine
3) ca in a. 1827 un invsetat roman cu initialele I. C. re-
vècluse i completase lacunele, mai ales texturile grecesci
si latinesci, dintr'acea copie cu ajutorul manuscriptului vechiü
cumpèrat de Clain, si care pana in 1827 se pästrase in bi-
blioteca seminarului din Blaj.
Ce a devenit astacli acel manuscript, nu se scie, dar
din comparatiunea copiei facute dup6 dinsul cu manuscrip-
tul original din Moscva, precum si din scrisorile lui Samuel
Clain si aratarile lui Engel, putem stabill urrnatOrele puncte
sigure :
1. Ca in 1756, cand a fost copiat de catre dascalul Con-
stantin, manuscriptul aveà la inceput: titlul operel, dedica-
tiunea, prefata romând si latina, lista autorilor cItati, capi-
tolele 1 si 2, si inceputul capitoluIul al 3-lea, adeca tot ce
ve'cluram mai sus ca lipsesce in manuscriptul dascalului Cons-
tantin. Cu ocasiunea legaturii acestui din urmal manuscript
probabil s'a fost lasat la inceput mai multe foi albe ne-
scrise, cu speranta &fa Ca mai tarqiii, tegasindu-se foile
perdute sail recurgendu-se la ajutorul vre-unui alt ma-
nuscript, acele lipsuri vor puté fi implinite.
If. Manulscriptul copiat de catre dascalul Constantin era
i el o copie facuta la Petersburg dupa manuscriptul ori-
ginal pastrat astall in Archivele din Moscva, i anume o
copie facuta dui:4 mit-tea lui Dimitrie Cantemir.
Dovacla despre acésta este mai intaià faptul, imposibil
(1) Constantin Dimitrievici e numit ca dasc5.1 al scdlei de otote in a treia or-
dinatiune a Episcopulul Aron. Vesli Acte i Frasmente de Timoteiii Cipariti,
pag. 217-229,
XXX VII I PRECUVINIABE

alt-fel de explicat, cg lacunele existente in manuscriptul din

Moscva i provenite din causa perderil unor foi dintr'insul
in urma morp lul Cantemir, ne intimpinA si in manuscriptul
Blgjan al lui Constantin, prin urmare ele trebue sà fi fost
si in manuscriptul cumpèratde Clain.
Ast-fel in mss. din Moscva, lipsind paginele 408-413,
unde se finià capul al V si incepeà capul al VI din cartea
VII, precum si paginele 424-425, cari contineail capul al
IX-lea din aceeasi carte (1), aceste lipsuri se constatg si in mss.
Blbjan, unde capul al VI lipsesce cu totul (2), iar drept cap
(1) Edit. de fata, pag. 373 si 380.
(2) Piss. din Ilfoscva (edit. de fatd, Mrs. Bldjan, pag. 476.
.P. 372-373).
«Apoi asd stApanird acésta, supt c§i multe némuri supt stlpgnird sa
stàpânird sa din rodul Slovénilor, au din némul Slovénilor au supus, a cA-
supus, a arora numere sint acesté: rora nume sänt acésté, Ciudii, Merif,
Ciudii, MeriI, Murii, CeremisiI, Mord- Murii, Ceremisil, Mordvii, Pirmii, Pe-
vii, Permii, Pecerii, Emil, LitfaniI, ceriI, EiT, Litvanii, Zimhochii, Corsii,
Zimholii, Corsii, Nerovii, Liubcf, Co- Nerovii, LlubiI, Kozaril, cariI sant
zarff (carii sint Bulgarii din Schythie Bulgaril din Schithia pre rang Don,
pre länga Don) UhrebéliI (aded. Un- Uhrebelfi, adecg Ungurii alb); Cehil,
guril albI), Cehii, LéhiI, Lutécii, Mo- Lesit, Lutecii, Mozovsanii, Poldnii,
zovsanfi, PolianiI, DrevIdnii, Drego- Drevldnii, Dregovicicii, Lutintii, Dvi-
vicicii, Volintii Dvindnii, i alte multe nénii si alte multe prT, i cetalti si
pgrtl si cetati, i némurT carile cu némuri, carele cu toate supt un nume
toatcle supt un nume de obste, Sla- de obste SlavénI s chiamä : Iar dupg
vdni sä chema. filed dupà ce au vinit ce au venit Ruric, si aü satut a st6.-
Ruric si au stätut a stäpani...«. (restul päni 11rovogradit de-acil au incept
lipsesce, fiind rupte 3 foI). a sdnumi Rufi, card curszd vremilor
Ina mai mull ldtindu-sd, ,ri multe
némuri de Tdtar% peste Volga lidnd
la Kitai, fi pdnd In Okean, despre
crivdti, supt puldre" inpdrdliii tor, au
adus, din cal ele mai vestile sdnt,
Sibirul, Astrahanul,Kazanul,fi loald
tara Cdzdascd, ft pad la Crdm,
ri aciste" pentiu inpdrdtia .pre curie
ii sd ajungu.D
 PRECIIVINTARE XXX1X

al IX ni se da continutul capului al X din mss. de la

Moscva (1).
Apoi notele, ce vecluram mai sus Ca ail fost scrise de
Cantemir pe margine in urma expeditiunii persane din 1722
a lui Petru cel Mare, le gAsim in copia dascalului Con-
stantin figurand chiar in text (2), i tot ast-fel ele trebue sa
fi fost §i in mss. cumpèrat la Viena, ceea-ce este o dovadd
ca acest din urm5. manuscript fusese copiat dupd textul
original al lui Cantemir, ast-fel cum el II lásase definitiv
incheiat si revéclut la mOrtea inf.
De altmintrelea, atat primul cat §i al doilea copiator al
manuscriptului Cantemirian se feresc de a face vre-un adaos
insemnat la textul original. Din potriva, se observA, cel putin
la dascalul Constantin, uncle lipsuri, cum este atunci cand
copistul .n'a inteles vre-un cuvint, d. ex. la pag. 452 (ms. Bld-
janpag. 352, edit. de fata), unde cetim: «Balbul (ce va
sã zica)» omitênd astfel pe «faicavul», adeca gtingavul, cum
se cetesce in textul original din Moscva: «Balbul (ce va sä
zicd faicavul).D

Pe cand in manuscriptul din Moscva lipsesc rindurile subliniate de mai sus

ce figureza. In mss. Blajan, la acesta nu figureza ccle 43 rinduri din editiunea
de fatä (pag. 373-374), cu care se finia capul al VI, ast-fel ca de la capul al
V, manuscriptul Blajan sare d'a-dreptul la capul al VII. Este acum intrebarea :
De unde luat-a scriitorul manuscriptului din Blaj rindurile subliniate? Figuraa
Ore ele in mss. cumperat la Viena, in acest cas nu trebue 6re sal admitem
cä atunci când s'a facut copia dupa mss. Moscovit, din acesta Inca nu lipsia
f6ia 408 409 ? Sa 'Ate cä cel care a copiat manuscriptul la Petersburg a

din urma : ui aceste pentru imparatia pre curte

vorbesc pentru prima, ca qi pentru ultima parcre.
(
completat singur lacuna pe care apoi a reprodus-o Dimitrievici? Cuvintele
pre scurt) Ii s. ajunguo

(1) In mss. din Moscva (edit. de fata, pag. 380) se cetesce : capul IX, Doad...
(si apoi lipsesc pag. 424 $ 425). In mss. Blajan (pag. 484) cuvintele acestea
sunt omise, trecendu-se d'a dreptul la textul capului X pe care-1 reproducc
drept capul IX.
(2) Mss. din Blaj, pag. 554 qi 555,
XL PRECII V INTABE

Duph cum am mai spus, acelasi copist Constantin sare

frasele poetice i comparatiunile, ca de pila urmAtórea
frasd : «Green, ca un om când trage de frioarte, tând lesinând,
tând larási mai rAzsuflând, i ca cum tarna mormantuluI
si-ar fi scuturat de pe umere (1).»
El urasce inversiunile, dovadá exemplele aduse pAnà acum
si cele urrndtóre puse in comparatiune cu mss. de la Moscva,
exemple din earl se pot vedé si alte schimbAri i inlocuiri
fácute de scriitorul Romangtén, care se afla. la Blaj pe la ju-
mAtatea secolului al XVIII-Iea :
Mss. din Moscva (Edit. de fatd, Mss. din Raj.
pag. 70.) «De vréme ce precum din cei
(De vréme ce precum din cei veichi asa din cei mai noi scrii-
vechi a;si din cesti mal noi scrii- tori Idrdle i hotarale Dachii pre -
tot-I, pride si hotaräle Dachiii, cum au fost stdnd in vremile
precum au fost stand in vremile veichi, cdt intea noastra putinta
vechi, precat intea noastra pu- au fost aratat; insd fi de
tintä au fost, li-am aratat. Do- aici inainte nu fdrd cale soco-
cila innainte nu fdrd treibd a fi tim a fi a ne sfdtui, Tarasi cu
socotim, de ne vom sfdtui iaras acela scriitori, pentru ca sà ne
cu aciiaci scriitori, si dela dan- instiinfdm Si pentru insusi nu-
sii sa ne instiintdm si pentru mele Dachilor cum pentru in-
hire,s numele Dachilor, fiftentru cepdtura némului lor, adecl din
incepdtura niamului lor, adeca cine, si din ce locuri an e,sit de
din cine si de pre ce locuri esind, au stdpanit acIste locurl, ce mai
au vinit, s'au stdpdnit aceste lo- sus am pomenit. Precum dara
curl, de carile mai sus am po- pentru hotarale Dachiei, asa si
menit. Precum dara pentru ho- pentru numele i némul Dachi-
taräle Dachiii, aser si pentru nu- lor nu putina turburare vedem
mele i niamul Dachilor nu pu- intre scriitori a fi; caci unii,
tina tulburare intre scriitori vi. Getii, Dachii, i Daii tot un ném,
dem a sa- face. Cad unii Ghent, si tot un nume vor sa fie, Tara
(1) Ms. Blajan, p. 536 = p. 422 din edit. de fats.
 PRECOVINTARE XLI

Dachi i Daii, tot un niam, i aliT, si In ném, si In nume, vor

tot un nume vor sg fie, Tug al-
tii si In niarn, si In nume vor
sa-I deosdbasccl. Dect din carit
tin socotéla cé dintiu, mod de
frunte Taste Stravon, si Dionysie
Periighitul, amindoi vechi gheo-
grafi; ce a lid Dionysie cât& 1-au
fast p&riripentru Dachi, deplin
o au pomenit la cap. 1: Asij-
deré o parte de a lid Stravon,
acolos pomenind, aicé de pfin
o vom poftori-o, carile dupg ce
zice la locul pomenit, precum
Glietil, stau spre mare niagrg,
Tara DachiT spre izvoargle Du-
ngriT, apoi adaoge i aóasta.)
sg-i osdbiscd, din card cei ce tin
socotéla cé din tai cel mat din
tdi Taste Stravon, i Dionisie Pe-
riighitul. Dar a lid Dionisie pd-
rérd cat au fost pentru Dachi,
de plin o au pomenit la cap. 1.
Asijderé dintr'a lid Stravon a-
colo pomenind aicé depling o
von poftori, carele dupg ce zice
la locul pomenit ct Ghetii stau
spre Mare Negra, Tara Dachii
spre izvoargle Dungrii, adaoge
si acésta.)

De asemenea, un exemplu de prescurtare:

Mss. din Moscva (Edigunea de Mss. Bleljan, p. 21.
Ma, P. 75) eVrAnd pentru cé din Inceput
(Vrând, ca pentru cé dinceput a Dachilor stgpanire sg scriem
a Dachilor stgpAnire sä scriem, si multe cgrti ale veichilor, si ale
gr5ingzi de cgrti a mai vechi i noilor istorici cetind In multá
mai noi istorici Intorcând si rgs- comfuzie am Intrat.)
turnând, nu altg, ce ca cum in-
teun lavyrinth, (cgruia nici in-
tratul nici esitul i sg poate afla)
sg fim intrat, ni sg pare.)
Afarà de prescurtgri, de inlocuirea unor cuvinte prin al-
tele intrebuintate in Téra-Rom'anésca, ca d. ex. mirare
minune in loc de diva', a mdnji, in loc de a murui, etc.,
mai e de observat cà in unele pArti dascAlul Constantin, sail
pote chiar primul transcriitor, pe care-1 va fi copiat dinsul,
XLII PRECTIVINTARE

a fdcut grqelf de transcriere neintelegênd sau nedescifrand

bine textul; aà la pag. 428 se scrie: «s'ad sculat cu domnul
Mafra», in loc de «s'au sculat cu Donaimaoa», adecà cu
flota; iar la pag. 10, mdcroasa in loc de meduroasa, ca sa
tacem alte multe asemenea erori de cetire sad de transcriere
strecurate in manuscript.
In ce privesce neologismele, in special latinismele limbil
lui Cantemir, dascalul Constantin nu numal ca.' nu le inla--
tura, dar mai adaogä i el altele acolo unde nu le intre-
buintase Cantemir, cabuna-óra: surnitmit (mss. p. 158), in loc
de poredit (edit. de fatà, p. 150, rindul al 4), iar pe unele
le mai accentudzà, ca de ex. : gpozituralocului» (mss. p. 10),
in loc de «puseitura locului» (edit. de fata, p. 69).
In resumat, dascalul Constantin Dimitrievici, un Romänà-
én trecut in Ardél, transcrie, prescurtând une-ori pe ici pe
cob i muntenisand, pe cat e posibil, textul original, avut
la indemând prin o copie.
Despre alte copil ale Hronicului Romano-Moldo-Vlahilor
facute sub ingrijirea sad dupà mórtea lui Cantemir nu avem
sciint5.. Dar cele dou'e manuscripte aflate in biblioteca ccf)-
lelor din Blaj an Trébuit de sigur sa fie cunoscute i utili-
sate de barbatif invétati car! ad e0t din acel focar al cul-
turif nationale: de Samuil Clain, de George Sincai, de Petru
Maior i de alti lucéferf aI némului. Rèspandirea in Transilvania
a acestef opere pline de neologisme, in special de latinisme,
va fi contribuit nu putin la m*area de redqteptare a Ro-
manilor de peste munti, micare care Le indreptà ochil ca-
tre originea lor latina. Sufletele amintitilor barbati a trebuit
sa" se incalclescà la flacara iubirif de ném, care rèsare la
fie-ce pas in opera parinteluf istoriografief române Cantemir.
Sub inriurirea ideilor 4cestqia, a chipuluf sal de a concepe ori-
 PRECIIIVINTARE XL1II

ginea intreg némului românesc, din Nordul ca si din Sudul

Dunarei, ca dintr'unul i acelasi trunchiii sadit de Traian, pa-
triarchul nationalitatii române, aü scris istoricil români de
peste Carpati, i multämita lor ideia românismului s'a in-
firipat si a dobandit cu timpul stapanire asupra tutulor su-
fletelor românesci.
Rand la ce punct insa si in ce chip manuscriptele Hro-
nicului lui Dim. Cantemir aü influentat pe amintitil scriitori
din scóla Blajana, nu gasim cd este locul de a cerceta aci,
si trecem la ultimele douse cestiuni ce ne-ail mai rémas sã
atingem: despre editiunea din 1837 a Hronicului, si de-
spre editiunea de fata.

§ 8.
Este curios si semnificativ tot de odatä pentru istoria
nóstra culturala, ca operele insemnate ale lui Dimitrie Can-
temir, una din gloriile literaturii romane i sciintei istorice,
aü fost cunoscute si date la lumina asà de tarclid la nol in
Ora, atunci cand unele din ele cu clecimi de decenil mai
inainte erau traduse i tiparite in englesesce, frantusesce,
nemtesce, italienesce, grecesce i rusesce, i cand numele
autorului lor figura d'atata timp printre invetatil de frunte
si cu autoritate in literatura popórelor occidentale.
Ast-fel Istoria Imperiului Otornan scrisa latinesce de Prin-
cipele Moldovén, tradusa in italienesce de fiul séii Antioch,
a vklut lumina tiparului in traducere englesa in a. 1734,
francesa in a. 1743, germana in a. 1745, «ca o carte ce
nu-i are pereche» pe cand abia in 1876 ea s'a redat Ro-
manilor i pe limba lor, pe cand textul latin al originalului
sta. Inca netiparit. De asemenea Descriptio 1Woldaviae a ace-
XLIV PRECUVINTARE

Iuiai fericit Principe, tradusä si tiparità in nemtesce pentru

prima óra la 1769, publicatä in a doua editiune germana
mai corecta la 1771, impreuna cu portretul i vieta autorului,
iar in limba rusésca la 1789, o asemenea insernnata opera,
des1 tradusa roinânesce in 1806, dar acea traducere ro-
mâna n'a putut fi tipalrità decAt abia la 1825 in mânds-
tirea Nemtu prin indemnul 6 i cu ajutorul neuitatului Mitro-
polit Veniamin Costachi, pe când textur original latin nu
s'a tiparit decAt in a. 1872.
Operele lui Cantemir scrise in limba romândsca de la sine
erail menite ca sà vaclà lumina mai tarciiii, caci erail intr'o
limba necunoscuta invétatilor din Apus, i imprejurarile ne-
norocite din Ora nu ingaduiail indeletniciri literare saü
sciintifice de acest fel.
Dar multamita initiativei i sirguintel aceluiasi Veniamin,
vrednic archipastor i parinte al literaturii romAnesci si al
scólelor din prima jumatate a secolului trecut, se datoresce
indeplinirea unei ultime i vil dorinte a lui Dimitrie Cantemir :
aceea «de a se obsti cu mijlocul halcotypului» primul tom al
Hronicului a vechimi Romano-Moldovlakiii, adeca manu-
scriptul Hronicului pastrat in archivele din Moscva.
Réposatul Gheorghie Seulescul, «profesorul de filologhie
si de istorie in scólele publice,» pe care Mitropolitul Ve-
niamin 1-a insarcinat cu supraveghierea copierii i tiparirii
manuscriptului in cestiune, iata ce ne spune despre modul
aflarii i tipariril lui (1):
<Dupa ce la anul 1825: talmacindu-sa din limba ghermana in
romanesca sa tiparl la ma.'nastirea Némtului descrierea Moldovei

(1) Prefatä. Din partea redactorultif Istoriel c5.trä bine-voitoriul cetitorig, in

Hronicul Ronano-Moldo-Vlahilor,lasiI 1835, t. I, p. V.
 PRECIPirtNTARE XLV

Gtheografico-Istorica, alcAtuita de Domnul Cantemir si din catalogul

adaos la PrécuvIntarea acélei cArtT sa incunoscu numerul Si feliul
cartilor alcatuite de fericitul Domn, tot odatA sà Veda InsemnatA
Intre cele perdute i cea mai pretiosa visterie pentru natia roma-
nésca i lumea istorica adeca manuscriptul IstorieT vechT i nouA a
Dachiei inecat In marea Caspica. Decl cand patriotil tânguia per-
direa unei aseminea nepretuite comorT i dorea impreuna cu multe
alte natiT asaminea palubase de ar fi cu putinta sa se discopere
afundurile marilor si a CaspiceT pentru a sa vindech niste atatea de
marT daune cu neputinta a sa pune la loc almintrilea, la 1833 dupa
Intâmplare agiungend la mama iscalituluT urmatórea carte scrisA In
limba 1atin i rosiana sup titlu : «Istoria set] viata i faptele Dom-
nuluT Moldovei Printipul Costandin Cantemir2,, de Ber Profesorul
de Istorie In Academia PetreburguluT tradusA In limba rosiana de
pe orighinalul latin, conscris de Domnul Dimitrie Cantemir au de
fiul set"' Antioh si de curatoria AcademieT de Moscva typarità lati-
nesce si rusesce la 1783.
«In Intaiul period al precuvintarel acesteT carp aflAT urmAtórele :
Mild la lumina Istoria Biografiel Printipaor MoldoveT Cantemiresci,
nu de prisos ar fi sä Instiintaz pe cetitorTu de Insasi Istoria printi-
patuluT Moldovei, carea fiind de till orT ocupata de armile Rosiei
este vrednica a fi discrisa Gheografic i Istoric maT cu de amA-
nuntul, de cat este nog pana acuma cunoscutA. InsA o asAminea
descriere are trebuinte nu nuniai de destulA ostenéla, i carea nu
este cu putinta dupl mArimea obiectulul a fi aice IncAputA, dar cere
pe langa acesta a ave scriitorul nil putina stiinta de acest popor,
a caruia fapte macar de au si fost descrisA de Ore-caril streini Isto-
riografT, insa nu cu acea amAnuntime i sirguinta, cu care am as-
teptat de la insusT Printepul MoldavieT Dimitrie Constantin Can-
temir. Acest bArbat spre mArirea numelul si a natiel séle, pre
carea forte mult an iubit-o i drept acesta ail cercetat vechimele el
si pe IstoriciT cariT au scris despre IntamplArile patrieT luT, pré inva-
tatul barbat Intre cele multe si felTurite ale sae IndeletnicirT au
afierosit destule tempurl i pentru culegirea IstorieT Moldovenilor.
El au alcAtuit In limba moldovenescA Istoria veche si noaA a Da-
chiel seu Hronicul Romano-Moldo-Vlachilor, i Incepend de la cele
XLVI PRECININTARE

mai departate timpuri au adus-o 'Ana la anul 1283. P6te ca au

scris-o si mai departe, insa aceea n'au agiuns in m5nule n6stre, si
macar ca din nenorocire cartea acésta tradusä find In limba latina
s'au perdut In expeditia anului 1722, la impregiurarile fortunei tam-
plata pe mare Caspica, MA. manuscriptul Moldovinesc in-folio de
587 fete au remas si s'au dat spre pastrare in arhiva Colleghie in-
teresurilor streine din Moscva, cu scopos Ca p6te dupa vreme sa
se tipresca si in limba nóstra. in acesta carte sä aflä introducerea
scrisä de insusl Printipul Cantemir In limba latina, care fiind-ca da
6re-care stiinta de natia Moldovenilor si mai vartos fiind o alca-
tuire a insului Marit barbat, apoi s'au socotit Interesantä a se Itn-
partasi aice in tota a el cuprindere.
.De aice incredintandu-se iscalitul ca pronia au iconomisit a nu
sa perde Istoria Romamilor, de s'au si inecat orighinalul latin in Caspia,
asaminea discoperire de sarg aducendu-o la cunostinta Inalt pre
sfintitului mei patron D. D. Veniamin Costachi, Arhiepiscopul Su-
ceve si Mitropolitul Moldave, Pre Sfintia sa (din a caruia inorin-
duire traducendu-sa s'au fost tiparit si sus insemnata descriere Gheo-
grafico-Istorica a Domnului Cantemir, cu acea patriotica bucurie, de
carea infocat virtuosul sell suflet la tote Inbunatätitele intreprindere,
agiunse a sa face fundatorul Literature românesti si a invetaturilor
In patria sa), cu âmbe matif imbratosind si acesta ivita ocazie de
a rädica un monument istoric patrie si natieT, prin urmatorul adres
sä indrepta cu cerire caträ ecselentia sa prezidentul plenipotent al
printipatului D: Gheneral Pavel de Kiselev. ,
In adresa sa cu data de 5 Fevr. 1833, vrednicul Mitro-
polit ruga. pe Chisselef «a mijloci la inaltele locuri invoirea
a sa prescrie o copie de pe orighinalul sus ardtatului ma-
nuscriptD. Prin stdruintele lui Chisselef se trimise Consu-
latuldi rusesc din Iasi nu o copie, ci chiar originalul manu-
script al Hronicului impreund cu originalul latinesc Historia
Moldo-Vlachica al aceluiasi autor, spre a se lua copil dupà
ele. Ultimul manuscript pare a nu se fi copiat din causä
cd nu s'a gdsit la Iasi o persónd aptd a transcrie textul
 PRECO VINTARE XLVII

scris repede si cu multe prescurtari de catre Cantemir. Dar

cu transcrierea Hronicului s'a insarcinat o persóna «a da
pe tóta diva Cate tril cole curate si corect scrisa», Seulescul
avénd indatorirea «a colationa cOlele prescrisa, de a sd
face intocma dupd orighinalul auloriulut, aldi in privire
sznlacsulut, cdt si a cuvinlelor.» Oclata cólele prescrise §i
colationate, numitul profesor fu insarcinat «si cu punerea
la cale a se tipari acele cole in stampa Mitropoliei fard cdt
de putind schimbare.» 0 insciintare a lui Seulescu punea pu-
blicul in cunoscinta despre «aflarea si tiparirean manuscrip-
tului 4ntocmai dupti stzlul autoriului, atdt Iii privirea sin-
tacsului, ce este deslul de figural, cdt si a cuvintelor, ce
porta in sine nu putine anticvildii ale romdnizmulut» (1).
Astfel in 1835 aparea. : Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor
alcdluil de Domnul Moldavia Dimifrie Canlemir la anii
1710. lard acum de pa orighinalul manuscrip depozital de
fericilul autorig in impardMsca Arhivd a Moscvei scozin-
du-se, cu invoiré fire' indliatulut nostru Domn Mihail Gri-
goriu Sturza Vvd. din orinduirea Atilt prer sfinfitulia
Arhiepiscop al Sucevit ci Mitropolit Moldavia DD. Venia-
min Coslacize s'au typdrit. Tomul I. Iaci. In Typografia
S. Mitropolit 1835, un vol. in-8°, pg. 365+81, cu portretul
lui Cantemir i cu un «fac-simile sal icoana scrisórei prin-
tului D. Cantemirn, i cu o «prefata din parté redactorului
Istoriei catra bine-voitorul cetitoriU», adeca din partea lul
G. Seulescu.
In anul urrnator vedea lumina tomial al II-lea al publicatiunil
sub un titlu mai simplu : Al Hroniculut Romano-Moldo-
Vlahilor, compus de Domnul Moldavia Dimitrie Can/emir,

(1) Prefatia, 1. c., p. XVII.

XLVIII PRECUVINTARE

tomul II, AO in typografia S. Mitropolid 1836,1 vol. in-8°,

pg. 402+117, cu o «prefatie din parté redactoriului la
tomul al II-lea al Hronicului Romano-MoIdo-Vlahilor»,
la fine cu un registru de «cuvinte vechl române§ti intre-
buintate de Domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir in Hro-
nicul Romano-Moldo-Vlahilor.»
Se intelege de la sine, ca o editiune care sa indeplindsca
tote cerintele criticei moderne, sá reproducd textul cu or-
tografia §i particularitatile fonetice ale limbii autorului, nu
era de a§teptat in acel timp, date fiind atat cunoscintele
paleografice ale celor insarcinati cu copiarea i colationa-
rea manuscriptului, cat §i putinele mijlóce de cari dispunea
arta tipografica pe atunci la noi in tdra. De aceea nu atat
lipse de acest fel constatate in ediOunea Iepnd catà sA ne
surprinclà, cat faptul ciudat, ca clef]. editorul Seulescul pri-
mise sarcina din partea Mitropolitului Veniamin de a «pune
la cale tiparirea lard cat de putina schimbare», i deft in-
su§1 editorul incredintéza nu odata Ca' textul 1-a tiparit «in-
tocmal dupa stilul autoriului, atat in privirea sintacsului, cat
0 a cuvintelonl, totu§1 de la inceput i 'Ana la fine se pro-
cedéza in chip diametral opus.
Deosebirile intre textul tiparit de Seulescu i originalul
manuscript sunt nenumérate, i aceste deosebiri nu consista
numai in: ortografie, punctuatiune, modernisare sait dia-
lectisare a cuvintelor, dar chiar i in lungi omisiuni, unele
din nebagare de sdma, cele mai multe insa acute intentionat.
Astfel mi-a trebuit mai. bine de §ése sèptèmani, lucrand
in tote clilele de dimindta §i pana târciü nOptea, pentru ca
sa notez pe contrapagina fie-cdrel file lasate in alb intre
foile tiparite tote aceste deosebiri, a§à in cat de sigur cu
mult mai tior mi-ar fi fost sa transcria din nod in intre-
 DIECUVINTARE XLIX

gime manuscriptul, ded.t sä-1 colationez cu textul imprimat.

Omisiunile intentionate sunt de tot curióse, afara numai
daca ele nu vor fi fost probabil impuse de censura: tote
pasagiile in care Principe le autor vorbesce ca un hain al
prea puternicil impératil de la Constantinopole, ori-unde pana
lui se revolta contra tiraniel otomane i deplânge jugul ro-
biel sub care zaceail tèrile cretine, ori-ce cuvint nefavorabil
cu privire la religiunea mahomedana, chiar cea mai uOra
alusiune la ldcomia de bani sail la coruptiunea Guvernului
turcesc, sunt lasate la o parte sail sunt inlocuite cu alte
cuvinte, cad une-ori schimba chiar intelesul textului Can-
temirian.
kVA bund-Ora chte-va. exemple :
Paharnicul Gheorghie Seulescul pune sa se tipAréscd la
pag. XLI, rindul 27, vorbele: «pré puternicul Monarh al Tur-
cilor» in loc de «zmaul cu §épte capete Turcul» [p. 19,
r. 14, ed, de fata]; tot aà inlocuesce aceste cuvinte in
torn. I, pag. 91, r. 16 0 in tom. II, p. 313, r. 2 [edit. de fatd,
p. 106, r. 20 0 437, r. 30] cu «puternica irnparatie a Tur-
cului» ; iar in torn. I, pag. XLII, r. 2, dupà omiterea cuvin-
telor «zmau cu épte capete», urrnatOrea propositiune a ce au
inceput cu larg c nesciturat girlan a inghiti» [p. 19, r.
15 16] este inlocuita prin cuvintul «a supune», care nu
existä in manuscript. Frica de censura, probabil 11 face de
asemenea pe Seulescul ca sa pund «i-au cautat Monarhului >

[p. XLVII, r. 15] in loc de cautat TiyanumulD [p. 23,

r. 21] ; «ascultätóre sint monarlizi Turceti (p. 92, r. 7) in
loc de «ascultatoare sint tiranii Turcqti»; «i mai apol §i
cu Turcii» (p. 92, r. 11) in loc de «0 mai apoi i cu vrdy:
main' Lupt Turcii» ; «dql imparatiel Turcului bani a da obli-
gate slut» (p. 92, r. 17) in loc de «de0 groazel Lanni,
IV
 PRECUVINTARE

inparatiei Turcului bani a da obligate sint»; «Copiii Roma-

nilor zaCuiala a fi n'au suferit» (p 92, r. 26) in loc de:« Co-
piii Romanilor zaCulald pcigeinilor a fi n'au suferit,» etc., etc.
Seulescu a sters chiar din textul latin al prefetel vorbele
pe car! le inlocuise la t. I, p. XLI, r. 27 cu «preputer-
nicul Monarh al Turcilor» in predoslovia corespunclaóre
romanésca, a$ a in cat in loc de a aye: «Hi ipsi sunt Ro-
mano-Moldovlachi, qui, cum set/ices draco, nefandissimus,
inquam, Turca . etc. [p. 41, r. 25-26] gasim in edit.
Seulescu: «Hi ipsi sunt Romano-Moldo-Vlachi, qui, cum
TurcaD [p. LXV, r. 11-12]. La p. XLV, r. 25, trebuia
sa incépd urmatórele: «A.6 din di in di balaurul acest va-
vylonesc ingrasindu-sa, i ingrosindu-sa, deciia toata lumé,
ca cum pré strampta pesterd sa-1 fie socotind, nici care
loc sa-1 incapd avand, schizmitus'au, ca cum chipul, i fire
cé de sérpe Maur invininat, s'ar fi lepddat, insa alta de
scorpie au imbrdcat, pentru-ca ce cu coltil a musca i cu
falcile a indupdca n'au putut, coada cu venin i toaps5c in-
trarmandu-si, cu cel de moarte purtatoriu ac a impunge,
si a patrunde s'au apucat, spurcatul; i ce ca un vrajmasi
leü a spinteca n'au avut cum, ca o pré vicliang vulpe,
cu amagéle i viclesuguri a ispravi s'au caznit.» [p. 22, r.
4-14]. Ei bine, aceste rinduri sunt cu desdvirsire suprimate
de Seulescu in pridoslovia românesca, dar textul corespun-
Otor din redactiunea latinésca, cuprins in rindurile 22-31
din p LXVII, e pastrat [Cf. edit. de fat6, p. 44, r. 9-17].
La p. XLVII, r. 6, se suprima cuvintul cdscata acolo unde
se vorbesce de darurile cari se faceail «la dscata pOrta lui»
prin tractatul lui Bogdan Vodd cu Turcii [p. 23, r. 11]. In
textul latin al prefetil, de aci inainte nu se mai face vre-o
schimbare. Urrnezd insa schimbarile si suprimarile in textul
 PRECIJVINTARE LI

roma.nesc al pridosloviei. Asa la p. XLVII, r. 12, ed. Seu-

lescu, se cetesce: «Cinstea bisericésca, credinta crestinésca,
si legea orthodoxiei neimata i nespurcatà si-ad ferit», pe
cand in manuscriptul original avem : Cinsté bisericésca :
credinta crestiniasca, i lee orthodocsiii de turbald fi In-
nalec& bunguitura muhammedinfascd neimata i nespurcata
ferit» [p. 23, r. 16]. Si apol imediat dup 5. acésta, edi-
torul a lasat la o parte frasa urmatóre: «Nici vii fiind (Ro-
mani° au putut sufferi ca vre-odata stéoa cé cornorata, de
asupra a pré svânt samnului crucii sa sa. radice» [p. 23, r
17-19]. Si tot asà la pag. 93, r. 3 se sterg cuvintele
e nesatioasAlAcomia pagAtiésca »[p. 107 r. 13]; la aceeasi pagina,
r. 7, se dice: «in voia Porta.» in loc de «in voia tirannului»;
se sterg cuvintele «minclunos Prorocul» (t. 2, p. 315) inainte
de Muhamed (cf. p. 436, r. 10 [comp. t.11, LXIX, r. 71,
ed. Seulescu cu p. 537, r. 13, ed. de fata); in t. 2 P. 130
catre fine se tiparesce: «prin introduceré invataturii lui Mu-
hamed» in loc de: a cu spurcata descalié lui Muhammed
Psevdoprofitului»; etc , etc. In fine Inca un exemplu de
omisiune gasim in tom. H, pag. 115, unde se cetesce: «lét
570 nascutu-s'a5 Muhamed, carele aü alcatuit legea si cartea
Curanului, nascutu-s'ail in luna...», pe când in manuscriptul
original se dice: «Let 570, nascutu-s'au puiul vzi,5eril, pd-
riniele minaunif, Jilul intunerrecului, infielqat chipul Dl-
volulul, Sil/a Salami; Gura Tartarului,ucigaml Sufletelor,
vrcijma adevdrului, ocara Lumii, Cinste musulmanilor,
Psevdoprofilul Muhammed, carile din suflare, §i Sopa Sa-
tanii, au scornit lege, ci carte Curanului, azut-au di[n]
fidntecile mdne-sa in Luna ..» [p. 326, r. 16-22].
Tendinta de a modernisà limba lui Cantemir este ce-va
mai pre sus de puterile lui Seulescu. De pilda, Cantemir scrie :
LIE PRECIIViNTARE

care pofter,ste [p. 5, r. 10), iar Seulescu il corectéza: care

pofteile (t. I, p. XXI, r. 15); vreme [p. 5, r. 12] el o co-
rectéza in vremd (t. I, p. XXI, r. 17); vekle,ste [t. I, p. 5,
r. 17) in vdt,ieste [t. I, p. XXI, 23); azveirlefte (t. I, p. 6,
r. 4) in azvdrlefte (t. I, p. XXII, r. 17); odihniste [t. I, p. 6,
r. 5] in odihneste; izbegste [t. I, p. 6, r. 25] in izbeliite (t. I,
p. XXIII, r. 17), si asa mai departe in tot cursul operel,
schimband pe e (1) in e (6) ori-unde adi se pronunta e in
locul diftongului. Tot asa cu kt (A), pe care 11 inlocuesce
in unele parti cu e (6). De exemplu: iaste [(Acre), p. 10,
r. 2, 11 si 12] schimbat in este RECTE) t. I, XXVIII, r. 7,
18 si 19)]; aceeasi modificare la p. 17, r. 17, la ed. Seu-
lescu, t. I, p. XXIX, r. 7, etc.; apol trebuia [(Tp6B8A), p. 18,
r. 18] schimbat in trebue [(Tpene), t. I, p. XL, r. 21], si
asa mai departe. Nu mai vorbim de schimbarile I-acute in
editiunea lui, care este tiparità cu cirilice, asa in cat acolo
unde in manuscript este .h. oil A el pune rd, ori invers;
E

acolo unde dupa o sueratóre (j, s, s, t, z) vine regulat la

Cantemir un i: ex. sintem (7_-_- sintem), singe (__-_ singe), a,se-
zind (= asezind), trimitind (= trimitind) etc., la Seulescu
se pune i in loc de 1.
In prefata la tomul al II-lea editorul crede necesar a ob-
serva: «Cu acésta ocazie socot de cuviinta a ma apologhi
catrà binevoitorii cetitori cd atat stilul cat si cuvintele la-
tine, iar mai chiar vechile Românesci aflatóre in acdsta carte,
nu sint Latinizatii séU neologhismuri, dupa cum s'ar pute
pard unora introdusa cu prilejul tipäririi ca niste falsificatii
in locul altor cuvinte, ce ar fi intrebuintat in adevér auto-
riul, nice de cum set se prepund o asdmind cuiezare, care
ar fi improtiva chiar celei cu dinadinsul pretentei a auto-
rlulut, rostilet in decldratia sa, ce sd inifat o ..sazd prin fac-
 PliECOVINTA RF. LIII

similul adaos la inceputul tomului inldiii, wide dice: «Cd

mai multe sd adaogd, séi sd scazd poftini sd nu indrds-
nescd cineva». Dard sd credd cd shit curate ale autoriului
i ale graiului Românesc vorbite de Moldoveni in acea
epoha. . .» El bin; cu tote aceste asigurari, Paharnicul
Seulescu preface cuvintele: pridoslovia in prejalid (t. I, p.
XXI), slujitoresti in osttijseirti (I, 203, r. 22), vremi in lim-
purl (I, 206, r. 18), lel in an (I, 240, r. 4), odilind in rdpaos
(I, 156 catre fine), slufitori vecki in osteni vechi (I, 177,
r. 12), ndroade in popoard (I, 177, r. 19), dumndzifele in
zinele (I, 58), dumndzdul in zinul (I, 58), etc.; ba schimba
insusi titlul carp, caci cetim:
In manuscript: In edit. Seulescu:
Hronicul vechimei a Romano- Hronicul Roman o-Moldo-V1a-
Moldo-Vlahilor intAI pre limba hilor alcAtuit de Domnul Mol-
LAtinlascä izvodit, iarä acmit pre daviei Dimitrie Cantemir la anil
limba rom'anIasca' scos cu truda 1710.
si osteninta lui Dimitrie Cante-
mir voevodul si de mosie Domn
a Molduvii, si a svinteI Rossiestii
inp5ratil Kniaz, in Sanct Peter-
burg annul 7225 := 1717.
Prin acdsta alterare i prescurtare a titlului se inlatura:
marturia lui insusi Cantemir ca.' Hronicul e «scos cu truda
si osteninta» sa; se lasa afara titulatura autoruluf: «voevodul
si de mosie Domn a Moldovil, si a svintei Rossiestii inpa-
rata' Kniaz» ; de asemenea se omite forma genetivala «Hro-
nicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahiloro etc. In fine se
schimba chiar i anul indicat de Cantemir, cad pe cand in
manuscript se vede lamurit 7225 adica. 1717, Seulescu pune
1710. De unde va fi scos el acéstä data, care este tocmai
LIV PRECIP/INTARE

anul suiril pe tron a lui Dimitrie Cantemir, i and numai

la indeletniciri literare n'ar fi gandit el, nu putem sci; dar
vedem pe unil invètati ca saü crecjut in drept sá presu-
puna ca «manuscriptul ce a fost trimis la Iasi in anul 1834
spre decopiare, tot din Archiva Ministerului de Externe din
Moscva, samëna a fi purtat pe titlul sag' alt an [cleat
1717], pentru ca G. Seulescul, carele a fost insarcinat cu
copiarea si cu tiparirea acestui op, qice in titlul lui tiparit
cà «Hronicul Romano-Moldo-Vlahilor este alcatuit de Dom-
nul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anii 1710 (1)».
Cele pana aci aratate sunt alterari voite de editorul in-
susi. Cele cari provin insa din cetirea gresita a manuscrip-
tulul, ca si din erorile de tipar, trec ori-ce proportiune (2),

(1) Dr. I. G. Sbiera, AlifcdrY czelturale literare la Roinduil din stinga Du-
yard in astintpul de la 1504-1714, Cernaut 1897, p. 233. A se vedé mai
departe in amintita opera parerile deosebite de ale nOstre emise de catre in-
v'etatul autor asupra timpului compunerii in latinesce si traducerii in românesce
a Hronicului (p. 232-236), pareri asupra carora gasim de cuviintä a nu starui.
(2) Vom indica acl numai vr'o cite-vb. din ele, si mai 11101ü erori de citre:
t. 1, p. XXX : pre la unul de la nascerea Fecioarei /is, in loc de t pre la anul
de la nasteré FiCoarii 420*; t. 1, p. XXXI: 668, in loc de 568 ; t. I, p. XXXII:
699, in loc de 499; t. I, p. XLI, nota: cap. 13 ,19 in loc de cap. 13 si .16 ;
t. I, p. 4; 1206, in loc de 1026 ; id., p. 12 : carte 15 in loc des; 286, r. 1 :32
de mit, in loc de 320.000 ; t. I, p. 310, r. 10 : opt ma, in loc de 400,000 ; tot
acolo, r. 11: iepte mit in loc de 700.000; t. II, p. 8, r. 7: cap. )4, in loc de
41 p. 32: cap. 76, in loc de 96 ; p. 90, r. 5 : 6 mit,in loc de 60.000 ; p. 98,
r. 3 : 551, in loc de 548 ; p. 153: 76, in loc de 763 ; p. 168, r. 18: 820, in loc
de 320 ; p. 222, r. 18: io6r, in loc de 1065 ; p. 331, r. 14: r026, in loc de 1206;
ib., r. 19 : 1027, in loc de 1207 ; t. II, Tabla hronologhicésca. p. I : 1449, in loc de
5449 ; p. II jos: 7 4, in loc de 94 ; p. IX jos: 573, in loc de 527 ; p. XI jos:
6869, in loc de 6469 ; p. XXIII fine : 7 mii, in loc de 700.000, etc., etc. Apoi
cetiri gresite, omisiuni saIl erori de tipar : e destul a compara textul latinesc
ul prefetii care furnica de erorl, de la inceput pang la fine; din acestea citam:
d. ex., p. LIV: paulo ornatius a Lucceio,in loc de ab alio ; I, p. LXII :
Constantine filio, in loc de Constanti filio; ib.: Constans a isarte, in loc de
Constans a patre ; I, p. LXXI: codento postula tordo, in loc de postulat ordo
 PRECOVINTARE LV

aà in cat cu drept cuvint d-1 D. A. Sturdza (1), ca zi re-

parte majori cedente. Mai departe in Insciintarea ce o face Cantemir Roma-

nilor cetitori si careia Seulescu ii pastréza titlul ce nu-I pusese la ince-
putul càrii dice intre altele : aNu cu multe avem aicé pre Dumnévoastra iu-
bitilor, a vä supara, devróme ce ca de célé ce ar trebui pentru luminard, ,ri
luminard adeverintii Istoriii nóstrep (p. 49, r. 7-9). Partea subliniat a. e in-
Murata. de Seulescu socotind-o ca o repetare de prisos. Mai departe : t. I, p.
21 ; (sà fie lacuit rin Daviza, Alvokénii sau Denii, in loc de «sal fie lacuit
Prindavizii, Alvochénii, Salclini%) ; t. I, p. 34 : acarele mai curat si mai pre Cu-
rat avum de dist in loc de : carile mai curat, si mai pre scurt avum de zis;*
t. I, p. 81, r. 9: cnici de réspuns a fi,>, in loc de gnici de réspuns vrednia a fie;
t. I, p. 87 a arat1-s1 pre scurt nérnulD, in loc de 4arata-sa pre scurt precum
niamuln ; t. I, p. 113, r. 14 : Dachia tot Glietia s'au climate, in loc de : aDa-
Chia tot Dachia, i Glietia tot Ghetia s'au chemat ; t. I, p. 156, r. 6; sa-1 ii-
troséscd, in Mc de : «s5:1 izbdvascde ; t. I, p. 173, r. 1 : o jacem, in loc de o a-
&dm; t. I, p. 175 r. 17 : pomenindu-s, in Mc de tocmindul ; t. I p. 176 catre
fine : (WC labor hoc opus n, in Mc de 4lloc opus hic laborx,; t. I, p. 203, r. 11:
medin, in loc de merdian ; t. I, p. 235, r. 18 : <,Turcii au luat Tarigraduln in loc
de «Turcii au luat ,ri tin Tarigraduln ; t. 1, p. 319, r. 24 : Armenilor, in loc de
Alemanilor ; t. I, p. 360, r. 19 : cu multul mai mull arfi fost, in loc de : cu mul-
tul mai pldcut ar fi fost ; t. II, p. 22. r. 9 : locurile, in loc de lucrurile ; If, p. 82,
r. 20: oare.ce scriind, in loc de oare-ce stricánd; II, p. 19, r. 12: inruit, in loc
de inquit; II, p. 110, r. 13 si 14: Tutla, in loc de TuJa; p. 114 catre fine: ne-
pot de frate, in loc de nepot de fald; 127, r. 9 : a le pomeni, in loc de a le
tocmi; p. 166, r. 13; ani 7, in loc de ani 7 luta 7; p. 202, r. 11: Doininil in loc
de Dvininii ; p. 210, r. 22 : sà aducd, in loc de sa audd; p. 244, r. 3: sdmdndtorig
in Mc de sdmdluitorid ; ib , r. 9: scriitoriii, in loc de a secretdriie; ib., r. 24 :
dezbdtut, in loc de dezliipit ; p. 265 catre fine : cuprins, in loc de cu firepus; p.
314, r. 3 : a tor craii, in loc de olior craii. In Tabla Hronologicesca, p. XIV :
Mihail, in loc de Manuil ; p. LII inde'mnd, in loc de indemAnd; Jude un turn,
in Mc de ludeulturn ; LVI : Cdmpului in loc de Krdmulta; LXIV, r. 3 : Leon
Kesariul, in loc de Leopold Kesariul ; LXV : Mappa cetate, in loc de mappa
ce laste ? ; LXXXV, r. 2 : std, in loc de sat, etc., etc., pentru a nu mai insira
ad atatea omisiuni de autori citati pe margini (de ex. t. I, p. 5, 16, 86; t. H, p.
LXXXIII, etc.), cum si multe alte erori strecurate in transcrierea cuvintelor gre-
cesci, latinesci, rusesci, etc., etc.
(1) Annalele Societatii Academice Romane, tom. X, Sectia I, pag. 29 30, dis-
cutiunea urmata in sinul Sectiunii Istorice cu ocasiunea trimiterii misiunii Can-
temiriane in Rusia. Réposatul Laurian combatea propunerea dicend cä colatio-
narea Hronicului «nu e de necesitate absoluta. Editiunea Iironicului facuta la
Iasi sub privigherea réposatului Seulescu, este convins el s'a facut in vederea
minuti6sa a originalului, si ca. trimisul nostru nu va putd aflà diferente decal
LV1 PRECI3ViNTARE

gretatul Al. Odobescu (1) banuiail deja in 1877, inainte de

a se fi fãcut colationarea cu originalul, cä editiunea IesanA
trebue sa." contind multe greseli i chiar schimbAri de text,
ceea-ce cu prisosintà véclurdm cg s'a i confirmat.

prea mid, cel mult pdte in privirea ortografiel. Mai departe qicea: Cuprinsu
Hronicului astacy noi ii cundscem mai bine din alte sorginti ; apol confrun-
tarea cu manuscriptul din Moscva, a cdruia autenticitate este dubie, i se pare
inutila qi prea costat6re ; in care cas d-lui crede cà ar fi prea scump platita pie-
tatea ncistra, intrebuintand astacli, in misiuni, fonduri earl pot aye destina-
tiuni mai ponderdse . D. Dim. Sturdza intimping cà despre importanta cola-
tionarii nu pdte fi de opiniunea d-lui Laurian. Este de mare necesitate cä, dacä
am decis a se face o editiune completa qi corecta a hti Cantemir, sä o tacern
pe sigurantä ca.' este exacta. Orl-cal am venera setiositatea lucrdrii de prim-
gliiare a I egretatultd .filolog i profesor G. Seulescu,nu trebue si nu putem sd
admitem lucrarea tut ea infailibild: aü putut sd se strecdre chiar erod, cdri
dacd tipografiile ndstre de astddi, cu tot fiersonalid la care aü ajuns, ci incd
fac mulle erori, cu cat mai' virtos tipografia Mitropoliei din Iasi tu 42 ani
tartar. D-lui insista a se observh de aprdpe manuscriptul spre a se indrepta
erorile ce se vor fi strecurat. Prin urmare sustine misiunea propusa de Sec-
tiunea Istorica,). In acelaqi inteles aü vorbit qi d-nii Odobescu, N. Ionescu qi V.
A. Urechia..
(1) Annalele Societatii Academice Romane, t. X, sect. I, pag. 30: aD-1 Odo-
bescu amintesce cum cä misiunea nu ar ave numal scopul de a ne procura.
in text corect al Chroniculid, care si acesta este necesar, de dre-ce nu i se
pare cd putem pune mare temeiii pe scrupulositatea lid Seulescu, carele nu se
da In ldturl de la exageratiuni istorice, precum este Isvodul lid Clandfi, ce i se
atribue. Trimisul nostru va aye Inca sarcina de a ne aduce relatiuni qi chiar
copie de pe acele diferite manuscripte inedite, de un mare interes, despre
cari mentiondza notele primite de la Consulatul rusesc . Parerea ca. G. Seu-
lescu a compus falsificatul cunoscut sub numele de Chronica lui Huru qi cg
Antohie Sion a prescris acel falsificat luand ca model chiar tacsimilele autogra-
fului lui Cantemir din tomul I al IIronicului Romano-Moldovlahilor, am do-
vedit-o in mai multe conferinte publice tinute in anul 1882 la Universitatea
din Bucuresci. Tot atunci am aratat ca. acelaqi Sion este autorul unel serif'
intregi de documente ce mi se comunicase de tinerul d. G. Sion-Gherei, ca qi
al taimosului chrisov atribuit lui Stefanita-Voda qi privitor la drepturile de pro-
prietate ale oraqului Vasluiii. Cf. despre falsificatul Huru studiul nostru din
.Revista pent, u istorie, Archeologie ri filologie, vol.' IV, pp. 464-500.
 PRECOVINTARE LVII

§ 9.
Ast-fel o noua editiune a Hronicului lui Cantemir, pu-
blicatà dupà manuscriptul original lard nici o abatere in fond
sail in forma, se impunea de la sine ca absolutd necesitate.
Urmand ca editiunea A.' se faca cu litere latinesci, si opera
lui Cantemir fiind tot intr'un timp o scriere literard insem-
nata. si din punctul de vedere filologic, am cautat printeo
transcriptiune sistematicd si minutiósa a caracterelor cirilice,
ca textul sa fie nu numai exact reprodus, dar sà pastreze
intacte ortografia si tote particularitatile fonetice ale limbil
autorului, spre a nu se perde ce-va din valórea lui.
In reproducere s'a urmat modul de transcriere adoptat
prin publicatiunile anterióre de acelasi fel.
AO, s'a transcris:

a) dintre vocale:
x prin a
% » A

k » a
1 >> I sail in
+. » e
Id iA » fa
io » iu
8, or §i r » u
0 si w » o
ii si I sail I » i
.v,
A » 1

r . Y
LVIII P RECO V INTARE

b) dintre cons6ne :
r prin g ( a, o, u), gh ( e, i);
1.1
» g ( e, i),a ( a, o, u)
ic » c ( a, o, u, a), ch ( e, i)
al » c ( e, i,), 6 sail cl ( a, o, u)

prin z
» j
»
w
Lp » st
A >> th

Locurile lasate alb in manuscript, ca i lacunele din text,

aü rémas necompletate, iar citatiunile din autoril greci, la-
tinl, rusi si alte citatiuni, s'ail reprodus intocmai ca in ma-
nuscript fara nici o schimbare.
Glosarul de la finele volumului, intocmit de d-1 Aureliii
Candrea, contine pe langa cuvintele i formele disparute din
limba, i vorbele acelea, a cdror semnificatiune a incercat
modificari in cursul acestor doué vécuri cari ne despart de
Cantemir. Multe din cuvintele intrate in glosar se pastrézà
incddesi in mod isolat in uncle localitäti din Moldova
si chiar din Tera-Romandsca; ele s'ail mentionat insa in
glosar din causa interesului filologic ce presinta.
S'a dat etimologia numal a cuvintelor cu totul disparute
din graiil, si pe cat acésta a fost cu putinta. Nu s'a introdus
in glosar forme ca singe (-= singe), sintem ( sintem), aise-
zind ( asezind), ldsind (--= lasind), trimitind ( trimitind),
etc., evitandu-se ast-fel o ingramddire inutila de cuvinte.
Credem suficient de a atrage aci atentiunea asupra schim-
 PRECUVINTARE L1X

barif regulate la Cantemir a sunetului i in i dupd o sue-

rdtóre (j, s, s, t, z). Nu s'a staruit de asemenea asupra nu-
meróselor neologisme, cele mai multe imprumutate de
autor d'a dreptul din latinesce, nici asupra incercarilor lui
de a crea termeni nof din tulpine curat românescl, fiind ca
nici unele, nici altele, n'ail patruns vr'o data in graiul de tote
clilele. In fine, spre a inlesnl cercetarile ulterióre asupra
limbif asa de interesante a lui Cantemir, s'a indicat in glo-
sar, alAturi de cuvintele talmacite din Hronic, si locul unde
aceste cuvinte ne mai intimpina in cele-lalte scrieri roma.-
nescl ale autorului si anume: in Divanul Lumii §i in Isioria
Ieroglificd.
Un indice general, care ocupà aprópe 300 pagini, ne dá
resumatul intregil materif rinduita in ordine alfabetica si este
menit, ca si tabla de materif ce urmka dupd prefatd, ca
sa inlesndsca consultarea operef. Indicele, lucrat de doi ti-
ned elevf, a fost revisuit de d-1 profesor N. I. Apostolescu,
caruia tin sa-1 aduc aci viuele mele multumiri.
Portretul Principelui Dim. Cantemir, asezat in fruntea vo-
lumulul, este o reproducere a fotografief luata cu ocasiunea
misiunif nóstre la Moscva dupa originalul in uleiii care se
pastraa, impreuna cu alte portrete ale familiel Cantemi-
rescl, in Archivele principale din Moscva ale Ministerului
de Externe. Fac-similul I s'a reprodus dupa cel facut de
nob, iar facsimilul II dupà o fotografie datorità amabilitatif
d-lui Ulanitzki, Gerantul de afacerf al numitelor Archive.

Cat despre insemnata valóre sciintific5. a operel lui Can-

temir, despre metoda lui de investigatiune, despre critica is-
vórelor cu carl s'a servit si resultatele la carl a ajuns pa-
triarchul criticel si al eruditiunif istorice in Romania, aceste
LX PRECUVINTARE

cestiuni Isi vor gàsI locul lor mai potrivit intr'un studiii spe-
cial ce cugetam a publica in curind asupra vietii si scrie-
rilor Principelui Dimitrie Cantemir.
De aceea incheiam ad prefata, ce a devenit putin cam
lunga, cu dorinta ca generatiunile tinere sä se adape cat
mai mult dm izvórele nesecate ale inv6taturil i mintil inalte
,a nemuritorului Cantemir, A. se incaldésca la radele patriotis-
mului lui ferbinte i luminat, si cetind i recetind maréta opera
de fata, sa-si intar6sca cugetul i sa iea aminte vorbele ne-
muritorului el autor : «Slujésca-sa dara cu ostenintMe noastre,
niamul moldovenesc, i ca intr'o oglinda curatd, chipul,
statul, batranetele, i cinsté némului sdu privindu-s, ii sfd-
tuesc, ca nu in trudele, i singele mosilor stramosilor sal,
sä sa mandriasca ; ce in ce au scazut din cale vredniciii,
chiar intelegand, urma i barbatia lor ravnind, lipsele sa-si
pliniasca, si sa-s1 aduca amente, cà precum oda* asé acum,
tot acila barbati sint, caril cu multul mai cu fericire au
nut cinstesi a muri, de cat cu chip de cinsté, i de barbatia
lor, nevrednic a trai.»
Gr. G. Tocilescu.
r Odomvrie 1901.
 TABLA DE MATERII (*)
Pag.
PRECUVINTAREA EDITORULUI I
TABLA DE MATERII LIX
TITLUL CARTII DAT DE AUTOR 1
DEDICATIUNEA DIN PARTEA AUTORULUI 3
PRIDOSLOVIE 5
PRAEFATIO 29
CATRA CITITORICT 49
CATASTIIIUL Istoricilor, Gheografilor, Filosofilor, Poeticilor si a altor
camera invatati, Ellini, Latini, si de alte niamuri, a cgrora numere si .
pomenesc, si m5rturiile li s5. aduc intr'acest Ilronic 63
PROLEGOMENA 57-168
Carte 1 . 57-83
CAPITL I. Pentru vechid niamul tAt'arasc, carile in svinta
Scrisoare sa: chiam5 Gog si Magog, si pentru de obste
hotarard a toata Schytia, si pentru numele Dachiil . 57
CAP. H. Pentru cCle vdchi a Dachiii hotare 62
CAP. Hi. Pentru vechi numerele täralor, carile de de-
mult in Dachia s5. cuprincld 66
CAP. IV. Pentru numele Dachilor si de incepAtura lor 70
CAP. V. Pentru craiia Dachilor, cum s'au Inceput, si cum
au fost mai denainte, decat a o supune Romanii . . 75
CAP. vI. Pentru ostenire lui Traian inparat asupra lui
Decheval Craiul Dachilor si de dezräd/cinard lor . . 80
Carte a doa.
Card aratà coreniia niamului Romanilor, precum din
Ellinii Troaddni O. trage, si de incepatura InpärAtiii
lor de la Remus si Romulus. Asijdere pre scurt in-
s'amniazA, precum Romanii din Dachia, caril astazT sint

*) Precuvintarea, tabla de materiT, precum si indicele general qi glosarul sunt flente en

ocasiunea publicaril editiunil de fatit.
LXII TABLA DE MATERII

Moldovénil, Muntenii si Ardelénii, sint din niamul lor

hirii RomanT de la Italia, de Traian inparat pre aceste
locuri adusT 85-108
CAPUL I. Pentru némul Romanilor, din cine si de unde
sà trag eT din incepatura lor 85
CAP. 11 Arata-sa evghenia, si slavit niamul i numele
Ellinilor 87
CAP. III. Arata-sa. Wale Ellinilor cele mai vestite. . . 90
CAP. IV. Arata-sa pricina razboTuluT si a prapadeniii Troadii 90
CAP. V. Arata-sa sfatul si voevozii a ambe partilor ellinesti. 92
CAP. VI. Bata Ta a tutulor Ellinilor la Troada, i razsipa el. 94
CAP. VII.. Pentru trécerd luT Antenor si a luT Enias la
Italia, si de stapanirile lor acolo 95
CAP. VIII. Arata-s a. stapanird niamuluT luT Enias, Ora la
nasterd luT Remus si a luT Romulus, si diudata nas-
tere lor 96
CAP. IX. Arata-sa aflard pruncilor i moarté lul Amilius 97
CAP. X. Arata-sa temeliTa RomiT, si incepatura inparatiii
Romanilor 99
CAP. xr. Dovedescu-sa, eel ce vor s zica, c Romanii
nu s'a trag, nicT sint din niamul Ellinilor 100
CAP. XII. Arata-sa pre scurt, precum niamul Moldove-
nilor, Muntdnilor, Ardeldnilor, (moil cu totii cu un
nume de obste Romani sa chlamä) sa fie din rodul
sau hirisl Romani, i precum Dachia au fost descale-
cata de Traian inparat cu cetateniT, si slujitori Ro-
mani 104
Carte a thin
Care arata märturiile scriitorilor, caruia cum i s'au pA-
rut, si cum au scris..pentru niamul Romanilor in Da-
chiia lacuitori. Asijderd s. dovedesc uniT scriitorT, cariT
de nume Vlahiii din pi-were, Tara nu dupl adevar au
scris, si mai vartos basna unui Misail, si a unM Si-
mion sa desvaleste. Asijderd din potriva sa dovedeste,
precum RomaniT cesti de astazi in Dachiia sint tot
aceiTa Romani, pre mil Ulpie Traian iau adus a-
tunce 100-168
CAPUL I. Aducu-sa innainte socotelele scriitorilor pentru
niamul Românilor din Dachia 109
CAPIN, II. Pentru cu napaste numele, pentru carile zic
unil e Dachia mai pre urma sa se fie chemat Flachia Ill
CAPUL III. Aratà-sa suppus si scornit numele Flachiii
de la cine s'au nascut 112
 TABLA DE MATERII LXIII

CAPUL iv. Pentru Eneas Sylvius, eine a fost, i de gre-

sit/ socotiala lui pentru numele Flachiii 114
CAPUL V. Arata-sa greu gresita socota. lui Eneas pen tru
numele Flachiii 116
CAPUL VI. Dovedeste-sa precum, Dachia, nici cum n'au
putut sl sä chdme Flachia de pe numele lui Flaccus
Hatmanul 118
CAPUL vii. Izvodul familifi Flachilor. 119
CAPUL VIII. Dovedéste-sa, el de pre acesté Hach!, nici
de pre unul Dachia sa s. cheme Flachia, n'au avut
cum, si cand 122
CAPUL Ix. Iaras pentru aéasta. pardr6 altora, caril urmaza
lui Eneas Sylvius 124
CAPUL X. Pentru paréré acelora caril marturisesc, precum
Vlahii sä fie Romani de la Italia, Tara cand, si cum
sa fie agiuns la Dachia, zic a nu still 126
CAPUL XI. De paréri.: acelora, caril as41 de tot tagaduesc,
precum Romanil din Dachia sa sS. fie tragand din Ro-
mani . 127
CAPUL XII. De parere acelora, =if baiguese precum né-
mul Romanilor din Dachia, macar ca. de la Romani!
din Italia s'ar trage, ins& nue! de la Flac, niel de la
TraTan sä fie adus, ce cu multe vacuri mai pre urina,
cu alt chip intai in Ardél, apoi inteamandoal Wale
acésté sa fie intrat 135
CAPUL XIII. Arata-sa din ce izvor s'au scurs pistélnita a-
cestii puturoase Basne 139
CAPUL XIV. Arata-sa, precum acésta basna cu Laslau,
Taste scorni la din istoriTa adevarata, a doi era! ungu-
resti . 144
CAPUL xv. De pareré acelora, earl! priimasc, precurn colo-
niile Românesti de la Traian, sa sa fie asezat in Da-
chiia; insä pe acélés a1i inparati urrnatorT, iaras1 S. le
fie radicat, si sa le fie tras innapoi 150
CAPUL xvi. Aducu-sa pre scull marturiile a multor istorici,
cariT in scrisorile sale adeveresc, precum Ulpie Traian
inpärat au descalecat Dachila, cu cetaténi de la Roma,
si cu Wadi batrani Romani, si precurn Romani! cesti
ce astazi lacuesc in Dachia, sint dinteacelasi nérn,
ei dinteacdlasi vita a aceloras1 Romani 153
CAPUL XVIL Pentru Monarsii Romanilor, cad! au inpä-
ratit mai denainte de Ulpie TraTan 162
LXIV TABLA DE MATEIBT

CAPUL xviii. Arata-sa. trii rAzboae a Dachilor, cu Romanil

sub Domitian 166
PRECUVANTARE, sau Pridoslovie in Hronicul vechimel Romano-Mol-
dovlahiii 169-181
IIRONICON DACO-ROMANI1I, adecA a TArAlor Românesti . . . 181 485
Carte I.
Care arata descalecatul Romanilor In Dachia, de la Traian
inparat. Asijdere dovedéste necurmat traiul lor intr'Ansa,
de la acelasi Traian 1npArat, pan'a la Avrelie Avrelian
inpArat 181-214
CAPUL I. Canoanele vor puté s'a s adeveriascá lucrurile
oanIoarl adevarat facute, Insà in istorii tArziu, si rar
pomenite 181
CAPUL II. Arata.-s1 tocmala inparétiii i trii razboae a
lui Traian inpArat cu Dacha 186
CAPUL HI. Arata-sa zidird podului de piatrA peste Dunare,
si cel de pre urma rAzboiti, i peire lui Decheval, si de
tot prapadenila Dachilor 188
CAPUL IV. Az ata-sa asezare Romanilor in Dachia, si
stArpire Dachilor dintr'Ansa 190
CAPUL V. Aratl-sä annul, in carile Ulpie Traian, au des-
calecat Dachia cu Romani ........ . . . . 191
CAPUL VI. Arata-sa vredniciile lui Traian Marelui InpArat. 192

CAPTJL VIII.
. .

De razboaele lui Adrian Inparat

. ......
CAPUL VII. Dovedéste-sa. traiul Romanilor in Dachia, de la
Adrian, pa,n'a la Antonie Pius .
. .
196
. 198'.

CAPUL Ix. Dovedéste-sa. traiul Romanilor ln Dachia de la

Antonie Pius pAnA la Marco Avrelie, ce 1-au chemat
Filosof . . 199
CAPUL X. Dovedéste-sA traiul Romanilor in Dachia, de la
Marco Avrelie filosoful, pana la fiCorul sau Commod. 200
CAPUL xi. Dovedéste-sa tralul Romanilor in Dachia de la
Avrelie Commod Ora la Avrelie Severus Alecsandru. 203
CAPUL XII. Dovedéste-sé, traiul Romanilor In Dachia de la
Avrelie Sever, pAnA la Dechie 206
CAPUL XIII. Dovedeste-sa traiul Romanilor In Dachia, de
la Dechie, pAna la Valerian, si Galien . . . . . 208
CAPUL XIV. Dovedeste-sA traiul Romanilor in Dachia, de
la Valerian si Galien pang la Avrelie 210
PREVOROVIRE, informuind cititoriul 215-219
Carte a doa.
Care arata tréceria Romanilor din Dachia in Mysia, apoi
dovedéste, precum aceias Romani drasi s'au inturnat de
 TA13LA tat MAtERII LXV

la Mysia in Dachia. Apijdere aratg, precum aceiapi Ro-

mani, tot In Dachia au lama de la Avrelie Avrelian,
pgng la Constantin Mare le 219-236
CAPUL I. Aratg-s5. pre scurt viata lul Avrelie Avrelian, ca-
rile de mopila sa au fost Roman din Dachia . . . 219
CAPUL II. Dovedepte-sg traiul Romanilor in Dachia, pi
supt Avrelie Avrelian 220
CAPUL Hi. Dovedepte-sg cg ace a Romanilor trecere din
Dachia la Mysia, pre scurtg sg fie fost, i supt acelap
inp5,rat largp la locul sgu, s5. sg fie intors 222
CAPUL iv. Acesta s5, dovedepte intgi, din socotiall . . 223
CAPUL V. Dovedepte-s5. apoi Inturnarea lor In Dachla din
Istorici, pi traiul lor intrInsa de la moartia lui Avre-
lian, pgng la Claudile 225
CAPUL VI. Dovedepte-sg traiul Romanilor In Dachila, de
la Clavdie, pgng la Probus 226
CAPUL VII. Dovedepte-s5, tralul Romanilor in Dachiia, de la
Probus pgng la Avrelie Carus 227
CAPUL VIII. Dovedepte-s1 tralul Romanilor In Dachiia, de
la Avrelie Carus, Ong Ia Galerie, i Constantie Hlorus 230
CAPUL ix. Dovedepte-s5. train' Romanilor iji Dachia, de la
Constantin Hlorus, i Galerie, pang la Constantin Ma-
rele 233
Carte a triia.
Care dovedepte traiul Romanilor In Dachia, de la Constan-
tin Marele, pi Sfintul, p5.ng la Theodosie cel Bgtrgn
Bun 237-259
CAPUL I. Dovedepte-sg traiul Romanilor In Dachia, de la
Inceputul inpgrAtifi lui Constantin Marele, pin 5. la
peire lui Lichinie. . . 237
CAPUL II. Dovedepte-sg traiul Romanilor In Dachia, pang
cAnd Constantin au inpgrtit Inpgratila in patru pgrti. 239
CAPUL III. Arat5.-al precum Dachia sä af15, in numgrul
Crgiilor inpgr5.tiii Rornanilor, când au Inpgriit Con-
stantin Marele toatg inpgratila in patru pgrti, pi in
multe crgii 241
CAPUL IV. Arat6-s 5. patru priolni, pentru ce s'au numIrat
aceste àri, i s'au insgmnat despärtire inpgrátiii . . 243
CAPUL v. Dovedepte-sg tralul Romanilor in Dachia, dupg
inpärtala inpriii, pAng la pristgvire luT Constantin
Marele 245
CAPUL VI. Aratg-sg Dachia, in testamentul lul Constantin
Marele 246
LXVI TAPIA DE MATER!!

CAPUL vu. Dovedéste-sä traiul Romanilor in DachiTa, de

la fiji lui Constantin, On& la Iuliian Paravatis . . . 217
CAPUL VIII. Dovedeste-sä sedérd lui Constantin inpArat
in Dachiia si de pe moneta de dinsul in Dachlia Mouth. 248
CAPUL IX. Arata-sä tralul Romanilor In Dachia, de la Iu-
lian Paravat, pAn1 la Valentinian, si Valens . . . . 251
CAPUL X. Dovedéste-s6 tralul Romanilor in Dachila, de la
ValentiniTan On& la nápada Unnilor 263
CAPUL XI. Aeasta-s s dovedéste de la niipada Unilor, Ora
Ia inpArätiia Jul Valentinian cel tânAr 255
Cart6 a patra.
Care aratä incepiltura nemului Gotthilor, si de unde esind
el au nApklit in Evropa. Asijdere multe si marl Cra.iT
din Varvari desalecate. Asijdere esiré Attila cu Unnii,
si cate-va n5.135.z1 a lor spre pärtile Evropil. Asijdere do-
vedeste traiul Romanilor In Dachia, de la Theodosie
eel bAtrAn, pAn5.1a Anastasie inp&rat; nand s'au schim-
bat numele Dachiii In Volochia; si Romanii dintrInsa
s'au numit, Volohl 259-297
CAPUL I. Aratl-sä incep'atura a tot némul Gotthilor, de
unde au esit el intal, si apoi pre ce locuri cu sedéré
s'au asezat 259
CAPUL H. Arat5.-sk precum Gotthii, numal cadi au tre-
cut prin Dachia, iara nu au stäpinit-o . 262
CAPUL HI. Arat'a-s6. despartire Gotthilor, pre cariI I-au
supus Theodosie eel batran, i savarsitul lor . . . . 264
CAPUL iv. Arata-sa, precum, uiT r/m6sita Gotthilor, canT
au amas supt stapanire Unnilor, Dachia sa, fie,stitpanit 267
CAPUL V. Dovedeste-s'a traiul Romanilor In Dachia, de la
asezAmAntul Gotthilorin Misia, 'Ana la Arcadia si Ho-
norie 270
CAPUL VI. Dovedesle-sa, traTul Romanilor in Dachia, de la
Arcadie, si Honorie, pAn'l la Theodosie cel tank . . 272
CAPUL VII. Arata-s5, poTade Varvarilor d'intAT . . . . 273
CAPUL VIII. Aratft-s6, poiade Varvarilor a doua si a triia 274
CAPUL IX. Dovedéste-s5. traiul Romanilor In Dachia, de la
Theodosie eel ta,rar rang la nitpada Attilii 275
CAPUL X. Arata-A multe descalecaturi, a multe Craii din
némul Varvarilor ;acestora 277
CAPU xi. Acéla s. dovedéste pinii la näpada Attilii . 278
CAPUL XII. Dovedéste-sä traiul Romanilor in Dachia, de
la Tesitul Attilii (Pinta pana la intoarcere luT la* in
Schythia 279
 TABU DE MATERIl LXVII

CAPtn. xiii. Arat5.-(s5.) nPipada dintai a 1u Attila, cu Un-

nil sal 282
CAPUL XIV. Arata-s5, a doua rapadri, a Attila asupra
inparatiii räzsäritului 284
CAPUL XV. Arata-sa a trila napada a Attilii 285
cArqn xvi. Arat-a-sa pricina, cu care Attila au aflat mijloc,
de a intrard in Ghermania 280
CAPUL XVII. Arata-sa rAzbird Attilii in Ghermania, si in
Italia si peird lul 288
CAPUL xvin. Dovedeste-sI tralul Romani lor In Dachia,
de la Leon Thracul, Om/ la Zenon 291
CAPUL xrx. Doveddste-sá tralul Romanilor in Dachia, de
la Zenon, pan5. la Anastasie . 293
Carte a dace.
Card aratä greutatd acestil Istoril, si pricina a continuatiii
el. AsijderC, afatS, and, si cum s'au schimbat, numele
DachiiT, in Voloscaia, Volohia, Valachia, si precum a-
cast nume cum Moldovdnilor, asa Munténilor, i Arde-
lénilor prin multà vrdme au fost tot unul, si de obste,
iarA mai pre urma s'au despärtit 297-310
CAPUL I. Arat'd-sá greutaté acestil Istorii 297
CAPUL II. Arat6.-sA pricina spre indemnard continuatiiI
Ilronicului 298
CAPUL HI. Arata-s5., cd dintai a Bulgarilor lesire spre par-
tile 1npàràiii Romanilor 301
CAPUL IV. Doveddste-sk precura numele Dachiii, BulgariiI
sä-1 fie schimbat, i precum Moldovanul, i Romanul,
in limba lor tot un nume au 303
CAPUL V. Arata-sii, precum numele Valachiii, dup5, a-
cdste tb.mpläri, mult5, vrdme, cu Moldovdnil, tuturor
Românilor, de obste au fost 304
CAPUL VI. Aratfi-sä pricina, eaci trirble acdstd mai pre
urml, cu deosabite numere, s'au numit 305
CAPUL VII. Dau-sä i alte canoane trebuitoare, pentru mai
curatá inteldgerd HroniculuI inainte 307
Carte a fesoS.
Care arata traiul Romanilor in Valachia, dela Anastasia,
pa,n5. la Roman fiCorul lui Constantin, inparat. Asijderd,
aratà napazile Bulgarilor ; i descalecatul AràT si Craiii
Lesesti, gi precum pre acdstd vremi, nu numal Valahia,
ce Inca si Cramul au fost, tot supt stap&nire inpArAtiii
razsaritulull. Asijderd aratA asezard Ungurilor pe apa
Tisei 311-359
LXVIII TABLA DE MATERII

CAPUL I. Doved6ete-sa. traiul Romanilor in Volohia de la

n5pada Bulgarilor, pAn5. la Justinian inpArat . . . . 311
CAPUL II. Doved6ete-s5. tralul Romanilor in Volohia, de la
Justinian, pia la Justin 314
cAPITL iii.Doveddete-s5. traiul Romanilor, in Volohia, cu
multe -argumentári 317
CAPUL Iv. Arat5.-s5. cetätile, carile Justinian au tocmit,
séu de iz noavl au fiicut in pärtile Dachiii . . . . 321
CAPUL v. Arat5.-s5 pricina descAleaturil Cr5jil Leeeeti, din
némul Slovénilor 324
CAPUL VI. Doveddete-s5. traiul Romanilor in Volochia, de
la Iustin, panto. la Mavrichie 326
CAPUL vii. Dovedeete-s5, traiul Romanilor In Volochia,
supt Mayrichie, ei Hagan Domnul Avarilor. . . . . 327
cArm. vim Acastae sl dovedéete supt acestae inp5.rat . 328
CAP. Ix. Mastae sá dovedéete, de la acestae inpärilt, LAO.
la Foca, ce-I zic Tiranul 330
CAPUL X. Doveddete-sä traiul Romanilor in Volochia de
la lraclie pán5, la fiful s'au Constantin 332
CAPUL XI. Aéastae sä arata de la Constantin fiiiul lui Ira-
die, Ora la Constantin Pogonat 335
CAPUL XII. Aratà-s5. Volochia supt Constantin Pogonat,
apucatä de Bolgari, insA nu mult tinutá 336
CAPUL XIII. Acéstae s5, arat5., de la Iustinian, pan5. la
Leontie 338
CAPUL XIV. Mastae sa" arat5, de la Leontie, pAn5, la a
doua inparAtie a lui Iustinian 340
CAPUL XV. Doveddete-s5. traiul Romanilor in Volohia de
pe stIpAniré CrAmuluI 34.1
CAPUL xvi. AceIael s5. arat5., de la Leon Isavrul, prima la
Constantin Copronym 343
CAPUL XVII. Tot aed s5. trAgAniazA Istorfia de la Constan-
tin Copronym, pIn5. la Constantin, ei maic5.-sa Irini 345
CAPUL xvIII. Dovedeete-sA traiul Romanilor in Volo-
chia pre yremile lui Constantin ei Irini, pán5, la Ni-
chifor, cand s'au despärtit inpkatia Apusului de a rAz-
ad tului 348
CAPUL xIx. Acestae sl telgánaz5, de la Nichifor Patrichie,
pana la Theodora, cu fiful eau. Mihail 851
CAPUL xx. Mastas s5. intelége de la Theodora, ei Mi-
hail, pb.n5, la Vasilie Machedon .. ..... . . . 353
CAPUL xxI. AcéIae sA arat5. de la Vasilie Machedon, 00'.
Ia aeezaré Ungurilor, pe apa TiseI 354
 TABLA DE MATER1I L X IX

CAPUL XXII. Acéstas sA aratA de la Alecsandru, pAnA la

moartó luT Constandin, fiTul lui Leon 356
Carte a septé
ard dovedeste traiul Romanilor in Volochia din IstoriciT
streinT, si mustr 5. pe uniT huiguitori, cariT pentru in-
cepAtura nemuluT Moldovenesc, cu hasne au muruit
hArtia. Asijderd arat5. incepAtura inpArAtiii Rusesti, din
cetate Chrovului, si intoarcerea lui Vladimir, domnul
Rusesc, la CrestinAtate. Asijderd pomeneste inteo
vrCme suppunerd Bulgarilor, supt InpArAtiTa rázsit-
rituluT, i necurmat traiul Romanilor In Volochia, de
la Roman fiTul lui Constantin, pAnä la inpArattia luT
Isachie Anghel, cAnd s'au dezbatut RomAnil de supt
inpArAtila Tarigradulth . . . . . , . . . . 359 394
CAPUL I. Introducere, pentru pomenire niimuluT Moldo-
venesc, de la istoricil streini 359
CAPUL IL AratA-s5, necurmat traiul Rornanilor in Vo-
lohia, pAnA pe aceste vrernT, din mArturiile Istoricilor
Rusesti i LesestI 362
CAPUL Hi. MustrA-sä niste bAsnuitori, carii pentru ne-
mul RomAnesc hArtfia muruind, singurl pe sine, s'au
()carat 366
CAPUL IV. Dovedéste-s5. traiul Romanilor In Volohia, de
la Roman cel tAnAr, pAnA la Vasilie InpArat . . . . 368
CAPUL V. Aratä-sá incepAtura stApAniril Rusesti, card a-
cum Taste puternicl, InpArAtila Mosculd 371
CAPUL VI. (Lipsesce inceputul) . 373
CAPUL vll. Arata-sA supt Vasilie Bulgarocton supunere
Bulgarilor, i anal pomenire Vlahilor la istoricil Gre-
cesti 374
CAPUL VIII. Dovedéste-sA traiul Romanilor in Volochia,
de la Constantin, fratele lui Vasilie, pAnA la Constan-
tin Monomah 378
CAPUL IX. (Lipsesce in manuscript) , 380
CAPUL X. AratA-s1 traiul Romanilor in Volochia, de la
Constantin Monomah, pAnA la Constantin Ducas . . 380
CAPUL XL ACastas sA trAgAnTaz5, de la Constantin Du-
cas, pAn5. la Roman Dioghenis 383
CAPUL XII. Dovedéste-sä traTul Romanilor in Volohia de
la Roman Dioghenis Oa. la Mihail flint luT Constan-
tin Duca 384
CAPUL XIII. ACastas s5. arat5, innainte, supt acelas Dio-
LXX TA BLA DE MATERIT

ghenis inparat, si de la Mihail Duca, pana la Alexan-

dru Comnenos 386
CAPtu. xiv. Aeastas s arata, de la Alexie Comnenos, 'Ana
la Emmanuil Comnenos 388
CAPUL xv. Acéias sit arata de la Manuil Comnenos, pana
la Aleiie Anghel 389
Carte a opta.
Care arata tralul Romano-Vlahilor, in Vlachia, apoi si in
Misia, Thrachia, Machedonia, si pana la Gretia, de la
Isachie Anghel, pa.na la Ionnis Duca; ca,nd i Hania
Tataralor in Cram, si inparatila Aliotmanilor laAsia,
s'au inceput. Asij dere aratä cand si cum s'au despattit
Romano-Vlahii de la inparätia Tarigradului. Rázboaele,
carile au avut Românii cu inparap Grecilor, apoi dupa
ce au luat Latinii de la Greci Tarigradul, i cu La-
tiniI. Asijderd arata. incepatura Domniii Monarchicesti
a lui loan Domnul a tuturor Romanilor, si de Dom-
nila lul Hris, Domnul Cutovlahilor in Gretia, si ase-
zare inparatilor Grecesti la Nichea, si pe aIure 395-435
CAPUL i. Pridoslovie 396
CAPUL II. Arata-sa pricina, pen tru ce Vlaho-Romanii,
s'au despartit de la inparatila Tarigradului . . . . 399
CAPUL IIL Arata-sa, cu ce mijloc, au Mout ei, de s'au
dizlipit Romano-Vlahii, de la inparatie 401
CAPUL iv. Arata-sa razbolul dintâi, carile au avut Ro-
maniT, cu Isachie Anghel inparatul 402
CAPUL V. Arata-sa intoarcere Romano-Vlahilor de peste
Dunare, Tara In Misia . 403
C APUL VI. Razboiul al doll& carile au avut Romano-VlahiI,
cu Isachie Anghel inparatul 404
CAPUL VII. Arata-sa, a triia razboiu a Romano-Vlahilor,
asupra lui Isaachie Anghel, cu biruinta 407
CAPUL viii. Arata-sä lucrurile Romano-Vlahilor suptinpa-
ratila lui Alexie Anghel, carile singur s'au poreclit
Comnenos 410
CAPUL Ix. Arata-sä, cum au vinit acest Ioan la inparatul,
si cum mai pre urma, au statut Domn tuturor Ro-
manilor. . 412
CAPUL X. Arata-sa cum au primit inparatul pre loan,
fA cum Hris Domnul Cutovlahilor au ramas cu o sama
in Gretia 413
CAP. XI. Aratii-sa incepatura Do atniii lui loan, de la ca-
 TABLA DR MATEBIT. LXX I

rile s'au coborat familia Domnilor Romanesti, de pre

carile toi i liana astazl loan sa scriu 417
CAPUL xii. Arata-sa, jelnica cadére lnparatiii Tarigradu-
lui, pe mama Latinilor 420
CAPUL xiii. Arata-sa, naroeite razboaele lui Joan Alexie
Domuul Romano-Vlahilor, cu Lainii ...... . . 423
CAPUL XIV. Arata-sa, asezarê inparattil GrecestI la Nichea,
gi moart6 lui Balduin In robie 426
CAPUL XV. Arata-sa si alte cu biruinta a Domnulul loan,
si dobandire Solonului, cu multe alte cetati . . . . 428
CAPUL XVI. Arata-sa, alte razboae lui loan Alexie, i multe
prazi, cari le-au facut cu Tátaral in Thrachia . . . 430
CAPUL XVII. Arata-sa, pentru ce loan Alexia au stricat
pacé,.i cu Grecii, si cAte va a lui razboae cu naroc. 431
CAPUL xviii. Arata-sa razboiul lui Lascaris cu Sultanul
Alaiddin 43
Carte a noila
Care arata, traiul Romanilor de la 1ncepatura Hanilor
Tatarasti, si a lnparatilor Turcesti, pana la napada lul
Batie, and s'au tras Românii iaras spre Ardél 435-460
CAPUL I. Arata-sa incepatura Hanilor TatA.rAsti, de la Gin-
ghiz Hann, din carile sa trag Hanil Cramulul, supt
porecla Ghieral 435
CAPUL II. Arath-s6 incepatura nemului Turcesc, si a fa-
milli Ali-Osmanilor, caril astail tin inparatia Tarigra-
dului, cu multe alte inpAratii in Asia, Africa, si Evropa 438
CAPUL III. Arata-s5, rindul Crailor Unguresti, de la ince-
patura Craiii lor, pana la napada lul Batie . . . . 441
cAptiL iv Dovedéste,sa, precum din dol Vladislavi, caril
la Istorici s pomenesc, nici unul, pe vrdme, and au
vinit Batie, n'au fost la Craie 443
CAPUL V. Arata-sa precum Romanii cestl dincoace de
Dunare, sa fie luat Protectia lui A,ndreas CraTului
Unguresc . 445
CAPUL VI. Arata-sa, ce d'intai a lui Batie napada, si cum
i-au inchis atunce Romanii poticile muntilor, de n'au
putut intr'acC data razbate in tara Ungurlasca . . . . 447
CAPUL NTH. Arata-sa pradalui Batie in tam Lesasca, si in
Silezia 448
CAPUL VIII. Aratl-sa,precum Bela Cralul Unguresc, ade-
vArat an cersut agiutorIu de la ChesarTul, si de la alti
Crai; ce n'au luat; i batala fara naroc, care au avut
cu Batie 449
LXXII TABLA Dg MATERII

CAPUL IX. Aratri.-sA inturnare luI Batie ou Tittaral inna-

poi, si a Belli la Cr 'Alia sa 450
CAPUL X. Aratl-s§. ciudat ehipul basniI scornite pentru
LAslilul eel- scornit, si mincTunos 452
CAPUL XI. la* sa aratA izvorul de unde au pistit, pu-
turpas5. basna pentru LaslAul ce-I zic Valhovnic . . 454
CAPUL xii. Aratl-sa' basna rAzbohilui, carile zic sá fie a-
vut LaslAu cu Batie Hanul TAtArAsc 456
CAPUL XIII. Aduce-s1 infAtAsere basnelor Istoriculul Bul-
gAresc, cu a lig Simion MAzacul, pentru LaslAul lor. . 458
Carte a zéce
Card aratà Statul tAralor RomanestI, de dupi prada lui
Batie Hanul, 'Ana* la inturnare lui Dragos Vodg in
Moldova, si a Radultif VodA in tara MunteniascA.
Asijderd aratA, vrerne, pricina, chipul, si alalte tamplArT,
pentru carile o saml de Romadal s'au tras spre tara
Ardélului, larA o samA au rAmas tot pre locurile, si mo-
siile sale, neclAtitl. Asijdere, aratA. cetAtile, tArgurile,
oi Preidnpile; carile au tinut in Ardial Romani!, caril
au trecdt acolo, si oarile au tinut RomAnit calif au
rAmas pe loc. Asijdere aratl, precum un Crab.' Sir-
base, au tinnt pre o fatA a until Domn Românesc,
cu multi annl maI dennainte, de anul ce InsAmndil
Hronicile noastre, inturnard Domnilor de la Ardial la
mosiile sale 461-485
CAPUL I. Instiintare cAta cititoriu 461
cAPui. II. Arata-sA Statul Romanilor, sau cum acmn le
zice, a Vlachilor, dui:4 prada lui Batie 463
CAPUL in. AratA-sA trécerd Rornamilor, din Volohia in Ar-
dial de grijé lui Batie 465
CAPUL IV. AratA-sA, precum si pre vremé lui Batie, o
samá de Romani au lost rAmas prin cetAtile pre mar-
ginile DunAril, pAnA la mare negrit, caril impreurca.
cu cel trecutl la Ardial. au luat Protectia Crailor Un-
gurestI 467
CAPUL V. ACasta s poate intelege, din Ilronicul tAral
Muntenesti, si din Hronicul Moldovenesc 469
CAPUL vi. AratA-sA mosiile, cetatile, targurile, i olatu-
rile, carile au tinut odatA RomaniI din Moldova, si
din tara MuntenCscA, in Ardel 472
CAPUL VII. Aratl-sA, cum Grecii lark au luat Tarigradul
de la Latini 476
CAPUL vim AratA-sA. precum Craiul SirbAsc, curand dup6
 TABLA DE MATERIT LXXIII

prada luT Batie, EA fie avut CraTasa, pre fata DomnuluT

de Valahia 478
CAPUT., ix. Oblicdste-sa numele Cralulul SirbAsc, carile au
tinut pe fata Domnultil RomAnesc 480
Tabla Hronologhicésca.
Care arata vacurile, si anniT, In °aril sA pomenesc Ro-
maniT, c.el de TJ1pie TraTan In DachTa, de la Roma a-
dusT, si In sAlAsluire venicA, intr'Ansa asezatT, de la
desellecatul lor, panA la lnturnard luT Dragos Vodá
din tara Ardialulul In Moldova, si a Radultil VodA
Negri* In Ora MuntenTascl 485-499
Scars a lucrilor, si a cuvintelor, carile sint mai de insfimnat inteacest
llronic 501-560
lndice general 561-855
Glosariu la 'Ironic-al Romano-Moldo-Tlahilor 857- - 891
Errata 893
 HRONICUL
VECHIME1 A

ROMANO-MOLDO-VLA HILOR
INTE PRE L1MBA LITINIASCA IZVODIT, TARi AC111t PRE LIMBA
ROMINTASCI SCOS CU TRUDA SI OSTENINTA LTA

DIMITRIE CANTEMIR

VOEVODUL SI DE MOW DOMN A MOLDOV1T, SI A SVINTEI Ros-

s1E§TII hsTPARATI1 KNAIz

In Sanct Peterburg
ANNUL (7295) 1717
 Lui Dumndzdu unuia, n Troitd Inc/inatulu i slavitului
Active lay, in ve'ci.
Lucrurile vechi fi a annilor batreinete, altuia nu age' cu cu-
viitd sd cad, fetrd numal unuia, carile taste Ha XatOg wan, AuE01.)r.
Adeverinta cuvdntului, nu alt mai gala scutitorlu sag mai in-
felept otceirmuitoriu a afla poate, fard numai pre cel vddnic cuveint,
carile singur iaste adevdrul, cu parintele ndscdtoriul sdu de
o fiinta. Dragoste' cdtrd cel de aproape nu set poate plini, Ara
numa in temeliia gi izvorul dragosti duhului, carile ne invatd
toata adeverinta, gi toatd dreptatd ; carile dela Pdrintele ved-
nicegte purcéde 0 pre fiiul mai denainte gi dupd toatd vrdmd
sd odihne'gte. fentru adasta dard Tie, cerescule Pdrinte, cä-
rua annii nu sâ scad ; Tie a Anarhului Pdrinte flu, a
cdruia nagtere iaste mai denainte 0 peste top vdcii: gi Tie
Sfdntule Duh, a cdrula purce'dere covdrgdgte toate vremile tre-
cute gi viitoare gi inca Tie unula, Sfdntului fi Marelut Dum-
netzdu, sudorile ostenintilor mete in boo de jirtvd de laudd aduc
fi inchin, supt scutul nebiruitelor Tale puteri, slabe gi hingede
osirdiile mele s aciudz gi sd le scutesc, alerg. Pre Tine, bu-
nule Doamne, pricina cd dintelf i pricinitoriul a tuturor bu-
natdtilor crezind, i cunoscdnd, in binele fratelui, 0 in folosul
de aproapelui, (pentru carile tare poruncindu-ne, dupd Tine, in
dragoste' lul, toatd ldge' gi prorocii a sd cuprinde, gi voia ta
a set inple', ardti) lucrugorul acesta cu tine l'am inceput; i cu
nenumdrate, gi nemdsurate milostivirile tale, latet cet l'am gi
saveirgit. Pentru card Tie, A 0 s-2, inceputului i stdrgitului,
cu umilit suflet gi cu infrdntd inima pleceindu-1 gi suplecdndu-1
rogu-md, nu-1 lepada, nu-1 trdce: ce ca un bun 0 milostiv ce
iegti, de ochiul zavistnic gi de limba simeeloasel petzindu-1 gi
ocrotindu-l; Tie, cdruict unuia sd cuvine to Itd slava 0 inchi-
naciune marire det, de acmit gi pdrd in vdci, Amin.
 PRIDOSLOVIE

Titeron, maréle acela a Romanilor Dimosthenis, a limbii

1àtine§t1 pArinte, a ritorical canon, a cuvântuluT indrep-
tarlu, a voroviT frurnoasä neapotrivitA pild5., si maT a tu-
turor stiintelor domn, in toate oratiile scrise si zise, verT
15.ud5toare ar fi fost, verl hulitoare, si intr'alte maT fárA
nurnär epistolii si scrisorT, cu toatá a mintiT isteciune, pre
care fire n'o dedése, si mestersugul cu multul innainte i
o ascutisä, precum putin sä sá fie ostenit, putin s'a" fie
asudat sa, véde; Tar6, pan'a a scrie o carte, cu care pof-
téste de la un Luctine, pentru ca sA-1 scrie viTata, sau
maT cu dédins, lucrurile, carile pre vrerné consulatuluT
lui s'a, tâmplasä, si celor mai pre urrna pentru lauda, in
pomenire s'a% lask (precum de pe cuvintele luT chlar sã
cunoaste) nu numaT cacl in toate pártile vetrelele socotéliT
deschizind, minté mult isT zbätusd; ce Inca sudorT de singe
s'a fie värsat, singur sä vadéste. Cu ce mijloc adecA, si
cu ce mdestrie, laudele sale altora 121-ar ivi, si lucrurile
de sine fácute, verT de läudat ar fi, verT amintrilé cu con-
deTul strein siruindu-sä, si inpodobindu-sa, tarä nici un
sàmn de ambitie, sa le poffiascA. Asijdere Inca Tel trAind,
precum altii le citesc si le práznuesc auzind, o nespusa
a voil bucurie, si a poftiT desfajare a apuca s'a, poatä. De
lucru ca acesta darä vrAnd sä sá apuce, toate coardele
mintii isl Intinde; nici uniI ostenéle crutk nicT a sudorilor
6 PR1DOSLOVIE

pohoae simpte ; i ca cum asupra ritorical s'ar urgisi,

si ca cum de povijiia aflariT saracä ar probozi-o, toate
sacriile cu fundul in sus IT rästoarnä, toate avtiile cuvan-
tuluT, ca alt cheltuitorTu, IT rasipg, IT azvarleste; i nicT sã
odihnéste, pan5, ca-nd fundamentul Pridosloviii sale afla,
pune, i intareste: DeciTa acestiTa pofte doaa mai ales()
temeliT asaza; decT una Taste, ca cand cine-va vrând lau-
dele sale In credinta altuTa sh le dé, nu cu gura, nicT cu
condeTul, ce (1) cu hartiTa trebue sä s5, slujasca. A doa, stidire,
(care amintrile pre fete eine laudele sale a-s dori, opréste,)
cu mijlocul scrisoriT, trebue a nu sa baga in sama"; sau
ases1 de tot a sa radica. Aceste dara puind, apoi scrisoare,
zice, nu sä rusinTaza. De aice innainte pré bogata, cu care
85, sh poata dezvali materie dobandind, nu maT putin In-
draznetT de cat slobozT, a sprintinii péne Mogi sloboade;
care lati campiT ritoric521 cutreerand, a-Ma s5, räschirä,
srt rapede, cat nu slujba condeiuluT scriitorTu, ce chipul
lopätiT a omului vanturatorTu, sa vede a face: si cu atata
arsura a poftii cinstiT s Infocaza, cat i scrumul, i ce-
nusé inimaT in aerul desertiT slave s5 fie vânturat slujitorii
cuvantuluT, a &dem, nu sa siesc. Caril, macar ca chipul
dulce a grai, frumos a scrie, i aburii slavaT CU mester-
ug a \Tana, IT lauda, si sa mira; insa nicT cum a s5, cum-
pata nu pot, ca sa nu-i las& innainte cu un chip oar()
care de glum5,, i oare-ce lucru de izbéliste si de obraz-
nide IntrInsul, sa nu insamneze. De vréme darà ce Titeron,
(si care Titeron, ca carile adic5, nicT maT de nainte au
vazut Roma, nici pre urm5, 1-a sta sa maT vazà) poftind
lucrurile, carile pre vreme dregatorill luT s'au lucrat, cu
(1) In manuscript i.
 PRIDOSLOVIE 7

ma,na altuTa sA sA scrie, intr'atata de ascutit i indrapt

gimlet 3ade; fArA prepus Taste, cA altul ori-cine ar fi acela,
carile faptele Mosiii sale, cu cat de prost condelu scriied,
si urmAtorilor sal, pre urma a le lAsa s'ar ispiti, ca moi-
rna4a lui Titeron socotindu-1, poate-fi nici de ras vrédnic
11 vor tine.
insA aceste toate, precum sh cade cAutandu-sa, si so-
cotindu-sd, tot neclAtita, i nemutata rémane ace yes-
MA a batranilor zisA: rixou (map r2tpo, lupta-te pentru
movie; intr'acArria ce dupA lege plinire, pre langA stidire
inch si frica Taste de radicat. CAtrA adasta adaog, tog carii
lucrurile mosiii ale sale si ale sale, (ori-curn si in ce fél
ar fi Tale) ale mosiiI a sä socoti vor, cAci nu maT putin
trebue a sa osteni, nici maT putine sudori sint de vArsat
pentru apArare sa, de cat pentru apArare mosiii, Inca care
si in maT de cinste sà socotéste in lupta pentru mosie
priImitA, zis-au cel bAtranT intelepti, precum indrázniala
(care intro rautAtT sa numArA) ia schiptrul, i poartà epi-
tropiTa vitejiii, care doamna a tuturor vredniciilor Taste.
adasta adevArat CA bine au zis: cA unde moarte Taste
maT cinstitA, i maT plAcuta de cat viata; acolo rAutate cu
de-sila, in bunAtate sà schimbA. Cu care mijloc de multe
ori s'au tamplat, indrAznéla cu pintinil deznedejduiriT bol-
ditA find, precum celor biruiti nene(denduitA a biruintii
pohfalA. Aé celor ce Tera biruitori, neasteptatA a prApA-
deniiI plansoare, sh fie adus. Aé darA InvAtAtura adasta:
p.6.zou Oir6p rfxrpiao4, lupta-te pentru mosie, i stidiré, in-
preuna cu frica afara scoate, cad i dragosté, toate bi-
ruiaste. Pre care noT, ca pre un vartos si tare scut in-
bratasind, drépte arme, pe dreptul vor apuca; si in campul
istoriilor Tesind, cu infipti pasT si cu neintoarsA fatA, pre
8 PRIDOSLOVIE

vrAjmase a de demult uitArii tiránie la lupta monomahiii

vor chema; si pentru izbAndire laudelor si slavii mosiii,
pänä la värsare acei maT de pre urmá a singelui picAtura,
lupta vor suffeii: si incA svAnta agiutorindu-ne adeverinth',
precum ca a vultururui, (supt a cáruia chezi s'au si näscut),
cé din fire, si din nastere tiner4e sà-T intoarcem, tare nedej-
duim. Ce poate cine-va s5. zicA; Cine, si de unde iesti tu,
o ománasule ? din mijlocul varwarilor Teri alaltaeri Tesind,
de näprasná (1) nemérnic te ivesti? Ce cautá la tine arme ca
acélé? de undo, si in lupta monomahiii când ti-ai invatat?
unde, si carile ItT sint puterile si alalte, eAtrà aceste trân-
tituri trébnice mAestrii, cu carile innainte putérnice tiran-
nii ea acestia macar a te ivi, necum biruinta a nedejdui
sá pop? La aceste IndamAnA ne Taste rlspunsul. Adec6,
precum nol sintem sa, facem ca Helvetul cel tânAr, si de
la bAtrAnii shi, in sama neLagat, cariT väzind primejdiia
care de la nepriiatini fax5 véste li viniia asuprk asijderea
pre sine de arme, si de alte ostenesti cinii lipsitl stiindu-sh,
oare cu mânule goale fortuna biltall sa" ispitescá, au urgiii
vràjmasuluT cale sa" de ar fi maT cu folos, mult sfátuind,
si nemiea stAtAtoriu alegAnd, - tânhrul rAspunde, precum
pentru lipsa armelor nu li-ar trebui sä poarte atAta grip.,
&ad Tel foarte bine stie, precum nepriTatinii yin cu tot
féliul de arme IncArcati; pre carile din mânule lor rás-
torcându-le, nu numai mai pre lesne, ce Ina, cu multul
mai fericit, si mai Faudat, pre nepriTatini cu ale lor arme
a bate, si a birui vor puté; si asé facand, spun istoricii
ca nu s'au amagit.
AO dara% si noi, asemene acestora fáca.nd, inpotriva ti-

(1) In manuscript: nOrascd.

 PRIDOSLOTIE 9

raniii uitárii lucrurilor, nu numai stabla biruintii, (pre care

iubitei mosii cu tot dddinsul poftim,) nedejduim: Ce Inca
ca si marele acela intemellitoriul nostru Traian vom face,
rarile avutiile céle din jacurile Rornanilor Dechebal dom-
nul Dachilor, stranse si aseunse le aye, tocma din fundul
apii Sarghetii la ivala, li-au scos, si visteriii Romanilor,
adeca, a cul au fost, li-au dat. Intr'acestasi chip, iaräsi
zicem, si noi facand, pre cele cu vechime vremilor ingro-
pate a vechilor istoril comoare, la lumina a le scoate,
si la triaba de obste a le arata ne vom sili, si céle ro-
manesti, precum Romanilor sa cuvin vom dovedi.
Candailé parésà-va cui-va, precum aces* carile noi
acrriA fágaduim si innainte slobozim, ch nu buhnete de
pusci omenesti, ce laträturi de Terberi, si de midi tine-
soil si fricosi; nu platose si scuturi, ce besicuri de vant
inflate si pe apa innota.nd; nici deciia arme de biruinta
purtatoare, ce cuvinte in sama nebagate, si nevointa, pen-
tru desarta slava, in zadar cheltuitä, sä fie, ii va pare?
crédem, si stim. Insa catra adasta Inca mai stim, precum
ca. parere scaunul adevarului a rasturna, sau locul a-i cu-
prinde, nici cum nu poate. Pentru care lucru, nu adeva-
rata a lucrurilor stiinta, indoitei pareri: ce parére negre-
sitii stiinte, purure a sä induplica, si Tel a sa, pleca, sa
cade. Asijderé si noaa a ni sa pare slobod va fi; ca cu
acest al nostru, pentru vechimea Romano-Moldo-Vlachiii
hronic, ca nu curn-va de la vecinii de prin pregiur vre
o vrajba neinblanzith sä ne scornim: sa nu cum-va in
loc de gluma, si de ras sa ne luam, si ca cum de dulce
dragosté Patriii nebuniti a fi socotinclu-ne, sä zica, ca célé
ce sa cad credintii istoricesti hotare am grit. Ca acéstä
macar cevasi inpotriva noasta nefackid, cu intriaga, con-
10 PRIDOSLOVIE

stientie marturisim, (insä deosAIT de lunecaré nectiintiT

care tuturor oamenilor aproape, ci de casa Taste) cb," nu
ace dupa a noastrA ci a Patriii voe s5, firn umblat; cu care
ce de demult potolita, ci supt racita cent* zavistili In-
valita schntIae, intr'a ural ci clevetii pojar, sä o atitam,
i sa o ijdaram. Ca eine ma rog, ar fi acela, carile sti
gandiasca, ca cu crierl de aramk precum cu hulele altora
(nu de Dumnazau,) adaogere laudelor sale, c'ar pute do-
bandi? Pläcut, ci Inca cu fericire ni-ar fi fost, nicT na-
rocul acestuT camp sa fim ispitit, nicT cununa aceT dupa
pravila lupta sa fim acteptat. Ce cine Taste ace de narocit
cetatan? Cine Taste atata de fericit Titeron, carile nu unul,
ce o mie de LuctiT s5, poata aye? ci pin ostenintele streine
laudandu-sa, prin cele in patru parti a lumii, decchise a
Romi porti sa intre pohfalindu-sa. Din potriva: eine atata
slab de mints ar fi acela, Garde c-ar pofti ace de groz-
nice, ci atata de stracnice meniturT ci url s5, ispitesca, ci
atatia inpotrivnice chitele a auzi sä invoTasca?
Ins5, pre fiete care ratâcita voe stapâni-o-va zisa inte-
leptilor: C.Xo4 6 11Xcialw, ?floc; 6 Eumpa.7714, 6.XXct p,c1XXoy
ya.til ii CatOEcch, priTatinu T Platon, priTatinu-I Socrat, Irish
maT priTatinu-T adevarul. Cu care lege ci povata, ori-ce acru
ar fi, cu dulce vom gusta; ci orT cat de ascutite ar fi a
chitélelor dosediri, veselT le vom sufferi, numaT a neimatii
constientii intregfune sä pazim; de vréme ce Ta singurä,
adeverinta istoriii maT luminat va argla, decht razele soa-
reluT trnbra dasornicului de scare; ci IAA nicT o Incalci-
tur5, va invata, precum toate némurile ci a niamurilor
late inparatiT, cate astazi Evropa In sinul sau incalzejte,
ci tine, cu niamul Romano-Moldo-Vlahilor alaturandu-sa,
nu pot sa nu-cT cunoasca ale sale incepaturT pré proas-
 PRIDOSL0V1E 11

pete; i innainté vechimeT Vatranetelor lor, ca niste brudiT,

si tinerele de vrastä (sau maT adevAr sà zicem) ca niste
stransurT, Med nici o dreptate, intre ceT de loc vârate, sâ
nu märturisascA. CacT toate céle despre apus a Evropii
niamurT (nu de Dumnazau trufie cuvantuluT) macar ca
astäzi marl, tari i evghenisite sint; insa alti paring nu-s1
pot cunoaste, Cara numaT pe Gotthi; Vandati, Enni, Sclavoni;
adeca, a Schythii inghetate rumpturi, i mai cu dédins,
pre singura Italia atata zamintitura i amestecaturä de
varvari au cuprins-o, cat precum odanàoarä kynicul Dio-
ghenis cu facliTa aprinsä amTazazI pe u1i, asé astAil in
mijlocul Romii pre cel hiris Roman cine-va a-1 cerca mult
sä" sä ostenTasca, si de abiTa sa-1 nemerlasck ca din var-
varl sä-1 poata, alége. Una numaT i singura Taste nasteré
Ghermanilor, care precum curatä, i chTara samintiTa sa
sa."- fie pAzit, la scriitori aflarn; iarä alalte toate din sine
rcascuti sä i chlamä; 'Tara alalte toate zämisliré climatelor
friguroase, a cerTului si a párnamtuluT vrAjmásie fugand,
ci sederile rarintesti i lacasurile de nastere pArAsindu-sT,
si ca niste stérpe, i vietii omenesti netrébnice lepadan-
du-le, in partile EvropiT despre apus sa fie napádit; deciia,
cu frumsetTa i bivsugul tAralor Romanilor Indulcindu-sh,
intal, ca pardoii de Ircania, dintr'ânsele cate-va pArti sä
fie inghitit, apoi ca stapanitoriT cuprinzindu-le, intr'ansele
pidorul i scaunul sa-si fie infipt. Si asé deciia ou cursul
vremilor crAiTa Frantuzasc5., (care acmii dup5, putéré che-
shrlascA locul al done tine) cedie, zic, pré de bunza nas-
stere, inflorita, pre uscat si pre mare foarte puternicá, pre
la annul de la nasteré FidoariT 420*in Frantia au inceput Petavie, de si-
milairea vre
a fi; imacar cä pentru némul Frantozilor, eine, si de milor, parte I,
undo s'a fie, istoriciT pana acmii Inca sä ciarta, insä Pe- carte 6, cap. 13.
12 PR(DOSLOVIR

tavie, om de niamul shu Frantoz, a vrernilor si a istoriilor

curat i ascutit socotitorTu, cum sä cade marturiseste, de
vréme ce zice : Pre adasta vréme, (pre la annul de la
noT ins5mnat) aceii in toga lumé de bunk nastere crkii
frantozesti, terneliile s'au aruncat, a cáruTa ném Inceph-
tura necunoscuta Taste, nicT cu slovele vechilor deplin sa
arath. Asijderé &deck precum gresitT sa fie aceila, carii
socotesc, precum FrantoziT s5, fie luat incepatura din rämäsita
Troadenilor. Apoi alege precum din adunaré a multe niamurT
varvaresti, carile pe acéTa vréme Evropa prkda, atata de cin-
stitä, si de vestitä Gracia st sh fie scornit, i arunand giugul
Romanilor, sa fie cuprins Gallia, adeca tara Frantozasa. Aé
Ispanii ce sint? MIA numaT Gottla ? earn pe la anul 414 in Is-
pania intrand, pre adasta de acmii a Ispaniii craie au InterneTat.
Aé Longobardii pre la annul DomnuluT Hs: 568 din Scandia
coboramdu-sä, (de unde si Gotthii, VandaliT, Herulii ci
Gurtilinghii Tesiso) cat de multe cr5AI, carile aornii In Italia
inflorit tedesc, au pus. Asé Sacsonii in annul de la Hs:
449 la ostroavele Britanill trecând, CraiTa Anglicanä si
Scotia, au asezat. Asé LésiT rudeniia Schithilor SarmaticT,
(aceiasT sint i SloveniT) pre la annul mantuiriT 465 cu
voevodul lor Leh, Vistla trecand, a desfátateT CraiT lesesti,
nArocite IncepäturT au dat. Ase UnniT, rod de Tatarl asia-
ticT, pe la annul stérgerii pAcatuluT 432, crail Unguresti
ai nume T-au dat, si corona I-ail pus. Ace BolgariT, si carii
dup5, dansiT au urmat SclavéniT, i SirbiT, la annul Intru-
phrii vedniculuT cuvant, 499, din ce mai din fund a cri-
vatuluT varvarime, ca cum nasipurile apii VolgaT ar fi
nausit, afara varsindu-s5., si cu 'lute pidor undele bivsu-
goasei Dunari trecand, Misia, Thrachia, Illiria, Trivalia
(care aornii Taste Sclavonia) si catá-va parte din Mache-
 PRIDOSLOVIE 13

donia, i pana la Dalmatia, cu dése prazi au lovit; si de-

ciia vecinilor groznice a Bohemia, a Bulgaria, a Sclavoniii
si a Sirbiii craii, au descalecat. Ce in scurt, mai toate
ale Evropii si a Evropénilor niamuri, odanapara pre var-
vari, Yana acrrin pr6 de buna nastere sa fie fost aiavé Taste.
Carile intr'ansa, IntM ca niste vrajmasi pradatori sä fie
intrat, apoi (mint6 ce de sus toate as6 despuind) osird-
nici tocrnitori, si bine curnpatati domnitori sä fie iesit,
cum acelor vechi, as6 acestor noi IIronice ne pove-
stesc.
Acést6 dara as6; Tara a Romano-Moldo-Vlahilor niam,
de vorn vr6 sä créclem adeverinta, care in Hronice mar-
turiséste, de-i vom cauta c6 mai de pre urma varsta, (de
când adeca Traian inparatul, din Roma inparatiasa ce-
tätilor, alegând cetateni Romani, in Dachiia I-au trecut,)
11 vom afia de pe la annul tocmirii firii omenesti 107, sa,
fie Inceput. De-i vom cerca c6 de pre mijloc varsta, o vom
gasi de odata cu Romulus, Roma, si cu numele Roman,
adeca cu septe sute cinci zaci i tra de ani mai de nainte,
de cat a sa naste Domnul Hs. De1 vom iscodi c6 d'in-
ceput nastere, precum de la razsipa Troadii, si de la In-
streinar6 lui Eneas la Latium, adeca in tara latinesca, a
vechilor sémne i scrisori marturisesc. De-i vom intreba
a evghenii catastih, si a ghenealoghiii rand; precum Ro-
mani in Roma, de cetaténi Romani, si osténi veterani nas-
cuti, a Ellinilor nepoti stränepoti, de la Troada sä sä fie
tragand, a Grecilor, si a Latinilor scriitori marturisesc.
De vom lua sama faptelor mai marilor lor: nu pradatori,
nu näpaditori, nu adaosaturi; ce inmultitori, ce latitori;
co mai din luntru, i mai de triaba madulare a inparatiii
Romanilor, a fi II vom gasi. De le vom cauta fire, inima,
14 PR1D OSLO VIE

si cé iroicesca vitejie; aTave Taste, ea a hotaralor lumiT

romanestI, in p otriva sirépelor niamurT TatarastI, ca niste
zidTurT de arama pusl, i nebiruitT aparatori, s'au socotit:
si intr'enpii numaT s. sa fie pazit i plinit acel adevarat
euvant pentru ceT hirisT Romani de la Seneca zis: Unde
ae biruit Romanul, acolo au si trait. Cad denafara
hotaralor inparatiii romanestI: papa adeca la fundurile In-
dill; Oa. la pustiile Arabill; pänä la necunoscutele locurT
a Africa'', si sà zicem, aced 'Dana la marginele lumiT eu-
noscute, poporul romanesc, prin rnulte vremi, si pre la
multe pärtl, precum sa-sT fie scos, i asezat sloboziile sale,
Dime poate fi, carile sa, nu stie. Insa macar o alégere de
oaste, cu alégeré lui TraTan inparat (carire i ostian ales,
ii hatman iscusit iera) a sa potrivi n'au putut, nicT a altor
consulT, sau InparatI coloniT, (adeca sloboziI) la varvul
a atata, sa-T zic, maT vednica, fericire, a sa, urea s'au in-
vrednicit, ca dupà pomenit euvantul Seneca'', unde au bi-
ruit, acolo sa i traTasca. Cu acestä dara socotéla afara
din tot prepusul Taste, ce de la istoricT se pomeneste, pre-
curn Traian, pana a omora pe Dechebal, pana a sfarâma
pe Dada, i pänä a suppune Dachia, cu atata vársare de
singe s'au nevoit: cat svarsindu-sa acmñ, pline de pan-
zaturT chichitele hirurghilor, pentru ca sa lége eacate ra-
nele slujitorilor, iiicT naframile sinului sau, nici panzele
mesiT sale oranduite, sä nu fie erutat, pentru care precum
céle trecute vacuri, ase ceste de am-nil nu de satiu sa
pot rnira, socotind adeca TraTan, ca un nárocit hultui-
torTu, si ea un intelept inparat, ca la rasad ea acesta,
adapatura cu puhoTu de singe ca acela sa sa fie cuvenit.
Asijderé, pentru ea tarina manoasá ca adasta sa sä stra-
juTasca, i numeluT sail slava, nemuritoare sa lasä, nu cu
 PRIDOSLOVIE 15

strom i nemernic, ce cu romanesc ochiu i inima a o

priveghé, i cu Romanesti arme a o pazi, i cu cetaténi
de. Roma a o lucra, pre urmatorii sal cu necalcat giura-
mant, au legat. Pentru care lucru Adrian, carile nu nu-
mai a Inparatilor, ce Inca si a celor cat de prosti isteciuni
neostenit ravnitoriu find; de vréme ce la vredniciile lui
Traian, a agiunge nu poate, cu blastamatiile sale, laudele lui
a calca si a le micsura, precat poate a sa sili, nu O. ru-
siniaza i cu acesta mijloc, Parthia, Assyria, Armenia si
toata Mesopotamia (céle a lui Traian in \red de pomenit
trofee,) Parthilor ii altor asiiatici varvarl, pre lesne li-au
lasat, i slujitorii Românesti, ca cum peste tircalamul lu-
mii, de Traian ln mijlocul varvarilor ar fi fost pusi,
ca cum a sa pazi nu s'ar puté innainté senatului pri-
cinind, nu atata copilaréste, pre cat blastamatéste, in-
data Innapoi 1-au chemat. Lisa adastas Romanilor, carii In
Dachia noastra lera asezati, a face foarte s'au rusinat.
Cu care pricina s'au tâmplat, ca Dachia, care iera ca
un fericit proimiu, a biruintelor urmatoare, deciia in véci
vrédnica de inparat ca acela corona sa ramite, i sä
sh tie.
Inti.'acesta chip dark pre Romano-Moldo-Vlahii nostril,
Roma maica, din launtrurile sale nascandu-i i-au aplecat,
i-au crescut; Tralan phrintele, cu obicéele i armele roma-
nesti Invatindu-i, a Dachii adevarati mostenitori i-au pus
si cu curat singele fiilor sal, pre Dachia, care mai denainte
varvara iera, au evghenisit-o. Acéiasi duph acéia, cu pri-
lejul a fericitelor vremi, la atata a puterilor si a vred-
niciilor Innaltime s'au innaltat, cat marele Constantin, catra
dansa Thrachia i Machedonia alaturand, a lumii roma-
nesti a patra parte sa pliniasca, o au socotit. Adasta, de
16 PRIDOSLOVIE

pe una numai pre lesne poate sá s'a dovedesca. Ca de

vréme ce Constantin cu putin mai denainte de pristaviré
sa, toata inpäratia in patru pOrti despártind, i fiilor sai,
cinesi parté sa sà Inpartasca vrand; ca un de lege parinte,
si pre bun domn, au socotit oámacar ca% Dachia, inpreunä
cu alalte mai sus pornenite tan, cu incungiuraré hotaralor,
decat alalte parti, cu multul mai ingustá: si mai stramptà
Tem; insä cu bunataté ceriului, cu temperamentul aerului,
cu curgeré apelor; ou ploada pArnantului, cu frumsété
campilor, cu desimé pädurilor, cu multimea cetAtilor, cu
slava cetaténilor, cu cinstesiia nOroadelor, cu vartuté si
vitejia slujitorilor si cu multimo a altor lOcuitori, de cat
alalte parti nu numai nu mai gos: ce Inca cu multul a
le covarsi poate. Si pentru adasta lui Constans, celui mai
mic Intro frati, si mai mare In dragosté sa fliu, dréptà
mostenire o au insamnat-o: nici lui Constans de soartà
ca adasta eau i-au pärut, ce Inca ca céia ce pArintele sau
i o oranduisa, ca pre o pre placuta mosie, cu drag& inimh
inbrätAsind-o, dupà rAposaré lui Constantin, asesi i scau-
nul InpárAtiii In Dachia s'au pus. Dupa aceia frate-sau
Constantin, cu zavistiia pornit, cu a sa parte neindestu-
lindu-sä, si cu manä vrajmOsasca asupra lui Constans viind,
Tel cu oasté din Dachia, i biruindu-1, i omorandu-1; deciia
cáträ Dachia toata inparatiia apusului s-au adaos. Deci
dupa depärtaré lui Constans de la Dachia spre Italia Oda
pre la vremile lui Gratian Inparat, Dachia noastrà In-
preunä cu Thrachia i Machedonia, tot supt un derega-
toriu au fost; Tara', supt acest inpárat napadirile Gotthilor
mai mult ingreuindu-sä, Gratian au chemat de la Ispania
pre Theodosie marele, i singur aparátoriu i stapanitoriu
acestor tari sa fie l'au poftit. Socotind adec5, Gratian foarte
 PRIDOSLOVIE 17

intelepté§te, precum Ca ostenintele §i laudele lui Traian,

nu poate altul sa le tie, §i sh' lo poarte, fara numai altul
ca TraTan, adeca-te Theodosie.
Theodosie dara luand grije partilor acestora, nu numai
caci pre Dachila cum sa cade au aparat-o: ce Inca §i pre
Gotthi, carii din Thrachia pada la Don sa ravarsasa, cu
armele atata i-au ingrozit, §i.cu pace, gala i-au induplecat,
cat A.thanaric, §i Fritighernis hatmanii lor, lepadand ce
varvariasca salbatacie, cu prietinesc pidor, prin Dachia tre-
child, cetatil lui Constantin, care inparatiia la razsarit, cu
plecaciune i s'au inchinat. Lea duph acest al doilé Traian,
(pre marele §i cre§tinul Theodosie intäleg) cu leneviré, (pre-
cum ni sa pare) inparatilor, earn' dupa dansul au urmat, sau
poate fi a§é vrand cel clintru 'nnalturi Dumnázau, puterile
Romanilor nu putin ve§tezindu-sä, Unnii, Bolgarii, Sclavonii,
Sirbii, §i Herulii, prin cAta-va vrérne cate-va provintil ro-
mâne§ti apucand, pana mai pre urrna in Pannoniia (care Taste
Unguriia ce mare), in Thrachia, in Misia, in Elyria, in Mache-
donia, §i WO in slavita Gretia, pidorul, §i scaunele §'au in-
fipt; Tara in Dachia noastra adasta§1 desavar§it a race, nici
cum n'au putut; Inca cu vartute acelora ce o stapaniia Ro-
mani, tot-derma batuti, tot-déuna goniti, §i biruiti sa fie lost,
§i pre mo§iia sa pururé pazita, §i de a Varvarilor inde-
lungata inpresurare sloboda, sa o fie tinut, vestiti scriitori
ne povestesc, (pre earn' In textul istoriii pre la locul §i
vrémé sa II vom arata) cad ace§té, aceiia§i Romani sint,
carii (precum singure Létopisetele Sclavonilor spun) pre
niamul Slovenesc, in scurta vréme, de pe malurile Dunarii
gonindu-I, pana la apa Vistlii i-au inpins, §i acolo botindu-i,
incepaturile stapanirii lor, pre acela§ loc a § da i-au asu-
prit. Ace§té, aceiia§i Romani sint, caril pe Polovtii, §i pe
2
 18 PRIDOSLOVIE

Picinighi, vraijmasi a inparátiii Romanilor nepriiatini i-au

facut sa-si .eunoasca hotarlle, pustiile céle de peste Nistru;
Asijderé cu cursul vremilor, (precurn la Striikovskie sI
afla,) ori ea pre nisLe suppusi i-au domolit, ori ea pre niste
sotii 1-au avut, (cad acestui lucru curatá stiita nu avem)
Cana innainte pre cat putem cunoaste, cu indelungata a lor slujba, atata
mitrturfile ace- ,
stora. 8 au slujit, cat si din limba româniaseä, cat va sa sh fie
inprurnutat, i cé varvariasca a lor cu dansa nu putin sh
o fie tocmit* Acesté aceilas1 Romani sint, carii pre vre(mé)
*Carté 6, cap. 16. InpAratilor lui Constantin si maica-sa Irina, cand Carolus
Marele schiptrul inpâratiii apusului de a rAzsáritului au
despärtit si panä la Dachia coborandu-sa, prin solii sai,
*Carté 7, cap.15. cu dansul, lucrurile stapanirii lor s-au asezat*. Acesté,
aceiias1 Romani sint, caril lui Conrat al triiló inpAratului
apusului, cand la svanta oaste Ierusalimasca, prin Poloniia,
si de acolo prin Moldovlahia merge, la doaa sute de mil
do oameni, cu sine ducând, de toga', hrana, i allele carile
* Carte 8, peste la calé a atata oaste trebuia, indestul au dat* Acesté a-
tot.
Cerfa8T Romano-Moldo-Vlahi sint, carii pe Alexie Comneno,
at pe Isachie Anghel Inparatii Tarigradului, vrand cu ti-
ránie asupra lor s'a st ispitesca, mai mult de cinci ori,
CU veajmase rhzboae i-au biruit, si precum Romanul slobod
pré bun5, sotie, asé intaratat, rAzboinic fárá protivnic sà
*Carte 8, cap. t3, fie li-au aratat*. Acesté acellasi Romani sint, caril dupa
14, 15, 16.
ce Latinii cu amägiala apucasa Tarigradul de la Greci,
in potriva nAvrápitoriuluI Balduin, biruitoare arme au
purtat, i Grecilor, earn' aennir pentru inpAràtie fárá nici
o nedéjde rämásése, ea inpotriva a am'ageu ca acesta, in-
drázniala, si arme sa apuce, si p'crinä mai pre urrna -pi In-
pAratiIa sA-si r'ascumpere, foarte cu IndamanA prilej, si
 PRIDOSLOWIL 19

agiutoriu li-au dat*. Ace 06, iarasi zic, aceiiasi Romani ;Marini's, parte
2., Carte 3., cap:
sint, earn singuri numai cu Secuii puterile, si armele In- nainte 18 §i 19 at in.
in Itronic,
preunandu-sl, intre MAU, asiaticesti, si evropesti vestite farté 9., cap. 12.
némuri, 'lei numal pe a lui Batie cumpleciune si a TA-
taralor lui vräjmasie, barbatoste au tampit, §i locurile sale,
de prada varvariasca mai nebetejite ferind, prin rnosiile
lor trecatoare a le da, adevarat romanéste li-au tagaduit.
i pentru. Ca pe strampt sa zicem aids, carile in tásatura
Hronicului pre larg sint sa", sä pomeniasek unu numal, si
mai de pre urma, ins& deca,t alalte eu multul mai aliasa
fapta vom mai adaoge, care cum cu mare laud& s'au
ispravit, asé minunat si pan& astazi sa traganiaza. Acesté,
adeca sint aceila Romano-Moldo-Viahi, carii dupa ce au
inceput.zmäul cu sépte eapete Turcul, atittd inparatii, si
Grail a razsaritului, si a apusului, cu larg si nesaturat
gartan a inghiti, si ales mai toata lumé a partilor ere--
tinesti, mai la ce de pe urma miselie li-au adus, cat sta-
panirile, carile odanaoara 'lora pre inflorite, astazi de abila,
si mai nici de abila, macEir ca a unui trup de klemult
mort, si Cu putregaiul vremilor mistuit, nici oasele insirate
isi pot arata ; 'lei, Tel, zic, numai singuri, cu minunat a
fierului, si a aurului mestersug, cum vrajmäsiii, asé la-
w:1mill lor innainte iesind, vii a lui Ahilevs, si a lui Ulisis
stramosilor sal ieoane sä fie s'au aratat. In vdcil lor slavite,
si pré putérnice au fost inparatiile Grecilor, a Persilor,
a Eghipténilor, si a Vavylonului; pre carile puternicila
sultaniasca atata li-au schimosit, si li-au Anicsurat, cat
in zilete noastre lucrurile lor, pre carile minté omului sa
le cuprinda nu putd, sa par ca nu fapte, ce vise, nu is-
torie, co basne fac. Aravia fericitk pietroask si cé pustie,
nefericiré si pustietaté care armele turcesti I-au mestit,
20 PRIDOSLOVIE

nu numai au gustat-o, ce asésl, pana la betie, si ametala,

au sorbit-o. Africa, cu a Romii pururd ravnitoare Kartha-
ghiné, dintele vierului omenesc atata l'au simtit, cat
in luntrurile sale rana, care au luat, in véci nevindicata
i-au ramas. Bulgarii, Sirbii, Sclavonii, (Intre carii sä nu-
mära si Bosnenii) Albanii, Bohemii, si Dalmatri, nernuri
carile cu mama, si cu fierul, mai' toata Evropa ingrozish,
atata li-au Inblanzit si li-au domolit Agarénul, cat din ce
véche, si de fire a lor sirepie, macar o picatura nu li-au
ramas: nici cu altä mai cunoscuta faptä, sau zisa, Cara
numai cu una, si acéia foarte Intunecata, a numelui adeca
Insamnare, intre alalte a muritorilor niamuri, a sa numara
pot. Préputérnica lung* si lata stapaniré unguriasca, la
atata strâmptoare o adusése: cat a craii sale hotare, nu
aiuré putd sa cunoascá, fara numai intre cAzull si rasi-
pig paretii ski. Pre Gherrnani, rod amintrile nebiruit, atata
1-au inspaimat, cat 'Ana la portile Beclului de doaA, ori,
Tara prin pregiurul lor, de nenumarate ori, cu moarte, si
razsipa, fulgerile si tunetele armelor sale au adus. Ce,
pentru ca aicé sa nu mai pornenim &ate rautati si cumpliri
au facut Publicai Venetienesti, de Cate slavite ostroave,
si de cate vârtoase cetati pre mare, si pre uscat .au sä-
racit-o, socotim, ca cé mai' din luntru Italie, intr'adins,
pentru cé mai vrajmasà, si mai de pre urrna a tiranniff
sale mânie neatinsa a o läsa sa fie vrut, si pentra adasta
armele spre crivat sa-si fie Intors, adeca asupra Lésilor,
Rusilor, si Cäzacilor: pentru ca si pe aceste Crestine tárf,
intr'o sughititura sa le inghita, spurcata-si si a satiului
nestiitoare gura s'au cascat. Carile macar ca asé de tot
biruite n'au fost, nici aspru giugului lui grumazii s'au
plecat: insä fArä nemasurata varsare de singe crestinesc,
 PR1DOSLOVLE 21

far& nenumArate suflete in robie prApAdite, a scApa n'au

1;si

putut ea caH räutAti &ate, i chte au fost, i de cAte on s'au

fault, i Inca sA lac, de am vré pe amAnuntul sA le po-
menim, nu numai puterile nu ni-ar agiunge: ce Inca §i
vrémé ni-ar lipsi. insä din céle multe una numai vréd-
nich de InsAmnat, de la istoricii Lee0i adése pomenitä
de vorn insämna nu fArä &Tab.& a fi socotim. Zic darA ei,
precum ace de sus pronie, purtAnd de grijé mAntuintii
acestor crivAténe nAroade, cu niamul Romano-Moldo-Vla-
hilor, ea cu un zid pré vArtos, i nebiruit sA sä fie slujit:
pre carile inpotriva a vrAjmw sariturile pAgAnilor pu-
indu-1, cu pieptul lor, intregi Inca pAnA acmñ, i in scau-
nele sale infipti, i odihniti sA-I fie pAzit.
Mai uitasem a zice, care maY denainte de toate s'au
cAzut sh fim zis: niamul AtArAsc, pre carile inparAtiia
Persliasca, GredascA, RomAniascA nu l'au biruit: nici altul,
fárá numai DumnAzAu, sau cAruia DumnAzAu putintele,
cu un deosAbit chip a DumnAzAe§tii sale voi, Ii va adaoge,
a s&- puté birui, pänä acmil s'au crezut: pre acesta0 zic,
tAtArAse niam, Poarta osmAniascit atAta l'au domolit, cAt
nu intr'alt chip, ce tocma ca pre un vAnAtoriu la vAnat
gata, pre un ogar in prohaz gata Vind, dupa voia sa, cAnd
va atuncé i incotro, intr'acolo cé din fire turbatA vrAj-
mA0e a-0 plini II sloboade. A0jderé de multe orl ca do
o jiganie tnursacatoare, §i necredindoasä ferindu-sa, eu
primenirile, schimbarile, nu rari oH i cu omorArele Ha-
nilor lor, (cad toate acésté in voia sultanului stau,) 11 umi-
leste, gi prilejurile, eapul a-p rAdica, ii trage. Acésté toate
precum a§6, srt, fie, pare-ni-sa ea nu va fi cela ce nu §tie,
Cad atate, §i atAté InpArAtil supt stApAniré sa au suppus,
au calcat, au prapadit, qi ca eum n'ar fi mai fost, 1I-au
 22 PRIDOSLOVIE

intors; cat cu multul mai pre lesne ar fi cui-va, neogoit

a le plânge, decAt peste tot, ald cum sint, din catalog a
le numAra. Si mai vartos vréme pransoril, de cat a scri-
sorif sä fie ar alég. AO din zi in zi balaurul acest va-
vylonesc ingr4indu-sä, i IngroOndu-sa, deciia toatà !time,
ca cum pré strampt5. peOerse, sh-i fie socotind, rad care
loc sá-1 mai IncapA avand, schizmitu-s'au, ca cum chipul,
§i fire ce de qerpe Maur invininat, §'ar fi lepadat, Insa
alta de scorpie au inbrAcat, pentru ca ce cu coltii a mu§ca
ii cu fAlcile a IndupAcà n'au putut, coada cu venin, §i toaps'ac
intrarmandu-0, cu eel de moarte puraitoriu ac a inpunge,
0 a pAtrunde s'au apucat, spurcatul: §i ce ca un vr51-
ma0 lea a spinteci n'au avut cum, ea o pre viclianä
vulpe, cu amAgele i viclepguri a isprävi s'au cáznit.
Suleiman acela, a Ghermaniii groaza, a Ungariii domo-
litoriu, a Sirbilor §i a Bulgarilor suppuitoriu, a Turcilor
Ulisis, i a Osmanilor Licurgos. Carile cum din scrisele,
a§e din zisele batranilor sti intelegând, precum inpotriva
Romano-Moldo-Vlahilor, cu neprietinie a merge, iaste-ce
mai de savar0t nebunie, (cad intelepciuné §erpelui ace-
*Conti Episto.
litle lut Ens.
luia, multi* din istoricii cre0ine01* sint, caril cum sa,
beovie. cade o márturisesc,) i asupra a niam ca acesta cu armele
nebiruit find, cu arms i cu razboiu mai mult, a ispiti,
alta s5, nu fie fara numai lucru de batgocura, 0 de
primejdiia slavit Aliosmäne01. Aé, ca unul foarte bine
Fttiind socotiia, de cat() ori, i cap Muhamedi, eati BaeziV,
ci Murati, in câmpii moldoveneOT sfaramase, §i mii de mit
de Turcii sat valurile Dunaril, a Pputului, a Siretiului, a
Bàrladului, §i a Nistrului, inghitish. Aé dark §t tntr'acesta
chip, cu patemele i primejdiile altora, 0 ale sale inva-
tindu-sk legatura §i pace, car& l3ogdan fidorul lui Stefan
 PRIDOSLOVIE 23

Voda Mare le, li aduce, foarte cu drag au imbratacét-o, pi

supt chipul adarii pre an (far& care pace Crectinilor cu
Turcii, totdeuna moarta Taste) cu daruri a patru mil* de
galbenT, a doaazacT de coimi, ci a patru zacT de 6pe fru-
moase, carile pamântul Moldovil le nacte, indestulit a fi
priimecte, acola ce a lacomiii in véci nedespartit tovarac,
pi inchinatoriu Tera. Intr'acesta chip dara parintii niamului
moldovenesc, caril pre ac6I6 vremi de grij6 patriii sale,
precum sä cade, purta, macar ca daruri au fágaduit, pi
aur, argint, dobitoace, ci pasari, ca pominocul parnantuluT
lor in toti annii la cascata poarta luT prin solii lor s'au obli-
guit: Insa cu intreg sfat, i i cu bunä socotéla slujindu-sá,
vrém6 rascumparand, cu vartoase, i tari legamanturi,
putéré stapanirii sale c6 monarhidasca, bine c'au acezat.
Cinst6 beseridasca: credinta crectinTasa, i 160 orthodocsiii
de turbata ci lunateca bunguitura muhammediulasca, nei-
matá, i nespurcata ci-au ferit. Niel, vii find au putut suf-
feri ca vre odata st6oa c6 cornorat6, de asupra a pr6
svant sämnului Gruen' sit, sä radice. Acést6 &al toate nu
numai cie, ce Inca ci porunciT CuranuluT, on totului tot
inpotrivnice fiind, 1-au cautat tirannului, ci pest& voTa luT
a le priimi, ci a le sufferi. A caruia lucru alta mai alave
pricina nu sa poate da, fara numaT, macar cà cu ama-
gélnice tocrnéle, i cu chip de InpAcaluire; ins 5. lie pre
unul, ci singur niamul Moldo-Vlahilor pleca, numai cu
putina slava sa fie inparatiii Othmanilor, au socotit, deck
c'au suppus cu armele atata multime de altele. Acest6
dara, i altele de cat acést6 cu multi)! maT minunate, ca-
rile in Hronic innainte sh vor arata. Unii* din vecini, ca loan Zamoisohie
qi Stanislav Sar-
dintr'o Innalta strap, oglindindu-le, adevarat ca nu fara nItle,
oare care chip do cinstec i aratos a zavistiii vecmant, pre
24 PRIDOSLOVIE

numele Romano-Moldo-Vlahilor, cel ce supt slova a ve-

chilor scriitori de greu zAce, ci de demult din luntrul
inimii gerné, Inca', mai cu inpletecite, ci mai cu tncurcate
mrejulite a-I infacura, ci cu poala odejdiii vechimii vre-
milor aceci de tot a-1 ascunde, ci din catastivul ceii mai
ctiute, ci mai cunoscute istorii, cu totului tot a 1 rade, ci
a-1 ctérge s'au nevoit. Ce nu ctim cu ce chip frunté atAta
de nesiith s'au ivit socotind, precum vor putd soarele cu
tiná s'a, lipascä, ci ceriul cu palma sA cAptucasch! Ins& aträ
ace§td gata ne sint apärMorii, atAtd adeck Grecesti, LA-
tinecti, Nemtecti, Frantuzecti, Italienecti, Ungurecti, Lececti,
Rusecti, Slovenecti, ci acdci ci Tur-Ar'apecti, ci Turcecti
scriitori. Cuff cu totii intr'un sufflet armele a dréptii rä-
tuiri apuand, inpotriva Blojeritorilor, cu adeváratA, ci aiave
a biruintii nedejde, de drept rasbolu, pentru not' sä apuck
ace ca noi tácand ci odihnindu-ne, 'lei din vechi armAtu-
rile lor, cu tot féliul de arme intrarmându-sh, pre unii
cutreerMori, ci a laudelor streine fara, vrdme, ci fárá
socotiall pizmMuitori la meidanul luptii ii strigá. Ace-
cte zic, scriitori, fiete-carile a vremilor sale InsamnAtori
vor aräta, precum a in mréjd paingului alte lighioi nu
BA pot prinde, fära numai musculite, ci altele asemené
acestora neputindoase, ci neintrarmate mucite. Iar4 and
BA tampla a adé tnlr'ânsele nescari-va pAsAruice, ci la
fire mai vAxtoasa% jigäniute, Tale indata sä rump, ci nevo-I
intele lui tridecert sä fac. Acestési cu tari dovdde vor vinci,
(cazi noi de la noi c'atu-i negrul supt unghe nu vorn zice,)
precum co d'intal. a Romano-Moldo-Vlahilor in Dachia des-
cAlecatura, a fie fost de la Traian Marele inpärat. Acij-
deré vor arata, precum anniT niamului lor, de at a altor
niamuri Evropecti, cu multul mai multi, ci varsta lor, de
 PRIDOSLOVIE 25

cat a multora mai matora, si mai véche sá fie, ca con

ce inceputul annilor lor Taste de la acesta innapoi, cu o
mie sese cute si zéce anni, i ase nici unul dintre niamuri
(alegAnd pre carii mai sus am pomenit- Ghermani) cu b5,-
trânélele, si cu vechimé lor s poate aratura. Deciia vor
marturisi, precum poporul Romano-Moldo-Vlahilor, nu din
glogozala a nasteri de strânsura s'A fie scornit, ce din ce-
tAténi Romani, din ostasi veterani, si din marl familii sá
sa, fie ales. Apoi din buni i tari Romano-Moldo-Vlahii,
din buni i turf phrinti Romani nAsca.ndu-sA, a singelui
curatenie, si a niamului evghenie, nestricatá, i nebetejita,
sá fie ferit, precum si paha' astäzi tot ase o feresc.*. Lavnie Halm
condllac
NioT sä ga.ndiascA cine-va c5, doará. intr'atata a lucrurilor
necunostint5, sintem citzuV, (fie adasta asé putin mai slobod
sa grAirn) nici sA-si prepue, c doará pretenduim, precum
adecä niamul Romano-Moldo-Vlahilor, nici un singe de a
streinilor, in singele säu sä nu fie amestecat, cäadasta nu
numai a zice si a Kandi far& socotélá ar fi, de vréme ce
precum mai dedumult cu multe näpädirile a multe niamuri,
ase mai pre urm'a, si mai vArtos, dup5, räzsipa inpärätiii
Constantinopolitianá, si a altor megiiase cràii, prin tur-
bätura turciasca räzsipi, i rAsturnhri, multe de toat5, ste-
pena, multe de bun niam si Inca inpárAtesti, cräesti, §i
domnesti streine familii, in sinul sam au priimit Moldova
§i tara Munteniasca, precum sint a Cantacuzinilor, a Pa-
leologhilor, a Sevastosilor, a Grililor, a Asanilor, a Hri-
soverghilor, a Petralifilor, a Hrisosculeilor, a Russetilor,
a Evpraiotilor, i altele multe a blagorodiei grecesti flori,
in tara sa au sadit ce cu singele Rom'anesc evghenisità
Dachia. Caltr5, aceste de la megiiasii Lesi Pototchliastii, de
la Litvani Razivilii, de la Unguri Batorii, (din carilsa trage
 26 PRIDOSLOVIE

Stefan Vodä ce-i zic Burduje.) §i Inca mai de demult,

de la Corvini sa,' tr6g6 Ureche§tii. De la Domnii, sail cum
i§i zic iei Marzii Crame§ti, Cantemire§tii, §i din Cerché§ii
Kabartai eate-va thipuri de frunte, (intre carile au fost
§i Dómna lui Vasflie Voda., din care i s'au nascut Stela,-
nip,' VodA.) Duph ce au vinit supt stiagul lui Hs. Intre
c6le a boerimil vechi familii, i-ail priimit, §i i-au nurdarat
Moldova. AO Grafi Sirbe§ti au dat, §-au luat fétele, §i
fidorii sAi dupä fétele, §i fidorii Domnilor de Tara Munte-
niascä. AO Brâncovénii de la Bulgari sa, sa, traga s'a po-
vest6§te; a§6 vechii B6särne§ti, din Basarabiia, (cAriia
acmii Ii zicem Bugiac), au trecut la Olt. A§ijder6 Domnii
§i boierii moldovene§ti pre Melo sale Domnilor, §i crailor
streini, (luAnd sama bunAtatii niamului) a le da nu s'au
*Dlagothearte 11. apArat, precum la istorici citim.* Ilia§, fidorul lui Alec-
sandru VodA, s5, fie luat DoamnA pre Manila sora Sofiii
cräiasii lui Vladislav craiului Le§esc; Stefan cel mare §i
bun, sa. fie dat pre fie-sa Diana dupA Ioan Vasilivid in,.
paratul Moscului. Vasilie vodá o fiic5, dui:A Razivil ducul
de Litvaniia, §i pe alta dupä Timu§ Hmenlinskie hatmanul
cAzacesc s'a fie mAritat, §tiut iaste. Trecem aic6 pentru
lungim6, a mai pomeni, a Bogdanilor, Moghile§tilor, Con-
stantinilor, §i a altor Domni, cu a Palatinilor, §i a Voe-
vozilor §i a Ca§telénilor le§e§ti, dupá lége a singelui ames,
tecare; caci pentru toate acésté, vrAnd DumnAzAu,in tomosul
al done a Hronicului nostru, la locul §i vréme sa anume
sa% va zice, precum §i in carte ghenealoghiii niamurilor
boerimii moldovene§ti, (pre care cu limba látiniasca am
scris-o) pre larg am arâtat. Insä cu toate acést6 a insura_
tului, §1 a märitatului legAturá, pArtnidascä fiind, §i numai
a unor mai de niam case Inpreunare, nu sä va &Ades a
 PRIDOSLOVIE 27
,

sä socoti, ea doara cu acesta mijloc, eel de Roman singe

sa sa fie stricat, precum §i singurá oranduiala firiasca
pofté0e.
Parte Ge mai mica, Gen' marl lasindu-sa, ce pentru ca
sa nu trécem chipul, §i forma pridosloviii, pentru alalte
a Romano-Moldo-Vlahilor vrednicii, pre cititoriu la trupul
istoriii il invitàm.
 PRAEFATIO

Cicero, eximius ille Romanorum Demosthenes, latinitatis

parens, rhetorices canon, sermonis norma, eloquentiae
inimitabile exemplar, ac omnium fer6 artium atque scien-
tiarum facile princeps: cum toto, quod illi ipsa donaverat
natura, nec non plus ultra, acuerat ars, ingenii acumine,
in omnibus singulisve, sive laudantibus, sive vituperan-
tibus scriptis, peroratisque orationibus, atque aliis innume-
ris pené epistolis scribendis atque dictandis, parum labo-
rasse, parum sudasse videtur; at in epistola quadam (qua
a Lucceio vitam, sive potius res sub ejus consulatu ges-
tas exarari, et posteris celebrandas tradi postulat) per-
scribenda (ut ex ipsis illius verbis animi effigiern expri-
mentibus clarissimè patet) non diu solum ac undique
explicatis, ingenii velis, mentem agitasse, sed sanguineos
etiam efludisse. sudore, se semet prodit: quo nimirum modo
atque methodo, suas aliis exponeret laudes, et res a se
praeclarè sive minus ita gestas, alieno calamo depingi
atque exornari, absque ulla affectationis nota cuperet; et
illo superstite, ab exteris lectitari, ac celebrari audiret,
nec non inde ineffabilem quandam animi hilaritatem et
30 PRAEFATIO

desiderii fruitionem capere posset. Tale igitur opus ag-

gressurus omnes ingenii intendit nervos, nullis parcet la-
boribus, nullos sudoris sentit imbres, et in eloquentiae
artem quasi indignkbundus, ac si in inventionis supellectili
defectu laborantern deprehendens, omnes ejus loculos fun-
ditus evertit, et totas sermonis opes ut prodigus alter
dissipat, dilapidat, neque quiescit, antequam proemii fun-
damentum nanciscatur, ponat atque stabiliat. Tandem hujus
desiderii duas praecipuè fundat bases, et una quidem est,
ad proprias demandandas laudes, non ore et verbo, sed
calamo et charta opus esse. Secunda vero verecundiam,
(quae alias cuique proprias afflagitare laudes maximopere
interdicit) epistola methodum suppeditante, spernendarn,
sive prorsus tollendam esse, quibus positis, epistolam ait,
non erupeseere. Hinc deinceps praedivitem sese explicandi
materiam nactus, non minus audaces, quam liberas, velocis
pennae laxat habenas, quae amplissimos eloquentiae cam-
pos percurrens, ita resolvitur ac incitatur, ut non scrip-
turientis calami, sed agrieolae ventilabri, vices tenere vi-
deatur ; et tanto ambitionis exardescit flagrore, ut combusti
jam animi cineres quoque in auras vanae gloriolae ven-
tilasse, a sermonis cultoribus judicari non dubitetur. Qui
modum quidern ejus eloquenter dicendi, eleganter scribendi,
et ambitionis auras artificiosè capiendi laudant, atque ut
par est, admirantur, non tamen sibi moderari possunt,
quin eum jucunda quadam satyrici specie excipiant, et
scaenicum aliquod in eo reprehendant. Ita igitur Cicero
(et qualis Cicero? qualem nempe neque ante vidit, neque
post visura est Roma) dum res sub tempus regiminis sui ex-
'peditas, paulo ornatius, ab alio scribi percupiens, in tale
acre et sinistrum incidit judicium; procul dubio alter, quis-
 PRAEFATIO 31

quis ille fuerit, qui res patriae suae vel simplicissimo

calamo, posteris tradendas tentaverit, ut Ciceronis simia
existimatus, neque risui dignus habebitur. Caeterurn his
omnibus rite perspectis, atque consideratis, nihilominus
immobilis et inconcussa manet illa majorurn decantata sen-
tentia: Mixou teylthp inczpEaoc In cujus legitima executione,
praetor erubescentiam, timorern quoque tollendum, merito
adjicient illi, qui patrias res, (quales quales illae essent) sibi,
et vicissim suas patriae computabunt. Non enim minus la-
borandum, neque minus est sudandum, in propriae, quam
in Patriae justa, ac debita defensione: irno quod maius
pondus requirit, in agone pro patria suscepto, audaciam
(alioquin inter deformissima vitia connumeratam) fortitu-
dinis cunetarum virtutum reginae, sceptrum atque vices
gerere, sapientissimi arbitrari sunt veteres; et merito qui-
dem, ubi enim mors charior est vita, ibi necessarium
quoque vitiurn, in virtutern transit. Quo facto, non raro
contigisse constat audaciam desperationis calcaribus con-
citatam, tarn victis insperatae victoriae triumphum, quam
victori bus inexpectatae stragis deploratum con ciliasse. Mcizoo
igitur tencap irc.crpEaoc. Spernit ruborem, spernit timorern;
(quia et amor omnia vincit) quo a nobis loco munitissimi
ac firmissimi thoracis, amplexo, justa arma, just?) arripie-
mus, et in historiarum camp= prodeuntes, fixo passu,
et immota facie, saevam, saevae vetustae oblivionis tyran-
nklem, ad monornachicum certamen intrepide provocabi-
mus, ac in vendicanda charae Patriae laude, atque gloria,
usque ad ultima,e sanguinis guttulae effusionem, luctam
perferemus: nec non sacra coadjuvante veritate liii, ut
Aquilae (cujus auspiciis et nata fuit) genuinam et nativam
juventutem restituere, firmiter speramus.
32 PRAEFATIO

At dicet fortasse quispiam, quis, cujasque tu homuncio,

media ex Barbaria imtempestivus et nuperrimus advena ?
Unde tibi tot icr/volrXEri? Unde armorum usus? Unde monoma-
chiae disciplina? Unde et quae vires, et alia ad hunc athle-
ticum agonem necessaria praeparamenta, quibus in con-
spectum immanissimae hujus tyrannidis apparere saltem, ne
dum victoriam sperare possis ? In promptu erit responsio;
nos videlicet facturos ut juvenis ille et senioribus des-
pectus fecisse Helvetus, perhibetur. Jill enim cum ab im_
proviso hoste imminens, viderent periculum, et se armis,
aliisque bellicis instrumentis destitutos scirent; et utrum
nudis manibus pugnam tentare, an furioso hosti cedere, con -
ducibilius esset, diu consulantes, et nihil firmi decernentes;
hic, illos inquit, non debere ob armorum defectum solli-
citos esse, se enim exactè exploratum habere, hostes omni
armorum genere onustos venire, quibus ex illorum ma-
nibus extorsis, illos illorum armis non facilius tantum,
sed multo quoque felicius atque laudabilius oppugnare, et
profligare posse; quo facto, eos eventum haud fefellisse,
historiae tradunt.
Hos itaque nos, quantum licebit, imitantes, adversus
oblivionis rerum tyrannidem, non modo victoriae deside-
ratissimum (quod charissimae patriae unic6 optamus) bra-
bium speramus; sed insuper faciemus, ut magnus quoque
ille noster fundator, fecit Trajanus, qui ex profundo.Sar-
getiae amnis sabulo, abditas, quas ex Rornanorurn rapi-
nis congesserat Decebalus opes eruens, Romano adjunxit
fisco. Hujus instar, inquam, nos, vetustate obrutos prae-
divites antiquarum historiarum thesauros in lucem edere,
et usui communi exponere conabimur, ac Romana, Ro-
manis deberi probabimus. Opinabitur fortean non nemo,
 FRA EFATIO 33

haec a nobis praemissa atque promissa, non tormentorum

bellicorum boatum, sed Cerberis, aut pavidi potius catuli
latratum; non thoraces et scuta, sed aquae supernatantes
et aere conflatas bullas; nec denique arma sb iimacov
reportantia; sed dicteriola, et vanae gloriolae studentia
esse molimina. Opinabitur ? credimus et scimus. Nihilota-
men minus scimus praeterea opinionem, veritatis sedem
subvertere, aut occupare minimè posse, ac proinde non
certam rerum scientiam unquam, dubiae opinioni: sed e
contra, opinionem, semper infallibili scientiae obedire, ac
illi sese subiicere, teneri: pari etenim ratione nobis quo-
que opinari licebit, hocce nostro, Antiquitatis Bomano-Mol-
do-Vlachiae chronico, edito, fore forte a circumspectan-
tibus vicinis, nos nobis ipsis implacabilia parituros odia,
multis scomatibus impetitos iri, et ut dulci amore Patriae
clementato, debitos historicae fidei limites transgresso ex-
probraturos. Hisce tamen, nihil obs tanti bus, salv a conscientia
(excepto ignorantiae, cuilibet mortalium praesentissimo ac
familiarissimo impedimento) profitemur, nos neque nobis ne-
que Patriae amori ita studuisse, ut dudum jam sopitam
et tepentibus cineribus tectam invicliae scintillam, in odii
incendium, aut alienurn, ulla sine causa, animum in nos
excitare vellemus. Quis enim tanti aenei esset cerebri, qui
per alienas, apage! detractiones, propriarum laudum in-
crementum nancisci arbitraretur ? Gratum, imo faustis-
simum haberemus, nos neque fortunam hujus campi ten-
tasse, neque legitimi certaminis coronam expectasse. At
quis tam fortunatus cives, tam felix Cicero; qui illius in-
star, non unum, sed sexcentos Lucceios habere possit, et
per alienos labores, ovans, triumphansque Romanas, ver-
sus quatuor mundi cardines, apertas ingrediatur portas?
3
34 PRAEPATIO

et e contra: quis tarn rudis esset Minervae, qui ipse sibi

tam horribile, atque terribile omen, ac numen experiri,
tamque sinistras de se conjecturas audire optaret?
At cuique vago, dictum illud, moderabitur affectui: coE-
Xc-4 ô 1-1Xecrow, cpiXo4 6 Eampcir% &XX& p.a.XXov cpal -21 cat-
Oeca. Qua lege et rege, quodounque acerbum suaviter gus-
tabimus, et quascunque acerrimas conjecturarum lacessio-
nes, libenter perferemus, dummodo intaminatae conscien-
tiae illaesa conservetur integritas. Equidem ea ipsa cla-
rius, quam in gnomone solares radii, umbram, historicam
veritatem, indicante, demonstrabitur, et absque ullo naevo
docebitur, omnes nationes, nationumque amplissinna regna
atque dominia, quotquot Europa hodie suo capacissimo
fovet, favetque gremio, genti Romano-Moldo-Vlachorum
comparata, non posse non agnoscere sua prirnordia, ut
recentissima, et ejus antiquitatis et senectutis respectu,
ut tenerae aetatis juvenculam vel potius adscititiam, per
fas nefasque inter indigenas localesque habitatores intru-
sam. Cunctae namque occiduae Europae nationes, (absit
jactantia verbo) licet hoclie arnplissimae sint, potentissimae
atque nobilissimae; non tamen alios, nisi Gotthos, Van-
dalos, Hunnos, Sclavos, hoc est gelidae Scythiae fragmenta
suos agnoscunt parentes, ac ipsam praecipue Italiam, tanta
barbarorum, tamque promit=cue occupavit colluvies, ut
merito quis hodie, veluti olim Cynicus Diogenes, accensa
meridiano sub sole face, Romanum in ipsa Roma disqui-
rere laboret, at vix invenire, aut a barbaris discernere
possit: unica et sola est Germanica gens, quam puram pu-
tamque suam conservasse prosapiam, ideoque haud im-
merito Germanos Autochthones, a scriptoribus appellari
audimus: caeteras vero progenies, rigidorum climaturn,
 PR AEPATIO 35

coeli et telluris inclementiam fugientes, et paternas sedes

ac nativa loca ceu sterilia, et humanae vitae inutilia de-
serentes, in Europae partes occidentales erupisse, et Ro-
manarum provinciarum amoenitate atque ubertate allectas,
prirnum quidem ut Hyrcanicas Tigrides, earum non nullas
devorasse partes : postea vero ut dominatores tenuisse,
atque in illis pedem, sedemque fixisse.
Itaque temporum decursu, regnum Galliae post Caesa
reum modo fecundas tenens, regnum inquam, nobilissi-
mum, florentissimum, ac terra marique potentissimurn,
circa annum a virginis partu 420 in Francia esse incepit:
quamvis de ipsa Gallica gente, quae, cuiasque sit, histo-
ricis etiamnum digladiantibus, Petavius tamen, Gallus ipse,
et temporum, historiarumque accuratissimus aeque ac acu-
tissimus censor, ingenue fatetur. Dum nobilissimi, ait, totb
orbe Francorum regni jacta sunt intervallo isto (anno ni-
mirum a nobis notato) prirnordia, cujus gentis incerta est
origo, neque veterum satis expressa literis. Praeterea errasse
illos judicat, qui Gallos ex fragmentis Trojae, initia sum-
psisse autumant. Decernit tandem ipse, ex multis unitis,
illo tempore Europam incursantibus, barbarorum gentibus
tam nobile ac percelebre, conflatum fuisse regnum; et Ro-
mano discusso jugo, Gallias occupasse. Ita Hispani quid,
nisi Gotthi ? qui circa annum Salvatoris 414 Hispaniam
invadentes, hodiernum fundarunt Hispaniae regnum. Ita Lon-
gobardi circa annum Domini 568 ex Scandia, (unde et
Gotthi, Yandali, Rugi, Heruli, Turcilingi, exiverant) des-
cendentes, quam plurima, nunc florentissime vigentia, in
Italia posuerunt dominia Ita Saxones anno Christi 449 ad
Britannicas transfretantes insulas, Anglicana et Scotica sta-
bilivere regna. Ita Poloni, Tartariae Sarmaticae proles,
86 PRAEFATIO

(iidern sunt et Slaveni) circa annum salutis 465 cum Lecho

duce, Vistularn transeuntes, tam amplissimo Poloniae regno
faustissima dedere initia. Ita IIunni Tartariae Asiaticao
natio, praeter propter annum abolitionis peccati 432 Hun
gariae regno nomen et coronam imposuerunt. Ita Bolgari,
et hos secuti Sclavoni ac Servi, anno ab incarnatione tte-
terni verbi 499 ex ulteriori Boreali barbaria veluti Vol-
gae fluminis redundantes arenae, extravagantes veloci pe-
de, transrneatis feracis Danubii undis, Moesiam, Thraciarn,
Triballiam, Illyrium, necnon Macedoniae partem, et Dal-
matiam usque, crebris primum infestarunt incursionibus,
post tandem inibi vicinis dominiis, horribilia Bohemiae,
Croatiae, Bulgariae, Sclavoniae et Serviae constituerunt
regna. At verbo, omnes fere, olim barbarissirnas, nunc no-
bilissimas Europae, Europaeorumque nationes, primum ei
invasores, et infestissimos praedatores, post vero (ita su-
prema mente omnia disponente) diligentissimos excultores,
ac moderatissirnos dominatores extitisse, cum veterurn, turn
recentium perhibent annales.
At hae quidem ita, Moldovlachorum autern (si in Chro-
nicis profitenti veritati consentire vellemus) gentis, si ul-
timam aetatem (quam nimirum a Trajano Imperatore, ex
Imperatrice urbe, cives Romani selecti, et in Daciam
translati fuere) spectabimus; earn circa annum reparatae
naturae humanae 107 incepisse inveniernus. Si mediam,
simul cum Romulo, Roma et nomine Romano, inchoasse
anno nempe ante Christum natum 753. Si primordialem;
Trojae excidium et Aeneae in Latium peregrinationem,
veterum affirmant monumenta. Si nobilitatis catalogum,
et genealogiae seriem rogabimus; Romanos, Romanis ci-
vibus ; Romae natos, Graecorum nepotes ac Troade o-
 FRAEFATIO 37

riundos esse, Graeciae et Latii testificant scriptores. Si

acta considerabimus; irnperii Romani non populatores,
non invasores, non adscititios: sed propagatores, sed dila-
tatores, sed intima et nobilissima mernbra, esse reperie-
mus. Si naturarn, anirnum, heroicamque fortituclinem per-
spiciamus, limitum orbis Romani contra ferocissimas Scy-
thicas gentes, ut aeneos muros oppositos, et invictos de-
fensores, atque opitulatores, omnium historicorum consensu
clarescunt, et in eis solis non minus Roma,né conservatum,
quam a Seneca vere prolatum illud de genuinis Roma-
nis, aureum dictum: ubi vicit Romanus, ibivixit. Extra enirn
latissimos Romani imperii terminos, usque ad Indiae ni-
mirum profunditates; Arabiae deserta ac Africae vastitates
ipsosque, ut ita dicamus, mundi fines, Romanorum po-
pulum diversis temporibus, diversas in partes suas edu-
xisse, atque collocasse colonias, nemo forte erit, qui ig-
noret. Nullus tamen militiae, militurnque delectus, Trajani
delectui (ceu militis probatissimi, et ducis experientissimi)
aequiparari potuit: neque aliorum consulurn sive impe-
ratorum coloniae, ad tantae aeternae quasi felicitatis, pe-
tingere valuere fastigium, ut secundum memoratum Se-
neca() dictum: ubi vicierint, ibi vixerint quoque. Qua ra-
tione procul dubio, Trajanum haud ineassum in Decebalo
interimendo, Dacis debellandis, Daciaque subigenda, tanta
Romani cruoris effusione, conatum, ut ad hiantia militum
obducenda vulnera (deficiente jam plenissima chirurgica
theca) neque linteolis sino, et mensae destinatis pepercisse
tam praeterita, quam futura admiraeentur saecula. Tali vi-
delicet plantationi, talem rigationem convenire judicans,
auspicatissimus sator, et prudentissimus Imperator. Etenirn
fertilissimum ad custodiendum Rornanum agrum, immor-
38 PRAEFATIO

talemque sui nominis gloriam relinquendam, non alieno,

neque adventitio, sed Romano oculo, Romano corde vi-
gilanclum, et Romanis armis defendendum, ac Romano cive
excolendum esse, suos successores, inviolabili perstrinxit
sacramento. Quarnobrem Hadrianus, alioquin non solum
Imperatorum, sed cujuscunque etiam vilissimi artificis in-
dustriae indefatigatus aemulator, dum Trajani virtutes imi-
tari non potest, suis vitiis illius laudes deprimere atque di-
minuere,quan turripotest,conari non veretur. Ideoque Parthi-
am quidem, Assyriam, Armeniam, totamque Mesopotamiam
(Trajani nempe aetern6 memorabilia trophaea) Parthis caete
risque barbaris, facile cedit, et militem Romanum, veluti
ultra mundi orbitam, intraque dissitissimos barbaros, a Tra-
jano praesidii ergo positum coram senatu, non magis pue-
riliter, quam scurriliter, conservari minimè posse, excu-
satus, promptissimè revocat. Hoc idem vero Romanis in
Dacia nostra stabilitis, facere admodum est veritus : quo
factum est, ut id quod Trajani Imperatoris, veluti faus-
tissimum victoriarum extiterat praeludium, digna deinceps
tanto Principe haberetur coronis.
Hocce igitur modo Romano-Moldovlachos, Roma mater,
propris ex visceribus natos, fovit atque aluit. Trajanus
parens Romanis moribus, ac armis instructos, Daciae le-
gitimos constituit haeredes, nec non ut puro sanguine
procreatis, barbaram nobilitavit Daciam. Quae postmodurn,
felici temporum successu, ad tantam viriurn opumque evecta
est amplitudinem, ut magnus ille, imo maximus Constantinus,
adjunctis illi Thraciae ac Macedoniae provinciis, quartam,
earn orbis Romani partem complere, non dubitaret. Quod
ex hoc unico facile convinci potest: siquidem cum totum
imperium, paulo ante obitum, quatuor in partes divisum,
 PRA EFATIO 39

filiis suis aequaliter impertire voluisset; cumque legitimus

parens, optimusque princeps considerasset, Daciae et alia-
rum supra memoratarum duarum provinciarum, ambitum
licet caeteris partibus multo angustiorem atque strictio-
rem, coeli tamen clementia, aeris temperie, fluviorum pe-
rennitate, telluris fertilitate sylvarurn, camporumve amoe-
nitate, urbium populositate, populorum urbanitate, civium
claritudine, militum fortitudine, ac infimae plebis multitu
dine,reliquis non solum aequiparari, sed etiam illas immense
superare posse, ideo Constanti filio natu minimo, ut justam
haereditatern assignare est dignatus. Neque vero Coustans
a patre sibi destinatarn. aversatur portionem, imo gratam
haereditatem grato arnplectens animo, in ipsa Dacia, re-
giam constituit sedem. Dacico deinde milite, invidente et
suis non contento, et hostili manu superveniente fratre
Constantino, occiso, totum illi occiduum adjungit imperium.
litenim cum post Constantis, versus Italiam secessum, et de-
inde ad Gratiani usque tempora, Dacia nostra cum Thracia, et
Macedonia uno eodemque regerentur rectore; sub Gratiano
tamen (ob ingravescentes Gothicas incursiones) revocato ex
Hispaniis Theodosio magno, illum primurn singularem defen-
sorem sortita est.Gratiano nimirum pru d entissim 6 arbitranto,
Trajani labores, atquc laudes, non nisi ab ejusdem concive,
et virtutibus aequali Theodosio, conservari ac sustiner iposse.
Theodosius igitur accepta istarum partium cura, Daciam
ab hostibus non solum eggregiè defendit, sed etiam a
Thracia ad Tanaim usque lunge latéque palantem Got-
thicam gentem, ita arrnis terruit, ita pace sibi devinxit ut
Athanaricus et Fridigernus Gotthorum duces deposita bar-
barica ferocitate, amico pede Daciam transeuntes, Constan-
t ini imperatricem Orientis urbem submissè salutarent. Post
40 PRAEFATIO

autern secundum Trajanum, (magnum dico atque piissimum

Theodosiurn) subsequentium, ut reor, Irnperatorum segnitia,
vel supremo Numine ita providente, non nihil marcescente
Romano vigore, Hunni, Bulgari, Sclavi et Servi et Heruli
cliversis temporibus; Romanas provincias diversi modo in-
vadentes, ac in Pannonia quidem, Thracia, Moesia, Illyrio,
Macedonia, nee non in ipsa celeberrima Graecia tandem pe-
dem sedemque fixerunt. In Dacia autem nostra, hoc penitus
effieere minime potuerunt, imo virtute earn incolentium
Romanorum, eos semper pulsos, semper debellatos fuisse,
et patriarn suam semper defensam, atque a barbarorum
diurna oppressione liberam tenuisse, celeberrimi tradunt
scriptores, quos in historiae textu ad locum, tempusque
suum proferemus. Hi enim ipsi sunt Romani, qui (Lit Scla-
vorum perhibent annales) Selavonam nationem, ripas Da-
nubii occupantem, exiguo temporis intervallo, ad Vistulae
usque flumen expulerunt, et inibi coarctatos, primordia
regni sui dare, coegerunt. Hi ipsi sunt Romani, qui Po-
lovcios, et Pazinazes infensissimos Romani imperii hostes,
invictis territos armis, limites suos, deserturn ultra Boris-
thenem situm, agnoscere fecerunt: nee non tempore erna-
nante, (ut Strykovskius habet) sive ut socios acceptos, sive
ut subditos perdomitos (hoc enim nobis accurate non con-
stat) longo, (ut conjicere licet) illorum operae usu ita exer-
cuerunt, ut Romano-Moldovam quoque linguam illis mu-
tuaverint, et barbarum illorum sermonem maxima ex parte,
Romano temperaverint. Hi ipsi sunt Romani, qui sub Con-
stantino et Irene Caro lo magno, sceptrum occidentalis im-
perii ab orientali dividente, et Daciarn usque deseendente,
per legatos suos, pacta dominii confirmarunt. Hi ipsi sunt
Romani, qui Conrado tertio ad sacrum Hierosolymitanum
 PRAEFATIO 41

bellum per Poloniam et inde per Romano-Moldo-Vlachiam

expeditionem suscipienti, et ad bis centena hominum milli°,
secum ducenti, commeatum, aliaque ad victum exercitui
necessaria, largissime praebuerunt. Hi ipsi Moldo Valachi
sunt, qui Isacium Angelum imperatorem Constantinopoli-
tanum, in eos tyrannidem tentantem, plus quinquies acer-
rimis vicerunt praeliis, et Romanum, liberum quidem op-
timum socium, irritatum autem incomparabilem esse bel-
latorem docuerunt. Hi sunt iidem Romani, qui post frau-
dulenter occupatam a Latinis Constantinopolim, adversus
invasorem Balduinum, gloriosa portarunt arma et Graecis
de imperio plane desperantibus, contra tam insperatum
dolosumque hostem, animum et arma recipiendi, ac tandem
imperium quoque recuperan di, commodissimam praebuerunt
occasionem. Hi sunt inquarn Romano-Moldovlachi, qui soli,
cum solis Siculis, vires armaque iungentes, inter tot Asia-
ticas, Europaeasque celeberrimas gentes, saevi Bathi saevi-
tiem, ac Tartarorum immanitatem viriliter represserunt, et
loca sua a barbarica rabie infecta, illaesaque conservantes,
transitum illis per suas ditiones, revera Romane denega-
runt. Ac tandem, ut stricte hic dicamus, quae in Chronici
textu fuse memoranda sunt, hoc unicum ultimatim longe
praestantissimum, omnino Romanum, et vere heroicum
adjiciamus, praeclare gestum, et mire continuatum facinus.
Hi ipsi sunt Romano-Moldovlachi, qui, cum septices draco,
nefandissimus, inquam, Turca, tot orientis, occidentisque
regna, atque imperia largo, ac insatiabili devoraret gutture,
orbem fere toturn et praecipue Christianurn, ad tanta per-
duxit miseriarurn extrema, ut dominiorum olim florentissi-
morum, hodie vix, ac ne vix quidem vel etiam dudum
demortui et temporis carie consumpti cadaveris sceleton,
42 PRAEFATIO

referre possint. Ipsi inquam Moldovlachi soli, miro ferri

et auri artificio, non minus ferocitati ejus, quam voraci-
tati occurrentes, vivas se, majorum suorurn, Achillis simul
atque Ulyssis esse imagines declararunt.
Gloriosa suis saeculis fuere simul atque potentissima
Graecorum, Persarum, Aegyptiorumque ac Babylonica im-
peria: usque adeo illa humiliavit, deformavitque sultanea
dynastia, ut nostris diebus illorum gesta, olim humanum
excedentia captum, non historiam, sed fabulam, non rem,
F ed umbram somniumque rei, agere videantur. Arabia fe-
lix, petrea, et deserta, infelicitatem sibi, devastationem-
que ab saevientibus Turcicis armis, propinatam non gus-
tavit modo, sed etiam ebrietatem usque, crapulamque ex-
hausit. Africa et Romae aemula Carthago, aprinum Oth-
manicum virulentissimum dentem ita est experta, ut semel
accepti vulneris, aeterna ejus cicatrix sit indicium. Bul-
garorum, Servorum et Sclavorum (quibus connumerantur
et Bosnenses) Albanorum, Bohemorum, et Dalmatarum
manu et ferro, toti fere Europaeo orbi, terribilissimas gen-
tes, usque adeo mitigavit, cicuravitque Agarenus, ut ex
antiqua et naturali earum ferocitate, nulla hodie extet
nota; neque alio notiori dicto, aut facto, nisi, unico et
illo obscurissimo nomine, inter reliquas mortalium natio-
nes censeri possint. Hungariae potentissimum amplis-
simumque dominium, ad tantas redegerat angustias, ut
regni lirnites, non nisi intra dirutissimos, agnosceret pa-
rietes. Germanos, gentem alias invictam, ita perterrefecit,
ut ad Vendibonae usque portas, bis: circa illas sexcenties
excidium et lethum minitantia, induxerit armorum fulmina,
ulteriorem Italiam, (quanta enim immanissima, Venetae
Publicae, fecerit mala, quotque insulis celeberrirnis, ac ur-
 PRAEFATIO 43

bibus in mari et continente fortissimis, earn spoliaverit,

hic recensere omiftimus) quasi ex industria furiosiori et
extremae suae tyrannicae indignationi, reservatarn voluisse
visus, in septentrionem, adversus Russos, Cozacos et Po-
lonos arma vertit, et hasce quoque Christicolas regiones
unico veluti singultu diglutiendas, impurissimum, ac sa-
tietatis inscium os aperuit. Quae etiamsi non essent prorsus
victae, neque ejus durissimo jugo subactae, non tamen
absque immensa Christiani sanguinis effusione, et innurnera
piarum animarum pernicie evadere potuerunt. Quae mala
quoties, quantaque fuerint, si re(cen)seri animi esset, non
solum vires non sufficerent, sed tempus quoque nos
deficeret Hoc tantum unicum notatu dignissimum, et ab his-
toricis Polonis frequentissim6 cornmemoratum, adjiciendurn,
non extra rem esse arbitramur, supremam nempe Provi-
dentiam, salutem illorum populorurn per invictam Romano-
Moldovlachorum gentem, procurasse, eaque ut fortissimo
propugnaculo, adversus barbarae saeviciei ferocissimos
insultus usam, eos hucusque incolumes et in propriis se-
dibus fixos, quietosque conservasse.
Nos per-16 effugerat, quod omnium primo dixisse debuera-
mus, Scythicam gentern, Persico, Graeco et Romano imperio
semper invictam, et non nisi a solo Deo, aut cui Deus facul-
tates extraordinario quodarn suae divinae voluntatis nutu,
auxerit, domari posse, creditum est. Earn, inquarn, gentem
Au la Othmana ita perdomuit, atque diminuit, ut non
secus ac rapinae avidus venator, ligatum canem, ad suurn
arbitrium quando vult, et quas in partes jubet, in christianas
regiones nativa saeviendum rabie dimittit. Ita nonunquam
ut mordacem infidamque feram cavens, per assiduarn
Chanorum mutationem , depositionem, aliquando etiam
44 PRLEFATIO

internecionem (omnia enim haec in Sultani consistunt ar-

bitrio) humiliat, et occasiones ei caput elevandi subtrahit.
IIaec ita se habere, nemo est, ut reor, qui nesciat. Tot
enim tantaque in tam amplo imperii sui orbe subegit,
conculcavit, delevit, et in nihilum redegit imperia, regna,
principatus, dominia, ut facilius esset cuique ea continuo
deplorare, quam per totum ex catalogo recitare, 'et la-
mentandi potius, quam scribencli tempus adesse decernere.
Ita indies I3abylonius iste draco Christiano sanguine sa-
ginatus, cumque totum terrarum orbem ut angustissimani
speluncam, atque strictissimarn ad suam vastam capiendam
existimaret molem, tandem abjecta quasi colubrina specie,
scorpionem induit, et quod dentibus mordere et hiantibus
faucibus devorare non potuit, veneno armata cauda circum-
volvere, et lethifero aculeo transfodere aggressus est infamis
Et quod ut imrnanis leo discerpere non valuit ut vulpes
callidissima, dolo, fraudeque pellicere conatus est. Germaniao
terror, et Hungariae domitor, Sorvorum et Bulgarorum su-
bactor, Suleimanus ille Turcarum Ulysses, ac Othmanorum
Lycurgus, qui cum ex majoribus suis scripto, dictoque acce-
pisset, contra Romano-Moldovlachos hostiliter agere, esse
rem extremae fatuitatis, (prudentiam enim illius serpentis
non nemo Christianorum quoque scriptorum ingenue fatetur)
et adversus talem invictam nationern, martem tentare, nihil
aliud esse, nisi rem ludendo, Aliothmanae gloriae peri-
culum subire, utpote qui optime noverat, quoties, quotque
suos praedecessores Muhammedos, Bajezidos et Murados,
in Moldavicis campis pofligatos et innurneras suorum my-
riades Danubii, Tyratis, Pruthi, Sireti, ac Barladi undas ab-
sorpsisse. Itaque alienis et propriis edoctus periculis, foedus
arnicitiamque Moldovlachorurn (earn Bogdano Magni Ste-
 PRAEFATIO 45

phani filio offerente) promptissimè amplexatur, et sub an-

nalis tributi specie (sine quo pax Christianorurn cum
Turcis, semper mortua est) donario quatuor mille aureo-
rum, viginti falconurn, et quadraginta nobilium (quas Mol-
davorum producit terra) equarum, fit contentus, avaritiae
perpetuus ille, et individuus cultor. Ita quidem bene me-
riti de sua patria, illius tempestatis Moldavae nationis ma-
jores, Turcico imperatori donaria promittunt, aururn, ar-
genturn, jumenta et ayes, ut primitia terrae, singulis annis,
ad hiantem illius portarn, per suos legatos mittendas obli-
gantur. Saniori nimirum consilio usi, tempus redimentes,
firmissimis tamen ac perpetuis conditionibus suam monar-
chicam potestatem stabiliverunt. Decus ecclesiasticum,
pietatem Christianam ac religionem orthodoxam, a luna-
tica rabie, et muhammedana superstitione intaminatam,
puramve retinuerunt, nee unquam superstites passi sunt
cornieulatum sydus, super sacrosanctum crucis signum
elevari. At haec omnia, non solum sibi, sed curanicis
quoque praeceptis contraria, simulatissimè tulit tyrannus,
cui rei alia luculentior, non potest dari ratio, nisi quod
unicarn Moldovlachicarn nationem subdolis licet con-
ditionibus et pacifico prcetextu, sibi devinxisse, non minus
gloriosum Othmano fore imperio, quam tot innumeras
aliorum gentes, armis profligasse, existimaverit.
Haec igitur, et his multo mirabiliora (quae in Chronico
ulterius monstrabuntur) cum, quidam ex vicinis, veluti
altissima ex specula observassent, procul dubio, haud sine
modestae, ae speciosae cujusdam invidiae larva, sub cha-
ractere veterurn scriptorum graviter latitans, et diu ge-
mescens Romano-Moldovlachorum percelebre genus et
nomen, perplexioribus retiunculis obvolvere, et sub anti-
46 PRAEFATIO

quitatis pallio prorsus occultare, nee non ex notioris his-

toriae catalogo plane expungere sunt conali At nescio quo-
modo tam dura fronte, solem luto obduci et ccelum palrno
contegi posse putarunt? Verum enimvero, adsunt nobis
praesentissimi opitulatores, tot Graecorum, Latinorum, Ger-
manorum, Gallorum, Ralorum, Hungarorum, Polonorum,
Russorum, Sclavorum, et ipsorum Arabum atque Turcarum
scriptores, qui unanimiter arrept's justae defensionis armis,
adversus gannientes detractatores, certa et evidenti vie-
toriae, atque vindictae spe, justa ineunt praelia, et nobis
silentibus, atque quiescentibus, ex vetustissimis eorum
armamentariis, omni armaturae cum defensivae turn of-
fensivae, genere instructi, hujuscemodi circulatores, et
alienarum laudum intempestivos osores, ad arenam invicto
provocant pectoro. Horurn, inquam, singuli, singulorum
temporum scriptores demonstrabunt, aranearum telis, non
nisi musoulas, et id genus infirma ac inermia posse capi
insecta. Cum vero in illa inciderint aviculae, et robustioris
naturae animalcula, illico disrumpi et conatus illarum irritos
fieri.liii igitur ipsi firmis evincent testimoniis, (nostrum
enim ne hilum volumus esse proprium) primam Romano-
Moldovlachorum fundationem, ab Ulpio Trajano, magno
illo et optimo imperatore extitisse. Etenim declarabunt,
Moldovlachicae nationis annos, reliquis multo numero-
siores, et aetatem illius multo provectiorem, eaeterisque
antiquiorem esse: utpote quae epochae suae, ab bine retro,
supra mille sexcentis, decemque annis, initium agnoseat.
Raque nullam gentium (excepta, quam superius excepi-
mus, Germanica gente) senectute illi, aut vetustate corn-
parari posse. Deniqae testificabuntur, gentem Moldavam,
non excollectanearum nationum colluvie conflatam, sed ex
 PRAEFATIO 47

Romanis civibus, ac maximis ex familiis selectarn fuisse;

tandem bonos et fortes Romano-Moldovlachos, bonis
et fortibus natos parentibus, sanguinis puritatern, ac ge-
neris nobilitatem incorruptè, atque intaminatè conservasse
nec non etiamnum conservare. Neque vero quis, tanta
nos rerum laborare putet ignorantia, (liceat hoc unicurn
paulo liberius affari) nec imaginetur, hoc a nobis praetendi,
Romano-Moldavam nimirum gentem, nullum exterorum,
suo non miscuisse sanguinem: hoc enim non dicto solum,
sed cogitatu quoque absurdissimum esset. Quandoquidem
ut antiquius, diversis diversarum gentium invasionibus,
ita post Constantinopolitani imperii excidium, et aliorum
in viciniis regnorum, per Turcicam rabiem, eversionem,
multas nobiles, imo imperatorias et regias familias, suo
gremio excepit Moldavia et Valachia. Ut Cantacuzenorum,
Palaeologorum, Sebastorurn, Grilorum, Asanarum, Chryso-
bergiorum, Petralyphiorum, Chrysosculaeorum, Rosseto-
rum, Euprajotarum, aliosque nonnullos, Graecae nobilita-
tis flores, in agro suo transplantavit, sanguine Romano
nobilitata Dacia. Praeterea ex vicinis Polonis Potockios,
ex Litvanis Radzivilios, ex IIungaria Bathorios, et anti-
quius Corvinos (cujus ex prosapia derivantur Urekestii),
ex Crimensium nobilibus mirzis Cantemyrios, ac Czercas-
sorum Cabartarum aliquot insignium personas (ex quibus
fuit et conjraix principis Basilii, ex qua natus est illi Ste-
phanus) ad Christi castra transeuntes, inter antiquas Molda-
vae nobilitatis familias, connumerarunt Moldavi. Ita reges
Serviae, filias filiosque suos, filiis ac filiabus principum
Valachiae, matrimonio junxerunt. Ita Brancoveni ex Bul-
garia originem ducere creduntur. Ita Bassarabi, ex Bassa-
rabia ad Oleturn fluviurn transmigrarunt. Simi liter filias
48 PRAEFATIO

suas exteris principibus ac ducibus, Moldaviae principes,

ac barones, habita nobilitatis ratione, collocare haud abnue-
runt, ut legimus He liarn Alexandri filium, duxisse uxo-
rem Mariam, germanam sororem Sophiae, reginae Vladislai
regis Poloniae: Ste-phanum principem, filiam suam IIele-
nam filio Magni Moscoviae ducis Ioannis Basilidis, con-
nubio junxisse. Basilium principem, unam Radzivilio Lit-
vaniae, alteram Chmilinskio, Cozacorum duci, uxores
dedisse. Ornittimus his Bogdanorum, Mohiliorurn, Constan-
tinorum, aliorumque principurn, cum palatiniswac princi-
pibus Poloniae legitirni sanguinis commistionem comme-
morare; de his enirn omnibus, Deo concedente, in secundo
Chronici tomo, suo loco atque tempore nominatim dicetur.
Nec non in libro Moldavicae nobilitatis genealogiae Latio
sermone a nobis conscripto, fuse expressum habemus. At
thori et connubii connexio cum sit particularis, et qua-
rundam duntaxat domorum, ac potissimurn nobilium co-
pulatio, earn Romanum corrupisse sanguinem, putari non
licebit, minori nempe (prout ipse naturae postulat ordo)
parte majori cedente. Ne autem modum praefationis ex-
cedere videamur, de reliquis Moldovlachorum praeroga-
tivis, accuratius percipiendis, ad historiae corpus, lec-
torem invitamus
 DIMITRIE CANTEMIR
VOEVOD

Cu mila 1u Dumniziu, a Moldovii mosnén Domml, si a svintei

Rossiesti inpärätti Rniazi.

Tutnror iubitilor, in Hs: Dumniziul frati, Romano-Moldo-Vlahilor,

Sfinitate.

Nu cu multe avem aid pre Dumne'voastrd,iubitilor, a vd su-

pdra, devrdme ce cd de cad cc ar trebui pentru luminare, i lumi-
narg adeverinP Istorii noastre, prin multe locuri a (dsiturit
Hronidate, unde trebuin(d a fi s'afi pdrut, addsd invdtaturd am
dat. ,1". mai vártos al la toate incepdturile cdrtilor, cdte oare
ce pridoslovie, innainte trimi(ind, socotim: cd toate cad, carile
cititoriulut vre-o indointd de prepus a aduce s'ar vidd, cu tot
mijlocul a le rddica am silit, precum fiete-card la locul sau
innainte la privald vet va ei. Aid claret pu(in in in0iintare
a va da no trebue, cum adecd, 0 in ce chip incepdtura soco-
telit noastre au fost, 0 cum strdmtoard vremit, i mat vártos
"lipsa a unor istorici foarte de trtabd, tinchiul sfdrfitulut, ni-au
abdtut.
4
60 CITRA CITITORTII

Fost-au claret gtinclul, i nevointa noastra, ca tot trupul Hro-

nwulu acestuia, in doati tomuri (adecd cdrti marl) sd'l in-
partim. Deci tomul dintcil, (pre carile in dasta data vi-1 cid-
ruim), sci sä numascd Hronicul a Vechimil-Romano-Hohlovlachili.
Carile incepdnd de .7a descalecatul Doe/till cu Romani, adecd
dela Tralan Mare le inpdrat, si de la annul Domnuluf si Mein-
tuitorfului nostru lui Is: Hs: 107, cursul istoril, ptind dapci
prada /24 Batie Ilanul tdttirdsc i pcinci la inturnare' lui Dragos
Vodd in tara Moldovil, i luf .Radul Vodd islegrul in cm-a
Muntenlascd, care s'au ttimplat, pre la annul de la 11s. 1274
duce ; lard al doiler torn laste sd ince'pd de and curatindu-sa
locurile acéste de Tdtari, si de toate ndpdzile altor varvarl, fi
precum zisam, pomenitil Domnl intorccindu-sd pre la locurile
lor din bejeniile Ardialulul, cu deosabite titulurl a Domnilor de
Moldova, si a Domnilor Muntenestl, a sd ?mei au inceput ; si sd
tragcz rdndul annilor, pove'sté Domnilor, peind la vremile noastre ;
si asd inpreund pe amtindoaci parOle Istoriii, la typarid sd le
dam. Ce adasta dupd gdndul nostra a sclvtirsi, precum zisdm,
cate-va inpiedecaturt innainte esinclu-ne, cdtrd carile acmic i
slujba senatoriil numai ivsure' addogdndu-sd, (cdci nevoile de
casd si private, asesi nict le mai pomenim) nl-au cdutat vrerne'
luerulul a muta, ca cdnd Dumndzdu ar invoi, $i slabe puterile
cu gdndul ni s'ar potrivi, i acéia a istoriii parte, la dorital
sdvtirsit sd ducem. A tuturor dard lucrurilor agiutortul lul Dum-
ndzciu, vrbne', i osteninOt poftind, nol pre cat puterilene vor ajuta,
osteninta nu vom .cruca; lard vola, i vrenté, in socntéla acelnla tom
idsa carile singur cunostilqa vremilor in pute're' sa au asdzat. Deci
dard intr'a6astd parte, (pre care' acmic de cum laste si cum lasle
gdtitd o video) toatd socotiala noastrd intr'aO,ista sd stdrulaste;
pentru ca numele, i niamul Dumniavoastrd carla de demult s'au
descdlecat, si de atunce pand acmU necurmat ldcueste in Da-
 CITRI CITITORYIT 51

chiia (adecd in Moldova, in, Tara Munteniascd 0 in Ardial),

din tyrannita vechii uitdri dezbdtcindu-1 precum adeveirap Romani,
de Roma cetNe'ni, f/ din top a Italil lacuitorl ale0 ost ist s4
fip, cu vre'dnice de credinp a strPini scriitori mdrturii sa vd
ardtam. Afijderg a unora, nu atelta de gra la socotiald, mai
proaspep scriitori, inpotrivnice peireri indreptand, cat de departe
.din cald adevdru7u sã set fie rdtdcit sd-i descoperim. Catra
adasta, pentru ca cursul anilor nesmintit s ducem urmat-am trii
vestip, 0 a vremilor iscusip seirndluitori, pe Petavie, Calviz, si
pe Ricpolus, caril in scurt, i foarte cu credinfd vre'rne i viata
a tuturor stdpcinirilor lumii strangetnd, i cursul annilor nu numal
istorice'0e, ce incd i astrolog1aicd>1e foarte curat samaluind, din
toate inadtuciturile ii descurcd. i a fé pre ace0i tri hronologhi
intre sine aldtureind, i ca alalp a vremilor scriitorl, cu osirdie
in felfqindu-i, cursul hronicului, vkla inparatilor Rom etnefti,
pP une lucruri mai de insdinnat carile pre vrr mile lor, in Dach;c1,
sau in pal-tile vecine de pren pregiurul Dachiii s'au teimplat
cum mai pre scurt, 0 mai carat s'au putut, li-am inseimnat.
A0jderd, supt vremile a unor inpetrap, macar cet spre petrtile
acgstd ceva sä sd fie lucrat, let cci mai curap scriitori, n'am
allat: insd no i a acelora viatci i vre'mg stdpdnirii lor, cátd
sd fie fost, cu insdmnare' n'am trecut-o, pentru ca cu acesta
chip cursul annilor necurmat, i Ara prPpus sd putem dace.
AOderg, pentru singurd in ftiinfare' a vechiii niamuluf dumné-
voastra, insdmnat-am, i vremile in carile multimd a multor
varvarl, multe, p marl stapdniri, in partite Evropii deRpre
opus, dupd ncipdzile lor au descalecat, pentru ca din potrivire
vremilor curat sd set poahl cunoqte, precum stdpánire' mo0lor
stramosilor Durnne'voastrd in Dachia, de cat a multi a altora
mui vgche, i mai bettretad set fie, pentru carg fi in pridoslovie
cdte oare ce am aratat. .40jdord, precdt putinta osirdiil noastre
52 and catTORIEr

au fast, silit-am, ca toate pd'rtice'lele hronicului nostru, din

istorii, fi istorici ca aciia sa le alcatuim pentru a carora cre-
dintet, nu taste cine set sd indoiascd; ce dela tott invdtatii, 0
cercdtorii adeverintii Istoriilor, priimi qi crezuti sint pre a
cdrora numere, 'M catastivul ce urmazd, 0 pre la marginele
carpi, unde marturifa lor trebuiqte, cu slove mai mdnunte in-
samnate le veti vide. Carii in, ce flu v'a(I pute' increde, sau
foarte cu minune lucru vi s'ar pare, vor mdrturisi, precum noi,
de la noi macar un cuvintel sd nu fim daos : ce cu intriaga
a inimii ftiintd, pre dni pova(ei aveind, unde ni-au dus, acolo
am mars, i nici cat de putin de la danfil nu 121-ant abatut.
AWere, pentru mai pre lesne cuprinderd cititoriului, tot tru-
pul istoriii ze'ce car(i, i fietecare carte , in cdteva capete am
inpcirtit, in cede adecd, fi cum forma , i asatura istoriii au
poftit, precum toate innainte le viti vide'. In dastd data dara
tomul al doild Med nesavarfit fiind, socotit-am, ca cu a0ep-
tare' aceii p&p', afteptare' ctiini lucrurilor,, carile intr'adasta
set cuprincl, mai mutt sd nu prelunqim. Age' omen4ilor, i iu-
bitilor sympatrioti, i fiete carile, a adeverin(ii istoricqti iubitotht,
de adastet data , cu acest dintdi a Istoriii noastre tomos, in
ere'me de odihnd, (pre care' dd-o cel ce pre Iieruvimi, i &ra-
fimi sa odihnefte) zaliavindu-vd, cu noi netrebnicit inpreund,
pre cela, carile toate darurile cdle de sdvdrfit de sus, de la
Parintele luminilor a purce'de pricinete, rugati, pentru ca sa
bineinvolascet, i pre celalalt tomos a istoriii a sdvarfi, sd ne
invrednicim, 0 mai curand cu mijlocul halcotypalui tuturor set
sa obOiascd.
 CATASTIHUL
Istoricilor, Gheogrqfilor, Filosofilor, Poeticilor, iti a altor oameni inettrafi, ElinT,
Latint fi de alte nramuri, a cetrora numere ed pomenesc, fi mitrturiile li a aduc
Intr'acest ffronic.

A V
Avgustin, pgrinte latin.
Avriolus, istoric latin.
Avrelie Victor, ist. latin.
Avsonie, poetic latin.
Agathus, istoric grec.
Aimon, istoric latin.
Ammian, istoric grec.
Anonimus, istor. latin.
Antisiodordnul, ist. latin.
Apollonie, filosof grec.
Vilelmus, istoric latin.
Vopiscus, istoric latin.
G
Gheorghie Franta, ist. grec.
Glicas, istoric grec.
Gluverie, gheograf latin.
Grigorie Papa, pArinte latin.
Grigorie Turondnul, ist. latin.
D

B Dion, istoric grec.

Baronius, istoric latin.
Belarminus, theolog latin.
Bilschie, istoric liah.
Bovinus, conaentator latin.
Bonfin, istorio ungur.
Busbecvius, istoric latin.
Dionysie Alicarnaseul, istoric grec.
Dionysie Periighit, gheograf grec.
Dionysiodot, istoric latin:
Ditmarus, istoric latin.
Dlugos, istoric fish.
Dolion, istoric de lucrurile unguresti.
Dubravie, istoric Bohem,
54
Evagrie, istoric grec.
Evsevie, istoric grec.
Evstathie, istoric grec.
Evtropie, istoric latin.
Eneas Silvie, istoric latin.
Zacuti, istoric de lucrurile ar5pesti.
Zonaras, istoric grec.
Zosim, istoric grec.
Zugropulos, istoric grec.
lacov Pi lip de Bergornen, istoric la tin.
istoric latin.
leronim, Orinte latin.
Isidor, istoric grec.
Isihie, istoric grec.
Iuvenalis, poetic latin.
Iu lie Capitolin, ist. latin.
Tustin, istoric latin.
Ithakie, istoric grec.
loann Antonia de Campania, istoric
latin.
loan Gluverie, istoric.
Ioann Zarnaischie, istoric liah.
Iornandis Gotth, ist. latin.
Iosif Jidov, au scris elinéste istoric.
Carlon, istoric latin.
Casiodor, istoric.
Cvintus Curtius, ist. latin.
Chedrinos, istoric grec.
Clavdie Ptolomel, gheograf give.
Constantin Manasi, istoric grec.
Cantacuzinos, istor. grec.
Constitutiile Inpaliitesti lat.
Cravtius, istoric saxonesc.
Curopalat, istoric grec.
Cuspin, istoric latin.
HRONICA
Laonic Halcocondilas, ist. grec.
Leunclavie, istor. latin.
Livanie, sofist grec.
Luitprand, istor. niamtit.
Letopisätul slovenesc, i muntenesc.
Maienburg, istor. niarnt.
Macrovie, istor. grec.
Mappele lui Emeric Tucheli.
Marinus, istoric latin.
Mehovii, istoric rus.
Metafrastis, scriitoria grec.
Mirhondi, istoric pers.
Miron Costin, ist. moldovan.
Mistelana, istorie latinL
Moreri, dictionar istoricesc frantoz.
Moysei Prroc, Svanta Scripturd.
Navolerus, istoric latin.
Niculai Costin, istoric Moldovan.
Nichita Honiatis, ist. grec.
Nichifor Grigoras, ist. grec.
Nicolaus Ola, istor. latin.
0
Ovidius, poetic latin.
Olimpiodor, istoric grec.
Omiros, poetic grec.
Onufrie, istoric.
Orbinus, bilsnuitoria Raguzeti Italian.
Orihovie, istoric liah.
Orosie, istoric.
P.
Pavel diacon, istor. latin.
Pavsanie, istoric grec.
Parisios, istoric latin.
Patavie, istoric latin,
 HRONICA.
Pahimeris, istoric grec.
Petronie Cardina, istoric latin.
Platon, filosof grec.
Plinie, Oheograf si ist. latin.
Plinie cel ta,n6r, scriitorid latin.
Plutarh, istoric grec.
Polyvios, istoric grec.
Pomponie Me las, gheograf latin.
Posonie, istoric latin.
Pretoril de Gotthi, ist. latin.
Proclus, mathematic grec.
Procopie Cheseriunul, ist. grec.
Prosper, istoric latin.
It
Rictiolus, istoric latin.
S.
Sabeliscus, istoric latin.
Save lie Polmon, ist. latin.
Saadi, istoric turcesc.
Samocatis, istoric grec.
Sighiberd. istoric latin.
Sigon, istoric latin.
Sidonie, poetic latin.
Simion Mázacul, ungurian.
Sith Calviz, hronolog latin.
Scaligher, istoric latin.
Isocrat, istoric grec.
Socratis, filosof grec.
Solinus, gheograf latin.
Spailianus, istoric latin.
Stanislav Sarnitie, ist. liah.
Stepena, istorila rusaseti.
Stefan Vyzantinul, gheograf grec.
Strilkovskie. ist. liah.
Synopsis istoril rusesti.
far& de vom fi trecut pre veunii cu pomenird, poate cititoriul la rAndul Au
P6-1 gasasck
65
Tab la capitolink ist. lating.
Tertulian, scriitoria latin
Titus Livius, ist. latin.
Tolpentin, istoric ungur.
Triverie, istoric latin.
Trithimie, ist. latin.
Trogus Pompeius, istor. latin.
Urdche Vornicul, istoric moldovan.
Fasticulele Sicule latin.
Filor jidov, isto. au scris elindste.
Teofanis, istoric grec.
Teofilact, acelasi Samocat grec.
Tuchididis, istoric grec.
Hezarfen, istor. turcesc.
Hronicul lesesc.
Hronicul Moldovenesc cel vechiti.
Hronicul Muntenesc.
Hronicul Frantozese
Hronicul Fuldian.
Hronograful moschicesc.
Hronograful sirbesc.
Titeron, ritor latin.
X
Xenofon, istoric grec.
Xifilin, istoric grec.
 HRONICON
A toati Tara Romfiniasei (card apol s'an Inpärtit hi Moldova,
Munteniasek §i Ard61u1) din desedlecatul ei de la Traian 1110-
ratul Râniulni. A§ijderé pentrn nninerele, carele au avnt odatä,
§1 carele are acinii. i pentru Romani! caril de atuna intfinsa
a§äzindn-si, Intfaala§1 §i pani acinit necontenit läcnese.

PROLEGOMENA
CAPUL I

Pentru vechiu neamul tatdrItsc, carile in evata Scrieoare ed chicanti Gog 0

Magog, 0 pentru de afte holdrdrea a toata Schythia, fi pentru numele Dachiii.

Pentru ca oglinda hroniculuT nostru, de tot pravul indoinfiT maT

stérsä si maT curath innainté privéliT cititorTuluT, sA o punem, si
pentru ca izvorul, si incepAtura numeluT Dachiii (pre care acmu
fArâle MoldoviT, Tara MunteniascA, si Ardialul stau), de unde au
izvor'at, si au purees, maT chTar sh putem a arAta, comfit-am cA
intAT foarte de trTabA sA fie oare-ce prescurt pentru toatA Schythia,
adecA taxa TAtArascA, sa, zicem, de vréme ce si a Dachilor niam,
(de pre carile pArfile acésté Dachia s'au numit, tot dintr'o radAcinA
si dintr'o corenie cu SchythiT au fost, precum si alte multe si
mal nenumArate nAroade dinteaceTasT Schythi, (sau TAtarT,) cu cur-
 58 CARTt I

sul vremilor in multe 041 ritzletindu-s5, ca ni§té intunecoasA

neguri, maT toatä fata pämtintuluT au acoperit i ca un potop de
värsate, §i peste tot latite ape, nici la Asia, nicl la Evropa, nici
la Africa, vre un unghTu nepotopit, §i necAlcat, n'au läsat, pentru
a cArora ntibuséle si ufididuri pline sint istoriile Ellinilor, a La-
tinilor §i a altor limbT, nail stodpul scrisorii au %inut §i mutarile
lucruriler au insämnat. Noi dara, mai véche, §i maT 135.tranä is
torie, dec'at &Arita Scriptura, necunoschnd, in buni chezi Dum-
näzäescul cuvânt povatä §i agiutorlu luand, de la dansul si in-
cépem; carile unul §i singur Taste, ce cuprinde A §i U, inceputul
§i sfarOtul.
Istoria Svintel Läsind dar b. pentru scurtaré cuvântuluT, a niamurilor ghenea-
Soripturt.
loghie (adech corenie) de la Noe inapol pre amänuntul a povesti,
luAnd numele numai carile la sfânta istorie sâ pomené§te, de
niamurile Gog si Magog, (de pre care "luilnd Persil numele, le
zic Cinmacini, Targ Asyrii si Arapii Egegi Megegi). Pre acésté
&al niamurT Sfânta Scripturä le a§aza, in pArtile CrivAtului; dela
carile, dupä prorociasca adeverin0 s'au pornit, si sit porn4te tot
rAul peste tot pArnântul, nici alt ném deosAbit s'a fie acela
de a Schythilor, putem cunoaste, de vréme ce parté Grivatului,
asamanaré numelui si cumplite laptele lor carile d'inceput au
Mout, si para acma fac, chiar §i aiiavé ii dovedé§te, ca pomenitii
Gog, §i Magog spre partile Crivatului (uncle acnan Tataramé
cé mare sit chiam5) au lacuit si Inca lticuesc, §i dintr'ânsii ataté
némuri prin toate vremile ca roil s'au pornit §i intr'alte OW
au izbucnit, de multime nici Crivatul, nici locurile lor céle late,
lungi si largi mai incaphndu-i.
Dupit cé de Dumnäzaescul Duh suflatit istorie, thrziu mai pre
urma au inceput, cé din truda si chitCla omenésa a purcéde, a
ehrila intili intre limbi nascatorT (precum a tuturor socotCla de
obste Taste), au fost Ha idea, dupa, ciânsii Finicsil de la emit El-
Unit au luat mai pre urnia §i slovele, Tart ciniile invataturilor
dela Eghypti. Deci Ellinil in multe mai iscoditorT, §i mai isteti
decAt alte limbi find, inceput-au nu numai ale sale, ce §i a altor
némuri lucruri §i fapte dup'a, a vrémilor tamplari a le insarnna
§i in scrisoare celor mai apoi urmAtorT a le lam,
 CAP I. PROLEGOMENA 69

Dintre El Ifni dart mai vechiii de cat top scriitorii st socotéste Omires
a fi Omiros, carile cu versuri neapotrivite, si cu iscusitä limb&
ellinésca, au scris rtzboiul a tuturor Grecilor si razsipa vestitei ce-
tati a Troadii*. Scris-au dart istorie sa cu notzAci si noa de ani dupt Oheorghie the-
drinos 66, ti In-
razsipa Troadii iar mai denainte de mantuitoriul lumii Hs: Dum- samnirile lid
ntzati cu 1206: ani, in care räzboiti au fost : precum Schithii, asd si Csilantrn in Che-
drin.
amazoanele vestite in vitejie mueri, dintracela§ ném purcése, * * Instinct. Cap. 4.
(precum pentru adasta adeveréste Iustin iscusitul istoric) st fie. Carte a 2.Stih. 27
Dup. Omir poeticul, thrziu mai pre urtna, scris-au mai denainte
de top', cu chip istoricesc Irodot lucrurile Ellinilor si razboaele, Irodot.
carile pre acélé vrémi au avut cu PersiT, si intre sine : se pre
acéld vrémi cand au fost scriind Irodot, adect, pe la anul mai
innainte de Domnul Hs : 444 véde-st cä Grecii putint instiintare
au avut pentru pärtile Schithiii si a altor parti a Crivalulul, de
vréme ce zice, cä isvoartle Dunarii (care ellinéste st chiamä
Istros) de unde sä sa, fie incepand, nu st pot sti, precum nici a
Nilului nu di stiu; pentru acéia si pentru Schithia si desparcirile
ei multe turburate si amestecate pomenéste. Asijderd Tuchidid Turhidid.
carile dupa Irodot carte Istoril sale au inceput a scrie, nu mai
curat de cat Irodot scrie, toga' nevoin0 lui pentru lucrurile
ellinestT, puind. Dupä acéla cu cursul vremilor acClé, ce de la
scriitorii mai denainte, fart nici o bunt oranduiala amestecate
si ztmentite era, altii lor urmatori cu mestersug gheometricesc
la orandulalt a le pune, i partile lumil cu hirese hotara a in.
samna, si némurile a lumii lacuitoare cu ale sale numere a le
numi, si dupt inptrAtiT si crtil a le osabi si a le vesti au ince-
put. Intai dart gheografi, adect de pamânt scriitori, au fost Stra- Stravon.
von, carile au trait v-au scris pre vremile lui Tiverie inparat cu
26 : ani mai pre urmt de nasteré Domnului Hs. si mai innainte
de acesta Dionysie Periighit, carile au trait pre vremd lui Av- Dionysie Peril-
gh it.
gust Chesar cu 4 ani dupt Hs.; acestora au urmat Clavdie Ptolo-
mel pre la inparatiia lul Traian si a lui Adrian cu 147 an! dui-A Clavdie Ptolo-
met
mantuitoriul lurnii Hs:. Fost-au si din Latini vechi scriitorT a
pamantului Pomponie Mela, s'ail trait dupa Hs: 47 anT; dupa acesta Pomponie Meta
au scris Plinie in anul de la Hs: 80: iara dupa acesta Solin Plinie.
si a1iT mulV, (pre a carora numare aicé a pomeni, 1tin ar fi Bolin,
60 CARTE I

fost) caril hotarAle a SchythiiT intr'acesta chip li au insämnat.

Dintr'acestor pomenitT gheografl scrisorT, hotarAle a toatA Schy-
thia sau TAtArame sA insAmnTazA capul hotaruluT puind de la
apa Tanais (acesta4 Donul), de unde sA varsA in balta Meotis
(aeasta-T mare Azaculul) si de acolo purcegand spre rAsArit, si
ocolind marginile a EvcsinuluT, (aCasta-I Mare NegrA) cuprinde
CerchejiT, Abazalile, MengreliT, GhTurgiT, de unde Tugs spre rAsArit
sA intinde pe langA muntil ce sä chiamA Cavucasul (cariT despart
TAtArame din Persia) si lovéste hotarâle Indiii despre parte Cri-
vAtuluT, i asé merge pAnA in Ocheanul rAzsArituluT. De acolo
purcéde pe marginé OcheianuluT intorcandu-sA spre CrivAt, si in-
cungTurA pe dindosul Hinichi, Chitalulul, Sibirului (cAruiTa ElliniT
iT zicé Tartaria adevaratA), i toatA lungA i largA parte acéTa,
care acmu Taste supt oblastia inpratiiT MosculuT. DeciTa intor-
candu-sA spre apus pre dui:A vestitA cetaté i scala ArhangheluluT,
merge tot pe malul Ocheénului pAnA unde din Ocheian sä varsA
mare, care sa, chiamA Baltic& Apol de acolo Ta spre amézizi,
cuprinzind in sine toate tArale, &ate rAman spre rAzsArit, i agunge
pe dupl dosul crAiiT Lesestl in muntiT ce sA chTamA CarpaticT,
sag SarmaticheY, cu cariT in jos lasindu-sai cuprinde Transilvania,
(sau cum noT iT zicem ArdTalul) i d tocma in apa Patissos (aCasta-T
Tisa), unde sA inpreunA cu Dun Are, lath din gura Patissului sa
intoarce pre cursul Dun Aril Tar AO spre rAzsArit, panA unde dA
in Mare NégrA la Istropolis (aCasta-T Chi lila, aCastas si cu alt nu-
mere maT pre urrnA s'au chemat Lycostomon, ce va sA zicA Gura
Lupulul) de la Chilia merge pang tréce peste apele Tiras (Nistrul)
Boristhenis (Niprul) i sA inchée la capul hotaruluT in Don.
InteaeastA darA lAtime i th.rgime de pArnant, macar cä multe
nemuri de limbi deosAbite au fost, insA toate tot cu un nume
de obste SchythiT sA chemai si in Schythiia sA cuprindé, a cArora
numere a tuturor aicé de vom sta a numAra, altA istorie mai
multh i mai rung& de cat aCasta ar trebui sA scriem, ce indem-
nand pre cititorTul nostru, ca sA sh ostenescA, sag sA sA zAbAvascA
si in foile altora, noT aicé numal Wale in Schythia céle mai marl
si nemurile céle maT vestite IT vom pomeni, asé parandu-ni-sA
cA maT pre lesne va puté cunoaste, ct i Dachia, (pentru care
 CAP I. PROLEGOMENA 61

cuvantul nostru Taste) si DacbiT tot in Schythia au fost, i SchythiT,

caril pre acélé vremT au tinut-o, s'au numit.
intaTas data de la hotarale India innainte ne vine Schythia oloverie. Cap. 5.
asiatica, in care sa cuprind inparaciile si némurile, Sarmatia
asiatica, Chitaiul din lontru i dinafara munteluT Emmaus, Serica,
Sogdiana, Tatarame pustie, CiagataT, Turchistanul, Tatarame
veche, adasta-T dupa socotéla a multi invätati, Ungu i Mongul,
carile sa fie Gog si Magog, si dintr'aceste sa sa fie izdarat nému-
rile TatarastT, i pentru aéasta pricina, vechil gheogralT grecesti
au numit-o véche, adeca ca cum ca o maTca ar fi plodit i näscut
pre alte pre toate, Tara acmu cu maT vestit nume sa chiama Hina.
Asijderé in Tatarame asiatica Taste Cazanul, Azdrahanul, si Si-
birul cu alalte nenumarate OrT i némurT, Tara in Tatarame
evropasca sint Tavrica Hersonesus (care acmu sa zice Cramul),
Sarmatia evropasca, in care O. cuprinda amandoaa Wale 1esest1,
adicà cé mare si cé mica, Litfanie, Rusia alba si cé négra, Vo-
linia, Podelasia, Mazovia, Livonia, Samoghetia, Prusia, Carsuvia,
si toata Ora Moschieasca i CazaCasca, i sä inchide hotarul,
precum am zis, cu munta CarpaticT cariT despre razsarit au Da-
chiTa, in care acmu sa cuprinde Moldova, MunteniTa, ArdTalul, si
o parte de Ungaria; insa pre vremile celor vechi gheogratl de la
apa DonuluT pana la hotarele Dachiil, fost-au i alte némurT, pentru
cariT Dionysie Periighitis pomenéste.
To5 p1v npi4 porkriv tnavualava cp5X1 v4Lovta.c.
HoXX& p.a.X' &est'llq p.cathscaoc &c aTóv.a XEffric,
repp.avoi, Iambi= ti cárac ,Wati.ct pcothpvca r.
Adeca:
Despre partea (a MäriT Negre) spre Crivat sä intind cu lacasul
multe némurT foarte, unile dupa alalte stand, 'Ana la Meotis, la
gura BäIiY, GhermaniT, SarmatiT, Ghetil, inpreuna i BastarniT,
apoT zice:
Amccov Ti 6'ore,coc atc zat Doctleneg &Xavol. Adeca : si a Dachilor
nemäsurat pamant i vitejiT Alani; ase dara s'au arätat precum
Dachia intre hotarale SchythiiT sa cuprinde, i Dacha cariT pre
dansa au lacuit, tot din rodul i némul tatäräsc au fost.
62 CARTA I

CAP. II.

Pentru céle vicM a Dachiii hotare.

De vréme ce Wale a stapaniriT Moldovii, gheografiT, i inpreuna

istoriciT, precum cel mai vechT, ase cesti mai noT tol, cu soco-
téla de obste, ca pre o adevarata a DachiiT parte o cunosc; pi
vrand col, ea cu tot dédinsul cartile a tuturor scriitorilor, carile
la mana noastrA a vini s'au tamplat, scuturand adeverinta isto-
riiT noastre nu din parTae abatute, ce din sinaure izvoarale
fântanile eT, céle dinceput sa scoatem, nu fara cale a fi am so-
cotit, intaT pentru oem vechi a DachiiI hotara (in carile, precum
zisam, si Moldova noastra, BA cuprinde) cat de pre scurt oare ce
s. zicem; si ales precum de la a tuturor vacurilor gheografi sä
siruYaste, sA o hothram. C6 dicta,'" dara si de obste a tuturor so-
cotéla Taste precum tara Dachili sa fie stand pe malurile DunariT,
earile sint despre part6 Criva.tuluT si de la mare négra spre apus
si spre Ghermanie hotarale sal fie intins.
Acestii sententil precum Ellini as6 Latini, catIva avtorT a aye
putem; ins& lucru as6 chiar de si fAra prepus, multe a multora
märturiT a aduce, samn numal de pofta laudeT a fi parandu-ni-sai
pi pentru ca de cleveta affectatii a scapa sA putem, din ceT mulçi
catTva numaT, i maT de credinta, pentru dovada cuvantuluT aic6
pre scurt II vom aduce.
Din cariT intaT dara innainte ne Tase Stravon, om elm i dintre
totY gheografii maT vechTii (cad supt -wet-Life luT Avgust Chesar
au trait), a caruTa cuvinte in limba luT pentru Dachia i pentru
DachT, precum li-au zis, as6 le vom scrie: nyove (zice) è 'Ka%
hXXos n1; )(Wpac p.eptalibc aoll4.6vow &x 7raXatoa, To6c pzca yap Act-
v.ok rpoaarp6couat Tok è rásotc. rote: p.ev tok rpOs Toy IIOvrov xs.lat-
p.vous, xal rcpbq Tip Eco; Axxo6g Si, tok elq Tavavt ig. irpbc[riiv] rEp-
p.ayLav, xcd thq Tor) lorpou 7c7176s. Ce va sa zicA: facutu-s'au i alth, in-
partala aceiT OrT, Inca de demult insämnand ; decT pre unii AT
chema DachT, Tar pre altii Oheti, i Ghetii zic6 celor ce sa abat6
spre Mare Négra i spre razsArit; iara DachiT, celor din potriva
 UP 11. PROLEGOMENA 63

acestora spre Ghermania, §i spre izvoarale Dunarii. Cu Stravon

intru socotéth. Taste Dionysie Periighitul, carile sau tot infrun
vac cu Stravon, sau cu putin maT pre urrna decat dansul, par-
tile acésté cutreerand, au scris stihurile, de carile in capul trecut
am pomenit, asé: Despre parte ace§tiTa, (adica a marii negro) spre
Crivat sa intind cu laca§ul niamuri multe, unile dupa alalte
stand, pana la gura hal tii Meotis, Ghermanii, Sarmatii, Ghetii,
inpreuna §i Bastarnii, §i a Dachilor nunumarat pamant, §i vitéjii
Alara. Ca acésté§ cité§te la Plinie, Carte 4. Cap : 12. Insa trebue
a §ti, cä mai denainte de vremile lul Avgust Chesar, din gheo-
grafiT pomeniti, carile O. fie fost hotarale Dachil, cu adevarat nu sa
pot §ti, pentru caci pre atuncé, maT de ob§te sä véde O. fie lost nu-
mele Ghetilor §i a Ghetii, decat a Dachilor §i a Dachiii, §i margin ile
Ghetiii nu numaT cu Dunäré sit hotaraTa, ce inch §i peste Dunäre tre-
&and toata Misila cuprindé, inpotriva a carora cu 132 ani maT de-
nainte de na§tir6 Domnului Hs: (precum marturisé§te hronologhia
lul Calviz §i Onufrie la acela§ an) mergand Valerie, sau precum vor
unii, Fulvie Flaccus, intaTu cu razbolu la SardiTa, (care Taste acmu
Saila) I au biruit, apoT cu dan§ii pace s'ati a§ezat, precum §i din
stihurile luT Ovidie Poeticul, carile scrie pentru Pont ne putem
adeveri, pre carile cauta-le la capul ce urmaza. Iarä Sardila sari
SofiTa, care pre vremile maT de mijloc, scaunul CraliT Bulgare§tT
au fost, precum sa, fie fost facutä intaTu de Sardi, §i maT apoT de
DachT, marturisé§te Joan Bonfin decada 3, carte: 5. Acestor
vechT gheograff rninte urmaza ce§ti mai noi de carii cauta la
gheografie luT Gloverie, capul de DachiTa qi la Leunclavie §i po-
menitul Bonfin istoricii, a carora cuvinte prelarg inainte le veT
vidé.
Aé dara de situatia, adica de puneré loculuT DachiiT, precum
de la mare niagra (precum zisem) pre marginile Dunärii, despre
Crivat, spre Ghermania, §i spre izvoarale DunäriT s-au fost intin-
zind, nici un prepus nu rarnâne; insa in lat §i in lung, carile sä
fie fost peste tot a hotaralor obar§iT, la scriitorT catava neatoc-
mire afthm; insä adasta a lor netocmala nu socotim de aiuré sá
fie purcegand, fara numaT cad uniT dintre ce§tT maT noT scriitorT,
mente celor maT vechT a atinge poate-fi neputand, intr'alt chip
64 CARTA I

au socotit de cat cum el au vrut; cacT unde Stravon si Dionysie

la locurile acmu pomenite, zic: precum spre razsarit pAna la balta
Meotis, Tara despre apus pAnA la Ghermanie, spre izvoarale Du-
nariT, sl sa fie intinzind, cestT maT noT inteun chip de indraznéla
nesocotita vor sa scoata mencTunosT, socotind ca DachiT nicl o data
sa nu sa fie intins pe Dun Are in sus mal mult de cat pAna unde
da Tisa in Dunare; ce pare-ne-sA foarte gresita a acestor noT, si
neclAtitä a celor vechT GrecT scriitorT socotela sA rArnfiTa cA pri-
cina cAcT aceT vechi cu cestI noT sA vad a nu sA tocmi, nu Taste
necunostinta a celor vechi , ce prin vacurT mutArile hotarAlor,
carele de multe or! s'au mutat din locurile lor, unile maT lAtindu-sa,
Tara altele maT strangandu-sa, precum si din hotArele Ghermaniil
(a cAriTa nume pre cestI maT tinerT in gresala I-au dus) putem
cunoaste, cA pre vremile carile Stravon si Dionysie au scris,
despre parté DunAril, au fost si alta tart tot supt hotarAle Gher-
mania cuprinsA, si pentru aceTa tot cu un nume numitA. farA
card sA fie fost ace Ghermanie, Procopie Chesarinénul, in carte de
rAzboTul Vandalilor, curat ne aratA, unde zice : Velizarie sA trAgd
din taxa GhermaniiT, card Taste intre Thrachia si in tre Illyrie; 'Tara card
au fost odatA Illyria; Zonora istoric grec ne o aratA, carte 1: cap: 12.
IllyriiT zice, maT pre urmA si alte locurT s'au adaos, si numele
eT si altor OH s'au dat ; cAcT Ta fiind despre uscatul, carile pe
desupra Machedonia sa intinde, a crnu si de Thrachia printrA muntiT
ImuluT si a Rodopilor tréce (aceste-s munfT CenghiT, caril de la
Filippolis tree spre mare Alba, carora Turcil le zic Despot
Tam lasi, si Taras de acolo BA intorc spre Mare niagra, preste cariT
triace drumul din Moldova si din Ora MuntendscA mergand spre
Tarigrad), Taste darA pusa (zice Zonora) Illyria in mijlocul acestor
muntl si intre apa Dunaril, si pang, la mare niagrA sA intinde, Tara
pre une locurT 'Inca si peste Dunare covarseste..
Dintr'acéste dara acestor de credintA autorT fArA prepus putem
cunoaste, cA GhermaniTa, spre card zic Stravon si Dionysie a
s'au fost intinzind Dachiia, n'au inteles el GhermaniTa, precum as-i
tAzI se hotardste, ce GhermaniTa care atuncd au fost intre Thrachia
si IllyriTa, Tara ce zic aceTas scriitorT, cA s'au fost intinzind spre
izvoarAle DunariT, trebue sa intelegdm, nu cA doara pAna la fan-
 CAP. H. PROLEGOMENA 65

tânile el s'au fost lungind, ce caci spre fântânile ei, si precum

zicem noT, in susul apel pre margini s'au fost intinzind; din eel'
batrâni dara hotarale Dachiii asé °Adm. Acmu sa venim sä vi-
dem, cum o hotarasc si cesti mai tineri.
Dintre acesti mai de curund, in mânule tuturor sa poarta gheo-
grafiia lui Gloverie, care mai stiuta find, decât de la noT a sä
arata ar trebui, lasam pre eititori s caute la crapul de Dachila
18 : zae : 2: iproci, si la carte 4 pentru Tartaria cap. 17, unde
zice: tot locul acesta, (adeca a Schythil) cu multe féliuri de Ilia-
muri sa desparte, din caril (deosabi de Troglodite) mai vestitl
sint Dachii, a carora loc acmu ii in Moldovenil, Munténil, Ar-
delénil si o parte de Ungureni, caril sint intre Tisa, si intre
Ardial. Ce iaräsi pentru mai ales hotarale ei sa aratam,vom aduce
pre Bonfin, carile find de nastire ungur, i iscusit scriitoriu,
prin insamnate locuri, munti, si ape o hotgréste.
«Dupa" tazighT, zice decada 1. cap. 1 alaturé cu Dunare Dachia
«urmaza (Tara tam fazighilor precum sa fie fost din apa Tisel
«pana la Buda, la locul säu vom arata), care intre Tisa, intre
«Prut i intre Nistru latindu-sä, din dosul Sarmatiii, Buhul o des-
cparte, in capatul a carila Taste Marmaruisa (cariTa noi IT zicem
«taxa Maramorásului) intre muntii Carpatici asezata, de unde sa
«incep izvoarale Tisii. Si acolo§ putin maT jos, zice : peste mm10
«Carpatici (acestora le zicem noi muntii unguresti) tara care
«panä la obhrsila Dachiii i pana la apa Ayxiacului sä intinde,
«acmu Ardialul sa, chéma. Cu Bonfin intr'o socotelä Taste Leun-
«clavie, in Pantecte, Cap: 71 Irma mai pre scurt hotarale-1 despre
-Wale acum stiute insamnându-i: Dachia, zice, odata sä chema
«prelat olatul, carile cuprinde Transilvanie cu amândoah Vala-
«chiile, dintre carile una Valachie mare, lara alta Valachie mica
«sä chiama, ce mare spre mare niagra sä intinde, si Moldova alor
«nostri sa chlamä, Tara cé mica, pre malul Dunaril sä trage si maT
«mult cu Ardélul sa alatura.»
Din pomenitii dara scriitori, curat Dachia toga hotarându-sA,
céle ale el de clemult hotara sa cunose, precum au fost, de la
incepaturile Tisei, si din tam MaramorasuluT pAna unde da Tisa
in Dunare, si din gura Tisei pe Dunäre spre razsarit, pang in gura
5
66 tAirri I

Nistrului, si de acolo luand pe apa Buhului spre miazanoapte sA

intoarcé spre apus pana in apa Axiacului, i pana in muntii Car-
paticT, carii despart hotarul Lesesc de cel a Ardialulul.

CAP. III.

Pentru vechi numerele feirdlor, carile de demult in Dachia

sc cuprinde.

Mai denainte papa a nu intra-Dachia supt stApanire Rornanilor,

adica papa la inparaciia lui Ulpie Traian, in cate äri, sau pro-
vintii sä sa fie fost Inpärit Dachia, foarte cu greu Taste a sa doslusi,
caci precum de hotarale peste tot, asé de olaturile, carile intr'a-
céle hotara s sa fie cuprins, nici un scrietoriil de eel vechi, pre
cari noi a-i citi ni s'au tamplat, aiave nu scriu, ca. precum in
capul trecut am insamnat, and Ghetiia era mai de obste si de
mai lat nume de cat Dachia, atuncé sa véd; ca nu nurnal pana
la Nistru, i !Ana la Buh spre rAzsarit, nici Oa, la Tisa numai,
si pana (la) Axiachis spre apus, i spre mézanoapte, nici numai
cu malurile Dunarii spre amiazizi sa hotaraia, ce Inca ji peste
Nistru pana la Meotis (a6asta-i balta Azacului) si peste Dunare
panA la IllyriTa, iara peste Tisa, pe DunAre in sus 'Ana la Buda,
s'au fost intinzind; pentru aceia, si mai multe tAri au fost cuprin-
zind, precum in céle vechi gheografii videm push' Ghetiia peste
Dunare pana in munIii Cénghii agiungand, si pre ambe malurile
Dunarii stand. Asijderé gheografii carii au dat loc Ghetii i Dachii
peste DunAre, precum mai sus am arAtat, panA la Sardiia, (care
supt inparatiia Tarigradului Sofia, iara supt Craiia bulgaresca
Triadita mai pre urma s'au chemat) Tara% carii. spre Buda au mai
lungit-o, din eel vechi a afla n'am putut, farA numai pe unul din
eel mai noi, anume Sambu0e, carile Buda zice, care mai pre
urma au fost tara Izighilor, mai denainte au lost a celor vechi Dachi
slobozie, pentru ace% i Ora aceia, adica dela Tisa 'Yana la Buda,
la scriitorii cei mai proaspetl a Grecilor, Pano-Dachiia, adeca Da-
chiia de sus, sa afla. Ori cum ar fi, precum in toatA Dachiia multe
 CAP. M. PROLEGOMENA 67

trI sh sä fie cuprins, cuvantul carile Dionysie zice: Amin z' afirre'CO;
Am a Dachilor nemësurat parnant, aTave arata; cu care cuvânt,
precuin a noastra parére Taste, Dionysie, toate Wale a tuturor
némurilor Ghetesti, (din carii si Dachii sa sä fie tras, Tustin istoricul
luând din Trogus marturiséste) va sä cuprinza; i maT vartos
aéasta asé precum zicem, trebue a sä intelége, caci scriitoriT
Greci, carii mai denäinte de vremile lui Traian au scris, pre GhetT
si pre Dachi, uneori deosabiti, Tara alth ori tot de unii, si tot un
nérn O. fie fost pomenesc, precum putin mai g o s , mai ales sa
va vidé.
Asijderé verY Ghetii ar fi, verT DachiT, carii cu multe vrernI mai
denainte de Avgust Chesari, peste Dunäre am'andoaa Mesiile sa
fie tinut, nu numaT cé de obste a Romanilor istorie, ce Inca si
Ovidie poeticul marturiséste, a caruia cuvinte, in capul ce ur-
maza dupa acesta le vei citi. inteacesta dara tract a tot trupu-
lui Dachiii multe naroade la istorici sa pomenesc lacuitorT, asé in
multe täri sä sa fie fost despartit putem socoti, insa noi pe céle mai
mid ärT, carile ca niste tinuturi le socotim a Dachiii, cu condeiul
trecand, lasam s. cerce cititoriul nostru la Boutin, carile toate
ilaroadele in Dachiia de demult lacuitoare, pre anume le zice, pre-
cum au fost, Thavrichii, ChistovochiT, i supt acesté Predanisai,
Rastaschénii, Cavcorénii, Potulasanii, Saldénii, Craghizii, Viefiii,
lazighii, Ghepidii i altele multe, de carile cauta la pomenitul scrii-
toriu, decada 1, cap. 1. Tara céle mai numite, i maT late tari ale
Dachiii din pomenitii scriitori sa vad O. fie fost, tara de la Meotis
pana in Nipru, care acmu sa scrie TataramC mica, pe dinafara
Cramului; tara Bastarnilor, care au fost din Nipru i peste Nistru
pana in Prut, a cariia parte si BassavabiTa Taste, care acmu cu nume
TatarAsc sti chiamä Bugiac, adeca unghiii; caci din Prut pana in
Nistru, unde dela cetaté Mba in mare Négra da, s. trage mult
inainte parnântul, i fkénd unghTu ascutit, ase unghiu au nu-
mit-o. Despre uscat mai inlontru, au lost Ora intre Buh, i intre
Nistru, pre care loc stä acmu Ocraina sau PodoliTa lesasca.
Din Buh pana peste Nistru, si pre la obarsiile PrutuluT pana
in muntil Carpatici, au fost -Ora care acmu cuprinde cu o parte
de Rusiia toata Pocutila. Asé despre apus au fost avand tara
68 CARTE I

care acmu IT zicem Ardélul; iara din Nistru pana in muntiT Car_
patici, i pana la Poarta de fier, au fost cuprinzind tarale aman_
duror Vlahiilor, Tara dela Poarta de fier pana. in Tisa au fost
Ora unde acmu Taste olatul TemisvaruluT, Tara din Tisa pana la
Buda, au fost Ora care maT pre urma, statut o parte de tam
unguresca cé mare. asijdere peste Dunare despre amézizi au
fost luand in sine amandoaa -Wale Misiii, carile acmu cu nume
turcesc s chTama Dobrugé, i Deliorman,Sau o parte de tara sir-
basca, trecand i peste muntiT Emului pana la Ilyriia. LA, ales
pentru näroadele, carile Inca i maT denainte de viniré Dachilor,
au fost lacuind in Dachia, din cé véche a Dachiit gheografie, ei
dela Iohan Bon in Gloverie, carte 1. de Dachiia, cunoastem asé
sa fie fost despartite; dela apa OltuluT in sus pe Dunare si intre
muntil spre tara Ungurésca, sa fie lacuit Prindavizii, Alvochénii,
SaldCnii, TirvinghiT, Vuril i Chinghil. Dela Olt spre Prut, au
trait PiefighiT, CoténiT, Taifalii (de acqa Taifali , dupa cum
Irodot de dansiT pomenéste, afläm sa fie lacuit de la Dunäre
in sus pe apa Ierasus, adica Prutul, tocma pe unde Taste acmu
FOlcilul, Lapusna i Orheiul, care niam zice s'a fie fost cu mul-
tul maT vrajmas, si maT vitez de cat altele). Asijderé au maT
lost CachiniT, i Chistovochii, carii era intre Nistru spre Buh.
lara in Ardial sa fie tinut, CacoaniT, VurideniT, FieviT, RatachéniT,
si TavrischiT. Pe acéste pomenite niamurT pe pamantul Dachiit
lacuitori, mal pre urma, viind GhetiT, i gonindu-T, s'au asezat ei pre
locurile lor. bra dela Prut pana in Nistru au fost lacuitorT Tira-
ghetii, adeca GhetiT nistreni, si A prii, i maT gus spre marginé
Märii Négre Vastarnii, pre unde Taste acmu BugTacul, care tara
s'au chemat i Bassarabia. Ina dela Nistru i Oa, in l3uh au
fost stapanind Carpianii, Callipidii, IstrachiT, Axiachii, i Iazighi-
dii, carii s'au fost poreclind Eniocaldii. Acést6 dara au fost toate
thrale i naroadele, carele au statut pe locurile Dachiii i maT dena-
inte, si dupa ce au cazut, supt stapaniré Romanilor; Tara diva ce cu
vitejiTa luT Ulpie Tralan furä Dachii biruitT si de prin toate locurile
acést6 izgonitT, (precum innainte pre larg sa va arata), Ronnanii
maT strampthnd hotarale ei, toata Dachila in treT tail au despartit-o
si de cila numaT pe acésté cu numele DachiiT numind, pre alalte cu
 CAP. III. PROLEGOMENA 69

numerele sale céle mai vechi sa sa numasca li-au läsat, cum dar
sa sa, fie chemat acéle tarT, carele de supt numele Dachiii li-au scos
Romanii, cauta innainte ca le vei afla. Tara acéle trii ON cu deo-
sebit numere, de pe pusatura locului, de iznoava li-au numit, adeca
/ maluroasb., muntoasä, ¢i din mijloc. Deci cé maluroasa, (precum
Ortelie in cé véche a Dachiii gheografie arata) au fost incepand
din Tisa, ¢i s'au fost tragand pre langa malul Dunärit, (depre earn'
¢i numele au luat) pänä unde da apa Oltului in Dunare: care
loc cuprinde acmu Olatul Timi¢varuluT, cu mai giumatate de Ora
muntenésca, in scurt atata tara cuprindé Dachila maluroas A, cat
la anul trecut la pace intre Nemti ¢i intre Turci la Pazarovti
facuta, au luat Chesariul, dela Sultanul turcesc. fail de céia parte
pesto Tisa, intre Dunäre ¢i intre Tisa, sta näroadele Iazighil, (caril
¢i Metanastii sä chiama) ¢i Carpodachii; iara cé muntoasä a Da-
chiii parte au fost purcegand dela apa Oltului intre muntii (emit
la ce¢ti mai proaspeti grece¢ti istorici sä chiama. Brasovénii) ¢i
Lamle
intre Dunare panä peste Prut ¢i pana, la Nistru, adica alalta parte lalcocondila
a taraT Muntene¢ti, inpreunä cu toata Moldova, ¢i cu- BassarabiTa
in sine luand. Tara cé din mijloc, (care mai denainte s'au fost
chemand Ghepidia) Dachie, Taste Ora Ardialului, pre care pentru
acéia au numit-o Mediterranea, adeca din mijlocul pamantulut
caci dapartata de. Dunare fisind, cu muntil Carpatici, ca cu o co-
rona sau ca cu un brau BA incinge.
AO dara din cé véche a Dachiii hotarare, (precat adeca Ro-
maniT la inparatiia sa o au adaos) curat sa intelége, sa fie cuprins
atata loc, cat astäzi tine Olatul Temi¢varului din tara unguriasca,
cu Ardialul, qi tara Muntenésca, ¢i Moldova,. inpreuna cu Bugiacul.
.5i cu atata pentru Wale céle vechi a Dachiii, precat propozi-
tulul nostru destut a fi socotind, mai mult nu vom lungi; Tara
cititoriul de va vré Inca a a, mai indestuli, cérce la Iornand,
la Gloverie, la Bonfin, ¢i Ortelie, emit foarte cu dédins pentru
Dachia, pentru tarale, ¢i pentru naroadele 0 céle vechi, au scris
 70 CARTE I

CAP. IV.

Pentru numele Dachilor yi de incepedura lar.

De vréme ce precum din cei veal, asé din cestl mal nol scrii-
torY,:tgrAle i hotargle Dachiii, precum au fost stand in vremile
vechi, preca't intr'a noastrA putintg au fost, li-am arAtat. Decila
innainte nu fArg trail a fi socotim, de ne vom sfatui Iargs Cu
acélasi scriitorl, ide1a &Ansa sä ne instiintAm i pentru hires
numele Dachilor, i pentru incepAtura niamulul lor, adecg din
eine si deJ pre ce loci ri esind, au vinit, s'au stApAnit aceste
locurl, de carile maY -sus am pomenit. Precum darg pentru ho
targle Dachiii, ase si pentru numele i niamul Dachilor nu pu-
Ong, tulburare intre scriitori videm a sA face. Gad unii Ghetii,
Dachil i Dail, tot un niarn, si tot un nume vor sA fie, Tara, alta
si in niam, si in nuine vor sg-I deosgbascg. DecY din caril tin so-
cotéla cé dintglu, maY de frunte Taste Stravon, i Dionysie Perii-
ghitul, amAndol vechi gheografi; ce alur Dionysie catA I-au fost
pgréré pentru Dachi, deplin o au pomenit la Cap: 1: Asijderé
o parte de a lul Stravon, acoloS pomenind, aicé de plin o vom
poftori-o, carile dupg ce ziceja locul pomenit, precum Ghetii, stau
spre mare niagrA, Yarkpachil spre izvoargle Dungril, apol adaoge
si aóasta: Oik otv.a.c 416.oug 7ca.XeraOca. th iraXacOv, arf'06 xat gapa. TC)"c
'Arrtzotc igeraacie, th rthv oixe.r6w Ovótlara. Adecg, socotesc cA pre
acesté maY denainte Dal sti sA fie chemat, de unde i Athinaii s'au
obicluit (de pre numerele tgrAlor) a-s chema robil. Cuvintele luT
lvatathie la DII- Stravon tglcuind Evstafie adaoge: flap' amxotc t Tec ,r6v oixenbv
mele Dail
ovótiara Aiot, %at Firm. Adecg, la Athinal era numerele robilor
Dal i Gheti, cu care va sa, insAmnéze precum alt nume au fost
a Dailor, (caril Dachil sint) i altul a Ghetilor. Socotélil aces-
filo. in potrivnici sint Dion,. i Plinie. Deci intgin Dion: carte 1.
Cap. 67. Dachl, zice, en nurnAsc pre aciia, cal-a si el pre sine
singurI sA num'asc, i Romanil asé I chlamg, macar eh stiu, cA
uniT din Greci, Ghetl le zic. far& Plinie carte 4. cap. 12, Inca,
 CAP. IV. PROLEGOMENA 71

maT deschizind cuvantul zice: pre GhetiT, cariT au lacuit de la

Dunare spre camp, pre aciTa Romanil Dachi T-au numit; acestora
uimindu-sa Zonora, i lui Zonora Avrelie zic. Tara care au fost
a Ghetilor, dupa, aceTa Dachita s'au chemat. Insa Iustin istoricul
dela Trog luand amestecate a pomeniWor socotéle, foarte pre lésne
Ie tocméste, unde zice la carte 31 : i DachiT din samentiTa Ghe-
tilor sint, cult cu Domnul lor Barabista, (acest Domn, zic cestI
maT noi scriitorT precum sa fie fost cel din[tal] a Da chilor sta-
panitorTu) inpotriva Bastarnilor (cariT intre Prut i intre Nistru,
si pan& la Buh lacuTa), razboiu avand, i pentru caci in batae
sa aratasa maT lénes1 decat ar fi trebuit, ca in loc de pedépsá
sa le fie, li-au poruncit Domnul lor, cand sa vor culca sa doarma,
sa-s pue in asternut picioarile unde-s puné capetele. Masta a luT
lustin socotelä deschis ne da sa intalegem, precum Ghetil cu
domnul lor Barabista, mai denainte de ce a vini asupra Bastar-
nilor, i 'Ana a nu cuprinde locurile Dachiii, sä fie fost tot dintr'o
sementie cu alalti Gheff, Tarä precum multe sa fie fost nemurile
sau precum prosteste lI-am zice, oardele Ghetilor, din cuvantul
luT Plinie putem intelege, carile zice: «Dela Dunare i spre campT,
t late niamurile Ghetilor lacuesc, carile macar ca in deosa,bite
locurT i liotara lacuTa intre sine desparfite, insa tot o semintie
si tot un nume sa fie avut. Tara dupa ce Ghetii, precum zisam,
gonind pe Bastarni, maT apoT i pe Heruli, precugt maT innainte
vei vide, si au cuprins toata DachiTa, de ciTa depe numele lo-
culuT, s'au schimbat i ei numele, adeca caril Ghetl au inceput
in Dachiia a lacui, aciTa s'au numit si Dachi. Socotélil noastre
agiutoreste Isidor: Carte 14. Cap. 14, si Ethicul in hotara.re Ev-
ropii, caril zic, Gotthia (aded, GhetiTa) maT pre urma s'au che"
mat Dachia, i Gotthii (adeca Ghetil) Dachi. Asijderé la Stravoni
carile acestiT socotele macar cä inpotrivnic Is& véde a fi, insa
iarà ci. zice, precum Ghetil i DachiT OpATXorcoo; tot de o
siti fie fost -precum noi am zice acmu, ca RusiT, cu CazaciT tot
o limba au, macar ca cu locurile j du numerele lor despartitT sint,
Aé dart GhetiT caril au intrat in Dachila de pe loc numele
luand, s'au numit maT preurma, DachT, Tara mil au ramas tot
pe locurile lor céle dintâiü, adeca pe denafara Dachiil pre acila
 72 CARTE I

1-au numit RomaniT tot Ghcti. Duph a Ghetilor vechime, precum

mai proaspht nume sh fie a Dachilor, dovadh ne Taste cé de obste
a Romani lor istorie, care cu multe vremi mai denainte de Air-
gust Chesari, de rhzboaele Romanilor cu a Ghetilor pomenind,
ilia cum macar de nume de Dac nu pomenéste. Aé Ovidie
poeticul, carile pre vremile lui Avgust au trait, si ases de Avgust
au fost trimis in izgnanie la cetate Tomus (care socotim sh fie
lost unde Taste acmu cetaté Alba), unde si carte ce o numéste
Pont, adech Mare niagrh, scriind, au trimis-o la Roma la un Si-
Ovidie Cart. 5 nator, ce-1 chema Gretin, carile sh trhgé din véche familia Fla-
eleghta 9.
chilar, in care asé pomeneste.
Praefuit his, Graecine, locis modo Flaccus, et illo
Ripa ferax Istri sub duce tuta fuit.
Hie tenuit Massas Getes in pace fideli:
Hic arcu fisos terruit ense Gettas. Adech: stAphnit-au pre acéste
locuri o Gretine, odanhoarh Flac; si
Supt latmAnila lui malurile Dunhrii fArh grijh au fost.
Acesta in pace credinCoash au -inut pe Massagheti.
Acesta cu sabiTa au ingrozit pre Gheti, carii in arme se bizula.
larh hatmanul acela Flac, (pre carile Eneas Silvie ii numes(e
Fulvius Flaccus) pre cum am si mai arhtat din Calviz si din Onu-
frie, au fost batman sau cum zicé atuncé Romanii Consulti cu
132 ani mat denainte de nastiré domnului Hs.
Aé darh Mr% prepus rhmâne sh intelegem, precum vrémé si
furtuna, (carile ce lash in fume nestrAtnutat?) numele a unii
pärtT din némurile Ghetilor, sh fie mutat, si din Gheti, Dacia' sh-T
fie chemat; Yarä amintrilé tot dintr'o semintie si tot dintr'o in-
cepAturksh fie. Asijderé pentru oare ce deoshbire a numiri lor, carile
la scriitorii cei grecesti aflAm: Aixous i &Smug, Dachi i DaT citim; vre
o indoiniA a pune nu trebue, cAcT obiciuith Taste limba Ellinésch
a muta pe: cus; in : os; si pe chi : in: i; i precum Tpantot, Tpioc
si rpczocotic, Ppatou; asé Aims au mutat in Aioc., si 6,6.7tot in Acioc,
iproci. Ce pentru ca tot prepusul socotélii noastre sh ridichm,
aduce voinla mijloc pe Boutin, carile in lat si in lung de numele
si de niamul acestii seminta scriind, a tuturor scriitorilor phreri
intr'un loc le adunA, si le curateste, carile sint aceste «Dachi,
 CAP. IV. PROLEGOMENA 73

«zice, decada 1. Cap. 1 si DaiT tot aceiasi sint, dintr'o semintie

«cu Ghetii, carora i limba tot una le Taste, si putin mai gos
«aoastas intarind, zice: precum Dachii, Dail sint, céle vechi a
«lor orase inca marturisesc, ascarora numere mai multe in Dava
«sa sfarsesc, precumu-i Comidava, Serghidava, Detidava, Martidava,
«ca cum ai zice: Dava lui Marco, a luT Serghie, a lul Detie, a
«lui Comi, iproci. insa Ghetii Grecilor au fost mai cunoscuti, caul
«si mai adése peste arribe malurile Dunarii trecé, si ni cu Mesii,
«ni cu Thrachil, sa amesteca.» inert i m"al cu dedins de vom cu-
noaste minté lui Bonfin, vom afla ca nu numaT Ghetii, Dacha'
si Dail, ce inca si Gotthii, Visegotthii, i Ostrogotthil, si alto
pate-va oarde de a lor, tot -o sementie sa fie lost, de vreme co
la acéTasi decada in fata dintai zice: «Ostrogotthii, Ravarichii,
«Vinovilethii, SvetidiT, Coghenii, oameni innalti la stat au fost,
(«lin carii Dail sau Davii, au esit. Acesté gonind pre Heruli de
«pre locurile sale, de ciTa Dachi s'au numit.» Pentru numele dara
Dadhilor asé, Tara pentru a niamului incepatura Tara, la aceiasi
scriitori uitandu-ne, sit ascultam ce zic? chti istorici i gheografT
din cesti mai noi s'au silit sa culiaga, socotélele celor mai vechi
pentru acéste némuri, precum proastei noastre minti sa pare, cu
lung! si inpletecite voroave mai mult au intunecat, decal; ar fi
luminat stiinta acestii povesti, pentru care cititoriul de va vre
mai bine sa se incredintéze de cuvântul nostru, citésca, rogu-I,
carte lui Matthei Pretorie, pre care o numeste Lumé Gotthiler,
la carile mai multi de sute de istorici sit pomenesc, insa ce ar
fi fost pana mai pre urma, cé alesa socotiala a lor, nedejduesc
ca nu va puté intelege. Pentru care lucru noi, i cu noi altii mal
denainto, socotind ca mai curat si mai cu credinta deck Bonfin,
socotélele celor vechi altul sa nu fie cubes, ale altora intr'o parte
lasind, cuvintelo lui precum sint nemutate, la mijloc le punern.
«Dupa ce, (zice decada 1. carte : 2) au esit Gotthii cu hatmanul
«sau Filomiris dela Scandinavila, s'au cuborat la balta Meotidii,
«si s'au asezat dupa acéia pe marginile Mari! niagre. Nu dupa
«multa vréme urandu-li-sa i acolo, au purees cu hatmanul lot
«Zamolxis (carile au lost nu neinvatat filosof) si au vinit in
«DachiTa»-. (Socotéste aicé, ca inca pana a nu vini Gotthil in
74 CARTE I

trinsa, tara a6asta, Dachiia s'au fost chernand; de pre care precurn
noT maT sus am pomenit, GhetiT carii s'au asezat inteansa säu
numit DachT) deciTa din DachiTa (trecand peste Dunare) au na-
busit in Misia, §i au akuns si pana la TrachiTa. Acésta povéste
o aduce Bonfin din Iornandis, carile om de niam Gotth find, pre
larg au scris de lucrurile si de incepatura Gotthilor insä precum
DachiI sa nu fie dinteacesti Gotthi, cum Bonfin asé a1a1i vechi
istorici märturisesc, a carora cuvinte Tara§ Bonfin frumos le ala-
turiaza. Si vrand ca sa despleteclasca voroava, intaTu aduce la
mijloc inpletecetura, apoT o i descalcéste. «Inpletecitura (lath
«Taste acésta: zic precum Gotthii si GhetiT tot una sä fie. A§ij-
«dere DachiT §i GhetiT (pentru cad asé zice Stravon, fiindu-le
«Iiinba de obste), tot un nTarn sa fie fost. Asé §i Trogus, si din
«Trogus, Iustin va, precum DachiT semintiia Ghetilor sti fie fost,
«apoi si Stravon, si Trogus inpreuna zic : precum DachiT sa sil fie
«tragand din DaaT sau DaviT, cariT au fost lacuind pe la mare Cas-
«piii. Pre acésta inpletecetura o despleticéste asé, in tr'acéTas decada
«si la acelas cap putin mai gos, zicand: DaiT i DaviT tot acc-
«la§ sint, dintr'un rod cu OhetiT, si nu numaT cacT limba §i graTul
«tot unul li-au fost, ce Inca ca ce i dintr'un loc an esit Tara de unde
«au e§it, acole§ putin mai gos din Stravon arata. DaiT, zice, (precurn
«Stravon märturiséste) sint näroade a Schythiii asiatici, aproape
«de mare Caspiil lacuitoare, i Tara§ inteacóias carte cuvintele
«WY Stravon pomenind: SchythiT zice, calif de la mare CaspiiT sä
«incep, maT multi Dal sa chiarna. Si maT gos zice: din DaT unora
«le zic Parvil, altora XanthT, si altora Pusurii. Deci ParviT era,
«cariT Wu% maT aproape de mare Caspiil si maT vecini de Hir-
«canT, Tara altiT pana in tara ce sa chema Ariana sa intindé. Apol
«inchide voroava intr'acesta chip : Dachii, zice, si Ghetii, nu din
«Scandinavila, (precum socotiTa Iornandis) ce din Tataram6, sau
«SchythiTa cé asiatica sa fie e§it mai adevarat Taste, caci si nä_
«roadele asiatice§di de cat céle evrope§tT maT vechi sint.» Dintr'a-
cestT dara GhetT calif au tost asiatici au esit §i DachiT Dunarii,
precum Stravon marturiséste. Insa acésta povéste trebue sä o
in taléga cititorTul nostru, precum cu sute de ani mai denainte
 CAP. V. PROLEGOMENA 75

de domnul Hs. sä fie fost, precum in capul ce urmaz5, qi maT

curat sa', va vidé.
Acéste dal% avum canna mai curat, i mai pre scurt avum
de zis pentru numele §i incepatura niamului Dachilor, iar5. acmu
vine randul, child §i cum sau inceput craiTa lor, pe pAmantul
Dachiii s5, aratam.

CAP. V.

Pentru creiiIa Dachilor, cull s'au ineeput, qi Cum au fost mai

denainte, deedt a o supune Romanii.

Vrand, ca pentru ce dinceput a Dachilor stapanire sa, scriem,

i gearnazi de dill a mai vechi §i mai noT istorici intorcand
fi rasturnând, nu altä, ce ca cum intr'un lavyrinth, (eäruTa nici
intratul nici qitul i sä poate afla) sa, fim intrat, ni s5. pare; cä
de vom chuta la ceT mai vechi, cat Taste latul §i lungul Oman-
tului, dela Dunare, dela mare niagra §i dela marea Caspiii in
sus spre ocheianul CrivAtului, trei numere mai de ob§te §i mai
de vestite afParn: a Schythii, carii tot supt un nume toate alalte
niamuri, carile pre pomenitul pämant au fa,cuit, cuprind. Dupa
acest nume printipal*, aflAin numele Sarmatilor, §i a Ghetilor. Deci *Mai de frunte
supt acéste trei numere de niamurT s'a cuprind DachiT, Gotthii,
Vandalii, Savromatil, §i alalte nenumarate, (carile nefäcand la lu-
crul nostru, pentru lungimé le trécem) niamuri, carile ElliniT
cu nume de VarvarT le porecliTa, iarä pre amänuntul, §i in fatA
depre numere §i de pre tari, pre carile lacuTa, §i depe furtuna,
care dupa vremi II muta, §i-T schimba, a le numara, §i adevärat
locurile lor §i stapanirile lor a insámna, precum de cuno§tinta
noasträ, (poate §i de a multora a altora) foarte departe sa ste
cu bunä voe marturisim. A§ijderé de vom da toatä credinta cestor
maT noi istorici, §i ales precum o zugravé§te Matthei Pretorie,
in Lum6 Gotthilor, créza-ne cititoriul nostru, ca in tot pomenitul
pamânt, nici un niam, nici un narod, nu putem afla, carile ince-
patura semintiii §i stapaniriT sale, dela Gotthi sa nu fie luat,
76 CARTA I

ei inpotrivä, nici un Gotth nu putem gäsi, carile in toate nému-

rile, si sernintiile sh nu sh amestece. C. scotind numai pre Uni,
(ce si pre acesté altii mal vechi sh vhd ca-1 améstech, precum
maT gos vom arAta) si pre Ghermani, toate stAphnirile si crhiile
acei parti de lume, intairi le face sarmatece, apoi pe Sarmati iT
face Gotthi; nici avem in ce sh vinuim cu acésta pe Pretorie,
clevréme ce viclem c i altiT din eel vechi, 1 i cu multul mai
de frunte scriitori, inteaceias pärere sh fie fost, i intai cu acestá
tablä, ne 'lash innainte Procopie Chesarlanul, carile supt numelo
Massaghetilor .si pre Uni cuprinzind, carte de räzboiul Gotthilor,
cap. 11 zice: «MassaghetiT, sau precum acmu le zicem UnT. Si
«in cap: 2, aceiTas chrti, GothiT, zice, VandaliT, Visegotthii §i Ghe-
«pidii tot de un ném si de o limb& sh, fie, si acestés mai dena-
«inte sä sh fie chemat Savromati, i Melanhlani, i peste Dungre
«cele dinceput deschlecAturT sh fie avut.»
Asijdere Alanil intre alalti varvari vestit in vitejie närod
(precum II mhrturiséste Dionysie), Procopie ii face Gotthi. Van
dalii (zice Carte de razboiul Vandalilor: 1, cap. 3) lácuitorii bhltil
Meotis, find asupriti de foame, luand in sotie pe Mani, niam
Gotthesc, s'au tras catril Ghermanii, carii astäzi IT chemárn Franchi,
pe apa Renului. Decat acesta mai vechiu Plinie acéstas socotelh
sh fie avut, maT sus am arhtat, unde zice «cs, toate niamurile
«Gbetilor lacuesc peste. Dunare spre campi. Decal Plinie inch,
«maT vechiu Stravon, carte 7 de Gheti zice : din potriva hota-
«ralor sau thrai phdurii Hertinii» (acésta phdure sh incépe dela
obarsiile Donului, i curmancl toath Ora rusasch, inträ in tara
lesasch, si hi Ghermaniia i tréce panh la muntiT Italiii) stand, apoi
au cuprins toti muntii pana in hotarale Dachiii, (Ta arnente ei
aicé vechiu numele Dachiii), i pänh la gurile Dunärii, i la apa
Nistrului cu Sarmatii annstecati au lácuit. De acesté mai pre
larg cauth la Sarnitie, carte 4, cap. 5. Asijderé Dail sau Davii,
din cariT sint Dacha', precum din roclul Ghetilor sh fie, Iustin
ai Trog mai sus au märturisit. Aé darh intr'atata de numere,
si de némuri zamintela, cum s'ar puté singurh a Dachilor sth-
panire dintr'altora a sh desparti, nu cu iusor lucru a II ni sh
pare. Pentru care lucru, noi ca nu nici in potrivnici ataté vechT
 CAP. V. PROLEGOMENA 77

si noT scriitorT, sä ne al-Ma'am, nici aCasta istorie in amestecatura

s
sa ca intr'un intunéric far% zare zachnd, nede§chisa §i neivitä
sa, o läsam. Ce de pre mijloc, §i mai fail grip, cale vom apuca,
§i peste tot, din socotélile tuturor ce am putut intelege, vom
arata; Tara, cititoriul totdéuna in giudecata a face slujba4 Taste.
Zicem dark precum staphnire Dachilor indoita. §i in doaa félTurT
sa fie lost, una care supt cel de oh§te a Ghetilor nume s'au fost
cuprinzind, §i nu numaT in DachiTa au fost stapanind, ce Inca
§i peste Duntire in Misia, §i pana, la Thrachiia s'au fost intinzind
(pre care stapanire A o fie de§chis Zamolschie filosoful, mai sus
am pomenit) §i aceia§ pre aceste locurT, pana la vremile luT Av-
gust Chesar, supt numele Ghetilor sa fie statut (precum maY pre
larg vom arata in capul ce urmaza, unde vom istorisi räzboaele
luT Avgust, §i a altor inparatT Romhne§tI, cu GhetiT) Tara altä stä-
ptinire sau craie a Dachilor au fost maT deosabit de alti GhetT,
§i maT cu hire§ nume de craiTa Dachilor, care au statut pana
la Ulpie Traian inparatul Romanilor, §i [Ana la Decheval craTul
Dachilor, pre carile TraTan hiruindu-1, §i omorandu-1, craiTa Da-
chilor cu totuluT tot s'au stâns, pre cum innainte la rAndul sat'
sä va vide. Decl stapiinire Ghetilor, Ma ce au fost maT de ob§te
pre ce vrérne incepatura sa fie luat, din scriitorT cu adevarat
nu putem a ne in§tiinta, fara cat la Irodot, cel mal vechTu dintre
EllinT scriitorT videm ca pomene§te, pentru lticuiré lor peste Du-
nare cu MisiT, §i cu Thrachii, dela carcle luand Evsevie: «ThrachiT,
zice, MisiT, Ghetii §i VevrichiT, o mina din nemurile sale trecand
la Asia, maT toga Vithynia au cuprins»; Tara aeasta, trecere a lor
la AsiTa, dupa, socotéla hronologhiculuT luT Calviz, sa sa, fie tam-
plat cu 563 de anT maT deninte de Domnul Hs. Nici maT mult
uitându-ne la cuvintele luT Matthei Pretorie, carile pre GotthiT saT
de pre vremile luT Sampson iT lunge§te, la randul istoriiT, carelo
noaa far& prepus ne poate sluji, ne intoarcern.
GbetiT ace§té intaTa§i data au vinit supt §tiinta Romanilor, pre
vreme când au fost consul 4pion, §i collega, adeca tovara§ luT
Stipion, Flaccus, pre carile Enias Sylvius il numé§te Fulvius
Flaccus: 132 de anT maY innainte de Domnul Hs: precum am §i
maT pomenit, §i acest Flac gonind din MesiTa pe Gheti, cu Du-
78 CARTE 1

nAré hotarale inpAraeiii Rornanilor au intArit, i macar ca. GhetiT

aceiTa duph acéia, sau DachiT, de multe ori in hotarAle Roma-
nilor nAbusiTa, Insä panA la vrémile lul Ulpie Traian, hotarul in-
pArMiil tot Dunaré au fost. Asé darA Flac hatmanul Romanilor
dohandind cetate Sardica, si din Misiia gonind pe GhetT peste
DunAre in Dachia: cel de obste nume a stApanirii Ghetilor s'au
curmat, i dupA acéTa asezindu-sä el dincoace de Dunare, cel
deosAbit nume a craiiT Dachilor au inceput, pentru a cAriTa oral
dela eel dinthi pan& la cel mai de pre urmA, acmii vom sA zi-
cern. Deci de toti craiT lor, supt hires numele Dachilor, numai
cinci sA pomenesc sA fie fost, (scrie Pret.orie), i cel dintal,
zice OA fie chemat Sarrulis, pre acestasi Iornand, carte: 2 pentru
Gotthi, 11 numéste Corrilus, si de dansul intr'acesta chip pome-
neste: «Corrilus zice, craiul Gotthilor stand la stApanire 40 de
«ani in DachiTa, niamulul sAu mai mare au lost. Daiia .zio cC
«veche, pre care acmit sA stie cA o in nAroadele Ghepidilor» ;
sAmaluiaste-sit acesta sA fie fost craTu Dachilor, pre vrAmile lui
Iulie Chesar. Al doil6 aü fost Varuista, (pre carile Iustin 11 chiamA
Varavista,) acesta intaTas (lath zic sA fie avut rAzboiti cu BastarniT
(precum din Iustin mai sus am pornenit) carii pre atunc6 intre
Nistru, si intre Prut au fost lAcuind. Dupa acéTa stApanind toati
Dachila cu prAzile sale adCsA Orale Romanilor depre Dunrire
strica, i multe tAlhusagurT i rAutAtT th,c6, (pentru care cautA la
Lum6 Gotthilor a luT Pretorie, carte 4. cap. 3 ca mai pre larg
vei Alla) inpotriva acCstuTa, Avgust ChesarT nu numaT indelungat
ce Inca foarte greu rAzboiu sä fie avut, pentru carile i Joan
Zonora: carte 10. cap. 27, supt numele Pannonilor, sa véde a po-
meni, unde zice: «Avgust ChesarT inpotriva Pannonilor, canT sine
«pre Mug& DalmaeiTa si pre lângä DunAre 1tcuitorI, singur cu
«capul stiu mergAnd, pana mai pre urmh indesindu-T cu rkboaele,
«multe 'Arcade acei OM, inpitratiii au suppus. Si Dion, carte
«55: si iarAs intr'acéias carte, cap: 32, Chesar zice, trimiOnd pre
«Crasus cu ostile in Machedonia, Thrachia si in Greciia, cu multe
«nTamurT, inulte razboae au avut, in a de pre urrna, pe unile
«11-au biruit, Tara pre allele li-au luat in supunere (apol adaoge), gi
«acele némuri maT de demult MesiT i Gheti s'au fost chemand,
 CAP. V. PlIOLEGOMENA 79

«Tara cu cursul vrernii unile dinteansele alte numeTe au luat.

«Aeasta a numerilor schimbare, precum pentru Dachi sä sa in
«talega, singur Zonara acolés cap: 37 märturiséste. Avgust zice,
«Inca traind, Dachil indemnand pe Savromati si pe alte niamuri
«Pannonicesti, sa radicasä, in potriva a carora Avgust au trimis
«pe Tiverie (carile mai pre urma' si la inparatie au statut) pen-
«tru ca sh-I potolesca.» Ca acéstési vei afla la Hronicul lui Tatitus,
carte : 2, cap: 62 : si 63.
Al treilé a Dachilor craiu, au fost Ghestiblind, de carile zice
Pretorie sa fie crait pe vr6mile lui Tiverie inparat, ce pentru
acestula lucruri cevas vrédnic de pomenire, noi la istorii a afla
n'am putut.
Al patrul6 craiu au fost Derleneu, carile au stricat ostile lui
Domitian, si pe Oppie Sabin, si pe Cornelie mai marile polcu-
rilor ce le chema pretoriane (adeca de curte) rau i-au batut; cauta
la Sfetonie : cap : 6. list: 788 : si la lornand carte 13: pentru
Gotthi list: 629. Dion istoricul carte 67 zice, ca acest razboiu
sa fie lost mai mare de cat toate razboaele, de cancl au statut
inparatiia Romanilor ; Tara pricina caci au fost acest razbolu a
Dachilor as6 de groznic o aratil Iulie Chesar, carte 39 si 40 :
pentru caci zice: «Dachii sint mai viteji de cat toti varvarii, si
«acesta nu numai CACI si cu sufletul si cu trupul sint oameni
«pro vartosT, ce Inca pentru caci ei nu cred precum moarté sil
«fie sfarsitul vietii, ce socotesc ca cum ar fi o trécere la alte la-
«casuri noaa.» Fost-au acesta razboiu pre la anul de la Hs: 81.
Acéstasi sa véde adeverind Tatitus in viata Agricolei, cap. 41:
unde zice: «Supt Dornetian Romanii multe razboae, ce toate fall
«naroc, au avut asupra Dachilor, caci ei totdéuna biruitori au fost.»
Asijderé pre la anul dela Domnul Hs: 94, Xifilin in Sinopsis,
luand dela Dion, carte: 66 : scrie: «precum Domitian au trimis
«cu ostile asupra lui Decheval (acesta-T al cincilé si eel mai depre
«urma a Dachilor craiu) pre un Idlian, ce viclesugul si mes-
«tersugurile lig Decheval au facut, ca macar ca Romanii sa vidó
«biruitori, inst deplin biruinta nu li-au dat, CACI taind copacii unii
«paduri, si lasind numai trupinile, le inbracast cu port 9i cu
 so CARTk I

aarme ostenesti, caril Romanii, oaste proaspätä parandu-li-sa, s'au

«parasit a-I goni, i s'au intorsu la tabara sa».
Iar a. de la Domnul I-Is : 96 Doinetian de ai saT ucis au perit
cu indAmnare inparAtésiT lul, pentru cacT Domitian avOnd in
gOnd a doa zi sa-si omoare i inparatésa, si pre altii cati-va din
sinatori, a tuturor acelora de merte orânduiti numere le insam-
nasa intr'un izvod; iara un copil din casa nestiind ce izvozel
Taste acela, nici de lucruri ca aceste tiind, luAndu-1 l'au fost pur-
tand pe amana, asupra caruia tomplându sa inparatésa a vini,
ei cunoscând din izvod, cc i sa gatéste, indata au dat stire ei
altora, cariT intr'ace primejdie plutiia, earl! cu totii radicându-sa,
Tara§ cu sfatul inparatésii rAdicara inparat pe Nerva; i pe Do-
metian ucisara in 18: a lui Septemvrie, dupa ce inparalisa an!:
15 si zile 5.
Nerva Inca fiind de vOrsta adOncilor hatrânela, i pentru ba-
trânete oare-cum ne pre bagb.ndu-I in sung, au socotit cA nice a
trai, nici a inpArAli, mult if va fi, pentru acéia suindu-sa in Capi-
tolin, cu mare glas, pre TraTan il face flexor fie suflet, Chesar,
Tribun, i lui mostenitoriu, si trAind in inparatie (pre cum din
epistola lui Phnie celui thnar sa dovedéste) l_an i luni 4: zile 9:
au murit let 98: Ghenar: 27. DupA dânsul au statut Ulpie Tra_
Tan, priimitul fiCor a lui Nerva.
Aceste dara precht am putut mai pre scurt pentru patru crai
a Dachilor mai innainte stAphnitori, si de incepatura craii1 lui De-
cheval, acésta a zice avum, Tara rândul poftéste ca iaras asé pre
scurt de acest Decheval, si de vinire lui Ulpie Traian cu ()stile
asupra lui, si de stingeré crtiii Dachilor sa cAutAm.

CAP. VI.

Pentru oVenire fat Tralan inpdrat asupra lu Decheval Crahd

Dachilor, gi, de dezradicinare lor.

Al cincilé, i eel mai de pre urmA a Dachilor craiu au fost

arté Decheval, (acestuTas Iornand IT qice Diurpanis) om nu numai
Iornaud.
pentru
Cap.13.List.639. In lucrurile ostenesti pre vârtos, ce Inca si la minte pré ascu-
 CAP. Vt. PROLEGOMENA. 81

sit, i plin de mestersuguri, acesta cu mare rusiné Romanilor,

pana, intr'atata puterile Dachiii adaosésa, cat si o suma de bani
in chip si de dajde, si de (Tar, in toti anil de la camara inparatiif
lua, dupa tocmala ce facusa cu Domitian, precum Dion istoric *Dion. Carté 68.
marturiséste. Ad RomaniT vrand nevrand cu banii sai pre Decheval
din zi in zi 1nbocatindu-1, el in putdre marindu-sa, alte razboae inca
mai gréle, si Inca mai groznice asupra Romanilor gala, asupra
caruia sculandu-sh TraTan ca razboin, l'au batut, si tot niamul Da-
chilor din Dachia au stärpit, (precum innainte la viata lui Traian
pre larg vom arata). fara dupa, peiré lui Domitian si a lui Nerva,
stand la imparatiTa Ramului Ulpie TraTan, inthias data au pus
in gand pentru ca sa rascumpere de la Dachi rusiné i ocara,
care de cate-va off o patisa, i asé asezind intaT lucrurile Pu-
blicaT, i intorcand pre slujitori Tara§ la invätatura i orandiffala
ostil ca mai denainte, indata au dat raspuns Dachilor, ca pentru
banii ce cerd, le va da arme. Dela Dion istoricul (carile lucrurile
acelor vrerni pre amanuntul au scris) ne instiintarn, precum Traian Ilion. Cartã 68.
§i alte razboae foarte vrajmase, i NUM' foarte cu multa varsare
de singe sa fie avut, macar ca in toate narocul biruintiT tot la
Romani au fost. Deci batala dintaln, precum sa sa fie tamphit
pre la anul dela Hs: 101: socotéste Calviz in Hronologhicul säu
la acela an. (Aid.: iubite cititoriule not vrand numai pentru De-
cheval sa aratam, precum el au fost cel mai pre urrna a Da.
chilor craiu, pentru razboaele lui Traian cu dansul pre scurt po-
menim, Tara mai pre larg vet vidó unde va vini randul istoriii
la viata lut Traian,) intr'acel dara dintai razbolu, macar ca Dachil
fura, biruit, insa si din oasté Romanilor foarte multi au picat,
Tara eel' raniV atata au fost de mulV, cat la apothecari, si la ti-
rulici, ne mat ramaind panzatinl, s'au scos TraTan m6sele, ser-
vetele si nafrämile, i li-au dat sa fie pentru legaturile ranelor
slujitoresti. Asé in razboTul cel dintaTu cu mare vredniciia lui
TraTan, i cu barbatiia Romanilor, pierzind Decheval razboTul,
i-aa cautat a da dos, insa nu asé de tot sfarmat i razbatut find.
Dupa ce s'au tras supt cetaté scaunului sAu, Zamoghetusa, iaras
s'au strans ostile ce sa inprastiiase, i tocmindu-si oamenii Tara
 82 CARTE 1

au stAtut la bAtae de iznoavh. Ce nici Tralan mai lénis de cat ne-

prilatenul fiind, tot in urmh gonindu-1, Iar i-au dat rAzboiu vrAj-
may, ca i dintai; insh närocul Romanilor slujind, iarh rhmash.
Decheval biruit. Deci Decheval (precum zice Dion inteacelas loc)
vAzindu-sh si din arme, si din puteri mai kips, au poftit pace,
chruia Traian foarte pre lesne 1-au dat-o, cu acéste tocrnéle: ca
priiati(ni)lor Romanilor priTatin, si nepriiatinilor nepriiatin sh fie.
Rion. Carte 68,
Plinio, earth 10.
Asijdere ca sh rAzsipasch cetatile, carile pre la hotarAle Dachiii,
Epistola so. zo- pentru inthritura fAcush. Inteacesta chip, Traian, (precum si Dion
norh, earth 11
esp. 21.
§i Zonorà pomenéste) dobandind biruinta si pace cu désila,
duph voia lui sh priimasch asuprindu-1, luat-au cu sine si pre
solil lui Decheval, si la Roma cu mare triumf, i laudh intorcan-
du. WA, senatul Romanilor l'au numit DAtanul. Insh pentru nestaré
la cuvant a luT Decheval, i pentru amagiturile ce inbla sh fach,
nu multh vréme au putut a sh sthrui ace pace; chci indath ce s'au
intors Traian cu ()stile, Decheval macar eh aiavia asupra Roma-
nilor oaste sh rAdice nu indrAzniia, insh pre Iazighi, 0 pre Meta-
nasti, carii era din priTatinii Romani lor, si dela Tisa in sus
spre Buda lAcuia, cu adése prAzi a-I chlca, nu sh phräsiia. Cu
care pricinh aprinzindu-sh Traian de manie, de iznoavh asupra
Dachilor armele s'au clAtit. Inteacé cale cu mestersugurile
mhistriile lui Decheval, nu putine, niei iusóre primejdii au vinit
la capul lui Traian, ce cu chivernisala ce fAcé, si cu stiinta a
purta oLI, toate mestersugurile lui Decheval in zhdar scotind,
din toate primejdiile ferit au fost. Decheval vAzind ch nici cu
viclesugul, nici cu armele va puté sta inpotriva lui Traian, inch
mai de mare viclesug, i Mutate s'au apucat, i iarAsi s'au fAcut
eh sh va pleca lui Traian, insh de-i va triméte pe Longhin su-
tasul, (carile carma ostii purta, i toate lucrurile lui Traian duph.
vrére le pliniia), pentru ca cu dansul sh vorovasch pentru pace.
Pre acesta Traian la dansul duph pofta lui trimitindu-1, el indath
au poroncit de l'au legat, I cu multe munci chznindu-1, pang
mai pre urmh l'au i omorat. De achruia patimh instiintindu-sh
Traian, mai mult de durére inimii ce trAgC, cad pierdush om
vrednic ca acela, de manie infocandu-sh toath socotéla s'au pus,
ea si pe Decheval, i peste tot nemul Dachilor, ases din temelie
 at,. VI. PROLEGOMENA 8'3

sa-i razstoarne, §i pentru un Roman, pre toti Dacbil st-I prapt-

diasct; insit puind lucrul la sfat, vide TraTan, ca lucrul a§é dupa
pofta lui a sit isprgvi, nici pre lesne, nici fart primejdie poate fi,
de care lucru ales-au ca mai fArtt grija, §i mai pe 'ncet de ace trébt
sa sa apuce. i a§é intr'acé vara, la anul de la Domnul Hs: 104
(Dion, carte 68, Plinie carte: 8) au statut de au facut pod de
piatra peste Dunare, (care pod ce fen de zidire au avut, cautt
mai innainte la randul stu), gttind dart Traian podul peste Du-
ntre la anul : 105: au trecut cu o§tile din Misiia in Dachila, §i
drept spre apa SarghatiT au purces, unde §i Decheval toate pu-
terile strangândull, cu mare indrAzniala Ii a§tepta, ce pohArnit
narocul Jul Decheval, Iara§ déde biruinta Romanilor §i dé triia
cart. Decheval vazindu-§1 oamenii rtzsipitl, §i in toate partile
§phreuiti, de toga, nedéjdé lasindu-sà, pentru ca st nu cada viu
la mâna lui Traian, singur §ie §-au facut moarte. Tralan dupt
izbAnda minunata ca acésta, inthiu cetaté Zarmizoghetusa, scaunul
lui Decheval apucând, (pre acésta mai apoi au numit-o de pe
numele stu Ulpia TraTana) apoi abatând din matca sa apa Sar-
ghetii, i-au aflat toata avutiia, care nenumtrath era, §i o zidist
Decheval in fundul apii. Deciia, precum märturisé§te din Dion,
§i dintealtiT Bonfin, de§ertând Dachia de toate puterile §i a§é§
de tot istovind-o, au facut-o provintie; §i inplând'o de cetatenT, §i
de osta§i viterani (ace§té era cum sint oturacil la Turd) cu ce-
tatT §i en ora§e au inthrit-o, precum maT innainte vom aduee
toate a tuturor marturiile, carii intr'un glas intaresc: precum
Dachia toata s'au desetlecat cu Romani. fart raint§ita Dachilor
chti scapasa din o§tCriT, §i alta prostime, pre top Out la unul,
precum st-T fie trecut maT spre fundurile tarai ungure§ti, scrie
Ion Sambutie, in adaosul istorii ungure§ti: list: 807: care apoT
la istoricii grece§ti, Zonart §i Chedrinos iproci, s'au numit Pano-
Dachia, adect Dachila de sus; pentru adasta cauta §i Dion, Ev- E* Toni
tropie, Xifilin, Avreleus Victor, Boutin, Leunclavie, §i top alalti Tiverie.
maT noT scriitorT, cariT dupt eel batrâni urmaza. AvrelleVietor in
Breviar, cap. 18.
 CARTE A DOA.
Care arati eoreniia niamului Romanilor, precum din Ellinii Troa-
deni sä trage, §i de ineepitura inpfiratiii lor dela Remus §1
Romulus. A§ijdere pre seurt insämniazä, precum Romitnii din
Dae Ma, earil astizi sint Moldovenii, Muntenii §i Araelenii, sint
din niamul. lor hiri§i Romani de la Italia, de Traian inpärat
pre aceste locuri adu§1.

PROIMION.
CAPUL I.

Pentru nemul Romani lor, din eine §i de uncle sd tray e/ din

ineepdtura bor.

Zic batrânii, mai maril nostri a intalep6uni1 Tubitori, ca. cine-va

bun, si cinste§ a sä face, a nevointiT si a bunatäti marii lucru
iaste; Tara din bun ndrn si cinste§ parinti a sa naste, si din vita
de närod vestit si laudat a sa, trage, a närocului, (sau precum,
cu crestinesc euvant trehue sa intelégem) a dumnazaestii oran-
duiale Taste, §i adevarat clara, ca, nu putina cinste, nici plecat
name intre muritori, sa Focotéste si sä créde a fi, vechirné nia-
86 CARTA II

muluT, multimó icoanelor mo01or ¢i strAmo01or, vestit §i lAudat

prin multe vacuri niamul incepAtorilor, §i maT marilor sal, pentru
carel, §i cu care pricina, intre niamurile §i limbile lumil mare
deosAbire §i rAzlAtire sa face; §i unii din bun niam, sau de buna
na§tere, Tara altiT pro§ti §i varvari au luat a sA chema, cä de
amentrelé pre singur drumul i cursul firii, precurn Taste dé-dreptul
de vom socoti, (osAbind pre ceiia, pre °aril veónica dumnaza-
Tascd, cAtre némul muritorilor dragoste, prin sfantul, §i dumna-
zaescul cuvant i-au zAmislit, §i prin feredeul daruluT sAu, de mo-
jiciia, §i prostimea tArniT §i a tiniT stricate spalându-T, TarA§i de iz-
neva i-au nAscut, §i i-au prefAcut), tot1 lAcuitorii lumiT (dupa ade-
verinta svintelor scrisori) toate niamurile el, precum EllinT aé
varvari, precum Romani a§é Mari; toate §i cu totiT tot dintr'un
niam dintr'o incepatura de tArna, totl dintr'un pArinte putre-
zitoriu, toti vechi §i in singile putregiunii una sint ; §i a§é
nici ar maT aye pentru ce sã sl mai infle tArna asupra lu
tuluT,§i tina asupra gunoluluT ; nice vechimé asupra noimei
capul §-ar rAdica; nici fiii, §i nepotii pre parintiT i mo0I sal
de pro§tT T-ar rade sau de varvarT i-ar batkocuri. Acesta darA
§i intr'acesta chip find jghTabul, §i rAul curgeriT firii, aTavé Taste,
ca. de Taste vre un niam mai mult de cat altele sa sA cinstéscA,
sau de mare nume ci pret sA sA OA, nu numal singurA vechimé
luT, nu numal multime i 14imé luT in toatA, sau in cé maT
mult5, §i maT mare a rAtunzélii pAmantuluT parte destulA Taste
(cA ace de ar fi, cine din némuri cu TAtariT pentru acésta s'ar
puté certa? sau care din inpAratil, inpArAtii §i vechimeT lor
s'ar alAtura ? sau macar cat de departe a apropiia s'ar puté),
ce Inca spre agonisita acestuTa titul, mai trebuesc bunAtAtile
obicéTnice, cunoctinta cinstii §i nevointa spre &Ansa; invAtAturile,
§i vredniciile, carele singure numai céle próste §i varvare obi-
Ma a schimba §i a strAmuta pot, 0 din varvari Ellini, din pa-
ganT Romani, aT preface me§ter§ugul §i mijlocile, aratA. Pentru
care Socrat filosoful adevArat filosofécte zicand: cA nu ellin Taste
cela ce in Ellada trAecte, ce cela ce obicéile céle bune c i cinstece
a Ellinilor au invAtat, 0 le face. Cu acésté deal, cinii, ci istru-
menturT ElliniT de cat toate a lumeT niamurT mal inainte slujindu-sA,
 CAP. II. PROLEGOMENA 87

si numele. a némuluT acelui mai de buna, nastere s-au agonisit,

si slavil a toata, cinsté, si invataturii singuri, si mai vechT, au
esit stäpanitori si mostenitori.
Acéstä socotéth, adevarata si MIA colachie* de la noi sa fie * liugnOre

zisa, agiutorésti-ne Plutarh vestitul in Roma filosof, si istoric,

acaruTa cuvinte aceste sint: «Titeron dupa ce mergand in Gretia,
«cei de irunte si alesi filosofT si ritori ascultase, si cu totului tot,
«pentru ca sa A, informaluTasca, si din ce era sti. A mute, pre sama
«lor sti, dedése. Apoi de acolo intorcandu-sä la Roma, si innainte luT
«Apollonie Mi Ion, in limba elliniasca oralde facand, inteatata mi-
«nune, si mirare au chzut eel ce-1 auzisä, cat sa fie zis Apollonie,
«precum IT Taste jéle eh véde invätäturile si voroava frumoasa
«care numai Grecilor era lásata, prin Titeron la Romani adusä.»
Iarg Titeron singur scrie in cuvantul la Brutus, pre cum la Athina
margand, dela un Antioh marele filosof, invacatura sa Tie luat,
cu a cui dascalie nu numal mai desteptat, de cum era inthiu,
ce asés mai de tot si tot mutat sa fie fost din celé ce fusése,
si pentru acéTa, intr'alt loc zice, si mai pre larg, ca ce au Ro-
manii, tot dela Ellini sa. fie luat, si pentru toate lor le sint da-
toll'. Caute cititorlul nostru la Busbecvie scriitoriu niamc in Epis-
toliia care Taste indemnatoaré crestinilor, a acolo ca acesté va
afla de o forma, si asémené cu acéslé, de cat carile pentru GrecT,
si pentru GreVa nici Grecul in Gretia pentru movie sa mai drept,
si mai adevarat a scrie si a lauda, ar fi putut.

CAP. II.

Aratd-sci evghenia, 0, sliivit niamul i nurnele Ellinilor.

Pentru niamul, si nume Ellinilor, (cariT maT cu vechiu nume

Grechi sail GrecT sä chema) din cé dintal incepätura de am sta sä
zicem, nici noaa vrémé de scris, nici cititorTulul de citit T-ar a-
giunge, pentru care nu la unul, sau la altul din scriitorT il tri-
mitem, ce la sute si mii, carii de Greci si de minunate lucrurile
lor in scrisorile sale au läsat ; Tara, noi pre scull (cat adeca la
 88 CARTA II

tréba lucrului nostru de agiuns a face socotim) i putinéle voni

insämna, din carile céle mai multe cum si cat vor fi fost, pre
zi cito are lesne Taste fiete-cui a cunoaste, precum sd, zice adagheul * de pre
unghe leului: adecd vddind unghé leului, ce -Gard sä fie leul pop' so-
coti. A1é dart niamul acesta:a Ellinilor, vrédniciilor, inväVäturilor, si
intdlepciunilor sale aläturand armele, vitejiile, si mdrimé sufletuluT,
cu biruintele nu mai putin de cat cu invAdturile, prin toate pärtile
lumil au pdtruns, i toate unghiurile ei au strdbatut si pänä inteatata
vésté i lauda numelui lor, inimile a tuturor muritorilor au -vincit,
5icu biruinta armelor cerbicé plecându-le, manule li-au legat,
cat si cel mai varvar de cat varvarii ném a Schythilor, i cu
dânsii toate limbile inpreund cinsté numelui, slava némului,
lauda armelor nu li-au tAgAduit: ce cu totii acéstä protie (adecd
locul cel mai de cinste) lor au dat. ACastas varvaril vécilor a-
cestora, i intai mare si puternic niamul Othmanilor, si astd-zi
mdrturisesc. Ce cuvantul strangand, in scurt sd zicem, i sä po-
menim biruiMele lor in toatd, lumia, precum Dionisie Vacchos au
pus stalpii i enchiul armelor sale in ostroavele ochianuluT
despre rdzsdrit: Iraclis in margile pamântului despre apus; dru
mul luT Ahilevs pand la pustiile Schythiii, spre miazd noapte
pLind la Nistru, pänd unde adecd pe acélé vrémi aye pe cine
birui, si intr'acui cap main, sä-$ puia. Tacem a zice pentru
Alexandru marele Machedon, carile nu numai cat pdnd la Per-
sida, si la India pe urmele lui Dionysos mergand, nenumd-
rate, si de abia cu auzir6 numelui altora stiute näroade, supt
sabiTa sa au plecat; ce incd i cu vânturile si nasipurile Africdi
luptandu-sä, in pustiile Lyviii au pätruns, i pand la Amon si
Mntana ce-i zic a soarelui au agiuns; i incd fuTtuna-i ré de n'ar
fi zavistuit norocu lui bun, si caphtul cararilor lui Iraclis ar fi
väzut, i cu vérvul sulitii marginile rdzsdritului, si a apusului ar
fi inpreunat. Pardsim a insärnna a Ellinilor in Evropa, Asia si
Africa shläsluiri, si in toate a lumii pärti puneri de temelii de
truq, de inparatii si de minunate ceta0, carele pia numär nici
sfarsit au, ce s. zicem: c dupa ce slava si cinsté in nume, in
niam, si in chipuri, i persoane de toatä lauda iroiascd 1 i vite-
jascd, peste tot pämantul s'au samanat, sdit i intemeiat; ca
 CAP. IT. PROLEGOMENA 89

cum de acésté stui, ingretosindu-sa, aciaias vésté i lauda. in

stélele ceriului s-au infipt, in fundurile marilor s-au slobozit, ei
supt tartarurile pamântului s-au coborat, in planetele, i alalte ne-
elatite a le ceriului stéle, numerele mai marilor sai suindu-s, in
putérile stihiilor asazindu-s, de uncle toate limbile numele
inchinaciuné Dumnazailor sai in Apollon , Isidis, Aris, Er-
mis, Zevs, Afrodittis, i Cronos, (carele sint numerele a septe
planete si a sépte zile intr'o saptarnana), asé in Posidon Durn-
nazaul marii, in Ifestos Dumnazaul focului, in Pallas Dumnazaoae
stiintilor, in Muse Dumnazéele muzichi i stihurilor; in Aris Dum-
nazaul razboaelor, in Ermis Dumnazaul cuvântului, in Zevs Dumna-
zaul fulgerulul si a toata clatire de sus, in Afroditii in Dumnazaoae
frumsételor, in Cronos Dumnazaul innaltimei, si in Isidis Duro -
nazAoae fiCoriii si a curateniii. Acekte i altii multi nenumarati
ca aceste, nu ca doara, dupa basnele poeticilor, Dumnazal
Dumnazée adevärate i nemuritori au fost, ce dupa socotéla
filosofilor oameni din oameni näscuti vi muritori fiind, vréd-
nicele lor fapte i invataturi, pana intr'atata i-au suit si i-au
einstit, cat cei mai pre urma, in loc de Dumnazai i-au cinstit,
si cu laude véénice, si pre dansiT, si pre numerele lor, ea pre niste
Dumnazai nemuritori, i-au läudat, i i au cinstit; Tara amintrilé si
némul lor din Greel, i ara lor Gretia, toti o ii marturisescu.
Deci dupa atata véste in toata lumé slavita, atata numele némului
lor s-au evghenisit, cat in urechile tuturor muritorilor primit au
fost cuvantul, carile pentru dânsii s zice, tot carile nu Taste
Ellin, varvar iaste. Dupd acesta, i dintr'acesta niam a Ellinilor
sint fi sa trag vestitii si a toata lumé biruitoril Romani, precum
putin mai innainte vom arata; insa pentru ca mai desealcit, si
mai netéda sã dam istorila incepaturii niamului lor, poftim pre
eititoriul nostru, putin oarece sa ne fie cu ingaduinta , si va-
zind ca mai mult de eat s'ar eade cuvantul din calla sa abatem,
adeca cu multul mai denainte istoriia apucand si mai vechi
vremi pomenindu-i, sa nu sa, otitrasea, cad pre cat prin putinta
noastra va fi i cuvantul mai scurt, i istoriia mai deschisa de-
nainte privélilor a i-o pune in tot chipul vom sili.
90 CARTE II

CAP. III.

Aratei-sa fetrdle Ellinilor cite mca vestile.

Pre vremile céle maT denainte de vestit razboTul i prapädeniia

Troadel, toata a Ellinilor sementie in multe 5,rT si inparaciT sa
inpartiTa, i uniT in Evropa, Tara alOi in Asia stapaniTa. Insa intre
alalte mai vestite si mai puternice era in Asia Troia, cestó cu un
nume maT de obste El lint, Tara cila Toni sä cherna: insa tot un
ném i o limba era, precum Troadénii, asé Elladenil; numaT eel
din Asia, cu alalte rilamurT de acéla parte, Tara cesti din Evropa
cu ale sale dincoace sa insoliTa; i macar cä de multe off, i intre
sine unit cu alalV marT, i groznice rázboae facé, insa &and vré
o nevoTa de afara, le viniTa, eines cu sotiile, si cu partile sale
sa, tine, i unul pre alaltul sa aglutoriTa. Catra cesti despre Ev-
ropa sä numara i ostroavele, carile sint in mare Mesoghia (sau
precum la noT cu mai stiute nume sä chérna Mare Alba) precu-
mu-T Critul, Rodosul, Chyprul, Cortira, Zachinthul, Sichilia, Sardia,
Corsica, Sacazul, Mitilinul, Anclrosul, Coul, i alalte ostroave, ce
sä chema a Chicladelor, cu céle mai manunte, acarora nume nu
le maT pomenim. Asijderé la uscat Poloponisul (cariTa acma ii
zicem Morea), Attica, Thettalia, Machedonia, amândoaâ Epirile, ei
pana in capatul ItaliiT (care mal pre urm i acéTa toata la trupul
inparatiil grecesti s'au alaturat, i Gretia mare s'au numit), ei
in hotarale Thrachia despre Dunare, i despre Mare Magi* si
Inca si pana Hersonisul Tavric, (acesta-T Crâmul) toate acésté
Ort ElliniT le obladdia, si in multe DomniT i inparatiT marl si
tarT sä deosabiTa, in care chip prin rnulte vacurT au trait, si eines
in partile sale au stapanit.

CAP. IV.

Aratci-sci pricina rcizbauluT i a pthpeideniii Troadii.

Pre la anul maT denainte de intruparé Cu vântuldi i FiTuluT

luT Dumnazau : 1193: Tarä dela zidiré lumiT: 4313: mare parjol
 CAP. 117. PROLEGOMENA 91

de zarva, §i nepotolita galcévh, s'au acitat intro Gred Troadéni

§i ElladénT, a cariia dintai pricina, precum scrie din Omir Dio-
nysiodot, cu patruzeci de ani mai denainte Iraclis (sau precum Dionyssiodot
din Omir.
i-au mutat numele Latina Hercules) mai avusése razboiu cu Troa-
dénii, §i cetate Troada izbandind pre inpäratul lor, pre Laome -
dont inca omorase qi fara,' sama de Troadéni robind, i-au dus
cu sine la Ispanie §i in Frantia, unde precum vor unii istorici,
cu dan§ii au zidit cetaté Alexia, Tara dupa ce s'au dus Iraclis,
fiéorul4lui Laomedont Priam Tara§ strangandu-§ tara, §i oamenii
razsipiti prin vrémé acelor: 40: de aui ranele acelor räutati, a lui
Iraclis vindecandu-§, §i inparätia la statul puterii coT dintai du-
candu-§, socoti ca precum prada taralor sale a§é moarté Wa-
ne-gm de la Elladéni i§ va puté rascumpara §i mai cu asupra.
Deci Priam, precum zisem, intramandu-§ puterile (precum Tara§
din Omiros scrie §i Pavsanie) 4 tocmi o§tile, 4 intari cetatile, Pareanie din
Omir.
§i toate locurile stapanirii sale, trimisa pre unul din Domnii sai
ce-1 chema Antenor la Ellada, unde acmu stapaniia Menelaos
fratele lui Agamenon fióorul lul Plistinis, nepotul lui Atreu in-
paratului Misiinilor, barbatul Elenii acei frumoase, pentru ca sä
eara audecata, §i sa afle dreptate, pentru oasté care far' nici o
cale radicase Iraclis asupra inparatiilor: §i dui:A ce atata paguba
§i stricaciune facusä, Inca, §i pre tata-situ Laomedont omorase.
Deci Antenor la Ellada cu soliia viind, Grecii de acolo nici un
raspuns curat dandu-T, fàrä nici o isprava aliasa, l'au pornit in-
napoi: carile viind, §i spuind inparatului WI de nebagaré in sama
a Grecilor de la Evropa, Priam 'Inca intr'atata calcare de cinste
pusä, §i in battocura luat vazindu-sa, acésté toate, §i céle mai
denainte patite cu fierul §i cu mama, s. i le rasplatiasca au so-
cotit; §i a§é gatind cate-va corabii cu caste, §i altele ce o§ténilor
trebuesc, trimasa pre Mill sail pre Alexandru Paris, asupra El-
ladii poroncindu-T, ca off cu sila, ori cu in§Claciune, on cu ce
alt chip mama §i vremé i-ar da, vre o stricaoune §i paguba El-
ladenilor sä faca; in scurt sä zicem, Alexandru trecand cu va-
sele in partile Evropil, socoti ca mai pre lesne va strica Ella-
dénilor cu vr'un vicle§ug, de cat cu razboTul. Deci cu in§elaciune
a§é rapind pre Eleni, Doamna lui Menelau, au fugit cu &Ansa
92 CARTE H

intATu la Eghypet, pentru ca sii-§ plarzä urma, apoT la Ora sa. Era
dara Eleni fata. lul Tindar sthpanitorTul Spartanilor, §i maT ghiz-
day& de ctit toate muerile Oretiil, ca care protivnicä nu era.

CAP. V.

Aratei-sei *aid i voevozii a eimbe peirtilor elline0L

Dup5, ce Alexandru Paris au rapit pe Eleni, i au fugit cu

&Ansa la Troada, precum zisArn, iarà Menelaos déde Oire la top
stApa,nitoriT i Dornnii Gretiii de tamplaré ce i-au vinit, §i de
ocara, care i-au Mcut Paris, poftindu-T §i invitându-T pre top la
izbilnda; arAtandu-le cá aCasta rusine nu numaT a luT, ce de ob§te
a tuturor Taste, §i cu totiT innainte Troadénilor §i a toat5 lumé
ru§inap, §i batkocurip vor rämtiné, de nu sà vor scula sA-§ ras-
cumpere necinst6. Acésta auzind cu topT indath eine§ de pré
la locurile sale sculându-sg, pentru ca sá sä sfatuTascä, la cetatC
Avlida, cu totiT, la zi data, s'au adunat: unde multe sfaturi, §i intr'o
parte, §i intealtä zbátându-sA, ptina' la anul s'au traganat alesul
lucruluT; cad era unit caril socotiia, ca pentru o muiare n'ar
trebui sä s fac5. atAta värsare de singe, i zarva., §i rasipa intre
inpärAiT marl §i vicine ca acClé: ce cu alt mijloc s poata in-
toarce pe Eleni innapoi, clAnd maT mult vina bärbatuluT el, do
cat luT Alexandru Paris, zicand : cà acesta de §'ar fi plzit muTare
si muTare de s-ar fi ferit cinsté, Paris cum sa o fure §i sA o ra-
pasca n'ar fi avut ; Tad, altiT emit parte luT Menelaos tiné, sfd-
tuia crt ori in ce chip tânplaré acésta ar fi fost, r4ne §i ne-
cinsté tot cade asupra tuturor, §i inc5, maT mare va II, când ne-
räscumpärath. lAsind-o, TroadéniT sa vor lauda de biruitorT §i
ingrozitori Elladénilor. Si aé acestora sfat alegindu-sa, pana mai
pre urma cu totiT la un cuvânt §i Wand viind, au ales, §i cu tart
giurarnânturi no intarit, ca cu toil cu toate puterile sale scu-
lându-sA, sau cu topT Ora la unul sa pTara, sau ru§iné i ocara,
care ii s'au Mcut, sa-§T rasplatiascii, §i pe Troada atocma CU pti-
mântul räzsipind-o, nicT un Troadén viu s nu las& De alta parte
 CAP. V. PROLEGOMENA 93

TroadeniT Inca socotind lucrul la ceva sa vie, cu totil adunandu-sti,

multe sfaturi i lucruri clatiia, i sa. chibzuia, cum vor puté
purcede spre lucrurile, ce s'au inceput: insa cu totiT intr'un sfat
si intr'o inima era, ca oft ce rau s'ar tampla sa le viTa la cap,
pentru vola luT Alexandru Paris, cu draga inima sa-1 priimasca,
sipana la unul de vor ramane, sau sä moar, sau sa izban-
dIasca, iara vii pre Eleni sa nu dé. Din Domnii Troadénilor
doT numaT sta inpotriva sfatuluT acestula, Antenor i Eneas,
carii sau cu mazda agiunsi fiind dela Menelaos, sau cu mai
bune capete, i cu mai Copp crieri slujindu-sä de cat alalti,
in tot chipul i neparasit indemna i sfatuia, de arme si de
razboiu. cu alaIT GrecT sa, nu sa apuce, nici pre frumséte
uniT mueri sa schimbe dragoste fratascä i megiesasca, si mai
pre urma, pentru un lucru ca acesta de nimicti, intr'âmbe par-
tile mare moarte, amânduror inpäratiilor de plans si de olecait
sfärmare i razsipa, i pana in ce de apoi i cetatii rasturnare
et inparatiii lor CC de pre urma prapadenie sa nu vie. Ce sfa-
turile aceste sanatoase acestor doi Domni innainte frumsetii
mueresti, nici cum sporiTa : ca lui Paris mai cu Tusor, si mai pre
lesne fara inpartitie, frà mosie, i ases MLA viata ii pare a ti,
de cat fara privala frumsételor si deck manghiere ochilor si a
cositelor IleniT. Si asé si TroadeniT rumpsera sfatul, ca cu mana
intearmata, i cu piept inplatosat, precum sa sprejinesca, asé sa
faca toata lovitura, i ruptura de groznica moarte aducatoare.
Deci a Grecilor de la Evropa eel mai de frunte si mai alesi de
oaste purtatori au fost Agamenon (pre carile cu slatul de obste
l'au ales sa fie poroncitoriu i inparat peste toate ostile), Me-
nelaos, Nestor, Palamidis, Ulisis, Diomidis, Aiaxi Telamenenul, si
alt Aiaxi Docrenul, Ahileus i Patroclos. Tara a Grecilor dela
Asia, Priam stapanitoriul Troii, Ector, Deifovos, Memnon fieorul
lui Tithon, Telefos i Elenos; Yard alalt1 a doa si a triTa spiä
multi au fost, a carora izvod, de multime cuvantului ferindu-ne,
nu-1 aducem.
 94 CARTA II

CAP. VI.

Bdtaia a tuturor Ellinilor la Troacla, $ rdzsipa a

La anul mai denainte de Domnul Hs: 1194, I'm% de la Adam 4314,
Ellinil evropéni, precum pomenim, de toate ciniile eke la oasté si
de pre mare si de pre uscat trebuesc, gätind, Agamemnon cu toate
ostile in vase intr5nd, au trecut la Asia, si la uscat esind, cu vrkjmasä
nAval5 cetaté Troadei au incungiurat, si a o bate au inceput, si farä
räzsuflu, prin vréme a zéce ani, multe rilzboae, si omorhri groznice,
dintr'âmbe partile s'au facut, vartos batându-s6; si nici putérilor,
nici vietii crutind : Elladenii pentru ca si paguba, si rusiné s5,-si
rAscumpere, si cu al shu inca, si a altora sa. 'la; Tara Troadénii
si dobAnda s5, nu dé, si al säu sA-si ferescä nerápit si nepa-
dat. AO necontenit Tama si vara zéce ani, precum am zis, lup-
ttindu-sa,, si cu fella de fern' de morti groznice omorânclu-s5,, si
sAvarsindu-s5,, precum unit din istorici, si ales Dionisiodot zice,
el inteacestä Wala dintr'amtaidoa5, pärtile ca la o sut . si eine-
sprezéce sute de miT de oameni sa, fie perit; decl pAna' maT pre
urm5, ElladeniT sau cu putéré armelor, saa precum vor alti i-
storici, cu viclesugul si vânzare lui Antenor si a lui Eneas, au
ilzbit pre Troadéni, si au dobAndit cetaté; si intrând in lontru,
pre chti au mai aflat vii, pre toti supt sabie i-au pus, nicl unuia
crutind; Mil, numal pricinil a atAta r6utate Elénii, si lui Antenor,
si lui Enias; pre caril 1-au slobozit, si li-au dat voe cu toata, casa
si familiia lor, incAtro li va fi voia, fár 5. nici o bantuial5, sä se
dud,. Pentru care lucru s'au crezut la ceI mai multi, precum cu
* vinzare. a lor prodosie * si viclesug s'a s5, fill, fAcut cale nepriiatinilor, si
s5, fie dobândit cetaté; macar c5, sint alti istorici mil de acest
nume pre Antenor, si pe Enias vor s'a. curatasca,, zichnd, c5, El-
ladénii stiindu4 c6, aces-Le dinceputul sfatului, si a räzboiulul,
totdéuna au fost sfatuind s6, nu sä apuce de galeav5,, ce s5. de
pe Eleni bArbatului ei, si precum ph'n5, mai pre urmh Evropénii
vor fi biruitori, si Troadénii cu Eléni, si cetaté si inphiltiia
isi vor piarde, care s'au si tamplat. *i. pentru acest a lor ince-
 CAP. VII. PROLEGOMENA 95

leptesc sfat, §i intriagA socotélA, sl-T fie crutat, §i cu totul al lor,

ce au avut, sA-T fie slobozit. Deci yeti a§d veri amintrild au fost,
precum Iustin istoricul din istorie luT Trogos pomené§te, din Insthi, carte
20. cap. I.
tot némul bArbAtesc §i mueresc, §i din toatA varsta tinerescA §i
bAtranescA, din Troadéni numaT ace§t1 doT Domn1 cu viTatA, §i
eu toath familiTa lor au esit, §i in corAbii intrand spre Italie ye-
trelele au de§chis.

CAP. VII.

Pentru trécere lui Antenor qi a luf Enias la Italia, fi de

steiptinirile lor acolo.

Ace§tT do! pomeniti Domni Troadéni, vAslind spre Italie, An- Iustin acolos.
tenor s'au abAtut in pArtile unde acmu Taste Ora Venetilanilor,
§'au descAlecat ace tarA acolo, insA nu unde Taste acmu cetate
Venetiii, CA adasta dupà mArturiTa luT Onufrie cu 429 de anT dupa
Domnul Hs: s'au aruncat temeliile pre näsip §i pre NA, precum
se véde stand §i phna astAzT. Tara Enias au abAtut spre Italia
unde pré acélé vremT stApaniTa Latinul (de pre a cAruTa nume
§i tara s'au chemat Latium, §i nArodul lui Latin), véde-sA cA acest
Enias, nu cu putineT oamenT au fost e0t din rasipa TroadeT, de Rutin, Carte 43
vreme ce scriu istoriciT, cA eind el din corabiT la uscat, Latinul Cap. 2'
indatA T-au e§it cu oaste innainte, neprimindu-1 adecA O. Task §i
sti intre pe pamantul la Enias Inca oasté card cu sine aye in
$irag tocmind-o, de rAzboTu §i de batae sA sA apuce era gata:
ce Latinul, vrând pentru ca O. sá in§tiintéze ce oamenT, §i de
unde sint eT, intaT au poftit pre Eneas la voroavA, ce din dul-
Cata §i frumseté voroaveT lui Enias, atata s'au domolit, §i s'au
mierat Latinul, cat in data lepAdand armele, §i gandul inpotrivnic,
fara de alte prepusuri la inparatie sotie l'au primit; §i inca pentru
ca maT mare dragoste, §i plecare spre dansul sA aréte, §i pre
flicA-sa Levania i-au dat, (pre care mai denainte o fusése logodit
cu Turnus Domnul Rutulilor) i ginere fAcandu-1, l'au inpreunat
cu singele sAu; TarA Turnus Domnul Rutulilor vAzind cA l'au
micqurat Latinul, §i pe logodnica sa au dat-o dupa streinul acela
 96 CARTE II

Enias, de greu tulburandu-sa, pentru ca i acesta rusine sh-e1

rAscumpere, i logodnica sh-e Ta, gatindu-sa cu oaste asupra
amanduror s'au radicat; in care razbolu Enias biruitoriu esind,
Turnus cu ai sal in batae au perit; ce i Latinul 'Inca in raz-
bolu cazind, Enias precum a socrU sau asé a lul Turnus, i pa-
mAntul i naroadele, singur decila au stapiinit.

CAP. VIII.

Aratd-sd stäkinird niamului lu Enias, pawl la nayterd ha Remus

fi a lui Romulus, i ciudatei na0ere bor.

Dupa izbanda asupra lui Turnus i cadere socru-sau lui Latin,

Enias cu ai sai Troadeni, i cu eel de loc Latin! in stApAnire
asezindu-sa, i spre alte niamurl de prin pregiur mana a-0 in-
tinde au inceput: ce facand razboiu cu Mezentie Domnul Etru-
rilor, Enias la batae au perit, iar in locul lui ramaind Ascanie
fiTul sau, pentru ca mai vartos urmele sh-e intemelaze, au zidit
cetaté ce-i zicé Alba lunga, care au fost scaunul sämintiiT lui
Enias, si cap tuturor cetatilor Italiii trei sute de an!: pana adeca
lustilb acoloo,
s'au zidit Roma, si s'au mutat de acolo scaunul la Roma. AO
Troadenil staphni ramaind in Latium, du pa multa vréme samânta
lui Enias din fidor in floor, si din nepot in nepot, era urmatorl
mostenitori stapanirii Latinilor, [Ana au vinit la anul mai de-
nainte de Hs: 777: in ce vréme au fost ramas doi frac! la. sta,-
panire, Amilius mai mic, i Numitor mai mare; ce Amilius peste
socotéla firil i dreptate limbilor, irate find mai mic, cu. sila
singur numai au apucat scaunul stapaniriT: i vazind ca irate-
situ Numitor alti fiCorT parte barbatesca nu aye, far& numai o
Iata, pre care o chema Rea, au pus gand de tot sa stanga se-
mintiia fratine-sau, si in urma deciia flOoriT lui sa rarnae mosteni-
. toe singurr. ,Ce acésta cu alte ispite mai fara lege a isprasi ne-
indraznind, au aflat mijloc ca acela, carile sa nu de prepus, si
scandala in narod, i me in, chip de cinste si de Dumnazaire, au
poroncit precum Rea, fata JuT Numitor, sa se sfintasca Boazii eel
 CAP. IX. PROLEGOMENA 97

zicé Vastalis, la capi06 A cariia, era obiceiu de puné fete fiCoare, ca-
rile nici de acolo puté sa mai iash,, nici sa O. mai marite Ii sa, cade,
ce in toata viata in trace capi0e ramaind, pazia focur carele la
oltarTul Boazii arde, ca nici odanaoara sa nu sa cumva starlet.
Aé inteace capi0e pre nepoata-sa bagind, §i supt tare paza
tiind-o dupa catava vreme s'au aflat ingrecata ; pentru acésta
unii vor sà zica, precum din inpreunaré WA, lege sa, fie luat in
pantice; Tara a1ii basna adaogand, vor sá zica, precum Mars
Dumnazaul rezboaelor vazind strambataté, care sa face nemului
lui Numitor, singur fiCoarii barbat, §i pruncilor, caril din transa
era sä sa nasca, parinte au primit sa sa faca; §i intr'acesta chip
Rea zamislind, sa fie nascut gemeni, carii s'au chernat Remus
§i Romulus. Amilius intelegand pentru prasila Reil, §i de na0ere
pruncilor, indata au poroncit de i-ati lepadat pe prunci intr'o
Odure desa, acolo cu inceputul vietii §i sfar§itul tot de odata
O. le fie: 'fart pre maica lor cu marl munci §i pedepse prin catava
vrémé tiind-o, pant mai pre urma inteacele fara, milt legaturi,
§i cazne s'au §i savarit, pre care mai apoi Romanii in numarul
Dumnezeelor puind-o, ca until Dumnaztu i-au slujit.

Aratd-sd cylard pruncilor i moarto lui Amilius.

CAP. IX.

Amilius tiindu-sa acmu, ca, pre pofta inimii sale au izbandit, Instill, carte 43.
§i sal-nit-101a fratine-sau cu batranétele lul Numitor in veci va a- call' 2'
pune, nici din oase uscate ca acelé sa ra'zsae ceva va mai fi ne-
dejde, inst precum Justin voroava impodobe0e, furtuna de grije
Romanilor purtancl, la locul unde gémenii prunci era lei:di:lap,
o lupoaica au indreptat, cariia murindu-i tincii, titile de lapte ne
avand cine sa le suga, i s'au fost inflat. Lupoaica dart &and peste
prunci, sau pentru duréré titelor de lapte inflate, sau cu alta a
Proniii taint, fire ce de jiganie lacoma §i inghititoare uTtandu §T,
mamca §i maica cuconilor s'au %cut; adése la dan0i miargand si
aplecandu4, titele IT storcé, i de durerile ce trage sit ote§iTa.
Adéseia acolo la hrana cuconilor cercetand, un pastoriu a mo-
7
98 CARTA II

suluT lor, a luT Numitor, anume Favstus, carile cu turmele intr'

acéle Warp inbla, I au luat sama; i luandusa pe urmile eT au
aflat-o in desime, titele la gura pruncilor aplecand, i ca cum
din sine nascutI ar fi hrAnindu-T. DecT phstorTul Favstus tragand
prunciT de supt pantieile lupoaicaT, I-au luat la sine, si i-au tinut
pAna.1-au crescut marl i intre pastori cu viat6. sälbaticA 1-au hränit.
Asé Remus si Romulus a cui fidorT sA fie, si de cine nAscutT ne
stiindu-sä, intre a1att1 pästorI lacuind, din zi in zi cu varsta puterile §i
vetejiile 41 adaoge, si tote turmele de talharT si de alp' prAdatorT
tare si neatinse le ptiziTa; Tara o data tam plandu-sa a vini neste tI harT
sa prade oile luT Numitor, (rata amandoT lI-au sarit in protiva:
ce Remus maT mult innainte pe tAlhari intirind, de sprejinéla
fratine-siiu Minas i ne sprejinit fiind,cade in mana talharilor ; tat-
hard socotind ca sä-s astupe faptele lor cele réle, dupa ce au prins
pe Remus, l'au dus la Amilie zicand: precum acela Taste, carile
adése oile luT Numitor a lovi si a le prada s'au fost obicTuit :
si pre apäratorTul, carile pre altil ahasta a face braniTa, vinovat
§i rau a fi vré sa--1 dovedésch. Amilius vrand adica sä facA voTa
frätine-sau luT Numitor, pre nepotu sau ca pre un fur si talbarTu
la dansul l'au trimis, zicandu-T s faca cu dansul cum iT va fi
voTa. Numitor aducand pre thrfär in nainté sa, si cautandu-T ti-
nerétélor i märimeT chipuluT, au inceput a-I lovi la inima sa nu
cum-va fie vre-unul din nepotiI lul ceT lepadati; cad si la fata
foarte s'au fost raducand cu dânsul, i intrebandu-I pentru varsta
annilor, 'Inca s'au fost potrivind cu vrémé lepadariT lor. Asé Nu-
mitor stand in dointa gandulul si a lucruluT, Tata soséste i pas-
torTul Favstus aducand i pe Romulus cu sine, si spuindu-I toate
din ceput, precum I-au aflat, i pe ce vróme, si de hrana lor
intaTu de la lupoaTca, apoi de la dansul, si de toate de afir
a par povestindu-T, s'au adeverit precum eT nepotiT luT, i fin'
fétiT sale ReiT, sa fie. Dinteacel ces Numitor ceva's nepestind, cu
nepotiT invitand pre pastorT si pre alaltT aT sal oameni, pentru
ca i moarté fétiT, i inparätTa sal rascumpere, fara veste asupra
luT Amilius s'au sculat, pre carile uciganclu-I nepotii, Tails au
asezat pre mosul lor la inparatie.
 CAP. X. PROLEGOMENA 99

CAP. X.

Aratd-sti temeliia Roma', i incepatura inpdreirii1 Romani lor.

Remus si Romulus fratii, nevrand a sh arhta nemultamitori

padurilor, carile I-au acoperit, si muntilor in carii au crescut, si
pastorilor mil I au branit; aducand (precum scrie Iustin) mare
sumh de oameni (de vróme ce indath si Senatul au asezat, carile
era o suta de batrani, si I-au chemat parinti), si margand la lo- Rutin Carte 43
Cap. 3.
cul, unde tiara I-au fost hränit, acolo temeliile inparatésii ceta-
cilor au pus, mai denainte de viniró Domnului I-Is: cu 750 ani,
'lard dup. rasipa Troadel cu 432 ani pre vrémile (And stäpaniia
in Iudea Ioatham fidorul lui Osia; Tara duph ce s'au shvarsit ce-
tate Romel, si s'au mutat scaunul de la Alba-lungh inteansä,
indatii, si in scurta vrCrne multime de vonici s'au strans, chrora
lipsindu-le femei, si vecinii fétile duph pastori all da nepriimincl,
(chci de pre fratiT Remus si Romulus intre pastori crescuti find,
tuturor oamenilor lor vecinii de prin pregiur pastori le zice),
eT inch la praznic, unde fete sabinence, pentru privala gocurilor
alergase, pre acéle fete a Sabinénilor au rapit, si si le-au luat f6-
mei; deciia de o data vecinii de prin pregiur, apoi Italia suppu-
ind, mai apoi si a toata lum6 inparaciia a cerca au purees. AO
darh find ijdaraniia si incephtura Romanilor dela Grecil Troa-
deni, si temeliia inpäratiii lor dela acei doi frati (de pe achrora
nume si cetaté Roma s'au numit) find, de aciia cu cursul vre-
milor atata s'au marit, si peste toata lumé s'au latit, cat si mai
nicl un unghiu a lumii n'au rams, carele sh nu fie dela dânsii
suppus sau de armele si numele lor srt nu sä fie cutremurat:
pentru a chrora minunate lucruri, si peste cuprinderé a socotCliT
omenesti vitejii, pline sint scrisorile a scriitorilor a tuturor lirn-
bilor; si asés nici istoriia a sfintei Evanghelii, marimé si putéré
lor au tacut, precum de oshbi dintr'alte locuri mai ales Sfântul
Luca pomenéste, eh pre vrCiné nasterii Domnului si mantuito-
riului lumii, inpafatind Avgust Chesari, trimis-au poronca in toga
lumé, pentru ca sii sa Serie toath parte barbatesch, si sh sa stie
100 CARTE II

numarul barba;ilor in toata, lumé Romanilor: la care scrisoare

mars'au §i maica fieoara cu fiTul sàu i a luT Dumnazau Orin-
teluT, in vréme dupa trup, §i maT denainte de vréme dupa fiinta.
nascut, Tara nicT o data facut; pentru ca numele DomnuluT Is: Hs:
in izvodul suppu§ilor.Romanilor sä sa scrie. Aé Dumnazau pa-
rintele pre Mud sau. unul näscut in trupul omenesc, intre supu§iT
Romanilor a sä numara invoia§te, pentru ea pre aciTa Romani
la vréme singuriT oranduitei sale socotéle §tiute §i hotarate, prin
darul de adoara na§tere, §i prin credin0 cuvantuluT Evanghelii
FiTu lui sau, de iznoava sa-T raznasca, §i precum o data dupa fire
fiiI Ellinilor era, a§é dupa GrAie mai pre urrna fiiT EvangheliiT
sa-T faca §i gTuguluT ffluluT säu, celui u§or sa-T suppue.

CAP. XI.

Dovedescusd c1 ce vor th zicd, cà Romani): nu sa tray, nic sint

din niamul Ellinilor.

Precum nesaVoasa fire poftiT omene§tT, de i de alte ale lu-

miT, carele bune §i fericite a sa chema s'au obicTuit, vre odata
sä poate satura; insa pentru slava §i cinste tot diauna flamanda,
§i nesatuld Taste: a§é §i ochiul zavistiiT, macar cä multe cu as-
cuita sa vidére a tréce, §i ca cum nu li-ar vide a sa face poate,
insa slava §i cinsté altuTa, cu otravita §i deochetoare privala sh
nu-o atinga, §i a o deochTa sä nu sa sillasca, preste fire, i peste
putinta IT Taste. De care lucru nicT cu diva Taste de O. afla vre
uniT de ochTul zavistin purtaff, §i de ceT de aT sal i fire§ti pa-
räsitT, caril vor sa zich, cä némul acesta a Romanilor, nu din
EllinT sä fie, nicT rodul prirodul lor din Green' TroadenT sä Ii
sa traga: ce diva? §i ce lucru nou Taste acesta? lard§ zicem, de-
vréme ce i maT buiguiV, §i maT uluitT au fost, §i2sint altii de cat
ace§té, cariT nu numai pre Romani varvarT a fi, §i visa lor, nu
din cé ellinesca sa fie odraslit, cu ne§tersa frunte au tagaduit,
ce Inca, §i pre singurT ElliniT din némurile lor céle varvare, sa
pa, fie razletit, §i s. sa fie zämislit, a blojori nu s'au siit, precum
 CAP. XL PROLEGOMENA 101
-

un Orbinus Raguzäu, ocara si ne cinstd numelui istoricesc, siléste

sä aréte, si sä dovédésca, precum Machedonénii, Troadénii, si
toate némurile ellinésti, mai toate, de osAbi de Athineni si de
Elladéni din Bulgari, adecä din Varvarii de peste Volga, sä fie
dela dânsiT incepAtura némuluT lor ducand. Iaste altul a tocma
acestuia lunatec pre nume Maenburg, carile asud a. si aspurna, s6,
zicA, precum limba ellinésd. Taste din limba sfezasca abätutä.
Atata a6asta sä prinde, ca cum ar zice Tiganul cb, iaste pdrinte
ludeului, §i precum limba aräpascA Taste din cé ghTurgiiascA scor-
nit& Si altiT multi sint de acest féliu de plomädeti, cArora nici
precum cuvânt sà fie gräit, eel ce lucrurile pre cum sint giudecá
le pot zice, nici de räspuns vrédnici a fi, ii socotesc. Pentru care si
noi inputita lor coväsalä, mai mult a amesteca Orasindu-ne, la cu-
vantul nostru ne intorcem. Inpotriva acelora darti. cariT cu ne
socotit si ne mAsurat pas sa aruncä; si evghenia Romanilor din
némul Ellinilor a fi, fär5, nici o stidire tagAduesc, putinéle si va-
noase dovéde vom aduce; socotind a, si céle multe (c6, multe si
mai fArA numar sint, de s'a va osteni cititoriul s5. caute in
toath carte lui Dionisie Alicarnasevsc, unde numai la unul mil' si
sute va afla) tot atata dovedesc, cat si ceste putine; precum si fiete la
care giudecath, veil doi marturi adevärati, veil o suta" tot o ore-
dint& si o effecatie* au, aid mai mult cr6ste adeverinta de cat * treceré.
Taste Ta, macar multi macar putini ar fi aciia, caril o marturi-
sesc. De unde si Sfânta Scriptur 5. in-MI.60e, c5, in gura a doT sau
a trii marturi, va sta tot cuvantul.
Marturul intaiu ne Taste data istoricilor vechi, din carii cu-
legand Iustin scrie, precum fratii StipionT amandoT, African ul si Instin. Carte 31.
Cap. 7 s t 8.
Asiaticul, fiind oranduiti dela senat cu osti s5, marga la Syria in-
potriva lui Antioh, au trecut la Ilion (acesta-i Troia), unde Ro-
manii inpreunA cu Troadénii mari bucurie unii de altii ave
spuindu-le Troadénii si povestindu-le, precurn Romanii sint srt-
mintiTa lor, si mosii strAmosii lor au fost esind de la Troada;
RomaniT adastal marturisind, atata veselie, si a inimiii lor stiltare
s'au fácut intre dansii, cat5, s5, face intre printi si intre fii, carii
prin multä vréme departati si rdzletiti find, Tar* a li se in-
preuna si a le sa vide, sg tampla. Asijderé TroadéniT invita pre
102 CARTA 11

Romani, i spre suppuneré Asia' ii indemna, zicandu-le: sä si-

lésca sa o razscumpere, si din milnule altora sä o dezbatä, ca pre
o movie care din ceput au fost a mosilor stramosilor sal. ApoT
si lor chip de mângalare facândus, zieé: Ca nu de jaluit, cc de
poftit au fost razsipa- TroadeT de vréme ce T-au fost Inca maT
fericita sa sa nasca de adoaoara, adica prin izbandile flulor ii a
Romanilor. Inteacestas chip si Romanil läcasurile si
Troadénilor, ca a maT marilor saT, i besCricile i chipurile llum-
nazailor, cu o pofta i dragoste nesatioasa cerceta si le priviTa.
Acésté dara in scurt din cdle lune, culege Iustin, carile pre ochlul
eel zavistnic nu numaT sa-1 luminéze, ce inch' de va mai sta in
inpietrir6 pizmeT sale, si a-I parjoli pot, si pré pot. Adoa mar-
turie Taste singura carare i calé firiT, care invata pre fiTu graTul
@i limba parintilor sal', Tara nu altora; care lucru de cat razele

soarelui maT aTavé i mai chTar sä véde, ca limba césta, de as-

ta-zI latinésca, odaneoaril au fost hirese ellinésca, i limba Elli-
nesca maica, Tara a Latinilor liicä sa cunoaste. Ce dupa, intraré
lui Enias cu oamenii sal in tara Latinilor, cu cursul vrémilor
fiica de la maicä cu multul s'au abatut, si cu amestecare. celor
de loc zamintindu-sa, de la straluciré sa cé din nastere au cazut
si s'au maT intunecat. Casa dara Ellinésca, precum am zis, cu
cé de loc amistecata, framsét6 s-au schimosit; Tara cé de loc cu
multul inpodobindu sa, i sui frumos s'au schizmit,
gi s'au ghizda'vit: atata precht asta-zi, dupti, ataté vitcl, Clete eine
a! cunoasch pate, ca precum Taste maica, asé au esit i fiica ;
si intre toate limbile lumil, Ta tine stepena a doa dupa cé Elli-
nésca; Tara, alalte toate dupa &Ansa. Pentru incredintala acestii
socotele, in locul a o mie de marturT, pre unul numai vom aduce,
pre Scaligher, carile cu marl i netede socotCle etymologhicestfi
(adeca talcuitóre de cuvinte), arata i dovédéste, precum toate
numerile, cuvintele i graiurile latinesti, ca niste crangi dintr'o
trupina, i ca niste zmicéle dintr'o radacina, dintr'acé Ellinésca,
razsar i s. despart: i orT ce insamneza vartutea cuvântuluT la-
tinesc nu din sine, cc din eel Ellinesc insamneza ce insamnéza.*i nu
numaT carile aé i acmu chTar Ellineste i nebetejit sa vorovasc
ce i célé ce ases de tot abatute si stramutate s \Tad, i ca cum
 CAP. XI. PROLEGOMENA 103

nu Ellinésti, ce hirese lätinesti, celor putin1 inteacestd limbi

primblati, O. par: in radAcina i lundul lor ellinéstT, i sint,
de la eel cunoscAtori asé se giudeca: precum pentru pilda cinci
sóse cuvinte aicé vom aduce, i de pre acéstd de altele gTude-
cata, a face cititoriuluT pre lesne va fi. Adeca: Osóg, Deus, Durn-
nazau, a caruia etymologhie eel mai invatati o fac asó: Oak, ltheos)
sa zice, cad lul ceva nu-i lipseste, sau pentru cheT el toate tu-
turor d, sau sä talcuiaste de la graiul ,B.adcsoti, (theaté) adeca ca
toate véde, i ochiului lui toate sint suppuse. Sau Yaras de la
cuvantul Sios (deos) ce sä intelége frica, spaima; pentru cacT el
Taste de temut, i de. spariTat; Tara de sa, va duce cuvantul lati-
nese Deus, de la cel eolicesc (eh i cé eolicéschlimba, ellinésca
Taste) Se6s carile sa scrie i Zsk, sa aduce de la graiul (Cam) ce
va sä zica, traesc, chef Dumnazau numaT pururé traTaste. Al done'
homo, om, vor eel mai curati Etimologhici, precum purcéde de la
cuvantul Ellinesc OvAbc, (omos) adeca dobitoc insotiitoriu, sau intr'alt
chip, de la: "Oltos (omos) de la cuvantul Otiotoc (omios) adeca asé-
méné, sau dd de unde s poata zice asémend, caci dupa asamanard
luT Dumnazau Taste facut omul. Equus, Z7C7r0c, (cal) earile macar cit sin-
gur asamanaré cuvantuluT il arata din cel ellinese sh fie, insa mai
alavé II talcuese sa fie purcegand de la cuvantul eNetv: adeca
inblanzitoriu (carile sa poate inblanzi, si a sa invata) sau de la
cuvantul Ox6m ca cum ar zice gxous de la cuvantul Ozho, trag,
cad trage. Sau de la Oxium sail', salt, cad Taste dobitoc saritoriu
si guatorTu. Asé domus de la SaiLos, (cash') de la cuvântul S6p,
(demo) zidesc, tac salas. Asé aqua iSS(up (apa) macar eh' mult deo-
sAbit nume, i de la cel grecesc departe a fi se véde, insa pur-
cede iaras de la cuvantul OiTco adica béu, cacT apa Taste de baut;
sau de la cuvântul Ige. Asé ego &yd.) (eu), as6 dico (zic) carile
purcéde de la graTul ellinesc Se6coi sau Se Cxvotit, adeca arat, dez
valesc; -caci a zice, nu Taste alta thra numal gandul a descoperi,
si ascunsul inimii, altuTa a arata; as6 cognosco, cunosc, de la cel
ellinesc ityWax(o; asé maneo, man, de la cel ellinesc (Lbw, asé
manica, mâneca, vavbttov. Pectus irextós sau de la =TO; (piept),
oculus (ochiu) sit cetéste la Esyhie Oxxos, carile purcdde de la
cuvantul Ovg cuprinzAtoriu, cacT videré Taste mai cuprinzatoare
 104 CARTE II

a lucrurilor, deck toate alalte simtiri. i ce mai mult pe citi-

torTul nostru aids sä trudim, carile de va pofti mai de plin, §i
va vré pentru a6asta sa sh adeverésa, 'fa poftim lexicoanele ety-
Scaliglier,Thoma mologhilor* in mank in carile bini§or, i pre amitnuntul cereal-id
desaera quereus,
Brun !Wins, Io- pareni-s'a, Ca dupa socotéla unora mai mult de o sutà §i unspre-
han Borres, Ero-
dian, Martin Vos-
zace cuvinte hireqe laline§ti, in toga limba latinésca nu va
sins, i prod. puté afla.

CAP. XII.

Aratd-s6 pre scurt, precum nsiamul Noldovenilor, Munténilor, ArdeMnilor,

(carii ca MO! cu un name de afte Rom'an sei chiamd) 0' fie din rodul
sdu 1iirif1 Romani, ft precum Dachia an fost descellecatà de Tra !an
inparat cu ceteiténi, qi slujitori RomanY.

Ace§te dara mai sus pomeniti, §i in toatä lumé cu nume nemu-

ritoriu vestiti Romani, nepotii adeca §i strAnepotil Ellinilor Troa-
den!, sint mo§ii strämo§ii no§tri a Moldovénilor, Munténilor,
Ardelénilor, §i a tuturor off unde sä aflä a Romanilor, precum
§i singur numele cel de mo§ie ne arata' (Romani chemandu-ne)
§i limba cé parintascâ (care din Româniasc5, sau látinescá Taste)
nebiruit martur ni Taste. Ace0é (Tar54 zic) Romani, dupa zidire
cetätii Rome!, §i intemelaré inparAtiii el, din mo§tenitor in mo-
§tenitorTu, atâta s'au marit, s'au innaltat, s'au intärit, §i s'au lá-
tit; cat ca cu un cuviint sä zicem, cetate Rome! s'au numit in-
paratesa cetätilor, Tara Romani! stApaniT §i biruitorii lumii. AC
némul acesta, in toate prtrtile sporind, §i precum cu dreptatC,
a§C cu armele patrunzind, (caci §i armele, §i räzboaele au pravila
§i dreptaté sa), prin vréme 857 an!, Ora la vr6mile marelui
Traian inparat, §i dupä ansul multi vCci tot innainte au ph§it, §i au
crescut. Dec! in vrémé lui Traian cu harniciia §i vrédniciia lui
suppus-au §i pe vrAjmn §i vitéz nemul Dachilor, carii tine lo-
curilor acéstC, unde acmu Taste Ora noastra a Moldovei, a Mun-
tenilor, §i Ardélului (precum curat la capul pentru hotarul Dachiii
s'ati arätat). Dupà narocita biruinta lui Traian asupra Dachilor,
 CAP. XII. PROLEGOMENA 105

§i dupA peiré DomnuluT lor Decheval, §i razsipa a tot närodul

acela, §tiind acmu prin lungA ispitA, precum némul Dachilor Taste
o limbA vrAjma§A §i nea§ezatk §i el Inca avand in socotélA sä
trécA cu o§tilo la Asia asupra Parthilor (care ném pré atuncé
inpArAtiTa Persilor supusése, §i maT tarT de cat totT a fi sA so-
eolith.), deci ca pentru lucrurile Romanilor clespre a6asta parte
fArA grija, i hotarAle inpArAtiii bine pAzite sA lase, au ales ca
pre DachT §i pre catT rAmAsese, de tot sA-1' rAdice, §i in toatA
Dachia cetatT fAcand, §i céle slabe intArind cu slujitori sä le in-
tArTascA, §i cu orA§én1 Romani sA le sAIA§lulascA; cAcT Dacha' nu
numai cad multà stricacTune §i pradA in hotarAle inpArAtiiT peste
sama face; ce 'Inca la atata stramptoare inpArAtiTa adusése, cat
§i dare de bani oranduitA pre an le da, pentru ca in pace sä
tie cu darul pre eel ce nu-T puté sprejini cu armele. Care lucru
nu putinA necinste, ce Inca mare ru§ine slaveT numeluT Romanesc
aclucé. A§ijderé socotind cA dupà depArtaré luT la Asia, rAm4ita
Dachilor sA nu sA cum-va agiungA cu altI varvarT de prin pre-
Our, §i. iarA§ ca pulul §érpeluT, capul rAdicand, obicTuitele lor, §i
veninoase muraturT in trupul inparatiii Romanilor, sA infiga.
Cu ahasta socotélA Traian inparat, dupA biruintA, in anul de la
domnul I-Is : 106. (precum din Csifilin, §i din Dion insamnéza
Petavie §i Calviz) cu mare pohfala la Roma intorcandu-sA, Inca
cu mal mare cinste l'au priimit Sinatul, cA nu numaT triumf T-au
Mout, ce Inc& §i stalp innalt §i minunat I-au rAdicat in locul
carele §i astAzT sh cheamA tArgul luT TraTan, in mijlocul Ronad. XIIIIin in TraIan.
Atuncé toate némurile varvare§tT, pAn'A la singurA India, de bi-
ruinta ce purtase asupra Dachilor, soli de inchinAcIune §i de
plecAcTune au trimis. DupA acCst6 din toate stepenele §i cinurile
Romanilor, adecA din boTarl, din orA§énT §i din toate cétele slu-
jitore§ti, multime de oameni alergand, cu case, cu femeT, cu co.
piT cu tot, in Dachia T-au mutat ; §i prin toate locurile el, T-au
a§ezat, §i cu dan§iT locurile, cetAtile §i trecatorile céle despre
parte 'Maribor mai de§chis'a, au intarit, §i IT-au strAjuit. De
osabI de aCasta, pentru ca coloniTa (a0 zicé Romani! sala§luirelor,
sau sloboziilor noaa) de dansul intemeTatA (adicA lAcuitoriT Ro-
mani in Dachia) maT fara grije §i mai cu odihnA sA poatA pe-
 106 CARTE II

trdce, din hotartile Panoniii (a6asta-i tam unguréscA cé mare)

pang in apa Donului, anu lucru de minune sApand, pre TA.tarii
acelora pärT, i pre cel ce in Cram lAcula, ca'ntr'un ocol i-au in-
chis. Pentru care santu in Gheografia noastra, care pentru Mol-
dova am fAcut, s'au pomenit mai pre larg, i precurn pre Ro-
manii cel din Dachia, asé hotarale inpArAtiii despre aCastä parte
in bung paza, i odihng li-au asezat. De aicé darg, i dintr'aceste
Romani s'au inceput nCrnul nostru a Romani lor. i Tralan marele
inp&rat Taste saditoriul i rAsAditoriul nostru. Romanii sint bu-
clumil viii Dachiii noastre, i noi vlgstarile bor. De atunce Ong,
acmu, pentr'atate clAtiri, 6 i muthri de vremi, ne sttirpitT, 11
ne dezrädAcinati inverzind, i clreptg, i ade(vg)ratg, road& do
slava, si cinsté, i vitejila RomaniascA. Stiu ch cu greu Taste a sa
mistui vechiul cuvant carele zice: aft gura care singura pre
sine sA laudg pute. Asé Taste adevarat; insa i adevgrul graind
nime nu s'au rusinat. Ca de va socoti cititoriul nostru, insA cu
socoteig cumpanitg, afla-va in Romanii acesté, ce nu va put6
afla la multe alte némuri, si in miol Domniile lor chivernisele,
si cumpAtAri, cu multul mai istéte, si mai nervoasa de cat la
marl Can', si InpriT, precum videm, cä zmeul cu septe capete
Turoul ce inparacii, ce Craii, i ce Domnil n'au suppus ; asé
cat Mei urma nu li sâ cunoaste ca doar au fost vre o data slo-
bode, nu cum stapanitoare. Precum Taste inparatila Tarigradului,
(sg nu pomenim céle ne numgrate in Asia) GrOa, Machedonia,
Peloponisul, i toate ostroavele mann' medeterranii (putine dintr'
acCsté deosgbind), cralia Bulgarilor, a Sirbilor, i pang alaltaeri,
si crgiia Ungurilor, (care lul Leopold Chesariul, i urmätorilor
lui, vécnice jirtve sä facg Taste datoare); pre aceste zic, marl si
puternice stapanirl, asé li-au suppus, asa li-au domolit, cat pre-
cum am zis, nici samn au rAmas, carele sA poatA fi dovada ceil
*slohozonio. de demult a lor puteri i eleftirie: * iarg acéste a noastre doaa
sari, cu agiutoriul lui DumnAzAu, macar eh suppuse, i ascultg-
toare sint tiranil Turcesti; insa nici stapanire, nici slobozenila gos
s-au lasat, ce dupa multe singeroase i românesti räzboae cu TA-
taral, cu Cazacii. cu Unguril, cu Léil, si mai apoi i cu vrAjmasii I upi
Turcii, i cu ce de o fire cu dansii Tataral, nici o data piéorul
 CAP. XII. PROLEGOMENA 107

din hotarale sale afara, nu §-au scos; cc infipti, §i nezmulti au

ramas, precum §i ale lor, §i ale noastre hronologhii aiavó rnar
turisesc; §i singur lucrul martur viu, §i de tata Taste. a de §i
groazeT lumii, inparatiii Turou luT, bani a da obligate sint, insa
beséricile, lége, giudecatile, obicéele, nesmentite, §i nebetejite,
§i li-au phzit. Copiii RomAnilor, záéuiala paghnilor a fi, (precum
alte suppuse craii pat), n'au suferit. Mekcit turcese a sä zidi,
sau besérica, in giamie a sa preface, "Jana la vrémile noastre
n'am vazut, §i ceTa ce Taste mai mare sämnul vredniciii §i slo-
boziii: putéré monarbicésca nici cum puternicii Monarhil turce§ti
pana astazi nu §-au plecat-o, ce precum din ceput au avut-o sta.-
Ani)torii locurilor acestora, tot a§6 o au, §i o tin: inteachrora mana
sta viata §i moarté suppu§ilor sai. U-na numai nesätioasä lacomia
pagtmésca a ispravi au putut, §i acésta nu indata, ce dupa multe
vremi; ca find staptinirile acesté de mo§ie §i clironomitoare, acmu
alegeré Domnului, mai mult sta in voia tiranului cleat intr'a lacui-
torilor. Ce qi a6asta n-ar fi fost, de nu s'ar fi inpanat sigiata cu
pénele vulturului, carele o indreptiaza §i ucide Tara, pre hultur
Aicé §tim ca. in multe ginduri am bagat pre cititoriul nostru,
&del precum pentru Evgheniia, némului românesc, a§é pentru
nedezrupta continuatia lui, oare ce §i cu lauda, atingAnd, cate-va
am zis, §i la acésté la toate nici o marturie, sau din cei vechi, sau
din cei no! istorici, pentru aderinta ziselor noastre n'am adus. Masta
sa §tie, ca in nedejdé rábarii lui am facut-o : socotind, ca cate-va
märturii in cartile trecute, la aelasta adeverind, am pomenit; apoi
puind socotéla ca in parte Hronicului ce urmaza, vom sa in-
cépem cu chti-va ani mai denainte luT Traian inparat, adeca, de
pe vremile cand s'au inceput rèsboaele intre Romani, §i intre
Dachi, §i a§é viind cursul hronicului la vremile lui Traian,
atunce la locul sail sa, aducem §i marturiile din istoricii, carii
au scris pe vremile acélé, cad r§é ni s'au parut ca mai ne tub-
burata, §i mai cu bunä orânduiala va merge povCste istorii, Tara,
de s'au facut §i s'au gre§it ceva peste a§teptaré, §i pofta citi-
toriului, poltim indreptaré §i ertare.
 CARTE A TRITA
Car6 arati mirtnriile scriitorilor, cirnia cum i s'au pfirut, §i
cum an scris pentru nlamul Românilor in Dachiia licuitori. A§ij-
deré si dovedesc unii scriltorI, carii de nume Vlahiii din piir6re,
iari nu dupi adevir an scris, §i mai vârtos basna unui Misailz
§i a nnui Simion si desviilé§te. A§ijderê din potrivi si dove-
de0e, precnm Ronfinil ce§ti de astizI in Dachiia slut tot aceiia
Romani', pre calif ITipie Tralan I-au adus atuna.

CAPUL I.

Aducu-scl innaintc socotélele scriitorilor pentru nIanaul Romanilor

din Dachia.

De vréme ce (omenite cititorTule) voroava noasträ au vinit

spre acéTa parte, in care sintem maT ( u dklins sä arätäm, de
undo, §i din eine au purees tot némul Romhnesc, sau precum
istoriciT, cu cel mai proaspAt nume IT zic Valahicesc; intaia, data
ne trebuTa§te a ne aduce amente céla ce kuruisern in prevorovire,
adeca scriind noT pentru lucrurile PatriiT, cu totului tot de la noT
st ne despartim, §i de toatä a sufletuluT pátimire, care verT din
ura, verT din dragoste a e§i Taste obicTuitä, de la noT radicand, cu
 110 CARTE In

curata, inima, §i cu adevarata credinta (precum adevaratului istoric

sä cuvine) i dupä a luT Platon porunca nu nurnai noaa, ce i pria-
tinilor iubitorilor de adevar, i moiiT duptt putintele noastre
sa, slujim. insa pentru ca nici clevetei pricina, sä dam, nici ima-
ciune necuratita i. nestiarsä sä läsam, pus'am in socotelä, ca de
lucrurile mosieT dela singuri noi, macar un cuvintel sa nu
izvodim, ce toate a le altora, cat lunga ostenéla noastra a le
gasi am putut, precum la lucurile sale sint ase intregi, nemu-
tate si neschimbate, innainte privélii sa le punem, carii pentru
némul Romanesc (carele si al nostru Taste) veri in potriva, ceva,
verT dupa placeré adeverintii ar fi zis, cu o inimä, i cu un su-
. flet sa le auzim, sa le suferim, i A' le marturisim. in toata dara
multime celor vechi si noi scriitori, c'ati pentru némul Romanesc
ate cevas insämnat, ni au lasat, cinci féliuri de socotele sit fie
avut am insamnat, pre carile noT aicé &Ate una, cate una de
fata aducan(du)-le, in ce mai depre urma ce mai adevarata i cé
de la scriitorii eel mai de frunte si mai de credinta, i cu socotéla
de obste primita, i intarita socotéla, din fundul intunericului
uitaril la lumina pomenirii, precum nedejduim o vom scoate.
1. Ce din thiu socotela Taste, acelora, cariT vor sa zica ea Ro-
manii, macar ca de laItalila sit sa, fie tragand; insa cu multe vrémi
mai innainte de Ulpie Traian, cu Flac Hatmanul pe locurile Da-
chili sa fie vinit, i depe numele lui Vlahi mai pre urma sa sa
fie chemat.
2. Adoa socotela Taste acelora, carii zic i priimesc precum Ro-
mama de la Italia, si din semintiTa Romanilor sa fie; insa cand,
si in ce chip sa, fie agiuns pre aces-Le locuri, si in Dachiia sa sa
fie asezat precum nu pot sti, aiave marturisesc.
3. A triia socotéla Taste acelora cariT ases de tot tagaduesc,
precum némul Romanilor sa fie de la Italiia: ce vor sa zica, cit
VarvariT Dachii, caril dupa ce T-au suppus RomaniT, ramaind
supt stapanire lor, sill fie amistecat limba cu ce latinésca, i né-
mul lor cu cel italienésc, i dinteaceste sa sa fie tragand Ro-
manii de semintie.
4. A patra parere Taste acelora, carii buiguesc, precum nemul
romanesc nici de la Flac, nici de la Traian sa fie adus in Da-
 CAP. II. PROLEGOMENA 111

chia, ce cu multe vacurT dupa acésté de la Italie in Transilvanila,

(care este Ardélul), apoi de acolo Inca maT tarzau, sh fie esit si
sa fie deschlecat inteamandoaa Valahiile, adeca in Moldova si in
-ara muntendsca.
5. A cincéle si c6 mai de temeiu socotOla Taste acelora, carii
adeveresc, ca, RomaniT din Dachiia, si tot némul lor orl unde
sä afla, sa, fie adevarat Romani, pre cariT Ulpie TraTan de la Roma
si din toata Dania aducandu-T, 1-au asezat prin toga. Dachia, si
Inca si in Misia, si aceiTas Romani sa fie lacuit necurmat intiansa,
precum si pana astazi lacuesc.
Adasta dara mai de pre urma socotela, puind noT nevointa in
tot chipul de tot prepusul sa o mantuim, si luminii sale cel
hirese sa o dam, socotit-am mal pre urma altora sa, o cercam,
si asd dinceputul asezamantului eT povdste apucand, din inparat
in inpärat, si din vréme in vreme dupa oranduTala hronologhi-
Casa marturiile, a tuturor (carii pentru lucrurile in vremi tam-
plate au scris) curate si ne captusite sa le aducem.

CAPUL II.

Pentru cu napaste numele, pentru carile zic unii cd Dachia

mai pre urind sa set fie chemat Flachia.

Mare si oarba. napaste Taste DachiiT, numele FlachiiT, card ca

o muTare, a cariTa barbat Taste nestiut, sau nicT cum neavandu-I,
din inpreunaré fara loge zamisleste, si apoT de descoperirea pa-
catuluT rusinandu.sa, si de frica razsplatiriT giudecatil cuprinzin-
du-sa; sau cu erbT otravite, sau cu alt mijloc, toata a vietiT sale
primejdie primind, toate chinurile a nasteriT cu de sila, si fara
vrOme sufferind, si Inca si lapta a indoituluT pacat in sama ne-
bagand, in lontrul manunteilor sale, pana Inca a nu vidd lumina
nevinovatul prune, de lumina, si de via0 a-I desparti sildste ;
Tara de multe orl Pronia DumnazaTasca toate relele el nevointe
baqocurind, si in zadar cheltuite aratandu-le, de si4e1e si ve-
ninurile maica-sa intreg il pazéste, si cu viaVa nebetejitä, la lu-
112 CARTE III

minà, si la arAtaré altor muritorT, cu mare ocara i rusiné fura-

telor, si spurcatelor dragoste, 11 scoate. Pre caréle réoa i vrajmase
singeluT sau maicA, din datoriia firiT cu bratele s5,-1 incAlzascA, si
cu titele sA-1 apiece, legat i oranduitA find; in potriva firil si
a dragostiT pArintesti; cu desfArnath porniré i nedumnAzAire, in
unghiurile ulitilor, sau intrante locuri de privala trechtorilor de-
pArtate, i tAinuite viata, precurn sA zice, in dinti tiindu-sT, precum
din pantice, as6 din bratA 11 aruncA si-1 ll'apadA. DeciTa aciias ne-
spusA a Proniii dumnAzAesti oranduTalA i nenumAratA milA si
miloserdie &grä cine va din trecAtorT II descopere i.1 aratA: pre
carde streinul luandu-1, macar cA sau in casa sa, sau in orfa-
nothrofia de obste ii crutA, ii hrAneste, 11 créste, si in numArul
vietuitorilor puindu-1, la ceT multi orAsenT aT sAT II adaoge; insl
nAscutul a necunoscutT parinti find, nothos, adecA nu copil, ce
côpil (si cu ertaré cuvantului maT chTar sä zic) fi6or de curvA
sA numéste si Taste. Intr'acesta chip si numele acesta a Flachii
cercandu-1, ii aflAm sA fie: de vréme ce din istoriciT eel vechi
nicT unul unde-va i cand-va sA-1 fie nAscut i fAcut nu aflAm,
nicT fil'ul adevAratei maid ! si a curatel adeverinte istoricesti sa
fie, sA poate dovedi. CA pentru adasta catà au fost i iaste osir_
dia i nevointa noastrA, i ases maT din copilArie Ora acmu, mai
la batrAnete, tot in rAsturnaré i cercaré precum a celor vechi,
me a cestor maT noT istoriT i scrisori (cand vrémé i mana ni au
dat) nepArAsit ni-am nevoit, pentru ca sA putem afla pre cel hires,
si dupA lége acestui lephdat i necunoscut nAscut, nascAtorTu.
Ce precat in putintele noastre au fost, macar cA pre cel de lege
pArinte si maicA a-T afla n'am putut, (cad ce nu Taste nu sh poate
afla) insA pre ceT MIA lege parintT, pre cat ni sa pare si aflatu-I-am
si dovediT-vom, i fArA certarC, a ocArateT lor necinste, de la dreptul
gudecatorTu, i cititorTul nostru sa' nu scape, tare n'edèjduim.

CAPUL III.
Aratd-sci suppus gi seornit numele Flachiii, de la eine s'au neiseut.
Din toate a-tele a tuturor istoricilor, si din cariT pana acmu
la mama noastra au vinit, nici la unul, precum am zis, pomenirC
 CAP. III. PROLEGOMENA 113

innoiriT, si schimbarii numelui Dachiii in Flachia, a vidé nuni

s'au tamplat, fAra numai la doi de eel denafara, si la unul din casa.
Din eel denafara unul Taste Enias Sylvius, carile intal, i singur Taste
cela ce va s5, zica ea, numele Dachiii, de pe un Hatm an a Ramului cc
l'au chemat Flaccus, sa &A fie schimbat in Flachia; Iara mai pre urrna.
din Flachia sa sa fie mai primenit in Valahia, adeca mutandu-s1 slova
F: in V: si K: in H: asijdere dupa slova F: mai adAogand un a.
Pe acest Enias Sylvius sa véde sa fie crezut i urmat saracul
Uréche vornicul, si la Predosloviia hronicului san zice si el, ca
a Vlahilor nurne sa sa fie luat depe acel IIatman. Al triilé Taste
un Ian Zamoschie Dail, pre acesta dara Zamoschie noi la mana,
neavandu-I, cu multä nevointa cercandu-I la Lecsicoanele isto-
riograficesti, mai pre urma i-am dat de nume in dic4ionarTu1 lui
Moreri, pentru carele videm pe Neculai Costin Logofatul pome-
nind, precum orb navaléste i sa aréte sileste, precum nemul
nostru a Romanilor, nu din Romani sa sa fie tragand ; ce tre-
cand elite odath ostile Romanilor peste t5ra1e noastre, i une-
orT i ernand intrInsAle, o sauna de acei varvarT Dachi, s5, fie
apucat oare-ce din linba Romanilor, adec5, din latinéscA, i asé
linba lor sa sa fie amestecat cu ce latinesca. Ce cat Taste pen-
tru acest Zamoschie, putina grije purtam de mana si de condeiul
luT, de vréme ce i in numarul istoricilor pOn Taste cunoscut,
de care lucru precum singur canta, ase singur goaca, Tara pre
alp la flora i dantul sau nicT au tras, nici a trage poate, !Ira
numaT Taras pre unil din LésiT sai, a cArora numere in nainte
sa vor ivi: pentru aceia nici zisa luT a o maT destrama, ne vom
pierde vrémé, nici de raspuns vrédnic 11 socotim; precum, i alciT
cu miT de parti mai cunoscafori si mai giudecAtori de cat noi,
in randul invaçi1or sau istoricilor nu l'au cunoscut ; Tara clq l'au
cunoscut eine Taste, insa cinsté numelui de istoric avthentic* sag' * IzvoditOrlul
crezot.
dé, nu videm; iar5, Rornanii precum Romani au fost i sint
cursul istoriii va arata. LunecArii lui Uréche pre Tesne 'I Taste
scularé, si a greseliT indatal i indreptaré, de yr-erne ce el nu
Taste cel dintai ibovnicul giupaneseT, pentru care pilda istoriii
minciunoasa am aclus ; ce al doilé: nici el Taste zamislitorTul, sau
pricina scornitoare a numelui Flachaii, ce precutn prostiii i s'au
114 OARTk Itt

tamplat, din eel scornitori a auzi, sau poate si a citi (caci de

slovele lAtinesti lipsit sa fie fost nu st, arata) asé au si insam-
nat; dupt, acel Enias Silvius urmand, si aóasta povéste adevarata
istorie a fi socotind, la altii si mai vrednici de aredinta a mai
cerca, si din rnarturii-le altora lucrul a dovedi s'au lenevit, sau
tulburate vrémile lui mana nu I-au dat (cAce Uréche au trait,
F,4 au scris pre vrémile lui Aron Voda Tiranul, intr'a &drub, domnie
sfarsitul Istorii sale face) si asé din amagiala, cu gresala pentru
mosiia i némul sAu, célé ce nici cum nu sint, nici au fost, au
scris. Ce acmu noi pre Uréche in rapaosul sau lasiad, la cel
mai vârtos inpotrivnic, simcéoa condeitilui sa intoarcem.

CAPUL IV.

Pentru Eneas Sylvius, eine au fost, i de grqita socotiala mT pentru

numele Flachia.

Gre si nu pre lesne de clatit piatra, a luT Eneas socotéla sa

fie, catra cititoriul nostru, cu deschis piept marturisim (ca cinst6
si laudat nuinele cui-va, cu cat de de putina imatoare stropire cine-
va a o path., sau a sa sili a o ima, Taste lucrul aceluia, carile nici
a sa cinste au ounoscut, nice de cé mai scarnava, si mai gro-
zava hula, i ocara a st, feri, s'au invittat). Marturisim ca acest
Eneas Silvie nu numai in multe istorii sa sa fie primblat ; nu
numal pentru multe i marl lucruri sa fie scris; nu numal precum
in toate invataturile deplin sa fie fost; ce Inca rar pre vremile
sale inteacestó sie potrivnic, si de asemenó sa fie avut: ci ase
din vrednicii in vrednicil, si din cinste in cinste, maT in toate
zile pasind, nu numai cat nume de invAtat, de istet, si de har-
nic de la ai sai, si de la streini s-au agonisit, ce inca cu acésté
mijloce si in Gurte si in besericA, Mare socotindu-sa, prin ste-
penele de Episcop si de Cardinal, pant la cel mai de sus a Papa'
scaun s'au suit; si corona besériciT Apusului au purtat; insa cu greu
si ases peste putinta Taste,. in céle omenesti cine-va tavalindu-sa,
ceva omenéste sit nu patt: si in cat de ascutita, i vanoast socotiala-s
 CAP IV. PROLEGOMENA 115

ceva§ tamp, §i slabanog sii nu amestece. Precum §i acestui laudat

barbat sa-i sa fie tamplat, cu noi (ca, sa nu dé Dumnazau cu con-
deiul nostru tragatori de cinsté altuia sä ne aratam), ce altii
cu multul mai taxi, §i mai denainte de cat multi marturisesc:
carii viaAa, faptele, §i scrisorile acestui laudat barbat au scris,
din carii intai au scris viiata lui Iacov Filip de la Bergaman in
pliniré hronicilor. Trithemie in Carte pentru scriitorii beserice§ti,
§i Cardinalul Belarmin, §i Joan Antonie de la Campania, §i altii,
den carii pre scurt de viata §i de invatatura lui, pentru voia
Cititoriului sä aducem, ne vom osteni. Eneas Sylvie (zic), ce l'au
poreclit din familie Piccolomini la anul de la mantuitorTul lumil:
1405: Octombrie 18: s'au näscut in ora§ul Sinénilor, pre care
ora§ mai pre urma dupa ce au statut Papa, §i s'au numit Pius,
de pre numele sau l'au numit Pienta. Maica sa Victoria, mai de-
nainte pana a nu-I na§te, prin vis au vkut, precum au nascut
prune cu corona in cap. Fiind de 26: anT, au fost säcretariu la
Cardinalul Dominic Capranic. Dupa acéia, Iara§ intr'acea slujba,
§i intr'altele mai inainte au fost la Cardinalul Albergoti, §i in
multe scuff in multe parti cu lauda trimis, §i cu mai mare lauda
au fost intors; insa intre acésté osteninta nu parasiia cate oare-
ce a scrie, §i cate o carte in luine a da. in saborul de la Bazilia
fi ind Referindar Cantilariului, _despre parté sinodului, mult au
scris mic§urancl cinsté §i putéré Papa. Dupa sabor au statut
Secretariu a Papei lui Felix al cincele, de la carele in cate-va
solii au fost trimis. Papa Evghenie al patrule, carile macar ca
cu scrisorile lui mult i§1 simtise cinsté betejita, insa pentru multa
invatatura lui, toate läsincl, in mare dragoste l'au avut. Papa
Nicolai al cincilé, la scaunul Episcopiii l'au suit, §i vestitoriu
apostolicesc In Bohemia, Ungaria §i in Silezia l'au trimis. Oratie
cu minunata dulóata, de voroava, cu invatatura Papei lui NicolaT
au scris, pentru ca sa invitéze cre§tinataté asupra Turcilor: care
precum in inimile tuturor phtrunsése, marl lucrurT ar II ispravit,
de nu s'ar fi tamplat nea§teptata moarté Papii: care toate in-
cepaturile i-au curmat. In urma lui Niculai au statut Calixtus al
triilé, carile pe Eneas, let: 1456 : l'au facut Cardinal, Tara la and:
1458: Calixtus Papa murind, Eneas fu ales Papa in locul lui in
116 CAII'd iii

6 : a luT Avgust, pre carile cu nume nou l'au numit Pius al doilé.
Scris'au istorie vférnilor sale, Ins. supt numele scriitorTului säu
a luT lohan Bobelin Persona, si traind in scaunul Papasc: 5 :
anT i lunT 2: zile 27 létr 1464 A vgust 14 au murit. Si pentru
viata acestuT mare oib atata agungil.

CAPUL V.

Aratc1-0 greu gresitd socotéld lui Eneas pentru numele Flachiii.

Asé scriitoriT vietiT acestuT vestit in toate Eneas Seruindu-1, si

precum au fost inpodobindu-1, insa in ce i unde in scrisorile
sau in affectatiile sale lunecate, i peste hotarul cel ce s'au ca-
zut sarite au vazut, indata cu totii sentiMia Grecilor ce véche
au marturisit, care zice (priCtin imi Taste Platon, priCtin imi Taste
si Socrat, Tara de cat amandoT mai priTatina adeverinta), adeca
pentru adevar nicT a Prilatilor cat de mail, cat de cinstitT si cat
de invatatT, vola a le cauta nu sa cade: nicT pentru placéré lor
adevarul a minti, care senincie pazind-o i plinind-o scriitorii
luT Eneas, ip scrisorile lui multe dupt gustul sag sa fie scris,
ca cu dégetul insamnéza ; i cu acésta dandu-ne noa, a sti, ca
alta Taste om mare, vrednic, si Inca, si Papa a fi; i alta Taste ne-
gresit si de oare care affectatie partnidasca atins, s'au muruit
sa nu sa cunoasca (ca ce s. poate tampla unuTa, aceia st poate
tampla i altuTa). AC darl scriitoriT pomenitT in viata luT scris
ni-au läsat, ca célé ce au scris inpotriva Papei maT denainte
pan& a nu sa, face el Papa, cu carele multe innal gosul, §i peste
hotarul adevaruluT, scaunuluT, i cinstei PapiT adusése; apoi dupa
ce s'au facut Papa, acél6s inda'rapt li-au cantat, i singur cu seri-
sóré si cu pecété sa au marturisit, precum sä nu le fie scris i dis
din adeverinta; ce din pornire limbiT, si a condel'ului sä fie fost curse.
De unde alavé Taste, ca nu tot ce au scris Eneas, indata i ade_
varat baste, si de vréme ce in potriva capuluT besdricilor con-
deTul si limba a-s ascuti nu s'au siit, cu cat maT vartos de crezut
Taste, ca i intr'alte parti a scrisorilor luT, multe precum sint
nein elegan d, sau prin nestiinta gresit (ca Mra marginTa Taste ocheTa-
 CAP. V. PROLEGOMENA 117

nul a toata stiinta) sau din parere scornind ce n'au fost, §i co

nu Taste in locul celuia ce au fost si Taste, sh fie suppus. Precum
dara mi sä pare, aeasta a sa rätticith socotiala de aiure n'au luat-o
(ea nici aiuré, precat putem ti, st pate OA) frà numai din
stihurile unui vestit poetic Romanesc, ce-i zic Ovidius, carile seri-
ind in Roma niste stihuri, cu carele invata mestersugul dragostelor
scarnave, pre aceste citindu-le Iulia fata (sau precum unii zic) ne-
poata lui Avgust Chesari, atata in de desiranatä, i dupil toate poftele
trupesti data viath cazusa, cat nu nurnai ea singura toata stidiré
femeiasca lepadasä, i toata rusine de pe obraz raclicase, ce inch
si pre alte multe Demne i upanése Romane, dupa pierduta
sa minte, si grozavé fapte tragand, si aclucand, prin theatruri, §i
prin ulita in bauturi, mâncarl, i alte ciudate desfhtari, zua
noapte inbla. Pentru ahasta dara Avgust Chesari pre acest poetic
in manic pornindu-sa, l'au trimis la cetaté ce-T zic Tomos, care
Taste la Mare Negra. Tamplatu-s'au dara acestui Poetic izgnanie,
cu septe aril' mai denainte de nastere Domnului I1s Deci acest
poetic find la ace cetaté izgonit, scris-au i alte stihuri, ce le
pomenéste de Pont, in carile (scriind catra un Flaccus Gretin, ce
era si consul atuncé la Roma, si din familiTa FILkcilor) arath
fire némurilor de pre acolo, asezamantul locurilor, cursul apelor,
§i vrajmasiia marii négre, si cu un mijloc ca acosta silindu-sä
sä serulasca laudele i biruintele a until stramos acestui Flaccus,
nedejclula eh prin tr'ânsul va puté lua ertare, i sä s intoarch
Tails la Roma, care stihuri mai denainte pomenindu-sa, aicé nu Carte 1. Cap. 4.
le vom mai poftori. De acesté stihuri acestui Poetic legandu-sa
poate fi Eneas, sileste ca sa aréte, precum acel consul, (sau pre
cum noi am zice Hatman purtatoriu de osti) Flaccus find birui-
toriu inteaceste parti de loc asupra Ghetilor, si el stapanind
locurile marginilor Dunarii, de pre numele luT apol numele Da-
chili sä sa fie schimbat i s. sh fie chemat Flachia. Ce noi
macar eh, cu multh i cazuta cinste am vré numele a barbat
ca acesta sa pomenirn, i precum uniT au facut, dupa socotiala
§i voia lui s ne lasam; insa dupa sentintia pomenita zicem :
Priiatin imi Taste Eneas Selvius, priTatin imi Taste papa Pius,
darh mai prilatin adevärul, pentru acéia, pentru adevar precat
vom puté vom sta.
 118 CARTE III

CAPUL VI.

Doved4te-sd, precum Dachia, nicl cum n'au putut sei sa chéme Flachia
de pe numele lui Flaccus Hatmanul.

Stihurile nu inteagiutoriu, ce inprotiva luT Eneas sint: §i la

ivall il scot, ea de §i in multe invMaturT afundat i cufundat
au fost, insa in cé drépta §i netampitä a drepteT istoriT adeve-
rinta, Miura§ §i abatut au fost, (ales intfaCasta, Materie); cacT Ovi-
dius nu zice c Flaccus sa fie avut rásboTu cu DachiT, ce cu
GhetiT, i 1ice, ca pre acélé locurT au lost stapanitorTu numaT, Tara
nu precum de pre numele lul s'au numit Ora le de la sine sup-
puse, §i de le-au §i numit, au trebuit sa numasca pre Ghetia,
Tara nu pe Dachia, ca Dachia precum au fost §i cu locul, §i cu
némul din Ghetia deosabitä, din gheografiT ceT vechi am dovedit.
ApoT de au biruit Flaccus pe Dachi, §i au supus Dachia, au
trebuit Flaccus IBA sh fie numit de pe numele 5,ral, care au bi-
ruit, Tara nu Ora sä sä numasca de pe numele luT.: cacT la Se-
natul Romani lor obicTuit au lost, ca cand vre un Hatman cu
oaste trimis, vre o limbä puternica biruTa, §i Ora lor la inpa-
rätiia Romanilor o lipiTa, atuncé pentru mai mare cinsté aceluT
Hatman, i pentru laud& vécinica farnilii §i pomeniril numeluT
lul, intre alalte ce-T radica stalpT sau chipul luT in mijlocul ce-
-MOT, IT schimba i numele, §i deciia II numiTa de pre num-ele
OraT care au supus. AO pre amândol SVpioniT, din cuff unul
DIoninrIlatalul au biruit Africa §i I-au numit Africanul, Tara altul Asia, i l'au
Tralan. numit Asiatic. AO TraTan, carile intaT pe Dachia au suppus,
Tara mai pre urma au supus pe ParthiT, earn' era pe acélé vrCrnT
maT puternicT de cat toate limbile la Asia, l'au numit §i Dac §i
Parthic. AO Sever biruind pe ParthiT, ArapT, §i AdiavenitT,
T-au dat Senatul nume Parthic, Arapic, §i Adiavenic. Aé i pre
Mac, dupa ce au biruit pre GhetT, de l'ar fi socotit Senatul Ro-
man vrédnic de atata cinste, dupa obicClul lor, de pre numele
Oral de dânsul suppusa, l'ar fi numit GhetTanul, sau macar §i
Dacul: Tara nu indarapt, §i in potriva obicéluluT ar fi schimbat
 CAP. VL PROLEGOMENA 119

numele -tgrAl pre numele Hatmanul, si din Ghetia sau Dachia,

ar fi facut Flachia. Ce noi pentru voia i cinsté acelul scriitoru
sh lasam, i sa zicem, c. Romanii atuncé intAiu obicéiu noir sit
fie scornit, t j cu orânduialä primenita, despre numele Hatma-
nului Flaccus, sa fie numit pe Ghetia, sau pe Dachia, Flachia :
Ce nici aé adevarul sh' poate captusi, precum nici soarele cu
tin st poate lipi, caci toata istoria Romanilor, si pre mine de
lingusitoriu, si pre dansul de basne scornitoriu, cu mare dovada
probozindu-ne, mai de mare rusine ne va da: de vréme ce ea
pre izvod incepatura acestii familii a Flachilor aratând, &AV
Hatmani i consull au avut, i fiete carele pre ce vréme au trait, din
catastih ni-i va citi, i apoi precum incepatura, asó savArsire ei,
precum cu multul mai denainte de suppunere Dachilor au fost,
ei cu sute de ani dupa Flacul cel mai de pre urma, Dachia tot
Dachia, i Ghetia tot Ghetia s'au chemat, Tara Flachia nici ()-
data, nici mai denainte, nici mai pre urma de suppuneré lor de
la Romani. Ce pentru mai mare adeverinta, câti consuli dintr'
aeasta familie a Flachilor au fost (ca adevarat mare farnilie, al
de céle de frunte case intre boerimé i Domnii Romanilor s'au
socotit familie Flacchilor) dinceputul pana la savârsitul lor, pre
anume, i dupa, cursul anilor, in carii au trait, ii vom arata, Tara
de vom fi trecut vre unul cu ochii sau cu condeiul, cititoriul
nostru omenéste va face, de ne va indrepta, si la locul vremii
de '1 va alcatui.

CAP UL VII.

Izvodul familia Flachilop,

Cel ce acest nume mai innainte sa fie tinut, la istoriile Romanilor

aflam, precum sal fie chemat Valerie Flaccus. Acesta au fost
in cinsté Boeriii, ce zic Tinsoria, sotie lui Clavdie Martelus,
mai denainte de nastiré fióoarei cu 326 de ani.
2. Al doilé au fost Fulvius Flaccus, carula I-au fost sotie in
Consulat Clavclie Cavdexi, la anul mai denainte de Hs: 262. A-
120 CA RTE III

cesta Flac sA, fie avut räzboiu cu Ghetil istoriile nu pomenesc.

3. Al triilé au fost alt Valerie Flaccus, cäruia I-au lost sotie
Otalilie Crasus, la anul maT innainte de Hs: 259. Pe aceste vremY
era céle gréle rkboae in Africa cu Annibal Domnul Carthaghina.
4. Al patrule Consul au fost alt Fulvius Flaccus, sotie cu Cor-
nilie Lentulus, la anul mafinte de Hs : 253. In vrémé acéstora
s'au inceput razboaele cu Ligurii, carele au statut 80 de anY,
scrie Livius, §li tabla Capitul.
5. Al cincile au fost Valerie Flaccus, sotie cu Atilie Regulus,
la anul mainte de Hs : 225.
6. Al §esele au fost Fulvius Flaccus, sotie cu Manlie Torcvat,
la anul rnainte de Ifs : 222. Aceste au avut oaste asupra
Boiilor.
7. Al septelé au stätut Tara§ acest maI de sus Fulvius Flac
la Consulat, sotie cu Clavdie Pulher, la anul mainte de Hs: 210.
Acestora rasboae Inca la Africa au fost. Tit: Livie.
8. Al optulé au fost alt Valerie Flaccus, sotie cu Portius Cato,
la anul mainte de Hs: 193. Acestora razboae Inca au fost cu
Annibal-Livius.
.9. Al noale Consul au fost Fulvius, sotie cu frate-sau Manlie
Atidinus Fulviianus, la anul mainte de Hs: 178. In anul acestora
razboae nu sä pomenesc. Ce la anul mainte de Hs: scrie Livius
pentru sfarsitul luI, precum avand razboiu cu naroc asupra Is-
panilor, §i zidind in numele näroculuI o capiste in Ispania, foarte
inpodobita au vrut sa, o faca ; pentru al,e'la laud nista lespezi
de marmure, cu carele era acoperita capiste Iunonil, ce-i zicé
Latinia din Brutia, au pus sa acopera pe a sa, pentru care se-
natul ca pre un pradatoriu de lucruri svinte, atata l'au osandit,
cat §i el de voia re, si de rusine dupa, dol anY, puindu-si singur
latul in grumazi, s'au spanzurat. Livius.
10. Al zecele au lost c6nsul iarilsi un Valerie lilaccus sotie
cu Clavdius Martelus, la anul mainte de Hs: 150.
11. Al unsprezécelé au fost Fulvius Flaccus, sotie cu Calpurnie
Pizo, la anul mainte de Hs : 133.
12. Al doisprezecele au fost alt Fulvius Flaccus, sotie cu Cor-
nilie Stipion Africanul, la anul mainte de Hs: 132. Pentru acest
 CAP. VII. PROLEGOMENA 121

Fulvie s véde ca pomenóste Ovidie Poeta in stihurile sale :

de vréme ce istoricii inca, scriu, ca in anul Consulatului sau
au avut inthiu räsboiu cu robii caril radicasa cap in Sitilia,
a carora Domnu era Evnos, carile cu mestersug tocrnind intr'o
nuca metiuté iarba puóoasa, o ascundé in buci, deciia, cand vo-
roviia pre incet si lin in nuca, suflând s vidé ca sloboade
foc din gura,' ; deci intr'acest razboiu, precum scrie Orosie, ce
s'a fi fost mai lucrat, perind scrisorile, nu sa mai stie; iara. Onu-
frie scrie, c. acesta§ Fulvie Proconsul find, si avand razboTu cu
biruinta. in Illyria asupra Vartailor, I-au Mout triumf, adeca Do-
nanma in Roma. Ce sau pentru a6asta va sa sä inteliaga Ovidie,
sau pentru altul vom zice mai gos.
13. Al treisprezécelé au fost MA§ Valerie Flaccus cu Litinie
Crassus Mutianus, la anul maiinte de Hs : 129.
14. Al patrusprazecelé, au lost Consul iara§ Fulvius Flaccus,
inpreuna, cu Plavtie Yvseus la anul mainte de Hs: 123. Pentru
acesta scrie Tit Livius in ramb.sita istoriii sale, precum au avut
razboiu cu Ligurii cesti de peste munti, si prin vremé a doi ani
incheiati, cu multe WAY biruin du-I, pana mai pre urmil i-au suppus.
15. Al cincisprazécelé au fost Consul insotit cu Marie al séselé,
iaras alt Valerie Flaccus, la anul maiinte de Hs : 98.
16. Al sésesprazecelé, au fost Consul alt Valerie Flaccus, sotie
cu M. Hereneus la anul mainte de Hs: 91.
17. Al séptespräzécele au lost Consul I'm* alt Valerie Flaccus,
sotie cu eine sa fie fost n'am putut insamna, atata numai c.
acesta au fost tatä lui Flaccus pentru carile Titeron ritoricul
cel mare au avut oratie.
18. Al optsprazécelé au fost Norbanus Flaccus sotie in con-
sulat cu Cornilie Stipion Asiaticul la anul mainte de Hs: 81.
19. Al noahsprazécelé, au fost alt Norbanus Flaccus, sotie in con-
sulat cu inparatul Avgust Chesar, la anul mainte de Hs: 22, Mr% sau
cu un an mainte de nasteré DomnuluT Hs : sau cu un an pre urrna,
Ovidie Poeticul au scris acéle versuri pentru Tnestersugul a Tubi,
si cu invatatura lor Iulia fata sau nepoata lul Avgust Chesari
la ocara ca acéTa, vinis, precum am zis, pentru acéia si pe ra-
catoriul stihurilor l'au facut surgun si pe fie-sa. Deci pre Ovi-
122 CARTA 111

die la Tomos cetate de pre mare négra, (pentru care cetate, mare
galcéva Taste intre invacati, care sa lie fost, ce noi la locul unde
vom zice pentru alto cetali a Moldovei, vom arata cu bune do-
vkle, ch cetate Tomos Taste acmu Cetaté Alba), iara pe fie-sa au
izgonit-o la ostrovul ce sa chéma Pandataria, precum scrie Dion
Macrovios.
20. Al doaazécelé au fost consul Tails un Norbanus Flaccus
cu Chesariul Drusus, fiCorul lui Tiverie, la anul dupa I-Is: 15.
21. Al doahzeci i unul, au fost consul Telius Rufus, caruia
au fost sotie Pomponie Flaccus Gretinus la anul dupa Hs: 17:
catra acesta Flaccus Gretinus scriind Ovidie de la Tomos co-
tate, au trimis acCle stihuri pentru Pont la dansul in Roma.
Dupä acesté Flachi mai fost'au i alcii mai pre urma; ce la do-
vada noastra numai cati sa afla pana la acest Gretin trebuin-
du-ne, mai mult a-I insira ne pärasim.

CAPUL VIII.

Doved4te-sa, cti de pe ace0é Flachl, nici de pre unul Dachia

sci set' chéme Flachia, n'au avut cum, i and.
Acesté dara sint toci Flachii, pre carii in istorii am putut
afla, de la cel dinceputul familiii acestiia 'Ana% la Gretin, la carile
au scris acel poetic, acéle stihuri de Pont. Ce precum noi am
putut pricépe, Ovidius mai mult sä fie scris din slobozéniia poe-
tiasca, de cat din trebuinta adevarului; de vrCrne ce c. noi
vre unul din familia Flacchilor pe Gheti, sau pe Dachi sh fie
suppus, la istoricii carii ni au vinit la mana, a afla nttroc n'am
avut; 'far istoricul Enias Sylvie, si mai mult cercand, poate sa fie
si aflat, de vréme ce asé cu indraznialä schimb5ri1e numerilor,
a insamna nu sa siiaste. S zicem dará c. i Eneas au aflat, i poe-
ticul färä colachie au scris, i vre un Flac thud consul (caci pe
un Fulvius Flaccus va sa zica) sä fie suppus pe Gheti, sau pre
Dachi; ce nici asé nu poate aCasta sa sa doved6sca, caci de au
fost vre unul din Fulvii, cel mai de pre ulna Taste cu 123 de
 CAP. VIII. PROLEGOMENA 123

anT maiinte de Hs., precum am insämnat la nurnärul al 14. Iara

Traian inparatul au statut la inpäratie RomeT pe la 98 de anT,
dupa nasteré Domnului Hs. (precum serie Dion, Evtropie, Csi-
filin, Avrelie Victor si altii) Tara razboTul intre Romani si intre
Dacia cel maT de pre urrna, in carile Tralan de tot au biruit
pe Dacia, i Craiul Decheval omorandu-sa (precum cursul isto-
riii la locul sau innainte pre larg va arata), au lost la anul dupa Hs.
105 si asé de la acel consul Fulvius Flaccus pang, la TraTan au
trecut 928 de ani. Mutat dark' fiind cu atate ani mai innainte nu-
mele Dachiii in Flachia, cum Taste de sama de sä gresesc ase
ràu acei vestiti istorici, pre cariT acmu pomenim ? ai cu tociT
scriu c TraTan inparat in Dachia, i asupra Dachilor au mars,
cu ace vestita, oaste, i precum pre Dachi si pre Dachia au sup.
pus, Tara nu pre Flachi sau pre Flachia ? Au tuturor acelora
istorici, i ()chit orbi sa nu vaza ce citesc, i urechile surde sä
nu auza de numele Dachiii cel mutat. cu sute de anT mai in-
nainte in Flachia li-au lost ? Iarte-ne dara aicé i istoricul Eneas,
si Papa Pius al doilé, c. intr'adasta socotóla nici ca Papa, nici
ca istoricul negresit sa fie nu poate, ea nici pentru voia unuia
mai proaspat scriitoriu, putem lepacla credinta a adite vrednici
do credinta istorici, si ales a carora au trait, s'au scris tot pre
o vréme cu lucrurile ce sa face, si singurT marturT privitori, Tar
nu auzitori au fost. Dupa ahasta aratatoare i nebiruita dovada,
ne razsare alta Inca mai neclatita, si Inca maT vartoasa, de vréme
ce ca macar c'au biruit Traian Marele pe Dachi, i Dachia au
suppus, intrInsa Romani au salasluit; insa Dachia nici Flachia
s'au pomenit, nicT alt nume nou au luat, ce prin multe vacurT
tot acel vechiu nume de Dachia s-au tinut, pAna cand adeca,
din Dachia i s'au schimbat numele in Volohie, sau Valahia: pentru
care la locul sAu sa va zice. In scurt: ce, noT pentru cinsté a atata
de mare om si in invatilturi laudat a grai ne siim, si in ceva
cinsté a nu-T beteji ne silim, mai denainte, altiT streini, carora
nici de zavistiTa, nici de dragoste condeTul atingandu-sa, cu
Scurte si curate cuvinte zic : Gine Taste acela, carele zice ca.
numele acestui nem, adech a Moldovénilor si a Muntailor Taste
de pe numele Hatmanului de Ram Flac, basne zic. Iara aceste
 124 CARTE III

rätunde cuvinte le zice Carion istoricul, j cu dansul inpreung,

Topeltin de Medias. 5i pentru acestul suppus, i scornit a Flachiii
Carton t Toliel-
tin de Med ilaq.
nume pre cat, si cu cat am dovedit, pare-ni-se c cititorTul va
fi content; Tait noT sä cgutain allele innainte.

CAPUL IX.

rard.:; pentru a6asta, petard altora, earii unnazd ml Eneas Sylvius.

OsabI de Eneas Sylvius, pentru carile pre larg s'au zis, mai
sint i a4iT maT proaspetT scriitorT, a6astg.s a luT pärére urmand;
insg, toY Lési, cumu-i Ian Zamoischie, Orihovie, si Stanislav
Sarnitie. Acesté darg inprumutandu sä din istoriia EvropiT a luT
Eneas, cu tot dédinsul sg, apucg, pentru ca s. aréte, precum cu
multe vacurT maT denainte de Avgust, si de Iu lie ChesariT, sau
Valerie Flac, sau Fulvie Mac, sau Lucius Flac, (aci tustrdle a-
céste numere asupra until Flac gramädesc), sa, fie vinit cu os-
tile RomanestT, i gonind de pre acesté locuri pre GhetT si pre
'DachT, sg, fie cuprins RomaniT aceste locurT i sg, fie fost rginas
deciTa pre dansele 15,cuitorT. Asijderé de pre numele lui FIaC
HatmanuluT, Tacuitoril acestor OrT, s sh' fie chemat Flachi, t cu
vréme, maT schirnosindu-sa graTul, din Mac sä s'a, fie Mout Valah,
Vlah i Voloh, iprocI.
Mast& a lor pgrére macar c täggduTaste, ch RomaniT nostri
sint din sloboziile lui TraTan, insg, precum Romani, si de la Italia
sg, fie vinit cu acel Hatman Flac, aTavé naärturisesc, de care
lucru s va,d, cg numai in vréme gresesc, lark nu in lucru: adecg,
precum RomaniT sg, fie de la Italia, ins& cu multul maT vechi
de cat TraTan. Ce alali istoricT, caril adeverinta istoriii macar
cat de putan s chioptéze, ne suferind, pentru aCastä din pg-
rére scornita, voroava, tare probozeso pre Eneas, scornitorlul eI
Bourin Deoada 2. cel dintaT, i intai Bonfin i Leunclavie, amandoT de toga, ore-
Carte 7.
dinta vrédnicT scriitori. Decl a lul Anton Bonfin cuvinte sint
acésté: «RominiT (zice) precum de némul lor Romani sa, fie, si
«limba le marturiséste, cariT intre atate felTurT de varvari, atata
 CAP. IL PROLEGOMENA 125

«vrerne lacuind, insa pana acmu nici cum a 0, dezrdacina n'au

«putut. Tinut au acesté prile DunariT, pre carile odinaoara au
«fost lacuind Dachii si Ghetii; cacl din leghioanele (adeca pol-
«curile) si din sloboziile, carile Traian si a1a1T inparati a Roma-
«nilor au adus in Dachia, Romanii acé§tó sà trag. lara 6-au vrut
«Eneas Sylvius sa zica, precum numele Vlahilor sa fie de pe
«Flac, not in potriva stam, si socotim (acesti Romani) asé sä sä
«fie chemat, a7rb to6 1360,X.s.cv 'tat c amaos, pentru cad la sigetat
«au fost pré mesteri. Clara aciasté Inca mai adaoge Bonfin tot
«acoles: Cat-va sint, zice, canT socotesc Vlahie a§é s sä fie Boutin acoiov.

«chemat, de pe o fa-0, a lui Deoclitian, care s'au fost maritat

«dupa Domnul Romanilor din Dachia, de pre a carula nume, zic,
«apoi sä sa fie chemat Dachia Vlahia. Bonfin dara as6; Tara
in
Leunclavie, si mai aiavé arata in Pantecte la numele Iflac, nu-
mele Vlahilor nu de la Romanii lui Flax sa trage, care poveste mele lilac.
Taste plina de basne, macar ca si multora asé au placut, ce de
la GhermaniT nostri. Ce pentru numele acesta Vlah, multe dovéde
va vidé cititoriul innainte, unde vom scrie, pre ce vréme au in- OribovIe
Auale 5,
ceput a sa chema Romanii din Dachia Valahir sau Volohi, Tara
acmu calé s ne cautarn. Pre acésta basnuitoare poveste (precum
Leunclavie o cinstéste) urmaza Liahul Orihovie, zicand: «Aceste
(MoldoveniT adech, cacT voroava acolo pentru Moldovéni IT Taste)
era nascuti din Romanil de la Italia, caril cu Hatmanul Lutius
Valerie Flac, cuprinzind Dachia, si Romanii luand mueri de a
Dachilor, si inbatranind acolo, pre acesti Dacia (adeca pe Ro-
mani) du1ia dansii au läsat.» De pe acéste a acestor scriitori mar-
turii, chiar putem intelege, ca acesti istorici LesEsti, nici pe
Bonfin, nici pe Leunclavie sä nu fie vazut; ca, de T-ar fi vitzut,
cu buna sama, aCasta socotéla supt tacére ar fi trecut-o, nici ar
fi poftit sa auza si eT nume de basna in istoriTa lor, precum aude
Eneas Silvie : i macar ca mai pre urma si Papa au cazut, si
numele din Eneas §-au schimbat in Pius, insa porecla basniT si
asé tot nestiarsa T-au ramas. Cauta si mai pre larg in capetele
ce urmaza, si a Lesilor acestora cuvinte i probozale, care i au
de la alti istorici adeverintiT urmatorT.
 126 CARTE itt

CAPUL X.

Pentru pdrére acelora caril marturisesc, prccunt Vlahii sd fie &-

maul de la Italia, Tara' cdnd, i cunt sd fie agiuns la Dachia,
zic cd nu Oiu.

Pre cat noT am putut oblici (cacl multi istoricT pana acmu sau
nu-I vom fi eitit, sau la mânti nu-T vom fi avut, cu bunä voe
marturisim) si pre cAtT din istoricT a vidé ni s'au tâmplat, mai
mult de unul n'am putut afla, carile s ie ahasta parére, Med
numaT adeca pre Laonic Halcocondila istoric grec, carile când
au luat Sultan Muhamed Tarigradul, au cazut la robie, apoi si
la turcie, si au trait Oa, la inparatiTa lui Sultan Baiezid, unde
gi sfilrsitul istoriii sale pune: om amintrilé iscusit in istoriT, si
de la toil ca un istoric vrédnic de credinta primit, pentru care
lucru viind el adevärul sa urmeze, ca un cinstes scriitoriu, co
n'au stiut, aTave zice, ca nu stie: Tara ce cu minté au agiuns, i drépta
socotélä 1-au aratat, Taräs marturiséste fara indointa: adeca precum
de pe graTu, de pe port, de pe obicée, si de pe alte lucruri de casä ei
de oaste, ii cunoste, precum adevaracl oameni de Italia, siRomani sa
fie. Ce noT singure cuvintele lui de fath sa aducem, carile in Carte 2
Laonielialoun- unde hotarale amânduror Vlahiilor arata, asé zice : «(A Dachilor
dilas, Carte 2.
«sau a Vlahilor ném, de vitéz vestit Taste, Wale lor incepand de la
«muntele Orbal Pevehin: cariT din Panonie incep, si dela
i
«Ardel pana la mare négra sa intinde, din drépta pre l'anea
«Dunare sta Dachia Pannonilor (tam Muntenésca incel6ge) Tara
«din stânga Taste Ora pre care o chema Boyaaviav, (Bogdania);
«pre acéste doaa tari le despart muntiT (Bpavacipot xcxXoUp.evot) cc
«sa chéma Vransovil, adeca a Vrancii (precum noT le zicem astä-zi).
«Acestora (adeca Moldovénilor) mai vecini sint cAte-va némuri
«tatäräst1. Despre Cri.vM sä hotarasc cu (lIoXivoL) Polanii, adeca
«LOsiT; Tara despre rtizsArit, cu SarmateT. ApoT zice: a Dachilor
«limba samanal cu a Italilor; 'hag, atata-T de stricata i abatuta,
«cat deabiTa poate sa Ineléga Italul cuvintele acestora. Iara de
«uncle sa lie luat limba si obicécle (Taw Pcup./.:cov) Romanilor si
 CAI'. U. PROUGOMENA 127

«cand sa, fie trecut inteace Ora, la nime n'am putut gäsi, carele
«de acesta lucru curat sa, fie pomenit. De la hall in ceva§ macar
«deosabire nu au, cacl a mancariT, si a bauturilor oranduTalä, a
«arrnelor si a lucrurilar de casä tocmele, si pana acmu tot ace
«din tai tin, macar ca in doaa Domnil Taste despartita (etc TS
«Vliv Boy kvtav xat. 'Icyrpf.ocv i mei nap' Icyrpov )(Wpm)) adeca, in Bogdania
«§i Istria, sau in -ara de langa Dunäre, adeca Ora muntenesca.
«Asijdere in Carle 3. deosabit pentru Moldovenl zice: ins& Bog-
«dania; care are scaun in (Aeuxómoktv) cetaté alba, despre DachiT
«caril lacuesc pre Dunare, spre LitfanT si sure Sarmati s in-
«tinde. Acest ném de oameni foarte ales, si de treba sa. fie, si
«de pe acésta putem cunoaste, cacl limba nu s'au uitat, ce tot
«aceTa s-au tinut. Aé Halcocondila, macar ca marturiseste, ca
cand sa. fie vinit Romanil in Dachia nu s'au instiintat, Tara pre-
cum de la Italia sa fie dupa alalte obicée, i intregIune lor, cu
care limba ce de movie romanesca s-au tinut, curat marturiseste.
Alalte läsam Ed le iMelega cititorTul dupa vota sa.

CAPUL XI.

De 2)&6'4 acelora, carii WO de tot teigaduesc, precum Romdnif

din Dachia sa sil fle trcigdnd din RotnanT.

CariT aCasta parere s au crutat, scriitoriT ar fi sa s. cheme, au

scornitorT, nu putem intelege. Insä oft cum s'ar chema, pre cat
noaa vreme ni-au läsat in citTala istoricilor a ne zabavi, maT mu1t1
de doT, si aceste Lésl a afla n'am putut. Unul Ian Zamoischie, altul
Stanislav Sarnitie, canT and scriu urmand celor maT vechT
istoricT, si eT inpreuna cu dansiT pe RomaniT nostri tot din né-
mul Romanilor a fi IT marturisesc, precum in Capul 9. Carte
aeastas, din cuvintele lor am aratat. Iara cand scriu din singura
a lor parere, uTtandu-sa ca sint istorici, cu Dialectica si cu So-
fistica incep a sa nevoi, pentru ca parere sa sä adeveresca; ce
noi vazind ca Sarnitie mai pre larg ingaTma aeasta, disputatie,
a luT hire§e cuvinte de fata le vom aduce ; Tara cititorTul cu lin,
 128 CARTA III

pi cu ne tulburat suflet, din singurtt nestaré cuvintelor WI, cum el

singur pe sine sa stria, si sä razsipeste va puté intelege. Pome-
nitul dm& Sarnitie, doaa povestT de odata sa nevoTaste a dovedi;
una, precum Românii vrand sa sä fälTasca, singurT sa-sl fie scornit
acest nume de pe Mac Vlahi. Alta precum RomaniT nostri sa
nu fie din samintiTa Romanilor, ce din ramasita Varvarilor celor
vechT, adeca a Ghetilor, si a Dachilor, care socotéla Taste in po-
triva a tuturor de obste scriitoriT lor, (precum Si in capetele tre,
cute cam pe scurt am aratat, si in urma pre larg sh va dovedi),
ce el acestiT inpotrivirT nicT cum uTtandu-se, paréré sa a intari
Sarnitte Carte 3. a§e purcede. Pomeneste (zice) Ovidie Poeticul de un Flac carile
Cap. 1.
au fost maT mare peste ()stile romanesti céle de liara; i deciTa
educe aihurile carile noT la Capul 4. Carte 1: le-am pomenit,
(stapaniTa pre acélé locurT o Gretine iproci). Asijderé pomenéste
precum acol Flac sa fie izbandit cetaté Triadita de la Oheti.
DeciTa silindu-sa a sa parére sa dovediasca, zice: «Tara alalt ném
(a Ghetilor), carile era mai spre tara GreCasca, socotesc stt fie,
din mil VlahiT sä trag.» ApoT uTtand, sau poate fi i nestiind,
, ca acésta, povéste, precum Vlahil asé s'au chemat de pe Flac
hatmanul, Taste intal de Eneas Silvie scornita, cade näpaste liro-
niculuT Moldovenesc, ca cum el cel din CAI ar Ii scornit cà Ro-
mai-1H s s. fie tragand de pe acel Flax. Ce s vinim la cuvin-
Sarnitio &ado,. tele luT; insä, zice, ce s. lauda istoriile Moldovénilor (poate fi
«intelege hronicul lui Uréche Vornicul) sa véde, ca. Taste in po-
«triva a toga istoria de obste, cacT pe acéle. vreml Romanii nici
«gandie s. trIach apa Dunärii, unde acmu Moldovénii stau, ne
«cum sa poata a-s pune legheoanele acolo, precum din tamplare
«lucrurilor supt Avgust Chesar de cat soarele maT curat sh véde.
La aéasta Térte-ne Sarnitie, de-I vom indrepta; cacl Flac Hat-
manul acela au lost tovara's in Consulat cu Stipion Africanul,
cu sute de anT (precum maT sus am aratat) de cat Avgust Che-
sar maT denainte. Iara razboTul Ghetilor pe vréme Jul Avgust
precum au fost cu HatmaniT Crasus, Tiverie, i Ghermanic, asij-
deré din Dion si dintealtiT am dovedit. Pana aicé dart Sarnitie
asé; apol nu mult maT gos acésté uitand, barn priiméste Roman&
«din coloniile luT TraTan sa sa fie trägand. «RazhoTul, zice, lui
 CAP. XI. PROLEGOMENA 129

«Diurpan (acesta I i Decheval) duph ce s'au lungit cu Romanii Sapulpa Carte

3. Cap. 6.
«pang, la septespräzéce anT, Ong, mai pre urmä au inceput DachiT
«a eh s1bi, i supt Traian s'au istovit.» Deciia dach in putine cu-
vinte aratii pricina, pentru ce s'au sculat RomAnii asupra Da-
chilor, adecg ch. ce jacuish pe Iazighi i pe Metanasti, earl! in
prietesug sh tine cu RomaniT, intr'acesta chip zice: «Romanii Arcolal.

«dupg, cum le era näravul, fachndu-sh ch vor st apere pe vecinT,

«s'au sculat cu rilzboiu asupra aceluT mai vartos dintre daneil,
«izbandind darh TraTan cu biruinta, pentru ostenire cu nhroc
«ca acéia in veánich pomenire eh ramhe, au rädicat triTzhci de
«stalpi, i scriind in triinsii, precum pänh acolo sint hotargle in-
«pgratiii, I-au aruncat in. Dungre.». Aces-0, povéste cu StAlpiT de
uncle sh o fie incgpätat Sarnitie n'am putut deslusi, de vréme
ce nici la un istoric, carii au sonic de Traian, ahasta n'am aflat,
si apoi StAlpil in fundul Dungrii aruncati, cine T-ar fi vgzut?
eine i-ar fi citit ? pentru ca sh poath ti, ce scrie in transii? Iará
alte cetätT i inthrituri, carile au Mout TraTan in Dachia, si de
carile ScriitdriT ne-au instiintat, afla-va cititoriul mai innainte.
Chträ aceste Sarnitie lungind innainte voroava: «Traran, zice, Areal.
maT mare parte din lacuitorii eel vechi, din Dachia izgonind,
placându-I bisugul locului, au inpärtit o slujitorilor saT celor
veOhT.» Cu aoeste cuvinte Sarnitie sa véde, precum am si maT
zis, c va sti, vie dupg, socotéla celor Véchi istoricT ; inch cluph 4
a sa pgrere intorcandu-sh, Tar* muth socotela, zicAnd : «De Aroloa.
vréme darg, ce in spurt eke oare-ce pentru Vlah ne-au fost
a pomeni, nu fall cale a fi socotim, de vom tialta mai ourati
ce trebue- sh stim pentru coreniia 1or i as& povesteste, zice
Evtropie Carte 1, f(ch Traian inparat dupá ce au sfärmat otiIo
Dachilor, si ace tail au facut-o urovintie, orT ca hisugul locu,
lui Pau plgcut, off pentru ea sg alba de unde sa-s hrhnesoa
dstile, supt inparatiia Romanilor au suppus-o.» Adasta asé din
EVtropie pomenind, Iarg§ incepe gulia sa a coace. dfarg, ce sh
«Mese, zice, VolosiT, precurn, sh fie nascuti din Mac Hatmanul,
asi II ch pare Precum Au chip de voroava din stihuril Jul S.trultte arolo6.

«Ovidie, precum si mai sus am pomenit (nwi adevarat), .egei

«Flac acela Hatmanul pre vrémiie luT Avgrust in Misia era (A-
 180 OARTk III

«tenitoriu, nici puté Romanil pre atunce sa treca (Dunäré) in

Casta parte.» Caute aicé cititoriul, si cunoasca cat sta. Sarnitie
de departe de stiinta istoriii, socotind, ca acel Flac Hatmanul
sa fie fost cu ostile pre vrdmile lui Avgust in Misia ; ins& si
supt Avgust fost-au un Flac cu porecla, Gretin, om de Senat,
si d'intraciaés familie, la carele Ovidie poeticul trimitind stihu-
rile ce scrisése unde era la izgnanie sä ruga s caza la Avgust,
ca doarä ii va puté scoate de la ace izgnanie. Ce acesta Flac
dupa socotéla hronologhicului Jul Calviz au fost cu: 130 si mai
bine de ani mai pre urma de cat Flac, carele au fost cu ostile
in Misia asupra Ghetilor, precum in céle trecute am aratat.
De aicé innainte Sarnitie, de tot asés pärasind pe istorici, din
mestersugul dialectecai, i sä pare ea va puté dovedi paréré sa, puind
aCasta propozitie: «Vlahii cé din tad a lor incepatura, o trag din
«nemul Ghetilor, care lucru de osabi de alte IntiinrI, (Iara
«carele sint instiintarile acélé nu sh indura s pomenesca), a6a-
sarnitle acoloq. «sta Inca, dovedéste, ca vitejiTa sau vartuté sufletului, i papa
«asta-zi 41 tin, asé cat cu poeticul cu acéias (a Ghetilor) porecla
«martiales (adeca, viteji) a-1 numi, precum sa cade putem. Apoi
«läsind DiaJectici, sa apuca de fysiognomi; au lice, cautatura
asau fata groznica, si frunté ca de berbCce, graiul lor (Tarn
«zice) odanhoora au lost tot unul cu a Ghetilor, la care aduce
«martur pe Stravon, carile ice, ca Ghetii i Dachii tot o limba
sa fie avut.» Ce sodotéscn binisor Sarnitie, ca Stravon nu zice
pentru Romanii carii au intrat i s'au asezat in Dachia, ca Stra,
von acmu era 100 de ani de nand esise dinteadastä viiata &and au
intrat Traian cu ostile in Dachiia: ce zice pentru Gheti i Dachii,
cariT era inteacesté parti Inca mai denainte de Avgust, pre a caruia
vrCini au Boris Stravon Gheografia sa, si pentru aceTa zice el, ca au
fost 6p.o7Xortow tot de o Jima, pre carii apoT TraTan de tot de
pe acélé locuri starpindu-T, cu ai sal slujitori, si cu alt narod
«Românesc au inplut.o. Ce sn videminnainte ce mai zice: Aara
«pentru caci videm, qice, la &Ansa oare-ce rämäsiVa de limba
witalienesca, aCasta socotim sä sa fie tamplat din amestecatura
«acelor polcuri Romanesti, iarà amentrilé limba lor cé de temein
«Sarmatica, Taste (limba sarmatica intelege çé lovenCsa sau Ru-
«sang) de pre care videm, cä i pana astazi pre CrAisorul lor,
 CAP. XI. PROLEGOMENA 131

cu limba noastrA, voevod ii chema.» Ce cu acest argument al

sAu, Sarnitie nu numai pe Români, ce ti pe Unguri, i inca si
pe Turd IT va scoate la Rusie ; cad t i cratul Unguresc pre
Domnii de Ardél in deplomatele sale, voevod ii tituléste. Caut5,
pentru aeasta la Leunclavie in Pantecte, i prin toatA istoriia tut
Anton Bonfin, carile in toate locurile, unde sa tâmpla de dom-
nul Ardélului a pomeni, totdeauna voevoda, ii zice. Aé Turcit
pe comendantul de GAlata, si pe a4iT a altor thrguri, voevoda
ii chernA, la care putem aduce marturi, chci Ii s'au tamplat la
Tarigrad a merge, sau printr'alte locuri a inpAr4iii Turcului
a trece. Ce not având deosAbit scris in Gheografiia MolclavIiT
pentru titulurile Domnilor Moldovenesti i Munténesti, aicé cu
aeasta mai mult nezabavindu-ne, TarAs la cuvintele lui Sarni0e
Sarai(ie acolog.
s5, ne intoarcem. Purcéde el innainte, zichnd: «Singur numele,
«cu carile nemul acesta sA chernA, de la oamenii nostri le Taste
«pus, cace camenii limbit noastre pre ansit Volohi adecA Ita-
«Mani, sau din Italia nascuti a-i chema; i dup5, chipul graiului
«nostru i alte nernuri vécine, cum sint Ghermanit, Litfanit, si
singuri Italiianii, cu acelas nume Valahi a-T chema, s'au obiduit.»
De mierat lucru o bunule Sarni0e, cum Rusit i Léi, cu Da-
chit find tot dinteun nem si tot dintr'o limba cu dânsit, adech
Ghat i Sarmati, uitând: i-au chemat Italiani? Ce sh mai mer-
gem dupa Sarnitie «Ce Grecil, zice, istorioi, mutând slova V Acoloa.

in B: Blahi le zic.» Aicé Sarnitie sä véde, ca va s5, zicA de Ni-

chita Honiatis, carile din istoricit cei mai de pre mijlocul ve- Nichita ilolilatla
cului, el inthi pe Romanii din Dachie, cu acest nume ii scrie, in- Carte 1. cap. 5.
cepâncl de la inparAtila lui Vasilie cc l'au poreclit vulgaroctonos,
pre la anul de la Hs: 1017. CautA si la Pantectele lut Leunclavie, Lenucelmic
Pantecto cap. 71.
ch vet afla pe ace vréme pomenind de un Bogdan Domnul Vla-
hilor; calla i innainte, ca unde vom zice de ttmplarile in ia-
paratiia lui Vasilie Vulgarocton, acolo poveste adasta pre larg
o vom arata. CAtr5, acesté Inca mai adaoge Sarnitie: (cAciste, Saruicie "04
zice, i MultenT sa chémA; insa numai emit lAcuesc in Dachia
ce de sus; apol tâleuind ce va s5, int51ega cuvântil Multeni,
pare-mi-sa, zice, eaaçesa sa fie chemat, pentru caci mu4ime de
nemuri, carile acolo s'a stransese pe vremile Romanilor intro sine
 182 CARTE In

sa, amestecase, §i din ace multa adunare, nume de Multeni sä

fie luat, cad aratat-am, zice, precum deosabi de eel vechi DachT,
§i GhetT mulV §i GrecT, Itali §i Slovéni intr'acéle 5,1.T sit sa fie
sala§liiit. «NoT acest cuvant al luT Sarnitie de zice, precum au
§i aratat, mult l'am cercat in hronicul luI de cate-va orT intor-
and, ce O. fie aratat, precum en ItaliT pe acéTa vrCnie §i GrecT,
§i SlovénT in DachiTa sa 0, fie a§ezat, necalurT a gasi n'am pu-
tut ;insä de Greci sa sa fie amestecat unii cu acei Romani
poate ca s'ar §i créde, macar ca nici un istoric de adasta nu
pomené§te; Tara pentru Slovéni a§é§ nici cum sa sa créza nu Taste:
cacT numele §i n6mul slovénesc in parcile EvrupiT, intaT pre vré-
mile luT Anastasie inparat s'au ivit, carile au fost inpärat Ro-
manilor cu 385 de anT mai pre urrna de cat ce s'au a§ezat Ro-
manil in Dachia, precum mal pre larg vom arata, unde vom zice
de tanplarile supt acest Anastasie inpärat. fail cat Taste pentru
cuvantul MultenT, maT mult alta ceva sa zicem in Castä data nu
avem, fail cat, ea ce poate ispravi curata limba latinTasca unde
stapan4te VarvariTa. Ca, scriitoril ceT maT vechT, carii cu cm
rata limba latinésca au scris bronicile sale, precum Taste Bonfin,
Leunclavie §i alaltil, Viral Muntene0 nu-1 zic Moltana, din mul-
%imé adunariler, precurn va SarniVe, ce-I zic Montana, adeca
Muntoasa sau Muntenesca, de pre muntiT ce I stall in lung deasupra
de la muntiT Vrancil pana la Demircapa ; a§6 1-au zis i RomaniT
ceT vechT, a§e IT zicem §i noT MoldovéniT Tara Muntdnésca, adeca
de munte, ca cum am zice Muntoasa sau MunteniTa. A§ijder6
soriitorii latinT ce§tT maT proaspeV iT zic Transalpina, adeca de
peste TritintT, cacT despre lara Ard61u1uT spre Dunäre, paste
muntT trecand, sh vine in Ora Muntenésea. Cauta ca veT gasi
aCasté cuvinte a noastre la Leunclavie, carile precum -Ora Mun-
Lennelavie in tenesca s'au fog chemând la istoricil latine§t1 Montana, pe Bon fin
Pantecte Cap. 71.
marturie aduce: dupa aCasté 'Inca maT nadé§te Stanislav Sarnitie.
RarnnIe ma* Aar& pe vrémile, zice, luT Honorie §i. a luT Arcadie, GothiT
dupä oasté, care au facut, in Italia, precum aeasta Ora Tara§i sa
o fie dobandit, scrie Iornandis §i Procopie §i de pre aoasta
multime de adunärT de némurl, precum Moltana, sä sa fie che-
mat alave Tasted> Ba crecle-ma Sarnitie, ca nu Taste aTavd`: caci
 CAP. XI. PROLEGOMENA 133

Procopie, pre carele tu il aducI marturie, scrie, ca Iustinian in-

parat au fost %find Dachila, precurn putin innainte, si in vilata
lui Iustinian, (pre ce vrémi si Procopie au scris Istorie sa) toate
cuvintele lul Procopie de fata, vorn aduce. De Iornand putina
grip, purtam, precum innainte sa va dovedi, cä ce si a lui cu-
vinte de fath puindu-le, putern zice, si poi' ca al'ave va fi, ca, si
Iornandis n'au zis precum zice Sarnitie. AO Sarnitic dupa ce-I pare,
ct indestul au dovedit, precum Volohii sa nu fie Romani, ce aceI
vechi si din 61 Dachi, apoi singur sie inpotrivindu-sa, ii face
pré proaspetl, zicand: in istoria latinesca, pomeniré Vlahilor sa
face intaI pre la anul de la Hs: 1330: Iara, in cé gredasca de
pre vrérnile WI Isachie Anghel inparatul Tarigraduluy. Deci ma-
car ca, cine sa, fie istoricii, macar cum nu-I pomenéste, insa, pu-
tern intelege pentru cé latinesca, ca va sa zica IstoriIa luI Bon-
fin; Iara pentru ce grease& a lui Nichita Iloniatis, a carora
cuvinte si istorie, care au scris pentru némul Romanesc, toate
le va afla innainte cititodul nostru. Dupa aeasté dupa toate,
foarte nestatatoriu sa, arata Sarnitie in socotela sa, cacl uitand a-
le sale cuvinte, cu carile acmu pre Vlahi foarte proaspeti II
face, iaras1 sä intoarce, si pre véchi II arata. Fost-au, zice, Unalia,
pre vrémile lui Honorie, orn din nemul acestora, hatman vestit in
vitejie; fost-au si altul dintr'acesta narod, anume Aetie, carile stand
in mijlocul ostii sale, au sprejinit razbolul eel vestit, carile tril zile
ne contenit s'au facut intre UnI si intre Vandali, si intre Gothi
la Tolosa ; Tara acest Aetie au fost Hatman ostilor Romanilor,
pre vremile lui Theodosie cel tamar la anul de la Hs: 419.
Ina, nicI cu atata sa indestuléste Sarnitie, ce de cat aCaste
cu multul maY vartoase (precum parere il duce) dovéde, nu de
la sine, ce de la altii gthruiaste ca, va aduce; ce macar ca in
cuvinte sunk Tara sunetul de unde sa Tag, foarte molcom tace.
Argumenturile lui carile pentru ca sa, dovedesca mojicila Ro-
mânilor, sint aCaste : «Romanii, zice, s'au racosit asupra luI
«Isachie inparatul, cu cariI inparatul Para naroc razboae au avut. Sarnitle
Carte 6 Cap. 18.
«Aice inthI sa, pomenese Vlahii la istoriciT grecestI, zis-am zice,
«de faptele lui Traian scriind, pentru ace din tai acestora in-
134 CARTt III

«cepatura; insä nu lipsese, earn' mal cu dédins tin, precum né-

«mul acestor Vlahl sh fie mutat de la ItaliTaniT GhenovezT, caril
«la gurile DunäriT, i a§é§ in eetaté seaunului Vlahilor, adeca
«acelor vechi Dachi, sa, fie §ezut; la aéastä povdste ziee, triT so-
«cotele aduc, nu de lepadat; intaT, cacT Vlahii precum din. a
«latinésea, a0 din cé italienésca limba graiul s'au stricat. A
«doa, cad coloniile, sau sloboziile Romanilor, pre earile lIau adus
«Tralan in Dachia, Adrian 0 altiT urmatorT inparatT Tara sa, le
«fie intors la Italia. A triTa, oa. de ar fi fest RomaniT din ra-
«mticitele ostiT luf TraTan, istoriciT latini nu le-ar Li uitat numele,
«nicT nu acest stricat dintr'alte limbi nume, i-ar fi chemat maT
«pre urma Valahi: §i a§é§ ea, prin vrdind a o mie de aril', neca-
«Tull istoricii de numele lor nu pomenese, Lara numal dupa ce
«coloniile Ghenovezilor au apucat ChiliTa.» Acesté sint cuvintele,
sau maT adevärat sa zie, pove0ile lul Sarnitie, la care noT
mult am ave a-i raspunde; ce pomenind darn giuruit n predo-
sloviTa noastrk adeca precum de ale noastre ceva-§ macar ne
adaogand on ce alti scriitorT au läsat seris pentru némul Re-
mânese acéle numaT culegand, de fatà sa le aducem , precum
in capul ce urmaza, la sfarcitul acectiT dull le vom arata; 0 de-
ciTa peste tot eursul Hronicului uncle vrdme, §i locul va pofti,
anume le vom pomeni. DeoT dark atata numal pentru Sarnitie
putem zice purtat intre ritori euvantul, earile ziee: Ex partibus
aliquid, ex toto nihil; adeca : din parti nate oare-ce, Tara, din
tot nimica, a intelége n'am putut. Ce pentru ea poftei eititorTuluT,
cat de pre scurt s slujim, atata II dam aicd ctire, sa ctiia, ca.
aceste a lig Sarnitie nu sint de crezut, cael nu arata anume,
cine sint aeiia, earile tin adastä pardre, card la istoricul ade-
varat mare path de nectiinta Taste a zice, odanaoara au fest :
sau au zis earecine, caci acest felt de istorie Taste a babelor,
earele spun noaptd povecti, pentru ea sal adearma copiii, ales
nand sint flamanzi. A doa, 'can't' nu Adrian, ce Avrelian (carile
cu 152 de anl maT pre urma de cat Adrian au statut la inpa-
ratie) au fost carile la vrdine au mutat o sung, de Romani din
Dachia numaT peste Dunäre, Tara nu la Italia. A triTa, nä Ghe-
noveziT nici odata Chilith. n'au tinut, ce Cafa cj alte cetati a
 CAP. XII. PROLEGOMENA 135

CtimuluT, de pe marginé Marii Islegre. A patra cacT (lice, ca. :

Pasa, Curt% carile sint cuvinte moldovene§tT, sint italiene§tT,
Tara nu latine§ti, care lucru de mierat Taste la invatat ca Sar-
nitie, cum n'au putut §ti ca passus §i cortis sint cuvinte chiar
latine§tT, Tara nu italiene§tI. A cincé, cad cuvintele lul céle din
tM nu sa tocmasc cu céle de pre urrna: ce precum zice el, ca
Mysia Ora (care când era Sampson giudecl la Iudia ; EliniT
cu acest nume o chema), a§é sa sa fie numit de pre limba le-
§asca, adeca de la cuvântul Smiessania iqzica, adeca amesteca-
tura limbilor. AO noi putem clice, ca istoria luT pentru némul
§i numele Românilor, alta nu Taste, fara numaT o amestecare de
cuvinte.

CAPUL XII.

De pcIréré acelora, carii In4guesc, precum némul Romcinilor din

Dachia, macar cd de la Ronulnil de Italia s'ar trage; 'inset' nid de la
Flac, nid de la Traktn sei fie adtq, ce cu mu7te vacuri mal pre urmd,
cu alt chip int& in Ardél,apoi intr'ameindoad tardle acésté set' fie intrat.

ACastä povéstd pentru proaspiltà viniré Romanilor in Dachia,-

nicT la Greci, nicT la Latini, nicT la alt ném de scriitorTu, am pu-
tut-o gasi: nici supt nurne de istoric de la altiT, macar a sa
pomeni am auzit, §i maT vârtos, cad chipul pove§tii ace§tiTa,
chip sau nume de istorie, macar cum a lua nu poate. Ca de pe
a cuvântuluT incepatura, §i cursul a toga, voroava, a§d§ de tot
proasta povestire, §i din capät 'Ana in sfAr§it, cu totuluT tot,
.-basna sa fie, sa arata; care spre adormiré pruncilor, Tara nu spre
auziré barbatilor, s'au scornit; penteacela, nicT §i s'ar fi caclut,
sä o purrem in rândul cu alte a altor istoricT pove§tT. Ce tiind
minte datoriia gTuruintei, care cititorluluT nostru am dat, ne
cauta ori-ce, veri de bine, verl de rail de altiT, adeca de incepa-
tura, de némul, de fire §i de obicéile ndmului acestula s'ar fi
pomenit, cu inima ne vatarnata, de tap, sa, le punem.
Basna dara aóasta sä poarta sub numele until Simion Calu-
136 CARTE III

gArul, dupA carile apoT urmazA un Misail farAsi cAlugär, i Ev-

stratie, carele au fost i logofAt al triele la rApAosatul PArintele
nostru. Ce noT pre urmAtorT, ce Ii s'au pArut sa, urméze, lAsindu-Y,
pune-vom nevointà sA doslusim, acel Simion de unde s'au in-
cApAtat de aeastA asé de grozavA mineunA, i macar cA el sin-
gur minte, precum aeastA poveste sA o fie luat din Hronicul cel
unguresc, insA adevArat nu zice: caci cat in putinta noastrA au
fost, din istoricii, calif au scris pentru lucrurile toguresti, nici
pre unul cu arnAnuntul, i prin multA vréme, ne cercat n'am la-
sat; si ales pe Anton Bonfin (carile adevarat s'ar puté zice pre-
cum Taste domnul istoricilor unguresti) numal cat nu l'am far-
mat intorcandu-1, insa de povéste ca aeasta, a da n'am putut.
larA ce la dansuI am aflat, pentru Vladislav craiul unguresc, ei
de razboaele luT cu TAtarii, veT vide la carte 9 cap. 15 uncle
pre larg de toate vom pomeni. Ce sa vinim la Symion: scrie
darA calugarul acesta in predosloviia (sau precum noi zicem in
Prevoroava) hronicului lui Urkhe (pre caréle noT 11 avem mai
stiut istoric iiioldovenesci precum el aeastA povéste in hronicul
luT Ureche insAmnath ne afland-o, n'au vrut i pe aeasta sa o
triad, cu condeiul sAu. Pentru numele darA bAsnuitoriului ace-
stuia asé ne instiintAm de la Miron Costin, si de la fieorul ski
Neculaiu Costin logofatul. lara basna luT in pomenita Predoslovie
a ILA Uréche asé o citim: find, zice, craiu in taxa unguresch
Las Mu (ase chemä el pe Ladislav) cAruia Ii zicé CA Taste valhov-
nic (ce sA talcuia0e din limba sloveniascA vrAjitoriu) sA fie in-
trat multime de Mari cu prada, in tara ungurescA. CraTul Las-
lAu vAzindu-s1 slab de osti si de puterl, i mierandu-sa cum va
face, si cum va pute sa ste inpotriva a atata multime! sh fie
trimis la inpAratul Ramului (Tart la care inpArat, nu pomeneste)
sA sA fie rugat, st-i de agiutoriu in potriva a unui nepriatin
de obste ca acesta. InpAratul, .solii lui LaslAu sa-i fie priimit, §i
ca-T va da cum mai in graba aglutoriu sa-I fie fagaduit. i asé
multime de -Mihail si de ucigasi si de alt-feliu de vinovati de
moarte, din toata inpAratiia lui strangand, st-T fie trimis acelui
craiu unguresc intr'agiutoriu. IttrA caci sA sa fie aflat atuncé atata
samA de talhari in temnitele Rttmului, dit sancat l'arAs acel Si-
 CAP. XII. PROLEGOMENA 137

mion; precum inparatul acela, cand au statut la inparalie, ori

de a sa buna voTa, ori de la Pub lica silit, nu O. stie, sa sa fie
giurat, ca.' cat va inparati el, nicT un om, macar cu orl ce tau
de vina, de sabTa san de poronca WI, O. nu moara, macar de
l'ar si da dreptaté, mortiT; si cu ace socotéla in vrémé inpara-
OH luT, sa sa fie aflat multime de talhari, prin toate temtele
inchisi.
AO darA, precum zisem, inparatul, clice, RamuluT vrand sa
trim*" aceT talharT inteagiutorTu lui Las Mu, intal sa fie poron-
cit, si sa-T fie ars pe top' in giur inpregiurul capuluT, pentru
ca deciTa sh sa poata cunoaste dintealV oamenT, apoT, trirnitindu-T
sa le fie poruncit, innapoi sa nu sa maT intoarca, ca carile sa,
va intoarce, si sa va prinde in inparatiTa sa, acela sa va omori.
Las lau dara luand acel agiutorTu de Wiwi de la inparatul Rh-
muluT trimisT, sa fie purees cu dansii asupra Tataralor, emit
acmu in tara ungurTasca intrand, arde si prada tot ce le esie
innainte, si dandu-le razsboi tare, sa fie razsbit pe Mari, si sa-T
fie biruit. TatariT (land dos de fuga, Las Mu cm talhariT, si cu alto
osti a sale sh-T fie gonit pana peste munti, si pana au dat la
apa SiretuluT; acolo TatariT find de gonasT intiriV, si de frica,
care le sta din dos, apa si fara, vad a tréce cautandu-le, mul-
time de dansiT, in apa SiretuluT sa sa fie innecat, care din cela
mal privind craiul Laslau, sa fie strigat in limba unguresca: Si-
retem, Siretem, adeca (precum TaräsT cAlugarul talrnacéste) placem,
placem, si de pe acel a cralului cuvint, numele aceT ape A, fie
ramas Sereti, Tara maT denainte apa SiretuluT, ce nume sa fie
avut, nu va sa pomenésca. Intr'acesta chip cralul Las lau, facand
mare izbanda ca aeasta, si la scaunul sau cu mare pohfala in-
torcindu-sa, sa fie vrut sa Lea, mare veselie, pentru ca sa se
desfatéza cu cilia sa si cu boTaril saT, pentru mare bucurie de
biruinta, care au avut asupra nepriTatinilor sia. Ce tanplandu-sa
ace a luT la scaun intrare, in zua de läsatul sacului de postul
cel mare, si socotind ca cu bucate de post, nu va puté face masa
dupa pofta si placéré luT, sil fie trimis la Papa de Ram, si sa
fie cersut voTa, pentru ca sa-i dezlege LunT si Martl la carne.
Care Papa facandu-T pe voTa, sa sa fie veselit cu a sal, precum
138 CARTE III

am zis, acélé triT zile band §i mancând, §i de atuncé, zice Si-

mion, O. fie apucat unguriT obiceiu, de last, sc Mari& ea cum
maT denainte de aóasta tanplare dupt, pravila besericii grece§ti,
Ii s'ar fi cazut sä last sac Dumeneca saptarnaniT, care trecusa.
Dupa acesté vrand Las lau craTu lara§i sa trimata pe acei tM-
hari Romani la inpAratul innapoi, §i cu mari §i multe darurT sa-T
multamasca pentru agiutoriul ce i-au dat, i pentru binile,.carile
T-au facut, inparatul sa-T fie raspuns, ca mai mare §i mai priimit
dar nu poate sa-i dé decat daca va opri pre acei oameni la sine,
nici le va da voia, sA se mai intoarca la locul sau. Pentru care
lucru, vazind Las lau ca inparatul nu mai priimé§te la sine pe
acei talhari; a§ijderé temandu-sa sa nu cumva, acélé§ furtu§a-
guff §i talhu§aguri sa facA, §i in tara lui, precum facusa la Ram,
de nevoe I-au cautat a le arata locuri de hrant §i de a§eza-
mint: i a,§6 sa,-1. fie a§ezat pe apa Mora§uluT, care tart, §i acmu
st chiamt Maramort§, §i de atuncé sa fie ramas acei Romani,
pentre Unguri in ArdeA multa vréme lacuitori. Si deciia, cu cur-
sul vrémii, acolo inmultindu-sa, §i plodindu-sa, §i ne maT Inca-
pandu-1 locul, sa se fie sculat uniT din tran§ii, §i trecand peste
munti in Casta parte, sa fie aflat locurile (unde acmu taxa Mol-
dovei, §i a Munteniii sta) pustii, §i de oameni de§érte: §i adu-
candu-§i deciia §i muerile, §i copiii de la Ardél,sa se fie a§ezat
cu totul pre acCle pomenite locuri pustii. Masta dart, Taste basna,
pre care Simion acesta, sau singur din 'capul sau au scornit-o,
sau de la vre-un prostac inst zavistuitoriu, mai denainte din
crierT fatata au aflat-o: la Predosloviia hronicului Jiff. UrCche,
fart nici o ru§ine, a o prepune au indraznit, precum cititoriul
§i mai pre larg la acela§ hronic o va puté citi; Tara noT aCasta a
mai lungi pArasind, datoriia adeverintil istorice§ti ne silé§te, ca
sa cercam, §i afland sa aratam, de unde Taste incepatura ace§tii
basne, §i cum §i in ce chip pant, la acel mazac Simion, au aguns ?
 CAP. XIII. PROLEGOMENA 139

CAPUL XIII.

A raki-sei din ce izcor s' au scurs pWelnita acetit puturoase Basne.

In ce chip limpede apa izvorului din curgéré sa, in pist61nita, si in

balti statatoare oprindu-sk sa strick si gre putoare de glod,
sau de alt miros neplacut, sloboade; as6 povést6 a unel adeva-
rate istoril, in urechile, si gurile a unor MsnuitorT cazind, in
putoase si grozave blojituri, sä preface ; Tar a. precum multi ca
acest6, prin mai toate vacurile sa sa fie tamplat, si cu a lor bias-
tamatie, cat a. tulburare, si stricaciune sa fie aducand istoriii a-
devarate, frumos ne arata Cornilie Agrippa, carte pentru desir-
tare stiintalor, cap pentru istorie; din carii si ca carii sa. fie fost
si Simion acesta, din cuvintele, carile acmu§ de fata le vom
aduce, far& prepus sa va cunoaste. Ins& iarasi el sa nu fie avut
cap, carele 0, poata d'intreg a scorni, si a tocmi mincTuna ca
a6asta, prostimea voroavil il arata; care lucru noi, prin multa,
vréme in cumpana socot6lii cumpanindul si ispitindu-1, [Ana' maT
pre urma am socotit, ca basna la adevaratii istorici loc ne avand,
Tails la basnuitori trebue a sa afla. Si as6 cartile istoricilor inteo
parte läsind, de a le basnuitorilor, cu mare osirdie ne-am a-
pucat ; ca precum uréchia hiresa, care Taste mai aproape de cat
toate urechile, de gura minciunoask ce iasa dintea6a gura nu
aude, as6 sufletul odihna nu poate afla, pana nu gaséste adevä-
rul, carile il ciarca, orT cat de departe, si orb cat de cu truda
i-ar fi a-1 nemeri. AO darà dupa cata-va pierdere de vr6me, si
de osteninta, pana mai pre urma am dat peste un hronic bulga-
resc, cu limba slovenésca, insa fail numele si AA porecla iz-
voditoriului scris; in mana luandu-1, scriitoriu T-as zice au ara-
toriu, nu putem alége; caci ca cum am fi intrat peste nist6 ti-
noasa pistélnitk si glodoase tini, si balti; fara pod, fara drum, si
fara nici o potica de mars, sau de tr6cere, as6 blosticaind mai
mult, de cat margand, 'Ana mai pre urma agiunsem la cuvantul
himicilor, adeca la capul mort: de la carile isvoraia zisa, mai
denainte puturoasa basnä, pre care din cuvant in cuvant a o tad-
140 CARTE III

Traci, si eititorTului, pentru privala, innainte a-i o pune, nu ne TOM

lenevi. Fost-au (zice hronicul bulgaresc) odanhoare in Ora ungu-
riasch un Vladislav (chruia Simion II zice Las Mu) Craiu, carile
O. sh fie sculat cu oaste asupra lui Stefan craiului bulgärhsc,
Tall pricina Choi sh sh fie scornit a6asth nepriietenie intre acesti
doi crai, zice, sh fie lost aeasta: caci Stefan craiul bulgaresc, luand
de la inparatul Tarigradului titul si corona de craiu: Vladislav de
ravnh si de zavistie nesuferind, (caci el singur numai pre atuncé cu
titul de craiu, zice, sh fie fost) sh4 fie poroncit, sau craiu sa nu
sh scrie, sau sh stie eh sh va rádica cu oaste asupra lui: si cut
cuvantul de odat5, cu multe osti radicandu-sh, au purees asupra
lui Stefan. Stefan craiul sh fie avut un frate, pre carile sal fie
chemat Sava, si sh fie fost si mitropolit a toath Bulgarime. Deci
intelegand Stefan craiul Bulgaresc, ca-i vini asupra Las Mu, in-
data sh fie trimis innainte lui soli pe frate-shu Sava mitropolitul;
pentru ca cu cuvinte de pace si crestinesti, doara l'ar puté in-
toarce dinteace nedriapta socotéla, ces bagash in cap. Sava dara
mitropolitul mhrgand la tabära lui Las lau, si cu mare umilinth,
si crestinesch plecaciune soliia dandu-si, sh-I fie rugat, pentru
ea s5 sh parasasca de ace oaste, fara nici o dreptate radicath;
ce inpietrith inima Ereticului Las läu (ase numeste hronicul pe
catholici, eretici) nici de cum ascultare rugamintelor Savei a da,
sh nu fie primit. Sava mitropolitul, vazind, ca cu voroava, si
rugamente catra om, ce-va nu foloséste, sa sh fie intors chtre
DumnAzau a sa ruga; si stand o zi si o noapte in ruga necon-
tenit, cu fierbincf lacrämi sh fie cerut agiutoriu de la Dumnazau;
pentru ca sh intoarch inpietrith inima lul Las Mu, si sh nu-I lash
cu pricina WI, sh sh vérse atata singe nevinovat. Dumnhzau,
carile asculth ruga acelor ce i se roaga in credinth, si a Savii
lacrämi vAzind, si rughminte ascultandu-i, sh fie poruncit nuirilori
sh nu mai ploae, Tara Soarelui sh verse caldura, oamenilor, si
aobitoacelor nesuferith; care duph poronca lui Dumnazau racan-
du-se, toate isvoarhle si apele mai mid El fie sacat, Tara apele
céle mai marl, atata sh sh fie inchlzit, cat s'ar fi parut ca fierb,
si inch ce iaste si mai mai de mare minune, ca si vinul, si alte
fCliurT de bauturT, ce purta Lasltiu cu sine in tabara, nu numal
 CAP. XIII. PRALEGOMENA 141

caci s'au fost stricat, ce inch de atocma cu apa undezath, infier-

bAnthndu-sa, sa nu sh fie putut be. Ded caste luT LaslAu intea-
tAta ars4 i sete ce sA afla, macar cà apa curnus era fierbinte,
eu larg ghtlej ingh4iTa, ce nicT de cum séte sA-sT potolésca, sh
nu fie putut. Sava, de minuné aCasta, de la Dumnazhu Intiin-
indu-sit, pentru ca sa-s bata goc de Laslhu, sa fie trimis la dan-
sul jeluindu-sa, eh piTare de séte, i sh i sa fie rugat, sa-I tri-
malh vre un féliu de bauturh, pentru ca sA-s rhcoresca inima.
Laslau sa-T fie rhspuns, precum el si toath caste lul, aceias nevole
pate, si precum ce sh-I trimita de Mut nu are. Atuncé Sava,
tocma ca Ilie, iarasi luT Durnnazau rugAndu-sa, sa fie-poftit, sa
sloboaza nuAriT piatra in chip de ghTath, care peste toath fata
pamAntului sa caza; Tara in tabara luT Laslau nicT un grhuntil
sa nu pice. Dumnazau si de aCasta Wand dupa voTa Save, el
sa fie cubes piatra de gheta multa, i puind-o intr'un blid mare,
sa o fie trimis dar luT Laslau. Laslau vazind ghTMarsi apof in-
-eleghnd i minune, care prin gura SaveT au fost facuta, nu nu-
maT pace véCnich cu Stefan cralu, sa fie fhcut, ce inch si eresiTa
lephdand, sh sh fie botezat; (ea cum adect catholiciT n'ar fi bo-
tezatT) i singur Sava mitropolitul, din sfanta scaldhloare prii-
mindu-1, sa-T fie pus numele Vladislav: i find el maT denainte
eretic, i mag, adeca vrajitorTu, sa fie vinit la pravoslavie, ai
mat pre urma i sfânt sh fie Tesit
De Laslaul dart lul Simion, de eresiia, de botezul, si de
craiTa lui ase; Tara' pentru alalta a basniT parte, purcede inna-
inte, Taras1 acela hronic, povéstind.
Acest Laslau, zice, craind in ara ungurésca, s'au sculat Batie
cii nenurnarata millcime de caste thtarasca, i suppuind supt sabie,
al supt foe taxa MosculuT, a LitfiT, i toata craiia Lesesca, apoT
au intrat si in .cara ungurésea, i 'Ana la scaunul craiiI agIungAnd,
mare moarte in oamenT, i stricacTune pamAntuluT au fAcut, (macar
ca numele cetatiT scaunuluT unguresc nu pomenéste, ce zice
numal, &au fost o cetate pre tare, si din toate parcile cu apa
incungurath). Laslau craiul unguresc vazind, ca cu ce sa ste in-
potriva a-Ma genune de Marl, nu va pute, cu pircineT cariT pre
lAnga dAnsul s'au thmplat, sa sa fie inchis intr'acé cetaté: si tri-
142 CARTA III

mitind soli pre la -MT erail, i domnii creOine01, vi mai cu dédins

la inpAratul Râmu1ul, sA sa fie rugat sa-I dé agiutoriu, sa poatA
sta inpoiriva, a neprilatin i vrajmaq de oNte a tot ndrnul cre--
tinesc; ce putin i mai nemicA agiutoriu au putut de la dan§ii
lua. De care lucru Ladislau de tot agiutorlul omenesc parasit,
c4i de hle sale puteri slab t;;i neputinéos vAzindu-sa, sit sA fie
suit intr'un stalp de marmure, atata de innalt, cat de abil'a i s'au
lost vazind varvul. (Cauta de te mint stalpul de marmure bul-
gArese cat Taste de innalt), din varvul acelut stalp privind Laslau
cum ard, i prada pe denafara TAtarai lul Batie, cu lacrAmi fier-
binti a fie inceput a a ruga lui Dumnazau, ea numal din eeriu
doara sh-T trimitA aglutoriu, carile sA-I isbAvascA, i pe dansul,
pe Ora lui de supt focul, i sabila Tataralor. IarA lacrAmile lui
Laslau, carile au fost vArsind, atAta a ,fie fost de fierbinti, 0 de
luti) cat stalpul acel de marmure, din vary pant in temelie, sa-1
fie potrialit. (Acesta povéste Taste cariia noi MoldovéniT II Zicern,
mineunt cu coarne). Ai LaslAu fiind cu tot gandul ()WA agiu-
tarul din cern', pi cu truptaasupra stalpului radicat; de nAprasnA
a fie vAzut 'un eal pré frumos, in§elat, infranat, la radAcina
stalpului ; de- nimes netinuti stand, §i pre si sA fie avut un to-
por, db céle lungi in coadA .(earile poartA la nol ungurenill el
la cal uitandu-sAl a fie auzit un glas ch-1 striga: Laslee, Las-
lee ! el intorcandul ochii sa fie vazut un om bateau, parile sa-i
fie zis: Na te téme Lasla:el eAci (DumnazAu au cautat spre la-
crAmile tale, 0 au ascultat rugamenté ta; i t-au daruit birUirftrt
asupra vrajma0lor Busurmani. Aceste zicand bAtranul acela, ,sA
gg, fie faeutr nevAzut. LaslAu pricepand,, ea agiutorul il Taste tri-
mig de la Dumnfizau, cOborandu-sl de pre atalp a fib incaleeat
pe calul eel ngsdrAvan din beriu cuborat: i sa fie luat arnAnA.
tOporul col din aer catalit, i a§é inbarbatand pre eel putinT at
sAT, ee aye int o etate, sh's fie devhis portile, i fara veste a fie
dat naval& Tataralor, cariT acmu ardé i prAda thrgul pe (Iona-
fara cetAtii; fart TAtaraTuvAzind, ea' ii s'au pornit Laslau asuprEti
a mertil de fricAy de nemicit alta apunandu-sA, numai de fugii
a fib plecat: Ladislau on UnguriT sat tot deproape gonindu-T,
sl faramandu-I, mtiltime de diln§ii ,sit fie- omorit4 larA Batie Ha-
 CAP. XIII. PROLEGOMENA 143

nul vAzind räzsipa TAtaralor sAi, si biruinta la Unguri a vini,

altA ce au avut cu prada agonisit, sA fie lepAdat tot, si numai
pe sora lui LaslAu, (pre care cu cate-va zile mai denainte au
fost robit-o) pe sapa calului dupA sine aruncând-o, sh fie plecat
fuga; socotind ca doarA cu fuga, va puté scApa. Ce LaslAu craiul
de cat toff si mai vitéz, si mai vartos fiind, sA fie luat in goanA
pe Batie, si agiungandu-1 din dos, n'au fost putând sd-1 lovascA
de soru-sa, pentru care sA fie zis : soro, pliach-ti capul intr'o parte,
pentru ca s'a poeiu lovi pe pAganul. Ce soru-sa mai mult pAganului
agiutand, de cat frAtine-seu, ori cand sA intind6 LaslAu cu to-
porul sA tae capul luI Batie, YarA 'fa sA sA fie fost plecand intr'acC
parte, si sA-I fie fost scutind ; (cAci acmu Batie s'au fost-o luat
muTare, si ca o muiare mai iubila viata bArbatuluT, de cat a
frAtine-sAu). LaslAu pAnA mai pre urrnA, cunoscand precum soru-sa
in -tot chipul siléste, sA apere pe Busurman, si mai mult feréste
viMa lui, de cat a frAtine-sAu, inteamandoi ca nnisté nepriTatini,
tot odatA toporul sal fie indreptat : si asé de tare sA-I fie lo-
vit, cat cu o lovalA pe arnandoi de odatA sA-T fie despicat, din
cap pAnA in oblancul sélii. Asé vitézul acela LaslAu, dupA ce
au ucis si pe Batie, si pe soru-sa, cu mare izsbandA la cetates
intorcandu-sh, sä fie poruncit, sA sA la sama TAtaralor, pre carii
1-au prins vii, si dup5, ce au aflat multime de dansii fArA nu-
mAr de multA, sA fie zis, cA ori caril din pAgani ar vr sA sh"
botéze, sA fie ertati; iarA earn' a sA crestina n'ar priimi, pre aciTa
pre toti, pAnA la unul, sA-1 omoare; si asé sA fie si fAcut.
larA, boierii unguresti si cetAtenii, inpreunA cu, tot nArodul,
vrand ca pomeniré slavii lui LaslAu in véci nemuritoare sAi
rAmae, facand chipul lui LaslAu de aramA' vArsat, pe cal chlare,
si in rnanA toporul tiind, sA-1 fie pus in varvul acelul stalpy pre
carile s'au fost urcat LaslAu, cand s'au fost rugand lui Dumn'AzAu, ca-
rile, 'ziee, cà si pAnA astA-zi stA. Acesté darA sint, carile de Las-,
Mu vrAjitoriul, apoi si sfantul, povéstéste hronicul bulgAresci si
tocma ea acésté si mai pre urmA am aflati si la un hronic ru-
sesei carile sA cunoaste, ca din cel bulgAresc, adastä povéste din
cuvant in cuvant sA o fie luat ; Tara alalte &Ito maT Inuit adaoge
Simion, sau altul astSmenC lui mazac mai denainte cle cat danpul,
144 CA117 g ilL

adecA de Rom 'Anil eel din temnitile Rttmulul scosT, si inteagiu-

torTul luT LaslAu trimisT, de unde BA le fie scornit, nici cum maT
mult a afla nu putum, fArA cat socotim cA din istoria a doT craT,
pre doaA deosAbite vréml thnplatA, o basnä cTudatA ca aCasta
alcAtuind, prostimiT BA o crTazg, cu condeTul hArtita au muruit ;
Tail cum dintr'acéste cloatt adevArate istoriT, o basnA sit sA fie
scornit, Tata aicé vom arAta.

CAPUL XIV.

Ara(4-th. precum acésta baset cu Laslán, iaste scornitil din istorila

adeveiratii, a doi cral ungurefti.
Nu ni-au esit din minte, Tubite cititorTule, ca giuruinta noastrA
au fost, ca far& nicT o durére, sau bucurie a inimiT, orl-ce strei-
niT, de némul nostru, verT bine, verT rAu in scrisorile sale, ar
fi pomenit, far% nicT o inpotrivire, din gindul nostru macar un
cuvAnt sa nu adaogem, i nici alt félTu de probozite sA le dam,
fart numaT, Taras1 in ce i cu ce altT istorici, de credintA vrednicl,
T-ar dojeni; Inst aCasta nol pentru istoricT, i pentru emit macar
cat de pe putan in numarul scriitorilor sint priimiti, am gTuruit:
Tart nu si pentru blojviitorT, si din toatA cararé istoriiI adevArat
ratficitT. Pentru care lucru ertare de la cititorTu poftind, ne vom
apuca, ca cat mat pre scurt vom puté, captusala acesta basne,
pant la goliCune sit o descoperimi si la trupul el cat de gro-
zava, si de scarnavA Ed fie, tuturor st o arAtAm.
FAra nicT un prepuS sintem,. precum basua aaasta, din doaa adevA-
rate istoriT a doT craT, (dariT prin deosabite vr4mT au crait in Ora
unguresca) sA o fie alcatuit orT Simion, orT eine altul ar S fost eel
din VAT a el scornitoriu. DecT o istorie Taste, (care s'au tAmplat
pré vr6mile luT Solomon, si a Gheizii fratilor, cariT pe la anul
de Hs 1062, au fost arnAndoT inpreunl crai WAY ungurestI; Tart
alta pe vremA a BeliT al patrule fiCorul laY Andrel al doild,
carile au fost craTu pe la anul de la Hs: 1235, precum eerie An-
ton Bonfin la aceTas annI; unde pre larg de lucturile in vremile
acelor craY tAmplate pomenéste. Asijderd, HronologhiTa luT AVram
BarelaP marturiseiste; i3reetim intre acestl dot OAT, aproape de
 CAP. XIV. PROLEGOMENA 145

doaa vacuri, adec . doah sute de anT, sä fie trecut.IntaT &A in-
sAmnéze cititoriul nostru, a basna bulgaresa. zice, precum Batie
au fost acela, carile intrand in Ora unguréscä, l'au omorat Las-
Mu cu toporul; Tara istorila adevárath a lui Boutin §i altii top', Emilia (land.
2, Cap. 8.
earl dupa Bonfin au scris, zice, precum cand au intrat Batie in
tara ungurésck au fost cralu Bela, fióorul lui Andre Yu, unde
alt5, nu vei auzi de la pomenitul Bonfin, fail numal, a biruind
Batie pe Bela cralul cu rAzbolu, toatä Ora ungurésa, supt foc
§i supt fier sä fie pus, §i precum Bela scApat de toatä nedejdé
cu putinl sä fie hAladuit la Austrila, §i acolo cu multe nevol §i
becisnicii, sä s5. fie izbit, aproape de patru ani : adech,' päna cand
Batie cu ntarfil sal de pradä §i de moarte saturandu-sa, de bun&
voe Tara§l s'au intors in thtarame, de unde e§isa ; intr'un cu-
vant, cat au stAtut Batie in partile Oral' unguré§ti, istorila tot
räu peste räu, §i moarte de foc, §i de fier pomené§te, Tara pen-
tru biruinta asupra TAtaralor, macar o slovA nu sa afl, §i a§é
basna pentru Romanil de la Ram, Cralulul unguresc in potriva
lul Batie, inteagiutorlu trimi§1, §i biruinta cralului unguresc
(precumu§ Taste fire basnil) lase adevarata minCuná; nicl cu
altä povéste din istorie basna adasta a potrivi putem, Para nu-
mai dom.% de va fi citit mAzacul acela, pentru ComanT Romani,
cad pe vréme Belil acel ComanT au host lacuind prin Po-
doliia Oral le§e§ti, §i sculandu-sä o samä din tran§ii, au mars
de s'au inchinat cralulul unguresc, §i s'au botezat cu totil, ca-
rora craiul li-au dat loc de a§ezamant in tara, ungurésch, piste
apa Tissel de céia parte; ce aCasta povéste nici o potrivire cu
basna avand, s'a,' vinim la povésté lul Vladislav, carula hronicile
IT zic cel sfant, carile au avut multe §i vrgjma§e räzboae cu
UniT, qi cel mat groznic pe urmä cu Ghlula Domnul Unilor, Tail
nu cu Batie; care povéste multä asamanare avand cu basna lul
Simion, cat sh va puté mai pre sairt §i maT curat, aicé o vom
arata. Bonfin pentru lucrurile ungure§tl iscusit istoricu scrie :
precum crAind in tara ungurésca Solomon, la anul de la Hs.
1062, s'au sculat GhTula, hanul Unilor §i cu mare pm% au in- Bonita Decada
2 cap 8.
trat in tam ungurésca, in potriva a cärula Solomon Cralul in-
preunti cu fratil sal (caril §i HatmanT o§tilor era) cu Gheiza §i cu
10
 146 OARTg ut

Ladislav (pre acesta poate fi intelége mAzacul Simion, sa, fie

Las Paul luT), §i cu toatA oasté, care dupA stramtoaré vrémii
au putut strange, mArgand, li au esit innainte la cetaté Doboc,
supt muntele ce sA chémA Herlem, uncle vrtijmas din trambe par-
Boutin acoloq. tile rázboiu fAcandu-sA, furA Ungurii biruitori. Aicé zice Bonfin :
«Nu putem tréce cu cuvantul, minunat lucrul, carile au isprAvit
«Ladislav. CA vAzind Ladislav pre un Un, carile o fatA fiéoarA
apucand, o aruncase pe cal dupti, sine, si cat ce puté s. scape
«fugila : s'au luat Ladislav a-1 goni, §i pentru cAci i sa pAruse,
«CA Taste fata episcopului de Varadin, i pentru mai cu dedins,
«ca sA-I scut(.scA curata-i fiCorie, din spurcAéune pAgamulul, cu
«tot dédinsul ii intiriia, i acum din cal agungandu-1, insA si de
«ran& ce aye find oare cat slAbit, i pentru ca nu cum-va pe fi-
((éoar s lovascA ferindu-sA, au strigat : o fiemarA, ! dA-te gos de
«pe cal, si inpreunA trage cu tine si pe pAganul rApitoriu. Fi-
«Coara cuvantul lui Ladislav cu lucrul indatA plinind, si apucand
«pe pagan, l'au pornit de pe cal, si amandoi au cAzut de pe
«cal la pamant. Laclislav dach au vAzut pe Un dat gos, socoti,
«Ca nevrédnic de barbAtiia sa lucru va fi, de nu va descaleca
«si el, si singur la singur sh mar& i asé indatti descAlecand,
«si de lupta apucandu-sA, cA toporul (carele dupA obicCiul un-
«guresc purta) lovindu-1, 1-au zburat capul. Unii din istorici (zice
«Boutin) scriu precum luptandu-sa Ladislav cu Unul, fiCoara sA
«fie apucat sAcurea, si 'la s'a fie thiat capul Unului. In potriva scriu
povéstind: precum pentru Un s sA fie pus, si sä sA, fie rugat
«lui LasIäii sA nu-1 omoara. La aCastas poveste adaog altii, (zice
«Bonfin) precum Ladislav sA, fie avut un cal, carile nu numal de pi-
«Coare sä fie fost mai bun, si la trup mai frumos de cat toti caii, ce
«Inca si la fire, cu multul pe toti sti fie covarsind, caci yob, i pofta
«Domnului sAu, ea cum ar fi avut mente, au fost pricepand. AO au
«fost invatat, cat in rAsboTu si el pre neprilatin cu gura au tost
«apucand, si dandu-1 gos, cu pióoarele l'au fost stropsind; de la
«stApa(nul) säu macar odatA n'au fost fugind, si la boo de primej-
«die mare isteciuné pricéperii, au lost arAtand. In scurt Bon fin
«atata va sA zicA de. calul lui Ladislav, cat zic Arapil de Ohio-
«beilianii sAi; i putin mai gos, iarAs la acelas loc, zice Bonfin,
 CAP. XJ1. PROLEGOMEIsTA 147

«atata farmatura vi omor au flout UnguriT in Uni, cat nici unul

«macar de poveste n'au scapat. Iara Solomon craiul cu fratil saI
«GheIza i Ladislav, cu mare izbanda vi biruinta ca aCasta, mul-
«time de robi de la pagaril mantuind, vi toata prada intorcand,
«cu slavith bucurie s'au intors in tara, ungurésca, unde zua bi-
«ruintil intre praznicile annulul puind, cu veselie de obvte, gi
«cu cantarT svinte au multamil lul Dumnazau. a aminte aide
fete eine, vi socotiasca cursul istoriil adevarate, adeca de bgr-
batiia vi vitejila lul Ladislav; de fiCoara, care au scos-o de la
pagan; de toporul carile au thiat pe Un cu dansul; de acelas
fata, cum dui-A socotéla a unor scriitori, au fost cazut cu ru-
gaminte la Ladislav, pentru stapanu sau; avijderé bunataté vi
pricéperé caluluY deosabita dintr'alte dobitoace, precum zic provtiT
novtrii, ca cum ar fi fost nazdravan, caci au fost putand alége
cine-1 stapanu sau, vi cine-T nepriiatin, inpotriva a caruia inpre-
unä cu stapanu sau s'au fost Wand: vi precum la vréme de
primejdie, macar slobod, pe stapanu säu n'au lost parasind ; §i
altele pe amanuntul cate maT sus am pomenit, de le va lua
cine-va sama binivor, au nu toate alavé arata, cä din curata a
adevarului istoriil lantana, pivtelnita basniT bulgarevil sa sa,
fie abatut, vi in gura minciunosului ca 'ntr'o baltà statatoare
sa sa fie inpuVt? Avijderé alalte a basniT part1, carile urmaza
de unde l'au zmult, vi cum l'au in mincluna ltil schimosit, Dentin Decada
2 cap, 4.
Tata acum voin arlta. Acelas istoric Bonfin, istorha sa innainte
ducand, zice : «Dupa ce au clzut intre Solomon, vi intre La-
«dislav vrajba, Solomon au facut legamant cu Cutesc domnul
«Unilor in potriva lul Ladislav : intr'acesta chip, ca Solomon O.
«de muiare pe fata sa lul Cutesc, vi -Loth Transilvania, adeca Ora
«Ardelulul, sa O dé sa fie vCcinica movie Unilor.» De aice aTavé
sa cunoavte, ca basnuitoriul indarapt puind cuvintele povevtil,
vi numerele schimband, zice : «ca Batie au fost luat intaT in ro-
«bie, apRi §i muiare pe Bora lui Ladislau ; Tara istoria inpotrivl
«zice, ca. Solomon pentru ca maT tare vi véCnic legamant sä faca
«cu UniT, s'au fost tocmit, sà dé pe fata sa mulare lul Cutesc
«Domnuliff Unilor. Avijderé istoria scrie, precum Solomon pen-
«tru dreptat6 sa ar fi putut sa Carl agiutoriu de la inparatul
 148 cARTA III

«Henric, (cad pe atuncé acela era inpArat inparAtiii apusuluT),

«insA aceTa, zice, cA, n'au fAcut-o, pentru cace stiTa, ca Chesarul
«era inpicdecat cu ostenire in doaA pArti, cacT si Papa, si Saxo-
«niT tt odatti, i s'au fost sculat cu esti asuprA. Iarà basna spune,
«precum LaslAu sA fie cerut oaste inteagiutorTu inpotriva luT
«)3atie, si a TAtarAlor luT, i ce Solomon a ispravi, nicl s'au is-
«pitit; TarA basna zice, eh' Lasläu cersind agiutorTu, au si luat:
«aded, tAlhariT acei in temnitele RAmului, de atAta vréme inehia.
Bonfin acolog. Bonfin innainte voroava tiindu-sT, zice : «Ladislav dupa ce au
«gonit pe Solomon de la CrAiTa, si au apucat el scaunul i toatA
«stApanire, fArA zabava. s'au sculat Hatmanul Unilor Copulh, fi-
«eorul Jul Crul, i intrAnd in Ora ArdéluluT, pAnA la Varadin, al
«pana, la TocaT, foarte rau au prticlat-o : si multime de robi si de
«plian apucAnd, s'au lost intors innapoT, i agiungAnd la apa Ti-
«misuluT, (de pe aéasta ap5, cetaté Timisvariului s-au luat nu-
«mole), acolo la trecatoare T-au inpresurat, si Ladislav cu ostile
«sale dAndu-le navala in malul trecAtoriT, mare vArsare de singe
«de Ambe partile s'au fAcut: ce robii vAzind agiutorTul, ce le venise,
«totT odatA unul altuTa legaturile deslegAnd, cu muTarT, cu copiT
«au dat i Tel de alta parte navala in UnnT, i asé de o parte
«Ladislav cu UnguriT, TarA de altä parte robii, and rAzbolu bar-
«britéste, pAnA maT pre urmA au biruit pre UnnT, i atAta T-au omorAt,
«si T,au innecat, cat maT mult de unul (cAruTa T-au fost numele Se-
«cheno) viu n'au scApat. MaT pomenéste i acésta Bonfin, cA La-,
«dislav, dui:A ce au agiuns in urrna pe UnnT, i vazind atAta mul-
«time ce era, intaT O. fie stAtut la rugA ai cu fierbintl lacramT
«sa sA fie rugat de la Dumnazau agiutorlu, socotind cA singura
«putere sa nu Taste, sa sa puia inpotriva a atAta pAganAtate.» So-
cotésca i aicé cititorTul, i cunoaseA, schimositura basnii, car()
pentru Copulh, pune pe Batie; pentru apa TernisuluT, pune a Si-
rétulul; pentru lacrAmile lui Ladislav in malul apeT, pune a luT
Laslau al sAu, in vArvul stAlpultif celuT de marmure; i pentru
robiT ce s-au sfarmat legAturile, s au dat lui Ladislav, 1i ie a-
giutorTu, pune pe tAlharii din legtiturile temnitilor RAmuluT; iarA,
de unde sA fie luat BAsnuitorTul de zice, cA acel inparat a RA-
muluT s'au fost giurat, nirne de sabiTa luT 0, nu moara, adasta
 CAP. XIV. PROLEGOMENA 149

nici cum a o doslo§i n'am putut, caci nici un istoric sa aiba ceva
asamanare cu aóastä basnä ceva§ sä scrie n'am aflat: fax% nu-
maT doar de va fi schimosit cuvintele lui Ladislav, carile pen-
tru UnniT biruii, catra oastea sa zice, §i in locul luT Ladislav va fi
pus pe inparatul Ramului, Tara cuvintele luI Ladislav, Boutin a§é le
poméné§te: Parcite humano sanguini milites, parcite. Sat cruoris Boutin acoloq.
hostibus effusum. Fugientem c )ite multitudinem, ut si forte
ad orthocloxam fidem animum a, iertere voluerint, Dei populum
amplificemus. Adeca : Crutaci, o§ta§ilor miei, crutacT singeluT o-
menesc; destula varsare s'au facut de singe neprietinesc. Prin-
deti numal (Tara nu omoratI) multimé ce fuge, candaTlé sa vor
intoarce cu inima catra credinta orthodocsiii, §i vom inmulti
poporul luT Dumnazau.
MaT Taste a luT Ladislav §i altä povéste, in care Bonfin a§ij-
c1Cré pomené§te: Precum alaltI UnT auzind de prapadire Dom- BonlIn acoloo
nuluT lor cu toata oasté in Ora ungurTasca, cu totil sa sa fie scu-
lat, §i Inca luand in sotie §i pe Comani §i pe AmaxoviT, §i pe
Ru§T, de iznoava sa fie intrat cu prada in tara ungurésca, carora
Ladislav cu oaste innainte e§ind, ca §i pe ceT din MI, Inca §i
mal rau sal fie batut, §i a§6§1 singur cu toporul ce purta, sä fie
Mat capul luI Ac, Domnului Unnilor.
A§ijderé dintealtà povéste a luI Bonfin, tot acolo§ putin mai
gos, poate sa fie mutat basna numele apeT Visla cu SirCtIul. Caci La-
dislav vazind ca Ru§ii in razboiul din taiu s'au fost insatit cu UnniT,
pentru maT cu multul sal rasplatesca i asupra lor, ce Ru§iT la
pace cu rugaminte plecandu-sa, §-au a§azat lucrurile cu Ladislav;
Tara Lé§iT tot in pizma lor stand, Ladislav greu, insa cu biruinta
razboiu au avut cu clan§iT, §i a§é dupa biruinta, tot aruncandu-T, §i
sfarmandu-T, sa-T fie gonit pana I au trecut peste apa VistuliT. RA-
mas-au acmu sa videm, de unde s'au scornit §i mincTuna pentru
stalpul, carile zice Bulgariul, precum sa fie radicat cetateniT in slava
luT Ladislav. Ce §i acésta tot din istoria luT Bonfin sa fie captu§ita
aTavé Taste; ca Boutin zice: «Ladislav, dupa ce au dobandit atate Boullu acolob
«biruinte asupra tuturor nepriffatinilor saT, sa 0, fie dat cath-va
«vreme odihneT, in care vróme in chip de vanatoare trecand
«pre locul, ce sa chema Batorian, cu indemnare ceriasca, inbiTat
 150 CARTE III

«fiind, acolo in slava pre curatei fióoare, pe. apa Hrisului, sa, fie
«zidit o besérica, pré innaltä i pré frumoasà.» Acesté sint clarA rAz-
boaiele, i biruintele, carile istoriile adevArate pomenesc, sä fie avut
Ladis1av, ce l'au poreclit sfântul, asupra Unilor, pre carile Mori-
caril (Tara, nu hronicarii) pomeniti, amestecandu-le, §i schimosindu-
le blästamätéste, cu duhul minclunii le-au spurcat, si ea un starv
Fang% drum mort, carile narile drumetilor bantuTaste; a§é el ure-
chile a multora cu minciuna adasta inpland, de atata vréme pânä
acmu, eel mai prosti la socotólA, si in istoriile adevArate ne is-
pititi, in loc de istorie adevAratä, au crezuto. Ci noi, pentru ca
sä doslusim adasta, poate fi mai mult ne vom fi zhbovit, de cat
rabdärii cititoriulul nostru, ar fi trebuit. Acmu dar5, basnile,
TarAs bäsnuitorilor lAsind, la randul cuvantului sà vinim.

CAPUL XV.
De pdriré acelora, carii priimeisc, precum coloniile Romeinefti de la
Trcaan, set sd fie afezat in Dachiia ; inseg pe acéW al inpetrati urmei-
tori, bar41 sti le fie rddicat, fi, set le fie tras innapoi.
Masa pärére a multor din scriitori, macar ct cu cate-va vacuri
dup5, viiata lui Traian, la ivath, au esit, i randul ei ar fi poftit,
ca la locul si la vrémé, ce s'au tamplat, acolo sä o aducem; ins,A
noi puind in socotélä, ca panä a nu aduce la mijloc märturiile
scriitarilor, pentru asezAmantul Romanilor in Dachila, i pentru
ne curmat traiul lor in transa, intal cevas macar ne zis, i ne
arnat s6. nu 15,s5.m, ori ce intr'alt chip si inpotriva socotélii de
obste, s'ar par& Aóasn darb, povéste precum Romanii de la
Traian inpArat in Dachiia pu§l, i asezati, mai pre urrn5, Avrelie
inpArat, 'lax* s5,-T fie trecut peste Dunäre in Misila, la cati-va
istorici, (a chrora credintà nu s poate lepada), pomenitä o afth.m.
Stanislav Sarni- De la care cei ce vor, i sä silesc s aréte, precum Romanii
tie, ei Ioau Za-
mole die man- no§tril, a, nu fie din Romani trAgandu-sä; pareli-se cä tare putCre
dal L60. agonisesc. Argumenturile dovedii lor, cu aóasta, poveste, din cei
mai vechi istorici, earn' de ac'lastä povéste s5, fie pomenit, sint:
Vopiseus, Iornandis, Suida, i cati-va altii acestora urmktori. Ce
 CAP. XV. PROUGOMENA 151

Vopiscus mai pre larg, i mai curat scriind, precum sint cuvin-
tele IA aicé le vom aduce: «Avrelian, zice, Dachiia peste Du-
«nare, pre care Traian o Meng, provintie Româniasca pustiindu-
«SA toatà Illirie, i Misia, socotind ca. nu o va mai puté tine, au
«scos din cetatile, si din locurile el pe Romani, si 1-au asezat
«in mijlocul Misiii; i i-au mutat numele, zicandu-i Dachila, care
«acmu desparte Misia de sus, de la Misia de gos: i find mai
«denainte Dachia denastanga Dunarii, (precum curge spre mare),
«acmu cé de Avrelian descalecatti, sta denadrépta DunariT». Adasta vel afla
fit laBontln de-
AóastA povéste ato.ta iaste de adevarata, precum Taste si povéste, cada 1, cap. 1.
care arata, descalecatura Dachiii cu Români de la Tralan, (pre-
cum si mai pre larg s. va vide unde va vini rândul istorid,
sä ingamnam lucrurile tânplate, pe vrémé acestui Avrelian in-
parat). Ins a. noauâ frumoasa, i ne biruita, dovada ne dA acest
istoric, inpotriva acelora ce nici cum nu priimAsc, Românii din
Dachila sa. fie Români de la Italia, de vréme ce curat arata ca
Avrelian au radicat Românil de Traian pusi in Dachiia, i T-au
trecut numai peste Dunäre in Misia. Lea de la aseztimântul Ro-
manilor in Dachiia, pana, la acest Avrelian, au trecut la mijloc,
167 de ani, prin care vréme Romanii, necurmat in Dachila au
lacuit; iara, precum aceiias Romani sh sa fie intors Tara§ in Da-
chiia, i deciia nici cum vre odat5. sti, nu o fie mai paräsit, ce
Ws paha, la vremile noastre, tot intrInsa, ne curmat sa, fie la-
cuit, tot trupul istoriii noastre va arata: aducând marturiile a
scriitorilor, caril dupa, vrémi, i dupa. inparatii ce inparAtiia, au
insAmnat de lucrurile Romanilor, carile s'au tânplat in Dachita.
Insa, aice nu vram sa trécem cu condeTul ne socotitA indraznela
lui Stanislav Sarnitie, carile vrând Românii nostrii nu din Ro-
mani, ce din Dachii cei vechi, s. sa, fie tragand, sa, aréte, apucti
aceste mai sus pomenite cuvinte, si dupa, a sa placére mutând
gandul, i socotéla scriitorilor celor vechi, intr'acesta chip zice : Sarni& Carte
u(Sloboziile acélé a lul Traian inparat, Adrian, si alti inparati 6, Cap. 18.

mai pre urma, iaras li-au dus innapoi la Italie).» Mee Sarni-
tie in locul Jul Avrelian, (carele precum zisem, au fost cu 167
ani mai pre urma) pune pe Adrian, carile au statut la inpAra-
tie indata, dupti moarté lui Traian; si in locul Misiii, pune Italia,
 152 CARTE III

care cuvânt, nici un istoric nu l'au zis. De pe acéste abAtute din-

cAraré adevArului, a luT Sarnitie cuvinte, cat sä fie de schiopA-
and istoria lui, pentru némul Romanilor, fiete eine poate cu
noa§te, nici maT mult ar fi trebuit cu une cuvinte ILA temeTu
ca acésté auzul cititoriulul sA supArAm ; ce fiindu-ne datoriia,
ceva§ ne zis, adeck ce la altiT, pentru mo§iTa noastrA, pomenit
sA aflA, sA nu lAsem, precum innainte i§i mal lungé§te pArére, a§é
din cuvant in cuvAnt aicé a o arAta nu ne vom lenevi. intealt loc
a istoriii séle, Sarnitie tocmindu-§ poate fi gre§ala, pe Adrian
lasà, §i de Avrelian sil apucA; insA §i a§é alth socotélA inpotriva
socotélii sale eel' din thi, singur §iTa Ni scorné§te: adeverind,
cA de au §i radicat Avrelian acéle sloboziT a luT TraTan; insA maT
multi din Romani sh fie rAmas in DachiTa; ce sh vinim la cu-
Sarnttie carte vantele luT. «Avrelian, zice, macar cA acéle leghioane Italie-
4, cap. 5.
«ne§ti, pre carile TraTan odinAoarA in Dachiia le bAgase, innapol
«le au scos; insA coloniT (ca cum am zice tdranii eel mai pro§ti),
«§i caril grija casii purta, acolo§ au Minas, carii cu cleprin-
«dere graTului lAtinesc, au stricat limba cé slovenésck cu care
«§i acmu Valahii sA slujesc.» 0 minunate Sarnitie, cum pop'
indrAzni, cA Romanil din Dachia, astAzT grAesc limba slovenésel,
cu cé lAtinésert stricatA? cum nu te uiti la altil, §i mai vechi, §i
mai de ispravA de cat tine istorici, cariT inteun glas mArturisesc,
cA limba Romanilor din tenneTul el, Taste din cé lAtiniasck noT mai
mult ceva in potriva luT Sarnitie a zice nici indrAznim, nici ne
trebuie, ZIA cat in limba noastrA il intreb4m: ce Lei Sarnitie,
lAtiné§te 1-am zice: Cvid fatis Sarniti; slovené§te: Cto délai§i
Sarnitie; §i de aéastA proastA intrebare, el singur socotésck limba
românTascA din cé lAtinéscA, au din cé slovénéscA, Taste strican?
Ce noT pentru a lui Sarnitie pArére maT putinA grip,' purtand,
ne uitAm la ceT vechT .9,i de créclintA vrédnici istorici, cariT cu
bunA samA pomenesc, precum Avrelian sA fie mutat pe Romani din
DachiTa in Misia. Hoc opus, Hie labor, acesta-i lucrul, aicé Taste
osteninta, pentru ca sh cercam, §i Tara§ din istorici, in cuvin-
tele a cArora prepus sA nu fie, sA arAtam, precum de au §i tre-
cut RomaniT din DachiTa pe vrémé luT Avrelian in Misia, TarA§
incurand sA sA fie intors, la locurile sale céle de mo§ia, adecA
 CAP. XVI. PROLEGOMENA 153

in DachiTa. Ce adasta find tot propozitul istoriiT noastre, put-

se-va, nedejduesc, a sA in§tiinta cititoriul nostru din tot cursul
hronologhiii, unde pre la Jocurile trebuitoare, in destul mArturil
innainte sA, vor aduce. larA acmu vine randul sA arAtAm cé maT
de pre urmA socotélA, adecA sA aducem toate mArturiile istori-
cilor, pre scurt, carile dovedesc, precum Dachila au fost de la
TraTan inpArat, cu cetaléni §i slujitori vechi Romani, descAlecatA,
*i decila precum aciia§i Romani sa fie mosii strAmosii Roma-
nilor, carii §i astAzi in partile Dachiii lAcuitorT sa, aflA, adecA
Moldovenii, Munténii, MaramorA§éniT, Romanil de peste Dun Are, §i
CoOvlachil, din -cara grecescA, cAci toate acéste nAroade, din-
teaceTa§ Romani a luT TraTan, sä fie, nu numaT limba §i graiul,
ce ,i a tuturor vrémilor istorii mArturisesc.

CAPUL XVI.

Aducu-sd pre scurt mdrturiile a multor istoricl, caril in scrisorile

sale adeveresc, precum Ulpie Tralan inpdrat au desedlecat Dachita, cu
cetdtela de la .Roma, fi cu oWni bátrdni Románi, fi precwn Romdnii
cep ce astdzi ldeuesc in Dachia, sint dintr'acelRi nem, fi dintr'aceiafi
vitd a acelorap RomanT.

Ulpie TraTan, dupA' ce au dezrAdAcinat pe Dachi, din Wale Da-

chiii, precum prin toatA Dachila, incA §i in Misia, multime de
Romani, sA fie pus in sM4luire vécinicA, cat in capetele trecute
am pomenit, destulA, precum ni GA pare dovadA ar fl fost: nici
ne-ar fi trebuit acélési mai de multe orl a le poftori ; insA pen-
tru ca sh poatA cititoriul supt pravila ochiuluT, tot odatA, §i tot
intr'un loc sa cuprinzA, oni cat, §i ce MT scriitoriT, prin multe
peste o sua de vacurT, pentru Românil din Dachia scris ni-au
lAsat, nu MIA placero luT, macar cl cu cata-va osteninta T-ar fi,
cam pre scurt in loc de Epitomi (culegere pre scurt), aid) in-
nainté priveliT s'a i le punem; din carile maT pre urmA, §i lui ce i
se va pare, a &dem tot cu a sa slobozénie sA va puté sluji.
Mal veclIT dintre toti istoricii, calif de lucrurile lui Ulpie TraTan
 154 CARTE III

au scris, Taste Dion, carile i viata acelui inparat pre ama-

runtul au scris. Acest clara Dion in multe locurile istoria
Dion Carte 61. sale, Yana mai ales la carte 61: scrie a$6 : «Traian Avgust, zice,
«clupa, ce au stroNit pe Dachi, au dus in Dachila slohozii de
«Romani.» LuT Dion urmaza Appian, Iornandis, Spartian, Avrelie
Victor, Procopie Chesarénul, Xifi lin, (carile i patriarh Tarigra-
dului au fost), Zonoras, Checlrinos, Coropalat, Parisiot, i alalte
toate, precum a celor grece0T, a$6 a celor latine$ti scriitori céte
intr'un glas, i intr'un cuvAnt, tot acéia$ intaresc, i adeveresc; si
maT cu dédins Evtropie, carile locul a o nide ar puté tine, in viata
Evtrople cap. 8 lui Adrian scrie a$6: «Adrian, carile in urma lui Traian au sta-
«tut la inparatie, dupa moartea lui Tralan, au lasat Parthilor Ar-
«menia, Asiria $i Mesopotamia; $i ar fi parasit i Dachia, de nu
«T-ar fi fost frica, a lasa sa piara ataté mii de cetaténi Romani,
Petavie in sami- cariT trATa acolo. Ca acésté$1 cuvinte, cititoriul, $i la Petavie
luire vremilor
la viata lul isousit a vremilor samaluitoriu va pute. afla. Acestor maT vechi
Tratan. urmele calca eel mai. de pre mijlocul vacurilor scriitori, $i in-
Pr000pie Ile zi- taT Procopie ChesarCnul, carile pe vremile lui Iustinian inpa-
diturile lut Iu-
stinian, carte 4. rat au fost secretariu la vestitul Velisarie. Acesta in carte de
zidirile lui Iustinian, ataté cetati i ora$e pomene$te in Dachila,
ca li au tocmit Iustinian, carile au fdst fAcute din temeliTa lor
de Traian inparat, de carile pre amanuntul, $i de toate anume
sintem sa zicem la viata lui Iustinian : Tara aicé numal Cate la
$i Carte 5. propozitul nostru cauta, voM pomeni. «Mai de de mult, zibe, in-
paratiT pe marginile Dunarii, peste tot locul i pe de Casta
parte pe une locuri i pe de céTa parte facand cetatl, i ora$e,
nabu$élele Varvarilor oprTa.» Apoi intr'acéia$ istorie, carte 5. «Du-
«nare, zice, care apa aproape de Dachila Taste, denastAnga ei in-
«cope a desparti pe Varvari, parté denadrépta Romanii tiind,
«pre care Dachie o chema (krrticsiotv) maluroasa. (Lira care parte
«a Dachiii sa fie fost acCsta, in cea véche hotarAre a Dachiii
«pre larg am aratat), pentru caci ripa, latiné$te insamneza
«mal.) i dupa ce insamneza Procopie cetatile carile au
procopte de zi- «fost Mout mai sus pe Dunare, apoi zice : «lara la gura Du-
dirt cap. 5.
«nariT, au tocmit cetatile Pincul, Cupus, i Novele, i inpotriva
«Novelor in cela uscat, (adeca cum sa prinde despre Moldova)
 CAP. XVI. PROLEGOMENA 155

«cetate, ce sA chiamA Literata-, Tara, si mai in lontru de acésté,

«urmazA cetAtuile Cantavazitis, Smornis, Campsis, Tanata, Zernis,
si Dutepratul. DupA acésté Taste cetaté, care sh chCanA Capul
BouluT, de TraTan Avgustul ziditA. a6asta socotim sl fie acle-
vArat pricina, pentru ce tara MoldoveT are Herbul sAu, Capul
BouluT, Tara nu ce bAsnuesc une Lkopiseturi,de pe Boarul, carile
inpreunA, cu cAtaoa Molda, s sA fie innecat in apa MoldoveT. Procopie acolov.
«Apoi Tar* acoles mai zice: «De la Capul Boului mai sus Taste
«cetAtuia Zanis, si de la Zanis nu departe, cetatuTa ce sit chiamá
«Pontis, adecA Podurile.» fat% acéstA cetate de unde s sA fie asa
«numit, acelas istoric tot intr'acela boo aratA: «TraTan, zice, Av-
«gustul, neputand sufferi sA fie hotarAle inparAtiii hotArate, §i
«numai cu Dun Ar6 sä sA inchizA, au silit de au inpreunat ma-
«lurile Dun Aril cu pod; Mesterul podului au fost Apollodor Da-
«maschinianul; i intr'amandoaa capetele podului au zidit Traian
«doaa cetati, din carile una, care Taste de céTa parte, au chemat-o
«Theodora, TarA alta, care Taste in Dachia, cu acelas a lucrului nu-
«me, au chemat-o Poduri.» Duph acésté maT pomenéste Procopie
cate-va cetAti de la TraTan, i alti inpArati Romani in Dachia,
pAnA in fundul Schithiii, i peste Dachia fAcUte, (precum la viata
lui Iustinian le veT vide) cumu-T Ivida (pre care socotirn BA se
fie asé chemat de pe balta lui Ovidie, cAriTa ii zicem noi Vi-
dovul), Ighistul i Ulmiton, pre care maT denainte de vremile
lui lustinian, au fost apucat o Slovénii, s-au fost i sfarmat-o; apoi
lustinian tocmind-o, cu oaste au intArit-o. Acést6 dart cetAti
in Dachia, de eel mai denainte inpArati a Romanilor de la
TraTan panA la Iustinian fAcute, si de Iustinian tocmite i innoite
fiind, mare i ne clAtith dovadA sint, cA de vréme ce in vre-
mile luT Iustinian, in Dachia noastrA, atAté cetAti de Romani pline
§i lAcuite au fost, cu cat mai vartos de la TraTan sA fie Romanii
in Dachia asezati, sh va puté créde. Gheorghie Chedrinos, in
culeger6 Istoriilor, aratA, precum marile Constantin, sA, fie nAscut GheorXhie Che-
drinoe tulle-
inteo cetate a Dachiii, a cAruia cuvinte precum sint ellinCste Ia- gerelIetorfflor.
th-le-s: KawatavrEvos (6 xXcopbs) 6q iii6vvyrsev ea `EX6v71 r1 rporqc ato-
m) yovanthc Kuovaranivov 'COY ilayav 7.615:7cov 7c6pt rlv Acodu =kip. AdicA:
«Constantin Hloros, cAruia i s'au näscut din Eleni, oé d'intaTu
 156 CARTE HI

Zonaras carte mulare, Constantin marele, i sfântul, la cetaté Dachiii. Zono-

11, cap. 21.
ras luand de la Appian, scrie: Traian, zice «dupa ce au batut
«intai pe Dachi, i ducand cu sine solii lui Decheval la Roma
«cu triumf, adeca eu alaiu, au intrat si au luat de la Senat titul:
«Dacicus, adeca, Datanul; Tara in cel de pre urma razboiu De-
ucheval singur sie moarte fabandu-s ; Kvn to tvoç Tofyraw
«Axxciiv %xi i x6pa atpCov ixoptoce; 67-7,ouoq 161ov2.» adeca:
«De atuncé in coace némul Dachilor, i Ora lor, au limas supt
Zonoras, carte suppuneré Românilor. «Acestas Zonoras scrie, pecurn si Ma-
p. 34. leo-
'Tat in istoria csimin Lichinie, carile au tinut pe sora marelui Constantin, si
bcecrider3. sotie la inpärMie T-au fost, sa fie nascut din Romanii din Da-
chia. ACastas marturiséste Isocrat istoricul, dupa carii urmaza
Bonfin. Acesti dara. mai vechi Wines-VT, i grecesti istorici, de Ro-
manii nostri, in Dachia pusT, i traitori asé: Tara cesti mai noi,
BonlIn decada
precum Taste Nichita Hon iatis, Ion Cantacuzin Inpäratifl Laonicos
carte i. Halcocondila, Franta Protovestiarius, pc RomaniT din Dachia, supt
numele Vlahilor II cunosc; a dirora marturiT sä vor vide, unde
va vini randul sá argtam pe ce vréme Romanii din Dachia au
incept a sa chema Vlahi; ins& aóasta numai de la Honiatis aicé
a sa insamna trebuitoare a fi am socotit, pentru ca sa pricépa
cititoriul, ca Romanii, carii au lost trecut la Misia, aceste au
luat intai numele de Vlahi, ins'a nu indata, ce dupa multa vréme.
lionlatis carte Zice darä, «Honiatis in scurte cuvinte, caril mai denainte sä chema
1, cap. 4.
MisiT, acmu sä chéma Vlahi.» Aéasta zice, intelegand pentru Roma-
nil. earl' au fostläcuind si in Misia, de care I ucru videm, la cesti mai
prospeci gred scriitori, cä adése pun Dachia in Misia, i Misia in Da-
chia; precum i Laonic Halcocondila, carilesupt numele Misiii triT
äri inpreuna cu Dachia cuprinde, zicand : «BotiXicepot., o trto O Mll-
* Balcffondilas aictv xx0otiacv, Tip Si zevau MucEav
carte 1.
oS tv ç TEt 'YAM Tot) 'tarpon zovexv.»
Bulgari sa chéma, eel ce sint in Misia de gos, Tar Misia de gos Taste,
care sa lasá cu D unäré in gos. Apoi maT adaoge i alta Misie; Ei ti)
icipav to5 "Icrrpoe orityInv x6pa.v. Care tara Taste pe de céia parte de
Dunare, adeca unde acmu Taste Moldova, si Ora muntenésca. Pricina
amestecarii nurnerilor acestor tari alta nu Taste Para numai, cad
RomaniT, precum Dachia, asé in Misia, petutindene find asezati,
cesti mai noi scriitori, uniori pe Roman iT din Misiia IT chema Dachi,
 CAP. XVI. PROLE G OMENA 157

cad i ace$tó din Dachia vinisA; Iarä alte ori pe Romanii din Dachia
ii numia MisiT, cAci tot dintr'acela ném de Romani sA trAgé cu Misii.
Acela$ Laonic Halcocondila, pentru RomâniT, cariT sint in Gre-
ia, ei le zicem noi CotovlahT scriind zice : 172e IIN8ov 6pog Halceoondilas
carte 6.
BXeczot &vootof.)atv &inthv Tthy Amuiw 61.Lo1X6yrrot. In muntele Pindul
lAcuesc Vlahii, carii sint cu ce$télalti Dachi tot de o limbA, unde
zice: (ce$t lalY Dachi) intelege pentru Moldovéni i pentru Mun-
teni, precum i aTuré am maT pomenil, $i cuvantul lui mai gos
«aratA. «Vlahil, zice, ace$té au limbA de i foarte asamAnA, cu
«limba ItaliinéscA; insA atata-T de stricatA, cat de abiTa pot Italii
«sa intAlégA cuvintele lor, carile vorovAesc; i putin maT gos
«Vlahii, zice, nemicA din 'tali deosabire nu au, Inca i orandu-
«iala traiului, a mancatului, i portul armelor, i alte a casii po-
«vijii, cu Italiianii aséméné li Taste, macar cA némul lor in doh'
«stapaniri Taste despAiiit. Fig Te sip Bofaavfcry xxi 'Iorp(av, v rape(
«larpov,
kbpav, adeca : in Bogdania (Moldova) $i in Istria, in Ora care
«Taste pe langA DunAre (adecA Ora MuntenéscA).» Ioan Kantacu-
zin, qi Franta Protovestiar, in istoriile sale de incepAtura c6 din-
MI a Romanilor ce-vaq nu pomenesc; Inca cate-va, carile la is-
toria lui Ioan Kantacuzin, pentru Vlahi in lung sA pomenCsca,
le va afla cititoriul unde vom zice lucrurile tanplate pe vregné
acestui inpArat Joan Cantacuzin. Dupa socotéla acestor mai vechi
scriitori Greci, urmazA intAi Anton Bon fin Ungur, Leun clavie Mint,
Dlugo$ La, Stanislav Orihovici Littan, $i alt Stanislav Sarnitie
Léh; ce acest mai de pre urma II aflAm, cA in multe fCliuri iY
mutA socotCla, precum maT gos din cuvintele lui sA va vide. In-
thia$ dart Anton Bonfin scriind hotAraré a Dachiii cei vechT, zice: Boutin Dora
1 carte I
«Ulpiana Taste cetate in Ardél, deosibi de Ulpiana, card Taste in
«Misia slobozie, sau cum lAtinC$te sA zice Colonie, de Ulpie Tralan
«descAlecatA, caci Ulpie Traian dupA ce au supus pe MisiT, i pe
«Dachi, pentru pomeniré biruintei sale, au zidit in malul Du-
«nAril cetaté Nicopolis.» (Ace$tila IT zic pro$tiT Nicopoe, Tara Sar
«ni0e en mare necuno$tinta gheografilor, gandC$te sA fie Nico-
polis, la car6 i sf. Pavel, precum cu propovedanie Evangheliii
sa fie mars faptele Apostolilor mArturisesc; ce gre$6$te : el Ni.
copolis, la care au mers Sf. Pavel, Taste altA cetate cu acesta$
 158 CARTE III

«nume in Gretia, aproape de hotarale Machedoniii). «Alta cetate

«Taste in Misia, ce sa chTama Marchianopolis, foarte vestita, odi-
«noara de TraTan inparat ziditA, unde Martia, sora lul TraTan,
«trimitind o fat& la lantana, care din cetate isvoraTa, sa aduca
«apa, cu un vas de aur, §i scapand oare-cum vasul de amana,
«au cazut tocmaT In fundul fantanii, care era pré adanca ; Tara
«nu dupa mult, vasul cel de aur ca cum §-ar fi lepädat fire
«greuimiT sale, singur din sine plutind, au izbucnit in fata apei;
«de adasta minune ingrijindu-sa Traian, au zidit ace cetate Nym-
«felor, (carele era boazele fantanilor), §i de pe numele su-
«roriT sale, au numit-o cetaté MartiiT. DeciTa TraTan, au radicat
«pod de pratra peste Dunkre (precum §i Dion scriTe la vifata luT
«TraTan), lucru minunat, a caruia temeliT, §i astazI in fundul apeT
«sa zaresc, uncle in cela mal de Dunare, Taste cetaté Severinul,
«maT pre urma de Sever inparatul zidita, iproci.»
Boutin acolo?.
Acela§ Bonfin Tara§ la acela loc «MaT denainte, zice, pana a
«nabu§i GothiT §i UnniT, toata Dachia era plink de Romani, §i de
«Sarmati, precum din multe scrisorT, in pletri sapate am putut
«cunoa§te.» Ce sa fie scriind in pietrile aflate de Bonfin, aloe,
pentru ca sa nu lungim voroava, cu condéiul trécem, Tara la
rândul sau, §i adasta, §i alta, care in tara la noT cu cat-va anT
maT denainte s'au aflat la Galati, pentru mai buna marturiTa
cuvintelor lui Bonfin le vom aduce.
A§ijderé Bonfin in multe locuri Tara maT chiar §i maT ales la
decada 2: carte 7. zice: «Valahii, precum din Romani O. fie nä-
«scuti, limba lor, §i pana astazI marturig§te; canT intre ataté né-
«muff de VarvarT, de atata vréme traind, nici cum a-I dezradacina
«cine-va au putut. Ace§té lacuesc part6 DunariT dasta din coace,
«pre care locuri, odinaoara au lacuit Dacha §i Ghetii; Tara pe
«de ala parte de Dunare, lacurile, carile sint, li au cuprins Bul-
«garil, earn' de la Sarmatia au e§it, caci din legheoanele (adeca
«polcurile) §i din coloniile lui TraTan, §i a altor inparatT Ro-
«manT, pre carile li au adus §i li au descalecat in Dachie sa
trag Romanif acO§t6.» AO dark din céle multc a luT Bonfin, a-
césté putinele destula in dasta data sa fie socotind, la altiT sa
trécem. Leunclavie in Pantecte, unde talcuTa§te numele Iflac:
 CAP. XVI. PROLEGOMENA 159

«Nemtii nostril, zice, cel mai multi precum pre Hall, ayé pre Fran- teunninYin in
Pantecte.
«OA Va1i, a-T ehema s'au obicluit, cu acesta§ nume chéma
«yi pe Valachi (adeca Romani) a carora limba cé de loc, asemene
au lost cu a cestora, caci yi Dachia au fost odata provintie, adeca
Ora romanésca » lara,' din istoricif Leyeyti, intro carii mai de frunte,
yi mai de credinta Dlugoy sä créde, carile zice: «Nemul Mol-
«dovenilor, (cacT acolo cursul voroavei lui pentru Moldoveni Taste) Dlugoo carte IL
«SA créde, precum st O. fie cubork din Corenila Italilor, yi ta-
«rale céle mai manoase a Slovénilor sa fie cuprins.» Dlugoy, yi altiT
toti scriitori leyeyti, creel, precum Dachil A, fie fost de némul
lor Sloyéni, pentru acéla zice, ca. RomaniT gonind pe Slovéni,
sa le fie cuprins-locurile. Dupit Dlugoy vine la rand Orihoviel,
earile macar c. sä véde inteo p'arere cu Eneas Silvie, precum
Romanii aceyti de astazi sa sa fie tragand tocma, de la Flac Hat-
manul, insa laray nu tagaduTayte, precum Romanii sä fie din
némul a altor Romani; a cäruia cuvinte sint aceste: «Volohii (de oriboviel Aua-
«Moldoveni vorovind de tot némul romanesc intelege) era nas- lele 5.
«cuti din ItaliTani, yi din Romani,» Tara, dupa ce iyi arata paréré
«sa, cé de Flax HatmanuI, merge innainte. «Aceyte, caril in limba
«sa, Ii zic Romani al noytri (Leyi) de pe Italiani., le zic Volohi,
«ca Voloyi in limba leyesca, tot un nume Taste cu Ital din limba
«latinesca. Acéytey, yi la fire, yi la obicéla, yi la gralu, nu mult
«sä deosabesc din hall.» De cila scriind fire Moldovénilor, in-
«tr'acesta chip o yiruiayte : «Sint, zice, oameni vrajmayl, yi marl,
tviteji ca nici BA poate afla alt ném de oameni, caril in hotara
«aye de strampte lacuind, yi pen prekur mai multi neprilatini avand;
«pentru slava razbolului yi a vitejiii, sau asupra tuturor caste
«pot radica, sau de caril sa radica asupra lor, sä pot apara.»
De cat acesta cu multul maT pre larg Stanislav Sarnitie, carile,
precum yi mai denaiate am aratat, cand sta singur in socotela
sa, care au apucat, nu priiméyte Romanii sa fie din Romani; Tara
cand dupti voia celor mai vechi sa last, atuncé yi el, aCastay mar-
turiseyte. «Razbolul, zice, Deurpanic, (adica a lui Decheval cu Saruitie cart6
(Romanii), dupa ce status& 16 ani, supt Tralan incepandu-sa a 5. cap. a.
«sa slabi, 'Nina mai pre urma i sfär§it au luat, apol putin
«maT gos: dobandind, zice, Traian biruinta, pentru vécnica pc_
 160 CARTg III

«meniré lucrului bine purtat, 30 de sthlpi, carii sä fie semnele,

«si hotargle inparAciii, in Duran au aruncat: Dupä acéia. mai
«multä parte de lácuitorii cei vechi, din Dachia izgonind, si p1A-
«candu I bisugul locului, slujitorilor celor bAtrani o au inpärtit,
«cu acesta sfat; adec . sA fie ca un zidi pus innainte pentru apt):
«rare in potriva celor mai din lontru Sarmati, i pentru ca mai
«in grabä, si mai pre lesne, cand s'ar tâmpla vre o nevoia, cesti
«din Dachiia slujitori, celor ce pa'ziia Misia, asijdere cestor din
«Dachia, cei din Misia, la vrérne sä poata, da agIutoriu. Pod lucru
(«le minune i cu marl cheltuiale, peste lath la.timé Dunärii au
«radicat, nu departe de la Nicopolis, uncle Sf. Pavel au propo-
«veduit; i cu aCastä pricink au ra'mas de s5. pomenéste pe la isto-
«rici, precum Românil, temelia staptinirii lor, pe acéle locuri,
sä fie aruncat.» Acésté, ce au zis Sarn i tie, pentru sà le intäréscä
aduce i märturie lui Evtropie, pre care si noT mai denainte
am pomenit-o. «Spune, zice, Evtropie, cä Traian inpärat, dupä
(cce au bAtut ostile Dachilor, au intors ace Or a. in provintie, i o
«au alAturat la trupul Inpàr4iii Romanilor, sau caci bisugul locului
«i-au placut; sau caci au socotit c. acolo va ave de unde sa-
«hränéscä oasté.» Sarnitie du& asé; 'Tara Pavel Piasinschie, epi-
Pavel rust. scopul de Premisla, in istorie ga, List. 52, cu puVne, insä curate
seliie List. 52. «cuvinte, aCastas märturiséste: «De céia parte, zice, de Nistru spre
«amezazi, iaste Moldova; care mai denainte s'au fost chemand
«Dachia, lacasul Romanilor odânäoarä acolo trimisi; de earl, mul-
qime in trânsa sa fie lacuit, adevereste graiul limbii a läcui-
«torilor ace taxi, carile i pâtIA astazi lätinesc iaste; i macar c.
«cat-va stricat graesc, insä Cand ii auzi vorovind, pre lesne poti
«inOlege, precum limba lor din cé latinésca sä fie esit. Acmu
si Saul intro Proroci, sa videm i cel Bulgaresc, 'din carile au
luat cel slovenésc hronograf, de Rom'anil nostril ce zice ? Caci
si el macar ca foarte pre scurt, Insit alSasta nepomenit n'am là-
sat ce spune asé: Volohómje nasedsim nà Dunaischim Sloveni,
«is sédsim im. bnihä, inasiluiustim imä, Slovenije, prisedse se-
«dosa, ovinsvisle rote i prizvasasia Poliane » AdecA: coborându-
sà VolohiT (sau ItaliI) asupra Slovénilor, i càzind ei asupra lor,
si asuprindu-I, Tarà SlovCrrii unii as6 s'au asezat pe apa Vislii, ti
 CAP. %VT. PROLEGOMENA 161

s'au numit PolianT. Catra acésté a a-Cate istorici fara prepus mtir-
turiT, nu putina acestora§ intariturä aduc doa pietri, carile in
Dachiia noastra, s'au aflat : din carile una, scrie Anton Bonfin,
precum in vrémile sale sa sa fie aflat in Transilvanie; Tara una
in vrémile noastre s'au aflat la Galati, §i apol s'au adus la Curte
domniésca. Deci in pietra luT Bonfin sint scrisa acésté : L. Annio
Fabiano, Triumviro, capitalium, Tribuno Legionis II, Aug: Quae-
stori Turbantium, Trib. Pl. Praetori, Curatori viae latinae; Le-
gato Legionis X, Fretensis. Legato Augustali. Primo Praefecto
provintiae Darcolomarum , (forte Dacoromarum) Ulpianarum,
Traianarum, Sarmaticarum, D. M. Civis Sabinius, Miles Legionis
XIII. Glibres a Rationibus, vixit annis XXX. Civi valens, Duum-
vir Coletcomania Florentina, Parentes inefficacissimi. Peurio Sa-
turnino, Legato Augustali, Praepositoque Consulari Coloniae Da-
ciae Sarmatiae. L. D. D. D. adeca : L. LuT Annie Fabian,
triumvirulul a acelor mai de frunte, tribunuluT polculuT al doilé
Avgustesc, Ofestordui Turbantilor, Tribunul P. L. Pretorului,
§i grijitoriuluT eiY * latine§te. SoluluT a Polcul al zécéle a fre- PoporuluL
11P111111110.
ténilor. Solului Avgustesc, cella. din -MT Prefect a provintiii Dar-
comanilor, (poate fi Daco-romanilor), a Ulpiane§tilor, Traiane§ti-
lor, Sarmaténilor. D. M. Cetatanul Sabinie, o§tenul din polcul al
triisprëzécelé, Slibris Logolat de luatul samil; trait-au ani triizaci
Cetatanului Valens Duumvir, Coletmania, Florentina parinti pré
ne trébnici, -lui Pevrie Saturnin, solului Avgustesc, §i celui mai
de sus kezatoriu sfétnic a Coloniil, Dachiii, Sarmatiii, L. D. D. D.
arit acest Annie din hronologhiTa lui Calviz, aflam sa fie fost sotie
in consulat lui M. Nonie Mutian, caril au purtat slujba consulatului,
pe vróm é lul Septimie Sever inparatul Romanilor, la anul de la D.
Hs. 201. lara piatra care s'au aflat la Galati, Let: 7211, pre care §i
noT singuri precum am putut am citit-o, in care cu slove vechi lati-
ne§ti scrie a§é: Imp. Caesari, Div. filio Nervae Traiano Avgusto,
Ger. Dacico: Pont. max. fael. P. Diet. XVI: Imp. VI. Cons. VII.
P P. Calpurnio, Marco, Aurelio, Rufo; carile a§6 socotim sit sa
intalCga : inparatuluT, ChesarTuluT, Dumnazaescului, fliulul NerviT,
lui Traian AvgustuluT, GhermaniculuT, Datanului, Preutului celul
maT mare, fericituluT Domn, invatatorTul al §esesprazécele, in-
11
ln tAIITE Ilt

phratului al sésälé, sfetnicului al séptélé; PArintelui Patriii, lui

Calpurnie, Marco Avrelie Ruf. CAtrA acésta, mai scrie Neculai
Costin logofatul, precum sA mai fie vAzut o piatrA, care s'au
aflat la cet-atuia näruità la GMati, ce-I zic Gherghina, si sà fie
citit singur in transa : Saver inpäratul Ramului; ce noi acestä
piaträ, si in domnia fratelui Antioh, si pe vrémé noasta, trecand
pe la G'alati intr'adins am cercat-o, ce nu s'au aflat, fail cat intr'un
rand, mi-au adus Theodori Parcalabul de Cllati, un ban de ar-
gint, in carile scriia: Const. Vict. Aug. Imp. pentru carile pre
larg vom scrie la viiata lui Constans inpäratul, fiiului lui Con-
stantin marele. Asijderé, mai pomenéste Neculai Costin, precum
fatal dumisale Miron Costin logothAul, sg, fie citit pe un ban de
aramã galbänk iarb.s la ace cetatue aflat, in carile mai mult nu
s'au fost cunoscand, Mil, Marchianopolis, far& ace cetate, precum
sä fie in Dobrogé, si sä fie zidit'a de Traian inpArat si de nu-
mele fetii sele Martiia, asé chemath, aiuré mai de agiuns s'au zis.
Aceste darä, in scurt, avum sä aducem, precum a celor mai
vechl, asé a celor mai noi istorici mArturii, pentru descAlecatul
Dachiii noastre cu Romani de la Tralan, (si cum Bonfin mar-
turiséste) si de la altii mai pre urma inpârati. Acestora dara sfar-
situl puind, trage-ne yr ":mé inceputul callii Hronicului s'a, punem,
in care, cu agiutoriul lui DumnAzAu, sintem s5, aratam hronolo-
ghiceste, adeca dupa samaluire annilor, precum acesti Romani de
Ulpie Traian in Dachiia descalecati, tot aceias sh fie Romanii,
carii si 'Ana astazi in transa lacuesc.

CAPUL XVII.

Pentru Monarfii Romanilor, earii au inpareitit maT denainte de Ulpie

Tra1an.

Macar cA, noi, inceputul hronicului nostru de la inptiratiia lui

Ulpie Tralan il punem, insä pentru ca sä nu lasam cap-va mo-
narhi a Romanilor, (caril incepand nionarhia de la Iulie Che-
sari, au stapanit pänä la Traian) afar5, din tot trupul acestii marl,
tari, vechi, si lumii de minunat inpAr'alii; socotit-am ca nu fall
 tA.P. XVII. PROLEGOAtENA 168

cale va fi, cat de pre s3urt s5. insAmnaur, de cand au inceput

Iu lie Chesari, cu putére monarchicéscil, §i altii apoi dup5, dan-
sul, precum am zis, pana la Traian a stapani; carile in ce an au
stAtut la inparalie, §i cati ani au inparAtit, precum avem ne-
dejde s'a facem §i mai innainte, adecA de la Traian pan& la vre-
mile noastre, CAM inplirati au fost a Romanilor a tuturor viiata
pre scurt sa, o insämnilm.
Julie dara Chesari (carile intai au suppus statul Pub Heal' inpa- Iulie
ratiii Romanilor, supt Monarhie) s'au na'scut maT denainté de
na§teré Domnului Hs. cu 61 ani in 22 a lui Septemvrie celui
vechiu; care zi dupa Calendariul lui Iulian, cade la inceputul
lunii lui Iunie. La anul mai denainte de Hs: 58: s'au fAcut consul
inpreunil cu Pompeiu marele, §i cu Crasus. La anul mai dena-
inte de Domnul Hs: 56. au incäput la cinsté Maghistratului. La
anul mai innainte de Hs: 48. s'au scornit intre dansul, §i intre
Pompii vrajba... La anul mai denainte de Hs: 47. s'au fäcut dic-
tator in Roma (a6asta era boeriia cé mai de cinste pe acéia vréme,
la narodul Romanilor). Dupä multe razboae, ce au avut cu Porn-
peiu sotiia sa, Wind mai pre urmh, la anul mai denainte de Hs:
46, dandu-§ vrajma razboiu in Thessalie, au izbândit Julie Clie-
sar, Tara Pompii numai cu patru oameni sctipand, au fugit la
Eghypet; unde inpAratul Eghyptului, find copil la varsta, purta
triaba inpAratiii Pothin §i Ahillis Hadambii; cu a cArora poronca,
fu omorat marele acela §i vestitul Pompei. La anul mai dena-
inte de Hs: (1) Senatul au ales pe Iulie Chesar, sa fie Dictator véénic,
adeca,' ne schimbat; din care an incépe inparatiia Romanilor,
supt Monarhie a sa', purta. ha% la anul nrti denainte de Hs. 42.
cu vicleugul oamenilor de curté lui Pompei, fi ind ranit cu 23
de rane, au perit ucis.
Dupä Julie Chesar, al doilé Monarh, au statut Octavie Avgust, ti gnq
carile la anul mai denainte de Hs : 41, s'au facut consul. La a-
nul mai denainte de Hs : (2) cu puteré Monarhiii, au luat §i nume
de Avgust, care titul tin §i 'Ana astazi inparatil Romanilor.

(1) Loc alb In manuscript.

(2) Loc alb in manuscript.
 164 CARTE III

Avgust lätinéste va sa zia sfant, sau fericit si närocit; Tara Ev-

tropic istoricul zice: asé sa sa fie chemat, pentru Mei au adaos
inpäräpia, de la cuvântul latinesc Avgheo, ce va sa, zia : adaog.
Is. Ils: el nalte. In 25 de ani a inparapil lui Avgust s'au näscut domnul
si mfintuitoriul nostru Is. Hs. din duhul sfant si din Manila Fi-
Coara, dupa, trup din ruda lul David din némul Iudil; Tara la
Let. 14. anul dupa intruparé cuvântului lul Dumnazau 14, find in Cam-
panie, la cetaté Nola, de boala au murit; inparacit-au ani 44,
fail 13 zile, Tara de and au perit Julie Chesari 57 ani, lunl 6
zile 4. Dupa Avgust Chesar au statut la Monarhie Tiverie, carile
'Merle Let. 37. au inparapt ani: 22: luni: 6. murit-au de o boala, anul de la Hs. 37
Mart. 17, si, au trait ani 77: zile 120:
Caligula Let. 41. Dupti Tiverie fu inparat Romanilor Caligula, carile la anul 41
Ghenarie 24, au peritucis de Cassia Hiria Tribunul; inparatit-au
ani 3 lunl 10 zile 9.
Clavdie Let. 54. Dupa Caligula au urmat Clavdie, fiCorul lui Drus ; acesta la annul
de la Hs. 54, Octomvrie 13: intal din sine bolnavindu-sä, apol cu sla-
tul inpäratésii sale, otravindul Xenofon Doftorul, au murit in Sin-
vesa; inpäratit-au ani 13; luni 8 : zile 20, si au trait ani 63: luni 3.
Neron. Dupa Clavdie, au statut la inparatie Neron, pre carele mai de-
nainte chemându-1 Domitie Aenovarvos, apol Clavdie faandu-I
floor de suflet, l'au numit Neron Clavdie Drusus. Din top inpa-
ratii Romanilor, nime cu vredniciile si cu bunataple, mai vestit
n'au fost de at ace-sta cu rautatile si cu tiraniile. Pentru pri-
vala, cetapi Romil din toate parple I-au dat foc de au ars, dupa
arsura Inca mai frumoasa, au facut-o. Pe vestit dascalul gm Se-
neca, pentru ca sa nu-1 mai fie de dânsul rusine l'au omorat ;
pre maica-sa, pentru ca sa vaza uncle au sezut in phntece-Y, de
vie au spenticat-o, cu soru-sa, 0 cu alte rude curvie au facut,
si capu tuturor räutatilor plinind, pe corifeil Apostolilor Petra
si Pavel, au omorAt. Cu acestea a lui fapte, pana mai pre urma,
in ura tuturor cazind, si de ai sal Incas parasit find, singur sie
Let. 68. moarte s'au facut, la anul 68, Iunie 9 : inparatit-au ani 13, luni
7, zile 28: intr'acesta Neron s'au sfArsit familie lul Julie Chesar.
Galba Let. 69 Dupa cluda lumil Neron, au urmat Galba, pre carile cu viclesug
Salvie. l'au ucis Salvius Otho : Let. 69 : Ghenar 10:
 CAP. XVIII. PROLEGOMENA 165

Inteacelas an Salvie Otho luand inparatiia, i esind cu oaste

inpotriva lul Vitelie Hatmanul, carile de la slujitori luasa, nume
de inparat, i dandu-s razboiu in Bebriac, fu biruit i gonit de
ostile lui Vitelie, de care ciuda singur sie moarte s-au facut,
let 69: April 20.
Inteacestas an Dechemvrie 22: Vitelie, viclenindu-1 ostenil sai
pre carii ii trimisese in potriva lui Vespasian, i prinzindu -1, Vile lie.
l'au omorat.
Dupa, acesta, schiptrul inparatiii au luat Vespasian, pentru
carile zice Sfetonie: ca toci inparap Romanilor, pana a nu lua Vespasian.
inparatiia, find mai buni, sa lace mai MI; iara unul numai Ve-
spasian, find mai denainte mai rail, dupa ce au luat inparatiTa,
s'au Mout mai bun. in vrémé acestuia inparat, scrie Tacitus in
Analile sale, precum pre la anul de la Hs. 70 Sarmatii, trecand
Vunare, O. fie pradat in Misia, si pe Fonteus Agrippa, Hatmanul Lét. 70.
Romanilor sa fie omorat, iara mai pre urma alt Hatman, anume
Rubrie, pe Sarmati batand, lucrurile sa fie potolit. Vespasian
Let. 79 Iunie. 24 in satele Reantine au murit de vintre; inpa- Let. 79.
ratit au ani 10. fara 6 zile, si au trait 69 ani, 1 lunä, zile 7.
In urma lui au statut inparat fiiul sau Tit Vespasian. Ace-
stuia IT zice Xifilin, i Sfetonie, dezmierdaré, sau bucuriia nemu- TR.
lui oamenesc; adeca pentru nespusa burial-ate care ave. Zua in
care sa tampla sa nu faca cui-va vreun bine, au fost zicand:
Priiatinilor, am pierdut zua. Murit-au acesta de frigurT, inteace-
las sat unde i tatál sail au murit. Let. 81 : Septemvrie 13. si
au inparatit ani 2, luni 2, zile 20 si au trait ani 40, luni 9.
Dupa Tit, au urmat in puteré monarsasca, frate sau Domitian,
carele intai au purees cu oaste, asupra lui Decheval Craiul Da-
cbilor, precum de a lui razboae mai denainte la Caput pentru Dolnitlan.
Grail Dachilor, .s'au pomenit. insä pentru ca tasatura Istoriii sa
nu sa curméze, aicé iaras cai pre scurt a poftori, nu ne vom
lenevi.
 166 CARTE 11I

CAPUL XVIII.

Aratd-sd tril rdzboae a Dachilor, cu Romanii supt Domitian.

Let. 81. Pe la inceperé vietiT nemuritoare, la anul 81 scornitus'au in-

taT razbol'ul Dachilor cu RomaniT, pentru carile seri u istoriciT
Dion iii vilata
1u1 9am1t1an. intr'acesta chip : DachiT avand un domnu ce-1 chema Decheval,
om in purtatul o§tilor, foarte me§ter, §i la toate vicleugurile pré
istet, §i gata, carele foarte derrau pre Romani purtase, §i cu dése
razboae, prin vrémé a 17 anT tare ii ostenise, cat precum in céle
maT denainte scrise pre larg s'au pomenit, §i dare pre an sa le
dé VI asuprise. De care lucru Domitian, cu oaste radicandu-se,
au purees peste Duna're asupra luT, ce molicTuné inparatuluT,
carele in ostenélele, i trudile otilor ceva-§ deprindere ne avand
§i cu totuluT tot oclihniT §i desfatarilor dat find, au statut pri-
cina, cat nici razboiu deFhis Dachilor sä dé, vróme §i prilej
n'au aflat. Iara Decheval cu me§ter§ugurile, carile §til'a, in multe
locurT fära véste impra§tiata, §i fara nici o randuTala purtata,
oasté Romanilor lovind, multa sama de slujitorT, au prapadit. Ce
Domitian paguba §i stricacTune a lor sal', talnuind: la Senat, pre-
cum asupra neprilatinului, biruitoriu Taste, au scris, cariT mintirT
Senatul crezind, in slava lui, multe Agalmate, chipuri sapate, iau
radicat.

lkizboinl al doilé.

Let. 93 La anul de la Domnul Hs. 93 scrie Tatitus, ea in anit trecutT,

multe razboae maT mänunte au avut Romanii cu DachiT in Mi-
sia, in Dachia, in Ghermania §i in Pannonia; ce in toate lene-
viró §i ne grijé Voevozilor, au fost pricina de s'au concenit multa
sama de oaste Romanésca, i DachiT pururé au fost biruitorT,
i désupra.

Rdzbo'lul al Mild.

Let. N. La anul de la Domnul Hs: 94 scrie Xifilin, precum Domitian, ne-

vrand singur sa marga asupra Dachilor, au oranduit Hatman o§tilor,
 CAP. XVIII. PROLEGOMENA 167

pre un Iulian, carele and razboiu fata la meidlan asupra Da

chilor, izbAndisa; ce fiind in desara, §i vrémé intunecând, De-
cheval cu putére neputând a ispravi, Tara§ la me§ter§ugurile sale
au alergat; caci vazind el ca acmu biruinta la Romani sa ple-
cask §i alt a. nu era, fara numai, dupa pierderé razholului, sa
piarda §i cetate ce de scaun, care era acolé aproape, au poroncit
mai cu de vréme, §i au tot taiat padure, care era aproape MAIO
cetate, §i au lasat numai trunchii goli, in carei au aninat arme
slujitore§ti. Romanii gonind pe Dachi asupra cetatii, §i acmu zaré
soarelui de tot scapatând, §i agiungAnd la padure ce taiga, cu
noapté amagindu-sa, Ii s'au pärut, c toti trunchii copacilor, sint
oaste pedéstra, cu arme, inpotriva lor din cetate e§itä, §i a§é de
goana oprindu-sa, cu nedeplina hiruintä, s'au intors la taberile lor.
lara al doile an dupa acesta razboiu, carile Taste de la Dom-
Let. 96.
nul Hs. 96 Domitian inca e§i din viiata, find ucis de ai sai, ou
indemnaré inparatésii lul, precum la locul sau mai denainte s'au
pomenit.
Tara, dupa Domitian, au statut Nerva la inparatie, carile fachnd
pe Ulpie Traian floor de Bullet §i urmatoriu inparatiii, la anul Let. 93.

98 au murit:
Taos Tcov HpoXeio0vo.w
Srar§itul Prolegomenelor.
 PRECUVANTARE,

Scut Pridoslovie in Hronicul vechimei Romano-lioldovlahiii.

A lucrurilor omene§tI stramutatura, sau (pentru ea adeverina

lucrului maT Ara grip, sa marturisesc), Ace dintr'un nalturT, in
toate, §i preste toate Minte, cu a sa ocarmuire, §i de Minte color
de supt luna, ne atinsa, §i na agIunsa socotela; intr'un chip oare
carile de aoc, §i de batgoc, cate §i cate feliurT de schimosituri,
§i din zi in zi, altele §i altele, una dupa alta, schimbArT, §i mutarT
in faptele §i lucrurile omene§ti, pana acmu sa, fie adus : §i in
cate, de acmu innainte Taste sa, aduca,, paremi-sä ea, cine-va, ca-
rile macar cat de putin citiala sfmtelor §,i a Profanilor (pagane§tI)
scrisorY, va fi amirosit, (precum sa zice cuvantul) macar dena-
fara de prag, cat de departe, catra istorii, capul de §1 va fi inchi-
nat, tägaduitorlu sa fie a sa afla nu poate. Ca inteadevar, Pu-
ternica, drépta celuT Préputernic, clate§te, §i muta inparatiile, d'in-
tr'un nem intr'altul; §i pre innaltatT plecand, pre plecatT de nä-
prasna., cu mare mieraré celor maT pre urma, viitorl, IT innalta,
§i in stepenele cele mai de sus if radich. In scurt: cu a sa ye-
dnich neclatita, §i nemutata fiinta, pre muritorl clepurure invata,
§i a intelége IT face; cat de putregaTos lucru, §i putreginniT sup-
pus, sa, fie omul: §i cat de proaste, slabe, §i neputinCoasa sa fie
lucrurile lui; carile ea lutul de pre rang% drumurT, une orT de
,.,i
ploae sa intoarce in alte ori de chldura soareluT, sa usuch
in bulgarl; alte orl acela§ mult strop§it §i calcat faxamandu-sa,
170 CARTA HE

si in pray, si pulbere zdrumicandu-sh' cu vânturile sä holburdste,

si cu mare rAzsipü pAna, la nuiri InvArtit ra,dicandu-sä, presto alte
délurT, i preste alte vaT, in izbeliste sa liapädrt. Putérea-s dara zice,
cä tocma intr'acesta chip cerésca oranduiald, pre la une insärn-
nate, si mai denainte oranduite vreml, pre céle varvare némuri
cinstéste, si le evgheniseste, Tara pre céle vestite, si de läuclat
singe, in varvare le preface, si slava in ocar5., i mândriia in
rasul altora, o intoarce.
Asé &A, odânäoara véche putére Eghyptului (care Inca i asu-
pra märirii DumnAzAesti, arme a rädica nu s'au indoit), pre Fa-
raon, cu undele Mari! Rosii acoperind; I cu alte nesuferite pe-
dépse certand; pe némul Izrailténilor din rob Domn, i inpärat
a cate-va putinéoase nemuri, l'au facut; i iaräsi pre acélas, pen-
tru ne multamita, si mare ne credinta, i ne Dumnazaire, in limbi
l'au imprhstiiat, si pre la marginele lumil aruncandu-I, batkocurii
muritorilor, l'au suppus; precum de atatTa yea, i pana asthzi, plata
ne multhmiriT, si räsplata far& légii lor, in toate zilele, si in toate
lucrurile, a lua videm. Ce pentru ca voroava 85, scurtarn ; Aé
decila, mândrila Assirilor, Midilor; -a Midilor, Persilor; a Persilor,
Grecilor; a Grecilor, Romanilor; i pAriä mai pre urma a Roma-
nilor inpargtie, care de la apus la razsarit sarisa, i de la amézizi
la miaz6, noapte sä intinsése, i cu mAminos trupul puterii ar-
melor, putin de nu toatä fata p5mântului Mena captusisa: Da-
chilor, Gotthilor, Vandalilor, Unnilor, Sloydnilor, Bulgarilor, Sir-
bilor, Frantozilor, Ghermanilor, i altor nenumarate némurT, in
prad i ealcard au dat-o; i in ce mai do apoi, TurculuT, stapa-
niré Asiei, Atrial, si a Evropii, in care si inparatesa cetätilor
(zic orasul lui Constantin Marele) sta: cu mare jelé, i durére i.
nimil, i prapadenia impregiurasilor, a o suppune au invoit, cel
ce pre muritori in une gresiti, intr'altele, a-i pedepsi, Va.
Insa nici cu atata, a lucrurilor omenesti mascara deplin zugra-
vita a fi poate, pentru care experientia, i dovada din toate zi-
lile ne invata; Cad duph alalte a stramutarilor gocuri, Inca maT
mult rasul tuturor clateste ce de tot uitare, si din pomenire stet.-
gere a lucrurilor, o data de la oamenil vacurilor vechi, lucrate;
si cfindaile inpreuna, cu facatorii, i faptele, tot intr'un mormânt
 PRECEIVANTARS 171

s'ar fi ingropat, de n'ar fi fost urmat indata scrasnetul condée-

lor, dupa tunetul, si trasnetul armelor. De unde orb ce, si cat nob
astazi avem, si stim, mai mult de la scriitorii lucrurilor, de cat
de la facatorii lor, trebue st le cunoastem. Precum si Alecsan-
dru Mamie Machedon, pe Ahilevs fericiia, pentru cacl i s'au tam-
plat scriitorIu ca Omir, sa-T istorisasca vitejiile; ce Inca nicT asa
lucrurilor, cel deplin savarsit, sa poate da, de vréme ce nand slaba
a omului socotéla cu tot dédinsul sa pune, pentru ca ce adeva-
rata istorie, din basne, ca graill din neghina, sa aliaga, tocma ca
cum ar cade in amestecaré limbilor la Turnul Vavilonului, ase
s. ulueste, si care pentru adevar, sau care pentru mineuna ar
tine, amurtita ramane. i mai vartos intaias data in privala ochia-
JuT, §i in sunetul urechii, altä nu ése, fara numai purtate cuvin-
tele acélia, ne invatata Taste prostimé. Tot cela ce nu-I Elin, 'Taste
Varvar. Basnuitoare Gre0a; si Quicquid Graecia mendax audet
in historia, orb ce mindunoasa Gretia indrasnéste in istorie. Mon-
strosa Africa. Cludata, sau de lucruri ciudate scotitoare Africa; si
alalte acestora asemené ne numarate. Pentru care lucru, cand de
randul istoriilor apucandu-ne, lucrurile trecute, innainté ochilor a
pune silim, nu intr'alt chip, ce ca cum intr'un codru pré des,
si ne razbatut, a intra ne am nevoi. Cand istoricilor urmarn, ore-
zind si nedejduindu-ne drépte, si a drumului stiutoare povate a
fi, ei intre (Mush' ne tocmindu-sa, de acélési lucruri, in multe, si
deosabite féliuri povestesc, si cei mai proaspetI pe cei mai Nechi
de minciunosi, Ii probozasc, Tara de vor vré mai cinste§ sa-I do-
jenésca, ou nestiinta, si cu necunostinta It vinuesc.
Mee eu, intr'o parte las sfânta a bibliilor Istorie, a eäriia izvodi-
toriu nu omul, ce Dumnazau sa fie fost, cum sa cade s'au cre-
zut, si sa' créde. Macar ca inteleptii lumii acestiia prin tamplä-
rile unor vremi, si pre aeasta in prepus a o baga, nu s'au rusi-
nat, nici s'au siit a buigui, precum ce chiara, si adevarata din ceput
a luT Moysei istorie, cu präzile si pustiirile Ierusalimului, si a
toata inparatiia Iudeilor, sa sa fie rasärit; Tarä aéasta, pre care
astazi in mana o avem, Iezdra din capul §i pomeniré mintii sale,
de iznoava, sa o fie izvodit. Carte lui Noe in chipul fabulii silesc
sa o intoarca. Pre cap' va din Proroci, in izvodul Apocrifilor lb
 172 CARTA 111

scriu: ca cum ar vré s zicA, c numal de cetit, iarA nu §i de

crezut -sa fie; Nici au lipsit spuregi hulitori, emit i asupra Nou-
lul Testament, minule céle pline de singele sufletelor ne vino-
vete, a-cI arunca, ci din urzitura sa, a o destrAma, cu cânescg ne-
rucinare, au indrAznit: bizuindu-sg precum sfânta, a lui loan Apo-
calipsis, epistola Sfântului Pavel, cAtrA Evrei, i epistola sfântu-
lui Iacov a doua, intre céle Apocrife scrisori le vor puté aceza.
Inst nO pentru ca sg, nu amestecAm sfintele spurcatelor, de a-
céste mai mult a lungi pArAsinclu-ne, ochil spre istoria limbilor
sg, ne aruncAm. Pre Cat dart ad uc cuvântul cAtrA scriitorii Isto-
riot, ci Gheograff, intr'adevAr cA ar puté cine-va, fgrA siialA sA
zicg, ch el in de et din cuvinte ca din practii inproccandu-sg,
nu de a sale, precum sA cade, au silit sA--c caute ; ce cum pre
a altora sau a le sale, sau a nemArui sA le facA, s'au nevoit
Ace pre mil1-1, in multe féliuri au clevetit, ci au vinuit. *i act*
intitiac data Ellinilor, izvoditura minciunilor and, pre alcil mai
de curund, lor in mectercugul a mil-4i urmAtori, vor sA-i faca, zi-
când: Precum Omir tot bAsnuitoriu find, in locul ce ar fi fost
istoriia adevAratA a lucrurilor acute, sA povestescA; adâncime
limbii ellinecti ci a Poetichi mectercug, sä fie vândut. i nu numal
acel de obcte, a tuturor Grecilor, atata de lung, ci vrgjmac rAz-
bola, carile la Troada au fAcut, ce aceci ci pre insAci Troada d'intre
lucrurile lumil ar indrazni s o rAdice, de nu ne-ar ar ,ta sfdr-
mAturile el ci pang astAzi, undo au stAtut, i catA de mare, Cala
de lath, ci de largA au fost. Niel mai mult vom pomeni pentru
alaltA a multimel Poeticilor ciatA, a cArora scrisori, pentru theo-
loghila, pentru faceré lumil, i pentru plAzmuird oamenilor, ci a
altor in lume trAitoare, ci ne trAitoare lucruri, incg, de demult
in locul basnelor au trecut. Pentru istorici ce zic darA? sA vi-
dem. Pre Irodot (carile intre -WV scriitorii ellinecti, mai vechlu
sA numgrA) i 1 fac pArinte istoriii, adecA ca cum din capul sAu
ar fi Mat, acélé ce au scris, ci nu cA ar Ii istorisit lucrurile a-
devArat fAcute, ce numai pentru, ca in praznicul Olimpiilor stâbla
biruintii sA apuce, o poveste ca aceia, in chip de isto,rie, sA fie
alcAtuit. De Thuchidit zic, precum slavil lui Irodot rAvnind, min-
. cluni cu voroava frumoasA ascunse, i cu numele adevArului cAp-
 PRECUVANTARE 173

tugite, in slava némulul Elinese sà fie scris. De Xenofon zic,

precum nu céle ce au fost in Chyros, ce célé ce ar fi trebuit
sa fie in unul ca Chyros, cu voroavA inpodobitä sa fie tocmit.
Pre Plutarh il fac rävArsat in sine, gi pischtoriu de ale altora.
Pre Ellanic, pre Aghisilau, pre Efor, pre Timeu, pre Antioh, pre
Filist, pre Chillie, gi pre alp' scriitori vechi ea acegté, it osindégte
Iosif ludeul, pre carele mai apoi il probozégte gi in gregéle il
indreptiaz6 Eghesip.
Agijderé pre eel bAtrani Gheografl, cestI mai tine'', precum
in cuvintele sale ne statAtorl it vinuesc, pre Aristovul, gi pre Oni-
sicrit (carit intät de lucrurile Indiii au scris) if rad, precum sh
fie cutrierat lumé ca Calicit, gi apot cu minetunile lor lumé sä fie
inplut. Pre Stefan, pre Arian, pre Dionysie gi pre alalti mai a-
proape dupa acegté, in Gheografiile sale purtAtort de cuvinte de-
gerte it numèsc. Pre Ptolomei vestitul in Gheografie, in ras Wand,
in céle mat multe sä fie gregit il aratk gi ales in giruirea ostro-
vului Thulé (pre carile Ptolomet in céle mat departe, a lumit
ostroave il pune) ca cum nici s'ar afla intru lucrurile &it, zic.
De Plinie vor sa zick precum de pärOle evropega necunosca-
toritl, gi a némurilor, gi a taralor amestecAtoriu sa fie fost. CUM
aóasta aduc pre Titeron inpotriva bit Diodor, gi a lul Theopomp
tunand, precum Mil sfargit sä fie la acegté basnile, gi et plint
de minciuni. Acestora aséminea sententit dau, pentru Hronografl.
De Cvintus Curcius, de Arianos, de Plutarh, (carit dupa cate-va
sute de ant, de biruintele hit Alexandru marele au scris), vinuesc,
precum, mat mult O. fie silit, pentru ca s'a gtim not, cegtt mai
de pre urmk ce au scris et, de cat ce au lucrat Alexandru.
CAtr'a acegté alaturA pre Tit Livie cu toga ciata istoricilor, carit
de faptele Romanilor au scris, gi pre top intr'o sum'à strangandu-T,
it clevetesc ; precum multe sä fie scris, tail, putine sä fie dove-
dit; gi Inca s5. fie dovedit carele nici o dovada a aye pot. AcCstea
dark in scurt, pentru célea ce intre dangit, de cet mat vechi seri-
Roil sa poartä, fie zis agé. farä pentru cest1 mat proaspetl, gi mat
pre la vacurile de mijloc, pentru ca sa, poata cine-va de la dangit
a cAstiga, sau a doslugi a lucrurilor adeverintk cate gi cate lo-
curt gi chipuri de indoinO, gi agés sa zic de necredintk inainte
171 CARTA IlL

no pun. C6, deosabl de marl izvoadele izvoditorilor, mai cu dé-

dins zic, ca ne poate a invata cé din toate zilele dovada, de care
lucru socotéote. ()and ne apucam (zic ei) a citi istoriile scriito-
rilor Greci, caril dupa, mutarea scaunului inpara,tiii de la Roma
la cetate marelui Constantin, istoria ce-i zic Vyzintina, cu eon-
deiul a o urzi, oi a o tése au inceput, adica dupa a Tarigradu-
luT zidire, lucrurile Romanilor, i razboele, carile necurmat cu
Gotthii, Vandalii, Schythii, Unnii, Bolgarii, Sirbii, Rusii, Moscalii,
sicu alte, ale fundurilor Criatului némuri, au avut, oi de ama-
nuntul a le insamna au statut, de vom cauta randul poveotii
pre alesul, débila unde va, i cand-va biruinta Varvarilor cu con-
deiul daruesc; pre care el cu armele mai tot deauna dobandincl'o,
de peste pustiile apei Volgâi, i a maril BalticOT, oi a Caspiii nä-
buoind, oi ca piatra ratunda din vArvul cléluluT, unii dupa altiT,
spre partile Evropii poharnindu-sa, in Evropa ce a mai suppune
oi pre cine a mai birui, ne avand: pana la Africa cu fierul, cu
focul au patruns; i prin tâmplarile vremilor, prin multe loeuri,
scaunul oi piCorul infighndu-s, oi pre une craii, din pamant dez-
radacinand, pre altele aoijder6 din nemica au radicat i li-au
intarit. Deci, acésta a lor socotéla nu asea pre lesne póte sa o
dea cine va in laturi, sau de tot-greoita, sa o socotesca; Ca céle mai
vechi a Serachenilor, cu inparatiia räsaritului, inpreuna i cu a
apusului, in Castä data pentru scurtaré cuvântului, cu pomenirea
trecâncl, la vremile pre la carile cu cel din tai a Turcilor Osman
inparat, la Asia s'au ijdärât, sa vinim. A caror putere, precum ce,
do demult, aoe easta de astazi, nu numai inparatiei razsaritului
groznica, i stângatoare au fost, ce Inca precum cumptina stapAmilor
mai a toata lumé, sh fie,adus aiavea 'Taste. SavAroitul lucrurilor, oi tot
adevarul ao6 fiind; insa istoricii vremilor sale, pre Greci foarte a-
dese, Tara, pre Turci foarte rar biruitori, pomenesc. Deci in scrisorI
biruinta Grecilor asupra Turcilor citind, in lucru rasturnare, i pra-
padeniia a affite, i at'atea inpäratii, craii, i domnii jelim, i ne mie-
ram. AO la Hronicile Ungurilor de ne vom uita, alegand räzboTul
lui Vladislav cu sultan Baiezid, carile s'au flout supt Varna, oi altul
de la Nicopolis, i cAte-va mai iuooare WM, cu Huniad vestit
hatmanul Ungurilor; intr'altele in toate pre Unguri biruitorT, Tara
 PRECAVANTA1111 175

pre Turd biruii, i cu ru§ine fugiti II auzim. inpotriva, adeve-

rinta lucrului in gura mare strigand, precum toga. Craiia Un-
guresca, Inca de pre vremile lul Sultan Suleiman, ce-1 numOsc
canonic, schiptrul §i corona Turcilor sa-§ fie dat, sunetul fiéra-
lor, §i. a obezilor jélnic glasul robiel, olicaese, de care lucru poate
ea pana, in véci condéelor scriitorilor, s'ar fi crezut; de n'ar fi
prin atata vréme armele Turcilor intrInsa tunand, in cerbicé
lácuitorilor cel tiranesc giug s'ar fi aruncat, pre carile débila,
§i. cu mare peire, in vremile noastre, norocul lul Leopold, §i a
dol fióori a lui, a Chesarilor nemte§ti, l'au radicat, §i ace slavita
§i odata in vremile sale puternica Cline, de supt robiia varvä-
riasca au izbavit.
Sa tacem a pomeni, pentru Hronicile a stapanirilor, carele de
noi sint mai departate, §i a chrora lucrurl, noaa sau putan, sau
nici cum sint kitiute, §i sà vinim a ne miera de ale vecinilor, §i
inpregiura§ilor no§tri! Intaia§ data innainte ne es Hronicile Le-
§e§ti, in carile marl, multe, §i vrajma§e razboae cu vecinii sJ
Tiitarai, Rusii, Prusil, yezii, Ungurii, §i mai pre urma §i cu
Turcii auzim, rani biruirqe a neprilatilor, dése a sale pomenesc;
Iara sfar§itul, prin dovada ochilor arata, precum Tatarai Crâmu-
lul, ei a Bugiacului, cu robil Le§e§ti §i Ruse§ti, toate tarile pa-
gane§ti Oa, la Eghypet, pana la Africa, §i panii la Indila inplu.
Prusii, Sfezil, Danezil, Moscalii, cate-va Domnil ca Craiile de late
§i de lungi, de a biruitoril Lé§i, sa fie apucat videm. AO de
la Ungurl, precum macar o palma de loc LC§ii sa nu fie apucat,
cCle din tai §i vechl hotarale ärâY, carile despre ace parte sint,
§i din locurile sale nemutate stau, MI% prepus marturisesc.
Pentru Moldova noastra, ce a§ ave sa zic, nu indraznesc: Oa% cat
pre la mai toti Istoricil le§e§tT citim, (ale& d pre unul Piasenschie,
carile mai mult adevarului slujé§tel precum, cu condeiul de o
mie de ori Craiii sale mai pre lesne o suppun, de cat cu mult
intr'alt chip adevarul sa fie, armele au aratat. AO de pre céle
trecute, intr'un chip §i acelor dupa noi viitoare icoana, cu minté
a zugravi putem. Iata in vremile noastre, cate-va marl §i ne ne-
dejduite mutari, a vide ni s'au tamplat. Adeca. patima Turcilor
supt Viena, §i prin vrémé deciia, a cati-va anY, cu cate-va naro-
176 CARTA III

cite razboae NeintiT toata lam Ungurosch (precum am si maT

pomenit) inpreung cu vestite cetatile Tirnisvarul si Beligradul,
din mfinule Turcilor au zmult : catra carile, ca cum si camata ar
ft adaos, parte taraT MuntenestT despre tam Unguriasca, panä in Olt,
si &taxa parte din taxa Sirbasca, pana in Drava WM. inparaciTa
ChesarTuluT au adaos. AcéTas nerntasca oaste cu VoevoziTa Dom-
nuluT Evghenie, cu triT groznice razboae, cateva zed de miT de
FraniojT prapadind, in vecT ne sterse de biruinta laude §-au
agonisit.
AO Petal. AlecsievicT Marele Inparat rusesc, pre Lés1 intul-
burandu-sa, numaT nu numele, si cu singure sunetele armelor,
in cate-va randurT T-au domolit. Pre CraTul Saxon esc din Craiia
Lesésca, gróza SfeduluT, si ne statatore fire Lesilor, izgonin-
du-1; cu aglutorTul ostilor sale, cazuta-T Corona, Tara§ in cap T-au
radicat. Pre Carlus CraTul Sfezesc, dupl catava a furtuneT &cue,
intaT la locul ce st chiama Lesnoe, apoT la targul OcrainiT Cazacesti
Poltava, cum l'au biruit; si cum l'au cu armele asuprit; si cum cu
puOnT fuga agiutorindu-Y, in unbra Sultänesq, catva peste triT anT
s'aa riicorit; Atata Taste lumii de stiut, pre cat cu totiT tifedul ne
biruit a fi credé! Asijderé cum acelas CraTu Carlus, izbelisté furtu-
neT, si pada altora, cariT in cal, si in car numaT puterile is cred, mana
céTa, ce lucrurile muritorilor, dupa cum va muta, si strämuta, puin-
du-1: in NorveghiTa de putinT Danezi, supt o cet4ue ase de ntiprasna
au perit, cat maT mult socotesc sä sa fie traganat- sunetul pusciT,
carile l'au lovit, de cat sufletul lui in trup dupa, 1ovala. Aceste,
si altele multe ca acéstea in vécul nostru, precum am zis, tam-
plandu-sa, chiar i faraprepus, cum si in ce chip, s'au tucrat pu-
tetn zice, ca le stim. bra voTa ce sloboda a scriitorilor, i bo-
gata voroava Retorilor, cines pentru némul sau,!precum rninté
ci inima 11 va impinge, ce va, scrie si ce sint sa laude, sau s.
huliascä, varsta viitóre va vide, si maT ales ca unde istoricul maT
mult cu ritorica, de cat cu fiinta lucruluT, sä slujiaste: pre lesne
pinto auzi frumos cuvantul luT Arhidam, carile pentru Periclis
sofistul zicea: ca intreband oare cine pre Arhidam, el iaste maT
puternic, au Periclis? au raspuns: Eu, zice, macar ca pe Pe-
riclis in razboiu, si cu putéré ram biruit, Irish el find bogat in
 PRECUV1NTARt 171

voroava, cand sta a povesti de ace thmplare, sa pare el biruitoriu,

Tara nu biruit a fi.
MaT Taste si alta boala, cu care zic, precum a lucrurilor scrii-
torT, sä fie patimind; adech, dragoste slaviT némuluT seu, si din
potriva zavistiTa cinstii altuTa, carile adevarat, nu putin, calé a-
devarului, spre rataciré mincTuniT a abate, pot. Insa pre cat pa-
ruff noastre sa arata, mult ar trebui si giudecata acelor, calif
pre altiT gludeca, la cumpana a sa trage. La cariT putem aTave
insamna, precum neputând la altii afla ceva, celor IT-ar place,
si dupa voe IT-ar vini. Pentru care lucru, cu celé, carile mal
sus am pomenitr, chipuil de giudecati; cestT maT tinerT scriitorT,
pre cei maT batrtinT, de nu in toate, Tart in cele mal multe, gre-
sitT socotindu-i, a-I indrepta indraznesc. Aé orT-ce unii scris ne
au lasat, pentru lucrurile, de la stapânitorii mai denainte purtate,
pentru némurile célé vechT, de numerile si de lacuirile lor: Asij-
dere pentru a lumiT partT, man, ostroave, ape, padurT, muntT, campI,
§i pentru altele, carile supt linea gheografilor, §i slova istorici-
lor, cad, cevas neatins, si neclatit sa last, nu sa pot rabda. Care
lucru, precum ni sa pare, au statut pricina, pentru ce noT, cest1
maT de pre urma, maT nici o stiinta fitrit prepus, putem aye; Cine
adeca Taste adevarat Schytth ? Cine Ghet ? Cine Dac ? Cine Unn?
Cine Gherman ? Cine Sarmat? Cine Slovan ? Si Inca lucru, carile
toata mierare covarseste, cine Grec ? Cine Roman ? sa fie. Ca
dintr'acest fen de amestecaturT, a scriitorilor, §i a gTudecAtorilor,
auzim: precum odânaoara jidovii de la Iudea, pentru placeré Gre-
cilor sh face ruda, si de un singe cu Spartanii. MaT mariT né-
muluT frantuzesc, sa lauda, precum din TroadenT sa fie fost na-
scutT, pre cariT singur Petavie, om nascut, crescut in Franta, rau
iT probozeste. Vitichild, cu urmatoriT siti, siléste sa dovedésca,
precum SacsoniT ceT vechi a GhermaniiI lacuitorT, din vita Mache-
donilor sa sa fie tragind, si din ramasitele naroduluT luT Alexandru
marile, inteacélé parci sa sa fie razletit. Orihovie Léhul pre LésiT
sit, macar ca de ném SlovenT IT numeste, insa de ruda EllinT,
si limba lesésca, din cé Atticesca, sa fie izvorht, singur de sine
sit bucura. Orbin Raguzeul, cu inpotrivnica luT Orihovie socotéla
Machedonii, GrecT sa fie orb tagadueste; Tara Sloveni, sa fie, a
178 CARTE 111

arAta tare nAvAle§te. Si aé deciia tot némul BulgAresc, SirbAsc,

BoemAsc, Rusesc, Leaesc, amandoaa Sarmaii1e, ai mai Oath' Schi-
thia (mai pre lesne de cat Ovidie Metamorfosele sale) tanAr
poate fi socotind némul Ellinesc; in Iudei II mutA, ai pAnA la Ru-
vim, Horul Rai lacov, stepenele Semintiii le intinde, care in carte
istnriii sale de vechimé ai Ghenealoghia Slovénilor, cu multe
argumenturi a dovedi sä cAzneate. Pre acesta cu multe PApri§te,
intréce a ILA Pretorie Lumé Gotthicesch, in carésau pré puOne,
sau maT nici un ném, a afla vei puté, carile coreniia sa din Gotthi
sA nu fie trAgand. §i din potriva aceatéia§, a lui pAreri, tot né-
mul Gotthesc, precum Iarrta dintr'alte némuri inprA§tiTat, ai rAz-
lecit sA fie, insu§ mArturisé§te, §i cu un iscusit meater§ug, inpo-
trivnice socotélile sale, mai deachis arAtandu-le, mai pre larg
deachizindu-le; a Semer*ilor, a Domniilor, a Taralor, a Locu-
rilor, a MArilor, a PAdurilor, a Apelor, a BAltilor, a Lirnanurilor
ai a Marginilor, céle mai vechT, mai mijlocie, ai mai decurand
numere, dupA voia lui talcuind, §i la unite slovele, Tail la allele
syllevele schirnband, scobind, rAzind, aclAogand, ai nemicA ne-
clAtit, §i din hiria locul sAu ne mutat sA scape lAsind: nevoincii
sale deplin .voia sA fie fAcut, sA veseleate; niei sh indoiaate a zice:
Precum Romfea, ai Spatha, hirer cuvinte Gottheati sA fie, ai
arme vechi, de vechiul sAu ném scornite, §i purtate sä fie fost,
siléate sA dovedéscA.
Deci unile ca acésté, la gludecAtorT, pentru scrisorile altora,
noT citind; §i de dansele ca de niate fulgere inproacandu-sh, so-
cotindu-le: in credintA mArturisim, precum ascunsul inimii tare
inspAimAndu-sA, cu a altora patimA, oare cum cu dân§ii in-
preunA certArii ne suppunem: atata cat tremurand mana, ai scA-
pand condeinl, cevaa pentru a némului nostru vechime, naatere,
ai vitä, fArA sialA a zice, §i a insAmna, nu putem. De care lucru
precum ala4I aT no§tri scriitori, p'an a. acmu, nu fArA socotelä, ce
incA foarte cu cumpAt (alegand pre unii carii rnai ferice ar ii
fost de clanaii ara, de nici §-ar fi mai scris ceva) cat() oare cc,
pre cat adech §tiinta li-au agiutorit, in hronicele sale, insAmnat
ne au lAsat. inteacesta chip ai noi firl-am ltisat Pragmatia (lucraré)
aCasta, supt mai lungA tAcere; insA inpinY, i poftiti find de la
 PRECOVARTARE 110

unii priiatini streini, si mai cu dédins, de la insotirea noastrA

care Taste Academia stiintelor de Berolin, nu numai odatA.sau
de doaa onT, ce de multe oni indemnatl, i rugati find, pentru
ca de incepAtura, némul, i vechimé Moldovénilor, precat ade-
värul poftéste, macar cat de prescurt, sA-I instiintArnfAsijdere
de lucrurile, carile in vremile stApAnitorilor, din descAlecatul caraT
Moldovei, cel vechiu, pana la vremile noastre s'or fi tamplat, de
stare si pusul locului ei ; de asezAmantul aerului, bisugul Oman-
tului, ocolitul hotaralor, si de altele, carile spre folosul vietii
omenesti eau* si Inca i obicéele, légé, terAmoniile politicesti
§i besericesti, si de alte carile spre oranduiala i cinstesiTa ome-
nésca stAruesc, pre cat in putinta slabei noastre stiintA va fi,
sA-T adeverimjCu a pomenitilor dara prilatini indemnare, i cu
a Academia in invataturi luminata, zic, a Berolinului poftire,
cAutatu-ni-au a plini pravila, i invatatura lui Platon, care poron-
céste : Non solum nobis, sed et Patriae et amicis vivendum.
AdecA: nu numai pentru folosul nostru, ce i pentru a Patriii
ceva sh slujim, i pofta priTatinilor gos a rasa, sA nu ne aratam.
Socotit'am, ca intre giudecatori, i intre scriitori, cé din mijloc
cale, i mai fara grija sa apucam; adecA pentru noT maT mult
altora de cat noaa crezind, i mai mult adeverintii lor, de cat
poftii noastre urmand, ca cum singuri pre noi, de la noi ne am
desparti, i departe, ca niste streinT privitori, ori-ce scriitori streini,
pentra némul Moldovénilor, in cartile sale insämnat ne-au lAsat,
verT de läudat ar fi acelé, veri de hulit, cu bunA inimA sA le
auzim, i cu curatA constientie (ascunsul inimiT) altora sa. le po-
vestim asé, ca din zéce categoril a luT Aristotel una numal, care
Taste patimire, afar& scotind; alalte toate, precum in sine sint,
in toate i pretiutindere, nebetejite ferindu le, in niamul nostru
Moldovenesc sa le arAtAm.
Cu doT ani mai denainte, toatà hotArare WAY Moldovii, cu tabla
gheograficA, cu cata osirdie i trudl s'au putut,"de plin, precum
ni sh pare, s'au iruit. Asijderé in anul de curand trecut, tiro-
nicul vechimei némuluT Moldovenesc -(incariles tot numele Vla-
hilor sa cuprinde), de la vremile luT Avgust ChesarT, i maT pre
urmil de la Traian panA la inturnaré luT Drage§ VodA din ArdTal,
180 CARTA 111

la locul si la mosita sa, pre cat maim i vrémé ni-au dat, de-
shvarsit l'am intorisit. lara intr'acest an, puind nedéjde in Dum-
nazaTasca aglutorinO, cules-am hronicul Moldovil de la pome-
nitul Dragos Vod, panä la domnita Jul tefanith Vod, fiCorul
lul Vasilie Vod. Care hronic intat Taste scris de Uréche Vorni-
cul, phnh la Aron Vod, cel ce I zic cumplit. Tarh de la Aron
Vod pang la §tefanith Vod Taste alchtuit de Miron Costin Lo-
gofhtul: insä intiamandot acestt scriitort, multe si de triabh a sa
sti lucrurt, carele la istoricit streini insamnate sä af15, : eT (cu ce
pricinh nu putem sti) cu condetul trecandu-le, not la trupul, ei
la locul shu, a le aduce nt-am nevoit. cma acestd ort cate la
aéasth istoriografie trebuitoare a fi am socotit; Tará de altiT sau
de tot ne pomenite, sau intr'alt chip de cum adevhrul pofteste,
abätute, sau si nu deplin, sau WO de tot ne cunoscute au rämas:
cu curath inimä giuruim (aducand fach i mhrturiile de unde
ne am inprumutat), precum 1I-am aflat, asé fArá adaos i fárh
schdére in privala, i giudecata, nu numal a lor nostri, ce §i a
streinilor sh le scoatem, Tara giudequl in mana si socottala citito-
rtulut läsind, ort-ce sentenlie ar da, cu un suflet ei cu o vola
a o prihni, si a o sufferi, gata sintem_ tnsà acésté toate, find de
not in limba lAtinlasch scrise, i alchtuite, socotitam, cä cu
strambhtate, inch sic cu phcat va fi, de lucrurile noastre, decita
innainte, mat mult streinit, de cat at nostri sä stie. De care
lucru acmu de iznoavh osteninta luand, din limba latiniasch la-
1'41 pre cé a noastrh, romanlasch le prefacem. Sluje,sch-sh darä
cu osteninOle nOastre, niamul moldovenesc, i ca 'ntr'o oglindh
curath, chipul, i statul; bâtranétele, i cinste némulul shu pri-
vindu-s, Ii statuesc, ca nu in trudele, i singele mosilor strh-
mosilor sM, sh s mändrIasch; ce in ce au schzut din calé vred-
niciii, chiar intelegand, urma i bhrbatia lor rävnind, lipsele sh,-st
plintasca, i sh-s1 aduch amente, c precum odath, ace acmu, tot
acita Mrbail sint, omit cu multul mat cu fericire au tinut cinstest
a muri, do cat cu chip do cinst6, si de bhrbatia lor, nevrednic
a trhi.
 HRONICON
DACO-ROMANIII
ADECA A TARALOR ROMANETI.

CARTE I.
Card arati descilecatul Romanilor Ill Dachia, de la Traian in-
pint. A§ijderé dovedé§te necarmat trainl lor in trânsa, de la
aeela§i Trahin inparat, pang la Avrelie Avrelian inparat.

CAPUL I.

Canoancle, cum vor puté, sa s adeverfasa lacrurile odandoara adevdrat

facute, Msl in istorif tárzia, i rar pomenite.

De aicé i innainte puind noi socotéla, si tot cenchiul ostenintei

noastre, pentru ca nu nurnai, precum arAtArn, cA Dachia noastrA,
au fost de TraTan Marile cu boiarT cetMénY, si slujitori Romani
descAlecatg, i lAcuitA; ce Inca aceloras Romani, in trAnsa Wzati,
de atunce i pAnA in qua de astA zT, sAminp, si a nepot.T, strA-
nepoci, inteacélasi nerupt traiu, i necurmatA sAlAsluire, 86. dove-
dim; trebue intAT pentru aeasta putine invaTatura, cititoriului
nostru sA dam cu care, ca cu o pravila, si canon slujindu-sA, 11
adeverinta istoriii maT luminatA i sa va arata: si dovédele noa-
stre de tot gAndul stAng, si de toata socotéla cu prepus, curate,
desbarate le va cunoaste.
182 CARTA I

Canonul, darti, si regula adevAratA, si ne schimbatA Taste: 1.

TAcéré, nici pune, nicT rAdicA lucrul; Tara zisa, il si pune,
s1-1 si rAdicA.
Care canon, asé trebu(e) inteles: CAnd vre-un lucru in lume sau
Taste, sau 65. face, TarA pentru dAnsul precum Taste, sau precum
s'au fAcut, cine-va nu pomenéste: atuncé lucrul acela nicl sA, do-
vedóste, nici sä tagAdueste; adecA, ca cum ar fi un féliu de péste
in mare, macar cA acel péste adevArat sh, aflA, si Taste; insA caci
phscariT péste ca acela, sA prinzA, nu s'au tâmplat, pentru acéla
de péste ca acela, vré odath n'au pomenit. ApoT dull' n'au po-
menit, precum n'au radicat acel péste din mare, asé nici l'au
pus. Nu l'au radicat. cad pestele acela necunoscut, adevArat in
mare sa afla. Nu I'au pus, a ce, ce sA zica sau sä povestés&A,
n'au avut, pentru lucru carile a-I vidé, sau a-1 sti nu s'au tam-
plat. i aóasta Taste parte canonuluT din VAT, care zice: TA c er é n i GT
pune, nicT radica lucrul.
lara a dooa parte, care zice: cA zisa il si pune, si-1 0 rh
cl.i ea, sa, intelege, inpotriva pArtii canonuluT din VAT. Cand adich, vre-1
un lucru in lume si Taste, si precum Taste sh stie, si sA povestéste,
sau calla nici cum Taste, nici sh poate sti, si a-1 povesti il MO-
duTaste ; deci child il povest6ste, sau il stie odatA, si povestit
Taste, adech, precum pAscarii.vânézh, un péste, pré carile Mei el,
nicT MOT maT denainte a-I 3/Ana li sA tamplasa, vAd, si cunosc
lucru, carile macar eh adevarati intre alte lucruri a firiT au fost,
celor ne cunoscut find, ce sh, povéstéscA, si cum au fost sA-1 pue
nu §tiTa; Tara, dupa ce la m'ana, le vine vanatul cel necunoscut,
si-1 cunosc, decila cu zisa, adech cu povestiré il pun, adech ade-
veresctprecum péste ca acela Taste, si sh OA in mare ; apoT in
toga viata, de n'ar maT povesti de dAnsul, insA tot rrunâne push
adaverinta cé din !AT, precum eT aclevArat au vAzut, si au povestit
de paste ca acela. i aCasta-I parté ce zice i cA zisa sl radicA
1,u cr ul; asé trebue a sa intelge, cand adecA vre-un lucru in lume,
nicT au fost, nicT a sa face, nicl a sa, sti, nici, a sA povesti sh,
poate, atuncé zisa tagaduind nestiinta lucrului, din luorthrile &it
de tot it rAdica.
Adica, child zisa thghduTaste ca doT sorT in -cerin, nicT au lost;
 CAP I. 183

nicT sint, nici pot fi; nicT de doT sorT intr'un ceriu cum sa poata
fi a povesti poate, c. precum de fie-ce lucru, carile nici cum
vre odata n'au fost, tägaduTa§te zisa ea nu au fost. AO de lu-
crul, carile Taste peste putinta a fi, tagaduTa§te c va fi, sau sa
va puté vre odath pentru dansul §ti, sau a sa povesti.
2: Al doilé canon, acestuTa urmatoriu Taste, carile zice : ta c ér é
dupa zisa, adeveré§te zisa odata, care a§é trebue intelIasa:
Un lucru odata in lume facut, cunoscut, §i povestit find, deciTa
prin sute de anT supt tacCré adânca stand, ace tacére, pana nu va
aye alta zisa inpotriva, alta nu face, fail numai ce adeveré§te
tot acel lucru, carile odata s'au zis, §i cAt b. vréme stä tacéré,
stapané§te zisa din tal, care mai pre urma sa tace. Iarä cand dupa
tacére, vine alta zisa povestind, pentru acela§ lucru (pentru carile
mult s'au tacut), tot cum s'au fost povestit din tal, adevéré§te-sa;
ea and era lucrul acela supt tacére, nu cad nu era nu sä po-
vestia, ce caa tamplare nu s'au dat povestiriT, Tara cand s'au
dat, atunc6 s'au §i povestit. Tara de sa va povesti dupa tacére
intr'alt chip, atuncé de la vrémé povestiriT innainte, precum a
povestirii din Val, a§é a tacerii stapanire sA radica, §i sa pune
stapanire povestiriT de pre urma, (insa ace povestire de pre urma
de va fi povestita de la oameni vrédnia de credinta; Tara amentrile
§i taceré, §i povesté cé din taT ramane neclatitä in stapaniTa sa), §i
deciia intr'alt chip sa incépe a sa §ti, de cat s'au §tiut mai de nainte;
adia panä a nu lua TurciT Tarigradul sä zice, §i sä §tié, ca-1 tin Gre-
ciT, Tara dupa ce l'au luat TurciT s zice, §i sh' §tie, ca-1 tin TurciT. Apoi
dupa ce au luat TurciT Tarigradul, §i dupa, ce au §tiut odata
toti a§é: mai pre urma, de atuncé pa(na) acmu de n'ar fi mai scris
nia un istoric, nicT ar fi mai povestit cine-va, ca Turcii tin Ta-
rigradul, tacere acésta n'ar radica pre Tura din Tarigrad; ce ar
adeveri zisa odata; precum Turcil au luat de la Greci Tarigradul.
A§ijderé de ar povesti cine-va ca Chesarul au luat de la Tura
Tarigradul, nu indata s'ar §i cr&le, ce s'ar cerca, de Taste om
de credinta, carile aduce povéste noah in potriva ceT vechL Deci
de s'ar adeveri precum acel povestitorTu, Taste adevarat, §i pre-
cum lucrul Taste precum el il povesté§te, deciia innainte, §i ta-
cér6 cé mai de nainte, §i povésté, care o data zisése, ca Tari-
184 CARTE I

gradul l'au luat TurciT de la Greci, s'ar stdrge; i deciTa s'ar zice,
s'ar sti poveste intr'alt chip de cum au fost maT de nainte ;
adecti precum ChesarTul au luat Tarigradul de la Tura Iarä aóasta
neadeverindu-sä, ilmâne tot zisa cd din VAT, card o adeveriTa M-
edi* cu care tacdre, istoriciT adeveriia zisa odaa: precum TurciT
au luat i in Tarigradul.
Asijderé de au si luat Chesariul Tarigradul de la TurcT, Insá
cineva pentru aéasta, precum s'au tamplat, Die! cum n'au po-
menit, tuturor lucrul nestiut rämâne, i cat rämâne nestiut,
tot povdstd Cd tiutà din taT rAmâne sap"anitoare ; (cad stiinta
Taste a lucrurilor, iarä nestiinIa Taste tAgaduitoaré lucrurilor, al
fiinO, n'are). inteacesta chip si cu acesta canon, trebue a s5, cerca
si a sa probalui toate lucrurile, carile in istorii odattl i dinceput
s'au pomenit; i deciTa macar prin miT de anT cevas pcntru ace-
las lucru, nu s'ar fi maT pomenit, cA, caul' istoricii au tacut, tä-
céré lucruluT, nu radica pre acel lucru, ca cum du fi ; ce maT
vârtos ii intttréste tot asé sä fie fost, precum din taT s'au.pus; de
vréme cë altà povestire maT prospátä intr'alt chip, de cum mai
denainte au fost lucrul, nu povestesc, precum am arätat pilda
cu Tarigradul.
Asijderd, Taste alt chip de povestiré istoriii, card nu indatâ au
stiut de lucrill ce s'au facut, -ce cu multul maT pre urma la au-
zul scriitorilor au sosit; pentru acdTa prin cata vréme istoricil
pentru nestiinca lucrului au tacut, tacéré lor nici agaduTaste,
nicT adeveréste lucrul acela; nicT ii rádicA, nicT 11 pune; precum
am zis in pilda cu péstele, ye pentru ca maT curat sä sa. inte-
Mgt aéasta, aduce-vom i alta, pada. America (cAriTa ii zicem
lurnd noab.) multe miT si suto de an! au fost necunoscutä scrii-
torilor, i tuturor oamenilor, ce tilesc in pamantul cest de de mult
cunoscut. Dec!, ca,c1 nu am cunoscut noT, nicT am stiut ceva
pentru America, si nici am scris ceva pentru &Ansa: täcdrd aéasta
n'au radicat pe America din lucrurile firiT, cacl Ta adevärat era,
precum Taste; macar ca nu stila ca Taste. inteacesta chip, si cu
acdstd canoane darA trebue sä sä slujascà si cititorTul nostru,
de poftdstd sa, sá instiintdze, si sh sh odihnesca cu adeverinla
hroniculuT nostru, in carile intAT cu bune adeverinte, 1 i cu ere-
 CAP. II. 185

dinCoase marturiT din istorici aratam, descalecaré Dachiii noastre

de la Trojan inparat, cu durnni eetateni i slujitori Romani. Apoi
vrând sa dovedim, i necurmat traiul aceloras Romani intrUsa,
prin multe vremi de ani sg, va vidé, c zicem, pre cum la is-
torici cevas nu 0, pomenéste, i apoi Tarasi va vidé, precum la
istorici, Tarási sh pomenéste, si tot pe povésté cé din tAT sä poves-
téste. Deci cititoriul tiind in minte canoanele carele I-am dat,
unde va vidé prin multM. vréme tacéré istoricilor pentru Dachia,
ei pentru Romanii dintrInsa, sä nu socotésca indata, ca pentru
caci istoricii nu pomenesc, pentru acéia n'au fost, (caci aCasta
socotéla, Taste si in potriva canonului, si in potriva adevärului),
ce pana nu va vidé altä povestire de nou adusa asupra eel vechi,
tacéré ace multa a istoricilor, sa o stie din nedaré tâmplaril a
scrie puróasä; Tara nu din nefiinta, sau radicarea Romanilor din
Dachia, ea aóasta dé ar fi fost vre odatA, ar fi trebuit sa o po-
menésca istoricil vre odata; si de vor i fi istorici ca aciia, in-
ctis nu indatg trebue crezuti; ce cercati, i ispititi, de sint oamenT
de credinta; si de sit va adeveri, precuni adevarat RomaniT odata
in Dachia au fost, sau lacuit; Tara mai pre urma s'au rklicat,
dupa drépta marturia acelor scriitorT, nu Taste sa sa crézA, cad
s'au radicat odatg, deciia nu s'au mai pus, .c6 trebue a cerca
innainte a ispiti : oare nu vor fi i al(-1 istorici, ca i acila vred-
nici de credinta, cariT i radicatul Romanilor din Dachia, in-
preuna cu ciYa1a1i povestesc; si de iznoava Tara§ inturnaré lor
in Dachia adeveresc, emit aflându-sa, i adeverindu-sa, povCsté
rklicatului Romanilor din Dachia sa sterge; i povésté intur-
nariT lor, Taras1 in Dachia sit pune, caci totdeauna povésté ce
mai de pre urma trebue sit sa liTa, (fiind de oamenT vrednici de
credinta poveistita) la adeverinta istoriii: dupit cum adevarul, si
canoanele poftesc, Tart noT cu agiutorul but Dumnazau intinzind
cursul hronicului din an in an, si din istorici in istorici; de vom
pazi canoanele legate, si credinta céTa ce sit cade istoricului (care
ochii, sufletul i viata istoriii Taste), cititoriul gludecata, in pu-
téré, i yola sa va tine.
 186 CARTE I

CAPUL II.

Aratd-sa locmala inparcitiii fi trU rclzsboae a luI TraIan inplirat cu Dacha.

131pie Tralan. Tra Tan marele inp5.rat, precum mai denainte s'au zis, dupä
ce au luat chivernisala dalogilor inpärAtiii, vrand destra'mate, si
incurcate lucrurile inparAtiii, (carile in vremile inparatilor mai
Dion carte
Victor, Evtropie
68. denainté luT, si ales cu bliistAm54iia, si dezrn5taré lui Domitian
carte 8. rAu BA amestecase, si sa.' tulburase) sä le descAlce, si lucirii lor,
cel din tat', s5 le de; in tai din luntru, apoi din afarä a le toorni,
si a le orandui, s'au apucat. Deci din luntru (precum istoricii
iovenalis, oi scriu) intai au indemnat pre Senat, spre cinsté legil de mosie
Plutarh in viata
lui Trigs% Si spre inchinaré DumnazAilor s5i socotind, cä pentru c5,ci nu
da idolilor cinsté, si jirtvele céle mai denainte obiciuite, pen-
tru acéla si räspunsurile lor facusä; Tar5, din afar% statul sena-
tului, si maghistraturile asezind, eines la locul, si oranduiala sa,
li-au pus. De unde sh pomenéste invAttitura, care au dat mai
marelui Pretoriului, cand la ace slujbA I-au pus, zicandu-i, si
Chedrinos List
204 qi Pilule. sabila goath,, precum era obicéiul, dandu-T: (fa zice, adasta sa.
bie, cu care; de y.oiu inprträti drept, pentru mine; 'fall de
voiu inpärAti ram, inpotriva me te slujeste).AcéstCasCoran-
duind, s'au intors a cerca lucrurile ne priTatinilor carif era inpre-
giurul hotaralor inpärätiii; din carii mai vräjmasi, si mai stricti.tori
de cat altii, a fi, pe Dachi aflând; intai de acesté & s5, curati, si
pre inparatie de supt rusiné, in care cgzusá, a o desbate, ,si-au
inlian in Satira. sumes poalele. Asé dara in loon! ce era sä le numere bani, si
s5, le trimitä dare, care de la alti inparati era oranduita; li-au
arAtat arme, si oaste. Caci Dacha de si lua bani de la inpArAtie;
insä cu adasta mult inbog5tindu-sa, si din zi in zi, crescand, si
Let. 101. intarindu-sh, de mai marl räutati sA g5'tiia, si asé lot : 10Id cu
oaste tocmit5, in potriva Dachilor au purees, unde agiungand,
vräjmas razsboiu cu dfinsii au avut, si dupa multa moarte, si
Ware, macar ca Romanii biruitori au iesit, si multime de Dachi
au omorat insä si in oastO Romanilor, atata de multi au fost rà-
niti, cat nici panzaturi au mai ramas (la terulici) cu carele s5.
 CAP. IT. 187

le lége ranele ; ce Tralan scotind nafranile, servetele, i alta,

panel, ce era pentru slujba mésii, si a casii, li au dat sa fie pen-
tru acéia tréba,.

Reizbolul al doild.

Dupa izbanda, Traian nici cum stand, s'au luat in goang dupa
Decheval, Domnul Dachilor; i aprópe de cetaté scaunului sat],
agiungand, iarasi au statut la rasboiu, a sa bate, si precum Ro-
mann' sä biruiascac asé Dachil O. nu sa clé, dintearnbe partite vi-
tejéste sa baté, ce cu narociré lui Traian si a Romanilor vred-
nicie, iarasT tura Dacha biruiti Decheval vazind, ct lucrul cu
armele nu-i sporéste, vrand nevrand, s'au plecat a cére pace, si
indata au trimis soli la Traian inparatul, cu rugaminte, sä faca
si sA priimésca pace. Traian Inca nu putin ostenit fiind, si pace
au priimit, i legatura cu Decheval intr'acesta chip au facut, ca
Dacha de acmu innainte priiatinilor Romanilor priiatini; Tara
neprilatinilor nepriiatini BA fie; si cetatile, carile era pre la ho-
tarale Dachiii, sä le rasipasca. Asé Traian vitiazul de odata si
biruinta si pace dobandind, cu mare lamd . si pohfala s'au in-
tors la Roma.

Reizbolul al triile.

Dachii, dupa, ce au vazut ca Traian s'au intors cu ostile, si

s'au dus la Roma, nu mult au statut pe pace, si pe legaturile ce
facusa la let 103 (precum insämnéza din Xifilin Calvizie), ma- Let. 103.
car ca hotarale Romanilor a calca nu indrazniia; insa pre vecini,
carii iera in prietesug cu inparatiia, de multe ori prada, si tot
fCliul de nacaz le face, pentru care lucru Traian vazind, c calca
legaturile ptcii, nici sa parasesc a doclei pre vecini, sotiile inpara--
tiii Romanilor; Tara s'au rädicat cu oaste asupra lor; in care oaste
nu putine, nici mid; ce multe, si de cap prirnejdii, au tras Traian
cu mestersugurile, i cu diavoliile lui Decheval, si ales ca. cativa
Dachi, facandu-sa c'au parasit pe domnul lor, i fugand au vinit
 188 CARTE I

adid sä sa inchine luT TraTan, cariT afland vréme la un loc

stramt, uncle ei §til'a, cat pe ciT de n'au ucis §i pe inpäratul, §i mare
stricacTune in toata oasté sa faca, care primejdie priveghetorTu nä-
rocul i trTaza in lucrurile Wene§ti paza luI TraTan, débie au
abatut-o; nu putina.moarte facandu-sa in neprietinT. Dupa aeasta
Decheval facandu-sa ea are a grai pentru pace, au cer§ut anume
sa-1 trimata inparatul, pre Longhin Suta§ul, vestit la razboae, §i
maT de triaba in toata oastea barbat, carile la cuvantul dat mir-
gaud, fu prins §i legat; §i dupa multe §i groznice mund §i
cazne, omorat. Care lucru, pre cat inima luT TraT an au inpuns,
pre atata infierbantand-o, spre isbandire §i razscumparare au
atitat o

CAP. III.

Aratd-sci zidiré podului de piatrd peste Dundre, oi cel de pre timid

rdzbolu, i peiré lui Decheval, fi de tot preipeidenfia Dachilor.

Tralan inparatul -vazind ca trécere in colo, §i in coace peste

adânca, i lata apa DunäriT, multä zabava', §i mare inpiedecare
iT face; nici la vréme cand ar socoti, ca-T (IA mâna, dupa voe
poate lovi pre nepriiatini; mult incurcandu-sa qi zaticnindu-sh
la trecatoare, pentru acéTa socoti, pod de pIatra peste Dunäre sa
faca; §i piedeca gre ca acesia, din piCoarele o§tiT s radice, in-
Dion, Evtropie
Xilllin in tfacela0 an (maT sus pomenit) de lucrul poduluT s'au apucat
Tralan. Carte zidire ca- acéTa minunatä, §i toata osteninta omenTasca covar§i-
patru monaroi,
in Tralan. toare, intr'alt chip vécilor pre urma n'ar fi fost crezuta, de nu
s'ar vide §1 astazi urmele, §i temehile luT in fundul DunäriT, la
locul carile maT pre urrna s'au numit Turnul Severinului; Tara
marime, innaltime aceluT pod, a§é o scriu istoricil pomeniti, sa
fie fost de Oat% incolturatä, zidit pe 24. de stalpi, sau pieoare
innalte (deosabT de cat i era temeliTa din fund pana in fata
apiT) de 150. de piCoare, (piCorul mathematicesc, sau gheometri-
cesc sa intelége, catu I pasul mic, cand omul in voTa sa umbla),
Tara lat de 60: fete care piCor de pod sä fie statut de 170 pi-
 CAP. III. 189

óoare departe unul de altul, si din piCor in piCor boltg, sau cum
mai prost zicem, sclip radicat; apoT pe desupra eu piatra, intre
bolte inplut, atocmat peste tot néted asternut. Maming, i mi-
nune de lucru ne spus ca acesta, numaT intr'un an, l'au sa-
varsit putéré si nemäsurata cheltuTala romanTasca, pentru aeasta
dice istoricul Xifilin, ca TraTan aéasta au vrut sä o fac . maT
fara grijä de cat de grab&
Dupg ce s'au savarsit podul, Tralan inpgratul let: 105 au Let. 106.
intrat cu ostile in Dachia, si au mars asupra luT Decheval;
Irma nicT Decheval au dat dos, ce la fata stand, in cé maT de
pre urma, nevoTa, ce mai' mare nevointa puind, groznic, i straj-
nic s-au dat razsboIu. CIudata moarte, i mäcelarie s'au lucrat,
si multa vréme norocul, cariT partT biruinta sä dé, in cumpana
stand: pana maT pre urrna RomaniT izbanditorT, i DachitbiruitT
furl; Tara Decheval Domnul Dachilor, vazind acmu, ca razboTul
de tot au pierdut, oaste pang, la cel maT de pre urma i s'au
concenit, i toata tara, si scaunul pre mana Rornanilor au vinit:
de toata, nedéjdé scapagt, i farg. Raz ramas, pentru ca nu cum-va
viu, in manu nepriTatinuluT sa caza: singur sie sama facandu-sT,
s'au omorat. TraTan dupa biruinta, cu naroc ca aéasta stiind, ca
multe r1 pradate avuciT era stranse la Decheval; au inceput
si comorâle cCle ascunse a-I cerca; i lT-au aflat tocma in fundul
apeT Sarghqii ascunse. (Sarghetia Taste apa, care acmu IT zic
Strelta, i cur& despre Maramoras spre apa TisiT) uncle cu mes-
tersugul unor robT supt apg o ingropase, i pentru ca sa, nu
cum-va scoaig cuvantul afarg, dup. ce s'au pus ne numgratele
avutiT, apoT pe toti T-au omorat. Asé darg, si intr'acesta chip au
fost sfarsitul lul Decheval, si prapädeniTa luT.
lara TraTan inparatul, dupa acCIa cu mare laucla i cu triumf
s'au intors la Roma, lasind o sauna de oaste pentru ca §i ra-
masa a Dachilor ramgsita, din DachiTa peste munti sà izgonescg,
§i cetatile, pang, va trimite coloniile de la Roma sa pazasca.
 190 CARTg I
.....N.1.11.al...M1.-.111

CAPUL IV.

Aratà-set apzaré Romanilor 'in Dachia, i stdrpiré Dachilor,

din, transa.

Tralan inparat, dupa ce au biruit pe Dachl, §i Domnul lor

Decheval s'au omorât (precum mai sus am pomenii,), vrtind O.
sa intoarca la Roma, au lasat o sarna de oaste, pentru paza, in
Dachia, poroncindu-le: efili Dachi vor fi §i maT Minas, sa-i triaca
peste muntT, §i sa-Y departéze de spre partite Tataralor, ca nu
cum va cu an§ii agiung'andu-se, iart,§ rautati noafi sa scornésca,
§i tnérgiré luT cu Wile spre razsarit sa inpiedece: de vréme ce
patimile Romani lor cu Dacha', nu era cum sa-I mai poata Alda
sa-I task a lacui pre la locurile lor ; ales ca Tralan la anul eel
vine, era sa marga asupra Armenilor, §i a Parthilor, peste Evrath.
let. 105. Pentru acésté dart, intorcandu-sa Tralan la Roma, la anul de la
Domnul Hs: 105, qi apzind toate céle ee trebula a§ezate, in-
data au orincluit, (16 au scos de toata stepena, qi cinul din la-
X1111hi laTralan. cuitoril Romil, (precum din Xi tilin alavé sa arata), cu bunt
parte de slujitori, i-au trimis prin toate locurile §i cetatile Da-
chill, §i I-au a§ezat acolo in tralu véCnic, pentrU ea §i nabu§i-
rile Tatarhlor sa. opriasca; §i senatul (lipsind inparatul at'ata de
departe spre razsarit), sa, nu mal alba grija, a trimite oaste in-
tr'acolo : find de agluns acéTa, care inparatul in Dachia o In--
Dion ili Evtropie misése; §i decila de acolo sa nu sa mai 'Mice, oranduise. AO
in viata hi
Tralan. dart Tralan inparatul cu Romanil, curt a§ezase in Dachia, ho-
tarale inparatiii, §i despre ace parte, fart, grija, gi odihnite la-
sind, (ea ce despre Africa §i alalte parV, Et apusulul, toate lu-
crurile §i. locurile inpacate Fi line era), au trecut la Asia : §i L in-
thi asupra Arménilor armele § au fulgerat, pentru cacT Ar enil
acmu inparatiii Rornel suppu0 find, Cralul lor n'au trimis dupa
obicélu, sa Ta stoma Craiii §i alalte sémne de stapânire, de la
Romani: ce hainindu-sa le luase de la inparatul Parthilor: cariT
suppuind inparatia Persilor, marl §i tarT sa facusa pre acélé
vrCml. Deci Cralul Arménilor vazind neferita qi nesuferita ne-
 CAP. V. 191

voTa si primejdiTa, care ii vinia la cap; nernica de alta, apuchn-

du-sa, nicT furtuna cu arme a ispiti indraznincl, au plecat ca-
pul la Tralan; pace rugtmd i supunere giuruind. Ce TraTan mâna
de la sabie oprind, pace 1T-au dat; insä oral la ArménT s maT
fie n'au priimit, ce sa fie ea o provintie, supt diregatoria Roinâ-
Masai, i hotarul inparatiiI de la apa Tigruluy, uncle maT de-
nainte fusése, mutându4 innainte, l'au pus tocma la apa Evfra-
thuluT: luAnd toata tara MesopotamiV la mijloc. Dupä acéTa Let 110.
au trecut la Parthi, si la alte limbi, si pre toll T-au supus (pre-
cum la capul de vrédniciile luT sa va zice) ; Tara let : 116. L6t 116.

scultmdu-sa de la Vavylon, au mars sa triaca cu ostile peste marC

Rosie, unde de bure inpiedecat, s'au intors Tat* spre Parthia,
unde slabicTuné bättinételor, nu a sufletuluT vinuindusT, catra aT
saT zicé: Ca de ar fi fost maT that', ar U dus armele Romanilor
si papa la Indiia. Stapânind, i supuind Parthia, Senatul I-au trimis
Titul, si de pe inpäratiia ce supusése, l'au chemat Parthic, pen-
tru care titul (scrie Xifilin), ca nu attaa s'au bucurat, pre cat s'au
bucurat, pentru carile iT trimisése cu un an innainte, pit chemase
Prd bunul Let: 117. De boala simtindu-sa, i vrtind dupa noa anT, de Let 117.
etind esisa din Roma, sa sa intoarca spre &Ansa, au Murit in Syria. Moe, carte 68

CAPUL V.

Aratd-scl annul, in carile Ulpie Tralan, au descalecat Dachia

cu Roma
Anul, in carile sa fie asezat Tralan inparat sloboziile Romb.-
nesti in Dachia, din catT scriitorT ni s'au ttimplat noT a-T vidé,
nicT unul anume nu-1 insamnCza; Tara cu socotéla bronologhi-
cesca din Calviz, si din Petavie (cariT mathematicCste cursul an-
nilor, foarte nesmentit au insamnat) fara gre II putem afla. Ca
de vréme ce cel maT de pre urma a luT Traian, cu Decheval
Domnul Dachilor razboTu, cu socotCla de obste Taste adeverit,
precum sa sa fie tlimplat pe la anul de la mantuitorTul lumiT
Domnul Hs: 105. ATave Taste ea TraTan dupa inturnar6 sa cu
 192 CARTk I

o§tile spre Roma, cetatile Dachiii, fArA pazA cu multime de slu-

jitori, §i de§6rte de Romani nu le va fi lAsat, de care lucru fArA
prepus rAmAne, el pre Maga cei maT bAtrani slujitori, carii era
pentru veón:cA lAcuire in Dachia rAma§1, 'Inca cAtI-va din cei
mai proaspeti o§teni, pentru paza, precum a margilor, a§6 a
cetAcilor intiacela§ pomenit an, in Dachia sa fie läsat.
Dion qi Bvtrovie A§ijder6 istoriciT Dion, Evtropie §i Xifilin, mArturisesc, precum
in vilata 1111
Tralan. rayan inpärat la anul de la Domnul Hs : 107 s'au sculat cu o§ti,
§i prin Dachia au trecut peste Don la Asia, asupra Arménilor
(cariTrAdicase cap), §i asupra Parthilor, earll ii priimisA sub pro-
tectia sa, §i apoi hiruind mai toata Asia, pana la moarte la
Roma nu s'au intors. Despre a6asta MAO putem curat a intelége,
ca de osabi de o§téni, pre cetaténi din Roma, §i dintr'alte ce-
tact a Italiii, cu sine luAnd, §i la anul pomenit prin Dachia tre-
cind, pre la locurile ce i s'ar fi pArut mai de trébA, sA-i fie
a§azat. i a§6 putem socotéla fArA gre§ inchide; cA cetAténii cu
doi ani mai pre urma de ctit slujitorii, in Dachia sa sa fie a§a-
zat, adeca la anul de la Domnul Hs: 107. Pentru cetiIe carile
au fAcut Traian in Dachia, mai denainte s'au pomenit, precum
§i Trobanul, Carile tréce prin tara noastra sA créde sA fie de
Traian facut, ce de unde va fi luat Miron §i Niculal a6asta po-
véste, noi nu putem §ti, caci pentru aCasta nici un istoric nu
pomene§te.

CAPUL VI.

Aratd-sd vredniciile luY TrOan Marelul npclrat.

Nu MI% plac6r6 §i multA duléata cititorIului Rom'an, nici fArA

cale a fi socotim, de vom pomeni oare-ce, cat de pre scurt, de
slAvit in bunatali, lAudat in vrednicii, §i vestit in biruinta, §i
vitejii sAditoriul §i temeliitorTuI nostru, §i parintele a tot némul
Românesc, Traian Marele a Ramului, §i a toatA lum6 purur6
biruitoriu inparat.
 OAP. VI. 198

Ulpius Tralan, precum scrie Victor, fost-au näscut in cetaté Avrelte Victor,
n:t: :
lltiroonp 6:
Tudertina, Tara Dion §i Evtropie scriu, sa fie fost din Italica,
care Taste in Ispanila, §i precup aceia4 istorici in viiata lin' po-
menesc, fostau om in§tiintat lucrurilor o§tene§ti, §i in vitejii;
cáruia, potrivnic n'au fost, nici dupa dansul intre inpäratii Ro-
manilor, au mai statut vitiaz, intelept, cumpänitoriu, bland, §i
drept, de pre care bunatAi l'au poreclit Pre bunul. Pomen4te
pentru a lui zisa, care cu slove de aur, i in vCcT ne§terse, ar
trebui sa sa scrie in inimile a tuturor inparatilor, §i oblAduito-
rilor : Ca odata sfétnicii, §i priiatinil mai de aproape, dandu-i
vina, pentru ca ce foarte plecat, §i pre lesne la inpreunat sa
lasa catra toti, el sa fie raspuns: «Me sa fie, trebue inpäratul
call cei denafara, precum ar pofti sa fie inparatul catra dansul,
child ar fi el, ca eel denafara.» Pentru vredniciile §i bunatatile
luT, Inca §i Oa, a nu se face inpärat, in dragostC, §i lauda tu-
turor era, de care lucru curund alte cinuri pa§ind, la cinsté
consulatului au agluns, §i pan a fi inprtrat, de doaa ori ace
cinste de cin, cu mare lauda au purtat. Apoi proconsul cu scl.. Plinie eel doh
tile trimis, §i a Ghermaniii stäpanitoriu find; inpäratul Nerva in epistoliI.
fiéor de suflet luandu-I, cu putéré l'au inpodobit Tribunitiii, §i
Chesari l'au facut. Dupa moarte Nervii, cu un glas, §i cu o inima
cu tog inparat Romei, §i chivernisitoriu a slabite, pre atunce
lucrurilor române0i, l'au radicat. Luand schiptrul inpäratesc, in. Pititarii 0 love-
natio iii s atire.
,
taia§T data jélé legii de mqie, avand; §i spre cinsté Dumnazailor
parinte§ti, foarte dat find, obicéele ale vechi foarte tare sa sa
pazasca; Tara allele, carafe intrase noaa, sa sä opriasca, tare au
poroncit, pentru caci inmultindu-se atuncé creOinii, idolif ince-
pusa a nu se mai baga in sarna, i vanzatoril jirtfelor nu afla
cumparatori; §i raspunsurile Bozilor tacusa, ne mai putand a
raspunde pentru ce-T intreba. Pentru aceia (precum scrie Ev-
sevie) Papa Clement, ne vrand sh jirtvasca Bozilor, fu trimis Evoevie in viiata
in izgnanie tocma peste mare négra la Iberia (aeasta-i GhTurgia), I'll elemene.
Tara, amentrile lege creOiniasca n'au oprit, fait numai cat au po-
roncit, adunari fail maghistrat deosabite sa nu sg, faca; §i a§o
§i adunarile cre§tinilor la besérici, era oprite. Si Tara§T scrie ace- "Hie eel trual'i
la Plinie in Epistola 28: ca, find el Deregatoriu la Bythinia, au
epitcsatroti 1097,

18
 .104 CARTA

dat in §iire lui TraTan, ce va face cu cre§tiniT, care oamenT cuT

va ceva nu strica räutatile tare opresc, ce numai HristosuluT
lor laude qi cantarl aduc, caruia TraTan raspunde: pre cre§tinT
sa, nu-1 cdrce, Tarä pre mil aliI ii vor park §i-I vor dovedi
Emile neoloq. ca sint cre§tinT, pre uniT ca aceTa fara, certare sä nu-1 lase, cu
care poroncl (precum scrie Evsevie) mult au scazut räutate
nepriTatinilor cre§tinatatiT, i mult s'au radicat pricinile a puté
strica cre§tinilor. Fiind Traban la AntiohiTa, s'au tamplat mare, ci
nespus cutremur de parnant, cu carile ne numarat mamar de
oamenT, supt rasipirile casalor an perit ; Tara Traian, cu mare
primejdiT a vietil pre ferestra, din casa ce §dde au scapat. intaTa
lul biruinta spre nepriTatinT au fost in Dachia, precum s'au po-
menit, §i cé din taTa pomanna, descalecaré Romanilor in Dachia.
Mon 0 bronical Dupa a Dachilor suppunere, au trecut cu otile la razsarit, unde
lut Evoevie.
pre Arméni, pre IverT, pre Colhi (ace§te-s Mengrili1), pre Sar-
man', pre OrhoenT, pre ArapT §i pre Bosfordni (ace§te-s TataraT
de pre Una Azac) au domolit. ApoT trecând asupra Parthilor,
au dobandit Selefchia, Ctesifonul, §i Vavilonul.; §i alte cetät1
multe, i Off au cuprins ; preste mare ro§ie cu corabiile au in-
blat; pre Jidovi, cuff in Eghipet, i in Chipros, asupra Romanilor
§i a Grecilor rkdicasa, cap, §i multe raut541 facusa, TraTan prin
hatmanul su Martie Turbon; calcandu-T, nespuse dintean§i1 mul-
ime au omorat. Do& sute miT sri. fie omorat, scrie Xifilin c4i
Suida, Tara catra cre§tinl milostiv find, scriindu-T Tiberian Di-
regAtorTul SiriiT, precum n'are cum maT omora pre cre§tinT, de
vrdme ce pentru lege, ne paraV, ne tra0, singurT yin §i moarte
poftesc, la care TraTan au raspuns: S s. parasasca a I maT pe.
depsi_ In Roma, §i pre aTure" multe zidirT minunate i cu nes-
puse cheltulale au radicat, din carile céle maT minunate sint:
Podul peste Dunäre (pentru carile s'au zis), stalpul, carile Taste
§1 acmu in Roma, in q6pte anT de abiTa isprävit; lucru peste
toga putinta, ci socotéla oamenilor vacului acestula ; §i podul,
carile au %cut peste b1ibe ce sh chIama. Pontice. A§ijdere, in
Roma au strâns nenumärata multime de cartY, i mare Biblio-
thica fachnd, le au pus inteansa: i alte multe, §i minunate lucrurT,
vrednice de lauda nemuritoare au facut, i au isprävit, pre ca-
 , CAP. VI. 195

rile lasind sä le cerce cititorlul la Dion, Evtropie, Xifilin, §i

altil, cariT au scris pentru lucrurile, laudele, §i vredniciile luT
TraTan. fax% maT pre urrna intorandu-sa de la mare Ro§ie, §i
intelegAnd, precum Parthil gonise pre inparatul, earl' ciii pu-
sése, §i Taret§ saraco§ise; din Mesopotamia, unde cu o§tile sta, ga-
tindu-se; Tar5.0 asupra lor sh marga, au cazut in boala; cu care
inpiedecat de ace cale parasindu-se, au silit sa sa intoarca la
Roma, ce boala intarindu-se, s'au abatut la Silinunt cetate Chili-
chiii, ci acolo s'au savar§it, in luna luT Avgust 10. zile, la anil
de la Mântuitoriul lumiT 117: luand pe Andrian, cu o zi maT
innainte de moarte, floor de sufiet, §i lasindul urrnatorTu inpä-
ratiil ; lara pentru viata luT ce viitoare scriu istoriile besericecti:
ca Papa Grigorie Dialog, socotind ale luT fire§tT bunatatT, 0 mare
pomana ce Meuse cu zidire Podurilor; Cu indraznéla pre milos-
tivului, §i in mile ne masuratuluT Dumnazau, pentru mântuinta su-
fletului luT din muncile védnice, §i CU multe lacrami priveghind,
sa sä fie rugat, §i prin descoperiré daruluT DuhuluT sfânt, ras-
puns priimit , §i trecut sh fie luat ; adec c pentru multe
rugile, §i fierbintI lacramile luT, pe TraTan din muncile TaduluT
sa fie scos : tnsa, de acmu pentru altul a§e in spurcata lege
idololatriii, §i a paginiiT murind, s. numaT indrazniasca, marire
DumnazaTasca, a dodef. Trait-au TraTan anT 63 : au inparatit anT
19. lunY 6, zile 15 : Tara oasele luT puindu-le in racla de aur, li-au
dus la Roma, 0 lT-au astrucat supt stâlpul, carile era de an,
sul zidit.
Acesta-T dara, §i ca acesta au fost saditorTul, qi parintele mo,
cilor stramocilor noctri Românilor in Dachia, pentru a caruTa
slava §i cinste, §i dupa moarte luT, Sonatul §i inparatiT, calif in
urma luT la cArma atata de greu incarcata, 0 mare corabie au
statut; macar ca dintr'alte maT departate OAT, §i mana §i o§tilp
§-au tras, insa, in Dachia aeasta a face nicT au putut, nici au
cutezat. Ce precum el cu mtuta luY, ca pre un sad ales intr'o
livada, T-au inplântat, ci T-au sadit ; a§é neclatitT, 0 in véci ne
mutatT i-au lasat: calif 0 pana astazT toata Lumea IT vede, §i-1
cunoaqte tot acel vechIu ném românesc a fi in Moldova, 0
in tara muntenTasch, c Ardélul tot acel vechlu, 0 a maT ma.
 i06 CARA I

ril or saT num6 de Romani tiind; Tara alte socotéle, carile in-
potriva acestuT adevar, fär. nicl o socotélgi, a sari sh caznesc:
precum in céle maT denainte scrise destul IT-am dat de rusine,
as6 c.le acmu innainte, pre cursul annilor, din inparat in inpärat
margand, si din istoric in istoric, märturiT aducand, ne curmat
tralul Romanilor in DachiTa vom dovedi.

CAPUL VII.

.Dovedefte-sa tralul Romanilor in, Daelzia, de la Adrian, pand la

Antonie Pius.

Adrian in anul mal sus pomenit, murind TraTan inphrat, in locul

luT u statut Ia inparatie, Elius Andriannus; carile i rudh, si
tot dintr'o cetate cu Trafan find, (acT i acesta din Italica era
näscut, preaum in cele mai denainte am pomenit), l'au priimit
flu de suflet, i cu ô zi Mai innainte de moarte, mijlocind Plo-
Spartian, aitina inparatiasa luT Tracan, testament de mostenire iT didése. Ce
Evtropie, al Oro- ,
sie, in ,diata id Adrian, (precum ii scriu istoricil), find rhvnitorTu laudelor al-
Adrian. tora, i pe ale luT TraTan nebetejite a le suferi n'au putut, ce
tie MulthmitorTu a atate de bine faced find, cu schder6 cinstiT
luT, i cu paguba a Poporului Roman, ale sale blastamhtiT, si in
dashrt prin thrile streine zbucTumhturT (chef maT Mune locurT7
00 de cat Adrian vre unul dintre inpärati n'au cutrierat), nu
nurhaT a le acoperi, ce inch Si vredraciilor luT TraTan de atocma,
seu i maT covarsite, sh 16 fach brudiTaste gandiTa; de care lucru
priainiTa, cii cu greu Taste a sa stapani si a sh phzi tarl atata de
clepartate, carile cu vitejiia lul TraTan, supt puter6 Romanilor
vinise. Lea adevarul era, 'eh zavistuind laudelor i slhvilor lul
TraYan, treT ihrl cu osteniMele liii dobandite: Armenia, AsyriTa
si Mesopotamia, de oaste- si de pazitorT desertându-le, Parthilor
11-au lisat, i hotarul inparatiii numal panA la Tigris apa, sh
fie du vrut. Acest6 pentru litrale din Asia as6; Tara pentru
bachia noastra nu as6, ce sh vazh cititorTul pentru dansa ce
soriu istoriciT; i sh cunoasca; eh dreptate am avut, de si am a,
 CAP. VII. 197

mestecat oare ce cu fiTare, cerniala condeTul nostru in potriva

acelora ce inblä, ca numere necunoscute, sä pue Romani lor din
Dachia, §i lacuitoriT el 1%1-n44a Varvarilor Dachilor sa fie, pre-
cum si zice prostul cuvint, s. légtt ca orbul de gard. Cuvin-
tele darA istoricilor, precum sint, a§é le vom aduce: «Elius Dion carte 66
Spariian,
Adrian, dupA ce au murit Traian, Armenia, Asiria §i Mesopo- Avrelie
tamia Parthilor 11-au hisat ; Era qi, Dachia sei piirdsascei de nu s'ar Victor iu Tref au.
Evtropie cap. 8.
fi tentut sci lasd s? s pi.dpcidTascd aldté mil de cetdfeW RomanI, carele Paris, Parte 2.
era acolo.» De ar fi socotit Eneas Sylvius, §i açi urmatorT aT luT, carte 4, cap. 6-
Petavie in sii-
CU ochiu mal ascutit, §i cu minte maT curath, de ar fi audecat miluire wend-
adeverinta §i credinta a istorici ca ace§té, nicT ca Papa Pius, lor in Adrian.
mcI ca istoricul Eneas Silvius, a§é de grozav s'ar fi lunecat, nicT
inpotriva conqientiiT sale, a§é ne oprit, s'ar fi pornit; NiC1 putem
credo om de athtzl inviltAtur4 ca Eneas, cunoscând, §i adeverind
céle maT hune, sit fie urmat cae maY réle, nu de Dumnazau
una ca aCasta, pentru om ca acela sit gânclim; cit eine poate sit
fie atata luat de minte, carile cu trude, osténéle, §i sudorT de
singe, cinsté cercând : de buna. voe §i prin §tiintA cuvinte stan-
gace, pre urma sa hulitoare a auzi sa priimasd, se macar cu
clipala ochiului sit invoTasd. Ce una ca adsta mullora timpla-
toare s'au vazut, §i ind celor pré TubitorT de adevar, pentru cit
sau pana a nu §ti, Ii s'au pgrut cit §tiu: sau de au §tiut pomeniré
(care dead cerbiT maT fugare, §i decat piftiré maT dejghetatoare
Taste), 1-au amagit, sau ochiul peste rânduri cu rund treatorTu,
sau céTa ce Taste maY pre urma, gludecata pre lAnga cumpenile so-
cotéliT drepte lunedtoare, 1-au asuprit : ca pentru florT, 6apa doaral,
§i pentru grau neghintt sA amestece. Ce precum sa zice prost cu-
vântul turcesc : ;Is Vjjj (.,Agb .0-44 I (laird§ hesabu
Bagdat tendioner) «socotiala smentita §i dela Bagdat sit poate in-
toarce.» Aé §i socotTala luT Eneas, macar Cit prin multa vréme pen-
tru gre§it numele §i némul Romanilor in Dachia (sCu precum cu
numire, elliné§te alatuita, cum sit cade a le zice Asczopolioctow am
putC, in crieril a multora, ca viiscul de aripile, §i piáorile pasAruT-
celor sa lipise, §i sit incleise. InsA dreptat6 cumpenele sale afland,
nu numal ca oca clramul biruTa§te, ce ind ca fântâna SoloamuluT,
ochiT orbuluT din na§tere, spalând: prin §tiupit §i ling le de§chide-
 198 CARTE I

luminile ; decila innainte pentru ca sa numai gresasca porunch

bland iproci. Ramane darA tare si ne clAtita povésté hronolo-
ghiii noastre, precum Traian, in Dachia noastra, au descAlecat,
si au asezat Romanii: Tara Adrian pre aceias Romani din Dachia
sA-i rAdice, s'au temut; si I-au lasat acolo sa lAcuiascA, unde
Traian I-au fost pus. De aicé innainte tiind pravila, si canonul,
carele am dat, vom cerca dearandul, si vom vidé, oare fi-vor alti
istorici, pre urma acestora, carii sa pomenésca, precum din Da-
chia sau singuri, s'au rAdicat, sau cu poronck sau de la neprii-
atini scosi si goniti sA fie lost? au cu ne rupt si ne curmat
traiu din vrémé descAlecArii lor, /Ana acmu, inteaceiasi Dachie
0, fie petrecut?

CAPUL VIII.

De reizboaele lid Adrian Znparat.

Asé Elius Adrian nu numai caci n'au indraznit a radica pre

Romani din Dachia noastrk ce inca si pre Varvari, carii ra-
masese dincolo de &Ansa spre rAzsArit, sa-i fie calcat, si domolit
Julie Capitol In scriu istoricii, adeck precum la anul de la nasteré Pruncului
Q1 Spartian
in A dri Ian. celui mai innainte, si de toti vécil nAscut : 121. Radicand oaste
Let. 121. asupra Varvarilor, si vrand. O. triaca, peste DunAre asupra lor,
calarimo Patavilor in not cu eau', fall pod au trecut, de care
lucru simtind Varvarii, atata s'au spaimantat, si s'au asézat, cat
nu numai hotarale inpArAtiii, a mai calca nu s'au mai ispitit, ce
inch cu mare frick la pace alergand, si aéasta au priimit: Ca in-
paratul Romanilor sa le fie giudecAtoriu, si alegAtoriu si galcé-
vilelor, carele ave ei inde ii. Tara' apoi nu dupa multa vrome
Savromatii, facand oare ce clatire, Romanii au trimis oaste in-
Let. 129, potriva lor, pre carii asés de tot I-au domolit. La anul 129, po-.
menéste Xifilin, precum Adrian au fost avand un cal, de la Nipru
trimis, pentru care si numele calului era Nipru, carile in liana,
torile sale, (caci Adrian peste masura era dat vanatoriilor)atata
il purta de bine, si atata II era de drag, cat dupa. Cc au murit,
 CAP. IX. 199

1-au Mout mormant, i stalp 1-au radicat, car un putin skim

Taste, ca Romanii %iné si peste Dachia pana la Nipru, de unde
le trimeté cai buni ca acila ; iara farä acesté, alte lucruri mai
alése, §i vrednice de pomenire in partile Dachiii s sa fie facut,
scriitorii mai mult nu pornenesc. Deci Adrian in anul 138. Pit% C_IIP*16,91:
10. la Bia au murit, dupa ce au inparAtit ani 21. lunI 11. tura vrémilor. Iulie

*i au trait ani 62. luni 5. zile 17. Carte 1. cap. 21

Let 188.

CAPUL IX.

Doved4te-sa traiul Romanilor in Dachia de la Antonie Pius panel la

Marco Avrelie, ce l'au chemat filosof.

La anul mai sus zis, Antonie Pius au statut la inparatiTa Ro- Antonia Plus
manilor; ce pana la anul al eptele al inparatiii lui, carile Taste Let. 145.
de la Domnul Hs: 145. scriitorii, pentru partile Dachiii, ceva0 nu
pomenesc, iara la acesta an fulie Capitolin, din gresela séu a seri-
itorilor mai de pre urrng, séu a Tiparnicilor, pomenéqte, precum
Antonie dup5, ce au adus pre Mavri la atata stramtoare; cat de
nevoe li-au cgutat a pleca la pace : apol sa sa fie intors cu ()stile
in 6asta parte, si sä fie biruit pe Ghermani, pe Dachi, i pe Alani,
cari1 de ale va oni miscandu-se, i-au potolit. Aicé intr'adins am
adus acéstea a acestui istoric cuvinte, si ales caci zice, ca cum Ro-
manil supt Antonie, ar fi biruit pe Dachi (carii acmu vi binnilt
vi suppusi, si de pe locurile lor izgoniti era) pentru ca sa ara-
tam, ca pre cum mai sus am zis, gre§éla s'au facut in nume, i unde
au fost sa sä scrie pe Ghermanii Catii, au scris pe Ghermani §i
pe Dachi, ca Caul acila, era un féliu de Ghermani, a§es intre altiT
vi asupra acelor Ghermani Antonie au tras osti; ce ne-
putandu-i de tot raszbate, razboiul catva s'au träganat, as4
pan& la inpäratie lui Marco Avrilie, carile au inparätit dupa An-
tonie, i cu acestés Ghermani Cati (precum in capul ce urmaza
vom arata, precuum acela§ istoric fulie Capitolin, scrie, pentru
razboiul Romanilor cu Ghermanil Catii), de uncle alavé FA' va
cunoWe, ca numele Dachilor, cu greselti s'au pus in locul Ca-
 200 CARTA I

tilor; avand Acéste dm& numere oare care asAmanare, care au

dat scriitorilor, sau Typografilor lesnire a gresi. DecT Antonie
Let. 161. Pius let. 161. Mart. 6. au murit; dupa ce au inpArAtit anT 22,
lunT 7. zile 26. si au trait ani 72. precum scrie Victorin, Tara
Pataviet BA ma- precum scrie din Dion Tu lie Capitolin 74. lunT 6. si au urmat la
luir. Trundler,
carte 5. cap. 8. schiptrul inparacia ginerele sau Marco Antonio Verus, filosoful.
Sith. Kelvin la
aceetac an.

OAPUL X.

Doved4tc-sel traul Romanilor n Dachia, de la Marco Avrclie filosoful,

panel la fiCorul eta Commod.

Marco Avrelie Marco Avrelie, stand la carma inparAiiI, in al doilé an, a in-
Letr 162, paratiiT sale let. 162. radicatus'au ea, oste asupra Britaniii, in care
parte singur cu capul lul au mars ; Tara, asupra Ghermanilor CatI
(marturisind acelas istoric tulle Capitolin), au oranduit IIatman
pre Aufidie Victorinnie, Ake asijder pentru acésta am adus mar-
turiTa acestuT istoric, pentru ca sa cunoasca cititoriul, cä unde
sa pomenéste la inparatiia lui Antonio, adeca RomaniT, sa fie
avut caste asupra Dachilor, ace pomenire Taste cu gresCla; pu-
indu-se numele Dachilor, in locul Catilor. ApoT aCastas el-Aar sa
poate dovedi, de vreme ce de la descalecatul Romanilor in Da,
chia, adecA de când au razbit TraTan pre Dachi, si I au impras-
tiTat, vre un istoric (pre cat noT putem a sti) macar cevas nu
pomenéste, precum Dacha sen singurT, ski cu alii inpreun4
sa maT fie fAcut vre o radicare de cap, sau sa sa fie ispitit cat de
putin lucrurT noaa, a scorni ; ce in potriva cursul Istoriii arata,
precum RomaniT din Dachia, neclaticT, i fär toata grijé au fost,
de vréme ce duph groznica, i cu rugile slujitorilor crestini asupra
Marcomanilor, (catra cariT sA adeosése OvadiT, VandaliT , Sarmatil,
Svevil i &alp VarvarT) izbanda, care au avut Marco A vrelie
Let. 174-179. la anul de la Domnul lls. 174. ApoT la anul 179, scrie Dion :
Dion en Marco.
Ilvtrople Cap. s, «Precum Marco inparatul iarAs inprotiva neprilatenilor cu oaste
Spariiaa In «mArgand, prin vredniciTa HatmanuluT Paternus, macar C. cu multa
rviata lul Verne.
 CAP. X. 201

(c0 mare cumpanä, insa de tot pre nepriiatini au faramat, insa

«intr'acel an pre Tatari a suppune n'au putut; cad i, s'au tarn-
«plat boala, din care mal apoi 0 moarte. lara de ar fi trait ma-
«car pana la anul, cu bunä sama, toate Oxide acéle impreuna cu
«Marcomanii, §i Cvadil 11-ar fi facut tinuturi.» De pre aceste
a lul Marco cu izbanda raszboae a aiave Taste, ca Daco-Romanii,
pentru ce in Dachia sa nu fie lacuit, pricina impingatoare sau
gonitoare n'au avut; *i. ales ca intre ataté, a tuturor Varvarilor
tulburari, de Dachi, precum sau sh sä fie data, sau cu a4ii sa sa fie
unit, eine va din istorici, nu pomene§te; §i mai vartos, ca Zonora Zonora
carte 2, cap. 2: anume aratg, ca rasboiul lul Marco cu Varvarii sA, fie carte 2, cap. 2.
fost in Panonie, Tara nu in Dachia. inparatul zice, Marco Avrelie,
multa vréme au avut raszboae cu Varvarii, ce lacuesc pe langa
Dunare in Panonia, caril sint lazighii, Marcomanii, i proof.; intre
a carora starvue, sa afla 0 trupuri muere0I; iara Iazighii, pre-
cum sa fie lacuit peste Tisa pe Dunäre in sus, mai denainte
am aratat. A0jdere Ghermanil. (carora acmu le zicem Nemti),
Marcomanil, CatiT §i Cvadil, de la ace06 lazighT, §i mai sus la.-
cilia, pang. la Vendehona facesta-1 numele cel vechia a Beciului),
care cetate batand Marco, acolo i s'au tamplat §irmoarte, precum
mai gos vorn arata. Nu fara clulcéca a cititorTului roman so-
cotesc a fi, pentru raszboiul., carile mai sus la anul 174. s'au
pomenit, precum cu mare minune, prin rugile slujitorilor cre§tini,
s'au Mout, ceva a pomeni; ea, precurn scrie Evtropie, Sparcian,
Capitolin, §i de cat tot1 mai chiar Evsevie, in lironicul Bali, la
acela an 0 carte 5. in istoriii Beserice§ti Cap. 5. Marco Avre- Eveovie
:
lie, tril ani incheiap, tot pe rászboiu sta, §i pentru mare séceta, cartiex 5iit o,

§i uscAciune, care sa tamplase, la atata primejdie sosise toata Marco

osté Romanilor, cat era, cu totii numai sa, piarà de séte, §i de
mare 'Ayala ce le face nepriiatinii. La vreme de slabaciune ca
acéla; ce fiind o cetä, tot de slujitorii cre§tin1 (care era in nu_
mttrul a doaa-sprazéce, §i decila s'au numit fulgerätoare, precum
marturise0e Tertulian, §i Orosie). Ace01 dara slujitori Cre§tini,
vazincl. la ce primejdie, §i cumpana. sa Oa inparatul, §i cu in.
Oratul toatä caste: cu totii intr'o inimä, i intr'o minte curata,
au clizut la rugaciuni, pentru ca sa arête Dumnazau putere
202 CARTt I

Hristo(su)luI sau, si lege, si ruga crestinesca, cat poate innainté

lul Hs. Dumnazau, celtfla eau dat-o ascultatorilor sai ; si asé
Dumnazau, ruga credinoosilor netrecand, indata fulgere si tunete,
cu répede, si groase ploae, au trimis; ce fulgerile cadea cu mare
foc, si parjol, peste Varvari ; Tara lina ploae peste oasté Roma-
nilor. Dect Romanil cu apa ploll, sété potolindu-s, fulgerele si
trasnetele pre nepriTatini, 'Ana in pamant asterne, si nemilostiv
IT prapadiTa. Marco inparatul, [find om adevarat filosot, zicand
alp cä crestinil cu vräjitoril, au facut aéasta; nici cum as-
cultare nu 11-au dat, ce &Mil Senat cu mare laude pentru
crestini scriind, marturisiia, precum si din primejdie Iau scos;
si biruinta, asupra neprilatinilor, rugile crestinilor au pricinit-o.
Ace si un poetic Clavdianus, de lege pagan, si de numele cresti-
nilor foarte scarandavindu-se, supt numele Haldeului vrajitoriu
(pentru numele luT Hs: intelegand), cu frumoase stihurT, biruinta
acésta, precum au fost, o sertilaste, a caruia cuvinte pentru vols.
Romanilor cititorT (la carii pentru ca adevarul sa marturisim,
istoril ca aceste rani sa cetesc), aice a le aduce, nu ne vom leni.

Laus ibi nulla Ducum, nam flammeus imber in hostem

Cecidit. Hunc dorso trepidum fumante ferebat
Ambustus Sonipes: hic tabescente solutus
Subsedit galea, lique factaque fulgore cuspis
Canduit, et subitis fluxere vaporibus enses:
Tune contenta Polo mortalis nescia teli
Pugna fuit; Chaldea mago, seu carmina vitu
Armavere Deos, seu quod reor, omne tonantis
Obsequium, Marci mores potuere mereri.
(adeca)
Acolo vre o lauda a Hatmanilor n'au fost,
Cad poholu de pail in neprilatini
Au cazut. Pre unul arz5toriul fulger il purta inspaimantat;
Spatele fumegandu-i, pre altul il slabanogiia si-1 oboraia.
Coiful topindu-i-se, si de fulger infocate, sulitile curd.
*.i. de naprasna sabiele, ca aburiT pica.
Atuncé au fost bataia acelora ce supt Polos sa cuprind,
Care de lance, sau sigéta oamenilor in sama nu. MO.
 CAP. XI. 203

VrAjitoaré haldeiascA, sau stihurile tocmite, au intrarmat

pe DumnAzau.
Sau, care mi sä pare, bune.obicaele lui Marco, au fost vred-
nice de toat5, slujba aceluia ce tuna.
Vräjitoare haldeiascä intelege seu pre Hs. Durnnazau, ski pre
Maica Precista, pre care cre§tinii intr'agiutoriu, §i catr5. fiiul
-135,u mijlocitoare, or fi chemat-o ; ce noi aceste la altii läsind, la
lucrul nostru, sä ne intoarcem. Deci Marco Avrelie, dupa ce au
inparatit ani 19. luni 11. au murit la Vindobona. (Acesta-I Vienna,
sau cum Ii zicem noi Beciul), Let 180, find la varstä la 59 bét. 180.
de ani, carile macar ca cu invatatura fliulul sau lui Commod,
Doftorii II otravise, insa el cu filosofäsc suflet, aéasta de la
fiCorul §i casa§ii lui a pi suferind, §i acmu §i de otrava ce-I
didese, §i cine ii adapase bine §tiind, ceva§ cuvant Mu de fi-
6orul säu, i de Doftori n'au lasat: ce Inca slujitorilor cu gura
de moarte, recomenduindu-1, cu testament in locu eau inparat
l'au läsat.

CAPUL XI.

Doved4te-set traiul Romanilor in Dachia de la Avrelie Commod

Find la Avrelie Severus Aleesandru.

Dupa pre bunul parinte, pre cumplitul §i cu toate scarnAviile Conimoc

spurcatul flu, Commod au urmat: carile precum ii zugravasc toti
istoricii vremii aceia, in toate desfranärile, nebuniile §i tirAniile
cu ceva§ mai kos de cat Neron, n'au fost: Inca de ar fi agiuns
la varsta lui Neron, poate sä-1 fie §i Intrecut. Dupa alalte nenu-
marate pete, ce aye, §i invatatura o§teniril au schimbat-o in go-
cud, §i in mascariciuni, puftn i mai nemicA de lucrurile §i tre-
bile inparatiii, de grija purtand; qi macar ca Varvaril de prin
prekur, multe oth.tiri §i tulburari au %cut; insä pre Romani din
Dachia sa-i fie clâtit, sau in ceva sa I fie stramutat, nime din
istoricii mai sus pomeniti ceva insamniaza. fad. Matthei Pretor
 204 CARTE 1

de ell de alaltaerT scriitorTu, cu langeda, marturie pomenesc

diatthei
Pretoria in Dune
(zice Carte 2, de Gothi, Cap I.) ScriitoriT de rasboiul Dachilor
Gott Idler
Carte 2. Cap. 1. supt Commod inparatul. fara eine sa fie acii istorici, nu va sa
arke, fära nurnaT gre§ala care din Iulie Capitolin maT sus am
Zonaras.
Cartea 12. oap.4. aratat. Ce tare if sta. inprotiva Zonoras Carte 12. Cap. 4. carile chTar
IT arata, ca. Comma' nu cu DachiT, ce cu Varvarii, cariT maT sus
de DachiTa lacuIa, sa fie avut raszboTti 5irsp rgiv Acodav xat tio-
ylcrros 6 Bpszthvococ. Deci Commod inpar4ind anT 12. lunT 9. zile 14.
de varsta find de 31, de anT, intaT otravit: ce cu grijé Doftorilor
nestricandu-T otrava, apoT zugrumat au murit.
Let : 193.
La inceputul anuluT 193. dintre uciga§iT luT Commod, au apucat
Pertium inparatiTa Elvie Pertinax; -ce i acesta dupa 81. de zile, fu ucis
dela o§tCnT. Pentru acest inparat aflam insamnat la Stanislav
Semitic
Carte 8. Cap. 3.
Sarn4ie intr'acesta chip Pertinax, zice, in lucrurile sale ceva§
vrédnic kle pomenit n'au lasat, fara cat numal, ca, nu cu putina
laucla maT denainte au fost ocarmuit, Misia §i 'Dachia. Sarn4ie
din ce istoric sa fie luat acésta marturie, noT, adevarul sa mar-
turisim, a afla n'am putut. laza de Taste adevarat a§é, din cuvin-
tele WI putem cunoa§te, cä Pertinax pana a nu fi inparat, sa
fie fost deregatoriu Misiii §i Dachiii. Perit-au dara Pertinax la
annul maT sus pomenit, Martie in 28.
Dlillus lullan. inteacela§ an, dupa, Pertinax rapi Schiptrul Didius Iulian; insa si
acestuTa scull& IT fu inparatiTa; cad dupa doa luni §i cincTzile, pa-
everus räsindu-1 slujitoriT, cu poronca luT Septimie Sever, fu zugrumat.
Pre la sfar§itul annuluT zis, Septimius Severus s'au suit pe sca-:
unul inparaciiT, in vremile acestuT inparat multe rasboae cu mare
Dion in Severna. lauda, §i izbanda spre paxtile razsarituluT pomenesc, pentru
carile Senatul de pre limbile, carile au biruit, cu tril numere
l'au intitulat:: Parthic, Aravic §i Adiavenic. lara in pailile Dachiii,
ceva§ sä sh fie clatit nu scriu. inparAit-au annT 17. luni 7. zile
3. find de varsta la 65. ant; au murit in Britanie in cetaté
Let. 211. Ebórica. Let 211.
Neoulat Costin
Logoilt in
Anton Bonfin Decada 1. Carte 1. §i alOT mai tinerT dupa,
Létopislitui 8011. dansul, de uncle sa fie luat, cle zic, precum turnul Severinul,
carile Taste in Ora MuntenTasca pe Dunare in tinutul JiTulul, sa
. fie facut de acest innarat §i de .pe numele sau a§é ski fie che-
 CAP V. 205

mat, noi a ne adeveri n'am putut. hist Bonfin find istoric de

credinta, vrednic, socotela-T de tot st o lepadam nu putem, ma-
car ca n'ar arata eine din istoricii mai denainte de cAt dânsul,
ar ft pomenit pentru acésta; citci cetaté acéTa st fie fost de
Tra Tan facuta, noT am aratat din Procopie Chesarénul; Tart si
socotéla luT Bonfin poate st fie adevarata, de va fi facut si Sever
inparatul tot pe acolo alta cetate, sau acéTasT de va fi mai in-
tarit, st-1 fie mutat numele de pe numele sau, sau poate si de
pre numele vre unuT Pristav mai pre urma asé sit sa fie numit-
Dupt. Severus au intrat la mostenire inparttiii fieoriT lui Caracala Qt
amândoi, Caracala i Gheta, ins& gre tovtrtsiia. stAphniriT, Idol Di on Gheta.
kd Evtropie
intre frati mult a sta putu, ce inthi oare ce vrajba, si pre as- in viata ml
Irodian Carte 4
cuns inponcisiri scornindu-se intre ansiT ; apoi ca vapaiia tot
de o data izbucnind, si din zi in zi, si din eas in Cas maT mult
si mai mult, latindu-se i ijdtrându-se, ptnt o data Caracala, aTave
cu fierul zmult asupra lui Gheta s'at slobozit; el incttro sit piece
vreme strAmtorindu-1, au fugit in ctmart la maid, sa. Ia ca st-1
rnântuTasct de moarte, in bratt luandu-1, cu cuvinte i ruga-
mente parintesti turburatt rautate luT Caracala sa moae sit ne-
voia. Ce rtutaté ctind agiunge la varvul gut, nici cinste ptrintilor,
nici Inca lul Dumntztu, nici hotarale firiT mai cunoaste, precum
§i Ca-racala intro içi1e maict-sa acTuat; nu numaT pe frate-stu
au omortt, ce inca cu aceiasi loviturt si pre maica-sa de grett
au ranit-o. Gheta dart inpreuna cu frate-stu au inparttit un an si
22 de zile, Yart Caracala anI : 6. luni 2 intre Edesa i Carra cu
mtna lul Martialis Sutasul, §i cu invatttura lui Opilie Macrin
(carile maT pre urma au inpArttit) ru ucis, let: 217. Dupt ce au Let: 217.
trait ani 29. Tart Spartian istoricul Ir numArt anti' vietii lui 43.
In urma lul Caracala au statut inptrat Macrin ucigasul lul Macrin.
Caracala. Ce plata ptcatului, ca despletitura eorapului find, dupt
un an si 2. luni cu masura, carea au masurat, masurându-se, fu
ucis in Capadochia, de la slujitorii, earl sa rklicase asupra lot.
Let 219. Let. 219.
Dupt acesta au statut la inpArttie ocara lumiT, pilda blasth-.
matiilor, i decht toti spurcatii maT spurcat Antonie Eliogabalus; Antouie
Ellogabal.
eta dupt alte. bfastiimAtiT, dupa toate de bunt voia, Itsind fire
 206 CARTE 1

partil barbateatT, singur s'au facut mulare, toate cele muereati

cu mare desfatacTune patind, ai priimind, apol ai chtl-va copii
gTunghind, ai jirtvä BozuluT sat' Eliogabal aducand, pentru athta
ne Dumnazaire oaténil nu l'au maT putut rabda; ce ai pre dan-
1, lit. 222. sul ai pre maica-sa Sohemitra au ucis : Let 222. find la varstä
de 18. anT dupa ce inparatise anT 3. lunT 9. zile 14.

CAPUL XII

Dovedefte-sa tralul Rornanilor in, Dachia de la Avrelie Sever, ?And

la Dechie.

Dupl cTuda firiT orneneatT Eliogabal, au statut, la inparatie

Avrelie Seven's. Avrelie Severus Alecsandru, find Inca tanar de 16. anT, carile
lrodian Carte 6.
au inparatit anT 13. lunT 9. ai find la vArsta de 29 de anT, fu
Zosim Carte 1. ucis de niate slujitorl in Moguntia. Acesta inparat molte raz-
Orosie Cap. 18. boae cu biruinta, asupra Persilor, ai a Ghermanilor sä fie avut
pomenesc scriitoriT; Tara in partile Dachiii nemica de insamnat
&Boyle in hro- Taste, ce pomeneate Evsevie ai Orosie, precum acesta Alecsandru
nits. Orosie
carte 7. Cap. 18. dintre inparatiT Romanilor pre Hs: sa-1 fie cunoscut Dumnazau,
ai in camara sa cé de taina, sa. fie fost având chipurile Jul Apolon,
a luT Hs: a luT Avram, ai a luT Orfevs, ai acestora sa sa fie fost
inchinând ; DeciTa in toata oblastiTa inparatia au poroncit sa,
vestIasca, ai in loc de pravila sa sa atie cuvântul acela, pre ca-
rile toata MO Evangheliff obicelnica sa staruéate, ai in trânsul
O. plinéate : ce tie atT fi nu invoeatl, altuTa sa nu facT. Aproape
de peiré luT, avut-au razboae spre fundurile DunäriT pre apa Re-
nuluT in Galia; tu dara ucis de slujitorT, precum am zis, in MO"
Let. 235. guntia Let. 235. Mart. 18, dupa ce(au) inparatise anT 13. zile 9. §i
au trait 29. anT, kinT 3.
In locul luT indata au hrhpit la inparatie ucigaaul luT Macsimin
Maximin Thra-
Thracul , carile find de ném prost, ai varvar, inthi au silit
en].
Irodian carte: 7. de au omorat pe totT c41 il atié, ca Taste din mojicT nascut :
LaniPridie
Evtropie. tit adeCA din tatal Mitia Gothul, ai din maTca Ababa Aliana; ce ai
Paris:
Parte: 2.Carte 4. in vremile acestuTa, in partite Dachiii ceval de pomenit netim-
Cap. 7.
 CAP. UI. 207

plandu-se, dup 5. doi ani si giumatate, nu deplin, i s'au facut si luT

ce T-au pla,cut altuTa s. facil, c lu omorat de ostenT. Let. 237, Let. 257.

(in al septele an a inpäraliii lul Alecsandru, carile Taste de la Hs:

229. Dion istoricul, carile incepe istoria sa de cat s'au zidit Roma,
sfarsitul istoriii sale face, precum singur marturiseste).
Climateric era acesta véchi inpAratilor RomiT : inpAratiT totT
ucigandu-se, ucigasiT inpar4iTa apuca, apoi unul pre altul Taräs
pre rand sA ucidé. Cad dupa uciderea lui Maximin, slujitoriT Irodian. Carte:
8. Evtropie:9.
au radicat inpârat pre Gordian, (pentru a cäruTa voe pre Ma- Zosim. earte: 1.
csimin omorase), copil de 11. sea de 13. seu 16. anT, cad acesta
cu prepus scrifi istoricil). Acésta cu multul maT marl lucrurT de
vitejie, si de -OM lauda vrednice, de cat varsta luT duce, au flicut,
c. prin 6 ani, ce au inpArMit, biruinta a tuturor Varvarilor au
vazut. Ce depururé mincinos narocul muritorilor, pre viclénii si vviicetoir. %zee-
nepriTatinii de casa, a hirui n'au putut; caci in cursul biruir4e1or, Eosin' carte I.

in hotarale Persiii, fu ucis de Filip Arapul. Let 244. Pre totT Let. 244.
VarvariT, mail' pre atuncé peste Nipru läcuTa, cu hiruinta de
mare pomenire au calcat, pentru care lucru slujitoriT dupa ce
adus oasele la Roma, si piaträ deasupra luT radicand, in transa
au scris aceste: «Dumndzeiescul Gordian, biruitorlul Persilor,biruitorIul
Sarmatilor, hiruitoriul Gotthilor, potolitoriul zarvelor .Romanilor, bi-
ruitoriul Ghermanilor, lard nu biruitorlul Filippilor.» Véde-se darti,
ca VarvariT peste Daphia supt Gordian biruit1, i slabanogigI
find, Romano-Dachil in Dachia noastra si era, §i lin träTa. Dupä
Gordian urmat-au la inparatie ucigasul Filip Arapul. In vréme
acestuia, pomenéste la anul 250. precum cu nebunti paza slu- Pillp Araintl
L6t. 250. Tor.
jitorilor, caril era la Dunäre, GotthiT au tost trecut in Misia. Ce nand la aeesta
Filip trimitind pre Detie, (carele mai pre urma au statut si Inparat.
inparat), inprotiva lor, si afiand vina slujitorilor, caci adeca pen-
tru negrijé lor, au fost trecut Gotthii in Misia, pre aceTa sluji-
torT, pre toV I au scos din slujitorie, si au pus pre altiT in locul
lor. SlujitoriT aciT scosT, vAzind ca altä ce sa facà n'au, au fugit
la GotthI, cu a chrora povatuire GotthiT mare stricacTune in Mi-
sia fäcand, de prada inarcati, s'au intors acasa cu pace. Intea- lornand acoIoa.
cesta§ an, Tara sa mai pomeneste, precum GotthiT sa maY fie
trecut Dunare, ce slujitoriT inteace glogozala, nevredniciTa luT
 208 CARTE I

1+1 lip socotind, au radicat pre Mesäus Deteus inpärat, carile apol
pe VarvarT pana. la Don au inpins, (precum mal kos la inpara-
IiTa luT vom arata). Iara Filip auzind, eh' Dechie s'au numit in-
parat, au purees cu oaste asupra luT, ce la Verona biruit,
Petavie.Parté: omorht
1. Cartea 5.
fu, la anul mai sus pomenit, Tara, Petavie moarté lui
Cap. 12. Filip aduce in anul 249. Pentru acesta Filip, scrie Evsevie §i
Orosie, precum dintre inparatii Romanilor, intai el sa sa fie
botezat; ce a1I scriitori acdsta nu o socotesc adev6rata sa fie,
de vréme ce in toata vrémé inparatiiT lul, vre un lucru, carile
sa sa samene cu lucrurile cre§tine§ti n'au facut. Inparatit-ad Fi-
Zosim Cara 2. lip anT 5. ci intrase al aselé, precum din Zosim insamnéza Pe-
tavie, inteacelac loc.

CAPUL XIII.

Doved41e-s4 tralul_Romanilor in Dachia, de la Decide, panel' la

*Valerian, fi Patio?,

Mesi"s Decide. Dupa peire lui Filip Arapul, au inparacit Mesius Dechie, O. de
Potavje Un luta1.precum Petavie insämnéza, Tarä precum aIii scriu, lid ad
Evtropie, Zosim,
Avrelte Victor §1 triT luni. Acesta in Hatmaniia sa, §tiind §i vazind calcaturile,
Parte 1. Carte carile TataraT in -carile inpar4iiT, in anul trecut Mouse, $1 find
5. Cap. 12.
om cu tote vredniciile deplin, in trebele o§tenectI pre invatat,
§i vestit vitTaz, vrut-au sä intOrcâ cu inzecit Tataralor, cariT acmd
cu ciabururile, §i pang, la Gre-cia agiunsése, pentru care lucru scu-
landu-se cu oaste, au mars asupra lor, §i orT unde T-au tampinat,
tot T-au batut, §i din hotarale inparatiiI scoVndu-1, panä peste apa
Donulul T-au gonit; ce apoT, precum scrie Zosim, find vandut
cu viclqugul so0iT sale luT Gallie, de Tatar, inpreuna :cu fiTu
sau, au petit. Ce pentru maT buna marturiia, singure cuvintele
zosim Come 1. luT Zosim s aducem. TataraT, zice, trecand Donul, locurile cele
maT aprOpe de Thrachia, cu jacurile bantula; Ce Dechie asupra-le
margand, in toate tamplarile biruitorla era, §i tot plianul ce apucase
au scos. Apor s nevoia, pentru ca de tot calé O. le inchida,
sä nu sh maT poata intoarce innapol; Ce cu vicle§ugul sotiil luT
 CAP. 11111. 209

Gal lie, intre blile (Donului) inchiclindu-se, de sotie parasit, a-

colo au perit, in pacl a. caqind: caci nici trupul nu i s'au maT
putut afla Zonoras Carte 12. Cap. 20: de acesta prada, a Tata. Zonaras. Card
ralor in Misia nu pomeneste; Ce zice, ca numai Bosforul (de 12. Cap. 20.
la Don) au fost jacuit, in potriva a .carora mergand Dechie, cu
viclesugul scgiii sale a lui Gallus, precum am zis, au perit.
Perit-au dara Dechie la anul 251: si au inparatit mai mult de Let. 251.
cat un an, precum mai sus am zis.
Dupa peire lui Dechie, in Schithia : rarnas4a ostii au radicat Galie.

la inparätie pe viclianul Gallie, carele Trebonianul sa porecliia. zzosim,aCacrtete1.

Acesta in loc de arme innaint6 lacomiii varvaresca (cu mare 12. Cap. 21.
rusin6 a tot poporul Romanilor) bani au pus 200 mii de dra-
muri giuruindu le; ce pi cu gasta 'Mara neindastulindu-se
(precum scrie Vopiscus), dupà intoarcere lui la Roma, Tara§ au
pradat Dardania, Thesalia, Thrachia, i pana la Machedonia. Zo-
noras Carte 12 : Cap 21 : multime, zice, de Schyhti, as6§ mai fara
numar, an facut navala, s au razbit tocma pana la Italia. Aceiia§
au pradat Machedonia, Thesalia i Gretia, Tar o parte din transii .

trecand Bosforul spre mare negra, multe Vari au jecuit. Acestä

prada 'Ate sä fie tot una, cu ceia, ce mai sus am pomenit, la
anul 251, caci si insemnatorii vremilor Patavie, i Calvizie intre
sine nu sa potriv6sc, ca Patavie prada numai una insamneza Patiav5
Z:t:Arte 1

la anu1:251rprecum am zis, *Tara la anul 252 : cevas nu pome-

neste, in care an Calvizie din Vopiscus pomeneste. Ce orl cum
au fost, cunoasti-se, ca i Dachia find in sliahul Tataralor, fara
mare stricaciune sa nu fie scapat : insa precum din locurile
sale Romanii sa fie e§it, istoricii nu scriu, mai vartos ca la
anul 253. Gallus trimitind pre hatmanul Ernilian cu oaste, Let. 253.
nu numai cat i-au biruit cu fericite raszboae ; -ce Inca din toate
hotarale inpäratiii la locurile sale, sa-i fie gonit, scrie Zosim, Zosim, Carte 1.
Victor, Evtropie i Orosie. iara Zonoras Carte 12. Cap. 21: macar orosie
Cap. 21.
ca pre scurt, insa maT curat povest6 alege. Schythil zice : dupa Eve
legamantul -ce-facuse cu Romanii, jeluindu-se ca li sa da mai Carte 17. Cap. 17.
puOn, de cat le era tocmala, läudându-se, si clatind cu capul s'au
dus. Ce Emilian, om de niam African, Hatmanul Lighioanelor
de la Misia (supt acesta§ 'era si céle din Dachia) totl banii,
14
 210 CARA I

cariT era sh-T dé Tätarhlor, i-au fägAduit slujitorilor, numaT de-T

vor bate. DecT slujitoriT, cu aóastä nedejde invartosétl, gra véste
au nàbusit asupra Schythilor, din carii putinT schpand, alaltl totT
sau au perit, sau la mhnä au cazut. Duph, aCasta biruintä, in-
trând in thrhle lor, cu multh dobandA s'au intors innapoT. Tam-
platu s-au aCasta la anul 253, sau duph cum socotéste Patavie
Let: 254. 254. Acesta inteahasth oaste Emilian, atata de bine, si vitejéste
s'au purtat, cat in mare dragosté slujitorilor intrând, indath l'au
Erni lian. numit inphrat, in potriva a chruTa Gallie cu oste märghnd, silila
sh-1 bage la mhnh; ce oasté phrhsind pe Gallie inch' ne plinind
doT anT a inphratiii, in anul pomenit, de slujitorT fu omorht.
Patavie din Zosim si Orosie culege precum sh fie inphrätit anT
Zosim, Carte 1. dol, lunT 4. si sh fie perit la anul de la Hs. 254. Pe ace vréme
Orosie
carte 7. cap. 22. Lichinie Valerian, om de bunh nastere, era trimis in Ghermanie,
pentru ca sh aduch niste polcurT, carele era sh sh trima in .

potriva Persilor; unde auzind de peiré luT Gallie, s'au intors, cu

acéles ostl, pentru ca sh räzscumpere moarté luT Gallie; ce osteniT
luT Emilian, vhzind eh sh va scorni rhszboTu, si uniT de alOT vor
peri, cu ucideré luT Emilian au potolit galcéva, si. au stAtut la
inpärMie Valerian, Emilian numaT treT luni numele inphrätese
purthnd.

CAPUL XIV

Dovedefte-sd tralul Romanilor in Dachia, de la Valerian gi Galien

pdnd la Avrelie.

Valerian, al Slujba inpArAtiii, Valerie luhnd, indath au fAcut sotie pre fiTul
Oa lienns.
shu Gallienus. Multe si marl räscoale pomenesc scriitoriT in yr&
mile acestora inpäratT; si precum in Evropa, asé in Asia, un loc
macar ne calcat, si ne stropsit de VarvarT, n'au rhmas. Ca Persil
de o parte, TätarhT de alta, hotartile inparhtiif robiTa, si duph
obicéTul lor pustila, atAta, cat si Avgustin in Epistola 80: scrie,
ch ar fi socotit cine-va, ch nu alth, ce sfArsitul lumiT Taste; ce
alalte noT trecând, le céle ce s'au tamplat, pre aproape de partile
 CAP. XIV. 211

llachia, (chef in Daelia ceva sa sa fie fault pomenit nu aflam), Zosint Carte I.
sa ne intoarcem: Scrie Zosim istoricul precum let 257. Ta- Cartr12naoraaps. 23.
taraT, asteptand Tarna, si Dunare inghetind, s'au pornit; lasind
mare negra in stanga, totT pedestri pre marginile mariT, tiind in
driapta uscatul, si cetatile Tomos, Istros si Anhialon; cat maT
tare au putut trecand, au agfuns la lacul ce sa chema Fileatina
(carile aprOpe de Vizantie in marginile mariT sa af15), si de acolo
la Vizantia, Bogazul la razsarit trecand, au apucat Halchedonul,
Nicomidia, Nichea si Chyzicul. Lail ce sa fie fost pricina, care
pre 'Mae, prin Dachia sa treca, n'au lasat; ce maT pe gos
sa fie trecut Dunare, macar ca anume nu arata, insa din
cuvintele, carele mal gos sa vor zice, aTave Taste, ca. marginile
DunAriT, prin tractul Dachiii tare fiind pazite, au trecut, pe
unde nicT s'ar fi gandit eine va cä vor puté tréce; adeca pentre
mare si pentre cetatile, carile mai sus am pomenit.* DecI Va_ Zonorae aeoloq.
lerian in al septélé an, a inparatiiT sale, margand la rAzsarit in-
potriva Persilor, nenarocit razboiu au avut, ca biruit find la
batae, viu au cazut pe mana lui Sapor inparatul Persilor, unde Eveevie in Om
iia pentru Con-
Sapor in mare batgocura, si ocarA tiindu-1, cand vré sä incalece etantin,Oap.24:
pre cal, in loc de scaués supt piCoare il siliTa de BA supune; Agathoe. Carte
4. List. 129.
pana maT pre urrna, de viu despoindu-1 de pTale, l'au sArat cu
sare, si asa in mare nenarocire, viTata s'au sfarsit. Niel rugAmen-
tele fiTuluT sau, nicl baniT la VarvarT, vre un pret, sau trécere
avancl. Murit-au Valerian let: 259, sau precunc Patavie socoteste Let: 259.
Gallen augur
260. Dupa, jelnica si lacramoasa tamplaré luT Valirian, la chi-
vernisala inparatiiT au rAmas singur fiTul sau Gallien, carile nu
foarte jelnic s'au aratat pentru asé de grozava peiré pArinteluT
sail, ce Inca vaciindu-se ca dintr'o pTiadecA a invatAturilor OIL
ne-sau slobod, si despIedecat : gocurilor maT mult, si desfatarilor
desérte s'au dat. Aceste a luT Gallien blastamatii ce face, varvaril
intelegand, s'au radicat Tataral, si Ghermanii FrantiT, caril cu
prazile au patruns in Gallia pana la muntiT PyreneT; CattiT si
SaxoniT in Italia au intrat, Gotthil, inpreuna cu Schythil, Gretia
si Asia mica au pustiit; Tara SveviT au nAbusit asupra PanoniiI.
Toate acéste rautatI s'au tamplat inpäratiiT Romanilor, la anul de
la Hs: 265. Cu carile tare au ingenuchet inpAratiTa Romanilor; pe Let. 265.
 212 CARTE I

vrémé acestuT inparat, precum Dachia noastra, cu RomaniT sa fie

fostla,cuitä, bunä dovada avem din istoricul Zonoras, carile Carte
12. Cap. 24. zice : precum Hatmanul ostilor calarimiT sä fie fost
Avreulus Dacul, a luT cuvinte sint acesté : «'AupioXo; 8 t x6pac
6iv rernojC, IC ocnipov Axx(ccc innar,Osics-qq, adeca: «Tara Avrelius era
din tam GhetiiT, care maT pre urrna s'au chemat Dachia.» Cu vre-
dniciTa acestuT Avrolus, Inghenuus Hatmanul ostilor Misiii,
carile tulburâncl pe slujitorT, 11 radicasa inparat, fu biruit, prins
Let. 268.
Avrelie Victor
si omorht. Tara let: 268. viclenindu-se Hatmanil Macrian si Ira-
01 Po llion clian, cu viclesug ucisâra pe Gallian in Mediolan, dup b. ce in-
paratisa cu tatil-shu inpreuna anY 7. fail singur aproape de 8.
Mart. 21, fiind la varstä ca la 50. anT.
Clavdio.
Dupa acesta, alesu s'au la inrdratie Clavdius: om de toata, lauda
vrednic, si in scurtä vreme a slabite puterile inparatiiT innoitorTu.
Zosim. Carte 1.
Trivelio eiVletor. * in vrémé acestuia inparat, SchythiT ingiugandu-se CU HeruliT,
OrosiC Carte 7. PevchiT i cu GotthiT, i fachnd aproape de Nistru (uncle atuncé
Cap. 20.
lacuTa) 6.000 de vasa, in carile intrand 320.000 de oamenT,
§i trecand pro langa Tomis, si pre laugh Marchianopolis, au in-
trat in Misia. Inpotriva a carora, macar ca foarte putina oaste
cu sine aye Clavdie esind: in doaâ razboae 1-au biruit, si pe
to-tT pana la unul T-au omorAt. Inca si cAti din rAzboTu cu fuga
scapase, neputând la vasa a scapa, (cad si pre acélé pre maT
multe 1uas., i ca la 2000 in mare le afundasa), aparilndu-se
spre munOi Cenghii au nazuit, uncle Clavdie din toate partile
inchizindu-T, i calé in vre o parte sa Tasa, oprindu-le, acolo de
Zonaras. Carte
12. Cap. 26.
foame, si de ciuma ce-T lovise, totl au perit. Zonoras Carte 12.
Cap. 26. zice: SchythiT trecand Balla Meotis in Asia, si in Ev-
ropa au prädat. Acestas marturiseste i Chedrinus la acestas
inpArat, de pre a carora cuvinte, chiar sá cunoaste, ca dincoace
de 13alta Meotis, i peste Dachia, tot locul acela, supt staphire
Romanilor sa fie fost, insà nurnaT pre Iânga' marginile mariT
Sarnitle Carte
Deg* din care poate fi lutind Sarni0e, intr'acesta chip zice:
B. Ca p. 15. Clavdie la Apa NistruluT inpotriva CapistiT DianiT, care Taste
inpotriva CrilmuluT, pe Schythi au batut, si 2000. de corabiT le au
luat, si 11-au innecat, pentru care vitejie, si izbânda, T-au scris
Senatul: Clavdie Avguste, tu ne e01 frate, tu printe, tu prilatin, tu
 CAP. my. 213

bun Senator, tu staptin. i,i ap Clavdie, cu bunä vitejiTa sa, 1ar4

intramä puterile inpargtiii, §i hotarale eT fail bantuYala lasindu-le,
la anul 270. Fevruarie 2. de ciuma au murit, dupä ce au inp5.-
1'5'0 un an, luni 10. zile 5.
Dup5. moartea lul Clavdie (precum scrie Po Ilion), frate sau Let. 270.
Cfintilus, socotind ca cum inpäratiia ar fi de mo§ie, singur pre Poll en Castiodor
sine s'au numit inparat. Ce zarva pentru aeasta in oaste scor- Qi Evsevie la
nindu sa, dupa 17. zile il ucisara, §i au statut la inparatie Av- acest InPárat.
relie Avrelian, pentru carile in carte ce urmaza, vom zice.

SfirOtu1 cartii IntAl.

 PREVOROVIRE
INFORMUIND CITITORIUL.

De vrérne ce cu agiutoriul lui Dumnazaa am agiuns spre acéTa

a hronologhiii parte, in care chli-va din scriitoriT vremilor mai
trecute, pomenesc pentru mutaré Romanilor din Dachia in Mi-
sia: foarte cu trebuinta am socotit, pentru ca sa dam citito-
riului nostru putina informaluire in ce chip adica st poata, ca
cé adevarata, §i negre§ita povésté Istoriii ace§tiia, s inOliaga :
nici dupa socotClele a unora mai proaspeO, cu minte furandu-se
inteacéia§1 cu dan§iT gre§ita parére sä cad&
Istoricil dara, carii pentru mutarea Romanilor din Dachia in Evtropsie,.dVoplis-
Misia pomenesc, una numai, insä §i acCia nu Tu§oara pricina arata.) Anton BonL
adeca : Avrelian inparat vazind, zic, ca pe vremile inparAilor, Decada 1. Cap. I.
earn' fusése mai denainte de dansul la inpäratie, Varvarii CH-
vatulul, cu cate-va nabu§iri Misia (supt care sa, intelége §i Da-
chia), Thrachia, Thessalia, Machedonia, Iliria, Greia, (§i pre-
cum zice Zonara, cä i Athina au fost incungiurat, ce cu vred- Zonaras.
Carte 12. Cap. 26
niciia lui Cleodemos, au fost izbavita, de prada lor), sa FA, fie
läsat de OM nedejdé, ca va mai puté apara Dachia de cal-
caturile lor, §i a§é Coloniile, i alabii lacuitori Romane§ti, caril
de atata vréme intiansa traia, sa, fie poroncit, s sa radice din
Dachia; §i sá triaca peste Dunare decinde in Misia; care mu-
tare 0, sä fie facut, prepus nu iaste. Ce prepusul iaste, de s'au
MI Tutors, sau de nu s'au mai Intors vre-oda34 aceimi Romani,
216 CARTE I

larAs la mosiile lor in Dachia. Dintr'acesta darh prepus pentru

ca sA scoatem pe cititoriu, lucrul mai pe amAnuntul a scutura
ne trebue. Deci macar cA la pomenitii Scriitori, alth pricina far
aCasta anume insAmnatA, nu aflAm: adech, ch socotind Avrelian;
ca nu va mai puté aphra pe Romanii din Dachia, sh-I fie mutat
in Misia. lush cate-va alte pricini, si mai gréle de cat adasta,
dintr'a aceloras scrisori, putem culoge. a nici asé prost trebue
sh intelegem, ch vor fi socotit ace scriitorT atata de slabe i ne-
putindoash puterile inpàräiiI Romanilor, ca nici cum intr'alt
chip O. fie putut aphra ace vestitA, largh, i bisugoash, i inpa-
r4iiT foarte de folos tarh Si mai vartos ch acmu 179: de ani era,
de cand Romanii inteansa lAcuind, i mosiT i cu sate si cu
Ceth.ti, intemelati find, macar i singur inpAratul asé ar fi po-
roncit, insA nu cu lesne, inch prè cu greu li-ar fi cAzut, tot de
odath asé de tot phrhsind-o, pre manule Varvarilor rapitarl sh
o lash; si in vCci deciTa, ca cum n'ar 11 mai avut tréba cu dansa
sh o uite, ales eh r,intre Dachia i Misia nu alth, fgra numai
latul Dunarii desparte. Acdsté asé socotindu-sa, cu bunh sama
putem cunoaste, ch i alte pricini vor fi fost, carile sh fie asu-

silor.
prit pe Avrelian de odath a de-serta Dachia de lacuitorii ci,
Tart nu ea doara in veni sh sh parasasch, caié s'au i tamplat,
precum rândul Istoriii innainte curat Va arAta. Fost au dart duph
pricina pomenita, si a doa; caci Avrelian ca un bun socotitorTu,
iscusit a inpAratiii chivernisitoriu, vazind ch cu lend, i eu
negrijd inparaOlor mai denainte, puterile Romanilor, nu putin
sh plecash; i inparAtiia Persilor, duph ce Sapor inparatul Per-
pe Romani biruind, i pe Valerian (precum la locul' situ
s'au zis), viu la mana prinzindu.1, i cu groznich moarte omo-
randu-1; Persil MAta sh inAltash, i sA mandrist, cat (precum Zo-
nora acolos mArturiseste) aéT nici in samh de ceva, nu mai
line pre Romani, do care lucru Avrelfan cu inthleMesc sfat, ei
ca un destoinic a ostilor purtAtorTu, sOcotit-au, ca intat puterile
eelui mai mare sh frangh, si ocara, care in obrazul cinstet ei
slava Romanilor cazusa, "stergand: patima sh le razscumpere.
Insh duph inthritura, care Persil luase, i duph Schderé, care in
ostile Romanilor, sh facusA, cautat-au luT Avrelian toate ()stile,
 PREVOROVIRE 217

carile in multe parti era deogbite, i inprAstiTate, la un trup s le

adune; ca carora au Mout, i ostilor, carile era puse pentru paza
Dachiii, pre carile de prin cetAti, si de pre la rnarginile hota-
ralor scotindu-le, nu putem socoti, cä i alaltI läouitori, Ma%
oaste, in loc asé de ival6, färä grijA sa rArriaTa, vor fl putut, §i
pentru aéasta ce mai de frunte parte, inpreura cu ostile peste
Dunäre, poate sA fie trecut; iarä alalt prostime, (pre cariT Sar-
nitie ii numéste purtätori de grijé caselor) toatk sau mai la carrriline
Cart tr..4. Cap. 6.
muntl, sau la locuri in dos, A. sa lie tras, si tot in Dachia s6,
fie rgmas. Ce noT in cuvintele Jul Sarnitie putin nedejduin-
du-ne, adeverim: precum toti RomaniT din Dachia sä fie trecut
in Misia; de care mal pre urm5, vom vide. Fost-au a triTa pri-
cin& eh Avrelian nu numaT ca un inpArat, ce si ca un Most-Ilan,
'de grijé DachiiT purta ; cacT el era näscut crescut in Dachia,
ce-T zice maluroasä. Si de Taste sä putem amesteca cuvintele
prostimeT, intre dovédele Istoricilor, ce ni au povestit un voinic:
Preda Stambol Roman, din Ora MuntenTascti, carile apoi din mita
inpärtitTascA, i Sotnic la targul Harcovului au stätut. Acesta
darä ne spunea, precum in tam RomanTascA, aproape de Dui-16re,
pre malul OltuluT, sa sä fie väzind niste temeliT ca de Cetate,
carora l'AraniT de pre acolo lacuitorT, din bAtraniT lor apucandl
le zic, Curtile luT Ler inpArat, precum si in Colendele anuluT
nou, i astAzT au luat de pomenesc : Ler Ater Domnut; care
nume sunA Avrelie Avrelian. Ce acéste lor lAsindu-le, la ale
noastre sä vinim. Zicem darhinpreunA cu alaltY a vremilor scriitorT;
precum pentru pricinile pomenite, Avrelian inparat, cu bunä
Emma sau pre toti RomaniT, sau numaT o sam: aclea osténii,
si eel mai de frunte, din Dachia de odatä sa-T fie mutat in Mi-
sia, de unde apoi i nume au luat, de sh' chema Romanil aciTa
Misiii, i apoi mai pre urrn'a Vlahi, (precum din Istoricul Ni-
chita IIoniatis, la locul säu am aratat), si melt mai pre larg
vom arata, unde va vini cursul IIroniculuT slt Oicem ; cand si
de unde s'au scornit a sa. chema RomaniT din Dachia si din
Misia VlahT; precum astticli videm, ca si in Misia de la Poaita
de fier, pal-A in marC negra, satele carile sint mai aproape de
malurile Dunilril, pline sint de Romani de un nTarn, si de o
218 CART$ I

limbA cu ce§t1 de Casta parte de Dun Are; insA nol nu asuprim pe

cine-va, ca socotéliiT noastre, care adusem, intr'alt chip sh crezA,
IAA, nurnaT atata, cat precum ni sA pare, l'am adeverit, cA inpotriva
acelora, cariT WO de tot tAgAduesc, precum Romanii no§triT, sh
fie de niamul Romanilor de la Italia, tare §i nebiruit argument
sA avem. De vréme ce Romani au fost acila, pre cariT Avrelian
inpArat scotindu-1 din Dachia, T-au mutat in Misia; Tata a aceT
RomanT au fost, pre cariT Ulpie TraTan cu 179. de anT maT de
nainte 1-au fost adus in Dachia, §i ace pomenitA, nu pré scurth
vréme, necurmat tot a acelora fieori, nepoti §i strAnepotT, §i ne
poti din strAnepotT, au Mena inteansa. Bine zice un cuvant a
prostimei ArApe§tT : MincTuna de ar §i scoate de la moarte, insA
adevArul Taste de tinut. Tamplatu-s'au darA aCasta mutare ,Ro-
manilor din Dachia in Misia, precum Calviz din Vopiscus BA-
mAlue§te, al cincilé an a inpArAtiil luT Avrelian, carile Taste
dela Hs: 274. de anT.
 CARTE A DOA.
Care arati treceria Romanilor din Dachia in Mysia, apol do-
vede§te, precum aceia§ Romani érii§i s'au inturnat de la Mysia
in Dachia. A§ijdere arati, precum aceia§i Romani, tot in Dachia
au limit de la Avrelie Avrelian, piina la Constantin- Marele.

CAPUL I.

Aratd-sti pre scurt viaça ha Avrelie Avrelian, carile de lnofiIa

sa au fost Roman din Dachia.
Asé Dachia noastr6,, care altora de Romani, numaT calcata si Avrelle Aire-
Han.
petrecutl au fost, acmu s6. face maid., si nascAtoare inparatilor
Romani; cad Avrelian, precum si maT sus am pomenit, au fost
näscut in Dachia, ce-I zicé mbluroasä. Si macar ca parintiT in
IstoriT nu sa pomenesc; Ina. alavé Taste, ca de nTam prost, nu
puté -sa fie, de vrCrne ce altora la Otfichiile Hatmäniilor, a intra
nu sa cAdé, fara numaT color din bunä nastere esitT, eau cu multe
lUcrurl vitejestI VestiV. DecT el la inparatie, cu aasta, si cu mare
slava lucrurilor ostenestI, au agluns. Pe AlemanT, si pe Mar- 'it:jollier, ::Zi-
comani (caril maT denainte multe stricaciunT facusa inpäräliiT), la vials. M.
au biruit. DeciTa la Roma intorcandu-sa, zithurile cetAtiT atata
IT-au largit, cat cincizeci miT de pasT incungiura. ApoT la räzs4rit
 220 CARTE It

trecand, pe Zenovia vie au prins, si cu sine la Triumf o au adus;

pe Gotthil departe peste Dunare l-au caleat, si mai asupra tuturor
neprilatinilor inparatiii, biruitoare arme au purtat. Dupa acóstó
a vitejiilor vrednicii, lost-au i ce Taste mai de triaba, §i mai
hiric tuturor stapanitorilor bur& adet a dreptatil tiitoriu, c1 a
rautätil tare pedepsitoriu. Poronca lui catra octéni inteacesta
forma au frost: De vei sa, fiT Cap pe -oaste, §i mai cu dédins, de
vei sä fiT viu, mâna slujitorlului contenecte; cine-va pulul strein
O. nu apuce: oaia sa rru atinga; strugurul sa, nu zmulgii; tarina
sa nu Ira& untdelemn, sare lémne sh nu cée, cu zaharaoa sa
O. fie indestulat. Slujitoriul din prada, i dobanda neprilatinilor;
iara nu din lacramile thranilor sä traiasca. Léfa in brânétele sa-
biiTsa-ci poarte ; Tara, nu in ospatäril, i proci. in scurt: intre eel
mtl laudati stapa(nOtori fost-au numarat, fara numal caul spre
varsaré singeluil au lost can mai mult dat. Acesté din céle multe,
pentru .Avrelian Dacul, avut aicia a zice; Tara cat au trait, si cat
au inpärätit, innainte la locul sat' vom arata. t

CAPUL H.

Dovedéstc-sei tralul Romanilor in Dachia, fi supt Acrelie

Aorelian.

Avrelian, stand la inparätie pre urma lui Avrelie Flavius Clavdie,

Let. 270. in anul din tai a inparatiii lui, carile Taste de la Domnul Hs: 270.
au purees cu oaste asupra. Gotth-ilor peste Dunare, pre caril vi-
tej4te biruindu-1, precht spre hotarale céle vechi a inparatill in-
trase, goninclu-T, iaravi céle de dem ult puind, i intarind) cu mare
Let. 272. lauda s'au intors la Roma la anul 272. Iarasi (yopiscus martu-
risind) purcegand cu oasté spre razsarit, ci Wand tractul pe de
cela parte de Dunare, in cale undo i s'au tamplat nescari-va
Varvarl clatiti a afla; pre. toti i-au biruit, si i-au Iiiprtiat, si
ales pe Domnul Getthilor, la marl aducand cu alte, 5000 de ai
sal, acec peste Dunare l'au omorat. Ca acésté vei afla si la Sar-
nitie, carile némului Românilor din Dachia, foarte inpotrivnic
 CAP. II. 221

sa fie l'am aratat; insa. aicé pizma uTtandu-sT, adevärul martu-

risind, la Carté 3. Cap 15. zice: Ghetit si Sarmatii, pentru ca
sa-sT izbandiasca asupra Romani lor, si pentru ca Ball intoarca
locurile ce pierduse, tot-déuna chitila, cum ar puté scoate din
Dachia leghioanele Romani lor, si asé pe vréme acestuT inparat
sculându-se Hatmanul si Domnul lor Cunab, au purees cu oaste
asupra Romani lor; Ce lucrul rrau mergandu-le, si Domnul s'au
pierdut, si cu rusine innapoi s'au intors. De acesté curacindu-sa,
prin Thrachia au mars la Vizantie, si de acolo au trecut la
Vithynia in Asia, unde pro Zenovia inparatTasa (muTare cu
multul mai vitTaza, si maT harnica de cat mult1 barbatl) biruind,
vie au prins-o, si deaciTa la Roma viind, au facut Triumf pentru
nepritatini biruicY, la razsarit si la apus. in starsitul anuluT 274. Let. 274.
gatindusa pentru ca la anul ce va intra, TarasT sa triad. la Asia,
asupra Persilor, sa fie radicat din Dachia pre Romani, si sa-1
fie trecut peste Dunare la Misia scriu IstoriciT : precum mai in-
nainte hirese cuvintelo acelor ScriitorT de fata 11-am adus. Ce
pentru ca intaT al'avé sa sa tack ce inpotrivnicilor era cu prepus,
&led, precum RomaniT, pre cariT TraTan in Dachia iT pusése,
prin vréme a 177. de anT tot acolos neclatiV, si nemutacT au trait;
Tara nu numaT cu tréceré sau cu vre-o ernare a Romanilor in-
trInsa, Dachii sä fie apucat o partd din limba Romanésca (pre-
cum Zamoschie Liahul si alalti acestil parerT parnici vanturTaza),
si Tarast Dachil ceT din tal pre locurile sale WA Romani, ca ni§te
'suppusl sä fie ramas, ca crTazi-ma. L.Tahul acela, si alciT caril vor
maT CI: Cauta la DictionarTul luT Moreri, cate fabuie ca acesté
aduce din Menburg, la numele Gotth, de acel félTu de darmoe-
turT; ca lunga, si Inca pré lunga ar fi ernaticul in 177. -de anT
ne schimbat, si ne primenit; Tara, inpotrivnicil nostriT, ce s'au silit
ceva, macar cu aratare, adevärul sa inchipuTasca; nu li s'au eh-
zut de niste tréceri, si ernarT numaT a Romanilor prin Dachia
noastra sa pomenTasca, (carele nicT cum fundamentul sa sté, si
popréle O. sa razime au) ce sabiTa acésta in man& sa Ile luat,
pre care noT acmu, cu buna voe le intindem, si asupra noastra
tragand-o, sa ispitesca, Custura Taste in tiaca? i de Taste, oare
 222 CARTli 11

sable slujitorlasca §i taioasa Taste ? au tompa custura babasca, §i

numaT de covätT razatoare Taste? Ce acésté glume scurte facând,
la triaba noastra, 0 la cuvântul intradins sa vinim.

CAPUL III.
DovedIfte-sd, cd ace a Romanilor trecere din Dachia la Mysia, pre
scurtd sd fie fost, i supt acelal ispdrat Tardl la locul &Yu, sd sd
fie tutors.
La toata dovada, i adeverinta istoriiT cu prepus, trebue sä
pomenfasca cititorlul nostru, canoanele carile T-am dat: ca cu
acelé drept slujindu-se, toata osirdia, §i nevointa noastra, pre-
cum pentru adevar sá pune va afla, precum §i aicé, când in
cursul istoriii, am dat de povestire de la Istoric vrednic de
Vopisous
In ADO ltil
credinta, precum Avrelian socotind, cd Dachia, pre care. Traian
Avrellan o descdlecase, cd a o fine nu va ma(i) pate, au ldsat-o, i cet4fénii Ro-
manl, caril ldcuia intr'dnsa 1-au trecut n M ysia. indata dupa pra-
vila CanonuluT, i pofta adevarului, cunt50em c pana la acéTa
vréme, Romani au fost acila, cariT au lacuit in Dachia, 0 pre-
cum necurmat intrInsa au trait, a de s'ar fi cum-va mai de
demult curmat, n'ar zice istoricul, ca pre RomaniT cetacdriT, pre
cariT TraTan T-au arzat; T-au radicat Avrelian. DecT precum traTul
lor in Dachia pana atuncé au fost adevarat, ar-0 radicaré lor
dela Avrelian, adevarata trebue sa fie. ti acésta maT de pe urma
povestire, ramfine stapAnitoare, pänä sau acela istoric, sau altul
vrednic de credinta in cursul istoriii, s va arata, carile alta
povéste noah, asupra ace0iTa sa aduca, adeca, precum RomaniT
Tar4 s'au intors in Dachia: §i Dachia, cé dela Avrelian lasatä,
Taraq RomaniT a o tiné, au :apucat. Care povéste de nu sa, va
afla, ramân inpotrivniciT biruitorT, i cu larga gm% vor puté zice,
ca de au §i trait Romani! in Dachia athIé anT: Tara maT pre
urma'päräsind-o, au e§it dinteansa; larä de sa, va afla alta, in-
potriva ace0iTa, §i povésté aéasta sä 0érge, §i inpotrivniciT bi-
ruit1 vor cade, pentru care acmu la meTdian e§ind, vom nevoi
doara §i inpotrivniciT sä vor cunoa0e, ce 161 de arme poarta.
 CAP. Iv. 223

CAPUL IV.

Acesta sei dovedéfte mntdt, din sorotlalci.

Nu cu greu sä va priimi dovada socotéliT noastre, precum Ro-

manil dT-au i esit din Dachia, s-au trecut numaT peste Du-
rare la Misia, Indat i farA multA zAbavA la mosiTa sa, s BA
fie tutors, de sa, va socoti binisor pricina, pentru care Avrelian,
atuncé au socotit sA-T sec* din Dachia. Pricina darn, (precum
dintr'acelas Istoric curat sA poate vide,) care au inpins pe Av-
relian, sA scoata pre Romani din Dachiar alta n'au fost; fa'rA
numaT, ca. Avrelian cu câte-va fericite rAzboae, pre Varvari in-
tr'ace parte nAvAlitorT, biruise, i tocma la locurile lor IT gonis5;
insA multimea i poTade lor, precum de tot cAlaturT, si strop-
siturT in hotarAle inpArAtiiT sh nu maT facA, a opri, i dupA de-
pArtare luT la Asia a le pAzi, foarte cu greu a fl socotind, poate sA-T
fie trecut peste Dun&re, in loo adecA maY apArat; puind la mijloc
apA mare, si cu greu a sA tréce ca acéTa. ApoT find Avrelian
la anul ce urma let. 275 : sA trecA cu toate puterile asupra Persilor, Let. 275.
nu numal cAcT despre hotarAle CrivAtuluT sA depArta, ce inca 0
o§tile, carile era pentru paza acelor OAT din Dachia, cu sine
a le trage va fi vrut; carile lipsind socotTa, a singurT cetAteniT,
§i altY lAcuitorT pre dinafarA, fall, mare primejdie pana la intur-
nare lul sA fie nu vor puté, ce acestA socoteala a luT Avrelian,
intrlmbe pArtile gresith sA fie fost, tamplare lucrurilor, mal pre
urmA au arAtat. Cad nicf el la Asia sA trécA au apucat, (de
vréme ce i s'au tamplat moarte la Vizantia, precum innainte
vom arAta), nici TAtarAT au mal vinit spre Dachia, ce tocma dupd
rnoarté lul Avrelian, find la inpArAtie Clavdius Tatitul, au lovit
pe dupA mare 'Agra' la Asia ; i acolo au fAcut mare pradA in
Tara PontuluT, si a ChilichiiT, (pentru care la inparatie luT Clavdie
maT deschis vom zice). i asé sA cunoaste, ca precum osteniT,
ce sA vor fi luat din Dachia, la loc sA vor fi intors, (cad cu
moartea inpAratuluT i osteniré acéTa maT mult s'au inprAstiat §i
s'au pArAsit) i alaltf lAcuitorT a eT, peste Dunare trecutY, pentru
224 CARTE II

ce acolo sä fie ramas; n'au avut, de vréme ce prazile Varvarilor

s'au indreptat spre päri1e Asiii; Tara nu dupa cum sa temé Av-
relian, spre Dachia. Asijderé, nu proasta socotiala, iaste, ca. de.
au si radicat Avrelian pre Romani din Dachia, aCasta radica-
tura. sa, nu fie fost véónica, ce numai pan& la o vréme, adeca
pana, s vor intoarce ()stile dela Asia Taras la Evropa; bunaoara
precum i noagt acéstas acmii, tot cu acelas niam de 'Mari a
päi ni s. tampla, pentru care lucru, Domnii, purtand de grijé
läcuitorilor, intelegand precum Muhl very vor Ora sä prade,
veil in prada altor tan printrInsa vor sä triacà, ca i cand tree
in tam lesésca, sau in tara unguriasca ; indata poruncesc, i dau
stire lacuitorilor de sä trag dela camp la muntp, la paduri, §i
la alte locuri tari; unde de vrajmasie lor sá s poata apara, decila
potolindu sa, si la locurile sale intorcandu-se, sau intr'alt chip
inpacandu-sä, i asézindu-sa Paganii; läcuitorii fiete-cine la lo-
cul, si la sedéré cé dintai s intoarce; i precum i astazi videm
cä de calcaturile, i inbletele lor, locurile tarai Moldovei despre
Nistru- la camp. i deschise find, mai mult pustie, si de mos-
nénil sal de cht-ya ani parasitä Taste, deosabi de slujitori Ca-
lAracT, ce stau pre ace margine pe la Orhei, pe la Soroca, el
pe la alte trecatori, uncle sä pot aciuoa de rautate lor. Pise Ho-
tintil dui:A räsiboYul A-au avut Turcii cu Lei1, (unde nu putin
ad laucla barbatie Jul loan Sobetki, carile atuncé Hatman Coronii
Lesesti era) .pana la la: 1712. numai in cetate putini targovetT,
§i slujitori sä puté stävi, iara, olatul Hotinului, precum i Cer-
nautil, si a Sorocal parte c6 mai multä, de tot pustie, i nela-
cuitä rämäsCse. fara la anul pomenit "Turbii avand grija .Rusilor
dintr'acolo, i largind cetatC, i. intarind-o cu oaste; in doi ani
numal toate locurile acCl6 s'au inplut de sate, si de oameni : adeca
,cei ce de frica, i grij6 Tataralor la munte, i la paduri trasi
era, la camp si la locurile sale intorcandu-se. inteacesta chip
dark Taste kle. socotit, i tragerea Romanilor din Dachia in Misia
supt Avrelian; -nu lunga rnici veónica sa fie fost,. ce scurta, ci
numaT pana la o vréme, precum pre dovada aCasta, a socot6Iii,
cursul Istoriii asd sa fie fost innainte va arata. ace de aicé in-
.nainte Taras dupa regula, i Canonul, carele am dat din an in an, si
 CAP. I. 225

din Istoric in Istoric vom merge; insAmnand, si cercând O. videm,

oare DachiTa noastrá asé lepAdatA de Romani au rämas ? si Var-
variii vinit-au sA o stapaniasca; au da-vom peste alta povdste,
care sä ne adeverCscA, precurn Dachila Tails de Romani sh sà fie
inut; si TatarAT la pustiile lor sg sá fie gonit? La care de sä
vor afla scriitori de crediniA vrednici, lath, ca. fAra,' nici un pre-
pus rAm'ane O. cunoastem, ch eel esiti din DachiTa Romani iarris
la locul lor sä sg, fie inturnat, si mosiile lor, céle din Val, sa"-s
fie apucat, s6, mergem darà innainte.

CAPUL V.

Doved4te-sa apa inturnarea kr 'in Dachiia din Istorici, ci traful kr

intr'dnsa dela moartIa lul Avreliian, pand la Clavdiie.

Asé darà, precurn- in Capul trecut a CArtiT acestiia am zis,

precum AvreliTan cu mare clätire asupra Persilor gAtindu-sá in
anul 275. de la Roma au purees, ce aproape de VyzantiTa (care
acmii Taste cetaté luT Constantin) intre VyzantiTe si IracliTa, la
orasul ce sä chema Kinofrurion sosind, acolo de HatmaniT OA carEtert9ropiesim
ucis, viTata, s-au avArsit ; Tara tâmplaré mortiT lui au fost asé; cari e 1.
ca secretarTul lui, (adid, Logofatul de taina) Minesthus, cäzind Zonoras carte, 12.
Cap. 27.
intr'o gresela pre mare, si stiind fire lift Avreliian n eintoarsä, si
nemilostivä spre eel raT, au potrivit slova lui Avreliian, si au
fácut un izvod, ca cum singur inpAratul cu m'ana sa l'ar fi scris,
in carile au scris numerele a chti-va SenatorT, ca cum T-ar fi
orênduit de moarte. Apoi, ca un vanzatoriu staptmului, in chip
c'ar descoperi tainä adevarata, au arätat acel izvod Capetelor,
carele anume intrInsul era insgmnate. ET drepti, si inparatulul
nevinovati stiindu-sh, nebunéste lucrul nici mai cercând, nicT
pre inparatul maT ispitind, cu totiT sfatul cel mai rau apucâncl,
fail véste asupra nevinovatului, si bunului inpárat, navrApasc, si
acolé pe loc neomeneste il ucig. Inparacit-au AvreliTan anT
aproape de 5. precum insämnéza PetaviTe; iara dupä socotCla lul
Calvizile, fgra pOne zile, 6. ani; Omorâtu-l-au Ghenvariie 29. sau
15
 226 CARTE II

cum altii vor, in luna lui OctomvriTe. Dupa moartea luY Sena-
torii invtiintindu-se de viclevugul Secretariului, cu multa fjele
dupa, inparatul au ramas; vi de pacoste ce facusa, tare cain-
du-sä, pre Secretariul l'au aruncat, la fieri sirépe de l'au farmat.
Ce ce folos, precum zice cuvântul arapasc : «I3a'deha'rabel Basra»
dupa razsipire Basra. Apol dupa acéia slujitoriii (land vtire la
Senat pentru moarté inparatului, s'au träganat lucrul mai mult
de 6. luni, pana au ales inparat pe ClavdiTus Tatitus.

CAPUL VI.

Doved4te-sd trcdul Romanilor n Daeliiia, de la Clavdie, peind la

Probus.

Clardle Tatitus. intr'acelav an, Let. 275: in carile au perit Avrelilan, s'au ales
la inparatie Clavdie TMitus Septemvr : 25 : (precum din Vopiscus
socotévte Calvizie), in vrémé acestuia, scrie Zosim, intrand anul
276 : precum TatarAi, de carii sa temé Avreliian O. nu intre cu
prada in Dachiia, trecand Meotida (aCasta-1 balta Azacului) peste
Mare negra au lovit, la Asila: unde Pontul i Chilichie au pra-
dat. Ce Clavdie inca cu otile intr'acolo afiându-sa, (caci de cand
evise cu Avrehian innapoi nu sa mai intorsese) i inpotriva lor
mergAnd, tare I-au razbit, i i-au impravtiet. Dupa izbAnda, cu
ovtile spre Evropa intorcandu-se, i aglungand la Tarsos, l'au lovit
frigurile, din care i s'au tâmplat i moarte, April: 15: dupa ce
Florian. inparatise 200 de zile. in locul lui, FloriTan frate-sau, ca cum
inparatiia, dupa movie ar fi margAnd, singur sa apuca de inpa-
rátie; Ce acésta oaste nepriimind, au radicat inparat pe Avrelie
Prob. Floriian de inima ré, acésta necinste a rabda neputand,
dupa 60: de zile, singur vinile deschizindu-v (Zosim scrie ca slu-
jitorii l'au omorat) au läsat de I-au curs singele, pana au murit.
Aice sä dovedevte, ca socotéla care pusése Avrelilan (adeca,
cä dupg, marsul lul cu otile spre razsarit, Dachiia de prazile
Tatartilor sprejinita ea fie nu va pute) au evit grevitä, vi pre
Romani din Dachila in War i-au fog trecut Dunare, de vréme
 CAP. VII 227

ce TatarAI nu spre partile EvropeT, nici asupra Dachiil prazile

s'au slobozit (stiind poate fi cä inteacésta par,te de multe orl lu-
crul pe voe nu li-au esit), ce alt drum peste mare s-au deschis
spre Asila, incotro AvreliTan poate fi, nicT gAndiTa. Iara, Zonora
pi tractul pe unde au trecut aceT Tätari, anume insamnéza, ca-
rile la Carte 12. Cap. 28: SchythiT zice : «trecand apa Fasis, au
«intrat in AsiTa, unde Pontul, CappadochiTa, GalatiTa i ChilichiTa
«au prdat. arä apa Fasis Taste, cariTa acmu II zic TurciT Tiflis,
care desparte Ora Giurgiilor de ArmeniTa ce mare. Irodot Isto-
ricul scrie, precum maT denainte acesta apa au fost hotarul,
carile au fost despartit AsiTa din Evropa, Tara nu Boazul de la
Tarigrad. Asé dal% dupa märturila acestor ScriitorT, curat sä cu-
noaste, cá Dachiia macar de tot desarta au fost de lacuitorT,
macar o parte, cariT au fost maT la campT peste Dunare, O. fie
trecut: OA cum au fost DachiTa intr'acé data vre o nevoTa (de
care Avreliian ca un bun chivernisitoriu sä teme, i sà paziTa),
de `Mari n'au avut, de unde de crezut Taste, cä dupa, intorsul
ostilor de la AsiTa, Tails sa fie trecut Dunäre in 6asta parte.
insa noT ce ar place inpotrivnicilorr si dupa voTa lor läsind, sä
zicem: Ca `Mara stiind câ DachiTa Taste acmu de oarnenT de-
sertata, i pustie de läcuitori, pentru acéia nici ce s caute in-
tr'acé parte au avut; i asé spre AsiTa, cu präzile, s sä fie in-
dreptat. Acéstä socotéla, avand ore-ce asamanare de crezut, tre-
bue-ne sa purcédem innainte, i alta povestire pre acesta biruitoare,
in cursnl Istoricilor sa aflarn, care pre cititorTu sä incredintCze,
cä socotéla noastra, care inthi am dat, au esit adevarata, i Ro-
maniT, TarasT läcuitori in Dachila sa fie ramas.

CAPUL VII.

Doved4te.sei traYul Romanilor fn Daeldia, de la Probus peind la

Avreliie Carus.

Avrelie Probus, dupa ce s'au asezat la inparatie, la anul 276: Let. 276.
decila s'au intors cu ostile la Evropa. Atato de grCle razboae
 228 CARTE 11

cu toti Varvaril au avut, §i at:ate de marl biruinte, asupra lor au

purtat; cat mai nici un inparat mai denainte au dobandit, mai mult
de patru sute mil: §i precum la alp scris sa afla §épte sute mil :
d intean§ii au omorAt; §i 60 de cetatil in Gallila au luat; 'Tara dupa
Let. 278. ce au a§ezat toate lucrurile in Ghermanila Let. 278 : precum
Evtropte Carte: scrie Vopiscus : Evtropie, i alil, s'au intors in Illiria, §i de acolo
9. Oraele Cute
7. Cap. 24. au trecut asupra Ghetilor, §i Gotthilor, earil st facusa roco§éni
asupra Inpäriii, (acesté nemuri precum peste Nistru, pana la
Don sä fie trait, pe atuncé; mai innainte din Gheograff s'au ara-
tat), de la caril nu numal präzile ce Meuse in anil trecuti,
cu multul mai cu asupra au rascumparat; Ce pre toti a§4 de
tot supt giugul inparatiii 1-au supus. Ina la anul al doile, (Mei
Let. 280. Wile dintean§ii nici §'au scos) Let. 280: dupa ce au suppus pe
toci Sarmap, au cazut asupra. Vastarnilor, (ace§te lacuia Tara
peste Nistru §i intre Nipru, mai aproape de marginile Marii négre),
pre caril dupa ce i-au suppus, a§d§ nici i-au mai lasat sa mai tra-
lasca pe acelé locuri; Ce pentru ca mai far% grip, sä faca parPe
despre Dachila, cu totului tot, 1-au radicat, §i mai bine de o
suta mil de casa in Trachila 1-au trecut; §i acolo 1-au a§ezat,
cariT pre urma credinCo§i au fost inparatiii. Ca aceste marturi-
se§te inpotrivnicul nostru Sarnitie, carile la Carte 3. Cap. 18. zice:
Probus Avgustul, toata urgiTa asupra Ghetilor, calif' era Sarma-
tilor poporeni, §'au varsat, §i cu désila I-au suppus ; Dupa acésta
au suppus §i pe Ghepidil, caril inpreunânclu-se cu Vandalil, multä
stricaciune facusa maT denainte, (Tara, Ghepidii trhia peste muntii
ArdélulA precum §i alure am aratat); Acesté parti aé pacii, i
fära, grijiT intorcandu-le, au tras cu oti1e 1ar4 la razsarit, unde
in anul aceln in Isavrie pre Varvari au potolit, §i de la Parthl,
caril multe §i scumpe daruri II adu-sese, ce macar ea darurile
nu 11-au priimit, insa CU an§ii pace au facut. Aicé socotésca, §i
cu drepta gludecata sa gludece dreptul cititorlu, de vréme ce
toti Barbaril, pana la unul din giur inpregiurul Dachiii batuti,
suppu§Y, §i a§4 unit, earn' adeca maT apro(ape) de hotarâle Da-
chili sa afla; cu totului tot rAdicati, §i peste Dunare in Trachiia mu-
tai fiind. Ce nevoe, ma rog, ar fi avut Romanil eel din Dachila,
numal peste Dunare trecutl, sa nu sa poata intoarce la locurile
 CAP. V11 229

sale? Ales ca precurn din IstoriciT pomeniti sa cunoaste, Probus

pe Vastarni nu pentru alta, ceva de pre locurile lor, si din coas-
tele dac I au radicat, fara numai fLtr. grija, si mai cu odihnh
sa poath trai, eh de ar fi fost Dachiia desarth, ce T-ar fi trecut
peste Dunare? Ca maT lesne ar fl fost sa-T aséze in Dachiia, acmu
pustie; Ce acésta sh, nu fie lost asó arata, i chiar dovedóste;
ca inparatii pentru RomaniT din Dachiia, mai mult de cat pentru
altii de grip purta, ch. tot-deauna marginile inphratiilor mai tare
sa pazasc, de cat mijlocile. Deci RomaniT in Dachiia ca niste
marginéni ce era, duph indarnana, si lesniré vremii, sä siliTa in-
paratil sa-T ocrotésca, i sa-i pazasca, pentru care lucru AvreliTan
dupa a sa socotélh, zicand, ch, nu vor puté trai singuri oraséniT
färä slujitori, de napadirile Varvarilor ; Atunce de odata, de
langa Varvari i-au radicat; si in loc mai fail grip, pana la o
vréme T-au pus, Tara Probus clandu-i mana i putéré, au radicat
pre Varvari de langa dânii, i i-au mutat peste Dunare, de undo
et nu-i mai poata supara. Asé clara Tartis zicem, locurile Dachiii
in pace fiind, i Varvarii de prin pregiurul ei suppusi, si de-
partati afMnclu se; foarte departat de socotéla drépth ar fi acela,
carile ar zice, ca Romanii din Dachiia, si fire cé de Romani,
si armele i mosiia as6 in data sal fie uitat. i mosiia mai de
200. de ani tinuta, innainte ochilor, numai peste o aph stand, asd
de tot sh o fie parhsit. Ma criaza, cititoriul, si de pre inima sa sh
sa adeveriasca, ca mosiia de atata vrérne, nu numai Romanul,
pre atuncé a lumii biruitoriul, ce asCs nime din némuri, acésta
a rahda ar'o fi putut, c dulce Taste dragosté mosiii; de unde mai
cu adevarat ar Li socotéla acéia, care ar zice, ca maY bucurosi
ar fi lost RornaniT aciTa, cu armele arnana in mosie, i pentru
movie, pand la unul a peri; de cat blastarnateste, fära nici o pri-
mejdiitoare pricina, innainte ochilor, casele, viile, tarinile, ora-
sele, i cetatile Varvarilor, i suppusilor lor, sa le lash. Ram-Lie
clara sh, cunoastem, cä Dachiia, Tara§ de aciias Romani läcuitori,
tinuth, sa fie lost. Catra acésta mare dovada, i märturie, cum
sa zice de ochi, nu de urechi, avem pre Romanii, cariT i asthzi
vidern in MisiTa laeuitori, cariT cu cesté ai nostri Romani, tot
un nCrn si 0 limba sint; nici alta a lor deosahith descalecare, unde-
 230 CARTE 11

va, sau la vr'un Istoric O. poménéste; ce WA nice un prepus

poate fi unora sä le fie placut manoasa marginile Dunarii (pre-
cum Ovidie Poeticul le numéste) si locurT pre marginile DunäriT,
apucandu-s, acolo loc sa fie ramas; Ca eine intr'acesté parti au
inblat, si nu stiTa, catT Romani sint si astazi lacuitorT, pe decinde
de Dunare, de la gull pana la pragurile el.; carile sint aproape
de Poarta de fier: adeeä Rana in potriva TurnuluT ce-T zic: Tur-
nul SeverinuluT, Tara cand aCasta a noastra socotéla drdpta, nu
sä va tin6 inpotriva, trebue inpotrivniculuT alta sa acluca, care
pre acésta sa biruiasca; si atuncé socotéla lui biruitoare va fi,
cand din bun, si vrednic de credinta Istoric va dovedi, precum
acesti Romani (carii nol sintem acmu), maT pre urma de aTurC,
si dintr'alte némurl au vinit, pré acesté locuri, Tara acei de TraTan
descalecatT s'au sters, si cu totiT s'au prapadit. Ce acésta cu buna
stiinta inimiT ii giuruesc, ca ori unde, si off cat sa cérce, s'ar
obosi: in zadar va cheltui undelemnul si truda; Iara noT tot pre
cursul Istoriii margand, orl unde din Istorici ocazie vom lua, so-
cotTala noastä acestas, si una adevarata sa fie, vom intari. DecT
Let. 282. dara Probus, Let. 282: gatindu-se Tara's sä marga la razsarit
11° Onus, qi A' asupra Persilor (caci numaT acesté nedomolaT ramasese), si agiun-
vrelie Victor; Zo-
Om Carte 2. gand la Sermis (de aic6 era el nascut) in Panonila, scornindu-
sa galceva asupra luT, fu omorat de ostenT, Noemvrie 2 : dupa
ce inparacise anT 6: si luni 4.

CAPUL VIII.

Dovedg7te-scl traIul .Romandor in Daeltaa, de la Avrelie Carus, pcind

la Galerie, fi Conslantie Hlorus.

Arnie Carus. Dupa Probus, statut-au chivernisiré inparatiii pe Avrelie Ca-

rus, in vitejii vestit barbat. Acesta in anul din taT a inparatiiI,
Let. 283. carile cade in anul dela Domnul Hs. 283: niste SarmatT, ce
Evtropio Carte:9.
Zosim Carte: 2.
oare ce sa clatise, fara. véste T-au lova, si 10 mil au omorat: 20
miT au luat robT cu mueri cu tot, si ases némul acela a Sarma-
tilor potolind, s'au intors la célélalte WI, carile Inca Probus le.
 CAP. VIII. 231

gAtase sh margn asupra Persilor, bland darn o§tile §i márgand

asupra Persilor, in Mesopotamia i-au biruit, §i cetätile Ctesifontul
§i Selevkia inpär5tii1 Romanilor le-au intors; ce moarté inpiede-
candu-I biruintele, aproape de Ctesifont de fulger, cu multi alp
inpreun5, au perit, putin oare-ce peste an trecandu-Y inpnrätiia.
Dupn moarté lui au rnmas la inpnrätie dol fiéori ai lui, Nume- NumerianHaus.
ci Ca-
rian foarte bun, §i Carin foarte nebun : §i in toate spurchciunile
inplântat. Ce Numerian nu mult dupa, moarté OA:Me-sat', de
multä plangere betejindu-i-se ochii, cu vicle§ugul socrului säu
lui Aper, in lectich fu ucis let 284 : Tarn frate-snu, pentru scar- Let. 284.
mall fire, §i obicéile ce ave., in ura tuturor chzind, mai multi
II pArnsis5, §i acmu Dioclitian numele de inpärat luand, in doaa
randuri amandoi bntae au avut ; ce a trie oar& de tot rnz,bit
find, de mana unui chpitan au petit, a cAruia muére au fost
ru§inat-o, cu dia sila let 285. Let. 285.
Dioclitian (carile mai denainte de purpurn Dioclis sä chema) Dioclitian ai
Maximian.
apucat-au a inparaci in pomenitul an, pe la luna lui Septemvrie;
fost-au inpärat precum cu biruintele rnzboaelor lnudat, a§é cu
tiräniia asupra cre§tilor de defaimat. Nici sotiia ce §-au ales
la inpärätie, pre Maximian, intiamandoaa intr'acésté mai gos au
fost, §i in toate §i peste toate, atata s'au potrivit, cat rar intre
doi oameni a sä tampla s'au väzut, c. i inpnrAtiTa, cand Dio-
cletian de burin voe au lepa'dat-o, §i Maximian mai mult voia
sotiii cnutand, de cat cinsté Inpneatiii, au lepAdat-o ; numai in-
teatata s deosäbiia; cnci Dioclitian in Dalmatie, Yarn Maximian
in Dachia noasträ, era näscut. Si Inca §i pre fiica-sa (precum BonfinDotada2.
Anton Bonfin Decada 2: Carte 7: märturisé §te) au dat-o dup5 Carte 7.
Domnul carile atuncé stäpaniia in Dachia, §i adaoge acela§1 seri-
itoriu, c5, de pe numele MUT lui Dioclitian Dachia sn sn fie nu-
mit Vlahie, caci a§é sä-T fie fost numele fCtii. Aé pustiia de Ro-
mani nä§té, §i cre§té Romani de inpArntie, §i de atata stäpanire
vrédnici, §i gubernatorii ei sä socotia vrednici de a fire gineri
inparate§ti ; ce nol sä lasam pe cei inpotrivnici singuri sA-§T
ante, §i singuri sa goace, §i la cuvantul nostru s5, vinim.
In multe tulburári, §i de multe partl clätitä, pe aéasta, vréme
 232 CARTE II

inpar4iia Romanilor s afla; ce nu caci puterile; ce cacT capetele

lipsiTa, inpotriva tuturor, §i tot de odata sa sa puia, nu puté; de
care lucru amandoi inpargi1 cu sfatul de ob§ti, au facut Che-
Constauttn 1110- sari §i pe Constantin Hlorus, (acesta-1 parintele lui Constantin
rus el Armen-
tarie. marele) dandu-1 sotie pe Armentarie, §i a§é despartind ostile
in patru parti: Dioclitian la Eghypt, Maximian la Africa; Armen-
Evsevie
in Hronic.
tarie la razsarit, Tara Constantin la Ispania s'au oranduit. Deci
Dioclitian pana a merge la Eghypt, intai partile despre Crivati
Let. 287. a a§eza de trebuinca socotind, let 287: in Pannonia clatirile Sar-
matilor au potolit, decila parte aCasta fara grije lasind, au trecut
la Armenia; §i de acolo la Alexandria margand, §i cetaté au
luat, §i tot Eghiptul Tara§ la suppuneré inparatiiI au adus. La
Let. 288.
Ammia n.
anul 288: intorcandu-se innapoi, scrie Ammian, intelegand ca
o sama de Gotthi, radicand cap, au fost intrat cu prada in par-
tile Thrachiii; indata cu oaste li-au e§it innainte, pre carii rau
batandu-i, 'Ana peste Dunäre i-au gonit; apoi Dioclitian, ca
§i mai mult sä intariasca parcile Dachiii, unde au socotit ea pot
fi locurile mai de§chise, §i cu furi§ul Tätarai peste Dunare pot
tréce, au statut pan au zidit din paji0e trei cetaci, §i oaste
proaspatä au pus intrInsele sa fie pentru mai bunä paza. La
Let: 293. anul 293: Galerie Hatmanul, pentru ca de tot sa slabasca pu-
terile Bastarnilor, Carpiilor, §i a Sarmatelor (nail cu totii peste
Nistru spre Nipru §i pa(na) la Don sa ravarsa, de cate-va ori
am pomenit), cu ostile peste Dunare au trecut i dupa gre
batae, de tot 1-au izbandit; i 1-au rasipit. Inteacesta razsboth,
Evtropie scriie Evtropie ca Constantin, (acesta-i Constantin marele) Inca
Carte: 9,
vonicel tanär find, vitejile peste varsta sa au aratat, caci singur
cu mana lui, pre Domnul Sarmatilor viu nevatamat au prins,
§i innainté Hatmanului l'au dus. Masa biruinta Hronicul lui
Lel: 295. Ric#ol arata sa sa fie tamplat let: 295. AO Armentarie, asupra
Persilor, mare izbanda au avut, cat §i inparatesa inparatului
Persesc cu copiii, cu soru-sa, in robile au luat. Deciia la anul
EL.L.0 i1
9
0 302. Dioclitian §i Maximian biruind to%1 neprilatinii inparatiii,
(1)4,°sV5.(geol §i inpacand togä lumé, s'au intors la Roma, §i au facut triumf:
=Wit- adeca donanma pentru biruinta asupra Gotthilor, Bastarnilor,
s=1:gt Cvadilor, Sarmatilor, EghiMilor §i Persilor, pre carii II biruise
12. Cap: 36.
 CAP. 17C. 233

Dioclitian. Si asupra Frantilor, Alemanilor, Britanilor, si Ma-

vritanilor; pre cariT ii suppusése Maximian, in care triumf Dio-
clitian s'au chemat Ioviie, Tara Maximian, Herculic, Tara. in Z oI C3a 0r tie. 2 .
anul 304. amandoT inparatiT, dupa ce inparacisa 20. de anT. in- Evsevie Carté: 8.
voindu-se; innainté Senatorilor au dezbracat porfira, podoaba 11 H.
ictialPoni2m5
inparatesca, i lasindu-sh de inparatiie, au priimit viata singura- tavie la aeestlq
an.
teca, si in locul lor puind ChesarT pe Constantin FIlorus i pe
Galerie Maximian; Dioclitian s'au dus intal la Nicomidie, Tara
Maximian la Solon, si cu gradinilo ti petrecé viata.

CAPUL IX.

Dovedefte-sii tralul Romanilor tn Dachia, de la Constantin Morns, fi

Galerie, panel la Constantin Marele.

Constantin si Galerie, dupà ce au statut la inparatiTe, Inca Constantin Mo-

s-au inpartit stäpanirile in doaâ partl : DecT Galerie au luat ms ro t Galerle.

parte razsarituluT, Tara Constantin a ApusuluT. Ce toata lumé si

inparatila inpacath fiind, singura marirné, i greuimé a ataa in-
paAtiTe, sie gre, i nesufferita Ii Tara. pentru acéTa indat a. s'au si
scornit intre sine marl, i multe zarve, i netocmirT, i intaT lu-
crurile au inceput Maxentie fiCorul luT Maximian, a le scutura,
rau i jele parându-T, pentru cacT tata-sau pre altul, Tara nu pre
clansul urmatorTu inparatiii, au ales, si o parte de oaste in voe
sa intorcand, s'au sculat cu razsboTu asupra luT Severus,
let: 307. intaT pace facand, apoi Maxentie cu viclesug au omortit bet. 307.
Severus st Ma-
pe Severus; Galerie Avgust, intelegand de mórte lui Sever, pen- xentle.
tru ca s räsplatesca luT Maxentie, au vinit cu oaste asupra
RomiT; ce vazind ca" nu o va scoate la cap, iaras s'au intors la
Illirie. Asisderé Maximian, caindu-se cacl lepadase inparatiTa,
Taras vre sa sa arnestece; scriind, i fatà graind, precum fidorul
&du MaxentiTe, nu Taste vred.nic de inparatiTe. Ce acésta Sluji-
toriT nepriimind, el s'au dus la s4Ta, sa cé veche la Dioclitian;
ce i acesta nepriimindu-1, s'au dus la Constantin, si pentru ca
maT buna legatura cu dansul sit faca, sT-au dat fata pe Favsta,
 234 CARTE n

dupA dAnsul; ce Maximian cu vic1eugu1, vrand sA rAstoarne pe Con-

stantin , Favsta fata lui 1-au descoperit toate faptele céle rale,
§i vicléne cAtrA Mrbatul sAu Constantin, (cAcT Constantin acmu
era fAcut Avgust, de tath-sAu Constantin) de care Constantin
in§tiintindu-sA, au prins pe Maximian, §i l'au zugrumat, let:
Let 309, 310. 309. fail let: 310. April: 21. Galeria sotia lul Constantin, au
fAcut pe Lichinie ChesarT, om nAscut in Dachia noastrA. Acésta
auzind Maximian, singur pre sine s'au chemat Avgust. Acasta
Zonaras Carte mArturisé§te i Zonora Carte 12. cap. 34. zicand : «Maximin,
12, Cap. 34.
vrand sA chiame la insotire inpArAtiii pe Lichinie, carile era din
Dachia, i iné pe sora lui Constantin Marele, l'au lAsat in Il-
Let. 311. lirie;» farA Galeria, nu dupA mult deciia au murit let : 311. A0j-
deré Constantin tatAl lui Constantin (care la locul sAu a pomëni
ni-am gre§it), incA la let 306. Iulie 25. dintre vii e0se, qi atuncé§1
Constantin fiTul sAu, cu alegere tuturor inpArat s'au fAcut, in
care alegere mult au agiutorat §i Crocus CraTul Alemanilor.
Fog-au Constantin tatAl lui Constantin Marile om bland, cinste,
§i inpArAté§te darnic, cAtrA carile scriind Galeria, cA precum el
gona§te §i cazna§te pre Cre§tini, a§a sA facA §i el, §i din Curte sa
pre cariT vor fi, sA-1 izgoniascA. Ce Constantin Hlorus, iubitoriu
de Cre§tini find, fAcandu-sA cA pentru yob, sotii sale, a§a va sA
f acA, au poroncit ca carile din BoTari, §i din Sfétnici va vré sA-§1
tie dre§tinAtaté, sA TasA din Curte; TarA carii sA vor lepAdA, aciTa
sA-§T tie Boeriile. Dad multi maT mult cinsté oamenilor decat a. lui
DumnAzAu cercand, s'au lepAdat de Cré§tingtate; farA mai multi
pentru cinsté DumnAzAlascA cAlcand Ca omenascA, au e§it din
Curte. Dee Constantin, pre toti pre eel ce e§isl din curte, Tar4
in curte, §i la mai mare cinste I-au chemat, zicand: CA ace§ta
ce au pAzit credinta luT DumnAzAu, vor pAzi §i credinta inpA-
ratului; TarA cal ce sA lepAdasA de lege pentru cinsta, I-au gonit
pre top zicand: CA cela, ce lul DumnAzAu cu credintA n'au 'fost,
nici inpAratului poate sA fie cu credintA. Aé socotim dar, cA de
pe biruinta a tuturor nepriTatinilor inpArAtii, §i de pe pace, §i
lini§té, care pre dinafarA era, foarte aTave sA fie, cA §i Dachia
in toatA lini§té, §i petrecera fArA grijA, sA fie fost pe vrémile
acestor inpArati mai SUS pomeniti. Aqijdera de socotit Taste, ca
 CAP. IX. 235

Varvarii de pin pregiur, de ar fi avut vre-o putére, §i vazind

athte tulburhri, §i räzboae de cash intre inparati, nu s'ar fi putut
rhbda, cevo4 macar duph obicéTul lor a ispiti, §i nescare-va lu-
cruri nos:A, macar spre phrtile Dachiii, macar spre altele a scorni,
s'ar fi apucat. Ce §i acésta la Istorici nepomenindu-sh, ce nevoia,
mh rog, ar fi avut Romanil Dachiii sh-§i lash locurile §i cashle
pustii? Ce acésta putin mai innainte, in Carte ce urmazh, va vidé
cititoriul nostru, ch'. Dachia nu numai Choi cu Romanii sh fie fost
pre acesté vrémi lhcuith, ce inch §i läca§ inpäratilor sh sh, fie
ales, din Istorici vrednici de credinth vom arAth.
 CARTE A TRITA
Care dovede§te traiul Romani lor in Dachia, dela Constantin
Mare le, §i Sfântul, pänä la Theodosie cel Bititriin §i Bun.

CAPUL I.

DoveWstc-sei tralul Romanilor in Dachia, dela inceputul inparNiii

lui Constantin Mare le, plena' la peird lui Lichinie.

Constantin Hlorus, tatal Marelui Constantin, (precum mai de-

nainte am pomenit) la let 306: murind in Britania, slujitorii toti,
cu o inimA au radicat la inpAratiie pre Iiiul sAu, din Eleni in-
pArAtesa cé dintai, Constantin : find la varstA ca de 32: de ani;
avut-au intai sotie la inpArAtiie pre Maxentie, fiCorul lui Er-
culie; ce intrand intre dinsii zarvA, au vinit la arme. Con-
stantin, mai putinA :oast() de cat Maxentie avand, s'au intors
a cére akutoriu dela cel de sus, pentru care pre amiazizi innainte,
si privala a toath oaste, i s'au arAtat cruce pe Ceriu luminoasA
foarte, inpregiurul ei, aiave, si chiar slove aye insAmnand : In
hoc vinces: «Inteacésta vii birui.» Sri puind sAmnul crucil in Victor, Evtropie,
stiaguri, cu doaa slove Ellinesti : XP : carile insAmna Hs : in livervie Upon. 8.
Carte: 9.
tril rinduri pe nepriTatin au biruit. Apoi au luat sotie pe Lichinie;
ce Maximin, carile cu ostile la Asia vrand de cat Constantin, si
decat Lichinie mai mare, si mai dare sA sA aréte, s'au sculat
cu oaste, s'au intrat neprieteneste in Illirie; in potriva lui an mArs
 238 CARTE III

Lichinie, §i in cate-va rindurT biruindu-1 au fugit la Tarsus, §i.

acolo au murit: dupa, ce fusése 4 : anT Chesar, §i 3: Avgust;
L6t. 313. murit-au la anul 313: Pe aCastä vréme, precum Dachia sa fie
fost de RomanT läcuita, §i tinuta, tot prepusul sa radica, din Is-
toria ce scriu toçr Istoricil vremilor acelora. Scris'au §i trait-au
pre vrémile luT Constantin Marile Lampridie, Spartian, Capitolin,
Vopiscus, Minutie Felix, §i altii; ce maT ales de cat top' arata,
Eosim Carte 2. Zosim Carte 2 : a caruTa hire§e cuvintile aducem: «Ca Lichinie
Idatle. «biruind pe Maximin, toate Wale lul singur stapaniTa, Constan-
atin, §ie dréptä parte cer§ind, Lichinie aóasta sa fad. ca un
«om stramb au tagaduit. Pentru care lucru au statut mare gM-
«col/ intre amandoT; Tana maT pre urma, cu armele parte vrand
cs3-11 faca, s'au apucat de batae; ce Constantin find biruitorTu
«asupra luT Lichinie, §i Lichinie de toata nedejde scapandu sa,
«au trimis soli de pace la Constantin, care pace bland* luT
«Constantin pre lesne priimind-o, s'au tocmit; inparatiTa intr'a-
«cesta chip inpartindu-0, Lichinie sa tiTe rázsaritul cu Trachia,
«Asia, §i Eghiptul, Tara, Constantin Apusul, cu Dalmatia, Ma-
«chedonia, Misia i Dachia.» Caute aicé cititorTul, §i giudece ;
Tara noT maT mult ceva nu vom zice, ce cursul istoriii innainte
Let. 316. va grai, §i va dovedi pentru noT. La let 316. Constantin, ni§te
Zostm Carte 2. GotthT, séu precum altiT zic, Sarmati, caril prin partile PannoniiT
Anonim oi Ev-
Boyle In "Vista de sus intrand, i cata-va stricare facand, tare T-au batut, §i. de
1111 Constantin.
Let. 821. pre acélé locurT de tot I-au gonit. A0jderé la anul 321: (acela§ Zo-
Zosim Carte 2. sim marturisind) SarmatiT de iznoava, spre partile Trachiii, cu
prazile lovind, Constantin intai cu razsboTu T-au biruit. Apoi
dupa, dan§iT in goana luandu-sa, departe peste Dunäre T-au gonit;
uncle agfungandu-I, de iznoava razsboTu 1T-au dat, Tara§ T-au in-
&ant, §i de tot I-au razsipit, in care fugh" §i Domnul Sarmatilor
Raosmod au perit. Lichinie cumnatul luT Constantin (cad pre-
cum din Zonoras am §i mai pomenit, tine pre Constantia sora
luT Constantin), pizmä ascunsa de demult in pantice dospinel,
Let: 324. in anul 324 : puind pricinä ca Constantin gonind pre SarmatT,
au fost &bleat cu o§tile in hotarale lul, Tar4 cu oaste §i cu ne-
drepta nepriletenie s'au sculat ; ce 1ar4 biruit find, daiTa
au scapat singur la VyzantiTe. Acolo de iznoava oaste multa,
 CAP II. 239

peste samA strângand, i pe mare, si pe uscat, mult mal tare

decAt intAY fu vincit, intr'amândoaa, rAzsboaele zic sA-T fie perit
o sutA triizeci i patru mii de oameni. DupA aate rAutAti, ce
siliia Lichinie sA facA lui Constantin, si dupA atate biruinte, sora
lui Constantin Constantia la mijloc cAzind, iarAs au fAcut pace
u ansul; insA din inpArAtie scotindu-I, l'au trimis la Thesalo-
nica, acolo sA trAiascA in pace. Ce la anul 325: Lichinie Tar As Let. 825.
viclesug incepAnd sA astiarnA, s'au oblicit: Deci trimitind Con-
stantin acolo, l'au omor5.t. Aicé sfarsitul rAzsboaelor i rAscoa-
lelor de cash puindu-sA, Constantin precum de ai sal, asé de a
crestinAtAtii, de top nepriiatenii izbavindu-sa, auiavé deciia, slo-
bozenie legii crestinesti au dat, i intr'acestas an, la Synodul
de la Nikea, (pentru carile mai denainte sA sa strângA poron- Synothil din
Nikea.
cisa), s'au dus unde eriasa lui AnTe (carelé blastama, precum
fiiul sa fie fapta, si mai pre urma cleat parintele, i facut in
vréme, lará nu nAscut mai denainte de toti vécii) dovedindu-
sA; orthodoxiia s'au adeverit, i Simvolul, marturisire credit-4ff,
cu darul Duhului Slant, prin socotéla, i invatAtura a 318. PA-
rinti, s'au legat let 325.

CAPIJL II.
Dovedéfte-set trdiul Romani lor in Dachia, pdnd and Constantin au
inpeirfit inpeiraiiia in patru pcirfT.

In cursul annilor 327, care an era a inparAtiii lui Constantin Ma- Let. 327.
rele a 22-le, insamneza Chedrinos credin6os Istoric, precum Con- Chedrinos la
stantin Mari le, cu marl i grele osti, s'au dus asupra Sarmatilor, §i ""t" ".
a Gotthilor: i en mare biruintA bAtându-T, I-au Mout de tot robi,
Orosiie carte 7. Cap. 28. scrie, precum Constantin Mare le pre pu- Orosie Carte 7.
tin6oasA némurile Gotthilor, in locurile céle mai din luntru a Var- Cap. 28.
varilor; adech in Ora Sarmatilor de tot i-au prapadit, (si putin mai
gos scrie, precum intre Gotthi, i intre Vandall, pre locurile
Ghepidilor la apa Marisia (acésta-I MaraniorAsul), multA vréme sa
fie statut vrAsmas razboiu; ce pänä mai pre urma nArocul bi-
ruintei au statut despre parté Gotthilor, cu care tâmplare sfA-
 240 CARTE 111

ramandu-sä Vandalii, cati au scapat dinteansii, sa fie trecut in

Panonia, pre care tara le-o dedésa Constantin, si acolo deciia,
au lacuit Vandalii, pana, la vrémile lui Arcadie si a lui Honorie;
adeca ani 130. Apoi find chemati de Maghistrul ostilor lui Honorie
in Gallia, de acolo, au trecut la Ispanie. Ca acéstes marturiséste
ai inpotrivnicul niamului Românesc Sarni Oe Carte 4. cap 1. si
carte 3. Cap cel de pe urrna. scrie : dela Constantin, zice, Marile,
pana la Valentinian, drumul cel batut a Sarmatilor (pre carile
Lésii *liah II chiama), pe desupra Pannoniei au fost, si au fost
trecand spre Dunäre peste apa Sola, Vag si Raba ; i la Carte 4.
cap 5. dela toti de obste istorici, prin toate vacurile, cincl
start seu asezari sa insämnéza; intaiu la Balta Meotis, i la
muntii Sarmatici; a doua, in Trachia; a triia in Panonie; a patra
in Italie; a cincé in Ispanie. adech dupa ce I-au gonit din Italia
"rattle Carte Velisar, i Narsitis Hadanbul, Hatmanii lui Iustinian (si acestas
4. Capul de pre .
mai gos) i macar ca acele legheoane dela Italia, pre
carile Traian odanaoara in Dachia le adusése, Yana Avrelian mai
pre urma tarziu, Taras le intorsése; insa carii grije casii purta,
ei slobozeniei earn' de pamant sa apucasä, acolos (in Dachia)
au ramas, earn' cu limba cé latinesca au stricat ce slovenesca, cu
care Românii, i OJAI astazi sa slujesc. i acesta, nu putin ar
gument, i dovada Taste, precum Romanii in Dachia, bine 15.-
cuit sa fie fost, de vréme ce nebiruite armele lui Constantin
pre nepriiatinii, i Varvarii, call! era mai dincolo de Dachia
Let. 329. suppusi, i biruii ine; ce tot mai innainte sa mérgem. La anul
ZogiM Carte 2.
Chedrinos la 329. Serie Zosim bun istoric, insa mare neprilatin lui Constantin;
Compendium. precum Constantin, pentru ca BA nu sa. vaza cu ceva mai gos
Unarm Carte
13. Cap. 2. decat Traian a fi, sau precum cé buna socotéla arata, paqile
Dachiii, i alte locuri carile pe de Casta parte de Dunäre avand
neyoe, i inpiedecare a trécere incoace i incolo apa mare si
lata ca aceTa, ca mai pre lesne sa fie obstirea taralor una cu
alta; au zidit pod peste Dunäre; Tara unde, si in ce loc sa fie
fost zidit acel pod, pre cat a noastra nevointa a sa intinde au
putut, la istorici afla, n'arn putut ; fara cat din pomenird Mosilor
stramosilor auzim, precum unde acmu Taste Oblucita (cariia
TurciT II zic Isaccé) sa stt fie chemat vadul Dunäril, care nu ca
 CAP. HI. 241

doarA pre acolo Dun Are in vad sä fie avut trecAtoare, ce pentru
caci acolo pod fi ind, sA chema vad : de uncle si acmii la vad
la OblucitA a (lice s'au obiciuit din batrânT ; inch' si in &Ante-
cele prostesti, pe la clomnila Jul Pètru VodA, vadul Oblucitii sä
pomenéste. Ce DunAré precum alt-félin de vad prin apA trecA-
toare, sA nu fie avand, toed lumé stie; de care lucru oare-care
socotTaI5, nu departe de adevar, sift poate pune, ca,' acel nume,
ce sA zice vadul DunariT, sA fie fost odatA pod stAtAtoriu, Tar/
dupa stricaré podului, sA-T fie Minas numaT numele, VaduluT,
si prina. astAzT ; Insa pentru aéasta noi deplin neadeverind, IA-
sarn socotéla la cititorTu. In anul 330, Constantin Marele au EvsoLvelte. i3nni:iata
sAvArsit cetaté Tarigradul, si de pre numele sAu, au numit-o Ciana°71.1,7,.":7,
Costatinopolis, cetaté WI Constantin, si Roma noaâ, si in 10 sau ts;ViTor'Lrrtéte2ti.
precum altii vor in 11 a luT MaT, au sfintit-o; inchinAnd-o precu- faa p nSuumt dea.

ratel de DumnAzAu näscAtoareT, si pururea fiCoareT Mariii si in- 7arr isaoaie.ecafti-

podobind-o cu toate pocloabele ; intATu de toate a zidit Besérica, Carte 1. Cap. 16.
in numele pAciT, adicA a Domnului i pAciT noastre I-Is: Zonoras Zonaras13. Cap. 3.
insAmnézA anul dela zidiré lumiT 5738 MaT 11: si Valentie Math--
maticul sA fie zis precum va sA sh. ste Tarigradul 696 de anT:
ce au gresit.

CAPUL III.
Aratd-sci precum Dachia set afid in numdrul Crdiilor Iuplfiliill
Romanilor, cand au inptirfit Constantin Marele toatd inpördfita in
patru partI, fi in multe Crdii.

Constantin Marile, dupA ce au isprAvit cetaté, si au mutat

scaunul inpArAtiiT dela Roma in Tarigrad, vrut-au sh oranduTascA
si Guberniile inpArAtiiT; ca socotind precum aata lAtime si Par-
gime, cu un cap, si dintr'un loc a sA ochrmui si a sA chivernisi,
Taste pesté putinta, inpAratiTa in patru stApanirT au inpArtit-o ;
ce cuvintele luT Zosim precum sint sa le aducem: Constantin Zosim Carte 2,
(zice) céle ce bine era tocmite amestecand, (acesta istoric cat learoZhnoilaidaaeuee".
poate, laudele luT Constantin a micsura sa siléste ; pentru . GAO
6
242 CARTA III

el pagan find, lucrurile luT Constantin nu-T place), i tulburand

pre toatA stApanire, care una peste tot era, in patru stApanirT
au despArtit-o. DecT unuT oblAduitorTu au dat tot Eghyptul cu
Livia, Pentapolis, pAnA la Mesopotamia spre rAzsArit. Asijderé
Chilichia, Cappadochia, Armenia, si toate pArtile mAriT négre,
dela Panfilie Ong, la Trapezont, si pAnA la cetAtile ce sint langA
apa Fasis ; (Aéasta apA curA pen tara GiurgTasca, i astAzT sA
chémA Tiflis). Asijde(rd) tot in sama acestuTa au dat, i Trachia,
(aeasta sA incépe de(la) muntiT CenghiT, si merge spre amiazizi,
pAnA unde sA hotAreste cu Machedonia, si dela muntiT RodopiT
(cariT acmu sA chiamA Capuli Derbent) spre rAzsArit, pAnA in
Bogat, unde dA mare négrA in cé Alba, Misiia (aCasta precum
Taste Dobrogé, alure am invAtat), Emil (acéste-s muntii CenghiT)
si pAnA uncle sA inchee hotarul DoberiT, (de pe acest nume poate
fi bAtraniT nostril', au zis Misiii Dobroge). Asijderé, tot la aéastA
stApanird au lipit ostroavele Chiprul, Chicladele (de osAbT de
Limnos, si Imvros). AltuTa au dat Machedonia, Thessalia, Cri-
tul, cu toate ostroavele ce sint inpregTurul luT, Epirurile amAn-
doaa (unde acmu sint ArbAnasii CotovlahiT) Iliria, i Dachia,
§i Trivalia, si Pannonia pAnA la Valeria, *i Misia cé de sus.
CeluT al trifle au dat toatA. Italia, Sichilia, i ostroavele de prin
pregIurul eT, Sardinia Corsica si Africa dela Sirte, pAnA la Chi-
rine; TarA celuT al patrule, au dat pe ChisteT eel piste munti,
Ispania cu ostroavele VritaniiT, (aCasta acmu sA zice Ingliterra).
Asijderé toatA inpArAtiTa, sA inpArtiTa in doaa pári printipale :
in RAzsArit si in Apus. DecT inparatiTa ApusuluT sA despArtiTa
in doaa stApanirT marl si de frunte: in Gallia si Italiia. DecT
Gallia aye in sine CrAiTa Gallia', a Ispaniii, a Britaniii, si a Gher-
maniiI, TarA, Gallia aye provintiT, adecA DomniT, supt ace CrAile
17. Ispania 7. lath Vritanie 5. Ghermania cat sA fie avut in-
sAmnat nu aflAm. Italia cuprindé CrAiTa Italiii, AfricAT, i o parte
din Illiria. DecT Italia aye ProvintiT 17. Africa 5. Mini% 6 .
StApanire rAzsArituluT asijdére, in doaa pArtT au inpArtit, in
Asia si in Trachia; decT Trachia ave Provintil doaa, Mache-
donia i Duchia, larA Asia cuprindé CrAiTa Asiil, a EgyptuluT, si
a PontuluT, decT Asia aye tarT, sau ProvintiT 25. TarA Pontul 5.
Eghyptul cat sA fie avut nu pomenésc.
 CAP. Iv. 243

CAPUL IV.

Arata-sd patru pricinl, pentru ce s'au numdrat acéste rctrl, si s'au

insdninat despeirfiri

Aceste, carile maT sus am pomenit patru pricini au fost, carile

ni au indemnat sd punem pe CititorTul nostru, cu citéla lor la
ostenéla. Pricina intAT Taste, pentru ca s. sd cunoascd, cdt d. de Priciva 1.
lungd, latd, i puternicid era inptträtia Romanilor, pe vrémé Ma-
relui Constantin; si asé ,de puternic el find, si peste tot st--
panitoriu, nu sd poate socoti pricind, pentru care in Dachia
noastrd, eel de dernult, si de rnosie Romani a läcui, si a trdi
sd nu fie putut. Pricina a doa Taste, pentru ca sä sd cunoascd Mein& 2.
Dachia noastrd, precum s'au zis maT sus, cd au fost in nurnärul
Provintiilor inpAratiii Romanilor; Yard, nu lepAdatd, i pärdsitä,
precum s'au pomenit din Vopiscus, i dintr'a1i istorici ; ce de
s'au si mutat atuncé oare.ce, sau catT-va Romani dintrInsa in
Misia, Yards si MIA zähavd la locul lor s'au intors. A triia pri- Prieina I.
cind Taste, pentru ca sd, stie cititorTul, cd Constantin Marele, nu
numai ostenéscd intelepclune plin, i deplin find, ce 'Inca si
cu ce Dumnazdiasca agiutorit, i lurninat, in luntrurile, c i dena-
farale inpärätiiT cu bund socotéld, i stliphnitoare asezare au
orânduit. Deci Cr.ii1e ce despArtiTa, i supt Hatmani obladuitorT
le despuné, dupa nurnarul slujitorilor, multime läcuitorilor, si
puterile armelor in marl §i in midi, le inpartiia; Tara nu dupa
numärul Orator sau läime pamantului. Adeca unde era caste
de mai putinT slujitori, mai neintemeTap läcuitori, §i mai rare
cetati, acolo mai multe provintii au oranduit sa, fie ascultätoare
de un obläduitoriu; lax& unde era oaste §i mai cu putinT
slujitori, insa cu mai intemeTati lacuitorT, §i mai tari cetati: maT
putine ar.f le da, carile macar ca cu cuprindere locurilor maT
mid, §i mai strampte era; insä cu multime lacuitorilor,§i var-
tuté o§tailor, §i desime cetaVor, cu céle marl, largi, lungi §i
late cu putére de o potriva viniTa ; caci amintrelé, nici oran-
duTala s'ar fl socotit bung, nici toate stapanirile, fiete-caré ie
 244 CARTE HI

s'ar fi fost destulA, i asé inpArAtiTa intr'o parte ar fi fost mai

tare, TarA intr'alta mai slaba; care lucru in minté i intelepciuné
luT Constantin, loc nu aye; de vréme ce socotCla lui era, ca
fiete-care parte de inparatie tocma cu alta sA fie, si acélési pu-
terl inpotriva nepriTati(ni)lor ce vor naste, sä aiha; iarti de s'ar
fi mAsurat putéré parch Inptraçhii, dupa nurntirul taralor, Thrachia,
in care seaunul pusése, ar fi tost maT slaha, si mai kos in putére
de cat toate; Mei mai mult de doaa Provintii, adecA Machedo-
nie, i Dachia, nu li-au oranduit, pentru care lucru, ea un in-
parat ce stiTa, i ispitite aye toate puterile a tuturor pArtilor in-
paratilT, ales-au si socotit-au, precum scaunul inpArAtiii in Tra-
chia find, Machedoniia i Dachiia destule sA, fie, si in puterC
ostilor atocma cu alalte sa vie, de unde fiete-care, cat de putintt
saratura avand la crieri, pre lesne poate cunoaste, cat de multi
si de harnici lacuitori, si slujitori, pre acC vréme, precum in
Thrachia Machedonia; as6 in Dachia noastrA sä fie fost, carii nu
numai cu alte OAT de o potriva, si de o putCre; ce inca pentru
einsté i maT tare paza scaunuluY, acmu de curand infipt, si mai
Priehia 4. desupra O. fie covarsit. A patra pricinA Taste, pentru ca citito-
riul sa, sA instiint6zA, ca dui:A aCasta a Marelui Constantin oran-
duialA, unde de acmu innainte stt va tampla pomeniré ostilor
Thrachiii, sau a MachedonCnilor; intr'acélé sA cuprind si a Da-
chili, caci precum am zis, Dachia Taste oranduitti supt Trachia,
inpreunA cu Machedonia (in care O. cuprinde si Misia, macar
cti, nu O. pomenéste intre Provintii, find in mijlocul celor mai
marl), si a tustréle acestora, tot un Hatman, i un purtatoriu
s'au oranduit; adicA precum am zice noi, ostile gosene sau de
Ora de gos, in carile macar cA anume n'am pomeni Codrénii,
FAlciTaniT, LApusnCniT, Orheianii, iproci ; insit acésté toate supt
un nume, si supt un purtAtoriu sä inteleg, precum mai denainte
au fost supt Vornicul de tara de kos, lard acmu supt SArdarTul,
caréle Taste supt Hatmanul. Acmu destul intr'acCst6 zAbAvindu-
ne, iarAs la cursul Hronicului, sA vinim.
 CAP. V. 245

CAPUL V.

Dovedéte-s trazti Romanilor in Dachia, dupci bzpcirtala

peinci la pristeivirea lu Constantin Marc le.

Aceste aseclincl, i tocmind Mare le Constantin, la anul 332: Let. 832.

s i Ida-
Gott, sculandu-se asupra Sarmatilor, au chzut asupra lor; cc Sar leronim
tle in 'ironic
matii fiind sub protectia inpara'tiii, s'au plans de nevoia, ce le Annnim la Pa-
vinistt asuprä. Inpäratul Constantin indata au oranduit pre fiul tavie I Sigon.
sau Constantin Chesariul, i margand asupra lor, nu numai caci
i-au gonit de pe hotarale Inpärätiii, ce atata 1-au razbit cu ba-
taia, cat aproape de 100.000 au pierit ; Tara cap' au ramas, li-au
cautat a sa ruga de pace, si sä fie supt ascultaré Inpäriii, ca
si GotthiT; cu acestä tocmalh, ca cand ar trebui inparatului sa
de 40.000 de oaste ; pentru care incredintare au dat i zalog
inpreuna cu altii si pre fidorul domnului lor lul Arcaric. MIA
cel mai de sus- pomenici istorici Zosim carte 2, si Ammian &mini Carte 2.
Cart. 17. Cap. 19. Evsevie in viata luT Constantin. GotthiT la anul Ammian Carte
17. Cap. 19. Ev-
al (toile, find sa trimata ace oaste, care sa legase, sa, sä de in sevin in Viata
slujha inparatuluI, vrand sa Lea viclesug, pentru ca sa nu marga lul Constantin.
ci &.nguri in oaste, au dat arme robilor lor, invatindu-T cele ce
sint a ostirii. RobiT luând armele, indatä 11-au intors asupra
staph(ni)lor, si din lacasurile lor 1-au gonit. Gotthii ne avand in-
catro lua, au caqut la Constantin Marele, sa-T priimasca, i sa
Ie arete, unde va ti placeré inparatului, loc sä s. salasluiasca. Con-
stantin priimindu-T, I-au inpartit prin provintii, in Scythia, Thra-
chia, i pana la Italia. Tara Zosim istoricul, in toate dupa obi- Zosin1 asolos.
ce,Tul Baia, cercand chip de hula asupra lui Constantin, scrie :
precum pre unil puindu-1 supt giuramant, I-au priimit in cétile
slujitorilor, la care alti inparati mai pre urma uitandu-sa, ei
vrand i ei sa faca ase, de niamuri ca acesté in locurile inpa-
ratiiT, multa nevoie, i rautate au gramadit asupra inparatiii.
Socotéste, in cata pazá i feria% au fost supt inparatiia Roma-
nilor Dachia, cat tot-deuna au ferit-o, alte niamuri Varvare in-
teansa, cu Romauil sit ini sa arnéstece, ce pre dansii numaT pre
 246 CARTA III

acele locurT läsindu-T, pre VarvarT ca acesté, II departa, i nici

suppusI intrin§iT, sau aproape de &Ansa' IT läsa sa s. aséze ;
c. aéasta socotTala de n'ar fi fost, putut-ar fi Constantin Mare le,
precum 11-au dat loc printr'alte tarT asé sä le dé si in Dachia;
ce aéasta inparatii nu o face ; cacT marginé inpärätiii, i hota-
rul, cel mai in frunté a tuturor Tataralor, in mana streina, nu-1
puté créde.

CAPUL VI.

Aratesd Dachia, 'in testamental 114 Constantin Marele.

Constantin Marele, inca in viata sa, cu testament inparatiia

au inpartit-o 1iilor saT, luT Constantin, Constantie, i lul Constans;
catra cariT au adaos al patrule pre nepotul sau Dasmatie, fiCorul
luT Aninvalin, carele era frate luT Constantin MareluT, pre carele
l'au facut Chesar. DecT luT Constantin, s'au vinit apusul cu toate
partite cele despre munti. Lui Constantie s'au v(en)it de la Pro-
pontida (acésta-T mare cé din kosul Tarigradului pana la Bogazul,
ce-T zic acmu TurciT Bogaz Hisar), tot ritzsaritul cu Trachia, §i
toata Asia. fail luT Constans Illiria, Italia, Africa, Dalmatia, Ma-
chedonia, Dachia si AchaTa. Nepotul Dalmatie cu cinst6 de Che-
sar s'au contet'uit (au fost multamit).
1,ét. 337. Acesté asé asezindu-le, la anul 337: Sapor inparatul Persilor
Evsevie IlL
viata tut Con-
aratând cap de neprietenie, au inceput a calca botarâle inpa-
stantin. Carté 4.ratiii despre partile razsaritului. Asupra a caruia Constantin
Cap. 55, 66; le-
realm la acesta
Marele cu ostile, au trecut la Asia ; Ce sosind la Nicomidia
8U. (Dumnazau as6 lucrurile ouirmuind) cu Tusiuréle friguri s'au
simtit, apoi boala mai ingreuindu-sa, in zua de Pentecoste, care
sa tâmplase Mal' 22: inparatiTa Casta vrCrnennica, cu ce veenica,
s'au mutat, dupa ce au inparatit, ani 30: lunT 9: zile 27. fiind
la vhrslä de 66. de anT ; Tara Sfintele oase, aducându-le in Ta-
rigrad, le-au astrucat cu mare cinstea, si a toata lumea jale, in
besérica Sfintilor ApostolT, carea au fost uncle acmu Taste GiamiTa
luT Sultan Mehmet, carile au luat Tarigradul. Pentru botezul ma-
 CAP. VII. 247

relui Crestin, i inpArat Constantin, nu intr'un chip povestesc

toci istoricii, CA cé de obste stiintA Taste, precum Inca la Roma
find scaunul, sA-I fie botezat Selevestru Papa; ce acésta vre un
martur fArA prepus, ales din Zanoras, ne avAnd, ramtme soco-
téla, cé adevarata, precum cu putinele zile mai innainte de
moarte, sä sh fie botezat, de la Evsevie, episcopul Nicomidiii, pre-
cum scrie Evsevie in viala lui Constantin, carte 4. Amvrosie
in oratia la Pogrebanie luT Theodosie, Ieronim in Hronicul sAu
la anul acesta, Socrates in istorie besericesca, cardenalul Petronie,
in Respublic List. 2. 9.

CAPUL VII.

Dovedéste-sei tralul Romanilor in Dachila, de la fig l0 Constantin,

pdnei la hdiian Paravatis.

Constantin, Constantiie, i Constans, macar ca tustrel dintr'un Constantin. Can-

tata', dintr'o maica era nascuti (cAci tustrei din Favsta, fata
i stautile, Con-
stans.
lui Maximilan Dacul era), dupA moarté lui Constantin Mare le,
nu mult au putut Mine dragosto frAtasca, si a pazi testamentul,
carile pArintele lor aproape de moarte, le Meuse; Ce mare zarvA,
ghleavA, i apoi i moarte intre d'ansii au cAzut, precum vom
aratà. C. Constans, cel mai mic frate, inteacaruia soarte ca-
zusA Dachila noastrA, nu numal caci cu inpaAala de la pArinte
content, si indestulat au fost, ce Inca sau pentru ca de gal-
céve sA fie departat, sau pentru caci locurile Dachiii mai cu
odihnä, si mai cu ticnéla socotind, (precum scriu Istoricit) si
scaunul §i sedéré intrInsa s'au mutat. EvtropiTe Carte 10. ZO- Evtropile Carte
sim Carte 2. Caroralirmaza Idatiie, si Victor. fara Zonora si mai 2th.szestm
.
carte
ocrat Carte
ales Carte 13, Cap. 5, zice: «Constans lAcuind in Dachiia, 1-au 2. Cap. 5. Zona-
«vinit frate-sAu Constantin asuprä, cu rAzsboiu. Tail Constantin ras,Cap.Carte 13,
5.
«cu inpartala de la pArinte neindestulanclu-sa, intr'al patrule an
«dupa moarté lui Constantin, carile Taste anul de la Domnul
((Hs: 340, s'au sculat cu oaste asupra lui çonstans, cérsind sA-T LK 340,
 248 CARTE III

Avreme jictor. «maT de Africa si Italila, i asé intrand cu ostile in Pannonila,

Sozomen Carte
3. Cap. 5. Zosim «Constans, pentru ca al ski sa pazasca, cu drept razsboTu, T-au
Car. 2 «esit innainte, Facutu-s'au intre clansiT cumplit razsboTu in 6. a lul
«April; Ce Constantin nu numal biruit, ce si omorat fu, aproape
«de Acfilila; a cärula trup Constans au poroncit de l'au aruncat
«in apa Alsa. Constantin de abiia au trecut peste tril ani la in-
«paratiTe.» 0 cat Taste de frumoasa i adevárata basna lul Iosip,
care zice: Ca canile cu carne in gura trecand pe punte, s'au
Magnentile. vazut in apa, i procT; precum s'au tAmplat i lui Constantin, cu
frate-sau, ca i viTata s'au pilerdut, i inparatiTa I-au luat, acela,
Let. 350. a caruia el vre sa Ia. Let. 350. Magnentile Comes, cu viclesug
Socrat Car. 2. asupra lui Constans radicandu-sä, i trimitind pe un Gaison la
Cap. 6. Stamen
Carte 4.1Cap. I. muntiT Pirinel, unde Constans färä nici o grijä ca acéla, IY pe-
trecé; fara veste l'au napadit, si in luna lul GhenariTe 18. l'au
omorat, dupa ce au inparatit ani 16. fiind la \Tanta de 30 ani.
sau precum zice AvreliTe Victor de 27.

CAPUL VIII.
Dovedte-sei rdjré ml Constans inpdrat Ii Dachila 0, de pc
moneta de ddnsul, in Dachtia fdcutd.
Dupa atâté marturii, a gate Istoricl, nicl s'ar cade i nol mult
sa lungim, si cititorIul a sa osteni; ce in gratiTa Curiozilor cu
pomeniré nu vom tréce, pentru o moneta, care in vremile noastre,
in tara Moldovil s'au aflat, Let. 1704. viind nol de la Adrilano-
polis, i trecAnd Dunare la Galati; Acole putin zabavindu-ne, vini
Theodori Parcalabul, carile ni adusa un ban de argint, pre ca-
rile zicé ca l'au gasit un taran in razsipiturile cetatiT Gherghinii,
care Taste putin ma(i) sus de Galati, unde d despartitura Sire-
tiulul (cariTa *IT zic gura Bärlaclulul) in Dunäre. Banul era de
argint curat, mai mare si maT gros dealt o Costanda; trage
putin. mal mult de doaa dramurT i glumatate; de o parte ave
sapaturä izbucnitä, in chipul acestil cruel prin pregTurul crucil
stove latinesti scrise, carile, macar ca era can stérse, insa sa
puté citi : CONST. VICT. AVG. IMP,, Constans, Victor Avgustus
 CAP. 17111. 249

Imperator ; adeca : Constans, Biruitoriti Avgust, inparat; Tara,

de alta parte av6 spat un chip de zimbru, cu coarnele mult
deschisa, ca a cerbului ; numaT far& crangT. Intre coarne tiné
Tara* o cruce in chipul ce-T din Ma, parte ; nurnai maT mica,
cat puté intre coarnele bouluT incapé, de pre care moneta pu-
tern socoti, cà inparatul Constans traind cata-va vréme in Dachia,
adech pana a-i vini frate-sau cu razboTu asupra-i (care an sa fie
fost al patrulé dupa moartea luT Constantin Marele, mai sus am
aratat), sa fie facut aceT bani, si de pe numele lui sit sii, fie
chemat i Constande, de pre carile i astazT, niste banT caril
macar ca intr'alte tarT sa fac, ce acolo uncle sit fac nu sa chérna
Constande; (1) Tart al' nostril' le zic Constande, puindu-le numele,
poate fi, de pre baniT asémené acélora, ce au avut odanaoare in
DachiTa, si au stiut za.tporrapv3ozcog ca de pe numele luT Con-
stans inparat, lI-au lost zicand Costande, adect banii luT Constans.
Ce pentru adeverinta acestiT socotéle a noastre lasam giudecata
la cititorTu, atata noT nurnai adeverind, ca acésta moneta, din
istorii sa adeveréste, precum daJa Constans in DachiTa noastra
au trait, adevarat i aceT bani in Dachiia sa srt fie fost facut,
precum s'au i aflat acolo. Asijderé chipul bouluT carele Taste
intr'acest ban, nu putina dovada poate sa O. tie, pentru IIerbul
taraT noastre, cardle cap de Bou tine, depre cetaté care a zidit
singur Tralan inparat in Dachiia, si au numit-o Capul boului,
pentru care s'au si mai pomenit, macar ca Uróche Vornicul alta
povóste, pentru acésta aduce, care ma(T) mult basnii sä asamana
cleat Istoriif adeve'rate. Ce pentru acCsta va citi cititorTul nostru,
unde vom zice pentru Herbul Viral in GheografiTa MoldoveT,
Tara acmu la cursul istoriii sa ne intoarcem.
La anul 358, la razsarit inparatind ConstantiTe, carile acmii Let 358.
luase sotie pe Iulian Paravat, si-I facuse chesar, scrie AmmiTan
Martelin, precum Cfadiii, i Sarmatii cap radicand, pentru ca Ammilan
Carte 17.
sh-I potolTasca, singur inparatul trecand Duntré, au mars asupra
lor, i dupa biruinta, tarale lor in lung, si in lat ll-au pradat, si
li-au pustiit ; si tot niamul lor sub giugul Inpitritiii 1T-au pus,
pentru care lucru Senatul 1-au pus nume, Sarmatic, let 361: Con- bet. 331.

(1) Loc alb in manuscript.

 250 CARTE III

stantie, auzind precum Sapor inparatul Persilor, 1ar s'au rhdicat;

indatA s'au sculat si au trecut asupra lui la Asiia; ce agiungind
la Tarsos, intai au inceput frigurile a-1 ispiti, el socotind cA cu
osteninta drumului le va puté scutura, n'au bAgat in samA, ce
in cale boala intArindu i-se, supt poala muntelui Tavrul, s'au sä-
vArsit, Noemvrie 3: inpArAtit-au Constantiie ani 39: luni 6: pre-
cum va Victor ; find de varstA de 44 ani, iarä cu tatA-sAu Con-
stantin, au fost Avgust 23 : de ani. Evtropie scrie cA au trAit
ani 45: si au inpArAtit peste tot 35: Ammilan si a inpArAtiii si a
vieiT cu putine zile mai mult de 45 de ani insAmniazA. La
moarte scrie Socrat sA sh fie botezat, dela Evzoiic Episcop Arilan,
macar ca-1 indemna Lutifer Calaritiianul sA s boteza sau dela
Athanasife sau dela Episcopiii luT, cariii era orthodocsi.
Dachiia noastrA, pre vremile acésté, nu numai din istoriciil
lumesti, curat sA véde, precum cu Romani sA fie lAcuitA, ce Inca
ei scriitorii beséricesti o aratA, precum Romanii eT, asés de pre
acésté vrémi, giugul lui Hs. sA fie primit; si doi Arhiepiscopi
a doaa pArti a Dachiii, pAstori sufletelor sa fie avut. AdastA mar-
Theodorie turie ni da. Theodoric istoricul beséricesc Carte 2: Cap. 8: uncle
Carte 2. Cap. 8.
scrie pentru soborul, carile supt Constans la anul 347, s'au %cut
la Sardica (care acmu sä cherna Sofiia), si ales in titulul Cartii
de obste, care scriind Synodul catrA toti, asé pomenéste: ecTix
ativoaoc, 'KAT& en) zOcpcv iv Ecepaosfj auvazOstaa, aurb T-7)g Pomc,

md laical/kg, %xi l'aXXiotç, 'Ivatag, Kaimmviaq, KaXaPpias, 'A?ptx.-4q,

Eapativtac, Ilavvóvtag, MT:stag, ilax(ag, AcyaavEac, 'AXXls Acmiac, Ma-
xeSovEac i proa Ce va sh zicA: sfantul Sam., carile cu darul lul
Dumnazau, s'au adunat in Sardica, den Roma, Ispania, Gallia,
Italia, Campania, Calavria, Africa, Sardinia, Pannonia, Misia,.
Dachaa, Dardania, i de la altA Dachila §i Machedonia, i prod.
Acest nume, a doa'a Dachil, sau poate sh sa' IntAliagg, tara de
peste Tisa in sus, pe DunAre, cariia, cesti mai de curând istorici
grecesti, II zic Panodachiia; adecA Dachiia de sus, sau a alta
Dachiia Episcop sa sa fie chemat atuncé, Episcopul Romanilor
de peste DunAre, pre care, zice Bonfin, c. trecand Avrelian pre
Romanii din Dachiia in Misia, sa o fie chernat Dachiia; ce aCasta
ori-cum s'ar intelCge, galcCArt), nu clatim, fiind indestuliti, ca
 CAP. DZ. 251

aeasta numaT sä s dovedésca, precum supt Constans, DachiTa

sau una, sau doah au fost, nu numaT intre Provintiile Romh-
nesti sa sa fie numarat, ce Inca si Pastor! besericestY O. fie avut,
si de pe acélé vremT, precum supt eel Românesc, aé supt cel
crestinesc stiag, sa sa fie ostit.

CAPUL IX.

Aratei-sa tralul Romanilor in Daeltia, de la Julian Paravat, pdnd la

Valentinian, fi Valens.

Iulian Paravat, nepot de frate luT Constantin Mare le, bine Milan Pararat
nascut, bine crescut, si bine in scoalele AthiniT invätat, rau om,
räu credineos, räu idololatru au esit. Acesta intelegand de moarte
luT Constantie, inteacelas an, in 11. a lui Dechemvrie, la Tani-
grad viind, singur au statut la inparatie. intalas data peste
trupul, si fire lupului, piTale oaeT inbractind, chivernisitorTu in-
paratiiT i pazitorTu orthodoxiii au vrut sh sit aréte, pentru care
indata au trimis, i pe totl EpiscopiT ce-T Mouse Constantie sur-
gunT, precum pre eel PravoslavnicT, asé pre eel Eretici, T-au
chemat la sine, si-i sfatuia sa sa inpace, zicându-le : Ascultatima,
pre carile l'au ascultat AlemaniT i Frang i dupa acéla T-au
slobozit sa marga eines la Eparhia sa; ce dupa cum sa zice
prost cuvântul, lupul putina carte invata, si in locul slovelor,
véde cum intra mieil in padure, aC Iulian, inthi in lege cresti-
nTasca, invatat, si la scoalele AthiniT inpreuna cu srantul Vasilie
Marele, i cu Grigorie Theologul ucinic find, ca (Anne la bora-
tura sa s'au intors, si let 360. sau precum Riotiolus in Hro- Ammilan Carte
nicul mare insarrineza 361. usile Capistilor Idolesti au deschis 2l ql Car.
12.3.Soerat
Cap. 4.
.
singur spurcatelor idolesti slujitorIu, Arhiereu mare s'au fa- Zooim Car. 3.
cut, (sint uniT din scriitori, earl! la acest an zic sa fie murit Idatletlerrim
Constantie, Tara altiT la let 361. pentru care precum de aniT in- la !moll' an.
paraliiI, me de a vietil luT intro sine nu sa, potrivasc). In
vrémile acestul nicis de pornenit de lege calcator, in paqile Da-,
chill ceva sit sa fie lucrat, IstoriciT nu pomenasc ; Tart putine
 252 CARTA III

vrednice de stiintä, pentru dânsul, §i pentru lucrurile luT spur-

cate, in gratia cititorTulul Roman, a pomeni nu ne vom lenevi.
intaT au oprit sá nu Inv* Cre§tinii nici o stiinta, nici limba,
Ellinesca. 2-1e. CrestiniT II numila GallilienT, si pre Hs: Galli lean.
3 le. Top vrajitoril, si deschntatoriT pre lânga sine stringând,
cinstile céle maT marl le da; 4-1e. Pre crestinT nu vré sa-T mun-
cesca, pentru lege, zicand, ca crestiniT socotind de cinste a le fi
moarté pentru numele lui IIs:, nicT acéla cinste nu trebue sa do-
bancliasca, pentru acéla cu alte maguliturT, i amagitLri vre, sa-I
traga la idololatrie. 5 le. Pentru ca rau, §i necinste cre§tinilor
sa fad, au dat voe jidovilor, sa-sl faCa Besérica Ierusalimului,
ce din fundamenturi, esind part, nu numal lucrul ce facusa au
stricat, ce si ciniile mesterilor au topit, si pre jidovi, cariT asu-
pra lucrului sta, in cenu§t T-au intors. 6-145in ramasita materiiT,
card ramasése nearsa, au poroncit sa fact acolo un Theatru,
adect loc innalt pentru privalljunde s'au giuruit, cit dupt ce va
vini din razbolul Persilor, sa de pre chrestinT jidovilor sa-T sfarame;
si inct mal glurula, singele crestinilor sa-1 verse innainté Bozilor;
Tart in locul Beséricilor, st pue Bozul Afroditil, de s'a intoarce bi-
ruitoriu. 7-1e. Scris-au la Arsachis Cralul Armenilor, caréle era
crestin, sh-T fie inteagiutorTu, cu oaste inpotriva Persilor, Tart
amentrele facand, sit tie, ca Dumnaztul caruTa sa inchina, ceva§
nu-1 va puté folosi. 8 le. Vrand pentru numele Domnulul Hs:
sa raza, au scris la Livanie Sofistul si Dascalul Scolelor in An-
tiohila zicand Oare ce lucru lucriaza fiCorul teslariului ? Liva-
nie fiind crestin orthodox, T-aa raspuns: AcestiT lumi, si a toata
sazdanie lucratorTul Dumnazau, pre carile tu batjTocurind, fi-
Corul teslarlulul Ii facT; lucrIaza loc, pentru Iulian, care cuviint
Let. 363. au fost ca o prorocie adevarata, cit lot 363. dupt, co au scris 7.
Aminilan carp marl inpotriva Evangheliii, si a DomnuluT Hs: cu mare
Carte 5.
mândrie, si cu multa oaste, au purees asupra Persilor; si dintat
IT merge cu sporlu, si multe cetatT au luat; Tara apol, trecand
apa Tigrulul, intrand intr'o pestera, cu vrajitoril sti, acolo au
spintecat o muel'u§ca batrana, si din manuntaile ci vrajind, T-au
aratat Dascalul sau Cacodemonul, precum va aye biruinta. Ce
fiCorul teslarTulul (precum rade el, pre ziditorTul a toata fapta)
 CAP. X. 253

I-au intors vraje inclarapt, i lams acmii in fundul Tartarului iT

gätisa. Deci fulian puindu-sa cu ostile supt cetaté Ctisifont, §i
apucându-sä cu Persil de razboiu ; de mhnii, nevazuta, cu Sulita
patrunzinclu-1, raul rail au perit, Tara ce maT pre urrna Vlas- 5.Theodorit Car.
Cap. 20 i25.
femie T-au fost, c. de pe cal cazind, s-au fost strângtind cu
pumnul singelé, ce T-au fost curând din rana, i spre cerTu in
sus aruncand, au fost strigAnd: Biruit-al GallileTanule ; Tarä ce
m'ana sa fie fost acéia, ce l'au patruns cu sulita, in multe chi-
purl sä povesteste; cacT Nichifor zice, ca Livanie, sa fie pus Nichitor Cap. 34.
acesta lucru asupra crestinilor. SIAntul Grigorie Theolog zice: GrIgor Nazien-
ca ingeriT l'au omorât ; ce au fost ucis prin rugile MareluT zanul envint. 2.
In Iultlau.
Vasilie, trimitând maica Puterilor pre Sfântul Mercurie, precum
dovedéste Baronie din oratia SfântuluT Damaschin. ramplatu- vantul Damaschin Cu-
1. Pentrn
s'au moarte luT Iulian in anul pomenit, Iunie 26. anii inparatiii Icoane. Nichifor
luT Iulian, din IstoricT curat, nu putem afia; cacT uniT zic, treT Carte 10. Cap. 35.
anT, alp zic sä nu fie plinit nicT &A, Tara din Hronologhie inte-
légem, sa fie inparätit un an si lunT 7. si 23. zile.
Dupa Iulian Apostat, oasté au radicat la inpäratie pe Iovian,
om bun si crestin, carele vazindu-sa inteatAta nevoia, in care
IuliTan cu mfindriTa, i cu bueciTa luT adusése oasté, I-au cautat
a face pace cu Persil, dupa a lor placere. DecT intorcandu-se
innapoT spre Tarigrad, i sosind la TArgul Danastana, intre Ga-
latiia i VithiniTa, acolo de naprasna au murit, precum scrie Ammian Carte
25. Evtrople
Ieronim i altiT in luna luT Fevr: 17: dupa ce au inparatit luni carte 10.
7: zile 22: Tara moartea zic sa i sa fie tâmplat asé, ca intrând Sozomen carte 1
intr'o cast], de curund albitä cu var, i find vrCrne can réce, cap. 6.
au aprins carbuni, noapté duhul carbunilor, si a varuluT, sa-1 fie
innadusit.

CAPUL X.

Doved4tesig Maul Romanilor In. Daehria, dela Valentiniian peinti la

n lipada Unnilor.

La inceputul anuluT 364. Fevr. 25: au statut inparatul Valen- Let. 304
Valentintan It
tiniTan, caréle indata au luat pre frate-sau Valens sotie, si in 29: Valentie.
 254 CARTE III

a luT Mart l'au fäcut Avgust. In vrémile acestuT inpgrat, inph-

rätila Romanilor, din toate parple sä clätiTa, si multä turburare,
si amestecare, in hotartile pre denafarä, s'a face. Cadi top Var-
variT intAlegand de nenorocit razsboiul luT IuliTan, asupra Per-
silor, vrémé ce piindiTa socotind, cá 1T-au vinit la mân'a, top
odath, si din tote partile, s'au cliltit. Alemanii präda Gallia, Sar-
matiT, si Cfax lii Pannoniile, PictiT, Saxonie, si ScotiT, VritaniTa,
Mavrei, cu alte limbl, Africa, Persil, ArmeniTa, si Gotthii, Thra-
chiTa (in care sit cuprindé si DachiTa); ce vrednicie inparatilor
Let. 367.
Zosim car. 4
aceste toate in curund, 11-au potolit, si inthiu la anul 367: Va-
Aminilan ear. 27 lens Avgustul, esind spre MisiTa, si cercând in toate parcile, si
tt.. 336689..
nic,,ATuri putându-T afla, au trecut Dunare, si intrând in -a,rale lor,
I
si in lung si in lat mare räzsipg, si pradt fáchnd, s'au intors cu
izbanda la Tarigrad, let 368 : Acelas istoric scrie, precum Valens
margand TaräsT asupra Gotthilor, mult5, vrerne au pierdut, Omit a
tréce Dunäre, caci Gotthii siliTa, 0, nu-I de trecAtoare ; ce pAnä
maT pre urmit, inpingându-T, si Dunäre trecând, mult T-au prädat,
si acmu in Tamil intorcându-sg, si socotind c5, nu va puté agiunge
Let. 369. la Tarigrad, au ernat cu ostile in Misia, la Marchianopolis. let.
Ammilau, carte
27. Idatie in 369. Valens TaräsT au trecut Dunare asupra Gotthilor, ce-I po-
flronle recliTa Grutunghiii; si dup5, cate-va Tusurele harturT, panA mai
pre urmä, au räzbit pe Athanaric Domnul lor, si 1-au intors in
fugä. Ce nici cu atAta läsindu-1, si tot vârtos denapoT intirindu-1,
de nevoe T-au cAutat a trimite la Valens, rughndu-se de pace, si
giuruindu-se, precum de acmu innainte, hotartile inparMiei Ro-
manilor, nici odânàoar nu va maT calca, cu caril pace flichd,
au poroncit luT Ecfatie si luT Leontie, sh ramaTa pristavi, pentru
faceré a unor cethp pre malul DunäriT; pentru ca si maI cu pazil
Lot. 370 sa fie parple despre ace parte, care cetati la anul 370, (dup5, cum
márturiseste Cuspin), s'au savarsit. Depre acésta nu intunecoase
dovadä Taste, ca piCorul Romanilor din Dachia, neclätitä sa fie
ramas; macar c5, multe; si adese calcAturi dela GotthT vor fi
avut ; ce istoriciT nu pomenesc, &A doara, GotthiT BA fie luat
nescare-va cetAT preste Dunäre; sau sa sa fie asezat unde-va pee
acolo ; ramtme darä socoteala, cA centile, si mai denainte de alp,
inpArap fâcute, si acestea de acrnu, cu Romani pline, si cu slu-
 CAP. v. 255

jitori sa. fie tinute, cä cetaté fara, slujitori, §i farA lAcuitori sa fie,
nici cel fall de minte o poate socoti, Inca din Gheorghie Chedrin
intelégem, Ca supt Valens, nu numaT DachiTa, ce §i Schythiia, BA
fie pradat Gotthii ; cad parte SchythieT, care era pre marginile
mariT negre, era tot supt oblastiTa inparatiii Romanilor; intr'acesta
chip precum videm astazi, eh tin TurciT toate cetatile de pre
margini, precum supt inparatiia lui Theodosie Marele, mai pre
larg vom arata. Valentinian, in anul trecut, avand cu SarmatiT
intai raszboiu, cu biruinta; apoi §i pace, pentru a carula lega-
mint §i inchiraiciune ce facuse, viind soliT Gotthilor in haine
atata de terfelite, §i la stat §i la tot chipul schimositi, §i de ni.
mica; Valentinian vazindu-T a§é de bezcisneci, T-au intrebat: au
toff GotthiT sint ca din§ii ? ET au raspuns, precurn ei dintre toçl
in slujba soliii s'au ales eel mai de fire, §i mai de frunte; care
auzind ValentinTan, atata s'au intrestat, §i s'au mahnit, (pentru
caci adedi i s'au tanplat razboTu, §i biruinta, a avea asupra oameni
atata de nebagati in sama), cat indata, le§inat au cazut ; §i macar
c. doftorul indatä liana i-au dwhis, ce singele inchegandui-se,
nici cum macar n'au picat, §i intr'ace zi au murit, dupA ce in-
paratise 12: anT farä o suta de zile, in 17: a lui Dechemvrie, trait-
au anT 55: Dupa moartea luT Valentinian, acolé nici Valens, nicT Grattan
Gratian tanplandu-se, Wenn' indata au radicat in locul ILA in-
pasat, pe Valentinian gel tanar, pre carele (macar ca, Inca copil
de vrasta era), §i Valens, §i Gratian la inpärätie l'au primit.

CAPUL XI.

ACastal sti doved4te dela ndpada Ungar, pand la inpareitlia luI

Valentinian eel táneir.

In cursul anilor 374. scrie Ammilan, carte 31. precum inpa_ Valentiniatt eel
Uttar. Let. 874.
ratiT, stand in socotelä, cum vor puté tine supt stapanire, pre
indarapnic, nestatátoriu §i vitiaz neamul Gotthilor; Tata HuniT, sau
UnniT, neam varvar, §i päna atuncé in partile aceste necunoscut,
din cele maT de afund a Sarmatilor hotarä, cu Domnul lor Va-
 256 CARTA III

lamir, sculandu-sä, §i locurl noaa de laca§uri cercand; cu multime

de noroade, asupra Gotthilor au azut, pre carii pre incet, pre incet:
din locurile lor au inceput a-T muta. Gotthii nici inpotriva lor
Let. 876. a sa. pune, (putand), nici intr'alt mijloc a face putand, let 376: cu
Amid lam, carte
22. Domnul lor Fritighern, §i Athanaric, toti cu muiari, i cu copii,
pärasinduli locurile, au vinit cu rugaminte la Valens, cer$ind
sa,-T priirnasch supt suppunere, §i protectiie inparAtiii. Valens lu-
erul ceva s6, fie, nu ,pre bine socotind, pre Gotthi, cu dragoste
i-au priimit, §i in Trachiia trecandu-T, acolo T-au a§ezat. Socote§te,
cum §i Valens, socotéla altora mai denainte de- dansul inpärati
urmand, in Dachiia neam varvar sä pué, nici cum n'au vrut; c.
Gotthilor cu multul mai placut ar fi lost, in Dachiia s. sa fie
a0zat, de cat in Thrachlla ; Dachiia, fiind tail mai de camp, §i in-
potrivith firil, i vietiT TatAr4t1; Tará Thrachiia intre munti in-
chisä, qi mai toga muntoasa,, nici poate s. zica, c doara atunce
alte neamuri de Varvari sa fie fost in Dachiia, §i pentru acéia
Gotthii, acolo sa nu fie avut loc; cAcT acésta istoricii nu pome-
nesc; precum ace$6§ Gotthi, mai pre urrnA, hainindu-se, au prA-
dat §i in Dachiia, precum mai gTos sa va vide. AO Gotthii in
Thrachiia trecand, Hunii au rAmas pre locurile lor, adecä peste
Nistru spre Nipru.
Gotthii dupit ce au intrat cu totul in Thrachiia, §i wzin-
du-se pre locurile ce le aratase, s'au poftit sâ I priimasch inpa-
ratul qi in ceta slujitorTascA, §i numai sä nu-i lase sh' moat% de
foame ; Tara el, ori-in ce parte de nepriiatini, s'ar tampla, cu toatä
credinta vor sluji, care lucru pläcand lui Valens, li-au oranduit
Let. 377. si hranä ; Tara la anul 377. Gotthii in Trachila au inceput a
flärnanzi, §i vartos a cére zaharaoa oranduita, ca cum ar fi da-
torie, ce §i läcomiia mai mult a lui Lupitin (carele era oranduit
stt-T hr6nesch) Ong, mai pre urm5. I-au facut sa McBee cap, ca
el in foamete, §i amarame flrimangiunei find, el le zicé, sa ma-
Dance canT; §i §i pentru un cane ceré un rob plata. Valens, soco-
tind sa nu sa. inmultasca galceva, au trimis sä le poroncesca. sä
Iasä din Thrachila, §i s tréca Elespontul la Asiia. Gothil §i la
acésta priimind bucuro§i, numai sä ii sa de bucate de 2 zile, ce
in loc de bucate, vazind c-au inceput a le inbla bete pe spate ;
 cAt. U. 257

intAT au inceput a sä apara, apol i navala a da. In scurt; §i

Udrilul incungiura, ce nici arme avênd de tréba, nici panä a-
tuncé a bate la cetate find deprinsT, de cetate s'au läsat, i s'au
slobozit a prada Trachia. Valens asupra lor, indata au trimis
Voevozi cu oaste; ce cu mAndrie i tára socotéla margand, fura
biruiti: Tara Gotthii cu armele, ce dezbracasa pre Romani in-
trarmandu-se, Inca mai tarT sa facurä. Valens la anul 378: Mai
30: (precum scrie Socrat i MO) viind la Tarigrad, närodul etetirr.
au inceput a-1 ocark si de tot proaste cuvinte a-i zice: caci fava in Compendium
nicl o socotéla buna, au fost priimit pe oameni varyari, i yr*
masi ca acila in parnAntul romAnesc, de care cuvinte infochn-
du-se Valens, indata au esit din Tarigrad, i nicl astepand sa
agiunga, i Gratian, (carele acmu cu ()stile despre apus aproape
era), singur cu cata oaste au avut cu sine, au mars asupra Got-
thilor ; Gotthii din locuri suppuse, inthias data calarime Roma-
nilor au inpins, si au inprastiat, pe pedestrime, asijderé la strAmtori
inchizind-o, au razsipit-o; unde multi omeni de frunte, pe loc
au perit. Valens de totl ai si parasit, si cu sigata ráu ranit find,
cu putinei, au nazuit la o cast,. aproape. Gotthii in goana luându-1,
macar ca nu stiia ca Taste inpäratul intface case, au incungiurat
casa ; eel din lontru tare, preaat pute, aparandu-se, i Gotthil va-
zind, ca amentrele nu-i vor puté dobandi, au dat foc casii, unde
Valens, ars, au perit: dupa ce inparatisa ani;14: luni 4: zile 9 : §i
au trait 50: de ani. Dupa izbAnda, Gotthii, färà nici o frica, intal
au incungiurat Udrilul: ce ne putându-1 razbate, s'au dus supt
Tarigrad, ce de la cetate InpinT find, s'au intors innapoi; si de
acolo in toate partile s'au slobozit in prada, i rau au jecuit Thra-
chia, Misia, Dachia, si Pannonia. leronim in Hronic, Ammilian
carte 31 : Zosim carte 4: Socrat carte 4 : cap. 38 : Sozomen carte
7 : cap. 40: Rufin carte 2: cap. 13 : Orosie carte 7 : cap in trii,
Theodoric carte 4 : Cap. 36: Zonara carte 13 : cap. 16 : Tata si
aic6 Dachia intre thrâle de Romani tinuta, si de Gotthi, ca o
arä Româniasca, pradata sa dovedéste. Precum gre furtuna au
cazut atuncé si pre Dachia noastra, si pre alte tari de pren pregiur,
curat arata Anton Bonfin, deca: 1 ; carte 2 : scriu (zice) unii,
«precum Lupitin sa fie invitat pre Fritighern Domnul Gotthilor
17
258 CARTA III.

«la ospatil, puind in inima, ca §i pe dansul qi pe sotia lui cu

«vicle§ug sa-T omoara; i acmu pre eel ce mai in lontrul casil
«intrasa, incepand a-I ucide, Fritighernus auzind galcéva, indata
«au sarit din pat, in carile idé, i indemnand multimea, au o-
«morat pre Maxim, i pre sotiia lui, (cara era oranduiti sa.-1
«ornoare pe dansul), §i deciia slobozindu-se in prada, Dachia
«maluroase (Tara nu toata), mijderé Misia, §i Thrachia (carile era
«provintil Romane§ti) au adus supt supuniré sa, poroncitu-li-au
«sal' de bir, i pre lacuitorT cu gre stapaniré I-au purtat. Ce nu
mult au fost Dachia maluroasä supt Gotthi, cacT precum inna-
into vom arata; stand Theodosie marele la inparatie, toate tä-
rale carele apucase GotthiT, au rascumparat din maim. lor. Iara
Gratian vazind, ca intr'atata primejdie, ce vinisä inparatiia
cu Gotthii, §i socotind cä singur in toate partile sä agiunga,
ei sa chivernisasca nu va puté, au trimis la Theodosie (carile
apol s'au numit cel mare), §i de la Ispanie aducandu-I, l'au luat
sotie la inpäratie, let 379; Theodosie acesta era floor altui Theo-
dosie, pre carile fara nici o vina Valens il ornorase; de la top'
i ceT cre§tini, i eel pagani istorici in toate laudat , atata cat
nici eel mai denainte, niel eel mai de pe urma cu bunatatea, cu
intelepcIune, cu toate vredniciile, §i ce Taste capul a toata lauda,
cu cre§tinataté nu l'au intrecut. El pre multi cu multul covar-
§ind; nici in vitejie au fost mai gos deck intr'alte harnicii, lush'
razboiul fara mare trebuinta, nici au radicat, nici au facut, fara
cat numai putin au fost pre leine a sä manila, §i a§é pre lesne,
§i curund a sa, intoarce. Caute cititoriul la Sfantul Am vrosie in oratia
ce face la pogrebaniia lul, §i acolo va afla cu ce sa indulci.

TAR NOT SFARMUL CART4 ACE§T1TA PUNEM.

 CARTE A PATRA
Car6 arati ineepätura némulni Gotthilor, §i de nnde e§ind
el an näpädit in lEvropa. A§ijder6 mate §i marl Cliff din
Varvarl deseillecate. A§ijder6 e§ir6 Attilii en Unnil, §i eite-va nil-
pizi a lor spre partite Evropii. A0jderé doved4te trainl Roma-
nilor in Daehia, de la Theodosie eel bitriln, pfina, la Anastasie
inpärat ; and s'an sehimbat numele Daehiii in Volohia; §i
Romanii dintrInsa s'an limit, Volohi.
CAPUL I.
Aratti-sci incepeitura a tot nimul Gotthilor, de unde au efit ei intai,
fi apoI pre ce locuri cu rdéré s'au afezat.
MultA lesnire spre maT adevAratti cuno§tinta, §i intelégire lu- Theodosie ce
bittlu.
crurilor, carele innainte sint sA pomenim, sA aducA socotim, de
vom arAta niamul acesta a Gotthilor, de unde le Taste incepAtura;
pre ce locurT au trait, i pAnA maT pre urmA unde s'au a§ezat.
*i macar cA acésta afarA din calé HroniculuT nostru a II s'ar
vidé, insit pre cat in socotéla noastrA Taste, nici nol in zAdar ne
trudim, nici cititorTuluT, caréle tiintiT adevAruluT slujé§te, fArA
folos va fi, §i maT ales cAcT sint uniT din istoriciT ce§tT maT noT,
 260 CART1 117.

cu multul mai indrAsneti decat, cat istoricului ar trebui; si a

lor pArére vrand sä intAréscA, dup5, plAcére, cursul istoriilor, si
lucrurile alavé intr'un chip insAmnate, intr'alt chip le thicuesc,
si le pram ; si pre acesté nu numal puOne desputaiii, si intre-
bArT fac, cleat himicii, pentru piatra filosofilor, sau filosofii
cum si din ce sr.( 'lase lucrurile toate, din oaa, au din putréjiuné
altuT lucru ? Asa sint uniT din Istorici, precum am zis, socotéla,
pi pArére sa urmand, silesc sA aréte, precum Dachia noastrA,
catA-va vréme de anT, sA fie fost supt stApaniré Gotthilor ; apol
a Hunnilor ; i decila nu stiu a cui, si a cui, pre carile toate
aid) a le insira, multe ar fi. Cara parer! lor urmand sA cAznesc
st aTéte precum Romanil nostril, sä nu fie din RomaniT luT
Tralan doaa Argumenturi numal aduc : unul precum Avrelian
sA fie sees din Dachia pe Romani, si sa-i fie mutat in Misia,
ce aeiasta precum sa fie fost slove pe apA scrise, paremi-se cA
s'au dovedit ; arà alt Argument le Taste, cA viind GotthiT sa fie
gonit pe Romani din Dachia, i deciia sa fie cuprins ei acéle
locurT, pentru care noT galcéva acésta intr'alt chip a sA curma
peste putin0 a fi socotirn, Ara numal, din istorici vreanicl de
credint5, si pre ac616 vrémi scriitori, de vom arAta precat mai
pre scurt vom puté, inceputul i coreniia acestui ném ; i apoi
de au putut sau au avut vréme sA-si infigA sederile in Dachia
noastrA. Dec! darA sA stie cititorTul, ea aicé noT nu istorie, ce
Patavie, Partd talmAcire istoriii facem : adecä a fill Patavie, carile din istoricul
1. Cart 6. Cad p.
14; Iornan Iordan, (au cum MO II zic Iornand) si din Pavel Diaconul, pentru
oarté de Ootthl némul acesta asa scrie : «Tot nemul zice a Gotthilor, din Scan-
cap. 8: si 4. Pa-
vel Diacounl dinavie au esit. Aceste mai intaT, la marginile marl! ce-T zic
carte 12, cap. 21. l3alticA lacuind, apoi s'au mutat in Schythia, i s'au asézat la
lornand de marginile marl! nCgre, (Iornand de Gotthi cap. 29), (adecA de la
Clottlil carte 29.
Socrat carte 14. Don pAna la gura DunArii), din carii unit cariT s'au intins mai
cap. 33. Pavel
Diacou in Mis- mult spre räzsArit, s'au chemat Ostrogotthi ; adeca Gotthi despre
telana carte 12: rAzsArit ; Tath earn' mai spre apus s'au tras, s'au chemat Visegotthii,
cap. 12:
adech Gotthi despre apus. Asijderé DomniT acestora in doah fa-
mini s. despArp, una Amalitilor, (calla stApanila pre Ostrogotthl),
alta a Valthilor, pre Visegotthl. Acestor doaa némurl, locurile,
carile cuprinsése, si hotarAle ce-T despAr0Ta, curat le arata Pro-
 CAP. 1. 261

copie Chesarénul in carte pentru Gotthi, carte 4: cap. 4: carile Procopie carte
de (lotthl 4.
asa zice: «Ases in malul bAii Meotis Taste cel véchlu lacas a Cap. 4.
Gotthilor, carii sa chéma Terri71, Tara departe mai incolo de
aces* sint GotthiT, caril sA chiamA VisegolthiT, i Vandalii,
alte a lor naroade toate ; carile maT denainte Schithi sA chema.
Dintr'aceste a lui Procopie cuvinte, curat poate cunoaste cine-va,
cA céle vechi a Gotthilor lAcasurT, dupa ce s'au coborat de la
Scandinavia, s lie fost pe langa mare Azaculul ; adica balta
Meotis. Acésta marturiséste si Petavie in sAmMuire vrémilor, Patnle.Parté
Parte 1: Carte 6: Cap. 14. Tara Stravon mai vechiu intre toti .1c4. Stra;on
,
Oheografii carte 7: unde hotAreste némurile, i locurile Gotthilor, carte 7.
pre unde au fost lacuind din incepatura lor ; si mai curat arata:
«Pamantul zice Gotthilor Taste din potriva codrilor HertiniT, si
de acolo intinzindu-sk au cuprins toci muntii, spre Dachia ; si
pe'ncet si 'Anti la gura DunArii, si pAna la.Nistru au agiuns, si
pre acolo cu SarmatiT amestecati au trait. Stand darA acestora
scriitori socotélA neclAtità, rau cade a lui Sarnitie liahul, carile
carte 4: cap 5: fall nici o marturie zice : precum scaunul Os-
trogotthilor, sa fie fost Zermitusa, si Tomos cetate la Dunare, si
ostrovul Dunarii Pevehi; ce foarte rau greséste, cA co-tate, (Aria
ii zice el Zermitusa, o insamniaza Bonfin Ulpia Traiana. Tomos
eel vechi istorici, i gheografl o pun peste Dunare in Misia la
marginé mariT negro ; macar ea din multe dovéde socotim sa
fie fost, unde Taste actim Cetaté albä, Tara Pevchii ostrovul Taste
intre &We Dunarii; la care locuri nici Gotthii, nici Ostrogot-
thiT asezAmânt n'au avut; !Ara numai dupa ce I-au gonit Hunnii,
Iau primit inparatii rasaritului, peste Dunare in Misia, precum
innainte pe rand vom arata. Asa dara din lstoriciT i GheografiT
mai .t.us pomenici sä dovedeste; (15 mai denainte, pAna a nu nA-
busi lIunnii peste Gotthi, Ostrogotthii sa fie lacuit, de la Nistru
i de la gura Dunarii, Rana in balta Azacului; Tara Visegotthii
de la acestia mai sus; adeca de la Codrii Hertini pana. in Hota-
rale Dachiii. SarniVe uitandu-sT cele din tai cuvinte, Carte 3.
Cap 4, vine si el dupa socotela noastrA; cace acolo aducand
marturie pe Ptolomei vestitul Gheograf, pe Ostrogotthl if pune la
gura Dunaril, Tara pe Visegottla la mare Baltica. Decila am4n-
 262 CARTE IT.

Iornand.
Carte de Gotthl
doal aceste niamuri, multA vréme, pre locurile pomenite, in-
cap. 26: Socrat teo inimA lAcuind, si bine intro sine trAind ; când au fost pre
carte 4. cap. 33: vremile lui Valens inpAratul, s'au scornit intre &Ansa price si
Pavel Diaoon in
Mislelana, carte gAlcevA. Domnul Visegotthilor, era pre atuncé Fritighernis; iarA
12, cap. 12. a Ostrogotthilor, Athanaricus. Fritighernis, find de putére mai
slab, si vAzind, cA nu va puté sta inprotiva lilt' Athanaric, au
cersut aglutoriu inpotriva luT Athanaric de la Valens inpäratul,
si pentru ca mai credinéos sä sä aréte inp Aratului, si lege ere--
tinTascA (insä supt ierésa lul Arie) au priimit. Ce inpAratul, prin
mijlocul episcopului lor, luT Ufila, si golcevele li-au inpAcat, si
Let. 374. légé mult intre niamurile lor au lAtit. DupA aceste la anul 374.
Procopie de
Gotthl, carte 4, Hunnii, precum mai sus am pomenit, esind din fundurile Sarma-
list 323, ROZO- Eh', si Bosforul Chimeric trecând, (Bosforul Chimeric sA chema,
men, earte 6,
cap. 37.uncle acmu sint Gherci, si Taman, la Bogazul ma-1'H AzaculuT,
Iornand do ltt- unde sA impreunA cu mare négra) de naprasna asupra Ostro-
erurile (I otthilor
cap. 24. Ca aces-
gotthilor au cAdut, si i-au si supus. De patima Ostrogotthilor
tee oi Aminiiall. inspaimântându-se Gotthii, de spre apus, sau Visegotthii, iaras
au cAzut la inpAratul Valens, cu rugAminte, sal priimasca supt
supuneré inpar4iii, si BA le arete loc unde sit-I mute, cu to-
tului tot. Valens, precum s'au zis, priimindu-T; i-au trecut Du-
nAre, si T au asezat in Misia, si in Thrachia. Intr'acesta chip
dart au fost esitul, incepAtura, si calcare Gotthilor de la Huni,
Tart acmu sa cerctm dupe acésta, acestes ce au mai fAcut ? si
ce au mai lucrat? cu care mijloc, bunt nedejde avem, et vom
puté dovédi, cA nu driaptA Taste socotéla acelora, ce vor sa
ziea, cA Gotthii au stAphnit Dachia.

CAPUL II

Aratei-sti, precum Gotthi1, numaI cad au trecut prin Dachia,

Yard nu au steipoinit-o.

Iornantl carte Cei ce vor A. zict, precum Gotthii au stApilnit Dachia, argu-
de Arlanl. mentul lor il Tau din Iornandis, carele in carte pentru Gotthi
cap. 41.
Cap. 41 4ice, precum iaras singure cuvintelo lui Patavie vorn
 CAP. II. 263

pune: «Deciia Ostrogotthii, (adech dura asézard celoralalti Gotthi

in Thrachia) supt stApanird Unnilon, Taras pre locurile lor céle
maT denainte, cu deosAbiti DomniT lor, au Minas; arä locurile
acesté vor sh zicA ch au fost DachiTa, unde acrna sint Muntail,
Ardélul $i Moldovénil. Talcuiré acésta Taste a lui Maienburg, din
carele, apucA (precum sä zice prostéste ca Cab. matul) Mordri* timorettiii ;Li tarici:
in dictionarul Istoricesc, la numele Gotth. Ce acéstA as6 de ease, tomul 3.
crudA tAlcuire, precum nici un fundament de adevAr sA fie a-
\rand, acmus va cunoaste cetitoriul nostru, de vréme ce stand
poveste istoriii curatA, i aTavé; nicT o nevoia nu Taste, carea tM-
cuirilor, i mai adevërat sä zicem, viselor sA ne siliascA a créde,
nici Istoriia poftéste credintA ; ce stiintA, cA credinta trebue sä
o avem la lucrurile, carile nici dovadA au, nici a sA, dovédi sA
pot, care lucru, la Istorie putin, si mai nici un loc nu are. InthT
darli socotéla, acelora precum departe de adevAr sA fie stand, sA
dovedéste; chef Istoricul Iornand aiavé aratA, oà Gotthil, dupa lornand aeolov.
ce au iesit despre pArtile mAril BalticA, au vinit, i s'au asezat
pre locurile, carile stau pre marginile maril Negre, care margini
orb cum in stanga, si in drépta de ar sili s talcuiascA Maien-
burg, si al1 (aril ar urma WY, adeverinta Istoriii intr'alt chip,
si aiurd nu le poate cunoaste, fruit numai de la gura mAril Aza-
culuT, (adecA, de la Bostorul Chimeric) pAnA la gura DunArii, pre
unde Taste acmil Cramul, i pAnA la ChiliTa. farA alalte margini
a mariT, carile sint de la Chimeric, spre rAzsArit, adeca spre parté
incotro sint acrnd Cerchejii, si de la DunAre spre Tarigrad, unde
Taste intai Mysia, i apol Thrachia ; nu sa pot intelege sl fie
fost cuprinse de Gotthi, Cad dinteacelas istoric chiar sa arata,
cA HuniT trecand Bosforul Chimeric, indata, au cAzut asupra Os-
trogotthilor, de unde aTavé Taste, ca OstrogotthiT era in Cram,
(pentru acésta i Mitropolitul Cramului astA-zi sA numéste a
Gotthiii), i pe marginile mariT Azacului; Tara VisegotthiT de la
dansii spre apus ; ce TarhsT pe marginile maril négre pan& la
DunAre; cacT peste Dunare sA fie trecut in Mysiia, sau maT sus
pe malul Dunarii, spre parté Dachiii sA sA fie fost lãçit, Istoricul
nu scrie, nici Petavie acósta intr'alt chip talcuTaste, de unde
ramane curata, adeverinta Istoriii, card nici o talcuire mai multa
264 CARTE IV.

nu priimeste, precum si OstrogotthiT, si Visegotthii, pre campl

din TanaY, adeca, din Don pana in Nistru, cat sä cuprinde locul
acela pro marginile mariT negro, sa le fie fost cuprins amandoaa
famillie acélé a Gotthilor.
Dovedéste-se a cloa: cael gheografil ceT vechi, pre cariT urmaza ve-
stitul Gheograf Gluverie, hotarale Dachil pre care o stapaniTa De-
cheval, de la carele au luat-o TraTan marile, le pun din apa TiseT,
panä in apa PrutuluT, carele, precum nu atinge tärmurile marl
116g-re, cuT Taste nestiut?*i as6 de vréme dara ce dupa adeverinta
istoriculuT Iornand, GotthiT s'au asézat pre marginele marl Negre :
Tata cä nicT pan& la hotarâle Dachil n'au agiuns : ce numaT panä in
dreptul guril DunariT, Liana peste Nistru. Ca TaräsT de s'ar fi mal
tins spre apus, pana in Prut ; sau si pana peste Prut in Dachia,
ar fi trebuit Istoricul pre langa marginele marl Negro, sa, adaoga,
si marginele Dunarii ; ce istoricul acesta nici au zis, nici O. poate
din adeverinta istoril a sa intelége ; Fara, numai din viseroasa
si p4r6roasä talcuir6 WI Maienburg. AO dara dovada neclatita
ramane, ca. OstrogotthiT, earl au Minas subt sal:IL-lire Hunilor,
pre locurile lor c6le dintai, nu poate fi DachiTa; co Crarnul. S:i
locurile pre denafara Cramului, pe Don in sus, si peste campiT,
spre apus; spre Nipru si spre Nistru, pe unde-T acma tara Ca-
zac6sca, si spre Zaporova, si spre Nistru; unde Taste acmii Po-
dolila si Ocraina lesasca. Asijder6 ramâne sa cercam, aceT GotthY,
earl supt supuner6 Unilor all fie ramas, si earl au trecut in
Thrachia, dee& cat au trait acolo, si co s'au flout ?

CAPUL III.

Aratd-sei despartird Gotthilor, pre cariI i-au suppus Theodosie cel

beitreln, fi seivárfitul lor.

Precum amandoah familiile Gotthilor, cu DomniT lor Fritiger-

nis, si Athanaric, in zilele luT Valens, de HunT inpinsT, si gonitT
fiind, de pre locurile lor, sa fie trecut in Thrachia, si apoT cum,
si din ce pricina s'au radicat, asupra inparatiei, si cum au ornorit
maY pre, urma si pre Valens, in vele trecute destul s'au pomenit.
 CAP. In, 265

AcmU vine dal% randul sa cercam, acel Gotthi ce s'au Mout ?

Dovedim dara, ca acélé familii a Gotthilor amandoaa, claca au
trecut in Thrachia, sa nu sa fie mai intors inapol, intr'acesta
chip: Grocian inparat, dupä moartea lui Valens, chernand pe 13. Zonaras carte
cap. 17. Theo-
Theodosie, indata oaste gatind, asupra Gotthilor au mars (caril dorit carte 5,
acrnif in Pannonia, Thrachia, Misia i Dachia, de nime oprici, cap. 5.
precum yob, le Tera prada, i arch; ; de osabi ca Inca cum se
bat cetatile nestiind, pre o cetate O. fie apucat, istoricii nu po-
menese) i Wand pe Gotthi, toate tarâle i provintAile Roma-
nilor, carile el cu bir, si cu alte nevoi asupriTa, indata li-au
dezbatut, precum si Anton Bonfin, lutInd din pomenicii istorici
la Decada 1. Carte 2. asé marturiséste: «Theodosie, zice, stand
la inparacie indata au strans oasté, i singur cu capul sat], au
mars asupra Varvarilor, carora dânclu-le razboiu, pre lesne i-au
infrant, si T-au gonit, i indatit au scos Misia cé de sus din mama
lor, Tara apoi iarasi mai intorcandu-se neprilatinii, de cate-va
ori mare stricaciune au Mout inteansiT ; i nici un lucru vrédnic
de stapanitoriu, sa nu pliniasca, n'au läsat. Apoi dezhatand si
Misia cé di gos, Thrachia, i Dachia maluroasä, au Mout pace cu
Athanaric Domnul Gotthilor. i asé biruitoriu s'au intors la To
rigrad.» Tata aice s. véde, ce parte de a Dachiii au fost cuprins
GotthiT, i cola, vréme numai au fost supt tiraniia lor ; adeca de
Let. 381.
Ia anul 878; pana la anul 379: adeca :numai un an, Tara let 381: Zoshn, carte -1.
Athanaric domnul Ostrogotthilor, de la al' sai gonit fiind, Theo. Idatie st Pros-
dosie marele, cu cinste l'au priimit : Athanaric dupa ce au venit per in Ilronir.
Sinkie in cu.
la Theodosie inteacelas an, in luna lui Ghenarie: 25: au murit véntul pentru
in Tarigrad, pre carele Theodosie, cu cinste ca pre un Craiu inparAtie.

l'au astrucat. Iara la anui al doil6 let 382: precum aerie Idatie, Lét. 382.
ldalle aco1oe.
si pe ali Gotthi, pre totT, i-au suppus; ieT de buna voe suppuindu-se
inpärMiii din carii Theodosie, pre unii i-au trimis tocma la Eghipt;
pre unii T-au lasat sa trdiascä in Thrachia: i celor de la Eghipt,
T-au pus sa lucrézä pamantul, i cu tarina s. s. hraniasca Idatie
istoricul, a supunerii Gotthilor din Thrachia, i zua in care s'au
tanplat, adeca Octomvrie 3: arata când adeca Gotthii, cu totii;
Romanilor sa dau. Si acest4 de aciTa in credintä tinutT ; dintea-
cest6 mai pre urma, dupa moart6 lui Theodosie, inparacind Ar-
 26fi CARTE lv.

cadie, si Honorie, la anul 393: (precum mai pre larg innainte la

locul sAu sA va zice), s'au sculat intal Radagaizus, Domnul Got-
thilor (acesta floor, au alt Mini de rudA Ed fie lost luT F'ritighernis,
din scriitoril, curat a ave, incA n'am putut) cu 400 miT de oaste,
Zosim, carte 5.
Prosper pi Mar-
precum scrie Zosim, sau cu 200 mil de oaste, precum scrie
tell!' in Hronie. Orosie, si Martelus, si in toatA Italie au nAbusit, mare inpArA-
Oroele, carte 7: tiilor si crestinilor neprilatin. DupA acesta, Alaric (si acesta a
rap. 37. Avgits-
tin de cetate, Gotthilor cralu) din familie BalthicA (zic unil BA fie fost flOor lul
carte 5: cap. 23. Radagait) inch sculandu-se, Antal au prAdat Gretia, si acolo, cat-va
pi Iornand
amp?. ZabANTindu-se, apoT cu porunca WY Stilihon Voevodul lui Honorie
(carile vré sA ia Iliria din stApAniré lul Arcadie, si sh o suppue
supt a luI Honorie) au ,.trecut cu taTfaoa lul dupA cilalalti la
Italia, unde multe prAzi fAcand, pAnA maI pre urmA si Roma au
izbandit, apol acestula urmAtorT, suppuind Gallia, si Ispania, si
Africa, acolo inpArAtiTa Visegotthilor, au intemelat ; si o au Iinut
Ong, la vrémile Jul Iustinian, carele 1-au stArpit de acolo, pre-
cum innainte, la cursul istoril sA va insAmna. AO darA au fost
despartire Gotthilor, si lesiré lor din Thrachia spre partite ItalieT.
Din trOcere Gotthilor spre Italia, si de rAutAtile carele au fAcut
inpArAtiiT Romanilor, de cand I-au priimit Valens in Mysia, pAnA
la Iustinian, (carile apoi cu vrednicia lui Velisari si a hit Nar-
sitis hatmanilor, din Italia asOs de tot, I-au stArpit), si alt prepus
sA poate scorni, adecA Gotthii, cariT au cuprins Roma, si Italia
sA fie tinut supt stApanirC sa si Dachia, au ba? Cad eel' ce vor
sh fie rAmas Dachia supt stApaniré Gotthilor, si acésta in parté
sa trag: adeca de vrOme ce Gotthii atata au fost slAbit putérile
Romanilor, cat si Roma dobandise, si toatA Italia cuprinsCse, cum
n'ar fi putut stApani si Dachia? Fiind de cat toate .cArale maI
departe de buricul inpArAtiii ? Noi precum Gotthii o parte de a
Dachiil, adecA cé maluroasa, sA fie cuprins; nu thgAduim ; Tara
precum toata Dachia sA fie stApanit, nici noi, nici vré unul din
istorici a vrOmilor acelora priiméste, si inch si stApanirO DachiiI
maluroasa, foarte pre scurt li-au fost, axe supt Valens, (precum
la viiata lui am pomenit) cu alalte vecine tArY au lost cuprins-o;
bra indatA ce au stAtut Theodosie marele la inpArAtie, au si
dezbatut-o, precum innainte, si acésta am arAtat. Ce precum Got-
 CAP. IV. 267

thiT sapanitorT DachiiT, nici cum st nu fie rilmas, märturie ne

Taste Procopie Chesarénul, ca carile pentru lucrurile Gotthilor Proco Pie Ke Ma-
rlauul Istor : as-
mal curat, i maT adevArat, pare-mi-se altul O. nu fie scris. Acesta emnsit, is.
dart istoric in istoria ascunst, cap: 18 : hotAi-and toata, sttpaniré
Gotthilor, adect cat Ice au fost cuprins eT, din locul inparätiiI
Romanilor, zice asé : «MaT de nainte de rtzboiul ltaliii (adect
carile au fácut HatmaniT luT Iustinian cu GotthiT), toata, stápà-
niré Gotthilor de la tam Frantozilor Ora in hotartle DachiiT la
cetate Sirmiurn, sä intindé; fart cetaté Sirmium au fost intre
Sava, si intre Duntre, care loc i asttzT de pe acel vechiu acel
cettti nume, sh chl'amt Serem ; sau cum vor st-T ziet Turcii Se-
removasi, care camp baste, precum zisem, piste Duntre in pro-
tiva Beligradului. Dovedindu se dart ca, Gotthil, cariT au intrat Gottiti enaar .d4e8.

in Italie, sapanire in Dachia n'au avut, acrnu vine randul sh

arAttm, et i rärras4a Gotthilor, cariT de GotthiT, caril au intrat
in Misia despärlindu-sä, s-au rtmas supt gTugul Hunilor, asésT
nicT cum n'au stapanit-o, precum la randul istoriiT vom aráta.

CAPUL Iv
Aratd-sd, precum, nid ramdqiça Gotthilor, caril au rdmas supt sta-
pdnird Unnilor, Daehia sd fie stdpanit.

Macar c precum am aratat, domniT Gotthilor cu amandoaa

farnifieile, i cu muItx multime de ntrod, au trecut in Thrachia,
si de acolo in Italia, unde pi6orul deciTa s-au infipt ; inst duptt
socotéla a tuturor Istoricilor, o rámtsit5, din familia Ostrogot-
thilor, supt suppuneré, i sttpaniré Hunnilor s. maT fie rtmas,
afläm, de vréme ce la acelasi istoric Iornandis cairn. «Intr'aceste
zice : Ostrogotthil, cariT supt stapaniré IIunilor au rämas, cu al
sX deostbitT domni, pe locurile lor, céle din taT, läcuind». De
aicé vor unii sa' apuce cap de fune, si sa aréte, c acestT Os-
trogotthi rärnasI, st fie läcuit pre locurile Dachiii, care Istorie,
cat st fie de schioapt in calé adevtruluT, precum din célé ce
rnlY denainte am zis, asé dintr'acesté, caréle acrnit sintern zict-
268 CARTE IV.

tori, s va arAta. intAT dna eh Hunil indatA, ce au trecut Bos-

forul Chimeric (adech Bogazul, carele acmn s chiamA Gherci
§i Taman), inclata au cAzut asupra Ostrogotthilor, (§i allele pre-
cum in capul trecut am aratat) §i T au supus, din care cuvinte
aTavé Taste, cA domnul lor Fritighernis, cu o sana, cu caril au
putut scApa (cariT nu putini sA fie fost din multime ce nurnArA
Istoricil sa, cunoa§te), §i cu toate familiile lor fugind, inpreunA
cu Athanaric, au trecut la Thrachia, precurn am zis ; Tara' earn'
n'au putut a scApa aciia sa fie rAmas, supt stApAniré IIunnilor.
DecT Ostrogotthii, pentru cad apucase locurile pre tArrnurile
marii negro, cole spre rAzsArit, pentru acCia §i Ostrogotthi s'au
numit. AcéstO thrmuri, din cuvintele Istoricului allele a fi nu
sa pot intelege, fArA, uncle acmn Taste CrAmul, §i cAmpii spre
apa Donului in sus; Tarä de la acé§té spre apus, TarA§T pre Or-
murile marii apucase Visegotthii ; ce amAndoaA acésté familii,
precum panA la DachiTa sa nu fie agiuns, in céle trecute atAta am
aratat, cat precum ni se pare, nici un prepus sa nu fie rAmas.
5i de vréme ce nici Visegotthii, carii locurile maT despre apus
apucase, la Dachia n'au agiuns; cu cat mai vArtos n'au agiuns
Ostrogotthii, cariT iera mai spre razsArit, §i mai spre CrivAti in-
tin§i ? A§ijder6 de vrOme ce Istoricul zice : «Ostrogothi sub Hun-
norum dominatu cum privatis regihus, pristinas sedes obtine-
}mut; «OstrogotthiT, cei supt stapanire Hunilor, cu deosabiti
Domni, aT sAT, scaunele céle vechi I§T tine»; IatA cA fârä alta tre-
buiatà de tAlcuire, fiete cuT cunoscut poate fi, cA Ostrogotthii
acei rama§i, *muffle mArii tiné, carile sint, unde acmit Taste
CrAmul, cad §i Hunnii cAnd au vinit asupra lor indata ce Bogazul
Tamanuldi au trecut, indatA pe Ostrogotthi au chzut. Ce singure
cuvintele Istoricului sA aducem: «Hunni, inquit rege Balamire
traiecto Bosphoro Cimmerico, repente, in Ostrogothos impresio-
nem faciunt, eosque sibi subijciunt.» «IlunniT cu Domnul lor Va
lamir, trecAnd Bosforul Chimeric, de naprasna pre Ostrogotthi
au inpresurat, §i §i-au suppus»; din care cuvinte, ce mai luminat
poate 6, deal ca de naprasna, adecA inclata, T-au inpresurat,
pentru cad a§é§i in termurile mArii de césta parte, adecA unde
Taste CrAmul, au Lost lacuincl. Ace§t6 dub'. (precum mai innainte
 CAP. IV. 269

in cursul Hronicului vom arata) Gotthii, supt stapaniró Hunni-

lor au rAmas aproape de 50 de ani, panA la moarté AtiliT, Tara
dupa moarté luT, indatA au radicat cap asupra Hunilor, i cu
Domnul lor Verimuclis sculandu se, au fugit in Gallia, unde
acmii stapanie Visegotthii. Mastas cu alalti scriitori rnarturisind
Iornandis, pre acesté apoi Procopie Chesarénul IT numéste Iornand cap 14.
Procopio carle
Vandali, i anume le arat i locul, de unde au Tesit, Carte I: de rizbolul
de razboiul Vandalilor, Cap: 3 : «Vandalii zice, cariT lacuia pre Vanda1esc
cap 3.
langa balta Meotis, cazind pe dânii foameté, i sculandu-sa s'au
oprit tocma pe apa Renului, la Ghermani, pre cariT astA-zT ii
chemArn Franchi, tragand la sotie cu sine pe Alani». i asC, in-
tr'acesta chip find i povéste ramasitiT Ostrogotthilor ; de cat
soarele mai curat sit véde, cit nici ca suppusii altora stapanitori
Dachiii au putut f» nici ca lacuitorii tarmurilor mariT negro céle
mai despre razsarit. Carele nu numai cad ceva amesteca cu Da-
chia au: ce inca foarte departate sint, ca cat loc Taste din Prut
(care apa dupa hotarare a tuturor celor mai vechl GheografT,
Taste Hotarul Dachiii, cel despre razsarit) pana in Gherci si Ta-
man, pot sti totT, cariT spre acesté pArti au inblat. Acmn soco-
tésca fietecine, ca de vréme ce dupa socotéla Jul Maienburg
Ostrogotthii, au fost tiind Dachia, care incépe din apa Prutului,
si panit in apa Tisei sa intindé, lata c'au trebuit Visegotthii de
la dansii mai spre apus sa sa fie intins, i asé ar fi fost cuprins
sau toga tara Unguriasca, sau o parte dinteansa, care de ar fi
fost ase adevarat, toata Istoria luT Iornand, ar 11 Tesit mincTunoasa,
de vréme ce el scrie precum: c(Gotthii, iesind de la tarmurile
mAriT barna, s'au dus in Schythia, i s'au asézat la thrmurile
mariT négre. DecT de la hotarul Dachiii despre razsarit, adeca
de la apa Prutultli, unde la Galati in Dunare da, pana la mare
négra, precum sint 500 mile Italienesti toti CorabiiariT stiu. Vaza
acmn, de sa poate ascunde sulita in sac, si de sa poate intelége
cumva, precum Ostrogotthii sa fie cuprins, i tinut Dachia. lara
HunniT dupa ce au suppus pe acesté Ostrogotthi, si pre Vise-
gothT, cu alalti Ostrogotthl scapati, T-au gonit de pre locurile lor:
indata au trecut in Pannonia, pre care au stapanit-o ca la 50 de
anT, pentru care innainte la locul situ sa va zice. DecT i HunniT
 270 CARTE Itt.

nicY cum prin Dachia noastrA oprindu-sA, (macar nu fail cAlcare,

fid multA strop§iturA sä fie fost scApat, putem inthlege) §i prAzile,
§i rAzsboaele \lor in pArtile apusului slobozind, nu Taste pricinA,
pentru care FA putem cunoa§te, cA doarl inpArAtiia Romanilor
sk§ fie tras mAna, §i lAcuitorii din Dachia pentru care acmif iar4
la cursul Istoriii intorcAndu-ne, fiete care la locul, §i la anul
Esau pomenindu-sà, mai curat sA vor arAta.

CAPUL V

Doredéfte-sd trainl Romanilor in Dachia, de la afezeimantul

Gotthilor in Misia, panel la Arcadie fi Honorie.
Let. 382. Theodosie marele, let: 382 : precum s'au pomenit, a§ézind §i
inpAcAnd lucrurile Gotthilor, i toate tArAle inparatiii, spre odihnA
intorcAndu-le: intr'acela an, Noemvrie 24 : s'au intors, §i au in-
trat in Tarigrad, unde luAnd sama desfArnatelelor fapte a inpA-
ratilor, mail mai denainte de dAnsul deregAtoriTa inpArAtiei ti-
nuse; §i socotind cA, cu multe, §i fall ispravA desfáthrile lor,
inpArAtiia la atata slAbiciune, §i primejdie adusése; au stAtut,
pravile §i canoane a pune, cu carele inparatiia, F,;i purtAtorii el'
O. sA chivernisTascA; incepAtura fAcAnd, ,i cercare, de la Curté
inpAratéscA. Si din deslätärile, §i cheltuialele cdle fArA ispravA,
foarte contenith, §i cumpatatà au fAcut-o. CA precum scrie Sigon,
inparatii eel' mai denainte, putinA desfAtare sh fie avAnd 'socotiia,
de n'ar fi avut in mijlocul iernii, trandafiri, a cArora flori sA innoate
in paharAle cu:vinul; §i in miezul verii de n'ar fi avut ghiath in
rAcitoare. A§ijderé dulceta bucatelor, nu cu gustul gurii, ce
cu. sama cheltuialii cei mai multe, o alege, adecA, care bu-
cate Yera mai scumpe, acélé sA, fie §i mai bune, li sA Ord. Si
ori-ce li sA -aducé despre fundurile rAzsAritului, sau de la Colhii,
ce-i peste hotarAle inpArAtiii; acéia iera mai poftitA, §i mai plA-
cuth. Acesté darA toate a§ézind, §i tocmind, putCrile inpArAtiii
Let NG.
Zostm ear. 4.
Tara§ au razsuflat, §i la locul vArtutei lor, au vinit. DupA acésta
Ammtlan, Idatle Let: 386 : s'au sculat Grutinghii, n6m TAtArAsc, séu precum alp
ai Marteltn in
'Ironic.
 CAP. V. 271

le zic, ném Gotthicesc, (pOte fi rama§ita Gotthilor acesta nume

sA fie luat), fAcând ca la 3000 de vase; au trecut, §'au prAdat la
Thrachia. Inpotriva a carora Theodosie, trimitind cu oaste pre
Voevodul Promotos, atAta i.au batut, §i i-au sfArmat, Cat apa Du-
Tiara s'au inplut de sthrvurile lor, pentru care a lor prapadenie,
scriind Martelus Poeticul inteacesta§ chip: «Fluitantia nunquam,
largius Arctoos pauere cadauera pisces.» «Niel odanaoarA nu s'au
hranit pe§til ca acmii, de trupurile Crivaténilor, céle ce plutiia.
Aicé inca socotiasca Cititoriul, ca de va lua sama bine§or tare
nedejduim, ca toata socotéla noastra, pentru Gotthi o va afla adeva-
rata. Intal, ca acqti Grutinghi, séu GruthinghT, nu sint alt nérn, lara
numai rama§ita Gotthilor, carii am zis sa fie ramas din Gotthii,
carii au trecut la Thrachia; Cad mArturisó§te Ammian ca ace§té Alumilan, car.
Gott hi au fost supt Athanaric Domnul Gotthilor, child au avut 27.Matte,Ieronim
in
rAzsboiu cu Valens, let. 369: pentru care razsboTu am pomenit 'Ironic.
la acela§i an, unde zicem dintr'acela Istoric: «Valens Grotun-
gos Gothos, bellicosam gentem aggreditur, et post leuiora cer-
tamina, Athanaricum eogit in fugam.» (Valens au mars asupra
Gotthilor Grotinghii, carii iera n6m loarte vitiaz, §i dupa ate-
va sazsboae mai iu§uréle, au asuprit pe Athanaric BA. (16 fuga)
aé precum sa doved6§te, Grutinghii rama§ita acelor Gotthi, canT
cu Athanaric, §i cu Fritighernis Domnii lor, trecusa in Thrachia,
sä fie, a§é de pe mArsul lor cu corabii in Trachiia sa dove
dé§te, ca acéle corabii, sa le fie facut, sau la Nipru, sau la
Nistru; §i de acolo trecând, sa fie lovit la Thrachia; cä de ar
Li fost ace Gotthi lacuit in Dachia, ar fi trebuit Intâi, sa fie
intrat in Misia, care Taste inpotriva Dachiii pPste Dnnare; §i
apoT sa lovasca in Thrachia. Ce acésta, ce n'au fost Isto-
ricul ne scriincl; sa cunoa§te, ca nu din Dachia, ce din Schythie,
despre pariIe Niprului s'au coborat acéle corabiT, §i au trecut
peste mare, §i peste Dunare, tocma la Thrachia, Tara de ar so-
coti cineva cuvintele Poeticului, pre caréle am pomenit, cum sa
cade, §i mai bine va cunoa§te, cAci pre ace§ti Gotthi ii numé§te
CrivaténY, sau cu alt sens (intelegere), nume§te Pe Oil', carii s'au
liana cu stArvurile Gotthilor Crivaténi. Orb cum s'ar intelege,
oH pe§tii manY, ori Gotthii aceia§1 marl lacuitori, tot spre Cri-
 272 CAltT IV.

vät sint BA sa intelégä, in care parte cade Schythia, in potriva

Thrachili. Tail de ar fi fost acel Gotthi in Dachia, ar fi trebuit
s. facä vaséle sale, Gil multul maT sus de cat unde I acmu Be-
ligradul, §i a§é pe acolo cu corabiile Dunäró trecând, neatingan-
du-s5. de Misia, s. intre in Thrachia, care de ar fi fost nu despre
CHOI, ce despre apus ar fi trebuit s. se pomenésch, macar
Pe Oil hräniti, macar Gotthii omorati, de unde curat sä cunoa§te,
ca ace§ti Varvari, macar i mai pe de'n gios de Dachia, de au
trecut; Dunaré, TarA nu mare; tot pricina nu ramane, pentru ce
RomaniT in Dachia, sá nu fie fost, de vréme ce §i ace§te, cu
un razboiu s'au topit, §i atata multime de dân§ii au pierit, c.
precum multi s5. fie fost, numarul vaselor aratk §i trupurile,
carile plutind, au fost acoperit apa. Acest6 clar. a§e, Tara' deciTa
prtn6 la moarté lui Theodosie, alta clhtire, sau lovire spre par-
tile Dachiii, sau a Thrachiii, s4 mai fie facut VarvariT, istoriciT
nu pomenesc. Deci Theodosie inpilrat au murit la Mediolan, let:
Let. 395. 395: ghenar 17: dupa ce au inparAtit ani 16 zile 2, Hind la varsta
de 50 de aril', precum scrie Victor ; Tara' dui:A cum va Isocrat
Soorat, ear. 5, de 60 ; lar precum scrie hronicul Alexanclrin 65 : intr'acela§ an,
cap 24. Zosim
car. 4. adeca in carele au biruit pe Evghenie Tiranul, §i pAganul, in
care räzboiu pornene§te Socrat, §i Martel, s5, fie avut cu sine
cate-va polcuri de Alani, de Gotthi, §i de Huni, a citrora Voevod
sä fie lost Alaric, Domnul Gotthilor, carele mai pre urm'a tre-
child la Italia, au luat §i Roma.

CAPUL VI.

Doved4te-sei tralul 1?omanilor fn Dachia, de la Arcadie, qi Honorie,

kind la Thcodosie cel Main

Canon, cum trebue s mnIäliagt cititoriul unde sä va

tampla innainte a s5, pomeni cuvantul: peste Dunilre.
Aid; trebue cititorTului nostru, s *fa sama, §i sd intelTagA, cä
pre acCsté vremi, (late prAzi, §i nripAdiri sä vor pomeni, ea' au
lost (fiicut) Varvarii peste DunAre, toate acCle pre alte locurT a
 CAP. VII. 27.3

inpärAtiiT Romanilor stt fie lost ; iara nu prin Dachia noastrtt,

nici trecAtorile printr'ânsa sä le fie fost. CItel o samti de Gotthii,
ceT suppu§T de Theodosie, §i in Thrachia trecutl, dup b. moarté
luT stt rocoOsä (precum innainte s. va vide) i acmu toath Ore-
tia prAdând, in Illirie, §i in Epir pi6oru1 i§ pusese, i tiräne§te
stkAniTa. Hunnil a0jdere apucasä Pannonia, §i o sthpttnTa in pu-
tére, (Tail Pannonia Tera tara peste Dunäre intre Sava, care acmu
sä chTamä Sclavonia, §i capul hotaruluT ii Tera cetate Sirmion
care au lost in potriva BeligraduluT peste Sava, §i acmu de
la Turcl stt chéma Serem). Alaltà TAtttrame, i multe félTurT de
VarvarT, cariT Tera de HunT suppu§Y, (precum innainte vom spune)
spre taro. le§asca, §i spre Litfa sh spuzise ; §i când sà slobozila
spre hotaräle inparatiiI Romanilor, §1Ta1iu1 I indreptase prin lo-
curile, carile acinu s'a chemä Silesia, §i Saxonia. Cad pi maT
aproape pe acéTa parte le We cale, i mai pre lesne: ne fiiin-
du le a maT tréce muntiT innapoT sä sä intorca in Dachia, §i
sg, le fie a tréce Dunare, pre unde atAte cetatt Meuse RomaniT,
§i trecatorile paziTa, (pentru care cetätT la locul stim innapoT s'au
arätat). Si a0 verT razboae pre Dunare, verl trecAtorl au avut,
toate mal sus de Dachia au lost, spre partile titrai Ungure§tT;
pi pe acolo trecé la Italia, la Gallia, la Ispania, §i de acolo §i
la Africa. Thal când s'au t'amplat din Pannonia sä fie agiuns
HuniT cu prtizile §i 'Anti la Dachia, i in Dachia ce au facut,
sau au stricat; atunce istoricil anume pomenesc, pentru carele
noT pre amblruntul la locurile lor vom zice.

CAPUL VII.

Arata-sci polade Yarvarilor d'intan.

Murind Theodosie cel mare, precum am zis la anal 393, mos- Amin Qi no-
tenitorTu inpttraliii au llisat doT fi6orT, pre Arcadie (fiind la viirst5. norie.

de 18 ani) inpärat razsaxituluT ; Tarä pe Honorie de 11 anT, in-

pttrat apusuluT. In vrémile acestora inp6ratT, let. 400, scriu isto- Lét 400.
ricil precum Marie Domnul Gotthilor, (carele acmu cincT anl !Anticlin@I Valle-
in Hronic.
18
 274 clialk iv.

iera, de child la Epir stand, toath tara grecésch grozav prada,

§i o prApädiia), §1-au pus gandul, sh, nhphdiasch asupra apusului,
§i a§a cu toath oastea lul sc.ulandu-se, au intrat sfärmand, §i prh-
(land in Dalmatia, §i in Pannonia ; Hatmanii lui Honorie putin
de a6asta in sarnh bhgand, de acolo mai in lontru purcegand,
la al doile an trecand apa Padul (pre care acmu stä targul Pa-
dova), in cetaté Asta, Honorie inchizindu-se; o au incungiurat,
unde Stilihon Voevodul lui Honorie, cu agiutoriul sosind, §i pre
inphratul au izbhvit, i pe Gotthi biruind, Alaric cu mare ru§ine
Sigonle.
necunoscut s'au intors, de unde ieise, la Illirie. Let 401, Un
Caine, caréle intai credinCos find inphratului lui Arcadie; apoi
viclenindu se, la Asia, de acolo s'au agiuns cu Gotthii din Iliria,
ispitindu-se sh apuce Tarigradul, §i cu tiränie sh l'a §i inparatia.
Ce inpärAtiia mai de cu vréme, de vicle§ugul lui in§tiintindu se
§i tragand in parté sa o samh de Gotthi, cu Voevodul lor Fraitat
pe mare la Elispont l'au lovit, i l'au biruit, de unde Gaina Ih-
sind vasele, au ie§it la uscat, §i au nh'zuit spre Dunhre. Ce IIuldis
Domnul Hunilor, socotind s. fach lucrul pre plAcére inparatulul
avand atuncé cu inpärhtiia pace, de cate-va ori cu oaste l'au lo-
vit, §i pand mai pre urmh de tot rhzbindu-1, §i pre Gaina in
rhzbolu omorandu-I, i-au thiat capul §i in sulith infipt, l'au tri-
mis inphratului, la Tarigrad.

CAPUL VIII.

Aratti-s4 polacle Vararilor a doua 0 a trila.

Let 404. In anul 404: Eladagazius Domnul Gotthilor, luand cu sine Sar-
Zosim carte 5. matii, i Ghermanii, cu totii 400 mil precum eerie Zosim, sau
Prosper si Mar-
lelin, in lironie. cum va Orosie §i Martel, cu 200 mii peste toath Italia au nb.-
orosie cants 7, buit, pre carii Stilihon Voevodul, cu mare §i minunath nhrocire,
cap. 37. Avgus-
tin pentrn rota- intre muntii ce sâ chémh Fezulanti, inchizindu-i, i-au präpádit,
a tut DautnIzan §i pre Radagaz domnul lor 1-au omorat. Acestä bhtae, Petavie
cap. 23 Inr-
insämniazh, precum sh sh fie tamplat la anul 405, urmand isto-
Ut 405.
Let 41Y6.
ricului lui Prosper ; Tarh Martel, la anul 406. Serie Zosirn, eh
 tAP. IX.

ataté de multi Varvari, robi cAzusA, pre manule Romanilor cat

un rob s5, vindé, cate un galbk.
A triia poiade s'au fkut let 406 cu multul mal grozava, PlroossipmereamrtélIr5O-
§i 'mai groznich, decat célialalte, care au fkut Vandali'l cu nio.
domnul lor Godighilil, inpreuna cu Alanii, Ghermanii, Cvadii,
MarcomaniT, §i Saxonii, carii pe la sfar§itul lui Dechemvrie,
biruind pe Frantii, au trecut apa Renul, §'au intrat in Gallia, in
cale Mongutia au sfkmat, Vanghlona dandu-se, au isbanclit-o ;
Remil, Albianii, Atrebatii, Morénii, Tornavénii, NemutiT, §i Ar-
ghentorata au jecuit. Acésté, a Varvarilor näpAdiri spre pktile
Apusultif, (macar c5, nu caut5. la tréba Hronicului nostru), aicó
11 am pomenit, pentru ca s6. cunoascA cetitoriul, cb, pktile DachiiI
noastre, au lost neclAtite, §i de calcAturile Varvarilor, departate
pentru care nu Taste pricinä, care s5, zicá, ca doarà rkuitorii
DachiiI, pre acésta vréme intrInsa a lkui, sh nu fie fost putut
macar c5, istoricil, despre acésta§ parte, ceva nu pomenesc. In-
tr'acesté la anul 408, Arcadie inparatul rks'arituluT, in luna lul Let 408

Ma.., au murit, dupa ce au inpartitit aril' 13, luni 3, zile 15, là-
sind in locul lui inpkat, pe filul s'au Theodosie, carele s'au Zoe* carte 6.
Socrat, carte 6,
numit cel tank, cu testament l'au dat supt paza, §i socotéla ILA cap. 23. Proco-
Iezdegherd, inpAratului Persilor, caréle cu credintà, grij6 cuco- rpie,odlerrazbot101
nului luand, l'au dat supt invatAtura ha Antioh, carile Tera om 1.. Agntlins
pré invAtat, zicand : ca când cine-va s'ar ispiti inpotriva WY, carte 4, List-I32.
sà-I faca §tire, iara el inpotriva aceluia, ca asupra nepriTatinuluT
sk, va vini.

CAPUL IX.

Doved4te-sd traiul Romanilor 'in Dachia, de la Theodosie cel MIA.

*Ind la ncipada Atia

Arcadia murind, au sttttut la inpArAtiia rAzsaritului fil'ul luI Theodosie

taw,
cel

Theodosie, fi ind cucon numal de opt anY ; intr'ackuia anul din- Socrat, carte 6,
VAT Alaric domnul Gotthilor (dupa cum insämnézA Calvizie, scu- euapr.mcielzdocsimpre
landu-se cu multime de Gotthi, AlanY, §i SvevT, §i làsind acmu carte 10, Oiosie,
carte 7, cap 40.
 276 CARTE 1V.

Gallia desarta, §i pustie, au intrat in Ispanie, Oct. 15, purcegand.

Rictionul in Hronicul mare, zice, Acésta sa sa fie tarnplat, la
anul acestas, in care socotéla sa véde a fi si Petavie, de vréme
1 et. 405.
Orosie, carte 7,
ce zice : ca Marie domnul Gotthilor: let 405 : dupa ce au pra-
rap. 29. Zoslm, dat Gretia i cata va vreme in Epir s zabttivisä; apoT invoind
carte 5 lor- Stilihon hatmanul lul Honorie inparatuluT apusulul, sa fie patruns
nand pentrn
inparatl. in Italie, pentru care lucru it-4e1egand Honorie let 408 : sa fie
Cap 96 oi de omorat pe Stilihon. Alaric pentru acésta infocandu-se, let 409:
Incrurile Oottht-
lor, cap. 30. intal au intrat in Italie, (precum am zis), cu carile Honorie
Martel, carte 13 vrând sä faca pace, el intr'adins srt fie pus conditil, carile Ho-
f et 40R, 409.
norie, sa nu le poata priimi; cersind de la Honorie, ie, i oa-
menilor lul locuri in Italia pentru lacasT, care Honorie ne prii-
mind, el au intins spre Roma, s'au incungiurat-o si in anul 410:
Avgust 23 au dobândit-o, si trel zile in prada Varvarilor sal au
dat-o ; poroncinclu-le ca chIT vor fi scapat la beserica Sfintilor
Apostoll Petr, i Pavel, pe acila sit nu-T atinga. Acolo au robit
si pe Plachidia sora inparatulul Honorie, pre care au dat-o fe-
mela, cumnatu-sau frateluT mueril lui Athaulth. Dupti, 3 zile, pe
nime de al sal in Roma lasind, arsh, i pustie au lasat- o, i s'au
dus la Reghion, de unde era sa tréca la Sichilia, si la Africa ;
Zosim, carte 6,
Martelin. Cas-
ce acolo i s'au tamplat mOrte. Alcil zic, cit dupa moartea lui
siodorotProsper Alaric, cumnatu seu stand Dornn, in locul luT, Tara's.'" cu prada
in Ilronit.
sit fie vinit la Roma, si atunce sa fie apucat pe Plachidia sora
lul Arcadie, si a lul IIonorie ; i ducand-o in forul mI Cornilie,
Aceiaot, acoloo.
sa fie Mout cu dânsa nunta. Iara Idatie i Isidor istoricil zic,
sa sa fie luat Roma in anul trecut; in carile adeca au incun-
Let 411.
giurat-o, let. 411. Vandalil, i Svevii au cuprins Gallia; AlaniT,
let 412.
Luzitania ; Silingbil, Betica; Tara let 412 Gotthii cu Athaulth
Domnul lor, Tarasl sa fie intrat in Gallia, scrie Prosper. Aceste
intr'acéle part( nabusirT, Petavie le socoteste sit sa fie thmplat
la anul 409. Urmand istoriculul lui Idatie ; ce pentru aceste
aomu destul fiind, la randul hroniculuFinnainte sit ne----intoar-
Socrat, carte 7' cern. Dupa aceste si Honorie, let, 423, au murit in Roma, dupa
cap.23 Prosper,
Martel oi Olim- ce au inparatit aril' 28 lunT 7. de varsta Bind de 39. ramaind la
pi°4". L4 423 inparatie filul seu, Valentinian, i miltuse lul, Plachidia.
 CAP. X. 277

CAPUL X.

Aratetsd, multe descellecetturl, a multe Creiii din neinul Varvarilor

acestora.

DupA atAtea de multe dése, §i in toate pArtile ralite prAzile §i 1/a1entinian, si

cAlcAturile Varvarilor, carele pre la acéstea vrémi s'au tAmplat, Plachidia.
§i cu altele, carile mai pre urmA au cAzut, slutA, §i grozavA s'au
facut faca inpArAtiii Romani lor, §i ruptA, §i destrAmatà haina
cinstei §i mArimei el au rAmas, de vréme ce Varvarii, §i toate
strAnsurile limbilor despre Crivat, late i largi porti, prin par-
tile Sileziii, i Saxoniii, i a Thrachiii, de§dhizind (precum ma
denainte am arAtat), nu precum au fAcut, cAnd au le§it, spre
rAzsArit, ce intr'alt chip; caci atuncé de sA §i a§éza pre unde-va;
Tarä curund locurile muta, precum au acut ace§tó Gotthii, §i
dupa dAn§ii Hunnii, despre rAzsarit, de la Schiithhia spre apus
nAbu§ind, (precum Istoria .innapoi au arAtat), sau de loviia, §i
prAda vre Intel:). parte, iarh§i innapoi la sAlarle lor sA intorcé.
Ce acmu spre pArWe apusului, pAnA unde ajungé, pre acolo §i
rAmAné, §i véstite locuri, inflorite crAil, ca bruma réce, pre o
floare derhisA sA lAsa, §i le ve0eziia; de pre carile decila nu
sa mai rAdica Si a§é deciia dinteacel Varvari sirépi, i ne do- Lemon, carte 1,
moliti, a marl Craii, carile acmu infloresc, funtamenturile s'au cap. 4. hon iu
Hronical Prizi-
aruncat, pre unde acmu Taste Vestfalia, Frizie, Saxonie, Turin- lor. Epitomi,
cap. 4.
gia, Hesia, Mesnia, §i tot tractul, carele cu numele Franconiii, Sidouie, carte 5.
sA cunoa§te. Dinteacesté intAi, cu nurne de Craiu numindu-se Stih 212. Pros-
Formund fiCorul lul Marcomir, pe la anul lui Honorie 26 a per in lironie, sl
crAiii Frarqii, au pus incepatura, care an de la Hs: Taste 420.
Dupe Farmund, tidiorul sAu Clothe, la anul 428 sau 429 adecA Let 420.
Let 429.
cinci ani mai pre urmA de moarté lui Honorie, trecând apa Renul
el inthi au intrat in Gal lie, i panA la anul 445 au tot lAtit decila
CrAiia, cAriiia acmu IT zic a Frantozilor ; a§é pe acesta vréme,
Visegotthii, temeliile erhiii Ispaniii au pus, precum i Van-
daiii, Sfevii, Ostrogotthii, fiete carii, Oral alegAndu-§I, in multe
COAT, §i Domnii, s'au fAcut. Pre acésta§ turburAri, let 429 vestit
 278 CARTE IV.

Let. 425. .
Socrat, car. 7, §I in toath lumea cunoscut orasul Veneie, temeliile pre nasip,
cap. 42. Theo- si pre apa s'au pus, precum si asta-zi sa véde, eh traiaste: Una
dorit, carte 5,
cap. 36, din toate a lumil eke sint publice, fiCoara si de mana nepril-
atenilor, ne atinsa, si pentru aceste in scurt atata.

CAPUL XI.

Acé1a sci doved4te peind la neipada Attilil

In cursul anilor de la Domnul Hs: 425, carile Taste al 18 ani,

a inparatiii lui Theodosie cel tartar, scrie Socrat si Theodorit;
precum Roilas Domnul Schithilor, de hotarale inparaciii Roma-
nilor, apropiindu-se, si acrnu si pana la Trachia cu jacurile agun-
gand, cu Dumnazaiasca putéré, fura prapad41; caci Domnul lor
de fulger lovit, iara alalci Schithi, cu de naprasna Oumä poto-
pindu--se, asé s'au inprastiiat; cat ce s'au facut nu s'au mai stint.
Let. 427. Asijderé Let. 427, scrie Martelin in Hronic, precum Romanii au
räscumparat Panonie de la HunT, cariI acmu 50 de ani iera de
child o cuprinsese, si 1 au inpins peste Dunäre innapoi. Acésta
marturiséste si Callimah in Attila. Acésta a Hunnilor peste Du-
axe trécere: nu sa poate intälege, ca doará sa fie trecut spre
partile DachiT, (ca ce Panonia sa fie, undo acmu Taste Sclavonie
intre Dunare si intre Sava, mai innainte am aratatl, ce mai pe
sus, spre partile Austriii, de vréme ce dintr'acolo, nu dupa multa
Prosper si Mar- vréme, sau precum al-cif vor, inca pana a nu-I scoate Theodosie
telin in IIronie. din Panonie, Let 425 : Aetie Hatmanul apusului. 1-au fost indem-
Idatie in Won.
lsidor in Hronie, nand saci vie intr'agiutoriu, asupra tiranului, lui Joan, carele duprt
Mistelana 24,
Socrat, carte 7,
moarté lui Honorie sa apucase de inparacie tiranéste, la carele
cap. 23, 24, 25. s'au si dus, precum si mai pre urma la let. 434: Honoria, sora
lul Valentinian inparatului Apusului, pentru curviia, ce facuse
cu pristavul cash', din Palat gonita, si la Theodosie trimise find,
pe Attila Domnul Ilunilor, asupra inparatiii apusului, au invitat,
pracum innainte la acelas an mai curat, sa va zice, de undo
chiar sä cunoaste, ca cu pricinile zarvelor, carele spre apus ca
un pojar nestans, si nepotolit sä Ai-ca, si sa latiTa, si spre par-
 CAP. XII. 279

tile apasuluT céle maT din lontru in toate zilele sa intindé, par-
tile razsarituluT, in carele Tera §i Dachia, in pace §i in odihna.
ramané. Ce aicé noT a§é in scull_ aratand, cursul HroniculuT in-
nainte pre larg va dovédi.

CAPUL XII.

Doved4te-sei traful Romani lor in Dachia, de la iefitul Atti1i4 dintd1,

panel la intoarcerd lul ktrt f Sehythia.

Matthel Pretor, proaspat a lumil Gotthilor scriitoriu foarte ne

asupré§te, ca cat-va din cursul Hronicului abatandu-ne, nu pu-
tinéle de tréba, pentru lucrurile Hunilor sà insämnam: §i mat
vartos, cad pomenitul Pretor, de tot a§é de la sine a ataté, §i
a atâté scriitorT credinVa lepadand, a sa socotéla, (pre care nicT
cu o märturie de credinta vrednica intärind-o) maT pe sus, §i
maT de crezut de cat a tuturor sa opue, sa cazné§te ; §i sa aréte
va, precum CraiTa Dachilor (pre emit el GotthT hi numé§te),
TraTan Marele, s'a nu o fie supus, ce aceia§, pana la viniré Hun-
nilor neclatita, sa fie statut, §i apoi HuniT stapanind Dachia, s.
fie gonit pe Gottla, adeca precum va el, pe Dacia' de pre acésté
locuri; Hire§a darn cuvintele lul, Carte 1, a lumii Gotthilor,
Cap. 8 sint acésté: «Ave zice GotthiT in Dachia au tot stapanit, nu Mattliel Protor,
lume Gotthl-
numai pang la vrémile luT Traian, carile cate-va razboae cu nit- inW, carte 1,
roc au avut cu dan§iT, insä de tot sa I calce n'au putut; §i pen- cap. 8.
tru ca sit' nu poata GotthiT intra in hotarale inparatiii Romanilor
au facut peste Dunare pod, §i multa oaste pentru paza puind,
n .valirile Gotthilor au oprit Statut-au (Tara§ zice) stapanire Got-
thilor in Dachia, pang, la vremile AttiliT, §i a lui Balameber
CraTul Hunnilor; carile cu narocite razboae biruind pe GotthT,
I-au scos din Dachia». Pretorie dara unile ca acésté, din sin-
gura parér6 sa scornind, §i pre nime pre altul in socotéla sa
sa. fie fost, a arata neputând, a§é§ nicT raspuns sä I maT dam,
s'ar fi cazut, cad neclatita sta socotéla, §i marturiTa a ataté Is-
toricT, precum TraTan toate puterile Dachilor, sau a Gotthilor
280 CARTE Iv

luT Pretorie sMrämind; tot némul lor din Dachia au scos, si pre
Romanii sai, in locul lor au asézat, carii macar cà cu multe
furhini insa, precum pana la nabusiré Attilii tot in Dachia sä
fie ramas, fara prepus, precum nedejduim, am dove0it. Insä pen-
tru vola Cititoriului nostru, i acesta a lui Pretorie piatra, de
scandal, din drumul adeverintil Istoriii, neradicata, nu O vom
läsa. Intel dara au trebuit lui Pretorie s cunoasca, cä toti Is-
torici intr'un glas marturisesc, precum Hunnii pre Gotthi, nu
din Dachia, ce de la balta Azacului, si de pe marginele marif
negre, i-au gonit, Tara margihele marii la scriitorii eel adevarati
sa inteleg, de la balta Azacului pana la gurile. Dunarii; Tara de
ar fi fost tinut pe acéia vréme Gotthii, i Dachia, precum va
Pretorie, ar fi trebuit sa adaoga Istoricii, pre Fang& marginele
marii, i tärmuril Dunarii; Mei mai multa parte a Dachiii pe
tärmuriT Dunäril stä, precum din Gheografii eel vechi i cei noT,
chiar s'au aratat. A doa I-au trebuit, sa nu asupriasca pre eel
adevarati Istoricl, nici sä le mute cuvintele dupä voe t i pofta
lui; Cad el zic, precum Trojan inparatul, vrand ca mai pe lesna
sä-i fie a intra in Dachia asupra Dachilor, au fácut pod peste
Dunare; Tara Preto'rie zice, eh' au tacut acel pod, pentru ca sa
opriasca pe Dachi, O. nu poata tréce in hotarale inparatiii; ea
mai pre lesne ar fi fost Romani lor a pazi trecatoare a atata la-
time de apa ca a Dunaril, fail pod find, de cat cu pod. Ca
doara numal Pretorie die nu poate cunoaste, ea fiete ce apa,
macar cat de ingustä, mai cu anevoe Taste cui-va, a o tréce fara
pod, de cat cu pod! ,Pentru care, socotind Adrian, urmatoriul
lui Traian, scrie Dion si Evtropie, precum acel pod al luT
Traian sa,-1 fie stricat: and cätrà Senat pricina, precum de vor
cum va apuda: vre o data SarmateT podul, poate mai pre lesne
sà triaca, mai spre inlontrul in$ràiii, ce pentru acésta noi giu-
decata la Cititoriu lasind, la Pretoria BA ne intoarcem, caruia
pentru un lucru foarte hi multamim, &AA supt Attila pune afar.
situl stapaniii Gotthilor din Dachia: in locul a carora ad.uce de
ciia stApaniré Hunnilor. Deci, precum Gotthii in Dachia, pànà
la aoesta vréme sa, nu fie avut stlipanire stkratoare, din céle mai
denainte, s'au dovedit; Tara dupà ce au vinit Hunnii, de au st5.-
 CAP. XII. 281

Omit Dachia, pe cuvintele lui Pretorie, pre lesne nu ne vom

incredinta; ce vom cerca, la altii, cu multul mai vechi, si de toatä
credinta Istoricéscrt vrednici scriitori, la emit vorn vide, pentru
staphniré Hunnilor, pe unde au fost, ce hotart i ce cetali au st5,-
Omit ? i panA mai pre urrnä, lucrurile in ce Ii s'au sävfirsit?
Nu pentru lauda, ce pentru aclevärul, cu inclräznélä putem zice,
cd ca.ti Istorici EllinetT, Latinesti, si ales Unguresti, carii uniT
mai pre urrnA, pre scurt, altii mai pre larg, de lucrurile Hun-
nilor au scris, mai pre top', poate fi, cu arnànuntul T-am cercat:
si cum s'a zice cuviktul, nici o piatrá neclatitA, i nici un unghiu
nescoéorât n'am läsat, pentru ca stt ne instientem de incepatura,
pi purcederé, si asézArnintul, cel mai de pre urrnA, a acestui
ném, din carii neinstiintam cu adevärat, o parte de Huni, o parte
de Dachia noastrA, prin cAta-va vréme O. fie cuprins; insä mai
pre urmä, laràs supt strApAnire, Romanilor, (deosAbi de Dachia
cé de sus, carie Istoricii grecesti Ai zic Havoadczca.) s5, fie ramas,
de care lucru, 'Ana a incépe Istoria, pentru nàbusiré Attila Dom-
nul Unnilor, intai vom aduce pre scurt marturiile scriitorilor,
carii pomenesc cate oarece, pentru Dachia, supt vrémé nnusirii
Unnilor. Din tta dara Anton Bonfin, Istoric Ungur, si de lucru-
rile Unguresti foarte ispitit, i nevoitoriu scriitoriu, Decada (1) Autou Bonito,
Decade carte.
«Ungaria zice; care, din Unii Taste nascuta, a citrora limb& schythi-
cesca Taste, si deosabita de a tuturor vecinilor, Panonia i peste
Dunare Iazigul, si mai toath, tara Dachilor au cuprins». Inteacésta
hotärhre, a tririT Unguresti intelege Bonfin Panodachia, i Dachia
Mediterranie, care Taste Ardélul, stiind cä Dachia maluroas5, pi
muntoasâ iera supt inparatiTa Romanilor, precum i acmu Taste
supt stAphnirC Turcului. Mihail Ritie Neapolitanul cartó 1 zice: Neapolitannl,
Mihail Ditto

«Unnii trecâncl Meotida, intai hotarale Gotthilor au cuprins, de- Istoria

ciia pe VesiT, SidaliT, i amandoaa Cumaniile; ce alba: i có né- Unguriased
c ar t é 1.
gra, au supus pe carile socotéste sä fie acmu Moldova; ce gre-
séste; cáT CumaniTa négrA, i albk Taste; care acmu AT zicem
Rusiia albä i negra; deciTa trecand, zice, Tanais, adecä Donul,
s'au pus taberile In Panonia, la apa Tisei», Iar4 Bonfin Decada

(1) Loc alb in Manuscript.

 282 CARTE IV.

1 carte 7 zice: «multi Siculi (acestora le zicem noi Semi), viind

cu Attila, cé mai din dos a Dachiii parte, cuprinsése, pre care
acmu Transilvania o chiamA; Apoi ace0é auzind, precum alti
de al sM 'Ana la Roxolan au fost aguns, pAnA la Amaxovii,
(caril acmu Ru1 s. chiamA), 1I-au Te§it innainte»; §i la Decada
1 carte 3». Unnil, zice, caril pre Ostrogotthi, pre Ghepidi, §i multe
némuri de Schythi asuprisä, pentru ca dup. pofta lor slobod,
§i.lat sA poatA stAphni, precum hronicile Ungure§ti povestesc,
dupA ce au apucat Dachia, din potriva el privila Pannoniele,
carele nu numal cu bi§ugul pArnântului, §i a loculul frurnuséte,
ce Inca §i cu a ceriului bunatate pe alte tAri intrecé, pre atuncé
stApAnind proco(n)sulul (Romanilor) Macrin din Sevastiia nascut,
§i multi din Alemani, §i din Itali, intrInsele lacuind, trechnd
Unnii Dunare, sä intre intrinsele sa nevoia». AcCsté pentru Ye-
siitul Unnilor, §i pentru apucar6 lor o parte din Dachia, a§é in-
telegandu-se, sä ne intoarcem la rândul Hronicului, §i din an
in an, cum au vinit Unnii? 6-au lucrat? §i panA in cé mai de
pre urma, unde, §i cum s'au a§ezat, sa videm.

CAPUL XIII

Aratc1-(0) ncipada d'intal a lid Attila, cu Unnil sa%

Hunil, (a cArora odrasle §i astA-zi sint Ungurii), dupa ce 1-au

scos Theodosie din Pannonia, precum am zis, trecAnd peste Du-
nAre, spre pArtile, carile acmu Austria sa chiamh, sau mai gos
Let 434. de Austria, Hire§A tara Unguriasca, pgnA la anul 434. in care
an, (precum insAmniazA Petavie, Calviz §i Rictiol, in hronicile
lor), Honoria, sora lul Valentinian, fluid gonitA la Tarigrad pen-
tru pricina care mai sus s'au pomenit, au fost invitand pe Attila,
Domnul Hunilor, sa intre cu o§ti1e in publica inparAtiii Romel;
ce precum marturise§te Sigon, §i Martelin, acesta ispitA in zA-
dar I-au ie§it ; CA Attila atuncé din tara Unguriasca n'au vrut
Let 441. sA sa clatiasca. fara let 441 Attila, §i cu frati-seu Vleda, (acestuia
Olah, istoricul Unguresc, ii zice Buda), Domnul Hunnilor, (pre
 CAP. xill. 283

carii Theodosie cel Omar in anul 427, iT scosése din Panonia),

sculandu-sä asupra razsaritului, i vrand sä intre cu prada in
Misia, si in Trachia; Cetatile, carele Tera pe malul Dunärii pen-
tru paza mnpär4iii, inpotriva Varvarilor puse; au lovit: din ca-
rile pre unele li-au si farmat: Ce Theodosie in potriva lor oaste
trimitind, de odata T-au oprit, i cetatile de pre Dunäre Tails au Let 442.
Sigon cl Pavel
intarit; Tara, al doile an, ne mai putandu-T sprejini; au trecut in Diaconal carte
Trachia, Illiria, Machedonia; i pana la Gretia au agluns, I atata 14. Prosper, pl
Ilronicul
rautate, i vrajrnasiTa au facut, cat cu multul pe rautate Got- Alexandria.
thilor covarsiTa. Theodosie, vazind atata primejdie, ce vinise
asupra luT, si a toga inpäratie, au trimis de au intors ostile de
la Sichilie, unde pre atuncé si afla. Ce i ostile viind, si macar
cevas neprocopsind, de nevoe T-au cautat luT Theodosie a pleca
la pace, si cu dare de bani, vrajmasiia Varvarilor a inblanzi,
care pace s'au incheiat la inceputill anulul 443, intr'acesta chip: Let 443.
Ca Thodosie, atuncé in loc de dar sä rid AttiliT 6000 de litre de
aur, i decila innainte, in toti aniT cate 1000: Asé Attila, pe lane,
avutie multa ca acdsta, luând i Rai ca la 120,000 de oamenT;
s'au intors innapa Aicd Inca aieve s véde, precum intr'acéstä
nabusire din taT, Ora la Dachia n'au agTuns; cad trecand Du-
näré prin tarale de- sus, au intrat in Misia, i Trachia, si pre-
cum am zis, spre amTazi-zi latindu-se, au agiuns i 0.0, la Gretia.
Ca de ar fi lovit prin Dachia, ar fi pomenit IstoriciT, precum au
trecut printeansa in Misia, precum pomenesc la a doa AttiliT
vinire, de care vom zice la capul ce urmaza. MaT Taste de stiut,
ea intre alalti scriitori, Taste Sigon, carele zice, ca. Attila, dupa
ce au Mout pace cu Theodosie, s O. fie intors in Schythia; ce
precum gresit, i adaos sa fie numele Schythiii, sa cunoaste, si
din cuvintele Istoricilorz carele nentru Huni s'au zis ; si innainte
sä vor zice, sá dovedeste; ca HuniT acmu nu numaT tara Ungu-
rinse& spre Austria, ce i pana, la Italia, Dalmatia, Litfania, si de
acolo pang, in Schythia agiungé, care pustietate de mare stapanire,
pre acélé vrémi, in partile CrivuluT; tot cu numele Schythiil
sa pomenila; Tara nu doara ca Attila parasind locurile acélé, s'au
intors cu totul In Schytháa, precurn mal gos sa va vidé.
 -284 CARTE lir

CAPUL XIV.

Araki-sei a doua ndpadd a Attila, asupra inparapia reizsdritulul.

Prosper fit
Ilronic.
Attila, dupt ce s'au intors la locul sàu, i acmu pace având
cu inpArttila, ne putând màrime, §i putéré sa, cu frate-sau
Vleda de obte a o tine, ce singur staphnitoriu a fi poftind;
s'au sculat asupra frAtine-shu, pre carele uciendu-1, au suppus
sie §i pre Varvarii, caril Tera supt ascultaré fratine-stu ; tam-
Let 444, 446. platu-s'au acésta let 444 ; Tart la anul 446: scrie Martelin, ca
Theodosie ne vrând st de AttiliT birul, care-1 legase sä de pre
an ; Attila Yar4 s'au gatit de oaste asupra lul. Acésta§ st fact
sä läuda §i luY Valentinian inpâratul apusului, pentru care Va-
lentinian au chemat pce Aetie din Gallia, la Roma, pentru ca
Let 447. s5, st sfAtuIasct, pentru räzsboYul Hunnilor. In anul 447, Attila,
sfatul inimii sale a plini vrând, Dunäre, incti inghetata fiind
au trecut, §i cu prada, §i 'Ant la Dachia au agiuns, inpotriva a
ctrula Theodosie inparatul, trimitind pe Anthimie, §i pe Arni-
ghislie HatmaniT cu WY, au batut pe Attila, in strimpte locuri,
aproape de cetaté Sardica ; unde tare razboI dându-§Y, Arni-
ghislie Hatmanul, find vicHan inparatill, in mijlocul toYului s'au
dat in parte Hunilor, armele inpotriva sotiei sale Anthimii in-
torcând. Ce Anthimie nici cu acésta din barbatiYa §i vitejaa sa
scazind, cu aY sal barbate§te räzbolul au tinut, i macar ca cu
multa trudt, §i. primejdie ; insä Ona maY pre upm5., pre Attila
au biruit, §i la pace st sa piece 1-au Mout. Attila, Inca vAzind,
crt cé maY pre urmt, la raiz *ii va ctide, Y-au ctutat a face pace,
dupa vréré luT Anthimie, priimind : ca §i pre viclénul Armi-
ghislie s5.-1 omoare, §i a0 au §i Mout; apoI r4nat, la locurile
sale s'au intors. Aids Inca mare dovada Taste, ca Romanii au
fost lacuitorY neclatit1 in Dachia, §i in toate rithu§irile a tuturor
Varvarilor, ate maY denainte s'au facut el' pre locurile sale trt-
itorl au sthtut; caci chiar istoricul arata, ct Intr'aoCstit ntvalg,
§1 pant la Dachia au agfuns, Iart rtzboTul 1I-au fost in Bulgarie;
cAci Sardica cetate, dup. socotéla gheografilor, Taste Sofia, de
 CAP. XV. 285

uncle sit poate cunoaste, cit trécere Atti lel peste Duntre, au fust
prin Pannonia, si numai Cambulurile sti-I fie agiuns, i pant la
Dachia. Asijderé innainte sit va arata, a Attila mai mult spre
ptirtile Saxoniil sti zAbaviTa, si de acolo Tera sliahul ostilor luT,
prin tara lesesca (care pAnt atuncé tot supt numele TattrâmiI
sa cuprinde, precum am aratat la hotartre SchythiiI, Tart maT
pre urmt, dupt ce s'au desctlecat CraiTa 1eéscit, s'au numit tara
lesascA) pant la Tanais ; si in tatiirtune despre razstrit..

CAPUL XV.

Aratei-sd a triia napadd a Attilii.

La annul 449 scrie IstoriTa, card sit chiamtt Constitutiile, adect Let 449.
aseztmânturile inpAratilor, precum Attila mutându-se cu toate
oardele de la rtzstrit, spre pArtile apusulul ; au vinit la Turin-
ghia, care Taste parte a familia Saxonesti, intre Ducatul Mi- Gluyer1e
carte 8. cap. 16.
slit', Brunsvigulul, Hassiii si a FranconiiI ; acolo locul sfatulut
asezindu-s, in cetate ce sa chernt Insacon ; s'au precum acmu
maT sting, Taste, Isnac, au poroncit hatmanilor sAT st margt, sit
supue Normanil, Frizil, TimbriT, si alalt1 de prin pregiur VarvarI,
apoT el pentru ca sit poata, lua stire maT curund, pentru toate lucru-
rile, carile sit vor lucra in oblastiia luT, in patru locurT, patru
rezidentiT (scaune de stAphnire) au oranduit ;- in carile au pus
oamenT purtatorT de grija, st stie ce sa face in toate partile, si
prin olacarT st-I fact stire. DecI o rezidentie au pus in Colonia
Agripina, (care Taste pe apa RenuluT la hotarale Gallia) in Gher-
mania; alta: la Iadira, in Dalmatia; a triia, in Litfania, si a patra
in Tattrâme despre apa DonuluT. Iatit aice aTave, sa seruTaste,
si sa cunoaste 11ahul, carile au tost tiind VarvariT lul Attila, si
din TAttrame ce mare, cu multul maT din sus de Dachia noastra,
au fost trecand de la rtzstrit spre apus ; adect de la Don prin
Litfania, spre Ghermania, si Italia, de care lucru, RomaniT lacui-
toriT Dachiii, macar ca scriitorii ceva ales nu pomenesc, inst
de jiganie mare si puternica ca acéTa, de st vor fi si clatit ceva
 286 CARTE IV

despre partile de la câmpi, de crezut Taste, cä se vor fi tras mai

spre munti, (caci intealta parte sä sa fie dus, sau din Dachia
de tot sa sà fie radicat, precum zisem, nime nu insamnéza),
adeca spre Ardial, §i peste Sireti, ce§ti mai de sus; Tar spre Olt,
cei mai de kos, si pre tot tractul, carile acmu sa zice podgorie;
adeca pe supt muntii Carpatici, (carora noi le zicem, muntii Un-
gurWi) de la Campulungul moldovenesc, pana la Campulungul
muntenesc, i prima in dreptul Severinului, pre care locuri de-
ciia au i lacuit, mai multi, innainte vom arata cad §i acesta
loc, cat sa fie de lat, §i de lung, pot §ti cei ce mapele vor cerca;
sau carii prin tarale noastre, a inbla ii sa va fl tamplat, ca nu
putin loc Taste §i acesta, carele §i de agiuns, §i mai fall grija,
sä poata putut fi; Si celor ce vor fi trait mai denainte pe acolo;
§i celora, ce sa vor fi tras de la campi spré munti. Acesta nol
socotelä o zicem ; cautând la cuvintele lui Mihail Neopolitanul,
pre carile in Capul trecut I-am aratat, unde zice, c. Unnii au
fost cuprins amandoail Comaniile, ce 'Agra §i ce alba; iara ci-
titoriul, cu cursul Hronicului innainte sa va adevéri, ca §I lu-
crul a0 au fost, i precum RomaniT, tot déuna in Dachia au la-
cuit, precum §i acmu inteansa a lacui sä vad: deci st mergem
innainte.

CAPUL XVI.

Arateisa pricina, cu card Attila au eat mijloc,- de a intrard

Im Gkermania.

Attila dara cuprinzind cu oardele sale, atata de mare parte

a Evropii, §i atata de multe némuri de Varvari supt stapanire
sa puind, cu acesté cu toate neinclestulindu-se, de multä vréme
sta in &due, §i cauta vréme dupa socotéla von' luT, cum ar
puté Inca mai in laontrul Evropii sa intre, §i toate partile apu-
Prosper in lira- sului supt manunchiul sabiii sale sa pue, §i mai vartos, caci §tiia,
nic. Iornand de
'
lncrurile Gotthi- ca. multe Craii de Varvari ca dansnl, intr'acéle parti, allele acmu
lor, carte 14. sä intemeiase, §i altele incep.us, a sa descaleca, §i a sa, aOza,
 CAP XVI. 287

din cariT mai tari si mai puternici sa vide GotthiT a fi, (a ca-
rora ramasifd, si el supt oblastiia sa fine), cariT pre atuncé Gallia
stapaniia. Asijderé Vandalii Africa apucasà, i Carthaghind cé yes-
tita, i RorneT protivnica' cetate tine. Intr'aceste gtmduri Attila
rasturnându-se; lath' lucru dupg voia luT, precum sa zice, in ceri
cercAndu-1, pre parnânt ii afla; Ca Let 450, Ghenseric, Cralul Let 450.

Vandalilor in Italia, -.BA incuscrise cu Theudoric Craiul Gotthilor

din Gallia; luAnd cu fiCorul sau Hunneric, pe fata lui Theodo-
ric; pentru care Ghenseric cazind in prepus, precum au vrut
sal otravasca, spenticându-T nasul, i grozav slutind-o, au tri-
mis-o la tath-sau. Dupà acest'a, fapta, Ghenseric temtmdu-se, sA
nu cum-va Theodoric sä sa agiunga cu RomaniT, si sa"-s cérce rils-
cumparard mai cu asupra; cu multe daruri au trimis Soli la Attila,
rugAndu-1 sa vie asupra Gotthilor, si sà-T goniasca din Gallia.
Attila, pricina ca acésta luAnd, indata foarte bucuros au primit;
nedejduind, ea, cu acela mijloc, nu numai pre Gotthi din Gallia
va scoate, ce inch' si inp'aratiTa apusului cu viclesug, va rftpi. Si
asé au poroncit, toate Oardile s sä stranga in Sicambria; unde
era sa faca slim de obste (Sicambria Taste taxa pe apa Renulul,
care sa intinde de la Co Ionia Agripina, pná uncle sa ingiarnana
Renul, Tara spre razsarit pana la Ghermania, ce sä chiama Cattil,
scrie Gloverie la GheografT, Carte 3 Cap. 3) strinsu-s'au dara
acolo Schithil, Gotthii, (carii ramasita celor trecuti mai denainte
sa fie, de c&te-va ori am zis) Sarmatii, CvadiT, Rughii, Bastarnii,
MarcomaniT, Burgundionii, Thuringhil, Bructerii, Saxonii , si
Frantii; cu totii: 700.000 de Varvarl. Ce Attila, pre Gotthi so-
coti cu armele, iara pe Romani, cu viclesug sa-I biruiasca, pentru
care, au Solis carte la Valentinian inpäratul, si Soli au trimis,
rugindu-sa, ca sa priimasca, sä poata tréce prin hotarale inpAratiiT,
cu prietesug; pentru &ace el, Taste sa marga asupra,Gotthilor in
Gallia, carii sint tot-deauna nepriTatini inparatiii Romanilor. Catra
acésta, adaoge, sh-I gatesca gazda in Roma, Tara in titul:scrisorii
s'au numit, Attila, fiTul lui Mundizic, nepot marelul Nemvrot, näscut
in Engadia, cu Dumnazaiasca bunatate, Craiul Hunnilor, Midilor,
Gotthilor, si a Danilor; Groaza lurnii si Biciul lui Dumnazau
 288 CARTE IV

Neapolitanus (Mihail Rutie Neapolitanul Carte 1, §i Olah in Attila, Bon lin De-
carte 1. Malt, in
cada 1 Carte 3). Pre alibi parte, au scris la Theodoric Domnul
Attila. Boutin
Decada 1, Gotthilor in Gallia, poftindu-1 ca sa sa inso-tasca cu dansul asu-
carte 3.
pra Romanilor, giuruindu-i ca-i va da giumatate de Gallia. Ce
de aceste a lui vicle§uguri, Valentianian, §i cu alp in§tiintindu-se,
cu top, s'au pus la un cuvant; §i s'au insotit, vázind ea asupra
tuturor primejdila de ob§te sta.. Insopu-s'au dara cu inparatul
Rhmului, Theodoric a Gotthilor; Gunderic a Burgundilor, Mero-
vic a Franchilor, §i Sarghiban, a Alanilor Crai, §i cu top au
ales, sa fie Aetie Hatmanul lui Valentinian, Voevod peste toate
o§tile. Fost au acest Aetie Roman nascut in cetaté Dorostola,
cariia II zicem noi acmu, Dristorul. Intr'acesta an, 29 a lui Ay-
gust, Theodosie cel tanar, inparatul razsaritului, la vantitoare
dizind de pe cal, §i frangandu-§Y osul spinArii, au murit, dupa
ce au inpärMit ani 42, luni 3. In locul lui Theodosie, au apucat
inpärätiia Marchian Thracul, pre carele 1-au luat barbat Pulhiria,
sora lui Theodosie, fiind fata fiCoarri, de ani 51.

CAPUL XVII.

4rata-sci reizbird Attilii in Ghermania, qi in Italia, qi peire lu'i.

Marchian Thra- La razsarit, inparatind Marchian, let 451, Attila s'au sculat
cut, let 451.
cu toate oardele lui, §i pre mijlocul Ternii, au intrat in Gher-
mania; pre care mai toata cu sine o au radicat-o, dându-le ne-
lornand de
dejde de multa qi mare dobanda. Deciia trecancl apa Renul, multe
Gotth1 carte
mal RIM Nicolal cetaV au arsu, §i au rasturnat; pana au vinit §i la Avrelii, care
Olah in Attila.
Pavel Diacon
cetate tare sprejinita% fiind, acolo au agiuns §i Aetie, inpreuna
cap. 15. Theofan cu Theodoric, §i. cu fiCorul lui Thorismuncl, cu o§tile Române§ti,
in MisIeI.Grigo-
rie de Toron.
S a sotiilor; §i indata pe Attila biruind, cetaté au mantuit. Ce
.1
Car 2. Isidor Attila cu atata macar in sama ceva§ nebagand, §'au tras o§tile
in lironienlOot-
thilor. Casiodor
la campii Cataloniii; unde de iznoava räzboiul prospätându-se,
si Idatle in groznich bätaia, §i dinteamandoa partile, multa moarte s'au
lIronie.
facut, cat de toti sa fie cazut 180 mii de oameni, osabI de
90 mil' de Ghependi, §i de Franchi, cull deosabit s'au batut,
 CAr. xvit. 289

unde macar ca, Theodoric Craiul Gotthilor au perit, ins& Ro-

maniT biruitori au Iesit. Iara Attila cu cacT Varvari T-au ramas,
au fugit la Illirie. Attila Tara§ la anul 453 intrasa cu ot1 Let. 453.
in Italie, flind de ostile luT Marchian gonit din Illiria : si
acmu sta pe langa Acfilia ; Ce Valentinian inparatul, trimiOnd
la dansul sol, pe Papa Leon, cu cuvintele 1-au infrant; si asé
Attila atuncé din Italia, nefacand multe stricacTunT, ostile s'au
scos. Esind din Italia, au intrat in Gallia, si au nabusit asupra
Alanilor, carora Thorismund Domnul Gotthilor, inteagiutoriu
viind, cu razbolu pre Attila, au biruit. Attila, vazind, ca spre
Italia luT nu-i merg lucrurile cu pane, s'au intors Tara's la Schythie,
si nu dupa multa vréme, let 454, sau precum socotéste RicOolus set. 454, 455.
455, in nunta uniT copile, ce vré sa 'fa; cu yin maT mult inclo-
pandu-sa, i s'au slobozit singele pre narl, i ase starnutand singe,
au murit. De moarte Attilif, NicolaT Holah, in Carte ce o nu..
méste Attila, maT pre larg scrie asé : «Attila, zice, intaT au cersut
sa la pe Honora, sora luT Valentinian, ce in War Tesindu-T pofta,
sa fie luat pe fata DomnuluT Bactrianilor, pre care au fost che-
mand-o Micolta; ce acmu el pré batran, la varsta, si din fire find
slabit, i vin maT mult de cat s'au cazut la nunta sa fie baut,
si noapté, cu copila peste masura gIucandu-sa, de multa oste-
nintA, sa i sa fie pornit in somna singele a-T curl din nas, i ase
dimene0. sa 1 fie gasit mirésa mort». lara acesta povéste, precum
Attila sä fie cersut pe sora luT Valentinian i copila acéTa, BA
fie fost fata DomnuluT de Bactria, noT, de unde au luat-o el,
n'am putut afla. Dupa peiré luT Attila, fi6orul luT cel maT mare
Dinzig, au ramas Domn Unnilor din Pannonia : Tara cel maT
mic, caruTa Bonfin IT maT zice Ernac, land o parte de ostT,
s'au asézat in marginile Schythiii ceT micT, care astazi Taste
locul denafara Crâmului. Asijderé Decada 1 Carte 7 zice, pre. Bonita Decade 1,
carte 7.
cum niste rude a AttiliT, EvmegTur, i Vultizic, sa fie apucat
Dachia maluroasa, (care Taste din Tisa, pana in Olt), Tara o parte
de UnT inprastiindu-se, pana la Machedonia, si la cara Grecesca
sa fie agIuns, aces.té ou totiT, pen cet, pen cet s'au potopit; de
unde au ramas la UngurT zisa, care zice; Ca uniT in Gretia s'au
dus; adeca cavil ce a'au fAcut nu s'au maY stiut.» Istoria AttiliT,
19
 290 CARTA IV

pentru acésta oare cé mai pre lung d'inceputul, pana la sfairstul

14 am adus-o ca sä poata chiar Cititoriul nostru, a cunoaste;
eh de si mare, si lat au fost pojarul acestul Varvar, insa top
scriitoriT (cati nol a vide am putut, caci si alçiI, caril la mana
ne fiindu ne, cevas dinteansii, a pomeni n'am putut), unul ma-
car nu pomenéste, Attila sau sa fie stapanit Dachia peste tot,
sau sA fie trecut prin Dachia de kos, farà numai cat o dath, i-au
*Ins pradatorii, i 'An a. la dansa, precum s'au pomenit. Pentru
aéasta dark greseste saracul NeculaT Costin (Dumnazau sä-I iarte),
caci in Istorioara sa de Dachia, la Capul cal mai de pe urma
scrie, precum Ora Dachiii sa sa fie pustiit pre vrémile AttiliT,
si sa fie sta.-tut pustie, toata tara acésta, unde traim noi, mai
bine de 600 de ani; Ce gresala lui pre lesne sa poate arata, cad
intai pune napadire AttiliT la anul 401; si Attila au intrat spre
partile apusului la anul 449; precum toti Istoricil intr'un glas
marturisesc, si trécere ostilor prin Dachia sa nu fie fost, curat
s'au aratat. Asijderé precum 'Ana la viniré lui Dragos Vod, ca-
lfreelteVornien I, rele dupa gresita socotéla Istoricului Moldovenesc, sa pune la
iii Prilloslovie.
anul de la Adam 6867, carele Taste de la Hs: 1359, nu 400 ce
910 ani sint la mijloc ; in care an, dupa socotéla lui Costin, ar
fi trebuit tara noastra, sa, fie statut pustie. Ce noT mai mult dintre
cele omenesti pe omul trecut, ne suparandu-1, in cursul hroni-
cului innainte, de va akuta Dumnazau, nu numaT nepustiita tara
sä fie statut, ce Inca. cu multi anT mai innainte, de Dragos Voda,
bine intemeiatä, si cu Domni vestiti tinuta sa fie fost, o vom
arata, aé cat si el, (Dumnazau sag pomenesca), de ar fi viu, si
sà vaza Istoricii, pre caril poate fi in viata a-T vide nu i s'au
tamplat) singur gresala sa cu draga inimä ar marturisi; ce acésta
lasind, sa vinim la cuvânt. Valentinian inparatul Apusului, incas
Lit 454.
la anul 454 Mart: 17 fu ucis do Anichie Maxim, in campii Martiii,
in al treizecele an, a inparatiii lui, si a varstii in 36 de aril. Dupa
moarté lui Valentinian, au statut scaunul apusuluT, fara inparat,
lunT 10 zile 15, 'Dana când Leon inparatul razsarituluT, au trimis
Materna pe Maioran, mai marile ostilor, inparat la Roma, let 456 fevr:
Let 456.
28, caci i Marchian inparatul razsäritului, intr'acelas an in 26
 CAP. XVIII. 201

a Jul ghenar: murise, dupa ce tinusa inparatiTa ani 6, lunT 6; §i

dupa dansul au statut la inparatie Leon Thracul, precum zisem;
Tara, Maioran, s'au incoronat inpärat ApusuluT, in Ravenna, April
in cepandu-se.

CAPUL XVIII.

Dovediqte-sa tralul Romanilor in Dachia, de la Leon Thracul, Leon.

peind la Zenon.
Let 460.
Inparatind la razsarit Leon, §i la apus Maioran; in partile Da- Ithachie 0
chiii ceva sä sä fie lucrat, Istorfle anume nu pomenesc; fara Sigon.
numal la anul de la Hs: 460 scriu, precum Dinzig, fkorul At-
tiliT, stand in locul tatane-seu inpärat Hunnilor, multe razboae
sä fie avut cu VarvariT, cariT dupa moarté AttiliT, vré sä lépede
gugul de pe cerhicé lox., din cariT intaT era Ostrogotthil; cariT
nu numaT cacT de supt stäpaniré Hunnilor s'a deshatut, ce Inca Let 461
in partile Pannoniii CraiTa a§ezindu §l, decila precum Hunnilor,
a§é altora stra§nicT au ramas; Tara al doilé an, Let 461, Maioran Sever.
inpäratul Apusulul, au perit ucis de mana lul Retimir Gotthul,
maT marile o§tilor, §i au staiut la Inparatie Sever. Maioran au
inparatit anY 4 lunT 4, qi au perit in 7 a lul Avgust, in anul 463.
Ostrogotthit, eel dezbatutT de supt HunT, qi apucasa o parte din
Pannonia, au intrat cu prada in Thrachia, de acolo in llliria; ce
maT pre urma au Mout pace cu inparatul Leon, i pentru cre-
dinta (precum scrie Sigon), Theodomir Domnul Gotthilor, aU Let 46(5).
dat zalog inparatuluT pre fidorul sau, pe Theodoric; find copil
de 8 aril', carele mal pre urrna s'au chemat Veronénul, Let 46(5),
s'au tamplat peiré lul Sever inparatuluT apusuluT, de care maT Anthintle.
sus am zis. Dupa moarté IA au statut scaunul vaduv un an, Let 467.
§i luta 8 pana cand s'au ales inparat Anthimie, carile s'au in- Procopie, carte
coronat la anul 467 April 12. pre acesté vrérnT multe razboae carte1. Nichtfor
13, cap 17.
sä pomenese in partile AfricaT, unde Gherseric Domnul Van-
dalilor, mare biruinta au doOndit asupra hatmanilor lul Leon,
eh avand aproape de 100 0 de vase, cu blastamatiTa luT Vasilic,
 292 CARTA IV

mai toate au cazut pe mama neprilatinilor; cu care deciTa atata

Let 469. s'au intarit VandaliT, cat de nime nu sa, maT tem& Iara Let 469
(scrie Martelin), precum GotthiT, i HuniT, multe razboae au avut
in Pannonia; intre sine galcevindu-se, cariT de cariT o vor sta-
pani, ce pana maT pre urma GotthiT biruind pre FIunT, nu nu-
maT Pannonia au stápanit, ce Inca si pre Densic fi6orul AttiliT
omorand, T-au taiat capul, i I-au trimis la inparatul Leon in
Tarigrad; caci Gotthil (precum maT sus am pomenit) cu inpärä-
Let 470.
Sigon carte 14. tiTa razsarituluT aye pace, Let 470 HunniT, lovind in Pannonia
pe de ceTa parte de Dunäre, au prädat pana la Dalmatia, ce in-
napoT cu plenul intorcandu-se, T-au lovit Theodomir Domnul Got-
thilor, si nu numaT cace I-au batut, si tot plenul au scos: ce Inca
si pe Hunicmund Domnul Hunni.lor, 1-au prins viu; insa pre
acesta nicT 1-au omorat, nici l'au trimis la Tarigrad, ce facand
Let 472.
intre dâniI un asazarnant, 1-au slobozit. Let 472 Iunie 11 Riti-
mir s'au sculat asupra lul Anthimie cumnatulul sail; (cacT An-
thimie tine fata luT Ritimir). Anthim macar ca, in Roma sa in-
chisese, ce nicT ase putand häladui, fu prins i omorat, dupa
ce au inparätit ani 5 luni 3. In urma luT au statut la inpärätiia
Olivrie.
Sigon carte 14 ApusuluT Olivrie, carile traind numaT treT luni, si 23 de zile,
Martelin, Theo- au murit Octornvrie 23. dupa carele au trecut luni patru, pänä
Pavan Macon s'au ales la inparatie, Glichirie, i la anul 473 in 5 a luT Marte
ranpa,veciaBositoalcio.r.

Let 473. s'au incoronat inparat in Ravenna.

Aceste amestecaturT, i razboae toate Cate s'au pomenit, alave
sint, ca de Dachia nici unul, nu s'au atins precum; singuri Is-
Ithachie. toriciT aratAnd, altä dovada nu le maT trebuTaste. precum i la
anul mal denainte trecut Evaric Domnul Gotthilor au pradat
Let 474. la Luzitania. Iara Let 474 in luna luT Ghenarie: Leon au murit
Leon cel tinár. de vintre: dui:A ce inpäratise ani 17 läsind la inparatie pe ne-
Evagrie carte 2,
cap. 17. Theo- potu-sau Leon cel tanär, fi6orul luT Zenon; Inca prune in fase
fanitesiTheodor. find, carele traind, (precum scriu Fasticulile SiculT) numal 17
lunT, Inca necunoscand ce luase, 6-au pierdut, si 6-au lasat, dupa
Julie Nepos. moarte luT, inteacelas an Iulie Nepos (carele maT innainte Leon
Martelus i Cus-
pin do lnerurile inparatul II facusa Chesar, si-1 insemnase sä fie mostenitorIu in-
Gotihnor. Ior1 -
nand carte 1
paratii1 apusuluI), sculându-se cu vasele au intrat in Italia, si pre
Glichirie, carile nic't o &ire de oaste avand, au scos din Inpa-
 CAP. XIX. 293

ratie, §i I-au facut episcop SaloniiT. Si el in 24 a luT Iunie au

inbracat haina inparatesca. Murind pruncul Leon, tata-sau Zenon
au statut la inparatiia Razsaritului; Alta povestesc precum Ze- Vietrop Throné .
nal.
non, vrand sh omoara pe Leon cuconul, maTca-sa Ariandna, sup-
puind altul in locul luT, sä-1 fie ascuns; §i apoT maI mare Mean-
du-sa, sä-1 fie tuns Cliric §i deciTa supt Shima CalugarTasca,
necunoscut, O. fie trait 'Ana la inparatiTa lui Iustinian; Ce acesté
basne sa fie, le socoté§te Patavie, Parté 1 Carte 6 Cap 17.

CAPUL XIX.

Doved4te-sel treul Romanilor n Dachia, de la Zenon, pand la

Anastasie.

In al doile an acestuT inparat, carele Taste anul Domnului Hs: Zenon.

Let 475.
475 scrie Chedrin, precum Serachinenii Asia; qi HunniT Thrachia
au pradat, §i inparatiTa tare au destramat; Zenon inpäratul des-
fatarilor dându-sa, 0 de grijea PublicaT, putin ingrijindu-sa. A0j-
dere la anul 479 Theodoric Domnul Gotthilor, cu prada in Gretia, Let 479.
cevaq n'au putut isprävi: caci Sabinian Hatmanul o0ilor de la
Iliria, e0nd innainté luT, 1-au oprit, i 1-au inpins InnapoT, Let
479 Theodoric Schythul, FiCorul luT Triarie cu GotthiT intrand Evagrle Carte
in Thrachia, au pradat-o, pana au vinit §i supt zidurile Tarigra- 3.47c9apE.:aog.
duluT, i ar fi luat §i Cetate, de n'ar fi simtit vicleuguI oame- Car 3 Cap: 25
nilot sAY, de care lucru sculandu-sa de supt Tarigrad, s'au dus gi Martelta.
la Illiria: unde cazind de pe cal, §i &and intr'o sulita ce sta la
un car infipta, s'au intabat intr'ansa, §'au murit.
Aicé, cu acest Cap, sfar0tul Carta ace0iTa, vrand ea dam;
pentru dovada traluluT Romanilor in Dachia, §i precum Dachia
supt stapaniré inparatieT Romanilor, Tara, nu a altora au fost, do-
vada ce maT de pe urma, vom aduce, la care socotéla noastra, ca
la ur fier de corabie, neclatit, §i ne mutat legand, nu numaT cat
in vremile trecute, Dachia supt stapaniré Romanilor sa sa fie
tinut, sA va cunomte: ce Inca pentru vremile viitoare, (carile
sint sA zicem innainte), mare lumina, de acleverinta HroniculuT
 294 CARTA IV

nostru, va aduce, i precum Canoanelor, carele cititoriului nostru,

intM am dat, in toate potrivindu-sä, Tara socotéla impotrivni(ci)lor,
1,68 483. impotrivindu sä va arata. Deci dara, Let 483 Evaric Domnul
Gotthilor, in Gallia dupa, ce clomnisä 17 ani, au :murit, si au
sta.-tut in locul luT Domn, fiCorul lui, Alaric; Tara Theodoric,
carele era din familia Amalilor, alt Domn a Gotthilor, plecan-
du-sa inparatului, cu mare cinste 1-au priimit Zenon: puindu-1
kartelue. maT mare pre invätatura ostilor, i insamnAndu-1 sa fie si
consul, si cátr. acésta 1-au pus Voevod pre ostile Dachiii malu-
roash, (care precum sä fie o parte de tara muntenesca, mai de-
Let 487. nainte am aratat), i pe céle din Misia, unde au stapanit ace
Voevozie pana la anul 487, intr'acesta an scHe acelas Istoric, pre-
cum Theodoric Amali, saturându-sa de bine-faceré, lui Zenon in
Misia, s'au viclenit; i hotarale inpar4iii au inceput a prada; in-
potriva a caruia macar ca Zenon si arme gatasa; insä au socotit
mai bine prietenéste, i cu binisor sal poarte, i asé 1-au indem-
nat mai bine sa intre in Italia, giurându-i precum if va da si
carp, si agiutoriu, pentru ca sal piimasca, intrand acolo. Theo-
Let 490. doric Inca duph sfatul inparatului lasindu-sa, i vázind ea alalti
Marie lus acolos,
Cassiodor 91 Ior- Gotthi din némul lor acmu in Gallia, lin traiia, i auzind pre-
pawl cum Herulii, ném prost, i intunecat, Italia, ca cum li-ar hi lost
de mosie, vré sa o tie, indata cu to-0 cu ai sai s'au gatat sa
marga la Italia. *i asé let 490 Theodoric Amali, (carele mai pre
urma s'au chemat Veronénul), pe mijlocul ernii, s'au sculat cu
tot némul Gotthilor, cu mueri cu copil, i cu toata povijie ca-
selor; i esind din Misia, au purees spre Italia. Odoater Dom-
nul Herulilor, vrut-au sa-T inchiza calé la munti; ce ceva a is-
pravi n'au putut. Apoi la apa Sontium, s'au dat razboiu; uncle
Theodoric au fost biruitorlu, deciTa Taras 1-au biruit la Verona,
si me§ de tot au spart pe Odoater. Dupa izbanda. indata au luat
Cetate Verona; pentru acéTa decila s'au chemat Veronénul.
Odoater pierzind razboTul, si oamenii au fugit la Roma; Ce Ro-
maniT având carti de la Zenon, pentru ca sa priirnasca, pe Theo-
doric, sa le fie craiti, n'au priimit sa, las& pa Odoater in cetate.
El vazind ea si in Roma nu 1-au priimit, a fugit la Ravenna,
uncle asijclere ne priirnindu-I, cu sabia s'au facut Gale in cetate.
 CAP. x.a. 295

Dupt aceTa Odoater maT culegand oaste Tart§ au avut eu Theodo- Procopie de
ric razboT, la apa Duca; ce §i acolo bAtut §i gonit find, au fugit .Golthi, oar 1.
la Ravenna. Theodoric dociTa incungTurand Ravenna, au batut o
3 : anT nepträsit. Odoater, macar ct, de de mult, noapté fugist din
cetate, vazind ca, acmu n'are ce sä maT face, au cazut la rugt-
mente, §i la pace, poftind pe Theocloric, st priimasct 86, fie arnân-
doi sotiT, §i st inpArttasca de atocma, in Italia, care Theodoric
intal au priimit, apoT chemAnd pe Odoater la veselie, 1-au eanorit,
§i au rtmas el decila singur stAphnitoriu; lath' iubite cititorTule,
de adeverinta TubitorTule, cum de frumos, §i de curat aratä, §i
dovedesc IstoriciT, et Zenon inparatul au fäcut pe Theodoric
Voevood, (au precum euvântul scriitorTuluT Taste Maghistru) o§ti-
lor din Dachia, §i din Misia ; dart dact nu era supt staphniré
Romanilor, ce ctuta oasté româniasel in Dachia? ,,i ce ar 11
pus pe Theodoric Maghistru o§tilor, in tara de altiT tinuta. Aicé st
zicem §i noi cuvantul luT Costin Logofatul, ca eau sii prinde mano,
tigiin4te. Ear de ar socoti ca ace Diregttorie, care au avut Theo-
(Ionic in Dachia, §i in Misia, supt acela nume; adeca sil se chéme
ca Dachia au fost sttpânita de Gotthi, §i a§e nu sa prinde, i
nu mano, ci a§6§1 nicl Lado loc naré, in limbt ea acCsta tigt-
nésct. Nu sa prinde, zic, chicT oranduit de altul a fi intr'o dire-
gatorie; nu Taste stapanire sloboda séu precum latiné§te zicem:
Dominium absolutum, sttpanitorTu in voe lasata; ce de la altul
tinuta §i clependens; Iart noT pentru voia celor ce vor vré st-§
tie pizma ce d'inthi neschimbatt, macar ca le dtruim i acésta,
§i sa zicem, et Theodoric, intAT au fost Voevod in Dachia de la
Zenon inparatul oranduit, ce apoT vielenindu-st, au tinut-o in pu-
tére, §i slobod; ce i a§é tot inca nu sa prinde. IntAT ca scriitoriT
zic, ca. Tbeodoric au eit eu tot nérnul Ou din Misia, Tart nu
din Dachia; de unde O. cunoa§te, ct dupt ce s'au viclenit Theo-
doric, Romanii din Dachia, §i slujitoriT eT, s'au tras de langt
ansul; Tart de ar zice inpotrivniciT, ca, acésta scriitoriT nu po-
menésc; vom lasa §i acesta dupt voia lor. Ce §i a§e acéstt sta-
phnire a luT Theodoric, maT mult de triT anY n'au fost; eta el
s'au aratat nepriTatin inparttiiI let 487; iart din Misia cu totul
s'au radlcat let 490. Deci stapanire, sau mai aclevarat A zicem
 296 CARTA IV

Tiranie, numaT de treT anT, adevarath stapaniré nu sä poate chema.

Rams au dara RomaniT in Dachia noastra, de la TraTan marele
'Ana la acésta vr6me nemutatT; si prin tote razeoalele, eke s'au
tamplat neclatitT, precum din IstoricT am aratat, s'am dovedit.
Ce pang. Capul acesta a sfarsi, pentru ca tot prepusul de stapa-
Grigorie Taro- fire Gotthilor, sä radicarn, panä maT pre urma unde s'au asézat
nenul, carte 2,
cap. 8 oi 4. sA aratam. Gotthil dal% dupa ce au biruit, s'au omorat pe Odoater,
Theodoric maT pre urma au Mout pace cu BurgundioniT, s'au
cumparat de la dansiT campil LuguriiT. Tara pe rämasita Heru-
lilor din Italia scotindu-T, 1-au asezat pe supt muntT, locurile lor
Gotthilor saT inpartind, i acolo au ramas deciTa top OstrogotthiT.
Intre acesté, Zenon inparatul, din bautura far& masura, l'au lovit
cé nevoe, i atata l'au tinut de mult, cat top' s'au gandit ca au
murit; i indata 1 au si ingropat;- puindu-1 platra mare deasupra;
apol in mormant Tara§ la fire viindu-sY, au inceput a striga: ce
nime sa-1 scoata, n'au vrut, i maT vartos inparatésa Aridna, sal
lasa, sa sa innadusesca, au poroncit; cad find eretic Pelaghin,
in boala luT, alth n'au fost strigand, fara numaT pe Pelaghie ere-
Theofau
Weill Alexan-
in Hro- ticul, altil zic ea pe Patrichiu Pelaghie sa fie strigand, pre ca-
dria. Zonora
car 1.
rele fara nicT o vina 1-au fost omorat. Murit-au Zenon inparatul
let 491. let 491 in luna Jul marte, dupa, ce au inparatit anT 17 lunT 3.
In locul luT Zenon inparatésa Aridna, si Senatul, au radicat la
inparatie pe Anastasie; ce I-au fost zicand Silentiarul, adica Ta-
catoriul, in luna luT mart, in septe-spra-zéce au statut inparat.
 CARTE A CINCE.
Card arati greutatd ace§tii Istorii. §i pricina a Continuatiii El.
A§ijderi, arati, eind, §i cum s'au schimbat, nnmele Dachiii, In
Voloseala, Volohia, sau Va labia, §i precnm acest nnme cum
Noldovdnilor, a§d Mantdnilor. §i Ardeldnilor, prin multi vréme
au fost tot unul, §i de ob§te, Iari mai pre urmi s'au
despirtit.

CAPUL I.
Aratd-sei greutaté aceVil Istoril.

Marturisim, §i nu fara, pucina tanguialä, ne cutremuram, de

mare, §i de nepurtat greuin0, care asupra-ne vine; cad marl
stand, in mijlocul drumulul, ca neclatite stau; §i multe, §i in-
pletecite inpidioaturi, innainte pa§ilor ni sä arunca, carile 0 pa§il
innainte a I muta ne opresc, §i cald hroniculul nostru slobod
alerga, tare astupa; §i ea troTanii Ometilor de vivor, §i vicol in
toate parcile spulbaratl, §i aruncaci, cararile céle maY denainte
de alp caleate, atata le acopär §i le ascund, cat nu Mra mare
friea primejdia, ne Taste; ca nu cumva parte ratacind, qi carare
pe care a merge am apucat, pierzind; cursul Istorig noastre, in
adand virtopi, §i ne inblatY code, de povaca lipsit, sa cada, gii
a0 la doritul popas, §i odihn4 0, nu putem agfunge. Co intit
298 cAwrt v

pre Dumna,zau, carele Taste calé si povata spre tot adevArul in-
tr'agiutoriu chernand; pre cat in slabe, si slabtinoage putintele
noastre va fi, cé de demult, si de la multi pärAsitä cale a cerca,
si urmele céle astupate, si pierdute, a adulmäca, si a le desco-
peri, ne vom nevoi: si macar c. precum simtirn, maT de la toiT
Iatoricil (caril Ona, acmu duchtoriT, si indreptAtoriT nostri era),
pAräsiti, i intr'un chip ore-carele, mai de tot, (insä nu de tot)
lepädap sintem; insä dup5, cuvântul ce s zice Toate ispiteste
dragosté; toate biruéste nevoinO, cu care invitare, oarécum de
iznoavä insuTkiindu-ne, nu a§6 de tot nedejdé vom lecada; nici
greuimé sarciniT, asa de tot de tot, ne va spariia, cat de nu in spate
a o rAdica, macar din locul gm, a o muta, si cat de putin a o
porni, sä ne ispitim. La care de vom fi poftii, si nevointii noastre
dobanditori, cu atata mu1miT, i contetuif vom fi, invitand,
si indemnand pre altii, carii de cat noi in puteri mai bogati vor
fi, (c6 precum i sint, si dup5, noi mulci vor ti, cunoastem, §i
mtirturisim), gre povara acésta cu varvul dCgetului, diu mijlocul
cAii, radicand-o, ca pre un bulgär, scandalul piCorului, departe
s. o zvartiasc5.; si asé deciTa altora lor urmätori cAlAtoriia usoara,,
al cale dechis sri. fach; cad catra céle aflate pre lesne Taste a
adaoge, zic cei stiutori.

CAPUL II.

Aratti-g pricina spre indemnare Continuatiii Hroni,culuf.

Pierdut'as fi fost, (omenite Cititoriule), toatä nodéj4_6, si denainte

inpotrivnicilor si sabiTa din driapta, i scutul din stinga, as fi
scApat: L asé, precum sä zice cuvantul, si osteninta, si undelem-
nul in zadar a§ fi fost cheltuit; si mai mult Cursul hronicului
innainte aduce, de tot a§ fi fost rtimas, de n'as fi lost, dupa multa
truda si sfärmare de cap aflat, precum pentru lucrurile Dachiii
noastre de au si tacut unii; Tar nu toti Istoricii condéile §-au
&ant: nici ttleCre celor mai vechi asé de tot museele (Ctimtirile
unde stau 1 citialti, sau la invacgtura) celor maT noT a inchide
 CAP. 11 299

au putut, cat vechimé vrémilor, i multimé annilor StApanitoaro

ei intruducAtoaré uItrii, asé de tot, si peste tot sA sA
poatA face. Noi zicem Istorici, insA nu noi a vécului nostru, ce
noi a vécului dupA coT vechT scriitori-, caril macar, cd nu dupd
putine a soarelui invartejiri, ca dintr'un greu somn destepan-
du-sA, i ca prin odihnd lucrurile mai Marilor sai, in mente adu.
candu-s, cu slove a le insAmna, si celor mai pre urmA viitori,
ca pre o materie gata in palmate puind, spre tocmiré, orânduiala,
ii astérneré lor, a-i indemna, i a-T inväta au inceput. Si acesté
deciia din céle putine, i amelitate insAmnAri, Istoriile vremilor
trecute, ca dintr'un adanc intunéric, la lumind, si la prAvala lumii
li-au scos, i li-au arAtat. CA precum cine-va, când aflä vre-o
prrte de sferd, sau de cerc de tier, sau de lemn, de pe incuj-
bAtura care véde in parté ce aflatA, pre lesne poate giudeca,
cat sA fie fost Sfera, sau cercul, cand au fost tot si intreg; In-
tr'acesta chip Omir, Domnul Poeticilor, din putine insAmnAri a
altora, prin stâlpi, prin marmuri, i prin mosi in mosi pomeniri,
dupA 200 de aril, toatA i intriagA Istoria Troadei, i rAzboYul a
tuturor Grecilor la dansa, au scris, si la un loc culegand-o, la
stiinta oamenilor au scos-o: din céle, adicA putine stiute, i cu.
noscute, arAtand i cu tari Argumenturi dovedind, ce au trebuit
cel vechi sA zicA, i n'au zis, ce au trebuit sA scrie, i n'au scris.
Asé Irodot Intaiul Istoricilor, dupA mie, i sute de ani Istoria
sa au scris; i trAind el cu 444 de ani mai innainte de Domnul
Hs. pomenëste si de faceré Turnului Vavilonului. Asé i Istoria
inpArAtiii Persilor, i lucrurile Ellinilor, cu rnulte sute de ani, mai
innainte de dansul fAcute, säruind, PArintele Istoriii s'au numit,
nu doard cd toatA Istoria sa din crieriT sai au nascut o; ce CA
ce de atata vréme innainte inprAstiatA, i netocmitä, prin putine
insAmnAri (precum mai sus zisem) i pomeniri tAvAlindu-sd, la
oranduialA, i tiinta tuturor, o au adus. A.é Thuchitid, carele
al doile dupa Irodot Istoria Ellinilor sal, au scris, asé ala1Y vechi
Ellenésti scriitori, lucrurile cu sute, i mil de anT innainte in Is-
toriile sale incep. Aé Xenofont, asé Dionisie AlecarnisAu, asó
Pavsanie, asé Cfintus Curtius, carele au trait cu 48 de ani dui:A nas-
tere Domnului Hs: au scris Istoria lui Alexandru Mare le Ma-
300 CARTA V

chedon, a carula inparatie i fapte au statut mai innainte de

Cfintus Curtius cu 360 ani. A Plutarh, dupa 400 ani, au scris
de lucrurile lul Filip, si a luT Alexandru. Sa nu pomenim aid)
pre Moysai marele Proroc, i Hatman naroduluT lzrailtén, carele
cu suflaré Duhului Sfant scrie Istoriia facerii lumil, care au fost
mai innainte de dansul cu multe vacuri, ce sa pomenim pre .

Iosif, i Filon, earn' Iudei find, si in limba Elliniasca, pre la anil

dupa nasteré Domnului Hs: 60 si 70 pan& la 90, Istoriile sale
au saris, si mai ales Iosif, carele au alcatuit Carte de véchimé
lucrurilor Iudeesti, de la inceputul némului sau, pang, la vréme
lor : Istoriia de ataté mii, i sute de ani, din putine fântanele
Istoriii Sfinte, in marl ape, si rauri prefacand-O; asó Titus Livius,
carele au trait pang, la anul dupa nasteré Domnulul Hs, al noaa-
spra-zécele, au scris Istoriia Romanilor, i lucrurile mai dena-
i
inte de dânsul o mie maT bine de ant Aé toti alalti luand,
si cu putinéle sémne indamanandu-sh, Istoriile Eale au saruit, si
la cel cazut a lor stau, si chip li-au adus. Acestora dart si noi
a ne uita de vom indräzni, ce spaima i ce rusine ne va tim-
pina, si macar, C cu intriaga a inimii stiinta zicem, ca nu
doara cinsté, si lauda a pomenitilor Istorici pretendeluim (vom
sä cérem), (ca acesta de am si gandi, nespälata pata fétii noastre
am pune); Ce ca moimata lucrurile omenesti uimind, dupa slabe
puterile noastre, ne vom nevoi, ca din insamnarile, i toanele
unor mai pre urma Istorici, la ivalä, si la aratare sa scoatem,
ce au lipsit in eel vechi, i ce au trebuit sa nu lipsasca, adeca
célé ce Istoricii eel mai vechi, sau cu condeiul 11-au trecut, sau
de nu li-au trecut, cu rautaté vremilor ni-au perit, sau de sint
si de faca, ce sint putinéle, i amelätaturi numai, mai pre larg,
si mai curat sa le asezam, precum pofta adeverintii, si a iubi-
torilor de stiinta adevarata poftAste EA' le dovedim, precum cesté,
ce cat de tarziu, si de nou sh zic, altele 0, nu fie fara numai,
Tails acélé, ce in vremile lor adevarat au fost, si 8'au lucrat. Si
zisele cestor mai de pre urrna nu scornituri de Crieri, (nu de
Dumnazau acésta in capul vre-unui Istoric de adeverinta Tubi-
torTu s incapa), nici povestiri plazmuite, ce célé, ca on condeiul
 CAP 11I. 301

atuncé trecute, acmu din inchisoaré uitarii izbavindu-sa, la lu-

mina pomeniriT, sä vie, precum cursul HroniculuT, pre la locu-
rile, si vremile sale, innainté privéliT, si gIudecatiT CititorluluT,
le va 'Arne, si le va arata.

CAPUL III.

Aratig sa, cé dinrea a Bulgarilor leOre spre parfile flpJàfiil

Romanilor.

Inthi dara trebue sä sa pomenésca, eh noT in a HroniculuT Anastaste.

nostru carte 3, cap. 2: 3, curat am aratat, precum mincTunos,
91 cu napaste Taste Dachiii numele Flachiii, pre carile vor uniT

asa numaT p'entreg, i fära nicT o socotéla, cu multi anT maT

denainte de descalecatul eT cu Romani, sä i-1 dé; si cu napaste
asupra sä i-1 pue, -uncle noT pre scurt pentru acésta amelitind,
cuvântul am crutat: ca aicé la locul sau, pre larg :sa-1 zicem,
ei sä-1 aratam. DecT pricina, nascatoriT acestuT nume nou a
i
Dachiii, find intai BulgariT, intAT pentru a lor iesire intr'aceste
parti, sa zicem trebuTaste. Duph präzile Attilil (pentru carele in iiMalelin I z104-

carte trecuta, mult s'au zis), cu 48 de anT maT pre urma, scrin Cap. 2.e
Martelin, procum let 499 : in 7 anT a ..inparatiiI luT Anastasie, Let 499.
inparat (precum insamnéza Calvizie la acesta an, si Patavie OsIviz in lirono-
laong.hipea:aavaiceeifinta
parté 1, carte 7) Tar Gheorghie Chedrin zice-inteal 10-le si 11-le
an a inparatiiT lul Anastasie despre partile Crivatului, s'au aratat sAnaluire yre-
intAT spre partile EvropiT niamul Varvarilor Bolgari; caril p ana m1Vaerte 1,
atuncé nicT vazuti, nicT auzitl, necum stiutT Tera in partile in-
paratiiT Romanilor. Aceste dal./ BulgarT, radicându-sä de piste
apa Volga, (de pré care si numele au), farä véste, si tot de o
data au intrat in hotaräle Romanilor, i pana la Trachia peste
Dunaré pradând, marl rautatT, i jacuri au facut: inpotriva a carora
Anastasie inparat, trimitind oaste, 1T-au Tesit innainte la apa ce sâ
chéma Zursa; si dânclu-le razboiu fur& RornaniT biruitT; Multe capete
de frunto si 4000 de slujitorT pierzind. Inparatul Anastasie vazind
ea inpotriva a ném vrajmas ca acesta, cu armele ceva nu va puté
 302 CARTE V

folosi, multa sumä de bani dandu-le, i-au mai potolit, si intr'acé data
din hotaräle inpärätii1 sa Tasä, 1-au induplecat. Bulgara innapol
intorcandu-sä, tocma la locul lor sa. A. fie intors, au prin locu-
rile hotaralor inparatii1, sa fie ramas, la istorici curat a Cunoacte
n'am putut. Ce atata numaT cat iaras1 acela istoric scrie, precum
Let 502. la anul 502 Bulgarii '0.1%0 sa fie intrat cu prada, si sa fie vinit
pänä aproape de Thrachie. Aicé cititoriul, bine de va lua sama
acestor doaa prazT a Bulgarilor; doaa lucrurI va insämna, carele,
precum trebue, cunoscandu-sa, multa lumina socotélii ce vom
sä zicem, vor da ; unul dara Taste, ca in prada dintal au trecut
Bulgaril prin Dachia Misie, 'Ana la Thrachia ; Tara al done
precum s'au apropiat numal de Thrachia, din care aiave Taste,
ca Bulgarii sau aproape de Dachia au statut, când s'au intors
din navala dintai ; sau in singura Dachia, spre paqile campulul
sau oprit ; adeca peste Prut spre Nistru. Deal ori cum ar fi fost,
intr'alt chip nu sh poate intelege, fara numaY, ca Bolgara prin
Dachia 11-au fost a tréce la Misia, si la Thrachia, si ochil lor de
ochii Romanilor, intai in Dachia sä fie dat, apoi aiure. ACasta
socotéla adeviirata sa fie, dintr'acelas istoric, sa dovedéste, de
vréme ce scrie, ca Bulgaril, la a doa vinire trecand in Misia,
au ramas intr'ânsa, si Anastasie inparatul, cu deasila de acolo
sa-i scoata neputand, li-au dat cale sa tréca in Pannonia. ,i me
Let 504.
BulgdriI let 504 au trecut Dunaré, si au intrat in Pannonia, unde
indata au luat cetaté Sirmion-(care sa fie fost din potriva Beli-
gradului alure am aratat), de uncle sä cunoaste, ea' de n'ar fi
trecut Bulgarii intai prin Dachia (macar ct acésta istoricul a
nuine nu pomeneste), n'ar fi scriind, ca din Misia sculandu-sä
au intrat in Pannonia, care Taste pesté hotarul Dachiii spre apus,
precum si de acésta in doaa trel locuri s'au pomenit. Raman()
dara adevarul, precum Bulgarii, cand de la Volga au Iesit, intaT
sä fie vazut in Dachia pre RomaniT, acolo traitori, si pre acel
Romani sa.-1 fie numit cu numele, carele au fost având in limba
lor Romanii, pentru care acmu ase pre rand vine cuvantul, sa
cercam sa aflam, si sa aratam, RomaniT la linaba bulgailasca
(care una cu cé slovenesca sa fie, nime sa va afla sa tagaduiasca),
ce nume au avut.
 CAP. IV 303

CAPUL IV.

Doved4te-sd, precum numile DachiiI, Bulgariii sa-1 fie schimbat, 0,

precum Moldovanul, 0 Romanul, in limba bor tot lin nume au.

Cu gresitO a voroavei deprinclere, Non usu, sed abusu, s'au

pärut precurn numele Dachiji, si a Romanilor intr'ânsa lOcuitori,
intr'alt nume nou s'au numit, cA, precum cu bunä dovada sin-
tern sä arátäm, nu mutat numele, ce intr'altà limba talm'acit,
sO fie, si tälmäciré deciTa sh sä fie -cinut in loc de nume nou ;
Tar 5. amentréle in hirisiTa sa si Dachia, si RomaniT din Dachia,
precum dinceput s'au numit, tot asé si astazi sä nurnäsc. AflArri
darA din hronicul Slovenesc, precum cel vechiu a Romanilor
nume, la limba Slovenésa 0, sä fie chemat Volohei, care nume llronograruI
astä-zT ni-1 dau noatt Moldovénilor, (si macar cä si MunténiT, tot 01a:.1112e9 8.

supt acest mime sA, cuprind ; insg maT pre u.rm.tt 1T-au zis Mul-
tenT, de care maT innainte sa," va zice), cti vrând Ilronograful
Slovenésc, BA scrie, cum au gonit odfinäciarä RomaniT pe Slo-
venT de la DunAre, inteacesta chip scrie: «Volohomje nasedsim
na Dunaiskia, Slovenia : i sedsim imvniliä, inasilmostim ima,
Slovenej E prisedse, sédosa ovina Vislereté, iprozvasasé Poliane,
i prod.» Asé aéastas, cu aóastas cuvinte märturiséste, si Letopi- Létopisetal Ste-
npeolt
setul rusesc cel mare, de pre care si pAnä astAzT, ceT ce vor sa vLetaea 1;1 A

scrie hiris SlovenCste, când ar vré sa, scrie numele RomanuluT, Slovenitor,
carte 1.
si a MoldovanuluT, intealt chip sä le zica nu poate, Mil numaT
§i cestuTa, si celuTa Voloha ; Tara: când ar vré nu dup5, limba
Slovenésca, ce dupa, ce látinéscä, sa, scrie, atuncé Vol oh a numele
hiris rämâne a Romanilor din Dachia, adica din Moldova; Tarä
Romanilor din Italia, R i ml e n e, de pe numele, adecä, a RomiT;
de unde de cat zArile SoareluT maY luminos sa véde, ca Bol-
garil intAT de RomaniT din DachiTa &and, pre hires numele Ro-
manilor, in limba Slovenesa. I-or stiut, Volohi, T-au chemat,
adecä RorntinT, si taxa Dachiii, in care RomaniT läcuTa, Volostéle,
cab. Zemle, adeca' tara sau parnântul Romanilor. AcesteT soco-
neclätite mArturiT ne sint toate nérnurile, a ciirora limba pre limba
 304 CARTE V

Slovenésca maTca ea cunosc, precum sint: Rusil, CazaciT, Lé§iT,

Bolgaril acqté, Slovenil (caril maT pre urma §i eT au vinit in
partile Evropil), BoemiT, SirbiT, BosnéniT, §i alalte némurT, ca-
rele vor maT fi, toate aceste, dupa cel hire§, §i vechiu nume a
Romani lor, in limba lor, VoloM, ne zic §i noaa, §i Romanilor
din Italia, care némurT decila, marl, §i vestite Crail in Sarmatia,
in Misia, (caci in Dachia noastra vre-un niam de ace§té sa, sä fie
stavit, la vre-un istoric, a vide nu ne s'au tâmplat) in Thrachia,
in Dalmatia, in Pannonia, in Illiria, §i in Bohemia, au pus, ,i
au intemelat, (carele tuturor §tiute find, acmu aicé maT mult a
le numara nu ne vom zabavi), §i de la dansele altele cu vréme
deprinzindu-sä : ca cum in limba latinésca, §i romanésca, nou
nume ar fi primit, Dachiii Valahia; i Romanilor din Dachia,
adica tuturor Romanilor, cu un nume de ob§te, Valahi, 11-au
zis, Tara amentréle numele acesta, dupä talmaciré limbil Slove-
né§tY, cautându-sä, nici mutat, nicT schimbat Taste; cad Voloh
Taste, precum am zis, Roman, §i Voloscala Zemle, Ora Roma-
nilor, precum nol singuri, §i astazI RomanT ne zicem.

CAPUL V.

Aratcl-s11, precum numele Valahiil, dupd acdste teimpldrI, multd

vrenze, cu Moldoldnil, taturor Romdnilor, de o4te au fost.

Dupa schimbard, sau maT adevarath, talmaciré, numelul Da-

chiiI in Volohia, mull& vréme, toate trel tarâle pomenite, cu un
nume s'au numit, 'Ana adeel când Domnila, dintr'una in cloak
s'au despartit, pre care vréme, Parté Valahiii a mai mare, de
pe apa Moldova, numele a toata tara mutând, s'au numit Mol-
dova; singura tara Muntenésca, cu numele Valabiil ramaind. Ce
pentru adeverinta acestula lucru, a noastra socotéla intr'a parte
dând, singure marturiile Gheografilor, sa aducem, §i pentru nol
GInverle intrn- el sa gralasca, scrie lohan Bun, din Gloverie Gheograful : «La-
duoere in Chao-
opiate, de Da. cuitoriT zice acestor tarl* tadeca a Moldovel, §'a Munteniil, §i a
MIA, cap. 18. Ardélulul) maT de nainte au fost GhetT, carora dupa socotCla lul
 eAli. VI. 305

Plinie, RomaniT li-au zis DachT; Iar a. dupa acéTa s'au despaalit
Dachila acésta intr'alte numere noaa. DecT care de mult s'au fost-
chemAnd Dachia din mijloc, apoT s'au numit Transilvania, adeca,
cum zicem noT Ardialul. Intre acésta si intre Dun Are s'au zis
Valahia mica, adeca tara MuntenescA. Intre Valahia mica si intre
apa PrutuluT, asijdere intre Prut, si intre Nistru, pan& la mare
négra., s'au chemat Valahie mare, adeca Moldova.» Asijdere ace-
las Gheograf, de Transilvania, Cap. 9 zice: Care tArT acmu, cu
deosabite numere sa chémA, Valahia si Moldavia, In vrémile mai
vechT tot cu'n nume, Valahia, sA chema. Deci noi maT mult cuvAn-
tul nes lungind, pentru acesta a Valahiil de obste nume, cu mar-
turiTa streinilor, pre Cititoriu indestulit sa fie poftim, Tara, noT
vom arAta pricina, cum streiniT, si megilasiT de prin prejur; si
child au inceput pre aceste tArT cu ale sale numere, a le chema.

CAPUL VI.

Aratd-th pricina, cdci tdrdle acesté ma pre urnul, cu deothbite

numere, s'au numit.

Pricina, pentru cacT nu toll streiniT, pre acéste doaa taxi, (cacT
pentru tara ArdialuluT aloe nu zicern), in treT félTuri le numasc,
a:lave Taste , caci precum am zis , maT de nainte , aceste
doa'a tad supt un nume a ValahiiT cuprinzindu-sA, si panA
Chid. Tera supt o stAphire, si supt un Domn, numal cu
insAmnare Valahiii marl, si midi', sa despartiia; Tara dupa co
s'au despartit, pre vremile luT Dragos Vod Moldova si pre a
luT Radul Vod Negrul Muntenia ; Moldova s'au schimbat si nu-
mele, si de pe apa MoldoveT, sau depe cel maT vechTu nume
Molisdavia s'au numit Moldova. MunténiT, s'au tinut numele cel
de BolgarT pus Volohia, sau Valahia, carele in limba noastrtt,
sa zice tara RomânescA. LésiT, Rusil, si alte limbi toate, &Ate
de la Moldova spre Crival tiles; (macar ca. Volohil, din Volo-
scaTa Zemlé, s'au schimbat numele in Moldoveni, si in Moldova),
insA eT cu totii, numele, carele intAT de la BolgarT au rAmas, sa
20
306 CARTIk V

li-lrAdicé, n'au primit; ce tot cu acel vechiu nume Volohi, adecä

Romani, 1-au chemat, 11-1 chiamä i pän asta,z1. Vecinii despre
apus numele nou primind, precurn Moldovénil singuri s'au che-
mat lor Moldavi, i Oral' Moldavia I au zis, si-I zic. Masta noi
mai innainte in multe locuri am pomenit din istoricil Lésesta,
si din Bonfin i Leunclavie. Vecinii despre amiazi-zi, carii int:AT
Tera inparatiia Grecilor, amestecand, si cel maT de mult, i cel
mai nou, si din doah un nume alcAtuind, 11-au zis Moldo-Vlachi,
si Oral Moldo-Vlahia. TurciT mai pre urmä (o! acT n'au dat
Dumn525,u, nicY noT, nici altä limb& crestinesck vecini ca acesté
O. nu fie avut) 1-au zis, Cara Bogdan, de pre numele lui 13ogdan
Vod, tatäl lui Dragos Vod, Tara Moldovénilor Bogdanlu , adea,
oameniT lui Bogdan. Leunclavie in Pantecte la numele Bogdan,
zice: Ca Moldovénii asé sa se fie chemat, tocma de pe vremile
inpäratulul Vasile Bulgarocton, inteacaruia vréme au fost stä-
panind tArMe acésté un Bogdan, i pentru adeverinta cuvantului
aduce märturie pe Zonoras istoric vrémilor acelora, a caruia loc
si noT aTurea pre larg l'am pomenit.
Tataral i duph numele ce 11-au dat Turcii, i dupä numele
ce s'au pus sanguri, i Bogdanlu zic Moldovénilor, i Boldovan
schimband slova clintâl M: in Buche. Deci pentru numerele Mol-
doveT, i a Moldovénilor asé ; Tarli pentru numele Munténilor
intr'alt chip, ca intai Moldovénii schimbandu-si ei singuri nu-
mele, precum am zis, au schimbat si a Munténilor, cad ii spre
pärtile muntilor mai mult läcuind, li-au zis Munténi, adeca
oamenj la munte traitori, i arii lor, Ora muntenésca. LesiT,
Rusii, i alte limbi, cate Moldovénilor numele sä schimbe n'au
primit, pentru ca sa Lea deosabire numerilor acestor doaa, tArT,
au priimit numele, caréle Moldovénii 11-au dat, i 11-au zis Mol-
téni, schimbând numaT N in Lude. Vecinii despre apus acésta ne
invoind, 11-au tinut tot humele cel dintai, carele 11-au fost dat
BolgariT, si le zic si astl-z1 Valahi, schimband numai arnandol
o, o, in a, a: GreciT precum Moldovénilor ase lor, numele 11-au
alcatuit, si li-au zis Ugro-Vlahi, i tarai Ugro-Vlahia. Turcii maT
pre urma Grecilor, oare-cé stricand numele Grecesc, (cä cat nu
pot Turcii sa, scrie numele strAinilor stiu top , carii au ispita
 CAP. VII. 807

scriitorilor TurcestT), le zic If lac, sau in nurne alcatuit Cara

iflac, care nume macar ca Taste sa-1 talcuTasca, Vlah Negru, adeca de
pe numele luT Negrul Vod, Domnul Muntenesc, sau pentru cauT
totT MunténiT .sint maT negri la fata ; insa i acésta pricinese,
cum orthografia turcésca arata, cA Taste stramutat numele din
cel alcatuit Grecesc : Oiirrpo-BXecxos, ugrovlahos, zicand, ca amen-
trelé ar fi trebuit sa fie alt nein carele sa sa chéme Ac Iflac,
adeca Vlah alb, si inpotriva aceluTa acesta sa sa cheme ylah
negru, care nicT au fost, nici Taste ; Tara alalti Turci prostI le
zic Cara Vldh, care nume din Orthografie turcesca sa sa fie
stiricat a:lave Taste, cacT la orthografia turciasba nicT un nume
nu sa afla, carele sa incepa din doaa slove mute, cumu-T V si
L in cuvantul Vlah ; pentru acéTa eel ce scriu cu orthografie,
innainté luT F, i luY L adaog un 1, si scriu i cites() Mac, Tara
nu Flac, sau Vlah. MunténiT singurT, a tuturor nume puse, nici
cum priimind, si-au tinut numele cel de mosiTa, i sa numasc
si astazT Roman!, adeca Roman!. Jéle, ca uniT din scriitorT in
Diplomatele Domnilor saT, i intr'alte carti ne socotind ce cinste
cuprind numele Roman, scriu numele de GrecT inprumutat. Ugro-
vlah, adeca, daci sint maT aproape de hotarale UngurestT, sau
ca ce Radul Vod Negrul, despre tara UngurTasca au vinit. Aé
dara de schimbaré numeluT Dachiii, si de numerele, carile as-
tazT tin RornaniT, nisi! intransa lacuesc, intelegandu-sa ; NoT de
acmu la cursul hroniculuT si la cale de unde ne-am abatut,_ ne
intoarcem.

CAPUL V11.

Dau-sit i alte canoane trebuitoare, pentru mai curatei infelegerd

Hronicului inainie.

Pana a intra la carte ce urmaza acestii partT, pentru lesniré

cunostintiT adevaruluT am socotit: si alte canoane, catre céle din-
taT a adaoge, pentru caci schimbandu-sa numele DaehiiT in Va-
lachia, i cu a taraT si a lAcuitorilor, inteansa Roman! ; istoriile
308 CARTE V

streinilor vecini, nu putina confusie in cunostinta, i deosabire

numerilor fac, un nume adeca pentru altul luAnd, si lucrurile
ce s'au facut intr'o parte a Valahiil, le socotesc intr'alta Monte,
pentru care nu putina amestecatura, i gresela videm fäcuta ei
in mapele gheograficestT céle maT vechi, in carele pe Valahie
mare, adeca, pe Moldova, o pun in locul VlahiiI midi, si in po-
triva, pe cé mica, in locul ceT marl. Aé deciTa locurile, cetatile,
apele, i hotarale tot stramutate i schimbate marg.
1. Canonul intAT Taste unde sa va pomeni in hronic nurnele
OrA.lor acést,C, de sa, va aduce marturiTa istoricului Lesesc, Ru-
sesc, si a altor nennurl, pentru carile am zis, precurn numele
cest maT de pre urma, Moldova, n'au priimit; sa sä tie ca de
va zice istoricul Voloscaia Zemlia, pentru Valahia mare, adeca
pentru Moldova zice. Asé de va zice : Voloh, pentru RomaniT,
cariT au lacuit in partile Valahiel marl, intelege.
2. Al doile canon Taste, ca unde sä va pomeni din istoric
Latin Valahia, sau Valah, pentru Valahie mica, adeca, pentru
Ora Muntenésch, intelége.
3. Al treilea canon Taste, ca noi 'Ana acmu, urm'and istoricilor
vechi, Orfile amândoatt supt numele Dachii cuprindém, care
nume de acmu lasindu-1, uncle vom pomeni Valahia pentru a-
m'andoaA, tarale vom intelége ; iara cand vom vré sa pomenim pen-
tru vre o parte, atuncé cu deosabit nume, precum trebuinta istoriil
va pofti, Volohia mare, sau Volohia mica, vom zice.
4. A patra canon Taste, innainte prin multa vréme de any, la
istoriciT GrecestT, i Ellinesti, pentru Dachia sau Valahia, cevas
a sa pomeni, neaflAnd, mal cu dedins vom zice, pentru lucrurile
carile s'au facut pin prekurul Valahiii, din carele macar ca is-
toriciT tac, insa stare si traTul Romanilor in Valahia sä intalege,
dupa pravila canoanelor, carele am dat intaT : Ca tacéré in is-
torn', precum nu pune, asé nu radica lucrul.
5. Al cincelé canon Taste, ca de sa va pomeni din istoric El-
linesc Vlahia, Tara nu Moldo-vlahia, sau Uggro vlahia, Taste pre-
pus, pentru o parte, au pentru toata Vlahia, va sa intalega, ?
atuncé cititorTul , sa socotéseä pentru lucrul ce sa povest6ste,
spre care parte maY aproape cade; DecT spre care va S maY a-
 CAP. VII. 309

proape, pentru acéia, s5, s',' infaliag5., adeca precum pomenéste

Nichifor Grigoras (cautä mai pre larg mai pre urina), precum
Craiul Sirbesc, au luat pe fata a Domnului de Vlahia ; trebue
a O. intelege cä pe fata Domnului Muntenesc au luat, c'aci Mun-
tenil sint mai aproape de Sirbi, sau precum va vré cititoriul
sA, giudece, ca, din lucru, ca acesta istoriii, primejdera min-
ciunii, nu sä aduce, ce gresala ce face numai in numere.
 CARTE A SESE
Care arati traiul Romanilor in Vulachia, de la Anastasie, puä
la Roman ildorul lui Constantin, inpärat. A§ijdere, arati napii-
silo Bulgarilor §i deseileeatnl Oral §i Criiiii Le§e§ti, §i precum
;

pre aceste yremi, nu numal Volohia, ce inch' §i Cramul an fost,

tot snpt stiipinire inpiiratiii räzsritu1ui. A§ijdere area a§e-
zare Ungurilor pe apa Tisel.

CAPUL I.
Doved4le-sei trcaul Romanilor in Volohia de la napada Bulgarilor,
pawl la Justinian -inparat.

Pre la anul lui Anastasie al 1416, a inpärätiii lui, Bolgaril

intrând in Pannonie (precum la anul 504 am pomenit) i luand
01 cetaté Sirmiul, Theodoric Veronianul, vazind c Bolgarii,
mai cu dedins cu indemnäturile lui Anastasie inpärat, vor sä
intre mai inläuntrurile inparatia apusului ; au socotit acésta
sá fie de neräbdat ; i indat5, trimitind oaste asupra lor cu
Hatmanul Petza, carele cu mare nárocire asupra Bolgarilor,
a Ghepidilor, (carii cu Bolgarii sä insocisa) au avut räzboiu,
pre Domnii amhnduror in rAzbolu i-au omorit, i deciaa parte
Pannonia despre Sirmion (care astä-zi iaste Sclavonia, mai de
nainte supt st4phnirea inparata RäzsarituluT ['find supt stapa-
 312 CARTE yl

nire apusuliii au luat-o ; impreunA i cetaté Sirmiul cuprinzind.

Intr'acestas an Anastasie inpArat, pentru ca sA poatA opri nabu-
Zonaraa carte 01.6 Varvarilor de subt Tarigrad, (scrie Zonoras carte 14: cap. 4:)
14. cap. 4.
CA de scump ne vrând sA dé liafA slujitorilor, au poroncit
de au tras zidi din mare négrA pAnA la cetató Silivrii in mare
albA : a cAruia zidi fArmilturi i pAnA astAzT sA cunoso pre
Let 505. alocuré. La anul 505 Anastasie inparatul, asupra Persilor cu iz-
bAndA rAzboiu având, si pace cu dânsii fAcand, fàrä nAroc I au
mArs inpotriva lul Mundon Domnul Ghetilor, carele intrasA in
inpArAtiia lui pAnA la Machedonia, i Thesalia. Deci i inpotriva
acestora vAzind, cA cu fierul nu-T va puté spori, 7-au dornolit cu
argintul ; i cu dare de multA surnA de bani, i-au scos dintr'a-
céle pArti. Pre acésté vrémi,, din istoricul pomenit, si din Theo-
fanis intelegem, precum multA parte a Schitiii cu Domnul lor
Vitalian, la credinta lui Hs: sA sA fie intors, i legAturA de Confe-
deratie, cu inpArAtiia rAzsAritului sA fie fAcut; de vréme ce la
IA 512. anul 512 Anastasie inpAratul, scornindu-sa cantarC Trisaghion,
au vrut sA adaogA i acésta : Cela ce ai pAtimit pentru noi : ci
asé pAtimiré lui Hs:, vré sA o dé i DumnAzAirii ; pentru care
lucru, mare tulburare intre nAroade fAcanrlu-sA, Pravoslavnicii
au indemnat pe Vitalian, ca cu arme sA rAtulascA Orthodocsia.
Let 514. El incl la anul 514, sculAndu-sA, au supus Thrachia, i Misia, si
luand cu sine cAlArimé ostil Românesti, au purees spre Tarigrad,
mArturisind precum merge asupra ereticilor Evtyhian, pentru sA
scutiasch Orthodocsia. AcéstA povéste, noT .am adus-o, pentru ca
dog lucruri dintr'ânsa sA cunoastem. Unul Taste, cA unde se
numArA Schythia cu Misia, si cu Thrachia, ni sA pare sA fie gre-
sélA, numele Schythiii in locul Dachiii puindu-sA ; CA Schytie
acmu Tera supt staphniré Hunilor, i inpArAtila Romanilor, in
Schythia ceva parte nu ave. Ce acCstA socotialA mai curat sA
cunoaste din céle ce mai kos acelas istoric aduce ; cA Vitalian,
dupA ce au vinit cu aT sAY, i cu mai multi de 60 mil' de Ro-
mani, pAnA supt Tarigrad, apoi Anastasie inpAratul, cu guruinO,
si mAgulituri, l'au fAcut de s'au intors innapoi dupA 8 zile, pentru
carele mai pre urmA simtind, i oprindu-sA in Misia, au apucat
acolo cetaté Odisul, si pre Chiril Hatmanul ostilor au omorat.
 CAP. I. 313

Asijderé pre Ipatie alt Hatman, l'au prins viu, i ca la 65 miT

din oasté lui Anastasie inp &rat au omorta, precum scrie Gheor-
ghie Chedrin «in anul 93 a inpArAiii lui Anastasie Vitalian Schy-
thul sh fie omorkt pre Chiril Hatmanul ostilor, i sA fie cuprins
tirandste Thrachia, Schythia (supt acesta nume poate fi i Dachia),
§i Misia, i aducând cu sine multe nAroade de Huni i Bulgari,
multe cetA-ti sA fie luat, i cu prada p'anä supt zidiurile Tarigra-
dului sä fie agiuns». La anul 515 Vitalian, au fost gAtit vase pre Let 515.
mare, sA margA din doaa pArti, sh incungiure pre Anastasie in
Tarigrad. ce Marin Voevodul luT Anastasie, luand cu sine pre Evagrie, carte
8, cap. 43.
Proclu Mathematicul, carele facând cu mestersug niste oglinde
de aramA, cu razele serelui, au aprins toate corAbille MT Vita-
Han pre mare. Vitalian pentru perderé corAbiilor, maT mult in-
focandu-sA, mai cu mare vrAjmAsie, au purees cu alalte ost1
despre uscat, asupra Tarigradului ; Ce Senatul vAzind rAzsipa
ce vire asupra InpAraciii, au stAtut la mijloc, de au fAcut pace;
cu acéste cond4ii, pentru ca Orthodocsii, in Izgnanie tnimiY, sA
sA intoarcA la locurile lor, (intre earn' iera i Machedonie Pa-
triarhul Tarigradului) i Sinod icumenie sa, sa stringa, in carele
erésé Evtyhianilor (a carora cap si scutitoriu singur inparatul
Anastasie Tera) sa audece. Ce Anastasie, precum Tera toate pri-
mejdiile obiciuit, cu bani a rascumpara, multa summa de bani
lui Vitalian (land, cu dânsul s'au inpacat, si Inca i Maghistru
tuturor ostilor, de o datA, I-au facut: 'Dana adeca s'au incetat,
§i s'au tolit galcevile intre gloate. Apoi i pe Vitalian din cinste
l'au scazut, i Sinodul, carele de frica sa giuruisa sa facA, n'au
fAcut; Deci darA de pre rAnffinéré acestui Vi-talian la Tarigrad,
aiave laste, ca numele Schithiii rAu sA pune intre Misia i Thra-
chia ; Ce poate fi Vitalian, de nem Schith fiind, si in hotarale
mai aproape de Dachia, VarvariT lui lege CrestiniiascA priimind,
scriitoril au amestecat, nume(le) Dachiii sau a Volohiii, (precum
Bolgarii atuncé AI zicé) cu Schithia ; precum i altiT multi mai
pre urmA istorici, toate locurile peste Dunare, spre Crivat, supt
numele Schithii le cuprind, carii la locul lor, sh vor pomeni.
Ce Anastasie inparatul in erésa sa rAmAind, macar cA pre urmA
cAindu-sA, ceré Tertaciune de la naroade ; Ce Dumnazau, veand
 314 CARTA VI

aTavé sä-1 cérte in césta lume, qi aratanduisa ¢i om groznic,

tiind in man& un izvod, T-au zis : Pentru necredinta ta, Dum-
názau 14 anT t-au ¢ters din tabla vietiT, ¢i a¢és sa kitiT, cä cu-
rund, de fulger, vii peri. Anastasia cu Me¢fer¢ugul luT Procul
MathematiculuT, de urgie luT Dumnazau, vrand sa scape, au
poroncit, nebunul, cu me¢ter¢ug Mathematicesc, sa-T faca o cash,
Let 518. prin card sä nu poath strabate fulgerull ce in zadar;* Ca let 518
Mute- in 17: a luT April, seu precum altiT vor, in 9: a lui Iulie, de
eaEvagrie,
Theoran,
Chedrinos ai fulger au perit; dupa ce au inparatit anT 27: luni 3 : s'au trait
Zonavas.
80: sau precum altiT zic 88 de ant' ; Tar in local luT, slujitoriT
Instin au rhdicat la inparatie pre Iustin Thracul; acesta au inparatit
Thrsoul. anT 9: zile 23: ¢i la let 527: obrintindu-i-sä un pióor, ce aye de
Let 627.
saaata ranit, in Caldndele lui Avgust, au murit. In vrémile aces-
tuTa, ceva vrddnic de insamnat, pentru partile Volohiil, la Istorici
insämnat, n'am putut afla. In locul luT au statut Iustinian la in-
paratie, Avgust in 30 zile inteacela¢ an.

CAPUL IL

Doved4te-sci traiul Romanilor in Volohia, de la Iustinian,

peind la fustin.

Iustinian, atata de vestit Taste in toata lumd istoricésca, cat

pentru dansul destul Taste, singur numele luT Iustinian a pomeni;
lara din toate laudele luT, maT vestite aT sint zidirile, cdle multe,
¢i minunate de CetatT, ora¢e, podurT, manastirT ¢i beséricT; intre
carele una, Besérica SfinteT Sofia destula Taste, pentru mieraré a
toata lume, ca niel intaT ca acésta (de beserica lui Solomon ceva¢
nu zicem) s'au zidit, nici dupa (lama, alta pana acmu, s'au va-
zut; Tara maT cu dédins, pentru cetatile, carele unile rasipite
f ind, ll-au tocmit; Tara altele ¢i din paji¢te au radicat pe Aube
marginile DunariT in Dachia, in Misia, ¢i a¢e¢, ¢i in Schythie,
pre amanuntul, in capul ce urmaza lé vom aräta. Duph zidiri,
AT sint biruintele, asupra tuturor Varvarilor, in Italia; ¢i Africa,
¢i in Persia, carele au dobandit prin vestitul Hatman Velisarie,
 CAP. II. 315

§i prin Narsitis Hadanbul; De cat Velisarie, numai cu phrtile

bhrbäte§ti mai gos, Tail nu cu vitejila. Velisarie mai Ihudat cu razrboornpl
P ieo,otdteiri.

atata, oh pentru niusté ouratiii, §i cu conteniré, Hadamb s fhousä, lor, carte 2 oi 3.

pentru carele scrie Procopie, eh in viiata lul alth muiare, faxä cat
pre a sa, n'au ounosout; §i in fata a mueri frumoase, nici au
ohutat. Ce acésté noi altora läsindu-le, la lucrul nostru sh ne
intoarcem. Chedrinos Istoricul la shmnul 148: in viata lui Iu Chedriuos in
viéta Id Justi-
stinian pentru suppunire Unilor, supt inphrhtie, sorie a0: in cel nian.
din VAT zice, an, a inpärätiii lul Istinian, Variza Crhilasa Hunnilor
armele §'au inpreunat, cu a Romanilor, zic s fie avut 100 mii
de Huni supt stapanire sa. Inteacela§ an §i Gorda Crhi§orul Hun-
nilor, carile lhouia aproape de Vosfor (pre unde Taste acmu
Azacul) s'au datu-sa, Romanilor, §i s'au Mout §i Cre§tin. Acesta
Meuse leghmant, precum §i Romanilor cu credinth va fi, i ce-
tate Vosforul (zic unii acésta sh fie Azacul) va päzi, §i dajdé cé
de boi, care iera obiciuith, in -WV anil sh, do, la inphrhtie, va
trimite. (Vosforo, Elline§te; va s zich, aduchtoare de boi, pen-
tru care tälcue§te Chedrinos «pentru acéia cetatO sh fie chemat Chodrinos
acoloo.
Vosfor: Choi lhcuitorii de acolo in loc de bani, Tem legati sh
(16 in toti aniI bob). Crhi§orul dara acesta, cu multe daruri, si
cum sh, cade cinstit de la inparatul find, dhruit; s'au intors aca-
seg, unde spuind fratine-shu, lui Moagheras de cinsté §i de da-
rurile, carele au avut de la darniciia inpâratului, §i precum s'au
Mout §i cre§tini: indath aii sthrmat §i au ars toti bozii Hunnilor,
pentru care lucru, maniindu-sh Hunii, au radicat cap asupra luT,
§i zugrumandu-1, au pus in locul lui Craiu pe frate shu Moa-
gheras ; a§ijderé, §i pe Tribunul Dalmatiii, (carele acolo phziia),
inpreuna cu toath oastO ce aye pe laugt dansul, au omorat. De
acOsta intelegand inparatul Iustinian, indath au oranduit pe loan
Consulul, fiCorul lui RuGn Patrichiul, carele pre laugh alalte o§ti,
luand inch §i de a Schythilor multa oaste inteagiutoriu, au purees
inpotriva lor. A§ijderO pre uscat, au trimis pe Godila Hatmanul
ostilor, carele tine de la Ulissopolis, pana la Gadurion. Hunii
luand véste de viniré otilor asupra lor, inspamantandu-sh au
cazut la rugamente de pace, i a§6 tocmindu-sh pace, deciia
Romanii far& nici o grip. la Bosfor au stapanit». AcOstO Gheorghie
 316 CARTE VI

Chedrin; lard Procopie Chesarlanul, de rázboTul Gotthilor, Carte

3, Cap 19, zice: precum Iustinian inpArat, sä fie adus ca la 200
miT de Huni, ce le zicé Coturgutii, cu mueri cu COO cu tot, si sA-i
fie pus in Thrachia; insa, pre vremile acestula inpArat, preoum
din scriitori putem cunoaste, ea p5.rtile Volohiii ru s'au tul-
burat; i cu präzile Varvarilor prin trInsa tare s'au stramutat.
Let 530. k$i Antal, eh la anul 530, Bolgarii; carii mai de mult sa fie trecut
spre Pannonie, am pomenit, cu Ghetthii iarAs inpreunându-sa, au
inceput a präda in Illiria, si in Gretia; ce Mundom, Voevodul
luT Iustinian InpArat; asupra lor m'argand, macar eh i-au Mut,
si multi din Varvari au perit, insä innapoi peste Dunäre, sau
intealtä parte 0.-1 goniasca, si din hotaräle inpArAtiii, de tot afar6.
sa-T scoatA, nu s'au putut. Ce acesté pre acolo tare lipindu-sá,
dupa dânii, i alte a lor shmentii, s'au pornit; i CU vrAjmAsiT
cu multul mai aspre, i mai cumplite de cat a Gotthilor, si a
Hunnilor, locurile pArtilor Volohiii au rAzsipit, s'au strAmutat.
Iustinian inparatul toate puterile ostilor spre Italia, si spre Africa,
cu Hatmanul Velisarie, si cu Narsitis trimitind: i pärtile din
Let 550. coace, putin, si mai nemica scutindu-sä; si ales la anul 550,
Gotila Domnul Gotthilor, Roma incungiurând, i dup5, mult
räzboTu, au si dobândit o, pentru a al-en räzscumpärare, Ve-
lisarie cu toate ostile spre Italia intinzind, Slavii (séu precum
AT numasc Sclavii) dupg Bolgari pornindu-se, cu multimea mare

Procopie Io. spre Volohie s'au pornit, si in cale, toate sfärmand, i prädând,
Orlin aotthilor, Dunäré au trecut; i ori-cine innainte le Tesiia, fàrà nici o ale-
carte 3.
gere, de tot omorMa, si pre eel mai multi, cu multe féliuri de
moarte, Onà atuncé in pärtile Romanilor nestiuta, ii cazniia,
adecä ascutind pari de-a-lungul, pen trup le báté, i asé intäpati,
in pamânt Ii infigé, (cautä de unde mai pre urrn& SérachinéniT,
pildh luand, si pAnA, asth-zi, Turcii prin sezut, pAnä in cap, tapa
Glieorghie Che- P Atrunzind, a intApa s'au deprins), Gheorghie Chedrinos aratä,)
drinos in loetil precum acestà näbusire s sä fie tâmplat la 31. de ani, a inpä-
pomonit.
ratliT lui Iustinian; Hunii zice, carii i Sthlavinii s. chiamá, au
nausit in Thrachia, si multime de oameni au omorgit, i Arica,
si pc Direg6toriu1 acel thri au prins. Si de cutremurul Oman-
tuluT, fiind pre une locuri rAzsipit zidiul, carele Mouse Anastasie
 CAP. III. 317

inpArat, aflând loc deschis, au intrat in lontru; i toate supt pu-

téré lor, au suppus, pän5, la Dripea, i la Nimfea, si la satul luI
in
Hs». Richtiolus (acestA nábusire a Selavinilor, cu do! anT maT in- eel
liRricoini

nainte insa'mnézä, adeca, la anul 548.) Intr'acest an, fundamentu- mare la let. 54R.
rile CrAiii LesestI s'au inceput, pentru care in capul ce ur-
L et. 551.
mazA vom zice. La anti! 551 Ghermanos Voevodul, carele in-
potriva Sclavinilor Yera trimis, in &ire purcesulul mnrind; si
toath gatire acéla stracandu-sk SclaviniT de aciTa färä de nici
a grija, toatä Machedonia, i Gretia au prAdat, panh adech loan
Hatmanul, cu altA oaste, s'au gätit; i inpotriva lor, s'au trimis.
Ce Ora la &ire ostiI, SclaviniT acmu dup a. ce au ars, si au
jecuit Gretia, i MachecloniTa, s'au, intors spre Thrachia; i Oa,
supt Tarigrad au vinit; toate supt sabie, i supt foc puind. Hat-
manul loan antaT de supt Tarigrad, pAna la Andrianopolis I-au
gonit, TarA acolo SclavoniT, do bätae apucandu sä, asupra Roma-
nilor viind, furá biruitT. Aces-0, pradä s'au facut, si la al done an.

CAPUL III.

Dovedefte-sci traiul Romanilor, n Volohia, cu multe argumenturi.

Macar cä Instinian, stand la inpArAtie, multh tulburare, prAzT,

si chlchturile Varvarilor, carele zisem, in pArtile Inpràiii
lor necontenite Iera, cu carele i statul Dachiii nu putin sea-
zut, si din cate-va pail! piscat de Varvari Tera, cad o parte
din Dachia singur inpäratul, Unnilor o didese ; o parte, altif
in sila, apucasa; insa toatá supt stapanire Varvarilor sä nu fie
cAzut, a vremilor acelora, curat istoric, Procopie Chesariné-
nul, curat ne arath. A cgruTa cuvinte orT-chte pentru Dachie, in
vremile luI Iustinian s'au tamplat, toate aicé pre rand de fatä
le vom pune. «IntaT dara de räzboTtil Gotthilor carte 3, cap. 14.
Turnul zice, carele de céia parte de Dunäre odanaoara, Traian
inpArat 11 acusä, cu catT va an! maT innainte fiind stricat de
VarvarT, sta desert, pre acesta, i allele de prin pregTurul luT,
lustinian inpärat, ca pre niste locurI ce Iera de mosiia, si de
 318 CARTA VI

i Sclavinilor; insA
stApilnire RomAnTascA, 11-au giuruit Antilor,
cu acestA tocma1A, pentru ca sA ste inpotriva IIunilor, carii
adése prAda in inparAtiia Romanilor. Varvarii au priimit toc-
mala acéia, ins i el au cervut de la inpAratu1, sA le dé
pe Hilvurie Maghistrul ovtilor sä le fie cap». Aicé care turn
sh fie fost acel turn fAcut odânA-oarA de Traian inpArat, vi in
ce parte a Dachiii chiar a cunoavte nu putem insA altul nu
poate Ii fArA numai tot_acesta carile astA-zi, Severinul sA cheamA,
cAci la acest Toc Traian sA fie zidit cetate, in capul ce urmazà-T
pentru zidirile lui Iustinian, vom arAta, insA onT unde peste
DunAre s'a intelege sA fie fost, nonA dovadA ne Taste, cA Ius-
tinian : Pro jure veteri, quo ad Romanos pertinebat, adech: cAci
din movie véche iera de locurile InpräiiT, II fAgAdula acelor
Varvari, 1 CU alte locuri de pen pregur sa li-1 dea, i ei sa.
ste inpotriva Hunnilor. Avijderé TarAv acesta istoric intr'acela
lot; putin mai gos, cu devchisA cuvinte aratA, precum Justinian
Procopie are* inpArat au dezbAtut toatA Dachia de la Gotthi. Cuvintele istori-
cului sint aceste. «GhepidiT zice, caril mai de nainte -tine ce-
tate Sirmiul, i toatA Dachia, lustinian inpArat dupA ce au scos
ace OrA din mAnule Gotthilor ; Tara. GhepidiT pe Romanii, caril
Tera 1Acuitor1 de movie, i-au luat in robie, i deciia nepArAsit
purcedé cu prAzile in inpArAtie, pentru care lucru i inpAratul
n'au vrut sA le mai de liafa, care li sä da mai clennainte (larA
acei Ghepidi sA fie inceput a sluji cu liafA inpArAtiii de pe vré-
me lui Martian, scrie Iordand in istoria Vandalilor carte 3; iarA
Martelin zice, cA de pe vremé lui Zenon, sl sA fie tAmplat. Ce
pentru ca sA le pue piedica, au dat Longobardilor in Pannonia
cetaté Norion, i alte locuri mai cu tArie, i multA summA de
bani, li-au daruit; caril lAsind locurile, pre carile lAcuia, mai de
nainte au trecut peste Dunäre in céia parte, vi s'au avézat, aproape
de Ghepidi; iarA Ghepidii, (precum acela Procopie mArturisévte,
carte 2, de rAzboiul Gotthilor) tine locurile pre lângA Singhedin,
pre langa Sirmiu, intro DunAre, vi peste Dunäre». Aóastav mar-
Iornand pentrn turisévte Ioarnand pentru Vandali, carte 3. «eu, zice, Dachia ce
Vanden, carte 3.
véche chem, care acmu o vtiu toti cA o cm Ghepidil, care -tar4
Taste din potriva Misiii peste Dunäre, i cu munW ca cu 0 cu-
 CAP. III. 319

nuna, taste incinsa, §i are numaT doaa locurt de intrat inteansa

§i unul sä chtama Bonfos ; Yara altul Thabas. Acésta tara a Da-
chiii de a ceT véchi numitä acmu, precum zisem, sa chtama
Ghepidia». Din hotararé, care fac ace§ti scriitort pentru locurile
carile au fost %iind o data Ghepidit in Dachia, s cunoa§te, c'au
fost peste Dunare de la Sirmium insus pana la Singhidin, §i
toata Transilvania, cariia not it zicem Ardialul, tat% alalte parct
a DachiiI; adeca Dachia mäluroasa, i Dachia muntoasä, pre undo
Taste acmu Ora Muntenésca, §i a moldovel, supt Iustinian inpa-
rat sa fie fost tot subt stapaniré inparatiii Romanilor. Mijderé
dinteacela§ istoric Procopie cunoa§tem, ca. Iustinian dezbatand
de la Varvart Dachia, o parte dintrInsa cu cetaté Singhldinul,
sa fie dat Erulilor. Zice dara el inteacela§ cap: «Inparatul cate-
va locurt din Dachia au dat Erulilor, pe.langa, Singhidin; unde
§i acmu traesc, din cariit unit s'au scris, §i in izvodul o§tenilor
Romani, §i s'au numit federati, adeca in credirqa luatt. Pre langa
acésté, alte dovéde §i mai tart, §i mat fárä prepus ne aduce a-
cela Procopie in carte §i capul pomenit, pucin mat gios, ca
Loggobardit, dupa, ce s'au mutat peste Dunäre Iânga Ghepidt,
precum mat sus am pomenit, indata s'au apucat de galceva, cu
Ghepidit ce§té sä I gonTasca de pre uncle §eclé, ceTa sä nu-§T dé
locurile. Ce Longobardit find supt protecOe inparatia, au trimis
la inparatul Iustinian rugandu-sä O. le dé agIutortu inpotriva
Erulilor. Viind dara la inparatul Soft, emit trirnisése Longobardit
intr'acesta chip sä fie grait. «Acesta socoté§te, o inpärate, ca mat
de nainte vréme, carid Gotthii aye Dachia supt dajde (adeca pe procoPie acoloo
vremé dupa peiré hit Valens, precum noT acolo am aratat),
Ghepidit §ed6 de Ma parte de Dunäre, (adeca despre Panonia)
unde mai de mult, cu toOT la un loc lacuTa; pre atuncé attita
fricä trage de Gotthi, cat macar o data' Dunaré sa tréca, nu in-
draznita, §i pärcile carile peste. Dunare, macar ca inparaliTa le
aye ca cum ar fi fost lepadate ; insa et mai iri lontru sä intre,
frica Gotthilor it oprita; Tara dupa ce au avazut, c'att gonit din
toata D a chia, pe Gottlit, §i sintetT inpiedecati, cu alte razboae,
(adeca razboaele ce sa facé in Italia, asupra Vandalilor), au in-
draznit spurcaciT ace§té, petiutinderé a calca, in hotarale voastre,
 320 CARTA VI

Sirmiul au cuprins, o inpArate ! si pre RomAni îçï trag in ro-

bie; si Inca sA, laudà, precum toata Dachia, au dobandit. Soul
darA Longobardilor aceste. IarA Soul Ghepidilor (cad i ei fath
innainté inpAratului sa, *Ala), pentru ea O. arate pe Scull Lon-
gobardilor mincTunosi, i precum ei nu sa laudA cA, tin Dachia,
ce numai Sirmiu, cu o parte din Dachia ; intr'acesta chip cu-
vintele Longobardilor intoreé. Acmu zice, o inparate! «fiind rAz-
boiul intre noT inceput, i singuri cunoscandu-s neputinta, ei
slAbiciune, de ce au inceput caindu-sa, si la voi alergand, silesc,
ca inpotriva a toatA, dreptate, pentru dansii Romanii asupra
noastrA rAzboiti sA, incepA ; i aduc pricinA, furii acesté, pentru
Sirmium, i pentru alte une locuri de a Dachiii. Dará incA a-
tate cetAti, i ataté provintii mai sint supt stApaniré voastrA,
eke trebue sh cercati, si alte nAroade sA puneti inteansele sA
lAcuiascA». Pentru pArtile darA Dachiii despre Panonia asa chiar
arAtand, precum putina parte a Dachiii Varvarii Ghepidil, sA
fie fost tiind; Apol intorcandu-sa spre Schithia despre mare
Procopie de negrA, hotarAle inpAratiii asó pune. Vosforul zice (carele iaste
razbolttl Gott la-
bor, carte 3. Azacul) cetaté, cu cati-va ani mai denainte (precum la eel din
cap. 4. thiu an a inpArAtiii lui Iustinian din Chedrinos am arAtat) supt
stApaniré inparAtiii Romanilor au vinit, de la cetaté Vosforului,
pAnA la cetat6 Hersonul (acesta-i in Cram cariia 11 zic Turcii Cur-
suiln),care stA in marginile mArii, si Inca mai de mult Roma-
nilor iera supusA, tot locul intre aceste doaa cetati II locuesc
Hunii, (aceste-s Hunii, a cArora inpArAtesA Variza, i alt CrAisor
ce scrie Chedrinos, cA, s'au fost i botezat, s'au dat sub oblastiia
inpArAtiii), Tar de la cetaté Hersonul (zice Procopie acoles putin
mai Rios, WA la gura DunArii Taste cale de 10: zile, care lo-
curl, tot Varvarii (Hunii adecA aciia) le tin. Deci de acolo in
coace pe apa DunAril, care din muntii Cheltilor isvoréste, ei
stergand marginile Italiii prin Dachia, Illiria, i Thrachia cur&
a 7ravra, Oxpc Bucivttov, Tthv Polithcov paatX6coq covzivet Ona. AdecA:
Toaté locurile acélé supt oblastiia inpArAtiii Romanilor sint;
Acésté: darA mArturii, pentru Dachia noastrA, pre acésté vremi,
ne dau istoricil vremilor sale ; de cat carile nu putem cunoaste,
ce ar trebui mai chiar i mai curat a sti intalége, precum Da-
 CAP. IV. 82A

chia, ales ce maluroasa, i muntoasä, adeca Ora Românesca, si

a MoldoveT (caci Ardialul numai GhepidiT 1-au fost cuprins) supt
Iustinian inparat, subt oblastiTa inparatiii Romanilor au fost, oi
Inca peste hotaräle ei, i pana la Azac, au lost find ; insa pen-
tru mal bunk si maT tare adeverinta, Tata vom aduce, ca din
izvod, toate cetAile, i turnurile, carile Iustinian inparat, sTau
din vechi 1T-au tocmit, séu de iznoava li-au facut, in partite Da-
chili noastre, de unde fiete cine cat de inpotrivnic, sa poata
macar i peste voTa luT giudeca, ca de vréme ce supt Iustinian
au fost atate de multe cetatT cu Romani läcuite, si de la inpä-
ratie pazite, Tata ca de nabusala luT Attila, si a altor VarvarT,
cariT au urmat, dupa dânsul, pustie n'au rämas, precum s'au gre-
sit si NeculaT Costin logoretul, urmand niste istoricT poate fi
lesesti ; a carora numere de abia, sa pot insamna intre altiT a
lumiT istorici.

CAPUL IV.

Aratcl-sd cetdfile, carile Justinian au tomtit, sett de iznoav4 au Aleut

in pdrfile Dachiii.

Ace las istoric Procopie ChesarTanul carte 4 pentru zidirile luT Procopie cart&

Justinian; Odanaoara zie, inparMii Romanilor, pretutindere pre 4. de Zidiri

marginile DunariT, multe cetätT, orase, i cetatuY, unele din driapta,

altele din stanga, auzidit, cu carile nabusirile Varvarilor opria.
ApoT intr'acéTas carte, cap 5: cetatile i orasele carile in Dachia 01 cap. 5.
au tocmit Justinian, s'au thcut din temelie, intr'acesta chip po-
rnenéste : Pre lânga Dachia, zice, curl Dunäre, care din parte
den a stânga incépe a desparti pre VarvarT, Tara den a drtapta
in RomaniT Dachia care Porilacav, adeca maluroasa o chiama
(caci pnroc Latinéste sa intalége malul sau tarmurile apil, adeca
in Dachia de pe termuriT Dunarii) fost-au odanaoara zidit Sin-
ghidon, (acestuTa uniT zic Semendré, iara altii inpotriva, zic sa
fie Seghedinul ; altiT asijderé Vidinul) i Octavum, carile-T cu
opt mile maT gips de Sighidon. Innainte de la aceste au fost
21.
322 CARTE VI

cetate Viminachium.; i ases in malul Dunärii cettitile Pineul,

Cupul, i Novele ; Tar inpotriva Novelor de céia parte au fost
Literata, (cAriTa mai prostéste ii zic Lederatul). De la acéste, §i
mai inainte urmaz5. Castelele (aded ceatui mai midi) Cantava-
zates, Smornes, Campses, Tanata, Zerne, i Duchepratul; i alte
multe mai mar-write, a drora numere zice, Procopie, eh le tréce
cu condeiul ; insa, pre toate pre aceste Justinian inpäratul sä le
fie tocrnit i rAdicat, scrie. Dup b. aceste zice, urrnazA ceate pre
care o chiama Capul Boului, fäcuta de Traian Avgustul; (de pre
acésta cetate socotirn, Ora Moldovei sA fie luat Sterna sa Capul Bou-
luT). De aciia Taste orasul cel vechiu ce sä chiamb. Zanes, iar de la
Zanes nu departe Taste CethtuTa driTa ii Taste numele Pontes (adecä
Podurile) si de unde s'a fie luat acéstä cetacue numele de sä
chiamä Podurile, iarä Procopie, inteacelas loc arata. Traian zice
Avgustul, neputând suferi, si nu dup5, cinsté inpax4iii a fi so-
cotind, ca hotar EA, aTbt inpäratiia Romanilor, (vriind adecä in-
pärAtiia Romanilor sä nu sa, inchiz& cu hotarä), i sä sä hotärasca
cu apa Dunäril, pentru acesta au phzit de au inpreunat malurile
Dunärii, cu pod. Post-au zice Architectul, (aded mai marele mes-
terilor) acestui lucru, Apollodor Damaschinénul. Atuncés au pus
Traian doaa cetalui, inteamândoaa -Armurile apel, din carele una
care Tera de céia parte (aded. déspre Misia), au numit-o Theo-
dora ; Tara, Alta, care Tera in lArmurile Dachiii, au cbernat-o
Pontes ; aded, Podurile, luand nume de pre lucrul ce facus5. ;
Tara alto cetap, carile sint de la acelas Traian, insA mai pre
urma, fAcute: sint Marepirgul, Suniana, Armata, Timena, Tho-
doropolis, Stisipirgul, i Alicanipirgul. Asisderé orasul, ce sh
zice Adaefas (aded, la ape) Pirgonovorile, Lacopirgul, i ceta.-
tuTa Dorticum. Asijdere Turnul ce sä chiamä Iudeul, i Pirgul
innalt ; Orasul Gomves, i cetätile Oris Pas, Longhiniana, §i
Ponte Sercum). Aceste sint cetatile, zice acelas Procopie, (Arne
singur, Traian in Dachia li-au facut. Justinian IT-au prefacut, §i
cu osteni Romani, pe vrémile lui pentru paza inpärAtiii IT-au
intArit. InsA trebue cu acésta a s'a ti, cä Procopie, nu numär5.
toate cet4i1e, carile au lacut TraTan, i cu Romara IT-au inplut
in Dachia; ce numai célé, carile Justinian IT.au tocmit: fiind de
 CAP. Iv. 323

vréme si de VarvarT stricate, pentru carile cautà la Bon lin De-

cada 1 : unde cu Ulpia-Tralana, multe alte a Dachiii cetAti veT
afla numärate, din carile, i noT unele maT denainte am pomenit,
deosaT de acésté cetatT, multe inca altele pomenéste Procopie
in Misia, in Pannonia, in Illiria ; i ases pa,n6, la Schithia, de
Justinian fácute, i toomite. Ce alalte ne cantand la tréba noasträ,
aicé vom arata une CetätT maT vestite, earile au tocmit, i cu slu-
jitorT IT-au intArit Justinian, in Misia i in Schythia, pentru ca
unile cu altele sä se poatä päzi, si la vréme de nevoe a sä a-
giutori. «In Misia darA zice intr'acélasT carte cap 7 :) in -tärmu-
rile DunäriT, treT cetAV de-arindul sint : Saltopirgul, Dorostolus
(a6asta-T Dristorul) i Sichidava, deciTa Taste cetatuTa Cusoris, si
CetaluTa, Palmatis, i cetätuile Adina, i Tiliscon». Dup6 acésté
maT adaoge Procopie cetatuile, carele au tocmit Justinian ases Proeopie.
De zidirile hil
in Schithia de RomaniT ceT de demult descAlecate i salásluite. Justinian
«IntaT CetAtuTa, care pre vrémé luT Justinian s'au fost chemand Cap. 7.

Sf. Chiril; Yarä maT de nainte a fast cetate véche, care s'au fost che-
mand Ulmiton, care cat&-va vréme maY de nainte find apucata, de
Varvarii Sclavdni, I Mcusä intrInsa lacas de talhusag, apoT pa-
rAsincl-o, de tot s'au fost razsipit; eat numal de pre nume s'au
lost cunoscand; Pre aCasta Justinian asés din temelie au zidit-o;
si cu acesta chip partite acClé de prazile Slovénilor pAzite,
fail grip. lI-au gout, Lang5, acesta aproape sta vestith cetate
Ivida, (acésta au luat nurne de pe lacul ce-i zicem acmu noT
Vidovul ; care sau cetaté alba Taste, sau alta maT aproape de
lac, cu acesta nume ; ins'a noT ce din istoricT a doslusi n'am
putut, socotéla, la cetitorT lAsarn). «Peste acCsta Taste Cetatura
Eghistul; si in marginé SchithiiT Cetatea Almirin». (Almirin El-
linCste sà intelege sAraturT, sou shrärie) cum zic Turcii Tuzla,
care poate s5, fie Tuzla, care ast5.-zi. Taste in Cram. i aceste sint
cetatile, earl dintr'acest istoric cunoastem, a pre vrCrne luT Jus-
tinian au fost in Dachia, i prin râ1e Dachiii vecine, tocmite,
grijite, I cu cste RomanTascä intärite ; de pre carele putern
cunoaste fära prepus, cum Dachia pe acésta vréme, supt oblas-
tiTa Romanilor au fost, i cu Romani lAcuit5.
 324 CARTg VI

CAPUL V.
Aratei-sd pricina descaleceiturii CrUii Lwfti, din ndmul Slovenilor.
Calviz la acesta Calvizie, iPetavie ascutiti a annilor Istoricesti sAmMuitori,
an.
Let 465.
din IstoriTa Lesescb, culég, precum pe vrémile lui Justinian, la
anul pomenit, adech: 551, Leh Sclavonul, locurile Poloniii, adecA
a -WAY lesesti, sA fie cuprins; YarA cuprindere acelui prtmAnt, hro-
Lêtoplsetul Slo- nicul Slovenesc ase o povesteste Sclavenii zice, carii la DunAre
venese, in PH-
(baffle, list 4. §ezusä, cAzind Romanii asupra lor, i multe nevoi, i asuprele
fAcAndu le, ei s'au sculat de acolo, deci unii din Slovéni s'au
dus, si s'au asezat pA apa Vislii, i s'au numit Polane (Poloni),
adecA cum le zicem noi Lest Ce itIthi de pre numele mai ma-
relui lor Leh: 150 de ani au stAtut Cradia supt acel nume Leh;
iarA apoi, la a1ii s'au zis Poloni, sau Poliane, sau Poliachi, de
pre cAmpie, numele ducAnd: CAci spre locurile la campi s'au
fost intins; Ce de acésta a lungi lAsind, la cuvAntul ce ne
trebue sä vinim. Din tAmplare vrémilor, i consensul Istori-
cilor, curat se cunoaste, ca Sclavénii, sau cum acmu le zic
Sclavunii, dupA ce au iqit dupA Bolgari, s'au vinit in par-
-We hotarAlor inparatiii Romanilor, o parte sti. fie trecut DunAre,
la Misia, i la Thrachia, iarA o parte sA fiA rAmas, pe Volohia,
si pre alte locuri, pre magine DunArii; precum aratA i Procopie
pentru zidirile lui Iustinian, Carte 5, cA Sclavinil de multà vréme
au fost apucat cetaté Ulmiton, i s'au fost Mout loc de talhusag,
pre mil apoi gonindu-i Romanii de acolo, i intArind cetaté,
au fAcut färä grija partile acélé, apoi Romanii, (cArora ei anume
Volohi le zic, sh fie vinit asupra lor, i sA-T fie gonit de la Du-
nAre, pana Y au trecut la apa Vislii, unde s'au asezat. Acesti Ro-
mani, alVi nu pot sA fie, fArA numai aciias, carii in Volohia là-
cula, caci nici un Istoric nu aflAm ba pomenesca, precum lustinian
au trimis altA oaste, i sà fie gonit din Volohia 8au din Dachia
(precum ii zicé mai denainte) pre Sclavuni; ce cAte rAzboae au
avut Hatmanii lui Iustinian, tot cu Sclavunii cei peste Dungre
trecuV, au avut; (Pentru carii noi am zis), de unde chiar sà cu-
noaste, cA Volohii pentru carii pomenéste Istoriia Sclavénilor,
 CAP. V. 325

altiTn'au putut fi, IAA numai RomaniT cif de loc, cariT au ca-
zut asupra Slavunilor, eel ce-au fost rhmas la Dunhre despre
parTile Dachiii. NicT putina dovada, Taste acestuTa lucru, ch hro-
Hronicul cel
nicul Moldovenésc cel vechiu, pomenóste de niste Rusi, 6 au fost vechlu Ure-
Meuind la Su6avh, si la Bae, maT denainte de viniré luT Dragos che Vornicul in
Vod de la Ard61; care Rusi inch altiT nu pot fi, färá numaT 11- Pridoilovie
pomeneete.
masita acelor SlovénT de Romanil din Volohia, gon41, cu cariT
prin multh vreme Romanii in Volohia träind, multe cuvinte Slo-
venestT, in limba sa au amestecat; precum si acmu sh amestech.
Asijdere acei SlovenT, ce au rämas atunc67 precum nu stäpani-
tori, ce suppusT podani, Românilor sh fie ramas, s. dovedéste,
c i astä-zi Boerimé Oral de sus, mai mu1T mojicT podanT rue
au, de cat de alte nérnurT. Ce pentru podaniT Moldovel, avénd
nol deosebit c,lis, in Descriptia IaldoveT, aic6 mat mult nu
avem a zice; DIA cat numaT, acest6 pre scurt pomenitn, pen-
tru ca sh sh adeverésch, ch SclovuniT, de pe marginile Du-
näriT, de Romanii, in Volohia trhitorT, au fost goniV, Tara nu alth
oaste RomânTasch, sa fie fost, ch de ar fi fost, ar fi pornénit Is
toriciT, precum au pomenit pentru oti1e, si rhzboaele, carile s'au
tamplat, cu Sclavei eel peste nunare trecutT. Asijder6, sh ade-
verim, precum macar ch Istoricil Eltineti t i Lhtinesti pentru
statul Vo1ohii pe vrémile viniriT Sclavonilor, maT mult nu po-
menesc, de cat carele noi in céle trecute am arhtat; Irish Scla-
vonii ceT goniV de VolohYl de la Dunhre, si de nevoia, care au
phzit de la dansiT, in Letopisetile sale, nepomenit n'au trecut,
cu care neclätith, si nebiruith dovada Taste, precum, Romanit din
Volohiia, macar ch de la inpäratie putin agiutorTu a aye ar fi
putut, cher precum am zis, toate ostile inphr4if iera cu Veli-
sarie in Italia, asupra Vandahlor, si a Gotthilor; BM, el singurT
nu numai de Varvarii, ce le chzush asupra s'au putut feri, ce inch
indathv biruindti, de pre locurile sale 1au gonit, si'asés nict
pre la marginhe hotaralor The dandu-le, tocma pans la '4Visla T-au
gonit, ce acést6 toate inc'a maT tare s'or dovedi in cursul broth-
oulul innainte; carile la loctili shu sh vor aduce. Duph acést6 Instr- vag earti
4,
nian, let 565 Noemvre : 13, au murit: duph, ce au inparhtit ant 38, carte b: Cap.1'1.
lunT 3, sau cum altil numArh lunT 7, zile 10. in locul luT urmând Nichifer,
ear 17, cap. al.
Iustin Cororopalat, näscut din sora luT Iustinian, de movie Thrac. Lot 565
 326 CARTE VI

CAPUL VI.

Dovedéte-s traul Romanilor ih Volohia, de la luslin, And la

Mavrichie.

lustin Tlwacul.Iustin, au fost nepot de frata lui Iustinian, si in Boerila ce sg

chema Curopalat, adecg purtatoriu de grija Curtii; poate sä st
intaliaga, ea' Postelnicul cel mare in Ora Moldova. Statut-au la,
inparätie la anul pomenit. Ce in 12 ani ce au imparatit, cevas de
Evagrie, carté 5 pomenit, spre partile noastre nu aflam mai vartos, c pe acéste
cap. I piutt la al .

patrule. vrémi, Romanilor doaa boale gréle avé:una iera slabg

bolniCoasa fire Ita Iustin, carile mai mult boliac find, de abia de
at arata vre-odata la narod, cu carele pricing, rail dirégatoril inpa-
Evagrie, carte ratiii, rau puterile inpargtiii slabiia; Alta, a Artaban inparatul Per-
5, cap. 9. el
Chedrinoe. silor, nirne inpotrivä Tesindu-i3 cum II iera voia, asé prapadiia, §i
sfärma toate tdrale razsaritului; cat si zidiurile Antiohiii la pämant
Ebulterrab li-au pus, si multime de Romani in robie au dus. In vrémé acestuia
Let 570.
inparat, precum din Istoriile Arapesti culégem, Let 570, nascutu-
s'au puiul viperil, parintele minclunil, faul intunérecului, inpe-
litat chipul Diavolului, Silta Satanii, Gura Tartarulul, ucigasul
Nuhammed. Sufletelor, vrajmasul adevarului, ocara Lumii, Cinsté musulma-
nilor, Ppsevdoprofitul Muhammed, carile din suflaré, i opta,
Satanii, au scornit lege, si carte Curanului, cazut-au di pantecile
mane-sa in luna, care sä chéma arapéste Rabie a doua, in 12,
care dupg socotéla lunelor noah obiciuit cade in 5 a lui Mai in
Let 578. zua a doa, a saptamanii, adech Luni. Iarà Iustin inpgratul au mu-
Evagrie car. nit la anul 578 Oct: 5 zile, dupg ce alesése singur in locul sau
TIverie. sä fie inpärat Tiverie Anichie Constantin. Tiverie inca au inpa-
ratit ani 4; si cu mijlocul lui Mavrichle hatmanul (carile mai
apol au statut inparat) mari biruinta au avut asupra Persilor,
Let 582. §i toate cetgtile, cate apucash au intors ; Iarg f.,ef .582 tamplfin-
du-sä boala, din niste Tidve ce mancasg, au ipi, Avgust 14
si singur in 10 a lui Avgust pe Mavrichie hatrganul 1 facusa
Chesari, si in 13 a lui Avgust s'au dat pe fiica-sa pe Constan-
tina dupa dansul, puindu-1 Avgust. Iara in vrémile acestui in-
parat spre prçi1e Crivatului, ce-va lucrat, la scriaori nu aflAm,
 CAP. VII. 327

ins& nu putem a trdce cu condeiul a pomeni din Zonaras, Carte 14

Cap 11, si in 12 carile serie, precum Hagan Voevodul Avarilor,
au cersut de la inparatul Tiverie mesteri, pentru ea sai faca feredde,
carii inparatul trimitindu-i, el au silit pe mesterT sa-i faca pod peste
Dunare; pentru ca fàrä grija s poata trdce apa. Apoi luand ce-
tate Sirmiul, i alte cetati a Illiriii suppuind, au cersut de la
inpäratul sa-i mai adaoga 80 mit de Galbeni catra 20 mil ce ma
mai innainte. Ce acésta a lor mandrie, dupa ce au statut Ma-
vriehie, la inparatie, li-au iesit pe nas, precum indata vom arata.

CAPUL VII.

Doved4te-sil traiul Romanilor n Volohia, supt Mavrichie, i Hagan

Domnul Avarilor.

Mavrichie vestitul in Hatmanie, i Inca mai vestit in inparatie Mat richie.

dupa narocite rasboae, i biruinta, carile au dat asupra Persilor,
ai asupra lul Hagan Domnul Avarilor, carile i pina la Tarigrad,
vinisä, i multa rautate inparatiii adusése, apoi let 594, trimis- Let 594.
au pe hatmanul Priscus, asupra Slovénilor, omit iera in Trachia,
mare omor intrianal facand, i-au scos din toata Thrachia (emit
mai pre urma an trecut in Ghermania preoum Sabellicus
,

marturiséste) ; Ce nici, cu Math, lasindu-sa, la al doilé an Iau

gonit, i peste Dunäre, i multa dobanda luand de la dânsii,
au trimis la inparatul Mavrichie. Iara el aa mars la Yernatio, cu Istorita Miste-
toate (Wile peste Dunärei pentru ca mai tare sa pazasca acele Cho-

tad de jacurile Varvarilor. Aicé ce mai deschisa dovada, trebue,

pentru dovada traiului Romanilor in Volohie/ cá macar a isto-
ricii anume nu pomenesc pentru Volohia sau Dachia, ce nurnal
ce zic c'au rarnas cu ostile pentru paza thrâlor peste Dunare;
insa aiavé Taste, ca niel locurile pustii au statut sä pazasca, nici
in locurl fara, oameni, i fara läcuitori, ar ft. avut uncle iernai
nici in partile Pannoniii sa fie lernat, sä poata intalege, cael. Pan-
nonia acmit de mult lera In mânile Bolgarilor; 'Tara od mai mare
parte o tine Haganul, cu _Marl sM ; carile precum din Theofil e 8. e:talps. 3.
$laalocatis ounoastenl: i pe SviavonT II ave supt aseultard sa, i car /, cap. 7.
 828 CARTE VI

de I Gni:41111a, cu dansii coräbii pe apa SaveT face; de unde

0
slave Taste, ca Priscus peste Dunäre, nu aTure, ce in Volohia
au fost Ternat. Asijderé din pomenitul istoric mare dovada avem;
ca pre vremile luT Mavrichie, flu numal Dachia, ce Inca i Schy-
thia (spre partile carile acmil Crâmenii i Bugegenil traesc), supt
staphnire inparMiii au fost, i Hatman acelor parti Baduarie,
Samoont cart
0 tap. 10.
Istoricul anume insamneza, iara Wile au statut tot peste Du .
näre sese ani, precum mai gos sä va arata.

CAPUL VIII.

Acdsta s1 clovedelte supt acestas in,pdrat.

Let 597. La anul 597: Scriu istoriile mestecate, precum Prisms hatma-
nul, cu indesäturile unor nepriTatini ai saT, cazusa in oare-care
prepus de viclesug la inpäratul, de care lucru Mavrichiei la Ta-
rigrad chemandu-1, au trimis in locul lui pe un Petàr, ce acesta
in vanatoare cu calul, denaint4 until gligan fugind, s'au lovit
cu piCorul de o truchina de copaciu, si frângAndu-si piCorul,
de grijé ostii putin, si mai nemica purta, de care auzind inpa-
ratul, Tara au trimis pe Priscus peste Dunare la osti; Ce panä
a merge Priscus la 'DOI, Slovénii auzind, ea hatmaniT din oaste
lipsesc, i nici o orânduiala intro dânsii iaste; apol, pre ascuns,
si Hagan voe, i indemnare dândule, la anul pomenit, cu mare
navala in Trachia au intrat; i precum li-au fost voia au prä-
Samocat car 7, dat-o; Ce sosind Priscus, cu osti, nu numai caci ca Sclavei
cap. 7, ei carte
7 cap. 12. s'au tras innapoi, ce Inca peste Dunare cu °stile trectind, cale
de patru zile, in hotarale Avarilor au intrat pentru care trimi-
Valid Hagan la dânsul Soli, 1-au intrebat, ce ar cauta pre locu-
rile lul: Priscus 1 au raspuns; precum alta nu (Arca, fara numai
Ut 599' vtinat. Atesta Hagan stricaré pacii intelegand, la anul 599 ostile
Samocat aco10e strâng6.ndu 's, au intrat in Dalmatia; Ce trimittind Priscus o
Chedrinos.
sarna de osti, pentru ca sa Ta veste mai bine, dându-le- nitrocul
mana, fara veste pre pradatoril lui Hagan lovind, au secs plianul
TASt 600,
041 apucasä. Hapn la anul al doilo inoi1 mal maro gatire Wand
 CAP. VIII. 329

an intrat in Trachia, si in Misia. Romani! cu multe batal mai

lusoare biruiti Hind, Mavrichie intratMa spaima vinisa, cat sa
ispitila, sa las& Tarigradul, i sa fuga, ce apol soli de pace trimi-
tind, s'au toernit cu giuruinta, de 40 mil de galbeni de aur, sa. de
pe an; intr'acesta cbip atuncé Mavrichie cu ban!, vrémesi nevola
cumparand let 601': Comentiul hatmanul ostilor Misiii. i Priscus sa,11,etastol.rt,
Hatmanul cel mare la Dunare, tote ostile la un loc impreunand, 8, cap. 2. si cap.
pentru ca sais spéle rusiné, care in anul trecut pätisa, fara stiré j 3 : i Cliedrinos
poronca inparatului au trecut Dunaré asupra Varvarilor, de care in-
telegand Hagan, mai ingraba au trimis doi floor! ai lui, cu o sun/
de osti; i ases in manul Dunärii razbolu dandu-s, fura Varvaril
biruiti, pre loc patru mil morti cazind. A doa zi altä oaste proas-
Oita, inpotriva iesindu-le, I-au batut i pe acila; din caril au perit
noa mii A trie zi singur Hagan, cu toate ostile sosind, groznic
razboiu s'au Mout, ce cu vartuté Hatmanului Priscus, botind pre
Varvari in balta, ce lera acolo, ca la 14 mil impreuna cu tril
fieori a lui Hagan, innecati au perit. Hagan cti mare primejdie,
la apa TisiI au scapat; unde Tails razboiu de iznoava tocmind,
Hatmanul, Inca, dupa izbanda s'au luat cu ostile in urma hit
Hagan, si la Tisa agiungandu-I, iaras razboiu vrajmas s'au dat;
Ce i acolo Varvaril aceias papara au mancat; Decila Priscus
sfarsitul biruintii a pune vrand; o sama de osti, ea la patru miT,
au oranduit sä triaca mai pe sus, apa Tisii; carii dupa poronea
facand, au intrat in satele Ghepidilor, (acesté :Inca lacuia peste
Tisa, intre Dunare, supt stapaniré lui Hagan) si mai multi de
30.00th omorand, cu narocire, Tar au trecut apa innapol la Pris-
cus, Tara, Hagan nici cum ataté MUT in sama, bagand, de iznoava,
pe apa Tisil ostile s'au cules, i sau de tot sa piark sau sä is.Z-
bandiasch, de rezbolu s'au apucat. Ce vitejila Hatmanului, si a
Romanilor, i acesta vrajmasie calcând ; Varvaril cé de pe urrna,
prapädenie au luat, c fara, numar de multi au perit, si in
apa s'au innecats Tar& vil prinsi au fost Mari 3.000: de alti Var-
varl amestecati 6.200: si Solavoni 8,000: A lucrurilor supt inpa-
ratila lui Iraclie tarnplate, scriitoriu Theofilactos Samocatis, fru-
moasä i inpreui a. si vaTtoasa, inarturie ne aduce, precum Avarii,
Solavonii, Ghepidil, si alto néruuri varvaro3 de (wile s'au po.
 330 UARTE vi

menit; toate mai sus de Volohia el fie lacuit; ei in partile Oral'

Ungureeti de sue sa sh fie ravarsat. Serie dara pomenitul Istoric,»
«precum Pear Hatmanul JuT Mavrichie, trimis fiind pentru paza
peste Dunäre, i sosind la cetatuTa Palastolon chemata, acolo au
auzit, precum Varvaril, cu Voevodul Apsihon, s'au fost strangand
de céia parte de Dunare, inpotriva Cataractelor. (Acésté siut pra-
gurile Dunäril), deci sirguind inteacolo, s'au apucat cu. Voevodul
Theofilact Santo- lul Hagan, a vorovi pentru pace. Ce Apsihon s'au vazut de con-
eates car 8.
cap. 5. ditiile pacii a sa departa, de vréme ce silila sh Ia Cataractele
de la Romani, ei aeé sa eh faca pace, care lucru nepuandu-sa
face, de iznoava s'au innoit sfada intre Hagan, ei intre inparatie».
Socotlasca acmu orl-cine ar fi intr'alta socotéla inprotivnica, ca
de vréme ce Cataractele Dunaril au fost in stapanire inparatiii
Romanilor, ei do acolo pana la Schithia, precum mai sus am
pomenit. Ce socotialä inpotrivnica, mai poate incapé? precum
Volohia noastra, cu Romanil sal n'au fost salaeluitä? i precuM
si Misia, i Thrachia, Tera cu oetile Romaneeti plina, cad ei pen-
tru ce n'ar fi fost i Dachia? Ce pentru caci cu pomeniré anume
sA tréce (macar ca socotéla nici cum nu lasa), poate Inca pre-
pus ea ramhe; Ce va vidé innainte cititorlul nostru, ca' precum
aicé suppunem, aeé sa va ei dovedi, ca precum alte némuri pre
acesté vrémi in Volohio sa fie läcuit, scriitorii nu pomenesc,
aee mai pre urma anume, in locurile lor sa fie trait, il arata; ei
dupa canonul adevarulul, din povestiré delor mai de pre urma ;
tacéré celor dintai, dovedesc; cad nu pentru cad acolo lacui-
torl n'au fost, de pentru caci pricina nu, li s'au dat, (cacT in Vo-
lohia inteacestora vrémi razboae n'au fost), n'au eerie, s cer-
cam dara innainte.

CAP. IX.

Aas1a sT doved4te, de lig acestg impdrat, pcintY la Foca, ee; zic

Tirannul.

Let 602. In cursul anilor 602 : Mayrichie au seri& poronea la, Pear
Voevodul; pentru ca apropiindu-sä Tama, sä ea radio() cu
 CAP. IX. 331

intrand in partite Sclavonilor, mal bine sA sA hrhnlasch, slujitoriT

din phmantul nepriTatinilor, de cat din Provintiile inpArAte§tT; Ce
acest Ternatic socotind oasté eh le va fi cu greu, §i cu primejdie,
poronca inpAratuluT sA asculte n'au vrut. InpAratul poronca la
PetAr indoind, §i intreind, ii silie numal sh intre la Ternatic a-
supra nepriTatinilor. Oasté inpotrivä. stand, §i rugAminte ce iri-
misése la inpAratul, nicT cum trecandu-li-sa; cu totil au rAdicat
Cap, §i indatA au strigat sä le fie inpArat Foca Sutapl, (care apoT Foca 7irallnul
s'au numit Tirannul). Foca inch de demult una ca acesta pan-
dind, indata s'au pornit cu toatA caste spre Tarigrad. Mavrichie
vAzind cA asupra a toata caste, n'are nicT o facere, au fugit din
Tarigrad la Halchedon. Foca intrand in Tarigrad in anul po-
menit, in luna Jul Noemvri, Senatul §i Patriarhul Joan, 1-au prii-
mit inpArat, §i a triTa zi 1-au §i coronat. Ce drepte §i necunoscute
giudetele luT DmatzAu, vrand clezrhdAcinare nu numaT a inph-
rAtiiT, cc §i a toatA familia, Jul Mavrichie, ce face? incoronatie
inpAratuluT fAcandu-sh ocuri, i Donaimale prin cetate, dupa
cum Tera obiéaTul, §i inglotindu-sa maT mult nArod pe ulite, Foca
au trimis sà-T potolTasca; nArodul au inceput a zice: CA Foca
obicéile cetAtii nu §tie, §i a§e O. nu facA; cA Mavrichie inch Taste
viu; Foca auzind aceste cuvinte, indata au trimis, §i au dus pe
Mavrichie de la Halchedon, (Halchedonul Tera, unde acmu Taste
satul, cAruTa ii zic TurciT, Cadichion inpotriva Visantiii peste
Boaz), §i intai innainté ochilor luT, T-au omorat treT fieorT, apoT
§i pe dânsul, in 27 a luT Noemvrie. Cu mare räbdare, inpotriva
a atate tirAnil au stAtut Mavrichie, nici alt euvant din gura luT
s'au auzit, färá numal: Dreptle§tt Doamne, i dreptu-I Samocat carte
gIudet ul thu; inch. Mamca, care tine un cucon de titA, ascun- 8,Diacon cap. 11. Pavel
carte 17,
zind Cuconul inparatuluT, au fost (land pre al au, Ce Mavri- cap. 52 i Zo-
chie nesufferind eli. omoarA altul, in locul fiTuluT sAu ; au des- naras Che-
coperit singur,, precum aeela copil , nu Taste al Mu , ce a
mamcall Inparhtit-au Mavrichie ant 20: lunT 3.. Foca precum
tirAne§te la inparAtie intrase, aé tirAne§te au purtat-o 8: anT. Istor 610.este.
In vremile lut, ce-va in partile noastre clatit, nu aflam; Iarh la esti in Iraclie.
anul de la Domnul Hs: 610: Senatul, §i tot nArodul ne maT pu Nichifor ear 18,
cap, 26, oi Che-
Land sufferi tiraniile lul, i väzind ea eu blAstA(mh)tiTa luT toga alines.
 332 CARTE VI

inpar4ila cade la razsipa, (cad si Persil acmu Ierusalimul, Eghyp-

tul si Alexandria luasa, si parka la Halchedon vinisa) s'au sfatuit,
s'au chemat intr'agTutor pre Iraclie cel bateau, Guvernatorul
Africal; el nevrand singur sa vie, au trimis cu vase, pre fliul
Zonara s sat' Ieraclie, care sosind la Tarigrad in luna lui Octomvrie: in
carte 14.
limanul din lontru, au prins pre Foca. Dupa ce 1-au prins, intaT
I-au inbracat in hatne mojicesti, apot T-au tatat manule, i pi6oa-
rele, i partile barbatestt, si deciia i capul; tara starvul arun-
canclu 1 afara, slujitorit 1-au ars in toe, s'au stätut la inparatie
Ieraclie, fióorul lul Ieraclie, incoronindu-sa inparat, intr'acelas an
in luna lul Iu lie.

CAPUL X.

Doved4te-sci traiul Romanilor in V olohia de la Iraelie lodnei la fiitil

seizi Constantin.

Irac lie. Gaud au statut Iraclie la imparatie, puterile imparatiii cu ti-

ranita, i ne dumnazaird Focal, atata de stropsite, si de osténii
cet vechi, si de isprava atata de saracite tera, cat precum mar-
turiseste Zonoras, Iraclie facand cautare, débitä ati aflat numat
dot slujitorT din eel ce Dacus& Mavrichie, cu care pricinä Persil
despre Asia, Tatarii despre Evropa, multe i nesuferite calca-
turi Melia in hotarale imparatiit, cu earile macar ca Scriitoril
anume nu pomenesc, Taste a se cunoaste ca i paqile peste Du-
näre, fara mare tulburare, i neodihna sa nu fie fost. Aueste din
vrémile Focal clätite, si ijdarate amestecaturi, i slabanogite pu-
tent, Iraclie a le tocmi si a le intäri, cu tot dedinsul nevoinO,
puind, anal au asezat lucrurile despre Evropa: pace cu Hagan
Pavel Diacoh Domnul Avarilor facandi Apoi in and inparatiit sale, al 12 le,
ear 18 Theofa-
Ws. Chedrinoe,
carile taste de la mantuire lumL 622 ant, clatindu-sa cu ()stile
Nota 179. din Tarigrad, asupra luT Hosroie, au trecut la Asia; Ce Antal cu
multa rugamente de la Perst pace poftind, Hosroe, (acesta a4m
de inparatl PersestI la Hronicul Persesc Mirhondi sa cheama
Husrev), 1-au raspuns; precum intr'alt chip, cu dans pace nu
poate sa faca, fara numai de va tagadui pre Rastignitul a fi Dum-
 CAP. X 333

nAzAu, i s5, se inchine soarelui, cul se inchinä si el. Acest féliu

de trufasa, si spurcath pace, credindos sufletul lui Iraclie nepu-
thud priimi, boat& nedejdé in mila lui Dumnäzäu, si a precuratei
Fiéoarei puind, cu rughmente, (macar c6, cu multul mai slab
iera in puteri), insä f6rä nici o indointA au purees asupra lui. Let 623.
Si Antal lovind i stricând oasté Persasca, care iera trimisA in-
nainte-i, cu Sarvar Hatmanul, apol la al doilé an, Let 642, cu Let 624.
s'angur Hosroe lovindu-sä tare l'au bätut cat de abiia el cu pu-
tine)" camera au scäpat. Hosrois duph ce au pierdut ràzholul, i
vázind c'd Iraclie, cu mare biruintä purcede innainte, el au hi-
mis soli la Bolgari, la Slavoni, si la Hagan Domnul Avarilor,
indemnându-i, ca i el, s. sä scoale inpotriva lui Iraclie, i mar-
gaud sa incungiure Tarigradul; si arAtându-le precum pre lesne
Ii vor izbandi, de vréme ce toate ostile Romanilor sunt trecute
la Asia. Mal acésta multe daruri trimitindu-le, mai multe le
giuruia. Ce Iraclie, ca un bun chivernisitori, ()stile in trei bulucuri
inpartind, o parte au trimis la Tarigrad, o parte au dat supt Co-
menda fratine-sau lui Theodor, Tara o parte au tinut cu sine.
Acésta cu bunä inimä priimind Hunnii (precumie zice Zonoras Zonaras
c a r(t1 e1641:1e1 1
Carte 14 Cap 16) sau Avarii, precum le zice Gheorghie Chedrin oaf!. C

la semnul 177) luand cu sine pe Sclavini, i pe Ohepicli, fara'

veste au intrat in Trachia; i nic1url oprindu-sa, din toate par-
tile au incungiurat Tarigradul; Ce sau cu vredniciia Hatmanului
lui Von, (precum va Zonora), sau cu agiutorul pre curatei Fi-
&are de la Vlaherna (precum va Chedrinos), care in chip de inpg-
ratesa, foarte frumoasä, inpodobitä cu multime de alte fete tinere,
ei aiave din manastire afara Tesind, si pre langA santurile ce-
tAtiT prinblându sh, Varvarii au socotit, precum inteadevar Taste
inpLltésa, i ase (land navala sä o apuce, cu nevtizute putere,
attlta s'au tulburat i s'au amestecat, cAt ei in de ii ne spusa
moarte, i prapadire, s'au fácut, din carii putini, cu Domnul lor
(scapand) cu fuga, au schpat. Inteacesta a Tarigradului incun-
giurare, zic sä sa' fie fäcut rugile Acathistul. Avut-au Iraclie §i
Turcii, la Asia cu léfä adusi, ca la 40 mil, carii Antal multA stri-
care au fácut Persilor, apoi viclenind pe Iraelie, in vrémé räz-
bolului 1-au pa.rasit, vi s'au dus de unde vinis, adic5, de la
 334 CARTE VI

mare caspiil, peste muntil Caveasulul. Ce Iraclie §i acésta in

soma nebAgand, tot au intrat inca maT in lontru in inpArAtiTa
Let 626. Persilor, Let 626 ; larA§ §'au dat rAzboTu cu Razatis, hatmanul
Persilor. St Mut-au rAzboTul din rAvArsatu1 zorilor, pAnAla 9 6a-
Let 628. KIM de zi, §i iarA Persil furA, biruitT; §i 'Ana* la Let 628 nu nu-
maT cat toate Wale §i cetatile, carile Persil apucase, au rAscum
parat, ce incà i. scaumil Persilor au dobandit. Minune scrie
Chedrinos, de zice, precum numar dirt flerile, carile Hosrois aye
prin livézi pentru privala inchisà, s sä fie sAturat toatà. oasté,
cat au ezut acolo. Aé Iraclie §ese anl din Persie n'au maT
Ye§it, in toate pArtile biruind, §i izbândind; pAna s'au tAmplat
moarte luT Hosroe, in locul a ciiruTa stand la imparAtie Sirois,
s'au plecat la rugAminte de pace. fraclie Inca sätul de biruinta,
a§ezind hotarAle inparAtiii toate, precura au fost maI denainte,
§i luand §i sfanta Cruce, pre care Domnul s'au rästignit (caci
cand luase Persil Ierusalimul o robisa), au fAcut cu Persil pace,
§i cu mare pocvalA s'au intors la Tarigrad. DupA atate laude
de biruintA, §i de cre§tinatate ce ave Iraclie, mal pre urmA
ràu s au ocarat la batraneta, in Teresa Manothelitelor cazind,
§i pre altT Pravoslavnici cAtre acestA nebunie silind, §i a§6
urgiTa lul Dumnazau asuprA-s, §i a toata inpArAtiTa pornind, el
aet 641. cu gre boalA de Idropica au murit, Let 641 mart : (sau cum
va Calvizie) maT 11 dupa 6-au inpArAtit anT 30 lunT 10 (sau
Patavie Parte 1 cum va Patavie luni 4 zile 6; s6u cum insamneza Rictiol in
carte 7. eap. 13. Hronicul mare, luni 5 zile 8 ; 'lard inparatiTa de la vr6mile luT
Itictiol in Hroni-
CUI MUT, 18 innainte, cu spurcatA descalila lul Muhammed Psevdoprofitu-
aeesta an. lul, §i maT mult cu vitéze armele lul, i urmatorilor lui, tare
au inceput a se struncina, §i din toate partile a se scutura, cat
deciTa Serachénil, §i paganataté lor, cu neincetat pas, tot inna-
inte au pAqit, pAnA au sosit lucrul la mi§eliia, §i mizerila, care
acmu cu toii, o plang, §i de stt va maT intoarce vre odatA plan-
sul acesta in ras, i bucurie, unul DumntizAti §tie, carele in mama
sa au inchis cuno§tinta vr6milor, §i a anilor. Decl Iraclie, fiind
la varsta de 66 de anY, murincl, au Minas la inpArAtie flu seu
Constanti n.
 CAP. XI. 335

CAPUL XI.
A.Castaq sd aratd de la Constantin Aul lui frac lie, pawl la Constantin
Pogonat.

Constantin dupa ce au statut la inparatie, maY niult de patru Constantin

lunT n'au trait; QacT intrând in vrajM cu mastiha-sa Martina, zic NitinT fifist
unii sa-1 fie otravit. Duph ce au murit Constantin, au apucat in- ameggeati
paratie Martina, cu fiiul säu Iraclion; ce i acésta nu mutt au peraer n'si:PmHindre
indelungat, plata ce i s'au cazut, cä dup. & lunt Senatul inte- Una ti [radian.
legand, ch ea sa. fie otravit pe Constantin, au prins-o i taindu-i
limba, au trimis-o la izgnanie. Asijderé luT Iraclion T-au taiat
nasul, i 1-au bagat in manastire, si au rVicat la inparatie pe
Constans fiCorul luT Constantin nepotul lui Iraclie, Let 642 In Constantin ne-
potul lul Ira-
luna luT fevr: Acesta Constantin ca la 27 de anT au inpar atit. cite. Let 642.
In toata vrémé inparatiiI luT, ceva s. sa fi lucrat in partile de-
spre Crivat, lucru de insamnat nu pomenesc, cad SerachaiT Zonaras carte
15 rap. 19
supt halifélele luT Muhammed, la Asia tare intarindu-sa, multe Cliedrinos
locurT i cetatI ale inparatiiI Romanilor cuprinzind, (cad acmñ shanul 175.
§i Ierusalimul luase), pentru acéTa toate lucrurile céle maT grele
intr'acolo sh purta, fara numaT dintre scriitorT pomenCste Che-
drinos, Cap: 189, precum Let 657 Constans inpäratul, au mars Let 657.
cu oaste asupra Sclavinilor, i cu närocire izbAndind, multä
prada au scos din tara lor; de unde macar ca nu cu aiave do-
vada, ce de crezut Taste, ca biruinta avand inparatul asupra Var-
varilor, partile Volohiil in pace sä fie trait. Jail cititorTul nostru,
putin ingaduitorTu find, IT gTuruim, cá in cursul hroniculuT in-
nainte ii vom dovedi, cà pre acésté vrémT, pre carile IstoriciT
ne pomenite le tree, i pentru partile Volohiii tac, alta 1T-au po-
menit, i pr.ncum pre locurile sale, sa fie fost traitorT RomaniT
din Volohia, arata. Iara Constans inparatul, Let 668 Julie 15 fu Lét 868.
ucis in feredeu, lovindu-1 un AndreT, ECor-ul unui Troilo, cu
tasul cel ce sä spala in cap, in-cetaté Siracusil, unde pre atuncé
st afla. Dupa moartea inparatuluT, osténiT pentru ca sa nu fie
tara inparat au radicat pe un Mizizie (de nérnul luT Arman find) Mizizie see Mi-
zentie.
 36 CARTt VI.

la inpärätie, in carile alta, vrednicie nu Tera, fail numaT acT

Theotan 01 Cite- Tera prea frumos la E.*, si la stat, ce Constantin fiul (luT) Con-
drin acoios.
stans, auzind de moartea pArinteluT 'silt', si de inpärticie, precum
Mizizie (séu cum altiT ii zic Mizentie), tiräneste au apucat-o, s'au
sculat cu Donoimaoa de la Tarigrad, si märgAnd la Siehilie, a-
colos, si pe tiran au omorât, si toath inpärAtiTa ApusuluT asézind,
si oasele tAttme-s6u purtând, s'au intors la Tarigrad fiind tgrA
barbrt când s'au dus, Tad, la intors viind, Tera cu barbh läsata.;
Patavie Parte 1. pentru acëTa T-au zis Pogonattos, adecA BArbos. Perit-au Constans
carte 8. cap. 1.
in anul pomenit Iulie 15, dui-A ce au inpärMit anT 27, séu pre-
cum socotéste hronicul cel mare, anT 25 lunT 6, zile 5.

CAPUL XII.

Aratd-s4 Volohia supt Constantin Pogonat, apueatcl de Bolgari, inscl

nu nzult rinutd.
Constantin Po- PAnä la al zécele an, a inpilr4ii1 acestui inpärat, carile Taste
gonat. Let 678.
de la nasteré fióoarei 678, IstoriciT sint dap a scrie rAzboaele,
si nevoile, carile trAgé inpAratia, cm vrjmas si pAghn némul a
Serachinénilor, Tarti, la anul pomenit, Condeiul, si in parte E-
Theofan gi Che- vropil,intinzindu-'0, scriu, precum Bolgaril, cariT de pe apa VolgAT,
drinos.
numele isT trag, despre pärtile CrivMuluT, si despre locurile märii
négre, in Thrachia au nApAdit, si oasté, care inpAratul inpotriva
lor trimisése, au biruit. Ce inpiiratul fiind dat dupd grijé lucru-
rilor BesericestI, si fiind sä strAng'à Sinod, I-au cAutat sb,. cazA
cu dânsiT la pace, giuruindu-le si dare pre an. La al doilé an,
Let 679. Tails aciTa Bolgari trecand Dunaré, si vrând acmil sa se asézä
cu totul in Bernis, inpäratul Tara's au trimis oaste asupra lor;
ce tot cel de an nAroc au afflat RomaniT; caci HatmaniT iind
pre BolgarT in sama de nemicA, si eT acnin apucand locurile
cCle tarT, prin munp, fail multä nevoe au biruit pe oasté inpa-
ratuluT, pentru care inpgratul Tails cäzind cu dânsiT la pace,
s'au asezat lucrul: ins& dupa placére Bolgarifor. Tail dupg ce
s'au asezat lucrurile despre parté Bolgarilor, s'au mutat ostenire
 CAP. X It. 337

spre Asia, Inpotriva Serachénilor, carii nu numal multe tAri, Nitchifo

ons
99-
E0
pi cetAti luasA de la inpAr4ie, ce Inca §i Tarigradul §epte ant Pavel Diacon.
incunjurat 1-au inut ce mai pre urrnA cu aiave agutorul Pré- cartedrinos
19 ; laChe-
acebt
curatei Fidoarii, atata au suppus pe Serachéni, cat s'au legat sa, inparat
de pe an 365 mil* de galbenT: 50 de suflete oameni §i 50 cal
Chioheiléni, §i cu acesta mijloc au facut pace in 30 de ant.
Supt acesta inparat istoricil Grece§ti in istorie Tarigradului, ca
cum ar pune tenchiul, pentru numele Dachii a pomeni, Ora la
inparAcia lui Vasilie Bolgarocton Lac; apoi Tail§ supt numele
Vlabilor, de Romanii din Dachia incep a pomeni; insa din Is-
toricul Zonoras putem cunoa§te, cA pe aceste vrémi, niamul Bol-
garilor spre aceste pArti Intruindu-sA, nu numai sti fie strop§it, ce
Inca. §i cuprins -Wale Inpar4iiT, precum dincoace, a§é §i dincolo
de DunAre. Acetei dal% tamplAri, Istorie Zonoras carte 14: Cap
'21 : a§é o scrie. BouXiipot Tatc PculLcalck zthriot,-Tdc4 irgpcw tor) "gasp,
Adeca : «Bolgaril zice, in tArale Romane§ti, cele de peste Du-
nAre, ravarsali, pustiind; inparatul (Constantin) s'au gAtit, §i pe
mare §i pe uscat sA le iasA Innainte, §i a§é cu mare Dunaima,
de corabii purcegand pe mare négrA, au intrat eu oasté in sus
pe DunAre De acestA a inpAratului &ire, inspaimantandu-sa
Varvarii, s'au tras intr'un loe tare, carele cu pamânt §i cu ape
iera incungurat, §i acolo §edé. Inteace vréme lovind pe inpà-
ratul gre duréré de piCoare, §i läsind numai pe Hatmanii sat
cu oOile, el au trecut in dasta parte la Mesamvriia, pentru ca
sa-'§1 facA liacuri la feredée. DUO. despArcire inpAratului de oaste,
au intrat in oaste o fricA §i o spaima ca acéia, cat de nime go-
niT carile incotro pute. Varvaril acésta vAzind, inbArbA-
tandu-sA, cu mare indrAzniala s'au luat din dos aT goni; pre
mulV omorand, §i numai pucini prinzind, §i a§é apoi, §i DunAre
dupA dan§ii trecând, p au a§eclat §etrele in pamantul Romanilor;
nici decita sau mai parasit, tot de-a una tArale Romane§ti a pustii,
pentru care au Mutat inparatulut, cu dan§ii sA facA pace, §i cu
mare ocara inparatiit s'au legat Inca §i dare pre an sti le de.
Dupa mesa tamplare decila luerurile in pace au statut, pana
in savarOre lui Constantin». Cu acestA povéste aratA Zonora, pre-
cum deciTa s'au curmat pomeniré la Istorici, pentru râle Ro-
22
 338 CARTE VI.

manesti, 'rag toti repav to5 wlatric, acelor de peste Dunäre, adeca, a
Dachii maluroasa, i muntoasa; caci ce Mediterrania, adeca Ar-
dialul, Inca de demult Ghepidii o apunsa, precum noi la viTata lui
Iustinian, am aratat. Asa Varvarii acesté, cuprinzind tarale Ro-
manesti, precum dincoace asé dincolo de Dunare, au dat pri-
cinà tamale cel vechiu a Romanilor sa se schimbe in a Vo-
lohiilor, dupä limba adeca. Slovenes* precum el chema pe
Romani. Stand tiara Bulgarimé pe acesté rl, poate sä cunoaste
ca i Romanii din Dachia, de agiutorul inparatesc parasiti, §i
ne aparati ramaind, le va fi cautat intr'un chip a-'s tocmi lucru-
rile, cu Varvarii, i cu deosabita respublica cu dâniY, i cu alit
vecini de pen pregiur a sa chivernisi: mai vartos (caci precum
din cursul Hronologhiii putem cunoaste) cä acesti Bolgari, nu
multi ani in Dachia sa fie zabavit, ce trecand la Misia, si la Illiria
pre acolo s'au aseclat, precum mai gips vom arata, i precum
videm i pana asta-zi, pre acolo lacuesc; Tara, nu despre Dachia.
Ce Istoricii grecesti, precum am zis, macar ca pe vreme ace-
stui inpärat IY curma voroava pentru Romanit din Dachia, insa
dintealti Istorici putin inainte, va afla cititoriul, precum aoéias
Romani, pre locurile lor traind, Publica deosabitä, sa-'s fie le
gat, macar ca pänä la vrémile lui Isachie Comneno Anghel, tot
de trupul inparktiii Tarigradului, sa. tine; Iara, supt acela inpl-
rat, deciia 8,00 de tot s'au deosabit, precum randul Istoriii, cu-
rat va al-Ma, in viiata lui Alexii Anghel. Dupa ce ati inpacat
Constantin toate partile, s-au facut i siborul a toata lumé, ca-
Let 685. rele sä numara, al sésele, la anul 685, in luna lul septemvrie, au
murit; in Indictionul al 14: dup. ce inparatisa 17 ani incheiati,
läsind la inparatie pre Mu! sau Iustinian.

CAP XIII

Acestq s'd aratli, de la fuslinian, pawl la Leontie.

lArt 86t86 nhit oar ra

Scriu Istoriile Amestecate, precum Iustinian la anul 686: au
MisteIana earte radicat caste, asupra Bolgarilor, si a Sclavonilor, i multä prada
19 oi Theofauls.
 C.P. XIII. 339

§i strichciune li-au Mout; ce apol intorcandu-sh curand Card pazh,

§i fard grip', lard§ 1-au aguns Bolgaril, §i §-au scos toath prada.
Duph acela pace cu Bolgarii, cu Sclayonil fdcand §i o§tiI, care
din Sclavoni, ca la 30 mii cu lefd scrisese, bizuindu-sä, au stri-
cat pace cu Serachenii, §i let 691, s'au sculat asupra l or. Sera- Let 691.

chenii nici o ghtire de oaste având, cu mare plechciune au chzut

la inparatul rugandu-se, precum voia ii va fi, a§e leghmant de
pace, intre dan§il s. facd. Ce inparatul, pdcil nici cu un chip,
loc ne vrând sd de, s'au aguns Serachenil cu Slovenil, gluru_
indu-le, sä le de atate bani, catl de la inparatul sd, la, sa toc-
misä. Slovenii o samd luând de la Seracheni bani giuruiti, acasä
intorcandu-sä, §i mare tulburare in oastea lul Iustinian Mcand,
intiac6 vréme Serachenii, i-au dat navalh; §i indatä ii §i biruird.
Inphratul inch' vdzind 6-au pdtit, cu vicle§ugul Sclavonilor; ce
fugisa : maniindu-sä, au poroncit de au omorat pe toti pe ala41
Sclavoni, caril maY rämäsese in tabard. Zonora Carte 14: Cap Zonora Carte 14.
cap. 22.
22: scriind mai pre larg, pentru acestä oaste bulgdresch, care
au viclenit pe Iustinian, carile s'au poroclit Rinotmitos (ca cum
am zice Carnul), stricand legdmantul, carele aye cu Bolgarii, §i
neprimind O. le mai de dare pe an, s'au sculat cu oaste asupra
lor, §i tare biruindu-i, multime de robi au prins, din caril alegand
trii zhcl de mil mai de frunte, §i mai tineri, au atcut Leghioane
adecd polcuri noak Ko0. Xotbv ixiXecsev 3cycof3 c IsspLoôotou, §i 1-au nu-
mit närod agonisit; lard let 694 Iustinian, precum Ii iera la Let 694.

minte Iu§or, §i mai mult stracdtoriu inpArdtiii de cat tocmitori,

pentru ni§te midi §i de nemicd pricinl, pre toti läcuitorii Tani-
gradului, urgiia puindu-'§ au poroncit hal §tefan pazitoriul ce-
tatii, ca afland vreme, färd nici o mild §i frica lul DumnAzdu,
st omoare pe toti TarigradéniT, anume arätandu-1, sh inceph de
la Calinic Patriarchul, pänh la cel mai prost om, §i nici pre unul
viu sa,' nu lash. De acestä a inphratului ne-dumndzhire, luand
§tire TArigrädénii, au cdzut cu totii la Leontie (pre carile atuncé
ii oranduisd sh marga cu Dunaimaua la Gretia), rugandu-1 s. sd
intoarch cu oaste sä-I mantuiascd din fdrd vinh moarte, care in-
paratul ll-au poroncit. Leontie, Inca duph rughmente lor fäcand,
 340 CAME VI.

Zonaras carte fArA vdste sA intoarce, i prinzind pe Iustinian, I-au tATat nasul,
14. cap 22. ,
§1 la trimis la IIersonisos (acesta I Crâmul) in Izgnanie, Tara el
cu voTa tuturor, au stAtut la inpArAtie. Iustinian au inpArAtit ani
aproape de 9: la izgnanie ani aproape de 10:

CAPUL XIV.

Ajastaq s1 arata, de la Leontie, And la a doua inpäreitie a lul Iu-

stinian.

Untie. Leontie in anul pomenit, dupA ce au stAtut inpArat, T-au vinit

§tire, precum SerachéniT la Africa, au luat vestitA cetaté Car-
Mistelana, Ni- thaghind. Deci trimitâncl oast& pentru ca sA scoatA cetate din
chifor Theo-
fanis. mama Varvarilor, ce oastea trimisA nepurtându-sA cum sA cade,
mal mult au pierdut, de cat au dobandit, pentru card, cu ru§ine
APsimar. ca acdTa la inparatul a sA intoarce temandu-sA, pre un Apsirnar
Tiverie, d'intre dân§iT .au radicat inpArat, §i intorcandu-sA la Ta-
rigrad, §i prinzind pe Leontie, tAiat nasul, precum i el fA-
cusA lui lustinian, §i 1-au hAgat intr'o mamAstire la Dalmatia
Pentru anul ace§tiT tâmplArT, insamnatoriT annilor, nu sA tocmAsc,
Patavie Parte 1, cacT Patavie scrie, precum sä sA fie tâmplat let 698; Calviz va
e"te 8' "P. 3' la anul 697: Riteolul in hronicul mare, acéstA povdste o pune
Let 698.
la anul 696 : gudecata adeväruluT, la cititoriu rarnâne; TarA noT
socotdla luT Patavie dintr'altele tot mai curata am socotit-o. Nu
Lét 700. vom trece cu pomenird, cä pre acdstA vréme, let 700: Crac, eel
din UV( a Polonilor Domnu, au zidit cetatd, pre card de pre nu-
bet 702. mele Mu a numit-o Cracov; IarA let 702 Iustinian inparatul, (pen-
tru carele am pomenit, precum Leontie thindu-I nasul, l'au fost
trimis in izgnanie la Cram), scapancl de acolo, au fugit la haganul
Domnul Cazarilor. (Calviz in Hronicul mare, ski precum altiT ii
numAsc alazilor, Patavie Carte 8 : parte 1: Cap 3 : Avarilor), ca-
rele ântäi, cu mare cinstd priimindu 1, §i spre flicA-sa Theodora
au dat dupA dansul; Ce apoi Apsimar inparatul, cu multe daruri
§i cu maT multe. guruintA agungand la Hagan, Tera numaT sal
dea pe rnttna neprietinuluT, de care lucru luand vdste Iustinian,
 CAP. XV. 341

au fugit la Tirvelin, Domnul Bulgarilor, carele cu bun& inima

priimindu-1, indata s'au sculat cu multä oaste, §i au mars asupra
lui Apsimar la Tarigrad, i let 703 : Iustinian au vinit cu agiu- Iustinian
Let 703.
a (lona,.
torul Bolgarilor, §i au incungiurat Tarigradul, §i dupa trii zile
aflând loc pe unde inträ apa in cetate, MIA veste au izbandit
cetaté, §i prinzind pre Apsimar §i pe Frate-sau Iraclie (altii zic
§i pe Leontie), mult pe ulita i la Ipodrom (acesta-i astazi At-
meidian) tarandu-i, apoi CU multi alalti, i.au tot spanzurat pe
zabrélele cetatii, §'au statut lustinian de iznoava inparat, dupa
Let 705.
cum socote§te -Patavie, la intratul anului 705. Deciia Iustinian,
cu multe daruri pre Bulgari incarcand, i-au slobezit acasà. In-
parätit-au Apsimar, dupa socotéla lui Patavie ani 7: Iustinian
apoi stricand pace cu Bolgarii, i pentru binele ce-I famish, ne-
multamitoriti aratandu sä, Let 706 s'au sculat cu oaste pe mare Let 706.
négra, i margand au lovit la Anhelo. Ce lovindu-1 Bolgarii pre-
cum nu sa gandiia, deabiia cu putinei au scapat innapoi la Ta-
rigrad, viind.

CAPUL XV.

Dovedé0e-stt traiul Romanilor in Volohia depe staptiniró Creimului.

Pomenitii Bolgari, §i Sclavoni, macar ca peste Dunare in Misia,

§i in Trachia, tare piéorul i§ infipsése, §i ném tare §i vrajma§
ea acesta, intre inparatiia Tarigradului, i intre Volohia noastra,
macar cà ea un zidiu de arama, la mijloc sa pusése, §i pre la-
cuitorii in Volohia Romani, de la alalt al inparatiii trup, de tot
it deosabise, insa stapanire, care inparatiia Romanilor aye in
Cram, §i pe marginile marii negre despre Crivat, §i despr eVo-
lohia, tare Argument Taste, cà Romanii in Volohia, §i supt tul-
buraré Bolgarilor, neelatiti sa fie ramas, cad). Istoricii cu totii
intr'un glas, numai odata pomenesc, supt Constantin Pogonat,
precum Bolgarii s'au tras de-odata innapoi, (precum am pomenit
la Cap 10. ace§tii Carp) §i la anul Tara§ trecand Dunaré, deciia
innapoi sà ea fie mai intors, Istoricii nu pomenesc; nici alt nem
 342 CARTE VI.

pre acela vréme, asupra Volohilor sa mai fie vinit, aratä. Deci
macar c6. Volohia in tréceré Bolgarilor, multh, paguba, §i pus-
tietate va fi pit, insa, pentru ce mai pre urm s o fie läsat,
nici o pricin5 nu s'a. véde, cà toata. cAlcaré §i räutaté aCelor
Bolgari, precum am zis, nurnai doT ani au statut, §i el trecand
peste Dunäre in Misia, §i in Trachia, §i innapoi ne mai intor-
cându-se, Tatg eh Romanii in Volohia, n'au avut pentru ce sa
nu ste la locurile lor; §i mai vartos avand Cramul (in carele
catà mu4ime de Romani sh fie lácuit, mai kos vom arAta), §i
toate marginile mArii négre, cu Romani, §i cu oaste inphiltésca
tinute, §i päzite; caril ca un zidiu de sprejinialA le iera, despre
partile altor Varvari dintiacolo. Iarä Cramul (macar cá §i el nu-
mai putine chlcAturi, de cat Volohia au avut, ¢i de cate-va ori,
a§éq de Varvari apucat §i tinut find, insa% Tag cu vréme dez-
Mtandu-sA, supt stäpanire inpAraVii rarriâné), carele, cat s5. fie
fost de bogat in lacuitori, de pre acésta sh va cunoa§te, eä Iu-
stinian Carnul inparatul, &And au fost acolo la Izgnanie, find
oare ce dogdit de läcuitori, dup& ce au statut de a daoa oara
inparacie, precum s'au pomenit, vrand sa-§ rázscumpere asupra
1,6t710 lor, la anul 710 (scriu aciia§, pre earn mai sus am pomenit Is-
torici, §i mai ales Theofanis, §i Chedrinos), precum au trirnis
pre Filipic Voevodul cu multe o§ti pre mare, dandu-i poroncä,
pre toti lâcuitoril Cramului, §i bärbat §i mueri nealegand, sä-i
omoare, pänä la unul, fath numai pruncii, carii vor fi, sä-T aducA
la Tarigrad, pentru ea sà-T omoarä innainté luT, ca de privala
lor s6.-s izbandiasa inimii. Filipic dupa poronca lui au §i Mout;
cà mergancl cu vasele pre mare la Cram, pre cati au putufeMea
ftträ veste, pre toti 1-au omorat; Tara cati au fost mai in lontrul
CrAmului, luand véste, au fugit afar& din Cram, spre hotarMe
Cazarilor. (Eu mult stau de socotesc, §i vol sä zic, c numele
azacilor sa-1 fie scrie scris Istoricii greee§ti Cazar, §i ace§ti Cazari
de atuncé, sh" fie azacii de astázi), de la carii agiutoriu Indà-
mânânduT s'au intors asupra lui Filipic. Filipic dup5, poronca
inphratului intr'acé dat5. spre mai groznie6 moarte, erutind nu-
mai pruncii, i-au fost trimis la Tarigrad, Ce furtuna pe mare
lovind, s'au innecat cu vase cu tot, earn' au lost la numhr 73
 CAP. XVI. 343

de mii. Socoteste aice, ce multime de narod au fost in Cram,

de vreme ce numai Prunci, pre carii i-au putut apuca de prin
thrguri, i satele de pe marginile hotarului, au fost atate de
mulhl, altora lacuitori, (Atä sa fie fost suma? Iustinian la anul
711 de iznoava, i alta oaste trimitind, au dat mai tare poronca Let 711.

lui Filipic, cum nici pre un lacuitoriu Craman, viu sa nu lasa.

Cramenii luand agiutoriul Cazarilor, precum am zis, i viind
asupra lui Filipic, cu razhoiu 1au hiruit. Filipic dupa 6-au pierdut
razboiul, i multa oaste, i tiind neinduplecata, i siriapa tira-
nila lul Iustinian, au socotit, ca ase batut de sa va intoarce in-
napoi, cap nu mai are, pentru acela cu cata oaste II mai ramasese,
s'au inpacat cu Cranienii, 9 cu totil l'au radicat inparat; si de-
ciia viind cu totii la Tarigrad, au prins pe lustinian, i i-au taiat
capul, dupa ce inparatise al doile rand 9 aril. Filipic dupa 6-au Filippic.
statut la inparatie au inparatit un an si sese luni, si Let 713 Let 713.
1-au prins Rufus inteasternut, i i-au scos ochii, Iunie 3 si au Nichifor In Bpi-
tome, Theofanis.
statut la inparatie Artemie, carele s'au numit Anastasie. Inpara- Zonaras earte
tind Filipic, scrie Zonoras, Carte 14 Cap 26 precum Bolgarii 14.Artemle. cap. 26.

pradand Thrachia, pana supt Tarigrad au pustiit si au ars tot

ce 11-au iesit innainte. Anastasie Inca dupa 6-au inparAtit ant
doi, dupa cum marturiseste Chedrinos, prinzindu1 Theodoric
Let 715 i-au -Mat parul, i facandu-1 calugar, 1 au bagat in ma- Let 715.
nastire, trimitindu-1 la Thesalia. Theodoric inca.Let 716 de buna Theodoric.
Let 716.
voe lAsind inpAratiia, i luand shima Calugariasca, au lasat in
locul sat] pe Leon Isavrul.

CAPUL XVI.

Acekep sä aratd, de la Leon lsavrul, pdnd la Constantin Copronym.

Leon Isavrul, carele mai denainte s'au fost chemand Conon, Leon Isayrnl.
dupa socotela lui Patavie, statut-au la inparatie Let 717, Indic- Tuh1 e ef a n iiI
oel de pre
Ipar

tion 15, mart: 25, s au inparatit ant 25 luni 2, ce in toata inpa- nrma a lul
ratia 14 razboaele si greutatile inparatii find la Asia, cu grei Lje'te o7n1.7.

vrajmasii Serachéni, scriitorii vremilor acelor despre Crivät ceva

 344 CARTE VI.

vradnic de insämnat nu pomenesc, färá numai ce scriu, precum

Let 719. Let 719 Artemie fugind de la Thesalia, si margand la Terve lin
Domnul Bolgarilor, multä oaste au dat inteagiutoriu, cu care la
Tarigrad viind, au inceput sh bath cetaté; Ce Tarigradenii, dând
a intelege Bolgarilor, precum cu toV la inpAralie nu-1 pri(rn)Asc,
(cAci el nu acesta mijloc au fost rädicat pe Bolgari, zicAnd c5.-1
thedrinos Theo- poftesc la inpArätie TArigradCnii). Bolgarii väzind c5, nu pot
fanis 31Iiste1ana.
face ceva, s'au maniiat; si prinzindu-1 1-au dal in mana lui Leon
Isavrul, carele indata au poroncit de i-au thiat capul. Dup5, ace-
sta, Leon Isavrul in mare nedumnazaire cAzind, el int'ai au soor-
nit goana asupra Sfiintelor Icoane, si au poroncit Paicilor sai de,
Let 726. au dat gos Icoana Mântuitoriului, si Domnului Hs. Let 726 si
deciia poronca (land, Icoanele sa' nu sa mai cinstesca, multi cre-
dinCosi, nevrând, la necredinta inpäratuluT pärtasi sa, fie, multe
cazne, si lzgnanil au pAtit; Tara intre toate mai groznica, si mai
minunatä au fost patima Sfântului Joan Damaschin, carile in
curté Domnului Serachénilor Masalmas la mare cinste, si cre-
c1in0 Iera; de unde pentru goana Sfintelor Icoane auzind, in po-
triva inpäratului, pentru Icoane, au scris carti la Episcopii Be-
séricilor. Leon de acCsta instiinOndu-sâ, au poroncit logofetilor
le, sä inpotrivascä slova Sfântului loan; caril slova avidoma po-
trivind, au scris ca cum ar fi scris la inparatul, si l'ar fi indem-
nat, sa trimat& oaste, sA apuce Damascul, si fácându-sh adec5,
c5. va sa. -ie prietesugul cu Domnul Serachénilor, 1-au trimis ace-
stä carte, ca cum ar fi a Slantului Joan. Amira, sail Domnul Se-
rachénilor, arätând Carte lui Joan Damaschin, el au raspuns,
precum slova sä fie a sa martusiséste, Tarä el de viclesug ca a-
cesta, nici cum n'au gAndit, ne cum sä scrie. Amira deciia au
poroncit de 1-au Miat alarm drCptA, si 1-au scos din curte. Sian-
tul luandu-'si m'ana cé nig& si margand acases, au stätut in-
nainté Icoanel Maichii Milii, si peste toath noaptea sa ruga, sa-i
vindece slutiia, care pentru laudele ei, scriind au pAtit acésta,
de la necredinóosi ; si sa. giuruia, ca in toata, viata nu va lipsi
cu &Ansa laudele lui DumnAz6u, si a Maichal FiCoare a scrie.
Si
.,
as6 el in somn cAzind, i s'au arätät Maica Precurata, zican-
du-i: Nth' ca mana la loc i s'au pus, deci cauth precum té-I giu-
 CAP. XVII 345

ruit, asé sa Lei; §i-11 fa Conde iul a scrie curund scriitoriu. De-
steptandu-sä Sfântul din somn, s-au aflat mana insanatosath ;
numai sämnul inpregiur, pentru credinta, läsind, cu care sarnn
incredintandu-sa Amira, Tara's 1-au adus in curte; i la mai mare
cinste, 1-au avut &LA va vréme. Apoi sfantul, vrand sa inple
giuruita ce facusa lui Dumnazaii, au parasit curté, si insotindu-sä
cu Sf: Cozma, s'au dus la Lavra SfantuIui Savei, la Ierusalim,
si au intrat in manastire; i acolo au scris Carcile, carile astazi
le are Sfinta a Razsaritului Besérica; inpotrivaa tuturor nepriia(te)-
nilor ieretici, i schismatici. Tamplatu-s'au acesta in anul 728;
Tara' Let 732 Leon inparatul au luat Mului säu lui Constantin Let 728, 732.
Doamnä pe fata Hanului Cazarilor, si in Sfântul Botez au nu-
mit-o Irini; si au inpacat partile inpäratiii dezpre parte lor. (A- Theofanis, Nis-
cesté Cazari traia pre campii denafara Cramului), de uncle fall telana.
prepus s cunoaste, c. i partile Volohiii in pace vor fi fost,
cad a1i Varvari pe acéla vréme, mai aproape de acesté sa fie
trait, noi la scriitori a afla n'arn putut. Deci Leon Isavrul Let
741 Iunie 18, dupa ce au inparatit ani 25 luni 2, precum am Let 741.
zis, de boala de pantece au murit, lasind in locul sau la inpa-
ralie pre Constantin Copronim.

CAPUL XVII.

Tot afé sa treiganiazei Istoriia de la (Jonstantin Copronym, peind la

Constantin, fi maica-sa Irini.

Copronim, ase s'au poreclit, caci s'au imat in scalclatoare Sfan-

tului Botez, a raului parinte nascut, rat], i spurcat necreclindos:
vela Dumnazaiasca insamnand, die in toata nedumnazaire, pre
tata-sau cu multul au covarsit. Alta vor sa fie luat acest nume,
caci atata 1-au lost dragi caii, eat mai multä vreme au fost pe-
trecand in grajd, si in baleca cailor, i ezind la masa, in (Ate-
va tepsii, au lost puind balega de cal, zicand, ca mai frumos
miros, de cat baliga calului altul nu mai poate fi. (Pavel Macon
Carte 21: Cap 14:). In vrémé dara acestui inparat, Bolgaril sta.-
 346 CARTE SU.

panind in Misia, §i in Thrachia, pana, la mare négra, Constantin

Let 763. cu vasele au mars asupra lor, §i Let 763: puind tabara supt An-
hialo, acolo T-au Te§it inpotriva Telesis, Domnul Bolgarilor: §i
clandu-T razboTu, opt césurl, ce pana maT pre urma, fura Bolgarii
biruitT, CraTul lor din razboTu scapancl, 1-au ucis aT sei, dandu-I
pricina, ca nu s'au purtat cum s'au cazut; In% Constantin in-
Let 770. päratul cu pohfalä s'au intors la Tarigrad. Apoi Let 770: vazind
ca intr'alt chip cu BolgariT s. tack n'are; au luat pre fata Doin-
nuluT Bolgaresc, cu fiTul sau Leon, §i cu acesta mijloc, au facut
legaturá de pace intre dan§iT. De aicé Inc sS. poate cunoa§te la
cata, putére, §i tarie agiunsése BolgariT, cat inparMiT Tarigraduliff,
parasindu-sä a maT cauta varvariia lor, de navoe, le cauta a sa
§i incuscri cu dan§iT, neputând cu armele a-T maT sprejini, sau
de pre locurile sale aT maT urni. Si a§é de acila BolgariT, au
ramas stapanitorT in Misia, §i in Thrachia multe sute de anT,
precum innainte, pre scurt, s va arata; de uncle aTave Taste, ca
§i lacuitoriT RomanT in Volohia noastra, precum am §i mai zis, le
va fi cautat intr'un chip cu dan§iT a sa chivernisi, §i la priete-
§ug a trage, pentru ca sal poata scuti, §i iné locurile, §i mo-
§iile.i Inca inpara-cilor TarigraduluT cautând, §i DomniT Volohiil
dupa cumpätul vrémiT, i rudeniiI, §i cuscriT cu CraiT lor sä tact,
precum au §i facut, de care innainte la locul sau sa va zice.
DecT de crezut Taste, ca. de ar fi pus BolgariT pieorul, sa stapa-
nTasca i peste Dunare, precum stapanila in Misia, §i in Thra-
chia, IstoriciT vrémilor, macar cat de pucin ar fi pomenit, ceva;
care nepomenind; rämane dupa pravila adeverintiT Istoriii, sa
cunoa§tern, ca de§i IstoriciT tac, Ins. Romanii in Volohia, intre
Bolgari, §i intre Mari, sa fie ramas lacuitorT cu narocul lor;
care adevarat sa fie ramas, la acésta, §i martur ne Taste Anton
Anton Boliflu
Decada 1.
Borifin, carile zice, Decada 1: «0 parte, de Dachia, care intre
Nistru, §i intre Prut, §i intre Dunare sa cuprinde, Moldavia
(ca cum ar zice, Moalé Dachia) de la ce§tT mai tinerT ScriitorT,
sa nume§te, Tara ce maT pre langa Dunare, acmu sä zice Mon-
tana; (ca DaviT i DachiT, tot un nTam sint, §i tot o limba au);
Ace§té din Romani sä trag, §i de atata vréme intre atate Var-
varT traind, Ina de acolo a-I dezrädacina, cine Va nicT cum
 CAP. XVII. 347

n'au putut». Acdsta si Hronicul innainte va arata; unde, ijn ce

vréme pe Istorici a grai vom auzi. Deci Constantin Copronim
Let 774: Bolgarii fara cale pace rumpand, Tails au mars cu oaste Let 774.

asupra lor, si din multime Bolgarilor, 12 mii omorand, dintr'al

saT, macar unul n'au cazut. Atuncd Bolgarii Tara au cazut la pace,
ca deciTa unul pre altul sh nu mai bantuiasca; lath Let 775. Let 775.
Chedrinos.
Constantin Copronim, asijderd fara cale asupra Bolgarilor, vrând
sa radice oaste, find in cetaté Stronghilo, I au lovit buba ce-T
zic Anthraxi, i deciTa mare fierbinte1ath i ase in 14 : a lui Sep-
temvri, &u murit. La morte au fost strigand, eh pentru ne- Meanie.
sTsiteo.
cinstd, care au facut Maichi PrecurateT Mariil, de viu cunoaste sterIcos in
ca s'au bagat in foc, i déciia au fost poroncit, WV, ca pre ade_INich it a.
varata Maica lui Dmnazau sà o cinstesca. (De mierat, ca acdstä,
acestui inparat la Tesitul sufletului stramta Pocaianie, Beserica
in loc de Pocaianie n'au priimit-o, ce sufletul pierdut sa fie ade-
veréste. Inparatit-au Constantin ani 34: luni mai trei, si au ra-
mas la inpärätie fiTul sau Leon. Leon Inca au inparätit anT 5,
zile 6: Ce in vrdmile luT, in partile noastre ne afland de po-
menit, trécem; murit-au dara Leon in ieriasa tatâne-sau, Let 780: LeoniPoiiliro-

Septemvrie 8; cacT luand corona cé scumpa de la Beserica, pre 780.

card Mavrichie, o inchinasa, i puind-o in cap, indata i s'au

aprins Capul, cu boala Athracului, (de care si tata-sau au murit)
peste putine zile, doftoriile cevas neputand folosi, au murit.
Asé arta Dumnazau pe mândrib, canT i sa pun inprotiva. Ome-
nite Cititoriule Socotéste cä de la savarsitul inparatiil 1W Con-
stantin Pogonat, unde am insamnat din Zonora Istoricul, pre-
cum Istoricii Grecesti currna voroava pentru Dachia noastra,
pana la inpäratiia lui Constantin si a maica-sa Irinii (pentru carii
vom sä zicem acmu), sä cuprind ani 106: in care ani, pre cat
noi am putut ti, nici la Greci, nici la Latini, nici la altä limba
la vre-unul din Istorici, am putut gasi, carile sa fie pomenit ma-
car cat de putin, pentru Romanii din Dachia, sau pentru statul
lor supt atate calcaturi de Varvari find. Insa, pentru caci Scrii-
torii ceva n'au pomenit, nu iaste cu socotdla sa gandim, ca
acil Romani, sau in pamant sa fie intrat, sau in cerTu sä fie
zburat, Asijderd nici anume la Istorici aflam, precum pe acest
 348 CARTE VI.

vac O. fie vinit vre-o limba, sa-T fie desrädacinat, de pe locu-

rile lor, de care lucru trebue a pomeni Canonul, carile am dal:
Ca tacére nici pune, nici radica lucrul; Tarä zisa ii i pune, si-I
gi radica, precum acmu au vinit randul istoriii, sa aratam, ea
caci acdsta vréme supt tacére au trecut, nu ca doara Romanil
in Dachia n'au mai fost, ce chef pricina nu s'au dat scriitorilor
a grai, pentru acéla nici au grait; Tara pricina dandu-sä, indata
au si grait; i cu cat de putin, i amelitat numai cuvant, arata
statul lucrurilor trecute, precum i pentru statul Romanilor din
Dachia, supt acest inparat, sa fie fost facutus deosabita Pu-
blica, frumos sä vMéste, precum vil vid6 acmus innainte aratand.

CAPUL XVIII.

DovecleVe-sd trand Romanilor n Volohia pre vremile ha Constantin

qi Irini, Find la Mehifor, cand s'au despeirOt inpa'regia Apusului de
a rdzscIlitului.

Consta unit si Constantin, la varsta copil fiind,toata inparatiTaTrina maica-sa chi-

hint.
Let 783. vernisila, Let 783: Sclavonil intrand in Thessalia, si in Peloponis,
ram präcla lucrurile acele; inprotiva a carora, inparatésa Irini, oaste
Lot 792. trimitind, cu närocit razboiu, din toata, Gretia iau scos, let 792:
Constantin acmu la varsta sosind, i cu suflet mai inaltat, de cat
trebula, lucrurile purtand, s'au sculat cu marl NM', s'au mars
asupra Bolgarilor; mai vartos indemnat fi ind de Pangratie As-
trologul, caréle adevarata, biruiata, 11 giurula ; Ce fau räzbolul
pierzind, cu multi Boerl de frunte, 40 miT de oaste, cu tabara
cu tot, s'au prapadit ; Tar el de abila cu putini au scapat la Ta-
Theofallis, Pa- rigrad. Càtrâ acesta pacoste, sa maT adaoge alta pricina, ca cu
vel Diaronn
carte 13. cap. 32.
doT anT maY inainte, u désila pre maica-sa de la inparatie sco-
Chedrinos, t sese, pentru care narodul cu multe cuvinte proaste urechile in-
Mistelnua.
plandu-T, sä ispitila sa-I scoata din inparatie, i vré sa pula pe
Nechifor UnchTu Om; Ce el de acésta simtind, au prins pe Ne-
chifor, i T-au scos ochii, si pre multi pre aiçii, in multe chi-
null slOt, i T-au pedepsit. Ce Bolgaril inca, dupa, izbanda
 CAP. XVIII 349

ca acéTa, mutt si tare mandrindu-sa, au trirnis la Constantin, si

ceré bir nou, de la inparatie, carora el Mu re'spuns, precum la
anul singur va vini, de le va aduce birul, ce poftesc. Si me
let 796 : Bine gatindu-sa, au intrat cu oasté in Cara Bolgarilor; Let 790.
Ce Cardamir CraTul Bolgarilor, ne indráznind innainte a-T Tesi,
Constantin in lat, si in lung, mult, i precum iau fost voia pra-
(land, i arzind, cu pace s'au intors la Tarigrad. DecT Constan-
tin la anul 797: gtindu-s s. marga cu oaste asupra Seraché- Let 797.
nilor, maicasa lemee lacoma la Monarchie, pre unii din SenatorT
indemnând, cu viclesug au prins pe Constantin, si 1-au scos ochiT.
Tamplatu-s'au acésta inteacéTa lunä, i inteacéTas zi simbata, in
care cu cinci anT mai innainte, si el ochii lui Nichifor scosése.
Cu acest félth, i din lontru si din afara inparaViT multe i adese
vrajbe i razsipT, nu putin puterile inparaCii': ingenuchind, la anul
800: Leon Papa Romei au incoronat pe Carolus, ce s'au pore- Let 500.
clit Marele, Avgust i inparat RomiT, si a toata inparatiTa apu-
suluT. Cu desparcire inparaciii, si despartire BesériciT, tot de o
data au purees; Giudeca-va pentru acésta acela a caruTa halná
au rupt, si va alege intre ciTa, carora la caleiesind bac, amana,
ai incaltamente, in piCoare le opriTa ; bra el i Sobii i sulite,
cara i carute, de cat a luT Faraon i maT multe radicand, prin
spintecatura hainiT, luT hs ; ce rosie, ca cum ar tréce peste mare
rosie, pre noul Israil gonind, ase poronca, i inviWatura Dorn-
nuldi i Dumnazaului celuT veCnic, calcancl i stropsind, s'au
pornit; si din zi in zi, ca bolovanul de pTatra din varvul mun-
telui rumpt, i pornit, pana la fundul TartaruluT rautatiT, a sä
razsturna, nu s'au mai oprit. Ce aceste la scriitoril besericestI
lasind, la treba noastra sa vinim. Luand dal% precum am zis,
Corona Monarhiii inparatiiT ApusuluT Carolus Marele, la Istoriile
UngurestI aflam, precum sa fie mars la dansul Solii lacuitorilor
din Dachia, inpreuna cu a altor CraiT, despre Dunäre; i sa-'s
fie toemit lucrurile sale, cu inparatiTa apusuluT. Cuvintele Isto-
ricilor acelora vremi, Anton Bonfin la un loc aducand la De- Anton Boulin
cada 1 Carte '20 ase adevereste: «Carolus zice, Marele luand Dec 1. carte 20.
véste, precum Gothofred Domnul Davilor, lovise cu oaste pe
Friji, cariT inparaciiT apusuluT Tera suppusT, i biruin lu-T, in totT
350 CARTA W.

aniT Ii asuprila de le lua bir chte 100 de Cântare de Argint.

(Davii, a cArora Domnul iera acesta Gothofred, Tera ranaisita
Davilor sail a Dachilor celor vechl, pre carii Traian din Da-
chia IT izgonise, i tocmai pe apa Renului de pe atunci sA aye-
zase), pentru care lucru Carolus Mare le au poroncit toate os-
tile, s5. sà stringa pe apa Alara, care (1á in apa Visara, de ceia
parte de apa Renul. Acolo Carolus asteptiind cu oti1e, I-au vinit
véste, precum Gothofred au perit ucis de Paicii s'aT. Deci cu morté
lui Gothofred, asezindu-se lucrurile Frijilor, cu Davii Renénii, Ca-
rolus au purees spre Acfisgran ; de acolo miireand la Bononia,
care cetate Taste la mare; si väzind vasele, carele acolo Meuse,
si orânduind toate dupe vola sa, Tarä aol intors inapoi la Acfis-
gran; undo Tan. iT Tesira. innainte Solil Dailor, a Lésilor, si a Boe-
milor, (care némuri lacuesc pre Iâng. Dunttre) marl daruri adu-
cându T, a cgrora Soli alta ceva de la Carolus n'ae poftit, färg
numai ca cu dtmsul pace veónic5. sä aib. Dupä acéla Carolus
Anblând cAtva prin Dachia, au trecut pen Iazighi, si pen Mete-
naste, (carii sint nhroade mai sus de Dachia pe DunAre lAcui-
toare), Iarä inteacelas loc putin mai gos, acelas Istoric zice:
Carolus, dupa ce au räzbit cu bätaia pe Saxoni, (c5sora noi le
zicem Sassi), carii mai denainte find suppusi, atuncé ridicase
cap, si intr'acela rAzhoiu mai mult de 30 mil de Sasi perind,
si tam ases de tot stropsindu-le, ei ne mai având in ciltro
face, s'au plecat cu totul la Carolus, aducand cu sine zelog, pre
toti fieorii de Domni, din Ora lor. Ce Carolus, pentru ca mai
cu binisor, E,4 maT cu cinste sä le suptilaze puteré, multe
familii de case din taxa lor scotind, li-au mutat in Dachia, cé
mai den alarg., adecä in Ardial, si in Pannonia i multe ,

slobozil au descAlecat de dânsii, carile i Ora astAzi trA-

esc in Sarmatia, si in Dachia ce din lontru. DecT Sasii, aura
au desciilecat in Sarmatia, sint asta-zi niste näroade, carile in
satele Htinesti läcuesc si-1 chlam5, cu alt nume nou , Des
,

tabani, Tarä cei din Dachia mai din lontru, adeca. din Ar-
dial, sint Sasii, cariT astA zi läcuesc pentre Romänii, earii au
fost acolo de loc» De aice chlar sä poate dovedi, céla ce noi
mai sus zisilm, câ de au si th.cut Istoricil grecesti ceva a po-
 CAP. XIX 351

meni, pentru Dachia noastra, insa altiT tot a§e, de tot n'au tacut,
ce macar ca cu scurte cuvinte, insä foarte luminat arata, pre-
cum Romani! din Dachia, dup a. razscoalele acelor VarvarT, s '§i
fie a§ezat deosabitä Public* §i trimitind scuff saT la Carolus, s.
fie luat Protectila inparatiii ApusuluT. Acésta i maY adevarat
sa va intari, unde va vini randul Istoriii sä aratam, de dezba-
teré lor de subt inparatiTa RazsarituluT, ai de räzboaele, cari le
au avut Românil Cu inparatii Grece§tY. Constantin deciTa nu
mult viTata lungind, au murit, dupa co inpärätisa anT 18: ai de-
ciTa au mars Irini singura la inparatie, care dupa 6 anT, Let 802 Aealaltmat0i2sus
Nichifor Patrichie, cu multi intr'un sfat, noapté fara \Testa, pre pomeni(t
Irini prinzind, au tuns-o, i au calugarit-o, dupa acéTa au tri- ScriitorT.
mis-o la ostrovul Lesvon, unde anul ne inplinind, au murit. In-
paratit-au Irini, intAT cu fiTul sau, apoT singura, paste tot anT 23,
In zilele luT Constantin, §'a Irinil s'au Mout Saborul a toata lumC,
al aéptelé Let 787, in carele s'au dat anathirniT necinstitoriT
Icoanelor, ai cinsté Icoanelor Taraa s'au intarit, ca d'inttOu.

CAPUL XIX.

Acéstq sl traganazd, de la Nichifor Patrichie, Find la Theodora,

cu fiYul sau Mihail.

Dupa izgnanie, i moarté Irinil, au statut la inparatie Nichifor Niehifor.

Patrichie Logothetis; In vrémé acestuTa inparat, SlovéniT, ce s'au
numit Bohemb, (acestora noT mai cunoscut nume le zicem Celli), la
anul 805 cu Voevodul lor Lehon, au cazut asupra Hunnilor, i 1-au 1ct
, SOO.

gonit de pre locurile lor. Hanul Hunilor fugind la Carolus Marele

(carele in anul de la Hs: 800 s'au numit inparat ApusuluT, i au des-
partit nu nurnaT inparatiTa, ce inert pre incet maT pre urrna §i Be-
sérica, care Antal una, i singura fiind, s'au facut doa'a; de unde una
razsarituluT, §i alta a apusuluT sa zic ; DA-vor sarna acila, cariT luT
Hs: T-au scornit doa5. Logodnice, cu care pricina nu numaT HaTnele
11 despica, ce i (ertare sa fie cuvântul) Capul, de o parte vazut, H r n i c u 1
Tara do alta nevazut factuldu-1). Acesta zic Carolus, trimiOnd pre a areaeill au .
 352 CARTE VI.

Mut sail Carolus intr'agiutoriu Hanului Unnesc, inpotriva Se la-

vonilor, pre earn cu räzboiu biruindu-i, si pe Voevodul lor omo-
rind, li-au pustiit si li-au stricat Ora foarte rau. lath Nichifor
inparatul Razsaritului, multe razboae la Asiie au avut cu Sera-
chénii, ce toate cu ne närocire; cat la anul pomenit in mare
stramtoare aducandu-1 Harun Domnul Serachénilor, i-au caulat a
cumpara pace, dandui-I : 306 mii de Numismate, acéias suma.
Thedanis 0 in tot anul deciia innainte, sa, dé giuruindu T. De cat acesté Inca
Mistelana.
carte 24. rap 25. mai MIA name i-au mars, si asupra Bulgarilor margand, ca let
bet 811. 811 avand razbolu cu ansii Iulie 26 cu multi si mai toti eel
Patavie Parte 1, de frunte inpreuna au perit, dup ce imparatisä ani 9, sau cum
carte 8. cap. 9.
Stavrachie. va Calvizie ani 8 luni 9 Dupa, pei re lui Nichifor, fiiul sau Sta-
vrachie Mu ranit dinteacelas razboiu, de o data au statut la in-
paratie. Ce alta ce va inteansul, fail numai de cat ranele ce
luase, de läudat ne avand, si tot Senatul socotindu-1 a nu fi
vrednic, de a chivernisiré vrémi tulburi ea acélé, dupa putinéle
luni, I-au scos din inparacie; si au pus in locul lui pe Mihail
Curopalatis, ce s'a fost poreclit Rangave ; ineoronatu-sau intr'a-
Mihail Rangave eelas an Octomvrie 5. Acesta Mihail inparat intai au dat titul
Let 813.
de inparat lui Carolus lot 813. Cronos, Craiul Bulgarilor, intrand
cu prada in Thrachie, i-au iesit Mihail en oaste inainte, si NI-
tandu-1 l'au seas din Thrachie, Tara apoi tot inteacelas an mai
23 Coronos strangandu-s oastC, atata navala au dat, cat oasté
lui Mihail nici cat a sta n'au putut, ce indata cu totil au pur-
ees in razsipa ; si multi fail séma au perit ; Decila Mihail dupa
paguba de cinste si de oameni ca acéia, singur au parasit in-
paratiia, si calugarindu-se au intrat in Chinovion, dupa ce in-
Leon Arinannl. paratisa un an si 9 bunt In locul lui au statut inparat Leon Ar-
Let 820.
manul, carile au inparatit ani 7 luni 7 si la anul 820 fu ueis
Mihail %Mk in BesOrica de Mihail Balbul (ce va O. zica Micavul). Acesta
Inca au inparatit ani 8 luni 9. Asupra SerachenOnilor si a Bul-
garilor razboae au avut in Dalmatie, cc nu foarte cu naroc; Iar
Gheorghie Chedrinos samnul 245 zice, precum sa fie biruit pe
Let 829. Bolgari; Tara lOt 829 au murit, in locul a eäruia au incaput la
T li e o 11 1.
inparatie, cu alegOre tuturor Theofil carile au inparatit anT 12
Let 842. luni 4, si Mt 842 Ghen: 30 au murit, si au lasat la inpa'ratie p e
 CAP. XX. 353

Theodora inparatesa cu fflul et Mihail. Inteaceste vrerni, a in-

paratilor,, carit am pomenit mai sus, cevas pentru partile Cri-
vätului a insämna neafland, numai pentru ca sa nu sa rumpa
Cursul Istoriii, din inparat in inparat, si carile cat au inparatit
vrut-am sa insamnam. insa Chedrinos la acesta inparat porno-
néste, precum s sä fie trimis la Domnie Crarnulut pre un
Petron, i decita sa, fie ramas obice15, tot deauna de la inpara-
til'a razsaritulut sri. ii sa trimata Stapanitoriu.

CAPUL XX.

Nastq sit intelege de la Theodora, 0 Mihail, peind la Vasilie

Marhedon.

In vremile Theodorii , si a filului ei, a lui Mihail Vogoris Theodora qi Mi-

Domnul Bolgarilor, Antal' cu oasté rnargand asupra Tarigradului, haillorapalatis
ce fäth folos, apoi inima spre credinta lui Hs: intorcanclu-s, sin- Zonaras Che-
drluo .
gur au vinit la Tarigrad, i s'au botezat. Innapot intorcandu-sa
at sat Bolgari, pentru Cad sa fäcusa Crestin la stapanire ne-
priimindu 1, el s'au intors Tara§ la Tarigrad, caruia inpäratul Mi-
hail, 1-au dat cetaté Zagura, aproape de Tharapia, i acolo au
trait. Apol Ora la anul 865 toti Bulgarii s'au intors la Crestinatate.
Asijdere Schythit, carii acmu sa chéma Rusit, sau Moscalii, Zo-
nora carte 15 cap 5 ii numéste : 'E,avog Tthv Pthc /xtyaci)v, Némul
a Schythilor, sau a Tataralor, cull sá chéma Rust, facand multe
vase, pe la Tavris (acesta-T mai vechiu numele Cramului) Tesind,
au lovit aproape de Tarigrad, i multime de robi luand, si in-
napoi intorcandu-se de la robii sal, au inceput a sä deprinde
in lege Crestinesca; apoT nu dupa multh vréme supt Vladimir
Domnul lor, cu totii au priirnit giugul luT Hs: s-au vinit la ade-
verintii luminare. Precum Beserica lui Hs. cu niamurile acéste
cresté, i sa adaoge, ase dintr'alta parte nepritatinul de obste,
afland pricini dupa voia sa, cdzind galeava Scaunulut Patriersiii
intre Ignatie, i Fotie Patritarsit, si unit asupra altora saboara
färá invointa de obste facand, Besérica Apusulut, ases de tot
23
 354 CARTA VI.

s'au desphrtit de la Besérica rázsäritului, §i Sinodul, carile in

Tarigrad sä fácusg de 320 de Parintl, cu Patriarhul Fotie: Papa
Neculai 1-au numit Sinod diavolesc, Tail nu beséricesc; pricinind
precum solil sal, carii acolo iera, sä fie pätit sila, i de nevoe
sa sa fie iscAlit in Canoanele, ce s'au legat intr'acel Sinod. Pentru
let 865. acésta poate fi mai pre urmä LatiniT, vrand s5.-§ raspilltiasck la
Sinodul de la Florentia, precum scrie Zugropulus, si ei pre unii
din Episcopii räzsäritului; cu am5ga1k si cu silâ i-au acut déu
sci lat not dupa puncturile pläcérii lor. Acesta &Thor, nu numai au
Cu totil an pH- stropit Haina lui Hs cu singe, ce Inca asés din sine ne cusutä
mit lege Chew
tinlased. find, si neavand pre unde o descoask printreg au despicat-o,
§-au sfarmat-o. Si ase intre amandoaa Beséricile mai adânc5, si
mai lath, pr5paste au säpat, de cat céia, care pomenéste Sfanta
Evanghelie, ca Taste intre Bogat, si intre Lazar cel sArac. Let:
Let 867. 867: Mihail inparatul, vrand fárá nici o pricinä adevaratk F3ä
omoar5. pe Vasilie Machedon Chesariul, fu el ucis napadindu-1
noapté, si cu somnul si ci inul ingropat find, Sept: 24 dupa
oe inparAise cu maica-sa ani 14: si singur 12: emit fac peste
tot 26: ani, si au statut la inpara-cie Vaselie Machedon.

CAPUL XXI.

Acé1a si arata de la Vasilie Ilachedon, pibul la aqezarj Ungurilor,

pe apa Tise1.

Vasite Maelte-Child inparii0a Vasilie Machedon, räzboaele Sclavunilor, s'au

don, Let 869.
Liman, earte 5. tras mai spre pärtile Apusului, si let 869: au pradat Bavarie,
larä spre pArtile RksAritului Vasilie Machedon, multa biruintä
asupra Serachénilor purtand, pänä peste apea. Evfrathului i-au
impins, i multe cetati si IAA de supt mane, lor au dezbAtut,
de unde sa cunoaste, ca toate ostile si rhzscoalele despre par-
%ile noastre ca dintr'un chentru spre apus, si spre edzsArit slo-
bozindu-se, ele fftra supAr de o§ti, si de cAlcáturi slobode, au
Let 874.
11 r0 nien1 ilmas; caci si la anul 874: Vandalii, Sorabii (seu Sirbil) si Slo-
Mediae. vénii, iaräs intr'acéló Orli au avut rAzboiu, cu Liudovic lops.
 CAP. XXI. 355

ratul Apusului, ce Varvarii biruii find, au priimit i bir sä dé

pre an, de care nevoe (precum scrie Chedrin, samnul 286:) Hro-
vatii, Sirbii i alalte némuri Schythesti, vilzind cum inblá lucru-
rile in Dalmatia, dupa ce trimisése intr'acolo Romeii, ()stile sale;
trirnitind la inpAratul Soli, s'au poftit sa fie supt giugul puterii
Romanilor, a cArora poM socotind-o Vasilie inpärat cä Taste
cinstesA, foarte cu omenie I-au priimit, i asé némurile acesté
toate s'au intors supt suppuneré inpArAtiii; lasindu-le s5, le fie
staphnitorii iaräs dintre dnii. Ait ceva pentru pärtile noastre
la Istorici ne aflând, Vasilie Machedon, Let 886, pre la inceputul Let 886.
lunii lui Mai, au murit, dup a. ce au inparatit ani 19: läsind la
inpArAtie pre fiiul sAu Leon, care pentru multe inv6taturi ce ave, Leon Saes.
s'au numit filosoful. Acesta inpArat, precurn scriu Istoricii, Let Charinos
acolo c.
889: au chemat pre Unguri, ném TatAräsc, agiutoriu inprotiva Let 889.
Bolgarilor, carii nemilostivit toat6 Gretie pustiia. Ungurii inch
poftitorl find la una ca acésta, indath, dupa poronca inpAratulul
s'au sculat, i inpotrivA asupra lor m'argAnd, rAu i-au spart; si
multi in Robie luând, apoi pe toti i-au vândut inpAratului; Cu
acesta' stricAciune Simeon Domnul Bolgarilor, väzind cä pute-
rile i s'au slabit, au plecat capul la pace. Ce auésta, pace au tinut-o
BulgariT, pän'a s'au intors Ungurii innapoi. Chedrinos samnul
342: scrie, precum Leon inpArat supuind pe Bulgarii, apoi i s'au
inchinat i. horovatii, carii iera intr'un hotar cu Bulgarii, si nu-
mai unul Sermo, stàpânitoriul Sirmului, nu vre s6, sä piece in-
pArätiii. Inteacelas an scrie Luitprand, I-au chemat Arnulful Craiul,
si I-au trimis in Ghermania, si in Galia, de au prAdat acéle tari;
Apoi Let 893: iarhs la sine chem'andu-i, au intrat cu dânsii in Let 893.
Moravia; unde pre Slavoni domolind, i suppuind, clupa, izbanda,
locorile pe apa Tisii li-au dat Ungurilor in saldsluire. i asé
Ungurii au stätut lácuitori spre ace parte de loc ; i prin cet la
mare si puternicA CrAie au agiuns, care Craie, in pre inflorit stat
au fost, pang. cand Sultan Suliiman, inparatul Turcesc, luand ei
scaunul CrAiii, Buda, si lepadându-i Corona din Cap, au suppus-o
giugulul Turcesc, precum tuturor stiut find, noi de acésta mai
mult nu vom lungi. Inteacelas an, adeca dupa ce s'au asezat
Ungurii pe apa Tisei, scrie Curopalat, precum Leon inparatul,
 356 CARTA VI.

inpreunä cu Ungurii, si pre Turd I-au chemat inteagiutoriu, gi

I-au trimis asupra lui Simion Domnul Bulgarilor, carele tare s'au
Curopalat 1)1
Baronie la are-
aparat. Deciia Bulgarii, vazind, ca, au atata suparare de la inpa-
lau an. ratul Tarigradultff, in pizma s'au dat la I3esérica Apusului; Ce
nu dupa, multa vréme, Tara§ ca filul cheltuitoriu, s'au intors la
parintele su cel adevarat. Aicé Intâi dam de Istorici, precum
o parte din Volohia sau Dachia, s'au dat acelor Unguri pentru
Men adeca peste muntl pana in apa Tisii, care loc precum la
Oheografie Dachiii am zis, Iera parte Dachil, pre card Istoricii
Grecesti cestl mai de pre urma, o chiama Pannodachia ; si de
atuncd dezlipindu-se, au rämas in parte -peal Unguresti, precum
sa tine si prima astazi; Tara, alalte a Dachiii prl, precum de la-
cuitoril el eel vechi, adeca, de Romani sa, fie fost lacuite, i cesti
do asta-zi lacuitori dovedesc, i IstoriciT streini, precum mai de-
Sigon de CralIa nainte, asé acum putin innainte, vor märturisi. Ungurii decila
Hanel carte 6.
intr'aceste locuri asezinduse, si intasindu sat, cu atata indestulati
Let 902. nu s'au tinut; ce mal mult innainte intinzindu-sa, Let 902 : din
Pannonie Iesind, au intrat in Italia, si multa, prada, i stricaciune
au facut, in Longobardia; Tara, Leon iMeleptul, dupa, ce au in
Let 911. pärMit ani 25, luni 3, Let 911: Iunie 11: datoriia firii, s'au plata.

CAPUL XXII.
Acés1a stl aratd de la Alexandru, pand la moarté luT Constantin,
Out Zvi Leon.

Alexandra. Dupa Leon Sofos au remas Alcxandru frate-sau in loc de

chivernisitoria lui Constantin, fiului säu, ce s'au numit Porfi-
roghenit, 'Inca prune fiiind; Ce i Alexandru dupa, un an, si o
Lét. 912. lama, Let 912: prin tot trupul (de multa bautura, i necontenire
(onstantin Por: sa) singele izvorându-Y, Iunie 7: au murit. Au ramas Zoi inp5.--
tiroglaenit aI Zoi.
ratdsa, card au purtat pentru fiiul sat' lucrurile inparatiii pana
Let 919. la Let 919: apoi Roman Lecapin socrul lul Constantin, pre Zoi
inparatesa din palat scotind-o, au luat el chivernisala NI Con-
stantin; Apoi singur Lot 919 : Avgust tachndu-sa, si pre fiiul
 CAP. XXII. 357

sau Ilristotor, la acéia§ cinste au radicat, Oat. mai pre urm5.

Roman incuscrindu-sä, §i cu Pear Domnul Bulgarilor, au ince-
put ases de tot cinsté 1E11 Constantin a mic§ura, §i in scaun dupa
dans, al doile a-1 pune. Co acesta Dmnäzau neràbdand, au ra- Roman, Lewin.
(di)cat pre fiiul sau Stefan, §i scotindu-1 din cinsté Avgustésca.,
Let 944: 1-au trimis in ostroave. Cu acésta Constantin fidorul lui Let 944.
Leon inbarbrttandu-sa, tot némul lui Roman, din trébele inpa-
ratiii 1-au scos afaarä, §i din cinste 1-au lepAdat; §i aü statut sin-
gur la inparatie. In vrémile acestue inpArat Let 941: poméné§te
Chedrinos, §i altii, precum Rusil, ca la 10 mil cu Domnul lor Zonaras Carte
Ingher (acesta-i Iugor, carele au fost tath. lui Svétoslav, §i mo§ 16t , rCan. .L ui-
lui Vladimir, carele intal s'au botezat), cu vase Ie§ind la mare cap. ..
négra, in 14 a lui Iunie au lovit supt Tarigrad, §i in Thrachia
multrt prada au Meut, in potriva a ca'rora ie§ind Roman, §i vasele
11-au ars, §i pe dan§ii pe toti 1-au inpra§tiat; marl Létopisetile Stopenata in
4P7iloslovie, cap
Ruse§ti scriu, precum Ihor, duph" ce au pierdut rAzboiul intai: Ironografnl
apoi Tara§ §-au strâns oasté, §i inteacela§ an, iarA, s'au intors cap 133.
asupra Grecilor, §i-au lovit in parte Asiii, spre Pont, §i au prä-
dat Iraclie, (de la mare negra), tara Paflagoniii, §i pan'a la Ni-
comidie au agluns, pentru care Roman, trimitind soli, §i rugan-
du-se de pace, au tocmit sä de dare mai multä pre an, de cat
cum legase s. de Leon, §i frate-sAu Alexandru; Ce noi pentru
acésta dare, §i de legamantul ei la Istoricii Grece§ti nu afiam,
poate pentru ru§ine, CU condeul sa, fie trecut. Pe vrémé lui
Constantin Poryroghenit, serie Zonoras, Carte 16: Cap 21: §i
Chedrinos sämnul 314: precum Olga, Doamna Rusilor, a caruia
barbat (Igor) vinisa, cu corAbiile asupra Tarigradului, bArbatul
murindu-i, la s'au sculat, §i viind la Tarigrad, au primit Sftul
Botez, §i mare cinste i dragoaste catra adeverinta credintii au
arätat. Inpäratul Inca, céla ce i s'au vAzut cinste Meandu-1, cu mare
lauda, au läsat-o, de s'au intors la ale sale. Fost-au pre acéla
vréme Patriarh TarigraduluT Theofilact, fiCorul lui Roman La-
capin. Deel Roman inparat find scos din cinste precum mai
sus am pomenit, Let 941 luand cinul calugAresc, s'au presthvit, Let 941.

in luna lui Iunie. Constantin Porfiroghenit, singur deciTa rama-

ind la inpärtitie, la anul Ungurii in doaa randuri au intrat cu
 358 CARTE VI.

pradà in Italie, §i la mare stramtoare puind pe läcuitorl, s'au

tocmit sä de lui Taxis Craiului Unguresc 10 miert& de bani.
Let 955: A§ijdere Let 955: Unguril mai multi de 100 mii de oaste Tara§
purcegand asupra inpärätiii Apusului, de la Dunäre, On& la
Padure négrä, toate supt foc, §i supt sabie au pus. Ce inparatul
Apusului Otton Mare le, cu multul mai cu pOna, oaste inpotriva
Te§indu-le, atata i-au bAtut, cat dinteataie numai 7 zic, s.5, fie
Let 959. scapat. fail Constantin inparatul rAsaritului Let 959 : purcegand
in oaste -asupra Serachénilor, §i agiungand la Siria, cu inv4atura
fiTului sa.0 lui Roman, au murit otravit in 9 a lui oemvre,
dup'a, ce träisä ani 54: §i inpAratisä cu maicA-sa Zoi, §i cu Unchiu-
säu Alexandru ani 13: cu Roman ani 26 : singur 15, mill fac
peste tot anT 54 : stand aded, la inpAratie find la varsta prune-,
de un an, §i 3 : luni. In locul lui au stAtut la inpArätie Roman
fiTul säu, carele au inpar4it ani 3 : luni mai patru.
 CARTE A SEPTE
Care dovedeste tralul Romani lor in Volohia din Istoricil streini,
§i mustri pe null bulguitori, carii pentru incepitura némului
Moldovenesc, en basue an murnit hiirtia. A§ijdere arati incepii-
tura inpitritiii Rnse§ti, din cetate Chiovulni, §i intoarcerea lui
Vladimir Donmul Rusesc, la Cre§tinitate. A§ijdere pomene§te
intr'o vreme suppuneré Bulgarilor, supt inpärätiia riizsiiritului,
§i necurmat traiul Romanilor in Volohia, de la Roman fiiiul lui
Constantin, Ong la inpärätila lui Isachie Anghel, dud s'au dez-
Want Rominii de snpt inpärätiia Tarigradului.
CAPUL I
lntruducere, pentru pomeniré némului Illoldovenesc, de la istoricit
streini.

Stim ca va fi pomenind cititorTul nostru, si cu multä poftä

va fi asteptând, giuruinta, care in multe locuri in carte trecutA
f-am Mcut, adech precum cu cursul istorill vom aräta, cA de si
au tacut pren cata-va vréme istoriciT Romanilor, pentru traiul
si necurmata, sedéré Romanilor in Volohia, insä maT apol nu asé
de _tot, si de la altii a altora stäpiinirT scriitorT, uit'alriT sä 85. fie
dat, pentru acésta &al venit-au acmu randul, si vrémé acela,
360 CARTA V II.

ca §i giuruita O. plätim, §i cu bune socotéle, i märturii sä do-

valim, precum ca de au täcut istoricii Romanilor, (pentru pri-
cinile carele de multe off li-am pomenit), §i in scrisorile lor
a§é chiar §i aTavé, pentru partile noastre, n'au poménit, insä tä-
céré §i tréceré cu condeTul, n'au curs din lipsa lácuitorilor Ro-
mani din Volohia, ce precum de multe ori am zis, din inple-
ticirile, §i incurcarile a atâté näbu§iri, i näpAzi de féliu de féliu
de Varvari, cariT ca ni§te nuari de vant viforat purtati, in toate
vremile, §i in toate pärtile cklé asupra inpAratiii Romanilor, §i
ca o cetä intunecoase, unde sä puné nu sA, mai radica. AO de-
spre Evropa Bulgarii, Sclavonii, §i mai pre urmA §i Rusii; AO
despre Asia SerachéniT, Hunnii, ntarai, §i altele cu dan§ii nenu-
marate Limbi, in toate pArtile prAzi facé, §i. tuspatru unghiurile
inpärAtiii din temelie scuturandu-le, le muta, §i le strAmuta; §i
ea puii Viperilor sau a Ehidnelor, pantecele maicA-sa pre- din
lontru rozincl, ataté niamuri s'au scornit, §i (in) inpAratiia Roma-
nilor veninul vrAjma§iii lor, §'au varsat. Cu acésté darA, i ca
cu acésté, neräsuflate, §i ne incetate nevoi, §i bezoisnecii inpa-
ealiTa Romanilor luptandu-sà, ca un om Miran in varsta, §i
vechiu la mil', cu cum plite, §i de lécuri nepriimitoare hronice
boale cuprinsä; §i ea cu nite groznici §erpi, §i Mame pregiur
grumazi, §i pregiur mijloc incinsä, §i infä§urath find, in toate
zilele, §i cCsurile in agoana morcii, (in tragerea sufletului de
moarte) §i in oglinda peirii, §i a prapädeniii sä priviia, §i sa
chinuia, pentru care lucru ce monstru (arAtare) §i ce groznicä
ciudésä, neparAsit icoana rasipirii innainté ochilor, mai intai, §i
maT de aproape le prezentuia, (le punC, innainte) ac616§; precum
vrémé, §i mama le da, cu condeiul le inchipuia, §i le strange ;
Tail lucrurile de buricul inpa'ratiii mai depärtate, carele, acleca,
sä socotiTa c5, nu a§é de moarte aducAtoare ran& le aduc; oare
cum uitarii, §i ne pomenirii le lAsa, ca cum cAlAtoriul, pre Tama
gre, §i geroase, calãtorind ; §i din toate pärtile de vivore, Foi de
spulbartui cuprinsä, §i razbatut ti. find, partile trupului, céle mai
aproape de inimA, i de capul vietiT, mai tare a le acoperi, §i a le
pazi sile§te; Tall céle mai depArtate, nu atata, de care lucru de
multe orb sa, tamplä, de pierde cAlatorlul piCoarele, manule, na-
 CAP. T. 361

sul, tata obrazulul; partile adeca, carele de mijlocul calduril fi-

resti mal de departe stau, pentru nevoTa ce mal mare oare-cum
ne simtind ce maT mica, si in sama ne bagand. Deci tocma dupa
ce la doritul popas agiunge, l cu caldura madularile céle de frig,
si de ger inghetate, i inlemnite, la simtire, si la claire I aduce;
atuncé incépe cu marl durerl, i chinurT a simti, si a cunoaste, ce
prin raclala patiTa, si nu simtiTa, i ce pierdé, si nu stila. Intr'acesta
chip dara s. sä fie tOmplat istoricilor Romanestl, mai pre urma
dovedesc, a streinilor scriitori, cariT pentre ale sale, ate oare-ce,
ei pentru a altora au amelitat, ei cu putina, pomenire, tare dovedesc,
precum tacéré istoricilor vremilor acelora, n'au avut altä pricina,
färä numal care de la not s'au aratat. Asijderé, unora maT proaspetT
scriitorT, acéTas acelor mai vechi tacére si a altora nepusa, céla
ce s'ar Ii cazut nevointa, in cerckaré, si in cercaré scriitorilor,
1I-au dat mijloc a gandi, si a li sá pare, precum locurile Dachil,
si ales undel acmu tara MoldoveT, si a Munteniil stä, sä fie ra-
mas cu sute de anT pustie, si de Romanil sal nelacuita. Inca
zic, cä de ar fi fost Romanil nostri din Dachia tot un ném cu
Romanil din Italia, scriitorii Romanilor n'ar fi uitat a scrie pen-
tru dânii. Insa trebuit-au acelora, caril asé de slab, s-au slo-
bozit cuvântul, intAT sa sa, fie mai trudit ceva, si nu numal &Ate
cartl de istoricl in casa sa au avut sa fie citit, ce si pre cariT
n'au avut, sau de la altii sä di fie inprumutat, sau i acésta
m'ana de nu T-au dat, incal O. fie cautat la altiT, cariT istoriile
a toata lumé, si a tuturor vacurilor, pre scurt au strans, i lu-
cruel, carile mal vréclnice de stiinta tuturor au fost, pre vr6-
mile, si la locul sag lTau insamnat, precum au facut Patavie in
carte, ce o numéste sarnaluire vrémilor, si in alta ce-T zice Deeratior Tam-
invätAtura vremilor. Sith. Calviz, in carte (lucrul hronicesc) ; 1;rina Temporum
Rictiolul in carte ce-I zice hronicul mare, st ales: Moreri marile Chronic=
Lexicon istoricesc, pi altii cAll va, a carora numere lungime vo- Eeuctum.
roavel fugand, le trécem, si inteaceste ca'ntre nistd curate o- Le grand.Die-
tionaire Iiisto-
glinde, tot trupul, i fata istoriilor prävind, si intelegand; apol ripe.
condelul pre hârtia, a purcéde voia sa-i fie dat, si asé mult maT
cu paza, si mat fara lunecare, ar fi pasit. Asijderé la scriitorT
ar fi aflat, precum dupa ce némurile Varvarilor despre Crivat,
 362 CARTE VII.

qi ales carii taralor noastre mai aproape vecini, ail statut, pre-
cum au fost Bulgarii, Sirbii, Sclavonii peste Dunäre, Lé§ii, Ca-
zacil peste Nistru, Rusil sau Moscalil peste Nipru, carii §i pana
asth-zi marl §i late Cräii, §i inparatii cin, §i Unguril despre apus,
carii cat sä fie fost de putérnici, nime, socotesc s5, va Oa, ca-
rele sa, nu §tie. Acésté némuri, zic, dupa ce pre la locurile sale
s'au apzat, §i s'au intemeiat; deciia el Inca de lucrurile, §i in-
cepaturile sale, a scrie au inceput, §i dupA cursul vrémilor, ce
la dan§ii s'au tamplat, mai pre amaruntul ; iar5, ce la vecinii
lor, mai pre scurt ; ing cate ceva§, neinsamnat n'au lasat, §i
ales pentru lacuitorii Moldovei, ca pentru ni§te vecini, mai de
aproape, cand ocazia li-au vinit, eke ceva a pomeni, nu s'au le-
nevit, pre caril noi acmu, ca pre ni§te povéta din pas in pas
urmand, din napasté, care de la unii putin in istoril znavitt,
in spatele taralor acestora, s'au aruncat, a le dezbate i a le
mantui, silim, §i precum traiul Romanilor in Volohia, de la in-
cepätura lor, pAnt acmu, necurmat, i ne stalls sa fie ramas
sh dovedim.

CAPUL II.

Aratii-sa necurmat trahil Romanilor 'in Volohia, peinci pe acesté vrémi,

din mdrturiile Istoricilor RuseKi, f i Lemti.
Syn
opsis a Istorih Scriu Letopisetile Ruse§ti, precum prin cursul acestor ani,
Rase tl in Claim,
'
tiparita, List 75.
sa fie fost läcuit pre la pragurile Niprului, un fen de limba, ce
Hronografal Hu- li-au fost zicand Pecinighi, (pentru carii mai pre urmä §i Isto-
sese GIav 137.
ricii Grece§ti pomenesc, precum la locul säu sa va aräta), §i al-
tul, ce 1-au fost chemand Polovti, pentru carii Bilschie scrie
intr'acesta chip: «Polovtil zice, i Pecinighii, au fost Te§it din
BilsohIe.
Timbri, §i din Gothi din Litfaniia porniti, §i §edéré lor intai sä
fie fost, pe langa Droghicin. Iara acéste doaa niamuri ce féliu
striiemehie in de limbä sa fie vorovit, scrie alt Istoric Le§esc Striicovschi.
Hronicarul sin, Polovtii zice, s'au numit aqé de la Rusi, sau caci 15.cuia partile
List 201.
locurilor spre camp, sau caci cu vanatul i§ tiné viiata, sau de
 CAP. 11. 363

la cuvantul (lovitu) adecA cAcT cu' tAlhusagurT, i cu apucatul a

trAi Tera obicTuitT; Tara limba le Tera amestecatA din trel némurT,
RusascA, LéséscA, i MoldovenTascA, sau precum Léil, cu alalte
némurT Slovenesti, astAzT hires a Moldovénilor zic, VoloscaTa.»
Socotesch darA la acesta loc Cititorlul, §i cu mente intregA sA
giudece, ch un cuvant ce pomenéste un Istoric de credintà, catA
luminA aduce Istoriii, pentru ca curat sA sA poatA cunoaste, cA
dupA atata tAcut numele VolohuluT in Volohia, traitorTu, de la
altiT maT denainte scriitorl ne pomenit, ca cum dintr'un &lane
intuneric la luminA s'ar scoate; a intelége s. dA; cA de vréme
ce acéle némurT 41 fAcusA limba lor din treT limbi amestecatä,
(din carile una au fost Moldovenesch), cu bung samA, i fArA nicT
un prepus, sA dovedéste, cA Moldovénii, sau precum in Hronicul
nostru sA zice, Romanil, in Volohia tot de a una neclatitT trA-
itorT au fost, pre locurile sale; cu cariT Polovta si PecinighiT
aceTa, aproape in vecinAtate flind, i mula amestecAturA cu dansiT
avand, asé de la Moldovera limba sA-s fie inprumutat; IarA in-
prumutaré, i amestecaré limbii, precum in scurtA vréme sl sA
poatA face, nime a gTudeca va pute, eh nicT putem créde, cA
doarA nem Varvar ca acela, prin mestersugul grammatical, limba
Moldovenésca, cu a Lésilor, si a Rusilor sal fie alcAtuit, i asé
in curanda vréme, sA o fie fAcut, cA pre atunce nemurile a-
ceste nicT Azbuchile aye, ne cum grammatica; decT dara de cre-
zut Taste, cA acéle pomenite némurT, Moldovénilor prin multA
vréme, vréri suppuse; verb insotite (ea acésta a se adeveri n'am
putut), verb cu alt mijloc amestecate au fost; insä orT cum ar fi,
tot sA intelége; el vréme a mult1 ani au trebuit, in care uniT
cu altiT devalomindu-sa, PecinighiT, la limba lor cé rusascA, (cad
acesta li-au fost ce de nastere), ce Moldovenésca, precum ce le-
Os* sA améstece, atata cat din treT, una sa, facA; nicT cu vre
un mijloc adeverinta luT Striicovschi, pentru acesta lucru, sA
poate astupa, de vréme ce i limba moldovenesch, si a tu-
turor Romanilor, aTave mArturiseste, mare si multA ameste-
care acestor némurT, sa fie avut: de la carele i eT nu putine
cuvinte, s'au inprumutat, si ales traitoriT despre Nistru, emit
Mit Barna multe rusestT cuvinte in limba romandscA amestech,
 364 CARTE VII.

precum §i astazi sä véde. Hronicilor Ruse§tY, pentru némurile

acésté, §i pentru amestecatura lor cu Romanii din Dachia, tare,
§i aproape sa, alatura, §i IstoriciT Grece§ti, aratand cä cu oar-
dole lor, OA, in Pannonia au lost cuprinzind; Ce nob sa adu-
cern hire§e cuvintele lui Gheorghie Chedrin, carele pentru
Oheorghie Che-
drilla némul Picinighilor la Samnul 363: List 775: scrie a,§6 : '(Né-
mul zice, Picinighilor Schythicesc Taste, dinteaciia Schithi, carii
sa chiama BastXemoi, imparate§ti. Acesta ném, baste foarte
cu mult närod, §i mare, earn% alt nérn de Schythi, nicT
unul poate sh-T ste inpotriva ; §i sä desparte in 13 rudeniT,
sau precum nob acmu zicem oarde , caréle toate supt un
nume Apazinazilor, sail Pecinighilor sa cuprind; iara dupa
DomniT §i otcarmuitoriT lor, fete carile, §i deosabit nume are,
lacuesc ace§té peste Dunare, de la Nipru pre latimé câmpilor
acelora, §i sa, intind pana in Pannonia, macar ca locuri adeva-
rate de a§ezámant ne avand, totdeauna cii §i cole mutandu-sa,
supt §étre läcuasc». Vezi aic6, cum ace§ti Pecinighi, pre atuncé,
§i locurile Ocraniii, a Pocutiif, a MoldoveT, a BukaculuT, §i a
Oral Muntene§ti, pana. in téra Ungurésca au fost cuprinzind,
de Ia carii, precum scrie Stricovschi, §-au fost amestecat §i
limba. De vréme dara, ce Istoricil Grece§ti zic, c'au fost cuprin-
zind locurile Dachiii, §i Istoricii Ruse§ti marturisesc, ea lb-au
fost limba amestecata cu Voloscaia; iath ca acei de demult Vo-
lohi, sau precum le zicem nob Romani, au fost pre atuncé tot
pre locurile sale, céle dintai, lacuitori, orT suppu§T ar fi lost, orb
Supuitorl. De incepatura, §i de unde au ie§it acésté némuri, ce
am putut la Istorici mai de credinta a afla, in scurt aicé a a-
daoge, in gratiTa cititorTuluT, cu condebul nu vom tréce : Bil-
Bilsehie. schie nu necunoscut scriitoriu le§esc zice : «PolovtiT, (cull §i
eide un ném sint cu PecinighiT), tot de o data sa fie e§it din
Timbri, ném Gothicesc, cariT din Litfanie ie§ind, intab sa sa
fie a§ezat pe la Droghicin; graiul limbil lor, precum mai sus
am zis din Stricovschi, au fost alcatuit sau amestecat, din Ru-
Leunelavie din sesc, Le§esc §i Romanesc. A acestora cuvinte sa, véde intarind
Peveher, in Pau-
teeto cap 49. Leunclavie in Pantecte, Cap 49; unde urmand lub Pevcher, Bo-
zinil zice, nume tuturor baste §tiut (pre cariT Istoricii grece§ti
 CAP. H. 365

II numbs(' Pazinachi) din corenila lor, sint Venedii, (de pre a.

cesté, socotesc, st fie ramas in tam Muntenêset, un fen de
narod, ctrora si astral le zic Romanii Vinetici, ce pentru ace.
sta galceva nu clatesc), caci si limba asé ii dovedéste». Pevs- al; mid .n
cherus, barbat de ascutita minte, numele Pazinachilor, il soco- in Pantectele
téste st fie de pe Pozina, sag Pozinanie, vestit a Crtiii Lesesti lui Leonclavie,
la local poineuit.
limit, carii oilanaoara, intr'acéle hotart, sti, fie lacuit; adect pant
a nu sa porni asupra Trivalilor. Dintr'acestas socotéste Le-
unclavie, st st, fie tragand si numele, si némul Bosnénilor, de carii
caute cititoriul la locul lui Leunclavie, de la nob pomenit. Ce
st vinim la cel mai de pre urma, si cititoriului roman mai as-
teptat cuvant. Bilschie hronicariul, in carte care nob o avem, Bils chi e
List 239: «naroadele zice, Pecinighilor, si a Polovtilor, dup. ce List 239.
au iesit din Litfania, s'au asezat intai la Vosforul Chimeric, (uncle
sint acmu cethtile Turcilor, Gherci si Taman), de acolo iesind, intai
au legat prietesug cu Inovezii, carii tinea Crimul, iart ace Inovezi
inpreuna cu Romanil si cu Bastarnii, adect Bugegenii, au fAcut,
(sau au tocmit) cetatile Mangopul, Cherchel, Cramul, Cafa, OCacolul
(sau Vozie), Muncastrul, adect Cetaté alba, Chiliia (sau Ahilia) si
Tercovisca, adeca Targoviste)». Nici dart, cititoriul nostru, cuminte
st sa fure, si st socotésca, et doara acésté nob, de cat sint, mai
mult Ittindu-le, cinsté si slava némului nostru, cu acesta mijloc
vom sa, adaogem, marturiséste stiinta inimii, ca adeverinta is-
toriii cerchm, si urmam, pentru a chriia confirmatie, cu bunt
frunte ii giuruim, ca dupt cursul hronicului, innainte II vom
aduce, Tarts alti istorici streini, caril vor arata, ca aceste pome-
nite némuri, inch' si osteniri, in preunt cu Moldovénii, asupra
altora sa fie facut, pentru carile istoricii nostril', nici au visat,
necum sa pomeniasca; Tart nob precum ne giuruim, la locul sau
vom zice.
 366 CARTE VII.

CAPUL III.

Mustrd-th niqte beisnuitorl, coril pentru néinul Romdnesc hartila mu-

ruind, singuri pe sine, s'au oceireit.

Simion, ot Misall Vin-o acmu aicé, iscusitule in Basne Simioane, i tiaca min-
in pridosloviTa
ciunilor Misaile; vin-o zic aicé i te uita la RomaniT, i lacui-
Létoploetulut torii Volohiii, pre cariT voi basrat bolind, i mincTuna nascand,
lor.
ca pre buretii farä samanta de eri, de alaltaeri, IT face0, si nu
stim de ce Laslau Craiul Unguresc (carile pre vremile ce zi-
cep, numal voaa Taste cunoscut, Tara altora Istorici nemilruiTa),
din temnitele Ramului scosi, i inpotriva Tataralor adui, i apoi
instill car 43. in Ora ArdeluluT, spre läcuire pusi, -A, fie fost. Patit-au nérnul
cap 2.
Romanesc cu voi, tocma ca parintele lor Remus, carele pre tal-
had gonind, i bucatele Unchiu sàu lui Numitor, cu manä intrar-
math, de dansiT aparand, el apoi in locul Talharilor prins, si de
talhusag, cu zavistiia parat, legaturilor dat, i mortii giudecat au
fost; Ce dreptaté lui nu numai nevinovat 1-au scos, ce Inca ne
pot lui Numitor, &Or luT Mars, si a ReiT, i Ziditoriu inpara-
tiii, i cetätil Romanilor 1-au aratat. Asé numele Talhariului au
gäsit inparat, asé numele vinovatului, pre nepot Unchiului au
aratat. Asé voi cu acelas nume, hula si ocara nepotilor si stra-
nepotilor lui, a pune silind, a lor cinste i slava mai tare a
izbucni, i lumii a sa instiinta; Tara a voastra ocara, i blastamata
mazacie, ca talanita dezmatata, pre ulita a sa purta, pricina,
sinteti, pricina dati. Cine &al au fost acei Romani, sau Volohi,
cariT cu 397: de ani mai innainte la Istorici, pre acéstas locuri
sä pomenesc, de cat Laslaul vostru? de la carii Picinighii, si
PolovtiT, limba sal fie inprumutat? Au putut-au limba Roma-
nésca de la Italia la Nipru, singura se zboare; i prin chip,
muritorilor necunoscut, pregiur limba Pecinighilor srt sa invä-
latucésca? au precum basnile Turcesti, i Talmudesci povestesc;
ea pasarile toate, are eines limba sa, i numaT Solomon Inteleptul
le cunosté, si le intelegé; au doara si Pecinighii, i Polovtii a-
cesté, asé de la nescare va PaserT, carile in limba Romanésca
 CAP. III. 367

au fost vorovind, limba O. fie invatat? vi cu a lor sä o fie a-

mestecat? cacT PecinighiT pre acelé vremT, la Italie sa fie trecut
(unde limba Romanésca de movie Tera), cineva din IstoricT nu
pomenévte. Au Colunil, Cerbii, vi alte flee salbatecT, pre carile
PecinighiT pre pustii campiT NistruluT, §i a NipruluT, a le vana,
vi cu dansele viata a-'v purta, sä obiciuisa, in limba Roma-
nesca voroviia, vi de la dansele PecinighiT,.§i PolovtiT s. sh fie
invatat? Au RomaniT din Dachia, cu mitä au cumparat Condéile
Scriitorilor streinT, sa le scrie némul, traTul §i alalte, cu atata
summe de anT maT inainte? 0! cat de grozav sta. menciuna in
scaunul adevarulull 0 cum sh dovedévte basna, macar ch catava
vreme ar tréce Ora a sa desvali! 0 cata coat% un Mazac, ca
Simion, ii ca Misail (de bunä voe tree aicé cu pomeniré pe
Sarnitie, vi pe Jan Zamoschie Lév1), vi cata, a cinstii scadére,
numeluT Istoricesc sa aduce, cand BasnuitorT ca acevtd, nume
Istoricesc plazmuind, basne scornesc, §i spre adeverinca poves-
tiriT, nicT o marturie mai véche innainte nu aduc, nici arata de
la cine au vazut, au auzit, sau au citit, c obicéTul IstoriculuT,
carele adevarata Istoria a scrie poftevte, Taste, ca de va scrie
lucrurile vremilor sale, alta mArturie farä tiinca inimii sale, sa
nu aduca; cacl nici are; de vréme ce Tel Taste intaT Scriitoriu,
ce ramane, ca dupa ce-'§ va scoate scrisorile la ivalä, alOT de
adeverinta luT cercand, la vtiinta inimii intarit sä fie, precum
de 'I vor alatura cu a11 ScriitorT, a acelora§ vremi, vi a acelo-
rav1 lucrurT, sä nu sa ruvinézä, nici de mincinos sa 'I poata do-
védi; Tará cand culége Istoriea vremilor trecute, vi cu mult maT
innainte de vacul säu lucrate, trebue sä pomenescä, vi sä do-
vedesca, de uncle au cules acélé, ce el samana, §i din ce jicnita
au luat grauntale, ce inpravtie, ca acésta nefacand, nu gram, nu
sacara, nu o alta saman-ta adevarata, ce Zizanie, vi paring, din
sine näscut, vi plodit va samana. Ce Simionul acesta, ce 'I zic
Dascal, &al adevarat nedascal, de acesté de toate sarac, vi gol
fiind, vi pentru ca mincTuna sa, cu alta.ceva sä scutTasca ne a-
\Thud, atata nu-mi zice, cä acesta Istorie (be, foc), macar ca la
Hronic nu sa pomené§te; insa el vi acésta nepomenita n'au vrut
sa o las& Nu a§é nevrednicule, nu ava ; Nu agTunge istoriculuT
 368 CARTE VII.

adevarat, sa zica, nnmaT, ca §i aCasta nepomenita n'au vrut si o

lasO; ce maT trebue, precum scrie cutarele, §i cutarele, Tara amen-
trelé regula de tntI priimitä Taste,§i de top invMatiT intärita, adeca
Dictum unius, dictum nullius, zisa unuTa, ca zisa nimäruln a fi,
de necrezut adeca, §i ca cum Did §ar fi zis-o cine-va. Aé dart
intelepte, cititorTule, vazind pomeniré némuluT, §i numelui Mol-
dovenesc, pre la aniT insamnatT, de la istoriciT streini facuta ;
lara4 cu dreptl ochT, pre hronicul nostru innainte pa.§6§te, §i
toate tamplarile, precum in cursul vrémilor au cazut, socotind,
§i giudecand ; paremi-sä, §i cu vartoasa nadéjde sintem, precum
§i singur veT marturisi, ca Wale acésté, carele RomaniT, §i as-
tazT le tin, nicT o data de dan§iT, de tot parasite §i pustiite et
nu fie ramas, ce Inca cu intemeTate stapaniri, tot de a una sä
fie trait, nu a§é noT darä, pre cat streinii, pre caril urmam
istorici, IçT vor dovedi. NoT dara, acmu la cursul istoriii sà ne
intoarcem.

CAPUL IV.

Dovecléfte-scl traial Romanilor in Volohla, cle la Roman eel tandr,

peind la Vasilie inpdrat.

Roman eel Muir. Dupa moarté luT Canstantin Porfiroghenit, Let 959, au statut la
Let 959. inparatiTa razsaritulul fiTul &au Roman, carele s'au nurnit cel Varian
In vrémile luT Roman, perit-au §i Simion, cel vestit a Bulgarilor
neorghle Cite- Domn, pentru a caruia cu minune moarte, Gheorghie Chedrin
driuos.
samnul 311, scrie a§é: fost-au, zice, Joan Astronomul, carele viind
la inparatul I-au zis, ca de-I va fi voia inparatuluT sä sa mantuTasca
de un nepriTatin vrajma ca acela, sa poroncésca sh tae capul stal-
pului, carele sta in varvul XerolofuluT, adeca dialuluT celuT uscat;
cad acel stälp, find samnul peirii luT Simion Domnul Bolga
rilor, taind capul stalpuluT, indata i domnul Bolgarilor va muri.
Poroncind inparatul acésta a§6 sa sä faca, in césul in carile s'au
taTat capul BolovanuluT (cad stalpul acela Tera in chip de om)
intr'acela cés §i Simion, cu marl i nesuferite durérT de pan-
 CAP. IV. 369

tice, au murit. Acesta Inca au inpArAtit ani 3, luni 4 ; si dupA

ce au scos Ostrovul Critul din tirAniia Serachénilor, Let 963 Let 968.
mart 16, au murit, si au stAtut la inpArAtie Nichifor Foca, carele Nichifor Foca.
Hatman find supt Roman, scosése Critul de la Serachéneni.
Acesta inpArat, multA biruintA au purtat asupra Serachénilor,
pre carii la anul 967, ases de tot domolindu-i, s'au intors la Thrachia, Let 967.
Let 968.
privind si tocmind marginele inpArAjiii dintr'acOce. IarA let 968 a- hedrines
cestas istoric pomenCste, precum némul Rusilor mai adesA au in- acolos.
ceput a cAlca HotarAle inpArAtiiT, carii intaT asupra Bulgarilor cA-
zind, multe cetAV in CrAiia lor au luat, si multe rAutAti li-au fAcut,
Thrgurile atocma cu pAmantul fAcandu-le. AcéstA povéste Chedri-
nos sAinnul 324, List 660 mai deschis a§é o spune: inn al patrule
an zice, a inpArAtiii lui Nichifor Foca, viind pAnA la Suda cé mare,
au dat invAtAturA lui Peta'r, carele in urma lui Simion stAtusA
Domn Bulgarilor, sA nu lasA pe Turci, (pre cariT Zonora, Carte Zonaras, carte
16 Cap 21, si in multe bc-un 11 nurnéste Unguri) sA triach Du- 16. cap 21.
nAre, si sA calce locurile inpArAtesti, de care poroncA neascul-
-and Bulgarul, si multe pricini nadind, precum acestA sA facA
nu poate; InpAratul incA trimiOnd pe Nechifor Calochir, fiCorul
Domnului de Cram (pre carile i cu cinsté, ce sa. zic6 Patrichia,
II cinstisA) la Svétoslav Domnul Rusilor, cu multe daruri si cu
mai multA giuruintA 1-au inclemnat, pentru ca sculându sA cu
oaste sA vie asupra Bulgarilor. Rusii acésta foarte bucurosi prii-
mind, inn-al cincelé an a inpArAtiii lui, fArA veste au nApAdit
asupra Bolgarilor, si multe cetAV BulgAresti, si cetAtui, atocma
cu parnantul li-au fAcut; si incArcandu-sA de plian, cu pace s'au
intors acashs. Apoi la anul 969 loan Cimischii, cu viclesugul in- Let 969.
pArAtésii Theofanonii, noapte, peste zidul Palatului sArind, Foca
inpAratul in asternut dormind, fu ucis, Dechemvr: 11. si au
apucat inpAratiia Cimischii. In clilele acestuia inpArat Let 970, loan Cinitschil
Let 970.
Rusii, carii in anii mai sus pomeniti, chemati find, cAzurA
asupra Bolgarilor, cu HatmaniT lor Boris, si Roman, precum
Zonora scrie Carte 17, Cap 1 uitandu-§ Ora lor, siliTa asé§ cu
totul acolo sA sA asezA i acésta o face mai mult cu indem-
naré lui Calochir, carele pre ascuns le tAgaduia, el de-1 1-or
numi el inpArat Romanilor, si cu agiutoriul lor de sA va
24
 370 CARTA VII.

Chedrin" CU"' aseza in inpArAtie; Tara, el lor si toata, tara Bulgaresca le va da,
Polak.
§i cu dansiT pace vecinic5, va tine. RusiT si bunätaté locului plä-
candu-le, si de inbunäturile lui Calochir infrandu-sA, nu cu cinste,
ce s'ar fi cazut au purtat pe solil, cariT inphratul la Domnul lor
Svétoslav trimisése, de care lucru 1-au cautat inpAratulul parte
Bulgarilor a tine, si asupra Rusilor oaste a radica. Ce Svétoslav
de acesta simtind, insotindu-sä cu Pazinachil, Sclythil, si TurciI,
caril Pannonia tine, (adecä UnguriT), s'au fácut ca la trii sute
mil, si intrand in Thrachia, de tot au pradat-o, a asupra cArora
Cimischil au trimis numai cu 12 mil de oaste, pre Hatmanul
sAu Vardas, carile asupra Rusilor ma'rgand, si in doaa rAndurT
cu rrtzboiu T-au infrant, si asé biruindu-i, i-au Boos din Trachia.
De pe socotéla acestor IstoricT, putem cunoaste, ca inteacestä
tamplare, CraiTa Bulgarilor, foarte bine sa sa fie legat cu inpä-
rAtila RäzsArituluT, de vréme ce pentru Bulgari nu intr'alt chip,
ce ca cum ar fi fost supt stäpanire inpArAtiiT, de RusT, caril ca
o gre nApaste le cazusä in spate, de tot a-T mantui nevointA
Let 971. pun& La Let 971, singur inpAratul Cimischie, cu multe WI scu-
landu-sa", au intrat in Bulgaria asupra Rusilor, si cu multe rk-
boae biruindu-I, si din mani luandu le cetatile, pänä mai pre
urma de tot 1-au rasipit, si din toata Bulgaria I-au scos. Cauth.
la Istoricul Curopalat, la viTata acestui inparat, si vii vide acolo
mare minune, care au filcut Sfanta NAscAtoare, si 1-au dat biruinta
asupra Varvarilor. Pre acesté vreml, si la Letopisetele Rusesti,
multe razboae a Rusilor, inpotriva inpärätiil Grecilor citim, ce la
dânsil toate räzboaele cu biruinta sä pomenesc, nol cat am so-
cotit adeverinta Istoricilor GrecestT am dat, Tar& CititorTul cum
Let 975. va vre asé socotésca. DecT Joan Cimischie Let 975 margand cu
oaste asupra Serachénilor, si agiungand la Damasc, acolo de Va-
silie maT marile Hadambilor Dechem 4 au murit otrAvit, dup5, ce
inphrAtisä anT 6, lunT 6, acesta inpArat, dupa Mudatá CrestinAtatla
ce aye, el intaT au Mout banT de aur si de aram6., in caril au
sapat chipul Domnulur Hs. scriind IS HS. in p a ratul in Ora-
tilor, Tara in locul luT au stätut inpärat Vasilie fiCorul luT Ro-
man inparat.
 CA1'. V. 371

CAPUL V.

Aratd-th incepatura sttpániri Ruseri, card acmit Mste puternica hi-

?ri1a Mosculul.

De vréme ce cursul Istoriii au sosit, in vrémile, in carile ve-

stith si puternia, i blagoci stivb. inpArätiTa Moscului, tem eliile s au
aruncat, i despre rartile NovogradiT, (care in vechime si in ma-
rime, nu numai Rusilor, ci si tutor streinilor vestita i laudata
Taste, pentru care si Vélichil Novograd, s'au chemat) spre pArtile
Chievului, coborându-sa; acolo deciTa Domnila s-au asézat, cu cale
a fi am socotit, macar cä la trupul hronicului nostru n'ar cAuta,
insa pentru pomeniré a inpäiltie ca acésta, si de incepatura
ei, apoi si de minunata priimiré Luminii Adeverintil Pravosla-
viii, a tot némul Rusesc, cat de pre scurt s. insamnam, precum
si altora lor nostri vecini, a Lesilor adea, a Bulgarilor, si a
Ungurilor am arätat, si a altora, carele mai pre urrra sä vor
tampla. Asijderé macar cu varvul condeiuluT, precum sä zice,
a atinge, i Cititoriul notru de unele ca acéste, a sä instiinta
poftitoriu, innainté priveliT a le pune, nu ne vom lenevi. CL cu
acesta chip socotim, oarécum si inprumutaré (precum i altii
pentru noi au pomenit), cu care vecinii ne-au inprumutat, s.
plätim, i polta curiosuluT nostru cititoriu sä facem. Carte Ste_ stepena 1 Gran
1, cap 2.
penna, care Taste cé mai aliasä, si mai de credinta Istorie a In-
pArätiii RusPsti, pentru incepatura acestiT stapanirT, si pentru sta.-
panitoriT ei eel din tab, intr'acesta chip povesteste. Avgust Che-
sari, (supt a cäruia oblAduire nastere DomnuluT, si Mântuitorului
nostru Is. Hs. s'au tarnplat), zic sä fie avut un frate, pre carele
1 au chemat Prus. Acestnia, Avgust T-au oranduit sapanire pe
apa VisliT, la cetaté Madboroc, supt care Tera Toruné, Hvoinita,
Gdansca, i alte multe cetAtT, ce Tera pe apa Glem, care cade
in mare Bahia Deci de pe numele lui Prus, i Domniia acéTa
s'au numit Prusie, care nume, si pänä astazi tine; Tara mai de-
nainte, lacuitoriT partilor acelora s'au fost chemand VariaghT,
cariT au fost avand supt sine alte niamuri, ce ll-au fost zicand
 372 CAR'Ik VII.

Stepena 1. CIudiT, Slovénii, §i CriviciT. Iara pre vrémile, &and inparacila in

Gran 1. Way 3.
Tarigrad Mihail, cu maTca-sa 'Theodora, adeea, Let 860 RusiT co-
borandu-sa cu oaste asupra Grecilor; NovogrodéniT, MeriT §i Cri-
vicil, s'au sculat asupra Varaghilor, §i T-au gonit peste mare Bal-
tica, §i au inceput eT singuri din capul lor a sa, stApani; ce färä
nicT o oranduiala purtandu-sA, multe morp §i räutaft s facé
intre dan§il, pentru care lucru la Let 862 Rush' Novogrodimi,
au trimis la Ruric (carile sä tragé din némul §i seminOia luT
Prus, frateluT luT Avgust), §i 1-au rugat sä vie sa le fie Domn,
§i Voevod. Ruric, dupa pofta lor, s'aii sculat cu alp dol frap aT
luT, cu Trovur, §i cu Sineus, §i cu toate familiile lor, §i au vi-
nit la Novograd. DecT Ruric s'au a§ezat in Novogrod, Trovur
la Izbooc, Tara Sinev us la Bé lo ozer (la Tezerul alb), insá Ruric
stepella Gran 1. Tera stapanitorTu peste toat6 RusiTa. Pre acéTa§ vréme, au lost
Olava 4.
intre némul Varaghilor, doi oameni maT de frunte, anume: As-
coald, §i Dir. Acé§té 'Inca cuborandu-sa cu multime de aceT Va-
raghT, multe o§tirT au facut inpotriva Romanilor, §i pan a. mai
pre urma, viind la Chiov, §i luandu-1 s'au wzat acolo. Intre a-
césté Ruric murind, §i ramaindu-T un floor Inca mic, anume Igor,
la moarté lui 1-au läsat pre 'liana, §i paza uniT rude a sale, ce
1-au fost chemand Cnéz Oghel. Acel Oghel, afland vréme au
omorat pe Ascold §i pe Dir; §i au luat Chiovul din mama lor.
Decie Igor Let 903: au luat pe Olga (din cetate Plescova nas-
cuta) §iTa Doamnä (Acésta Olga au priimit intaT credinka cre-
§tinesca, precum §i din IstoriciT GrecWI am aratat), din care
s'au nascut Svétoslav, Parintele lui Vladimir. Svétoslav la Let
967: mergand cu oaste asupra Bulgarilor peste Dunare; §i pre
oasté inparatuluT Grecesc §i a Bolgarilor biruind, multe cetap
au luat, i de tot 11-au pustiit. (AOasta a Rusilor in Bulgarie a
lor vinire o pomené§te Chedrinos, cu un an maY pre urma, supt
inparatila luT Roman, fiTul luT Constantin Porfiroghenit). ApoT a§C
stäpaniré acésta, supt acesta Svétoslav s'au intarit, §i s'au IhOt;
cat multe némurT supt stapanire sa din rodul Slovénilor, au su-
Stepeita Gran I. pus, a carora numere sint acesté : CludiT, MériT, Munn', Cere-
alive 7.
mi§iT, MordviT, PermiT, PeceriT, Emil, LitfaniT, ZimholiT, CorsiT,
NeroviT, LiubiT, CozariT, (cariT sint Bulgaril din Schythie pre langa
 CAP. V. 373

Don) Uhrebélii (adecA Ungurii albi), Cehii, Léhil, Lutdcii, Mo-

zov§anii, Po Ranh', Drevlénii, Dregovicicii, Volintii Dvinénii, §i
alte multe pArti §i Cethti, i némuri carile cu toatele supt un
nume de ob§te, Slavéni sA chema. Iarà dup& ce au vinit Ruric
§i au stAtut a stApani (1)
(V1a)dimir crezind, au priimit Sfantul Botez, §i (land § au pus
episcopul mana in cap, lui i-au pArut eh o man& din ceriu co-
borandu-sA 1-au atins, i indatA i s-au de§chis ochii ; cu mare
minuné tuturor, earii praviia acolo. Botezatu-s'au Vladimir Let
6496, carele Taste de la Domnul FIs : 988. Duph lurninaré sfan-
tului Botez, Vladimir cu mare bucurie pre Domnii lul, i pre
top Boerii, §i tot nArodul inv Ata §i ca inpreunA cu dânsul §i Let 988.
ei, la luminaré credintii sA vie ii indemna, canT intr'o inimA
marturisind, precum mare Taste DumnAza,' ul Cre§tinilor, §i lui
aseméné nu Taste, CU totii crezind, toti s'au botezat. Dupii acéia
fAcand nuntà cu inpArAtesa Anna, s'au intors la stäpanire sa in
Chiov, §i de aciia toti Idolii §i Capi§tile lor tArmand, i pre ulitA
thrandu-i §i lepAdandu-i, multA milostenie au inpArtit saracilor;
Apoi trimitind la Patriarhul Fotie, s'au rugat sA le trimatA Mi-
tropolit, §i Preuti, pentru ca sA invét& nArodul la Pravoslavie.
Patriarhul inch* cu mare veselie li-au trimis pre un Mihail Mi- stepella Grén 1.
tropolit, inpreun& cu alti 6 episcopi, oameni invAtati i intregi °I" 37'
la viiatA, carii viind, intai au botezat pre fiii lui Vladimir, caril
iera 12 nAscuti dintealtA muiare mai denainte de botez, apoi
§i tot nArodul Rusesc ; ins& multi Botezul nepriimind pre unii
ca aciia au poroncit sA-I cAznescA, §i cu fricA de la inchinAciuné
Idblilor, s&-i intoarcA. Atunce §i Metigan, Domnul Pecinighilor,
viind la Vladimir s'au botezat, i a§d deciia Vladimir fAcand
Besérici in Cram, in Chiov, §i prentr'alte ceth,ti in toata, Rusie,
in curundA vreme, tot närodul Rusesc au vinit la cre§tinAtate,
pre card i astäzi curat o pAzAsc. StA §i astAzi Besdrica Stantu-
lui Arhanghel, la Chiov, card zic intai sä sä fie facut, §i ade-
vArat i lucrul ei s véde a fi me§temag grecesc ; Iaste §i alta
care intai s'au zidit in cetate Moscului ; in lontrul Curtilor in-

(1) Lipsese din manuscript paginele 408-413, in care incepd capul VI.
 374 CAME VII.

paratóstI, i acmu aproape de giumatate in parnant intrata, pre

a carie zidiurT, si as6s in varvul SclipuluT, pentre Trule, are
atâté mastacani crescuti, cat sa pare ca Taste o gradina pe un
munte de piatra. Acésté, Cate noi aice, pentru incepätura acestii
puternice i slavite inparatii, i pentru chipul i pricina primirii
CrestinatatiT am adus, poftim pre cititoriu, alte marturii dintr'alti
Istorici O. nu cdrce, came noi cat am si cercat, a afla n'am pu.
tut, si ales aicé facandu-sa pomeniré lul Fotie Patriarhul, (card
cu anii vrdmilor lui nici cum nu sa potrivasc), sa nu ne soco-
tésca lenitori, in cercaré hronicilor, ce atata s tie, cá altá n'am
%cut, fara numaT, cdld ce la Istoricii Rusesti insamnate am aflat,
aicé pentru incredintard; pre scurt li-am pomenit. Ce acmic Ta-
ra§ la triaba noastra intorcandu-ne, de uncle ni-am abatut, Ta-
ras acolo s vinim.

CAPUL VII.

Arata-sci subt Vasilie Bulgarocton supuneré Bulgarilor, i dntcn po-

meniré Vlahilor la istoricii Grecesti.

Vasilie Dupa peir6 till Joan Cirnischie (precum am pomenit Let. 975:)
Bulgareeton.
au statut .1a inparatie Vasilie, fidorul lui Roman inparat, Hind
la varsta de 20: ani. Pre vrémile acestui inparat, Slavonii, eke
va nabusituri sa, fie facut, in partite inparatiii Apusului, scrii-
torii pomenesc. Asijderó, precum Bulgarii prin cati-va ani stt
Let 995. fie pradat prin toata Gretia, si la Mora; Ce la anul 995 : de os-
tile Romanilor biruii, i dinteacele phrti goniti sh fie fost, scrie
Chedrinos. Fericit au fost vécul acesta cu intoarceré paganilor
la crestinatate, precum i Gheiza cralut Unguresc murind, Let
Let 997. 997: au statut la craie fiCorul lui, Stefan, carele luand légd cres-
finds* de cile mutt au latit orthodoxia, in oblastila sa precum
cu 7 ani mai innainte, acted. Let 988: Vladimir cu toata Rusie,
la Beserica lui Hs: sä alaturasa, precum la capul trecut am zis.
swain Decada 2 Bonfin Decada 2 : Carte 1: uncle pomenéste, ca Rusii ChioveniT,
carte L
intrand si in Ardél la anul 1002: «au mars Stefan CraTul Ungu-
 CAP. VII. 375

resc asupra lor, i scotindu-i din Dachia cé mai den läontru,

(pre care o chema Transilvanie), au pus stapanitoriu acolo pe
mosu sail, pre carele l'au fost chemand Zoltan. De mirat lucru
de n'au fost acest Stefan Craiu din Romanii nostri cei vechi,
cä eitim la acestas Bonfin, la locul pomenit, precum maica lui
Stefan, Sarolta, fiind gre, sä i sa, fie aratat Stefan Protomartyrul
in somn, i sa-I fie zis : Nadajdueste in Dornnul Ifs : ca in cu-
runda vrenne, vei naste fat, canna de pe numele mieu, II
vei numi Stefan. AO Stefan nascandu-sa, la anul 909: TatIt-
sItu Gheiza craiul, au adus cu mare cinste pe Adalbert epis-
copul de Praga, i au botezat pe fliul sau Stefan, Tara din
Sfanta scaldatoare 1 au priimit, adeca 1-au fost nanas Theodat,
carele mai dennainte find stapanitoriu Sanseverina-tilor in Apulie,
apoi de ai sai izgonit fiind cu mare cinste langa sine il primisa,
1i.1socotiia Gheiza Craiul. Pre acest Theodat Stefan Craiu, ca pre
un parinte de botez, i limba graiului cu dans totdeauna ce de movie
Italieniasca ii chema, Tata, adeca parinte». Acésta Bonfin pentru
nastere, botezul, i limba graiului cé de movie a WY Stefan; iarti,
cititoriul nostru cum va vré asa créza pe Bonfin, a caruia credinti't
cineva din scriitori, sa nu o priimasca, Doi n'am vazut. La anul
de la Domnul Hs: 1000 : vazind Vasilie inparat, ea Bulgarii ma- Let 1000.
car ca de multe orl Vi biruitT, i sIItbii Term, insa nici cum va-
zind ca nu vor sa sIt aseza, cu marl osti au intrat singur in
lara lor, i pana la anul tot parnantul ce tine el, au dezbatut,
ei toate cetatile carile mai denainte Bulgarii in Thessalia, apu-
cask din manule lor au scos, si la anul 1001 : pre Samoil Dom- Lk 1001.
nul lor asés de tot de pre acélé locuri, gonindu-1, toata tara
lor, i cé sirbasca au stapanit, ce Bolgarii suppuneré ne sufe-
rind, Tara§ au radicat cap : Inparatul inch in anul 1013 : cu oaste Let 1013.

asupra lor margand, mare stricaciune intrInsii au Mout, si 15 miT

de Bulgari vii prinzind, au poroncit de li-au scos ochii tuturor,
numaT la o suta unuia, au lasat clte un ochiu, pentru ea sa fie
povata celoralalti, i ase pre toti 1-au slobozit, care vazind Sa-
moil, Domnul Bolgarilor, de inima re, peste trei zile au murit,
dupa carile stand la Craie Iovan; Tara§ mult s'au ispitit asupra
inparatiii; Ce inparatul Vasilie, neparasit ()stile sale in Bulgarie
 376 CARTE VII.

trimiOnd, §i multa prada §i stricaciune fachndu-le ; a§é§ Let

Let 1016. 1016: au ie§it de au iernat singur inparatul cu toate o§tile pe
Ora lor; Tara de primavara inparatul la Tarigrad intorcându-sa,
Let 1017. Iovan Domnul Bolgarilor Let 1017 : fara veste, au lovit la Di-
rahion, (ace§teia cetati, astazi Turcii 11 zic Duragi), §i incungiu-
rand cetaté au inceput a o bate ; Ce din cetate pre Iovan uci-
gAnd, §i alaith oaste inspaimântindu-sä, toata s'au inchinat, luând
voe sa Iasa. din -tam Grecesca. Inparatul lucrul nici cum in slab
läsind, dupa aceia isbtinda, indata au intrat cu toate o§tile in
tara Bulgäriasca, §i toata -tam deplin suppuind; §i toata avutiia
Crailor Bulgäre§ti aflând, toata o au impra§tiiat slujitorilor. De-
bet 1019. cila toate lucrurile acolo cum trebue a§ezind, Let 1019 : cu mare
poffala, s'au intors la Tarigrad, §i decila au trecut la Asia, §i acolo
Inca razboae cu izbanda au avut. De pe vréme lui Vasilie Bulga-
rocton sä sä fie inceput Romanii nostril cu nurnele de la Slovéni
luat Vlahi, §i Vrahi a sa, chema. Istoricii Grece§ti pomenesc, din
caril mai inthi Nichita Honiatis, a cui Istorie in larg, §i in lat
pentru razboaele Românilor no§tri cu inparatii Tarigradului, apoi
§i cu Frâncil, earn' apucasä de la Greci Tarigradul, la locul sau in-
nainte pre amaruntul vom istorisi. Acesta dara Istoric pomené§te
eachita 11oniati Carte 1: Cap 5: «ca Vasilie Bulgarocton dupa ce au batut de gate
car 1. cap. 5.
orl pe Bolgari, §i atkta de groznic slutindu-i, §i farmându-Y, §i apoi,
precum am zis, de tot supuindu-i inparatiii, dupa, ce s'au intors cu
mare laudä §i biruinta la Tarigrad, sä fie scris intr'o tabla toata Is-
toria Bulgarilor, in care au fost dând inva.O.tura, inparatilor, carii
cu vreme vor urma la inparatie dupa dânsul, de vor vide ea §i Vlahii
sa ispiteso vre o data, inpotriva inparatiii, §i lor sa, le faca, pre-
cum au facut el Bulgarilor, §i a§é ace tablä sa o fie pus in mana-
stire Sosthenis (acésta Mänästire au fost, unde asta, zi sä chia-
ma Stenia), deciia pe vréme lui Isachie Anghel inparatul, des-
partindu-sa Vlahii de la inparatie, §i cu multe razboae pe in-
paratul batilnd, §i multe rautati inparatiii facand, un Leon oare-
carile om dintr'ace Mänästire, citind tabla lui Vasilie Bulgarocton,
sa, fie zis: Jéle 'm iaste, cum n'au bagat inparatii in sama inva-
tatura KIT Vasilie Bulgarocton, carile pe Bulgari din temelie
rasturnânclu-i, au dat invatatura, intr'acesta chip, sa faca §i
 CAP. VII. 377

Vlahilor, cAnd sA vor ispiti, lucruri noaA a scorni in potriva

inparAtlii». DinteacestA tablA a lui Vasilie Bulgarocton, alavé
putem intelége, CA Rom Anil noatrit, carit mat de nainte de pe
vréme luT Carolus Mare le, pace ai legAmant cu inpArAtira apu-
sului fAct.Ind, (precum mai innainte am aratat) cu a sa raspub-
licA intre varvarit, cant asupra lor de cilto va orT nabuaisA,
dupA statul putintii lor trAind. vAzind cA cu vitejita, i nArocire
but Vasilie Bulgarocton, Bulgarit i alti vecini, a lor inparatiii
Tera plecati ai suppual, el Inca la trupul inpArAtiii rAzsAritului,
Tar Aa sA sA, fie alaturat, ai nu numal cel din Dachia ce piste
Dun Are, ce Inca ai eel din Misia, una Bind, ai tot supt un clomn
otcarmuindu-sa, deosAbitA Dispotie s'au fAcut, precum i Leun-
clavie in Pantecte Glav: 71 acéstaa mArturiseate. «Voevozil zice, Leunclavie in
Pnteate
a
Vlahilor dui:a ce s'au dezbAtut de supt putéré Cr AM Ungure ati, cap 71.
(caci intarindu-sa Craila Unguresca, o parte din Dachia, precum
am ai mai arAtat, au fost-o cuprins UnguriT), dui:A obicélul
inparatilor Greceati portila, mai bine nume de Despot sa audA,
ca cum ar fi Domni slobozi, nici altor stApAnirT supuai. IarA
precum pe vreme jut Vasilie Bulgarocton, un Bogdan Domnul
Dachilor, sä fie vinit, i sA sA fie inchinat inpArAtiit, acelaa
Leunclavie, pe Istoricul Chedrinos mArturie aducAnd, inteacelaa
loc adevereate, caci zice : i Ora Bogdania, care acmn Moldova
Taste, au luat acest nume de pe Bogdanii Domnii sAt, carit
adevArat cu acest nume creatinesc sA numilsc Bogclani, adecti
Theodosit, seu Theodort, sau Dorothei, ce va sà zica: Dati sau
daruiti de la DumnAzAu. Pomeneate zice, de acest nurne
Chedrinos, in vitata lui Vasilie Bulgarocton, zichnd: Ieaitu-T-au
innainte, ai Bogdan, a celor mai din luntru tart Toparha. sau
Craiaor». Acesta Tara§ sá dovedéate, c'd pre atuncé RomAnii
noatri sA, sA,fie alipit la inparatie, ca de nu s'ar fi lipit, n'ar
scrie Nichita Honiatis, cA, Vlahii, sau RomAnii de la inpArAtie
sau dezlipit, insä unde va vini rAndul Istoriii la vreme but
Isachie Anghel, acolo pre larg Istorie, pentru Romani vom
aduce, unde crédem ca va puté Cititortul curat a intalége, ca
macar ca aide Istoricul Honiat, cu altiT pre scurt pentru stAph-
nine RomAnilor insamneza, insa precum aé IA fie fost, altii pre
 378 CARTE VII.

Let 1025. urma scriitorl vor dovédi. Deci inparatul Vasilie Let 1025, in-
päcand toga Asia, si asezind Evropa, s'au gatit sa marga sa
rascumpere si Sichilie, ce in boala cazind, inteacelas an, Indic-
tul 9 in luna lui Dechemvrie au murit, si au inparatit (ce fara
nicT o randuiala de lauda), dupa dansulfrate sau Constantin
het 1028. anT 3, si au murit si el la anul 1028. Vasilie inparat au inpa-
rata anT 50 si au trait toat a. viiata luT 72 anT.

CAPUL VIII.

Dovede§te-sci traiul Romani lor in Volohia, de la Constantin fratele ha

Vasilie, peind la Constantin Monomah.

Let 1026. Pe vreme acestui inparat Let 1026, incep istoricii grecesti (si
Constantin Ileo-
rul lul ROMall. ales Chedrinos a vromilor acestora scriitoriu) maT ades a po-
meni, pentru némul Picinighilor, chrora el' le zic Pazinazi, pen-
tru cariT IstoriciT Lésesti, si Rusesti, cu multi ani mai innainte
insamneza, precum si noi innapoi am pomenit. Nérnul acesta
PazinaziT, sau Pecinighil la anul pomenit scrie Chedrinos,
precum cu mull& multime trecand Dunare, au intrat in, Bul-
garia, care acmu Iera supusä supt stapanire inparätiii Tarigra-
duluT, si sa. fie pradat si Drista; Ce inparatul inpotriva lor oaste
trimitind, pre lesne T-au gonit iara, innapoi. Iara dupa ce au
trecut Pecinighii Dunäre, unde sä fie statut; Istoricul nu pome-
néste, nici la eel Rusesti si Lésesti a afla n'am putut, fara, cat
Sinopsis a hto- realm Tera lacuitorT pre la pragurile Niprului, uncle si pe Své-
rid Rust*? in .
Chia, tipanta. t lay Domnul Rusilor, lovind il prinsése, si Domnul Cura, sau
List 75. Cures, taindu I capul, din tidva capului zic sa fie facut pahar,
Cliedrinos Zona- §i sä fie band dintr'insul, care si Chedrinos marturiseste, samnul
ras Let 1028. 348, si Zonoras Carte 17 Cap 4 Tara Let 1028 Noemvr: 9 Con-
stantin de boala au murit, dup ce au inpäratit in urma frati-
Roman Arghir. ne sat' lui Vasilie 3 ani; Tara in loc lasind pe Roman Arghir.
Let 1032.
Roman Arghir dupa ce au statut la inparatie la anul 1032 find
cu oaste la Asia, T-au vinit vests, precum SerachenéniT au fost
pradand in Mesopotania, si Pazinazii, iaras trecand Dunare, au
 CAP. VIII. 379

prAdat Misia, Thrachia, Illiria, i pAnh, la Corcira au *ins. Duph,

acéTa Roman inpAratul Let 1034 in Tusure boalA czincI, sau pre- Let 1034.
cum Chedrinos scrie, de inpArAtesa Zoi, otrAvit fiind, din zi in Chedrinos Caro-
paint.
zi, viTata is trAge: Tara, in 11 a luT April pentru liacurile, la fe-
redeu intrAncl, un Mihail Paflagon, den inclemnard inpArAtésiT, Mihail Pallagon
avAnd Ta cu dans umblete spurcate, acolo 1-au innAdusit, duph,
ce inparatish, anT 5, lunT 4, in anul, in carele s'au tamplat moar-
te luT Roman Arghir inpAratu Tarigradului, intr'acelas an, pre-
curn scrie Bonfin, au murit i Stefan Cralul Unguresc, ce-1 nu
mhsc Slantul, unde Bonfin Decada 2 Carte 1 pomendste, cit la Anton Bonlln.
oasele acestuT Slant CraTu, si la Astrucaré luT, nu numaT din
toath taxa UngurescA, ce inch, si din Dachia, yi de la alcT megi-
TasT de prin pregiur, multi sh sa fie adunat. MIA precum moarte
s. i sh, fie tAmplat, la anul 1034 insAmnezA Avraam Barsai in Avrallm Bar ¢al
IIronologhia Crailor UngurestI. Mihail inteace noapte, in card
au omorAt pre inpAratul, silind pre Patriarhul, i ingrozindu-1,
1-au Mout de 1-au cununat cu Zoi inpArAtesa. 0 cAtT SapsonT,
in eke poale de Dalidale culcandu sa, s'au sculat spre moarte!
Incapand darA cu acest spurcat mijloc Mihail la inpArAtie, la
anul 1040, scrie Chedrinos, precum BulgariT carii de Vasilie Let 1040.
s sam-
inpArat Tera, suppusT, TarA s'au eadicat asupra inpArAciiT. Capul nul 354. Zona-
purtându-le un PetAr, care i mintiia, precum Taste ném de Cralu; ras carte 17.
List 236,
Ce inpotriva lui, inpAratul oaste trimitind, HatmaniT blastarna-
teste purtAndu-se, fu el biruitoriu; i duph, acesta inch, maT inainte
biruind, au luat Dirachiul i alte locurT in Ora Grecdsch, au cu-
prins, co nArocul pe BulgarT buecind, capetele eT in de ei au
inceput a sA gAlcevi, i unul pe altul a omorA, i asé pAnA la
anul, cu totiT s'au rAzsipit, lard inparatul Mihail Paflagon, dupa
cé au inpAratit aril 7 luni 8, Let 1041 Dechemvr: 10 mare po Lit 1041.
chinto,' fAcand, pentru cad ucisese pe Roman inpArat, i luAnd
Shima Calugaresca, au murit. Iara Zoi inpArAtesa, nestânsl, iii pofte
indata au tras la pat si la inpArAlie, pre alt Michail ce I-au fost 31lhall Calafat.
poreclind Calafatis, ce i acesta maT mult de 4 lunT si 5 zile n'au
inpAratit, caci vrAnd el sa scoatA din puterd inparatiii pe Zoi,
nArodul tot s'au rAdicat asupra lul, i prinzindu-I, T-au scos ochiT
si 1-au bagat in mAnAstire. DupA trécerd acestuTa; Zoi a multT Citropalat Che-
drinos, Zonaras.
 380 CARTE VII

SampsonT Da HA, indatA si la scaunul inpArAtesc, si la asternu-

Constantin Mo- tul eT, bArbat de trTabA, pe Constantin Monomah alegAnd, a triTa
nomali.
zi Iunie 12, s'au cununat cu ansul, si 1-au asezat la inpAratie.
Pe acéstas vréme, in Ungaria Tera Cralu Pethr, pre carele Un-
guriT, din scaun gonindu-1, au pus pe altul in locul luT, ce 1-au
fost chemAnd Aban; ce apoT acesta, cu agiutorul luT Henric al
trillé inpgrat RAmuluT, din Cr Aie gonit find, iarAs Pear s'au a-
sezat la Cr Ale.
CAPUL IX.
Doati (1).

CAPUL X.
Arata sa tra1ul Romanilor in Volohia, de la Constantin Alonomah,
pdnd la Constantin Ducas.
Let 1042. In vrémé inpArAtiiT luT Constantin Monomah, Let 1042 scrie Che-
Chedrinos Sam-
nul 348. Unarm
drinos, precum SirbiT, earn Tera supt stApAniré inpAratiii rAzsAritu-
oar. 17, cap 24. 10, an rAclicat Cap, si locurile de pe aproape ran au pradat. Inparatul
macar cA multA i bunA oaste strAngAnd, i asupra lor margAnd;
insA find om nestiutor de lucrurT de trébele rAzboaelor, pierzind
ea la 40 miT de oamenT, el de abiTa au scapat la Tarigrad. Asijderé
Zonarao acolo g. scrie Zonora cA si BulgariT cu Domnul lor Pear, carele maT de
nainte sA viclenisä, supt acest inparat asé-s deplin s'au rëscum-
parat volnicila. La anul al doilé Domnisorul Rusilor Vladimir,
om indràzne i mAnios (precum ii numéste Chedrinos) pentru
moarté unuT Boerenas Rusesc, s'au sculat cu multä oaste asupra
TarigraduluT, I cu corniile peste mare trecAnd, au lovit supt
Tarigrad. Ce intAi de furtuna mAril batuP, i golT la uscat arun-
catT; apoT i oasté inpotriva lor trimisa, asuprAle sosind, ca la
15 miT au omorAt, i apoT si pre eel ce scapase cu vasele, agiun-
gAndu-T; maT rau T au stricat; Putinei, cariT au scapat s'au intors
Ilronicul Rimer la easels lor, de unde vinise. Hronicul Rusesc, si Carte ce-T
la anal do la
Adam 6551.
zic Stepena scriu, «precum acest Vladimir, au fost fiCor luT Ta-
roslav, (carele atuncé Tera stApAnitoriu Rusin) i nepot luT Vla-
(1) Lipsesc in manuscript pag. 424 si 426.
 CAP. X. 381

dimir, carele Intâi s'au botezat, i adaog la IstoriT, i acésta,

precum Taros lav trimitind pe fidorul sat' Vladimir, asupra Ore-
cilor, sa-T fie dat so0e pe un Visat Hatmanul VarTaghilor; Ce pre
mare lovindu-T furtuna, mulV s sa fie innecat, iara, Visat cu
6 mil' de camera golI sa fie Tesit la margine, pre cariT oaste
Grecesca prinzindu-i, sh-T fie dus la Tarigrad, i sa, le fie
scos tuturor ochiT; Tara Vladimir, spargAndu-i-sa vasul sa fie sä-
nit in vasul unul loan, i intorcandu-sh inapoT, sa-I fie ajuns 14
vase Orecesti; ce Vladimir intorcându-sa asupra lor, sa le fie
biruit, i asé sh fie Tesit in Rusia. larä dupa 3 aril', facand pace
cu inparatul, i Visat sä sh fie slobozit cu totT RusiT ceT orbitT,
ei ase si el sa fie vinit innapoT. Dup. aceste PazinaziT sau Pe-
cinighil Let 1048: fiind gonici de pre locurile lor de Tiraho Let 1048.
Zonaras carte
tiranul, sculându-sa cu Domnul lor Cheghenis, i cu tot näro- 17, cap 26.
dul, au vinit, si au trecut la Drista, uncle atunce Tera derega-
orTu Mihail fieorul luT Anastasie, carele facAnd inparatuluT Con-
stantin stire, precum poftese cu totiT sa, se crestinéza, inparatul
cu mare cinste au adus pe Cheghenis la Tarigrad, i botezindu-1,
1-au cinstit cu BoeriTa Patrichiii, ei T-ail dat si treT cetätT, de
céle de pe malul DunariT sa-1 fie luT si oamenilor lui de lacuire,
si 1-au scris in numarul soOilor inparätiii Romanilor». Dupa a-
céTa Tails Istoricul Chedrinos adaoge, «CA dupa ce s'au asazat
PazinaziT in Thrachia, nu dupa multa vréme au intrat inparä-
tiTa in prepus, precum vor s. sà vicleniasca, si sa sh radice cu
prada in tarâle de pen prejTur, i asé trimitind oaste asupra lor,
nu fará batae, i fàrä moarte i-au scos din Thrachia. (SO, cetaté
ei asta-z, care s'ag fost apucat acel oamenT sä faca, ii sa numéste
locul acela i acmu Rusocastron). Picinighii sculAndu-sa, de a-
colo, s'au dus inapol si s'au dat supt ascultaré MosculuT». ApoT
Let 1050: acelas Istoric marturiseste, o sama dintr'aciTas Pazi- Let 1050.

nazi, Tara s'au intors, i inthi cu pace au intrat in Thrachia; ce

inparatul smentindu-le legámântul, eT Inca au rtidicat cap, si
arme; si au inceput in toate partile a prada. La al doilé an Tara
cu mare vrajmasie, an prädat toata Misia, inpotriva a carora in-
paratul caste trimitind, el' au trecut in Machedonie. Deci Let 1053: Let 1053.

inparatul Inca maT multe oaste gatind, s'au dus sa-T sec* si de
 382 CARTE VII

acolo; Ce au fost Pazinazil biruitorT. Inparatul intr'acelas an cu-

legandu-s oasté si de iznoava asupra lor margand, Picinighii a
cazut la pace, care Ii s'au dat, pana in trei anT; ce 'Ana' maT
pre urma, pe acesti Pazinachi, despre partile Machedoniii sa-T
scoata sau sä-T starpasca n'au mai putut inparatiTa. Ce tare pre
acolo intemeindu-sä au pus incepaturile Domniii Bosnegilor, carii
§i panä asta-zi traesc, in vestita taxa Bosniii. Acésta märturiséste
ei Leunclavie in Pantecte, precum innapoi am pomenit. Iara
Let 1054. Constantin Monomah dupa cé inparatisa anT 12: Let 1054: In-
Theodora. dictionul 8: de boalä au murit, si au ramas la inpäratie Theo-
dora inpärätésa, (caci Zoi inparatésa cé dintai murise mai de-
nainte), care au tinut singura inparatie un an, precum sarnälu-
este Patavie; Tara dupà socotéla lui Calviz un an si 9: luni, si
Let 1055. la anul 1055: cum va Patavie, sau cum va Calviz 1056 : la sfttr-
situl luT Avgust, inpa,riltCsa 'Inca de moarte tragand, au rAdicat
Mihall Slra- inparat pe Mihail Stratiotic, ce i acesta cu Sinatorii rau pur-
tune.
tându-sa (ca, ce macar ceva in sama nu-T baga) el' Inca dupa ce
inparätise un an, au ridicat pe Isachie Comneno la inparatie,
carele s'au incoronat Let 1057.: Iunie 8: Tara, Mihail Stratiotic
Let 1057.
had& Come- luttnd cinul calugäresc au intrat in Manastire. Isachie Comneno,
nos. Zonaras si
Micas, Manasi.
om in toate vrednic de a purtaré inparatiia find, ce Vampltin-
Inteacesta an du-sä pe mare, aproape de dânsul fulgerul a cadé, I-au ametit,
Gheorgble
drlti sfaraaate
din care vazind, ca. nu se mai poate trezi, de viata. deznedej-
!sloth sa. duindu-sä, singur au läsat inparatiia, i s'au calugarit in mäna-
Let 1059. stir6 Studitilor, dupa ce an inparatit doi ani i trii luni, si Let 1059.
tri locul luT au statut Constantin Duca. Inparatind Isachie Corn-
neno, pomenéste Zonoras Carte 18 Cap 5, precum sä fie avut
oaste si asupra Ungurilor, si asupra Tatarilor ce-T chéma Pazi-
nachT. Ce Ungurii pace poftind, i inparatul li-au dat pace, Tara
oaste asupra Pazinazilor tragând, alalti toti sa fie cazut la in-
paratul cu rugamente de pace, MIA numaT unul Seltis, cu nà-
rodul sä, nici cum pace priimind, s'au apucat de batae, ce bi-
ruit fiind, si multi de ai saY perzind, au fugit, lush, incatro sh
fio Iugit, Istoricul nu arata.
 CAP. Xl. 383

CAPUL XI.

.Aeasta se(' trageiniaza de -la Constantin Dimas, pcind la Roman

Dioghenis.

In al triile an, a lul Constantin Ducas, si in al sésele a luT Constantin

Duos.
Ilenric inparatul Apusului, dupa Pethr, carele am pomenit, au
fost Craiu in tara Unguriasca un Andrias, asupra a caruTa la
Let 1061: s'au sculat Crate-sail-Bela. LuT Andrias macar ca Henric Let 1061.
M e la o V I e.
inparatul, cu multa oaste bunk agiutorTu IT didese, ce Bela mai
narocit find, intai cu räzboiu, oaste luT Henric biruind, si An-
drias cu caii stropsit, pe loc perind, pe Hatmanul ostilor Mar-
hion de Turinghia, viu 1-au prins, cu carele inpreuna soil de
pace, la Henric trimitind, s'au inpacat si la Cilia s'au asezat;
Ce Bela inca Let 1063: murind Gheizia fleorul lul de buna voe Let 1063.

au dat scaunul Craill varu-seu luT Solomon. Fiind CraTu in tara

UngurTasca acest Solomon, pre la anul 1064 cunoastem din Bonfin, Let 1064.

precum taxa Muntenésca sau suppusa, sau supt protectia Craiii

Unguresti sa, fie fost, i viind HuniT sLt o fie cuprins. Ce cuvin-
tele Istoricului precum sint la Decada 2: Carte 3: sa le aducem. Anton Moulin
Decad. 2 carte 3
«Solomon zice Cralul dupä ce au batut pre Bratislav CraTul Bo-
ehemilor, cu multä prada i dobanda incarcatT, s'au intors in
Ungaria; Ce furtuna nepriimind sä ste lucrurile Ungures_tT in
odibria, s'au atitat razboTul Hunnilor, cariT ramasese in cé maT
denainte a lor paganTasca lege, si apucasa o parte de tara Da-
chiii, pre care acmu o chTarna Valahia, acesté cu multime de
a lor paghni, deschizindu-s cale prin partile maT de sus, pre la
trecatoare muntilor, care sä chTama Mezes, au navalit in Ungaria
iproci»; in care vréme RomâniT din Dachia, sau pre multI sau o
parte sä fie trecut de raul lor, peste Dunäre la Misia, si pre acolo
sa fie cuprins locurile pänä in muntiT CérighiT, mat pre urma,
scrie Istoricul Nichita Honiatis, precum innainte la rândul sau
pre larg sa va arata. Iara in anul 1065: scrie Istoricul Zonaras, Let 1065. Zo-
precum TataraT,-.ce s chema Uzii, in Thrachia trecand, peste narascapcatte 9.
17.

tot au pradat; i caste care inpäratul inpotriva lor trimisése ba-

 384 CARTE VII

thud, pe Hatmani vii T-au prins, §i dui:J.6 acésta izbancla, 'Ana

la Oretia, cu ciabilurile au agiuns. Inparatul pentru mare läco-
miTa ce aye la liafa slujitorilor sa cheltuiasca ne indurandu-sa,
§i la vréme de nevoe, ea aceia, fara shijitorT, ce sa, faca, neavand
(ca acel 'Mari iera ca la 500: miT) s'au intors cu totul cu ruga
catra Dumnazau; tuturor poroncincl, post sa faca, §i el singur pe
kos §i cu lacrami, la litanie merge, pentru care Dumnazau, mi-
nune Maud, au trimis omor de CIuma intr'aceT Tatari, de care
fara, numär mulci s'au topit; Tara eta rama§it de pagani au
maT ramas, s'au inchinat cu totul inparatului. Insamnä ca Pazinii
au ramas in Machedonia, cariT dui% cum scrie Leunclavius, sint
narodul Bo§négilor. Acésta§ intare§te §i Zonaras Carte 17: carile
zice, dinteace§ti Pazinachi dup. acegta stricaciune ce au luat
s'au plecat inparatului, carora inpartindu le loc in Machedonie,
s'au dat dupa obiceile Romeilor, §i s'au Mut KV inpär4iii as-
cultatori, din carii, uniT §i la cinste de Boerii Senatore§ti, mai
pre urma au incaput. Cauta §i la Istoricul Curopalat, ea aceste§
Lk 1067. vei afla; Tara Let 1067, Constantin Duca murincl, Evdochie in-
paratesa kurându-i-sa. cu tare kuramânt, precum pre alt barbat
nu va lua, ce va pazi inparatiTa fiilor luT, lui Mihail §i Andro.
nic, §i Constantin, carele mai apoi s'au zis Porfiroghenit, i-au
läsat inparatiTa pre mana, dupa ce inparatise anT 7 luni 6: Ev-
dochia maT mult de 7 luni kurAmântul neiind, au luat §i inparat
§i barbat pe Roman Dioghinis. AO barbatul la muere, are mai
mare trécere de cat Dumnazau.

CAPUL XII.

Dovedélte-sei traiul Romanilor in Volohia de la Roman Dioghenis

And la Mihail filul luI Constantin Duca.
Roman Wog lie-
ids. Let '1070.
In zilele acestui inprtrat, pre la anul 1070: Dlugo§ intro Isto-
riciT Le§e§ti vestit, iscusit, §i vrédnic de credinta Istoric, pentru
Volohii, sau Romanii, ales pre locul unde-I acmu Moldova, trai-
tori, tare §i neclatita marturie ne aduce, precum Orate MoldoviT
 CAP. X11. 385

(caci Lésii scriitorT supt numele Voloschi, nurnaT pre Moldova

inteleg) nu numai läcuite, si de Mosnénii sai tinute, co inca si
altor vecini agiutoriu, i scutitori sa fie fost, carora adica, si
&and ocaziTa le slujiia, pentru mai buna si mai cu odihnä chi-
vernisala stapaniriT lor. Pomenitul dar Istoric scrie ase: «Vites- 31ngos carte 3
in tiparlui cel
laus, zice, Voevodul Polovtilor, pre la anul pornenit, dupa multe veehiu, List 245
gi groznice razboae, carile au avut cu Zeslav Voevodul Chiovului,
pana mai pre urrna, nu numai cat pe Zeslavu de tot au biruit
ce aó i citaté Chiovului, din mana T-au luat; i pe Zeslav
din stapanire scotindu-I, de pre acélé locuri 1-au gonit. Dupa
acésta izbanda, mai mult intarindu-srt, vrut-au aseméne sa faca
gi luT Boles lav Craiului Lesesc; Co socotindu-srt, precum ca cu
singure puterile sale acésta, a isprävi, nu va puté, multa alta
oaste de la vecinii, de pen pregiur, de la Rue, de la Pecinighi,
de la Volohi, adeca de la Moldovéni inteagiutoriu au luat». Ala lta
Istorie poate cititoriul la locul carile i 1-am insamnat, s. o caute;
Tara no! atata am vrut numai sa-T aratam, ca tacéré Istoricilor
mai denainte, i CACI pentru Volohi sau Romanii din Volohia
prin cata-va vreme, eke putini numal, i cate oare-ce au po-
menit, precum i Dlugos aicé pre scurt arata, ca Zaslavu, au luat
agiutoriu si de la Volohi, sau Moldoveni. Dupa regula, i cano-
nul carile noi am dat, dovedesc, cä thrale aceste de lacuitorii
saT de tot desérte, sa nu fie rarnas, si ase mega, poveste, pre
care pre scurt Dlugos o aduce, dovedéste precum i adevarata
Axioma zice: ct cine-va nu poate da ce nu are, asé i Volohia
n'ar fi putut da Polovtilor Volohi intr'agTutoriu, de nu ar fi avut
läcuitori in sine. Rusinéza-se dara macar, i cu acésta, (crt alte
mai vartoase marturii, carile maT innainte ii vom aduce, mi sa
pare ca nici sa sä rusinéza vréme le va da), Cara' pre Romani,
adeca pre Moldovéni si pre Munténi, vor sä-i fag de ell de alaltrt
ell', pre aceste locuri veniT, crt eine cat de putin socotitortu, nu
va puté cunoaste, si nu va marturisi ? (ca cu greu, i ases peste
putirkta Taste adeverintii cunoscute, socotela sa nu sa lipasca)
ca, de vréme ce stapanitorii locurilor Vobohiii, unde acmu sa nu-
méste Moldova, au fost (land altor ai sal de pen pregTur vécinT
agiutoriu, i Istoricii anume IT chiamä VolohT, cum poate acei
25
 386 CARTE VI

Volohi in Volohia sa nu fie fost? Ca acésta de s'ar puté tagadui,

s'ar pute tagadui, i soarele find intr'amiazi zi, precum nu s'au
facut zua. Ramane dara. Istoriia hronicului nostru adevarata, cä
locurile Vololiiii, tot tlea una au foat lacuite, de Mosnénii sal
Romani, macar ca nu tot dea una Istoricil, pentru dansele au
poménit.

CAPUL XIII.

Adastaf sei arara tnnainte, sup acelaq Dioghenis inpirat, $ de la

Mihail Duca, pcina la Alexandra Comnenos.

Zonaras. Dioghenis -inparatul, cu multa biruintA fiind asupra Turcilor

Oliaas.
§i nedejduind ca toate locurile, eke el la Asia le apucasa va
dezbate, pace, ce ruga Turcii, sa priimasca n'au vrut; Ce aCasta
a savarsi, 1-au inpiedecat viclesugul lui Andronic, fratelui lui
Mihail, fiCoruluT Duchi, carele vanzindu-1 nepriiatinului, 1-au lovit
Mihail Micas. fàrä véste, i viu a cazut pe mana luT Sultan Hasan. Dupa ce
au cazut Dioghenis la robie, Constantinopolithnii, fara nici o za-
Let 1071. bava, au ales la inparAtie pe Mihail, fiCorul lui Constantin
Ducas, carele s'au poréclit Parapinachie. Tamplatus'au acésté la
anul 1071. Sultanul dupa ce au prins pe inparatul Dioghenis,
cu sine tot de a una la masa puindu-1, in mare cinste il tine,
si 'Ana mai pre urma mal cu mare cinste 1-au slobozit, siS. si
marga la inparAtie. Asé varvarul, ca un Elin Wand, Elinii mai
rau de cat varvarul, s'au aratat, caci cu sfatul de obstie, inna-
intel pre sfedenicul sat], pe Andronic cu oaste trirnitind, 1-au prins
si T-all scos ochii, din care rane (nici liacuri sa-1 puia lAsind),
i s'au spuzit tot capul, i inviermonosindu-sa, au murit. Inpa-
ratit-au Dioghenis ani 3 luni 8. Zonoras Carte 18, Cap 17 scrie,
precum in al triilé an, a inparatiii lul Mihail Parapinachie, né-
mul Crovatilor, pre carii unil II chiama Sirbi, au intrat in tara
BulgarescA, i cate-va locurl acmu cuprinsése; Ce mult de multe
ori razboae cu dansiT facandu-sa, Wind mai pre urma ne mai
putand sprejini, li-au cautat a da dos, si a sa intoarcé la locu-
 CAP. XIII. 38?

rile sale. Deciia un Sirb, din némill acestora, anume Nestor, ca-
rile intai Bind rob la tatal inparatului, apoi si la boeriia, ce sä
chiama Vestarhis agiunsése, inpäratul Mihail 1-au facut Hatman
ostilor, carile paziia malurile Dunärii. Acésta viclenindu-sä,
inpreunondu-s armele cu Tatu, Voevodul Pazinachilor, s'au râ-
dicat asupra inparatiii, i viind cu multa oaste, s'au pus tabara
tocma supt cetaté Tarigradului; ce ne putând ceva ispravi, s'au
sculat de supt cetate, s'au prädat Thrachia, Machedonia, si a
Bulgariii eke va locuri ; caréle iera mai aproape de aceste, si
decila cu totul au trecut la Pazinachi. Adastas märturisdste Co-
ropalat, List 853 adecá precum acest Nestor, au fost Hatman
näroadelor, de pre langa Dunäre. Pre acéstas vréme Let 1074 Lét_1074.
:7
Gheiza fidorul Belii (pentru carele am pomenit, precum de buna Bo traonsine
voe au fost lasat scaunul Crciii Unguresti lui Solomon), sculân- EpistolialulOrl-
du- sa cu oaste asupra väru-sau, 1-au scos din scaun, si au statut rt=4=
el la Craie, Bind agiutorit de Papa Grigorii, pretänd5Auind, ct catri ail Oral.
Craiia Unguresca Taste birnica scaunului Papii, care bir 1-au
fost legat Inca §tefan Craiul, carele intai s'au botezat. Aicé trebui
si invd-tam pre cititoriul nostru, ca auclind de numele Turci-
lor, si Sultanului Turcesc, sh nu socotiasca, cà doard sint aceste
Turci, canT acmu inpäratiia TarigraduluT tin, ccT caril pre
acestä vréme sa pomenesc, au fost adevarati Turd ; Yard cariT
acmu in inpärapa, si el' pe sine sa chema Aliosmani, acesté,
Turci, nu sint; ce sint din némul Oguzilor, carii intal ai fost
lacuind aproape de Hina, si pre campii ce le zic Capeac, i dupa
acéla au vinit i s'au asezat pre marginele marei Caspiii, despre
razsarit, unde i acmii multime de a lor oarde lacuesc, carora
Tatarhi cesti de pe Volga le zic Caracalpachi, si de acolo mult
mai tarziu, iesind la Asia, au cuprins intAT inpdratiia acestora
Turd, carii acma la Istorici sä pomenesc, i cu inparatila, li-au
luat i numele ; Yarä ii sint drepti Oguzi ; Ce pentru acésta,
uncle va vini cursul Hronicului, pentru incepatura inpärätiiI
Aliosmanilor, mai pre larg vom zice. Deci intre acéste Nichifor Lit 1078.
Votaniatis, Let 1078, Bind Hatmanul ostilor asupra Turcilor, s'au Ntettjota-
facut viclian inparatului, i inca inteagiutoriu i oaste Tureasca Zonaras (Mess
ludnd, au prins pe Mihail, si calugarindu-1, p pe ansul i pe in- m""l''
 388 CARTE V11

paratesa,. luT, au bagat in manastire. Mihail tinusa inparatie ani

6, luta 6: decT si de la el duptt treT anT, Let 1081, au trecut
inpäratiia, la Alexie Comnenos, vestit Ilatman vremilor acelora;
Tara, Votoniatis au luat calugarie.

CAPUL XIV.
Alexia
Comnenos.
Aeastq s arca, de la Alexie Comnenos, panel la Emmanuil
Comnenos.

In anul al 17-le acestuT inparat, Tara de la nastere Cuvântului

Let 1096. ParinteluT 1096, carile Taste in al 40 si al cloild a lui Henric in-
Villelm Tirénul. paratului ApusuluT, s'au satuit, i s'au invitat mai toate stapâ-
car 1, cap 2, qt . .
carte 8. cap 24. i farä sama multa oaste strangandu-sa, supt
Apusului ,
Hatmitniia a multi, ce Godefred Balioneus, intre alçii mai cap,
s'au dus asupra luT Suliiman Domnul Turcilor, si a altor Var-
varT, Serachéni, carii tine inpartitiTa Asiii, pentru ca sa scoata
de supt robiTa lor Sfita cetate a IerusalimuluT, earn' cu nespusä
Let111099. nevoT, i primejdii, let 1099 la Ierusalim sosincl, in luna lui lulie
15, dupä mult singe si moarte, au doliandit'o ; i cu sfatul de
obste, s'au pus inparat lerusalimuluT, Godefred, si in Toe de co-
rona inparatésca, inpletindu-s1 cununa de spin!, s'au pus in cap.
Let 1116. La let 1116 pomenesc scriitoriT in tara Unguriasca, sa fie fost
CraTu Stefan al done, alth ceva mai mult, pentru partile noastre
nepomenindu-sa; Alexie Comneno dupa ce au inparatit ani 37.
Let 1118. luni 4, Let 1118, Avgust 15, find la vtirsta de 70 aril' aproape,
loannconnienos au murit,. si au lasat in locul sa'u pe fiCorul sau Joan Comneno;
caruTa Zonora IT zice, Cal?) Ioannis. Scrie Nichita IIoniatis, pre
Qum Turcii au fost apucat in Thrachia cetaté Sozopolis, ce in-
Let 1122. paratul trimitind oaste, curund T-au scos de acolo; ApoT lét 1122
de o parte Unguril, de alta, parte TatarAi (Aceste sint UzieniT)
intrând in Thrachie, Calo Ionis li-au Tesit cu ostile innainte, si
foarte räu biruindu-T, cu triumf s'au intors la scaun. Dec!
Calb Ionis dupà aceste multe razboae au avut, ce tot inpotriva
Varvarilor, la Asia, pentru care in ceste parti, altä ceva de in-
 CAP XV. 389

shmnat scriitoriii nu ne arath; Tara let 1143, fiind la vanátoare, Let 1142.
dup5, ce au ucis un gligan sälbatic, cu sabiia, apoi tocmindu-s
sigiata in arc sä si,?éte, s'au julit puOnel cu lance la manA, ce
lance find otrAvitä, rana aceia nici o doftorie n'au mai priimit,
ei asé dintr'acé putina betejiturä, rAul peste tot trupul lacindu-
sä, dupa cé au inpArajit ani 24 luni 8, April 15 au murit, la-
sind in locul säu pe Manoil Comnenos.

CAPUL XV.

Acelq sei arata de la Manoil Comnenos, Find la Alexie Anghel.

Stand la inpâratiia Räzsäritului Manoil Comnenos fidorul lui manila Come-

nos.
Call) loan, la apus inpArAciia Conrad al triilé. Pe vrérné acestor
inpärati Papa Evghenie iaräsi au indemnat toatä crestinataté
Evropii, asupra Varvarilor, cari oa niste neguri intunecoase, in
toate partile slobozindu-se, toate inphrätiile crestinesti calca, 11
din zi in zi oblastiia Crucii a micsura sã siliia. Deci let 1147 Let 1147.
cu totii strangandu-sA, eine incatro sä marg6, s-au ales. i ases
asupra Serachenilor, carii Ispanie cuprinsése, au mars Enric
Craiul Daniii cu ala1Y, asupra Vandalilor; i Episcop i Hatman
au fost Magdeburghianul, cu ale sale soW; Iarä asupra Serach6-
nilor de la Siria (care acmu in mare stransoare Ond Ierusalimul,
si pre crestinii a Sfintelor locuri pAzitori, in mare primejdie a-
dusése) singur Conrad inpAratul ApusuluT, cu 200 mil de oaste
aliash, inteacelas an au purees, si in luna lui Septemvri, au
agiuns la Tarigrad, iarä in zua de flora cu toti s'au inpreunat
la Ierusalim; Ce lucrurile carile acolo la Palestina s'au facut,
le va vide cititoriul la istoricii acelora vr6mi, i lucruri ; Iarä
noi la istoria noasträ s. vinim. Istoricil grecesti i lAtinCsti, pre
acésta vréme, macar c pentru phrtile noastre Inca nu incep a po-
meni, insä cei lésesti, si ales Dlugos cu multul mai tare mar-
turisdste, pentru tralul Romanilor in Volohia, de cat märturiTa,
care maT de nainte din istoria lui am pomenit. Ce pentru mai
adevaratä credinta, singure cuvintele pomenitului istoric, aicé D1ugoo,Tomul1.
carte 5. cap
List 403.
390 CAME VI.

vom aduce, carele scrie a* «Pre acésta vréme, au fost in tara

Lesasca un Vlachs lav Cralu, carele cu frate-sau Boles lav aye
pricing, pentru Craie, pre cariT inparatul Conrad, avand cu dansiT
si rudenie vrand sa-T inpace; in oasté ce vre s faca spre Var-
varY la Palistina, intr'adins au vrut s treca pen tam Lesasca.
DecT intr'acesta chip, si cu aeasta socotéla, viind in Ora Le§asca,
acolo cate-va zile s'au zAblvit ; pentru inpacare fratilor, ce maT
mult ne tämäduite lucrarile lor lásind, (cad cu atata multime
de oaste, care tot cu cheltuiala Crailor s ine maY multg greu-
tate priTatinilor saT a face ne vrand), din Polonia au purces ;
trecfind prin Ora Rusasca, si prin Ora Volosca spre mare négra
(Dlugo§ nu §tim de uncle Ta, si-I zice mare Leonin) ; Vladislav
CraTul Inca vrand sä plinTasca de toate, Cate de acolo ostiT tre-
buTa, au trimis oameniT innainte, si in Ora Rusasca si Molflo-
venesca (sau cum 'IT zic LésiT Volosca), si pre la alte popasuri,
au gatit de tot félTul de zahara, §i singur au petrecut pe in-
paratul pang, la mare». Vaza acmu, TarasT zicem, §i sa ru§ineza
MazaciT, si necunoscatoriT istoriilor, cum de curat ; §i aTave do-
vedéste Dlugos, ca inpgratul Conrad spre mare coborandusä,
lacuitorii MoldoviT de toate ce 1-au trebuit la 200 miT de oaste
1-au gatit, si 1 au indestulat, nicT poate sa intalega cine-va, ca
doara, Vladislav CraTul din Ora Lesasca, pang, la mare negra,
prin locurT pustiT, si frä oamenT atata lungime de cale, va fi
trimis pre la toate popasurile, tocma din tara Le§asca atata za-
hara, cat sa fie destul la 200 ma de oaste, si la nenumarate do-
bitoace, cad acésta nu numaT cu gret, ce ase0 peste putinta ar
fi fost Lésilor. Iara, cu acésta cititorTul, de va rémâne cu pre-
pus, sä astepte Inca putintel, adeca dup. cursul istoriii cu 43
anT maT pre urmg, de unde incépe istoricul Nichita Honiatis,
marT si dése, si cu biruintä rasboaele Romanilor nostri, cu in-
paratiT Tarigradulul a istorisi, si cu bung, voe if giuruim ca-T
vom arata, precum tara VoIohiii, nu numaT läcuita de mosneniT
SAY, ce ases foarte bine intemelata, si cu puternica stapanire
asezata sg fie fost. i catra acésta, precum intaT insotita inpa-
rAtiii RazsarituIuT ; apoT §i nepriTatena, si nu putin stricatoare
 CAP. XV. 391

o vom dovédi. Si a§é aicé in scurt, ii giuruim, la locul sat' in-

doit, §i inzecit ii vom plati.
Manoil dara inparatul dupa, ce au inpara4it ani 38 : la anul
de la Hs: 1180: in luna lui Septemvrie au murit, Vellelmu Tirul Ilitul, L eeitm 1 71

vci al .1,

II adaoge inpärätiia 40 de ant', ce Patavie precum sa fie gre§it, car. 22 cap 5.

Par 1.
II doved4te. Calviz sama1uia0e sa fie inparatit ani 38, §i eke- Pat.aTie
carte 8. cap 21.
va luni, §i sa fie murit in 6 a Jul Octomvrie; Tara, Rictioluc in
scala hronicului arata, sh fie inparatit ani 37, luni 5, zile 21 :
Dupa, moartea Jul Manoil au statut la inparatie flIul su Alexie Alexie Angel
Comneno, Inca copil la varsta flind; caréle supt paza Unchiu- Com°"° .
sau lui Andronic aproape de -Inn' ani au inparatit ; fara let 1183: Lieitt 1183
tat .
Andronic intai pre maica-sa, apoi §i pre cucon, (carele, abiTa Ainediroa
intrasa pe 14 ani), zugrumandu-i noapté, i-au aruncat in mare, neuo
§i au statut el la inparatie. Pre acésté vrémi scrie Zonoras Carte
18: cap 23: precurn némul Pazinachilor, parasindu-§ locurile lor,
au intrat cu totul spre tära.le Inpäràiii, i toata Thrachia §i
Machedonia au pradat, inpotriva a carora inparatul cu oaste
margand, foarte grozav fu biruit, care pacoste i s'au tamplat
pentru mandria §i nebagare in sama a slujitorilor ; Ce mai pre
urrna slujitorii facandu-sa mai ascultatori, atata de vrajma§ au
intrat in nepriiatini, cat §i nici cé din tai navala li-au putut
Varvarii sprejini, carii vazindu-§ prapadenia, au inceput a-§i
lepada armele de a mana, §i a cere mita, de la Romei; care au
§i aflat-o. Multa multime de Schithi, atuncé an perit, Tara alalV
vii la mana cazind, supt suIiä i-au vândut ; dintr'ace§th inpa-
ratul alegancl multa sama mai varto§1, §i mai tineri, i-au wzat
in Ora ce sa chiama Moglina, cu mueri, cu copii cu tot, §i marl
slobozii au facut cu dan§iY, carii §i pana asta-zi acolo traesc, Let 1185.
8i de pe numele locului, s'au poréclit Pazinachii Mogloniti. In
vrémé acestuia, la let 1185 : sä pornené0e la istoricT, Bela
Craiu in tara Unguresca. Deciia Andronic céia cc ce i s'au cazut
§'au luat plata : caci din vraja In1egând, precum intr'acela an,
mai innainte de 14 a lui Saptemvrie, va sa piara, i cela ce
va sa ia inparatiia ii incépe numele din Is (carile apoi au fost
Isachie Anghel); Deci in 11 a lui Septemvrie vrând Andronic
sä prinzA pe Isachie Anghel, i sa-1 omoare, el vitejé§te aparan-
 392 CARTE VII.

du sa, au scapat in Besérica; uncle narodul indata l'au radicat

inparat, si de aciTa tot närodul pornindu-sä, ati prins pe An-
(ironic, §i cu multe cazne muncindu-1, pe urma taindu-T mana
l'atavic Parte 1 co -
i scoOndu-T ochiT, 1-at omorat; dup a. ce inparMisä
car 8 cap 21.
maT mult de doT anT ; i intr'acesta inparat s'au stins samentia
Komnénilor ; precum marturiséste Patavie. Ce istoriciT mal pre
urma pomenesc, si pre alti ComnénT, macar cä acest nume färä
cale sa-1 fie luat, i Honiatis marturiséste. Zis-am maT de nainte,
o Axioma a filosofilor pomenind, c râclicandu-sa pricina, sa ra-
diet §i fapta, care ce va sa intaloga acolos am explicuit-o;
Tara acmu alta, axioma aducand, zicem, ca, de pe fapte, a lucru-
rilor fiini sä cunoaste, adeca, child vre-un lucru Taste Mout in-
-e16gem, ca lucrul acela, pricina innainte margatoare, au avut,
cad nici un lucru fara pricina sä sa faca nu sä poate. Inteacesta
chip, si pentru nerupt i totdTauna traiul Romanilor in Volohia,
trebue a intelCge, c intelegandu-le din Istoricl adevaraft, fap-
tele, putem fara nice un prepus a cunoaste, i traTul lor, i fi-
inta lor. Asé darrt istoriciT Grecesti, cariT pana acmu, pentru lu-
crurile Romanilor in Volohia somnul celor 7 EfesénT, sa \Tad sa
fie clormit, i prin atata vréme, can', la mijloc au trecut, atata
au tacut, cat ca cum pre locurile Volohii nicT suflet de om n'ar
hi fost, a crtrora tacére, precat noi putem gIudeca, au dat pri-
cina, unora, precum de multe ori am zis, sa eriaza, cà carafe
noastre, cu sute tle anT, sä fie statut pustil, i fara lacuitorT, §i
apoT alciT urechile in basne slobozindu-sT, Inca mai marl de cat
au auzit, au si scris; cat cu condéile lor, pre tot némul Roma-
nese, nu intr'alt chip, ce tocma, ca legumile intr'un an ii sadesc,
räsar, iT cresc, i T i zmulg; Ce basnile basnuitorilor lasind, sa
videm acmu, cei ce dormiTa GrecestT istoricT, cum sä destépta,
si cum striga cand IT doare, caci una i acésta Taste, pricina ta-
cenT lor ceT adancI; adeca, ca dupa inpartir6 inparaciiT Roma-
nilor ; in Volohia,ca intr'un un unghTu de amandoatt prtrtile rama-
incl departaV, i despartiV ; ori ce intr'acéstä parte, ca cum de
trupul inpärätitT for nu s'ar atinge, nicT grije purta, nicT de lu-
crurile lor insamna ; (si adevarat ca de n'ar fi pomenit eke ceva
istoriciT eel streini, maT perita 1T-a,r Ii ramas stiirqa, i traiul, §i
 C.AP. XV. 393

mosténirii lor pre locurile sale), iara acmu de la Romanii din

Volohia, oare ce durére i patimh simtind, precum inphratii a-
supra lor sabiia, asé scriitoril condeiul I.i ascut. Iaste dara. de
chte-va orb poménitul Nichita Iloniatis, Grec, si de toath credinta
vrednic Istoric, carile pentru Romani:1i din Volohia, i pentru
razboaele, carile pe vrémile, cand el istorie sa thse, cu inphracia
Razsäritului au avut, pre larg i indestul scrie, precum in carte
care urmazh, cu nemutate cuvintele lui Nichita Honiatis, toath
istoria lui, care au scris pentru razboaele Romhnilor cu inph
räila Razsaritulul, din cuvint in cuvint, o vom aduce ; cu a
chruia adeverinVi, cu buna indrhznela putem zice: vin-o acmu-
bunule Simioane, i frumosule Misaile, i videV pe Romanii din
Volohia, pre caril pre aceste vrémi zicei, ca n'au lost nicMuri,
sau de au fost Inca, st fie fost la Warn, sau precum voi basnuici,
in temnitile Rhmulub, ch: Laslaul vostru, pre carele din crierib
vostri II nasteV, duph vreme ce vol inshmnaV, au avut räzboiu
cu I3atie Hanul Tatarasc , 'fart Batie au trecut cu prada sa in
taxa Ungurésch la let 1242 : i ase baste cu 56 de ani mai pre
urma. 0 scarnava minciuna, i insutit mai scarnav minciunosul,
carile o scornéste ! Ca de vreme ce pre vréme lui Batie ziceti,
c'au fost acel Laslau Craiu in iara Unguriasca, si el intaT au
adus pre acei oameni rM, de la Ram, i apoi dupa biruinta i-au
asezat pre la Maramoras, acesti Romani, carii duph cum am
zis, numele mai pre urmh in Volohi sau Vlahi, cu 56 de aril
mai innainte, de unde s'au luat? pentru carii istoricul grecese,
nu fart oare ce stidirc, ce adeverinciT slujind, zice, cit caste care
inthi au trimis asupra lor Isachie Anghel inphratul, de tot au
pradat-o. Adevarat dart, cit au fost adus Laslaul vostru talharr,
si oameni rai de la Ram, si desertand temn4ile Italiii, au inplut
Maramorasul; Aciia talhari numai aT vostril ParinV au lost, si
de la c1âniT poate fi v'aV invticat, a fura adevarul Istoriii. larh
Romanii, carii sint parincii Moklovenilor, si a Muntenilor, pre-
cum cu rnulte i tarT dovéde am arhtat, tot deauna pre locurilo
sale au, lacuit, precum i acrnu aceias lacuesc. Ce atata mustrare
agiunga-vh, mai uitativh innainte, pentru Volohii nostri la acelas
istoric.
 CARTE A OPTA.
Car6 arata tralul Romano-Vlahilor, in Vlahia, apol §i in Misia,
Thrachia, Machedonia, §i pang hi Gretia, de la Isachie Anghel,
pana la Ionnis Duca; dud §i Dania Tataralor in Cram, i inpa-
ratila Aliotmanilor la Asia, s'an Inceput. A§ijderé arata cand, §i
cum s'au despartit Romano-VIaliii de la inparatia Tarigradului.
Razboaele, carile an avut Romanii en inparatii Grecilor, apoi
dupa ce an luat Latinii de la Creel Tarigradub §i cli Latinii.
A§ijder6 arata incepatnra Donmiii Monarchice§ti a lui loan Dom-
nul a tuturor Romanilor, §i de Doninfia lui Ilris, Domnul Cu-
tovlahilor in Gretia, §i a§ezar6 inparatilor Grece§ti
la Nichea, §i pe aiurd.

PRIDOSLOVIE.
CAPUL I.

Iubite cititorlule, macar c cat in putinta noastrà Taste, ca de

voroava lungh sh fugim, in tot chipul silim, si in lucru asé de
mic, (cAci duph acest de acmu nenhrocit statul stäpanilor acestor,
a noastre OrT, istoriia lor, lucru mic a-I numi socotim) groash,
si mare carte a scrie, cat nu ne suffere inima, singur poti cu-
noaste ; insä precum nici un trandafiri fa'rà ghimpi, i nici un
396 CARTE VIII

lucru !Ara greutate so, si fArä vre-o inpiedicare sa. fie nu poate,
ase i istoria noastra, pentru vechimó a nemului Românesc nu
putine, nici Tusoare inpiedechri, i inpotriviri, pana, acmu s'au
aratat; ase si de aicé inn ainte, ne Tes : carile de nu sä vor da
din cursul istoriii intr'o parte, si de nu sa vor curati de spinii,
si de zizaniile, carile in tarina adevaratei Istorii s'au ijdärat, nu
numai caci purcesul innainte ne zaticnesc ; ce Inc a. i poveste
intunecand, locurilor, vremilor, numerilor, chipurilor, i altor
tircumstantii (lucruri impregiur statatoare) Istoricesti, ca aceste,
mare tulburare, i confuzie aduc, i macar cà istoria din sine,
chiara i curata iaste, insä cu talcuirile, i stramutarile scriito-
rilor mai de pre urma, mai mult innecându-sa, i invalatucindu-sa,
de nu sa vor intoarce la ft-Intana, i izvorul stu cel din taT, si de
unde au purees cititoriul, !Ara Indoin b i farA prepus in cunostinta
adevärulul slobod sa inble (precum noi socotim) nu va puté. Spre a
carora cercare, si indreptare, Tata acmu cu Dumnazilescul agiu-
toriu incépem.
Numele Romanilor, din toata Dachia, precurn de pe vréme
lui Anastasie inparat ; adeca de cand intal némul Slovénesc
au nabusit spre Evropa, sa sä fie schimbat, i deciia Volohi, sau
Vlahi sä sä fie chemat, innapoT la locul sau curat (precum nedej-
duim) si pre larg am aratat. Asijderé precum supt acelas nume, pre
vréme lui Vasilie Bulgarocton, 13ogdan staptinitoriul lor, pe acdia
vrerne find el, supt protectiia lui Carolus marile inparatul Apu-
sului, Datii iaräsi la trupul inparatiii Razsaritului sa sa fie ala-
turat, din cap' va istorici de credinVa am aratat, i proci. Iara
acmu sosind aceia vreme , in care incep istoricii, precum cei
Grecesti, asé alalti de pen pregiur, mai pre larg, de lucrurile
Românilor nostri a scrie ; unii din thlcuitorii cesti mai noi (prin
necunostinta au prin nevointa, nu putem giudecal, ()are ce tul-
burare i amestecare numenui Volohilor a aduce s. va' d, din
carii intAT innainte ne iasa Patavie iscusit, amentrele a vrémilor,
si a istoriilor samaluitoriu, carile in hronicul sau sosind pe la
vrernile lui Isachie Anghel inpäratul Tarigradului (carile multe
si nenarocite razboae cu Românil nostri sa fie avut, istoria in-
nainte va arata), undo istoricul Nichita Honiatis, a vremilor ace-
lora istoric, ii secretariu aceluias inparat zice: Vlahii aiave de
 CAP. I. 397

la inparatie s'au dezlupit. El mai' mult lucrul zbatAnd, voroava

adaogilnd, i prepus aduce istoria, i numele Vlahilor, zictind
pre la anul 1186. Vlahii, sau BulgariT, de la inpäratie s'au viclenit. Litt 1180.

Ce pareni-sä, cä n'au fost nicT in prepus s sté, nici numele

Bolgarilor cu a Vlahilor s fie amestecat, cad Nichita Honiiatis,
foarte bine au stiut cine's Bulgarif, cine's MisiT, i cine-s VlahiT,
si mai vArtos ea BulgariT, i Sirbil, acmu cu craii intemeTate,
do atka vréme in Thrachia, si in Misia, i acmu de supt pu-
tere inparatiii dezbattindu-sa, cu numele de dispoti, si de Oral
stapaniTa ; Tara pentru Vlahii nostri, zice, ca atunce de la inpa-
ratio s'au dezlupit, precum i vrémé, chipul, i porsoanele, carile
au fost incepatura, i pricina acestiT clezlipiri, innainte sa va vide;
de uncle curat ar fi putut cunoaste, cli altiT sint Bulgarii, i altii
sint Valahii. Narodul acesta a Valahilor, precum in Misia mai
mult intAT ravarsindu sa, apoT i pana la Thessalia sit sa fie latit,
marturT viT sint eel co atunce i pa'na astazI in tara Grecesca
lacuesc, pentru cariT Iacov Predser in thlcuire istoriii luT loan Itarv.Pre;19terin
Cantacuzino, carte 1 cap 1 dupa marturia luT Leunclavie, pre- int Taal Canta-
cum acesti RomtinT, sa fie din nemul Romanilor de la Italia, euzinog ear. 1,
Cap 1.
apoT zice, ca o parte a ThessalieT (pre care si pre vreme luT
Ioann Cantacuzano inparatul, Vlahii o staptiniTa) sa sa fie chemat
Vlahia mare, co in numele Vlahiii foarte nemeréste, cad i aciTa
VlahT tot din Vlahii nostri au fost; Tara cItci o numéste Vlahie
mare, foarte greseste, cicT Vlahia Mare, din socotéla tuturor
gheografilor, si a istoricilor, Taste Moldova noastri, precum de
multe ori in cate-va locuri am dovédit. Ce pentru VlahiT, cariT
au lost supt stapithire inparatiii Tarigradului, pe vrémé liff Joan
Cantacuzino, cilnd va vini rindul sa zicem de lucrurile pe aceia
vréme tarnplate, atunce pre larg, din istoria aceluTas Ioan Can-
tacuzino vom arata. Insii Tara§ precum aciT VlahT, ce au stapti-
nit in Thessalia, sIt fie fost tot dinteaciste aT nostril' RomânT,
cariT supt Isachie Anghel, de la inpirittie s'au despartit, chiar
marturiseste, Laonic Halcocondilas, carele carte 1 VlahiT zice,
sint carii pana si la Thessalia s'au intins ; Tara Bulgarl, aYg xavo
Muoixv xxXobotv pre eel din Misia de gios numitsc. Asijdere Nichita
IIoniatis tiind, ca Vlahil acesté ravarsindu sa de peste Dunare,
398 CARTA VIII

si Misia, pAna la muntiT Emiii adeca Acenghii apucase, si chta

va vréme de pe numele loculuT, i Misiii s. chemasa, zice carte
1, mil maT de nainte MisiT, acmu Vlahi sä chéma; Tara precum
VlahiT, dupa ce s'au intors, uniT la locurile sale, peste Dunare,
unde sint tarâle noastre acmu, rnulta vréme Misi sä sa fie chemat,
martur ne Taste Laonic Halcocondilas, carele la acelas pornenit be-
zice: Mucky ei's tb ripav zoo Isrpob ioxv.ivrv zthpav «Misia, care Ora
Taste de Ma parte de Dunäre». Asijderé, pre Vlahii de peste D unare,
alta data acelas istoric ii numéste cu cel véchiu a Dachilor nume,
adeca DachT ; Tara acii Dachi precum tot una cu VlahiT de la The-
ssalia sà fie, la carte 6 cu curate cuvinte arata, unde zice : Tb
Ii Htv8ov Opog BXdrzor 'Evormeacv, ce)toi vird An.xaiv 601Xorrot. «Iara
in muntele Pindul Vlahil lacuesc, carii cu Dachil, (adeca cu Ro-
mâniT de peste Dunare) tot o limba. au». Apoi mai adaoge, care
VlahT nicT cum in ceva sä deosebäsc de la Vlahii, cariT la Dunare
läcuesc. Acesté Vlahi de la muntele PinduluT (carele nu departe
stä de la Solon) sint carora astä-zi. noi le zicem CutovlahT, Tara el ne
zic noae, Românii din Vlahie mare. Dintr'acestó a luT Honiatis, si
si a luT Halcocondilas cuvinte, chiar sa cunoaste, c. VlahiT, cariT
in Ora Grecésca au rilmas, sa fie tot un ném cu RomâniT nostri,
si precum pre vréme luT Isachie Anghel, de la cisté1a41 des-
partindu-sa, au ramas pe acCld locurT, unde i acmu mulcime
de dânsiT, prin satele IoanniniT, in Epir, läcuesc. Cara acCsté
mare lumina. adeväruluT aduce Anton Bonfin, carele decada 2,
carte 7, de razboaele intre GrecT, si intre Frânci, cariT apucasa
de la GrecT Tarigradul, (precum istorisind, zice: (Henric tratele
lul Balduin, carele in urma fraVne-sau intrasa la inparatie, in-
preuna, cu Bonifatie Montis Ferartianul, cetaté Udraul, a bate
nu contenila. Ce GreciT cazind cu rugamente la Vlahi, IT indemna
ca sä nu Ias, ca cetate ca acCia vestita, sa incapa pe m'anule
Latinilor, pentru care lucru, au cautat luT Henric, a läsa a bate
cetaté si au grabit a sa intoarce la Tarigrad, Tara ce VlahT au
fost aceT Vlahi, pre carii T-au rugat Grecii intr'agiutorTu, iaras
acolé cu deschise cuvinte arata: Vlachi enim e Romanis oriundi,
quod eorum lingua etiam num testatur, cum inter tam varias
Barbarorum gentes sita, adhuc extirpari nonpotuerit ; adeca; VlahiT
 CAP. II. 399

acésté Tera din Romani nascuti, care lucru graTul voroavei lor
si astazi marturiséste, cariT inteatata féliu de féliu de niamuri
de Varvari asezindu-sä, pana i acmu cine-va a-i desradacina
n'au putut»; i mai gios Tarasi I3onfin zice : «*i asé VlahiT, cu ru-
gamintele Grecilor indemnandu-sa au izbavit Udriful din stramta
incungiuraré Latinilor». Caträ acesté putem, si a inpotrivnicului
némului nostru, a lui Sarnitie cuvinte, pentru marturie aduce,
caci a nepriTatinuluT, cu multul mai de crezut Taste marturiia,
de cat a priiatinului, sau acelue ce n'are nici o tréba; ca si el
marturiséste, ca numele Romanilor nostri, la istoricii Grecesti
incépe a sh pornéni, de pre vrémé lui Isachie Anghel, i cu
acéste Prelegomene, pentru adeverinta numelui, i némului Ro-
manilor nostri, pre acésta vreme indestulindu-ne, acmu mergem
innainte, sa ne mieram la Istoricii Grecesti, si ales la Nichita Ho-
niatis, i la Latini, si ales la Antisaodorénul, ce au mai facut,
si ce au mai lucrat Românii nostri, supt numole Vlahilor.

CAPUL II.
Aratd-th pricina, pentru cc Vlaho-Romanii, s'au d(sparcit de la
pãia Tarigradului.
Dupä cumplita peiré lui Andronic inparat, la anul 1185: (pre- Carte 7, cap 15.
cum in cé mai pre urma carte am pomenit), radicand narodul Nichita !Ionia-
pe Isachie Anghel la scaunul inparatiii razsaritului; scornitu-s'au tic, carte 1.
List 236.
intai vrajba, deciia galcéva, apoi i groznice razboae intre in-
paratie, i intre närodul Vlaho-Romanilor, a carora tamplari Is-
torie Nichita Honiatis, a vrémilor acelora iscusit Istoric, in carte
dintai asé o incepe: Isachie Anghel, dui:4 ce, dupa statul vré-
milor acelora pre naroadele despre partile razsarituluT, pre unile
Cu daruri, Tara pre altele cu all pre an, cum putusä intr'un
chip, le inpacase : i dintr'acolo lucrurile in liniste, sä viclé, ca-si
intorsése, (caci pre vrOrn6 noastra zice, asé sa poarta inparatii
nostri, cu_varvarii, ca fCtele cele ce acasä sezin(I, numal triaba
furciT si a torsului cauta), iata s'au tamplat, de i s'au savarsit
400 CARIE Viii

0, inpArAtésa, dupA care T-au abAtut sa la inparatesa, de ném

strein. Si asé au trimis soli, la Bela Craiul Unguresc, i I-au
cersut fata; care Inca lera copila de 10 ant Deci pentru scum-
pete sa cheltuTasca banii visteriii, la nunta ce vré sa facA, ne
indurAndu-sa; au pus dajde pe toate carale si cet4i1e Inparttiil,
si mai cu dédins pre céle ce bora mai aproape de Anhialo. Asij-
dere aéasta pre läcuitorii pre Ihnga muntil Emu IA aruncAnd;
marl neprietini i-facut inpar4iiT, caci carii mai denainte Misii,
acmu VlahT sA chemA, cuprinzind locurile céle mai strAmpte, si
bizuindu-sA cetatilor de prin munti, cu platra zidite, (lett cum
1i mal denainte de inpar4ie, putin briga in sama ; Tara atuncé,
cu pricina caci le lua dobitoacele, cu sila, si-i asupriia peste ma-
surA, asés alave s'au radicat, asupra Inpir4iiT. Capetele acestii
rAdicArT fost-au doi frati PetAr i Asan, (dintr'acesti AsanT sint
Asanii carii i asta-zi sint la nob in tara, macar crt cu multa
vreme, mai pre urrna au vinit in Moldova). Acesti dart' doi frati,
pentru ca sA nu sa vaza, ca Para pricina stau sa scorniasca lu-
cruri noak s'au sculat singuri, si au mers la Chipsala, unde
atunce sA afla inpAratul, rugAndu-sa ca srt-T priimasca in slujba,
si in polcurile inpAratesti; i sä le do vre un loc de lAcas in
Murano EmuluT; ce no fAcAndu le inparatul dupa pofta, (cacT pu-
téré becisniciii ce era sh vie, birula incelepciune omenescrt), ei
cArtind, i ca cum ar U fost in sama no bagati jeluindu-sà, i alte
cuvinte mai cu indraznéla, au slobozit, cu carele mai mai arAta,
ce vor sA faca, daca sA vor intoarce acasa. Si mai cu dedins Asan,
find om pré indraznet, i vrajmas, pentru cuvintele, ce (Ara nici
o siiala grAiia maniindu-sa loan Sevastocratorul, au poroncit de
I-au dat, i eke va palme. Intr'acesta chip oamenil acistO, nu nu-
mai cAci ce va n'au isprAvit, dupa pofta lor; ce Inca i cu ocAri,
si batkocuri intArtati find, pe urma, cu ce vrAjmAsie, au intrat
in Rome'', ce cuvinte poate sA povOstesch? i ce gurA poate, sA cu-
prinzA luciul a atAta mare de rAutati, carele au fAcut?
 CAP. M. 401

CAPUL III.

Amtcl-sci, cu ce mijloc, au filcut el, de s'au dizlipit Romano-Vlahi1,

de la inpeireifie.

Petar i Asan dupri ce a§e infrunt4, §i ru§inati, la al sai s'au Hon taus cartel,
intors, cocând in inima, cu mai asupra salt rascumpere, au in- "9 5'
ceput a-I smomi, ca sä I intoarca sa, fie cu dtm§iI intr'o minte;
Ce Vlahil d'intAT socotind greuirné lucrulta, spre céla ce-T trag6
Petrtr ii Asan s sä plece, s temé; ce el pentru ca sä radice
ace frieä din inimile naroduluT, au pus de au zid4 o besé-
rick a preminunat Marturului SfântuluT Dimitrie, (aicé Honia-
tis cam cu mfinie aprins, cate va peste hotarale Istoriculul, cu
hula asupra Vlahilor scrie; Ce noi precum d'inceput am giuruit,
orl placut, orl nepläcut ar fi, carele Istoricil pentru némul Ho-
manilor scris au lasat, pre toate cu o iBimä, §i cu un condeiu
le vom arata). Dupa ce au savAr§it besérica, precum zisem, sa
fie adunat intrinsa mulcT oamenT, §i din parte barbatesca, §i din
partea femeiasca, caril indemonitT find, cu ochii ro§iT, cu génile
intoarsk i cu pairul inpra§tiTat, §i alto toate, eke acel féliu de
oamera tac, deplin le facé, pre aci§té T-au invatat in toropiré
lor sä zica, precum a§é va Dumnázau, ca de acmu innainte né-
mul Bulgarilor, §i a Vlahilor, lepadand giugul, cel ce de demult
ii purta, A:0 dobândIasca volnicia lor, §i pentru acésta pricink
§i SMntul al luT Hs: Macenic Dimitrie, parasind heserica, care
Taste MitropoliTa Solonulul, §i lepadându-sä a maT petréce cu
Hornell, sa sa fie mutat la dan§ii; pentru ca sä le fie aglutorIti.
Spre acesta lucru (Ta sama cititoriule, cum §tie Honiatis a dez-
prtrci intre némul Bulgarilor, §i a Vlahilor). AO dark slabi la
inima oamenil ace§té, putin zabavitT (adeca in §tiinta) tot de o
data, inplându-sa de suflet, §i iara§ luati de minte, sa toropila,
gi ca cum ar fi din duh inflacT, in gura mare striga: Nu maT
Taste de acmu vréme unil cu altiT a nu BA invoi, ce de arme
apuchndu-sk cu tocil in Romei sa navällasca; §i caril in razbolu
sa vor prinde, nici a-T cruça, nici a-T vinde sä cade; ce far& nici
26
 402 CARTE Vitt.

o mila trebue, totT, pana la unul, ucisT. i nici cu rugaminte,

nici cu darurile sä sa maT piece; ce aceste toate lepädand s.
ste totT, ca diamantul, de vartosT. AO tot närodul de la ProrocT,
ca acesté indemnandu-sä, s'au apucat de arme, cu totii crezind,
precum incepatura acestiT radicarT, sa fie narocitä; de vréme ce
§i Dumnazau, pentru volnicila lor le tine departe; nici indestu-
lindu sa, cu cate locuri cuprinsése, pre langa, muntiT CenghiT,
ce intr'alte sate si orase, carele Tera i mai departe s'au slobozit,
§i printrInsele s'au ravarsat; Tara Petär, unul din fratT, puindu-s
in cap corona de aur, i incaltind cTubote rosiT (carile iera port
inparatesc), au incungiurat cetaté Pristhlava, (Taste cetaté aceTa
oghighTasca, toata de caramizT facuta, i mult loc din muntiT
CenghiT cuprinde). Ce socotind bataTa acei CetätT ca nu le va fi
färä primejdie, trecand pe langa dansa, au trecut muntele CenghiT
in easta parte, de unde in prada slobozindu-sa, i fara véste in
orasele Romeilor nkvala (land, multi omenT de isprava, multT
boY, i alte dobitoace, peste numar de multe, au apucat.

CAPUL IV.

Arata s razfiolul din tot, carile au avut Roindnii, cu Isachie Anyhel

inparatul.

Lk 1187. Isachie inparatul, auzind ca VlahiT gave s'au facut hainT, list
1187: strângand oaste, s'au dus asupra lor, caril din locuri in-
nalte, i strampte multä vréme; T-au statut inpotriva, ce Dum-
nazau, a caruTa ascunderé intunéricul Taste, peste nedejde tu-
turor, o negura ca acéTa au slobozit, cat totT muntiT, i locurile céle
strampte, carile Varvarii paziTa, au cuprins, cu care el' invalatu-
cindu-sä, precum Tera fárA oranduTala, RomeiT, au dat inteansiT na-
valä, si tare gramädindu-T, atata, spaima 1T-au dat, cat de tot
uluindu-sä, cine incatro au putut, s'au rassipit; Jara scornitoriT,
§i purtatoriT rautatilor acestora, cu o Cata de aT sai, tocma ca
turma porcilor, cé din evanghelie, in mare, ase i eT in Dunare
Wind, la megiTasil sal la 'Schithi, au trecut. (Aicé Inca socotésca
 CAP. V. 408

Cititoriul, si din cuvintele IstoriculuT sh cunoasca, ch Vlahii de

au si fost apucat multe locuri in Misia, incg asezamantul lor mai
de temeTu, tot peste Dungre au fost, unde i Petär cu Asan, acestä
data prost margandu-le, s'au tras).
Iarä inparatului, trebuindu-T, sa fie lost intgrit toate cetgtile Mi-
sill, si mai ales ale ce Tera prin muntiT Cenghii, si cum nu lera
eine sh ste inpotrivg, sa fie pgtruns prin toata Misia, i sg. fie ase-
zat toate locurile cum sä cade, ce nici una dintiacélé nefacand,
numai au sta.-tut de au aprins Stogurile, céle de pane, i cu ruga-
minté Vlahilor, ce amägitoare, lucrul de tot crud, läsind, au grabit
a sh intoarce innapol, care mai apoi au statut pricing, de Inca si
maY vrajmas, i maT cu indráznéla, s'au intors VlahiT innapoi. Aé
inpgratul innapoi intorcandu-sh, precum au ispravit lucrul cum sa
cade, sg, faliia; Tara ore-carele din randul gIudecatorilor, Leon Ma-
nästrenul foarte copt zice, precum ii Taste jale de sufletul, si de
barbatila inpäratulul, luT Vasilie Bulgarocton, carele duph ce, din
temelie pe BulgarT prapadisa, sä fie zis: ca do sh vor ispiti vré-o-
data si Vlahii lucruri noaa ca aceste a scorni, precum au facut el
Bulgarilor, asé i a41 inpgrap, lui uitându-sa, sa taxa Vlahilor ;
adeca, stand cu ostile in Ora lor, sä nu le las& nici un loc ne cal-
cat, care invathtura, stand astazi spanzuratg in manästire Sos-
thenis, nime in sama n'au bagat-o, i ce zisésh acel inparat, Cu
multi anT mai de nainte, nemarui in minte ne viind, ase in scurta
vréme Ii s'au parut lucrul isprävit, a fi.

CAPUL V.

Aratd-sd intoareeri Romano-Vlahilor de peste Dundre, iard n Misin

Dupa aceste Asan, inthlegand precum inpäratul, cu toate os- Haniatis carte 2,
tile au iesit din Misia, catra aT sal strangand i mulcime de th- cap 1.

tarT, inteagiutoriu, au trecut Tara innapoi in Misia, i de cat din

taT, Inca mai vrajmas facandu-sä, i cu multul inch maT tru-
findu-sa, nici cu stapanire ce din taT, nici cu tag, Misia s'au
indestulat ; ce pentru ca mai marl' rgutaci asupra Romeilor sh
 404 CAFtTk VIII.

aduca, cu tot chipul 6-au putut, s'au nevoit, pentru ca sa. in-
preune si stapaniré Bulgarilor, sa fie tot intr'o inima cu a Mi-
siii, precum au fost si mai de nainte, asupra acaruia de'r fi
fest iesit indatä, iaras singur inpäratul cu ostile, candail6 s'ar
fi purtat lucrul mai bine ; ce dupa ce millt i-au parut rail, caci
in oasté, care intai facusä, nu asezasa. lucrurile Misiii cum sa
caded6; nici cetatile cu oaste intarisa, nici fi6orii Varvarilor zalog
cu sine luasä, ce ca cum i-ar fi satut nepriiatinul cu sulita in
coaste, asé pazise sa Tasä mai curund, dintrInsa; Tara-s i-au cau-.
Let 1188. tat de iznoava, oaste asupra lor a radica. Deci la anul 1188, de
odaa cu putina oaste, cata pre MITA sine gata aye, din Tari-
grad au iesit; ce apoi intelegancl, ca, neprilatinii nu sa mai opresc
la munti, ce adabgandu-sa si cu agTutorul Maras; sa fie Yesit in
Campul Agathopolitan, si acolo tabara puindu-s, spre locu locurile
de pen pregiur ravarsindu-sa, grozav sä fie pradat, si pustiit, si
macar ca in tot chipul 0, siliia, sä-si adune ostile, si mai cu-
rand si el cu capul Om, pentru ca si slujitorii sa fie mai ascul-
atoll, si inpotriva nepriTatinului, caréle asé in graba napädisa,
mai curand si mai groznic, calare innaint6 ostii sale sa 0,
aréte, siliia; insa dupa ce au sosit la Tavrocom, (iera acesta un
sat ci-T si cole inprastiiat, nu departe de Adrianopolis), i-au maT
asteptat, pan a sa strange si alaltä oaste, si au poroncit, si lui
Conrad, Chesariului, curand, cu ostile sale sa Tasä.

CAPUL VI.

Razboiul al cloile, carile au avut Romano-Vlahii, cu Isachie Anghel

inpciratul.

De acolo inparatul alegand din toatä oast6, ca la 200 de oa-

meni mai de triabä, carera dandu-le arme si cal barbatT, cum
mai in graba inpotriva nepriiatinilor au purces: alalth greuime
si tabara spre UdriTu pornind. Ce inteacéia data au vinit de la
straji véste, precu Vlahii prada pre MO Larda, unde si pre
multi omorand, si pre mai multi vii prinzind, cu mare del:panda.
 CAP. W. 405

inchreati, sh sa fie gathnd s sa intoarca innapoi, de care into-

legAnd inparatuI, asés de cu noapte au dat poronca, sä zich trân-
bia de purces, i indath inchlecând au purees spre Vasterne,
unde duph, ce au agiuns, vazind, ca nici un neprietin nu sh ivéste,
au statut sa s. odihnescá oasté, dupa tril zile si de acolo scu-
lhndu-sh, au purees spre Verroe, ce inch patru Parasanghe (mile
marl) nu mersése, i lath un orn de abiia, de obosit razsuflan-
du-sh., §i sufletul tragandu-s, cu re véste lase innainte; carile spune,
precum nepriiatinii de acolé nu departe, plini de praa, si de
dobandä yin incetisor, caci nici cine va Taste sh le ate inpotrivä,
nici el find ingreuiati, mai tare pot merge. Inparatul acéste au-
zind; inpartind oasté pe la Hatmani, i icuindu-sa, au luat drept
pe ace cale, in care spuné omul eh yin nepriTatinii, pre calif
clach i-am vazut, asijderé i ii pre noi ni-au vazut; (caci si eu,
zice Istoricul Honiat, find Logofht, mergém dupa inparatul). TA-
tarhi i Vlahii lasind plianul pe baza a o sama de BA sM; si
andu-le invatatura, pentru ca pre altä cale mai scurth sa pa-
zasch sh de la munti, Tara alalti bulucindu sa fara nicT o frich,
au iesit innainté chlarimel Romeilor; dupa obiceiul mosiii sale
tare razboiu and; adeca and tare navala, si din arcuri sigeta,
pi cu sulitile intr'ai nostri intra, si nu mult; Tara§ din naval&
intorcandu-sa da dos a fugi, si pre acesté a-i goni indemna, i ja amtute
indata Taräs tocma ca pasha-He, in loc intorchndu-sh, din fata cu dial Romani lor
noptri in riz-
multul mai vrjmas sa bate. Acesta de cate va ori facand, i acmu bone, pre cantle
vh'zind, eh ei sint mai désupra, au parasit aceste invalatucituri, gineschimbat
pita astizl,
ii
§i tot de odata sabiile zmuleand, cu mare cliot s'au slobozit in tin.
Romei; i asé si pre cei ce sà bate, si pre eel ce fugiia, tot in-
tr'un chip ii rasturna, pi-t pravalila. Intr'ace zi ases de tot sie
slava-s-ar fi agonisit, i noaa mare ocara ni-ar fi adus, nebaght
in samh narodul acela, de n'ar fi sosit i inparatul mai curând,
a chruia PolcurT Inca Tera intregi, carile indata trânbitile de raz-
bolu sunand, i rAcnetele zmeilor, calif iera de sulite spAnzu-
rap', fiind de vânt clhtite, mai mare huet facând, de cat cum iera
multimé ostii, parandu-sa nepriiatinilor, ch. Taste pré multa oaste,
s'au insphmantal. Inparatul dupa acésta putini robi, ca din fah
cite jiganiilor scntind, de calé acéla a mai goni, s'au parasit; pi
 406 CARTA VIII.

intorcandu-sh au intrat in UdriTu. Ce pentru chcl VarvariT ma-

car cum razsuflu nu da, T-au cautat Tails sh purciadh intr'acolo;
i asé la Verrola mergand, une ori singur, alte off prin HatmaniT
shY nhpädirile Tharalor, si a Vlahilor ostampuTa. Ce nepriTatiniT;
macar eh tot aye frica Romeilor, si de PrezentiTa inparatuluT sh
sphmanta, insa pre furis, pre alocuré, suppuindu-sa, apoT tot de
odath aratandu-sa, as6 napildiTa, cat sh phré eh singuri poftesc
batae, decila locurile adCse muta, nici lipsila, de unde trebuinta
lucruluT IT chema; Inparatul cand spre Agathopolis, pentru ca
sh le opriasca nhvMirile, cum maT in graba alerga; el atuna
loviTa satele céle de pen pregTurul cetätiT Filippopolis: Cand
gräbiTa sh de agiutorTu phrtiT in care sh auziTa c'au pradat, el
atuncé loviTa de unde inpäratul sh sculash. Acesté toate le fäcé
Asan om ascutit la minte, si in lucrurile gréle foarte istet.
Asé decila inpäratul, vrand sa ispitésch, ca doarä ar puté pe
MisiT (de loc) sh-T traga in parté sa, si sh apuce Zagora, (acistiTa
IT zic Turcil acmu Zagara) de la Filippopolis Tesind, au purees
spre Triadita (aCasta-T Sofia), eh de acolo gandila, ch maT pre
lesne va tréce muntiT Cénghil, act' pre une locurT are drumurT
si maY deschise, si ape maT multe, si pentru hrana ostiT, socotiTa
eh va ghsi destul; insh acésta ar fi fost, &and ar fi grijit cine-va
mai de cu vréme; Ce pentru cAcT acmu sosish Tarna, si ales in
parte ca acéla Crivhtanh, apele incepush a ingheta, si omep nu
numaT campiT acoperiTa, si väile umplé, ce inch si usile cashlor
cu TrojaniT astupa. Cu a vremil greutate inpiedecat fiind inpa-
ratul, de a maT merge innainte s'au parasit; si oranduind oasté
pre acolo la Ternatic el cu catI oamenT Tera maT TusuriT s'au
intors la Tarigrad, unde in gocurile, si privélele TheatruluT is
da inimii räzsuflare, si odihnä.
Let 1189. Iarh indata ce s'au dezvärat anul 1189: inparatul, Tara§ au purees
inpotriva Misiilor, si triT luni incheTate, batand cetaté LovitiT in de-
esert, duph multh ostenelh, si cheltuTalh IAA, nicT o isprava facuth,
s'au intors acasa; bra pricina intórceriT luT Tera, chcl frumsété lo-
curilor, carile sint pe langh mar6 Propontis, SeraTurile si grádinele
ale mangaToasa; asijder6 vanätorile, si prinblärile, carile pre inpa-
ratiT vremilor noastre, ca cu niste lantuje legandu-T, si pre Isachie
 CAP. VII. 407

päratul, acéstés, mai mult arsita Soarelui sä rabde nu-1 lasa ;

ce ca cum s'ar fi lepadat scutul din mama, cum mai curund 51
fuga II grabila, i macar c i pe mueré lui Asan apucasa, et
pe frate-sau Ioan z1og, cu sine luase, insa, lucrurile tot din rau
mai in rau, sä poharniia.
Isachie inparatul, dupa ce s'au intors dintr'acésta cale la Ta-
rigrad, i ortmduind hatman asupra Vlahilor, pre Aspiitie, el au
raspuns inparatului, precum slujitorii nu pot cu doi nepriiatini
pré grei, cu Vlahii adeca i cu foarrió, tot o data a O. bate, de
care lucru trebue intai sa le dé liafa anulul. i apol sa-I trimata
asupra nepriiatinului. Inparatul intrand in prepus, cä cu acel
mijloc va sa radice oasté asupra sa, i ne putandu-'si conteni
manila, indata l'au lipsit din cinste, i apoi au poroncit de I-au
scos i ochii.

CAPUL VII.

Aratil-s4 a triia rcizboht a Romano-Vlahilor, asapra lal Isaachie An-

ghel, ca biruintet.

La anul 1190: scrie acelas istoric Honiatis, carte 3 : precum Lót 1100.
lucrurile inparatiii despre apus, de ce merge de acéia mai ra'u
sà intorcé, caci Vlahii inpreuna cu Komanil (acestó sint un ném
de Tatari, carii pre atuncé lacuia prin Podolia si Pocutia Ru-
sasca) toate tarale InprAiii, supt foc, i supt sabie puné. Pentru
care lucru inparatul, macar cA doaa luni cu ostile intr'acolo s'au
zbuciumat; insa cevas macar de chipul sAu vrednic, sa ispra-
vasca n'au putut, ea nici mai mult in caste a sa, zabavi 1-au
putut tine vrémé ; de vréme ce auzind precum vin i Tataral;
inspaimantandu-se, I-au cautat cum mai in graba innapoT a sa
intoarce. Asijderé nu pre calé ce marsCse, ce pe alta mai aproape,
silind sA apuce a tréce muntii. Ce nici acésta n'au putut, cad
cuprinzind nepriiatinii stramtorile, i strungile muntilor, ca cum
ar II fost intr'o cusca inchis, din toate partite, i nici cum pu-
tandu-sa apara, ca pre nist6 dobitoace IT ucidC oamenii ; undo
 408 CARTE VIII.

maT mult de giumatate de oaste pierzind, unil in mana nepri-

Tatinului vii au cazut, altiT rat' raniti, de §i scapasa, nu Tera
nici de o triaba. Singur inparatul cazindu-i §i Coiful din cap,
(carile grece§te Casis sa chiama), cu mare peire débiTa au scapat
inainte la Verroia, uncle putinéle zile odihnindu-sa, s'au intors
Let 1191.
Ilan !ails Carte 3.
la Tarigrad. La al doile an Vlahii adese de biruinta ca aceste
ear 4. buecindu-sä, §i cu armele §i avutiile Romeilor, mai mult §i mai
tare intarindu-sä, deciTa cine-va sii-T mai sprejinesca, n'au mai
putut ; i apol nu numal satele, §i ora§ele pracla, ce inca §i ce-
tatile, carile §i tarT Tera, §i bine O. paziia apuca. Varna, cetate
pre atuncé vestita, au suppus; a TriaditiT, (care maT de nainte
Sardica s chema) maT mult de giumatate de zidiu au razsipit;
Stumpiul de ora§éni au pustiit, §i de la Ni§, nu patina' oameni,
§i dobitoace in robie au luat. Inparatul Inca (land oasté, pre
sama Hatmanilor, in curand Varna Tara§ au rascumparat, Cetaté
Anhialul cu turnuri, §i cu oaste proaspata au intarit; ce §i a§e
nepriiatinii tot de-a-una desupra, §i fie-te &and biruitorl Tera,
de care lucru §i el pe la Septemvrie, ie§ind din Tarigrad, au
mars la Filippopolis, §i cat puté in toate partile nabu§irile Vla-
hilor, §i a Tataralor apara, §i sprijinila. Dupa, aceste, Provintia
filippopolitana, au dat-o in paza §i supt stapaniré luT Constantin,
carile iera var premare inparatului ; §i trimitindu-1 Hatman o§-
tilor intr'acolo, Vlahii, au inceput deciia mai mult grije de dan-
sul a purta, de cat de inparatul ; cacT orl de eke ori sa ispitila
Assan, §i Petitr sa prade, intr'acéle provintiT, nici o data nu afla
pe Constantin dormind; ce tot di a una tare intetindu-T, I lua
de goana, §i nu putina stricaciune in cétele lor face. Ce nu rnult
§i Constantin intr'o pricina cu prepus la inparatul cazind, au
poroncit, de i-au scos §i luT ochii. De acesta beci§nicie a luT Con-
stantin intalegand VlahiT, foarte s'au bucurat, §i sit ruga lui
Dumnazau, pentru ca hit Isachie Anghel, §i a toata familie luT
indelunga vréme inparatiia sa le tie intrega. Ace§tiT rugaminte
pricina adaoge, uracio§ii ace§te Varvari, §i in chip de prorocie
zicé, cit stand acesta familie la inparatie, stapanire Vlahilor mult
va cre§te, §i cu multe tarT §i ora§e adaogandu-sa, lat sa va lati,
nici vor lipsi dintre dan§ii Domni §i din coapsele lor hatmani
 CAP. VII. 409

a ie§i. Nu §tiu zice Honiatis, de unde, §i când cuvinte invatate;

ca acésté invatase ei, §i a§é deciia insotindu-sa, la cetaté Filip-
popolis, alta data §i Sardica, fara véste loviia, §i nu rar, pänä
supt Udriiu navaliia ; cu carii Romeii slaM batae, facand, orT
cand sta cu dan§iii la tolu, putin ceva§ procopsiia. Isachie An-carte Hontatis
B. cap 7.
ghel inparatul, acésta a Vlahilor vrajma§ie, §i infruntare niel bet 1193.
cum a mistui putând, caci in anul trecut Alexii Gvidon, hat-
manul o§tilor Razsaritului, §i Vasilie Vatacis, acelor despre apus,
aproape de Arcadiopolis, dandu-'§ razboiu cu Vlahii ; nu numai
caci foarte prost le märsése lucrul, ce inca mai multa oaste a
lui Gviclo perind, el cu fuga scapasa, Tara, cela lalt IIatman, a§é§
pe loc cu top' ai sai sa prapadisa; de care nevoe cuprins inpa-
ratul, au socotit iara§ singur cu capul salt sa marga inpotriva
nepriTatinilor. Ce sculandu-sa cu oasté, §i trecand prin Sirbime,
acolo alt razboiu i s'au scornit, cu Sirbii, ce pre ace§té bi- .lit aminte pi
are CHM deosa-
ruindu-i intr'acé cale, de Volohi s'au parasit, §i abatundu-§ be0eHoniatis,si
calé, au trecut in Ora Ungurésca, la socru-sau Bela Craiul Un- pe Sirtit. die
guresc ; unde chta-va vréme zabavindu-sa, Tara s'au intors Wahl'
la Tarigrad. Lucrurile Vlahilor, ca un ghimp sta in inima in-
paratului, carile zua §i noapté naparasit, §i cu marl dureri ii
pedepsiia, care lucru viind la cé mai de pre urma cumpänä, la
anul 1195, de a cincé cad., au ie§it cu oaste asupra Vlahilor, Let 1195.
ce in cale margand ii spusärä, ca acolo sa afla un sahastru
prooratec, adeca carile cuno§té lucrurile viitoare, la carile sin-
gur inparatul margand, §i de célé ce vor sa fie, i ales pentru
stare inparatiii lui intrebandu-1; Tart sahastrul alta ceva nu i-au
raspuns, farh numaT vazind icoana inparatului, (care nu O. §tie
cu ce mijloc s'au fost prilejit langt inparatul), au luat-o, §i i-au
scos ochii. Inparatul acésta fapta de la stbastru vazind, cu mare
intristare lovit, indatt s'au intors innapoi, socotind poate fi, ot
nu cu ntroc ii va merge ace o§tenire. Deci viind la Tarigraci
inteacela§ an, April 10, frate-stu Alexii Anghel, sculandu-sa cu
vicle§ug asupra luT, i prinzindu-I i-au mos ochii, §i a§é s'au
plinit Prorociia sthastrului, care ii facusa. Isachie Anghel In-
paratit-au ani 9, luni 8, §'au statut la inprtratie frate-sau Alexii
An ghel.
 410 CARTE VII.

CAPUL VIII.

Aratel-M lucrurile Romano-Vlahilor supt inpiirapa lul Alexic Anghel,

carile singur s'au poreclit Comnenos.
Alexie Ang 1101. Acest Alexie inpArat (dup. mArturiia ml Honiatis) au fost
drept frate lul Isachie Anghel; ce dupA ce fArA atata nefrich
de DumnAzAu, 1-au poharnit din scaunul inpär4iii, i T-au scos
si ochiT, poate fi pentru ca sA-si mai iusuréze ocara, i sA-si mai
spéle spurcata fapta, ce fAcusA, s'au lepädat de dAnsul, cA nu
Taste frate, i singur luandu-si nume de Comnenos, zicé, cA Taste
nAscut din Emmanoil Comnenos ; stiind-ch ace familie intr'acel
Emmanuil inpAratul sA stansése. Acest darl prefacut Alexie
Oomnenos, in zua care s'au incoronat, DumnAzAu prin unc
sOmne, aiavO s-au arAtat urgiia, care lera sA sA incingA asupra
inpAratilor, carii iera urmAtori, mai innainte vAzind faptele, si
rAutAtile lor, carile lera, i vor sA fie, cu multul mai cumplit,
de cat la Varvarii eel vrAjmasi. Cad el puind corona cé de in-
pArAtie in cap, si vrand sA incalece pe cal, dupa obicéiu, dobi-
tocul de la DumnAzAu poate fi nästavit find, nici cum n'au prii-
mit sA incalece; IarA Alexii vrand sA aréte bArbAtie, si cu do
sila in spatele calului sarincl, calul de sArituri, si de asvarlituri
nu s'au ogoit, &IA nu l'au aruncat de pre sine gos, si tare in
pAmant trantindu-1, nu numai cAci i-au cAzut corona din cap,
ce 'Inca grozav s'au prabusit, i s'au sfArmat, cu care avidoma
sArnn au arAtat, cA de va si mai sta catA-va vreme corona in-
pArAtOscA in cap de inpArat Grec ; Insà stricata, i destrAmatA
inparatie sint sä aibA ; i pAna mai pre urmA asés de tot din-
tr'acO cinste, si slava sint sA lipsasca. Pre ace vréme inparat
apusului icra IIenric al séselé, carele atuncé in Sichilie tam-
plandu sA, i intAlegand de zarvele i rautAtile ce sA fAcé in Ta-
rigrad, si cum fratii inpAratA, unul altuia is scot ochii, socotind
ca vrémé ce depandiia, i-au vinit la mama : indata au trimis
soli la Alexie poroncindu-T, sau bir sA-T dé pre an, sau de caste,
si de bAtae sa fie gata: pricinA puind, precum va sA-s rAsp1A-
 CAP. VIII. 411

tesch Mutate si dosada, care o data facusg inparatii Tarigraduluy,

10' Conrad mosu-sau, si lui Frideric tatâne-sau, când au lost
trecand ei pe la Tarigrad la Palistina, pentru rascumparare Ie
rusalimului, de la Seracheni. Ce acesta ate de odata. numai cu
lauda s'au trecut; Choi la al doilé an, adeca Let 1197 in 8a lui
septemvrie, murind, au statut la inparaliia apusului frate-sau
Filip, carile aye inparatesa pe Irini, fata lui Isachie Anghel cel
orbit de Alexie, carile mai apoi au fost pricing, de au luat La-
tina' si Tarigradul, si inparatiia, precum innainte la locul Om
va vini povesté.
Alexie Anghel (caci istoricul Honiatis nu va sa-i de titul
de Comneno) intr'acesas an ce au statut inparat, trimitand la Ai:icillaitas

Petal., si la Asan soli, mult au silit A, faca cu dansii pace, carte I. cap 4.
ce in zadar; cad condicii, si punturi foarte cu ocara inpä-
ratiii, si nesufferite pun& Inpäratul dara Alexie, find el O.
triaca spre Anadol, ca sä aseza, lucrurile dinteacéla parte, au
trimis Hatman cu ostile asupra Vlahilor pe Alexie Aspiatis. Ce
Vlabil (land navala in partile Bulgarilor, nu numai cat mare. airéSocot4te. tii
cum Sonia-
pradä lacuitorilor au fäcut, ce inca grozav pe Romel batand, st Us deosahékitepe
pe hatmanul Aspiatis viu 1-au prins. Dupa acéia cate-va caste- Irish' 0 din
Bulgart.
luri izbandind, si cu oamenil sal intärindu-le, cu nenumaratg, si
nemasuratä dobanda s'au intors acasas. Inteacelas an Isachie Se-
vastoctatorul voinic tanar, carile si el iera oranduit cu o sama
de oaste inpotriva Vlahilor, in cate-va randuri avand biruimcg
asupra Varvarilor, cu care mandrindu-sä, deciia ase merge asupra
lor, ca cat i sä pare la vanatoare, si el intai intra intrInsii. Iara
o data* Vlahii facandu-sa cg fug, el cat ce-i pute caii, ca la 30
de stadii i-au gonit, unde Asan avend oaste suppusg, tot de o
data din tote paqile sarind, ase i-au incungiurat, ca cum 1-ar
fi cuprins intr'o mréje, si dupa multi ce i s'au prapädit, si el
viu au cazut pe mana Tätaralor. Tätarai dad, au prins pe Se-
vastocratorul, si stiind ca mare summa de bani pot sa ia pen-
tru rascumparare lui, cata-va vréme l'au tinut ascuns. Ce Asan
vartos si cu osirdie cercandu-I, l'au aflat, si l'au luat la sine, ce
nu multä vréme trecand, Asan intorcanclu-sä, de la un Ivanco
Roman (zice Misii lui Ioann) carile si rudä, si foarte credit-16os if
iera, fu ucis.
 412 CARTE VII.

CAPUL IX,

Aratti-sci, cum au vinit acest loan la inpitratul, 0 cum mai pre

urma au stettut Domn tuturor Romani lor.

Joan acesta, chruTa Misiii ii zice Ivanco, duph ce au omorât pe

Asan fugand, indata au tras pe Vlahi aka sine, §i. cu uniT din
capeteniile lor, cariT Tera sotiT la ucidere luT Asan, chrora le spu-
sésh, cum s'au tamplat moarté lift' Asan, ch uniT zicé, sh sh fie
ispitit a ru§ina pe soru-sa; alleiT zicé, ch fiinclu-I guruit Isachie
Sevastocrator, multe darurT, inpreuna §i pe fiica-sa Theodora sal o
de femée, sh fie %cut acésta. Ce phnh a ispravi Ioan acesta lucru,
Isachie cazind in urgiTa inparatuluT, acmu in leghturl Teeish din
viaa. AO dart Ioan duph ce au ucis pe Asan, multh sama de
vezi 0i alee ei aT sa,T VlahT strângând, indata s'au desphrtit de la alalli Bulgari
Ioann eu Vlahil
sal sit deosh- i Misil, caril intAT Tera sotii cu Asan, §i cu Pear. §i de odatt
béste, si din dându sh in laturi, apol au apucat 6Arnovul, care cetate Taste
MAI, Proem .
era deosablt, si (le mai tare din cethtile EmuluT, §i acolo oprindu sh, au inceput
,..

dinBirbt, sl din a sh aphra de Pear, carele pentru ca sa-I prinzh, il goniia. Ce

Bulgarl.
cunoscând c5, nici Pear poate pe loan st-1 dobhnthasch, nicT
Joan multa vréme poate sh ste inpotriva lui Pear, (cacT Pear
alesese, ca incungTurAndu-1, cu indelungaré vrémii, numal cu
toame, sh-1 domolIasch), de care lucru. Joan, Inca avand ne.dejde
precum va lua §i pe Theodora, fiica luT Isachie SevastocratoruluT,
au socotit sh fugh la inparatul; §i de la ansul agiutoriu luand,
sh poatt sta inpotriva nepriTatinulut Ce intAT Joan trirnitind la
inparatul, §i (land §tire de statul lucrurilor, il indemna, ca tri-
mitind la dânsul o samh de oaste, §i Tarnovul sa-T de pre mant,
§i cu agTutorul luT, toath Misia sa-I aduct supt ascultar6 inph-
ratuluT. De acésta iMelegând Alexie inparatul, indatt au orân-
duit pre Manuil Camize, Protostratorul, cu cLitt va oaste sh
margh la Joan. Ce ne ascultatorT slujitoril, duph ce au vinit la
Filippopolis, Itsind pe hatmanul, singur s'au intors toV acash.
Joan vtzind cit i sit zhbevé§te agiutorTul, de la inparatul trimis,
apoT §i maT adevtrat IrWdinOndu-sil, ch nici un folos de la ceT
 CAP. X. 413

ce fugish innapoi, sh aibh nu va puté; i-au chutat pre tainh a

fugi din Tarnov, §i a§é pre ascuns au vinit la inpäratul. Dui:A
fuga lui Joan de la Tarnov, Pethr deciia au rämas singur stäpani-
toriu, (macar eh §i el nu duph multh vréme, de al' shi, cu
multe rane potricalit, au perit); insh intr'acé dath au luat sotie
la stapanire pe Ioan, carele le iera al treile frate, pentru ca sh-T
fie intr'akutoriu la céle ce sh vor tampla. (Acest loan mai mic
frate a lui Asan, §i a lui Pear, cath-va vréme fusése eilog la
Isachie Anghel inparatul, precum innapoi la locul shu s'au po-
menit. Ce apoi de la Tarigrad schpand, duph ce sä intorsése
acasa in dezbracaré, §i prhdaré Romeilor, numal bland Tera,
de cat frate-shu Asanu); Si a§é macar ch acesté tulburAri lui Pe-
ar venish, Irish o§tii lui cineva inpotrivh sh ste, nu puté, ce
pururé hiruitoriu find, ataté räutati scornila inpärätiii, cat vre
odatä, macarä prin phrére, vre un lucru dupa pläcére, nu sh
mai aräta.

CAPUL X.

Aratt7-sii, cum au primit inparatul pre loan, fi cum Bris. Domnul

Cutovlahilor au reimas cu o samci in Grefta.
Lit 1196.
La anul 1196: viind Joan de la Tarnov la inparatul, foarte cu Nichita
bine, §i cu cinste priimindu-1, in multe lucruri deciia au lost }fantails
de mare folos inparacii; §i socotind inparatul eh nu Taste ne- carte 1. cap 6.
vrednic de casatoriia, care ii giuruisa Isachie Sevastocratorul ;
au giuruit sh-i dé pe fata lui Theodora duph datisul; ce inch ea
find copilh ne agiunsa la varsth, au mutat vréme mai innainte,
zic eh Joan, väzind pe Soacra-sa, pe vhduva lui Isachie, fiind
femée inch tanhrh, qi frumoash, sh fie zis, ce mi-i bunä mie mie-
lu§aoa cé tanara, find oaia ce grash §i frumoash gata? Deci
dupa ce au fácut inphratul logodna, pe Ioan 1-au pus in num6
rul oamenilor sal eel mal putérnici, §i mare putére dandui, cu
multe boghtii 1-au daruit. Omul acesta in slujba inparatulni fiind,
in partile Filippopolii, multe trude §i ostenéle au arhtat, §i ca
 414 CARTE VIII

un zidiu sta inpotriva Vlahilor narodului sau, §i a Tataralor ;

carit tot ce le Te§ila innainte, Tera obiciuiti a prada, §i a jecui.
Alta data i cu inparatul inpreuna la oaste margand, de cat
altii cu multul mai de tréba, lucrurT, §i mai marl vitejii facC,
ca eine poate numara jacurile, i grozave faptele Vlahilor, §i a
TAtaralor, ca pustiirile Emului, §i in giurul de prin pregiur a
Thrachiii, §i a Machedoniii, carile au facut? de cat toate staturile
(adeca chipurile céle innalte de marmuri) ei de cat toate tablele
Let 1197. si de cat toate istoriile, mai tiute sint ; Tara la anul 1197, mars-au
inparatul la Chypsala, pentru ca sa de agiutoriu cetatilor din
Thrachia, pre carile VIahii t i Mara tot de a una le präda,
ei doara va puté prinde, §i pe Hris, san macar doara va puté
sä-1 opriascä jacurile, carile ei el in tinutul Serras face. Era §i
acest Hris de némul sau Vlah, om mic la stat ; §i intai cand
s'au viclenit Petal. i Asan, n'au priimit sa, fie cu dan§ii, Inca
Wand a§ezamant cu inparatul, cu 600 de oameni ce aye at sai,
de multe off sa haté cu daneir; ce apoi nu duph multa vréme,
intrand la prepus, precum §i el va sa s dé in parte némului
sat', §i tot dé una la dan§ii inbland, precum si14te sa le fie
Domn, au poroncit inparatul de l'au pus la inchisóre; apoi lu-
crul amintrelé socotind, iaraei l'au slobozit, trimitindu'l O. fie
pentru paza Strumitil; ce nedéjde ce aye inparatul l'au amagit;
caci IIris dupa ce au mars la Strumita, §i apucancl in sama sa ace
cetate, au inceput multe i gréle nevoi asupra Romeilor, a aduce.
In potriva acestuia dara, precum zisem, singur inparatul vrand
s. marga, oaste cum sa cade de multa stransése la Chipsala.
Ce indata i s'au facut dor, sä sa intoarca acasa, §i oasté, fara
nici o socotéla adunand, i nici la oaste margand, in statul ce
Tera au lasat lucrurile despre apus. i nici doaa luni afara fa-
child, au grabit cu intorsul spre Tarigrad. (Insaninéza aicé ci-
titoriul, pentru acel Hris, ce-I zicé istoricul c'au fost om mic
la stat, §i precum §i el au fost tot din nemul Vlahilor, ca nu
putin ne arata sa intelegem din Kov86f3Xcxxos, adeca Vlah mic,
cu vréme, närodului lui sa '1 fie zis, Cutovlahos, emit §i pana
Let 1198.
Honlatia
asta-zi, precum am ei mat zis, nu putini sa Oa in tare. Gre-
carte 2. cap 5. cesca))). Iara la anul 1198: Alexie inparatul cu buna. oaste gAtin-
 CAP. X. 415

du O., au purees la Chipsala (acestil cetati 11 zic Turcii Ipsala);

Ce din dos Vlahii luand si oarda Tatarasca, au trecut Dunäré
in Thrachia, si in zua de Simgorzi, lovind orasele de pen pre-
gIurul Misenii si a Corbii, si de naprasna rail pradându-le, asés
de tot li-au prapadit, si jaaii lor, si pana la Rodostos (acestuia
II zic Turcii Tecchirdaga) care Taste la mare alba, au agiuns.
Asijderé o parte dintrInsii, s'au slobozit spre Cuperion, (acesta
Taste un loc nu departe de la Oorlu), si agIungand, pre cap
trecusa pre langa Besérica Sfântului Gheorghie, si merge intins
la aorlu ; pre toV i-au robit. Asé Tatarai plini de prada intor-
candu-sä, 11-au iesit innainte oasté, care iera pentru paza in par-
tile Viziii, carora dandu-le razboiu vitejéste, indatä i-au apart,
si mai multa prada li-au scos din mana, ce si pe acésta nu mult
au inut-o ; cad luandu sa, dui-A Mari in goana, si silind sa
scoata tot plénul ce luasa TatarAT, eel ce intai fugiia intorcan-
du WA, innapoi, au statut biruitori asupra biruitorilor, si gonitori
celora ce'i goniia. La anul 1199 : inparatul sculandu-sä de la Let 1199.
lloniatis
Chipsala, au purees spre Thessalonic, si de acolo au intins cu carte 3. cap 1.
oasté asupra lui Hris, carile dobandind Prosacul, si bine gri-
jindu'l, si intarindul, ceva§ grije nu aye ; ce gata astepta sä ste
inpotriva inparatului. Inparatul cate-va cetatui, carile iera in calé
Prosacului sfarmand, cati-va Vlahi au cazut in mama Turcilor,
(pre carii ii trimisése intr'agiutoriu inparatului Sultanul de la
Anghira). Atuncé unii, carii lege Orthodocsiii cinstiia, sä ruga
inparatului sä riu lasa pe mana rurcilor oamenii, cuff sint tot
de o lége cu noi, ca nu cum-va in greutaté robiii, sa's piarza,
lege, si sä mânie pre Dumnazau asupra acelora, carii 1-au lasat
sa path' acésta; ce mai bine sa, Ta pe Viahi in Robie la inparatul;
Tara pre Turci in locul lor cu alte daruri sag otesasca. Ce in-
päratul adasta nici cum sa priimasca, n'au vrut. Dup. acésta in
paratul au incungurat Prosacul, ce numaT in desert s'au pierdut
oastenéla, si vreme; cacT ne având cevas gatire de célé ce tre-
buesc la bätutul cetatii, cu caldura si arsita:Soarelui obositl, si
cu navaliturile nepriTatinului adése stropsit1 find, nu cu buna
voé lor 11-au cautat a fugi, de supt cetate mai in laturi. Asé
oasté inparatului inteacé zi tragandu-sa innapoi, au dat pricinä
416 CARTA VIII.

ca a doa zi Vlahil Ina mai vräjrna§, §i mai cu indräzne15. rg,

ravAliascä, unde nu putini de a inpAratului au cAzut, zdrobiti
ind de pietrile din varvul dialurilor, cu me§ter§ugul Istrumen-
turilor prAvalite : cae me§terul carile iera asupra Mahinilor
(Ciniilor) de oaste, intAT slujiTa cu liafä la inpäratul, apoi nepla-
tindu-i-sa liafa, fugisa la Hris, carile nu numai CU glonturile
Mahinilor, ce Inca §i pietri marl, din vârvul muntelui rästurramd,
mare stricare fáce o§tii: 'Inca noapté Ie§ind din cetatP, Mahinele
carile a§ezasa inpäratul in varvul unui dial, li-au faxmat, §i strà-
jile, carile acolo päziia spamantându-sa, au lasat tot §au plecat
fuga, la cortul lui Ioan Protostratorul (acésta iera la inparacii
GreceF,di, cum Taste JaniCar Agasi la Turci); ce §i Protostratorul,
in spaimä cazind, de alta nu s'au apucat, fàrä numai de fugä,
läsind tot ce ave pre mana nepriiatinilor; Ina §i ciobotele céle
verzi (carile Tera sämnul boeriii lui) in graba' uitandu-§i, au c5,-
zut in prada lor. Deciia peste toatä noapte acéia; i§ batgocuriia
de Rome, §i'§ tide de dan§ii, cad rasturnand din varvul mun-
telui buti de§erte, §i prin intunerec neputându-sA §ti ce poate
fi acélé hurduituri, §i sunete, ce Mee buiIe pravalindu-sa, le da
o spaimA, de care cum, §i de unde sä sh pazasca nu sä puté
dezmetici. De care lucru väzind inparatul, ct nu-i merge lucrul
dupä voia lui, au stätut a face cu Hris pace, läsind supt stä-
pilnire lui toate Onuturile de pren pregiurul Strumitii, §i a Pro-
saculuT. A§ijdére, macar ca Hris aye muiare, insä inpLtratul i-au
guruit, sà-i de o rudä de ale sale, §i a§é intorcandu-sa la Tari--
grad, despartind, pe fata Protostratorului de la barbatul säu, cu
Constantin Sevasto Radénul au trimis-o la Hris. (insamnéza §i
aicé Cititoriul, precum ace§té sint adevarät Condo Vlahi, pentru
canT zice Laonic Halcocondila, precum s'au intins pana la The-
ssalia, §i sint §i cu Viahil ce§tI de peste Dunäre 61.LOy),ovrot, tot
de o
 CAP. V. 411

CAPUL XI.

Arata-sei incepatura Domnii 10 loan, de la earile s'au coborat

familia Domnilor Romanep, de pre carile ton, i And askizi loan
si scriu.

Inteacesta§ an, Joan (cAruia it mutash numele in Alexie) lo- Ion col trintlin
Dom a RomA-
go din du-s5, precum am zis, cu nepoata inpAratului Theodora, fata nilor.
lui Isachie Sevastocratului; §i mai multh cinste de cat i s'ar fin Nichlta
cAzut dobandind, a0jderé luand §i HAtmäniia otiIor, carile in- car. 3. rap 2.
potriva Vlahilor lera trimise, spre Filippopolis: §i a§é§i volnic
Domnu acelor locurt fAcandu-sA, toate dup5, pofta, §i voia sa
fAcé, §i desfAcé: i pAnA mai pre urmA au stAtut viclian inpAra-
tului. CAci find om foarte vitéz, §i ascutit la mente, orr la ce
II puné gandul, foarte pre lesne, §i isprAvita, §i pre oamenii de
rodul shu, cu multe daruri däruindu-T, I cu arme bune intear-
mandu-i, §i cu. alte ce trebuTa inpodobindu-T, la slujba o§tenéscA
ii deprindé, §i locurile de pren pregiurul EmuluT, atata le intl.
rise cu ceth4l, i cu castelurt; cat nu puté nepritatinul macar sA
sä apropie la dansele. Luand darA inpAratul véste cum s'au vi-
clenit, ne§tiind de ce sA va mai apuca, pentru cAcT §i oaste a
mai strange cu mare nevoe it Tera ; pentru acéia indatA au trimis
la dansul pre un Hadar* pre carele ii tiia, cA, are bun prie-
te§ug cu dansul, ca doarA cu cuvantul ii va intoarce sA sA part:
sasch de ce s'a apucas5,. Ce Hadanbul, mArgand la dansul, mat
tare l'au indemnat de lucrul inceput sa. nu sA lasA, acleverindu.T
precum inpAratul au trimis oaste, odata" §i fArA véste sA-1 nApA-
déscA, care minciuna,' nu iera, cAct din poronca inpAratului, Manoil
Camizis Protostratorul, §i ginerele inpAratulut, unul altuta ray-
nind, atata au inblat gonindu-1, cat Tera de mierat de nevointa
lor ce puné. Ce Joan mai de cu vréme in munV, cu at sAT spre-
jinindu-sh, la manA nu li-au putut cAdé, de care lucru au socotit
pomenip Hatmani, procum trebue intat sA apuce cetAcile, pre
care el unele deresése, altele §i fAcusA. Si a§é au incungiurat
cetaté Crizimul, care iera de Joan fAcutA, s'au inceput a o bate;
27
 418 CARTE VIII

uncle multi Romei perind, intre caril au fost i Gheorghie Pa-

leologul, ins& panä mai pre urma au dobandit-o, dupa care si
allele cate va s'au inchinat. Iara loan Alexie find om mult stiu-
toriu, i sprinten la vitejie, dupa fel de féliuri de mestersuguri
de a invetaturil ostenesti, II-au aratat, pana, mai pre urma, cu
amagalä pré mare, inpreuna cu multi, i pe Protostratorul prin-
zind, l'au adus la mana; iara amagiala au facut-o asé: au poroncit
oamenilor sal sa cuboara cate va dobitoace din munte la camp,
inpreuna cu cati va robi Rome, ca cum I-ar fi trimis dar la
loan Domnul Zagorii, (acesta loan atunce iera Domn Sarbäsc),
cu carele facusa legatura in potriva inparatului Tara pre alta
parte, au suppus oameni, ca de vor Yei Roma' s. apuce acéle
dobitoace, sa sae asupra lor. Protostratorul, luand vCste, precum
s'au cuborat atâté dobitoace, cu putinl oameni la camp; s'au cu-
borat de la Vatrahocastron la Vactunion; Tara. Alexie grind cu
al sal, din locurile unda sta suppusi, i napadindu-1 in locul po-
menit, indata i foarte pre lesne (cu totii ce aye pre langti, dansul)
Ii prinsara. Dupä ce au prins pe Protostratorul, Joan Alexie cate
orase, i casteluri lera in tinutul Ernului, dupa vola sa suppuin-
du-le, decila i pe altele, carile sint spre parté cetatii Misono-
polis, pana in muntele Pangheon, i pana la Avdira, toate in
parte sa 11 au tras. i tan Smolénilor toata, supt stapanire sa
au dus. Asijderé, i alto locur i. megiiase, cu acesté, ca cum ar
fi fost o troahna lipióoasa intrat intrInsele, pre unele li-au cu-
prins, pre altele ases de tot li-au radicat; Tara pre unele in pret
ll-au slobozit, Tará cati au fost asezatu sä pre acélé locuri, li-au
dat voe, i slobozenie sal tie eines locurile, carile au fost apucat.
as6 din zi in zi crescand si intarindu-sa, s'au facut mai vraj-
mas de cat totl neprilatinil, carii aye inparatiia mai denainte.
Let 1200. La anul al doilé, Vlahii inpreunä cu Comanii, (aceste-s Tatarai,
Honiatls
car 3. rap 5. pentru earn' am pomenit c'au fost lacuind prin Podolia, si Ocraina
Lésasca) de iznoava la Thrachie lovind, i pradand; i olaturile,
carile ramasése mai intregi, cu pace s'au dus innapol, Candailé
el pana supt Tarigrad ar fi agiuns, de nu s'ar lb sculat din dos
Rusil, ném pré Crestin, i sä fie intrat in tam lor; caci Roman
Domnul Haliciulul, i dintr'a sa bung voe, §i de Papa Romel
 CAP. XI. 419

fiind indemnat, i cu multa si tare oaste sculându-sa, i lovind Dismal la aka.

crm Romanil an
precum zisem in tam lor, lucru de minune, cu ce nevointa au fost stapanind,
statut a sä bate cu clânii, i a sa pune pentru Roma Intr'a- precant in /lista,
aae-peste Da-
cesta an Comanii, i TatarAl CrâmuluT mare zarve au avut intro nare, undo si
&Ansa. Asijderé si Roman acesta Domnul Haliciulul, i Ruric arum traesc.
Domnul Chiovului razboae el in de el având; Roman biruitorlu,
mult,ime de Tatari au prapädit, carii vinisä intr'agiutoriu luT Ru-
ric Chiovanului. Pre acéstas vréme, i loan, cu multime de al
sal, i cu tot Wail de arme gatit, intrând in Misia, au lovit la
Constantia, (acestiia ii zic Turcil Chiostenge) care Taste cetate
a olatului Rodopil, i nime inpotrivh puindu-sa, fara nice o nevoe
au dobAndit.o. Asijderé- incungiurAnd si Varna, numal tnT zile
au batut-o, si mare stricaclune facând, in cola ce o apara, i-au
vinit si ace cetate la mânä. Aceste dara sint razboaele, carile
au avut Românil nostri, cu inparaP Tarigradului maT denainte
pana a nu cade Tarigradul pe mâna Latinilor, i intr'acesta chip
au fost despartire lor de la inparapa Razsaritului, i incepatura
Domniii lui Joan Alexie Domnul Vlahilor, pentru a carula mi-
nunate lucruri, i cu biruinta razboae, carile mai pre urma yi
cu Latina' au avut, randul Istoriii innainte va arata. Insa pentru
caci, cum si maI innainte am aratat, CL unii sama Istoriii si Is .
toricilor neluand precum sa cade, amesteca numele Românilor
cu a Bulgarilor; vine lucrul sa aratam dintr'acestas pomenit
Honiatis Istoricul, precum inteacestas vreme cu curate cuvinte
insananeza, trel stapaniri cu deosabiV stapanitorI inteaceste
OAT, adeca a Bulgarilor, a Sirbilor, a Românilor. Decl pen-
tru a Bulgarilor zice, Alexie inpäratul avut-au i a trila fall, Ilimiatis
car. 3. cap 7.
anume Evdochia; pre care dupa ce au tugit (barbatul el) An-
dronic (Inca inpär4ind Isachie) la Ismailtenl, si de acolo inbla
ratácind pe la Ierusalim, unchiu-sau Isachie au tocrnit sa o de
dupa Stefan fiCorul lul Neeman, Domnul Triballilor, adeca a
I3ulgarilor; de unde chiar sa cunoaste, ca altul au lost pe aCasta
vréme Domnul Bolgarilor, i altul Domnul Vlahilor. Asijderé
anume arata, precum alt Joan au fost Domnul Zagora a Sirbilor,
la carele s'au lost facând loan Alexil a trimite niste dobitoace,
si piste robi, (precum in celé trecute am aratat), pentru carile
 420 bAIITi VIII.

ca sO, le apuce, au lost Tesit Protostratorul, apoT el au &hut prins

in mana luT Joan Alexie, carile deciTa au stAtut singur tiitoriu
tuturor Romanilor, i precum de aCasta de Dunare, asé de céTa
parte, in Misia, au stäpanit päntl, la nApada lul Batie cu TátaraT;
pentru care innainte, la vrém6, si la locul sàu, pentru toate pre
largä vom arAta.

CAPUL XII.

Aratel-sei, jé1nici caderé inpdrayiil Tarigradulu'i, pe mána Latinilor.

Dup'a' ce au murit FIenric al sesele inpiiratul ApusuluT (pre-

cum innapoT la locul säu s'au pomenit) s-au statut la inpärAtie
frate-sOu Filip, caréle ave inpärätésä pe Irini, rata luT Isachie in-
ptiratul, cäruTa iT scosése 9chiT trate-sOu Alexie; Tar% Isachie
orbul intelegand eh s'au asezat gineri-säu Filip la inpArhtie, la
anul 1200: au trirnis la dânsul pe fiul säu Alexie Anghel, ru-
gandu-1 sä-T trimatä agiutorTu, pentru ca s5,-s räscumpere de la
Alexie, carile s'au numit Comnenos, i ochii i inphrAtiTa, de ca-
rele tiranul 11 lipsisä. Filip, macar ea, in multe prçi, IV aye oasté
inprästiTatä, insä i pe cumnatu sat], fará agiutorTu nu I-au tri-
mis, recommendaluindu'l cu carti la VenetiTanT, si la Balduin
Graful de Flandria; Deer precum VenetiTaniT, asé Balduin, dupO
Let 1203. pofta inpäratuluT Filip la anul 1203, cu bunA oaste si cu multe
CoräbiT de rázboTu gätandu-sä, au luat cu sine pe Alexie An-
ghel, i purcegand de la VenetiTa, fart véste au näpädit pe Alexie
Comnenos, tocma in Tarigrad; Ce Alexie Comnenos asé in graba,
nicl o gatire, nicl o facere putand sä aiM, pre ascuns, lAsind
inpärätiTa, au fugit la Develtu. Decl Isachie orbul, i cu fiTul ski
Alexie, in anul pomenit in luna lui Iulie intrand cu agiutorTul
Latinilor in Tarigrad, TarZis au apucat arnandoT inprtrAtiTa, sau pre-
cum zice Petavie, numaT unbra InprAiii, luand, cate va luni au
tinut-o; Iara Alexie, ce s'au fäcut Comnenos, au inparAtit anT 8
Indio Orbit], si lunT 3, si zile 10.
Alexie.
Isachie dais& orbul, i cu fiTul shu Alexie Anghel, langedl,
si slaba inpäratiTa ce apucasA, maT mult de cat sapte luni sä
 CAP. XII. 421

o tie n'au putut; cAci VinetiTaniT, cu Hatmanul lor Dandul, gi

cu 13alduin Graful de FlandriTa, carii &lea, pentru agTutorul
vinisA, cunoscand ca fiirA nicT o greutate, cu chip de priete-
sug, vor cuprinde i Tarigradul, i apoT i i toatA inpArAtiTa, au
scornit asupra inpAratilor pricinA, cersind lIafa slujitorilor, pi
giuruita lor, care multA, si mare 1T-au fost giuruit, Alexie; cand
s'au radicat de la VenetiTa. Inparatii in tulburare, i zarvA ca
aceTa, nicif in cAmarà ban!, nici de unde, asé in grabit sa Ta ne-
avand, iT ruga ca sh sloboaz5. oti1e, TarA eT strangand de pe la
tarA ban!, i darurile lor i !dole slujitorilor, cu mare multAmitA
le vor trimite dup5, dansiT. Latina' sA face, cä vor fi ingAduitorT,
pAnA sh vor strange banii, Tara ostile nu vor slobozi, nicT din
Tarigrad vor iesi. In scurt, OaTa au tulburat apa lupuluT din
gosul apei band, si ase intr'o zi slujitoriT intre sine galcevA scor-
nind, (cu poronca maT marilor sAT 0, fie flicut, au fArA poroncA,
acesta nu A' stie), luta! au prAdat Manilla Turcilor, care aye in
Tarigrad; apol intr'aceTa (land foc orasului din ciite va part!, au
ars inteace noapte toata noapté, si a doua zi pan& in sara. Dupa
acésta Latina', sau pentru rusine lumii, sau pentru alta pricinA,
asé cu mare tirranie tot de odatA sA-s Pula manule in capul,
pentru carele sA-1 scutesch vinise, ne indraznind; au innoit gal-
eava, pentru 1Tafa slujitorilor; bine stiind, cA in camara macar
un ban de unde--va nu vinisd. i ase afland pe un Alexie Ducas,
ce sA poreclila Murciflis, carile adecA sä fie guruit, cA de-1 vor
pune pe dânsul inparat, el le va puté plati ace summA mare de
banT, si de darurT. Anul 1204: Ghenarie 25: LatiniT, pe amandoT Let 1204.
inpAratiT prinzind, T-au bAgat in temnita, s'au radicat inpArat
pe acel Murciflis. Murciflis inch' ce nu aye, sa de neputand, Marcitlis,
Latinil intal au Tesit din Tarigrad afarA, zicand; cA vor sA se
ducii; apoT afarA tocmindusA, si de arme cu tot dedinsul apu-
candu-sA, au dat navala sA intre in cetate cu mama intrarmatA.
Murciflis 1i cu ala1tT cetAtenT ce maT ramasese, vAzind viclesugul
Latinilor, i Mutate ce le vine asuprA, cum au putut au apucat
de au inchis portile Cet Atii. Latinil, luand pricinA, care de de-
mult cerca, au inceput a bate cetaté nepriTateneste. RAINlat-au
GreciT ace vrAjmasA a Latinilor inchidéré i nepriTatenesca nAval5
422 CARTE VW.

68 de zile; precum puté vitejéste aphrandu-sh; Ce nici o ghtire de

oaste, i de altele, carile trebuesc pentru aphraré a cetate largh, si
lath ca acéTa avand, inteacelas an in 9 a lui April Latinii mare nh
valb,' and, de odath au rhzbit in cetate. Grecil, ca un om child trap
de moarte, tand lesinând, tand laths mai rAzsufland; i ca cum thrna
mormântului si-ar fi scuturat de pre umere, toti odath insufletin-
du-sh, Math, au nhvhlit in Latini, cat ne putandu-le mai sta inpotrivh,
li-au chutat a da dos, si a Iesi din cetate. Ce unde nu mai rhmane
undelemn in candilh, pucina, i proasth Taste viéta luminii. CAA
Latinii, oameni de óste grijii find, ales despre parte luT Balduim
in 21. aceias luni, tare si nerabdath Grecilor navala (land, au
rhzbit in cetate. Intre ace glogozala, Murciflis hainile schim-
handu-si, au schpat din cetate, si la GreVa fugand, acolo cath va
vréme au inblat ascunzindu-sh; Ce mai apoi duph ce au ales
Latinii cu sfatul de obste pe Balduin sh, fie inparat Tarigradului,
au trimis s'au adus pe Murciflis, si in publica giudecandul,
adech pentru chci el omorash pe Isachie i pe Alexie, (care zic
uniT, precum nu Wa stird i indemnaré Latinilor sh o fie fAcut),
1-au dat vinovat mortii, i asé an poroncit de 1-au spanzurat de
un stalpu. Acesté le painjinila Latinii la ivala lumil; iara adevArul
iera; cad ii siliia, om cu nume de inparat, intre Greci, i intre
vii, sh, nu rhmae; care lucru aiave Taste, chci cand au vinit La-
tina cu Alexie fiCorul lui Isachie, s'au cuprins Tarigradul (pre-
cum am pomenit), Tara Alexie, ce sh zice Comnenos, scapash,
din Tarigrad, i s'au fost tupilat la Grelia, Tara duph ce au luat
Latinii Tarigradul, el de una ca acésta ne ternandu-sk unde iera
s'au ivit ; de care auzind Balduin, indath au trimis, i prinzin-
du-I '1-au trimis tocma in Ghermanie. A16 dard, Let 1204 : April
21: (iarh, a1iY zic April 12) in al sase sapthmanh, a postului
celui mare, inparatesa cetatilor, au chzut pe maim Latinilor. Iarä
Balduin in anul pomenit Mai 16; sau incoronat inpArat Tarigra-
dula Murciflis inch au purtat nume de inparat Luni 2 :-zile 16 ;
 CAP. XIII 423

CAPUL XIII.

Aratei-sd, närocite reizboaele 10 Ioan Alexie Dwnnul Romano-Yluhilor,

cu Latina
DupA ce LatiniT, cu vicle§ugul, carile am zis, au apucat Ta- Balduht.
rigradul, §i Balduin s'au a§ezat, cu nume de inpArat in scaunul
inpArAtdsil cetAtilor, decila socotind ca toatA primejdia de aiurd Nichita
lIoniatis car.
nu póte sal vie, farA numai din ramma§ita famileilor inparatd§ti, de pre Arica,
§i a altor Arhondi, §i Boeri, cariT mai ramasdse, pentru acdia cap 4. Nichifor
Origoras,
pus-au in gândul sau, a§é§ de tot sa-i dezrAdAcindz cat eine sä car. 1. cap. 2.
mai poatA clati vre-un lucru nou, sa, nu sa mai poata, afla. Ce boerimé
GrecéscA de una ca acdsta, de pre patima inpAratilor sAT, card
trasdse de la Latini, invAtindu-sa; §i pomenind cuvintul Poeticului,
carile zice: Felix, quern aliena faciunt pericula cautum; (Fericitu-T
acela carele primejdiile altora il fac sa. sa pAzascA), sculandu-sA
cu casa,§ cu tot, cum au putut, unisi au trecut la Asia, carii acolo,
au §i a§ezat nou scaun de inparatie in Nichia, pentru carii in-
nainte sh va zice; Tara, altii la Pelopponis, Tara, uniT din Domnii
Grece§ti, carii fugisA cu inparatul Alexie Comnenos, §i apoi la-
ra.§I cu dansul fusése adu§i la Tarigrad, pan& la luard Tarigra-
dului de Latini ; oamenii de Tidal bun nAscuti, §i la toate rAz-
boaele vestiti, in cetatile Thrachiii nascuti, ace§té au vrut intal BA
ramtle pre langA Marhionul, §i sal slujascA cu dreptate ; ce el
rAspunzindu-le, cä nu'i trebue slujitori Greci, li-au dat voe sA-§i
margA pre acasa§. Apoi au dat supplicA la Balduin inpAratul ia-
rA§i, ca sA-I primasca la slujbA; ce §i el cu infruntare gonindu-1,
atuncé ei cu totii au fugit la Joan Domnul Romanilor, pentru
cariT Români, Anton Bonfin zice : Ad Valachos, e Romanis ori- Anton Boutin De-
undos ; AdecA, la Vlahii, cariT Tem nascuti din Romani, rugan- cada 2 cap 7.
du-sa, sa. le ste scutitoriu, §i agiutoriu, ea doarA cu mijlocul luT,
§-ar putd rhscumpAra mo§iile, f$i inpArAtila; card Latinil ca pri-
Tatenii viind, ca vrajma§ii cob mai rai au fAcut, §i intr'agiutoriu
chemati find, Tara ei au statut rhzsipa, §i dezradAcinare a Sterne
slavitä, i vdche ca acdia; sau acdsta de nu sa va pute, inoaild
 424 CARTE VIII

(precum Bonfin mArturisóste) doarA nu va cAdé si Udriul pre

mtma neprilatinilor, precum au cAzut Tarigradul. loan Alexie
Domnul Romilnilor, putere Latinilor, incA ne ispitith fiindul, au
r6,spuns acelor Domni Grecesti, sh sA odihnéscA pre rang& am-
sul, pAntt va ispiti maY cu dédins, de lucrurile, si ghndul Lati-
nilor. Si asé au trimis soil la Balduin, pentru ca sA facA cu
dânsul legAturA de pace, si de priiatesug. Ce Latinii T-au dat cu
foarte cu mare mândrie rAspuns, zicandul, cA WY nu i s'au CA-
zut sA scrie ca urr Craiu, la nisté prietinT ; ce ca un suppus la
stApaniI sal, care de nu o va cunoaste, sä stiia cA cu put6r6
Insanthéza nice, armelor il vor face, si din Misia WA Yasil, si sA cunoasca, precurn
est Latinii cu-
nom ise Ioan el neavAnd nicT o tréba, au intrat in Misia, s'au apucat'o cu vi-
DURUM Romfini- clesug din mAna Romeilor, si inch' il vor aduce YarAsi la furtuna
lor strain in , ,
misia, pre care ce din Acestd infruntAtuff auzind loan Alexie, de la Latini,
uu sdla armelor decila nu cu greu clupa rugaminte acelor Domni Grecesti s'au
o Wend, de la
inpiratia Ore- plecat. Ce toatA nevointa, si truda fart arnAgela guruindu-le, in-
ellor.data a lor sal au poroncit, sA fie intr'arme gata ; Tail Grecilor
11-au zis sa margA eines pre la locurile sale, si sh sillascA fiete
carile, cu mijloc ca acela, ce vor pute afla,. sit intoarca si pre
alta a sAY sA fie intr'un cuvânt, si inteo inimA cu (Musa, si sti
H onIatis astCpte asé gata, panA va afla el liac furtunii lor.
aeolou.
AO dart Grecii, dupA invtitAtura Domnului RomAnesc, dacA s'au
intors eines la mosiia, si la locul sail, prin Thrachia, si prin Mache-
donie, (land alor sai bunA nedejde de agiutoriu, ce va sA le vie; incA
1%na a nu sh rAdica Joan cu ostile sale, cine uncle put6 afla pe La-
Mt 1205. tini ii ucic16, si-I omortqa. IarA la anul 1205, intrand si Joan Dom-
nul Românilor cu oaste in Thrachia, toti lAcuitorii Thrachiii si
a Machecloniii râclicandu-sä asupra Latinilor, s'au Mout una cu
RomâniI, si deciia in toate partite slobozindu sA, si ca un phrjol
intrând in Latini, si de pre lAngA UdriTu I-au gonit, si eel' ce
tiné Didimotihul, de spaimA lAsind cetatC, au fugit la Tarigrad.
Si ase intr'o cale, Joan Domnul Românilor, si cetAtile dintr'a-
césté pArti, din mânule Latinilor au izbavit, si de rAzboYul, ca-
rile sA gAta Balduin sä facA asupra Grecilor ((aril asezasA scaunul
inparatiil la Asia), 'I-au oprit ; si pe eel' ce Peloponisul, si cate-va
 CAP. XIII. 425

alte locurT, de a tArai Grecesti apucasA, cAlcandu-le trufie, Yau

lAcut s. inble mai bland, si mai plecat.
Deci Grecii, earn' tinó Udriiul, si Didirnotihul, luând i catti-va
oaste de a Romanilor, fArA grijA sta prin cetAti. loan, carile cu sine
si multime de 'Mari inteagiutoriu aclusése, in tot chipul siliia sh
nu prinzA, Latinii de véste, pentru viniré lui. Ce Balduin, intele-
gAnd de clAtire Grecilor, inpreund cu aIali IIatmani sfatuindu-s5,
indatA trimasara caste asupra cetatilor, carile rAdicasA cap asupra
lor; deci Viza, si Ciorlul, indatä s'au inchinat; Tara Arcadiopolis, cu
mare prApAdeniia lAcuitorilor, i cu multh vArsare de singe, au
cAzut pe mana Latinilor. Iara, de acolo, nu indrAzniia Latinii
sA mai ptisascA innainte, cad Grecii cu Romanii, i cu Tatarai,
inbla numai ocolind prin pregiur, Tara alalti lAcuitori au intrat
totT in Udriiu. Ce inpäratul Balduin, cu ceia la1i treT Hatmani,
cu Doloic comisul de Plie, i dupA (MusD'. Eric Dandal Hatrna-
nul Venetienilor. eines cu polcurile sale, in luna lui Matt, apro-
piindu-sA de Udrilu, s'au tAbArat atata de departe, cat sA nu'I
poata agiunge sikata ; IarA dupa doaâ zile au dus oasté tocma
supt cetate, i fAcand santurT prin prekur, au radicat Machinele
sa batA cetató ; cetaténii vitejéste aparandu-sa, cate-va zile, din-
teambe pArtile, fArA nici un sporiu alth nu fAcé, fArA cat din
sigeti, unii intealtil tragé. Intre acéste Latinii, cu multimé oa-
menilor nedejduindu-sa, pre tainA au inceput a sapa pAmântul
pe dedesupt, i puind lémne uscate subt temeliile zidiului, so-
cotiia, cA pAnA a nu lua véste cel din lontru, or poharni zidiul.
IarA nu dupa, multe zile, Ioan Domnul Romanilor, au dat po-
roncA, ca o parte din oasté Tatarasch, sa dé nAvalá supt tabAra
Latinósch, i sA apuce caii, i alte dobitoace, carele pAsté pre
langa tabara; vrand ca cu acel chip sa ispitésca sfatul nepri-
iatinilor, i invatatura otii lor. Latinil indatà ce vAzurA cA, yin
TAtarai asupra taberii, ca cum ar fi fost cu urgie infocati, au
intrat in Tatari; Ce TAtaril and dos, sigieta innapoi, pre cel ce
'I goniia. Latina vartos if goniia, macar cA, ceva stricaciune nu
le puté face ; caci TAtaraT sA, ducé innainte lor ca niste pasArT
zburatoare, i cu atata ispita au trecut ace zL Dup. acésta Ioan,
sculandu-sa cu Romônii s'au dus, i s'au ascuns in nist6 locuri
 426 CARTE '1111

vAioasa, i holmuroash, toath nevointa puind, sA nu simta Lati-

nit, ca el Taste singur cu capul lui in oaste ; i Tara§ au oran-
duit o sama de TAtarT, cu marzacul Coza, sa margA asupra taberii,
dandu-I inatAturA, sa facA precum au facut si eel mai d'intai ; si
pre acéias cale fugand, sa sA intoarcA, nici sa mai sigéte in eel
ce II vor goni; ce numal sA fuga intins spre dansul. Latinii, väzind
farAs, ca le yin Tatarai asuprA, indata apucandu-s armele, mai cu
mare indrAznéla de cat din taT, Idu Tesit innainte, buArandu's
sulitAle asupra lor. Ce TAtarai sprinteni, la arme, si Tuti la cal, in loc
sà intoars6ra, i macar o sigiatä neslobozind, plecarA fuga. LatiniT,
cu nebuniTa lor, mai mult de cat s'ar fi chzut gonindu-T, au
sosit la locul, undo le Tera laturile i siltile intinse ; Aó acmu
si caiiT fiindu-le obositY, tot o data s'au desteptat din toate par-
tile de nepriTatini ocoliti, uncle incotro lua ne mai avand, unul
de multi inpresurat find, numaT ce's intorcé cerbicele cele var-
toasa, la sabie, i manule la legaturi. Cazut-au indata calArime
Latinilor, ce mai de frunte ; cazut au si Doloicos Comesul de
Pelee ; Tara Balduin inpAratul, viu au cazut in robie la Joan, pre
carile incArcandu-1 de la pidoare, pAna in grumazi de lantuje, si
obezi, si de catus, '1-au trimis la TArnov, si acolo l'au pus in tern-
Calvlz la aeelal np-g. Tamplatu s'au acesta minunata victorie a lui Joan Alexie,
an. Petavie .
l'arte 1. Carte 8. §1 cadere lui Balduin la robie Let 1205, April 15.
Cap 3.

CAPUL XIV.

Aratd-sa, Rezaré fnplrl4iib Grecefli la Nichea, i moarté lui

Balduin in robie.

Intr'acesta chip darA, Joan Alexie, Domnul Românesc, cu cata

Crestinesca ravnA, cu atata vitejesc, i neinfrant suflet, celor in-
teatata de gre furtunA Domni Grecesti, precum zisAm, manA de
agiutoriu intinzind, si bine, carele peste nedejdé, i asteptaré lor
Tera, facandu-le, &ate va cetati dezbAtute, TarAs pre manule li-au
dat; t i cate-va, asijderé, pentru ca 0, nu in manule Latinilor,
caza, cu armele sale li-au apArat, i li-au sprejinit. Intr'acésta
 CAP. XIV. 427

vréme LatiniT din Tarigrad, cata va vréme, macar cum nu puté

ati, ce ii s'au facut inparatul ? i caste care iera cu dânsul? Ca
dintr'acel nenarocit razboiu a lui Balduin, macar unul viu, n'au
fost scapat, carile sa de stire pentru potopiré ce luasa de la Ro-
mani, (cad cu corona ca adasta inpodoboste mandriia, pre mai
intai cu bueciTa sa IT cuprinde), de care lucru Latinii fara cap,
ai purtatoriu rämaind; ca o corabie Mra carmh, incatro sä sa cla-
téscit nici putand, nici stiind; Inteace data alth oaste inpotriva
nepriiatinilor sä mai scoata n'au mai indraznit ; ce ca un roiu
fart match, sta uluici: intre paretii Tarigradului inchizindu-sa. De
acesté intelegand a1a1i Domni grecesti, caril schpasa la Anadol,
inima i inbarbatare luand, inteacestas an 1205, la Cetaté Nichea,
scaunul inpAratiii asezind, cu sfatul de obste, dintre sine, au
radicat inphrat pe Theodor Lascaris, om pe acelé tulburate vrémi, Theodor
§i de manä, si de crieri vestit, i läudat. Asijderé David, ce sä Lascar is.
chema din familia Comnenonéstilor, cu alta parte de BoTari, apu-
cand Trapezontul, i toga' Ora Frighiii, deosabita inpara,cie s'au
facut; care decila 1 i aceia au statut, pana cand au luat Sultan
Mehmet Tarigradul, cu a caruia Tiranie, i numele i inparAtiia ii
s'au sfarsit. Intre acesté Joan Alexie Domnul Romanilor, cu multa
dobanda, si bogatie de a Latinilor inchrcat, i cu mare a numelui
Crestinesc, i vitejasca slava si cinste, innapoi intorcandu-sh, au
-tinut pe Balduin la inchisoare 16 luni, carele macar ca cu multa
fagaduinta de mare suma de bani, siliia sa sä rascumpere, insä
loan räscumparare mortii a inparaOlor grecesti, carii cu räutaté
ei viclesugul Latinilor, cu grozave i cumplite morti perise, cu
multul mai cinstith si mai scumpa, de cat aurul, si de cat ar-
gintul socotind, i cu moarté, moarte sh rasplatesch mai cu dreptul
a fi giudecand, au poroncit de i-au -Mat intai mânule i piCoa-
rele lui Balduin, apoi despoindul de piele, 1-au aruncat intr'o
rapa, unde trei zile in chin, si pediapsa ca aceia sufletul trä-
gandu-s, in misalos chip Y-au iesit sufletul din cash, murind.
 428 CARTE VIII.

CAPUL XV.

Aratd-sa yi alte en biruinpi a Domnului loan, yi dobandird

Solonului, cu mulie alte eetqi.

Dupa acestó lIoniatis, margand pe cursul Istoriii sale, Joan,

zice, clupa biruinta asupra Latinilor (de care am pomenit) a Gre-
cilor aparatoriu, apol accla i nepriiatin, caci dedése slobozenie
Tataralor sa pracle cum le va fi voe, in olaturile, carile sa tine,
Honiatis, carte supt ascultaré Latinilor, apoi prin cetatile Thrachiii cevas sh-
de pe drmi,
cap 5. 'Java mai multa nefachnd, au grabit spre Thessalonic, pentru ca
si ace tara s. o aseza dupa voia, i socotéla sa, i cetatile, ca-
rele pre acolo le apucase Latina, sä si le razscumpere vie. Asé
dad. in cale fiinclu-i cetaté Serras, (acestiia IT zic Turcii Siros),
intai pe acdia, au dobandit-o; Irish' nu fara mare varsare de singe,
caci targul cu sabiia; 'Tara cetate din laontru cu tocmala au luat-o;
(land voe Latinilor, caril lera intr'insa fárt arme, i numai cu
sufletele, sa triaca in Pannonia. lara dupa ce au dobLiclit ce-
tate, au pus-o de au facuto atocma cu pamantul. Pre acesta
vr6me Marhionul sa afla in Peloponis (adeca Mora), uncle el
lucrurile tarai asezincl, Tata II vine véste de la MarhionCsa lui,
precum Solonénii inbla sä scornésca lucruri noah, si ia gonita
fiind din oras, s'au inchis in cetate, i precum orasul 1-au stä-
'Anil acmu un Roman, pre carile ii chéma Esizmen. Marhionul,
de acésta intalegand, indata au purees ca cum mai curund sä
agunga, cu agiutoriu cetatii ; Cc in cale find, 'Tata II vini i alta
véste mai véselä, precum nepriiatinil batuti, s'au sculat de supt
cetate, i precum cetaté n'are nici o grip,. De acesta invoesin-
du-sa Marhionul, s'au intors calea spre Scopia ; ce Inca bine nu
sa apucasa de cCle ce pusése in gancl, ii agiunsa véste de peir6
Comisului de Pelee, si de robie lul Balduin, cu care véste ins-
päimantandu-sa, lasind i Scopia, cum mai de sirgu s'au intors
la Thessalonic, si au intrat in cetate, de unde auzind, pre-
cum Joan Alexie Domnul Romanilor au dobandit cetatd Serras,
altor cetati carile inca nu incapusa pe mama lui, indata 11-au
 CAP. 111/. 429

trimis oaste intr'agiutoriu, ce in zadar ! caci incungluranclu-1

multime Tataralor din toate partile, indata s'au intors in rasipa.
Marhionul perzind aeasta oaste, de frica s'au intors in cetaté
Thessalonicului, i s'au inchis intr'insa. Iara loan Alexie indata,
$i pe malcomi$ au cuprins toate ceUt4ile, carile iera supt staph-
fire Marhionului. Dupa aceste Domnul loan vazind, ca narocul
in toate partilé IT derhide calé biruintii, mai mult zabava
nefacand, au intins drept la Thessalonic ; uncle agiungand, de
toate partite incungiurand-o, au inceput a o bate vartos, ce ce-
tate cu multa oaste intarita, $i de toate cate qténilor trebui-
toare, i cetatii folositoare sint, grijita i indestulita find, tare
sa apara, de care luoru pa'na a o dobandi, multe groznice nä-
valituri, s'au facut; i mult singe dinteambe partile s'au varsat;
ins& 'Ana in cé de apoi, Latinii, ne mai putand sprejini dése,
$i necurmate navaliturile Romanilor, ispititu-s'au intai ca pärä-
sind cetate, sa intre in vasa, i cu fuga pre mare sa scape, qi
a$6 cu pareti de lernn, precum odantioara Athinénii, sa sa izba-
vesca; Ce acésta socotela nu li-au mars, cad i despre mare, tare
strajuip, i päziti find, n'au putut sa de la vase, ce numai 11 au
Mutat Tara$ in cetate a sa intoarce; i acolo pan& la moarte sa
sä apere. Si a$6 macar c. Latinil nu lipsiia tot felTul de nevo-
inca sä pue, i numai in moarte scapare socotindu'$, cu tot chi-
pul i cele mai de pe urma puteri, inpreuna cu viiaa i§i chel-
tuta, $i nu fall lauda vitejiii, vartos sa apara ; ce i acésta in
zadar! caci mai pre urma a$e$ de tot slabind, biruinta biruito-
rilor li-au fost a da; caci gi Românii sau cetate sa Ta, sau viata
sa:$1 de, aprinzindu-sa, atata de vrajma$ navala li-au dat, cat pre
la porti, $i pre ziduri ne mai putand Latinii a sä stävi, Romttnii
cu armile a mana au razbit in cetate, din care Marhionul, cu
putini la corabii scapand, alaIT cati in cetate vréme stramta ca
aceia, 1-au apucat, toi pana la unul au perit; Iara loan Alexie,
dupa ce au dobandit $i Solonul, li-au dat pre mana lui Theodor
Angliel, carele iera om de familie inparatesca, i decila s'au in-
tors la ale sale.
 430 CARTA VIII

CAPUL XVI.

Aratd-sd, alte rdzboae lu _Man Alexie, qi multe prdzi, cari le-au

fdcut eu Tàtar a Thrachia.
UuiatI itrolov. LatiniT din Tarigrad, din zi in zi nedejduind, ca vor puté cum
Hectic.
va rascumpAra din robie pe Balduin, cata va vréme in chip
de raspublica i§ chivernisiTa lucrurile; Tara apoT vazind, ca nici
cum sA-1 rascumpere din legaturile luT loan Alexie nu-I nedéjde,
au radicat la inparatie pe frate sau Henric, carile barbatéste apu-
cându-sa sa carpasca destramate lucrurile Latinilor, inteacelas
an cu huna oaste gatindu-sa, si Tesind din Tarigrad, au incun-
gurat Udriiul cu mult maT strans de cat Balduin, si trimitind
la cel din lontru, IT infricosé, zicand, sa nu gandesca, ca sa va
maT scula de supt cetate, de nu o va dobandi sau cu armele,
sau cu inchinacTune; Ce ciT din cetate numaT cacT auziTa a sa
pomeni pentru inchinAcTuné cetatiT, maT tare atitindu-sh, raspun-
sara, precum de acmu innainte, nicT un legamant, si nici o cre-
dint& mai poate fi intre Greed' si intre LatinT, caci si credinta
le Taste lunecoasa, si nestatatoare, §i cacT se poarta catra ceT ce s'au
dat supt maim lor, cu a vrajrnasiTa mai cumplita, de cat de ji-
ganie salbatica. Dupa acesté fara nicI o isprava So liT, Henric cu
tot dédinsul s'au apucat a bate cetate. Asijderé ceT din lontru,
nu cu maT mica barbatie, le sta inpotriva; i sa apara. Intre
acesté, loan Alexie de iznoava, de la ArhondiT Grecilor rugat,
cu romaniT saY si cu multime de 'Mari inteagiutorTu cetatiT viind,
din toate partile, au incungiurat tabara luT Henric, cesté baté
cetaté, Tara RomaniT tabara Latinilor, din toate partile botiia, si
nicT cum de unde va sà aduca in tabara lor zahara nu rasa. Hen-
ric toate sfaturile pierzind, au poroncit sa.-T mai trimata de la
Tarigrad si alta oaste inteaglutorT. Ce LatiniT pomenind inca pa-
tima a de an a luT Balduin, nicT cum din Tarigrad sa Tag nicT
!fantails carte vró, nici indrtizniTa. Ce apoI Thoma Patriarhul de Tarigrad, (acesta
de pe (Irma)
cap 6. Tera Patriarh pus de la LatinT, Tara nu orthodox), carile de cu-
rand Tesisa de la VinetiTa, blastamandu-T, si afurisindu-T, de nu
 CAP. XVII. 431

vor merge inteagiutoriu, de nevoia blastamulul, 11-au cautat vrand

nevrând, a ie§i din Tarigrad, ce Inca pana a sosi acest agiutoriu,
Henric vazind cit §i cetaté nu Taste de dobandit, §i acmu §i troahna
de boala if intrasa in oameni, 1-au cautat noapté a sa scula de
supt cetate, §i au luat spre Didimotih, pe drum ori cati indraz-
niia, §i ie§ia la hart cu Romani'. §i cu Tatarai, toti sau periia, sau
in manule nepriiatinului cadé; Ce Tarna apropiindu-sa, loan s'au
intors innapoi, Tart Henric margând supt cetaté Didimotihon, au
incungiurat-o, §i cu tocrnala de pace, au §i luat-o.

CAPUL XVII.

Aratd-sd, pentru ce loan Alexie au stricat pace, i cu Greed, 0

cdte va a ha rdzboac cu ndroc.

Anul 1,206: Joan Alexie, viind cu o§tile supt Filippopolis, Let 1206.
unde Alexie Aspiatis, carile iera maY mare cetatii, puindu sa
inpotriva, §i facandu-st, neascultatoriu poroncti, i-au dat pricint
a-§ clati manila asupra cetaténilor, §i a§e prinzind pe Aspiatis,
indatit au poroncit de 1-au spanzurat de o barna, §i rtsipind,
§i cetaté, pre multi' eel maT de trunte lacuitorT, au omorat, Tart
Inca §i multi mai de vréme, cu tuga, scapancl, unii au trecut
la razstrit, la Theodor Lascar, altii au intrat in Udriiu, larä
unii margand in Didimotih, §-au facut cu Latinii pace, §i §-au
luat sit le fie cap Theodor Vrama. Dupti fuga acestora, Inca mai
cu urgie; maniindu-sa loan, indatt §-au a§ezat lucrueile in Mi-
sia, §i deciia precum asupra Latinilor, a§é asupra Grecilor,
cu mare vrajma§ie au purees. AO loan de mania pornit, Met
aT sti osta§ nenumarati inch §i din Mari aducând, cu mare rau-
tate au intrat in Thrachia, §i inpartindu-§ otiIe, o sama au trimis
asupra Udrilului, Tart altele la cetaté Rusilor, (acésta §i astazi
sit chéma Rusocastron); Oasté Ittinésca, care cu Hatmanul lor
Tero Tera pentru paza acelor parti, cu indraznelt de batae apu-
candu sa, in clipalt cu top in loe perirt. Dupt acésta izbandt,
Tatarii au dobandit §i cetaté Aprul, §'au §i farmat-o. Inteacéia§
 432 CARTk 11111

fierbintéla, tooma pAnA la Rodosto slobozindu-sa, I-au Tesit in-

nainte cu oaste, Theodor Vrama, carele iera Hatman ostilor 1A-
tinest1, céle ce sta pre langa Udriiu. Ce inpotriva nepriiatinului
nici cum putand sta, indatA au dat dos; Tara Tatarai in silA do-
bandind cetaté, a facut-o atocma cu pamântul; Tara, pe lacuitori
pe totT, T.au luat in robie. Dupà acésta a Rodosténilor praptidenie,
Tatarai tot cu un ciambul, i Perinthul (acestiia ii zic acmu Turcii
Iregle), i Daoniul apucand, pAnA in temelie 1-au rAsturnat. Ultra
acésté, nu numai cetAtile, carile iera pe marginé manY, ce Inca
cele mai de la uscat de focul rautatiT acestiia neparjolite, si
nearse n'au scapat; cad Romanii, i cu oardele Tataralor, carile
inbla dupa dâniT, cevas macar pre acolo necalcat, i nestropsit
n'au lisat, precum i Arcadiopolis (acestie ii zic Turcii Burgaz),
6orlu, i Misina (acésta-1 Cana,c1A) cu toate satele si orasele de
prin pregiur, nevoile céle mai grele au patit. Dupa acésta, c i pänA
supt zidiul Tarigradului prAdând, orasul Athira (acésta-i Chiu-
ciuccecmegé) 'Ana in pajiste 1-au prApadit, asé cat niei pruncii din
fase n'au crutat. In scurt, din toate cetaiile cate sint inpregiurul
Udrilulul, si a Tarigradului numai Viza, i Silivriia au scApat
liontatts de &Ansa nedobândite, si nepraclate. La Tesitul acestui an Ioan
carte de pe
arm& rap 8. Alexie Domnul Romanilor, de iznoava au intrat cu ostile sale,
si cu oardele TAtaresti in Thrachia, s-au mai apucat i alte ce-
tati cate ramtisése nesuppusA, deosAhl de Didimotihon, si Adria-
nopolis, la carile, macar ca sa ispitisa; insä neputand ceva ispravi,
li-au parasit, i asé s'au intors innapoi. Dup. inturnaré lui Joan,
Didimotihénii, i UdriianiT, inchinandu-sa lul IIenric, el cu mare
bucurie trimitind din Tarigrad oaste, au cuprins i acele cetati.
IarA ce rautati (zice Istoricul IIoniatis) au fAcut Vlahii cu TAtarai,
cu aceste a lor prazi, i jacuri, intr'acesta chip iera, ca carile
nici s'au mai vAzut vre odanAoarA, nici pot sa le incapA cine-va
cu mint& Acésté darà sint, carile din Nichita Honiatis Istoricul,
anume, si mai pre larg pentru némul Românilor, si de rAzboaele
lor cu Grecii, apol i cu Latina avum a zice.
 CAP. 107111. 43g

CAPUL XVIII.

Aratei-sig rcizboiul lui Lascaris cu Sultanul Alaiddin.

Inparatiia Grecilor, dupa, ce nou scaun precum putusa la Ni-

chea (precum mai sus s'au pomenit) i§ a§ezasa, §i Theodor Las-
caris, acmu färimate, §i strunciunate lucrurile inpar4iii nu putin
le intemeiasa, §i le carpise ; a1alT Domni grece§ti, cariT in parté
Evropiii pe la Mora, §i pe alte locuri inpr4tiindu-se, nu cauta
unul pe altul sa s agiutoriasca, §i inpra§tiiate madularile in-
paratiii, la un loc, §i la un trup sa, le culega, §i sa le unésca ;
ce fie-te carele The taripara, §i cetacue apucase, acolq singur
§ie nume, §i titlul de inpärat puindu'§, Monarhiia a sa sa fie,
ai precum el nu mai Taste de &Ansa vrednic socotila. (0 cat de
orb lucru Taste närocul! 0 cat de drag& Taste omulul fara, soco-
téla, cinsté la care nu sa poate sui! 0 cum ia Dumnazau intai
minté aceluia ce va de tot sal poharniasca, apol ii ia §i putéré!)
Insa numal Theodor Lascaris, -om fiind in toate lucrurile vred-
nic, §i ales de carpiré a sfarmata, §i rupta haina §i Corona a
inpar4ie ca acésta ; and loan Alexie, cu Tatarai facé ciudésele
sale asupra Latinilor, Theodor Lascaris, Inca vréme de razsu-
flare apucand, el Inca cu cata oaste putusä strange, au cuprins
Efesul, §i alte eetäti cate-va, la Anadol, supt stapaniré sa au
adus, cu acésté, manioasa furtuna Grecilor, Inca neindestulin-
du-sh, scornit-au, §i pe Alexie (carile odata fusése inparat, de
carile precum Balduin prinzindul, sal fie trimis in Ghermania
am pomenit), de uncle scapand, precum zice Grigoras nu mul-
temiia lui Dumnazau, c. vidé inparaliia Grecilor a sd intrama, §i NIchifor Grigo-
scaunul a'§ intari; ce lui Theodor zavistuind, au trecut Mare ras ear: I' Ca".
egheul, §i s'au dus la Sultanul Iconii Athatin, (acesta la istoricii
Turce§ti, sä chema Alaiddin), carile cu 20 mil de Turci, singur
Intr'agiutoriu lui Alexie viind, caruia inparatul numai cu 2: mil'
de calärime §i 800 : de pedestrime (caci mai multa oaste niel
§i aye), Cu buna inima an ieit innainte. Deci vrafma§e batae
dandu, Turcii intat de tot biruisa pe Romei, §i singur Sulta-
28
 434 CARTE VIII

nul asupra lul Theodor nävälind atata de tare I-au lovit cu buz-
duganul in cap, cat capul invartindu-i-sk s'au pornit ca mortul
de pe cal; dup5, ce au cAzut inpäratul vs, §i indatä desmete-
cindu-sk cu sabia intaI de tot amandoaa piéoarele calulul Sul-
tasuluI au curmat ; apoT sultanul de pre cal prhvälit find, cu
o lovitura capul zburandu-1, indata 1-au rädicat in sulita , care
vrtzind alalg turd, au dat dosul cu toV1 a fugi. Acolé au prins
§i pe Alexie inpäratul (carile §i socru Iera lul Lascaris), ce altA
ceva räu al face Lascaris n'au vrut, färä numal in port cAlu-
gAresc inbrAcandu'l, in cinste '1-au tinut, §i de toate ale trebul'a
deplin ii da. IarA Henric dupa, ce au satut inpArat Latinilor in
Tarigrad, cu netocmala Domnilor Grece§ti, care aye intre sine,
dezmetecindu-sk (precum scrie istoriTa AntisiodorénuluI), scu-
landu-sA cu oaste, i márgand, in vrémé a trei ani, Ong, la anul
Lk 1210. 1210, Iar4 au luat de la Greci, toate cetgtile Thrachiii, pre carile
Vlahii in anii trecuti, de la Latini le rAscumpgrase. fail Theo-
Let 1222. dor in anul 1222, dupA, ce au inpäralit anl 18 in Nichia, au
murit, läsind la inpärAtie pre gineri-.san Ioanis Duca.
 CARTE A NOAA
Care arati tralul Romanilor, de la Ineepätura Hanilor
Tätärkti, §1 a inpäratilor Turee§tI, pänä la näpada lui Batie,
and s'an tras Romanil lark spre Ardel.
CAPUL I.
Aratd-sd inceptitura Hanilor Teltdrtisti, de la Ginghiz Han, din
carile sd trag HanR Crdmulul, supt porecla Ghieral.

De vréme ce cursul Hronicului nostru, au agiuns pre acélé

vremi, in carile doaa marl, i puté(r)nice sthpnirY, adedi a Ha-
nilor Tän,r6,§ti in Cram, §i a inpara4ilor Osma,ne§ti s'au inceput,
(cariT cat de lat, §i de lung sapanesc, eine iaste, carile sä nu-T §tie),
socotit-am, precum §i pentru a altor cràii de pren pregiurul nostru,
cat mai pre scurt, cate ceva ne zis, §i nearätat n'am läsat, a§é
§i pentru acésté, pentru in§tiintaré cititorTului nostru, cat vom
puté mai pre scurt, ne arätat sa. nu trécem; §i maT cu dédins,
cä acésté sthpaniri, nu numai vecine, ce Inca §i stapâne fiiindu-
ne, (a§é DumnAza.0 cu ascunsäle sale, qi drepte eluded* invoind),
pentru acéia noaa Românilor pentru dansele, §i mai curat, §i mai
bine a §ti §i a cerca ne trebue de cat altora. NoT dara cat au
scris Laonic Halcocondila, Ellené§te, Leonclavie §i Buzbecvie
Latiné§te, §i alp multi, urmand luT Zacut Arapul, inteo parte
läsind, célé ce din Istoricil Turce§ti §i din traitil nostru prin 22
 436 CARTE IX

de anT la Poarta Sultandsch, (unde cé de mo§iia lor vestire, §i

copiii de cat eel strhini mai curat o §tiu) am inteles; §i am in-
vatat, pre scurt vom pomeni. Si intai pentru Ginghiz marele Han
Tatäräse. Anul Te§iriT acestui Han foarte gre§it Taste la top Is-
toricii Cre§tiné§ti, (cuvantul acesta poftesc pre cititoriul, sh nu'l
scrie asupra mandriii noastre, cad adica' pre -WV( pre altil II so-
cotim gre§iti, §i ca cum noT numai am fi negre§iti, Ce sä caute
cu dédinsul, §i atuncd dupà placdrea adeverintii sh giudece). Gre§it
sa fie anul zicem, c ce scriitoril Cre§tine§ti, il pun la anul de
la Minciunos Prorocul Muhamed, ani 617, carele Taste de la Man-
tuitoriul lumii 1220, card de ar fi adevarat, ar trebui Te§ird luT
Genghiz Han, sa fie mai pre urrna, de cat Te§ird lui Suleiman
Sabi tatal lui Erdogul, §i mo§ul luT Osman (carile intai au stiltut
Hog6 sadl, in
Predoslovila Is-
inparat Turcilor) cu 6 anI ; caul Suliman Sah au ie§it la anul
Oriel sale ee-I de la Muhamed (chruia Ardpd§te ii zic higret) 611 carile Taste de la
zlee Tagitte-
varie, adeed Co-
Hs. 1214, ce dupa adeverinta tuturor istoricilor Turce§ti, Per-
roma Istorillor. sietT, §i Arape§ti (cauta §i la Istorie de noi facuth in Prefatie
(Pridoslovie). Suleiman Sah, mo§ul lui Sultan Osman, cu cati va
ani au ie§it mai pre urma, de cat Genghiz, §i a§d far% prepus
sa dovedé§te, eh anul, carele, insamneza Istoricii Cre§tine§ti, Taste
gre§it; pentru acdsta de va vrd Cititoriul mai curat s. sa in§ti-
intéza, cérce Prefatie Istoriii noastre, pentru cré§tird, §i descrd§-
tire Curtii Aliosmane§tei, eh acolo pre larg, §i mai cu dovada
am aratat, precum Te§iré luT Genghiz Han, s'au tamplat la anul
Higret 608, carile Taste de la Hs. 1212; carile cade in nal optule
Petavie, an a lui Theodor Lascar; §i a§d §i Patavie amentreld ascutit, a
Parte 1,
ear. 11. eap. 3. vrémilor samaluitoriu, sit arata gre§it, carile pune Te§ird lui Gen-
ghiz Han cu zéce ani mai innainte, adeca la anul de la Hs. 1202;
ce Genghiz Han dupa. socotdla Istoricilor Turce§ti, la anul 1212
au Te§it din Tataramd cé mare, card Taste vecina cu Hina, §i mai
denainte find Tatarai acila supt oblastiia inparatiii Indiii, Gen-
ghiz acesta scuturând gugul de pre grumazi, cu multime de 'Mari,
aiJ ie§it in partile inparatiii Persilor; §i intrand in tara ce-i zic Ho-
rasan, acolo intai au izbandit vestita cetate, ce-i zic Belh. Dupa
ce au pradat §i au starmat toata tara acdia, au craft cu otiJe
Inca maT in laontrul Persiii, §i in 12 ani atata au destramat in-
 CAP. I. 437

pkAiia Persilor, cat la marirné, si put6r6 care au fost, nici pänb.

astazi n'au mai putut s s5, mai intoarch; Cki dup& scular6 TA-
taralor de acolo, Domnil Persilor, carii s'au putut strange pe la
locurile lor, in multe stApaniri s'au inparech6t, i cine 6-au pu
tut apuca au tinut, pana la vrémile lui Sofi, carile iara's pre unii
din Domni suppuind, au tocmit inpArAtiia. Insä la statul sAu cel
din tai s. o aduca n'au mai putut. Deci Genghiz Hanul, dupa
ce au st5panit toath, Persia 12 ani au murit, läsand in urma lul
pe fi6orul sAu, Octal. Acesta s'au numit i Ghieral (de pre calif
IIanii Cramulul i astazi sa intitulesc cu acest nume); Ghieral
acesta, ca cum lumil, unul ar fi fost Monarh, toate a lumil in-
paratii, ca pre o mosie au inpärtit-o altor frati ai sài, unora
Asia, altora, Evropa; oranduind, i poroncindu-le, eines oarda sa
luand (caul Pará numk iera de multi) sa margä, sa-s suppue It-
rale ce l6u citzut in part& lor. Unuia darä din frati, i s'au vinit
Moscul, Litfa, Po Ionia, i Ghermanie; carile la anul pomenit cu
oardele pktil sale sculandu-sa, au intrat in tara Moscului, si de
tot au suppus-o, apoi au trecut in Litfanie, i in Ora L6sascä,
au slohozit "oardele, s'au prklat spre tgra Nemcasca, cat si cum
li-au fost vola; innapol intorcandns5. 8'au asezat cu sed6r6 in
Cram. unde sed i astäzi, insä marginele despre mare, si cetä-
tile in Cram, despre Tarigrad, iera pe mana Crestinéseä, si as6
de la acest floor a lul Genghiz, sau precum alp vor a lul Octal,
au ramas semintila familiii Hanilor Cramesti car& si pana acmu cu
multa prasila sa; Tara ce zice BAsnuitoriul Simion, c6, Tatarai,
carir au schpat din razboiu, cu LaslAu cel minciunos sa fie des-
cillecat Cramul, hirise minciuni, si povesti, fara nici un temela
sint, precum innainte vom arAta, ca Batie au fost dintealV TA-
tart, Tara nu dintr'acest6; ce acmu vine randul sä zicem ceva
pentru Zmaul cu septe capete, inpkaciia Turcului.
438 CARTg IR.

CAPUL II.
Aral li-sel incepiitura nénzului Turcesc, 0 a familia Ali-Osmanilor,
cara astd4 fin inparafia TarigradulA cu multe alte inpeircifii in Asia,
Africa, i Europa.
Numele acesta, Turc; cu nApaste Taste, ei A. da, inpAratilor Ali-
Osmanilor, ca. numele acesta, neluand sama scriitorii eel mai de-
nainte, a cui au fost, ei cul s'au cAzut, atata s'au intArit obiciuiré,
cat cu greu Taste a scete din minté lumiT, numele acesta de pre in-
pAratii Osmanilor. Ce adevArul Taste, cA aceeté carora acmu cu OW,
Turd, ale zice, ne-am deprins, nu sint Turci, ce stApanitoril Turci-
lor; earn' cu multe sute de ani (de pe vrémé lui Iraclie inpArat) mai
denainte de aceeté, rumpand poarta de fier, [pre care la anul 1722
cu inchinAciune, inpAratul Peter Alexievici cu cate-va alte cetAti
pe marginé maxii Caspii pAnA la Ora Ghilianului supt stäpanire sa
o au adus,] (1) la muntil Cafcasului (care Taste in tre mare négrA, ei
intre mare Caspiii, ei astadi sA chémA Derbend, ei cetate Taste cu
acesta nume, care hothre§te inparatiia RusascA, cu cé Persasch),
au beeit in pArtile Asiii, earn' acmu sa.' el-16mA Turcmeni. Pre acesté,
mai pre urmA, suppuindu-Y Sultan Osman, cel din tab, carile s'au
numit inpArat turcesc, de pre numele acelora, scriitori obiciuiti fi-
ind, IT-au zis ei acestora Turd, precum mai gos, cat sA va puté mai
pre scurt, ei mai deschis, vom sili sA arAthm. Cu multe vremi mai
de nainte, in TAtArame ce mare, fost-au un loc pre den afara Hinii
(cAruia istoricil ArApeeti IT zic Cin, ei Cinimacin) cArula loc II zic
istoricil Turceeti DeeticapCac, adecA Câmpii Cap6acului. [Tragu-sA
campii aceeté din apa Donului panA la Hina, trecand peste VolgAT
alAture cu Uzbecul, pre care campii dusu-ni-au vremé ei pe noi a'i
vide.] (2) Pe câmpii acCste lAcuia un ném de Tatari, carii A, chema
Oguzii. Dinteaceeté o samA sculandu-sA, au vinit §'au cuprins lo-
curile, atuncé pustii, pre marginile mAril Caspii, céle clespre rAzsA-
rit, carile sint intre Limanul, ce'l clic astA-zi Cara Bogaz, ei intre
(1) Cuvintele puse In parentes sunt serise de Cantemir pe margine.
(9) Idem.
 CAP. H. 439

mare I3alta, ce o numasc Hiva, care balta despre razsarit, are inpa-
ratiTa OzbeculuT, si a HavanuluT, i inteansa dä o apa mare, care
acmu II zic Dara, Tara, la istoricii TurcestI s chéma Nahra, de pre
a carie nume i partd loculuT acdluTa, sa chémä Nahra. Oguzil dara Tarihul lul
Hoge Sadi, in
acdstd, dupa ce au vinit pe locurile pomenite, pe vrdmd, in card cu- Pridogovie.
prinsése Genghiz Han Persia, aniT de la Muhamed 611, carile Taste Let 1214.
;Pita gclauptu IT apreinh.,
de la Hs 1214. In cetate Nahra, Tera stapanitorTu Suleiman Sabi fi
6orul luT Chialeb, nepotul luT Cazil Boga, stranepotul luT Bantemur, tm familita
Ali-OsmanHor
ei stranepot de stränepot, dupa cate-va ndmuri lui Oguz Han, ne-
potuluT lui Cai Han, earn' sint ceT din taT parinti, i stapanitorT Ogu-
zilor. Din nemul dara acestora, Suleiman Sall. precum am zis, au-
zind procopsala, card Mous& Genghiz Han, dupa ce au intrat in
Persia, si &ate tarl au suppus supt stapanird sa, anul pomenit s'au
sculat si el cu 50 miT de Tatari Ogue, s'au purees spre Asia, 0,
Ii gasasca si el niscare-va locuri de stapanire; i asd au Tesit in
partile Midiii (card Turcdste sa chdmä Azerbaigan) care Ora pre
atunce Tera supt oblastie Persilor. Ce PersiT, find inteacd uluire
si rasipa, card le Meuse Genghiz Han, Suleiman Sah, pre lesne
au suppus toata tara Midiii; dupa acdia, purcegand cu oasté sa intre
asupra luT Alaindin, Domnul Turcilor (a carula scaun pre atuncd
Tera la Iconie), vrând sa triaca apa EvfratuluT cu calul in not, acolo
s'au innecat. Thal cd maT de obstie istorie Turdasca, scrie, precum
aproape de IIalep, supt cetatd ce sä chéma Baber sal fie in-
geopat. In urma lui au ramas trii fiCorT Erdogral, Giundogdi,
ei Dumdar; Acesté tustreT, s'au inpartit dupa moarté luT Sulei-
man si #1,rale ce suppusdse, i otiIe. Deci Giundogdi, i Dundar
au purees cu ()stile sale, spre partile razsarituluT, pentru a ca-
rora sfarsit istoricil Turcesti cevas nu pomenesc, Tara Erdogril
s'au slobozit spre partile EvropiT, i s'au apropiet pana aproape
de Halep, arzind i pradand ; de carele \Testa luand Alaiddin,
Sultanul IconiiI, au socotit, ca pre ndm ca acesta vitdz, i vraj-
mas, maT bine cu prietenie de cat cu neprietenie, in tara sa sä
ii priimasca ; i mal vartos, acésta a face l'au. indemnat, mare
nevoTa, card aye de ramasita Tatarilor, cariT pre aedld locuff
inprastiati ramasdse, si de toate partile ardé, §i prada. i a§e
Maiddin, trimitind innaintd jul Erdogril oamenT, Tau poftit sa
 440 CARTE IX

vie cu pace, si el cu dragoste ii va priimi. Erdogril indata lii-

sind. gandul cel de neprietenie, au vinit cu totT oamenil saT in
slujba, Fang& Allaidin Sultan; carora indata li-au oranduit locuri
pentru sederé, carile astacIT Ii chemä Caragédag, i liafa i alta ce
IT-au trebuit, pentru hrana. Erdogral, dupa ce au priimit slujba in-
data s'au apucat, i cu nebiruita 'liana, in putina vréme, toata
Ora luT Alaiddin Sultan, de Talharimé 'Maras* au curatit-o ;
pre uniT princlindul, pre altiT omorandu'I, Tara pre altil de tot
peste hotarale Oral gonindu-T. Alaiddin vazind vrednicia, i vi-
tejia luT Erdogril, in maT, mare cinste, i dragoste luandu'l, 1-au
pus Seraschéri paste toate ostile sale. Intre acésté tamplandu-sa
moarté luT Erdogril, Alaiddin acélas cinste au dao luT Osman
fiCorului sau, (carelé pentru -Liner*, cu nume dezmierdat, sa
chema Osmangic). Osman luand cinsté tatane-sau, in vitejila si
purtare ostilor, cu multul covarsiTa pre tata-sau, Erdogril; si nu
numai caci Ora luT Alaiddin Sultan, de nepriTatini ne calcata,
ne atinse o feriia, ce Inca i multe alte cetatT, din mana Gre-
cilor luand, la stapaniré lui Alaiddin Sultan, le alatura. Intre
acésté Alaiddin Sultanul Turcesc, sfarsit find de batrânéte, la
Let 1300. anul HigIretului 699 carele Taste de Ia Hs: 1300, fail fidorT mu-
rind, cu sfatul i cu voTa de obste, in locul luT au radicat la
stapanir6 Turcilor pe Osman. Asé Osman decila nume, i pu-
tére de Sultan luand, i ostile Oguzilor una facand cu oasté
Turcilor, ca un fulger deciTa in toate partile sä sloboziTa, si in-
catro merge, fara izbanda, i far% dobanda nu sä intoarcé. i as6
in 25 de anT si 5 lunT, zile 17, cat dupa moarté luT Alaiddin
au inparatit, toate Orale si cetätile in Asia mica, carile Tera supt
stapaniré inpäralilor Grecesti, (osabi de Brusa in Vithania, si de
Nichia) supt stapaniré sa 1T-au suppus. Osman la anul de la Dom-
Mt 1326. nul Hs: 1326 : in Enisehir de la Asia (unde scaunul din Iconie
mutase) murind, au urmat la inparalie fiCorul sau Orhan. Acesta
au luat i Brusa, i Nichea, si tot alta, ce mai ramasése, inpa-
ratilor Grecesti la Anadol; apoT trimitind pre feCorul sail Su-
leiman, au trecut Bogazul, pe la Caliopolis, la Evropa, i Wand
cetatea Caliupolis, au prädat la Evropa, pana supt UdriTu. Atka
Iera inpara-cii Grecesti de DesocotitorT hicrurilor sale, (Poate Ii
 CAP. III. 411

DumnhzAu vrtind, sh le Ta inpkatiia, intaT le luasA socotOla), c6,

cand au adus vésté WI Andronic Paliolog, precum TurciT au luat
Caliupolis (care Taste chéla TarigraduluI despre Mare a1b5), zic
sä fiTa ras; si sä fie rAspuns: oln ce mare lucru, am pierdut o
polatA de inchis PorciT, si un urlcior de Vin. Dup& Orhan au
sthtut al treilé inpgrat Murad fiCorul lui. Acesta au trecut cu totul
la Evropa, UdriTul au luat, Filippopolis si tam Muntenésd, au
suppus. Dup5, Murad au urmat fiCorul luT, Baezid; carele s'au po-
reclit Ildaram, adeca fulger. Acesta au cAzut rob pre mana luT
Temurleng, si acolo au si murit. Dup5, cAdéré acestuTa prin 7
anT au fost galcévä pentru inparatie, intre fióorii lui, Musa, si Su-
leiman; si pand maT pre urmä, au sthtut la inpäratie Muhammed,
fiCorul lui Baezid, apoi laräs Almurad au urmat, a cui floor au
fost Fatih Sultan Muhammed, carile au luat Tarigradul, si asé de-
cila din zi in zi, inparatiTa acésta mhrindu-sà, si crescand, pänä
inteatata s'au lAtit, si s'au innältat, cat, si celor cat de prosti
stiut Taste, si pline sint Bibliotecile si Turcest,T, si crestinOsti,
de minunate si marl Kaptele lor, innainte a cArora de n'ar fi
pus DumnAzAu mataniile luT Leopold ChesarTuluT, cu armele Ném-
tilor amestecate, pän5, acmu toatá crestinätaté in Evropa, la pri-
mejdie CO de apol ar fi agiuns.

CAPUL III

Aratd-sci reinclul Crailor Ungurqn, de la incepeitura Crclid lor, piiiul

la napada lid Batie.

Mai denainte, de cat a lua Latina Tarigradul din mana Ro-

manilor, pre vrOme WI Isachie Anghel, la anul 1193: pentru Bela
CraTul Unguresc am pomenit, precum au fost el atuncé cräind,
si precum au fost si socrul luT Isachie, unde cursul anilor, ne
trAgé sti zicem Fli de moarté luT, si de craii, cariT au statut in
urrn6-1; insä nol nevrand O. abatem cursul hroniculuT, pän'a la
luaré Tarigradului de la Latini, si pentru ca amestecare s'a, nu
facem voroaveT, am socotit cu deosàbit cap, pentru Crail Ungu.
442 CARTA IX.

restl, BA zicem, pentru ca cetitorTul nostru, maT curat sä cunoasck

cand, si ce in vréme au fost Vladislav cel adevArat CraTu in tara
Unguresck pentru carile Cititofful, precum Taste adevArat, instiin-
tindu sk fail nici un prepus va cunoaste, c5, Vladislavul cel min-
cTunos (pre carile BäsnuitorTul Simeon il cunoaste Las Pau), pre
vrémile, in carile cu basmele lor in scaunul Craft' il pun, nicT
au fost, niel au putut fi, nici la IstoriciT adeváratT sä aflä. In
anul dark precum am zis 997 fost-au CraTu in taxa Unguriasca
Stefan fiCorul GheTziT, carile inta1 si CraTu s'au numit, si la lu-
mina Crestinátglii au vinit.
2: Al doilé au fost Pet Ar Allman, fiCorul luT Gulielm, si ne-
pot luT Stefan. Let 1034:
3 : Otto, cumnat lui Stefan, Let 1041. AltiT acestuTa zic Aba.
4: Petär Alleman, de al doilé, Let 1044.
5: Andrias, intaT näscut a lul Ladislav PlesuvuluT, fieorul lui
Mihail, carele au fost frate luT Stefan, Let 1047:
6: Bela, fratele luT Andrias, Let 1059:

7: Solomon, fiTul luT Andrias, Let 1063 :

8: Gheiza Marele, fióorul BeliT, Let 1075:
9: Ladislav, fratele GheTzii, fiCorul luT Bela. Acesta Ladislav,

la IstoriciT Unguresti, sä numéste Slant; Ce acesta nu poate fl

Válhovniculul Simion Basnk aci Taste cu 167 de ani maT in-
nainte de eat Lasläu cel minciunos, carele au ucis cu toporul,
eel din -cerTu coborat, pe Batie Hanul Tatärasc. Ca Ladislav
acesta au BO-tut la Craie Let 1078 : 'lath Laslitu cel mincTunos,
carile zic sä fie avut batae cu TätaraT lul Batie, au fost la Let
1242: ce pentru acésta pre larg vom zice la acelas an.
10: Al zecele, dupa Sfântul Ladislav, au fost CraTu Coloman,
fieorul lui GheTza Marele, la Let 1095.
11: Stefan al doile, fiCorul luT Coloman, 1116.
12: Bela 2-1e, orbul, fiCorul Jul Almu, Let 1136.
13: Gheiza 2 le, fiTul luT Bela 2-1e, Let 1145.
14: Intre GheTza, si intre Stefan, in hronologhiTa Crailor Un-.
gurestT, BA pane un Ladislav al doilé, fieorul Belli orbuluT, ca-
rile au apucat Craila ou sila, s'au tinut-o numaT 6 luta, carile
de pe vr6rné 4nnilor, i cle pe putina sthpanire, ce au avut, nq
 CAP. IV. 443

poate fi Las Mill cel minclunos, a minctuno§ilor Simion §i Misail.

15: Stefan 3-le filial luT tiheiza 2-le Let 1165:
16: Bela 3-le fiTul luT Stefan 3-1e, Let 1176:
Acesta au dat pre flica-sa Marie, dupa Isachie Anghol, pentru
carile la locul sau s'au pomenit.
17: Emeric, fiCorul Belli 3-le, Let 1199.
18: Al cestuTa urma alt Ladislav, carula uniT ii zic floor a lui
Emeric, altiT amentrelé, la Let 1206: Acesta Ladislav Inca nu-
mal e.3se lunT au statut la Craie, pentru care Rictiolul in hro-
nicul cel mare, socote§te, precum BronologiTa UngurCsca cu
gre§ala sa fie puind doT Ladislavi; caril verT doi ar fi fost, verT
numaT unul, pentru neapotriviré vrémiT, §i pentru scurta Ta
lor, precum am §i maT zis, nu pot fi Laslaul cel minciunos.
19: Bela 4-le, fiOorul luT Andreias, Acesta au statut Let 1238:
§i batrAn au murit Let 1275: dupa ce au crait anT 37: in vrémé
acestuTa, au vinit Batie s'au pradat paqile EvropiT, §i au gonit
§i pre dânsul din scaun; pen tru carile cum T-au fost povesté in-
nainte la acela an vom zice, Tara acmu intorcându-ne, trebue sa
aratam, din do:A' Ladislavi, poate sa sa cuvie vre unul, cu Las lau
cel din basna lui Simion Ungurénul? Tara pentru Las Mu acel
mincTunos, a§ijdéré vom zice la anul, &And plazmuitoriT ii fac,
ca s'au batut, s'au omorat pe Batie; Tara pentu alaltY Oral Un-
gure0f, cariT au urmat, vrtind Cititoriul s sä in§tiinteza, caute
la IstoriciT lor, §i ales la Bonfin, Sansovin, Do lion, §i altiT, §i
acolo IT va afla, cacT noaa nI-au fost socotéla, sä ducem randul
acestora Oral, numaT pana la Batie, pentru ca §i hronicul nostru
credinta sa'§ plinTasca, i Basnuitoril gura sa'§ astupe.

CAPUL IV.

Dovedéste-sei, precum din dO Vladislavl, carif la Istoria sit pomenesc,

nici unul, pe vróme, cancl au vinit Batie, n'au fost la Criiie.

Marturisesc CititorTului, ca cand scrifam Hronicul nostru la

Mose; unde cartile de triaba Inca tot sint rani, aflându-ne; pe
444 CARTA IX.

Bonfin Istoricul (carile intre top' scriitorii, pentru lucrufile Ungu-

re§ti mai curat, §i mai credinCos sa are), la mamä a aye n'am putut;
ce Izvodul Crailor I-am scos din Hronicul cel mare a luT Rictiol
pre carelé 1-am potrivit cu Istoriia lui Dlugo§ Léhul, §i cu Hro-
no(lo)gul Calviz, §i cu a lui Moreri Istoricesc Lexicon, §i dintr'ace§té
culégand, (caci §i el din Bonfin scriu, §i lul urmaza); Iara acmu
child de iznoava din La'tinesc, in limba Romanesca, 1-am prefacut,
nu numal Bonfin, ce §i altil cati-va Istoriol la mama, viindu-ne, li-am
infato§étu cu Hronologhiia lui Riqiol, pre carile in toate cu Isto.
ricil Ungure§ti intr'un glas 1-am Oat, fara putina neatocmire, ce
sä arata pentru anii, curl fiete care Craiu in ce vréme au statut
Cralu, §i in ce an au murit; Ce toata neatocmire lor, numal in doi
ani stand, noT tot Hronologhiia lui Rictiol, am urmat Ladislav dark
(sau cum altil zic, Vladislav) cel din tai statut-au la Craiia Unguré-
sea, dupa tata-sau Gheiza, la anul de la Hs. 1078 §i dupä ce au trait
in stapanire 17 aril, la Let 1095 au murit. Acesta au dat pe soru-sa
Solomira dupa Domnul de Dalmatia, §i de Croatia, a cariia barbat,
dupa, ce au murit, §i tarale acéle in mo§tenire ei ramaind, 11-au da-
ruit fratine-sau, lui Ladislav. Dupa aceia, Ladislav, §i Bulgariia
§i o parte de tara.Rusasca, care Tara supt CrYa Le§asca) cat% sta-
panire sa 11-au adaos; fost-au adevarat om cre§tin, legii ravnitoriu,
§i in mirosul sfinteniii viiata §'au petrecut, pentru care tare martu-
risesc Epistoliile Papei Grigorie al §eptélé. Avut-au biruinta §i a-
supra Tataralor,. §'au murit precum am zis- la Let 1095 Julie 30.
Acesta nu poate sa fie acel Lasläu, caci anii Istoricilor adevarati,
dovedesc, precum cu 167 de anl mai innainte au murit, de cat nä-
bu§ire lul Batie in tara Ungurésca. A§ijdere nu poato acesta Vla-
dislav, sa, fie Laslau cel minclunos, caci cu multi ani mai innainte
Romanii au fost pre locurile lor, precum in multo locuri innapol
din Istorici vrednicl de crediata am aratat; §i mai vârtos unde am
istorisit räzboaele acestul Ladislav, carile au avut cu Tatarai. A§ij-
dere aratat-am, §i din Dlugo§, §i din Striicovschie Istoricii Le§e§ti;
caci de ar fi Te§it Romanii de la Ram intai supt acesta Vladislav,
n'ar fi avut de unde sä marga inteagiutoriu Polovtilor, nici Polovtii
§i Pecinighii ar fi avut de unde sa.'§ inprumutéze limba; §i sa o a-
méstece cu ce Romanesca. Ce aceste fiind mai curate de cat ar tre-
 CAP. V. 44

bui a sh dovédi, mai mult cuvantul pentru ce s. lungim, nu avem.

Deci sh videm i pentru Vladislav al doilé. Acesta au fost fidor lui
Emeric, precum in Izvod am arhtat; s'au stAtut la Crhie Let 1206,
si precum márturiseste Bonfin, au sthtut in Crhie numai 6
luni. Aé märturisésce i Hronologhiia lui Abraham Bacsai, ma-
car ch Dingo§ scrie sh fie crhit un an si doah luni, si la Let
1207 au murit. Aceste din Bonfin, si Abraham si Moreri, aceste
adeveréste Rictiolul in Ghenealoghia Crailor Unguresti, si nu-
mai 6 luni sh fie criiit marturiseste. Acesta Vladislav inch nu
poate fi Lasläul mincTunos a Mhzacului Simion, cad i acesta au
lost cu 36 de ani mai innainte de intraré lui Batie in tara Un-
guresch. Asijderé, nu poate fi, caci scurth vréme, a sése luni nu
rabdä adeverinta Istoriii, sh fie putut lucra, eke spun Bilsnuitorii
c'au lucrat. Asijderé nu poate fi, caci de la anul 1206, si de pe
acesth vreme, si inch ou sute de anT mai innainte, precum Romanii
sh fie fost cu Domnil, si cu sthpanire, din Istorici am arhtat, si
innainte din IstoricT Tarhs de credinth vom dovedi. Asijdere nu
poate fi Vladislav acesta, Lasläu lul Simion, caci cu cati va ani
mai innainte, adech pe la anii 1186 Viahii s'au despärtit de la
inphrätiie TarigraduluT, i multe Thzboae duph acea au avut, cu
Isachie Anghel, precum innapoT pre amhnuntul, din Istoricul Ni-
chita Honiatis li-am scris. Aé dar minciuna Bäsnuitorilor de
Lasläul lor, mai goala de cat pilugul piuliii ramaind; Vladis-
lavii cei adevarati, dintr'ace basnh sh dezbat. Iará ce Craiu Un-
guresc au fost pre vréme, child au intrat Batie in tam Unguresch,
si ce razboae au avut cu dânsul, vrând Dumnazau, la anii, cariT
s'au tamplat, mai innainte la randul lor pre larg sh va zice (1).

CAPUL V.
Aratd-sd precum Românii ce0 dincoace de Dunare, set fie luat
Protectia lul Andreas Cralului Ungurese.
Pre vréme, ce inpärätiia la Nichea, loannis Ducas in tara Un- Boutin
boalluig Du"'
al Dlugoa
gurésch Tera CraTu Andreas al doile, fidorul Belli al trifle, care Tom. 1. carte 6.
cap sos.
(1) In manuscript numerotatia capitolelor urrratóre incepe cu 10 si finesce
cu 18.
4413 CARTA IX.

la anul 1207 au fost statut la Craiia Ungurésca. In vrémé aces-

tuia Craiu, din Diplomatele i pravilele, cari le-au asezat el in
Ora Unguresca, färä indointä cunoastem, precum pärile Vlahiii
dincoace de Dunäre O. fie fost supt Protectiia CräiiY Unguresti;
caci pomenitul Craiu in titul Diplomatelor, sä pomenéste Cralu,
si a Valahiii, care Titul in Carte a doa asezarnanturilor Pravi-
lelor lui Coloman, Craiul Unguresc, scrie asé: Andreas Dei gratia,
Hungariae, Dalmatiae, Croatiae, Ramiae, Serviae, Gallitiae, Lo-
domiriae, Rex in perpetuum. Adeca: Andrias cu mila lui Dum-
nazau tot déuna era lu a Ungariii, Dalmatiii, Croatiii, Ramiii,
Serviii, Galiii i a Lodomeriii, i proci: Iara Gallitia pre atunci
sa sh fie chemat Vlahia din mare négra pana in Tisa marturi-
sóste Sambutie Istoricul Unguresc, in talcuiré a unor cuvinte, si
numeré Unguresti. Acéstas adeveréste i Leunclavie, in Pantecte
Cap 174 unde zice: Valahia toata, mai denainte s'au fost che-
mand Gallitia; precum i DipIomatele Crailor marturisesc. Seri-
su-s'au ace Diploma a till Andreias Craiu la anul 1222; Tara An-
drias dupa ce au crait ani 31 la anul 1238 murind, urmat-au la
Craiia Ungurésca fiCorul sau Bela al patrule, cu acesta nume,
inteacarula vreme au tost poiadé Tätärasca, cu Hanul Batie. Deci
toga pricina inpotrivirii basnelor cu Istoriia ce adevarath, intr'a
cesta punct stand; sili-vom ca curat, i preamanuntul, toate na-
busiturile lui Batie la locul, si la anul lor sä le aratam, i toate
rautatile, mortile, prazile i rassipele, cari le-au facut, in partile
Evropii sa le Istorisim; Cad asé buna nedejde avem, ca Cititoriul
nostru, de-I vor fi sunat mai denainte la urechi basnile lui Si-
mion Ungurénul pentru Laslau Craiu, i pentru descalecarC
Maramorasului cu Romani, acéle sunete toate, nemica adevä-
rat insamnätoare, sa Task si in locul lor adevarata a adevara-
tilor scriitori Istorie sa pue, ca precum pana acmu am facut,
asé si de acmu innainte vom face, toate din Istoricii streini,
si vrédnici de credinta, culegand, nemica altä ceva al nostru
vom pune, nici vom adaoge, fara numai o a Istoricilor alcatuire,
si marturie aducand.
 CAP. VI. 447

CAPUL VI.

Aratd-sa, cé d'intdi a ha Batie ndpadd, qi, cum 'i-au inehis atuned

l?ománil poticile muntilor, de n 'au putut intracé datd rdzbate in (am
Tinguriascd.

Dupa oath, truda ni-au adus bäsmuitorii, Cu Laslaul lor cel

minciunos, atata odihna simtim acmu, cand noT intr'o parte clan-
du-ne, toti scriitorii straini Condéilé mai ascutite de cat sulele,
si mai lungi de cat sulitele, asupra-le's buaréza, §i ca niste buni
vitéji a Istoriii adev6rate pazitori, i scutitori, din trufas scau-
nul minciunii pravalindul, ca fumul si pulberé de vantul vi-
vorat inprastiindu-I, i raschirandu-i, II face, asé ; ca dupg, ce
le va peri numele cu sunet, sa tréca, si sa sa intórch, i nici
locul sa nu li se mai afle. Deci dara' Patavie in carte samaluirii
vrémilor, Parté 1 Carte 9 Cap 3 din Iavcler ce din VAT a buT Batie invReloeari,ilc4a2rte 2.
Pahl AA
nabusire, o pune cu 39 de ani, mai pre urma de cat Tesiré lui
Genghiz Han, a caruia nepot acmu Cramul stapaniia, precum
in céle trecute am aratat. Batie dara acesta, la anul de la Hs:
1236, sculandu-sa din Tataramé céia ce Taste peste apa Volgai, I,e't 1236.
(acestiia vechi Gheografii Ellenesti, II clic Rra), Tara oardele acélé
astazi sä chiama rusCste, zolotaia Orda), i viind, inthi au intrat
in hotarale inparatiii Rusesti, i indata au razbit cetatea Volga
(care acmu sa socotéste sa fie fost, unde Taste Ajdrahanul), de
acolo spre partile de Crivat slobozindu-sa, in lung si in lat, toata
tam Moschicésca, au pradat, si au farmat; iar la al doilé an, au
incungurat i Stolita Moscului, si au -Si dobandit-o; i prinzind, IAA 1237.
sau in razboiu omorand, pre Gheorghie marele Cnez, a Mosca-
lilor; tot némul rusesc au supus, supt stapanire sa, puindu-le
de la sine Ciiezi pre Iaroslav, fratele liii Gheorghie marile Cnez.
Asé Batie, dupa ce au suppus tara Moscalilor, scrie Marin Is-
toricul, «precum s'au slobozit in kos spre Vlahi; Ce Vlahii una Marin Par. 2.
facandu-sa cu Sacuii, lacuitoril Pannoniii, au inchis cailé, §i po- carte16;3 eicapin13.
61
.

ticile muntilor, si tare locurile acélé pazind, au lupins pre Epitome Morin,
Tatari innapoT, si nu i-au lasat pre acolo sä tréca mai spre par- la aces" an' la
Ioan GInverie.
 448 CARTA I.

tile Apusului». Vaz5, aicé cititoriul, si sA, sä scrandavasch de min-

china BäsnuitorTuluT, cacT din Istoricil eel adevriratT, curat sa do-
vedeste, ca. Batie Inca pana a nu intra in tara UngurTasck
VolohiT (sau precum Istoricul Marin le zice OlahiT) cu säcuiT,
puterilc inpreunandu'sT lui Batie pre acéle locurT n'au dat tre-
atoare, pentru care au cautat ntaralor, a's muta sléhul prin
Ora Lesasca. in Silezie, precum maT gos vom arata, cum dara sä
prinde sula in sac, si mrtcTuca in punga; (Creza cititorTul, si Tarte
proastelor noastre cuvinte, cacT catra BAsnuitorT ca aciTa, pilde
ca acesté srt prind), cum putu fi, VolohiT, cariT in temnitile Rh-
muluT Iiind, sa opriasch intrare Tritaralor in tara UngurIascrt; ce
ase trebue sä srt rusinezä Mazacul, carile Istoriile necitind, bas-
nilor urmazä.

CAPUL VII.

.Arata-sei prada 1,0 Batie in tarot Lepsed, qi, 'in Silezia.

Batie, väzind, crt cale prin Volohia, i s'au inchis, si prin ace
parte, in cotro IT era voTa, a trece n'au putut, Let 1240: Tara§
Let 1240. au intrat in tara Lesasca, si razsipind Cetate Liublinul, prin tot
anul acela din Ora Lésascii afari, n'au Tesit; ce nime inpotriva
stându-T, au tot pradat, s'au omorat, Ora au agiuns la Vista.
Ian& Let 1241: Tarna trecand Visla pe ghTata, au inceput a prida,
si intr'acélé partT; inpotriva luT Batie, au iesit Palatinul cu oaste,
si intaT cu naroc margandu-i, au scos prada din manule Tata-
rMor; ce cu acesta maT mult inartandu sa Batie, de cat biruin-
du-sa, intr'acelas an, Mart 18 : asupra Lesilor navAlind, mare
moarte, si stricacTune au facut intrInsiT, de care lucru vazind
Boleslav CraTul Lésesc, si totT DomniT Lésesti, cA nu vor maT
We sa ste inprotriva TAtaralor, luandu'si Doamnele, si ce s'au
putut apuca de prin case, uniT au fugit la Selezia, Taxi unit
inpreunA cu Craiul, au scapat in tara Unguresca. Tatarai bi-
ruitorT, si Ora Lesasca fara nici o aprtrare ramaind, dup5, iz-
Yana, au vinit la Cracov, carile atuncé Tera Scaunul crhiii.
 CAP. VIII. 449

Du$ ce au razbit i Cracovul, i '1 au aprins, de au ars

Oa, in parnant; deciTa acolo s'au inpartit ()stile in doaa OAT;
Deci singur Batie cu o sama de osti, au purees sa gonTasca pe
Craiul in tam Unguresca, Tara CU o sun& au trimis Seras-
chériu, pe Peta, carile marghnd -au pradat toata Silezira, ti
BohemiTa; Ce Tatarai acesté, trecand pre lânga Vratislavia,
agiungand la LignitT, acolo li--au Tesit cu oaste innainte Ducul
IIenric. Deci inthi, i-au mars razboTul oare ce cu naroc; Tara mai
apoi, necredinéos narocul razboaelor, faca intorcand, cu nepoves-
tita razsipa, i prapadeniia ostiT sale, si el au perit. Minune scriu
Istoricil pomeniti, de moarté care s'au facut Crestinilor intr'a-
cel razboiu, ca 'Marta dupa ce au izbAndit, zic, sa fie taiat de
la tot mortul, câte o uréche, gi cu acele urechi, sa fie inplut 9
sacT, i sal fie trimis la Batie, pentru dovada biruintii lor.

CAPUL VIII.

Arateisci, precum Bela Cralul Unguresc, adeveirat au cersut agIutoriu

de la Chesarlul, fi de la alp Crai ; ce n'au luat ; i beitaia ffird
?Carve, care au avut cu Batie.

Precum apa nu sä poate tine in ciur; aé minciuna nu poate

sa sa startfiasca in basnele sale; ce ca näsipul in Casornicul cel
de stecla, unul dupa, altul scurtmdu-sä, i cu singura greutaté sa
rasturnandu-sa, nu sta, pana, de tot sa, desarta. Inteacesta chip
ti basna pentru Laslau, i pentru asezare Românilor de la dânsul,
in Maramoras, pravalindu sa, nu sä poate opri, pana nu-s arata
desartaciune, i saraciia. Bonfin Decada 2: Carte 8: intratul lui &Ann Deoada 2
Batie cu Tätarta in Ora Unguresca aC Ii scr ie: «Bela, zice, fi- Carte 8.
Corul luT Andrias débiia inplusa cinci ani in Crafe, child Tatarai
in cara Unguriasca nabusind, sufietele Ungurilor greu au dosa-
dit, carisf iesind din Ora Lesasca, au vinit la Poarta; care sa
chiama, Rodana, (acestuTa loc strtimpt ii zice Uréche vornicul
Rodna) care Taste la hotarale ArdeluluT, si a Oral' Unguresti, Tara,
pan a agiunge la acesta 100 (pre alte parti fiind toate poticile in-
29
 450 CARTE IX.

chise), T-au cautat a tréce printre tara Rusasca, si printre Co-

manT, facând, i deschizind cale ne trif zile, tot pr'intregul mun-
tilor; i asé precum am zis, razbind la Rodna, acolo au aflat pre
Palatinul CraTului BeliT, carile pazila ace trecatoare; ce pre acesta
Baulk' :woks. indata biruindu-1, au intrat in tara Ungurésca. Tara Bela vazind
Parisiot List
540 si 545. prazile, i rautatile, carele TataraT facé in Wale vecine Ungariii,
Dabravie cart.15. au trimis la Frideric al doilé inparatul A pusuluT ; si la Craiul Fran-
Naveler car. 2.
Namni 42. tuzesc, si la acel Inglizesc, rugandu-sa: pentru agIutorul; ce pu-
tin au folosit, cacT Bela aye atuncé galceva cu UnguriT sal, earn'
bucurosT era, ori cu ce mijloc ar fi, numaT de dins sa sä izbavasca,
deci Bela vazind nevoTa ce'T vine asupra, i nicT de la aT saf,
nici de la streinT vré o nedejde avand, intâi 'au trirnis CraTasa
in Austria, Tara el cu chta oaste s'au putut gata, au statut fatil;
si groznic razbolu au avut cu Batie; ce ne oprit fiind Maul lui
Dumnazau asupra taralor acelora, Bela fu biruit, si oast6 luT maT
toga, präpädita, singur din räzboln cu putini scapand.» Dupa
acésta Bela vazind eh in tara sa sa s. sprijinesca, sau alta oaste
inpotriva nepriTatinuluT sat' s pue, nu-T putinta, I au cautat si
Let 1242. luT cu fuga a scapa, i asé Let 1242 din razboTu pedestru sea-
pand, au Tesit in Austria, unde i Doamna ii iera trimisa ; Ce
Frideric Ducul de AustriTa, pizmä véche pe Bela avand, in vrórn6
slabicTuniT luT, mijloc de rascumparare afFand, T-au jacuit toga
avéré, care CraTasa cu dânsa adusése; i asé gol, i dezbracat,
1-au gonit din tara sa; Bela inca in catro lua ne mai avand, au
iesit cum au putut in Dalmatia; Tara de acolo tocma la ostroa-
vele mariT, ce-I zic Andriatica, sa fie trecut, scrie Abraam Bacsai
in HronologhiTa Crailor Unguresti.

CAPUL IX.

Aratii-sa inturnard lul Batie Cu Tatarai innapo-i, 0 a Belli la

Criiia sa.
Batie dupà fuga BeliT, in Austria, au statut en cosul in tara
Unguresca, i acolo in toate partile navrapiT, i ciabulurile tri-
 CAP. Ix. 451

mitindu's, in tara nemtasca pan'a la Dunäre pradasa, i arsese;

inpotriva a carora Frideric inpärat, au trimis cu oaste pre doi
fiCorT al saI, pe Conrad si pe Henric (cacl singur având razboiu
cu Papa, bate cetaté Faventia), caril viind asupra lor, putin lucru
ar fi procopsit, de nu s'ar fi stricat Tataral singurt sib; cacl in-
catro merge, toate supt foc puind, macar ca de jacurT i dobanda
fará soma incarcatT Tera; insa la mare lipsa hraniT au vinit cu
totiT ; innainte a maT prilda fióorii luT Frideric vetejéste oprin-
du-i; de foame siliti, i inputinatl find, 1T-au cautat din tara Un-
guresca a lesi, si la ale sale a sä intoarce. Pentru sfrsitul lul Bon!inhkii Du-
Batie in doah felTurT spun scriitoriT; uniT zic, precum in razboTul
cu fléoriT luI Frideric sa fie murit, iara Bonfin cu Dubravie spun, Naveler
aeo141. Patavie
precum la locul sau sä sä fie intors cu Tatarhi, chtl T-au scapat parte 1 carte a.
intregi. Iara Bela, Cralul in anul 31 a inparatiii luT Frideric la
apus, inparatind asupra Grecilor la Nichea Ioanis Duca, si in
Tarigrad Balduin al doile Let 1246, fiind in Dalmatia, si auzind, Let. 1246
precum Tatar5T au Tesit din tam Ungurésca, i s'au dus la lo-
curile sale; cercatus'au doara sa va pute intoarce prin Austria,
sä Iasä in tara lul: Ce Ducul de Austria nevrând sa'T de cale,
el au strans cata-va oaste in Dalmatia, si cu alta 1-au aglutorit
inparatul Frideric; Asijderé i Cavalerii de Rodos, i Comesil de
Franghipan, cu buna sama de oaste T-au vinit inteagIutoriu.
Acesté atunce sä chema CrutiatT; cad in haTnele sale purta cruel
cusute, pentru ca sä sa cunoasca dintr'altiT, acesté apol Cavalerl,
fiind goniti de Suleiman inpäratul Turcesc, au trecut la ostrovul
Malta, Let 1522, cu acesta oaste agiutorindu-sa Bela, au intrat cu
de sila in Austria. Ducul de Austria, cu multa oaste inpotriva
Tesindu-T, in tot chipul sa silila, sä nu-T de cale de trecatoare;
Ce Bela pe alt loc sä trecá neavilnd, cu sabila s'au facut drum,
de vreme ce tare cu Ducul razboTu andu-s, fu biruitoriu, si
Ducul in razboTu cazind, toata caste i s'au inprastiet, care in-
catro au putut. Si asé Bela tot de odata si din Dalmatia au Tesit,
si pre Ducul de Austria au omork; i Ora StiriiT supt stapanire
sa, au luat; si la CraiTa sa in Ora Unguresca s'au in tors. Apol
dupa ce s'au asezat la Craila Unguresca, scrie Abraam Bacsal
in Hronologhie, precum acelor CrutiatT, i Franghipanilor, sa
 452 CARTE IX.

le fie däruit multe sate, si orase in taxa Unguresca; intarindu-le

cu urice de véónica movie, si asé ace oaste de agTutoriu sa fie
ramas cu totul, pre locurile, carile le dedese Craful. Poate si
de pre acésta Istorie, sa fie schimosit basna sa Simion, in
locul Crutiatilor de Rodos, pe RomaniT din temnicale RamuluT,
puind. Aflat-am si cestuT Craft' o Diploma, in titul ei scris, tot
intr'un chip cu a DiplomeT, cariT Tera scrise de tata-sau Andrias,
adeca: Cralu a Ungariil, DalmatiiT, CroatiiT, Ramiii, SirbimiT, a
Gallitiii, adeca a VlahiiT. Scrise leste acCsta Diploma la anul
1270; Tara Bela, dupa ce au crait anT 37, batran de zile, la anul
1274 murind, fu intropat in Strigon. Inteacesta chip dark au
fost razboaele luT Batie du alte némuff, si cu Bela CraTul Un-
guresc, si acesta a fost sfarsitul prazilor, si razboaele luT Batie
si a Beni; caréle adevarat pe acéle vrémi, au fost CraTu Ungu-
resc; de unde de cat soarele maT curat sh cunoaste, ca, povdsté
pentru Laslau, care zice sä fie omorat pe Batie, si cum RomaniT
sa-T fie batut pe TatarT, hires& si goala minciunä Taste. DecT la
Let 1255. anul 1255 Ioanis Duca inparatul Grecilor, dupa ce au inparatit
la Nichia anT 53 au murit, si au lasat in locul WI, pre fiiul sau
Theodor Lasear Theodor Lascar cel -Canal% Macar ca noT cu atâté dovéde si mar-
cel tiller.
turil, cate pana acmu innainte am pus, pentru scornitä basna
luT Laslau, si pentru descalecaré MaramoräsuluT cu RomaniT
nostri, odihnit sa fie nedejduim; insa noT, adevärul sh marturi-
sim, cu atata ilia. tot nu ne putem odihni, de care lucru, car-
piturile minciunosilor, inca a maT destrama, si a sparcui, indem-
nandu-ne, Inca si acCsta catra cititoriT nostri a striga, nu no vorn sii.

CAPUL X.

Aratd-sd ciudat chipul basnii scornite pentru Lcislaul cel scornit, fi,
minc'iunos.

0! omenite Cititoriule! Cat de cu greu Taste adeverinta min-

cTuniT a afla; si Inca dupa ce o afli, maT cu greu cade stiinta
ei, ca afland nu afli, §i §tiind nu stiT; Ca precum viind intunéricul,
 CAP. X. 453

alta nu putem afla, fár. numaT cà lipsete lumina, me afland

mincTuna, alta, nu §tim, far cat cA, Taste lipsa adevärulul, care
nicT fiinta, nici supstare poate ave. liadeva poate, CititorTul, de
surd& osardila noastra, Mei chipul, a caruTa fiin tä, in lucrurile
firiT nu et afla, a zugravi ne apucam, §i corabiT in aer, stancT,
pre apa plutind; LeT §i ZmeT plugurile pre aräturT trägand; §i
altele ca aceste fosturi de chitéla (lucrurT, pre carile le zamisle§te
parére) a arata ne nevoim. Ce precum noT slobozenie la ras iT
dam, aé i el icoana, ce '1 vom §erui, trebue, nu de tot sä o
lepede, care macar ca de alta trebnica, n'ar fi; Irma rasul póte
sa elates* i oare carea chip de trécere vrémiT, sä 'I de. Po- inelumislaid eel
noe.
citaniTa acesta a luT Las lam (ce '1 zice Simion Mazacul Cralu Un-
guresc, i in Predoslovila Hronicului luT Uréche o au adaos), in
capetele trecute atata am infruntat-o, §i la gol am scos-o; cat
maT mult, mai mult a o scutura,- n'ar fi trebuit; ce cacT prin
multa vreme prin auzul cititorilor, §tim ca s'au tävälit; §i oare
cm chip db Istorie adevarata au luat, pentru acéTa §i maT tare a
o scutura, §i din toate incheeturile a o deznoda, §i a o destrama,
foarte de tréba, §i in adeverinta Istoriil de folos, a fi am socotit.
Ca precum cat Taste intunéricul .maT des, atata lumina sa lu-
minezä maT tare, §i maT departe i§1 sloboade razale ; AO pre
cat sa doveclé§te mincTuna maT tare, pre atata §tiinta adevarulul
sä curate§te, ;;;i sa luminéza. Pocitanie acesta, zice dara, Simion,
sa o fie luat din Istoricul cel Unguresc ; Tara din care Istorie,
anume, nu arata, zice ca in hronicul luT Uréche, nu Taste scris,
Tara el socotind-o ca pre sémne va fi adevarata, n'au vrut sa nu
o scrie, (o ce frumos gIudecatoriu asemene aceluia, caruTa zi-
candu-'T unul sa gaCasca ce tine strans in pumnT, el ati raspnns,
eh de '1 va spune numal forma lucruluT aceluia, atunee va puté
sä gIudece, §i anume sa gacesca ce One in pumn. Celalalt
spuindu-T, ca tine in pumn un lucru ratund, qi in mijloc gaurit,
Gâcitorul, dupa multä chitéla, 1-au rOspuns zicand, cä alta nu
poate fi fara numaT o piatra de moara, cad acéTa Taste ratunda,
§i in mijloc gaurita. Tocma a0 Taste §i socotela giudecatoruluT
Simion, socotind numai cacT Taste ratunda, §i gaurita, Tara nu
ce poate purnnul cuprinde). A0jdere zice ca acel Laslau sa fie
 454 CARTE IX.

fost Valhovnic, care di pe limba slovenêsca, sh intAlege, vrkji-

torTu, autatorTu in stele; zice c'au fost in lege PApista'sasca, si
de la dansul intaT, au inceput Unguril, a lästi sac marté, si altele,
cate buTguTaste, tuturor sint stiute. Ce acesté cat de crude min-
ciunT sA fie, din Istoria trecutä s'au dovédit; Tara el de unde au
luat-o, %LA aciT vom aeata. Incepätura si paxintele basniT acestiTa,
dupa multä trudä, si ostenintA, aflat-am sa fie fost un Sava, eel
zic mitropolit Bulgaresc, si frate unui Stefan, carile intaT s'au
numit Cralu la BolgarT; insa basna aéasta in izvorul eT, precum
acel Lasläu sä fie luat agiutorTu de la inpäratul RamuluT nu scrie,
nici ceva pentru acel Romani pomenéste; cc numaT cum, si in
ce féllu I-au fost räzboTul cu Batie, si cum singur, cu mama lui
sa.'l fie omorat, pre larg si cu cTudése amestecat, povesOste; pre-
cum noT in céle trecute, pre larg am seruit-o, si cu negreta el,
nu putina hartie am muruit, insä acolo cate-va neatinse de do-
vadA trecand, si nepomenite unile lasincl, aice si céle pomenite,
pre scurt poftorim, si céle le nepomenite vom adaoge; Tara ci-
titorTul pentru adése pomenirea acestii basne Tertare De dé, cacT
Diu pingo, quia noT socotim, a eine Taste numaT odata mincTunos, trebue in
aciernitati
pingo. véci, precum mincTunos sä fie sa sä arête.

CAPUL XI.

Iard sd aratd izvorul de unde au piftit, puturoasd basnd pentru

Lastdul cd zic Válhovnic.

Véde-sa, ca. némul Rusesc dupa ce s'au luminat cu credinta

Orthodocsiii, foarte ravnitoriu au fost sA, sä instiintéze, si de
lucrurile ce s'au intamplat maT de nainte in inpärätiTa Grecilor,
si in CrAila Bolgarilor; cad Hronicul Rusesc, toatä istorila sa
cu istoriTa inparatilor GrecestI, si a Crailor Bulgaresti, alaturand'o
au scris ; si pre scurt de lucrurile lor Inca. ins'amnézA, ; si ales
un,de au väzut ca sa poméne vré o cTudésä lucrattt, cu mare
osirdie in hronicul lor au amestecat-o; pentru care lucru vrand
cu unele ca acêsté istoriTa lor A inpodobascd, ca niste oameni
 CAP. XI 455

inch cruzi, si prostaci in lucrurT ca aceste, !Ira de nicT o deo-

sabire, ce in manh scris 11-au vinit; acéla nu numaT in loc de
istorie adevarath; ce: Inca si in loc de povéste sfânth au tinut-o,
s'au crezut-o. Acestora darh, Rush' cu drept Buffet ravnitorT si cer-
chtori find; BulgariT, caril Inca de mult in partile EvropiT trecush,
si cu Pravoslavie sh luminasA, vrâncl sh aréte mare lauda si poh-
fala némuluT, si num elui lor, cu toate Istoriile si cindésele lor, I-au
inprumutat, si ca unura din nemul lor, 1I-au obstit. TreT darh FIro-
nice mail rusestT, pAnA acmu ni-au venit la manh, unul ce sh chéma
hronic, altul Letopishti, al triile. Stepenia, si in tustréle acésté
pocitaniTa acestul Las Mu, tot inteun chip o spun, care Taste
intr'acesta chip: zic, ca pe vrémé, &and au intrat Batie cu TA-
tarn' in tara Unguresca, sh fie fost Cralu anolo acest Vladislav,
(chruia Mhzacul Simion if zice LaslAu). Acesta mat denainte sa
fie fost PApistas, Tara apoT Sava Mitropolitul Bulgarilor cu mare
cTudésh, sA-1 fie intors la Pravoslavie; Tara pricina intoarceriT lui
me o scriu: zic, ca Stefan CraTul Bulgaresc Wand titul si co-
rona de Crhie, (Tall de la cine sA-1 fie luat acésta cinste nu arath),
Vladislav sA-T fie rAvnit, si sh fie zis, cum poate Domnul Bulgaresc
sa sil numasch CraTu, si sa fie la cinste atocma cu dansul ? DecT
acésta pizma la inima cocandu-T, odath afland vréme, s'au sculat
cu multh oaste, si au mars asupra luT Stefan. Stefan, vAzind ch
de bAtae n'are ghtire, si putére ca acéla, cu care sh-I poata sta
inpotrivh; au trimis pe frate-shu Sava Mitropolitul, rugandu-1 sa
sa phrhsasch de ce s'au apucat, si sA trATascA ca niste vecini
buni in fratie, si prietesug. Sava mArgand in tabAra CraTulul
Unguresc, nici cum sA-1 aduca la pace n'au putut, chci Crainl
Unguresc nici cum uréche spre pace pleca. Intre acéle dat-au
DumnAzAu o arsitA, si o chldurA ca acéTa, cat toate apele si iz-
voarAle atata s'au fost incAlzit, cat n'au maT putut oameniT FAIT
potolésch seté cu apa, si de au lost band, cat de multa, nu 1I-au
fost folosind nemicA. Intr'acesta chip s'au fost incAlzit si vinul,
si alta bhuturh, care au fost avand cu sine in tabArA. Sfantul
Sava Mitropolitul, vrand sA aréte cludésA, si minune, care Iera
sA urmézA ; intr'adins au trimis la CraTul Unguresc, sh-T spue,
ph n'are cu ce's potoli sete, si sh roaga sA.-I trimita putiné ghTata,
456 CA RTA Tx

ca sa-'sT rAcesc6. bkitura. Craiul T-au rdspuns, eä ea aceTas pa-

timA trage si el, si toatà caste luT ; i precum presto toath tata
pknantuluT au cercat, i ghTattt n'au aflat. Sfantul Sava lukid
de la Cralul acesta räspuns, in taina sa s'au rugat luT Dumnazäu,
sa, I trimatA ghTath sA's rAcesca vinul, cu eardle sal räcordscä
set& Dumnazau, ruga ascultandu-T, indata, in cTur inpregiurul
taberiT, au plouat multä piaträ, din card stringand, i intr'un
blid puind, au trimis CraiuluT zicandu-1, cu acesta s5,-sT raceseA
bäutura, si sá poroncesc5, si ostiT, Tesind afar% din tabarA,
strangA, cat le va fi vola (cad in tabAr5, nicl un gräunt n'au
fost pieat). Acdsta auzind, i väzind Craiul, '1-au cuprins mare
frieä, i nespusä spairnä, si indata dupa, invMAtura SfântuluT
Save, 16sindu-s6 nu numaT de vrajbä, ce i de Eriasa PApist6.-
saseä, (noT euvintele hronicului precum sint zicem) indata s'au
botezat (ea cum Latinii n'ar fi botezatT), intoreandu-sä la Ortho-
doxie, atunce Sfantul Sava T-au pus numele Vladislav, Tarl ce
nurue sa-I fio fost avut mai de nainte nu scriu. Iata cum s.
potrivbc basnile de frumusel, eela scrie Papistas fiind, i vrand
s6, fad, veselie pentru biruinO, asupra rataralor, au poftit de
la episcopii s6.-1 de voia s taca läsatul sAculuT marte ; Iarä acesta
zice, cä PApistas hind, maT de nainte parat a ave razboTu cu
TataraT, au vinit la pravoslavie, i apoT au petrecut viTa0 sfântaT,
cat si clupä moarte, din mormant, multe minuni au Ileut. DecT
sä mergem innainte sä videm i rAzboTul cu Batie, cum T-au fost.

CAPUL XII.

Aratd-sd basna rlzbolulu, carile zic si .fie avut Lasidu cu Batie

Hanul Tdtdrdsc.

Batie, dupà ce au prädat Ora MosculuT, i Ora Lesaso5., deciTa

la anul 6756 (cu sese anT mai pre urm5, de cat cum scriu tot1
IstoriciT vremiT aciTa), au intrat cu prada in Ora Unguresea, si
au agIuns pki5. la Varad, unde Tera scaunul luT Ladislav. lera,
zice, cetate aeeTa tare foarte, si din toate pärtile cu apa, ineun-
 CAP. XII.. 457

guratg, Targ, in mijlocul cetgiii au fost un stalp de marmure,

innalt peste samh, cat abila i se vidé vary ul. DecT Vladislav in
grabg, neputandu-sh ghti de oaste, sau de alth batae; s'au inchis
in cetate, i suindu-se in varvul aceluT stalp innalt, de acolo
pravila rhuthtile, carile pre den afarà Med ZIocistivul, i ne avand
nicT o faceré, numaT ce s'au fost rugand lul Dumngzhu, cu atata
de fierbinti lacrämi, cat i marmurile acele potrichliTa, unde chdé
din ochii luT Vladislav, pe plésé stalpuluT. Asa el luT Dumnhzäu
rugandu-sh, 1 i cu lacrrimile marmurile ghurind, de näprasnh i
s'au arhtat un om, Iânga dansul stand, si zicandu-T, pentru la-
crämile tale, card le versT, Tath Dumnaz'au iff va da biruirrch
asupra nepriTatinului, i tiranului spurcat; i indata omul acela
fu nevhzut. Dupg, acéia Vladislav, coborandu-sh kos de pe stalp
(aicé cititorTul trebue sh-'s opriasch rasul, caa minune Sirbasch
sh povéstéste) vhzu un cal inselat, acolé netinut de nime stand,
pe cal un topor. De pe acésta Vladislav cunoscand, ch Taste
agiutoriul, de la Dumnazau trimis, in data luand toporul amang,
el pe calul acela din ceriu coborat, incglecand, cu cétl oarnenT aü
putut ave laugh sine, au iesit din cetate afarh, i s'au slobozit a-
supra paganilor BusurmanT, (ch asé le zicé Istoricul Sirbäsc), pe
'Marl indatA chzu fricg, i nicT cum de bAtae apucandu-sa, plecarh
a fugi; Tara UnguriT a-T goni i a-i farma; zic, precum in rhzboTu
au fost i o sor a luT Vladislav, pre care maT depainte Batie
robind-o, au fost-o luat muTare, care multh stricaciune au fost
fäcand Ungurilor, ce vitézul Lasläu, agiungand in goanä pe Batie,
si pe soru-sa, pe amandoT 1-au despicat cu toporul, cel din vhz-
duh ()tent. i asé deciia, Ungurii pe toV BusurmaniT aciTa au
ucis, farg numaT calif au priimit ldge Crestindsch, pre acila au
poroncit Vladislav sh-T cruth. Dupg acésta izbandg, cetatenil zic,
sa fie fgcut chipul luT Vladislav de aramh varsat, sezind pe cal,
cu toporul a finanA, i sh-1 fie pus in varvul stalpulut, pentru
care am zis, ch, au fost in mijlocul cetatiT, i s'au fost rugand
Vladislav luT DumnAzAu din varvul lui.
458 CARTA IX

CAPUL XIII.

Aduce-sci infatdOré basnelor Istoriculta Bulgaresc, cu a lul Simion

Mazacul, pentru Laskiul lor.

MO, omenite CititorTule, fântana; iata i pâraul basnii pentru

Vladislavul din Istoria Sirbasca, sag Las laul luT Simion Mazacul.
Vezi, §i cunoa§te, ca toata pocitaniTa acésta alta ceva nu cuprinde,
fara, numaT precum am §i maT zis, crude basne i rancede min-
ciuni, cu caréle un Sirbac au amagit pe un Rusac vrad O.
arête, precum de la Parintii BulgarT, multe §i marl' minuni, §i
audése s'au facut ; Tara amentrelea din IstoriciT vrémilor acelora
aTavé s'au aratat, ca nicT Vladislavul, nicT Laslaul au fost pre
vréme, cand au vinit Batie cu 'Marti in' tap, Ungurésca; nici
din Latin s'au facut Orthodox, nicl cu Stefan Dispotul Bulgarilor
sa sa certe pentru pizma, §i zavistiTa TituluT §i CoroniT Cra-
e§tT; nicT cu Batie s'au batut, nicl '1-au batut; nicl '1-au omorat;
nicT cal din vazduh; nicT topor din cerTu i s'au cubork; nici
stillpul cel de marmure cu picaturile lacramilor s'au potri-
(Alit, nicI sora CraluluT Ungurdsc au etzut la robiia Tatartlor;
nicT muiare luT Batie au fost; nicT cu frate-sau, pentru barbat,
s'au batut; nici frate-sau cu toporul au taTat-o ; nicT vreuna de
acesté au lost, nicT chip de adeverinta, sau de Istorie adevarate
au; ce toate pant la una soorniturT de pro§ti crieri, §i crezatorT
de slava mente sint. Ca de ar fi fost vre-unile de acesté, Isto-
riciT Ungure§tT slava §i lauda Crailor lor, §i a lor, n'ar fi tacut o;
nicT de la Bulgari acéste sa sa scrie ar fi Weptat. Ce eT ade-
verintil slujind, marturisesc patima §i stricaciune, care 1T-au facut
Batie, dinteacuT mâna CraTul lor Bela, dCbila pe gIos, din raz-
boTu au putut scapa. AO basne, §i blojerituri, i buiguituri sint,
chte catra acesté Simion Mazacul, prepune, §i adaoge. Ca. nicT
Laslaul acela de la imparatul Romanilor, oamenT ca aciTa, intia-
gTutorTu au luat, fart ett cu indemnaré lui au mars CrutietiT de
Rodos, de cariT am pomenit, ce aceia nu improtiva lui Batie,
ce impotriva DuouluT de Austria, T-au Lost agIutorTu; nici impa-
 CAP. XIII. 459

ratul Frideric, (cacl acesta Tera imparat pe vrémé and au vinit

Batie) au facut vré o data gIuramânt ca sa nu moare om de
sabiTa luT; nici Laslaul acela pe Mari, pänä peste munt.T I-au
gonit; nicT in apa SiretuluT innecându-sa, au strigat unguréste:
Seretem, Seretem, adeca (precum acelas mazac Ungurian tal-
rnacéste) A sti-m place, Asé-m place; nicl semnele prin pietri, si prin
Stand O. cunosc, pe unde au calcat caiI Unguresti; ca nici
stâncile céle de plata, au fost atunce huma, sau tina in carile sa
poata tipari copitele cailor ; nici Ungurii atuncé, au inceput a
sa rasa sac marté ; nicl atuncé intal s'au asezat RomâniT in taxa
Maramorasului; nici acésta au fost pricina TesiriT lor de la Ram;
nicT poate acesté toate sau vré una intre Istaril sa sa numasca;
Ce toate, pana la una, scorniturT, si din slabi crierI fataturT
sint; Ca cé dintAT a Românilor din Dachia descalecare, si apoT
inteansa necurmata traire din an in an, si din Istorici in Istorici,
cum au fost, si cum s'au tinut, si cum traesc, si pana asta-zi,
cu neclatite marturiT am dovedit, si am aratat. Asijderé Batie
cand, cum si cu eine, au avut razbolu, si sfarsitul acelor raz-
boae la cé au Iesit, si Vladislavil eel' adeverati, pre ce vréme au
fost Cral in Ora Unguresca din birese a lor, si a multora, vred-
nice de credinta Istoril, am istorisit, s'am vincit; pentru care nu
intr'a noastra lama, zicem, ce ce potteste adevarul poftind
si urmtmd; in bung nedejde sintem, precum cititorlul nostru,
credinta HroniculuT, cu curata socotéla cercând, si aflând; de
nu ne va mulp.mi, incaild in ce vom fi lipsit, ne va agTutori,
si altora dupa noT, maT cu osirdie, si maT cu silin0 a scrie, pri-
cina, si materie va da. Tara noi aicé sfarsitul cartiT acistiTa fa-
and, innainte condeTul vom muta, cu care, de va invoi Dum-
nazau, sintem sa aratam statul Românilor dupa prada luT Batie,
si de iznoava Tesire lor pre la locurile, si mosiile sale, din carile
in scurta vréme Tesind, Tara in sourta vréme si fara, zabava, la
dansele s'au intors, unde si pant asta-zI traesc.

Sfarsitul CârtiT a Noâa.

 CARTE A ZECE
Care arati Statnl tarilor Romitne§ti, de dupfi prada lui
Batie Ilanul, ping la inturnare liii Drago§ Vodil in Mob lova, §i
a Radului Yodi in tara Mnnteniaseii. A§ijdere arati, vréme, pri-
dna, chipul, §i alalte tâmplAri, pentru carile o sang de Romani
s'au tras spre tara Arden Ini, iari o sarnä an ramas tot pre
loenrile, §i mo§iile sale, neclatici. A§ijdere, arati cetatile, tar-
gnrile, §i Proeinttile, carile au hind in Ardial Roniáuii, earl
au trecut acolo, §i carile au tinut Romfinii, earl au rims pe
loc. A§ijdere arati, precum un Crain Sirbisc, au tinut pre o
fatA a unui Domn Rominesc, cu multi anni mai denainte, de anul
ce insiimneza Hronicile noastre, inturnare Domnilor de la Ardial
la mo§iile sale.

CAPUL T.

1n0iinfare ceitra Cititoriu.

Vrérem, pentru ca sà st instiintéze Cititoriul nostru, c alta

pusesem in gandul nostru, i alta strâmtoaré vrémiT, i lipsa a
unor scriitori, la lucrul nostru foarte de trIaM, nI-au asuprit a
face. MI propozitul (pusesem in minte) nostru Tera, ca cu star-
situl ctirta a noâa, i sfársitul Hroniculul, pentru vechimé Ro-
462 CARTE X

manilor din Dachia, sa punem; si de uncle la Carte pomenitä facem

sfArsit, de acolo, sä luam incepatura Hronicului amandurorIarttlor,
adech, precum, a Moldovil, asé a tarhi Muntenesti, si sal ducem, de
va vré Dumnazhu, pana, la vremile noastre. Ce &gra lipsa a pome-
nitilor scriitori, mal adausu-ni-s'au i alth zaticnire, caci i pentru
lucrurile Domnilor MuntenestI, Hronicul, carile in Casa data la
mana 11 avem, macara eh de la Radul Voda incephnd, panä la Dom-
nila lul Constantin Vod Brancovianul, vine; insa noi neputând dos-
lusi de eine sä fie scris, (cad numele nu-s iveste), si de sh po-
triveste cu alte Hronice a tarai Muntenesti, din scriitoriu fara
nume ca acesta, pänä nu-1 vom infatase si cu alcii, a ne incredi[n]ta,
n'am indraznit. Pentru care ni-au cautat a maT muta vréme; si
a astepta, pänä &And ne va vini la mânä sau altul cu acesta,
sau alt scriitoriu, a caruIa nume, i credinta, sa fie stiuta. Avut-
am noT, Inca la Tarigrad find, Hronicul Muntenesc, si asés
cu singura mana lui Serban Logofatul, pe proasta limba gre-
clasca scris, ce acela cu alte multe ale noastre, acolo la Tarigrad
au ramas. Deci dara cu acéste pomenite inpiedecari, find silip
socotéla ce din VAT a ne schimba, ales-am ea catra alalte aclao-
Ond, i aeasta a zécé Carte, cu care sintem sa arathm Statul
RomAnilor, de dupa napada, i prada 1111 Batie, pana la intur-
naré Românilor, cu Domnii sai de la Ardial. Tarás la locurile sale
cele din tal; si altele, carile in titulul Carp aces-0 o au pome-
nit. Acmu dara, II poftim cu acéste sä fie multumitoriu, (inca de
putem zice, ca trucla noastra astiapta multumith); Tara maT pre
incet, invoind cel de sus, dupa ce vom tocmi, si vom indrepta
annil, precum acestui Moldovenesc, asé aceluI Muntenesc Hro-
nic, i vom adaoge, i altele, carile din cati-va scriitori streini
avem culese, (carile Istoricii nostril eel mai vechi, nici cu var-
vul condelului, nu 1T-au atins, i pant"' asta-zi, a lor nostril stau
ingropate,. i nestiute); i lipindu-le la locul, vreme, si chipurilor
sale; atuncé, cu agiutorlul lul Dumnazau, vom pune incepatura
Hroniculul acestor dog OA, de obste, adech do dupa inturnaré
Romamilor; caril pre vréme lui Batie s'au fost tras la Ardlal,
Onà la vremile noastre; uncle intta din Istoricil streini sintem
sob aratam, i cu curate dovede sa instiintam, precum Hronicile
 CAP. IT. 463

noastre in multe, §i mai vartos pentru inturnaré WY Drago§ Veda

in Moldova, §i a Radului Voda, in tara Muntenesca, pe ce vréme,
§i in ce an sa sa fie tamplat, foarte gre§iti sint; caci noi annul
inturnarii lor de la Ardial, cu cati-va ani mai innainte, §i a§é§i
nu cu multi, dupa, inturnaré lui Batie, cu Tatarai sal; din Istoricil
streini, Scriitorii vremilor acelora, doslu§im; precum Istoria inna-
inte va arata.
CAPUL II
Aratd-sa Statul Roindifilor, sau cum aemit le zicé, a Vlaltilor, dupci
prada lui Batie.
Precum au inceput Romanii, din descalecatura lor, de la Tralan
inparat, prin toata Dachia; a§é au §i tinut. Si macar ca pre vre-
mile napazilor Varvare§tl, (pentru carile pre la locul, §i vrémé
sa, in destul s'au pomenit), mult s'au clatit, §i s'au strunciunat;
ins& de pe hotarale Dachiii de tot afará n'au ie§it, ce numal de
la camp spre muntl, adeca despre Dunare, §i despre Prut, §i
Nistru, spre partile Ardélulul sa triage. Jail dupa ce trecé for-
tuna acelor prazi varvare§ti, I'm* la locurile sale ie§iia, (precum
§i acésta adése, §i in multe locuri, din scriitorii vremilor acelora
am dovedit), §i cu totii supt o stapanire fiind, toate locurile, §i
cetatile, uncle acma Ardialul, Moldova, §i Muntenia, Taste, tine.
far& dupa napada Unnilor, sau a Ungurilor (precum la randul
sau s'au zis), o parte din Dachia, care Tera pe apa Tisel, de tot au
pierdut. A§ijdere, pe vrémé lui Caro Ins Mare le, vinit-au coloniile
Saxoniilor, de acel inparat trimise, §i s'au a§ezat pre o sama de
locuri in Ardial, pe'ntre Romani, unde din temelie, §épte Cetati
facand, mai pre urma, de pre acelé cetatl, Ardialul in limba Saxo-
nesca, (sail precum noi Romanii zicem, Sasaseil) s'au numit [Sie-
benburg1(1) tara a §epte cetati. Dupa, Sa§i, au mai vinit §i Sacuil,
§i ail apucat §i el o parte din taro. Ardialulul; ce cu toti cu
ace§te o sama de Romani, tot au ramas inpreuna lacuitori, pre-
'cum §i pan& asta-zi lacuesc; insa mai multi spre prulile Ardialaul
(1) Loc alb In manuscript.
 464 CARTE X.

de sus; lar& a1a1l, carii adeeä, la'cuia, dincoace de munV si in

Ardial tot aye stAphnirea moii1or, i cetätilor sale. Cesti dara,
despre locurile Moldovii; in pArtile Ardialului de sus, Tara', eel
despre parté Munteniii, in parcile Ardialului de gios, (precum
mai innainte anume vom arata i locurile, i cetätile, carile eT,
in Ardial au sapânit). Deci precum am zis, când cAdd niscare
va varvari spre pArcile dincoace de munti, ei cu totil s5, trAgó
peste munti, si de acolo sä sprijeniia, i s apära, 0116 acei var-
vari sau spre Italia sa, ducé (precum au facut Gotthii), sau peste
Dunäre trecé, (precum au %cut inthi Unnil, apol Bulgarii, Slo-
vénii i Sirbii); sau spre amândoaâ -Armurile Dunärii, (precum
au fa'cut iarás Unnii, earn' mai pre urrná s'au numit Unguri).
asé Românil Tar Asi pre locurile sale in Dachia neclätiti rämânC.
Ce acésté, carile zicem, pentru ca sä nu cum-va socotésca, eine-
va, ca, sint cuvinte din voia, i polta noastra alatuite, iatä martur
vom aduce pe Anton Bonfin, om strain, i Ungurian, carile, cu
Anton &Mtn, deschise cuvinte zisele noastre intArind, zice: Valachi e Roma-
Dentin 2 nis oriundi, quod eorum lingua adhuc testatur,, quum inter
carte 7.
varias gentes barbarorum sita, adhuc extirpari non potuit. Ulte-
riorem Istri plagam, quam Daci et Getae olim incoluere, habi-
tarunt, nam citeriorem Bulgari, qui ex Sarmatia prodiere, deinde
occuparunt. E legiunibus enim, et colonijs a Traiano, ac cmteris
R. Imperat: in Daciam deducti, Valachi promanarunt. Aded, :
«Românii, carii din Romani sint näscuti, care, limba lor i as-
täzi mArturiséste, macar ca intre multe, i deosäbite némurT au
stätut; ins5. cine-va (despre locurile lox.) sa-i dezrAdacinéze, n'au
putut. Läcuit-au pe olatul cest de éasta parte de Dunare, unde
au fost 15,cuind odânäoara. Dachii i Ghetii; cci cel de cCia parte
de Dunttre, Bulgarii, carii au iesit de la Sarmatl, mai pre urmA
1-au cuprins. CAA din polcurile i Coloniile (adeca sloboziile), pro
carile Traian, i a1I inparati a Romanilor, ii-au adus in Dachia,
Valahii acestiTa s. trag.»
 CAP. III. 465

CAPUL III.

Aratei-sd trdeerd 1?om4nilor, din Volohia in Ardial de grijd tut Batie.

Din Istoricit eel vecbt, pre cat not am putut afla, pre altul maT
indAmanA mArturie, i mat bunA dovadA a aye nu putem, Mrti
pre Marin, carile de lucrurile Säcuesti scriind, i pentru RornaniT
nostriT pomenéste. Acesta darA scrie, ct pe vr6mé cand au vinit Marin Par. 2,
earte 3.
Batie cu TAtarat, numal Vlabit adecA RomaniT cu SAcuit inso- cap 13 ai 16.
tindu.sk nu numal cad pe sine ne stropsitt au apArat; ce Inca
si pe TAtart, din stramtorile muntilor inpingand, despre acélé
pArtT sA intre in taxa Ungurtasck nu 1-au lAsat. Si singure nu-
mai acéste doaa niamurT, au tampit nasul acelor vrAjmasi, si de
toate alalte a Evropit némuri, nebiruiti VarvarT. Insh de pe cu-
vintele Istoriculut atavC sA poate intalége, ca Romanil cesti din
coace de munt1; adecA din Moldova, si din tara Muntendsca, cu totil
odatä sA fie pArAsit pArtile despre campt, si la strAmptorile muntil or,
cumu-t pre la Câmpul-lung, pe la Ocnk pe la TazlAu, i pe la To-
trus, si pre la alte trecAtorT pre unde sint in tara Munteniasca, sA
fie oprit navala lul Batie. IarA ce Domn pe acdIa vréme sa fie fost
stApanitoriu RomAnilor, anume la Istorici sA aflAm, n'am putut; färä
cat putem cu socothla inteldge, CA Istoricit pomenind la anul 1206:
pro acel a tuturor RomAnilcor vestit Domn, Ioan: si vinire c6 din taT
a lut Batie, (And l'au oprit Romanit, cu SAcuil inpreunA, sit nu intre
in Arthal tamplandu-sh la annul 1236: de va Ii lungit acel Ioan
Vod Alexie Domnita peste triT-zAct de ant, cu bunA samA, poate
ca, i nApada lut Batie in vremile lut sa fie cAzut. IarA de i sA
va fl tAmplat moarte mai denainte, (cAcT si pentru acCsta stire
dintr'altT Istorici neavand, cevas din capul nostru a adeveri nu
putem) färä prepus taste ca pe vremile a vre-unut fiCor, sau ne-
pot a lut trebue sa sä fie tamplat, carit Dragos Vod, i Radul
Vod sA fie fost, multe soc.otdle sint, carile ne pot adeveri Ce
pentru acésta avand maT pre urmA mai pre larg sA zicem, la
cuvAntul de acmu, sa vinim. DecT darA Romanit, emit in Misia
trecusk inpinst find de Bulgart, si de Latint, intaT au trecut Du-
0
 466 CARTE X

naré, precum am zis, in Casta parte (deosabi de carii au ramas in

tara Grecésca) de grijé lui Batie, atuncé s'au tras la munti, trecand
la Ardél, unde cath-va vrérne, inttti cu poftä, apol el cu désila
opritI find de Bela Craiul Unguresc, acolo s'au i asezat, pana
ciind vréme aflA,nd, Dragos Vod cu o sarna, in Moldova, Tara Ra-
dul Vod negrul cu alp in tam Muntenésca, s'au intors; pentru
cariT innainte la locul i vrémé sa vom zice. lath pe locurile,
carile sint acmu a Moldovii, de peste Prut pang in Nistru, §i
de peste Nistru [Ana' la Buh, i pAna in Nipru, in urma lui Batie,
au ramas lacuitorl, Tatarai ce le zicé Comani (acesté stint acmu
TAtaral caril sa, chiama, CobanI) (1), pentru carii am pomenit de la
inparatila lui Isachie Anghel, si pre la vremile ce au luat La-
fluff de la Greci Tarigradul :Acésta ce noi zicem, din cuvin-
tele lui Nichita Honiatis, curat sa poate adeveri, carile in Istoria
Melilla Xenia- sa asé arata. «Pre acéstas vréme, i Joan Craiul Bulgaresc cu
tls in earte
Isterill sale re Latina prietesug legAnd, i inpotriva Grecilor, carii la Thessalia,
de pre urna Machedonia, si in alte a Gretiii Provintii cate-va apucând, eines
de capul shu le tiné, mArgand, pre unii au suppus, Tara pre altii
cu tocméle de pace I-au asezat. Cu care mijloc Henric inparatul
Latinilor mai cu vréme, Inca mai intarindu-sa, nu numai Thes-
salia, si Peloponisul in Gretia; ce incA i toate cetatile, earl le
apucasA Joan Alexie in Trachia si in Misia, stApaniril sale li-au
adaos.» Asé dara Românii nostrI, precum zisAm, de Latini in_
preunA si de Bulgaff asupriti find, li-au cAutat a trece DunAré
IarAs innapoi, la locurile sale cele vechi. larA caril s'au fost in-
tins pana in Epir la Gretia, acolo au si rAmas (pentru carii la
cursul vremilor, pe la inpAratiia lui Ioan Cantacuzinos, cAte-va
avem sA arAtAm). Iarl dupA ca au trecut Românii din Misia in
Moldova, si in Munteniia duph 16, ani (precum mai denainte am
arAtat) s'au tamplat si nApala lui Batie, si asé i treceré Romtt-
nilor la Ardial tot de odatA s'au tamplat (2).

(1) NotA autograft a autorelul.

(2) In manuscript numeroLatia capitolelor sare de la nr. 3 la nr. 5.
 CAP. IV. 467

CAPUL IV.

Aratii-sd, precum fi pre vrémd lui Batie, o samei de Romdnl au

fost ramas prin ceteifile pre marginile Dunterif, pdna in mari negra,
carii impreund cu cel trecufl la Arollal, au luat Protecfia Crailor
Ungure"
AO dal% in carte trecuta din IstoriciT streini, si dupä adeve-
rinta hronologhiii am arätat, precum Henric inparatul Latinilor
in Tarigrad, la anul de la Hs 1210 au luat toate cetatile in Tra-
chia si Misia, carile le cuprinsése Joan Alexie cu VlachiT, dupti
care au urmat si trécere Romanilor peste Dun 5re innapol. Asij-
dere am arätat Ca cea dintai a lui Batie napada, si razboiul lig
cu VlahiT si cu Sacuii, s'au tamplat la anul 1237, adeca in al
17 an dupa inturnare lor peste Dunare. Acmit vine randul sa
aratam, o sama de Romani, cariT si pe vreme lui Batie, tot au
fost rAmas prin cetaVle de pe malul Dunaril 'Ana in mare
negrä, si eel ce au fost trecut din Misia de Latini, si de Bul-
garb impinsT, precum, si cand au luat Protectia Crailor Ungu-
resti. Care o aflam din Istorici, sa, sä fie tamplat pe la anul de
la Hs. 1222, adeca cu 12 ani dupa ce s'au intors la alalti peste
Dunare, mai pre urma; si cu 16 ani mai denainte de näpada
lui Batie. Acesta dara a Românilor supt CraiTa. Unguriasca Pro-
teqie, precum din Istoricii streinT, cu curate cuvinte am aratat,
asé din hronicele noastre, putin, si numal pe desupra, cum sh
zice, insämnata, a o arata ne vom nevoi. Dintre cii streini dara
Anton Bonita De-
Istorici, cu acestä marturie, intai ne base innainte Anton Bonfin ; cada 2 carte 9.
de atate ori de la nob laudat, carile zice, ca «pe vréme lui Ca-
rolus CraTului unguresc, (carile au fost CraTu pe la anul mai sus
pomenit), sculandu-sa cu räzboiu, s'au luat cetate Severinul, din
maim Banulut carile atuncé, acolo stiiptiniTa, alalta Ora a Vlahiii,
care n'are ape, (care sä incelege Basarabia. sau precum noT acmit
cu nume Tatäräsc IT zicem Bugiacul), si sa intinde panä la mare
negrri, au fost supt ascultare Crailor Unguresti.» De pe aeeste
dara a lui Bonfin cuvinte, putem cunoaste, ca pe acéle A remi
au fost piste lacuitori Romani, precum in Ora Muntenésca, pe
 468 CARTA X

DunAre in sus, pAnA la Severin, aé pe DunAre in gos pAnA la

mare négrA. Nici Taste de crezut, precum ace CraT Ungure§ti,
sA IA fie numit stApAnT a locuri pustiT, §i de tot fArA oameni, §i
ales Banul de Severin puteril sale biruindu-sA, nevrAnd §i ace
cetate, (care una numai §i singurA Iera Crailor Ungure§ti neas-
cultAtoare), sA o suppue CraTuluT, el viind cu rAzboiu, 0 in pu-
tere au luat-o. Acésta s adevere§te, §i din Diplomatele Crailor
Ungure§ti, caril in toate Diplomatele, ce au fAcut, de pe la anul
1222 pAnA la anul 1270, au vrut sA scrie in titulurile sale,
Cralu, §i a Gallitiii, care Taste Valahia ce intinsä din munte pe
malul DunAriT panA in mare negrA, de pre care nume poate cA
si astAzi tinutul Galatilor sä chémA. Acesta§ mai pre urmA (pre-
cum acum zishm), s'au chemat Basarabia; a cAriia lAcuitori, pre
vrémé nApAzii lui Batie, prin cetAti neincApAnd s'au tras spre
Severin, §i peste Olt, uncle §i la stApaniia BäniascA, unit din-
trIn§iT au aguns, precum putin mai gos sA va vide. Deci orl
de pe ace§ti BAsArAbe§ti, orT de pe BaniT, carii stAphniia Seve-
rinul, §i pAnA astäzi, BaniT in taxa MuntenescA, macar cA supt
ascultaré, §i yob. Domnulul sint, insA dupA privileghiile poate
fi, carile d'inceput au fost având, §i la Boerie sint mai de frunte,
§i alta putére au peste Olt, nu numaT a gudeca, ce §i cu mórte,
pre vinovati a cAzni; §i tot acel vechiu titul de Ban is§ tin. IarA
acest nume Ban, precum II tAlcuiia§te Leunclavie, va sA zicA,
purtAtoriu de Stiag. Ce pentru mai curat sa arAtAm precum §i
Bugiacul, o data s'au fost chemând Basarabia ; §i titulul acest
BAnesc, precum este mai vechlu de cat Domniia Radulul VoclA
Negrul, singure cuvintele lui Leunclavie (pre carile le pomene§te
din vechiu Istoricul Cureus Secretariul luT Maximilian Chesa-
1eunc1av1e in riulul), precum sint fata sA le aducem. «Basarabia, zice, Taste Ola..
Pantecte tul cel maT de laturI a Ora Moldovii, 'Ana la mare negrA, in
c a p 129.
care Ulat sh cuprinde ChiliTa, §i Moncastrul (adecl cetaté albA).
IarA acest nume 1-au luat de la Besii, calif odata au lAcuit in
Thrachia. VAzut am, zice Cureus Istoricul, in curté lui Maximi-
lian al doile, Avgustul, pre un Nicolai, de mo§iia sa din vita
Domnilor de Bassarabia nAscut, i precum Uricile, carile cu
pecotT de plumb arAta, §i mai vartos i une mArturii u Veneti-
 CAP. V. 469

Tanilor, carile acésta§ adeveriTa, precum acesta, Ora Bassarabia,

0, 'T fie lost moiYa. i Tara§ Lounclavie inteacela§ loc zice: «TA-
rale, carile mai de nainte vréme Tera supt stapaniré Craiii Un-
gure§ti; din carile unele §i acmu sint tot supt a eT stapanire,
sint acésté: tam UngurTasca, Dalmatia Croatia, Slavonia (adeca,
Illiria), Ramia sau Rama, (cu care nume in titulul Crailor Un-
gure§tT s. intalege Bosna), Sirbia, Gallitia, sau Vlahia, Lodomi-
ria, Comania, §i Bulgaria. Catra, acésté ärY, face-sä §i pomeniré
Banilor Mohavinénilor, §i a Severinénilor, care Severin Taste ce
tate in tara Muntenésca langa, Dunare de Sever inparat ziditä.
Tara. numele Ban O. cunoa§te, zice, ea' Taste täcut din numele
Bando, carile in Pravilele, sau a§ezamânturile inparate§tY, sa zice
Banderium, Iara GreciT zicé BanuluT 43Xxp.ouXe<pcs, de la cariT
lutuid TurciT a lor sal, li-au zis sangTac Beg.» Acésté dara, pana
aicé Leunclavie. Iara Laonicos Halcocondilas, zice, precum cel
maT vechiu a Moldovénilor scaun au fost AnxdroXtc, adeca
cetatea alba; care nu poate s sä intaliaga, ca doara au fost
scaunul §ederiT Domnilor, dupä inturnaré lui Drago§ Voda de
la Ardial, caci de ar fi fost vre o data Cetatd alba scaunul
Domniii, Hronicile MoldoviT, carile scriu viata Domnilor de la
Drago§ Voda incoace, acésta nepomenit n'ar fi läsat. De care
lucru MIA prepus sa poate intalége, ca cetat6 alba au lost sea-
unul stapanitorilor acelor Romani, caril §i maT denainte, §i pe
vrémé präziT luT Batie, prin cetatile de pre marginile DunariT,
neclatiti au ramas, adeca, de la mare négra, pana la Severin.

CAPUL V.

Aéas1a siT pante inplége, din Bronicul Ora Munienefti, i din Hro-
nicul Moldovenesc.

Iara dintr'ale noastre Hronice, intaT dovada, avem din cel Mun
tenesc, carile ()ice, ca cand au Te§it Radul Vod Negrul de la
Ardial in tara Muntenesca, atuncé §i Basarabe§tiT, caril Tera
maT denainte läcuitori pre Olt, sculandu-sa cu totiT au vinit la
470 CART$ X.

Radul VodA, §i i s'au inchinat, dandu sA, supt ascultaré, §i po-

ronca luT, ca deciia numaT unul Radul VodA, sA fie peste totT
stApanitorTu; IarA pentru acei BAsArAbe§tl ce lAcuTa pre atuncé
de la Olt incolo, §i cand, §i de unde, §i ce niam sA fie fost,
Hronicul Muntenesc, maT rnult ceva nu aratA. IarA de vréme
ce Leunclavie cu Cureus SecretarTul, amandoT In clata Istori-
cIascA vestiV barbati, mhrturisesc, precum acel nArod, ce s'au
fost chemand BAsArabT, n'au fost de alt niam, nicT de aTuré vi.
nit, ce tot din némul Romanesc. IatA cA fArA gre§ putem socoti,
ca o samA de Romani, §i maT denainte, §i maT pre urmA, 'de
prada luT Batie BA fie fost rAmas neclAtitT pre locurile sale, §i
ales prin cetAtile, de la cetate albä, precum am §i maT zis, pAnA
la Severin; §i precum acel nArod BAsArAbésc sculandu-sA de pe
campiT BassarabiiT, sä sa. fie tras spre padurile OltuluT, §i acolo
deciTa sA fie rAmas loca§T; de la cariT §i astA-zi familia BAsArA-
be§tilor in Ora RomanéscA sh trage, luand adecA stApanitoriul,
sau Banul lor de atuncé, nume de pe numele nAroduluT, din
care familie F}i Domni vestitl au Te§it in taxa MuntenéscA, pre-
cum cursul Istoriii innainte la locul sat va arAta.,IarA din Hro-
nicul Moldovenesc, intal zicem, cA mare jéle ne ia§te, cAcT Hro-
nicul, carile au fost scris mai denainte de lironicul lui Uréche
Vornicul, §i a lui Misail MAzacul, sA aflAm nicT cum n'arn putut.
Iar A. precum cel d'intal Istoric a tAraT Moldovil sA nu fie fost
Uréche Vornicul, singur el mArturisd§te, de vréme ce in multe
locurT pomené§te de Hronicul cel Moldovenesc. A§ijderé Misail,
§i Simion vede-sA, acel vechlu hronic sA-1 fie avut la 'Tiara,
cAcT §i eT pomenesc de acela§T Hronic, precum §i de a luT Ur&
che, §i ales Misail ChlugArul anume insamnézA, precum acel d'intaT
Istoric, au fost insämnand viTata Domnilor, de la Drago§ VodA,
numaT pAnA la MAI. VodA *chiopul. Zicem darA ch mare jele
ducem, pentru cAcT acel vechTu Hronic, la manh nu ni-au vinit,
Tad. pricina Taste, caci vazind noT adAosAturile basnelor, carile
acel Misail, §i urmAtoriul luT, Simion, din uscatA tidva lor li-au
scornit, §i in PridosloviTa IIroniculuT buT Uréche, MIA nicT o ru-
cone a le amesteca au indrAznit, atata, cat acmit orT-ce §i ado.
vAr ar fi scris, toatA Credin0 §'-au pierdut, cad semel mendax,
 CAP. V. 471

semper mendax, odata minciunos, pururé minciunos, rämane,

6 & ivi. xaliv Irani, cel ce inteuna, acela, si in toate; si excl. acésta
Taste dobanda minciunosului, ca (And ar grad si adeverul, sa, nu
sa ma! créza. Iara de am fi avut acel vechiu Hronic la Juana.,
precum pentru inturnaré lui Dragos Voda la mosiTa sa, asé pen-
tru alti Romani, earl! au mai ramas pe supt mun0, si pre la
locuri mai tar!, si dupa nrtpada lui Batie, multh lumina, socotim,
in a flaré, si in stiintare adev6rului c'am fi putut ave. Iara dintr'
acéste Letopisece, carile acnnii prin manule noastre sa, poarta,
macar ca chip, si socotiala de adevarata. Istorie nu pot aye, IDA
pre cat arata, ca si mai denainte de inturnaré Moldovénilor de la
Ardél sa sä fie aflat nista Cojocari UngurT la Suciava, si nista
OlarT la 'Bae, si de un Iatco Rus, la satul, carile de pe nu-
male acelui Rus, si acmil sa, sa fie chiemand, Ietcanii, Acésté
de au fost a§é adevérat, putem zice, ca de mirat, lueru Taste,
..
cum Ungurii si Rusil, oameni streini find, s'au putut stavi, si
a sa, tine pre acale locuri, Tarä ad de mosie, nici cum ? Ce ace-
std, precum adeverul Istoricilor streini dovedéste, asé no! le ti-
nem, sa nu fie altä, ILA numai Basne din slab! si prosti crier !
scornite, precum si de capul boului in pecété WAY, sä sà fie
luat de pe Boul cel salbatec, pre carile gonindu'l erttéoa Molda,
si innecandu-sa in apa Moldova, de pa numele meg catéle intal
apa sä sä fie chemat Moldova, iará apol de pe numele apii, toga
Ora. Ce pentru pecété Oral', am aratat aTuré, ca nu poate de
aluré sa sä fie luat, fara numai de pe Cetate care intal au facut
TraTan inparat in Dachia, si au numit-o Caput I3ovis, Capul
BouluT. Iara numele Ora1 marturi ni sint IstoriciT strain!, ca Inca
si mai dennainte de Traian, cand traiia pe acesté locurl DachiT,
o parte din Dachia, s'au fost chemand Molisdavia, adeca Davia
moale, si multe cetati inteansa, a carora numere mai mult srt
sfarsiia in Davia, sau Dava. Asijderea targul Romanul, carile
Taste pe apa Moldova, dupa ce s'au asezat Romanii lui Traian-
in Dachia, s'au fost chemand «Forum Romanorum», adeca tar-
gul Romanilor. Acésté dara numere Istoriia adevaratä asé le va,
me le zice, Yara nu scornite, (precum va BasnuitorTul Misail, si
altul ca dansul Simion) din Mace de cojoc, si din harburi de
472 CARTA X

oale. Ce pentru acésté in easta datt maT multe a zice päräsind,

poftim pre cititorTul nostru sh nu st, lenosca a cerca in carte
hotaririT täraT MoldoviT, pre care cit patru anT mai innainte in
limba Ittinésca am scris-o. fart de va place lui Dumntztu WA
maT fim intro viT, ci pre acéTa in limba nOstra; ca ci pre aéasta,
a o intoarce vom pune osteninta, et acolo nedejduim, ca de
toate pre amtnuntul, ci indestul sit va inctiinta.

CAPUL VI.

Aratei-sei, moOile, cetdfile, teirgurilc, fi olaturile, carile all inut odatel

1?omanii. din Moldova, qi din fara Muntendscel, in Ardél.

Aducu'm aminte, precurn pomenitiT Misail, ci Simion, ci cAtrt

danciT adaosul Istratie (carile ci Logofat al triile au fost la raptosat
Prtrintele nostru Constantin Voevod Cantemir), precum in Pridos
lovila LkopisetuluT lor, ci alta napaste arunct asupra luT Dragoc
Vodt, cu Roma.niT saT, nu maT nescträndtviCoast de cat cé dintaT,
cu temnitile ci cu TalhariT RamuluT, ci cu Laslaul lor cel minciunos.
lndraznind dart eT scriu, precum Dragoc Vodt cu oameniT stY, sa
fie fost stransura de oameni proctI, adect pastorT, caril ic tin viata
prin munti, cu oile, apoT din ptstorT ii face vaniltorT, ci cu tamplar6
vanatuluT sa fie trecut muntii din Ardial spre Moldova, ci acé st fie
descalecat taxa MoldoviT, cu ace stransura de oamenT, intre cariT
at fie fost ci UngurT, ci. RucT, ci altele ca acCsté bloydrituri, ce
zic eT in pomenitul lor hronograf. Deci dart pentru Dragoc Voda,
precum au fost Domn, ci fiCor de Domn, in cursul cuvantuluT,
innainte, pre larg vom arata. lara aicé aratand noT mociile, ci
cetttile, carile au inut RomaniT amanduror ttralor acestora in
tara ArdIaluluT, de pre acesté curat st va puté cunoacte, precum
nu prostime, nici chipurT necunoscute au putut sa fie oamenii,
caril cu acest Mitt de mocii au tost slabitT. Ace dart véde-st
ca dupit cc s'au tras RomaniT noctri pre vrCme naptzii luT Batie
spre Ardial, ci apoT Bela Craiul Unguresc dupt ce s'au intors la
. Craiia sa, (precum la locul au am spus) ci väzindu'c Ora, ci
 CAP. IV. 473

toata oblastila de fierul, i focul Tataralor sfarAmata, si de la-

cuitorT asés maT de tot pusteita, i desertata, precum n'au mai
lasat pe Cavaléril ceT de Rodos ce 'T vinisa inteajTutorTu sh sa
intoarca InnapoT; ce cu darurl marl i multe biruindul, T-au ficut
sa ramile lacuitorT in tara sa, dandu-le cu privileghiT lune, si
late mosiT, in care chip putem créde, sa fie facut i Românilor
nostri, carova locuri de trath, i mosil indestule aratandu-le, sa 'T
fie oprit in Ardél, din cara uniT maT pre urma cu DomniT lor
s'au intors la mosiile sale, adeca in Moldova, si in Ora Munte-
nésca, Tara unii pre acélésT locurT in Ardél au ramas, precum
tuturor stiut Taste, ca Arddlul i acmii de Rom Anil nostri Taste
plin, cariT pana nu de mult, némis1 ca aceiTa Tera, cat si in sfatul
de obste, inpreuna, cu ala1T UngurT, i SasT incapd. Acestora dara
tuturor Olaturile, carile sa Ii sä fie vinit, deosabT de stiinta de
obste, marturi ne sint Inca i Mapele Gheograficesti, adeca ta-
blele ce insamnéza hotarAle, i inuturile taraT ArdTalulul, si ales,
carile cu porunca lui Emeric Techelie Domnul Transilvaniii s'au
tiparit. C. Mappa alta nu Taste, fail numaT Istorie in siruirT in-
samnata, care de cat IstoriTa in slove spusg, maT chiar, i maT
aiavé arata partile loculul, i tinuturile tarn In pomenita dará
Mappa, toata tara ArdéluluT in cate-va ProvintiT, adech tinuturT
sa desparte, din carile unele (deosabi de céle Sasästi au fost Moldo-
venestl, adeca, a Romanilor, cariT au fost trecut acolo despre partd
MoldoviT, Tara:altele Muntenesti, supt a carora nume i pana asta-zi
sà chTama, i sa scriu. Iarä maT de nainte de napada lui Batie,
dupa ce au scos GhepidiT pe RomaniT cariT au fost [pus] TraTan
in Ardial (precum noT la locul säii anume am pomenit) alto co-
loniT de la Italia sa maT fie vinit, sau intr'altä parte in Ardél
sa maT fie intrat, nici la un Istoric noT n'am aflat, de care lucru
de crezut Taste, ca dupa ce s'au inturnat CraTul Bela la CraiTa
sa sh, le fie dat, precum zisam, acéste, ce vom sä pomenim mosiT.
DecT dara din tinuturile Romanilor de Moldova, intaT Taste tinutul
Rudivanii, carile maT denainte romanéste sa chema Rodna; Tara
cetate intr'acel tinut sä chlama Vestendorf. Al doifé tinut au fost,
Tordia, pe apa Morasulul. Al triilé tinut au fost Cochelvar, carile
Taste intre Cllusvar, i intre MediTas, pe apa Cochel. Al patrulé
474 CARTE X.

tinut au fost Totrus, cu cetate Pogava, cu alalte multe sate a

Olatului säu. Românil poate fi acestui tinut find trecutT de pe
apa Totrusului, si a Bacaului, cu acelas nume au numit i tinutul
din Ardial, in carile s'au fost asezat ei, Totrus, i cetate de pe
Bacov, Pogava; putin oarece Ungurii voroava numerelor, dupa,
graiul lor schimbând. Asijderé Romanii despre parte tarai mun-
tenesti, pre langh tinutul, carile acma sâ chiama Zatmar, au tinut
cetaté Fines, Cheplac, Be ling, Papnet, Bele, i Miscovul. Jarä intre
Alba Julia (care Taste Oradiia mare), si intre SibiTu, au avut targul
RO§iii, a carnia lacuitori apoi dupa inturnare s'au chemat ciata
Rosin, precum i ciata Sirbilor ce sa chema Venedii, s'au chemat
Venetini, precum i astä-zi in tara Munteniasch, acéste céte cu
nemutat nurne sa tin. Acolos mai avut-au i tinutul Halaos, (din
carile apoi au Tesit Radul Vod Negrul in tam Munteniasca), pi
BeniT, MorséniT, Hacegul, i Verhel, (care cetate intai s chema
Ulpia Traiana). Asijdere, pe apa Strela, carie asta-zi ii zic Strig,
au avut MediTasul, Crasé, i Sapsonul. Acéste olaturT dara, i ce-
tati au tinut Românii pe acéla vrérne in Ardial; i deciia cata.-va
vréme, au ramas cu UnguriT, i cu SasiT mosnéni, i staphnitori
acelor locuri, unde RomaniT nostri pe vréme lui Batie sau cu
Domnul lor loan Alexie, sau cu vreun fiCor a lui, pre carile sail fie
chemat Bogdan (del pentru aeasta chiar a ne adeveri nu putum)
sA sa fie asezat, insa cu Romanii pre acele locuri Domn sä fie fost
un Bogdan Voda, nu numai cad i asta.zi intre Romanii Arde-
lenT BA pomenéste; ce Inca i targul Bogdan, carile Taste unde
da apa Maramorasului in Tisa, de pre numele acelui Bogdan sa
sa fie chemat, socotim. Iara acestui Bogdan Voda sa-1 fie fost
porecla, Negrul, sä dovedeste, ca si Radul Voda in tara Munte-
nesca, s'au chemat Negrul, i Wale amandoaa, una s'au chemat
MeXavt BXertzta (Vlahia niagra), Tara alta MsXv Boykvbx (Bogdania
negra), si asési Domnul Moldovénilor la Istoricul Laonic Halco-
condilas sä chiarna s'Apxov rifis Xcv BoyaavEas, adeca, Domnul
a Bogdaniii negre; de la IstoriciT Grecesti, mai pre urma, si Is-
toricii TurcestI inprumutandu-sA, in céle mai vechi Istorii a
curtil InptraiIor turcesti, taril muntenesti IT zic: Sajj Ca-
raiflac, larit tariT Moldovii 03s3.3 Cara Bogdan, aded tarale a
 CAP VI. 475

lui Bogdan cel negru. Ce de acésté la locul sau innainte, §i maY

pre larg avem de zis; larit acmn in scurt atata vrum sa aratam,
ca de pre acésté mo§iT, pre carile 11-au tin ut RomâniT no§tri in Ardial,
cu UnguriT §i Sasil inpreuna ndmi§i fiind, alave sa cunoa§te, inthi:
ca dupa ce au trecut eT in tara Arddlului, nu ca ni§te oamenT
pro§ti, §i fart, capete, sau ne bagati. in sama EA fie fost, ce cu
DomniT, §i Némi§ii lor sit fie lacuit pre acéle locurT. A cloa, sa
cunoa§te, ca vazind maT pre urma Tara§ aceT. Romani, precum
locurile lor cdle d'intAT s'au curatit de poTadé Tatartlor, (precum
innainte vom arata, cum, §i cu ce mijloc s'au rklicat TatarAT de
pe acéstd locurT), Tara§ cu Domnil sal', Tart nu cu strânsura din
PastorT, precum mazacil pomenesc, s'au inturnat la locurile sale
cdle de movie; adeca Drago§ Vod fiCorul luT Bogdan Voda, cu
o- parte in Moldova, Tara Radul Voda Negrul, sau trate, sau
var luT Drago§ Voda, cu alta, in tara Muntendsca. Amagé§te-
sa Neculai Costin Logofatul, carile (land de ni§te cuvinte a lui
Anton Bonfin, uncle el zice, ca pe vréme lui Ludovic CraTulul
Unguresc, un Bogdan Voda, sa sa fie intors din ?midi Tara§ la
Moldova, insa acest Domn pre vrdmé aceluTa CraTu n'au putut
fi Bogdan Voda, carile au trait cu RomâniT in Amid], mai de-
nainte de inturnard lui Drago§ Voda, ce au fost Stefan Voda, cu
porecla Bogdan, ficiorul Jul Drago§ Voda, §i nepot luT Bogdan-
Voda, carile find acmn Românii de *Iva anY maT innainte in Mol-
dova, pe vrdmé luT Liudovic CraiuluT Unguresc §i a lui Stefan
Voda Domnul Moldova', au maT fost §i alte poiade de 'Mari,
cu Atlan Hanul Tatarasc, de a carora nevoe acest Stefan Voda
Tara§i s'a fost tras la Ardél, apoT dupa radicard Tatartlor, §i Stefan
Voda, cu bejeniile sale, Tara s'ail intors la Moldova, card a§d sa
fie fost din singure cuvintele buY Bonfin curat sa poate inteldge;
ca el nu zice, precum acel Bogdan Voda atuncd inthl sa fie
ie§it de la Ardial in Moldova, ce zice, cit radicandu-sa TatarAT
de pe Moldova, Bogdan Vodt, Tara§i s'au intors la locul sdS.
Ce acésta povdste cu Atlan Hanul, §i cu bejenird luT Stefan
Voda (caruia Bonfin de pe porecla IT zice Bogdan) in Ardial,
in IIronicul Molcbovit dupa Te§ird Elf Drago§ Voda, de va invoi
Dumnazau, pre larg vom zice ; larit acmil la rândul Hronolo-
ghiei, de unde ni-am abatut, sa ne intórcem.
 476 CARTE X.

CAPUL VII.
Aratd-sd, cum Grail 1ardf au luat Tarigradul -cle la Latini.

Theodor Lagoa- Zis-am darA in céle trecute, precum ca. la anul 1259 Ioannis Duca
rig. Let 1259. inpAratul Grecilor, dupA ce au inpArAtit anT 33 murind; au stAtut
in locul luT inpArat fiCorul sAu, Theodor Lascaris; Ce acesta incA
numaT triT anT, i aate-va luni inpAratind, la anul 1259 au murit; si
rAmaind fiTul sAu (1) cucon numai de sese ani, cu testament de moarte
1-au lAsat pe paza until Muzalos, adecA ea sh, chivernisasca' lucrurile
inpAratiiT, pAnA va sosi fiéorul sAu la varstA. Care Muzalos, ca un
spurcat viclian, dandu-s cuvinte cu Mihail Paleolog, in curandA
vréme, i asésT inteacelas ann, pre cucon si din inpArAtie, si din
ViatA I-au scos. DupA a cAriffa peire, cu sfatul de obste, ales-au la
Mihail paleolog. chivernisala inpAratiiI pe Mihail Paleolog, insA cu titulul de Des-
Mt 1266. pot. In vremé darA acestuT inpArat, la anul 1266, GreciT Tar& au rAs-
cumpArat Tarigradul de la Latini, a cAriTa tamplArT Istorie, Nichi-
for Grigoras pre larg o povestéste, din carile noi, cat pentru trebu-
inta insämnArIT ar fi, scotind, pre scurt macar insa, cu condeTul nu
o vom tréce; Intrand zice, al trifle' an, a inpArAtiiT luT Mihail
Paleolog, s'au fost sculat un Domnisor, pre carile asijderé Mi-
hail I-au lost chemand, i cu chip talhAresc, au fost intrat in
Machedonia, si in Thrachia, si au fost prAdand cetätile i satele
carile Inca tot sa tine de oblastiTa inpAratiiI Grecilor. Mihail in-
pAratul, instiintindu-s5, pentru rautAtile, ce fAcd acel talharTu Mi-
hail, au gAtat cath-va oaste, i supt HAtmAniTa fratine-sAu ml
Alexie Stratigopul (pre carile acmu i Chesar ii fAcusA), au trimis-o,
pentru ca sa, spargA ace adunAturA de prAdAtorT; insA in taina. T-ar
[fi] poroncit, ca trecand pe aproape de Tarigrad, i instiintindu-sh.
de slabA, i Mt% oranduTalA paza Latinilor, dandu-i fortuna in-
dA-manA, ori cu ce chip ar puté, sa sA ispitTascg, candailé farA vóste,
ar puté rAzbi in cetate. (Lungh iasie povéstd aCasta, ce noT pentru
a noastrA trebuintA foarte scurth o facem). ChesarTul darA Alexie,
cu oasté de la Nichea purcegand, i noapte sosind cu CAtArgile
(1) Luc alb in manuscript.
 CAP. VII. 477

supt Tarigrad, au scos cAta-va oaste la uscat, caril (land noapte,

peste un om batrân Grec, Inca mai bine s'au instiintat, precum
LatiniT nici o grije de viniré neprilatinilor nu poarta, i precum ci
numaT despre Limanul din luntru, unde le stall i vasele, sä
strajuesc; Tara despre uscat, nu numaT prin turnurl, ce asesi nici
pre la portl nu 0, strajuesc. CAträ adasta le spund, precurn el stie
o gaura pe supt zidul cetatiT, prin care chtT-va intrarmatT, tot de
o data vor puté; intra in scurt: cu povatuird acelui batran, ctiti-va
slujitorT, pe ace gaura, cu mare inima, au intrat in luntru, cariT
indath chte-va portI a cetatiT deschizind, ChesarTul Inca cu alaltl,
nirne inpotriva stându-le, in cetate räzbind, din cate-va partl au
poruncit di-au dat foe caselor, i ase de o data cu mare chiot
spre in luntrul cetatii 'purcegind, pre orT-cine timpina, supt
sabie pun& LatiniT cu inperatul lor, din somn, supt foc, i supt
sabie desteptându-sä, nu de alta,ce numaT CU fuga la corabiT sa
scape, s'au apueat. Grecil. stiindu-s putinatate, cu goana Jul in-
tisiTa, ca nu cum-va nevoTa, sä-'T intoarca in vitejie; ce maT var.-
tos, cum sa zice cuvântul, pod de argint, pentru ca maT pre
lesne in corabil sit saie, le astern& AO dart cetate, precum ce din
afart, asé ce din luntru, desarta litsinci, apuchndu-sT numaT co
rabiile, fart nicT o zabava, s-'au deschis panzele, spre Propon-
tis. Iara Alexie Chesariul, stapânind Tarigradul, indatas, de ne-
asteptatt narocire ca adasta pe inparatul insciinta, carile frtra
nicT o zabava, de la Nichea, cu totul radichndu-sa, aü vinit in
Tarigrad; i ase inparatTasa cetatilor, Taras au vinit pre mâna
stripânitorilor eT, ceT de movie, si adevaratT. Luat au dart GreciT
de la Latini Tarigradul, la anul maT sus pornenit, in luna
luT Iulie 25, dupt ce '1-au fost tinut Latinil fara, cale, i tint-
néste anT 58 lunT 3, Tart dupt ce au asezat Mihail Inparat scau-
nul inparatiii GrecestI Tarasi in Tarigrad, i T-au intarit lucrurile
nu cu putant lauda vecilor acelora, la annul 1283 dechemvrie Lilt 1288.
11, de boala ce 'I zic, izbacnird inimiT, s'au savhrsit, dupt ce
traisa anT 58, si inparttist 24.
DULA moarte luT Mihail Paleolog, aü statut la inparatie fiTu-
situ Andronic, carile s'au numit cel batriln. Pre vrémé inparatiii
 478 CARTE X.

acestui inparat, arata-ne Istoricul Nichifor Grigoras, nu numaT

intarita, i slävita stapanire in Vlahia, ce Inca precum Craiul
Sarbesc, sa fie luat vie Craiasa, pe fata Domnului de Valahia,
pentru care, pre amanuntul vom zice.

CAPUL VIII.

Aratd-sit, precum Creul Sirbasc, curand dupc1 prada lui Batie,

sa fie avut Crenasa, pre fata Domnulul de Valahia.
Andronle Frumos, i adevarat Taste cuvantul, carile zic batranii noOrT,
eel swan.
ea, nime nu poate ti thai mult pe altul, de cat singur pe sine;
insa pentru cAcY qtiinta pentru sine iaste mai gre de cat toate
vtiintele, pentru acéia pentru sine, mai mult trebue sä criaza pe
altul, de cat pe sine. Socotiala acestui cuvant Taste acésta, ca
cine iv crede mai mult vie, de cat altuia, in grevala trufiii sa
nu cazil, peste putinta Taste; Tara cand pentru sine, mai mult
altuia de cat vie créde, atuncé cu multul mai vartos iv staruiavte
stiinta, care in sine, vi pentrn sine are. Cu acesta dara chip,
cand pentru lucrurile noastre, veri bune ar fi, veri proaste, nu
noT, se streinii marturisesc, atuncé cu buria sama, i pentru stiinta,
care avem in noT, putem fi adeveriti; vi de proboziré i cleveta
altora paziti, i feritt ne putem tine. Deci dara, cu aeasta pra-
vilä, i noi adeverinta Istoriii, ce vom sa aducem, urzind, célé
ce de la altil pentru noi sa marturisesc, la mijloc a aduce puree-
dem. Pomenit-am dara mai denainte, precum pre la annul de la
navteré Cuvintului intrupat 1246, sa sa fie radicat Batie cu TA-
tarai sai despre partile Evropii, i sä sa fie intors Taravi la lo-
curile sale. Avijderé, precum vi Bela Craiul Unguresc, carile de
nevoia Tataralor, 'Ana la Dalmatia fugisa, sa sä fie inturnat Ta-
ra§ la Craiia sa in taxa Unguriasca. Iara acma, pe la anul 1274,
adeca cu 9 ani mai de nainte de a -sia la inparatie Andronic
cel batran, aflam la istoricul Nichifor Grigoras, carile cu dev-
chise cuvinte scrie, precum pre la anul pomenit, Craiul Sirbasc
sa fie avut Craiasa pe fata Domnului de Valahia, care an Taste
 CAP. VIII. 479

numal cu 28 ani mai pre urmk de inturnaré lui Batie, i cu cap-

va ani mai innainte, de cat annii, canT inskmnezá Hronicile noastre
sk fie iesit Dragos Vodil, in Moldova, si Radul Voda, in Ora
Munteniasck. Ce pentru gresala ce fac Istoriile noastre in sk-
mäluire annilor, si in insAmnare annului ieiriY acelor Domni,
innainte pre larg avem de arätat; lark acmit la cuvintele lui Gri-
goras sk ne uitam, i s videm, cu ce pricin au fost el in-
demnat, de au pornenit, precum Craiul Sirbesc sh fie avut Craiask
pe fata Domnului de Valahia. Deci pentru mai bunk credinta,
cuvintele Istoricului, precum sint, asé Ellinéste le vorn pune
fatà, carile sint aceste: «T6.11TilY TtY 'Euiioxiav (asX(piiv reo5 'Avapovbtoo Grigoras Nand
1, carte 6.
TO5 BacOseck) Trip 41q 6 Kpakriq EEO ia.c iC)Isec yoYO:ota Xotpety, 'Cy cca6ytCo6clac cap 9.
7C0t11671 7Cpbc Pollottouc cnrcak (tap* yap fly cd o6 SLiXtre, th thw
Pop& Roy atel. otwzgwv ltp ant groXecg, xoti xthpas, ths thv ocipoiy,
sag ai X1LCOI.Leyoq) so5 TO TCOXXliCkil lieptCcoliéytv t potacXet tv uropky
Ilpthsoy ;Ay Ost repi-rXsioyog son Kpeckil TEXiaq kilo= Saorepov, OTL
7tat r'rjv &Itsivou aovirtay aucotrAwatoy elso, nit toti BotoiXecog ocaeXA
ToaoxEcc., xat oUa'axpoLg ibaN CaoOsty 71yeizeso sow Xeyáncoy. TrAsoy, 3Tt
xat T6Taprov v Orep ifra auvont6acov, riri yap 7Cpdyrri Onaspi soy rte.;
BXaziocq 'Apxoyrog oôo1, )(Om; swag csovontlaas eisa a6riiv V keit-
tpev elq CV ,Opatizqthylv, ipflys à è Thy yuvatx 'aSeXpilv TO5 co7)7 aa6X
TOL), th p.ovaxotbv cy'yrtv Ireptnacts icpóTepov aripx : Etta vijc roiv ripe-

pc:(XXcoy &xX73Eag avOiCalib-tic irt itoX5 Irpbs TOY 7CapaY01.1.0Y, emtiptec

xoci ocinip LV& rokip ,thy xpóvoy, &Tem a Thy ctheXvilv tot5 ttig Bou.X-
yapin4 Cipxonos EffevaoaXapoo, (34yrov tpctily ocUsip».
Carile in limba noastrk sk intkleg ase:
«Trimitind, zice, Craiul sirbäsc, poftilia pre aéastä Evdochie
(pe sora inpäratului Andronic) sk o iae femée i ve.énich pace
cu Romeii sa', fach, caci putérnic iera, nici sà päräsiia, lucrurile
Rorneilor tot-dé-una a tulbura, pre une orase cuprinzind, iark une
ttni prAdand care lucru in multe cugete cu prepus duce pre inpa
ratul, intai, caci prietesugul Craiului foarte de trebuintä socotiia; A
doa, ckci sora inpäratului Evdochia, macar cu coada urechii lucru
ca acesta s. auza, nu prirnia. A -Lila, caci casatoriia, care el acmit
poftiia, Tem a patra, de vréme ce pe fata Domnului Românesc,
pre care o avusése mai intai, dupa ce traisa cu dansa cati-va
 480 CARA X.

anT, apol au trimis-o in tara sa, i luasA pe sora mueriT fratine-

sat', pre care dezbracand-o din Shima cAlugarescA, o luase femée.
Ce pentru lucru fail lege ca acesta, beserica Sirbasca multA
vreme standu 'T inpotrivA, pentru ca sa sa strice ace casätorie,
T-au cAutat a o lasa i pe acéTa, t i aé luasA a triTa mulare pe fata
lul Svetoslav DomnuluT Bulgarilor». Grigoras dara Istoricul ca
aceste, Tara noah mare jéle ulau lAsat, cad nicT numele CraiuluT
SirbAsc, nicl numele DomnuluT de Vlahia, Cine sa fie fost, si
cum sA-'1 fie chemat, nu pomenéste; ca de ar fi pomenit numele
DomnuluT de Valahia, multA i nestAnsa lumina ar fi dat adeve-
rintiT hronicului nostru. Ce de vréme ce Grigoras, cu acésta ne
lasa lipsitT, merge vom pre la altiT, pentru aéastas, mai cu
(Wins a cerca.

CAPUL IX.

Oblic4te-sd numele Cralului Sirbasc, carile au finut pe faa Domnulla

Romdnesc.

Din Létopisetul Sirbasc, aflam, precum acel Craiu Sirbasc, Ca-

rile au fost cersind pe Evdoohia sora luT Andronic, ari apol nu pe
soru-sa, ce pe fie-sa Simonidis, au luat, sa-'1 fie fost chemat Mi-
LAtopisEtal lutin, liCor luT Stefan, nepot altuT Stefan, si strAnepot luT Simeon,
Sirbeso
Glava 9 3.
carile intAT intro stapAnitoriT Sirbilor, au luat titul de Despot.
Ce singure cuvintele LétopisatuluT sa aducem : «DupA ce au luat
zice, Milutin pe fata lui Andronic (Tara cum au luat pe fata,
nu pe sora lul Andronic, maT gTos vom arAta), i s'au nAscut
dintrInsa un floor, caruTa T-au zis Constantin. Iara Stefan, asij-
dere fiCor luT Milutin, carile Tera nascut din feméTa cé mai* d'intAT,
(adeca care zice Grigoras c'au fost fata DomnuluT RomAnesc),
cazind in ura mastehil sale Simonidil, '1-au zavistuit la tata sau,
precum ar fi ispitit-o pentru spurcata pre-curvie. Milutin crezind,
cu lacrAmT amestecatelor mincTunT a mueriT, au prins pe ficTorul
sail, 5i fara nicT o mila T-au scos ochiT; i ase orb, (pentru ca
sa facä deplin voTa inparatului) inpreunA cu doT cuconi, ce aye,
 CAP. IL 481

anume Dumn §i Du§an, '1-au trirnis la Tarigrad.» Dupa, acésté

scrie Tara§ acolo, precum Stefan orbul traind in Tarigrad, dupa
cinci ani, Sfantul Neculai cu mare minune, sa-1 fie de§chis orbit,
si dupa moarté tatâne-sau lui Milutin, sä se fie intors Tara§ in
Sirbirne, unde prinzind pe Constantin ficiorul Simonidii, sa '-1
fie omorat, §i sa fie statut el la Craie. Ce acésté necautand la
tréba noastra, altora le lasam, §i vinim la cuvant. Pentru acéstd
nu atata am fi odihniV, numai cu Letopisatul Sirbesc, di n'am
vidé acésté§1 marturisind, §i Istoricii Grece§ti. Ca intai acela
Istoric Grigoras intr'acela§ loc scrie, precum Andronic inparat,
având mare frica de putdré Sirbilor, §i vázind cä soru-sa Ev-
dochia, (card Yera ramasä vaduva, de dupa Ioan inparatul Lazilor),
pentru pricinile, carile mai sus s'au pomenit, dupa dansul sä
marga, nici cum nu vré; de nevoe pentru ca sa-1 plinlasca pofta,
i-au cautat numai sa-'s dd pe fatasa Simonidis dupa dansul,
find copila numal de 5 : ani. Masta dara a§d adeverindu-sä,
acmn avem datorie a arata, precum acest Milutin Crain] Sirbilor,
sä fie luat pe fata Domnului Romanesc, pe la anul de la Hs 1274. Let 1274.
precum mai sus am pomenit. Pahimeris Istoricul aerie, precum carté Palilmeris
1, cap 31.
aciasta nunta a lui Milutin cu Simonidis fata ILA Andronic in-
parat, s sä fie facuf la anul: 1299: find atuncd Milutin la varsta
de 45 ani. Acdsta, varsta a lui Milutin o samaluia§te Posonie, in
notele lul Grigoras, la capul al seseld. De vreme zice, ce singur
Grigoras aerie, ca atuncé Milutin Tera cu cinci ani mai batran
de cat Andronic inparatul; Iara Andronic cand s'au dat fata dupa
dansul Tem, de 40: de ani, iatä ca Milutin, child au luat pe fata
lui Andronic, au fost de 45 ani. Aural de aicé lesne putem so-
coti, ca Milutin cand s'au insurat intai de va fi fost la varstä
de 20 ani, Tata ca cu 25 ani de acdstä nunta a Simonida mai
innainte, au luat pe fata Domnului Muntenesc, care an cade precum
am zis, in anul de la Hs 1274: Iara de va Li fost §i mai -afar
de 20 ani, (care sä §i poate créde), aé Inca mai cu multi ani
innainte s. dovedé§te, precum acel Domn Romanesc, BA fie fost
in Ora sa cu domnie intemeiata, §i a§azata, ca de n'ar fi fost
a§é, Craiul Sirbasc (carile si de fata inparatuluT TarigraduluT
vrédnic s'au socotit), n'ar fi invoit sa 'fa muere a unul om prost,
Si
482 CARTE x.

si necunoscut, si mai cu decline, ca pre atunce Crail Sirbesti si

Bulgaresti, catra mai mult nu sa bate, tärä numai sa sä améstece
cu alte familiT, a carora nume si singe Tera mai stiut, cu
acésta socotind in Evghenia Gre6asca, si Romaniasca sa, intro.
AO dart' fart prepus ramâne a sa cunoaste, ca dupä prada lui
Batie, cu 28 ani mai pre urma, in Ora Romani lor au fost Domn
cu Domnie asezata, si intemeTata, adeca cu cati-va ani mai de-
nainte, de cat cum pun hronicile noastre iesirile Domnilor de
la Ardial, a caruTa an adeverinta, ramane mai pre urma sa o
aratam. Pentru numele dart acestui Craiu Sirbasc, carile intai
au tinut pe fata Domnului Romanesc, apol si pe fata inpara-
tutu! Grecesc, precum ni sa pare, negresiV sintem. Iara Dom-
nul Românilor socrul 10' Milutin, cine sa fie fost, si curn sa-1
fie chemat, macar ca in cercaré acestui lucru, iu putin ni-arn
trudit, insa adevérul marturisind, nici cum de unde-va, a ne
adeveri n'am putut, fara numal de va socoti cine-va, c vor fi
fost ace! stapanitori a Romani for, pentru can! am aratat, pre-
cum si dupa prada lui Batie sa fie 'Aims o saint prin cetatile,
de pc tarmurii Dunarii; Insa acésta socotéla sa sa intariasca, nu
poate; pentru cad aceia atunce Tera supt ascultaré Crailor Un-
guresti, si cu nume de Ban sa scriia, (Pentru earl! la locul situ
pre larg am aratat), Tara nu Domn a Vlahiii. Ce toga socotéla
ramane sa intelégem, precum acest Domn a Vlahiii pe ace vreme,
de la Grigoras pomenit, altul sa nu fie fost, fart' numai sau Ra-
dul Vod Negrul, sau Dragos Voda, (cad si pentru acésta fara
prepsus sa fim nu indraznim), carii precum au iesit din Ardial,
indatas s'-au intemeiat stapanirile, si li-ati asezat, insa nu ca cum
de iznoava li-ar fi descalecat, (precum ritu sa gresesc Hronicile
noastre), ce ca cum din bejenii intorcandu-sa, si pre la locurile si
mosiile sale asezindu-sa, in curanda vréme s'au innoit si s'-au
tocmit toate lucrurile; Ca precum am si mai zis, ca di-ar fi fost
acel Domn (orT carile s'ar intalége), atunce intAT, si de curand
de aTure vinit, CraTul Bulgaresc, a om prost, si de familie ne-
cunoscuta, si nestiuta, fata sa'-i ia, n'ar fi primit. De crezut dart
Taste, ca inturnaré Domnilor de la Ardél, Tara§ pre la locurile
lor, cu c4-va an! mai innainte sa sa fie tamplat, de cat cum
 CAP. IX. 48g

o insAmndzA Hronicile noastre. Pentru gresala dark annului iesirii

Domnilor de la Ardial, de vréme ce la Predosloviia HroniculuT,
carile va urma de la iesire lui Dragos Voda in Moldova, si a
Radului VodA irr taxa Muntenésch, sintem pre larg, si pre lat
sA, arAtAm, aicé in sfarsitul acestir cArti, pentru mai bunA porno-
fire Cititoriului, pre scurt o vom arAta. Intaias dath acel domn
de Istoricul Grigoras pomenit, au fost Domn Românilor, si &And
s'-au dat fata dupA Crain] Sirb Aso, pre la anul 1274 : carile iaste
de la Adam 6782: si anul cel mai de pre urmA a impArAtiii lui
Mihail Paleolog. IarA iecird Radului VodA Negrul, o pune Hro-
nicul Muntenesc, la annul de la Adam 6798, carile iaste de la
IIs 1290 : adech cu 16 : an! mai pre urmA de cat Domnul de la
Grigoras pomenit. Asijderé iesiré lui Dragos VodA o pune U-
rdche Vornicul in Hronioul ski, la annul de la Adam 6821 : ca-
rile Taste de la Hs 1313: adecA cu 23 anT mai pre urmA de cat
Radul VodA, si cu 39 mai pre urmA de cat Domnul Jul Grigo-
ras. Pentru acestas Neculai Costin LogolItul, scrie in Hronicul
sAu, precum in izvodul ce au avut el, insAmnézA annul lui Dra-
gos VodA la anul de la Adam 6807: carile Teste de la Hs: 1299:
adecA cu 9: ani mai pre urmA de iesiré Radului VodA, si cu
25 ani mai pre urmA de Domnul Romanilor de la Grigoras po-
menit. Apoi si Neculai Costin a sa socotélA puind, intai sA in-
credintazA dintr'un Uric a luT Roman VodA, scris la anul de la
Adam 6900 : carile ieste de la Hs 1392: care Uric zice cA el
nu '1-au vAzut, nurnai sA fie aught de la Dosithei .Mitropolitul,
precum asé sh fie fost insAmnat annul intr'acel Uric. Ce Roman
VodA find al sésele Domn dupA Dragos VodA, si deciia nu
stim cu ce socotelA scotind dinteacesti 6900 an! 30 de an!, pune
iesitul lui Dragos VodA la anul de la Adam 6870 care sAmAlu-
ire nici c'un chip de adeverintA sA aibA, nu poate, de vréme-ce
si IIronicul lui Uréche vAzind gresala annilor in Hronicul Mol-
dovenesc, din Istoricii Lesesti dovedéste, precum la annul de
la Adam 6867 Pet&r, si Stefan fra-cii, ficorii luT Stefan VodA, ca-
rile au fost Domn, duptt Roman VodA, sA fie avut rAzboiu la
Codrii CosminuluT, adecA cu trii an! maT de nainte de annul
carile insAmnézA Neculai Costin A fie fost annul TesiriT lui Dra-
484 CARTA X.

gos VodA. DecT acésta cum nu p6te fi adev'eratA, fiete,cuT cu-

noscutA Taste. Pentru acéste darA inpletecite, si foarte gresite
socotéle, precum pentru doslusir6 aceluT adevérat an a TesiriT
luT Dragos VodA in Moldova, as6 pentru a RacluluT VodA in tara
MuntenéscA, pune-vom céTa ce vom puté nevointA, insA nu eh'
doarA scrisorile altora de gresite sA le arAtAm, sau in cevas
cinst6 ostenintelor lor sA micsurAm. (Acésta nu de DumnAzAu).
Ce numaT ca din IIronicele streine, si din socotéla care maT
aproape de adever BA poate alAtura, nu numaT annul TesiriT po-
menitilor Domni din Ard61 la mosiile sale, sA adeverim; ce
incA si tot cursul anni lor innainte tocmind, si lucrurile pre la
vremile si lucrurile sale alcAtuind, Hronicul MoldoviT impreunA
si a -Oral MuntenestT, de la inturnarea Domnilor de la Ardial,
pAnA la vremile noastre pre cat voTa DumnAzATascA, intre vii
ne va rAbda, sA istorisim. IarA pre CititorTu poftim, ca de acésta
data, cu acéste de nemicA ale noastre osteninte, sA sh WA-
vasch.

Sfarsitul HroniculuT, pentru vechim6 Romano-Moldo VlahiT, si

ILA Dumnazau Lauda'.
 TABLA HRONOLOGHICESCA

Card aratä vacurile, §1 annii, in earn' s pomenesc Romanii,

eel de Ulpie Traian in Nelda, de la Roma adu§1, §1 JR sälii§-
Mire vddnici, intrInsa a§ezati, de la desciilecatul lor, piing
la inturnard jul Drago§ Vodii din Ora Ardialului in Moldova,
§i a Rathtlui Vodi Negrul, In Ora Munteniasci.

93
InDàratii Romanilor .374.121. 1
4,1:1

Iulie Chesar 61 5449 Iulie Chesar s naste.

Iulie Chesar, inpäratiia Roman ilor, din
respublia o mutA in Monarhie.
42 5468 Iulie moare UCiS cu 23 de rane,
Carile Taste annul 25, a inpärätiiI luT.
Octavie Av- Sh naste MântuitorTul lumiT I-Is.
gust. . . . 14 5524 Octavie Avgust moare de boalA.
Tiverie . . 37 5547 Tiverie moare de boalg.
Caligula. . 41 5551 Caligula moare ucis.
Clavdie Drus 54 5564 Clavdie fióorul lul Drus,moare otrAvit.
Neron cel
cumplit . . 61 5571 Neron singur pe sine O. omoar6..
486 TABLA HRONOLOGIBCBSCA

us 45
5x cl
InparaliT Romanilor e ge 51:5

Galba . . . 69 5579 Galba, moare ucis.

Salvie Othon 69 5579 Salvie Othon singur i§ lace moarte.
Vitelie . . 69 5579 Vitclie, moare ucis.
Vespasian . 70 5580 Sarmatil tree DunAré, §i pradh Misia,
apol bAtutl de Rubrie lIatmanul
lucrurile sA potolesc.
79 5589 Vespasian moare de vintre.
Tit Vespasian 81 5591 Tit Vespasian, moare de friguri.
Domitian . 81 5591 S'au scornit intili rAzboiul Romani
lor cu Decheval, Domnul Dachi-
lor.
93 5603 Romanii au multe rAzboae cu Da-
chil, in Misia, in Dachia, in Gher-
mania, §i in Pannonia, unde tot
DachiT sint biruitorT.
94 5604 *i. alt rAzboiu are Iulian Hatmanul,
cu DachiT, ce nal de plin biruintA.
96 5606 Domitian moare ucis.
Ulpie Traian 101 5611 TraTan bate pe Decheval Domnul Da-
chilor, apoi face §i pace.
104 5614 Tralan face podul peste DunAre.
105 5615 TraTan omorand pe Dechebal, §i sup
puind toatA Dachia, lasA slujitori
Romani pentru paza in cetatile Da-
chiii, §i sA duce la Roma cu M-
uff&
107 5617 TraTan trecând cu o§tile la Asia, dez-
rAdAciniazA tot némul Dachilor din
Dachia, §i aducând multime de Ce-
tAténi Romani, §i slujitori Veterani,
ii a§azA in traiu véénic intrInsa,
*i. o face Provintie RomâniascA.
 TABLA HRONOLOGHICESCA 487

1
Anul de
la Adam
Di

Inparatii Ronnanilor z .3
,
I
<4 g-

Adrian . . 118 5628 Adrian pe Romanil, caril Tralan iT

pusese in Dachia, II lasä acolo ne-
claticf, macar ca de pintealte WI
ii trasése innapoi.
Commod. . 180 5690 Are razboiu cu Varvaril ceT dincolo
de Dachia.
Pertinax. . 192 5702 Au fost Guvernator Misia, si DachiiT.
Severus . . 193 5703 Face cetate la Dunare, si de pe nu-
mele sau o numéste Severinul.
Dechie . . 251 5761 Are razboiu cu TatarAT de la Don.
Gallien . . 259 5769 AcestuT inparat Avriolus vestit Hat-
man, au fost om nascut in Dachia.
Avrelian. . 274 5784 Vrând sä triaca' cu ostile la Asia, in-
potriva Persilor, si temându-sa, ca
Romanii din Dachia singurT nu sa
vor puté apara de TatarT, 11-au po-
runcit sa trTaca peste Dunare in
Misia.
Probus . . 278 5788 Suppune toate nemurile Gotthilor,
cariT traiia peste Nipru.
280 5790 Suppune némul Bastarnilor, cariT la-
cula pestre Nistru spre malul mariT
negre, si-1 tréce pe top*, cu flume
cu copiT, in Misia; Tara RomaniT,
cariT supt Avrelian trecusa in Mi-
sia, sa intorc la locurile sale in Da-
chia.
Dioclitian . 285 5795 Acest inparat au dat pre fiTca-sa Vlaha,
dupa Gubernaturul de Dachia, de
pre a cariTa nume Bonfin Istoricul
socoteste Dachia sa, O. fie chemat
Vlahia.
488 TABLA HRONOLOGHICESCI

0; (1) a

Inpdratii Romanilor g sas -53

-5

288 5798 Dioclitian face triT cetatI in Dachia

pe Dunare, §i suppune pe top Var-
variT de peste Nistru §i de peste
Nipru.
Lichinie . . Carile au lost cumnat, apoT §i sotie
luT Constantin marele, au lost nas-
Constantin cut in Dachia.
Morns . . CaruTa i s'au nascut Constantin ma-
rele in cetaté Dachiii, precum mar-
Constantin turise§te Zonaras Carte 12.
marele . . . 313 5823 Inpartind inparatiTa cu Lichinie, in
parte sa Ta apusul cu Dalmatia,
Machedonia, Misia, §i Dachia.
330 5840 Constantin face Tarigradul, §i muta
scaunul inparatia de la Roma la
Tarigrad.
337 5847 Constantin marele, apoape de morte,
inparte cu Testament inparatila in
patru partI, ci le lasa fillor sai de
moctenire, luT Constantin, Constans
§i Constantie, §i nepotuluT-sau luT
Dalmatie, in care Testament, O. po-
Constantin menecte Dachia lasatalui Constans.
Constantie . 342 5852 Constans, eine): anT sta cu scaunul
Constans §i inpärätiii in Dachia.
Dalmatie , 358 5868 La Soborul carile s'au facut la Sar-
dica, in Titulul Min' cil de 'sobor
sa, scriu MitropolitiI amtmduror Da-
chiilor.
Valens . . . 376 5886 GotthiT inpin§T find de UnnT de la
mare Meotida, ci de la Don, au
trecut cu case cu tot in Thrachia.
 TABLA IIRONOLOGHICESCA 489

rh
ca

InparaSll Romanilor =.6 -cs

E

378 5888 Gotthii din Misia rocosindu-sà, pradA

Dachia, i Dachia mäluroasä, care
Taste de la Olt, pe marginile Du
Gratian närii On in Tisa, o suppun supt
Theodosie dajde pe an.
marele. . . 379 5889 Gra0an luand sotie pe Theodosie ma-
rele, Ii trimdte asupra Gotthilor,
pre carii bäthndu-I, dezbat locurile
carile ei apucase in Misia, si in Da-
Arcadie ai chia.
IIonorie . . 398 5908 Radagaiz Domnul Gotthilor, sculo.n-
du-sh cu o samä de Gotthi, tréce la
Italia.
400 5910 Alaric cu altä sam5, de Gotthi, carii
mai rämäsese in Gretia, inca au lo-
vit la Italia.
406 5916 Vandalii cu Domnul lor Godighisil
Theodosie tree la Gallia.
cel -Omar. . 427 5937 Romanii dezbat Pannonia de la Unni,
pre care o Onusa, 50 de ani, supt
, putéré lor.
441 5951 Attila trecand Donul näpaddste cu
Unnii in pArtile inpärAciii Romanilor.
442 5952 Attila sfäram5, câte-va cetAti pe DunAre;
ei trechnd, pradä la Thrachia, Illyria,
Machedonia, i toata Ora Grecesca.
La acest an socotesteNeculai Costin,
precum sä fie rémas Dachia pustie
de Romani, si decila sä fie r6mas
tot me pustie pän5, la a doa deseä-
lecare de Dragos Vodä in Moldova,
si de Radul Voda negrul in Ora
490 TABLA HRONOLOGHICESCA

Anul de
dup5. Hs.

la Adam
Anul
Inpraiii Romanilor
1

1
MunteniascA; ce cat de greu sA fie
gresit cu acéstA pArére, tabla hrono-
loghiiT innainte va dovedi.
447 5957 Attila de iznoavA tróce Dun Aré innapoi
pe ghiat5 si agunge cu prada pana
la Dachia, apoi face pace cu Theo-
- dosie InpArat.
449 5959 Attila, pArasind pArtile rAzsAritultg, sA
scoalA cu toate gloatele sale, si
purcéde spre Turinghia; si stand
in Saxonia, in cetatea Isnac, pune
sfat sA intre in Italia.
Marchian . 451 5961 Attila intrA cu Unnii in Ghermania,
unde Aetie Hatmanul (om näscut
in Dachia) la cetaté Avreliile eau
bAtandul, 1-au cAutat a sA trage
innapol la Illyria.
453 5963 Attila si din Illyria gonit, intrA in Italia,
si de acolo tréce la Gallia.
454 5964 GhepidiLdupA radicaré Attilii cuprind
Dachia ce din mijloc, adecA Ardélul.
Bonfin Decada 1 Carte 7:,
Leon Thra- si fac pace cu Marchian.
cul . . . . 460 5970 Ostrogotthil de la Don, lepAdand gill-
gul Unnilor, intrA in Pannonia.
463 5973 Ostrogotthii cuprind Pannonia, si go-
nesc de acolo ramasita Unnilor.
Zenon. . . 483 5993 Theodoric Domnul Gotthilor Amali-
tici, vine in Tarigrad la InpAratul
Zenon, pre carile inpAratul cinstin-
duil cu Boierie de consulat, 'I-au
fAcut Hatman ne ostile Dachiii MA-
 TABLA HRONOLOGHICESCX 491

6 42
-5 ,--or)
Inparalii Romanilor C ,Ce 0 <4
Z 1

-0 <4 -

luroase, unde au fost 'Dana in anul

487: Tata, aicé Dachia staptinita, de
inparacia Romanilor, Tara nu pustie
de lacuitorT, precum s'au parut luT
NeculaT Costin.
Anastasie . 499 6009 In vrémé acestuT inparat, s'au ivit
intal némul Bulgaresc spre partile
inpitratiiI Romanilor, de la cariT
RomaniT din Dachia, s'au numit Vo-
losT, adica Italieni, cacT in limba
Iustinian slovenésca Italia sa, chéma Vloh.
cel mare . . 527 6037 Pre vrémé acestul inparat, scrie Pro-
copie Istoricul, carile si Logolat au
fost la Velisarie Hatmanul, precum
Turnul de la Dunäre, pre carile il
facusa. TraTan inparat, sä '1 fie fa .
gaduit inparatul Slovénilor si An-
tilor, pentru ca IA fie pentru paza,
ca sa nu póta präda UnniT intr'alte
olaturT a inparMiiT, si precum tote
locurile, carile tot maY tiné rama-
sita Gotthilor in Dachia, 11-au dez-
batut, si precum o parte din Dachia,
pe la Sighidon, sa o fie dat inpa-
ratul Herurilor sa lácuTasca. Iata si
aicO Dachia noastra cu OmenT la-
cuitä, si supt oblastiTa inparatiii
Romanilor.
Mavrichie . 599 6109 Hagan Domnul Avarilor in tractatul
de pace, ce vré sa faca, cu Mavri-
chie, ceré catarractele, adeca pra-
gurile de la Dunare, unde sa zice
492 TABU HRONOLOGHICESCA

u5 2E
es
Inp5ralii Romanilor Ext
4 , -4

locul Poarta de Fier; ce inpAratul

ne vrand sä le de, nici pace sau
Constantin acut.
Pogonat . . 679 6189 l3ulgariT pradl : Tag Pop.a.ixa zthpac,
thg r6pav to5 Tcycpou, Tarale Româ-
nilor celor de peste Dun'are, adech
Constantin §i Dachia.
Irini . . . 800 6310 Carolus Marele, sgincoroniazä inparat
apusului, carile cohorându-s5, cu o§-
tile Ora la Dachia: lAcuitorii din Da-
chia, inpreun5. cu Lé§ii, i cu Bohe-
mil au trim is la dânsul Soli, de §'-au
fácut a§ezAmânt de pace. Saxonii
standuii inpotriv5, cu armele i-au
suppus, din carii multe familii de
Domni, §i de alte Stepene scotind,
1-au adus, §i i-au a§ezat in Dachia
medeterranea, care Taste Ardialul.
Depe aeasta vréme sint Sasii, carii
Vasilie Ma- läcuesc §i astA-zi in Ardial.
chedon . . 867 6377 Bulgarii, §i HarvaW, sA dau supt sup-
punere inpArätiii MizsAritului.
Romanos . 959 6469 Pe ;last& vréme incep a sä pomeni
la Istoricii Grecqti némul Pazi-
nachilor, carora le zic Istoricii Le-
§e§ti Pecinighi, a carora limbä, scrie
Bilschie, List 239, sh fie fost ames
tecatá, din Rusascsa, Le§asca, §i
Moldovenesch. Aceste§1 Pazinaci
d'inceputul Ior au ieqit de la Litfa,
apoi coborandu-sA, spre mare negrii,
s'.au Mout pace cu Ghenovezii,
 TA BLA BRONOLOGITICESCA 493

ryi
..) E
Inpratii Romanilor
=
Z ge
cz
71 "C3
a.'
.-o ,t c'S

caril tind Crâmul ; Tará aceT Ghe-

novezi inpreuna. cu Volohif din
Dachia, sä fie tocmit cetAtile Man-
copul, Chircher, Cranaul, Azov ul, Cafa,
Vasilie Vul- Chilila, Cetaté albA, si TArgoviste.
0crarocton . . 1000 6510 Incépe rAzboTtil cu BulgariT, carile
au stiltut necurmat 17 anl.
1017 6528 Vasilie Vulgarocton, suppune tot né-
mul Bulgaresc inpärAiiT Räzsäri-
tuluT. Pre care vréme si RomaniT
din Dachia, (cariT acmii si la Is-
toriciT GrecestT VlahT s5, chema),
Tails s'au lipit la inpAratiTa räzsäri-
tuluT. Pentru mill inpAratul Vasile
au scris intr'o tablä de Testament,
(pre care au pus-o in MAnAstiré
Sosthenis), cu care dA, inväVatura
inpäratilor caril vor urma, cä de
s5, vor clati VlahiT asupra inp6r6.-
OH, sä le facä si lor, precum au
fficut el Bulgarilor. Vaza aicé orT-
eine socoteste, a. Orâle DachiiT
sh fie stAtut cu sute de anT pus-
tie, de mosnéniT s'aT eel dintAT, ca
de aicé pare-mi-sh c5,-'s va tocmi
smintiala.
Arghyros . 1034 6544 Pre aCastä vréme au murit CraTul Un-
guresc Stefan, carile intill au pri-
imit lege crestinés4 la a caruTa
astrucare, scrie Bonfin, precum s'au
strans toate niamurile vecine, intro
carile au fost si Romanii din Dachia.
494 TABLA HR ONOLOGHICESCA

-5= 4 2
rii

Inparaiii Romanilor 0 -5
'4 SL' 0 `4
1:1 5
Constantin
Ducas . . 1063 6573 Pe acestA vréme &A pomenéste, pre-
cum Hunnii iarAs sA fie apucat o
parte din Wale Vlabiii, si de ne-
voia lor multA samA de Romani,
trecand DunAré, BA sA fie asezat
in Misia; de pe mil apoi Istoricii
Grecesti au luat de zicé, cA cei
ce mai de nainte sA chema Misii,
acmilt sh chiamA Vlahi; caci Vlahii
au fost cuprins toatA Misia, adecA
Dobruge, pana in muntii Emului, cA-
rora acmif le zicem muntil Cenghii,
Romanos séu Balcan.
Dioghenis . 1070 6580 Pre aóastA vréme pomenéste Dlugos
Liahul, precum Vinteslav Domnul
Polovtilor, biruind pe Zeslav, Dom-
nul Chiovului, si vrand asijderé
sA facA si lui Boleslav Craiului Le-
sesc, sA fie strans inteagiutoriu
multA oaste de Rusi, de Pecinighi,
Mihail Para- si de Moldoveni.
pinachis . . 1078 6588 Supt acest inpArat pomenesc Istoricii
Grecesti de un Nestor Vestarhis,
sä fie lost Hatman Tthy Xathy, ubv
Haptatpoy, a naroadelor de pre langA
Manuil Dunare.
Comnenos . 1147 6657 Pomen6ste Dlugos, precum Conrad
inparatul apusului, mergand prin
cara Lesasca spre Tarigrad, pre
unde iera sA triacA cu oasté la Asia
asupra Serachénilor, carii line le-
rusalimul, Vladislav Craiul Lesesc,
 TABLA HRONOLOGBICESCA 495

ci5
;11 §
Inpáraii Romanilor xe 74
c's

sA fie trimis innainte, ca sa.-1 gA-

tescA Volohii, adecA Moldovénii za-
hara pentru hrana o§tii.
Isachie A n- 1185 6695 RomAnii, sau Vlahii, caril apucasa
ghel . . . Misia, incep a sl tulbura asupra
inpArAtiii RAzsArituluT.
1187 6697 RomAnii, cu mai marii lor Pethr §i
Asanis, aiave sA ridicA asupra in-
päràiii RAzsArituluT.
1190 6700 RomAnii sä insotesc cu TAtarAI ce-'1
chema Comani asupra lui Isachie
Anghel, §i pradA Thrachia pAnA la
Filippopolis.
1193 6703 RomAnii bat pe Alexie Gvido, §i pe
Vasile Vataci Hatmanii lui Isachie
in parat.
Alexie A n- 1195 6705 Joan, carile apoi s'au numit Alexie
ghel . . . RomAnul, omoarA pe Asan, fratele
lui Pear, §i fuge de la an§ii.
1196 6706 loan vine §i sh inchinA la inpAratul
Alexie Anghel, pre carile inpAratul
cu multe daruri daruindu-'1, §i cu
nepoatA-sa logodindu-'1, Ii triméte
Hatman ostilor de la Fillippo-
polls.
1197 6707 Hrysos RomAnul, despArtindu-sA cu
o samA de RomAni, rAmAne supt
ascultaré impAratiii. Acesta find
om sound la stat, RomAnii caril
au rtimas supt ascultaré lul, s'au
poreclit Condovlahi, apoi ace1ora9
11-au zis Cutovlahr.
496 TABU IIRONOLOGHICESCA

coi
.-=4m ce
Inpratii Romanilor c .1 -5 -0
c
..tC

1198 6708 Si altl Romiini insotindu-sä cu TA-

taraI Comani trec Dunäré, §i prä-
(land pan la Córlu, apoi yin la
Joan.
1199 6709 Hrysos cu RomâniI sal Inca sa diz-
lipé§te de la inparatie, §i inpacan-
du-sa cu Joan, apol apuca cetaté
Prosaeul, §i decila cuprinde acéle
partl, pana, la Thessalia, §i pitina
la Epiros in tara Grecésca, undo
§i pana astazi multime de acei Ro-
manY, de atunce ram*. lacuesc.
Intr'acelaq an §i Ioan Alexie sa
rildich asupra inpärätiii, §i sta sin-
gur stapanitoriu tuturor Românilor.
Murciflis . 1203 6713 Latinil, cu vicle§ug apuca Tarigradul
din mânule Grecilor, §i radica in-
parat pe Balduin, iara o soma, din
Arhondil Grecilor fug Ia Joan Dom-
nul Românilor, a carora protectie
el cu dragoste priimeste.
1204 6714 Joan Domnul Românilor, luAnd Green'
eel la dânsul pribegitl, §i oaste TA-
tarasca, merge asupra lul Balduin,
pre earile biruindu-'l, toatä oaste I-au
prapadit pana la unul, §i pe dan-
sul prinzindu-'1 viu, apol '1-au §i
Theodor Las- om orat.
caris . . . 1205 6715 Theodor Lascaris sta. inparat Grecilor
la Asia, §i a§eza scaunul inparatill
in Nichea, Tara Joan dobande§te
cetaté Filippopolis.
 TAMA IIRONOLOGHICASCA. 497

-sz6 ,23 s
ca
I Inparaiii Romanilor z .,3 51:'
.42,3

1206 6716 Ioan Domnul Românilor incungura

UdriTul §i Didimoticul, ce ne pu-
Vandu-le izbAndi, 0, intoarce in-
napoi.
1210 6720 Ilenric fratele luT Balduin, carile stä-
tug, inpärat Latinilor in Tarigrad,
dupä peiré luT Balduin, luCrurile
cu näroc purcegemdu-T, dezbate
toate cetätile, cari le-apucase Ro-
mann' in Misia, §i in Thrachia.
1222 6732 RomâniT din tarâle de piste DunAre
sä dau supt protectia Crailor Un-
gure§ti.
Ioanis Ducas 1236 6746 Batie Hanul TätärAsc, trecand apa
VolgaT, nápadé§te spre Iärb.le Evro-
piTi §i prada Moscul, qi taxa Lepsc5..
1237 6747 Batie are rhzboTu cu Românil §i cu
SacuiT la trecatorile muntilor, pe
uncle neputând räzbi, Taal s'au tu-
tors in tara Le§asca,, §i intr'acelal
an intra, in Ora UnguréscA pe la
Rodna, pe Bela CraTul Unguresc
biruTa§te, carile fuge la AustriTa ;
Tail Batie cu 'Mara pune toata
Ora Unguriasa, supt foc §i supt
sabie. Intr'acesta an sä socoté§te,
cA sau Ioan Alexie, sau fiCorul luT
Bogdan, cu multa, sarnä de RomânT
trecând la ArdTal, cAta-va vrérne sä
sä fie a§ezat acolo.
1246 6756 Bela Craiul Unguresc, auzind pre-
cum Batie s'au intors innapoT, i
82
498 TABIA IIROVOLOGHICESCA

.3 -0 5
Inparaiii Romanilor E
.,1 R. 0 '4
-rt

toatA ara s-'au curAtit de 'Marl,

el Inca s'au intors la scaunu-si, si
Mihail Pa- pentru ca sAis tocmascA tara, aglu-
leologul stA toriul ce-'i vinisa cu Cavalêrii de
inpärat . . . 1246 6767 Rodos, i pe Românii ce intrasA
in Ardial, Ii opréste lAnga sine,
andu-le sate si cetAi movie, in-
teacaruia vréme si Bogdan, fidorul
lui Joan Alexie, tatAl lul Drago§
Mihail Paleo - Vodk au murit in Ora Ardélului.
log . . . . 1266 6776 Mihail Paleolog Tara rAscumpArA Ta-
rigradul de la Latini, si rnutA scau-
nul de la Nichea, iar in Tarigrad.
1274 6784 Radul Voda Negrul, si Dragos VodA,
fi6orft lul Bogdan VodA, Yes din
Ardial cu toatA casa lor, la locu-
rile sale céle dintaI; si inpArtindu-'s
AndronicPa- locurile, deciia StApAniré §'au des-
leoloce stA in- pAilit in doaa., adech : in Domnia
prat. . . 1283 6791 MoldoviT, si a -cArAi Muntenesti.
Intfacestas an scrie Nichifor Grigo-
ras, precum Milutin CraTul SirbAsc,
sA fie luat CrAiasa, pe fata Domnului
de Valahia, .de unde nol socotim,
de pe tocmala annilor, si vecinA-
tate locului, sa fie fost fata Radului
Andronic Pa- Voda.
leolog . . . 1299 6809 Acelas Milutin Cralul Sirbasc, sA in-
soarl a patra mul'are, cu fata Iui
Andronic inparat, cu Simonida.
Pànà aicé, cu aglutoriul lul D (u)mnazau
adusam Hronologhiia a vechimiT
 TAMA IIRONOLOGHICESCA 499

4:1`)

Inparatii Ronnanilor II

némulul Românesc ; TarA de la in-

turnaré Românilor de la Arthal,
de când adeca s'-au despArtit acéste
WI in doah StäpAniel, panA la vre-
mile noastre, de ne vainvoiD(u)mnä-
zAu cu via0, tocmind i plinind
tot hronicul acestor doaâ Domnii,
la sfArsitul lul, vom arAta i Tabla
hronologhiii annilor, ce urmaza.
Tar5, aicé slarsitul lucrisorului aces-
tula puind, 1u D(u)mnazAu unuTa"
in Troit5. SlAvitulul, i inchinatului,
laudA i inchinäciune, cu Latrie
véCnick trimitem.

t":44,(044-3-
 SCARA
A lucrilor, §i a cuvintelor, carile shit mal de ingunnat
intr'acest ilronic. 1)

A.

Ababa Alana, Ma Tea luT Maximilian inpArat 206.

Abazalele, nArod 60.
Avaril nArod, nTam Unnesc 327.Incungura Tarigradul in zAdar 333.
Avgust Chesar, ce va s sA intallaga? 163, 164.
Avdira, cetate in Thrachia 418.
Avrelia cetate 288.
Avrelian inpArat, nAscut in Dachia 217, 219. MutA pe RomaniT
din Dachia in Misia 134, 150, 240, 260. ProastA socotéla luT Sar-
n4ie Stanislav la adastä Istorie 151. SA aratA mincTunos 151. Viata
luT Avrelian 213. Bate pe AlemanT, i pe MarcomanT 219; si pe
GotthiT peste DunAre 220. In ce Invätur iné pe ostenT 226.
Prinde pe Zenovia 220. In zAdar au fost trecut pe RomaniT din
Dachia in Misia 226. Moare 225.
Avrelie Carus inpArat, mare stricAcTune face Sarmatilor 230.
Bate pe PersT 231. Multe cetatT le Ta 231. PiTare de fulger 231.
Avrelie Probus inpArat 227. Omoarà 7 Bute miT de VarvarT 228.

(1) Dam paginatiunea editiunel de fall, Tar nu cea din manuscriptul auto-
relul. Lipsa In cate-va locuri a paginatiunel provine din causa lacunelor ce
exist/ In manuscript. Nola editorulut.
502 SCAR&

Suppune pe Gottha cara BA rocosisA 228. Asijderé face Sarmatilor

228. Pe BastarnT a muth in Misia 229. Suppune pe GhepidT 228.
Cu ParthiT face pace 223. MutA pe Varvaril de langa Dun Are 228.
Avrelie Sever inpArat 206. Multe rAzboae cu biruintA face asupra
Persilor, si a Ghermanilor 206. SA fie cinstit Icoana luT Hs 206. Légd
Evangheliil au publicAluit 206. Moare 206.
Avreolus Ilatmanul om nAscut in Dachia 212.
Agalma ce va sA zicA ? 166.
Agathopolis, cetate in Misia 406.
Adacvas, cetate in Dachia 322.
AdevArul PriTatin maT bun de cat toff Prietena 10. 116.
Adina, cetate in Misia 323.
Adrian inpArat 134. Pe Romania, carii a pusdse Traian in Dachia,
IT lasA pe loc nemutati 134. Stria, podul cel de piatrA peste Dunäre
280. NAscut in Italica 154; multe tärT au cutreerat 154; zavistuiaste
slAvil luT Traian 154. In Syria multe fArT lasA Parthilor, vrd sA pArA-
sdscA si Dachia ce s'au temut 154, 196, 197, 198. In fricosézA VarvariT
ceT dincolo de Dachia 199. AceiasT Varvari i sa pliacA 199, demo-
Idste pe Sarmati 199; are un cal trimis de la Nistru prd drag, cA-
ruTa dupA ce au murit, T-au fAcut mormant 199. Adrian moare 199.
Aetie vestit Hatman a Romanilor, din némul sAu Roman din
Dachia 133. ChdrnA pe Unni inteagTutorTu asupra lui Ioan 'Pi-
rannul 278. Bate pe Attila 288.
Azdrahanul, sau Ajderhanul cetate 61, 447.
Acathistul ruga cand s'au fAcut ? 333.
Acvisgrana cetate 350.
Alaiddin Sultan Iconia pune pe Erdogul Seraschériu 439, 440.
Alaiddin Sultan moare 440.
AlaniT nArod 61, 62. Sint tot din Gotthi 76. Cuprind Luzita-
nia 276. Bat pe Attila 289.
Alara apa, card da in Visara 350.
Alaric Domnul Gotthilor 266 ; indemnat de Stilihon intrA in
Italia 266; apoT dobandéste Roma 276. Slujéste in oaste la Theo-
dosie marele 276. PradA Dalmatia 274. IncungiurA pe Honorie
in cetatd Aeta 276; cu rusine sA intoarce la Illiria 276; Tesind
din Gallia, intrA in Ispania 276; apucA, Roma 276.
 SCARA 503

Alaric fiCorul luT Avaric Domnul Gotthilor 294; O. inchinA la

Zenon inpArat 294; il pune Voevod pe o§tile din Dachia 294; sA
scoalA cu toV Gotthil din Misia, §i purcede spre Italia 294. Bate
pe Odoater Dornnul Herurilor 294; dohande§te cetaté Ravena 294.
Alba-lungA cetate, scaunul Romanilor maT denainte de Roma 96.
Alba-Iulia, cetate in Arc lél, acésta Taste Oradia mare 474.
Albianii cetate 275.
Alvochénii nArod 68.
Alemanii nArod 219, 233, 234, 251, 254, 282.
Alexandru marele, §i biruintele lui 88, 171, 173, 299, 300.
Alexandru Paris, rapó§te pe Eleni Doamna luT Menelaos 91, 92.
Alexandru fratele luT Leon Sofos, rAmâne chivernisitorTu in-
§i a lul Constantin fiéorului lui Leon 356, 357, 358.
Alexia, cetate in Ispania de TroadónT lAcutit 91.
Alexie Anghel inpArat 409. SA lépAdtk de frate-sAu, §i singur Ta
porecIA de Comnenos 410; sAmn i sA aratA pentru scurtA inpAratiia
Grecilor 410. Porecla de Comnenos n'o tAgAduia§te Istoricul Ni-
chita Iloniatis 411. Neputhnd face pace cu VlahiT, orfinduTa§te Hat-
man cu oti asupra lor 411. Trimite pe loan (carile apoT au stAtut
Domn tuturor Românilor) Hatman pe o§tile de la Filippopolis 413.
Alexie gonit de la inpArAtie, fuge la cetaté Develt 413, 420.
Alexie Anghel Comnenos inpArat 409. Ace la§ moare 434.
Alexie Aspiatis Hatmanul luT Alexie Anghel inpArat, cade rob
la Vlahl inpreunA cu Isachie Sevastocratorul 411.
Alexie Comnenos inpArat 388. Moare 388.
Alicanipirgos, cetate peste Dun Aré in Dachia 322.
Almiris, cetate in Schythia 323.
Amazoanele muerT vestite in vitejie 59.
AmalitiT familie de Domni Gotthice§tT 294.
America, a patra parte a lumil, ce-T clicem lurné noah 184.
Amilius, §i Numitor fratil strAnepoci luT Eneas Troadénul 96-
Amilius inchide pe nepoatA-sa Rea, fata buT Numitor in Capi-
§td VastaliT, 97; liapadA pe nepotiT sAT näscuti din Rea, pe Romus
§i Romulus in pAdure sA piarA 92. Ne§tiind triméte pe nepotu-
srtu Remus la frate-sAu Numitoriu 98.
 504 SCAR&

AmaxoviT nArod, caril trAiTa in Telége BatutT de Ladislav

CraTul Unguresc, §i gonitT 'Ana la apa VistleT 149.
Anastasie inparat : trage zid de piatra inpregTurul Tarigra-
dulur din mare n6gra, pAnA in mare alba 312.
Anastasie Silentiarie inparat 296. CubaniT intoarce innapoTpe Bol-
garil cariT intrasa in Misia 302. Face cu Persil pace 312. Cade in Terésé
Evtyhianilor 313. Face cu Vitalian Schythul pace 313. RAmaind
in Ierese, D(u)mnazau iT scurtéza din viata, 14 anT 314; i§i face casa
prin care sA nu poata strAbate fulgerul 314. Ce 'Aare de fulger 314.
Andreas al doilé fle)orul Bela sta. Craiu in Ora UnguréscA 445.
In titulul sAu sà scrie stapAnitorlu §i a VlahiiT 445.
Andronic cel MtrAn inparat 384. Prinde pe Dioghenis inpArat,
§i-T scoate ochiT, de care au §i murit 386.
Andronic Comnenos inparat 391. Omoara pe Nepotu-sail Alexie
Comnenos, §i tiranné§te apuca inparallia 391; vrând sa omoara
§i pe Isachie Anghel, fu el omorAt 391, 392. Intr'acesta Andro-
nic s'au stans nIamul Comnene§tilor 399.
Annius Consul Romanese 161.
Annil ClimatericT inparaVlor Romanilor 207.
Annul zidiril Tarigradulul 241.
Antenor, §i Eneas sfatuesc pe Troadéni sA dé pe Eleni, ce
nu sa asculta. 94. AmAndoi numaT scapa, §i tree la Italia 95.
Antenor Troadénul descaleca tara Venetia' 95.
Antioh Athinénul Dascalul lui Titeron 87.
Antonie Pius inpArat 199. Suppune pe Mavri la Africa 199;
are RAzbolu cu GhermaniT ce le zicé Catthi 200; moare 200.
Anthimie Hatmanul, silOte pe Attila sa faca pace, carile de
nevoe o priimé§te 284. Sta inpArat Apusului 291.
Anhialos, cetate in Thrachia 211.
Aprii nArod 68.
Apolodor me§terul, carile au facut podul cel de piatra peste
Dunare 155, 322.
Apros, cetate in Thrachia 431.
Arghentorata, cetate 275.
Ardlalul tara caruia II zic Latiné§te Transilvania, nemté§te,
Ora de §épte Cetap 57, 61, 65.
 SCARA 505

Aristovul, Gheograf 173.

Arianos Istoric 173.
Ariaric, Domnul Ghetilor sä inpacA cu Constanstin Mare le 245.
Arcadie si Honorie inpArati 132.
Arcadie inpArat bate pe Gaina viclialul 274. Moare 275.
Arcadiopolis, cetate in Thrachia 409. Acésta sä socote§te sA fie,
unde acmU Taste Burgazul 432.
Armata, cetate in Dachia de Tralan inpArat fAcutA 322.
Armentarie Chesar 232. Bate pe PersT 232.
Arnulfus Craiu triméte pe UngurT de pradA in Ghermania, si
in Gallia 355. DA Ungurilor locuri pe apa Tisel 355.
Artaban inpAratul Persilor, sfArâma. zidiurile Antiohiii 326.
Arthemie inpArat scoate ochiT luT Fi lip, si stA la inparatie 343.
SA chlugAreste 343; apoi fuge la Terve lin Domnul Bolgarilor 344.
Vine cu agiutoriul luT supt Tarigrad 344; il dan BolgariT pe
mâna luT Leon inpArat 344.
Arhanghelul, cetate 60.
A rchidan cu Periclis 176.
YArizov riig p.eXaviic Boikvca.c, Domnul Bogdanil negro 474.
Asan Vlahul om ascutit la minto 400.
Asia véche movie a Romanilor 190, 192.
Ascania, fiCorul luT Eneas, zidéste cetate Alba-lungA 96.
Ascol si Dir Domnii Variaghilor apucA Chiovul 372.
Asta cetaté 274.
At lan, Hanul TätärAsc 475.
AtrebatiT cetate 275.
Attila Domnul Unnilor 269. Far AmA une cetAtT inpArAtesti la Du-
nAre 283. Tréce in Thrachia 283; pradA Illiria, Machedonia,si agIunge
pAnA la Gretia 283; sA intoarce din pradA innapoT 283. IarAs1 pradA
pAnA la Dachia 283; iarAv pradA inpAratiTa RAzsAritului 283, ucide
pe frate-sau Vleda 283. SA laudA luT Valentinian inpArat 283. Tréce
DunAre pe ghetA, si pradA pAnA la Dachia 283; fAcAnd pace cu
Theodosie cel Omar, sA, intoarce innapol 283. SA mutA cu toate oar
dele de la RAzsArit spre apus 285. Vine la Turinghia 285. SA asezA
in cetate Iscanul 285. A§ezA in patru locuri rezidentiT, adecA sca-
une 283. I§ strange oardele in Sicanbria 285. Cére de la Valentinian
506 SCARA

sA-'1 gAtéscA gazda in Roma 287. intrA cu Wile in Ghermania 288.

BAtut la cAmpil CatalaonT fuge in Illiria 288. IarA§ Intl% in Ialia 289;
Te§ind din Italia intrA in Gallia 289; cére pe Honoria sora luT Valen-
tinian, ce in zadar 289. Ia muiere pe fata DomnuluT de Bactria 289.
SA intoarce la Schythia, unde in noapté care s'au insurat moare 289.
AutorTul de eine indemnat au scris acéstA Istorie 179. Tine calé
cé din mijloc 179. Inthi au scris in limba LAtinéscA, apol au iz-
vodit'o in limba RomAnTascA 180.
Autorul aratA pricinele, pentru exci au insAmnat tocl Craii
Ungure0 de la Stefan, pAnA la Vladislav CraTu 441. 442.
Athanaric Domnul Gotthilor goné§te pe Fritighernis 262. Friti-
ghernis 256; cére agiutorTu de la Valens inpAratul 262; ii inpacA
Ufila Episcopul lor 262. Athanaric moare 265.
Athaulth, Domnul Gotthilor, cumnatul luI Alaric, zic uniT, el
sA fie apucat Roma, §i robind pe Plachidia sora luT Ilonorie, §i
a luT Arca die, sa o fie luat muTare 276. IarA§ intrA in Gallia 276.
Athira, Chiuciuc cecrnegé, boo aproape de Tarigrad 432.
Ahilia, cautA Chilia 365.
Axiachil närod 68.
Apsimar tae nasul luT Leontie inpArat, §i-'I bagA in MAnAstire 340.
Apsyhon, Voevodul Avarilor 330. Cére de la Mavrichie inpArat:
pragurile DunAriT, ca sA, facA pace 330.

B.

Baber, cetate cu mormAntul lui Suleiman Sall vestitA 439.

Baiezid, fiCorul luT Murad cade rob la Temurleng hanul TA-
tArAsc 441. Intre fiéorii luT Baiezid sa scorné§te gAlciava pentru
inpArAtie 441.
Balabimir Domnul Unnilor 279.
Balduin, Graful de Flandria, vine inteagiutoriu lui Isachie
orbul, §i goné§te pe Isachie Ancrhel din inpArAtie 420, 421. SA
incoron6za. inpArat TarigraduluI 422. Spanzura pe Murciuflis in-
pArat 422; apuca chte-va cetAtT in Thrachia 425. Cade rob la Ioan
Domnul Romfinilor 426.
 SCARA 507

Basil de argint a luT Constans inpärat, carile s'au aflat la GA-

lap 128. Si altul de arama 128.
Bann', BoTariT, in tara Muntenesca de când ? 469.
Banul nume, ce va sä zich? 469.
BaniT muhavinénT 469. Si BaniT SeverinuluT 469.
Barabista, sau Varavista, Domnul Dachilor 71. Cauta si Vara-
vista.
BasarabiTa, Bugiacul 67, 68. Tara fara apa 469. Au fost supt
ascultaré Crailor Unguresti 467. uncle Taste ? 468.
Basna pentru razboTul, carile zic sä fie avut Laslau Cralu cu
Batie IIanul Tataresc 142. Mastas sä infatasaza cu basna luT
Simion Milzacul 143; sa dovedéste chiara basna sa fie 144, 145.
Basna a unor buTguitorT pentru incepatura niamuIuT Roma-
nese 144. De unde au iesit ? 144, 145, 146.
Basna luT Laslau CraTul Unguresc 141, 142, 143. Do uncle s'-au
scornit 141. Sa dovedéste de minciunoash 144, 145, 146.
BastarniT närod 61. Tara lor 61, 62, 67.
Batie, IIanul Tätärasc 141. Cand au pradat Ora UngurTasca,
nicT un Vladislav, cAtT s'au tamplat CraT cu acest nume, pe ace
vreme CraT a fi nu s'-au ttunplat, precum zic buTguItoriT 455, 393, 444.
Au pradat taxa Unguriasca pe vremé Befit 145. Cand au napadit
inthi spre partile Evropii 141. De unde au Tesit 447; prada Ora
Rusasca 447. Prinde pe Gheorghie tariul Russilor 447; pune pe un
Iaroslav Gnóz Rusilor 447; sa sloboade spre VlahT, ce in zadar 447;
prada tara Lesésca 448. Aprinde Cracovul 448; gonéste pe Boleslav
Craiu 448; prada tara Nemtasca, pana la Dunäre 449. Bate pe Bela
CraTul Unguresc 145. Si pe Palatinul CraiuluT Lesesc 448.
Batie batut, si de foame Iase din tara UngurTasca 452. De con-
ceniTa lui adevarat nu sa stie 456.
Bela Craiul Unguresc 443. Cére agiutorTu de la Frideric in-
paratul apusului inpotriva lul Batie, ce in desert 450. Batut de
Batie fuge la Austria 450; de acolo la ostroavele mann' AdriaticT 450.
SA intoarce la Craie in tam UngarTasca 451. Opréste pe Rom'anT
in Ardél 466.
Bele, cetate RomanTasca in Ardél 474.
Beling, cetate Românésca in Ardél 474.
508 SCARA _

Benii, cetate Roma.nésca. in Ardél 474.

Besii, nArod 468.
Beserica ApusuluT sA desparte de BesericaRAzsArituluT 351, 355.
Când au inceput a sA. despArti 351.
Bogdan Domnul Vlahilor pre vremé inpAratului lui Vasilie
Bulgarocton, Let de la Hs 1017; 131, 306, 377. Vine la Vasilie
Bulgarocton 396.
Bogdan Domnul Rornânilor in Ardial mai denainte de Dra-
goq Vodb. 474.
Bogdan targul in Ardél 474.
Bogdan VodA, carile sA pomene§te la Istoricul Bonfin, eine? 475.
Bogdania, Moldova la IstoriciT Grece§ti 157. De unde §i de child
au luat acest nume ? 474.
13oziT Elline§ti oameni 88, 89.
BoziniT, Pazinachi, PicinighiT, tot un niam 364.
Bonthos, §i Thabal, poticele peste muntii Ardialului 319.
BolgariT au zis intai Românilor din Dachia Volohi 303, 306. Când
s'au ivit intai spre pArtile EvropiT ? 301. Bat pe Anastasie inpArat
301. SA opresc pe langa, Dachia 303; intrA in Pannonia 303. Sint
niAm Sloven esc 304. Fac mare rAsipA Vlahiei 337, 342. Intapa, mul-
time de oamenT 342. De unde s'-au chemat Bolgari ? 336. SA intorc
-WV. la Cre§tinAtate 353. StApanesc Thrachia §i Misia pAnA in marS
négrA 346. IernSzA in Volohia 355. De pizmA sh intorc la beserica
Apusului 356. Iar54 sA intorc la besSrica RAzsAritului 356; bat oasté
luT Constantin Pogonat 311; §i'-§ pun §étrele in Misia 338. SchimbA
nume Romanilor din Dachia, §i-'1 numAkc pre limba lor Vo-
lohi, §i Dachiii ii zic Volohia, sau VoloscaTa 313. PradA Thrachia
pAnA supt Tarigrad 313.
Boleslav Craiul Le§esc gonit de Batie fuge la Silezia 448.
Bononia cetate 350.
Bonfin intre toti Istoricii Ungure§ti mai curat 444.
Boris §i Roman Hatmanii lui Svétoslav vor cu sila sA sa,' a§éze
asupra Bolgarilor 369.
Bosna tail descAlecatA de Picinighi niam Slovenesc 382.
BosnSniT, sau Boviégii niam Slovenesc 382.
 SCARA 509

Bosforul Chimeric Taste gura baltiT Azaculul, unde O. varsa

in mare nTagra 262.
BohemiT, sau CehiT, niam Slovenesc 178, 304, 350, 351, 383.
Bosnégil, cauta BosneniT si 382.
Brasovil, sau Vrasovii, muntiT ce le zicem a Vrancil, cariT des-
part tara MoldoviT de a MuntenTasca 69.
Buda cetate, care au fost scaunul CraiiI UngurestT 83. Au fost
véche slobozie a Dachilor 66.
Buduarie Hatmanul DachiiT 328. Cade in prepus la inparatul
pentr'aceTa sä mazileste 328.
Basarabestil, vechTu niam in Ora RonnânTasca 467, 468. De unde
sa trag, si de unde au Tesit ? 467, 468.
Borul pecete Oral MoldoviT de unde s'-au luat? 155.
Bugecul s'au chemat mal denainte BassarabiTa 468. Pentru cad
s'au chemat Bugec ? 467, 468.
Boala Istoricilor ce de obste care Taste ? 177.

V.

Vag, apa 240.

Vactonion, cetate in Thrachia 418.
Valamir Domnul Unnilor cade asupra Gotthilor si 'T goneste 255.
Valahia mare sail chemat Moldova 110, 304.
Valahia mica s'au chemat tara Românesca 110, 304.
Valahia s'au chemat si Gallitia 446, 452.
ValahiT cestI dincoace de Dunare au fost supt protectia Crai-
lor UngurestI 377. Tân locurile peste Dunare, unde maT de demult
au fost lacuit DachiT, si Ghetil 158. Cauta maT mult la numele
Vlah si Voloh.
Valens inparat bate pe Athanaric Domnul Gotthilor 254, 256.
Face niste cetatT la Dunare 254. Primind multime de GotthT, iT
aseza in Thrachia 256, 262, 266. Pentru ce nu in Dachia ? 256.
Valens piTare omorttt de Ootthr 264.
Valentinian, si Valentin inparatT 253. Cu vredniciile lor poto-
lesc tote rautactle Varvarilor 254.
510 SCARA

Valentinian inpärat moare 290.

Valentinian cel tarihr inphrat 255.
Valentinian fiCorul luT Honorie, §i mhtu§h-sa Plachidia inpärh-
tésa 276. Sh insoté§te cu alY Crai a Varvarilor in potriva luT
Attila 288. Moare 289.
Valerian, §i Ga lien inphratT 210.
Valerian cade rob la Sapor inphratul Persilor 211. Moare 216
ValthiT, familie Gotthicesch 260.
Valql nume Nemtesc, eine sint? 159.
Vanghiona cetate 275.
VandaliT din Gotthl, cuprind Gallia 240; apuch Africa 287; tree
in Panonia 239. CAM vréme au stdpanit-o? 240. ChematT de
Maghistrul o§tilor luT Honorie trec din Pannonia la Italia 240.
Varvar cine s'au socotit ? 292, 319, 325.
Varvaril din tote phrlile nilphdesc spre inparhtila Romanilor 12.
Descalech marl CráiT 13.
VarvariT CrivatuluT eke rautatT au fácut lumiT 215.
Vardas, Hatmanul luT Cimischie inphrat, bate pe RusT, §i-'T
scóte din Thrachia 370.
Variza, CrATasa Unnilor sh dh supt ascultare luT Justinian in-
pärat 315.
Varna, cetate in Thrachia 174.
Varuista, cauth Barabista.
Vasilie Bulgarocton inphrat 370. Dezbate toate locurile, carile
apucasit BolgariT 375. Scoate ochiT a multime de BolgarT, §i lash
la o suth unul numaT cu un ochuti, §i 'T sloboade. Suppune Via
Bolgarimé 375. Trece la Asia, qi inpach §i acolo lucrurile 378.
Ghtindu-sh s margä in Sichilia moare 378.
Vasilie Machedon inpärat 354. Goné§te pe Persi ptinh peste
Evfrath. Moare 354, 355.
Vasilie fiCorul lui Roman inparat 370.
BaatXsoca nhrod, nIam Schythicosc, din cariT sätragPicinighiT 364.
Vastalis, Boaza fiCoria 96.
VastarniT, näral 15cuitoriu intre Nistru §i intre Nipru 228.
Vasterne, loc in Thrachia 405.
Vatrahocastron, cetate in Thrachia 418.
 SCARA 511

Velisarie, vestit Hatmanul luI Justinian inpArat 240.

Vindibona, cetate acmii Bec MI 201, 203.
Venedii ndrn Slovenesc 365, 474.
VeneticiI din tara RomâniascA, de unde le au rëmas acest
nume? 365.
Venetia cetaté, sa descalecA 420.
Verimundus, Domnul Unnilor 269. Fuge in Gallia 269.
Verrois Targ in Trachia 405.
Verona cetate 208.
Verhel cetate Românésca, in Ardel 474. Acéla§ Ul pia Traiana 474.
Vespasian Chesar 165. Cauth Tit.
Vestvalia sA descalecA 277.
Vesteldorf, cetate Românésca. in Ardél 473.
VeteraniI osta§I Române§tI 13.
Vidinul cetate 321.
ViefiT nArod 67.
Viza, cetate in Thrachia 415.
Viminachium, cetate in Dachia 322.
Vindibona, Vienna, Bec Till 201, 203.
Vinovilethil nArod 73.
Visara apA, dA in Ren ....
Visegotthii tot Gotthi 73. Apoi s'au chemat §i Vandall 76; apoI
s'au chemat Franchi 76. Unde au lAcuit d'inceput? 268. Suppun
Ispania, Gallia i Africa 266. Descaled CrAiIa IspaniiI 266.
Vitalian TAtarul cu rnultA samA de Schythi sA Cre§tinIaza. 312.
Vine cu oa§te supt Tarigrad 312. Face mare stricAciune o§tiI
luI Anastasie inpArat 312; omoarA pe Chyril Hatmanul, §i pradà
pan& supt Tarigrad 312.
Vitelie Hatmanul, bate pe Silvie Othon 165. StA inpArat 165.
Vitichild, Istoric Saxonesc 177.
Vitinia, Ora in Asia mica 221.
Vi§an, Hatmanul Variaghilor 381. Cu 7 ma de Rusi cade Rob,
carora Constantin Monomah le scoate tuturor ochil 381.
Vladimir Domnul Rusilor sä cre§tiniaza 353. StApaniWe §i
Novogradul..... Ucide pe frate-sAu Iaropolc, §i-1 Ia. §i stapanire, i
muiaró..... RAmtine singur stApAnitoriu a toata Rossia Asculta
512 SCAN.

soliT Muhammeténilor, a Papa de Roma, a Jidovilor, caril il in-

demna fiietecine la légé lor. Apol sA incredintazA cu solil Gre-
cilor Triméte soli in toate partile, pentru sA ispitTascA care
lege 11-ar plAcé Alege din toate legé GrecéscA,..... merge cu
oaste asupra CramuluT, Ii dobande§te face pace cu Vasilie
§i Constantin inparaVT, cariT ii dau pe soru-sa Anna DoamnA 373;
orbé§te, §i din botez i sA dwhid ochiT 373. SA botTaza, cu to-Vt.
BoYariT 373; sA intoarce de la Cram la Chiov 373; fArarnA totT
BoziT 373; multime de RusT intoarce la Hs 373.
Vladimir fiCorul luT Iaroslav lové§te supt Tarigrad, ce bAtut
scapA 380, 381.
Vladislav cel mincTunos, cauta, LaslAu; adecA sh botTazA, §i face
pace cu Stefan CraTul BulgAresc 140.
Vladislav cel adevArat Craiul Unguresc au avut razboTu cu
UnniT, TarA nu cu TAtaraT, precum va bAsnuitorTul Simeon. CautA
LaslAu.
Vlaherna vestitA cu minuni BesericA supt Tarigrad 333.
VlahiT din Ora GrecéscA, tot un ném cu Vlahii din Dachia 153, 157.
Vlahil din Dachia din RomanT nAscuti 110. Vlahii, FrantoziT,
§i ItaliTaniT in limba NerntascA tot un nume au 157; a Vlahilor
limbA sA asamAnA cu a ItaliTanilor 157.
VlahiT sau VrahiT, &and au inceput a sA chema la Istoricii
Grece§ti cu acesta nume 131. Multe rAutAtT au fAcut inpArAtiii
RAzsArituluT 131. Iara, BA lipAsc de inpAratie 131. A Vlahilor
nume la IstoriT amestecat 131.
VlahiT Romani din Italia 398. Au agons pAnA la Gretia, §i Tes-
salia 398.
VlahiT de peste DunAre apucA Misia 398. S'au chemat MisiT 398.
Dau agTutoriu Grecilor inpotriva Latinilor 399. SA despart de la
inpArAtiTa. Grecilor 376. RadicA arme asupra inpArAtiiT 376. Fiind
gonitT de Isachie Anghel peste Dunäre, Tara§ sA intorc in Misia
397. PradA §i ard 397.
VlahiT pre atuncé ce obicéTu ave a sA bate la rAzboTu 407.
Grecilor nArod in samA nebAgat 407. SA insotesc cu TA'tariT Co-
manT 408. Bate pe InpAratul Isachie Anghel 408; apucti cetat6
Varna 408. PradA Ora supt UdriTu 409.
 SCARA 513

VlahiT bat pe Alexie Grido, Hatmanul RAzsArituluT, i pe Va-

silie Vataci, Hatmanul Apusului 409; insocindu-sa cu ThtariT Iarä
piada, Thrachia 415. De iznoavA pradA Thrachi a 414.
VlahiT cesti dincoace de Dun Are supt protectia Crailor Ungu-
resti 337.
Vlahil sA, tiag din coloniile Romanilor, care au lost aduse de
TraTan inpArat in Dachia 398.
Boyaavia, Moldova 157.
Vogoris Domnul Bolgarilor, s botTazA, pentru care BolgariT
ne maT priimindu-1, el fuge la Tarigrad 353.
Voevod, titul la multe niamurT Teste de obste 131.
Volga, apA, de unde Tesind Volgarii s'au chemat asé 301. Elli-
neste sA chémA "Rra 438.
Volga cetate pe apa VolgAT, acmia Taste A zdrahanul 447.
Voloh, numele Românilor din Dachia, de uncle? 302. La Istorici
de pe ce vréme incep a sA pomeni cu acesta nume 302.
Volohia, apucatA de BolgarT, insA nu mult tinuth 341.
Voristhenis, Niprul 60.
Vosforul, cetate_ Azacul 315.
VrasoviT, muntiT VranciT 126.
VurideniT nArod 68.
Von, Hatmanul luT Iraclie inpAr: bate pe AvarT 333; si iT goneste
de supt Tarigrad 333.
Vtilhovnic, ce va sA insAmnéze 454.

G.

Gadarion, cetate 315.

Gaina cu Gotthil incungura Tarigradul 274.
Galba, Chesar 164.
Galeria Hatman, bate VarvariT ceT peste DunAre lAcuitorT 232;
singur sä numéste Avgust 232. Moare 232.
Galie inpArat 209. LTagA, inparMiTa Romanilor supt dare pe
an sA de Tatarillor 209.
Galien sta singur la inpAratie 212. Moare 212.
31
514 SCARA

Galli Oa tarà, s-'au numit o parte de Vlahia, card au fost supt

protectia Crailor Ungure§tT 446. HotarAle VlahiiT supt numele
Gal1itii1 469.
GheTza fratele luT Solomon CraTu Unguresc 374. Acesta4 de
bunA voe s'au legat sA de bir pe an, PapiT luT Grigorie 375. De
bunh voe lasA CrAiTa väru-sAu 383.
Ghenseric Domnul Vandalilor sA, incuscrezA cu Theuderic
Domnul Gotthilor din Gallia 287. SpintecA nasul noriT sale §i o
trimdte la tatA-sAu Theuderic 287; chdmA inteagIutoriu pe Attila
CraTul Unnilor inpotriva Gotthilor 287. Bate pe mare oastd lui
Leon inpArat 289.
Ghenovezil n'au linut nicT ChiliTa, nici cetate albA precum vor
unil 134. InpreunA cu RomaniT multe cetAt1 fac pe malul mArii
ndgre, §i. a Dun Aril 124.
Gheografil ceT vechi de ce§ti maT noT sA clevetese 173.
Gheorghie Paleolog piTare de VlahT ucis supt cetatd Crizimul 418.
Ghepidia s'au chemat Ardialul 319.
GhepidiT, nArod 67. TrAiTa peste muntiT Ardialului 78. CariT
au cinut o parte din Dachia slujiia cu liafA inparacilor Roma-
ne§t1 318. Care parte a DachiiT au tinut 318.
GheraT titul Hanilor Crame§tT de uncle ? 437.
Gherghina cetate nAroitA, in Moldova aproape de Galati' 162, 248.
Ghermania 04 card au fost intre Dachia, gi Illiria, deosabi
de Ghermania cé mare 64, 76.
Ghermanos, Voevodul lui Iustinian in Sclavonia, murind Scla-
vonii pradA Machedonia 317. Lovesc pAnA supt Tarigrad 317.
Ghercl, §i Taman, cetatile 365.
Ghestiblind Domnul Dachilor 79.
Ghetia iarA mai largA de cat Dachia 118. Apoi s'au chemat
§i Dachia 212.
AceTa§i s'au numit DachT 71.
Ghetii nArod 61. Uncle au lAcuit 62; numele lor mai de ob§te
de cat a Dachilor 70. Gonesc pe Vastarni, §i pe Herull, §i le
apucA locurile 71. Aceia§i s'au numit Dachi 71.
GhetiT, §i DachiT nu sint din GotthiT, caril s'au coborat de la
Scandinavia 73. Cand au vinit supt §tiinta Romanilor 72. Cand li
 SCARA 515

s'au schimbat numele in DachT 71. Sarmatilor au fost PoporénT,

iarA nu Sarmati 228.
Gog Magog 58. AceiTas SchythiT 61.
Godefred bate pe Suleiman Domnul Turcilor, si scoate Ieru-
salimul din mAna luT 338. SA incoronézA Craft' IerusalimuluT
cu corona de spini inpletita 338.
Godighilil, Domnul Vandalilor cu alalti VarvarT intrAin Gallia 275.
Godofred, Domnul Davilor de la apa RenuluT 349. Pi Tare ucis 350.
Gomvis, cetate in Dachia 322.
Gorda, Craisorul Unnilor sa inchinA la Iustinian, si EA bo-
tTaza 315. SfarAma boziT Unnilor 315.
Gordian inpArat 207. In sése anT vdde biruinta asupra tuturor
Varvarilor 207. Moare 207. Titulul ce I-au scris slujitoriT asupra
mormAntuluT 207.
Gotthia, adicA Ghetia 363.
Gothii, din earn' GhetiT, si Dachil 71, 74.
GotthiT, VandaliT, OstrogotthiT, Visegotthil, tot un narod 76. Unde
au lacuit d'inceput ? 73. Cine si de unde sint ? 73. CeT din Scandi-
navia 73. S'au asezat la marginele mariT négre 260. SA crestinéza
in Terésé lui Arie 245. Au trecut numaT prin Dachia, Tar nu au BM-
pAnit-o 254. Intre sine sa, gAlcevesc, si sl despart 260. prada
Misia 207. Prada Dachia, si Schythia 254. TrimAt Son pentru pace
la Valentinian 255.
GotthiT, pre cariT Valens inpar. ii pusése in Trachia, de flA-
rnAngTune rAdicA cap 256. IncungurA UdriTul si pradA Trachia 257;
bat oasté lui Valens, si pe dAnsul omoara 257. Vin supt Tani-
grad 257; pradA si Dachia 257.
GotthiT, caril au ramas supt staphnirea Unnilor, n'au stApAnit
Dachia 269. Ce 0-au tinut locurile céle vechT 269. S'au numit si
VandalT 261. Au stapAnit Galia 294. SA desbat de supt gugul
Unnilor Si sA as6z5. in Pannonia 242. Bat pe VandalT la apa Mo-
rasul, si apuca acéle locuri 239. MIA, unde sa intindé ? 267.
GotthiT, cavil au cuprins Italia oare tinut-au Si Dachia ? Soco-
Miele, carile sA aduc pentru acésta 295, 296. CAnd s'au sfarsit
stApAniré lor din Dachia? 325. Goniti din OM Dachia 325.
GreciT de la Ellada, sA tulburA asupra Troaddnilor pentru 1.5,
516 SCARA

piré Elenil 91. In multe félTurT sfAtuesc pentru acésta 92, curmA sfa-
tul saa totT sA moarA, sau 85,1 isbAndTascA 93. IncungTurA Troada 93.
0 bat zéce anni, §i o dobAndesc 93.
GreciT Istoricl, simtind oare-ce durdre despre parté Romilnilor
incep a scrie maT pre larg pentru dAn§il 396.
Grecil TArigrAddni, dupA ce au apucat LatiniT Tarigradul, sA
inpra§tie 422. Multl din ceT maT de frunte fug la loan Domnul Vla-
hilor 424. Cu invAtAtura lulsAintorepe la sate §T 423 Cine cum poate
4 pune nume de inpArat 454. RascumparA Tarigradul de la La-
tinT 476. Grigorie Papa, sA, roagA lui DumnAzAu pentru sufletul
lui TraTan inpArat cu trécere 195.
GrutunghiT närod, ném Gotthicesc 271. Gine sânt eT? 271. Tree
mare negrA, §i pradA Thrachia 271.
Gunderic CraTu Bolgäresc 288.
Gura, care singurA pe sine se laudA, pute 106.
GâciturA foarte iscusitä 453.
GhTula, Domnul Unnilor 145.
GhTundogdi, fkorul luT Suleiman Sal, frate luT Erdogul 439.
GhlurgiT nArod 60.

D.

Davia moale, sau moale Davia s'au fost chemAnd Moldova 471.
David, ce sA chema Comnenos, face deosAbità inpArAtie la
Trapezont 427.
DaviT, §i Dail, i DachiT t6t un nTam 350. DaviT de la apa Re-
nuluT, cAnd s'au mutat acolo ? 350; lovAsc pe Frijl 350.
Dail cei hir4T de la Asia 74. Asijderé DachiT 70.
Dachia, taxa, unde stA? Hotaritle el 60, 61, 62, in care stA Mol-
dova, Muntenia §i Ardélul 304; cAcT in multe chipurT sA hotA-
ré§te 304; sa inparte in triT pArtT 304, 308. Numerile acelor
pArtl 305. HotarAle lor 305.
Dachia a§é s'aii fost chemAnd §i maT denainte de coborAré
Gotthilor 73, 77. SA descalecA cu Romani 13, 83. NicT-odatA nu
s'au nurnit Flachia 113, 123, 307. S'au schimbat mai pre urmA
numele in VoloscaTa, Valahia, sau Vlahia 303.
 SCARA 517

Dachia calcatä de Marl 211. Cade in parté lui Constantin ma-

rele 242. SA afla iiitre tarale Romanilor, cand au inpartit Con-
stantin marele toatA inpar4iia in patru partl 238, 242. Pricina
pentru ce s'au Mout acésta inpartala 242. Au fost cu Thrachia
§i cu Misia tot supt o deregatorie 242. In Testamentul lui Con-
stantin marile, insämnata lui Constantie 246. zlic unii, multa vréme
sh fie fost stapanitä de Gotthi, §i de Unni, ce in de§ert 260.
Dachia pe vrémé Attila supt inparatiia Romani lor 286. A§ijderó
supt Zenon inparat 295, 296. A§ijderea pe vrémea lui Mavrichie
inp6rat 328. Supt Justinian 318.
Dachia din mijloc, Transilvania sau Ardialul 305.
Dachia maluroasa Purtlatcc, care s-'au chemat ? 305, 308.
Dachia toata au fost plina de Romani 463. Au fost provintie
Rornanesca 129.
Dachia de sus, calla Panodachia.
Dachii niam de Schythi 72, 73, 74. Au luat dajde de la Romani 75.
Au trii razboae cu biruinta asupra Romanilor supt Domitian 165.
Dachii §i Dail tot de o limba 73. Unde lacula ? 125; mai vestip
intre alalti Varvari 75. Au inut amandoaa Misiile 166. Multe llama_
dele lor 74; multe -cinuturile tarii lor 73, 74. Mai vitCji de cat
alalti Varvari 75.
Dachii, Dail, Ghetii, eine sint ? 73; tot de o limba 73, 74. Tot
un nume 73. Dacha mai proaspetT de cat Ghetii 73, 74. Din ce
näroade au ie§it? 74. Ce mai véche incepatura niamului lor 75, 80.
Prada tarale priiatinilor Române§ti 79. Dachii, va Dlugo§ sa fie
Slovai 159. Izgoniti din Dachia 83.
Daco-Romanii., s'au chemat Romanii cel de Traian, in Dachia
pu§1 128.
Dalmatia tag 78.
Dalmatie, nepotul lui Constantin marele 246.
Danasta, cetate 253.
Dandul, Hatmanul Venetilanilor 421.
Dara, apa, acéia§ Nahra 439.
Develt, cetate 420.
Decheval, al cincile §i cel mai de pre urrn5. Craft' a Dachi-
518 SCABA

lor 77. Bate pe Romani 79. Ia dajde de la Romani 166. Biruit

de Traian singur is face moarte 83, 123.
Deliorman, Turcii zic unuT loc in Misia 68.
Densic, fiCorul Atti HT 289.
Derbent, cetate la muntii Cavcasului, caré-si poartea de flier 438.
Derleneus, Craiul Dachilor, bate pe Romani 79.
Destebani niam SäsAsc, lAcuitoriu in satele HAnesci 350.
Desti capcóc, Cimpi 438.
Didimotihon, cetate in Thrachia, prost IT zic Dimotica 424.
Die.im otihénii s'a inchinä lui Henric 424.
Dictator ce au fost? 163.
Dinghiz, fidorul Attila ramAne Domn Unnilor 289.
Dirahion, cetate in Epir, prost sA zice Duragi 376. Apucata
de Bolgari 379.
Dioclitian si Maximilian inparati 231. Dragoste necrezuth, au
-tinut pän 5. in sAvärsit 231.
Dioclitian potoléste tulburärile Sarmatilor 232. Bate pe Gotthi
232; zidéste cate-va cetAti la Duncire 232.
Dioclitian si Maximian, fac triumf, cAci biruisä pe top vr5j-
masa inpAratiii 232. Gate näroade de Varvari au suppus 232. D iocli-
tian s'au numit Jupiter 233. Lépada inpAratiia de bunA voe 233.
Diodorsie Vachos, eine ? 88.
Dionisie Vachos Boz 88. .
Dionisie Gheograf 59. Acelas Dionisie Perighitis.
Diurpanis, alt nume a lul Decheval, Domnul Dachilor 129, 159.
Dion, Istoric 70.
Dlugos vestit Istoric Lesesc 157.
Doboc cetate in Ungurime 146.
Dobrusté, tar& inpotriva Dachii peste Dunare, Misia 68.
Doloic Comesul de Plia IIatman, Latinilor, cade in räzboiu
cu Vlachii 425, 428.
Domitian inpärat 79, 81. Trii räzboae are cu Dacha' färä näroc 79,
moare 80.
Domnii de Moldova, au si astäzi putére monarhiCascl 127. Ave
mai denainte titul de Despot 128, si de Toparhis, aclech stryfinitorT
de Org., si Craisori 377.
 SCARA 519

Dorostola cetate, cArila astAzT il zicem Dristorul 288, 323.

Dorticon cetate in Dachia 322.
Dragos Vodk cel d'intaT Domnul MoldoviT, si Radii! VodA
Negrul sA fie fost fi6orT sau nepotT a lui Joan Alexie Domnul
a tuturor Romanilor 179.
Drumul cel bAtut, adecA *liahul Sarmatilor, pe unde au fost
trecand din Sarmatia la Italia 232.
Duca, apA 295.
Duchepratul cetate in Dachia 155, 322.
Dumdar, fi6orul luT Suleiman 5ah 439.
Dui-IA.1.6 desparte intre Dachia si intre Misia 216.
Dusinan, si Dusan, fi6oriT lui Stefan, nepotiT luT Milutin CraTu-
lul Sirbesc, si fétil Domnulul de Vlahia 481.

E.

Evaric, Dornnul Gotthilor, pradA Luzitania 292. Moare 294.

Evghenie, feldmarsal, adecA vestit Hatman vremilor noastre 176.
Evmert, si Vultezin, rudele AttiliT sA fie apucat Dachia ma-
luroasa 289.
Eghiston cetate in Schythia 323.
Eleni fata lui Tindar, Doamna luT Menelaos 91.
El Unit*, care tArT mai vestite au fost tiind 88. *'au scris nu-
mele in cerTu, in mare, pe parnânt, si supt pamant 58; intre toate
némurile lumil locul cel mai de cinste au tinut 86. PAnA unde
s'au intins stapanir6 88.
ElliniT mai d'intai s-'au fost chernand Grechi, si Grai 87. Cum
s'au agonisit atata SlavA? 58. Au luat slovele de la FinicT 58.
maT isteti la minte de cat alte nérnurT 89.
Ellinii ceT invAtati de la VarvarT au fost clevetiti 171.
Emericus Techela Domnul ArdTalului 473.
Emilian, Hatman ostilor de la Misia 209. Bate pe Schythi 210.
Gonéste pe Marl din toate hotarale inparAtiiT 209; prada. Ora
Tatarasca 209. SlujitoriT 11 numesc inpArat 210. Moare 210.
520 SCARA

Emul, munte, cAruTa iT zicem Cenghe, sau Balcan 242. Pe

unde tree? 242.
Eneas, sau Enias Troadénul lasA, din corabie in Italia, in tara
LAtinTascA 95. Nu cu armele, ce cu voroava invince pe Latin
Domnul LatiuluT 95. Bate pe Turnus Domnul Etrurilor,
omoarl 96; rAmâne stApanitorTu in tara Latium 96.
Eneas $ylvius Istoric, eine au fost, si viata lilt 115, 116. Aces-
tuTa i s'au pArut inta precum Vlahia sa, sA fie chemat Flachia 72.
Gresita socotéla a luT pentru acósta 72, 77. De unde au apucat
el acest nume Flachia ? 113
Eneas Istoric, acela§ Pius Papa 116. Pentru RomaniT nostri au
seris basne 116.
Eniserh cetate la Asia micA, cel d'intAT scaunul inpAratiT tur-
ce§tT 440.
Eniocaldii, narod 68.
Epirus tarA 90.
Erdogul, sau Erdogril, Horul luT Suleiman ''ah 436; vine cu aT
sAT sit slujésca la Alaiddin Sultanul IconiiI 440. Curatéste tara laY
Alaiddin de nepriTatinT, 440. Moare 440.
Ernac, fiCorul AttiliT cel maT mic, cu o samA de SchythT sa
asaza in Schythia micA, adecA in Cram 280.
Esizmen Românul 428.
J.
JidoviT zicd, precum Spartanii le sint ruda, si precum Lache-
demoniT sa trag din niamul lor 177.
DZ.
DZisa, sau cuvântul, carele Taste zis numaT de un om, ca cum
n'ar fi zisa de nime 368.
Z.
ZavistniciT nérnuluT Românesc 23.
Zagara, sau Zagora, cetate 418.
Zacura, cetate aproape de Tharapia 353.
 SCARA 521

Zamoghetusa cetate 81.

Zamoischie, scriitorTu Liah 221.
Zamolxis Filosof Gotthicesc 73, 76
'Lanes cetate in Dachia 155, 322
Zaporoga, tinut cazacesc 264.
Zatmar, tinut in Ardel 474
Zenovia, inpärätésa vestitä 220.
Zenon, inpärat 293; indiamnä pe Alaric sh intre in Italia 294. II
ingroapa inparatiasa luT de viu 296. Au lost eretic Pelaghian 296.
Zernis cetate in Dachia 155, 322.
Zeslav Voevodul ChiovuluT Ta agTutorTu de la Moldovéni asu-
pra luT Boles lav CraTuluT Lesäsc 385.
Zindic fidorul AttiliT sta in locul tatfine-sau Domn Unnilor 289,
291.
ZmeT facutT cu mestesug de racnTa de sulitele stIagurilor
span zuratT 405.
ZolotaTa orda tätarasca 447.
Zoltan mosul luT Stefan CraiuluT Unguresc, sä pare sa fi fost
Roman 375.
Zuria, apa 301.
Zoi inpärätésa, a mulcT Sampsoni Da lida 356; Ia barbat pe Mi-
hail Calafatis 379; apoT i pe Costantin Monomah 379.
Zoi inparatésa, maica luT Constantin Porfyroghenit 356.

I.

Ivida, cetate in Dachia, de pe balta Vidovul asé chemata 155,

323.
Iveria, GhTurgiTa 193.
Ighiston, cetate in Dachia 155.
Igor, fidorul luT Ruric, Domnul Rusilor 372 Ia Doamna pe Olga
din cetaté Plescov 372. Moare 372.
Inghenuus, Hatmanul ostilor din Misia 212.
Ippodrom, Atmeldan, loc in Tarigrad 341.
522 SCARA

Irini inparatésa, scoate ochi lilu sau luT Constantin 349. Ra-
mane singura inparatésä 349.
Irini, fata lui Isachie Anghel, inpärätésa luT Filipp inparatuluT
ApusuluT 411.
Irodot Istoricul clevetit 172. Mal vechTu de cat top IstoriciT 172.
Isnac cetate 285.
Ispania sa descaleca 91.
IstrachiT narod 68.
Istropolis cetate poate sa fie Chi lila véche 60.
Istratie Logofht al triilia, scriitorlu Moldovenesc, urmaza, has-
nuitorilor pentru incepatura niamului Moklovenesc 472.
lilac, nume turcesc, sä talcuTWe 125. Turcé§te sä chTama Mun-
tianul 125.

IdoliT, pre vrémé lui TraTan inparat cacT au tacut ? 186, 193.
Iemligherd inparatul Persilor, priimé§te grijé luT Theodosie
fiCorul luT Arcadia in sama sa 275.
lerasos, apa Prutul 125.
IzrailténiT pentru nemultamita de la Dumnazau lepadati
Iisus Hristos Dumnazau scris in Catastihul suppuOlor Roma-
nilor 100.
Ileon, cetate Troada 101.
Ileogabal inparat, ocara lumiT 205. Au poftit maT bine sa fie
muTare de cat barbat 206, tickle catT-va pruncT jirfa Bozilor 206,
moare 206.
Illyria, tam, s'au chemat §i Ghermania 66. Numele el s'au dat
§i altor ta'ri 68.
Iraclie Hatmanul Africaf, trimite pe liTu-sau Iraclie, §i prinde
pe Foca tirannul, §i'l omoara 332.
Iraclie inparat 332. Face pace cu Hagan Domnul Avarilor 332.
merge asupra luT HosroT inparatul Persilor 332. Bate pe Sarvar
Hatmanul Persilor 334; apoi i pe Hosrois 333; bate pe Radzatis
Hatmanul lui Hosrois 334. Dobande§te scaunul Persilor 334; luand
 SCARA 523

Sf Arita Cruoe de la Hosrois face pace 334. Cade in Terése Mono-

thelitilor, si moare 334.
Irac lion si Martina inpäratT 335. Irac lion moare 335.
Iraclis bozul 88.
Iraclis fióorul luT Laomedont 88.
Irodot Istoricul, pe ce vréme au scris ? 59. Cauth Irodot.
Isavria tar&
Isachie Anghel inp6rat, singur is pune poreclä de Comnenos 133.
Are nenorocite räsboae cu VlahiT, 405; intaro.t5. pre Vlahi spre ro-
cosire 406; Ia inpärätes5, pe fata BeliT CraTuluT Unguresc, 409. Bate
pe Vlahii, cariT s5, rocosisk si 'I goneste peste Dunäre 406. hi%
merge in potriva Vlahilor 406. Ins5, Mil folos 406. SA intoarce la
Tarigrad 406. Iara', purcede inpotriva Missiilor, bate cetate La-
vita, 406; apuch pe muTare luT Asanis Romanul 407.
Isachie Anghel scoate ochil luT Aspiatis Hatman, 407; spAriin-
du-g, de Vlalif luge 407. Scoate ochil luT Constantin varu-silu 408.
Iara merge asupra Vlahilor 409. In cale biruiaste pe Sirbl 409; trece
in tara,UngurTascä, 409; de a cincé oarä merge asupra Vlahilor 409.
Isachie Anghel in pärat: merge la Chipsalain zädar 414,415, merge
la Thessalonic 415. CAtI-va Vlahi db.' in robie la Turci 415, incun-
gull, pe finis Vlahul in cetaté Prosacul, apoi fuge 415, 416. 6uruiaste
luT Hris pentru pace o rudä de a sale 416. Si i o trimete de
la Tarigrad 416.
Isachie Anghel orbit, apoT Tar stä la inpArätie cu filu-shu A-
lexie 420.
Isachie Comnenos inpärat, 382; sä calugäreste 382.
Istoria cu credinta, ce stiintA, poftéste 263. and Taste adevä-
rath in ce sá stäruTaste 263.
Istoria mincTunoasá de pe ce sr), poate cunoaste ? 171 173.
Istorila pentru vechime DachiiI foarte cu anevoe 297, 396. Isto-
riile carile marturisesc, precum némul Românilor din Dachia, sä
trage de la Italia din cetatenT de Roma 126, 127.
Istoria ce indemânA face 169, ce véche a ce sä asamAna, 170,
171. Asijderé cé maT noua.A. 175, 176. A Vizantiii clevetitá 171.
Istoria SfinteT ScripturT, nu de la om, ce de la Dumnhzäu
Taste facuta. 171.
524 SCAR A

Istorila, cat de cu greu Taste a o ti de adevèratg, §i de min-

ciunoasA 178.
Istoricul adevArat, ce trebue sa pazasca 173. De pe ce sA cu-
noa§te? 173. Carile sl slujélte cu Ritorica mai malt de cat sà
cade, piiarde credinta adevArului 176.
Istoricil eel vechi, dau lumina, celor mai noi 172. Pilda ace-
stora 172.
Istorrcii cei vechi au soris cu sute de anT mai pre urmg, de-
ck cand s'au Mout luczurile: 299. CariT au scris pe vréme ma-
relui Constantin 237.
Istoriciii Grece§ti, cu c pricing. catA-va vréme pentru lucrurile
Dachiii sau a Vlahiii au tAcut 347. CO streini au inceput a in-
sAmna §i pentru &Ansa 347.
Jstoricl Ruse§ti au urmat pove§tile scriitorilor BolgAre§ti 454.
IstoriciT, carii vor sa, zicg, cA Vlahii a§é s'au chemat de pe
llatmanul Flac 129. Socotéla lor nu Taste adevArata. 376. Cali! Ogg
duesc precum Romanii BA fie din nérnul Romanilor 134. Argu-
menturile lor 134. Cali! buiguese precum RomaniT din Dachia sint
pré proaspeV 126.
Istoricil ce§ti mai no!, pentru ce clevetesc pe eel mai batrani 172.
Istericii Le§e§tf, Volo§i nurnal Moldovénilor zic, Tara' nu tu-
turor Romanilor 131.
lotpcoc, la Istoricii Grece§ti s chemA Ora Muntendsca 157.
'Imp(); apa Dunaré, i cetate 211.
Italia s'au chemat Gretia mare 90.
Iudeul, Turn in Dachia 322.
Iulian Paravatis Chesar, 251. &A inpArat 251. RAutatd i pg.-
ganatatd luT, 251; inpreunA cu Sf. Vasilie, si Grigorie au invatat
carte, 251; sA face Arhiereu idolesc, 251; nume§te pe Hs. Gali
lean 252; pentru ce nu va sä muncésca, pe cre§tinT? 252. DA lerusa-
limul Jidovilor 252; numé§te pe Hs. fiéorul TeslariuluT, 253; in
rAzboTul cu Persil pilare de mana ne§tiuta: 253. S. credo sa, Ge
omorat de Sf. Mercurie 253.
Iulian vestit Hatman a Romanilor 167.
Iulie Chesar, monarli 79.
Iustin, iscusit Istoric 67.
 SCARA 525

lustin Curopalat, inpArat 325 ; moare 326.

Iustin Thracul inpArat, 314 ; moare 314.
Iustinian, carile apoi s'au poreclit CArnul inpArat 340. PradA
Bolgaria, si Sclavonia: 154. DA poruncA sA omoarl pe totT Tárigräde-
nil, 339; il scot din inparacie, ei't tae nasul 340; scApAnd de la Cram
din izgnanie, fuge la Domnul Cazarilor 342. Apoi la Tervelin Dom..
nul Bolgarilor 341; fArA véste apucA Tarigradul, prinde pe Apsimar
lnpArat, si '1 sptutzurA, 341; sth l'arAs inpArat, 341; merge asupra
Bolgarilor fArà nAroc: 341. Multime de lAcuitori a CramuluT o..
moarA: 342. Moare omorat 343.
Iustinian marele inpArat 133; precum cu biruintele, asd cu zi-
dirile vestit 314; suppune pe Unni 315. Gonéste pe GotthI din
Dachia 317; o parte din Dachia dA Erurilor 319; moare 323.
Joan Astronomul, cu minune omoarA pe Simeon Domnul
Bolgarilor 369.
Joan Damaschin om de cinste in curtd lul Masalmas Dotnnul
Serachénilor, 344; cu viclesugul lul Leon Isavrul pAtiméste pentru
cinsté Sfintelor Icoane 344; cu Sf. Cozma sA duo la mAnAstiré
Sfantului Savii 345; scrie in potriva ereticilor 345.
Ioannis Duca, inpAratul Grecilor, pune scaunul in Nichea, 434.
Joan, Domnul Zagorii, face legAturA cu Joan Domnul Româ-
nilor 418, 419.
Joan Comnenos inpArat, 388. Bate pe TAtariT Uzil 388; moare 388.
Joan Consulul, intoarce pe Unni la pace 315.
Joan Romanul, (carile s'au zis i Alexie) ucide pe Asan Capul
Românilor 411. ApucA Domnia Romfinilor 412. SA desparte de
Bolgari, si de Sirbl, 412; apucA cetatea Tornovul 412 ; de acolo
fuge la inpAratul Alexie 413. Inparatul II pune in numArul celor
putérnici 413. SA triméte Hatman la Filippopolis in potriva Vla-
hilor, ce radicasä cap 413. SA' logodéste cu Theodora fata luT
Isachie Sevastocrator 413.
Joan Domnul Românilor, sä numéste Alexie 417. SA vicle
ndste inpAratuluT 417. S trage la munti 417; prinde pe Hatma-
nul ostilor lui Alexie inpar : 418. Coprinde toate cetMile Em u-
int' 418. IntrA cu Românii in Misia 420. DobAndéste Constar-10a
si Varna, 429; stA stApAn monarh a tuturor Romtmilor 432.
526 SCARA

Ioan monarhul RomAnilor triméte soli la Balduin, carele apu-

casA inpArAtila Tarigradului, puiindu-sä pentru Grecl 424. Mai
1a chte-va cetAtl 424. Bate pe Balduin si '1 prinde via 426; cu
mare dobAndA sA intórce 426; lark purcéde cu oaste spre The-
salonic, 428; dobAndéste Thesalonicul 428 ; si cetatea Serras 428.
DA cetaté Solonul pe mans. luI Theodor Anghel 428. SA intoarce
acasa. 429 ; incungura pe Henric carile bAté Udriul 430; il go-
néste 430; apucA cetatea Filippopolis, si pe Aspiatis maT marele
cetAtiT spAnzurA 431. Precum Latinilor, asé mai pre urmA Gre-
cilor sA face nepriTatin 431. ChemAnd si TAtari inteagutorth, do-
bAndéste chte-va cetatY in Thrachia 431. La Rodostos bate pe
Theodor Vramh 432. TAtarii luI dobAndesc Rodostosul 432; cu-
prinde toate cetAtile Thrachiil, osAhf de Viza, UdriTul si Dedimo-
tihon 432.
Joan SobietchiT, intAl FIatman Corona Lesesa, apoi si Crain 224.
Joan tyrannul 278.
Ioan fratele luI Asan Vlahul, zAlAog la Isachie Anghel 407.
Joan Hatmanul lui Iustinian, gondste pe BolgarI de supt Ta-
rigrad 317.
Joan CimischiY, cu sfatul inpArAtésiY, Theofanoinil omoarl pe
Nichifor Focas inpArat, si apuch inpArAtia, 369 ; bate pe Rusi in
taxa BolgAréscA, si '1 scoate de acolo, 370 ; moare, 370; acesta
intAY au fAcut bani cu chipul Domnulul IIs. scriind: inpAratul
inpAratilor 370.
Ioan inpAratul Lazilor 481.
Iovan Domnul Bolgarilor YarA sA ispitéste in potriva inpArA-
tiei 375. Pilare supt cetaté Dirahion 376.
Iovianos inpArat, om pré crestin 253. DarA curAnd moare 253.
Ionil si ElliniT tot un nem 90.
Iornand Istoric Gotth 69.
Iosif Jidovul scrie IstoriTa pentru vechimé Judeilor elfin&
gte 300.
.1

C.
Cavala cetate.
Cavalérii de Malta Yes de la Rodos, si sA asézA la Malta 451
 SCARA 527

Cava leril de Rodos dau agutorTu Be liT CraTuluT Unguresc in-

potriva Domnului de Austria 473.
Cavcorénil riArod 67.
Cazanul cetate §i Cr 'Me 61.
CazariT, ném Schythicesc pre din afara CramuluT lAcuitorT 340.
CachiniT nArod 68.
CacoeniT nArod 68.
Calligula inpArat 164.
CallipidiT nArod 68.
Calliupolis, cetate, chéTa Tarigradului despre mare albA 441.
Calo Tanis, cautA Ioan Comnenos 38.
Campsis, cetate in Dachia 155, 322.
Cantavazites, cetate in Dachia 155.
Canoane pentru cum trebue sA sä intAlTagA 181. Canonul intal:
308, al doilé 308, pentru cum O. intelege la IstoriciT streinT
numele MoldovanuluT, §i a MunténuluT 308, 309.
Capi§té Dianii la Nistru 212.
Capul BouluT, cetate in Dachia de TraTan inpArat fAcutA 155, 249.
De pe care sterna, séu herbul Oral Moldova 322.
Carà Bogdan sa chiamA Moldova la Istoricil Turce§tY, §i Gre-
ce§ti 306; de pe care au luat de T-au zis a§é 474.
Cara If lac, sau Caravlah, la Turd sA chiamA tara munte-
néscA 307.
Caracala §i Gheta fratiT inparati 205. Caracala ornoara, pe frate-
sau Gheta in bratale maTca-sa 205; moare §i el 205.
Caracalpati Marl, §i acmii traitorT pe lAnga Caspia 387.
Cardamis Craiul Bolgaresc 349.
Carin inparat frate luT Numerian 231.
Carolus, CraTul Unguresc, bate cetat6 Severinul §i o dobAn-
de§te 467.
Carolus Mare le, CraTul Francozesc sa nume§te inparat Apusu-
lul 350; merge asupra Dailor, caril lacuTa la apa RenuluT, 4 in-
tocrne§te lucrurile cu dAn§i1 350. PriTme§te solil Dailor, sau Ro-
mânilor din Dachia, cariT lAcuTa la Dunare, 350; face cu dâniI
pace véénica 350; inbla chta-va vreme prin Dachia, §i ,s5, in-
528 SCARA

toarce 351; biruiaste pe Saxoni, si millte case aducand, il asazit

in Ardial. Pustieste Ora T3o1gArésch 463.
CarpaticiT Munti sau Sarmaticii 60, 61, 65.
CarpianiT nArod 68.
Carpodachii nArod 69.
Carthaghine cetate vestitA 120, 287.
Castelele cetate in Dachia 322.
Catalaonii Campi 288.
Catarractele, cautA pragurile Dun Aril 330.
Catastihul Crailor Unguresti 442.
CatiT, nArod ghermAnesc 211 ; acestora gresind Istoricul Capi-
tolin le zice Dachi 211.
Cafa, cetate in Ram, toomitA de Romani 365.
Cvadii, nArod 200.
Cvintimus, fratele lui Clavdie singur sA numéste inpArat 213.
Moare 213.
Cvintus Curtius Istoric 173.
Cheghenis Domnul Pazinachilor apnea, Dristorul 381. SA bo-
tiazA cu toti aT sAT 381; sA scrie sotie inpAr4ii 381.
Chemplac cetate Romanésca in Ardél 474.
Cherchel, sau Cheró, cetate tocmitä de Romani 365.
Chi lila cetate 134, 468.
ChinghiT nArod 68.
Chinofrurion, loc aproape de Tarigrad 225.
ChistovochiT narod 67.
Chita Tul, inparatie 68.
Chipsala, cetate in Thracbia 400.
Clavdian inpArat 212.
Clavdie Chesar 164.
Clavdie inpArat bate pe Gotthi, cariT intrase in Misia 212. Pe
vrémé lui Romanii in Dachia lAcuitori 213; moare 213.
Clavdie PtolemeT Gheograt 59.
Clavdie Tatitus, inpArat 223.
Cleodimus, mantuiaste Athina din manule Tataralor 215.
Clodie, fléorul lui Formund lAtéste Cr Aila Franzozasca 277.
Coghenii nArod 73.
 SCARA 529

Codrii Hertini 76.

Coza marzacul, vine cu TAtarb.i agiutoriu lui loan Domnul
Românilor 426.
Cochel, apA in Ardel 473.
Cochelvar, cetate RomândscA in Ardél 473.
Colhii, närod, Mengribi 194.
Comanii ném TAtArAsc, unde lAcuia 145, 466, 450. SA botezA 145.
SA Wzä pe apa Tisii 145.
Commod inpArat 203. InblA in faptele lul Neron 203; are rAzboiu
cu Varvaril cel mai din sus de Dachia, iar nu cif Dacha 204.
Moare 204.
Condovlahil sau Cutovlachii din tam GredascA cu Românil,
sint tot de o limbA §i de un ném. 416.
Conrad §i Henric frati, fidoril lui Friderich inpArat, bat pe
Batie 451.
Conrad, Chesarul lui Isachie Anghel 404.
Copul, cetate in Dachia 154, 322.
Copulh Domnul Unnilor, prada Ardélul 149. II bate Ladislav
Craiul Unguresc 149.
Corrilis, cautA Sarrulis, Domnul Dachilor, §i.... 78.
Cotenii nArod 68.
Coturgutii nem Unesc 316.
Craghizii nArod 67.
Crac, Domnul Lé§ilor zidé§te Cracovul 340.
Crasus Consul 163.
Credin Istoricul, sufletul Istoriii 83.
Crizimul, cetate, cetate de Joan Domnul Românilur in muntii
Emului sau a Cénghii fAcutA 417.
Crovatii, sau Harvatii, ném sirbAsc 386.
Cro0 sau Cra§é cetate RomâniascA in Ardel 474.
Crunos, Domnul Bolgarilor, bate pe Mihail Ran gave inpArat 352.
Crutiiatii, un fAriu de Cata o§tenlascA. Ace§te's Cavalerii...
Crâmul, tarA tAtArascA, §i cetate, care sA chema Herson, amnia
ii zic TAtarhi Cur§unli 106, 320.
Cräiia Le§ascA 4 aruncA fundamenturile 317.
Ctesifon cetate 194.
34
530 SCARA

Cumaniile sau Comaniile, négrA una, alta albA 281.

Cunab, Domnul Sarmatilor sau a Gotthilor 221. II bate Avrelian
inpArat, till. '1 goné§te din Dachia 221.
Cuperion, loc nu departe de Tor lu 415.
Cures, Domnul Pecinighilor, omoarA pe Svótoslav Domnul
ChiovuluT 318.
Curopalat, Boerie la inpAratiT Grecilor 154.
Curiae luT Avrelie inpArat 217.
Cusoris, cetate in Misia 323.
Cutec Domnul Unnilor 147.
Cutovlachil, earn de pe ce s'au chemat a§é? 153, 157.
CAzAcésca larA 61.
amen', ném Slovenesc 304.
Constans inpArat, Horul luT Constantin Marele, a§ézA scaunul
inpArAtiii sale in Dachia 247. Bate pe frateshu Constantin §i 'I
omoard 248.
Constantie, fiCorul luT Constantin Marele; la pe lulian 249. Bate
pe VarvarT peste DunAre 249 SA poreclé§te Sarmatic 249. Moare
Ta muntele Tavris 250.
Constantin frate luT Vasilie Bolgarocton inpArat 378; moare 378;
Constantin Ducas inpArat 383. Cu ruga aduce cIuma in Mari 384.
Moare 386.
Constantin §i Irini inparaci 348. Scoate pe Slavuni din Gretia 384'.
merge inpotriva Bolgarilor flied nAroc 349; scoate pe maicA-sa din
inpArAtie 348; scoate ochii lui Nichifor unchTu-sAu 348. Face so-
bor 351; moare 351.
Constantin fiCorul luT Iraclie inpArat 335; moare 335.
Constantin Cantemir Domnul MoldoviT 472.
Constantin Chesar, bate pe GotthT 245.
Constantin Copronyrn inpArat 345. CM s'au poreclit a§é 345; bate
pe Telesis Domnul .Bolgarilor 346; Ta pe fata DomnuluT Bulgaresc
cu filu sAu Leontie, §i face pace 346. lax& stricA pace, §i bate pe
BolgarT 347. Moare de buba Anthrac 347.
Constantin Constans, §i Constantie, fiCoriT WI Constantin Ma-
rele, stau la inpArAtie 246.
Constantin Monomah inparat 380. Scoate pe PazinachT din Thra-
 SCARA 531

chia 380. Daru1a0e luT Chighenis Domnul Picinighilor tril ce-

tAtT la Dun Are 380; moare 382.
Constantin nepotul lui Iraclie inpArat 335. Moare 335.
Constantin Pogonat inpArat 336; omoarA pe Mizizie Tyrannul 336.
a§azA lucrurile ApusuluT 336; pentru ce s'au poreclit Pogonat? 336.
face pace cu BolgariT, cu guruintA de bani pe an 341. Bate pe Se-
rachenT, §i 'I suppune, 337; face sobor, 338; moare 351.
Constantin Porfiroghenit sA intArd§te la inpArAtie. 356, 357;
moare 358.
Constantin fidoruI luT Constantin Hlorus, vitTaz din -Liner* 232.
StA la inpArAtie 234. I sA aratA sArnnul CrUciT pe cell 237; Ia
sotie pe Lichinie, 237; bate pe nepriiatinT, 237; §i pe Lichinie,
apoT sA inpacA, §i inparte cu dAnsul inpArAtiTa 238. Gone§te pe
SarmatT peste DunAre 241. Bate pe Lichinie, apoT il §i o-
moarA 241.
Constantin, sA nume§te marele, cii lege cre§tinTascA aTave mar-
turise§te 241. Face Synodul cel d'intAT a toatA lumé la Nichea 241;
suppune pe SarmatT, §i pe Gotthi 241. Face pod stAtAtorTu peste
DunAre 241. SAvar§e§te cetate Tarigradul 241. Multime de GotthT
priime0e, pre cariT IT a§aza in Schythia, in Thrachia, §i pAnA
la Italia, 245; pentru caci nu §i in Dachia ? 245; dA Pannonia
Vandalilor de laca§ 241.
Constantin marele, nAscut in cetaté DachieT 162. SA boteza §i
moare 246.
Constantinopolis, adecA cetate luT Constantin, s'au numit Vi-
zantih, cAriTa IT zicem Tarigradul, adecA inpAratIasa cetAtilor 241.
Constantin Hlorul,:tatAl luT Constantin Marele; sa face Chesar 233;
inpreunA cu Galerie stA inparat 233. Zugruma pe Maximian 234;
TubitorTu de Cre§tinT 234; moare 237.
Constantia, sora luT Constantin Marele, inpArAtTasa luT Lichi-
nie 238.
Constantia, cetate in Rodopi, cariTa iT zic acmii Chiostenge 419.
Chi zicul cetate 211.
532 SCARA

L.

Ladislav, fratele lui Solomon CraTul Unguresc 146. Bate pe UniT,

scoate fata Episcopului de la UnT 146. AdevAratA Istorie de cIudat
calul ce au fost avAnd 146; cu rugile, si cu armele, biruTaste pe
UnnT 457. Cruta neprietinilor, pen tru ca sa vie la credin tA 457; si al LA
a lid povéste 457.
Lacopirgos, cetate in Dachia 322.
Laomedont, inpArat Troadil 91.
Laonic Halcocondilas, mArturiséste precum RomAniT din Da-
chia, sint ItalienT 126.
Larda, Olat aproape de LidriTu 404.
LaslAul cel mincTunos, ce zic bAsnuitorii sA fie fost CraTu in
Ora UnguréscA, cAnd au vinit Batie cu TatarAT 141. AcestuTas il
zic si Vladislav 140. RAzboTul ce bulguesc sA fie avut cu Batie 142.
Latin Domnul Oral Latium, lase cu oaste in potriva lui Enias
Troadénul 95. FAcAnd pace cu Enias is dA pe fatA-sa Livania dupa
dAnsul 95. Cade in rAzboTul cu Turnus 96.
LatiniT, cariT vinisA inteaglutorTu luT Isachie Orbul, pun gind
sA apuce Tarigradul 421. Scornesc multe pricinT de gAlcévA 421.
ApoT bat Tarigradul neprietineste, si '1 dobAndesc 421. RAspund
cu mAndrie solilor luT Joan Domnul RomAnilor, pentru care el
is rAscumpArA cu armele 424. Incungiura Udriiul, ce de frica Ro-
mAnilor il pArAsAsc de o data 430.
Leon armanul inpArat 352. Piere 352.
Leon Isavrul inparat 343; Ia cu fiTu-sAu Constantin pe fata Dom-
nuluT Cazarilor, care botezindu-sa T-au pus nume Irini 344. Tae
capul luT Artemie inparat 344; moare 345.
Leon Papa, cu rugaminté scoate pe Attila din Italia 289.
Leon cel tank- inpArat 292; moare 293.
Leon Thracul inpArat 290 ; moare 292.
Leopold ChesarTul, mare bine au Mout Evropii 175. Fericit intre
alaltI inpAratT a ApusuluT 441.
Leon Sofos inpArat chémA pe UngurT in polriva Bolgarilor 355 ;
moare, 356; suppusése pe BolgarT 355.
 SCARA 533

Leon MAnAstirenul, ce cuvant au zis pentru Rornânii, carii

radicas1 Cap asupra inpArAtiii 403.
Leontie Arhithalassul, prinde pe Justinian, si'l tae nasul 340.
Il triméte la Cram in izgnanie 340, triméte oaste la Africa fArA
nAroc 340.
Ler inpArat, Avrelie Avrelian 217.
Leh Polonul, cuprinde locurile t5xai Lesesti, de pe a cui nume
astAz sA chém5, Lésii 12.
Lehon Domnul Bohemilor gonit de Uni fuge la Carolus ma-
rele 351.
AeoxónoXt;, cetaté albA au fost Scaunul Domnilor de Mol-
dova 67, 469.
Livania, fata lul Turnus 95.
Livanie Sofistul, cum au prorocit pentru Iulian Paravatis 252.
Ligurii Campi 296.
Lichinie inpArat nAscut in Dachia 156.
Lichinie bate pe Maximian 238.
Licostomon, s'au chemat Chiliia 60.
Limba MoldovenóscA Taste din cé LAtiniascb. despArtita
Limba LAtiniascA au fost odatA hiresA ElliniascA 102. Acésta sa
dovedéste din scriitori 102. Si din singure cuvintele LAtinesti 103.
Literata cetate in -Dachia 155, 322.
Lovita, cetate in Misia 406.
Longhina, cetate in Dachia 322.
Longobardii in Pannonia 318. SA asazA aproape de Ghepidi
319; fac galcévA innainté lui Justinian 320.
Lucrul, carile multA vréme la Istorici s'au tAcut, pentru aceia
nu indatä din credintA trebue lepAdat 183.
Lupitin Hatman ; va sA omoarA pe Fritighernis Domnul Got-
thilor 257. Ce nu poate 258.
Lésii, intai goniV de la DunAre de Romani, sA aséza. pe apa
Vistlii 160. Sint ném Slovenesc 177. SA laudA a fi näscuti din
Ellini 177. *i limba lor zic sA fie din cé AtticéscA 177.
Ludovic inpAratul Apusulul, dA bir pe an Vandalilor 354.
534 SCARA

M.

Mavrichie Hat. a face Chesar 326. ApoT Avgust, i inpärat 327;

bate pe Hagan, Domnul Avarilor 329; face cu ansul pace, guru-
indu-T 40 ma galbinT 329 ; moare 331.
Magnentiie omoara pe Constans 248.
Maienburg visazg. pentru Dachia 269.
Maioran inpärat 291; moare 91.
Macrin inpärat 205; moare 205.
Macrin Proconsul Roman au stäpAnit in Pannonia 282.
Malta Ostrovul il cuprind CavalériT de Rodos 451.
Mangopul, cetate tocmia de Ghenovezi §i de RomânT 365.
Manuil Comnenos inpArat 38; moare 391.
Manuil Protostrator 412.
Mappa ce Taste ? 473.
Marepirgos, cetate in Dachia de TraTan inpärat fAcutä 322.
Marchian inpärat 288.- Gon4te pe Attila din Illyria 289. Moare 290.
Marchianopolis, cetate in Misia, Mouth, de Tratan inpärat 158.
Marco Avrelie inpärat 199. Triméte asupra Catilor pe Avfidie
Hatman 200. Bate pe MarcomanT, cu rugile Cre§tinilor 200, 201. Rhz-
boTul lul cu Varvarif in Pannonia, Tar6, nu in Dachia 200. Moare 203.
MarcomaniT nand 200, 287. Muerile acestora au fost ()WM.
ca §i barbatiT 201.
Martina inpärätTasa cu limba täTat5. 6, trimete la izgnanie 335
MarturiT adeverinta yeti doT numaT, yell maT multI ar fi, tot
o credintà au 101.
Marusia apg, Mor5,§ul 239.
Martia fata luT TraTan inpärat 158.
Mallie Hatmanul luT TraTan omoar5, 200 miT de Jidovi 194.
Marta câmpT 290.
Mare baltica 69, 174.
Mare AzaculuT, cautà Meotis.
MasaghetiT, närod 72.
Matanasta, cautä MetanastiT.
Matthel Pretor, proaspät scriitorTu pentru lumé Gotthilor 178.
 SCARA 535

SocotS§te Dacha sh fie fost GotthI 279; §i UnniI sA fie stApanit

Dachia 279.
Maximian inphrat nhscut in Dachia 231. Il dä fata duph oblh-
duitoeful Dachia 231. Cate nIamuel au biruit, §ii sh numé§te
Hercules 233. De bunA voIa lash inpArAtila 233; Tara' sh ispite§te
la inpArhtie 234.
Maximin Thracul inpArat 206. Moare 207.
Maximin Lichinie nhscut in Dachia 156.
Maximin Chesariu fuge la Tharsos, unde §i moare 238.
MediIa§ul, cetate Romanésch in Ardél 474.
Mezes trechtoare in tam Ungurósch 383.
Mezintie Domnul Etrurilor 96.
Mesius Dechie inpArat 208; bate pe Marl, §i'Y goné§te peste
Don 208 ; piiare inpreunh cu filu-shu 209.
MEXavt BXotzta, §i v.eXavii BoyacoEa. 474.
Mengrela, närod 60.
Menelaos, bArbatul Elena ceii frumoash 91.
Meotis balta, cAriia a zicem mare Azacultil 60, 66, 261.
Meréna cetate 275.
Merovic CraIul Franchilor 288.
Mesius Dachie, cauth duph Men z4ie.
Mesopotamia Ora 154, 191.
Metanasta, nhrod aproape de Dachia 82, 129.
Mizizie Armanul inphrat 335.
Micolta fata Domnului de Bactria 289.
Milutin Craiul SirbAsc Ia pe fata Domnului de Vlahia 480. Apol
cSre pe Evdochia sora luY Andronic inpArat 480. Au tinut §i pe
fata luI Sfétoslav Domnul Bulgarilor 480; 'la pe Simonida fata
ha Andronic inpArat 480. In ce vréme au luat pe fata Domnulta
de Vlahia 481.
Minciuna cu ce sh asamAnh ? 449; fiintA 'fare 449.
Minciunosul ce YastR, §i ce dobandé§te ? 471.
Miron Costin LogofAtul, Hronic. Moldovenesc 136.
Misail bAsnuitorul au scris hronicul luI Uréche, §i 1-au stri-
cat 136.
536 SCARA

Misia tam peste Dun Are inpotriva MoldoviT s'au numit si Da-
chia, i inpotrivA Dachia s'au numit Misia 68.
Misena, tArg in Thrachia 415, 432.
Misinopolis, in Thrachia 418.
MitigaT, Domnul Picinighilor sä botTazA 373.
Mitropolitul CrâmuluT s chYam i acmu a Gotthiii 263.
Mihail Balbul inpArat 352 biruiaste pe Bolgari i moare 352.
Mihail Ducas inpArat 372.
Mihail Calatatis inparac379 if scoate nArodul ochiT, ei-I cAlugAré-
ste 379.
Mihail Paleolog inpArat 476 Intoarce Tarigradul de la Latini 476.
Mihail Paflagon inpärat 379; Ta pe inpArAtTasa Zoi 379; moare 379.
Mihail Rangavé inpArat 352. DA titul de inpArat luT Carolus Ma-
rele, 352; bate pe Crunos Domnul Bolgarilor 352; de bunA voe läsind
schiptrul sA cAliigAreste 352.
Mihail Stratiotic inpArat 382. SA cMugAreste 382.
Mihail cu maTch-sa Theodora inpAratT 353. Mihail moare 354.
Mitie Gotthul, tatAl luT Maximian inphrat 206.
Miscov cetate RomânéscA in Ardial 474.
Moglina Ora, care maT pre urmA s'au chemat Boum 391.
Moguntia cetate 206.
Moldavia, cu numele cel vechTu Latinese, s'au fost chemând
Molis davia, Moale Davia 305. IarA asé s sA fie chemat de pe nu-
mele MoldiT catdlil luT Dragos VodA, Taste basnA 305.
Moldova, Taste parté Dachiil 305.
Moldovan, i Grecéste Moldovlah, tot un nume 306.
Moldovdnil sint ItaliTanT de la Rorna 104. Tot o fire, si tot un graTu
au cu ItaliT 159. De unde au luat multe cuvinte RusestI, i slo-
venestY in limba lor 363.
MoldovéniT de tara de sus, de unde au mojici RusT? 325.
MonarsiT Romanilor, cariT au fost maT denainte de TraTan 163-167.
Moncastrul, cetatd albA tocmit4 de Moldoven1 inpreunA cu
GhenoveziT 468.
Moltane, sau Multane, zic LésiT Munténilor; pentru ce asé ? 132.
Montana, la unit scriitori LAtinestI, tara MuntenescA 132, 346.
SA dA supt ascultaré CraiuluT Unguresc....
 SCARA 537

Morienia cetate Românesca, in Ardél 474.

Moscul sau inparatiTa Moscului i.§ pune temeliile 373.
Mundon, Voevodul lui Iustinian, bate pe BagarT in Gretia, in-
sä peste Dun Are sä '1 intoarcA nu poate 316.
Munteniia, taxa MuntenTascA 57. Iaste parte Dachiil de sus 69.
Pentru ce s'au chemat MuntenT 132.
Murad Sultan, fidorul lul Orhan, dobandeste UdriTul, Filippo-
polis, si Ora Muntenescä 441.
Murad al doile, fiCorul luT Muhammed Sultan Turcilor 441
Musulmas, sau Masalmas, Domnul Serachénilor, tae milna
SfântuluT Joan Damaschin, pre care maTca Precista T-o pune la
Ioc 344.
Muhammed Prorocul eel minciunos sa. naste, vine dt sä in-
china la Iraclie inpArat. 326.
Muhammed fieorul luT Baiezid Sultan sta, inplirat 441.
Muhammed al done dobAndeste Tarigradul de la Constantin
Paleolog 246.
Mätaniile si armelejul Leopold ChesarTul frAnge puterea Tur-
cilor, 411.
Moagheras fratele lui Gorda CilisoruluT Unnilor omoarä pe
frate-säu 315.

N.

Narsitis Hadâmbul, vestit Hatmanul luT Iustinian inparat 240.

Nahra aph si Ora 439.
Neeman Domnul Trivalilor 419.
Nemotil cetate......
Nerva stä inpArat silface pe Traian fiCor de suflet 89, 167, 193.
Neron inparat 164 Spinteca pantecele maTca,'-sa 164; curvéste cu
soru-sa, i prod 164.
Nestor, Sirbul, carile Tera Hatman la Dunäre, sä viclenéste 387.
Vine supt Tarigrad, apoT fuge la PazinacM 387.
Nichea, cetate in Vithynia 211.
Nichita IIoniatis Istoric Grec scrie pre larg razbeele Roma-
nilor cu inparatiTa Grecilor 432.
538 SCARA

Nichifor Votaniatis sa viclene§te luT Mihail Ducas 387. Prinde

pe Mihail iiii '1 cAlugAre§te 387. A0jdere §i el sA cAlugAre§te 388.
Nichifor Calochyr, fieorul Domnului de Cram 369. SA trimete sol
la Svetoslav Domnul Rusilor 369.
Nichifor Patriehie prinde pe inpArAtTasa Irini 0 o cAluga'r4te
cu sila 351. StA inpArat 351; sl Hag% sA de dajde pe an Sera-
chénilor 352. Piere cu multi. aT sal in rAsboiul cu Bolgarii 352.
Nichifor Focas inparat domole§te pe Seracheni 369. Moare 369.
NicolaT BAsArabA, cine au lost ? 468.
NicolaT Costin, scriitoriu Moldovan, gre§e§te socotind precum
pre vréme AttiliT Wale noastre sA fie rAmas pustiI 600 anY 290.
NicolaY Papa, Synodul carile facush Fotie Patriarhul in Ta-
rigrad de 320 de EpiscopT, il nume§te adunare diavolescA 354.
Nicomidia cetate 211.
Nicopolis, cetate la DunAre Melia de Traian marele 157; §i alta
cu acesta nume in Gretia 157.
Nimfea, sat aproape de Tarigrad 317.
Nimfele, boaze 158.
Novele, cetate in Dachia 154, 322.
Novrograd, véche cetate Rusasca 371.
NovogradeniT gonesc pe VarTaghT peste Mare balticA 372. ChemA
pe Ruric sA le fie Domn 372.
Nola cetate 164.
Nonie Mutian Consul Românese 161.
Norion cetate in Pannonia 318.
Numerian inpArat, §i Garin frate-sAu 231.

0.
Ovidie poeticul, trimis la izgnanie la cetate Tomos 180. Scrie
carte pentru Pont, adecA pentru mare negra 117.
-- .
n'''' --'"
OguziT, nem Tatarasc, din omit sint Turcii, earl acmu. inpa-
rAtAsc 439
Odisis, Cetate in Misia 312.
Orbinus Raguzeul, toate neamurile CrivatuluT socoteqte FA fie
din JidovT 101.
 SCARA 539

Orispas, cetate in Dachia 322.

Orihovschie, Istoric Lesesc 124.
OstrogotthiT tot Gotthi 73; unde au lAcuit? 291.
OCacov cetate; Oziia sau Uzi, cetate tocmith de Romani, §i
de Ghenovezi 365.

P.

Padul apa, pe care sta. Padova 274.

Pazinachii, aceia§ Picinighi, ndm Schythicesc 365 364; unde là-
cilia ? 370; au trAit amestecati cu Romanii 380; si 380; dela Poznania
iesiti 380; apoi unde s'au asezat ? 380. Intai la Drista 381. SA
inchinA Moscului 381; iarA sA intorc in Thrachia 378; tree la
Machedonia 384. Bat oaste lui Constantin Monomah 382; apoi
biruitl sä asézA. in Moglina 391.
Pazinachii Moglinitii, sint carii astA-zi sA chiamA Bosndni 391.
Palastolon, cetate la DunAre 330.
Palmatis, cetate in Misia 323.
Pangheon, munte in Thrachia 418.
Pannonia Ora UngurTascg 356. Hotarale ei 12. Pannonii 78.
Panodachia, care ? 66, 83. Data laca§ Ungurilor 281.
Parvii, nArod 74.
Patavie Istoricul, amestecA numele Vlahilor cu a Bolgarilor
ce gresé§te 263. Patavii nArod 198.
Patisos, apa Tisa 60.
Pace, numele Beséricei, care au fricut Constantin marele in
Tarigrad, mai intai de cat toate bisericile 241.
Pevchi, ostrov la gura Dui-Axil 261.
Pevchil nArod 212.
Peifighii, nArod 68.
Peloponisos Morea 106.
Pepnet cetate RomanéscA in Ardél 474.
Periclis Sofistul 176.
Persil pradA Asia pAnA la Halchidon 332. SA despart in multe
stApanirl 312.
540 SCARA

Pertinax inparat 204. Mal denainte au fost OcarmuitorTu Da-

chiel 204 moare 204.
Peta, Seraschérlul luT Batie prada Silezia, vi Bohemia 440; mare
moarte face in oasté ml Henric 440.
Petr' AlexievicT inparatul Rusilor pre unii putérnicT cu invä-
tatura, pre altil cu sabiia iT inpaca 176.
Petru vi Asanis fratiT, DomniT Vlahilor, vin la inparatul Isachie
Anghel 400. BatgiocuritI cu inima ré sä intorc innapoi 400; ineep a
indemna närodul Vlahilor sä radice cap 401. Zidesc mare besérica
luT Sf. Dimitrie 401; zic c'au parasat Sfantul pe Greci, vi s'au intors
catra, &anvil 401.
Petru Vlahul I pune corona inparatésca, §i incalta óubote in-
parate§tI de Purpura 402. Cuprincle cetaté Presthlava in Misia
402. *i muntii CenghiT 403; cuprinde vi Tornovul 408. Ramâne
singur stapanitoriu Vlahilor 413; Ta sotie pe frate-sau loan 413;
face marl rautatT inparatiiT 413.
Petru Domnul Bolgarilor, sa dezbate de supt inparktiia Raz-
shrituluT 357.
Petru CraTul Unguresc 442.
Petru IIatmanul ovtilor din Dachia 328.
Petron sä triméte de la Theofil inparat Domn CramuluT 247.
Pindul muntele in tara Grecésca sala§luit de Romani 157.
Pincul, cetate la gura Dunäril 154.
Pirgonovele, cetate in Dachia 322.
Pirgul innalt, cetate in Dachia 322.
Pirineii muntT 211.
Picinighil, ném Schythicesc 365. Aceia§ din SlovénT 364. Intra in
Bolgaria 381. Au fost lacuitorT pre la pragurile NipruluT 366. Tara.
trec Duraré cu prada 378. Cauta maT Tnulte la numele Pazi-
nachil.
Pietrile cu numele luT TraTan inparat aflate. in Ardial §i in
Moldova 161.
Pius Papa, acela§ Istoricul Eneas Sylvius 116.
Plachidia sora lui Honorie inparat, cade roaba la Alaric Got-
thul 276.
Platon filosoful, ce poruncé§te pentru movie 176.
 SCARA 541.

Plinie Istoric Gheograf 63.

Plutarh 87.
Plotina inparatésa lui Traian 196.
Povésté Istoriii ceii de pre urma, cum trebue .cinuta 153, 478.
Pogava, cetate Romaniasca in Ardial 474.
Podgoria Dachiii 286.
Podolia Lesasca, 145.
Podurile, cetate in Dachia ziditä de Traian marele 322.
Pocutia Lesasca. 67, 364.
Po lane Lésii Siovenéste 126. De unde au vinit ? 126.
110,m/a Grecéste Lesii 126.
Polovtii, cu Picinighii tot un niam 362. Sint lesiV din Timbri
364. SA asaza intai pe langa Droghici 366; Yesa si din Litvania 362.
Graiul lor amestecat cu a Romanilor i c Rusasca i cu Lesasca 444.
Polonia, pentru ce si &and s'au numit asé ? 161, 390.
Pomeniré mincii mai fugare de cat cerbii 197.
Pomponie Melas Gheograf 59.
Pontes, cetate in Dachia 155.
Ponteserium cetate in Dachia 322.
Pontos Evxinus, mare négra 279.
Potulasanii, närod 67.
Pofta omului de ce nu sa poate sätura niciodata ? 100.
Pragurile Dunarii, vezi Cataracte 330.
Predanii närod 67.
Presthlava, cetate in Misia 402.
Pretorie Istoric, i Istoriia lui 75, 178. Ce socotéla are pentru
nemul Gotthilor 279; cum stria., si spurca cuvintele Ellinesti pi
numele némurilor 279, 280.
Precista, mica rni1i, cu minune goneste pe Hagan Domnul
Avarilor de supt Tarigrad 333.
Priscus Hatmanul ostilor de peste Dunare 327. In chip de va-
natoare intra cu ()stile in stapanir6 lui Hagan 328, scoate pe Scla-
véni din Thrachia 327.
Priscus si Comnitie, Hatmanii lui Mavrichie, bat pe Hagan la
malul Dunärii 329. Apoi peste apa Tisii, prada Ghepidia 329;
l'aräsi bat pe Hagan 329. Iernéza in Dachia 329.
542 SCARA

Pricina, pentru ce RomâniI din Dachia au trecut in Misia 215.

Multe pricini sa, pot socoti 215.
Priam, fiCorul lul Laomedont, va sä 's1 izbândfasa asupra
Elladénilor 91. Trimete pe Antenor sol la Menelaos, fidorul luT
Agamemnon Domnul Elladénilor 91.
Probozescu-sä aceiTa, cari1 tagàduesc, precum Romani! sä fie
din Grecil Troadén1 99.
Prob us inparat nascut in Sirmium, cetate Dachiii 227; moare 230.
Proclus Mathematicul, cu ogling de arama, in razele Soareld
puse, aprinde coràbiile 1W Vitalian 313.
Promotos, Hatman 1W Theodosie bate pe GrutunghT 271.
Prorocie pentru niamul Vlahilor 401.
Prosacul, cetate in Thessalia 415.
Protostrator, ce stepanä au fost la inpärAtia Grecilor 412.
Prutul apa, greceste Ierasos in Dachia, unde acmñ Taste Mol-
dova 65.
PtolemeI Gheograf 173.
Pusuril, närod 74.
R.
Raba apä 240.
RavarichiT, närod 73.
Radagazos, Domnul Gotthilor 266. Näpädeste in Italia 266, 274.
Radul Vod5. Negrul, poate sä fie fost, carile s'au dat fata dupä
Milutin Crakil SirlAsc 482.
RastachdniI, närod 67.
RatacheniI, närod 68.
Rea, fata luI Numitor 96, 366. Fiind inchisä in capisté. Vasta-
lii, sä aflà gre 96. Naste gómenI 96, 366.
Reantine, sate in Italia 165.
Revena sau Ravena, cetate 291.
Reghion, cetate 276.
Remil cetate 275.
Remus si Romulus, fi6oriI ReiI si a BozuluI Mars 97, 99.
Remus cade in maim talharilor 98.
Remus, si Romulus pun temeliile cetAiT RomiT 98. Muta-s6.
scaunul din Alba lunga la Roma 99.
 SCAIIA 543

Renul apa, hotarul Gal lief 76.

Rilimir omoarA pe Anthimie inpAratul ApusuluT 291, 292.
Rodana §i Rodna 449, 450, 473.
Rodostos, cetate; ace§tia II zic Turcii Techir-dagA, adecA mun-
tele inpAratuluT 415, 432.
Ru01, tArg Românesc in Ardél 474.
Rubrie Hatman bate pe SarmatT 165.
Ruric Domnul NovogradieT 327. SA a§ézA in Novograd 372;
moare 372, 373.
RusiT sau Ru§iT, nem Slovenesc 304; incep a se deprinde cu
légé Cre§tinescA 353. CalcA hotarAle inpArAtiil TarigradulW 353.
Cu totiT vin la Hs. 353.
RusiT, cariT sint MoscaliT, la istoricii Grece§tI sA chernA RosT 353.
Au intrat §i pAnA in Ardél 374. Au lAcuit intaT pe la mare bal-
tick 174.
RusiT, ce zic sA'T fle aflat Drago§ VodA pe la Sucevg 0 pe la
Bale, de unde au fost? 325.
RusiTa, sau tara RusascA, care acmu Taste supt CrAila Le§Csca
prin Podolila §i Pocutila, au fost odatA supt oblastiTa Crhiii Un-
gure§tT 145.
Rusocastron, cetate in Thrachia fAcutA de Ru§I 381, 431.
RAzboTul intre GreciT de Evropa, §i intre Grecii TroadenT de
la Asia 94.
Roilas, Domnul Schythilor pradA in Thrachia 278. PiTare de
fulger 278.
Roma sA zide§te 96. SA numé§te inpArAtésa cetMilor 104. Cade
pe mAna Gotthilor 276.
Roman Arghir inpArat 378. Moare 379.
Roman Dioghenis inpArat 384. Cade rob la Sultan Hasan Dom-
nul Turcilor 386.
Roman Horul luT Constantin Porfiroghenit inpArat 368. S'au nu-
mit Roman cel tânär 368. Scoate Critul din mAna Serachénilor 369
moare 369.
Roman Lacapin sA face singur Avgust 356. StA inpArat 356. SA
incuscrezA cu Petru Domnul Bolgarilor 357; moare 358.
544 SCARA

Roman Domnul HalicTuluT intra cu RusiT in Moldova 419. Bate

ei pe Ruric Domnul ChiovuluT 419.
Romanil sint nascutT din EllinT 89, 104. Au luat invatatura de
la Ellini 87. Stapanesc lumé 99. Schimba numele Hatmanilor sau
a inpäratilor de pe numele tarilor, ce biruTa 118.
RomaniT cei de TraTan inparat in Dachia puY, sint ItaliTanT
de la Roma 150. Supt Adrian rainh'm in Dachia neclatiti 152. Supt
Avrelian o samä sa sa fie mutat in Misia 150. IstoriciT, ce pricina,'
dau acestiT mutari? 150, 151; o Barna au ramas tot pe loc 152.
RomaniT lui TraTan in Dachia supt Avrelian 134, 150, 152.
ACasta sá dovedéste din socotTala 221, 222, 223; si din Isto-
riT 225.
RomaniT din Misia cu cestY din Dachia tot un nem 156.
RomaniT dezbat Pannonia de la UnT 278. Gonesc pe SclavunT
de la Dunare 324.
RomaniT din Dachia pe vremé AttiliT s trag la munci, Tara
de tot locul pustiTu n'au lasat 288. Para la Zenon inparat tot a-
colo 294. *i panA la Justinian Carnul 319.
RomaniT din Dachia n'au primit numele Voloh, carile lri pu-
sése BolgariT 305. Macar ca veciniT de pen pregiur maT pre urma
asé T-au chemat 305; s'au chemat i MisiT 397.
RomaniT din Dachia adevarat s'au mutat o data in Misia 215
de unde TarasT curand s'au intors in Dachia 215. cAdi n'au putut
cine-va sA'T dezradacineze din Dachia 361. Au fost din Legheo-
anele Romanilor, pre carile TraTan lT-au asezat acolo 158. SA
pomenesc in Dachia supt Justinian 155. Pang cAnd s'au tinut in
inparatila Tarigradului 351. Cand Tar s'au lipit de inparatiTa Raz-
sarituluT 377. Cand au vinit la Crestinatate....
RomaniT din Dachia dupa viniré Bolgarilor s'au facut Raspu-
blica 350; 4 tocmasc lucrurile cu Carolus marele 350 Cel din
Dachia, i eel din Misia tot un stapanitorTu au avut 350.
Romanul i Moldovanul in limba Sloveniasca, tot un nume
au 363.
Romanul, targ in Moldova vechiA 471. Latineste «Forum Roma-
norum», adeca targul Romanilor s'au chemat 471.
RomaniT din Moldova, din Muntenia, din Arddl, i alaI1 sint
 SCARA 545

din Romanii de la Italia 106, 110. Sint de Traran inpArat adu0 106.
Cum sA chivernisesc acmu cu Turcir 107.
RomâniT din Moldova gAtesc zahara prin Ora lor, bur Conrad
inpAratuluT Apusulur, când au trecut la Asia inpotriva Turci-
lor 390. Fost-au tot pre locurile lor, mar denainte de nApada lur
Batie 465. Dau innapor pe Batie 465, 468.
RomâniT tin obicéele Romanilor 464. Limba nu 'au urtat, nu-
mar ce au stricat-o 464; sint vechr slujitori Romani 129. Sint nAscutr
din RomanT 153. In Dachia mar denainte au vinit slujitoriT, apor
cetatenir 160; au trecut §i la Misia 152, 250. In ce vréme li s'au
tilmplat acest5, trécere 152. Curând la* s'au intors innapor 470.
Românir din Dachia, au apucat §i Misia 152. Iarl tree la locu-
rile sale 152. Cer din tara grecescA rAman acolo 153; de 11111
Jur Batie sA trag spre Ardél 465, *i atuncé o samA rämb.n prin
cetatr 467, 470. *i. pre alte locurr 470.
Romanir din Ardél 475; gilt néme§T de loc 475; cu DomniT
sar o samA s'au intors de acolo Tar4 la locurile sale 475.
RoxolaniT, aceiTa0 RusiT 282.
S.
Sava, apa 267, 278, 328.
Sava Mitropolitul Bolgaresc 140, 454. Au fost frate lur Stefan
CraTuluT Bolgarese 140, 454. SA triméte sol la Vladislav Crarul
Unguresc 140, 455. Cu minune face ghécA pe ar§ita 141. BotezA
pe LaslAu CraTu 455, 456.
SavromatiT nArod 75, 76, 79, 198.
Salvius Othon, Chesar 165.
Saldenir nArod 67, 68.
Saltopirgos, cetate in Misia, de TraTan inpArat Omuta 323.
Samoil, Domnul Bolgarilor, moare 375.
Sampson culcandu-sä in poalele DalidaliT, moare 379, 380.
Sampson, cetate Românéscl in Ardél 474.
Sanghivan, CraTul Alanilor 288.
Sapor inpAratul Persilor, pune pe Valerian inparat scauras supt
pióoare ca,nd incalecA 216. Il despoae de piTale, §i 'I omoarA 216.
Sarghetia, apA in Dachia 83, 189.
35
546 SCARA

Sardia, Sofia, Triadita, tot un nume, scaunul Cr MI BolgAre§tT

66, 284, 90.
Sarnitie, scriitorTu Lei pentru RomâniT din Dachia, ce buT-
gue§te ? 124.
Sarmatia Evropésch, care? 116, 158, 262, 30i, 350.
SarmatiT tree Dunaré, §i prada. Misia 165.
Sarolta, muma luT Stefan CraTului Unguresc 375.
SasiT ArdelenT, când au vinit pe acel loc 3501 N46. 3r442.
&sit Sarmatici, cariT ? 350.
Satul luT Hs
Saxonia BA descaleca 275.
Saxonil ném Nemtesc 176. SA lauda ctt sa trag din Mache-
donénT 177.
SveviT, narod 200. Cu VandaliT inpreuna cuprind Galia 276.
SvitidiT, narod 73.
Svétoslav, fióorul luT Igor, tatill lui Vladimir 369. Multe né-
marl' SloveneOT suppune 372. Numerele lor 372; multe sthpanirT
TAtara§t1 suppane 372 ; fiind chemat de Nichifor Focas, vine
asupra Bolgarilor 370. Prada Thrachia 370; moare 378.
&Antal Chyril, cetate in Schythia 323.
Severinul, cetate pe Dunare in Dachia 204; fthnitA de TraTan 205.
Severul inprtrat: s'au numit Parthic, Aravic i procT 118; zic uniT
el sa fie zidit Turnul SeverinuluT 204, 205.
Severus Chesar 161.
Severus Septimius, inparat 118. I-au dat Senatul Titul de Par-
thic, Aravic, Adiavenic 118, 204; moare 204.
Severus inparatul ApusuluT piare 204.
Selevchia, cetate 194, 231.
Seltis Domnul Pazinachilor 382.
Semendr6, cetate, scaunul CraTuluT Sirbesc, aceTa§ Sandorovia,
ei Slantul Andrei 321.
Seneca, Didascalul luT Neron inpArat 164.
SeracheniT sari MuhammedéniT incep a sit lati 316. Iau Ieru-
salimul 335. Incungura Tarigradul i '1 bat Opte anT 337. Bat
pa rustinian 339. Apuca Carthagine la Africa 340. Prada Thra-
chia 352.
 SCARA 547

Seras cetate in Thrachia, Turcil acmii ii zic Sirros 428.

Sezem Ovasim, zic Turcil Sirmiului, cautA 273.
Sermium, cetate i tarh, Olatul din potriva BeligraduluI peste
apa Sava 267, 273, 302.
Sermo, Domnul Bolgarilor 355.
Sehimitra, muma luI Iliogaval 206.
Sibirul TAtArames adevArata 60.
SidaliI rarod 281.
Sicambria tarA 287.
Sichidava, cetate in Misia de TraIan fAcuth, 323.
SilinghiI cuprind Betica 276.
Simeon, Domnul Bolgarilor face pace cu Vasilie Machedon 355.
Cu cludiasA neauzità piTare 368. .

Simion i Misail bAsnuitoriI earn' au blojorit pentru niamul

Romanilor, s mustrA 137, 138. De unde au luat o basnA pentru
un LaslAu Craiu Unguresc 144.
Sinbesa cetate 164.
Singhidon, cetate in Dachia 318.
Sinevus, fratele luI Ruric sA asezA la Bé lo ozer 372.
Sirbii, nem Slovenesc 304. CeI supusT inpArAtiiI, iar rädicA cap
380. Bat pe Constantin Monomah 380.
Sirmiurn cetate in Pannonia, cautA Serrnium §i 267, 273, 302.
Sirois inpAratul Persilor 334.
Schipionil seu Sipionii, liatmana Romanilor, tree cu ostile la
Asia, in Syria 101. Unul s'au intitulat Asiatic, Tara altul African 118.
Sclavunil, cand s'au ivit intai spre pArtile Evropil 324. Tree
peste Dachia in Misia 324. 0 soma rAman si in Dachia 324. Mal
tree si alVI Dun Aré, pang. la Thrachia 333. Vin supt inpArAtia Apu-
sului 335. PradA Bavaria 354.
Scopia, cetate in Gretia 428.
Schythia sau Stitia, cat sa hotAreste 61. Ce tArl maI marl cu-
prinde in sine 271, cé Asiaticti, i cé EvropascA, unde sA hota-
réste, i ce äri cuprinde 61, 74, 289.
Schythia, care Tera supt oblastiTa inpArAP Romani lor 330
SchyithiI, vestit si mare a lumii ntirod 88. Multe pArti a lumiT au
548 SCARA

cuprins 278. PradA in Evropa multe Off §i agiung §i pAnA, la I-

talia 212. PradA Asia 211.
Slavénit, cautA Sclavunii. ApucA cetaté Umiton 323, de unde a-
pot it gonesc Romanil 323.
Smolenasca tarA 418.
Smornis, cetate in Dachia 155, 322.
Sozopólis, cetate in Thrachia 388.
So la AO 240.
So lin, Gheograf 59.
Solomon, Cratul Unguresc, bate pe Ghiu la hanul Unnilor 146.
PrAznuie§te zioa biruntil 147. Face legAmant cu Cutec Domnul
Unilor 147.
Sorabit, Sirbi 354.
Sofi inpAratul Persilor 437; TarA tocmé§te stricat statul inpArA-
%lit lor 437.
Sofia, Sardica, Sardia, cetate 66, 280.
Sofia, sau Sfânta Sofia, BeséricA in Tarigrad, fAcutA de Iusti-
nian inpArat 314.
Stavrichie fiéorul luT Nichifor inpArat apucA inpArAtita, ce Se-
natul indatA II scoate 352.
Stanislav Sarnicie, sciitorIu Le§esc 76. Inpotrivnic Românilor 124.
ApoT tarA§ mArturisé§te cA, sint din Romant 128. IarA§ sA intoarce
din cuvânt 128. SA chzné§te sh ardte, precum Românit sint din
GhetT 129. Apt:A zice, ca, sint din Italiiani de la Ghenova 135. Trel
socotdle a hit far& socotélA pentru némul Românesc 134. SA dove-
de§te precum n'au §tiut bine limba LätinéscA 152. Gre§e§te pentru
a§ezaré cé d'intAI a Gotthilor 261. Gre§S§te pentru numele Roma-
nilor din tara MuntenéscA 220
Stefan VodA, fióorul lut Bogdan VodA, nepotul KIT Drago§
VodA 475. leg, a doilé rand din Ardél 475.
Stefan a Ghetzit Cral'ul Unguresc, sA botézA 442. S, i dupA clan-
sul alalt nArod 443.
Stefan Gheograf 173.
Stefan Cratu Unguresc, gone§te pe Rust din Ardél 375. Na§ter6
but cu minune 375; il botéza, Adalbert Episcopul de Praga 375. La
astrucaré luT, yin §i RomAnii din Dachia 379.
 SCAR A 549

Stefan, fiCorul lul Milutin CraTuluT Sirbisc, näscut din fata

DomnuluT muntenesc 480. SO, Cral'u 481.
Stilihon Hatmanul apusulul, bate pe GotthY si pe Radagazos
Domnul lor omoarä 274.
Stisipirgos, cetate in Dachia 322.
Stravon vechiu Gheograf 59. .

Streli ap& in Ardél 474.

Strig, :as 474.
Stronghilon, cetate in Thrachia 347.
Strumita cetate in Thrachia 414, 416.
Staphnirile Apusulul sh invitéza. asupra Turcilor pentru ca sit
scoath Ierusalimul din mâna lor 115.
StApAniré Românilor in Dachia, tocma de la TraYan inparat
s6, trage 13.
StAphiré Hanilor Crâmesti 21.
Stärile sau scaunele de asezamAntul Gotthilor 259.
Suda cé mare, sat ranga Tarigrad 369.
Suleiman Sabi tatal lui Erdogul mosul lul Osman, carile au
inparAtit intAT la Turd 436. and si de unde au Tesit 436; au fost
Domn a Ora si a cetAiT, ce sit chema Nahra 439. Din némul ILA
Oguz 456. intal spre pArtile MidieT au Tesit, si o suppune 438; sA
innécA in apa EvfrathuluT 439.
Susiana, cetate in Dachia de TraTan Mouth 322.
Sufletul, adea, socotéla, puteré sufletulul, nu sä poate aseza
Mil numal in adevär 139.
Sthlavinii, cauth SclavuniT; uniT din scriitorl li-au zis si Unni 333.
SAborul de la Florentia 354. Rumpe Haina luT Hs cé necu-
sutä 353.
SAcuiT, cautä Saxonil din Ardél, si 463.
SAhastrul Prooratic proroceste lul Isachie Anghel, cä-'I vor
scoate ochil 409; care s'au si tamplat 409.
Synodul de la Sardica pomenéste EpiscopiT amAnduror Da-
chiilor 250.
550 Min

T.

Tab la Istoriil vechi de la Vasilie Bulgarocton scrisä, in care

RomaniI sa, pomenesc VlahI 376.
Tavrica Hersonului, Crâmul 61.
Tavris, acelas Tavrica Crâmul 61.
TavrichiT närod 68.
Tavrocomos, sat nu departe de UdriTu 404.
Tavros, munte vestit la Asie 250.
TaTfaliI, närod pe apa PrutuluI 68.
Taman, cetate la Bogazul Azacului 365.
Tanais, apa Donul 264.
Tanata, cetate in Dachia 155, 322.
Tata, Tata, in cé véche limbl ItaliendscA sb, chema PArintele,
Tathl 375.
Taxis, CraTul Ungurese la dajde de pe Italia 358.
Terva nArod
Telesis, Domnul Bolgarilor 346. Piere ucis de al' saI 346.
Tergovisca, sau Targoviste, cetate in 0.ra muntenescä, tocmira
de Români 365.
Tetraxidii, nem Gotthicesc 361.
Tiverie Avgust 79. Merge asupra Dachilor 79, 128.
Tiverie Anichie inpärat prin IIatmanul Mavrichie scoate toate
cetatile din m'ana Persilor, 326, moare 327.
Tiliscon, cetate in Misia 323.
Timena, cetate in Dachia de TraIan inparat facuta 322.
Tirahon tiranul Pazinachilor 381.
Titulul ce s'au pus Attila 287.
Titus Vespazianus Chesar 165.
Titus Livius Istoric 120.
Tiflis, apa 227.
TyraghetiT, nArod 68.
Tiras,""apa Nistrul 60.
Tomos cetate in mare negrä 72, 117, 122.
Tordia cetate, sau tinut Romilnesc in Ardel 473.
 SCARA 651

Tornovul, cetaté Emu lul 412.

Totila Domnul Gotthilor clobande§te Roma 316.
Totrus, 1,Anut Românesc in Ardél 474.
Tralan inpArat 81, 123. SA ratlicA asupra Dachilor 81. Groznic
rAzboiu are cu dAn§i1, 81. Face pace cu Decheval Domnul lor
82. SA intitulézA D4anu1 82; TarA sA rAdicA asupra Dachilor 82.
Zide§te pod de petra,' peste DunAre 83. Pentru ce au fAcut acel
pod ? 83. S'au numit §i Parthic 118. Bate pe DachT, §i sa intoarce
la Roma 118. LasA o samA de slujitori in Dachia pentru pazA 129.
Aduce oamenT de togä stepena de la Roma, §i'T a§azA in Da-
chia in lAcuire veónicA 106. Pentru ce T-au a§ezat acolo ? 106. Anul
descAlecAriT Dachiii cu RomAnT 106, 153, 221, 222.
Traian, sAditoriul Romhnilor din Dachia 160. Tréce peste Da-
cilia la Don 190. Tocme§te stricata inpArAciTa Romanilor 194.
PAzitorTu clreptaciT 186. Dachilor in loc do bani le aratA arme 186.
RAzbolul lui cu Dachil cel dintAT, al doilé §i al triilé 81, 82. Tréce
la Asia in potriva Arménilor, IT suppune. 190. Pune hotarale in-
pArAtiii apa TigruluT 190. Suppune pe ParthT 191. Merge la mar6
ro§ie, 194; IT dA senatul Titul de Parthic, §i Prébunul 191.
TraTan opre§te a omorA pe Cre§tinT pentru lege 194. Insä le
opre§te adunArile 194; sAzdaniile lui, carile au Mout 194.
TraTan moare in Syria 190, 195. Vredniciile, biruintele §i
viTaca 195. Face pe Adrian fiáor de suflet, i urmAtorTu la impA-
rAtie. Sufletul luT scos din Tad 195.
Transalpina taxa MuntenescA 132.
Transylvania, Ardélul 60; au fost ce maT din dos a DachieT
parte 147.
Trecutele lucrurT pot fi icoanA celor viitoare 175.
Triadita, Sardica, Sofia, tot una 60, 280.
TroTanul, carilé trece prin Moldova, de cine sä fie fäcut? 192.
TroadeniT, §i ElladeniT intre a1aIi Greet maT vestiti 90. SA gA-
tesc §i fac groznic rAzboTu pentru ca sA nu de pe Eleni 92.
TroadeniT mArturisesc, precum RomaniT sint strAnepotiT lor 102.
Turinghia sa descalecA 277, 285.
Turcul chtA lume stApAn4te 19. Putére luT 20, 21, 22, 106.
552 SCARA

Turnus, Domnul Rutulilor merge cu oaste in potriva luT Eni-

as 95, 96.
TurciT ce inpar4i1, Crag, Domnil au suppus 107, 183. Vin la
Iraclie inparat in slujba 333.
TurciT alt ném de VarvarT sint, Tara nu cesté ce acmil tin
Tarigradul 387. CeT adevara0, cariT sint? 387. Apuca, cetaté So-
zopolis 388. Caril tin Tarigradul, ce ném sint ? 387.
TataraT de la Don, prada pam6. la Grecia 223. Razbasc pana la
Italia 227; prada pana la Vizantia 211. Trec Bogazul supt Vizan-
tia, si prada Halchidonul, Nicomidia, si alte -ar'l la Asia 211.
Tataramé sau Ora Tatarasca ce véche, care ? 285. Ce mare
care? 436. Ce Evropasch care? 285.
Targul luT TraTan in Roma 105.

U.

UziT, narod Tatarasc 76. Prada in Thrachia, bat oast6 inpara

tésca, si razbat pana la Gretia 283.
Ulisopolis, cetate 318.
Ulmiton, cetate in Dachia 323. Apucata, de SclavunT, apoi goniV
de acolo 323.
Ulmiton, cetate in Schythia 155. De Iustinian facuta 155.
Ulpiana, cetate in Misia de TraTan facuta, si alta cu acesta§
nume in Ardél 157.
UlpiatraTana, cauth Ulpiana 83, 261, 474.
Unghl si MogolT naroade 61.
Ungaria, Ora Unguresca 61. De Unni descalecata, Crail'a el'
cand au cazut 281.
Ungrovlahia, Ora Muntenésca, i-au zis GreciT 306, 308.
UnguriT ném Schythicesc, si limbs. Schythicésca au. Stapaniré
lor cat s'au intins 106; s'au chemat si Turcl 131. Caril inca nu sä
botezasä 371; apnea o parte din Dachia 463.
UnguriT din Panonia intra in Italia 356.
Unghé LeuluT, ce insamnéza ? 88.
Uniii trec Bogazul Chimeric, si gonese pe Gotthi 262. Stapa-
 SCARk 553

nese locurile Gotthilor peste Nistru i peste Nipru 262. IntrA in

Pannonia 278, 285. ApucA si din Dachia o parte 279; Mal vrAj-
mas de cat Gotthil 273. PADA unde s'au intins 278. Ce hotare au
cuprins 283. PradA Dalmatia 283.
UniT, ce sA chema Coturguti, Ii mutA Iustinian in Thrachia 316.
Unnii, ce BA chema SthlavinT, pradA Thrachia pAnA supt Ta-
rigrad 316.
UnniY, ce sA chema i UngurY, si Turd sau TurchT 282.
Uréche Vornicul scriitorfu Moldovan 114. Basna luY pentru
Herbul tAral 137, 138.

F.

Favsta, fata luT Maximian inpArat sA mAritA dupil Constantin

marele 233, 247.
Favstus pastorIul, aflA in pAdure pe prunciT Remus si Ro-
mulus 98.
Familia Flachilor BA scrie 119, 120, 121, 122.
Faptele in ce chip pot arAta fiinta luerulul..!..
Faraon cel nou, cine Taste? 170.
Fasis, apA la Asia 227. Au fost maY denainte hotar intre Asia
ai. Evropa 227.
Federat, ce va sä zicA ?....
Feleatina, lacul, 211.
Filomiris, Domnul Gotthilor 73. SA coboarA de la Scandia la
Meotida 73.
Filon, Jidovul, eerie in limba EllinescA 300.
Finichil au luat slovele de la Haldei 58.
Fines, cetate RomanescA in Arddl 474.
FiCoriT lul Ginghiz Han, suppun Asia, in Evropa Moscul, Lit-
fania, Polonia 437. Prada tara nemtascA 437. SA asdzh in Cram 437.
Fievii, nArod 68.
Filip Arapul inpArat 207. Dintre inpAratiI Romanilor inta el s'au
botezat 208.
Filipp, fratele 1 LA Henric stA la inpAratiYa apusului 411 DA agYu-
554 SCARA

torTu luT Isachie orbuluT in potriva luT Alexie Anghel, carile s'au
poreclit Comnenos 420.
Filippic apucA inpttrAtiTa 343. I sA scot ochiT 343.
Filippopolis, cetate in Thrachia 406.
Flac, IIatmanul Romanilor 72. Au avut rAzbom cu Ghetil in
Misia, iar nu cu DachiT 118.
Flacus Gretin, Senator Roman 122.
Flachia cu nApaste sA pune numele DachieT 301. Acest nume
eine 'I-au scornit? 113.
Flachia, fata luT Dioclitian, maritatA dui-A OcArmuitoriul Da
chiiI 231.
FlachiT, tril shnt, pentru cariT zic, cA unul dintrInOT sA fie
vinit asupra Ghetilor, §i sAl fie biruit 124.
(13xcElLotAccpyig, Grece§te ce cin au fost? §1 ce va sA zicA? 469.
Foca Sutwil rAdicA cap asupra lui Mavrichie 331. SO. inpArat
.i s'au poreclit tyrannul 331. Cu multe cazne omoarA pe Mavri-
chie 331.
Formund, fiCorul lui Marcomir, pune fundamenturile CrAieT
Frantuze§tT 277.
Fotie, Patriarhul Tarigraclului, trimite pe Mihail Mitropolitul
sA invéte pe Rug legé Cre§tindscal 373, 374.
FranghipaniT, un féllu de oaste 451. SA a§ózA in taxa Ungu-
riascA 452.
FranchiT, nhrod din eine Taste ? 76, 269.
Franconia sA descaleca, 285.
Franca, sou Ora FrantuzascA sA descalecA 91, 177.
FrantoziT sh laudA, A sA trag din némul Troadénilor 177. Pen-
tru care sA probozesc 177.
Fraiuta, Domnul Gotthilor, vine inteagiutoriu luT Arca-
die 274.
Frizia sA descalecA 277.
Fritighernis §i Athanaric, DomniT Gotthilor, yin la Valens
inpAratul, §i sA inchinä cu toate nAroadele lor.-Acesta§Fritigher.
nis cuprinde o parte din Dachia 257, 258.
Fulvius Flacus, zic sh fie suppus pe GhetT §i pe DachT 120.
 SCARA 555

Th.

Thavrichil närod 67.

Tharapia, cetate la mars negra 353.
Thdodomir Domnul Gotthilor, face pace cu Leon inparat 291.
Bate pe Unl, i pe Craiul lor viu prinde 292.
Theodor Lascaris inpArat 427. Pune scaunul inparafiei GrecestY
la Nichea 427. Tae capul Sultanulifi Turcesc in rilzboTu 434. Prinde
pe Alexie inparat 434; si 11 calugareste 434.
Theodora, fata lul Isachie Sevastocratorul sa logodoste dupa.
Ioan Domnul Românilor 412, 413.
Theodora, cetate in Dachia, facuta de TraTan inparat 155, 322.
Theodora, inpärätésa lin Constantin Monomah, sta, singura la
inparatie, 382; moare 382.
Theodoric Goithul prada Grefia 291. N'au stapilnit Dachia in
puteré sa 295. Cumpara de la Burgundiani câmpi Ligurn, i eh
aséza acolo 296.
Theodoric, fiCorul luY Theodomir, sa numéste Veronénul 291, 294.
Intai face pace cu Odoafer, apoi cu viclesug II omoara 295. Bate
pe Bulgari i staphneste Sclavonia 311.
Theodoric inparatul apusulul lasand inparafiTa sa calugriré-
ste 343.
Theocloric Schythul, fidorul lul Triarie prada Thrachia [Ana
supt Tarigrad 293. Piere 293
Theodoropolis, cetate in Dachia de TraTan inpärat facutâ 322.
Theopomp, Istoric 173.
Theodosie cel mare inparat 255. Infelepciuné i crestinätaté
lin, 270; dezbate toate trile, carile apucasa Gotthil, 258. Primeste
pe Athanaric Domnul Gotthilor cu cinste 265. 0 sama. de Gottln
trimite tocma la Eghypet 266. tocméste lucrurile inparatiel 270.
Face pravile noaa, bate pe Evghenie tyranul 272; moare 272.
Theodosie eel -Omar inparat tocmeste cetafile la Dunäre, ca-
rile stricasA Varvarn cu A tila 283. Face cu A tila pace 283. Prin Hat-
mann sal bate pe Atila la Sardica, 284; moare 288.
Theudoric CraTul Gotthilor eade la razboiu cu Atila 288.
556 SCARA

Theofil inpärat 352; moare 352.

Thrachia, tara in care sth cetate luT Constantin, Tarigradul 242.
ThrachiT, nArod 77. Inpreunä cu Misil au trecut la Asia 77.
Thuchidid, Istoric 173. Clevetit de IstoriciT cest1 maT no1 173.
Thuli, Ostrov, unde ? 173.
Thoma, Patriarhul Lätinesc afuriséste pe Latini, de nu vor
Tesi inpotriva Vlahilor 430, 431.

H.

IIagan, Domnul Avarilor, suppune pe Sclavuni 327. Face corà-

biT pe apa TiseT, 329. vine cu oaste supt Tarigrad 327.
IIagan Domnul Avarilor, face pod peste Duna're 327. lua dajde
de la inpäratiT Romanl 329.
TIagan, Sultanul Turcilor princlând pe Dioghenis inpArat, cu
mare cinste findu'l_il sloboade 386.
IIaldeiT, nArod, intAT stiutorT de carte 58.
Halchidon, acmn Cadichion 211, 331.
IIarun Domnul Serachénilor 352.
Hatmanii Grecilor de ;Evropa si de Asiia la bâtaTa Troadel 94.
Halaos, cetate si tinut Românesc in Ardél 474. De acolo au
Tesit Radul Vodh in tara muntenésa, 474.
Haceg, cetate Rornânescb, in Ardél 474.
Heghira, anul muhamedinesc 436.
Henric inpAratul Latinilor in Tarigrad, dezbate toate cetatile
in Thrachia si in Misia, din manile Grecilor si a Vlahilor 466, 467.
Hercules Bozul 88.
Hersonisos, Crâmul 90.
HeruliT nArod 71, 73. Tine Italia 294,
Herbul ttiril Moldovii de unde s'au luat ? 155, 322.
Henric, inpäratul apusuluT cere bir de la Alexie inpAratul räz-
särituluT 420.
Henric fratele luT Balduin sth inpArat TarigraduluY 398. Incun-
kurA UdriTul 430. Gonit de VlahT fuge spre Didimotih 431 ; O.
insateste cu loan Domnul Bolgarilor, si cuprinde toate cetAtile
in Thrachia si Misia 434, 466.
 SCARA. 557

Hertina, vestita padure 76.

Hiva, mare Caspiii 439.
Hina inparatie, TurciT IT zic Cinmacin 387, 438.
Hilvurie Maghistrul ostilor lui Iustinian 318.
Hrisus, apa in -cara Ungurésca 149.
Hrisos Vlahul prada cu RomaniT saT la Serras 414; sa vicleneste
inparatuluT 414; gonéste pe inpáratul cu bagocura de supt Pro-
sac 416.
Honoria Bora luT Valentinian inparat pentru curvie gonita din
curte 278. Inviteza pre Attila Domnul Unnilor asupra inparatieT
apusuluT 282.
Honorie, inpäratul apusuluT, moare 276.
Hosrois inparatul Persilor 332. Scrie la Irac lie sa tagaddiasca pe
Hs: si sa sa inchine soareluT, si asé sa, fad. pace 333.
FIotin cetate in Moldova 224; de Turci toemita si marita 224.
Hosrev, cauta Hosrois.
HrovatiT, calla Horvatii; sä inchina luT Vasilie machedon 355.
Hotarale inparatieT Romanilor despre Dachia 62.
Hronicele Moldovenesti si Muntenesti sint gresite in socotéla
anilor, in cariT zic sa fie lesit Dragos Voda in Moldova, si Ra-
dul Voda Negrul in Muntenie 483.
Hronografil cel vechi, maT totT clevetitT de la cestl noT 172.
Hudis, Domnul Unnilor, omorand pe Gaina, 'IT triméte capul
la Arcadie inparat 274.
Hunaric Domnul Vandalilor 287; Ia muTare pe fata luT Theodoric
Demnul Gotthilor 287.
HuniT, cauta UnniT.
Hunemund, Domnul Unnilor cade la robie 292.

0.
Oblutita, cetate, unde maT denainte sä chema vadul DunariT
TurciT IT zic Isaccé 240.
Oghel, pazitoriul lul Igor ucide pe Ascold si pe Dir, si apnea
Chiovul 372.
Odoater, Domnul Herulilor batut de GotthT, fuge la Roma 294.
558 SCARA

De acolo la Ravena 295; is dA rAzboTu cu Theodoric Domnul Got-

thilor, ce fArA noroc 296.
Ocraina, WA, unde ? 176.
Octavie Avgust, Chesar 62.
Octavun, cetate in Dachia 321.
Octal, fiCorul luT Genghiz Han sA poricleste Ghierai 437.
Olga, Doamna Rusilor, rAmAne vAduva. 357. Merge la Tarigrad
pentru crestinare 357. SA botézksi sA numeste E1eni357; sh intoarce
ia Chiov 357; si 357. Mult sileste sä intoarcA pe fiTul sAu Svetoslav
la crestinAtate, ce in War 357. SA ispiteste sA boteze pe nepotul
s6u Vladimir, ce sa teme.... SA pristAveste....
Oleg, fiCorul luT Svetoslav 372.
Olivrie, inpArat apusului 292; moare 292.
Omiros, Poetic, si dui:a SfAnta scripturA maY vechiu de cat top'
scriitoril 59. SA cleveteste de bAsnuitoriu 171.
Onisicriz, Gheograf 173.
Oradia mare, cetate in Arde 474.
Orbinus, Istoric RaguzAu, multe blojeréste 178.
Orhan, fiCorul lui Osman, al doile inpArat Turcesc 440. Doban-
tleste Brusa 441.
Osman, fiCorul luT Erdogul 440; cad s'au chemat Osmangic 440.
Multe cetAtT Ta de la GrecT 440; stA inpArat tuturor Turcilor 440 ;
moare 440.
OstrogotfiT narod 73. LAcuTa CrAmul 263; caci s'au chemat me 212.
Din Pannonia intrA cu pradA in Thrachia 257.
Othon, inpAratul apusuluT bate pe UngurT 442.

T.

Tarigradul sA zideste 241. Cade pe mAna Latinilop 411. lag il

dezoat Green 467. Cade pe mAna Turcilor 387.

C.

CerchesiT, nArod 60.

Cetate albit s'au fost chemat Tomos, insA cu prepus 469.
 SCARA 559

Cetatile Dachiel cdle vechi, a cArora nume mai mult s'au fost
sfAr§ind in Dava 73. Cele de TraTan §i de alaltI inpAratY intrInsa
lAcute s'au tocmit 155, 322. Carile au fAcut I s'au au tocmit in
Misia, in Pannonia §i in Illiria 322. Carile au tinut RomilniT in
Ardél 473, 474.
Cehii, cautä Bohemil.
Cinmacin, tarA, §i inpArAtie 438.
Cinci socotele pune Autorul pentru adeverinta némulul Ro-
mânesc 110, 111. Acelé§ sA aflA la scriitoriT streini pentru némul
Românilor din Dachia 111 §i urm.
Corlu, sau Cirolois cetate in Thrachia intre Tarigrad §i intre
Udriiu 415.
6ubote verzi, sAnan de boerie la inpAratiTa Grecilor 402.

S.
Sléhul Varvarilor despre CrivAt spre Italia pe uncle ? Pentru
ce nu prin Dachia 275, 285.
Sléhul
.,
ostilor Attila' 285.
.,

la.

IazighiT narod 65, 82.

Ian ZamoIschie scriitoriu Léh 113.
Iaropolc, fiCorul lul Svétoslav.. Stapane§te Chiovul,... sit fie luat
femee o fatA de Grec calugArita, de la care Olga aude lege cre§-
tinéscA,.... ucide pe frate-shu Oleg.

lu.

Iugor Domnul Chiovului, bArbatul Olgal, merge cu corAbiile

asupra Tarigradului 357. ApoT lové§te la Asia §i pradA Pontul 357.
fulia, fata 10' Avgust Chesar 117. DesfrAnArile ei 117.
Julie Chesar, cautA Iulie.
Iulie Nepos, inpArat 292. Gone§te pe Glicherie din inpArAtia
ApusuluT 292, 293.
560 SCillA

X.

Xanthii, närod 74.

Xenofos Doftorul 164.
Xenofont, istoricul clevetit 173.
Xerolofos, mnnte in Tarigrad. 368.

In.

InpäratiT Tarigradului desfrbinatT in desfAtArl 270.

Inpäratiile céle vechi, care dupa care au urmat, §i pentru ce
a§é s'au mutat 170.
InpArMiTa Turcésa când s'au inceput ? 436.
InpärätiTa ApusuluisA desparte de la in paratila 115,zsAritulul 241.
InteleptiT lumiT cariT, i neru§inarC lor 171.

G.

Ginghiz Hanul Tatädisc 436. Mild au Tqit intr'aceste pi-irV? 436.

De unde au Te§it? 436. Intr5. in Persia 436. Apucä cetaté Belhul, Ora
IIorasan 436. Inparte monarhia lumil fi6orilor 437; moare 437.

,....stit.,:,....
 INDICE GENERAL
A.
Ababa Alana, mama lui Macsimin
Thracul. 206.
Alan este chemat craiii al Ungariei
dupà gonirea lui Petdr. 380, 442.
Abaza lile fac parte din Schythia. 60
Ae domnul Unilor, navalesce in Un-
garia cu Unii, Comanii, Amaxovil
si Rusii. E omorat de Ladislav. 149.
Academia din Berolin de mai multe
ori a cerut de la Romani deslusiri
despre inceputul bor. 179.
Acathistul, rugaciune zisä cand Taxi-
gradul era inconjurat. 333.
Ac Iflac=Vlah alb, trebue sà fi fost
alti Vlahi, deosebitl de Vlah negru.
307.
Acengbil, munti sail Emii. Rana aci
apucaserfi Vlahil. 398.
Zonoras spline cum a fost
Aclillia.
omorit Constantin si cum Con-
stans 11 aruned in apa Alsa langa
Acfilia. 248. Tlingit' ea se opresce
Atila. 289.
Aellsgran. Carolus merge chtre el, de
aci el pléca la Bononia i apoi se
in tórce iar la el. 350
Admia a fost data lui Constans de
Constantin eel mare. 246.
A chillaea, Vecli Ahilia.
A dacfas (la ape) cetate zidita de Tra-
ian. 322.
Adalbert episcopul de Praga a bote-
zat pe fiul lui Gheiza, Stefan. 375
Adam. Ce a fost in anul 4314 de Ia
Adam. 94. De la el pada la venirea
lui Dragos Voda in Moldova, Ne-
culai Costin pune 6867. 290. Hroni-
cul rusesc la anul de la Adam 6551
scrie despre Vladimir. 380. Ce a fost
in anil 6821 si 6867 de la Adam. 483
Ad aquas. VeVi Adacfas.
Adiavenie Pan numit pe Sever dupg
ce a biruit pe Adiaveniti. 118, 204.
Adiaveniti1 sint biruiti de catre Sever,
el a fost numit Adiavenic. 118
Adina, cetatue zidita de Justinian. 323.
Adrian. Nu se sfiesce a micsora me-
ritele lui Traian. 15. Clavdie Pto-
lemeil a fost pe la imparatia lui
59. Sarnitie Vice ci el a intors in
Italia, coloniile aduse de Traian
in Dachiia. 134, 161. Nu el, ci Au-
36
562 INDICE GENERAL
relian a mutat coloniile lui Tra-
ian. 134. Urméza dupà Traian. 151,
154. Sarnitie ii lash' ei se apnea de
Aurelian. 152. A dat Partilor Ar-
menia, Asiria ei Mesopotamia ei
ar fi päräsit i Dachiia daca nu
s'ar fi temut sa nu piarda mil de
cetateni Romani ce traiail acolo.
164, 196, 197, 198. Evtropie afirma
acest lucru. 154. Este adoptat de
Traian. 195. Vine la imparatie prin
mijlocirea imparatesei Plotina. 196.
Mutà hotarul imparatiei la apa Ti-
grului. 197. Ridici óste contra var-
varilor, vrAnd sa tréa Dunarea,
caldrimea Patavilor a trecut'o in-
not, Varvarii s'au insphimantat si
s'au supus. Xifilin spune cd el a
avut un cal de la Nipru din care
mush' l'a numit Nipru, ceea ce pro-
beazd a nu numai Dachia ci 0 la
Nipru stapaneail Romanii. More
la anul 138 d. hs. 199. El a stri-
cat podul de peste Dunare ca sà
nu navalésca Varvarii, spun Dion
pi Evtropie. 280.
Adrianopolis. In 1704 Cantemir ve-
nind de ad pe la Galati i se dà o
moneda de la Constans de catra
Teodori Paralabul. 248. Hatma-
nul loan goneete pe Slavoni pang
aid, unde se dã o batalie in care
Slavonii sunt invinei. 317. Satul
Tavrocom e in apropiere de Adria-
nopolis. 404. loan Alexia apnea' in-
tre alte cetãi i Adrianopolis. 432
Aetie, comandantul Romanilor in lup-
ta de la Tolosa, contra Unilor si
Vandalilor, pe timpul lui Teodosie
cel Omar. Era din némul Valahilor
zice Sarnitie. 133. Chiama pe Hunii
contra tiranului Ion. 278. Valenti-
nian 11 chiama. din Galia de frica
lui Attila. 284. Toff soii impératu-
lui ROmului, pun pe Aetie, hat-
man al oetilor strinse in contra
lui Attila. El s'a nascut in cetate
Dorostola. 288. Birueete impreuna
cu Thorismund pe Attila, la ceta-
tea Avrelii. 288.
Africa. Para in pustiurile ei se intin-
dean hotarele irnparatiei romane.
14. Africa, cu,a Romil purur6 ray-
nitóre Carthaghin6 , ail simtit o
rang ce ail rémas nevindecata. 20.
Némurile din Schythia ail fost .si
prin Europa ei prin Asia 0 prin
Africa. 58. Pada' in ea a patruns
Alexandru eel Mare. 88. Ellinil aft
stat i 'n ea. 88 De la ea, s'a nu-
mit Scipio, Africanul. 118. Romanii
avu razboiil cu Anibal. 120. Tureil
stapanesc in ea. 170. 4( Cludata,
sail de lucruri ciudate scotitoare
Africa . 171. Yanä aci au patruns
Varvarii. 174. Pala la Africa s'ait
gdsit robil luati de la Leei 0 de
la Ruel, de 'Mari. 175. Sub Traian,
pàrtile despre Africa erail liniscite
190. La ea se duce Maximian. 232.
Africa de la Sirte pang. la Chirine
facea parte din imperiul roman.
242 Ea era cuprinsa in craila Ita-
lid i coprindea 5 provincii 242.
A fost data lui Constans de Con-
stantin eel Mare. 246, 248. Zonaras.
spune a Constantin o cere lui
Constans. 348. i din ea yin repro-
sentanti la sinodul de la Sardica.
250. E pradata de Mabrei pe tim-
pul lui Valentinian. 254. Supusä de
Gotthii forméza impreuna cu Ga-
lin i Ispania imparatia Visegotthi-
bor. 266. Gotthii au trecut Dunérea
mai sus de Dachia and au venit
in ea. 273. Alaric voia sa tréca in
 INDICE GENERAL
ea insa a murit. 276. Fusese apu-
cata de Vandall, pe vremea lui
Attila. 287. In partile el, pe vre-
mea lui Anthimie imparatul, se po-
menesc biruintele lui Gherseric
domnul Vandalilor asupra hatma-
nilor lui Leon. 291. In ea dobAn-
de0e victoril Justinian, prin hat-
manul Velisarie. 314. Spre ea i0
indreptéza Justinian o0i1e. 316. Gu-
vernatorul ei era Iraclie cel ba-
tan. 332, Serachenii au luat Car-
tiagina din Africa. 340. Familia Ale-
osmanilor stApane0e imparatii in
Asia, Africa 0 Evropa. 438.
Africauul. Numire data unuia din Sci-
pioni. 101, 118. Emilian, Hatmanul
Lighiónelor din Misiia era de neam
African. 209.
Afrodita. Bozul iei, Paravat 11 pune
in locul Bisericilor. 252.
Afrodithis, iei i se inchinaii Ellinii. 89.
Agalmate sunt chipurile sApate pe
care le ridica senatul and prime0e
fal§a veste, cà Domitian este bi-
ruitor. 166.
Agamemnon, fratele lui Menelaos. 91.
Cel mai de frunte conducator al
Ellinilor. 93. In capul Grecilor din
Evropa, trece in Asia, la anul 1194
a. Chr. 0 4314 de la Adam. 94.
Agarêuul a imblanclit pe Bulgari,
Sirbi i alci barbari ce ingrozisera
«EvropaD. 20.
Agathopolis. Spre el alerga Isachie
Anghel, ca sa opriasca navalirile
TAtarilor i Vlahilor. 406.
Agathopolitan, camp, in care Isachie
Anghel aped tabara contra lui Asan.
404.
Agathus scriitor, in cartea 4, List. 132,
vorbesce de Iezdegherd imparatul
Per0lor. 275.
563
Agesilau. Vecli Aghisilau.
Aghisilan este osandif de Iosif Iu-
deul. 173.
Agricola. Ce scrie Tatitus» in viata
Agricolei. 73
Ahilia, o alta numire a Chiliei. 365.
Ahilevs. 19. a biruit in pustiile Schy-
thiii. 88. Conduator al Grecilor
din Evropa in rAsboiul Troian 93;
era fericit de Alexandru Machedon,
cà a avut pe Omir sa-I ante fap-
tele. 171.
Ahillis Hadambil tinea imparatia Eghi-
petului impreuna cu Pathin 0 din
porunca lui a fost omorit Porn-
pel. 163.
Aiaxi Docrénul, conduator al Gre-
cilor din Evropa, in rézboiul Troian.
93
Aiaxi Telamenénul, conducator al Gre-
cilor din Evropa, in résboiul Troian.
93.
Alaiddin. Vecli Alaindin.
Alaindiu, domnul Turcilor. Razboiul
lui cu Lascaris. 433. Asupra lui vine
Suleiman ah. Scaunullui era la Ico-
nie. 439. Auzind de puterearatarilor,
so cote0e sh La pace cuiel. 439. Tri-
mite Omeni la Erdogril i acesta se
face prieten cu Alaindin, i infra in
slujba lui Alaindin. 440. Tara lui, e
scapata de talhArimea tataresca de
cAtreErdogriLAlaidin face sera schi-
er pe Erdogril. Alaidin dupà mOrtea
lui Erdogril, face seraschier pe
Osman, care ferelte tara de ne-
prietini I alaturd imparAtiei lui
Alaidin, multe cetati grece01. 410.
More la 1300 d. Hs., sail 699, anul
Higiretului. II urmézA Osman. 440.
Alanii, dupa Dion, la rAsAritul MArei
Negre. 61. Idem. 63. Socotitl ca Goff
de Procopie i ca viteji de Dionysie.
564 INDIC& GENERAL
76. Plead. cu Vandalii de la Meotis
la Rim. 76. au fost batuti de An-
tonie Pius. 199. El sint luatl cu Van-
dalii zice Procopie. 269, 275. Socrat
spune ca in armata lui Teodosie
si fi fost cate-va palcuri de Alani.
272. El ail coprins Luzitania in ace-
Iasi an cu nävälirea IT Alaric in
Italia, spun Idatie si Isidor. 276. Pe
vremea lui Attila, aveail cral pe
Sarghiban. El se unesc cu Roma-
nii in contra lui Attila. 288. Esind
din Italia, Attila naväleste asupra
lor, dar e batut de Alani, cu ajuto-
rul lui Thorismund, Domnul Got-
thilor. 289
Alara apa, da in Visara, aci strange
ostile Carolus Marele. 350.
Marie Domn al Gotthilor din familia
Balthied, navaleste in Gretia si apol
din porunca lui Stiihon, voevodul
lui Honorie, trece si el in Italia, apol
supuind Galia, Ispania si Africa in-
temeiaza imparatia Visegotthilor si
a tinut pada in timpul lui Justinian
care I-a starpit de acolo, 266. In ar-
mata lui Theodosie era cate-va pol-
curi de Goff subt Alaric. 272. Na-
valesce asupra apusulal, pradéza
Dalmatia, Panonia, trece apa Pa-
dul, incongiora pe Honorie in ce-
tatea Asta. 273. Este batut de Sti-
lihon si. se retrage in Iliria. 274.
La 405 Marie infra' in Spania. 275.
Patavie zice Ca Alaric a prddat cat-
va timp in Gretia si Epir, apol cu
voia lui Stilihon patrunde in Ita-
lia, pentru care lucru Honorie o-
mórd pe Stilihon. Honorie voeste
ad facd pace cu el, insa Alaric il
pune conditiuni ca el si au al sai
sa fie primit in Italia. Alaric incon-
jórá Roma si in timp de 3 zile o
pradéza, (land ordin la soldati ea
top cati vor fi in biserica Sfinti-
lor Apostolii Petru si PaVel, de
iel sa nu se atinga; el robeste pe
Plachidia, sora WI' Honorie si o da
de nevtista cumnatului adu Atha-
ulth ; dupd 3 zile pléca la Reghion,
lasand Roma pustie, voind sa trécd
la Sichilia si Afrièa unde a murit.
276. El nhvaleste in Italia in ace_
MO timp (anul 411) in care Van-
dalii si Svevii au coprins Galia ;
Alanii, Luzitania; Silinghii, Betica,
spun Idatie si Isidor. 276. Fiul lui
Evaric, domnul Gotthilor, se urea
pe tron dupa mórtea tatalui seil.
294.
Alazilor. Patavie, cartea 8, numesce
pe Domnul Cazarilor, Domnul Ala-
zior. La el fuge Iustinian &and
scapd de la Cram. 340.
Alba Luna. Intre ea si Sibiu, aU avut
targul Rosiia. 474.
Alba eetate. Vegli Cetatea albd.
Alba mare. Muntii Cenghl tree de la
Filippolis spre marea Alba. 64. Sail
marea Mesoghia. 90. La Bogat ma-
rea NSgra da in marea Alba, 242.
Caliupolis este cheia Tarigradului
despre marea Alba. 44L
Alba Longa, cetate fundata. de Asca_
niu, a fost scaunul semintiilor lui
Eneas. 96. Cetate in Italia; din ea
s'a mutat scaunul la Roma. 99.
Albanil, cari ingroziserd Evropa, n'a
mai r6mas nimic .din iel. 20.
Albergoti, cardinal, a avut pe Eneas
Sylvius ca secretar. 115.
Albianil e jefuit de catre Vandalii. 275
Aleinanil sunt biruitl de Avrelian. 219.
Sunt invinsi de Maximian, care
intra in triumf in Roma. 233. Ait
avut crai pe Crocus. 234. El as-
 INDICE GENERAL
culla pe Paravat. 251. El pradéza
Gallia, pe timpul lui Valentinian.
264. El locuiail in Panonia. 282.
Aler-Avrellan. Niste ruine de pe ma-
lul Oltului, aprópe de Dunare, sunt
numite curtile ml Aler, zice Preda
Stambol Romanul. 217.
Alexandria, cetate in Eghypet, cu-
prinsa de Diocletian. 232. Persil lu-
ase Alexandria in timpul lui Mavri -
chie. 332.
Alexandrin. Hronicul Alexandrin spu
ne, cd Theodosie a murit in virsta.
de 65 ani. 272. Ace las Hronic spune,
ca la 442 Hunil all pradat Trachia,
Iliria i Maehedonia. 283. Theofan
in Hronicul Alexandrin vorbesce de
Pelaghie si Zenon. 296.
Alexandra vine la imparatie dupà fra-
tele ski Leon Sofos si dupà un an
pio hind mórte din cauza bauturel.
356. Dupd el femane Zoi imparat
tésa. 356. Roman platesce mai mult
de cat platea el lui Ihor. 357. El si
cu maica sa Zoi imparateste 13 ani.
358.
Alexandra, marele Maehedon, a mers
la Persia 0 India, pe urmele lui
Dionysos. A ajuns i in Africa, in
Lydia, pada la Amon. 88. Ar fi a-
juns i pana. la Iraclis. 88 Fericea
pe Ahilevs, cà a avut pe Omir sd-i
cante faptele. 171. I storia lul a scris-o
Cvintus Curtius, Arianos. 173. Plu-
tarh. 173, 300. Din ramasitele na.ro-
dului lul ar fi Sacsonil. 177. Curtius
a scris istoria lui. 299. Tot asa gi
Plutarch. 300.
Alexandra Paris e trimis de tatal sell
cu corabii de re'sboill, sA devasteze
Ellada. Rapeste pe Elena, Dóinna
lui Menelaos. 91. Fuge cu Elena in
Eghypet. 92. Dupá fuga lui, Mene-
565
laos chiaml la lupta cdpeteniile
Greciel. 92. Troadeni se hothrdsc
sa-1 ajute. 93.
Alexandra Sever. Romanil in Dachia
panh la el. 203. Despre Avrelie Sever
Alexandru. 206. In al sdptelea an
al impèratiei acestuia, care este 229,
ii sfarsesce Dion istoria. 207.
Alexandra Voila, tatal lui Ilias. 26.
Alexandria hronic spune, ca Theodosie
a murit in etate de 60 mil. 272.
Alexia, cetate fondatA de Iraclis cu
Troadenil robiti. 91.
Alexie Vecli loan Alexie.
Alexie Aughel, fiul lul Isachie Anghel,
e trimes de tatal ski la Flip im-
pdratul apusulul. E trimis de Fi-
lip la Venetiani si la Balduin, gra-
f ul de Flandra, i Balduin, prega-
tind óste i corabii de rèsboill
plécai impreund cu Alexie i isbe-
ace pe Alexie Comnenos, in Tani-
grad. Impreunä cu tatàl sea, ocupà
domnia pe care o tine 7 luni. 420.
El se giuruise sà dea lui Balduin
Venetianilor multa leafa. 421. Cu
el veniserd latinil i cuprinsesera
Tarigradul. 422.
Alexii Anghel, se ridicä asupra fra-
telui sell Isachie Anghel, 11 prinde,
II scóte ochil, si se urea pe tron.
409, 420. El a fost fratele lui Isachie
spune Honiatis. Ca sa usureze fap-
ta urata ce Meuse, 411 da numele
de Comnenos ndscut din Emma-
noil Comnenos. Se preface in Ale-
xie Comnenos in cliva in care se
incoronéza. 410. Vrand sa se urea
pe, cal, e trantit i sfaramat. 410.
Lui Ii trimite soli Henric im-
paratul apusului, ca sail sa.-1 dea
bir, sall O. se gatescil de batae.
410. Trimite soli la Asan 0 Pe-
566 INDICE GENEEAL
tar, sa faca pace, zice Honiatis.
Trebuind sa mérga spre Anadol,
trimite contra Vlahilor pe Hatma-
nul Aspiatis, care e bätut. 411. De
la el cere Ion armatd, ca sa supue
Misia. El trimite pe Manuil Camize
Protostratorul, dar &tea fuge. 412.
La 1197, merge la Chypsala, ca sà
dea ajutor cetatilor din Trachia pe
care Vlahii tit Tataril le pradaa,
Prime 9te in imparatie pe Hris. 414.
El, &à pe a 3-a fata, Evdochia, care
fusese sotia lui Andronic, o da lui
Stefan, feciorul lui Neeman, dom-
nul Tribal lion 419 De la el vrea
sà rOscumpere imparatia, Isachie
Anghel, cu ajutorul lul Filip, im-
pgratul apusului. Balduin de Flan-
dra, vine in contra lui 9i el fuge
la Develt. 420. La 1204, e pus in
inchisóre de Latini. 421. Fugise in
Gretia, i find prins de Balduin,
e trimis in Ghermanie. 422, 433.
Boeril fugiti cu el, fusesera adu91
la Tarigrad, se due la Vlahl. 423.
Intorcandu-se din Ghermania, cere
ajutor de la sultanul Iconii Atha-
tin care vine in ajutor lui Alexie
cu 20.000 Turd. 433. El era socrul
lui Lascaris. E prins i fécut cä-
lugàr. 434.
Alexie Comnenos a fost biruit de Ro-
mano-Moldo-Vlachi. 18. Timpul lui.
386.Vine imparat dupa calugaria lui
Mihail 388. A domnit 37 ani 91 more
la anul 1118 fiind de 70 ani. 388.
Alexie Comneno vine la imparatie dupa
mórtea tathlui sëi Manoil, dar la
virsta de 14 ani e sugrumat de
unchiul sea Andronic. 3,91.
Alexil Gvidon, hatmanul o9tilor rasa-
ritului, impreuna cu Vasile Vata-
cis, aprOpe dc rcadiopolis, are
fesboia cu Vlahil, dar e batut. 409.
Piere in lupta. 409.
Alexie Asplatis e trimis de Alexie An-
ghel, contra Vlahilor, dar e bétut
9i prins. 411. Se opune luI Joan
Alexie, in Filippopolis, 9i fiind prinsy
e spanzurat. 431.
Alexie Dueas, poreclit Muciflitis, spune
latinilor cã de-1 vor face impérat
le va da o suma mare de bani. La
1204, e ridicat imparat, 9i nepu-
tand plati ce faghduise, Latinil bat
Tarigradul. 426. Fuge din Tarigrad
in Gretia, unde sta. ascuns. 422. A
fost adus de Latini i spanzurat
de un stalp, pentru ca omorise pe
Isachie i pe Alexie. A fost impa-
rat, luni 2, zile 16. 422.
Alexie Stratigopul, frate cu Mihail Pa-
leologul i este trimes de el con-
tra lui Michail thätarul. El vine
pada aprópe de Tarigrad, acolo
cu ajutorul unui batran grec, pit-
trunde in cetate 9i pune mama pe
Tarigrad, el trimite 9tire la frate-
sail la Nichea. 476, 477.
Alieanipirgul, cetate ziditä de Traian.
322.
Allosmani din némul oguzilor, cari
venind din spre marea Caspica, co-
prind impardtia turcilor 9i le iea el
numele. 387. Imparatia bor. 395. Cu
napaste acest nume se da impé-
ratilor. 438 .Tagiut Tevarih, pentru
familia Aliosmanilor. 439.
Aliosmanefltile slave. 22. Despre cur-
tea Alimimanesca. 436.
Almirin, cetate zidità de Justinian,
in marginea Schythiii, careia Tur-
oil ii zic Tuzla, care pOte sa. fie
Tuzla ce e azi in Cram. 323.
Almu, tatal lui Bela 2-a orbul. 442.
Almurad urmaza dupa Muhammed,441-
 INDICE GENERAL
Alsa, apa', in care Constans arunca
pe Acfiliia, zice Zonoras. 248.
Altar. Fecióre pàziaü focul carele la
goltariul* Boazil ardea. 97.
Alvocliénii, in Dacia, inainte de Dad'.
68.
Amalii, familia. Din familia acésta,
era Theodoric, domn al Gotthilor.
294. Theodoric Amali saturandu-se
de bine-facerea lui Zenon in Misia
s'au viclénit. 294.
Amalitil familia domnitóre la Ostro-
gotthil. 260.
AmaxoTii. Bonfin zice, ca iei impre-
una cu Unii, Ru§ii i Comanil nä-
velesc in TJngaria, insa. sunt batutl
de Ladislav 149; astazi se numesc
Ru§il, o parte din Siculii au ajuns
pânä aci. 282
Ainaz6nele, din acela§ ném, purcese
cu Schytil. 69.
America vorbe§te despre existenta
el. 181.
Amilius, ia sthpanirea fratelui seil Nu-
mitor, pe la 777 a. Hs., §i pe fiica
lui,Rhea. 96; oface vestala..97. Arunca
inteo padure pe Romulus 0 Re-
mus 0 supune la munci grele, pe
Rea. 97 Inaintea lui, se aduce Re-
mus sub acusatia ca.' a pradat tur-
mele lui Numitor. 98. E omorat de
Numitor 0 de nepotil sa 98.
Amira. Amira a poruncit de i-ail thiat
mana dréptä §i Pali scos pe Da-
maschin din Curte. 344. Domn al
Sarachenilor, taie mama Sfintului
Ion Damaschin §i apoi Ii primesce
la Carte. 345.
Ammian scrie ca. Diocletian a batut
pe Gotthi cari pradasera Thrachia.
232. Vorbesce de rasboiul Gotthi-
lor cu Sarmatii I cu Constantin
Marele. 245 Il chiama Martelin, §i
567
spune ca Constantin a hat tova-
rà pe Iulian Paravat. 249. Spune
cd Constantiie a domnit 0 trait
putin mai multe Vile de cat 45 ani.
250. Despre Iulian.. 251, 252, 253.
Spune Ca imparatil socoteail cum
sa tie in stapanire pe Gotthii, §i
co, yin Hunil sail thin% din cele
mai de afund hotare ale Sarmati-
lor, cu domnul Mr Valamir, cad
asupra Gotthilor pe caril Ii mutà
din locurile Mr. 226, 256. Spune ca
Gotthil jefuesc Thrachia, Misia,
Dachia §i Panonia 257. Ostrogot-
thil §i Visigothii la 374. 262;. vor-
besce despre lupta lui Valens cu
Grutinghii. 270, 271.
Ammillan. Vech Ammian.
Anion. Pand aci a pdtruns Alexan-
dru cel Mare. 88.
Ambrosias. Vecll Amvrosie.
AmTrosie spune in oratia la Pogre-
banie lui Theodosie, cà Constan-
tin Marele, ar fi fost botezat de
Evsevie, episcopul Nicomidiii. 247.
Sf. Amvrosie despre Teodosie cel
mare in oratia facuta. la Pogreba-
nia lui. 268.
Anadol. Ca sa a§eze lucrurile in ace-
sta parte, trece Alexie Anghel. 411.
Grecii fugiti aci, ridica imparat
pe Theodor Lascaris. 427. Aci aduce
Theodor Lascaris multe cetati la
supunere. 433. Tot ce mai remdsese
imparatilor grece§ti aci, cuprinde
Orhan. 440.
Annie. Tatitius in analele sale scrie
ca la a. 70 'd. Ch. Sarmatii all pea-
dat Mysia 0 a omorat pe Fonteus
Agrippa. 165.
Anastasie, Imparat al Romanilor. Pe
timpul lui sub ivit in Evropa nS-
mut Slovenilor, cu 385 in urma
568 INDICE GENER&L
venirel Romanior in Dachiia. 132.
Romanil in Dachia pinà la el. 293,
259. E ridicat de Senat in locul lui
Zenon, la 491, Martie17. Se mai nu-
mea Silentiarul. 296. Calvizie spune
ci in al 7-a an al impirAtiei se
arati spre Evropa, niamul Bolga-
rilor. 301. Patavie zice asemenea.
301. Chedrinos spune cá in al 10-a
Si 11-a an al irnptiratiel lui Ana-
stase. 301. Impotriva Bulgarior
Anastasie trimite 6ste la apa Zursa
si Romanii furà biruiti. 301. El vi-
clênd cà cu armele nu-1 p6te potoli,
le di bani 0 din hotarele impAri-
tiei ii induplech si iasi. La a doua
venire a Bulgarilor, neputind Ana-
stasie sh-1 setiti din Misia, II lash'
si trécil in Panonia. 302. Bolgaril
intri in Pannonia in al 14-a an
al impifitiei lui Anastasie, la anul
604. 311. TheodorieVeronianul, cre-
dea cá Anastasie Ii indemna si intre
spre apus. 311 Ca si apere Tari-
gradul de varvari, trage ziduri de
la Marea-Négri ping la cetatea Si-
livril in Marea-AlbA. 312. La 605,
Anastasie are risboiii cu Per0, Ii
bate 0 face pace. E bitut de Mun-
don Domnul Ghetilor, care intrase
in Machedonia 0 Thessalia. El po-
tolesce pe Gheti cu bani. El vrea
sà schimbe cfintarea Trisaghion,
El face si se intórcil Vitalian, care
venise cu armatfi ping sub Tani-
grad, ca sä scutései Orthodocsia,
cea amenintati de Anastasie. 312.
Din armata lui all fost omoriti 65
mil. Serie Gheorghie Chedrinos dll
in anul 23 al imparatiel lui Anasta-
sie, Vitalian Schythul ad fie omorit
pre Chiril Hatmanul o§tilor. Vita-
Ilan face vase ca $4 inconpre pe
mare pe Anastasie in Tarigrad.
Marin, voevodul lui Anastasie, lu-
And pe Ploclu Mathematicul oprind
cu ni§te oglinde, cordbiile lui Vi-
talian. El a fost cap 0 scutitorin
al Evthyhianilor. Ca si se impace
cu Vitalian il di bani i il face
maghistru o§tilor. R6misese in
eresia lui 0 mai tirziii caindu-se,
cere iertaciune de la nor6de. 313.
Ise arati un om gróznic, care il
spune eh pentru erezia lui, Durn-
nezeil i-a §ters 14 ani din viatl ii
ci are si móra de fulger, ceea ce
se 0 intampli, la anul 518, April
17, cu t6te ea' el ordonase lui Pro-
cul mathemathicul, si-i faci o casi
prin care si. nu patrundi fulgerul.
In locul lui vine Instin Thracul.
314. Zidurile ficute de el, sfari-
mAndu-se pe timpul lui Iustinian,
ail intrat Hunif in Tarigrad. 316.
De pe vremea lui se schimba nu-
mele Rominilor. 396.
Anastasie numit i Artemie, vine la
imparitie dupi mórtea lui Filipic,
imparite§te doi ani apol este prins
de Theodoric, care il trimete la
monastire in Thesalia, spune Chen-
drinos. 343.
Anastase tatil lui Michail, deregito-
rul din Drista, cand Pecenegil vo-
esc sll tried in imparitia de rasa-
nit ea si se boteze. 381.
Andreas al II-a, feciorul lui Bela 3-a,
era in Ungaria Craill, pe cind boa-
nis Ducas era la Nichea. 445. Pe
timpul lui, Vlahia a fost sub pro-
tectia Ungariei , spune Coloman.
Diploma lui, s'a scris la 1222, iar
el a domnit 31 ani i II urmizi
Bela 4-a. 446. El era tatil lui Bela
4-a. 447? 449,
 INDICE GENERAL
Andrei, fiul lui Troilo, ucide pe Con-
stans. 335.
Andreifi tatd1 lui Bela, crai unguresc
domnea la venirea lui Batie. 145,
443 0 diploma de la el. 452.
Andrian. 195, 196. Vecli Adrian.
Andrias craiul unguresc este gonit
de la domnie de fratele soil Bela.
383. 442. Este intaiul ndscut al lui
Ladislav Plesuvul. 442.
Andriatica, mare. La ostróvele iei
scapd Bela 4-a. 450.
Andriiaimpolis. De aci vine Cantemir
spre Galati. 248. Hatmanul loan,
de subt Tarigrad pand la Andria-
nopolis a gonit pe Sclavoni. 317.
Aprópe de el, este satul Tavrocom.
404. E luat de Romani in unire cu
Tätaril. 432.
Andronic vine la impAratie dupd su-
grumarea nepotului ski si a mamei
sale. 391. Afland cal IsachieAnghel
vrea s5.-1 iea impgratia, merge con-
tra lui, dar scapd intr'o biserich
unde e fdcut impArat i apoi prinde
51 il omórá pe Andronic. 391, 392.
MOre la 1185, piere si in locul lui
e ridicat Isachie Anghel. 399. An-
dronic fuge la Ismailtean. 419.
Amfronic fiul impAratului Constantin
Duca 0 a Evdochiei. 384. Cu vicle-
sugul lui cade Dioghenis impdra-
tul pe maim lui Sultan Hasan. 386.
Dioghenis scapand vine la impd-
rdtie i trimete pe Andronic cu
6s te contra Turcilor, earl ii prind
§i-i scot ochii. 386.
Andronie Paliolog. Lui II vine veste
cd Turcii au luat Caliupolis. 441.
A stat la impdrdtie dupd m6rtea
tatdlui sgt. Mihail Paleolog, care
s'a numit cel bdtran. 477. Pe tim-
pul impArdtiel lui istoricul Nich-
569
for Grigora§ ne aratà Valahla ca
slävitd stapanire i spune ca un
craiil Sirbesc sh fi luat de nevastà
pe fata Domnului Valahiii. 478. Pe
sora lui o cere craiul Sirbese iar
pe nepóta lui Simonidis o lea de
nevastd Milutin. 479, 480 El era
mai finOr de cat Milutin. 381.
Androsul, posesie insulard a Ellini-
lor. 90.
Inglicana CrItie e fondatd. de Britani
la anul 449. 12.
Anghel. Vecli Isachie Comneno Anghel.
Anghira. Sultanul de aci, trimisese
ajutor lui Alexii Anghel. 415.
..Anhelo, locul unde s'au luptat Bol-
garil cu Justinian. 341.
Anhialon cetate, a fost làsatà dd Td-
tarai la drépta, eerie Zosim. 211. Pe
cetdtile cari sunt mai apr6pe de
Anhialon, pune Iachie A nghel, daj de
mai mare. 400. E intarit cu tur.
nun i cu 6ste, de cdtre Isachie.
408. Aci Constantin Copronim a a.
§ezat tabdra. 346.
Anichie Maxim omóril pe Valentinian
impdratul apusului, la anul 454-
Martie 17, in cimpla Martin'. 290.
Annie, a fost consul cu M. Nonie Mu-
Banal, pe vremea lui Septimiu Se-
ver. 161.
Annibal, domnul Carthaghinel, a a-
vut rOsb6e cu Romania. 120. A pur-
tat resbel cu Valerie Flaccus a'
VIII-a, dupd cum spune Liviusl
120.
Aninvalin, fratele lui Constantin Ma-
rele si tatal lui Dalmatie. 246.
Anna a lost luatd de nevastd de Vla-
dimir, dupd ce s'a botezat. 373.
nonim in Petavie despre sfarsitul
domniei lui Diocletian si Maximian.
p33. Anonim i Euseyle in viata lui
570 INDICE GENERAL
Constantin, despre Gothi, Sarmati
0 Constantin la 332. 245.
Antenor a fost trimis de Priam, ca
sol in Ellada. 91. Grecii nu-1 del
nici un re' spuns hotäritor la solia
Mi. El se intórce i spune lui Priam
resultatul. 91. El nu se uneete cu
cele-l'alte cdpetenil Troadene, la
re' sboiul contraGrecilor dinE vropa.
93. Prin venzarea lui ati patruns
in Troia, Grecil din Evropa, cull,
lui, nu-i fac nimic. El sfhtueete pe
Troadeni, sa dea pe Elena Gre-
cilor. 94. Numal el scapa dintre
Troadeni, pléca spre Italia ei se
abate, in partea unde este acum
Venetia, dupà cum mdrturiseete 0-
nufrie cu 429 ani dupa. Hs. 95.
Anthimle, hatman al lui Theodosie,
e trimis in contra lui Attila, pe
care il bate la Sardica. Armighislie,
tovardeul séui trece de partea lui
Attila, dar Anthimie tot il bate ei
facand pace cu Attila, cere m6rtea
lui Armighislie. 284. Tinea pe fata
lui Ritimir. 292. Se incoronéza la
anul 467, Aprille 12, in locul lui
Sever. Pe vremile lui se pomenesc
re'sbOie in partileAfricei,undeGher-
seric domnul Vandalilor bate pe
Hatmanii lui Leon. 291. Asupra lui
se scóla cumnatul sea Ritimir. El
tinea pe fata lui Ritimir. El se in-
chide in Roma, dar e prins ei o-
moral, dupà ce a imparatit ant 5,
Inn! 3. In urma. imparateete Oli-
vrie. 292.
Anthraxl, o buba ce lovesce pe Con-
stantin Copy onym la 775 in cetatea
Stronghilo. 347. Lui Leon fiul lui
Constantin Copronym i s'a aprins
capul cu bóla Athracului, de care
pi tata-sel a murit. 347.
Anti. Justinian, kr le da locurile din
prejurul podului lui Traian. 318.
Antioh, stäpanul Sink!, in contra cd-
ruia aa fost trimi0 Scipionii. 101.
Este osandit de Iosif Iudeul. 173.
Antioh, mare filosof. 87. Lui ii se db.',
de catre Iezdegherd, Theodosie cel
Omar ca sa.-1 invete. 275
Antioh a domnit in Moldova. Pe vre-
mea lui, Theodori, parcalabul din
Galati, a galsit un ban pe care scria:
«Const. Viet. Aug. Imp.). 162.
Antiohiia and Traian era aci s'a in-
tamplat un cutremur. 194. Dascalul
ec6lelor din ea, era Livanie Sofistul.
252. Daramata de Ortaban. 326.
Antisitodorftul, istoric latin. La el a-
ham ce ail lucrat Românii sub nu-
mele Vlahilor. 399. Spline ca. Hem ic,
imparatul latinilor din Tarigrad,
la 1210, iea de la Greci tote ceta-
rile Trachiel. 434.
Antonie Eliogabalus vine dupa Opilie
Macrin, este unul dintre cei mai
reT imparati, aduce jertfa. Bozului
cati-va copil injungheati, oetenii se
rescedá pi-1 omóra i pe el 0 pe
maica sa Sohemitra, dupa o im-
päratie de 3 ani, lui Ii urmêza A-
vrelie Severus Alexandrus. 205, 206.
Antoulé Pius imp 'drat. 196. Un scriitor
in timpul séa, Iulie Capitolin din
greeéld pomenesce Ca Antonie dupà
ce a bhtut pe Mavri ar fi biruit
pe Ghermanii, Dachii i Alanii, caci
in loc de Dachia trebue sà fi scris
Ghermanil Mil, care rèsboiii ar
fi faraganat padá in timpul lui
Marco Avrilie. Victorian zice, cd a
trait 72 anii; Iulie Capitolin scrie,
cà a trait 74 ani. 199, 200.
Autoninns Pius. Ve4i Antonie Pius.
Apazinazi alt nume al Pecinighilor. 364.
 1NDICE GENERAL
Aper. Socrul lui Numerian. Prin vi-
clesugul lui, Numerian fu ucis in
lectica. 231.
Apostoli faptele lor m drturisesc de spre
propoveduirea Evangheliii de catre
Sf. Pavel la cetatea Nicopolis. 157.
Apollodor Dumasehinénul, mester care
pus de Traian, zidesce podul de
peste Dune.re. 151. Procopie vor-
besce de podul fecut de el, din or-
dinul lui Traian. 322.
Apollon, Lui i se inchinaii Ellinii. 89.
Chip ul seil era in camera lui Avre-
lie Severus Alexandru spun Orosie
si Evsevie. 206.
Apollonie Mion, in fata lui, s'a tinut
o cuvêntare in elinesce. 87.
Apostolieese. Papa Nicolae al V-a a
facut pe Eneas Sylvius «vestitoriu
apostolicesc,x, 115.
Apostolii, sfinii Bisericá ziditä de
Constantin Marele la Tarigrad, si
in locul el Sultanul MehMet a fäcut
giamia sa. 246. Alaric (Id ordin óme-
nilor sei in timp co.ndprada Roma
sa nu atinga' pe cel cari vor fi see:pat
in biserica Sf. Apostoll, Petru si
Pavel. 276.
Apostolil. In faptele Apostolior Sf..
Pavel spune, cä ar fi mers pro-
poveduind Evanghelia si la Nico-
polis. 157. Neron Claudiu Drusus
a omorit pe Petru si Pavel cori-
fell Apostolilor. 164.
Appian scriitor, urméz5. lui Dion si
ii adeveresce scrierile. 151, 156.
April, de la Prut la Nistru. 68.
Aprul, cetate dobanditá de Tätari.
431.
Apsihon voevod nu respectà pacea
incheiatà intre Hagan si Petar hat-
manul lui Mavrichie zice TheofL
lactos Samocatis. 530.
571
Apismar este ridicat impárat de ostile
din Africa 340; el voesce s'a predea
pe Justinian lui Hagan, insA. Ju-
stinian fuge i cere ajutor de la
Bulgaril, cu ajutorul carora ultra
in Tarigrad, prinde pe Apsimar si
pe fratele lui IraclieOM spänzurd.
El a imphrätit 7 ani zice Patavie.
340, 341.
Apulie, in ea stdphnea Theodat peste
Sanseviranatl. 375.
Aquilaea. VeVI defittia.
Arabia One.' la pustiurile el se in-
tindeail hotarele impe.retiai Roma-
nilor.14.A fost cuprinsA. de Turcl. 19.
Arapésea. Acésta se prinde, ca cum
ar Vice Tiganul cà iaste pArinte
Iudeulul, i precum limba ardpesca*
este din cea ghiurgiiasca scornitA.
101. Un cuvênt al aprostimei Ard-
pescI» zice : Minciuna de ar i sciite
de la mórte, fusà adevérul trebue
spus. 218.
Ample 'bah numit pe Sever, dupe.' ce
a biruit pe Arapl, 118, 204.
Arapil, numesc pe némurile Creg
Magos, Egegi i Megegi. 58. Biruiti
de cdtre Sever si Earl numit Ara-
pic. 118. El vorbesc de Chiolhei-
lianii lor, ca Bonfin de calul lui
Ladislav.146.Traian il-adomolit.144.
Arapesel. Despre Filip Arapul. 207,
208. Un cuvent ardpesc Vice : «Dupd
résipire ara pesci Basra x..226.Istoricil
vorbesc despre nascerea lui Mu-
hamed. 326. Anil de la Mohamed
se Vice pe ardpesce higreti. 436.
Istoricii ardpescl numesc Cin pi
Cinimacin, locul numit de cel tur-
cesci Desticapcac. 438. Despre Zacut
Arapul. 436.
Arbitnasil sunt in Epir, impreunä cii
Cotovlachil. 242.
572 INDIC& GENERAL
Arcadie i Onorie. Pe vremea lor,
Dachiia au dobAndit'o Gotthii earl
fAcuserA armatA in Italia, dupA
cum aerie Iornandis i Procopie.
132. Ping in vremea lor stall Van-
dalii in Panonia. 240. In timpul lul
a nAvAlit Radagaizus, domnul Got-
thilor, cu o armata de 400.000 de
Omeni dupà cum spune Zosim sail
200.000 de 6meni dupà cum spun
Orosie i Martelus, in Italia. 265,
274. Alaric nAvAlesce in Gretia ei
apol din porunca lui Stilihon voe-
vodul lui Honorie, trece dupA eel-
l'alti in Italia, apoi supuind Galia,
Ispania si Africa a intern eiat Ira-
pAratia Visegotthilor si ail tinut
'Ana' in timpul lui Justinian care
i-a stArpit de acolo. 266. Honorie
prin Stilihan voeste sA ia Iliria de
la el. 266. Traiul Romanilor in Da-
chia, in timpul lui. 270, 272. El vine
la ImpArAtia rdsaritului dupd m6r-
tea tatalui sell Theodosie. 273. Avea
pe Gaina ca credincios al lui, 274.
Dupà el vine fiul sell Theodosie
numit eel tAnAr, l'a dat prin tes-
tament in paza lui Iezdegherd im-
pAratul Persilor, care l'a dat sub
invetetura lui Antioh. 275. Sora lul
si a lui Honorie, era Plachidia. 276.
Arcadlopolis. Aprópe de el, sunt bil-
tuti de Vlahl Hatmanii Alexii Gvido
Vasilie Vatacis. 409. Cade in ma-
na Latinilor, ie mare ve'rsare de
singe. 425. E prAdat de Romanii
uniti si de TAtarii, Turcii il nu-
mese Burgaz. 432.
Arcarie fiul domnulul Gotthilor, e
dat zalog lui Constantin Marele.
245.
Archanghel, cetate in Schytia. 60.
Archanghel Sfintnl bisericA, ziditA de
Vladimir la Chiov. 373.
Archiepiscop. Theodoric istorisesce cA
Dachia a avut 2 archiepiscopi. 250.
Archiered. Iuliad Paravat s'a fAcut
Archiereil mare la a. 360 sail 361.
251.
Ardelenil, i ei tin locul Dachilor. 65.
Urmasi ai Romanilor. 85,104. Locu-
esc locurile unde era Dachia mai
inainte, zice Patavie. 263. Volohi sall
numit i Moldovenii i Muntenil
si Ardelénif. 297. Bogdan-Vodà se
pomenesce i intre Ardeleni. 474.
Ardélul. Cum s'ail intors Domnii de
aid pre la locurile lor din beje-
niile Ardélului, dupA curatirea te-
rilor de 'Mari. 50. Némul nostru
4acuésee in Moldova, in Ora Mun-
tenésch si in Ardél». 51. Ardélul
impreund cu Moldova si cu Tara
Muntenésca stall pe Dachia. 57.
Transilvania, orb cum II zicem noi
Ardélul. 60. Era cuprins in Dachia
61, 104, 263. Intre eel ce inlocuesc
pe Dachi, sunt §d Ungurenii dintre
Tisa i Ard61. 65. Valachia cea mica
se alAturA mai mult cu Ardélul.
65. Muntil Carpatici despart hotarul
lesesc de cel al Ardélului. 66. Parte
din Dachia. 68 ; anume cea de mij-
loc. 69. DescAlecarea din Ard61, a
Vlahiilor. 111, 461, 462. Dachil, dice
Halcocondilas, incep din Ard61. 126.
Domnii din Ardélsunt numiti voe-
vodi. 131. Despre Ard61, spre Du-
nare, se vine in tara MuntenéscA.
132. Povestea cu LaslAti. 135, 138, 147,
143. Ulpiana, cetate in Ard61. 157.
Venirea lui Dragos din Arddl. 179.
Némul romAnesc trAesce in Mol-
dova, Muntenia si Aral. 195.
Peste mun01 lui locuesc Ghepidil.
 INDIC& GENERAL
228.Dachia Mediteranee esteArdélul.
281. Spre el se trag Romanil din
Dachia, de frica lui Attila. 286. Lo-
cuitorii lui inainte ad fost Ghetil
304. El este Dachia de mijloc. El
nu e numit ca Moldova 0 Mun-
tenia in 3 feluri. 303. Mai e numit
ai Transilvania. 319. A fost cuprins
numai de Ghepidi. 321. Dachia medi-
terane adied Ardealul o stdpaneaii
Ghepidii 338. Aci Carolus a mutat mai
multe familii Sap. 350. Romanii ar
fi lost adu0 din temnitele Romei,
intaid contra tdtarilor i apol a§e-
zati in Ardeal, zic unil istorici.
366. Bonfin zice, cd. Ru§ii Chiovénii
intind in Ardél la 1002 sunt goniti
de Stefan Craiul unguresc. 374. Tim-
pul ndvalei lui Batie. 435. Intre ho-
tarele lui 0 ale Ungariei este Rodna.
449. Aci ad venit Romanii despre
Nistru i Prut. 463. El era sub std-
panirea Romanilor. Carolus aduce
pe Sa0 (Saxonii), ei pun temelia
a 7 cetdti, care pe limba Saxonésed
(Séséscé) s'a numit Siebenburg,
dupã ei au mai venit i Sdcuii ai.
ad apucat-o parte din el 0 locuesc
ai pand astd-zi spre pdrtile Ardé-
lului de sus. 463; cei despre Mol-
dova in pärtile Ardélului de sus
ai cei despre Muntenia in partile
Ardélului de jos. 464. Batie voesce
sd vind in Ardél la anul 1236 insd
Romanii cu Sdcuii il-ad irnpiedecat.
465. Romanil earl treeuse in Misia
impin0 de Bulgari, de frica lui Ba-
tie s'aii retras in munti, trecand
la Ardél, unde silil de Bela craiul
unguresc s'ati i apdat. 466, 472.
Trecerea Romanilor la Ardél s'a
intamplat tot-de-odatd cu ndvalirea
lui Batie. 467. De aci se intórce
673
Drago§ Vodd. 469. Cand Radu Vod
Negru a e§it din Ardél, atunci Be-
sdrdbescii, cari locuiad pe Olt ad
venit sd se inchine lui. 469. Inainte
de inturnarea Moldovenior de la
Ardél sd se fi aflat nisce cojocari
Unguri la Suciava, nisce olari la
Bae §i un Rus Iatco de unde vine
numele de Ietcanii. 471. Drago§Vodd
din intamplare sd fi trecut prin.
Ardél spre Moldova. 472. El este
plin de Romanii. 473. Geografia Ar-
délului s'a tipärit din porunca lui
Emeric Techelie Domnul Transil-
vaniei. Ghepizii ad scos pe Ro-
manil lui Traian din el. Alte colonii
de la Italia ad mai fi venit sad in
alti parte in Ardél sd fi intrat nici
un istoric nu pomenesce. 473. Ro-
manii, earl ad trecut de pe apa
Trotuplui §i a Bacilului, in Ardél
cu ace1a0 nume ad numit i tinutul
din Ardel. 474. Romanil ad tinut mai
multe eetdti inArdél. 474. Romanil
, ad trecut inArdél nu ea limeni pro§ti
ci ea Domni. 475. De aci a e§it Radul
Vod Negrul i Drago§ Vodd. 482.
Inturnarea Domnilor de la Ardél
sd se fi intamplat cu cati-va ani
mai inainte de cat o inseinnézii
hronicile nóstre. 483, 484.
Ares. Vedl Aris.
Arghentorate jefuite de cdtre Vandalii.
275.
Arehidam biruise pe Periclis. 176.
Arian. Socrat scrie, cd Conslantiie
sd se fi botezat la morte de cdtril
Evzoiie Episcop Ariian. 250. Ior-
nand in cartea 1De Ariani, vor-
besce de Gotthi. 262.
Ariana, tard pand unde se intindea
o parte din Dai. 74.
574 TNDICE GENERAL
Arianos uni 'I socotesc purtator de
cuvinte desarte. 173. Ar fi spus nea-
devèruri in istoria despre Alexan-
dru Machedon. 173.
Ariandna, imparatésa lui Zenon. 296.
Se zice, ca ea a inabusit pe Zenon.
296. Scapa' pe Leon cel tanAr de a fi
omorat. 293.
Arlie. Erezia lui, se dovedesce in
sinodul de la Nikea. 239. Fritighern
se face crestin, insa de cierésa lui
Arie.» 262.
Arts, lui i se inchinaii Ellinii. 89.
Aristotel. 179.
Aristovul. II vinuesc geografil eel
tineri. 173.
Armata, cetate Melia de Traian. 322.
Arman. Mizizia era Armén. 335.
Armenia a fost lasatfi Partilor de A-
drian, dupa cum spune Evtropie.
15, 154. A fost lasata. de Adrian in
manaParthilor.196, 197. Fiflis o des-
parte de tara Giurgiilor. 227. In ea
trece Diocletian. 232. Era in una din
divisiunile cele 4 ale imperiului Ro-
man, impreuna cu Livia; Eghipetul,
Pentapolis, 'Ana la Mesopotamia,
Chilichiia, Cappadochiia i Thra-
cliiia. 242. Pe timpul lul Valentinian
e predata. de Persi. 254.
Armenii. Asupra lor voesce sA mérga
Traian, asezati peste Evrath. 190,
191, 192. Traian ii a supus si a
transformat tam lor in provincie.
194. Iulian Paravat scrie lui Arsa-
chis Craiul Armenilor. 252.
Armentarie e dat tovaras lui Con-
stantin Hlorus. El se duce la ra-
sfirit. Bate pe Persi, ia in robie pe
imparAtésa, pe sora iei i pe copii.
232.
Armentarius. Vegli Armentarie.
Arnighislie, hatman al lui Theodosie,
e trimis impreund cu Anthimie in
contra lui Attila, pe care il birue-
ste, dar pe urnià trece de partea
lui. Anthimie biruind si a 2-a óra.
pe Attila, cere mórtea lui Arnighi-
slie si Attila 11 oraóra. 284.
Arnulful Crainl trimite pe Bulgari in
Ghermania i Galia, spune Luit-
prand. 355.
Aron Voda Tiranul. In timpul ski, a
trait vornicul Urechie. 114. Hro-
nicul Moldovenilor e scris de Uré-
che Vornicul pand la Aron Vocla,
iar de la Aron Voda pand la *Le-
fanitd Vod, e scris de logofdtul Mi-
ron Costin. 180.
Arsaelds, craiul Armenilor. De la el
cere Paravat ajutor in contra Per-
silor. 252. Era crestin. 252.
Artaban imparatul Persior, pradéza
tarile din rAsarit, darama. Antiohiia
robesce multi Romani. 326.
Artemie se mai numesce i Anastasie,
vine la imparAtie dupd mórtea lui
Filipic, dupa 2 ani prinzandu-1
Theodoric II taie parul 0-1 face
calugar trimitandu-1 in Thesalia,
spune Chendrinos. 343. El ridicd
pe Bulgari contra Tarigradului,
insa el ii prind aid daii lui Leon
Isavrul care IT taie capul. 344.
Asan, fratele lui Petal., a fost eapul
ridicarilor asupra imparatiei ro-
mane de resarit. 400. Merge la Chip-
sala si reiga pe imparat sa-i pH-
méscä in slujbà i sä le dea locas
in muntele Emului. El hind mai
indraznet, capatà palme, din ordi-
nul lui Ion Seyastocratul. 400. In-
torcêndu-se, incep sá fescifole pe
Vlahi i ridica biserica Sf. Dimi-
trie, i in bisericA, indémna pe
Vlahi i Bulgari sa scuture jugul.
 INDICE GENERAL
401. Fiind bhtut de Isachie Anghel.
se trage peste Dundre. 403. Dupd
ce imparatul ese din Misia Asan a-
dund Oste 0 cuprinde Misia 0 vrea
sit facd marl rautati Romeilor. 403.
Se silesce sd unéscd sthpanirea
Bulgarilor cu a Misiel. 404. Isachie
Anghel strange Oste contra lui. 404.
El fdcea navdlirile asupra lui Isa-
chie. 406. Pe muerea lui, o apucase
Isachie Anghel. 407. Fratele sail Ion
fusese luat Wog. 407. Cand voiail
sd prade provintia Fillipolitana,
erait goniti de hatmanul Constan-
tin. 408 La el trimite Alexie Anghel
soli sa. Inca pace. 411. Pune condi-
til grele. 411. Bate pe Isachie Se-
vastocratul 0 il ia de la Tataral
cari il prinseserfi. Intorcandu-se
e ucis de Ivanco Roman, o rudd
a sa. 411. Dupd ce-1 omOra, Ivanco
strange pe Vlahi 0 se desparte de
Misi 0 Bulgari, earl fusesera sotl
cu Asan. 412. Avea frate mai mic
pe Ion care era mai bland de cat
Asan. 413. Cu el nu primesce sh
fie Hris. 414.
Assail. Familia lor a fost primitd in
Moldova. 25. Capiii ridicdrior asu-
pra imparatiel romane de fesdrit,
locuesc in lard 0 acum. 400
Ascanin, fiul lui Eneas, ii urmézd
acestuia 0 fondéza Alba Longa. 96.
Ascold §i Dir din némul Varaghilor
vin cu Wire contra Romanilor 0
ocupd Chiov. 372. Este ornorat de
Oghel. 372.
Asia. Némurile din Scythia aii fost
0 in Asia 0 in Africa :0 in Eu-
ropa. 58. Dachil, Ghetii, Misil 0
Veorichii, tree in ea. 77. Elinil ail
stat in ea. 88. In ea era Troia. 90.
In Asia ail trecut Grecil sub con-
575
ducerea lui Agamemnon, la anul
1194 a. Hs. §i 4314 de la Adam. 93,
94. Romanil tree in ea ca s'o su-
pue. 102. Traian voesce sa vie in
ea contra Parthilor. 105. Turcil cu-
ceresc in Asia. 106, 170. Biruita de
Scipion, pentru care I-a numit Asia-
ticul. 118. Din Asia, cel mai vitéz
popor, erail Parti. 118. Osman la
Asia s'ail ijdarit.. 174. Traian. trece
in ea pe la anul 107 contra Par-
tilor §i Armenilor 0 o cuceresce
aprOpe tóta. 190, 192. Adrian §i Asia
196. In ea n'a rémas Me nestropit
de Varvari, pe vremea lui Valerie
0 a lui Gallienus. 210. In ea se
afla Balta Meotis. 212. In ea era
Vithynia. 221. Spre ea merge Aure-
lian asupra Per01or. 221, 223. Av-
relian nu apuca sa intre in Asia.
223. Tdtarail isbesc pe dupa Marea-
Negra la Asia pe timpul lui Clay-
dius Tatitul. 223. PrdzileVarvarilor
se due in Asia. 224. La ea lovesc
'Mardi in timpul lui Clavdie Ta-
fitul 0 pradéza Pontul i Chilichia.
226. Tatarai n'ail ndvalit in Evropa
ci in Asia. Zonora zice ca drumul
Tdtardelor a fost ast-fel: Trecand
apa Fasis, aii intrat in Asia, unde
au pradat Pontul, Cappadochiia,
Galatiia 0 Chilichiia. Irodot scrie
ca. apa Fasis ar fi despartit Evropa
de Asia. Dupa ce Wile lui Avre-
lian s'ail intors din Asia, ail tre-
cut in Dachiia. 227. In ea era cu
o0i1e lni Maximin 237. Pe ea o
sthpanesce Lichinie. 238. Ea infra
in imparatia résaritului, coprin-
zand cra.iia Asiei, a Eghypetului
0 a Pontului cu 25 provintil. 242.
E data de Constantin Marele, fiului
sag Constantie. In ea trece Constan-
576 INDICE GENERAL
tin Mare le, eu ostile asupra Per-
Olor. 246. In ea trece Constantie
asupra Persior. 250.Valens ordonA
Gothilor sA trécA Helespontul in
Asia. 256. Gaina, fost credincios al
lui Arcadia, se viclenesce la Asia.
278. Chedrin aerie, ed la anul 475,
in ea prAdézá Serachinénii. 293. Per-
sil din ea fAcuserA marl stricAciuni
in imperiu. 332.Trac1ie trece cu ó stile
in ea itt contra lui Horosie. 332.
Aprópe tote óstile Romane era in
ea. 333. Iraclie a avut si Turcii in
Asia. 333. Serachenil se inthriserA
bine in Asia. 335 Constantin Pogo-
natul, dupA ce a fAcut pace cu Bul-
garil a trecut ostirea in Asia. 337.
Aci are rAsbele Leon Isavrul cu
Sarachenii. 343. Nichifor a avut mul-
te rAsbóe aci cu Sarachenii. 352.
Aci a lovit Ihov pe GrecI. 357. Din
Asia näydlese Serachenil asupra
impArAtiii Romanilor. 360. Vasile
impAratul de rAsArit duph ce Mau
pe Bulgari, trecu en &tea in Asia.
376. Vasile impAcand Asia trece in
Evropa. 378. Pe and Roman Ar-
ghir impAratul era in Asia il vine
veste CA Serachenénil pradd Me-
sopotamia. 378. Dioghenis nu pri-
mesce pacea turcilor învini, ere-
Vênd ad' scape provintiele ocupate
de ei in Asia. 386. Aliosmani mai
tarziti yin despre marea CaspicA
in Asia de ocuph impArAtia tur-
cdscA. 387. Suliiman tinea impAr5..
tia Asiel. 388. Calô Ionis a avut
multe rAsbeie in Asia. 388. Impd-
rAtia Aliosmanilor incepe in Asia.
395. In ea tree familiile boerestl
din Tarigrad. 423. Asupra Grecilor
din ea, Balduin vrea sh facd rAs-
bad. 424. Pe ea o dti Ghirai fra-
tilor séi. 437. In partile el es Tur-
cii. 438. Spre ia pornesce Suleiman
ah, ca s'd gAséscA locuri de stà-
pdnire. 439. In ea, la Enisehir,
asézit scaunul Osman si more la
1326. 440.
Asia mica, pustiitd de Gotthii i Schy-
thil pe vremea lui Gallienul. 211.
Tote cetAtile grecestl din ea, le ia
sub stApanire Osman. 440.
Asiatici. TAtaril asiatici. 12. Ce Ori
e in TAtArAmd asiaticd. 61. Dail,
Vice Stravon, sunt ndroade ale
Schytiel asitici. 74.
AsiaticuL Numire data unuia din Sci-
pioni. 101, 118.
Asiria, a fost ldsatà Pastilor de A-
drian, dupà cum spune Evtropie.
154, 16. A fost lAsatà de Adrian in-
mAna Parthilor. 196, 197.
Aspiitie, e pus hatman asupra Vlahi-
lor, de cAtre Isachie Anghel. 407.
Cerênd impAratuldi léfa óstei, Isa-
chie pune sA-I seófa. ochil. 407.
Astrologul velI Pangratie.
AsyriL Asyril i Arapil numese nd-
murile Gog si Magog, Egegi Me-
gegi. 58. Puterea lor e sdrobitd.
170.
Asta. cetate unde a fost incongiurat
Honorie de cAtre Alaric. 274.
Astronomul. Vecti Ion Astronomul.
Athanasie. Lutifer Calaritiianul, a in-
demnat pe Constantie sd-1 boteze
Athanasie. 250.
Athanarie, domn al Gotthilor, cere liii
Valens protectie. 17, 256, 262. Va-
lens trece Dungrea 0-1 bate. 254.
Era sä se lupte cu Fritighirnis
domnul Visigotthilor aliat cu im-
pératul Valens, insä sunt itnpAcati
de Episcopul Ufila. 262. El fiind
impins de Huni trece in Thrachia.
 INDICE GENERAL
264, 268, se rdsald impreund cu
Fritighernis contra lui Valens sP1
omórd. 264. Theodosie face pace
cu el. 266. Este gonit de la ai sai
si vine la Theodosie, este forte bine
primit, insã more in acelasi an si
este ingropat cu tótal cinstea in
Tarigrad de cdtre Theodosie. 265.
Gotil au fost sub Athanaric cand
ail avut rdsboiti cu Valens, spune
Ammian. 271.
Athatin. Vedi Alaindin.
Athanith cumnatul lui Alaric, ia de
nevasta pe Plachidia, dice PetaVie.
276. Alti istorici clic cd. el dupd
mórtea lui Alaric s'a intors inapoi
la Roma si atunci s'ar fi cunurlat
cu Plachidia sora lui Honorie si.
Arcadie in forul lui Cornilie. 276.
Prosper scrie cd Gotthil cu Atha-
ulth sd fi intrat in Galia. 276.
Athenienil De la Dal, spun, ed ar numi
AtirOnii, pre robi. 70. dice Arbi-
nus Raguzlii, cd se trag din Bul-
gall. 101.. Ca iel, latinA fug de la
Tarigrad cu Vase de lemn. 429.
Athina, cetate. 87. In ea ail návAlit
Varvarii Crivdtului, spune Zono-
ras. 215. Zonoras spune ca Cleo-
demos a. isbdivit Athina de Varvari.
216. Aci a invdtat Iulian Paravat
si a fost elev cu Vasile Marele 0
Grigorie Theologul. 261.
Athira numit Chiuciuccemegd, e prd-
data de Romani. 433.
Athraculni Vedi Anthrax.
Atlan hanul TAtardsc vine asupra lui.
tefan-Vodd. 475.
Atineidan localitate numitd. in vechime
Ipodrom, pe unde a fost tarn Ap-
simar si fratele ski Iraclie. 341.
Atreibatil sunt jefuiti de cdtre Van-
dalii. 275.
577
Atre-d, avea nepot pe Menelaos. 91
El era imparatul Mesiinilor. 91.
Attica, tall greased. 90.
Attila. D omnul Hunilor. Despre nal-
valirea lui Attila cu Hunii. 259.
Para la mOrtea lui ail stat Ostro-
gothil sub stdpanirea bor. 269. Pre-
torie zice cã el a batut si a scos
pe Gothii din Dachia. 279. Istoria
de la Theodosie pang. la Attila. 275,
278. Cu el incepe stapanirea Hu-
nilor in Dacia. 280. Cu el a venit
o parte din Siculii. 282. A fost in-
vitat de Honoria, sora lui Valenti-
nian, sä intre cu Wile in impd-
rdtia Romei, dar el n'a plecat din
Ungaria, scrie Sigon si Martelin.
282. El impreund cu fratele ski
Vleda, se saà asupra resdritului
si sfaramd cetatile de pe marginea
Dundrii. 282, 283. Theodosie ii bate
283. Lui ii dd. Theodosie 6.000 litri
de aur, si apoi ate 1.000 in fie-
care an. El ia robi 120.000 Omeni.
Sigon spune cd Attila, dupd ce face
pace cu Theodosie, se intOrce in
Schytia. 283. Attila nu s'a intors
cu totul in Schythia. 283. and se
intOrce la locul ski, se sad asu-
pra fratelui ski Vleda, il omOrd
si ia in stdpanire Varvaril la Mar-
telin spune ca Theodosie nevoincl
sd-I dea birul, Attila se sada* asu-
pra lui. El intrà in Dachia, tre-
cand Dundrea inghetath 0 e bdtut
de Anthimie si Arnighislie aprópe
de Sardica. Hatmanul Arnighislie
se di in partea lui Attila, dar An-
thimie bate pe Attila 0-1 silesce la
pace. Attila dupd cererea lui An-
thimie, ward pe Arnighislie. 284.
El se bluda sã batà si pe Valenti-
nian impOratul apusului. 284. Trece-
37
578 INDIC& GENERAL
rea lui peste Dundre a fost prin
Pannonia. El zabdvia mai mult spre
Saxonia. 285. A treia navala a Atti-
lii. 285. La anul 449, scrie Consti-
tutiile., ca. Attila se mutd cu or-
dele spre apus i ajunge la Thu-
ringhia. Asaza sfatul acolo, in ce-
tatea Insacon i poruncesce hat-
manilor eel sa supue Normanii,
Trizii, Timbril. Ca sa afle despre
resultatul luptelor, face 4 resedinte:
in Co Ionia Agripina, care e in Gher-
mania ; la Iadira in Dalmatia ; la
Litfania. si a 4-a la Tdtdrime, pe
apa Donului. 285. Cum a intrat
Attila in Germania. 286. Attila dupd
ce coprinde atat de mare parte a
Evropei, voesce sd intre mai in
spre Apus. 286. La el trimite soli
Ghenseric, de fries lui Theodoric
rugandu-1 sa vie asupra Gotthilor
ai sa-i gonésca din Gallia. El or-
dona ca t6te órdiile sh se adune
la Sicambria, pe apa Renului. 287.
La Sicambria, el adund 700.000 var-
var.'. El socotea sa invingh pe
Gothil cu armele i pe Romani
cu viclesug. Serie lui Valentinian
imperatul, sa-1 lase sa tréca asu-
pra Gotthilor, prin hotarele im-
paratiei i sa.-1 pregkésca gazda
la Roma. Se iscalesce: Attila, fiul
lui Mundizic, nepot marelui Nem-
vrot, nascut in Engadia, cu Dum-
nezeiasch bunatate, Craiul Hun_
nilor, Midilor, Gotthilor si a Da-
nilor ; gr6za lumil i biciul lui
Dumnezed. 287. Ast-fel spune Mi-
hail Rutie Neapolitanul i Olah,
Bonfin. 288. Serie lui Theodoric,
Domnul Gotthilor, sa se insotascd
cu dinsul asupra Romanilor gi ii
va da jumatate Galia. El se scóld
asupra lui Marchian, in mijlocul
ernii infra in Ghermania. Trece
Renul, arde multe ceta.ti i sosesce
la Avrelii, cetate tare, unde ajunge
gi Aetie, impreuna cu Theodoric
gi cu Ostea sotiilor. Attila e biruit.
El 151 trage 6stile in câmpiile Ca-
talonii, unde e o nouê luptd in
care mor 180.000 din amêndoud
pdrtile. 288 Attila cu Varvaril rO-
mai, fuge in Illiria. La anul 453,
intra 'iarasi in Italia, fiind gonit
de Marchian din Illiria Std langa
Acfilia Valentinian trimite pe Papa
Leon, sol la Attila si el 1§1 retrage
ostile din Italia. Intrd in Gallia,
unde e batut de Allani, ajutati fi-
ind de Thorismund domnul Got-
thilon. Se intórce in Schythie, ai
dupg cum spnne Rictiolus, la nunta
unei fete a sa, band mult vin, i se
pornesce sange pe nas i m6re
la 455 d. Hs. Nicolai Holah scrie
ast-fel : Attila, intal ail cersut sa
ia pe Honora, sora lui Valentinian
si neputând-o lua. ia pe fata Dom-
nului Bactrianilor, pe care o chema
Micolta, fiind bétrdn i petrecênd
mult la nun* diminOta e gdsit
mort. Dupd peirea lui, Dinzig, fiul
sail eel mai mare, se face domnul
Unilor din Pannonia. Iar eel mai
mic, pe care Bonfin ii chiama Ernoc
se asazd in Schytia mica. Bonfin
spune Ca Evmegiur i Vultizic,
rude ale lin Attila, ar fi apucat
Dachia malurósa.. 289. El numai o
data a stapanit Dachia de gios. Ne-
culal Costin greseste, spunând cá
pe vremea lui Attila, Dachia a fost
pustiita. Neculai Costin pune nd-
padirea Attilii la 401, insa Attila
a intrat la 449. 290. Dupa mórtea
 INDICE GENFEAL
1111; Varvaril supusl de el, vor sá
scuture jugul si ail r6sbóc cu Din-
zig, fiul lui. 291. Fiul sëlt e omo-
rat de Gothil. 292. La 48 ani dupd
prAzile lui, se ivesc Bolgarii spre
Evropa, scrie Martelin. 301. Dachiia
n'a rèmas pustie dupd nàbusala
lui Attila. 321.
Ati llie Regulus. A fost consul cu Va-
lerie Flaccus la 225 a. Chr. 120.
Atillius Regulus. Vecti Ati lie Regulus.
Aufidie Tietorinnie hatman pe el il
trimete in contra Ghermaniilor
Catii. 200.
Aufidins Tietorinnius. Vecli Aufidie
Victorinnie.
Augustus. Vecli Avgust.
Augustus Cwsar Vecli Avgust Chesar.
Aurelian. VOI Avrelian.
Aurelius Carus. Vecli Avrelie Carus.
Austria. Bela scApand din resbelul
cu Batie, sà fi hAlAduit in Austrie.
195. Despre trecerea Hunior prin
pArtile Austriel. 278, 282. Hunii a-
junseserd nu numal in tara Ungu-
réscd spre Austria ci pAnd la Italia,
Dalmatia, Litvania si de acolo pand
la Schyttia. 283. La 1242 Bela fuge
in Austria unde Frederic ducele de
. Austria il jefuesce averea. 450. Du-
cele de Austria nu voesce la 1246
s5 lase pe Bela FA trécd prin taxa
lui indArat acasd. 451. Crutiacil ti
ducul de Austria. 458.
Aurelius Probus Vecli Avrelie Probus.
Avaril ail domn pe Hagan. 327; el ti-
neail o parte din Panonia 327; in
hotarele lor intrd Priscus cu tiste
328; locuiail Volohia. 329; 3000 de A-
varii sunt prinsil de cdtre Priscus.
329; fac pace cu Irac lie. 332. Horo-
sie ii indémng ca impreund cu el sd
se ridice contra Tarigradului, el
570
ieail cu el pe Sclavonil i pe Ge-
pizi si inconjórá Tarigradul. 333.
Ardira. PAnA aci supune Joan Alexie.
418.
Avgust. Dion despre «Traian Avgust.
164. Intr'o inscriptie se citesce :
dub Traian Avgustului, etc.» 161.
Titlu al imp6raci1or romani. 163.
De uncle vine numele acesta. 164-
Senatul scrie lui Claudius : Clay-
die Avguste, tu ne esti frate, tu
pdrinte, tu prilatin, tu bun senator,
tu stdpdn.» 212. Probus Avgustul
impotriva Ghetilor. 228. Galerie
Avgust vine asupra Romel, dupd
m6rtea lui Severus. 233. Constan.
tin, care ajunsese Avgust» ffind
insciintat de Fausta, cd Maximian
umblA cu viclesug asupra lui, l'a
sugrumat pe acesta. 234. Maximin
fusese 3 ani Avgust. 238. Pe o mo-
netA aflatà la cetatea Gherghina
se citea : CONS T. VICT. AVG. IMP.,
adich, in traductie : «Constans, Bi-
ruitorid, Avgust, impdrat.» 249. Con-
stantile ail fost Avgust, cu tatAl
ski Constantin, 23 de ani. 260. Va-
lens e fdcut Avgust la 29 Martie.
364. 254. Cetatea capul Boului a
fost facutd de Traian Avgustul.
322. In 582 Mavrichie hatmanul e
fAcut Avgust. 326. Carolus cel mare
s'a numit, intre altele, i «Avgust
ti impArat Romii.» 349. La 919 Ro-
man se face Avgust, pre el, si pre
fiul sélt Hristofor. 356. Curens isto-
ricul spune, cA a véclut la curtea
lui Maximilian al doilea Avgustul
pre un Nicolai, «de mosila sa din
vita Domnilor din Bassarabia s-
cut.» 468.
Avgust Chesar. Pe vremea 1111 a fost
Dionysie Periighit. 69. Pe vremea
580 INDICE GENERAL
lui a trait &rayon. 62. Nu se scie
de hotarele Dachiei, inainte de el. 63.
Inainte de el, Ghetii i Dachil aü ocu-
p at amèndouAMissiile. 67. Inainte de
el Dachii nu sunt pomeniti in Isto-
ria Romand. 72. Isgonesce pe 0-
vidie la Tomus. 72. Dacii existail
sub numele de Ghetil. 77. A avut
résboi cu Varavista. 78. Trimite pe
Tiverie contra Dacilor. 79. Pe timpul
sëü s'a nascut Isus Christos. 99.
A dat ordin sA se fad.' o statistia
de toff barbatil din imperil. 100.
Nepóta sa Julia a fost conruptd
prin scrierile lui Ovidiu. El exi-
lézä pe Ovidiul la Tomus langd
M. Négrà. 117. In timpul lui a fost
consul Norbanus Flaccus. 121. Pe
Julia o trimite in ostrovul Panda-
taria dupa cum spune Dion s't Mac-
rovios. 122. Unii scriitori spun eh'
Românit ar fi adusi in Dachia cu
mult inainte de Avgust. 124. Sub
el, clice Sarnitie, c. ati trecut Ro-
manii in Dachia. 128. Cu sute de
ani inaintea lui ail fost consulii
Flac Hatmanul i Stipion Africanul.
128.Flac, spune Sarnitie, pe vremile
lui Avgust era in Misia. 129. Pe
timpul lui a scris Stravon geo-
grafia sa i Ghetii se anaü im-
preuna cu Dachii in Dachia. 130.
Se numea inainte Octavie, a fost
consul la anul 41 a Hs. cand a
pus mâna pe imperil" a luat nu-
mele de Avgust, titlul pe care Pail
tinut toti imparatil Romani. In
timpul lui s'a nAscut Isus Hristos;
a murit la anul 14. d. B. la Nola.
Dupa el vine Tiverie. 163, 164. De
la el si Traian incepe hronicul Mol-
dovenilor. 179. Ar fi avut un frate
Prus cdruia i-a dat sà domnésca
tinutul de pe apa Vislii, ce i pând
acli se numesce Prusia. 371, 372.
Avgustesc. Annie Fabian, tribunul pol-
cului II Avgustesc e mentionat in-
tr'o inscriptie gasitä in Dacia. 161.
tefan e scos din cinstea Avgus-
téscd. 357.
Avgustin scrie Ca pe vremea lui Va-
lerie si a lui Gallienus, Persil si
Tdtarii pustiesc Evropa si Asia.
210. In cartea 5 cap. 23 spune cà
Alaric ar fi din Familia Balticá. 266.
Augustin pentru cetatea lui Dum-
necleti cap. 23 despre nAvglirea
Gotilor. 274.
Avlida, cetate unde s'ail adunat sta."-
pfinitoril Gretiii, sd se sfätuiasca
pentru rasboiul contra Troadel. 92.
Avram chipul sèfi era in camera lui
Avrelie Severus Alexandru spun
Orosie i Evsevie. 206.
Avram Bacsai Vedi Avram Barclai.
Avram Barclai. Spune ea' intre Solo-
mon si Bela IV-a, aü trecut 200
ani. 144. Spune ca sfintul tefan
Craiti sá fi murit la anu11034. 379.
Spune ca Vladislav 2-a a stat crai
numai 6 luni. 446. Serie cd Bela
IV-a ar fi scdpat la ostróvele M.
Adriatice. 450. Spune ca Bela in-
torandu-se in Ungaria, däruesce
cruciatilor multe sate. 451.
Avreleus Dacul, Hatmanul
Zonoras scrie &á era din Dachia.
Cu vrednicia lui, Inghenuus, hat-
manul ostilor din Misia, se tidied
impárat. 212.
Avreleus Victor. 53. Vorbesce despre
Pano-Dachia. 83. Serie cà Traian
a venit la impdrátie, la 98 de la
Hr 123. Urméz5. lui Dion. 154. De-
spre fasbóele Jul Traian cu Dachil
186. El spune cà Traian s'a nftscut
 INDICE GENE RA L
la Tudertina. 193. Despre Adrian.
197. Despre Romanii din Dachiia
in timpul lui Dachie i urmatorii
208, 209. Niiva la Schythilor sub
Clavdius. 212. Despre Avrelian. 219.
Despre Probus. 230. Despre Con-
stantin si crestinism 237. Despre
Constans. 247, 248. Despre Cons-
tantie i timpul impArdtiei lui. 250.
Timpul impáratiel lui Theodosie.
272.
Avrelian, iar nu Adrian, a mutat o
parte din Coloniile lui Traian peste
Dundre. 134, 150, 240.Vopiscus spune
cà Avrelian socotind ca nu mai
pOte tine Dachiia, a mutat pe Ro-
mani in mijlocul Misiii si a des-
chlecat Dachia d'a dreapta Dunarii.
De la el pana la venirea Romanilor
in Dchiia, trecuserd 167 ani. Sar-
nitie, la mutarea Romanilor pune
pe Adrian in locul lui Avrelian.
151, 152. Traiul Romanilor pada la
el. 181, 210. Se urea pe tron, dupa
omorarea lui Cfintilius. 213. Scrii-
torii spun ea el vèclênd ch. Var-
varil Crivetului, cu cate-va nàvh-
liri inconjuraserd Misia, Thrachia
Thessalia, Machedonia, Iliria, Gre-
tia, si dupa cum zice Zonoras,
chiar Athina, a poruncit ca locui-
torn' si coloniile din Dachiia sa
trécil peste Dunare. 215. Socotind
ca nu va mai putea apára Dachia
trece pe Romani in Misia. 216, 229.
El a retras numai ostile, constrans
de rgsboiul contra Persilor. 216,
217, 223. Era ndscut in Dachia ma-
JurósA. 217, 219. Acésta se dovedesce
prin spusele lui Preda Stambol, Ro-
man, care a auzit pe malul Oltului
apr6pe de Dunare, cantecul lui
Ler, Aler Domnul, care n'ar fi de
581
cat Domnul Avrelian, precum si
mimic numite Curtile lui Aler.
217. El trebue sg fi luat din Dachia
numal ostenil i pe locuitoril cel
mai dr frunte. Mutarea a fost in
al -5-a an al domniei lui la anui
274 d. Hs. 218 Socotise rift ca nu
va putea apéra Dachiia de Thtarai.
226 A biruit pe Alemani si Mar-
comani. A mgrit zidurile cetatel
Roma. 219. A prins pe Zenobia si
a dus'o la Roma in triumf. A in-
vins pe Gotthil. I se Vice Avrelian
Dacul. A stat la tron in urma lui
.Avrelie Flavius Clavdie la anul 270
d. Hs. A Mut pe Gotthil peste Du-
nare i s'a intors cu laudd la Roma,
spune Vopiscus. 220. Sarnitie spune
Ca Ghetii i Sarmatil, cu hatmanul
lor Cunab, se 'idled contra lui Av-
relian, dar acesta-i bate. 221. Dachia
lasata de el, tot Romanil a apucat'o.
222. La anul 275 voesce sá tréca
asupra Persilor, si de acea retrage
ostile din Dachia. El nu aimed sg
tréca in Asia, ci urmasul sëit Clay-
dins Tatitul. 223. El ia pe Romani
din Dachia numai pand la int6r-
cerea ostilor din Asia. 224. Plécd
de la Roma in contra Petailor, tre-
&and pc langá Vyzantia i intre
Yyzantia si Iracliia, la Kinofrurion,
e omorit de hatmanii sei, iata cum:
Secretarul sSü Muiesthus a imitat
scrisul lui Avrelian si osindesce
ast-fel, pe cati-va senator! la morte.
Acestia omOrd pe Avrelian. Petavie
spune, &à a imparatit 5 ani, iar Cal-
vizie 6, fard putine Vile. 225. Dupä
el urmOza Clavdius Tatitus. 226.
Se temea, ca nu cumva Tdtarii sa
nu nävälésca in Dachia. 227. Se
temea sd nu na.v5.16sc6. Varvaril a-
582 INDICE GENERAL
supra Romanilor din Dachia, si de
aceea Ii mutd, pe acesti din urmä
din vecindtatea Varvarilor. 029. El
intórce, mai tdrcliii, gleghiónele»
aduse de Traian in Dachia. 240.
Trecfind Avrelian pre Romanii din
Dachia in Misia, o numesce, pe
acésta din urnid, tot Dachia. 250.
Mutarea Romani lor in Misia, de
cdtre Avrelian, acésta s'a dovedit
tad fie fost slove pe apd scrise.* 260.
Aurelie. (scriitor) 63. Spune, Ca tara,
care a fost a Ghetilor, dupd aceia
Dachia s'a numit. 74. Vorbesce de
Pano-Dachia. 83. Vecli Aureleus
Victor.
Avrelie Carus. 727. Urinézd lui Probus,
la 283 d. Hs. Bate si omórd 10 mii
Sarmati, 20 mil iea in robie. 230.
Avrelie Flavius Clavdie. Dupà el vine
Avrelian la tron. 220.
Avrelie Severus Alexandras vine la im-
phrdtie in etate de 16 anl si a fost
omorit de cdtre slujitori in Mo-
gutia. Scriitoril pomenesc cà el a
avut mai multe resb5ie contra Per-
silor, Ghermanilor. Evsevie si 0-
rosie spune, &à el avea in camera
sa chipurile lui Apolon, Hristos,
Avram i Orfeos ; a avut resboie
pe apa Renului in Galia 0 in urma
lui vine Macsimin Thracul. 206.
Avrelie Probus. 226; impdrat la 276 d.
Hs. Se intórce cu ostile in Evropa.
227. A bdtut pe Varvaril si a luat
60 cetAti in Gallia. Vopiscus i Ev-
tropie scriü, ca dupd ce a aseclat
lucrurile in Ghermania, s'a intors
in Illiria si a trecut asupra Gheti-
lor i Gotthilor i li bate. Supune
pe Sarmati, vine asupra Vastar-
nilor, i ii gonesce dintre Nistru
31 Nipru. El trece pe Varvari in
Thrachia. Sarnitie scrie, ca Probus
'0-a v6rsat urgia asupra Ghetilor
si II supune ca ipe Ghepidii, apoi
a mem la rèsdrit, unde potolesce
pe Varvari in Isavrie, si face parte
cu Parthii. 228. Dach Dachia ar fi
fost pustie, Probus ar fi asezat in
ea pe Vastarni. El inutd pe Va-
starni peste Dundre, ca sd nu mai
supere pe locuitoril din Dachia. 229,
Voesce sã mérgd asupra Persilor,
dar e omorit de osteni la Sermis
in Panonia, unde era ndscut, la 282,
Noembrie 2, dupd ce impdratise
6 ani, lunl 4. Dupã el vine Avrelie
Carus. Ostile strdnse de Probus,
le iea Carus si merge asupra Per-
silor. 230.
Avrelil, cetate tare, unde sosesce o-
data, Attila si Aetie. Aci Aetie bate
pe Attila. 283.
Aurelius Victor. Yell Avreleus Victor.
Austria. Aci a fugit Bela IV-a Bind
invins de Mari si a stat 4 ani.
145. Hunil aü trecut Dundrea Ina-
poi prin pdrtile el'. 278. Ast-fel se
chiamd phrtile spre care ail trecut
Hunil peste Dundre, goniti din Pa-
nonia de Theodosie. 282. Austria a
fost prat:lath de Hunii. 383. La ea
trimite Bela IV-a crdisa sa si in
ea fuge fund bdtut de Batie. 460.
Ducele iel jefuesce averea lui Bela.
450. Dupd fuga lui Bela IV-a in
Austria, Batie jefueste Ungaria. 450.
Prin ea se incércd sd trécd Balduin
si ducele el nu-i dà voe. In ea vrea
sá intre cu sila, Bela la 1622. Bela
bate pe ducele Austriei, care voia
sd se opund. 451.
Axiachil, intre Nistru si Bug. 68.
Ayxiacul, apd de hotar a Ardélului.
66. Ghetia trecea de Ayxiac, 66,
 1NDICE GENERAL
Azacal, balt5, Meotida. 226, 261. Pe
vremea lui Justinian Hunil Iocuiaü
pe aci 315. Vosforul, unil il nu-
numesc Azacul. 315, 320. Pând aci
stdphnea Justinian. 321. Bosforenil
sunt Td.tal'ii de langd. Azac. 194.
Unde sà impreund cu marea Négrd.
formézh Bosforul Chimeric si este
trecut de Hunii. 261. Ostrogothil
B.
Baber, cetate- apr6pe de Halep, unde
a fost ingropat Suleiman *ah 439.
Babylon. Vezi Vavylon.
Babylonéscd. Vecli Vavylon6scd.
Bawl. RIü lingd care e cetatea Po-
gava in care s'ar fi asezat romd-
nil. 474.
Bacilli, Rid peste care ar fi trecut
Românii in Ard61. 474.
Bactria. Pe fata domnului el p ia
Attila, zice Nicolai Holah 289.
Bactrian% Pe fata domnului lor, a-
nume Micolta, o ia Attila, zice Ni-
colai Holah. 289.
«Ba'deba'rabel Basra; «dupd rdzsi-
pire Basra* zice un cuvint ard-
peso. 226.
Baduarie hatman in timpul lui Ma-
vrichie in Dachia i Schithia. 328.
Bae, aci pomenesce hronicul Moldo-
venesc eh erail Rusil. 325. Leto-
pisetele aratá cli inainte de intur-
narea Moldovenilor de la Ardeal
se afla aci nisce olari. 471.
Bagdat. «Socotiala smentità si de la
Bagdat sá 'Ate intOrce, zice o
vorbd turased. 197.
Baiezid, sultan. In timpul lui more
Halcocondilas. 126. A avut cu Vla-
583
erad pe marginea Azacului. 263.
Hunil gonesc pe Gotthii de la balta
Azacului. 280.
Azdrabanul parte din Tdtdrimé asia-
tied'. 61. Cetatea Volga ar fi unde
e acum Ajdrohanul. 447.
Azerbaigian se chiamd turcesce Mi-
diia. 439.
dislav, r6sboig la Varna si Nico-
polls. 174. E feciorul lui Murad,
it more rob al lui Temurleng. 411.
Are fit pe Muhammed. 441.
Baeziti multi s'ail sfárdmat in cam-
piile Moldova. 22.
Balanieber Domn al Hunilor, zice Pre-
torie cd el a bdtut si a scos pe
Gotthil din Dachia. 279.
Baldain. 18. Fratele lui Henric care
bátea cetatea Udriiul, impreund cu
Bonifatie Montis Ferartianul. 398.
Era Graf de Flandria, si pléch im-
preund cu Alexie Anghel, de la Ve-
netia la Tarigrad. 420. Voesce sá
cuprindd fàrä luptd Tarigradul si
cere lui Alexie, plata MgAduità.
421. E ales de Latini imp5rat al
Tarigradului. 422. El era preghtit
de lupth. 422. Trimite sä se prinda
Alexia Comnenos, care era in Gre-
tia si II expediazd in Ghermania.
422, 433. Se incoronézà impgrat al
Tarigradului, la 1204. 422. El ho-
tdrasce sã gonésci din Tarigrad
boerimea greased. 423. Grecii cari
fugiserd cu Alexie Comnenos, cer
lui Balduin sh-i prirn6sed in slujbd.
423. La el trimite soli loan Alexie.
584 1NDICE GENERAL
E oprit de a face re'sbolil contra
Grecilor, de catre Joan Alexie. 424.
Se sfatuesce cu hatmanil i trimite
osti asupra cetatilor revoltate. Cu-
prinde Viza i Ciorlul i Afcadio-
polis. Inconjóra Udriul. 425. Cade
prins in manic lui loan Alexie,
la 1205. 18. 426. Din re" sboiul ml
nu scap5. nimenea vill. 427. E
nut in robie 16 luni si apol fain-
du-i-se mainile i piciórele, e arun-
cat intr'o prapastier unde m6re
dupa 3 zile. 427. De robia lui se
InspSimIntä Marhion. 428. Latinil
speraii 55.-1 scape din robie. 430
Mai strins de cat el, inconjórd
Latinii Udriul. 428. De frica robiel
lui, Latinil nici nu indrasnesc sa
iash din Tarigrad. 428. Balduin tri-
mite, in Ghermania pe Alexie. 433.
Baldnin al 2-lea, era in Tarigrad,
cand Bela IV-a, se IntOrce in Un-
garia. 451.
Balta. Ce némuri sint pada la gura
MAIL 61. Ce némuri se intind pand
la gura Bàiii Meotis, dupa cum
spune- Dionysie Perighitul. 63, 64.
Pana la balta Azacului (sail Meo-
tis) se intindea Ghetia. 66. Bonfin
spune cum s'au coborat Gothil din
Scandinavia, pana la balta Meoti-
dii. 73. Vandalil all locuit pe la
balta Meotis. 76. Ivida se va fi
chemat ast-fel dup 5. balta lui Avi-
die, ccareia Ii zicem nol Vidovul*
Mb. Schimbare de nume la Dom-
nil, Teri, Mari, Balti, Paduri, etc.
178. Despre podul facut peste bal.
iie pontice. 194. Dechie more in-
chidêndu-se intre bàIi1e Donului.
209. Schythil tree balta Meotis, in
timpul lui Clavdius. 212. La 276
TO:tuff trecênd balta Azacului? lo-
vesc la Asia. 226. Pe la balta Aza-
cului fusesera locuintele Vandali-
bor. 240. Procopie spune ca locu-
intele Gotthilor, dupa ce s'au co-
borat din Scandinavia, aU fost la
marea Azacului. 261. Vandalii ce
locuiati langa balta Meotis, ail ple-
cat spre Ren. 269. Istoricil spun
cá Hunil ail gonit pe Gotthii, de
la balta Azacului. 280. Priscus bate
Ostea lui Hagan, langa Dunare
cbotind pre Varvarl in balta, ce
era acolo 323. Oguzil aii cuprins
locurile dintre Cara Bogaz i balta
numita Hiva. 439.
Balla hil Ovidie. Duph numele el
se crede a fi numele cetatii Ivida.
155.
Baffles mare la hotarele Schytiei. 60.
De peste ea ail navalit Varvaril :
Unii, SlovSnil, Bulgaril, Sirbil,
Frantozii, Ghermanii, etc. 174. Pe
langa ea s'ail asezat Gotthil mai
inteitt. 260. Sarnitie dupd Ptolo-
meu spune ca ad sunt Visegotthii.
261. Iornand spune ca. Gotii ve-
nind de la Marea Baffled s'aii ase-
zat pe térmil marel negre. 263,
269. Glem se varsa in Marea Bal-
tied. 371. Peste ea ail fost gonitl
Varaghil de Novogrodeni, Merl si
Crivici. 372.
Banda. Familie din care se trage
Alaric. 266.
Ban. Despre .Bani. 468, 470. Ar veni
de la numele Bando care in pra-
vilele imparatesci se zic Bande-
rum. 460. Grecil Ii zic cpXchp.ouXcIpt5
iar Turcil Beg. 469.
Banderiam ar fi dupa pravilele im-
paratesci numele pentru ban si ca
Bando. 469.
13ando ar fi numele pentru Ban 409,
 1NDICE GENERAL
Bantemur. Stränepotul lui, era So-
leiman *ah. 439.
I3arabista, primul stapdnitor al Da-
chilor, se lupta cu Bastarinii. 74.
Barbaril. Vezi Varvaril.
Baronie spune din oratia sf. Damas-
chin, ca. Maica Puterilor a trimis
pe Sf. Mercure sa omóre pe Pa-
ravat, in urma rugaciunilor Sf.
Vasile Mare le. 253. Despre Bulgari
fatd de biserica Apusului. 356. Des.
pre Gheiza, la 1074. 387.
Bassarabia (Bugiac). De aci se trag Bd.-
särdbe§tii. 26. Facea parte din tam
Bastarnilor. 67, 68. Facea parte din
Dachia muntósa. 69. A fost sub as-
cultarea crailor Ungure0I clice Bon-
fin. 467. Liicuitoril ei pe vremea
nftpazi lui Batie, neincdpênd prin
cetati s'aü tras spre Severin 0
peste Olt. Maximilian Chesariul po-
menesce cuvintele lui Leunclavie
care spune cd Basarabia este la
rdsdritul Moldovei. 468. Despre un
Nicolae, la curtea lui Maximiian,
care Nicolae ar li fost din Basa-
rabia. 468, 469.
BastarniI, dupd Dionysie Perfighitis
la rasdritul Marii Negre. 61; idem.
63, 63. Hotarele lor. 67. Se lupth cu
Dachii sub comanda lui Barabista.
71, 78, 0 mint alungati. 71. Supu-
nerea bor. 228, 229. Sunt bdtutl de
hatmanul Galerie. Pentru invinge-
rea lor, Diocletian a fAcut triumf
la Roma. 232. Chernati de Attila,
se adund la Sicambria, ca Ed mérga
in contra Romanior. 287. Bastarnii
0 cu Romdnii ail fondat mai multe
cetdti. 365.
Batie, han Tatar, Romanii i-se opun.
19, 465. and a fost prada lui. 50,
420, 435, 446. Se scóla cu Oste asu-
585
pra lui Ladislaii. Supune craiia Mos-
cului, Litfil 0 Le§Sscd. §i devastézd
Ungaria. 112. Rdpesce pe Bora lui
Lasldil kii acesta 11 omórá 143. I se
zice 0 Busurman. 143. Bonfin spune
cä pe vremea lui Bela IV a intrat
in Ungaria §i a prAdat'o, invin-
gênd pe Bela. 145. Simion calugd-
rul spune &A ar fi luat in robie §i
apol in casatorie pe sora lui La-
dislav. 147. Simion I! pune in locul
lui Capulh. 148. Ar fi avut rdsboiii
cu un cviii. unguresc Laslaul. 393.
El a fost din alti tAtari 0 unu din
cei ce au desalecat Cfamul. 437.
Craii unguresci padä la navada lui
Batie. 441. E ucis de Ladislav cu
un topor cdclut din cer. 442. Gaud
a venit Batie nu era la Craie nici
un Vladislav. 443. Ladislav I este
cu 167 inainte de Batie. 444. La-
dislav al II-a este cu 36 anl. 445.
La anul 1236, pléca din Tatarimea
de peste Volga, infra in hotarele
Rusesei, Volga, cuprinde tara Mos-
chicSscd cu Stolitdiei, omórd. pe
Gheorghie, cnSzul Moscalilor, §i
pune cnez pe Iaroslav. Trece spre
Vlahl, spune Marin istoricul, dar
e respins. 447. Neputdnd trece prin-
tre Volohi, mutd. §liahul prin tara
Le§ascd in Silezie. Iea cetatS Liu-
blinul 0 ajunge la Visla. Impotriva
lui iese Palatinul cu óste. Ndvdlesce
asupra Le01or. 448. Desparte oOle
in cloud : Cu o parte intrd. in Un-
garia, §i alta o trimite cu Peta sd
prédeze Silezia kii Bohemia. 449.
Lui i se trimite 9 sad de urechi
tdiate de la crestini, de cdtre TA-
taril lui Peta. 449. Invinge la Rodna
pe palatinul lui Bela 0 jefuesce
Ungaria, dupd fuga lui Bela in
586 INDICE GENERAL
Austria. 460. Unil spun, cá ar fi
murit in résboiul cu Frederic. Bon-
fin cu .Dubravie spun, a s'ar fi
intors cu TAtarii la locul sell. 451.
Omorirea lui de dare Ladislav e
minciunä. 452, 454. Hronicul Rusesc
spune, cà pe vremea intarei lui
in Ungarla, era oral Vladislav. 455.
La 6756, dupd ce prAdSzA Moscul
si tara Lesasca, intrA in Ungaria
456. PrAdézA panä la Varad, unde
era Vladislav. 456. Batie ar fi robit
pe sora lui Vladislav. Ajungandu-1
Ladislav, 11 ornórA cu toporul tri-
mes de cer. 457. Tóta lupta lui cu
Ladislav, ar fi numai o poveste.
458. Biruintele lui sunt lasate la
o parte de istorici Unguri. 458. Cu
Crutiatil se ajutà Bela contra Du-
celui de Austria, iar nu contra lui
Batie. 458. Dupa prada lui Romanil
ies din ascunatorlle lor. 459. Terile
romanesci, dupa prada lui. 461, 462,
463. Marin scrie cã pe vremea and
a venit Batie cu TAtari, i numai
Vlahii adecil Romanil cu SAcuiii
i-aU pus pedich. 19, 465. Romanil
din Moldova si Muntenia aii pa-
rnsit odatä campil si au trecut in
munti si de aci sn' fi oprit nAvala
lui Batie, si 1-an oprit intaia orb:
sã intre in Ardél la anul 1236. NA-
vala lui s'a intamplat pe timpul
vre-unul nepot a lui Ion Vod Ale-
xie, adicA Dragos Vodii i Radul
Voda. 465. De frica lui Romanii,
cari impinsii de Bulgari tree Du-
area, se asSza. in Ardeal. 466. Pe
locurile cari sunt acum ale Mol-
dovii, de peste .Prut pada. la Ni-
stru si de peste Nistru land la
Buh si panA la Nipru in urma lui
Batie a rémas locuitori Tätari ce
le Vice Comani, acestia sunt acum
'Mara care se chiamd Cobani.
466. Napada lui Batie se intampld
odatà cu trecerea Romanilor in
Ardeal. 466. Pe vremea lui o sémà
de Romani all rémas in cetatile
de pe malurile Dunáril 'Ana in
Marea-Négra si acésta s'a intam-
plat cu 16 ani inainte de napada
lui. 467.. Locuitorii Basarabiei pe
timpul nApadil lui s'a tras spre
Severin si Olt cati nu ail inaput
prin cetati. 468. Pe timpul napA-
Vii lui scaunul stApanitorilor ace-
lor Romani era Cetatea Alba. 469
0 samA de Romani si inainte si
dupa napada lui all femas pe lo-
curile bor. 470. Pe vremea nApAlii
lui Romanii s'aU retras spre munti.
471. Inainte de Batie, Romanil adusi
de Traian sunt scosl de Gepizi. 473.
Pe vremea 1ui Romanii s'ar fi age-
Vat in Ardél sail cu Domnul lor
Joan Alexie sail cu un fill al ace-
stuia Bogdan. 474 Dupà navala
lui. 478. 28 ani dupà intórcerea lui
ar fi descalecat Dragos VodA si
Radul VodA. 479. 28 ani dupà prada
lui in tara Romanilor a fost domn
cu domnie aselatA. 482. DupA prada
lui vor fi rémas acei stApanitori ai
Romanilor. 482.
Batoril, de la Unguri se trag. 25.
Batorian, langá apa Hrisului. Aci La-
dislav a ridicat o biseria, Vice
Bonfin. 149.
Bavaria este prAdatal de Sclavoni in
timpul lui Vasilie Machedon. 354.
Bazilia. In soborul de acia, a fost
Eneas Silvius referendar. 115.
Bänese. Despre titlul bAnesc al Bas-
sarabescilor. 468.
Bastirabli. Vec1.1. Bciseireibe,scii. 470.
 INDICE GENERAL
Blisitrabestii din Basarabia ail trecut
la Olt. 20. Basserebescii la Olt. 468.
Baserebescil ergl locuitori la Olt
inainte de venirea lui Radu Ne-
gru in Muntenia. 469. Hronicul
Muntenesc si Baserabescii. 470. De-
spre nerodul ce s'ar fi numit Ba-
sdrabi. 470.
Barladuhri. In apa lui s'ail inecat
multi Baeziti. 22. Gurd, se mai
chiame o despartitura a Sirétu-
lui. 248.
Bebriae. Loc unde s'a Mut Salvie
Otho cu Vitelie din care lupte Vi-
telie iase. invingetor. 165.
Beciul. Aci aii fost betuti Ghermanil.
20. Beciul sail Vienna sail Vende-
bona cetate betuta de Marco Avrilie,
tot aid a murit el la anul 180 hind
otravit de fiul ski Commod in
unire cu doctoril. 201. 203.
Belo ozer (iezerul alb). Aci s'a ase-
clat Sinevus. 372.
Bela fratele lui Andrias, craiul un-
guresc, pe care il gonesce invin-
gandu-1; dupe mertea fiului ski
da creiea de bund voe verului sea
Solomon. 383. Fiul lui se seen.' con-
tra lui Solomon pe care il scete.
387. Se pomenesce de Bela Cral
in tara Ungurésea. 391. Feciorul
sea este Gheisa Marele. 442. Ase-
menea Ladislav. 442.
Bela al 2-lea, orbul, feciorul lui Alum,
crai unguresc la 1136. 442. La-
dislav al II-lea e feciorul lui. 442.
Bela 3-a, cral unguresc la 1176, fe-
ciorul lui Stefan 3-a. 443. Avea f e-
cior pe Emeric. 443. Feciorul sea
era Andreas al 2-lea. 445. Da pe
fiied-sa Maria, lui Isachie Anghel.
443.
Bela 4-a, cral unguresc, feciorul lui
587
Andrei al II-lea. 145, 443. Pe vre-
mea lui a intrat Batie in Ungaria.
Bela fiind biruit, fuge 0 sta. 4 ani
in Austria, spune Bonfin. 145. 443.
446 El a crestinat o parte din Co-
manil din Podolia 0 '1-a aseylat
peste Tisa. 145. Urméze tatalui
ski. 446. Avea 5 ani de domnie
spune Bonfin, cand nal/Mese Ta-
tarn in Ungaria. 449. Palatinul lui
care pazea la Rodna, e betut de
Batie. 450. Cere ajutor de la Cra-
iul Frantuzesc, Inglizesc si de la
Frederic al 2-lea. 450. Mind Mat
si de al sel, 10 trimite creiasa in
Austria, se lupta cu Batie, e bi-
ruit si fuge in Austria, unde Du-
cele il jefueste. De aci fuge la
ostróvele Mare! Adriatice, zice A-
vram Bacsal. 450. Bela auclind ea
Tdtarii ail plecat, se interce in Un-
garia. Ducele de Austria nu vrea
se-1 lase. El cu un ajutor trimis
de imperatul Frederic si cu Cru-
tiatil intrà cu sila in Austria. Omere
pe Ducul de Austria. 451. De multe
sate cruciatilor, spune Avram Bac-
sai. 452. Diploma lui este: Cral al
Ungariel, Dalmatiei, Croatia, Ra-
miff, Sirbimiii si Galitiii, adica a
Vlahiii. A craft 37 ani. E ingro-
pat la Strigon. Cu el se sfirsesce
luptele si nava:Utile lui Batie. 452.
Invingerea lui, e lesate la o parte
de isoricil Unguri. 458. El opresce
cu sila pe Romani in Ardél. 466.
Intorcendu-se in Ardeal dupe in-
vazia lui Batie opresce pe range
cavaleril de la Rhodos si pe Ro-
mani in Ardeal. 472. El a dat Ro-
manilor mosii. 473. De frica Te.-
tarilor fugise pane in Dalmatia.
478.
588 INDICE GENERAL
Belarina, cardinal, a scris viata lui
Eneas Silvius. 115.
Be 16, cetate in care s'au aseclat Ho'
mann. 474.
Be lh, cetate vestita, in Horasan, pe
care o cuprinde Genghiz. 436.
Beligrad, cetate, smulsh de Nemti
din maim Turcilor. 176. In fata el
peste Dunare este cetatea Sirmium
267, 272, 273. Cetatea Sirmion din
Pannonia era impotriva lui. 302.
Be ling. Cetate in care s'ail asedat
Romanil. 474.
Belisurit. Vedi Velizarie.
Benil. Cetate in Ardeal. 474.
Bergaman. Iacov Fi lip de la Brga-
man. 116.
Bernie aci voesc sa se aseze Bul-
garil. 336.
Berolin. Aci era o Academie de sci-
inte, care cere lul Cantemir sa faca
istoria Moldovel i Moldovenilor.
179.
Besil de la el s'a dat numele Basa-
rabiel, ei ail locuit odata Thrachia.
468.
Betica a coprins Silinghil in acelasi
an in care navalesce Alaric in Ita-
lia spun Idatie i Isidor. 276.
Bia. Aci more Hadrian. 199.
Bib liile. Stanta istorie a bibliilor se
crede a fi isvodita de Dumnedeil.
171.
Bibliothica facuta de Traian la Roma.
194.
BMW lid Bumnfizati s'a iscalit Attila,
in scriseirea catre Valentinian. 287.
Bilschie zice ea Pecinegil i Poloviii
ail esit din Timbri i Gothi din
Litfanie. 362. l?ice ca Pecinezi ji
Po lvti dupa ce ail esit din Litfa-
nia s'ail asezat la Vosforul Chime-
ric. 364, 865.
Biserica a inceput a se desparti la
la anul 800. 351. Biserica Apusului
se desparte de biserica rOsaritului.
355.
Bythinia. Vedi Vithinia.
Blachia melani (.73).cixta padvq) adica
Vlahia négra numire data Munte-
niel. 474.
IMAM numiad seriitorii Greci peVlahl,
schimband litera V in B, dice Sar-
nitie. 131.
Boarul. In Letopisete e eerie, eh marca
Moldovel ar fi facuta duph un Boar,
care impreunä cu Catena Molda,
s'ar fi inecat in apa Moldovel. 155.
Boazit. Numitor silesce pe Rea sa se
sfintOsca Boazil ce-I clice Vastalis.*
96, 97. Nymfele erail bikele fan-
tanilor. 158. Papa Clemente isgonit
nevr8nd sa jertfésch Bozilor. 193.
Eliogabal jertfesce catl-va copil Bo-
zului Wt. 206. Iulian ImpOrat giu-
ruia sa verse sangele crestinior
inaintea Bozilor. 252, 297 si 298.
Boazul nu e desphrtit de Tarigrad
prin apa Fasis. 227. Cadichion era
impotriva Vizantii, peste Boaz. 331.
Beemasc. Némul Elinesc fata de cele
Slovenesci. 178.
Begat. Spre rOsarit, pal-a aci se in-
tindea Trachia. 242. Aci dedea ma-
rea Négra in marea Alba. 242.
Bogaz-Hisar numesc Turcil Bogazul.
246.
Bogazul, cetate. Pe la rOsarit de ea
all trecut Tataril, eerie Zosim. 211.
De la Bogaz Ora la Tarigrad, era
Propontida. Turcil Ii Lic Bogaz-
Hisar. 246.
Bogazul se numesce Bosforul Chi-
meric si astall se numesce Gherci
si Taman. 268. E trecut de Sulei-
man, ficiorul lui Orhan. 440.
 INDIC& GENERAL
Bogdan; lor familie. 26.
Bogdan, domn al Vlahilor, e pomenit
in Pandecte de cdtre Leunclavie.
131. Dupd numele lui, Turcil all
numit Moldo-Vlachia, Cara-Bogdan.
El a fost tate lui Drago Vodd
Turcii ic Moldovenilor, Bogdan lu,
adicd Comenil lui Bogdan. 306. Bog-
dan se inchind impdrdtiel de is&
sdrit clice Loclavie i Chendrinos.
377. Pe vremea lui, erau sub std-
phnirea lui Carolus, impAratul a-
pusului . 396. Feciorul lui Ion Al exic.
Sub el s'ar fi amlat Romanii in
Ardél. 474. E nurnit Bogdan-Vodd
vi se pomenesce i acli intre ro-
mânii ardelenl. 474. Dupd el se iea
numirea unui tirg. 474. Avea po-
recla de Negrul. 474, 475. Feciorul
sell este Dragin-Vodd. 473. S'ar fi
intors dupd N. Costin din Ardél
in Moldova in timpul craiului Lu-
dovic. In timpul craiului Ludovic
nu putea fi el acela, care sà fi tret
cu Românii in Ardél. 475. Acéstd
porecld a avut-o Dragin-Vodd. 475.
fiul lui Dragin-Vodd. clis i *tefan-
Vodd, nepotul lui Bogdan-Vodd.
475. El nu ar fi ievit cel intdifi din
Ardeal. 475, ci ridicindu-se TAtaril
din Moldova, el s'a intors la locul
525, asa spune Bonfin. 475.
Bogdan. Tirg a§ezat la confuenta Ma-
ramureplui cu Tissa nurnit a§a
dupa numele lui Bogdan-Vodd. 474.
Bogdan, fiul lui tefan-Vodd Marele,
face pace cu Turcii. 22.
Bogdania (Bord'avtav)hotar al Valahiei,
este despartita de Dada Panona
prin M until Vransoviei sallVrancel.
126. Se mai numesce Moldova. 126,
157. Are capitald. cetatea AJbà Cztv-
xdmatv). 127. Se intinde de la Dacii de
589
lângh Dundre spre Litfani i Sar-
map. 127. Locuità de Valahi, spune
Halcocondilas.157. iara Bogdania,
care acum Moldova este, a luat a-
cest nume de pe Bogdanii. 377.
Era numità Marcy)) Boydlivia (Bog-
dania négre. 474. Domnitorul el se
intitulézd : 'Auov r4s. viR Boy-
Sal/cc; (Domnul Bogdaniel negre). 474.
BogdaniI. Domnii dupd cari si-a luat
numele tara Bogdania (Moldova).
377.
Bogdanlu numesc Turcii pe Moldo-
veni, adicd. ómenil lui Bogdan. 306.
Tot ast-fel oi Mardi. 306.
Bohemia. Dupd anul 499 aft fost in-
temeiath ecrdfia Bohemiiip. 13. In
ea a fost trimis Eneas Silvius, ca
vestitor apostolic. 115. Némurile
Slovenesci all intemeiat in ea, crdie.
304. E pradatà de 'Mari, cari ml-
valisera in ea, 0 apoi de hatmanul
Peta. 449.
Bohemil. Pradaserd Evropa, i acum
n'a renas mai nimic din ei. 20.
Unil 11 socotesc Ellini. 178. Limba
lor fiind Slovenésce, numesc pe
Romani, Volohi. 304. Trimete soli
la Carolus, ca sa cérd pace vepica
cu ei. 350. Ei cu Voevodul lor Le-
hon all gonit pe Hunii de pe lo-
curile lor in timpul lui Nichifor
Patrichie. 351. Craiul lor Bratislov
a fost bdtut de Solomon craiul un-
guresc. 383.
Boil popor. AU avut résboill cu Ful-
vius Flaccus consul la 222 a. Chr.
120.
Boldovan numese Yearn pe Moldo-
veni, schimband litera M inB. 306.
Boleslav, craiul Iwsc, contra lui a
strins multá ()ate Vitelaus. 385. Se
certa cufratele sea Vladislav pentru
590 1NDICE GENERAL
crhie. 390. Fuge de frica Tátarilor.
448.
Bolgaril. Vecli Bulgarii.
Bon Iohan, aerie despre nor6dele cele
vechl ale Dachiei. 62. Vecli Iohan
Bun.
Boniin Anton. 53. mArturisesce, ch. Sar-
dia a fost fondath de Sardi. 63; el a-
rata' hotarele Dachiei. 65, i pop&
rele locuitóre in Dachia. 67. El a scris
cu f6rte dédins pentru Dachia». 69.
Ce spune el despre Dachi, Dai,
Gheti, Gotthi i alte semintil de
ale kr. 72, 73. Ce spune el despre
asezarea Ghetilor in Dachia. 74.
1)isele lui despre luptele lui De-
cheval cu Traian. 83.
Zice ch. Romhnii se trag din Ro-
mani. 124. Ca Românii locuiati pe
lângh. Dunhre, pe unde locuiserd
Dacil i Ghetii. 124, 125. El mai
spune duph altii, ca Deocletian a-
yea o fath care se numea Vlahie
si pe care o márith dupd un domn
al Românilor din Dachia, dupã nu-
mele chreia s'a numit Valahia. 125.
Numesce Voevod pe domnii Ardé-
lului. 131. Spune ca Muntenia s'ar
fi chemat Montana. 132. Pomenesce
despre Vlahi. 133. Nu spune nimic
despre venirea de curhnd a Ro-
manilor in Dachia. Vorbesce de
Vladislav si de rOsbliele lui cu Th-
tarii. 135.Vorbesce despre resbelul
lui Bela IV-a cu Batie i despre
fuga lui in Austria. 144. 145. Ghiula
hanul Unior, a nhydlit in tara Un-
gurosch pe timpullui Solomon. Vor-
besce de lupta lui Solomon cu Ta-
tarii, la cetatea Doboc, langh. mun-
tele Herlem. 146. Vorbesce de un
cal nhsdrävan al lui Vladislav. 146.
Vorbesce de Oita data de Vladis-
lay Unilor, de cearta lui Ladislav
cu Solomon, de ajutorul cerut de
Solomon, luT Cutesc, domnul Uni-
kr. 147. Vladislav iea domnia lui
Solomon si se lupth cu Copulh,
hatmanul Unilor, care devastézii
Ungaria pana la Varadin i Tocai.
Spune eh Vladislav bate pe Unii
la apa Timesului. 148. Unii cu Co-
manii, Amaxovii i Rusii nhyd-
lesc in Ungaria, spune Bonfin, si
Ladislav ii respinge. Spune cal La-
dislav gonesce pe Lesi peste Vis-
tula. 149. Spune ch Vladislav a ri-
dicat o biserich la locul Batorian
pe apa Hrisului. 149. Spune despre
nascerea lui Maximin Lichinie, din
Romanil din Dachia. '156. Spune eà
Uprana e cetate in Ardél, deose-
bith de Ulpiana din Misia, cetate
zidith de Traian, care a zidit 1 ce-
tatea Nicopolis, pe Dunére". 157.
Spune ca in Misia se afl5. cetatea
Marchianopolis, zidith de Traian,
care a fdeut i podulpeste Dundre.
Spune eh inainte de a navAli Got-
thil i Unii, in Dachia eratt Ro-
mani si Sarmaci. Vorbesce de Va-
lahl i locurile ocupate de ei. 158.
Vorbesce despre nisce inscriptii.
161. Vorbesce despre deschlecarea
Românilor de chtre Traian. 162.
Spune eh in Transilvania s'a ghsit
o piaträ, cu inscriptiuni care vor-
besce despre L. Annio Fabiano.
161. El spune Ca Ill Transilvania,
s'a gäsit o piatra, pe care era scris:
.L. Annio Fabiano, Triumviro, ca-
pitalium, Tribuno legionis H, Aug.
Quaestori Turbantium, Trib. Pl.
Praetori, Curatori viae latinae; Le-
gato Legionis X, Fretensis. Legato
Augustali. Primo praefecto provin-
 INDICE GENERAL
tiae Darcolomarum, (forte Dacoro-
marum) Ulpianarum, Traianarum,
Sarmaticarum, D. M. Civis Sabinius,
Miles Legionis XIII.Glibres a Ratio-
nibus,vixit annis XXX. Civi valens,
Duumvir coletcomania Florentina,
Parentes inefficacissimi. Peurio Sa-
turnino, gato Augusta li, Praeposito-
que Consulari Coloniae Daciae Sar-
matiae. L. D. D. D. 161; lice, càcetatea
Severinului din Ora Muntenesca pe
Dundre in tinutul Jiului ar fi zi-
dad de Sever. 204, 205. Despre
Romani, Dachia I;d Aurelian. 215.
Spune, c pe fiica lui Diocletian
o chema Vlahie si o dà sotie unui
domn din Dachiia. 231. Dice, cé. Av-
relian a trecut pe Romanil din
Dachiia iu Misia. 250. Spune, cà
Frithighern, domnul Gotthilor, a
fost invitat de Lupitin, cu gandul
sa-1 omóre. Frithigheru scapd, o-
morind pe Maxim si pe sotia lui,
earl emu orinduiti sa.-1 ucida. Fri-
thighern pradezd apoi Dachia, Thra-
chia i Misia. 257. Numesce Ulpia
Traiana cetate careia Sarnitie Ii
zice Sermituza. 261. Spune ca Theo-
dosie pleaca cu 6ste contra varva-
rilor, scapa Misia de sus, de jos,
Thrachia i Dachia malurósa, face
pace cu Athanaric domnul Gotthi_
lor si se int6rce la Tarigrad. 265.
Zice ca «Ungaria este nascutal din
TJnnii, ei all limba schyticesca, ei
au cuprins Panonia i peste Du_
nare Iazigul si mai tóta Dachia all
coprins-o,* el intelege Pano-Dachia
ft Dachia Mediterranie, care este Ar.
delul, sciind eh Dachia malurósa
si muntósä era sub Romanii pre-
cum acum este sub Turcii. 281. lice,
ca multi Siculi (astacli Secui) aii
591
venit cu Atila i all coprins o parte
a Dachiei, care astacli se chéma.
Transilvania, si el auclind, ca altil
d'ai lor pada la Roxolan i .Ama-
xovii (astacli Rusii) all ajuns, le-a
iesit inainte. 281 Zice cà, Unnil dupa
ce pe Ostrogotthil i pe Ghepizi
II gonisera i hronicele ungurescl
spun, cd dupa ce ail apucat Dachia,
pläcanclu-le Panonia voiaa sa intre
in ea, in care se afla pe acel timp
Macrin din Sevastiia näscut pro-
consul si in ea locuiaii din Alemanil
si din Ita11.281v. Vorbesce despre
scrisórea lui Attila catre Valenti-
nian imparatul. 288. Numesce Er-
nac pe fiul cel mai mic al lui Attila.
289. Spune, cá Moldovenil singuri
'Xi ail dat acest nume, i tarii lor,
Moldova. 306. In el se gasese multe
cetati numerate, din cele fdcute de
Traian. 323. El clice, ca o parte din
Dachia, care intre Nistru, Prut si
Dunare se coprinde, se numesce
Moldavia, iar cea mai pre langd
Dunare Montana si ca. din Romani,
se trag, all trait intre Varvarii,
insa ca sa Ii scota nu ail putut. 346.
Spune despre Carolus Marele si de
lupta lui cu Gothofred domnul Dai-
lor, despre cererea de pace a Dai-
lor, Lesflor i Boemilor, despre
trecerea lui prin Dachia, despre
mutarea Sasilor in Ardél si Pano-
nia. 349. Dice, ca Rusil all intrat
in Ardel la anul 1002. 374. Dice, cd
i s'a aratat in vis Saroltei muma
lui Stefan craiul unguresc, proto-
martyrul St. Stefan. 375. Dice, ca.
Stefan. ar fi fost de origine romin.
375. Dice, ca St. Stefan, craiul un-
guresc, more in anu11034. 379. pice,
ca la 1064 Solomon craiul ungu-
592 INDIC& GENERAL
resc Fsà fi supus Muntenia. 383.
Vorbesce despre resbóele Grecilor
cu Fr Amen. 398. Spune, ca Vlahii
find rugati de Greci, scapa Udriul
din inconjurarea Latinilor. 399. El
spune, ch. Vlahil se trAgeail din
Romani. 423. Bonfin spune, &A La-
tinil all venit ea neprieteni. 424.
La el se aflA despre crail ungu-
resel. 443. El este cel mai eredin-
dos pentru lucrurile Ungariei 444.
Dlugos, Calviz i Morerei scriil din
Bonfin. 444. Spune, Ca Vladislav al
II-a a stat 6 luni eral. 445. Spune,
cd Bela IV-a implinise 5 an! de
domnie, &And nAvAlese TAtarii. 449.
Bela 0 Tatarii. 450. El 0 cu Dum-
bravie spun, CA Batie s'a intors cu
TAtarii la locul sen. 451. vice, cA
Rom 'Anil, earl din Romani sunt
nAscuti, cad limba lor i astAcli
mArturisesce, macar cA intre multe
et deosebite némuri ail stat, insA
BA '1 desrAddeineze n'ati putut. El
ail locuit de parte Dunärei unde
all fost locuind alth-datá Dachii ei
Ghetil, cáci de cea-Paltà parte a
Dun Are! locuesc Bulgaril, eari an
ie0t de la Sarmati. Cad din colo-
niile lui Traian se trag Valahil.
464. vice, cà pe vremea lui Caro lus
craiului unguresc sculându-se cu
resboin a luat cetatea Severinului
din mAna. Banului, earele atunci
stApanea, alaltá tard a Vlachii, care
n'are ape (intelege Basarabia saii
cum noi ii clicem acum Bugiacul)
§i se intinde pada la marea Négrà
a fost sub ascultarea crailor Un-
guresci. 467. N. Costin repeta nisce
cuvinte ale lui. 475. El nu lice, ea
Bogdan-Vodd nu a ie§it intAiu din
Ardél. 476. Numesce pe Stefan-VodA,
Bogdan. 475.
Bonfos, loc de intrat in Valachia,
spune Jornand. 319.
13onifatie Montis Ferartianul, impre-
und cu Henric, bãtea cetatea U-
driul. 398.
Bononia. Caro lus vine aci ea sä vaclA
vasele i apol se intórce la Adis-
gran, vice Bonfin. 350.
Boris hatman al ru0lor. 369.
Boristhenis (Niprul), apA. 60.
Bosfor. Zonaras spune, CA multime de
Schyti,trecend Bosforul spre marea
NégrA. multe WI ail *nit. 209. E
stApAnit de Romani. 315.
Bosforenii sail Tätarii de lAngA Azac,
Traian i a domolit. 194.
Bosforul Chimeric este locul unde se
irnpreunA marea Azacului cu ma-
rea NégrA, este trecut de Hun!. 262.
Gura mare! Azacului, adica Bos-
forul Chimeric, 263 se mai numesce
Bogazul. 268. Pe aci s'ail wclat
Polovti, Pazinazil, dupà ce all ie§it
din Litfania 365.
Bosnia tara bo§nejilor. 382.
Bosnénil. PrAdaserA Evropa i acum
n'a remas mai nimic din el. 20.
Limba lor fiind slovenesa, numesc
Volohl pe Romani. 304. El se trag
din Pazinachie. 365. Neputendu-1
scóte din impArAtie pe Pazinachi
ace0ia remân locuitori in Bosnia
tara lor. 382. Pazinii all rémas in
Machedonia i ne all dat .pe bo;3-
nezi. 384.
Bozilor nu voesce Papa Clement sá
le facd jertfe lor. 193. Antonie
Eliogabalus ii aduce jertfe mai
multi copil injunghiati. 206. Inain-
tea lor, Iulian Paravat se giurue§te
sil verse sAngele chre0inilor. 254.
 1NDICE GENERAL
Boziail, numele tuturor oardelor din
némul Pecinegilor. 364.
Brâncovenit se trag din Bulgari. 26.
BrasovéniI, rnunti. 69.
Bratis lay craiul Boemilor a fost batut
de Solomon craiul unguresc. 383.
Breviar. Aurelie Victor in Breviar. 83.
Britania. Saxonii tree in ostróvele
ei la 449. 12. Insugi Marco Avrelie
merge asupra ei. 200. In cetatea
Ebórica din ea a murit Septimiu
Sever. 204. In ea more Constantin
Hlorus, la 306 d. Hs. 237. OstrO-
vele ei fac parte din a 4-a divi-
shine a Imperiului lui Constantin
Marele. 242. Ea all se numesce
Inglitera. 242. Craia el era cu-
prinsa in Gallia gi avea 5 provin-
ill. 242. Scotii o prada. 254.
BritaniI. Pentru invingerea Mr, Ma-
ximian infra cu triumf in Roma.
233.
1lrueter11 ail venit la Sicambria che-
mati de Attila. 287.
Brinizisius. 104.
Brunsvig, ducat. Intre el, Hassia,
Franconia gi Misiia, este Turin-
ghia. 285.
Brass, cetate in Vithania. 440. E luatd
de Orhan. 440.
Brutish Vecli Brufia.
Brutus. Cuventul WI Cicero, catre
Brutus. 87.
Brutia. Capigtea Junonii din Espa-
nia se mai nurnea Latinia din Bru-
tia. 120.
Buds. Tara Iazighilor era din apa
Tisel pima la Buda. 65. Pana la
Buda se intindea tara Ghetilor. 66. °
Din Tisa pana la Buda «ail fost
tara care mai pre urrna ail statut o
parte de tara ungurdsca cé mare».
63. De la Tisa in spre Buda lo-
593
cuiail Iazighiigi Metanastil. 82.
Suleiman, coprinde Buda. 355.
Buda e numit Vleda, frateM lui Attila,
de catre istoricul unguresc Olah.
282.
Bug. Veyli Buh.
Bugégéidi sail Bastarnii gi cu Ro-
manii all fondat mai multe cetfiti.
365. Schythia e spre partile unde
acum trfiesc BugégSnii. 328.
Buglae. 26. Nume thltardsc al Bass-
rabiei. 67, 68, 468. Se cuprindea in
Dachia. 69. Tatarii lui aii umplut
cu robi Legi, Wile pdganesci Vara
la ,Eghypet, India gi Africa. 175. A
fost coprins de Pecinighi. 364. Bon-
fin spune ca a fost subt asculta-
rea crailor Uuguresci. 467.
Buhul, rit de hotar al Dachiel. 65.
Ghetia trecea de Buh. 66, 67. Pe
acolo ail trait Christovochil gi Ca-
chinii. 68. Padh la el locuiail Ba-
starnii. 71. Parra' la Buh gi parld
in Nipru, au fernas in urma lui
Batie, Tdtari, ce le dice Comani.
466.
BulgAressed. Sardia a fost, pre vre
mile mai de mijloc, scaunul Craie.
Bulgaresci. 63. Sardia, sub Craia
bulgarésca, Sofia s'a chemat. 66.
Un hronic bulgaresc, cu limba slo-
vends* despre basme cu Laslaul
139, 140, 143, 145, 147. Despre stal-
pul de marmure bulgarésca . 142.
Hronograful bulgäresc. 160. Despre
némul bulgaresc. 178. Numele Ro-
manilor, cu limbo. bulgarésca. 302.
Zonaras despre &tea bulgardsca,
care a viclenit pe Iustinian. 339.
Leon, fiul lui Constantin, ia pe fata
domnului bulgaresc. 346. Rugfi au
napadit eetati bulgaresci. 369. gi
tara bulgaréscd. 370. Vasile Bul-
88
594 1NDICE GENE R AL
garoctonul in tara bulgdresch. 376.
Crovatii intrá in tara bulgdrésch.
386. Craii bulgAresci. 454. Stefan
craiul bulgdresc. 455. Basna isto-
ricului bulgilrese despre Las ldu.
458. Nichita Horiatis, despre Than
Craiul bulgAresc. 466. Despre un
crai bulgdresc. 482.
Bulgarie. Se fundézh crdia Bulga-
riei dupd 499. 13. In ea a fost re' s-
boiul lui Attila cu Hatrnanii lui
Theodosie, la cetatea Sardica. 284.
Schimbarea numelui Bulgariel. 303.
La 971 imp6ratul Chimischie cu
multe otI intrd in Bulgaria contra
Ru0lor. 370. Chedrinos pomenesce
venirea Ru0lor in Bulgaria sub
impdfdtia lui Roman. 372. Imp&
ratul Vasilie trimise 6ste in Bul-
garia unde fdcu marl prdddciuni.
375. Intrá Pecenegii in ea. 378. Voe-
vodul Patinachilor prAdd cate-va
locuri din Tracia. 387. E adaosd.
de Vladislav cràiei Unguresci. 444.
Era sub stdpanirea Crdiel Ungu-
rescl.
Bulgaril yin la 499. 12, 0 dupd ce
pradd phrtile de peste Dundre, fun-
dézo. acolo Crdie. 13. In timpul im-
pgratilor urmdtori lul Theodosie,
pradd, impreund cu Unnii, Scla-
vonii, Sirbil i Herulii >, provin-
tiile Panonia, Thrachia i allele. 17.
Sunt domolitl de Turd. 20. 0 chiar
supu0. 22. 43râncovénii de la Bul-
gari sd se tragd povestésce., 26
Unii spun cä némurile ellinesci
s'ar fi tragend din Bulgari. 101.
Stag sub stdphnirea Tarigradului.
106. Despre stAlpul, carile zice
Bulgariul, precum sd fie ridicat ce-
thténil in slava lui Ladislav,. 149.
Haleocondilas spune cd, eel din
Misia .de jos se chemad Bulgari.
156. Bonfin despre Bulgarl. 158.
Ad avut rdsbge cu Romanii. 170.
Aii ndvalit de peste pustiile Vol-
gal, Marea Balticél i Marea Cas-
pica. 174. Unii II socotesc Ellini.
178. Pricina ndscStoril num elui Fla-
chia, ad fost ei. 301 El yin spre
Evropa, la 48 ani dupd prdzile lui
Attila, zice Martelin. 301. Calviz
spune ca aü venit in al 7-a an al
imprirdtiel lui Anastasie, iar Che-
drinos, in al 10-a sad 11-a an. 301.
Ridiandu-se de peste apa Volga,
intrd in impardtia Romanilor §i
pand la Thrachia, fac multe prdcli.
Impotriva lor, Anastasie trimite
gste i se bat la apa Zursa. Ei
bat pe Romani Carl perd 4.000 ca
pete de frunte i slujitori. 301. Nu
se scie dach el s'ail intors in lo-
curile lor, salt ail remas in impe-
riul Roman. La anul 502, prddézd
pand aprópe de Thrachia. 302. Ei
alt facut doad prdzi. Intai a tre-
cut prin Dachia, Misia, p5nd la
Thrachia. In a doua, numal Wag
apropiat de Thrachia. Cdnd Wad
intors din ndvala II-a, alt stat a-
própe de Dachia. Ei spre Thrachia,
alt trecut prin Dachia. Bulgarii la
a II-a venire, ail r'emas in Misia.
La anul 504, ad trecut Dundrea, ail
intrat in Panonia, unde alt luat
cetatea Sirmion. Cand el ail venit
de la Volga, inthia in Dachia alt
v'eclut pe Romani. 302. Ei (Mild in-
Uhl de Romanii din Dachia i-ail
numit Volohi, dupd limba slove-
néscd. 303. Limba lor e cea slove-
nésch. 304 Numele de Vlahi, dat
de el Românilor, i acli 11 pdstrézä
vecinil despre apus. 305, 306. Dupd
 INDICE GENER AL
ce ei intrd in Pannonie, l dupd ce
ad luat eetatea Sirmiul, Theodoric
Veronianul veVênd cã el voesc sà
intre mai in spre apus, trirnite in
contra Bulgarilor pe Hatmanul
Petza, care II bate si ornórd pe
Domnul Bulgarilor i pe al Ghe-
pidilor, cu earn' Bulgaril se inso-
tiserd. 311. Sunt luatl de Vitalian
si prAdézii irnpreund eu Hunii,
'And subt Tarigrad, zice Chedrin.
.313. El numesce Dachia, Volohia.
313. Velisarie Ii gonesce i ei merg
spre Volohie. 316. Slavonil ad venit
dupd ce aü esit ei din imperid. 324.
Panonia era in mann lor. 327. Horo-
sie ii indémnd ca sd se rdsc6le contra
lui Iraclie i sà inconjóre Tani-
gradul. 333. Ei Il trag numele de
la Volga. Ndvdlesc in Thrachia si
biruesc 6stea impdratului Constan-
tin Pogonat si el face pace cu el,
platindu-le banil. 336. El insd tree
Dundrea i vor sh se aseze in
Bernis, Romanii sunt bdtuti i si-
141 sd facd pace dupd placerea lor.
336. Zonora spune cA ei s'ad intd-
rit de amSndou'd pdrtile Dundrir ;
tot el spune eh ei ad pustiit tarile
Românesci de peste Dundre. 337.
El nu ad stat mult in Dachia ci aii
trecut in Misia i Iliria 338. Ius-
tinian Ii pradézd insd el iad prada
inapoi, i fac pace cu el. 338, 339.
Justinian ii bate si robeste forte
multi din ei. 339. Justinian fuge
la Tirvelin Domnul Bulgarilor si
eu ajutorul lor inconjórd Tarigra-
dul. 341. Justinian pentru ajutorul
lor, II inearcii de daruri. 341. Justi-
nianstricand pacea, ci ii lovesc cu
6ste pe Marea Negril la Anhelo.
341. El cu tote ed erail destul de
595
tarl peste Dundre in Misia i Thra-
chia insà, sub Constantin Pogonat
de o data s'aii tras inapoi. 341. Ei
ad fdeut rnultd pagubd in Volohia.
342. Zonora scrie, cd in timpul lui
Filipic ad prddat Trachia i ad
pustiit pand apr6pe de Tarigrad.
343. Artemie vine la Tervelin dom-
nul lor i Ii dat 6ste, ea sa mérgd
contra Tarigradului, insd tot ei
Patt prddat lui Leon Isarvul. 3-14.
Domnul lor Telesis este biruit de
Constantin Copronim, cu tOte aceste
el iea pe fata Domnului lor pentru
fiul WI Leon ; ei sunt stdpânitorl
in Misia i Thrachia mai multe
sute de ani. Intre el si Tdtari sunt
Rornanil din Volohia. 345, 346. Bul-
garii rup pacea insd Constantin
Copronim II bate, atunci el iar fac
pace. Constantin vrea sd se ridice
cu ótc contra lor, insd m6re. 347.
Constantin se ridica contra lor, in-
dertinat fiind de Pangratie Astro-
logul, insd este bdtut; ei dupd is-
bandfi d trimes la Constantin si
II cere bir nod, insd el le rOspunde,
cii '1 va da la anul ; Constantin
vine cu 6ste contra lor i el cu
craiul lor Cardamir nu indrdsnese
sd iasd contra lor, iar Constantin
prddézd tara lor. 348, 349. El bat
pe Nichiror la anul 811. 352. Cronos
craiul lor prddézd Thrachia, insd
este bdtut i dat afard de atm
Mihail irnpArat, insh Cronos stringe
6ste si bate fOrte tare pe Mihail.
352. Chendrinos Vice, cd ei ar fi
fost bdtuti de dire Leon Armanul.
352. Vogoris Domnul Bulgarilor
in timpul Theodorel s'a botezat la
Tarigrad, el intorcOndu-se la ei este
respins. 353. El pustiesc Gretia,
596 1NDICE GENERAL
Leon cere ajutor de la Ungurii,
cari bat pe Bulgarii i pe multi
din ei ii iea in robie, Simeon Dom-
nul lor face pace, earl all inut-o,
pAnA intors Unguril inapol.355.
Chedrinos spune, cA Leon a su-
pus pe Bulgarii. 355. Leon impreunii
cu Ungurii i Turcil merg din noil
asupra lui Simeon. El tree la bi-
serica Apusului, insh in urmA se
intore iard la biserica Rásáritului.
356. Pear Domnul lor se incus-
crézA cu Roman Lecapin. 357. Bul-
garil din Evropa cad asupra im-
pArAtiei de fesArit. 359, 360. Vecini
cu arile nóstre peste DunAre. 362.
In timpul impAratului Roman a
murit i Simion domnul bulgarilor.
368. Rusii intrA i pradA mai multe
cetAti bulgAresci. 369. Bulgaril neas-
cultind pe impAratul, acesta dà voe
Rusilor, sh prade pe Bulgaril, slice
Zonora. 372. Dula ce aunt prAdati,
impAratul Cimischi le tine parte si
trimete 6ste contra Rnsilor, earl
sunt alungati. 370. Despre némul
bor. 371. La anul 971 singur imph-
ratul merge contra Rusilor scifite
cu desAvirsire din Bulgaria. 370.
Bulgaril de lAng5. Don aii fost su-
pus"' Svétoslav. 372-373. In timpul
impAratului Vasile Bulgarii ail prà-
dat Grecia. 374. La anul 1000 ye-
ylênd Vasile Ca Bulgaril de si bätuti
nu se astirnpArd, a intrat cu 6ste
i-a gonit din ceatile Tesaliei ;
dar la 1013 iarhsl nesuferind jugul
a venit cu mare 6ste Vasile impà-
ratul i i-a bAtut. Samoil domnul
lor more de scArbA. 375. Dar Iovan
urmasul lui Samoil inconjórd Di-
rachion, care e despresurat de im-
pArat i Iovan e omorit de soldatil
501 ; dupã care impAratul supune
tótà tara bor. 376. Nichita Honiatis
spune, ca Vasile Bulgaroctonul a
scris intr'o tablà tótà istoria eds.
bóelor ml cu Bulgaril. 376. El si
cu alti vecini erail supusl ImpA-
rAtiel de rdsdrit. 377. La 1040 Bul-
garil se sc61A Intâill, sunt invin-
gAtori, apoi invinsi. 379. La 1042
s'ail resculat sub Pear. 380. Hat-
manul Nestor viclenindu-se contra
impArAtiei pradA pe Bulgaril. 387.
La 540 intrA in Pannonia. 316. Ei
s'au viclenit de la impArAtie spune
Nichita Honiiatis, si el nu amested
numele Bulgarilor cu Vlahli. El ail
fost uniti cu SArbil i impreunA
s'aii viclenit de la imparatie. 39 i.
Altil aunt Bulgarii i alii Vlahil.
397. El numesc Vlahil pe cel din
Misia. 397. Sunt indemnati de Asan
si Pear, sA lepede jugul. 401. Ne-
mul lor, Honiatis scie a'l despArti
de cel Vlahilor. 401. Pe el ii pra-
Wise din temelie, Vasilie Bulga-
rocton. 403. StApfinirea lor, Asan
se silesce a o impreund cu a Mi-
siii. 404. Asupra pArtilor Bulga-
rilor der nAvald Vlahil. 411. De la
ei se desparte I6n Alexie ci cu
Vlahil. 412. Unil II amestecd cu
Vlahil. 419. Honiatis vorbesce de
crdia bor. 419. Neeman era Domnul
Bulgarilor, care iea in cilsAtorie pe
Evdochia, fata lui Alexie impil-
ratul. 419. El se mai numesc ci
Triballi. 419. Istoria crailor lor, o
scrie hronicul Rusesc. 454. Trecu-
sera'. de mult in Evropa. 465. Bul-
garil i minunile. 458. Bulgaril tree
DunArea. 464. Bulgaril, cari de la
Sarmatl ail esit, locuesc cea-Pala
parte a Durarei. 464. Bulgaril im-
 1NDICE GENERAL
ping pe Romanil din Misia peste
Dunare, earl de frica ml Batie tree
in Ardél. 465, 467. Ion, craiul lor,
lOgä prietenie cu Latinii i asupresc
pe Romanii. 466. Batie i Bulgaril.
467. AU avut de Domn pe Svetos-
lav. 480.
lgarimé. Sava a fost Mitropolit a
tótà Bulgarimea. 140. Bulgdrimea
stand pe aceste locuri Wad chiver-
nisit cu Romanii. 338.
Burdajé a fost poreclit; *tefan-Voda.
26.
Burgaz numesc Turcil pe Aviadio-
polls. 432.
Burgamlit. Vecli Burgundiona
C.
Cachiall, in Dachia, inainte d Dachl.
68.
Caeoi 'mil, in Ardél, inainte de Dachl.
68.
Caeodemonul saü Dascalul spintecand
o muerusca batrana i-a spus lui
Iu lian Ca va avea biruinta. 262.
Cadiehion numesc Turcil Halchedonul
este in fata Vizantii peste Boaz. 331.
Cala, cetate a Crarnului, a fost inutá
de Genovezil. 134,- fundata de Ro-
mani, Inovezi i Bastarni. 365.
Cala matal. 0 comparatie cu acésta
clicere. 263.
Cala Zemlé. Bulgaril ail nurnit tara in
care locuiaii. Romanii : Volostéle,
Caia Zemlé. 303.
Cal Han. Nepotul lui era Oguz Han.
439.
Calavrila. i din ea ail fost represen-
tang la Sinodul de la Sardica. 250.
Caligula vine la imparatie dupd Ti-
verie la anul 41, more ucis de Cas-
597
Burgandionit chemati de Attila, se a-
duna la Sicambria, ca sa rnérgh
in contra Romanilor. 287. Gunderic
al Burgundilor se unesce cu alii
impotriva Hunilor. 288. Theodoric
face pace cu el si cumpara de la
el campia Luguril. 296.
Busbecrie, scriitor crestin. 22, ném t, a
scris despre Greci. 67. Scrierile
lui sant ldsate intr'o parte. 435.
Busarman i se clicea lui Batie. 143.
Basurumnil san Tiltarii intra in Un-
garia, dar sunt goniti de Laslau.
142, 143.
Bysautium. Veçli Vyzantia.
sia Hiria Tribunal, a imparatit 3
ani. Pupa el vine la imparatie Cla-
vidie. 164.
Calinic Patriarchal pe el 11 desemnase
Justinian ca sal om6re Intâiil. 339.
Caliupolis e luata de Orhan. 440. Acésta
cetate este cheia Tarigradului des-
pre marea Alba. 441.
Calixtus III-a, papa, a facut cardinal
pe Eneas Silvius, la anul 1456. 115.
Callimah marturisesce, cum ca. Ro-
manil ail réscumparat Panonia de
la Hann. 278.
CalliphIll era' intre eel ce stapaneail
de la Nistru i pana in Buh. 68.
Caliupolis cetate Math' de Suleiman.
Pe aci trece Suleiman Bogazul. 440,
A fost luat de Turd. Este cheia
Tarigradului. 441.
Cabo Ioannis numesce Zonoras pe Ion
Comneno. 388. Gonesce pe Tatari
apol pe alti barbari. 388. Vine fe-
ciorul set la domnie. 389,
598 IND:CE GENERAL
Calochir Nichifor feciorul domnului de
Cram este trimes la Svetoslav de
Nichifor Foca. 369,-umbland dupd
impdfatie, indemna pe Svetoslav
mä fernae in Bulgaria. 369. Rusii
dupd indemnul lui Calochir nu s'a
purtat cu cinste cu solii impára-
tului. 370.
Calpurnie. Mentionat in inscriptia ga-
slid la Galati. 162.
Ca lpurnie Piso a fost consul cu Ful-
vius Flaccus la 133 a. Chr. 120.
Calpurnius Piso. Vecli Calpurnie Piso.
Ca lvisins. Vecli Calviz.
Calviz. 51. si Onufrie. Cronologia kr
pornenesce de mergerea lui Valeria
cu résboia in Sardia. 63,-citati la
p. 72. Dupd chronica kr Vithynia
a fost cuprinsd de Dachi, Misi si
Vevrichi, la anul 563 a. Hs. 77. El
spune, ca intaiul rdsboia al lui
Traian cu Dacha a fost la 101 d.
Hs. 81. Vorbesce de triumful lui
Traian si columna ridicatà la Roma
105. Spune, ca Flaccus Grecm a
a fost cu 130 ani in urma hatma-
nului Flac, care a comandat ostile
in '111isia contra Ghetilor. 130,- vor-
beste despre Annie, cá a fost con-
sul impreund cu M. Nonie Mutian
pe vremea lui Septirniu Sever. 161.
Despre al treilea fesboiti al lui
Traian. 182. Socotéla anilor dupd el.
191. Despre anul 161. 200. Despre
anul 251. 209. Spune din Vopiscus,
ca in al 5-a an al impdfdtiel lui
Avrelian, la 274 d. Hs., a mutat pe
Romani in Misia. 218. Despre Av-
relian. 225. Despre cClavdie Tap-
tul.. 226. Despre Alaric.275. Despre
Huni. 282. Despre Anastasie. 301.
Culege din Istoria lesésea. 324. De-
spre Iraclie. 334. Fuga lui Leontie,
la domnul Cazacilor. 340. Despre
Nichifor. 352. Calvizie ca isvor. 361
Despre anul 1056. 382. Despre Ma-
noil. 391 Despre I6n Alexie si Bal-
duin. 426. Cantemir s'a servit de
Calvizie. 444.
Cambulurile. Attila trecand peste Du-
ndre prin Pannonia, ar fi agruns
numar acésta cetate. 285.
Campania, tinut in Italia, de unde se
trage I6n Antonio, de la Campania
scrii tor. 115. Aci móre August. 164,-
0 din ea aft fost representantr in
sinodul de la Sardica. 250.
Campis cetatuie mai induntru Dachiei
ziditd contra nävdlirilor varvare
clice Procopie. 155. 322.
Caucelar. Vecli Cantilar.
Cantacuzinilor. Familia kr a fost pH-
mita' in Moldova. 25.
Cantavazitis cetatuie mai induntrul
Dachiei ziditá contra nävalirilor
varvare, clice Procopie. 155. 322.
Cantemir (Dimitrie) autorul Hroni-
cului. 1, 49.
Cantemirestil se trag din Marzil Cra-
mesti. 26.
Cantilar. Eneas Sylvius a fost Re-
ferindar Cantilariului. in soborul
de la Bazilia. 115.
Capadochia. Aci este omorat de ser-
vitoril sdi Opilie Macrin. 205. Zo-
noras spune cd a fost pradatd de
Mari. 227. Era in una din cele 4
divisiuni ale imperiului lui Con-
stantin Marele. 242.
Capéac. Aci a fost locuinta prima a
a Aliosmanilor. 387. E numit si
DesticapOac. 438.
Capiste. Sa se sfintéscd Boazii, ce-i
lice Vastalis, ca Capiste. 97. Ful-
vius zideste o capiste in Ispania.
120. Claudie la apa Nistrului im-
 INDICE GENERAL
potriva Capistii Dianii, pe Scyti,
a 'Atilt. 212. Iulian Paravat u01e
Capistelor Idolesti at deschis. 251.
'Vladimir casátorindu-se cu Anna,
s'a intors la Chiov si a sfaramat
toff Idolii i Capistele. 373.
Capitolin. Aci a proclamat Nerva pe
Traian, de fit. 80.
Capitolin scriitor, vorbesce de eesbo-
iul de la 174 a lui Marcu Aural.
201. A trait pe vremea lui Con-
stantin Mare le. 238.
Capital. In vremea lui Fulvius Fine-
etas si a lui Cornelius Lentulus,
ebnsuli la 253 a. Chr., s'a inceput
r6sbóele cu Liguril, scrie Livius
el tabla Capitul . 120.
Caput Boului, cetatue zidita de Tra-
ian, spune Procopie. Marca Mol-
dovei se crede a veni de la nu-
male acestei cetái, scrie in Leto-
pisetele. 155, 249, 322. Caput Bovis.
471.
Capulit Derbent se numesc muntil
Rodopii. 242.
Caput Bolls. VeVi Capul
Cara Bogdan numesc Turcii Moldo-
Vlahia, dupà numele lui Bogdan.
306 474.
Cara Bogaz sat Limanul. 438.
Cara-iflac,=Vlah Negru. Nume scos
de Turcl. 307. 479.
Carat Milt zic Turcil Vlahilor Negri.
307.
Caracala vine la imparatie impreuità
cu fratele sét Gheta, dupg m6rtea
tatalui &et Septimiu Sever. El se
cértá cu fratele seii, care se refu-
giazh la maica sa, insà el il urma-
resce i cu o singurd loviturd 11
ornóra. i ranesce graft pe maica
sa. Instt nici el nu domnesce mult
timp singur caci este omorat de
599
chtre Martialis Sutasul pus de Opi-
lie Macriu. Spartian spune ca a
trait 43 de ant, dupà el vine la
imparatie Opilie Macriu. 205.
Caracalpaehi sunt numiti Aliomanil
de Tatari de la Volga. 387.
Caragedag. Aprópe de el, Allaidin dá
locuri 6menilor lul Erdogril. 440.
Cardamir craiul Bulgarilor nu in-
drdsnesce sa iasa inaintea tut Con-
stantin fiul lui Copronim. 349.
Cardinal. Eneas Sylvius a fost epi-
scop, cardinal si papa. 114. Eneas
Sylvius i cardinalul Belarmin. 115.
Eneas Sylvius a fost secretar la
cardinalul Dominic Caprarie si la
cardinalul Abbergoti ; el e facut
cardinal de papa Calixtus al III-a
115. Cardinalul Petronie despre bo-
tezul lui Constantin cel Mare. 247.
Carinus fiul lui Carus si frate cu Nu-
merian. Are 2 r6sbole cu Diocle-
tian si in al treilea, e ucis. 231.
Carion, istoric, Vice Cine Vice ca
numele Moldovenilor si al Munte-
nilor este dupa. numele Hatmanu-
lui Flac, Vic basme . 124.
Carlos, cral Sfedesc, e batut de Pe-
tar Alexievici la Lesnoe i la Pol-
tava. E omorat de Danezi in Nor-
veghiia. 176.
Carolus. FLnà la cDachia s'a cobo-
rat. 18. Pe el 1-a incoronat Papa
Leon al Romei i s'a poreclit Ma-
rele Avgust i impérat al Romei
si al impdratiei de apus. 349. Bon-
fin Vice despre el ca afland ca.
Gothofred Domnul Davilor, lovise
cu 6ste pe Friji i biruindu-i ii
asuprea, a poruncit ostilor ca sá
se strangd pe apa Alara, insd Go-
thofred este omorat de at sél, §i
potolindu-se lucrurile, el a mers
 oo INDICE GENERAL
catre Acfisgrana si de aci la Bono-
nia cetate si in urma s'a intors la
Acfisgrana uncle yin solil din par-
tea Dailor, Lesilor i Boemilor ca
sa céra pace de la el. Umbra' cat-va
timp pe la Iazighii i Metanastl.
El dupa ce bate pe Saxoni (SW)
i-a mutat pe multi dinteinsil in
Ardeal i Pannonia, cart si pima as-
tài tile. in Dachia din luntru ai
Sarmatia. 350. Romanil din Dachia
cer protectia lui. 351. La el vine Ha-
nul Hunilor 0 el trirnite pe fiul
sett Caro lus in ajutorul Hunilor
contra Sclavonilor. 351. 352. Im-
pératul Mihail este cel dintaiit care
II da." lui titlul de impérat la anul
813. 352. De pe vremea lul Ro-
manii aveaü legamint cu impard-
tia apusului. 18. 377. Sub protec-
tia lui sunt Vlahii. 396. In timpul
lui se aseacla colonil de Saxonl in
Ardeal. 463.
Caro las, fiul lui Caro lus Mare le este
trimes in ajutorul Hunilor contra
Sclavonilor. 352.
Caro las, craiul unguresc a luat Se-
'verinul din mana banului, lice
Anton Bonfin. 467.
Carpatieil muntl, sunt pe la hotarul
Schythiel. 60, 61. Marmarnisa intre
el este asezata. 65. FLA. la 61 se
intind hotarele Dachiel. 66. Din
Buh pana peste Nistru, si pre la
obarsiile Prutului 'Ana in muntil
Carpatici, all fost tara care acmu
cuprinde cu o parte de Rusiia tótá
Pocutiia. 67. Din Nistru pana in
muntil Carpatici i pada la Pórta
de fer, ai fost cuprinctend terale
amanduror Vlahiilor. 68. Tara Ar-
délului, se incinge cu muntil Car-
patici, ca cu 0 coróna. 69.
Carpatiel (Sarmaticl), muntl la ho-
tarul Schytiii. 60 si 61. In el e a-
secjata Mannarusia. 65, 68. Incon-
jóra Dachia mijlocie (mediteranee).
69. Pana subt iel, de la Carnpulun-
gul Moldovenesc la eel Muntenesc
pi pana in dreptul Severinului, se
retrag Romanii din Dachia, de'
fries. lui Attila. 286.
Carpianii, intre Nistru si Bug. 68.
Carpit sunt batull de hatmanul Ga-
lerie. 232.
Carpodaehil, intre Tisa i Dundre. 69.
Carra. Intre Edesa i Carra e omo-
rat Caracala. 205.
Carsalia, parte din 'Maria Europe-
ana.. 61.
Cartaglina, cetate in Africa, a avut
domn pe Anibal care a avut fa's-
beie cu Romanil. 20, 120. A fost cu-
prinsa. de Vandali, pe timpul lui
Attila. 287. A fost cuprinsd de Se-
rachenil in timpul lui Leontie. 340.
Casiodor scriitor, spune ca dupà m ór-
tea lui Alaric s'a facut Domn cum-
natd-seil. 276. Despre invasia Hu-
nilor. 288. Vorbesce despre Gli-
cherie cá s'a incoronat imparat in
Ravenna. 292. La 490, spune Cas-
siodor, Theodoric Amali cu GoiI
a trecut in Italia. 294.
Casis se chiamä in greceste coiful
din cap. 408.
Caspia, mare, laugh.' ea aft locuit Dail.
74. De peste ea yin Schythil, Bul-
garil, Unii, Vandalii. 174. In vre-
mea resboiului Turcil ii parasesc
pe Iraclie 0 se due peste marea
Caspia. 334. Pe marginile ci s'aa.
aseclat Aliosmanii. 387. Cate-va ce-
tap de pe marginea el, sunt su-
puse la 1722 de Petal- Alexievici.
438. Intre ea si marea Négra, este
 INDICE GENN.RAI,
Cafcasul. 438. Locurile pustil de pe
inarginea iei, le cuprind Ogazil.
938.
CassIa Hiria Tribunal ornOra la anul
41 pe Caligula. 164.
322. Ion intaresce
Caste le, cethtue.
imprejurimile Emului cu cetati si
cu casteluri. 417.
Castelenilor lesesti, familia. 26.
Catalonia. In campiile iei, isi trage
ostile Attila, dupa. infangerea de la
Avrelii, i aci se face lupta intre
Hunii i Romanil si a1iaii lor. 288.
Cataraetele. Apsihon voevodul var-
varilor a stra.ns armath aci (care
se numeail pragurile Dunaril). 330.
Ele aü fosi in stapanirea impara.-
till Romane. 330.
Catii. Ve4I Ghermanii Cati.
Catolie. Cronicul numesce pe Cato-
licit eretici. 140. Sava Mitropolitul
ar fi botezat pe Stefan, ca i child
catolicii n'ar fi botezati. 141.
Cavalerii de Rodos sunt goniti de
Suleiman, si se due la Malta. 451
El yin in ajutorul lui Bela. 451,
473.
Caveorenii, norod in Dachia. 67.
Caviteasul, desparte Tätärimea de Per-
sia. 60. Aci fug Turcil 8alariati, a-
dusl de Iraclie in Asia contra Per-
silor. 334. Pe aci infra' Tamil in
pärtile Asiel. El este intre marea
Négra i marea Caspica'. 438.
Camel. Despre numirile slavone re-
lativ la Romani, la némurile Sla-
vonesci ea Rush', Cazacii, etc. 304.
Cràia Cazacilor. 362.
Cazanul, parte din Tatarimea asia-
tiea. 61.
Cazarilor. La el a fugit Justinian. 340.
Aci ai gash scdparea o multime
de locuitori din Cram. 342 . Cante-
601
mir crede eh acestia sã fie cazach
de astall. 342. El in unire eu Cra-
menii bat pe Filipic 343. Pe fata
hanuhil lor o ia de nevastä Con-
stantin fiul lui Leon. 345. El tra."-
iad pe campil din afara Cramului.
345.
Canilelii este Misina. 432.
Carnovul, a fost luat de. Joan Alexie.
412.
Caziteeaseit, taxa, parte din Tatarimea
Europeané. 61. La targul Ocrainii
cazdeesti, Carlus craiul sfezese a
fost biruit. 176.
Cazaell ail avut lupte cu Ungurii. 20.
Cu Rusil tot o liniba ail. 71. Au
avut rasbóe cu Romanil. 106. Sant
Sloveni. 304. Cantemir crede ca ei
mai inainte se numeail Cazaril. 342.
Vecini cu Romanil sunt peste Nis-
tru. 362.
Claude en came in gal% treeênd pe
pante, s'afivègut in apa,i proeiv, basná
a lui Iosif. 248.
Campulangal. Romanil din Dachia,
de frica lui Attila, s'ail retras sub t
muntil Carpatici, de la Campulun-
gul Moldovenesc panä la Campu-
lungul Muntenesc. 286. Campu-lung
si alte trecatori ale muntilor. 465.
Carnal, Justinian carele s'ail poreclit
Rinotmitos (ca cum am Vice :car-
nal). 339. Justinian Carnal impa-
ratul a trimis pe Filipic Voevodul
cu osti pe mare sa omóre pand la
unul pe locuitoril Craraului. 342.
Cavil Rogit. Nepotul lui era Suleiman
Sah. 439.
Cmsar. Vecli Chesar.
Delius Rufus. Vecli Telius Rufus.
CAL Slovenii ai luat numele in tim-
pul lui Nichifor Patrichie de Bo-
hemil, astall sant cunoscuti sub
602 1NDICE GENERAL
numele de Cehi. 351. Ail fost su-
pusl de Svetoslav. 373.
Cengbil (munti). 64. Hotar al Ghetiei
66. Aci scapd rdmdsitele Herulior
Schytilor, Gotthilor i Pevchilor,
si unde Clavdie inconjurându-I mor
de chunk. 212. De la el incepea
Thrachia. 242. Se mai numese si
Emil. 242. MA in acesti munti fug
o parte din Români de frica hu-
nilor. 383. Pe ldngh iei, cuprind
Vlahil multe locurl. Mu lt loc din
ei, cuprinde cetatea Pristhlava Si
ii trece Vlahil de cea-Palth parte.
402. Cetdtile de pe iei sunt Ina
rite de Isachie Anghel. 403. Isachie
Anghel socotea cd-1 va trece lesne.
406.
Censura. Vegi Tinsoria.
Cerbert. Vecll Terberi
Cerehejil. Fac parte din Schytil. 60.
Gotil ail locuit pe partea unde
sunt acum Cerchejil. 263.
Cerchesii Kabartal, din iei se trägeau
cke-va chipuri de frunte. 26.
Ceremisil au lost supusl de Svetos-
lav. 372.
Cetutea. Roma era imphrätésa cetd-
tilor. 13. Dachia, prin multimea ce-
tfitilor, cu bundtatea cerului, etc.
putea intrece pe cele-l-alte ërl cu
care era guvernatá impreund. 16
Gotthi s'ari inchinat cetdtil lui Con-
stantin. Turcil alt sdrácit de multe
cetall i ostróve pe Venetia. 20.
Când au fost rdzsipa vestitei ce-
act a Troadii v. 59. Hotarele Schy-
thiei tree pe la cetatea Arhanghe-
lului. 60. La Cetatea AIM se face
un unghiii, (lice Cantemir, care ar
explica numirea de «Bugiac* a Bas-
sarabiel. 67. « vidie poeticub) a fost
trimis «In iznanie la cetate Tomis .
72, 117, 122.Flac dobandesceSardica.
78. Hotdrdrea lui Traian impusd
Dachilor, dupd al doilea rázboiti.
82. Traian iea cetatea Zarmizoghe-
tusa. 83. Cetäti ale Ellinilor. 88.
Cetatea Alexia. 91. Intdrirea cetd-
tilor de cdtre Priam. 91. SfAtuirea
de la cetatea Avlida. 92. Parerile
lui Antenor i Eneas relative la sta-
rea imparatiilor si a cetätilor. 93.
Lupta impotriva cadtei Troadel.
91. Uncle este cetatea Venetiel. 95.
Cetatea Alba lungd. 96. Romulus si
Remus intemeiazdimpArdtésa cetà-
tilor. 99, 104. Intdrirea cetätilor si
trecétorilor despre partea Tdtari-
lor, cu colonisti. 105. Hatmanului
biuruitor i se ridica stAlp in mij-
locul cetatii *.118.Halcocondilas vor-
besce despre Bogdania, «card are
scaun in (Aivxduith)rv) cetatea albd .
127. Ghenovezil all inut Cafa si
alte cetAti de pe marginea Mdril
Negre. 135. 111 povestea despre Las .
läti nu se pomenesce despre nu-
mele cetdtii scaunului unguresc.
141. LaslAii cu puinii dmeni din
cetate (Id nhvald in Tdtari. 142. La-
dislav ese inaintea Unilor la ceta-
tea Doboc. 146 Cetatea Timisva-
rul si-a luat numele de la cetatea
Timisului. 148. Vopiscus spune ca
Avrelian a scos din cetätile Dachiii
pre Români si i-a asezat in Misila
151. Cetatile i orasele enumerate
de Procopius, ca zidite de Justini-
an. 154, 156. La cetaté Dachiiio
s'a ndscut Constantin marele. 156.
Bonfin despre cetAtile Ulpiana
Nicopolis. 157. Despre Marchiano-
polis. 158. Neron a dat f cc cetatii
Romil. 164 Ce all Meta Decheval
child a v'eclut cd. era «sa piardà 11
 INDICE G6NERA1.
cetaté cé de scaun 0. 167. ,Impärd.-
tésa cetatilor zic orasul lui Con-
stantin Marele, a lost supusd de
Turd. 170. Despre mutarea scau-
nului impArdtiii de la Roma la ce-
tatea marelui Constantin. 174. Nem-
tii jail, intre altele, cetatile Timis-
varul i Beligradul, de la Turd.
176. Lupta dintre Traian i Deche-
val, aprópe cetatea scaunului re-
gelui dac. 187. Traian trimite lo-
cuitori in cetatile Dachiii. 190, si le
pune pazà. 192 Traian, spune Vic-
tor, a fost nascut in cetatea Tuder-
tina, iar Dion si Evtropie scrifi,
use fie fost din Italica .193. Adrian
era rudà si tot dintr'o cetate cu
Traian. 196. Septirnius Sever a mu-
nit <in Britanie in cetaté Ebórica
204. Severinul a fost cetate tiditã
de Traian. 205. Tatarii ad ndvdlit
in 257, tiind in stânga marea Ne-
grä, iar in drSpta uscatul i ceta _
tile Tomos, Istros i Anhialon. 211.
Ostile scóse de Avrelian de prin
cefatile Dachiii. 217. Aprópe de Du,
rare, pe malul Oltulur, s'ar fi ye-
ciênd nisce temelii cn de cetate,
ce ar fi curtile lui Ler impérat.
217. Avrelian intorandu-se la Ro-
ma, largesce zidurile acestei ceati.
219. Despre cetatea Hotinului. 224.
eVyzantiia, e cetatea lui Constantin.
225. Avrelie Probus a luat 60 ce-
00 in Gallia. 228. Romanii nu lasS.
orasele i cetatile bor. 229. Cetatile
4 Ctesifontul i Selevkia, revin im-
pdrfitiel Romanilor. 231. Diocletian
ia cetatea Alexandria. 232. Zidirea
cetatii Tarigrad. 241. Inteuna din
provinciile, in care impártise Con-
stantin imperiul, i anume de cea
in care era cuprinsd Armenia, Chi-
603
lichia i altele, erail i cetatile de
lângd apa Fasis. 242. Cetatile hn-
periului sub Constantin eel mare.
243. 0 monedii gdsitá in cetatea
Gherghina. 248. Valens lasd. paz-
nici unor cetati de lângd Dundre.
254. Turcii tin cetatile de pe lânga
niargini. 255. Gotthii ataca cetatea
ljdriul, dar nu reusese s'o ia. 257.
Scaunul Ostrogothilor ar fi fost
Zermitusa, si Tomos cetate la Du-
nare. 261. Gotthil nu sciail cum se bat
cetatile. 265. Gotthii se intindeat de
la etara Frantozilor, pada la ceta-
tea Sirmium. 267. Panonia se sfdr-
sia la cetatea Sirmium. 273. Ho-
norie se inchide in cetatea Asta.
274. Hunil lovese cetatile de pazd
ale Dundrel. 283. Sardica cetate
sail Sofia de acli. 284. Vandalii su-
supun cetatea Car tagina. 287. Aetie
a fost ndscut in cetatea ,Doros-
tola.,. 288. Gotthil, in timpul lui
Zenon, erah aprtipe sS. ia cetatea
Tarigradul. 293. Theodoric, ia, la
490, ceta tea Verona. 294. Unde-i
Sirmium. 302. Istoricil strainI pun
gresh locurile, cetatile i apele td-
rilor romdnesci. 308. Hatmanul
Petza cuprinde cetatea Sirmiul la
504. 312. Cetatea Odisul e cuprinsd
de Vitalian. 312. Justinian a facut
multe cetati, poduri, mandstiri, etc.
314. Gorda, se face crestin, i spune
cã va pdzi cetatea Vosforul. 315.
Zidirea cetatei Severin. 318. Justi-
nian dd Herulilor o parte din Dachia,
cu cetatea Singhidinul. 319. Vosfo-
rul ar fi cetatea Azacul. 320. Ceta-
tea Hersonul e numitd, de turd,
Cursuilii. 320. Justinian, spune Pro-
copie, face multe cetati pe langa
Dunare. 321, 322, 323. Sclavinii, ar
604 INDICE GENERAL
fi apucat, de mult, cetatea Ulmiton.
324. Hagan, Voevodul Avarilor, ia
Sirmiul, i alte cetaiti ale Illiriei.
327. Foca si cetatea Tarigradul.
331. Constans e omorit, la 668, in
cetatea Siracusei. 335. Serachenii
luasera multe àri i cetaci de la
imparatia Tarigradului. 337. Justi-
nian poruncesce lui Stefan pazito-
rul cetatel, sá omóre pe Tarigradeni.
339. In timpul lui Leontie, Sera-
chenil iaü cetatea Cartagina. 340.
Crac, Domnul Polonilor, zidesce
cetatea Cracovia. 340. Justinian ia
cetatea Tarigradul, de la Apsimar.
341. Constantin Copronim more
in cetatea Stronghilo. 347. Carolus
merge la Bononia, cetate la mare.
350. Imparatul Mihail da lui Vo-
goris, Domnul Bulgarilor, cetatea
Zagura. 353. Vasilie Machedon ia
multe cetati i tari, de la Seracheni.
354. Incepatura imparatiel rusesci
din cetatea Chiovului D. 359. Unde's
cetatile Turcilor, Gerchi si Taman
ai cetaIile «InovezilorD de la Cram.
365. Remus, ziditor al cetalei Ro-
manilor. 366. Rusii coprind multe
cetati. 369. Cimischie ia multe ce
tap inapoi, de la Rusi. 370. Avgust
pune pe Prus stdpan pe multe ce-
tali de pe apa Glem. 371. Olga,
sofia lui Igor, era nascuta in ceta-
tea Plescova 372. Cetd i nalnuri
de Slaveni. 373. Cetatea Dirahion
e numita de Turd Duragi . 376.
Despre cetatea Rusucastron. 381.
Taal: voevodul Pazinachilor vine
asupra cetdtei Tarigrad. 387. Despre
cetatea Ierusalirnului. 388. Henric
Bonifatie Montis Ferartianul ba-
tea mered cetatea Udriul. 398. Isa-
chie Anghel pune dajdie pe tOte
àri1e si ceatile imperiului. 400.
Petar inconjural cetatea Pristhlava.
402. Imparatul Tarigradului voia
a fi intarite tOte cetatile Misiei.
403. Cetatile Misiei nu erad bine
intarite pe la anul 1188. 404. Ce-
tatea Filippopolis. 406, 409. La
1191, Vlahii coprind cetatea Var-
na. 408. Ioan apnea cetatea (Arno-
vul, cea mai tare din cetati1e Emu-
lui. 412. Cetatea Chipsala e numita
de Turd, 4cIpsala». 415. Ioan inth-
resce, cu cetati, locurile din jurul
Hemului. 417. Uncle este cetatea
ConstaMa. 419. Latinil jail cetatea
Tarigradului, la 1204. 421, 422. Ta-
rigradul, e cetateaimpdratésa celor-
l-alte. 423. Omeni nascuti in cetalile
Trachiei sInt goniti din slujbe, de
Latini. 423. Latinil paräsesc cetatea
Didimotihul, de frica. 424. Grecii,
cu armata de la Joan, stall in ce-
tdtile eUdrilul i Didimotihulv. 425.
Ioan dä Grecilor cetatile < dezba-
tute . 426. Cetatea Nichea, scaun
de imparatie. 427. Ioan ia cetatile
Thrachiei i Thessalonicului. 428,
429. Henric inconj Ord cetatea Udriiul
dar nu rausesce sa o ia. 430, 431.
Alexie Aspiatis era mai marele ce-
tatei Filippopolis. 431. Tdtarii do-
bandesc cetatea Apriul i Rodosto,
si le prdpadesc. 432. Romanii pi
Tdtaril apnea i jefuesc multe ce-
tdo. 432. Henrie ia de la Greci, ce-
tatile Trachiei luate mai anii tre-
cuti, de la 1200, de Vlahl de la La-
tini. 434. Genghiz Han, ia cetatea
Belh, din Tara Horasan. 436. Underi
cetatea D erb end. 438. Unde'l cetatea
Nahra. 439. Osman, dupà mórtea
lui Alaidin stapanesce ãrile i ce-
tatile din. Asia mica, Carl* erad sub
 INDIC& GENERAL
Imparatii grecesci. 440. Batie «rdz-
sipéste) cetatea &Liublinul , la 1240.
448. Henric bate cetatea Faventia.
451. Batie, la 6756, ajunge la Varad,
scaunul lui Ladislav. 456. Cetäti
ale Romanilor din Ardél. 461, 463,
474. Romani, pe vreniea lui Batie,
in cetatile de pe langd Dunare. 467.
Moncastrul este Cetatea Alba. 468.
Halcocondilas spune ca vechiul sca-
un al Moldovenilor ar fi fost AEU-
11.67E0),tc, adicd Cetatea Alba. 469. Ro-
mann i Cetatea Alba. 470. Molis-
davia avea multe cetati in ea. 471.
Intala cetate facutd de Traian in
Dachia, ar fi Caput Bovis. 471. Ce-
tatile, targurile i olaturile din Virile
romanesci. 472, 474. Grecii, Latinil
pi cetatea Tarigradul. 477. Filippo-
polis. 431. Ioan i cetatile Udriul,
Rusucastron, Apriul i altele. 431,
432. Henric ia, de la Greci, cetatile
ce le rèseumparasera Vlahil. 434.
Genghiz Han ia cetatea Belh, din
tara Horasan. 436. Unde'l cetatea
Derbeftd. 438. Unde'i cetatea Nahrh.
439. Osman ia cetati de la Greci.
440. Batie «razsipésee» cetatea «Liu-
blinuh. 448. Frederic batea cetatea
Faventia. 461. Batie, la 6756, ajunge
la cetatea Varad, scaunul lui La-
dislav. 456. Cetatile, provinciile pi
targurile Romanilor din Ardél. 461,
463, 464, 472, 474. Honiatis spune
ea Henric, ia, pe langa altele, tote
cetatile ce le luase loan Alexie, in
Trachia i Misia. 466. Romanii, pe
vremea lui Batie, in cetatile de
langa Dunare. 467. Moncastrul e
Cetatea Alba. 468. Halcocondilas
spune ea Aeoxino)a; era vechiul
scaun al Moldovenilor. 469. Despre
Cetatea Alba. 470. Cetatea «Caput
605
Bovis>. 471. Cetatile, targurile
olaturile Romanilor. 472, 474. Gre-
cif, Latinii pi cetatea Tarigradul.
477.
Cetatea aIM, pe malul Nistrului. 67.
Aci a fost Tornus. 72. Se va arata,
de Cantemir, ea Tomi ar fi Cetatea
Alba. 122. Halcocondilas spune ca
Bogdania are scaunul domniei in
Cetatea Alba. 127. Tomos, multi
scriitori II pun in Misia, socotesc
sa fie fost unde este acum cetatea
Alba. 261. Ivida este sail cetatea
Alba sad alta mai apr6pe de lacul
Vidov. 323. Muncastrul sail Cetatea
alba. 365. In olatul Basarabiei e
eetatea Moncastrul adica Cetatea
alba. 468. Laonicos Halcocondilas
spune cà cel mai vechiii scaun al
Moldovei a fost Leucopolis adica
Cetatea Alba. 469. Cronicele roma-
nesci nu spun eh vre-o data de la
Dragos cetatea alba sa fi fost scan-
nul Moldovei. 469. 0 mina de Ro-
mani ad femas neclintiti pe locurile
kr mai ales prin cetatile de la Ce-
tatea Alba pand la Severin. 470.
Cetiltuia. Cetatui zidite de Justinian.
155. 0 inscriptie gasita la cetatuia
ndruitd de la Galati. 162. Craiul
Carlus al Sfeylilor more in Nor-
veghia la asaltul unel cetatul. 176.
Impdratii rornani multe cetatui ad
avut pe malurile Dundrel. 321. Ce-
tatile Pincul, Cupul, Novele. 322.
Castele adecd cetatui mai mkt 322.
Cetatuia Podurile. 322. Procopie
pomenesce de multe cetati din Da-
chia. 323. Petal. Hatmanul lui Ma-
vrichie ajunge la cetatuia Palastolon.
330. Rusil sub Svétoslav ad navalit
asupra Bulgarilor i le-ad daramat
multe cetatui. 369. Alexie impara-
606 INDICE GENERAL
tul s'a dus la Chipsala cetAtue ce-i
ic Turcil Ipsala. 415.
impreunA cu Sarmatil, se ti-
died asupra lui Constantin, dar
stint bAtuti. 249. Pe timpul lni Va-
lentinian pra.d6zA Panoniile. 254.
Cfestorul Turbantilor e amintit intr'o
inscriptie din Dacia. 161.
Clintilus, fratele lui Clavdie, urméia
acestuia, dar e ucis dupd 17 dile,
scrie Po Ilion. 213.
Chedrinos. 54, 59. Istoric grec, afirmA
despre numirea Wei de la Buda
la Tisa, cu numele de Pano-Dachiia.
83. Urmézil. lui Dion si 11 adeve-
resce spusele. 154. In culegerea is-
toriilor, aratd cà Mare le Constan_
tin s'ar fi ndscut intr'o cetate a
Dachiei. 155. Despre Traian. 186.
Spune ca Constantin Mare le s'a
dus cu (WI asupra Sarmatilor si
Gotthilor i II face robt. 239. Des-
pre anul 329. 240. Spune ca Gotthil
sub Vulens, ail pradat nu numai
Dachiia, dar i Scythiia. 255. Des-
pre Valens. 257. Serie crt la 475,
Hunii ail prAdat Thrachia si Se-
rachinénii Asia. 293. El lice ca
intre al 10-lea si al 11-lea an al
impArAtiei lui Anastasie, ail venit
Bulgarii spre Evropa. 301. Spune
CA Chiril hatmanul a fost omorat
in al 23-lea an al impArAtiii lui Anas-
tasie. 313. Despre mOrtea lui Ana-
stasie. 314. Vorbesce despre supu-
neré Unilor cAtre Justinian. 315.
El spune cA Vosforul s'arfi chemand
ast-fel fiind-cA locuitorii plAtiail bi-
rul cu bol. 320, 315. El spune cd Hunii
ail cerut iertare Romanilor, &and at
audit cA yin ostile romane asupra Mr.
316. Spune ca Bolgarii omorail prin
tfspd pe ori-cine prindeau, si dela iel
ail luat obicel Turcii. 316. Spune cA
Variza, impAratésa Hunilor i alt
crdisor, s'ar fi botezat. 320. Des-
pre Artaban. 326. Despre Mavrichie.
327. Despre Hagan. 328. Despre
Comentiul i Priscus. 329. Mi5rtea
lul Mavrichie. 331. El numesce pe
Hunii, Avaril. 333. El spune ch. Ta-
rigradul a scApat de asediarea Hu-
nilor cu ajutorul curatel Ficiore
de la Vlaherna. 333. Chedrinos vor-
besce de o minune. 331. Despre
Seracheni. 335, 337. Pomenesce CA
Constans a bAtut pe Sclaveni. 336.
Vorbesce despre mAcelul poruncit
de Justinian asupra locuitorilor
din Cram. 342. El spune ca Theo-
doric princlAnd pe Artemie il face
calugAr §i'l trimete in Thesalia la
mAnastire. 343. Bulgaril si Leon
Isavrul. 344. Despre mórtea lui C.
Copronim. 347. Despre anul 792.
348. Vice cA Mihail Balbul ar fi bi-
ruit pe Bulgarii si ch a murit la .
anul 829, si in locul lui s'a. ales
Theofil. 352. De acest impSrat po-
menesce el sA fie trimes la Dom-
nia Cramului pre un Petron. 353. El
spune eh Vandalii, Sorabil (Sirbii)
qi Slovenii au fost bAtuti de cdtre
Liudovic impAratul apusului. 355.
Spune cA Leon impArat a supus
pe Bulgaril. 355. Spune ca Rusii cu
Domnul lor Iugor lovesc Tarigradul
si prAdéza Thrachia, Roman le iasA
impotrivA i ii bate. 357. Spune
cA Olga, Dómna Rusilor i sotia
lui Iugor, vine la Tarigrad si se
botézh. 357. Spune cd Pecinejil sunt
din némul Schythilor impAratesci.
364. Povestesce de mórtea lul Si-
mion domnul bulgarilor. 368. Spune
cA Rusil aft intrat in tara bulga-
 INDICE GENERAL
rilor. 369. Despre Cures. 370. Spune
ca Rueil ar fi fost in Bulgaria sub
imparatia lui Roman fiul 1111 Con-
stantin Porfirogenatul, 372. La anul
995 at fost goniti bulgaril din Gre-
cia, spune Chedrinos. 374. Spune ca
unul Bogdan domnul Moldovel s'a
inchinat impératului. 377. Pe vre-
mea lui Constantin fratele lul Vasile,
amintesce de Pecinegil. 378 Spune
ca. Pecinegil ah trecut Dunarea. 378.
Spune eh Cura a facut cupd din
capul lui Svetoslav. 378. Spune ca
impèratésa Zoi a otravit pe Roman
Arghir. 379. Spune ca. la 1040 Bul-
garii iar s'aq ridicat asupra im-
paratiel. 379. Spune ca la 1042 Serbil
cari erad supuel resaritului ai ri-
dicat cap. 380. Num esce peVladimir,
out indräsnet i manios 380. Spune
ca Pazinazil din Trachia umbland
dupa pracil ail fost gonifi inapoi
in imperatia Moscului. 381. La 1059
sfireesce Gheorghe Chedrinos isto-
ria sa. 382.
Cheghenis, domnul Pazinazilor a tre-
cut Dunarea ei a fost botezat la
Constantinopol. 381.
Cheltil. Din muntii lor, isvoraece Du-
narea. 320.
Cheplac, cetate tinuta de Romani. 474.
Cherchel, cetate zidita de Romani,
Inovezi i Bastarni. 365.
Chesar. Cat aii luat Chesariul de la
suttanul turcesc la pacea de la Pa-
sarovti. 69. Dion spune ca pe Cra-
sus l'a trimis Chesar cu Wile in
Machedonia, Trachia ei in Gretia.
78. Nerva aü facut pe Traian, Che-
sar. 80, 193. CrailaUngurilor eiLeo-
pold Chesariul. 106. Norbanus Flac-
cus a fost consul cu Chesariul
Drusus, la 15 d. Chr. 122. Chesarul,
607
Papa ei Saxonil pe timpul lui Batie.
148. 0 inscriptie despre Chesariul
Traian. 161. Despre Iulie Chesar.
163. Leopold ei doi fii al séi, Che-
sari nemtesci, sciite craila ungu-
résca de sub Turd. 175. Adaosuri
la impératia Chesariului nemtesc.
176. Ce ar fi de ar spune cine-va
eh a luat Chesarul, Tarigradul. 183,
184. Constantin Hlorus e fa:cut
Chesar. 232, 233. Lichinie e facut
Chesar. 234. Lichinie a fost 4 ani
Chesar, ei 3 ani Avgust. 238. Con-
stantin Chesariul. 245. Dasmatie e
Malt Chesar. 246. La 358 Constan-
tile face Chesar pe Iulian Parava-
tul. 249. Iulie Nepos, Chesar fficut
de Leon. 292. Tiverie face pe Ma-
vrichie, Chesar. 326. Impératul Isa-
chie Anghel, poruncesce lui Con-
rad Chesariul sà iasä curand cu os-
tile sale. 404. Turcil ei Leopold Chef
sariul. 441. Leunclavie despre ctitu-
lulz bdnesc, din istoricul Cureus,
«secretariub lui Miximilian Che-
sariul. 468. Chesariul Alexia pléca
de la Nichea spre Tarigrad, cu.s Ca-
targile*. 476; apol rkbesce in ce-
tate. 477.
Chesariul Drusus, fiul lui Tiberie. A
fost consul cu Norbanus Flaccus.
122.
Chialeb. Feciorul lui, era Suleiman
Sah. 439.
Chieladele, posesie insulara a Ellini-
. lor. 90. Alipite pe langd una din cele
4 divisiuni ale imperiuiul lui Con-
stantin Marele afara de Limnos ei
Imvros. 242.
Chiev. Inceputa itnpératiei rusescl de
aci. 363. Din Synopsis, in Chiov ti-
pdrita. 362, 378. Imparatia Moscu-
lui s'a intins pana la acest orae,
608 INDIC& GENERAL
371. A fost luat de Ascvald si Dir.
372. Oghel 11 coprinde mai timid.
372. Vladimir dupa botez s'a intors
in Chiov. 373. A facut Vladimir bi-
seriel in acest oras. 373. Voevodul
ei a avut rSsboiti cu Viteslaus. 385.
A fost luat de Viteslaus. 385. Avea
dornn pe Runic. 419.
Chi lin, oras. 60. Dupil ce Ghenovezii
ail ajuns pana aci, scriitorii latini
pomenesc de Valahi. 134. Sarnitie
spune ea lid o data n'ail tinut'o
Genovezil. 134. Gotii se intindeail
de la Bosforul Chimeric pada la
Chilia. 263. Inovezii cu Romanil si
cu Bastarnil ail intocmit mai multe
cetati intre care Chilia. 365. Fun-
data de Romani, Inovezi i Bas-
tarni. A fost coprinsa de Olat. 468.
Ch Malin, cu cetatea Silinunt. Aci more
Traian. 159. In ea fac prada TA-
tarail, pe timpul lui Clavdius Tati-
tul. 223.= Zosim spune asemenea
226. Idem Zonoros. 227. Era in una
din cele 4 diviziuni ale imperiului
WI Constantin Marele. 242.
Chillie, scriitor, e osandit de Iosif
Judeul. 173.
Chinghil, in Dachia, inainte de Dachi.
68.
Chiolieileni. 146. Se numeail cal pe
care Sarachenil ii dail lui Constan-
tin Pogonat, in tribut. 337.
Chiostengé, numese Turcii Constan.
tia. 419.
Moven% Rusii Chioveni intrand in
Ardeal la 1002, Stefan i-ail batut.
374.
Chiov. Vecli Chiev.
Chiovamd. Runic Chiovanul. 419.
Chipsala. Aci se afla Isachie Anghel.
si la el vin Petär i Asan. 400. Aci
vine Isachie la 1197, ea sa (lea aju-
tor cetatilor din Trachia. 414, Aci
stransese Oste multa Isachie. 414.
Turcil numesc Ipsala. Spre ea merge
Isachie cu Oste. 415. De aci Isachie
merge la Thessalonic. 415.
Chiril, hatmanul ostilor lui Anastasie,
a fost omorat de Vitalian. 312. Ast-
fel scrie Chedrinos. 313.
Chiril, sfantul; dupa acest nume, se
chiema cetatea Ulmiton in timpul
lui Justinian. 323.
Chirine facea parte din una din cele
4 divisiuni ale imperiului lui Con-
stantin Marele. 242.
Chistel, de peste muntl, a fost dat in
a 4-a divisiune a imperiului lul Con-
stantin Marele. 242.
Chistovochii, norod in Dachia. 6'1. Ina-
inte de Dachi. 68.
Chitninl e ineonjurat de hotarele Schy-
til. 60. Este asezat dinauntru si din
afara muntelui Emmaus. Facea parte
din Schitia asiaticti. 61.
Chincinceemegé este Athira. 432.
Christos. Vezi Hri,stos.
Chyprul, posesie insulara a Ellenilor.
90. Traian potolesce pe Jidovil ce
ceresculasera in Chipros.194.Alipit
pe langa una din cele 4 divisiuni
ale imperiului lui Constantin Ma-
rele. 242.
Chyros. Xenof on n'a scHs ceea ce era
in istoria lui Chyros. 173.
Chyzieul, cetate. Zosim scrie ca spre
el apnea Tataraii. 211.
Ciagatai, parte din Schytia asiatica.
61.
Cicero. Vezi Titeron.
Chnischii Ion, ucide pe Foca nóptea si
II ia tronul. 369. Trimite pe hatma-
nul sail Vardas cu 12.000 Om eni con-
tra Rusilor, ce intrasera inBulgaria.
370. La anul 975 mergand asupra
 1NDICE GENERAL
Serachenilor este otrávit in Da-
masc 370. Duph m6rtea lui vine
Vasile feciorul lui Roman 374.
Ciu numesce istoricii Arapesti pe Hi-
nii. 438.
Ciughil alt làcuit, cu alte némuri im-
preund, de la apa Oltului in sus
pe Dundre si intre munti spre tara
Unguréscd. 68.
Chill adia Mahini de 6ste. 416.
Cinimacin, numesc istoricii Ardpesti
pe Hinii 438
Chtmacinii. De pre némurile Gog
Magog luând Persil numele, le Vic
Cinmacini. 58.
Cludil neara de al Variaghilor din
Prusia. 371, 372. Ail ctizut sub sta.-
pinirea lui Svetoslav. 372.
Claudianus. VeVi Clavdianus
Claudius VeVI Clavdius.
Claudius Caudex. Vac; Clavdie Cav-
deni.
Claudius Marcellus. VeVI Clavdie Mar-
fetus.
Claudius Ptolemaeus. Vecli Clavdie Pto-
lenteifi.
Claudius Pulcher. VeVI Clavdie Put-
cher.
Claudius Tacitus, Vecli Clavdius Ta-
fitul.
Clardiauus. Poet latin. 902.
Clavdie vine la impar5.tie dupti Ca-
ligula, este fiul lui Drus, la anul
54 d. Hs. imbolndvindu-se. Xeno-
fon Doctorul dupd sfatul imp6rd-
tesel ii otravesce, a murit in Sin-
vesa, a impAratit 13 ani, dupd el
vine Neron. 164.
Clavdie Cardexi. A fost consul impre-
und cu Fulvius Flaccus, la 262 d.
Ch. 119.
Clavdie Martelus. A fost consul im-
preund cu Valerie Flaccus la anul
609
326 de la Nascerea Feciórel. 119.
Clavdins Martelus a fost consul im-
preund cu Valerie Flaccus la 150
a. Chr. 120.
Clavdie Ptolomelii, geograf la 147 d.
Hs. 59.
Chadie Pulher, a lost consul cu Ful-
vius Flac la 210 a. Chr. 120.
Clairdius. UrinSzá la impSratie lui Gal-
Han. Birueste in 2 résb6ie pe S chy-
thii, Gotthii, Pevchil i Herulii,
cari falcând 6.000 vase aprópe de
Nistru, tree cu 320.000 pe l'angd
Tomis i Marchianopolis i intrd
in Misia. Clavdius il bate. Cei caril
rSmdseserd se retrag spre muntii
Cenghl, Clavdie Ii inconjtira
mor de ciumé. Chedrinos, spune
ca pe timpul lui, locul de dinc6ce
de Balta Meotis i peste Dachiia
stdpaneail Romanii. Sarnitie zice
cd la Capistea Dianel, a bátut pe
Schyti i Senatul i-a scris. 212.
Clavdie Auguste, tu ne esti frate,
tu phrinte, tu priiatin, tu bun sena-
tor, tu stdpin, A murit la 270,
Febr. 2, de ciumk dud' 1 an, 10,
5 Vile de domnie. Pollion zice cã
dupd raortea lui Clavdie, fratele
sett Cfintilius, a voit sa-I urmeze,
dar a fost ucis. 213. In urma lui
vine Avrelian 220.
Clardius Tatitul. Pe timpul lui Ma-
ra, au isbit la Asia, de dupd M
Neagrd. 223. Romanii in Dachia
pUnd la el. 228. El a urmat dupa.
Avrelian, dupg cum spune Calvizie
din Vopiscus. 226 Tátaril tree Meo-
tida i lovesc la Asia, peste Marea
Neagé, scrie Zosim. Clavdie aflan-
du-se in Asia, li bate. Intorcându-se
in Evropa, la Tarsos muri de fri-
guri, dui:a ce ImpèrAtise 200 Vile.
S9
610 1NDICE GENERAL
Dupe, el, fratele seil Florian, voi
se ocupe tronul, inse 6stea nu primi
alese pe Avrelie Prob. 226.
Clemens. Vedi Clement.
Clement Papa, ne vrend se face jerfe
Bozilor este isgonit peste M. Nea-
gra la Iberia sail Ghiurgia. 193.
Cleodemos. Zonora spune Ca Varvarii
Crivetului all fost inconjurat pi
Athina ce cu vrednicia lui Cleode-
mos a fost izbevite. 215.
Clinsvar. Intre el si Medias, este Co-
chelvar. 473.
Clothe, fiiul lui Formund, trace Re-
nul i reteste creila Frantozilor. 277.
Cnéz. Vedi Oghel. Vedi Gheorghie
Cn6z. 447.
Cohan& Asa se mai chemail Coma-
nil. 466.
Codrenil se coprind in tara de tos.
244.
Cleodimus scape Athina de Tätari. 215.
Coghenii, rude cu Dail si Dachil. 73.
Coehel, apà pe care este asezat Co-
chelvar. 473.
Coehelvar, tinut intre Cliusvar si Me-
dias. 473, pe apa Cochel. 473.
Coletmania. Se afle mentionatä intr'o
inscriptie gesite la Galati. 161.
Colebi sall Menrgrilii. Traian i-a do-
molit. 194. Ori-ce li se aducea Ro-
manilor din fondurile raseritului
sail de la Colchi. 270.
Coloman, ficiorul lui Gheiza Mare le,
a fost cral dupe' sfântul Ladislav
442. In pravilele sale, se aflä di-
ploma lui Andrias. 446.
Co Ionia Agripina, pe apa Renului la
hotarele Galliii, in Ghermania, unde
Attila pune resedintd. 285. Sicam-
bria, se intinde de la Co Ionia Agri-
pina, pfine unde se ingiamend Re-
nul. 287.
Colonie. Traian a fäcut un sant din
hotarele Panoniei panä in apa Do-
nului pentru ca colonia intemeiate
de dénsul sá petreach fere grije.
105. 0 mie de aril istoricii nu po-
menesce de numele Romenilor din
Dacia ci numai dupe ce coloniile
Ghenovezilor ail luat Chilia. 134.
Istoricii vorbese ca Aurelian ar fi
mutat din Dacia coloniile i top
locuitoril romenesci. 215.
Colonil, adicd teranil cei mai prosti
air remas in Dacia dupe' retragerea
tritpelor de eked Aurelian. 152. Des-
pre coloniile Saxonilor in Ard61.
463. Coloniile aduse de Traian in
Dachia. 464.
Comania, tara de sub stepinirea Un-
gariei. 469.
Comanii locuiail Podolia. 145. Parte
din id sent crestinatl de Bela
IV-a, care II aseze. peste Tisa. 145.
Impreune cu Unii, Rusii i Ama-
xovii, infra' in Ungaria, insá sent
respins de Ladislav. 149. Simion
Celugerul, 'Ate i'a luat drept Ro-
mânii trimii ajutor lui Ladislav.
145. Sint de acelas ném cu Tetarii
407. El impreund cu Vlahil, lovesc
Thrachia. 418. ET cu Tetarei Cre-
mului all zarve. 419. Asa eraU nu-
miff Mann rernasi intre Prut si
Nipru. 466. Printre iei face cal°
Batie. 450.
Conientiul hatmanul ostilor Misiii se
impreunà cu hatmanul Pricus con-
tra lui Hagan. 329.
Comesil de Franghipan dail ajutor lui
Bela. 451. Doloic comisul de Plie
si cu altii, era cu impératul Bal-
duin, cand all täberet langh Udrilii.
425. Comesul acesta cade in lupta
 1NDICE GENERAL
la 1205. 426 Vestea despre mórtea
comisului de Pelee. 428.
Coml. Comidava ar fi cum am clice
Dava lui Comi. 73.
Comidava, exemplu de n um ire laDa1.73.
Commentiolus. Vecll Comentiul.
Commod. 200. A fost un imp8rat nu
mai putin crud si tiran de cat Ne-
ron i dacd ar fi ajuns varsta lui
l'ar fi intrecut póte. 203. Scriitoril
din timpul sèd pomenesce de fes-
boiu lui cu Dachil, Irma el s'ail luat
dupa Inlie Capitoliu pe care Zo7
nora II combate spun8nd ca. Corn-
mod a avut resbele nu cu Dachii
ci cu Varvaril, cari mal in sus de
Dachia locuesc. Commod a fost
otravit si in urma sugrumat. 204.
Comnénil neamul lor se stinge cu An-
dronic imparatul. 392. David ce se
clicea din familia Comnenonéstilor
a facut o imparatie a parte. 427
Comnenos, porecla ce si-a dat Mexie
Anghel. 410. Vecll Alexie Anghel.
Compendium. Chedrinos in compen-
dium, despre Constantin. 240. Si
despre Vales si Gothil. 257.
Condo Vlahil sant de o limbd cu Vla-
hil de peste Dundre. 416.
Confederatie. Vitalian face legaturi de
confederatie cu imparalia Orien-
tului. 312.
Conon, ast-fel zice Patavie ca se chema
Leon Isavrul. 343.
Conrad imparatia la apus, pe cand la
rasárit Manoil Comnenos. 389 In
1147 cu 200 mil de 6menI merge
contra Serachénilor. 389. S'a dus
in tara lesésca sà impace pe fratii
Vladislav i Boleslav de la craie.
390. Moldovenil iail 200 mil de 6-
menl i provisiunl zice Dlugos. 390.
Lui Ii Meuse réutatl imparatii Ta-
611
rigradului, si el era mosul lui Hen-
ric al VI-a. 411.
Conrad, chesar. Lul ii poruncesce
Isachie Anghel sd mérga contra
Vlahilor. 404.
Conrad, fecior al lui Frideric, frate al
lul Henric, e trimis contra Ma-
rion 451.
Conrat. Vegli Conrad.
Constande, bani nurnitl ast-fel, dupd
numele lui Constans. 249
Constans imparat, fiul lui Constantin
cel mare. 162, 246, 247. Primeste
Illiria, Italia, Africa, Dalmatia, Ma-
chedonia si Achaia. 246. Fiul Favs-
tel, se ceartä cu fratiI s81. si nu res-
pectd testamentul lui Constantin
Marele. El muta scaunul in Dachiia,
scrie Evtropiie, Zosim, Idatiie si
Victor. Zonoras spune cd fratele
sea Constantin, vine cu résbol a-
suprd-i. 16, 247. Constantin ii cere
Africa si Italia Constans este bi-
. ruitor i pune sa se arunce in apa
Alsa, trupul lui Acfilia, care era sa
om6re pe Constantin. Magnentiie
Comesc, se tidied cu viclesug asu-
pra lui Constans i trimite pe un
Gaison la Muntri Pirinei, unde era
Constans, si ii oraórd, dupd ce a
imparatit 16 ani, fiind in varsta de
30 anl, iar Avrelie Victor, zice Ca
era de 27 anl. Pe moneda gasitä
de Theodori Parcdlabul, era scris:
Const. Vict. Avg. Imp.=Constans,
Victor Avgustus, Imperator. 16, 248.
Traeste in Dachiia, in al 4-a an
dupa raórtea lul Constantin Marele.
249. El fiind in Dachia, ar fi facut
bani, numiti si azi Constande, adicd
banil lui Constans. 249. Sub el, si-
nodul se adund la Sardia sail So-
fiia. 250. Sub el, Dachiia a fost pro-
612 1NDICE PANERAL
vintie Romana 0 a avut pastor!
biserice0l. 251.
Constans feciorul lui Constantin, a im-
partit ea la 27 de ani. 335, 336.
Chedrinos arata ca el sà fi batut
pe Sclavini. 336. Fu ucis in feredeil,
lovindu-I cu ill tas in cap un An-
drei in Siracusa. 335.
Constantia, sora lui Constantin Ma-
rele. Zonoras spune cà era sora lul
Lichinie. 238. Ea mij1oce0e sá se
facà pace intre Constantin Mare le.
pi Lichinie. 239.
Constantia, cetate, e lovità de loan
cu a! set Loch* o numesc Chios-
téngé. 419.
Constantie, fiul lui Constantin Mare le.
246, 247. Prime §te Propontida, ré-
saritul cu Thrachia §i Asia. 246.
Fiul Favstel. Nu se tine de testa-
mentul tatalui see. 247. El ia rOsa-
ritul i ia tovard0 pe Julian Pa-
ravat, scrie Ammian Martelin, Cfa-
clii i Sarmatii ridicendu-se, Con-
stantiie ii bate. Senatulil nume0e
Sarmatic. 249. Merge in contra lui
Sapor, imparatul Per0lor, dar, se
imbolnave0e de friguri la Tarsos
§i m6re la Muntele Tavrul, dupe
ce a imparatit 39 ani, luni 6, pre-
cum scrie Victor, fiind in varsta
de 44 anl, i cu 0.01 see, a fost
Chesar, 23 ani. Evtropie scrie Ca
a trait 45 ani, 0 a imparatit 35..
Ammian spune mai mult de 45 ani.
Socrat spune cã la mOrte, s'ar fi
botezat de la Evzoiie, episcop Ariian,
macar 051 indemna Lutifer Cala-
ritiianul sa se boteze de la Atha-
nasiie sail de la Episcopii lui, earn'
eraii ortodoxi. 250. Julian Paravat,
ocuph tronul dupa mórtea lui. Pe
episcopil trimi0 de Constantiie in
exil, Paravat ii chiamà inapoi Unil
scriitori spun cà ar fi murit la 360
I sail 361 d. Hs. 251.
cConst. Viet. Aug.* Imp, era scris pe
banul de argint ce i s'a dat lid Can-
temir la Galati. 248.
Constantin. Evsevie in oratia pentru
Constantin. 211.
Constantin (16) chesar, fiul lui Con-
stantin Marele 245.247. E trimis de
tatal see in contra Gotthilor. Ii
bate, omord 100 mil 0 robe0e 40
mil. 245. El prime0e apusul, cu
tote partile despre munti. 246. Fiul
Favstei, fata lui Maximiian Dacul.
947. Impreund cu fratil sel, Con-
stantiie §i Constans, nu se tine de
testamentul tatalui see. 247. Se ri-
dicã cu arme asupra lul Constans,
Fu invins §i era sá fie omorat de
Acfilliia. 248.
Constantin se na§te lui Milutin, din
sora lul Andronic. 480. Stefan il
prinde, dupà intórcerea de la Ta-
rigrad. 481.
Constantin. Pe vremea lui, Romanil
cu Carolus, a§aza stapanirea Mr.
18, 345. Fiiul Irinei, pada la impäratia
lui de la Constantin Pogonat spun
Zonora ca istoricil grece01 nu mai
vorbesc de Dachia, 347, fiind Inca
in vérsta copilàriei, maica sa Irini
'1 conduce, in acest timp Sclavonii
intra in The salia i Poluponis, maica
sa trimete 6ste i il sc6te din Gre-
tia. El merge cu este contra Bul-
garilor (1) insa este crunt biltut.
El scOte pe maica-sa de la imps&
ratie. El afland cä unchiul sOn. Ne-
chifor voia Se II ia locul, pine
mama pe el §i '1 omóra. 348. Bul-
(1) indemnat de Pangratie Astrologul.
 INDICT GENERAL
gull trimete la Constantin soli ca
sã cérd bir, el respunde cä le va
aduce singur. El plecd cu Oste con-
tra lor, insh Cardamir craiul Bul-
garilor nu indrdsneste sä II iasd
inainte, el prddeazd tara lor si apoi
se intórce la Tarigrad. 349. El vo-
este sd mérg5. contra Seracheniilor,
insá maica sa dorind impdratia,
indeamnd pe câti-va senatorl, cam
punênd mâna pe el ii scot ochil,
in aceeasi zi in care cu 5 ani ina-
lute el scosese ochii lui Nichifor.
319. El impärdteste 18 ani hisdnd
pe mama sa singurd la impdrätie.
In timpul lui s'a !dent al 7-lea
Sdbor la anul 787. 351.
Constantin, fratele lui Vasile Bulga-
roctonul vine la domnie dupd mór-
tea acestuia si more si el la 1028. 378.
Constantin,v'Sr primar cu Isachie.
Sub stdpânirea lui, era provintia
Filippopolitand si era orânduit sá
oprOsch pe Vlahi. Bdnuindu'l Isa-
chie, ii scóte ochil 408. De pedépsa
lui, se bucurd Vlahii. 408.
Constantin fiul lui Iraclie. 332. A im-
pèrátit, dupd mOrtea tathlui sdii.
334. Certânduse cu mdtusa sa Mar-
tina clic unii cã l'ar fi otrdvit, el
dupd el urmOzä la impdrAtie Mar-
tina cu fiul sëii Iraclion. 335. Con-
stans fiul lul Constantin. 335.
Constantin Copronym. I storia de la
Leon Isavrul rand la Constantin
Copronym. 343. fiul lui Leon Isa-
vrul la de nevastd pe fata Hanului
Cazacilor i pe care botezdnd-o a
numit-o bin!, 345, supranumit Co-
pronim fiind-cd ii plàceaü mult
call. 345. El merge contra lui Te-
lesis domnul Bulgarilor, ii asézà
tabara langd. Ahhiolo i ii bate, iar
613
el se intórce la Tarigrad, cu tote
acestea ia pe fata domnului Bulga-
rilor i o cid de nevastd fiului sëü
Leon. 346. El merge contra Bulga-
rilor, cari se rOsculaserd din nal
si ii bate fOrte reil; voind din nod
sh mérgh contra lor mOre in ce-
tatea Stronghilo de bóla numith
Anthrax la anul 775, el a impärdtit
34 de ani, dupd el urmézd Leon
fiul sëti. 347.
Constantin Duea, vine la impdraitie
dup5. Isachie Comneno. 382. In al
III an al domniel WI a fost craid al
ungurilor Andrias care 'a luptat
cu fratele seii. 383. La anul 1067
mOre. 384. Feciorul lui Michail a
fost fdcut impdrat dupd Dioghe-
nis. 386.
Constantin Mons impdrat Roman. A
avut de sotie pe Elini. 155. Este ta-
tM lui Constantin Marele. 155, 232,
237. Romanii in Dachia pada' la el
230. E fdcut Chesar de Maximian
si Diocletian. Se duce in Ispania.
233. Are tovardsi pe Armentarie si
apoi pe Galerie Maximian. 233. Im-
parte cu Galerie, in 2 pdrti impd-
ratia. El la apusul. Maximian se
duce la Constantin si if da de sotie
pe fata sa, Favsta. 233. Maximian
voesce sd fèstórne pe Constantin,
dar e impedicat de Favsta. Con-
stantin prinde pe Maximian. El
more la anul 306, Iulie 25. Era bun
cu crestinii. Ca sh facd placul so-
tiei sale, ordond boerilor sà plece
de la curte, dacd se crestinézd. El
chiamä mai thrziii inapoi, pe bo-
iaril earl se crestinaserd.234.Móre la
306 d. Hs., in Britania. Slujitorii
ridicd pe fiul sOd Marele Constan-
tin, la impárdtie. Cea dintâid sotie
614 INDICE GENERAL
a sa, a fost Eleni, mama lui Con-
stantin Mare le. 237.
Constantin Mare le a pus aláturi de
Dachia, 0 Thrachia ti Machedonia,
ca stApanire. 15.A impartit imperiul
in patru pArti. 16. «Athanaric §i
Fritighernis ) se inchinA cetatil lui
Constantin. 17. Fiul Ellinii. 237, s'a
ndscut in Dachia. 155, 156 Sora sa ia
in cdsAtorie pe Maximian Lichinie,
care s'ar fi ndscut intr'o cetate a
Dachiei. Fiul WI, este Constans
imparatul. 162. Cetatea lui o cuprind
Turcii. 170. La cetatea lui, spun
scriitoril Greet, s'a mutat scaunul
de la Roma. 174. Romanil in Da-
chia panti la el. 219. Aurelian more
intre Vizantia. cetatea lui Constan-
tin si Iraclie. 225. E fiul lui Con-
stantin Hlorus. 232, c37. Maximian
chiamd la impArAtie pe Lichinie,
care tinea pe sora lui Constantin
Marele. Dupd m6rtea tatälui s5U,
se face imparat 0 e ajutat in a-
césta, de Crocus, craiul Alémanilor.
234. Evtropie spune ca. Constantin a
prins viü pe domnul Sarmatilor si
11 duce Hatmanului Galerie. 232.
La 32 ani, se urea' la impAratie.
Are tovard0 pe Maxentie, fiul lui
Erculie. Maxentie se cért5. cu Con-
stantin 0 ail résboi. Constantin a-
vend mai putind 6ste, cere ajutor
de la cer, 0 i se aratà o cruce, §i
scrie cuvintele: «In hoc vinces.))
Pune pe stéguri aceste semne §i
biruesce de 3 oil pe Maxentie. Apol
ia tovard0 pe Lichinie. Maximin
cu Wile din Asia voind O. se facd
mai mare ca Constantin vi ca Li-
chinie, intrii cu Wile in Illiria.
237. Pe vremea lui, Dachia era lo-
cuita de Romani. 238. Pe timpul
lui trAesc scriitorii : Lampridie,
Spartian, Capitolin, Vopiscus, Mi-
nutie Felix. 238. Lichinie vrea sd ia
locul lui Constantin. Ail résboi
§i Lichinie este bAtut. Incheie pace
0 impart impArAtia, Constantin
luând apusul, zice Zosim. El ia a-
pusul, cu Dalmatia, Machedonia,
Misia 0 Dachiia. El bate pe Gotthii
earl pradaserà Panonia Zonoras,
spune cd bate 0 pe Sarmatil cari
prädaserd Thrachia, ii gone0e peste
Dundre, omorAnd pe Raosmod, cra-
iul Sarmatilor. Lichinie tinea pe
Constanta, sora lui Constantin. Li-
chinie se tidied din noll asupra lui
Constantin, zicand ca. Constantin
II calcase hotarele imparAtiel sale.
Constantin II bate, 0 mijlocind sora
sa Constanta, se face pace. 238.
Constantin trimite pe Lichinie la
Thessalonica. Lichinie ridicAndu-se
din not., COnstantin trimite sA-1 o-
more. DA slobozire religiel cre0ine,
strange sinodul de la Nikea, 0 se
dovede0e erezia lui Arlie. Chedri-
nos spune ca. Constantin se duce
cu o0ile asupra Sarmatilor si Got-
thilor, ii bate 0 ii face robl. Orosile
scrie asemenea. 239. El da. Vanda-
lilor, Panonia. Sarnitie spune CA
de la Constantin pAnA la Valenti-
nian, drumul Varvarilor a fost pe
deasupra Panoniei. Zosim scrie ca
Constantin vrand sá fie ca Traian,
zide0e pod peste Dundre, insd nu
se scie locul El gonind pe Varvari,
Romanil erail in Dachia. 240. In
anul 330, el face cetatea Tarigra-
dului, 0 o nume0e Constantino-
pas. A zidit in ea o bisericd. Zo-
noras inseamnä anul 5738, Mai 11
de la fondarea lumei. 241 Mutd
 INDICE GENESAL 615

scaunul irupArhtiel, de la Roma la Constantin Monomah. Istoria de la Con-

Tarigrad. Zosim spune a el im- stantin fratele lui Vasile pang. la Con-
parte imperiul in 4 parti. 242. Im- stantin Monomah. 378. Vine la imp5.-
pärätia Romani lor, era puternich . a-tie dupd omorirea lui Mihail Cala-
pe timpul lui. El imparte imperiul fatis. 380. Sub el Serbii ridich capul.
in provincii, dupd numérul locui- 380. A fost instiintat cà Cheghenis
torilor. 243. Orânduiala ostilor de voeste A.' se boteze. 381. El more
el. 244. Trimite pe fiul sett Con- la 1054 dupd 12:an1 de domnie. 382.
stantin Chesarul, contra Gotthilor, Constantin Pogonat, fiul lui Constans
.cari se sculaserà asupra Sarmatilor. 335 Se ridied contra lui Mizizie,
Evsevie a scris viata lui Constantin care se suise dupd mertea tatálut
Marele. El imparte pe Gotthil in sOil cu ajutor de la Tarigrad zi
Schythiia, Thrachiia si Italia. Zosim ducendu- se in Sichilia a omorat pe
vorbeste de réii pe Constantin. 245. tiran si s'a intors la Tarigrad and
El imparte prin testament, imph- s'a dus fàrà barbd, si and s'a intors
rAtiia, fiilor sel, Constantin, Con- era cu barbd din care causä i-ail
stantie, Constans i nepotului sell zis Pogonat. 336. In tributul pe care
Dasmatie, ficiorul lui Aminvalin. Serachenil II dall lui se coprindea
Sapor impàratul Persilor, se ridicd si 50 de cal Chioheilénl. 337. A
asupra lui. Constantin merge in murit la anul. 685. Dupà ce a im-
Asia si la Nicomidia, more de fri- pdrhtit 17 aril, a lésat la impArhtie
guri, la 22 Mai, dupd ce a imp5.- pe fiul sell Iustinian. 338. In timpul
rdtit 30 ani, luni 9, zile 27. Era in lui istoricii nu poinenese de Bul-
etate de 66 ani. A fost ingropat in garil. 341. De la el spune Zonora
Tarigrad in biserica Sf. Apostoli. si poina la impArAtia lui Constantin
246. Pe el, se zice cà l'a botezat Papa si a Irinel, istoricil Greci, incetOzd
Selevestru, pe and era scaunul la de a mai vorbi de Dachia. 347. In
Roma scrie Zonoras. Evsevie spune timpul lui se face al 6-lea sobor.
cà a fost botezat, putin inainte de 338.
a muri, de cdtre Evsevie, epis- Constantin Porfiroghenit. La inceput
copul Nicomidiii. Amvrosie in o- remâne sub epitropia unchiului sell
ratia la Pogrebania lui Theodosie, Alexandru. 356. Cum remâne sin-
Ieronim in Hronicul WI, Socrates gur la imperátie. 357. MOrtea lui-
in istoria bisericeasa, cardenalul 358. Romanii in Volochia de la Ro-
Petronie in Respublic, spun ace- man, fiul lui Constantin. 359. Dupd
lai lucru. 247. A avut chesar pe el, la 959, vine fiul sea Roman. 368.
fiul sea Constantin, 23 anl. 250. Venirea Rusilor in Bulgaria, sub
Juliian Paravat II este nepot de imperátia lui Roman, fiul lui Con-
frate. 252. Fiji nu-I respectà testa- stantin Porfiroghenit. 372. El era
mentul. 247. La al 4-a an dup5. mór- fiul lui Constantin Duca. 384.
tea lui, trdeste Constans in Dachia Constantin Sevasto Radénul. Cu el tri-
249. Iulian Paravat, li era nepot miteIsachie pe fataProtostratorului
de frate. 251. la Hris. 416.
616 TNDICE GENERAL
Constantin Yod Br Ancoveanul. PAnd la
acest domnitor existd cronica dup5
care va scrie Cantemir. 462.
Constantin Voevod Cantemir. Tatàl lui
Dimitrie Cantemir. 472.
Constantina fata lui Tiverie, este data.'
nevastd. lui Mavrichie. 326.
Constantinii. 26.
Constautinopolis. Ast-fel s'a nurnit Ta-
rigradul sad Roma noal, ziditA de
C3nstantin Mamie. 241.
Constantinopolitana imperdtie, a fost
distrusd i multe farnilii s'ail risi-
pit. 25. Constantinopolitaii dupd
rolarea lui Dioghenis ail ales impe-
rat pe Michail. 386.
Constantius. Vecli Constantie.
Constitutiile, istoria aselamintelor im-
pa i i or vorbes e de venirea Hu-
nilor in Thuringia. 285.
Consul. Niel consulii, nici impArath
de mai 'nainte n'ail ales Oste ca
Traian 14. Flac, (pre carile Eneas
Silvie ii numesce Fulvius Flaccus)
ad fost hitinan sad cum zicé atuncé
Romanii Consul cu 132 ani mai
denainte de nastird domnului Hr.
72. Despre hatmanul, adecd consu-
lul Flaccus. 117, 123. Despre hat-
manii sail con sulii familiei Flachil or.
119. 120, 121, 122. Mad s'a fdcut
Chesar, consul 163.
Consulatul. Cicero «poftéste de la un,
Luctine pentru ca sari scrie vilata
sad mai cu dddins, lucrurile carile
pre vrAmé consulatului lui sd tam-
plard,. 5. Fulvius Flue a stdtut la
consulat impreund cu Clavdie Pul-
cher, la 210 a. Chr. 120. In vremea
consulatului lui Fulvius Flacus,
coleg cu Cornelius Scipio Africa-
nus se rdsculaserd robil in Sicilia.
121. Flac hatmanul a fost tovards
in consulat cu Scipio Africanul,
cu sute de ani inainte de Avgust
Chesar. 128. Annie, a fost «sotie in
consulat, lui M. Nonie Mutian. 161.
Traian a fost «la cinsté consulatulul,
inainte de a fi impdrat. 193.
Copronim porecla data lui Constantin
fiiul lui Leon. 345. Vecli Constantin
Copronym.
Copulli, hatmanul Unilor, fiul lui Crul,
prAdeazd Ungaria pAnd la Varadin
si pand la Tocai. Ladislav 11 bate
la apa Timesului, zice Bonfin. Si-
mion il:pune in locul lui Batie. 148.
Corbil. Orasele din prejurul iei, sAnt
prAdate de Vlahi i oarda ratd-
rased. 415.
Corcira. Pana aci ad. ajuns Pazinazi.
379.
Oorlu. Nu departe de el, este Cupe-
rion. 415. Se supune lui Balduin.
425. E prddat de Românii i Tata-
rail. 432.
Cornilie. For unde unii istorici spun
cd Athaulth s'a eununat cu Pla-
chidia. 276.
Cornelie, ba.tut de Derbened. 79.
Cornelins Agrippa. Veli Cornilie A-
grippa.
Cornelius Lentulns. VeI Cornilie Len-
tulus.
Cornelius Scipio Africanus. Vecli Cor-
nilie Stipion Africanul.
Cornelius Scipio Asiaticns. Vecli Cor-
nilie Stipion Asiaticul.
Cornilie Agrippa, a scris despre de-
sertarea sciintelor. 139.
Corniie Lentulus, a fost consul impre-
und cu Fulvius Flaccus la 253 a.
Chr. 120.
Cornilie Stipion Africanul, a fost consul
impreund cu Fulvius Flaccus la 132
a. Chr. 120,
 1NDICE GENERAL
Cornilie Stipiou Asiaticul, consul im-
preund cu Norbanus Flacons, la
81 a. Chr. 121.
Congas, vedi Sarrulis. 78.
Corsil, neam slay supus de Svetoslav.
372.
Corsica, posesie insulard a Ellenilor.
90. Fácea parte din a 3-a divisiune
a iniperiului lui Constantin Mare le.
242.
Cortira,posesie in sulará a Ellenilor.90.
Corvinit. Din el se trag Urechestii. 26.
email'', codru, unde a avut résbol
Petar si tefan, fill lui tefan Vodil.
483.
Costandii. I se dd lui Cantemir un
ban de la cetatea Gherghina mai
gros de cat o Constandd, pe care
era o inscriptie 248. Ce e o Cos-
tandd? 249.
Coténii, in Dachia, inainte de Dachi.
68.
Coturgutil. Hunil numiti ast-fel, scrie
Procopie Chesarianul, cd Justinian
a luat 200 mil si i-a pus in Trachia.
316.
Cotovlahil, se numesc Românil din
tara Gretéscá. 153, 157. El sunt in
Epir, irnpreunä cu Arbanasii. 242.
El locuesc in M. Pindul. 398.
Coal, posesie insulard a Ellenilor. 90.
Coza, marzac al Thtarilor, e orânduit
de Ioan Alexie sd mérga asupra
taberel latinilor. 426.
Cozaril, bulgaril din Schytia de lâng'a
Don supusi de Svetoslav. 372.
Coma Sfintul, intovárdsesce pe din-
tul Ion Damaschin. 345.
Crac, domn al Polonilor a zidit ce-
tatea Cracov. 340.
Cracov, cetate ziditá de Crac Domnul
Polonilor. 340. E luat de Tátari si
ars. 448, 449.
617
Craghizil, norod in Dachia. 67.
Craft. Crail Sirbesci au dat, §-ail luat
fétele, si fiéorii 01 dupà fétele, si
fi6orii Domnilor de Tara Munte-
niascd. 26. Decheval a fost craiul
Dachilor. 77. Corrilus, craiul Got-
thilor ail stat la stApanire 40 de ani
in Dachia. 78. Al treilea craiti al Da-
chilor a fost Ghestiblind. 79; al pa-
trulea Derleneil; al cincilea Deche-
val. 79. Despre el s'a spus pe scurt.
80. Ultimul rSsboiti intre Traian si
Decheval, craiul Dachilor, a fost la
105 d. Chr. 123. Craiul unguresc
numesce xvoevoili pe domnii Ar-
délului, in deplomatele sale. 131.
Luptele lui Vladislav, craiul ungu-
resc, cu Tatarii. 136. Povestea des-
pre craiul Las ldu. 136, 137, 138, 140,
141, 143, 366, 393, 453, 454. Craiul
Laslau si craiul bulgSresc tefan.
140, 141, 454. Lasldii trirnite duph
ajutor la top craft si domnii cro-
stini. 142. Basna cu Lasléu e scor-
nia din istoria a doi crai unguresci.
144. Bonfin spune ea', la vremea lui
Batie, era craiii in tara ungurésca
Bela. 145. Solomon craiul si fratil
lui. 147. Domitian asupra lui De-
cheval, craiul Dachilor 165. Petár
Alexievici gonesce din crAila Le
sesc5. pre craiul Saxonesc si bate
pre Carlus, craiul fezesc. 176. Tra-
ian, dupd ce bate pre Dachi, ia
calea spre Asia impotriva cralului
Armenilor. 190 La 306 e ales im-
pSrat Constantin, la care alegere e
mult ajutorat de Crocus craiul Ale-
manilor. 234. Iulian Paravat scrie
lui Arsachis, craiul Armenilor, sa'l
ajute impotriva Persilor. 252. Theo-
dosie ingrópà pe Athanaric ca pe
un crabl. 265. Alaric, craiul Got-
618 INDICE GENERAL
thilor vine impotriva impfiraliel
romane. 266. Despre craii Varva-
rilor. 277. Gothil aü stápanit Da-
chia pftna la Attila si la Balameber,
craiul Hunilor. 279. La 450, Ghen-
seric, craiul Vandalilor se incus-
cresce cu Theodoric, craiul Gotthi-
lor. 287. Cum se intitulézd Attila,
craiul Hunilor. 284. Crail ce se inso-
tesc impotriva lui Attila. 288. Theo-
doric, craiul Gotthilor more in
lupta impotriva lui Attila. 289. Ro-
manii aveat cgrti de la Zenon,
sà primesca pe Theodoric, argil.
294. Craiul Sirbesc ce ia pe fata
domnului de Vlahia. 309, 478, 479,
4 0. Moagheras, craiii al Hunilor.
315. Cardamir, craiul Bulgarilor,
nu indrhsnesce sá iasä inaintea lui
Constantin. 349. La 318, Cronos,
craiul Bulgarilor, pradd Trachia.
352. Arnulf craiul chémd pe Bul-
gari. 355. Impèratul Constantin Por-
firoghenitul si Taxis, craiul ungu-
resc. 358. La 1002, Stefan craiul un-
guresc merge asupra Rusilor chio-
véni. 374. Craiul Gheiza i cralul
Stefan. 375. Impératul Vasile ia a-
vutia crailor bulgAresci 376. Mir-
tea craiului unguresc, Stefan sfin-
tul. 379. Avraam Barsai in hrono-
loghia crailor unguresci. 379. In
locul craiului Path, in Ungaria,
vine Aban. 380. Crail unguresci,
Bela, Gheiza si Solomon. 383. Vi-
teslaus voevodul Polovtilor si Bo-
leslav, craiul Lesesc. 385. La 1116,
in tara unguréscd, era craiii Ste-
fan al II-a. 388. Asupra Seracheni-
lor merge si Enric, craiul Daniel.
389. Despre craiul Lesesc, Vladis-
lay. 390. La 1186, in tara unguréscii,
era craiti Bela. 391. Bulgarii si Sir-
bii aveati crail bor. 337. Isachie An-
ghel trimite soli la Bela, craiul un-
guresc, ca sd'i cérd pe fiicd-sd in
cdsAtorie. 400. Isachie Anghel se
duce la Bela, craiul unguresc. 409.
Latinil spun lui Joan Alexie cä lui
nu i se cade a scrie ca un craith
424. Craii unguresci. 441, 442, 443,
444. Protectia lui Andreas, craiul
ungurese asupra Românilor de
dincóce de Dundre. 445, 416, 467.
Tdtarii si Boleslav, craiul Lesesc.
448, Batie si Bela, craiul unguresc.
449, 451, 452, 458, 472, 478. Cruciatii
si craiul Bela. 452. Hronicul rusesc
despre crail bulgdresci. 454. Craiul
Vladislav (Lasläu al lui Simeon) si
Stefan, craiul Bulgaresc. 455, 456.
Vladislavii, craii in Ungaria. 459.
Românii si craiul Bela. 466. Pro-
tectia crailor unguresci asupra Ro-
mânilor. 467, 468. Românil in Mol-
dova, pe timpul craiului unguresc
cLiudovicd> 475. Craiul sirbdsc»
care a cerut pe Evdochia sora lui
Andronic, ar fi numit Milutin, care
a luat apol pe fata doinnului ro-
mânesc, la 1274 d. Chr. 481, 482,
483.
Criiiasa. Variza era crdiasa Hunilor.
316. Bela avénd ceartà cu Unguril
s61 trimite pe Crdiasa sa in Aus-
tria. 450. Craiul sirbesc voia sá
OM de Crgiash pe fata Domnului
de Valachia. 478, 479.
Cralsoral. Stravon despre cräisorul
polcurilor romanesci. 130. Cresti-
narea lui Gorda craisorul. 315. Che-
drinos scrie despre un cfaisor, care
s'a botezat in acela§ timp cu V.a-
ri z a. 320. Chedrinos in Viata liii
Vasilie Bulgarocton vorbesce des-
pre un Bogdan ca celor mai din
 INDICE GENERAL
luntru teri Toparha, sati Crdisor».
377.
Crasé a fost tinut de Romani. 474.
Crasus, comandant al Romanilor, In
Macedonia, Tracia i Grecia. 78.
In rUsboiul contra Ghetilor dupd
cum spune Dion. 128. A fost con-
sul impreund cu Chesar i cu Porn-
peii" la 58. a. Chr. 163.
Cr ?testi, némuri afl venit in Moldova
dupd rdsipa impérdtiel Constanti-
nopulului. 25. Las MA n'a: avut a
se certa cu Stefan al Bulgarilor
pentru corona erdiascd. 458.
Ceti la Frantozilor, cea Anglicand, cea
S coded, cea Leséscd, cea Unguréscd.
12. CrAlia Bohemiii, a Bulgariii, a
Sclavoniii si a Sirbiii. 13. Crdii ale
rUsdritului aü risipit Turcul.19. Des-
pre a räsipa impdrätiii Constantino-
politand, si a altor megiiase erdii,.
25. Scriitorii incep a impart." né-
murile dupd craft. 59. Hotarele Schy-
tiel era pe dupà dosul crdii Le-
sesti. 60. Sardia, a fost scaunul
crdiii Bulgdresti. 63. Sofia, sub
Crdila Bulgdréscd s'a chemat Tria-
dita. 66. Cum s'a inceput Crdila
Dachilor. 75. Matthei Pretorie, pe
tote stdpanirile i craiile de aid le
face sarmatece. 76. Despre erdila
Dachilor. 77, 78. Despre craiia lui
Decheval. 80. Domniile romAnesei
sint mai istete de cat Mari crdii.
106. Batie supune sub sabie si foe
tara Moscului, a Litfii i tótd. crdiia
Leséscd. 141. Bonfin spune cd So-
lomon gonesce de la cradle pe La-
dislav. 148. Varvaril i unele crAil.
174. Cridia ungurésed sub Turd.
175. Prusii, Sfezii, Danezil, Mos-
calii, aimed domnil late ca i nisce
crdii. 175. Scriitorii Lesesci supun
619
Moldova, cu condeiul de o mie
de on crãiii lor. mai pre lesne o
suppun >. 175. Dachia era in nu-
mOrul erdiilor irnpérdtiei Roma-
nilor. 241. In Gallia era crdila Gal-
lief, a Ispaniei, a Britaniel si a Gher-
maniel. 242. Italia avea crdila Ita-
liei, Afrial i o parte din Illiria.
242; iar Asia coprindea crdira Asiel
a Egyptului si a Pontului. 242.
Crdille «despdrtite* de Constantin.
243. Crdii desedlicate de Varvari.
259, 277, 286. Matthei Pretor des-
pre crdila Dachilor. 279. Descéle-
carea crdiel lesesci. 285, 311, 317,
324. Crdiia Hunilor. 291. Crdii fun-
date de némuri de Sloveni. 304, 324,
362, 397. La Carolus Marele se due
solii al locuitorilor din Dachia si
ai altor crdil de peste Dundre. 349.
Crdila Ungurilor. 355, 377, 441, 442,
446, 469 Sigon de crdiia Italia 356.
Pevscherus socotesce cd. numele
Pazinachilor ar fi dupd. Pozina, ti-
nut al crdiel lesesci. 365. Rusil cad
asupra crdiel Bulgarilor. 369. Crdiia
Bulgarilor I impSraitia de fdsdrit
300. La créiia Bulgarior, in al do-
ilea deceniA al secolului al XI, vine
Iovan. 375. Pethr se asézd. la crAiie
in locul lui Henric al III-a, impé-
ratul RAmului, care fusese gonit.
370. La 1061, vine, la erdiia ungu-
reased, Andrias. 383. La 1074 Gheiza
fiul lui Bela, lasd. scaunul crdiel un-
guresci lui Solomon. 387. Despre
erdii din jurul nostru. 435. N'a fost
niel un Vladislav la erdie cand a
venit Batie. 443. IntAiul Ladislav,
a stdtut la crdila unguréscii la 1078
d. Ch. 444 ; iar cel-d'al-doilea la 1206.
445. Pdrti ale Vlahiel ar fi fost
sub protectia crdiel unguresci. 446,
620 INDICE GENERAL
467. 'Mull biruitorl yin la Cracov
scaunul craiel lesesci. 448. Bonfin
spune cà in al cincilea an al crdiei
lui Bela, navalesc Tatarii. 449. In-
turnarea lui Bela la cralia sa 450,
451, 472, 473. Despre cralia Bulga-
rilor. 454, 455. tefan std la crdie
dupd Milutin. 481.
Cram. Asa se numea Tavrica Herso-
nesus. 61. Dachii au fost in tara de
la Meotis pand in Nipru, care acum
se scrie Tatarame mica, pe dina-
fara Cramului. 67. Pada' la Cram
erail Ellinii. 90. Tara locuita de Ta-
tari. 106. Are cetatea Cafa i e si-
tuatil langa Marea Négra. 135. Ta-
tarn din Cram umplu cu robi Lesi
paganesci pada. la Eghypet,
India si Africa. 175 Impotriva hri
e Capistea Diann. 212. Pe aci locuiaü
Ostrogotthil si de aceea Mitropo-
litul Cramului se numesce al Got-
thilor. 263, 264. El se intinde spre
Nipru si Nistru. 264. Ostrogotthii
ail locuit unde este Cramul. 268.
In afara lui vine Schytthia mica.
289. In el e Hersonul, cetate careia
Turcii Ii zic Cursuila. 320. In el
este cetateaAlmirin,num US. de Turd.
Tuzla. 323. Leontie trimite in exil
pe Justinian la Cram sail Herso-
nisos. 310. Romanii stdpaneat. Cra-
mul. 341, 342. El era cu este im-
paratescd pazit. 342. Justinian da
ordin lui Filipic ca sS. omere pe tog
locuitoril Cramului, multi din ei
sunt omoriti, dar i multi fug la
Cazaril ; despre acésta scrie Che-
drinos. 342. El era forte locuit.343.
Justintan trimete din not. pe Filipic
contra Cramului, insä locuitoril lui
impreuna cu Cazarii bat pe Filipic,
dupdaceea impacandu-se cu Cra-
menfi, el Pail ridicat de imparat si
venind cu totil la Tarigrad prind pe
Iustinian i ii taie capul.343.Pe langd
el locuiail Cazaril. 345. Aci spune
Chedrinos ea ar fi trimes pe un
Petron, Theofil. 353. Tavris mime
vechia al Cramului. 353. Era /*mut
de Inovezi, 365. Cetate fundata de
Romani, Inovezi i Bastarni. 365.
Nichifor Foca imparatul trimete pe
Nichifor Calochir feciorul domnu-
lui de Cram la Svetoslav.369. Vla-
dimir a fäcut aci bisericl. 373. Ha.-
nia tatarilor in Cram. 395. Tataril
din el ail zarve cu Comanii. 419.
In el se intemeiaza stapanirea ha-
nilor Tharesci. 435. Hanil lui se
numesc dupa Ghierai. 437. Unul din
fratii lui Ghierai se aseza in Cram
cetatuia din el despre Tarigrad,
eraii crestinesci. 437. Nepotul lui
Genghis Han l'a stapanit. 447.
Craman. Justinian la a. 711 trimitênd
alte este a dat mai tare porunca
lui Filipic cum nici pre un locuitor
Crarnan sà nu lase via. 343.
Cramenit in unire cu Cazaril bat pe
Filipic i dupa ce se impaca cu el
11 tidicà de imparat, apol mergand
cu totil la Tarigrad prind pe Justi-
nian si II taie capul. 343. Pe vre-
mea lui Mayrichie nu numal Dachia
ci i Schytia, pe unde acum traesc
Cramenii, era subt stapanirea-im-
paratiel. 328.
Cramestii Marzi. 26.
Crestuatated. Eneas Sylvius a scris,
cu scirea papel Nicolae al V-a,
«oracle cu minunata duléatal de
voreva, pentru ca sà inviteze ere--
tinatatea asupra Turcilon. 115. Ne-
prietenil crestinatatil fao cu po-
runca lui Traian. 194. Constantin
 INDICE GENERAL
se isbdnesce de toff dusmanii ere--
tindtaltei. 239. Iraclie, ce era laudat
pentru crestindtatea lui, cade la be-
tranete cin lerésa Manothelitelor,.
334. Pi Ina' la 865 toff. Bulgaril ai
venit la crestindtate. 353. Vladimir
venit la crestindtate. 359. Despre
crestindtatea lui loan Cimischie.
370. Venirea la crestindtate a noro-
dului rusesc. 373, 374. Pe vremea
lui Manoil Comneno, Papa Evghe-
nie indémnd crestindtatea asupra
Varvarilor. 389. Leopold Chesariul
a scdpat, o data crestindtatea de
Turd. 441. Stefan, craiul unguresc,
de la finea secolului al X-a, vine
la lumina crestindtdtii. 442.
Crestiuescf. Pdrti le crestinesci. 19.Tur-
cil voiail a inghite terile crestine
ale «Lésilor, Rusilor i Cdzaci-
lor ). 20. Ce spun unii istorici cres-
tinescl. 22. Cum a fost ferità cre-
dinta crestinéscd. 23. Cum trebue
a intelege cu crestinesc cuvênt. 85.
Sava Mitropolitul e trimis cu cu-
vinte crestinescl la Laslalu. 140. Las-
láu trimite dupd ajutor la domnil
crestinesci. 142. Traian n'a oprit
legea crestinéscd. 193. Theodosie
e laudat de istoricii crestini si pa-
gâni. 258. Rusil, ném crestin, infra
in tara Comanilor si a Tétarilor.
418. Fritighernis a primit legea cres-
tinéscd. 262. Mal bine facea D-cen
sd nu fi dat nici none' nici unel alte
limbi crestinesci vecini ca Turcil.
306. Varvaril lui Vitalian au primit
legea crestinéscd. 313. Schithii aü
luat multime de robi, i s'au de-
prins in legea crestinéscd. 353. La
anul 682 Sclavonil ail primit legea
crestinéscd.354. Decie Igor leat, 903
ail luat de sotie pe Olga, care a
621
primit cea intaiii legea crestinéscd.
372. Papa Evghenie indémna cres-
tindtatea asupra Varvarilor cari cdl-
caü irnparatiile crestinescl. 389.
Ravnd crestinésch. 426. Anul esirei
lui Glienghiz Han e gresit la toti
scriitoril crestinescl. 436. Cetdtile
de la Cram erau pe maim cresti-
néscd. 437. Bibliotecele Turcesci si
crestinescl sunt pline de faptele
Turcilor. 441. Ungurii an ucis pe
top Busurmanil afard de cei ce aü
primit legea crestinéscd. 457.
Crestinii. Despre crestinul i marele
Theodosie. 17. Bogdan le asigurd
pacea cu Turcii. 23. Traian si
crestinii. 193, 194. Marco Avre-
lie si crestinil. 201, 202, 203. Ti-
rania lui Dioclitian asupra Mr. 231.
Galerie casnea pe crestini. 234.
Despre botezul marelui crestin si
impOrat Constantin. 247. Iulian
Paravatul si crestinil. 252. Pupa
Iulian vine la impdrdtie Iovian,
coin bun si crestin),. 253. Rada-
gaizus, mare neprieten crestinilor,
ndvdlesce in Italia. 266. Crdiso-
nil Gorda se face crestin. (315).
Vogoris se face crestin in timpul
Theodorei si a fiului el, Mihail.
353. Vladimir si Rusii se fac, la
988, crestinl. 373. Serachdnii si
crestinii de la locurile sfinte. 389.
Tataril i crestinii la 1241. 449.
Critul posesie insulard a Ellinilor. 90.
A fost luat de la Serachineni de
hatmanul Nichifor Foca sub im-
pdratul Roman. 369.
CAW, facea parte din una din cele
4 divisiuni ale imperiului lui Con-
stantin marele. 242. Nichifor Foca,
carele Hatman fiind supt Roman
I scóseseCritul de laSerachénPni 369.
622 INrnct GENERAL
Crivitteni. Poeticul numesce pe Gotil
din Schitia Crivateni. 271.
Crivici, ném din Prusia, supus Vara-
ghilor, care mai tarzia impreund
cu Novogradénil si Merii ail gonit
pe Varaghl peste marea Balticd. 372.
Crizimul, cetate, e inconjurata si ba-
tufa.' de hatmanil lui Isachie. Ea
fusese facuta de Ioan Alexie. 417.
Croatia. Domnul iel si al Dalmatia,
iea pe Solomira, sora lui Ladislav.
444. Craid al ei se intitulézd Andrias
in diploma sa. 446. Asemenea Bela
al IV-a. 452. E enumarata intre te-
rile de sub stapanirea Ungariel. 469.
Crocus, craiul Alemanilor, ajutd pe
Constantin Marele sá se faca im-
parat. 234.
Cronos, craiul Bulgarilor, pradéza
Thrachia, Mihail il bate si il sc6te
din Dachia, insa el in acelasi an
strange noua 6ste cu care bate pe
Mihail. 352.
Cronos, zeul inaltimel la Elleni. 89.
Crovatil infra in Bulgaria sub impa-
ratia lui Mihail Parapinachie. 386.
Cruciatil. Vedi Gruliatii.
Crul, tate lui Copulh, hatmanul Uni-
lor. 198.
Crutiatil sint Cavalerii de la Rodos.
451. Simion pune in locul Crutia-
tilor de la Rodos, pe Romanii din
temnitele Ramului. 452. El del a-
jutor lui Bela. 451, 458.
Csifilin. Vedi Xifilin.
Csilantru. Insemnhrile lui in Chedrin.
6°
Ctesifonul cucerit de Traian. 194. E
intors de la Pei-0 de Carus, im-
pat-Kiel Romanilor. 231. Apr6pe de
el Carus e ucis de fulger. 231 Pa-
ravaL fa pune ostile sub el, si se
apnea de rasboia cu Persil. 253.
Cunab, domnul Sarmatilor si Gheti-
lor, se ridica asupra WI Avrelian,
dar e batut si ornorat. 221.
Cuinanile, amandoua alba si négra,
crede Mihail Ritie -Neap oli tanul ea
ar fi Moldova, pe cand ele se nu-
mese acum Rusia alba si négra, ail
fost coprinse de Hunl. 281, 286.
Cuperion este nu de parte de C:orlu,
si spre el se slobod Vlahil. 415.
Cupus, cetate pe marginea Dundrei,
zidita, spune Procopie, contra na-
valirilor Barbarilor. 154, 322.
Cara sail Cares omóra pe Svetoslav
si face pahar din tidva sa. 378.
Caranulul. 23. Lege scornita de Mu-
hamed. 326.
Curens. Is toric si secretarul lui Ma-
ximilian chesaruL 468. - El zice
ca la curtea lui a vazut pe un Ni-
colal originar din Basarabia. 468.
Mdrturisesce cu Leunclavie, ca Ba-
sarabil eraü de ném romanesc. 470.
Curopalat urmézd lui Dion si il afirmd
scrierile. 154. Serie ca Leon imparat
a trimes pe Ungurii si pe Turcii
contra Ini Simeon Domnul Bulga-
rilor. 355, 356. Despre Rusil. 370.
Chediinos Curapalat despre anul
1034. 379. Spune ca Pazinazi ase-
dandu-se in imparatie aa luat obi-
ceiuriIe romeilor. 584. Spune cd
Nestor era hatmanul popórelor de
pe langa Dundre. 387.
Cursuilit. Ast-fel numesc 'rural' Her-
sonul. 320.
Cusoris, cetate zidita de Justinian.
323.
Cuspin, vorbesce de cetatile facute de
Valens pe malul Dundrei. 254. D es-
pre lucrurile Gotthilor. 292.
Cutesc, domnul Unilor, face alianta
cu Solomon contra lui Ladislav-
 INDIC11 GENERAL
Solomon promitelui Cutesc pe fiica
sa i tara Ardélului. 147.
Cutovlahl. Hris e domnul lor. 395.
Vlahii de la muntele Pindului aunt
Cutovlahl. 398. Hris domnul lor a
're'mas cu o samd din ei in Gretia.
413.
CutovIallos, numea norodul pe Hris.
414.
Cuvintul. Vecli Hristos. 90. Anul al
17-lea al impdratulul Alexie Com-
nerrol este 1096 de la nascerea Cu-
vintului Pdrintelui 0 al 42-lea al
imparallei lui Henric. 388.
impreuna cu Vandalii, Sar-
matii, Svevii i aliab cu Marco-
D.
Dac, s'a numit Traian dupa ce a batut
pe Dachi. 118.
Dual, i se zice lui Avrelian. 220.
Dachia. Traian aduce cetatenl Romani
in Dachia. 13, 83, 105, 106, 195. La
supunerea ei s'a varsat forte mult
sange. 14. Armatele romane pàrà-
sesc Dachia. 15. Guvernarea Da-
chiel impreund cu Trachia §i Ma-
chedonia. 16. In Dachia nu s'ail
putut stabili cu desavir0re «Var-
varil . 17. Caro lus Mare le s'a co-
borit pand la Dachia. 18. Despre
intaia descalechtura a Romano-Mol-
do-Vlachilor. 24. S'a amestecat gi
sange al altor némuri cu acela al
Rornanilor din Dachia. 25. Hronicul
va incepe de la deschlecatul «Dachiii
cu Romani,. Ce spun aPetavie, Cal-
viz §i Rictiolush despre cele petre-
cute in «Dachia, 51. Se va cunósce
cum stdpanirea mo0lor no0ri in
Dachia e niai vechid de cat a altor
623
manil sunt batutl de Marco Avrelie.
200. Dion spune, Ca de ar fi trait
Marco Avrelie póte tara lor ar fi
fost facuta provincie. 201 Diocletian
inträ in triurnf in Roma pentru
invingerea lor. 232. Se rasciild sub
Constantie. 249. Prada Panoniile.
254. Sunt luatl impreund cu Van-
dalii. 275. Se adund la Sicambria,
chemati de Attila. 287.
Cvintilius. Ve41 Cfintilius.
Cvintns Curtius, ar fi spus neadevaruri
in istoria lui Alexandru Marele.
173. A scris la 48 ani duph Hs. 299.
Alexandru Marele a trait inainte
de el. 300.
némuri. 51. De unde aü isvorat nu-
mele «Dachii1D. 57 Se va ardta cA
«Dachia» a fost in «Schytia,. 60, 61.
Hotarele el. 62. Ce spune «Stravon,
pentru Dachia. 62, 130. Nu se pot
§ci inainte de Avgust cari sAif fost
hotarele el. 63. Situatia ei. 63. Stra-
von 0 Dionysie spun &A Dachia s'ar
fi intinclend spre Germania. 64. Cum
aflam din bkrani hotarele Dachiel.
65. Torile cele vechi earl de demult
se cuprindeail in Dachia. 66. NA-
rOdele de cari spune Bonfin ca.
locuesc In Dachia. 67, 68. Impar-
tirea Dachiei in trei parti 69. Cum
s'a vorbit despre hotarele Dachiii.
70. Cum ail cuprins Ghetil Dachia
de la Bastarni. 71. Venirea Gothilor
sub conducerea lui Zamolxis in
Dachia. 73, 74. Spusele lui Stravon.
76 Despre stapanirea Dachiii de
cdtre Ghetl. 77. pisele lui Iornand
despre stapanirea Ghepidilor. 78.
624 iNDICE GENERAL
Merirea puterii Dachiii de &etre
Decheval. 81 Cererea lui Traian de a
se rdzsipi cetatile de pe la hotarele
Dachiii. 82, 87. Trecerea trupelor lui
Traian din Misiia in Dachia. 83. Lo-
cuitoriiDachiei sunt Romani. 85,104.
Traian face cetati in ea si intereste
pe cele slabe. 105, 129. Romani" ail
venit in Dachia, cu Flac Hatmanul
110, 125. Colonil sunt adusi din
Italia si Roma. 111. rheas Silvius
zice eh Dachiia, s'a numit Flachiia
dupe Hatmanul Flacus si in urine
Valachia, prin schimbarea lui F
in V si a lui C in H, i addogirea
lui A, dupe V. Uréche Vornicul,
zice acelasl lucru. 113, 117. A fost
deosebite de Ghetia. 118, 119. Da-
chia nu s'a nurnit Flachia, dupe
Flac. 118, 122; ea se numea ast-
fel de prin vécuri, inainte de Traian.
123. Unii socotesc cá numele de
Vlachia vine de la o fate a lui Dio-
cletian, ce s'ar fi maritat dupe. dom-
nul Romanilor din Dachia. 125. Cei
cari nu sciti cand alt venit Vlahii
in Dachia. 126. Cei cari tegeduesc
ea' Romani'. din Dachia sint Ro-
mani. 127. Sarnitie spune cä se
chéme «Multeni , eel din Dachia
de sus. 131. Sarnitie pretinde ca 'n
ea s'ati aseclat Greci, Sloveni i edit.
132. Procopie scrie ca Justinian au
tinut Dachia. 133. Sarnitie spune
cC Romanil adusl in Dachia s'ar
fi intors apoi inderet. 134. Aure-
lian, se spune, cC ar fi mutat colo-
niile peste Dundre. 184, 150, 215, 218.
Despre venirea Romanilor in Da-
chia, nici prin Traian, nici prin
Flac, ci intr'alt fel. 135. Vopiscus
spune ca Dachia pe care Traian o
fecuse provincie, socotind Avrelian
cC n'o va putea tine a retras pe
Romani peste Dunere. De la ase-
zarea Romanilor in Dachia i pane.
la Avrelian a trecut 167 ani. Isto-
ricil spun ce Romanii s'a intors in
Dachia. 161. Sarnitie spune cA Ro-
manii din ea greesc slavonesce 152.
Traian a descelicat in Dachia. 153,
181, 185. Traian aduce colonil dupe
ce desredecinéze pe Dachi din ea.
153. 190. Evtropie spune c.d. Adrian
ar fi peräsit Dachia dace nu if ar
fi fost fried se nu piarde atatea mii
de Romani din ea. Procopie Che-
sarénul spune ce. Traian si Justi-
nian a intocmit multe ceteti in Da-
chia. 154. La capatul din Dachia
al podului zidit de Traian el a ri-
dicat o cetate. Procopie pomenesce
de cetetile facute in ea de Traian
si de alti. imperati. 155. Zonora si
Mascimin Lichinie I Gh. Chedrinos,
afirmä ca. Constantin s'ar fi nescut
intr'o cetate a Dachiii. 155, 156. Mai
multi scriitori pun adesea Dachia
in locul Misiii si vice-versa. Halco-
condila coprinde trei teri sub nu-
mele Dachiii. 156. Bonfin vorbesce
despre hotarele Dachiii vechl. 157.
Dachia era pline de Romani si San-
mati inainte de a veni Gothil 0
Hunii. 158. Leunclavie spune ce
Dachia a fost odate provincie. 159:
Pavel Piasinschie spune ce Moldova
inainte se chema Dachia. 160. In-
scriptiuni aflate in Dachia. 161.
Romanii descalicati de Traian sunt
Romanii earl treesc si pane. aste-
ii. 162. Aid s'ail betut Romanil cu
Dachil inse ail fost MAO. 166.
Anul in care Traian ail deschlecat
Dachia cu Romani. 191, 192. «Cé
dintaia pomane* a lui Traian, a fost
 INDICE GENERAL
descàlecaré Romanilor in Dachia.
194.Traiul Romanilor in Dachia de la
Adrian pand la «Antonie Pius*. 196,
197, 198. De la Antonie Pius p5.nd
la «Marco Avre1ieD.199,200 Romanil
in Dachia de la M. Avrelie pada* la
Commod. 200, 201, 203; de la Com-
mod pada la Al Sever. 203, 204;
de la Sever pada la Dechie. 206, 207;
de la Dechie pada la Valerian. 208,
209; de la Valerian pând la Avre-
lie. 210, 211, 212. Când ii mad Av-
relian, Romanil locuiati in Dachia
de la 179 ani. 216. Despdrtita de
Misia, nurnal prin latul Dun.:rei.
216. Avrelian retrage o0ile care o
pdziail pentru a le avea contra
Per01or. 217, 221, 223. Locuitoril
de la sate, ail rérnas in Dachia. 217-
Avrelian s'a ndscut in Dachia ma-
lurósd. 217, 219. Sub Avrelian. 220.
Romanilor din ea, Sarnitie le este
forte mult protivnic. Ghetil 0 Sar-
matil, socoteail cum sd scótd din ea
leghiónele Romane. 221, 223. Unil
scriitori spun cd Romanii ail stat
fOrte putin in Dachia. 221. Avre-
Han socotea cd nu mai póte sd o
tind. Romanil locuiserd continuil
in ea, pAnd la Avrelian, 0 iel se
intorc iard0 in Dachiia. 222, 225,
227. Tätardil in timpul lui Avre-
lian. n'a venit in Dachiia, 0 toc-
mai in timpul lui Clavdius Tati-
tuL Dupà mórtea lui Avrelian, o
parte din o01 a venit in Dachiia.
223. Ridicarea Romanilor din ea,
n'a lost vecinich. 224. Romanii din
ea, ail trecut in Misia. 224. Dachia
0 Romanii. 225. Avrelian socote0e
gre0t cd n'o va putea scdpa de
prada ratarilor. 226. Avrelian se
temea eh Tdtardii sd nu intre in
625
ea. 226. In zadar ail lost trecuti
din ea, Romani"' peste Dundre. 226.
Asupra iel TAtardii n'ail slobozit
prazile. Unii scriitori spun cd Da-
chia pe timpul lui Constantin Ma-
rele a fost deprtä de locuitori. 227.
Avrelie Probus ridica din ea o
sutd de mil de case, pe care le trece
in Trachia. 228. Probus gone§te
pe Vastarni peste Dundre i daci
Dachiia ar fi fost deprtd, s'ar fi
wzat in ea. Imparatil purtail de
grije pentru Românii din ea. 229.
Romanii in Dachia de la Avrelian
Carus. 230. Maximiian imparatul,
era din Dachiia, 0 pe fica sa, o dd
unui domn care stalphnia Dachiia,
0 unil scriitori spun cd Dachila s'a
numit Vlahia, dupd numeie fetal'
lui Diocletian. 231. Ca s5 inthreascd
pdrtile iei, Diocletian ridicd 3 ce-
tali 0 aduce Oste noud. 232. Ro-
mann in Dachia de la Hlorus. 233.
Zonoras spune ca Maximin Lichi-
nie se ndscuse in ea. 234. Romanil
vëdênd Dachia lini0itd, s'ail intors
in ea. 235. In timpul lui Constan-
tin Marele, era locuith de Romani.
237. Ea e stdpanit5 de Constantin
Marele. 238. Romanii in Dachia,
de la impdrtirea imparatiei. 239.
Leghiónele aduse de Traian in ea,
ail fost intórse de Avrelian. 240.
Cal' ce aveatt grija easel, r6man in
ea, 0 Romanil o locuiail cad era
ap6rata de armele lui Constantin
Marele. Varvarii erau supu0 panà
dincolo de ea. Constantin face un
pod peste Dundre, pentru Dachia,
scrie Zosirn. 240. Dachia socotità
Craile. 241. Impreund cu Illiria,
Trivalia, Panonia, Misia de sus,
Machedonia, Thessalia, Critul §i
40
626 MICE GENERAL
Epirurile, formSza una din cele 4
diviziuni ale imperiului Roman.
Thrachiia coprindca Dachia si Ma-
chedonia. 242. Fdcea parte din pro-
vintiile romane. 243. E luata im-
preund cu Machedonia, si alipitd
pe langd scaunul imparatiei din
Thrachia. Era egald cu cele-lalte
parti ale imperiului. Impreund cu
Machedonia i Thrachia, avea un
hatman. 244. Romanii aü ferit'o de
Varvari. 245. Constantin n'a dat
locuri Varvarilor in Dachia. Ea e
data de Constantin Mare le, lui Con-
stans. 246. Romanii in Dachia de
la Iulian. 247. In ea mutfi Constans
scaunul Domniei, pentru cà locu-
rile iel eraa linistite. Serie Evtro-
pie, Zosim, Idatiie si Victor. 247.
Zonoras spune cà pe cand Con_
stans locuia in Dachia, Constantin
vine asupra lui. 247. Constans tra-
esce in ea in al 4-a an dupa mór-
tea lui Constantin Mare le. Constans
face in Dachia monede. 248, 249.
Traian zidesce in ea cetatea Capul
Boului. 249. Ea a fost locuitd de
Romani cari ail avut 2 archiepis-
copi, çlice Theodoric. In sinodul
de la Sardiia, se pomenesc de 2
Dachil : Una pe Dunare in sus si
alta peste Dundre, numità ast-fel,
dupa ce Avrelian trece in Misia
pe Romani. 250. A fost provintie
Romana si a avut pastori biseri-
cesci. Pe timpul lui Paravat, isto-
ricil nu pomenesc navalitori in Da-
chia. 251. Romanil in Dachia, de
la Valentinian. 253. PicioruI Roma-
nilor, a rSmas neclintit in ea, cu
tote ea Gotthil, ail facut multe cal-
cart 254. Gh. Chedrinos spune cd
Gotthii ail pradat-o sub Valens. 255.
Gotthilor le-ar fi placut sa fie ase-
clap in ea, insa Valens nu voesce.
256. Era fall de camp, contrara
firei tataresci. Gotthil nu s'ail aye-
clat in ea, pentru ca trebue sa fi
lost in ea, alte némuri de Omeni.
Gotthii mai tarzia, a pradat in
Dachia. 257. Frithighern o pradOza
lice Bonfin. 258. Dachia malurósa
era sub Gotthi. 258. Schimbarea
numelui Dachia in Volohia. 259,
297. Unii scriitori ic ca ea a fost
cat va timp sub stäpanirea Got-
thilor i cat-va sub a Hunilor. 260.
Avrelian a scos din ea pe Romanii
si i-a mutat in Dachia. 260. Venind
Gotthil póte sa fi scos pe Romani
din ea. 260. Pana in muntil ei se
intind Gotthii. 261. Gotthii tree
prin ea. 262, 263. Dachia pe care o
stapanea Decheval de la care Tra-
ian a luat'o, se intindea de la Tisa
'Ana la Prut, i Gotthii nu ail a-
juns hotarele ei caci ar fi fdcut
rnentiune Iornand. 264. Este pea"-
data de Gotthi i scapata de Theo-
doric. 265. Stapanirea ei. 266. Pand
la hotarele Dachiii se intindea sta-
panirea Gotthilor clice Procopie
Chesdrénul. 267. Ea nu a fost sub
stapanirea Gotthilor. 267. Go tthii
in Dachia. 268. Ramäsitele Ostro-
gotthilor nu puteail fi stapanitóre
ei, fiind el insiisi supusl altora.
269. De la hotarul Dachiii despre
rSsdrit,,adica Prutul unde la Ga-
lati cid in Dunfire i pand la Marea
Négra sunt 500 mile Italienesci. 269
Romanii in Dachia pand la Arca-
die. 270. Dacil Grutinghii ar fi lo-
cuit Dachia, pradail intãiii Misia
care vine in fata ei. 271. Pand la
mórtea lui Theodoric nu s'a mai
 INDICE GENERAL
facut nici o pradare in ea. 272. Mai
sus de ea, spre partile,Ungariei s'ail
intamplat trecerile i resbelele pe
Dundre, &and Gotthil ati trecut in
Italia, Galia, Ispania si Africa. 273.
Romanii in Dachia de la Theodo-
sie, pada la Attila. 278, 279. Isto-
Heil spun ca. Hunii pe Gothil nu
din Dachia ci de la Balta Azacului
si de pe térrnurile Marii Negre i-ail
supus. 280. Istoricil afara de Pre-
toHe spun ca Traian a facut Po-
dul de peste Dunare ca sä intre
mai cu usurintd in Dachia. 280. Ea-
yoMxta numesc istoricil greci Da-
chia. 281. Dachia mediteranee sail
Ardealul face parte din Ungaria
Vice Bonfin. 281. Dachia malurósà
si muntósh era sub stapanirea Ro-
manilor, iar acuma sub stapanirea
Turcilor. 281. Secuii in Dachia. 282.
Navalirea dintaiil a lui Attila, n'a
ajuns pada la ea. 283. In anul 447,
Attila trecênd Dunhrea inghetata,
ajunge cu ostile pada in Dachia.
284. In ea Romanii ail stat neclin-
titi i rèsboiul kr cu Hunii s'a
intins pada ad. 284. Attila a ajuns
pana la ea. 285. Drumul Varvarilor,
trecea mai pre sus de ea. 285. Ro-
manii din ea, n'ail plecat de frica
lui Attila ci s'ail retras spre munti.
286. Romanil tot-deauna au locuit
Dachia. 286. Dachia malurósa, a fost
apucata de Evmegiur i Vultizic,
rude ale lui Attila. 289. Attila sail
a stapanit Dachia peste tot, sail a
trecut prin Dachia de aos. 290. Ne-
culai Costin spune &à Attila a pu-
stiit Dachia si a stat pustie 600 ani.
290. Intrarea ostilor lui Attila, n'a
fost prin Dachia. 290. Romanii in
Dachia de la Leon Thracul. 291.
62 7
Rèsbóele intre Varvaril dupa m6r-
tea lui Attila, n'ail atins Dachia.
292. Romanil au trait in ea si all
stdpânit'o. 293. Peste ()stile din Da-
chia malurósa., e pus hatman Theo-
doric, un domn al Gotthilor, care
se supune lui Zenon. 294, 295. Di-
regatoria lui Theodoric in Dachia,
nu insemnéza cd all stapanit'o Got-
thil. 295. Theodoric viclenindu-se
contra lui Zenon, Romanil din Da-
chia se retrag de la el. 295. Rrl-
manii de la Traian, all re'mas in
ea pada' acum. 296. Dachia si Fla-
chia. 301. Pentru lucrurile iel unii
istorici n'ail scris. 298. Prin ea ail
trecut Bulgarii in intaia prada. 302.
In a doua pradd, Bulgarii s'aii all
trecut numal prin Dachia sail ail
stat aprópe de ea. 302. Intaiil in
ea au dat Bulgarii cu ochii de Ro-
mani. 302. Prin ea Bulgaril ail tre-
cut in Misia. 302. S'a pdrut gresit
cà Romanii din ea s'ail numit cu
alt nume. 303. Atat Dachia, cat si
Romanil din ea, si astali ca gi
inainte se numesc. 303. Bulgarii
eland de Romani intaiil in Dachia
Pad numit gVolohlD, iar Dachil,
«Volostéle caia ZemleD, adica pa-
mintul sail ara Romanilor. 303.
Nici un neam de'al Slovenilor,
n'a stavit in ea. 304. Cate trele
Wile care compuneati Dachia, s'au
numit multa vreme cu numele
de Valahia. 304. Dachia din mijloc,
s'a numit Transilvania. 305. Schim-
barea numelui iel. 307. Istoricil
sub numele iei, cuprind 3 tari.
308 La istoricii Greci nu gasesc
numele de Valahia. 308. Numele
Schythiii, pus in locul Dachiei.
312. Chiril hatmanul, cuprinde
628 INIMCE GENERAL
Schythia, sub numele cdreia, piite
cuprinde i Dachia. 313. Scriitoril
aü amestecat numele Dachiei cu
Schythia. 313. In ea, pe marginile
Dundrei, Justinian ridicd cetati.
314, 321. Varvaril pe vremea lui
Justinian stdpâneaii o parte din
ea. 317. Nu se póte cun4te in ce
parte a Dachiei, a fost Turnul. 318.
Justinian a luat Dachia de la Gotthi.
318. Jornand spune ca o stdpalnead
Ghepiclii. 318, 319. El spune cà
Dachia se numea Ghepidia. 319.
Dachia mälurósd i munteisd, pe
vremea lui Justinian, o stdpaneail
Romanii. 319. Justinian da o parte
din ea Erulilor, pe langd Singhi-
din. 319. Cdnd o stdpanead. Gotthii.
Ghepidil §edead in Pannonia 0 Ju-
stinian gone§te din tótd Dachia pe
Gotthil. 319. Soffit Longobarcillor,
spun ed. Ghepidii se laudd Ca std.-
panesc Dachia. 320. Solii Ghepidi-
lor spun cd iei stdpânesc numal
.Dachia de pe lânga. Sirmium. 320.
Pdrti le iei de pe langd. Sirmium le
tineat Varvarii. 320. Dundrea curge
prin ea. 320, 321. MA Dachia a
fost sub stdpânirea lui Justinian.
321. Dundrea desparte Dachia md-
lurósd de a drépta iei. In ea, pe
Dunare, este cetatea Singhidon.
321. Dorticum, cetate ziditii de
Traian in Dachia. 322. CetAtile zi-
dite da Traian, el le umple cu Ro-
mani. 322. Traian a zidit multe
cetati in ea. 323. Nici un istoric nu
pomene0e ca. Justinian sd fi trimis
alth óste i sà fi gonit din Dachia
pe Sclavoni. 324. Romanil pe scla-
vonii de la Dundre despre ptirtile
Dachiei i-ad gonit. 325. Dachia saà
Volohia. 327. In timpul lui Mavri-
chie nu nume Dachia ci Inca 0
Schythia aü fost sub a impardtiei
stdp-anire spune Theofil Samocatis.
328. De ce nu ar fi fost i acilea
o§ti Romdne0i dacd in Misia ai
Trachia eraii. 330. Romanii din Da-
chia se pomene0e sub numele Vla-
hilor. 337. Dachia mélurósa i mun-
tósd era sub stdphnirea Romanilor,
cea mediterand saü Ardealul era
sub stdpanirea Ghepiclilor. 338.
Romanii din Dachia sunt pdrdsiti
de ajutorul impdrdtesc. 338. Bulga-
ril nu stati mult in Dachia. 338. 0
parte din ea este cuprinsd intre
Nistru, Prut §i Dundre. 346. Istoricil
grece01 despre Dachia. 347. Ea a
fost deosebitä de imperil 348. Soli
din Dachia se zice Ca s'a dus la
Carolus. 349. Dachii goniti din Da-
chia de Traian ian numele de Davi.
350. Carolus umbra' cat-va timp
prin Dachia pe Dundre, uncle locu-
iaii i Iazighil i Metana0ii. 350.
Carolus mutd in Dachia din afard
(Ardealul) multi Sa0 care 0 pand
astd-cli trdesc in ea. 350. Românii
din Dachia sunt deosebiti i trimit
la Carolus sá cérd proteetia apusu-
lui. 351. 0 parte din Dachia este
data. Ungurilor, i acea parte este
de la munti Valid la Tisa pe care
istoricii grece0i o numesc Pano-
Dachia, iar cea 1-altd parte este lo-
cuita de locuitorii eel vechi. 356.
Unii istorici sustin cd ea sd fi rdmas
mai multd vreme pustie de Romanii
sal 361. Unii istorici spun ca de
ar fi fost neamul nostru tot una
cu al Italiei scriitoril romani n'ar
fi incetat a scrie. 361. Limba locui-
torilor Dachiei se amestecd cu ele-
mente slavone. 364. Pecinegil co-
.
 INDICE GENFRAL
prind locurile Dachiei. 364. Românil
din Dachia n'ail cumpärat condeele
strdine ca sà scrie c5. el stail de
mult in ea. 367. Craiul tefan a
scos pe Rust' din centru Dachiei
ce se numia Transilvania. 375. Ro-
mânii din ea sa fi facut voevodate
slobode cu numele pentru domn
de despot zice Leunclavie. 377. La
mórtea lui $tefan craiul unguresc
aü venit rorani din Dachia. 379:
Hunii ocupá o parte din Dachia. sl
Românii din ea fuge in Misia. 383.
Românilor din tóta. Dachia ii s'a
schimbat numele de pre vremea
ml Anastasie. 396. Prima descdle-
care a Românilor lu Dachia. 459.
Vechimea Romanilor din ea. 462.
Romanil ail stat necontenit in Da-
chia incepênd de la Traian. 463. 0
parte din ea a fost perdutà pe
timpul Ungurilor. 463. Românii aü
rthnas neclintiti in Dachia. 464.
Valachil se trag din coloniile aduse
de Traian. 464. a fost numità Molis-
Vavia adea. Davia mole. 471. Ail
avut de Doinn pe Dechebal, and
s'ail batut cu Traian. 9. Ati fost
invinsl de Traian, and s'a vbirsat
forte mult sAnge. 14. Dachii aü
fost in Schytia. 61. Dachii erail in
spre Gherrnania. 62, 63 Unit mind-
nosi spun c5. Dachil nu s'ail intins
mai sus de unde (TA Tisa in Du-
n'are. 64. Locul loril tin Moldovénii,
Munténii, Ardelénii i o parte de
Unguréni. 65. Tara Iazighilor a fost
mai inainte a Dachilor. 66. Dachii
sunt din neamurile Ghetesti. 67.
Ce näróde au fost in Dachia inainte
de venirea bor. 68. Numele si in-
cepkura bor. 70, 71, 72, 73, 74, 75
Unii Ii socotesc de un neam cu
629
Ghetii i Dacii, altil deosebiti. 70.
Ail rdsboiti cu Bastarnii sub Bara-
bista. 71. Inainte de Avgust Chesar
nu sunt pomeniti in istoria Ro-
manilor. 72. Numirile lor, mai mult
in Dava se sfirsesc. 73. Aceiasi
semintie cu Gothii, Dail, Ghetii,
Visegotii, i Ostroghotii. 73, 74.
Se trag din Ghetil asiatici. 74.
Cum s'ail inceput si cum ail fost
mai nainte de supunerea Roma-
nilor. 75, 80. FAceati parte din Var-
varii grecilor. 75. Fani la Avgust
aU stat sub numele Ghetilor. 77.
Apoi s'ail numit Dachii, ph.na.' la
Traian care a stins crdia bor. 77. im-
preund cu a1ii cuprind Vitynia.
77. Craiul Dachilor din timpul lui
Iulie Chesar. 78. Se luptà impo-
triva lui Avgust. 79. Ail avut 5
crai. 78, 79. Rásbóele lor cu Traian.
81, 83, 104, 105, 107, 123, 186, 187,
188, 189, 190, 191, 194. Dachil si
limba Romanilor. 113, 221. Flaccus
Dachii. 118, 119, 122, 124. Locu-
cuiail pe lângal Dunáre. 125. Limba
Dachilor. 126, 398. Sarnitie spune
a din el shit Romanii. 128. Sub
Traian s'ati istovit. 129. Stravon
despre Dachi i limba bor. 130. Sar-
nitie despre Dachi i locurile lor.
131, 132, 133, 134, 151. Traian si Da-
chii. 153, 154, 156. Romanil din Misia.
156. Halcocondilas despre Vlahii
din Pind, ce's tot de o limbà cu
cei-l-alti Dachi, intalegând prin
Dachil pe Moldovenii i pe Mun-
tenii. 157. Bonfin spune cä pe unde
locuiail Dachil trdesc mai tfirziti
Valahii. 158. Dlugos si all scriitori
Lesi cred c. Dachil all fost dupa
ném Sloveni. 159. Evtropie spune
cä Traian dupd ce i-a invins a
630 INDICE GENERAL
fault tara lor in provincie. 160. Ail
primulresboit. cu Romanil sub Do-
mitian. 165. Romanil ere' tributaril
Dachilor, 166. se bat cu Romanii
in Misia, Dachia, Ghermania si Pa-
nonia i il bat in t6te partile pe
Romani. 166. Dachii i Iulian. 167.
Tara lor, oranduiala cereasck o da
prada. 170. Dachil. 177. Dachil 9i
Romanii. 179. Tulle Capitolin ii pun
din greséla in locul Ghermanilor
Catii in resbelul cu Antonia Pius.
199, 200. Dachii i Commod. 204.
«Avreleus Dacul.. 212, 220. «Favsta,,
era fiica lui Maximian Dacul.- 247.
«Matthei Pretor. despre craia Da-
chilor. 279, 270. Bonfin vorbesce
despre'coprinderea de Huni a tarn
Dachilor. 281.Gloverie despre Dachi.
305. Bonfin despre Davi, ramäsita
vechilor Dachl. 350. Leunclavie des-
pre «Bogdan Domnul Dachilor..
377. Asa numesce Halcocondilas pe
Vlachii de paste Dunare. 398. Lo-
cuintele Mr de odinióra. 464.
Dachia Panona pe langa Dunare, mar-
gineste Vlahia. Este despartità de
Bogdania prin Muntil Vransoviei
sag Vrancei. 126.
Dacicus sailDatanul, titlu dat lui Traian
de cdtre Senat dupà ce a biruit pe
Dachii, spune Zonora. 156.
Dacil. Vecli Dacha
Daco-Romanil. Despre un prefect al
Darcomanilor, 'Ate al Daco-roma-
nilor. 161. Despre Daco-Romanil
in timpul lui Marco-Avrelie. 201.
Daco-Romanii. Hronicon Daco-romanii
adich a Tarilor romanesti. 181.
nuMire ellinesce alca-
Aceltopwilatoc,
tuita, a Romanilor din Dachia. 197.
Dail, unii Ii socotesc d'un ném cu
Ghetii si Dacii, aIii II socotesc
deosebiti. 70. Despre Dachl si Dal.
72. Aceeasi semintie cu Ghetil, Da-
chil, Gothii, Visegotil i Ostrogotii.
73 si 74. Gonind pe Heruli, sag
numit Dachi. 73. Stravon spune Ca
fac parte din Schythia asiaticd, a-
pr6pe de marea Caspica. 74. Sant
din semintia Getilor. 76. El trimit
soli la Carolus ca sä céra pace, la
Acfisgran. 350.
Dalidale sad Dalila nevasta IW Sam-
son. 379. Cantemir numesce Dalidà
pe Zol imparatiasa care iea de bar-.
bat pe Constantin Monomah. 380.
Dalmatia, 'Ana in ea ag venit Bulgaril
cu pradaciunea. 13. Hotar al Pano-
nilor. 78. In ea s'a ndscut Diocle-
tian. 231. 0 ia Constantin Marele.
238. E data lui Constans. 246. Pra-
data de Alaric. 274. Hunil aü pra-
dat'o 283. In ea la Iadira, Attila
face a 2-a resedintd. 285. La 470,
Hunil au prädat pang in Dalmatia.
292. In ea au Mout craie Slovenii
304. Pe tribunul lei il maul Hunii.
315 Hagan strangandu-si 6ste in-
tra in Dalmatia. 328. In Dalmatia
sunt rasbóele cu Bulgaril si Sera-
chenii. 352. Romanii trimet osti aci.
355. Apsimar dupg ce tae nasul lui
Leontie il. trimite intr'o monastire
de aci. 340. Dupà Domnul iei, ia La-
dislav pe Solomira, sora sa. 444.
Craig al iei se intituleazd Andreas.
446. In ea fuge Bela IV-a de frica
Tätarilor. 450, 451. Craig al lei se
intituleazd Bela IV-a. 459. Era su-
pusa. craiel Unguresci. 469.
Dalmatia nepotul lui Constantin Ma-
rele ifiu11ul Aninvalin. Constantin
Marele, iI face Chesar. 246.
Pradasera Evropa, dar acum
n'a ramas nimic din iei. 20.
 INDICE GENERAL
Damase, ad m6re Joan Chhnischii
otrdvit de Vasile mai marile Ha-
dimbilor. 370.
Damaschin, Sfantul. Din oratia lui,
spune Baronie despre uciderea lui
Paravat. 253.
Danastana, tirg, intre Galati la i Vi-
thyniia unde móre Iovian. 253.
Dandul era hatmanul Venetianilor.
Impreunä cu Balduin, vor sa cu-
prinda Tarigradul. 421. Impreund.
cu Doloic i 13alduin inconjurd
Udrilul. 425.
Danezil on-16ra pe Car lus, craill Sfe-
desc, in Norveghila. 176. Aft ras-
b6ie cu Lesil. 175.
Dania. Enric, craiul Daniel si altil
merg asupra Vandalilor. 389.
Danil. Domn al lor se intitulézti Attila,
in scrisórea dare Valentinian. 287.
Daoniul, e daramat de Tatar!. 432.
Dara, apa ce dd in balta Hiva. Tur-
cii o chlama Nahrh. 439.
Darcomanior. Despre tin prefect al
Darcomanilor. 161.
Dardania a fost predata de 'Mari.
209. i din ea all fost representantl
in Sinodul de la Sardica. 250.
Diaconul. Vedi Pavel Diaconul
Dascal. Simion se numesce si Das-
calul. 367.
Dava. Orasele Dachilor ail acésta ter-
minatiune. 73.
Davia. Asa mai era numitil Dacia.
471.
David din familia Comnenonestilor,
face impardtie in Frighia. 427.
David rudä dupa trup cu Isus Hri-
stos. 164.
David. Isus s'a nascut dupä trup din
ruda lui David din 1161-nut Iudil. 164.
Davi!. Davil sail Dail, din némuri,
spune Bonfin ca se cobórd. 73. Stra-
631
von si Trogus clic impreuna ca Da-
chil se trag din Davi sail Dal. 74, 76.
De ratione Temporum. 361.
Davi!. Gothofred, domnul lor, lovesce
pe Frigi. 349. Davil email ramasita
vechilor Dachl, goniti de Traian. 350.
Dittanul. Asa s'a numit Traian. 82,
156. Vell Dacicus. Asa e numit 91
intr'o inscriptie gdsita in Dachia.
161.
Decebal. Vedi Dechebal.
Declibbal, pierde averile ascunse in
< fundul ape! Sarghetii . 9. Rana a
omori pe Dechebal, Traian a v6r-
sat forte mult sange. 14.
Decheval, craiul Dachilor, omorit de
Traian. 77. Al 5-a si cel din urmd
era! al Dachilor. 79, 80. S'a luptat
cu Domitian. 79. Iornand il nu-
mesce Diurpanis. 80, 129. Dupa
perderea primului rasboiii, a fugit,
insd nu de tot zdrobit. 81. El s'a
retras la Zamoghetusa. 81. Si'a for-
mat o alta 6ste, pentru un nod rds-
boiti. 82. El ramase biruit in al II-a
résboiii. 82. Dion spune eh el a ce-
rut pace lui Traian. 82. 107. Nu se
tine de tratatul cu Traian. 82. Pr&
deza pe Iazighl i Metanasti. 82. Ca
sk se supuna lui Trajan cere pe
Longhin. 82. Omóra pe Longhin.
82, 188. Ii stringe tote puterile
langa apa Sarghetil. 83. Se omórá
singur. 83, 123, 189. Il ingrOpa co-
morile in apa Sarghetil. 9, 83, 190.
0 data cu peirea lui cade i nOmul
Dachilor. 105. A avut 17 an! resbel
cu Romani!. 129. Zonora spune ca
cu soli! sel a intrat Traian in tri-
umf la Roma. 156. Sarnitie despre
fesboiul lui Dechebal cu Traian.
159. Craiul Dachior se bate cu Do-
mitian impSratul Romanior pe care
632 INDIC& GENERAr .
il bate in tote pärtile in Dachia,
Misia, Ghermania, Panonia.165, 166.
Face pe Romanii tributari Dachi-
bor. 166. El insOld pe Iulian Hat-
manul tdind o pddure o imbracd
gi inarmézà, pe care Romanil au
luat-o drept osteni. 167. Este bdtut
de Traian, silit sá cérd pace. 187.
Pieirea lui Decheval. 188. Ultimul
rèsboiti al lui Decheval cu Traian,
ar fi fost pe la 105 d Chr. 191.
Decide. Vedi Defie.
Deans. Vedi Defie.
Deifovos, conducator al Grecilor din
Asia in rdsboiul Troian. 93.
Deliorman, parte din Dachia. 68.
Demircapa muntil. 132.
Demosthenes. Vedi Dimosthenis.
Deoeletian, impdrat Roman. are o feta'
care se numesce Vlahie, pe care o ma-
rita dupd un domn al Românilor,
dupii cum spune Bonfin Anton. 125.
Derbend se mai numesce Cafeasul.
438. Cu acest nume e j o cetate
care desparte impArdtia Rusésch
de cea Perséscd. 438.
Derbeneil, al 4-lea cral dac, a bfitut
pe Domitian i pe generalii Opie
Sabin si pe Cornelie. 79.
Despot. Domnul Vlahilor scdpAnd de
sub domnia Unguréscd, poftlad mai
bine nume de despot sal audd. 377.
Despot iamlasi, munti asa numiti de
Turd 64.
Destabani se numesc astädi locuitoril
satelor Hänesti unde mai inainte
eraii Sasi. 350.
Desticaptac,nuinesc Turcil canipii Cap-
dacului, care tin de la Don peste
Volga. 438.
Deurpanic. Sarnitie numesce ast-fel
fesboiul lui Decheval cu Romanil
si spune cd a tinut 16 ani. 159.
Detidava, exemple de numire de sofas
la Dai. 73.
Detie. Gotii trecênd in Misia, Filip
Arapul trimise pe Detie in contra
lor, care mai pe urind a fost i impé-
rat. 207. Dupd Filip Arapul sluji-
torii ad ridicat imperat pe Mesdus
Deteus, care a alungat pe Varvari
pand la Don. 208. Perit'aii la 251 cu
viclesugul sotiei sale Gallus. 209.
Detie. Detidava ar fi cum am dice ce-
tatea lui Detie. 73.
Deurpanic Rdsboiul lui Decebal cu
Romanii. 159.
Develtu. Aci fuge Alexie Comnenos,
de frica lui Balduin. 420.
Diana, Capistea iei, era impotriva
Crdmului. Aci spune Sarnitie cgt
Clavdie a bdtut pe Schytii. 212.
Dictator. La a. 1 a Chr. Senatul
alege pe Iuliii Cesar dictator veci-
nic. 163.
Dictum mins, Dictum nuilius. 368.
Dictionarul, lui Moreri. 113, 221, 263.
Didimotihénil se inchindlui Henric. 432.
Didimotihul, cetate Latinii fug din ea
de frica lui loan Alexie. 424. Era
tinut de Greci. 425. Spre el merge
Henric l cu tocméld de pace, o ia.
431. Aci fug unii locuitori_ ai cetd-
tel Filippopolis. 431. loan Alexie
nu pots sa-1 ia, gi Didimotihenii
se inchind lui Henric. 432.
Didius Iulian a impärdtit 2 luni si a
fost sugrumat din porunca lui Sep-
timid Sever. 204.
Dimitrie sfintul Lui ii ridicd o bise-
rich Pear i Asan. 400. Asan spune
cd el a pdrasit Mitropolia Solonu-
lui, nevoind sd mai stea intre Ro-
me. 401.
Dimostheuis cum a fost el la Greci
asa a fost i Titeron la Romani. 5.
 MICE GENERAL
Dinzig se numea feciorul mai mare
al lui Attila. El re'rnâne domnul
Hunilor din Panonia. 289. El a a-
vut multe rSsbóie cu varvarii curl
voiaii sä scuture jugul. 291. A fost
omorit de Gotthi. 292.
Dioelis se numea Diocletian inainte
de a fi impärat. 231.
Diocletian. Fiica hit s'a fi nurnit 1V1a-
hiev. 125, 231. Are 2 rdsbóie cu
Carin. In al 3-lea omórd. pe Carin
si rSmdne domn singur, la 25 d.
Hs. Mai inainte se chema Dioclis.
Tiran asupra crestinilor. Ia tovards
pe Maximian. Amfindoi leapádä o-
data domnia Era ndscut in Dal-
matia. Bonfin spune cä pe fata lui
o chema Vlahie i o dä dupd dom-
nul care atunci stdphnia Dachila
231. Face chesar pe Constantin
Hlorus, dându-i tovards pe Armen-
tarie. Desparte os tile in (loud pdrti.
El ia Eghypetul. Potoleste in Pa-
nonia, cldtirile Sarmatilor, trece
in Armenia, apol la Alexandria pe
care o ia. Supune Eghypetul. Am-
miian spune cà bate pe Gothi earl
prddaserà Thrachia 1i ii goneste
peste Dundre. Zideste 3 cetdp in
Dachia, ca sd le albä in contra Ta-
tarilor. Face triumf la Roma asupra
Gotthilor, Bastarnilor, Cvadilor,
Sarmatilor, Eghypcilor i Persilor
232. In triumf se chiamd Jovile.
In anul 304, dupd 20 ani de domnie
se retrage cu Maximian, puind
chesari. pe Galerie. Maximian si
Constantin Hlorus. El se duce in
Nicomidiia. 233. Nu primeste pe
Maxirnian. 233
Diodor. Istoric. In contra lui, unii
aduc pe Titeron 173.
Dioghenis kynieul, Cum umbla el cu
633
Melia aprinsd pe u1ià, asa trebuia
sä umbli pe vremea ndivälirii bar-
barilor in Roma ca sa poti gdsi
un roman. 11.
Diomidis, conducdtor al Grecilor din
Evropa in fes sboiul Troian. 93.
Dion. 53. Spune : Unil din Greci Da-
chilor si Gheti le zic. 70. Vorbeste
de ostile Romane, ale lui Crasus,
din Macedonia, Tracia i Gretia et
resbelele lui. 78. De luptele lui
Derbeneii cu Domitian. 79. El asi-
gurá despre tributul pldtit de Do-
mitian Dachilor. 81. Márturiseste
despre rdsbóele lui Traian. 81. El
spune Ca Dechebal a cerut pace
dupa. al II-lea résboiii. 82. Afirmd.
despre Victoria lui Traian 82. Vor-
beste despre podul lui Traian. 83.
Din el, mdrturiseste Bonfin despre
colonisarea Dachiei. 83, 192. Afirmà
cä tara de la Buda la Tisa se nu-
mea Pano-Dachia. 83. Serie Ca Av-
gust Chesar a trimes pe Iulia in
ostrovul Pandataria, dupd ce a
exilat pe Ovid la Tomos, lângd
Marea Neagrà. 122. Despre Traian.
105, 186, 188, 190, 191, 192, 193, 194,
195; 197. Scrie cà Trajan a venit la
impärdtie la 98 d. Hs. 123. Spune
ed. In rdsboiul contra Ghetilor aii
fost Hatmanil Crasus, Tiverie si
Ghermanic. 128. Dion scrie c dupd.
ce Traian a stropsit pe Dachil a
adus in Dachia colonii Romane.
Mai multi scriitori intdresc cele
scrise de Dion. 154. Spune cd. Traian
a ridicat podul de peste Dundre.
158. Despre Domitian. 166. Despre
Adrian 197, 199. Spune cd. Marco
Avrelie i cu Hatmanul Paternus
plec in potriva Tiitarilor insd. nu
i-a putut supune fiind-ca s'a im-
634 INDICE GENERAL
bolndvit. 200. Spune ca dacà ar fi
trait Marco Avrelie, ar fi fdcut pro-
vincie tara Marcomanilor i Cva-
dilor. 201. Sever, Caracalla i Geta.
204, 205. De anul 229. 207. El si
Evtropie spun ca. Adrian a stricat
podul de paste Dundre ca sa nu
navaleasca Varvarii. 280.
Dion3sie, scriitor, unit il socotesc
purtator de cuvinte desarte. 173.
Pentru el este apaste nutnele Fla-
chia. 301. Nascocirea numelui Fla-
chia pentru Dachia, intâiG aü scos'o
Bulgarii. 301.
Maisie Aliearnasem, vorbeste despre
origina Romanilor. 101. Serie lu-
cruri intamplate cu mil de ani
inainte. 299.
Dionisie Perlighit. 53. Geograf pe vre-
mea lui Avgust Chesar, cu 4 ani
d. Hs. 59. Pomeneste popórele dintre
Don si Dachia. 61, 63. Sustine cä
Dachia s'a intins pâna la Germa-
nia. 64. Zice despre : Auxthv
eilarcErog iha, al Dachilor nemesurat
pain ant. 67. Sustine Ca Daii, Dachii
ii Ghetii sunt tot un neam. 70. Nu-
meste pe Alani, viteji. 76.
Dionisie Vacehos, a biruit in spre ra-
sdrit. 88. Pe .urmele lui, a mers
Alexandru cel Machedon, la India
si Persia. 88.
Dionisyodot, scrie din Omir despre
rasboiul lui Iraclis cu Troadenii.
91. El spune ca a murit in rasboiul
Troian o suta cinci-spre-zece mii
din am éndouS partile. 94.
Dionysos-Bacchus. Vecli Dionisie Vac-
Mos.
Dir i cu Aseold coprind Chiovul,
dar e omorit de Oghel luand ina-
poi Chiovul. 372.
Diraehion, cetate a fost batuta la 1017
de Iovan domnul bulgarilor. 376.
A fost coprins de bulgari. 379.
Diregatorie.Theodoric a avut in Dachia
Diregatoria de Maghistru al ostilor.
295.
Dispotie. Romanii si-au facut deosebità
Dispotie sub Vasile Bulgaroctonul.
377.
Din pingo, quia aeternitati pingo. 454.
Dlurpan nume care sa da lui Dacha-
val, el a avut 17 aril rarboitt cu
Romanii. 81, 129.
Dlugos. 26,- scriitor. 157. Spune, ca né-
mul Moldovenilor s'a coborat din
Corenia Italilor si a coprins àrile
manOse ale Slovenilor. El crede im-
preuna cu alti scriitori lesesci, Ca
Dachii au de némul lor Sloveni. 159.
Spune despre locuinta romanilor
in Moldova pe la 10'0. 384 Spune
cà Zeslav a luat ajutor de la Vo-
lohl. 385. Pe la 1147 numai Dlugos
mai scrie despre Romani. 389. Nu-
mesce Leonia marea Négra. 390.
Spune, ca Moldovenii a dat 200.000
timeni lui Conrad. 390. Serie des-
pre craii unguresci, dupa ponfin.
444. El scrie despre luptele lui La-
dislav cu Tataril. 444. El spune, Ca
Vladislav al 2-a a domnit 1 an si
2 luni. 445.
Danina. I1ia, fiul lui Alexandru-Voda
a luat dómnd pre Maria, sora So-
fiel craiasa lui Vladislav, craiul le-
sesc. 26. Rdpirea Elenei, dómna lui
Menelail. 91. Julia, nepStaluiAvgust,
(Id exem.plu rail la multe «Dónane
si jupanese Romane,>. 17. La 732
Leon da fiului sail Constantin de
Dórna pe fata Chanului Cazarilor.
345. Despre Olga, Dómna Rusilor
si crestinarea ei. 357. Igor iea de
Di5mna pe Olga la 967. 372. Na-va-
 INDIC& GENERAL
lind Bade, Domnii lesesci Ii ieaa
DOmnele si fug din taxa. 448. Bela
in 1242 se duce in Austria unde
era si 'Minna Inf.. 450.
Doberia. Hotarul el se incheid la
muntil Emil. 242. Dupd acest nume
pOte Misia s'a nurnit Dobrugé. 242.
Doboc. Cetate langa muntil Herlem,
unde Solomon i cufratii sai Gheiza
Ladislav, bat pe IJnI, zice Bon-
fin. 146.
Dobrage, parte din Dachia. 68. In Do-
brug6 ar fi fost cetatea Marchia-
nopolis care s'ar fi chemat ast-fel
dupd numele sorel lui Traian Mar-
tia. 162. Dupa cuvêntul Doberil, i
s'a zis 'Ate, Nissil, Dobrugé. 242.
Doftorul. Clavdie feciorul lui Drus a
fost omorit de Xenofon Doctorul.
164. Doftorii, cu inv'etaturalui Corn-
mod aft ucis pe Marcu Aurelia.
203. Commod, cu grijea doftorilor
nestricandu-1 otrava, ce-1 fusese
data, apoi zugrumat ai murit. 204.
Doliou, aerie despre craii Unguresci.
443.
Mole, comisul de Plie, impreund cu
Dandal hatmanul Venetianilor i cu
Balduin, inconjura Udriul. 425. E
ornorit de Vlahi. 426. Sosind vestea
despre rnOrtea lui, Marchion fuge
la Thessalonic. 428.
Dominic Capranie, cardinal, a avut pe
Eneas Sylvius ca secretar. 115.
Domitian, imparat Roman, batut de
Derbenet. 79. A avut mai multe
résbOie cu Dachii, t6te färâ noroc.
71. E bätut si de Decheval. 79. E
omorit de sotia, sa, la anul 96. 80.
El a platit tribut Dachilor, dupa
cum spune Dion. 81. Dupa mórtea
lui vine Traian la tron. 81. Vine la
impardtie dupd m6 rtea fratelui sea
635
Tit, este eel dintaia, care a mers
cu 6ste asupra lui Decheval, cra-
iul Dachilor. 165. Romanii eraft tri-
butarii Dachilor, acésta stare Do-
rnitian nu o p6te suferi i pornesce
cu Oste peste Dundre contra lui
Decheval la anul 81, insa el este
batut, cu tote acestea trimete Se-
natulut falsa veste, cd este biruitor
81 Senatul ii tidied multe Agalmate.
In anul 93 d. Hs. scrie Tatius, ca
Romanii aa avut mai multe rës-
bóe cu Dachii in Misia, Dachia,
Ghermania i Panonia, insà in tote
partile aft fost batuti. In anul 94
scrie Xifilin, Domitian trimete cu
osti din nal asupra Dachilor pe
Hatmanul Iulian, care bate pe Dachii
insä nu deplin, cad Decheval re-
curge la viclesug, tae o pädure,
irabracä trunchil i ii armazd, ceea
ce a vézut Romanii aft crezut cà
e Oste i s'ati intors inapoi. Domi-
tian more la anul 96 d. Hs., amorit
de un complot in care era ames-
tecatA i nevasta sa. Iar dupa el
vine la imparatie Nerva. 166, 167.
ImparAtia ajunsese rail din causa
lui. 186.
Domitie AenoTarvos, ast-fel BA. chema
Neron inainte de a fi adeptat de
Clavdie. 164.
Domu. Hronicul e scris de Cantemir
cVoevodul si de movie Domn al
Moldovii, etc., 1. Dechebal, domnul
Dachilor, a fost lipsit de avutii. 9.
Roma era cu 753 ani inainte de a
se nasce Domnul Hr. 13. De la Domnii
sail Marzil Cramesci se trag Can-
temirescii. 26. cCdtre cititoria, de
Cantemir, , «a Moldovii mosnén
Domn,. 49. Descalecatul Dachiei
se face la anul 107 de la Domnul
636 INDICE GENERAL
si Wantuitorul nostru Hr. 60. s Iro-
dot* aerie pe la 444 inainte de
domnul Hr. 59. Impotriva Ghetiii»
a mers Valerie cu 132 ani inainte
de nascerea Domnului Hr. 63. «Ba-
rabista Domnul Dachilor s'a faz-
bolt cu Bastarnii.71.Povestea spussd
de Stravon despre Dal, trebue a fi
cu multi ani inainte de «domnul
Hr.* 75. Despre domnii Grecilor.
91, 92, 93, 95. La ce an de la Domnul
Hr. s'ail gAtit Grecil evropeni de
r62boiii. 94. Mezentie, domnul Etru-
rilor se luptd cu Eneas. 96 Ce a
fost la 750 inainte de venirea dom-
nului Hristos. 99. Ce poruncd a dat
Avgust Chesar pre vremea nas-
ceril Domnului Hr 99. Numele Dom-
nului Hr. a fost scris printre su-
pusil némului roman. 100. Ce s'a
fdcut dui:A pieirea domnului Da-
chilor, Decheval. 105. Despre ale-
gerea Domnului in terile romanesci.
107. Ovidius a fost gonit din Roma
cu sépte ani inainte de nascerea
Domnului Hr. 117 Familia Flacchi-
lor a fost de frunte intre Domnil
Romanilor. 119. Pe la 259 a. Chr.
erail räzb6e grele intre Romani si
Anibal, domnul Cartaginel. 120. Des-
pre Evnos, domnul robilor, réscu-
lati, din Sicilia. 121. Traian a stat
la impárAtie pe la 98 dupä nascerea
domnului Hristos. 123. Unii soco-
tesc, Ca Deocletian ar fi avut o fatà,
Vlahie, ce s'ar fi mdritat dupd dom-
nul Românilor din Dachia. 125.
Craiul unguresc numesce voevodil
pe Domnil din Ardél. 131. LaslAu
trimite dupd aju tor la crail i domnil
crestinesci. 142. Vladislav s'a Mut
cu Ghiula, domnul Hunilor. 145.
Calul lui Ladislav intelegea pofta
domnului sèh. 146. Solomon se 160
cu Cutesc domnul Hunilor. 147. Ce
fac Hunil când aud de pràpàdirea
domnului kr. 149. Pe o inscriptie
se citesce Lui Traian Avgustului,
Ghermanicului, Datanului, Preutu-
lui celui mai mare, fericitului Domn
etc.!, 161. IuliiI Caesar s'a nascut cu
61 ani inainte de Domnul Hristos.
163. La 25 de ani a impArfitiel lui
Avgust s'a nascut Domnul Is. Hr.
164. Ce spun istoricil despre Deche-
val, domnul Dachilor. 166. Domitian
e ucis la 96 dupä Chr. 167. Némul
Ovreilor a ajuns din rob Domn.
170. Schimbarea numelui de Domn.
178. Traian se iea in gónd dupà De-
cheval domnul Dachilor. 187, care
se omórd. 189, Rind batut. 190. Ul-
timul rázboiii al lui Traian cu dom-
nul Dachilor e la 105 dup5. Hr. 191,
Avrelian omórà pe domnul Got-
thilor. 220. Cunab, domnul Ghe-
tilor i Sarmatilor vine contra Ro-
manilor. 221. Anul de la Domnul
Hr. 283, 230. Maximian d.b." pe fiica
sa dupd domnul din Dachia. 231-
La anul 295, Constantin prinde pe
domnul Sarmatilor. 232. Raosmod,
domnul Sarmatilor, piere, la 321.
luptându-se cu Constantin. 2381
Constantin cel mare zideste o bise-
rica in numele domnului. 241. Gothil
dai zálog pre «feciorul domnului
kr lui Arcaric*. 246. Anul de la
domnul Hr. 340. 247. Iulian a scris
in potriva domnului Hr. 252. Valens
Athanaric, domnul Gotthilor,
Grutunghii. 254. Domnil Gotthior,
Fritighern i Athanaric, vin la Va-
lens. 256. Lupitin i Fritighern,
domnul Gotthilor. 257. Domnil Vise-
gotilor se despart in dou6 familii.
 INDICE GENERAL
260. Domnul Visegotthilor Friti-
ghernis, i Athanaric, domnul stro-
gotthilor. 262. Gotthil, reman sub
stapanirea Hunilor, i cu domnii
lor de mai inainte. 263. Theodosie
si Athanaric, domnul Gotthilor. 265.
Radagaizus, domnul Gotthilor, la
393, se réscifold. 266. Domnil Gotthi-
lor in Trachia. 267. Hunii i domnil
Gotthilor, Fritighernis si Athanaric.
268. Gotthii cu domnul br Veri-
mudis. 269. Valens i Athanaric,
domnul Gotthilor. 271. Alaric, dom-
nul Gotthilor. 272, 273, 275, 276.
Radagaizus, domnul Gotthilor, la
anul 404. 274. Anul 425 de la dom-
nul Hr. 278. Roilas, domnul Schythi-
lor jefueste panA in Trachia. 278.
Honoria si Attila, domnul Hunilor.
278. Attila si Vleda, domnul Huni-
Mr. 282. Theodoric, domnul Gotthi-
lor din Gallia. 288. Thorismund,
domnul Gotthilor si Attila. 289 Attila
ar fi luat in chsatorie pe Micolta,
fata domnului Bactrianilor. 289.
Despre domnii din Moldova. 290.
Theodomir, domnul Gotthilor (IA
zälog pe fiul sell Theodoric. 291.
Ghenseric, domnul Vandalilor si
Hamann' lui Leon. 291. Evaric,
domnul Gotthilor, pradd Luzitania.
292. Anul 475, de la domnul Hr.
293. Lui Evaric, domnul Gotthilor
Ii urmézd Marie. 294. «Odoater»,
'clomnul Herulilor. 294. Herodot a
trAit cu .444 ani inainte de domnul
Hr. 299. Iosif si Filon la 60 i 70
dupa domnul Hr. 300. Domnii in
Valdchia. 305. Negru-Vodà (born-
nutmuntenese. 307. Un craill sgr bese
ia pe fiica unui domn muntenesc.
309. Hatmanul Petza omórd pe
domnil Bulgarilor i Ghepidilor. 311.
637
Anastasie i Mundon, domnul Ghe-
Won 312. Gotila, domnul Gotthilor
ia Roma. 316 Mavrichie si Hagan
domnul Avarilor. 327. cDrept esti
doamne i dreptu-1 judetul tau*, a zis
Mavrichie can(' a fost canonit. 331.
Foca la 610 de la domnul Hr. 331. Ira-
die face pace cu Hagan, domnul Av a-
rilor. 332. Hosroe invita, intre altii,
pe Hagan, domnul Avarilor a se
réscula impotriva lui Iraclie. 333.
Domnul Varvarilor, abia scApd cu
fuga. 331. Crac, domnul Polonilor
a zidit Cracovia. 340. Justinian fuge
la ,domnul Cazarilor. 340. Apoi la
Tirvelin, domnul Bulgarilor. 341.
((Leon Isavrub i icóna domnului
Hr. 344. Amira, domnul Seraché-
nilor i I6n Damaschin. 344. Con-
Stantin Copronim si Telesis, dom-
nul Bulgarilor. 346. Leon, finl lui
Constantin Copronim, ia pe fata
domnnlui bulgaresc. 346 Gothofred
domnul Davilor, loveste pre Friji.
349, 350. Nichifor i Harun, dom-
nul S erachénilor.352. Rusii cu Vladi-
mir, domnul lor, se crestinéza. 353,
359. Simeon, domnul Bulgarilor,
inchee pace cu Vasile Machedon.
355. Leon si Simeon, domnul Bul-
garilor. 356. Roman se incuscreste
cu PetAr, domnul Bulgarilor. 357.
Rush', cu domnul lor Ingher, atacA
Tarigradul. 357 Peceneghii, cu dom-
nii i cu nume deosebite sunt.
364. In timpul lui Roman piere
Simeon, domnul Bulgarilor. 368.
Nechifor Calochir, ficiorul domnu-
lui de Cram i Stétoslav, domnul
Rusilor. 369, 370. loan Cimischie
batuse bani cu chipul domnului
Hr. sdpat pe el. 370. In timpul lui
Avgust Chesar s'a nAscut domnul
638 1NDICE GENERAL
Is. Hr. 371. Domnil Rusilor, Runic.
372. Vladimir se botéza la anul 988
de la domnul Hr. 375. Metigan,
domnul Pecinighilor se botézal. 373.
Sara ltel, murnei lui Stefan, Ii s'a
aratat Stefan Proto-martyrul si '1
a clis «Nddajduéste in domnul Hr.
ed in curanda vréme, vel naste fat
376. La anul 1000 de la domnul Hr.
375. Faptele lui cSam oil , domnul
Bulgarilor. 375. Iovan, domnul Bul-
garilor. 376. Dornnii Bogdaniel. 377.
Svestoslav domnul i Cura domnul.
378. Petal., domnul Bulgarilor, in
timpul lui Constantin Monomah.
380. Cheghenis, domnul Pazinazi-
lor, vine la Drista. 381. Godofred
Balioneus, si a1ii, s'aii dus asupra
lul Suliman, domnul Turcilor. 388.
Than, domnul Romanilor. 395, 412,
417, 419, 423, 424, 425, 426, 427, 428,
429, 432, 465, 474. Domn1 ai Vla-
hilor. 408. Hris, domnul Cutovlahi-
lor rdmane in Grecia. 413. Despre
Hris. 414. Ion, domnul Zagorei.
418, 419. Roman, domnul Haliciu-
lui. 418, 419. Ruric, domnul Chio-
vului se bate cu Oman, al Hali-
ciului. 419. Neeman, domnul Tri-
lelilor. 419. loan domnul romanilor.
,11 domnil grecesti. 424, 426. Domnii
grecesti de pe la «Mora, i alte
parti. 433, 434. Domnii Persilor,
dupd scularea Tdtarilor. 437. Sulei-
man Sah, vrand sa mérga asupra
lui Alaidin, domnul Turcilor, se
inéca in apa Evfratului 439. Ladi-
slay da, pe sora sa, dupd domnul
de Dalmatia si de Croatia. 444.
Domnil lesesti i Tatarii. 448. Vladi-
slay despre domnul Bulgaresc 455.
Inturnarea din Ardeal a domnilor
Romani. 461, 462, 473, 482, 483, 484.
Domnii i Banii Munteniei 468. 470.
Dragos Voda a Afost domn, pi fill
de domn. 472. Cum e numit dom-
nul Moldovénilor la Halcocondilas.
474. Romanii din Ardeal, domni aI
locurilor. 475. Despre domnul numit
Bogdan Voda. 475. Un Craitl ar-
besc ia in casatorie pe fiica dom-
nului de Valachia. 478, 479, 480,
481, 482. Radu Negru si Dragos
Voda, domnil Munteniei i Moldo-
vel. 479. Roman Von e al sése-
lea domn, dupa Dragos Voda. 483.
Domnéselt. In timpul Domniel lui Can-
temir s'a gasit la Galati o peatra
cn inscriptii, care s'a adus la Our-
tea domnésca. 161.
Domnesti. Mai cu sOrna dupil risipa
Constantinopolului, ad venit in MoL
dova, multe familii straine, impd-
ratesci, crdesci i domnesci. 25.
Downia. Domniile Ellinilor. 90. Dom-
niile Romanilor. 106. Ureche all
trait si all scris sub domnia lui
Aron Voda Tiranul. 114. Cele douè
domnii romanesci. 127. Tatarii a-
pnea Domnii. 175. Hronicul e cules
pa.nd la domnia lui Stefanita Voda.
180. Gallia avea provintii adica
Domnii subt acea Crdie. 17. 242.
.
Craii si Domnil de varvari. 277.
Despartirea Domniei Valachiel in
done'. 304. Chedrinos despre trimi-
terea la domnia CramuluI a unuia
Petron. 353. Despre domnia rusésca.
371. Despre Domnia Bosnégilor. 382.
Despre domnia lui Hris domnul
Cuto-Vlachilor. 395. Incepntul dom-
niei lui Joan Alexie. 417, 419. Hro-
nicul intrebuintat de Cantemir
merge de la domnia lui Radu-Voda
pana la acea a lui Constantin-Voda
Brancovénu. 462. De va fi trecut
 INDICE GENERAL
domnia lui Ion Alexe peste 30 ani
ar fi fost ndvala lui Batie in tim-
pul lui. 465 Dacd cetatea alba' ar
fi fost scaunul domniei Moldovei
cronicele de la Dragos Vodd ar fi po-
menit acésta. 469. Dupd prada lui Ba-
tie cu 28 aril in urmé, ar fi fost dom-
nia aselata in tara Românilor. 482.
Domnisor. Domnisorul Rusilor Vla-
dimir s'a sculat en 6ste asupra Ta-
rigradului. 380.
Don, fluviii. 60. Intre el si Thrachia
multe pop6re barbare ad trecut, 17.
Intre el si Dachia, ail. lost multe
popóre, despre care pomenesce Di-
onysie Periighitis 61. De la obirsia
luI, incepe pddurea Hertinii. 76.
Phnd aci a fdcut Traian santul. 106.
In anul 107 Traian trece peste Don
in Asia asupra Armenilor si Par-
thilor. 192. Este trecut de Tdtari
de voe i pe urmd '1 tree sii de
Dechie. 208. Gotthil i Ghetii lo-
cuesc intre el si Nistru. 228. Sotil
lui Gallie s'ad inchis intre baltile
Donului. 209. Peste Nistru, spre
Nipru i pfind la Don, locuiad Ba-
starnii, Carpii i Sarmatii. 232. Go-
ii s'aft asezat de la Don pand la gu-
rile Dundril. 260. De la el 0 pang. la
Nistru sunt câmpil Tanail. 264. 0-
strogolit s'ad aseclat in câmpii spre
apa Donului in sus. 268. Mihail Ri-
fle Neapolitanul Vice cd Hunii ad
trecut Donul. 281. Despre apa Do-
nului, in Tdtdrime, face Attila a 4-a
resedintd. 286. Varvarii tinead dru-
mul de la el, in sus prin Litfania
spre Ghermania si Italia. 28b. Pe
l'anga el stall Cozaril. 373. Sunt su-
pusi lui Svetoslav Cozarii. 373 De
la el, peste Volga, este câmpia Cap-
6aeu1ui. 438.
639
Donannid. Fulvius Flaccus bEttând pe
Vartai, a avut triumf, adeca. Do-
nanma. in Roma. 121.
Donoimaoa. Constantin fiul lui Con-
stans s'a sculat cu Donoimaoa de
la Tarigrad ad omordt pe tiranul
Sichiliel. 336. Cu mare Dunaima de
cordbil nil intrat cu 6ste in sus pe
Dundre. 337. Justinian la 694 ordn-
duesee pe Leontie sà mérgh cu Du-
naimaoa la Gretia. 339.
Dorostolit, cetate in care s'a näscut
Aetie. I se Vice acum Dristorul. 288.
Era pe Ormul Dundrei. 323.
Dorothel, saü Theodori, sad Theodo-
sii pe grecesce, iar pe slavonesce
Bogdani se nurnesee. 377.
Dortieum, cetatuie zidith de Traian.
322.
DositheI Mitropolitul, in sémnd in Uric,
anul esirel lui Dragos Vod, la 6870.
483.
Dragos Todd. La ce an a fost intur-
narea luI. 50. Pand la intórcerea
lui din Ard61, e hronicul Moldove-
nilor. 179,-0 de la el, pand la Ste-
fdnitä Vod. 180. Neculai Costin nu
pune la anul venirii lui, 6867 de la
Adam, cea ce este 1359 d. Hs., ci
spune cä sunt 400 ani de la Attila
phnd la Dragos. 290. El a intemeiat
bine Dachia. 290. Sub el, o parte
din Valahia, ia nurnele de Moldova.
305. Tatal sdii, a fost Bogdan. 306.
Hronicul Moldovenesc pomenesce
eä inainte de venirea lui Dragos
Vod de la Ardél, sä fi locuit nisce
Rusl la Sucéva si la Bae. 325. Chro-
nicele lui Misail de la Dragos-Vodd
470. Inturnarea lul Dragos in Mol-
dova. 461, 463, 466, 471, 472. Hro-
nicul Moldovel de la Dragos. 469.
Letopisetul aruncrt népaste pe Dra-
640 INDICE GENERAL
gos. 472, ca ar fi fost el si cu tome-
nii sei ómeni prosti. 472. El a fost
Domn i fecior de domn. 472. Fecio-
rul lui Bogdan Vodd, a luat o parte
din Moldova si era sail ver san
frate cu Radul Weld Negrul. 475.
Mai nainte de el, a trait cu Roma-
nii in Ardél, Bogdan Voda, si are
fiü pe Stefan Voda 475. Anul esi-
rei sale, e insernnat de Neculai Co-
stin, 6807 de la Adam sail 1299 de
la Hs. Unii spun la 6870. 483. In-
vasia lui Batie ar cãdea póte sub
Dragos Vod. 465. El ar fi domnit
in timpul invasiei lui Batie. 482.
Despre venirea lui Dragos Vodd in
Moldova. 484.
Drava, riii. Nemtii coprind tara Set.-
bésca pada la ea. 176.
Dregovielcii, pop or slay supus de Sve-
toslav. 373.
Drevleull, popor slay supus lui Sve-
toslav. 373.
Dripea. Pada' la ea pradéza. Hunii. 317.
Drista cetate pradata de Pazinazii. 378.
Pe aci trece Pazinazii cu seful lor
Chenghis. 381
Dristorul se mai numesce Dorostola
cetate in care s'a nascut Aetie. 288.
Cetate in Misia. 323.
Droghicin, cetate pe unde a lost intai
sederea Polovtilor i Pecinegilor.
362, 364.
Drus, tata. lni Clavdie. 164.
Drusus. Vedi Chesariul Drusus.
Dubravie, spune cã Batie s'a intors cu
Tatarii la locul seu. 450, 451.
Duea, apd. Odoater a avut resboi cu
Theodoric aci. 295.
Ducatul. Turingia este o parte a fa-
miliel Saxonesci intre ducatul Mi-
siei, Brunsvigului, Hasiii si a Fran-
conii. 285.
Dueliepratul, cetatue. 155, 322.
Dueul de Litvania, Razivil, a luat in
cdsátorie pe o filch a lui Vasilie
Voda. 26 Ducul Henric ese inain-
tea Tatarilor la Ligniti. 449. Frede-
ric, ducul de Austria FOl. Bela. 450,
451. Cruciatii impotriva ducului de
Austria. 451, 458.
Dnliiil Dumnazaesc a suflat %nit,
istoria sfinta, i apoi mai pre urma,
aü inceput ce din truda i chitéla
ornenéscad) 58. In 25 ani a imparatiei
lui Avgust s'a nascut Isus Christos
din duhul sfint. 164. Darul duhului
sfint. 195. Sinodul de la Niceea, cu
darul Duhului sfint aü fost. 239.
«Cu suflarea Duhului sfInt scrie
Moise istoria facerei lumil. 300.
Dumnadaire. Amuliii dä porunca «in
chip de cinste si de Dumnadaire,
a face pe Rea, vestald. 96. Némul
«Izraelténilor* a fost imprdstiat
pentru «ne Dumnaddire» lui. 170.
Ostenil Romani n'ail mai putut
rabda pre Eliogabal, pentru «ne
Dumnadairea* lui. 206. Imparatul
Anastasie vrea sà adauge la can-
tarea Trisaghion nisce vorbe prin
care sti arate ca pdtimirea lui Chris-
tos sa se dea i Dumnaddirel. 312.
Dunindlaoae. Pallas e Dumndlaoae
stiintilor i Afrodis a frumusételor.
89. Isidis e Dumnadaoae feéoriii el
a curdteniii. 89. Rea a fost pusa in
rindul Dumnedeelor. 97.
Dumna(lAu. Lauda' adusa lui Dumna-
zail. 3. «Nu de Dumnadail.b 10, 11.
Asa, póte, a vrut Dumnadaii, cu
impdratii urmStori lui Theodosie,
de n'ail fost buni. 17. Nimeni n'ait
invins pe Tatari ; 'Ate numai cei
cu «putintele> de la Dumnecleil. 21.
De'l va ajuta D-ded, va aerie si
 INDIC& GENERAL
altele, Cantemir, in «tomosul al
doile». 26. Cantemir este «cu mila
lui DumnAdhil, a Moldovii mo§nend
Domed, ..10. 49. Spune cà va lucre
la Hronic «A tuturor dard lucru-
rilor agiutorul lui Dumndddu, vré-
me, §i ostenintà poftind». 50. Cu
chti ani, s'a scris istoria risipei
Troadel, inainte de Hr. Dumnedet.
59. aDumnaddii» Grecilor. 89, 102.
Ce a fost la anul 1193, de la intru-
parea aFilului lui DumnAddu». 90.
Ce a fdcut Mars, «Dumndddul rez-
boaelor». 97. Dumnedeil lasd pe fiul
sell printre supu§ii Romani. 100.
Etymologia cuvintului Dumnedel
103. Starea terilor române cu aju-
torul lui D-del 106. Spune Cante-
mir : Sd nu de DumnAddu cu con-
deiul nostru trdghtori de cinste
altula sd ne ardtdm. 115. Sava mi-
tropolitul se regd &Aire D-ded, ne
fiind ascultat de Lasldu. 140, 141.
Rugamintea lui Lasldu cdtre D-deA.
142, 143. Solomon multumesce lui
D-deii. 147. Ladislav vorbesce ca
va immulti poporul ml Dumneded.
149. Cu ajutorul lui D-ded, va in-
cepe Cantemir Hronicul. 162. Av-
gust more la 14 ani dupd nascerea
fiului lui Durnnedeil. 164. Dumne-
deil a fost isvoditorul Bibliel. 171.
Cu ajutorul lui Dumneded, Can-
ternir, va intinde Hronicul. 185. Ce
a filcut Traian spre inchinaré Dum-
nAddilor séi. 186, 193. Ce a facut
Papa Grigorie Dialog, cu indrds-
neala in mila nemdsuratului Dum-
naddil . 195. Sd nu dea D-deii, ca
Eneas cunoschnd lucrurile bune
sà fi urmat pre cele rele. 197. Cre-
§tinii se regd lui DumnedeA spre
a'§i ardta puterea. 201, 202. Despre
641
Hr. DumnAddu. 203. Réutatea child
agiunge la vdrful WI nu mai cu-
nesce nici frica lui Dumnedeii, nici
hotarele firei, nici un lucru. 205.
Alex-Sever ar fi «cunoscut» pe Hri-
stos de Dumneded. 206. Cantemir
a ajuns, cu ajutorul lui D-ded, la
acestd parte a Hronicului. 215. In
timpul lui Constantin Hlorus, in
urma unui ordin, multi sfetnici
«mai mult cinsté emenilor de cht
a lui Dumnd.ddu cerchnd s'ad le-
pddat de Cre§tinAtate».234. BisericA
fAcutd de Constantin §i inchinatd
(precuratel de Dumndldu näscà-
toarel 241. Ochrmuirea lucrurilor
de Dumneded. 246. Soborul, adu-
nat, cu darul lui Dumneded, in
Sardica. 250. Iulian Paravat scrie
lui Arsachis, craiul Armenilor, ce
era cre§tin, oPt dea ajutor, cdci
alt-mintrelea Dumnedeul lui nu'i
va da nici un sprijin. 252. «Augu-
stin pentru cetaté lui Dumneded,»
relativ la Varvari. 274. Attila se
intitulézd Biciul lui Dunandzdu. 287.
De va ajuta Dumneded, se va ardta
in hronic venirea lui Drago§ Vodd.
290, 475. Cantemir chiamd, in ajutor
pre Dumneded, ea povatd. 298. SA
feresch Dumnedeti pe istorici de
scornituri de Crieri». 300. Bine ar
fi fost, de ar fi dat Durnneded, sd
nu fie Turcii vecini. 306. Dumnedeir
cértii pe Anastasie. 313, 314. «Giu-
detul lui DurnnedeA. 331. Hosroe
cere ca Iraclie sà nu recunescd. pe
Christ de Dumneded. 332 ; dar Ira-
punandu'§i nhdejdea in Dum-
neded, pornesce impotriva Per§i-
bor. 333. Iraclie, la betranete, atrage
asupra'l urgia lui DumnedeA. 334
Impératul Iustinian poruncesce,
4i
642 INDICE GENERAL
fàrà frica lui Dumnecleii, lui ste-
fan, pazitorul oraplui, sa omóre
pe Tarigradeni. 339. Sf. Ion Damas-
chin rugêndu-se lui Dumneclel 344,
- i Dumnecleil implinindu'i ruga,
el piked cu Sf. Cosma la Ierusalim
0 a intrat in mangstire la Lavra
sfantului Savel. 345. Constantin Co-
pronim despre Maicalui Dumne4eil.
347. Despre invétatura Durnnecleu-
lui celui vecinic. 349. Dumnecleil
nu rabda nedreptatile némului lui
Roman. 357. Vladimir 0 närodul
lui despre Dumnecleul cre0inilor.
373. cBogdani, adeca Theodosii, sail
Theedori, sail Dorothel, ce va sa
zica : Dati sail daruiti de la Dum-
neclefi .377. Barbatul la muere are
mai mare trecerea de cat Dumne-
ylea . 384. Dumnecleil a vrut sd scofd.
pe Vlachi i Bulgari din toropirea
bor. 401. Narodul despre prorocil
ce spuneau ce vrea Dumnecleii. 402.
Vlahil se rugail lui Dumnecleil sa
stea la imparatie Isachie Anghel
namul lui. 408. Alexie Anghel,
fall Ma.' de Dumnecleil, Dpohar-
nesce din scaun pe Isachie Anghel.
410. Unil spuneau lui I sachie Anghel
ca mania pe Dumneclefi, daca lasa
pe cre0inii cacluti robi, in manile
Turcilor. 415. < Cum iea Dumnecleil
intal minté aceluia ce va de tot
sa'l poharniascaD. 433. Dumnecleü
face ca Leopold sapuna stavila Tur-
cilor. 441, Despre craiul unguresc,
ce a fost cand a navalit Batie, se
va spune, de va vrea Dumnecleil,
la cursul anilor cand s'a intam-
plat. 445. Titulatura lui Andrei in-
cepea ast-fel: eAndreas cu mila lui
Dumnaclail, etc. 446. Batie fu bi-
ruit in ëriIe unde nu era biciul
lui Dumnecleil. 450. Sfintul Sava
se rOga lui Dumnecleil. 456. Vladi-
slay rugandu-se lui Dumnecleil. 457.
De va voi Dumnecleil se va ardta,
statul Romanilor dupa prada lui
Batie. 459. Se va duce Hronicul, de
va vrea Dumnecleil, pana in clilele
lui Cantemir. 462. < Hotarirea Ord
Moldoveh va fi scrisd i 'n Roma-
nesce, de va vrea Dumneclefi. 472.
Sfir0tul Hronicului, pentru ye-
chimea Romano-Moldo-Vlahiei, oi
lui Dumneclefl laudd >. 484.
Dunmeziteasea vole, va putea da bi-
ruinta. 21.
Daninezeeseal euvent, coprinde A 0 S/,
inceputul i sfir0tul. 58. Istoria
cea de Dumnazaescul Duli suflata .
58. Ce este <a dumndza.e0ii oran-
duiale >. 85. Cel pre caril durnna-
zdescul cuvint zamislit. 86. Des-
pre Pronia Dumnazaiasca . 111,
112. Pe o inscriptie :
escalui, fiului Nervii. > 161. Gine ail
ridicat arme asupra märirii Dum-
nazde01. 170. Punênd nadejdea in
Dumnazdiasca agiutorinta . Can-
temir a cules Hronicul. 188. Un
altul, afarid de Traian, «sdnu mai in-
drazniasca märirea Dumnazdiasca
a dodei.D 195. Despre cDumnazdes-
cul Gordian . 207. Constantin cel
Mare e ajutorat cu intelepciune
Dumnecleeascd Iii oranduirea af a-
cerilor imparatiel. 243. Roilas, Dom-
nul Schithilor facênd jafuri in im-
paratia romana e priipadit cu Dum-
necleésca putere. 278. Attila se in-
titulézd «cu dumnecleeasca bund-
tate, Craiul Hunilor, Midilor, Got-
thilor 0 a Danilof . 287. Explicarea
cuvintului Copronim §i aratarea
voel Dumnecleesci in fapta facutii
 INDIC& GENERAL
de el. 345. Cantemir incepe Cartea
VIII cu dumnesleescul ajutor. 396.
Dumnesleire. Vesli Dumnd4dire.
Dumnesleil. Vesli Dumnd4dii.
Dmifirea. 0 tree bulgarii 0 in Thra-
chia fundiazd crail. 12. Romanii
gonesc de pe malurile Dundrel pe
barbari. 17. In valurile iei s'ail ine-
cat Turcii. 22. Isvórele Dunaril in
ellin60e sd chiamd Istros. 59. Du-
'Area e hotar al Scythiel. 60. Da-
chia e pe malurile Dundrel. 62.
Dachil aunt spre Ghermania, spre
isvórele Dundrei. 63. Unil minciu-
no0 spun ch. Dachil nu s'ail intins
mai mult de cat pang unde da Tisa
in Dundre. 64. Hotar al Valachiel
mid. 65. Ghetia trecea de Dunare.
66, 67, 68, 71, 73, 74, 77. Intre Du
nare i muntil Bra§ovului era Da-
chia muntósà. 69. Gurile el sub
Hatmdnia lui Flac. 72. Némurile
de langd Dundre. 75. Primele des-
célecaturl, peste Dundre aü fost
ale Savromatilor k;i Melanhlanilor
76. Ghettii s'ail intins peste Duna-
rea. 76. Ghettil aü stdpanit i peste
ea in Misia. 77. Nina. la Traian ho-
arul impérdtiel Romanilor a fost
Dundrea. 78. Facerea podului peste
Dundre. 83. 'Dana* la ea se'ntindea
Thrachia. 90. Pe marginile el a
stat Flac, duph ce a biruit pe Gheti.
11't. Pe langil ea locuiail Ghetil
Dachil, i apol Romanii. 125, 127.
Marginesce Valachia. 126. Sarnitie
slice ed. Romanil n'aveail gand s'o
tréca. 128. Sarnitie spune ca pe
timpul lui Traian Dunk-ea era ho-
tar. 129. In timpul lui Avgust nu
putea fi trecutd de Romani. 130.
Spre ea este Transalpina. 132. La gu-
rile el ail stat Italieni Ghenovezi,
643
slice Sarnitie 134. Peste ea ail fost
mutate coloniile lui Traian de catre
Avrelian. 134, 151, 215, 217. De-a
dreapta el a fost Dachia Descdlecatd
de cdtre Avrelian. 151. Romanii de
peste ea. 153. Procopie spune cà
mai multi impdrati aü idit cetati
pe marginea el, §i ca la gura el
s'ail zidlt cethtile Pincul, Cupus §i
Novele. 154, 322. Procopie slice cd
Traian a fdcut Podul peste Dunare
cu ajutorul lui Apolodor Damns-
chinianul. 155, 322. Halcocondila
spune cd Misia este de partea Du-
narei unde se afld. astasli Moldova
§i Tara Muntenéscd. 156. Bonfin
spune ca Traian a zidit laugh. Du-
ndre cetatea Nicopolis. 157. Podul
de peste Dundre de la cetatea lui
Sever. 158, 188. Sarnitie despre pod.
160. Sarmatil tree Dunarea pe la
anul 70 de la Hr. 165. Domitian
trece Dunarea. 166. Adrian trece
Dundrea impotriva Varvarilor. 198.
Maco Avrelie contra Varvarilor din
Panonia, de langa Dundre. 201. Ce-
tatea Severinului e laugh ea. 204.
Alex. Sever a avut razb6e spre
fundurile Dunärei, pre apa Renu-
lui. 206. Sub Filip Arabul, din
causa relei paze a slujitorilor de
langa Dundre, Gotthii tree In Mi-
sia. 207. La 257, Mull se por-
nese, dupà ce a inghetat Dundrea.
211. Dachia i Misia sunt despdr-
tite de Dundre. 216. Apr6pe de ea,
pe malul Oltului, sunt ruinele nu-
mite Curtile lui Aler Domnul, dupd
cum spune Preda Stambol Roma-
nul. 217. Pe malurile iei, de la
Pórta de fier, pand. la M. Négrd.,
locuese i 41 Romani. 218. Peste
ea calcd Avrelian pe Gotthil §i o-
644 MINCE GENERAL
móra pe Domnul lor. 220. Istoricii
spun ca Avrelian a trecut pe Ro-
manii din Dachia, peste Dunare in
Misia. 221, 223. 0 parte din locui-
torii din Dachia dela camp aii tre-
cut peste ea. 226, 227. Ostile intoran-
du-se din Asia, tree Dunarea. 227.
Cei mutap peste ea, sciind Dachia
liberd de Varvari, se reintore.
228, 229. Probus muta pe Varvari
peste ea. 229. Unora din cel mutati,
plicandu-le marginile Dunarel, vor
fi re'mas acolo. 230. i azi sant
Romani, locuitori pe malurile iei,
'Ana la gull. 230. Dioclitian bate
pe Gotthi, alungandu-I pana peste
Dunare. 232. Constantin goneste pe
Sarmati peste ea. 238. Sarnitie spune
cii drumul batut al Varvarilor, tre-
ciind spre Dunare, era peste apa
Sola, Vag si Rab. 240. Peste ea,
Zosina spune ch. Constantin Marele
face un pod. 240. Se crede cii '1-a
filcut, pe unde este acum Oblucita
sail Isaccé Turcilor, sa se fi che-
mat vadul Dunarei. 240. Ea n'are
vad. 241. 0 trece Cantemir la Ga-
lati. 248. Gherghina este unde da
Siretul in Dunire. 248. Constantiie
trece Dunarea asupra Cfadiilor si
Sarmatilor. 249. Pe ea, peste Tisa
in sus, era a doaa Dachia caria i
se zicea Pano-Dachiia. 250. Roma-
nil trecup peste ea de Avrelian,
ail avut episcop. 250. 0 trece Valens
ca sa bath' pe varvarl in tara lor.
254. Gotthii se silesc sa nu-1 lase
pe Valens s'o treaca. Valens o trece
de 2 orb asupra Gotthilor. 254. Pentru
a face niste cetap pe malul iei,
Valens lasa pristavi pe Ecfatie si
Leontie, dupa cum spune Cuspin.
254. Istoricii nu pomenese ca Got-
thil ar fi luat cetati peste Dunare.
254. Pada la Gurile el ajung Got-
thil. 260, 261, 264. Sarnitie pune
cetatea Tomos linga ea. 261. Sar-
nitie, dupa Ptolomeil zice ca Os-
trogotthii email la gurile ei. 261.
Nici Patavie nici Iornand nu spun
cd Visegotthii sii fi trecut Dunarea.
263. Intre ea si Sava este asezata
cetatea Sirmium. 267. De la Galati
unde Prutul da in Dunare i pada
la M. Neagra. sunt 500 mile Italie-
nesti. 269. In ea sunt inecati Gru-
tinghli scrie Martelus. 271. Gotthii
trecerea el. 272. Rbsboaele i tre-
cerile peste ea s'ail intamplat mai
sus de Dachia spre partile Unga-
rid. 273. Catre ea este silit sa fuga
Gaina. 274. Hunii, sunt MHO, sa
lase Panonia pe care o stiipanisera
de 50 de ani i sii treaca Dunarea
inapol, de catre Romani, si tre-
cerea ei s'a facut spre pilrtile Aus-
triei. 278. Intre ea si Sava este
coprinsil Panonia. 278. Pretorie
spune cii Traian a facut podul de
peste Dunare ca sii impiedice nil-
yalirile varvare; pe cand cei-Palti
spun cii el l'a facut ca sii intre mai
cil usurinta in Dachia. 279, 280.
Evropie si Dion spun ca Adrian
a stricat podul de peste Dunare
ca sa impiedice niiviuinile varva-
rilor. 280. Bonfin despre Iazigul de
peste Dunare. 281. Hunil tree Du-
narea. 289. Attila sculindu-se asu-
pra rizsaritului i vrand sa intro
in Missia i Trachia, a lovit i sfa-
rimat unele cetati de pe Dunare.
283. Theodosie a intarit cetatile de
pe Dunare. 283. Hunil aii trecut Du-
narea pin Virile de sus si ail in-
trat in Missia i Thrachia. 283. In
 1NDICE GENERAL
anul 447, Attila trece Dunarea in-
ghetata i ajunge cu prada Oita
in Dachia. 284. Trecerea lui Attila
peste Dundre, a fost prin Panno-
nia. 285. Hunil lovesc in Pannonia
pe de céia parte a Dunäril. 292.
Peste ea ail mers Bulgaril Oita in
Thrachia. 301. La 504, Bulgaril aü
trecut Dundrea si aft intrat in Pan-
nonia. 302. Hronograful slovenesc
spune cum Romanit aii gonit de
la Dunare, pe Sloveni. 303. Roma-
nilor din Dachia, hronograful Slo-
venesc, le zice Voloha. 303. Intre ea
ai Ardial, era Valahia mica. 305. T6te
locurile peste Dunare, spre Crivat,
unit scriitori le cuprind Iii Schy-
thia. 313. Pe margiiiile iei in Dachia,
Justinian ridich cetatl. 314, 318.
Mundon, voevodul lui Justinian nu
pOte goni pe Bulgarl peste Dundre
31.6. Slavil pornind dupa Bulgarl,
tree Dunarea. 316. Langá ea, era
cetatea Turnul, zidita de Traian.
317. Longobardii, din Pannonia
tree Dundrea. 318. Ghepidii tineaü
locurile pe langa Singhedin, pe
langa Sirrniu, intre Dunare i peste
Dundre. 318. Jornand spune ea Da-
chia este impotriva Misiii peste Du-
nare. 318. Ghepidii au fost peste
Dunare, de la Sirmium la Singhe-
din. 319. Procopie spune cd Lon-
gobargii s'ail mutat peste Duni-ire
langa Ghepidii. 319. Cand Gotthii
stapaneail Dachia, Ghepidil sedeatt
peste Dundre, in Pannonia. 319. De
frica Gotthilor, Romanil nu treceall
Dunarea. 319. Procopie spune ca
de la Herson pada la gura Duna-
rel e cale de 10 clile. 320. Ea is-
vordste din muntil Cheltilor,
stergand marginile Italiei, prin Da-
645
chia, Illiria si Thrachia, curge. 320.
Imparatii all ridicat cetatl pe mar-
ginile iei. 321. Ea curge pe langa
Dachia, despartind Varvarii de-a
stanga, iar de-a dreapta tin Roma-
nil Dachia malurOsa. Singhidinul
este pe marginile iei, hr Dachia.
321. Pe malul leT sant cetatile Pincul,
Cupul si Novele. 322. Traian ne-
putand suferi ca Dunarea sá fie
hotarul imparatiei lui, face pod.
322. Pe tarmurii iei sant cetatile
Saltopirgul, Dorostolus i Sichidava.
323. Justinian a zidit cetati in Da-
cilia. 323. Hronicul Slovenesc zice
ca. Sclavonit sezusera. la Dunare.
0 parte din Sclavonil sà fi trecut
Dundrea in Missia si Thrachia, iar
o parte sa fi ramas prin Volochia,
pe marginile Dunarel, apol Roma-
nil s5.-1 fi trecut peste Dundre ; 71
tote resboaele lui Justinian sunt cu
Sclavonil de peste Dundre. 324, 325.
Romanil pe Sclavonii de la Dunare
despre partile Dachiei, I-ad gonit.
325. Zonora scrie el Hagan, Voe-
vodul Avarilor, ar fi cerut de la
Tiverie rnesteri ca sIll Lea feredia,
insa el ail silit pe mesteri sI Lea
pod peste Dunare. 327. Priscus a
gonit pe Sloveni peste Dunare,
el insusl a urmat peste Dunare.
327, 328.Theofil Samocat spune
cum ca ostile all stat 6 ani peste
Dundre. 328. Mavrichie trimite ia-
110 pe Priscus cu ostl peste Du-
dare i sosind el Sclavonii au tre-
cut'o inapol. 328. Priscus in unire
cu Cornentiul trec Dundrea contra
Varvarilor fIrI stirea impératului,
si se bat pe malul el. 329. Intre
Dunare i Tisa locuiail Ghepiii
329. Cataractele Dunarel all fost in
646 INDICE GENERAL
stdpanirea imp6ratiei Romane. 330.
Panne de peste Dunare in vremea
WI Iraclie. 331 Bulgarii tree Duna.-
rea. 336, 341, 342. Bulgaril tin amên-
douè malurile el. Constantin Po-
gonat infra' cu óste pe Dundre 0
tree Dunfirea urmfirind pe Varvarii.
338. Peste ea se intinde tarile Roma.-
ne§ti pe cari le cuprind Varvaril.
338. Daca. cum-va Bulgarii a sta.-
panit peste Dunare, istorciii ar fi
pomenit ceva. 346. 0 parte din Da-
chia este cuprinsa. intre Nistru,
Prut 0 Dunare. 346. Solii crailor
de peste Dunare, la Carolus marele.
349. In Dachia pe Dunare locu-
iese Iazighii 0 Matana§tiL 350. Un-
gurfi merg8nd contra imp6ratiei
Apusului, pradéza tot de la Dunare
0 pand la Paclurea Neagra. 358.
Némuri slavone peste Dunare. 362.
Pecinegii se intind §i peste Dunäre
364. Simeon nu lasd pe Turd a
trece Dunfirea. 369. Svetoslav trece
Dunarea in Bulgaria la 967. 372.
Si Romanii de peste Dunare 'i ail
facut dispositie dice Leunclavie. 377.
Pazinazii tree Dundrea dar sunt
gonitl, dar peste putin timp tree
iar 0 prada 'Ana in Corcira. 378.
Constantin da Pazinazilor trel cetäti
de pe malul Dunaril spre locuire.
381. 0 parte din Romanil din Dachia
tree Dunarea. 383. Hatmanul Nestor
phzia malurile Dunarel. 387. Peste
ea se revarsa Vlahil. 397. Vlahil
intor0 peste Dunare, s'aii chernat
Misi multd vreme spune Halcocon-
dilas. Peste ea este Misia. Pe Vlahil
de peste Dundre, altd data Halco-
condilas, ii nume0e Dachi. 398.
Vlahii locuiesc la Dui-tare. 398. In ea
ail dat Vlahii, spune scornitorii. 402.
Peste ea a fost a§eddmantul de temel
al Valahilor. 403. 0 tree Vlahii 0
Tatarii in Thrachia. 415. Condo-
vlahil sunt tot un neam cu cesti-
lalti Vlahi de peste Dunare. 416.
Romanil stapanesc peste Dunf re.
419. Pe amêndou6 pärtile ce sta-
pane§te loan Alexie. 420. Romanii
ce0i dincoace de DunareD iail pro-
tectia lui Andreas, craiul unguresc
445, 446. Batie pradéza in tara
nemtesca pand la Dunareu. 451.
Romanii din Dachia, pe timpul
navdlirilor Varvarilor, se retrageail
gdespre Dunare, 0 despre Prut, 0
Nistru, spre partile Ardélului . 463.
Romania fatä de nhvalirile Varva-
rilor peste Dundre. 464. Despre Ro-
manii de peste Dundre. 465, 466.
Romanii, prin cetatile de pe mar-
gin ea Dui-Axel, pre vremea lui Batie.
467, 468, 469, 482.
Dundar, fiul lui Soleinian Sah impre-
una cu Giundogdl, pornesc spre
résarit. 439.
Duragi, numele turcese a cetatei Di-
rachion. 376.
Du$an, fiul lui Stefan, merge cu tatal
sail la Tarigrad. 481.
Ilmmn, fecior al lul Stefan, merge
cu tatal seil la Tarigrad. 481.
Dutepratul, cetatue inauntrul Dachiei
ziditd pentru nabu0rea Varvarilor,
zice Procopie. 165, 322.
Duumvir, cetéteanul Valens duumivir,
a trait 30 ani. Se gasesce intr'o
inscriptie din Dacia. 161.
 INDICE GENERAL
E.
Ebdrica, cetate in Britania. Aci a
murit Septimiu Sever. 204.
Ebulterah, scriitor spune ch Artaban
impératul Persilor a ddra.mat Antio-
chia si a robit multi Romani. 326.
Efatie impreund cu Leontie, e ldsat
pristav de cdtre Valens, pentru
zidirea unor ceati pe malul Du-
ndrei, dupà cum spune Cuspin. 254.
Eetor, conducdtor al Grecilor din
Asia in resboiul Troian. 93.
Ecumenic. Sub Anastasie se cere in-
trunirea until sinod ecumenic 313.
Edesa. Caracala e ucis intre Edesa 5i
Caroa. 205.
Efaistos. Vedi Ifestos.
Efeseni. Istoricil grecesti pand in
timpul lui Manoil pentru lucrurile
Romanilor din Volohia dorm som-
nul celor 7 Efeseni. 392.
Efesul, e cuprins de Theodor Las-
caris. 433.
Efor, scriitor. E osindit de Iosif Iu-
deuL 173.
Egegl. Asa numesc Asyril i Arapii
pe niste neamuri. 68.
Eghesip, indreaptä istoria lui Iosif
Iudeul. 173.
Egheul. Alexie trecend Mare Egheul
se duce, dupd ajutor la Athatin.
433.
Eghistul. Vedi Ighistul.
Eghypet. Aci fuge intâiü, Alexandru
Paris cu Elena. 92. Unde a fugit
Pompei dupd ce a fost Mut de
Chesar in Thesalia. 163. Puterea
lui, e certatä cu pedepse de orIndu-
ialá cereascd. 170. PAnd la el, TA-
taril Crdmului si Bugiacului, ad
647
umplut tdrile pdgânesti cu robi
Lesi. 175. A avut impérat pe Fa-
raon. 170. Aci locuiad Jidovii contra
cdrora Traian pe Marte Turbon.
194 La el se duce Diocletian, cu-
prinde cetatea Alexandria si 11 su-
pune. 232. E dat lui Lichinie. 238
Fdcea parte din una din cele 4 divi-
siuni fdcute de Constantin Marele.
Crdiia lui e cuprinsa in crdiia Asiel.
Nu se stie ca.te provincii a avut.
242. Theodosie a trimes o parte din
Gotthil aci. 265. Persil luasera
Eghiptul in timpul lui Foca. 332.
Eghyptii, au avut imperdtie mare. 19.
Ad imprumutat Elenilor ciniile in-
vetaturilor. Pentru invingerea bor.
Diocletian face triumf la Roma. 232
Egyptenii. Vedi Eghyptii.
Egiptal. Vedi Eghypetul.
Elena, sotia lui Menelaos. 91. Alexan-
dru Paris o filed. 91. Fuge cu ea
in Eghypet. Ea era fiica lui Tindar
stdpinul Spartanilor. 92. Hotdrirea
in privinta ei. 93. Nu i-ail fácut
nimic Green din Europa dupd
pdtrunderea lor in Troia. 94.
Eleai, mama lui Constantin Hloros,
spune Chedrinos. 155, 237. Cea
d'inthiii sotie a lui Constantin Hlo-
rus. 237.
Elenos. Conducetor al Grecilor din
Asia in rdsboiul Troian. 93.
Elespontul. Valens ordond Gotthilor
sh-1 treacd, ca sd ajungd. in Asia.
256. Ad Gaina este bdtut -0 silit
sd fugd de cdtre voevodul Fraitat.
274.
Ellada, tara unde erad Grecil. 86. La
648 INDICE GENERAL
Ellada a venit Antenor, trimis de
Prian. 91. Aci stapinea Menelaos. 91
Ell:Willi. Ail tot o limba cu Troa-
denii. 90. Rasboiul intre Elladéni
Troadéni. 91, 92, 94. Orbinus
Raguzail spune ca ar fi din Bulgari.
101.
Ellanie, e osindit de Iosif Iudeul. 173.
Ellinésea, limbd e in care a scris 0-
miros. 59. Schimbarile fonetice din
limba ellina. 72. Apollonie Milon a
facut oratie in limba ellinasca. 87.
Voevocjil phrtilor ellinevti. 92. Or-
binus Raguzail spune Ca neamurile
ellineeti sunt din Bulgari. 101. De-
spre limba ellindsca. 102, 103, 172.
Chedrinos spune despre nascerea
lui Constantin in ellinevte. 155. De-
spre neamul ellinesc. 178. Numirea
ellinasca Aaxoptumacov». 197. Pe sté-
gurile lui Constantin erail scHse
done slove ellinevti. 237. Iulian
Paravat opresce pe Crevtini de a
infata limba ellinasca i alte limbi.
252. Istoricil ellinevti despre Huni.
281. Despre istoricii ellinevti. 299.
Iosif i Filon scrie in limba elli-
nésca. 300. Istoricil elIineti despre
Dachia i Valachia. 308. Vosforo pe
ellinevte va sa clica aducatóre de
boi.. 315. cAlmirin ellinevte sh lne-
légà sdrAturi). 323. Istoricil elle-
nesci vilatinesci despre statul Volo-
chiel. 325. Despre ce a scris Laonic
Halcocondila, ellinevte, relativ la
Mari. 435. Apa Vol& e numitä
de geografil vechi ellinesci, Rra.
447. Ce scrie Grigorav, ellinevte,
despre craiul Sarbesc ce voia in
casatorie pe Evdochia, sora lul
Andronic, i despre casatoria lui
cu fata domnulul romanesc. 479.
Ellin% El sint strarnovii Romanilor.
13. Despre ómenii lor invatati. 53.
Istoriile lor sint pline cu naduve-
lile i undaturile naródelor rázlá-
tite din Schytia. 53. Dintre ei, mai
vechiii de cat toti scriitorii sä so-
cotevte a fi Omiros. 59. Sibirul e
numit de Ellini, Tartaria adevérata.
60. Stravon e om ellin. 62. Nému-
rile pe earl Ellinil Ii numeafi Var-
vaH. 75. Irodot e cel mai vechifi
dintre scriitoril Ellini. 77. De la et se
trag Romanii. 85, 100, 101. Popor
cult. 86, 87. De la el ail luat Roma-
nil, cultura. 87. Despre némul ei
luptele lor. 88. Locuintele Ellinilor.
88. pen' lor. 89. Terile cele mai ve-
stite ale Ellinilor. 90. cBdtaia a tu-
turor Ellinilor la Troada.. 94. Ro-
manii, ce' s stránepoti Ellinilor
Troadénii, sint stramovil Romani-
bor. 104. < Constantin Hloros, ca-
rulfl i s'a nascut din Ellini, cé d'in-
'CEA muiare, Constantin marele, ei
sfintul, la cetatea Dachiii. 155. Tot
ce nu'i Ellin, laste Varvar. 171. Multi
aa clevetit, intalav data Ellinilor,
izvoditura minciunilor (land. 172.
Orihovie Léhul, face pre Levi ma'
de Ellini. 177. In limba Ellinilor,
scrie Josh i Filon, evrei. 299. S'au
purtat mai sfilbatic ca barbaril a-
supra lui Hasan. 386.
Ellinit Troadeni sunt stramovi Roma-
nilor. 104.
Elvie Pertinax, imparat a fost ucis
de catre ostenil sal dupil 81 de (jile.
Sarnitie scrie el nu a facut nimic
vrednic de a fi pomenit i cä a o-
carmuit mal inainte Misia i Da-
chia. 204.
Emanuel Comnenos. V ecli Manuil Com-
nenos.
Emerie Teehelie. Din porunca lui se
 INDICE GENERAL
tiparesc tablele cu hotarele si ti-
nuturile Orel Ardélului. 473.
Enteric, oral unguresc, fiul lui Bela
3-a, la 1199. 443. Unil spun ca La-
dislav II-a cral la 1206, ar fi fe-
ciorul lui Emeric. 443, 445.
Emil sail muntil Cenghii. 242. Nita
aci se inchee hotarul Doberil. 242.
Pând la lei ajung Vlahii. 398. Pe
locuitoril de pe iei, arunca Isachie
bir mai mare. 400. In iel cer lo-
curi de la Isachie Anghel, fratii
Petar i Asan. 400. Cea mai tare
din cetatile lor, este earnovul. 412.
Imprejurul lor, Vlahii i Tdtarii
aü fdcut pustiiri. 414. Locurile de
prinprejurul lor, sunt intarite de
Isachie Sevastocratul. 417. Caste-
lele din iei, le supune Ivan Ale-
xie. 418.
Emil popor slav supus de Svetos-
lay. 372.
Emi Han este trimes de Gallus contra
Tatarilor pe care ii bate dice Oro-
sic, Victor si Zosirn. 209. Zonora
spune Ca el in loc sä platésca tri-
but Schythilor, banil i-a dat la sol-
dati dupa ce i-a biruit, i pe el il
ridica imparat. Gallus vine cu osti
contra lui insa este omordt de o-
steni. Valerian Lichinie care era
gata sã plece contra Persilori, yin
cu 6ste contra lui cn sá résbune
mórtea lul Gallus, ostenii Il orizóra
pe Emilian. 210.
Emmanoil Comnenos. Familia lui se
stinsese si din el spune Alexie An-
ghel Ca se trage. 410.
Emmaus, munte. 61. Din afara si din
nduntrul mill, este asezat Chita-
iul. 61.
Emul, naunti. 68. Emil cari-s muntii
Cenghi marginesc Trachia. 242. Ni-
649
chita Honiatis spune ch. Vlahil mer-
sesera pand in muntii Emi. 398.
Fratil Petar i Asan cer loc de lo-
cult in muntii Ernului de la im-
p6ratul Bizantiului. 400. tarnovul
este cetatea cea mai tare din muntit
Emului ; ea e buatä de Vlahl. 412.
Despre pustiirile Vlahilor si ale
Tatarilor in muntii Emului. 414.
loan Alexie inthreste locurile de
prinprejurul Emului. 417. Despre
localitatile coprinse de Ion Alexo
inprejurul Emului. 418.
Eneas. De la el e origina Romanilor.
13. Nu se unesce cu capeteniile Troa-
denilor, la rasboiul in contra Ghe-
tilor. 93. Prin vimjarea lui se dice
ca ail patruns Grecil din Evropa
in Troia, cari lui nu'l fac nimic ;
el sfatuise pe Troadeni sd dea pe
Elena Grecilol.. 94. Numai el scapa
din Troia si merge spre Italia, sta-
bilindu-se in Latium cu multi os-
teni, i induplecând pe Latinus,
acesta Ii primesce in tail i II da
pe fiica sa Levania de sotie. 13, 95.
Turnus, Domnul Rutulilor, ii declara
rèsboi, dar Eneas ese invingator.
96. Voind sa'si intinda teriitorul,
declard résbol lui Mezentie, regele
Etrurilor, dar piere in lupta i it
urmézä fiul ski Ascanie. 96.
Eneas Sylvie. 54. Numesce pe Flac, Ful-
vius Flaccus. 72, 77. Zice, ca nu-
meleDachiei s' a schimbat inFlachia,
dupà numele hatmanului Flachus,
iar in urrna Valahia. 113. Ajunge
Episcop, Cardinal si Papa. 114.
Viata lui este scrisa de Iacob Filip
de la Bergaman, Trithemie, cardi-
nalul Belarmin si Joan Antonie de la
Campania. 115. Pe el il numea, dupa
famine, Piccolomini, nascut la 1405
650 INDICE GENERAL
in orasul Sinénilor. Cand a ajuns
Papa, s'a numit Pius al II-a si o-
rasul natal '1-a numit Pienta. Vic-
toria, mama sa, inainte de a'l nasce,
'1-a visat cu corona pe cap. A fost
secretar la cardinalul Dominic Ca-
pranic, apol la cardinalul Alber-
goti. A fost referendar in soborul
de la Basilia. Secretar al papal
Felix al V-a, Papa Evghenie al IV-a,
a tinut mult la el. Papa Nicolae al
V-a, '1-a numit episcop si '1-a trimis
vestitor apostolic in Boemia, Un-
garia si Silezia. A saris o carte prin
care rascula pe crestini in contra
Turcilor. Papa Calixtus al III-a '1-a
facut cardinal si la 1468 fu ales
papa. A scris istoria vremilor sale,
sub numele scriitorului seil, Iohan
Bobelin Persona. 115, 116. El in
teoria pe care o sustine cum ca.
Dachia se numea Flachia, este cu
totul gresit, pentru cä scrierile lui
Ovidiii, pe cari s'a bazat, ail fost
adresate unui consul Flaccus Gra-
tin, caruia ii lauda pe un stramos
al lui, care a batut pe Ghetil si a
stapanit tarmurile Dunärei. Ovidie
scria ast-fel, cu speranta, ca 11 va
ajuta sa se ink-ord. la Roma. 116,
117, 118, 122. Eneas despre Flac.
123, 125. El este citat de mai multi
scriitori Levi, ca Ian Zamoischie,
Orihovie si Stanislav Sarnitie 124,
a scornit eel dintaiii derivare cu-
vintului Vlahi din Flac. 128. El este
de parere impreuna cu Orihovie
ca. Romanil s'ar trage din hatmanul
Flac. 159. Este f6rte gresit relativ la
Romanil din Dachia. 197.
Engadia. Attila spune, ca s'a nascut
in ea. 287.
Engliterra. Vali Ingliterra.
Enioleadi. Asa s'ar fi poreclind Ia-
zighil. 68.
Enieldr, in Asia, unde Osman mita
.scaunul de la Iconie si unde more.
440.
Earle. Vedi Henric.
Eolieese. lard de se va duce cuvantul
latinesc Deus, de la eel eolicesc (ca
si cea eolicéscä limbd, ellinésca este)
SE* carile se scrie si ZEN., vine de
la cioi, care insamnd traesc. 103.
Eparehia. Iulian Paravat chéma din
surghiun pe Eretici si Episcopi si
dupa ce-I impaca, le da drumul sä
mérgà fie-care la Eparchia sa. 251.
Epirele, amindoud erail in stdpanirea
Ellenilor. 90. Amindouà alipite pe
langd una din cele 4 divisiuni ale
imperiului Roman. 242. Aci sant
acum Arbanasii si Cotovlachii. 242.
In el tree Gothii supusi de Teo-
dosie. 273. Alaric pradSza din Epir
Gracia. 244, 276. In el locuesc
Vlachi. 398. Cal ce aii ajuns 'Ana
aci, ail rdmas locului. 466.
Episeop. Eneas Sylvius a fost epis-
cop, cardinal vi. apol papa. 141.
Ladislav si Hunul ce ar fi furat
pe fata episcopului din Varadin.
146. Pavel Piasinschie, episcopul de
Premisla. 160. Constantin ar fi fost
botezat de Evsevie, episcopul Ni-
cornidiel. 247. Constantie se botézá
de la < Evzoiie, episcop arian, iar
nu de la Athanasie, sail episcopii
lui, ce erau ortodoxi. 250. Iulian
Paravat chéma pe episcopil goniti.
de Constantie. 251. Ufila, episcopul
Visegotthilor. 262. Glichirie e fäcut
episcop al Salonel. 293. Sf. Joan
Damaschin scrie cart! la episcopil
bisericel. 344. Sinodul de la Flo-
renta si episcopil resaritului. 354.
 INDICE GENERAL
Patriarhul Fotie trimite lui Vla-
dimir pe Mihail mitropolitul si 6
episcopi. 873. Adalbert episcopul
de Praga pe Stefan, fiul lui Gheiza.
375. Magdeburghianul episcop pi
hatman. 389.
Episcopia. Nicolae a V-a a suit la
scaunul Episcopiei pe Eneas Syl-
vius. 115.
Epitoin, culegere pe scurt din toti
autorif. 153. In el despre Crdiile
Varvarilor. 277. Nichifor in Epitom
List. 99, vorbesce de luptele lui
Constantin Pogonatul cu Seraché-
nenii. 337. La 713 aii prins Rufus
pe Filipic in asternut i i-a scos
ochii spune Nichifor in Epitome.
343. loan Gluverie, in Epitome is-
torii, spune Ca au respins Vlahil
cu SAcuil pe Tdtari la 1237. 447.
Epistolia. Pliniit cel tindr in epistolii*
despre Traian. 193. Avgustin in
Epistolii despre Pei* i TAtari
fatd de imperiul roman. 210. Epis-
tolia lui Grigorie Papa, care atunci
scrisese cdtre alti Cral, despre
Gheiza feciorul Belli. 387, 444.
Ermine avea de fecior pe Maxentie. 237.
Erdogral, fiul lui Soleiman Sah. 436,
439. Ia o parte din imperatie, dupd
mórtea tatalui WI. 439. Se indreaptd
spre Evropa si la el trimite Alaidin
soli. 439. Infra' in slujbd pe langA
Alaidin. 440. Curata de TAtari, tótá
Ora lui Alaidin. 440. E pus seras-
chier peste tote ostile, 8 i dupd
mOrte, e pus fiul ski Osman. 440.
Ereticul. Inima impetrità a Eriticului
LaslAil nu ascultA rugdmintile Jul
Sava. 140. Vladislav inainte de a fi
botezat era eretic i mag adicd
vrAjitor. 141. Iulian Paravat chemA
din surghiun pe Eretici i Epis-
651
cop! ubi sfdtui sd se impace. 251.
Vitalian merge in contra Ereticilor
Evtychiani. 312.
Ermis, Zeul cuvantului la Ellen!. 89.
Ennio numesce Bonfin pe Dinzig, fiul
cel mai mare al lui Attila. 289.
Erodian. 104.
EMU. Justinian le da Dachia, pe lânga
Singhidin. 318. Impotriva lor, Lon-
gobardii cer ajutor de la Justinian.
319.
Esizmen, un roman ce ar fi stdpanit
Solonul. 428.
Esyhie. Oculus (ochiu) se citeste la
Esyhie '67.xog, care vine de la Oxog
cuprindAtor.
Ethical spune : Gottbia (Ghetiia) mai
pe urmA s'au chemat Dachiia
Gotthii (Gethii), Dachii. 71.
Etymologhicesti. Mari i netede so-
cotéle etymologhicesti (adecd. 01-
cuitoare de cuvinte ). 102.
Etymologhii. 103, 104.
Etrnril. Eneas piere in rdzboiul cu
Mezentie Domnul Etrurilor . 96.
Eufrat. Vedi Evrath i Evfrat.
Europa. Vedi Evropa.
Europeesc. De Plinie vor sA died ca
nu cunósce pdrtile europesci. 173.
Eutropius. Veal Evtropie.
Evagrie scriitor in cartea II Cap. 17
vorbeste de Impératul Leon si ne-
potul sSii ficiorul WI Zenon. 292.
In cartea III Cap. 25, spune cà
Theodoric Schytul a prddat Tra-
cilia. 293. In cartea III Cap. 43 aratd
cd Marin Voevodul Jul Anastasie
alt aprins cordbiile lui Vitalian. 313.
In cartea IV la leat 518 spune cd.
Anastasie a murit de fulger. 314.
In cartea IV Cap. 40 vorbesce de
mórtea lui Justinian la 565, Noem-
brie 13. 325. In cartea V Cap. 1-4
652 INDICE GENERAL
vorbesce de domnia lui Justin ne-
potul lui Justinian. 326.
Evanghella, vorbeste despre puterea
oi marirea Romani lor. 99, 100. Cu
provkluirile iei a mers St. Pavel
la cetatea Nicopolis, dupfi cum mar-
turisesc faptele Apostolilor. 157.
Alexandru Sever despre legea Evan-
gheliel. 206. Iulian Paravat a scris
sapte carti impotriva Evangheliei
si a Domnului Is. Hs. 252. Intre
biseriei, prin soborul de la Flo-
renta, se face mai lath prapastie
de cat aceia de care poinenesce
Sfanta Evanghelie cá este intre
bogat i intre Lazar cel same. 354.
Ca turina porcilor cea din Evan-
ghelie in mare al trecut. 402.
Evarie, domnul Gotthilor, pradeaza
Luzitania. 292. More la 483, in Gal-
lia, dupá ce domnise 17 ani, i ré-
mane domn. fiul sell Alaric. 294.
Evesin. Masta-i Marea NCgra. 60.
Evdoehia sotia lui Constantin Duca
calca juramintul de a nu lua alt
barbat, dar se casátoresce cu Roman
Dioghenis. 384.
Evdoehia fata cea de a 3-a a lui Alexie
dupà ce-i fuge barbatul seri An-
dronic, unchiul iei Isachie vrea s'o
dea lui Stefan, feciorul lui Neeman,
domnul Triballilor 419, 479, 480 si
481.
Evfrat. Vecli Evrath §i Eutrat.
Erghenie, voevod al Némti lor. Bate
de 3 off pe Frantozi. 176.
Evglienle IV, papa, a tinut mult la
Eneas Sylvius. 115.
Evg Ito& papa, a indemnat tOtä cres-
tinatatea la cruciade. 389.
Evghenie Tiranul a avut resbele cu
Theodosie, spune Socrat ,si Martelus.
272.
Evniegiur, ruda a lui Attila, care cu-
prinde Dachia malurOsa. 289.
&nos. Robil a carora Dornn era
Evnos , se re' sculasera, in Sitilia.
121.
Evpraiotil, familie. 25.
Evrath, rIll peste care voeste sà tread.
Traian in contra Armenilor, Parthi-
lor. 190. Traian il face hotar al im-
1)61'606 Romane. 191. Vasile Mache-
don bate pe Seracheni i ii trece
peste Evrath. 354. Vränd sä-1 treacii,
Suleiman-ah se ineacd in apa lui.
439.
Ewell. Epistola Sf. Pavel catre iel,
jnteleptii lumei, o pun intre apo-
crife. 172.
Evropa. Némurile el in comparatie
cu Romano-Moldo-Vlachii. 10. Ne-
murile ei despre apus. 11. Pradarea
ei de némurile «varvaresti . 12.
Némurile ei. 13. 0 ingrozisera Bul-
garil, Sirbii. Sclavonii, Albanii, Bo-
hernii si Dalinatil. 20. Despre ni-
pãIile in partile Evropei
despre apus. 51. Despre Schythii
earl Wail rev'ersat peste Evropa,
Asia si Africa. 58. Hotarirea ei, de
Ethicul. 71. Ellenii all stat in ea. 88,
90. Grecii din Evropa i eel: de la
Troia. 91, 93. Istoria Evropel a lui
Eneas. 124. Cand all venit Slovenii
in Evropa. 132. Stapinirea Turcilor
in Evropa. 170. In ea ait navalit Var-
yarn Crivatului. 174. Sub Valerian
Gallienus n'a femas loc ne cal-
cat de Vaivari in Evropa si in
Asia. 210. Schythil all prddat in
Evropa. 212. Avrelian a ridicat pe
Romani din Dachia pana la venirea
ostilor din Asia in Evropa. 224.
Clavidius vine cu ()stile in Evropa,
din Asia. 226. Nu spre ia, ci spre Asia
 1NDICE GENERAL
pradézd Tdtarii. 227. drodot spune
Ca apa Fasis desparte Evropa de
Asia. 227. De unde ati näpàdit Got-
thil In Evropa. 259. Attila cu Ordele
lui cuprinde o mare parte din Ev-
ropa. 286. Chedrin spune c5. Bulgarii
s'ail ardtat in partile Evropei in
al X-lea si XI-lea an al imp6rAtiei
lui Anastasie. 301. Despre Sloveni
in Evropa. 304. Când all venit
Iraclie la imparAtie, Persil despre
Asia si TAtarii despre Evropa, fd-
cuserd multe stricaciuni. 332. Is-
toricii incep a seri, de la 678 si
despre Evropa. 336. Asupra Roma-
nilor se ridicd d'inspre Evropa,
Bulgaril, Sclavonil i Rusil. 360.
La 1025 impératul Vasile asectend.
Evropa, pled. la Sichilia 378. Ev-
genie papa indeamnil crestinátatea
din ea la cruciadA. 389. De când
ail niibusit Slovenil spre ia, s'a
schimbat numele Romanilor. 396.
Green earl se réspindiseril in par-
tile lei, nu se ajuth. 433. E data
unora din frail, de cdtre Ghierai.
437. Inceperea familiei Aliosmanilor
de cari acli tin multe imp5rAtil din
Evropa si Asia. 438. Spre ea por-
neste Erdogrill. 439. Spre ea trece
peste Bosfor i o prddeaza pând
la Udrilu, Suleiman, fiul lui Orhan.
440. In ea stà cu totul Murad. 441.
In vremea lui Bela IV-a, prfideazá
Batie Evropa. 443. Despre Batie in
Evropa. 446. Bulgaril trecuserà de
mult in pärtile iei si se luminaserd.
455. Din t6te neamurile Evropel.
numal Romanii i Secuil all infrun-
tat pe barbari. 465. Din ea s'a in-
tors Batie inapol la locurne sale.
478.
Eiropenil. 13. Ellinii europeni. 94.
653
EITopestl. Nérnurile evropesti. 19, 24.
Ce tOri se cuprind in Sarmatia ev-
ropasca. 61. oNgroadele asiaticesti,
de cat cat evropesti mai vechi
sunt». 74.
Evsevie, istoric. 54. Serie despre cu-
prinderea Vithyniei de Dachi. 77.
Despre Traian si crestini. 193. Zice
Ca Traian réspunde la intrebarea
lui Plinie ca sà-'1 lase in pace. 194.
Vorbeste de resbelele lui Marco
Avrelie cu Varvarii. 201. Spune cä
Avrelie Severus Alecsandru avea
in camera sa chipul lui Apolon,
Hristos, Avrarn, Orfevs. 206. Despre
Filip Arabul. 207. Zice cd Filip Ara-
pul ar fi celdintaiti care s'a botezat.
208. Despre Sapor. 211. Despre Clay-
die i Cfintilus. 213. Impératia ro-
manä la 287. 232. Despre Diocletian
Maximian. 233. Constantin si
Crestinii. 237. Constantin, Gotthii
ei Sarmatii. 238. Imp5ratia lui Cons-
tantin. 241. Gotthii si Constantin
Marele. 245. El spune ch Evsevie,
episcopul Nicornidiii, ar fi botezat
pe Constantin Marele. 246, 247.
Aseinenea spune si Amvrosie, in
oratia la Pogrebanie lui Theodosie,
Ieronim in hronicul sai, Socrates
in istoria bisericeascii, Cardinalul
Petronie, in Respublic. List. 2. 9.
247.
Evstatie, tilcuind pe Stravon, spune:
Hap' aTtntolg Ti Teh rthv orcth Oykiwra
Adtot, zr.d FiTcht. Alt neam a fost al
Dacilor si altul al Ghetilor. 70.
Evstratie logofdt, vorbeste despre ye-
nirea de curind a Romanilor in
Dachia. 136.
Evtropie. Vorbesce despre Pano-Da-
chia. 83. Spune cii Traian a stdtut
la imp'eratia Romei pe Ia 98 de ani,
654 1NDICE GENERAL
dupa nasterea Domnului Hs*. 123.
Despre Traian i supunerea Dachiel.
129, 160. Despre Adrian. 164, 196,
197. Despre numele lui Avgust. 164.
Despre Traian i starea lasatd de
Domitian. 186. Despre podul de
pia tra, zidit peste Dunare.188.Despre
&tea trimisa in Dachia. 190. Despre
expeditiile lui Traian impotriva
Armenilor i Parthilor. 192. Despre
orasul natal al lui Traian. 193.
Despre elucrurile, laudele i vred-
niciilelui Tralan*. 195. Despre Marco
Avrelie. 200, 201. Despre Caracala
Gheta.205. Despre Maximin Thra-
cul. 206. Gordian. 207. Mesius Dechie.
208. si Gallus. 209. Despre mutarea
F.
Faleihmli se cuprind in taxa de aos. 244.
Faleiul, pe acolo ail trait Taifalii. 68.
Faraon, imperatul Eghypetului e aco-
petit de undele Marii Rosii. 170.
lard el ridicand mai multe care si
carute de cat a lui Faraon prin
spintecatura hainel lui Hs. asa in-
vStatura Domnului &Aland, s'aft
pornit. 349.
Fasis, apa. Pe aci spune Zonoras ca
au trecut Tataril. Turcil o numesc
Tiflis si desparte tara Giurgiilor
de Armenia cea mare. 227. Irodot
spune cii ar fi despartit Evropa de
Asia, iar nu Boazul de la Tarigrad.
227. Pand la cetatile de pe langa
ea, se intindea prima divisiune a
imperiului lui Constantin Marele
242. Ea curge prin tara Giurgiilor
si se cheama Tiflis. 242.
Fasticulile Skull, scriti ea Leon cel
Romanilor din Dachia in Misia.
215. Despre mórtea lui A vrelian. 225.
Despre Avrelie Probus. 228. Av-
relle Carus. 230. Constantin Marele.
232, 237. Constans. 247. Constantiie.
250. Julian Apostatul. 253. Spune,
causele cari le.ar fi invocat Adrian
spre a strica podul, Mout peste
Dunare, de Traian. 280.
Evtyhianil. Sinodul se aduna sa gin-
dece erezia lor. Capul lor, lera
Anastasie. 312, 313.
Evzoile, episcop ariian. Socrat spune
cii Constantiie s'ar fi botezat de la
el. 250.
Ex partibus aliquid, ex toto nihil. 131.
Omar a murit in etate de 17 luni
gi dupa el a venit Julie Nepos. 292.
Fatilt Sultan Muhammed, fiul lui Al-
murad. 441.
Faventia, cetate, era batuta de Fre-
deric al II-a. 451.
Favsta fica lui Maximian, sotia lui
Constantin Marele. 233, 247. Da pe
fata planurile tatilui WI, de a o-
mori pe Constantin. Pentru al face
pe plac, sotul s'eft se preface ca
persecutd pe chrestini. 234. Mama
lui Constantin, Constantile si Cons-
tans. 247.
Favstus, pastor, gaseste pe Romulus si
Remus, si Ii ia cu sine de-1 creste. 98.
Vine cu Romulus la Numitor i ii is-
toriseste gasirea i cresterea lor. 98.
Funtilna. Pana la fantana sórelui a
inaintat Alex Machedon. 88. Po-
vestea despre zidirea unel cetati,
 INDICE GENERAL
din causa produceril unel minuni
la o fantana. 158. Comparatie cu
darea luminel la orbi, de fantana
Soloamului. 197. Fantana basnelor
lui Simeon si Misail. 458.
Federat. ImpSratul a dat Herulilor
cate-va locuri in Dachia. Din el
unii s'au inscris in isvodul oste-
nilor Romani si s'au numit federati
adicd in credinta luati. 319.
Felix Ica, papa, a avut pe Eneas
Sylvius ca secretar. 115.
Felix, (mem aliena facinnt perienla ean-
tam. 423.
Fezulanti, muntil unde Stilihon a omo-
rat pe Radagaizus. 274.
Ficloara. Petavie insSmnd crdila Fran-
tuzasca a fi inflorit pre la anul
de la nasteré Fi6oarii. 420, 11. Va-
lerie Flaccus i Clavdie Martelus
ail fost tin einst6 Boeriii, ce zic
Tinsoria*, cu 326 ani inainte de
nasterea fi6oarei v. 119. In 25 de
ani a imparatiii lui Avgust coO
naseut domnul i mantuitorul nos-
tru Is. Hr. din duhul slant si din
Manila Fiéoara. 164. Iraclie si-a pus
ata nadejdea in mila prea Curatei
Ficiórei. 333. Const. Pogonat cu
ajutorul prea curatei ficiórei supune
pe Seracheni. 337. Damaschin se
jura ca va scrie pentru laudele lui
Dumnecléii si a xnaichil feciórei
de-i va vindeca slutila. 344.
Fievii, in Ard61 inainte de Dachl. 68.
Fileatina, loc unde alt ajuns Tatarail,
scrie ZOsim. Se afla apr6pe tle Vi-
zantie. 211.
Filip, vine la 1197, in loeul fratelui
sell Henric. El avea sotie pe Irina
fata lui Isachie Anghel. 411, 420.
La el trimite Isachie, pe fiul sail
Alexie Anghel, ca sa-1 trimitil aju-
655
tor. El recomanda pe Alexie, Ve-
netianilor 010 Balduin. Dupa pofta
lui, Balduin plea din Venetia spre
Tarigrad. 420.
Filip. Lucrurile lui, Plutarh le scrie
duph 400 ani. 300.
Filip Arapul in timpul lui se porne-
nesce, ea Gotthil a trecut in Misia
din causa cà n'a fost bine pazitil
Dundrea, de aceea trimete pe De-
chie care afland vina Slujitorilor
i-a dat afarà si el ail trecut la
Gotthi, cari cu sfaturilelor ail fdcut
mare stricaciune in Misia. 207. Slu-
jitorii loll ridicat imparat pe Me-
sius Dechie. Filip auzind acésta
merge cu 6ste contra lui si este
batut i omorat la Verona. Petavie
spune ed el a murit la anul 249,
Evsevie si Orosie zice ea el ar fi
cel dintait care s'a botezat. 208.
Filiple,voevodul lui Justinian, scrie
Theofanis i Chedrinos este trirnes
de el cu porunca de a omora pe
toti locuitoril Cramului, el omóra
cati-va insd Cramenii princlénd de
veste fug la Cazaril. El trimete la
Tarigrad 73 de mil de vase pline
cu copiii Cramenilor fug furtuna
II ineaca. El este triunes a cloud
órd de catre Justinian contra lo-
cuitorilor Cramului, Insä ei in unire
cu Cazaril bate pe Filipic ; in urmil
el se impaca cu ei i alegandu-1
impérat merg cu totil la Tarigrad
pun maim. pe Justinian si Ii taie
capul. El e prins de &dire Rufus
care il sc6te ochil. El a imparatit
un an si 6 luni. More la anul 713.
342, 343. In timpul scrie Zonora crt
Bulgarii pradand Thrachia a pus-
tiit tot pand aprópe de Tarigrad.
343.
65e INDICE GENERAL
Fl lippl. Slujitoril lui Gordian dupd
ce i-ail adus iisele la Roma a ri-
dicat o piatrd cu inscriptia «Dum-
necleescului Gordian, biruitorul Per-
*nor, Sarrnatilor, Gotilor, Gherma-
nilor, iard nu biruitorul Fillip-
pilor,. 207.
Filippo lls. 64.
FIlippopolls, cetate in Thrachia. State le
dimprejurul el, aunt lovite de Isa-
chie. 406. De aci Isachie merge spre
Triadita. 406. La 1191, aci vine Isa-
chie din Tarigrad. 408. Pand la ea
isbese Vlahil. 409. Aci pArdse§te
óstea pe Hatmannl Camize. 412.
Aci aratà Joan Alexie, multà sirgu-
intd. 413. Spre ea, era trimis Isa-
chie Sevastocratul, contra Vlahilor.
417. Aci vine cu oti1e Ion Alexia
la 1206. 431. Aspiatis era mai ma-
rele iel 431. E luatà de Murad. 441.
Filippopolitana, provintie, e data in
grija lui Constantin. 408.
Filist, e osindit de Iosif Iudeul. 173.
Filomiris, hatmanul Gotthilor, cand
aü pornit din Scandinavia. 73.
Fi Ion, istorie Iudea, scrie in Ellineete.
300. 4,11o; d 1:11kraw, Tao; 6 Zweetizils,
i) dOuce, priiatinu-i
161.1 yieLlov cpc11)
Platon, prilatinu-i Socrat, Irish' mai
prilatinu-i adevdrul. 10, 116.
Filosof. Catastihul filosofilor, poetici-
lor. 53, 65. Zamolxis. 73, 77. Socrat.
86. Plutarch. 87. Veil Greco-Ro-
manilor, dupd socoteala filosofilor.
89. «Marco Avrelie.. 199, 200, 202.
Filosofil fisiceL 260. 0 axiomil a
Filosofilor : «ridicandu-se pricina
se ridied ei fapta.... 392.
Fines, cetate tinutd de Romani. 474.
Finiesil, alt scris istorie dupd Haldel,
ei alt imprurnutat Elinilor slovele 58.
Fisiel. Filosofii fisiel. 260.
Flae batman, odiniOrd la gurile Du-
ndrel, cu 132 ani a. Hs. 72. Merge
cu rdsboiul in Sardia. 63 ; face Duna-
rea hotar al Romanilor, gonind
pe Gheti dincolo. 77, 78. A venit
din Italia inaintea lui Traian in
Dachia i dupà nnmele lui Romanii
s'ail numit Vlahl. 110, 129. 159.
Eneas Sylvius zice ea' dupd numele
seti, Dachia s'a numit Flachia si
in urmd Valahia. Vornicul Uréche
zice asemenea. 113. Strdmoeii ai lui
Flaccus Gretin, s'a luptat eu Ghetil
i-a biruit ei a stdpinit malurile
Dunfirei. Pe el il glorified Ovidift
in serierile adresate lui Flaccus
Gratin. 117. Lui, de diferitl scriitori
i s'ail dat numele de Valerie, Fulvie
si Latie. 124. Oviditi ne spune eh
nu cu Dachii ci eu Ghetil a avut
r'esboid. 118. El daed a biruit pe
Ghetii, trebue dupd obiceia sa-1 fi
numit Ghetianul, dar nu ca Ghetia
sa se numésed clupd. numele lui Fla-
chia. 119. Carlon i Topeltin de
Media§ zie ed. : « Cine zice Ca numele
Moldovénilor ei al Munténilor este
dupd numele Hatmanului Flac,
spun basme,. 123. Sarnitie e de
pdrere cã din numele sea, a devenit
schimbandu-se graiul, Valah, Vlah
ei Voloh. 124. Diferitl seriitori ii
numese Valerie, Lutius §i Fulvie.
124, Iflac nu e de la Flac. 125. Fost
consul cu Stipion Africanul cu sute
de alli inainte de Avgust. 128. A
comandat Wile in Misia contra
Ghetilor cu 130 ani inainte de Av-
gust, spune Calviz. 130. Sarnitie
cliee di tot acest Flac a fost hatman
pe vrernea lui Avgust. 130. Pdrerea
celor cari nu adue pe Romani nici
de la Flac, rad de la Traian. 135,
 INDICE GENERAL
Flae, in low de Vlah. 307.
Flachia. Numire data Dachiei. 111,
112. Eneas Sylvius spune ca e de
la hatmanul Flaccus, acésta numire.
113, 114, 116, 117. Se dovedeete Ca
Dachia, nu se putea nurni Flachia
dupa hatmanul Flaccus. 118, 119
Flachia n'a fost un nume al Dachiel.
122, 123. Numele ei este napaste
pentru Dachia. 301.
Heeled, veche familie la Roma, din
earl se tragea Gretin, caruia ii scrie
Ovidie din Pont. 72. Era una din
familiile cele mai marl i cele mai
de frunte. Familia Flachilor, incepe
de la anul 326 cu Valerie Flaccus,
ei se terrnina la 17 d Hs., cu Pom-
ponie Flaccus Gretinus. Numara
21 consull. 119, 122, 123. Se numiail
dup5. parerea lui Sarnitie locuitoril
cari erail in Dachia. 124.
Flacus. 113, 117, 118, 120, 121. Vedi
Flac §i Flaccus (urrnator).
Flaccus, fiul lui Valerie Flaccus, pentru
el Titeron a tinut o cuvêntare. 121.
Flaccus Graecinus, VecliFlaccus Grefin.
Flaccus cretin, consul la Roma. 77.
Lui ii adreséza Ovidie, scrieri. 128,
130, 117. Este al 21 consul din fa-
milia Flacchilor. 122.
44.ttittovat'tecs, cliceati Grecii, Banului.
469.
Flandrht. Graf de Flandria era Bal-
duin. 420.
Florentina. Se mentionéza intr'o in-
scriptie gasith la Galati. 161.
Florentia sinodul de aci, despre el
scrie Zugropulus. 354.
Florftan, fratele lui Clavdie Tatitul,
voeete sa ocupe tronul fratelui séti
dar nu e primit de 6ste, care alege
pe Avrelie Prob. El de indignare,
Tel deschide singur vinele. Zosim
657
spune cã slujitoril '1 au omorat,
dupa 60 clile. 226.
Foca Tirana'. 330. Oetenii ii aleg de
impérat, el indata plea la Tari-
grad unde se incoronéza. Mavrichie
fuge. El trimite la Halchedon ei
aduce pe Mavrichie, cdruia inaintea
ochilor if omórd trei fii. El imph-
rateete 8 an!, in timpul lui nu s'a
intimplat nimic in partile nóstre.
331. In. timpul lui, Pereii luasera
Ierusalimul, Eghypetul ei Alexan-
dria i ajunseserà Oita la Halche-
don, el cere ajutor de la Iraclie cel
batrin guvernatorul Africei, care
trimite pe fiul lui Iraclie la Tari-
grad, care prinde pe Foca 0'1 0-
m6ra. 332. Dupa el vine Iraclie. 332.
Fonteus Agrippa, Hatmanul Romanilor
din Misia a fost omorit de Sarmati
and aft trecut Dunarea. 165.
Formund, feciorul lui Marcomir a pus
incepétura craiiI Frantii. 277. Dupa
el vine fiul sail Clodie. 277.
Forul lul Cornelie, unde Alaric s'ar fi
cununat cu Plachidia sora lui Ar-
cadia ei Honoriii. 276.
Forum R,omanoram, era numit tirgul
Romanului care e pe apa Moldova.
471.
Fotie. Patriarh se cérth cu Ignatie.
353, 354. Vladimir ii cere mitropolit
ei preotl. 373, 374.
Frallat, voevodul Gotthilor, ce a bi-
mit pe Gaina. 274.
Franchil. (Ghermanii) la apa Reenu-
lui. 76, 269. Craiul lor, Merovic,
se insoteete cu imp5ratul Ramului
contra lui Attila. 288. Se bat in
campiile Cataloniei, cu 90,000 Ghe-
pendi. 288.
Francia. Vedi Frantia.
Franconiia. Intre ea, Brunsvig, Hassia
42
658 1NDICE GENERAL
ei Misiia, este Thuringhia. 285.
Franconia era locurile numite acum
Vestfalia, Frizia, Saxonia, Turingia,
Hesia tji Mesnia. 277.
Franghipanl. Comesii lui, vin in aju-
torul lui Bela IV-a. 451. Lor le dd.
Bela, multe locuri in Ungaria. 451.
Frantia. 11. In ea a dus Iraclis pe
Troadenil robiti, fondfind cetatea
Alexia. 91. In ea s'a ndscut Petavie.
177. Ghermanii Frantil. 211. Crdia
Frantiei e mdritd de Clodie. 277.
Hronicul Frantii la 805. 351.
Franta Protovestiarius, scriitor cull&
§te pe Românii din Dachia sub
numeIe de Vlahi. 166. Nu pornene0e
nirnic despre inceputul Romanilor.
157.
Frantil. Pentru invingerea lor, Maxi-
rillian face triumf la Roma. 233. Ei
ascultd pe Paravat. 251. Sunt bi-
ruiti de Vandali. 275. Vin la Sicain-
bria, chemati de Attila. 287.
FrantozascA Crdila Frantuzascd a in-
florit pe la 420 de la nasterea Feció-
rel. cGallia, adicat ara Frantozasca .
12. Vecli Gallia. Scriitorii Frantu-
ze0i ne apèrd. 24.
Frantozl. Pentru neamul lor, de unde
ie, se cearth scriitoril. 11. Ei s'ar
fi ndscut din Troadeni. 12 Sunt
numiti Val0 de Leunclavie in
Pandecte. 159. Tara lor, orinduiala
cereascd, o dà pradd. 170. Sunt
batuti de 3 orl de Nemtil coman-
dati de voevodul Evghenie. 176.
Stdpinirea Gotthilor se intindea
inainte de resbelul Italiei, de la
tam Frantozilor pdnd la Sirmium.
267. Clodie a ldtit Cràia cdreia acum
il clic a Frantozilor. 277.
Frantuzese. Mai maril némului Iran-
tuzesc s'aii ndscut din Troadeni. 177.
De la Craiul frantuzese cere Bela
ajutor. 450.
FrAncii. Cu ei s'ati luptat romdnii.
376. Ei luaserd de la Greci Tani-
gradul §i despre resbóiele lor cu
Grecii, vorbesce Bonfin. 898.
Frederic, duce al Austriei, avea pizmã
pe Bela §i Il jefuesce de tótd ave-
rea. 450.
Frideric, tatd1 lui Henric al VI-a, su-
ferise rkitati de la impératii Ta-
rigradului, când trecuse la Pali-
s tina. 411.
Frederic H-a impdratul apusului. La
el cere ajutor Bela IV-a. 450. El
avend fesbol cu Papa, trimite con-
tra Tdtarilor pe fil s61 Conrad §i
Henric. 451. Feciorii s61 II opresc
pe Batie i unil scriitori spun cà
Batie ar fi murit in acest résboi.
451. Bdtea cetatea Faventia, contra
Papel. 451. Trimite un ajutor lui
Bela, ca sä se pcitil intórce in Un-
garia. 451. In al 31-a an al impd-
rdtiei lui Bela IV-a, se intórce in
Ungaria. 451. El n'a Urea giurd-
mint ca de sabia sa sd nu mórd
om. A fost pe timpul nàvälirei lui
Batie. 459.
Fretenii. Despre un sol al polcului al
clecilea augustesc al freténilor. 161.
Frighia. In ea face impárdtie David.
427.
Fritigliern, trece ca priiatin prin Da-
chia. 17. Domn al Gotthilor, cere
lui Valens, protectie. 266, 262. A
fost invitat de Lupitin, cu gdnd
sii-1 omóre. El scapd omorfind pe
Maxim 0 pe sotia lui, earl erad
ordnduiti sd-1 asasineze, i apoi
prddézd Dachiia, Misia §i Thrachia,
spune Bonfin. 257, 258. Se cre0i-
nézil ; el se impacd cu Athanaric
 INDIC& GENF RAL
prin mijlocirea episcopului Ufila.
262. El fiind impins de Huni trece
in Thrachia. 264, 268. Se reseed./
impreund cu Athanaric contra lui
Valens ci-I omórh.. 264. Radagaizus
este o rudà a lui. 266.
Frizie, locuitoril de aci se nurnesc
Franconii. 277.
FOP. Ivon in Hronicul bor. 277. At-
tila poruncesce Hatmanilor sà
méret in contra bor. 285. Sunt bd-
tutl de dttre Gothofred domnul
Davilor. 340. Dupd mórtea lui Go-
thofred el se linietesc. 349.
Frizil. Vedl Frijii.
Fulvie, nume care se dà de scriitori,
hatmanului Flac. 124.
Fulvins a fost consul impreunh cu
fratele sëii Manlie Alidinus Ful-
vilanus. Livius ne spune despre
dinsul cá aetigand o bátae in Spa-
nia, a vrut sà Led o capiete forte
frurneisit 0 de aceia ia nisce les-
pedi de la capietea Junonel care se
numea Latinia din Brutia, pentru
care Senatul 11 osdndesce ei el se
splinzurd. 120.
Fulvins Flaccus. Face r6sboiii cu Ghe-
til la Sardia. 63. Acesta ar fi cel ce
a fost consul cu 132 ani inainte de
Hr. 72, 7 i. Cornparam Fulvius Flac-
cus, colegul lui Scipio Africanul, la
pag. 120 0 121. Fulvius Flaccus
ar fi acel hatman Flac. 122, 123,
124.
Falvius Flacons, din familia Flacchi-
lor a fost consul cu Clavdie Cav-
dexi la anul 262 an. Hs. 119. Des-
G.
Gadurion. De aci pânii la Ulissopolis,
sthpAnea hatmanul Godila. 315.
659
pre aceetia ne pomenesce istoria
sä fi avut resbele cu Ghetil.
Fulvins Flaccus din familia Flacchi-
lor, a fost consul impreund cu Cor-
nilie Lentulus la anul 253 an. Hs.
In vremea lui s'aft inceput r6sbó-
iele cu Liguril 0 ail tinut 80 ani,
dupd cum spune Livius. 120.
Fulvius Flaccus, din familia Flacchi-
bor. A fost consul cu Manlie Torcvat
anul 222. A mers cu Oste asupra
Boilior. 120.
Fnlvius Mac, din familia Flacchilor.
A fost consul cu Clavdie Pulher, an.
210. A purtat r6sbóie in Africa,
(WO cum spune Livius. 120.
Fulvins Flaccus, din familia Flacchi-
lor, a fost consul cu Calpurnie
Piso la anul 133. a. Hs. 120.
Fulvius Flaccus, din familia Flacchi-
lor, a fost consul cu Cornile Sti-
pion Africanul la anul 132 a. Hs.
120. Póte de el vorbesce Ovidiii in
scrierile sale. A avut r'esboi in Si-
cilia cu Robil resculaCI earl aveati
domn pe Evnos, dupd cum ne
spune Orosie, iar Onufrie scrie Ca
a avut resbele in Elyria i biruind
s'a intors la Roma in triumf. 121.
Fulvins Flaccus, din familia Flacchi-
lor, a fost consul cu Platvie Yv-
setts, la anul 123. Tit Livius spune
cà s'a luptat 2 ani cu Liguril ei
i-a supus. 121.
Fundian. Hronicul fundian despre
luptele Vandalilor, Sorabilor i Slo-
vénilor, la 874, cu Ludovic impé-
pératul apusului. 354.
Gallia, era credincios lui Arcadia,
apol s'a invoit cu Gotthli din Ili-
660 INDICE GENERAL
ria ca sa ia Tarigradul, dar voe-
vodul Fraitat cu o parte din Got-
thil il bate pe marea Elispont, el
fuge spre Dunare, dar este prins
si omorat de Huldis domnul Hu-
nilor, care ii taie capul pit trirnite
la Tarigrad. 974.
Gaison e trimis de Magnentiie Comes,
la Muntii Pirinei, ca sà omoare pe
Constans. i 11 ornóra. 248.
Galata, oras Turcesc. 131. Pe domnul
iei, Turcii Ii numesc Voevod 131.
Galatiia. Zonoras spune eh a fost
pill:lath' de 'Mari. 227. Danastana
este intre Galatiia i Vithinia. 253.
Galati, oras, acolo s'a gasit pietre cu
inscriptiuni in care se lauda Tra-
ian. 158. Cantemir, a cdutat la Gher-
ghina langa Galati piatra cu in-
scriptie amintith de N. Costin. 162.
Pe aci vine Cantemir de la Andria-
nopolis i trece Dunarea. 248. Gher-
ghina era putin mai sus de Galati.
248. Aci Prutul da. in Dundre. 269.
Gallitia se numea i tinutul Gala-
tului. 468.
Galba vine la imparatie dupd Neron
pe care '1 omóra Salvius Otho la
69 d.. Hs, 164.
Galerie, hatmanul, bate pe Bastarni,
Carpi si Sarmati. 232. Chronicul
lui Rictiol aratá aceastä biruinta la
295 d. Hs. 232. Constantin Marele,
prinde vitt pe domnul Sarmatilor
si ii aduce inaintea lui Galerie, scrie
Evtropie. 232.
Galerie Maximian. 230. Pus Chesar
impreund cu Constantin Hlorus,
de cdtre Diocletian si Maximian.
El ia fesdritul. Ca sa fesbune pe
Severus, ucis de Maxentie, vine cu
6ste asupra Romei, dar neputand
face ceva, se int6rce in Illiria. 233.
Face Chesar pe Lichinie. M6re la
311 d. Hs. 234. Serie lui Constantin
Hlorus, sti persecute pe crestini.
234.
Galerins. Vecli Galerie.
Gallia adecd tara Frantozasca.. 12.
Pe apa Renului a avut fesboae
Avrelie Severus Alexandru. 206. In
ea patrund i pra.deaza Ghermanil
Frantil, pe vremea lui Gallienus.
211. In ea cuprinde Probus, cetäti,
scrie Vopiscus i Evtropie. 228.
Aci sant chemati Vandalii sub Ho-
norie. 240. Facea parte din impe-
riul Apusului. 242. Ea cuprindea
cràia Galiei, Ispaniei, Britaniel
Ghermaniei i avea 17 provincii.
242. Si din ea yin representantil la
sinodul de la Sardia. 250. E pra-
data de Alemani pe vremea lui
Valentinian. 254. Supusti de Gotthil
forméza impreund cu Ispania si
Africa irnparatia Visegotthilor. 266.
Aci all venit i Gotthil de sub sta-
panirea Hunilor cu Domnul lor
Verintudis. 269. Gotthii au trecut
Dundrea mai sus de Dachia cand
all venit in ea. 273. In ea a intrat
Vandalii impreuna cu alte popOre.
275. Pe ea a coprins'o Vandalii gi
Svevil in acelasi an in care nava-
leste Alaric in Italia spun Idatie
ai Isidor. 276. Prosper spune cii
Gotthit irnpreund cu Athaulth a
trecut in ea. 276. Cralia ei. 277. Din
ea, chiama Valentinian pe Aetie.
284. La hotarele iei, pe Ren, este
Colonia Agripina. 285. Pe timpul
lui Attila, o stapaniair Gotthil. 287.
Craiul Gotthilor din ea, era Theo-
doric. 287, 288. Attila e rugat de
Ghenseric sa goneasch pe Gotthi
(tin Gallia. 287. Jumatate din ea
 1NDICE GENERAL
promite Attila lui Theodoric. 288.
Din Italia, Attila intra in Gallia.
289. In ea domnise Evaric 17 ani.
294. Unit' dintre Gotthi, domneail
linistit in Gallia. 294. Arnulf craiul,
indémna pe Bulgari a prada Gher-
mania 0 Gallia. 355.
Gaulle, lui este vindut Dechie impre-
una cu fiul sell de catre sotia sa,
dupa cum afirma Zosim. 208. El
vine la imp6ratie clupd peirea lul
Dechie. El se mai numea Trebonia-
nul. El platesce banii Tätarilor ca
sá nu mai pradeze, insd dupa ce
s'a inters la Roma, ei ail prädat
Dardania, Thessalia, Thrachia si
pada la Machedonia ; Galie trimete
pe hatmanul Emilian, care ii birue
zice Zosim, Victor si Orosie. 209.
Zonora spune Ca Schythil aii na-
välit pana in Italia 0 el este ne-
voit sä platésca banii. Emilian bate
pc Schythil i 6stea II tidied im-
p'erat, Galie vine impotriva lui §i
este omorat. 209, 210.
Gallillau e numit Hristos de Paravat.
252. Paravat ii striga cand era sa
móra : cBiruital Gallileanule . 253.
Gallilieni, sant numiti cre0inii de Pa-
ravat. 252.
Gallienus, fiul lui Valerie. E luat to-
varas la imp'eratie, de tathl sea.
210. Voeste sã rescumpere pe tatal
sea de la Per0. Dupa mórtea ta-
talui sell, rSmane singur impérat
0 se da desfatarilor. Tataraii si
Ghermanii Frantii, patrund in Gal-
lia, pe timpul sea, Cattii i Saxerni
in Italia, Gotthii, Schytii in Gretia
§i Asia mica, iar Svevii asupra
Panoniii, la 265 d. Hs. 211. Zonoras
spune ca pe vremea lui, Dachiia
era locuita de Romani. Hatmanil
661
Macrian i Iraclian, cu viclesug
ucisera pe Gallian, la Medielan,
dupa ce imparätise 7 ani cu tatal
seti, iara singur apr6pe 8, la anul
268 d. Hs. Martie 21, Rind de 50 ani.
Dupd el unneaza. Clavdius. 212.
Gallitia. Oral al iel se intituleaza. An-
dreas, in diploma sa. Ast-fel s'ar
fi chemat Valachia Mare din Marea
Neagra pand in Tisa, scrie Sam-
butie. 446 Ast-fel spune Leunclavie
in Pandecte, cá s'ar fi chemand
Vlahia. 446. Oral al iei, se intitulézd
Bela IV-a. Ea ar fi Valahia, 952.
E enumerata intre tarile stapanite
de Ungaria. 469.
Gitansea, cetate supusa lum Prus. 371.
Gdighilil, domn al Vandalilor. 275.
Georgia. Vedi Ghiurghia.
Germania. Vell Ghermania.
Gbermania ce se chiama CattiiL Nina
la ea se intinde Sicambria. 287.
Germanil. Vedi Ghermana
Gheiza fratele lui Solomon, crai un-
guresc. 144, 147.
Gheiza al 2-lea, fiul lui Bela 2-a. 442.
Intre el 0 intre *tam, se pune un
Ladislav al 2-lea. 442 Fiul seil este
*tefan al 3-lea. 443.
Gheiza, craill unguresc, m6re la 997.
374. El aduce pentru botezul fiului
sail pe Adalbert, episcop de Praga.
375. Feciorul lul, este .tefan. 442.
Coleman craiul, este feciorul lui
Gheiza. 442.
Gheiza, murind fiul sea dá de blind
voe scaunul vérului s'ea Solomon.
383. La 1074 goneste din domnie
pe varul sail Solomon. 387. Era
feciorul Belli. 442. Fratele sOIl e
Ladislav. 442. Vladislav fiul
WI, II urméza la tron. 444.
Geografil. Catastihul is toricilor, ghee-
662 INDICE GENERAL
grafilor , etc. 53, 54, 55. Gheograful
«Stravon a trait pe vremea lui Ti-
verie. 59. Gheografii cel vechi des-
pre némurile de la apa Donului
pang la hotarele Dachiel. 61, 228.
Gheografii despre stilpinirea Mol-
dovel. 62. Stravon, vechifigheograf,
despre Dachia. 62. Gheografli de
pe vremea lui Avgust Chesar nu
sciil, cu siguranth, hotarele Dachiel
63. Gheografii despre Ghetia si
Dachia peste Dundre. 66. Gheografil
«Stravon si Dionysie Periighitul,
despre Dachi. 70. Gheografil si isto-
ricil eel nol despre Dachl. 73. S'a
dovedit, de gheografii cel vechi, di
Dachia era deosebité de Ghetia. 118.
Sarnitie, cu mare necunostinta
gheografilor , confundd Nicopolis
de Hugh' Dundre cu Nicopolis la
care a propovaduit Sf. Pavel. 157.
Certuri intre Gheografi si istorici.
172, 173, 177. Gheograful Stravon
despre Gotta 261. Gluverie urrnand
pe gheografii cei vechi, despre ho-
tarele Dachiel. 264. Dupa toti gheo-
grafil cel vechi, Prutul este hotarul
Dachiel despre rasarit. 269. Cetatea
Sardica dupdsocoteala gheografilor,
este Sofia. 284. Sicambria se intinde
spre rasárit pand la «Ghermania,
ce se chiama Cattil, scrie Gluverie
la Gheografi . 287. Gheografii des-
pre numele Valahiel. 304. Ce este
Rra la vechil gheografi ellinestl.
447.
Gheorghie (biserica sfintului). Pe cap
trecusera pe lin& ea, li robesc
Vlahil. 415.
Gheorghie Chedrinos. Vecli Chedrinos.
Gheorgbie Paleologul. e ucis de Vlahi.
418.
Gheorghie kneaz al Moscalilor, e omo-
rit de Batie. In locul saii, Bade
pune pe Iaroslav, fratele lui Gheor-
ghie. 447.
Ghenserie, craiul Vandalilor se incu-
seri s e cu,Theodoric, craiul Gotthilor,
Wand cu feciorul sail Hunneric,
pe fata MI Theodoric. El sluteste
pe fata lui Theodoric si o trimite
tatalui iel. Temandu-se ca Theo-
doric sa nu se alieze cu Romanii,
cheama pe Attila contra Gotthilor.
287. El dobandeste vietoril in Africa
pe timpul imperatului Anthimie.
291.
Ghenovedii Italieni. El au ajuns la
Chilia. 134. El n'au tinut nici o-
data Chilia dupd cum zice Sarnitie,
ci Cafa si alte cetäti ale Cramului
de pe marginea M. Negre. 134.
Ghependil. 90,000 din ei, se bat cu
Franchil in &Lupine Cataloniii. 288.
Ghepidia, care este Dachia de mijloc.
63, spune Iornand cd se chema
Dachia veche. 319.
Ghepizil, norod in Dachia. 67. Tot un
neam cu Gotthii, Visegothil si Van-
dalii. 76. Stapinesc Dachia. 78. Sunt
supusl de Probus. Impreund cu
Van dalii, facu sera multd stricaciune.
EiLlocuiail peste muntil Ardélului.
288. Pe locurile lor ail rasboiil
Gotthii cu Sarmatii. 239, 240. Sunt
goniti de Huni, zice Bonfin. 989. La
campiile Cataloniii cad 90,000 e Gh e-
p endi . 288. Hatmanul Petza, bate
si omóra pe domnul lor. 311. Se
insotisera cu Bulgaril. 311. Gliepizil
tineail Sirmiul si WO. Dachia. Dupd
ce Justinian ia Gotthilor Dachia,
Ghepidil iail pe Romani in robie,
0 pornesc sh prädeze impdratia
romand. Justinian nu vrea sa le
mai dea leafd si ei se multumesc
 1NDICE GENERAL
cu leafa de pe timpul lui Martian,
scrie Iornand. 318. Lingà el se a-
éá Longobarzii. 318, 319. El tineaii
locurile pe lingd. Singhedin si pre
lingd Sirmid, intre Dundre i peste
Dundre, scrie Procopie. 318. Tara
pe care o stdpinesc ei, Iornand
zice ca o nurneste Dachia cea
veche. 318. Iornand zice Ca Dachia
veche, acum se chiamd Ghepidia. 319.
Locurile tinute de ei o data in
Dachia, ail fost peste Dunare in
sus, de la Sirrnium pada' la Sin-
ghedin si tóth Transilvania. 319.
Cu el, Longobarlii se apucã de
galceavd i Solil Longobardilor
spun lui Justinian cd Ghepidii, dupä
peirea lui Valens, sedeaii despre
Panonia si de frica Gotthilor, nici
o data n'ail trecut Dundrea i cd.
se Mudd cà stdpinesc tóta. Dachia.
Solii Ghepiclilor, spun cd ei nu se
laudd cd tin Dachia WA, ci numal
Sirrnid, cu o parte din Dachia. Cer
impdratului dreptate. 319, 320. El
tinea prea putind parte din Dachia.
319. Ardélul numal Ghepizil Pat
cuprins. 321. Priscus ord6nd arma-
tel sá trécd contra bor. 329. Theo-
filactos Samocatis, spune Ca Ghe-
piclii locuiad mai sus de Volohia.
329 Zonora spune ca. Hunil pe care
Chedrinos II nurneste Avari, au
luat cu sine pe Ghepicll si ad trecut
in Trachia. 333. El tineaii Ardealul.
338. El emir sub stápinirea 1111 Ha-
gan. 329. Cd el ad scos pe Romanii
pusi de Traian in Ard61, nu se and
la nici un istoric. 473.
Ghent', se numeste asta-cli Bogazul,
care inainte se chema Bosforul
Chimeric. 968. Pe aci s'ad aseclat
Pacinatil. 365. Prutul i Gherci
663
sunt forte departe unul de altul.
269.
Gherghina, cetdtue ndruità langd Ga-
lati, unde Nicolae Costin logofdtul
a gäsit o piatrd cu inscriptia : Saver
impdratul Ramului. 162. Cetate pu-
tin mai sus de Galati, unde da
Siretul in Dunare, i unde Theodori
Prdcalabul a 0:sit o monedd. 248.
Ghermania. Suleiman a fost gróza el.
Ea era la resaritul Dachiel. 63.
Ghermania lui Stravon si a ha Dio-
nysie Periigetul, nu-1 cea de asta-
II. 64. Padurea Hertinel intra in
ea. 76. «Tatitus* se luptd cu Dachir
in Misia, Dachia, Ghermania si Pa-
nonia. 166. iVitic1ii1d i urrnasir
lui se silesc a dovedi cã Saxonii,
locuitoril cel vechl al Ghermanier
sunt urmasi al norodului lid Ale-
xandru Machedon. 177. Traian, sta.-
pinitorul ei. 193. Lichinie Valerian
in Ghermania. 210. Probus i Gher-
mania. 228. CrAiia el. 242. Attila in
Gherrnania. 285, 286, 288. Colonia
Agripina, din Ghermania, a fost o
rezidenta a lui Attila. 285. Sicambria
e spre rdsdrit de ea. 287. Slovenii
tree in Ghermania. 327. Arnulf
Craiul, indémnd pe Bulgari, s'o
prade. 355. Aci e trimis Alexie
Comnenos, de chtre Balduin. 422,
433. Unul din fratii lui Ghieral,
ia Gherrnania. 437.
Ghermanic, nume dat lur Traian, gi
rnentionat intr'o inscriptiune gd-
sita in Dachia. 161.
Ghermanil. 11. Sint lAtuti la Becht
20. El nu's asa de vechl ca Roma-
nil. 25. Dupd Dionysie Periighetul,
sint la rdsdritul Mdrei Negre. 61,
63. Ném pe care Pretorie nu'l pune
intre cele Sarmatice 76. Leunclavie,
664 INDICE GENERAL
Vlahil i Ghermanii. 125, 134. Tara
lor, orânduiala cerescA o (IA pradA.
170. Scriitorii despre diferite né-
muri, deci i despre Ghermanl. 177.
Ghermanii Catil. 199, 200. Pe unde
locuiair Ghermanii. 201. Alexandru
Sever il invinge 206 ; tot a§a. 6i
Gordian. 207. Ghermanii Frantil
pAtrund in Gallia, pAnd la muntil
Pirinel. 211. Ghermanil de la Rhin,
earl all se numesc Franchl, spune
Procopie Chesgrénul, all fost cel
de cam s'aii lovit, in urmA, Van-
dalii. 269. La 404, Radagaz, dom-
nul Gotthilor, luAnd cu sine Sar-
map i Gherrnam, nAvAlesce in
Italia. 274. La 406 Vandalii, cu Gher-
manil i cu a1ii tree Rhinul i intrA
in Gallia. 275.
Ghermanii Catil, in locul lor scriitorul
Iulie Capitolin pusese din gre§éla
pe Dachil, resbelul lor cu Antonie
Pius a durat pana sub Marco A-
vrelie 199, 200 in contra lor este
trimes hatmanul Aufidie Victo-
rinnie de chtre Marco Avrelie. 200.
Locuintele Mr. 201. Impreunä cu
Saxonil patrund in Italia. 211. Si-
cambria se intinde de la Colonia
Agripina pAnd unde se ingémana
Renul, iar spre resArit pada la Gher-
mania, ce se chiamA Catil. 287.
Ghermanic, hatman al Romanilor in
resboiul contra Ghetilor, spune
Dion. 128.
Ghermanos, voevod, care era trimes
impotriva Sclavinilor, more, la 561.
317.
Ghestiblind, al 3-a cral dac, pe vre-
mile lui Tiverie impArat. 79.
Gheta impreuna cu fratele seil Ca-
racala vine la imparatie, dupà mór-
tea tatAlui sëil Septimiu Sever, cer-
tfindu-se cu fratele sett este omorfit
si maica sa voind al apere, de
aceea0 lovitura rénesce greU pe
maica sa. 205.
Ghete§tI. Dachia ar fi cuprins Crile
tutulor némurilor Ghete§ti. 67.
Ghetia. Marginele el treceati peste
DunAre. 63. Cum o aéll Gheo-
grafii.. 66. Ghetthia adeca Ghottiia.
71. A fost deosebita de Dachia. 118.
Despre numele el. 119. Avreleus
Dacul era din Ghetia. 212.
Ghetianul. A§a ar fi numit Flac. 118.
locuiail, duph Dionysie Peril-
ghitis Ia resAritul MAreI Negre. 61,
62, 63. Scriitoril Greci, denainte de
Traian, all scris pe Gheti 0 pre
Dachl une-ori deosAbitl, lara altA
off tot de unii, §i tot un ném sa
fie fost pornenesc». 67. Ghetir se
WO in Dachia gonind némurile
de acolo. 68. Tiraghkil, adicA Ghe-
tii Nistreni, erau intro Prut i Ni-
stru. 68. Unii II socotesc de un ném
cu Dail §i Dacii, altil deosebill. 70.
Cel cari all alungat pe Bastarm si
Herull erati ném cu cel-lalti. 71. Sta-
bilindu-se in Dachia, §Pair schim-
bat numele in Dachii. 71; iar cel
ce n'aft venit aci, s'ati numit tot
Ghee. 72. Istoria romana pome-
nesce de résboiul lor cu Romanil,
inaintea lui Avgust Chesar. 72. In-
grozitl cu sabia de Flac. 72, 117, 118.
Nu se amestecafi nicl cu Mesil nici
cu Thrachii. 73. Aceia0 semintie
§1 cu Gotthil, Visegothil i Ostro-
gothil. 73, 74. Numele lor e din
cele mai vestite de la Dunare, M.
NOgrá i CaspicA in sus. 76. S'ail
intins de la hotarele Hertink pAnd
la Dachia i gurile Dunáril, locuind
cu Ghetii i Sarmatii. 76. Cu Mesil,
 INDIC& G ENER A L
Dachil i Vevrichii, cuprind Vithy-
nia. 77. Cunoscuti de Romani sub
consulul Stipion i Flac. 77. Goniti
din Mesia de Flac. 77, 78. Numele
crfiiei lor, s'a curmat. 78. Istoria
ne spune ca el ar fi avut resbóie
cu Fulvius Flaccus. 120, 122. Dupà
parerea lui Sarnitie, sint goniti
din locurile lor, de Flac Hatmanul,
cu mai multe secole inainte de Av-
gust. 124. Locuiail pe laugh Du-
nere. 125. Sarnitie dice ca din el
se trag Romenii. 128, 130, In contra
lor a comandat hatmanul Flac cos-
tile Romane eu 130 ani inainte de
Avgust Chesar. 130. Eraii pe tim-
pul lui Avgust in Dachia, cand
Stravon a scris Geografia sa. 130.
Sarnitie spune cà ei erail impre-
une cu Dachil, Itali, Greci i Slo-
veni in Dachia. 131, 132. Au locuit
irnpreune cu Dachil Iii locurile
unde acum locuesc Valahil, spune
Bonfin. 158. Cine este adeverat
Ghet ? 177. Sarnitie despre el. 221.
Asupra lor trece Probus. El tre-
esc intre Nistru si Don. Probus
11 bate. 228. Sarnitie spune ce Pro-
bus s'a versat cu urgie asupra lor.
El erau Sarmati. 228. Iohan Bun,
spune din Gluverie, eh id ati fost
locuitoril Munteniei, Moldov el si Ar-
dialului, i Romanil, lor le-an dis
Dachi. 304. Mundon, domnul lor,
intrase in Machedonia i Thrachia
si bate pe Anastasie, care domo-
lesce pe Ghettii, cu argintul. 312.
Unindu-se iares1 cu Bolgaril, pre-
déze Illiria si Gretia, la anul 530.
316. Mundon voevodul lui Justinian,
11 bate. 316. Ghetii ail locuit odate
unde locuesc acum Romanii. 464.
Ghierai. Asa se numese urmasii lui
665
Ginghiz Han. 435 Se numesce Octal,
fiul lui Ginghiz. El ea si cum ar
fi fost monarhul lumei, dä unora
Asia, altora Evropa i le ordona
sti supue ärile oranduite. De la el
réman Hanil Cramesci. 437.
Ghilianului, tare. Pena aci ia in sta-
Venire Peter Alexievici. 438.
Ghiula, hanul Unilor, nevelesce in Un-
garia pe thnpul lui Solomon. E
Mut de Solomon si de fratii sei
la cetatea Doboc lenge muntele
Herlern, dice Bonfin. 145.
Ghiurgia san Iberia, aci este isgonit
Papa Clement. 193.
Ghiurgii, fac parte din Schytia. 60.
Ghlurgiiased. Acésta se prinde ca cum
ar dice Tiganul Ca este parinte
Iudeultri, i precurn limba arapasca
este din cea Ghiurghased scornita..
101.
Gingliiz, han Tdthresc. 435. Anul eel.
rue lui, unil scriitorl il pun 617 de
la Muhamed. Atunci ar trebui ca
egirile lui, se fie mal pe urma de
cat ale lui Suleiman. 436. Mai in
urme de cat el, cu cati-va ani a
esit Soliman. 436. El a esit la 608,
anul hégirel, care e de la Hs. 1212.
Esirea lui, e pug la 1202 de &etre
Patavie. Ese cu o multime de Te--
tan spre Persia si cuprinde ceta-
tea Belh, in Horasan. 436. Step&
nesce Persia, 12 ani, si more, Id-
sand pe fiul WI Octal. De la ficiorul
lui, réman Hanil Cramesci. 437. Pe
vremile child cuprinsese el Persia
yin Oguzii spre impdretia Ozbe-
cului 439. De ce fecuse el, aude
Suleiman *ah. 439. De el erati ulu-
41 Persil. 439. Patavie pune anul
esirel lui Genghiz Han, cu 39 ani
mai pe urine. 447.
666 INDICE GENERAL
Giundogi, fiul lui Soleiman ah. Im-
preund cu Dum dar, pornesc spre
rdsdrit. 439.
Guyanese. Julia, nepóta lui Avgust
Chesar, thrdse dupã ea, in clesfraii
si pre multe D6mne i upftnése
Romane.. 117.
Giurgeased, tard, prin ea curge apa
Fasis. 242.
Giurgil. Tara lor e despdrtitd de Ar-
menia cea mare, prin apa Tiflis
sari Fasis. 227.
Glem, apA pe care erau multe cetdti
si se vdrsa in Marea Baffled. 371.
Glieas, scriitor, vorbesce despre cd1u-
gdrirea lui Isachie Comneno. 382.
Aratd biruinta irnpdratulul Dioghe-
nis asupra Turcilor. 386. Glicas po-
vesteste cum Nichif or Votaniatis a
cdlugdrit pe impèratul Mihail si pe
impSrdteasa lui. 387.
Gliehirie, se alege imp6rat la 473, si
se incoroneazd in Ravenna. 292. E
scos din domnie de Julie Nepos.
292.
Glurerie. 53, 61. Geograf, pomeneste
de Dachiia. 63. DA hotarele Dachiel.
65, 68, 69. Spune cd hotarele Da-
chili erau din apa Tisel pând in
apa Prutului. 264. Atila a venit in
Thuringhia in a 3-a ndvald. 285.
Spune cd Sicambria se intinde spre
fesdrit, 'And la Ghermania. 287. Din
el spune Iohan Bun, cd locuitorit
Munteniei, Moldovei i Ardialului
au fost Ghetii. 304. El spune cd mai
tirzift, cele trel Ott care compu-
neaft Vlahia, iafi numele de Mun-
tenia, Moldova si Ardialul. 305. Ioan
Gluverie in Epitome si istoril spune
cd la 1237, Vlahii i Secuil aft res-
pins pe Tfitarl. 447.
Godefred Billioneus, sub el vine multil
armatd din apus mergênd contra
Turcilor. 388. Se face impdrat in
Tarigrad. 388.
Godighilil, domnul Vandalilor, care it'd-
vdlesce la 406 impreund cu. Alanii,
Ghermanii, Cvaclii in Gallia. 275.
Godila hatmanul, stdpfinea de la Ulis-
sopolis pând la Gadurion i e tri-
mes de Justinian in contra Hunilor.
315.
Gog. 57. Ném asezat de la Sf. Scrip-
turd, in pdrtile Crivdtului, impre-
und cu némul Magog, si ambele
shnt de aceiasi origind cu Schytil.
58. Dupa multi invdtati e néin Un-
gur. 61.
Gomves, oras, fdcut dupd Traian. 322.
Gorda, crdisorul Unilor, care locuia
aprópe de Vosfor, se supune Ro-
manilor si se face crestin. 315. In-
torandu-se in tard, sfarmd bozii
Hunilor, cari 11 omórd i ridicd pe
fratele sell Moagheras. 315.
Gordian urmézd dupd Macsimin Thra-
cul, a biruit pe Varvari si in tiinpul
când se lupta in Persia fu omorat
de Filip Arapul, 6sele lui turd aduse
la Roma. Varvaril din susul Da-
chili sunt biruiti de el, in timpul
sett Romano-Dachil stet linistiti in
Dachia. 207.
Gothofred, domnul Davilor, bate pe
Friji, pe cari ii supune. 349. El
este omordt de chtre al sa Cu
mórtea lui se linistesc lucrurile
intre Davi si Friji. 350.
Gotila craiul Gotthilor, incongiórd
Roma si o cuprinde. 316.
Gotth. La acest cuvênt, Moreri in
Dictionarul se% aduce multe fabule
din Menburg. 221, 263.
Gottliese. Orbinus Raguzdul, spune cd
Romfea si Spatha sunt cuvinte Go_
 INDICE GENERAL
the s ci. 178. Grutinghii ném Thtäresc,
sail cum altil le clic ném Gotthicesc.
271.
Gotthia, adich Ghetiia. 71. Mitropolitul
Cramului se numea al Gotthiii. 263.
Gotthicesc. Vecli Gotthesc.
Gotthicesed. Vecli Lumea Gotthiceascci.
Gotthii. 11. Gine all fost. 12. Ndpddi-
rile lor shnt mai dese sub Gratian.
16. Theodosie ii bate. 17. Aceia0.
semintie cu Visegothil, Ostrogothul,
Ghetii, Dachii i Dail. 71, 74. Pleacd
din Scandinavia sub conducerea
lui Filomini la Meotida 0 sub Za-
molxis in Dachiia. 73, unde s'ail
numit Dachi. 74. FAceail parte din
Varvarii Grecilor. 75. T6te nor6dele
din Dachiia, se trag din iei. 75.
Pretorie spune ca Sarmatii sant
Gotthii. 76. Tot un ném cu Van-
dalii,Visegothil i Ghepizii 76. Lun-
giI pine la Sampson. 77. AU cral
pe Corrilus. 78. Ce scrie Iornand
in cartea lor. 7U, 80. Pada a nu
navali iei Gotthil aii facut 6ste in
Italia, pe vremea lui Honoriii §i
Arcadiii. 132. Rázboiul de la Tolosa
intre Huni, Vandali i Gotthi. 133.
Pând la venirea lor, spune Bonfin,
Dachia era plina de Romani 0 de
Sarmati. 158. Intre altii, Gothii,
pradd impardtia Romanilor. 170.
Despre rdzbóele Romanilor cu ei.
174. Pretorie despre Gotthi. 178.
Pretorie in cartea despre Gotthi,
vorbesce de Commod. 204. Mitia
Gothul. 206. Gordian, se intituléza,
intre altele, cu titlul de : .biruito-
rul Gotthilon). 207. Gotthii i Schy-
thu all pustiit Gracia 0 Asia mica,
in timpul lui Gallien. 211. Navala
lor, in timpul lui Clavdius. 212.
Sint biituti de Avrelian. 220. Ce se
667
spune in dictionarul lui Moreri. la
vorba eGotth). 221. El trdiaii la
Don. 228. Diocletian II bate. 232.
Constantin il bate, intrând in Pa-
nonia. 238. Orosie scrie ea all avut
rdzbohl cu Vandalii pe locurile
Ghepidilor i biruesc. 239, 240. La
anul 332, se scold asupra Sarma-
tilor. Constantin Marele, trimite pe
fiu seil Constantin Chesarul care
il bate, omórd 100.000 0 robe0e
40.000. Ei se supun §i daft zdlog pe
Arcaric fiul domnului lor. 246. In
loc sti trimitd 6ste lui Constantin
Marele, trimit pe robii lor inar-
map, earl se scold asupra Gotthilor
gonesce. El rifogd pe Constantin
Marcie sd-i scape §i el ii pune in
Schythiia, Thrachiia 0 Italia, scrie
Zosim i Ammian. 245. Sub Valen-
tinian prddeazd Thrachia. 254. Va-
lens merge asupra lor §i iei nu lasa
pe Valens sd. trécd Dundrea. Valens
il bate. 254. Valens trece Dundrea,
din noii asupra Gotthilor, porecliti
Grutunghii. ii bate §i gone§te pe
Athanaric domnul lor. 254. Fac pace
cu Valens 0 se hotdresc a nu mai
cdlca hotarele Romanilor. 254. El
fac multe cdlcdri in Dachiia, dar
nu pot clinti pe Romani. Istoricil
nu pomenesc ea iei sfi fi luat cetati
peste Dundre. 254. Gh. Chedrinos
spune cd. sub Valens, iei all prddat
pi Schythia, nu numal Dachia. 255.
Solii lor, venind in haine terfelite
la Valentinian, acesta, de ciudd Cd
s'a luptat cu omen! a§a de nebd-
gap in seam:CI, le§ind i apoi more.
255. Ammian spune cd impdratil
stall la socotéld cum sd-i tie sub
stdpdnire. 255. Hunil cu domnul
lor Valamir, vin asupra lor i li
668 INIMCE GENERAL
ninth din loc. El cu domnii lor
Frithrighern si Athanaric, se nigh
lui Valens si Ii cer protectie. Sint
primitl de Valens care il asazd in
Thrachia. Gotthilor le-ar fi plácut
sd sacra' in Dachia, Valens nu vrea.
Ei n'afi avut loc in Dachia. Mai
tdrziti iei pradeazd. Dachia. Tree
in Thrachia i Hunii re'man pe lo
curile lor, peste Nistru spre Nipru.
Valens il pune in ceata slujitorilor
si le dd hrand. Lupitin care era
insarcinat sh le dea hrand, fiind
lacom, nu le dd. Tel se revoltd.
Valens le ordona sa treacd Eles-
pontul, la Asia. Ei primesc. 256.
Cer mâncare pe 2 lite, dar nu li
se dd. Inconjórd. Udriul, dar ne-
avênd arme, Ii lasd, i intrà in
Thrachia pe care o prddeazd. 257.
Asupra lor, Valens trimite Voevozi
cu 6ste, dar Gotthii biruesc. Iaü
armele Romanilor invinsl. Valens
vine asupra lor, dar e invins qi
ränit de o sdgeatä, fuge la o cash.",
urmdrit de Gotthii, cari dati foc
easel 0 Valens arde de vitt. Dupd
victorie, iel inconjórd. Udriul i ne-
luandu-1, se due phnd sub Tarigrad.
Jefuese Thrachia, Misia, Dachiia si
Pannonia, spune Ieronirn in Hro-
nicul séti, Ammilian, Zosim, Socrat,
Sozomen, Rufin, Orosie, Theodoric
si Zonara. Se dovedeste Ca iel aü
prädat Dachia. 257. Bonfin spunea
ea pe domnul lor Frithighern, Lu-
pitin vrea stI-1 omóre. 258. Dachia
rndlurOsh, a fost sub Gotthi. Theo-
dosie marele. rescumpdra tdrile
luate de Gotthi. De frica lor Gra-
f= chiamà tovards la impárdlie
pe Theodosie. 258. Incephtura ne-
muluI lor. 259. Unil scriitori zic cä
Dachia a fost sub stdpanlrea lor.
260. Venind el póte sA fi gonit pe
Romanil din Dachia. 260. Att venit
din Scandinavia si s'ail asezat pe
lânga. M. Balticd, in urmä in Schy-
thia pe Idnga Marea Neagrd. 260.
Cei de la rdsdrit s'ad numit Ostro-
gotthi cu domnii din familia Ama-
litilor. 260, 264. Cel de la apus s'au
numit Visegotthl cu domnii din
familia Valthilor, zice Patavie. 260,
264. Procopie Chesareanul zice ca
pe malurile bältei Meotis s'afiasezat
Gotthil 0 mai departe de er sunt
Visegotthii, Vandalii i alte popóre
care mai inainte se chemail Schy-
thil. 261. Stravon zice eh ei au in-
ceput din codrii Hertinii i intin-
zdndu-se alt coprins top muntii
pAnd in Dachia i incet alt ajuns
pand la gurile Dundrii i pand la
Nistru unde alt trait impreuna. cu
Sarmatii. 261. Istoricii spun cd Got-
thil nu an avut asezdmint in ostro-
vul Pevchii afard numal dupd ce
au fost gonitl de Huni. 261. Gotthii
in Dachiia 0 in Trachia. 262, 263. A-
mdndoué familiile Go tthilor, locuiatt
pe Cdmpii Tanaii adied de la Don
la Nistru. 264. Ei s'au asezat pe
tärmurile Mdrei Negre, cdtre Nistru
si dach ar fi ajuns sag trecut Pru-
tul, Iornand ar fi facut vr'o men-
tiune. 264. Pradati ne opriti de ni-
meni Panonnia,`Thrachia, Misia si
Dachia mdlurósd, Gratian trimete
pe Theodosie contra lor, care ii
bate si tdrile prddate le ia de la
el. 265. Idatie spune eh top Gotthil
Wail supus lui Theodosie si el pe
unil ii trimite in Eghipet, pe altil
II lasd. In Thrachia, 265. Ei alt tinut
Dachia mfilurósd, insd putin timp,
 INDICE GENERAL
cdcl sub Valens ail coprins-o gi
sub Theodosie ai läsat-o. 266. Ra-
dagaizus i Alaric domni ai lor.
266. Procopie Chesdreanul vorbind
despre hotarele lor spune ch ele
se intind de la Tara Frantozilor
'And la hotarele Dachiii la cetatea
Sirmiurn. 267. El nu sunt stdpanip
de cat 50 de ani de Huni, adicd.
Valid la mil-tea lui Atila, cfici dupd
m6rtea lui ei s'au ridicat cu doin-
nul lor Verimudis si ail fugit in
Galia unde erail Visegotthii. acestea
sunt adeverite de Iornand, insh
Procopie Chesareanul Ii numesce
Vandali. 269. 0 rdindsità din ei aft
luat 'numirea de Grutinghl. 271.
Lupte ale lor. 272. Tote résbóele
lor pe Dundre i trecerile peste ea
tot mai sus de Dachia spre phrple
Ungariei s'au intirnplat, asa trecerea
in Italia, Galia, Ispania si Africa.
273. Gotthil i Romanil. 274, 275.
Prosper spune cd ei impreund cu
donmul lor Athaulth sd fi intrat
in Galia. 276. Isi schimbail locu-
rile. 277. Pe iei Pretorie II pun
in locul Dachiii. 279. Pretorie spune
ch. Traian s'a luptat cu ei nu cu
Dachii, tot el spune ca Traian a
fácut podul de peste Dunhre ca sd
oprésca ndvalirile Gotthilor. 280.
Hunil aft cuprins tara lor zice Mi-
hail Ripe Neapolitanul. 281. Vrdj-
mdsia Hunilor covdr sia pe a Gotthi-
lor. 283. Iornand despre el. 286.
Pe timpul lui Attila, el stdpineail
Gallia. 287. Cu Theodoric craiul lor.
se incuscrise Ghenseric, craiul Van-
dalilor. 287. Attila e rugat de Glien-
seric sd vie asupra Gotthilor. 287,
Remdsitele lor se string la Sicam-
bria. 287. Attila socoteste sa-I batã
669
cu armele. 287. Asupra lor voeste
sä meargd Attila in Gallia. 287.
Craiul Gotthilor se intituleazd Attila
in scrisórea cdtre Valentinian. 287.
Lui Theodoric, domnul Gotthi-
lor, Ii scrie Attila sd se alieze
in contra Romanilor. 288. Craiul
lor se insoteste cu impératul Ra-
mului, contra lui Attila. 288. Craiul
lor, Theodoric, piere in lupta contra
lui Attila. 289. Craiul lor Thoris-
mund, vine in ajutor Alanilor, con-
tra lui Attila 289. Theodomir, craiul
lor, dä zdlog imparatului Leon, pe
fiul sail Theodoric. 291. Ail résbóle
in Pannonia cu Hunii, la 469 d.
Hs. 292. Biruiesc pe Hunl, stdpinesc
Pannonia si orniford pe Densic. 299.
Aveail pace cu impératul Leon. 292.
Thedomir, craiul lor, bate pe Hunl
in DalmaPa, prinde pe Hunicrnund
domnul Hunilor. 292. Ail crab pe
Evaric. 292. Theodoric, craiul lor,
prädazd Grepa. 293. La 479, Theo-
doric, intra cu Gotthil in Thrachia,
prädeazd i ajunge pada* sub Tani-
grad. 293. Domnul lor Evaric, mOre
in Gallia. 294. Theodoric din fami-
lia Amalilor, domn al Gotthilor,
se pleacd lui Zenon. 294. Unii din
ei, domneail linistiti in Gallia. 294,
Theodoric Amali, pleacd cu top
Gotthii spre Italia. 294. Odoater,
domnul Herurilor nu p6te sa-i o-
preascd de a intra in Italia. 294.
Ei n'ail stdpinit Dachia, dupd cum
spune Costin logofdtul. 995, 296.
Dupti ce ei omórd pe Odoater, fac
pace cu Burgundionsii, curnpérd
de la el campia Luguril, gonesc
pe Herulii din Italia si locurile
lor, imphrtindu-le, reman aci Ostro-
gotthil. 296. Procopie Chesdreanul,
670 INDIC& GENERAL
scrie de r6sboiul Gotthilor.315, 316,
4,17, 318, 320. Gotila domnul lor,
inconjiOrd Roma si o ia. 316. De la
el dezbate Iustinian tOta Dachia.
318. Dupà ce scóte Dachia din mai-
nile lor, Ghepidii iail tie Romani
in robie. 318. Mil Longobarclilor
spun lui Justinian, ed Gotthii &and
aveaa Dachia sub dajde, Gliepidil
nici o data Watt trecut Dunfirea de
frica lor. 319. Velisar era cu Oste.
contra Gotthilor, in Italia. 325. Din
el ail esit neamul Polovtil i Peci-
negil. 362. Unii Varvari, ca Gotthii,
s'ail dus spre Italia, prin Dachia.
464.
Gotthil rivileni, numire data Gru-
tinghilor. 271
Gotthicese neam, Iic unil cd erafi Gru-
tingliii. 271.
Graf. Balduin Graful de Flandra. 420,
421.
Gnitian. 1:Ina pe vrernile lui, Dachia
impreund cu Thrachia i Mache-
donia, ati fost sub un diregator.
El pune pe Theodosie stapinitor
in Dachia. 16. Ne intarnplandu-se
sa fie la mOrtea lui Valentinian, os-
tenil ridich pe Valentinian eel tiner,
pe care el impreuna cu Valens, il
prirnesce sot. 255. Valens nu-I mai
astépta sa-1 vie in ajutor contra Got-
thilor. 257. De frica Gotthilor,
chiamd tovaras la imparätie, pe
Theodosie Marele. 258. Dupa mOr-
tea lui Valens, chiama pe Theo-
dosie. 265.
Grecasca imparatia n'a biruit némul
tätaresc. 21. Scriitorii grecesci ne
sint apfiratori. 24. Primire intre
Romani de familii grecesci insem-
nate. 25. Ungu i Mongul aft fost
numite Tataramé véche de unii
gheograll grecesci. 61. Muntii Bra-
sovéni, pomeniti de scriitoril pro s-
peti grecesci . 69. Ce spun istoricil
arecesci. 83. Grecia mare s'ail ale-
turat la impardtia grecésca. 90. NO-
mul Ghethilor era mai spre taralgre-
ascd. 128. Istoria grecésca a lui
Nichita Honiatis. 133. Ce se cuve-
nea sa facd Ungurii, duph pravila
bisericel grecesci. 138. Despre Co-
tovlahil, din tara grecasca. 153, 38,
414. Scriitoril grecesci despre Tra-
ian. 154, 156. La 400, Alaric prada
tara grendsca. 274. Unii din Huni
se due pana in tara grecésca. 289.
Numele grecesc al Romanilor. 306,
307. Dachia la istoricil grecesci. 308,
337, 338, 350, 389, 392, 393. ROsbó-
iele romanilor cu imparatil gre-
cesci. 361. Istoricii grecesei nu po-
mese despre prada lui Thor. 357.
Istoricii grecesci despre Pecene-
ghi. 362, 361. Svetoslav biruesce
Ostea imparatului grecesc si a Bul-
t,crarilor. 372. Biserica sfintului Ar-
changhel la Chiov, se vede a fi me
stesug grecesc. 373. Vlahil la isto-
ricii grecesci. 396, 398, 374. Iovan
a luat voe a esi din tara grecésed
376. Istoricil grecesci despre réz-
bOele Vlahilor cu impSratii Tari-
gradului. 376, 377. Petãr ia Dira-
chiul i alte locuri in tam greasca.
379. Ostea grecOscd prinde pe Visat
si 6000 Omeni. 381. Nichita istoric
grec. 393. Vlahil aunt liana in tara
grecésca. 397, 398, 466. Coiful gre-
cesc se chOma « Casis,. 408. Putina
vreme va mai sta corona impara-
tésca pe cap de imp6rat grec. 410.
Ce era la imperaciI grecesci, ea Ia-
niOar Agasi, la Turci. 416. Despre
domnil grecesci, fugiti. 423, 424, 433.
 IND10E GENERAL
Ioan face pe domnil grecesci, din
Pelopones, sa fie mai putin trufasi.
425. Imp6 ratia grecésca de la Nichea.
426. Domnil grecesci fac imparatie
la Nichea, pe la 205. 427. Henric std
irnpèrat in Tarigrad cu netoeméla
imparatilor grecesci. 434. Alaiddin
ia térile si cetatile ce fusesera ale
irnpératilor grecesci din Asia mica.
440. *erban logofétul scrisese Hro-
nicul, pre limba pH:5sta grecéscd.
462. Numele Romanilor la istoricil
grecesci. 474. Revenirea imparati-
lor grecesci in Tarigrad. 477. Isto-
Heil grecesci despre un craia sir-
base. 481, care voia ad intre in c Ev-
ghenia Gredascd si Romdniased .
482.
Green safi Grechil. Scriitorii lor spun
ca. Romanil se trag din Ellini. 13.
Latinil aii luat, de la Greci, TaH-
gradul. 18. Despre pierderea pu-
teril impardtiii Grecilor. 19. Omi-
ros a scHs rdsboiul a tuturor Gre-
oiler. 59. Ce spun scriitorii véchi
ai Grecilor pentru ale Dachiel ho-
tare. 64. Zonora este scriitor grec.
64. La scriitoril cel mai próspeti al
Grecilor, Dachila de sus se chiarnil
Pano-Dachila 66, 250, 281,256 Scrii-
toril Greci une-ori nu deosibesc pe
Gheti de Dachi. 67. Unii din Greci
le 'lie Gheti, Dachilor, spune Dion.
70. Ghetii Grecilor air fost mai cu-
noscuti. 73. El se mai numesc El-
lini. 87. Despre peii Grecilor. 89.
Rdzboiul intre Greci. 91, 93, 172.
De la Greci e incepatura Romani-
bor. 99, 100. 0 sentinta. a Grecilor.
116. Ce spune Halcocondilas, scrii-
tor grec. 126. Cum clic Grecil Ro-
manilor. 131. Grecil in Dachia. 132.
Despre venirea, dupd Traian, a Ro-
671
manilor in Dachia, nu spun nici
scriitorii Grecilor, aid al Latinilor,
nici altii. 135. Scriitorii mai noi al
Grecilor pun Dachia in Misia. 156.
Scriitorii Greci despre Vlachl. 157.
Ordnduiala ceréscd, le-a zdrobit
mdndria lor. 170. Scriitorii lor vor-
besc de mutarea scaunului de la
Roma la cetatea Marelui Constan-
tin. Vorbesc si despre rézbóiele min-
periului de rasdrit, cu Varvarii.
174. El aratd forte rar pe Turd,
ca biruitori. 174. In iei citim bi-
ruintele asupra Turcilor. 174. Or-
bin Raguzdii, tagdduesce ca Mache-
donil ar fi Greci. 177. De la el Turcil
au luat Tarigradul. 183, 184. Res-
cola Jidovilor. 194. Omir scrie
dupd 200 ani, résboiul Grechilor
la Troada. 299. La miacld-cli de Va-
lachia, era imperatia lor. 306. Gre-
cliff clic Valahilor, Ugro-Valahi si
Oral, Ugro-Vlahia.306. Turcil stricd
numirea date de Grahl. 306. Numele
de Ugrovlah (Otr11po-13).6-toc) impru-
mutat de iei, il mill Domnil Ro-
manilor, in Diplomatiile lor. 307.
Istoricil lor despre Romfinil din
Vlachia. 308. Rusii se luptd contra
impdratiloi. lor. 370. Asupra lor se
cobórd Rusil la anul 372. De la el
iail Francil, Tarigradul. 376. Vladi-
mir vine asupra grecilor. 381. De
résbóiele lor cu Francii, vorbesce
Bonfin. De la iel luasera Frfincil Ta-
rigradul. 398. Rógil pe Vlahi sd nu
lase ca Udriul sh fie luat de latini. 398.
Bonfin spune cd Vlahii ascultd rugd-
ciunile Grecilor. 399. El rabdir ndva-
lima Latinilor, 68 gibe. 422. Mild
ndvald asupra lor, Latinil patrund
in Tarigrad. 422. El ascultd sfatu-
rile Domnului Romilnesc si se im-
672 MICE GENERAL
prhstie prin Thrachia. 424. R6sboiu1
ce-I pregatea Balduin contra Mr, e
impedicat de Ion Alexie. 424 Ti-
neat Udriul i Didimothihul. 425. El
umblail imprejurul Udriului. 425.
Intre el Qi Latini nu mai era cre-
dintd. El r6ga pe Ion Afexie sh-1
ajute contra lui Henric. 430. Asupra
lor merge Ioan Alexie impreuna
cu Tataril. 431 Nichita Honiatis
despre rOsbeiele Rornânilor cu Gre-
cll. 432. El pun scaunul imparatiel
la Nichea. 433: Pe la 1210 cetatile
lor din Trachia le cuprinde Henric.
434. Ail avut imparat pe Ioanis
Duca. 476, 452, 451. loan Craiul Bul-
gdresc plécrt asupra Mr. 466. De
lucrurile intilmplate in imparatia
lor, scrie Hronicul Rusesc. 454.
La 1266, fescumpfirà Tarigradul
de la Latini. 476, 477. Imparatia
Mr e pradata de un Mihail. 476.
Grecil clicea Banului pXcp.otOftptc.
469.
Green Troadenl; din iel se trag Ro-
manii. 99.
Gretia. In ea fundéza Varvaril, crail.
17. Rdsbóele el cu Romanii. 78. In
ea a inv'etat Titeron..87. Deii din
Grecia. 89. Gretia mare. 90. Cum
era Elena. 92 Turcil i Gretia. 106.
Românii din Grecia. 157. Nicopolis
din Grecia. 158. Orl-ce min6unOsa
Gretia indrasnésce in istnrieD. 171.
Tataril ajunsera Oita in Grecia.
208.Schythii ajunsera pana in
Grecia. 209. Gotthii i Schythil
ail pustiit Asia mica i Gre-
cia. 211. Varvaril Crivritului pu-
stiesc, inainte de Avrelian, Diria;
Grecia, Macedonia, etc. 215. Aci na-
valesc Gotthii sub Alaric. 266. Got-
thil supusi de Theodosie dupa m6r-
tea lui prada Gretia. 273. Dupd ce
prada Gretia la 408, Gotil tree in
Italia. 276. Para la ea ajung Hunil.
283. Pupa 1aq-tea ml Atila pd.na
la ea ajung Hunii. 289. E pradath
la 479 de Theodoric Domnul Got-
thilor. 293. E pradata de Bolgaril
uniti cu Ghetthii, la anul 530. 316.
La 551, e pradata de Sclavini. 317.
Dupi ce e pradata, Sclavinil se in-
tore spre Thrachia. 317. Justinian
orânduise pe Leontie sa mérgd. cu
Dunaimaoa in Gretia. 339. Irini tri-
mete 6ste i scOte pe Sclavonii din
ea. 348. Ea este pustiita de Bulgari.
355. A fost pradata chti-va ani de
bulgari. 374. Tatarii ail patruns
Oita in ea. 384. Despre Domnia lui
Hris domnul Cutovlahilor in Gretia.
395, 413. Panà in ea s'aii intins
Vlahil. 397. Ail tot o limba Vlahil
din Gretia, cu cei-lalti. 398. Aci
fuge Murciflis. 422 Aci se ascunde
Alexie Comnenos. 422. loan Craiul
Bulgaresc ia cate-va provincil ale
Gretiei. 466.
Gretia Mare, numire data Italiei. 90.
Gretin, senator Roman din familia
Flachilor. Catre el scrie Ovidie din
Pont. 72, 130. El a fost cu 130 de
ani mai in urma de Flac care a
comandat ostile contra Ghetilor,
spune Calviz. 130.
Grigorie de Toron. Despre Attila in
Ghermania. 288. Gotthii dupa omo-
rirea lui Odoater. 296.
Grigorie dialog, papa, se r6ga pentru
sufletul lui Traian. 195
Grigorie Theologul. El spune Ca Para-
vat a fost ucis de ingeri. 253. A
fost elev cu Sf. Vasilie Marele si
cuJulian Para vat, in sc6lele Athinil.
251.
 INDICE GENERAL
Grigoril VII-a Papa, a dat ajutor lui
Gheiza contra lui Solomon vèruliti
seii. 387. El aerie despre Ladislav,
ai spune ca era credincios religiel.
444.
WM. Familia lor a fost primita in
Moldova. 25.
Groaza hunil, se intituléza Attila in
scrisórea cdtre Valentinian. 287.
Grutunghil, sunt poreclitl Gotthil. 254.
Se mai numesc Grutunghii, sunt
de neam Tataresc, zic unil, altii zic
cll aunt de neam Gotticesc, el aunt
ramdaitele Gotthilor, earl sa fi ré-
mas cand au trecut in Thrachia ;
el s'aii ridicat contra lui Theodosie
ai ail pradat Thrachia, sunt batuti
de voevodul Promotos ai innecati
in Dunare aerie Martelus. 270. Dada
el ar fi locuit in Dachia ar fi atacat
intaiii Misia, care vine in fata Da-
chid peste Dunare ai in urma Thra-
chia, prin urmare din Schythia aii
H.
Haeegul, a fost tinut de Romani. 474.
Hadambul. Pompel fuge la Egipt unde
gasesce regenta pe Pothin 0 Ahillis
Hadambil. 163.
Hadamb. Vecli Narsitis Haddmbul.
240, 266, 315, 316. Ion Cimischie mOre
la 976, otravit, la Damasc, de Vasi-
lie, mai marele «Hadambilory. 370.
Ion Alexie 0 hadambul trimis la
el de ImpOratul rOsaritului. 417.
Hadrianus. Ve4i Adrian.
Haennts. Vecli Emul.
Hagan, voevodul Avarilor ell mesteri
trirnesi de la Tiverie, face pod peste
Dunere, ea sà tréca mai uaor, Zo-
673
venit el. 271 Despre lupta lor cu
Valens vorbeste Ammian. 271. Pe
el il mai numese ai Gotthil CH-
véteni, fiind-ca locuiaii spre Crivel.
271.
Guberniile, orinduiala guberniilor de
cfitre Constantin eel mare. 241.
Gulielm, Feciorul s'elt a fost Petar
Alleman. 442.
Gunderie, craiul Burgunclior, se in-
soteste cu imp6ratul Ramului, con-
tra lui Attila. 288.
Gura BMW. Ce némurl se intind pang.
acolo, spune Dionysie Periighitis.
61.
Gura, earg singurd pre sine se laudd,
pute. 106.
Gura ',uvula. Acésta va sa 'pea' Lycos-
toman. 60.
Gurtilinghli eaisera din Scandia. 12.
Guveruatoral Africel, a fost Iraclie eel
batrin, chemat in ajutor contra
Perailor de Foca. 332.
nora zice. Apol luand cetatea Sir-
miul, ai alte cetati ale Iliriel supuind,
care de la impérat ea sa-I marésca
tributul. 327. Mavrichie are mai
multe résbOie cu Hagan, care aj un-
sese 'And la Tarigrad. El tinea
cea mai mare parte din Panonia.
327. El auclind ea oatile Romane
erail WI comandantl nlvaleate in
Thrachia, venind Priscus se retrage.
El intra cu oatile in Dalmatia, Pris-
cus trimite armata 0 ii goneate
de ad. 328. El al doilea an intra
in Thrachia 0 in Misia, Mavrichie
face pace cu el platindu-1. 329. Co-
43
674 INDICE GENERAL
mentiul i Priscus hatman, impre-
undnd oatirile, pornesc contra var-
varilor Mr% atirea imperatului. El
trimite inaintea lor doi Hi de ai
sel cu 6ste, mind sunt bdtuti pe
malurile Dundrei ; el trimese a
doua j iar 6ste insä este bdtutd,
a treia Ii vine el insuai, insd a
fost bdtut, el a scdpat cu fuga la
apa Tisel, unde Hatmanil Ii urmd-
resc i il bate Ghepiclii erail sub
stäpinirea lui. 329. Cu t6te cä a fost
bdtut de atfitea ori, el stringe armata
pe apa Tisel. 329. El fdcuse pace,
scrie Theofilactos Samocatis. 330
El face pace cu Iraclie. 332. La el
trimite Horo sie soliindem n andu-1 sir
inconjóre Tarigradul. 333. Lui voia
Apsirnar sà ii dea pe Justinian. 340.
Halaoa, tinut, a fost stdpinit de Ro-
m hill. 474.
Halchedonul. Spre el aii apucat rata-
rail, scrie Zosim. 211. Aci fuge
Mavrichie de unde Foca trimete
all. aducd. 331. El era unde este
acum satul pe caril Turcil il nu-
mese Cadichion, in fata Vizantii
peste Boaz. 331. Peraii luaserd. Ie-
rusalimul, Eghyptul a'r Alexandria
si veniserd pfind la Halchedon. 332
Haldeiasch. tVrajitoarea haldeiascd
sail stihurile tocmite, all intrarmat
pe Dumndzaii clice poeticul Clay-
dianus. 203.
Haldeit, ail scris istorie eel dintai
dupd Sf. Scripturd. 58.
Haldeul. Aaa numesce cpoeticul Clay-
dianus pe Christos. 202.
Halep. Aprópe de el e ingropat Su-
leiman *ah. 439. Pada aprópe de
el prddeazil Evdogral. 439.
Handal, avea domn pe Roman. 41P,
419.
Halifelele. Serachénil supt Halifélele
lui Muhamed la Asia s'ail interit:
335.
Handl Tdtarilor. 21. Despre prada
Hanului Batie. 50. lianul Batie si
Th.tarii lui. 142. La 1069, Ghiula
hanul Hunilor, pradd tara ungu-
rescd. 145. La 732, Constantin fiul
impératului Leon, ia de cD6mnd*
pe fata hanului Cazarilor. 345. La
800, hanul Hunilor cere ajutor de
la Carolus cel mare. 3M, 352. Când
a lost lupta intre Lasldil ai Batie,
hanul tätdresc. 393, 442, 456 Hani
Tdtdresci. 435. Hanii Crâmului. 435,
437. Ginghiz Han. 435, 436, 437, 439,
447. Oguz Han, nepotul lui Cal
Han. 439. Cdnd a fost ndpada ha-
nului Batie. 446. Verne Romdnesci
dupä prada lui Batie Han. 461.
Atlan, hanul tdtdresc. 475.
Harcovul, thrg, a avut sotnic pe Preda
Slambol Romfinul. 217.
Harun, domnul Serachenilor, lui Ii
pldteate Nichifor ca sà Led pace.
352.
Hamm Sultan, pe maim lui cade irn-
peratul Dioghenis. 386.
Hassiia, ducat. Thuringhia este intre
ducatul Hassiii, Misiii, Brunsvi-
gului i Franconiel. 285. Locuitorii
de aci, jail numirea de Franconi.
277.
Hatnian. Traian era hatman iscusit.
14. Hatmanil Gotthilor erail Atha-
naric i Fritighernis, când ail trecut
prin Dachia. 17. Flac a fost hatman
adicd se numea, la Romani, consul.
72. Gotthii au venit cu hatmanul
lor Filomiris de la Scandinavia. 73.
Flac, hatmanilor Romanilor dobdn-
desce Sardica. 78. Despre Hatma_
nul Flac. 110, 113, 117, 118, 119, 123,
 INDICE GENERAL
124, 125, 128, 129, 130, 159. «Aetie,
Hatman al Romanilor pe la 419 de
la Chr. 133. Solomon cu fratii 861,
carii erail hatmanil o§tilor, tin plept
lui Ghiula, hanul Unilor ce ndvd.-
lise in tara unguréscd. 145. Bonfin
despre ndvala hatmanului Unilor,
Copulli. 148. La anul 69 d. Chr.,
«Vite lie* hatmanul, care ajunsese
impSrat, gonesce pe Salvie Otho
ce venea impotriva lui. 165. La 70
d. Chr., Sarmatil tree Dundrea, pradd
Misia i omórd pe hatmanul Fon-
tens Agrippa. 165. La 97 d. Chr.
Domitian ordnduesce hatman o--
tilor peJulian. 166. Turcii i Huniad,
vestitul hatman al Ungurilor. 174.
Traian, omórd multi din Jidovii.
cari in Egypet i in Chipros, ri-
dicaserã capul impotriva Roma nilor
§i a Grecilor,-prin hatmanul se'd
«Martie Turbon,. 194. Marcu Au-
rear ordnduesce hatman asupra
Ghermanilor Cati, pre Aufidius
Victorinnus. 200. Poeticul Clavdia-
nus li incepe a§a versurile sale,
relative la biruinta lui Marco Av-
relie, ast-fel : «Acolo vre-o laudd a
hatmanilor n'aa fost, etc. (Laus ibi
nulla Ducum, etc.). 202. Emilian,
«Ha tmanul Lighiónelor de la Misia»,
era om de ném african. 209. Zonoras
despre «Avreleus Dacul., hatmanul
oOlor caldrimel. 22 Pe la 273, se
seóld «Hatmanul i Domnul, Ghe-
tilor i Sarinatilor, Cunab, asupra
Romanilor. 221. La 1712, era «hat-
man Coronir Lep§ti., Ioan Sobetki.
224. Avrelian e ucis de hatmanii
sel la Kinofrurion. 225. La 293, Ga-
lerie Hatmanul trece Dundrea, im-
potriva Bastarnilor, Carpilor si
Sarmatilor, pe cari ii bate. 232.
675
Constantin pune crãiile, despdr
tite, de el, sub hatmanil oblädui-
tori. 243 Thrachia, Machedonia si
Dachia sint sub un singur hatman.
244. Comparatie cu hatmanul din
Moldova. 244. Justinian prin vred-
nicia hatmanilor lui Velisarie i Na-
sitis, stärpesce pre Gotthi din Italia.
266, 267. Hatmanii lui Honorie n'aii
bdgat de séma inaintarea lui Alaric.
274. Alaric i hatmanul Stallion. 276.
Despre purtarea lui Aetie hatmanul
apusului. 278. Hunil i Anthimie
si Arniglisie, hatmanii lui Theodo-
sie. 284. Attila poruncesce de la
Isnac, hatmanilor sSi sà supue pre
Normanii, Frisil Cimbrii, 0 pre
cel-l'alti Varvari de prin prejur.
285. Aetie, ales voevod peste tote
oOile protivnice Hunilor, bate pe
Attila. 288. Ghenseric, Domnul Van-
dalilor bate pre Hatmanii lui Leon.
291. Sabinian, hatmanul o§tilor din
Elyria, opresce in mersul lui, pe
Theodoric, Domnul Gotthilor. 293.
Moise hatman al norodului «Iz-
railtén». 300. Hatmanul Petza bate
pe Bulgari i pe Ghepidi. 311. Vi-
talian omörá pe hatmanii Chiril.
312, 313, §i Ipatie. 313. Justinian,
hatmanul Velisarie i Narsitis Ha-
dâmbul. 314. Justinian trimite, hat-
manul Godila impotriva Hunilor.
315. Justinian trimite otile spre
Italia 0 Africa, cu hatmanul Veli-
sarie i cu Narsitis. 316. Hatrnanul
Joan, pe la 551, bate pe Sclavini.
317. Rdzbóele hatmanilor lui Jus-
tinian cu Sclavonii. 324.0 Mavrichie
hatmanul, ce a fost apoi impSrat,
biruqte pe Per0. 326. Mavrichie
trimite pe hatmanul Priscus im-
potriva Slovenilor. 327. Baduarie a
676 thDICE GENEilit
fost hatman in Schythia i in Da-
chia, in timpul lui Mavrichie 328.
La 601, hatmanil Commentiul si
Priscus tree Dundrea impotriva
Varvarilor. 329. Petdr, hatmanul
lui Mavrichie i voevodul Apsihon,
330. Irac lie, bate 6stea persésca
condusd de Sarvar hatmanul. 333.
Cu vrednicia hatmanului Von, sail
cu ajutorul prea Curatel Fecióre
de la Vlaherna «precum va Che-
drinos, sint bátuti. Varvaril ná-
vàlitori. 333. La 626, Iraclie se luptd.
cu Razatis, hatmanul Persilor. 334.
Hatmanil impèratului de rdsdrit
ne bdgdnd in sémd. pe Bulgari,
acestia lilted in imperil". 336. Con-
stantin Pogonat, hatmanil sdi pi
Varvaril. 337. La 963 Nichifor Foca,
care fusese hatman, ajunge in) pérat.
369. Rusii, cu hatmanii lor, Boris
ci Roman, yin asupra Bulgarilor.
369. Cimisehie trimite pe hatmanul
sdn Vardas impotriva Rusilor. 370.
Hatmanil lui Mihail Paflagon pur-
tandu-se rëiI, isbutesce Pear. 379.
Iaroslav trimite pe Vladimir fiul
séti i pe Visat, hatmanul Varia-
ghilor, asupra Grecilor. 381. Bela
prinde pe «Hatmanul ostilor Mar-
hion de Turinghia i '1 trimite la
Hbnric. 383. Tatarii prind pe Hat-
manii imperatului de rdsdrit, ce
veniserd. impotriva Mr. 384. Mihail
Duca face hatman pe un sirb nu-
mit Nestor, ce ajunsese Vestarhis.
387. La 1075 ha tmanul ostilor asupra
Turcilor, numit Nichifor Votaniatis,
e necredicios impdratului sdii. 387.
Alexie Comnenos, vestit hatman,
ajunge la 1081, hatman. 388. Epis-
copul i hatmanul Magdeburghia-
nul. 389. Isachie Anghel li imparte
6stea pe la hatmani, spre a se aphra.
405. Isachie impdrat ddruesce «hat-
man asupra Vlahilor, pre Aspiitie,.
407. Impératul Isachie, and 6ste
pe séma hatmanilor, rdscumpArd
Varna. 408. Constantin, ferul im-
pdratului Isachie, ia in paza pro-
vincia filippopolitand, i e trirnis
hatman intr'acolo. 408. Vlahri spu-
neat' cd de va sta mult, la imp&
rhtie Isachie Anghel si familia lui,
apol irnpératia lor se va marl si
nu vor «lipsi dintre dâniI Domni
si din coapsele lor hatmani a Hsi,
408. Alexii Gvidon i Vasilie Vatacis,
hatmanii lui Isachie Anghel, sint
batuti de Vlahi . 409. Impératul
Alexie trimite hatrnan, cu ostile,
asupra Vlahilor pe Aspiatis. 411.
Slujitoril lasà singur pe hatmanul
orinduit de impératul Alexie. 412.
Joan si hatmanit itnpdratului. 417.
Hatmanul «Vinetiianilor,, Dandul
si Latinii. 421. Balduin i cel-Palti
hatmani impotriva Grecilor. 425.
Tatarii i hatmanul ostilor latine-
sci, Tero. 431. Theodor Vrama, hat-
man ostilor ldtinesci fuge din 'na-
intea Tátarilor. 432.
Raven, imp'eratie este spre rdsarit de
balta Hiva. 439.
Hituesti, sat, ad locuiese Sasii care
alt descalecat in Sarmatia i Carl
ast5.-4I se numesc Destabani. 330.
Hania 'Maribor de la Cram. 395.
HatmAnia. Mesius Dechie in HdtmAnia
sa alt bdtut pe 'Mari i i-aii gonit
peste Don. 208. Offichiile Hdtmdnii-
Mr. 219. Multà 6ste strangandu-se
supt hdtmdnia a multi a plecat
contra Turcilor. 388. loan lud hat-
mania ostilor, care impotriva Vla-
hilor era trimisd spre Filipopolis.
 INDIC& GENERAL
417. Mihail gatind 6ste sub Hat-
mania fratine-sed, ad trimis'o sh
sparga adunfitura de pradatori. 476.
Helvetul cel tênSr. 8.
Ilenric, impSrat al apusului, la care
Solomon nu cere ajutor caci era
in lupta cu Saxonil l i cu Papa, dice
Bonfin. 148.
Howie, fratele lui Balduin. 398, 430.
Bate Udriiul si contra lui sunt
chematl Valahil. 398. E ridicat la
impèratie in locul lui Balduin. 430.
InconjOra Udriiul mai strins de
cat Balduin. Bate cetatea. E incon-
jurat si el de Ioan Alexie Porun-
ceste sá mai vie 6ste de la Tarigrad.
431. Fuge spre Didimotih, unde,
facênd pace, intra. 431. Cuprinde
Udriiul si Didimotih. 432. La 1210,
ia cetatile din Thrachia. 434. A co-
prins multe cetati a Greciel §i a
Peloponesului 0 a altora din Thra-
chia. 466, 467.
Heuric, craiul Daniel cu altil ad mers
contra Serachenilor din Ispania.
389.
Henric, duce, se bate cu Tataril lui
Peta, la Ligniti, si Crestinil sunt
maceldritl de Tdtari. 449.
Henric, Fiul lui Frederic al II-a, frate
al lui Cornad, e trimis contra lui
Batie, pe care il invinge. 451.
Renee al III-a impe'rat al Ramului
ajuta pe Petar sà vie la crdie. 380.
In al 6-lea an al imp6ratiel lui, a
venit la tronul Ungariel Andrias.
383. Da armata lui Andria§ contra
fratelui lui Bela. 383. Bela inving8nd
trimite soli de pace la el. 383. In
al 42-lea an al domniel lui s'a facut
o cruciadd. 388.
Renee VI, era impSrat al Apusului
pe timpul lui Alexie AnheL 410.
677
Dupa m6rtea lui vine la imperatie
frate-sét. Filip care avea de impS-
ratésa pe Irini fata lui Isachie im-
pSratul. 420.
Heraclaea. Vedi Iracliia.
Heracles. Vedi Iraclis.
Herbul. Despre Herbul Orel Moldovel.
155, Herbul Moldovel vine de la
cetatea Capul boului, ce a zidit'o
Traian in Dachia 249.
Hercules, numit de Greci Iraclis 91.
Hercule, s'a numit Maximiian in tri-
umful de la Roma. 233. Constantin
ia de insotitor la impSratie pe
Maxentie fiul lui Hercule. 237.
Herlem, munti, langa el se afla cetatea
Doboc. 146.
Herodot. Vedi Irodot.
Hersonul, cetate in Cram. Turcii ii
zic Cursuild. De la Vosfor paná
aci, stapinead Rornanil si locuiad
Hunii, iar de la Herson 'Ana la
gura Dunarel este cale de 10 Vile,
zice Procopie. 320.
Hersonisul Tavric. (Cramul). Pand aci
se intindea tara Ellinilor. 90. Aci
trimite Leontie pe Justinian dupd
ce i-a taiat nasul. 340.
Hertinil padurea, despre ea vorbeste
Stravon. 76. De aci incep Ed se
intinda Gotthil. 261.
Herulli, ad venit din Scandia. 12. Fon-
deazd craii. 17. Ail fost alungati
de Ghetl, ce s'ad numit mai apol
Dachil. 71, 73. Se unesc cu Pevchii,
Gotthil, i Schytil, si pe vremea
lui Gallian, faand 6000 vase aprópe
de Nistru, tree cu 320,000 6meni
pe linga Tomis si Marchianopolis
si intra in Misia, unde ii bate de
2 oil. Clavdie. 212. Herulii, voialt
sa tie movie Italia. 294. Odoater,
domnul lor, nu 'Ate sä oprésca pe
678 1NDICE GENERAL
Gotthil de a intra in Italia. 294.
RAmAsitele lor din Italia, sunt gonite
de Gotthii i locurile lor, le WI
Gotthii. 296. Lor, spune Procopie
cà justinian le-a dat o parte din
Dachia cu cetatea Singhidinul. 319.
Heruvinit cIn vréme de odihnA (pre
care dé-o cel ce pre Heruvimi, si
Serafimi sa odihnéste)z scris'aii
Cantemir, primul ton al Hronicu-
lui. 52.
Hikret, se Vice pe arApeste anii de la
Mohamet. 436. La anul Higiretului.
699. Alaiddin more. 440.
Hi lynrie, hatmanul ostilor, e cerut de
Varvari sA le fie cap. 318.
Hina. Loc in care all fost némuri
cuprinse in Schythia asiatica. 61.
Aci ail locuit intaill Aliosmanii. 387.
Cu ea este vecind TAtArimea mare.
436. Pe dinafara ei e campia Cap6a-
cului. 438.
Hiniebia, e inconjurata de hotarele
Schytiii. 60.
Hireanii, vecini cu Parvii. 74.
Hispanil. Vecli Ispanii.
Hint, baltA, in care se varsa Dara.
439.
Hloricaril, (nu hronicaril) ail stricat
istoria adevAratA a lui Ladislav-
150.
Hogea. Vei Hogea Sadi. 436, 439.
Honoria, sora lui Valentinian se duce
la Mil tiranul i pentru purtarea
ei este gonith din Palat. 278. Mind
gonita din Tarigrad, chiamd pe
Attila sä intre in impAriltia Ro-
manA. 282. Nicolai Holah, spune ca
e ceruth de Attila. 289.
Honorie si Arcadie, pe vremea lor
Dachia all dobindit'o Gotthii cari
facuserd armata in Italia, spune
Iordanis si. Procopie. 132. A fost
hatman al Romanilor pe vremea lui
Unalia din neamul Valahilor, zice
Sarnitie. 133. Pand in vremea lui
stall Vandalii in Panonia. 240. Sub
el, Vandalii sunt chemap in Gallia
de unde tree in Spania. 240. El
prin voevodul Stilihon voeste sh
ia Ifirla de la Arcadie. 266. Romanii
cu Dachia pada la el, 270,-0 dupd
el. 272. ImpAratul apusului dupä
mOrtea tatalui seCt Theodosie. 273.
El este inconjurat in cetatea Asia
de cAtre Alaric i scdpat de Sti-
lihon. 274. OmOrApe Stilihon pentru
&A a invoit trecerea lui Alaric din
Italia. 276. Sora sa Plachidia este
robitä de Alaric si data de nevastA
lui Athaulth. Voeste sa facA pace
cu Alaric insä acesta II pune con-
dipunea ca el si cu ai sAi sä fie
primit in Italia, ceea ce el nu pH-
meste. 276. A murit in Roma läsand
urmas pe fiul ski Valentinian si
mAtusa sa Plachidia. 276. Cinci ani
dupd mórtea lui Honorie, la 428 sail
429, Clodie fiul lui Farmund, trece
Renul in Galia. 277. DupA mórtea
lui Honoriii, Ioan imparatea tied-
nesce. 278.
Honorius. Vecli Honorie.
Hosral, impAratul Persilor, hronicul
Persesc Mirhondi zice CA inainte
Husrev. Contra lui vine Iraclie, el
nu voeste sl fad pace si trimite
inaintea lui Iraclie, pe hatmanul
Sarvar care este bAtut ; vine el insu-
si, insA este bAtut i eL El dupd
ce este Mint trimite soli la Bulgari,
Sloveni si la Hagan indemnandu-i
SI inconj ore Tarigradul Wind farA.
apArare. Chedrinos spune cd tot
timpul cat Iraclie a stat in Persia,
pe top ostenii i-a nutrit cu animale
 1NDICE GENERAL
dupa. moiile lui. Iraclie a stat 6
an! pada cand more Hosroe. Lui
ii urméza Sirois. 332, 333, 334.
Hotinul, estate. Remasese nelocuith
dupa rasboiul Turcilor cu Levi!.
229.
XP. Asa era scHs pe stégurile lui
Constantin cel mare. 237.
Hris. Dommil Cuto-Vlahilor in Gretia.
395, 413. In contra lui merge Alexie
Anghel. Era Vlah, i viclenindu-se
de Petär i Asan, cu 600 omen! ai sai
se lupta cu cel doi frati. 414. El sta'
pe linga imparatul i banuindu-1
Alexie, ii pune in inchisóre, apoi
dandu-I drumul, e pus pentru paza
StrumiteI. El face mult rOii Romei-
lor. Imp ératul stringe armata contra
lui, dar se intOrce dupd doua luni
la Tarigrad. 414. El luase Prosacul,
pe care '1 intärise si la 1198, vine
impératul in contra lui. 415. La
el fugise mesterul masinilor de
résboi ale lui Alexie. Impératul
face pace cu el si ii lasa tinuturile
de hinge Strumita i Prosac. II dã
de solie o ruda a sa, pe care o
desparte de barbatul ei, i o tri-
mite la Hris cu Constantin Sevasto
Radénul. 416.
Hrisoculeilor, familie. 25.
Hrisovergliii, familie. 25.
Hristofor, fiul lui Roman Lecapiss
357.
Hristos. Longobardii pre la 568 de la
Hr. se cobOrd din Scandia. 12. NO-
mul Roman e cu 753 ani inainte
de «a sd naste Domnul Hr.v. 13.
«Stiagul lui Hr. . 26. Cantemir se
adresazä tuturor iubiilor in Hr.
49. In anul 107 de la Is. Chr. aü
descalecat Traian in Dachia. 50.
Inainte de Hr. cu 1206 ani, a scris
679
Omiros, 59; iar Irodot cu 444 an!.
59. Anul in care a fost cuprinsa
Misila. 63. Flac a fost consul cu
132 an! inainte de Hr. 72, 77. Po-
vestirea lui Stravon despre Dachi,
trebue sa fie cu sute de an! inainte
de Hr. 75. La ce an inainte de
Christos aü trecut Tracii in Asia.
77. Gaud a fost consul «Stipion».
77. Ce scrie Xifilin pentru anul
94 de la Hr. 79. and a fost omorat
Domitian. 80. «Bataia. iutâiü cu
Dachii all lost la 101 de la Hr. 81;
iar podul peste Dunare a fost fd-
cut la 105. 83. Ce a fost in anul
1194 a. Chr. 94, si in anul 429 p.
Chr. 95. In anul 777 a. Chr. 96. La
760 a. Chr. 99. Numele lui Hr. a
fost scris printre al supusilor Ro-
mani. 100. Ce a facut Traian la 106
de la Chr. 105. Ovidiii a fost exilat
cu 7 an! inainte de nascerea lui
Christos. 117. Fulvius Flaccus si
Claudius Caudex sint consuli la
262 a. Chr. 119. Valerius Flaccus
si Otacilius Crassus la 259 a. Chr.
120. Fulvius Flaccus si Cornelius
Lentulus la 253 a. Chr. 120. Vale-
rius Flaccus i Attilius Regulus
la 225 a. Chr. 120. Fulvius Flaccus
si Manlius Torquatus la 222 a. Chr.
120. Fulvius Flaccus i Clavdius
Pulcher la 210 a. Chr. 120. Valerius
Flaccus i Porcius Cato la 193 a.
Chr. 120. Fulvius Flaccus si Man-
lius Atidinius Fulviianus la 178 a.
Chr. 120. Valerius Flaccus si Clau-
dius Marcellus la 150 a. Chr. 120.
Fulvius Flaccus i Calpurnius Piso
la 133 a. Chr. 120. Fulvius Flaccus si
Cornelius Scipio Africanus la 132 a.
Chr. 120. Valerius Flaccus i Lici-
nius Crassus Mucianus la 129 a.
680 1NDICE GENERAL
Chr. 121. Fulvius Flaccus 0 Play-
tius Yvseus la 123 a. Chr. 121.
Valerius Flaccus 0 Marius la 98
a. Chr. 121. Valerius Flaccus 0
M. Hereneus la 91 a. Chr. 121; apol
Valerius Flaccus, despre fiul ca-
ruia a vorbit Cicero. 121. Norbanus
Flaccus 0 Cornelius Scipio Asia-
ticus la 81 a. Chr. 121. Norbanus
Flaccus cu August la 22 a. Chr.
121. Norbanus Flaccus 0 Caesarul
Drussus la 15 a. Chr. 121,-0 Caelius
Rufus cu Pomponius Flaccus Grae-
cinus, la 17 p. Chr. 122. Ultimul
Fulvius este cu 123 ani inainte de
Hr. 123. In istoria latindsca, pome-
nirea Vlahilor se face, inthia, la
1330 p. Chr. 133. Ce s'a intimplat
pe la 1062 p. Chr. 0 pe la 1235.
144. Ghiula, hanul Hunibr, pradd
tam ungurésca la 1062 p. Chr. 145.
Annius a fog consul cu M Nonius
Mucianus la 201 p. Chr. 161. 0 piatra
cu inscriptie, de Bonfin aratatd,
vorbesce despre el. Caesar s'a 'las-
cut la 61 a. Chr. 163. Pompeii a
fost consul la 58 a. Chr., iar la 48
a. Chr. se certa cu Cesar. 163. Au-
gust Octavian se face consul la 41
a. Chr. 163. Hristos se nasce dupà
25 ani de domnie a lui August. 164.
Tiberius more la 37 p. Chr. 164.
Caligula se bolnavesce 0 m6re la
54 p. Chr. 164. La 70 p. Chr., trec
Sarmatii Dunarea. 165. La 93 p.
Chr. se lupta Rornanii cu Dachii.
166. La 94 p. Chr., Domitian trimite
pe Iulian impotriva Dachilor. 167.
Domitian m6re la 96 p. Chr., iar
Nerva la 98. 167. Ce face Traian la
105 p. Chr. 190, 191, 0 la 107. 192.
Traian Ltà de cultul lui Hristos.
194. Antonie Pius la 145 p. Chr.
199. Hristos 0 cultul lui, fata de
Marcu Aurelia. 202, 203. Alex. Sever
se inchina lui Christ. 206. Ce a
fost la 229 p. Chr. 207. Gallie piere
la 254 p. Chr. 210. Ce li s'a intam-
plat Romanilor la 265 p. Chr. 211.
Aurelian vine la impératie la 270
p. Chr. 220. Aurelie Carus vine la
impdratie la 283 de la Chr. 230. Pe
stegurile lui Constantin marele, era
scris XP., adicd Hristos 237. Cons-
tantin zidesce biserica lui Chr. 241.
Constantin more la 340 de la Chr.
247. Mild jail Romanii din Dachia,
giugul lui Chr. 250. Paravat numea
pe Christos, Gallilean. 262. Roilas,
navalesce in anul 426 de la Chr.
278. Venirea lui Dragoq ar fi la 1359
de la Chr. 290. La 460 d. Chr., Dinzig
urméza lui Attila. 291. Zenon in
anul 476 de la Chr. 293. Erodot a
trait cu 444 ani inainte de Chr. 299.
Iosif 0 Filon ail scris pe la 60, 70
'Ana la 90 d. Chr. 300. Vitalian vine
la credinta lui Christos. 312. Satul
lui Christos. 317. Foca, la 610 d.
Chr. e detronat. 331. Leon Isavrul
da jos icOna Domnului Chr. 344.
Carolus marele se numesce imparat
al apusului, la 800 d. Chr. 351. Vo-
goris vine la credinta lui Cristos.
363. Soborul de la «Florential, a
stropit cu sange, haina lui Chr.
354. Ioan Cimischie bate moneda
cu chipul lui Chr. ei scrie : < IS.
HS. imp6ratul imp6ratilor». 370.
Sub cAvgust ChesarD s'a nascut
Christos. 371. Vladimir s'a botezat
la 988 d. Chr. 373, 374. La anul
1000 d. Chr. imperatulVasilie merge
impotriva Bulgarilor. 376. Despre
gSfântul al lul Hs. Macenic Dimi-
mitrie». 401. Ie0rea lui Genghiz
 INDICE GENERAL
Han e la anul 1212 de la Chr. 436.
Ghenghiz Han cuprinsese Persia pe
la 1214 d. Chr. 439. Alaiddin more
la 1300 d. Chr., iar Osman la 1326
d. Chr. 440. Gheiza std la craile la
1078 d. Chr. 444. La 1236 d. Chr.,
Batie se scOld din Tdtdrâme. 447.
La 1210 de la Chr., Henric ia ce-
thtile cuprinse de Ioan Alexie si
Vlahi, de la Greci. 467. Unit Români
pe la 1222 d. Chr. ar fi luat pro-
tectia crailor unguresci. 467. Milutin
craiul Sirbilor, ar fi luat pe fata
domnului romdnesc pe la 1274 d.
Chr. 481. Ureche vornicul pune
esirea lui Dragos vocld la 1313 d.
Chr., iar N. Costin la 1299 d. Chr.
483. Neculai Costin despre un uric
a lui Roman vodd, scris pe la 1392
d. Chr. 483.
riii. Pe el, la locul numit BA-
torian, Bonfin spune ca Ladislav
a ridicat o biserich. 150.
Ilronicul a vechimel Romano-Moldo-
Vlachilor. 1, 50. Cum va fi. 9. Ce
povestesc Hronicele. 13. Pomenire
pre scurt cu Hronic. 19. Ce se va
ardta in Hronic. 23. Ce se va ardta
< in tomosul al doilea a Hronicului
nostru .26. In multe locuri ale Hro-
nicului s'a dat invOtaturd. 49. Cum
s'a lucrat Hronicul. 51. Catastihul
scriitorilor pomeniti in Hronic. 53.
Hronice.Inceputul prolegomenelor
de la Hronic 57. Ce spune Hronicul
lui Tatitus, despre luptele cu Da-
chil. 79. Hronicul ce va urma, va
incepe de 'nainte de Traidn. 107.
Ureche Vornicul in Pridoslovia Hro -
nicului sëtt urmOzd. pe Eneas Syl-
vius. 113. Scriere gin inpildirea
hronicilor. 115. Hronicul Moldove-
nese despre Flac. 128. Despre Mun-
681
tenia in hronicile scrise in lati-
nesce. 132. Se va ardta in Hronic ,
pdrerile scriitorilor de mai 'nainte.
134. Povestea cu Lasldu nu e Iuatà
de Simeon, din hronicul unguresc.
136. Simeon pune inaintea Predos-
loviei hronicului lui Ureche, poves-
tea lui. 138, 453. Un hronic bulgd-
resc.139, 140, 141, 143. Lui Vladislav,
ii clic hronicele, sfint. 145. Va in-
cepe Hronicul. 462. Pridoslovia hro-
nicului. 169. Ce spun hronicele un-
guresci despre rOsboiul lui Vladis-
lav cu Baiazid. 174. Hronici a sta.-
pinirii mai depdrtate. 175. Hronicul
vechimeinémului Moldovenesc. 179.
Hronicul Moldovel de la Dragos
Vodd. 180. Hronicele lui Urechie ii
Miron Costin. 180. Cartea Nil a Hro-
nicului lui Cantemir. 181. Cititorul
gsd se odihnéscd cu adeverinta hro-
nicului 184. Hronicul lui Evsevie,
194, 201, 206, 207. Despre Misia se
va vorbi mai departe, in cursul
Hronicului. 217. Evsevie in Hronic
despre cele din anul 302. 232. Ur-
marea Hronicului. 244, 298, 301. Fap-
tele de le 382, in Hronic la Ieronim
si Idatie. 245. Ieronim in Hronic,
despre botezul lui Constantin cel
mare. 247. Rictiol, Ieronim si Wa-
de in Hronic despre Iulian Para-
vatul. 251. Idatie, in Hronic, despre
Valens. 257. Ieronim, in Kronic, des-
pre Valens. 257. Hronicul va vorbi
despre Gotthi. 259. Idatie si Prosper,
in Hronic, despre Theodosie cel
mare si Athanaric. 265. Prosper si
Marcelin, in Hronic, despre cele de
la anul 393, 266. Se va ardta in
Hronic, cum ca Gotthil aii fost sub
stdpinirea Hunilor, timp de 50 ani.
269. Despre cele de la 386, Idatie,
682 INDICE GENERAL
Ammian i Martelin, in Hronic.
270. Despre anul 369, Ieronim si
Idatie, in Hronic. 271. Hronicul Ale-
xandrin, despre Theodosie. 272 Ida-
tie si Martelin, in Hronic, despre
Alaric. 272. Prosper si Mane lin, in
Hronic, despre Radagazius. 274.
Prosper in Hronic, despre Vandali
Si alti barbari. 275. Casiodor si Pros-
per in Hronic, despre timpul lui
Honorie. 276. Ivan in Hronicul Fri-
zilor, despre Crtiile Varvarilor. 277.
Prosper in Hronic, si altii, despre
Varvari. 277. Prosper, Martelin, I-
datie i Isidor in Hronic, despre
timpul lui Attila. 278. Va vorbi des-
pre Huni, in Hronicul ce urméza.
279, 282. Prosper si Hronicul Ale-
xandrin, despre Huni. 283. Pros-
per despre Huni, in Hronic. 284,
286. Isidor, in Hronicul Gotthilor,
despre Attila. 288. Cum va urma
Hronicul. 293. Theofan in Hronicul
Alexandrin, despre Z enon. 296. Hro-
nicul se face cu greutate. din lipsd
de claritate a isvórelor. 297. Hro-
nicul Slavonesc despre Romani.
303. Canóne trebuitóre pentru in-
telegerea Hronicului. 307. Rictiolus,
in Hronic, despre nabusirea Scla-
vinilor, 317. Hronicul moldovenesc,
al lui -Creche despre Rusii de la
Sucéva. 325. Hronicul Persesc. 332.
Rictiol, in Hronicul cel mare, des-
pre mórtea lui Iraclie. 334. Se va
vorbi, in cursul Hronicului, des-
pre Volohia, de pe la anul 657. 335.
Hictiol i Calviz, in Hronicul c el
mare, despre Leontie. 340. Hronicul,
va vorbi despre Romani si Dachi.
347. Hronicul Frantil, despre anul
800. 351. Hronicul fundian, despre
anul 874. 354. Rictiol, ca isvor in
Hronicul cel mare. 361. cHroni-
cul nostril, despre stabilitatea Ro-
manilor, in Dachia. 363, 386. Hro-
nicele rusesci. 364. In cursul hro-
nicului se va aduce dovecli, scriitori
sträini, spre intarirea celor afir-
mate. 365, 459. Mincluna lui Simeon,
nu-1 pomenità in Hronicul, de unde
spune el cà a luat'o. 367. Cititorul
sä socotéscà bine, cele cuprinse in
Hronic. 468. Hronicul despre std-
pinirea ruséscd. 471. Hronicul ru-
sesc despre Vladimir. 380. Hroni-
cul despre Aliosmani. 387. Rictiol in
Hronic, despre (Manoil,. 391. Hro-
nicul despre Tatari. 435. Hronicul
despre craft' unguresci. 441. Rictiol,
in Ilronicul cel mare despre Hro-
nologhia ungurésca 443. Hronicul
latinesc a fost scHs de Cantemir,
la Mose . 443, -unde neavênd
el pe Bonfin, Izvodul Crailor
a fost scos din Hronicul cel mare
al lui Rictiol. 444. Cum e scris Hro-
nicul rusesc. 454, 455. Se reproduc
cuvintele Hronicului relative la bo-
tezul lui Vladislav. 456. Hronicele
despre un craft"' sêrbesc ruda cu
an domn romanesc. 461. Hronicul
incepator de la Radu Voda. 462.
Hronicul Muntenesc i cel moldo-
venesc. 462. 470. Hronicele despre
protectia cràiei unguresci Nth de
Romani. 467. i Hronicele nóstre,
despre Negru i Dragos Voda. 469,
470,471, 479, 482, 483. Hronicul Mol-
dovei, despre Dragos. 475. Hroni-
cul e lipsit de lumina, prin lipsele
din istoricul Gregoras. 480. Hro-
nicele straine, despre Radu Negru
si Dragos. 483. Sfirsitul Hronicului
Romano-Moldo-Vlahiei. 484.
Hronograful. Hronograful Slovenesc
 INDICE GENERAL
despre numele Românilor. 303. In
cap. 183 din Hronograf se vorbe-
sce despre Ihor. 357. Dragos Vodd
ar fi venit din Ardeal se spune in
hronografullul Mihail si Simion. 303.
Hronografi. Unil istorici condamnd
pe Hronografi. 173.
Hronologhicul. Ce socotéste Calviz in
Hronologicul ski. 81, 130.
Hrovatil, trimet soli la imp6ratul Va-
silie ca sd fie supusi.I sSi, i stint
primitl. 355.
Huldis, domn al Hunilor omórd pe
Gaina. 274.
I.
Iacov. Epistola II-a a lig, inteleptii
lumel o pun intre apocrife. 172.
Iacov. Ovidie spune ca Ruvim era
fiul séfi. 178.
Iacob Filip de la Bergainan, a soils
viata lui Eneas Sylvius. 115.
Iacov Fredser, in tilcuirea istoriel lui
Ioan Cantacuzino, duph mdrturia
lui Leunclavie, spune ca Romanil
sd fie din Romanil din Italia, si
eà o parte a Thessaliei, locuitá de
iei, era stapanita de Joan Canta-
cuzino. 397.
Indira, cetate in Dalmatia, unde Attila
asazh a 2-a resedintä. 285.
IailGs hesabuBagdat tendioner D, ad ec5.
cSocotlala smentita si de la Bagdat
se póte intórce , Vice o vorbg tur-
céscd. 197.
lanicar Agasi, se Vicea Turcesce la
Protostatorul. 416.
Iaroslav, a avut de fecior pe Vladi-
mir, pe care l'a trimes contra Gre-
cilor. 380, 381.
Iaroslay, fratele lui Gheorghie Knéz,
e pus de Batie in locul lul Gheor-
ghie. 447.
683
Hunneric, fiul lui Ghenseric, craiul
Vandalilor, ia de sotie pe fata lui
Theodoric. 287.
Hunii. VeVi Unniui
Hunicmund, domnul Hunilor, e prins
de Theodomir, domnul Gotthilor,
dar e liberat. 292.
Hunil, Vecli Una
Huniad. hatman al Ungurilor. 174.
Husrev, ast-fel se chema inainte Ho-
rosie, spune hronicul Persan Mi-
hondi. 332.
Hvoinita cetate de sub Prus. 371.
Iaycler. 447.
latco Ras, dupà el si-a luat numele
Ietcani, era mai de inainte de a
veni Romanii din Adeal. 471.
Iazighidil (Eniocaldil), intre Nistru ei
Bug. 68.
Iazighil. Ngrod. Tara in care locuiail.
65, 66, 67, 69. Se numeail si Meta-
nasti. 69. PreIazighl si pre Metan asti,
adesea Ii calcd Decheval. 82. Iazi-
ghii i Metanastil erail prieteni cu
Romanii. 129. Locuiail in Polonia;
Marco Avrelie s'a batut cu el. 201.
Carolus trece pe la el. 350.
Iazigul, cuprins de Hunii. 281.
lberi. Vecli Iveri.
Iberia sail Ghiurghia, ad este isgonit
Papa Clement. 193.
Iconia. Impdratul iei era Athatin.
433. Sultanul iei a fost Alaidin. 439.
La anul 1326 urméz5. lui Osman,
Orhan, in Enisehir, unde fusese
mutat scaunul din Iconie. 440.
Idatie. Impdrtirea imp6r5.tiel de cdtre
Constantin cel mare. 241. Constan-
tin cel mare, Gotil i Sarmatii. 245.
Constans lI mutd scaunul in Da-
684 INDICT& GENERAL
chia. 247. Despre Iulian Paravat.
251. Pe la 369. Valens trece Dundrea
inpotriva Grutunghilor. 254. Pri-
mirea lui Athanaric de cdtre Teodo-
sie. 265. Gotil erail sub Atanaric
&and at avut r'esboiti cu Valens in
369. 271. Despre návAliri de barbari.
276. Aetie cere ajutor. 278. Invin-
gerea lui Atila in câmpiile Catalo-
niei. 288.
Idolatria, Despre cei ce mureail in
legea idolatriei. 195.
Idol% in timpul lui Traian, idolii in-
cepuserd a nu mai fi bágati in
sémd. 193. Vladimir cdskorindu-
se cu Anna s'a intors in Chiov 0
a sfarmat toff Idolii 0 Capistele.
373.
lerasns (Prat). Pe la el ail locuit Tai-
falii. 68.
Ierésa. Iraclie cade la bdtrênete in
iereasa Manothelitelor. 334. Vladis-
lav, Craiul Unguresc, Idsandu-se de
eriasa papistdsascd, s'aii botezat.
456.
Ieronini. Despre impärtirea impèrd-
tiei de Constantin cel mare. 241.
Constantin, Gotii si Sarmatii la
anul 322. 245. Sapor imperatul Per-
silor 0 Constantin cel nare, in
hronicul sa, spune cd Evsevie e-
piscopul Nicomidiii, a botezat pe
Constantin Marele. 247. Iulian Pa-
ravat si Crestinii. 251. Spune cd
Jovian a murit la tirgul Danastana.
253 El spune in hronicul ski, cd
Gotthii ail prddat Misia, Thrachia,
Dachia si Pannonia. 257. Résboiul
lui Athanaric cu Valens la 369.
271.
Iernsalimnl, a fost prddat si pustiit.
171. Biserica ziditd de jidovi aci,
e arsd de foc esit din pdmint. Pa-
ravat porunceste sd se facd un
teatru, din rémdsite. 252. Persil ro-
biserd Ierusalimul. 334. Serachenii
il stdpaneat. 335. Aci a venit Sfin-
tul Ioan Damaschin insotit de Sf.
Cozma si ail intrat in monastire.
345. Persil' luase lerusalimul. 332.
Era in mânile turcilor, earl sunt
invinsi de latini si se face impdrat
aci Godefred Bálioneus. 388. Conrad
face o cruciadd ca sd-1 scape de
sub turd. 389. TOO armata se une-
sce aci. 388 Pentru eescumpèrarea
lui, merge Conrad 0 Frederic. 419.
Andronic umbla rdtdcind pe la Ie-
rusalim. 419.
Iernsalimasca óste. 18.
letcani, dupd numele lui Iatco Rus
471.
Iezdra, ar fi isvodit istoria lui Moise
si a Iudeilor. 171.
lezdegherd, impératul Persilor, sub
paza sa lasd Arcadie pe fiul s'en.
Theodosie, pe care el il da lui An-
tioh ca sd.'1 invete. 275.
Ifestos, xDumndzdul focului >> la Greci
89.
Iflac, nume pe care l'a gdsit Leuncla-
vie in Pandecte. 125, 158. .
Ighistnl cetate ziditd de impératii Ro-
mani in fundul Schythiii. 155. .
Ignatie Patriarh se ceartd cu Fotie
353.
Igor, rènadne inch.' mic dupd mórtea
tatdlui ski Ruric. 372. Se chato-
resce cu Olga. 372. Vezi Ingor.
loan Apoealipsis. Epistolele lui, inte-
leptii lumei, le pun intre apocrife.
172.
loan Astronoinnl, sfdtuesce pe impé-
ratul Roman sd taie capul stilpului
din vêrful Xerolofului, &del ast-fel
 PtdCE GENEEIAL
va pen i Simion, domnul Bolgari-
lor. 368.
Ioan Cimischii. Vedi Cimischil.
Ioan domnul Zagorii, era domn sarbesc.
418, 419.
Ioanis Duca. Romano-Vlahil 'Ana in
vremea lui. 395. UrmSza lui Theodor
Lascaris. 434. Pe vremea lui, in
Ungaria imparatia Andreas al II-a
feciorul lui Bela 3-a. 445. Pe cand
imparatia el la Nichea, Bela IV-a
infra in Ungaria. 451. El more la
1255, dupa ce a imparatit 53 ani
la Nichea, lasand pe fiul WI Theo-
dor Lascar cel tartar. 452, 476.
Ioanninia In satele iei locuesc Vlahi.
398.
loan Patriarhul, prirneste impreuna cu
senatul pe Foca ca impOrat. 331.
Joan Protostratorul. La cortul lui fug
strajile spaimantate de Vlahil lui
Hris. El era la imparatii grecesti,
cum e Ianicar Agasi, la Turci. 416.
loan Sevastocratul pune sa se dea
palme lul Asan. 400.
Ioan YasifiviS, impèratul Moscului, a
luat de sotie pe Iliana, fata lui Ste-
fan cel mare. 26.
Ioan Zamoischie. Scriitor vecin. 23, 64.
Numele lui se gasesce in dictionarul
lui Moreri. 113. El e léh. 113. Urméza
parerile lui Eneas Silvius. 124. Des-
pre Romani. 127, 150, 221. Despre
< Jan Zamoschie* scriitor leah. 367.
loatham, fiul lui Osia, stapinul Iudeii
si contimporan cu fondarea Romei.
99.
lohan Bobelin Persona, scriitorul lui
Eneas Sylvius, sub al carui nume,
Eneas a dat scrierile sale la ivéld.
110.
Iohan Borres. 104.
Iohan Bun. Spune despre naródele
685
din Dachia. 68. Scrie din Gloverie,
ca locuitoril Munteniei, Moldovel
si Ardialului, ail fost Ghetii, carol a
Romanii le aü zis Dachl, iar pe
urnifi, tarziti, àrile s'ail despartit
si dintr'una singurfi, aft luat cele
3 numiri de mai sus. 304.
Ion Antonie de la Cainpania, a scris
viata lui Eneas Sylvius. 115.
Ion Cantacuzin irnpOrat, scriitor grec.
156. El nu pomenesce nimic in isto-
ria sa despre incepétura Romanilor.
157. Istoria lui o talcuesce Iacov
Predser. 397. La imp6ratia lui se
va arata intinderea Romanilor pana
in Grecia. 466.
Ion Comneno, feciorul lui Alexie ce-1
mai zic si Calo Ioanis. (Vedi acuta).
388.
Ion Consulul, feciorul lui Rufin Patri-
arhul, e trimis in contra Hunilor
de Justinian. 315.
Ion Damaschin Sfintul, era la curtea
domnului Serachenior Masalmas,
si audind despre purtarea lui Leon
Isavrul scrie contra lui, Leon falsi-
fica scrisul lui si face o scrisOre
prin care l'ar invita pe el ea sa
cuprinda Damascul i o trimete
domnului Serachenilor; Amira do m-
nul lor pune de ii taie mana drépta,
se zice ca s'ar fi facut o minune
si ca mann s'ar fi lipit la loc, atunci
Amira l'ar fi primit iarasi la curte
si el in urma insotit de Sf. Cosma
s'ail dus la Lavra Sfintului Sava
la Ierusalim si a intrat in mánastire
de unde ar fi scris carp bisericesti.
344, 346.
Ion Hatmtulul, gonesce pe Sclavini de
sub Tarigrad siii biruesce la Andria-
nopolis. 317.
Ion Sobetki, era hatmanul Lesilor. 224.
686 INDICE GENERAL
Ion Tiranul, vine la imperatie dupd
mórtea lui Honorie, la el vine Hono-
ria sora lui Valentinian, insd pentru
purtarea el este gonita din ,palat
Contra lui chima Aetie hatmanul
pe Hunii. 278.
IoniI. Nem de Greci. 90.
Iornand. 54, 69. De ném Got. 73. Scrie
Ca Gotthii aü plecat din Scandina-
via. 74. Numesce Corrilus pe craiul
Dac, Sarrulis. 78. Vorbesce de lup tele
lui Derbeneil cu Domitian. 79. El
numesce pe Decheval, Duirpanis.
80. Scrie ca pe vremea lui Arcadia
Qi Honorie, Dachia ail dobindit'o
Gotthil earl facuserd armata in
Italia. 132, 133. Despre coloniile din
Dachia. 159. Despre Gotthi. 207.
Dupa el Patavie vorbesce de Gotthii.
260, 269. Spune ca Ostrogothil locu-
iaü de la gurile Dundrel, unde este
Cramul i pada la Chilia. 262, 263,
264, 268. De aceia mitropolitul Cra-
mului se numesce al Gotthiil. 263,
264. Iar Visegotthii mai spre apus
de dinsil, cad sà fi trecut Dunarea
nici el nici Patavie nu spline 263 Ar
fi fdcut vr'o mentiune dacd Gotthil
ar fi trecut peste hotarele DacliiI
264. Despre Alaric. 266. El zice Ca
Ostrogotthii de si sub stapinirea
Hunilor, dar ail rémas tot in aceleasi
locuri insa cu domni deosebiti. 267.
El afirma Ca Gotthii nu art stat de
de cat pada la mórtea lui Atila
pe urma s'aii sculat cu domnul lor
Verimudis i ail fugit in Galia la
Visegotthii. 269. Despre Radagazius.
274. Despre criile Varvarilor fata
de Attila. 286, 288. Despre Iulie
Nepos. 292. Despre Theodoric. 294.
Despre Vandali. 318.
Iosif ludeul, osindesce pe Ellanic,
Aghisilau, Efor, Timeu, Antioh. Fi-
list si Chillie. 173. Serie in Ellineste
si a alcatuit cartea de vechimea
lucrurilor iudesti. 300.
Iosip, basna lui. 248.
Iovan, vine craiil al Bulgarilor dupa.
mórtea lui Samoil. 375. Bate Dira-
chion unde este omorit de soldatil
sal. 376.
Iovenalis, in satira despre Traian. 193.
Jovenalis vorbesce de tocméla im-
peratiel i trel resbiie ale lui Traian.
186.
Iovian, urméza lui Paravat. Face pace
cu Perii. Intocandu-se spre Tani-
grad, si sosind la tergul Danastana,
intre Galatiia i Vithinia, more dupa
7 lunl, i zile 22 de domnie, scrie
Jeronim. 253.
Iovie s'a chemat Diocletian in triumf.
233.
Ipatie, hatman, e ucis de Vitalian. 313.
Ipodroin sail Atmeidan. Pe aci all fost
tiriti Apsimar i Iraclie. 341.
Ipsala II cue Turcii cetatel Chip sala
415.
Iracliia Intre ea si Vyzantiia se afla
Kinofrurion, unde a fost ucis Avre-
lian de Hatmanil sal. 225.
Iraclian, hatman impreuna cu Macrian
ucid pe Gallian la Mediolan. 212.
Iraclie, Ihor pradaza Iraclie <. de la
mare négra.». 357.
Ihor.Vedi, Igor, sail lngher sail Ingor.
Ildarim, adica fulger e numit Bae-
zid. 441.
Ilan& 93. Vecli Elena.
'Dana, fata lui Stefan cel Mare e data
dupa Joan VasiliviC, irnparatul Mos-
cului. 26.
Inas, ficiorul lui Alexandru Vodd, a
luat pe Marna sora Sofiii. 26.
lie. Laslall respuncland lui Sava ca
 INDIC& GENERAL
nu. are de lAut, Sava intocmai ca
Ilie se rugA sd curgd apd din nori.
141.
Ilion sad Troia, pe unde ad trecut
ostile Rom anilor trimise contra lul
Antioh. 101. Vecli Troada.
Elyria a fost pradata de Bulgari. 12.
In ea fundeazd. crdii Varvarii. 17.
Locul Illyriel. 64 Hotar al Ghetiel.
66, 68. Aci s'a luptat Fulvius Flac-
cus al XII-lea cu Vartaii. 121. Se
pustiise pe vremea lul Avrelian
care temAndu-se de a nu o mai
putea tine, retrage pe colonii din
Dachia. 151. In ea ad navdlit Var-
varii Criv8tului, spume Zonoras.
215. In ea se int6rce Probus din
Ghermania. 228. Galerie Avgust, de
la inconjurarea Romel se intórce
cu ostile in Illiria. 233. Maximin lasd
pe Lichinie, in Illiria. 234 In ea
trece ea nepriaten, Maximin. 237.
Fdeea parte din una din cele 4 di-
visiuni ale imperiului lui Constan-
tin Marele. 242. Facea parte din
craiia Italiil si cuprindea 6 provin-
cii. 242. A fost data lui Constans.
246. Stilihon vrea sd o ia. 266 Got-
hii o prada. 273. Aci trece Alaric.
274. Attila trece in ea. 283. Attila
fuge in ea, dupd infrangerea din
campiile Cataloniel. 289. Din ea 11
goneste Marchian. 289. Din Thra-
chia Ostrogotthil intrd cu prazi in
Illiria. 291. Sabinian era hatmanul
ostilor din ea, la 479. 293. In ea
intemeiazd Slovenil craii. 304. In
timpul lui Justinian e pradata de
Gotl. 316. Marginile iei le sterge
Dundrea. 320. In ea face Justinian
multe cetati, spune Procopie. 323-
Mai multe cetdti ale ei sunt co-
prinse de Hagan. 327. Bulgaril in
687
Illyria. 338. Afi pradaro Pazinazil.
379. Era supusa craiei unguresti.
469.
Imidul munti. 64. Vecll Em.
Imbros. Vecli Imvros.
ICBMs, insula in archipelagul Chicla-
delor. insA nu face parte din ace-
iasl divisiune a imperiulul Roman.
242.
India. Pana la ea erall hotarele im-
paratiel romane. 14. E vecind en
Schythia. 60, 61. Pana la ea a ajuns
Alex. eel mare. 88. Onisicrit a scris
intaid despre India. 173. Rana. la
India, umplu Tataril Crdrnului, tó-
rile cu robii de la Lesi. 175. Traian,
de ar fi fost tine'r s'ar fi dus panA
la ea. 191. Sub imparatia el fuseserrt
Tdtarii. 436.
Inghenuns, hatmanul ostirel Misiei, cu
vrednicia lui Avreleus Dacul, hat-
manul edlarimei, se tidied' impérat
pe timpul lul Gallienus, insä e prins
si omorit. 212.
higher (Ingor) a fost tata lui Sve-
toslav si mos lui Vladimir. Clic-
drinos scrie cd el cu 10 mil de Rusi
cu vase iesind pe M. Neagra. a lo-
vit sub Tarigrad si a prddat Thra-
chia, in contra lor iase Roman care
le-a ars vasele si pe el i-a impras-
tiat. Letopisetele Rusesci serif' ed
el la intaiul resbel a fost Mut, apol
strangêndu-si. 6ste s'a intors asupra
Grecilor, i-a lovit in Asia si ail prA-
dat tara Paflagoniel si pand la Ni-
comidie a ajuns, si Roman cere pace
si pläteste mai mult de cat platise
Leon si fratele seri Alexandru. Olga
este nevasta lul. 357.
Ingliterra. Locul Ingliterel in impar-
tirea facutd de Constantin eel Mare.
242.
688 INDICE GENERAL
Inglizese, craiul. La el cere ajutor Bela
IV-a. 450.
In hoc vinces" era scris in jurul
crucei care s'a aratat pe cer, lui
Constantin cel mare. 237.
Inovezii, cu ei leaga priete§ug Polovtil.
365. Impreund cu Romanii i Bas-
tarnii fundara mai multe cetati 365.
Insacon, cetate, in Thuringhia, se mai
nume§te acurn Isnac. Aci wazd
Attila, sfatul. 285.
ban, irnp6ratul Lazilor. Pupa el ré-
masese Evdochia vaduvh. 481.
Ioan, un 6re-care in vasul caruia a
sarit Vladimir, &and armata gre-
ciascd i-a spart corabia. 381.
Ioan Alexie. Despre Ioan, domnul Ro-
manilor. 395. Joan fratele lui Asan,
e luat zalog de Isachie Anghel. 407.
A san intorcandu-sa, de la un Ivanco
Roman, (zicea Misii lui Ioann), ca-
rile §i ruda, §i forte credincios il iera,
fu ucis. 411. Trage pe Vlahi langd sine
§i se desparte de cei-l'alti Bulgari.
Apnea Carnovul, unde se ap6ra fiind
gonit de Petal-. Fuge la imp 6ratul, ce-
rand ajutor contra lui Petal.. Merge
Manuil Camize, Protostratorul, dar,
la Filippopolis, 6stea se risipe§te.
412. Se zice ca fusese indemnat de
cdtre Isachie Sevastocratul, care-i
promisese daruri, qi pe fica-sa Theo-
dora, sotie. 412. Fuge din Tarnov
§i vine la imp6ratul. Pupa fuga lui,
Petar femane singur stapanitor.
413. E primit cu cinste de impd-
ratul Alexie Anghel. 413. VoWe sh
ea de sotie pe Theodora. 413. E
pus in rindul 6menilor mai puter-
nici. 413. Cade viclean impSratului,
intarete cu cetati locurile dimpre-
giurul Emului. La el trimite im-
Oratult un hadamb care insa, li
II spune ca vine 6ste asupra lui. loan
se retrage in multi. Crizimul, falcut
de Ioan, e inconjurat. 418. Cu ama-
geald, el prinde pe Protostratorul.
El supune cetatile de pe langa M.
Emului. Aduce sub stdpanire. tara
Smolenilor. 418. El infra in Misia
§i ia Constantia, apol ia Varna. El
incepe domnia separata a Vlahilor.
419. In mama lui, cade Protostra-
torul. Isbanclile lui. 419, 420. La el
fug Green goniti de Balduin. 423.
Prirne§te pe Greci §i trimite la La-
tin! sa incheie pace. Primind re' s-
puns re'it, se tidied cu 6stea, contra
latinilor. La 1205 intra in Thrachia,
bate pe Latin! cari fug la Tarigrad
§i impedica rSsbolul pe care Bal-
duin voia sail Led contra Grecilor
din Asia. 424. Luase cu el §i Tatari.
Fiind inconjurat in Udriiii, da po-
runca Tatarilor sd navaleasca in
tabara Latinilor. 425. Ioan, cu Ro-
manii, fuge §i se ascunde. De aci
trimite pe Coza marzacul sa nava-
leased in Latini §i sa se intórca
repede spre el. Latinil luandu-se
dupa tatari, Ioan ii bate §i prinde
vit. pe Balduin, la 1205. A sprijinit
pe Greci contra Latinilor. 426. Tine
pe Bulduin 16 luni, in robie, apol
II tae mainile §i. piciórele §i il a-
runcã intr'o prdpastie. 427. De la
el vrea Balduin sä se rSscumpere.
427. Da voe Tatarilor sa prade ce-
tatile earl fuseserd sub Latin!, §i
merge la Thessalonic. In drum ia
cetatea Serras. Auzind cd el a cu-
prins Serras, Marhion se inchide
in Thessalonic. 428. El cuprinde
cetatile de sub stapanirea Marhio-
nului. InconjOrá Thesalonic §i il
ia. Apoi il &à lui Theodor Anghel.
 INDIC
429. De la el G u pot sd edscumpere
Latinii pe Balduin. 430. Inconjórd
tabdra lui Henric. 430. La 1206 ia
Filippopoli i omórd pe hatmanul
Aspiatis. 431. Impreund cu Tdtaril,
devasteazd Thrachia. 431. Dinaintea
lui fuge hatmanul Theodor Vrama.
432..PrAdeazd Rodosto, Arcadiopo-
lis, Corlu i Misina. Merge pand sub
Tarigrad, apol prdpide§ce pand in
paji§te ora§ul Athira. Neputand
lua Didimotihul i Udriul se inapo-
iazd. 432. Pe &and el prAda, Theo-
dor Lascaris cuprinde Efesul. 433.
Joan Alexia i timpul lui Batie. 465,
474. A legat priete§ug cu Latinil 0 a
supus impreund Grecia, Thessalia
etc. 466. Cetátile lui din Thrachia
i le-a luat Henric imp6ratul Lati-
nilor. 467.
Iraelie, fiul hil Iraelie eel Want. Isto-
ria amestecatà in Iraclie. 331. Este
trimis de tatd1 ski in ajutorul lui
Foca, insd el pune mana pe Foca
ii omórd §i vine el in locul lui.
El intaill lini§te§te lucrurile in
Evropa, fdcand pace cu Hagan,
apol trece in Asia contra lui Ho-
sroe, voesce sä facd pace cu el,
insd acesta nu prime§te. 332. El
bate intaiii pe hatmanul lui Ho-
sroe, Sarvar, 0 in urmd pe el. El
imparte armata in 3 041, o parte
o trimete la Tarigrad, o parte o
dd sub comanda lui frate-sSa Theo-
dor, lard o parte o opresce el. In
timpul lui, Tarigradul este inconjurat
de Huni (cum le clice Zonaras) sat
de Avari (cum le Vice Chedrinos)
cari luaserd cu el pe Sclavoni i pe
Ghepili. El a avut Turd cu plata
adu§i in Asia cari Pad pdrdsit 2i
s'aii dus peste muntii Cavcazului.
GENERAL 689
333. Iraclie bate pe Razatis hatma-
nul Per0lor. Chedrinos spune Ca
Iraclie cat timp a stat in Persia
a nutrit armata numal cu vinat de
pe mo§iile lui Hosroe. El a stat
in Persia 6 anl, Valid la mórtea lul
Hosroe, caci Sirois care vine dupd
Hosroe se supune lui. El la santa
cruce de la Per§1. Ins/ el la bAtra-
nete cade la irezie i more de dropicd
la anul 641, (WO ce a impdrdtit 30
de ani 0 10 luni ; Patavie Vice ca
4 luni 0 6 Vile ; Rictiol Vice cd 5
luni 0 8 Vile. Dupd el vine la im-
pärdtie fiul sell Constantin. 334. Is-
toria de la Constantin fiul lui Iraclie
pand la Constantin Pogonat. 335. In
timpul lui Iraclie Turcil ad rupt
pórta de fer la muntii Cafcasului.
438.
Iraclie eel bittran guvernatorul Afri-
cal, de la el cere ajutor Foca, insd
el trimite pe fiul sSd Iraclie. 332.
Iraelie. In timpul impardtiii lui, scrii-
torul Teofilactos Samocatis spune
cd Avaril, Sclavonii, Ghepizil lo-
cuiad mai sus de Volochia spre
partile Ungure§ti. 329, 330.
Iraclie, pe care Justinian II spanzura
cu fratele sSd Apsimar. 341.
Iraclion, fiul Martinel, impèrate§te irn-
preund cu Martina matu§a lui Con-
stantin, insi dupd 6 luni senatul
afld despre otrdvirea sdvir§itii a-
supra lui Constantin, pe Martina
o trimite in exil, §i lui Iraclion II
taie nasul i '1 bagd in monastire
dupd el urmSza la impSratie
Constans fiul luiConstantin §i ne-
potul lui. 335.
Iraelis, a biruit in spre Apus. 88.
Alexandru cel Machedon ar fi putut
ajunge pand aci. 88. A avut résboid
4
690 INDICE GENERAL
cu Troadenil, dupa cum spune Dio-
hisyodot. 91. Numit de Latini, Her-
cules. 91. Iraclis se ridica asupra
Troadei. 91. Omorase pe Laome-
dont. 91.
Ireanla. Pardosii iel. 11.
Iregle, numese Turcii, Perinthul. 432.
Irini. Este fata hanului Cazarilor gi
nevasta lui Constantin Copronim
II botezandu-se ia uumele de Irini.
345. Tot asa se traganeazi istoria
de la Constantin Copronym pana
la Constantin si maicd-sa Irini. 345.
De la sfirsitul impSratiei lui Con_
stautin Pogonat curing voroava
pentru Dachia nóstra panà la im_
pèratia lui Constantin si a maich-
sa Irinii timp de 106 ani. 347, 18.
Maica lui Constantin ingrijea de
imperatie, ea trimite iiste si scede
pe Sclavonil chre prildaserfi The-
salia i Peloponis din Gretia, este
departata de la impetatie de catre
fiul set. 348. Ea voind sa ia im-
petatia iarAi, vorbind cu mai multi
senatori, prin viclesug pune maim
pe Constantin si II scóte ochii. 349
Ea a imperatit singura 6 ani; in
timpul ei si a fiului ei, s'a facut
la anul 787 al 7-lea Sabot% 351. Dupa
mOrtea ei a stat la imperatie Ni-
chifor Patrichie Logothetis. 351.
Irini, fata lui Isachie Anghel i sotia
lui Filip. 411, 420.
Irodian. Dion si Evtropie in viata lui
Irodian, despre Caracalla i Gheta.
201 Irodian, cartea 6, despre A.
lexandru Sever. 206. Cartea 8, despre
Gotdian. 207.
Irodot, a scris la 444 a. Hs. De la el
se vede ca Grecii aveati putina cu-
notinta de partile Schytbiel. 59.
Pomeneste de Taifali. 68 Despre
locuirea Dachilor cu Misii si Thra-
chii. 77. Unii ii zic parintele isto-
rid. 172. Irodot ar fi voit di se
amestece printre Olimpici i numal
de aceea ar fi scris istoria sa. 172.
Serie Ca apa Fasis ar fi despartit
Evropa de Asia, lar nu Boazul de
la Tarigrad. 227. A scris lucrurile
Ellinior dupa Bute de ani 299.
Isacce, numese Turcii Oblucita. 240.
Isachie Anghel. E biruit de Romano-
Moldo-Vlahi. 18. Impérat al Tani-
gradului, Sarnitie spune ca pe vre-
mea lui se face pomenire despre
Vlahi in iStoricul Nichita Honiatis.
133. Asupra lui s'aft ridicat Romani,
zice Sarnitie, si aid se pomenesc
pentru prima óra. Vlahi. 133.
Isachie Coinneno Anghel. Pe vremea lui
Dachia facea trup comun cu impè-
ratia. 338. In timpul acestui impérat
se despart Dachil de impSratie. 359,
376, 377. In 11 Septembrie 1185, Isa-
chie Anghel scapà in biserica, ea sa
nu fie omorit de Andronic. 391. Isa-
chic Anghel si Vlahii. 393. In cartea
VII a Cronicei lui Cantemir se des-
crie istoria de la Isachie Anghel pana
la Ionnis Duca. 395. Patavie in hro-
nicul sea sosind pe la vremile lui
spune ca multe re' sbóe a avut cu
Romanii. 396. A avut cu Vlahii,
resbóienenorocite. 396. Sub el, Vla-
hil se déspart de la imperatie scrie
Halcocondilas. 397, 398. Pe vremea
lui, istoricii incep sa pomeneasca
despre Romani. 399. Se urca pe
tron dupa Andronic. 399. Strange
óste la 1187 si merge contra Vla-
hilor i ii bate. 402. Ese contra
Vlahilor din Tarigrad la 1188, pune
tabara la Agathopolitan i apol
merge la Tavrocom. Trimite contra
 INDICE GENERAL
Vlahilor, pe Chesarul Conrad. Por-
neste spre Udriiul. 404. Se intorce
la Udriiii. 406. Intimpinézd la Ver-
rola ndvalirile Vlahilor si Tdtarfilor.
406. De asemenea merge spre Aga-
thopolis i Filippopolis. 406. Voeste
sà tragh de partea sa pe Misii si
sd apuce Zagora, pleacá de la Fi-
lippopolis spre Triadita, dar apucat
de hand, se duce la Tarigrad. 406.
La 1189, porneste iar contra Misilior
si bate in desert cetatea Lovitil. Se
intorce acasfi. 406. Luase pe muie-
rea lui Asan i pe loan fratele lui
zdlog. 407. Ordndueste pe Aspiitie
hatman contra Vlahilor. 407. 'Marin
ii mord multi soldati. 407. De abia
scapd la Verroia si de aci la Tari-
grad. 408. ROscumpárd Varna si
intdreste Anhialon cu oste i tur-
nuri. 408. Merge apoi la Filippo-
polls contra Vlahlior, i dd pro-
vintia Filippopolitand, lui Constantin.
Scote mai tdrziii, ochii lui Constan-
tin. 408. Bate pe Sirbi i apol merge
in Ungaria la socrul WI Bela. 409.
A eincea ord, se intOrce de la Vlahi,
fiind influentat de o proroeire. La
1195, se scold asupra lui, frate-soli
Alexii Anghel; care ii scote ochii.
409, 420. A impèrdtit 9 ani, 8 luni.
409. Cu el a fost frate Alexie, spune
Honiatis. 410. Pe fata lui, Irini, o
tinea Filip, fratele lui Henric al
VI-a. 411. loan si vèduva lui Isachie.
413. Pe când impOrdtia el, fuge An-
dronic la Ism ailténi. 419. Intelegând
ed. Filip s'a urcat pe tron, ii cere
ajutor prin fiul séii Alexie Anghel.
420. La 1203 infra' irnpreund cu fiul
ski cu ajutorul Latinilor, in Tari-
arad 490 Domnia lui, tine 7 luni.
420. Este omordt de mitre Murci-
691
flis. 422. Mai 'nainte de el, s'a po-
menit de Bela. 441. La 1186, Vlahil
all avut multe fesbOie cu el. 445.
Lui Ii dd Bela al 3-a, pe fiica sea
Maria. 443. Pe vremea lui s'a in-
timplat invazia tiitarilor in impd-
ratie. 466.
Isachie Conmeno. Vine impSrat dupd
Mihail Stratiotic. Zonaras spune sh
fi purtat rdsboiii contra ungurilor
si a tatarilor. 382.
Isachie Sevastocratul. E oranduit in
potriva Vlahilor. 411. Se clice cd el
a indemnat pe Ivanco eh' omore
pe Asan, promicandu-i daruri si
pe ficd-sa Theodora. 412, 413, 417.
Cade in urgia impSratului. 412.
Izauria. Vecli Isavria,.
Isavria. Probus potolesce in Isavria,
la 280, pe Parthi. 228.
Ishlis. Ei i se inchinafi Elenii. 89.
Isidor. 54. Zice : Gotthiia (Ghetiia) mai
pe urind Wad numit Dachiia si
Gotthil (Ghethii) Dachi. 71. Spune
ed navalirea lui Alaric in Italia s'a
intimplat in acelasi an in care Van-
dalii i Svevii all coprins Gallia :
Alanii, Luzitania i Silinghii, Betica.
276. Isidor in hronic vorbesce de
Aetie, hatmanul Apusului. 278. Des-
pre lupta lui Atila din cirnpii Ca-
taloniei. 288.
Isis. Vedi Isidis.
Ismailténii. Pe la iel rdfaceste Andro-
nic. 419.
Isaac, se mai numeste cetatea Insa-
con. 285.
Isocrat, istoric, afirrni eh Maesimin
Lichinie s'ar fi ndscut in Dachila.
156. Despre Diocletian i Maximian.
232. Despre zidirea Constantinopo-
lului. 241. Vedi Socrat.
Ispania. In ea intrd Gotthii la 414 si
692 INDIC& GENERAL
fondeazg. crdie. 12. Din ea vine
Theodosie. 16. In ea a dus Iraclis pe
Troadenil robiti. 91. Aid Fulvius
consul in anul 178 voeste sä facA
o capiste. 120. La Italica, in ea zice
Dion si Evtropie cà s'a nAscut Tra-
ian. 193. La ea se duce Constantin
Hlsbrus. 232. Din Gallia, Vandalii
tree in .ea. 240. A Efra stare a Var-
vatilor, a fost in Ispania, zice Sar-
nitie. 240. FAcea parte din a 4-a di-
visiune a imperiului NI Constantin
Marele. 242. CrAia iei era cuprina
in Gallia. 242, Avea 7 provintil. 242.
Si din ea yin representanti, in si-
nodul de la Sardica. 250. Din ea
chianti' Gratian pe Theodosie cel
mare. 258. SupusA de Gotthii, for-
mézA impreund cu Galia si Afri-
ca impArAtia Visegotilor. 266. Got-
thil aft trecut DunArea mai sus de
Dachia and aft venit in ea. 273.
Alani, Svevi i Gothi, tree in ea
276. Inceputul crAiii el este pus de
atre Visegotthil. 277, 321. In ea
vine Henric craiul Daniel sä go-
niasa pe Seracheni. 389.
Ispanii, ce sunt ? 12. Fulvius, consul
la 178 a. Chr. s'a bAtut cu Ispanii.
420.
Istorieil. Istoricil se arta* asupra ori-
ginii Francezilor. 11. Ce spun is-
toricii despre Traian i Dechebal.
14. Istoricii Lesesci. 21. Ce spun
istoricil crestinesci. 22. Lipsa de
istorici. 49. AlcAtuirea Hronicului
dupd istorici. 53. Catastih de isto-
rid. 53, 54, 55. Spusele lui Iustin.
59, 67, 71. Ce spun istoricii despre
ãrâle a stAphnirii Moldovii. 62.
Bonfin i Leunclavie despre Da-
chia. 63. Zonara aratit care a fost
Illyria. 64. Muntii Brasovail la
scriitorii mai noi grecescl. 69. Ce
spun istoricill si Gheografil despre
nurnele Dachilor. 73. Dachil nu sunt
din Gotthi, spun istoricii. 74. Cer-
cetarea istoricilor pentru scrierea
asupra inceputului crAiii Dachilor.
75. Dion despre Dachl i Domiti-
an. 81. Pano-Dachia la istoricil gre-
cesti. 83. Plutarh, vestit istoric. 87.
Ce spun unil istorici despre zidi-
rea cetatii Alexia. 91. Ce spun is-
toricii, si mai ales Dionisiodot,
despre fe'sboiul dintre Troadeni
si Elladéni. 94. l)isele lui Iustin,
dupd Trogus. 95. Martori despre
ellenismul Romanior sunt istoricii
vechi. 101. Pentru evghenia né-
mului romilnese nu sa adus mar-
turi istorici. 107. Ce se cuvine a-
devAratului istoric. 110. Istoricil
citatl pfinA acum nu vorbesc de-
spre Vlahia de la Flach. 112. Za-
moschie este putin cunoscut intre
istorici. 113. Scriii istoricii ci Ful-
vius Flaccus, tovardsul de consulat
al lui Cornelie Stipion Africanul
a avut rásboiii cu robil rAsculati
din Sicilia. 121. Istoricil nu spun
Ca vre-un Flach a supus pe Gheti
saii pe Dachl. 122: Istoricil si nu-
mele de Flachia. 123, 124, 125. PA-
rerea istoricilor deosebitä de a lui
Halcocondila. 126. Doi istorici le-
sesci tAgAduesc origina RornAnilor
din Romani. 127. Povestirea lui
Sarnitie despre stAlpil lui Traian
nu se gAsesc la vre-un alt istoric.
129 Sarnitie despre Nichita Honi-
atis. 131. Istoricii nu pomenese
tispre amestecarea Grecilor cu
Romanil de care vorbesce Sarni-
tie. 132. Tara rnuntenSscd la isto-
ricii latinesci s'ar fi chemand Mon-
 INDICE GENERAL
tana. 132.Vlahii la istoricii grecesci.
133. gDe ar fi fost Romfinii din rd-
masitele ostil lui Traian, istoricil
latini nu le-ar fi uitat numele),, Oic
miff. 134. Nu se spune la istorici
despre o venire none a Romanilor,
dupd Traian. 135. Cantemir a cer-
cetat pe istoricii ce afi scris pen-
tru lucrurile unguresti. 136. Va
spune ce va ggsi in cei-Palti isto-
rid. 144. Bonfin despre lucrurile
unguresci. 145, 197. Spusele unor
istorici despre lupta dintre Ladis-
lav i un «TM,. 146. Nu se ghsesce
la istorici, basna pomenitä despre
impdratul Ramu lui. 149. Istoricil
despre trecerea coloniilor peste
Durfare din ordinul lui Aurelian.
150, 215, 217, 221, 222, 223. Sarnitie
face greseli, asa cum nu se g5-
sesce la alp istorici. 152. MArtu-
rifle istoricilor despre descAleca-
rea Dachiel de Traian, i persis-
tents. colonistilor. 153, 155, 156, 160,
161, 162, 185. Evtropie despre Av-
gust. 164. Istoricil despre rdzboiul
Dachilor cu Romanii. 166, 186. Is-
toricil sunt urmati de Cantemir.
171, 172. Cum trebue sä scrie un
istoric. 177. La Ureche si la Miron
Costin sunt insemnate multe de la
scriitoril strdini. 180. Ce ar fi fost
de n'ar mai fi povestit vre-un Is-
tonic de la luarea Tarigradului de
Turci. 183. Despre podul lui Tra-
ian. 188, 189. Dion, Evtropie si Xi-
filin despre Traian. 192, 193. Se va
dovedi traiul necurmat al RomA.-
nilor in Dachia, prin ajutorul is-
toricilor. 496. Istoricil despre Adri-
an. 197, 198, Istoricil despre An-
tonie Pius. 199. Iulie Capitolin de-
spre Ghermanil Cati. 200. Istoricii
693
despre Commod. 203. Bonfin des-
pre Severin. 205. De unde incepe
Dion. 207. Istoricil nu scrifi ca Ro-
manii au esit din locurile bor. 209.
Ce scrie Zosirn istoricul pentru
anul 257. 211. Dovecli desiire lo-
cuirea Dachiei cu Romfini pe vre-
mea lui Galiens, la Zonaras. 212.
Se va merge din istoric in istoric.
225. Irodot istoricul edespre apa
Fasis., 227. Istoricii despre Romanii
din Dachia. 229, 230, 235, 238. Is-
toricul Chedrinos despre Constan-
tin-cel-mare. 239. Istoricul Zosim
despre Constantin cel mare. 240,
241. Dachia a fost in numèrul pro-
vinciilor romane prenumèrhtA, cum
se vede din Vopiscus si alp isto-
rid. 243. Istoricil despre timpul
ulterior lui Constantin eel mare.
245. Istoricil despre botezul lui
Constantin cel mare. 247. Istoricii
despre Constans. 247. Se mai aduc
si alte dovecti, afarA de mArturiile
istoricilor de pAnd scum. 248. Is-
toricii lumesci i Theodoric isto-
ricul bisericesc, despre jumAtatea
secolului al IV-a. 250. In vremile
lui Julian Paravat, nu aratà isto-
ricii, sti se fi lucrat ceva in parPle
Dachiel. 251. Istoricil despre Iulian
Paravatul. 253. Istoricii despre Va-
lens. 254. Istoricil despre Theodqsie.
258. Istoricii mai noi sint mai in-
drdsneP de cat cum ar trebui. 259,
260. Unde pun istoricii i geografii,
Tomos. 261. Istoricul Iornand nu
scrie lAinurit despre Visegotthi.
263. Istoricul Iornand despre Gotthi.
264. Istoricil nu vorbesc 15murit
pe deplin. 265. Istoricul Procopie
Chesarénul despre Gotthi. 267. Iq-
Loricul Iornand despre Ostrogotthi.
694 INDICE GENERAL
268. Ammian despre Athanaric pi
'Valens, 271. Istoricii nu pornenese
despre Varvari faä dé Dachia, Ora
la mtirtea lui Theodosie. 272. Child
ati ajuns Hunii cu prádile din Pa-
nonia piing In Dachia, istoricii nu
spun. 273. Istoricul Prosper despre
anul 405. 274 I storicii nu spun despre
locuitoril din Dachia, de la ince-
putul secolului al V-a. 275. Istoricii
despre Traian i Dachi, sari a Got-
thilor lui Pretorie. 279. Istoricii
despre Huni i Gotthi. 280. Isto-
ricii despre Huni. 281. Istoricul
unguresc Olah, numesce pe Vleda,
Buda: 282. Istoricii despre Dachia
0 Attila. 283. E gresitá data push'
de Istoricul Moldovenesc, pentru
venirea lui Dragos Vodd. 290 Is-
toricul Martelus, despre anul 487.
294. Istoricii despre Zenon si Theo-
doric. 295. Despre istorici. 298, 299,
300. Istoricii despre Bulgari la in-
ceputul secolului al VI-a. 302: Is to-
ricii Lesesci despre numele Româ-
nilor. 306, 308. Zonaras despre Bi-
santlni la inceputul secolului al
VI-a. 312. Istoricii nu spun despre
Volohia pe timpul lui Anastasie.
314. Chedrinos despre Justinian.
315. Istoricul Procopie Chesaré-
nul despre zidirile lui Justinian.
321. Istoricii despre Justinian si
Dachia. 324. Istoricii nu pomenesc
despre Dachia pe la sfirsitul seco-
lului al VI-a. 327. Dovecli din is-
toricul Samocatis. 328, 330. Istoricii
nu spun despre Dachia de la ju-
rdatatea secolului al VILa. 335. Is-
toricii despre Constantin Pogonat.
336, 337. Istoricii despre o Publicá ,
ce pe timpul lui Isachie Anghel
tinea tot de trupul imp6rAtiel. 338.
Istoricii despre Bulgari in timpul
lui Constantin Pogonat, i despre
Volohia. 341. Istoricil grecesci des-
pre Cazari si Cazaci. 342. Istoricii
nu pornenese de stäpinirea Bulga-
rilor dinceice, peste DunAre. 346,
347. Bonfin aduce cuvintele istori-
ricilor vremurilor de la finea ye-
cului al VIII-a. 349, 350. Istoricii
despre Leon. 355, 0 timpul MI. 356.
Istoricii grecesci despre jumg.tatea
vécului al X-a. 357. Istoricil Roma-
Tillor i aIii despre starea necur-
mata a Romanilor in Volohia. 359,
360, 361, 386, 459. Istoricii rusesci
si lesesci despre tratul Romanilor
in Volohia. 362. Istoricii grecesci
despre amestecétura unor horde
ale unor némuri cu Romanii din
Dachia. 364. Istoricii despre Ro-
mani si alte némuri. 365. Istoricii
nu cunose pre Las15.14. 366, 442, 444,
nici amestecul Pecenegilor prin
Italia. 367. Istoricii stfdini despre
némul moldovenesc. 268. Chedrinos
despre anul 968. 369. Istoricil gre-
cesci despre imp6ratul Cimischie.
370, si despre Olga, sotia lui Igor.
372. Istoricii rusesci. 374. Istoricul
grec, Nichita Honiatis despre faz-
boiul Românilor cu impératii Ta-
rigradului. 376, 390. Chedrinos des-
pre Bogdania. 377. Istoricil grecesci
despre Pazinazi . 378, 382. Istori-
cul Thmfin despre Muntenia si Un-
garia. 383. Istoricul Zonaras despre
Tétaril, numiti Uzi. 383. Istoricul
Curoplat despre cPazinachi . 384.
Istoricil lesesci, 384, si mai cu sémb."
Dlugos, despre térile Moldovei. 385,
390. Istoricii despre Turd si Té-
tarsi. 387. Istoricii grecesci si lati-
nesci nu pomenesc de RonAni, pe
 INDICE GENERAL
la 1147. 389. Istoricii despre Bela.
391. Istoricil despre Comneni. 392.
Istoricul Nichita Honiatis despre
Romfini i Tarigrad. 393, 396, 399,
401, 403, 405, 407, 411, 414, 432, 445.
Athatin, la istoricii turcesci cAlaid-
din . 433. Cantemir lash' la o parte
cele din istoricii turcesci. 435. Is-
toricil gresesc anul esirei lui Gin-
ghiz Han. 436. Hina, la istoricii
ardpesci «Cin >. 438. Dara4 la isto-
neil turcesci Nahrhz. 439. Din doi
Vladislavi, pomeniti ie istorici, nu
era nici unul and a venit Batie.
443. Cantemir, n'a avut fiind la
Moscva, pe. Bonfin istoricul. 444.
De 'nainte de 1206, istoricii aratd
pe Români, cu Domni. 445. Sam-
butie istoricul despre Gallitia. 446.
Se va urma cu mdrturiile din is-
toricil strSini. 446. Marin istoricul
despre Batie. 447, 448. Simeon spune
a a luat povestea despre Lasläti
de la istoricul unguresc. 453. Isto-
ricul sêrbesc despre Busurmani.
457. c Basnele istoricului bulghresc
458. Istoricii strdini despre Români,
pe vremea lui Batie. 462, 463, 465,
467, 468. Primul istoric al Moldovel.
470. Istoricil strdini despre Mo-
lisdava ). 471. Domnul Moldovenilor,
la istoricul Laonic Halcocondilas,
e numit «YAmoy Ttg 11.91210^71; BOTi%-
viaçv. 474. Istoricul Nichifor Grigo-
ras, despre luarea in asiltorie a
fiicei Domnului de Valahia, de chtre
craiul shrbesc. 478, 479, 480, 483.
Istoricil grecesci despre timpul de
pe la 1274. 481.
Istraebil, intre Nistru si Bug. 68.
Istratie al III-lea logofdt a lui Con-
stantin Voevod Cantemir, tatAl lui
Cantemir. Ca i Misail i Simion
695
in Pridoslovie Letopisetului ski
spune cä Dragos a trecut in Mol-
dova cu strinsurd de ómeni prosti,
pastor! i vinAtori, car! din intim-
plare ail dat peste Moldova si s'aA
asezat acolo. 472.
Istria, tara Munteneascd. 126,1ocuita
de Vlahi spune Halcocondilas. 157.
Istropolis (Chilia, Lycostomon), cetate
la gura Dunfirei si la hotarul Schy-
tie!. 60.
Istros. Asa sä chémd ellinesce, Du-
närea. 59.
Istros, cetate. A fost lásatd de Táta-
râi la dreapta scrie Zosiin. 211.
Isus Hristos. Vecji Hristos.
Italia. Spre ea se depártézd Constans.
16. Italia fata. de Turd. 20. Wind
in muntii ei se intindea pAdurea
Hertinei. 76. Românii sint din Italia
adusi. 85, 110, 111, 124, 125, 126, 127,
135, 151, 218. PAnd la ea ad venit
Ellinii. 90. Eneas vine in ea. 95, 96.
Romanii supun Italia. 99. Volohil,
dupd Sarnitie, va sh Via ndscuti
in Italia. 131. Gothii aü fdcut óste
in Italia. 132, Avrelian n'a dus pre
Romani indArdt, in Italia. 134. Zo-
naras spune Ca Schythil ail rdzbit
pana in Italia. 209. Sub Galiennus
pdtrund in Italia, Saxonil i Cattii.'
211. In ea a fost a 4-a stare a Var-
varilor, Vice Sarnitie. 240. Din ea
Velisarie i Narsitis Haddmbul, hat-
manii lui Justinian, gonese varva-
ril in Ispania. 240. Leghiónele aduse
de Traian din Italia, Avrelian le
intórce peste Dundre. 240. ncea
parte din a 3 a divisiune a impe-
riului lui Constantin Marele. 242
Coprindea CrAiia Italiii, Afrial
parte din Illiria. 242. In ea aseazd
Constantin Marele, pe Gotthii su-
696 INDICE GENERAL
pusi. 245. A fost data lui Constans.
246. Era stapanita de Constans gi
Zonaras spune ci Constantin o cere
lui Constans. 248. i din ea yin
representantil in sinodul de la Sar-
dica. 250. Gotthii sub Radagaizus
gi Alaric ail navalit in ea. 266, 267,
272. Gotthil and aü venit in ea ail
trecut Dui-area mai sus de Dachia.
273. Radagazius in Italia. 274 Alaric
navalesce in Italia in acelasi an in
care Vandalii i Svevii coprind
Galia ; Alanii, Luzitania, Silinghii,
Betica, spun Idatie si Isidor. 276.
Alaric cerea de la Honorie ca sa
fie primit in Italia. 276. Hunii in
Italia. 283. Drumul Varvarilor e
prin ea. 285. In ea eraii Vandalii
sub Ghenseric. 287. Attila in Italia.
288. In ea intrd Attila, gonit din
Illiria. 289. Din ea pléca Attila in-
demnat de papa Leon si intra. in
Gallia. 289. Julie Nepos infra in
Italia contra lui Glichirie. 292. Spre
ea merge Iulie Nepos. 292. In ea
indeamnil Zenon pe Theodoric
Amali sä intre prietenevte. 294. He-
rulii voiail sa tie Italia, ca movie.
294. Theodoric se gateste sd mérga
spre ea. 294. Din Misia, Theodoric
purcede spre Italia. 294. S'o impär-
tésca in doud, se invoeste Odoater
cu Theodoric. 295. Din ea scóte
Theodoric pe Herull. 296. Roma-
nilor din ea, Slovenil le zic Romleni.
303. Romanilor din ea, unii din
Sloveni le zic Volohl. 304. Zidiri gi
biruinte ale lui Justinian in Italia.
314. Velisarie Ii intinde ostile spre
ea. 316. Spre ea erau rdsbóie. 319.
Marginile iei le sterge Dunfirea.
320. 0 stile impdratiei erail aci contra
Vandalilor i Gothilor, gu Velisar.
326. La 902, Ungurii infra in Italia.
366. In doud rinduri este pradatil
de Unguri. 358. Unii istorici zic ca
daci ar fi fost Romanil din Dachia
tot una cu cei din Italia, istoricii
romani n'ar fi contenit de a seri
despre ei. 361. Limba Tomandsca
de la Italia In Nipru. 366. Pecinegii
nu s'ail dus in Italia. 367. Unii is-
torici unguri spun ca ail adus
Laslaul pe Romani din temnitele
Italiei. 393. De la ea ar veni Ro-
manil zice Iacov Predser. 397. In
spre ea treceail barbaril, dupd ce
treceail prin Dacia, sail in spre
Grecia. 464. Alte colonii din Italia
afara de cele aduse de Traian, nu
s'ail mai adus. 473.
Itallani. Vedi Itali.
Italica in Ispania, aci zice Dion Ev-
tropie ca s'a nascut Traian. 193.
Tot de aci era si Adrian. 196.
Italienese. Scriitorii italienesci ne a-
Ora. 24. Dachil, spun unii '0 ail
amestecat limba lor cu cea latind-
nésed i némul lor cu cel italienesc.
110. Sarnitie spune ca aunt urme de
limba italiendsca la Romani. 130,
136, si o parere despre origina lim-
bei romanesci, din cea latinescd,
din cea italienesca. 134. Sarnitie
spune cd Avrelian a scos, din Da-
chia, leghiónele italienesci, aduse
de Traian. 152. Limba Vlahilor se
asémand cu cea italiendsca, spune
Halcocondilas. 157. De la Galati
pand la marea Négra sunt 500 mile
italienesci. 269. Theodat craiul, vor-
bea limba lui de movie, italiendsca.
375.
MM. Limbs_ Dachilor sémana cu a
Italilor, Vice Halcocondilas. 126,
ca i obiceiurile. 127. Sarnitie des-
 INDICE GENERAL
pre Romani Ltd. de «Italiani«.. 131.
Eraii cu Dachil, Gheti, Sloven! §i
Greci in Dachia timpul impdratiei
Romanilor, zice Sarnitie. 132. Vla-
hii de la Italianil Ghenovezi. 134.
De abia pot sa inteléga cuvintele
Vlahilor, spune Halcocondilas. 157.
Dlugos spune ca. din Coreniia lor
s'air coborit nSmul moldovenilor.
Orihovici spune cà Le§ii numesc
Volohi pe Italii. Leunclavie spune
Ca nemtii numesc Val§i pe Itali.
159. Volohii saü Italii se pogórd
asupra Slavonior. 160. Hunii tre-
cênd Dunarea se nevoiail a intra
in ferile locuite de Itali §i Alemani.
282.
Hackie, scriitor, spune cd la 469, Din-
zig fiul lui Attila a avut multe re-
sbóe en Barbarii. 291. De Dacia nu
s'a atins nici un fesboiii. 292.
Lula, din neamul seir face parte Isus
Hristos. 164.
Tudor, stapanita de Ionatham. 99. Cand
a fost «Sampson giudeti la IudiaY>.
135. Jidovii din Iudea, pentru pla-
cerea Grecilor se faceaii rude cu
Spartanii. 177.
Iudeesci. Iosif a scris cartea de ve-
chimea lucrurilor Iudeesci. 300.
Iudeil. 101. Inpfiratia bor. 171. Se fac
rudd cu Spartanii. 178. Moise a
fost hatman §i proroc ni bor. 300.
ludeul, se mai chiama cetatea Turnul,
din Dachia, 332.
lngor sail Ingher Domnul Rusilor.
357.
lulia, nepóta lui Avgust Chesar, a fost
conrupta prin scrierile lui Ovidia.
117. Pe ea dupd cum spune Dion
si Macrovios a trimes-o Avgust
Chesar in ostrovul Pandataria. 121.
Lilian, 22 Septembre dupti calendarul
697
lulian cade la inceputul lunei lu-
nie. 163.
Iulian scriitorul, vorbesce in Satira
c. Traian a trimis tiste Dachilor
in loe de bani. 186.
lulian Hatmanul trimes de Domitian
cu osti asupra Pachilor, if bate
insd nu complect cad Decheval
recurge la viclesug, tae o pedure
o inarmSza §i Romanii crezand cd
sunt o§tiri incetézd urmarirea §i
se retrag. 167.
Lillian Paravat. 247. E luat tovards
la imparatie, de Constantiie, scrie
Ammiian Martelin. 249. Nepot de
frate lul Constantin Marele, a invétat
in scolile Athinii. Ocupd la TaH-
grad scaunul, dupd. mórtea lui Con-
stantie. 251. E ascultat de Alemani
si Franti. Chiamd din exil pe epi-
scopil trimi§i de Constantie, §i ii
impacd. 251. A fost elev in scolile
Athinii, cu Sf. Vasilie Marele §i cu
Grigorie Theologul. 261. Rictiolus
in hronicul cel mare, spune cd la
anul 361, Paravat a deschis Capi§-
tile Idolesti §i s'a facut servitor
al bor. 251. Opre§te pe Crestini de
a invSta vre-o limbd ellinésca. sail
vre-o stiinta. 252. Numia pe cres-
tin! Gallilieni §i pe Hristos Galli-
lian. 252. Da la toti vrajitorii cinste
mare, persecuta pe crestini. Dd
voe Jidovilor sd ziddscd biserica
Ierusalimului, care insd e arsi de
foc si el dd ordin sd se facd un
teatru din ruinele ei. 252. Se gin-
rue§te ca dupa rasboiul Persnor,
sa dea pe cre§tini Jidovilor. 251,
§i sa verse inaintea Bozilor, san-
gele crestinilor, si in locul bise-
ricilor sa pue Bozul Afroditei. 252.
Scrie lui Arsachis, craiul arme-
698 INDICE GENERAL
nilor, sfi-i vie in ajutor contra
Peng lor. 252. Vrand sa rift de
Hristos, scrie MI Livanie Sofistul,
intrebandu-1: «Ce face teslarul? »
El primqte rèspuns ea «face boo
pentru Paravat. 252. El s'n numit
Apostol. 263. Porne0e in contra
Per0lor, 0 ia multe cetati. Trece
apa Tigrului, 0 acolo intr'o pe-
teril, vrajitorii il spun cä va ave
biruinta. Fiul Teslarului, II intórce
vraja, foi II pregate§te loc in fun-
dul Tartarului. 262. Pune oOile
sub cetatea Ctesifont 0 se apuca
de rèsboira. cu Per0i. Se patrunde
cu Sulita, 0 murind, azvarle cu
sangele spre cer, strigand : «Birui-
t-ai Gallileianule». Nichifor spune
ca. Levanie a pus pe cre§tini sa-1
ornóre. Sf. Grigorie Teologul, spune
ca a fost ucis de ingeri. El a fost
ucis prin rugaciunile marelui Va-
silie, cat-re Maica Puterilor, care
trimite pe sfintul Mercurie, pre-
cum dovedesce Baronie din Oratia
lui Sf. Damaschin. El more la 365,
Iunie 26. Unii zic ca a domnit 3
ani, altii 2, iar din hronic, spune
un an, 7 luni 0 23 dile. Dupd el
se ridied la tron bovian. 253. Var-
varii 0 razboiul lui Iulian asupra
Per0lor. 254.
Mlle Capitolin. 64. Scriitor. Vorbesce
de Adrian. 198. PomeneVe lug din
greOla de resbelele lui Antonie
Pius cu Dachii, cad' in loc de Dachii
trebuia sa fie scris Ghermanil Catil,
care resbel a durat 'And in timpul
lui Marco Avrelie. 199, 200. Spune
ch. Antonie Pius a trait 74 ani. 200.
Spune ca Marco Avrelie merge cu
Oste in Britania 0 trimete pe hat-
manul Aufidie Victorinne asupra
Ghermanilor Catii. 199, 200. Spune
ca Marco Avrelie a avut resbele cu
Varvaril. 201. Dupa el iail mai multi
scriitori, ca, cu Dachii aft rOsboiti.
Romanii, insd este combatut de
Zonara. 204.
Iulie Chesar, contemporan cu craiul
Dac Sarrulis. 78. Vorbe§te de vitejia
Dachilor. 79. Sarnitie este de pa-
rere Ca Romanii erah cu mai multe
veacuri inaintea sa in Dachia. 124.
A fost consul impreuna cu Pompei
0 Crassus la anul 58 a. Hs. La anul
48 a. Hs. s'a certat en Pompei, la
anul 47 a. Hs. s'a Idcut Dictator, a
avut mai multe resbele cu Pompei
0 cel din urma la anul 46 a. Hs.
in Thesalia, Julie Chesar a e§it bi-
ruitor. Senatul l'a ales pe el ea sa
fie dictator pe viatd. La anul 42 a.
Hs. a murit ucis, rdnit find cu 23
de pumnale de catre conjurati. 162.
163. De and ail pierit Cihesar 'Ana
la mórtea lui Avgust ere]. 67 ani,
luni 6, (Jibe 4. 164.
MU Nepos, facut chesar de Leon im-
pSratul 0 urmaza lui Leon cel ti-
dal% 292. Merge cu corabiile in Italia,
asupra lui Glichirie, il scóte 0 il
face episcop Saloniii. 092, 293. Im-
brach' haina imparateascd. 293.
lunonil capi§te, se mai nume§te 0
Latinia din Brutia de unde Fulvius
ia ni§te lespezi. 120.
Iustin. 64, 59. Istoric. 67. Spune ea
Dachil sant din semintia Ghetilor.
71, 74, 76. Apoi scrie rasboiul lui
Barabista cu Bastarnii. 71, 78. El
0 Trogos spun despre plecarea lui
Antenor 0 a lui Eneas spre Italia.
95. Vorbeqte de pruncia lui Remus
0 Romulus. 97. Vorbe0e de cetatea
pe care at ridicat'o iel pe locul
 I NDICE GENERAL
unde all fost gasiti. 99. Serie de
fratii Stipioni, ear all fost trimii
in Syria si de Romani, Ca se trag
din Troadeni. 101, 102. In cartea 43.
Cap. 2 spune despre venirea Ro-
manilor. 366.
Iustin Curopalat. Vecli Justin Curo-
palat.
Iustin Thrachnl, e ridicat la imperatie
in load lui Anastasie. Domneste
ani 9, clile 23, si la 527 more. In
locui lui, sta. Justinian. 314.
trance. Vecli. Ioan Alexie.
Ireri. Traian i.a domolit. 194.
Ivida cetate Zidita de impSratil Ro-
mani, care póte s'a chemat ast-fel
dupfi balta lui Ovide. 155. Zidita
de Justinian. 323.
Iririn. Vecti. Iberia.
Ivon, in Hronicul Frizilor despre crhiile
Varvarilor. 277.
Izbooc, pe Tanga aoésta cetate s'a
asezat Trthrur. 372.
lzralltSnit Neamul lor, orinduiala ce-
reasca il face ,stapin al multor nea-
muri. 170. Despre Moisa marele
hatman al norodului izrailitén. 300.
Imp6ratul. Vecti Inparatul.
Imparittesa. Vecli Inparatesa.
Imperittesci. Vecli Inparatesti
Iniparatin. Ve01 Inparatia.
Imperatul. De la Traian impératul au
inceput Romano-Moldo-Vlahil. 13,
24, 50. Despre alegerea de Oste a
lui Traian. 14. Adrian era rivnitor
nu numai la laudele imparatilor,
dar i a celor cat de prosti iste-
cluni*. 15. Sub Gratian ImpOrat,
Dachia impreuna cu Thrachia
Machedonia, tot sub un deregatoriti
aft fost. 16. Sub imparatii urma-
tori luI Theodosie au navalit multi
barbari. 17. Ce all facut Rornanii
699
pe vremea imparatilor Constantin,
Conrat al treilea al apusului j a
lui «Alexie Comueno i Isachie
Anghel». 18. Hronicul va arata viéta
«Imparatilor Romanesti*. 51. Ince-
putul Hronicului T'Orei Romanesci
«din deschlecatul ei de la Traian*.
57, 107. Stravon a trait si a scris
sub «Tiverie imparat*. 59. Se va
istorisi razbOele cimperatilor Ro-
manesti* cu Ghetii, 77, si rézbóele
lui Traian cu Dachii. 77, 186, 187.
Mórtea imp6ratului Troadenilor. 91.
Agamemnon, imparat al ostilor
grecesci. 93. Romanil au fost adusi
in Dachia de Traian i sint pima
acum. 104, 106, 190. Hronologhia
va fi facuta din imparat in imparat.
111, 196. Norbanus Flaccus, a fost
sotie in consulat cu impOratul Av-
gust Chesar*. 121. Cand all stat la
imperatie, Traian. 123. Romanii sint
din Romanii adusi de imparati in
Dachia. 125. Traian imparat, face
Dachia provincie roman/. 129, 160.
Ca.nd a fost Anastasie, imparat.
132: Justinian imparat a fost tiind
Dachia. 133. Povestea cä Laslail a
trimis duph ajutor la impOratul
Ramului. 136, 137, 138, 142, 454.
tefan, craiul bulgaresc, a luat de
la imparatul Tarigradulul, coróná
de craiti. 140. Solomon a cerut a-
jutor de la imparatul Henric. 147,
148. Spusele lui Bonfin despre im-
peratul Ramului. 149. Retragerea
colonistilor din Dachia de dare im-
paratii urmatori lui Traian. 160.
151. Despre deschlecarea Dachiel
de Traian. 153, 154, 181, 185, 463,
464. Cetati frtcute de imparatil Ro-
mani in Dachia. 155. Coloniile im-
paratilor Romani. 158. Mucianus a
700 INDICA GENERAL
fost consul sub Septirnie Sever,
161. 0 inscriptie. 162. ImpSratii Ro-
mani inainte de Traian. 163. Tiverie,
Caligula, Clavdie, Neron, Gallia.
164. Otho, Vitelie, Vespasian, Do-
mitian. 165, 166. Pe némul Izrail-
ténilor l'a facut impèrat a cite-va
putinciOse némuri, Dumne1e5. 170.
Petal., imp5ratu1 rusesc, a domolit
pre Levi. 176. Traian face pod peste
Durnire. 188, 189. Anul descalecdrel
Dachiei, de Traian. 191, 192. Cel
mai bun imp6rat roman a fost
Traian. 193. Lupta lui Traian im-
p6rat cu Parthil. 195. Rdzbóele lui
Adrian imperat. 198. Rezbóele lui
4 Marco Avrelie),. 202, 2(e. Pertinax,
Didius lulian, Sever. 204. Caracala,
Macrin, Eliogabalus. 205, 206. Al.
Sever, Maximin Thracul. 206. Gor-
dian, Filip Arapul. 207. Dechie. 208.
Gallie. 209. Valerian, Galerie. 210.
Sapor, ImpSratul Persior, prinde
pre Valerian. 211, 216. Clavdius-
212. Cfintilus. 213. Starea imperiului
sub Avrelian. 215, 217, 218. Dachia
ajunge n'ascdtóre imp6ratilor Ro-
mani. 219. Ducerea si intórcerea
Românilor din Misia, sub acelasi
impSrat. 222, 223. Minesthus si im-
pératul Avrelian. 225. Despre im-
pératul Claudius Tacitus. 226. Lup-
tele imOratului Avrelie Probus cu
Varvaril. 228 Impératil purtaii grijä
pentru Romanil din Dachia. 229.
Despre «Diocletian» imp6rat. 231.
Impèratii Dioclqian si Maximian
fac Chesar pe Constantin Hlorus
si '1 der de insotitor pe Armentarie.
232. La 306 e ales inmpserat Con-
stantin. 234. De ar fi fazb6e, intre
impèrati, Varvarii n'ar fi stat li-
nisciti. 235 Constantin impératul
si fiul sell Constantin Chesariul.
246. Sapor, impdratul Persilor, calcd
hotarele impératiei despre r6sArit.
246. Despre botezul impératului
Constantin Marele. 247. 0 monedd
de la Constans impèrat. 248, 249.
eConstantilep imp6rat, trece Duna.-
rea asupra Sarmatilor. 249-. Nona
rèscOlà a lui Sapor impSratul Per-
sior. 250. La 364 e impèrat Valen-
tinian. 253. Timpul imp6ratului Va.'
lentinian si al lui Valens. 254. Des-
pre impératul Valentinian cel tidal%
255. Valens, imp6ratii anteriori lui
i Varvarii. 256, 257. Romanii in
Dachia pang. la Anastasie imp6rat.
259. Gotthil si imperatil, r6saritului.
261. Valens imp6ratul, Ostrogotthii
s'i Visegotthil. 262. 'Gratian imp6rat
merge in contra Gotthilor. 265. Ra-
dagalzus>> era neprietenimp6rapor
si crestinilor. 266. Faptele imp6ra-
tilor de inainte de Theodosie. 270.
Theodosie impérat m6re la Medio-
lan. 272. Despre impératii Arcaditi
si Honoriti. 273, 274, 276. Dupd Ar-
cadie, impSratul rèsVitului urmédt
fiul set Theodosie eel tindr pe care
l'ail dat sub paza lui Iezdegerd,
impOratul Persilor. 275. Honorie,
imperatul apusului tO. Alaric dom-
nul Gotthilor. 276. Podul de peste
Duntire al lui Traian impOratul.
280. Valentinian, impOratul apusului
si Atilla. 284, 287. t Constitutiile,
adecd asezaminturile imperatilor .
285. Valentinian se insotesce cu
impOratul Rfimului si cu altil irn-
potriva lui Attila. 288. Valentinian
impOratul si Papa Leon. 289. Dupa
mOrtea lui Valentinian BO scaunul
apusului fOrd impOrat 10 luni si
15 Vile, pând vine Maioran, trimis
 INDICE GENERAL
de Leon imp6ratu1 re' sdritului, ce
urmase lui Marchiap. 290, 291. Des-
pre imperatii apusului, Sever si
Anthimie. 291. Gotthii si imperatul
Leon. 292. Leon imperatul a fdcut-
chesar, la 474, pe Julie Nepos. 292.
Despre imperatul Zenon. 293. Ze-
non sieTheodoric Amali 294, 295.
Mórtea lui Zenon. 296. Bulgarii pe
tiinpulpimpèratului Anastasie. 301,
302. Moldovenii pe timpul impéra-
tulul Vasile Bulgarocton. 306, Ro-
manii in Valachia pând la Roman
«fe6orub MI Constantin imperat.
311. Anastasia impérat si zidul de
oprirea Varvarior. 312. Anastasia
impSrat impotriva Persilor, a Got-
thilor si a lui Vitalian. 312, 313. Jus-
tinian impSrat 0 Gorda, crdisorul
Hunilor, 315. Justinian impérat ar
fi adus in Thrachia 200.000 Huni
Coturgutli 316. Turnul fdcut de
Traian impérat, e dfiruit impreund
cu alte loeurl, Antilor 0 Sclavi-
nilor, de Justinian impérat. 317.
Turnul, zidit de Traian imperat si
ddruit de Justinian trebue sd fid
Severinul. 318. Justinian si Ghepidii.
318. Parti din Dachia ad fost sub
stdpinirea lui Justinian impérat
319, 321. Longobardii, Justinian si
Herulii. 319, So lii Ghepidilor si ai
Longobardilor la Justinian impé-
rat. 320. Zidirile impératilor Ro-
mani, la Dundre. 321. Zidirile lui
Justinian imperat. 322. Artaban,
imp6ratul Persilor, vine impotriva
Romanilor, pe timpul lui Justin.
326. Lui Justin imperat ii urmSzd
Tiverie si apoi Mavrichie. 326. Ha-
gan, voevodul Avarilor care mesteri
de la, Tiverie impérat. 327, ImpS-
ratul Mavrichie, trimite pb hatmanul
701
Priscus asupra Slovenior. 327. Im-
pdratul Mavrichie, hatmanil Pris-
cus 0 Petal., si Hagan, voevodul
Avarilor. 328 De la impSratul Ma-
vrichie pânii. la Foca. 330, V. Ira-
clie* imperat. 332. Constans imps&
ratul, la 657 merge impotriva Sela-
vinilor, iar la 668 e omorit de un
Andrei. 335. Mizizie ajuns impe'rat.
335 Despre Constantin impSrat si
Bulgaril. 336, 337. Istoricii grecesci
nu vorbesc despre Romanii din
Dachia, pe timpul irnpe'ratului Con-
stantin Pogonat. 338. gSerachSnil ,
« Slovénii, si Justinian impSrat. 339.
Leontie imperat si Serachenii. 340.
Justinian imperat pribegesce pe la
Cazaril si apol pe la Bulgarii. 340.
Apsimar imperat. 340. Justinian sta
imperat din nod. 341. Tot despre
Justinian imperat. 342. Leon Isau-
rul impSratul dii jos icóriele, dar
unil i se irnpotrivesc. 344. Leon
Impkattil dd fiului sdii Constantin
de Dórond, pe fata Hanului Caza-
rilor. 345. Imperatul Constantin
Copronym si Bulgarii. 345, 346, 347.
ImpSracri Tarigradului, Bulgaril si
Volohii, 346. Carolus se intitulézd
t impSrat Romii., 349. ImpSratul Ni-
chifor Patrichie si Slovenii Bohe-
miei. 361. Luptele lui Nichifor im-
perat cu Serachénii. 352. Mihail
impSrat intii air dat titlu de im-
perat lui Carolus. 352. Insemndri
din impSrat in imperat. 353. Im-
pSratul Mihail dii cetatea Zagura
lui Vogoris, domnul Bulgarilor. 353.
Mihail imperatul veend sfi omóre
pe Vasilie Machedon Chesariul, este
ucis de el. 354. Liudovic impSratul
apusului are lupte cu Vandalii, So-
rabii si Slovenii. 354. Vasilie imperat
702 1NDICE GENERAL
O némurile Schytesci. 355. Leon
impSratul chémd pe Unguri, im-
potriva Bulgarilor. 855. Bulgaril
O Hrovatil supu0 de Leon im-
pèrat,355. Constantin, fiul lui Leon
eta singur ca impèrat) in timpul
lui yin Ru01 impotriva Tarigra-
dului. 357. Impëratul Constantin
Porfiroghenit 0 Olga, kc Dómna Ru-
§ilor). 357. Roman impérat, find
scos din cinste, se cAlugAresce. 357.
Impératul apusulul, Otton marele
bate pe Unguri, iar Constantin,
impératul résAritului merge asupra
Serachenilor. 358. ImpOratul Ro-
man cel tiller, Toan Astronomul
O Simion, domnul Bulgarilor. 368.
Nichifor Foca, imp6ratul, bate pe
Seracheni 0 trimite pe Nechifor
Calochir, cu daruri, la Svetoslav,
domnul Ru§ilor, pentru ajutor. E
omorat de Ioan Cimischie, care
ajunge impOrat. 369. Calochir voia
sii fie impSrat. 369. Ru§ii 0 pur-
tarea WI Calochir fata de impOratul
sett. 370. Impèratul Cimischie im-
potiiva Ru§ilor. 370. Impératul Ci-
mischie impOrat, a fAcut ban!, cu
chipul lul Chr., scriind pe el a Is. Hs.
impOratul imp6ratiloro. 370. Vasilie,
fiul lui Roman impOrat, ii urmézA
lui Cimischie. 370, 374. Svetoslav
biruesce Ostea impèratului grecesc
O pe a Bulgarilor. 372. Vasilie im-
pérat 0 Bulgaril. 376, 376. Vasilie
Bulgarocton, dupA ce a bAtut pe
Bulgari, a Boris o carte dând in-
vôtatura ImpOralilor. 376. Pe vremea
lui Isachie Anghel imp8ratul, se
despart Vlabil de impOrAcia résA-
ritului. 376. Despre obiceluri ale
imp'eratilor grecesci. 377. Vasilie
impérat impacA Asia ; el a impè-
rAtit 50 ani. 378. Pecenegil pe vre-
mea lui Constantin impérat. 378.
La 1034 more Roman impérat. 379.
Mihail Paflagon omórd pe Roman
O ajunge el impérat. 379 Bulgaril,
ce fuseserd supusi de Mihail im-
pérat, se revolth 0 Mihail imp6ra-
tul trimite Oste impotriva. lor. 379.
La 1041 m6re Mihail Paflagon, im-
pératul. 379. Impératul Constantin
Monomah e bAtut de a Sirbly. 380.
Vladimir face pace cu impératul
Constantin Monomah. 330. Irnpéra-
tul Constantin Monomah 0 Pazi-
nachi. 381, 382. Mihail Stratiotic
impératul. 382. Unguril 0 imp 'Oratul
Isachie Comneno. 382. Henric, im-
pèratul apusului 0 crail Ungurilor.
383. Impératul Constantin Ducas
O TAtarii Uzi. 683, 384. ImpOratul
Roman Dioghenis ia pe Evdochia.
384. Dlugo§ despre Volohl sau Ro-
mani, pe timpul ha Roman Dio-
ghenis. 384. Dioghenis impératul
0 Turcii. 386. Impératul Mihail face
hatman pe un Sirb, Nestor. 387.
Nichifor Votaniatis, hatman, la 1078,
a fost viclén impOratului Mihail.
387. In al 17-a an. 'al impératului
Alexie Comnenos, 0 in al 42-a al
lui Henric, impèratul apusului, se
due armate impotriva hi Suleiman
domnul Turcilor. 388. Conrad, im-
p6ratul apusului pornesce cu. 200.000
Omen!, asupra Sorachenilor. 389.
Conrad impérat avea rudenie cu
Vladislav, craiul le§esc. 390. Impè-
ratul Conrad 0 locuitorii Moldovel.
390. Nichita Honiatis despre luptele
Romfinilor cu impératil Tarigra-
dului. 390, 393. Manoil impOratul.
391. Impératul Andronie 0 Pazi-
nachil. 391. Cu impératul Andronie
 INDICE GENERAL
se stinge némul Comnenilor. 392.
Vlahii i óstea impdratului Isachie
Anghel. 393. Rdzbóele Rornânilor
en impdratil Grecilor. 395. Numele
Romdnilor schimbat in Volohi, pe
timpul lui Anastasie impdrat. 396.
Bogdan sub protectia irnperatulul
Caro lus. Istoricul Nichita Honiatis,
ce a fost secretariil lui Isachie An-
ghel, vorbesce de luptele acestui
impdrat cu Romfinii. 396. Vlahii
stdpaneail o parte a Thesaliei, in
timpul lui Than Cantacukino im-
pdrat. 397. Dupà pieirea la 1185, a
lul Andronic impdrat, vine Isachie
Anghel 399. Peek. i Asan yin la
Chipsala, la impératul Isachie An-
gliel. Rdzboiul inthiil al Vlahilor
cu Isachie Anghel impératul. 402,
403. Imp 6ratul I sachie Anghel, e0nd
din Misia, Asan, cu al sdi i cu
Tátarii, trace in Misia. 403. Lupte
ale lui Igachie Anghel cu Vlahii ai
Tdtaril. 404; 405, 406, 407, 408, 409.
Impdratul Alexie Anghel a fost
frate cu Isachie Anghel ; el dicea
eh este ndsctit din impdratul Ema-
nuil Comnenos. 410. Semn impo-
triva impdratilor Greci. 410. Alexie
Anghel i Henric al VI-a, impératul
apusului. 410. Alexie Anghel im-
pdrat i Vlahil. 411. Imp'eratul A-
lexie Angher si Than, ce ail fost
domn al Rominior. 412, 413. Im-
pSratul Isachie Anghel, Than, Vlahil,
Tdtaril i Hris. 414. Impdratul Isa-
chie Anghel. la 1199, purcede spre
Thessalonic si in potriva lui Hris.
415. Impdratul Isachie Anghel, Tur-
cil si Vlahil. 415. Impèretul Isachie
Anghel i Hris. 416. Than Alexie
se logodesce cu Theodora, nepóta
impdratului de rdsdrit. 417. loan
'703
sta.' viclén imperatului de rdsdrit,
acesta trimite iiste impotriva luL
417. Rkbóele Romanilor cu imp&
ratii T ar igradul ui , inainte de lu-
area lui de Latini. 419. Bulgaril §i
impdratul Isachie Anghel. 419. Dupd
miirtea lui Henric al VI-a impdratul
apusului, vine Filip, ce avea de
impdrdtSsä pe Irini fata lui Isa-
chie impdratul. 420. Venetienil, Bal-
duin i impSratul Filip. 420. ImpS-
ratil din Tarigrad, Dandul, Vene-
tienii i Balduin. 421. Murciflis Mout
impSrat. 421. Balduin ajunge, la
1201, impSrat. 422. Balduin impSrat
fatà de domnil grecescl ce, intdifi,
fugis era* cu impdratul Alexie Com ne-
nos. 423 Balduin impdratul, Green,
loan 0 'Mara. 425, 426. Than si im-
pdra tul Balduin. 427. Theodor Lasca-
ris e ridicat impSrat la Nichea. 427.
Domnil grecesci se fac fie-care,
impdratl in cfite o terisórd. 433.
Alexie impdrat vine cu ajutor de
la Turd, 433, dar e bdtut de Las-
caris. 434. Henric, impSratul Lati-
nilor, ia de la Greci, cetatile itscurn-
pdrate de Vlahl. 434, 466, 467. Ro-
manil de la hanil td.tdresci i im-
pdratii turcesci pAnd la mdpada lui
Batie. 435. Genghiz ban ar fi ecit
in urma lui Suleiman, mosul lui
Osman, intdiul impdrat al Turcilor
de ar fi esit la anul 1220 de la Chr
436. Numele de Ture e ndpaste
impdratilor Aliosmanilor. 438. Std.-
pginitoril Turcilor cu multe sute de
ani (de -pe vremd lui Iraclie im-
pdrat), ail esit in pdrtile Asiei, ru-
pAnd 'Arta de fer, pe care impreund
cu alte cetati, pe la 1722, o supuse
impSratul Pear Alexievici. 438. Os-
man, primul impdrat turcesc, su.
704 IN DICE GENERAL
puse pe Turd. 438. Osman ia ce-
tatile ei ëri1e impOratilor greceeci
din Asia mica. 440. Dupi Orhan
sta. impe'rat Murad. 441. Bela ei
Frideric al II-a, imp6ratul apusului.
450. ImpSratul Frideric bate cetatea
Faventia. 451; da ajutor ducului
de Austria. 451. Suleiman, imp6ra-
tul turcese goneece pe Cavaleril
din insula Malta. 451. La 1225 mOre
impOratul Grecilor, Ioannis Duca.
452, 458. Frideric era impOrat, cand
ail venit Batie. 458, 459. Severinul
e zidit de Sever impe'rat. 469. cCaput
Bovis, ar fi intaia cetate facutd de
Traian in Dachia. 471. Imp6ratii
Ioannis Duca, Theodor Lascaris
Mihail Paleologul. 476. Mihail im-
pOratul vine in Tarigrad. 477 An-
dronic imp6rat. 478. Craiul sirbesc
cere pe Evdochia, Bora impèratului
Andronic, in castitorie. 479, 480.
inpariltesa cetatilor era Roma. 13. Do-
mitian a petit ucis cu cindemna-
rea inparatésii luiv. 80, 167. Turcii
ajung a stdpani cetatea lui Con-
stantin, inp6ratésa cetatilor. 170.
Plotina, impOratésa lui Traian, sta.-
rue ea Adrian sà femanä moete-
nitor. 196. Despre eZenovia, imp&
rhtésa. 221. Armentarie iea in robie
pe inparatésa inparatului Persiel.,
232. Constantin marele era nascut
din Eleni inparatésap. 237. Impa-
ratésa Aridna ei Zenon. 296. Des-
pre botezul imparatesel «Variza»,
a Hunilor. 320. Sfanta Feciórà,
irnbracata ca imparatesà, se aratil
Varvarilor. 333. Despre impara-
tésa Irina. 348. Theodora impara-
tesa. 353. Despre Zoe irnparatésa.
356. Imparatésa Theofanona, Foca
ei Joan Cimischie. 369. Nunta lui
Vladimir cu imparatésa Anna, 373.
Imparatesa Zoe Roman, Mihail Pa-
flagon si Mihail Calafatis. 379. La
1054 femane, la imparatie, imph-
ratesa Theodora (Zoe murise). 382.
Impariltésa Evdochia, Constantin
Duca ei Roman Dioghinis. 384. Ni-
chifor Votaniatis, résculandu-se,
baga, in minastire pe imparatul
Mihail, ei pe imparatésa lui. 388.
Isachie Anghel ia imparatésa de
ném strain. 900. Imparatul Filip
avea de imparatOsa pe third, fata
lui Isachie Anghel. 411. Latinii se
aeéza in scaunul imparatesei ce-
tatilor. 423.
tnpiirittesti familii, nh venit in Mol-
dova dupa rdsipa impfiratiii Con-
stantinopolului. 25. Luarea seep-
trului imparatesc, de Traian. 193.
Emilian a purtat numai trel luni
numele imparatesc.210.Preda S tam-
bol Roman din mila imparatésca
sta sotnic la Harcov. 217. Guber-
natori vrednid de a fir6 gineri
imparateeti, 231. Dioclitian ei Ma-
ximin desbraca purpura podóba
imparatéscd. 233. Constantin ma-
rele era om «Imparateete darnic*
234. Theodosie incepe a indrepta
lucrurile, de la curtea imparat6sca
270. Iulie Nepos imbraci haina im-
paratésca la 24 Iuniti 474. 293. Ma-
vrichie scrie lui Petar sà hra.n6scã
oetile in pamantul vrajmaeilor, de
cat In provinciile imparateeti. 331.
Romanii in Dachia lipsiti de ajuto-
rulimpdratesc, fata de Varvari. 338.
Marginile marl Negre pazite cu
6ste impSratSsca. 342. Schythii im-
paratesci. 364. Nichifor Foca In-
vaà pe PetSr, sà nu lase pe Turd
a calca locurile imparateeti. 369. Lo-
 INDICE GENERAL
cul curtilor imparatesti din (Mose.»
373. Zoe aduce la scaunul impara-
tese pe Constantin Monomah 380.
Godofred, in loc de corónd Ira*
ratésea Ii pune spini. 388. Pear
oi Asan cer a fi primiti in slujba
imparatésca. 400. Alexie Anghel oi
corona imparatésca. 410. Latinil oi
familiile imparateseI ale Tarigra-
dului. 423. loan Alexie dä Solonul
lui Theodor Anghel, om de familie
imparátésca. 429. Banderium in pra-
vilele imparatesti. 469.
inparatia. Cele-I-all& némuri din im-
paratiile Europel sunt mai nouè
de cat némul Romano-Moldo-V1a-
hilor. 10. Cine erail cele «mal de
triabá mddulare a imparatiii Ro-
manilor.» 13. Hotarele imparatiif
romanesti.» 14. Constantin imparte
imparatia in patru parti. 16. Po-
lovtil i Picinighil erail vrajmasi
a iniparatiii Romanilor. 18. Despre
imparatiile cGrecibor, a Persilor,
a Eghipténilor si a Vavylonului .
19. Némul tatarasc n'a fost biruit
de marile imparatii. 21. Dupa ri-
sipa imparatiii Constantinopolului
multe familii de acolo aü venit
prin àrile nOstre. 25. cClavdie
Ptolomeh pre la imparatia lui Tra-
ian si a lui Adrian a fost. 59. Unde
e imparatia Moscului. 60. Impard-
tiile din Schythia. 61. Nu se scie
cum era imparatia Dachia inainte
de a veni sub imparatia lui Traian.
66. Cat era Dachia, pre cat o adao-
gasera Romanii la imparatiia bor.
69. Cum a intdrit Flac, hotarele
imparatii Romanilor. 78. Dion spune
ea rfizboiul avut de Domitian cu
Dachil e cel mai mare pre carile
l'a purtat iniparatia Romanilor.79.
705
Dupd Nerva a venit la imparatia
RfimuluI Mpie Traian . 81. Ince-
putul imparatiei Romanilor de
la Remus si Romulus. 85. Care
imparatie s'ar putea alatura cu Ta-
taril, in privinta vechimei. 86. Im-
paratiile Ellinilor. 88, 90. Priam
reintäresce imparatia Troia. 91.
Unii socotia la Creel ca nu trebue
pentru o femee (Elena) a se face
räsipa intre imparatii mari i vi-
clene ca acélé . 92, 93. Sfaturile lui
Antenor, si Eneas, pentru a nu perde
imparatia. 94. Romulus si Remus
asécla, din nal, la imperatie, pe
Numitor. 98. Incepétura impératiel
Romanilor. 99. Parthii supusera
impSratia Persilor. 105. Dachil adu-
sesera la strimptóre, impératia Ro-
manilor. 105 Aseclarea hotarelor
imparatiel romane. 106, 190, 191.
Imparatia Tarigradului s'a supus
Turcilor. 106. Terile romanescI daft
numal tribut impératie1 Turcilor.
107. Cand vre-un hatman roman
biruia vre-o Ord, o alipia la imp6-
ratie. 118. Traian a statut la imp6-
ratie pe la 98 de ani. 123. Laonic
Halcocondila a trait Oná la impé-
ratiea lui Baiezid. 126. Povestea lui
Sarnitie despre stalpii pe earl 'i-a
ridicat Traian ea hotar al irnpera-
tiei. 129. Cei cari alt fost prin im-
pératia Turcului pot spune cum
numesc Turcil voevoda» pe co-
mandantul targurilor. 131. Intam-
plärile de sub impèratia lui Vasilie
Bulgaroctonul. 131. Impératul Rd-
mului trimite lui Lasldu, ca ajutor,
pe o multime de talhari din im-
pératie. 136, 137. Sarnitie pune pe
Adrian in locul lui Avrelian. 151.
Evtropie scrie despre starea la
45
706 INDICE GENERAL
Imp 6ratie a lui Adrian. 154. Ce scrie
Procopie. 155. Lichinie a fost la
imperatie impreunä cu Constantin.
156. Traian adaoga Dachia la trupul
irnpèratiel. 160. Hronicul de 0 in-
cepe de la imp6ratia lui Traian,
va arata i pe altil de mai 'nainte.
162, 163, 164, 166, 167. Cel Puternic
mutd impératiile dintr'un ném in-
tealtul, 169. Despre diferite imp&
ratil. 170. Despre prada imp6rätiei
Iudeilor. 171. Mutarea scaunului
impSratiei Romanilor. 174. Adaos
imperatiei Chesariului. 176. Irez--
bóele impgratiel Romanilor cu Da-
chii. 186, 187. Adrian stä la imp6-
ratie dupd Traian. 193. Cand a stat
la impSratie, aAntonie PiusD. 199, -
0 and cMarco Avrelie). 200. Com-
mod nu purta grip. imp6ratiei. 203.
Venirea la imp6ratie a lui Pertinax,
a lui Didius Iulian, a lui Septimiu
Sever, 204, a lui Caracalla, a lui
Macrin, a lui Eliogabalus, 205, a
lui Alex. Sever, a lui Macsimin
Thracul, 206, a lui Gordian, a lui
Filip Arabul, 207, a lui Decius, 208,
a lui Gallie, 209, a lui Valerian, a
a lui Gallienus, 210, 211, a lui Clay-
dins, 212, a lui Cfintilus 0 a lui
«Avrelian,). 213. Ce se intimplase
sub irnp6rätiile celor de mai 'naintea
lui Avrelian. 215. Puterile impSrd-
Va. Romanilor. 216. Dachia a fost
§i naseStóre impSratilor Romani 3..
219. Ce a facut Avrelian &and a
venit la impSratie. 220. Era greil
ea sa facd Avrelian pre Varvari ca
sa nu mai calce hotarele impSratiel
223. Avrelie Probus stá la impSratie
la anul 276. 227. Varvarii i imp&
ratia. 228. Marginele imparatiilor
se pazese mai bine. 22J. La 283 sta
la imparatie Avrelie Carus. 230.
Ctesifontul i Selevkia sint intórse
impSratiel Rom nilor. 231. Diocle-
tian ia sotie la impgratie pe Maxi-
mian. 231. ImpSratia Romanilor de
multe pail era clatith 232. Eghiptul
e adus la supunerea irnparatiei. 232.
Maximian 0 Diocletian se lasá de
imp6ratie §i stag Constantin §i
Galerie. 233. Lichinie chemat la im-
pSrätie. 234. Romanil in Dachia, de
la inceputul imp6ratiel lui Constan-
tin marele. 237. Constantin Hlorus
ia sotie, la impSratie, pe Maxentie,
apoi pe Lichinie. 237. Impartirea im-
paratiei intre Constantin 0 Lichinie.
238. Lichinie e scos din impSratie.
329. In al 22-a an al imp6ratiel lui
Constantin marele sint batuti Sar-
matii i Gotthil. 239. Dachia era in
numerul craiilor irnp6ratiel Roma-
nilor. 241. Constantin marele orân-
duesce impSratia. 241, 2424 243, 244.
Romanii in Dachia, dupa impartéla
imp6rdtiei de Constantin. 245. Sar-
matii erag sub protectia imp6ratiei.
245. Constantin impartesce imp&
ratia fratilor sel. 246. a Constantin
de abiia ail trecut peste trii ani la
imp6ratile . 248. Constantie supune
iniperatiel pe Cfadi §i Sarrnati. 249.
Constantin e la Ammian, ardtat cu
putine clile mai mult, la irnp6ratie.
250. La scriitori sint diferite date
pentru impSratia lui Constantie.
251. Dupd Iulian Apostatul vine
la imparatie Iovian. 253. Imp6ratia
Romanilor sub Valentinian. 254,
2E6. 0 parte a Scythiei era sub ob-
lastia Romanilor. 255. Gotthil, cer
protectie de la impSratie in timpul
lui Valens. 256. Theodosie, stand la
imp6ratie, fescumparii de la Gottlii,
 INDICE GENERAL
térile ce le apucase acestia. 258,
265, 266. Gotthii asupra imperatiel
de reshrit. 264. Unde se intemeiaza
imperatia Visegotthilor. 266. Sta-
panirea Gotthilor din imperatia
Romanilor. 267. Dachia i impératia
Romanilor. 270, 281, 293, 319, 321.
Faptele imperatilor, ce tinuserd
imperatia, inainte de Theodosie.
270. Varvarii in locurile imperatiei
Romanilor. 273. Imperacia resari-
tului fata de viclesugul lui Gaina.
274. Duph mórtea lul Arcadie, stä
la imperatie, Theodosie. 275. Pupa
Honorie sta la imperatie Valenti-
nian. 276. Varvarii i imperatia
Romani lor. 277, 283, 316, 329, 360.
In anul al 18-lea al imperatiei lui
Theodosie eel titter, Roilas domnul
Schitilor, vine spre imperatia Ro-
manilor. 278. Gotthii fata de impé-
riltia Romani lor. 279, 287, 292. Da-
chil i imperatia Romanilor. 280,
396. Attila e invitat de Honoria, sh
intre cu Wile in publica imperatiii
Rom ei . 282. Cetatile de pe margin ea
Dundrel, facute pentru paza impe-
rdtiei. 283. Attila asupra imperatiel
resaritului. 281. Attila si imperatia
apusului. 287. In locul lul Theodo-
sie vine la imperatia, Marchian
Thracul. 288. Marchian more dupa
ce tinuse imperatia 6 ani si 6 luni.
291. Dupd Maioran std la imperatie
Sever 291. Glichirie e ales la int_
peratie la 473. 292. In urma lui
all statut la imparatia Apusului
Olivrie. 292. La 474 Leon murind
ii urméza Leon cel tiller, la impe-
rdtie. 292. Pruncul Leon murind,
stã la impSratie, Zenon. 293. In
timpul lui Zenon, Hunii all destra-
mat tare imperatia. 293. Theodoric
707
Amali pracla hotarele imperatiel
de fesdrit. 294 ; el se arata neprieten
imperatiei la 487. 295. In locul lui
Zenon, imparatesa Aridna si Se-
natul tidied la imperatie pe Anas-
tasie. 296. Despre istoria imperatiei
Persilor. 299. Cfintus Curtius a
scris istoria lui Alexandra Mache-
don, a carui imperatie a statut mai
'nainte de Curtius cu 360 ani. 300.
Intaia esire a Bulgarilor spre par-
tile imperatiei Romanilor. 301, 302.
Imperatia Grecilor despre Romani.
306. Volohia i Cramul sub stapa-
nirea imParatiei resaritului. 311.
Anastasie imperat merge impotriva
lui Mundon, care intrase in impS-
rdtie pang. la Machedonia si The-
salia. 312. Risipa imperatiel de re-
sarit, era sa fie, pe la j umatatea
secolului al VI d. Chr. 313. Dupd
Anastasie vine la imperatie Iustin
Thracul. 314. Hunii in timpul im-
peratiei lui Iustinian. 315, 316, 318.
Varvarii in timpul imperatiei lui
Iustinian. 317. Ghepidii i impSratia.
318. Longobardil emit sub protec-
cia imparatiei romane. 319. Vosfo-
rul sub stdpanirea imperatiei lui
Iustinian. 320. Traian despre ho-
tarele imperatiei. 322. Cetati facute
de Iustinian pentru paza imperd-
tiei. 322. Slovenii vin In hotarele
imperatiei Romanilor. 324. Romanil
din Volohia ar fi avut putin ajutor
de la imperatie, ostile imperatiel
fiind cu Velisarie in Italia. 325.
&area imparatiei romane pe tim-
pul si la venirea lui Iustin. 326.
Mavrichie, stand la imparatie, face
rázbóe cu Persil si cu Avarii. 327.
In vremea lui Mavrichie, nu nu-
mai Da chia ce Inca i Schythia
708 INDICE GENERAL
supt stdpdnire impdratiii ad fost .
328. Reinoirea sfadei intre Hagan
zi impdratia rdsdritului. 330. Foca
la impdralie. 331, 332. Ieraclie std
la impèrátie, 332; el intrà in im-
pérdtia Persi lor. 334. In locul lui
Hosroe, std la imp6rdtia Persilor,
Sirois. 334. Dupd Irac lie std la im-
pèralie fiul s'eii Constantin, 334, 335,
dupd care apnea' impSfatia Martina
cu fiul sdit Iraclion. 335. Constans
e ridicat la impdrdtie. 335. Sera-
chenii cuprinseserd multe locuri
si cefeti ale impératiei Romanilor.
335. Dupd. Constans stä la impg-
rdtie Mizizie, 336, si apoi Constantin
Pogonat. 336. Serachenii luaserd
multe cetà0 i teri de la impdrktie.
337. Bulgaril i imp'erdtia rdsári-
tului. 337. Romanil din Dachia si
impèrdtia Tarigradului. 338. Impd-
ratul Iustinian era mai mult stri-
cdtorii impdfatiei de cat tocmitoril.
339. Leontie std la imp'erätie, go-
nind pe iustinian. 340. Bulgaril
Sclavonii intre Volohia i impSrd-
tia Tarigradului. 341. Crâmul sub
impSratia romand. 342. Flip std la
imperdtie un an si sése luni. 343.
La 717 std la impdfdtie Conon. 343.
Artemia i impSrAtia Tarigradului.
344. Leon impdratul impacd par-
rile impdrdtiei despre Cazari. 345.
Dupd Leon Isavrul, vine la impd-
rd/ie Constantin Copronym. 345.
Irina conduce impdfatia, Constan-
tin Rind copil. 348. Bulgaril cer
bir de la impSrdtie, dar Constan-
tin le pradd tam. 349. Carolus se
incoronézd ca impSrat al Romei
si a tótd impdrAtia apusului. 349,
351. Romanii din Dachia, impSrd-
ia apusulul si a rSsaritului. 351,
377. Dupd Irina, std la impSfalie
Nichifor Patrichie. 351. Dupd Ni-
chifor std la impe'rätie Stavrichie,
apoi Mihail Curopalatis, iar la 829
Theofil, cdruia Ii urmézd Theodora.
352. Domnia Crâmului i ImpSrd-
ia 353. Némurile schy-
tesci se supun impérditiei Tarigra-
dului. 355. La 886 vine la impdfdtie
Leon filosoful. 355. Roman e scos
din trebile impSrätiel, de Constan-
tin. 357. Constantin Porfiroghenit,
re'mânênd singur la impdrAtie, Un-
gurfi nalvalesc asuprd'i in douS
rinduri, 357, iar la 956, ducêndu-
se si asupra impSrAtiei apusului
sunt bdtuti de Otton marele. 358.
Dupd Constantin, la 959, std la im-
pdrdtie, Roman. 358. Incepdtura
impárdtiii rusesci. 359, 371, 374.
Supunerea Bulgarilor sub impard-
tia rOsdritului. 359, 376. Romanii
in Volohia pAnd la impArdtia lui
Isachie Anghel. 359. Impdratil si
crail slavonesci. 362. Remus e zi-
ditor imperaliel i cetdlii Roma-
nilor. 366. La 363 std la impSrdtie
Nichifor Foca. 369. Rusii i impa-
rdtia de rdsdrit. 369, 370. Impd-
rdtia Moscului. 371. Iovan asupra
imparatiel de rdsdrit. 375. Peci-
nighii tree in Bulgaria, ce era su-
pusd impardtiei fashritului, dar
sunt respinsi. 378. La 1032 sta.' la
impdratie Roman Arghir. 378. La
1040 vine la impdrAtie Mihail Paf-
lagon. 379. Iar la 1041 Mihail Cala-
fatis. 379. Sêrbil se revoltd in tim-
pul impárdtiei lui Constantin Mo-
nomah. 380. Pazinachil i impArd-
Oa de rdsdrit. 381, 382, 384. Dupd
Constantin Monomah, vine la im-
piirdtie Theodora ; iar dupd Mihail
 INDICE GENERAL
Stratiotic, Isachie Comneno ; apoi
Constantin. Duca. 332. Dupd Dio-
ghenis, vine la imp6ratie Mihail
Duca. 386. Nestor, impreund cu
Pazinachii se ridica asupra impa-
rdtiel. 387. La 1801, impdratia trace
la Alexie Comnenos. 388. Stapani-
rile apusului impotriva Serache-
nilor ce tineati Asia. 388. La imp&
rdtia rdsaritului sta Manoil Corn-
nenos, iar la cea de apus, Conrad
al III-a. 389. Rasbóele Romanilor
cu impdratia Tarigradului. 390, 393.
Despre impardtia lui Manoil a lui
Alexie Comneno, a lui Andronic,
si a lui Isachie Anghel. 391. Volo-
hia dupd impartirea imparatiei Ro-
manilor. 392. Cand si cum s'aa
despartit Romano-Vlahii de impa-
rdtia rdsdritului. 393, 397, 399, 400,
401, 419, 446. Vlahil i tatarri im-
potriva impardtiei Tarigradului.
407. Vlahii si Isachie Anghel la im-
pdrdtie. 408, 409. Dupd Isachie An-
ghel vine la impardtie Alexie An-
ghel. 409. Alexie Anghel 0 corona
de impardtie. 410. Filip la impdra-
tia Apusului. 411. Pear sLornea
rautati imparatiel de rasarit. 413.
Joan 0 impardtia de rasarit la
1196. 413. Caderea impardtieI Ta-
rigradului, pe mama Latinilor. 420.
Isachie i Alexie apnea o umbra
de impardtie. 410. Impardtia de la
Nichea. 423, 419, 433. Vlahii i irn-
J.
Jidoyil pentru placerea Grecilor se fd-
ceaii ruda cu Spartanil. 177. Locu-
iaii in Egipet, se rasculaserd con-
tra Romanilor i Grecilor, pentru
709
pardtia Mr. 423. loan scaph impa-
fatia din Asia, de Balduin. 424. Im-
pdratia infiintatd de David. 427.
Henric e ridicat la imparatie in lo-
cul lui Balduin. 430. La 1222 lui
Theodor ii urméza Ioanis Duca.
434. Tatarii ce fuseserd sub oblas-
tia imparatiel, es in partile impd-
ratiel Persilor. 436. Impärdtia Per-
silor. 437. Despre impardtia Tur-
cului. 437. 441. Despre familia Ali-
Osmanilor, care tine impOrdtia Ta-
rigradului. 438. Derbend hotarasce
imparätia rusésca cu cea Persésca.
438. Balta Hiva are la rasárit im-
paratia Ozbecului si a Havanului
439. Dupd Osman, la 1326, urmézä
la impdratie, Orhan. 440. Impdratil
si impardtia grecésca. 441. Cérta
pentru imparatie, intre Musa, Su-
leiman si Muliamed. 441. Batie in
hotarele impdratiei rusesci. 447.
Bela, in al 31-a an al imparatiei
lui Frideric, se IntOrce in tara Un-
guréscd. 451. Tatarii ce le zicé Co-
manii, despre cari s'a vorbit la
impardtia lui Isachie Anghel. 466.
Theodor Lascaris lasa pe fiul ski
in paza unui Muzalos, care sd vadd
de trebile imp aratiel, dar el il omOrd
si la impardlie vine Mihail Paleo-
log in timpul caruia un ore-care
Mihail pradd impèraiia. 476. Mihail
impdrat aduce scaunul imparatiei
iarasl, in Tarigrad. 477.
care Traian trimete pe Martie Tur-
bon contra lor i sunt maceldriti,
spun Xifilin i Suida. 194. Ail voe
de la Paravat, sá zidésca biserica
710 INDICE GENERAL
Ierusalimului. 252. Paravat se gin-
rueste id le dea pe crestini, dupd
ce va bate pe Persi. 252.
Jiul, tinut din téra Muntenésca.; in
el se and cetatea Severinului. 204.
Junonii. Vedi Iunonii.
Justin. Vedi Iustin.
Justin Curopalat. 314. Vine dupd mór-
tea unchiului ski Justinian. 325,
326. A impdrätit 12 ani si in acest
timp ceva de pomenit spre pdrtile
nóstre nu gam . El era de fire
bolndviciósd. In timpul sdii, Arta-
ban imparatul Persilor präda in
voia sa. Asa el därdm5. Antiohia.
In timpuljui s'a ndscut Muhamed.
El a murit la anul 578, dupd ce a
Fasat urmasi pe Tiverie Anichie
Constantin. 326.
Justinian impdrat. Procopie scrie ca
el tinea Dachia. 133. Procopie scrie
cd el ar fi zidit multe cetdti in Da-
chia pe malurile Dundril ca Pin-
cul, Cupus, Novele, Literata, cari
erad locuite de multi Romani. 154,
155. A avut hatmani pe Velisar
Narsitis Haddrnbul. 240. sdro-
besce impárdtia Visegotthilor prin
vitejia Hatmanilor Velisar i Nar-
sitis. 266. Rdsboiul Ita liei, adica
a hatmanilor lui Justinian cu Got-
thil. 267. Sub tótà impArdtia lui,
povestea spune cd Leon cel tindr
a stat cálugdr. 293. De la ndvdlirea
Bulgarilor pând. la Justinian. 311.
Stá la impdratie in locul lui Justin
Thracul. 314. A fdcut multe cetati
in imperid, precum i biserica Sf.
Sofia in Tarigrad. 314. DobAndesce
victoril prin hatmanil Velisarie el
Narsitis. 315. In cel d'ântêiii an,
Variza crdiasa Hunilor, impreund
armele cu Romanii. 315. Trimite
in contra Hunilor, pe Ion consulul
si pe Hatmanul Godila. 315. Pro-
copie spune cà a pus in Thrachia
200 mil "Wit 316. El trimite spre
Italia si Africa pe Narsitis i Ve-
lisarie. 316. In al 31-a an al impd-
rdtiel lui, spune Chedrinos ca aü
náválit Slavii. 316. Dd Varvarilor
parte din Dachia, i Turnul zidit
de Traian, ii dd Antilor i Slavi-
nilor. 317, 318. Scóte Dachia din
mdnile Gotthilor i refusd de a
pldti Ghethilor léfa, pentru cà el
praidaserd impdrätia. 317. Sub el a
fost tara Muntenéscd si Moldova.
319. El luand Dachia de la Varvari,
o parte din ea cu cetaté Singhidi-
nul, o dd. Herulilor, spune Proco-
pie. 319. La el Longobardii cer
ajutor contra Erulilor i soil lor
se plâng de Ghepidi. Asemenea
soul Ghepidilor, intorc cuvintele
Longobardilor. 319, 320. Sub sta..-
pftnirea lui, vine locul de la cetatea
Vosforu pand. la Herson. 320. l'ro-
copie spune cethtile zidite de Ju-
stinian. 321. El zidesce : Vimina-
Sighidon, Pincul, Cupul si
Novele, Literata, cetdtuele Canta-
vazates, Smornes, Camp s es, Tanata,
Zerne i Duchepratul. 321, 322. Ce-
tatile fdcute de Traian, le repard
ai aduce nol osteni. 322. Procopie
spune ca el face cetdt1 in Illiria,
Panonia, Misia i Schythia. 323.
Face in Misia, cetatile Saltopirgul,
Dorostolus, Palmatis, Adina i Ti-
liscon. 323. Cetatuia care pe vre-
mea lui se chema Sf. Chiril, mai
tdrziii se chiamd Ulmiton. 323. Pe
acésta Justinian o zidesce. 323. De
asemenea cetatea Ivida. 323. Apoi
Almirin, Eghistul. Pe vremea lui,
 INDICE GENERAL
Dachia a fost locuith de Romani.
323. Pe vremea lui Sclavonil co-
prinde locurile Poloniii. 324. Pro-
copie dice ca Sclavonil aii luat ce-
tatea Ulmiton ziditä de el. 324. El
a avut rèsboiii cu Sclavonil eel
peste Dundre trecuti. 324. El a mu-
rit la anul 565 dupd ce a impserätit
38 de an!, dupd el urmézh nepotul
seu Justin Curopalat. 325. Pe timpul
lui Ghepidii fume' Ardealul. 338. El
a ridicat 6ste contra Bulgarilor
Slovenilor, 338; face pace cu Bul-
garil, formézd o 6ste de 30 mil de
Sclavoni i stricä pacea cu Sera-
chenil sculându-se contra lor; ei se
1.60 de pace el nu primesce. Se-
rachenii cump'erá pe Sclavonil si
bat pe Justinian. Pe el Pail pore-
alit Rinotmitos. El stricà pace cu
Bulgarii i il bate. El poruncesce
lui Stefan päzitorul cetatii sà omóre
pe toti Tarigradenii incepênd cu
Calinic Patriarhul. 339. Leontie se
intórce cu 6ste i prindSnd pe Ju-
stinian il taie nasul i II trimete
in exil la Hersonisos. 340. El când
K.
Kedrenos. Vedi Chedrinos.
Kinorrurion, intre Iraclia i Vyzan-
thiia. Aci a fost omorit Avrelian
de hatmanil s61. 225.
L.
Laeopirgul, cetate zidità in urma lui
Traian. 322.
'Adis lav plesuvuL tatal lui Andrias, al
5-a crai unguresc, la 1047. 442.
711
era in exil aflând ci Apsimar vo-
esce sà-1 dea pe mina lui Hagan
fuge la Tirvelin Domnul Bulga-
rilor, care ii di pe Theodora de
sotie i Ii dä 6ste i cu ajutorul
Bulgarilor inconjóri. Tarigradul 0i
prindênd pe Apsimar i pe fratele
sëlt Irac lie ii spinzurd. Justinian
incArcà pe Bulgari de daruri, insi
mai in urmd strici pacea cu ei, ei
se ridicä si mergend pe M. Négrä
1-aiilovit la Anhelo, jar el a sca-
pat cu putini la Tarigrad. 341. El
dupd cum spune Theofanis i Che-
drinos, trimite pe Filipic voevodul
cu 6ste contra locuitorilor Cri-
mului cu porunci ca st-1 om6re
pe totl. Filipic omOrá cati-va insä
multi fug la Cazari. 342. El trimete
a doua ór5. pe Filipic la anul 711,
insi Crâmenii in unire cu Cazarii
bate pe Filipic, in urmd Filipic se
impacd cu el si este ales impèrat.
Apoi merg la Tarigrad pun mina
pe Justinian 0'1 omórd El a im-
Oritit a doua 6r5. 9 an!. 343.
Juvenal. Vedi Iovenali.
Kniaz. Autorul Hronicului era si a
svintei Rossiestil inpSfatii Kniaz .
1, 49.
Ladislav. Vedi Vladislav.
Ladislay, al 9-a cral ungar, fratele
Gheizel, feciorul lui Bela. El la
istoricii unguri e numit sfintul. El
712 1NDICE GENERAL
nu p6te fi Las lag al lui Simion,
hind mai inainte cu 167 ani, de
cat Las Fail. 442. A fost ugh la
1078. 442. Dupà el vine Coloman.
442. Stapanesce 17 ani si la 095
more. 444. Vine la crdie dupd tatal
sèii Gheiza. 444. El nu pOte fi Las-
laii. 444.
LadislaT al II-a e pus intre Gheiza
si intre *tefan. El ar fi feciorul
lui Bela orbul. 442. Vecli V ladislav
al II-a.
Ladislav, ficior al lui Emeric, este al
18-a cral al ungurilor. El ar fi stat
numai 6 luni la craie. Rictiolus
spune Ca Hronologia ungurésca
gresit pun 2 Ladislavi. 443.
Ladislar Plesimil era tatal lui Andrias
de la 1047 442.
Lampridie. 206. scriitor, a trait pe
vremea lui Constantin Marele. 238.
Laomedont, stdpanul Troadei, fusese
omorat de Iraclis. 91. Avea de fe-
cior pe Priam. 91.
Lank Ilaleocondila, istoric grec, cà-
lut in robie cand Sultanul Muha-
med a luat Tarigradul i apol tur-
cit, a trait pada in timpul Sulta-
nului Baiezid, om fOrte invatat,
drept i vrednic de credinta. Vor-
besce de hotarele Valahilor i zice
cà «Valahil sunt viteji, tara lor de
la muntii Orbal i Pevechin, care in-
cep din Panonia i de la Ardél
pfind la marea Neagra, in drOpta
pe langd Dundre este Dachia Pa-
nona, in stanga este Bogdania (Boy-
Saviav) si le desparte muntii Vran-
sovie, (a stacli Vrancii) Moldovenil
mai ail vecini la Nord Polanii o-
Vtvot) saü Lesii, la rasarit Sarmatil.
Este despartita in douè in Bogda-
nia si Istria. 157. Bogdania are
scaunul in cetatea alba' (AmincOstv)
si se in tinde despre Dachii cari
locuesc pre langd Dundre spre Lif-
tani i Sarmati. El marturisesce
ca nu scie cand ail venit Romanil
in Dachia. 126, 127. El coprinde
sub numele Misiii trel iri impre-
una. cu Dachia. 156. In muntil Pin-
dului locuesc Vlahil, cari sunt de
o limba cu cel-Palti Dachl. Spune
ca Vlahil ail limbd asernOnata cu
limba Italienésca. 157. Spune cà
Vlahil sail intins pada. la Thesalia.
397. El s'pune ea Vlahil s'ah the-
mat si Misi. 398. Spune cd Condo-
Vlahii s'ail intins parka la Thes-
salia. 416. Cele cuprinse in el, sant
spuse. 435. Vice cà intaia cetate
a Moldovenilor a fost Cetatea Alba.
469. El numesce pe Bogdan Domn
al Bogdaniei negre. 474.
Povestea lui Laslail la scrii-
toil. 136, 137, 138. Hronicul bulga-
resc vorbesce despre luptele lui cu
tefan craiul bulgdresc. 140. Face
pace cu *tefan. 141. Se luptd cu
Batie han tatardsc 8i.-1 omóra. 141,
142. El cere ajutorul Romanilor.
143, 454. Simion calughrul spune
ca i s'a triinis ajutor din temni-
tele Ramului. 144, 366. 393. Pove-
s tea lui Laslaü e scornità din is-
toria a dol crai unguresci. 144, 145,
146 si 148. Ce spune Sirnion, des-
pre Las1á i Tatarii cari ah des-
calecat Cramul sunt minciuni. 437.
Ast-fel numesce Simion calugdrul
pe Vladislav eel mincinos. 442. Las-
lati al lui Shnion este cu 167 ani
in urma lui Ladislav Sfantul. El
ar fi ucis cu un topor caclut din
cer pe Batie. El a fost craiii la
1242. 442. El ar fi Ladislav al II-a
 INDICE GENERAL
feciorul lui Bela orbul. 443. Vla-
dislav I nu e Lasläii. 444. El nu
p6te fi nici Vladislav II. 445. Dove-
direa minciunilor lui Simion re-
lative la Las15.1 446, 445, 447, 449,
452, 453, 456, 472. Se Vice cd el ar
fi fost vrajitor. 454. Letopisetele
rusesci vorbesc de el. 455. El a-
jungea in Oda pe Batie, ii omórd
cu toporul cdzut din cer. 457. El
n'a fost pe vremea lui Bade. 458.
El n'a luat ajutor de la imphratul
Ramului. 458. El n'a gonit pe Ta-
taxi. 459.
Larda. Vlahil pradéza pe langa ea.
404.
Latin, stapanul Laiu1ui, primesce
pe Eneas i II dá sotie pe fica sa
Levania. 95. Turnus ii declara fas-
boit, dar Latinil ii invinge i ii
ia in stapanire tara. 96.
Latinesea. Hronicul e isvodit intaiii
pre limba Latinesca. 1. Cicero e
parintele artei limbil. 5. Tara unde
vine Eneas. 13. Scriitorii Latinesci
ne apara. 24. Cantemir a scris in
limba latinesca. < Carte ghenealo-
gill niamurilor boerimil moldove-
nesti. 26. Limba latinescd, fiica
celei Ellineti, s'a mai schimbat
din causa amestecului. 102. Nu El-
line95, ce hirese fatinesti par. 103.
Dacil supusi de Romani, spun unii,
sa-si fi amestecat limba cu cea la-
tinésea. 0 din ei se trag Romani.
110. Ion Lamoschie cerea a dovedi
ca, Romanil nu se trag din Ro-
mani, ci ostile Romanilor trecand
odata prin terile nóstre, i ernand
aci, Dacil aft apucat ceva din limba
lor cea latinésca. 113. Slove lati-
nesti. 114. Limba latinescd. 132. In
istoria latinésca, pornenire Vlahilor
713
se face intaiil la anul de la Hs. 1330.
133. Vlahii precum din cea latinesca
asa din cea italienesca graiul s'a
stricat. 134. Passus i Cords sunt
cuvinte chiar latinesti, lard nu ita-
lienestl. 135. Graiul latinesc. 152.
Scriitorii lätinesti. 154, 156. Graiul
limbil Romanilor i pand astacti la-
tinesc este, Vice Pavel Piasinschie.
160. Inscriptie latinescd. 161. August
latineste va sa qica sfint.161. Lim-
ba. latinésca. 180. Sarnitie vorbind
despre Romani spune Ca sunt rA-
màiçele colonistilor Romani, ai
lui Traian, i earl ail amestecat
limba latinescá cu cea slavonésca.
240. Un ban gdsit la cetatea Gher-
ghina, avea scrise slove latinesci
in jurul unel cruel, ce era in mij-
loc, si se spunea anume : CONST.
VICT. AVG. IMP. 248. Istoricil la-
tinesci despre Hunt 281. Nurnele
Voiotia si limba latinésca. i cea
slovenescd. 303, 301. Istoricii latini
despre Valahia, si intelesul ce-1
are la et 303. Istoricii latinesci
despre statulVolohiei. 325. Istoricil
latinesci nu pomenesc despre Da-
chia, pe la jumatatea secolului al
XII. 389. 'Muff bat pe hatntanul
Tero, i 6stea lui latinescd. 431.
RasbOele Romanilor cu Grecil si
cu Latinii. 432. Leunclavie si Bus-
becvie aa scris in latin are despre
tatari. 435. Cantemir preface hro-
nicul din latinesce in romanesce.
444. E poveste Ca Laslaa s'ar fi
facut ortodox din Latin. 458.
Latinia. Veli Lafinia.
Latinii. Scriitorii lor spun cd Roma-
nii se trag din Ellini. 13. Ei aü
luat Tarigradul. 18. Catastili de
scriitorii lor ce se pomenesc
714 1NDICE GENERAL
hronic. 53. Istoriile Mr sunt pline
cu nábusélile ndródelor rdslatite
din Schyti. 58. Pomponie Me la a
fost din vechil scriitori al pArnin-
tului, la Latini. 59. Ce spun cap-
va scriitori El Hal i Latini despre
hotarele cele véchl ale Dachiel. 62.
El numeati pe Iraclis, Hercules.
91. Au avut de stdpanitori pe ur-
masil lui Eneas, pan5. la 777 a. Hs.
cand rémane la stdpanire 2 frati
Amilius i Numitor. Stdpanirea o
ia Amilius. 95, 96. Limba Latini-
kr e fiica Mei a Ellinilor. 102. Is-
toricii Latinilor relativ la Romani.
134, 135. In timpul lui Const. seri-
itoril Latini nu pomenesc de Da-
chia. 347. Latinii la sinodul din
Florenta. 345. Latinil i Romanii.
395. Vor sa. cuprindà Udriiul. 398.
Din inconjurarea kr, Udriiul e
scapat de Vlahl. 399. Inainte de a
cadea, Tarigradul in thanile kr,
Vlahil se despart de impárdtia ra-
sáritului. 419. Cu iei aü avut Vla-
hil raisbede. 419. Cu ajutorul kr
intrA Isachie Anghel in Tarigrad
420. El se prefac cà ingAdue stran-
gerea banilor ce li se fagaduisera
421. Pun imparat pe Murciflis. 421.
Pun in temnità pe Isachie i pe
Alexie Anghel. Ei inconjórá si bat
cetatea i Grecil rabdä rdutatile
kr 68 Iile. 18, 421. Navalesc in cetate
si pun pe Balduin impárat al Ta-
rigradului. El prind pe Murciflis
si 11 omórä. De frica kr, Alexie
Comnenos fuge in Gretia 422. Go-
nese pe Greci. Veniserà prietini
se fac vrájmasi. 423. Puterea kr
vrea s'o afle Ioan Alexie. La iei
trimite Ioan soli de pace, si el ré-
spund cu mândrie. Pe unde II a-
flail, ii omoraii Grecii. Asupra kr
se ridich Vlahil, Green si Mechedo-
nil si 11 gonesc pand la Tarigrad.
424. loan se silea sd nu prinda el de
veste de venirea lui. 425. In mama
kr cade Arcadiopolis, cu multd
värsare de sange. 425. El nu in-
drasnesc sà mérgá mai departe.
Tataril se prefac ca-1 ataca, Latinil
se iati dupd iel si cad in mama lui
Joan Alexie. 425. In luptd cu Ro-
mann i Tdtarii, Latinii sunt bd-
tuti i Balduin prins. 426. Rama-
and fail cap, staii uluiti in Ta-
rigrad. 427. Rautatile fdcute de el
le rèsbunA Joan Alexie. 427. Pupa
biruinta kr, loan da voe Tatarilor
sã prade. Celor cari erau in Ser-
ras, Ioan le db.' voe sh trécit in
Pannonia. 428. Din Tesalonic, iel
vor sà fuga cu corábiile. Ne mai
putandu-i opri, Romanii intra in
Thessalonic 8 i omórd pe Latini.
429. Sperail sà rdscumpere pe Bal-
duin.. TabUra kr de la Udriiu, este
inconjuratà de Romani. Latinii din
Tarigrad nu indrásneail sd mai
iasd. 430. Oastea Ilor de sub Hat-
manul Tero, ie batuta de loan An-
ghel. 431. Asemenea ostile impà-
ratului Theodor Vrama 432. Pe
cand iel se luptail cu Vlahil, Theo-
dor Lascaris a cuprins Efesul. 433.
Henric se face impáratul lor i ia
cetatile cari fusesera rápite Latini-
lor. 434. Mai inainte de a lua iei
Tarigradul, s'a pomenit de Bela.
441. Latinil in privinta religiei.456.
Ail snit pe o parte de Romani a
trece inapoi Ddnarea. 465, 466, 467.
Impreunh cu Ion a supus Gretia,
Peloponesul, etc. 466. Impáratul
lor Henric a coprins multe cetati
 1NDICE GENERAL
din Thrachia. 467. Grecil rOscum-
Ora Tarigradul de la Latin!. 476.
Mihail trimite pe Alexie Stratigo-
pul, ia Tarigradul de la Latin!. La-
tinii ail tinut Tarigradul 58 ani.
476, 477.
Latiuni, avea de stapan pe Latin. Catre
el calatoresce si se stabilesce E-
neas. 13, 95, 96.
Au:cps-Ea. Face o dedicatie .Lui Dum-
nazail unuia, in Troita inchinatului
ti slavitului Awc9e1uv, in véci.. 3.
Latinia din Brutia se mai numia ca-
pistea Iunonii. 120.
Lamle Raleocondilas. 25.
Lavra.Sf. Cozma s'ail dus la Lavra
Sf. Save! la Ierusalim. 345.
Lavyrint. Istoricil cercetati de Can-
temir sunt asa de multi in cat '1
se pare cà a intrat intr'un lavy-
rin t. 75.
Lazar. Deosebirea dintre bogat i La-
zar cel shrac in Evanghelie. 354.
Lazil, aü avut impérat pe Joan, care
ia pe Evdochia, sora lul Andro-
nic. 481.
Litpuna. P'acolo ail trait Taifalii. 68.
Lamnénii se cuprind in tara de aos.
244.
Le grand Dietionaire Historique. 361.
Leesieóne. 113.
Lederatul, se numesce gresit Lite-
rata. 322.
Leghione. Sarnitie vorbesce de scó-
terea leghiOnelor din Dachia de
catre Aurelian. 152. Emilian .Hat-
manul LeghiOnelor de la Misia
Dachia ail hotarit Slujitorilor ba-
nil earl era sa-i dea Tatarilor, nu-
mai de-1 vor bate. 209. Getii i Sar-
matii tot-deauna se gandiail cum
ar sc6te din Dachia leghiOne ro-
mane. 221. Justinian a biruit 6stea
715
bulgarOsch, princlênd multime de
rob! din care ail fdcut Legh6ne,
adica polcuri nouS. 339.
Legiunt, Vecli Leghióne.
Leh, la 465 infiintéza Craila lesOsca.
12. 150 ani a stätut crdia Sloveni-
lor de pe Visla sub nurnele de
Leh. 324.
Lehon voevodul Slovenilor gonesce
pe Hunii din locurile bor. 351.
Lemon scriitor in Cartea I, cap. 4.
vorbesce de Crdia Frantiei. 277.
Leon fiul lui Vasilie Machedon, el era
forte invOtat si de a aceia 11 numia
Sofos, el chOmd in ajutor pe unguril.
Chedrinos spune ca lui s'a supus
Bulgarii. Curopalat scrie ea el a tri-
mis pe Unguri i Turd in contra
lui Simeon Domnul Bulgarilor. El
a impOratit 25 ani si 3 luni ; dupd
el urmOza fratele-sOil Alexandru.
355, 356. Constantin fiul lui Leon.
357.
Leon papa, incoronéza pe Carolus la
anul 800. 349.
Leon, impOrat al rOsaritulul, trimite
pe Maioran, impOrat la Roma. 290,
se mai numesce Leon Thrachul
urméza dupa Marchian. 291. In pair-
tile Dachiel, n'a facut nimic. 291.
Ostrogothii fac pace cu el. 291.
Asupra hatmanilor lui, dobandesce
victorie Genseric, in Africa. 291.
Capul lui Dinzig, e trimis lui Leon
la Tarigrad de catre Gotthii. 292.
More la 474. 292. Urrnéza nepotul
sal, Leon cel tinOr. 292. Face Cite-
sar pe Julie Nepos. 292.
Leon, papa trimis, sol de Valentinian
la Attila, il convinge pe acesta sá
parasésed Italia. 289. La anul 800
Leon, Papa Rome!, incoronOza pe
Carolus. 349.
716 INDICE GENERAL
Leon din mAndstirea Sosthenis vor-
besce de tabla lui Vasile Bulga-
rocton. 376.
Leon Arnianul, a imp'effitit 7 ani si 7
lunl, fu ucis in Bisericd de Mihail
Balbul. 352.
Leon eel tinër, ncpotul imp6ratu1ui
Leon, urmézd acestuia la tron. 292.
E feciorul lui Zenon. 292. Trdesce
17 luni si dupd mórtea lui Iu lie Ne-
pos pleacd cu cordbil spre Italia. 292.
Lui ii urmézd taffil lui Zenon. 293.
Povestea spune cá tatfil gil voind
sd-1 om6re, mamd-sa Ariandna, il
seal* punênd in loc, un alt prune.
Pe Leon, il tunde cdlugdr, si stfi
ast-fel, sub Wtá impdfatia lui Ju-
stian. 293.
Leon lsavrtil vine la impérdtie dupd
Theodoric, el mai inainte se chema
Conon, Vice Patavie, a impérätit
25 ani si 2 lunl, in timpul s'ed a
fost in Asia resbele cu Serachenil..
343. El prinde pe Artanie si li taie
capul. Contra lui scrie Ion Damas-
chin Sfintul nisce scrisori carom
el le falsified continutul si le tri-
mite domnului Serachenilor. El
cere pentru fiul ski Constantin de
la hanul Cazarilor pe fata lui pe
care botezhnd-o o numesce Irini.
El m6re la anul 741 si Idsd in lo-
cul lui pe Constantin Copronim.
344, 345.
Leon Mfinastril, spune cd precum
unii impSrati au tficut Bulgarilor,
asa sà facd si Vlahilor. 403.
Leon Portirogenitul. Tatd1 WI l'a eh-
saitorit cu fata domnului Bulgdrese
la anul 770. 346. Fiul lui Constantin
Copronim a imp6rdtit 5 ani si more.
In timpul hii nu se intfimpld nimic
spre partile nóstre. 347.
Leonina. Numesce Dlugos marea a-
ged. 390.
Leontie, de el se ruga Tarigrädenii
ca sd-I scape pe Justinian, si Bind-
cd il prinde pe Justinian il taie
nasul i il trimite la Hersonisos.
339, 340. El venind la impèrdtie
trimete contra Serachenilor armata,
care este bdtutd, si care tidied de
impérat pe Apsimar, care prinde
pe Leontie, II tale nasul si'l MO
intr'o mondstire in Dalmatia. 340.
Justinian vine cu ajutorul Bolga-
rilor la Tarigrad si prinde pe Ap-
simar sipe frate-gil Iraclie, altil
Vic si pe Leontie. 341.
Leontie, impreund cu Ecfatie, sunt
Idsatl pristavi, pentru zidirea unor
ceati pe malul Dundrei, dupd cum
scrie Cuspin. 254.
Leopold, Crdia Ungurilor lui Leopold
Chesariul e datOre a face vesnice
jertfe,. 106, si cu dol feciori al lui
41 scapd crdila de sub Turci. 175,
441.
Ler Aler, din colindele anului noil
de pe malul Oltului, Preda Stain-
bol Vice cá ar fi Avrelie Avrelian.
217.
Lesésen erAile, e infiintatd. la 465, de
Leh. 12. Ce spun istoricil lesescl.
21. Scriitorii lesescl ne sunt ape-
rfitori. 2 L «Ilias, fiOorul lui Alec-
sandru Vodd» a luat pe sora crd-
iasil lui Vladislav craiului Lesesc.v
26. Hotarele Schythiel ajung pe
dupd dosul crfiiii lesestiv. 60. In
Sarmatia europascd se cuprind a a-
mândoafi Wile lesesti., 61. Muntil
Carpatici despart hotarul Lesesc
de cel a Ardialului. 66. Intre Bull
si Nistru este Ocrania sail Podo-
lia lesascd. 67, 264. Pfidurea Her-
 INDIC E GENERAL
tinil trece prin tam 1evasc5.. 76. Za-
moschie, scriitor léh. 113, 221. Seri-
itori 1ei. 124, 127, 157. Léhul Ori-
hovie. 125, 177. «Smiessania iezica*
pe limba levasch, ce va sà* clica.135.
Batie pradd cràia levSscd. 141. Co-
manii ce locuiaii prin Podolia tern'
levesci. 145. Istoricii levesci despre
Romani. 159. Main i robil levesci
si rusesci. 175. Petal. Alexievici
domolesce pe Levi, vi gonesce pe
craiul saxonesc din crhiia levésed
176. Despre némul levesc. 178 Ioan
Sobetki era hatman al coróneI le-
vescI. 224. Sarnitie léhul. 261. Th-
farâme I a1i Varvarl, spre tara
levéscã s5. spuzise. 273. Despre taro.
si celIa levasch. 285. lstoricii le-
vesci despre numele Românilor.
306, 308. Descglecatul cràiei levescl.
311, 317,324. Istoricul Levesc Stri-
icovchiv despre Polovti, 362, a ea-
ror limbA era amestecatä din cea
ruséscd, din cea levéscä vi din cea
moldovenésed. 363, 364. Pozina, ti-
nut al crAieI levescI. 365. Despre
Sarnitie i Zamoschie, scriitorl lesl.
367. Istoricii rusesci i eel levescI
despre Peceneghl. 378. Dlugov ve-
stit scriitor, intre cel levesci, vor-
besce despre Moldova. 384, 389. Vi-
teslaus, voevodul PoIovtilor vi Bo-
leslav, craiul levesc. 385. Vladis-
lav, craiul téril levesci i Conrad
impäratul apusului. 390. Comanil
in Ocraina levésca.. 418. Thtarii in
tam levésca. 437, 448, 449. Despre
Dlugov léhul i a1i scriitori le-
vesci. 444. Batie pradà tara Mos-
cului i ara levésca. 456. Ureche
vornicul i istoricil levesci. 483.
Lev% Leh cu iei fondézé o crdie. 12.
Atacama lor de chtre Turd. 20. De
717
la eI se trag Pototchflavtil. 25. Ail
avut r6sboiii cu Romanit 106. Levii
sail Polonii mdrginesc Moldova la
Nord. 126. Numead pe locuitorii
din Dachia Italiani. 131. NdvAlesc
in Ungaria impreuna cu Unil si
sunt bgtuti de Ladislav i il go-
nesce peste Vistula. 149. Levil clic
Rornamilor Volohi. 159. Au avut
r6sbóe cu Tàtarii, Ruii, Prusil,
Sfezil, Ungurii i Turcii. Cu robil
lesl, Tatarii Crâmului i Bugia-
cului, umple thrile pdgfi.nevti 'Ana
la Africa, India vi Eghypet. 175.
Moldova, scrie Piasenschie, a fost
de multe orl supusd bor. 175. Res-
cólele lor le potolesce Petár Alec-
sievici. 176. Orihovie II aratä nérn
cu Slovenil i rudà cu Ellinii.177,
178. Din tara lor, ail luat 041 :
Prusil, Sfezil, Danezii i Ungurii.
175. Ail avut r6sbóe cu Turcii.
224. Hatmanul lor Joan Sobetki.
224. Numesc 1iah pe Sarmati.240.
El sunt Sloveni. 304. Ei numesc
Volohi pe Moldoveni. 305. Trdesc
spre CrivSt de la Moldova. 305. Is-
toricil lor vorbesc despre numirile
date Moldovei i Moldovenilor. 306.
El n'ail schimbat Moldovenilor nu-
mele de Valahl. 306. El yin cu Leh.
324. Trimit soli lui Carolus ca sä
cér5. pace. 350. Vecini de peste Ni-
stru cu tárile nóstre. 362. Limba lor
este amestecatà cu elemente slavone.
363. Din limba lor ail luat cuvinte
Polovcil. 363. S'a scris despre bo-
tezul lor. 371. Ail fost supuvl de
Svetoslav. 373. Scriitoril lor des-
pre VoloscAia. 385. El numese tara
Moldovenéscl Volosca. 390. Le-ar
fi fost peste putinth sá ducà pro-
visiunile armatel lui Conrad pAnh
718 INDICE GENERAL
la marea Négrá dacà n'ar fi fost
locuità Moldova 390. Asupra lor
ndvdlesce Batie si mare mórte face
inteansii. Craiul lor, era Boles lav.
448.
Lesnoe. Aci Car lus, cral Sfedesc, e
bátut de Petal. Alecsievici. 176.
Lesvon, ostrov, aci a fost trimeash
Irini de chtre Nichifor Patrichie.
351.
Letopiseturile. Ce spun Letopisetu-
rile Sclavonilor. 17. Spune ca. marca
Moldovel ar fi dupd Boarul carele
impreund cu cdteaua Molda s'a
inecat in apa Moldovel. 155. Leto-
pisetul lui N. Costin despre Tur-
nul - Severinului. 204. Letopisetul
slovenesc despre numele Roma-
nilor. 303. Letopisetul slovenesc
despre Sclavonl. 324. Letopisetele
despre venirea Sclavonilor si go-
nirea lor de Volohi. 325 Letopi-
setele rusesci despre Ihor. 357; de-
spre Pecenegi. 363. Simion i Mi-
sail in Pridoslovia letopisetului lor.
366, 472. Letopisetele rusesci des-
pre rdsbóele Rusilor cu impdratil
grecesti. 370. Trei hronice marl
rusesci, d'intre earl, unul « sà chémd
hronic, altul Letopisdti, al triile
Stepenia , vorbesc la fel despre
Lasldii. 455. Letopisetele ce-i sunt
la indemand lui Cantemir, despre
nisce locuitori din Moldova, ina-
inte de inturnarea Moldovenilor din
Ardél. 471. Letopisetul sarbesc des-
pre craiul sirbesc ce a cerut pe Ev-
dochia, sora lui Andronic. 480, 431.
Leunelavie (Geograf), 54, pomenesce
de Dachia. 63, 65. Afirmd ca taxa
de la Tisa la Buda se numia Pano-
Dachila. 83. Despre pdrerile lui
Eneas Sylvius. 124. Aratd in Pan-
decte la numele Iflac ed. numele
Valahilor nu din Romanil lui Flac
se trag. 125. In Pandectepomenesce
de un Bogdan domn al Vlahilor
si numesce Voevod pe Principii Ar-
dealului 131. Aduce pe Bonfin ca
martor, cd la scriitorii latini, tara
Muntenéscd s'ar fi numit Montana.
132. In Pandecte intalnesce nu-
mele Iflac. 157. Despre Vlachl. 158.
vice cd Nerntii pre Itali si pre Fran-
tozil Ii numesc Valsi si tot Valsil
numesc si pe Valahi. 159. Vorbesce
despre menirilet Moldova i Mol-
dovenilor. 306. In Pantecte, la nu-
mele Bogdan, Vice : Moldovenii s'aii
chemat ast-fel, din timpul lui Va-
sile Bulgarocton. 306. vice ca. Pa-
zinazil se numesc:0 Bozinii i liraba
lor e o amestecdturd de romanesce,
rusesce i lesesce. 364. Pice cd né
mul bosnénilor sd fie din Polovn,
365, Vice cd Romania deosebith des-
potie s-ah fdcut. 377. vice ca Pazina-
zil s'aU asezat i aft fondat statul Bos-
négilor. 382, 384. Spune ca Romanil
din Tara Greased ar fi din Romanii
din Italia. 397. Cele cuprinse in el,
sunt spuse. 435. El spune in Pan-
decte, cd Valahia s'ar fi chemat Gali-
na. 440. Vice ca Ban= purtdtor de
stiag. 468. race Ca Basarabia este ola-
tul eel mai de margine al Moldovii.
468 vice cd sub Unguri erat multe
tdri, intre care si banii Mohavinéni-
lor si a Severinului. 469. rAce cd nd-
rodul Basarabilor tot români Oran.
470.
Leunelavius. Vecli Leunclavie.
Levania, fiica lui Latin, e data de ta-
tal ski, sone lui Eneas. 95. Fusese
logodith cu Turnus, regele Rutu-
lilor. 95.
 INDICE GENERAL
Lexicomil istoricesc al lui Moreri a
servit, intre altele, lui Cantemir.
444.
Aeoy.61coAtg, spune Halcocondilas, ar
fi fost scaunul Bogdaniei. 127, 469.
Libya. Vecli Livia.
Lie binie. Galeria face Cesar pe Li-
ciniti. 234. Romanii in Dachia pand
la pieirea lui Lichinie. 237. Lup-
tele lui Constantin cu Lichinie.
238. Mórtea lui Lichinie. 239.
Licinius. Vedi Lichinie.
'AC111111.9 Crassus Mucianus. Vedl Liii-
nie Crassus Mutianus.
Licurgos al Osmanilor a fost Sulei-
man. 22. .
Lign1t1. Aci bate Peta, pe Ducul Hen-
Hc. 449.
Liguria, campiile Liguriel sunt cum-
pe'rate de Goff de la Burgundioni
296.
Liguril aü inceput rSsbelele in tim-
pul lui Fulvius Flaccus i aü i-
nut 80 de ani dupd cum spune Li-
vius. 120. Livius spune cd el s'ati
luptat 2 ani cu Fulvius Flaccus,
insd ati fost bdtutl. 121.
Liinanul. Intre el si balta Hiva sunt
locuri pustii pe earl le cuprind
Oguzil. Turcil 11 numese Cara Bo-
gaz. 438. Chesariul Alexie sosesce
nóptea la Tarigrad, cu cordbiile, pe
&and Latinil n'aveati grija, i strd-
juiait numai Limanul din luntru,
uncle le stall vasele. 477.
Limba. De pre limba latinéscd, pre
cea românéscd s'a izvodit Hroni-
cul. 1. Titeron, era pdrintele limbii
latinesci. 5. Despre limba roma-
néscd. 18, 153. Ce se spune in isto-
rifle Ellinilor, Latinilor si a altor
limbi. 58. Omiros a scris despre
rösboiul Troadei, pre limba elli-
719
néscd. 59. In Schythia emit némuri
de limbi deosebite. 60. Stravon, om
ellin, a scris in limba lui pentru .
Dachia. 62. Ghetii i Dachil ati tot
o Rini:4. 71, 73. In limba Ellinéscd
se schimbd : cus in os, 0 chi in i.
72. Dail att i aceias limbä cu
Ghetii, si au esit tot dintr'un loc,
spune Stravon 76. Procopie Che-
sarlanul spune Ca Gotthil, Vandalii,
Visegotthii i Ghepidil sunt tot de
o lirnbd i un ném. 76. Deosebire
intre limbile lumil. 86. De unde
tote limbele nume au dat. 89.
Elinil i Troadenil ere' tot un
ném i o limbd. 90. Cum ail fd-
cut Arnilius peste dreptaté limbi-
bor. 96. Despre Romani scrie toti
scriitoril tuturor.
limbilor. 99. Maen-
burg vrea sh arate eà limba elli-
néscd e din cea sfezascd abdtutd. 101.
Despre limba latinésed, ellinéscd ai
eolicéscd. 102, 103, 104 «Némul Da-
chilor laste o limbd vrajmasd W
neasezatd.* 105. Despre ainestecul
limbil latinesci cu cea a Dachilor.
110, 221, 113. Eneas Sylvius ar fi
scris «din porniré limbiiD. 116.
Parthil emil, pe vremé lui Traian,
mai puternicl de cat tote limbile
din Asia. 118. Halcocondilas spune
cd limba Dachilor sémand cu a Ita-
lilor. 127, 126. Stravon spune eh
Dachil i Ghetil tot o limbd au
avut. 130. Sarnitie spune despre
Romani : Corneal limbel noastre
pre dansii Volohi adecd Italieni
ii chiémd, 131. Stricarea graiului
la Vlahl, atat din limba latinésch
cat si din cea italienéscd. 134, 135.
Valhovnic, va sd died pre limba
slovenéscd, vrdjitor. 136. Ce scrie
intr'un hronic bulgdresc, cu limba
720 INDIC& GENERAL
slovenésca. 139. Despre limba la-
tinésch i cea slovenésca in limba
romand. 152. Vlachii din Find sint
de o limba cu cel din Dachia. 157.
Spusele lui Bonfin, si ale altora des-
pre limba Vlachilor. 158, 159, 160.
DumneVeil a risipit pre némul Iz-
railténilor «in limbh. 170. Cautare
in istoria limbilor. 172. Orihovie
spune Ca limba lesascà e din cea
atticésca. 177. Cantemir a scris Hro-
nicul, intai, pre limba latinésca.
180. Traian, de la Dachi, la trecut
la Parthi, si la alte limbi. 191. Lim-
bile ce le-a biruit Septimius Se-
verus. 204. Romanii din drépta
Dunaril sint de aceias limba cu
cel din stanga. 218. In Misia sint
locuitori tot de un ném i o limba
cu Romanii. 229. De limba lati-
nésca, stricata cu cea slavonésca,
se slujesc Romanii. 240. Julian Pa-
ravatul au oprit pre crestini sà
invete limba ellinésca. 252. May-
reii Cu alte limbi, pradd Africa. 254.
Stransurile limbilor despre résdrit
pe unde aa trecut. 277. Limba schy-
thicéscd, nascutd din Uni. 281. 0
clickóre in limba tiganéscd. 295.
Josif i Filon, Judel, scriti in limba
ellinéscd. 300. Ce nume aü avut
Romanii in limba bulgaréscd, care
este una cu cea slovenésca. 302,
303, 304, 338. Valahia, ain limba
nóstra,, se Vice tara romanésca.
305. Ar fi fost bine ca nici o limba
crestinéscfi sá n'aiba vecini pe
Turci. 306. Timp in care nici la
Grecl, nici la latini, nici la vre-o
alta limbd. nu se pomenesce de Ro-
mani. 347, Nenum6rate limbi yin,
despre Asia, asupra imp6ratiel Ro-
manilor. 360. Pe la pragurile Nip-
rului locuia o limbà, numità a Peel-
neghilor. 362. Limba kr. 363. Limba
Vineticilor 365. Limba romanéscã
si cea a Pecenegilor. 366, 367. Si
pasérile «are eines limba kr . 366.
Despre limba de movie italienésca
a lui Theodat Stefan, craia al San-
severianatilor din Apulia. 375. Con-
do-Vlahii sint 'cu Vlahil de peste
Dundre, dincóce, bp.OT)10TTOC, tot de o
limbd. 416. La prefacerea hroni-
cului, din limba latingsch in cea
romanésca, Cantemir s'a mai ser-
vit si de Bonfin i de alti istorici.
444. Se Vice ca Laslau a fost Val-
hovnic, care pe limba slovenésca
va sa Vied vräjitor. 454. Hronicul
lui erban logofatul scris pe limba
prósta grecéscd. 462. Ardélul in
limba saxonésca s'a numit Sieben-
burg. 463. Bonfin despre limba Ro-
manilor. 464. pisele lui Grigoras
traduse in limba romanéscd. 479.
Lhnnos, insuld din archipelagul Chi-
cladelor, nu face parte impreund
cu ele, din divisiunea imperiului
lui Constantin Marele. 242.
Literata, cetate zidità in parté Mol-
dovel, spune Procopie. 155, 322.
Gresit i se Vice Lederatul. 322.
Litfa, multimea popórelor supuse de
Huni era aci. 322. E data de Ghie-
rai, unuia din frati. 437.
Litfania, a avut duce pe Razivil. 26.
Parte din Tatárimea europeand. 61.
Hunii ajung pand aci. 283. Aci a-
séza Attila, a 3-a resedinta. 285.
Prin ea e drumul Varvarilor 285.
Din Gothil ei es Polovtil si Peci-
nighil. 362, 364. Ca es din Liftania
Vice i Bilschie. 365. E cuprinsé
de un frate al lui Ghierai. 437.
Litfaniei. De la el erail Razivilii. 25.
 INDICE GENERAL
Popor care mdrginesce Bogdania.
127. Numesc Valahi pe locuitoril
Moldovel si Munteniei, zice Sarni-
tie. 131. Ail fost supusd de Sveto-
slay. 372.
MM. Las Mil dice cd. Bind domn, Ba-
tie s'a sculat si a supus tara Mos-
cului, a Litfiii, ail intrat in crdiia
unguréscd. 141.
Litvan. Stanislav Orihovici era Litfan.
157.
Litvanil. Vedi Litfanii.
Litinie Crassns Mntianns a fost consul
impreund cu Valerie Flaccus, la
129 a. Chr. 121.
Liabil, popor slay supus de Svetos-
lav. 372.
Linblin, cetate luatd de Batie. 448.
Lindovie impdratnl, a dvut rdsbóe cu
Vandalii, Sorabii (Sdrbii) si Slove
nil. 354.
Livanie Sofistul, dascalul scólelor din
Antiohia, intrebat de Iuliian Pa-
ravat, ce face fiul Teslarului, re s-
punde eá face loc pentru Iulian.
252. Nichifor spune cal el a pus pe
crestini sd omóre pe Iulian. 253.
El era crestin ortodox. 252.
Livia, era sub administratia conduce-
torelui Egiptului, in impartirea fd-
cutd. de Constantin cel mare. 242.
Livins spune, ca resbelele dintre Ro-
mani si Liguril ail tinut 80 de ani,
120, cd Valerie Flaccus consul la
259 a. Chr. a purtat resboiti cu Ani-
bal. 120. Spune ed. Fulvius, consul
la 178 cdstigAnd o luptd voesce sd
zidésch o capiste in Ispania si ia
nisce lespedi de la capistea Iuno-
nel ; Senatul il condamnd si el se
sugrurnd, 120, cd Fulvius Flaccus
consul la 123 a. Chr. s'a luptat cu
Liguril. 121. El a scris istoria Ro-
721
manilor. Unii, il clevetesc. 173. A
scris lucrurile Romanilor, intilm-
plate cu o mie de ani inainte de
de el. 300.
Livonia, parte din Tdthrimea euro-
pend. 61.
Lodomeriia. Craiul iel se intitulézd
Andreas in diploma sa. 446. Era
sub Unguri. 469.
LogofAt. Logofdtul Neculai Costin
despre némul Romdnilor. 113. Ni-
colae Costin logofdtul despre nu-
mele autorului basnel cu Lasldii.
136. 0 inscriptie, in care se vor-
besce despre Slibris logofdt . 161.
Logofdtul N. Costin despre o in-
scriptie de la Gherghina. 162. Hro-
nicul, de la Aron Vod piing la tefd-
nitd vod, e alcdtuit de Miron Costin
logofdtul. 180. Logofdtul Nicolae
Cnstin despre Turnul Severin. 204.
Ce a fdcut Minesthtts, 4(secretariul,
(adica Logofdtul de taind) al lui
Aurelian. 225. Cuvintul lui Costin
logofdtul. 295. Logofdtul N. Costin,
urmând, póte, nisce istorici lesesci,
gresesce cdnd crede ca. Dachia a
fost vre-o data desartd. 321. Isto-
ricul Honiat a fost logofdt. 405. Hro-
nicul scris, in grecesce de erban
logocatul. 462. Istratie a fost logo-
fat al treilea la Constantin Cante-
mir. 472. Logofdtul Neculai Costin
despre Bogdan Vodd. 476. Neculai
Costin logordtul despre Dragos
Votia. 483.
Longin, e cerut lui Traian de Deche-
val, ca sd trateze pacea, 82. El e
omordt de Decheval. 82, 188.
Longhiniana. cetate. 322.
longiniana Vedi Longhiniana
LongobardiaUnguril esind dinPanonia
aii fdcut marl stricdciuni aci. 366.
4C
722 1NDICE GENERAL
Longobardil se scobóra la 568 din
Scandia. 12. Primesc cetatea No-
rion in Panonia. 318. Dupa ce se
mutd peste Dunare lânga Ghepidi,
se apnea la galcévd cu Ghepidil.
Longobarclii cer ajutor de la Ju-
stinian, contra Erulilor. So lii Mr
spun lui Justinian ca. Ghepidil earl
inainte nu treceati Dunarea de frica
Gotthilor, acum se lauda ca staph-
nese tóta Dachia. Cuvintele lor, le
intorc solii Ghepiclilor. 319, 320.
Lovitil, cetate. Nu o pOte lua Isachie
Anghel. 406.
Luca, sfintul, dice ch. Christos s'a na-
scut pe timpul lui Avgust Chesar.99.
Lucifer. Vecli kutifer.
Lucius. Vecli Lutius.
Luctine. Titeron «poftésee de la un
Luctine, pentru ca shri scrie violate.
5. «Cine laste atata de fericit Ti-
teron, carile nu unul, ce o mie de
Luctii sa OVA avéd> 10.
Ludovic craiul unguresc. Nicolae Co-
still Logoatul dupd Bonfin (pee
ca, pe vremea lui Ludovic un Bog-
dan Voda sa se fi intors din Ar-
deal iards la Moldova, insa acesta
este Stefan Voda poreclit Bogdan
ficiorul lui Drago0 Vodä si nepo-
tul lui Bogdan Vodd. 475.
Luitprand scrie ca Arnulful i-a che-
mat pe Unguri i i-a trimis in
Ghermania si in Galia. 355. Despre
Ingher saü Ingor. 357.
Luguria. Vecli Liguria.
Lame Gotthilor, opera a scriitorului
Mathei Pretorie. 73,75. Vorbesce de
fesboiul lui Varavista cu Romanii.
78. Gotthicesca a lui Pretorie fata
de Orbin Raguzeul. 178. Mathel Pre-
torul in lumea Gotthicésch pome-
nesce de rSsboiul llachilor. 204.
Lumen nom& adica America multe mii
si sute de ani a fost necnnoscutd
cimenilor. 184.
Lupitin era insarcinat de Valens sa
dea hrang Gotthilor si nu le da,
Bind lacom, cea ce face pe GottliiI
sd se revolte. 256. Bonfin spune
cä el a invitat pe Frithighern, dom-
nul Gotthilor, cu gand sh-1 omiire
dar Frithighern scapà. 267.
Lusitania. Vecli Luzitania.
Lutecil popor slay supus de Sveto-
slay. 373.
Lutifer Calaritiianul indémna pe Con-
stantin Marele O. se boteze de la
Athanasie sail de la episcopil lui,
earl erau ortodocsl. 250.
Lutius, nume care se da de scriitori
hatmanului Flac. 124, 125.
Luzitania a coprins-o Alanii in ace-
lasi an in care ndvalesce Alaric
in Italia, spun Idatie i Isidor. 276.
E pradata de Evaric, domnul Go-
thilor. 292.
Lybia. Vecli Lyvia.
Lycostomon A6asta'i Chiliia, ce s'a
mai numit Istropolis. 60.
Lycurg. Tecli Licurgos.
Lyvia. Padà in pustiurile ei a phtruns
Alexandru cel Machedon. 88. Im-
preund cu Eghypetul, Pantapolis,
pana la Mesopotamia, Chilichila,
Cappadochia, Armenia, Thrachia,
era intr'una din cele 4 divisiuni
ale lid Constantin Marele. 243.
Lycostomon. Ast-fel se mai unmea
Chilia. 60.
 1NDICE GENERAL
M.
M. Iferenens a fost consul cu Valerie
Flacus la 91 a. Chr. 121.
If. Nonie Mutian. Calviz spune cà a
avut sot la consulat pe timpul Sep-
timiu Sever, pe Annie. 161.
Maehedonia e prädata dupd 499. 12.
Constantin o alatura Thrachiei,
pentru ca sa epliniascaD o a patra
parte a lumil romane. 15. De la
Constans, phyla la Gratian, a fost
irnpreuna cu .Dachia nóstrav si cu
Thrachia sub acelasi «deregatoriti
16. Sub imparatii urmasi al lui
Theodosie e pradata de barbari. 17.
La hotarul Illyriel. 64. In resbel
cu Romanii. 78. Era in stdpanirea
Ellinilor. 90. Sub stdpanirea Tani-
gradului. 106. Aprópe de hotarul
el in Gretia se and cetatea Nico-
polls. 158. Pana la ea a ajuns n5.-
valirea Tatarilor. 209. In ea all na-
valit Varvaril Crivdtului, spune Zo-
naras. 215. 0 ia Constantie Marele.
238. Spre miaza-zi, pana aci merge
Thrachia. 242. Facea parte din Thra-
chia. 242. Impreuna cu Drehia, a fost
alipità pe langa Thrachia. 16. 243. In
ea eraii multi locuitori harnici. In
ostile el, se cuprind si ale Dachiel.
Peste ea, Thrachia si Dachia, s'a
oranduit un hatman 244. E data.
lui Constans. 246 *i din ea ail
venit representanti in sinodul de
la Sardica. 250 Attila trece in ea.
283. Pada' la ea ajung Unil, dupd
mórtea lui Attila. 289. Pang in ea
intrase Mundon , domnul Gheti-
bor. 312. A fost pustiita de Slavi.
317. Pazinazii infra in ea. 371.
*i nu pot sä fie scosl sall nimiciti
723
382. Pazinazilor le-au dat locuri in
ea. 384. A fost pradata de hatma-
nul Nestor. 387. Pazinazil o prada
a 2-a óra. 391. Romano-Vlahil in
Machedonia. 395. Imprejurul iei
pradéza V lahil. 414. In ea se in-
tore Grecil. 424. Locuitoril iei se
ridica contra Latinilor. 424. A fost
apucata de Latini. 466. Este pra-
data de Mihail, un sef de pradä-
torl. 476
Maehedoneuil. Vecli Machedong
Machedonie, patriarchul Tarigradului
fusese trimis in exil. 313.
Machedonii, zice Orbinus Raguzail,
cll se trag din Varvaril de peste
Volga. 101. Orbinus Raguzati, fa-
gadueste ca ar fi Greci, 177, si spune
ca ar fi Slovéni. 177. Vitichild se
sileste sa arate dll Gherrnanil cel
vechi, Saxon% se trag din Mache-
doni. 177. In ostile Thrachiel sall
a Machedonénilor se coprind siale
Dachiel. 244.
Maerian ha lman impreuna cu
ucid pe Gallian la Mediolan. 212.
Muffin nascut din Sevastiia era pro-
consul in Panonia. 282.
Maerovios scrie ca. Avgnst Chesar a
trimes pe Julia in Ostrovul Pan-
dataria dupa ce a exilat pe Ovidia
la Tomos. 122.
Afaesimin Liehinie imparat, a avut de
sotie pe sora marelui Constantin
care s'ar fi nascut din Romanil
din Dachia, spune Zonara. 156. E
ales Chesar de Galerie. Era nascut
in Dachia. El tinea pe sora lui
Constantin Marele, çhice Zonaras.
234. E luat tovards de Constan-
724 MINCE GtNERAL
tin Mare le. Maximin cu ostile din
Asia, vrea Esä se faca mai mare
ca el. 237. Lichinie bate pe Ma-
ximin, care fuge la Tarsus, unde
si more. Zozim spune ca el dui:a
ce a biruit pe Maximin, vrea sa
stapanOsca singur *He invinsului.
Constantin il bate si Lichinie cere
pace El iea rasaritul cu Thrachia,
Asia si Eghypet. Zonaras spune ca
tinea pe Constanta, sora lui Con-
stantin Mare le, care gonind pe Sar-
map, intrase in hotarele lui Lichi-
nie i acesta se ridica asupra lui
Constantin. Constantin biruesce pe
Lichinie, care scapd la Vyzantie.
238. Acolo strange armata, dar e
din, nofi biruit. Intervine Constanta
se face pace, si Lichinie e trimis
la Thessalonica. Voind WA.' se ras-
cole din not, Constantin trimite
sa-1 om6re, la 325 d. Hs. 239.
Maesimin Thracul, vine la imparatie
dupd Avrelie Severus Alescandru,
este de neam de jos, a omorat pe
toti cati tiai1 ca s'a nhscut din
mojici, tatal sail era Mitia Gothul
si mama sa Ababa Aliana. 206. Fu
omorat de osteni la anul 237, dupa
uciderea lui urmOza Gordian. 207.
Madboroe, aci a facut domnie August
lui Prus. 371.
Maenburg, zice &à L. Elineascd, are
origind in L. fezasca abatutd. 101.
Spune ca Ostrogotthil all inut Da-
chia care se intinde de la Prut pana
la Tisa, atunci Visegotthil ar fi tre-
buit P i ocupe tara Ungurésca, care
de ar fi adevserat, tOta istoria lui
Iornand ar cddea ca mincinósa.
264, 269. Din el aduce Moreri in
dictionarul seil, la cuvAntul Gotth,
multe fabule. 021, 263.
Hag Vladislav inainte de a se boteza
era eretic i mag, adica vrajitor.
141.
Magdeburghianul episcop i hatman a
mers asupra Vandalilor. 389.
Maghistrat. La a. 66 a Ch. Julie a in-
chput la cinstea Magistratului. 163.
Traian exileza pe papa Clement la
Iberia peste marea Negra si a po-
runcit ca adunari fard maghistrat
sd nu se faca.
Maghistrul. Prin al treilea deceniii al
secolului al IV, Maghistrul ostilor
lui Honorie, chémd pe Vandali in
Gallia. 240. Theodoric ar fi fost fd-
cut Maghistru al ostilor din Da-
chia i Misia, de catre impdratul
Zenon. 295. Anastasia face pe Vi.
talian maghistrul tuturor ostilor.
313. Varvaril cer de la impärat sa
le dea pe Hilvurie maghistrul, ca
sef. 318.
Magnentie Comes, trimite pe Gaison la
muntii Pirinei, unde era Constans,
ca sa-1 omóre. 248.
Magog, neam asezat de Sf. Scriptura
in partile Crivatului, impreund cu
némul Gog i ambele de aceasi
origina cu Schithyil. 57, 58. Dupa
multi invatati e Mongul. 61.
Mahiallor. MesteruI care era asupra
mahinilor (Ciniilor) de 6ste, slujia
cu léfa la imparat; neplatindu-i-se
léfh fugise la Hris. 416. Hris farina
mahinele imparatului. 416.
Mc'czoo brcip Tcatpiaoc, luptd-te pentru
movie, e o cvestitd a batranilor
zisa* si ainvatatura,., 7.
Maioran, mai marele ostilor, e trimis
imparat la Roma, de cdtre Leon
imparatul. 290. Se incoroneazã im-
paratul apusului, in Ravenna. 291.
N'ail lucrat nimic in partile Da-
 INDICE GENERAL
chief. Piere ucis de mina lui Re-
timir Gotthul, dupd ce a impdrAtit,
4 mil, 4 luni. 291.
Malta ostrov, uncle fug cruciatii go-
niti de Suleiman. 451.
Manasi, scriitor, vorbesce despre calu-
gdrirea lui Isachie Comneno. 382.
Aratd. cum Nichifor Votaniatis a
chlugdrit pe impdratul Mihail si pe
imperdteasa sa. 387.
Mangopol, cetate fondatä de romini,
bastarni i inovezi. 365.
Manothelite. Iraclie cade la batranete
in iereasa Manothelitelor. 334.
Manlie Atidinus Fulvilanus, a fost con-
sul, la 178 a. Chr., cu fratele set,
Fulvius. 120.
11Lan1ie Torevat, a fost consul cu Ful-
vius Flaccus la 222 a. Chr. 120.
Manlius Acidinus Fulvianns. Vedi Man-
lie Afidinus Fulviianus.
Manlius Toroluatus. Vedi Manlie Tor-
cvat.
Hanoi' Comnenos. 388. Urmezá la im-
pa.rdtie dupd Calo Ioanis tatd1 seu.
389. More la 1180 dupa. 38 ani de
domnie, 40 dupd Vellelmu Tirul,
38 dupd. Patavie i Calviz. 391.
Alexie Inghel se pretinde a fi fiul
lui Emanoil Comnenos. 410.
Manuil Carnize Protostratorul e orin-
duit de Alexie sà meargd la Joan,
417, insd la Filippopolis &tea fuge.
412. E prins de Joan Alexie. 418,
420
Heppe. Gheografiea Ardealului, fa-
cute' din porunca lui Emeric Te-
kelye, Domnul Tranisilvaniel, si in
care arata Ca acolo Moldovenii ei
Muntenii i Sasii aveati tinuturile
bor. 473.
Maramoras, 65, teeà de lingd apa Mo-
res unde Vladislav a asezat pe tâl-
725
haril trirnes1 in ajutorul lui, zice
Simion Calugdrul. 138. Sarghetia
este apa care acum se numesce
Strelta i curge despre Maramurds
spre Tisa. 189. Legenda spune ca
aduc8nd Lasläii Wharf de la Ram
all umplut Maramordsul 393. Bas-
nile lui Simion Ungurénul pentril
Laslàll Craiu sipentru deschlecarea
Maramordsuluilcu Romanii, nu sunt
adevérate. 446, 449, 452. NU in tim-
pul lui Lasldir sal asedat Românil
in Maramurds. 469.
Maramordsul, apd. Ea e numith Ma-
risia, de cdtre Orosiie. Aci Gotthii
bat pe Vandali. 239. Targul Bog-
dan se afla unde dd. apa Maramo-
rdsului in Tisa. 474.
MaramoritseniI impreund cu Moldo-
venii, Muntenii Români de peste
Dundre i Cotovlachil sunt din Ro-
manil lui Traian. 153.
Mareellinus. Vedi Martelin.
Mareellus. Vedi Martelus.
Marehian, ocupà locul lui Theodosie.
Se numesce Marchian Thracul, pe
care irjea bärbat Pulhiria, sora lui
Theodosie. 288. Impgratesce la 451,
&and Attila intrà in Ghermania.
288. El goneste pe Attila din Mi-
rk. 289. More la 456, Januarie 26,
&yd.' ce impardtise 6 ani, 6 hurl,
ei dupd el urmeazd Leon Thra-
chul. 290.
Marehianopolis, cetate ziditá de Traian
in Misia. Bonfin o numesce Martia.
158. Intr'un ban de alamd gdsit de
Nicolae Costin, se vorbesce despre
acestd. cetate. 162. Miron Costin
zice eà ea ar fi in Dobruge. 162. PP
lingd ea, Pevchii, Schytii i Gotil
tree in Misia. 212. Aci erneazd Va-
lens, 254.
726 INDICE GENERAL
March's Turbo. Vedi Martius Turbon.
Marco. Martidava e cum am dice Dava
lui Marco. 73.
Marco Anthnie Verus. 200. Vedi Marco
Avrelie.
Marco Avrilie, merge el insusi cu Oste
asupra Britaniei, iar asupra Gher-
manilor Catii trimete pe hatmanul
Aufidie Victorinne, spune Julie Ca-
pitolin. 199, 200. Bate pe Marco-
manii cari erau uniti cu Cvadil,
Vandalii, Sarmatii, Svevii. 200. Dion
spune cà el plécd contra vrasma-
01or cu hatmanul Paternus i ca
nu a putut supune pe Tatari End-
ed s'a irnbolndvit i apoi a murit,
de ar mai fi trait un an ar fi fdcut
tOrile Marcomanilor i Cvadilor in
tinutnri. Zonara spune ca «rès-
boiul lui Marco cu Varvaril sá fie
fost in Panonia iard nu in Dachia.
Varvaril acestia cari loeuesc pe
lângd Dunfire in Panonia, sunt tazi-
ghii, Ghermanii, Marcomanii, Caul
Cvadil pa.nd la Vendebona (ace-
sta-1 numele eel vechiil a Beciului),
pe care a bdtut-o el. Evtropie, Spar-
tian, Capitolin si mai cu séma. Ev-
sevie in Hronicul sail vorbesce des-
pre resbOiele lui Marco Avrilie cu
Varvarii. 201. Tertulian i Orosie
zic asemenea, 201, un poet Clavdi-
anus a cantat victoria lui Marco
Avrilie. 202. More la Vindebona sail
Vienna sail Beciul la anul 180 fiind
otravit de doctors impreuna cu
fiiul sell Commod. 203.
Marco Aurelia Ruf. Se afld menti-
onat intr'o inscriptie gasità in Da-
cia. 162.
Marcomir, tatal lui Formund 277.
Marcomanil uniti cu Cvadii, Vandalii,
Sarmatii, Svevil sunt bdtuti de
Marco Avrilie. 200. De ar fi trait
Marco Avrilie p6te ar fi fost tam.
lor Mental provincie, spune Dion.
201. Locuiari in Panonia, spune Zo-
nara. 201. Sunt biruiti de Avrelian.
219. Sunt luatl impreund cu Van-
dalii. 275. Vin la Sicambria, che-
map de Attila 287.
Marcus. Vedi Marco.
Marea Azacului este balta Meotis. 60.
Evesinul este marea Négra. 60. Ho-
tarul SchyLiel merge 'And la ma-
rea Balticd. 60. Ce némuri, spund
Dionysie Periighitis cà se intind
la r6s6ritul main Negre. 61, 63. Da-
chia se intindea de la marea NO-
gra.. 62. Muntil Cenghi tree de la
Filippolis spre marea Alba. 64. Il-
lyria se intinde pand la marea NO-
gra. 64.Explicarea numelui Bugiac
prin positia pdmantului dintre Prut
Nistru ce se termina en cetatea
Albé, de la marea Négrá. 67. Pre
marginea mdrii Negre ail locuit
Vastarnii. 68. Stravon Spune ca.
Ghetii stati spre marea Négrd. 70.
Ovidie numesce o carte a lui Pont,
cadeed marea Négrá . 72 Cum
spune ea all venit Gotthii de s'aii
asedat pe marginile maril Negre.
73. Stravon i Trogus spune ca.
Dachil ar fi din Dal sail Davi, ce
locuiail pe la marea Caspich. 74.
g De la Dundre, de la marea Négrd
0 de la marea Caspiii in sus spre
ocheianul Crivatului, trei numere
mai de obste mai de vestite
75. Posidon era cleul maril la Greci.
89. OstrOvele din marea Mesoghia
sail. MM. 90. `rural all supus os-
trOvele mdrii Mediterrane. 106. Ovi-
dins e trimis la Tomos, ce e la ma-
rea Négrd. 117. 122. Varna Vlahilor.
 INDICE GENERAL
dupd Halcocondilas, tin pand la
marea Négrd. 126. Ghenovezii aii
tinut Caf a si alte ceati ale Cra-
mului, de pe marginea mdril Ne-
gre. 135. De ce a pierit Faraon in
undele mdril Rosii. 170. Despre Var-
varii earl veneati de la marea BO-
VA si. Caspicd. 174. Despre ce aft
scris gheografii, despre marl, os-
trove, etc. 177. Cum se schimba de
scriitori numele amdrilor, a pddu-
rilor, a apelor* etc. 178. 0 compa-
ratie cu un pesce din mare. 182.
Traian a voit a trece cu ostile 4( peste
marea Ro0e.* 191 Papa Clement e
trimis in exil, peste marea Mgr.&
la Iberia (Ghlurgia). 193. Traian
apreste marea Rosie cu cordbiile
ail imblat* 194. Traian se intOrce
la marea Rosie spre a merge din
nal Inpotriva Partilor. 195. Nisce
Schythi tree Bosforul, spre marea
Mgr* in timpul lui Dechie. 209.
Sub Valerian si Galien, Tdtaril nd-
vdlesc, ldsand Dundrea in stanga.
211. Si acum de la POrta de fer
pand in marea Négrfi, in Misiia:
sunt Romani. 217. Main, sub Clay-
dins Tatitul, lovesc ape dupd. ma-
rea NOgrd* la Asia. 223. Tätaril
pradd peste Marea Négra, in Asia.
226, 227. Vastarnii locuiail peste
Nistru si intre Nipru, aprópe de
marea Négrd. 228. Constantin dd
unui guvernator, Chilichia, Capado-
chia si alte tdri, si pdrtile mdrei
Negre de la Panfilie pada la Tra-
pezont; altuia Thrachia, ce se in-
tinde pand la Bogat, unde dd ma-
rea Négrd in cea Albd. 242. Partea
lui Constantie il venea partea de
la Propontida (marea din josul
Tarigradului). 246, Partile Schytiei
727
de langii ea, stdpanite de Romani.
255. Némul Gotthilor a locuit la
marginea mdrel Baltice, 260, 263,
apol ail venit la marea Azacului.
261. Ostrogottii eralt pe mérginile
mdrii Negre. 263. Familiile Gott-
hilor pe marginele mdrei Negre.
264. Ostrogotthii pe marginele ma-
rel Negre. 268, 269. Gotthil tree cu
cordbii peste mare. 271. Lupta in-
tre Gaina si impdrdtia réséritului,
la mare la a Elispont. 274. Hunii
gonesc pe Gotthi de pe marginile
mdrii Negre. 280. Intre Prut, Ni-
stru, pand la marea NOgra e cu-
prinsä Moldova. 305. Zid de la ma-
rea Négrá p and la Silivria. 312.H ota-
rele impardtiel rdsdritului, despre
marea Négrd. 320. Turcii, adusl
de Iraclie, se intorc la marea Cas-
piei. 334 Stdpanirea Romanilor pe
marginea mdrii Negre. 341, 342.
Bulgarii stdpanind in Misia, Thra-
chia si pand la marea Négrd. 346.
Despre despdrtirea bisericilor : o
comparatie cu trecerea mdrii Rosii.
349. Bononia e cetate la mare. 360.
Vladimir ese cu Vase la mare, im-
potriva Tarigradului ; prädézd. Ira-
clia, de la marea Négra. 357. Apa
Glem, curge in marea Baffled. 371.
Novogrodénii, Merii si Crivich,
peste marea Baffled. 372. Aliosma-
nil la marea Caspicd. 387,438. Con-
rad in drum spre marea Négrd,
cdreia Dlugos II dice aLeonin» e
petrecut de Vladislav, craiul lesesc
390. 0 comparatie, relativä la mare,
din Evanghelie. 402. Locurile de
langa. marea Propontis 406. Cetà-
tile de langd mare, in Thrachia,
cuprinse de Romani si 'Mari. 432.
Alexie, trece marea Egheul si se
728 INDICE GENERAL
duce la Athatin, dupg ajutor. 433.
Galiupolis e cheea Tarigradulul
despre marea Alba. 441. Gallitia
era Vlahia, din marea Négrg pang
la Tisa. 446. Bela in ostrOvele ma-
rel Adriatice 450. Românii, pang
la marea Négrd, pe vremea lui Ba-
tie. 467, 468, 469.
Marea Baltic& VeçIi Balticd.
Mama Rosiii. Vedl Rwia mare.
Marepigul, cetate facutá putin in ur-
ma dupg Traian. 322.
Marbion. Pe langd el voese sg rà-
mânà Grecli din Thrachia. 423, Se
afla in Peloponis and Vlahil cu-
prind cetdtile Thrachiel. Merge la
So Ionia si apoi la Scopia. 428. E
bátut de loan Alexia i se inchide
in Thessalonic. De aci fuge in co-
rfibil. 429.
Mar Mon de Turinghia, hatmanul lui
Henric, este prins de Bela in räs-
boiii. 383.
Marhionesa trimite yes te Marhionului
eh Solonénil umblà sa scornéscg
lucruri noug. 428.
Maria sora Sofiii, e luatg de Ilias. 26.
Maria fiica Jul Bela 3-a. E data sotie
lui Isachie Anghel. 443.
Maria Fedora, mama Jul Isus Hris-
tos. 164. Constantin inching noua
cetate Sfintel Maril. 241. Fusese
hulit de Kopronim. 347.
Marie VI a fost consul Valerie Flac-
cus la anul 98. 121.
Marin. 10, Istoricul spune cg dupe ce
Tataril au pradat tam Moscalior
s'ad slobozit spre Vlahi. 447. El
zice olahl, Vlahilor. 448. Aratá de-
spre trecerea Românilor in Ardél
in timpul invaziel lui Batie. 465.
Marin voevodul lui Anastasie, im-
preund cu Procul Matematicul, a-
prind cu niste oglincli flota lui Vi-
talian. 313.
Marisia, apg, unde Gotthil bat pe Van-
dal, scrie Orosie. Ea ar fi Mara-
morásul. 239.
Marius. Vali Marie.
Marmarnisia, tara Maramoräsului. 65.
Mars, zeul rèzboiului, face 2 copil
cu Rea : pe Romulus i Remus.
97, 366.
Martidava, exemplu de numirl de
orase la Dail. 73.
Martina matt* lui Constantin fiul
lui Iraclie, ea otrgvind pe Coustan-
tin vine la impgratie impreund cu
fiul el Iraclion, insh peste 6 luni
senatul aflând cum cd ea a omorat
pe Constantin, il tale Ora i o
trimete in exil. 335.
Martin Vossius. 101.
Martur. Petal. i Asan a clidit o be-
sOricg a preminunat Marturului
Sfintului Dimitrie. 401.
Martelin istoricul. Radagaizus cu o
armatà de 200.000 a navalit in I-
talia. 266, 274. In Hronic spune cä
Grutingil cu 3000 vase ail trecut
all prád at Trachia. 270. Martel spune
cg. Theodosie sà fi avut in armata
sa cate-va pfilcuri de Alani. 272. La
a. 400 Alaric Domnul Gotilor s!-ati
pus gandul sä ndvälésca asupra
apusului. 273. In Cartea 13, leat 408,
scrie cg. Honorie a omorat pe Sti-
lihon, iar Alaric la 409 a intrat in
Italia. 276. In Hronic la leat 425
vorbesce de Ae tie Hatmanul Apu-
sului. 278. Aseclarea Hunilor in
Ungaria. 282. La 446 scrie cd Theo-
dosie nevoind sd dea Attilii birul
fagaduit, Attila s'a gätit cu óste a-
supra lui. 284. Despre mórtea lui
Olivrie i alegerea liii Glichirie a.
 IND10E GENERAL
473. 292. Theodoric Schitul a pr5.-
dat la 479 Tracia. 293. Theodoric
plécd eu Gotii in Italia. 291. La
Leat 499 vin Bolgaril. 301. Anasta-
sia pieri de fulger la leat M8. Mar-
telin dice di de pe vremea lui Ze-
non ati inceput Gepidii a sluji en
liafd la imperati. 318.
Marta las poeticul, despre o lupt5. cu
Grutinghii. 271.
Martialis sutasul pus de chtre Opilie
Macrin ornera pe Caracala. 205.
Martian, impärat. Ghepidii se invo-
esc s5. primésch de la Justinian, léfa
ee primisera de la Martian, scrie
Jornand. 318.
Martie Turban trimes de Traian con-
tra Jidovilor. 194.
Martia sora lui Traian, vede o mi-
nune, care face pe Traian sà zi-
désch o cetate,:Marchianopolis, Bon-
fin o numesce Martia. 158, 162.
Martiia. In Campine iei, fu ucis Va-
lentinian de cdtre Aniehie Maxim.
290.
Massaghetil, tinuti in pace de Flac.
72. Sub numele lor, Procopie Che-
sarianul intelege pe TJni. 76.
Masa lmas domnul Serachenior, la cur-
tea lui era Ion Damaschin Sfin-
tul. 344.
Mathematical. Ve1i Proclu. 313, 314.
Mauri. Vedi Mavri.
Mauricius. Vedi Mavrichie.
Mavri ail fost batuti de Antonia Pi-
us. 199. Prädeza Africa pe timpul
lul Valentinian. 254.
Mavriebie, hatman, pe timpul lui Ti-
verie a avut biruinta asupra Per-
silor, Tiverie fiind pe merte a dat
pe fata sa Constantina lul i chiar
l'a ales de urmas. 826. El ca im-
perat a avut resbóie cu Persil si
729
cu Avaril cari inaintase pand la
Tarigrad; el trimite pe Priscus
contra Sclavonilor earl erail in
Thrachia. 327. Pe vremile lui nu
numal Dachia ci i Schithia era
sub sthpanirea lui. El cheamd pe
Priscus la Tarigrad si in local lui
trimite pe Pet 5r, insa mai in urmd
ii trimite iard inapoi. 328. El face
pace cu Hagan plAtindu-i banii.
Yard voia lui hatmanii Priscus si
Comentiul navalese asupra liii Ha-
gan pe care il bate. 329. El da nisce
ordine care revolth armata, 330, care
ridicä pe Foca de impel-at si el au
dind acésta fuge la Halcedon, de
unde este aduse de emenil lui Foca,
care in fata lui omórà 3 fil al sel. El
a imperatit 20 de aril si 3 luni. 331.
Iraclie a gasit, cand a venit la irn-
peratie, numal dol din slujitoril
pe cari'i Meuse Mavrichie. 332.
Leon more de boala Athracului, lu-
and corona cea scumpa de la bi-
sericti, a pre care Mavrichie, o in-
chinasd . 347.
Mavritanil ail fost invinsi de Maxi-
mian, care face triumf la Roma,
pentru victoria. 233.
Maximin cu ostile din Asia, vrea sã
se faca mai mare de cat Lichinie
si Constantin Marele. Intra in Il-
liria. 237. Lichinie 11 bate si Maxi-
min fuge la Tarsus, unde I more,
dupd ce fusese chesar 4 ani si 3
ani, avgust. More la 313 d. Hs. 238.
Maxentie, fiul lui Maximian, supérat
cé n'a fost pus Chesar de tatdl sett,
se scólá cu 6ste asupra lui Save-
rus, face resboi, e bOtut, incheie
pace, i omOrä pe Sever. Galeria
ca sa-1 pedepsésed, vine cu este
asupra Romel. Tata sëu spune cã
730 INDICE GENERAL
Maxentie nu e vrednic de impèrd-
tie. 233. Fiul lui Eraclie, tovards
la imperatie WI Constantin Mare le,
se cérth cu Constantin, an re'sboiü
e invins de 3 ori. 237.
Maxim a fost pus de Lupitin sá o-
m6re pe Frithighern. Multimea a-
tatata de Frithighern, omórd pe
Maxim si pe sotia sa. 258.
Maxiinian e luat tovards la impOrd-
tie de Diocletian. El lasd domnia
odatd. Era ndscut in Dachia, spune
Bonfin. 231. Numesce chesar pe
Constantin Hlorus i Armintarie.
Impart ostile in 4. Maximian ia
Africa. La anul 302, fac triumf la
Roma. 232. El invinsese pe Franti,
Alemani, Britani i Mavritani. In
triumf ia num ele de Herculie. Pune
chesar pe Galerie Maximian si Con-
stantin Hlorus. Dupd 20 ani de
domnie, la anul 304, se retrage de
la impardtie si se duce la Solon
unde se ocupd cu grddindria. 233.
Are fit pe Maxentie, pe care nu-1
pune Chesar. Voind sd ia din non
domnia, se duce la Diocletiaa, dar
acesta nu-1 primesce. Apol se duce
la Constantin, si Ii dd de sotie pe
fica sa, Favsta. 233. Voind sd o-
more pe Constantin, Favsta II dã
pe fatal si Constantin pune de-1 o-
mórd, la anul 309 d. Hs. 234. El
se numesce si Maximiian Dacul.
247.
Maximilian Chezarni. Dupd secretarul
sëü Cureus, aerie Leunclavie. 468.
Mazovia, parte din Tdarimea eure-
peand. 61.
Mdzacul, se dice lui Simion scriito-
rul. 448. Cum a ajuns povestea, ca
Romanil se trag din hotii de la
Ram, pand la mdzacul Simion.
138. Povestea acOsta ai luat'o din-
tr'un cronic bulgaresc i ceea ce-i
mai adauge Simion i alt meizac
nu sunt adevnrate. 143, 145. Ma-
zacul Simion despre Lasldii. 146.
Valk acum si se rusinéza Mdzacil
necunoscdtorii istoriilor. Vladis-
lay nu p6te fi Lasläul mincinos a
Mdzacului Simion. 445. Trebue sà
se rusineze mdzacul care istoriile
necitind basnilor urrnéza. 448. Si-
mion Mdzacul, Crain Unguresc,
despre Lasldu. 453, 455, 458. Misail
Mdzacul. 470.
Miintnitor. 50, 59. Vedi Hristos. Nas-
cerea Mantuitorului pe vremea lui
Avgust Chesari . 99. Eneas Syl-
vi e s'a nascut la anul de la man-
tuitorul lumel. 1405. 115. In al 25-lea
an al imperatiel lui Avgust s'a
ndscut mantuitorul. 164. Traian a
murit la anul de la Mantuitorul
lumel 117, Aug. 10, la Silinunt. 197.
Leon Isavrul da jos icóna Mantui-
torului. 344. In timpul lui Avgust
Chesar se nasce Mantuitorul Is.
Christos. 371. E gresit pus anul
1220 de la Mantuitorul lumel, anul
esiret lui Genghiz Han. 436.
Milrzaeul Coza, cu o séind de Tdtari,
e trimis inpotriva Latinilor. 426.
Marzil Criimestl, din iel se trag Can-
temirestil. 26.
Medilas, intre el si Cliusvar, pe apa
Cochel, este al 3-lea tinut Cochel-
var. 473. Este tinuta de Romanii
din Wile muntenestl. 474.
Mediolan, aci Macrian i Iraclian ucid
pe Gallian. 242. Aci a murit Theo-
dosie. 272.
Mediterranea. Asa an fost numità
tam ArdOlului. 69, 281. OstrOvele
mérii mediterranil. 106. Mediter-
 INDICE GENERAL
rania, adica Ardealul, de mult o apu-
casera. Gepiclii. 338.
Megegl. Sfânta istorie pomenesce de
neamurile Gog si Magog (de pre
care l nand Persil' num ele, le zic
Ciumacini, lard Asyril i Arapit
Egegi Megegi) . 58.
Mehmet, sultan Turc. Ia Tarigradul
si in locul bisericei Sf. Apostoll,
se face geamia Jul. 246, 427.
MEkqA BMxtrA se numea Muntenia.
474.
Mactvt Boyilavia. era Moldova. 474.
Mehovie, istoric la leat 1061 de biru-
inta lui Bela asupra lui Henric.
383.
Melauhlanil cu Savromatii, ail fAcut
primele deschlec6ri, peste Dun Are.
76.
Memnon, feciorul lui Tithon i con-
ducdtor al Grecilor din Asia in
resbelul Troian. 93.
Menelaos, fratele lui Agamemnon, f e-
ciorul lui Plisthinis, nepotul lui
Aired, barbatul Elenei. 91. Dupä
rdpirea Elenei, (la de veste st6p6.-
nitorilor Greciel i II invith la
luptd. 92. A fost dintre capii Ele-
nilor, in rézboiul contra Troadei. 93
Mengrelii, fac parte din Schythiia, 60,
sau Colhii, Traian i-a domolit. 194.
Meotis. A6asta-i mare Azacului. 60,
66. Némurile earl se intind pand
la ea. 61, 63, 64. Hotar al Ghetiei.
66. Tara de la Meotis panä in Nipru,
acum sà scrie Tatäramé mica. 67.
Gotthii s'au scoborât la balta Meo-
tidel. 73.
Meotis. Vandall cu Alanii pleacá de
aci la Ren. 76. Baltä in Asia, pe
care zice Zonaras Ca ail trecut'o
Schytii când ail intrat in Europa.
212. 0 tree Tatarhii, ca sa lo-
731
veasc6 la Asia, scrie Zosim. 226. Sta-
rea I-a a Varvarilor, a fost aci 61
la Muntii Sarmatici, scrie Sarnitie.
240. Pe malurile si in apropiere de ea
locuiail Gotthii, Visegotthii si Van-
dalii, iara mai inainte de el locuiail
Schithii. 261. Pe malurile ei Van-
dalii ail plecat spre Ren 269.
Meotisa e trecutá de Huni. 281.
Remark Sfantul, e trimis do Maica
Puterilor, srt ucidd pe Julian Pa-
ravat. 263.
Merit cu Novogrodenii i Crivicil
gonesc pe Varaghi peste Baltica.
372. Sunt:supusi de Svetoslav. 372.
Merovie, crai al Franchilor, se uneste
cu imparatul Ramului, contra lui
Attila. 288.
Mesiimvriia. Imperatul Constantin att.
trecut la Meshinvrim salt Lea
liacuri de feredée. 337.
Messil. Ghetii se amestecail cu iel.
73. Cu Dachii, Ghetii iVevrichii,
cuprind Vithynia. 77.
Mesiini aveail de impdrat pe Atreii. 91.
Resins Dechie mai inainte de a fi
imparat este trimis in Misia contra
Gotthilor ; slujitorii Pad ridicat im-
parat, se bate cu Flip la Verona
si '1 omóra. S'a luptat contra T6.-
tarilor pe care ii impinge peste
Don; el este predat lui Gale ini-
preuna cu fiul sell de céte sotia
sa, acestea le spune Zosim. 208, 209.
Zonora de acésta prada tätarilor
nu pomeneste. El a petit in Ghetia.
209.
Mesnia parte din Franconia. 277. Tu-
ringhia este o parte a familiel Saxo-
nesti intre:Ducatul Mesniel. Bruns-
vigului, Hasiii i Franconiei. 285.
Mesoghia mare, sau mare ADA 90.
Mesopotamia a fost lasata Parthilor
732 INDICE GENERATE
de Adrian, spun Evtropie. 15, 154.
Cuprinsh de Traian. 191. Traian se
aliezase cu ()Ole acilea, 195, este
Idsatà de Adrian in maim Parthi-
bor. 196, 197. In ea bate Carus pe
Per0. 23L FAcea parte din impe-
riul lui Constantin Marele. 242. 0
pradd Seraehénil. 378.
Metana011, 69, sunt prädati de Dachil.
Locuiaii pe lângd Buda. 82. im-
preund cu Jazighil fuseserd jefuiti
de Dachi. 129. Pe id il viziteazd
Carolus. 350.
Metigan domnul Pecinegilor este bo-
tezat de Vladimir. -373.
Mezentie, domnul Etrurilor, se luptd.
cu Eneas. 96.
Mezes, trectitóre in muntl. 383.
Micelle, fata Domnului Bactrianilor,
e luath sotie de Attila. Gdse0e mort
pe Attila, a doua 41 de nuntd. 289.
Midiia. in partile lel ese Genghiz Han.
Ea e numità Azerbaitan de cátre
Turd. 439. Suleiman *ah o supune
tótd. 439.
Mhlii. Mandria §i impdrátia lor, o
zdrobe0e orânduiala cereascd.. 170.
Cral al lor se intituleazd. Attila. 287.
Mihail un §ef de prdddtori, el intrd
in timpul lui Mihail Paleologu in
Machedonia §i Trachia, Mihail l'a-
leologul trimite pe fratele ski
Alexie Stratigopul contra lui. 476.
Mihail, 351, vine impreunA cu maica
sa Theodora la impärd.tie dupd.
mifortea lui Theofil. in timpul lui,
Vogoris domnul Bulgarilor vine
cu este asupra Tarigradului, insà
el se cre0ineaz'à 0 este gonit de
ai sdi 0 vine la Tarigrad. Mihail
ii da." cetatea Zagura aprópe de
Therapia, 353, el vrend sd om6re
pe Vasile Machedon a fost el ucis,
el a impArdlit impreund cu Maica
1
sa 14 ani 0 singur 12 ani, dupd
el urmézd la impardtie Vasile Ma-
chedon. 354. Pe vremea lui, Ru01
yin asupra Grecilor. 372.
Mihail diregdtor in Drista, când vrea
sd. treacd Cheghenis sd se cre§ti-
neze la Tarigrad. 381.
Mihail, feciorul sdii a fost Ladislav
Ple0ivu1. 442.
Mihail Balbul omóra' pe Leon Arma-
nul §i vine el la impdrdtie, el a
impárdtit 8 ani 0 9 luni. Chedri-
nos zice cd el ar fi biruit pe Bulgari.
in locul lui se alege Theofil. 352.
Mihail Culafatis vine la impdrätie dupd
Mihail Paflagon §i std.' 4 luni, 5 zile.
379.
Mihail Curopalatis, urmézh dup'a Stay-
rachie, pe el il poreclea Rangave.
el este cel dinait care dd titlul de
imphrat lul Carolus. El bate pe,
Cronos Crain! Bulgarilor 0 il sc6te
din Trachia, insà in urind este WU.-
tut de Cronos f6rte r6A. El se re-
trage in Chinovion 0 se chlugd-
re0e, dupd el urinézd Leon Ar-
manul, el a impárdtit un an §i 9
luni. 352.
Mihail Mitropolital trimes de patriarch
lui Vladimir. 372.
Mihail Paflagon omórd pe Roman Ar-
ghir impäratul 0 sile§te pe pat-
riarch de il cununä cu Zoi. 379.
Hatmanii lui sunt bdtuti de bul-
gari. 379. Se cdlugd.re§ce la 1041.
379.
Mihail Paleologul vine la impèrd.tie
dupd omordrea fiului lui Theodor
Lascaris de cdtre Muzalos. In tim-
pul lui la anul 1266 Green rèscum-
p8rd Tarigradul de la Latini, a cd-
rel. Istorie Nichifor Grigoros o po-
 INDICE GENERAL
vestesce pe larg diand cum cà
in timpul lui un Miliail sef de banda
infra in Trachia i Machedonia, el
trimete in contra lui pe hatmanul
fratele s'et. Alexie Stratigopul i II.
spune sd tréca pe langa Tarigrad
0 el afla ca Tarigradul este fara
ap8rare, infra induntru i gonesce
pe Latin!. Alexie trimete veste im-
p8ratului la Nichea; care vine la
Tarigrad i ast-fel dupd 58 ani Ta-
rigradul iara vine in mana Greci-
lor. La anul 1283 el móre, dupd
ce imperapse 24 ani. 476,477. Dupa
mórtea lui vine la impèratie fiul
sell Andronic. 477. In anul eel mai
mai de pe urma al impèratiei lui,
un oral sgrbesc iea pe fata Dom-
nului Muntenesc. 483.
Mihail Parapinachie. Romani! in Vo-
lochia pima la el. 384. Fiul lui Con-
stantin Ducas este ales impSrat in
locul lui Dioghenis la anul 1071.
386. In timpul lui intra Crovatii in
Bulgaria. 386. Facuse hatman pe
Nestor de neam serb. 387. Dar este
prins i calugarit Mihail de hatma-
nul sell 387, 388. A domnit 6 ani
0 6 luni. 388.
Milial Ripe Neapolitanul dice Ca Hu-
nil trec8nd Mevlida intdi hotarele
Gotthilor ail coprins, dupa aceia pe
Vesii, Sidalii i amindoaa Cuma-
niile cea alba i cea négra, el soco-
tesce cá ar fi Moldova, lush gre-
sesce cad acum le dicem Rusia
alba si négrd, apoi treand Donul
se stabilesc in Panonia la apa Ti-
Bei. 281. Spune cá Unnii aü fost
cuprins amindoué Cornaniile. 286.
Vorbesce de scrisórea trimisa de
Attila lui Valentinian. 288.
Mihail Stratiotie a fost ales imp&
733
rat dupà m6rtea imp6ratesei Theo-
dora. 382. Dupii un an se caluga-
resce. 382.
Mina. Inaintea iednel iei se MO
I6n Damaschin. 344.
Milutin, ieciorul 1111 Stefan, oral al
Serbilor, ia pe Simonidis, fiica lui
Andronic. I se nasce un fecior, Ca-
ruia bail dis Constantin. Avea fe-
cior i pe $tefan, ndscut din femeia
sa cea dintai, care ar fi fost fata
Domnului Romanesc. Lui ii spune
Simonidis, ca. $tefan ar fi ispitit'o
pentru spurcata pre curvie. Milu-
tin sc6te ochil fiului ski. 480. Dupa
m6rtea hil $tefan se intórce in Sar-
bime. 481. Nunta tut cu fata Dom-
nului Rominesc s'a flout la 1274.
Iar cu Simonidis la 1299, dice Pa-
himeris. Milutin era de 45 ani. El
era cu 5 ani mai batran de cat
Andronic. 481. La intaia nunta, era
de 20 ani. Socrul lul nu se scie
eine a fost. 482.
Mineinna de an i seOte de la mOrte,
mnsit adev8rul este de tinut, proverb
al prostimei arapesci. 218.
Minesthus secretarul 101 Avrelian, fal-
0fich scrierea acestuia i condarnna
la m6rte cdp-va senator!, caril o-
mOra pe Avrelian 225. Senatul a-
fland acOsta condamna pe Aline-
sthus BA fie dat la fiare. 226.
Minuchts Felix. Vedi Minutie Felix.
Minutie Felix, scriitor, a trait in tim-
pul lui Constantin Marele. 238.
Mirhondi, hronic Persan, aci este scris
cà Hosroie se numea inainte Hus-
rev. 332.
Miron Costin. Din cronica lui si a fi-
Wu! sgh Nicolae Costin logofatul
aflam despre Simion Calugarul. 136.
El ar fi citit pe un ban de arama.
734 INDICE GENERAL
la Gherghina aflat, in care spunea
despre cetatea Marchianopolis, care
ar fi in Dobrogd. 162. El a scris
Hronicul Moldovenilor, de in Aron
Vodd pand la tefänitil Vod. 180.
Miron i Nicolai Costin spun ca
Troianul e facut de Traian. 192.
Misail eillugArul. Basmul lui SUMER,
109, eerie despre venirea de cu-
rand a Romanilor in Dachia. 135,
136. Il numesce tiaca minciunilor,
Cantemir. 366. Este numit mazac.
367. Misail i Cantemir. 393. Minciu-
nile lui si ale lui Simeon. 443, 471,
472. In Hronicul lui pomenesce de
Hronicul moldovenese. 470.
Miscovul, cetate tinuta de Rornanii din
tarile muntenesci. 474.
Misenu. Orasele dimprejurul iei le lo-
vesc Vlahii. 415. E pradatil de Ro-
mani 0 Marl. 432.
Misi la, ducat. Intre ea, Brunsvig, Ha-
sila si Franconia, este Thuringhia.
285.
Misia de sus a fost despartita de
Misia de jos prin coloniile retrase
de Avrelian din Dachia i asezate
in Misia de mijloc. 151. Este sea-
path' din mainile Gothilor de cdtre
Theodosie. 265.
Misia de mijloc, aci a mutat Avrelian
coloniile retrase din Dachia.
Misia de jos a fost despartità de Mi-
sia de sus prin coloniile retrase
de Avrelian i asezate in Misia de
mijloc, 151, este scapatà din mai_
nile Gotthilor de cdtre Theodosie.
265. Pe cel din ia, Bulgaril ii nu-
mese Vlahi. 397.
Misii. Ghetil nu se amestecail cu Misil.
73. El si cu alte némuri ail cuprins
Vittynia. 77. Cu Mesil i cu Glietil
s'a luptat Crassus. 78. Despre Misi.
157. Erail cunoscuti de Honiatis.
397. Ast-fel se numese dupd nu-
mele Misiii, Vlahil din Misia, si
putin timp si cel de peste Dunare.
398. Cel cari mai nainte se chemail
Misil, acum se numesc Vlahi. 400.
Isachie Anghel voiesce sa-I tragh
de partea sa. 406. La 1189, Isa-
chie pornesce contra bor. 406. El
numeail Ivanco pe Ioan care
ornóra pe Asan. 411, 412. De iei
sunt despartiti Vlahil, de chtre
hair: 412
Misiile, ail fost prklate de Bulgari.
12. Dupa Theodosie de Uni, Bul-
garb, Sclavoni, Sarbi, Heruli... 17.
Parte din Dachia 68. Gotthii aü
venit aci de peste Dunare. 74. Ghe-
thia se intindea in Misia. 77. Din
Misia in Dachia, treee Traian la
anul 105. 83. Coloniile aduse de
Traian sunt asedate In Dachila si
in Misia. 111. In ea a comandat
ostile hatmanul Flac cu 130 ani
inainte de Avgust, spune Calviz.
129, 130. Numele el vine de la Smi-
essania» adich amestecarea limbilor.
135. A ci a asezat Avrelie pe Ro-
manii mutati din Dachia. 150. Sar-
nitie pune in locul eI Italia. 151.
Scriitorii vechl pomenesc de mu-
tarea Romanilor in Misia. 152. Ro-
manii trecuti in ea de Avrelian
Waft intors in Dachia. 153. Se im-
parte in 3 in Misia de jos, de rnij-
loc si de sus. 151. In ea Ulpie Tra-
Ian a adus Romani multi. 153. Ro-
manil cari ail trecut in ea, ail luat
mai intal numelejle Vlahl, spune
Honiatis. Mai multi scriitori pun
adesea Dachia in Misia si vice-
versa. Honiatis dice ca este de a-
ceeasi parte a Dunarii unde este
 INDICE GENERAL
Moldova si tara muntenéscg. 156.
In ea se af15. cetatea Ulpianh zi-
dità de Traian. 157. Cetatea Mar-
chianopolis ziditá de Traian. 158
Sarnitie clice cd a pus Romani in
Dachia ea acestia sh ajute la ne-
voie pe eel. din Misia i vice-versa.
160. A fost pradatá de Sarmati la
anul 70 d. Hs. 165. Aid ail bdtut
Dachil pe Romani, 166, a fost bine
ocarmuità de Pertinax. 204. Ad ail
trecut Gotthii i ati prddat-o. 207.
Emilian a fost cu ostile in Misia.
209. Hatmanul ostilor iei era In-
ghenuus. 212. Herulii, Gothil, Pev-
chit i Schytii, tree in Misila 81
sunt bauti de Clavdie de 2 off.
212. In ea ail nhvalit Varvaril si in
ea mutà Avrelian coloniile. 215,218.
Intre ea si Dachia este numal la-
tul Dunaril. 216. Sarnitie spune ca
Romanil toti all trecut in Misia
Probabil Avrelian a mutat in Mi-
sia, numai armata i cetátenii de
frunte. In Misia, de la Pórta de
fer pând la marea Négrd, satele de
pe Marginea Dundrii, sunt pline de
Români. 217. Mutarea Romanilor in
Misia, s'affácut, spune Calviz, duph
Vopiscus, in al 5-a an al Impàrã-
iei ml Avrelian, la 274 d. Hs. 218.
Istoricii spun cà in ea a trecut
Avrelian pe Românii din Dachia,
219, 221, 222, 223, 224. Romanil din
ea, ail aceeasi limba cu Românii
nostri. 229. 0 ia Constantin Marele.
238. FAcen parte din I-a divisiune
a imperiului lui Constantin Marele.
242. Dupà numele Doberii, s'a nu-
mit póte, Misia, Dobrugé. 242. Ea
se cuprinde in Thrachia. 244. Ro-
manii trecuti in ea, färd zaba.và
intors in Dachia 243. i din
735
ea ail venit representanti in Sino-
dul de la Sardica. 250. S'a chemat
Dachia dup5. trecerea Romanilor in
ea, zice Bonfin. 250. Spre ea merge
Valens, sá bata pe Varvari. 251.
Valens ernézd aci, la Marchiano-
polis. 254. Frithighern o prAdézd,
zice Bonfin. 258. E jefuith de Gotthi,
scrie Ieronim i altil. 257. Aci a
mutat Avrelian pe Romanii din
Dachia. 260. Tomas, in Misia. 261.
Ad sunt aseclati Visegotthii, de
care Valens. 262, 263, 266,267, prA-
data de Gotthii i scdpath de Teo-
dosie. 265. Romanii in Dada. Gotii
in Misia. 270. Grutinghii o prádail
Intâiil pe ea dad.' ei ar fi locuit in
Dachia. 271, 272. Attila vrea sit intre
in ea. 283. Prin Wile de sus, intrà
Attila in Misia. 283. Peste ostile din
ea, Zenon pune voevod pe Theo-
dorie Amali. 293. Din ea pornesce
Theodoric spre Italia. 294, 295. Din
ea, este Theodoric cu tot neamul seri.
295. Din ea ese Theodoric definitiv,
la anul 490. 295. In earknân Bulgaril
la a doua venire. 302. Din ea pornesc
Bulgaril in Panonia. 302. Slovenii
intemeiazd cràie in ea. 304. La a-
nul 514, e supusa de Vitalian. 312,
313. Vitalian se opresce in Misia
si cuprinde cetatea 0 di sul. 312. In tre
ea si Dachia rSil se pune Schythia.
313. In ea ridicd Justinian cetati. 314.
In potriva iel, peste Dundre, este
Dachia veche, dice Jornand. 318.
In ea e cetatea Theodora, zidita de
Traian. 322. In ea face Justinian
multe cetati, spune Procopie. 323.
In ea face Justinian, Saltopirgus,
Dorostolus i Sichidava, Cusaris,
Palmatis, Adina i Tiliscon. 323
0 parte din Sclavonii all vtenit in
736 INDICE GENERAL
Misia 324. Aci tree Bulgaril din Da-
chia. 338. Bulgaril i Sclavonii ere'
aci 341, 3 -12. In:timpul lui Constantin
Copronim, Bulgaril stdphnead Mi-
sia. 346. Comentiul comanda ostile
de aci. 329. Misia era plink de osti.
330. Românil din ea aã se fi ocar-
muit singuri, Vice Leunclavie. 377.
Pazinazil o pradd. 379, 381. Aci fug
românii din Dachia and vin Hu-
nii asupra Ungurilor. 383. Vlahii
in ea. 393. In ea intemeiaserd crdii
Bulgaril i Sêrbil. 617. 397. In ea
se revarsd Vlkhil. 397. In ea se re-
v6r5a5erd. Vlahii i capStd numele
de Misi, spune Honiatis. 398. Ea
este peste Dundre Vice Halcocon-
dilas. 398. In ea apucäVlahiilocuri.
In ea Isachie Anghel asazä lucru-
rile si inthresce cetdtile. 403. Esind
Isachie din ea, Asan intrd in Mi-
sia i o prAdézd. 403. Asan vrea sà
unéscd stdphnirea Misiii cu a Bul-
garilor. 404. Pe ea voesce Ion Ale-
xie s'o aducã sub ascultarea im-
pSratului Alexie. 412. In ea intrá
Joan i lovesce Constantia. 419. In
ea ad stdpânit Românii. 420. Din
ea spun Latinil sá iasà loan Ale-
xie. 424. In ea asazd lucrurile Ioan,
dupd fuga Latinilor. 431. Romdnil
din ea, ad lost siIil o parte a trece
Dundrea inapoi de latini. 465, 466,
467. Cetatile din ea ale lui Ion le
aü luat latinii. 466, 467.
Misiinii. Atred a fost impSratul bor. 91.
Misonopolis. Cetätile cari sant spre
el, le supune Ioan Alexie. 418.
Mistelana. Pavel Diaconul in Miste-
lana, Cartea 12, Cap 12, vorbesce
despre Gotthi. 260. Domnul Visi-
gotilor era Fritighernis spune Pa-
vel. 262. In Mistelena 24 ndvdlirea
Attilii. 278. Teofan in Mistelena
aratd lupta lui Aetie cu Hunii. 288.
Istoria Mistelana povesteste expe-
ditia lui Priscus in contra Slove-
nilor. 327. in Cartea 19 se' vor-
besce ca Justinian la 686 a ridicat
iiste asupra Bolgarior. 338. Le-
ontie trimite Oste sà scape Carta-
gina din mâna Serachenilor. 340.
in Mistelana, despre Bolgari. 344.
Cdskoria lui Constantin fiul lui
Leon cu Irina fata hanului Caza-
rilor. 345. Re'sboiul WI Constantin
cu Bolgarii in Mistelana. 348. Despre
Tributul lui Nichifor. 352.
Mitilenul, posesie insulard a Elleni-
bor. 90.
Mitropolia. Sfa.ntul al lui Hs. Mdcenic
Dimitrie pdrAsind beserica, care
este Mitropolia Solonului i leph-
dându-se a mai petrece cu Romeii
s'ad dus la Bolgari i Vlahl. 401.
Mitropolit. Sava Mitropolitul efra-
tele 1ui Stefan, Crain! Bulgdresc.
Relatiile lui cu Lasldii. 140, 141.
Mitropolitul Crdmului astdcli se
numesce al Gotthiel. 263. Patri-
archul trimite lui Vladimir pe Mi-
tropolitul Mihail cu 6 episcopi. 373.
Sava mitropolit bulgdresc e fratele
lui Stefan. 454. Stefan trimite pe
Sava mitropolitul sa facà pace cu
Ungurii. 465. Niculai Costin vor-
vesce de un uric de la 1392, care
nu l'a vdclut dar a auclit de la Do-
sithei mitropolitul. 483.
Mitia Gothu1tatd1 lui Macsimin Tra-
chul. 206.
Mizentie sad Mizizie. 336.
Mizizie sad Mizentie este ridicat im-
párat dupä mórtea lui Constans,
pe el il omórd Constantin fiul lui
Constans. 335, 336.
 1NDICE GENERAL
Moagheras, fratele lui Gorda, craiul
Hunilor, e ridicat la impard0e,
dui:A ce Gorda e omorat. 315.
Moale Dachia sag Moldavia. 346.
familie. 26.
Mo1iiia, aci alt fost a§ezati Pazinazil
dupà ce aft fost batuti de armatele
impdfate§ti; au luat numele Fa-
zinachil Mogliniti. 391.
Mogliniti. Pazinachii a§eclandu-se la
Moglina alt luat acest nume. 3J1.
Mogantia, aci a fost omorat Avrilie
Severus Alexandru 206.
Mohaviueni, banatul lor era sub Un-
gurl. 469.
Moise. Istoria lui, inteleptii lumel,
o pun la indoiald.. 171. Unii zic ca
istoria lui, a isvodit'o Iezdra. 171.
A fost proroc §i. hatman al Judei-
bor. 300.
Molda cdteaua, care impreund cu Bo-
arul s'ar fi inecat in apa Moldovel,
de unde spun Letopisetele ca ar
veni marca Moldovel. 155, 471.
Moldavil numesc vecinii despre apus,
tara Moldavilor. 306
Moldova. D. Cantemir a fost domnul ei.
1. Ce da din pdmentul el, ca dar,
Turcilor, Bogdan. 23. Ea a primitfa-
milii streine. 25. Cantemir era mo§-
nen Domn al Moldova. 49. Intorcen-
du-se Domnil din bejeniile Ardé-
lului, dupd ndvala Tdtarilor, ten
deosebite titluri a Domnilor de
Moldova si a Domnilor Muntenestl,
a sa vesti aft inceput . 50. Némul
nostru Idcueste in Dachila (adecd
in Moldova, in Tara Muntenesca
si in Ardél) 51, 195. Hronicul e t a
tead Tara Romaniascd (care apol
s'alt impdrtit in Moldova, Mun-
teniascd si Ardélul) . 57. In Da-
cilia se cuprinde Moldova. 61, 62,
737
104. Peste muntil Cenghi trece dru-
mul din Moldova, spre Tarigrad.
64. lloldova e Valachia cea mare.
65. Fdcea parte din Dachia mun-
tósa. 69. Geografia ei vorbesce mai
pre larg de §antul lui Traian. 106.
Rornanil ar fi venit din Transil-
vania in Moldova, 111, care im-
preund. cu Muntenia se numesc
Valahil. 111. Tomos, cetate a Mol-
dovel. 122. In Gheografia Moldovei
s'a scris despre titulurile Dom-
nilor Moldovene§ti i Mnntenesti.
131. pisele lui Simion cdlugdrul
despre trecerea in Moldova si Mun-
tenia, a talharilor adusi de la Ram-
de Laslaii. 138. Ceta.ti despre Mol-
dova. 154. si- ar fi luat marca
dupd numele cetatil Capul Bou-
lui, iar nu dupd. Boarul care an-
preuna CU cdteaua Molda s'ar fi
inecat in apa Moldovel. 322, 411,
155. Halcocondila pune o Misie in
partea Moldovel si a tarei Mun-
tenesti. 156. Chedrinos I Halco-
condila Ii zice Bogdania. 157, 377.
Piasinschie despre ea, 160, scrie
cit de multe oil a fost supusa Levi-
bor. 175. Academia din Berolin cere
lui Cantemir sit scrie istoria Moldo-
vel. 179. Hronicul Moldovel, de la
Drago§ Vod. 180, 462, 469. Partea iel
despre Nistru e mai calcata de Ta-
taxi. 224. In ea s'a aflat o monedd
de argint, de la Constans 248. In
Gheografia el, se va citi despre
Herb. 249. Cumaniile ar fi Moldova.
281. Locuitorilor din ea, le remane
numele de Volohi. 303. Ast-fel se
numesce partea de pe apa Moldova.
304. Locuitoril id alt fost Gaeta,
scrie Iohan Bun. 301. Valahia mare,
dintre Valahia mica si Nis tru, s'a
41
738 INDIC& GENERAL
chemat Moldova. 305. Dupe Drago§
Von, capete numele de Molisda-
via §i apa Moldova. 305. Spre Cri-
vet de la ea, trdesc Le§il, earl nu-
me sc Moldova,Volo s caia Zemlé. 305.
Tara Moldovel, de cine s'a numit
ast-fel. 306. 0 pun unit' in locul
Valahiei mid. 308. Le§11 II zic Vo-
loscaia Zemlé. 308. Le§11 i Ru§il
n'au 'primit alt nume pentru ea.
303. A fost sub Justinian. 319, 321.
Podanii Moldovel. 325. Postelnicul
Moldovel. 326. Bonfin zice CA o parte
a Dachiei, se coprindea intre Ni-
stru, Prut i Dunere. 346. Despre
ea ail scris cronicarii popórelor ve-
eine. 361, 362, 364. Locuitoril el
erail mo§néni i ajutor dAdelt ve-
cinilor. 384, 385. Vladislav a trimes
ómeni cu veste ca se getiasce za-
hara pentru armata lui Conrad, ce
trecea prin tam Moldova. 390. Ea
este Vlahia Mare. 397. In ea au ve-
nit mai tArziti Asanii. 400. Nu se
cunó§ce cu sigurante anul venirel
lui Drago§ Vode. 461, 463. Tot-dea-
una a fost RomAni in ea. 463. Voe-
vozil el tot aveail mo§ii in Ardél. 464.
Pe timpul lui Batie locuitoril el se
trag la muntl. 465. Dupe Batie a ve-
nit Drago§Vode in ea. 466. De lature
el este Basarabia. 468. Primul is-
toric al Moldovel. 470. Misail
Simeon spune ce o aduneture de
ómeni umblAnd dupe. venat au dat
peste tara Moldovii i s'ail a§ezat
in ea impreund cu Drago§. 472.
Aci se. intorc Romenii cu domnii
bor. 473. Tinuturile despre ea, au
fost ale Moldovenilor. 473. Pe ea
Turcii o numesc Cara Bogdan, adice
tam Iul Bogdan cel negru. 474. Dra-
go§ Vocle se intórce in Moldova
la locurile sale cu o parte din Ro-
mani. 475. Nicolae Co stin dupe' Bon-
fin zice ce in timpul lui Ludovic
Craiul, un Bogdan Vocle se. se fi
intors din Ardél bre§ in Moldova.
475. Stefan Vode Domnul Moldovel,
care de frica Tatarilor s'a fost tras
la Ardeal §i apoi s'a intors iare. in
Moldova. Bonfin pune in locul lui
Stefan pe Bogdan Vode 475. Hro-
nicele despre Drago§ Vode in Mol-
dova 0 Radu Vocla. in tare Mun-
tenesce. 479, 483, 484.
Moldova, rIlt, in care s'a inecat Bo-
arul i cu cdtaua Molda, spun Le-
topisetele. 155, 471. Dupe' ea se nu-
mesce tara Moldova. 304. Pe el se
-
ale Romanul Forum Romano-
rum. 471.
Moldovendsca. In cAmpiile moldove-
nesci multi Turd ail pi erit. 22. Perin-
til némului moldovenesc, cum pur-
tail grijfi patriei. 23. Despre Carte
ghenealoghiii niamurilor boerimil
moldovene§ti. 26. Hroniculmoldo-
venesc despre Flac. 128. TitulurileD
Domnilor Moldovenescl i Munte-
nesci. 131. Cuvinte moldovene§ti
ce ar fi din italienesce. 135. Despre
hronicul vechimel némului mol-
dovenesc. 179. Folosul némului mol-
dovenesc, din munca lui Cantemir.
188. Despre CAmpulungul moldo-
venesc. 286. Istoricul moldovenesc
pune venirea lui Drago§ la anul
1359 de la Chr. 290. Hronicul mol-
dovenesc despre nisce Ru0 ce ar
fi locuit in Sucéva 0 Baia, inaintea
venirel lui Drago§ din Ardél. 325.
Despre incepetura némului mol-
dovenesc dupe unil istorici streini.
359. Limba Polovtilor era compuse
din cea rusesce, din cea le§esce si
 1ND10E GENERAL
din cea moldovenésca. 363. Despre
pomenirea némului si numelui mol-
dovenesc, la istoricil streini. 368.
Vladislav, craiul lesesc, trimite 45-
meni in tara rusésch si in cea mol-
dovenésca in vederea pregatirilor
trecerii lui Conrad impératul. 390
Cantemir va indrepta datele hroni-
cului moldovenesc si a celui mun-
tenesc. 462. Hronicul Moldovenesc si
cel muntenese despre Bassarabesci.
469, 470. Inteo mappa së arata
cate-va cmuturi din Ardél ca fiind
moldovenesci. 473. Gresell din hro-
nicul moldovenesc, al-Mate in hro-
nicul lul. Urechid. 483.
Moldovénii, sint o parte din eel ce tin
locul Dachilor. 65. El sint urmasi
ai Romanilor. 85, 104, 153. Cation
spune, ca cel ce spun eh numele
Munténilor si Moldovénilor e de
la Flac, basne spun. 123. Orihovie
spune, ca Moldovenii eraü nascuti
din Romani sij din fernei dace. 125.
Moldovenii sint vecini cu némuri
tathresci. 126. Sarnitie bate pe Mol-
dovéni. 128. Cum numesc Moldo-
vénii Montana. 132. Ce e la Mol-
dovéni, mincluna cu dome. 142.
Sint de o limba cu Vlachii de la
Pind. 157. Ce scrie Dlugo i Oni-
hovici despre Moldovéni. 159. Aca-
demia din Berlin cere lui Cantemir
sä scrie istoria Mr. 179. Hronicul
Mr incepe de la vremile lui Av-
gust Chesar i Traian, pana la in-
tOrcerea lui Drago§ Vodd din An-
del, 179, si de la Drago§ pada la
Stefanita Vod. E sonic de Uréche
Vornicul pand la Aron Vodd. De
la Aron Voda pand la Stefanith
Vod, e sonic de Miron Costin. 180.
Sunt urmasil lui Traian. 195. Lo-
739
cuesc locurile unde era Dachia
inainte, zice Petavie. 263. Muntenii,
Moldovenil si Ardelénii sunt nu-
miti Valahl. 297. Slovenii le-ad dat
numele de Voloha. 303, 304. Ast-
fel II numesc vecinif despre apus.
306. Turcil ii numese Bogdanlu,
adica Omenii lui Bogdan. 306. El
s'ad chemat ast-fel din timpul lui
Vasile Bulgarocton, zice Leuncla-
vie. 306. Asemenea Zonaras. 306.
Lecii §i Rusil, nu le-ad schimbat
numele de Valahi. 306. Grecil Ii
numesc Molo-Vlahl, impreuna. cu
Muntenii. 306. Le zic lesil limbel
Mr Voloscaia. 363. Ail imprumutat
din limba lor poporul Polovtilor.
363. Ad fost cu el amestecatl sad ad
trait ca vecini. 363. Impreuna cu
alte neamuri ad purtat resbOe. 365.
Ajuta pe Zeslav craiul le§asc contra
lot Viteslaus. 385. Tot deauna at
locuit in tam Mr. 393. Vechiul scaun
al Mr a fost Cetatea alba Aeux6nw-
)4, zice Halcocondilas. 469. Inainte
de. venirea lor in Moldova se po-
meneste de cojocari unguri in Su-
ciava §i olari la Baia. 471. Domnul
lor se numesce Domnul Bogdaniii
negre, spune Halcocondila. 474
Moldovlahia. Prin ea trece Conrat. 18.
Numesc Grecil Moldova si Mun-
tenia. 306. Sub acest nume se va
intelege tOtu Vlahia. 308.
Moldovlahl. Cum s'ad invoit el cu
imparatif Othmanilor. 23. Asa nu-
mese Grecii pe Moldoveni si Mun-
teni. 306.
nolisdavia, nume din care s'a derivat
Moldova. 305. Ininte de venirea Ro-
manilor asa se numia Moldova, a-
dice Moale-Davia. 471.
Moltana erad numite tánile Moldovei
740 INDICE GENE R AL
qi Munteniei, de catre Sarnitie, mo-
tivand acésta cu presenta Multor
natiuni din ele ca Gheti, Dachi,
Ita li, Greci 0 Sloveni. 132.
Monarh. Ghierai par'cà era singurul
monarh din lume. 437.
Monarchie. Irina, mama lui Constan-
tin sci5te ochil lui Nichifor fiind la-
coma de monarchie. 349. Octavie
cu puterea Monarchiei a luat nu-
mele de Avgust la a. 2 a. Chr. 163.
Chesarii au supus anthill Statul
Publicdi supt Monarchie. 163. Dupg
Avgust Chesar a statut la Monar-
chie Tiverie. 164. Domnil grecesci
impr4tiati infiintail fie-care cate
o monarhie, 433.
Monarchiceascii. Vecli monarqasca.
Monarehit Pentru Monar01 Romani-
lor earl: ail imparatit mai inainte
de Ulpie Traian. 162. Dupg. Julie
Caesar al doilea Monarch a stätut
Octavie August. 163. Cartea patru
monar0, in Traian. 188. Puternicil
monarchi turcesci nu 0-ail plecat
de loc puterea monarchiceascd.107.
Monatascit. Bogdan fiul lui tefan
§'ail apzat bine puterea stapanirel
sale cea monarchiceascd. 23. Mo-
narchil turce01 nu 0-aü plecat
pang astacli puterea monarchicea-
seg. 107. Dupd Tit a urmat in pu-
terea monarpscg. frate-sgil Domi-
tian. 165. Incepdtura Domniei mo-
narchicesci a lui Joan Domnul tu-
turor Romanilor. 395.
Mongul popor care dupà unii, pare
a fi Magog. 61.
Mongutia cetate sfaramata de Van-
dali. 275.
Montana. Leunclavie, Bonfin 0 altil,
numesc ast-fel tam muntenesca, din
causa muntilor ce merg de la mun-
til Vrancli la Demircapa. 132. Ma.
1-ail clis 0 Romanii eel vechl. 132.
Leunclavieaduand martor pe Bon-
fin o num e§te transalping. 132. Bon-
fin zice ca Dachia de langa Dungre
se numea Montana. 346.
Mora, sail Peloponisul. 428. Pe ad se
imprd§tia s erg Domnil grece§ti. 433.
A fost prgdatii de bulgari. 374.
Moravia, aci afi intrat Ungurii. 355.
MorilF$ apd, langd care Vladislav a w-
clat pe talharii trimi0 de impara-
tul Ramului. Dupg numele lui s'a
numit Maramoro. 138. Pe el este
Tordia al doilea tinut. 473.
Mordvil popor slay supus de Svéto-
toslav. 322.
Morea. Posesie grecéscd. 90.
Morenil sunt jefuiti de Vandall. 275.
Moreri. In dietionarul lui s'a ggsit
numele lui Ion Zamoeschie Liah.
113. In dictionarul lui, aduce din
Menburg, multe fabule la cuvintul
Gotth. 221, 263. Zice cd Romanii
sunt tot una cu Romanii din Italia.
361. El a scris despre craii ungu-
resci. 444. Din el spune Rictiolus,
ca Vladislav al 2-a, a domnit nu-
mai 6 luni. 445
Morsenil, cetate tinutg. de Romanii din
Wile munteneti. 474.
Moscalii, au ndvalit in Europa, de
peste pustiile Volgai, Maril Baltice,
0 Caspil. 174. Confundati cu Schy-
til. 363. Ail avut rgsboiii cu Le01.
176. Sunt vecini cu Romanii peste
Nipru 362. Ail avut mare cnéz pe
Gheorghie, care e omorat de Ba-
tie i in locul ski. vine Iaroslav.
447.
Mosehieeasca, tara, parte din Tatari-
mea europeand. 61. E pradata de
tataril lui Batie, 447, 456.
 INDICE GENERAL
Moscul a avut imparat pe Joan Va-
sillevió. 26. Ce parti din Schythia
e sub imparatia acésta. 60. Oras
unde se gdsesce biserica facuta. de
Vladimir. 373. Arata-sä incepatura
stdpanirei rusesci care acum este
puternica imparatia Moscului. 371.
E dat de Ghieral unuia din frati.
437. E supusd de fratele lui Ghie-
rai. 437. Aci a scris Cantemir Hro-
nicul sét. 443. Stolita lui, e luata
de Tataril lui Batie. 447. Batie dupd
ce a pradat tara Moscului la anul
6756 a intrat in tara Ungureascd.
456.
Moscului tard supusa lui Batie, han
tatardsc. 141.
Moscul, imparatie, facea parte din
Schythia. 60. Ii pune temeliile im-
pdratiei. 371. Li se supun Picine-
gii. 381.
Mozovsanii, popor slay supus de Sve-
toslav. 373.
Muhamed profetul. Hronicile ardpesci
spun cä pe vremea lui Justin s'a
ndscut puiul viperii, parintele min-
ciunii, fiul intunericului, impelitat
chipul Diavolului, Silta Satanii, Gu-
ra Tartarului, ucigasul Sufletelor,
vrasmasul adevérului, ocara Lumei,
Cinstea mu sulmanilor. Prs evdopro-
fitul Muhamed. 326. Dupa Iraclie
a strabatut in imperil' dascalia lui
Muhammed. 326. Dupa Iraclie a
strabatut in imperil' dascaliia lui
Muhamed. 334. Muhamed cuprinde
multe cetati a imparatiei Roma-
nilor in Asia. 335. Unii pun 617
ani de la el pana la esirea lui Gin-
ghiz 436. La 611 ani dupà el, ese
Suleiman ah. 436. La 611 anl dupd
el, Ginghiz Han cuprinde Persia.
439.
741
Muhamed Sultanul, ia Tarigradul. 126.
Muhammed ficiorul lui Baezid, ur-
mézd acestuia. 441.
Muhamedi, aü rémas in carnpiile Mol-
dovel. 22.
Muhammediniasca bunguitura, n'a a.
tins credinta crestinéscd. 23.
Multeni. Sarnitie spune cã asa se nu-
mese Viahii din Dachia de sus. 131.
Sub numele oVoloha, se cuprind
si Muntenii cdrora mai tarziii Ii
s'a dis i Multéni. 303.
Muncastrul cetate fondata de Romani,
Bastarni i Inovezi. 365. Cetate in
Basarabia. 463.
Mundizic. Attila sé intituleaza fiul lui.
287.
Mundon, Domnul Ghetilor intrase
pand in Machedonia, bate pe Anas-
tasie. 312.
Mullion', voevodul lui Justinian, bate
pe Ghetii earl pradat. Illiria si
Gretia. 316.
Mundou Domnul Ghetilor, bate la 505
pe imparatul Anastasie i Intl% in
Trachia. 312.
Muntenese. Titulurile Domnilor Mun-
tenesci i Moldovenesci. 131. Cam-
pulungul muntenesc. 286. Domnul
muntenesc, Negru Vodd 307. Cra-
iul Sarbesc ar fi luat in casdtorie
pe fata domnului muntenesc. 309.
(Vedi si Tara Muntenésca.)
Muntenia. Vedi Tara Munteniasca.
Munteniasch tarit. Tara Munteniascà
a primit in sinul ei multe familii
streine. 25. Despre inturnarea lui
Radul Voda. Negrul in tara Mun-
teniasca.. 50, 461, 479, 463, 484. Ea,
Moldova si Ardélul sint pe locul
Dachiel. 104, 195, 361, 51, 57, 61.
Preste muntii Cenghl trece dru-
Inul ce duce din Moldova si Tara
742 INDIC& GENERAL
Munteniasca la Tarigrad 64. 0 parte
din ea, era in Dachia malurósá,
69, 294, io alta in cea muntósa.
69. Rornanil ail venit din Transil-
vania in Muntenia. 111. Impreuna
cu Moldova, se' numea Valahia. 111.
Muntenia sati Istria este despar-
tita de Bogdania sail Moldova, 126,
127, adica de munte cum il ail zis cel
vechl i Moldovenii. 132. Unil scrii-
tori i-ail zis Transalpind. 132. Po-
vestl despre ea. 138. Misia, Moldova
si Muntenia. 156. Istria sail Munte-
nia. 157. Nemtil cuprind din ea pang.
la Olt. 176. In tara Munteniasca pe
Dundre in tinutul Jiului sit aflä
cetatea Severinului zidità de Sever.
204. Din ea era Preda Stambol Ro-
manul. 217. Numai ea rämane cu
numele de Valahia. 304. Locuitoril
din ea, ail fost Ghetii, zice Iohan
Bun. 304. Valahia mica s'a chemat
ast-fel. 305. Dupa Radu Negru, ia
numele de Muntenia. 305. Pe ea si
pe Moldova, Grecil le numesc Mol-
do-Vlahia. 306. Sub numele el &à
va intelege Valahia mica. 308. Ast-
fel s'a numit Dachia Muntósà. 319.
Ea a fost sub Justinian. 319. A fost
copring de Pecinegi. 364. Din
neamul Venedilor sa fi ramas aci,
carora Romani le zic vinetici. 365.
Sa fi fost supusa sail sub pro-
tectia Ungariei pe la anul 1064, zice
Bonfin. 383. E cuprinsa de Murad.
441. Inceputul Hronicului Munte-
niei i Moldovel. 462. Nu se cunósce
anul venirei lui Radu Voda. 463.
Tot-deauna a fost Romani in ea.
463. Voivozil din ea tot aveau mosii
in Ardél. 464. Locuitorii el sa re-
trag pe la strinitorile muntilor pe
timpul navalirel lui Batie. 465. Dupa
Batie a venit Radu-Vodä in ea.
466. Pe Dunhre, zice Bonfin, aü fost
Romani de la Severin pada' la
mare. 467. Banii din ea si mai ales
de peste Olt ail privilegil. 468. In
ea sd gásesce Severinul. 469. Mad
a venit in ea Radu Voda a gasit
pe Basarabesti. 469. A avut domni
vestiti esiti din familiile banilor.
470. Locurile el. 472. In ea sa. in-
tore Romanil cu domnil kr. 473.
Tinuturile despre ea, au lost ale
Muntenilor. 473. In ea sa and ce-
tatea Venetini. 474. Aci a venit
Radul-Vod Negru din tinutul Ha-
laos. 474. Pe ea Turcil o numese
Caraiflac. 474. Radu-Voda Negrul
sail frate saS vér cu Dragos Voda
sa intörce in tara munteniasca cu
al-Ca parte Romani. 475. Domnul ei,
da pe fica sa, lui Milutin, oral sér-
besc, la 1274. 481.
Muntail. El mint o parte din c el ce
tin locul Dachilor, 65, urmasi al
Romanilor. 85, 104. Carion si To-
peltin de Medias, zice ea e eine zice
ca numele Moldovenilor i Munte-
nilor este dupà numele hatmanului
Flac, spun basme». 12. Moldovénii,
Maramordsenii, Romanii de peste
Dui-Are i Cotovlachil sunt din Ro-
manil lul Traian. 153. Scriind de
Romanii, cari sunt in Grecia i cd-
rora nol le zicem Coto-Vlahi, zice :
In muntele Pindu lacuiesc Vlahii,
earl sint cu cestélalti Dachi tot de
o limba» intelegand prin ce§télalli
Dachi, Moldovénil i Munténii. 157.
Numele Valahia a fost dat i Munté-
nilor i Moldovénilor. 277. Sa cu-
prind sub numele de Voloha. 303 .
Le remane nurnele de Volohl, pus
de Bulgari. 305. El si-ail schimbat
 1NDICE GENERAL
singuri numele. 306. Pe ei impre-
una cu Moldovenii, Grecil ii nu-
mese Moldo-Vlahl. 306. Ail avut
Domn pe Negrul-Vod. 307. El sunt
mai negri la fatd. 307. El s'ail ti-
nut numele de Romani. 307. El
sant mai aprópe de sêrbi si. pe
fata Domnului lor ati luat'o craiul
Sêrbecc. 309. Romanil adicd Mol-
dovenii si Muntenii. 385. Totdea-
una ail locuit tam lor. 393. Hro-
nicullor pune esirea lui Radu-Vodd
Negrul, la 6798 de la Adam sail
1213 de la Hs. 483.
Muntósa insémnd Montana. 132.
Manta*. Muntil Cavucasul, despart TA-
tarimea din Persia. 60. Muntil Car-
patici cuprind Transilvania. 60, 61.
Unde'l muntele Emmaus. 61. Un-
de's muntil Cenghil. 64. Muntii Car-
patici au intre el Marmaruisa, 65,
ei despart hotarul lesesc de cel al
Ardélului. 66. Ghetia ajunge p aria in
Muntii Cenghl. 66. Din Buh pand
peste Nistru si pre la obarsiile Pru-
tului panh in muncii Carpatici, ail
fost tara care acum cuprinde cu o
parte de Rusiia Oa Pocutila. 67. Din
Nistru pand in muntii Carpatici,
se cuprind amêndouà Vlahiile. 68.
Misfile tree peste muntiI Emului
pada la Illyria. 68. Unde's muntii
Brasovênii . 69.Cum inconjura
muntil Carpatici, Ardélul. 69. La
123, consulul Fulvius Flaccus are
razboiii cu «Ligurii cesti de peste
munti.* 121. Halcocondilas spune
ca némul Vlahilor incepe de la
muntele Orbal si Pevchin. 126.
Dachia Panonilor e despartitd de
Bogdania prin Muntii Vransoviei.
126. Muntenia ar fi numitd ast-fel
de la muntii ce-i stair in lung. 132.
743
Solomon si cu fratil sal, es la mun-
tele Herlem inaintea Hunior. 146.
Despre panne lumei, munti, marl
etc., la geografl. 177. Traian po-
runcesce ca Dachil rémasi sd fie
trecutl peste munti. 190. in tirnpul
lui Gallien, 'Marin si Ghermanil
Frantii pdtrund in Gallia, pada
la muntii Pyrenei. 211. Varvarii, bd-
tug de Clavdie, nazuesc spre mun-
tii Cenghi. 212. Domnil Orilor ro-
manesci poruncesc locuitorilor sa
se retragd la munti, cand ndvalesc
'Mara. 224. Ghepidil trdiail peste
muntil Ardélului. 228. Domnul Sar-
matilor a fost pe la balta Meotis,
muntil Sarmatici, si. asia mai de-
parte. 240. Thrachia se incepe de
la muntif. Cenghi, si de la Rodopi
pang la Bogat. 242. In impartéla
facuth de Constantin cel mare, lui
Constantin '1-a venit apusul cu
tote partite despre munti. 246. Mag-
nentie Comes trimite pe un Gai-
ron asupra lui Constans la muntii
Pirinel. 248. Constantie, pe and
mergea asupra Persilor, mOre la
pOla muntelui Tavrul. 250. Got-
thilor nu pré le placea Thrachia H-
ind tail aseclata intre munti. 259.
Stravon spune cd pamênturile Got-
thilor se intind de la codrul Her-
tinel, cuprinclênd muntil, spre Da-
chin. 261. Varvaril mergeail spre
imperacia Romanilor prin Silesia
si Saxonia, spre nu mai trece mun-
tii inapol sd se intoned prin Dachia.
273. Stilihon bate pe Gotthi, Sar-
mati si Gheti. la Muntii «Fezulantii *
274. Podgoria Dachiei, pe sub muntil
Carpatici, cdror li se mai lice si
muntil unguresci. 286. Unde's mun-
tii Oheltilor, 320. Turcii, adusl de
744 INDICE GENERAL
Iraclie se due de unde veniserd,
adicd de la Marea Caspiei, peste
mun tit Cavcasului. 334. 0 parte
din Dachia, locas Ungurilor, peste
munti pand in apa Tisel. 356. Hunil
tree, pe la trecdtórea muntilor, nu-
mitä Mezes, in Ungaria. 383. Vlahit
pand la muntii «Emil adecd A-
cenghii.* 398. Birul lui Isachie
Anghel i locuitorii de pe langd
muntii Emi. 400. Cetatea Pristh-
lava cuprinde mult loc in muntii
Emi. 402. imperatul Isachie Anghel
ar fi trebuit s intärésed, mai cu
séma cetAtile din muntil Cenghi.
403. La 1188 neprietenii impSfatiel
Tarigradului nu se mai oprird la
munti, ci e0rd in campul Agatho-
politan. 404. Isachie Anghel pur-
cede spre muntii Cenghl, credSnd
ca-i va puté trece usor pe la Tria-
dita, 406, dar nu i-a putut trece al
a fost bdtut de Vlahl i `Mari.
407. loan Alexie se preghtesce, in
munti, sà primésed atacul impéra-
tului Tarigradului, 417, 0 porun-
cesce Umenilor sSi a cobori cate-va
dobitóce, de la munte la camp, si
impreund cu cati-va robi Romei,
ca cum 1-ar fi trimis dar la Ioan
Domnul Zagorii. 418. Stdpanitoril
Turcilor, cu multe sute de ani (de
pe vremea lui frac lie impUrat), rum-
pand 'Arta de fer la muntil Cav-
casului, aü esit in pdrtile Asiei, ce
acum sà chémd Turemeni. 438.
N.
Nahrk numesc Turcii apa Dara. 439.
Nahrft, cetate stdpanitd de Suleiman
Sah. 439.
Rom Anil inchid potecile muntilor,
lui Batie. 447. Nuri adevératà po-
vestea Ca Lasldu a gonit pe Tdtari
peste munti. 459. Cand veneer ceva
Varvari dincóce de munti, Roma-
nil se trdgeat la munti, 464. Ro-
mann si Skull imping pe Tätarii
din stramtorile muntilor. 465. Ro-
manii de grija lui Batie, se trag
la munti. 464.
Murad, urmézd tatAlui séd Orhan.
Cuprinde tara Muntenéscd, Udriiul
si II urmézd Baezid. 441.
Muni His era poreclit Alexie Ducas.
421, 422.
Murati a rUmas in campiile Mol-
dovel. 22.
Mulch, popor slay supus de Svetos-
lay. 372.
Musa, feciorul lui Baezid se ceartd
pentru domnie cu fratele ski Su-
leiman. 441 .
Mused. Despre Dachia nu toti Isto-
rich condéile abaft frant* nici td-
ceré celor mai vechi asé de tot mu-
seele celor mai nol a inchide aü
putut. 298.
Muse le, Dumndzéele musical i sti
hurilor. 89.
Musulmauli. La 570 s'a ndscut einsté
Musulmanilor psevdoprofitul Mu-
hamed. 326.
Muzalos. In paza lui lash' Theodor
Lascaris pe fiul sëii, insd Muza-
los se invoeste cu Mihail Paleolog
abl omórd. 476.
Namul. 450.
Narsitis Raditubul, hatman al lui Ju
stinian, gonesce pe Varvari din
 INDICE GENERAL
Italia. 240. Sdr9besce impgrdtila
Visegotthilor. 266. Prin el, Iustinian
dobandesce multe victoril. 315. Spre
Italia trimite Iustinian cu Narsitis.
316.
Naveler. 450, 451.
Nitro& Compararea ndroadelor din
Dachia cu cele-l-alte. 16. Purtarea
de grijd a proniei fata de Criv5.-
tenele ndroade. 21. Ndródele Schy-
thilor. 57. Naródele din Dachia. 67.
Ndródele earl aü fost in Dachia,
inainte de venirea Dachilor. 68.
Unde staii ndrOdele: Iazighil ai
Carpodachil. 69. Dail, spune Stra-
von, sint ndr6de ale Schytiii asia-
del. 74. Alanil sunt ndrod vitejesc
76. Dachia cea vechid, a fost apol
tinutd de ndródele Ghepidilor. 78.
Ce va sd clicà a se trage din nd-
rod vestit. 85. Alexandru Machedon
a supus nenumdrate 'An:Me. 88.
De pre Latin, care stdpania ai-a
luat numele ndrodul 95. Ce aft fd-
cut Amilius spre a nu da Scan-
dald in ndrod. 96. Aetie a fost din
ndrodul Vlahilor. 133. Dictator era
boeria cea mai mare la ndrodul
Romanilor, pe la 47 inainte de Hr.
163. Vitichild avea sh arate pe Sa-
xoni de urmasi al ndrodului lui
Alexandru cel mare. 177. Hunil cad
cu o multime de ndróde asupra
Gotthilor. 266. Ntirodul de la Ta-
rigrad si Valens. 257. Náróde de
la balta Meotis. 261. Domnil Got-
thilor, cu multime de nfirod, tree
in Thrachia. 967. Moise proroc al
hatman národului Izrailtén. 300.
Turburare intre ndróde, pe la 512.
312. Iustin in fata narodului. 326.
Foca si ndrodul. 331. Iazighii si
Metanastii sunt daróde mai sus
745
de Dachia. 350. Despre ndrodul Pi-
cinighilor. 364. Despre narodul Vi-
neticilor. 366. Vladimir si ndrodul
lui se crestinesc. 373. Ndrodul Boy-
negilor. 384. Nestor a fost hatman
när6delor, de pe lfingd. Dundre. 387.
Ndrodul Tarigradului, Isachie An-
ghel i Andronic. 392, 399. Despre
ndrodul Vlahilor in Misia, Thessalia
ai tara Grecdscd. 397. Ndrodul al
prorocii. 402. Than, ndrodul Vla-
hilor i Thtaril. 414. Relativ la nd-
rodul Básárdbesc. 470.
Négra mare sail Evcsinul. 60. Du-
ndrea se varsd in marea Négrd.
la Istropolis. 60. Némurile de la
réshrit de ea le spune Dionysie
Periighitul. 61, 63. Dachia se in-
tinde la apus de marea Négrd. 62.
Ghetil eraii spre marea Négrd. i
spre rSsãrit. 62. Muntii Cenghii tree
spre marea Albd si de acolo se in-
tore spre marea Négrd. 64. Expli-
carea cuvintului Bugiac, prin po-
sitiunea pdmêntului ce se termind
la cetatea All* de la marea Ne-
gra'. 67. Pre marginea mdrei Negre
aftfostBastarnii. 68. Stravon spune
cd. Ghetii stall spre marea Négrd.
70. Ovidie scrie o carte numitd
Pont, adicd marea Négrd. 72 Des-
pre asezarea Gotthilor la marea
Négrd. 73. De la marea Négrd, de
la marea Caspich spre rdsdrit,
trei nume sunt mai insemnate
75. Pdnd la ea se intinde tara El-
linilor. 90. Se mai numesce ai
Pont, si pe térmurile el este Tomos.
117, 122. Hotar al Valachiel. 126.
Ghenovezil aft inut Caf a si alte
cethti ale Cramului, de pe margi-
nea mdril Negre. 135. Papa Cle-
ment e trimis peste marea Négrd,
746 INDIC& GENERAL
la Iberia (Ghiurgia). 193. In timpul
lui Dachie, o parte din Schythi tree
Bosforul spre Marea NégrA. 209. La
257, TAtaril navAlese lasand Marea
Négrd in stânga. 211. Ronfanii se
intind in Misia, de la Marea Négra,
pana la Pórta de fer. 217. Pe dupd
ea isbesc Tdtarii Asia, sub Clay-
dins Tatitul. 223. Peste ea, ail lovit
rataril la Asia. 226. Aprópe de ea
intre Nistru 0 Nipru locuiail Sar-
matil 0 Vastarnii. 228. Bogat e
unde da marea Négra in cea Alba.
242. PArtile Sehythiei de pe langa
ea erad in stapanirea Romani lor.
255, 341, 342. Pe larked ea s'ail a-
§e4at Gotthii. 260, 261, 263, 264, 268,
269. Locul unde se impreunA cu
marea Azacului forméza Bosforul
Chimeric pe unde ail trecut Hunii.
262. De la Galati unde Prutul da
in Dunare 0 pand la ea sunt 500
de mile Italiene§ti. 269. Hunil go-
nese pe Gotthi de pe marginea el.
280. Intre Valachia mica, Prut 0
Nistru 'And la marea Mgr* era
Valachia mare. 305. Din ea, pand
la Silivrii, Anastasie face un zid.
312. Hotarele imparatiel rdsaritene,
despre ea. 320. Despre locurile el
ail navAlit Bulgaril. 336. Bulgaril
padà la ea. 346. Vladimir pe ma-
rea Mud'. 357. E numita Mare
Leonin de cAtre Dlugo§. 390. Intre
ea Ell marea Caspiii este Cafcasul.
438 Gallitia era Vlahia, din marea
Négrà pand la Tisa. 446. Romanil
pima la marea Négrd, pe vremea
1111 Batie. 467, 468, 469.
Negrul era porecla 0 a lul Bogdan
0 a lui Radu 474.
Nein. Némurile Europel in compara-
tie cu Rornano-Moldo-Vlachil. 10.
,.
Origina némurior Europel de apus.
11, 12, 13. Petavie era de ném f ran-
ces. 12. Despre némul Romano-
Moldo-Vlahilor. 13, 21, 22, 23, 25.
Cum s'ail impotrivit Roman% né-
murilor tataresci. 14, 19. Némurile
cari ingrozisera Europa sunt su-
puse de Turd, saii imblAnclite. 20.
Cum ingrijail parintii némululmol.
dovenesc de patrie. 23. Despre var-
sta némurilor Evropesci in corn-
paratie cu a Romano-Moldo-Vlachi-
lor. 24.:Despre cartea oghenealoghiii
némurilor boerimil moldovenesci),.
26. Despre némul nostru. 50, 51.
Catastih al Omenilor invetati, de
la mai multe némuri, citati in
Hronic. 63. Despre vechiul ném ta-
tArdsc. Gog 0 Magog. 57, 58. Schi-
thil 0 Amazónele sunt din acela§
ném. 59. Némurile vestite din Schy-
thia. 60, 61. Nérnurile de la rasa-
ritul marei Negre. 63. Despre 4.né .
murile ghete§ti . 67, 71, 72, 76.Tai-
falii, se spune, ce erail ném mai
vitéz de cat multe altele. 68. Des-
pre inceputul némului Dachilor.
70, 73, 75. Despre Gheti 0 Dachl.
74. cIornandisD era de ném Gotth.
74. Thrachil §i alte némuri tree in
Asia. 77. Corrilus a fost mai ma-
rele némului seu, timp de 40 de
ani. 78. Dachil cari indemnasera
la rescOld pe alte némuri sunt ba-
tut'''. 79. Traian se hotarasce a di-
struge pe Decheval fid némul Da-
chilor. 82. Origina némului Roma-
nilor. 85, 89. Tote némurile dintr'un
singur inceput sunt. 86. Ellinil ail
edpatat numele de ném de buna
nascere. 87. Despre némul Ellinilor.
87, 88, 89. Elladenil 0 Troadenil
erail tot un ném 0 o limba. 90. Sta-
 INDICE GENERAL
panirea némului lui «Eniasp in Ita-
lia. 96. Strambatatea f dcuta némului
lui Numitor. 97. Cum spun unii,
Ca Romanil n'ar fi din némul El-
linilor. 100, 101. Orbinus Raguzaii
spune Ca némurile ellinesci ar fi
din Bulgari. 101. Despre némul Ro-
manilor, 104, 109, 110, 111, 113, 124,
133, 134, 135, 152, 153, 195, 197, 218,
220. Némul Dachilor este o limbd
vrajmasä i neasezath. 105. Nérnu-
rile varvaresci, pand la India, se
inchinh lui Traian. 105. La Romani
se afla multe lucruri, ce nu's la
alte némuri. 106. Despre evghe-
nia némului romanesc. 107. Ureche
a sons, din amageld, cu gresald,
pentru némul sell. 114. Despre pre-
tentia unora de a deriva numele
némului nostru de la Flac. 123.
Laonic Halcocondilas vorbesce de-
spre némul Dachilor sag Vlahilor.
126, 127. Origina Vlahilor din Gheti,
dupa Sarnitie. 128, 130, 131. Despre
némul slavonesc. 132. Tatarii erag
vrajmasi a tot némul crestinesc.
142. Ce spune Zonaras, despre né-
mul Dachilor. 156. Bonfin arata
traiul neclintit al Valachilor intre
Varvari. 158. Ce spune Dlugos de-
spre némul Moldovenilor. 159. Is.
Hristos s'a nascut din némul Iu-
del. 164. Xifilin i tefanie numesc
pe Titu Vespasian «bucuria nému-
lui omenesc* 165. Cel puternic
mutd impératiile dintr'un ném in
altul. 169. Despre puterea nému-
rilor. 170. Unii numesc pe Plinie
necunoscétor al némurilor. 173.
Rhsbóele Romanilor cu diferite né-
muri. 174. Despre cei ce scriti in
privinta némului bor. 176, 177. Cum
scrie Orbin Raguzeul, despre né-
747
mul Bulgäresc, Sirbesc, Boemdsc,
ei altele. 178. Cum scrie despre né-
muri, Pretorie. 178. Despre némul
Moldovenesc. 179, 180. Traian a fost
parintele némului Romanesc. 192.
Macsimin Thracul era de ném
prost. 206. Emilian, era de ném A-
frican. 209. Satele din Misia, de pe
langil Dunare sunt pline cu Ro-
mani, de un ném cu eel din stan-
ga Dundrii. 217. Despre némul TO-
tarilor, earl navaleat. 224. Némuri
de Varvari, ce träiserd peste Nis-
tru. 228. Némurile ag dragoste de
rnosie. 229. In Misia sunt locuitori
tot de un ném i o limbd cu Ro-
mann. 229. Probus potolesce né-
mul Sarmatilor. 230. Constantin
marele bate némurile Gotthilor. 239.
Marturisiri ale lui Sarnitie, pro-
tivnicul némului romanesc. 240.
Dachia a full imparatia Romani-
lor de multe némuri varvare. 245.
Impèratia si némul Gotthilor, la
374. 256. Inainte de Valens, nu vo-
jail imp6ratii sa pue in Dachia,
ném varvar. 256 Incepétura né-
mului Gotthilor. 259, 260, La 386,
Grutinghil, ném tätdräsc, se ras-
cola, 270 ; unil le clic ném Gotthi-
cesc. 271. Grail din némul Varva-
rilor. 277. Traian sceote némul Da-
chilor, din Dachia. 280. Theodoric
vecland pe unil din némul Gotthi-
lor in Gallia, si pre al Herulilor
in Italia, a plecat cu Gotthil lui
in Italia. 294. Scriitoril spun &A el
a esit cu tot némul sail din Misia.
296. Iosif despre inceputul nému-
lui iudeesc,300. Despre némul bul-
garilor. 301. Némurile slovenesci
despre Romani. 303, 304. Ar tre-
bui sa fie si alt ném, Ac Iflac fata
748 INDICE GENERAL
de Cara Mac. 307. Merturii ale is-
toricului lesesc, rusesc, si a altor
némuri, despre numele Moldovel.
308. Vita lien era de ném Schyth.
313. Descelecdtura cralei lesesci din
némul Slovenilor. 324. Boerirnea -p-
re de sus are mai mult mojicl
podani Rusi, de cat alte némuri.
325. Theofilactos Samocatis despre
Avari, Sclavoni, Ghepidi i alte
némuri varvare. 329. Scriitorii nu
pomenese sà fi remit in Valachia
la inceputul secolului al VII-a d.
Chr. alte némuri, de cat Romani.
330. Un ném de imperati persesci
numiti la hronicul Persesc, Husrev.
332. Mizizie era din ném Armen.
335. Constantin Pogonat i némul
Serachinénilor. 336. Némul Bulge-
rilor pe timpul lui Constantin Po-
gonat. 337. Ném tare, intre Volo-
hia i imparatia Tarigradului, erail
Bulgaril i Sclavonii. 341. Némurile
schythesci se supun imperatului
Vasile. 355. Constantin isgonesce
de la imperetie, tot némul lui Ro-
man. 357. Pomenirea nemului Mol-
dovenesc, la istoricii sträini. 359,
368. Némuri strdine in imperatia
Romanilor. 360. Romanii din Da-
chia ném cu cei din Italia. 361.
Némurile Slavone i Ungurii. 362.
Limba Polovtilor era amestecatà
din trei némuri. 363. Hronicele ru-
sesci pentru nisce némuri. 364.
Gheorghie Chedrin pentru némul
Picinighilor. 364. Bilschie spune ca
Polovtil sunt de un ném cu Picini-
ghil.. 364. Despre némul Bosneni-
lor. 365. Besmuitorii némului roma-
nese. 366. Chedrinos despre némul
Rusilor. 369. Despre neinul rusesc.
371. Runic era din némul lui Prus.
372. Némul Varaghilor. 372. Némuri
slovene. 372. Nérhul Pazinazilor pe
la 1026. 378. Némul Hrovatilor in-
fra' in tarn bulgeresce, in timpul
lui Mihail Parapinachie. 376. Un
Nestor din némul lor e faeut hat-
man, de imperatul, dar el se vi-
clenesce. 387. Némul Pazinachilor
pe la 1183. 391. Scriitoril despre
némul romanesc. 392, 396. 401. Vla-
hii din tara grecesch de un ném
cu cel din Dachia. 398. Romanii din
Dachia intre némurile de Varvari.
399, 464. Isachie Anghel vrea sä
ia imperetésä de ném strein. 400.
Némul Bulgarilor si al Vlahilor le-
Odd jugul stepanirei. 401. Comanii
sunt ném de Tetari. 407. Hris era
de ném Vlah. 414. Despre némul
turcesc. 438. Suleiman Sall, ce sta."-
panea Nahra, era strenepot de stre.-
nepot, dupe. cate-va némuri lui
Oguz Han. 439. Batie supune né-
mul rusesc. 447. Resbóele lu Batie
cu diferite némuri. 452. Némul ru-
sesc. 454. Némul Romanilor i al
Secuilor se opun Tetarilor, pe earl
nu 1-a biruit cele-l-alte némuri ale
Evropei. 465. Basarabii feceail parte
din némul romanesc. 470.
Nechifor. Vecli Nichifor.
Nechifor Colochin. Vecli Calochir Ne-
chifor.
Necolai Costin logofetul, pomenesce de
I6n Zamoischie Liah, cum ca Ro-
mann' nu se trag din Romani, ci
din Dachii, earl aü luat ceva din
obiceinrile Romanilor, fiind in con-
tact cu ei. 113. Despre Lasleil, 136,
spune ca. a gdsit la cetatuia Gher-
ghina de la Galati, o piatra cu in-
scriptia: Saver imperatul Ramului.
162. Despre Traian. 192. Serie ca
 INDICE GENERAL
Dachia ar fi fost pustiitd de Attila
el ca de la Attila la Dragos-Vodd
ar fi numal 400 ani. 290. Vorba lui.
295. El spune gresit Ca Dachia a
rdmas pustie. 321. El dupd Bonfin
clice Ca pe vremea lui Ludovic
craiul Unguresc un Bog san Vodd
ad se fi intors din Ardél in Mol-
dova, insa nu este de cat *tefan-
Vodd. poreclit Bogdan ; el era fiul
lui Dragos-Voda, nepotul lui Bog-
dan care de mult se intorsese in
Moldova. 475. Insémnd anul esirei
lui Dragos Voda. la 6807 de la A-
dam, care este 1299 de la Ifs. adica
cu 9 ani mai pe urmä de esfrea
lui Radu Negru. El spune cä acest
an l'a auzit de la Dosithel Mitro-
politul. Anul eirei, dupd istoricil
lesesci, este cu 3 ani inainte de a-
nul pus de Niculai Costin 483.
Neenlal sfantul, reda ochil lui Stefan,
fiul lui Milutin. 481.
Neeman, tatd1 lui tefan, Domnul Tri-
ballilor. 419.
Nemis. Domnil si NémiiI Ardelenilor,
475.
Nemtesci. Scriitorii nerntesei aparail
pe Romano-Moldo-Vlahi. 24. Leo-
pold si eel dol feciori, Chesari nem-
tesci. 175. Ostea nemtéscd cu Voe-
voclia d-lui Evghenie a batut in 3
rdsbeie pe Francezi. 176. Oardele
tathresci in tara nemtésca.. 437. Ba-
tie pradase in tara nemtésed pand
la Dundre. 451,
Nemtii. El fac pace cu Turcil la Pa-
zarovili. 69. Ce spune Busbecvie,
scriitor némt. 87. Leunclavie seri-
tor némt. 157. Nemtil despre Fran-
cezi, Itali i Romani. 159. Nemcii
iaü tara ungurésch de la Turd.
176. Se numeail mai inainte Gher-
749
mani. 201. Armele lor opresc pe
Turd* de a cuprinde Europa. 441.
Nemtil sunt jefuiti de Vandali. 275.
Nemvrot. Nepot al lui se intituléza
Attila. 287.
Neron. Impérat, dupd Clavdie, om
vestit prin I-6110.'01e lui. Cu el se
stinge familia lui Iulie Chesar.
164. Commod era aprópe tot ca
Neron. 203. Claudia infiieazd pe
Domitie Aenovarvos numindu-1 Ne-
ron Claudie Drusus. 164.
Nerovii, popor slay supus de Svetos-
lav. 372.
Nerva, imph-at Roman. Dupdmórtea
lui Domitian, adoptéza pe Traian.
80, 167, 193. Dupã mórtea lui, vine
Traian la tron. 81, 167. Intr'o in-
scriptie. 161.
Nestor, conducétor al Grecilor din
Evropa, in résboiul Troian. 93.
Nestor, intai rob, ajunge hatman sub
Mihail Parapinachie dar se pune
in fruntea popórelor de pe langd.
Dunare si vine contra Tarigradului
aerie Curopalat. 387.
Nieetas Choniates Vedi Nichita Ho-
niatis.
Niches. Spre ea ail apucat Tátaraii,
aerie Zosim. 211. Aci Constantin
Marele, strange Synodul si se do-
vedeste erezia lui Arlie. 239. fin-
pératil grecesci la Nichea. 395, 426.
in ea asazd Grecil scaunul impd-
1106. 423. La 1205, aci asazd Grecii
scaunul impdratiei. 427, 433. in ea
impdrdtesce 18 ani Theodor La-
semis. 434. E cuprinsa de Orhan.
440. Ea n'a fost supusa de Osman.
440. Pe child era ad imparat Io-
annis Duca, in tara ungureascd era
Andreas al 2-a. 445. Pe cand im-
paratia acilea Ioannis Duca, la 1246,
750 INIMOB GENE1IAL
Bela se intorcé in Ungaria. 451.
Aci a impdratit Ioannis Duca 02
ani. 462. Alexie Stratigopul por-
nesce de la Nichea spre Tarigrad
pe care 11 ia din mânile Latinilor
i Alexie Mema din Nichea pe Mi-
hail Paleologul qi '1 aqézd in scaun
la Tarigrad. 476, 477.
Niebifor, unchiul lui Constantin. El
vrênd sd puie maim pe impárátie,
Constantin pune 0 ii sc6te ochil.
348. Mama lui Constantin la a. 797
li sc6te 0 lui ochii cum il scosese
0 el WI Nichifor cu cinci anirmal
inainte. 349.
Nichifor Foca vine impArat dupd mór-
tea lui Roman. 369. In anul al 4-lea
al domniel lui tree Ru01 in Bul-
garia. 369.
Nichifor Grigora§. Despre zidirea Con-
stantinopolului. 241. Despre Julian
0 cre0ini. 253 Spune ca.' pe fata
Domnului Muntenesc a luat'o sotie
craiul Sêrbesc. 309. Despre Con-
stantin fiul lui Iraclie. 335. Res-
boiul lui Pogonat cu Serachénii.
337. Luarea Carthaginei de Var-
van. 340. Omorirea lui Filip de
Rufus. 343. Despre mórtea lui
Justinian. 325. Despre Foca. 331.
Despre Latin!. 423. Spune ca
Alexie Anghel trece in Asia in
contra lui Theodor Lascaris. 433.
Povestesce rescumpdrarea Tarigra-
dului de cAtre Mihail Paleologul
de la Latini prin surprindere. 476.
El spune ca Vlahia era destul de
intäritä §li a craiul S8rbesc a luat
de craiasd pe fata Domnului de
Valahia. 478. Vorbesce de fata unui
domn Muntenese, care ia pe un
craiii al Sgrbilor EA despre Ev-
dochia, sora lui Andronic. 479. El
nu lasä nici numele craiului SSr-
bese nici pe al domnului Munte-
nese. 480. Spune cd Andronic avênd
fried de craiul s8rbilor 0 vézend
cd sora sea Evdochia nu vrea sd-1
ia, il dà pe ficd-sa Simonidis. 481.
in notele lui Posonie pune vdrsta
lui Milutin. 481. Cine ar fi Domnul
Vlahiei, pomenit de Grigoral. 482.
Spune ca Milutin era cu 5 ani mai
mare ca Andronic. 481. Domnul
Românilor pomenit de el, a fost
pe la 1274. 483.
Nichifor Patrichie Logothetis, el a prins
pe Irini, a tuns-o, a cfilugarit-o 0
a trimes-o in ostrovul Lesvon-
dupd m6rtea ei vine el la impà-
ratio. In timpul lui Sclavonil cu
voevodul lor Léhon, coprind locu-
rile Hunilor. 351. El este nevoit sd
pldteasca lui Harun domnul Sera-
chenilor ca sA aibd pace. El este
bdtut de Bulgari. El a impárdtit
9 ani sail cum zice Calviz 8 an!
0 9 luni. Dupd el urmézd fiul
sèii Stavrachie. 362.
Nichifor Totaniadis hatmanul, vine cu
ajutor turcesc 0 prinde 0 chlu-
gAresce pe impáratul Michail Pa-
rapinachie. 387. Apoi §i el se ch.-
lugare0e. 388.
Nichita Ifoniatis, este citat de Sarnitie.
El eel dintoil, numesce pe Romanil
din Dachia, Blahi. 131. Pe vremea
lui Isachie Anghel pomenesc de
Vlahi. 133. El impreund cu mai
multi scriitori cunosc pe Românil
din Dachia sub numele Vlahilor.
El spune ca Romanil cari au tre-
cut in Misia au luat intAl numele
de Vlahl. 156. El, de la Vasilie im-
parat nume0e pe Vlahi, Blahi. 131.
Spune eh Vlahl s'ati numit Ro-
 114DICE GENERAL
manii dusi in Misia de Avrelian.
217. Mórtea lui Constantin Copro-
nim. 347. Povesteste pe larg rds136-
ele Romanilor cu Grecii i Francii.
376. Romanil s'ad alipit iara la im-
paratie. 377. Vorbesce putin de in-
dependenta Rornanilor. 377. 0 parte
din Românii, earl a trecut in Mi-
sia ail ocupat muntii Cenghii, zice
Honiatis. 383. Zice ca Turcil au co-
prins cetatea Sozopolis din Tra-
chia. 388. In curind va povesti res-
b6ele Romanilor cu imparatil Ta-
rigradului. 390. Andronic la 1183.
391. Spune cà cu Andronic more
ultimul din familia ComnOnilor.
392. Este numit de Cantemir isto-
ric de buna credinta si el va po-
vesti lup tele Romanilor cu rdsaritul.
393. Este secretarul lui Isachie An-
ghel. 396. El stie bine eine sant
Bulgaril, Misil i Vlahii. 397. Spune
ca Vlahii cari se intinseserd in
Misia, capata numele de Misil. 398.
La el se vede ce all lucrat Ro-
manii sub numele Vlahilor. 399. El
scrie cu hula asupra Vlahilor in
unele locuri. 401. El stie desparti
neamul Bulgarilor de al Slavilor.
401. Asan trece iar in Misia. 403.
Era logofdt al lui Isachie Anghel.
405. Serie ca lucrurile imparatiei
de rashrit, incep sa meargh mai
rail. 407. Vlahil i Romeil la 1191.
408. Isachie Anghel voesce mpl rdz-
buna pe Vlahil la 1193. 409. El
spune cà Alexie Anghel a fost frate
cu Isachie Anghel. 410. Honiatis
nu numesce Comneno pe Alexie
Anghel. 411. La 1196 Ioan de la
Tarnov vine la imparatul Bizan-
tului. 413. Despre Cutovlahos. 414.
La 1199 imparatill Bizantului plOca
751
de la Chipsala spre Thessalonic.
415. loan Alexie se logodesce cu
nepóta imparatului din Bisant. 417.
Vlahii uniti cu Comanii, la 1200,
pradd pand apr6pe de Tarigrad.
418. Despre Evdochia, fata imp&
ratului Alexie. 419. Despre Balduin
pi imperiul lui. 423. Ioan Alexie si
Grecii. 424. Ioan Alexie i situatia
din timpul lui. 428. Henric e ri-
dicat la imparatia latind a Bizan-
tului. 430. loan Alexie i Tataril,
la 1206, in Thrachia. 432. Despre
razbóele Vlahilor cu Isachie Anghel,
descrise de Nichita Honiatis. 445.
Joan, craiul bulgaresc, spune el,
se lupta in potriva Grecilor, ca
prieten al Latinilor. 466.
Nicolae era din neamul Basarabilor
si era si sthpanul Basarabiei; era
la- curtea lui Maximilian. 468.
Nicolae popa; a numit sinodul de la
Tarigrad, sinod diavolesc. 354.
Nicolae al T-a, papa. A facut episcop
pe Eneas Salvius. 115.
Nicolae Ilolitli. Numesce Buda, pe
Vleda. 282. Vorbesce despre seri-
sórea lui Attila catra Valentinian.
288. Descrie mórtea lui Attila. 289.
Nicomidia. Spre el ail. apucat Tataraii,
scrie Zosim. 211. Aci se duce Di-
ocletian dupà retragerea de la im-
pardtie. 233. Aci more Constantin
Marele de friguri. 246. A avut epis-
cop pe Evsevie, care boteaza pe
Constantin Marele. 247. Rusii cu
Iugor ail ajuns pang. la Nicomi-
dia. 357.
Nicopoc. Cu el unil confunda. cetatea
Nicopolis cea fundath de Traian,
157.
Nicopolis cetate zidita langa Dundre
de Traian pentru biruintele sale,
752 IND10E GENERAL
spune Bonfin. Unil it zic Nicopoc,
iar Sarnitie crede a fi Nicopolis,
la care a mere Sf. Pavel. 157. Sar-
nitie spune cá nu departe de Ni-
copolis Traian a ridicat pod peste
Dundre. 160. Este in Gretia aprópe
de hotarele Machedoniii. 158. Aci
Vladislav a avut résboi cu sulta-
nul Baiazid. 174.
Nilul. Nu sd pot sci isvórele Du-
naril, cum nu se pot sci nici ale
Nilului. 59.
Nimfea. Pfinä aci aii ajuns Hunii. 317.
Nipru. Hotar al Tatarâmei mid si
al Wei Bastarnilor. 67. Asa se
numea calul lui Adrian, era tri-
mis de la Nipru, scrie Xifilin, si
dupd ce a murit, Adrian i'a facut
mormint. 198, 199. Gordian invinge
pre Varvarii ce locuiaii peste Ni-
pru. 207. Vastarnii locuiaii. peste
Nistru si intre Nipru, la 280 cdnd
aii venit Sarmatii asupra bor. 228.
Galerie Hatmanul bate pe Bastarni,
Carpi si Sarmati, ce locuiaii. peste
Nistru, spre Nipru. 232. Gotthii
trecênd in Thrachia, Hunii rdmân,
pe locurile lor, peste Nistru, spre
Nipru. 256.
Nipru, spre el se intinde Crdmul. 264
Grutinghil, aci tree corabiile. 271.
Peste el sunt Muscalii. 362. La pra-
gurile lui locuesc Pecineghii. 362.
Pe cdmpiile de Fan& el aii locuit
Pecinegii. 364, N'a putut sa sbóre
limba româniasca de la Italia pana
la el. 366. Pe câmpiile lui vinait
Pecinegii. 367, 378. Pand la el din
Prut se intindead Tdtaril. 466.
Nistreni. Tiraghetii adicd Ghetii ni-
stréni aii lacuit intre Prut si Ni-
stru. 68.
Nistru. Hotarele cPolovtilor si Pi-
cinighilor sint pustiile despre Ni-
stru. 48. Multi Turci a inghitit. 22.
Hotar al Dachiei. 60. Tara Iazighi-
lor e pe lânga Dachia, ce se intinde
pând inNistru. 65. Hotarul Dachiei
se intinde si de la Nistru spre Buli.
66 Tara Bastarnilor a fost din Nipru
si peste Nistru pada in Prut. 67.
Din Nistru pând in Carpati alt fost
amandoud Vlahiile. 68. Ce pop6re
erau de la Nistru pada* in Buh. 68.
Dachia muntósá se intinde pand
la Nistru. 69. Bastarnil intre Prut
si intre Nistru, pang la Buh locu-
iaii. 71, 78. Ghetil s'aii intins pand
la el 76. Hotar al biruintelor El-
linilor. 88. Despre Nistru e Moldova.
160. Aprópe de el Herulii, Peveliii,
Gotthii si Schytil, fac 6000 vase,
ca sd trécd in Misia. Sarnitie spune
cd. la Nistru a batut Clavdie pe
varvarii ndvAlitori. 212. Partea Mol-
dovel despre Nistru, a lost mai
mult chlcatd de Tatari. 224. Got-
thii si Ghetii locuiaii intre el si
Don. 228. Intre Nistru si Nipru,
locuiaii Vastarnii. 228. Pest?, Nistru,
spre Nipru si pand. la Don, locuiail
Bastarnii, Carpii si Sarmatii. 232.
Gotthii trecand in Thrachia, Hunii
ad rémas peste Nistru, spre Nipru.
256. Pada la el ajung Gotthii. 261.
De la el si pand. la Don se intinde
carnpii Tanail. 264. Spre el se in-
tinde Crâmul. 264. Intre el si Za-
porova se intinde Podolia si. Ocra-
nia leseascd. 264. Pe aici ail trecut
Grutinghii cordbille. 271. Intre Prut
si Nistru, pând la mare, s'aii che-
mat Valahia mare. 305. Peste Prut
spre Nistru, s'ad oprit Bulgarii.
302. Bonfin Vice ca Dachia coprinsd
intre el, Prat si Dundre se numesce
 INDICE GENERAL
Moldova. 346. Peste el locuesc Lesii
6i Cazacii. 362. Moldovenil despre
el aü multe cuvinte rusesci in gra-
iul lor. 363. Pe campfile lui vinail
Pecinegii. 367. Romanii nu treceaa
peste el. 463. Pe malurile lui träiaü
'Mann.. 466.
Nis. Pe aci pradéza Vlahii. 408.
Nol-a némuril:r Ghenealoghie. 158.
Cartea lui, inteleptii lumil se si-
lesc sà o Leh fabuld. 171.
Nola, cetate unde a murit Octavie Av-
gust la anul 14 d. Hs. 164.
Non solum nobis, sed et Patriae et =l-
eis vivendum, adicd: nu numal pen-
tru folosul nostru ci I pentru a
Patriii ceva sa slujim, i pofta priia-
tinilor aos a lam, sa nu ne arà-
thm. (Platon). 179.
Non usu, sed abusu. 303.
Norbauus Platens din familia Flacchi-
lor a fost consul cu Cornilie Si-
pion Asiaticul la anul 81 a. Hs. 121.
Norbanus Flaceus din familia Flacchi-
lor a fost consul cu imperatul Av-
gust Chesar la anal 22 a. Hs. 121.
Norbauus Flaccus din familia Flacchi-
lor a fost consul cu Chesariul Dru-
sus la anul 15 d. Hs. 122.
Norion, cetate in Pannonia, data de
Justinian Longobarclilor. 318.
Norium. Vecli Norion.
Normanii. Asupra lor ordona. Attila
Hatmanilor sa mérga. 285.
Nonvegbila. In ea, Danezii omóra pe
Carlus, oral Sfedesc. 176.
Norvegia. Vecli Norveghiia.
Soul Testament. Aii existat biruitori
753
earl si-an aruncat mainele cele
pline de sange asupra noului Te-
stament. 172.
Novele, cetate pe marginea Dundrel
zidita, spune Procopie, contra nal-
valirilor Varvarilor. 154. Zidith de
Justinian. In potriva ei, este Li-
terata. 322.
Novogradil, pada aci Ii intinde im-
periitia Moscu. 371. Cetate veche
este Velichil Novograd. 371. Aci a
venit Runic invitat fiind. 372.
Novogrodenii i cu alte pop6re ail go-
nit pe Varaght peste Baltica. 372.
La 862 Let ail chemat sa le fie
domn pe Runic. 372.
Sumerian, fiul lui Carus, frate cu Ca-
rin. El fu ucis in lectica prin vi-
clesugul socrului. sen Aper. 231.
Numitor, frate mai mare al lui Ami-
lius, care ii ia stapanirea, pe la
777 a. IIs. Amilius, face pe Rea,
fiica lui Numitor, vestald. 96, 97.
Se aduce in fata sa, Remus, acuzat
cà ar fi pradat oile lui Numitor.
Pdstorul sea Favstus, gdsise pe Ro-
mulus si Remus, il aduse in fata
lui Numitor, i acesta Ii recunósce
de nepotil sal. El, impreund cu
nepotii sei si mai multi pastori,
se rescOld in contra lui Amilius,
pe care il omóra i Numitor se
urea pe tron. 98. Remus apéra bu-
catele unchiului sea Numitor. 366.
Nymfelor, cetate zidita de Traian in
urma minunii veclutd de sora sa
pe care o numesce dupd sora,
sa Martia, spune Bonfin. 158.
48
754 1NbICE onnAt
o.
'0 iv ive xai iv 71WIni. 471.
Oblucita. Aci se crede sà fi fost, po-
dul recut de Constantin Mare le.
Turcil o numesc Isaccé. 240. Se
qicea la vad la Oblucita, in ante-
cile de sub Petru-Vode. 241.
Oencoful cetate fondate de Romani,
Bastarni i Inovezi. 365.
Mean. Hotarele Schytiel merg pane
in Ocheanul rdzséritului. 60. Dio-
nisie Vacchos a pus «tenchiulv ar-
melor sale in ostroavele ochianu-
lui despre rdzsdrit. 88.
Ocna, pe aci a oprit Romanil pe Ta-
tarl de a petrunde in Ardél. 465
Oeraina Clizliceascit. In ea era targul
Poltava, unde Peter Alexievici bate
pe Carlus, cral Sfedesc. 176.
Ocrania=Podolia. 67. A cuprins'o Pe-
cinegil. 364.
Oeraina leseasca se intinde intre Ni-
stru i Zaporova. 264. Pecinighii
coprindeau locurile Ocrainei, Po-
cutiei, Moldovel i Buciagului. 364.
In ea locuiaii Cumanii. 418
Octal, ficiorul lui Genghiz Han. El
s'a numit Ghierai (vecli Ghierai)
437. De la el ail rSmas Hanil Cra-
mesa 437.
Octavle Avgust. Dupe Iulie Cesar ail
stétut monarch Octavie August.
163. Vecli Avgust.
Octavinn, cetate pe Dundre, cu 8 mile
mai jos de Sighidon. 321.
Odisul, in Misia, a fost cuprins de
Vitalian. 312.
Odoater domn al Herulilor, vrea se
opresce pe Gotthil cari veniaü spre
Italia. E bétut Lange Verona. Fuge
la Roma si nu e primit in cetate.
294. El mai vrea se se bate cu
Theodoric, la apa Duca. Cade la
pace cu Theodoric i 11 rógd sa
imparte amindoi Italia. Theodoric
se face ea' primesce i omóre pe
Odoater la o petrecere. 295. Dupã
ce-1 omóre Gotthil fac pace cu Bur-
gundionii. 296.
Ogliel rude i tutore al lui Igor, ia
Chiovul. 372.
Oguz Han, nepot al lui Cai Han. El
sunt eel dintal stepanitori al Ogu-
zilor. 439.
Oguzil, din némul estora sunt Alios-
manii. 387. Pe campil Capéacului,
locuiaii Oguzil. 438. El yin aci, pe
and Ginghiz Han cuprinde Persia.
439. Stepanitoril lor cel dintal,
sunt Oguz Han si Cai Han. 439.
Ostile lor, Osman le face tot una
cu ale Turcilor. 440.
Olab. Vecli Nicolae Holah.
Olalil numesce MaHn istoricul pe Vo-
lohi. 448.
Olatul. Prélat olatul, spune Leuncla-
vie ce se numea Dachia mai 'na-
inte. 65. De la Poarta de fer pane
in Tisa aü fost tara unde acmu
iaste olatul Temisvarului.D 68, 69.
Dupe re'sboiul Turcilor cu Lesii
parte din olatul Hotinului, r6me-
sese pustie si nelocuite. 224. Ola-
turile cari rSmeseserà intregi, cu
pace s'ail dus inapol. 418. Con-
stanta este :cetate a olatului Ro-
dopei. 419. Basarabia este olatul
eel mai de laturi a Orel Moldovel.
468. Olaturile ce alt tinut Hornbill
din Moldova si Muntenia in Ardél.
472, 473. Totrus cu cetatea Pogava
 1NDICE GENERAL
cu alalte multe sate a Olatului ski.
474.
Olga, Dómna Rusilor. Zonora scrie
ca ea a venit la Tarigrad i s'a
botezat. Este nevasta lui Iugor.
357. Este luatä de sotie de Igor.
372.
Olimpil. Irodot a voit sà se amestece
printre iei, i nurnal de aceia a
scris istoria sa. 172.
Olimpiodor scrii tor, aratn cn dupn. Ho-
norie a venit la impSratie Valenti-
nian i mátusa lui Plachidia. 276.
Olivrie sade la impSrhtie in locul lui
Anthimie. Trnesce nurnal 3 luni si
23 clile. 292.
Mal, este trecut de Brâncovenesci
ol Basarabescl. 26, 68. Parrã la con-
fluenta lui era Dachila málurósn
si incepea de aci incolo, cea mun-
tósa, 69. Pfinh la el. Némtii cuprind
tara Munteniascá. 176. Pe malul
1111, aprOpe de Dundre, spune Preda
Starnbol Românul, sunt ruinele nu-
mite de locuitori, Curtile lui Aler
Domnul. 217. Podgoria in spre Olt.
286. Dachia mnlurósn este dela el
pânn la Tisa. 289. Spre el s'au re-
tras Românii dinaintea lui Batie.
468. Banii de la Olt s'aii inchinat
lui Radu-Vodil. 469. De unde eraii
veniti Românil de langn el, eel de
mai dinainte de Radu-Vodá nu se
scie. 470.
Omiros, cel mai vechi din top scrii-
toril Ellini, a scris rèsboiul Gre-
cilor i risipa Troadei. 59. Din el
scrie Dionysiodot en Iraclis avu-
sese re'sbol cu Troadenii. 91. Din
el scrie Pavsanie despre preg5-
tirile lui Priam, pentru r6sboiul
cu Elladénii. 91. Alexandru Mache-
don fericea pe Ahilevs cá a avut
755
pe Ornir sn'i ante faptele. 171. E
basnuitor. 172. A scris dupd 200
ani, istoria Troadel i rUsboiul el.
299.
'0116-(m TTOUC,.. Asa sunt Ghetil si Da-
chii. 71. Cutovlahil i cu Vlahii de
peste Dundre eraii tot de o limbt.
416.
Onisierit. Pe el il socotesc unii, pur-
tntor de cuvinte desarte 173.
Onufrie. 54. Ce spune hronologia lui
Calviz i Onufrie. 63. Ce spune des-
pre Flac. 72. Vorbesce de luptele
si biruintele lui Fulvius Flaccus
in Elyria contra Vartailor si de
triumful sdir la Roma. 121.
Oppie Sabin bátut de Derbeneti. 79.
Opilie Maerin ucide prin Martialis su-
tasul pe Caracala si vine la im-
paratie ; insd nici el nu stä mult,
cad dupd 1 an si 2 lunl este orno-
rat de servitoril sél in Capadochia,
205; duph el vine Antonie Elioga-
balus. 205.
Oradiia mare saii Alba Julia. 474.
Onitad. Orase dacice. 73. Orasul Sin&
nilor in care s'a näscut Pius al
II-a a fost numit, in urmä Pienta
dupd nurnele ski. 115. Procopie
Ches5rSnul vorbesce de cetati si
orase in Dachia. 154. Turcil cu-
prind orasul lui Constantin ma-
rele. 170. Despre orasul Venetia.
278. Orase, cetati, i altele zidite
de Justinian. 314, 321, 322. Vlahil
inträ in orasele i satele de pe
lânga. muntil Cenghii. 402. Vlahil
oi orasele de pe lângd Arcadiopo-
Hs. 432. Bela dnruesce «Crutiati-
lor orase in tara unguréscn. 452.
Orbinus Ragland, -voesce s'arate c'd
némurile Ellinesci se trag din Var-
varil de peste Volga. 101. Tirga-
756 INDICE GENERAL
duesce c5. Machedonii ar fi Greci,
177, ci eh ar fi Sloven!. 178.
Orbal munte de unde incepe hotarul
Valahiei. 126.
Orfeus. Vecli Orfeos.
Orfeos, chipul reil era in camera lui
Avrelie Severus Alexandru, spun
Orosie c i Evsevie. 206.
Orban, fiul lui Osman, il succede ei
ei ia cetaitile Brusa c i Nichea. Pe
feciorul sett Suleiman il trimite
spre Evropa. 440. II urméza fiul
sèit Murad. 441.
Orheianil se cuprind in tara de aos. 244.
Orheiul, pe aci sit trecut Taifalii. 68.
Cetate. Pe ad stall Cáldrasii, pd.-
zitori sd nu intre Varvarii in Mol-
dova. 224.
Orhoeni. Traian i-a domolit. 194.
Orihovie scriitor Les, impdrtdsesce pa-
rerea lui Eneas Sylvius, cum eh
Romanii all venit in Dachia cu mai
multe veacuri inainte de Avgust
ei Iu lie Chesar sub Valerie, Fulvie
sail Lucius Flac ci gonind pe Ghetil
Dachil all stdpdnit aceste locuri
eis'ail numit Flachi i cu timpul
schimbandu-se graiul din Flac a
devenit Valah, Vlah, Voloh. 124.
Zice cd Moldovenii emit capil Ro-
manilor carl veniserd cu hatmanul
Flac in Dacia, fdcuti cu femei Da-
che. 125. Scriitor. 157. El spune ca.
Lesil numesc pe Italieni i Ro-
mani, Volohl c i cd Vlahil aici nu
se deosebesc mult de Italieni, spune
ea Moldovenil sunt vrajmasi i vi-
teji. Aratd pe Lesi de un neam
cu Slovemi i rudd cu Ellinii, iar
limba lor, s'ar trage din cea Atti-
cescd. 177.
Oris Pas, cetate zidità in urma Jut,
Traian. 322.
Orosie. Vorbesce de rescela robilor
din Sicilia. 191. Orosie despre A-
drian. 196. Despre Marcu Aureliff.
201. El spune ce pel avea Alex.
Sever. 206. Dupd el Flip Arabul,
s'ar fi botezat. 208. Serie despre
Emilian 209. Orosie despre Gal-
lie. 210. Orosie despre Clavdius.x.
212. Despre Probus. 228. Despre
triumful lui Dioclitian i Maximian.
232. Despre Constantin cel mare si
Gotthi. 239. Despre jafurile Got-
thilor in Thrachia, 257, spune cd.
Radagaizus aveao arm atd de 200.000
de omen!. 966, 274. Despre Theo-
dosie cel tener i Alaric. 275, 276.
Ortelie, geograf. 69.
Ortodox!. Lutifer Caritiianul indemna
pe Constantiie s5. se boteze sail
de la Athanasie sat de la Episcopil
lui earl erail ortodoxi. 250. Livanie
crestin ortodox. 252. Tomd patri-
archul de la Tarigrad era pus de
Latin!, iar nu ortodox. 430. Orto-
doxii trimisi in izgnanie e vorba
sal fie chematl inddrdt sub Anas-
tasie. 313. E poveste cá Lasláll s'a
fäcut din latin, ortodox. 458.
Ortodoxia. Legea ortodoxiii a scdpat de
tbunguitura muhammediniascd.),
23. Ladislav ar fi 1is sd prindd,
iar sA nu omOre multimea ce fuge,
cad se va intOrce la crediMa or-
todoxiei. 149. La sinodul din Nichea
s'ail adeverit Ortodoxia. 239. Julian
Paravat a voit a se areta la inceput
apdratorul Ortodoxiei. 251. La 514,
Vitaliau a fost indemnat de pra-
voslavnici, sd rdtuiascd Ortodoxia.
312. Stefan, cralul unguresc, ludnd
lege crestinéscd, 15.tesce Ortodoxia
374. CeI cari cinstea legea Orto-
doxiei, ad rugat pe imperatul re-
 INDICE GENERAL
sdritului sä nu lase in mana Tur-
cilor. ce-I veniserd in ajutor, pe
Vlahii prinsi de phgani. 415. Lu-
minandu-se cu credinta Ortodo xiel
némul rusesc a fost doritor, apoi,
a se insciinla cu lucrurile ce s'au
petrecut mai 'nainte in imparatia
Grecilor i 'n crane. Bulgarilor.
454. Despre aducerea la credinta
Ortodoxiel, a lui Vladislav. 456.
Osia, tate lui Ioatham, stdpanitorul
Judeit 99.
Osman a fost intaiul impérat al Tur-
cilor. 174. Mosul lui a fost Sulei-
man Sall. 436 El supune partile
Asiel care se chiäma Turcmenii.
438. Osman era superior tatd-se'il
Erdogril in vitejia ostilor. 440.
Osman e facut Seraschéri dupa mórtea
tatalul sell Erdogral. E numit Os-
mangle, Osman ia tronul Turcior
dup4 mórtea lui Allaidin. Face in-
tile oguzilor, una cu ale Turcilor.
Imparaleste 25 ani, 5 luni si 17
zile, i supune Asia Mica. More la
1236 in Enisehir i II urméza. Or-
han, hal sett. 440.
Osinangie era numele de desmierdare
al lui Osman. 440.
Osinaniasca putere a domolit pe né-
mul Tataresc. 21. Inceputul impé-
ratilor Osmanesci. 435.
Osmanli. Suleiman este Ligurgos al
lor. 22. Imp'erati al Turcilor. Dupd
ei Turcii se numesc Osmani. 438.
Ostrogatthii. Sint din acelas ném cu
Dacii. 73. Aceiasi semintiecu Ghetil,
Dachii, Dail, Gotthii i Visegothil,
73, sail Gotthii de la rdsdrit, 260, 268
ail familia domnitóre a Amalitilor.
260. Sarnitie zice ca scaunul lor,
sa fi fost Zermituza, Tomos si
Os trovul Peveliii. 261. Istoricil 81
757
Geografil spun eh el nu aU avut
asezámant in Pevchii de cat numai
dupà ce ail fost goniti de Huni.
261. Sarnitie dupa Ptolometi II pune
la gurile Dund.rei. 261. Athanaric
era Domnul lor, 262, sunt supusl
de catre Hunl. 262. 268. Patavie
dupd Jornand spune cd el de si
sub stdpanirea Hunilor, ail ramas
tot in locurile lor, Insã cu Domni
deosebiti, 263, 267, 268, si acele
locurl sunt locuite de Moldovenii,
Muntenii, Ardelenii. 263. El locuiat
de la Gurile Dundrei, pe unde este
Cramul pand la Chilia, de aceea
Mitropolitul Cramului se numeste
al Gotthiii, spune Jornand. 263. Os-
trogotthii locuiall pe campii Tanaii.
264. El gonesc pe Athanaric. 265.
Pa ei II supun Hunil cu Domnul
lor Valarnir. 268. Rémasitale lor
nu puteail fiind supusl altora, sh
fie stapanitorii Dachiii, 269, sunt
goniti de Hunii, spune Bonfin. 282.
El vor cei dintal BA lepede jugul,
dupe. mórtea lui Attila. .291. Cei
scapati de sub Huni, apucaserà o
parte din Pannonia si intraserd cu
prada in Thrachia si in Illiria. 291.
Weman in locurile Herulilor. 296.
Ostror. In OstrOvele ochianului des-
pre rashritz a pus Dionisie Vac-
chos tenchiul armelor sale. 88. Os-
tróvele grecesci. 90. Turcul a supus
ostróvele Mediterranei. 106. Julia
e gonith in ostrovul Pandataria
122. Uncle este ostrovul Thulé.n
173. Cei d'inaintea 'Astra ne-ail
lasat scris despre partile lumil,
marl, ostróve etc. 177. Machedonia,
Tessalia, Critul cu tote ostróvele
all fost in ingrijirea unui admi-
nistrator. 242. Sarnitie spune ca
758 1NDIGE GENERAL
scaunul Ostrogotilor ar fi fost,
Zermitusa, i Thomos i Ostrovul
Dunarel Pevchl. 261. Irina e tri-
misä in Ostrovul Lesvon 351. S tefa
e scos din cinstea avgusteasca ci
trimes in ostróve. 357. Roman scóte
ostrovul Critul din tirania Sera-
chSnilor. 369. Bela gonit de Fri-
deric Ducul de Austria fuge pada
la ostrOvele maril ce-1 clic Adri-
atica. 450. Cruciatil Bind goniti de
Sulehnan tree la 1522 in ostrovul
Malla. 451.
Otaeilius Crassus. Vecli Otatilie Cras-
sus.
Otatilie Crasus a fost consul impre-
una cu Valerie_ Flaccus la 259. a.
chr. 120,
Othmanilor. Imperatii lor cum s'au
purtat cu Moldo-Vlahil. 23. Ném
puternic. 88.
Otto, al 3-a cral unguresc, cumnat
lui tefan Unil 11 numesc Aba. 442.
Otton Marele imparatul apusului, el
bate pe Unguri. 358.
Oturacil la Turd shit un fel de os-
tasi veterani. 83.
P.
Padova este asezata pe Padul. 274.
Padul trecut de Alaric, pe el este
asezat Padova. 274.
Paflagonia. Catre ea se indreptézd
Jugor cu Rush. 357.
Pallimeris istoric, scrie cä nunta lui
Milutin cu Simonidis, a fost la a.
1299. 481.
Paid. Leon Isavrul poruncesce Pai-
cilor s61 sa dea jos icóna Mantui-
torului. 344. Gothofred e ucis de
Paicil sel. 350.
OtiTypo-Metzoc. 307.
Ovhlie l'oeticul, 51, 63, aratä ca on
Gotthil on Dachil, inainte de Av-
gust, ail ocupat amêndoud Misiile.
67. A trait pe vremea lui Avgust,
de care a fost isgonit la Tomus;
scrie catre Gretia, 72, ca pe acolo
stapanea odinióra Flac, care a
nut in pace pe Massageti si a in-
grozit pe Ghetii, 72, 117, 122, a
Scris arta iubirii prin care a co-
rumpt multe femei intre care si
pe Julia nepóta lui Avgust Chesar.
117, 122. El nu zice cà Flac sa fi
avut resbel cu Dachil ci cu Ghetfi.
118. Póte de Fulvius Flaccus de la
132 vorbeste in scrierile sale. 121.
Spune c5. Flac a luat de la Gheti
cetatea Triaditia. 128. Sarnitie des-
pre versurile lui Ovidiii. 129, 1,?.0.
< Balta lui Ovidie, carila Ii zicem noi
Vidovul., 155. Ce spune Ovidie in
Metamorfosele sale. 178. Ovidie po-
eticul despre marginele Dunarel.
230.
Ovidius. Veli Ovidie.
nrar./Ag tthv thv. In dedicatie clice:
cLucrurile Yechi si a annilor ba-
tranete, altuia nu asé cu cuviinta
sh cad, fara numai unuia, carile
iaste Iblottb; VIP/ 4-ilieptiiv. 3.
Palamidis, conduchtor al Grecilor din
Evropa in fesboiul Troian. 93.
Palastolon cetate. Ad ajunse Petar
Hatmanul lui Mavrichie. 330.
Palatinii. Despre amestecarea Bog-
danilor i a altora cu Domnii, Pa-
latinii, Voevoclii i Castelanil le-
 INDICE GENERAL
sescl. 26. Palatinul ese cu óste la
Visla in contra lui Batie. 448. Ba-
tie si Palatinul Craiului Bela, la
Rodna. 450.
Paleologhil famine sträind primitá iu
sinul Romano-Moldo-Vlahilor. 25.
Palestina, aci s'ail intrunit cruciatil
in ziva de Florii. 389. Spre ea por-
nesce Conrad. 390. Cand a voit
sa trécà spre ea, Frederic a fost
atatat de irnpdratii Tarigradthi.
411.
Palmatis :,etätuie. 323.
Pallas, cleita sciintelor, la Greci. 89.
Pamfflia. Vecri Panfilia.
Pandataria, ostrOV. Dion si Macrovios
serifCt ca aci a fost trimisd Iu lia
de catre Avg-list Chesar. 122.
Pandecte. 65. In ele a gash Leunclavie
numele de Iflac. 125. In ele Leun-
clavie spune, despre Bogdan, 131,
apol eh Nemtii numesc pre Itall,
Frantozi i Vlachi cu numele de
Vlasi. 158, 159. Leunclavie in Pan-
decte despre numele Bogdan. 306.
Asemenea despre Polovti i Peci-
neghi. 364, 365. Leunclavie in Pan-
decte despre voevozil Vlahilor
craia Ungurésca. 377. Despre dom-
nia Bosnégilor. 382, 384. Leunclavie
in Pandecte despre Basarabia. 468.
Panfilia. Pan& aci se intindea divisiu-
nea I-a. 242.
Pangheon munte. CetAtile despre el,
le cuprinde Joan Alexie. 418.
Pangratie Astrologul indémnd pe Con-
stantin sd mérgd contra Bulgari-
bor. 348.
Pano-Dachiia (Dachia de sus). La scrii-
torn mai nol al Greciei, e tara
de la Tisa pana la Buda. 66, 356.
Despre acésta marturisesce Zono-
ras i Chedrinos, 83, precum 81
759
Dion, Evtropie, Xifilin, Avreleus
Victor, Bonfin, Leunclavie i altii
mai nol. 83. Ast-fel se numia Da-
chiia de pe Dundre, peste Tisa in
sus. 250. Havaeram numesc istoricil
Greci Dachia, 281, face parte din
Ungaria, zice Bonfin. 281.
Panonia, este pradath de Unii, Bul-
garil, Sclavonii, Sirbil. 17. Pe aci
a facut Traian santul pana la Don.
106. Hotar al Vlahiei, 126, aid ail
fost bdtuti Romanil de Dachi, 166,
aci locuiail Iazighil, Marcomanil si
aci ail avut résbol cu Marco Avre-
lie. 201. Asupra lei afl ndvdlit Sve-
vii, pe vremea Iui Gallienus. 211-
Aci e omorat Probus. 236. Sarmath
in ea. 232. In ea intrd Gotthil si
Sarmatil. 238. In ea tree Vandalii
biruiti de Gotthi si stall pe locu-
rile date in ea, de chtre Constantin
Marele, 'And sub Arcadie si Ho-
norie. 240. Pe deasupra iei a fost
drumul batut al Varvarilor, de la
(Joust. Marele i pand la Valenti-
nian, zice Sarnitie. 240. In ea a
fost a 3-a stare a Varvarilor, zice
Sarnitie. 240. 'rank' la Valerian, fa-
cea parte din una din cele 4 divi-
siuni ale imperiului 1111 Coast. Ma-
rele 242. Zonoras spune cd in ea
a intrat Constantin cu ostile. 248.
Si din ea yin representanti la Si-
nodul de la Sardica. 250. Pe thn-
pul lui Valentinian, Cfadil o prd-
dézh impreuna cu Sarmatii. 254 E
pradatii de Gotthil scrie Ieronim,
Ammilian i altil. 258. Pradata de
Gotthil i scapata de Theodosie. 265,
pe ea aii stapanit'o 50 de ani Hu-
nil. 269, 273. Astafyi se cheamd Scla-
vonia, 273, 278, este pradata de Ala-
ric, 274, este liberal/à de Romani
760 INDIC& GENERAL
de la Huni, 278, si este cuprinsa
intre Sava si Dunäre. 278. Aci s'ail
stabilit Hunii, zice Mihai Ritie Nea-
politanul, pe lanpa apa Tisei, 281,
locuita de Alemani si de Itali si
ca Proconsul se afla Macrin, la ea
rivneat. Hunii zice hronicele un-
guresci. 282. Din ea scóte Theodo-
sie pe Huni. 282, 283. Prin ea a fost
trecerea Attilei peste Dundre. 285.
Dinzig rknane domn al Hunilor
din ea. 289. In partile iei 41 aséza
Ostrogotthii ergia. 291. 0 parte din
ea ocupaserd Ostrogotthii. 291. In
ea ail avut multe rasbôie, Gotthil
si Hunii. 292. 0 stapanese Gotthil.
292. La 470, Hunii o lovese. 492.
In ea &á voe Anastasia sa intre
Bulgarii, cari cuprind cetatea Sir-
mion. 302. 311, 316. In ea Varvarii
au intemeiat craii. 304. Partea de pe
langa. Sirmion, e intórsd imp6ra-
tie rèsdritului, de catre Hatmanul
Petza. 311. Norion, cetate in Pan-
nonia, e data Longobarclilor. 318.
Ghepiclii sedeat. despre Panonia.
319. Partile Dachiei despre Pano-
nia, eraii. ale Gliepidilor. 320. In ea
spune Procopie, ca imperatil Ro-
mani aii facut eetati. 323. 0 parte
din ea era in mama. Bulgarilor, iara
alta in mana 1111 Hagan domnul
Avarilor. 327. Aci Caro lus aséza. pe
Sasi. 350. Ungurii iasä din ea si
se due in Italia in Longobardia,
356, a fost coprinsa de Pecineghi.
364. Turcii din ea (adica Ungurii)
cu Pazinachii si Schitii au prddat
Thrachia, zice Zonora. 370. In ea
dd voe Ion Alexie sa tréch Latinii.
428. Locuitoril iei erail Säcuii. 447.
Panonii. Zonora vorbesce de luptele
lor cu Romanii. 78. Halcocondilas
numesce Tara Muntenéseä, «Dachia
Pannonilor.o 126.
Pannonieestl. Dachii indemnand pe
Savromati si alte niamuri Panno-
nicesti sa se rdscóle, Avgust a tri-
mis in potriva-le pe Tiverie. 79.
Papa. Eneas Sylvius ajunge papa.
114, 115. Eneas Sy lying a fost se-
cretar papel Felix al V-a ; a fost
iubit de papa Evghenie al IV-a ;
papa Nicolae al V-a il sue la scau-
nul episcopiei ; papa Calistus il face
cardinal. 115. Eneas Sylvius, ca
papa, e numit Pius al II-a. 115, 116.
Scrierile lui. 116, 117. Papa Pius
al II-a despre Dachia si Flachia,
de la Flac. 123, 125. Laslail si papa
de la Ram. 137. Papa si Saxonii
asupra lui Henric. 148. Traian s.
papa Clement. 193. Traian si papa
Grigorie Dialog. 195. Despre papa
Pius. 197. Constantin ar fi fost bo-
tezat de papa cSelevestru., 247. At-
tila si papa Leon. 289. earolus si
papa Leon. 349. Papa Nicolae si si-
nodul de la Tarigrad. 354. Gheiza
stfi la craiie cu ajutorul papei Gri-
gore. 387. Papa «EvghenieD si. ere-
stinatatea. 389. Roman, domnul Ha-
liciului, indemnat de papa, vine
impotriva Vlahilor si a Tätarilor.
418. Epistoliile papei Grigorie al
VII-a. 444. Frideric imparat avea
rasboiil cu papa, in timpul napadei
lui Batie. 451.
Papal. Vecli spdpasc.»
Papistas, era Lasla.u. 455, 456.
Papistas6scit. Laslau si legea papista-
sesca. 456. Laslati s'ar fi facut de
lege ortodoxd, din cea papistasésea.
456.
Papnet cetate tinuta de Romfinii din
parté Orel. muntenesti. 474.
 INDICE GENERAL
Parisiot, scriitor, urmazà afirmarile
lui Dion. 154. Despre Bela. 450.
Parthic, Pail numit Romanil pe Tra-
ian i pe Sever dupd ce aü bätut
pe Parti. 118, 191, 204.
Parthia este lasata de Adrian Par-
thilor, 15. Traian supune Parthia.
191.
Parthii, popor puternic in Asia. 15,
105, 118. Traian voeste sal se dud.
contra lor. 105. Ail fost biruiti de
Traian si de Sever, 118, lor le-a
Pant Adrian Armenia, Asiria si Me-
sopotamia, scrie Evtropie, 154, 196,
197, asupra lor voeste sä marga
Traian, asezati peste Evrath, 190,
194, ail fost Muff de Traian. 191,
193. Traian voeste din non sa mérga
asupra lor fiind-ca sa resvratesc.
195. Probus face pace cu dinsii.
228.
Parvii, parte din Dail, langd M. Cas-
pica i vecini de Hircani. 74.
Patavii. calarimea Patavilor aft trecut
Dunarea innot. 198.
Patavie. Vecli Petavie.
Paternus, hatman al lui Marcu Au-
relit'. 200.
Patissul, Tisa, hotar al Schythiei. 60.
Patriarch. Xifilin a fost patriarch al
Tarigradului i scriitor. 154. Pa-
triarchul Machedonie era intre or-
todoxii trimisi in exil. 313. Foca
e primit i incoronat in Tarigrad
de patriarchul loan. 331. Justinian
la 694 daduse ordin sà orn6re pe
toti Tarigradenii incepand de la
Calinic patriarchal. 339. Cearta
dintre Ignatie i Fotie. 353, 354.
Pe la 941 era patriarch in Tari-
grad Teofilact feciorul lui Roman
Lacapin 357. Patriarchul Fotie 0
crestinarea Rusilor. 373, 374. Mihail
761
Paflagon omorand pe impératul
Roman silesc pe Patriarchul de-I
cunund cu Zoe imperdteasa. 379.
Toma patriarchul latin din Tani-
grad. 430.
Patrichia. Cérta pentru Patriarchie,
intre Ignatie i Fotie. 353. Impe-
ratul trimise pe Nichifor Calochir
feciorul Domnului de Cram, pe
care cu cinsté ce se clicea Patri-
chia 11 cinstise, la Svétoslav Dorn-
nul Rusilor. 369. Mihail feciorul lui
Anastasie botezandu-se ail fost cin-
stit cu Boeria Patrichiii. 381.
Patrichiu Pelaghie fusese omorat fàrà
villa' de catre Zenon. 296.
Patrila. De dragostea patriei nu va
ascunde adevérul. 9, 10. Cum pur-
tail parintii némului Moldovenesci
grijä de patrie. 23.
Patroclos, conduca.torul Grecior din
Europa in resboiul Troiei. 93.
Ili-erponceewfdrw; 249.
Pausanias. Vecli Pavsanie.
Pavel Apostolul. Alaric intrand in
Roma a permis varvarilor sä o
prade dar sä nu se atinga de eel
din biserica Sfintilor Apostoll Petru
si Pavel. 276.
Pavel Diaconal, diva. el Patavie vor-
beste de Gotthii. 260. In Mistelana
el spune ca Domnul Visegothilor
pe timpul lui Valens era Fritigher-
nis. 262. In Cartea 14 spune &A
Hunil ail trecut in Trachia, Illiria
si Machedonia. 283. in cap. 16 vor-
besce de lupta lui Aetie cu Attila.
288. La anul 473 scrie Pavel Dia-
conul cá Olivrie s'ail incoronat
imparat la Ravenna. 292. In car-
tea 17, cap 52 vorbesce de omo-
rirea copiilor lui Mavrichie. 331.
In cartea 18 spune ca Iraclie la
762 IND10E GENERAL
662 a plecat cu ostile asupra lui
Hosroe. 332. In cartea 19 istori-
sesce ca Serachénii 7 ani at Pnut
Tarigradul inconjurat. 337. Explicd
numele Copronym. 345. In cartea
13, cap. 32 verbeste de Constantin
si Irina. 348.
Pavel Piasinsehie episcop de Premisla
spune in Istoria sa eà spre mi-
azd-zi de Nistru este Moldova care
mai inainte s'ar fi chemat Dachia
oi cd sunt latinl dupà graiul bor.
160. Spune Ca Moldova, de multe
ori a fost supusa Lesilor. 175.
Pavel Stintul a propovaduit la ceta-
tea Nicopolis din Gre Pa. 157. Sar-
nipe 'afirmd acésta. 160. Corifeir
Apostolilor. 164. Epistola lui chtre
Evrel, inteleppi lumel, o pun intre
apocrife. 172
Pavsanie, scrie din Omiros despre
pregdtirile resboinice ale lui Priam.
91. A scris lucrurile in tamplate cu
sute de ani inainte de el. 299.
Pazarorp,locul unde s'a incheiat pace
intre Turd si N6m0. 69.
Pazinachil, numele Pecinighilor dat
de Greci. 365. Acest nume Vat
dupd Pozina zice Pevcher, 365, in-
sotindu-se cu Schythil i Turcil
aü prddat Trachia. 370. Ail ndvdlit
de cloud ori in inpArdtia rAsdritului.
378. Vin cu Ghenghis in impdrAtia
résdritului. 381. ImpAratul presu-
punandu-i cd sunt necinstip il go-
neve, el se due la Moscali, dar
mai tarziii yin iard. 381. Mai tfirzifl
se luptä cu impdratul, care este
invins, dar in curSnd ii bate si
fac pace pe trei aril. 382. 'S'ail
luptat cu impdratul Isachie Com-
neno, dar aü fost invinsi. 382. Ail
rams in Machedonia dandu-le loc
prin Bosnia de azi. 384. Le mai
zice i Pazinii. 384. Voivodul lor
Tatu se scOld contra impdraPel.
387. Isi pdrAsesc tara i pradd
Thrachia, pe multi dupd rdsboi if
asiazd in Moglina (Paz. Moglinip).
391.
PAdurea Négrli. Pada' aci pustiesc Un-
uurii. in 955. 358.
PAgAnAtate. LaslAti Metz rugAciani ca
sã Invingd pe Huni socotind cä
nu are putere SA se impotriveascd
la atata pdgandtate. 148.
PfigAneasea PAganeascd ldcomie. 107.
ScrisIrile profane (pdganesci). 169.
Tdtarii Crd.mului umplu cu robil
lesestl t6te tdrile pdganesci pada.
la Egyget 175. S'ail atitat résboiul
Hunilor care rernasese in cca mai
denainte a lor pdganeascd lege. 383.
Mania. Despre cel ce muriail in
legea pdganiel si a idolatriel. 195.
Mina Cum s'ar face din pdgani,
Romani. 86. Copiii Romanilor n'aii
fost dap zeciuiald la pdgani. 107.
Lasldir i pdga.nul Batie. 143. Bon-
fin despre Lasldu i Uni. 146, 147.
Ndvdlirile pdganilor Mari. 224.
Theodosie a fost ldudat si de isto-
neil crestini si de cel pdgani. 258.
Theodosie a murit in acelas an in
care a biruit pe Evghenie Tiranul
pdganul, scrie Hronicul Alexan-
drin. 272. Veacul X a fost fericit
cu intórcerea crestinilor la pdga-
ndtate. 374. Impdratul Constantin
Ducas se rógd la D.-defi pentru
mórtea Tdtarilor, iar remAsita pd-
ganilor i se inchind. 384. Vladislav
dupd ajutorul trimis de D.-deil bate
pe pdganil Busurmani. 457.
PApAse Cat a trAit Pius al II-a in
scaunul pApdsc. 116.
 1NDICE GENERAL
Pilpriste, intréce lumé Gotthicésca a
luI Pretorie. 178.
Parintele patriei, nume dat lui Tra-
ian; se mentioneaza intr'o inscrip-
tie gäsita la Galati. 162.
Parcalabul. Teodori Parcalabul a ga.-
sit o monedd la Gherghina langd
lati. 162. Vedi Teodori Parch.-
labul. 248.
Peceril, popor supus de Svetoslav 372.
Pecinigliii i cu Polovtii sunt vraj-
masi imparatiel Romane. 18. Se
trag din Gothil din Litfania si a-
poi pe priga. Nipru aü locuit. 362,
366. Fiind vecini cu Moldovenil le-aii
imprumutat limba. 363. Mu ltã vre-
me trebue sä fi trait cu Moldovénil
pand sa le ia i limba. 363. Ei suit
din némul Schytilor regall dice
Chedrinos. 364. Ail cuprins: Ocra-
nia, Pocutia, Moldova, Bugiacul si
locuri din tara Muntenésca 0 Un-
gurésca. 364. Tel cu Polovtii ail
esit din Timbrii si s'ail asezat pe
la Droghicin, dice Bilschie. 364. Tel
si cu Polovtii s'ail asezat la Vos-
forul Chimeric, zice Bilschie. 365.
Pecinegil si Italia. 367. Metigan,
domnul lor, se botézii. 373. Au na-
välit in imparatia de rasdrit, dar
aii fost respinsi, mai tardiii nava-
lesc Mil. 378. Vin cu Cheghenis in
imparatia rdsdritului. 381. Cad la
pace cu imparatul Bizantului. 382.
Dail ajutor lui Boles lav. 385. Tel
n'ar fi avut de unde sa-si arnestece
Ihnba cu cea Romanésca, daca Ro-
mann wail din Rain tocmal sub
Vladislav. 444.
Pelaghian, eretic, era Zenon. 296.
Pelagbie, eretic. 296.
Peloponisul. 90. Sub stapanirea Tani-
gradului. 106. Sclavonil stint scosi
763
de acilea de catre oti1e trimise de
Irini. 348. In el fug domnii Greci.
423. Pe Grecii de aci, Joan Alexie
il face sa umble mai plecat. 424.
Aci se afla Marhion. Se mal nu-
meste Mora. 428. A fost ocupat de
Latini. 466.
Pentapolis, facea parte din imperiul
lui Constantin Mare le. 242.
Pentecoste. In diva de Pentecoste more
Constantin Nicomide. 246.
Periclis, birueste pe Arhidam. 176.
Perinthul, e apucat de Tatari. Turcil
Ii numese Iregle. 432.
Permit, popor slay supus de Svetos-
lay. 372.
Persesci. Hosroe, ném de imparati
persesci, la Hronicul persesc Mir-
hondi, se chémä Husrev. 332. Ira-
die bate &tea persasca in a. 623.
333. Istoricil persesci spun ca Su-
leiman ah ar fi esit la anul 611
de la Muhamed. 436. Derbend, ho-
tardsce imparatia ruséscal cu cea
persasca. 438.
Persia, despartaa de Ta.tarime prin
Cavucas. 60. Panä aci a ajuns Ale-
xandru cel Machedon. 88. In ho-
tarele el fu ucis Pint) Arabul. 707.
In ea dobandesce biruinte Iusti-
nian, prin hatmanul Velisarie. 314.
Iraclie a stat 6 ani aci. 334. Gen-
ghiz infrã cu oti1e mai. In inte-
riorul el. 436. E stapanità 12 ani
de Genghiz. 437. Genghiz Han o
cuprinde pe la 611. 439.
Persida. Vedi Persia.
Puterea lor e micsorata de
Turd. 19. In sfanta istorie se pome-
neste de némurile Gog si Magog
(de pre care lua.nd Persil numele,
le dic Cinmacini. 58. Ce spune Irodot
despre rdsbtiele lor cu Grecii. 59.
764 INDICE CENERAL
Parthii le supusese imperdtia. 105,
180. Mândria i impdretia kr, o-
rânduiala ceréscd o sdrobesce. 170.
Au fost betuti de Avrelie, Severus
Alexandru, 206, si de Gordian. 207.
In contra lor era sd plece Vale-
rian Lichinie. 210. Robesc hotarele
Impàráiei romane i pustiesc tot,
dupe.' cum scrie Avgustin, pe Vre-
mea luI Valerie si a lui Gallienus.
210. Valerie in al 7-a an al impd-
1.461 sale, merge in contra kr,
dar e bdtut i prins. Sapor, impd-
ratul Persilor, omóra. pe Valerie.
211, 216. Puterea lor crescuse pe
timpul lui Avrelian, i acesta ca
se-I invinge, retrage ostile din Da-
chia. 216. Asupra kr merge Avre-
Han la anul 274 d. Hs. 221, 223,
225. Probus vrea sà mérgà asupra
lor. 230. Avrelie Carus merge a-
supra lor cu ostile stranse de Pro-
bus, il birueste in Mesopotamia si
le ia cetätile Ctesifontul i Selevkia.
231. Armentarie bate pe Per* si
ia in robie pe imperetésa, cu sore
iel si en copiii. 232. Diocletian in-
tre in triumf in Horne, pentru vic-
toria asupra kr. 232 Aveati imperat
pe Sapor. 246, 250. Incep se cake
hotarele imperiului lui Constantin
Marele Acesta merge asupra kr
in Asio,,, 246. Dupe resboiul cu iel,
Paravat se giurueste se dea pe
crestinl Jidovilor. 252. Paravat cere
ajutor de la Arsachie, craiul Ar-
menilor, contra Persilor. 252. La
anul 363, Paravat porneste contra
lor. 252. Paravat le ia cetatile. 252.
Cu ieilse apuch Paravat la resboih,
dupe ce pune estile sub Ctesifont.
Jovian care urméze lui Paravat,
face pace cu iel. 253. Resboiul ne-
norocit al lui Iulian, ii face se se
ridice asupra Romanilor. 254. Pe
timpul lul Valentinian, iei pre-
déze Armenia. 254. Air avut impe-
rat pe Iezdegherd. 275 Herodat
scrie istoria imperdtiei kr. 299. La
505 sunt betutl de Anastasie. 312.
El ad fost betuti de &etre Mavri-
chie, Hatmanul lul Tiverie. 326, 327.
El coprinseserd Ierusalimul, Egip-
tul si Alexandria, ajunsese pane la
Halchedon. 332. Hosroe este im-
paratul lor. 332. El air fost betuti
de Iraclie care a stat 6 ani, de la
iel el ia sfenta Cruce. 333. El ati
avut de imperat pe Sirois care face
pace cu Iraclie. 334. In partea 1111-
'1)5.'1%061 kr, ese Genghis Han. 436.
Imperetia lor e sdrobite de Gen-
ghiz Han. 437, 439.
Persliasea putere, n'a putut birui né-
mul täteresc. 21.
Pete, hatman, pe care Batie ii tri-
mete se prädeze Silesia, si Bohe-
mia si bate pe Ducul Henric.
449.
Peter, domnul Bulgarilor, se incus-
creste :eu Roman. 357. El e dupe.
Simion si in timpul imperatului
Nichifor Foca. 369.
Peter este trimis de Mavrichie in lo-
cul lui Priscus, insd la o vinetóre ii
rupe un picior si este chemat ina-
poi i trhnis in locul lul iardsi
Priscus. 328. El are porunca ea se
ierneze pe pemetttul inimicilor. 330.
Impdratul Mavrichie de a doua po-
runcd lui Peter. 331.
Peter, domn al Bulgarilor, si-ad rés-
cumparat volnicia sub imperatul
Constantin Monomah. 380.
Peter, fratele lul Stefan, feciorul lui
Stefan-Vode, ail avut resboit la
 INDICE GENERAL
6867, in codril Cosminului. 483. Se
dovedeste din istoricil lesesti. 483.
Petar, sub comanda lui s'aii résculat
bulgaril, earl eratt supusi de Vasile
Bulgarocton. 379 A putut cal:Ma
independenta, oice Chedrinos. 380.
Petar, gonit din scaun de linguri se
intOrce cu ajutor de la Henric
11 ocupd. 380. Dupa el vine un
Andrias. 383.
Petar fratele lui Asan. Vor sä capete
independenta Bulgarilor i Vlahilor. .
400, 401. Punêndu-si in cap corónil
de aur, si in picióre ciobtite rosil,
inconjura cetatea Pristhlava. 402.
Se retrage peste Dundre. 403. Cand
voia sà prade pe langd Filippopo-
Rs, era gonit de Constantin. 408.
La el trimite Alexie Anghel, soli
de pace. 411. Cu el fusese soti
Misil s't Bulgaril. 412. Vrea sa prinda
pe Than care omorase pe Asan.
412 El femâne singur stapan
ia sot la sthpanire pe fratele s6a
Joan, dupä fuga lui Joan Alexie
din Tarnov. 413. El e biruitor asu-
pra irnparatiei de r6sarit. 413. Cand
el se viclenesce, Hris face asecre-
mint cu imparatal re' saritului 414.
Petar Alexieviel, imparat rusesc, po-
toleste rdscólele Lesflor. 176. Pune
din noü pe tron pe craiul Saxo-
nese care fugise de la tronul Le-
sese de fricg Sfedului. 176. Bate pe
Carlus, craifi sfedesc, la Lesnoe si
la Poltava, targul Ocrainel Caza-
cest1.176. Cuprinde marginilemärii
Ca spiii p and la tara Ghilionului. 438.
Petal. Alleman, al 2-a oral unguresc,
feciorul lui Gulielm, nepot al lui
$tefan. La 1034. 442.
Petar Alleniau al 2-a, al 4-a crai un-
gun, la 1044. 442.
765
Petal. apostolul. Biserica lui Petru si
Pavel din Roma. 276.
Petal. Sehiopnl. De la Dragos-Voda
pant& la el vorbeste in vechiul chro-
nic moldovenese 470.
Petayle (Patavie). Istoric de ném
francez. 12, 51. Vorbesce despre
Traian. 105, 154. 191. S'a ndscut si
a crescut in Franta. 177. Vorbese
despre Adrian i Antonia Piul. 199,
200. Despre Filip Arapu1.0 208.
Despre anul 251. 209. Patavie des-
pre Gallie . 210. Patavie despre
valerian. 211. Despre Avrelian
225. Pentru anul 304, Anonim in
Petavie. 233. Anonim, la Patavie
despre vremea lui Constantin cel
mare. 245. Patavie despre Gotthi.
260, 261, 262, 263. Petavie despre
lupta dintre Stilihon i Radagaizus.
274. Petavie despre Alaric. 276. Pe-
tavie despre Huni. 282, 301. Peta-
vie despre Zenon si Leon. 293.
Petavie, dupd aratarile din istoria
lesasca. 324. Despre gIraclie . 334.
Despre Constans. 336. Despre anul
698. 340. Despre Justinian. 341. De-
spre Leon Isavrul. 343. Despre Ni-
chifor. 352. Petavie ca .isvor. 361.
Despre anul 1053. 382. Despre Ma-
noil. 391. Despre Andronic. 392.
Despre Isachie Anghel. 396. Des-
pre anul 1203. 420. Despre Ioan
Alexie i Balduin. 426 Despre Gen-
ghiz Han. 436. Despre Batie. 447,
451.
Petavius. Vecli Petavie.
Petralifil. Famine straina, primità in
sinul Romano-Moldo-Vlahilor. 25.
Petron a fost trimis la domnia Cra-
mului, de catre imparatul Mihail.
353.
Petronie, cardinal, spune in respublic,
766 INDICE GENERAL
ca episcopul Evsevie a botezat pe
Constantin Mare le. 247.
Petra-Todd. In cantecele de sub el se
pomeneste de vadul de la Mu-
cita. 241.
Petza, hatman, bate pe Ghepidi earl
se aliasera. cu Bolgarii i intórce
imparatiet Rèsáritului, Parirronia
despre Sirmion. 311.
Percher, zice Ca Bozirni este numele
Pecinighilor i ea' Grecii Ii numesc
Pazinachl. 364, 365.- Zice ca numele
de Pazinachi 11 ail dupa Pozina. 365.
Peveldi se unesc cu Herulii, Gotthii
OSchytil, pe vremea lui Gallian,
facend 6000 vase aprópe de Nistru,
trec cu 320,000 ómeni pe langa To-
rnis i Marchianopolis i inträ in
Misia, unde II bate de 2 ori Clay-
die. 21?. Sarnitie spune cà aci era
scaunul Ostrogotthiior, dar istoricii
Geografii zic ca nici Gotthii
lid Ostrogotthii 1111 aü avut ase-
zamint aci, afara numal dupa ce
i-ail gonit Hunil. 261.
Peveehin, munte, de unde incepe ho-
tarul Valahiei. 126.
Pevrie Saturnia, e mentionat intr'o
inscriptie gasitä la Galati. 161.
Pleolominii, ast-fel era numele de fa-
milie al lui Eneas Sylvius. 115.
Pictii. Pe timgul lui Valentinian, iei
pradeaza Saxonia. 254.
Piefighil, in Dachia, inainte de Dachi.
68.
Pienta s'a numit orasul Sinenilor de
catre Eneas Sylvius dupa ce s'a
ales papa. 115.
Pineal, cetate pe marginea Dunarei
zidita, spune Procopie contra nà-
vàiirei Varvarilor. 154. Cetate zi-
did"' de imparatii romani 322.
Pindul, rniinte in care lacuesc Vlahil
de-o limba en Moldovenii i Mun-
tenii, spune Halcocondilas. 157. In
el locuesc Vlahii spune Halcocon-
dilas. 398. Vlahii de aci sunt Co-
tovlahii. 398.
Pirgonovorile, zidita dupa Traian. 322.
Pirgul, zidita dupd Traian. 322.
Pirinei, Gaison e trimis de Magnen-
Vie la muntil Pirenel unde orneira
pe Constans. 248.
Pius al II-a. Nurnele lui Eneas Syl-
vins, cand a ajuns papa. 115, 116,
117. Scrierile lui. 115, 116, 177, 123,
125, 197.
Plachhlia, sora lui Honorie i Arcadie,
robità de Alaric este data de ne-
vastä lui Athaulth, spune Petavie,
276, altil spun ea ea s'a:cununat cu
Athault in forul lui Cornelie dupd
mórtea luI Alaric, 276, inatusa lui
Valintinian urmeaza irnpreund cu
el la imparatie, dupa mórtea fra-
telui sell Honorie. 276. In timpul
lui Valentinian i a mhtusei sale
Plachidia se fac mai multe des-
calecaturi de Crail din némul Var-
varilor. 277.
Plande. 89.
Plata pileatului, ea despletitura clora-
puluI este. 206.
Platon. 10, 116. Zice ea sa nu folo-
sim nurnai noug, ci i Patriei. 110,
179
Plavtie Yvseus consul cu Fulvius Flac-
cus al XIV-a. 121.
Plescora, cetate, unde a fost nascuta
Olga. 372.
Plie. Comisul ei era Doloic. 425,
426, 428.
Pilule, 55, gheograf pe vremea lul
Tiverie. 59. Ce spune el in cartea
a patra. 63. Romanii ail numit
Dachi, pre Ghetil cari ati Milt de
 INDIC& GENERAL
la Duare spre camp, 70, 71, spune
Plinie. Tot el spune cä tote nemurile
Ghetilor lacuese peste Dunkre, spre
chnipl. 76. Vorbesce despre podul
facut de Traian peste Dunhre. 83.
Plinie eel tanar, vorbeste despre Nerva
si Traian. 80. Despre instructiile
date de Traian mai marelui Pre-
torului. 186 Mind deregatoriii in
Bithinia intreabd pe Traian ce sd
facd cu crestinii, 193, la care Ev-
sevie zice eh Traian a respuns cä
sà ii lase in pace. 193 Spune ca
Romanil au numit Dachi pe Ghetii
din Dachia Veche. 305.
Plistinis, avea fecior pe Menelaos. 91.
Plotina impdráteascd, sotii lui Tra-
ian, mijloceste pentru venirea lui
Adrian la imphratie. 196.
Plutarb, filosof i istoric, vorbeste de
Titeron. 87. Unil ii fac revarsat in
sine. 173. El ar fi spus neadea-
ruri in istoria scrish despre A-
lexandru cel Mare. 173. Plutarh in
viéta lui Traian. 186, 193. Dupd
400 ani a scriq istoria lui Filip si
a lui Alexandru. 300.
Poet. Vecli Poetic.
Poeta. Vecli Poetic.
Poetic. Catastihul Poeticilor, Filoso-
filor, etc. 53, 54. Ce scrie Ovidie
poeticul pentru Pont si Roma ; si
Oita lui. 63, 67, 72, 117, 121, 122,
128, 130. 1;:leii Grecilor dupd bas-
nele poeticilor. 89. Ceta poeticilor.
172. Ce scrie poeticul Clavdius. 202.
Ovidie poeticul despre marginile
Dullard.. 230. Martelus poeticul des-
pre lupta lui Prornotos cu Gru-
tinghil. 271. Despre Omir, Domnul
Poeticilor. 299. Cuventul poeticulul
clice : Felix, quem aliena faciunt
pericula cauturn., 423.
767
Porta osmanésed a domolit nemul td-
faresc. 21. Cantemir a stat 22 de
ani la P6rta OsmandscA 436. Ta-
tarn yin pe la Pórta ce se cherna
Rodana. 449.
Perts de Fer. De ad pena. in Tisa e
Olatul Temisvarului. 68.
Pocutia. 67. A fost coprinsa de Pe-
cinighil 364.
Pocutia Ruseaseil. Prin ea locuiaii TA-
tali. 407.
Podclasia, parte din TritOrimea Eu-
ropeana. 61.
Podgoria se 4ice acum la tractul 01.
tului. 286.
Podolia, lard in care locuiail Comanii,
145, se intinde intre Nistru Za-
porova. 264. Prin oa locuiati Ta-
tarii. 407, 418.
Podurile saü Ponds, zidità de Traian
la capatul despre Dachia al Podu-
lui, zice Procopie. 155, 322.
Pogava cetate in al 4-lea tinut To-
trus. 474.
Pogonattos,l-ati poreclit pe Constantin
fiul lui Constans. 336.
Polanil (11o)kiot) saü Lesll, mArginesc
Moldova la Nord. 126. Slovenil cari
s'au aseclat pe apa Vislii s'aii nu-
mit Polane. 324.
Pole. Despre esolul polcului al lecilea
avgustesc al freténilor.v 161.
Poliaeliii s'ah numit Slovenii ce s'au
aseclat pe apa Vislii. 324.
Polianil, s'ad numit Slovenil asezatl
pe apa Vislii. 161. Afl fost supusi
de Svetoslav. 373.
Polliou. Vorbesce despre uciderea
lui Gallian. 212. Serie eá lui Clay-
die ii urmeaza fratele sell Cfin-
thins, care a fost omorat. 213.
Polonia, din ea a purees la Jeru-
salim, Conrad. 18, 390. E data
768 INDICE GENERAL
de Ghierai unuia din fratii sel. 437.
Polonii. Locurile kr, spun Calviz 4i
Petavie cä le-ad coprins Sclavonii.
324. Slovenil de pe apa Tisel se
numesc Palonil i noi le zicena
Levi. 324. Crac este domnul kr. 340.
Po lortii aunt vräjmasi al impArktiii
Romane. 18. Cu Pecinighil aü lo-
cuit intai pe la Nipru si se trag
din Go thil din Litfania, zice Bilschie.
362. Polovtii sä-1 fi nurnit
ffind-cd locuiail la campie, s'ail se
hrdniail cu vinatul. 363. Fiind ye-
cinl cu Moldovenil aü imprumutat
limba kr. 363. El de un neam cu
Pecinighil se trag din Timbril si
s'at. asezat intil pe la Droghicin
al graiul lor dupà cum zice Stri-
covschi este amestecat din roma-
neste, ruseste i lesesce, acestea le
zice Bilschie. 864, 366. El cu Peel-
nighii Waft asezat la Vosforul Chi-
meric, spune Bilschie. 365. Polovtil
ilimba romfind. 367. Viteslaus voi-
vodul kr a gonit din Chiov pe
Zeslav. 385. Romanil n'ar fi putut
veni in ajutorul kr, nici Po lovtil
nar fi putut sd-si amestece limba
in cea Romaneascd, dacd Romanil
esail din Ramb pe timpul lui Vla-
dislav. 343.
Poltava, targul Ocrainel Cäzdcesti.
Aci Pethr Alexievici bate pe Car-
lus, oral sfedesc. 176.
Pompel a fost consul impreund cu
In lie Chesar i Crassus. La anul 48
a. Hs. s'a certat cu Chesar si a a-
vut mai multe résbde cu el si in
cel din urmä, anul 46 a. Hs. in Te-
salia este bdtut. El fuge in Eghipet
unde impdratia Pothin i Ahilis
Hadâmbil, din a cdror poruncà e
omordt. 163.
Pomponie linens Gretinus, din familia
Flachilor, consul cu Telius Rufus
la a. 17 d. Hs. Acestuia Ii scrie
Oyidiit de la Tomos. 122. Vecli Flac-
cus Gretin.
Pomponius Mela.V01 Pomponie Mela.
Pomponie Mela. 55. Geograf (a 47 d.
Hs. 59).
Pont. Ovidit scrie stihuri pentru
Pont. 63. 117, 122. Cartea lui o nu-
mesce Pont, adick marea Négrd,..
72. Tátaril pradd Ora Pontului.
223. Tdtarii la 276, lovesc Pontul
ii Chilichia. 226, 227. In imphrtirea
Mona de Constantin, Pontul avea
cinci provincit 242. Ihor dupd ce
perde rázboiul Intâiá, strangend
din noii dste, lovesce in partea
Asiei, spre Pont. 357.
Ponte Sereum, ziditd dupd Traian. 322.
Pontiee. Despre podul fdcut pest bél-
iIe Pontice. 194.
Pontis saii podurile zidite de Traian
la capdtul despre Dachia al Podu-
lui, vice Procopie. 155, 322.
Pontulul, lard. In ea fac pradd mare
Tdtaril, pe vremea lui Clavdius
Tatitul. 223, 226. Zonaras insem-
nézd drumul Tdtarailor, zice: Tre-
cend apa Fasis, au intrat in Asia,
.
unde Pontul, Cappadochia, Galatiia
si Chilichia au prddat. 227. Fdcea
parte din craiia Asiel. 242. Avea
5 provinlii. 243. Cdtre Pont se in-
dreptézd Iugor cu Rusii. 357.
Poporul romanesc pand unde se in-
tindea. 14. Poporul Romano-Moldo-
Vlahilor e din ceated.1 Romani. 25.
Adrian face pagube poporului ro-
man. 196. Gallie Trebonianul, spre
rusinea poporului roman, dd bani
barbarilor. 209.
 INDICE GENERAL
Portius Cato a fost consul cu Valerie
Flaccus, la 193 a. Chr. 12.
Posidon, deul mAril, la Greci. 89.
Posonie, gäseste vArsta de 46 ani pea-
tru Milutin, in notele lui Grigoras.
481.
Postelnie. Curopalat ar insemna Mare
Postelnic. 326.
Pothin tinea imparAtia Eghiptului im-
preunA cu Ahillis HadAmbii si din
porunca Mr a fost omordt Pompel.
163.
Pototeltiastii. Familie venità de la Levi
25.
Potttlasanii, norod in Dachia. 67.
Porch's Cato. Veep Portius Cato.
Pórta (le tier in Dachia. 68. De la ea
pAnd la marea Négrd, pe malurile
Dundrii, i adi sunt Romani. 217.
Este pragul Dun Aril, impotriva
Turnului Severin. 236.
Pozina sail Pozinanie tinut din tara
lesascd dupà care 0-ar fi luat nu-
mele Pazinachil. 365.
Praga, cetatea de unde a adus Gheiza
pe episcopul Adalbert ca sà boteze
pe Stefan. 376.
Pravilele. Bando in Pravilele irnpA-
rAtesti, despre numele «Ban,. 469.
Pravoslarniel. Iulian Paravat a che-
mat din Surghiun pe Episcopii,
Pravoslavnicii i Ereticil i i-ail
sfAtuit sd se impace. 251.
Preda Stambol Romftn, din Ora mun-
tenéscd, sotnicul tfirgului Harcov,
spune CA aprópe de Dundre in tara
RomânéscA, sunt niste ruine, pe
cart locuitoril le numesc curtile
lui Ler impArat, i cA in colindele
anului noil, se pomeneste de Ler
Aler Domnul, care ar fi Avrelie
Avrelian. 217.
Predanisal, norod in Dachia. 67.
769
Prefeetul provincieiDarcomanior póte
fi Daco-romanilor, intr'o inscriptie
din Dada. 161.
Prelat Olatul. Asa se chiema odatd
Dachia. 65.
Premisla. Pavel Piasinschie Episcopul
de Premisla, vorbesce in istoria sa
List. 52, despre Moldova si locui-
toril el. 160.
Pretor. Se gdsesce o inscriptie aflatA
in Dacia. 161. Traian dA instructil
mai marelui Pretoriului. 186.
Pretoriane. Polcurile pretoriane (adecai
de carte). 79.
Pretorie Mathel scriitor. 65, 73, 75,
76. Lungeste pe Gotthil, phna la
Sampson. 77. Pomenesce 5 cral la
Dachil. 78. Vorbeste in Lula Got-
thilor, de Varavista. 78. Pomeneste
de Ghestiblind, al 3-a cral dac. 79.
LumA GotthicAscA a lui, o intrece
PApriste. 178. Spune CA mai multi
scriitori de pe timpul lui Commod
vorbesc de resbelul acestuia cu
Dachil l acésta el ad luat-o dupA
Julie Capitolin. 203, 204. El se silesce
sd. arAte cum cd Craiia Dachilor,
pe cari el Gotthil ii numeste, nu
Traian ci Hunii sh o fi stApAnit,
zice CA Gotthil in Dachia alt stA-
pinit nu numal pada* in vremile
lui Traian, cu care a avut cate-va
rAsb6ie si nu i-a putut supune §i
ca Gotthii sd nu intre in imperifi,
a fAcut un pod peste DunAre, pe
care '1 pazia cu 6ste, ci pAnA in vre-
mile lui Attila si a lui Balameber
cral al Hunilor, caril aft biruit pe
Gotthil i i-ail scos din Dachia.
279. Toti istoricil afard de el spun
cA Hunil pe Gotthil nu din Dachia
ci de la balta Azacului si de pe
inArginile M. Negre i-ail gonit ; totl
49
770 INDIC& GENERAL
istoricii dual de el spune ca Traian
a !dent podul peste Dunare ca sa
póta intra mai usor in Dachia, caci
mai grai este de trecut o aph fard
pod de cat cu pod si pentru acest
cuvint Adrian a stricat podul de
peste Dunare, scrie Dion si Evtro-
pie. 274, 280, 281.
Prentulni cella mal mare. Se and men-
tionat inteo inscriptie dinDacia. 162.
Priam, fiul lui Laomedonte, voeste
sd re" sbune praclile facute de Ira-
clis i omorarea tatalui WI 91. Tri-
mite pe Antenor la Ellada sa céra
socotéld de relele facute de Iraclis.
91. Pregateste cordbil i trimite pe
fiul s'ett Alexandru Paris, sd deva-
steze Ellada. 91. E conduckor al
Grecilor din Asia, in rSsboiul Tro-
ian. 93.
Pridoslovia. 5. Cum pune Cicero «fun-
damentul Pridosloviii. 6. Nu va
trece chipul si forma pridosloviii.
97. De ce scrie pridoslovie, la cin-
cep:atm-fie cartilor. 49. Stapanirea
Romanilor in Dachia, - se arata in
-
Pridoslovie cã e mai vechid de
cat a altor némuri. 51. Uréche
Vornicul in pridoslovia hronicului
s8U, vorbind despre numele Vla-
hilor, spune ca vine de la Flac.
113. Despre Sarnitie in predoslavie.
134. Pridoslovia de la Ureche, des-
pre basna cu Laslat. 136, 138. Pri-
doslovie la Hronicul vechimel Ro-
mano-Moldo-vlahiii. 169. Urechia,
in pridoslovie, despre Dragos. 290,
325. Pridoslovia letopisetului slo-
venesc. 324. Stepenaia in pridos-
lovie. 357. Simeon si Missail in Pri-
doslovia Letopisetului lor. 366. Pri-
doslovie la cartea VIII. 395. Hogé
Sadi, In predoslovia istoriei sale,
ce-i vice Tagittevaric. 436. Povestea
cu Lasláü adaosa in predoslovia
hronicului lui Urechia. 453, 470.
Predoslovia letopisetului lui Misail
Simeon si apoi Istratie i Dragos-
Voda. 472. Predoslovia hronicului
de la Dragos-Voda. 483.
popor in Dachia, inainte
de Dachi. 68.
Priscus, hatman al lui Mavrichie, este
trimis in Thrachia contra Slove-
nllor pe cari ii bate si II scóte a-
fall din Thrachia 327. El a ernat
in Volohia. 328. El este chemat la
Tarigrad si in locul lui este tri-
mis Pear, in urma Ii trimite ia-
rasi pe el peste Dunare. El scóte
pe Hagan din Dalmatia. 328. El in
unire cu Comentiul bate pe Hagan,
care se retrage la apa Tisei, unde
el il urmareste i il bate din not'.
339.
Pristav. Severinul póte sa aibtt nu-
nide de la vre-un pristav. 205.
Pristhlava, e incongiurath de Petar
402.
Prolms. Vecli Avrelie Probus.
Proclu mathematicul. Luat de Marin
Voivodul 1111 Anastasie, cu meste-
sug aprinde cordbiile lui Vitalian.
313. Anastasie i Procul Mathema-
ticul. 314.
Proconsul. Onufrie scrie ca Fulvie
Proconsulul a avut fazboiii si bi-
ruinta, in Illiria, asupra Vartailor.
121. Cand a fost Traian trimis pro-
consul, cu ostile. 193. Pe timpul
invasiel Hunilor stdpania Dachia
proconsulul Romanilor Macrin. 282.
Procopie Chesarinénul. 56. Spune ca
Velisarie se trégea din tarn Ger-
maniel, care e intre Thrachila si
Illiria. :64. Vorbeste de rèsboiul
 INDICE GENERAL
Gotthilor. 76. Scrie ea pe vremea lui
Arcadie i Honorie Dachia au doban-
dit'o Gothil care facusera armata
in Italia. 132. El scrie ca Iustinian
tinea Dachia. 133. A fost secretar
la vestitul Velisarie Ipe timpul lui
Iustinian. Serie ea mai multi im-
parati aü facut cetatl in Dachia
si pe marginea Durfarei. El scrie
cá Dunarea este apr6pe de Dachia
si partea din drépta o stapanese
Romanii numind'o Dachia malu-
rósä. Spune ea la gura Dunarel
ere' mai multe cetati. 154. Spune cä
in partea Moldovil sunt mai multe
cetati intre care si Capul Boului, zi-
died de Traian. El spune ea Traian
a zidit podul de peste Dunare cu
ajutorul mesterului Apollodor Da-
maschinianul si a zidit 2 cetati la
capetele podului. El mai pomenesce
si alte cetati pada in fundul Schythiii
si peste Dachia. 155. Zice ea cetatea
de la capul podului din Dachia
este facuta de Traian. 205. Zice ch.
Gotthii s'ad asezat pe tarmurile
baltei Meotis, mai departe de el
sunt Visegotii, Vandalii i alte
pop:ire, cari mai inainte se che-
mad Schythii, 260, 261. Despre anul
374. 262. Vorbeste despre hotarele
Gotthilor. 267. Zice ca Vandalii cari
locuiad pe laugh' balta Meotis, din
causa f6metei ail plecat si s'ad
oprit la apa Renului la Ghermanii
pe care asta- zl if numesc Franchii,
tragand cu sine pe Alanii. 269.
Despre résboiul Persilor. 276. Des-
pre Anthimie. 291. Despre Odoater
si Theodoric. 295. Velisarie n'a cu-
uoscut and muere de cat pe a sa,
zice Procopie. 315. In resboiul Got-
thilor, spune ca Iustinian a adus
771
200 mil Hunf, pe cari i-a pus in
Thrachia. 316. El spune cà nu tOta
Dachia a fost stapanita de Varvari.
317. Spune ca Getthil tinead lo-
curile de pe langa Sirmitt. 318. El
spune ca Iustinian a dat Herurilor,
locuri pe lângá Singhidin. 819.
Spune ea' Longobardil mutandu-se
langa Ghepicli, se apuca de gal-
ceava. 319. Spune ca de la Herson
la gura Dunarel, e cale de 10 zile
320. El spune ca impèratil Ro-
mani, ad facut multe ziduri pe
marginile Dunarei. 321. Vorbeste
de podul lui Traian si de cele 2
cetati zidite la capetele podului.
320. Procopie nu num6rd tote ce-
tatile Id! Traian i pe ale lui Ius-
tinian. 321, 322. El pomeneste des-
pre cetati, facute in Misia Panonia
Illiria. 323. Spune ea cetatea Ul-
miton zidita de Iustinian ail luat'o
Sclavonil. 324.
Proinotos, voivod trimis de Theodoric
contra Grutinghiilor. 271.
Prooroe. Saul Prooroc. 160. Pe cap
va prooroci in izvodul Apocrifilor
II writ, ea cum ar vrea sa glica
cà numai de citit sa fie iar nu si
de creglut 171. Despre Moysal ma-
rele Prooroc, care scrie istoria fa-
cerei lumei cu suflarea duhului
dant. 300. Norodul i Proorocii.
402. Anul 616 de la minciunos Pro-
orocul Mohamed, iar de la Man-
tuitorul Lumel 1220 este gresit
pus pentru esirea lui Genghiz Han.
436.
Propontkla tine de la Tarigrad pana
la Bogaz. 246.
Propontis, mare. 406. Latinil parasesc
Tarigradul si se urea pe corabil
mergand spre Propontis. 477.
772 INDIC& GENERAL
Proroeii. SAnt pu§1 intre Apocrifi de
cdtre inteleptii lumei. 171.
Prosaeul e dobandit de Hris. 415. E
incongurat de Alexie Anghel, dar
nu pótc sd-1 ia, 415, el e lasat lui
Hris. 416.
Prosper, vorbesce de fuga lui Atha-
naric la Theodosie. 265. Despre 6s-
tea lui Radagaizus. 266. Dupd el,
Petavie spune ca la anul 405 s'a
intamplat lupta dintre Radagaizus
pi Stilihon. 274. Despre a treia na-
vAlire a Goti lor. 275. El spune ca
Gotthil cu domnul lor Athaulth
sá fi intrat in Galia. 276. Formund
feciorul lui Marcomir s'a numit
Grath, cel Intâid. 277. Vorbe0e de
L Aetie hatmanul Apusului. 278. Des-
pre návalirea Hunilor in Trachia.
283. In Hronic spune &A Attila a
omorat pe Irate-sell Vleda. 284.
Attila se gAndia cum sà nAvAleascd
in apus. 286.
Provineli. Vecli Provinfa
Provintil. Barbaril, dupd Theodosie,
apneã provincil romane. 17. Nu se
§cie in ate provincii se impArtea
Dacia, inainte de Traian. 66. Tra-
ian face Dacia, provincie. 83, 129,
151, 160 Leunclavie despre limba
romanéscA, i numele Vlahilor, a
cáror tard a fost provincie roma.-
néscA. 159. 0 inscriptie relativA la un
43refect al provintiii Darco-roma_
nilor . 161. Tara Armenilor, voind
a fi consideratá ca provincie ro-
mand. 191. Provintiile in care a
impartit Constantin imperiul. 242,
243, 244. Dachia a.fost in numerul
acelor pracincii. 243. Constantin
imparte pe Gotthi prin provincii.
245. Sub Constans, Dachia nu era
numal in numerul provinciilor, ci
avea inch' 0 pastor! bisericesci.
251. Valens trirnite pe Theodosie
care ia de la Gotthi provinciile §i
tgrile Romanilor, pe cari ei le pu-
seserà la bir. 265. Solii Ghepidilor
venind la Iustinian spun intre al-
tele: Dar Inca atate cetati, i atate
provintii mai sint supt stApAniré
vóstra, cAte trebue sà cercatl pi
alte ndroade sá puneli intr'insele
sà locuiascd. 320. In 602, Ma-
vrichie scrie lui PetAr, voivodul,
sá tréch oOile in pantile Sclavo-
nilor, cad mai bine sd se hrAn6scA.
slujitoril din pAmAntul neprietini-
lor, de cat din provinciile imp&
ratesci. 331. Provincia tfilippopo-
Mann.' e data' in paza i stApanirea
lui Constantin, ce era vAr premare
impératului.D 408. Provinciile, ce-
tAtile i targurile Romanilor din
Andel. 461, 473. Nichita Honiatis
spune CA Joan, craiul bulgAresc,
legAnd prietepg cu Latinii intrA
in cate-va provincil grecesci. 466.
Prus fratele lui Augnst care a stA-
panit la Madboroc 0 a dat numele
Prusiei. 371. Runic se tragia din
semintia lui. 372.
Prnsia, parte din TAtArimea Euro-
peanA, 61, 41 a luat numele de la
Prus. 371.
Prnsil all avut resb6ie cu Le01. 175
Prat. A inghitit multi Turd. 22. Ho-
tar al Dachiel. 65. Hotar al Orel'
Bastarnilor. 67, 68, 71, 78. Dachia
muntósd trecea de el. 69. Hotar al
Dachiii vechii §i dad. ar fi fost
trecut de Gotthi, Iornand ar fi
Uncut vr'o mentiune. 264, 269, de
la el unde la Galati dA in DunAre
pi pAnd in M. NeagrA sunt 500 de
mile Italiene0i 269. Bulgarii sall
 INDICE GENERAL
oprit peste Prut, spre Nistru. 302.
Intre Valahia mica. si Prut si intre
Prut si Nistru, era Valahia mare.
305. Bonfin spune cal o parte a
Dachiii coprinsä intre Prut, Nistru
si Dunare se cheamd Moldova. 346.'
De la el se trageaii la munti Ro-
manii, cind navaliail barbaril. 463.
De la el in colo locuiat Mari. 466.
Psevdoprolitul Muhammed. 326. Pupa
Iraclie strdbate in imperiul roman
dascalia lui Muhammed psevdo-
profitul. 334.
PtolomeA Geograf. TJnil il iaii in ris.
173. Pupa el scrie Sarnitie despre
locurile pe earl le ocupaii Ostro-
gotthil si Visegotthii. 261.
Pablica. Venetiand a suferit mult de
la Turd. 20. Cum a asedat Traian
Publica. 81. Impératul Ramului,
and ail stätut la impardtie, sail de
build voe, sail de la Publica silit,
a jurat sa nu condamne pe nimeni
la mórte. 137. Julius Caesar a
supus mai intdi statul Publicai,
Q.
QuadiI. Vedi Cvadii
R.
Rab, apd peste care treceafi Varvarii,
mergand spre Dunäre, zice Sar-
nitie. 240.
Rabie luna, in care s'a nascut Mu-
hammed. 396.
Radagaizns domn al Gotthilor, ruda
cu Fritighenis, el cu armata. de
773
imparatiei Romanilor, supt Mo-
narchie. 163. Publica Romanilor
din Dachia. 337. Zenon se ingri-
jesce putin de grija Publicai. 293.
Romanil din Dachia pe locurile lor
traind, Publica deosebith si-aa legat.
338. In timpul lui Constantin Ro-
manil din Dachia si-aa fkut Pu-
blica. 348, 351.
Pulhiria sora lui Theodosie, and era
de 51 ani, ia pe Marchian Thracul.
288.
Pastille Lyviii. 88.
Pusurii, parte din Dai. 74.
Pyreneii, muntl. Pand aci merg cu
prdzile, Ghermanil Frantet, pe vre-
mea lui Gallienus. 211. Aci pe-
trecea Constans si aci fu omorat
de Gaison. 248.
Proclu Mathematical, impreund cu Ma-
rin Voevodul lui Anastasie, aprind
cu niste oglinzi, flota lui Vitalian.
313. Lui il cere Anastasie sa.-1 facä
o casd contra fulgerului. 314.
Quidquid Graecia mendax audet in his-
toria. 171.
400,000 de omen!, spune Zosim,
safi 200,000 de omen!, spune Orosie
si Martelus a navalit in Italia, 266,
274. Este omorat de Stilihon voe-
vodul, in muntii Fesulanti, Despre
acésta lupta, scrie Petavie dupd
Prosper, a a fost la anul 405. 274.
774 INDICE GENERAL
Radu. Tode Negritl. La ce an s'a in-
templat inturnarea lul in tara Mun-
tenésca. 50. Domn in Muntenia.
305, 474. Dupà numele lui, Turcii
numese pe Munteni Cara-Itlac
Vlah Negru. 307. Pentru cd el a
venit din Ungaria, Grecii numesc
pe Vlahi Ugro-Vlah. 307. Inturna-
rea lui Radu Negru in Muntenia.
461, 463, 466, 475. Hronicul care
incepe de la el. 469. Se va vorbi
pe larg de el. 465. Banatele din
tara romaneascd erail mai inainte
de el. 468. Banil de la Olt, Basa-
rabestii, i se inchina dupe. descd-
lecare. 469, 470. A pornit din Ha-
laos in Muntenia. 474, 479. El ar
fi domnul a cdrui fate.' spune Gri-
goras ea ar fi luat pe craiul Sdr-
besc. 482. Esirea lui e pusa de
Hronicul Muntenesc la 6798 de la
Adam sae 1290 de la Hs. Cu 23
ani mai in urma lui, Uréche pune
esirea lui Dragos Voda, 483, cu 9
ant in urma esfrel lui, pune Ni-
culal Costin pe Dragos Vod. 484.
Rainniiia, cral al iei se intituleazd
Andreas in diploma sa. 446. Ase-
menea Bela IV-a. 452. Rama -
Bosna a fost supusa craiel ungu-
resti. 469.
Rangave, acésta era porecla lui Mihai
Curopolatis. 362.
Raosmond, domnul Sarmatilor piere
in fuga ce le-o da. Constantin la
321. 238.
RataehéniI, in Ardel, nainte de Dachil.
68.
Rastaschénii, norod in Dachia. 67.
Ravarichil, rudä cu Dail si Dachil. 73.
Ravenna. Aci se incoroneazd Maioran.
291. In ea se incoroneaza Glichi-
rie, la 473. 292. Aci fuge Odoater
de la Roma. 294, 295 Theodoric
o incongierd i o bate 3 ani. Din
ea fugise neptea Odoater. 995.
Razatis. La 696 Iraclie are resboit cu
Razatis Hatmanul Persilor. 334.
Razatis hatman al persilor. 334.
Razivil ducul Litvaniii ia o fatd a lui
Vasile Vodel. 26.
Razivilil. Familie venita de la Lit-
vani. 25.
Maud. Descalecatul Terel Rom anesci
de la Traian, impératul Ramului.
67. Dupd Nerva, ail stat la impe.
ratia Ramului, Ulpie Traian. 81.
Despre Flac, hatmanul Ramului,
113, 123, sail Roma, imparatul el
trimite lui Lasláh talhari in ajutor
contra Mari lor. 136, 137, 138, 148.
Laslail cere ajutor la impératul
Ramului. 142. Sirnion cdlugarul
spune acelasi lucru. 144. Bonfin
nu spune de talharii trimisi din
temnitile lui in ajutorul ungurilor.
145. Vladislav in locul imperatului
de Ram, 149, a avut de imperat
pe Saver. 162. Traian impératul
lui, intemeigtorul Rom anilor. 199.
Cu impératul lui, se unesc contra
Hunilor, crail Gotthilor, Burgun-
dilor, Franchilor i Alanilor. 288.
Din temnitele el ar fi adus pe Ro-
mani, Laslaul. 393, 366, 472 Impé-
ratul Henric al triilé din Ram da a-
jutor lui Peter contra lui Aban. 380.
Rom Anil nu's venitl de la Ram pe
timpul lui Vladislav. 444. Povestea
cu talharii de la Ram. 448, 454.
Cruciatil de la Rodos, i Romanil
din temnitele Ramulul. 452. Causa
*rel. Romanilor de la Rain. 459
Rea, fica lui Numitor, e facuta yes-
tare'. de Amilius. Face 2 copil, cu
Mars: pe Remus si Romulus. 366,
 INDICE GENERAL
96. E supusä la pedepse grele de
Amilius. 97, 98.
Reantine, satele unde a murit Ves-
pasian. 165. Tit Vespasian a murit
tot acilea. 165
Referindar «Cantilariuluix., in soborul
de la 13azilia, a fost Eneas Silvius.
115.
Reghion. Alaric dupg ce prat:laza Ro-
ma se indreptéza aci unde si more
voind sà treacd in Africa. 276.
itenéniL Davii-Renéni Dupa mórtea
lui Gothofred se linistesc lucrurile
intre el i Friji. 350.
Remit cetate a fost jefuita de Van-
dali. 276.
Remus. De la eI vin Romanii. 85.
Stäpanirea lui Enias panä la nas-
cerea lui si a lui Romulus. 96. Fiul
Reel, fdcut cu Mars, fratele lui
Romulus. Sant lepadati intr'o pa-
dure. 97, 99. Sant gasiti i ores-
cuti de pastorul Favstus. 98. E prins
de Amilius i trimis ca hot la Nu-
mitor. 98. Acesta 11 recunóste ne-
pot. 98. Iustin spune ca iel ail ri-
dicat o cetate pe locul unde ail fost
gäsitl. 99. A fost ziditorii impUrd-
tiel Romanilor. 366.
Renul, apa, unde yin Vandalii cu Ala-
nil, de la Meotis.76. Pe apa Renului,
in Galia, a avut résbóe AvrelieSeve-
rus Alecsandru 206. Aci s'aU oprit
Vandalii, spune Procopie Chesaré-
nul. 269. Vandalii aft trecut Renul.
275. Clodie trece Renul in Gana.
277. Pe el este Colonia Agripina.
285. Pe el e asezata Licambria. 287.
Pada unde se inghiamand el, se
intinde Sicambria. 287. Trecandu-I
Attila, arde multe cethti. 288. Go-
thofred domnul Davilor, sail a Da-
chilor celor vechi goniti de Tra-
775
ian, se aseclase la apa Renului. 350.
Respublie. Petronie in Respublic des-
pre botezul lui Constantin cel Mare.
247.
Retimir Gotthul, mai marele ostilor,
omóra, pe Maiorart. 291. Pe fata lui
o tinea Anthimie, i Ritimir se
scóla asupra lui. 292.
Retor, vei Ritor.
Riettolus. 51, 55. Spune ca Galerie
hatmanul, la 295, a biruit pe Sar-
mati. 232. In hronicul mare, spune
ca la 361, Iulian Paravat a deschis
capistele Idolesti i singur s'a fá-
cut slujitor. 251. Teodosie i Alaric
276. Spune cd Unguril din Pano-
Ma, merg spre Austria. 282. Spune
eh Attila a murit la 455, la nunta
unei copile ce vrea sa ia. 289. El
insemnaza navalirea Sclavinilor la
548. 317. Imparatia lui Iraclie.334.
Spune Ca suirea i detronarea 1111
Leontie s'a intamplat la anul 696.
340. Spune in Hronicul mare cd
Romanil all femas in Dachia. 361.
Despre imparatul Manoil. 391. In
hronologie vorbeste despre crail
unguri 444. Spune ca Vladislav al
2-a a domnit numal 6 luni. 443,
445.
Rimlene sunt numiti Romanii de ca-
tre Sloveni, dupd numele Romei.
303.
Rinotinitos, porecla data lui Justinian
339.
Pince in lâtinesce se intelege malul
sail térmul apel. 321.
PEnItictuv. Dachia din drépta o tin Ro-
manii care mdlurOsa se chéma.
321.
Ritor. «Titeron» ascultase in « Gre-
Oa* pe retori i filosofi. 87. Cicero
retoricul a vorbit pentru Flacons.
776 INDICE GENERAL
121. Pentru Sarnitie se pike Vice
cuvintul purtat intre retori : Ex
partibus aliquid, ex tota nihil.134.
Voroava retorilor ce face. 176.
Rodana san Rodna, loc unde Thtarii
sunt opriti de Palatinul Belii. Este
la hotarele Ardélulul i Threi Un-
guresti. 449. Aci thtarii inving
intrd in Ungaria. 460. Se mai nu-
mesce Rudivani tinut al Moldove-
nilor in Ardél. 473.
Rodopil, munti. 64. Se chémd acum
Capulit Derbent. Pada' ad se in-
tindea Thrachia. 242. Pe langh iei
era Constantie. 419.
Rodost6111 sunt prAphditi de Mari.
432.
Rodostul. Para aci gonesc Vlahii pe
Rome!. 415. Turcii 11 numese Tec-
chirdagh. 415. Aci bate Joan Alexie
pe Theodor Vrama. 432. Pe locui-
tori II präpAdeste Alexie. 432.
Rodosul, posesie insularà a Ellinilor.
90. Cavaleril de aci, vin in ajutorul
lui Bela IV. 451, 458, 473. Cruciatil
de aci, sunt luati de Simion drept
Romanii de la Ram. 462. Cavaleril
de ad yin in ajutor lui Bela IV in
contra ducelui de Austria. 473.
Roilas donmul Schithilor in timpul
lui Theodosie cel tiddr, scrie So-
crat i Theodorit, vine contra im-
phrhtiii si se apropie pada* in Thra-
chia, insh el este trdsnit i ostenii
sél sunt secerati de ciumA. 278.
Roma nmul, s'a mai numit Tarigra-
dul. 241.
Roma, Vice Cantemir n'a fdclut lid
inainte de a TiteronD, nici in urma
lui un orator mai bun 6, 10. In
ea acli greil se pete deosebi Ro-
manul de barbar. 11. Ea e de 763
an! inainte de Hrs. 13. Ea a nds-
cut si crescut pe Romano-Moldo-
Vlachil. 15. Locuitorii Dachiei de
acum sunt adelierati Romani, de
Roma cetaténiz. 51. Cicero, intor-
andu-se la Roma, tine oracle El-
linésch inaintea lui Appolonie Mi-
Ion. 87. Cetate fondath duph Alba
Longa. 96. Fondath. cu 750 ani a
Hs., cu 42 dupg distrugerea Troa-
dei i pe timpul lui Ioatham din
Iudea. 199. In ea s'a mutat scaunul
din Alba Longa. 99. Numele sa vine
de la Romulus. 99. S'a numit im-
phrhtésa ceta.tilor. 104. Primeste
in triumf pe Traian i II ridicà o
columnd. 105, 166. Din ea Traian
ia colonii pe cari Traian Ii tri-
mite in Dachia. 111, 153, 190. Aid
trimite Ovidiii de la Tomos, scrie-
rile sale, cdtre Flaccus Gretin. 122.
177. Triumful lui Fulvie in Roma.
121. Mid a stat Traian la imph-
ratia Rome!. 123. La 48 a. Chr se
face Cesar dictator. 163. Neron, a
dat foc Romei. 164. Ce spun scri-
itoril Greci despre mutarea scan-
nului impgrAtiei de la Roma la
Constantinopol. 174. Ce fac Dacii
dupd ce Taian se intórce la: Roma
in urma celui d'al doilea-résboiii.
187. Intórcerea in triumf a lui Tra-
ian, la Roma. 189. Traian intoran-
du-se la Roina, lash in Dachia o
sémh. de Oste. 190, 192. Armenii
erati. supusi Romei. 190. Traian
more in Syria pe cand voia sh se
intórch. la Roma. 191, 196. Duph
Nerva vine Traian, impArat al Ro-
me!. 193. In Roma Traian a facut
minunate clddiri, i monumente,
in carele gstalpul, carile iaste si a-
cum in Roman. 194. Aci ati fost a-
duse Osele lui Gordian. 207. Zidu-
 1NDICE GENERAL
rile iel sunt lArgite de Avrelian.
219. In ea intrà in triutnf Avrelian,
ducênd prinsd pe Zenovia, imph-
rdtésa. 220, 221. Avrelian plécA de
aci la 275 impotriva Per0 1or. 225.
Aci face triumf Diocletian §i Maxi,
milan, pentru victoriile kr. 232.
Asupra iei vine Galerie cu Oste, ca
sii räsbune pe Sever. 233. De aci,
Constantin cel mare, mutà scaunul
la Tarigrad sail Roma noud. 241.
Constantin marele, s'ar fi botezat
pe când era scaunul aci, de cdtre
Selevestru, papa', dice Zonaras. 247.
$i din ea vin representantl la si-
nodul de la Sardica. 250. Alexie,
dupA Stilihon, voevodul lui Hono-
rie, merge pana la Roma. 266. Ala-
ric, Domnul Gotthilor, ia Roma.
272, 276. Honoria, sora lui Valen-
tinian, fiind gonita, indemna pe
Attila sh ia publica impArAtiii Ro-
mei)). 282. Valentinian chémA pe
Aetie, din Gallia la Roma, spre a
se consfAtui in vederea rAsboiului
cn Hunil. 284. Vandalii pun mthia
la jumAtatea secolului al V-lea
pe Cartaghiné, vestita cetate pro-
tivnicA Romei. 287. La 456, Leon,
impératul rAsAritului, trimite pe
Marioran, impArat la Roma. 290.
La 472, de 0 Anthimie se inchisese
in Roma, fu prins §i omork. 292.
Odoater fuge de la Roma la Ra-
vena. 294. De la numele el clic Slo-
venil Românilor (Rimlene . 303.
La anul 550, Gotila, domnul Got-
thilor, o ia. 316. Papa Leon incoro-
nSzA pe Caro lus, ce s'a numit Ma-
rele, Avgust i imptirat Romil .
349. Roman, Domnul Haliciului in-
demnat de Papa Romei, vine in po-
triva vlahilor. 418.
777
Roman, 530. Vine impArat in locul
tatAlui sAil Constantin Porfiroghe-
nit. 368. In vremea lui more Si-
mion Craiul. 368. Sub el a fost
hatman Nichifor Foca care a luat
Critul 369. Feciorul lui era Vasile.
370, 374. CA sub impArAtia lui ail
venit Ru0i contra Bulgarilor, zice
Chedrinos. 372. Constantin, impa-
rat la 1026, era fiul lul. 378.
Roman domnul Haliciului, se scólA
asupra Vlahilor, indemnat de Papa
de la Roma. 419. Avea rdsbóie cu
Runic domnul Chiovului 0 Roman
prApAde0e pe TAtaril veniti in a-
jutorul lui Ruric. 419.
Roman hatman al Ru0lor merge cu
hatmanul Boris contra Bulgarilor.
369.
Roman ora. c fondat de Romanil lui
Traian i se nurnia Forum,. Roma-
n orum. 471.
Roman Argliir vine ca impArat dupA
mórtea lui Constantin fratele lui
Vasile la anul 1032. 378. More otrd-
vit la anul 1034. 379.
Boman Moghenis. Traiul Românilor
de la Constantin Ducas pand la
Roman Dioghenes. 383. A fost luat
de bArbat §i impArat de Evdochia.
384. In rAsboiul contra sultanului
Hasan cade rob. 386. I-a dat dru-
mul cu mare cinste 0 mai tfirziil
more. 386.
Roman Lecapin, 311, socrul lui Con-
stantin, scóte pe impArAtésa Zoi
din palat i ia el grija lui Constan-
tin fiul lui Leon. La anul 919 se
face Avgust 0 pre fiul sAh Ilris-
tofor 11 tidied la aceeaci cinste, el se
incuscrSzA cu PetAr Domnul Bul-
garilor. El iasA contra Ru0lor cari
VeniserA cu Jugor ca sa. inconjAre
778 INDICE GENERAL
Tarigradul si ii imprastie. *lard Le-
topisetele Rusesti spun, cd el a
trimes soli ca sd card pace si cd
a pla.tit mai mult de cat Leon si
fratele sell Alexandru. Pe el Con-
stantin il seóte din cinste imp&
ratésca ei'l &Mug-di-este. Fiul lui,
Theofilact este Patriarh al Tarigra-
dului, el a impardtit 26 de ani.
356, 357, 358.
Roman Todd. Dintr'un Uric al lui,
soils la 6900 de la Adam sail 1392
de la Hs., spune Neculai Costin
ca a auzit de la Dositei Mitropo-
litul, anul venirel lui Dragos. 483.
El este al 6 domn dupd Dragos.
Dupd el e domn Stefan Vodd. 483.
Romanesc. Despre Julia si vestitul
poetic Romanesc, ce-1 zic Ovidius.»
117. Purtarea rea a multor Dómne
el jiupandse Romane», cari urmall
pe Julia, nepóta lui Avgust Che-
sar.» 117.
Romanil. Traian dd inapoi Romani-
lor averile luate, de la el, prin dja-
curi» de Dechebah. 9. AO cu
gred va nemeri cine-va ca «pre
cel mai hiris Roman , din Varvari
sag pita alege. 11. Se vorbesce
despre (frurnsSfia i bivsugul ta-
ralor Rom anilor . 11. Scriitorii Gre-
cilor i Latinilor marturisesc ca
sint acesti Romani, strdnepoti El-
linilor si eh din Troada s'ar trage.
13. Pentru eel hirisl Romani ail
clis Seneca d Uncle ail biruit Ro-
manul, acolo all i trait . 14. Aye-
clarea lor in Dachia. 15. Ail avut
lupte cu Polovtii, 17, cu Pecinighii.
18 Ei ail avut a face cu Carolus
Marele , cu Conrat al triilé», cu
dLatinii ce luaserd Tarigradul, 18,
ei impreund cu Secuil s'au opus
navalirilor. 19. Din ei se trag Ro-
mano-Moldo-Vlachii 25. Sdngele de
Roman persistd la Romano-Moldo-
Vlachl. 27. Hronicul va incepe de
la descalecatul Dachiii cu Romani,
50, i va ardta ca aid sint adeve-
rati Romani. 51. Despre Romanil
care locuesc in Tara Romanesca,
« din descdlecatul el de la Traian».
57. Nu se scie cum a fost impdr-
litd Dachia inainte de a o lua Ro-
manii. 66. Ce spune istoria Roma-
nilor despre loouitoril Mesiilor. 67.
Romanil < stramptézd» hotarele Da-
chili. 68. Numirile date de el. 69.
Dion spune : Dachi, zice, eli nu-
mese pre acila, carii si el pre sine
singuri sa numesc, i Romanil
asia '1 chama . 70. Plinie spune Cd
Romanil au numit Dachl, pe Ghetii
de la camp. 71. Pre Ghetil din
afara Dachiii, tot Gheti 'I-ad numit.
72. Ce e Consul la Romani. 72. Is-
toria Romanilor inainte de Avgust
Chesar, vorbesce de fazboiul Ro-
manilor cu Ghetii, dar nu cu Da-
chit 72. Gum a fost craiia Dachilor
innainte de a o supune Romanii.
75. Cand ad venit Ghetii supt sci-
inta Romanilor. 77. Cum au Ina.-
nit, Flac, hotarele impardtiel Ro-
manilor. 78. Ce spune Dion despre
razbolul lui Domitian cu Dachii.
79, 166, 167. Gum s'ad purtat Iulian
R omanil de sub comanda lui
in luptd. 80. Romanil dad bani
Dachilor. 81. Traian ii bate pe
Dachi, 81, si Romanii ii numesc
Datanul. 82. Al treilea razboit cu
Dachil. 83. Origina némului Ro-
manilor. 85. Romanil i cele-l-alte
némuri. 86. Titeron spune ca tot
ce all Romanii, e de la Greci. 87.
 INDICE GENERAL
Romanii sint din Ellini. 89, 99, 100,
101. Romanil pun in randul Dum-
nezéelor pe Rea. 97. Despre in-
cepätura Romanilor. 99. Romanii
si Troadenii. 102. Românii sint
din Romani. 104, 109, 125. Coloni-*
ile Romanilor. 105, 134. aRomanii
sint buciumii viii Dachiii nóstreo.
106. Despre rAzbóele cu Dachil.
107, 113, 159, 187, 189. Unii spun
acésta, cà Românii sint din Ro-
manL 153, 110, 111, 126, 127 Cei
earl nu admit cA RomAnii sint din
Romani. 113. Obicelul schimbdrei
numelui la hatmanii biruitori, ai
Romanilor. 118, 119. Povestea cu-
cerirei de cAtre Flac, a locurilor
Dachiel. 124. Ce spune Sarnitie
despre ei. 128, 129, 130, 131, 134.
Anastasie ad fost imp5rat in urina
aseclArel Romanilor in Dachia. 132.
Aetie a fost hatman la ostile Ro-
manilor. 133. Tot despre venirea
Rornanilor in Dachia. 135. Poves-
tea despre LaslAu. 138. Comani-
Romani. 145. Despre retragerea co-
loniilor. 134. 150, 151, 152, 216, 217,
218. Ce spune Evtropie, 154, 160,
si Procopie. 154, 155. Lichinie, era
din Romanii din Dachia, spune
Zonaras. 156. Romanii, Dachii si
Misii. 156, 157. MArturisirile lui
Bonfin, 158, si lur Dlugos, 159, si
ale lui Orihovici. 159. Spusele lui
Pavel Piasinschie despre Romanii
din Dachia. 160. Nonie Mutian, a
fost consul, sub Septimid Sever,
impératul Romanilor. 161. Descd-
lecatul Dachiei de la Traian. 162,
181, 191, 198. Monarsii Romani-
lor mai n'ainte de Traian. 162,
163. Sarmatil ad omorAt pe Fon-
teus Agrippa, hatmanul Romani-
779
nilor. 166. Despre imperatiile cele
marl, ca cea a Romaoilor. 170. Tit
Livie a scris istoria Romanilor.
173. RAzbóele Romanilor. 174. Des-
pre scrierea istoriel. 177. Traiul
Romanilor in Dachia. 185, 196, 197.
Aseclarea Romanilor in Dachia 190.
Dion si Evtropie despre Traian.
193. Traian bate pre Jidovii, ce se
resculaserA asupra Rornanilor. 194.
RAzboiul Romanilor cu Ghermanii
Catii. 199 Traiul Romanilor in
Dachia de la Marco Avrelie pAnd
la Commod. 200. Romanil i Cres-
tinii. 202. Traiul Romanilor in Da-
chin de la Commod pAnd la Alexie
Sever. 203. Romanii in Dachia de
la Alexandru Sever, pa-n.5.. la De-
chie> . 206. Gordian e numit Poto-
litoriul zarvelor Romanilor. 207.
Romanii in Dachia de la Dechie
pAnA la Valerian si Galien. p08.
Spre rusinea «poporului Romani-
lor*, Gallie dA bani Varvarilor. 209.
Romanii in Dachia, de la Valerian
pand la Avrelie . 210. ReutAtile
intâmplate impSrAtiii Romanilor.
211. Zonaras dA dovadA de locu-
irea in Dachia, a Romanilor pe la
265. 212. Starea puterilor Roma-
nilor prin timpul lui Aurelian. 216.
Trecerea Romanilor din Dachia in
Misia i intórcerea lor. 219. Avre-
Han ii ridicA din Dachia, ca sh
mérgA in contra Persilor. Er ad
trAit neclintiti in Dachia, 177 ani.
221,222. Ei s'ar fi inapoiat in
Dachia. 222. Indata ce a incetat
pricina pentru care Avrelian II ri-
dicase din Dachia. 223. Ridicarea
lor de cAtre Avrelian, n'a fost veci-
thcA, ci scurth. 224. Ei ad Omit
iarAsi Dachia. 225. Din limba lor,
780 1NDICE GENERAL
Dachii ar fi luat o parte. 221. In
zadar i-a trecut Avrelian Dundrea
cad Tätarii n'ail prddat spre Ev-
ropa. 226, 227. Impdratii aü avut
multá grijd de Romanil din Da-
chia. Ei ail tinut iard0 Dachia.
Cel locuitori in Misia sunt de un
nein cu cei de dincóce de Dundre.
228, 229. Ei sunt i astdcli locuitori
de la gura Dundril i pand la Pórta
de fer. 230. Probus intórce imp&
rätiel Mr, cetdtile Ctesifontul 0 Se-
levkia. 231. Pe vremea lui Diocle-
tian, se intampld multe r6scóle in
impdrdtia lor. 232. Romanii in Da-
chia de la Constantin Hlorus. 233.
Romanil ere' tot in Dachia. 235.
Pe vremea lui Constantin. locuiail
Dachia. 237, 238, 240. Dachia era
crdie a Romanilor. 241. Imperiul
lor era puternic pe timpul lui Con-
stantin Marele. El ail putut locui
in acest timp in Dachia, care infra
in num6rul provintiilor lui. Cati-
va s'ail mutat in Misia, dar s'au
intors. 243 Romanil din Dachia nu
s'aii amestecat cu Varvaril. 245.
Romanii in Dachia pand la Iulian
Paravatis. 247. Episcopul Romani-
lor de peste Dundre. 250. Romanil
in Dachia de la Iulian pand la Va-
lentinian 0 Valens. 251. Romanii
in Dachia de la Valentinian 0 Va-
lens pada' la ndpada Hunilor. 253.
Romanil din Dachia i Varvaril.
254. Partea Schythiei de lângd Ma-
rea Négrd. 255. Romanil i Gothil.
257. Romanii numiti Volohi, in Da-
chia. 259. Romanii, Aurelian 0 Got-
thil. 260. Theodosie bate pe Gotthi
ia provinciile Romanilor, ce c.
cluserd in mainile lor. 265. Pute-
rile Romanilor i Gotthii. 266. Cat
loc coprind Gotthil de la Romani.
267. Romanii in Dachia de la Gotthi
pand la Arcadie i Honorie. 270.
Romanil in Dachia pand la Theo-
dosie cel tank.. 272. Varvarii ai
Romanii. 273, 277. Romanil in Da-
chia de la Theodosie cel tindr. 275.
Roilas, Domnnl Schythilor se a-
propie de hotarul impdrdtiel Ro-
manilor. 278. Romanil in Dachia
de la prima e0re a lui Attila §i
pada la intórcerea lui in Schythia.
279. Traian fi podul Mout pentru
Romani. 280. Proconsulul Roma-
nilor, Macrin, ndscut din Sevastia.
282. Starea Romanilor in Dachia.
284, 285, 286. Theodoric, Ghenseric
al Romanii. 287. Asupra Mr, voe0e
sä mérgd Attila. 288. Es biruitori
in rèsboiul cu Attila. 289. Romanii
in Dachia de la Leon Thracul, pada'
la Zenon 0 Anastasie. 291,296. Roma-
nil nu prirnesc pe Odoater, pentru
cd Zenon le spusese sd priméscd
oral pe Theodoric. 294. Oas tea Mr
era in Dachia. 295. Romanil din
Dachia se trag de langd Theodo-
ric, &and acesta se viclene§te con-
tra lui Zenon. 295. Ei aü rdmas in
Dachia, de la Traian, pânä acum.
296. Titus Livius, Despre istoria Ro-
manilor. 300. El nu mai auliserd
de Bulgari, earl II biruesc langd
apa Zursa. 301. Tn hotarele ei ail in-
trat Bulgaril. 301. Pe el, intai in
Dachia II ve'd 0 le schimbd. nu-
mele, Bulgarii. 302, 305. Tot a§a se
numesc i ali. 03. Hronicul Slo-
venesc spune Ca ei a gäsit pe
Slovenil de la Dui-0.'1.e. 303. Hro-
nicul Slovenesc, le Vice Volohd.
303. Celor din Italia, le Vice Rim-
lene. 305. Pilmantul Mr, il numesc
 INDICE GENERAL
Slovenil Volostéle cala Zemle. 303,
304. Unele némuil de Sloveni, le
clic Volohi. 304. El ail numit Dachi
pe Gheti, dice Plinie. 305. Volohl
sail Romani. 306. Dupa numele lor,
sail numit Muntenii, Romani. 307.
Numele Mr a fost schimbat in Da-
chia. 307. Romanii din partile Da-
chief se vor numi Volohl. 308. Ro-
mann in Valahia de la Anastasie.
311. Cu calarimea 6stei Mr, Vita-
Han supune Thrachia i Misia. 312.
Sub stapanirea lor, nu era Schy-
thia. Cu 60.000 Romani ajunge Vi-
talian pand sub Tarigrad. 312. Ro-
manil in Volohia de la Justinian.
314. Cu iel II impreund armele
Variza, craiasa Hunilor. 315. Lor Ii
se da Gorda, crdisorul Hunilor. 315.
Gorda face juramant sä fie cu cre-
dinth Romanilor. 315. Romanil ail
stapanit far% nici o grije la Bos-
for. 316. Le era necunoscuta pe-
dépsa Bulgarilor de a trage in
tépd. 316. 'Se luptd cu Sclavonil la
Andrianopolis. 317. Hunil prddaii
adesea irnparatia Mr. 318. In std-
panirea Mr erail locurile de pe
langd Turnu. 318. Procopie spuue
cà Ghepidii MAI in robie pe Ro-
manil din Dachia. 318. Sub stdpa-
nirea lor a fost Dachia malurósá
gi muntOsa, pe timpul lui Justi-
nian. 319. Erulii intra in 6stea bor.
319. Solii Longobardilor spun lui
Justinian ca.' Ghepidii se lauda cã
tin in robie pe Romani. 320. El
stäpaneail Vosforul, 320, asemenea
marginea marii. 320. Sub stapani-
rea Mr, era Italia, Dachia, Illiria
Thrachia. 320. Sub stapanirea
lor, era Dachia malurósa i mun-
Oa 321. Cu Romani populéza
781
Justinian cetatile facute de el. 321,
322. Imparatil lor au facut multe
map pe marginile Dunaril, i Ro-
manil stapaneail Dachia, scrie Pro-
copie. 321. Imparatia Mr, nu vrea
Traian s'o marginésca la Dunare.
322. Traian a umplut cu Romani
cetatile facute de el. 322. Cetatile
clidite de Romanil de demult, le
separd Justinian. 323. El sunt go-
nip din cetatea Ulmiton de cat-re
Sclavoni, iar in urmà el gonesc
pe Sclavoni. 324. Romanil gonesc
pe Sloveni din Volohia. 365. Ro-
manil cel cari traiail in Volohia,
acel ail gonit pe Sclavonii de pe
marginile Dunarel. 325. Romanil
din Volohia &and gonese pe Scla-
vonil nu ail avut ajutor de la fru-
p6ratie. 325. Multime de Romani
ail fost robiti de catre Artaban.
326. Romanil in Volohia sub Ma-
vrichie. 327. El sunt biruiti de mai
multe oil de catre Hagan. 329.
Sub a lor imp6ratie era Schythia.
330. Romanil in Volohia de la Irac-
lie. 332. Ostile lor erail in Asia. 333.
Muharned cuprinde cetati a le Ro-
manilor. 335. El sub Constantin
Pogonat au fost batuti de Bulgari.
336, 337. Romanil de langa Du-
nare schimb nurnele in Volohil. 338.
Romanil din Volohia sunt turbu-
rati de catre Bulgarii. 341. Dupa
navalirea Bulgarilor eraii Rom anil
in Volohia, Cram i pe tarmurile
M. Negre. 342. Romanil in Volohia
intre Bulgari i Tatari. 346. De la
Constantin Pogonat i 'Ana la Con-
stantin si maica sa Irini, scriitoril
nu pomenesc de Romanil din Da-
chia. 347. Romanil in Volohia, pe
vremea lui Constantin, Nichifor
782 INDICE GENERAL
pada. la Mihail. 348, 350, 351. Sub
protectia Mr cer sa. fie Sirbil. 355.
Despre eel din Dachia scriitoril po-
pórelor vecine seriü, pe cand isto-
lien nu pomenesc. 359. Asupra im-
p6ratiei br navalesc barbarii. 360.
in imp6rfitia lor navalesc barbaril.
360. N'ail contenit de a locui Dachia.
361. Tot un neam cu eel din Ita-
lia. 361. Traiul Mr in Dachia a fost
necurmat. 362, 363. Ca s'aii ames-
tecat el in neamurile Pecinighilor
ei istoricii greceeti i ruseeti spun.
364. Ca fundator al Imp6ratiei lor
eel de intai a fost Remus. 366.
Romanii in Volohia de la Roman
cel ten6r, pand la Vasilie. 368. Ca-
lochir cere ajutorul Rueilor ca sa
se Lea impératul Romani lor. 369.
Ascold i Dir a venit contra Mr.
372. Oeti le Mr ail bdtut pe Bulgari.
374. De pe timpul lui Vasile Bul-
garocton jail numele de Vlahi. 376.
Pazinazii le-at fost scoff dui:A ce
Wad creetinat. 381. Dlugo§ spune
c'ail trait prin Moldova. 384. Ro-
manii in Dachia in secolul al XI-a.
386. Ail trait unde sunt i azi. 392.
Ca romani ar fi urrnaeii lor aduel
de Lasläul din ternnitile Ramului,
spun cronicile ungureeci. 393. Din
iel spune Bonfin cà sant ndscutl
VIaliii. 399. Din el sant nascuti Ro-
manii, spun& Bonfin. 423. inainte
de luarea Tarigradului de Latini
de la Romani. 441. El n'ail desca-
lecat Maramoraeul. 446. Romanil
de la Ram. 452, 458 Romanii dupà
prada lui Batie. 469, 461. Drept
Romani ia Sirmon pe Cavaleril de
la Rodos. De la descdlecarea lor
n'ail eeit din hotarele Dachiel. 463.
Din el se trag Romanii. 464. Ro-
manii lui Traian aü fondat Roma-
nul = Forum Romanorum. 471.
Romano-Daellii. Varvaril fiind biruill
de Gordian, Romano-Dachii duceaii
un traig lin. 207.
Romfilio-Moldo-Vlahia. Sfar§itul Hro-
nicului pentru vechimea Romano-
Moldo-Vlahiel. 484.
Romano-Moldo-Vlahil. Hronicul lor,
1; cum va fi facut acest hronic. 9.
Comparare a acestui ném cu cele
lalte din uEuropa . 10. Inceputul
lor de la Traian. 13. Roma le este
mumd. 15. S'au luptat cu imperatii
Tarigradului. 18. S6rta Mr. 19. El
ail fost ca curl zid pré vartos
fao de barbari. 21. Bogdan face
pace cu Turcii. 22. intaila desca-
lecatura a Romano-Moldo-Vlachilor,
a fost de la Traian. 24. El sint de
bun nam Roman. 25. Ail primit in
sinul Mr 0 marl familii straine.
25. Vredniciile Romano-Moldo-V1a-
hilor. 27. Cum se adreséza. D. Cante-
mir, Romano-Moldo-Vlachilor pen-
tru Hronicul Mr. 49, 60. Predos-
lovie in Hronicul vechimel Roma-
no-Moldo-Vlahiii. 169.
Romano-1/AL Cartea a opta din Can-
temir arata traiul Romano-Vlahi-
lor din Misia, Thrachia, Machedo-
nia ei pand la Gre0a. 395.
Romanil. Cum Wail purtat fao de
eel ce '1 ail intäratat. 18. Traian
imp6ratul Romanilor. 77. Romanii
din Romani sint. 85, 104, 105, 106.
Romanii acestia sint tot Romanil
aduel de Traian. 109, 195, 162, 218.
Pdreri diferite despre origina Mr.
110, 111, 113. Povestea cu Flac. 124.
Ce spune Bonfin. 125. Cel earl 0-
gaduesc origina Romanilor din Ro-
mani. 127, 128. Spusele lui Sar-
 INDIC& GENERAL
nitie. 129, 181, 133. Despre cel cari
spun ea Romanii nu's nici de la
Traian, nici de la Flac. 135. 13o-
vestea despre eel trimil lui Las-
lau de imparatul Ramului. 144. De
la Ram, Bonfin nu spune nimic-
de iei. 145. Vopiscus, Jornandis,
Suida, spun eh' nu s'ar fi trdgand
din Romani. 150. Avrelian i-a scos
din Daehia i i-a pus in mijlocul
Misiii, spune Vopiscus. Sarnitie spu-
ne ca el nu se trag din Romani, ci
din Dachi i eh Romanil vorbesc
Slavoneste. 151, 152. Ail avut de
stramosi pe Romani. 153. Zonaras
spune ea sub stäpanirea kr a ra-
mas Dachia de la mórtea lui De-
cheval. 156. Celor earl locuese in
Gretia li se zice Cotovlachi. 157.
Leunclavie spune Ca Nemtil Ii
ebiama Valachl. Orihovici spune
ca el s'ar trage din Hatmanul Flac.
Sarnitie nu primesce ca sa fid Ro-
mani. 159. Stapanirea Romanilor
asupra Misiei si Dachiei. 160. Os-
tea Romanilor de sub Marco Av-
relie. 201, 202. Pe am6ndou6 ma-
lurile Dunarel sint Romani. 217.
Sarnitie a fost inpotrivnic Roma-
nilor. 220, 240. Sarnitie despre Ro-
mani. 240. Dachia, intre provinci-
ile kr. 252. Sunt unil scriitorl cari
voesc a at-Ma Ca ei nu se trag din
Romani si aduc 2 argumente: 1-ia,
üà Avrelian a scos din Dachia pe
Romani si i-a mutat in Misia; 2-lea
ea venind Gottliii trebue sa fi go-
nit pe Romanil din Dachia. 260.
Numele kr. 304. Ast-fel se numesc
Muntenii, dupd numele Romanilor.
307. In locul numelui de Roman,
sciitoril Domnior, pun numele dat
de Greci. 307. El aii fost stapani-
783
toHi Slovenilor ramasi aci. 325. Raz-
136ele lor cu imp6ratii grecesel.
351, 376. Limba lor ail amestecat'o
Pecinighil in a Mr, all fost traitori
totdeauna in kcurile acestea. 363,
364. El impreund cu bastarnii si
inovezil fondeazd mai multe ce-
tati. 365. Ail stätut in Dachia. 366,
368. El n'ail cumparat condeele
scriitorilor sà scrie despre locu-
intia kr in Dachia. 367. Stefan cra-
iul ar fi fost d'intre Romani. 375.
Ca facut cdeosabita Dispotie,
iMelegem din tabla lui Vasile Bul-
garocton. 377. S'ail deslipit de tru-
pulimparatiei, spune Nichita Honia-
tis. 377. 0 parte din el tree in Misia
cand yin Hunil asupra kr. 383 Unil
istorici interesatl clic ea ei sa fie
de ieri, alaltderi in partile acelea.
385. Dlugos zice de lociirile acestea
all fost locuite de romani. 389. Ni-
chita Honiatis va vorbi de res-
b6ele kr cu r6sAritul. 390, 393. Nu-
mele lor s'a sehimbat dupa timpul
lui Anastasie. 396. El all avut res-
b6ie cu Isachie Anghel. 396. Vlahil
din Thessalia sint tot Romani. 397.
Cu iel sant tot un neam Vlahil
din Gretia. 398. Numele kr incepe
a se pomeni de pe vremea lui
Isachie Anghel, la istoricil greci,
zice Sarnitie. 399. Istoricil despre
némul Romanilor. 401. Razbóele
Romanilor cu Isachie Anghel. 402.
Obiceiii al Romanilor, in razb6e.
405. Despre loan, domn al Roma-
nilor. 412, 417. Numele kr e ames-
tecat de unil istorici, cu al Bul-
garilor. 419. Sthpanitor al kr, 1.6-
mane loan Alexie. 420. La domnul
kr, Joan, fug Grecil goniti de Bal-
duin i iel sant nascuti din Ro-
784 INDICE GENERAL
mani, zice Bonfin. 423. Ioan dom-
nul Mr, trece in Thrachia, cu el se
unese Machedonil i Thrachil di
bat pe latini. 424. Cu &tea Mr
G-recil stall Fara fried in cetati.
425. Stau imprejurul Udrilului, se
ascund in niste locuri deluróse, 6i
bat pe Latini. 425, 426, 427. loan ,
Domnul Romanilor ia Serras. 428.
inconjeira Thessalonicul pe care il
iati i ii pradeaza. 429. Inconjórd
tabara Romanilor la Udrilti, i nu
lasa sã vind hrana. 430. Impreuna
cu Tataril devasteaza Thrachia.
431, 432. Romanii pada la navala
lui Batie. 435. El au esit de la Ram
mai nainte de Vladislav cel min-
cinos, merg in ajutorul Polovtilor,
cari impreunä cu Pecinighil, ames-
tecd limba cu a Romanilor. 444.
lalt protectia lui Andreas. 445. Ro-
mann i Batie. 447. Lupta Mr cu
Tataril, e minciuna. 452 Laslail ai
Romanii. 449, 454, 459. Romanil
in Ardél. 461. Printre ei s'aii aye-
zat Saxonil in Ardel 463. Romanii
al venirea Varvarilor. 464. Bonfin
despre Romani. 464. Marin despre
ei. 465. Cu Sacuil ail oprit pe Mari
de a intra in Ardél. 465. Românii de
dincóce i ei mergênd la munti ail
oprit pe Tatari. 465. Nu se scie ce
domn aye* póte Ionità Asan. 465.
Ati venit dincóce de Dundre, goniti
ffind de Latini. 466. Si dupa 16 an.'
de la trecerea kr vine Batie. 466.
0 parte din el chiar pe vremea
invasiei lui Batie, tot a r6mas prin
cetatile de pe MAIO Dunare. 467.
Erat. Romani in tara::Muntenia_
sea si mai inainte de descalecare.
467. Scaunullor era la Cetatea alba.
469. 0 parte si mai inainte 9i
dupa Batie ail r6mas tot in Ora.
470. La istorici 471. Orasele Mr.
477. Romfinil sunt opriti de Bela
IV, insa unii din iei se intorc
cu domnil kr in Moldova si tara
MuntenSsca. 473. Romanii in sfa-
tul de obste erail cu Sasil §i
Ungurii. 473. Unele tinuturi din
Ardél erail ale Romanilor. 473., In
tinuturile Romanilor din Moldova
in Transilvania este Rudivani
Rodna cu capitala Vestendorf. Al
doilea tinut Tordia, al III-lea Co-
chelvar si al IV-lea Totrus. 473,
474. Si cei din Muntenia aii a-
vut cetati in Transilvania. 474.
Multe tinuturi din Ardél au fost
tinute de iei impreu na cu Un-
guru i cu Sasil mosnéni in tim-
pul invasiel lui Batie. 474. Dupa
retragerea Tatarior se intorc in
Muntenia i Moldova. 475. Craiul
Sarbesc ea pe fata domnului Ro-
manior. 479. In tara lor, la 28
ani dupd Batie, a fost un domn
cu domnie aseclatä. Nu se stie cinD
a fost socrul lui Milutin. 482. Dom-
nil de ai lor, r6man in cetatile
dupa. marginea Dunaril, dupà ple-
carea lui Batie. 482. Domnul lor
care a dat pe fata sa craiului sat.-
besc, a fost pe la 1274, spune Gri-
goras. 483.
Romano-Dachil stalt linistitl in Da-
chia in timpul lui Gordian. 207.
RoinamiscA. Hronicul scos pe limba
romanésca. 1. Se vor arata cele
romanesci. 9. Hotarele .imparatiei
romanesti). 14. Poporul «roma-
nese., 14. Chemarea slujitorilor ro-
manesti din Dachia. 15. Ce spune
Striikovskie. 18. Apdrarea roman&
sea. 19. Imparatia romanésca na-
 INDICE GENERAL
biruit pe Turci. 21. Despre némul
romanesc. 25, 107, 109, 110, 133, 134,
192, 195. Despre viéta impdratilor.
romanesti. 51 Hronicul térel Ro-
mânesti. 57. Rasbóele lui Avgust oi
a altor imparati românesti.p 77.
Limba nóstrã pdrintéscé din Ro-
manésca sail latinésca iaste. 104.
Numele romanesc. 105. Vitejie ro-
manésca. 106. 0 stile romanesti. 124,
128, 166. Mosia romanésch. 127. NA-
rod romanesc. 130. Coloniile roma.-
nesci aseclate de Traian in Dachia.
150. Provintil romanesci. 151, 251,
258. Limba romanéscd. 152, 180,
221, 304, 363, 364, 367, 444. Tara ro-
manéscd. 159, 181, 217, 257, 305, 321,
337, 338, 461. Diregdtorie roman&
sea. 191. Lucrurile romanesci. 193.
Lacuitori romanesti. 215. Sarnitie
este impotrivnic némului romanesc.
240. Aetie cn ostile romanesci.
288. Ostea romanésch la 314. 312.
Stapanirea romanéscd. 318. Ceta-
rile, de pe laugh Dachia, sunt in-
tärite cu óste romanésca de Jus-
tinian. 323. Sclavonii 8 i óstea ro-
manSscd. 325. ostile romanesci din
Misia i Thrachia. 330. Ce spun
istoricii romanesci. 361. Cuvintul
asteptat de scriitorul roman. 365.
N é mul romanese. 366, 396, 470. Ivan-
co roman. 411. Domni rom'anesci.
417, 424, 426, 479, 480, 481, 482. Ru-
divania se chema, mai denainte,
Rodna. 473.
Romanii de peste Rut-tare aü avut de
strdrnosi. pe Romani. 153.
Romitui vinetici se numesc ramasitele
din Romania a Pecinighilor Venell.
365.
Romel. Némurile Schyticesci ve'clênd
ostile Rorneilor s'au supus Roma-
785
nilor. 355. S'aii dat dupa obiceiu-
rile lor, Pazinazil. 384. De la iei ati
cerut si le-an dat-o Pazinachil dupa
ce all fost batuti in Thrachia. 391.
Asanestil fata de Romel. 400. Cu
iel nu mai voeste sa stea Sf. Di-
mitrie, spun Petar i Asan. 401. In
iei indémnd Petal. si Asan sll nL
valésed Bulgaril i Vlahil. 401. Ce-
tatile lor le devastéza. Vlahil. 402.
El bat pe Vlahi. 402. Lor voeste
sd le fad . marl r'eutdti, Petar oi
Asan. 403. Inaintea cdlarimiI lor,
ies Vlahil. 405. Sunt prädati de
Vlahi la 1191. 408. Cu iel aveatt
lupte dese Vlahil. 409. Sunt batuti
reit de Vlahi. 411. Petru desbraca
prada Romeil ea si fratele seit
Asan. 413. Hris le face marl rait-
-MO. 414. De iei rad Vlahil dand
drumulla buti Ole din virful mun-
telui. 416. Ioan Alexie a poruncit
sä se scobóre la camp omen! de
a! sS1 cu call-va robI Rome!. 418.
Pentru iel se pun Rusii si Roman
domnul Haliciului. 419 Din manile
lor, Joan Alexie luase cu Viclesug
Misia, spun Latinii. 424. Pe iel II
biruisera. Turcii. 433. Cu iel vrand
sa se facd prietin Craiul Sarbese,
cere pe Evdochia, sora lui Andro-
nic. 479.
Romfea, ar fi cuvint Gotic. 178.
Romulus. De la el vin Romanil. 13
85. Stkpanirea lul Eneas pana la
el. 96. Fiul Reel, facut cu Mars. E
frate al lui Remus. Améndol sunt
lepadati intr'o padure. 97, 98. Cres-
cut de Favtus, care II duce la Nu-
mitor, i e recunoscut nepot. Pe
locul unde a fost gasit ridicà im-
preund cu Remus, o cetate, Roma,
dupa cum spune Justin. 99.
50
786 MINCE GENEitAt
Rossiesti. Dimitrie Cantemir era si a
svintei Rossiestii imparátil Knlaz.»
1, 49.
Rosia Hare. Acoperà pe Faraon. 170.
E trecufa de Traian. 199, 194, 195.
0 comparatie. 349.
Rosii, cetate tinutd de RomAnii din
Muntenésca Ord in Transilvania
a caror locuitort s'ati numit céta
Rosii. 174.
Roxolau o parte din Siculi au ajuns
pAnd aci. 289.
Itra numesc Gheografii Eflineti, fa-
tarimea de peste Volga. 447.
Rubrie Haman a bdtut pe Sarmati.
165.
Rudivani sati Rodna tinut al Moldo-
venilor in Ardél. 473.
Rutin, scriitor, spune ca Gotthil prä-
deazh Thrachia, Misia, Dachia si
Pannonia 257.
Rutin. Patriarliul, tatal lui Joan Con-
sulul. 315.
Rufus prind pe Filipic i II scóte o-
chil. 343.
Rughii yin la Sicambria, chemati de
Attila. 287.
Ruric din semintia lui Prus a fost
chemat de Novogrodeni sh le fie
domn, dar el era stdpan peste tóta
Rusia. 372. Dupä mórtea lui ra-
mane Igor. 372. Dupà ce a venit
el la imparätie toti Slavénii s'aii
numit Rusi. 373. El avea lupte cu
Roman Domnul Haliciului, care il
invinge si prapadeste pe Tataril
veniti in ajutorul lui Runic. 419.
Rusae. Basmele spuse de un Sirbar,
luate de un Rusac, si de aci de
Simion Mdzacul. 458.
Rusasefi. Istoricil Rusesci apArd pe
Romano-Moldo-Vlahii 24. Padurea
Hertinil incepe de la obârsiile Do-
nului i curmând tara rugs&
intrà in tara lesascà, si in Gher-
manila i tréce pand la muntii I-
taliii. 76. Sarnitie despre raportul
d'intre limba sarmatica (prin care
intelege pe cea slovenéscd san ru-
sésd.). 130. Povestea despre Las-
Iáü gäsita intr'un hronic rusesc.
143. rataril Crâmului presarà multe
téri cu robi lesesci si rusesci. 175.
«Petär Alexievici Marele Impdrat
rusesc bate pe Lesi. 176. Despre
némul rusesc i alte némuri slo-
venesci. 178. Numele vechift al Ro-
manilor in limba slovenéscé, dupd
spusa letopTsetulul rusesc. 303, 308.
Letopisetele rusesci, i despre Thor.
357. Despre inceputul impSfatiel
rusesci. ii despre Vladimir, dom-
nul rusesc. 359. Letopisetele ru-
sesci despre Pecenegi. 362, 364.
Limba Pecenegilor era din cea ru-
sésca, din cea leséscá si din cea
moldovenéscä. 363. Letopisetele ru-
sesci despre rdzbóele Rusilor cu
imp6ratil Grecesci. 370. Inceputul
impérAtiel rusesci. 371. Trecerea
la Crestinism a norodului rusesc,
373, la istoricil ruses& 374. Isto-
rich rusesci despre Pecenegi. 378.
Hronicul rusesc i Stepena, despre
Vladimir. 380. Impératul Conrad
trece prin tara rusésca. 390. Co-
manii locuiall prin Pocutia ruséscé.
407. Derbend e cetate care margi-
nesce impSrdtia ruséscA cu cea
persésa 438. Ladislav adaoga sub
stàpânirea sa i Bulgaria i o parte
din tara ruséscd, care era sub
cr5ila leséscá. 444. 6rdele fathresci
de langa Volga, se numesc pe ru-
sesce zolotaia Orda. 447. Tátarii
tree prin tara ruséscá in spre Un-
 INDICE GENERAL
garia. 450. Nemul rusesc, dupft ce
s'ail luminat cu credinta Ortodoxiei
a voit a sci cele intamplate mal
'nainte in impSratia Grecilor si in
crdiia Bulgarilor, de aci hronicul
rusesc povestesce istoria impera-
tilor grecescl si a crailor bulga-
resci. 454. Hronicele rusesci des-
pre Las laii. 455.
Russetilor, familie straina primità in
sinul Romano-Moldo-Vlahilor. 25.
Rusia. Cu argumentele lui Sarnitie
scóte si pe Romani si pe Unguri
si pe Turd la Rusie. 131. Runic
era stapin peste tóta. 372. In cu-
rind tot poporul din ea s'a cresti-
nat. 373, 374. Vladimir biruit pe
mare fuge cu greu in Rusia. 380,
381.
Rusia Alba sit Neagra, parte din Ta-
tdrimea europeand, 61, 67, mai ina-
inte se numeati Cumania alba si
négra. 281.
Rusocastron, cetate zidith de Pazinazi
in Thrachia. 381. Cetate a Rusilor,
luata de Joan Alexie. 431.
Rusil. Contra Mr yin Turcii. 20. El
cu Candi tot o limba aii 71. Nu-
n-wail Italieni pe locuitorii din Da-
chia, adusl de Romanii. 131. Bon-
fin zice ca impreuna cu Amaxovil
si Comanil navalesc in Ungaria si
sunt batuti de Ladislav. 149. Rush'
afi navalit in Evropa de peste pu-
stifle Volga 174. Afi avut resbeiie
cu Lesii. 175. Turcii si Rusil. 224.
El se numeail inainte Amaxovii.
282. El sant Slovéni. 304. Ei nu-
mese pe Moldoveni, tot Volohl.
305. Ei si numele Moldovenilor.
306. Hronicul Moldovenesc pome-
neste de niste Rusi ce ar fi locuit
la Suceava si Bae inainte de ye-
787
nirea lui Dragos Vod de la Ardél,
cari Rusil nu pot fi altii de cat o
remásith din Slovenil cari au trait
in Volohia si in urma ail fost go-
nip. 325. El erau Schytil, spune Zo-
nara ca nävalesc asupra Tarigra-
dului, mail o multime de robl, si
de la ei incepe sa se deprinda in
lege crestinescá si apol sub Vla-
dimir se crestinéza cu totii. 353.
Olga imperateasa lor. 357. Navalesc
asupra imparatiel de resarit. 360.
Vecinii de peste Nipru al roma.ni-
bor. 362. Numese pe Pecinighil, Po-
lovti . 362. Limba Mr amestecata
cu a Lesilor si a Romanilor for-
méza. limba Polovtilor. 363. Pe la
968 Let, navalesc mai de.s peste Du-
nare. 369. Domnul Mr merge asu-
pra Bulgarilor. 369. Le plac locu-
rile din Thrachia si voesc sä re-
mand' acolo. 370. Imparatul vine cu
armata asupra Mr invinsi si scosi
din Thrachia, 370, de el voesce
imparatul sa scape pe bulgari. 370.
I-a scos din Bulgaria. 370. In isto-
ricii rusi in tote resbóele lor el ad
Invins, zic. 370. Nu numai Mr era
cunoscuta. marimia Novogradii dar
si streinilor. 371. Se cobera asupra
Grecilor la 860. 372. Rusil Kiiveni.
374.Domnului lor, Svetoslav, i-a tdiat
capul, Cura domnul Pecinighilor.
378. Child au avut de sef pe Vla-
dimir, nepotul lui Vladimir marele,
au fost batuti pe mare de tarigra-
deni. 380. Visat cu Rush eel orbiti
s'ail intors inapoi. 381. De la ei a
luat ostl Boleslav inteajutor con-
tra lui Viteslaus. 385. Se scóla. asu-
pra Vlahilor. 418. Rusocastron era
cetatea lor. 431. Imparatia Mr se
despärtia de a Persilor prin M.
788 INDICE GENERAL
Derbend, 431, crdia lor era sub
craia Leseasca i e supusa de La-
dislav. 444. In imparatia lor, inträ
Batie. 447. Prin tam lor cautã sa
tréca Batie. 450. S'aii luminat cu
credinta Ortodocsiei i Hronicul
lor vorbeste si de Greci si de Bul-
gari. 455. Rusil erail prin Moldova
mai inainte de venirea lui Dragos
Voda. 471, 472.
S.
Sabelieus, spune ca Slovenil tree in
Gherraania. 327
Sabinian, hatmanul, de la Illiria, o-
presce pe Theodoric Domnul Got-
thilor, care intrase in Gretia. 293.
Sabinie. Despre un Sahinie, ostén al
polcului al trei-spre-clecelea, intr'o
inscriptie din Dacia. 161.
Sabinenee. 99.
Sabinienii. Fete le lor rdpite de tova-
rasil lui Remus si Romulus, si
luate sotii. 99.
Sacitzul posesie insulard a Ellinilor.
90.
Sadi. Hogea Sadi in Predoslovia car-
tel lui .Tagittevaric , despre Su-
leiman Sah. 436. Despre Oguzi. 439.
Saldenii, norod in Dachia, 67, 68, si
inainte de Dachl. 68.
Salonila. Glichirie e facut episcop de
Salonia de catre Julie Nepos 293.
Saltopirgul, cetate in tarmul Dundrel,
intarità de Justinian. 323.
Salvias Otho vine la imparatie dupä
ce omórd pe Galba, 164 ; se duce
cu óste inaintea ml Vitelie Hat-
manul pe care sluibitori'l numi-
sera imparat i luptandu-se in Be-
briac fu biruit i gonit de ostile
Basil Chioveni, ah intrat in Ardél la
1002. 374.
Basil Novogradeni chiamd pe Runic
sä le fie domn. 372.
Rutulil, aveaii domn pe Turnus. 95.
Au perdut lupta contra lui Eneas
si Latin si ah fost luati in stapanire
de invingatorl. 95.
Ruvhn, feciorul lui Iacov. 178.
lui Vitelie, din care causa s'a omo-
rat singur. 165.
Sambutie (geograf), spune ca. Buda a
fost slobozia a celor vechi Dachii.
66. Marturiseste despre gonirea
Dachilor in fundul Ungariel. 83.
Vorbeste despre numirea de Ga-
litia, data Vlahiel marl. 446.
Samoghetia, parte, din Sarmatia evro-
pasca. 61.
Samoil, craiul bulgarilor a fost gonit
din Thessalia de Vasile. 375.
Sampson. Unil lungesc pe Gothi pada
la el. 77. Cand era Sampson, giu-
deti la India , Ellinil numiail My-
sia, cu acest nume. 135.
Sanet Peterburg. Aci a scris Cante-
mir, Hronicul seU. 1
Sanghte Beg de la Turci, corespunde
lui 41Xatiookaptc, la Greci. 469.
Sanseverinatil era stapanit de Theo-
dat nava lui Stefan craiul. 375.
Sansovin vorbesce despre Craii un-
gurestl. 443.
Sapor, imparat al Persilor, prinde si
omóra pe Valerian, la 259 d. Hs.
211, 216. Incepe a calca imperiul
hit Constantin Marele. Asupra lui
Constantin Marele trece in Asia.
 INDICE GENERAL
246. Se tidied asupra lui Constan-
tiie. 250.
Sapsoni. 0! cdti Sapsoni in pólele de
Dalidale culcându-se s'aft sculat
spre m6rte ! relativ la Zoi irnpärd-
tiasa. 379, 380.
Sapsonnl, cetate pe Strela (Strig) lab
avut Romdnii din Muntenia. 474.
Sardi, ei ati fundat Sardia. 63.
Sardia posesie insillard a Ellinilor. 90.
Sardia a fost fundatd de Sardi. 63.
Can, geograf, intinde Ghetia si Da-
chia phnd la Sardia (Sofia Triadi-
ta) nu se stie, 66, cuprins5. de Flac.
78. Constans adund aci synodul,
din : Roma, Ispania, Gallia, Italia,
Campania, Calavriia, Africa, Sar-
dinia, Panonia, Misia, Dachia, Dar-
dania si de la altd Dachita si Ma-
chedonia. 250. Aci Hatmanil lui
Theodosie bat pe Attila. 284. Ea
este Sofia de azi. 284. Sardica se
mai nurneste. 408. Era prildatil de
Vlahi. 409.
Sardica. Vecli Sardia. 78.
Sardinia fAcea parte din a 3-a divi-
siune a imperiului lui Constantin
Marele. 2-12. El de aci ati fost re-
presentanti in sinodul de la Sar-
dica 250.
Sarglictia, rid din fundul cdruia aU
scos Traian la lumina comorile
ascuse de Dechebah. 9 Aci s'a
dat lupta decisivd intre Traian
oDechebah, iar in urind Traian
cabätthid din niatca sa apa Sar-
ghetil ail luat tótd avutia de acolo.
83, 180. Ncum se numesce tStrelta
si curd despre Maramords spre
apa Tisii. 189.
Sarghiban,- craiul Alanilor, se cumiste
cu imptiratul Rdrnului, contra lui
Attila. 288.
789
' Sarmatenil. Despre un prefect al Sar-
matdnilor si al altora, intr'o in-
scriptie din Dacia. 161.
Sarmatia asiaticd, fdcea parte din
Schythiia Asiaticd, 61, iar Sarma-
tia Eurupeand, din Schythiia Eu-
ropeand. 91. In dosul iel era Da-
chin. 65. Din ea spune Bonfin Ca
aU esit Bulgaril. 158. De ea se amin-
tesce intr'o inscriptie giisitd in Da-
cia. 161. Tot neamul sdrbesc, ru-
sesc, lesesc, amândouS Sarmatiile
si mai V.:4d Schitia se socotesc ca
némul"Elinesc 178. Din fundurile
ei yin Hunii 262. In ea ad inte-
meiat crSii, Slovenii. 304. Sasil mu-
tag de Carolus:trdesc i astdzi aci,
insd cu numele schimbat i lout-
este la satele Hflneti si se nu-
mese Destabanii. 350.
Sarmatica. 'Muntii Carpatici saU Sar-
matichil. 60, 240. Limba Sarmaticd,
zice Sarnitie cd a dat nascere lim-
bei Rom ânesci, probd nu rnirea prin-
cipelui cu cuvintul Voevod. 130.
Constantile e nutmt de dare Se-
nat, Sarmatic. 249.
Sarmatil, dupd Dion Perlighitul, la
r6sdritul Mdrei Negre, 61, idem. 63.
Numele lor e din cele mai vestite
de la Dundre, M. Neagrd i Cas-
pica in sus. 73. ScriitorurPretorie
ii face Gotthl. 76. Ail loc amea
tecati. cu Dachil. 76. Se invecinesc
cu Bogdania sail Moldova. 126, 127.
Ad numit Italienil pe locuitorit din
Dachia adusl de Romani. 131. Ei
impreund cu Romanil locuiail in
Dachia inainte de a ndvdli Gotthil
si Unit, zice Bonfin. 158. Traian
pune colonii in Dachia, pentru a
avea un zid contra bon zice Sar-
nitie. 160. Ei, zice Tatius, pe la a-
790 INDIC& GENERAL
nul 70 an trecut Dunarea ati pr.&
dat Misia i ati omorat pe Hatma-
nul Fonteus Agripa, insa el ail fost
batuti de cdtre Hatmanul Rubrie.
165. Sarnitie la istorici. 177. Tra-
ian i-a domolit, 194, impreuna cu
Cvadil, Vandalii, Svedii i aliati cu
Marcomanif sunt batutl de Marco
Avrelie. 200. Gordian ii bate. 207.
arnitie despre ei. 221. Pe iel if
supune Probus, la anul 280. El lo-
cuiail intre Nistru i Nipru, apreipe
de M. Neagra. 228. Galerie hatmanul,
il bate. El peste Nistru, spre Nipru
si 'And la Don locuiail. Domnul Mr,
e prins vin de Constantin Marele ei
dus inaintea hatmanulul Galerie,
zice Evtropie. Diocletian face tri-
umf la Roma, pentru invingerea
Mr. 232. Avrelie Carus, onaóra. 10
mu i 20 mil ia robi. 230. Clätirile
lor din Panonia, le potoleste Dio-
cletian. 232. La anul 321, Zosim
spune ca ail navaiit din noil spre
Thrachia dar Constantin i-a biruit
si i-a gonit peste Dundre. Dom-
nul lor, Raosmod, piere in lupta.
Constantin il bate in Panonia. 238;
apol pe el si pe alti Varvari. 239.
Domnul Mr. 245. La anul 332, Go t-
thil se scóld asupra lor i iel cer
ajutor la Constantin Marele, care
trimite pe fiul set], Constantin Che-
sarul i invinge pe Gotthif. 245.
Se ridica impreund cu Cfadil asu-
pra lui Constantie, dar sant batuti.
Impreund cu Cfadil, pradézd Pa-
noniile. 254. Din fundul Tare! Mr,
vin Hunii, 255, trdesc impreund cu
Gotthil, zice Stravon. 261 Rada-
gazius, domnul Gotthilor impre-
una cu Sarmatil, navalesc in Ita-
lia. 274. Adrian strica podul spre
a nu se putea folosi de el Sarma-
ti. 280. Se unesc cu Attila. 287.
Bulgarii ar fi din Sarmati. 464.
Sarmatiei, munti, aci a fost starea
I-a a Varvarilor, zice Sarnitie. 240.
Semitic, 23, istoric, 76, 124, 157. El
si impreuna cu altil impartasesce
pdrerea lui Eneas Sylvius, cum eh
Romanil all venit in Dachia cu mai
multe veacuri inainte Avgust
Julie Chesar sub Valerie, Fulvie
sail Lutius Flac i gonind din
aceste locuri pe Gheti i Dachil
le-an ocupat el si s'ail numit Flachl,
insä cu timpul schimbändu-se gra-
iul din Flac a devenit Valah, Vlah,
Voloh ; el nu thgaduesce ca. Ro-
manii se trag din Romani, ci nu-
mai asupra timpului gresesce. 124.
Se sileste a dovedi : ca. Romanil
se falesc derivand cuvantul Vlahi
din Flac; 2-a cd Rornanii nu se trag
din Romani, ci din Gheti i Dachl.
Spune ca. Ovidie Poeticul pome-
neste de un Flac cdpetenie a osti-
lor Romane care a luat cetatea
Triaditia de la Gheti.
Sarnitie Stanislay. Spune cà dacd Ylahii
ar fi din coloniile Romane nu i-ar
fi uitat si nu i-ar fi numit Vlahi.
Ca coloniile Romane au fost in-
tórse in Italia si cll nu se trag
din Ghenovezi. 127, 128, 129, 130,
131, 132, 133, 134, 135. Spune ea
Romanil nu se trag din Romani,
ci din Dachl i eh Avrelian, a adus
coloniile inapol in Italia. El pune
in locul lui Avrelian pe Adrian si
in locul Misiii pune Italia. 150, 161.
El spune ca multi coloni af]. rS-
mas in Dachia si eh vorbesc Sla-
voneste. 152. and stà singur in
socotéla sa, nu primeste Rornanif
 INDICE GENERAL
sd fie Romani, 159, CA Rornanil
s'ail apdrat impotriva Sarmatilor.
Spune cà Traian a ridicat podul
de peste Dundre nu departe de
Nicopolis. 160. Spune ca Pertinax
nu a facut nimic vrednic de a fi
pomenit ; ca mai inainte a ocAr-
muit bine Misia i Dachia. 204,
Spune cä Clavdie a batut pe Schy-
thil, la apa Nistrului, impotriva
Capistii Dianii, impotriva Cramu-
lui. 212. El spune ca Avrelian a
trecut in Misia pe toti locuitoril
Dachiii. 217. El este protivnic Ro-
manilor din Dachia. 220. El spune
ca Ghetii i Sarmatii voiail sà scótil
din Dachia, leghiónele Romanilor
0 se tidied sub Cunab, Hatmanul
lor, dar Avrelian ii bate. 220. Serie
cA Probus s'a vArsat cu tcita ur-
gia asupra Ghetilor. 228. E pro-
tivnic Romanilor. 240. Spune ca de
la Constantin Marele pand la Va-
lentinian, drumul Sarmatilor a fost
pe deasupra Panoniei i trecând
spre Dundre, peste apa Sola, Vag
Rab. El insemneazd 5 stall ale
Varvarilor : 1°, la balta Meotis si la
Muntii Sarmatici ; 2°, in Trachia;
30, in Panonia ; 4°, in Italia; 5°, in
Spania, dupA ce-i goneste din Ita-
lia, Velisar si Narsitis Hadânbul,
Hatmanil lui Iustinian. 240. Zice
ca. scaunul Ostrogotthilor sa fi lost
Zermituza, Tomos cetate la Du-
&Are i ostrovul Pevchil. 261. Dupil
Ptolomeil zice Ca Ostrogotthii erau
la gurile DunArel si Visegotthil la
marea Bahia 261. De blind voe
trece cu pomenirea pe Sarnitie.
307. El spune Ca istoricil grad
incep a pomeni numele RomAnilor
pe vremealui Isachie Anghel. 399.
791
Sarolta mama lui Stefan Craiul Un-
gariel. 375.
Sarrulis, intâiul cral al Dachilor, nu-
mit Corrilus, de cAtre Iornand.
Pe timpul hu Iulie Chesar. 78.
Sarvar, hatmanul lui Hosroe este
hatut de Iraclie. 333.
Sali (Saxonii), sunt bátuti de Caro-
lus care pe multi din el I-a mutat
in Dachia cé din afard sail Ar-
deal si in Panonia, el trAesc si
astAzi In Sarmatia i Dachia. Deci
Sash earl ah descAlecat in Sar-
matia sunt astd-zi niste narócle
care locuesc in satele Häne01
II numesc Destabant. 330. Coloni-
ile lor. 463. In sfatul de ob0e erail
cu RomAnii i Ungurit. 473, 474.
Mosiile din Ardél pe cari k-au
tinut RomAnii, cu Unguril i Sasii
impreund Némisi Hind. 475.
Satele Reantine. In ele Vespasian a mu-
rit de vintre la a. 79, Iunie 24, dura
ce a domnit 10 ani fdra 6clile. 165.
Satul. Hunii in timpul lui Iustinian
prada Trachia i ajung 'And la
Dripea, Nimfea si la satul lui Hs.
317. Halchedon era uncle acum
este satul caruia II cue Turcil Ca-
dichion. 331. Sapte deci I trel de
mil de prunci cari aü fost luati
de prin satele i tArgurile de la
hotar s'au inecat 343. Sasii locu-
esc astacli in satele HAnesti. 350.
Romanii despartiudu-se in vremea
lui Isachie Anghel, aft remas prin
satele Ioanninii in Epir. 398. Bela
ddrueste multe sate si orase in
tara Ungurésca Crutiatilor si Fran-
ghipanilor. 452. Bela sa fi dat Ro-
mAnilor patru tinuturi din care al
IV-lea a lost Totrus cu cetatea Po-
I gava cu alte multe sate. 474.
792 INDICE GENERAL
Saturnia. Vedi Pevrie.
Saul proroc. 160.
Sava. Lavra Sf. Sava e o rnândstire
la Ierusalim unde s'a dus Sf. Coz-
ma. 345.
Sava Mitropolit, frate cu Stefan, cral
Bulgdresc. 140, 141, 454. Este tri-
mes sol la Las ldu. 140, 455. Se
1.60 lui D-zed sd induplece pe
Las ldu i rugdciunea ii e ascul-
tatd. 411, 455. El a scos minciuna
cu Lasldd. 454. Crestineazd pe Las-
laii. 455, 456.
Sava, HU, intre ea si Dundre este
coprinsd cetatea Sirmium, 267, in-
tre ea si Dundre este coprinsd Pa-
nonia, 273, 278, pe apa el fdcead
cordbil Avaril impreund cu Sola-
vonil. 328.
Savrontatil fdceail parte din Varvaril
Grecilor. 75. Cu Melanhlanii aü
fdeut primele desalecdri peste Du-
dare. 76. Impreund cu Dachit si
alte popóre se luptd in contra Ro-
manilor. 79. Adrian trimite ostl
cotra lor i II supune. 198.
Saxonestl. Pe craiul Saxonesc din
cr5ie l'a isgonit gr6za sfedului.
176. A lor era Turinghia. 285. Pe
limba:Saxoniascd se spune Sieben-
burger (7 cetaci) locului unde lo-
cuesc el in Ardél. 463. De lucru-
rile saxonesti, scrie Marin. 465.
Saxonia e prAdatd de Pictl pe tim-
pul lui Valentinian, 254, cdtre ea
se intreptail popórele supuse flu-
nilor, 273, locuitorii el iali numirea
de Franconl. 977. Spre pdrtile iei
se zdbAvea Attila. 285.
Saxon ii trecênd la ostroavele Brita-
niii, Crdila Anglicand i Scoticd ad
asezat, 12, impreund cu Papa, eraii
in luptd. cu Henric, impèratul apu-
sului, pe timpul lul Solomon din
Ungaria. 148 Locuitori al vechil
Germanii. Pe Craiul lor, Petar A-
lecsievici 11 pune pe tronul Le-
silor. 176. Vitichild se sileste sd ii
arate ca urmasi al Machedonilor.
177. Impreund cu Cattii, patrund
in Italia pe vremea lui Gallienus.
211 Saxonil biruind pe Francezi
tree apa Renul. 275. Chematl de
Attila, vin la Sicambria. 287. Ei
sunt bdtuci de Carolus (nol le zi-
cem astd-zi Sast). 350. AA fost tri-
mesi de Carol cel mare sd se aseze
in Ard61. 463.
impreund cu Românii ad pus
Sitcuil,
pept ndvdlirilor varvare. 19. Lo-
cuitorii Pannoniel, se unesc cu Ro-
Infinii contra MI Batie. 447, 448.
Vin dupd Sasi si se asiazd in Ardél
463.Impreund cu Romdnii ad oprit
pe Tdtari de a intra in Ungaria.
465. Résboiul lor uniti cu Romd.nii
cotra lui Batie a fost la 1237. 467.
Mengel. Marin despre lucrurile sd-
cuescl. 465.
Sahastru Prooratec ii prevesteste lui
Isachie Anghel cd sd ii sc6td ochil,
409, care prorocire s'a i intemp-
lat. 409.
S5rdaritd. ()stile cari sunt sub Sdr-
dariul, iar mai inainte ad fost sub
Vornicul de Tara de jos. 244.
Sds&ca. Ardaul in limba sdsésed se
numesce Siebenburg. 463. Tinuturl,
din Ard61, deosebit de cele sdsescI,
cari tineail de Moldova 473.
Scala Arhanghelului. 60.
Scaliger, filolog, aratd cd. L Latind
se trage din L. Elineased i dd
cdteva exemple. 102, 104.
Scandia de aci s'au seobordt Longo-
 INDICE GENERAL
barzit si tot de aci a esit Vandalii,
Herulii i Gotthit. 12.
Scandinavia. De acolo, spune Bonfin
ca aft pornit Gotthil. 75. Stravon,
spune ca nu de acolo ci din Ta-
tarime au venit Dachil si
74 De aci ai venit Gott hii. 260, 261.
Schyth. Vitalian era Schyth. 313.
Schythia. Popóre din Schythia. 11.
Schythia, adecd tan. Tatárasca. 57.
Grecii sciaii putine despre Schy-
thia. 59. Hotarele el. 60. Terile ai
némurile din ea. 60, 61. Gloverie
spune ca. locul Schythiet cu multe
féliuri de némurr sà desparte. 65.
Dail, spune Stravon, sint naroade
a Schythiii asiatici. 74. Schythia
e taxa insemnata. 75. qDrumul lui
Ahilevs poina la pustiile Schythiii.
88. Cetati facute de imperatil Ro-
mani panà in fundul Schythiii. 155.
Despre Schythia la Orbin Ragu-
zau. 178. Dechie more in Schythia.
209. In ea asaza Constantin Ma-
rele pe Gotthil supusi. 245. Sub
Valens a fost prädata de Gotthi
spune Chedrinos. 255. Partea iei
de pe lânga M. Neagra, era in
stapanirea Romanilor. 255. Gotthil
ag venit 1 i s'aft asezat aci pe lAngd
M. Neagra, 260, 269, aci locuiag
Grutinghii. 271. Situatia Schythiel.
272. Hunii navalesc in apus despre
Schythia. 277. In ea se intOrce
Attila, dupa pacea cu Theodosie.
279, 283. Parra in ea ajung Hunii.
283. N'ar fi adevarat ca. Attila s'ar
fi intors in ca. 283. Hotardrea
Schythiel fatã de tan. Leseascd.
285. De la Italia, Attila vine spre
Schythia. 289. Mare parte a ier, cu
domnul Vitalian, se intórce la ore-
dinca lui Hristos. Nurnele iei se
793
pune in locul Dachier. Ea era sub
stilpanirea Hunilor si nu a Roma-
nilor. 312. Numele iei raft se pune
intre Misia i Thrachia 313. Scriito-
ril ail amestecat numele Dachiel cu
ea. 313. Sub numele iei, cuprind
locurile Dundrer spre Crivat. 313.
In ea a zidit Iustinian cetati. 314,
323. Spre ea se intorc Ghepidii.
320. In inarginile iei este cetatea
Almirin. 323. In timpul lui Mav-
richie nu nurnal Dachia ci i Schi-
thia era sub stäpanirea impAratiel.
328. Era sub stapanirea Roma-
nilor. 330. Cozaril sunt Bulgaril
din Schithia pe lânga Don. 372.
Schythia MicA. In marginile iei, care
sant in afara Cramului, se asaza
Dinzig cu o parte din osti. 289.
Schythicésch. Anton Bonfin despre
limba SchithicAscd. 281. Drovatit,
Sirbir i alte némuri Schithesti,
pe la 874, trimit soli de supunere
la Romani. 355 Némul l'ecene-
ghilor ar fi schithicesc. 364.
Schythii. Schythicl, Sarmaticil se ru-
desc cu Slavonii sag Lesii. 12. Sunt
din aceeasi radacinh cu Dachil. 57.
Multe némuri rgslätindu-se din el
aA acoperit mai tóta fata pamin-
tului. 68. Hotarele lor. 60, 61, 74.
S'a luptat cu Ellinii. 88. Navalesc
in Europa. 174. Cine este adevgrat
Schyth? 177. Aft navalit pAna in
Italia, spune Zonara. 209. Sunt ba-
tuti de Romani. 210. Gotthit si cu
Schythil aii pustiit Asia mica. 211.
Patruns in Misia i sunt batuti de
Clavdie, la apa Nistrului. 212. Zo-
nara despre Schythi. 227. Se nu-
mean inainte locuitort de pe lAngd
balta Meotis. 261. Cu domnul lor
Roilas vine contra lui Theodosie
794 INDICE GENERAL
eel tank., scrie Socrat i Theodo-
nit, se apropie de Thrachia insii
aunt secerap de ciuma i domnul
lor este träsnit. 278. Chemati de
Attila, yin la Sicambria. 287. Hunil
asupriserd multe némuri de Schyti.
287. Osti de ale lor, ia Ion Consulul.
316. El se chemail Rusii, spune Zo-
nara. 353. Pecinighil aunt din némul
Schythilor regali. 364. Cu iei pradd
Svetoslav Thrachia irnpreura cu
alte pop6re. 370. Andronic dupd ce
ii bate pe multi il aséz5. in Aro-
glina. 391. La iei tree Vlahil, ba-
tuti de Romei. 402.
Sehithil Sarmatiel se rudese en Slo-
venii sail Lesii. 12.
Selavenit. Vedi Sclavoni.
Selayonia, in vechime Trivalia. 12. Se
descalecã crdia el, dincolo de Du-
náre. 13. Se chema si Pannonia.
273, 311. Tara dintre Dundre si
Tisa care se ehema Panonia. 288.
Partea Panoniel despre Sirmion,
se numesce Sclavonia. 311.
Selavonii, impreund cu Gotthil, Van-
dalii si ITnii, sunt p5rinp a mari
puternice impárätii. 11. Ei an
pradat tarile de peste Dunire la
anul 499 si fundOz5. cfaiia Sclavo-
nilor. 12, 13. Pupa Theodosie, pradd
Pannonia si alte provincii. Ce po-
vestesc Letopisetele lor. 17. I-a do-
molit Agarénul. 20. Ica'válirea lor,
o pune Rictiolus la 548. 317. In
contra lor era trimis voevodul
Ghermanos care mOre si el prà-
déza Machedonia i Ghetia. 317. In
contra lor era trimis Ion Hatma-
nul, care ii goneste de sub Tani-
grad, pan5. la Andrianopolis, unde
sunt batuti. 317. Lor le da Justi-
nian locurile de pe Ian& Turnu.
317, 318 Cuprind cetatea Ulmiton.
323. In contra lor, Justinian ridia
cetAti. 323. Coprind locurile Polo-
niei. 324. Thal din ier s'aii aseqat
pe apa Vislii i s'ail numit Po loth*.
Ei aü venit spre hotarele impArd-
Pei dupd esirea Bulgarilor i o parte
sà fi trecut Dundrea in Misiia si
Thrachia iar altd parte sä fi rknas
in Valahia. Procopie spune Ca iel
aü coprins cetatea Ifimiton gonind
pe Romanii, care era ziditä de Ju-
stinian, iar Romanil (cdrora el Va-
lahi le lie) in urmé sä Ii fi gonit
gi ei s'aii asezat la apa Vislei 324.
T6te rasbOele lui Justinian cu Scla-
vonil sunt cu Sclavonil de peste
Dunare. 321. El ail fost gonip de
pe marginile Dundril de cdtre Ro-
mann cari trAiall in Valahia. 325.
Theofil Samocatis spune cà ei erail
sub stapanirea Avarilor cu earl
faceail corhbii pe apa Savel. 327.
Theofilactos Sam ocatis spune cà
iel locuiaii mai sus de Volohia. 329.
In Ortile lor ordonti Mavrichie lui
Pethr sä ierneze cu ostile. 331. Pe
lei li indémna. Hosroe ca sd in-
conjóre Tarigradul. 333. Ei sunt
luati cu Avaril, intr5. in Thrachia
si inconjeird Tarigradul. 333. Con-
stans merge contra lor. 335. Pe el
II pradezà Justinian, dupä aceea
facend pace cu ei, el forméz6 o ar_
math din ei cu barn insä, iel il in-
said. 0 parte din el sunt omorolp.
de Jstinian. 338, 339. Se aséztt in
Mysia. 341. La a. 783 ndvälesc in
Thesalia i Peloponis. 348. Carolus
trimite pe fiul ski in contra lor.
352. Ail resb6e cu Vasile Mache-
don. 364. Navalesc asupra impé-
ratiei de Résérit. 360. Sunt veeinii
 INMCE GENERAL
de peste Dunhre ai Romanilor. 362.
In timpul impdrgtiei lui Vasile fe-
ciorul lui Roman, Slavonil fac câte-
va nAvglirl in Apus. 374.
Sclipulul. In vêrful acestui deal Vla-
dimir a zidit o bisericd crestinh
care e jumétate in piimênt si are
multi mesteacdni imprejur. 374.
Scopia. Spre ea se intórce Marhion,
care apol fuge la Thessalonic. 428.
Scotica, crAie asezatä de cdtre Saxoni.
12.
Scotil in timpul lui Valentinian, pea.-
dézh Britania. E54.
Scriptura. Ce spune istoria Svintel
Scripturi. 58. Si Sf. Scriptura inth-
resce ca.' in gura a doi sail a trei
martori va sta tot cuvintul. 101.
Scrisóre. Pentru vechiii. némul Ma-
ràsc, carile in svânta Scrisóre se
chiaind Gog si. Magog. 67.
Seclieno. singur a schpat dintre Huni
din résboiul cu Ungurii. 148.
Secretarid. Eneas Sylvius a fost se-
cretariii la cardinalul Dominic Ca-
pranic, apol la cardinalul Albergoti,
la papa Felix al 5-a. 115. Proco-
pie Ches5rénul a fost Secretar la
Velisarie. 154. Minesthus, secreta-
rul lui Avrelian, viclenesce pe sth-
pAnul séil. 225, 226. Cureus isto-
ricul a fost secretarul lui Maximi-
lian Chesariul. 468, 470.
Secui. Ail luptat impreund cu Ro-
manii. 19. Inainte se numeail Si-
culii. 282.
Segliedinul. Singhidon ar fi, dupà unii
Seghedinul, 321.
Selefebia cucerith de Traian. 194. E
intórsd de Carus, imperiului Roman
de la Pei-0 231.
Seleucia. Vecli Selelchia.
Selevestru, papa. Zonaras spune c5.
795
el ar fi botezat pe Constantin Ma-
rele, la Roma. 247.
Seltis un sef al Pazinazilor n'a vrut sà
se supue lui Isachie Comneno. 382.
Semel mendax, semper mendax. 470,
471.
Semendrd, numesc unii Singhidonul.
321.
Senator. Dupà victoria lui Claudie in
contra Scitilor, Senatul i-a scris :
Claudie Auguste, tu ne esti frate,
tu pärinte, prilatin, bun senator,
st5pAn. 213. Intriga fãcut5. de Mi-
nesthus intre Avrelian si niste se-
natori. 225. Dui:A m6rtea imp6ra-
tului, descoperindu-se adevérul, se-
natorilor le pare rSil de acéstä
perdere. 226. In 304, Diocletian si
Maximian desbracd porfira, podóba
impérdtdsch in fata senatorilor, là-
sand ast-fel puterea. 233. In anul
797 Irina, muma lui Constantin,
indénind pe senatori a scóte ochil
acestuia, ceea-ce si fac el. 349. In
1507, senatoril ridicd la impärätia
rèsáritului pe Isachie Comneno.
382.
Senatorestl. Unil din Pazinachi aii in-
cgput la cinste de boerl Senato-
restl. 384.
Senatoria. Cantemir aratà de ce a fost
impiedicat in scrierea Hroniculul
ecdtrà carile acmii si slujba sena-
toriii numai iusurd addogandu-s5.,
50.
Senatul. Senatul Romanilor a numit
pe Traian, cDatanul,. 82. Romul
si Remul si Senatul ail aselat. 99.
Traian intorcêndu-se la Roma cu
mare cinste l'a prilnit Senatul. 105.
Sever biruind pe Parthi, Senatull'a
numit ,Parthic., Sub August a fost
un Flac cu porecla, Gretin, om de
796 IN DICE GENERAL
Senat.D 130. Senatul a ales pe Iuliü
Cesar sA. fie Dictator ve0ric. 163.
Domitian, ascundendu-I paguba,
scrise Senatului ca este invinge-
tor. 166. Traian i Senatul. 186.
Senatul sä nu mai OA grijd
a trimite 6ste in pärtile Daciei.
190. Traian e numit Parthic de
Senat. 191. Senatul i impdratii,
dui-A mórtea lui Traian, a sc6te
o0ile din Dacia n'ail putut, nicl
aft cutezat. 195. Marco, impdratul,
scrie caltre Senat láudind pe ore-
0ini. 202. Senatul a numit pe Sep-
timin Sever .Parthic, Aravic, 0 A-
diavenic., 201. Senatul scrie lui
Clavdiii. 212. Dându-se §cire Se-
natului despre m6rtea hit Avrelian,
s'a trägAnat mult lucrul pánd la
alegerea liii Clavdius Tatitus. 226.
Senatul numesce pe Constantie, la
361, Sarmatic. 249. Ardtarea moti-
velor cdtre Senat, din partea lul
Adrian, pentru-ce stricà podul fä-
cut peste Dundre de Traian. 280.
La 491 Senatul ridicã la imparatie
pe Anastasie. 296. Senatul cere,
dupd anul 515, sà se strangd Ull si-
nod ecumenic, care sä judece eresia
Evthyianilor. 313. La 610 Senatul
irnpdrAtiei de resArit ne mai pu-
tend suferi pe Foca, aü chemat pe
Iraclie. 331. Senatul trimite in izg-
nanie pe Martina. 335. Senatul
chémd la impardtie pe Mihail Cu-
ropalatis. 352.
Seneca zice cà 'Linde a biruit Roma-
nul acolo a 0 trait. 14. E omork
de Neron, ce'r-a fost discipul. 161.
Septimitt Sever. Bate pe Parthi, Arapi
pi Adiavenitl. 118, 204. Bonfin spune
ca el a fäcut cetatea Severinului.
158, 204, 205, 469. Nicolae Costin
ar fi citit pe o piaträ, aflatá la ce-
tatuia náruità la Galati, ce-i ic
Gherghina : uSe.ver impäratul Râ-
rnului. 162. Pupa el urmezà fiii sei
Caracalla §i Getta. 205.
Serachenil aü avut impárätia röshri-
tului. 174. Ei pradézA Asia. la 475,
aerie Chedrinos. 293. AU luat pilda
pedepsei cu Tepa, de la Slavl. 316.
El aü coprins Ierusalimul. 335. El
tinuserd inconjurat Tarigradul 7
ani. Contra kr vine Constantin Po-
gonat care ii bate 0 il face tribu-
tari. 337. El cu ajutorul Sclavoni-
lor bate pe Justinian. 339. Ei cu-
prind cetatea Carthaghina, Leontie
trimite 6ste contra kr, insä este
batutd. 340. Et all avut resbOie cu
Leon Isaivrul. 343. Masalmas Dom-
nul kr. Amira Domnul kr. 344. Ha-
run Domnul lor. 352. El ail avut
resb6ie cu Nichifor, 332, el ail avut
resb6ie cu Mihail Balbul. 352. Va-
sile Machedon i-a lAtut i i-a im-
pins pe apa Eyfratulul. 354. Din
Asia nhvälesc asupra impäratiei
de resérit. 360. Li s'a luat ostrovul
Critul de Nichifor Foca. Multä bi-
ruinta" a purtat asupra kr, Roman.
369 Asupra lor vine I6n Cimischie
la Damasc. 370. Ail coprins Meso-
potamia. 378. Contra kr au venit
cruciatii la 1099. 388. Contra kr
in Ispania vine Henric al Daniel.
389. Contra kr in Siria vine im-
pdratul Conrad. 389. De la iel vo-
este sal rescumpere Ierusalirnul
Frederic 0 Conrad. 411.
Strascher. Alaiddin face pe Erdogril,
Serascher. 440 Serascherul Peta
prada Silesia 0 Bohemia. 449.
Seraihnl. In vréme de odihnä (pre
care dé-o eel ce pre Heruvimi, §i
 INDICE GENERAL
Serafirni sà odihnéste), scris'aft
Cantemir, primul torn al Hroni-
cului ski. 52.
Serbia teara sub stapanirea Tarigra-
dului. 106. Tara lor o cuprinde
Némtii pada la Drava. 176. Era su-
pusä craiel unguresti. 469. Oral al
iel se intituléza. Andreas. 446. Se
intituléza oral al el' Bela al IV. 452.
Serem cetate. Se numia in vechime
Sirmium. 267. Nume turcesc al Sir-
miului. 273.
Seremovasi numire data de Turcr ce-
tatil Sirmium. 267, 273.
Sereti nume fernas din Siretem, si-
retem, talmacit de Simion Caluga-
ru placern, placemz, de unde vine
numele Siretului. 137.
Serghidava ex-denumire de oras la
Dail. 73.
Serghie. Serghidava este cum am
;pee : Dava lui Serghie. 73.
Serica facea parte din Schythia asia-
flea.. 61.
Sermis, in Pannonia, unde s'a ndscut
si a fost omofat Avrelie Probus,
de cdtre osteni. 230.
Serino stapanitorul Sirmului, nu voe-
sce sa se supuie lui Leon Sofos. 355.
Sermituza, zice Sarnitie säfi fost scau-
nul Ostrogotthilor, Bonfin o nu-
meste Ulpia Traiana. 261.
Serras. Aci facea jafurl Hris. 414. Ce-
tate numitä de Turd Siros, e lu-
ata de Joan Alexie. 428. Auzind ca
e luata de Joan Alexie, Marhion
fuge la Thessalonic. 428.
Servia. Vecil Serbia.
Sevastir, familie straina primitai in si-
nul Rornano-Moldo-Vlahilor. 25.
Sevastiia, mama lui Macrin. 282.
Sever. Asupra lui, se scOld Maxentiie.
Dupd ce face pace,. Maxentie 11 o-
797
mórd cu viclesug. Galerie vrea sa-1
fesbune. 233.
Sever, imparat, se urea in locul lui
Maioran. La 465, more Sever, si
scaunul stà v'eduv un an, 8 luni.
291.
Severinal, banul lor era supus craiei
unguresci. 489.
Severimil, cetate ziditä de Sever, la
capatul din Dachia al podului lui
Traian, spune Bonfin. 158, 188, 204.
Muntii Carpatici se intind pana la
el. 286. Ar fi Turnul, zidit de Tra-
ian. 318. L'a luat Carolus de la Ba-
nul el. 468. AMi fost romani de la
el Vara la mare pe Dundre. 468,
469. Spre el s'au retras Romfinil
dinaintea lui Batie. 468. Era car-
muit de bani. 468. Fundat de Se-
ver Septimid. 469. Romanil au re-
mas, in timpul praclei lui Batie,
de la Cetatea Alba pand la Seve-
rin. 470.
Sfetonie, vorbeste de luptele lui Der-
leneu cu Domitian. 79. Zicea ca toti
inainte de a ajunge imparati sunt
buni, iar in urinal sunt rel. De
Tit Vespasian, zice contrariul. 165.
Spune cd Tit Vespasian dud se in-
tarnpla vre-o zi in care sà nu facd
nici un bine zicea cd a perdut o zi si
el 11 numea bucuria omenOsca. 165.
Slezesc. Carlus, craiul sfezesc au lost
biruit la Poltava. 176.
Sfezil aü avut rësbóie cu Lesii. 175.
Mi avut crai pe Carlus. 176.
Sfinta Scripting, e istoria cea mai ye-
che, 58, vorbeste despre origina
Romanilor. 101.
Sf. Gheorghe. Tataril tree pe langá
biserica Sf. Gheorghe i merg in-
tins la aorlu. 415.
Sf. lacob. Vecli Iaeob.
798 INDICE GENERAL
SP. Sava. "V ell Sava.
Sibirul e inconjurat de hotarele Schy-
thiii, 60, parte din Tataria asiatiea.
61.
SibM intre el si Alba Iulia all avut
Romanil tirgul Rosiii. 474.
Sicambria. Aci ordona Attila órdiilor,
sa se adune. 287. Ea este pe apa Re-
nului, de la Colonia Agripina, pana
unde se inghiamana Renul. 287.
Sichidava, cetate pe tèrmul Dunärei.
323.
Sichilia, posesie insulara a Ellinilor.
90. In ea sa intêmpla rascóla ro-
hilor cu Domnul Evnos si care s'a
luptat cu Fulvius Flaccus al XII-lea,
dupa cum spune Orosie. 121. Fa-
cea parte din a 3-a divisiune a
imperiului MI Constantin Marele
242. Alaric voia sa treaca in ea,
insà a murit. 276. De aci chiama
()stile Theodosie. 283. Constantin
fiul lui Constans a mers in Si-
chilie si a omordt pe Mizizie. 336.
Vasile imOrat a venit aci s'o res-
cumpere. 378. In ea era Henric al
IV-a, cand Isachie e detronat de
Alexie Anghel. 410.
Kenn Vecll Fasficulile Sicul
Siculi (astazi se cheama Secui), au
venit cu Attila si all coprins o
parte a Dachiii, care se chiama
astaa Transilvania i auzind cll
altii i ai lor ati ajuns pânà la
Roxolan i Amaxovii, care astazi
se chiama Rusii, in rio esit inainte,
zice Bonfin. 282.
Sidalit i-ail coprins Hunil zice Mihai
Rifle Neapolitanul. 281.
Sidonie. Despre Craii de Varvari. 277.
Siebenburgen (7 cetati), nume ce all
dat Saxonil tinutului ocupat de ei
in Ardél. 463.
Sigidava. Vecli Sichidava.
Sigon. Despre Constantin cel Mare,
Sarmathil i Gotthii la a. 332. 245.
Despre starea de desfatare a im-
pSratilor din naintea lui Theodo-
sid cel mare. 270. Alaric e batut
de Stilihon la 401. 274. Spune ca
Attila e chemat de Honorie, sà
intre in impèratia Romana. 282.
El spune ca Attila dupa ce a fa-
cut pace cu Theodosie, s'a intors
in Schythia. 283. Spune Ca Theo-
domir domnul Gotthior, da zalog
pe fiul sed Theodoric, imp6ratului
Leon. 291. Despre impOratul apu-
sului Olivrie. 292. Despre locuirea
Dachiel lui Traian de Romani. 356.
Silentiarul, se numea impératul Anas-
tasie. 296.
Silezia. Vecli Silezia.
Silezia, aci a fost trimes Eneas Syl-
vius ca vestitor apostolic, 115, catre
ea se indreptaii popórele supuse
Hunilor. 273. Varvarii prin par-
tile ei. 277. E pradata de TatariI
lui Batie. 448. Aci fug domnil le-
sesti. 448. Peta prada Silezia si
Boemia. 449.
Silinghil coprind Betica in acelasi an
in care navaleste Alaric in Italia,
spun Idatie si Isidor. 276.
Silinunt, cetatea Chilichii. Aci more
Traian. 195.
Silivria, cetate. De la ea, pana la M.
Négra, Anastasie spune sa se traga
zid. 312. Scapa nepradata de TA-
tari. 432.
Simeon Domnul Bulgaria voeste pace
ai o cere de la Leon Sofos, 355,
contra lui Leon trimete pe Un-
gun si Tura. 356. Pere in vre-
mea impératului Roman. 368 Dupa
el vine Petar. 369.
 INDICE GENERAL
Simion CAlugitrul, 109,spune cd a
scris despre venirea de curand a
RomâniIor in Dachia, dupd Hro-
nicul Unguresc cea ce nu e ade-
verat. 135. El n'a gAsit nimic des-
pre venirea de curand a Roma-
nilor in Dachia cu hronicul lui
Ureche. 136. Despre el ne insciin-
tAm de la Miron Costin i fiul s66.
logofdtul Niculai Costin. 136. El
zice, dupd Ureche c5. Vladislav
avend resbol cu 'Mara cere aju-
tor de la imperatul Ramului, bate
pe Tátari i Ii goneste pAnd la
riul Siret, asezd dupd dorinta im-
peratului RAmulul pe tälhari in
Maramores, Moldova, Muntenia si
Ard61. 138. El dupd hronicul Bul-
griresc zice Lasláü s'a resboit cu
Stefan craiul BulgAresc care ajutat
de fratele sèii mitropolitul Sava,
face pace cu Laslàü, cà LaslAil are
lupte cu Batie Han TAtdresc pe
care '1 invinge cu ajutorul dat de
thlharI pe care il stabilesce in
Dachia. 139, 140, 141, 143. Expli-
carea basnel lui. 144, 145, 146. El
a scornit istoria cu intAmplArile
lui Laslàü cu alharii, din 2 istoril,
a crailor Solomon si Gheiza si a
lui Bela, 144, iscusit in basne e
nurnit de Canternir. 366. Este facut
mdzac de ciitre Cantemir. 367. Ce-i
zic dasc5.1, dar adevArat nedascal.D
367. Simeon, Misail si Cantemir. 393.
Spune ca Tátarii schpati din rez-
boiul cu Laslàd, ar fi intemeiat
Cramul. 437. Bäsmeste vorbind de
Lasldii. 442, 443, 453. II zice MA-
zacul si dascdlul lui, n'a fost La-
dislav al 2-a. 445. S'ail veclut bas-
nele lui Simeon. 446, 471, 472. El
p6te pune pe Crutiatii de Rodos
799
in locul Romanilor. 452. MinciunA
c5. LaslAil a luat'o din istoricul
Unguresc. 453. Despre Vladislav,
cdruia Simeon 11 lice LaslAu. 455.
Tot despre basnele lui Simeon.
458. Simeon si Misail despre hro-
nicul moldovenesc. 470.
Simeon. Lui ii e strAnepot Milutin.
El este intdiul dintre stApAnitorii
Serbilor, care ia nurnele de Des-
pot. 480.
Simbolul. Veyll Simvolul.
SinirgorzI. In Tina aceasta a trecut
TAtarli DunArea lovind orasele de
prinprejurul Miseniii i Corbil. 415.
Simonidis, fata lui Andronic ar fi luat
pe Milutin. I se naste Constantin.
Ea pArdste pe Stefan, cel dintAl
copil al ml Milutin. 480. Fiul iei,
Constantin, e omordt de Stefan.
481. Era de 5 ani, child tatAl ski
Andronic o d5. lui Milutin, scrie
Nichifor Grigoras. 481. Nunta iei
cu Milutin, s'ar fi fAcut la 1299,
scrie Pahimeris. Cu 25 ani inainte
de nunta iei, Milutin ia pe fata
Domnului Muntenesc. 481.
Shuvolul credintel de la sinodul din
Nikea. 239.
Sinator. Ovidie scrie la Roma, lui
Gratin, ce era sinator. 72.
Sinenilor oras (al). Orasul in care
s'a nAscut Pius al II-a, si care mai
apoi a fost numit Pienta. 115.
Sinenilor oras unde s'a näscut Eneas
Sylvius i dupã ce a fost ales papa
l'a numit Pienta. 115.
Sineus sail Sinevus fratele lui Runic
a ocupat cetatea Belo ozer. 372.
Singhedin, cetate. Locurile de pe langá
el le tineaun Ghepidii. 318. De la
el pand la Sirmium, era Ghepidia.
319. Pe langA el, Iustinian dA lo-
800 INDICE CENER&L
curl Erulilor. 319. E pe Dundre
si unil Ii zic Semendré. 321. Cu 8
mile mai jos de el, e Octavum. 321.
Sinkie in cuvAntul pentru imp6rAtie
scrie despre mórtea lui Athana-
ric. 265.
Sinod. Eneas Sylvius dn sdborul de
la Bazilia fiind Referindar Canti-
lariului, despre parté sinodului,
mult all scris micsurlind cinsté ai
putéré Papil. 115. Sinodul de la
Nikea. 239. La 347 a fost sinodul
de la Sardica. 250. Cererea de in-
trunire de Sinod pentru judecarea
Evtyhianul. 313. Constantin Pogo-
nat voesce sll stringd Sinocl. 336
Despre sinodul de la Florenta. 354.
Sinopsis. Ce scrie Xifilin in Sinop-
sis. 79.
Sinvesa, aici a murit Clavdie otrávit.
164.
Siracusa, cetate, aci este omork Con-
stans. 335.
Sirbac. Minciunile luate de Simeon
dupd un Sirbac. 458.
Sirbasa. 0 parte din tara sirbascd
se cuprindea in Misii. 68. Nemtii
all luat tara ungureascd i ar fi
adus camdtd partea Orel roma-
nesci despre tara ungureascd pane
la Olt si parte din tara SSrbéscd.
176. Nemul Elinesc póte fi socotit
tot némul bulgdresc, sirbesc si
Sarmatiile. 178. Craiul sirbesc ai
fata Domnului de Vlachia. 309, 478,
479, 480, 481, 483. La a. 1001 imp6-
ratul Vasilie bate pe Samoil Dom-
nul Bulgarilor i ia in stdpanire
si Ora sirbasch. 375. Ioan Domnul
Zagorel era Domn sirbdsc. 418
Istoricul sirbdsc numesce pe TA-
tari, pdgfinii Busurmani. 457. Basna
din istoria sirbasch despre Vla-
dislav. 458. Craii sirbesci i bul-
garesci cduta sd se amestece cu
alte familii mai cunoscute. 482.
Sirbia. Vedi Serbia.
Sirbil all venit la 499 de la Volga, ail
trecut Dundrea i all prddat pro-
vinciile de acolo. 12, 13. Dupd Theo-
dosie, impreund cu Unii, Bolgaril,
Sclavonil i Herulii prddézd. Pa-
nnonia, Thrachia, Misia, Illyria, Ma-
chedonia i chiar sldvita Gretie.
17. Sunt domoliti de Turd. 20. Ce1
care il ingrozesce este Suleiman.,
22. Cilia Sirbilor. 106. Némul Sir-
bilor. 170. Ail ndvalit in Evropa de
peste pustiile Volgdi. 174. Limba lor
se derivd din cea Slovenéscd. 304.
Craiul lor iea pe fata Domnului
Muntenesc, scrie Nichifor Grigoras.
309. Muntenil erail mai aprópe de
el. 309. Sirbil sail Sorabil sunt bdtuti
de cdtre Ludo vic. 354. El cer sa fie
primiti sub protectia Romanilor.
355. Vecinii de peste Dundre al Ro-
manilor. 362. Ail prddat locurile de
prin prejur de el ale impdratiei
de resdrit. 380. Din neamul lor sunt
ai Crovatil. 386. Un sirb Nestor.
387. Honiatis stie sd-1 deosibéscd.
de Misi, i iel aveati crdil interne-
iate in Thrachia. 397. Cu iel se bate
Isachie Anghel i ii invinge. 409.
Ioan cu Vlahil sel se deosibesc de
sirbi. 412. Ail avut domn pe Joan
Domnul Zagorel. 418, 419. El all a
vut o irnpardtie deosebitd de a Bul-
garilor i Romanilor. 419 Chnd all
venit ca barbai i all trecut Dundrea.
464. 0 cétA de a lor ce se chema Ye-
nedi i acum se numesc Venetini in
Muntenia. 474. Simeon este inthiul
lor stapanitor, care iea titlul de
despot. Milutin este craiul Sirbesc
 INDICE GENERAL
care cere pe Evdochia sora lui An
dronic. 480. De puterea lor ii era
fried lui Andronic. 481.
Sirbimea. Andrias se intitulézà, intre
altele, craid al Se'rbimei. 452. Isa-
chie Anghel trece cu 6stea prin
Sirbime la socru-sed. Bela. 409.
Siretem. Las ldd child ajunse la Siret,
strigd siretern, siretem, pe care cd-
lugdrul 11 tältnäceete: «placem, pla-
cer:1a,, de unde vine numele Sire-
tului. 137. Povestea cu «Seretem,
nu e adeferatd. 459.
Siretiul riil, a inghicit mult sAnge
turcesc. 22. Despre Las Mil la Siret-
137, 459. Bonfin pune apa Time-
eului pentru Siret, 148, asemenea
din o poveste a lui Bonfin numele
apel Visla e schimbat cu Siretiul.
149. Unde di el in Dundre e ceta-
tea Gherghina. 0 despdrtiturd a lui
se numesce ei gura BArladuluI.
248. La venirea lui Attila Românil
tree peste apa Siretiu. 286.
Sirmium cetate, astdcli se numesce Se-
rem, Turcil o nurnesc Seremovasi,
este aeezatdpeste Dundre infata Be-
ligradului; pAnd la ea se intindead
Gotthii. Este coprinsd intre Sava ei
Dundre. 267, 273, 302. Kin Panonia ei
eluatd de Bulgari. 302, 311. Par tea Pa-
noniei despre ea, e intórsä impdratieI
r'esdritului, de cdtre hatmanul Petza.
Acéstd parte este Sclavonia 311. E
luatà de hatmanul Petza. 312. 0 std-
phniserd Ghepidii. 318. Locurile de
pe lângd ea, le tinead Ghepidil. 318.
De la ea in sus pând la Singhedin
a lost Ghepidia. 319. Soffi Longo-
bardilor spun lui Justinian cd a
fost luatd. de Ghepidi. 320. Numai
pe ea spun solil Ghepidilor cà o
tin. 320. Pentru iea e pricind de
801
r6sboirl intre Longobardi ei Ghe-
pidi. 320. ii fost cuprinsd de Ha-
gan, voevodul Avarilor 327. Stdpa-
nitorul iei este Sermo. 355.
Sirvis impdratul Pereilor, vine la im-
pdralie dupil mórtea lui Hosroe.
El face pace cu Iraclie. 334.
Siros,numesc Turcil cetatea Serras.42 3.
Sirte. De aci pând la Chirine, Africa
fdcea parte din a 3-a divisiune a
imperiului Roman. 242.
Slavenil. Vedi Slovenii.
Slavil pornindu-se spre Volohia tree
Dundrea ei pradd fed, aduc8nd pe-
deapsa tragerel in tapd. 316.
Slavonia era supusä crdiei ungureetI.
469.
Slavonil sail SlovéniI. Verii Slovénii.
$11ah e numit de Leal drumul cel bd.-
tut al Sarrnatilor. 240.
Slibris. Despre un 6re-care «Slibris
Logoldt de luatul sdmil., 161.
S1oveneet1.Românii ail gonit némulSlo-
venesc pd.na la apa Vistlei. 17. Scrii-
tprii lor apard pe Romano-Moldo-
Vlahii. 24. Raportul intre limba
sarmaticd (prin care se intelege
cea slovenéscd) ei. limba romând
dupd. Semitic). 130. Numele ei né-
mul slovenesc s'a ivit inthid pe
timpul lul Anastasie impSrat. 132.
Pe limba slovenéscá evalhovnic,
va sh click' vräjitor. 136, 464. Basna
lul Simion e luath dintr'un hronic
bulgäresc, cu limba slovenéscd. 139.
Sarnitie despre limba romând in
raport cu cea slovenéscd. 152, 240.
Ce nume ad avut Românii in limba
bulgdréscá care e una cu cea slo-
venéscd. 302, 303. Numele Roma-
nilor in hronicul slovenesc. 303.
Numele Rornânilor el limbele ce
cunose de mumd pe cea slovenéscd.
51
802 INDICE GENERAL
304. Ce povestesce hronicul slove-
nese despre cuprinderea locurilor
Poloniei. 324. Limba Polovtilor era
amestecath din cea rusescd, 1eOsc5.
ai moldovenése5, sail precum Lé01
cu alalte nérnuri slovene§ti, astáll
hire a Moldovénilor zie,Voloscaia.
363. Num ele Romftnilor s'a schim-
bat in Volohl de cAnd aü venit né-
mul slovenese in spre Evropa. 396.
Sloyeni aceea0 ea Qi Le0i, se rudesc
cu Schithil Sarmaticl ; la 465 fac
craiia Le§ésc5. 12. Erail impreun6
cu Dachil, Ghethii, Italii i Grecil
in Dachia, clice Sarnitie. 132. Numele
lor s'a ivit pe timpul lui Anastasie
impAratul Romanilor cu 386 am in
urma a§eclArif RomAnilor in Dachia.
132. Ail sfdramat cetatea Ulmiton.
155. Dlugo spune Ca ar fi coprins
nemul Moldovenilor care s'ar trage
din Corenila Italilor. 159. Slovenil
stats amlat pe apa Vislii i s'ail
numit Polianii. 160. Cala.' impAra-
tia Romanilor. 170. Despre Sloveni.
177. Orbin Raguzail socote§te pe
Machedoni, Sloveni. 178. Hronicul
lor, nume§te pe Romani, Volohé,
ei cd Romanil au gonit pe Slovenii
de la DunAre. 303. Pe Romanil din
Italia ii num esc Rimlene. 303. Tel
numesc pamântul Romanilor Vo-
lostéle cala Zemlé. 303. Limba br
e mama limbel: Ru01or, CAzacilor,
LéOlor, Bolgarilor, Boemilor, San-
bilor i Bosnénilor. 301. El aü in-
temeiat marl crAil in Sarmatia §i
Misia, in DalmatM, Panonia, Illiria
O Bohemia. 304. Justinian i Slo-
venii. 323. DescAlecAtura Sloveni-
bor. 374. El sunt goniti de Romani
din Valahia, §i sunt confundatl cu
n4te Ru§1 de cAtre hronicul Mol-
dovenesc. El ail fost sub stAphni-
rea RomAnilor. 325. El erail in
Trachia, sunt sco0 de aci de cgtre
Priscus i iel tree in Ghermania,
spune Sabelicus. 327. Slovenil in-
demnati de Hagan intrá in Thra-
chia. 328. Hosrois trimite soli la
iel. 333. El cu voevodul lor Lehon
gonesc pe Hunl din locurile Mr,
insa Hunil primesc ajutor de la
Carolus çi if bat. 351. El sunt 1)5-
tuff de cAtre Liudovic. 351 Ail fost
sub Varaghl. 372. Din némul Mr,
multe pop6re a supus Svetoslav.
372. Tote némurile acestea all fost
supuse de Runic. 378. Ail f5cut na-
vAlirl in Apus. 374. Ail dat numele
de Vlahi Romanilor. 376. CAnd all
venit ea barbarl ail trecut Dunil-
rea. 464.
Smolenil. Tara Mr e supusa de loan
Alexie. 418.
Smoleneasca tail, este cuprinsa de
Ion Alexie. 418.
Smornis, cetatue mai induntru Dachiel,
zidita contra nAvalirilorTarvarilor,
spune Procopie. 155, 322.
Soborni. Theodoric scrie despre So-
borul de sub Constans la 347. 250.
La anul 685 Constantin a fAcut al
aselea sobor. 338. In Odle lui
Constantin §i al Irinil s'a facut
soborul al aptelea la 787. 351. In
soborul de la Florenta Episcopil ra-
sdritului semnéza cu sila actele. 354.
Socotiala smentitii si de la Bagdat se
poate intoarce", clice o vorba tur-
césca. 197.
Socrates, scriitor. In istoria biseri-
césca, spune cA pe Constantin Ma-
rele, l'ar fi botezat Evsevie, epis-
copul Nicomidiii. 247. Despre Con-
stens i Gaison. 248. Spune ca
 1NDICE GENERAL
Constantiie s'ar fi botezat de la
Evzoiie, episcop Ariian, cu tote c5.
Lutifer Calaritilanul Ii indemna sà
se boteze de la Athanasie safi de
la episcopii lui, earl erail ortodocsi.
250 Despre Paravat i crestinii.
251. Vorbeste despre ocara primità
de Valens de la popor, pentru ca
a primit pe Varvari in tail. 257.
Spune Ca Gotthii aft prddat Thra-
chia, Misia, Dachia si Pannonia.
257. Despre Gotthi. 260. Despre Va-
lens, Frithighern i Athanaric. 262.
El scrie despre resbelul intre Theo-
dosie i Evghenie tiranul. 272. Ala-
ric in timpul lui Teodosie cel ti-
nér. 275. Despre rnórtea lui Hono-
rie. 276. Vorbesce despre apropierea
Schitilor de Trachia domnul lor
Roi las si de distrugerea lor de ca.-
tre puterea Dumnezhiased. 278.
Soerat filosof. «Prilatinu-1 Platon,
priiatinu-i Socrat, insä mai prila-
tinu-I adevSrul. 10, 116. Socrat fi-
losof. 86.
Soli, reintemeiaza irnpárAtia Persi-
bor. 437.
Sofia se numeste Sardia. 63, 66, 284.
Aci s'a fácut sobor. 250. Se mai
numeste i Triadita. 406
Sofia, sfinta, biserica ziditä de Jus-
tinian. 311.
Sofia, nevasta lui Vladislav, sora sa
Maria o ia de nevastd. Alexandru
Vodà. 26.
Sofistnl. Despre Periclis sofistul. Lui
Livanie Sofistul II scrie Iulian Pa-
ravat. 252.
Sogdiana face parte din Schythia a-
siatica. 61.
Soliernitra mama lui Antonie Elioga-
balus este omorkti impreund cu
el de catre osteni. 206.
M3
So la, apà. Drumul varvarilor treand
spre Dundre, era peste ea, zice
Sarnitie. 210.
So lin, geograf in urma lui Plinie. 69.
So loam. Dreptaté cumpenele sale a-
flknd, nu numai ca oca dramul bi-
ruiaste, ce 'Inca ca fântâna Soloa-
mului . 197.
Solomira, sora lui Ladislav, se casa-
toresce cu Domnul de Dalmatia si
Croatia. 444.
Solomon, fratele lui Gheiza si al lui
Ladislav, oral unguresc, la 1062 de
la Hs. 144. Bate impreund cu fratil
séi, pe Uni earl näväliser5. in Un-
garia, cu sefu1 lor Ghiula, la ce-
tatea Doboc lang5. muntele Her-
lem. 145. Serbàtoreste cu fratil sèi
victoria. 147. Certându-se cu fra-
tele séii Ladislav, face alianta cu
Cutesc, domnul Unilor, aruia ii
ragddueste pe fiica sa, i tara Ar.
dialului. 147. Nu ceruse ajutor lui
Henric, impSratul Apusului, céci
acesta avea lupta cu Papa si cu
Saxonii. E gonit de la domnie de
Ladislav, zice Bonfin. 148. Lui i-a
dat crdia de bunà voe, neavênd
copii Bela. 383, 387. Ar fi supus
tara Munteniascd i sä fi batut pe
Lesl, zice Bonfin. 383. Se lupt5. cu
Hunii. 383. Era fiul lui Andrias. 442.
Solomon. Biserica lui. 314. Numal el
ar cunósce limba pasérilor. 366.
Solon. Aci se retrage Maximiian, dupd
pleearea de la domnie. 233. Nu'i de-
parte de Solon muntele Pindului.
398. Din Mitropolia lui pleca Sf. Di-
mitrie. 401. E luat de Joan Alexie. 429.
Solonénii ar fi voind sá scornéscé lu-
cruri nouë; asa e insciintat Mar-
hionul. 428.
Solid. 0 inscriptiune in care se vor-
804 INDICE GENERAL
besce de solul polcului al lecilea
augustesc «al fretenilor*. 161.
Sontium, apa unde se: bate Odoater
cu Theodoric. 294.
SorabiI sail Sirbii sunt batuti de ca-
tre Liudovic. 354.
Soroca, cetate. Pe aci stall Calarasil
pazi tori sä nu intre Varvaril in
Moldova. 224. Inmasese nelocuitd,
dupà resbelul Turcilor cu Lesii.
224. E intarita de Turd contra Ru-
silor. 224.
Sosthenis mandstire, a fost unde este
astaz1 Stenia, se pastriaza o tabla
cu inve'taturi a lui Vasile Bulga-
rocton catre imparap. 376, 403.
Sotnic. Preda Stambol Roman din
tara Munteneasca aii fost sotnic
la targul Harcovului. 217.
Sozomen. Despre fesbóele lui Cons-
tans cu Constantin. 248. Spune ca
dupd m6rtea lui Iulian Apostatul
oastea ail ridicat lalimparatie pe
Iovian. 253. Spune ca Gotthii aii
pradat Thrachia, Misia, Dachia si
Pannonia. 257.
Sozopolis cetate din Thrachia ocupata
de turd si apol despresurata. 388.
Sparta, ar fi cuvint Got. 178.
Spartanii. Eleni era fata lui Tindar,
stdpanitorul Spartanilor. 92. Iudeil
spun ca sant ruda cu iei. 177.
Spartian. Vorbesce despre Traian, si
despre Dachi, 164, despre Adrian,
196, 197, 198, despre Marco Avre-
lie, 200. 201 si despre Caracala. 205.
A trait pe vremea lui Constantin
marele. 238.
Spatha. Orbin Raguzeul spune ea
Romfea si Spatha sunt cuvinte
gotthesti. 178.
Stavrachie fiul lui Nichifor vine la
imparatie, insa senatul nu'l gaseste
bun si pune in locul lui pe Mihai
Curopalatis. 352.
Stefan, fiul lui Roman Lecapin e scos
din cinstea AvgustSsca, si trimis
in ostróve. 367.
Stefan, fi6orul lui Neeman, Domnul
Tribalilor, ia pe Evdochia, fata lui
Alexia Anghel. 419.
Stefan, crai bulgaresc, fratele Mitro-
politului Sava. 141, 454. Dobandeste
de la imp. Tarigradului, titlul si
coróna de crai. Pentru acésta, Las-
laii vine cu 6ste asupra lui. Stefan
trimite pe Mitropolitul Sava, care
indupleca pe Laslaii. 140, 141, 454.
De unde e povestea cu el si Laslaii.
455. Nu e adev6rat cd Lasldii s'a
batut cu $tefan. 458.
Stefan eel mare si bun, 26, fratele lui Pe-
tar, fiul lui $tefan Vodd, are rSsboi
in codrul Cosminului, la 6867. 483.
Stefan pazitorul cetatei Tarigrad ; i-aU
poruncit Justinian ad om6re pe toti
Tarigradenii anume aratandu - 1.
339.
Stefan, scriitor, unii 11 socotesc pur-
tator de cuvinte desarte. 173.
Stefan, feciorul lui Milutin, cu sotia
cea dintai; e park la tatal WI de
Simonidis. Milutin II sc6te ochii,
si cu eel doi fil Dusum si Dusan,
Paii trirnis la Tarigrad. 480, 481.
La Tarigrad, Sf. Niculai, prin o
minune, ii redd ochii. Dupd mór-
tea lui Milutin, se intórce in Ser-
bia, omórd pe Constantin, fiul Si-
monidel si sta.' la craie. 481.
Stefan a venit la tronul Ungariei la
997 si s'a crestinat, 374, 442, el a
scos pe Rusi din Ardél. 375. De
mirat lucru este sa nu fi fost ro-
man, zice Cantemir. 375. Mama lui
a visat pe Sfintul Stefan, care i-a
 INDICE GENERAL
spus sd-I pue numele lui copilului
ce se va na§ce; fu botezat la 909.
375. El numia pe na§ul sSii. Tata,
de aid sà fi fost roman, crede Can-
temir. 375. La anul 1034 more. 379.
A fost numit Stint. 379. A legat Un-
garia birnich Papil. 387. Nepotul lui
era Petal. Alleman. 442. Avea cumnat
pe Otto, frate al lui Mihail. 442.
Stefan II craid al Ungariel a fost la
1116. 442, 388.
Stefan al 3-a, fiul lui Gheiza 2-a, este
al 15 cral ungur §i e tatd1 lui Bela
3-a. Intre el §i predecesorul sad
Gheiza, unii pun un Ladislav al
2-a. 442, 443.
Stefan Protomartyrul se aratä in somn
Saroltel mama lui Stefan craiul,
lilt spune ca copilului el sd-I pue
numele de Stefan. 375.
Stefan Todd. Fiul sat, Bogdan, face
pace cu Turcii. 22.
Stefan Todd cu porecla Bogdan fico-
rul lul Drago§ Voda. §.1 nepot lui
Bogdan Vodd, supt acesta ar fi ve-
nit Romanii a doua órd in Mol-
dova dupd retragerea Tdtarilor cu
Batie. 475. Asupra lui vine Atlan
hanul Tdtdresc din a cdror cauzd
el trece in Ardél §i dupd retra-
gerea kr sa intórce inapoi. 475.
Stefan Todd, ce-I zic Burduja e din
nSmul Batorilor. 26.
Stet-Milt-A Tod. El s'a ndscut din D6mna
lui Vasilie Vodd. 26. Hronicul Mol-
dovenilor, de la Aron Vodd, liana
la *tefdnita Vod, e scris de Miron
Costin. 180.
Sterna. Desrddacinarea Stemel sldvita.
423. De pe Cetatea Capul Boului sd
fi luat Moldova Stema sa. 322.
Stenia, localitate unde a fost (Pith
Mandstirea Sosthenis. 376.
805
Stepenna. Despre rdzbOele:ki Thor.
357. Este cea mai de credinta cro-
nica a impardtiel ruse§ci. 371. Std-
panirealuI.RuHc. 372. Aminte§te ca.
Vladimir, ficiorul lul Iaroslav §i ne-
potul lui Vladimir care s'a botezat
intai, a fost bdtut pe mare de re.-
sdriteni. 380. Spune despre poci-
tania lui Lasldft. 455.
Sthlaiinil se mai numese Unii. 316.
Stilihon voivodul lui Honoriii, voe§te
sa ia IliHa de sub puterea lui Ar-
cadie §i. sä o puie sub a lui Ho-
nork, invoe§te pe Alaric sà trend
in Italia. 266. El scapd pe Hono-
rie §i bate pe Alaric. 274. El omórd
pe Radagaizus in muncii Fezu-
lantii. 274.
Stirila e snpusd de Bela IV-a. 451.
Stisipirgul, zidit dupd Traian. 322.
Stipion Asiaticul.Vecli Stipionii. 101,118.
Stipion Africanul. Vecll Stipionii. 101,
118. A fost consul impreund cu
Flac Hatmanul cu sute de an!
inainte de Avgust. 128.
Stipion, consul la Roma face cuno§-
tintd cu Ghetii. 77.
Stipionil, fratil general! Roman!, tri-
me§1 in Syria in contra lui Antioh,
ad trecut pe la Ilion. 101. Pe unul
l'a numit Africanul §i pe altul A-
siaticul. 118.
Strabo. Vecll Stravon.
Stravon geograf pe vremea lui Tive-
rk, 59, spune cd Dachia se intinde
spre Ghermania §i isvórele Du-
ndrel, iar Ghetil spre Marea Neagra,
62, 63, 64, sutine cd Dachii, Dail §i
Ghetil aunt tot un nSm, 70, 74, nu-
me§ce pe Ghetii §i Dachii bp.or/so-
vcoug, 71, sctite cá Dachii Dundrel
se trag din Ghetil asiaticl. 74.
Despre Ghetil. 76 E adus martor
806 INDIC& GENERAL
de Sarnitie Ca Ghetil i Dachii
aveau tot o limbt. 130. Murise cu
130 ani inainte de intrarea lui Tra-
ian in Dachia 130. El a scris geo-
grafia pe timpul lui Avgust. Spune
Ca Traian a starpit locuitorl din
Dachia si a adus norod Romanesc.
130. Zice et Gotthil alt inceput din
codrii Hertinii i intinzandu-se ail
coprins toti muntiT pana in Dachia
si ail ajuns cu incetul pant. la Gu-
rile Duntrei si pant la Nistru i au
trait amestecall cu Sarmatil. 261.
Strelta. Vecli Surghetia.
Strig, vechit Strela, ail avut Rornânil
Medilasul, Crasé i Sapsonul, 474.
Strigon. Aci a fost ingropat Bela
IV-a. 452.
Strela asta-zi Strig alt avut Romanii
Mediasul Crasé si Sapsonul. 474.
Strelta se numesce astä-zi riul care
pe timpul lui Decheval se numea
Sarghetl. 189.
Striicovschi spune cum alt domolit
Romanil pe barbari. 18. Zice ca.
Rusii numese pe Pecinighl, Po-
lovti. 362. Spune clt limba Polov-
tilor era amestecatura de cea ro-
maniasca, rusiasch i lesiasca. 363
364. El spune et Romanii nu sunt a -
dusl din temnitile Ramului, cad Po-
lovtil i Pecinighil nu ar fi avut de
unde st invete limba Romana. 444.
Stronghilo cetate, aci more Constan-
tin Copronim. 347.
Strumita. Fentru paza iei, Alexie An-
ghel trimite pe Hris. 414. Locurile
de prin prejurul iel stint ltsate
lui Hris. 416.
Stumpiul a fost pradat de Vlahl 408.
Svetoslav. Svetoslav a fost fiul lui
Jugor. 357. Imptratul Bisantului
Svetoslav. 369. Prada liii Sve-
toslav in Trachia. 370. Din Igor si
Olga s'a ntscut Svetoslav. 372.
Svetoslav i Cura. 378.
Suceava. Hronicul Moldov enesc poine-
neste de niste Rusl ce ar fi fost
aci inainte de Dragos Vod de la
Aral. 376. Inainte de venirea lui
Dragos este scris et eraU nisce
cojocari unguri in el. 471.
Suds cé mare, pant aci a venit Ni-
chifor Foca. 369.
Suevil. Ve4I Svevii.
Suida, scriitor vechiii. 150. Spune et
Jidovil sunt macelariti de ca.tre
Martie Turbon. 194. Vorbesce de
mutarea Romanilor din Dachia in
Mesia sub Aurelian. 215. Zidirea
Constantinopohilui. 241.
Suleiman *lilt, tattl lui Erdogul, mo-
sul lui Osman, a esit la 611 de la
Muhamed sail 1214 d. Hs. 436. El
a esit mai pe urint de cat Gin-
ghiz. 436. Era fiul lui Chialeb, ne-
pot lui Cazil Boga, stranepotul lui
Bantemur, sttpanea cetatea Nahra,
auzind de isprava lui Genghiz Han,
intra in Asia si cuprinde Persia
usor. Voind st meargt contra lui
Alaindin, se ineact in Evfrat, e in-
gropat aprópe de Halep la cetatea
Baber, i last 3 feciori : pe Erdo-
grtl, Giundogdi si Dumdar. 439.
Suleiman fiul ml Orhan, trece Bo-
gazul i intrt In Evropa, si merge
pant sub Udrilii. 440.
Suleiman, sultan al Turcilor, a lost
grOzt Ghermanilor , Ungurilor,
si a altor némuri. El e Lycurg al
Osmanilor. 22. Pe timpul lui TJn-
garia era sub sttpanirea Turcilor-
178, 355. Contra lui alt venit Cru-
ciath la 1099. 386.
Suleiman fiul hu Baiazid se *O. cu
 INDICE GENERAL
fratele ski Musa, pe imperatie. 441
Su Ranh stdpaneste pe Hanil Tata-
rilor. 21. Ce aü luat Chesariul de
la Sultanul turcesc la Pazarovti.
69. Laonic Halcocondilas a cOut
in robie &and a luat sultanul Mu-
hamed Tarigradul. 126. Sultanul
Sulehnan supune craia ungurésca.
175, 355. Biserica Sf. Apostoli este
transformata de Sultanul Muhamed
in giamie. 246. Sultanul Hasan
prinde pe imparatul «Dioghenis .
336. Despre Sultanil turcesti. 387.
Oaste din apus irnpotriva Sulta-
nului Sulehnan. 388. Sultanul de
la Arghira trimite ajutor lui Isa-
chie Anghel. 415. Cand aü luat
Sultanul Mehmet Tarigradul. 427.
Basboiul lui Lascaris cu Sultanul
Alaiddin. 433, 434. Suleiman Sah
era mosul lui Sultan Osman. 436.
Despre Sultan Osman. 438. Alaid-
din, Sultanul Iconiei, 439, 440, si
Fatih Sultan Muhammed. 441.
Su1tan6sett putere a supus i schimo-
sit pe imparatiele Grecilor, Per0-
lor i altora. 19. Carlus craiul sfe-
desc a fugit cu putini in umbra
sulanesch 476. Canternir a stat la
Pórta sultanSsca, 22 de ani. 436.
Suniana, cetate zidita dupd Traian.322.
Sutasal. Longhin Sutasul e omárat
de Decheval. 188, 82. Caracala fu
omorât de Martians sutasul fiind
S.
Salt. Sulehnan Sah era mosul lui
Sultan Osman. 436. Suleiman Salt
stapdnea in Nahrh. 439.
t;erbau-Logofatul a scris, pelhnba pros-
ta grecOsca, hronic muntenesc. 462.
807
indemnat de Opilie Macrin. 205.
Proclamarea de imparat a lui Foca
Sutasul. 331.
Svetidl ruda' cu Dail-Dachil. 73.
Svetoslav al 11 usilor a fost intors cu
daruri contra bulgarilor. 369, 372.
Mind necinstit, impäratul gateste
armath contra lui ; el se asociaza
en altii i prada Thrachia. 370. Din
Olga si Igor s'a nascut el. 372,
857 Si-a intins siapanirea peste
multe némuri. 372. I-a taiat capul
Cura, domnul Pecinighilor. 378.
Svetoslav, domnul Bulgarilor. Fata lui
e a 3-a mu ere a"craiului Sarbesc. 480.
Svevii irnpreuna cu Cvadii, Vandalii,
Sarmatii si aliai cu Marcomanil
sunt Muff de Marco Avrelie. 200.
nabusit asupra Panoniii pe vre-
mea lui Gallienus. 211. Alaric cu
Alani si Svevi intra in Spania la
a, 405 276. La a. 411 Vandalii
Svevii aü coprins Gallia. 276. Van-
dalii, Sfevil si Ostrogoth alegan-
dull oral, in multe craft' i domnii
s'at facut. 277.
Syria, tinut in Asia, sCapanit de An-
tioh. 101. Aci a murit Traian pe
cand voia sä se intórca in Roma-
191. Ce a scris Tiberian diregato.
rul Syriel. 194. Aci more Constan-
tin la 959. 353. Aci vine Conrad
contra Serachenilor. 389.
Sfezasca.Maenburg spune ca limba elli-
nOscd e abatutil din cea sfezasca. 101.
kitiinta iaste a lucrurilor, inra neFplinta
iaste tifeiduitórea luerurilor, 9 niain
Ware; un alt canon. 184.
808 INDIC E GENERAL
T.
Tab la scrisá de Vasile Bulgarocton,
in care vorbe§te de rásbeele lui cu
Bulgarii §i in care el &à sfaturf
impáratilor cã i Vlahilor sã le
faca. Bulgarior, de se vor réscula.
376.
Tagitteyaric se numesce scrierea lui
Hogea Sadi. 436. In ea se vorbesce
despre timpul lui Suleiman *ah.
436, 439.
Taglut Tevarih. Vecli Tagittevarih.
Taifalli, in Dachia, inainte de Dachi.
63.
Talmudescl. Basnile Talmudesci po-
vestesc cä pdshrile tote are eine§
limba sa §i numal Solomon inte-
leptul le cunóste §i le intelege.366.
Taman se numesce astdcli Bogazul.
268. Cat loc este din Gherci §i Ta-
man pând in Prut pot §ti top. 269.
CetAtile Turcilor Gherci §i Taman
stint pe Bosforu Chimeric. 365.
Tanal, campil coprinse intre Don §i
Nistru erail locuite de amândoue
familiile Gotthilor. 264.
Tana is adic5. Donul. 281. Pada la el
era erdia le§ascd. 285.
Tanata, cetdtuie. Procopie spune ca
a fost ziditã inaintea Dachiei, pen-
tru ndbusirea Varvarior. 155, 322.
Taribul lui Hogea Sadi. 339.
Tarsos. Aci Clavdie Tatitul, mire de
friguri. 226. Aci fuge §i more Ma-
ximin, la anul 313 d. Hs. 238. Aci
se bolnáveste Constantie de fri-
guri. 250.
Tartaria. Sibirului ii iceail Ellinii,
Tartaria adeveratd. 60. Ce spune
Gloverie in cartea despre Tarta-
ria. 65.
Tartarul. 89. Feciorul Teslariului all
intors vraja fãcutd de Cacodemon
lui Iulian si Idea§ in fundul Tar-
tarului ii gátise. 253. La 570 s'a
ndscut puiul viperei, parintele min-
ciunei, gura Tartarului, Psevdo-
profilul Muhammed. 326. Credinta
crestinescd s'aii pornit si din di
in cli ca bolovanul din varful mun-
telui Odd in fundul tartarului
reuthtil nu s'a oprit. 349.
Tatitus, de victoria Dachilor asupra
lui Domitian. 79. Serie in analele
sale ca.' pe la anul 70, Sarmatii tree
Dundrea in Misia §i omOrà pe hat-
manul Fonteus Agripa. 165. Ca in
anul 93 Romanii all avut mai multe
resbee cu Dachii in Misia, Dachia,
Ghermania si Panonia si pretutin-
denea all fost bdtuti Romanii. 166.
Tata, cu acest nume chema pe Stefan
Craiil Theodat, a cdrui limbd era
italienéscd. 375.
Tatu, voevodul Pa zinachilor impreun
cu Nestor se tidied contra impd-
ratiei, Ii asezd tabära aprópe de
Tarigrad, prädez5. Trachia, Mache-
donia, clice Zonora. 387.
Tauris sail Tavrica Hersonesus (care
acmu sä zice Crâmul), parte din tà-
tdrimea Europend. 61.
Taurul. Vecli Tavrul.
Tavals Donul, rill de hotar al Schy-
thiei. 60.
Tavrica Hersouesus, crâmul, parte din
tdtárimea Européda. 61.
Tavrischii, din Dachia in Ardél, Ina-
inte de Dachl. 67, 68.
Tanis nume vechit al Cramului ; pe
aci all e§it Rusii când all trecut
 INDICE GENERAL
spre Tarigrad spune Zonora. 353.
Tavroeom. Aci ajunge Isachie Anghel
eitrimite de aci pe Chesarul Con-
rad, contra Vlahilor. 404.
Tayrul, munte, unde more Constan-
tie. 250.
Taxis, craiul unguresc, 358, ia bir
din Italia. 358.
Tazlhul strimtóre in Carpatl, apdrata
de Romani contra lui Batie. 465.
Thehtorul. Anastasie a fost numit Si-
lentiarul adica Tdcatoriul 296.
Theenea dupit 4isa, adeTere0e clisa o-
data,. Acesta e al 2-lea canon. 183.
Tileerea, niei pune, niet rthlicIt luerul,
MI% zisa, II i pune 0-1 0 rMliefi.
182, 348.
Tiimau cetate turcésca in Vosforul
Chimeric pe unde ail venit Polov-
01. 365.
MUM, sint ruda cu Unnii. 12. Cum-
pleciunea, lui Batie §i a Tdtarilor.
19. Al doilea torn al Hronicului in-
cepe de and s'al curätit locurile
acestea de 'Marl. 50. Schyti sati
Tatari. 57. «Precum Romani a§é
Tatari.) 86. Facerea de cetati d'in-
spre partea Tatarilor. 105. Turcil
de o fire cu Tataril sint. 106. Raz-
bóele lui Vladislav cu Tataril. 136.
Povestea despre lupta lui Laslail
cu Tataril. 137, 141, 142, 143. Batie,
conduckorul Tätarilor. 145,148. T5.-
tarn Cramului. 175. Traian lash
o01 in Dachia spre a o apara de
Tatari. 190. Traian Ii domolesce.
194. Marcu Aureliil §i Tataril. 201.
Mesius Dechie i Mann. 208. Gal-
lie 0 Tataril. 209. Emilian §i
taril. 210. Tataril in timpul lui Va-
lerian i lui Galerius. 210, 211. Ta-
tarn sub Avrelian. 223. Tataril la
1712. 224. Tatarii i Dachia. 225,
809
226, 227, 232, 246. Tataril despre
Moldoveni. 306. TA taril din Evropa
fäcuse mai multe navaliri in im-
peril 332. Intre el §i Bulgaril erail
Romanil din Valahia, 346, se nu-
mese Ru0 spune Zonora. 353. Infra
in irnparatia rasaritului. 360. Ar fi
adus contra lor Lasldul unguresc
pe Romani din temnitile Rimului.
366, Isachie Comneno a purtat r6s-
boil contra bor. 382. El se mai nu-
mese Uzil, tree in Trachia, o pea-
déza, insa el mint MAO de iistea
irnparatului, decimaci de ciuma. ei
call ail mai ramas se supun, 383,
el erail 600.000. 384. Mann de pe
Volga le zic Turcior Caracalpachi.
387. El intra in Thrachia insa sunt
WO de chtre Cabo Ioannis. 388.
'Mann in Cram. 395. Vlahil se u-
nese cu iel. 403, 405. Isachie An-
ghel vrea sá le astampere nàvàli-
rile. 406. Cornanii, un ném de TA-
tari, impreund cu Vlahil navalesc
in imparatia de résdrit. 407, 408,
418. Tatarii prind pe Sevastocratul.
411. Vlahil i Mann pradail ceta-
tile din Trachia. 414. La sfar0tul
secolului al XII-a se intone, plini
de pracli. 415. Comanil i `Mann'
Cramului se cértä intre el, pe la
1200. 419. Pe cel cari veniserd in
ajutorul lui Runic, II omóra Roman.
420. loan II i-a in ajutor. 425. Urn-
blab. imprejurul Udrilului. 425. El
atacd tabdra Tatarilor. 426. El cu
mazacul Coza, merg asupra La-
tinilor. 426. Lor le U. voe loan
Alexie sa pradeze cetile Latinilor.
428. Bat &tea Latinilor. 429. In-
conjOrd tabfira Latinilor de la U-
drilul. 430. Cu iel intra loan in
Thrachia. 431. Pradéza i distrug
810 INDICE GENERAL
multe cetati in Thrachia 432. loan
Alexie, Tdtarii i Latinii. 433. Aft
avut mare han pe Ginghiz. 436.
Fuseserd sub impdratia Indiei. 436.
Simeon si Tätarii. 437. Un ném de
al lor ce se chenta Oguzil locuiad
in carnpia Capéacului. 438. Tataril
Oguzi..439. Ladislav i Tataril. 442,
414. Vrênd sd intre cu Batie in Un-
garia, Romanii unit" cu Sacuii, II
opresc, i iei muta cia1iu1 prin
Tara lesascd. 417, 448. Bonfin, des-
pre Tatarii lui Batie. 449, 450, 451.
Povestea despre omorarea, de cé-
tre Laslati, a lui Batie, si invinge-
rea Tatarilor de cdtre Romani e
poveste minciuntisd. 452. Vladislav
si 'Mari'. 456, 457, 458. Laslii.d. si
Tatarii. 459. Starea Romanilor in
timpul navaliret Tdtarilor lui Ba-
tie. 463. Li s'aft opus Romani'. cu
Sacuii i nu i-ad lasat ed intre in
Ardél. 465. Ce le- mai zic si Co-
manI=Cobani, locuiaft de la Prut
pada. la Niprul. 466. Bate pe Un-
gun i cavaleril de la Rodos. 473.
Dupd retragerea lor se intorc Ro-
manit din Ardél en Domnii lor,
dupd acestia a mai fost i alte pc"'
lacIS de Tdtari. 475. Atlan cu Ta-
tar" retrdgandu-se, Stefan se intórce
iar, 475, de frica lor Bela al Ungu-
rilor fuge in Dalmatia. 478.
Taltarehe ném. 14. NteLart putut birui
mari imparatii. 21. Tomul intaift
al Hronicului tine Oita dupd
prada lui Batie, Hanul tatarese . 50.
Despre vechifi némul tatardsc, ce
se chiamd Gog si Magog. 57, 61.
Despre Bugiac, nume fatarase al
Basarabiei. 67. Nénturi tdtaresci
sint vecine Moldovenilor. 126. Ba-
tie cn óste tatarasa vine asupra
lut Laslad. 141, 393, 442, 446, 456.
Dachia, fiind Ord de camp, era po
trivia firei thtäresci. 256. La 386,
Grutinghii, nSm tatdrasc, se res-
cól.d. 270. Leon filosoful chémd pe
Unguri, ném tataresc. 355. Vlahii
gi ajutorul tdtdresc impotriva im-
pdratiei Tarigradului. 404, 415, 425,
432. Hanii tataresci. 435, 436, 442,
440, 456, 475. Erdogril curata tara
lui Alaiddin de talharirnea tdth-
re'sch. 440. Numele tatardsc al Ba-
sarabiei este .Buglacul >. 467.
Tribirame. Gog si Magog alt locuit
unde amid Tdthrame. CS mare s
chiama. 58. «Cavcasuh sint muntil
card despart tdtarame din Persia .
60. In Schythia asiatich se cuprinde
si Tataramé pustie. si TAtárdmé
véche.. 61. De la Meotis pana in
Nipru acum slt eerie Tataramd
mica . 67. Stravon miirturisesce ck
Dachil i Ghetii din Tathrame aft
esit 74. Dupa 4 ani Batie se in-
three inapoi in tatárame. 145. Cea-
lalta Td.tararne i multe feluri de
Varvari erad supusi de Huni. 273.
Tara leseascá se cuprinde supt nu-
mele ratararnif. 285. A patra rese-
dinta a pus'o Attila in Tatarame.
285. Din tatarimea cea mare, mai
sus de Dachia nóstra trecea de la
rdsarit spre apus. 285. Genghiz
Han la a. 1212 a esit din Tataramea
cea mare, care este vecind cu Hina.
436. In Tiltdramea cea mare fost'aft
un loc pe care Turcii .numeso De-
5ticap6ac. 438. Batie se scóla din
Tatarame ce este pe apa Volgdi
si pradSza tara Moschiceased. 447.
Tftrg. Dupa invingerea Dacilor, Tra-
ian intorcendu-se la Roma Senatul
l'a prima in triumf i i-ad ridicat
 INDICE GENERAL
columnd in locul care se chémd
targul lui Traian. 105. Turell nu-
mese voevoda pe comendantul de
Galata i pe altif a altor targuri.
131. Preda Stambol Roman ail lost
sotnic al targului Harcovului. 217.
Jovian voind sã faca pace cu Persil
s'aii tutors la Targul Danastana,
intre Galatiia i Vithinia, unde acl
murit de naprasna. 253. Targul Pa-
dova se afld pe Pad. 274. Filipic
scotand 73000 prunci de prin tar-
gurl i-a trimis la Tarigrad. 343. In
anul 967 Rusil aü cazut asupra
Bulgarilor i aü facut targurile una
cu pamintul. 369. Cetatile i targu-
rile Romanilor din Ardeal. 461, 427.
Targul Romanului s'au fost che-
mat : Forum Romanorum.D 471.
Intre Alba Iulia i Sibiii, aü avut
targul Rosii. 474.
Targolisté. Inovezil, Romanh i Ba-
starnil ar fi zidit Tergovisca adica
Targovisté. 365.
Tarnovul, cetate. Ivanco o cere lui
Alexie Anghel. 412. De aci fuge
Joan si dupd fuga lui, remane Pe-
tar stdpanitor. 413. Aci e trimis
Balduin. 426.
Teeehirdagit numesc Turcil pe Ro-
dostos. 415.
Telefos, conducetor al Grecilor din
Asia, in r'esboiul Troian. 93.
Telesis Domnul Bulgarilor iasa ina-
intea lal Constantin Copronim, 346,
piere ucis de al al. 346.
Temisvar, 68, intra in Dachia mälu-
rósa. 69. Cetate pe apa Temisului,
unde Ladislav bate pe Copulh. 148.
Némtil o smulg din mana Turci-
bor. 176.
Temisul, apà langa cetatea Temisvar
uncle Ladislav bate pe Copulh. In
811
locul lui, povestitorh pun Sirétul.
148.
Temurleng. Pe mana lui cade rob Ba-
ezid. 441.
Tereovisea adecd Targovisté a fost
fondata de romani, bastarni i ino-
vezi. 365
Tero, hatman, era pus spre paza par-
tilor despre Udniiti. E batut de Ro-
mani. 431.
Tertulian vorbesce de resbelele lui
Marco Avrelie cu varvarii. 201.
Te..:pr4-rf6ii se cheama vechiul locas
al Gotilor, in malul baltii Meotis. 261.
Thabas, este loc de intrare in Dachia
veche. 319.
Tharapia, aprópe de ea este cetatea
Zagura. 253.
Theodat, stapanitoriti Sansevermati-
lor, nasul lui Stefan. 375.
Theodomir, craiul Gotthilor, dal zalog
pe fiul sëü Theodoric, lui Leon im-
peratul. 291. Bate pe Huni i prinde
pe Hunicmund craiul lor, chruia
h cid drumul. 292.
Theodor fratele lui Iraclie, a coman-
dat o parte din armatd. 333.
Theodor, scriitor, vorbesce de mórtea
impilratulul Leon si de suirea pe
tron a nepotulul séu, feciorul lui
Zenon. 292.
Theodor Anghel. Lui ii dä Joan Ale-
lexie, Solonul. 429.
Theodora, imparateste impreund cu
Mihail, fiul ei. 351. Vine la impa-
ratie dupil mórtea lui Theofil. In
timpul el, Vogoris Domnul Bulga-
rilor inaintéza cu óste contra Ta-
rigradulul. 353. Ea a imparatit im-
preuna cu fiul sell Mihail, 14 ani.
354. La 860 intra Rusil in imparatie.
373. Remane singura duph mórtea
Jui 111onomah 382,
812 INDIC& GENERAL
Theodora, fata Domnului Cazarilor, ii
i-a de bfirbat pe Justinian. 340.
Theodora cetate, spune Procopie, zi-
ditä de Traian, la caphtul podului
din dreapta Dundrii. 155, 322.
Theodora, fiica Sevastocratului, Ale-
xia vrea sá 'o dea sotie lui Joan,
412, 413, 417.
Theodori=Bogdan=-Ddruiti lui Dum-
nezeil 377.
Theodoric, craiul Gotthilor din Gallia
se incuscrise cu Ghenseric. Fata
luI, o luase Hunneric, feciorul lui
Ghenseric. De tearnd ca el sá nu
se uneasch cu Romanii, Ghenseric
chiamd pe Attila. Lui ii scrie At-
tila, ca a se uneasca. contra Ro-
manilor, fdgdduindu-I jumdtate din
Gallia. 287. El se uneste cu im-
pdratul Rfimului, contra lui Attila.
El cu feciorul sal Thorismund si
cu Aetie ajung la Avrelii, unde bat
pe Hunt 288. More in luptd contra
lui Attila, in ampiile Cataloniel.
289.
Theodoric, istoric bisericesc, spune
cã Romanil aveail in Dachiia, ar-
hiepiscopl. 250. Despre re' sboiul lui
Julian cu Persil. 252. Spune cd Got-
thii ail prddat Thrachia, Misia, Da-
chia si Pannonia. 257. Rdsboiul lui
Theodoric cu Gotii, 265, scrie de-
spre apropierea Schithilor cu dom-
nul Roilas, de Thrachia si de di-
strugerea lor de atre puterea dum-
nezdiascd. 278.
Theodoric, prinde pe Anastasie si fd-
andu-1 alugar 11 trimete in Te-
salia. 343. El lasd impAratia de blind
voe i lui ii urmézd Leon Isavrul.
343.
Theodoric Amai saü Veronéual, fiul
liii Theodomir, craiul Gotthilor, e
dat zdlog ml Leon imphratul. Mai
pe urmd, s'a chiemat Veronénul.
291. Intrd cu pradd in Gretia, dar
e gonit de Sabinian Hatmanul 293.
Thcodoric Amali, domn al Gotthilor,
se pleacd lui Zenon, si e pus hat-
man al ostilor din Dachia main-
rósh i Misia. Sada pând la 487,
and incepe a pada hotarele im-
13,61'40. Indemnat de Zenon, pléa
spre Italia, si la 490, bate la apa
Sontiuin pe Odoater si la Verona
pe care o ia, (aci primeste numele
de Veronénul), f merge la Roma,
care avea ordin sh-1 primeascd. 294.
Bate iardsi pe Odoater la apa Duca,
incongiórd Ravenna pe care o bate
3 ani. E rugat de Odoater sá fach
pace si sá irnpartd impreund Italia
El se preface a primeste i cu
viclenie, omórd pe Odoater. 295.
El era maghistru ostilor din Da-
chia i Misia. 295. Fusese ordn-
duit in Dachia, de Zenon si and
se vicleneste, Romdmii din Dachia
ii pArdsesc. El a stat maghistru
3 ani. 295. Face pace cu l3urgun-
dionii, cumpärd de la dânsii am-
piile Lugurii i goneste pe Heruli
din Italia. 296. Trimite pe Hat-
manul Petza contra Bulgarilor. 311.
Theodoric Sehytul, fiul lui Triarie,
inta cu Gotthii in Thrachia, o
prädeazd i ajunge pang. sub Ta-
rigrad. 293. Trece in Illiria si more
infipt intr'o sulitd. 293.
Thedori Paredlabul aduce un ban de
argint, gdsit in .cetatea Gherghi-
nel, cu inscriptia Const. Viet. Avg.
Imp. 248.
Theodor La.searis cel tank., vine in
locul lui Ioanis Duca. 452. Pe fiul
all il lasä pe 11:Jana lul Muzalos,
 INDICE GENEEAL
pe care il omórA. El impArAteste
3 ani, 476, a murit la anul 1259. 476.
Theodor Lascaris, e ridicat impérat
la Nichea. 427. Apnea Trapezontul
si Tara Frighiii. 427. La el tree
greed' goniti de Ion Alexie. 431.
El marise impArAtia de la Nichea.
433. In contra lui merge Alexie
Anghel cu Turcii trimisi de At-
hantin. 433. Asupra lui navaleste
sultanul Athatin i 11 loveste cu
Buz duganul in cap. Prin de pe Alexie
care II era socru i il face cAlugAr.
434. In al 8-a an al imp6rAtiei lui
iese Ginghiz Han. 436.
Theodor Train% e ales cap de grecil
din Didimotih. 431. Era Hatman
al ostilor de pe 15110 Udrilul. Fuge
dinaintea TAtarilor. 432.
Theodosie cel tank., impArat roman.
Pe vremea lui, a fost comandant
al Romanilor, Aetie, din némul Va-
lahilor, zice Sarnicre. 133. Istoria
Romanior din Dachia pAnA la The-
odosie cel Oar. 272. Vine dup5.
mórtea tathlui séU Arcadie, el este
dat in paza lui Iezdegherd impé-
ratul Persilor, care l'a dat la invê-
tAtura lui Antioh. 275. In timpul
lui, scrie Socrat i Theodorit, cà
Roilas doinnul Schythilor se apro-
pie de hotarele IInpérãiii, ins5.
Roilas este träsnit i ciuma se-
cera pe osténi. 278. Goneste pe
Hunil din Pannonia. 282, 283. El
trimite osti cari opresc pe Huni.
283. Trimite ostile de la Sichilie,
contra Unifor. 283. Imblanzeste cu
bani pe Varvari si dé lui Attila
6000 litre de aur si in tog anii
ate 1000. 283. Cu el, Attila face
pace. 233. Refuzä sA mai dee bir
lui Attila si acesta vine cu Oste
813
asupra lui. El trimite contra lui
Attila, pe Hatmanil Anthimie al
Anmighislie, cari bat pe Attila la
Sardica. 284. La 450, more la Ira-
nátóre, si in locul sett vine Mar-
chian Thracul, care ia soi pe Bora
lui Theodosie, anurne Pulhiria. 288.
Theodosie. In Pogrebania lui, Am-
vrosie spune ca" Constantin Ma-
rele, a lost botezat de Evsevie,
episcopul Nicomidiii. 247.
Theodosie, tate ml Theodosie Marele,
fusese omorAt fArd nici o villa, de
cétre Valens. 258.
Theodosie Marele. 16, 17, 237, 255. El
rescumpArd de la Gotthil, àrile
luate de iel. E chemat de Gratian
din Ispania, ca tovarAs la impS-
rAtie. El este feciorul unui Theo-
dosie, pe care Valens '11 omórd
fárà vind. 258. Rominii in Dachia
de la el inainte. 259. Despärtirea
Gotthilor supusi de el. 264. PlOcA
cu armata contra Varvarilor, scapa.
Misia de sus, de jos, Trachia si
Dachia mAlurósil, face pace cu Ata-
naric, domnul Gotthilor si se in-
tórce la Tarigrad 266, 270. Pri-
mesce pe Athanaric si dupd ce
mOre, il IngrOpà cu that cinstea
in Tarigrad. 265. Idatie aerie ca
lui Ii s'aft supus top' Gotthii, ai el
pe unii Ii trimete in Egipet, pe
aIii ii la ad in Thrachia. 265. Dupä
el urmézd Arcadie i Honorie. 266.
In timpul lui aü läsat Gotthil Da-
chia malurósä. 266. El reduce luxul
de la curte. 270. Contra sa se scolil
Grutinghii cu 3000 de vase si prA-
deazd Thrachia, contra lor el tri-
mite pe voevodul Promotos, care
i-a bAtut i inecat in Dundre, aerie
Martelus. 271. PAnd la mórtea lul
814 INDICE GENERAL
nu s'a mai prAdat niel Thrachia
nicl Dachia. 272. Theodosie a mu-
rit la Mediolan, scrie Victor in
etate de 50 de ani, de 60 ani scrie
Isocrat, 65 ani hronicul Alexan-
drin; el a biruit pe Evghenie ti-
ranul, scrie Socrat i Martelus. 272.
LAsti In ImpérAtie pe eel dol fil ai
sel Arcadie si Honorie. 273.
Theofanes. Despre Attila si a1iaiI lui
in Ghermania. 288, Despre Leon
cel tinèr. 292 Moirtea lui Zenon.
296. Vitalian si o mare parte a
Schytiei yin la crestinism 312.
M6rtea lui Anastasie. 314. Iraclie
si Perii. 332. Despre Constantin,
fiul lui Iraclie. 335. Ridicarea la
impértitie, a hri Mizizie. 336. Des-
pre Iustinian la 686. 338. Despre
Leontie. 340. Despre Iustinian car-
nul in a doua stare la imp6rdlie.
342. Despre Filipic si despre Ar-
temie. 343. Bulgaril i Leon Isav-
rul. 344. Despre botezarea Irinel,
fiica Hanului Cazarilor. 345. M6r-
tea lui Constantin Copronim. 317.
Starea imperiului rësàritén,Ia finea
secolului al VIII, sub Constantin
si Irina. 348. Pacea d'intre impe'-
ratul fe'sdritului si Serachénii. 352.
Theohmonia. Cu viclesugul ei nóptea
peste zid sare Joan Cimischie si
omórd pe Nichifor Foca. 369.
Theofil vine la imperatie dupd Mi-
hail Balbul, a imp'erdtit 12 ani si
lag la impérdtie pe Theodora si
fiul ei 'Mihail. 352.
Theofilact, Patriarh al Tarigradului
este fiiul lui Roman. 357.
Theofilactos Samocatis. In Cartea 6,
Cap 3, vorbesce ed. Sclavonii erad
sub stapanirea Bulgarilor. 327.
Spune ca Avaril, Sclavonii, Ghe-
pizif si alte neamuri varvare lo-
cuiad mai sus de Volohia. 329. La
597 Slovenii ndvdlese in Thrachia,
spune el in Cartea 6, Cap. 10. 328.
In Cartea 8, Cap. 5, vorbesce de
sfada dintre Haganul Avarilor si
impSrdtie. 330. In Cartea 8, Cap.
11 povestesce cum Foca omórd pe
feciorii lui Mavrichie. 335.
Theopomp. Tlnii aduc in contra lui
pe Titeron. 173.
Thessalia, 90, aci s'a bdtut Chesar si
Pompel. 163. A fost prddatd de
Tgari. In ea ad ndvdlit Varvaril
Crivetului, spune Zonoras. 215.
Fdcea parte din imperiul Roman.
242. Ghettil o pradéza.. 312. Aci
Theodoric trimite pe Anastasie.
343. Arternie fuge din Thesalia.
341. In ea intrase Sclavonil si Irini
trimite 6ste care II sc6te din ea.
348. De aci ad fost gonitl Bulgarii.
376. Pand in ea se lAtesc Vlahil.
397. Pe vremea hiT Ioann Cantacu-
zdno, o parte a lei, o stapanead
Vlahil si se numea Vlahia mare.
397. Cu Vlahil din ea, sant tot
una Vlahil. 398. Condo-Vlahii s'aii
intins pand la Thesalia. 416. 0 lu.-
ase Green, dar din maina lor ad
luat'o Latinil cu Ion al Bulgari-
lor. 466.
Thesalonica. Aci e trimis Lichinie, de
cdtre Constantin Marele. 239. Aci
vine imp6ratul Alexie de la Chip-
sala. 415. Spre el se indreaptd loan
si intrd. Marhion. 428. In ea se
inchide Marhion. 429. E luat i je-
fuit de Romani. 429.
Thettalia posesie a Ellenilor. 90.
Thodoropolis, cetate zidità dupd Tra-
ian. 322
Thoma. 104.
 INDICE GENERAL
Thoina, patriarh al Tarigradului, era
pus de Latini. 430. BlestemA pe
Latinil care nu voesc s. meargh
in ajutorul lui Henric. 430.
Thorismund, feciorul lui Theodoric,
craiul Gotthilor, vine la Avrelii.
288. Ajutd pe Alani, contra Hu-
nilor. 289.
Thrachia, impreund cu alte Or! sint
prAdate de:, SclavSni i Sirbi , la
anul 499 12. Constantin aldturAnd-o
Machedoniei aü socotit sd fach
cu acSsta o a patra parte a lumei
romane. 15. De la Constans pand
la Gratian Dachia nóstrd impre-
una en Thrachia i Machedonia,
tot supt un deregAtoriti aft fost.D
16. Dupd Theodosie, e prAdatd de
barbari. 17. Gothii au venit aci
din Misia. 74, 77. Chesar a trimis
in Thrachia pe Crasus cu o§tile.
78. Pana aci se intindea taxa Elli-
nilor. 90. A fost prAdatd. de TA-
tari. 208. In ea au ndvAlit Var-
varii Crivatului, scrie Zonoras.
215. Prin ea merge Avrelian. 221.
In ea Probus trece 100 mil' var-
vari. Toti Varvaril din apropierea
Dachiei, sAnt mutati in Thrachia.
228. Ammian scrie cd. Diocletian
bate pe Gotthii earl prddaserd
Thrachia. 232. Sculdn du-se Sarmatii
asupra Thrachiei, Constantin II bi-
rue§te, spune Zosim. 238. A doua
wzare a Varvarilor, a fost in ea.
240. Impreuna cu Eghypetul, este
in una din cele 4 divisiuni ale im-
periului lui Constantin Marele. Ea
incepe de la Muntil Cenghi, spre
meazd-zi pAnd la Machedonia, de
la Muntii Rodopil spre rdsdrit pa-
nd la Bogat, unde dd Marea Mgr%
in Marea Alba. ImpSrittia fesAri-
815
tului se impartia in Trachia §i
Asia. Avea 2 provintil : Machedo-
nia i Dachia. 242. InThrachia, Con-
stantin pusese scaunul imperatiel
romane. Pe acea vrerne erail multi
locuitori in Thrachia. In o§tile Da-
chiel, se cuprind §i aleThrachiei. 244.
Gotthil supuel sunt pu§1 de Con-
stantin Marele §i in ea. 245. Con-
stantin cel Mare, dd Thrachia lui
Constantie. 246. Gotthii pradd Tra-
chia. 254. In ea a§éza Valens pe
Gotthi §.1 Gotthil tree impin§1 de
Huni. 256. Ea este intre munti. 256.
Gotthii o prddAzd. 257. Valens po-
runcise Go tthilor sàiasà din ea. 266.
E pradata de Fritthighern, lice Bon-
fin. 258. Aci sunt a§ezati Visegotthil
de cdtre Valens. 262. A§eclarea Got-
thilor in Thrachia. 263, 267, 268. Aci
sunt goniti de Hun!, Athanaric §i
Fritigernis. ::64. Este prAdatd de
Gotthi i scdpatd de Theodosie. 265.
Theodosie a lásat o parte din Gotthi
aci. 265. Grutinghil ah trecut Duna-
rea i aü prddat-o. 271. Pand. la mori
tea lui Theodosie nu s'a fdeut nic_
o prAdare ei. 272. Gotthil treeuti
de Theodosie in Thrachia. 273. Ea
5i Varvarii. 277. Socrat i Theo-
doric suit despre apropierea Schy-
tilor de ea §i. de distrugerea lor.
278 Pe ea voesc Bà o pradeze Hu-
nii 283. Prin thrile de sus infra
Hunii in ea. 283. Prada Ostrogot-
thilor in ea. 296. Este prädatd de
Huni la 475, scrie Chedrinos. 293.
In ea prAdezd Theodoric Schytul.
293. E prAdatd de Bolgari. 301. La
502 yin cu pradd Bolgarii, pand
aprópe de Thrachia. 302. La ea Bol-
garii trec prin Dachia. 302. In ea
fac craft' Slavii. 304 E supusd de
816 INDICE GENERAL
Vitalian. 312, 313. In ea intrà Hu-
nil ce se clic 0 Sthlavinii. 316. In
ea se intorc Sclavonil din Gretia
si Machedonia. 317. Marginile lei
le sterge Dunfirea. 320. Sclavonil
dupa esirea Bulgarilor sa fi trecut
Dunhrea 0 o parte s'a aseclat in
Thrachia. 334. Slovenil erail in
Thrachia, Priscus ii scóte de aci.
327. Slovenil indemnati de Hagan
int/4 in Thrachia. 378. Hagan in-
tra in Thrachia, 329, in ea eraii
Wile Românesti. 330. Hunil sail
Avaril cu Sclavonil si Ghepiclil au
intrat in Thrachia. 333. Bulgaril
naválese in Thrachia. 336. Bulgaril
0 Sclavonil erail in Thrachia. 341.
Bulgarii gonitl din Volohia tree
peste Dundre in Thrachia. 342. Zo-
nora, spune ch Bulgaril au prddat
Thrachia. 343. Bulgaril stap"dneail
Thrachia in timpul lui Constantin
Copronim. 346. Bulgaril ail rèmas
stapânitorii el mai multe sute de
anl. 346. Cronos craiul Bulgarilor
intrà in Thrachia, Ina. Mihail Cu-
ropalatis 11 scOte din ea. 352. RusiI
sub Iugor pra.déza. Thrachia 357.
Vine in ea Roman dupa ce a ba-
tut pe Serachéni, pentru a aranja
fruntariile. 369. AU fost scosi din
ea Svetoslav cu aliatil de catre
hatmanul Vardas. 370. A fost ha-
tufa. de Pazinazi. 379. Ail intrat Pa-
zinazil pe care il saite impáratul,
387. Thrachia este pradata de Ta-
tar. 383. Este pradata de Tatu,
voevodul Pazinachilor in unire cu
Nestor. 387. Cetatea Sozopolis din
Thrachia este cuprinsd de Turd.
388. In ea intra Unguril de o parte
0 Tatarii de alta parte. 388. Zo-
nora spune ca ea este pradata de
nemul Pazinachilor. 391. Romano-
Vlahil in Italia, Misia si Thrachia.
395. Bulgarii si Shrbil intemeiaza
crari in ea. 397. Ea e prádath de
Tatari. Cetatilor de aci merge A-
lexie Anghel sa le dea ajutor. 914.
In ea tree Vlahil si. Tátarii. 415.
In ea lovese din noil Comanii si
Vlahil. 418. Grecil rthscutl in ea,
fug la Ioan 423. In ea se intore
Grecil dupa sfatul domnului Ro-
mânilor. 424. In ea intra Joan cu
Wile si locuitoril el il ajuta con-
tra Latinilor. 424. Prin cetätile el
sth Ioan Alexie. 428. In ea intra
Than cu Tataril. 430, 432. El ieati
cetatea Aprul. 431. Cefatile el le
rèscumpSrd de la Greet 434. Cetà-
tile lui Ion al Bulgarilor din ea, le-
af luat latinii. 466, 467. In ea ail
locuit odata Besii. 468. Thrachia e
pradatà de Mihail, un sef de prd-
datori pe timpul lui Mihail Paleo-
logul. 476.
Thrachii. Ghetil se amestecaii cu ei.
73. Cu Misil, Ghetil si Vevrichil,
coprind Vithynia. 77.
Thracul. Marchian Thracul ia impd-
ratia la 451. 288. Justin Thracul
vine la imparatie la 518. 314. Jus-
tin Coropalat care urmSza la im-
paratie la a. 565 era de mosie thrac.
325.
Thravichil norod in Dachia, 67.
Thnchidit, 55, 69, rhvnind la gloria lui
Irodot, ar fi scris in istoria sa,
numal laude pentru Ellini. 172.
Serie lucrurile Ellinilor, intamplate
cu sute de aril inainte de el. 299.
ThuN, ostrov. 173.
Tiberian. ellireghtorul Siriel,x. catre
Traian, despre omorh.rea crestini-
bor. 194.
 1NDICE GENERAL
Tiberius. Vedi Tiverie.
Tiflis numesc Turcii, apa Fasis. 227.
Ea curä prin tara Giurgesca. 242.
Tigrul rIli, forma inainte de Traian
hotar al impArdtiei. 191. Adrian ii
face din noii hotar al impárgtiei.
196. Paravat ii trece, i intr'o pes-
teril din apropiere, asculta vr5jile
care il prezic invingerea Persilor.
252,
Tiliscon, ceatuie. 323.
Timena cetate ziditã dup5 Traian. 322.
Timed e osandit de Iosif Iudeul. 173.
Tiaras Hmenlinskie, hatman cazacesc
ia o fatd a lui Vai1ie Vodh. 26.
Tindar era Tafal Elenel i stapani-
tor al Spartanilor. 92.
Tiraglietii intre Prut i Nistru. 68.
Ghetii Nistreni. 67.
Tiras, Nistrul, rItI. 60.
Tiraho tiranul, a gonit pe Pazinachi
en domnul lor Cheghenis. 381.
Tirana]. Foca sutasul s'a numit mai
apoi Foca Tiranul. 330, 331. Pece-
neghil fiind gonitl la 1048 de Ti-
raho Tiranul, s'ail sculat cu dom-
nul lor Gheghenis. 381.
Tirvelin Domnul Bulgarilor la care
fuge Justinian cand era sh fie prins
de Apsimar. 340. Leat 719, Artemie
fugind in Thesalia i mergend la
Tirvelin domnul Bulgarilor multà
óste ail luat intr'ajutor. 344.
Tirvinghii, närod ce ar fi lacuit de
la Olt in sus pe Dunare, i intre
rnunti spre tara Ungurésed, 68.
Tisa saü apa Patissos. 60. Dachil, spun
unii menciunosb, Ca nici odatà
sa nu sA fi intins pe Dunàre in
sus mai mult de cat pand unde
dä Tisa in Durfare. 64. Ce spune
Gloverie despre intinderea celor
ce Inlocuiaü pe Dachl. 65. Hota-
81 7
rele Iazighilor dinspre Tisa. 65.
Ghetia se intindea peste Tisa. 66.
Terile de langd Tisa, cari sunt.
68, 69. Iazighil i Metanastil, locuiail
de la Tisa in sus, spre Buda. 82.
Peste Tisa, Bela asez5 pe Comanii
crestinati. 145. Sarghetia este apa
numitd Strelta i curge despre Ma-
ramorAs spre apa Tisii. 189. Iasigil
at] 15cuit peste Tisa pe Dunare in
sus. 201. Peste ea in sus, era a doaft
Dachia, pe DunAre, c5reia i se di-
cea Panodachia, 250, hotar al ye-
chel Dachil. 264, 269. Pe langá ea
s'ail stabilit Hunii, Vice Mihai Ri-
tie Neapolitanul. 281. Din ea ODA'
in Olt, este Dachia mglurósá. 289.
Asedarea Ungurilor pe apa Tisei.
311, 354. Hagan scap5 aci, este ur-
marit de Priscus i iarà il bate
Priscus trece apa Tisel contra Ghe-
pizilor earl locuiat aci, el erail sub
stdpanirea lui Hagan. 329. Pe apa
el se asézh Unguril. 356. Ungurii
sunt asedati de la munti i pan5
la ea. 356. Dachia de lang5 ea ail
ocupat'o Unguril i Hunii. 463.
Targul lui Bogdan este la unirea
Tisel cu Märamords. 474. Din Tisa
pana la marea NégrA se intindea
Valachia mare care se numea Ga-
litia. 446.
Tithon, tate lui Memnon, care era
conducetor al Grecilor din Asia in
resboiul Troian. 93.
Tit Vespasian a venit la imparAtie
dupà mór tea tatAlul ski Vespasian.
Pe el Xiiilin i Sfetonie 11 numese
bucuria némului omenesc. Ziva in
care se intampla sa nu faca cul-
va vre-un bine dicea c5 a perdut
o di. A murit de friguri in satele
Reantine, unde a murit i tatAl set],
52
818 INIMCE GENERAL
a impdratit 2 ani. Dupd el urmézd
fratele seii Domitian. 165.
Titus LIAM. Vedi Livius.
Thuile. Pe vremea acestuia a scris
Stravon. 59. General Roman, tri-
mis de August contra Dachilor. 79.
Tiverie ca impdrat, contimporan
cu Ghestiblind, al 3-a craiii al Da-
chilor. 79. Norbanus Flaccus a fost
consul impreund cu Chesariul Dru-
sus, fiul lui Tiverie. 122. Dion spune
cd a fost hatman ii Romanilor in
fesboiul contra Ghetilor, 128, vine
la iinpdrätie dupd Octavie Avgust
la anul 14 d. Hs. A impdriitit 22
ani, a murit la anul 37 d. Hs. si
lui ii urmézh Caligula. 164
Tiverie Aniehle Constantin, vine la im-
pdrdtie dupd Justin, el are fesboi
cu Persil i cu vitejia hatmanului
Mavrichie ii bat. El dã pe fata
sa dupd Mavrichie 11-1 lasd. urmas.
Mesterii trimisi de el lui Hagan ca
sà-1 facá feredee sunt intrebuin-
tati ca sà facà pod pe Dundre, scrie
Zonora. 326, 327.
Tivingliii, in Dachiia inainte de Da.
chil. 68.
Tote ispiteste dragostea tOte birueste
nevointa. 298.
Toeai. Pe vremea lui Ladislav, pänd
aci prädézd Copulh. 148.
Tolosa, cetate. Aci a fost lupta Ro-
manilor, contra Unilor si Vanda-
lilor. 133.
Twills. Pe ldngd. ea (cetate), Herulii,
Pevchil, Schythil i Gotthii, tree
in Misia 212. Vedi Tomus.
Toinus,cetate situatd langd. Marea
Neagrd, unde e isgonit Ovidie. Se
crede a fi Cetatea Alba'. 72, 117,
122. De aid Ovidie scrie la Roma
lui Flaccus Gretinus. 117, 122. A
fost lfisatà de 'Mardi la dreapta,
scrie Zosim. 211. Gotthil tree pe
aläturi. 212. Cetate la Dundre, zice
Sarnitie, pe child eel-I-alp istorici
si geografi o pun in Misia pe tar-
murile M. Negre. 261.
Topelttin de Medias zice impreund cu
Carion cá eine zice ed. numele
Moldovénilor si al Muntenilor este
dupd numele ha tmanului Fla c, spun
basme.:> 124.
Tordia, tinut al Românilor din Mol-
dova. 473.
Toparlia. Egite'i-ah inainte si Bog-
dan a celor mai din lduntru tdri
Toparha sail erdisor (lui Vasile
Bulgarocton). 377.
Tornavénil sunt jefuip de Vandalii.
275.
Torune, cetate supusd cethitii Madho-
roc. 371.
Totrus riu in Moldova de unde vine
numirea tinutului Totrus din Ar-
del. 474.
Totrus, tinut al Romfinilor Moldo-
veni in Ardél numit dupd riul Tot-
rus din Moldova. 474.
Totrus, srirntOre in Carpap, apdratd
de Romani contra lui Batie. 465.
Traian. Vedi Ulpie Traian.
Traiaueseil. Despre un sol august,
prefect al Traianescilor si al al-
tora, intr'o inscriptie din Dachia.
161.
Transalpina, numeail scriitorii latini
tara Munteneascd. 132.
Transilvania, Intl% in Schythia. 60.
Se cuprinde in Dachia. 65. Roma-
nii all venit intili ad i apoi all
trecut in Moldova si Muntenia. 111.
Ea e nurnith de Bonfin, tótii tara
Ardialului. 147. In ea spune Bon-
fin, ca s'ar fi aflat o piatrd cu in-
 1NDICE GENERAL
scriptiuni, despre un' Luciii Aniii,
Fabian, 116, se numesce astd-zi o
parte a Dachiei, care a fost cop-
rinsh de Siculi. 282. Ast-fel se nu-
mea Dachia de mijloc. 305. E sub
stdpanirea-Ghepidilor. 319. AU in-
trat Rusii in ea 1a.1002. 375. Dom-
nul el Emeric Techelie a poruncit
de a fdcut mape Geografice pentru
Ardeal. 473.
Trapezont PAnd aci se intindea di-
visiunea I a imperiului lui Con-
stantin Mare le. 242.`E luat de Theo-
dor Lascaris. 427.
Trebonianul. Dupà perirea lui Dechie
In Schytia, remásita ostil aii ridi-
cat la impSrdtie pe vicleanul Gal lie,
earele Trebonianul se poreclea.
Triadita se mai numea Sardia. 66.
Cetate luatd .de Flac de la Gheti,
zice Ovidie poeticul. 128. Spre ea
merge Isachie Anghel. 406. E ri-
sipitd do Vial& 408.
Triarie, Lath! lui Theodoric Schy-
tul. 293.
Trivala
Tribun. Nerva il face pe Traian fi-
cor de suflet, Chesar, Tribun si
lul mostenitoriii,. 80. Anie Fabian,
tribunul polcului al II Avgustesc,
e mentionat intr'o inscriptie gdsith
in Dacia. 161.
Tribunicia. Vecli Tribunifia.
Tribunitia. Nerva impodobesce pe
Traian cu puterea tribuniciel. 193.
Trisaghion, cdntare bisericeascd. 312.
Trithemil a scris viata lui Eneas Syl-
vius. 116.
Triumvir. Annie Fabian triumvir, men-
tionat intr'o inscriptie din Dacia.
161.
Trivalia san Sclavonia, este prddatà
de Sclavonii, Sêrbii i Bulgarii. 12.
819
Ea facea parte din imperiul lul
Constantin Mare le. 242.
Trivalil, asupra kr ail venit Polovtil
si Pecinighil din Pozina. 365. Dorn-
nul kr a fost tefan feciorul lul
Neeman. 419.
Troada sail Troia. De ad s'ar fi tea.-
gAnd Romanii. 13. Despre räsipa
el. 59. Cetate vestitd in Asia. 90.
Grecil Elladéni contra ei. 91. La
Avlida, Green, hotärdsc ddrâmarea
el 92. Priam a fost stdpânitorul
'el. 93. Agamemnon vine impotriva
el. 94. Eneas dupd rdzsipa Troa-
del. 95. Pe la Troia, care se mai
numea Ilion tree Scipionil contra
lui Antioh. 101. Istoria el si a res-
belului el o scrie Omir dupd 200
ani. 299.
Troadenil. Din I-611144de kr spun
unil ch s'ar fi pus temelie criii
Frantozilor. 12. Rornanil sint din
Ellinil Troadeni. 85, 99, 100, 104.
Din aceiasi semintie cu Elenii. 90.
Intre iei i Elladenil isbucneste
résbol la 1193 a. Hs. 91. El ail
mai avut rSsboi, cu Iracis sail
Hercules, care a robit mu1l Tro-
adeni i i-a dus in Ispania si Franta,
zidind cetatea Alexia, 91. Se hota-
räsc sd'l ajute pe Alexandru Pa-
ris. 92. Sfatul kr. 93. AU fost orno-
rdti toti and a pdtruns Gretil
din Europa, in Troia. 94. Trogos
Iustin, spune cé. aii scdpat nu-
mai Eneas i Antenor. 95. El rd-
man stdpani in Latium. 96. Orbi-
nus Raguzdu, zice cd se trag din
Varvaril de peste Volga. 101. Ei
indeamnd pe Romani sa. supue
Asia. 101. Privesc pe Romani ca
pe urmasil kr, spune Iustin. 102.
Frantozil ar fi ndscuti din ie1. 177,
820 INDICE GENERAL
Troglodite. Gloverie spune ea Iocul
Schythiei cu felurite némuri se
desparte, din carii (deosebi de Tro-
glodite) mai vestiti sint Dachil. 65.
Trogas, scriitor. 67. Ce spune Iustin
dupd Trog. 71. Dachii se trag din
Daaii i Davil 74, 76. Ca si Justin,
spune de plecarea lui Antenor si
a lui Eneas, spre Italia. 95.
Troia. Vecli Troada.
Trolanal, care se afid in tam nósträ,
se crede ca l'ar fi facut Traian
in trecerea sa contra Asiei. 192.
Troilo. Constans imp6ratul fiIt omo-
rat in Siracusa la 668 de un An-
drei fiul lui Troilo. 335.
Trovur fratele lui Runic, s'a asezat in
Izbooc, cetate. 372.
Tuderthat, aci zice Victor cé s'a nas-
cut Traian. 193.
Tur-Aritpesti scriitori, ne apdrii. 24.
Tarbantil. Cfestorul Turbantilor e a-
mintit intr'o inscriptie din Da-
cia. 161.
Turcesel. Ve4I Turcefti.
Tarmti. Armele turcestl aii mers in
Arabia. 19. Scriitori de al lor a-
péré pe Romano-Moldo-Vlahh. 24.
0 parte din Misii, se el-16mA acum
cu num e turcesc, Dobrugé. 68. Ce
a luat Chesariul de la Sultanul tur-
cesc, in pace de la Pazarovti. 69.
Stapanirl turcesci. 106, 107. Nu-
mele Romanilor la scriitorii tur-
cesci. 307, 474. Suleiman, sultan
turcesc, ia Buda. 355. La 1078 6st6
turcésca prinde pe Mihail. 387. At-
hatin, la istoricil turcesoi, e nu-
mit Alaiddin. 433. Imparati tur-
cesci. 435. Istoricil turcesci. 436,
436. Despre nérnul turcesc. 438.
Dara, la istoricil turcesci se cheama
Nahra. 439. La 1300, m6re Alaiddin
sultanul turcesc. 440. Despre fap-
tele Turcilor in bibliotecile tur-
cesci si cele crestinesci. 441. Sul-
tanul turcesc, Suleiman, ia Malta.
451.
Turchistanul, parte din Schythiia a-
siatica.. 61.
Tamil. El ad inghitit multe craii ale
résdritului i apusului. 19. Sulei-
man a fost aUlisis» al kr. 22. Yard
Bogdan, fi6orul lui tefan Voda
Marele pacea Chrestinilor cu Tur-
cii ar fi fost mórtd. 23. Turcii
ic muntilor Cenghii , aDespot
iamlasi». 64. Turcil fac pace cu
Nemtii la Pasarovitz. 69. Ostasii
viterani > erail la Romani, cum sint
oturacii la Turd. 83. At avut rOs-
b6ie cu Romanil i sant de un ném
cu Tétaril. 106. Romanii li sant
tributari. 106, 107. Enea Sylvius,
resc61à printr'o cartey pe crestinl
in contra kr. 115. Sarnitie spune
cä iel ar fi de originé Sarmatica
si cà numesc pe principii lor, Voe-
vozi. 131. El numesc pe cornandan-
tul de Galata, i pe altil a altor
tirguri, Voevoda. 131. Pe iei o-
randuiala cereascä ii face stapanii
Evropei, Asiei i Africel i ai ce .
tatil lui Constantin Marele. 170. Ei
avut intaiul imparat pe Osman.
Scriitorii elinl nu il aratá biruitori
de multe ori. 174. AU avut Sultan
pe Suleiman si aft ocupat Viena.
175. Din mama lor, smulg Neinib
tara Unguréscd, cetatea Temisului
Beligradului. 176. Ati luat de la
Greci Tarigradul. 183, 184. Ail a-
vut fesb6ie cu Lesil. 224. El inté-
rese cetatea Soroca, contra Rusi-
lor. 224 El numesc Tiflis, apa Fa-
sis. 227. Oblucita e numita Isaccé
 IND10E GENERAL
de cdtre Tura. 240. Numesc Boga-
zul, Bogaz-Hisar. 246. El tin tote
cetdtile dui:4 margina Dundrii. 255.
El numesc Seremovasi cetatea Sir-
mium. 267, 273. Sub a lor stapd-
nire este Dachia mdluriisd i mun-
tósà. 281. Numese Moldova. Cara
Bogdan si pe Moldoveni, Bogda-
nlu. Dupd nurnele dat de Turci nu-
mese si Tiltardi. 306. Ei daii nu-
mele de Cara iflac i Ac iflac, oi
eara vldh. 306. Turcil all luat pilda
pedepsel cu Teapa, de la Slavi. 316.
El numese CursuillI, cetatea Her-
sonul. 320. Ei nurnesc Tuzla, ce-
tatea Alrnirina. 323. El numese Hal-
chidonul, Cadichion. 331. Iraclie a
avut Turcil in Asia cu plata, instl
el l'aii inselat. 333. El impreund
cu Unguril sunt trimesi de cdtre
Leon contra lui Simeon domnul
Bulgarilor. 356. La eetatilc lor
Gherci si Taman s'aii asedat Po-
lovtil. 365. Sd nu-i lase sa.' treacd
Dundrea a dat ordin lul Petär al
Bulgarilor, Nichifor Foca. 369. Cu
el (adicd. Ungurii) se insotesce Sve-
toslav de pradd Thrachia. 370. Zic
Duragi cetatii Dirachion. 376. El
sunt batuti de dare Dioghenis irn-
pe'ratul. 386. Turcil cart astddl tin
impdratia Tarigradului so numese
Aliosmani. Pe el tataril de pe Volga
ii numesc Caracalpachi. 387. Cu
ajutorul lor, Nichif or Votaniatis
prinde pe Mihail si-1 ca.lugdreste.
387. Suliirnan Domnul lor. 388. Ei
apucd in Thrachia cetatea Sozo-
polis, insd in curând sunt sec*.
388. El numesc Zagara pe Zagora.
40o. Nurnesc Ipsala pe Chipsala.
415. El numesc Tecchirclagd, Redo-
stos ul. 415. Turcil trimi0 in ajutorul
821
lui Alexie, prind cati-va Vlahi. 415
Ce era la ei Junidar Agasi. 416. Nu-
mese Chiosténgé pe Constantia.
419. Avenll giamie in Tarigrad. 421.
El numese Siros, cetatea Serras. 428.
Numesc Iregle cetatea Perinthul.
432. Arcadiopolis e nurnit Burgaz,
Misina, Cdnäcld, i Athira e numitd
Chiuciuccemegé. 432. Sunt trimesi
in ajutorul lui Alexie Anghel. 433.
El biruiseré intâl pe Romei, dar
fug ve'dênd mort pe Sultanul lor.
433, 434. Cel dintdiu impdrat al bor.
a fost Osman. 436. Ei nu sunt turd.
ci stäpânii Turcilor. 438. Ei nu-
mesc Azerbaigan, Midita. .239. Alai-
din era Domnul lor. 439. Alaiddin
urea pe Osman la stdpanirealor. 440.
Ostea lor, e Mentà una cu a Ogu-
zilor, de cétre Osman. 440. El iatt
Caliupolis. 441. Ei ziceall sanglac
Beg Banului.. 469.
Turonenil se numesc pdrtile Asiei in
care ies Turcil. 438.
Turingia locuitori el iall numirca de
Franconii. 277. In ea vine Attila,
oi asazd sfatul la cetaté Insacon.
Ea este a familiilor Saxonesti d
se cuprinde intre Misia, Brunsyig,
Hassia i Franconie. 285. Henric
prinde pe IIatmanul ostilor, Mar-
hion de Turinghia. 383.
Taringhil, yin la Sicambria, cheinatt
de Attila. 283.
Tarsal. Despre Turnu-Severin. 230,
318. Irodot pomenesee si de face-
rea Turnului Vavilonului, 233, fa-
cut de Traian, pre acesta si al-
tele de prin pregiurul lui, Iusti-
nian impérat , dat Antilor ai
Sclavinilor. 317, 318. Turnurile fa-
cute de lustinian. 321. Despre Tur
mU ce se chiamd Iudeul. 342. La
822 INDICE GENERAL
finele vécului a XII-a cetatea An-
hialul e intdrita cu turnuri. 408.
Turnul Severin, impotriva pragurilor
DundreI saü Portei de fier. 230.
Vedi i Severin.
Tereus, regele Rutulilor, fusese logo-
dit cu Levania, fiica lul Latin. 95.
T
Tara. Barbarilor le placeail OA le ro-
mane.11. Cum a fost coprins5. ,tara
Frantozasav 12. Despre insträi-
narea lui Eneas in tara latinesca.
Cum era Dachia fatà de cele-lalte
teri, cu cari era guvernat5 Impre-
und. 16. Cum afl vroit Turcii a cu-
prinde ërile crestine.120. Hronicul
Orel Românesci. 57. Se va pomeni
terile insemnate din Schythia. 60.
In Thtgrâmi asiaticA ce ërl sint.
61. In Sarmatia evropasca slut a-
mfindoue terile lesesci. 61. Teri le
Moldovei fácean parte din Dachia.
62. Când aii scris Stravon i Dio
nysie aü fost si altd tard sub ho-
tarele Ghermaniii 64. Unde a fost
tara Iazighior, 65, si unde Mara-
morgsului i Ardélului. 65. Vechile
nume ale terilor cari de demult se
cuprind eel. in Dachia. 66, 67, 68, 69.
S'a argtat terile Dachiii, mai 'na-
inte. 70. «Tara care ah fost a
Ghetilor, dupà acéia Dachlia s'aii
chemab. 71. Se socotesce eh inch
Oa a nu veni Gotthil in Ora
acésta de aid, se chidma Dachila.
74. Parvii erail parth in Ora Ari-
ana. 74. Despre ënile barbarilor.
76. Prin ce èrl trece pAdurea Her-
Merge cu resbol in contre lui E-
neas si Latin, dar e bdtut si a pe-
nit in lupté. 96.
Tarim Tavilou. Vedi Vavilon
Tuzla numesc Turcil eetaté Ahnirin.
323. Este in Cram. 323.
tinei. 76. Zonora spune c5. Avgust
Chesari ah supus multe noróde
din tara Panonilor. 78. (Rarngsita
Dachilor ar fi trecut spre fun-
durile Orel unguresci. 83. Térile
Ellinilor. 88, 89, 90, 91, 92. Antenor
in tara Venetiianilor . 95. Enias
in tara Latium. 95, 102. Dachia a
fost unde's acurn térile nóstre ro-
mânescI. 104,Panonia '1 tara un-
gurescd cé mare. 106. Starea re-
rilor române. 106. Despre descd-
lecarea din Ardél in Moldova si
tara muntenescdz. 111. Povestea
despre trecerea prin Verne Roma-
nesci, a unor armate romane, de
demult. 113. Terile supuse de Flac.
118, 124. Obiceiul roman la supu-
nerea terilor. 118, 119. Terile Vla-
Hon 126, 127, 156, 157, 159. In
terile in care aft locuit Dachii, --
spune Sarnitie au fost i Greci,
Itall, Sloveni. 132. Tara Misia. 135.
Povestea despre Lasläh, craiii in
Ora ungurésph. 136, 138, 140, 141,
144, 145 Solomon cu Gheiza si La-
dislav din Ora unguréscd. 147.
Copulli intrà in Ora Ardélului.
148. Bonfin despre prApädirea dorn-
nului Hunilor in tara unguresca,
 INDICE GENERAL
149. Cotovlachii, din tara grecesca,
sint tot din Romani 153, 466. Ce
a facut Traian, dupa ce a dezra-
dacinat pe Dachi, din terile Da-
chili . 153, 156, 160, 189. De ce are
Moldova, Herbul séli, Capul Boului.
165. Gheografiltineri, fac pe Pli-
nie necunoscetor al terilor. 173.
Teri le pilganesci pana la Egypt,
Africa si India sint pline de robi
lesesci i rusesci. 176. Nerntil apneã
tara ungurésed. 176 Cum se pro-
cede la falsificarea ideilor despre
WI, marl, locuri, etc. 178. Desca-
lecatul Orel Moldovel. 179. !Iota-
rarea terel Moldovel. 179. Ince-
putul Hronicului terilor românesci.
181. Traian ia tara Mesopotamiei.
191. Despre Traianul care trece
prin tara nestra. 192. Némul ro-
manesc din terile earl formal,
odata, Dacia. 195. Adrian parasesce
terile cucerite, in Asia, de Traian.
196. Marco Avrelie ar fi, supus
nisce teri, de ar mai fi trait. 201.
Despre.Turnul Severinului din tara
muntenescd. 204. Schytii aü je-
cuit multe ten. 209. Emilian in
terile Schythilor. 210 Zonoras
spune Ca Avrelens era din tara
Ghetiii , 'Apploisoc 1 iy. xthpy.; (1")`/
l'ert-441ic . 212. Dacia era o lard forte
de folos imperatiel. 216. Ce spunea
Preda S tambol Roman, din Ora
Munteniasca. 217. Tataril alt Mout
pradd In tara Pontului i aT Chi-
lichiel. 223 Apararea terilor nestre
de Tatari. 224. Fasis, desparte tara
Giurgillor de Armenila. 227, 242.
Lieiniü stapanind terile luate de
la Maximin. 238. Asia avea 25 tee.
iar Pontul 5. 242. Pentru ce s'au
numarat aceste Sni, i s'aU in-
823
samnat despartiré impel-WI. 243,
244. 0 monedd aflata in tara Mol-
dove'''. 248. Constande, sint -nisce
bani cari de si se facin alte eri
uncle nu se numesc ast-fel, asa
sint numiti la noi. 249. Unde e
tam numita Panodachia. 250. La
367, Valens trece in terile barba-
rilor. 254. Dachia era tara de camp.
256. Dachia pe la 378, e aratata ea
o tard tinuta de Romani si pra-
data de Gotthr. 257. Theodosie, ia
de la Gotthi, ferile apucate de el.
258, 265, 270. Dachia 'Ate Ca n'ar
fi putut a mai sta -sub Romani fi-
ind tara cea mai departata de cen-
trul imparatiei. 266. Gotthil sta-
paneati de la tara Frantozilor
pada in hotarele Dachiel , spune
Procopie. 267. Visegotthi tineat,
cel putin, o parte din tarn c.ngu-
resca. 269. Panonia era tara intre
Dunare si Sava. 273. Au fost multe
razbee spre partile Orel unguresci.
273. Alaric pradéza tara grecésca.
374. Bonfin despre cuprinderea de
catre Huni a Panoniel ia terel
Dachilor. 281. Panoniile silt teri
bogate. 282. Attila si tarn ungu-
résca. 282, 283. Attila si tara le-
sasca. 285. Sicambria undel 286.
Unii Huni ajung pana la tara gre
cesca, dupa mOrtea lum Attila. 289.
Despre tarn Dachiel si Attila. 290.
Dachia malurOsa era o parte din
tarn muntenésca. 294. Ce e Cala
Zemle . 303.Iohan Bunn i Gluve-
ne despre locuitoril terilor n6stre.
304, 305. Despre terile romanesci.
305, 306, 308, 321, 322, 336, 338, 361,
384, 392, 395, 462, 463, 464. Radu
Negru vine d'inspre tara ungu-
rdsca. 307. Descélecatul Orel lesesei.
824 INDICE GENERAL
311, 324. Hunii ne.valind in Thra-
chia, omóre, intre altii, pre Dire-
getoriul acelei teri. 316. Justinian
ia, de la Gotthi, tara Dachiei, spune
Procopie 318. Tara Dachiei. 318,
319. Boerimea Orel de sus are multi
mojici podani Rusl. 325. Ce e pos-
telnicul eel mare in tara Moldovel.
326. Istoricil spun numai despre
ostile ce pezead terile de peste Du-
nare. 327. Némuri varvare in tara
ungurésee, la finea secolului al
VI-a. 330. lraclie ia, de la Persi
tdrile ce acestia le ocupasere. 334.
Constans imperatul prade tara
Sclavinilor. 335. Serachénii luasere
multe teri de la impératie. 337.
Constantin intra in tara Bulga-
rilor. 349. Carolus ia zelog pe fe-
ciorii de Domn1 Saxoni, luandu'l
din tara lor. 350. Vasilie Machedon
ia multe teri si. cetéti de la Sera-
chéni. 354. Bulgaril, chemati de
Arnulf craiul, prade tara Gherma-
niei si Galiel. 355. 0 parte din tara
ungurésea era Panodachia. 356.
Ihor pradd tara Paflagoniei si al-
tele. 357. Peste ce OH s'ail intins
Pecenegii 364, 365. Povestea en
aducerea talharilor de la Ram in
tara Ardélului. 366. Rusii, cu nisee
conducfitori ai lor, cad asupra Bul-
garilor si uitandu-si de tara Mr, ré-
man acolo. 369, 370. Ostea lui Io-
van iese din tara greased. 376. Tara
Bogdania, la Leunclavie, dupe Che-
drinos. 377 La imrnormantarea
lui Stefan eel sfant s'ad adunat s1
Omani afard din tara ungurésed.
379. Pazinachil si tara Bosniei. 382.
Cand era S -amon crain In tarn
unguased. 383. Sub Mihail Para-
pinachie, némul Crovatilor infra.'
in tara bulgerescal. 386. Tara un-
gurésed la anul 1116. 388. Vladis-
lay din taila leased si Conrad im-
pérat. 390. Pazinachii, pe la anul
1183, infra in terile impératiei. 391.
Batie trece in tara ungurdscd, la
anul 1242. 393. Vlahii locuest si in
tara greased 397. Misia e dincolo
de Dundre. 398. Isachie Anghel
pune dajdie pe tote terile. 400. Va-
sile Bulgarocton ameninte si tara
Vlachilor. 403. Vlahii si eu Co-
manii, pe la anul 1190, pus tiese
-Wile imperiulni de Tarigrad. 407.
Imperatul Isachie Anghel se duce
in tara ungurésed. 409. Cotovlahii,
din tara greasce, siot pane astd-cli.
414. loan Alexia cuprinde tarn
Smolénilor. 418. loan, Domnul Ro-
manilor si eel ce apucasere partI
dia tara greased. 425. David, din
némul Commnenilor, ocupd tara
Frighiei si altele. 427. Than al Ro-
manilor si tara Tessalonicului. 428.
Belli, in tarn Horasan. 436. Tara
Moseului, tara leased.' s'i cea nem-
tésed sint predate de un han th-
teresc. 437. Teri supuse de Geng-
hiz Han. 439. Osman si. tam lui
Alaiddin sultan. 440. Murad supune
intre altele, tara muntenésa. 441.
Oral din tara unguresce. 442. La-
dislav adaoge, intre altele, tara
ruses* la stdpfinirea sa. 444. Ba-
tie in tara ungurésa. 445, 447,
448, 449, 450, 465. Tara ungurésca
sub Andreiii al II-a. 445, 446. TA-
tarii tree in tara ungurésa, prin
cea leased, 449, si cea rusésed
450. Bela luand Stiria sub stdpa-
lire, se intOrce in tara sea ungu-
resca. 451. Cruciatil ar fi primit,
in dar, de la Bela inulte sate si
 INDICE GENIIALL
ora§e in Ora ungurescA. 452. Mid
a venit Batie, in Ora ungurescd,
ar fi fost craiü, Vladislav. 455. Ba-
tie pradd Ora Moscului, tara le-
§escd i cea ungurescd. 456. La
venirea lui Batie, in tara ungu-
resod*, nu era craiii nici Vladislav,
nici LaslAii. 468. Statul terilor ro-
mAnesci, dupd prada Jul Batie. 461,
463. Caro lus ia Severinul, de la
Domnul Orel Vlahiel, spune Bon-
fin. 467. Banii ce stdpAnese in Ora
muntenéscd. 468. Teri de sub std.-
pdnirea crdiei unguresci. 469. Hro-
nicul terei muntenesci i cel mol-
dovenesc despre Radu Negru, Dra-
go§ Vodd, 469, 470, 0 Basarabl.
470. Pecetea Orel Moldovei. 471.
HotdrArea Ord Moldovel, scrisd
de Cantemir. 472. Stdpfiniri ale
terilor romAnesci. 472, 473, 474,
475. Cdnd s'a inturnat Bela, in tara
unguréscd, de unde fugise de Ba-
tie. 478. Radu Negru i Drago§
Vodd in Wile romdnesci. 179, 483,
484. Craiul serbesc ar fi trimis
inapoi, in Ora sa, pe fata Dom-
nulur romdnesc. 480. Acel dornn
romAnese era cu domnie interne-
iata. in Ora sa. 481. Dupii prada
lui Batie a fost domnie a§eclatai
in Ora românescd. 482.
Tarigradul e luat de Latini. 18. Paste
muntii Cenghi duce drumul din
Moldova 0 Ora Muntenescd spre
Tarigrad. 64. Sardia, sub impdra-
tia Tarigradului, Sofia s'a chemat.
66. Stápdnea Gracia, Macedonia, Pe-
loponisul, ostróvele marilor Medi
terane, crdia Bulgarilor, Serbilor §i
Ungurilor. 106. Cucerit de Sultanul
Muhamed. 126. La Tarigrad. 131. A
avut impdrat pe Isachie Anghel. 133.
825
Impdratul lui, dd. titlu §i corona de
oral liii tefant cral bulgdresc. 140.
Xifilin a fost patriarchTarigradului.
154. Dupä zidirea lui , scriitorir
Greci vorbesc despre resbOele Ro-
manilor cu Varvarii. 174. De la
Greci Pad luat Turcii. 183, 184. Apa
Fasis n'ar fi la Boazul de la Tani-
grad. 227. Cetate fácuth de Cons-
tantin Marele, numitd i Roma noua
sail Constantinopolis. In ea, Con-
stantin Marele a zidit o bisericd.
Zonoras insemnéza 5738 ani, de la
fundarea lumel, pAnd la zidirea
Tarigradului. Valentie Mate!, 696
ceea ce a gre0t. Aci Constantin
Marele, mita' scaunul de la Roma .
241. De la el in jos pand la Bogaz
era Propontida. 246. A fost luat de
sultanul Mehmet. 246. Aci ocupd
Iulian Paravat scaunul, dupd mOr-
tea lui Constantie. 251. Pe cand se
intorcea aci, Ioviau, urma§ul lui
Paravat, more la Danastana. 233.
Am se intórce Valens, victorios.
254. Inainte de a ajunge aci, Valens
ernézd la Marchianopolis. 254. Aci
vine Valens §i e ocdrAt de popor,
pentru di a primit in tard pe Van-
vari. Din el ese Valens ca sà batd
pe Gotthi. Parrä sub el se due Got-
thii victorio§1. 258. Margiuile mare!
dinspre Tarigrad. 263. Theodosie
dupd ce bate 0 inchee pace cu A-
thanaric se intOrce la Tarigrad.
265. Athanaric este ingropat cu
teitd cinstea aci. 265. Theodosie vine
in el. 270. Gaina voe§te sit ia Ta-
rigradul, capul lui este trimes aci
274. Din el e gonad Honoria. 282.
Aci trimit Gotthii, capul lui Din-
zig. 292. Hunicmund nu e trimis
aci. 292. Pima sub el ajunge Theo-
826 IN D I CR G ENERAL
clone Schytul. 293. Ca sà-1 scape
de Varvari, Anastasie pune sd se
facd un mid de la marea Négra la
cetatea Silivrii. 312. Sub el vine
Vitalian cu 60.000 Romani. 312, 313.
E inconjurat pe mare de Vitalian
si apol pe uscat. 313. A avut pa-
triarch "pe Machedonie. 313. Vita-
lian nu r6inâne ad. 313 Pand sub
el yin Selavinii, dar ii goneste hat-
manul loan. 317. Hagan, Domnul
Avarilor, venise pand la Tarigrad.
327. Mavrichie chémä pe Priscus la
Tarigrad. 328. Mavrichie era sá fugil
din Tarigrad. 329. Foca vine cu 6ste
cdtre Tarigrad, Mavrichie fuge din
Tarigrad la Halchedon. 331. Iraclie
vine la Tarigrad. 332. Iraclie plScd
de aci i treee in Asia. 332. Hos-
roe indénand pe bulgaril Slavoni
si Hagan domnul Avarilor ea sd.
inconjóre Tarigradul. El este in_
conjurat de Huni, cum lice Zo-
nora sag de Avari, cum dice Che-
drinos, in unire cu Selavonif si
Ghepizil, care dupd cum zice Zo-
nora prin vitejia hatrnanului Von
sag cum dice Ghedrinos printr'o
minune a scdpat. 333. Iraclie tri-
mete aci o parte din armatä. 333.
In timpul inconjurdrii Tarigradu-
lui s'a is rugile Acathistul. 333.
Iraclie se intórce la Tarigrad dupti
ce bate pe Persl. 334. Constantin
fiul lui Constans vine la Tarigrad
si omórd pe Mizizie. 336 Este in-
conjurat 7 anl de Seracheni. 337.
0 Publied ce tinea de Tarigrad.
338. Iustinian i Tarigradul. 339.
Apsimar vine la Tarigrad i prinde
pe Leontie. 340. Iustinian cu an-
matà bulgaril vine contra lur si.1
inconjórd. 341. Iustinian dupd ce
' este bdtut vine inapoi la Tarigrad.
341. Filipic trimite 73 de mil de
vase pline cu copiii Crâmenilor la
Tarigrad insd pe drum se ineacd.
342. Filipic vine la Tarigrad i o-
mórd pe Justinian. 843. Zonora
spune ed Bulgaril aii pustiit pada
sub Tarigrad. 343. Contra lui Ar-
ternie vine cu armate bulgare. 344.
Constantin Copronim se intórce
la Tarigrad. 346. Impdratil Tad-
gradului cauth a se incuscri cu
Bulgaril. 346. Constantin dupd ce
pradézd pe Bulgari se intoirce la
Tarigrad. 349. Vogoris domnul Bul-
garilor in timpul Theodorel i lui
Mihail merge cu 6ste contra Tani-
gradului, insd el se intórce si vine
singur si se botéza, dupd ce este
gonit de la ai sM se intórce inapol
la Tarigrad. Zonora spune cd. Rusii
lovesc apt 6pe de Tarigrad. 353. Si-
nodul de la Tarigrad, papa Nicolae
l'a numit, Sinod diavolesc. 354. Bul-
garii suparati de impAratul Tad-
gradului. 356. Rusii cu Iugor lo-
vesc sub Tarigrad. 357. Zonora
scrie cd Olga Minna Rusilor vine
la Tarigrad si se botézd. Theofi-
lact, fiul lui Roman, patriarch al
Tarigradului. 357. uDezbatereap Ro-
mdnilor de sub impdratia 'farigra-
dului. 359, 395, 399. Pe cand dom-
nia in el Mihail cu Theodora mama
sa ad intrat Rusii in impdratie-
372. Imphratul intrd in el in care
timp Iovan pradd Dirachion. 376.
Vasile duph ce bate pe Bulgari in-
fra cu mare poffald in el. 376. Cu
impAratil Jul ail avut resboiii Va-
lahil. 376. Bulgaria era supusd lui.
378. De abia scapil in el Constantin
Monomahul invins de Bulgarl. 330.
 INDICE GENERAL
Contra lui vine pe mare Vladimir.
380. Cheghenis e adus la Tarigrad.
481. Langd el 41 agézd tabdra Tatu
voevodul Pazinachilor in unire cu
Nestor. 387. ImpArdtia sa o tine
Turcil de astddi care se numesc
Aliosmani. 387. Conrad merge con-
tra Tarigradului. 389. Tarigradul a
avut rdsbóe cu Românii nogtri,
spune Nichita Honiatis. 390. A a-
vut impdrat pe Isachie Anghel.
396. La stdpanirea lui, ai fost par te
din Vlahl. 397. Il apucaserd Francil
de la Greci. 398. Henrie de trim
Vlahilor, se intórce aci. 398. Din el
ese eu armatd Isachie Anghel. 404.
Isachie Anghel se intórce la Tani-
grad. 406. Intorcêndu-se aci Isachie
pune Hatman pe A spiatis, contra
Vlahilor. 407. Aci scapd Isachie de
frica tdtarilor. 408. De aci Isachie
merge la Filippopolis. 408. Aci se
intórce Isachie, de la Socrul sed
Bela. Aci Alexie se scold asupra
lui Isachie i 11 scóte ochil. 409.
Auzind de rdutdtile ce se fAceail
aci, Henric vine asupra lui Alexie.
410. E luat de Latini. Cand Con-
rad gi Frideric trecuserd pe aci
suferiserd rautati de la impdratii
Tarigradului. 441. De aci scapfi loan
fratele lui Asan. 413 Aci se intórce
Alexie i desparte pe fata Protos-
tratorulni, de bkrbatul sdii. 416.
Pada sub el ajung Vlahii gi Co-
manii. Rdsbóele Romanilor cu im-
paratil Tarigradului. 419. In el nd-
pddegte Balduin cu Venetianii. In
el intrd Isachie, cu ajutorul Lati-
nilor. 420. Latinii vor sti-1 cuprindd
gi nu vor sd iasd din el, pand nu
li se va plati. In el era geamia
Tureilor, Latina ies alard din el,
827
ei apol ii atach. 421. Impdrat al
lui se incoronOzd Balduin dupd ce
Latinii 11 cuprind. Alexie sapase
din el. 422. Aci se intorseserd grea
fugiI cu Alexie Comnenos. 423.
Aci fug Latinil de frica lui Joan
424. In el se inchid Latinii dupd
prinderea lui Balduin. 427. E luat
de Mehmet 427. Es din Tarigrad
Latinii i inconjurn. Udriiul. 430,
441. Din el nu indrdznesc sd. iasa
Latinii, i avea patriarh pe Thoma.
430. Din el trimite Oste Henric, in
ajutorul cetatilor. 431. Cetatile din
jurul lui. 432. In el Henric gade
irnpdrat. 434. Cetdtile din Cram
despre Tarivad, erati ale Cregti-
nilor. 437. Aliosmanil, ce tin adi
Tarigradul. 438. Cheia lul despre
M. Albd, este Caliupolis. 441. Pe
la anul 1186, Vlahii se despart de
la imparatia Tarigradului. 445. Pe
cand aci impdrdtia Balduin al 2-a,
Bela IV se reintOrce in Ungaria.
451. Cantemir are la Tarigrad, Hro-
iilcul Muntenesc. 462. Pe and im-
pdrdtia in el Isachie Anghel, vin
Latinil. 466. Henric era imparat
in el la anul 1210 gi a coprins gi
cetatile din Thrachia. 467. La 1266
green Vail rOscumpdrat de la La-
tini. 476, 477. Nichifor Grigoras
spune despre rOscurnpdrarea lui,
Mihail Paleologul trirnete pe fratele
sOü Alexie Stratigopulos contra hu
gi el 11 cuceregte din nebdgarea de
sémd a Latinilor Alexie chOmä din
Nichea pe Mihail gP1 pune in scaun
la Tarigrad. El a fOst stdpanit 58
ani gi 3 luni de Latini. 476, 477.
Aci e trimis Stefan cu fecioril sOi
Dugum gi Dugan. Aci trdind 5 ani,
Sf. Niculai, ii redd ochil lui tc
828 INDICE GENERAL
fan. De fata itnpèratului lui, se
sitnte vrednic craiul sirbesc. 481 .
Tarigradeuii. Justinian voesce sä-1 o-
more pe toti. Ei ridica pe Leontie
de imp6rat. 339. El se invoesc
cu Bulgarii, earl tradiaza pe Ar-
temie. 344.
Tells Rufus a lost consul cu Pom-
ponie Flaccus Gretinus la 17 d
Hr. 122.
Terberii. cLatrdturi de Terberi. 9.
Tiganul. Socotéla lui Orbinus Ragu-
zdu, s'ar prinde ca si cum s'ar
dice, cd Tiganul e parinte Jude-
ului. 101.
Tiglincsee. Reii se prinde mano, riga-
néste, cuvêntul lui Costin Logo-
fdtul. 295.
Timbril. In contra lor, ordond Attila
sä mearga Hatmanii. 283. Din ei
U.
Udrilanil se inchind ml Henric. 132.
Udrilul e inconjurat de Gothil, dar ne-
avand arme, se retrag. 267. Gotthil
ii incojóra din not, dar nu-1 pot
lua. 257. Vlahii en rugamintele Gre-
cilor scapa Udriiul din mfinile La-
tinilor. 298, 399. Isachie Anghel cu
armata porneste cdtre Udriiul. 404.
Isachie se intórce la Udrilul. 406.
Vlahii navalead pand sub Udrid.
409. Romanii gonesc pe Latini din-
prejurul lui. 424. Ii tineaii Grecii.
426. E inconjurat de Eric Dandal
cu Venetianii. 425. Henric il in-
conjórd mai strins de cat Balduin.
Tabara lui de aci, n inconjtirti loan
Alexie. 430. La 1206, loan Alexie
trimite Oste asupra lui, 431 The-
aü esit Pecinighii i Polovtil. 362,
361.
Tinsoria. La ce an a fost Valerie Flac-
cus in cinsté Boeriii, ce zic Tin-
soria.D 119.
Titerou. Titeron si Luctine. 5, 10. E
comparat in Pridoslovie cu De-
mosthenes, 5, si ni se spune ea un
orator ea el adeca nici mai de
nainte ad vdzut Roma, nici pe
urma i-a sta sa mai vaza. 6, 7.
El e scriitor Latin. 55. Pentru a
arata cum a inv6tat Cicero in
Gretia , e citat Plutarch. 87. Vor-
bind de familiia Flachilor aratá
cd 0( Theron ritoricul cel mare ad
avut oratieD pentru Flaccus, fiul
lui .Valerie Flaccus.x. 121. Unii ii
aduc impotriva TnT Diodor si Theo-
pomp. 173.
odor Vrama, era hatman in aceste
parti i e batut de Tatari, care
cuprinde tine cetatile din prejurul
lui. Dupa plecarea lui loan, locu-
itorii Udriiului se inching. lui Hen-
ric. 432. rand sub el pradeaza Su-
leiman. 440. E luat de Turd. 441.
episcop, impaled pe Fritigernis
cu Athanaric. 262
Ugro Vlahl numesc Grecii pe Ro-
mani. 306. Domnil in Diplomatele
lor, numesc ast-fel. Grecil le-ad
dat acest nume, pOte pentru cä Ro-
mânil sant aprOpe de Ungaria sad
pentru ca Radu Negru a venit din
Ungaria. 307.
Ugro-Irlahia numesc Gretit, tam. Mol-
dovénilor si MuntOnilor. 306, 308.
 1NDICE GENERAL
Uhrebélii (Unguri albi), popor supus
de Svetoslav. 373.
IJilsis. Romano-Moldo-Vlachil s'aii a-
rdtat ic6ne vii ale strAmo$ilor lor
Ahileus $i Ulisis. 19. Ulisis al Tur-
eilor e Suleiman». 22. A fost un
conduckor al Grecilor din Evropa
in ra`zbolul Troian. 93.
Ulissopolis. De aci, pada la Gadurion,
tinea Hatmanul Godila. 315.
Ulmiton, zidità de impératii Romani
in fundul Schytiei. AA apucat'o
Slovenil inainte de Justinian si aü
dArâmat'o. 155. Sclavonil duph ce
gonesc pe Romanil o coprind, insd
in urmA sunt goniti de Romanil
carora ei le zic Volohi. 323. Pe
timpul lui Justinian, se chiamA Sf.
Chiril. 323.
Ulpiana, cetate in Misia, descalecath
de Traian , deosebit de cetatea-
Ulpiana din Ardél, spune Bonfin.
157.
Ulpiana, cetate. Bonfin spune eh a
fost zidità de Traian in Ardél, de-
osebit de Ulpiana, cetate in Misia,
colonie adush de Traian. 157.
Ulpia Tralana, nume$te Traian Zar-
mizoghetusa, dupd cucerire. 83.
Bonfin afirmd acest lucru. 261, 323.
AstA-zi se nurneste Verhel. 474.
Ulpianeseir. Despre un prefect al Ul-
pianestilor, in o inscriptie din Da-
cia. 161.
Ulpie Tralan, intemeliitoriul nostril»
ia de la Decebal averile strânse
de acesta din jafuri. 9. Era ostian
ales, $i hatman iscusit. 14. Adrian
nu p6te ajunge la vredniciile lui.
Tralan asézA in Dachia., Romani.
13,15, 85, 104, 198. Theodosie e
comparat cu Traian. 17. Va dovedi,
Cantemir, precum cé d'intfii a Ro-
829
mano-Moldo-Vlahilor in Dachia des-
cAlecdturk sa.' fie fost de la Traian
Marele impèrat.p 24. Hronicul de
la el incepe. 50, 57, 107. eClavdie
Ptolomei pre la inpèrAtia lui Tra-
Ian ail urmat.0 59. PAnA a nu intra
sub stAph.nirea lui, cu greii e a se
sci in cAte se impartea Dachia. 66.
Cum aA scris scriitorii Greci, de-
nainte de Traian, despre Gheti ji
Dachl. 67. Dupd biruinta lui Tra-
ian asupra Dachilor, tara acestora
s'a impArtit in trei parti. 68. CrA-
ia Dachilor a stat Oda la el, $i
Oda la omor'area lui Decheval de
Traian. 77. Nerva adoptà pe Tra-
ian. 80. Traian bate pe Dachii si
pre Decheval. 81. Al doilea rëzboiü
cu Dachil i facerea podului. 82.
Cucerirea 2armizoghetusei, luarea
cornorilor lui Decheval, i cuceri-
rea definitivh a Dachiei. 83. int6r-
cerea la Roma, dui:A biruinta Da-
chilor. 105. ColonizSza Dachia cu Ro-
mani. 106, 111, 125, 153, 221, 222.
Este intemeetorul Românilor. 106,
109, 128. Românii n'ar fi de la el.
110, 124, 135. Bate pe Parthi 0-1 nu-
mese Parthic. 118. Traian a venit
la impérAtie la anul 98 d. Hs. dupã
cum scrie Dion, Evtropie, Xifilin,
Avrelie Victor. 123. Dupà ce a bi-
ruit i supus Dachia, tot Dachia
s'a numit mai multe veacuri. 123.
Sarnitie spune c'd a pus sA scrie
si a aruncat in Dunare 30 stalpi,
ca acolo s'a fie hotarele imp6rAtiei.
129, 159. El a isgonit locuitoril
vechl al Dachiei $i a impärtit'o,
slujitorilor s61 vechi, zice Sarnitie.
129, 160. Supune Dachia impërd-
iei Romane, zice Evtropie. 129,
160. El intrà in Dachla, la 100 aril
830 INDICE GENERAL
Inainte de mórtea lui Stravon. 130.
Stravon zice ce a sterpit pe Gheti
si Dec! si a adus colonii Romane. 15
130. La scriitoril grecesci. 133. Sar-
nitie zice ce coloniile aduse de el,
ail fost intórse de Adrian in Ita-
lia. 134. Povestea spune cà colo-
niile lui, Avrelie le-a trecut peste
DunAre. 150. Vopiscus afirme acésta.
Asemenea i Sarnitie. 151. Dupã
el, urméze la tron, Adrian 151,
154, 197. Cea ce a adus el in Da-
chia, Avrelian a trecut peste Du-
nere in Misia. 162. Din némul adus
de el, sent : Munténii, Moldovénii,
Maramordsénii, RomAnii de peste
Dunere, i Colovlachil. 153. Cel
mai vechi scriitor, care se ocupd
de Traian, este Dion, apoi Appian,
Jornandis, Spartian, Avrelie Vic-
tor, Procopie Chesarénul, Xifilin,
Zonoras, Chedrinos, Coropalat, Pa-
risiot. Evtropie spune eh lui ii
urméze Adrian. 154. Procopie Che-
sarénul, pomeneste de ceteti multe
fecute de Traian si reparate de
Justinian. 154. El a zidit eetatea
Capul Boului, podul de peste Du-
nare, cu mesterul Apolodor Da-
maschinianul si a zidit la fie-care
cap al podului, chte o cetate : in
Dachiia, cetatea Poduri si in ceai-
ldlte parte, eetatea Theodora, spune
Procopie. 155, 160. Dupe Appian
scri.e Zonoras, ch. Traian a dus in
triumful seii, soul lui Decheval.
156. Bonfin spune cà Traian a zi-
dit cetatea Ulpiana in Ardél, i Ni-
copolis pe malul Dunerei. 157. Tot
Bonfin spune ce a zidit in Misia,
oetatea Marchianopolis, dupà nu-
mele sore! sale. 168. Bonfin spune
cA a zidit podul peste Dunere. 160.
La Galati s'a gesit o piatrà scrise
ast-fel : «Imp. Caesari. Div. filio
Nervae Traiano Avgusto, Ger. Da-
cico : Pont. max. fael. P. Dict. XVI:
Imp. VI. Cons. VII. P. P. Calpur-
nio, Marco, Aurelio, Rufo.n 161. Ni-
culae Costin i Miron Costin spune
ea dupe o inscriptie citite de ei
pe un ban de arame galbend, Tra-
ian ar fi zidit o cetate in Dobrugé,
dupà numele fetii sale, Martia. 162.
Romanil descalecati de el, sent
RomAnii car! si One' az! trdesc
in Dachia. 162, 200. ImpAratii pane
la el. 163. El este adoptat de Nerva
si la anul 98 vine la imperatie. 167.
De la el incepe hronicul Moldo-
vénilor. 179. A descdlecat in Da-
chia, 181, 185, declare resbol Da-
chilor la anul 101 si II bate. 186.
El bate a doua ore. pe Dachil, in-
cheie o pace forte favorabili lui si
se intórce la Roma, inse cu con-
ditiunea ca se strice tote IntAri-
rile dupe hotarele Dachiei. 187.
Traian se ridicrt din nal contra
Dachilor. 187. El aflAnd rnórtea lui
Longhin se hoteraste são rAsbune
ingrozitor. 188. El pune se' facà un
pod de piatre peste DunAre in
dreptul locului unde astdcli este
Turnul-Severin, despre care ne vor-
besce Xifilin. 189. Traian la anul
105 se luptà pentru a treia Ore cu
Decheval pe care il bate cu dese-
vArsire i dupe ce singur se o-
mórd, II iea tote comorile earl eraii
ascunse là apa riului Sarghetii apol
se intórce triumfAtor la Roma, là-
sand armate in Dachia. 189, 190,
192. El voeste se mérge. in Asia
contra Armenilor i Parthilor de pe-
ste Evrath. 190, 192. El dupe cum
 INDICE GENERAL
spune Xifilin, a trimis locuitori din
Roma ca ad coloniseze Dachia oi
ad opréscd ndvfilirile Mare. 190.
Plécd cu armata contra armenilor
earl se supun i le transformd tara
in provincie mutAnd hotarul Im-
pArdtiel de la Tigru la Evrath, co-
princlênd Mesopotamia. Dupd acea
bate pe Parthi, senatul dupd cum
ne spune Xifilin Ii dd titlul de «Prea
Hunub i «Parthic*. 190 191. Dion si
Evtropie iXifi1in mdrturisesc cum
cà colonisarea Dachiei s'a inam-
plat pe la anul 107 child a trecut
in Asia. 192. A cucerit aprópe tótd
Asia. 192. Se Vice cd el a fdcut Tro-
ianul care trece prin tam nóstrd.
102. Victor Vice ca Traian s'a ná-
scut in cetatea Tudertina, iar Dion
Evtropie clic ch s'a ndscut in
Italica din Ispania. 193. A fost de
cloud orl consul ; ca proconsul a
stApdnit Ghermania. Nerva il a-
doptézd de fit si vine la impArd-
tie dupd mórtea lui. Papa Clement,
ne vrând sd jertfescd Bozilor fu
trimes peste marea Négrd la Iberia
(Giurgia). 193. Plinie eel tfindr scrie
cd Bind dregAtoriii in Bytinia a in-
trebat pe Traian ce sà fach cu
crestinii si el rAspunde sh ii lase
in pace, Vice Evsevie. 194. Aflan-
du-se in Antiohia s'a intamplat un
cutremur de phmânt si el a sod-
pat sdrind peste feréstrd. Dupd ce
el a batut pe Dachil a trecut in fe-
sdrit unde pre Iveri, Arméni, Colhi
sad Mengrili, Sarmatl, Orhoeni, A-
rapI i Bosforéni (Mardi* de lângd
Azac) I-ad domolit. 194. El mer-
génd contra parthilor, a luat Selef-
chia, Ctesifonul i Vavilonul, a tre-
cut marea Rosie i prin hatmarul
831
sëd Martie Turbon, bate pre Ji-
dovI cari locuiat in Eghipet oi
Chipros i cari ridicaserd capul
asupra Romanilor i Grecilor. Xi-
film i Suida vorbesc despre acest
mdcel. Tiberian diregAtoriul Skiff
scrie cd a fost milos cdtre crestini.
A infrumusetat Roma si a Mutt
podul paste Dundre. 194. Dion, Ev-
tropie, Xifilin ad scris despre vred-
niciile lui. El voind din not sd
mArgd contra Parthilor se Imbol-
ndvesce si este silit sd se intórcd
la Roma, insd pe drum a murit la
Silinunt, cetatea Chilichill la anul
117. Adoptézd pe Adrian cu o cli
inainte de a muri prin mijlocirea
Plotinel. Papa Grigorie Dialog se
rógd pentru sufletul sSd Osele sale
ad fost aduse la Roma. El este in-
temeietorul Romdnilor in Dachia
a cdror urmasl se véd i astdcli a
fi in Moldova, Muntenia 0 Ardél.
195. Laudele aduse lui nu erad pld-
cute lui Adrian. 196. Cetatea Se-
verinuluI a fost Matta de Traian.
105. Romanil adusl de el in Dachia
dupd 179 ani, sunt mutat! de Av-
relian in Misia. 218, 240. Istoricii
catd sd dovedésch cd Romanil a-
dusI de el, s'ad stars. 230. Ca el
vrea sd se ardte Constantin Ma-
rele, Vice Zosirn. 240. A zidit in
Dachia, cetatea Capul Boului, dupd
care s'a luat Herbul Moldovei. 249.
Despre originea RomAnilor de la
Traian. 260. Hotarele Dachiei cea
luath de Traian. 164. Pretorie Vice
cá el s'a luptat cu Gotthii, nu cu
Dachil, I cd nu i-a putut supune.
279. Pretorie spune cd el a fdcut
podul peste Dundre ca sd opréscii
ndvdlirile Gotthilor, pe and eel
832 1NDICE GENERAL
l'a lti istorici ic ca el l'a facut ca
sa in tre mai usor in Dachia. 279,
280. Romanii afl stat in Dachia de
la Traian 'Ana la Zenon, arata ca-
pitolele de panh aci. 296. Despre
turnul zidit de Traian Panel Du-
nare, 317, si despre cetatea zidita
de el la Severin. 318 Cetafi facute
de Traian 322. Gothofred, domnul
Dachilor calor gonitl de Traian din
Dachia, se aselase la Ren. 350. Ro-
manil de la Traian. 463. Coloniile
lul in Dachia. 464. Dachia Inca ina-
into de Traian s'a fi chemat din-
tr'o parte a ei Molisdavia. 471.
Ulpius Traianus. VeçIi Ulpie Tralan.
Ulyse. Vet)i Ulisis.
Unalia, hatman al Romanilor. Sarni-
tie spune cà ar fi dintre Vlahl. A
trait pe timpul lui Honorie. 133.
Uunde aa bin& Romanul, aeolo ail si
trait. Asa a clis Seneca. 14.
Martea este mai einstitit si 'nal pliteutit
de alit viéta; aeolo rautatea en de-a
sila, In bunatate se sehimbil. 7.
Ungaria. Suleiman a domolit'o. 22. 0
parte din ea se cuprindea in Da-
chia. 61. Eneas Sylvius e trirnis
vestitorid apostolicesc , in Bohe-
mia, Ungaria i Silezia. 115. Bonfin
despre Ungaria. 281. Pe timpul lui
Constantin Monomah, in Ungaria
era craiii Petar. 380. Hunil in Unga-
ria. 383. Titulatura lul Andrei, craiul
Ungariei. 446, 452. Tataril pradati
terilevecine Ungarid. 450.
Ungu, popor care duph unil pare a
fi Gog. 61.
Ungurenil, caril sint intre Tisa si Ar-
del, tin impreuna en Moldovénii,
Munténil i Ardeldnilh locul Da-
chilor. 65. Despre basna lui Simion
ungurenul. 443, 446. Anton Bonfin
era ungurian. 464.
Ungurestii craii il este pus inceputul
la 432, de catre Uni. 12. Stapani-
rea ungurdsca e speriata de Turd.
20. Scriitori de al lor apara pe Ro-
mano-Moldo Vlachi. 24. Muntil Car-
patici, pe carii nol Ii numim un-
guresci. 65. Bonfin era ungur. 65,
167, 181. Némurile ce aü locuit spre
tara Unguresca. 68. Olatul Temis-
varului din tara ungurésca -era in
Dachia. 69. Ramásita Dachilor s'a
dus in fundurile Orel unguresci,
scrie Ion Sambutie, in adaosul is-
toriii ungurescl. 83. Panonia '1 tam
unguréscd cé mare . 106.. Craiul
unguresc, nurnesce pre Domnii din
Ardél, voevoclI. 131. Povestea lui
Simeon nu e luata din Hronicul
unguresc. 136. Laslail ar fi strigat
in limba ungurésca : Siretem, langa
apa, care acum se numesce Siret,
si care ar fi luat de atunci acest
nume. 137. Hronicul bulgaresc des-
pre un Vladislav, din tara ungu-
résca. 140. Navala lui Batie, pe &kid
era Laslati craid in tam unguréscd.
141, 145, 447, 448, 449, 966. Boeril
unguresci si cetdtenil tidied o sta-
tua lui Laslda 143. Povestea lui
Laslda e din istoria adevarata a
doui cral unguresci. 144, 459. Solo-
mon cu fratil sal', se intorc birui-
tori, in tara unguréseä. 147. Hunii,
Comanii, Amaxovil i Rusil ar fi
pradat tara ungurdsca. 149. Crafia
ungurdsca sub Turd. 175. Nemtii
iai tara ungurdsca de la Turd. 176.
Ce faceaa Domnil Romanilor cand
'Marii voiati a prada tara ungu-
rased off cea lesésca. 224. Vise-
 INDICE GtNEB AL
gotthil ar fi cuprins Ora ungu-
réscd. 269. Varvaril spre Ora un-
gurescd. 273. Bonfin , despre lu-
crurile unguresci. 281. Olah, istoric
unguresc, numeece pe Vleda, Buda.
282. Hunii in Ora unguréscd. 282,
283. Muntilor Carpatici, noi le cli-
cem muntii unguresci. 286. Radu
Negru a venit despre tara ungu-
rescd. 307. Avarii, Ghepidil i Sela,
vonii s'ail revfirsat in pdrtile tärel
ungureeci de sus. 330. dstoriile
ungurescl despre Carolus Marele.
349. 0 parte din Dachia a remas
Orel unguresci. 356, 377. Taxis,
craiul unguresc. 358. Peceneghil,
intre altele, au cuprins ei din téra
ungurésed. 364. Despre Lasldil, cra-
iul unguresc. 366, 393. Dupd Ghe-
iza, craiul ungureso, urmézd fiul
set' , Stefan. 374. Despre Stefan,
craiul unguresc. 379. Despre So_
lomon craiul unguresc. 383, 387.
Muntenia ar fi fost sub protectia
crdiei unguresci. 383, 446 La 1116
in tara unguresch era craft'', Ste-
fan al II-lea. 388. La 1185, crain
in Ora unguresch, era Bela. 391.
Isachie Anghel, trece prin Sêr-
birne, in Ora ungurescd, la Bela.
409. Randul crailor unguresci. 441,
442. Istoricil unguresci. 444. Ric-
tiol, in gheaealoghia Crailor Ungu-
resci. 445. Bela el ndvala Mari-
-I.or in tara unguréscd. 450, 451, 452.
Abraam Baceal in Hronologhila
Crailor Unguresci. 450. LasIdil, nu-
mit craiil unguresc, de Simeon
Mdzacul. 453. Batie intrd in tara
unguréscd la anul 6756. 456. N'a
fost Lasliiil in Ora unguréscd, cand
a venit Batie 458. Cum an intrat
ratarii, in Ora unguréscd. 465.
833
Romanii, trectind in Ardél, sint
opritl de Bela. 466. Unii Romani
iail protectia crailor unguresci. 467.
Banatul Severinului i crail un-
guresci. 468. Leunclavie, despre
Ora unguréscd i alte OH. 469.
Intórcerea luI Bela, craiul ungu-
resc, la crdia sa, 472, 478. Romanii
pe vremea lui Ludovic, craiul un-
guresc. 475
Unguril. De la ei sint Batorii. 25.-
Sub stdpanirca Tarigradului. 106.
Au avut rezbidie cu Romanii. 106.
Dupd Sarnitie ar fi ca i Turcii,
de origind Sarmaticil. El numesc
pe principil lor, VoevozL 131, Si-
mion Cdlugdrul spune ca. printre
Unguril din Ardn, all remas ca
locuitori multi tdlhari. 138. Tara
lor e devastath de TAtarl sub con-
ducerea lui Batie, dar Ungurii cu
craiul lor Litslãll, ii gonesc din
Ord. 142, 143. Biruesc pe Uni la
Doboc, langd. Muntele Herlern. 146,
147. Ladislav cu Unguril all biruit
pe Uni. 148. An avut domni pe
Bela al IV-a, Solomon ei Ladislav,
zice Bonfin. 145. Ail avut Hronicei
174. An avut hatman pe Uniad.
174. Crilila lor, pe timpul sulta-
nului Soliman, e sub stdpanirea
Turcilor. 176. Ail avut resbnie cu
Leen. 176. El sunt urmaeil Hu-
nilor. 282. Un proverb al Ungu-
rilor. 289. Aeeclarea Ungurilor pe
apa Tisei. 311, 354. Faptele Ungu-
rilor i relatiile lor cu Bizantinii.
355, 356. El ail intrat de clouã ori
in Italia. 3 7. Taxis Craiul lor. 358.
El pustiesc de la Dundre pan d. la
pddurea négrd, insä Otton marele
ii bat. 358. Vecinii Romanilor des-
pre apus. 362. Unguri numeece
58
834 MINCE GENERAL
Zonora i pe Turd. 369. Svetoslav
insolindu-sd cu Pazinachii, Schy-
thil j Turcii, aü intrat in Thrachia
si de tot an pradat-o. 370 Botezul
kr s'a ardtat. 371. Ati coprins o parte
din Dachia dupd ce s'ati intfirit. 377.
Uhrebellii adich ITngurii albi $73.
Gonesc pe craiul kr Petdr. 380. Isa-
chie Comneno a purtat résboin con-
tra lor. 382. Fac pace, 382, intra. in
Thrachia, insd sunt biruiti de cdtre
Cak Ionis.388.Tatarii an dosadit su-
fletele Ungurilor. 449. Bela avea gal-
cévá cu Ungurii sat 450. Ungurii go-
nirà pe Tatar1.457. Ungurii an ince-
put a ldsa sec Martea. 459. Dupd na-
vdlirea lor o parte din Dachia de pe
lfingrt Tisa an ocupat'o. 963. Unnii
mai pa urina s'ati numit Unguri. 464.
Eran prin Moldova inainte de des-
ctilecatul liii Dragos Voda. 471. Intre
Rom Anil descalecatl in Moldova p6-
te sa fi fost i lingua 472. Cu Sasil
pi Rorninii in sfatul de obste erati.
473, 474. Dupa voreva kr aii schim-
bat numele Bacdn in Bacov. 474.
Românii, Ungurii i Sash*. 475.
Ungurila ce mare, care baste Pan-
nonia. 17.
rimese. Carolus trimite pe fiul sett
Carolus in ajutorin Hanului Un-
nese, impotriva Sclavonilor. 352.
1.TnniT, sint impreund cn Gotthil, Van-
dalii i Sclavonii, pdrinti de teri
mari i puternice, 11 ; el ati esit
din Asia, 12, si aub dat pe la 432
nume crail Unguresti,, 12; ail
prddat provintil rornane., 17. Pre-
torie II scOte d'intre Sarmati, iar
Procopie Chesarianul ii cuprinde
supt numele Massaghetilor., 76.
Ei s'ati luptat cu Romanii la To-
losa. Resboiul dintre Huni si Van-
chili la inceputul sec. V. 133. Domnil
lor Ghiula, Cutesc si Ac, si hat-
manul kr Copulh s'an luptat cu
Ungurii, ce erati condusl de So-
lomon si fratii Bei Ladislav si Ghe-
iza. Istorisirea lui Bonfin, i ardta-
rea 0.4ei fastice din povestire 145.
146, 147, 148, 149. Ladislav i Unii.
150. Pima' a nu nabusi ei, 00. Dachia
era plind de Romani si Sarmati, zice
Bonfin. 158. Pe iel, oriinduiala ce-
reascä ii dd. pradil. 170. Nrivalesc
in Europa de paste pustule Vol-
gal, Mare Baltical si M. Caspit
174. De la Valentinian 'And la nfi-
pada Unilor. 253. Despre Uni 177.
Vin din fundul hotarului Sarma-
tilor pu Domnul kr, Valamir,
cad asupra Gottbilor si II muta
din loc. 255, 256. RemAn pe locu-
rile Gotthilor, paste Nistru spre
Nipru. 266. Chti-va scriitori zice
ca. Dachia a fost cAtva timp sub
stapAnirea lor. Esirea Attilii cu
Unil i Maya napacli a kr. 259.
El venind din fundurile Sarmatiei,
tree Bosforul Chimeric, niivalese
cu Doninul lor Valamir asupra Os-
trogottilor i II supun. 262. 268,
Ostrogottii aub remas cu domnil lor
sub stapanirea Unilor. 263. Gotii
n'ail stdpanit Dachia sub Uni /m-
ping pe Athanaric i pe Fritige-
nis in Trachia. 264, 268. EI nu
stdpanesc pe Ostrogotthl de cAt
pAnd la m6rtea lui Attila , iar
dupd mertea lui s'ati ridicat con-
tra kr cu Domnul kr Verimudis
si an fugit in Galia, unde erail Vi-
segotthii, aceste sunt afirmate si
de Iornand. 269. Dupa fuga ostro-
gotilor ei aub trecut in Panonia pe
care aft staptinit-o 50 de ant 269,
 INnIg GENsItAL
273, 278. Soerat spume ca.* Martel sa
fi avut Iii armata sa cate-va pal-
curl de Mani i Huni. 272 Multi-
mea popOrelor supuse de Hunil
erail spre Litfa i sdindreaptd spre
Silesia ei Saxonia. 273. Huldis
domnul lor. 274. Unii au navdlit
despre Schy Va. 277. El sunt siliti de
cdtre Romanii sa tréca Dundrea
inapol i sa lase Panonia, el ail
trecut Dunarea spre partile Au-
striel fiind Panonia intre Sava ei
Dunare, care astddl se chémii Sola-
vonia. 278. El sunt chematl de cdtre
Aetie hatmanul, contra tiranului
Ion. 278. Pretorie, zice ca Atila
Balameber, crail lor, ad biruit pe
Gotthli si 1-ail scos din Dachia. 279.
Top* istoricii afard. de Pretorie spun
ca el pe Gotthil nu din Dachia ci
de la M. Azacului ei M. Negrd i-tra
gonit. 280. Despre el scrid istoricil
Latinesci Elinesci i Unguresti.
281. Bonfin dice cà din el s'a 'fa-
scut Ungaria. 281, Mihal Ritie Nea-
politanul dice eà eI trec'end Meo-
tida a coprins intâiii tara Gotthilor
apoi pe Vesil, Sidalii ei cele doud
Cumanil alba ei négrd i trecand
Donul Waft stabilit in Panonia la
apa Tisel. 281. Urmaeii lor sant
Unguril. 282. Domnul lor, Attila, e
chemat de Honoria. 282. Voesc SA
lovesca Misia i Thrachia ei pen-
tru asta, cuprind cetdtile de pe mar-
ginea. Dunarel. 282, 283. Theodosie
trimite óste contra lor i sant 0-
prig. In al II-a an, tree in Thra-
chia, Iliria Machedonia i 'And la
Gretia atm ajuns i rdutatea lor co-
vareia Re a Gotthilor. 283 in con-
tra lor trimite Theodosie oetile de
la Sichilie, i ca sa-limblanzésch,
835
le dd bir, (vedi Attila). 283. El pu-
stiesc tara Ungurésca, Italia, Dal-
matia, Litfania i ajung 'Ana in
Schythia. 283.. Pentru r'esboiul con-
tra lor, Valentinian chiarna pe Ae-
tie. 284. In partea lor se da Arni-
ghislie. 284. Cralti al lor 'se intitu-
léza. Attila. 287. 0 parte din iel s'ail
irnprdetiat dupà mórtea lui Attila.
289. De sub jugul lor, ies Ostrogot-
thil i rdman strajniei pentru Uni.
291. El ad cu Gotthii, feabdie in
Pannonia. 292. Sant biruii. 292.
Lovesc Dalmatia ei sant batuti de
Theodomir, care prinde pe Hunic-
mund, craiul kr. 292. El prddéza
Thrachia, aerie Chedrinos. 293. Sub
stdpanirea 1(4: era Schythia. 312.
Sant luati de Vitalian ei merg pand
sub Tarigrad. 313. El se supun lui
Justinian, spre Chedrinos. Crdiasa
lor, Variza, impreund armele cu
Romanii. Ea avea 100 mil Hunt
sub stapanire. Gorda un crdieor
al lor, de la Vosfor, se supuno Ro-
manilor ei se face creetin. Bozillor
II arde Gorda. El se manie, wawa
pe Gorda, Qi pun oral pe Moaghe-
ras. De frica oetilor lui Justinian,
iel se supun. 315. 200 mil din el,
Justinian II pune in Thrachia. Ace-
etia se numiail Coturgutil Mai
cumplit de cat iei, pradézd Slavii.
316. Unii numitl Sthlavini, 'Abu-
eesc in Thrachia. 316. Lor le (la
Justinian o parte din Dachia. 317.
In potriaa lor sant puel Antil Si
Sclavinii. 318. Locuese intre Vos-
for ei Hersones. 320. Aceetia sant
Hunil dap Romanilor de impard-
teasa Variza. 320. El tin locurile
de la Herson la gura Dundrim. 320.
El, zice Zonora cO. impreuna cu
836
Sclavonil i Ghepizii intrA in Thra-
chia ii apol inconjórd Tarigradul.
333. Slovenii Ii gonesc de pe lo-
curile lor, ei cer ajutor de la Ca-
rolus care trimete pe fiul ski Ca-
rolus in ajutorul lor gi el bate pe
pe Sclavonil i man% pe voevodul.
lor Lehon, 351, 352, inträ in im-
pdrAtia de résArit, 360, ei
princl tare Muntendscd care era
sub protectia Crain' Unguregti. 383.
El apucasd tara Dachiii care acum
se chêntà Valahia i nfivdlesc in
Ungaria. 383. AA ocupat o parte
din Dachia de lângd Tisa. 463. Dupà
ce aft trecut prin Dachiia aft trecut
pi peste Duntire. 464. S'a agezat pe
ambele maluri ale Dunhill. 464.
Ilrechi A. VeçIi Uréche.
Uréehe vornicul, zice despre Eneas
Sylvius, in Predoslovia, cd Vlahil
ad luat numele dupd Hatmanul Flac.
118. A trait pe timput lul Aron Vodd
Tiranul. 114. E citat de SarniPe.
128. El spune cA nAvAlind TAtaril
in Ungaria, Ladislav cere ajutor
de la impfiratul RAmului, ,care Ii
trimite numai dintre tAlharl
hop. Cu ajutorul lor, Ladislav bate
pe Uteri i ajunge 'And. la- un
Tactunion. Aci se cobórd Protostra-
torul de la Vatrahocastron. 418.
Tag, apd peste care treceaft Varvaril,
mergAnd spre Dundre. 240.
Valahia. Vecti Volohia.
Valahin mare gi midi. 65. FAceat parte
din Dachia 68. Se numea Moldova
gi Muntenia. 110, 304. Eneas Syl-
1NDICE GENERAL
rift, pe care '1 numegte Siretul,
dupd Siretem placem. 136, 138.
Dupà el ia Simion CAlngarnl. 136.
El scrie Hronicul Moldovel pftna
la Aron Vodd. 180. Aduce alte basne
despre Herbul Moldovel. 249. Des-
pre Dragog Vodd. 290, 325, Rodana,
la Urechid, Rodna. 449 Povestea
cu- lul SiMeon i hronicul lui Ur&
thid. 453. Singur milr turisegce ca
nu este intAiul istoric al Moldovii
pi inainte de el a fost Hronicul
Moldova. 470. Vechiul Hronic mol-
dovenesc scrie viata Domnilor de
la Dragog Vodd pAnd la PetAr Vodd
Schiopul. 470. El pune egirea lui
Dragog VodA, la 6821 de la Adam,
care e 1313 de la Hs. Hronicul lul,
vede gregala Dornnului Moldove-
nese. 483.
Urechegtil se trag din Corvini. 26.
Uricul lui Rornan-Vodd, de la 1392.
483.
Uzbecul. AlAturi cu el, sdnt cfimpil
Capdacului. 438. Spre resdrit de
balta Hiva, este impserdpa Uzbe-
cului. 439.
pi Uzienii. Vecli Uzii
Uzil se mai numese Tatari. 383. In
1122 intrd in Thrachia. 388.
V.
vius zice ca. Dachila a lug numele
de Flachila, dupd Hatmanul Flac-
cus, gi in urmd de Valahia. Uréche
Vornicul, zice acelagl lucru. 113.
Dachia a luat mai intaid numele
de Volohie gi in urmd numele de
Valahia. 123. Incepe de la mun-
tele Orbal i Pevchin, gi se intinde
 INDICE GENERAL
de la Ardeal Oita la Marea Neagrd.
126. Valahia mare, era Moldova,
iar cea mica, Muntenia. 304, 305,
308 Pe cea mare, unit o pun in
locul celei mid'. 308. Valahia din
M. Neagra pang. in Tisa, s'ar fi
chemat Galitia 452, 446. Batie nu
pole sa treacà prin ea. 448. Cral
al iei se intituleaza Bela 4-a. 452.
Valahicese. Numele Valahicesc. 109
Valamir, domnul Unilor. El ii con-
duce asupra Gotthilor. 255. Hunil
cu regele lor Valamir supun pe
Ostrogottlii. 268.
Valens. Traiul Romanilor in Dachia
de la Julian Paravat pand la Va-
lens. 251. E luat tovaras la impd,
ratie, de catre Valentinian. 253. Va-
lentinian il face Avgust 254. El
merge asupra Varvarilor in Misia,
trece Dunarea, il bate, si se intórce
cu isbanda la Tarigrad. 264. Mer-
gand asupra Gotthilor, acestia ii
impedeeã de a trece Dunarea si
pe urmä trecand, il bate si neajun-
gaud pada la Tarigrad, ierneaza in
Misia, la Marchianopolis. 254. El
trece tarasi asupra Gotthilor, po-
reci Gruthunghil, il bate i go-
neste pe Athanaric, Domnul Gott-
hilor, care rógd pe Valens de pace.
254. Porânceste lui Ecfathe si Le-
ontie ca sä seaza pristavi. pentru
zidirea unor cetali pe malul Du-
ndrei, dupa cum spune Cuspin.
254. Chedrinos spune ca sub el
Gotthil ad pradat nu numal Da-
chia, dar i Schythia. 255. Nefiind
acolo la mórtea lui Valentinian,
ostenii ridicà impe'rat pe Valenti-
nian cel tanar, pe care el il pri-
meste la domnie, impreuna cu Gra-
tian. 255. Gotthil cu dot-1mi.! lor
837
Frithighern i Athanaric, ii cer .
protectie. 256. Aseazi pe Gotthil
in Thrachia, insa nu si in Dachia.
256. Pune pe Gotthii slujitori si
le dd. hrand. 256. El ordond Gott-
hilor sä treaca Elespontul la Asia.
El ii cer mâncare pe 2 zile, dar
nu le dd. 256 Valens trimite voe-
vozi asupra Gotthilor, dar voevozil
sant biruiti. Valens venind la Ta-
rigrad, poporul 11 ochreste ca a
prima Varvari in tar:a. El pleacd
asupra Gotthilor, dar e bdtut, oi
ránit de o sdgeata , intrd inteo
casa, careia Gotthii ii dã foc si. el
arde de viu, scrie Socrat. 257. 0-
morftse pe 0.1'0 lui Theodoric eel
Mare, fard nici o vind. 258. Pro-
tectia lui este cerutd de Fritighe-
rths. 262. Visegotthil cer de la el
ca sd II primésca in impdratia sa,
el II pritnesce i ii asézd. in Misia
oi Thrachia. 262, 266. Domnil Gott-
hilor, Fritighernis i Athanaric im-
pinsi de Huni tree in Thrachia,
s'aa fesculat contra lui si 1-ad
omorat 264. Dupd mórtea lut ur-
mSza. Theodosie. 265. Sub el a co-
prins Gotthii Dachia. 266. Despre
luptele lui cu Grutinghil vorbeste
Am mian 271. Dup peirea lui, Gott-
hii aveati Dachia sub dajde. 319.
Valens Duumvir, cetatean ce a trait
30 de ani. Se gasesc pe o pOtra
din llachia. 161.
Valentie Nathhnatical, insémna 696 anl
la fondarea Tarigradului, ceea-ce e
gresit. 241.
Talentinian. Pang la el, drumul batut
al Varvarilor, scrie Sarnitie. a fost
pe de-asupra Panoniel i merg spre
llundre, peste apa Sola,Vag si Raba.
240 Romanii in Dachia pAnä la el
838 INDICE GENERAL
251. Std la impArAtie la anul 364.
Ia tovarAs pe frate-seii Valens si
il face Avgust. 253. Bate pe Sar-
mati. Soul Gotthilor yin la el in
haine terfelite si el de ciudd cd s'a
luptat cu asa 6meni, lein i apoi
mOre_ Dupii mórtea lui ostenil ri-
died la tron pe Valentinian cel ti-
ndr. 255. Fiul lui Honorie, 276, 1'6-
mane la impardtie cu matusa 1111
Plachidia. 277, 278. Sora lui, era
Honoria. 282. Pe el vrea sfi-1 bi-
rueased Attila si Valentinian chianad
pe Aetie ea sd se sfdtuiascd., 284.
Lui ii scrie Attila sd-1 primésed
peste hotarele impAratiei i sd-1
preghtésed gazda la Roma. 287.
Simte viclesugul lui Attila. 288.
Avea hatman pe Aetie. 288. El tri-
mite la Attila pe Papa rem. 289.
Pe sora lui o ceruse Attila. 289.
E ucis de Annichie Maxim, in cam-
pia Martin, la 459. Dupd el rAmane
scaunul liber, luni 10, dile 15. 209.
Valentinian eel tAnfir e ridicat de os-
tasi la impArdtie, dupd mórtea lui
Valentinian, si e primit tovards de
Valens si Gratian. 255.
Valeria. Panonia fdcea parte din una
din divisiunile imperiului Roman,
'And la Valeria. 242.
Valerie, impdrat. Urcandu-se pe tron
ia tovards pe fiul sëü Gallienus.
210. A fost biltut de Pet* si prins
de Sapory impdratul Persilor, si
omorat la 259. Patavie spune cd la
260, 216, fiul s66 a volt Sd-I rAs-
cumpere. 211.
Valerian Liehinie era gata sà plece
contra Persilor, insd aude de mór-
tea lui Gallia i voeste sd o re's-
bune de aceea porneste cu 6ste
contra Jul Emilian, insd ostenti r)-
mórd pe Emilian si el vine la im-
pdrAtie. 210. Se luptd cu Persil, 211,
dar e prins de acestia si chinut.
211, 216.
Valerie, nume care se dd de diferiti
scriitori hatmanului Flac. 124.
Valerie, merge cu r6sboia in Sardia.
63.
Valerie }lateens din familia Flacchilor
a fost consul cu Clavdie Martelus
la anul 326 a. Hs. 119.
Valerie Flaceas din familia Flacchilor
a fost consul impreund cu Otatilie
Crassus la anul 259 a. Hs. Pe tim-
pul ski eraii resbelele en Anibal,
domnul Carthahinel. 120.
Valerie Flaceus din familia Flacchilor
a fost consul cu Attila Regulus la
anul 225 a. Hs 120.
Valerie Flaceus, din familia Flacchi-
lor a fost consul cu Portius Cato
la anul 193 a. Hs. A purtat resbele
eu Annibal, dupd cum spune Livius.
120.
Valerie El:keens, a fost consul cu Clay-
dins Martelus la anul 150 a. Hs.
120
Valerie Flaeens, din familia Flacchilor
a fost consul cu Crassus Mutianus
la anul 129 a. Hs. 121.
Valerie Flaceas din familia Flacchilor
a fo.st consul cu Marie al VI-lea la
anul 98 a. Hs. 121.
Valerie Flaectis din familia Flacchilor
a fost consul eu M. Hereneus la
anul '91 a. Hs 121.
Valerie Flacens, din familia Flacchilor,
este tatAl lui Flaccus pentru care
Titeron a tinut o oratie. 121.
Talerins Flaecus. Ve di Valerie Flaccus.
VOA Spune Leunclavie, cd numesc
Nemtii pe Itali, Frantozi i Va-
Ian 169,
 1NDICE GENERAL
Valthi lor, familia domnitóre la Vise-
gotthii. 260.
Vandalesc. Procopie in cap. 3 scrie
résboiul Vandalesc. 269.
Vandaill sunt pdrinti de WI puter-
nice. 11. El all esit din Scandia.
12. Ce spune Procopie in carte
de resboiul Vandalilor. 64. Faceail
parte din Varvaril Grecilor. 75. Tot
un ném cu Gothil, Visegothii oi
Gepilii. 76. Ludnd pe Alani, pldcd
de ia Meotis la Ren. 76. S'aii luptat
cu Rornfinil la Tolosa. 133. Oran-
duiala cerdsed ii dd pradd. 170. Ad
nilvillit in Evropa de peste pustiile
Volgal , marea Baffled si marea
Caspiii. 174. Vandalit impreund cu
Cvadil, Sarmatil, Svevil aliati cu
Marcornanil sunt batuti de Marco
Avrilie. 200 Impreund cu Ghepizii
fdcuserd. multd. stricAciune. 228.
Sunt bdtuti de Gotthl pe locurile
Ghepidilor si tree in Panonia, in
locurile date de Constantin Marele
si stail pAnd. sub A rcadie si Ono-
rie, scrie Orosie. 239, 240. Sub Ho-
norie, sunt ehemati in Galia si de
aci tree in Ispania. 240. Locuiaii
mai departe de balta Meotis. 261.
Proeopie Chesareanul zice ca el lo-
onier pe liingd balta Meotis si din
causa fómetil a plecat pe apa Re-
nului la Ghermanii, pe care astd-zi
ii numim Franchil, trdgênd cu sine
pe Alanii. 269. El si Svevii ail co-
prins Galia in acelasl an cu ndvd-
lirea lui Alaric in Italia, spun Idatie
pi Isidor. 276. A trila pradd s'an fd-
cut de Vandali cu Domnul lor Go-
dighilil impreund cu Alanil, Gher-
maul!, Cvadil, Marcornanil i Saxo-
nil, caril biruind pe Frantil ail trecut
apa Renului si ad intrat in Galia,
839
all sfardmat Mongutia in cale, Van-
ghiona s'a F.upus i pe Remil, Al-
bianii, Atrebatil, Morénil Tornavé-
nil, Nemutil i Arglientorata ail
jecuit. 275. Crain lor. 277. El apu-
caserd Africa si Carthagina. 287.
Craiul lor in Italia era Gheuseric.
287. Ghenseric, domnul lor, dobfin-
deste biruintd asupra hatmanilor
lui Leon. 291. In mainile lor cad
1000 vase, prin blestematia lui Va-
sib, si vandalii Se intdresc. 292.
Iornand despre el. 318. In contra
lor, avea Iustinian rdsbóie in Italia.
319. Contra lor este trimes Veli-
sarie in Italia. 325. El sunt ba-
tuti de cdtre Ludovic. 304. Contra
lor merge Enric, Craiul Daniii.
389.
l'aughlona, cetate, s'a supus Vandali-
lor. 275.
Varad. Vedi Varadin.
Yaradin. Pe fata Episcopului de Va-
radin o rdpeste un tin, care e o-
morit de Ladislav. 146. NIA aci
prddézd lJnii cu Copulh. 148. Peind
ad pradéza Batie. 456. Aci era scan-
nul lui Ladislav. 456.
Yaravista sail Yaraista, a avut rëzboitl
cu Bastarnii. 78. Vedi Barabista.
Yardas hatman trimes de Cimischi
contra Rusilor. 37.
Tariaghil numele locuitorilor de mai
inainte al Prusiel. 371. Ail fost go-
nit! de NovogrodSnil, Merii i Cri-
vicii peste Baltica. 372. In neamul
lor all fost 2 omen! mai de frunte
Ascoald si Dir. 372. Hatmanul lor,
Visat, merge en" Vladimir contra
Tarigradului. 381.
Yariza, crdiasa Hunilor, isi impreuna
armele cu Rornanii. Ea avea 100
mil Hun! sub stilpilnire. 313. Hunil
840 INDICK GENERAL
dati de ea sub Romani, locuesc
de la Vosfor la Herson. 320.
Yarns. Aci Vladislav a avut lupta. cu
Sulthnul Baiezid. 174. Este supusa.
de Vlahil. 408. Ea este reluatà de
catre Isachie. 408 E inconjurath
§i dupg trel zile, luata de loan
Alexie, 419.
TRAIL' popor din Elyria cu care s'a
luptat Fulvius Flaccus, 0 care 11
a batut. 121.
Yaruista, al 2-a era! al Dachilor, nu-
mit de Justin, Varavista. 78. A avut
résboi cu Bastarnil. 78. Despre el
vorbesce Pretorie in lumea Got-
thilor. 78.
Yarvareso. Petavie ce spune despre
némurile varvare01. 12. Dachia era
varvara. 15. Athanaric i Fritigher_
nis, glepadand cé varvarthsca sal-
Made', cu prietenesc picior ail
trecut prin Dachia. 17. Desprelimba
varvarésca. a Picinighilor. 18, Cum
all ferit, Romanii, locurile de prada
varvariasca. 19. Obiceiurile var-
vare. 86. Unil vor a scóte pe Elini
din Varvari. 100. Némurile varva-
resci se supun lui Traian. 105. Ne-
murile varvare. 170. Craiia Ungu-
resca e isbavita de sub robia var .
variasca de Leopold si fiii lui. 176.
Gallie Trebonianul se pleca ina-
intea lacomiei varvaresci. 209. Zo-
sim despre némurile varvare Ltd
de Dachia. 245. Despre navala nea-
mului varvar al Hunilor. 255.
Tarvaresc. Valens n'ar fi vrut sa pund
in Dachia neam varvar. 256. Despre
navala varvarului Attila. 290 Teo-
filactos Samocates vorbesce despre
locuinta avarilor, Sclavonilor, Ghe-
pidilor i altor neamuri varvare
mai sus de Valahia. 329. Despre
limba neamului varvar al Pécine-
ghilor. 363. Romanil din Dachia, pe
timpul napaclilor varvaresci.` 463.
Yarvaria. Ce poate ispravi curata
limba latiniasca uncle stapané§te
Varvarila. 132
irarvaril. Ce ar eespunde Cantemir
celui ce l'ar socoti a fi e§it din
nisce Varvari. 8. Multi Varvari na-
Wised. in Italia. 11. Némurile
Europe!, ce odinióra au fost Var-
val.!. 13. Despre slujitoril din mi-
jlocul Varvarilor. 15: Cum s'a tinut
Dachia sloboda de Varvari. 17. In-
tórcerea Domnilor, dupd curatirea
locului de VarvarL 50. Despre na-
paclile Varvarilor in apus. 5L Pe
ce ndmuri le poreclise Ellini, Var-
yarn. 75, 76. lulie Chesar spune Ca
«Dachil sint mai viteji- de cat toll
Varvarild> 79. (Precum Elinii, a§a.
varvarii. 86. Cel mai varvar ném.
88. Carile nu Taste Ellin, varvar
iaste. 89, 171. Cel carl spun cé
Romanil ar fi din varvari. 100. Or-
binus Raguzau spune el Ellinil
ar fi din Varvaria de la Volga. 101.
Mésurl !nate de Traian in potriva
Varvarilor. 105. Romanil i Varva-
nil Dachl. 110, 113, 197. Bonfin
despre Romani fata de Varvari.
124. Sarnitie despre Romani, cum
II aratl el ar fi urma0 ai Vara-
vilor GlietI i Dachl. 128. Pentru
a! nabu0, imparatil Romani au
ridicat eetli pe langa Dundre, zice
Procopie. Dunarea II desparte de-a
dreapta sa. 154. Bonfin spune ell
Valahii de 0 ail trait in mijlocul
lor, n'ail fost desrad acing!' de Var_
var.!. 158. Biruinta Varvarilor la
scriitorii greci. 174. Adrian 0 Var-
varil. 1913. Marco Avrelie qi Vftrva-
 1NDICE GENERIL
rii: 200. 201, 202. Vdrvarii fata de
Dachia, sub Commod. 203, 201 Maxi-
min Thracul era vary ar. 206. Gordian
ai Varvaril. 207. gMesdus Deteus* oi
Dachil. 208. Valerian si Varvaril
prinderea, batjocortrea i omorirea
lui de cdtre Persil varvari. 210, 211.
Varvarii in tinipul lul Aurelian. 215,
216, 920, 223, 224. Varvarii i Dachia.
225, 228, 229,235, 246, 256,317, 318, 819,
320, 321, 347. Constantin cel mare
bate pe Gotthi In locurile cele
mai din luntru a Varvarilor. 239,
240. Varvaril dupd jumAtatea seco-
lului al lir-a. 254. Crail descAlecate
de Varvari. 259, 277. Theodosie
merge impotriva Varvarilor. 265.
Dupd Theodosfe, Varvaril. nu mai
yin impotriva Trachiei, or a Da-
chiel. 272. Varvari spusi de Hum,
venind spre imperAtia Romanilor.
273. «Polade Varvarilor a doua ai
a triia.* 274, 275. Roma si Varva-
nil. 276 Theodosie i Varvaril Huni.
283. Attila ornorAnd pre Vleda, ii
supune sie si pre Tarvaril ce erad
sub ascultarea aceluia. 284. Attila
poruncesce Hatmanilor séi sA su-
punk pre Normani, 4Frizi , Tim-
bri* si pre cel-l-alti Varvari. 285.
Attila, de si supusese multi Van-
vari, scia cd mai sint Inca multe
crAii in Europa. 286. In Sicambria
se strâng 700000 de Var van. 287.
Attila Mut la campiile* Catalo-
niii , fuge cu Varvarii ce'l mai re-
masese spre Illiria. 289. Dinzig, fiul
lui Attila, pórta multe razbde cu
Varvarii résculati. 291. Aratarea
Varvarilor Bulgari. 301. Anastasia
oi Varvarii. 312. Varvarii lui Vita-
lian. 313. Justinian hate pre Var-
vari in Italia, Africa si Persia prin
841
*Velisarie i Narsitisd) 314. Justi-
nian, Mundom i Varvarii. 316. Var-
yarn gSclavéni*, facuserd din 111-
miton, loc de talhusagi 325. Volohii
din Dachia i Varvarii. 325. Priscus
iernéza, cu ()stile, peste Dunare,
spre a feri acele tell de 4iaduri1e
Varvarilor. 327. La 601, Comentiul
M Priscus tree Dundrea asupra
Varvarilor. 329. Petär se duce spre
Palastolon, unde audise ca s'ail
strins Varvarii cu Voevodul Apsi-
hon. 330. Varvaril, ce inconjurasera
Tarigradul, duph 621, sint batuti.
Varvarii, Con stalls i Volochia. 335.
Constantin Pogonat Si. Varvarii. 337.
Varvaril cuprind tenile RomAnesci
de dincóce si de dincolo de Dunare.
338. Leontie voesce a scOte Cartha-
gina din m AnaVarvarilor Serachéni.
340. CrOmul e apucat de Varvari.
342. Valachia si Varvarii Cazari.
345. Bonfin spune ud Romanil din
Moldova si Muntenia, de si ail trait
intreVarvari n'ati putut fi desrdda-
cillati din locurile lor. 346, 399. Ro-
manii din Dachia, dupa rescóle de
Varvari, ii WO Publish deosebita,
pi trimit soli la Carolus, sh se pund
sub protectia lui. 351. Liudovic,
imperatul apusului , biruind pre
Vandall, Sorabi i Slovéni, acesti
Varvari dad bir. 355. Romani'. din
Volochia i Varvarii. 360. Varvaril
despre Crivdt. 361. Sfânta Nasca-
tore cid biruinta. lui Cimischie, a-
supra Varvarilor, dupd cum arata
Curopalat. 370. Rdspublica Roma,
nilor intre Varvari. 377. Compara-
tie intre Elini si Varvari. 386. Rez-
bodele lui Calo Ionis cu Yarvarii.
388. Conrad si Varvarii. 390. Ro-
well ai Varvarii. 391. Varvaril pa-
842 DIME GENERAL
ziaü stramtorile la venirea lui Isa-
chie Anghel, de la 1187. 402. Im-
pgratul Tarigradului nu luase zdlog
pre fi6oril Varvarilor. 404. Var-
-varil nu'l lásaii in pace de loc, pre
Isachie Anghel. 406. Varvaril si
Isachie Anghel. 408. Faptele impg-
ratilor tumdtori. lui Alexie Coln-
nenos vor fi mai rale de cat la
Varvaril eel vrajmasi., 410. Isachie
Sevastocratul biruesce de cate-va
off pre Unguri. 411. Când Acildé
niscare Varvari dincoace de munti ,
locuitoril cu totil sà duceail peste
munti. 364. NSmuri de Varvari ne-
biruiti. 365.
Tasilie. Cu blestemdtiia lui, 1000 vase
cad in mina Vandalilor. 291.
Vasilie, mai inarile Hadâmbilor, a
otrdvit pe Cimisehie. 370.
Vasile Ralgaroeton imparat. De la el
Nichita Honiatis numesce Blachl
pe Vlahi, la a.1017 d. Ch. 131. De pe
vremea lui sti se fi chemat Mol-
dovenil Bogdan lu. 306. Sub Con-
stantin Pogonat i pand la Vasile
Bulgarocton istoricii tac pentru
Dachia. 337. Traiul Romanilor de
la Roman pada* la Vasilie impdrat.
368. Dupd. Ion Cinischie stã impd-
rat la 970 Vasile feciorul lui Ro-
man. 370. Supunerea Bulgarilor su b
el 374, 375. A bdtut si slutit pe Bul-
gari si a fdeut o tablá de reguli
pentru impdrati. 376. Pe cand a bd-
tut pe Bulgari si Volohi s'aii alipit
de impáratie. 377. Pe timpul 101,
Bogdan inchind tara impérdtiel de
rdsdrit. 377. Cand s'a dus in Si-
thilia a murit la anal 1025, a im-
pdrdtit 50 ani si a trait 72. 378.
Bulgaril supusi de Vasile iar se
riclio4 la 1040. 379. Pe timpul lui
era Bogdan stdpdnitorul Romani-
lor din Dachia i eraii sub protec-
tia lui Carolus. 396. El a amenintat
pe Vlahi, Ca vor pact ea Bulgaril
dacd nu se vor astampdra. 403.
Tasilie Marele, dant, a fost elev la
sccilele Athinit, impreund cu Iulian
Paravat. 251. El se rógd. mitre Maica
Puterilor, sd omóre pe Paravat 253.
Vasilie Maehedon. De la Theodora p sand
la Vasile Machedon. 353. Pe el vo-
esce sd.-1 omóre Mihail. A avut rg-
sböe cu Sclavonilt a prädat Bava-
ria. a biruit pe Seracheni si i-a
impins peste apa Evratului. 354.
El primestepacea cu tHrovatil, Sir-
bii si alaite neamurl Schythesti.,
A murit la anul 886, dupd ce a im-
paratit 19 ani. Dupd el urmSzd fiul
WI Leon. 355.
Vasilie Vod, tatd1 lui tefd.nith Vod.
26, 180. 0 fatä a lui o ia Razivil,
ducul Litvaniii i o alta o ia Timus
Hut enlinskie hatman Cázdcesc. 26.
Vasilie Tataeis hatman al lui Isachie,
este omorat intr'un resbel cu Vla-
hil. 409.
BucCkev,col Schythit regali, din cari
se trag Pecinighil 364.
Vastalis. 0 boazd. 97.
Yastarnii, pe marginea Mdrei Negre.
68. Asupra lor, cade Probus, Lo-
cuiad cu Sarmatil intre Nistru
Nipru, aprópe de marea NSgrd.
228. Probus i riffled de pe laugh.
Dachia i it trace peste Dundre.
Daca Dachia ar fi fost pustie, Pro-
bus iar fi asezat in ea. 229.
Tasterne.Isachie a purees cdtre Va ster-
ne si de aci merge cdtre Verroe. 405.
Tatrahocastron, de aci se scobórd Pro-
tostratorul la Vactunion. 418.
Vavylon. Impärdtia lui e micsoratfi
 INDICE GENERAL
de Turd. 19. Asa se ulueste cum
ar cadea in amestecarea limbilor
la Turnul Vavilonului. 171. La a.
116 Armenii sculandu-se de la Va-
vilon ail mers cu ostile peste ma-
rea rosie. 191. Traian trecênd cu
ostile asupra Partilor ail dobandit
Selefchia, Ctesifontul i Vavilonul
194. De turrul lui pomenesce Hi-
Todot. 299.
Yavylonese. Balaur vavylonesc sunt
turcii. 22.
(Napa unghé leultii, ce liaril sit, fie
leul pott socoti. 88.
Yallliovnie era Las Ian 454.
Ye llebna Tirul spune ca Manoil im-
paratul a imparatit 40 de ani 391,
Yelichil Novograd. Vedi Novograda
Telizarie, dupd Procopie Chesariné-
nul, se trage din tam Ghermaniei.
64. Procopie Chesarénul i-a fost se-
cretar. 154. Hatman al lui Justinian,
goneste varvaril din Italia. 240.
Hatman al lui Justinian, sdrobeste
Imparatia Visegotthilor. 266. Prin
el, Justinian dobandeste victorii.
314. El, prin calitati, era mai sus
ca Narsitis. 315. E trimis de Jus-
tinian spre Italia. 316. Era cu óste
in Italia, contra Vandalilor si Got-
thilor. 325.
Vemlebona sail Viena sail Beciul, cetate
batuta de Marco Avrilie i aci a
murit el la anul 180, fiind otravit
de fiul sëü Commod in unire ou
doctorii. 201, 203,
Veuedil un popor de al Pazinazilor,
de ale caror rdmasite ail re'mas in
Romania, anume Romanil vinetici.
365. 474.
Venetienésea publica, a suferit marl
rele din causa Turcilor. 20.
'Venetia. Antenor se abate aci. 95. La
843
429 e intemeiata. 277. De ad pléca
Balduin cu Alexia Anghel, spra Ta-
rigrad. 420. Aci Alexie promisese
bani venetianilor. 42.1. De aci ye-
nise Patriarhul Thoma al Tarigra-
dului. 430.
Venetianif. In taxa lor vine Antenor.
95. Lor le recomand Flip pe A-
lexie Anghel, i ei asculta pofta lui
FiliP. 420. Cu hatmanul lor Dandul,
vor BA cuprinda Tarigradul. 421,
425. Ei mérturisesc ca. Basarabia
era movie mai Nicolae cel ca era
la eurtea lui Maximilian al II-lea
468, 469.
Yerhel. linut al Romanilor Munteni,
In vechime se nurnia Ulpia Tra-
ian. 474.
Yerimudis, domn al Ostrogothilor, sub
care el s'ail réseulat contra Huni-
lor i all fugit in Galia unde ere.'
Visegotthii. 269-.
Verne, aci vine Isachie de la Vasterne,
405. Isachie venea une-ori singur
si alte-ori prin Hatmani. 406. Isa-
eine dupa ce este batut abia seapa
si vine la Verroea de unde peste ate,
va dile pléca la Tarigrad. 408.
Verona aci Dechie a batut pe Filip
Arapul çi 1-a omorat. 208. Aci bi-
rueste Theodosie pe Odoater. 294.
E luatil. de Theodoric, care se nu-
meste Veronénul. 294.
Yeronénul a fost numit Theodoric,
fiul lui TheodoMir. 291, 294, 311.
Yespasian vine la imparatie dupa Vi-
telie. El Inainte de a fi imparat,
era ra, insé pe urtnit a devenit
bun. In timpul s'ea, scrie Tatitus
analele sale. La anul 79, Vespasian
a murit in satele Reantine. A im-
paratit 10 ant Lui ii urméza fiul
sea Tit Vespasian.. 165.
844 INDJC
Testarlds, boerie la care ajunge sirbul
Nestor, fost rob al tiff Duca. 387.
Vestendorf capitala tinutului *Rodna
saa Rudivani. 473.
Testfalia locuitoril ei jail numirea de
Franconii. 277.
Testitoriit apostolicesc a fost facut
Eneas Sylvius, de papa Nicolae al
V-lea. 115.
Testi i-ail coprins Huniii Zice Mihai
Ritie Neapolitanul. 281.
Teteranil. 13. Din veteranil Romani e
poporul Romano - Moldo -Viahilor.
25. Veteranil ca oturacii la Tura.
83.
Vevriciiii, cu Dachii, Mesh si (Meth,
coprind Vithynia. 77.
'Victor spune cã Constans a mutat
scaunul in Dachia. 247.
Victoria, mania lui Eneas Sylvius.
Inainte de a-I nasce, l'a vOclut in
vis cu o coránd in cap. 115.
Vietorinnie. Vedi Aufidie Victorinnie.
Tictrop Tnronenul scrie ea murind
pruncul Leon, tatd-sSil Zenon all
sthtut la impartitie. 293.
Vidinul. Singhidinul at fi, dupd unii,
Vidinul. 321.
Tidovul e balta lui Ovidie. 155. De
aci se numesce Ivida. 323.
Tiefil, norod in Dachia. 67.
Viena a fost ocupatil de Turd, 175,
sall Vendebona sall Beciul, cetate
bdtuta de Marco Avrilie i aci a
murit el la anul 180, fiind otrAvit
de fiul sSii Commod in unire cu
doctoril. 201, 203.
Yillciin Tirennl in cartea I, cap. 2
ei eartea 8, cap. 24, vorbesce de
expeditia cruciatti de la a. 1096.
e 388. III cartea 22, cap. 5, spune cS
imparatul Manoil a domnit 40 ani.
391.
GENEkAL
Viminaeliitun, cetate. 322.
Thninacium. Vedi Viminachium.
Tinovilethil, rudä en Dail si Dachil.
73.
Visantia, in Mça el este Halchedonul
pe care Turcil ii numesc Cadichi-
on. 331.
Timm. Carolus marele au poruncit
tote ostile sti se strangd pe apa
Alara, care dd in apa Visara, de
ceea parte de apa Renul uncle i-ail
venit veste cd Gothefred ail perit
ucis. 350.
Yisegotthil, aceiasi semintie en Ghe-
thii, Dachil, DalI, Gothii i Ostro,
gothil. 73. Tot un ném cu Gothii,
Vandalii i Ghepizii, 76, sail Got-
thil de la re'sdrit cu familia dom-
nitOre a Valthilor. 260. Locuiaii mai
departe de balta Meotis. 261. Sar-
nitie dupti Ptolomeii ii pune la
marea Bahia. 261. Domnul lor Fri-
tighernis cere ajutor de la Valens,
el se botézd, se impacd cu Atana-
ric prin mijlocirea episcopului Ufila,
262. El inspdirnantati de Hum cer
lui Valens sh-I primésed in impe-
riil, sunt pnimii i asedati in Mi-
sia si Thrachia. 262. Iornand spune
cà ei locuiail mai la apus de Os-
trogothii, 263, cad sd fi trecut Du-
ndrea nu spune nici Patavie. 263,
268. Locuiail pe campii Tanail. 264.
ImpdrAtia lor coprinde Ispania,
Galia si Africa ; insd nu durézd de
cat pand in timpul lui Justinian
care o sdrobeste prin hatinanil lor
Velisar, i Narsitis. 266. La ei vine
el Gotthii de sub stdpanirea Hu-
nilor, dupa mórtea lui Atila. 269.
Dupd Maienburg el ar fi trebuit ea*
ocupe tara UngurOscd. 269. Ei pun
inceputul cr5111 Ispaniel. 277.
 INDICE GENERAL
Tist la sad Visla este trecutil de LesI
la 465. 12. Pe Sloveni i-a gonit phnd
la ea, Romanii. 17. Din istoria lui
Bonfin, pOte, alt schimbat poves-
titorii numele apel Visla, cu Sire-
tul. 149. Pe apa el s'ad asezat Slo-
venii, siliti de Volohl, spune hro-
nicul bulgAresc 160. Tot acolo s'ati
asezat Slovenii, Bind gonitl de Ro-
manil din Volohie. 324. 325. Pe ea
a§ézd Avgust stapfinire fratelui sett
Prus. 371. Pind la ea ajunge Batie
si o trece neimpedecat de nimeni.
448.
Vistula. Peste ea asezd Vladislav pe
Comanil crestinati. 149.
Visat, hatmanul Varaghilor, a mers cu
Vladimir contra Tarigradului si a
scdpat ntimal cu 6.mil de 6meni, pe
caril ii prinde impdratul si le sc6te
ochil. 381. Dupà pace s'a intors cu
6 mil de rust orbitl in Rusia381.
Vitalian, domnul Schytiii, s'a intors
cu o parte din al sei la crestinism.
El e lndemnat de pravoslavnici sà
scape ortodoxia, si se scold, su-
pune Thrachia si Misia, mei ge pand
la Tarigrad, asupra ereticilor Ev-
tyhian, ajunge la Tarigrad cu 60
mii Romani, si induplecat de A-
nastasie, dupd 8 zile se intOrce in
Misia, unde cuprinde Odisul. 312.
OmOrd. pe Chiril hatmanul. 312.
Asemenea pe Ipatie ii prinde vitt
si omórd 66 mil din 6stea lui A-
nastasie. Ast-fel spune Chedrinos.
313. Ia Hunl i Bulgarl si ajunge
pdnd la Tarigrad. 313. La 515, gd-
teste vase sd mOrgd sit inconjure
pe Anastasie in Tarigrad. Cordbille
lui, sunt arse de Proclu Mathema-
ticul. Porneste cu ostl pe uscat.
Anastasie ii dit bani si il face ma-
,
845
ghistratul ostilor. 313. Mai ttirslid
e scos si el nu remilne la Tarigrad.
POte el a fost de nem Schyt. 313.
Yitelie. La 22 Dechembrie, Vitelie fu
omordt de ostenil sei. Dupd el ia
tronul Vespasian. 165.
Viteslaus. Dingo§ clice cit Viteslaus
voevodul Polovtilor baie pe Zes-
lay voevodul Chiovului ; apol vo-
esce sa facd tot asa si lui Boles-
lav craiul Lesesc si pentru acésta
eere ajutor de la Rusl, Pecinighi,
Volohi adica de la Moldoveni. 385.
Yitichild, se sileste sit ardte ca Saxo-
nil, locuitori al Ghermaniei vechl,
se trag din Machedoni. 177.
Vithynia e cuprinsa de Dachl, Misi,
Gheti i Vevrichi. 77. Pliniii cel
andr fiind aci guvernator, intrebd
pe Traian ce sa fact cu crestiniI
193. E in Asia. Aci a mers Avre-
Han. 221. Danastana era intre Vi-
thynia si Galatia. 253. In ea e Brusa
440. Vecli Bithynia.
Viza. Cu 6stea care era pe acolo, se
luptd Tdtarii. 415. Se plea cu usu-
rintd lui Balduin. 425. Scapa ne-
prddatt de Tdtari. 432.
Tizantia. Vecli Vyzantia.
Vladimir, domnul Rusilor. Sub el se
crestinézd Rush', spune Zonora.
353. Mosul lui era Iugor. 367. Cre-
stinarea lui. 359. Taal lui era Sve-
toslsv. 372. Când s'a botezat i sia
pdrut ca o malt 11 apucd de cap.
378. 12 copil ai lui alt fost botezatl
de Mihail Mitropolitul. 373. A facut
biserict in Cram, in Chiov, si in
alte cetati ale Rusiel. 373, 374.
Vladimir, feciorul lui Iaroslav, nepot
lui Vladimir, care s'a botezat intil.
380, 381. A venit contra Tarigra-
dului. 381. Spdrgendu-i-se vasul a
846 IN DICE GENERAL
satit in altul 881. A birut 14 co-
rabii grecesti si asa a esit in Ru-
sia. 381.
Vladis lav, erdi unguresc. Despre el si
r'esbóele lul cu Tataril, vorbeste
Bonfin Anton. 136. Uteche il nu-
nieste Laläü. Simion calagfirul,
spune ea el cere njutor de la impa-
ratul RamuluI, contra Tatarilor
PHmeste in ajutor talhari, cu cari
goneste pe Tätarl, 'Anti la un rIü
pe care il numeste Siret. 136. Hro-
nicul bulgarese despre el 40. Vla-
dislav si Sava mitropolitul. 141, 455,
456. Ladislail si Batie. 149. Hroni-
cele 11 numese eel stant.A avut
résb6e cu Gliiula 8 i cu Batie. 146.
Era fratele lui Solomon si al lui
Gheiza, cu earl bate pe Uni la ce-
tatea Doboc, langd muntele Herlem
Goneste i omóra pe un Un, care
rapise pe fata episcopului de Va-
radin, spune Bonfin. Bonfin mai
spune ea avea un cal näsdravan.
146. Sarbatoreste cu fratii sal Vic-
toria contra Unilor. Se cérth cu
Solomon i acesta cere ajutor lui
Cutesc. Sora lui, a fost luatá in
robie de Batie. 147. Bonfin nu spune
Ca ar fi cerut ajutor imparatului
Ramului. Dupa ce ia tronul fratelui
sett Solomon, se scólà asupra sa
Capulh, hatmamil Unilor, care pill"-
dOza. tara pana la Varadin i Tocai.
Ladislav I1 bate langa. apa Temi-
sului. 148. Unii, ea sh se fesbune
fac aliantd cu Amaxovii, Comanii,
al Rusil i navalesc in Ungaria, dar
Vladislav ii bate omorand pe Ac,
domnul Minor. Rusii cer ertare lui
Ladislav. El bate pe Le i II a-
lunga peste Volga 149. Pentru a-
tatea biruinte, ridica la locul Ba-
torian, Ifinga apa HrisuluI, o bise-
rica si capata numele de Sfantul.
150. (Vecli Ladislav). N'a fost lid
un Vladislav, la venirea lui Batie
142, 143, 458. Povestea spune des-
pre ajutorul trimis din cer lui,
pentru a-1 avea contra Tatarilor.
457. Batie ii furã pe sora sa, el
goneste pe Tätari i supusil sal il
fac chipul de arama. 467. Child aii
fost Vladislavii cei adev6rati. 459.
Tladislav al II-lea. 443. Feciorul liii
Emeric, e crai ungur la 1206. Bon-
fin spune cA ade la crdie numai
6 luni. Dlugos spune,1 an si 6 luni.
446. El nu 'Ate fi Lashla mincinos
al lui Simion, caci a fost cu 36 ani
inainte de intrarea lui Batie. 445.
Yladislav a avut résboin. la Varna
si Nicopolis, cu sultanul Baiezid.
174. Dias iea de sotie pe sora
craiesil lui Vladislav. 26. Cral le-
sesc se eérth cu fratele WI Boles-
lav, imparatul Conrad voeste sa
ii impace, care vine cu 6ste care
era formata pentru Varvaril din
Palestina ; el trimite 6meni inainte
in tara Rusésca i Moldovenésca
petrece pe imparat pana la
mare. 390.
Vlah alb, ac iliac. 307.
Ylah negra, nume dat Aluntenilor,
dupa Negrul Vod. 307.
Vlaherna, fedora de aci scapa. Tani-
gradul. 333.
Ylahia, se numea fata lui Diocletian
care se naáritä cu un domn al Ro-
manilor din Dachia i duph nu-
mele el se numeste Dachia Vala-
chia, duph cum spune Bonfin Anton.
125, 231.
Vlahla. Vei Volohia.
nahla négra 1140.0.,,t 13)Azta. 474.
 IND10E GENERAL
Ylahli, s'ail numit Romanii, dupa
numele lui Flac Hatmanul. 110, 113,
124, 125, 128. Vlahii, Romani de la
Italia. 126. Frail numiti Volosi de
Sarnitie. Sarnitie spune ca iei se
falesc eh se trag din Flac Hatma-
nul si la vorbd se aseamtina cu
stihurile lui Ovidie. 129. Sarnitie
zice ea se trag din Gheti. 130. Se
manat la chip si vorba cu Ghetil,
zice Sarnitie, aducand martor pe
Stravon. 130. Green le zic Blahi,
zice Sarnitie. 131. Cel dintai care
ii numeste Blahl, e Nichita Ho-
niatis, pe timpul ImpSratului Va-
silie. 131. Au avut donm pe Bog-
dan, zice Leunclavie in Pantecte.
131. Cei din Dachia de sus, sant
numiti Multeni de catre Sarnitie,
luand numirea dupa multele po-
Ore ce locuiatt in Dachiia. 131.
Sarnitie spune Ca istoria kr se
face cunoscuta in istoria greceasca
pe timpul lui Isachie Anghel, im-
piirat al Tarigradului ; in cea la-
tinésed pe la 1330 de la Hs. 133.
Nichita Honiatis pomeneste cel din_
tal de Vlahi, pe vremea lui Isa_
clue Anghel. 133, 471. Dintre cei
lalti, pomeneste Bonfin. 133. Sar-
nitie arata pe Vlahl i prea tim.
puril si prea vechl. 133. Din nea-
mul kr a fost Unalia, hatman pe
vremea lui Honorie. Asemenea Ae-
tie care a cornandat ostile Romane
la Tolosa, pe vremea lui Theodo-
tic eel tanar, la 419 de la Hs., zice
Sarnitie. 133. Pentru prima Ora se
pomeneso pe vremea lui Isachie
Anghel, zice Sarnitie. 133. Unil
scriitorI spun ca neamul kr e mu-
tat de la Italienil Ghenovezi, zice
Sarnitie. Acesta marturiseste ea
847
Vlahh ei-ad stricat graiul, diA L.
Latim- ascii, ea si din L.,Italieneasca.
134. .E1 nu s'ar fi chemat Vlahi,
Meer Sarnitie, daca s'ar trage din
ostile lui Traian. Istorich nu po-
menesc de iel, zice Sarnitie, -de
cat dupa ce Ghenovezii aft ajuns
la Chilia. 134. Spune Sarnitie cä
vorbesc limba Slovenésca. 162. Sub
numele kr, sciitorii mai noi. ea
Honiatis, Ion Cantacuzin, Laoni-
cos Halcocondilas, Franta Proto-
vestiarius, cunose pe Romania din
Dachia. Romanii din Misia, s'ati
numit mai intal Vlachl, zice Ho-
niatis. 156. Halcocondilas spune ea
in Muntif Pindului, locuesc Vlahi,
care sant de o limba cu Moldo-
vénii i Munténii. Tot el spline ca
limba lor, se aseamana cu cea Ita-
lienésea si nu se deosibesc de loc
de hall, prin obiceiuri. Sant im-
partiti in 2 stapaniri, in Bogda-
nia Moldova toi in Istria = Tara
Munteneased. Ion Cantacuzia si
Franta Protovestiarius, pomenesc
despre iei. 157. Bonfin despre limba
Vlahilor, i locuintele lor. 158. Le-
unclavie spune ca Nemtil numesc
pe Valahl, Valsi. 159. Volohii via
asupra Slovenilor. 160. Hronicul
Moldovenilor, deci si al Vlahilor.
179. Vlahii din Misia. 217. Volohii.
259. Valahii pe limba Slovenésea.
304, 305, Nuniele Yalahilor. 306,
307, 308, 338, 396 Vlah negru. 307..
Vlah allb. 307, Volohii i Sclavinii.
324. Istorich i Vlahil. 337, 363,
385, 386. Volohil i Bulgarii. 342.
Volohil i Laslaa. 366. Vlahii pe
timpul lui Vasile Bulgaroctonul.
276. Vlahil i 111101.5.0a fesdritu_
lui. 376, 377, 893, 397, 398, 400. Vo-
848 INDICE GENERAL
lohii la Dlugoe. 384, 385. Vlahii de
la Pind. 398. Vlahii cu. rugamin-
tele Grecilor ad izbavit Udriiul de
Inconjurarea Latinilor. 399. Vlahii
se despart de imparatie. 401. Con-
tra lor vine Isachie. 402. El stint
amenintatl de dire Vasile Bulga-
rocton cà o sà patiasca ei el ca
Bulgarii dad nu se vor astam-
para. 403. Vlahii i Tatarii . 404,
406, 432. Vlahii pradA pre laugh'
Larda. 405. Isachie; ortinduise bat-
man al Valahilor pre Aspiitie, insA
in urmit nu l'a mai trimes. 407.
Honiatis zice Ca Vlahii impreund
cu ComaniI pradeaza Verile impe-
riului. Isachie vine contra lor gi
este batut. 408. El at supus ceta-
tea Varna. 408, Ei au inceput mai
mult a se teme de hatmanul Con-
stantin, de cat de impdrat. 408.
Vlahil navaleati paM supt Urdriiul.
409. In contra lor vin hatmanii lui
Isachie, Alexii Gvidon i Vasilie
Vatacis, insA sunt batuti i Vasilie
Vatacis remAne mort. Isachie vo-
eete la anul 1195 sa vina contra
lor, insA in urma unel proorociri
funeste se intórce la Tarigrad. 409.
in contra lor e pus hatman Alexie
Aspiatis, pe care iei il bat ei ii prind
via. A semenea e bAtutIsachie Sevas-
tocratul. 411 Ivanco, dupd ce onward
pe Asan fugAnd, indata ati tras pe
Vlahi catra sine x. 412. loan Alexie,
pus de impdratul Tarigradului, sta
ca un zid contra Vlahilor. El pra-
&Ind Thrachia, impAratul merge
contra lor, la Chipsala. Din nea-
mul lor era Hris. 414. El tree cu
Tatarii in Thrachia i prädeaza
Oita la Rodostos. Cati-va din iei
cad in manile, Turcilor. 415. La
Prosac bat pe Alexie Anghel gi
sant de un neam cu Vlahii din
Tessalia. 416. Isachie Sevastocratul
era pus hatman al oetilor contra
Vlahilor. 417. Impreuna cu Comanil
prAdeazà din nod. Thrachia iajung
pima sub Tarigrad. 418. Ad avut
domn pe loan Alexie. Un altul a
fost domnul Vlahilor i un altul
al Bulgarilor. 419. Bonfin spune ca
iel se trag din Romani ei la el
fug Grecii gonitl de Latini. 423.
Cetatile luate de iel de la Greet,
Henrie le rdscumpara, la 1210. 434.
El la 1186 se depart de impdratia
Tarigradului. 445. Spre iel se sco-
Vail rattail, spune Marin Istoricul.
Ei se unesc cu Secuii i rasping
pe TAtari. 447, 448. Sunt urmaeii
Romanilor lui Traian. 465. Cu M-
etal s'aii opus lul Batie. 465, 467.
Cu ei, Ion Alexie coprinde mai
multe cetati din Thrahia. 467.
Ylaho-Romauit au avut rdsbóe cu
impératia sub Isachie Anghel. 399.
Deslipirea lor de la ImpérAtie.
401. Intórcerea Romano-Vlahilor de
peste DunAre in Misia. 403. Res-
boiul al doilea al Roinano-Vlahilor
en Isachie Anghel. 404. Al treilea
rdsboiti al lor cu Isachie Anghel.
407. RasbOele lul loan Alexie dom-
nul Rornano-Vlahilor cu Latinii.
423.
Tiede, frate i1 lui Attila, e numit
Buda de istoricul Olah. 282. Fara*
el vrea sa tie Attila sthpdnirea U-
nilor i e omorat de Attila. 284.
Voevodul i de MoOe Domn al Mol-
dovii, era Cantemir. 1, 49. Leeii
ail venit pre la 465 cu voevodul
lor Leh, 12. Multe familii moldo-
venesci erati inrudite cu familir
 1NDItE GENERAL
de Domni, Palatini, Voevoll si
Caste Mill iesesti. 26. Voevolii a
ambe pArtilor ellienesti,. 92. Voe-
oid, pre limba Sarmaticd. 131. Ne-
grija voevodilor in al doilea raz-
boiil daco-roman. 166.. Valens tri-
mite Oste cu voevodi asupra Gott-
hilor. 257. Despre Stilihort, voevodul
lui Honorie. 266, 274. Theodosie
trimite pe voevodul Promotos, im-
potriva Gotthilor. 271. Despre voe-
odul Alaric, &Annul Gotthilor.
272. Aetie e numit voevod peste
tote ostile trimise impotriva Hu-
nilor. 288. Theodoric e numit voe-
vod do Zenon. 294, 295. Mundom,
voevodul lui Justinian merge a-
supra Bulgarilor, uniti cu Ghethii.
316. Ghermanos voevodul, trimis
impotriva Sclavinilor. 817. Despre
Hagan, voevodul Avarilor. 327, 330.
Apsihon, voevodul impdratieL, 330.
Petal. voevodul. 330. La 805, Bo-
hemil, cu voevodul lor Lehon, cad
asupra Hunilor, 351, dar Lehon e
omorat. 352. Enric e chemat a fi
Domn 4 Voevod, Rusilor. 372. Le-
unclavie despre -voevolii Vlahilor.
377. Luptele d'intre «Viteslaus,
voevodul Polovtilor si Zeslav, voe-
vodul Chiovului. 385. Hatmanul
Nestor, impreund cu Tatu, voevo-
dul Polovtilor, se rescOld impot-
riva impdratiei Tarigradului. 387.
Voevodia. Oastea nemteascd cu voe-
vodia d-lui Evghenie a prdpadit
in trel rdsbOe cate-va deci de mil
de Frantoji. 176. Theodoric Amali
ail stapanit voevodia peste ostile
Dachiei pand la a. 487. 294.
Yogoris, Domnul Bulgarilor, inaintézil
cu Oste contra Tarigradului in
timpul lui Mihail_ 0 a Theodorei,
849
el se crest-laza., este gonit de ai
sal, vine la Tarigrad si Mihail ii
da cetatea Zagura aprópe de Tha-
rapia. 353:
Volga, Este trecutii de Sclavoni si
Sirbi. 12. Bulgaril, Varvarii de la
Volga. 101. De peste ea navalesc
Schythii in Evropa. 174. De peste
ea se. ridica Bulgaril. 301, 302. De
aci 10 trag numele Bulgarii. 336.
Tdtaril de pe ea le, zie Turcior
CaracalpachL 387. Peste ea sant
Campii CapiSacululi 438. Peste ea
este Tätarimea numitd Rra de is-
toricil ellienesti. 438.
Volga, cetate (4Icare acum sà soco-
. téste sà fie fost, unde iaste Ajd-
rahanul ). 447.
Nolinia parte din Tatárimea Euro-
peana. 61.
Volinti1 Dvineuil popor supus de Sve-
toslav. 373.
Yolohd, numesc Slovenil pe Romani.
303.
-Vololda. Despre numele Vlahnor, 109,
113, 123, 125, 126. Dachia isi schimbd
nurnele in Volohia sail Valahia.
123, 259, 297, 307, 383. Numele Va-
lahiel la top Rornanii. 304, 308.
Valachia mare si Valahia mica.
305, 308, 397. Un craiil sdrbesc ia
pe fata domnului de Volohia. 309,
478, 479, 480, 482. Traiul Roma-
nilor in Valahia de la näpada Bul-
garior, si de la Anastasie irripé-
rat. 311. Scriitorii despre Dachia
si Volohia. 313. Romanil in Volohia
de la Justinian. pand laJustin. 314.
Volohia in timpul lui Justinian. 316,
317. 0 parte din Sclavini sd fi re-
mas aci. 324. Hronicul Moldovenesc
pomeneste de niste Rusi, cari nu pot
fi altil de cat o rhunfisita. de Slovenil
E 4.
850 INDICE GENERAL
carii all trait in Volohia i at fost
goniti dellocuitorii ei. 355. Roma-
nii tie aci all avut putin ajutor de
la imparatie. 326. Rornanil in Vo-
lohia de la Justin. 326. Priscus ui-
mézà Cu oqtile aci. 227, 328. Mai
sus de ea locuiat Avarii, Sclavo-
nil 0 Ghepizil, spune Theofilactos
Samocatis. 330. Romanii in ea de
Ia Iraclie. 332. Locuitoril el at trait
in pace in timpul la Constantin
fiiul lui Iraclie. 335. Volohia sub
Constantin Pogonat. 336. Romanii
din Volohia all rérnas neclintiti
sub navalirea Bulgarilor. 341, 342.
Bulgarii aitstat doui sal aci ei ina-
poi nu s'at mai intors. 342. Ea
este linietita pe timpul Irini. 345.
Locuitorii ei cauta sa se impriete-
niasca cu I3ulgarii. 346. Rornanil
din ea at ramas intre Bulgarii al
Tataril. 346. Romanii in ea de la
Constantin. 348. At fost necurmata
eederea Romanilor in ea. 359. N'aii
scris scriitorii romani despre lo-
cuintele romanilor in Volohia, caci
erat ocupati cu navalirile barba-
rilor in imperit. 360. Traiul necur-
mat al romfinilor in ea di dove-
dim. 362, 363. Misail i locuitOril
Volohiei. 366. Romanii in ea de la
Constantin, 378, 0 Roman Dioghe-
nis. 384. Istoricii despre Volohia.
385. Ea a fost tot-d'a-una locuitfi. 385.
Dlugo ki. marturiseete de traiul Ro-
manilor in Volohia. 389. Ea era lo-
cuitii ei bine intretinutd, spune Ni-
chita Honiatis. 390. Istoricii gre-
cesti spun di Volohia a rAmas mai
multe sate de ani pustiita, cea ce
nu este adevarat. 392. Nichita Ho-
niatis vorbWe dc Romfinii, de tra-
iul lor i de rzabtele lor. 393. Ro-
manil in Vlahia i peste Dunare
de la Isachie Anghel. 395. Iacov
Predser despre Vlahii. 397. Ungu-
ril ei Valahia. 446, 462, 468, 469. Ro-
manil din Volohia tree in Ardél de
grija lui Batie. 465. Gallitia i Vo-
lohia 468, 469. Vlahia négra. 474.
Toloseala. Dachia Ii schimbd numele
in Voloscaia. Volohia sat Vlahia.
297. Voloscaia Zemle = Tara Ro-
manilor. 304. Voloscaia Zemle
Moldova. 305. Voloscaia Zemle e Va-
lahia mare, adica Moldova. 308. Lim-
ba Polovtilor era amestecata din
liinba rusAsca, leeSscii i moldo-
venéscd, sall dupa. cum dic nému-
rile Slovenesci. Voloscaia. 363. 364.
Scriitorii lepsci, sub nurnele Vo-
loscai, inteleg numal Moldova. 385.
Conrad trace prin tam Voloscaia,
spre marea Négra, 390.
Voloell sat Italianii, numire data Vla-
hilor de Sarnitie. 129. Ast-fel nu-
miat. Polonezil pe Vlahi. 131. Vo-
lohii. 133. Voloel in limbs leeAscii,
spune Orihovici, este tot una cu
Ital din limba latinéscil. 159.
VolostOle caia Zemle, numese Slovenii
tara Romanilor. 303.
Von. Hatmanul Zonora zice ca, cu vi-
tejia lui s'a scapat Tarigradul. 333.
Taphole, scriitor vechit. 150. El spune
cA Avrelian socotind cd nu va mai
putea tine Dachia, mutd in mijlo-
cul Misfit, coloniile aduse de Tra-
ian, i Avrelian a descalecat Dachia
de a drApta Dunarei. 161. Patavie
nu pomenesce ceva, ce Calvizie
din Vepiscus pomenesce. 209. Vo-
piscus pomenesce de mutarea Ro-
manilor in Moesia. 215, 222. Dupa
el CaIviz spune ca. in al cincilea an
al imparatiei lui Avrelian, la 274
 INEGCE GENERAL
d. Hs Rornanii aft fost mutatl in
Misia. 218. Arata cd Romanh at bi-
ruit pe Alernanl. 219. Vopiscus spune
cd Avrelian a plecat in contra Var-
varilor. 220. Din el spune Calvizie
cà dupd rnórtea lui Avrelian, vine
la tron Clavdio Tatitus. 226. Im-
preunal cu altil, spune eft Avrelie
Probus dupd ce asézà luerurile in
Ghermania, trece in Illiria si de
acolo, asupra Ghetilor i Gottbilor.
228. Vorbesce de Probus. si orno-
rdrea sa 230. A trait pe timpul lui
Constantin Marele. 238. El spune
cd Dachia fusese parisita de Ro-
mani. 243.
Tornieul. Vecli Ureche Vornicul. 113,
128, 130, 249, 290, 325, 449, 470, 410,
483. Despre Vornicul de tara deb os.
214,
Tosfor. Aprópe de el, locuia Gorda,
craisorul Hunilor. Unit* dic ca Vos-
for ar fi Azacul. Gorda jura cáva
pazi cu credinta Vosforul. 315. A-
césta cetate s'ar fi chemat ast-fel,
pentru ca locuitorii platéfr cu boi,
birul. 315. El vine sub imparatia
Rornanilor. 320. De la el pana la
Herson, locuese Hunii. 320.
Yosforo elineste, va sa clic& aducatóre
de bol., de unde Chedrinos spune
cã vine numele cetatei Vosfor. 315.
Tozie, alta numire a Oéacofului, ce-
tate. 365.
x.
Xanthil, parte din Dal. 74.
Xenofon doctor, otraveste pe Clavidie
dupa sfatul imparatesei. 164.
Xenofon, se spune ca el an fi scris
851
Vrahl. De pe vremea lui Vasilie Bul-
garocton alt inceput Romanil nos-
tri a se numi Vlahi sau Vrahl,
name lnat de la 6loveni, 376.
Vrancea. Muntii Vraneei salt Vran-
sovii. despart Muntenia de Mo2-
dova. 126. Munti de botar, de la el
incepe sfrul de 111U11P. ce stair in
lungul Munteniel. 132.
Transovil, munti, asta-cli se nurnesc
Vrancii, desparte Bogdania de Da-
chia Panona. 126.
Vratislavia. Pe langa ea tree Tatarii.
449.
Vultizie, ruda al lui Attila, cuprinde
Dachia malurósa. 289.
Vuril in Dachiia, inainte de Dam. 68.
Vuridénil in Ardél, inainte de Dachii.
68.
Vyzontia. La resarit de ea ail trecut
Tatarii, serie Zosim. 211. Pe aci a
mers Avrelian spre Vithynia. 221.
Avrelian more aci. 223. II mai zice
si cetatea lui Constantin Marele.
Intre ea si Iracliia, este Kinofru-
rion, unde a fost omorat Avrelian.
225. Aci scapa singur Lichinie. 238.
Lichinie aci st4nge armata, pen-
tru un nod risboia cu Constantin
Marele. 238.
Vizyntina. Istorie, numita a§a dupa
Tarigrad. 174.
neadevOruri, si nu cea ce era in
istoria lui Chyros. 173. El serie lu-
crurile Greeilor. intamplate eu Mite
do ani mar inainte. 299,
852 INDICE GENERAL
Xero 1(11114 un deal pe care era un
stalp, semnul peirel lui Simion Cra-
iul Bulgarilor. 368
Xifi lin, 55, in Sinopsis, vorbeste de
Victoria lui Domitian asupra lui De=
cheval. 79. Afirma ea, in tare un-
guresci s'air dos Dachl. 83. Despre
Traian. 105, 187, 188. Serie ca Tra-
ian a venit la imparfitie la anal
98 d. Hs. 123. El era patriarh al
Tarigradului.L 154. vice ca Tit Ves-
pasian child se intampla ea in vr'o
zi sa nu fedi niei un bine, zicea ca
z.
Zaehiutul, posesie insulara a Ellini-
lor. 90.
Zacut Arapul. Lui ii urméza Halco-
condilas, Buzbe evie i Leonclavie.
936.
Zagora., Imparatul Mihail da agora
Iul Vogoris. 353. Turcii Ii zice Za-
gara. Isachie voeste s o coprinda
cu ajutoruI Misiii. 406. loan era
domnul el. 418, 419.
Zamoghetusa. cetate unde s'a retras
Decheval. 81.
Zamoschie LaIiul, spune cal3achil ar
fi filet o parte din limba Romani-
lor. 221.
Zamolsehie, filosof, vorbeste de Ghe-
til. 77.
Zamolxis hatman al Gotthilor, care-1
duce de la Meotida in Dachiia. 73, 77.
Zanes cetatue mai sus de capul Bou-
lui i mai departe de cetatuia Ppn-
tis, zice Procopie. 155. 322,
Zaporova. Intre ea si Nistru, se intinde
acum Podolia si ocraina lesesca. 264.
Zagora, cetate, data lui Vogoris de Mi-
a perdut o zi El il numeste bu-
natatea omenésca. 165. Despre Do-
mitian. 166. ' Ne vorbesce despre
podul lui Traian. 189. Spune cl
Traian a adus coloniile in Daehia
din Roma. 190. vice efi senatul l'a
numit prea bunul i cParthic,. 191
Marturisesce ca colonisarea Dachiel
s'a intamplatla anul 107, 192, spune
ea Jidovil sunt maceldriti, W4, scrie
despre faptele lui Traian, 195-, vor-
beste de craiullui Adrian. 198. Des-
pre Marco Aureliii. 201.
hail, este aprópe de Tharapia. 353.
Zarmizoghetuza, cetate, seaunul lui De-
cheval. 83. Traian dupa ce o cuce-
reste, o numeste Ulpia Traiana. 83.
Zatmar tinut din Transilvania pelângll
care au avut Romanil Munteni
cetati. 474.
Zenon..Romanil in Dachia pang la el.
291. Tata] Jul Leon eel tandr. 292.
Ia imparatia resaritului Ifl locul
fiului sSii. Se zice cl ar fi voit sa
insóro pe fiul sëii. 293. Se da des-
fatarilor. 293. Primeste cu mare
cinste pe Theodoric Amali si il face
voevod peste ostile din Dachia ml-
Iurósl in Misia. 294, 295. De bine-
facerile lui, i se uraste lui Theo-
doric Amali. 294. El pregateste
arme contra lui Theodoric, dar so-
coteste sa-1 impace, promitandu-I -
ajutor dada pled a spre Italia. 294.
De la el aveati carti Rornanil sa
primésed pe Theodoric In Roma.
294. More de bautura si fiind in-
gropat ifnediat, se destCpta in mor-
 INDIC& GENERAL
mant, strigA sal i se dea drumul,
dar, sotia sa, impArdte.sa Aridna,
se opune, pentru cd era eretic. 296.
MOre la 491, si in locul seri, vine
impArdtOsa Aridna i Senatul ri-
dicã pe Anastasia Silentiarul. 326.
Martelin despre Zenon. 318.
Zenovia.impdrAtesd, e prinsA de Avre-
Han, i dusA in triumful sdii, la
Roma. 220, 221.
Zermitusa ar fi fost impreund cu To-
mos cetate la Dundre, scaunul Go-
tilor, sp tine Sarnitie liahul. 261.Zer-
mituza o insemnézA Bonfin Ulpia
Traiana. 261.
Zernis, cetAtue ziditd induntrul Da-
chiei, pentru nAbusirea Varvarilor.
155, 322.
Zeslav, voevodul Chiovului, este ba-
tut de Viteslaus, voëvodul Polov-
tilor i perde cetatea Chiovului,
zice Dlugus. 385.
Zevs, lui i se inchinaii Ellenii. 89.
Zimholil, popor Slav supus de Sve-
toslav. 372.
Zlocistivul. Vladislav privia din varful
unui stalp Malt, reutatile carile
pre den afard face' Zlocistivul L 457.
Zoi, impArdtesd, a purtat grijea lui
Constantin fiiul el pAnA când Ro-
man a scos'o din Palat Ea a impai-
TAtit cu fiiul séü i impreund eu
Alexandru 13 ani. 356, 357.
Zoi imperAtesa lui Roman, il omOrd,
otrAvindu'l la 1034. 379. Mihail Paf-
lagon, complicele el, 6 ia in cdsd-
toile. 379. Ea more inainte de 1054.
382.
Zoltan mosul lui Stefan, a fost pus
stdpin peste Transilvania. 375
Zolotaia, &dd. trahréscA. 447.
Zoe. Vecli Zoi.
Zonora, istoric grec, vorbeste despre
853
I Illyria 64. Spune ed. tara Ghetilor,
s'a numit Dachiia. 71. Vorbeste de
Pannonil i resbelele lot cu Ro-
manit 78 Vorbeste de Dachil in
lupth cu Rornanii. 79. AfirmA des-
pre victoria lui Traian in al II-a
resboi. 82. Märturiseste déspre tre-
cerea Daeltilor spre fundurile Un-
gariel. 83. vice cd duprt ee Traian
a sdrobit pe Dachil a adus in Da-
chia colonil Romane. 154. LuAnd
de la Appian, scrie cA Traian, a
intrat triumfdtor in Roma cu solii
ml Decheval 1 senaful l'a numit
4Dacicus dicá Datanul i cA De-
cheval s'a omorat singur. De atunci
incóee Dachil aA remas in stApti-
nirea Romanilor. Tot el scrie cä
Macsimin Lichinie, care a tinut pe
sora marelui Constantin sA se fi
ndscut din Homânii din Dachiia.
156. Spune cd Mame Avrilie a avut
resboi in Panonia, nu Dachia, p
ed in Panonia locuiat. lazighil
çd Marcomanif. 201. Combate pe
Iulie Capitolin sp unAnd eh Commod
cu Varvaril de sus de Dachia a
avut resbel. 204. Nu pomeneste de
trecerea Donului de cdtre Tritari si
de prAzile care le-a fAcut. 209. Serie
despre nAvala TAtarilor la 257. 211.
Serie cd Romanil locuiaA in Dachia
pre vremea lui Gallienus i spune
ca. Avreleus Dacul, Hatmanul CA-
lArirnei, era din Ghetia, care mai
pe urmS s'a numit Dachiia. Schytii
trecAnd balta Meotis, in Asia, art
prAdat, i in Europa. 212. El spune
a Varvarii CrivAtului art nAvAlit
in Thrachia, Thessalia, Machedonia,
Ilyria, Gretia i Athina, i cd pe
aceasta din urmrt, a scApat'o Cleo-
demos. '215. Despre Persil. 216. El
854 1NDICE GENERAL
insemneaze drumul pe undo ail
trecut Ta.tareil i zice : Schythil
trecend apa Fa sis, ail intrat in Asia,
unde Pontul, Cappadochila, Galatila
si ChilicWia ail predat. 227. Desp re
mOrtea lm Aurelian. 225. Zonora
arate drumul Tätarilor spre Asia.
227. Despre triumful lui Diocletian
si al lui Maximiant 232. El zice
Maximin vrând stt cheme a impd-
r4tie pe Lichinie, care era din Da-
chia si tine pe sora ml Constantin
Marele, Pad lesat in Illiria. 234.
Spune ca Lichinie avea de sotie pe
Constanta, sora lui Cbnstantin Ma-
rele 238, Despre Constantin in per-
tile Dachiel. 240, Inseamnd ani 5738
de la zidirea lumei, pane la fonda-
rea Tarigradului. 241. El spune ca
Constantin Mamie ar fi lost botezat
la Roma. de Selevestru Papa. 247.
Spune ea Constans locuind Dachia,
fratele s011 Constantin vine cu rés-
boi, dar e invins de Constans. 247,
248 . Spune ce Gotthil predeaza
Thrachia, Misia, Dachia si Panno-
nia. 257. Vorbeste despre numirile
Moldovenilor. 355. Despre Zenon.
296. Despre preclile lui Attila. 301.
Despre Bogdan. 306. Vorbesce de
zidurile trase de Justinian impre-
jorul Tarigradulut 312. Mórtea lui
Anastasie. 314 Despre Hagan. 327.
Mertea 110 Mavrichie. 331. Despre
Ieraelie.332. j-lunii inconjurend Ta-
rigradul. El spune e. prin vitejia
1-latmanului Von a scepat aiigri-
did. 333. Serachenii coprind ceteti
ale Romanilor. 335. Spune ea' pO
vremea.lui Constantin Pogonat Bul-
garii stepine,ail amendoue malurile
Dunerel. 337. Vorbeste de 6stea
Bu1gar6see care inséle pe Iusti-
.
I nian. 339. Despre Leontie si Ius-
tinian. 340. El spune ed Bulgarii an
predat Trachia i ail pustiit One
sub Tarigrad. 343. El spune ca. is-
toricii grecesti inceteazift vorba des-
pre Pachia de la Constantin Pago-
nat i pane la Constantin si Irini.
347. Pice Ca. némul Schythilor sae
al Tetarilor, se cheame Ruii, cari
fdand vase, pe la Tavris (Creutul)
apoi aii lovit apr6pe de Tarigrad
si aü luat robs multi de la care
Rusii ail inceput a se deprinde cu
legea crestiasce apoi sub Vladimir
domnul lor ei se crestinéza. 353.
El scrie ca Olga 'Minna Rusilor
nevasta lui Iugor vine la Tarigrad
si se botéza. 357. Ii numesce date
odata Turd pe lingua 369. Rusii
silea cu tot, dinadinsul sá remiie
in Thrachia 369. Zice ce Cura se-
ful Pecinighilor a omorit pe Sve-
toslav. 378. Despre Peter, se al
Bulgarilor. 379. Spune ca bulgarii
s'aü liberat de imparätie sub Con-
stantin Monomah, 380. Zice c Isa-
clue Commeno s'a luptat cohtra
Ungurilor. 382. Spune cá in, anul
1065 Tatarfiii (Uzii), tree in Trachia
eio pradd toate. Spune cil Tataril
sunt betuti, decimati de annul ai
cati ail mai rémas, se supun, 383.
Spune ca Pazinachii se ,supun im-
peratului si el le dll iocuri in Ma,
ehedonia. 384. Spune ca in timpul
imparatiel lui Mihail Parapinachie
neamul Crovatilor (null le zic Sirbi)
a intrat in tam Bulgereasch. Nestor
Sirb Intel a. fost rob la tatill im-
peratului, apoil Mihail l'a pus in
boeria co se numeste Vestarhis
face hatmanul ostilor de lenge Du-
nere. Acosta II insale i impreune
 INDIC& GENERAL
oatile cu Tatu voevodul Pazinachi-
lor 0 se ridicil contra impardtiii,
IF,41 pun tabara supt cetatea Tar--
gradului, apoi pradeazd Trachia ai
Macbedonia. 386. El zice lui Ion
Comneno, Cabo Ioannis. 388. Spune
ea nearnul Pazinachilor parasindu-
al locurile lor pradeaza Thrachia.
391.
Zosim despre Al. Sever, 206 ; despre
Gordian, 207 ; despre Filip. 208.
Spune ea Mesius Dechie a fost v8n-
dut impreuna cu fiul sëii lui Galie,
de dare sotia sa. 209. Spune ca Galie
trimete pe Hatmanul Emilian con-
tra Tatarilor, pe cari ii bate. 209.
Despre timpul imptiratiei lui Gabble.
210. Spune ca Tataraii, dupa ce a
inghetat Dundrea, «s'aft pornit IS-
send marea neagra, in stânga, top'
pedeatri pre marginile marl, tiind
in driapta uscatul i cetatile Tomos,
Istros 1;;i Anhialon ; cat mai tare
aü putut trecênd, Eu ajuns la lacul
ce sà chéma Fileatina (carile aprópe
de Vizantie in marginile marl sd
afla), 0 de acolo la Vizantia, Bo-
gazul, la r6siirit, trecênd. au apucat
Halchedonul, Nicomidia, Nichea 5i
Chyzicul., 211. Despre Clavdius. 212.
Despre Avrelian. 219. Serie ca Tä
taraii tree Meotida i lovesc Asia,
peste Marea Neagrd, al ail pradat
Pontul i Chilichiia. Despre mórtea
lui Avrelian. 225. Despre mórtea
855
lui Florian, fratele lui Clavdie.
226. Despre mOrtea lui Probus.
230. Zosim despre triumful lui Dio-
cletian,ai Maximian. 233. Constantin
bate la 316 pe nisce Gotthi, saü Sar-
matt, dupa cum (Pc altii, ce naval-
sera in Pannonia. 238. Zosim, ce nu
era prieten WI Constantin, spune ea
acesta ar fi zidit pod peste Dunare,
spre a nu fi mai pre jos de Traian.
240.Despre zidirea Constantinopolu-
lui. 241. Constantin ai Gotthil, dupa
impartéla impe'ratiei. 245. Zosim de-
spre Constans. 247, 248. Despre Ju-
lian fatà de creatini. 251. Expeditia
lui Valens din 368. 254. Despre jefu-
irile Gotthilor in Thrachia. 257.
Despre Athanaric fatfi de Theo
dosie. 265. Despre ndvala lui Ra--
dagaizus in Italia. 266. Despre rds-
cola Grutunghilor, la 386. 270. Des-
pre timpul impëratiei lui Theo-
dosie. 272. In anul 404, Radagazius
cu Gotthii, Sarmatil i Ghermanii,
ndvalesce in Italia, 274 ; apoi in
406 navalese Vandalii, Alanii 51
altli. 275. Theodosie eel tênèr e
lasat sub ingrijirea lui Iezdegherd,
impératul Perailor. 275. Despre
Alaric 275, 276.
Zugropulus scrie despre sinodul de
la Florentia. 354.
Zursa, apd. Aid Rornanii sunt batuti
de Bulgari. 301.
 GLOSARIU
LA

HRONICUL ROMANO-MOLDO-VLAH1LOR
AL PRINCIPELUI

DIMITRIE CANTEMIR
 PRESCURTARILE INTREBUINTATE IN GLOSARIO

v. verb intj. interjectie

verb verbal intr. intransitiv
viit. viitor lat. latineste
Vs. ve4T loc. locutiune
adj. ladjectiv in. md.sculin
adv. adverb, adverbialM n. neutru
cit. citeste ngr. neogrec
comp. comparit num. numeral
cond. conditional part. participiii
conj. conjunctie Pb plural
conjg. conjugare plusry. plus quamperfeetul
decl. declinare pr. propriti
dem. demonstrativ prep. prepozitie, prepozitional(A)
DIV. Divanul Lumii *) prez. prezinte
1. ferenin pron. pronume
gr. greceste pslv. paleoslovenic
ibid. ibidem, in acelas Mc refl. reflexiv
IER. Istoria Ieroglifla *8) s. substantiv
imp. impersonal sg. singular
inf. infinitiv tr. transitiv
inter. interogativ turc. turceste

*) Ed11. Aendemle1 Itnni Bucurelt1 1878.

.1..) Edit. AcademIel Romfine. Bucureltl 1883.
 GLOSARIU
Abate (a), v. tr. A Indelunga, a inde-
/Arta, a InIrttura: fénchiul sfdrsitu-
lui ni-au ab ei tut 49; care primej-
die... débie au ab eitut-o 188.
Part. prez.: abeitundu-s caM 409.
Part. tree.: limba ellinésed iaste
dinlimba sfezascci ab atutei (=de-
rivatA) 101.
V. refl. A sit, a se Indeparta: de
la mated cu mullul s' au a b ci tut
102 (Comp. DIV. 66, 159, etc.; lER.
30, 35, 47, 82, 99, 119, 330, etc.)
Abatund 1 Vz. Abate (a)
Abitut
Aeas4 sail Icase1;3, adv. acas: sail in-
tors ac a s els 369, 411; li-au dat
voe sd-fi margd pre a c a s eis 423;
s' au intors ac as es 315; si meir-
gcind acases 344.
Cantemir are o predilectiune deose-
bila pentru sufixull pe care-I acatil
la o multime de adverbe: acolé-s,
acolo-s, acmu-s, atunce-s, indatd-s,
agl, cumu-s, incci-s. etc,
Aclua (a), r. tr. A ad'aposti: slabe si Wm-
A.
gede osirdiile mete sei aciudz 3.
Part, tree.: intre Nile maicd-sa
a civat 205. (Comp. DIV. 181; IER.
14, 113, 180).
V. refl. A 85, aciu(o)a, a se ada-
posti: unde sei pot a ciuo a de rilu-
tate lor 224. (Comp. DIV. 157; IER.
14, 188, 203, 236, 315, etc.)
Acmu, adv. acum: de acmit si pcird
in véci: 3; acesti Romani carii noi
sintem ac mu 230; de pe lacul
ce-i zicem acmu noi Vidovul 323;
a cdraa nepot acmu Crdmul std-
. pdniia 447, etc. (Comp. DIV. 38, 81,
88, etc.; IER. 32, 107, 161, etc.)
Acinus, adv. Indata: carile acmus de
&Ltd le vom aduce 139; a cmu$ va
cunoaste cetitoriul nostru 265 ;pre-
cum vii vidé a c mu s innainte a-
rdtdnd 348. (Comp. IER, 67). Vz.
Acas4.
Acoace, adv. Intrebuintat numaI In Mc.
dintr' : si tocmind marginile In-
peirdfiii dintr' acoace 369.
Aco16iii safi Acoleq, adv. tot acolo, In
860 GLOSARIET
acela§ loc: singur Zonara acoles
cap. 37 mdrturiseste 79 ; apoi lards
a co les mai zice 155 ; zice Pro-
copie ac o les Rutin mai gios
320. Vz. Acasas.
Acolos, adv. tot acolo, In acelas Mc : o
parte de a lui Stravon a c o los
pomenind 70;a co los (in Dachia)
au reimas 240 ;a c o los petiran
au omordt 336 ; a co los am ex-
plicat-o 392; a co los mai avut-au
jI finutul Halaos 474. (Comp. Inca
83, 96, 125, 129, 149, 152, 155, 207,
221, 263, 318, 319, 424, 433). Vz.
Acasás.
Acoperi (a), v. tr. a adaposti : nemul-
fcimitori pddurilor carile i-au a-
coperit 99. (Comp. IER. 46.)
Adaglien, s. n. zicatoare, adagiu : pre-
cum sd zice adagh eul* (in nota
marginal6=-* zicdtoare) de pre un-
ghe leului 88.
Adaoge (a), v. tr a marl, a creste, a
augmenta, a exagera. Plusq.: pdnd
Intr'atdta puterile Dachiii ad a o-
s esci 81.Part. prez.: lard alfii
basna addog (Ind 97.
Aditosatoriu, adj. verb. carell apro-
prie, care-sT insuseste (bunul altuia):
nu prdddtori, nu ndpciditori, nu
addo sato r I (textul prezinta. gre-
§it addosdturi).. a fi Ii vom gdsi 13.
Adaosatura, s. f. exagerare : cdci vd-
zind noi a ddos dturile basne-
lor 470.
Adapa (a), v. tr. a otravi: si de otrava
ce-i didése si eine il ad cip as e
bine stiind 203. (Comp. IER. 272).
Adapituri, s. f. udare, adapare: la rd-
sad ca acesta, ad dp d tur d cu pu-
hoiu de singe sd sci fie cuvenit 14.
Adesa, adv. adesea, adese-orT: cu prd-
rile sale ad ésd fdrdle Romanilor
de pre Dundre strica 78. De alt-
fel regulat adese. (Comp. 97; IER. 31).
Adoara, adj. num. a dona oara: prin
darul de ad o ar a nastere 100.
Adulmaca (a), adv. a mirosi (vinatul),
a ulma: i urmele cele astupate
pierdute, a a dulm dca si a le des-
coperi 298. (Comp DIV. 96; IER.
71, 79, 172, etc.).
A-fir-a-par (de.), Me. adv. din fir pina
in ata, f6rte cu de-amaruntul : si de
toate de-a fir a par pomenindu-i
98. (Comp. IER. 98, 219, 271).
AgIunge (a sa), v. refl. a se lntelege, a
face intelegere, a se invoi, a se alia:
sd nu cum-va sd sd agiung d cu
calif varvari de prin pregiur 105;
ca nu cum-va cu ddnsii agiun-
gdndu-se 190.
Aglutora (a), v. tr. a ajuta, a da aju-
tor: in care alégere mult au a-
giutor at si Crocus Craiul .Ale-
manilor 234.
Aglutori (a), v. tr. a veni in ajutor, a
da ajutor: socotélii noastre ag iu-
t or és t e Isidor 71; acestd socotéld...
a g iut o r és ti-n e Plutarh87. (Comp.
IER. 46).
Part tree.: i cu cé Dumndzdias-
cd agiutorit 243 (Comp. IER. 241).
V. refl. A sa , a-s1 da mina, de aju-
tor, a se ajuta, a se sprijini: i unul
pre alaltul sd agiutoriia 90; nu
cduta unul pe alaltul sd sd ag iu-
to rias cd 433. (Comp. DIV. 38).
Aglutorinta, s f. ajutor : puind nd-
déjde in Dumndzdiasca agiuto-
rinfd 180.Comp. IER. 133, 316.
Agoana, s. f. agonie, tragere de mOrte
[gr. ihi(bv]: in toate zilele i cesurile
in ag oana morfil (in tragerea
sufletului de moarte) si in oglinda
peiri1360 (Comp.IER. 7: cagoanc4,
 GLOSARIU
lupta care face trupul cu sufletul
in ciasu morfei ; ibid. 132).
Amigélnic, adj. In§.elätor, amagitor :
macar cd cu am dg êlnice toc-
mile 23. (Comp. DIV. 53).
Amägeu, s. m, Ine1tor, viclean: ca
inpotriva a a m dg eu ca acesta 18,
(Comp. IER. 259, 267).
AmAgialA, s. f. viclenie, ilwläciune :
dupd ce Latinil cu am d g I ald
apucasd Tarigradul 18.
AinägiturA, s. F. viclenie: i pentru
am d g iturile ceinbla sd facd 82.
Amftnfi, adv. In mantt: oi sd fie luat
am d nd toporul142;indatd ludnd
toporul am d n d 457 ; ar fi fost Ro-
manil acria cu armele am dn d 229;
qi scdpdnd oare-cum vasul din
am dnd 158 ; ludndu-ll-au fost pur-
tat pe am d n d 80. (Comp. IER 280).
Anidnuntul (pre-), loc adv. cu de-ama-
runtul: carilelucrurile acelor vreml
pr e amdnuntul au scris 81.
(Comp. DIV. 63; IER. 101).
Amilrfinie, s. f. am'arâclune, suferint5, :
cd el in foamete i amdr dm d fld-
mdngiund fiind 256. Comp. IER.
140, 175).
Amehitiituri, s. f. mentionare, pome-
nire In treacSt: de sint si de fafd,
ce sint pufinéle, si am eldfdturi
num al 300.
Amelita (a), v. tr. a mentiona, a po-
meni In treacht: cdte oare-ce si pen-
tru a altora au amelifat 361.
Part. prez.: unde noi pre scurt pen-
tru acesta ameli find 301.
Part. tree. : din céle pufine si ameli-
ate insdmndri 299; cu cdt de pu-
fin si amelifat numal cuvdnt 348.
Amente, adv, aminte : ia am ent e ti
aicé vechlu numele Dachiii 76; qi
adued amente 180.
861
Amentrehi, Amentrele, Amentrele sab.
Amentrilé sail Amintrilé, adv. alt-
mintrelea, alminterea: cd amentr e-
le ar fi trebuit sd fie alt ném
307; lard amentrelé reguld de
tor priimitdiaste368; lard am e n-
trele fdcdnd 252; cd amentrele
nu-i vor putd dobdndi 267; lard
amentr éle in hirisela sa 303 ;
lard a m entr el e numele acesta
1.'04; lard amentril é limba lor
cé de teme'lu Sarmaticd iaste 130;
lard am entril é si tdcére... rd-
mane necldtitd 183. (Comp. 5, 6, 86,
396, 436, 443, 458, etc.; IER. 28, 31,
168, 192, 320, 324, 343, etc.). E de
remarcat c acest adverb e mal In
tot deauna precedat la Cantemir de
expletivul iard.
Amentrile, Vz. Amentrele.
Anlézizi sad Amiazizi, s. f. mIazä-zi,
sud : si de la am dzizi la miazd
noapte sd intinsése 170 ; cu malu-
rile Dundrii; spre amiazizi sd ho-
tdrdia 66. (Comp. 237,242; IER.137),
Amiazfizi, adv. la námieg, ziva nämIaza
mare : cu fdclila aprinsd ami a-
z dzi pe ulitd 11.
Amiazizi, Vz. Amezizi.
Amintrilé, Vz. Amentrelé.
Amirosi (a), v. tr. a mirosi: a Profa-
nilor (pdgdnesti) scrisori v a fi
amirosit 169. (Comp. IER. 79).
Amurtit,part, tree amortit: carépentru
min6und ar find amur fitd rd-
mane 171. (Comp. IER. 117, 162).
Anark, adj. far& Inceput [gr. avapzoc];
Tile a A n ar hului Pdrinte "'flu 3.
Anthraxi, s. n. carbuncul [gr. rh yOpc4:
1-au lovit buba ce-I zic Anthraxi
347. (Comp 1ER. 7: cAnthraxn,...
carvuncul).
Apleca (a), v. tr. a alApta, a hani la
862 GLOSARIII
sin : din lduntrurile sale neiscdn-
du-i i-au aplecat gi crescut
15 ; adése la ddmii midrgdnd $i
aplecdndu-i 97; titele la gura
pruncilor aplecdnd 98. (Comp.
DIV. 73. IER. 171).
Apothecarin, s. m farmacist, spiter :
la apothecari $i la tirulici ne
mai rdmdind pánzdtitri 81 (Comp..
IER. 8 : cApothecariu, cela ce
$éde la prdvdlie, $i mai cu dédins
cela ce vinde erbi doftorie).
Ariltos, adj. chipes, mandru, frumos :
cinsto $i ardtos a zavistiii vess-
mdnt 23. (Comp. DIV. 42; IER. 262,
316, 353).
Ases, Ae salt Asesi, adv. chiar, n26,-
car: nu numai cdt pe Zeslavu de
tot au biruit, ce ag é i citatea
Chiovului din mdnd i-au luat 385;
nu numai ldcuitd de momenii sdi
ce aq és foarte bine intemeiatd...
sd fie fost 390; odd mai pre urmd
a$6$ de tot sldbind 429; ei aqéq
cu singurd mdna lui $erban Lo-
gofdtul... scris 462;0 a. é. i Dom-
nul Moldovenilor... sd chiamd....
Domnul a Bogdaniii négre 474 ;
nu numai prin turnuri, ce a$ é$i
nici pre la porti nu sd strdjuesc
477. (Comp. mai departe 6, 14, 199,
323, 325, 342, 350, 353, 354, 375, 400,
415, 418, 463, etc ; IER. 30, 46, 50,
119, 199, 325, 839, etc.).Vz Acasas.
Aspuma (a), v. intr. a spuma: iard al-
tul... carile asudd $i aspuma sd
zicd 101. Comp. IER. 258, 267, 309.
Astruca (a) v. tr. a inmorminta, a in-
gropa [Cuvintul pare a veni de la
*abstraco, are, form& derivat6, cu
ajutorul sufixului 11.care din ab-
struo,ere care a existat in latina
vulgar& allituri de obstruo.]: iard
oasele li-au astrucat supt
stdlpul carile era de ddnsul zidit
195; iard sfintele oase... le-a u a s-
trucat cu mare cinstea 246.
Comp. IER. 74, 194.
Astrucare, s. f. inmormintare: s' au
tdmplat mórtea lui Roman Ar-
ghir.. $i la as trucar é lui 379.
Asupri (a), v. tr. a sili, a nevoi: insd
noi nu asuprim pe cine-va... sd
crizei 218 ; au asupr it pe Athana-
ricsd dé fuga 271; Mathei Pretor...
foarte ne asupréqte... pentru lu-
crurile Hunnilor sd insdmndm 279.
Atmeidian, s. n. hipodrom [turc. at-
meidan]: mult pe ulitd $i la Ipo-
drom (acesta-i astdzi Atm ei di an)
tdrdndu-i 341.
Atocma adv. la fel, de-o-potriv6,, aseme-
nea: iaste altul atocma acestuia
lunatec pre nume Maenburg 101;
ce incd de atocma cu apaunde-
zatd infierbdritdndu-sd 141; ce incd
$i vredniciilor lui Traian de ato c-
ma sd le facd 196; sd fie amdn-
doi sotii i sd inpdrdtascd de a-
tocma in Italia 295 ; sd sd nu-
mascd Craiu $i sd fie la cinste
atocm a cu ddnsul 455. (Comp.
IER. 34, 318).
Loc: A face atocma cu pdmdn-
tul, a därama pan& la temelie (o
cast, o cetate, etc): $i pe Troada
atocma cupdmdntul rdzsipind-o
92; tdrgurile ato cm a cu pamdn-
tul fdcdndu-le 369; cetaté au pns-o
de au fdcut-o a tocma cupdmdn-
tul 428; cetate au fdcut-o atocma
cu pdmdntul 432;
Atocmat, part. trec. (de la v. a atocma
IER. 127.= a potrivi) potrivit : intre
bolte inplut, atocmat peste tot
?Wed afternut 189. (Comp. IER. 127).
 GLOSARIII
Atuncél sail Atuncé61, adv. pe loc,
In acela6 timp: at unces au pus
Traian doad cetdfui 322; i atun-
cési Constantin filul sdu cu ale-
gere tuturor inpdrat s'au fdcut
234.Vz. Acasit6.
Avidoma, 10 adv. la fel, Intocmal, ai-
doma: carii slova avido ma po-
trivind 344 ;-20 adj. vildit, evident:
cu care avidom a seimn au ard-
tat 410.
Avtlientic, adj. autentic : insd cinsté
numelui de istoric avthentic*
(In nota marginal& = *izvoditoriul
de crezut) sd-i de, nu videm 113.
Avtie, s. I. avutie: toate avtiile cu-
vdntului... Ii rdsipd 6.
Avtor(lu), s. m. autor: cdfi-va av-
tori a aye putem 62.
B.
Basng, s. f. poveste, legend6, fabultt:
lard a4ii basna addogdnd 97;
cu totului tot basnd sd fie sd
tei
aratd 135; i'ard basna 101 in po-
menita Predoslovie a lul Uréche
asa o citim 136; o cat laste de fru-
moasd i adevdratd basna lui
losip (cit. Esop?) 248.
Basnui (a) v. tr. a povesti, a spune
mincIunI: lard nu ce b d s nu es c une
Letopiseturi 155.Comp. IER. 419.
Bilsnuitoriu, s. m. povestitor minci-
nos: pentru numele dard b dsnui-
toriului acestuia 136 ; in ure-
chile si gurile a unor b a nui-
t or I cdzind 139; acmu dard bas-
nile lards bdsnuitorilor lei-
sind 150. (Comp. 172, 366, 367, 392,
437, 442, 445, 448, 471, etc.).
Bataoc, s. n. batjocurrt: intr'un chip
oare-carile de koc si de b a tk o c..
pdnd acmu sd fie adus 169.
863
Batkocnri (a), v. tr. a batjecori, a lua
In rls : de progi 4".-ar rdde sau de
varvari i-ar b attocuri 86.
A-0, v. refl. all bate joc: is b at-
curii a de Rome, si-si rddé de
ddnsii, 416.
Becisnicie, s. f. Vz. Bezcisnecie.
Be0c, s n. (pl. besicuri) 135.0crt: b e-
sicuri de vdnt inflate si pe apd
innotdnd 9.
Beteji (a), v. tr. a v&t6ma : $i in
ceva cinsté a nu-i beteji ne si-
lim 123. V. refl. A s& , a se In-
boln&vi, a se vrit&ma : de multd plan-
gere b etejindu-i-se ochii 231.
Comp. IER. 166.
Betejitnra, s. f. vilt&mare, ran& : din-
tr' ace putind betejiturd, rdul peste
tot trupul ldfindu-sd 389.
Bezcisnec, adj. ticillos, becisnic: Va.
lentinian vdzindu4 ase de b ez cis-
neci 255.
Bezcisnecie, s. f. becisnicie: neincetate
nevoisibezcisnecii 360. Comp.
IER. 198, 267;DIV. 87: beecisne-
cii; multenevoii b ecis nica 145
(comp. Inca pg. 408 0 pass.)
Bineinvoi (a), v. tr. a Incuviinta: pre .,
Pdrintele luminilor... rugafi pen-
tru ca sd bineinvoiascd.... a
sdvdrsi 52.
Birnic, adj. tributar: Craiia Ungu-
rescd laste birnicd scaunului
Papii 387.
Bi6ug sail Bivkaig, s. n. Inbelqugare,
belqug, productivitate: i pldcdndu-i
bisug ul locului 129 ; de asezd-
manful aerului, de bisugul pa-
mdntula 179; cu frumsefla 0 b iv-
sug ul fdrdlor Romanilor 11.
Comp. IER. (90, 192 : bisugul).
Bismgos sari Bivsmgos, adj. Imbelqugat,
roditor: sd fie putut apdra ace yes-
864 GLOSARIII
Hid, larg a $i bigug o a s ii lard 216;
undele biv$ug oasei Dundri tre-
cdnd 12.Comp. IER. 194 si 223:
bi$ug oasa pradd.
Blagocistiv, adj. temgtor de D-zet,
evlavios: putérnicd $i blag ocis-
t iv d inpeireitiia Moscului 371.
Comp. DIV. 45 : blagocestiv.
Blagorodie, s. f. nobletrt: $i altele
multe a blag orodiei grecegi
flori 25. Comp. DIV. 45.
Blfistämdtéste, adv. In mod blestemat,
afurisit: pag. 15, 150, 209, 379.
Blojáriturg, Vz. Blojeriturg.
Blojeritoriu, s. m. clevetitor, näseoci-
tor, brirfitor : armele... apuceind in-
potriva blojeritorilor 24.
Blojeritura sag Blojgritura sat Blo-
jitura, s. f. clevetg, defgimare, bar-
fealg, ngscocire: basne $i b loj e r i-
turi $i buiguituri sint 458; $i al-
tele ca aceste b loj dr itur i 472 ;
in putoase $i grozave blojituri
se preface 139. Comp. 1ER. 274;
DIV. 178 : blojirituri.
Blojiturg, Vz. Blojeritnri
Blojori (a), v. tr. a eleveti, a def5,Ima,
a bath, a spune mindunI : pre sin-
guri Ellinii... a b loj or i nu s'au
siit 103. Comp. DIV 71: blojo-
r e$ti; 209: blojoresc; IER. 214:
blojorind.
Blojviitor(in), s. m.= Blojeritor(lu):
pentru istorici... am giuruit, lard
nu $i pentru blojviitori 144.
B1osticai (a), V. tr. de acelas1 origine
si Insemnare Ca : a bleit-dri (Bar-
eianu, Diet. Rom.-German p. 60), a
bdlt-dc-di (Costinescu, Vocab. Rom.-
Fr. I, 96; Polizu, Vocab. 59), a blot-
ec-dri (Iser, Vocab. 20), sail a bleot-
oc-dri (Sof. Nridejde, Nuvele, ed. Sa-
raga, p. 13), derivate toate din slay.
blato noroiti, mlasting, baltg".] :
peste niste tinoasei piftelnitti $i
glodoase tini qi bing... blo$ tic d-
in d mai mult de cat meirgeind 139.
Boar, s. m. bour, zimbru: bodrul
carile inpreund cu cdtaoa Molda,
sd sd fie inecat in apa Moldovei
155. (Textul presinth gresit bodrul,
forma cored& find budrul, de unde
si derivatul a bngra= a sta gata de
a Impunge, a Indrepta (o armg etc.
asupra eui-va): Tatardi... leu iepit
innainte bu dr dndu-$ suliteile a-
supra lor 447; condeile mai ascu-
rite decal sulele... asuprd-le-$ bud-
rezd 447. Tot asa 1ER. 76: urechile
innainte budreindu-$. De aseme-
nea : coarne budr ate IER. 101 ;
sulita budratd IER. 197. [Thidr,
care se ggseste si. In IER. 124, 130,
144, derivä din lat. BUBALUS. Budr
a devenit maI thrziu bgior (Vz. Do-
soft. Psalt. edit. Bianu, p. 2), lar apoi
bour, intoemaI chip& cum nildr =
NUBILUS a devenit niior, iar apol
nour, nor. Bour n'a devenit la An-
dul ski bor, pentru eh. desvoltarea
maI departe foneticrt a euvintuluI s'a
oprit odath cu disparitiunea acestuI
animal din -Wile noastre].
BoazA, s. f. zeita: pdzia focul carele
la altariul b o a zii ardé 97; b o a-
z ele (=nimfele) fdntdnilor 158.
Comp. IER. 9: Afroditis... Boaza
dragostelor, a curvii. Vz. si. 239,
240, 263. Comp. Dosoft. V. Sfint.
95, 34: bodzdi.
Bolni6os, adj. bohavidos : slabd $i
b olnido as d fire lui Iustin 326.
Boti (a), V. tr. a inghesui, a Ingrrt-
m5di, a strivi : la apa Vistlii i-au
lupins $i acolo b o find u-'i 17; b o-
find pre Varvari in balta ceiera
 GLOSARI1J
acolo 329; tabdra Latinilor din
toate pdrfile b ()fact 430. Comp.
IER. 234: bofind.
Boz, s. m. idol, zeti pagan : pg. 252
si pass.
Brilnet, s. n. (pl. brdnéfe) cinghtoare:
lila in brdnéfele sabig sd-si
poarte 220.
Brani (a), v. tr. [sl. braniti] a opri,
a impedeca, a aphra :pre alfii a6asta
a face brdniia 98.
Brudilaste, adv. copirareste, prosteste:
b ru dil as te giindfia 196. Comp.
Brudiu.
Brudiu, adj. si s. m. copilhros, naiv,
prostut : ca niste brudii si ti-
neréle de vrdstd 11 = ut tenerae
aetatis j u venculam 34. Comp.
brudie IER. .148; brudii la Do-
soft. V. Sf. fol. 6 b, 25 a, 168 b. Cu-
vintul brudiu se aude si astrqf In
Moldova (Vz. Sbiera, PovestI, p. 70;
C. Negruzzi, Phcat. Tiner. p. 223.)
Buhr°. (a), v. tr. Vz. Bohr.
Rued (a), v. tr. a face Inglinfat, min-
dru, a obrAznici : ndrocul pe Bul-
gari buecind 379. V. refl. A
st , a se Ingimfa, a se obriiznici :
de biruinfd ca acésté buecindu-
s d 408.
Buecie, s. f. Ingimfare : cu mdndriia
$i cu buecila lu adusése oasté
253; cu corona ca aCasta inpodo-
béste mdndrga, pre carii intdi cu
bueciia sa II euprinde 427.
Comp. Dosoft. V. Sf. fol. 165 a.
Bulinet, s. n. (pl. buhnete),poenet, poc-
niturrt, ciochniturit: buhnete de
pmg omene.,9ti 9.Comp IER. 87:
buhn ete le cdldoirdresti (Vz. si
153, 186).
Buigui (a), v. tr., a aluri, a vorbi am-
rca: a patra pcirére7iaste a celora
865
carii buig uesc 110. (Comp. si pg.
135); nu s'au rusinat, nici sau slit
a buigui 171; cdte buiguiaste
tuturor sint qtiute 454.Comp. DIV.
87 : bulguesti; IER. 98 : buigu-
esti; 154: buiguiaste;236: bui-
guesc. CuvIntul ne Inthmpinh, des-
tul de des In textele moldovenestl,
Bulguit, adj. ziiphcit, ametit: si mai
buig uifi si mai uluifi au fost
100.Comp. IER. 119: b uig uit de
cdruntéle.
Buiguitoriu, adj. si s. m. care vorbeste
Intr'aiurea : mustrd pe unii bui-
g uitori359. Comp. IER, 118: bui-
g uito ar e socotéld; 157: b g ui-
t ori vá ardtag.
Bulguiturt, s. f. vorbire Intealurea,
aIurare : basne si blojerituri i b ul-
guituri sint458.Comp. IER. 97:
buig dituri; 310: buiguituri.
Buluc, s. n. (pl. bulucuri) ceatit, tru-
pa: ostile in trei bulucuri in-
parfind 333.- Comp. IER. 186: b u-
lueurilor.
Buluci (a sii), v. refl. a se strInge, a
se grAmádi la un loc: ala4I bulu-
cindu-sd fdrd nici o fried 405.
Buuguiturh, s. f. superstitiune ; pag/-
ndtate : de turbatd i lunatecd bun-
g uitu r a muhammediniasca 23=
a lunatica ruble et muhammedana
superstitione 45.
Burh, s. f. furtunh, vijelie [vsl. burjal:
de bure inpiedecat 191.
Buric, s. n. centru, mijloc: departe
de buricul inpardfiii 266.
Busurnian, s. m. Musulman, Ture; pg,
142, 143, 457, etc.
C.
Chce i Chef, conj. ca; de ce, pentru ce:
nu numai cda 5=non solum 29 ;
55
866 GLOSARII1
pentru cdci in bdtae sd ardtasd
71;pentru ceice stiia 148; 0! caci
n'a dat Dumnazda! 306. Ne In-
tImpinft des la Cantemir si in toate
textele vechi.
CtlIcAturfi, s. f. nrwhlire, niipädire : eâ
va maiputé apara Dachia de c l-
cdturile lor 215 ; cdlcdturi pi
stropsituri in hotardle Inpárãii
sci nu mai facd 223. (Comp si pg.
208, 224).
btnibul, s. n. (pl. a'ambuluri) hordä
numai ambulurile sd-i fie
agiuns i panel la Dachia 285.
Vz. Clabil.
Ciindailé, adv. poate: cdndailé pd-
re-sd-va cui-va 9 = opinabitur for-
tean non nemo 32 ; cdndaile sd
vor intoarce cu inima catra cre-
dinta orthodocsiii 149; cdndailé
inpreund cu fdcdtorii... s'ar fi
ingropat 170; cdndailé s'ar fi
purtat lucrul mai bine 404; can-
dailé i pdnd subt Tarigrad ar
fi agiuns 418 ; c dn d ai é lard vés-
te ar putg rdzbi in cetate 476.
Comp. IER. 335, 349. Cuvintul e de-
rivat cu ajutorul amplificativulullé
(comp. incai-lé, adecdte-lé etc.) din
cdndai (comp. IER. 34, 258) care ne
Intfunping des In textele veal (In
Chrestomatia d-luI Gaster, Vol. II,
p. 400 e tradus gresit prin alors,
après", de oare-ce In t6te pasagiele
pe cari le citézk cdndai are Into-
lesul de poate"). Cdndai e derivat
la rindul luI din cdnd, dupft cum
incai, sdvai, etc. din incd, sdva, etc.
Canlilarin, s. m. cancelar: pg. 115.
Cap, s. n. (pl. capete), capitol: precum
curat la capul pentru hotarul
Dachiii s'au ardtat 104; cautd pi
mai pre larg in cap etele ceur-
wadi 125. E des Intrebuintat In
scrierile vechi.
CiIptusala, s. f. ascuns, taInä c apt u-
sala acestii basne.. se" o desco-
perim 144.
Opting, (a), v. tr. a acoperi, a ascunde:
ceriul cu palma sd cdptusascd
24 = coelum palmo contegi 46; ade-
vdrul sd poate cdptusi 119.
Cans, s. m. casnic, om de-al easel: de
la fiCorul i cdsasii lui a pdfi
suferind 203.- Comp. DIV. 136: cd-
s a07i.Nu e rar In textele vechI.
Catargit, s. f. corabie : sosind cu cd-
tdrgile supt Tarigrad 476, 477.
Ce, conj. Insii, ci: pass.
Cerbice, s. f. ceall cu biruinta ar-
melor cerbicé plecdndu-le 88; vré
sd lépede 'tugul de pe cerbicé bor
291; intorcé cerbicele cele var-
toasd 426. Comp. 1ER. 79 : cer-
bice.
Cersi (a), v. tr. a cere: Lasldu cer-
find agiutoriu 148.
Certa (a), v. tr. a pedepsi : asé cértd
Dumndzdu pe mdndrii 347.
Cevas si Cevasl, adv. citusl de putin :
macar cevasi inpotriva noastrd
nefdcdnd 9=nihil obstantibus 33 ;
lucruri cevas *vrédniclel de po-
menire 79; cevas de pomenit... nu
afldm 326.
Chezi, s. m. pl. auspiciI, augur : supt
a cdruia chezi s'au i ndscut 8=
cujus auspiciis et nata fuit 31; in
bunichezi Dumndzdescul cuvdnt.
ludnd 58. Comp. Ier. 40, 267, 308 :
chezi rdi; 204 : rcii chezi; 42,
214, 228,358: buni chezi ; 54: chezi
bung].
Chiar, adj. Rimurit, clar, limpede: mai
chiar sd putem a ardta; mai
aiavé si mai chiar sd véde 102 ;
 GLOSAR11J
cé chiard $i adevciratd... istorie
171; ar trebui mai chi ar $i mai
curat a se ingilége 320.
Chichita, s. f. cutie, pline de
pdnzdturl chichitele hirurghi-
lor 14=plenissima chirurgica theca
37. Comp. 1ER. 115 : chichitele
erbilor; chichitele vdruite.
Chid, adv. de loc, nici : nu sci prinde,
zic, chici ordnduit de altul 295.
CliltéhI s. f. cuget, gind, socotealg : $i
atdtiainpotrivnice chitele a auzi
sd invoiascd l0=tamque sinistras de
se conjecturas audire optaret 34;
truda $i chitél a omeneascd 58
Comp. IER. 23: vivor de chitéle
$i holburd de socotéle; (vz. si 267);
DIV. 77; iscusit la socotéld i intreg
la chitéld.
Chili (a), v. tr. a socoti, a gindi, a cu-
geta : totdeuna chitiia cum ar
puté scoatedin Dachia leghioanele
221. Comp IER. 190.
Ciabil, sag Ciabul, Ciambul, Ciabur,
s. n. (pl. uri) hordg peind la Gre-
tia cu ciabilurile au agiuns
384; in toate párile navrapii $i
ciabulurile trimitindul 450
451 ; cu ciabururile $i pdnd la
Gretia agiunsése 208; Mardi; tot
cuun ciambul i Perinthul... gi
Daoniul apuecind 432. Vz. si
tambul.
°C iabul
Clabur Vz. Ciabil.
Ciambul
Cila, pron. dem. aceIa : ce$te... Ellin
lard ciia loni th chema 90.
Cin, s. n. (pl. cinuri) rang, clasg:
. de toatd stepena $i cinul din le-
cuitorii Romii 190.
Cines, pron. nedef. fie-care : sd margd
cine$ la Eparhia sa 251; cine$
867
cu polcurile sale 425; cine$ de
capul sdu le tine 466.
Cinie, s. f. unealtà, instrument : cu a-
céste dard cinii 1 istrumenturi
Ellinii... slujindu-sd 86; ciniile
me$terilor au topit 252; mahinilor
(ciniilor) de oaste 416. Comp.
ciniile la Dosoft. V. Sf. folio 4 b ;
DIV.130: cinie; IER. 219: Cm 72 iiet.
Cinstes, adj. de cinste, cinstit, omenos :
cinste$ $i ardtos a zavistiii ve$-
mdnt 23 ; bun fi cinst e$ a sd face
85 ; obicéile céle bune$i cinste$ e
86; ca un cinste$ scriitoriu 126;
de vor vré mai cinste$ sd-i do-
jenesca 171 ; om bland, cinste$
234.Comp. DIV. 182.
Cinstesie, s. f. cinste, omenie : cu slava
cetdtenilor, cu cinst e$ i a nd-
roadelor 16=populorum urbanitate,
civium claritudine 39; ordnduala
$i cinste$iia omenescd 179.
Citate, s. f. cetate: citat é Chiovu-
lui 385.
Citóla sag Citiabi, s. f. citire, lecturg:
sd punem pe cititoriul nostru cu
citéla lor la ostenéld 243 ; in c
tiala istoricilor a nezdbdvi 127.
Cindésa, s. f. minune, fapth minunatg:
ce monstru $i ce groznicd ciu-
désd 360 ; fdcé ciudesele sale
asupra Latinilor 433 ; pre larg $i
cu ciudése amestecat 454 ; cu
toate istoriile $i ciu d é s el e lor 455;
multe gi marl nzinuni $i ciud es e
s' au fdcut 458.Comp. IER. 173, 185,
324: cludesd; DIV. 132: ciudese.
Climat, s. n. (pl. climate) clima: cli-
m a t el or friguroase 11=rigidorum
climatum 34.
Clironomitoriii, adj. ereditar : Hind std-
pdnirile acestede mo$ie $i'cliro-
nomitoare 107.
868
Colachie,.s. f. linguOre: acéstd soco-
Mld adevdratd $i fdrd colachie
(In nota marginalk=lingwire) 87;
poeticul fdrd colachie au scris
122. Comp. IER. 316.
ComendA, s. f. comandft, conducere : o
parte au dat supt comenda frd-
fine-sdu 333.
Comendant, s. m. comandant : comen-
dantul de Gdlata 131.
Comes, s. m. comis, titlu de nobleta :
cdzut-au i Doloicos comesul de
Pelee 426.Comp. Dosoft. V. Sf. 246
a: comesulg; 100 b: econisic.
Consens, s. ii. acord, Intelegere : din
tdmplare" vrémilor qi consensul
istoricilor 324.
Constandi si Costanda, s. f. veche mo-
nedk valorind aprópe 11, dintr'un gal-
ben : banul era de argint curat,
mai mare fi mai gros decdt o co-
standa 248; sd fie fdcut aceibani,
$i de pe numele luisd sd fie che-
mat $i constande;... acolounde
sd fac nu sd chemd constande,
iard al no$trii le zic co ns t an d e;..
li-aii lost zicdnd co sta:nde, a-
deed banii lui Constans 249.
Constientie, s. f. constiint5 : cu in-
triagd con$tienfie mdrturisim
10=salva conscientia profitemur 33;
$i cu curatd con$tienfie (explicat
In parentes5, prin=ascunsul inimii)
179.
Content (a), v tr. [Lat. CONTINERE]
a Inceta: cetaté Udriiul a bate nu
conteniia 398.
Contenire, s. I. abstinentä, cumpätare:
pentru cinsté eurdfiii qi, cu conte.
nine, haddmb sd fdcusd 315.
Comp. DIV. 202: contenire; 208:
contenirile.
Content, adj. mu1t5mit pare-ni-se cd
GLOSARIII
cititoriul va fi content 124; con-
tent $i indestulat au fost 247.
Contetni (a sk), v. refl. a se multami:
cu cinsM de Chesar s'au conte-
tuit (explicat In parentesk prin: au
fost mulfdmit) 246.
Continuatie, s. f. continuare pg. 107,
Cdpil, s. m. bastard: nu copil, ce co-
pu ($i cu ertaré cuvdntului mai
chiar sd zic fibor de curvd) sd nu-
me-yte $i iaste 112.
Corenie, s. f. origine, inceput, Incepft-
tufa: totdinteo c or enie $i dinteo
cor enie cu Schythii au fost 57; a
niamurilor ghenealoghie (adecd
corenie) 58; ce trebue sd $tim
pentru cor eniia lor 129 ; din co-
reniia lor sint Venedii 365.
Coropalat, Vz. Cnropalat.
Costandft, s. f. Vz. Constandk.
Cotovlahi, s. m. pl. RomaniI din Ma-
cedonia: Romdnii, carii sint in
Grefia $1. le zicem noi C ofovl ahi
157.
CrAl (a), v. netr. a domni: sd fie
cr dit pe vre-mile lui Tiverie inpd-
rat 79; au crdit in fara ungu-
réscd 144; cr di nd in fara ungu-
réscd 145, etc.
CrAisor, s. m. regisor : pg. 130.
Crede (a), v. tr. a lncrede, a Incredinta:
in mdnd streind nu-1 puté créde
246.
Crivat, s. n. mIaz5-noapte, nord: ar-
mele spre crivdf sdli fie intors
20=-in septentrionem... arma vertit
43; ale fundurilor crivdfului né-
muri 174; partile despre crivdf a
aféza 232, pentru pdrfile crivd-
fului a insdmna nealldnd 353 ;
njmurile varvarilor despre cri-
vdf 361 (Comp. ipg. 305, 326, 335,
343, 447, etc.)
 GLOSARIII
Criviltan. safl Crivatén, adj. de mIaza-
noapte, nordic, septentrional : pur-
land de grijé mantuintii acestor
crivdtene ndroade 21; in parte
ea aceia crivdtand 406.
Cnbora (a sa), v. refl. a se coborl: pe
calul cel ndsdrcivan din ceriu cu-
bord t 142 ;precum sdsdfiecu-
b o r Cit din coreniia Italilor 159;
cubordndu-sd cu multime de
acei Varaghi 372 (Comp. §i pg. 73,
418, 458, etc.)
Cucon, s. m. copil:- fiind cucon nu-
mai de opt ani 275; vrdnd sd
omoard pe Leon cuconul 293 ;
manica, care tine' un cucon de
acuzind cuconul inpciratu-
lui 331 (Comp. Inca pg. 97).
Cumpleclune, s. f cumplire, grozavie,
cruzime: a lui Batie c ump I e ci u-
ne $i a Tdtardlor lui vrdjmci$ie
19= I3athi saevitiem ac Tartarorum
immanitatem 41.
Cumuk4, adv. cum, a.p, cum : apa cu-
mu$ era fierbinte 141.
Curau, s. m. coran : poruncii cur a-
nului cu totului tot inpotrivnice
fiind 23; au scornit légé $i carte
cur anului 326.
Curopalat, sag .Coropalat, s. m. dent-
nitate bizantina : In locul ml ur-
mind Iustin cor op alat (textul
prezinta greOt cororopalat) 325 ;
boeriia ce sit chema cur op alat,
adecci purtdtoriu de grija Curtii;
poate sd sd infdliagd ca Postelni-
cul cel mare in tam Moldovii 326.
Curund, adv. curind : mai de cur und
172; intr'o casd de curund albita
cu var 253 ; toate in curund li-au
potolit 264; curund de fulger vii
peri 314; in cur und d vréme vei
869
nafte fdt 375 ; mai curund sd
fugd Il grdbiia 407, etc.
D.
Mogi, s. m. pl frine, darlogl : a sprin-
tiniipéne ddlogi sloboade 6=ve-
locis pennae laxat habenas 30; dupd
ce au luat chivernisala ddlogi-
lor impdrdtiii 186. -- Comp. IER.
196; Dosoft. V. Sf. 118 a: ddlog.
Darnioetura, s. f. Aruba goala, Met te-
meld : cdte fabule ca acesté aduce...
de acel féliu de d dr mo eturi 221.
Dascalie, s. f. instructiune, educatiune,
doctrina: cu a cui dciscdlie nu
numai 2nai de$teptat 87.
Decila, adv. in urma, apoi, de atunci,
de aci Inainte deciia ace$tiia pone
doad mai alése temelii aqazd 6=
tandem hujus desiderii duas praeci-
pue fundat bases 30 ; deciia intor-
cdndu-sd spre apus 60 ; pre care
locuri deciia au $i ldcuit 286 ;
deciia din céle putine $i ameli-
tate insdmndri 2.99 ; apoi i-au tdiat
mcinule $i deciia gi capul 332;
decii a Mihail... singur au peirci-
sit inpdrdtiia 352. (Comp. Inca pg.
121, 311, 318, 334, 347, 362, 406, 418,
424, 474, 489, etc.).Comp. DIV. 95,
144, 179; IER. 217, 271.
Decinde, adv. dincolo sd triacci peste
Dundre decinde in Misia 215 ;
$i astdzi ldcuitori pe d ecin de de
Dundre 230.
Dedius, adv. In locutiunile: mai cu
dédins=mal cu deosebire, In deosebI:
mai cu dédins lucrurile5 po-
tius res ; mai cu dédins de la
insotiré noastrd 179 ; (Comp. Inca pg.
73, 134, 142, 146, etc. cutot dédin-
sul 9, 62, = cu tot dinadinsul, din
870
toata, inima. (Comp. Inch, pg. 124,
146, 421, etc ).
Défiré, adj. vrednic, harnic, arhtos: mai
mare gi mai defire th sci arete
237 ; s'au ales cei mai défiré i
mai de frunte 255. Comp. IER. 162,
338; DIV. 78
Denafara, s. f. exterior: luntrurile oi
denafard le inpdreigii cu bund
socotéld... au ordnduit 243.
Depfindi (a), v. tr. a 'Audi: socotind
cd vrémé ce depeindila i-au vi-
nit la mdnd 410.
Deplomh, s. f. (pl. deplomate), di-
plomft, hrisov: pg. 131.
Deregatorie i Direghtorie, Dregito-
rie, s. f. cirmh, conducere, adminis-
tratiune, functiune: carii mai de-
nainte de deinsul deregatorVia
Inpàrdiii finusd 270; ace dire-
g eitorie care au avut Theodoric
in Dachia 295 ; pre vrémé dire-
g dtoriii lui 6.
Dereghtoriu, s. m. guvernator, admi-
nistrator : pdnd a nu fi inpdrat,
sd fie fost dereg citoriu Misiiz
Dachiii 204.
Deschlci (a), v. tr. a descurca: intdiu
aduce la mijloc inpletecetura, apoi
o i desceilcégte 74.
Deschlcit, adj. descurcat, himurit: mai
descdlcit gi mai nétedd sd dam
istorga 89.
Deschlechtnril, s. f. Intemeiere: ara-
td-se multe des cdl e cdturi a mul-
te crdii 277.
DesfArnat, adj. desfrinat, neinfrinat:
cu des f d rn a t a pornire $i nedum-
ndzdire 112 ; ludnd sama d es f dr-
natelor fapte a inpdratilor 270.
Desdrtare, s. F. deserthciune: frumos
ne aratd Cornilie Agrippa, carte
pentru degirtard gtiintdlor 139.
GLOSARIII
Despiedecat, adj. liberat, slobozit : Ca
dintr'o piiadecd a invdtdturilor
tdtdne-sdu slobod gi despiedec at
211.
Despleteci (a) si a Despletici, v. tr.
a descurca: i vrdnd ca sd desp le-
teciascd voroavd....; pre acestd
inpleteceturd o desp leticég te
age 74.
Despletituri, s. f. despletire: plata p a-
catului ca despletitur a 6orapu-
lui fiind 205.
Despune (a), v. tr. a dispune, a orin-
dui: supt hatmani obldduitori le
despune 243.
Dévilomi (a sh), v. refl. a se amesteca:
unei cu a4ii dévdlomindu-sd
363.
Dezbate (a), v. tr. a schpa, a libera
din mdnule altora sd o dezb atd
102; dezbdtdnd gz Misia cé di
aos 265; au dezbdtut toatd Da-
chia de la Gotthi 318; multe ce-
tag i dri de supt mdna lor au
dezbdtut 354; a le dezbafe
a le mdntui 362; dezbat locurile
carile el apucase in Misia 489
(Comp. Inch pg. 266, 319, 375, 386,
445, 491).A shv. refl. a se schpa,
a se mantui, a so libera: de supt
stdpdnire Hunnilor s'au desb d-
tut 291; cdnd s'au dezbdtut Ro-
mdnii de supt inpdrdfiia Tari-
gradului 359; dupd ce s'au dez-
bdtut de supt putéré Creiiii Un-
guregti 377; de supt puteré inpd-
rdfiii dezbdtdndu-sd 397.
Dezbatere, s. F. liberare : dezbateré
lor de supt inpdreigia Rdzsdritu-
lui 351
Dezbfitnt, adj. liberat : cdte-va cetdg
dezb dtute 426.
DezInpi (a sh), v. refl. [sl. lupiti], a
 GLOSARIII
se deslipi, a se separa, a se desface:
Vlahil aiave de la inpdrdfie s'au
dezlup it qi mai jos : atuncé de la
inpdreifie s' au d ez 1 up i t 397.
Dialecteca, s. f. dialecticrt: pg. 130.
Diregatorie, s. F. Vz. Deregatorie.
Dispot, s. m. despot, stapinitor : cu
numele de di sp o ti si de crai std-
pdniia 397.
Disputalle, s. F. discutiune, disputa:
vdzind cd Sarnifie mai pre larg
ingaimd ddastd d isput a fie 127.
Comp. DIV. 89: desputafii.
Diva, s. f. mirare: de care lucru nic
cu diva iaste de se afld vre unii
100.Comp. IER 163: nici o div d
nuiaste; 44 : nu cu divd-ti pard;
200 : ce diva iaste.
Dodei (a), v. tr. a supAra, a nec&ji:
nicisdpdrdsesc ado deiprevecini
187; sd nu mai indrdzniascd md-
riré Dumndzdiascd a do d ei 195.
Donanmit, s. f. triumf, serbare: i-au
fdeuttriumf adecd donanma 121;
s'au intors la Roma si au Mutt
triumf, adeed donanmet 232; fd-
cdndu-sd ocur i donanmale
(textul prezint& gresit donaimale)
prin cetate 331.
Donoinia si Duitaimh, s. F. Rot& : s'au
sculat cu donoimaoa de la Ta-
rigrad 336; cu mare dunaimd
de cordbii purcegdnd pe Mare
Négrd 337; il orinduisd sd margd
cu dunaimaua la Grefia 339.
Dos1osi (a) si Dos1usi (a), V. tr. a des_
lusi, a lamuri : pune-vom nevoinfd
sd doslusim 136 ; nici-cum a o
doslosi n' am putut; pentru ca la cuvintul ellinese Op.thg 103.
sã doslusim a6asta 150; din is- Etymologhicese, adj. etimologic: cu
torici a doslusi n' am putut 323;
neputdnd doslusi, de eine sit' fie
scris 462.A sa, v refl. a se des-
871
lusi, a se lämuri: foarte CU greu
iaste a sei doslusi 66.
Dosfusire, s. f. deslusire, liftmurire: pen-
tru doslusir é acelui adevdrat
an 484.
Duc, s. m. duce: Razivil ducul de
Litvaniia 26 ; li-au iesit cu oaste
innainte ducul Henric 449; ducul
de Austria 451, etc.
Dunaima, s. f. Vz. Donoimit.
E.
Effecatie, s. f. trecere, credinta, : veri
doi marturi adevdrafi, veri o sutd
tot o credinfd i o ef feca fie (in
nota marginal& explicat prin tréceré)
au 101.
Eleftirie, s. f. libertate: dovada ceii
de demult a lor puteri i elefti-
rie (in nota marginal& tälcuit prin
slobozenie) 106.
Eresa i Eriasi, s, f. eresie, credinta
eretic& : Anastasie inpdratul in
erésa sa rdmdind 313 ; uncle eri-
asa lui Ariie dovedindu-sd 239 ;
ldsindusd... si de eri asa papis-
tdsascd 456.-- (Gasim i eresie, pg.
141 si pass.) Vz. Ieresa.
Eresie, s. f. Vz. Eresa.
Ernatic, s. n. sedere, petrecere (in-
tr'un loc):pré lungd ar fi er n a ti-
cul in 177 de ani neschimbat 221.
Esit, s. n. 1esire: nici intratul nici
esitul i sd poate afla 75.
Etymologliic, s. m. filolog, linguist:
homo, om, vor cei mai curafi et y-
molo g hici, precum purcéde de
mari si naede socotéle ety m o lo-
g ices ti (adecd tdlcuitoare de cu-
vinte) 102.
872 GLOSARIEJ
Etymologhie, s. f. etimologie: Deus,
Dumndzdu, a cdruia etymo 1 o-
g hie... o fac 103.
Evghenie, s. f. nobletä: aratd-sd ev-
g h eni a si sldvit niamul si nu-
mele Ellinilor 87; evg h e nii a
némului romdnesc 106. Comp.
IER. 35.
Evghenisi (a), v. tr. a inobila: pre céle
varvare nemuri cinstéste si le ev-
g h enis este 170.
Evghenisit, adj. nobil: astdzi mari,
tarli evg h en isite sint 11=.ho-
die amplissimae sint, potentissimae
atque nobilissimae 34.
Explicui (a), v, tr. a explica: acolos
am explicuit-o 392.
F.
Faicav, adj. gingav: fu ucis in bisé-
ried de Mihail Balbul (ce va sd
zicdfdicavul) 352.Comp. IER.
62: limba fdicavd; 114: fdica-
va me voroavd
Fatatura, s. f. nascocire: toate pdnd
la una scornituri si din slabi crieri
fdtdturi sint 459.
Feredeii, s. n. (pl. feredee) bale: prin
f er edeu 1 darului sdu... spdldn-
du-i 86; au cersut mesteri pentru
ca sd-i facd fere d ee 327; lard
Constans inpdratul... fu ucis in
feredeu335 (vz. Inca pg. 337, 379).
Comp. DIV. 70.
Fidoara, adj. (f.) Insotind subst. fatd:
la capiste a cdriia era obicela de
pund fete f oare 97; o fatd f is
o ar d apucdnd, o aruncase pe
cal 146; sora lui Theodosie Rind
fatd fiboard de an'i 51 (pg. 288).
Fidor, s. m. fecIor: pass.
Fidorie, s. f. fecIorie: pass.
Fierbintelala siFierhinte1a, s. f. ferbin-
tealä, Inflacarare: I-au lovit buba
cool zice Anthraxi, i deciia mare
fierbinteiald 347 ; intr'aceias
fierbintéld tocma pdnd la Ro-
dosto slobozindu-sd 431 432.
Comp. IER. 298, 346.
Ficte-care si Flete-carele, pron. in-
def. = fie-care.
Fiete-cine, pron. indef = fie-cine, ori-
cine.
Filosofasc, adj, filosofic: insd el cu
filoso f else suflet... suferind 203.
Filosoféste, adv. filosoficeste : Socrat
filosoful adevdrat fi lo so feste zi-
cdnd 86.
Flamangiune, s. f. foame : in foamete
amdrdmé fl dmdngiunei fiind
256.
Fortuna, s. f. noroc, soarte: cu ma-
nule goale for tuna bdtdii sd is-
pitesed 8. Vz. Furtuni.
Framsete i Frumséle, s f. frumusete:
fr dmséte 'au schimosit 102; cu
frumsefia i bivsugul fdralor
Romanilor indulcindu-sd 11.
Funtament, s. n. (pl. funtamenturi)
temelie, fundament: pass.
Furtuna, s. f. noroc, soarte : vrémé
bifurtuna... sd fie mutat 72; tur-
tuna care dupd vremi Ii muta 75;
fur tuna-i re de n'ar fi zavistuit
norocu lui bun 88. Vz. Fortuna.
Furtusag, s. n. (pl. furtusaguri) ho-
tie, furtisag: aceley furtusaguri
o tdlhusaguri sd facd 138.
G
Gartan, s. n. gltlej: cu larg i nesd-
turat g dr ta n a inghiti 19.
Comp. IER. 175.
 GLOSARIU
Genune, s. f. multime nenumárath, po-
top (fig.) : sd ste inpotriva atdta
genune de Mari nu va puté
141. In textele vechi ne intimpinh
genune numal cu sensul de papas-
tie, adincime färä fund". Asa bund-
oath la Dosoft. V. Sf. fol. 150 a: ge-
nune de focit; Psalt. ln vers., p. 183
edit. Bianu) : vord da 'n genune
Ghenarie, s. m. lanuarie: au murit
la Mediolan, let 395, ghenar(ie)
17 (pg. 272); anul 1204, ghenarie
25, Latinei pe ameinda inpdratii
prinzind 421. Vz. Glienvarile.
Ghenealoghie, s. f. genealogie: in carte
ghenealoghiii niamurilor boe-
rinii moldovenepti 26; a aamu-
rilor ghenealoghie (adeed co-
renie) 58.
Ghenvariie, s. m. Ianuarie : omordtu-
l-au g henvariie 29 (pg. 225).
Vz. Glienarie.
h eometricesc, adj. geometric: cu meq-
ter$ug gheometricesc la ordn-
duiald a le pune 59.
Ghimp, s.m ghimpe: ca un g hi mp sta
in inima inpdratulyi 40C.Comp.
IER. 123.
Gliizdav, adj. frumos : mai ghizdavd
de cdt toate muerile Grelici 92.
Comp. IER. 246, 288; DIV. 56.
Ghizdhvi (a sh), v. refl. a se lnfrumu-
seta: frumos s'au schizmit i s'au
ghizddvit 102.
Gindet (1), s. m. judechtor : cdnd era
Sampson giuderi la Iudia 135.
Gludet, s. n. judecath: giudetul in
mdna i socoriala cititoriuiuI ld-
sind 180. (Comp, pg. 7).
Giurui (a), v. tr. a faghdui : cu curatd
inimd g fur lain 180; 200 mii; de
dramuri giuruindu-le 209 ; cu
bund iiina inimil II giuruese
873
230; giuru'ia singele creeinilor
sd-1 verse 252. (Comp, Inca pag. 133,
134, 144, etc.):Vz. 6nrui (a).
Ginruinta, S. f. fagaduiala, fagaduintit:
va fi asteptdnd giuruinta care...
i-am Mout 359. (Comp. Inca pg. 135,
144, etc. Vz. 6uruinilt.
Glurnita, s. f. fagaduinth, lucru MO,
duit : venit-au acmu rdndul... ca
giuruita sd pldtim 359-360
(Comp. inch. pg. 421).
Gligan, s. m. godac shlbatic: cu calul
denainté unui: g lig an fugind 328;
dupd ce au ucis un g lig an sdl-
batic 389.Comp. IER. 124, 307.
Glodos, adj. norolos, plin do glod: ti-
noasd pistdlnifd$i g lodo as e tini
$i Miff. '139.
Glogozalit, s. f. amestecatura, Incurch;
turd, imbulzeala : nu din g log o-
zala a naqteri de strdnsurd sd fie
scornit 25=non ex collectanearum
nationum colluvie conflatam 46 ; slu-
jitoril intr'acd glogozald... au
rddicatpre Mesdus Depeus inpdrat
207 208; intr' acé g log ozald,
Murciflis... an scdpat din cetate
422.Comp. IER. 55, .101, 164.
6os6n, adj. din Ora de jos : oti1e o-
séne saii de tam de aos 244.
Graf, s. m. conte, comite: Balduin,
graful de Flandriia 421.
Greuime, s. f. greutate: ca cum $-ar
fi lepddat fir6 greuimii sale 158;
singurd mdrimé i greuimé a
aldta inpd(rd)tife 233; nici g reu
mea sarciniL. ne-va spdriia 298;
socotind greuimé lucrului 401.
Comp. IER. 35, 41, 114, etc.
Greuintd, s. f. greutate, povarh : mare
$i de nepurtat greuinta care a-
suprd-rie vine 297.
Gubernatur, s. m. guvernator, admi-
874 GLOSAR113
nistrator: au dat pre fiicd-sa Vlaha
dupd gubernaturul de Dachia
487.
6urni. (a), v. tr. a fägAdui: ceia ce
kuruisem in prevorovire 109.
Vz. Giurni (a).
(juruintii, s. f. fdg5,duia16,, flgAduintä:
Cu gur u infee i mdgulituri 1-au
fdcut de s' au intors innapoi 312.
Vz. GiuruintS.
H.
Hadanb i Hadiimb, s. rn eunuc, cas-
trat: prin vestitul hatman Veli-
sarie iprinHarsitis had dn bul
314-315; pentru cinsté curdtiii
cu conteniré haddmb sâ fdcusd
315; au trimis la (Mitsui pre un
haddmb,... ce haddnbul mdr-
gdnd la deinsul 417. Comp. IER.
52, 69.
Haini (a sit), v. refl. a se thsvr6A,i: ce
hainindu-sd le luase de la in-
pdratul Parthilor 190; mai pre
urmd, hainindu-se, au prddat
si in Dachiia 256.
lifthidui (a), v. intr. a sapa, a fugi:
cu pufini sd fie hdleiduit la
Austria 145; nici asé putoind hd-
Iddui, fu prins i omordt 292.
Halcotyp, s. m. tipar, tip6ritufa: cu
mijlocul halcotypului tuturor
sâ sd obstiascd 52.
Hart, S. n. (pl. harturi) incgierare:
dupd cdte-va lusurele harturi...
au rdzbit pe Athanaric Domnul
lor 254.
Herb, s. n. stern5",: herbul fdrdi
noastre, carele cap de bou
unde vom zice pentru herb ul fd-
rdi in gheografiia Moldovei 249.
Hires si Hiris, adj. firesc, adevarat :
acel adeverat cuvdnt pentru cei
hirisi Romani 14=illud de genu-
inis Romanis aureurn dictum 37; si
pdrfile cu hir es e hotard a
insdmna 59; si mai cu hires nu-
me de crdiia Dachilor 77 ; sint
din niamul lor hirisi Romani
de la Italia 85 ; din hiris locul
sdu nemutat sd scapeldsind 178.
Comp. IER. 35.
Hiris, adj. Vz. Hires.
s. f. fire, stare fireascrt: in
hirisiia sa i Dachia si Roma-
nii din Dachia... tot ase si astdzi
sd numdsc 303. Comp. IER. 28,
2J, 32, etc.
Hloricar, s m. cuvint schimosit spre
biitaIe de joc pentru cronicar min-
cinos: pre carile hloric ar (lard
nu hronicarii) pomeniti ameste-
cdndu-le 150.
Holbnri (a sii), v. refl. a se ridica in
virtej url : cu vdnturile s d holb u-
réste 170,
Holmuros, adj. deluros, ripos, prb,p6s-
tios: in nisté locuri vdioasd i h o 1-
mu r o as a, toatd nevoinfa puind
425-426. Comp. IER. 87: mung
hormurosi; 307: valurL. hol-
muroase.
Hronolog, s. m. cronolog, cronicar, is-
toriograf : pre acesti trii hr on o-
log hi intre sine aldturdnd 51.
Hronologhic, s. n. cronologie: pg. 130.
Ilronologhie, s. f. cronologie: pg. 144.
Hultuitorin, s. m. gditor: ca un nd-
rocit hultuitoriu i ca un infe-
lept inpdrat 14 = auspicatissimus
sator et prudentissimus imperator 37.
Hultur, s. m. vultur: de nu s'ar fi
inpdnat sigiata cu penele vultu-
rului, carele o indreptiazdsi ucide
lard pre hultur 107.
 GLOSARIU
Ilurduituril, s. f. hodorogealä nepu-
tandu-sd $ti ce poate fi acélé hur-
duituri $i sunete 416.
I.
Iarbd-pue'oash, s. f. pucioasà: tocmind
intr' o nued metinute arb a p u-
o asd... sd vide ea sloboade foc
din gurd 121.Comp. IER. 54, 185.
Idolesc, adj. ce tine de idoll, ce se ra-
poart5, la idoli : wile capisstilor i do-
le$ti: au deschis, i singur spur-
catelor i do 1 e$ti slujitoriu 251.
Idololatrie, s. f. Inchinare la idol!, ido-
latrie: cu alte mdgulituri i amd-
gituri vré sd-i tragd la i d olo-
la trie 252.
Idololatru, s. m. idolatru : rein om,
rein credinóos, rdu idololatru
am e$it 251.
Ierdsä, i lerlasg, s. f. eresie, credint6
oretica,: in ier és a Mandhelitelor
cdzind 334; murit-au dard Leon
in ieria s a tdtane-sdu 347. Vz.
Erés11.
_Udall (a), v. a da na0ere, a produce:
intr' a urea $i clevetii pojar sd o
aifdm qi sd o ij d dr am 10. A
sa, v. refl. ail lua na0erea, a pur-
cede, a se trage: eel dintdi a Tur-
cilor Osman inpdrat la Asia s' au
ij d dr at 174; din éas in das mai
mull qi mai mull ldtindu-se $i ij-
deirein du-s e 205; zizaniile carile
in farina adevdratei istorii s' au
ij d dr at 396.Vz. Ward (a sa).
Comp. IER. 32, 190, 209.
ljdfiránie, s. I. obigie, na0ere, origine:
aqé dard flind ij dd rdniia qi in-
cepdtura Romanilor 99.
Ijdarilt, adj. na'scut, provenit, iscat:
din vrémile Focal eldlite qi ij d
r ate amestecdturi 332.
875
Ima (a), v. tr. a murari, a minji, a
umplea de noroiu: cinsté... a o pdta
sau a sd sili a o im a 114.A sft,
v. refl, a se murd-dri, a so minji, a
se umplea de noroifi s' au imat
in sedlddloaré Sfantului Botez
345. Comp. DIV. 128.
Link:lune, s. F. murd6rie, necuatenie:
nici clevetei pricind sd ddm, nici
imdciune necurdfitd $i ne$tiarsd
sd ldsdm 110 Comp. IER. 213, 217,
246, 309.
Imiitoriu, adj. necurat, mInjitor: cu cat
de pulind im dto ar e stropire,
cine-va a o pdta 114.
Iproci=-et caetera: aqe A &Ito; au mu-
tat in AOcoc, $i AUxfu. in Adcot, ip r o ci
72; din Flac sd sd fie fdcul Valah,
Vlah si Voloh, iproci 124 ; ca sd
nu mai grgased poruncd luand,
ip r o el 198; Co drénii, Fdlciianii,
Ldpugnénii, Orheianii, iproci
244.
Iroicesc, adj. eroic: le vom cduta firé,
inima, ci cé ir oicéscd vitejie 14.
Isteciune, s. F. de§teptiiciune, agerime,
istetime ci, a celor cat de progi
is teciuni neostenit rdvnitoriu
fiind 15 ; la loc de primejdie mare
isteciuné pricéperii au fost ard-
land 146. Comp. IER. 215, 269,
DIV. 46.
Istrument, s. n., (pl. istrumenturi),
instrument: cu acésté dard cinii $i
istrumenturi 86; cumoterqugul
istrum enturil or prdvdlite. 416.
hOurel, adj. Vz. figure!.
Iwr, adj. tgor: nu cu iu$ or lucru
a fi ni sd pare 76; nu putine, nici
iucoar e primejdii au vinit la
capul lui Traian 82 ; cate-va mai
iu$ o ar e bdtdi 174; insd $i acéia
nu i us o ar d pricind aratd 215 ;
876 GLOS ARIII
cu multe bdtai mai iusoare bi-
ruiti fiind 329; iera la minte
iusor 339; nu pufine, nici iu-
soare inpiedecciri 396.
lusura (a), v. tr. a usura: pentru ca
sci-si mai iusuréze ocara 410;
Insure], adj. usurel: dupd cdte-va
iusurele harfuri... au rdzbit pe
Athanaric 254 ; dupd cdte-va rdz-
sboae ma lusuréle, au asuprit
pe Athanaric 271; in iusur é boa-
lci cdzind 379; cu cdfi oameni iera
mai iusurii s'au intors la Tari-
grad 406; cu iusiur éle friguri
s'au simtit 246.
IzbAcnire, s. f. svIcnire, Wale: de
boala ce-i zic izbâcnirt inimii,
s'au sdvdrsit 477.
IzbelLste, s. f.: oare-ce lucru de iz-
béliste si de obrdznicie intedn-
sul sd nu inscimnéze 6; preste alte
déluri i preste alte vdi in izb é-
l is t e sd liapddd 170. Comp. Crean-
gA, Povesti, I, 118: De-olti pune len
minile pe inept, are s rAnalte cArtita
asta de haimana i Iepusoarele de
izbeliste.-1ER. 62: ce ccici precum
Papagaele prin izb él e te... multe
se afld;" ibid. 148.
Izaiird (a sh), v. refl. all lua nasterea,
a purcede, a se trage: dinteacesté
sd sci fie izddrdt némurile Tci-
tdresti 61. Vz. IjdAra. (a Ed).
Izguanie, s. f. exil: au fost trimis in
izgnanie la cetate Tomus 72 ;
tdmplatu-s'au dard acestui poetic
izgnanie117; autrimis-o laizg-
nanie 335. (Comp. Inca pg. 130,
313, 340, 342, 344, 351). Comp. IER.
38, 40, 166, 350.
Izvod, s. n. Insemnare, lista, tabelA:
pg. 119 si pass.
Izvodi (a), v. tr. a nAscoci, a inventa:
mcicar un cuvinfel sci nu izvo-
dim 110.
Izvoditorin, s. m. istoric, istoriograf :
pg. 113, 139.
Izvoditurfi, s. f. nascocire, scornire :
intdias data Ellinilor izv o di-
tur a minciunilor ddnd 172.
Izvozel, s. n. notA, listä, lnsemnare,
hirtiutg: un copil din casd nesti-
ind ce izvozel iaste acela 80.
1.
labile (a), v. tr. a lndemna: cu in-
demnare ceriased inbiiat fiind
149-150.
inbratasa (a), v. tr. a imbrA:tisa: ca
pre un virtos qi tare scut inbrd-
teisind 7.
inbunaturd, s. f. Indemnare, fligAdu-
IalA: de inbunciturile lui Calo-
chir infldndu-sd 370.
incalcitura, s. f incurcAturA: lard nicl-
o incdlciturci va invdta 10.
IncApita (a), V. tr. a *Ma; a gasi:
de unde sd o fie incdpcitatSar-
nitie n'am putut deslusi 129. A
si, v. refl. a gAsi: de unde s' au
incdpdtat de a6astd ase de gro-
zavd minc3und 136.
Inciipea (a), v. tr. a cuprinde nici
pot s a le in cap a cine-va cu min-
tea 432.
incariles, = In care: 179.
Ind's, adv. Inca : 164, 290 etc.
incepaturA, s. f. Inceput, origine: 75,
259, 419 si pass.
incoroni (a sa), v. refl. a se Incorona :
332.
incredintalA, s. f. Incredintare, asigu-
rare: 102.
inctijbAtura, s f. Incovotetura, curbá-
tura : cine-va cdnd and vre-o parte
 GLOSARIII
de sferd... de pe incujbdtura
care vede in parte cé aflatd 299.
indámlina (a-si sail a sit), v. refl. all
procura: de la carii agiutoriu in-
ddmeindndu-si, s'au intors asu-
pra lui Filipic 342; cu pufinele
sémne in ddmdnd n du-s d 300.
Comp. IER. 64, 67.
tudArilpilic, adj. Incrariltnic: 255.Comp.
DIV. 84.
Iniliirapt, adv. invers, vice-versa: dupd
ce s'au facut Papd, acélés indd-
rdpt li-au cdntat 116; de pre nu-
mete tdrdi de dansul suppusd, l-ar
fi numit Ghetianul lard nu in-
ddrdpt 118.
lindatki, adv. Indat5. : 113, 325, 477, etc.
hide, prep. Intro: el inde el 172; el
inde ii 198, 333.
intlemnAturft, s. f. Indemnare: 311.
iindenionit, adj. Indr6cit : 401.
Indestiturfi, s. f. Imboldire, calomnie :
cuind es dtur i leunor neprilatini
al sI, cdzusd in oare-care prepus
de viclesug la inpdratul 328.
indointit, s. f. Indolaa: 49, 126, 396, etc.
indrilpt, adj. tutors, pe dos; nedrept:
intr' atdta de ascutit si in dr apt
giudef cade 7=in tale acre et si-
nistrum incidit judicium 30.
indupica (a), v. tr. a Inghiti, a Inhrita:
cu coltil a mItoa i cu fdlcile a
in d up ei c a n' au putut 22 = den-
tibus mordere et hiantibus faucibus
devorare non potuit 44. -- Comp.
IER. 79.
indupleca (a), v. tr. a supune, a birui,
a aduce sub ascultare : cu armele
atdta i-au ingrozit $i cu pace
atdta i-au in d up leca t 17 =ita
armis terruit, ita pace sibi devinxit
39. Comp. IER. 173.
induplica (a aft), T. refl. a se supune:
877
negresitii fliinte, purure a sd in-
dup lic a si lei a sd pleca, 9=sem-
per infallibili scientiae obedire, ac
ille sese subjicere 33.
infoca (a sil), v. refl. a se aprinde :
82-83.
informilui (a sii), v. refl. a se instrui:
87.
intern-Wake, s. f. instructiune, Mum-
rire, 1n$iintare, prevenire: 215.
Inforinui (a), v. tr. a instrui, a lrimuri,
a preveni, a Inkitiinta: 215. Comp.
IER. 65.
&Wilma (a), v. tr. a Indruga, a Incurca:
vdzind cd Sarnifie mai pre larg
in g al m d a6astd disputafie: 127.
Comp. IER. 55, 203, 225, 273.
ingiuga (a sil), v. refl. a se alia, a se
Insoti: 212.
ingrecatk adj. fem. Insrircinatk grea:
97.
innalaos, s. n. (pl. innalaosuri): ne-
ajuns, rilutate stricaciune : /And a nu
sd face el Papd, cu carele multe
innalkosuri, (textul prezint 6. gre-
sit innalkosul) sipestehotarul ade-
vdrului... adusése 116. Comp. IER.
67, 161, 162, 272, etc.
itupilcakire, s. f. Impricare, Impftch-
dune: 23.
inpIedeciltnri, s. f. pledick obstacol: 50.
inpidiaturk s. f. pledic, obstacol: 297.
Inphitopt, adj. Imbilcat cu p1ato0i :
93. Comp. DIV. 121: impldtdsafi.
inpleteceteri §i inpleteciturk s. I. In-
curatura 74 Comp. 1ER. 42, 291.
inpletecit, adj. Incurcat : 24, 73, 297,
484, etc. Comp. IER. 164, 216, 348.
inpleticire, s. f. IncurcAtuth : 360.
inponcisare, S. f. Impotrivire, contra-
rietate: 205. Comp. IER. 7: «An-
tepathia: inponcisare, neprii-
mire firil,ura i urdclung din fire .
878 GLOSARIII
inpotrivnic, adj. contrariu : 23, 71,177,
etc. -- Comp. IER. 30, 31, etc.
lultotrivnie, s. m. adversar : 71, 221, etc.
inpregiura., s. m. veein, megia, 111-
cuitor dimprelur : 170
inspaIma (a), v. tr. a spalmlnta, a In-
grozi : 20. A sa 'v. refl. a se spiti-
manta, a se lngrozi: 178.
InsAiinta (a O.), v. refl. a afla, a lua
cunostintit, a se Incuno0iinta : 82,
127, etc,
intemeliitoriu, s. m. Intemeietor, fun-
dator: 9.
&till (a), v. tr. a urmari, a goni, a
prigoni: 98, 137, 146, 254, 477, etc.
intituli (a sa), v. refl, a se intitula: 437.
intriima (a), v. tr, a reculege, a re-
capita fortele: 91. A sa, v. refl.
recapata fortele, a se intrema,
a se lntari : 433.
intrant=intealt: in unglaurile uli-
tilor sau intr ante locuri 112.
intrat, s. n. intraro: 75.
intregiune, s. f. Intregime. 127.
intrudueittorin, adj. Introducator: 299.
invalatuci (a sa), v. refl. a se lncurca,
a se ameti, a se dezorganiza: 366,
396, 402. Camp. IER. 143, 194, 289.
Invitlatueitura, s. f. incurcatura, neo-
rindulala: 51, 405.
invartejire, s. f. Invirtire : 299. Comp.
IER. 133: invdrtijire.
inviennanosa (a sa), v. refl. a se vler-
mimosa: 386.
invininat, adj. Inveninat, otravit: 22.
invoe,sa (a sit), v. refl. a se Inveseli,
a se involosa : 428.
J.
Jac, s. n. (pl. jacuri) jaf, pradit, je-
fuire, pradare: 9, 278, 327, 414, 432,
451, etc.
Jaleak4, s. m pradator, jefuitor: 415.
Jacui (a) si Jecui (a), v. tr. a jefui,
a prada: 129, 201, 317, etc.
Jecui (a), v. tr. Vz. Jacul (a).
Jienitit, s. f. hambar, grinar : 367.
Comp. IER. 97, 153.
Jiganiuia, s. f. insecia: 24. Comp.
IER. 31, 51, 56, 114.
Nava, s. f.. jertfa, sacrificia: 3, '106,
116, etc.--Comp. IER. 133.
Jirtvi (a), v. tr. a jertfi, a sacrifica :
193 i pass.
Juli (a sit), v. refl. a se sgaria, a se
rani : 289.
L.
Lachmos, adj. de plans, jalnic: 211.
Comp. IER. 241, 309.
hinged, adj. far& putere, neputincios,
bolnav: 3.
Lantult, s. n. (pl. lantaje) lant : ca
cu niste 1 antuj e leg dndu-i 407 ;
inceircelldu-1 de la pi6oare pdnei
la grumazi de lam` uj e i obezi
si de cdtms (i) 426. Comp. IER. 57:
lantuh.... lantuje ; 130: lantuh; 212:
lantuje; DIV. 77: lantuje.
Lfiontru i lontru, Want, adv. launtru,
nituntru: 24, 486, 279, 317, 332, 375,
428, etc. s. n. (pl. Nontruri, Ion-
truri, luntruri), interior : cum ar
pule" mai in Idontrul Evropiisd
intre 286; in lontrul meinun-
tenor sale... a-1 despeirti siléste111;
de demult din luntrul inimii ge-
nie 24.
Latratura, s. f. latrat : 9.Comp. IER.
345.
Lectica, s. f. patasch, lefticit: cu vi-
clesugul socrului salt lui Aper, in
lecticd fu ucis 231. Comp. IER 299.
Lega (a sit), y. refl. a se obliga, a se
lndatora: 337, 357, etc.
 GLOSARIII
Legamant, s. n. (pl legamanturi) a-
1iant5., obligatiune, Indatorire : 23,
209, 339, 357, etc.
Legheoanti, saü Leghioana, Lighioana,
s. f. legiune: 128, 209, 221, 225, 240,
etc.
Lenis, adj. lenes: 82.
Lenitoriu, adj. lenes: 374.
Lighione, s. f. insectä, lighioana: 24.
Lighloanft, s. f. Vz. Legheoana.
Limbii., s. f. poPor, neam, natiune: 105,
118, 360 si pass.
Lovi (a), v. tr. a atinge, a se margini:
loves te hotardle Indiii despre
parte Criveitului 60.
Lunatec, adj. zapacit, nebun : 23, 101.
M.
Macenic, s. m. mucenic, martir : Stan-
tul al lu Hs: mdcenic Dimi-
trie pcirdsind besérica 401.
Nahina, s. f masing, instrument: 416.
Mai, adv. mai mult : mai iubria viata
bdrbatului.... deceit a frdtine-sdu
143.
Maiinte si Mainte, adv. mai 'nainte:
120, 121, 123 i pass.
Maistrie, s. f. mestesugire: 82, etc.
Mfacomis, adv. In liniste, pe
mdlcomis au cuprins toate ce-
lcitile 429. Comp. IER. 73, 195, 238:
mu Icon/is.
Milluros, adj. tärmurean (= ripensis
. maluensis, ca nume al unel par(T a
Daciei) 69, 217, 219 si pass. Comp.
IER. 197.
Manna, s. f. doick, manca (mold.): 97,
331. Comp. IER. 82; DIV. 73.
Mamina, s. f. grozavenie, enormitate:
mamind i minune de lucru ca
acesta 189.. Comp. IER. 89, 142. 167.
879
Maminos, adj. grozav, enorm: cu m
m i nos trupulputerii armelor, pu-
tin de nu toatd ?rata pdmcintului
ldcuit cdptusisd 170. Comp. IE R. 90.
Nana, s. 1. (pl. mdnule: 8, 65, 88, si
pass.).
Mantuinta, s. f. mfmtuire: 195.
Manunt, adj. marunt: 90, 166, 322, etc.
Manuntal i Manuntele, s. f. pl. ma-
runtaie: 111, 252.Comp. IER. 9, 41
mdnunteile.
Napa, s. f. tiara: 286.
Marmure, s. m. marmorit; 120,142, 458,
etc. Comp. IER. 128
Martur, s. m. mucenic, martir: 401.
Marzac, s. m. Tatar nobil: 426
Mascariclune, s. f. caraghioslic: 203.
Mastacan, s m. mesteacan : 374.
Mastelta, si Mastilift, s. f. muma vitregft:
335, 480.
Mfizae, s. m. scriitoras, scriitor prost
138, 143, 145, 146; 367, 448, 453, 458,
459, 470, 475.
MAzacie, s. f. nestiinta, ignorantä: 366.
Mazda, s, f. mita: cu m dz d d agiunsi
Kind de la Menelaos 93. Comp.
IER. 118, 144, 351.
Neccit s. n. geamie: 107.
Megiesese, adj. vecin, megias: sd schim-
be dragosté frdtéscet i megi e-
sascd 93.
Meidan i Meidian, s. n. camp deschis.
arena: 24, 167, 222. Comp. IER. 317
Nencluna, s. f. minciuna: pass.
Menclunos i Minclunos, adj. mind-
nos : pass.
Menitura, s. f. nenorocire, calamitate:
atdta de strasnice menituri i
unis ispitéscd 10. Comp. IER 320.
Mente, s. f. minte: pass.
Mesti (a), v. tr. a nimici, a lovi: nefe-
riciré i pustietate care armele
turcesti mestit 19=infelici-
880 GLOSARITJ
tatem... devastationemque ab saevien-
tibus Turcicis armis 42. Comp. IER.
226.
ItteterFig, s. n. (pl. mestepguil)mes-
tesug, artrt: pass.
Metiutel, Metiutea, adj. mititel: toc-
mind inteo nue& metiuté iarbd
puooasci 121.
Miera (a sd.), v. refl. a se mira : pass.
Miloserdie, s. f. indurare, milk: 112.
11119.1os, adj. tialos, mizerabil: 427.
Comp. 1ER. 121, 148, 251.
Moimittä, s. f. maImut5.: 7, 300.Comp.
IER. 147.
Molcom, adv. foarte molcom lace
133=tace chitic, lace molcum (mold.),
nu zice etre. Comp. IER 301. mul-
corn; DIV. 95: mdlcom.
Monarhicese si Monar;wse, adj. mo-
narhic: 23, 165. Comp. IER 112.
Monontahie, s. f. luptrt. singuratecrt: 8.
Comp. IER. 217.
Mrejn1i111, s. f. dim. din mreaj5.: 24.
Muhammedinese, adj. mohamedan, tur-
cesc: 23.
Mursdelitoriu, adj. muciltor : 21.
Mural (a), v. tr. a masgrdi, a minji:
hcirtiia au muruit 144, 359, 366.
A. srt, v. refl. a se mlnji : s' an
muruit sci nu sd cunoased 116.
Mu s. f, insecta.: i allele asémene
acestora neputincioasegi neintrar-
mate mufite 24 =et id genus in-
firma ac inermia . . . insecta 46.
Comp. IER. 108.
Muta (a), v. tr. a schimba: 72, 75, 129
pi pass.A sa., v. refl. a se schimba:
pass.
Nutare, s. f. schimbare: pass.
N.
Nitbusahl, s. f. nax'alire, invaziune, in-
cursiune: 58, 321, etc.
Niibusi (a), v. intr. a nrw5.11, a face
iruptiune: 78, etc.
Nitbusire, s. F. nivitlire, invaziune, in-
cursiune. 280, 321 si pass.
Nabusitura, s. F. navalire, incursiune,
invaziune: 374, 446.
Nadi (a), v. tr. a fauri, a inventa, a
nrtscoci: 132.
Napadd, s. F. nitvitlire, invaziune, incur-
siune: 50, 51 si pass.
Napdditorid, s. m. nrtvalitor: 13.
Naprasat (de), loc. adj. fArrt veste: pass.
Naroe, s. n. noroc: 120, 122, 129, 133,
312, 431 si pass.
Narod, s. n. norod, popor, neam : 133
si pass.
Nastalvit, adj. pov'atuit,Invë tat, deprins.
410. Comp. IER. 34.
allutlituril, s f. navAlire, incursiune,
invaziune, 415.
NavrApi (a), v. intr. a nAv61i, a da
na,valii: 225. Com IER. 70, 76,
195.
Nrivrapitorid, s. m. n'avalitor, uzurpa-
tor : 18
Nand (a), v. intr. a crtuta scripare, a
se indrepta, a o lua spre: cu siata
rdu rdnit fund, en putinei au n
zuit la o casd aproape 257.
Neapotrivire, s. F. nepotrivire, necores-
pundere: 443.
Neapotrivit, adj. neintrecut, neimitabil,
fitirrt seam'an: 5,59.
Neatoemire, s f. dezacord, neintelegere,
nepotrivire: 63.
Nebetejit, adj. intact, nevatamat : 19,
107, etc.
Ned6jde, s. f. nadejde: pass.
Nedejdui (a), v. tr. a nadajdui : pass.
Nedezrupt, adj. neintrerupt : pentru
ne d e zr up t a continuatialui oare-
ce pi cu laudd atingdnd 107.
Nedumnazaire, s. F. nelegIuire, sacri-
 GLOSARIII
legiu: 112, 339, 344, 345, etc. Comp.
IER. 225.
Neimat, adj. nepatat, curat: a neima-
til constientii intregiune sd pd-
zim 10. Comp. IER. 159, 180, 261.
Neintors, adj. imobil, nemiFat : cu in-
fipti pasi si cu neintoarsd fafd
7=fixo passu et immota facie 31.
Nemica, adv. nimic: pass.
Némis, adj. nobil: 473, etc.
Nenfirocit, adj. nenorocit: pass.
Neogoit, adj. si adv. necurmat, morel:
cu muitni mai pre lesne ar fi cui-
va neogoit a le pkinge 22=faci-
lius esset euique ea continuo deplo-
rare 44.
Neparisit, adv. mereil, necontenit: 93.
Neprilaten i nepriiatin, adj. i s. m.
vrajmas, dusman: pass.
Nesearandaviöos, adj. nescirbos : altd
ndpaste... nu mai nescdrandei-
vióoasei de cdt cé dintdi 472.
Nesco6orat, adj. necercetat, nescormo-
lit : nici-un unghig nesco6 or at
n'am ldsat 281. Comp. IER 202:
nescuciuratd.
Nesmentit, adj. si adv. precis, stabil,
neschimbat: caril mathematicéste
cursul annilor foarte nes m entit
au insdmnat 191 ; nesmentite
ei nebetejite peril 107.
Nestare, s. f. inconstantil, nestabilitate,
netinere: nestar é la cuvdnt a lui
Decheval 82.
Netocmalil, s. f. nepotrivire, dezacord,
neintelegere: otóastd a lor n eto c-
maid' nu socotim de aluré sd fie
purcegdnd 63.
Nevoe (ce-), s. F. anevoia, epilepsia:
din bduturd kind mdsurd, l-au
lovit ce nev o e 296.
Nezmult, adj, nedezradacinat, nesmuls:
107.
881
Ni, conj. nicl : 73. Comp. IER 29.
Niciliurl, adv. nicaIerI: pass.
Niels, conj. nicI : 251.
Noime, s. f. noutate: nice vechimé asu-
pra no i me I capul s-ar rddica 86.
Nuar i nuir, s. m. nor : sd fie po-
runcit nuir il or sd nu mai; ploae
140; sci sloboazd nudrii piatrd
in chip de ghiate 141; peind la
nuiri inveirtit rddiceindu-sd 170.
Comp. IER. 33, 113, 123, etc.
Numere, s. f. pl. [reprezinta exact plur.
latin NOMINA cu rotacizarea luI N
intervocalic]=nume, numirT: 53, 57,
59, 60, 66, 69, etc., etc.
o.
s. F. horn,: 72, 285, 286 0 pass.
Obiceinic si Obicélnic, adj. potrivit
obiceiuluI: 86, 206.--Comp. IER. 63
Obiclui (a), v. tr. a obicinui: pass.
A salv refl., a se obicInui: pass.
Obicluire, s. f. obicInuintil : 438, etc.
Obicluit, adj. obicinuit: 72, 186 i pass
Oblastie, s. F. stapanire, dominatiune:
60, 206, 255, etc.
Oblici (a), v. tr. a afla : 126, etc. A
53, v. refl. a se afla: 239, 480, etc.
Obligui (a sh), v. refl. a se obliga, a
se Indatora: 23.
Obrinti (a sil), v. refl. a se inflama: 314.
OW;11 (a), v. tr. a Insciinta, a publica:
passim.
Ochean, Ocheen, si Ochelan, s. n. ocean:
60,116 117.Comp. IER. 29, 137, 161.
Oilfinaoara (sail Odfin(oaril, Odane-
oarfi, Odfililioare, etc.), adv. odinI-
earl: 11, 19, 102, 130, 140, si pass.;
nicl, nici odata: 97, 254, etc.
Odejdie, s. f. odajdiI: 24.
Ogoi, (a sa), v. refl. a se astimpara, a
56
882 GLOSARIIJ
se calul de seirituri 0 de
asveirlituri nu s' au ogoit 410.
Olat, s. n. (pl olaturi) tinut, provin-
cie : 66, 224, 428, etc.--Comp. IER. 27.
Olecdi (a), si Olicdi (a), v. tr. a se
väeta. a se boci: ameinduror inpd-
reitiilor de plans qi de o ec ei i t
steirmare i reizsipei 93; jélnic gla-
sul robiei olicitese 175.
Oltarlu, s. n. altar: pazi focul carele
la olt ariul Boazii ardé 97.
Omiinas, s. m. dim. omulet: eine, $i
de undeleqti tu, o omeina$ule?
8=quis. cujasque tu homuncio 32.
Omenit, adj. onorabil, cinstit : om e-
nite cititoriule 109, 452, 458, etc.
Orfanothrofie, s. f. asil de copii gäsiti:
sau in casa sa, sau in or fano-
thr o fia de ob$te ii crutei 112.
Osahl (de), loc. adv. afar& de, deose-
bit de: 124, 288 si pass.
Osirdie, s. f. osIrdie, straduinta: 3,222 etc.
Osirdnic, adj. harnic, strAduitor : o-
sir dnici tocmitori, 0 bine cum-
peitati domnitori 13.
Osmilnesc, adj. turcesc: 12.
OstAmpui (a,) v. tr. a respinge a alun-
ga : une-ori singur, alle-ori prin
hatmanii MI neipeidirile Teitaralor
$i a Vlahilor ostampuia 406.
Ostenintrt, s. f. osteneald 3, 180, 181, etc.
Ostenesc, adj. militdresc: 80, 219, 417,
418.
Ostenire, s. f. expeditiune:pentru o ?-
tenir e cu neiroc ca ace-la 129;
os t eniri inpreunei cu Moldovénii
asupra altora sá fie Mout 365.
(Comp. 1nc& 148, 223, 336, etc.)
Ostenitorin, s. m. seful, conduckorul
uneI expeditiunf: Cad Flac acela
hatmanul pre vrémile ml Avgust
in Misia era o$tenitoriu 129--
130.
Otclinnui (a), v. tr. a guverna, a car-
mui: pass.
Otchrinnitoriu, s. m. guvernator, car-
muitor : 3, 364, etc.
Otesi (a), v.tr. a potoli, a Impdca:
lard pre Turd in locul lor cu alte
darurisd-lote$ascd 415.A sit
v. refl. a se potoli, a se calma: de
dvrerile ce trdgé sd ote$iia 97.
Oinrac, s m. veteran: si inpland-o
de cetaténi 0 de osta0 viterani
(ace$té era cum sint oturacii
la Turci) 83.
P.
Pale, s. m. paj (page): au peril ucis
de paicii seii 350.
Paing, s. m. p&Tajen : In mrejé p ain-
g u 1 ui alte lighioi nu sei pot
prinde 24=aranearum tells non ...
posse capi insecta 46.Comp. 1ER. 113.
Painjini (a), v. tr. a painjini, a urzi:
acéste le p ainj inii a Latinii la
ivala lumii 422.
Pfinzáturii, s. f. albituri, rufärie, pin-
zeturl: svar$indu-sd acmu, pline
de p anz a turi chichitele hirur-
ghilor 14 = deficiente jam plenis-
sima chirurgica theca... linteolis 37;
ne mai rdmaind panz turi 81;
nici panzaturi au mai reimas 186.
Piipdsc, adj. papal : 116.
Phil, prep. pdna: 3, 283, etc.
PArdros, adj hipotetic: din viseroasd
p eird7 o a sei tellcuiré lui Maien-
burg 264.
Paransanghe, s. f. milk distant& de
30 de stadiI sad 3750 de past: Inca
patru parasang he (mile marl)
nu mersése 405.
POI ing, s. ii. parinc: nu o allã sd-
manta adeveiratd, ce zizanie ipá-
ring 387.
 GLOSARIU
Parnic, adj. ipotetic (?) : i alalfi a-
cestii pdreri p ar nici vdnturiazd
221.
Parte, s. I. carare, potec5. (in apadA)
ca nu cum-va p dr le rdtdcind 297.
PArtnicesc adj. particular: a insura-
tului qi a mdritatului" leg dturd
peirtnióctsed hind 26=thori et
connubii connexio cum sit particu-
laris 48; de oare-care affeetafie
partniéased atins 116.
PasArnicd, s. I. dim. p5.sarick: 24.
PatemA i Patimd, s. I. suferintA: 22,
82 0 pass.
Pentecoste, s. f. pl. Rusalii: in zua
de Pentecoste 246
Pentru, prep. despre: pass.
Pesti (a), v. intr. a Intirzia, a eabovi:
98.Comp. IER. 310.
Petiutinderé i Petutindene, Pretin-
tinderé, Pretutinderé), adv. pretu-
tindenI: 156, 179, 319, 321, etc.
Piftire, s. f. piftio (?) : decal cerbii
mai fugare i deceit piftir é mai
dejghefdtoare iaste 179.
P4té1uith, S. F. baltk iaz : aratd-sd
din ceizvor s' au scurs p istélnif a
acestii puturoase basne 139 ; In
pistélni f d fi in bdlli stdtdtoare
oprindu-sd ibid.; niste tinoasd p i-
s telni d i glodoase tini ibid.;
pist elni f a basnii bulg dresti 147.
Pizmaluitoriu, s. m. pizmuitor: pre-
unii.... fdrd socotiald pizm lui-
to ri la meidanul luptii ii strigei
24=intempestivos osores ad arenam...
provocant 46.
Plea 0 Plan, s. n. pradk: 148, 292,
369, 405, 415 i pass.
Plini (a), v. tr. a Implini, a Indeplini,
a Avir0: pass.Asa., v. refl. a se
In(de)plini, a se s5v1r0: 206 0 pass.
P1oadi, s. f. fertilitate, productivitate:
883
cu ploada p d m dn tului, cu fru-
musefe cdmpilor 16=telluris ferti-
litato bamporumve amoenitate 39.
Plodi (a sA), v. refl. a se spori: 138.
PloinAdet, adj i s. m. scornitor: si
alfii multi sint de acest feliu de
plomeideti 101.
Poate-fi, loc. adv. poate: 7, 128, 150
0 pass.
Pocaianie, s. f. pocaire, poc5Int'a : a-
cestd... la iesitul sufletului strdmtd
p ocaianie, besérica in loc de
po caianie n' au primiit-o 347.
Pocitanie, s. f. povestire:p o cit anii a
acesta a lui Lasldu atdta am
infruntat-o 453;p oci t ani e acesta
zice... sd o fi luat din istoricul
cel unguresc ibid.; toald p o c it a-
niia acesta altd ceva nu cuprinde
458.Comp. IER 219.
Pocyalk s. F. Vz. Pohfalk
Podan, s. m. supus: 325.
Poetic, s. m. poet: 72, 117, 128, etc.
Poffalk s. F. Vz. PolifalA.
Poftori (a). v. tr a repeta : 70, 117,
153, etc.--Comp. IER, 42, 74 etc.
Pogrebanie, s. f. InmormIntare, ingro-
pare: 247, 258, etc.
Poharni (a), v, tr. a rAsturna, a dobori,
a dhama: 410, 425, 433. A. sit,
v. refl. a se surpa, a se strica: lu-
crurile tot din reiu mai in rda sd
pohdrnaa 407.Comp. 1ER. 47,
82, 101, 152, 161, 199, 230, etc.
Polarnit, adj. surpat, ped.p6dit: p o-
hdrnit ndrocul lui .Decheval 83.
Comp. IER. 170.
Pohfali i Perak Pocrabi, s. triumf:
7, 105, 137, 187, 334, 376, etc.
Pohfaili (a sä), v. refl. a se lAuda, a
triumfa: prin ctle in patru parri
a lumii deschise a Romi(i) porfi
sdintrepohfdlinda-sd 10.
884 GLOSARIII
Po holu i Puholu, s. n. (pl. hoae)
torent, siroItt: 6, 14, 202.Com. IER.
113, 116, 307.
Poiade, s. f. nävälire, incursiune, in-
vaziune: aratd-sei p o i ad é varva-
rilor dintdi 273; a triia p oi a d e
s' au fdcut...mai grozavd 275 (comp.
Inca pg. 223, 274, 446, 475, ere.).
Pojar, s. n. incendiu, foe: 278, 290, etc.
Pole, s. n. (pl. polcuri) legiune : 79,
130, 464, etc.
Pominoc, s. n. prinos: ca pom in o-
cul pdmdntului lor in tort annii
la cdscata poarta s'au obli-
guit 23=ut primitia terrae, singulis
annis, ad hiantern illius portam....
obligantur 45.Comp. IER. 133.
Popré, s. f. (pl. poprele), proptea, ra-
zAm: nici popr éle sd se razime
au 221. Comp. IER. 127, 300.
Poroncit, s. f. poruncà: pass.
Poronci (a), v. tr. a porunci : pass.
Potopi (a sit), v. refl. a se pr5,p5Ali, a
pieri: 278.
Potopire, s. f. prapg,denie, peire: 427.
Potricali (a), V. tr. a ghuri : stdlpul
accl de marmure, din vary peinei
in temelie, sd-1 fie potricdlit
142; cdt i marmurile acéle p o-
tricdliia 457.A , v. refl. a
se gaud: 458.
Potricalit, adj. Omit, stiapuns : 413.
Comp. IER. 140, 198.
Poyijie, s f. mobilk unealta: ca cum
de p o v ij ii a afldrii sdracd ar pro-
bozi-o 6; alte a casii po vij ii157;
cu toatd povij ie caselor 294.
Pragntatie, s. f. lucrare: noi firi-am ld-
sat pr ag m ati a (lucraré) aéasta
178.
Pray, s. n. praf: pass.
Prici (a), v. tr. a privi : 361,. etc.
Precumns, adv. precum: precumus
iaste fire basnii" 145.
Predosloyie i Pridoslovie, s. f. pre-
cuvintare: pass.
Preglur, prep. In jurul, imprejurul: cu
niste groznici: serpi i bdlauri p r e-
gIurgrumazIi p r egiur mijloc
incinsd 360; p r eg iur limba Pe-
cinighilor sd sd invdldtucéscd 366.
Premare, adj. primar: carile iera var
pr e in a r e inp dratului 408.Comp.
IER. 266.
Prepus, s. n. bandia16, IndoIa16: 77,
144 si pass. Comp. IER. 93, etc.
Peestiyi (a si), v. refl. a muri: s' au
p r estdv it in tuna lui Innie 357;
Pretanddlui (a) i Pretendelui (a), v.
tr. a pretinde: 300, 387.
Pretendui (a), v. tr. a pretinde: 25.
Prevoroayal, s. f. precuvintare: in pre-
dosloviia (sau precum noi zicem
in pr evoro av a) hronicului" lul
Ureche 136.
Preyoroyire, s. f. precuvintare: 109, 215.
Prezentui (a), v. tr. a Infatisa, a pune
Inainte: mai' de aproape le p r e-
zentida (le pun6 innainte) 360.
Comp. IER. 47.
Pricini (a), v. tr. a pricinui, a cauza:
15, 196, etc.
Pricinitorlu, s. m. pricinuitor: 3.
Pridoslovie, s. f. Vz. Predosloyie.
Prilaten, adj. si s. m. prieten: pass.
Prilatesug, s n. prietesug: pass.
Printipal, adj. principal: 75) explicat
In nota marginal& prin mai de frunte).
Prirod, s. n. nearn (oare0-cum: strä-
neam): nici rodul prir odul lor
din Grecii Troaddni sd ii sdtragd
100.
Pristay, s. m. pristav: 254, 278.
Prisayire, s. f. moarte : pdnd la p r i s-
t dv i r é lul Constantin Marele 245.
 GLOSAR1U
Proaspat, adj. recent, no& : 123, 124,
132 si pass.
Probalui (a sa), v. refl. a se incerca,
a se proba: 184.
Probozala, s. f. mustrare, ocaea: a L e-
qi o r acestora cuvinte $1. p r ob o-
sale 125.Comp. IER. 34.
Probozi, (a), v. tr a mustra, a dojeni,
a marl, a insulta: 6, 124, 171, etc.
Probozire, s. f. mustrare, dojanä, in-
sulta; nici alt-feliii de prob ozir e
sd le dam 144; de proboziregi
cleveta altora pdziti 478.
Procopsi (a), V. tr. a profita, a folosi:
283.
Prodosie, s. f. vinzare, trädare : cu a
lor pr o do sie qi viclem sd sd
fiid fdcut cale nepriiatinilor (in
nota marginara explicat prin vinza-
re) 94.
Proliaz, s. n. lant? : pre un ogar in
pro ha z gata fiind 21.
Pronie, s. f. Provident& : ace de sus
Pr o ni e 21.
Prooratec, adj. prorocitor, ghicitor: a-
cob sà afld un sahastru pr o o-
r ate; adecd carile cuno0U in-
crurile viitóre 409.
Propozit, s. n. intentiune: cdci p r o-
p o z itul (pusésem in minte) no-
stru iera 461.
Propozitie, s. 1. propozitie (in logia):
130.
Prosac, s. m. Prusian: 415.
Prostac, adj. simplu, naiv : 138 455.
Prostime, s. f. simplicitate, naivitate,
nerozie; poporul de jos: 139, 144, etc
Protie, s. f. Intiietate: cu totii acéstd
pro tie (adecd locul cel mai de
cinste) lor au dat 88.
Provintie, s. f. provincie : pass.
Publica, s. 1. republieä : 282.
Puholn, s. n. Vz. Pobolu.
885
Punt, s. n. (pl. punturi) punct, con-
ditiune: conditii gi p unturi foar-
te cu ocard... pund 411.
Pusatura, s. f. pozitiune, situatie: de
pe pus cit ur a locului de iznoavd
li-au numit 69.
Paths, adj. puturos, imputit: 139.
Putreginne, s. f. putrezire: 86, 169, 260,
Putinel, adj. putintel, 88, 95, 101, 141.
279, 389, 408 si pass.
R.
Racosi (a sa), v. refl. a se fascula, a
se rasvrati : Rowing, zice, s' au r ei-
o ?it asupra lui Isachie 133 ;
Parthii gonise pre inpdratul... fi
iard$ sa rdcoqise 195. Vz. Ro-
coi (a sa).
'Wince (a-0), v. refl. a semilna : die*/
$i la fatd foarte g'au fost rd-
duceind cu ddnsul 98. Comp.
IER. 207.
Rilsad, s. n. plantatiune: 14
Rasipi (a) i Rázsipi (a), v. tr. a risipi,
a d&rama: 370, 431 i pass.
Raspublica, s. f. republic& : 377, 430, etc..
Rastoarce (a), v. tr. a smulge: din
mdnule lor rdstorcdndu-le 8.
Raschira (a sa), v. refl. a se Impras-
tia: 6.
Ratui (a), v. tr. a apära : ca cu arme
sd rdtulasca orthodocsia 312.
Ratuire, s. f. aparare : armele a drép-
tii ratuiri apucdnd 24=arreptis
justae defensionis armis 46.
RatunzRa, s. f. ratunjime: 86.
Razlatire, s. f. imprastiere : 86.
Razleti (a sa), v. refl. a se imprastia: 58.
RAzletit, adj, imprastiat : 101
Razuaste (a), v. tr. a renaste, a face
sa, renascrt, a reinvia : 100.
886 GLOSARIU
Razsári (a), V. intr. a rashri : pass.
Rizsarit, s. n rasiirit : pass.
Rizsbi (a), v. tr. a rasbi: 13'7, etc
Riizsboin, s. n. rftzboIu: pass.
Razscumpara (a), v. tr. a rascumpAra:
102, 210, etc.
Razsipa, s. f. risipa, risipire, nimicire:
13, 105, etc.
Ilitzsipi (a). v. tr. Vz. Itasipi (a).
Ilitzsturna (a), v. tr. a Asturna. 349.
Razsuflu, s. n. rasuflare: a o bate auin-
ceput fdrei r eizsuf lu 94; Varvarii
macar cum reizsu flu nu da 406.
Recomendui (a), V. tr. a recomanda: 203.
Recomendalui (a), v. tr. a recomanda:
420.
Referindar, s. m. referendar: 115.
Rezidentie, s. f. resediata, scaun: 285.
Rocosean, adj. si s. m. rebel, razved-
tit (or): carii sd fdcusei rocoyéni
asupra inpeirdfiii 228
Rocosi (a 0), v. refl. a se rescula, a
se revolta: Gotthi ce suppue de
Theodosie.... dupd moarté lith sd
roco$isd 273; Gotthii din Misia
roco$indu-sd 489; Vz. Inmost
(a sa).
Roiu, s. n. (pl. ra), roih: ca roii
s'au pornit 58.
Rugamente, s. f. rugaminte: 140, 142,
211, etc.
Rumpturii, s. f. fragment : a SchythiS
inghetate rumpturi 11=gelidae
Schythiae fragmenta 34.
S.
Sacretarin, si Secretarin. s. m. sacra-
tar: 115
Saliastrn, s. m. sihastru, pustnic: 409.
Salasluire, s. f. sedere, lacuire: 181.
Samalui (a), v. tr. a socoti, a calcula:
51, 481, etc. -- A sa, v. refl. a se
socoti, a se calcula: 78, etc.
Samaluire, s. f socotealA, calculare :
261, 447, 479, etc.
Samaluitoriu, s. m. socotitor, calcula-
tor: 51. 324, 396, etc.
Millen-tie i Sementie, s f. neam, se-
mintie: pass.
Sariltura, s. f. spirit (fig.): de unde
fie$te-care cdt de putind sdrd-
tur d avdnd la criers 244.
Savarsi (a sa), v. refl. a muri: acolo
s' au say drqit in luna lui Av-
gust 10 zile 195.
Savirsit, s. n. sfirO.t: 119, etc.
Sazdanie, s. f. creatiune: ace$tiilumi
gi a toatd seizdanie luerdloriul
Dumndzdu 252.
Scandal, s. n lovire, lovitura., cIocnire:
sc and al u 1 pi6forului departe sd
o svirliascd 298. Comp. IER. 110,
114.
Scandalal, s. f. scandal: 96. Comp.
IER. 146, 147, 166, 183, etc.
Scarandavi (a sit), v. refl. a se scirbi:
de numele creeinilor foarte sca-
r d'nd dv in du-s d 202: s a sd
sc(d)rdnddvascd, de minciuna
bdsnuitoriului 448. Comp. IER.
111, 189, DIV, 126.
Scaués, s. n. satinet: 211. -- Comp.
IER. 47, 177,
Schimosi (a), v. tr. a deforma, a schi-
monosi: 19, 147, 452, etc A sa,
v. refl, a se deforma, a se schimo-
nosi: 124, etc.Comp. IER 36, 262.
Schimositura, s. f. deformare, schimo-
nosire: 148, 169. Comp. IER. 267.
Schiptru, s n. sceptru: pass
Schizmi (a sit), v. refl. a se Imbritca:
schizmitu-s' au, ca cum chipul
$i fire.. $-ar fi lepddat, insd alta
de scorpie au inbrdcat 22; frumos
 GLOSARIU
s' au s c hizmit i s' au ghizdei-
vit 102. (Comp. IER. 21: schismiré).
Sclip, s. n* bolta: din piéor in pi6or
boltd, sau cum mai prost zicem
scl ip radical 189. Comp. IER.
127; DIV. 93.
Scui a (a A), v. refl. a se scurge : ea
neisipul in 6asornicul cel de ste-
cid, unul dupd altul sour ein d u-
s ei 449.
Secretariu, s. m. Vz. Sacretarin.
Sementie, s. f. Vz. Samentie.
Sentenlie, s. f. parere, opinie: 62, 180,
etc.
Seraschérin, s. m. general 449.
Sfedenic, s. in. sfetnic: cu sfatul de
ob?tie, innainte-i pre s fe d en icul
sda... cu oaste trimitind 386.
Shimk s. f. rask haina, calugareasca:
fi ludnd s him a ceilugdriascei 343;
pre care desbreiednd-o din shim a
edlugeirescei 410.
Sigeth si Sigiath, s. F. sageatil: pass.
Sii (a sa), v. refl. a se sfii: 6, 100, 116
si pass.
Siialh, s. f. sfiialä: pass.
Siltk s. F. cursk lat: 111, 326, 426.
Comp. IER. 177, 203, 204.
Simel, s. F. ascutis, vIrf: simceoa
condeiului set' intoarcem 114.
Comp. TER. 41, 63, 79, 146, etc.;
DIV. 77.
Simcelos, adj. talos, ascutit : de limba
sim e el o as d peizindu-1 i ocro-
tindu-1 3. Comp. IER. 197.
Simgarai, s. m. Sf. Gheorghe: in zua
de Simkorzi 415.
Sin, s. n. sin : pass.
Singe, s. n. singe : pass.
Sint, sintem, vb sint, sIntem: pass.
SirCp §i Siriap, adj salbatic, neimblin-
zit: 14, 226, 343, etc.
Sirepie, s. f. salbatecie: 20.
887
Slabacinne, S. f. slabicIune: 201, etc.
Slim, s. n. adunare: unde era sei sei
facd slim de ob$te 287.
Slobozie, s. f. colonie: 66, 105, 157, 464,
etc ; libertate: 107.
Smomi (a), V. tr. a ademeni, a momi:
401.
Sotie, s F. tovarás: 18, etc.
Spilmanta (a), v. tr. a spaIminta: 406,
etc.
Sparge (a), v. tr. a birui; 294, 355, 415
si pass.
Sparia (a), v. tr. a speria:298, etc.
Spentica (a), v. tr. a spinteca: 287.
Stâblit s. F. ramura; fig. premiu, recom-
pensh.: nu numai s t a b 1 a biru-
in)ia.. nedejduim 9; s t ei b la bi-
ruinfii set' apuce 172. Comp. IER 97.
Stalp, S. m. coloank columna, monu-
ment: 105, 118, 129, etc.
Starnuta (a), v. tr. a stranuta: 289.
Comp. IER. 189.
Stand (a sil), v. refl. a se baza, a se
Intemeia: pre carile toatei Levan-
gheliii: obiceinicei sa st drue qte
206; mincluna nu poate sã s d
stdrulased in basnele sale 449.
Stavi (a sit), v. refl. a se stabili, a se
aseza: 224, 304, 471.
Stepena, s. F. treapta, rang: 25, 102,
190, etc.Comp. IER. 29, etc.
Stidire, s. f. sfialk rusine: 6, 7, 101,
etc.Comp. IER. 32, 210, 290.
Stihie, s. f. element: in putdrile sti-
hiilor weizindul 89. Comp.
IER. 27, 34.
Strilmpt, adj strlmt: pass.
Strampta (a), v. tr. a stemta: pass.
Stramptoare, s. F. strlmtoare : pass.
Strica (a), v. tr, a bIntui, a face stri-
cachini, a calca: addsd fdrdle Ro-
manilor despre Dundre s tric a 78.
Stropsi (a), v. tr. a calca In pidoare,
888 GLOSARIII
a strivi, a navali 146, 154, 337, 349,
350, etc.
Stropsit, adj. strivit, nimicit : 332.
Stropsitnra, s. f. n.v1ire, nimicire
223, 270. Comp. IER. 188.
Struncina (a sa), v. r. [derivat prin
suf.-inare de la a struci a stoarce,
a strivi" =lat.* EX-TRUC[RE] a se
sdruncina: tare au inceput a s ci
struncina $i...aseiscutura 334.
Strancinitat, adj. sdruncinat: acmu fd-
rimate $i str u n ciu na t e lucru-
rile inpiirdtiii 433.- -Comp. IER. 36.
Snpfeca (a), v. tr a inchina: cu umi-
lit suflet si cu infreintei inimd ple-
cdnclu-1 gi suplecdndu-l3
Sopstare, s. f. substanta: care nici fi-
ino, nici sup star e poate aye
453.Domp. DIV. 186 substare;
93 : substdrile.
Surgnn, s in. exilat: I-au fdcut sur-
g un 121; $i pe toti Episcopii ce-i
fdcuse Constantie sur guni 251.
Sylleva, s. f. sila1,6: 178
Sympatriot, s. in. compatriot: omeni-
tilorsiiubitilor sympatrioti52.
S.
Sarni (a), sail Serui (a), Sgrni (a),
V. tr. a desemna, a descrie; 116, 117,
159, 202, 285, 299, 300, etc.
Sicui (a sa), v. refl. a se orindui, a se
pregilti : inpartind oaste pe la hat-
mani $i $icuindu-sd, au luat
drept pe ace cale. 405. Comp. IER.
7 : Alaiu: petrecanie, tocmala de
oaste, icuir e, 72: eu tobe $i cu
surle alaiurile icuin d; 186 : de
reizboiu $d $ieula
Sirag, sir, rind: 95.
Simi (a), v. tr Vz. .firui (a).
611a11,s. n. drum: de acolo liahul
oftilor lui prin tara le$ascd 285 ;
sd cunoa$te $1i a hul carile au
lost tiind Varvarii lui Atila 285.
Sparcui (a), v. tr. a Imprastia, a risipi:
452.Comp. IER 326.
.5parcnit, adj. Imprastiat, risipit: 83.
t;tinpit, s. n. scuipat: prin stiupit
$i tind le cle$chide luminile: 197--
198.
T.
Talfa, s. f. ceatii : au trecut cu tai-
fa o a la dupd ciialalti la Italia
266.
TalanItit, s. f. female desfrinata: ca tá-
lania dezmeitatd pre ulild a sd
purta 366.
Mid (a), v. tr a explica, a traduce:
pass.
Talcuire, s. f. explicare, traducere: pass.
TMliusag, s. n. (pl. td1hu$aguri) tal-
härie: '78, 138, 323, etc.
Tamp, adj. tocit, stirbit: 115, 222, etc.
Tampina (a), v. tr. a Intimpina: pass.
Tfunplare, s. f. Intimplare: pass.
Tand... thud, adv. clnd .. end, aci... aci:
Grecii ca un om cdnd trage de
moarte, land le$indnd, tdnd ia-
rd$ mai rdksufldnd 422.
Vorba tdnd nu-I nicl de cum ,.o
eroare tipograficil" cum presupunea
Sion, care intilnia aceastä forma pen-
tru Intila oath In DIV. p. 155: iard
sotia soarelui, care land plind,
tand de$artd".
Forma aceasta e deasa la Cantemir
si la alti scriitorI moldoveni din se-
colul al XVII-lea. Asa buna-oara:
IER. p. 30 ; ceu sufletele numai
tand biruia, tand se biruia; p.
 GLOSARIU
228: tdnd pe sine norocit, teind
ciasul inpreundra fericit $i de
buni chezi numiia; p. 334: tan d
la nemica, tdnd la a fi a lu-
crului sd intore.
Dosofteiu, Viata i petréceré svinti-
lor, Ia§1 1682, fol. 41 b ; trdgdndic
t and cu dinii, t an d ü cu co-
dele beitdndu-i; fol. 180 a: tdn du
mdntuindii de imfldturd, tin du
gonindti dracil, comp. §i fol. 183 a.
Varlaam, Cazania, Dumeneca a treia
srtptrtmana, in post: cdci cruce iaste
acéia, cdnduli pune mdna tan d
intruin umdr, land intr' alt, land
in frunte, tdnd in plept.
Care A, fie origina lui land ? In
dialectul sard din Logudoro exist&
adverbul tando tradus de Spano Wi-
zionarlo Sardo-italiano, p. 393) prin
allora, in allora", iar In locutiunea
dai t and o in tando" are In-
semnare de di tratto in tratto"
din and In and. Sardul tando
rominul land 41 a& drept origine
latinul vulgar *TANDO, un corela-
tiv al lui QUANDO, prin aceiasi al-
ternantrt QU:: T ca In QUOT:: TOT,
QUANTUS TANTUS, QUALIS : : Toropi (a sii), v. refl. a se exalta: Coati
TALIS, etc. Iata Inc& unul din cu-
vintele latine vulgare pastrate nu-
mai In dialectul sard i limba roml-
neasert. Nu e oare o dovadrt mai
mult ca o mare parte din colonistii
adu§i de Traian In Dacia, vor fi fost
originarl din Sardinia ?
Tingulala, s. f. jale, lamentare: 297.
Tartar, s. n. (pl. tartaruri): adincime,
infern: 89, 253.
'Iran, adv. tarziu: pass.
Tas, s. n. ceaFrt, ulcior: lovindu-1 cu
t a s ul eel ce sd spald in cap
335.
889
Temeliitorlu, s. m. Intemeietor : 192.
Tepsie, s. f. tipsie: 345.
Timpina (a), v. tr. a Intimpina; pass.
Vz. Timpina (a).
Titul, a. n. (pl. tituluri) titlu; 50, 287,
468, etc.Comp. IER, 40.
Tituli (a), V. tr. a Intitula: 131.
Titulire, s. f. Intitulare: pass.
Toapsic, s. n. otravrt: coada cu venin
$i to ap s dc intrarmdnduli 22.
Sit fie oare o moOenire direct& din
lat. TOXICUM §i In acest caz am
avea Inc& un exemplu de trecerea
lul X In ps ca In coapsd > COXA
sau e numai grec. tc4ntóv pe care
Cantemir 1-a tranformat in toapsdc
dupa analogia lui coapsd? Inclinitm
mai mult spre aceastrt din urma ipo-
testi., de oare-ce, afar& de scrierile
buT Cantemir, nici inteun text vechlA
n'am mai Intilnit acest cuvint.-- Comp.
1ER. 114, 121, 205, 226.
Toffi, s. n. Incaerare: in mijlocul to-
iului s' au dat in parté Huni-
lor 284; slabd bdtae fdednd, ori-
cdnd sta cu dimii la t o iu, pu-
fin ceva$ procopsiia 409.
Tomos, s. n. torn, volum: 26.
de minte s a tor op i la $i ca cum
ar fi din duh inflati, in gura
mare striga 401.
Toropire, s. f. exaltare: _invdtat
in toropiré lor sd zicd, precum
aé va Dumndzdu 401.
Tract, s. n. tinut, Intindere : 67, 211,
220, 227, 277, 286.
Trantiturii, s. f. lupta, trIntrt: 8.
Trebnic, adj. trebuindos, necesar: 8.
Tril, adj. num. trei: pass.
Troahnfi, s. f. epidemie: ca cum ar
fi fosto tr o a hnd lipióoasd intrat
intr Ansele 418: acmu $i tro a hnd
890 GLOSARICT
d e bo ald ii intrasd in. oameni
431.Comp. IER. 109.
Trnehina, s. f. trupina, tulpina: 328
(Vz. i Trupina. p. 79, 102).
Tupila (a si.), v. refl. a se ascunde:
scdpasd din Tarigrad i s'au to st
tupilat la Grefia 422.
Turbitura, s. f. turbare: 25.
Tyrannie, s. f. tiranie: 51.
T.
Tasitura i Tasitura, s. f. tesatufa :
49, 52.
Tenehlu i Tenehlu, s. n. tinta, tel, ter-
men: 49, 88, 181, 337, etc. Comp.
IER. 27, 30, 215, 335, DIV. 161, etc.
Teramonie, s. f. ceremonie: 179.
Terber, s. m. Gerber: 9.
Terulic i Tirulic, s. m. chirurg: nic
pdnzeituri an mai reimas la f eru-
li el 186; la apothecari si la firu-
lici ne mai rdmdind p cinzd-
turi 81.Comp. IER. 288.
Tine, s. m. pula (de animal) : o lu-
poaied au indreptat cdriia mu-
rindu-i in cii 97.
These; s. m. dim. pull (de animal),
catel: de mid fincsori si, fricosi
9=paridi...catuli 33. Comp. IER. 129.
Tinsorie, s. f. demnitate de censor, cen-
sorie 119.
Tirealam, s. n. orbita, crug, cercrtlam:
peste tire dlamul lumii 15 =
ultra niundi orbitam 38. Comp. IER.
50, 152, 177, 186.
Tircumstantie, s. 1. circumstanta: 396
(explicat In parentezä prin lucruri
inpregiur stdtdtoare).
Tirulie, s. m. Vz. Terulic.
U.
Undätura, s. f. revaxsare, invaziune
pentru a cdrora ndbu,sele si un-
el a t ur I pline sint istoriile Eli-
nilor 58.
Undezat, adj. fiert, clocotind : de a-
tocma cu apa undezatd infier-
bdntdndu-sd 141.
V.
Tilos, adj. plin de vaI: s'au ascuns in
nisté locuri vàloasà i holmu-
roasd 425-426.
Tilhovnic, s. m. vrajitor, astrolog: cd-
ruia II zice cd iaste v d lhovnic
(ce sd ttilculaste din limba stove-
niascd vrdjitorifi) 136 ; ce acesta
nu poate fi vdlhovnicului Si-
mion basnd 442; acel Lasldu sd
fie fost v dlhov nic, care di pe
limba slovendscd sd infdlege vrd-
jitoriu, cdutdtoriu in stele 454.
Tfinos, adj, tare, puternic: 101.
Yartop, s m. hirtop, groapa, pqterrt:
in adinci vdrtopi i neinblati
codri 297.Comp. IER 55, 308: voir-
topile; 73: vdrtoapt i; 159: var-
toape; 241: vdrtopi.
"Vary, s. n. virf: pass.Comp. IER. 40.
Yarvaresc, adj. barbar: 12, 209, etc.
Yarvarime, s. f. barbarime: 12.
Yeónicéste, adv. In veci: 3.
Teri, conj. orl, sag: pass.
Vers, s. n. (pl. versuri) vers: 59.
Yestitoria, s. m. nuntiu (papal) 115.
Tete*, s. f. vitejie: pass.
Yétrela, s. f. pInza, (la corabil) : 5, 95.
Comp. IER. 156, 303.
icin, adj. vecin: pass.
Vicol, s. n. viscol: 297.
inci (a), v. tr, a birui: 24, 88, 239. etc.
Yinetic, s. m. venetic, strain: 365.
Yini (a), v. intr. a veni: pass.
Yinire, s. f. venire: pass.
 GLOSARIII
Tintre, s. m. disenterie: 165, 292. - Záminti (a sl), v. refl. a se ineurca, a
Thud (a), v. tr. a invinui, a Invino-
vrgi: 76.
Tiseros, adj. visAtor, inchipuit: din
v is eroasa$ipareiroasci talcuiré
lu Maienburg 264.
Titeran, s. m. veteran: 83.
Tivor, s. n. vifor, vijelie: 25, 297, 360.
Comp. IER. 25, 237; DIV. 121.
Tivordt, adj. viforit, furtunos: 447.
Tlasfemie, s. f. blestem: 253.
Tolnic, adj. liber, neatirnat: 417.
Tolnicie, s. f. libertate, neatirnare :
380, 401, 402.
Tonic, s. m. tinar, voInie: 99.
Vonicel, s. m. dim. tinar, voinic : 232.
Voroavi, s. f. vorbk cuvintare: 5, 109,
159, 303, 361, 395, 399, 441 0 pass.
Torovii (a), v. tr. a vorbi: 157.
Torovi (a), v. tr. a vorbi: 82, 330, 362
0 pass.
Trfidnic, adj. vrednie: 348.
Trémennic, adj. vremelnic, lumesc: in-
paratiia dastei vr émennica cu
cg ve6nica s'au mutat 246.
z.
ZäóuialL s. f. zecIuialk dijmk dare, tri-
but : 107.
Zahara, s. f. proviziuni: 220, 256, 390,
430, etc.
Ziimentit. adj. Incurcat, amestecat: 59.
Zamintela, s. f. Ineurcáturk amestee6.-
tura: 76.
891
se amesteca: 102.Comp. IER. 163,
219, 225.
Ziimintiturk s. f. Ineurefiturk ames-
tecAturã: 11.
Zarvk s. f.neintelegere, ceartk gileeavrt:
91, 92, 233. Comp. IER. 33.
Zaticni (a), v. tr. a Impledeca: 396.
A sa v. refl. a se impIedeca: 188.
nticnire, s. f. pIedick obstacol: 462.
Zavistie, s. f. invidie, piznatt: 100, 140,
366, etc.
Zavistnic, adj. 0 s. m. invidios,
mas, pizmiitaret: 102. Comp. IER.
267.
Zavistui (a), v. tr. a pizmui, a Invidia:
88, 196, 433, 480, etc.
Zavistuitoriu, adj. 0 s. m.=Zavistnic:
138.
Zbate (a), v. tr. a desbate, a diseuta:
397.
Zbuclumfiturd, s. f. colindare, vintu-
rare : prin fãrile streine zbuciu-
maturi 196.
Zdrumica (a sd), v. refl. a se fär&ma
170. Comp. IER. 189, 195, 232.
Zidiu, s. n. zid : 14, etc.
Zmick s. f. ramurri. nuIa: 102. Comp.
IER. 274
Zmult, adj. i part. tree. de la a zmul-
ge: de unde l'au zmult 47; cu
(IER. 241, 253),
Zuft, s. f. zi: pass.
Zugruma (a), v. tr. a sugruma: pass.
 ERRATA
La pag. randul coldna tn Ioc de sit se cit6scit

59 11 SO ce
71 3 uimindu-s5, unindu-s1
a se adaoge ca notrt mIr-
303 3 ginalri scris5, cu milna Non usu, sed abusu
lul Cantemir
26 sd se adaoge inainte de apa
438 volgra"
566 37 2 Alimimilnéscil Aliosmilnéscri
593 28 2 Cr Iie Crtiiei
730 27 1 Diocletia Diocletian
760 20 1 Grigoral Grigoras
758 13 1 Ma lla Malta
758 7 2 Gretia Gretin
758 12 2 corumpt corupt
758 19 2 Triaditia Triadit.l.
7'70 10 1 162 161
/72 40 1 pracincii provincil
777 27 2 Boman Roman
807 2 1 stripaneste stäpaneso
832 21 1 Unnde Unde
840 37 1 Yaryarese se sterge
 II

A ( 03"ene i i Wit-
' ornniton-r4.1.1704-%:41. ecaker:in S,
(5tytkcantgewlyein,9e ese`te-, Geo tt *3:nano Jryotrk &eller
limaaetinoik non. raft. a$a 22e. 4441-a,: eAAS 4cmf4-4:10 cr -
frditt7). tenors'o ndant sulattipue tilh74f0444 044444., altrefir:
CIntuttl.:114', C;;:fiAnt ram, inytiatvetattst. Au a -
memo, .f60flM441 (?6,1inkt4 11t-nert. -sews etc r7
cttiuS eV encave; f
ft- attietft ,C. datum. attliem_ 7140.-Do
iittit el" uts ixfooies jutet, an Crrijuvitea 1,:oreJ 71-a7W_
"
eiint ?ASA ,( )17railik. jig_ nortnuitiacitra- Vi-rruCtlicetvt,
ij aritte, jitin c.rtuelnper
Us& Sce
cAttint dancrunt. puda4i -
47. netn-ehhf ifeonelmielisite IRA" 14n1terYtt-C464111 - (0171114:11-.

enint gee ts7t catitta Catu:tgittet-artitreo futmjkat erc7 -

.

hej a Cri-elezi sueirafan Stec deLse idext, nem,

est; vt recr; vii.ne et:tit/-774- enint. fdtvil i;Litint 47nit, int4 -
!el' sHiorle,
.
,ru e it, co ftcafcctwsvt--) eieta, et- eit,71,irtitsru-
L.-0T z,it jnyirrk, n4.,9rind itaern, 1/4Cikez4f
,,,
ie.* caviv., eck coivuxike Lresitt.., iittAnt:x&r kfuzrt.
ex cam! recilwat), 4.1-e. trip...1J tWrge4%-telfuS
P.-1 eceertehle, . (11-4 A`es IL fouzsus e e..c)raxo dri. dim
)
J45441 ne. ScMtawasi.S , C4 Iv tj iffirdia orI.nt Vt. Wiithe--
p t ',_ i ,1
eff e f linati AirisTrioniouti Zafutt) 4#e 1316Q1-, e-ritilitnarefired-
lents-.1

FAC-SIMILE
AUTOGRAFUL PRINCIPELUI DIMITRIE CANTEMIR
(Pia 20 din mscr. Chronicului vechimet a Romano-Moldoviahilor
 ,
c......) Akik ,,...1 1 ,vvri-i--.1 -rr,-, r N-0 k--4 fik - 1
)
.IA ....X.
if .....:1 si.. ,,,,,
I le
.,
(...7,
0, j 4.4,1/ _15 c
.
I'
C el ,
.9 14.4.4si -tic...a-IL.,
A
" ., ........r.-% .
il .0_4. , .,-nr, a Li Sr& .
J
...?
0 y Id 1.4.4 1
.
1.A. 04 A.7:14.,
.1 17:-. 1
S' a r I " 7r- IL. 4
.
loss.:

it:...." e-;1/4
otal".. ..... AA 1.1-1. a et..., Ai% t I
4.4-01 *r.4.4 :AY_ C4. .r %.1....c. li i nA ...Px-e, fs :f Pe g...--1..1. 11
a 41. I -,,
"13 41 '
.. P
-b(AN. rill,* :,1-6 ..,
' , N
/41
7,-- lat. A
M .... I
yr
-/- 01 41,./4- 4. u /aa re /4 e Ay Mr,. me, ,,yv ws " ,...-1 11,5, M Y 9 a
.. ra 9 a 4 ..- i r.
44.44, dm fa I
..4.
n I/ a yam .4 r .91/ ) IN
- 3 rc't
e7.%
de- 1 cy q ,,, ,4/..) rn t &-t^' to.., le 14. h4 -7 ,
74 ...,T) i-ir, 1,4 i iv'. II 1
1 r7Z.r.,.7,z- ....v6,, #... Ni4 ty-.5 ..:, to ; n I, re i
/
f ri- l .Fil0.4.6,
I
,
6. NI 5 G.4.. It, c.... ..4 5ft i ril. 4,, M.` 4.4 i kft 4 ria en72, ;/ la' fit r i .1: Z1
i 0 4 ....i
....,
ig e'L A ")
4/ t% en 1 rra up r 0
1

i
...,
,
.
,r4, 6 f -w
Cy 14 c
.
C
Ad < I Tits, il f -rt.. AXA 0 4
9

1
CLL tn.

ty S. N 7 it&A A--R
1% r r I - 1 I 111 + Oa".., X., , " AA.< Nw :be.) Hit
hi 7 1 '''s. CLA. i ,.../1 4. 7.4 11-*cd,ac, 14v 1 .
:ilig. Mt ) 19 lir"-
. I 0
VI Cdso --A 0 A* rit
i 4 I 1
.41 V
Ttl INA % Vtiv% , it 14' I L.V A btri ...04 -m...../7 , 4-4 4.f, 5 .e,Ae, In rm. coy MID ^- 11 " Pi t 4..,

I , c (
l '" f
9.17, Jt ...--e 1 ...4
AA-P.n.& in..4.....cA 5 a-7 I 4. , di 1 ( AC-4 A 44
A
,47,, i .4-- m I 14r
0
III' ke i rr-ii. . . . 1
,.

$
A dairr. ti . f '4 .11 1 el-1 AAA
,
k
.4.7,4
l IT1L.
1
4 11 IA
j .
4.4..
.... 7 f
ni r 14
0 1. 1g
1
....1 4.4' P4 I
.
14 4 'Tr os, 1 A Mg AtAt41,
.----., .
<z . , III c
A J' "k" A 4.'.1 2A A . 4'1.4 7 1;IL % Try.A. ril .7-71 L9 )44 I 0
,...4 4 ss , 11.1 ') A. 4. Pr el Ie. ti el. A-ezir

" i teOrt rt rya)/ r *6-; I i c-r...7 44.. iiI. 1 it a .4,5 / l'tto

..I,
.0 v. 4410 16t r f., eta-a , OH. $P1,47 itqa.17rIf

FAG SIMILE II
AUTOGRAFUL PRINCIPELU1 DIMITRIE CANTEMIR
(F6re deosebitii aflatii in mscr Chronicujui vechimei a Romano-Moldovlahilor).