...

..

. ....

.:

.
.

..

.....

......',
:-

":
.

()PERE COMPLETE

'NE
TULL Tifi

DIMITRIE CANTEMIR
Opere complete
VIII
To mul II

DIMITRIE CANTEMIR

OPERE COMPLETE
VIII
Tomul II
Editie critica publicata sub ingrijirea lui VIRGIL CANDEA

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Bucureti

DIMITRIE CANTEMIR

SISTEMUL
SAU

INTOCMIREA
RELIGIEI M UHAMMEDANE
Traducere, studiu introductiv, note i comentarii
de VIRGIL CANDEA

Text rus ingrijit de ANCA IRINA IONESCU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Bucureti, 1987

DIMITRIE CANTEMIR

The System of Muhammedan Religion

System der muhammedanischen Religion

Donatia

ViraCIndea

prin ynja suceesoarei

loan Feodorov

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

R 79717, Bucureqti, Calea. Victoriei 125

STUDIU INTRODUCTIV

Din mostenirea literary a lui Dimitrie Cantemir, cultura romaneasca. a fost mult timp
lipsita tocmai de scrierea care intregea faima de orientalist a invatatului Principe: Sistemul
religiei muhammedane. Lucrarea, scrisa in lating, dar publicatg in limba rusa. la Petersburg,
in 1722, trebuia sa reprezinte volumul al IV-lea din editia proiecta.ta de C. Negruzzi si
M. Kogalniceanu In 1838, si anume in traducerea, din ruseste, a celui din-Hi' ; clup8 cum se
stie, acea editie nu a fost realizata. Editia Academiei Romane din 1872 190 1 n-a cuprins
Sistemul in cele opt volume ale sale; Gr. Tocilescu voia, probabil, sa publice (impreuna. cu o
traducere romaneasca) prima forma, latina, a cartii. Dar cea mai mare parte a manuscrisului
autograf (atit cit se pastrase) ramasese necopiata, in Arhiva Ministerului rus al Afacerilor Straine 6. Astfel, timp de peste doug secole si jumatate, aceasta scriere cantemiriang n-a fost
accesibila, specialistilor necunoscatori ai limbii ruse, iar in ultimii cincizeci de ani numai prin
rezumatele sumare ale lui Stefan Ciobanu (1925) 3, P. P. Panaitescu (1958) 4 i M. Guboglu
(1960) 5 sau prin traducerea lui I. Georgescu dupa, versiunea scurta a lucrgrii Despre Coran
(1927) 6.

Sistemul religiei muhammedane a fost, asadar, ultima opera major& a lui Cantemir 1 radusa

in limba romans, (Bucuresti, Editura Minerva, 1977). Prin volumul de fats cuprinzind textul
versiunii integrale ruse si traducerea revizuita in limba romans, Sistemul este reintegrat patrimoniului spiritual national potrivit criteriilor editiei de Opera complete ale Principelui publicate

de Academia R. S. Romania.
Cercetatorul care a avut curiozitatea A parcurga, fie si partial, textul rus al cartii si-a
explicat, desigur, ezitarile specialistilor in fata, intreprinderii unei versiuni rornanesti: dimensiunile operei (peste 400 de pagini in

4 mare), rusa dificila de la inceputul secolului al XVIII-lea,

stilul greoi, cu pretentioase intorsaturi savante. La procurarea si traducerea manuscrisului

Latin, vazut de Tocilescu, n-a reflectat nimeni 7. Versiunea romaneasca a Sistemului a ramas,
1 V. proiectul acestei editii in Albina romaneasca" din 15 decembrie 1838, nr. 99,p.926 427.
2 Gr. Tocilescu declarg. in raportul sau asupra cercetarilor intreprinse in Rusia ca. a vazut

intreg manuscrisul latin al Sistemului (Curanus) format din 126 (recte: 128) file; el nu a

adus insg in tars, decit copia primelor 30 de file, in prezent ms. lat. 76 al Bibliotecii Academiei,
f. 39 100 (Analele Societcifii Academice Romane, 11, 1879, Sect. I, p. 47, 54, 56, 59).
3 Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romans.. Memoriile Secfiunii Literare, s. III,

t. 2, 1925, p. 414-422.

4 Dimitrie Cantemir. Viafa si opera, Bucuresti, 1958, p. 2 16-2 18.

5 Dimitrie Cantemir orientaliste, in Stadia et acta orientalia", 3, 1960, p. 154 156.

6 Principele Dimitrie Cantemir, Despre Coran. Dupii copia latineascd de la Academia

Roman& acum mai intii talmdcit si tipcirit in romangte de loan Georgescu, profesor la Liceul

Mircea cel Batrin" din Constanta. Cernguti, Editura revistei Analele Dobrogei", 1927, 57
[-59] p. (extras din Analele Dobrogei", 7, 1927, p. 67 121).
7 in 1958 P. P. Panaitescu credea aceasta, versiune pierdutA: Forma definitive, si cornpieta in latineste, dupe, care s-a facut traducerea ruseasca, nu s-a pastrat intre hirtiile lui
D. Cantemir, in orice caz ea nu se gaseste in copiile alcatuite pentru Academia Romana"
(op. cit., p. 212). Partea pastrata din textul original in limba latina, impreuna cu traducerea
romang, va face obiectul volumului VIII, tomul I, din aceasta editie, avind ca baza manu-

scrisul autograf (v. mai jos, p. XVII XVIII si XXIXXXX).

asadar, mult timp, un simplu deziderat, adeseori exprimat 8. DificultAtile studierii textului
an lAsat far& r&spuns si numeroasele intreb&ri privind scopul, alatuirea, izvoarele si valoarea
lui, probleme pe care incercam s& le rezolvam In cele ce urmeaza.

I. TRILOGIA ISLAMOLOGICA A LUI CANTEMIR:

RELIGIA MAHOMEDANA, DESCRIEREA

ISTORIA IMPERIULUI OTOMAN
INSTITUTIILOR

Primirea lui Cantemir intre membrii Academiei din Berlin la 11 iulie 17 14 a activat
negresit realizarea programului de lucru stiintific care trebuia s& justifice pretuirea acordatil
invatatului moldovean in Rusia sau Prusia 9. Se stie C& recomandarea. Principelui catre noua
Societate a eruditiilor berlinezi era intemeiata pe reputatia sa de orientalist. Calea pe care

s-a raspindit aceasta reputatie nu e greu de reconstituit. Cantemir era la Constantinopol

un obisnuit al ambasadorului rus Petru A. Tolstoi, probabil prima filiera prin care informatii
despre intinsele sale cunostinte privind lumea orientalA si mai ales realitAtile otomane au
ajuns la Moscova. Dupes episodul de la Stanilesti, Petru cel Mare 1-a adoptat pe Cantemir ca

pe un specialist in materie. arturarii din anturajul imparatului au putut apoi afla despre
continuitatea preocupArilor sale privind istoria turc& si civilizatia islamicA.

Informarea lui Petru in aceste domenii era, pentru Cantemir, un mijloc de a-si dovedi
capacitates si utilitatea de expert in probleme otomane, dar, negresit, el se straduia fn acelasi
timp sa, Indrepte atentia tarului spre o zones in care interesele Moldovei erau mult mai urgente
decit ale Rusiei.
Cantemir cunostea folosul scrisului nu numai pe plan intelectual, dar si ca mijloc de
afirmare personal& in continua goana dupes faim& a omului modern 1, la care se adaugau
propriile-i planuri ca om politic. Intentia lui de a-si expune Intinsa eruditie si experienta despre
oivilizatia islamic5 si lumea otomana intr-una sau mai multe lucrari data, fAra. indoialA,
din anii sAi. constantinopolitani: documentatia pe care o va folosi in timpul activitatii in
Rusia era veche si sistematica. incepuse el, pin& in 17 14, elaborarea acestor carti? Planul
si probabil prima for forma existau la acea data, de vreme ce, In cunoscuta scrisoare catre
un academician din Berlin, el anunta a. a pregAtit nu numai un rezumat al istoriei turcesti
pe care am vrut s-o denumesc Cresterea Cztrlii Otomane si o am in mina chiar acum", ci si
un De turcarum iurisdictionibus, moribus, palatii institutionibus, dogmatibus exercituumque
moribus, necnon de bassalatuum numero et officialibus opusculumn. Este prima oar& cind
Cantemir vorbeste despre scrieri ce vor infa.tisa istoria, religia, institutiile si organizarea Imperiului Otoman.
Indiferent de forma In care aceste scrieri se aflau in 1714 prim& redactare, succinta,
sau simplA documentatie
Cantemir trece la elaborarea for si, In 1716, incheie Incrementorum
atque decrementorum Aulae Othomanicae libri tres (Despre cresterile si descresterile Imperiului

Otoman, in trei carti, opera, citata mai desparte Incrementa, Istoria Imperiului Otoman sau
Istoria), In care Isi anunta proiectul de a scrie o alta carte, despre religia, institutiile si organizarea acestui stat 12.
Este Sistemul religiei muhammedane, lucrare ce trebuia, in intentia autorului, sa cuprind&
douA parti: una tratind despre doctrina Islamic& si cultura pe care a generat-o ea, alta Inf&-

tisind organizarea si institutiile principalului stat musulman, Imperiul Otoman. Cantemir se

referl In aceastA lucrare sub titlul ei complet De muhammedana religione, deque politico musul-

8 V., de ex., M. Guboglu, /oc. cit., p. 156, n. 3; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 216: O

traducere romaneascA a acestei carti se impune pentru stiinta romaneascA de azi".

9 M. $esan, Dimitrie Cantemir academician, In Mitropolia Moldovei si Sucevei", 38,
1962, nr. 5-6, p. 507 -511 (recomandarea a fost trimisa de baronul Heinrich Friedrich von
Huyssen, cArturar si diplomat de origine germanA de In curtea lui Petru I, lui Daniel Ernst
Jablonsky, cunoscut episcop si predicator reformat, secretar al Sectiei Literare-orientale a
Academiei din Berlin); cf. si E. T. Pop, Dimitrie Cantemir fi Academia din Berlin, In Studii",
22, 1969, nr. 5, p. 840-844; P. P. Cernovodeanu, Demetre Cantemir vu par ses contemporains
(le monde savant et les milieux diplomatiques europiens), in Revue des Etudes sud-est europeennes", 11, 1973, nr. 4, p. 651 -652.
19 V. Candea, Studiu introductiv, la D. Cantemir, Opere complete, vol. I, Divanul, Bucuresti,

1974, p. 24-25.

11 Neuer Bucher -Saal der gelehrten Welt, 1714, 4, p. 378, apud Ovid Densusianu, Notife

asupra lui Dimitrie Cantemir, in Revista criticA-literary ", 2, 1894, p. 66-67.

12 V., de ex., D. Cantemir, Operele, vol. III ( Istoria Imperiului Otoman), trad. I. Hodos,
Bucuresti, 1875, p. 209, nota. 8, si p. 302, nota 100.

VI

mane geniis regimine". Sistemul reprezintA prima ei parte, tomul I al editiei ruse publicate
la Sankt-Piterburg in 1722; la partea, nescrisa, care trebuia sa ocupe tomul al II-lea, autorul
trimite sub titlul De regimine othomanidum politico 14, De regimine Othmani Imperii ", sau
simplu De regimine".
AnalizAm mai departe structura si cuprinsul Sistemului. Cum trebuia s5. arate partea
nescrisa, Despre guvernarea otomana ? Asemenea, fireste, altor lucrari cu acest subiect, unele
contemporane $i cunoscute lui Cantemir, ca aceea a lui Sir Paul Rycaut, The Present State
of the Ottoman Empire (Londra, 1666), sau a lui F. Pais de la Croix, Etat general de l'Empire
Ottoman par un solitaire turc (Paris, 1695), lucrari care i-ar fi putut servi de model, a,semlna.toare altora numeroase mai tirzii, ca Des ostnanischen Reichs Staatsverfassung and Staatsverwaltung (2 vol., Viena, 1815) a lui J. von Hammer.
Planul acestei car ti este greu de stabilit dupe titlurile celor 18 capitole la care Cantemir
face referinte. In raport cu prima parte ( Sistemul), care se incheie cu citeva capitole despre
stiintele $i artele islamului, partea a doua ar fi trebuit, logic, sa continue cu descrierea invatamintului, a educatiei, a moravurilor, a institutiilor religioase i politice, cu viata de curte,
administratia, dar, fireste, ordinea in care grupam capitolele mentionate de autor este cu
totul ipotetic5.17:

Despre invgatura civica

ac moral (f. 110').

Si

morall a otomanilor (p. 361) = De discipline othomanidum civili

Despre moravurile si inclinarea fireasca din copilarie (p. 365) = De moribus ac indole huius
gentis (f. 112).

Despre hainele turcesti (p. 257).

Despre judecata. [si dreptatea] muhammedan (p. 210, 227).

Despre stiinta ilahiet (p. 366).

Despre jurisprudenta. (p. 360, 366).
Despre calugari (p. 220).
Despre clerici (p. 32).
Despre djeamiile for (p. 179).
Despre vakuful djeamiilor (p. 185).
Despre sultan (p. 270).
Despre maritisul sultanelor si al fiicelor de sultan (p. 264-265).
Despre tiitoarele sultanului (p. 281).
Despre instructia for military (p. 142, 220) = De discipline eorum militari (f. 87').
Despre razboi (p. 282).
Despre modul muhammedan de a incheia [si incalca] pacea cu crestinii (p. 223, 231, 235).
Despre ambasadorii ce se afla pe lingo, Poarta, Otomana (p. 253).
Despre orase si Boa (p. 359).
Cantemir urma, asadar, sa completeze Sistemul cu partea Despre guvernarea otomana.

Ne vine greu s3, credem ca, dupa imprimarea celui de-al doilea torn cuprinzind aceasta, lucrare,
torn anuntat de altfel ", autorul n-ar fi continuat cu editarea versiunii ruse a Istoriei Imperiului
Otoman, versiune care, dupa cum stim, fusese pregatita concomitent cu Sistemul 19. Ea ar f i

13 Ms. autograf, f. 5 ; Sistemul, p. 8d: Despre religia muhammedand si despre cirmuirea

politica a poporului musulman.
14 Ms. autograf, f. 105.
15 Ibidem, f. 110 ",

112.

16 Ibidem, f. 112'. In Sistemul intilnim titlurile: Despre administratia politics (p. 281);
Despre conducerea politica otomana (p. 231); Despre guvernarea otomana (p. 347, 366); Despre
guvernarea Imperiului Otoman (p. 361, 365, 366). De observat ca pentru cantemirologi lucrarea
reprezinta a treia carte compusa de Cantemir in aceasta serie de scrieri despre islam si Imperiul
Otoman" (P. P. Panaitescu, Le prince Dimetre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous

Pierre le Grand, in Revue des etudes slaves", 6, 1926, p. 253).

17 NotAm locurile unde capitolul este mentionat in Sistem (pagina) sau in manuscrisul
latin (fila); titlurile in limba latina nu pot fi date peste tot, deoarece o buna, parte din textul
manuscrisului autograf s-a pierdut.
18 Sistemul, Sanktpiterburh, 1722, p. 379, se incheie cu mentiunea: Sfirsitul tomului
frith".
16 P. P. Panaitescu, Le prince Don:etre Cantemir et le mouvement intellectuel russe sous

Pierre le Grand, in Revue des etudes slaves", 6, 1926, p. 250: in 172 1 Petru insarcinase
pe rectorul Academiei din Moscova, Teofilact Lopatinski, sa asigure traducerea Istoriei in
limba ruse. ; acesta incredintase lucrarea unui elev al au, Dimitrie Grozin, care ar fi si terminat-o, infatisind-o tarului; Friedrich Christian Weber, rezidentul ducatului de Braunschweig,
relata versiunea rusa, ar fi fost chiar imprimata ( Mdmoire pour servir a l'Histoire de l'Empire
Russien sous le regne de Pierre le Grand, vol. I, La Haye, 1725, p. 324); v. insa pentru aceasta
confuzie P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala ,si opera, p. 170.

VII

I ntregit, astfel, opera de orientalist a lui Cantemir despre islam si Imperiul Otoman, opera care,
definitivata si editata ni s-ar fiiinfatisat foarte probabil ca o trilogie cuprinzind, intr-o ordine
logic& un volum despre doctrina musulmana, al doilea despre organizarea. ai institutiile Imperiu-

lui Otoman si al treilea despre istoria ascensiunii i decadentei acestui imperiu.

Monumentul are proportiile si economia interioara capabile sa organizeze o eruditie si o

experienta putin obisnuite pe atunci, sa ateste inaltele merite stiintif ice ale autorului, s Indrume

eatre un program politic

zdrobirea puterii otomane

argumentat doctrinar, In numele

credintei crestine, umanitar, pentru eliberarea. atitor popoare asuprite, dar si prin oportunitate

slabiciunea military si institutional& a Portii. Ratiunile operei de orientalist a lui Cantemir

erau, asadar, multiple,

si subsumarea for marii i d e i a principelui, elib e r a r ea

poporului sau de sub dominatia otomank este evidenta, ca si in cazul

celorlalte scrieri alcatuite in anii OA de lucru stiintific din Rusia.

Rolul pe care Petru I 1-a avut in editarea versiunii ruse a Sistemului sau in pregatirea
unei versiuni similare a Istoriei Imperiului Otoman i declaratiile complezente, de circumstanta,
ale lui Cantemir in editia din 1722 20 au acreditat o motivare comoda pentru opera de orien-

talist a carturarului nostru: ea ar fi fost datorata indemnului sau chiar cererii exprese a
Inaltului sau protector 21. Dar nu numai imposibilitatea de a vedea in Cantemir un autor

dirijat, ci alte puternice argumente contrazic o asemenea explicatie a creatiei sale stiintifice:
documentatia strinsa intentionat Inca din timpul cind se afla la Constantinopol; informatiile
transmise Academiei din Berlin in 1714 despre lucrarile sale orientale deja redactate in prima
forma; ordinea alcatuirii si soarta scrierilor lui. Daca Petru I ar fi fost la originea acestor
scrieri, pare ciudat faptul cs intre 1716 (data incheierii Istoriei Imperiului Otoman) i 1721
tarul nu is initiativa traducerii gi publicarii unei opere pe care ar fi avut privilegiul rar in
Europa vremii sa o poata patrona, fiind alcatuita in imperiul sau, de un carturar si un
principe prieten. Daca razboiul din Caucaz (1721) ar fi fost la originea Sistemului, care trebuia,
asadar, sa infatiseze civilizatia musulmana lui Petru si ofiterilor lui, ca un fel de Guide bleu
pentru Iranul timpului, autorul s-ar fi limitat negresit la cultura persana, la doctrina siita,
ar fi scris tocmai capitolele Despre guvernare, la care face atit de frecvent referinte in carte,
iar nu partea teologica, doctrinara.

In realitate nu mai edit ia rusa din 17 22 a Sistemului trebuie asociata cu o

cerere a lui Petru. Yn ajunul campaniei din Persia, Cantemir avea redactate dour scrieri
despre lumea in care patrundeau ostile imparatului. Bun prilej pentru traducerea in ruseste,
pentru publicarea. si difuzarea acestor scrieri. Asa se explica versiunile rapid intreprinse
(de doi traducatori diferiti, Grozin si Ilinskii), a Istoriei Imperiului Otoman si a Sistemului,
precum 5i editarea Impotriva avizului Sfintului Sinod a lucrarii din urma. In orice caz,
sarcina propagandei" campaniei din Persia revenea carturarului roman, care purta si grija
tipografiei cu caractere arabe necesare proclamatiilor imparatului catre populatia din
teritoriile ocupate 22.

Dar editia din 1722 a Sistemului nu justifica scrierea inalsi, care raspundea, desigur,
altor intentii ale autorului. Ea ar fi putut, cel mult, inaugura seria niciodata realizata a
publicarii Operelor lui Cantemir In Rusia. De-a lungul intregii epoci a lui Petru si dup.&
ea contributiile islamologice ale lui Cantemir nu s-au bucurat de atentia specialistilor celor

mai calificati sa le judece, tocmai pentru ca dispuneau de manuscrisele originale 22. Iata pentru
ce Antioh Cantemir avea sa lanseze abia in Anglia opera parintelui sau, facilitind astfel cunoasterea ei si In culturile franceza, germank italiana si general europeana ale veacului al XVIII-lea.
pentru ce Sistemul religiei muhammedane avea sa cunoasca abia la un sfert de mileniu
lat.&
dupl alcatuirea lui prima editie stiintifick

II. STRUCTURA $I CUPRINSUL SISTEMULUI

Sistemul cuprinde ,case carti asupra ordinii carora autorul a ezitat, dupa cum constatam

din compararea autografului latin cu versiunea definitiva rusk Structura la care s-a oprit
Cantemir este una asa-zicind clasica: o intilnim In scrierile autorilor musulmani care au tufa-

2 Sistemul, p. 6d-7d ( Precuvintare cdtre cititor).

21 Stefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, In Academia Romans. Memoriile Segiunii

Literare, s. III, t. 2, 1925, p. 412 413 ; P. P. Panaitescu, D. Cantemir. Viata ,si opera, p. 213
(carte ceruta de nevoile politicii lui Petru cel Mare").
22 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 220.
22 Este semnificativa, in acest sens, absenta lui Cantemir din lucrarea clasica a lui
V.-V. Barthold, La ddcouverte de l'Asie. Histoire de l'Orientalisme en Europe et en Russie, trad.

par B. Nikitine, Paris, 1947 (v. p. 233 si urm., despre opera orientalists promovata de Petru
cel Mare).

VIII

tisat doctrina si traditiile islamului si, desigur, sub aceasta influents, in lucthrile europene
cu aceeasi tema. Este o structure logith, impacind exigentele istoriografice cu cele didactice:
dupa. viata Profetului, asemenea lucrari infatiseath izvoarele doctrinei (Coranul, apoi traditia
sau obiceiul, sunna, asadar spusele" Profetului si tovarasilor lui, hadith ) si articulatiile ei:
teologia, eshatologia, shahcida, cei cinci stilpi ai islamului", cu tot ceea ce decurge din aceste cinci
conditii" ca norme de viata, statut personal, ritual si institutii (circumciziune, casatorie, inmormintare, post etc. si legea" sau jurisprudenta free). Urmeath ascetics. (ordinele de dervisi),

ereziologia sau sectologia, apoi sistemul doctrinar derivat (stiintele si artele).

Cantemir urmeath in linii maxi acest fir al expunerii. Planul sau usor de examinat
dupe sumarul asezat la inceputul lucrarii comports insa citeva observatii. Astfel, cartea a
III-a, Despre Apocalipsur muhammedan, nu-si are locul firesc inaintea celei Despre teologia
muhammedand, a IV-a. De aci repetitia: problema eshatologica este reluata in aceasta a IV-a
carte, cap. 16 si 17. in autograful latin partea echivalenta (Prorociri sau oracole revelatoare
ale pseudoprofetului Muhammed despre cele ce se vor intimp1a inainte de trecerea acestei lumi)

era asezata la sfirsitul lucrarii. Tot asa, este evident co, autorul reflectase la un alt loc pentru
cartea a V-a, Despre religia muhammedand, introduth printr-o Precuvintare cu explicatii si
apeluri la clementa cititorului, obisnuite la inceputul unei lucrari. Originalul latin al acestei
carti s-a pierdut, iar locul pe care it ocupase in manuscrisul autograf (dupe cartea, Despre teologia

muhammedan'd, numerotata acolo drept a II-a) nu este relevant pentru intentiile autorului,
dar in mod evident ne aflam in fats unei not articulatii a lucrarii insesi, care a fost, probabil,
conceputa in doua sectiuni: Despre Curan" i Sistemul religiei muhammedane, ale caror titluri
ni s-au pastrat deopotriva in autograful latin. Ambele titluri au desemnat si opera insasi, primul
versiunea latina ( Curanus, inainte de salutul catre cititor), al doilea versiunea definitive ruse.
Ezitarile pe care autorul le vadeste in structura cartii apar si in gruparea capitolelor
pe cArti. Primele cinci sint unitare si relativ echilibrate ca intindere, dupe exigentele expunerii
unei teme precise: I (12 capitole), II (6 capitole), III (10), IV (21), V (15). Din cartea a
VI-a (41 capitole) se puteau desprinde, respectind criteriile anterioare, Inca trei (Despre secte,
Despre erezii si Despre ,stiinte ), in continuarea primei parti, care infatisa ceremoniile nuntii si
inmormintarii si principalele sarbatori.
Aceste neajunsuri, pe care, foarte probabil, cititorul contemporan lui Cantemir nici nu
le-a observat, nu impieteaza asupra celor doua calitati fundamentale ale operei: mai intii,
caracterul ei sistematic, capacitates de a infatisa in liniile fundamentale doctrina si bazele
civilizatiei islamice. Cu retuthrile impuse de progresul islamologiei moderne, cartes permite
si cititorului de azi se obtina o viziune complete, autentith, asupra credintei propovaduite de
Mahomed, a cugetArii, obiceiurilor si culturii pe care le-a generat aceasta religie. A doua calitate
a cartii este cursivitatea si accesibilitatea ei, rezultate din stiiinta autorului de a infatisa atractiv

o informatie arida, interesind un numar limitat de thrturari. Alternind elemente doctrinare

sau descrieri cu judecati si amintiri personale, anecdote sau traditii, referinte livresti sau fol-

clorice, Cantemir de scrierii sale o savoare particulars,, care ne explica succesul ei imediat, ca si

initiativa unui carturar de mai tirziu, Sofronie Vraceanski, de a o traduce in bulgara, in

intentia unui cerc larg de cititori.
III. GENEZA SISTEMULUI
1. Perioada red actarii

Sistemul religiei muhammedane ni s-a pastrat in trei forme: una scurth, in limba latinl
(Curanus) ; alth redactare ample, de asemenea in latina, anepigrafa ; aceste dou.e forme in
Latina se pastreath in fondul 181 MID, ms. 1325, f. 2 128" al Arhivei Centrale de Stat de
Acte Vechi a T.J.R.S.S. (descris mai departe, p. XVII si urm.) ; in sfirsit, versiunea definitiva in ruse, rezultata, din traducerea celei de-a doua redacthri (resistematizatA), publicath
in 1722.
Manuscrisele versiunilor latine dateath din 17 18 17 19. /n Curanus 24 Cantemir alege,
pentru o exemplificare, data de 10 ianuarie 1719; e probabil ca incepuse s5 scrie la sfirsitul
anului 1718. Tot w, 1719 este citat putin mai departe, drept corespunthtor anului 7227 de la
facerea lumii. Cantemir continua, in acelasi an, redactarea in latina a formei dezvoltate.
In alcatuirea Sistemului trebuie, asadar, distinsa perioada de gestatie lenta a proiectului,
incepind, poate, chiar din anii constantinopolitani ai Principelui si pins la incheierea Istoriei
Imperiului Otoman 25, de perioada redactarii, dupl 1718, cind incheie Evenimentele Cantacuzinilor
pi Brincovenilor, si inainte de 1720, cind scrie Loca obscure in Catechisi 26. Autorul hist* declath

" Ms. autograf, f. 21 si 22"; trad. I. Georgescu, cit. supra, f. 35 si 37.

25 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viata si opera, p. 212-213.
94 Ibidem, p. 260.

Iz

in autograful formei a doua: anul de fata. este de la nasterea Mintuitorului lumii, Domnul
nostru Iisus Hristos, 1719" 27 ; de la Muhammed piny acum se numara 1133 de ani lunari" 26 ;

anul de fata e de la Hristos Mintuitorul 1719, de la fuga lui Muhammed 1132, iar de la
facerea, lumii 7227" 29. Este probabil c versiunea latina, a cartii a fost incheiatA in 1719.
Versiunea rug., inceputa tot in anul 17 19 30 si a carei publicare a fost grabita de inceperea
campaniei lui Petru cel Mare in Caucaz (1722 1723), era gates In vara lui 1721, pentru

ca, piny la 30 octombrie acel an Sinodul prezentase deja lui Cantemir obiectiile sale de fond
si autorul raspunsese la ele 31. $i Sistemul este, asadar, o lucrare scrisa. repede 32, in ragazul
lasat de indeletnicirile politice sau gospodaresti, i anume intre sfirsitul anului 1718 gi vara
lui 1721.

2. lzvoareJe Sistemului

Reconstituirea laboratorului cantemirian din perioada redactarii Sistemului nu este un

simplu exercitiu de istoriografie literary, ci, mai ales, mijlocul sigur de a evalua eruditia
orientala a autorului, familiaritatea lui cu doctrina, cultura si institutiile islamice. Indicele

de autori fi opere al editiei de fata nu se confunda, cum am putea crede, cu bibliografia lucrdrii,

cu cartilepe care Cantemir le-a consultat cind iii elabora opera. Din propriile-i marturisiri,
stim cy lucrul sa,u stiintific in Rusia s-a desfasurat in conditii dificile, datorita lipsei cartilor
de care avea nevoie: Traiesc acum intr-un loc unde nu numai ca, sint foarte departat de
arabi, dar nu e nici umbra de vreo invatatura, mai inalta i unde nu auzi nici macar din
nume de vreo biblioteca, completa, departe de a putea gasi ceea ce cauti" 33. Tot asa, in
acest stat rus bine cinstitor declara Cantemir in Sistem n-avem deloc carti turcesti si
persane si mai ales pe cele care se potrivesc cu lucrarea i planul nostru. Le-am cautat in
Biblioteca de Stat a Rusiei, dar (deli e foarte inzestrata i foarte bogata in alte carti) nici
acolo nu le-am putut gasi" 34. Exigentele autorului erau, fireste, mari: izvoare pentru lucrarile
sale despre islam sau despre istoria Imperiului Otoman, asadar manuscrise arabe, persane

fi turcesti, sau productii ale orientalisticii europene pe care be cunoscuse qi, desigur, be avusese
la Constantinopol. Exigente indreptatite insa, deoarece, dupa marturisirea lui Cantemir insusi,

el era din numarul celor ce staruiesc la invatAtura i a caror stiinta nu e in inima, ci se

ascunde in carti si biblioteci" 35. Dar imprejurarile au vrut ca lucrul stiintific al invatatului
roman in Rusia sa se bizuie in cea mai larga masura tocmai pe memorie, iar nu pe carti.

Sistemul, documentatia

acuratetea lui se resimt de aceasta penurie a informatiei, far& insa,

dupa cum s-a observat, ca el sa fie mai prejos decit lucrarile occidentale despre islam

din vremea. lui" 36. Cantemir vadeste si de asta data o extraordinary capacitate de a construi,
folosind o considerabila eruditie si exploatind la maximum izvoare, cum vom vedea, putine.
In aceste izvoare trebuie sa distingem intre acelea citate din memorie si altele pe care
le-a avut la indemina, putind da extrase i referinte exacte. 0 lucrare despre islam are ca principal temei Coranul, cel mai frecvent citat in Sistemul religiei muhammedane. Cantemir frecventase cartes sfinta a musulmanilor in original si cunostea negresit unele traduceri probabil, cum vom vedea, pe aceea a lui Marracci ; ca i in cazul altor nume sau termeni
(Muhammed, djami, djinn etc.), el foloseste o transcriere cit mai aproape de original (asadar
peste tot in Sistem, intitulat in originalul latin Curanus, el va scrie Curan, Alcuran, dupa ar.
27 Cind G. Visniovski redacta Lauda inchinata lui Cantemir (noiembrie 1719), traducerea

rusa. era in curs de redactare in vederea publicarii.

28 Sistemul, cartea I, cap. 9, p. 22 si nota 118.
29 Ibidem, cartea a III-a, partea a II-a, art. 10, p. 78 si nota 320.
39 Ibidem, cartea a IV-a, cap. 6, p. 101 i nota 406.
31 $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, p. 522-525, doc. LXVIIILXIX (decizia
Sinodului i raspunsul lui Cantemir) ; P. Cernovodeanu, A. Lazea si M. Caratasu, Din corespodenfa inedit'd a lui Dimitrie Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5, p. 1042 1043, nr. 9
(scrisoarea lui Cantemir catre A. V. Makarov din 30 octombrie 1721).
32 Repede, ca multe din scrierile lui Cantemir, v. studiul nostru introductiv la Divanul
(D. Cantemir, Opere complete, vol. I, p. 26 si nota 26).
33 D. Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, ed. I. Hocks, vol. I, p. 237, nota 50.
u Sistemul, p. 168; ibidem, p. 366, marturiseste cy despre stiinta numelor dumnezeiesti"
va scrie dupa putere, cite ingaduie strimtorarea 4i durerea timpului si cite le avem pastrate
in memorie (pentru ca sintem cu totul lipsiti de cartile altor autori muhammedani)".
as Ibidem, p. 167 168.
36 N. A. Smirnov, 0,tepicu ucmopuu u3ytteuun ucnama a CCCP, Moscova, 1954, p. 27.

.Kur'an si combate forma Alcoran) 37. Aspectul citatelor, ca si al referintelor la aceastA carte
original sau traducere
cind redacta. Sistemul. Referintele la capitol ,si verset sint in majoritatea for groite38; citatele

lass loc banuielii ca autorul nostru n-a dispus de un text al ei

redau de obicei sensul textului din Coran, dar de multe oH cu aproxirnatie, cu erori n sau
dezvoltari". Procedeele sint ale celui ce citearA, din memorie: ea 11 serveste sau it tradeaza.
Cantemir poate da referinte exacte Ia numarul capitolului 41 sau trimite Ia locuri al caror
cuprins 1-a uitat
Dupe cum invatatii medievali europeni stiau pe de rost parti intinse din
Biblie, cei musuhnani memorizau Coranul (Cantemir insusi xnentioneazg, ca fapta meritorie
pins la sunnet [...], a citi Curanul si, dacd este cu putintei, a-1 invdla tot pe de cost" 43). Este
foarte probabil ca principele cunostea la fel amindoua cartile, dar le city cu aceeasi nesiguranta
sau neglijenta 44.

Lipsa unui text arab al Coranului care sa-i ingaduie verificarea citatelor este usor de
presupus, dar Cantemir putea avea, la data and redacta Sistemul, traducerea. ruseasca a

earth, efectuata de P. Postnikov si publicata, la Sankt-Peterburg In 1716 46. Critica transcrierii

mentionata mai sus
putea fi indreptata chiar impotriva acestei traduceri.
Alcoran
Raritatea editiei lui Postnikov 46 nu ne-a ingaduit 5a verificam data citatele lui Cantemir provin din versiunea ruse, dar este foarte probabil ca invatatul moldovean n-a acordat prea mult
credit unei traduceri acute dupg, o alts traducere a Coranului, iar nu dupa original (Postnikov
a folosit versiunea franceza a lui A. Du Rier, Paris, 1647) si, in once caz, Baca ar fi folosit
traducerea ruse, eel putin referintele trebuiau sa fie corecte.
Cartea. careia Cantemir ii acorda, in continuare, cea mai mare importanta pentru cunoasterea doctrinei islamice si pe care o prezinta chiar, cu exagerata evlavie, drept prima dupa
Curan, Ia fel ca Faptele si epistolele apostolilor dupa Evanghelie" 47 este Muhammediye. El
declare ca principalul sau izvor pentru descrierea religiei musulmane a fost aceasta carte,
usor de identificat. Sub titlul de Ristile-i Muhammediye sau numai Muhammediye, limp de
citeva secole a circulat o alcatuire in versuri de larga raspindire, infatisind doctrina islamica
pe baza Coranului i a traditiei. Autorul acestui poem didactic, Yazidji-oghlu Mehmed, fiul
unui Yazidji (asadar secretar, diac) Salah al-Din, s-a nascut in Turcia, la Kadikioi, si-a facut

studiile inPersia, in Transoxiana, apoi la Ankara, unde 1-a avut drept dascal pe vestitul
Hadjidji Bairam. Intemeietor al unei sihastrii (zawiya) la Gallipoli, acolo ti-a scris opera
(terminate, in 1449) si tot acolo ui -a sfirsit zilele, se pare, in 145148.
Nu ne-a fost, deocamdatA, posibila examinarea poemului din care s-a inspirat Cantemir,
dar cunoasterea cuprinsului ne este ingaduita de largul rezumat al lui J. von HammerPurgstall, din a sa Geschichte der Osmanischen Dichtltunst43: Lucrarea se imparte in doua
37

Sistemul, p. 37.

33 A se compara referintele din text cu cele adaugate de not in aparatul artii; dam
numai citeva exemple: p. 38 (trimite la cap. V din Coran, in Joe de III, 2); p. 39 (XLI,
in lot de XXXII, 22-23); p. 137 (XIV, in loc de V, 116 118); p. 149 (XXVIII, in loc
de XIX, 32-33 si XLVIII, in loc de XXXIX, 68); la p. 20 trimite la sursa Fiii lui Israel
in loc de CcIldtoria nocturnes (XVII, 1).
39 Exemple: p. 17 (XIX, 5 si XXI, 5), p. 20 (XVII, 1 si IX, 29), p. 25 (LIV, 1), p. 37
(XXV, 4, 6), p. 38 (XVI, 64 si 123 124), p. 149 (XIX, 32, 33) etc.

40 De exemplu la p. 11 (XCIII, 6 si 8 $i XVII, 1); cp. insa citatele din text cu cele
reproduse de not in aparatul earth.
41 Iata citeva locuri citate corect, dupa titlul capitolulul: XXI, 5 (p. 17); LIV, 1 (p. 25);
XXV, 4, 6 (p. 37); V, 48 (p. 38).
42 Cantemir trimite la sura XXIX (Pelianjenu/), unde s-ar gAsi multe despre paianjen".
Yu realitate numai un verset din totalul de 69 aminteste in acel capitol de paianjen (exemplu
al celor care-si fac casa subreda, ca si cei ce-si iau alti invatatori in afarg, de Allah), dar
autorul a fost inselat de titlul surei.
43 Sistemul, p. 212 ( subl. n.).
44 Referintele nu sint mai corecte in cazul Bibliei: v. p. 141, unde autorul trimite la
Epistola ceitre evrei pentru un pasaj aflator la II Cor., 12, 2-4.
43 Arocopan o Mazomeme unu 3cocou mypewcuti. .17epeeedennbui c Opamiy3cKo2o ma poccuttamii.

Hanegaracsi noaeneunem napcxoro BerunecTaa B CaEncrnurep6yprmoil runorpaclum, 1716 ropy.

46 Confirmata. de N. A. Smirnov, op. cit., p. 217, care citeaza (loud exemplare.

47 Sistemul, p. 48.
" Cf. Franz Babinger, in Encyclopddie de l'Islam, vol. IV, LeydeParis, 1934, col. 12361237, s.v. Prima forma a poemului a fost o expunere a doctrinei islamice scrisa de Mehmed
in arabg, sub titlul de Magharib al-zaman, Ia indemnul fratelui sau Ahmed, care 1-a tradus in

tura ( Anwar al-ashihin); o alts traducere, dar in versuri (9109 distihuri), a facut Mehmed
insusi, sub titlul cunoscut.
49 I. Bd., Pesth, 1836, p. 127 134.

XI

pArti marl, dintre care cea dintii trateaza despre origini, iar cea de-a doua despre sfirsitul
tuturor lucrurilor, asadar despre cosmogonia si sfirsitul lumii, istoria cregiunii 5i Judecata
de apoi, primele si ultimele lucruri, in conformitate cu conceptiile islamice, $i cuprinde unele
paragrafe de initiere in Coran ai traditie [...]. Dup5, obisnuita chemare a lui Dumnezeu si
lauda adusa Profetului, opera incepe cu descrierea celor opt paradisuri, celor sapte iaduri,
sapte paminturi si a Kaabei [...]. Se vede cum in aceasta traditie musulmana pAtrunde cea

persana a lui Bundehesh, a taurului Keiomer, al carui nume sung aici Keiussan, legenda ebraica

despre Behemoth si cosmogonia oral [intruchipata] in Inger, taur, ,carpe si amestec de ape.
Privite din acest punct de vedere, atit Muhammediye cit i Perlelele ascunse sint adevarate
bogatii mistice ale Orientului, chiar Baca ele contin doar putine diamante de adevarata poezie.
Crearea omului, caderea in pleat, regasirea lui Adam si a Evei pe muntele Arafat la Mecca
skit imitate dup. cunoscutul model cu inflorituri poe,tice al legendei musulmane [...]. Apoi,
nasterea Profetului Si inaltarea sa la cer, care sint atit de des cintate in diverse poezii [...].
Profetul intilneste in diversele ceruri pe profetii inaintasi ai sAi, Adam, Noe, Iisus etc.
Urmeaza povestea vietii Profetului, misiunea sa, emigrarea sa de la Mecca la Medina,
minunea fringerii lunii, a pinzei de paianjen din fata pesterii in care se refugiase impreuna.
cu Ebubekr, luptele de la Honain, Ohod si Bedr, cucerirea Meccai, moartea [Profetului], a
Fatimei, a lui Ebubekr, Omar, Osman, Ali, Hasan $i a lui Husein. Cu paragraful despre cei
zece tineri ai Califat se sfirseste prima jumatate a lucrarii despre primele lucruri si incepe
jumatatea cu mult mai poetica despre lucrurile de pe urma.
A doua jumatate incepe cu descrierea conditiilor in care se desfasoara sfirsitul lumii,
Esrat es-saat. Apare Antihristul (Dedsal), Domnul Iisus, Gog si Magog $i marea fiara a
p5.mintului (redata dup5. Apocalips). Soarele rasare la asfintit, portile pocaintei sint inchise,
trimbita sung, are loc invierea, oamenii sint chemati la Judecata de apoi, pamintul si cerul
se schimba [...]. Urmeaza un capitol despre punctele de la care porneste Judecata de apoi,
despre iad, despre chemarea catre profeti sa apara la Judecata, despre cele sapte faze ale
judecatii, $i anume: 1. aparitia in eter a Coranului; 2. marturisirea celor faptuite; 3. cintarul
faptelor bune si rele; 4. puntea subtire ca firul de par, taioasa ca lama sabiei; 5. peretele
despartitor dintre cer Si iad (un fel de pre-iad pi purgatoriu); 6. sacrificarea mortii; 7. balaurul
cal mare. Majoritatea acestora sint cunoscute, dar mai putin cunoscute ,Si mai interesantA este
sacrificarea mortii, intruchipatA de un tap.
Urmeaza descrierea paradisului si a celor sapte lacasuri ale lui: 1. Borrak (heruvimul
lui Mahomed); 2. huriile ; 3. tinerii paradisului; 4. cele patru fluvii; 5. cele patru izvoare ale
paradisului; 6. treptele fericirilor ; 7. sarbatorile pi ospetele din paradis" 5. Poemul se incheie
cu taina celor ce cunosc pe Allah", invocatii divine si lauda Profetului.
Regasim in Sistem, cartile I, III si IV, traditiile de mai sus, si Cantemir insusi le arata
originea. in Muhammediye, citata ca o autoritate. Cartea se bucura de o yoga enorma" 51 $i
alcatuirea ei in versuri ii usura memorizarea. Este foarte probabil ca Principele cunostea parti
1ntinse din ea pe dinafara ai el in lucrarea lui Yazidji-oghlu (manual didactic pe vremea lui
Cantemir) trebuie clutata principala sa informatie despre traditia islamica.
Alte surse orientale ale Sistemului folosite pentru cartea a IV-a, si anume in paragraful
Despre catehismul muhammedan, sint don& breviare" ale credintei musulmane, pi anume
Vasiyetname ( Cartea Testamentului), a teologului turc Muhammed ibn Pir Ali-al-Birgivi (15231573), si anonimele Cevahir itl-islam (Giuvaerurile credintei), carti citate partial, din memorie,

dupe insasi marturisirea lui Cantemir (vom expune de curiozitate citeva articole pe care ni
le putem aminti") 52. in cartea a III-a, Despre Apocalipsul" muhammedan, autorul ne da o

5 J. von Hammer [- Purgstall], op. cit., p. 127 134. Calitatea artistica a scrierii este
arata Hammer, expresia poetics nu se ridice aproape nicaieri, nici macar in cele
mai interesante pasaje ale descrierii, mai presus de proza ritmata".
51 Fr. Babinger, loc. cit. Cartea a fost litografiata la Constantinopol (1258/1892 1843
si 1270/1853 1854) si imprimata la Kazan (1895). 1n comentariu de Ismail Hakki a fost
publicat sub titlul de Farh al-ruh, Bulak, 1252/1836 1837; ed. 2-a, Bulak, 1258/1842 1843.
52 Sistemul, p. 82. Prima scriere, intitulata ai Riscile-i Birgevi sau 'i/m-i hal risale s-a
bucurat de o mare raspindire in Turcia (numai in bibliotecile publice din Istanbul se pastreaza
110 copii manuscrise). Ea a fost de doll& on tradual in franceza, mai intii in timpul lui
Cantemir ( Religion ou thdologie des turcs par Echially Mufty, avec la Profession de la foi de
mediocre

Mahomet, fils de Pir Aly, Bruxelles, 1709), apoi in secolul trecut (Garcin de Tassy, Exposition
de la foi musulmane traduite du Turc de Mohammed ben Pir Aly el Berkevi, avec des notes,

Paris, 1822). Lucrarea a mai fost tradusa (si publicata) in tatara de Toqtarrli5 ogli (Kazan,
1802, 1806) si in greaca aldjamiadica in a doua jumatate a secolului trecut. Catehismul a
fost de multe on comentat. Cele mai cunoscute tilcuiri sint ale lui Qadi-zade Ahmed Efendi
ai Seyh 'Ali es-Sandri al-Qonevi. Comentariul din urma a mai fost o Clata tilcuit de OsmanpazanIsrnall Niyazi" (Dimitri Theodoridis, Birgivi's Katechismus in griechisch-aljamiadischer
Ubersetzung, in Sildost-Forschungen", 33, 1974, p. 307-310). Despre autor si opera, v. arti-

XII

mostrA de literaturA criptick hrismoase" despre sfirsitul lumii luate din Est4r-i cefr-i rtimtiz,
scriere ezoterica de traditie iita pe care negresit o cunoscuse inn, la Constantinopol, unde stim
cA asemenea texte circulau (sultanul Ahmed al III-lea avusese un manuscris) 68 i din care
dispunea, desigur de un exemplar chiar in Rusia, deoarece citatele sale par literale. In sfirsit,
pentru poetica arabl, persana si tura ( Sistemul, VI, 36) Cantemir trimite la o lucrare pe care
n-am putut-o identifica, ..5ehadi (probabil Shaheida), cuprinzind modurile si genurile de versuri
numite bahr, adicA mare" 54.1
Desi, dupa cum vom vedea, autorul Sistemului mai aminteste citeva scrieri orientale,
izvoarele sale arabe sau turcesti par sa se rezume la cele ,case opere mentionate mai sus. Informatia lui este inn. mai intinsl: Cantemir a aflat-o in cArti europene despre islam, citate sau nu.

Lucrarea cea mai erudin din timpul lui privind doctrina musulmank de un prestigiu
durabil, de vreme ce este inca folosin de specialisti, accesibilA Principelui si pe care avem
motive sa credem ca o citise, era Refutatio Alcorani a teologului italian Ludovico Marracci
din congregatia Maicii Domnului, confesorul papei Inocentiu al XI-lea si eminent arabizant,
publican la Padova in 1698. Carte adresan misionarilor catolici in Orientul musulman, care
trebuiau pregatiti sa combat:), doctrina islamica in limba arabl si cu solide cunostinte de teologie

coranick lucrarea lui Marracci cuprinde textul Coranului in original si traducerea, latink respingerea lui capitol cu capitol si verset cu verset, totul precedat de patru introduceri ( Prodromus ) despre Mahomed, geneza Coranului i sectele islamului. Titlul cartii ca si titlurile
pArtilor sale infAtisea.za corect cuprinsul 55. Regasim aci articulatii ale Sistemului. Viata lui
Mahomed povestin de Cantemir prezinta asemanAri frapante cu textul lui Marracci, care
este doar mai amplu si diferit in unele detalii. A se compara, de pildA, cap. 2 al celor doul relatiuni (minunile" din momentul nasterii lui Mahomed), cap. 3 (spintecarea inimii lui Mahomed ;
spaima doicii lui) 66, apoi calAtoria in cer, descrierea cerului si a raiului, intilnirile cu profetii,

portretul lui Mahomed, calintile lui fizice si morale etc. Ordinea insasi a capitolelor si paragrafelor e aceeasi. Cum Cantemir aran no ti -a luat informatia din cartea. Muhammediye, putem
pune aceste asemAnAri pe seama unui izvor comun (deli Marracci nu citean lucrarea. lui
Yazidji-oghlu). Dar paralelele apar si in descrierea Coranului, apoi in insirarea sectelor 17.
Ipoteza unor contaminAri este ispititoare, dar si in acest caz trebuie presupus ca Principele
folosea informatiile lui Marracci din memorie. El nu avea, cind redacta Sistemul, cartea invltatului italian ; aceasta cuprindea si textul arab al Coranului, pe care, dupa cum antam mai
sus, Cantemir nu-1 avea la dispozitie.
Reconstituirea izvoarelor unui autor care marturiseste, cum am vAzut, ca scrie fAr5. cArti,

apelind mai mult la memorie (cele [...] pe care fie ca le-am citit in tinerete pentru a invata
limbile orientale, fie ca le-am auzit intr-o continua conversatie cu oameni de felurite ranguri
de pe linga Poarta, Otomana [...], acum, dupg atitia ani [...], mi-au iesit toate din minte") ",
este deosebit de ingran. Cunoscind imprejunrile in care scria, faptul ca Principele nu-1 numeste
niclieri pe Marracci nu trebuie sa ne mire ; dupa cit se pare, el nu-si mai amintea nici numele

unui autor a arui scriere a folosit-o pe larg si din care citean textual: Sir Paul Rycaut.

colul lui K. Kufrevi in EI, Nouv. dd., vol. I, Leiden, 1954 1960, col. 1235, s.v. Birgewi;
despre manuscrise si traducerea in limba greacl: N. H. Atsiz, Istanbul kittitphanelerine Ors
Birgili Mehmet Efendi (929 -981- 1523 -1573) biblioygrafyasz, Istanbul, 1966, p. 5 11,

si D. Theodoridis, Ein unbekanntes griechisch-al jamiadisches Werk aus dem 18. Jh., in Congrls
International des Etudes Balkaniques et Sud-est Europeennes, 26 VIII 1er IX 1966. Rsums

des communications. Histoire, Sofia, 1966, p. 88-91. Cartea lui Birgevi a fost publican, sub
titlul Risale-i Birgivl. Miemlinere naszhat, de M. S. Eygi si A. E. Yficel, Istanbul, 1964
(Bedir yayinlari, nr. 10).
68 V. Comentariile noastre, nr. 227 si 236.
54 Sistemul, p. 352.

" Ludovico Marracci, Alcorani textus universus ex correctioribus Arabum exemplaribus

summa fide atque pulcherrimis characteribus descriptus, eademque fide ac pari diligentia ex arabico

idiomate in latinum translatus; appositis unicuique capiti not is atque refutatione. Hic omnibus
praemissus est Prodromus totum priorem tomum implens. Patavii, 1698, ex Typographia Seminarii.
[4]

+ 46[ -48] + 81 [ -84] -I- 94[ 104] + 126 [ 146] -I- [8] + 838[ 849) p.

Iatl titlul introducerii: Prodromus ad Refutationem Alcorani, in quo Mahumetis vita as

res gestae ex probatissimis apud Arabos scriptoribus collectae referuntur. De Alcorani notnine,
auctore, idiomate, stylo, summa apud mahumetanos veneratione aliisque similibus ad integram
illius, absolutamque notitiam pertinentibus agitur. Denique per quatuor verae religiottis notas
sectae mahumetanicae falsitas osienditur et christianize religionis veritas comprobatur.
66 V. Comentariile noastre, rAr. 58 si 59.
67 L. Marracci, Prodromi ad Refutationem Alcorani pars tertia, cap. XXV: cunoaste
secte ca: seiti, seilis, malumi, iabaichi, bektafi, kadezadeli, munasihi, epaki, haireti (cf. Sistemul,
VI, 21 si urm., p. 321 si urm.).
68 Sistemul, p. 167.

XIII

Cantemir cunostea traducerea italianA, din 1672 a lui Constantin Belli 0, motiv pentru care
atribuia unui autor italian cartes diplomatului englez The present State of the Ottoman Empire
(Londra, 1667) 69. Felul in care o citea.zA, (o singurl datA; de mai multe on o foloseste fAra
trimiteri) lass loc la nedumeriri. in originalul Latin, Cantemir declara in legAturl cu unele date
despre idolatrii persani: uncle autem acceperit dominus... (cuius librum ex idiomate italica in
simplicem Ruthenum stylum dominus Petrus Andrievics Tolstoij cum extraordinarii legati munere

ad Portam othomanam fungeret transtulit) indagare non potui" 61. Cind scria aceste rinduri,
in 1719, uitase numele lui Rycaut si lAsase loc pentru completarea. lui. Dar in versiunea rusa
autorul devine unul dintre crestinii nostri", care, la rindul sAu, ar fi folosit o scriere anonimA" ". Ce explica acest procedeu si de ce afirma Cantemir ca Tolstoi ar fi tradus din italiana ?
Se stie doar ca versiunea. lui Tolstoi a fost fAcutA dupa cea polonezA, din 1679 (Monarchia
turecka opisana przez Rikota), w, cum atesta chiar titlul editiei ruse, a carei tipArire, inceputa
sub Petru cel Mare, n-a fost incheiatA decit in 1741 63.
Independent de solutia acestor chestiuni 64, tiM ca Rycaut a fost mult folosit de Cantemir, in special pentru informatiile privind ordinele de dervisi si sectele musulmane. Izvorul
sAu s-a bucurat de o largA, rAspindire (12 editii engleze, 14 franceze, 4 italiene, 3 germane,
2 olandeze, cite una poloneza si rus5.) si, dacA, n-a scApat de criticile lui Dudley North sau

Pierre Bayle, cartea diplomatului britanic a servit documentarii lui Locke si Montesquieu,
Racine si Leibniz, Gibbon si Addison ".
Folosindu-1 pe Rycaut, Cantemir nu-i preia informatiile fAra selectie si corectAri, sporindu-le adesea cu propriile sale cunostinte. SA comparam, de pilda, descrierile ordinului
Kadiriya in Sistem 66 si in The present State 67. CArturarul roman pare sa fi redactat in doua
etape acest paragraf, deoarece la p. 303 declara despre `Abd al-Kadir, intemeietorul ordinului,

a in ce vreme a trait el nu pot spune", pentru ca la p. 305 sA-i dea datele nasterii si
mortii (H. 561 -651; la Rycaut: 657; corect: a murit in H. 561). Descrierea dansului mistic,

detalii ca scrierea cu singe pe perete, strigatul Hu, retragerea timp de patruzeci de zile,
situarea casei for (tekke) la Tophane, numele gresit de Kadri, mentionarea ca dascAl a lui
`Abd al-Mu'umin din Gaza provin, toate, din Rycaut. Cantemir nu reproduce insA titlurile

ucrArilor lui 'Abd al-Mu'umin si declarA, ca i-a vAzut dansind pe acesti dervisi. Constatam,
de asemenea., o mai amply informatie a lui Rycaut in unele probleme. Astfel, despre atributele
divine (sifat) lAmuririle sale sint mai explicite decit in Sistem 68. Cantemir a folosit pe Rycaut
nesistematic si i-a preluat partial informatiile.
Yn penuria sa de izvoare, Cantemir a extras din lucrarea lui Sethus Calvisius, Opus chronologicum 69, nu numai precizari de date asupra nasterii si mortii lui Mahomed sau asupra
Hegirei, ci si fapte privind domnia califului Omar. Tot dui:a cartea lui Calvisius ajunge a fi
mentionat in Sistem istoricul evreu portughez Abraham Zacutus Lusitanus 70, dar, evident,
1

59 Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, nella quale si contengono le massime
politiche de' turchi, i punti principali della religione mahomettana, le sette, le eresie e gli ordini

de' suoi religiosi, in disciplina militare, it conto esatto delle sue forze per mare e per terra e

delle rendite dello stato suo. Composta prima in lingua inglese dal Sig. Ricaut, scudiere, segretario del Sig. Co. Winchelsey, ambasciadore straordinario dell re d'Inghilterra Carlo secondo
a sultan Mahometto han IV the al presente regna. Tradotta poscia in francese dal Sig. Briot

e finalmente transportata in italiano de Constantin Belli academico tassista. Venetia, 1672,

presso Combi et la Noll. [6] f. + 296 p.
69 V. despre Rycaut studiile recente ale Soniei Anderson: Sir Paul Rycaut, F.R.S. (1629
1700 ): his Family and Writings, in Proceedings of the Huguenot Society of London", 21,
1970, nr. 5, p. 464 -491 si Paul Rycaut and his Journey from Constantinople to Vienna in
1665 1666 , in Revue des dtudes sud-est europeennes", 11, 1973, nr. 2, p. 25 1-273.
Si Ms. autograf, f. 101.
13 Sistemul, p. 338-339.

e3 Monapzun mypequez onucauuan upe3 Punoma, &unmet) ananuficuozo ceupemapn nocolmcmea

npu ommomaucuoil Hopme. Ilepeeedeuna C 710.11bCK020 Ha poccuticuoti J131,11C, Sanktpiterburg, 1741.

2 + 278 p. + 3 f. ilustr.
64 V. i Comentarii, nr. 1124.
65 Sonia Anderson, Sir Paul Rycaut, p. 475.

66 V. p. 303-304 si nota 1034.

67 Editia italianA, a lui C. Belli, p. 198-200.
68 Cp. Rycaut, ed. cit., p. 172 173, cu Sistemul, p. 328; Cantemir mArturiseste ca n-a

Inteles problema.
69 Sethi Calvisii Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum, Francofurti
ad Moenum et Lipsiae, 1685; v. Sistemul, p. 3, 9, 29, 34. Lucrarea. lui Calvisius a fost folositA
si in Hronicul vechimii a roman-moldo-vlahilor, v. ed. Gr. Tocilescu, in D. Cantemir, Operele,

vol. VIII, Bucuresti, 1901, p. 63.

70 V. p. 34 si Comentarii, nr. 167.

XIV

Cantemir n-a exploatat toatl, informatia de istorie arab& sau otoman& din opera cArturarului
german.
Celebrul Lexicon turcico-arabico-persicum al orientalistului si diplomatului francez Francois
Mesgnien (Meninski) 71 este si el folosit de don& ori, pentru a ilustra bogatia de sensuri a

euvintelor arabe, dar, desi pretuia aceastA lucrare fundamental, Cantemir nu adopt& sistemul

de transliterare a caracterelor arabe al autorului ei.

Pentru confirmarea unei istorii" de circulatie oral, popularl, ilustrind sfintenia inte-

meietorului ordinului dervisilor bektasi, Cantemir citeazA si scrierea unui autor cretin anonim
care, luat prizonier in bAtAlia de la Varna, a trAit o vreme in curtea. din Constantinopol in
slujba sulta.nului Baiazid (evident& confuzie cu Murad al II-lea, biruitorul coalitiei crestine
din 1444) 72. Lucrarea Despre inceputul saracinilor sau al turcilor, la care se refer& Cantemir,
rAmine a fi identificatA. Literatura europeanl. din secolele al XV-lea si al XVI-lea privitoare
la turci cuprinde numeroase scrieri cu titlul De turcorum origine (J. Faber, 1528, N. Secundinus,
1531, J. Cuspinianus, 1541 etc.) sau Della origine de turchi (A. Cambini, 1528), dupl cum si
autori de asemenea scrieri, anonimi sau stiuti, care-si datorau informatiile prizonieratului
la turci (Captivus Septemcastrensis, Bartholomej Georgijevio s.a.), asa incit referinta lui Cantemir este plauzibilA si justificA efortul cAutArii lucrArii atit de vag merrtionate de el.
Intre autorii cu ale cAror opinii invltatul principe isi argumenteazA atitudinea fatl de
islam ar mai fi de mentionat Porphyrius, filozoful neoplatonic grec din secolul al III-lea, citat
In Precuvintarea cdtre cititor73. Cunoasterea insuficientA a traditiei textelor porfiriene si mai
ales a operei Impotriva crestinilor (la care aparent se refer& Cantemir), citatA fragmentar in
lucrAri polemice $i apologetice medievale, ar putea explica acest anacronism. El putea fi evitat,
desigur, prin apelul la tratatul lui Lucas Holstenius, De vita et scriptis Porphyrii (Cambridge,
1655) ; rAmine de stabilit ce sursA indirectA, necriticA, este responsabilA de aceastl, neasteptata
inadvertentl.
Pentru argumente teologice de autoritate sau comparatii cu Coranul, Cantemir citeazi,

Biblia; el apeleazgi la greci si latini (Aristotel, Epictet, Institutiile lui Iustinian, Juvenal,
Libanius, Lucretiu) sau in Sa'di (Gulistan) pentru sententii filozofice si morale. Asemenea
texte sint citate din memorie, uneori cu aproximatie, adesea fArA a numi pe autori, ca in cazul

lui Sa'di. Din literatura europeanA referitoare la subiectul cArtii (asadar lucrAri polemice,
despre islam sau Imperiul Otoman), el cunoaste si numeste pe Teofilact Symokattes, Georgios
Kedrenos, Ioan Cantacuzino, J. Leunclavius, A. G. Busbequius, Barthelemi d'Herbelot, dar
nu le foloseste scrierile. Nu pare sA fi avut in indemina in faza final& a redactArii Biblioteca
orientald a celui din urmA, pe care negresit nu o ignora 74. Dintre bizantini, Simokattes nu-i
putea folosi, iar Kedrenos putin. Dintre sursele stiintifice si literare sint amintiti nominal sau
prin aluzii Avicenna, Euclid, Galenus, Herodot 76, Hippocrates, Lokman, Origene, Ptolemeu,
Strabon si Copernic, dar tot din memorie; titlul celebrei opere a astronomului polonez este
reprodus gresit 76. Pentru exemplificAri sint amintite citeva lucrAri arabe sau persane ca.
Humayun-name, Iskender-name qi Shamshun-name 77.
71 Franciscus a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicae
et persicae, praecipuos earum apes a turcis peculiariter usurpatos continens, nimirum Lexicon
turcico-arabico-persicum. IIV . Viennae Austriae, 1680 1687; cf. Sistemul, p. 54 $i 350.
72 Sistemul, p. 274 -275 si notele 920-924. Confuzia pare a fi un simplu lapsus calami",
pentru cA in Incrementa, II, IV, Cantemir relateazA corect bAtAlia de la Varna. V. pentru ce
urmeazl, C. Gollner, Turcica. Die europaischen Titrkendrucke des XVI Jahrhunderts, Bd. IIII,

BucurestiBerlin, 1959 1961 1968. Dr. Carol Gollner a intreprins la cererea noastrA, cu o

bun&vointl. pentru care fi multumim si pe aceastA cale, cercetAri in vederea identificArii lucrArii
eitate de Cantemir, fArA a ajunge deocamdatA la un rezultat pozitiv. Vezi insl si sugestiile sale

in recenzia la Sistemul, din Revue des etudes sud-est europeennes", 15, 1977, nr. 4, p. 789
(Johann Schiltberger, Konstantin din Ostrovica, Caelius Augustinus?).
72 Sistemul, p. 4d, si Comentarii, nr. 47.
74 Informatiile din Incrementa, I, 2, 22, ann. u si din Sistemul, p. 93 si 291, par sA
provinA din Bibliotheque orientale, Paris, 1697, s.v. Nour qi Mohammed, ceea ce dovedeste
cunoasterea cartii lui d'Herbelot, pe care Cantemir o putuse avea la Constantinopol, dar nu
in Rusia.
76 Sistemul, p. 347 si Comentarii, nr. 1139. Desi referinta la toti scriitorii greci" in cazul
lui 'Zalmoxis ar insemna, in primul rind, Istoriile lui Herodot, Cantemir nu preia informatiile
acestuia. P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, Bucuresti, 1958, p. 235, observe
c& si in alte cazuri principele nu d& importanta stirilor lui Herodot", cA uneori critica. lui
Cantemir este in deficient& din cauza ideilor preconcepute care-1 fac sA treacA peste textele

Glare folosite de dinsul". Yn cazul de fat& ins& sursa privitoare in Zalmoxis era alta, v. Comen-

tarii, nr. 1139.

76 Sistemul, p. 162, si Comentarii, nr. 595.
" A se vedea, pentru toate, Indicele de autori

opere.

XV

rn sfir*it, dupad insa*i mArturisirea lui Cantemir 79, el a reluat in Sistem numeroase informatii din Incrementa atque decrementa Aulae othomanicae. Este vorba de bogatele date de ordin
religios, etnografic, institutional din notele acestei opere, lamuririle de termeni turcesti, arabi

sau persani, uneori chiar istorii" ca aceea a pieirii falsului Mustafa (v. mai jos) sau amintiri
personale, ca discutia cu Es'ad efendi privitoare la fringerea lunii 79 etc. Compararea celor
doua scrieri arata ca autorul a folosit din Incrementa tot ce putea intra in tematica. Sistemului;
ceea ce a fost lasat de-o parte, ca, de exemplu, datele de organizare military sau administrativa,
firma negresit s& fie reluat in lucrarea proiectata Despre guvernarea otomand.
Aceste reluari nu sint textuale, ci uneori dezvoltate (a*a in cazul convorbirii cu Es'ad),
alteori in mod sensibil schimbate. Astfel, in Sistem, p. 274-275, falsul Mustafa are o hemoragie
inexplicabilA, osta*ii sai it parasesc, *i el este prins in cort. in Incrementa, II, IV, 4, el are
hemoragia, e parasit de prieteni *i osta*i, fuge *i e prins la Karaagac; detaliul arestarii in
cort se refer& la un alt duman al lui Murad al V-lea, anume Osman-beg, *i e luat din aceea*i
carte II, IV, 6. Numele dervi*ului care-i anunta lui Murad victoria, Seid Bear, este omis in
Sistem.

Reluind informatii din Istoria Imperiului Otoman, Cantemir apela deja la tezaurul propriilor sale amintiri, observatii *i experiente care cup& deopotriva un loc insemnat in acea
opera, ca *i in Sistemul. Viziunea sa despre doctrina *i civilizatia islamica, s-a alcAtuit, negre*it, din lecturi *i studiu, dar in primul rind din cunoa*terea directa a lumii in care a trait mai
bine de douA decenii. In acest rastimp, el a inregistrat nu numai modul de viata, datinile *i
institutiile musulmane, dar, printr-un activ schimb de idei cu carturari turci, a putut patrunde
in adincul invataturii coranice *i face comparatii cu doctrina cre*tina. Asemenea discutii, cu
Es'ad efendi, sint amintite atit in Istoria Inperiului Otoman, cit qi in Sistem". Alte marturii
ne aratA ca. ele erau obi*nuite intre carturarii turci *i cre*tini ai timpului 21. Evenimente ie*ite
din comun, ca rezistenta la convertirea fortatA a lui Nicolae din Karpenisios, erau mult timp
comentate de populatia cre*tina din Constantinopol: A. Galland la 1672 qi Cantemir in 1719
relateaza, deopotriva, cu variante, acest caz82. Pentru uncle evenimente a avut martori oculari, a*a-

dar informatia sa despre salvarea steagului sfint" la Viena este de prima mina. Principele a
putut intra in tekke qi asista la ceremonii deosebite, ca dansurile dervi*ilor mevlevi 93. Monumentele din Constantinopol le cercetase *i cu preocupare de arheolog, dornic sa, descopere sub
soul vemint islamic ceva din stralucirea for romano- bizantinA. Ca vechi locuitor al capitalei
otomane, inzestrat cu calitAtile de a inregistra *i de a expune metodic, in limbi strAine, elementele civilizatiei musulmane, el va fi avut prilejul sa explice aceastA lume europenilor nou-sositi

in Constantinopol, cu misiuni comerciale sau diplomatice, intilniti in ambasadele pe care le

frecventa. 0 parte din aceastA eruditie a intrat in Sistem, qi numai a*a putem evalua cite alte
observatii, amintiri *i mArturii directe ale principelui, care unman sA fie folosite in cartea nescrisa Despre guvernarea otomancl, ne-au rAmas necunoscute.

3. Elaborarea

Procesul elaborArii Sistemului poate fi urmArit deoarece dispunem de trei stadii ale Its&aril (forma scurtA, prima redactare in latinA *i cea definitivA in rusA). Este de altfel singura
opera a lui Cantemir din care sa. ne fi rAmas aceste stadii, de la prima schita. pin& la forma
publicatA de autorul insu*i.
Curanus, prima form& a cartii, ne ingaduie sA surprindem modul de lucru al lui Cantemir.
El incepe prin a redacta liber, WA efortul unei tratAri complete, capitol d up& capitol, negresit potrivit unui plan general, dar bizuindu-se exclusiv pe propria-i eruditie. In vederea completArilor
ulterioare, el lasa. liberA, pe fiecare paginA, jumAtate sau o treime din spatiu. Pe acest spatiu
se aglomereath apoi adaosuri scrise mArunt, pe care autorul be incorporeazA in text (ele nu
sint note-comentarii ca in Istoria Imperiului Otoman), dupA cum ne aratA comparatia dintre
primul capitol din Curanus (Curani nomen, ms. autograf, f. 7) *i reluarea lui in a doua forma
dezvoltatA (De Curani etymologico nomine. Cap. 1, ins. autograf, f. 44). Adaosurile aci sint

78 V. trimiterile sale la propria-i opera. in Sistemul, p. 123, 127, 275 etc.

79 Ibidem, p. 106; Incrementa, I, III, nota g.
8 Incrementa, I, 4, note. g; Sistemul, p. 106 107 *i nota 429.
21 V. studiul nostru Les intellectuels du Sud-Est europeen au XVIIe siecle (II), in ReVue
des dtudes sud-est europdennes", 8, 1970, no. 4, p. 661, *i E. de HurmuzakiN. Iorga, Documente privitoare la istoria romanilor, vol. XIVI, Bucuresti, 1915, p. 412: un contemporan at
lui Cantemir, Hrisant Notaras, patriarh al Ierusalimului, discuta in 1709 cu teologi musulmani
probleme eshatologice.

82 A. Galland, Journal.., pendant son se jour a Constantinoples (1672-1673), publi6

et adnot6 par Charles Schefer, t. 1, Paris, 1881, p. 200-201; Sistemul, p. 255-256 *i nota 881.
23 Sistemul, p. 297-300.

XVI

formate din citate coranice si s-ar putea crede cg, autorul aflase un text din care si-a putut ex-

trage citatele necesare, daca ref erint e 1 e n-ar fi atit de deconcertante (desi, in general,
text e 1 e sint corect reproduse): cap. XIX (in loc de XVI), cap. V (in loc de III), cap. XLI
(in loc de XXXII).

Curanus a fost repede abandonat: autorul n-a tratat in aceasta futile redactare decit despre Coran, viata lui Mahomed si teologia mahomedana, asadar viitoarele arti II, I si IV din
Sistem, dar foarte rezumativ. Dupl. 85 de pagini, Cantemir se opreste Si reia redactarea lucrarii dupa planul precedent, rescriind Curanus, incorporind in text notele marginale, adaugind

not carti (III, V, VI).

Si aceasta parte a manuscrisului original vadeste intentia (adesea realizata) a revenirilor

completarilor: o treime din paging este lasata libera pentru adaosuri pe care autorul le scrie
sau iii propune numai s-o fact, marcind unele pasaje 84, ping la sfirsitul manuscrisului. Dar el
nu era incl. definitiv. Elaborind, cum vom vedea, versiunea rusk Cantemir iii perfectioneazg
lucrarea, o restnictureaza pentru cititorul au in aceasta limbs, care va beneficia in primul rind
de ea.
Felul in care schita initial& capata contur prin adaosuri succesive (mai intii la Curanus,
apoi la forma dezvoltata) si se preface in versiunea rust finala ne este lamurit prin compararea,
autografului latin care cuprinde ambele redactiuni (cea scurta si cea ampla) cu Sistemul publicat in 1722.
Iata, mai intii, descrierea manuscrisului autograf.
Originalul latin cuprinde 127 de file numerotate 2 128 (prima fill, adlugatg, la legat,
qi

poartg, dactilografiat, titlul Cucmema mazomemaucxoti peAutuu ( Curanus) i nota: geumpanbuufi

zocydapcmeeuubui apxue opeenux axmoe CCCP, coma Na 181, PyKonucubdi omdeA obtetueri Eu6Auo-

znaeuoeo Apxuea MILT, Ns 1325, AA. 2-128 06., adia Arhiva Central& de Stat de Acte Vechi a U.R.S.S., fondul nr. 181, Sectia de manuscrise, fost al
Bibliotecii Arhivei Centrale din Moscova a Ministerului Afacerilor Straine, Inn 1325,

mexu MOCKOBCKOZO

f. 2 128v1. Numerotarea (in cerneala) este facuta de Nikolai Bantis-Kamenskij, care a daruit
manuscrisul sus-mentionatei arhive a M.A.E. rus in 1783, dupg cum mentioneaa. intr-o 'insemnare autografl pe fila 2. Volumul poarta insa si o numerotatie a autorului, stearsa ulterior, care
ne ingaduie sa stabilim etapele redactarii.
Comparind manuscrisul autograf cu versiunile lui publicate, romaneasca (Des pre Coran,
in traducerea lui loan Georgescu, Cernauti, Edit. revistei Analele Dobrogei", 1927, p. 13-54)
qi ruseasca (Kuuza cucmuma, Sanktpiterburh, 1722), putem stabili urmatoarele corespondente:
CURANUS 85

Paginatie originala: 1-5

Demetrius
salutem

Cantemyr

lectori

charissimo

f. 6"

[Paging alba]

Paginatie originall: 1-69

Curani namina
propheta

Muhammed

f. 2 6 = Sistemul, p. ld-8d in (Despre

pseudo-

f. 7

[Pasaj de intercalat in cartea Despre religie, cap. Despre feici]

[Paging, alba]

De Deo... De particulars fidelium iudicio

De Araf 66

De inferno
De paradyso
De universi systemate sive Curani theologo-

f. 18v

f. 19
f.

18" = Despre Coran, p. 17-33.

= netradus.

19v 37 = Despre Coran, p. 33 -54.

f. 37 37'
f. 38 38v=
f. 39 40
f.

physica (pasaj reluat cu dezvoltAri in f.

72-73)

Paginatie originala: 1-4 (scris peste 70-73)

Vita Muhammedi...

Coran, p. 13 17, o variantl scurtg).

f.

capitole netraduse (cp. cu

Sistemul, IV, 19-21, p.

156 166).
40v 4 1= capitol netradus (cp. cu Sistemul, IV, 6, p. 102-103).

4 ly-43" = Sistemul, I, 2, p. 2-7.

84 Ms. autograf, f. 45, 49, 53 etc.

as Prin Despre Coran trimitem la traducerea. lui I. Georgescu, citata mai sus, iar prin
Sistemul la ed. din 1722. Manuscrisul legat si repaginat de N. Bantis-Kamenskij era format
din citeva fascicule numerotate pe grupuri: 1-5, 1-69 etc.
88 Ping, acs a copiat Gr. Tocilescu (numai titlul capitolului Despre Araf).

XVII

[SISTEMUL] 87

Paginatie originals: 1 108 (p. 41 &aria)

De Curani etymologico nomine. Cap. 1

De pseudopropheta Muhammed. Cap. 2...

f. 44-51 = Sistemul, II, 1-6, p. 37-54.

f. 51-63= Sistemul, I, 1-2, p. 1-3 si
I, 5-12, p. 9-36.

De Muhammedi successoribus quos illi Ashabe

vocant. Cap. [4]

Liber secundus de muhammedanorum theolo-

gia. Cap. 1-20 (21 de capitole, 7 fiind

f. 64-97 = Sistemul, IV, 1 -21, p. 8 1

166.

repetat)
Paginile 109-249 din original lipsesc.

Paginatia originals: 250-310

...selisi [Cap. 27]. De haeresi bekta/3i. [Cap.
28] ...De scientiis fal, dziazulyk etc. illicitis.
Cap. [41].
De funambulis, agyrtibus etc. Cap. [42]
Chrismi sive oracula revelatoria Muhammedi
pseudoprophetae de rebus eventuris ante
quam hic intereat. Liber diversus.

f. 98-117 = Sistemul, VI, 27-41, p. 331379.

f. 117

= netradus.

f. 118 128"= Sistemul, III, partea I si

partea a II-a, 1 10, p. 55-80.

Dupe cum se poate constata din descrierea de mai sus, manuscrisul autograf este cornpus din opt parti:
1. Salutul autorului catre cititor, reluat aidoma in Sistem (versiunea, din Despre Coran
este mai scurta);
2. Despre Coran (textul pe care 1-a publicat Ioan Georgescu, cu exceptia unui pasaj la
f. 18 pe care Cantemir 1-a rezervat pentru un capitol nescris, Despre ,ceici, din cartea a V-a
a Sistemuttti); ultimele trei capitole din Curanus, f. 37-40, n-au fost traduse de I. Georgescu,
pentru ca lipseau din copia Gr. Tocilescu (Biblioteca Academiei, ms. lat. 76);
3. tin capitol Despre sistemul universului, prima redactare, abandonata, a cap. 6 din
cartea a IV-a a Sistemului;
4. Viala lui Mahomed, corespunzind cap. 2 din cartea. I a Sistemului (in versiunea rusa
se prefera, aceasta redactare celei lacunare, cu stersaturi, de la f. 1 52); aceste doll& parti
(3 si 4) par a fi incercari ale autorului de a relua redactarea earth intr-o forma. amplificata.
5. Despre numele Coranului. De aci incepe, in mod evident, o noun redactare amplificata
a cartii, dupa cum arata paginatia noun, de la 1 la 310 (cu o lacuna intre p. 109 si 249, asupra careia vom reveni). Aceasta parte trebuia probabil sa, fie notate drept Liber Primus, din
care vor fi alcatuite cartile I si II ale Sistemului (lipseste insa originalul latin al cap. 3 si 4
din cartea I a versiunii rusesti definitive, tratind Despre persoana adica chipul, fizicul
si moravurae lui Mahomed).
6. Cartea a II-a, Despre teologia muhammedand, care va deveni cartea a IV-a a Sistemului.

Lipsesc apoi, cum aratam mai sus, paginile 109-249 din manuscrisul original, asadar
70 de file, corespunzind intregii carti a V-a si primelor 27 de capitole din cartea a VI-a a
Sistemului.

7. Capitolele 27-41 din cartea a VI-a a Sistemului, plus un capitol (42) Despre acrobali
Fi ,sarlatani, pe care nu-1 gasim in versiunea. ruse.
8. Prorociri sau oracole, asadar Apocalipsul musulman, sau intreaga carte a III-a a Sistemului. Partile 7 si 8 sint numerotate de autor (p. 250-310).
Aceasta comparafie priveste numai principalele articulatii ale manuscrisului autograf.
Lucrind la versiunea, rusa, Cantemir deplaseaza paragrafe (a se compara f. 44 -51 ale originalului latin cu p. 37-54 din Sistem; paragraful Caracterele Curanului", din cap. 2 al cartii a II-a

si tot cap. 3 erau plasate la sfirsitul partii Despre denumirile Curanului"), renunta la uncle
texte sau regrupeaza, capitole. El do o noun structure cArtii, vadindu-si prezenta pins la ultima
ei forma. Rolul lui Cantemir in definitivarea lucrarii sale reprezinta, Inca o problems pe care
cercetAtorii de pine acum au rezolvat-o mult prea. expeditiv.
87 Am pus titlul deoarece de aci incepe redactarea dezvoltata care, tradusA in rusa, a
dat versiunea. definitive.

XVIII

4. Versiunea definitiva (rusa) apartine autorului

D. Bantis-Kamenskij 88, urmat de $t. Ciobanu 89 si de P. P. Panaitescu 99 ne-au obisnuit cu ideea ca traducerea in limba rusa a Sistemului redactat in latina de Cantemir ar fi opera
exclusive a lui Ivan Ilinskij preceptor al copiilor Principelui (in a carui cask locuia) si secretar
al lui
traducere care a vazut lumina tiparului in 1722. Ipoteza era slujita de afirmatia ca
Dimitrie Cantemir nu cunostea limba rusk in masura necesara publicarii unei redactari proprii 91. Apelul la un colaborator se impunea. El nu putea fi altul decit Ivan Ilinskij, care, chip&
cum stim, a tradus in rus5, si alte alcatuiri ale stapinului s &u 92.
Este cazul sa se renunte la aceasta informatie gresita. Daca versiunea origina]a, Latina,
a cartii ar fi fost definitiva, Ilinskij trebuind numai sa o redea in rusk, partea talmacitorului

ar fi fost usor de separat de aceea a autorului insusi. Dar, cum am vazut mai sus, comparind originalul latin cu editia rusa din 1722, intre aceste doua stadii ale cartii nu se afla numai
operatia traducerii, ci aceea a restructurarii intregii lucrari, cu adaosuri si eliminari, ceea ce

numai a u t o r u 1 isi put ea ingadu i. Se cuvine sa luam in considerare si ipoteza

ca. Principele i-a lasat secretarului sau grija acestor ultime operatii: mai multe argumente o
infirmA.Maiintii, ortografierea rusa a cuvintelor orientale, scrise asa
cum se pronunta u, vadeste prezenta lui Cantemir ling& Ilinskij, care singur n-ar fi
reusit sa noteze pronuntarea for exacta duple textul latin. in al doilea, rind, stim a manuscrisul rusesc avea (ca si cel latin) cuvinte si fraze intregi scrise cu caractere arabe 93 - fireste de
mina lui Cantemir, deoarece nu se stie ca Ilinskij s& fi cunoscut limbi orientale. Frecventa neobisniuta cum vom vedea a neologismelor greco-latine sau din limbi apusene, pe ling&
terminologia orientala necunoscuta chiar unui rus cultivat ca secretarul principelui, a impus
numeroase explicatii marginale. Dar pastrarea acestor neologisme in versiunea rusa a fost dorinta express a autorului (traduatorul ar fi avut tendinta sa le evite pentru a face mai inteligibil textul); glosarea for vadeste, din nou, colaborarea intre autor si traducator. Ea este confirmata si de situatiile curioase in care termenul neaos rusesc din text este glosat printr-un
neologism (ex. p. 143 nepeonatiaimuic prin npe3udemn). Este negresit un procedeu al autorului, care Linea ca termenul neologic din originalul latin s5, nu dispara, totusi, in versiunea rusa.
Iata de ce Sistemul, editat la Sankt-Peterburg in 1722, trebuie privit drept o v e r s i u n e
de a u tor. Acceptind faptul ca D. Cantemir nu cunostea indeajuns rusa pentru a-si rescrie
opera in aceasta limb& ne imaginam usor ceasurile de lucru in care Principele dicta in latina
Sistemul secretarului s &u si cum acesta reda imediat fiecare fraza in rusa, 1&sind stapinului con-

deiul cind trebuia scrisa o expresie in araba, persana sau turca, sau desenat un alem. Nu ni s-a
pastrat manuscrisul rusesc al Sistemului, dar este sigur ck, la fel cu manuscrisul versiunii lui
Ilinskij din Loca obscura care poarta corecturile lui Cantemir, el ne-ar fi demonstrat ck ultima
lecture si ultima mina erau ale autorului.

IV. VALOAREA $TIINTIFICA A SISTEMULUI

1. Cantemir qi islamul: erudijie si atitudine
Luata ad litteram, o declaratie a lui Cantemir din Precuvintarea cdtre cititor este de nature
se ne ingrijoreze: el ar fi scris Sistemul religiei muhammedane pentru a pune in adevarata lumina aceasta credinta rea [...], aceasta dobitoceasc& si usuratica credinte care propovaduieste

ck adevarata fericire sta in poftele trupesti, in dorintele nedomolite, in dezmierdarile neinfrinate si intru ingaduinta Ebert. a pacatuirii". in felul acesta el va pune la indemina cititorilor
mai putin iscusiti in legile si in cartile popoarelor orientale" o arm& impotriva acestora, pentru
ca at be poata astupa gura cu insasi nedreptatea, Tor" 94. Lucrarea ar avea, asadar, scopuri
88 D. Bands-Kamenskij, Cnogapb docmona.wimurgx nada pyccimi 3eninu, t. III, Moscova,
1836, p. 41; P. Pekarskij, Haylca u numepamypa e Poccuu npu lIempe Benuxoni, t. I, Sankt-Pe-

terburg,1862, p. 249; t. II, p. 585. Era astfel preluata necritic afirmatia lui J. P. Kohl
din. 1729 (v. mai jos, nota 185).
89 $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, p. 396 si 423.
90 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Via /a fi opera, p. 212.

91 $t. Ciobanu, op. cit., p. 396.

92 Loca obscura in catechisi, v. $t. Ciobanu, op. cit., p. 412.
93 P. Pekarskij, op. cit., t. II, p. 584-585; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 214. Era obiectia
Sinodului c& lucrarea nu ar putea fi imprimata, deoarece tipografiile din Sankt-Peterburg si
Moscova nu aveau la dispozitie caractere arabe. in dreptul acestor cuvinte sau litere, in editia din 1722, s-au lasat uneori locuri libere (ex. p. 4a, 5a, 59-60, 349-350, 369-370).
94 Sistemul, p. 8d.

polemice, ceea ce pune sub semnul Indoielii obiectivitatea. autorului. Este adevarat cd acesta
se angajea.za s5, serie ce se povesteste si se crede la acele popoare barbare [...] farl nAscociri,
fara blam, fara adAugiri si far'd vreo scadere" 95, dar cum se poate impaca seninAtatea cArturarului cu zelul polemistului antimusulman ?
CercetAtorii au remarcat in Sistem fie c5. autorul este pAtruns de un sentiment de simpatie fata de subiectul sau"33, fie ca, dimpotriv5. ,atitudinea. autorului, ca intotdeauna, este
aceea a unui adversar, nu al poporului tore fat.5 de care are simpatie, ci al cirmuirii si al principiilor religioase si politice ale acestei cirmuiri" 99. Pentru indrept4ite motive, objective i
subjective, atitudinea lui Cantemir fat& de islam a fost, intr-adevar, foarte nuantata.
Yn ce priveste credinta musulmank pozitia autorului nostru este, far' echivoc, a unui
crestin care nu poate accepta ca religie autentica decit pe aceea. a Evangheliilor. Asadar, in numeroase locuri este tAgaduit caracterul revelat al Coranului; Mahomed este doar un pseudoprofet" ; o serie de invb.tAturi coranice ar fi furate din Scripturile noastre" 98.
Cantemir pastreaza consecvent aceasta atitudine fat& de doctrina mahomedanA si in modul
in care o expune. Viziunea islamului este una cristianizata" din chiar titlul cartii (Sistemul
religiei muhammedane") fart., poate, ca autorul sA-si fi dat seama de caracterul impropriu al
termenului folosit. Dupd cum bine s-a observat, termenii mahomdtans, Mohammedaner etc.
traduc termenul crestin si creeazA o confuzie care denaturea.z5, insasi esenta islamului. Improprietatea. expresiei tine de ins6.i substanta celor dour religii" 99. intr-adevar, daca este firesc
ca crestinismul doctrina intemeiatA pe acceptarea intruparii lui Hristos sA poarte numele
acestuia, islamul are ca esenta doctrinarl ideea. unui Dumnezeu nevazut, transcendent, a carui
revelatie este Coranul i in raport cu care Mahomed este un simplu intermediar, un profet. S-ar
putea, deci, afirma ca, paradoxal aproape, este cu putintA sa ne inchipuim un islam lipsit de
Mahomed, dar pAstrind Coranul. Este insa imposibil de conceput crestinismul fArA persoana
fntemeietorului slu" 100 .

Alt element de cristianizare" a islamului fn Sistem este insistenta asupra minunilor lui
Mahomed" i asupra sfintilor musulmani". Amindoul aceste categorii de credinte sint populare,

parazitare doctrinei pure a islamului. Singurul miracol" care poate fi atribuit lui Mahomed
este Coranul. Iar cultul sfintilor este incompatibil cu o doctrina geloasa de monoteismul sau
nezdruncinat 101 AceastA tendinta a autorului de a descrie doctrina musulmana pe intelesul
cititorului european, asadar potrivit articulatiilor proprii religiei crestine, poate explica si incongruente ca expresia darul de proroc mincinos" "2 (care este darul unui pseudoprofet ?).
Dar Cantemir nu se multumeste s5, infatiseze islamul ca doctrink in forma cristalizatA
de Coran i de teologii musulmani, ci mai degrabl ca pe un fenomen social si istoric, descris wdar dupa reflectarea doctrinei propriu-zise in mintea si atitudinile adeptilor din vremea lui.
De aci si frecventele semnalari ale neconcordantelor intre cuvintul Coranului si comportarea
credincioOlor lui. Asadar criticile autorului nostru nu se indreapta totdeauna Impotriva invltAturii musulmane ca atare, ci adesea a felului in care mahomedanii contemporani o ocolesc sau
o rastAlmacesc, pentru a-si menaja si indreptAti practici interzise, ca vinatoarea, luxul vestimentar, carnata, betia, desfrinarea etc. 103
La adApostul profesiunii sale de credintA autorul urca linistit trepte spre o considerare mai
senin'd a islamului, aceste trepte fiind bunul-simt, experienta personals, de necontestat, dar i
referirea la un consens umanist al valorilor pe care nu-1 puteau birui argumentele autoritare ale

polemitilor occidentali. Arabizantii europeni ai secolului al XVIII-lea isi justificau studiile

prin scuza de a servi teologia mai precis apologetica. tnainte de marele Reiske, care declara
in acelasi secol dar dup5. Cantemir 109
ca studiul culturii arabe intereseath nu filologia
Ibidem.

96 $t. Ciobanu, op. cit., p. 414.

97 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 217.

99 Sistemul, p. 46 si urm. Aceasta preocupare este vAditA si in exprimare: pelerinajul
musulman se face la locurile dupcl parerea for sfinte" (Sistemul, p. 283), orice conceptie
neacceptabila este precedata de rezerva spun ei" (passim).
99 Georges Rivoire, L'Islam en marche (I), in Le mois suisse", 6, 1944, no. 59, p. 22.

Aurel Decei ne remarca pe marginea acestei afirmatii: Crestinii, europenii ii numesc in mod
gresit pe cei ce cred in islam mohamedani (apoi, si mai gresit, mahomedani). Acesti credinciosi
se numesc pe sine muslimcln (deci musulmani). Derivatul muhammadi ( < Muhammad) este
folosit numai In subsidiar, cind o persoana sau o situatie sint raportate la profetul Mahomed,
dar nu cind este vorba de credinta sau sistemul islamic.
1 Ibidem, p. 22-23.
101 E. Montet, Dc Petal present et de l'avenir de 'Islam, citat de Georges Rivoire, art. cit.,
p. 30, n. 1.
103 Sistemul, p. 5.

103 Ibidem, p. 244-246, 265 si urm.

I" I. Kratchkovsky, Avec les manuscrits arabes. (Souvenirs sur les livres et les hommes),
tr. M. Canard, Alger, 1954, p. 212.

XX

sacra", ci istoria, geografia, fizica si medicina ", cArturarul roman relevase interesul cultural
general al valorilor islamice.
Asadar, el pune in garda pe cititor asupra precaritatii demonstratiilor antiislamice, si ne
intrebam dac& alt autor european o facuse pin& la el. Cantemir nu se sfieste sa arate subrezenia
argumentelor de autoritate propuse de oamenii unei singure carti ". A respinge credinta musulmana, in numele celei crestine are aceeasi valoare cu contestarea Evangheliei in numele Cora nului, pentru ca, aratA cu dreptate Cantemir, ceea ce not crestinii recunoastem despre adevarul
Evangheliei recunosc musulmanii despre adevArul Coranului si astfel argumentele sint echivalente, ceea ce, dupa regulile logice, se stie c& nu duce la nimic" 108. Tot asa, judecind mai atent
lucrul si tinind seama numai de credinta istorica si omeneasca, [...] marturiile istoricilor crestini
se vor socoti de nimic in fata celor muhammedani, si mai ales in fata tuturor celor ce nu primesc
nici religia noastra, nici pe a for ; caci marturiile potrivnicilor si dusmanilor le resping toti juristii

si adev&rul acelora se is drept minciuna," 106. E aci o limpede invitatie a autorului nostru la
examinarea islamului dintr-o atitudine nu de adversitate, ci superioarA, obiectiv criticA: chiar
scrieri ale muhammedanilor" ar releva falsitatea Coranului. Cantemir apeleaza asadar la contradictii din textul insusi al cartii sacre mahomedane, apoi la argumente din Muhammediye si
din dreapta logics. Scopul sau amine tagaduirea caracterului revelat, asadar a autenticitatii
acestei religii. Dar situindu-se, in critica sa, pe un teren nu religios, ci rational, el las& loc tuturor

aprecierilor pozitive pe care aceeasi atitudine ii va ingadui, in continuare, sa le lack despre

valorile filosofice, morale, stiintifice, literare si artistice ale islamului.
Ca si in Divanul 1", Cantemir se afla aci in situatia rara pentru un autor din vremea.
lui de a lua liber atitudine impotriva intelegerii radicale a religiei fie ea crestind sau musulimpotriva bigotismului si a superstitiei. Asa.dar, multe dintre protestele lui impotriva
mana
unor credinte mahomedane sint formulate nu de teologul crestin, ci de ginditorul modern aruia

t o at A mitologia iadului i se pare ridicola, fie ea crestina sau musulmanal8, si care noteazA
dispretuitor superstitia popular& [...] comunA nu numai muhammedanilor, ci aproape tuturor
popoarelor" 109, asadar si celor crestine.
Dincolo de aceste judecati si tocmai gratie Tor, Cantemir este liber in atitudinea sa fat&
de islam, de aceea isi ingAduie invitatia: sa vorbim drept ins& si sO lauclam fapta bunA, chiar si
a celui mai mare vrAjmas al nostru" 110.

Principele avea, dupA cit intelegem tocmai din textul Sistemului, capacitatea sA judece
doctrine musulmanA mai drept decit alti autori europeni contemporani lui. In leg&tura. cu atri) el afirm& c& muhammedanii urmeazA mai mult teologiei negative
butele lui Allah" (
decit celei afirmative" 111, apreciere corectA, dar surprinzAtoare in scrisul unui orientalist european din secolul al XVIII-lea. Distinctia intre teologia negativ& (apofatica.) si cea afirmativa (ca105 Sistemul, p. 46.

18 Ibidem; v. si p. 47 (alte argumente antiislamice usor de respins).

107 V. studiul nostru introductiv la D. Cantemir, Opere complete, vol. I, Divanul, p. 49
si urm.
18 Sistemul, p. 159.
19 Ibidem, p. 286.

11 Ibidem, p. 203. AceastA profesiune de credinta nu pare sa.-1 fi convins pe Eugen

Lozovan, D. Cantemir avant les Lumieres, Copenhaga, 1980 (extras din RIDS. Etudes Romanes",
1980, nr. 77), p. 8. Autorul se intreaba, (lac& ,,atitudinea virulenta antiislamica, a lui D. Cantemir
care frizcazd obsesia [subl. n.] nu s-ar putea explica, eel putin in parte, prin convingerile, frec-

ventarile si legaturile lui masonice? Desigur, o asernenea ostilitate nu e obligatorie. Ea poate

fi deopotriva de origine bizantina". Credem ca pasajele antiislamice din Sistemul nu trebuie
clutate atit de departe. Cantemir insusi (Sisttn.u/, p. 3d) mentioneaza. citiva , autori crestini
[bizantini n.n] care an dezvaluit siretenia muhamedanA ", jar ca not insine nu ignoram literatura bizantina cu acest cuprins (Lozovan, op. cit., p. 11, rota 14) crezusem a fi demonstrat
indeajuns prin studiul Une version rounzaine du XV Ile siecle de l'Apologie contre Mahomet"
de Jean Cantacuzene, in Revue des etudes sud-est europeennes", 4, 1966, nr. 1-2, p. 233-237.
Atitudinea de respect fat& de toate religiile abrahamice a francmasoneriei in faza ei operativA
este, de altfel, indeajuns eunoscut& pentru a nu cAuta in aceste ipotetice orientAri ale
lui Cantemir originile criticilor sale antiislamice. Dar ne putem greu imagine publicarea in
statul pravoslavnic al tarului Petru I a unei carti in care Principele sA fi mers prea departe
in aprecierile sale objective, pozitive, fet& de islam, de altfel destul de numeroase pentru cititorul atent al Sistemului (v. aici, p. XXXXIV si XXXIV XXXV). Nu criticile lui Cantemir,
ci tocmai un ecumenism avant la lettre ar fi putut surprinde la un carturar care nu apAra philosophia perennis, ci o credintA prin definitie intolerantl, ca orice monoteism.
111 Ibidem, p. 87 si nota 348.

XXI

tafaticA) nu mai era acceptata, atunci decit de ginditorii rasa' riteni 112, singurii capabili s& surprinda apropierea, sub acest raport, intre doctrina musulmane si cea crestina orientala. Observatia lui Cantemir este remarcabila: ea denote sensibilitate atit pentru teologia crestina, cit ti
pentru halcim. Principe le ar fi fost bucuros s& afle mai multe analogii intre cele doua doctrine,
pentru a facilita cititorului sau european intelegerea celor mai profunde articulatii ale islamului,
dar lucrul nu e cu putinta: islamul are o ;stiinta*, tafsir, care trateaza despre exegeza, Coranului;
el are o ostiinta o, hcidith, care tratea.za despre traditiile ce urca pin& la Muhammad , el nu are
o teologie pozitiva" 113. Kalam ii propune sa lucreze pentru pastrarea si intarirea religiei" ;
el nu este, asadar, decit o apologetica a credintei musulmane; in ce priveste patrunderea dogmelor, incercarea intelegerii lor, ne este oprit sa ne cufundam in acest abis si a ne ocupam de ceea

ce ratiunii ii este aproape cu neputinta sa priceapa" 114.

Parcurgerea atenta a cartii a IV-a din Sistem, in special a primelor ei capitole 115, of era
elemente pentru o mai profunda analizA a cunostintelor lui Cantemir despre doctrina islamica
decit ne putem ingadni aci. Un lucru este limpede: aceste cunostinte erau destul de bogate si
Inaintate pentru un carturar european laic care nu facuse din islam obiectul exclusiv al studiilor
sale, ca Marracci sau d'Herbelot, Pococke sau Hottinger, contemporanii principelui. Neindoielnic, intr-o perioada a formatiei lui, aceste cunostinte au fost mai numeroase si mai limpezi.
Semnele estomparii for nu lipsesc in carte ( Cantemir insusi afirma, dupe cum aratarn mai sus,
ca notiuni insusite timp de 22 de ani la Poarta aproape ca mi-au iesit toate din minte; deli
cind mi le-am insusit au fost imprimate tare, s-au sters") 116. Erorile de amanunt unele neasteptate alterneaza cu tratarea expediata a aspectelor probabil insuficient memorate sau chiar
cu declaratia neintelegerii unor probleme, ca aceea, a atributelor divine ( sifcif ) din cartea.Muham-

mediye, despre care, marturiseste Cantemir, deli le-am citit cindva cu sirguinta, spun deschis
ca n-am putut nimic intelege din ele" 117.
Daca. St. Ciobanu sau P. P. Panaitescu, pentru care Sistemul era o mina de date etnografice
sau istorice, nu $i -au pus problema exactitatii informatiilor de ordin doctrinar din aceasta carte,
acerbul critic al lui Cantemir care a fost J. von Hammer-Purgstall nu ui -a exercitat acribia asupra
ei deoarece, foarte probabil, nu a cunoscut-o 118. Asadar, cel dintii examen, sub acest raport,
al eruditiei lui Cantemir 1-a facut prof. Yves Goldenberg, care insa n-a analizat Sistemul
unde
ar fi aflat, desigur, mai multe detalii de corectat ci prima forma a scrierii, Despre Coran,
in traducerea lui I. Georgescu. Litre confuzii si inadvertente Goldenberg semnaleaza nasterea
lui Mohamed la Medina (eroare indreptata in Sistem), infatisarea Fatimei drept sora Profetului,

imposibilitatea. uciderii lui Ali de atre Omar si Othman, confuzia dintre Abu-Djahl si AbuTA. lib, atribuirea Coranului lui Abu -Bakr, inexactitatea referintelor la Coran, ideea curioasa ca,
fructul paradiziac interns ar fi fost bobul de griu, fare temei in cartes sacra a islamului 113.
Aceste incongruente reapar in Sistem, alaturi de altele semnalate, on de cite on le-am
surprins, in comentariile editiei de fata. Recapitulam citeva pentru a be masura gravitatea.
Astfel, autorul declare ca mahomedanii nu stiu nimic" despre regele Saul 12 ; sub numele
'.'alit el este insa citat in Coran, II, 247, 249. in istoria templului din Ierusalim apar citeva confuzii 121. Shu'aib era un profet din Madian, citat in Coran, VII, 85-93, XI, 84-95 etc. ; identifi-

carea lui cu biblicul Isaia este inexacta 122. Cantemir confunda datele Bairamului Mic si Bairamului Mare 123, ceea ce nu poate fi interpretat decit ca un semn de oboseala dupe ce participase,
112 V. asupra acestei distinctii fundamentale V. Lossky, Thdologie mystique de l'Eglise

d'Orient, Paris, 1944, p. 22 si urm.

113 Louis Gardet et M.-M. Anawati, Introduction a la theologie musulmane. Essai de tidologic comparee, Paris, 1948, p. 315.
114 Muhammed Abduh, Risellat al-tawhid, p. 5/5 si 61/43, apud Gardet et Anawati, op. cit.,
p. 310.
116 V. p. 81
urm. si notele 324 si urm.
116 Sistemul, p. 167.
117 Ibidem, p. 328.

118 Hammer a criticat cu asprime, dui:4 cum se tie, Istoria Imperiului Otoman, acuzindu-1 pe autor pin& si de ignorarea limbilor arabl si persana (v. articolul sau Sur l'histoire
ottomane du prince Cantemir, in Journal asiatique", IIIe serie, 4, 1824, p. 24-45). In rigoarea
lui, menita sa releve importanta si oportunitatea propriei Istorii a Imperiului Otoman, Hammer
nu banuia ca se vor gb.si peste un secol specialisti la fel de seven, dar mai invatati, care sa -1
judece drept un orb compilator" (C. F. Seybold, in Encyclopedic de l'Islam, t. I, p. 355) sau care

sa-i semnaleze ridicolul contre-sens" de a traduce Dolma-Bagce (Gradina umplutal prin

GrAdina cu tartacute" (F. H. Mordtmann, ibidem, p. 897).
119 Yves Goldenberg, Notes en marge de quelques ecrits fountains sur le Coran" et l'Islam

(I), in Analele Universitellii Bucuresti, Limbi Clasice si Orientale, 21, 1972, p, 121
120 Sistemul, p. 124, si nota 484.
lu Ibidem, p. 125 si nota 491.
121 Ibidem, p. 133 si nota 520.
In Ibidem, p. 279, 283 si notele 931, 956.

XXII

127.

impreuna cu tot Stambulul, la aceste praznice, timp de 22 de ani! El greseste in raportul dintre
eronologia crestina si cea musulmana 124, confunda orasul Raghes din Bib lie (Raiy din Media)
cu Rakka din Siria 125, se frisalA asupra frumoasei care 1-a ispitit pe Iosif in Egipt 126, situeazh
putul sacru Zemzem in afara Meccai 127 si identifica gresit pe Duldul (catirul alb al lui Mohamed)
cu caii de foc ai profetului Ilie 125. Erorile de date si personaje istorice nu sint nici ele rare 129,

iar uneori ne intimpina confuzii terminologice1".

!ntr-o perspectiva strict pozitivista, asemenea erori ne pot parea, fireste, grave. SA le
judecam insa in raport cu intregul operei si sa tinem seama de conditiile in care a lucrat autorul.
Acceptind aceste doll& criterii vom fi mai putin severi. Imaginea islamului pe care Sistemul

lui Cantemir a ingaduit-o cititorilor sai este, in liniile ei fundamentale, ca si in detalii, o imagine
corect A.. SA comparam, ca probe., relatarea credintelor apocaliptice musulmane asa cum le red
Principe le 131 cu descrierea contemporanului sau Marracci sau cu o alta, mai tirzie cu peste un
secol, dar intemeiata in buna masura pe informatiile vechi ale lui Pococke, Golius sau d'Herbelot 132: diferite ca intindere, ele ofera o viziune identith a acestui capitol din doctrina islamith.
SA. comparam, la fel, judecatile lui Cantemir despre limba si stilul Coranului 133 cu avizul auto-

rizat al arabizantului D. Masson, autorul unei traduceri recente, de mare reputatie, a acestei
opere: ele sint aceleasi in esenta for 134. In mod evident, Cantemir isi stapinea subiectul pinA
la posibilitatea de a compara corect astronomia arab& cu cea greceasca 139, si la sfirsitul earth
sale chiar cititorul de azi se poate socoti in posesia informatiei de bath privind doctrina islamica
si sistemul cultural generat de ea. Cantemir avea dreptate sa raspunda, constient de competenta sa, obiectiilor Sinodului Bisericii ruse, care-i cerea, in 1721, s5, inf5.tiseze izvoarele cartii (asadar, sa adauge cartii bibliografia si referintele): Nu vad nici o nevoie sa ma conving sa-mi confirm spusele prin scrierile altora" 135.
Dath. scriind Sistemul Cantemir incerca nu numai satisfactia valorificarii atitor cunostinte
rare, care urmau sa-i ateste o meritata reputatie stiintifica, dar si placerea de a-si retrai ani
de invatatura, comert intelectual si aventuroasa tinerete din Constantinopol, nu trebuie neglijata
evidenta ca redactarea cartii in imprejurArile ingaduite autorului nu a lost deloc confortabila,
Principe le a putut piny la un punct impaca atitudinea sa de carturar european asadar crestin
cu eruditia sa islamica, intr-o viziune sincere si in care obositoarele note apologetice si polemice
ale carturarilor ecleziastici contemporani lui, un ortodox ca Ioanichie Galeatovski 137 sau un
catolic ca Ludovico Marracci, sint mai rare. in limitele acestei atitudini el a putut lasa loc, cum
am vazut, si unei critici rationaliste a religiei in general.

Dar Cantemir merge mai departe: el fsi exprima deschis pretuirea pentru uncle aspecte
ale spiritualitatii sau culturii islamice cu o admirabila obiectivitate. El lauda obiceiul eliberarii
prizonierilor cumparati, dupa sapte ani de robie, Iaslndu li se libertatea de a-si pastra religia139;
laucla omenia si ospitalitatea poporului turc din Dobrogea si Iconia, atit de mari incit celui
ce nu-i cunoaste i se va parea ca abia este de crezut"139; considera ca, fata de obiceiurile si asezamintele dervisilor, crestinii ar trebui sa se rusineze pentru ca aceia dovedesc chiar practica. faptelor bune, si nu denumirile lor goale, nu speculatia ingimfata, ci insasi lucrarea"160; Principele
declath fir'. ocol: De aceste virtuti filosofice si de filosofia lucratoare de fapte bune ce se af15.
124 Ibidem, p. 60 -61, 286 si notele 251, 972.
125 Ibidem, p. 116 si nota 455.

126 Ibidem, p. 119 si nota 464.

137 Ibidem, p. 190 si nota 695.
128 Ibidem, p. 308 si nota 1047.
126 V., de pilda, p. 274-275 (confuzia intre sultanii Baiazid si Murad al II-lea) ; cf. si
notele 920, 922.
130 La p. 208 autorul se referea dupa cit se pare la tc. murahizas (sol"), iar nu la

nzurassa (lucrat in nestemate").

131 Sistemul, p. 55-80.

132 Observations historiques et critiques sur le mahomdtisme, traduites de l'Anglais de G. Sale,

in Les livres sacres de l'Orient, traduits par G. Pauthier, Paris, 1860, p. 495-500.
133 Sistemul, p. 49-54.

134 Le Coran. Introduction, traduction et notes par D. Masson, Paris, 1967, p. XL

XLIII.
135 Sistemul, p. 103.

138 Rdspunsul lui Dimitrie Cantemir Sinodului rus in chestia Sistemului religiei maho-

medane, la St. Ciobanu, op. cit., p. 524.

137 Cf. V.-V. Barthold, La Decouverte de l'Asie. Histoire de l'Orientalisme en Europe et en

Russie, trad. par B. Nikitine, Paris, 1947, p. 131 si urm.

138 Sistemul, p. 207.

1" Sistemul, p. 228.

145 Sistemul, p. 294.

XXIII

in acepti dervipi mai Inainte spupi, afirm a se cade sa to minunezi 14.141. El exalts calitiltile Coranatal, scris intr-o limbs arab& atit de adinca, incit nu numai ca e imposihil s-o imiti, dar pi de
interpretat e foarte greu, iar mai ales a o vorbi e peste putinta" 142. Nu toate ptiintele popoarelor

islamice i se par inaintate, dar pentru arte marturisepte o admiratie far& margini: invatatura
insa" sau modul de a scrie epistoliile cu un stil frumos si inalt" 143; scrierea caligrafica, cu reguli
foarte artistice", capabil& de opere pe care n-a putut niciodata, nici poate acum, nimeni dintre
oameni s& le invite" 194 , arta. poetics, dezvoltata, dar si foarte frumoase si foarte ingenioasa" 145.
Poetii acestor natii orientale, declare Cantemir, atit cei dintii, cit si cei mai de pe urma, progresind in aceasta arta, au obtinut intiietatea" fats de poetii europeni antici sau contemporani
lui; toti cei iscusiti in aceste limbi, carora li s-a intimplat s citeasca pe poetii arabi, persani pi
turci" recunosc aceasta superioritate 146. Muzica oriental& o depapepte intr-adevar cu mult
pe cea apuseana" 147. in sapatura pietrelor pi a marmurelor practice o sculpture regulat5." 145.
Pictura, depi nu e atit de perfectionata incit sa merite lauds de prisos, ins& nici nu pare urit5."1".
Arta impodobirii cartilor a ajuns la o mare desavirpire pi raspindire" 150. Iar cit privepte retorica, mArturisepte Principele, pot spune cu indrazneala ca neamurile orientale nu sint cu nimic
mai prejos decit cele occidentale, caci dupe firea for toti incline spre elocinta [...]. Daca ar auzi

cineva pe un predicator muhammedan tinind o cuvintare, mai cu seama cind Iii extinde cu-

vintul la virtutile morale pi la vicii, ar zice, dace nu ma inpel, ca Demostene al grecilor pi Cicero
al latinilor fac oratorie in dialectul turcesc" 151. Meritele sint ascutimea mintii", apoi bogatiile
infinite pi comorile inepuizabile ale cuvintelor si stilurilor din limbile arab5., persana si tura",
dar pi o inlesnire si o abundenta de elocinta, apa c& intreaga cuvintare se vede ca tipnepte din
gura retorului ca un izvor pururea curgator" 152.
Selectia complete a acestor aprecieri din Sistemul lui Cantemir reprezint& maul dintre cele
mai frumoase imnuri de laud& inchinate culturii islamice de un carturar european. Dar cartea
Principelui urma sa apara Intr -un stat care, depi deschis unui vast program de reforme moderne,
raminea dominat de creptinismul ortodox sever aparat de Sfintul Sinod al Bisericii ruse, care

avea controlul tipariturilor si urma se dea cuvenitul imprimatur. tmbinind o intransigents

stimulate de orgoliu cu o oportuna referinta la protectia tarului pi folosind conjunctura favorabila,

Cantemir a reupit, dupe cum vom vedea, sa treac& peste obiectiile cenzorilor ecleziastici far&
a-pi modifica manuscrisul. Dar el intelegea sa foloseasca pi pansele de ordin politic pe care i be
oferea aceasta carte dedicate tarului, care urma sa fie citita de tar, s& insemne, apadar, o lung&

conversatie cu tarul.
Acest pretios interlocutor trebuia sa fie sensibil la adulatie, cu care Cantemir este generos

in Epistola dedicatorie i in Precuvintarea cdtre cititor, evocind un program de educatie moral&

al lui Petru I 153, dar foarte rar in cuprinsul cartii1". In conversatia sa cu tarul ii reamintepte

fapte la care fusese martor, ca, de pilda, rupinoasa marturisire a unui domn de neam iliric,
adica slav" foarte probabil adversarul sau Sava Vladislavovici Raguzinski
ca pentru

ciptiga favorurile unei femei frumoase din Pera a recurs, cu ajutorul unui magician arab, la
invocarea. diavolului 1"; amintepte, la fel, despre interesul lui Petru pentru Istoria Imperiului
Otoman, oferindu-ne ins& si o data pretioasa, anume ca, pin& in 1720 (cind Cantemir redacta
ultima parte a Sistemului), tarul nu hotarise Inca traducerea In ruse a acelei opere 155.
Reamintepte lui Petru, ca in toate scrierile sale redactate in timpul exilului rusesc, ca Imperiul Otoman trebuie infrint pi ca aceasta este cu putinfd. In Precuvintarea cdtre cititor el integreaza

propaganda antimusulman& in programul politic al tarului, evoca Intinderea extraordinara,

provocatoare, a doctrinei islamice ; mentioneaza biruintele Cezarului", apadar ale imparatului
austriac, care reupise s& elibereze de turci Ungaria (Si Transilvania) 152 ; deplorl Imputinarea
141
142
143
194
146
146
147
148
149
160
161

159
162
164
165
155
167

XXIV

Sistemul, p. 294.

Ibidem, p. 41.
Ibidem, p. 350.
Ibidem, p. 351.
Ibidem, p. 352.
Ibidem, p. 352.
Ibidem, p. 354.
Ibidem, p. 355.
Ibidem, p. 356.
Ibidem, p. 356.
Ibidem, p. 360.
Ibidem, p. 360.
Ibidem, p. 6d 7d.
Ibidem, p. 355, 357.
Ibidem, p. 378.
Ibidem, p. 357.

Ibidem, p. 6d-7d.

virtutilor" la popoarele europene (antice sau balcanice contemporane) ; (M. ca avertisment dictonul: Fericit cel pe care nenorocirile straine 11 fac sa se teams ", lasind sa se inteleagl ca Rusia
insAsi ar putea fi amenintatA de Poartl dacA nu is masuri la vreme 158. Dar, mai ales, reamin-

teste de profetia privind poporul blond" sikalab (slavii) care urmeaza sA. subjuge Imperiul
Otoman 159, expusa deja in Monarchiarum physics examinatio.
Dar mai exists, pagini in Sistem pe care avem sentimentul ca Principele le-a scris mai de-

grab& pentru amuzamentul tarului decit dintr-o preocupare stiintificd Aceste pagini povestesc lucruri care nu pot fi redate", dupl cum se exprima cu legitimA. pudoare $t. Ciobanu, lucruri
culese din gura poporului", deoarece, dupa marturia autorului insusi, nu se gasesc in cartile
invatatilor musulmani 16. Este vorba de legendele privind senzualitatea lui Mahomed si a fiicei
sale Fatima, despre prostitutia sacra", de explicatia scatologica a pilozitatii faciale ei corporate,
de datoriile excesive ale sotilor in casatoria poligama, despre practicile secrete din harem sau
chinurile sotului divortat care vrea. sa -$t redobindeasca nevasta etc. 161, lucruri care, negresit,
au scandalizat pe cenzorul ecleziastic. Este probabil ca asemenea pasaje, fara raport direct cu
economia cartii si care puteau lipsi far& paguba, au dus la exigenta ca autorul sa -si declare izvoarele fie ele culte sau populare
, pentru ca cititorii musulmani sa nu se poatA. plinge

cA autorul a alunecat spre rautate, inventind batjocuri"

sa nu-1 acuze de calomnii fart

rusine" 162. Principele n-a dat urmare acestei cereri. Picanteriile cartii au fost, negresit, foarte
gustate in anturajul lui Petru si, in primul rind, de tarul insusi cAruia ii placea. sa schimbe glume
indrAznete cu prietenul sau roman mai tinar numai cu un an 163. 0 scrisoare din 23 noiembrie
1719 (tocmai din perioada cind stria Sistemul) ne dezvAluie ceva despre gradul de intimitate at
relatiilor acestuia cu Petru. Cantemir multumeste protectorului sau pentru ingaduinta de a se
casatori cu una din fiicele printului I. I. Trubetkoi, ii precizeaza pe care a ales-o, in ce mod, si
cere voie sa se casatoreasca indata dup5. CrAciun. in alegerea sa a urmat sfatul unui filosof
arab, Lokman (citat si in Sistem): NiciodatA n-am calcat cu piciorul inainte de a cerceta drumul cu cirja" si aceasta timp de aproape ,case ani, intru cautarea cunoasterii lucrurilor naturale".
Acum ar clod sa intre cit se poate de repede la scoala anatomiei (ma sileste dorul prea cunoscut
de a cerceta mai departe!), ca sA, pun capAtul dorit invAtAturii si staruintelor mele" 164. Petru
i-a satisfacut degraba cererea, a luat parte activa la nunta lui Dimitrie Cantemir" et, se pare,
a fost si nasul perechii casatorite" 165, despartia prin numai treizeci de ani.
156 Ibidem, p. 8d.
252 Ibidem, p. 145.

160 $t. Ciobanu, op. cit., p. 415.

161 Sistemul, p. 28, 110, 232-234, 265 si urm. etc. Tot asa anecdotes cu printul din

Florenta ti matroanele pricepute" (p. 260) n-are, in mod evident, legaturA cu ceea ce ii preceda

0 nu este citata decit pentru hazul ei licentios.

162 Decizia Sinodului rus in chestia carfii lui Dimitrie Cantemir Sistemul religiei musulmane", la $t. Ciobanu. op. cit., p. 522-523. De remarcat ca un contemporan at lui Cantemir,
Barthelemi d'Herbelot, a cunoscut la rindul sau cenzura, pentru ca, din motive religioase, a
vorbi despre Orient era destul de au privit de BisericA" (Henry Laurens, Aux sources de
rorientalisme: la Bibliotheque orientale de Barthelemi d'Herbelot, Paris, 1978, p. 14). Tot asa,
papa Inocentiu at XI-lea a impiedicat editarea cartii bunului parinte Marracci, deli fi fusese
confesor, pentru cA socotea observatiile sale ca un fel de apologie a Coranului, arAtind ca
exegetii ii dAdeau foarte des un sens rational" (scrisoare a lui Leibniz atre abatele Nicaise,
citata de Abdel Halim, Antoine Galland: sa vie et son ceuvre, Paris, 1964, p. 167).
163 Cantemir era, cu toata temperairta lui observatA de contemporani, unul din convivii
lui Petru, care, uneori, venea sa petreac5. la Principe cu faimoasa lui mascaradA manastireasca",

dupa cum nota Ilinskij (C. $erban, Jurnalul lui Ivan Ilinskii, in Studii", 8, nr. 5 -6, 1955,

p. 126) ; el insusi inns, avea oroare de be-tie", noteaza primul sau biograf, v. Paul Cernovodeanu,
Dimetre Cantemir vu par ses contemPorains (le monde savant et les milieux diplomatiques euro-

peens), in Revue des Etudes sud-est europeennes", 11, 1973, Dr. 4, p. 649. Detalii despre
mascarada" si despre ambianta in care Petru cel Mare it invita pe Principe, la Patrick Gordon,
Tagebuch, ed. M. C. Posselt, MoscovaSankt-Peterburg, 1849 1853, vol. II, p. 427; J. Cracraft,

The Church Reform of Peter the Great, London, 1971, p. 11-28; Russel Zguta, Peter I's
Most drunken Synod of fools and jestors", in Jahrbilcher fur Geschichte Ost-Europas", N. F.,

21, 1973, H. 1, p. 18-28. Este, probabil, mediul In care an fost citite, mai intii, pasajele
picante" din Sistem.
164 $t. Ciobanu, op. cit., p. 486 487. Mira, asadar, interpretarea naives data de autos

inArturisirii Principelui ca vrea sa. intre la scoala anatomiei", accepta.tA. ad litteram: in acest
gest al lui Dimitrie Cantemir se vede adevAratul savant, in sufletul cAruia dorinta de a cunoaste
nu se stinge, nu gaseste limit.). de Vase" (ibidem, p. 404).
165 Ibidem, p. 403.

2. Valoarea istorica
A fost remarcat5.166 informatia autobiografica si istorica din Sistem: dind curs inclinarii
de a face loc exemplului concret, anecdoticii si confesiunii in expunerile sale stiintifice (note
meridionale), Cantemir a presarat in Sistem povestiri diverse, uncle reluate din Istoria Imperiului
Otoman 167, altele inedite.
Sint, in carte, mentiuni autobiografice privind anii sai de invatatura 188, opera muzical5.169
sau istoric5.17, experientele la Constantinopol, unde discuta probleme teologice cu invatati
otomani171, verifica falsa reputatie a incoruptibilitatii apei sfinte" prin toga lui Mahomed 172,
asista la demonstratiile si dansurile rituale ale dervisilor 173, amanunte care pun tot atitea detalii
si culori pe tabloul unei importante parti din viat.a. Principelui. Istoria tinarului moldovean
sechestrat intr-un harem 174, a indraznelii medicului Le Duc, care is pulsul sultanului Ahmed
al III-lea (ceea ce confratele sAu grec Andrea Likinios nu indraznise) 175, declaratia ca a obtinut
cdpii dupe portretele sultanilor din colectia de la Topkapi176, ni-1 arata in relatiile sale cotidiene
cu societatea, constantinopolitan.5., cu cercurile pe care be frecventa, crestine sau musulmane,
si carora be datora informatii sau sprijin. Aluziile sale la evenimentele contemporane sau care
staruiau in opinia publica tarigradeana sint frecvente. El reaminteste tragedia patriarhului
Chiril Lucaris si rolul voievodului Vasile Lupu in depunerea si moartea lui 177. Episodul Sf. Nicolae din Karpenisios, din martirologiul grecesc mai nou, relatat si de Antoine Galland 178,
staruia in memoria populatiei crestine a capitalei. Anecdota despre ambasadorul olandez care
a crezut el poate vizita Harem al -Sharif la Ierusalim era, desigur, Inca proaspata cind o culege
Cantemir179. El citeaza informatia unor martori oculari privind soarta steagului sfint al islamului
in batalia de la Viena 180 si descrie darurile voievozilor romani catre curtea otomand la marile
sarbatori 181. Si sub raport istoric Sistemul este un izvor pretios.
3. Aportul filologic

Cercetarea Sistemului sub raport lingvistic ramine inca de f5.cut, atit in ce priveste originalul latin, cit si versiunea ruse definitive;,. in afara particularitatilor de stil si limb& ale latinei
lui Cantemir putin studiate pine acum 182 aceasta lucrare a pus autorului problema translitercirii caracterelor arabe, care ar merita o cercetare speciala. El intimpinase dificultati in cazul
sunetelor inexistente in latina: = y (musyky, 1071, djim = dz (Dziebrail, 10, Indzil, 7),
shin = /b (arp, 7v, llv ; /3ir, 106"). In versiunea definitive aceste transcrieri devin bl, axe, ta.

sunetele respective fiind usor de redat in ruse. In schimb, alte dificultati pune transliterarea
lui h prin x (Myxammed, tueux), dar si prin z (zezupa, 29, Hcamecuz, 71, Oepcaz, 103, =amuse,
36 etc.), inconsecventa explicabila prin obisnuita transcriere ruseasca a literei h prin z (de ex.
azown pentru habitus, 81).
168 $t. Ciobanu, op. cit., p. 421-422; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si
opera, p. 217-218.
187 Discutia cu Es'ad efendi, istoria Steagului sfint" in lupta cu austriecii, atitudinea

medicului francez Le Duc, abilitatea lui Nflh Efendi

168 Sistemul, p. 167.
189 Ibidem, p. 354.
179 Ibidem, p. 356.
171 Ibidem, p. 106.
172 Ibidem, p. 31.
173 Ibidem, p. 297, 299.
174 Ibidem, p. 233.
178 Ibidem, p. 362.
176 Ibidem, p. 355.
177
178

Ibidem, 'p. 195.

Ibidem, p. 255-256 gi nota 881.

179 Ibidem, p. 200 203.

10 Ibidem, p. 32.

Ibidem, p. 281.
D. M. P[ippidi] in Nota editorului la D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti,
1973, p. 43, semnaleaza citeva particularitati mai izbitoare:
numeroase abateri de la regulile
181

182

clasice in privinta folosirii timpurilor modurilor, a regimului cazurilor, propriettitii termenilor,

topicei etc. [...], uncle greseli, de considerat mai degraba ca inadvertente [...], forme de cuvinte

latine sau sensuri particulare care se abat de la forma sau sensul obisnuit". Autorul citat mai
semnalea.zA latinizari de nume romanesti de institutii, functii civile, militare, ecleziastice, nume

de demnitari, de ceremonii, de obiecte sau de termeni comuni din ding si neogreack precum
si erori sub influenta formei romanesti a cuvintului latin; un studiu adincit al limbii Descripfiei,
bazat pe un numar mai mare de manuscrise, ar duce la rezultate interesante" (ibidem).

XXVI

Versiunea definitive a cartii prezinta caracteristicile textelor rusesti de la inceputul secolului al XVIII-lea ; vocabularul, ca si stilul, pastreaza mult din culoarea arhaica a scrierilor
religioase si cronicaresti, dar vointa de modernizare este evidenta prin neologisme si adesea prin
topica. (adjectivul dupa substantiv, verbul la sfirsitul frazei).
Saracia vocabularului (Nig la formarea de termeni noi (manoclucnemue, 355, paemoznaemoe,
327, paemohtepmbui, 351, coumemmoe, 327, g5apmamonpodamenb, 357, OapmaKocmpoumenb, 361 etc.),

rezultati, foarte probabil, din colaborarea autorului cu traducatorul Ilinskij. In majoritatea cazurilor penuria de termeni adecvati in rusa este invinsa prin adoptarea de termeni straini.
Sub raport lingvistic, tocmai neologismele ofera un deosebit interes. Se tie ca limba
rusa trecea, in epoca lui Petru cel Mare, printr-un proces de innoire marcat de adoptarea rapida
a numerosi termeni din limbile vechi (greaca, latina) si din cele moderne occidentale. Alaturi de
numeroase neologisme de asemenea provenienta (dar mai ales de origine greaca si latina, limbile
de cultura bine cunoscute de autor), Sistemul cuprinde, cum ne asteptam, un bogat material
lexical arab, persan si turcesc si citeva cuvinte tatare. Examenul acestor termeni releva preocuparea lui Cantemir de a infatisa tarului o carte scrisa potrivit vederilor innoitoare ale acestuia,
intr-o ruseasca impodobita cu o amply terminologie straina filosofica, teologica, stiintificA, sau
privind realitati orientale. Cit de putin cunoscuti Inca erau, in 1722, asemenea termeni rezulta
atit din explicarea for marginala in Sistem, cit si din faptul c& multe din aceste neologisme erau
indexate in JIeuxom eoma6enam H06131.44 no aitOaeumB, dictionar cuprinzind 503 cuvinte
noi, alcatuit din indicatia lui Petru cel Mare si purtind, in manuscrisul pastrat, adnotarile autografe ale acestuia 183.
Indicile de neologisme din Sistem (cuvinte noi in rusa timpului), intocmit de Anca Irina
Ionescu si publicat in editia de fatty., vadeste nu numai varietatea si bogatia terminologiei

straine folosite de Cantemir (intr-o masura superioara carturarilor rusi contemporani lui),

dar pune in lumina si contributia invatatului roman la prefacerea si dezvoltarea limbii

literare rusesti moderne 184. Fenomenul stimulat de insusi Petru cel Mare al adoptarii
de termeni occidentali care numeau institutiile, creatiile materiale, conceptele adoptate
de ruli din civilizatiile si culturile Apusului, a fost de mult studiat. N. A. Smirnov a
intocmit in 19 10 un dictionar cuprinzind peste 3000 de neologisme de provenienta occidentals

introduse in limba rusa in timpul lui Petru, extrase din 29 de lucrari scrise si, in majoritatea
lor, editate sub domnia acestuia 185. invatatul rus n-a inclus insa Sistemul intre textele indexate,
asa incit numerosi termeni, intre care anemotac, amoM, 6anema, za6um, zuzamm, Kycmodum,
mampoma, meKmap, momauum, nneepa, mecmamemm, &Hamm lipsesc din dictionarul sau 184.
Aceasta omisiune 1-a impiedicat ca in analiza provenientei neologismelor de origine latina sa

188 Publicat de N. A. Smirnov ca anexa la studiul sau 3anadmoe mutilate na pycocuu

113b11(' e nempoecKyro snoxy, in

C6opmum Ornderwmum pycawzo mntma u cnoeeemocmu Mum.

AKad. nayK, t. 88, n. 2, 1910, p. 363 -382. Procesul de modernizare rapids a limbii ruse
impus de tarul Petru I fusese semnalat in Apus de carturari contemporani ca
J. L. Frisch, Libri novi Russico idiomate conscripti, in Acta eruditorum", 1710, martie,
p. 140 143, J. A. Fabricius, in Programm des Gymnasiums zum Grauen Kloster [Berlin,
1727], sau J. P. Kohl in Introductio in historiam et rem literarium slavorum imprimis
sacra, Altonaviae, 1729, p. 20, nota e, acesta referindu-se chiar la Sistemul. Pins la

Petru I, arata Kohl, cartile rusesti, religioase ca si laice, fusesera publicate in slavona. 0

exceptie a fost Systema religionis Muhammedanae, scrisa in latina de principele Cantemir, apoi
tradusa de Ilinskij in limba moscovita folosita astazi de rusi" ( ab interprete quodam rutheno,
homine sane non indocto et inpolito Ilinshi appellato, in Moscoviticam qua Rutheni hodie utuntur
linguam traductum" ). Pentru informatie Kohl trimite la Frisch. Cf. si Ernst Eichler, Die slawistischen Studien des Johann Leonhard Frisch. Bin Beitrag zur Geschichte der deutschen Slawistik,
Berlin, 1967, p. 26-27, 152.
184 Este o trasatura a scrisului ca.ntemirian caracteristica si operelor alcatuite in limbs

roman& (Divanul, Istoria ieroglificd etc.). Ea se explica prin poliglosia autorului, prin cultura
si varietatea preocuparilor lui, care impuneau o terminologie bogata. De aci necesitatea de a
introduce termeni strain nu numai in rusa, dar cu mult inainte in roman& (v. Scara a numerelor
,si cuvintelor streine tilcuitoare, in D. Cantemir, Opere, vol. IV, Istoria ieroglificd, Bucuresti,
1973, p. 57-67).
185 Cnoeapb umocmpcumbtx cube, bowedtuux e pycoculi .7361K e snoxy Hempa Benwcazo, in
3anadmoe enummue na pyccmuil n3b1K e nempoecmyw snoxy, p. 27-360.

286 N. A. Smirnov a omis zeci de termeni a caror prima atestare in limba rusa era datorata lui Cantemir. Digionaru/ amintit este astfel deosebit de util oricui va intreprinde studiul
atit de necesar despre contributia lui Dimitrie Cantemir la formarea limbii ruse literare: cornpararea neologismelor din Sistem cu lista lui Sraimov &I la iveala termeni si forme introduse
in rusa de invatatul roman.

izoleze, alaturi de intermediarele germane si mai ales poloneze 187, calea preludrii directe din
latin 'd practicata de Cantemir (asa se explith forme ca apmuuynyc < lat. articulus, iar nu apmutcy.4 <
pot. artykut, OICKII3UA < lat. occasio, iar nu oica3uu < pot. okasja, sau nepcoua in sens de chip,
fizionomie, iar nu de persoana, ca in cazul pol. persona etc.).

Lucthrile preg.titoare pentru elaborarea unui dictionar istoric al limbii ruse au avut in
qi Sistentul ca izvor lexical (ne referim in special la Fisierul Dictionarultti limbii ruse
medievale intocmit de Institutul limbii Ruse al Academiei de $tiinte a U.R.S.S. sau la Fisierul
cabinetului Digionarului etimologic at limbii ruse, de la Universitatea M. V. Lomonosov" din
Moscova). Consultarea acestor doll& fisiere explica trimiterile la Sistcm in recentul Dictionar
etimologic at limbii ruse intocmit de M. N. $anskij "B. Se accepth asadar ca termeni ca amom,
deicada, deOwluyuft, datclat sint pentru prima oath atestati in Sistenzul lui D. Cantemir.
Consultarea. lui $anskij in ce priveste contributiile invatatului roman la dezvoltarea limbii ruse
vedere

nu este filth peremptorie. In Dicfionarul etimologic citat, nu figureath termeni din Sistem (amAt6wc,
aumonomacuu, anoicanunmuuecKuit, apmuOuyttaimbni, acmpouomucuii, daumun cu sensul smochin",

ducupettuft, ducmux, dpam) sau forme specifice lui Cantemir (aedueutatu, apmtutynyc), iar altor
termeni existenti in Sistem li se dau atestari mai tirzii (ex. aAiwoopuctecicuit nu apare pentru
prima oars. in E. Veismann, Remelt/to-immune/mil u pycocuit net:cm-on, Sankt-Peterburg,
173 1, ci in Sistem, repetat folosit ; dac& ameucm este numai ocazional mentionat de Theofan

Prokopovici, CAoea u peuu - redactate in 1718, editate la 1760, Sankt-Peterburg - atunci el

intr.& in rusa. prin Sistem, qi nu prin Ivan Nordstet, P9CCUOCK1117 c uemetpcum u Opuayy3ocum
nepeeodamu caoeapb, Sankt- Peterburg, 1780). Contributia lui Cantemir la

dezvoltarea limbii ruse moderne este mai mare decit s-a crezut, si ea merit& sa formeze obiectul unor cercet&ri specialeln.

Sistemul mai cuprinde un mare numar de termeni orientali, folositi cind autorul citeazit
numele unor realitati musulmane (ex. a6decm 171, zeoupa 34, eycA 171, manudatcu6atu 35,
myy6mu 36, nama3 80, cypem 42, 30ellou 36, eadatcu 186 etc.), in care caz cuvintele sint reproduse fie in forma for originath, in transliterarea chirilica adoptata. de Cantemir, totdeauna
cu litere de corp mare, fie ca nume comune: 6eznep6ez 253, eetcun 36, ee3up 5, zodatce 56, &Tem
221, duean 123, exam 93, zatam 258, Kac)u 62, me3catc) 8, mycAumau 70, naduutaz 36, uaytu
33, myA6aua 8, yAema 62, 6epca2 103, xaAu0 56, xapew 11, natua 67, tuaxmambt 247, tueux
33, uteuxemeo 35, 3.4tup 33, Rubtuapb 34. De aceeai origine, dar cu forme de influent occidental& sint si mycnumattucAt 217, myxammeatt3.41 253. $anskij consemneath un singur termen

arab (datcuu) ca fiind introdus in limba rusa de Cantemir ; este sigur c& o ce &tare atonta va

releva 6i alte contributii cantemiriene la terminologia rush de origine orienta11.

V. VALOAREA LITERARA

Primii cititori ai Sistemului au va.zut in noua scriere a lui Cantemir o carte de informare
asupra unei civilizatii putin cunoscute, de interpretare a unei doctrine exotice, de evocare a
lumii in care tthise autorul ; ei au fost ins& deopotriv& sensibili la virtutile atractive ale operei

lui Cantemir, la f r u mu set ea ei.

Sistemul este o carte bine scrith. Principele, confruntat de un noian de informatii-culte si

populare, critice 5i legendare, esentiale sau anecdotice, scrise sau orale, autoritare sau apocrife-,

dovedeste capacitatea de a le tria, sistematiza

qi

expune cu nethgaduith mliestrie. El

are simtul esentialului, stie s& inatiseze elementele fundamentale ale civilizatiei de care se ocupl.
Imaginea islamului infatisath de Dimitrie Cantemir este, cum aratam mai sus, corecta in ansamblu,
ca si in detalii, ceea ce confer& autorului meritul de a fi inzestrat literatura europeanl cu o oper&

de bath privind civilizatia musulmana.

Far& fndoiala ca Principele a vrut sa, alcauiasth mai mutt decit o carte de informatie. Intilnim in Sistem insusirile literare cu care Cantemir ne obisnuise din epoca creatiilor sale con187

N. A. Smirnov, op. cit., p. 1- 19: Onpebeneutte nymeit, uomopbtmu a nempoecupo max),

tuAu 3au,stcmeoecutum us 3artadrio-eeponeitcuux R3b11:06.

188

N. M. $anskij, 3mtatoitoewteeKtal cAoeopb pycotoeo .1131311(a, t. I, Moscova, 1963- 1973;

am consultat numai fasciculele 1 (A ),3 (B)i5 (id, E, NJ din dictionar, incomplet publicat. Pentru exemplele ce urmeaz& a se vedea tot N. M. $anskij, op. cit., S.V.
188 Primul studiu cu aceasta tem& a fost publicat de Anca Irina Ionescu, La contribution
de Demetre Cantemir a la modernisation du lexique de la langue russe, in Analele Universitalii
Bucuresti, Limbi si Literaturi Straine, 26, 1977, nr. II, p. 53-57. Comparatiile cu alte dictionare
ale limbii ruse, (CAottapb coepememmeo pycatoeo u3buca, t. I- XVII, Moscova, 1950- 1965;
S. I. Olegov, CAoeapb pycacozo mbuca ed. 10-a, Moscova, 1973; M. Vasmer, 3mumonoeugamut/ cAoeapb pyccitozo u3buta, t. I-IV, Moscova, 1973) au dus-o pe autoare la concluzii
identice cu ale noastre in ce priveste noutatea terminologiei din Sistem fats de rusa epocii

lui Petru I.

XXVIII

stantinopolitane de prim ordin (Divanul qi Istoria ieroglificc1). El ne feel, mai lath, o imagine
caleidoscopica, a lumii musulmane, in culori si nuance, o imagine care ds cititorului satisfactia,
atit de rare pe atunci si care se obtinea, mai ales prin carte, a unui contact autentic cu o lume
indepartata. Aceasta, lume Cantemir o evoca prin judecati profunde, dar deopotriva prin detalii concrete, elocvente, prin situatii traite. In opera sa se intilnesc la tot pasul aprecierile carturarului cu relatarile martorului ocular. Toate elementele cu caracter autobiografic citate in
aceste pagini (si mentionate de noi mai sus) releva tendinta lui Cantemir de a-si intemeia afirmatiile prin experiente proprii.

intreruperea excursului stiintific al cartii prin istorii" (anuntate ca atare de autor) ne

trimite, de asemenea, la normele literaturii orientale (la alcatuiri ca 0 mie si una de nopti, dar $i
la cronicile otomane ale veacurilor mai aproape de noi). Amintiri personale, anecdote, legende,
snoave, proverbe, pilde din literatura sapientiall atit de bogata in Orient dau miscare si culori
unor elemente doctrinare sau unor canoane institutionale aride intr-o expunere strict didactics.
Exemplare in acest sens sint expunerile despre casatorie si divort, despre indatoririle musulmanului in general. Procedeele folosite sint orientate: a se compara, de pilda, necontenita alternare
de reguli si cazuri concrete din Sistem, cu modul in care despartirea intreita este infatisata in
0 mie si una de nopti (povestea lui Alunita ,Si a frumoasei Zobeida, noptile 261-263) sau (din
aceeasi opera, noptile 272-287) cu sinteza de intelepciune si civilizatie islamica pe care roaba
Simpatia o face califului Harun al-Rasid 190.
Cantemir cunoaste valoarea episodului definitoriu, ca in relatarea intimplarii tinarului
Nicolae (de fapt neomartirul Nicolae din Karpenisios, care refuza sa treaca la islam) sau a ambasadorului olandez dornic sa, viziteze sanctuarul musulman din Ierusalim: amindoua. Intimplarile
vor sa sublinieze aspecte ale intolerantei, ale fanatismului mahomedan. Dar Principe le tie deopotriva sa prezinte portretul fizic sau launtric al unui personaj prin citeva note biografice esentiale, ca in cazul lui Sava Vladislavovici Raguzinsld, in care credem ca putem recunoaste pe
domnul de neam iliric" stigmatizat in incheierea cartii pentru magie neagra.

Aceasta libertate in alegerea procedeelor ii ingaduie autorului sa minuiasca degajat o

informatie diverse, de valoare si autoritate inegale. Apelul la memorie i la experienta personals

scuteste de referintele fastidioase la izvoare scrise pe care nu le dispretuia, cum aratam
mai sus, dar pe care nu le avea totdeauna la indemina. In felul acesta inse tot ce pierde aparatul
stiintific, pozitivist, al cartii cistiga autenticitatea relatarii, venita din partea martorului ocular,
it

a cunoscatorului" care stie, dupe. imprejurare, ss fie reporter fidel al lumii in care a trait sau
eseist asupra credintelor ei moravurilor acestei lumi.
Arta lui Cantemir consta tocmai in stiinta cu care imbina rigoarea savantului cu talentul
povestitorului, exigentele impuse lui de prezentarea unui sistem doctrinar si libertatile literare
la care 11 imbiau frumusetile si pitorescul unei lumi exotice, fascinante. De aci situatiile diverse
in care se plaseaza autorul, cind sever si precaut,
raspunderea., rezervindu-si opinia

(el relateaza numai ce stie", ce-si aminteste", dups cum spun ei", musulmanii), cind supu-

nind conceptii si fapte normelor bunului-simt (asa sint tratate superstitiile), and oferindu-si
desfatarea de a povesti despre lumea pe care o iubea. atita.

VI. CIRCULATIA SISTEMULUI

1. Manuscrisul autograf

Originalul latin al Sistemului, compus din prima forma. scurta (Curanus) pi din forma
dezvoltata care a servit la versiunea definitive ruse, se pastreaza la Sectia de manuscrise a Arhi-

vei centrale de stat de acte vechi a U.R.S.S., fondul 181, nr. 1325, f. 2 1281". Sint dovezi
despre o restrinsa circulatie a acestui manuscris in timpul vietii lui Cantemir: Ghedeon Vis-

niovski 1-a parcurs, negresit, inainte de a scrie Lauda catre Dimitrie Cantemir, datata 22 noiembrie
1719 si tiparita in fruntea editiei rusesti de peste trei ani. Lauda, declare autorul ei, este inchiflat& Principelui in timpul cind cla la lumina, opera sa De systemate religionis muhammedanae
etc.", asadar dupa ce cartea fusese scrisa (se fac referiri la elemente din cuprinsul ei). Publicarea

operei in ruseste a oferit insa, curind, alt mijloc, mult mai lesnicios, pentru raspindirea ei in

Rusia.
Dupa, moartea lui Cantemir, manuscrisul, ramas in pastrarea fiului sau $erban (Serghie),
a ajuns cumparat la licitatie in poesia invatatului N. Bantis-Kamenskii, stranepot dinspre
mama al invatatului moldovean, care-1 daruieste Arhivei Ministerului rus al Afacerilor Straine

190 Cartea celor o mie gi. una de nopti, trad. de H. Gramescu si D. Murarasu, vol. 5.
Bucuresti, 1971, p. 44-53 i 104-145.
191 V. descrierea mai sus, p. XVII XVIII. Pentru peregrinarile manuscrisului autograf v. I. Minea, Despre Dimitrie Cantemir. Omul, scriitorul, domnitorul, Iai, 1926, p. 19-20.

XXIX

in 1783. Gr. Tocilescu 1-a consultat in 1878, fArA sl-1 copieze integral. P. P. Panaitescu credea
al manuscrisul, forma definitive, si completA in latineste, dupa care s-a fAcut traducerea in
ruseste, nu s-a pastrat intre hirtiile lui D. Cantemir", judecind dup5, faptul ca Tocilescu nu o
copiase 192, dar, dupa cum se stie, aceasta s-a datorat numai grabei cu care cunoscutul istoric
iii incheiase cercetarile in Rusia. Biblioteca. Academiei Romane posed reproduceri (microfilm
fotocopie) 43110, acest manuscris.

2. Editia din Sanktpiterburh, 1722

Versiunea ruseasca definitivA a operei a iesit de sub tipar la 22 decembrie 1722 in Tipografia impAratescului Sanktpiterburh", infiintata de Petru I in 1711, condusa de Mihail Avramov
pusk incepind din 1721, sub controlul Sinodului Bisericii Ruse.

Titlul rusesc are fatA de cel Latin (pe care-1 putem reconstitui dupa odele lui Teofilact
Lopatinski si Ghedeon Visniovski: Systema de religione et statu Imperii Turcici sau Systema

religionis Muhammedanae ) douA adaugiri: Cartea" (obisnuita lucrarilor in rusa ;moo ,

dar si in arabe al -hitdb ) i intocmirea" ( cocmonnue ). Este corespondentul gr. clic-m[2a =

ansamblu (doctrinar), alcatuire", adaugat pentru lamurirea cititorului rus neobisnuit cu neologismele care abundA in lucrare si explicA glosele marginale.
Gravura alegorica din frontispiciul editiei infatiseaza. geneza si avintul Imperiului Otoman
potrivit visului profetic intrat in legendA al lui Osman I Gazi (c. 128 1 1320), intemeietorul dinastiei sultanilor turci. Gazduit in casa lui Edebali, Osman a avut revelatia dinastiei
pe care axea s-o infiinteze si a gloriei viitoare a statului otoman: luna (fata iubita, Malkhatun,
fiica seicului Edebali din Adana) trece din pieptul tatAlui sAu in acela al sultanului; din trupul
acestuia se inalta un arbore urias, a carui coroana acopera cei patru man munti ai lumii (Ca.uca.zul, Atlasul, Taurus si Haemus), si din ale carui radacini izvorasc cele patru mari fluvii: Tigrul,
Eufratul, Nilul si Dunarea.. Gravura a fost executata de Aleksei Fedorovici Zubov, dar terra

(o legend& turcea.sca)
intepretarea ei polemics, vadesc indicatiile lui Cantemir. La fel ca in
Arborele lui Iesei" din iconografia bizantinA, trunchiul iii are radacinile in trupul unui ilustru
inaintas (aci Osman), dar ramurile si fructele sint serpi, simbol al rAului. Dintre cele trei personaje feminine rcprezentind continentele dominate de Imperiul Otoman, Asia centrul acestui
stat isi tine sceptrul pe umAr si atrage atentia, prin indexul miinii stingi, asupra mArimii,
vicleniei puterii Semilunei, gest asemanAtor celui al tinArului intelept din gravura (tot cantemiriana) care ilustrea.z5. Divanul. Africa iii reazimA de trunchiul Imperiului trupul, sceptrul
si avutiile (Cornul abundentii"), intr-o atitudine de total& supunere. Numai Europa tine sceptrul
ridicat 8i, cu stinga, face un semn de refuz si aparare 193.

Volumul cuprinde o Epistold dedicatorie catre Petru cel Mare, o Odd inchinata lui Cantemir

de Teofilact Lopatinski, rectorul scolilor din Moscova, si, cum aratam mai sus, o Laudd, mai
intinsk cu acelasi caracter, scrisa de Ghedeon Visniovski, profesor de teologie si filosofie, mai
tirziu rector al Academiei din Moscova. Arnindoul textele aduc elogii autorului, subliniaza meritele cArtii, lucrare de informare asupra Imperiului Otoman, dar avind si scopul de a chema la
libertate popoarele ce gem subjugate".
UrmeazA Precuvintarea lui Cantemir, al cArei inceput (David... preagratios intre impArati,
preales intre proroci" etc.) prezintA o curioasa asemAnare cu Epistola dedicatorie a lui Athanasie
Dabbas la Ceaslovul greco-arab imprimat de Antim Ivireanul la Bucuresti, in 170219x.

Volumul este ingrijit tipArit cu litere chirilice civile", caracterele not folosite in cartile
epocii lui Petru. Autorul ii propusese sa culeag'd cu caractere arabe citatele din Sa'di sau unele
exemple date in textul cArtii, dar, dupa cum se stie, casetele cu aceste caractere fuseserl trimise
In Caucaz, pentru imprimarea proclamatiilor lui Petru cAtre populatia din teritoriile cucerite 192,
192 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viafa ,si opera, p. 212.

193 pentru Cantemir Imperiul Otoman era un stat monstruos, format impotriva legii
ciclice de succesiune a celor patru monarhii (V. Monarchiarum physica examinatio, trad. I. Sulea.-

-Firu, in Studii si cercetari de biobliologie", 5, 1963, p. 267-276). De notat cd legenda visului

lui Osman a fost reluatA in literatura noastra de Mihai Eminescu in Scrisoarea III (v. Perpessicius
in M. Eminescu, Opere, vol. II, Bucuresti, 1941, p. 289-291). Despre legendl, v. Mouradja
d'Ohsson, Tableau general de l'EmpireOthoman, t. I, Paris, 1788, p. 356-360, si J. de Hammer

[-Purgstall], Histoire de l'Empire Othoman, trad. fr., t. I, Paris, 1835, p. 64-68, far pentru
alegoria din Divanul v. D. Cantemir, Opere complete, ed. V. Candea vol. I, Bucuresti, 1974,
p. 74-75. Date despre A. F. Zubov (1688 m. dupl 1744) la P. Pekarskij, op. cit., t. II,
Sankt-Peterburg, 1862, p. 212, 222, 291, 299 -301, 309, 337, 386, 397, 434, 484-485, 650-652, 660.

104 I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romlineasccl veche, t. I, Bucuresti, 1903, p. 539540, nr. 137.
192 P. P. Panaitescu, op. cit., p. 214.

XX

asadar locurile care urmau sa cuprinda asemenea texte au ramas libere 296. Pentru Ilmurirea
unor notiuni se dau don& schite in text 1" 1 se adauga un tablou comparativ al cifrelor europene,
indiene si arabe", desenat de P. Picard 199. Asezarea rindurilor la sfirsitul unor pagini sub forma
de triunghi rasturnat aminteste de manuscrisele arabe 199.

Imprimarea cartii s-a lovit de impotrivirea. cenzorilor Sinodului Bisericii ruse, care i-au
cerut lui Cantemir, prin Gavriil Bujinskij, arhimandritul manastirii Ipatievski, consilier al Sinodului si protector al scolilor si tipografiilor", sa-si arate sursele de informare lucrarile con-

sultate sau credintele populare culese de el. 0 asemenea precizare care urma sg. fie
tiparita In carte trebuia sa previna reprosurile cititorilor musulmani ca lucrarea ar cuprinde inexactitati si calomnii si sa evite criticarea unei opere tiparite din porunca imparatului. Cantemir respinge aceasts cerere, aratind ca izvoarele doctrinei islamice sint suficient citate in carte si ca, el, ca autor, fsi asumg intreaga raspundere pentru cele afirmate,
farg s5, simta nevoia de a fi confirmat de altii. Cit priveste tiparirea lucrarii, ea a fost poruncita

de Petru fsrs sa-i fi cerut consimtamintul, asadar hotaritoare este vointa imparatului, iar nu
semnatura autorului 200. Opozitia Sinodului a intirziat aproape un an tiparirea lucrarii: la 30 octombrie 1721 Cantemir raspunsese la obiectii; la 18 iulie 1722 Petru se interesa din Astrahan
despre soarta cartii; i se raspunde ca. imprimarea este impiedicatA de lipsa caracterelor arabe.
Abia la 13 August Sinodul trimite manuscrisul la tipografie, unde lucrul merge repede: peste
aproape patru luni si jumatate, la 22 decembrie 1722, cartea apare. Litre timp Petru revenise
(la 12 octombrie), reprosind Sinodului incetineala si aratind ca argumentul lipsei caracterelor

arabe este subred: ele pot fi lasate deoparte, cgci nu pentru turci, ci pentru stiinta rusilor

se tipareste aceasta carte .201. In insistenta, lui Petru trebuie ghicite si nerabdarea si interventiile
lui Cantemir insusi, care se afla cu tarul in campania din Caucaz.
Dorinta lui Cantemir de justificare politica a cartii sale ca raspuns hotaritor la obiectiile
Sinodului ar putea justifica si diferenta de ton dintre dedicatia catre tar (p. la-5a) si Precuvintarea cdtre cititor (p. 1d-8d). In dedicatie nu intilnim nici un accent antiislamic, cuprinsul cartii
este o singurg data amintit (prin titlu), dar nu scopul ei educativ, religios sau politic, iar referirea

la faptul ca lucrarea, a fost serial din porunca voastra" poate fi o flaterie adaugata ulterior.
Este, asadar, o simply inchinare" a cartii catre suveranul care prin ospitalitatea lui i-a permis
autorului sa afirme, ca poetul Sa`di: De cind protectia to mi-a fost acordata mie, sarmanului,/

AlcAtuirile mele sint mai limpezi decit urmele soarelui". Dimpotriva, in Precuvintare concentreaza argumentele sale antiislamice, da un fundament apologetic cretin lucrarii, citeath adesea.
Biblia, zugraveste in culori negre doctrina coranicA, apelind ping si la opiniile lui Porfiriu (impo-

sibile prin anacronism), apoi cla cartii o motivatie politica: ea ar fi fost scrisg din porunca. tarului Petru I, pentru combaterea legii Curanului" qi a Imperiului Muhammedan", care stapinea aproape toata Asia, o mare parte a Africii si o parte an mica a Europei". Toate aceste argumente, absente in dedicatia catre tar (unde ar fi trebuit sa figureze) sint expuse in Precuvintare
pentru solutionarea conflictului cu Sinodul: Cantemir afirmg ca lucrarea sa este scrisa potrivit
-doctrinei crestine, Mrs nascociri, fara blam, Msa adAogiri si fara vreo scadere" (adica ceea ce
i se reprosase de Sinod), ea reprezinta vointa. imparatului Petru insusi, are finalitate didactics,

religioasa, etica si politics. Autorul nu vita sa aminteasca (de asta data in intentia tarului)
el ping si riurile Volga, Donul, Nistrul [adica zone din cuprinsul sau vecingtatea Rusiei n.n.]
cinstesc [Inca] reaua credintg a Curanului", in timp ce prin armele Cezarului [imparatul Leopold I] Ungaria e curatita deja", referinta menita sa stirneasca ambitia lui Petru si sa-1 decida
sa. reia campania intrerupta printr-o infringere, in 1711, la Stanilesti.
Tratam mai departe despre reactiile cercurilor stiintifice contemporane fat.5, de Sistem.
Nu avem informatii despre tirajul carpi. Dintre rarele exemplare aflatoare in Cara, unul din cele

mai complete, de la Biblioteca Academiei R. S. Romania (ex. I), a fost dgruit de Nil Popov,
profesor de istoria Rusiei la Universitatea din Moscova, la 2 noiembrie 1877, foarte probabil
prin Tocilescu insusi. Alt exemplar (dubletul I), incomplet, pare sa fi apartinut lui B. P. Hasdeu,
care a notat pe foaia de titlu, in ruseste: Am cumparat-o din Moscova, in anul 1852. Thaddei

198 V. mai sus nota 93.

197 Sistemul, p. 32, 175.
199 Ibidem, 358.

199 Ibidem, p. 8, 173, 379. Este cunoscutul final in virf de cutit" folosit si in Panegiricul
lui Petru cel Mare (17 14); v. Eugen Lozovan, Le Panigyrique de Pierre le Grand, Copenhaga,

198 1 (extras din RIDS. Etudes Romanes", 1981, nr. 92), p. 6-7 si 19, nota 3.

20 V. obiectiile Sinodului si raspunsul lui Cantemir la St. Ciobanu, op. cit., p. 522-525,

anexele LXVIIILXIX ; cf. si scrisoarea Principelui catre Aleksei Vasilievici Makarov, secre-

tarul Cabinetului, imperial, din 30 octombrie 1722, la Paul Cernovodeanu, Alvina Laze. si Mihai
Caratasu, Din corespondenfa inedit'd a lui Dimitrie Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5,

p. 1042 1043.

201 Corespondenta lui Petru cu Sinodul la N. A. Voskresenskii, 3axonodameAbcxue mama

Ilempa I, Moscova Leningrad, 1945, p. 112 114; v. si P. Pekarskij, op. cit., vol. II,
p. 585; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viola ,si opera, p. 213 -214.

XXXI

Aleksandrovici Ghijdeu". Se tie c3 invatatul semna, in Rusia, Thadeu, echivalentul latin al

numelui Bogdan 202. Volumul in posesia lui fusese &mit in luna iunie 1725 unui diacon Timothei,

dintr-o lavra ruseasca greu de identificat, intr-o lung& insemnare a primului proprietar, care
ocupa paginile 1-35. Este o dovad5. a circulatiei artii in Rusia, unde, dupa cum vom vedea,
curind dup moartea lui Cantemir Sistemul Incepe a fi uitat, nebucurindu-se de atentia cerce-

thorilor.

3. Fragmentele in limba germana

Citeva fragmente din Sistem au fost traduse curind dupg aparitia versiunii ruseati in limba
germana. Ele se ail& in Arhiva Academiei Germane de Stiinte din Berlin ai au fost semnalate
mai intii de acad. Emil Pop 203. Cele aapte pagini (f. 38r

419 adresate lui Monsieur Iablonsky,

Conseil ler de la Cour pour sa Majeste le Roy de Prusse a Berlin poartb. titlul: Continuatio.

Extractus au/i dem russischen Buch des Fr. Cantemiri von der tiirkischen Religion. Este vorba de
extrase din cArtile III ai IV tratind despre credinte si legende musulmane (cu rare referinte
coranice) despre Mahomed, sotiile si minunile lui, ingeri si demoni, Noul Testament, Coran,

despre porunci privind relatiile sexuale ai vinul, despre Solomon, Noe, calltoria Profetului in
cer. Textul german este scris cu ortografie inconsecventa ,Si de un imperfect cunoscator al
limbii ruse; traducerea pare si . cuprind5, mai degrabl note de lectura: extrasele nu sint fidel
traduse, ci rezumate ,Si dispuse intr-o ordine intimplatoare. Dupg. selectia pasajelor s-ar pares
ci redactorul acestor extrase traduse dorea s -si conving5, corespondentul din Berlin despre
absurditatea credintelor musulmane din perspectiva creatina, despre caracterul for imoral,
adesea scatologic.
DupS, cum se stie, Daniel Ernst Jablonskv, teolog ai orientalist, preaedintele Academiei
din Berlin intre anii 1737 ai 1741, se interesa de cartea lui Cantemir, ai la 13 martie 1726 Heinrich
Huyssen fi scria din Sankt-Peterburg despre posibilitatea traducerii ei de catre Frisch 204. Pasajele traduse in germana par a fi fost legate de acest proiect nerealizat.

4. Traducerea bulgath

Sistemul trebuia s6. amina mult timp pentru invAtatii de limb& rus5. sau pentru cei
care-ai cautau informatia in aceastl zona. de cultua un izvor principal asupra civilizatiei
islamice. Ne-o dovedeate traducerea facuta de apostolul renaaterii culturale bulgare Stoiko
Vladislavov (1739 1813), mai cunoscut sub numele sgu monahal Sofronie Vraceanski
(episcop de Vrata).
Versiunea a fost facuta in 1805, clad Sofronie, refugiat in Tara Romaneasa, s-a putut
mai lesne darui lucrului literar (aci si-a scris autobiografia, a tradus Teatrul politic, a p
prima carte in limba bulgara modern5., Kiriakodromionul lui Nichifor Theotokis, Rimnicul
Irilcea, 1806). Ea reprezint.5. partea a treia din lucrarea Hcnoeedanue npaeocAaenou eepg, in
care episcopul Vratei infb.tiaa cele trei religii abrahamice creatink mozaica ai musulman'&
pentru a arata superioritatea. creatinismului. Manuscrisul versiunii bulgare se p5strea.z5. In fondul

M. P. Pogodin, ms. 1204, f. 179-340 al Bibliotecii M. E. Saltikov-Scedrin" din Leningrad.

Poarta titlul: OVCTHM4 H smith MOLMEAdHCKHA H 0 HIHTHE MOLIME,1,0806 FMCS OHILI sipSiom, wo npopoxe term
noes-kAHAro KAM 0 MUM HAVIL

or iciw8 MoIamfAla HOPHINHAA I min iHHOr0 Ap8r0, yio owl

erhp884T H AEIHKerly

202 Bufrosina Dvoicenko, Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu, Bucureati, 1936,
p. 18 19. Cum insa in 1852 Hasdeu avea 16 ani, se afla la studii la Universitatea din Harkey,
Ili nu atim sd fi calAtorit la Moscova, insemnarea mai trebuie cercetata.
203 Emil Pop, Dimitrie Cantemir fi Academia din Berlin, in Studii" 22, 1969, nr. 5,

p. 832; extrasele din Sistem se afla sub cota in-fol. I VBd. 3, f. 38r 4 lr. Multumim i
pe aceastA cale donducerii Arhivelor Academiei din Berlin pentru trimiterea de fotocopii de pe
aceste pagini.

204 Ibidem: inca nu am putut afla identitatea ai specialitatea lui Erisch" (sic!). Este

vorba de Johann Leonhard Frisch (1666 1743), membru al Academiei din Berlin (din 1706),
reputat pentru lucrarile sale privind limbile slave ai bun cunosator al limbii ai istoriei ruse
(W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schwelle zur Frithaufkltirung: Dimitrie Cantemir
( 1673-1723), in Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften der DDR, 1973, nr. 13,
p. 16). La proiectul acestei traduceri se referk poate, J. P. Kohl, Introductio in historiam et
rem slavorum imprimis sacra, Altonaviae, 1729, p. (X), nr. IV, afirmind ed Systema religionis
Muhamedanae, quo a Serenissimus Moldaviae Princeps Demetrius Cantemirius, summa fide ac
diligentia a se conscriptum, ante aliqot annos Petropoli divulgavit, eruditorum quorundam hortatu
ex Slavonico-Ruthena lingua translatum, variisque observatis auctum, praemissa praefatione de
iis, qui ad hanc memoriam nostram Turcarum religionem literis consignarunt, scriptoribus. Kohl

trimite la nota h i la o recenzie a sa din Acta eruditorum" din Leipzig.

XXXII

Sistemul lui Cantemir ii oferea lui Sofronie cea mai abundenta informatie privitoare la
islam. Desi nu putea ignora numele autorului, el nu-1 mentioneaza in traducerea sa, care a putut
astfel sa fie mult timp socotita drept o scriere original& 205. Sofronie a adaptat textul lui Cantemir
exigentelor lucrdrii sale, adresata cititorilor in Kral:a bulgard a vremii. Asadar, el a tradus intr-un
stil simplu, a restructurat Sistemul, a adaugat unele pasaje, a omis multe pagini, a renuntat la impd.rtirea in vase carti si a prefacut unele subdiviziuni in capitole. Dup& o predoslovie care reia ideile
din prefetele lui Cantemir, cele 128 de capitole ale versiunii bulgare reproduc cArtile si capitolele

Sistemului in ordinea urmatoare: I 2,6- 10, 12; II 2,4 -5; IV 1,4- 12, 14, 16; III 5- 10, 172 1 ; I 1 1 ; II 1, 3, 6 ; III 1, 3 ; IV 2-3, 13, 15; V 1- 14; VI 1; V 15; VI 1-27, 30-34. Inter-

ventiile lui Sofronie par logice: Apocalipsul muhamedan (cartea a III-a) trebuia inf&tisat dup&
Zidirea jumii din cartea a IV-a. Cantemir urma norme obisnuite autorilor islamului. Eshatologia
musulmand este imediat asociata Profetului si misiunii lui. Cdrturarul bulgar nu putea, fireste,
sa surprinda economia islamica a cartii lui Cantemir.
Subdiviziunile unor capitole (V 11 si 12; VI 1 -3, 6, 14, 18, 27, 32) devin capitole separate..
Sofronie adauga cloud texte despre originea arabilor (I, 2) si despre dragostea dintre o tindr&
rusoaicd si un prizonier turc (VI, 4). El inlaturd tot ce i se pare balast retoric sau detaliu

nesemnificativ, cdutind sa simplifice cursul expunerii, omite pasajele licentioase si, curios,
cauta s extinda criticile aduse Coranului la Talmud, carte pe bun& dreptate ignorata in Sistem.
Constructiile si expresiile savante ramin, adesea, neintelese traducatorului. Realizata cu mijloace explicabil inferioare originalului cantemirian, versiunea bulgara a Sistemului pastreaz&
o deosebita valoare ca fapt de culture: una dintre cele mai vechi scrieri de literature cult&
tradusa, in limba bulgara moderns, la inceputul acestei literaturi", cum a apreciat-o P. P. Panaitescu 206, si, putem adauga, cea dintii lucrare bulgard de orientalistica, ea vadeste interesul
unei culturi balcanice pentru Sistemul lui Cantemir, interes nemanifestat in tam unde fusese
publicatd cartea.
5.

Curanus copiat pentru Academia Romand

Intre instructiunile primite de Grigore Tocilescu pentru misiunea sa in Rusia era si copierea oricaror opere in limba latind ale lui Dimitrie Cantemir. Atentia invatatului a fost indreptata.
asupra celor mai cunoscute atunci, Descrierea Moldovei si Istoria Imperiului Otoman, ale caror
transcrieri integrale le-a adus la Bucuresti. In ce priveste manuscrisul Curanus, care cuprindea,
cum am vAztil*"ambele forme scurta si dezvoltatd ale Sistemului, Tocilescu n-a reusit

sa copieze decit primele 36 de file (mai precis pine la 37r sus: Despre Araf); aspectul copiei
aratd ca, ea a fost intreruptd de intoarcerea precipitate, in tarn, a cercetatorului, caruia Academia
i-a refuzat subsidiile necesare continuarii misiunii sale.
Aceasta copie (ms. lat. 76 al Bibliotecii Academiei Romane, f. 41- 100 ") a fost, evident,
fdcutd, de un functionar al Arhivei Ministerului rus al Afacerilor Straine, din insarcinarea lui
Tocilescu. Copistul avea o scriere limpede, dar nu a putut invinge dificultatile transcrierii, care
pacdtuieste sub mai multe raporturi. Paginatia originalului nu e notate pe copie, numerotata,
curios, pe colite de 4 pagini (asadar 30 de colite = 120 de pagini). Copistul intimpind neclaritati
pe care le corecteaza partial la colationare (ms. lat. cit., p. 46, 47, 47', 59" etc.); 'Amin ins& erori,

205 V. despre traducerea bulgard. a Sistemului: A. I. Sobolevskii, Heu3eecnufbre mpydbr

CoOpouu.0 Bpayancuozo, in Theecrnua Omdenemm pyccuoeo anuca a cnoeecmllocmu limn.
Auad. uayu, 13, 1908, KH. 1, p. 9 1- 94, si A. I. Iatimirskij, Menuue meuembz u 3amenm nocmaptamoti waicuo-cnaenucica numepamypam, KH. 2, p. 109- 110, ibid., 21, 1916, p. 115; N. Okrkov, Aemo6uoepauama rra CoOpouuti Bpayalicuu, Sofia, 1914 ; V. SI. Niselkov, CoOponmi
BpaLumacu, olcueom u meopuecmeo, Sofia, 1963, p. 69- 8 1, 116; Virgil Candea, La diffusicn de

l'oeuvre de Dimitrie Can/emir en Europe du Sud-est et au Picche-Orient, in Revue dcs etecics

sud-est europeennes", 10, 1972, nr. 2, p. 350- 35 1. Comparatia intre originalul Sistemului si
traducerea lui Sofronie au facut-o T. N. Kopreeva, Heu3eeenzubui ucmoimux alcumun CoOpoHum, in Tpydta omdena dpeeuepyccumi numepamyp, 23, 1968, p. 309- 34 1, si Anca Irina
Ionescu, Considerations sur la traduction du Livre sur le Systeme de la Religicn des Musuln ens
de Cantemir par Sofronie Vraeanski, in Revue des etudes sud-cst eurcpeennes", 15, 1977, nr. 1,.
p. 101- 112. In cele ce urmeazd ne-am condus dupd rezultatele acestor articole.
"6 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, p. 219. Meritul lui Sofronie Vraceanski de a fi tratat despre islam la inceputurile literaturii bulgare moderne nu include ins&

si toleranta caracteristica Luminilor", cum afirma Emil Georgiev, dupd care Sofronie se
depdrteazd de traditia medievald, care aseza pe crestini mai presus decit pe ceilaltr
(HcmopuR Ea 6bnzapcuama numepamypa, II, .17 umepamypa ua eb3paalcdane, Sofia, 1966, p. 7 1)

Fidel religiei sale, Sofronie nu putea fi decit intolerant fall de islam. Lucrarea lui, care

voia a), demonstreze superioritatea crestinismului, vadeste un carturar angajat, in nici un caz.
un iluminist.

XXXII'

cu un singur m la p. 51 etc.; el nu copiaza cuvintele in caractere arabe, iar

nedumeririle le marchea9a cu semn de intrebare (f. 52); lase locuri albe (f. 52-52v, 94); se
straduieste s introduce in text adaosurile marginale, dar uneori (f. 57-71) nu reuseste se le
afle locul, asadar se multumeste s le copieze pe o coloana paralela.

ca Muhamed

6. Traduced romanesti partiale

Dupe aceasta copie, asadar reproducindu-i defectele, a facut traducerea sa din

1927

(Despre Coran) prof. loan Georgescu din Constanta 207, cu o sumara Introduccre in care, (hip&
citeva date despre islam si referiri la autorii roinani care an cunoscut sau an ignorat Sistemul,
afirma, in mod evident eronat, c forma scurta e o lucrare cu totul independenta si are, in mare
parte, alt caracter decit cea aparuta in ruseste la 1722" 208. Cu toata imperfectiunea ei, aceasta

traducere a implinit timp de o jurnatate de secol, in cultura romaneasca, functia de a infatisa

cititorilo de la noi schita initials a cartii lui Cantemir despre civilizatia islamica 200,
Proiectele sau incercarile de traducere integrala a bperei in forma ei desavirsita nu au lipsit
si, dupe initiativa din 1838 a lui Costache Negruzzi nerealizata
trebuie sa amintim incercarea Elenei G. Zane: cunoscuta cercetatoare si editoare a scrierilor lui N. Balcescu se angajase
acum trei decenii in aceasta, atit de dificila munca, pe care, negresit, consideram ca era cea mai
in masura sa o duce in chip fericit la capat, cunoscindu-i acribia, sensibilitatea pentru vechea
noastre literature si desavirsita cunoastere a limbii ruse. Alte lucrari mai necesare in programul de atunci al valorificarii mostenirii literare romanesti au curmat acest efort inainte

de implinirea lui.
Dintre versiunile romanesti fragmentare din Sistem, necesare redactarii unor lucrari de
diploma cu teme de orienatalistica, citam, deocamdata, traducerea (de Rodica. Iosu) a pasajelor
privind folclorul turcesc, citate in teza sa de Liliana Botez in 1968 210.
Tricentenarul nasterii lui Dimitrie Cantemir a prilejuit, de asemenea, publicarea citorva
fragmente traduse din Sisteon 211.

VII. SISTEMUL IN ISTORIA STUDIILOR ORIENTALE

0 judecata impartiall asupra Sistemului religiei mithammedane trebuie s situeze aceasta
opera in trei cimpuri ale orientalismului european: cel occidental, eel rasaritean si eel rom'anesc.
Arabisticii apusene Sistemul ii aduce putine informatii inedite la data alcatuirii lui, informatii care ar putea fi izolate prin compulsarea atenta a carpi cu lucrarile lui Rycaut si Marracci.
Elemente noi, de pilda, sint observatiile personale ale lui Cantemir semnalate mai sus, apoi
oracolele criptice privitoare la sfirsitul lumii, extrase din Esrar-i cefr-i rttmuz sau folosirea. catehismului" Riskle-i Birgevi.

Daca, prin Edward Pococke, L. Marracci, B. d'Herbelot, Europa cultivate dispunea, la

inceputul secolului al XVIII-lea, de o informatie abundenta despre islam, conceptia ei cu privire

207 V. mai sus, p. V.

2" Principele Dimitrie Cantemir, Despre Coran, trad. I. Georgescu, Cernauti, 1927, p. 9
(extras din Analele Dobrogei , 7, 1927, p. 67 12 1); cf. si p. 10 11; I. Georgescu remarca
defectele copiei dupa, care a tradus, subliniind neglijenta condamnabila cu care s-au facut
lucrari de o importanta a4s de mare" (p. 11), asadar recunoaste a in asemenea conditiuni,
fireste, nu avem pretentie de a infatisa cu teats exactitatea tratatul Despre Coran al principelui
D. Cantemir" (ibidem).
2" Al. Busuioceanu, Studii noi asupra lui Dimitrie Cantemir, in Curentul", 1, 1928,
14 ianuarie, p. 2, prezenta publicului larg aceasta traducere neasteptata adresata de fapt unui
erc restrins de pecialisti. De observat insa ce nici studiul din 1923 al lui Stefan Ciobanu

(citat mai sus), nici traducerea lui Joan Georgescu nu an inlaturat confuziile pe care unii
cercetatori continuau sa le face intre Sistemul, Despre Coran qi traducerea Coranului de
P. Postnikov din 1716. V., de exemplu, G. Fascia, Viata i operile lui Dimitrie Cantemir,
Bucuresti, 1924, p. 96-97, si Dan Simonescu, Activitatta lui Dimitrie Cantemir in Rusia, in
Cercetari istorice", 19, 1946, p. 14.
210 Liliana Botez, Elemente de folclor tune-se in lucicirile de orientalisticci ale lui Dimitrie

Cantemir. Conducator stiintific: lector Mamut Enver, Bucuresti, 1968, 40 p. (Universitatea

Bucuresti, Facultatea de Limbi Romanice, Clasice si Orientale). 0 traducere integrals a Sistemului

(de catre prof. Al. Severin) proiectase in 1960 Sectia de studii orientale a Societatii de Studii
Istorice si Filologice din R. S. Romania (M. Guboglu, Dimitrie Cantemir orientaliste, in
Studia et acta orientalia", 3, 1960, p. 156, nota 3).
211 Virgil Candea, Dimitrie Cantemir, Sistemul sau intocmirca rcligiei muhammedane, in
Luceafarul", 16 (1973), nr. 21, 26 mai, p. 3; acelai, Dimitrie Cantemir dcspre litcrele ci artele
islamului, in , Manuscriptum", 4, 1973, nr. 4 (13), p. 6 17.

X X XIV

la aceasta civilizatie putea profita de viziunea personala, a carturarului roman care, spre deosebire de confratii sai apuseni, avea avantajul de a fi cercetat si trait in lumea musulmana nu numai in rastimpul relativ scurt ingaduit de o calatorie, o misiune, o ambasada, ci intrea.ga tineretea
sa, mai bine de doll& decenii. In cartea lui Cantemir invatatii apuseni erau asadar confruntati,
dincolo de informatii deja cunoscute, cu judec4i noi, objective, cele pe care le-am semnalat
in legatura cu atitudinea lui Cantemir fata de islam 212.
intre confratii sal orientalisti din Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, Principe le
se distinge tocmai prin autenticitate si atitudine. Biblioteca orientald a lui d'Herbelot este, negresit, o mina, de informatii asupra islamului incomparabil mai bogata decit Sistemul, dar cite
inexactitati si naivitati a adunat in opera sa carturarul francez care n-a calatorit niciodata in
Orient! Capucinul Raphael du Mans a dat, prin raportul sau catre Colbert, Estat de la Perse en
1660, o imagine ampla si nuantata a unei parti insemnate din lumea musulmana, dar, dupe.
cum s-a observat, atitudinea. lui fata de tot ce vedea. in Persia era fatis negativa" 213. Cantemir
nu se convertise la islam, dimpotriva, in toata opera sa fsi afirma sentimentele crestine, dar ce
diferenta de atitudine fat& de civilizatia musulmana! Carturarul roman are in judecatile sale
pozitia adversarului loial: el nu impartaseste convingerile doctrinare ale musulmanilor si *heck intemeiat pe o indelungata experienta, le poate denunta cu autoritate scaderile, dar nu se
sfieste sa laude tot ce i se pare valoros in civilizatia islamului. Invatatii europeni contemporani
lui Cantemir studiau aceasta civiljzatje preocupati, cum s-a observat 214, de contrastul intre
succesele civilizatiei europene si caracterul inapoiat al Orientului. Pentru prima oar& se pulse
problema de a sti care este ratiunea acestui fenomen". Principe le, care facea parte din Europa.
Oriental& asadar dintr-o lume de indelungata simbioza cu islamul otoman, este sensibil la decadenta militara sau institutionala a Portii, dar nu subscrie la teza superioritatii culturale occiden-

tale. Prin Cantemir islamul a avut pentru prima oars in epoca.

moderna un cercetator si un judecator european si crestin din-

launt r u 1 1 u j. Acesta ni se pare a fi motivul pentru care orientalistii de azi trebuie sa..
revina asupra Sistemului, carte care ocupa un loc aparte in istoria arabisticii europene.
A doua intrebare priveste modul in care invatatii rusi au privit aceasta carte, scrisa si
publicata in zona for de cultura. Ce aducea nou Sisternul religiei muhammedane in cunostintele
rusesti despre islam din epoca. lui Petru cel Mare ?

Opera lui Cantemir reprezinta pentru orice cercetator obiectiv punctul de plecare al arabisticii stiintifice in Rusia si este curios faptul cs, cip& cum vom vedea, istoricii rusi ai acestei
discipline nu au subliniat cum se cuvine meritele principelui roman.

Literatura rusa despre islam din secolele XIV XVII a fost relativ saraca: unele mentiuni in letopisete referitoare in special la turci, relatii de calatorie in Orient ca acelea ale

lui Afanasij Nikitin (1466 1472), Trifon Korobeinikov (1583), Fedor Afanasiev, fiul lui Kotov
(1623 1624), descrieri de institutii si credinte musulmane, majoritatea. traduse (Simeon Polotkij in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, dup& Speculum historiale al lui Vincent deBeauvais, sau Descrierea curiii turcoti a polonezului Szimon Starovolski, tradusa in ruseste
in 1646). Cea dintii lucrare despre doctrina coranica in literatura rusa a fost tot o talmacire
dupa un autor cunoscut si scrisului vechi romanesc Ioanichie Galeatovski, rectorul Academiei Movilene din Kiev. Este vorba de lucrarea. polemics Alcoranul lui Mahomet nimicit de
Kohelet (asadar Coranul combatut cu Psaltirea). Istoria sciticd (turceasca) a lui Andrei Lizov
(1692) cuprindea si doul capitole despre religia mahomedana 215.
In programul de dezvoltare cultural& al lui Petru cel Mare cunoasterea Orientului ocupa.
un loc de prim ordin. Initiativele tarului, indraznete si de larg orizont, erau strins legate de
programul expansiunii teritoriale a Rusiei. Astfel, ucazul din 18 iunie 1700, care este crono-

212 V. supra, p. XIX X XV.

213 V.-V. Barthold, La decouverte de l'Asie. Histoire de l'Oricntalisme en Europe et en
Russie, trad. par 13. Nikitine, Paris, 1947, p. 137.
214 Ibidem, p. 138. Trebuie mentionat ca, absenta Sistemului din literatura orientalist&
europeana a secolului al XVIII-lea s-a datorat exclusiv lipsei unei editii intr-o limb& accesibilA specialistilor. Carturarii germani au depus stradanii notabile in acest sens: a se vedea
corespondenta dintre Daniel Ernst Jablonski si Huyssen privind o traducere german& intentia.
lui J. L. Frisch de a o efectua, ca si proiectul lui J. P. Kohl de a traduce Sistemu/ din rus&
fn latina (sic W. Bahner, Ein bedeutender Gelehrter an der Schtvelle zur Friihaufklarung: Dimitrie

Cantemir, cit., p. 16). Membrii Academiei de Stiirrte din Berlin au omagiat personalitatea si
opera colegului for roman din 1714 printr-o sedinta plenara, la 25 octombrie 1973, una din
cele mai calde manifestari in memoria lui Cantemir, inscris, cu prilejul tricentenarului nasterii
sale, in Calendarul mondial al aniversarilor UNESCO. Cele noun comunicari prezentate in
amintita sedinta sint publicate in Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaften der D.D.R.,
1973, nr. 13.
215 N. A. Smirnov, Oirepicu ucmopuu usylieumi ucnama e CCCP, Moscova, 1954, p. 15-25.

XX XV

logic cea dintii masura a guvernului rus privind introducerea predatii limbilor orientale in
Rusia" 216, poruncea ca doi-trei calugari invatati si nu prea batrini" s mearga in Extremul

Orient pentru a invata limbile si scrisurile chineze si mongole. tin alt ucaz, din 16 aprilie 1702,
hotara ca japonezul Denbei, naufragiat in Kamciatka si luat prizonier de cazacii lui Vladimir
Atlasov, a fie adus in Rusia ca sa invete patru sau cinci tineri in limba si scrierea. japoneza".
Aceeasi datorie a avut-o in 17 14 Sanima, un alt naufragiat japonez adus la Petesburg ca sa
dea informatii despre tara lui 217. Preocuparilor sale pentru cartografia Asiei centrale si in special a marilor Caspica. si Aral, care au permis lui Delisle s alcatuiasca celebra sa harta din 1723,
le-a datorat Petru cel Mare obtinerea diplomei de membru al Academiei de $tiinte din Paris.
Tarul avea proiecte mare: intemeiat pe informatiile unui turcmen, Khodja Nefes, care povestise
in 1713, la Astrahan, c. Amu-Daria se versa mai inainte in Marea Caspica si c. numai de curind khivinii ii mutasera cursul spre Aral (de frica rusilor), Petru nazuia s& readuca fluviul

in matca lui, obtinind astfel acces nu numai spre India, dar si catre legendarul Etketi", un

Eldorado al acelor vremuri a carui faima ascundea de fapt minele de our din Yarkend, in Turkestan. De aci expeditiile transcaspiene din 1714 1717 ale printului Alexandru Bekovici-Cerkasskij (Devlet Ghirey), un cerchez convertit, in slujba lui Petru, si ale colonelului secund Ivan
Buchholz. De succes inegal, aceste expeditii au favorizat ins5. recoltarea unei bogate documentatii despre triburile turce flin Asia Centrala, hanatul Khiva si bazinele marilor Caspica si Ara1218,

valorificata in lucrarile unor germani si suedezi, fosti prizonieri, ca Strahlenberg, care-1 insotisera pe Bekovici. in 17 17 a avut loc ambasada in Bukhara, prin Caucaz si Persia, a lui Florio
Beneveni, secretar al Sectiei Orientale a Departamentului Solilor (Posolskij prikaz, unde lucrase ani de-a rindul Nicolae Milescu). Tot atunci, trei hani kirghizi Tiavka, Kaip si AbOlKhair se declarau supusii lui Petru. Cu un an inainte, Petru Postnikov, doctor al Universitatii din Padova, traducea Coranul in rush. 216, (lima versiunea franceth a lui A. Du Rier (1647),
iar ambasadorul tarului in Persia, Artemii Volinskij, lua cu sine cinci tineri pentru invlttarea
limbilor turd., araba si persana" 226. Cabinetul de raritati" al lui Petru care va deveni in
18 18 Muzeul asiatic din Sankt-Peterburg se imbogatea cu manuscrise, monede si alte monumente ale culturii islamice si orientale in general.
In acest climat de interes pentru traditiile si realitatile islamului a fost scris Sistemul.
Autorul cartii nu era singurul expert in islamologie din Rusia lui Petru cel Mare; tarul
acorda, dimpotriva, cum am aratat, atentia si protectia lui mai multor invatati de inegala
valoare
gata, sa-i furnizeze informatii despre lumea oriental. Chiar in timpul campaniei
din Caucaz, tarul si-a insarcinat interpretii sa copieze inscriptiile tatare si armene aflate in ruinele orasului Bulgar. La fel, talmaciul sau tatar Ijbulatov a alcatuit, la Rest, dupa un manuscris persan pierdut apoi, versiunea rusa a istoriei Derbentului (Derbend-name). Dar numai
Cantemir i-a putut infatisa lui Petru o lucrare fundamental, despre islam, si numai el a avut
sansa datorata excelentelor relatii cu tarul in 1721 1722, cind se profila eventualitatea
unei inrudiri, prin principesa Maria si asteptatul ei prunc imperial de a infatisa cercurilor
invatate rusesti o carte cuprinzatoare privind civilizatia musulmana.
Autorul Sistemului cunostea, fireste, actualitatea unei lucrari care trebuia s infatiseze,
cum isi propunea, doctrina, cultura, obiceiurile si institutiile popoarelor musulmane si sconta
favoarea cu care tarul va intimpina cartea. Dar, ca si Istoria Imperiului Otoman, Sistemul era
adresat mai intii cercurilor stiintifice ale Europei apusene, incomparabil mai largi si mai receptive decit cele rusesti. Inca o data este greu de acceptat afirmatia (des repetata) ca lucrarea
a fost scrisa din porunca lui Petru I" 221 in legatura cu proiectata campanie in Caucaz. Aceasta

campanie a fost numai prilejul versiunii ruse si al editiei ruse a lucrarii, a carei forma
Latina a putut fi astfel definitivata. de Cantemir. De aceeasi sans, nu au profitat celelalte scrieri

ale invatatului roman, care in treacat fie spus

culturii ruse promovate de Petru cel Mare 222.
216
217

218

216

220
221
222

n-au fost incluse prin traduceri si tipar

V.-V. Barthold, op. cit., p. 226.

Ibidem, p. 229.
Ibidem, p. 235-237.
V. mai sus, nota 45. Traducerea i-a fost mult timp atribuita lui Cantemir insusi.

N. A. Smirnov, op. cit., p. 26.

Ibidem, p. 27.
Ni se pare semnificativ faptul ca in afar, de Sishm nici o alts scriere cantemiriang,

chiar Istoria Imperiului Otoran, de o important, care nu-i putea scar. lui Petru, n-a intrat
in programul de tiparituri poruncite de tar. Afintatia lui P. I. David, Dimittie Cantemir si

urmaii seri in Rusia, exemplu de dimnitate si fatliotisrn, Bucurekti, 1974 (extras din , Biserica
Ortodord, Romany ", 92, 1974, nr. 7-8), p. 8, ca Sistemul ar fi primit premiul Corcana Tarului" (? I), cea mai inalta distinctie oferita pentru. prima oara savantului Dimitrie Cantemir
[...], premiu aproape egal cu ordinul o Sfintul Andrei o oferit de tar lui Constantin Brincoveanu"
nu are temei, iar referinta la licmopun Our;oco0uu e CCCP, t. I, Moscova, 1968, p. 503, indica
sursa erorii: confuzia intre cuvintele Coran i coroand.

xxxv'

Cunoastem soarta cercetarilor orientale ale lui Cantemir. Rezultatele investigatiilor sale
din Caucaz au fost valorificate - sub semnatura proprie - de carturarul german din SanktPeterburg Gottlieb Siegfried Bayer, apoi de geograful francez Joseph Nicolas De lisle 223, CaZilld
in deplina uitare pink la publicarea for in editia Academiei Romane 224.
Cit priveste Sistemul - criticat in Rusia chiar la aparitie de un adversar al lui Cantemir225-,

el a fost prezentat relativ repede cercurilor stiintifice europene de Johann Peter Kohl, profesor
la Academia de Stiinte din Sankt-Peterburg, in lucrarea sa Introductio in historiam et rem slavorum imprimis sacra, Altonaviae, 1729, p. VI si 20. Dupa Kohl, cartea lui Cantemir a fost mentionata in secolul al XVIII-lea si de alti autori: Johann Albert Fabricius, Salutaris lux Evangelii, Hamburgi, 1731, p. 495-497; Alexius Horanyi, Memoria hungarorum et provincialiton
scriptis editis notorum, pars II, Viennae, 1776, p. 283; Paullus Walaszky, Conspectus reipublicae
litterariae in Hungaria ab initiis regni ad nostra usque tempora delineatus, Posonii et Lipsiae,
1785, p. 234 (si in editio altera auctior et emendatior, Budae, 1808, p. 340-341), intre scrierile altor invatati din -Wile romane. De fapt, Fabricius, in cartea chruia, arata Walaszky, Sistemul ar fi fost pe larg (fuse) descris, dh numai (tot dupa Kohl), sumarul lucrarii tradus in latina. La rindul lui, Horanyi se multumeste sa citeze, intre alte scrieri cantemiriene, Religio
Mahometana. Nici unul dintre autorii amintiti nu cunoscusera mai mult decit titlul, cel mult
sumarul Sistemului. Interesul pentru Cantemir (ca si pentru Nicolae Mavrocordat sau loan
Comnen) al lui Horanyi si Walaszky nu era stiintific, ci politic: pretentia iluzorie de a include
intre valorile culturii maghiare operele unor carturari din tarile romane revendicate de regatul Sfintului Stefan" 226.
Cartea a fost evocath, cum ne asteptam, in studiile privitoare la epoca lui Petru eel Mare 227.

In 1855 ea era considerata, deja drept o tipAriturh rark justificind semnalarea, ca atare, intr-o
revista de cultura 228. Dar daca subiectul ei exotic n-a ispitit prea tare pe istoricii culturii ruse
a veacului al XVIII-lea, s-ar fi cuvenit ca orientalistii sa acorde atentia necesara acestei carti,
care inaugura, cum am vazut, arabistica ruseasch. Nu cunoastem nici un studiu al vreunui specialist rus sau sovietic asupra Sistemului lui Cantemir. V.-V. Barthold, care in lucrarea sa fundamentala Istoria studierii Orientului in Europa ci Rusia 226 consacra un intreg capitol intere-

sului lui Petru cel Mare pentru lumea musulmank nici nu aminteste Sistemul. Acad. I. I.
Kracikovskij, in Studii privind istoria arabisticii ruse, mentioneath cartea, scrig probabil"
din initiativa lui Petru cel Mare 230. Reputatul islamolog atribuia eruditia lui Cantemir si cunoasterea limbilor orientale studiilor fhcute in Moldova si la Constantinopol. Kracikovskij re-

223 P. P. Panaitescu, Dimittie Cantemir. Viala si opera, p. 22 1-226; Paul Cernovodeanu,

Demetre Cantemir vu par ses contetntotains (le monde savant et les milieux diplonatigues euro-

piens ), in Revue des Etudes sud-est europdennes",

11,

1973, p. 654-656.

224 Operele principelui Demettiu Cantemir, t. VII, Bucuresti, 1883: Collectanca oricntalia.
228 In acelasi an 1722 a fost publicata la Sankt-Peterburg (tot , din rorunca [...] lui Petru
cel Mare"), sub titlul Rinact ucmopuoepaOun novamust uMeue cncrebt u pa3tuupenun napoda

cAaenuctco2o, traducerea artii lui Mauro Orbini Rauseo, abbate Melitense, It regno de gli
Slavi hoggi corrottamente dati schiavcni histotia, Pesaro, 1601, lucrare plira de erori (autorul
mentioneazk intre altele, luptele slavilor in... Africa I). Traducatorul, Slava Vladislavovici
Raguzinski, neguta.tor dalmat intrat Inca din 1703 in slujba Rusiei, mai intii ca expert in
probleme otomane, apoi ca diplomat, nu vazuse, fireste, cu cchi buni venirca lui Cantemir,
superior lui prin rang, invalatura si autoritate. Afirmatiile din rrefala traducerii (nesemnata)
ch lucrarea lui Orbini nu ar cuprinde , fabule esopice, nici povesti rnahcmedane, nici alte asemenea fictiuni (pomattubt)" sint incercarile lui Eava de a diminua valcarea Sistemului (cf.

P. Pekarskij, op. cit., t. I, p. 254; t. II, p. 575-576; P. P. Panaitescu, op. cit., p. 219). La

rindul sau Cantemir it va ataca atit in Sistemul, cit si in lirctricu/ vechinzii a romano-moldovlahilor (v. Comentarii, nr. 1261).
226 Aceasta explica, si prezenta orerelor lui Eimitrie Cantemir in A. Veress, Bibliografia
romano-ungarel, vol. I, Bucuresti, 1931, nr. 341, 391, 405, 455, 537; vol. II, nr. 1173, 1328
(la fel Nicolae Mavrocordat, ibid., vol. I, nr. 310), care n-au, evident, nici un Ice in relatiile
culturale romano-maghiare. V. si Grigore Ploiesteanu, Dimitrie Cantemir, eccul cpirei si personalitellii sale la niaghiari, in Vatra", 13, 1983, nr. 3 (144), martie 20, p. 14.
227 P. Pekarskij, HayKa u numepamypa e Poccuu npu Ilempe BenuKom, t. I, p. 254-255;

t. II, p. 529, 567-570, 581 -585.

228 [F. Zaitev], Fedi:an Kuzma e 6u6nuomeKe Tpy6ge6acozo ye3dnozo yitunuula, in dICypicart
Munucmepcmea napodnoeo npoceeuienun", 1855, aarycr, YKa3amenb, p. 61 -63.

220 V. mai sus, nota 213. La rindul au, Raymond Schwab, La Renaissance Orientate,
Paris, 1950, p. 184- 186, pare sa ignore ca preocuparile pentru orientalism in Rusia datau
dinaintea Ecaterinei a II-a si, fireste, nu-1 mentioneaa pe Cantemir alaturi de alti islamologi
ai secolului al XVIII-lea.
230 I. I. Kracikovskij, Otreptcu no ucmopuu pycocoil apa6ucmuKu, Moscova-Leningrad,
1950, p. 42-43; idem, H36parucbte cottuttentin, t. V, Moscova-Leningrad, 1958, p. 33 -34.

XXXVII

mama noutatea atitudinii lui Cantemir fatg de islam, in contrast cu vechea literatura de basme
tendentioase antimusulmane din literatura polemic& bizantina, sau cea polono-rusa a secolului
al XVI-lea, deli, consider, el, Cantemir nu s-a putut sustrage complet influentei acestei literaturi.
Kracikovskij nu pare sa. fi intirziat prey mult asupra Sistemului (este sigur ca eruditia si pasiunea sa arabistica i-ar fi inggduit observatii mult mai numeroase si mai profunde asupra cartii),
dar el a formulat in stiinta sovietica. cele dintii judecgti pertinente asupra acestei opere a lui
Cantemir. In Studii de istorie asupra cercetdrii islamului in U.R.S.S.23', N. A. Smirnov descrie sumar Sistemul, cu observatia cg, trecind cu vederea expunerea elementary si spiritul
intolerant, prin autenticitatea informatiilor pe care le cuprinde si corectitudinea interpret.rii
faptelor [cartea] nu e mai prejos decit lucrarile occidentale despre islam din vremea ei" "2.
Sistemul a patruns relativ tirziu in cultura romaneasca. Costache Negruzzi cunostea cartea,
de vreme ce isi propunea s5, o traduca, din ruseste cum aratam la inceputul acestui studiu,
in editia de Opere ale principelui Cantemir proiectata ,impreuna cu Mihail Kogalniceanu. B.
P. Hasdeu, care, dupg cum s-a vgzut mai sus, avea un exemplar din Sistem, astazi in Biblioteca Academiei, cita lucrarea in studiul sau Istoria toleranki religioase in Romania 233, si anume
in legatura cu faptul cg orice loc curat sau curatat poate sluji la practicile religioase ale unui
a.deva.rat musulman, la fel ca un templu 231. Este evident ca Hasdeu citise cu atentie lucrarea
lui Cantemir.
Ovid Densusianu, publicind scrisoarea din 17 14 a lui Cantemir catre un academician din
Berlin 235, a introdus in istoria noastra literara informatii genuine privind intentia principelui
de a scrie o carte despre civilizatia
Sintezele sau manualele de istorie a literaturii roznane abia mentioneath Sistemul, chiar
dupa ce studiul lui $t. Ciobanu pusese in circulatie informatii despre aceasta opera 23.
Bibliografia romaneasca veche confera, cum ne asteptam, locul cuvenit Sistemului, din
care sint traduse amindoug prefetele principelui (catre Petru cel Mare si catre cititor) si sint reproduse Oda lui Lopatinski si Lauda lui Visniovski 231.
Dar abia comemorarea a 250 de ani de la nasterea lui Cantemir, in 1923, si atentia acordata

acestui eveniment de Academia Romani;, au prilejuit publicarea celui dintii studiu mai intins
asupra Sistemului in literatura noastra stiintifica. El era datorat invatatului Stefan Ciobanu,
care, in sedinta din 11 iunie 1924, in cuprinsul unei substantiale comunicari despre Dimitrie
Cantemir in Rusia, a dat cel dintii rezumat, insotit de informatiile necesare asupra genezei acestei
scrieri cantemiriene 238.

Un loc 1nsemnat a facut apoi Sistemului I. Minea, in lucrarea sa Dimitrie Cantemir

omul , scriitorul , domnitorul 23 , in 1926. Un an mai tirziu, prof. loan Georgescu publica traducerea

cunoscuta. a Coranului. Timp de trei decenii, istoriografia noastra literara s-a hranit din biblio-

grafia citata mai sus.

In 1958 P. P. Panaitescu a reluat aceste informatii in monografia sa despre Dimitrie Cantemir, recapitulind esentialul, infatisind si rgspindirea sud-est europeana, a operei 24. Dan
Badarau in Filozofia lui Dimitrie Cantemir abia mentioneaza scrierea ul, pierzind astfel sansa
de a defini atitudinea principelui fats, de cugetarea orientalg. Nici in valoroasele studii ale lui
Petru Vaida 2" Sistemul nu este folosit pentru ceea ce reprezinta aceasta scriere ca intii contact

231 V. mai sus, nota 215.

222 OP. cit., p. 27.
233 Ed. a 2-a, revazuta. si adausg, Bucuresti, 1868, p. 57. Vezi, insg si mai sus, nota 202.
234 Cp. Sistemul, p. 157, 216.
235 V. mai sus, nota 11.

2" V. de exemplu, N. Iorga, Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea, vol. I,

Bucuresti, 1901, p. 402 (autorul credea ca Sistemul ar fi traducerea latina comentatg a
Coranului"); Sextil Puscariu, Istoria literaturii romane. Epoca veche, Sibiu, p. 175; Al. Piru,
Istoria literaturii romane, vol. I, ed. 3-a, Bucuresti, 1970, p. 358-359 (dar Cantemir nu vorbeste nicaieri de apocatastazg, doctrina origenista respinsa de Biserica ortodoxa, pe care nu
avem dovezi ca. Principele o impartasea) ; G. Ivascu, Istoria literaturii romane, vol. I, Bucuresti,

1969, p. 256 (simpla mentiune) etc.

2" I. Bianu si N. Hodos, op. cit., vol. II, Bucuresti, 1910, p. 4 19, nr. 180.
238 V. mai sus, nota 3 si rezumatul lui N. Iorga, 0 suferinfd de ccirturar roman intre

strdini: Dimitrie Cantemir in Rusia, in Revista istorica", 11, 1925, nr. 7 -9, p. 137 147;
cf. si $t. Ciobanu, Istoria literaturii romdne vechi, IV, Bucuresti, 1945 1946, p. 202-215
(curs litografiat).
239 Iasi, 1926, p. 285-296.
" Op. cit., p. 2 12-2 19; v. de asemenea articolele lui M. Guboglu si Yves Goldenberg,

citate mai sus, notele 5 si 119.

241 Bucuresti, 1964, p. 102 103.
242 Ne referim la lucrarile lui P. Vaida, Dimitrie Cantemir i umanismul, Bucuresti, 1972,
p. 134, si Dimitrie Cantemir, in Istoria filozofiei romangti, Bucuresti, vol. I, 1972, p. 58 102.

XXXVIII

al gindirii romanesti cu spiritualitatea islamicea. Regretabile, aceste intilniri ratate intre cei mai
harnici cercetatori ai lui Cantemir din ultimii ani si mesajul oriental al creatiei invatatului roman se explica tocmai prin dificulta.tea. comunicarii Sistemului in versiunea romaneasca, publicat& atit de tirziu 243.
Aparitia traducerii integrale (Bucuresti, Editura Minerva, 1977) a fost salutata prin citeva
recenzii 244 ale unor distinsi specialisti in istoria culturii si a literaturii romane (Serban Cioculescu, George Zane, Alexandru Dutu, Carol G011ner, Alexandru Oprea). Cu o singura exceptie
(Rodica. Pop), ea nu pare se fi atras atentia orientalistilor 245.
Nu o data, reprezentanti de seama ai culturii romanesti s-au inscris pe orbita unor culturi
straine cu opere de seams inainte de a-$i fi infatisat scrierile celor de-acasa. Petru Cercel, Nicolaus Olahus, Nicolae Milescu fac parte din aceasta categorie de inaintasi ai nostri, convinsi
poate ca afirmarea for europeana reprezinta deopotriva inaltarea pe o noun treapt& a culturii
patriei lor.
Adresindu-si opera cercurilor invalate din Europa apuseana si din Rusia timpului sau,
Cantemir, care cunostea atit de bine stadiul de atunci al literelor romanesti,
dat negresit
seama de locul deosebit pe care Sistemul it culla in creatia intelectuala romaneasca. intreruperea
brutal& a activitatii stiintifice si literare a principelui prin sfirsitul sau timpuriu 1-a impiedicat

sa duca pins la capat aceasta opera prin redactarea tomului al II-lea, editarea formei latine,
pentru carturarii Apusului
probabil talmacirea ei in romfineste, pentru cei de acasa,
asa cum intentionase sau reusise
cu alte scrieri ale sale. Dar chiar incomplet, scris si editat
in limbi straine, Sistemul religiei muhammedane, opera a unui carturar roman, ramine, alaturi
de Istoria Imperiului Otoman, contributia stiintifica de inceput a orientalisticii romanesti.
Ea este, astfel, 5i primul omagiu major pe care cultura romaneasca, printr-un ilustru reprezentant al sau, 1-a adus cu simpatie si convingere civilizatiei islamice.

VIRGIL CANDEA

2" Este locul sa explicam absenta Sistemului din lucrarea fundamental& in care ne-am
ii asteptat in primul rind s-o aflam: Lazar Saineanu, Influenla oricntald asupra limbei ci culturei

romerne, vol. III, Bucuresti, 1900 1905. invatatul nu ignorase aceasta lucrare, pe care o

citegza in Istoria Jilologiei ronalne, ed. 2-a, Bucuresti, 1895, p. 44. Dar criteriul lui Saineanu

a fost analiza textelor vechi in limba roman a, ceea ce nu era cazul Sistemului, editat
in limba rug.. Cea dintii valorificare stiintificA. a Sistemului pentru studii de etnografie si
folclor oriental este studiul lui Adrian Fochi, Dimitrie Cantemir, etnograf i publicist, in

Revista de etnografie si folclor",

9, 1964, nr.

1 si 2, p. 83-84, 95-96, 125, 130 132 si

passim.

244 V. Bibliografia, p. 704. Multumim $i pe aceasta cale tuturor autorilor mentionati

pentru aprecierea acestei traduceri, semnalata drept un eveniment literar si care s-a bucurat
de premiul Perpessicius pe anul 1977 acordat de Muzeul Literaturii Romfine.
245 Alexandru Piru, Dimitrie Cantemir-orientalist, in Luceafarul", 20(1977), nr. 27,

p. 1 si 5, face o prezentare a scrierii Principelui, f6.ra sa se pronunte asupra traducerii, studiului

introductiv si comentariilor, deli le foloseste pretutindeni in recenzie. 0 singura remarca $i
accea inexact& are autorul cu privire la comentariul nostru (nr. 1082) despre scepticism.
Conceptul ataraxiei apare, desigur, si la Epicur, dar nu la el se refer& Cantemir, ci corect
la Pyrrhon, cal dintii care profeseaza aceasta atitudine filosofic6. (v. Lon Robin, La pensie
grecque, Paris, 1923, p. 381; idem, Pyrrhon et le scepticisme grec, Paris, 1944, passim, si orice

dictionar enciclopedic). Citind aparatul traducerii recenzate, Al. Piru pare sa nu fi inteles
ca textul tradus de loan Georgescu (Despre Coran) nu este originalul latin adus intr-o copie

defectuoasa din Rusia de Grigore Tocilescu", ci doar o prim& forma, scurta, a Sistemului, si ca
Dimitrie Cantemir nu a folosit neaparat cartea lui Paul Rycaut prin manuscrisul versiunii ruse
a lui Tolstoi (este o simply ipoteza formulate in Comentarii, nr. 1124), ci probabil chiar tradu-

cerea in italiana a lui C. Belli, Venetia, 1672. in sfirsit, indiferenta se spunea in greaca
veche Itotacpopia, iar nu adiaforon" (form& adjectivala), cum pretinde autorul recenziei.

XXXIX

NOTA ASUPRA EDITIEI

1. Versiunea r us a. a Sistemului, forma ultima si singura completa a operei, al carei original latin este in mare parte pierdut, este republicata pentru prima data in editia de fata, dupa

.aceea de la Sankt-Peterburg din 1722.

Desi imprimata cu caractere civile", asa-numitul epaoicaanocult tupuOm" introdus
de Petru cel Mare in 1708 si marcind trecerea de la slovele chirilice bisericesti la scrierea rusa
moderns., editia din 1722 Amine tributary ortografiei caracteristice perioadei de tranzitie din

istoria scrisului si tiparului din Rusia.

Yn editia de fata a fost reprodus textul din 1722 potrivit normelor filologice actuale de
editare a textelor vechi. Au fost pastrate asadar formele utilizate de Cantemir care corespund
unor realitati fonetice, morfologice, lexicale etc. diferite de cele ale limbii ruse literare actuale,
dar an fost modernizate aspectele tinind strict de grafie. Astfel:
s-a renuntat la literele grecesti t, ty, 0, care au fost redate prin grupurile consonantice ;cc, nc i, du$ ca.z, prin consoanele in sau 0;
b la sfirsitul cuvintelor (sau in interiorul lor, dupa prefixe) a.fost eliminat atunci cind
rnarca duritatea consoanei, fiind pastrat sau introdus acolo unde este cerut de normele ortogralice actuale; la fel s-a procedat in cazul literei e;
-k a fost redat prin e ;
a, 1, i au fost transcrisi u sau :7, conform ortografiei actuale, in functie de valoarea for
foneticS.;

s-a inlocuit forma de geneitiv singular a adjectivelor cu desinenta -ado prin forma actual& -ow;
la pluralul adjectivelor s-a inlocuit desinenta -Ern cu -ue, pastrindu-se Lisa formele -tot,
-an, -a in cazul adjectivelor acordate cu substantive de genul neutru;
s-a modernizat ortografia unor prefixe ca u3-/uc-; 803-I60C- etc.
S-au corectat tacit punctuatia, impartirea in paragrafe si erorile evident de tipar.
Notatiile marginale ale editiei din 1722 an fost incluse la locul for in text atunci cind reprezentau titluri de subcapitole sau indicarea unor surse bibliografice (in acest din urma caz
intre paranteze) si an fost transcrise ca note de subsol (marcate cu semnul a) atunci cind reprezentau glosari ale unor termeni necunoscuti, de obicei neologici. Cifrele marginale reproduc paginatia editiei din 1722. Pentru a distinge paginile celor cinci texte initiale, notate in editia rusa
de fiecare data cu numerotare noua., dar toate cu cifre arabe, s-au adaugat indicii literali a, b, c, d
(Epistola dedica,torie Cdtre Petru cel Mare a, Oda qi Lauda catre Cantemir b, Sumarul c i
Precuvintarea d).
Parantezele drepte ale autorului, [ ], din textul editiei ruse din 1722 an fost transformate
in paranteze rotunde, ( ), parantezele drepte, [ ], din editia de fata continind adaosurile editorului. Citatele au fost date in ghilimele (in editia din 1722cu majuscule, uneori intre paranteze

drepte).
Textele in limba persana (care an putut fi identificate) absente din versiunea rusa din cauza

lipsei in tipografie a caracterelor corespunzatoare an fost stabilite de traducator si incluse in

ambele versiuni intre paranteze [ ]; transliterarea for poste fi gasita in Note i comentarii.

XL

Au fost, de asemenea, completate intre [ ] literele sau cuvintele arabe on grecesti citate
de.autor ca exemple, dar neculese in editia 1722 (unde sint lasate spatii albe).
2. Traducerea romaneasca a Sistemului a fost flcuta dupa versiunea rusa, care, potrivit
argumentelor infatisate in Studiul introductiv, trebuie acceptata. drept forma. definitive a cartii.
Manuscrisul latin autograf in a doua sa forma, dezvoltata a fost folosit intr-o anumita
masura pentru limpezirea sensului unor pasaje si pentru identificarea unor nume proprii.
Ca si in textul rusesc, cifrele marginale reproduc paginatia editiei din 1722, cele cinci texte
initiate fiind deosebite intre ele prin indicii literali a, b, c, d (v. mai sus). Aceasta paginatie este
indicata si in sumar, !titre paranteze.

Textele arabe absente in editia din 1722 care au putut fi identificate au fost date intro
paranteze drepte.

inceea.ceprivesteredarea numelor proprii, a textelor si a termeni-

lor din limbi oriental e, am adoptat urmatoarele criterii:

a) Numele sau termenii care au forme romanesti acceptate au fost redate in aceste forme,
asadar Cairo, nu Elcair, Mecca, nu Mekka, eic, nu ;eih etc. Am pastrat hist formele Muhammed
si Curan, la care, cum arAtam in Studiul introductiv, Cantemir tinea in mod deosebit;

b) Numele, textele si cuvintele orientale au fosttransliterateaidoma,

cu exceptia celor care cuprind slova a, transcrisa g sau h, dupa caz (asadar eye's= gust, dar
eyd = Hud, ea:3m = hadj). Formele arabe, persane sau turcesti corecte ale acestor nume si
cuvinte, desfigurate adesea de pronuntia sau transcrierea. lui Cantemir sau de imperfec%iunile
alfabetului chirilic, au fost restabilite in Note Fi comentarii. Pentru transliterarea textelor arabe
am folosit sistemul Brockelmann, redat in tabelul de mai jos:
Litera
arabd

Denumirea

Transliterarea

Littera

arabd

Denumirea

alef

', ii

dad

ba

ta

Trans1 it &area

to

V
a

C..

tJ

t.

ilia

111

djim

dj

ba
kha

1,

tJ

kh

.t.-

4.

dal

(Mal

tilt

ra

zayn

1..)

Cr

sin

.A

tJi`

shin

..1

sli

J
f

)
4

_ghavn
-

f a,

gh
f

lsaf

Sc

hat

idni

mini

ni

ii

ha

watt

y
Ya
sad
S
c) C u v i n t e 1 e g r e c e s t i scrise in versiunea rusa totdeauna cu caractere chirilice
au fost redate cu caractere grecesti (asadar xeup = xsip, uxuozpay6uft = ixvoypcupfa). N e o1 o g i s m e 1 o r d e o r i g i n e g r e c e a s ca., in care apar uneori litere grecesti (cvcmuMa,
a(uoma, Aguicon), li s-a dat echivalentul romanesc corespunzator. Termenii reprodusi
inconsecvent (ca Hieron, p. 193, sau Ieron, p. 195) an fost redati in forma din text.
Notatiile marginale ale editiei ruse au fost tratate ca in textul rusesc (subtitlurile si trimiterile bibliografice in text, glosarile in notele de subsol marcate prin x).

(J

Adaosurile din parantezele drepte apartin traducAtorului.

XLI

3. A p ar a t ul critic al editiei cuprinde:

Referinle in josul paginii, datorate traducatorului i marcate cu (spre deosebire de *glosele lui Cantemir, notate cu x). Ele stabilesc izvoarele (incomplet sau greit citate in text, uneori
omise de autor) sau reproduc, pentru comparatie, unele citate. Locurile paralele din Istoria Imperiului Otoman nu sint indicate decit atunci dud autorul insuqi declara cd reproduce informatii

din aceasta opera. in realitate, Cantemir ii folosete mult mai des scrierea anterioara, dupa
cum aratam in Studiul introductiv.
Note Fi comentarii, cuprinzind obinuitele lamuriri privind izvoarele folosite de autor,
ideile, numele, termenii, institutjile sau evenimentele mentionate in lucrare. N-am putut verifiea
citatele lui Cantemir din uncle lucrari turceti ca Esrar-i cefr-i ritmdz, Muhammediye, Risdla-i
Birgevf. N-am putut identifica uncle lucrari ca Shamshun-name sau Des pre inceputurile
sarazinilor sau ale turcilor, nici citatul persan ? din incheierea epistolei dedicatorii, nici
uncle personaje legendare ca Evordi, Zozai sau Abidonda. Asupra acestor locuri din carte atragem

in mod special atentia specialitilor. Referinta EI indica Encyclopedic de l'Islam, t. IIV,

Paris, 1913 -1934.
Indice-glosar de neologisme folosite de Cantemir (adaptate la sistemul flexionar al limbii
ruse), alcAtuit de editoarea textului rus, Anca Irina Ionescu.
Indice de nume. Ali turi de formele din text, am notat formele corecte, incluse in lista
alfabetica, afara de cazurile in care se aflau in imediata vecinatate a atestArilor din text, ceea
ce permite repede gasirea. lor. Nu numai numele de persoane sau locuri, dar chiar cele de realitati
religioase (ordine de dervii, eretici etc.) an fost incluse in acest indice. Locurile, persoanele sau
motivele legendare daca. an intrat in onomastica. islamica vor fi gasite in acelai indice.
Indice cultural (un index rerum dezvoltat), care cuprinde principalele teme, subiecte, dar
i ideile sau termenii interesind istoria culturalA a Europei de sud-est sau a lumii islamice. Alaturi de conceptele ca atare, am indexat aci numele for in limbi orientale (de obicei in turcL),
In formele date de Cantemir (cu forma corecta. in paranteze).
Indice de autori ,si opere, care trimite la tot ce ni se pare a fi sursa. a cartii, aadar nu numai
la lucrarile citate de Cantemir in text, dar i la acelea detectate de noi.
Toti indicii trimit la paginile editiei din 1722 (notate marginal in text).
Bibliografia cuprinde numai lucrArile privitoare la Sistem geneza, circulatia sau valorificarea operei.
Dustratia volumului o reproduce integral pe aceea din editia 1722 (frontispiciul i unele
desene din text), la care am adAugat o iconografie de epocd privind geneza cartii sau tematica
ei (a,sadar, fotocopii dupa manuscrisul autograf, versiunea imprimata rasa., izvoare).
Leyde

4. A n e x a cuprinde cele don& texte in limba Latina (Oda de Teofilact Lopatinski qi

Lauda de Ghedeon Viniovski), care deschid editia din 1722 qi an o importanta deosebita pentru
cunoaterea receptarii operei la data aparitiei. Textul latin este ingrijit i tradus de Dan Sluanschi
i este comentat de noi. Adaosurile editorului la comentarii sint marcate prin D.S.". Normele

de editare sint date la inceputul anexei.

La solutionarea numeroaselor dificultati intimpinate in alatuirea acestei cacti am beneficiat de o larga asistenta din partea unor institutii sau persoane, carora le-am adus cuvenitele
multumiri in traducerea aparuta la Editura Minerva in 1977. Dorim sa adaugam aici gratitudinea

datorata celor ce ne-au ajutat la alcatuirea editiei de fats: Ancai Irina Ionescu, ingrijitoarea
versiunit ruse, pentru utilele sugestii de emendatie a traducerii romaneti; d-nei ocufe Saidi,
pentru concursul dat in ingrata operatic de restabilire a textelor cu caractere arabe omise in
editia din 1722, operatic pentru care tinem sa reamintim cu recunotinta i ajutorul regretatului
Aurel Decei.
Ilustratia volumului a fost realizata de Ionel Hozoc.
Tuturor le aducem i pe aceasta tale viile noastre multumiri.
VIRGIL CANDEA

XLII

.fr

1 )1'

I.. T

111 VS'

SAWS SIACI
v,

et

111.,1,1
aver AG !N

71' I:. NI I 11

INWEI{IL
'ItINCE.1%`-;

.//////,././4 1/ '4;
TIMIS 4')N,

Aka,U, OZdeaik::os-:

1. Dimitrie Cantemir. Gravura postural din The History of the growth and decay of the
Othman empire, translated by N, Tindal, part I, London, 1734.

K ft

rA

CVCTIMA
14 A 14

I
Ia

COCTOAHIE
MyXAMMEAA1-4KIR

IW1E4ATACa

pEAiriti
ER)

noaE AtHii. tvil)

DI_ XNE,C113 %

FIETpA -7BEAIKAM
tfinEpATOpA

Li CA.M00-13N4

OCEpOCUCI.CKAI

5b Tvriorpx+ivt ilipertsylow.Aro

cAiiKrbniTEp6ypxAs
Attn

711 *

lochapit

tab u A* .

3. Dimitrie_Cantemir, Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722,

Foaia de titlu.

KHHFA CHCTHMA
HAM

COCTOAHHE
MYXAMMEAAHCKHA PEJIHFHH
HAHEITATA01 HOBEJIEHHEM ETO BEJIHITECTBA

J1ETPA BEJIHKOTO
HMHEPATOPA H CAMOAEP)ICHA BCEPOCCHMKOF0

B THITOFPAOHH HAPCTBYI-OBAETO
CAHKTFIHTEPBYPXA

JleTa 1722, Aen6pm B 22 ,BeHb

SISTEMUL
SAU

INTOCMIREA
RELIGIEI MUHAMMEDANE
S-A TIPARIT DIN PORUNCA MAIESTATII SALE

PETRU CEL MARE

IMPARAT

I AUTOCRAT AL INTREGII RUSII

IN TIPOGRAFIA IMPARATESCULUI
SANKTPITERBURH

In anul 1722, decembrie in ziva de 22

la

IIETPY BEJWIKOMY

CB51WeHHOTO poccHricKoro rocytkaporHa, ocssimeHHernuemy awroxpa'ropy, Bepia npaBocHamma Bce6ogporBeHHetimemy 3a1.1111T14TeJ110,

HmnepaTopy 6narogeormsternuemy, npe6Haromy orgy o'retiecTsa,

3Ho,tkesumil nporoHHTemo, Ao6poAeTeHeil xe 14 cHo6o,rcHbix Hayx H
xy,rAoxecTH Hacagwremo, CJIaBeHCK14X Hapo,Hos

HbI51 CJIaBLI Hamanb-

Hernuemy awropy, Hesamomy KI151310, no6e,rkwremo, naxkunix BOC-

cramTemo, gaporHa ripH6aBwreyno H pacnpocrpallwremo, opm4Ha

CBSITOTO AIIOCTOJIa AHApea 0CHOBaTeJII0 CMOTpeJIHBefiLLIeMy H HHbIX

Ammo]; xaBanepy npeAocToilHernuemy, npeo6paNceHcKoro Hamm

H epxolmomy mumapxy, o6oero Ho Rua Mapcy H apxHci-pantry

reHepamHanuemy, Hamero Hem gepwaBHernmemy Herny Hy, Ha
memipex mopsix poccHticKoro dmoTa, BHHeagmlipazy arAHHcicoro we,
ranaHcKoro H j:kawcoro agmHpazy H36paHHoMy H npurif., H npurif.,
H

npo-rm., rocy,tiapio H 110BeJ114Te.THO cHoemy Bcommacc-rHHernuemy

H npexpo-rmarnuemy

CROBOIIPHHOIIIEHHE
,E( m31117.1'11 pKe npeXO.DHT roxt, limnepaTopos RnaromecrBertucl, OT Henu)Ke

npen3o6anbHeilmam MHJIOCTH csoesr, ocoarmBolo Ha M51 HigeBaemoio Enarocruto,

non CeHb POCCHCICK0r0 Opna flpHATH meHe H II0KpOBHTejIbCTBOBaTH 6naroBanu.no
Benumecrso Bame. ,I(ecsroe ne-ro pKe HaMnBaeTcsI, OT He.rm)Ke B CeI3 npaBoc.naBHo-

2a

pOccuilcKoil moHapxm4 6.naroTwnHylo N(113Hb npenposo)Knam. A ewe 6e3 BCAKH5I,

no mecomy-mi6o XBaJIIIMb151 noKa3aHHbui OT meHe cay)K6m. / Bame Be.numec-rso
ctomm enmimm,. exe cponHo ce6e umeeT me.noBeKomo6uem, no,m3n)KeHo, TaKoBau
H TOJIHKa51 (Bo HCTI4Hy umnepaTopcKaB) Ha MA H3J1H5IJI0 6JIaTOX5IHI451, 5IKO 3a CH5f

HH paBeHcTio cny)K6m, HH TIOBIIHOBeHHA copasHeHue HJIH 6JIaTO,LtapCTBOBaHH5I

ITHJIH4110e y,1j06CTB0 H AOJDICHOe B034a5111He BO mHe He TOKMO o6pecTucB, HO H14)Ke

c.nosom 143pemeHo, name we }lime MbICJIHIO 061,5ITO 6bITH mo)KeT!

Cue )Ke name Bcex EnarononymHeihnee 6bITH paccy)Knaio, 5IKO camoe Bauiero
BenumecrBa npucyrcrBeHHolo KoHBepcaumero (awe 14 cue .neT ec-r peum) name Hewe

ormecKum mo6.nemem, eninco y60 C cTopoHm Benumec-rBa Bamero cso6onH0

npek3o6mmo; eJIHKO

C MOecI, c.ny)Ke6m4mecm, BKo)Ke nono6aeT o 6naroroBeilHo

B Clla,a0CTI. Hacbnuaroc2 H BO BCAKOR THHIHHe OHbIM yBece.nsuocB (CBOrICTBeHHO
6o ec-rb Bamemy BenumecTBy He KilgeH115I, HO no6poueTe.neil umnepaTopam npu.num)Ke

HbIX HCKaTH H Ha cammx KJIATB010 coBewarsumxc2 KpaMOJIHHKOB H 5IBHbIX cynocTa-

la

LUI PETRU CEL MARE

preaaugustul 1 autocrator 2 al sfintitului Imperiu Rus, preaviteazul aparator al credintei ortodoxe, imparatul preaevlavios 3, preabunul parinte al patriei 4, prigonitorul faptelor rele, semanatorul
virtutii, al tiintelor liberale i al artelor, primul autor al eternei
glorii a popoarelor slave, marele cneaz 5, biruitorul, ridicatorul
celor cazuti, cel ce a marit i intins imperiul, prevazatorul intemeietor al ordinului Sfintului apostol Andrei 6 i cavaler preavrednic al altor ordine, supremul hiliarh 7 al regimentului Preobrajenski8, Marte al ambelor armate 2 i arhistrateg generalisim,
preaputernicul Neptun 10 al secolului nostru viceamiral 11 al flotei
ruse din cele patru maxi 12, amiral de onoare al flotelor engleza,
olandeza i daneza" etc., etc., etc., domnul i poruncitorul
sau 14 preamilostiv Si preablind

CUVINT DE INCHINACIUNE
Trece, iata, al noulea an 15, o, cel mai evlavios dintre imparati, de cind
Maiestatea voastra a binevoit cu preabogata sa milk care se revarsa asupra
mea cu deosebita bunatate, s ma primeasca sub acoperamintul si scutul
vulturului rusesc si s ma ocroteasca. Incepe acum al zecelea an de cind
petrec o viata in bung liniste in aceasta monarhie ortodoxa. $i nu vreo slujba
a mea vrednica de lauda, / ci numai innascuta iubire de oameni a indemnat
pe Maiestatea voastra sa reverse asupra mea atitea si asemenea binefaceri
(cu adevarat imparatesti), incit in fata for nu s-ar putea afla nici serviciu
echitabil, nici supunere comparabila, nici multumire potrivita sau rasplatire
cuvenita din partea mea, fiind cu neputinta nu numai de gasit, nici prin cuvint
de rostit, dar mai ales cu neputinta de gindit.
Ceea ce socotesc drept cea mai mare fericire dintre toate este insasi
atentia publica 16 a Maiestatii voastre si (daca trebuie sa mai spun) iubirea
mai mult decit parinteasca ce-mi vine din partea Maiestatii voastre, libera
si prea imbelsugata. In ce ma priveste, ca slujbas, ma indestulez, dupa
cum se cuvine si cu smerenie, in desfatare si ma bucur de ea cu toata linistea
(caci sta in firea Maiestatii voastre sa nu caute ingimfari, ci virtutile cuvenite
imparatilor, si chiar pe razvratitii conjurati si pe dusmanii vaditi sa-i calce
5

2a

Toil pang Henpanneakui, a He pang pa3opemisi HacTynaTH) CHA 6e3 Hcsucoro cymileitasi
(B rocynapex MHnocexpeilamii) Ileooseicy CBOHM inacTHH mcpe6Hem AoHoncrityloinemycH H npaso o cHoem 3BH HUH paccy-Acipioniemy He mana, Ho noo BeJIHKa: He
cicyngo, HO npeMHora: Hmice cpengsm HJIH BIDICHAR, HO npesiacoicasi H npeHocxoHmax HMelOTCH H CyTI3.

Ho a3 cnoero 6narononytnin ilecmorpenHnmil (snco mino) mepliTenb H Tom.

npesocxonnmx rocygapcxxx ine,npoT, moxcer 6mTb, Hepa3ymeionwii Oa He pexy
He6oaronapHmI4) H cna6oro paccpcneinin menoHex mpe3 BCe HpemeHe cero Tegemie,
mum 6eccnoitecHmx over' no,rmaxam Hay-LiaxcA, icoTopme npen nacrmpsimii- citommx
H OT XHnnHbix BOJIKOB 3aaufwafoinfimil TOCIIO,HHAMH, He 0 MARX 3eneffel-Oilaixcm,

He o Ty'llIbIX H 3,72(paBbix rop Bepcex, He 0 anaxinix Hyrax H TpaBoac, sax slimy,

}mice o Hcrommucax, spice nmixy xitaninucn H onasi HM noica3oHaTH Oncwice meHe
coTHopma, cam Ho6poxoTHo o6mcHsno) o6brgati 'welt:yr. Ho TemH 13Hyrpb ynacinecH
HaEkaioT Honity, mnexo H npoTilasi H3 orycreHlin ero 6bn3aioulasi. K Tomy awe ny-Acita
nocTpe6yer H MOTH CBOB H KpOBb (B Her)ice nyine WITBOTHI,DC COCTORTHCA cica3yeT

cnninefrinai ecTecritocnoiteu) 6e3 Hcnicoro ponTaHHH H npexocnoBHH npenaloT B

HOMO H ynoTpe6neme rocnonima cHoero. CHH ergs B cxoTax manotuoitcrpelmmx
HH,IHJEbBHK mOpanlAbisi

6a

121)11.11000CIMI

EIMKTeT Ham noxnanneT; BO oHe BO IICTHIIHy

3eno xecroxo o6in3tmeT/ H nopiniaeT. thigirm )Ice xpoTtlailmasi CIIX rpomornacHT

H nepcHnaHHH HeKTO mOpanlIcr HapsigHlzii morons, snco HerleHmii nocenstinui
3emnenencrspouniti, mHoronone3nefiuniA ecrb peny6muce, Hexce ic1013f, neHoculyio
)104.3Hb nposoKnaloingg H 6e3 061IjHH HOJIb3BI }Tem," H3Hypsuouniii. KoTopasi,
BO npais,r& 3naTasi H3petieinut o mHe 51K0 neminom H Henexcne cyulem cHoAcriteHHo,

no nplinimocrx H no nocrothicrHy rnaronaTHcH mornx 6m.

06atie awe Bainemy BenmecTny nio6HTenbneilmemy npanoTm cynnil moero
9pe3 TOM, nonroe Hpemsi ray6omailmero Mangan:HA 'miry HmcnymaTH yroimo
6yneT, roTonernupo H Haim, succmce mmo nperrilwxy npatamy.
Cym 6o mHe aicH engHoyrpo6Hme H xynHopoimbie TpH HeikocraTim, OT
invoice y6o nepsmil cyxocTb Hccomnero ApeitecH RIKTIReT; STOMA THepnegwero
mcene3a THrocrb HOCHT; Tpentii )Ke nepa nericocrb H ygo6o06poweHHe HMeeT.
CHe moronic) TpH HenocraTicH B npHpoge mod,'" Taxonme xatiecTiternime o3o6pawcaloT 1314,HM, xalcoHme HmeHem, imam H sucowe rnaronanicsi o6bitie, He.ruilm He6oM

mexcny co6oio pa3licispounie, npormunpre H inairmHo oT ce6e nanew 6eraiouuie

B coxponetriierauem montiaHHH yrny HcraeitaioT H Taxo erga 9pe3 ce6e inumerowce
,LIBIDKeH1151 H noc.negoHaTenbno iancoeroxce Aena npoH3Hecrii moryT, axx X/IM11,1eCKHrf

HeicHil BHT( (erwice oral XHMHKH MepTB010 rnattwo Hanaula) Ha Alio 6e3nnoinuol
xcH3Hii no cnoemy CH ecrecnty HiorrywaioTcn. Ho awe 6b" 6naronwnino Bensmcrna
Bamero, Heyrpyiaimoe B amsicifeinui cicpbrrocTecr, icalconbm-nii6o Heim' ygo6oHcicycoo H COR3BOJIRTIO 6M Hexoninco smcotiailamm Hen% HccnegoBaTH paccpicHeimem,
o6peno 6M (awe He npenblgal0e51), AKO awe TpH mime BewecTa, To ecTb Hpeito,

xcene3o H nepo, xErpocrHe H 6narocrposnueio, no6poro xygoxamica pyicwo Bo

egilHo if Towne conwcynne ynoTpe6neHam 6ynyT. neno H awe 113 cnoweinix Tpex
Tex mexciw co6mo npoTHHablx nnoTeil, einnia coHenaHa 6yneT crpena, ewe HHoe
Hexoe B Hai OT npHpommx eIl cBoricm naneme oTmeHHOe H yitin3neinim, He HemcToitHoe neno npoimbineT. TOR 6o CBOIO CH HeABFINCHMOCTL, TATOCTb H IIeTOCTb,
aicH 3a 6mmueil ycmoTpmem, 51K0 npeso 3e.go cxopo ABIDKeTCA; xcene3o B BBICOTy
Ho3neTaeT H nepo MHOTO Tsmcgatimasi ce6e Ha B03,HyX H 06JIOKH BO3HOCHT TeneCa.

pentru indreptare, iar nu pentru nimicire); si neindoielnic ca acestea

(o,

cel mai milostiv intre suverani), pentru un om care se multumeste cu partea

sa de fericire si isi judeca drept chemarea, sint considerate si sint cu adevarat
nu lucruri mici, ci foarte maxi, nu putine, ci prea multe, nici mijlocii, nici de
jos, ci preainalte si superioare.

Dar eu, fiind (dupa cum socotesc) un masurator neatent al fericirii

mele si neintelegator fata de atitea indurari imparatesti (ca sa nu spun nerecunoscator) si un om cu judecata slabs, in tot acest timp nu m-am inv5.tat
sa urmez nici macar .oilor celor necuvintatoare. Acestea, in fata pastorilor
stapinilor lor care le apara de lupii rapitori, nu obisnuiesc sa se laude si
sa le arate cimpiile inverzite, virfurile muntilor sanatosi si imbelsugati, pasunile manoase si ierburile pe care le-au mincat sau izvoarele din care s-au adapat (cum am facut eu, si singur ma invinovatesc), ci saturindu-se de ele dau
lina, laptele si cele ce se fac prin inchegarea lui 17; pe linga acestea, daca este
nevoie, ele dau fara nici o cirtire si impotriveala, la voia si folosirita stapinului lor, chiar trupurile si singele lor (in care, dupa cum spune sfintul naturalist 18, se afla sufletul anim2lelor) *. Si de vreme ce incepatorul filozofiei
morale, Epictet al nostru, laud3 acestea la dobitoacele cele cu putina simtire **, cu adevarat le mustra / si le dojeneste farA crutare la mine, si nu
mai blind decit acestea proclama un ales moralist persan 19 spunind ca sateanul neinvatat care-si lucreaza pamintul este de mai mult folos pentru
republics decit principele care-si petrece viata in lenevie si-si iroseste timpul
fara a fi de folos obstii *** 20. Cuvinte pe buns dreptate de aur, care mie,
un lenes si un neinvatat, mi se potrivesc si despre mine s-ar fi putut spune
dupa buna-cuviinta si dupa merit.
Dar, dad. Maiestatea voastra, judecatorul cel mai iubitor de dreptate,
va binevoi sa asculte vina tacerii mele prea adinci vreme atit de indelungata,
socotesc ca ii pot infatisa cauza cea mai adevarata si limpede.
Am in mine trei lipsuri de aceeasi fire si odata nascute: dintre care
cea dintii aratalipsa de seva a unui lemn uscat ; cea de-a doua poarta greutatea
celui mai tare fier ; cea de-a treia usurinta si zborul lesnicios al penei. Aceste
trei lipsuri ale firii mele reprezinta insusiri care se deosebesc intre ele atit cu
numele, cit si cu fapta sau, dupa cum se spune de obicei, ca de la pamint la
cer, contrarii si care se resping reciproc. Ele se cufunda in cel mai ascuns
ungher al tacerii si neputind produce prin ele insele nici un fel de miscare,
deci nici o lucrare, ca o stare chimica (pe care chimistii au numit-o capitol
21, se lass la fund fara a rodi viata, dupa firea ce le e proprie. Dar,
daca neobosita arta a Maiestatii voastre de a explica tainele oricarui lucru
ar binevoi sa-1 cerceteze cu o judecata superioare, ar afla (daca nu ma-nsel)
ca cele trei materii, adica lemnul, fierul si pana, de vor fi asociate in chip
mestesugit de mina unui artist priceput si daca din combinarea acestor trei
materii opuse intre ele va fi facuta o sageata va rezulta un lucru frumos si
vrednic de mirare cu insusiri foarte deosebite. In el vedem nemiscarea,
greutatea si usurinta; caci lemnul se misca foarte repede, fierul zboara in
inaltime iar pana inalta in aer si in non corpurile mult mai grele decit ea.

mort)

* Cp. Deut., 12, 23.

** Cp. Epictet, 'EyxEtpt8tov, 46: ... de vreme ce si oile nu arata pastorilor iarba
pe care au mincat-o, ci, dup6. ce eu mistuit-o inlauntrul lor, scot la ivea1'd lina i laptele".
*** Cp. Sa'di, Gulistan, cap. I (Despre ale ,sahilor moravuri), Sahul cel nevrednic.
7

'00 Eff1.33)1(0)1qX H inott'AdL `o Haviadg H oiaaumq90 0103 EreirxHdir qvainivalludildu

Ef,

OITIE 011W axcoxis)

Es11311E13X0110113 H

(10/tEumouall Off X1911C131.1 OH Elf1S013EH 199 EMICA14 NH110)1(09E11

niffaxcacla90 0930 10 Efuovadumo IfH901110E1Elf3 KIOX) 140110HCdat-

3311 H OH 91101 (0H113C1314X IfAHEdOLL' X199 0113E11.101100 11.1HL10011

ndlu milialroamXpan ifmdtmow otnualiao quida -ounoou

'ooadif 'ocavaaic odau

P4H11.99

OH

0)1(311011 OHH01113111f

`0)1AEH axcaoxMH If3111EI `011Ah

110111 14011311h `WHO113

'9130 MIK a wanrmanIXcli.

0)1(1114

olodaw H

011HMENOLI

x 171401

oncluox

OH93111.011

011103)KOVAX H

091f) ONHO -01300

(0101EK 014)101 ELIEK011131X3HdLI199 KE1491101ECHIIVOCI1I

if ISE11911-01H0EdlliC Ex/(d H Nrsoa 0xcoms) 00 olomq olArndoaLo0 'XISVH1 ctrifidosll. ol

CHEHCOV H '01E11011X 0)1K II VOCILIK HIHd0111 1EwH OELL3311111131/ (aMEE[ grairtiott'airoollOH 9100 uv) E39 naouclioffdu `(Xxad 0x11 arrma aarrulaw9ra1HELL0H0V `annavasou
NH3 OK 01111 gi91r39Etr3o E11133hillf0)1 0)1141f01 `01fat6C9coff 0)1111[01. 0111411EdLIOH 11
oirmauduic H 911-01 runnamou H I91110X0 `01(HdOE1100 oxis 1:(0dun o mmatanmodu
Xif a `01f311 010HIAI 011.EHH `1101114E011 01HH3110(1 H ounteaochIAN odoxotrHodau 0100x011
IcLL111111 09 KFmattwaxdu tuvEroVairpou `AVA9 mcfcloi.ox oi.Amiuv'cll 10 0900 `ArrkoicHxx
olden AwoxottIndall `ouctmmuNdu un0 000Hildu `Awa H qdvii olld1tt0reu9 ofAHo
`11KHd1130E1 HX0dEll IfElT1390 010 HIO14if a 14130113 `011.1.341f3IHK0d)1011 0011011H3 V0113011

:3HrnaL0oart

":4(r

CLFT1A

01 :cu.03

rJ Ln

11(.1

r*-5'

10>> 010CIOIOX HH3V\10dff 00111 011113dHdll 9133 EH

E111110H31f 101E111990(1U 1101(01f3 <<X19H113111103
OH 0)1(314011 19111 amcm `1410E/NKA33Ed (mg

;4-..1 I Cr 59
KIN

[1i

`010.109X 11HEIAH 11014

oirac 0N03199 EIHHU

0101 Hred

1:119110

111100133

H 0 0111A1 OlEh 1X)10C1 1114MHEh0133)X X1911)1(HH)1

HIIHEVEH `IfHlYS3 0)111 3111H1rH0d11 20H9011101ATE3 o viaoht
QV'S& Xe1h314.1013 `014110111N
011E90 111H3 0)1(01hHH `INHITIA.101410EHIOCILI OH `ip911)KH$31101.1 2)1(0)1K
`01E11011A 1H013
olociedu KIIHOMICX33Ed 0) 0)1KIAI0H 3)K0.1.).HH 1f311411A1Ed3011 1E11110X 5131111390 EH P.I0d010)1
00E0)1E1 HIE1d2WEH `2HHE3111.111tH `01HINI 0)111 OH OH111913 :10)7/(9

OttSd.l. `0111E1100.L3diMW

""-1 %-.;---rrcv-rri

4./

mr.33

=IV>)

11

rn

As.csrrr:-..

130 ififfiEdHOIIE

;--crtrri

tarry

;:-471 ;--cs

11103 0110111)KAU3 61f3EM14UA)101103

CercCr

011E90 630MISOEI

K1OX H LAX a0 01fOrt OH AdOlEdQUIAM 00HIKHd110.1Elf9 911-010110d9017

vg

i<9133
00d0I0X) EINHIOHD x

oxei

o9iC Boxdoliow auanuoxmunthionr OHHEL(Ell 0113

ISH)1311EVOI4I4EXS14 HH.1H110d 111T10CIEH (K3H11011CH 011 AIA.10111EK CHHH01I011011 `001114311Hh03
MK NORD> 10 XHOUI <<093.L `11111K3OHHdLI KIOX `000:131t0d1.1 00HO 0 MIN ernad -11111111
`11001 0)X3H

oirowedu iimala.)KX30.ed ouvao93c1l p19 :0Hd0woHEred 0},u90

OH

ua_wx

X119 9110I 1119H10d)13HM09 `111199 Etr xr99 `reffatnuati 0)1K EH XI911t IIHH KEd9011. -OW
LAd KOHI33E1CHOdll ELIOV Od900 09 OH `10E11199 211EEd EH Ed9Ort H Od9011 011.H3d011100
`431.1.A9 OH 01113 CHOIATH H AV011f9 a OT117(103 INOOIAT `A11>KOVEH 0)1K 3111E OR130hH11011
`01nua nou 00113 031111131111E)1(d011 0111401TIHMEC 111fildLI Ii/C& `1,1014 14191130311 11 -111301f11111
NINE( EH LIMBO 11111'01101E119 HIOCIC011 `140)10 Er.101 EE OHHOELLOKAh `111314AEEdS 0)1(E1
H HIEV011011311 `INIVINH ui o &T1 EttEx xx KOVACI1 XHOINI ISEdil11 x }WHIN mlat xxx loch:ran
X140111 `301EIA1uirut1re OH901(01.1 00)1314 H 0.10H)K1f0V ISHHEKOJAII3A 0IH4rEdI0HXH a
0903 101SIMK H "II13011Hdll
x

xx
xx x

aHHIS.L103

vlinugoatt
vavicu.

O, arte i osteneli! 0, timpuri i obiceiuri r* Daca Jaa cum mi se

cuvine) n-ar trebui sa evit cuvintele de lauda / i sa ma feresc de plaga orgoliului,

4a

prin comparatie cu acestea as indrazni s strig cu glas mare (dar mai curajos

i nu prea moderat):

Cele trei lucruri neinsufletite, lemnul, fierul i pana, slut supuse poruncii
monarhului. Caci este limpede ca in nici un meteug i tiinta, cit de dificile,

nu se ascunde nici o minune i nu ne trebuie dovada despre aceasta (caci

toate se compun din numar, masura i greutate) 32. Este necesara numai prezenta miinii i vointei care sa.' le puna in micare i s le indrumeze (dupa
cum am vazut ca a facut cu mine, inteleg ca face i nadajduiesc ca va face
mai departe Maiestatea voastra). Urmarea este (ca sa vorbesc fara partifire) ca porunca voastra foarte eficienta atit a deteptat aceste puteri slabite
i adormite, atit le-a indreptat i le-a facut aa de iuti i p15.cute, incit mai
inainte de Implinirea for mi s-ar fi parut cu neputinta. Aadar, voi urma de
bunavoie cuvintului i cugetarii unui poet persan 23 care, infatiind imparatului Persiei o cartulie alcatuita de el dar atribuita aceluia i primind-o imparatul cu multumire i fagaduindu-i imparatete sa-1 aiba sub ocrotirea sa,
1-a cintat acest distih:
1

.r

WI) rJb1

JJ-frts-

c,1.

J,,-: 1,5 IS is-; I ;]

adica:

De cind protectia to mi-a fort acordata mie sarmanului, Alcatuirile mele

sint mai limpezi decit urmele soarelui **.

Socotim ca poetul acela cugeta,...foarte inalt despre opera sa, de accea

ma Wept ca i despre mine sa spunaEumplitii judecatori ai scrierilor carturareti ca mi-am format, cu totul de prisos, o parere ingimfata despre opera
mea. Dar in fata acestora care nu pot nimic impotriva, nadajduiesc ca sta
neclintit obeliscul discernamintului (de care nimeni nu s-a ruinat cindva),

pe care cred ca n-ar fi nepotrivit sa se puna inscriptia:

ai:j Li.

IS

Ix.) 4.11.1

(:)..?.

J.. I

t.es. &AA

adica:

Chiar daca toate viciile s-au adunat in acest slujitor, orice fapta,

favorabila imparatului, fie i rea, este o virtute" ! * * */

Aadar, preainteleptule 24 intre monarhi, oferindu-ti aceasta scriere
alcauita din porunca voastra (care a binevoit sa se numeasca Sistemul x
religiei muliummedane) ca pe ale tale dintru ale tale" 4*, dei vorbind despre
mine ma arat prea indraznet tocmai cind discernamintul cere masura, n-a
fi vrut sa fiu atit de lipsit de discretie25, incit sa cred ca din raspunsuri rele
se pot produce fapte bune. Binele nu se face decit din bine i bine facut va

fi, dar am sa pastrez in inima mea speranta ca, daca Maiestatea voastra

primind opera mea sub puternica sa aparare va binevoi sa priveasca spre ,ea
cu un ochi vesel i milostiv, atunci voi intelege cu adevarat i voi marturisi
ca decada xx 26 operelor mele fata de miriadele xxx indurarilor tale apare i
este oferita avtcalecypatog 27 ca o umbra i o datorata- slujba de ixvoypaTia 28.
x intocmirea
xx cele zece
x xx multimile

* Cicero, In Catilinam oratio prima, 1.

** Sa`di, Gulistan, Lauda sahului Islamului.
*** Sa`di, ibidem, Lauda marelui emir Abt Bakr ibn Abu Nasr.
4* Liturghia Sf. Than Hrisostom, ecfonisul dupa a treia aducere.
9

5a

HaKoHeu )Ke,

TO, ecm:
IlpouleHH2 moneHHe HecorteplueHHE.uf npHHouly cnyx6m.

Ha ycnyry 6o mom ynoHaTH He mory.

EP:1411010 Hasceraa npe6busaH, Bauiero HmnepaTopcKoro Benmecma, rocynaps' Hauler Hcemarloc-rmernuero.
Bcempicailumg pa6,
jumumputi KanmeMup/

In ,sfirit,
{

29

adica:

Rog sa fiu iertat pentru slujba mea nedesavirita,

Nu pot naclaj dui in serviciul meu".

Raminind intotdeauna al Maiestatii voastre imperiale, domnul nostru

cel preamilostiv intru toate,
Preasmerit slujitor,
Dimitrie Cantemir/

OFJIABJIEHHE

lc

la-Hr IIEPBOF0 TOMA H B HHX

CO, EMKAIIIHXCA I'JIAB

KHHFA HEPBAH

0 JINCEIIPOPOLIE MYXAMMEAE
AUCMU

num 1. 0 RmeHax MyxammeAosmx

fnasa 2. 0 MIMI MyxammemBom

rnasa 3. 0 nepcoHe Myxammextose

4. 0 Hpasex Myxammegosbrx
DraBa 5. 0 Halm= JUicenpopogec-rBa Myxammexaa
F.narsa

2
7
8

num. 6. 0 Bocnourrml 3aKmia

10

EnaBa 7. 0 B3LITIIH na He6o

Enasa. 8. 0 CHIITIIII c Ne6ecH

11

Enasa 9. 0 m yaecax Myxammegortmx

21

T.naBa 10. 0 MILIX gy,rtecax, o mum! ero H o qi4c.ne Nceii

27
29

17

Enasa 11. 0 momax Myxammeximix

Dina 12. 0 Hacneammx Myxamme,aosba

33

KHHIA BTOPAII

0 KYPAHE

Fnasa 1. 0 HmeHax KypaHa

Diana 2. 0 mine Myxammedue

37
41

Tnana 3. 0 Timm{ KypaHoeom

rnana 4. 0 110Ka3aH110 JINGIBOCTH

ilnasa 5. 0 mrmie KypaHoeom

KypaHoeofi

rriaBa 6. 0 wygRoc-ril 3131,IKa KypaHoea

44
46
49
51

KHHFA TPETHH
0 AllOKAJIPHICHCE MYXAMMEAAHCKOM

Ilacrb I. B o6ujecTBe
Ilacm IL 0 3Hamemix Roller( ivmpa npegbokrimonuix
1 tunes. IIpopogecrsa o naxoxylenm 6eHuacy5epoe
2 tines. 0 HanaAeHffif ge,rcicommana
12

55
61

64
68

SUMARUL

lc

CARTILOR DIN PRIMUL TOM SI AL CAPITOLELOR

CUPRINSE IN ELE

CARTEA INTII
DESPRE PROFETUL MINCINOS MUHAMMED
paging

Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul

1. Despre numele lui Muhammed

2. Despre viata lui Muhammed
3. Despre persoana lui Muhammed ,
4. Despre moravurile lui Muhammed
5. Despre inceputul prorocirii mincinoase a lui

Muhammed
Capitolul 6. Despre primirea Legii
Capitolul 7. Despre suirea la cer
Capitolul 8. Despre pogorirea din cer
Capitolul 9. Despre minunile lui Muhammed

Capitolul 10. Despre alte minuni, despre fiica lui i despre

numarul femeilor
Capitolul 11. Despre moatele lui Muhammed
Capitolul 12. Despre urmaii lui Muhammed

2
7
8

9
10
11

17

21

27
29
33

CARTEA A DOUA

DESPRE CURAN

Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul

1. Despre denumirile Curanului

2. Despre cartea Muhammedie
3. Despre invatatura Curanului
4. Despre demonstrarea minciunii Curanului
5. Despre stilul Curanului
6. Despre dificultatea Iimbii Curanului

37
41

44

46
49
51

CARTEA A TREIA
DESPRE APOCALIPSUL MUHAMMEDAN

Partea I. Genera litati

Partea a II-a. Despre semnele premergatoare sfirOtului
lumii
Articolul 1. Profetia despre invazia beniasferilor
Articolul 2. Despre navalirea lui Dedjdjial

55
61

64
68
13

AUCMbi

3 tineH. 0 CHHTKH 14Hcyca XpHcra

71

4 lineH, 0 3expicirynx H Meenx(Hynac

5 tutees. 0 npHinecTsHH ga6eTynap3a
6 mneH. 0 conHne OT 3ana,aa socxonHTH Feviyinem
7 tmeH. 0 3alcmogemm spaT noxasmist
8 tineH. 0 soaspaukeHHH Kypana Ham Ha He 6o

72
73
74
75

9 mneH. 0 HananeHHH ,n;mma

10 then. 0 Tpy6e poscaHoil

75
76
77

KHHFA UETBEPTAH
0 TE0J1011414 MYXAMME,E(AHCICOPI

Fnasa 1. 0 Teononm

81

rnasa 2. 0 6o3e

Tnasa 3. 0 nposHneHHH max npommcne 6oxcHR

rnasa 4. 0 coanaHHH npensapHsumx sceneHmas co3naHHe

Fnasa 5. 0 aHrenax, nHasonax, X1U4HaX H npoTtlas
Tnasa 6. 0 CO3):PHHH /Almon
rnasa 7. 0 coanamm Anama H Essbl
Fnasa 8. 0 npopouex OT Anama no H051
Tnasa 9. 0 Hon
Fnasa 10. 0 Aspaame H Ilaxkex ero
fnasa 11. 0 Moticell, AapoHe n MapHH
Tnasa 12. 0 ) asHne, ConoMone H nporiHx
fnasa 13. 0 AnexcaHnpe BeJKIKOM

85
90
93
97
101

107
112
113
116
120
124
127

Fnasa 14. 0 Focnone 14Hcyce H o npe6narocnoseHHorc nese

133

Tnasa 15. 0_ C1351TbIX Xpl4CTHKIICKHX

139
144

Tnasa 16. 0 cicoHgaHHH mHpa

rnasa 17. 0 o6mem socxpeceHHH H cyne

'Masa 18. 0 Hcrs3aHHH rpeummcos sepmax

fnasa 19. 0 Apacbe

fnasa 20. 0 ane

Fnasa 21. 0 paw
2c

150
155
156
159

163/
KHHFA IIRTAH

0 PERH11414 MYXAMMEgAHCKOR

fnasa 1. IlpenHcaosHe conepxcainas

Fnasa 2. 0 peaHrHH myxammenaHcxoil s o61necrse
Fnasa 3. 0 oycne H a6decme

fnasa 4. 0 Hama 3e
rnasa 5. 0 ypydatc
Fnasa 6. 0 eadm
rnasa 7. 0 aanoseneic Kypatioebtx
Erma 8. 0 Aenex x y6ap3y H cytmemy npmanexaamx
rnasa 9. 0 nenex n camomy cytmemy Hanexcaum
Fnasa 10. 0 3acnywnTenmibrx Ho He HyxarrAx aanosenex
14

167
168
171
174
180
186

205
206
211
215

Articolul
Articolul
Articolul
Articolul
Articolul
Articolul
Articolul

3. Despre pogorirea lui Iisus Hristos ....

4. Despre Fe dj iu di i Mee dj iudj

5. Despre venirea lui Dabetularz

6. Despre soarele care va rasari de la apus
7. Despre inchiderea portilor caintei
8. Despre revenirea Curanului la cer
9. Despre venirea fumului
Articolul 10. Despre trimbita de corn

pagina
71

72
73
74
75
75
76
77

CARTEA A PATRA
DESPRE TEOLOGIA MUHAMMEDANA

Capitolul 1. Despre teologie

Capitolul 2. Despre Dumnezeu
Capitolul 3. Despre providenta sau pronia lui Dumnezeu
Capitolul 4. Despre crearea unor lucruri care au premers

81

85

90

zidirii lumii
93
97
5. Despre ingeri, diavoli, djini i altele
6. Despre zidirea lumilor
101
7. Despre zidirea lui Adam i a Evei
107
8. Despre prorocii de la Adam pins la Noe
112
9. Despre Noe
113
Capitolul 10. Despre Avraam i copiii lui
116
Capitolul 11. Despre Moise, Aaron i Maria
120
Capitolul 12. Despre David, Solomon i altii
124
Capitolul 13. Despre Alexandru cel Mare
127
Capitolul 14. Despre Domnul Iisus i despre preabinecuvinCapitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul

tata Fecioara
Capitolul 15. Despre sfintii cretini
Capitolul 16. Despre sfiritul lumii
Capitolul 17. Despre invierea de obte i judecata
Capitolul 18. Despre torturile pacatoilor credincioi
Capitolul 19. Despre Araf
Capitolul 20. Despre iad
Capitolul 21. Despre rai
..

133
139

144
150
155
156
159

163/
2c

CARTEA A CINCEA
DESPRE RELIGIA MUHAMMEDANA

Capitolul 1. Precuvintarea autorului

Capitolul 2. Despre religia muhammedana in general
Capitolul 3. Desp.re gust i abdest
Capitolul 4. Despre namaz
Capitolul 5. Despre urudj
Capitolul 6. Despre hadj
Capitolul 7. Despre poruncile Curanului
Capitolul 8. Despre faptele care tin de fart i de sunnet
Capitolul 9. Despre faptele care tin de sunnetul insui
Capitolul 10. Despre poruncile meritorii, insa nu necesare

167
168
171

174
180
186

205
206
211
215
15

AUCM14

niaBa 11 . HaJle)KalHa51 K Oap3y rynno H cytiemmy CyTb H {{puma

217
226
235
239
248

H 3aCJIrKHTeIlbHall

linasa 12. 0 mnoc ,ne.nex aac.nplarrenmadx

ranaa 13. 0 3anoseAex zamit

Enana 14. 0 eapa.
Fnana 15. 0 mexpyz
KHNTA HIECTAH
0 FIHbIX PETII4F1414 MYXAMME,LFAHCKI4S1 YCTABAX

Diana 1. 0 ()Awl

251

rnaaa 2. 0 cynppxeme
rnaaa 3. 0 paasone

257
263
268
273
278
285
287
290
291
300

Vaasa 4. 0 norpe6amm H no/Amman{ ymepumx

rnaaa 5. 0 rpo6inuax memos

rnaaa 6. 0 npaaniumadx ,talex
Fnaaa 7. 0 npaanfmKax no.nximecialx
rnaaa 8. 0 cerrax nepaxwea B o6mecTne
Fnasa 9. 0 nein/4x cexT nepffilIIICKHX ocnosaTenex

rizaaa 10. 0 cerre meeiteeu nepaxwea

Fnaaa 11. 0 cent 6exmaum aepnaulea

Exam 12. 0 cerTe Kairetthepu ,RepBffineB

Diana 13. 0 ceKre xadpu ;lemma/lea

Diana 14. 0 mopAax H e6pu6yzapu Aepinnuax
Erma 15. 0 cerre ezdemu ,Ekepffinues
Diana. 16. 0 cerre 2bt3peeu nem:um/ea
fnasa 17. 0 a6dalr, ypuau {{ 6ydaima ,aepamnax
Diana 18. 0 cage Aepstrulax
rnaaa 19. 0 epecax myxammenaxcmx a 061/leen:le

r.naia 20. 0 epecx pa0a3b1

rnaaa 21. 0 epecx AgHacyx
Diana 22. 0 epecx maanymu

rnaaa 23. 0 epeca Humemyymazu

rnatta 24. 0 epecx Ale3aKbl, &IRON H npovrax

Dian 25. 0 epee"( uuipaxu

rnaaa 25. 0 epecx xaupemu
num. 27. 0 epecx myamma3b1 H Ceimc
fnaBa 28. 0 epecn 6eKmazau
Erma 29. 0 epecx Kadu3adevm
rnaaa 30. 0 epecx mymcmoudypeu
Diana 31. 0 epecx Aymbt
rnaaa 32. 0 anonocnymarrenex myxammenaxcxxx
Dian 33. 0 aTexc-rax myxammeaaticKxx
rnaaa 34. 0 HayKax myxammenancxxx
rnasa 35. 0 nepaori plem{a mac-rx

Enna 36. 0 3/wain{ utnaa

['nasa 37. 0 HayKax pexxam, zeuduce H npo-rmax

Inaaa 38. 0 normce, paropmce H nporzaa

Dram 39. 0 Hay= amen 6oxec-raemzux
rnaaa 40. 0 HayKax pacad, ewe'', MblACblhi H nporlaa
rnasa 41. 0 HayKax Oar:, a3K,13yAblK H nporzam
16

301

303
306
307
308
310
313
316
319
321
323
325

325
328
329
330
331

332
335
337
338
342
346
348
350
357
359
366
369
375

pagina

Capitolul 11. Cele care tin de farz cit 0 de sunnet sint si necesare, 91 meritorii
217

Capitolul 12. Despre alte fapte meritorii

Capitolul 13. Despre poruncile halal
Capitolul 14. Despre Karam
Capitolul 15. Despre mekruh

226
235
239
248

CARTEA A SASEA
DESPRE ALTE RiNDUIELI ALE RELIGIEI MUHAMMEDANE

1. Despre dugun
2. Despre casatorie
3. Despre divort
4. Despre inmormintare si pomenirea mortilor
5. Despre mormintele seicilor
6. Despre zilele de sarbatoare
7. Despre sarbatorile lumesti
8. Despre sectele dervisilor in general
9. Despre primii intemeietori ai sectelor dervisilor in general
Capitolul 10. Despre secta dervisilor mevlevi
Capitolul 11. Despre secta dervisilor bektap:
Capitolul 12. Despre secta dervisilor kalenderi
Capitolul 13. Despre secta dervisilor kadri
Capitolul 14. Despre dervish torlak i ebribuhari
Capitolul 15. Despre secta dervisilor iedhemi
Capitolul 16. Despre secta dervisilor hizrevi
Capitolul 17. Despre dervisii abdal, urian i budalla
Capitolul 18. Despre dervisii seiah
Capitolul 19. Despre ereziile muhammedane in general
Capitolul 20. Despre erezia rafazi
Capitolul 21. Despre erezia munasuh
Capitolul 22. Despre erezia maalumi
Capitolul 23. Despre erezia nimetullahi
Capitolul 24. Despre erezia mezaki, baiagi i altele
Capitolul 25. Despre erezia ipaki
Capitolul 26. Despre erezia haireti
Capitolul 27. Despre ereziile muammazi i Selisi
Capitolul 28. Despre erezia bekteqi
Capitolul 29. Despre erezia kadizadeli
Capitolul 30. Despre erezia mumsoiunduren
Capitolul 31. Despre erezia /uti
Capitolul 32. Despre muhammedanii idolatri
Capitolul 33. Despre muhammedanii atei
Capitolul 34. Despre stiintele muhammedane
Capitolul 35. Despre prima parte a invataturii
Capitolul 36. Despre invatatura ima
Capitolul 37. Despre stiintele rekkam, hendise i altele
Capitolul 38. Despre logica, retorica si altele
Capitolul 39. Despre stiinta numelor dumnezeiesti
Capitolul 40. Despre stiintele rasad, sihr, tilsim i altele
Capitolul 41. Despre stiintele fal, djeazulik i altele
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul
Capitolul

251

257
263
268
273
278
285
287
290
291
300
301
303
306
307
308
310
313
316
319
321
323
325
325
328
329
330
331
332
335

337
338
342
346
348
350

357
359

366
369
375/

'47

Id

IIPEAHCROBME

AHMHTPHIA KAHTEMHP
MOBEKIECIIIIEMY 1114TATEJ110 3APABI451

AaBH,n, cum HecceeB, tienoHeK no cepnuy 6oxano, B napex npeH3aulHeilumil,

Bo npopouex npex36paHHeilwHil, B 6orocnosex rny6o9atiumil H Tarn{ 6oxcHmx

ymo3pHTenb HcKycHerunHil, no Bxer,aa noyunicst 65nue B 3aKoHe Focno,rLa CaBao Ta
neHb H HOILIb H 9pe3 6naronarb 60)1(410, Hen3pe9emiam H coxpoBeHHaa npemynpocTH
6oNcHA oTxpoBeHHa emy 6bnua, cHe IIOJI0)K14JI paccywneHme: VBC51K14,1 KOHEIHHbI
BH,L(eX KOMI, unipoxa 3anoBezi, TB051 3eJI0>> (/7CPA. 118, CTHX 96). CHpegb: SIKO

Bcsixoe xynowecTso, BeneHme H 9ro-nH6o menoBemecKolo xliTpocTmo npoH3BeneHo

CCTb, Bce onHcaHHoe H onpeneneHHoe ecTb; C.TIOBO )Ke 6oxcHe TOM, npocTpaHao,
BbICOKO )1Ce H rny6oKo, snco ymom menoBegeocHm (pa3Be eJIHKO 9pe3 erowe nonaempo
6naronaTb 1103BOJI5leTC51) II051THC51 IIIIKHKO)Ke moxceT. flpopoK y6o nosHer)_ka TarIHIA

6oxode HeH3pe9eHHme, nocTaHonneHme BeEiHHA npemyoupocTH, 9HHM H 3aKOH rny6o9atiwnm paCCMOTpHJI yM03pHTeJlbCTHOM, 51K0 KO HCIIbITaH1110 menoBetiecKHx
H3o6peTemni H II03HaH1110 HX ycepnHo IlpH110)KHAC5I, I43 ero we CROB npkinexcHo
paccpicnaioulemy yno6oBBTcTByeT. 146o BO ncanme TOM)Ke B cTHxe 85 rnaroneT:
orlosenama mire 3aKoHonpecTynHHum rnymnefinsi, HO He YIKO 33KOH THOR, TOCIIOAH),
(17can.

118,

CTHX

85).

Cesi CefITeHLIFIH MHO3H CyTb TOJIKOBaTe1111 143 CBSITIAX OTueB, xifropme MHO-

WaiiIIIHe Ha oHyro H3nanoma H3J10)KeHH51; o6a9e BCex yMbI enHHo 14 Towne mynpcTBylOT, cHpetib TOTO panes IlpopoK TOMB TI.HaTeJlbH0 3JIOBepHSI yCTaBbI H 3HKOHbI
HesepHmx HccnenoBan, na 6m JI0)Kb IlpOTHBOHOJIO)KHB HCTHHHe, axn CBOT BO Tme

Hakinage npocHemincm. 14 3aHe ymcrBoBaHHe ero nneHmulecm B nocnyinaHHe sew,

menoBetiecxam yMCTBOBaHH5I H ymbnuneHHA cnarast C 60)KeCTBeHHbIM 3aKOHOM,
aKH Ha JIKEIHrICKOM OHbIe HCKyCHTH Hmesf KameHH, xursiate JI)KI4Ba n0xa3aTH H
aim 6acHoTBopHam nneTeHHA H BUXOM cmexa nOCTOCIHa 6bITH, cammm H3-baBHJI
CJI0HonoKa3aTenbCTBOM.

TO)K,Ile H CB51Tblii HOaHH EBaHrenHcr, B C000pom csoem nocAanuu (I HocnaHue, rnaBa 4) BnacTmo anocTonbcKolo TIHT H noBeneBaeT, to. HcKyinaem gyxff,

na He xalco HeBenyule Boucomy nyxy Bepyem,/ Ho mexcny 6narHm H 3nbIM nyxom

d

pa3HcmHe TBopsnue, xoTopbal 60xcHxm maHoBeHmem ocelleHHmil, KOTOpblii xCe OT

mamoHm ycTpoeH ecTb, na pacno3Haem 14 KTO OT nyxa 6oNcHB, icTowe OT csoero

pea rnaroneT, Aa pa3ymeem. 146o Boncoe HacTaBnenne, Bcsncoe yeTaBneHme,

18

PRECUV I NTARE

Id

DI MITRIE CAN TEMIR

PREAIUBITULUI CITITOR SA NA TATE

David, fiul lui Iessei, om dupa inima lui Dumnezeu, preagratios intre
imparati, preaales intre proroci, preaadinc intre teologi si preaiscusit contemplator al tainelor lui Dumnezeu, dupa ce s-a invatat in legea Domnului Savaot
zi si noapte * si prin harul lui Dumnezeu i s-au dezvaluit cele negraite si ascunse
ale intelepciunii Lui, a emis aceasta judecata: A tot sfirsitul am vazut sfirzit, larga este porunca ta foarte" (Ps. 118, verset 96). Aceasta inseamna ca
orice mestesug, sau stiinta, si orice este produs de iscusinta omeneasca, totul
este circumscris si determinat ; dar cuvintul lui Dumnezeu e atit de vast,
sublim si adinc, incit nu poate fi nicidecum priceput de mintea omeneasca
decit atit cit este Ingaduit prin harul pe care tot el it da. Deci Prorocul, dupa
ce a cercetat cu o foarte profunda.' contemplatie tainele lui Dumnezeu cele
negraite, asezamintul intelepciunii celei vesnice, rinduielile 8i legea, s-a apucat,
silitor, de cercetarea nascocirilor omenesti si de cunoasterea lor, dupa cum
se vede din cuvintele lui care cu sirguinta judeca. Pentru ea in acelasi Psalm
in versetul 85 graieste: Spusu-mi-au mie calcatorii de lege defaimari, insa
nu sint ca legea ta, Doamne" ! (Ps. 118, verset 85).
Multi dintre sfintii parinti au tilcuit aceasta sentinta si i-au dat multe
interpretari ; insa mintile tuturor au socotit una lsi aceeasi, anume ca Prorocul
a cercetat atit de staruitor rinduielile relei-credinte si legile necredincioilor
pentru ca, punind minciuna in fata adevarului, lumina sa lumineze si mai mult
intru intunerec. Si fiindca mintea lui s-a robit ascultarii credintei, comparind
cugetarile si nascocirile omenesti cu legea cea dumnezeiasca, spre a le proba
cu o piatra de Incercare 30, a vrut sa le arate mincinoase si vrednice de ris
ca pe niste impletituri pacatoase de basne, dupa cum insasi aratarea cuvin-

telor a dovedit.
Acelasi lucru ne invata si ne porunceste Sfintul loan Evanghelistul cu

putere de apostol in Epistola sa soborniceascci (Epistola I, capitolul 4), anume

sa ispitim duhurile, ca nu cumva din nestiinta sa credem fiecarui duh, ci, /

facind deosebire intre duhul bun si cel rau, sa cunoastem care dintre ele este
luminat de semnul lui Dumnezeu si care este facut de Mamona31 t sa pricepem cine vorbeste inspirat de Duhul lui Dumnezeu si cine din propriul sau
pintec 32. Caci mice invatatura, orice rinduiala, orice lege si orice scriere care
* Cp. Ps., 1, 2.
19

2d

BCAKHri 3aKOH H BCAKaA CJI0BeCHOCTE., xoTopas OCHOBaTeJlbH0 He yTsepscsaeTcs

Ha Hc-rme cnosa 6osms, 6eccnosecHas ecrb, cxoTcxas ecrb, HenoTpe6Has ecrb;

nagesce OBO HaCTOALlierl, OBO 6y,ayiseil )1CH3HH spe,s HaHOCAILlaA H IICTIIHHOMy
6nasceHcTsy H THIIIHHe npoTHsHas. Ho noHexce BC51 C1451 BCAKOMy 110,11 3HaMeHeM
CnacHTenesum solotoulemy csesoma H H3BeCTHa CyTb, jXa WHIM y ejIJIHHCKHX aBTOpos, xoTopme 11peABOATITenbCTBOM ecrecTseHHoro 3axoHa o HCT1411e II MICH Bernell
npmescHo HcnHTaBme, MHelli1A CBOA npHHcxpeHHo npoH3Heconia.

ApHCTOTeJIb, neplinaTerHxos nepsoHatianbmx, coxposeHHeihuas ecrecTsa,

ocTposHnHeilumm nepsee npecmoTpHs OKOM, Twice TITO onymesneHHomy H cnosecHomy ecTecTBy name scenaemo H nave noTpe6yeMo ecrb, aKH He3arnasHmbim Hex Hum

Ha3HameHyer HamepraHmem, erna rnaroneT: tlenosex or ecrecTsa 3HaTH scenaer.

To eCTb, 13Ce mTO 3HaTI4C51 mower, ace paBHO genoseum, 3HaTH OT ecrecTsa y6escsaTOTCH (6.sasceHHee 6o ecTb 'TO -J1H60 3HaTH, He)Ke 1103HaHI451 H BeACHHA TOTO J1HWaTHCA). TeM)Ke AKO no noseneHmo 6osano, TaK0 if 110 ecTecTseHHomy BOXIXHOBeH1410,

KllibK,110 OT menosex o6s3yercs HCIIMTOBaTH, HCCJIeROBaTII H 3HaTH. BCAKOe IKe

3HaHHe He nonygaeTcs, pante gpe3 cnyx H BCAK1411 cnyx He cnygaeTcs, pa3se gpe3
cxa3aHHe, namexce camas sepa, (sxosce CB5ITIAR HaBen csHneTenbcrsyeT) OT cnyxa
eCTb, aulexce HHKTO)Ke cxasce. T, HilICTO)Ke yCJ1b111114T, IIHKTO)Ke HayTHITC51 H TIOCJIeL10-

BaTeabH0 HIIKTO)Ke 'TO -J11460 3HaTH 6yser; H TaK0 finsce 'TO 6naro, trrosce 3s0,
mTO HCTHHHO, H TITO J10)KHO paCCMOTpHTH H paCCy,SHTH BO3MONCeT. 146o Hap( 110-

M01111110 1103HaBalOTCA 3aKOHOB 611aTOCT11 H 3axoHonasnes npasna H genosexomo6He. OT 1103HaHH51 )1Ce 3aKOHOB HcnpasnsuoTcs 3.110HpaBHA, no6poneTenH MIO6HMbI 6bIBaIOT 14 3.11011HHCTBa H36b1BalOTC51. IleTO (3HaH1451 cHpegb 3aKOHOB) ante

KTO nliwae-rcs, no moemy paccpxneHmo, H camoro npHnHgecTspontero menortexy

3d

CBOIICTBa, BO npasny JIHILIeH 6bITH pegeTcs, JIHILIaeTCA K Tomy aseTa npasbui 14CTHHHbI, size enmia ecrb )1C1131.1b )1CHBOTa H Ayina nyum Haines. 146o awe KTO Hc-rHHHbirt
HCTHHHOTO 6ora 3aKOH nO3Ha, BO ewe nocnenosaTH, Tomy J1)KHBbIX )1Ce 3axoHonasHOB, BO ewe H36eraTH HX, TOTONCLIe Hpopoxa pa3yma 11p14,1aCTHIIK if B rieHHH ityxa
HCTHHHbI Tomy coygeHm coTsopcs C TeM)Ke EnaweHHa 6bITH mysca 11p0B03BeCTIIT/
Hsce He Hse Ha COBeT He,feCTHBBIX, HO B 3axoHe rocnosHH noygmcs neHb H H0111b>>
(11ccut. 1, crHz 1).

Temsce ersa 3aKOH 1-0C11021eHb CBeTillIbHHK eCTb Haumm, xoe npe-rbwaHme

Horam? H xoe npensTHe TegeHmo Hauremy npe,scrasHTHcs mosceT? 51xosce Ha

ripHmep: awe KTO OT sepHiax npenpocTbdi yenbILUHT HMA AHTHXpHCTa, HMA ApHa,
HecTopHa II HMA MyXaMMeA0B0, 'TO MOM, HHoe OT OHbIX pa3yMeeT, pa3Be mep30CTHOTO npenecTHHxa, JI)KHBOTO IlpOpOKa, ripHTsopHoro cssToro, 3nertmero 3a-

xoHonasua H Aymery6Hrene Tax era yCJIbIIIIHT lux tarraTH 6y,seT KHIITy HeKoero epeceHaganbfflum, awe H BeJIHKOHMeHIIT H cnaseH 6yner Tsopeu OHbIH, a6He
He60A3HeHHO pegeT: o.J1saisbdi ecrb, HelICTHHCTBy101111411>>, BeAblli ripeH3pAsHo OHOe

CBATOTO IlaBlIa 3aseulaHne, oaule H aHren cHH,seT C He6ecH H Imam r114TH 6y,seT,
mice c ygeHmem EBallTenbCKIIM He cornacparcs, Homy HHKaKONCe sepHTH nono6aeT.

TaKo era xHHry Kypana B ppm BO3MCT H ygeHHe ero scsxomy 6owecrseHHomy
H genosegecxomy pa3ymy npoTHsHoe 6bITH cambim eCTeCTBCHHbIM npocseuleHHem

ypa3ymeer, 'TO, mom, HHoe c Toro yTsepscsaTH 6ygeT? Pa3see AKO ximra oHas

ecrb nwenneTemul crpomownemie, 6aceHb co6paHHe H cxa3anHil no ssunneg

20

nu se intemeiaza tare pe adevarul cuvintului lui Dumnezeu este desarta,

dobitoceasca, nefolositoare, dar mai cu seamy vatamatoare vietii, fie celei de
acum, fie celei viitoare, si potrivnica fericirii si linistii celei adevarate. Dar
intrucit toate acestea sint stiute si cunoscute oricui lupta sub steagul Mintuitorului, sa vedem si pe autorii elini" care, sub indrumarea legii naturale,
cercetind st5.ruitor despre adevarul si minciuna lucrurilor, si-au rostit sincer
parerile.
Aristotel, prima capetenie a peripateticienilor 34, cercetind mai intii
u un ochi foarte ager cele indeosebi dorite de firea animala si rationala si
indeosebi necesare lor, insemneaza ca pe un caracter de nesters, zicind: Omul

prin natura lui doreste sa cunoasca" *. Adica toti oamenii sint deopotriva
impinsi de natura sa cunoasca tot ce se poate cunoaste (caci mai fericit este
sa cunosti ceva decit sa to lipsesti de cunoastere si de stiinta). De aceea,
dupa porunca lui Dumnezeu ca si; dupa inspiratia fireasc5., fiecare dintre
oameni e indatorat sa experimenteze, sa cerceteze si sa cunoasca. Dar orice
cunoastere vine numai prin auz, si orice auzire nu se intimpla decit prin graire ;
mai ales ca si insasi credinta (dupa cum m5.rturiseste Sfintul Pavel)** din auzire
vine, pentru ca de nu va grai cineva nimeni nu va auzi, nimeni nu se va invata
si

prin urmare nimeni nu va cunoaste ceva ; si astfel nimeni nu va putea sa

cerceteze si sa judece ce e bine si ce e rau, ce e adevarat si ce este minciuna.

Cu ajutorul stiintelor se cunosc bunat5.tile legilor, dreptatea si iubirea de oa-

meni a legiuitorilor. Tot prin cunoasterea legilor se indreapta moravurile

rele, sint iubite virtutile si se imputineaza faptele cele rele. Daca se lipseste
cineva de aceasta (adica de cunoasterea legilor), dupa socoteala mea pe
bung dreptate se poate spune ca este lipsit de insasi trasatura ce se cuvine
omului ; se lipseste o data cu aceasta de lumina adevarului drept, care singur
este viata vietii si sufletul sufletului nostru. Caci dac5. cineva a cunoscut
cu adevarat legea lui Dumnezeu cel adevarat ca s-o urmeze, iar pe legiuitorii

mincinosi ca sa fuga de ei si s-a facut apoi partas al intelegerii aceluiasi

proroc 35 si impreuna ucenic cu el intru invatatura Duhului adevarului, cu
acelasi va vesti ca Fericit va fi barbatul/care n-a umblat in sfatul necredinciosilor, ci in legea Domnului se va invata ziva si noaptea" (Ps. 1, verset 1).
De aceea, cind legea Domnului e f5.'clie picioarelor noastre ***, care e

poticnirea picioarelor si care obstacol poate sta inaintea mersului nostru?

Precum, de pild5.', dad vreun credincios oricit de simplu va auzi numele

lui Antihrist 38, numele lui Arie 37, al lui Nestorie 38 i numele lui Muhammed39,

ce altceva, rogu-va, va vedea in ele decit pe inselatorul cel scirnav, prorocul

cel mincinos, sfintul cel fatarnic, legiuitorul cel prea rau si pierzatorul de
suflete ? Tot asa, cind va auzi sau va citi cartea vreunui eresiarh, chiar de va
fi renumit si slavit autorul ei, indata va spune fara team5.: Este un mincinos, nu vorbeste adevarul", cunoscind prea bine porunca Sfintului Pavel:
Chiar finger de se va pogori din cer si va va invata altele, care nu se potri-

vesc cu invatatura Evangheliei, nicidecum nu se cuvine sa -1 credeti"*.

Asadar, cind va lua in mina cartea Curanului i va pricepe prin insasi cunoasterea lui natura1a ca invatatura ei este potrivnica oricarei intelepciuni dumnezeiesti si omenesti, ce altceva va afirma, rogu-va, decit ca aceasta carte
este o ingr5.madire de impletituri mincinoase, o culegere de basne si o aduna* Aristotel, Ta Lima Telt cpuatKet

4.* Rom., 10,

*** Cp. Ps.,

1,

1,

980 a.

17.

118, 105.

4* Gal., 1, 8.
21

3d

XI4HdOELLOX01A10 '0H113111.1/(3101109 110IAI/CEEdA

OCIOIA1

09/c

14111101f11210/C

H 14110)12 `140

01492 :0h0C1 EME1011011>> OHW 1411141111/LLOALIOHOKEE '1414H3If14IAILI OH OH 0)114 HOKEE

',14011.1 Mrouoo,"
'811 X)113 "(gg

raw)

OH Ell

1147/COOECI 4110.1.E1Hh MEH 0.10)1311E11OWINEX/C11 '2110312E 01 4100 HIHMI

`miDdefH oiiiHdraox Off 'A11EIEd1.1 0h290 0110E 01X9/Cd1 H oLculcuu 41aod.LHx
09 1411110.101.1110)K1f 140110 10 XNHII E OliELHAE11 XHX0HEHI.114dX 1101170dEH ELHEI/C `amisiox

Ena

01.114)12 0114)1409 .10K0111H31 INHOE10 INIE)111HINO3d11 01/CXXISI IOEJEIfEEI

`/CIAMIEHE 211 211411)1
VI/Vd4 OH INF114.111 `woixa1rE1417
'INIH)I011EdE 0)1(1411 M4114E111 `HINEdIlIKEdEX

maw.

013101

EINHOOHE140d1I .LO11iC9 4h0CIHD 211 OH 0)12)1 1A11.1HH3h/C

K 00110 KIATOda INEIrOdEll E 0h24114211 INIEN0C11 H WEHIELVII wimp') aoxolludu oaoiro mac
OHHECLIO 11 OH a Himaugacliomc (caorig EKI0}101f001141f9 K0 14 014111111100 141001.13d11
EIN0111141.1111A,114)131.1Edg 111fH

a 014H01f4114

1411111Hd11

49

OH

011)1(14.11)1 )1011 X01213 01111431A114 '110331141114CP 0)1(1114

AxuaartAxoo

Ell 'HE111014dX OHO EH '110H1411110 OF1d01.0)1 014)10103X 11 014NUA31

MINUS
IMMO
010)101.1ECTE
EMOIOMOSI3d1.1 H 17011 IA,10)1E1lt 010 1400.1311101FICIN 0111114
EM14dOELL03 THINE Ah1101AIA EH HEIELOHdX `PIEMOINED 14141d001 EH11C1113)1 H `xvihiodu
xxcXvI

`31411011/C 0E10

arldoiox voixoahxdolox `wairkao

134

011 11.1.0Eh H

OiHhOl

011110XCI011011 OIAMOHEITOINWEX/CIN

EMHd.1.01A13S 4100dIMX Ahlf014IA EHHEOH 21114E1C31E111EX 'ECIOIEd01.11n11 wcidoiox

01/CXH11011 01011411)1 H 010H110)K1f012.0d11 `010170339 /1411114H010111.10)K1f 14 1NEEL1OKO1MO114II9

INI4110HEdAN OthriCIAI

011100h0IEL-9 1401021101/0011

14

x Iauxced.Lo '142H0

1414d141C1011 E4T)000111111) '0.10)133hELOIE1114d011 EX0E101f0h EH11f1f3

00d0.1031 1114d011103 EH

aplimahadabdu

damvar `d9oaottopi

411)111HhI4EK 21110

EH

tTnico

OH

/C)K011}13CILI

`014113101C/COnd

oonnahm.9,) `anraanv9g tH undeCH

'Jared 0110 XXII -)K011-0110HONEE

EV-111411090Hr

110)114H HiH11)1 01T11401141101.EIALI4H11 111fEIllhOdL1 H `I,IHONEE WICK ON 01HH01111Ed11014

xmoghogoiroh .10 xplHo

vintirca

14HE11EH

tiring

H mai:Jou-0a

HOSEdH

ownrozetru, `tunidiovioX -ex zoa arnicud

ogic o atioxvE a9oadnuir 14IEEE)13 `11310/C1110011011

4100 HOKEE :H14M00110d10 HOMEE>> 0)14 .1114X3HU131014dX clioa
H1 ' OH
HOKEE `<<XF1H)1(01A1E011311 2 HONED> 1114310HE11OKINEXAMI 4100 HOXEE
EV 011 MEM 010)10HH1f1f0 0300 24)00011144) E03}101f3 .114113d11011 E00111/C 0101111.1.90hOJE1f9
IfOIE1.1411'If OH110dONEH 011 01fE14,1 03E1HEd100d1.1 111E110311f0.1.0H OH '1401s114h,1141.0 01111AI
11411H01.H00

0)114 HONEE>> HH310110I1AII

'09/C

0)114

'110 011

10 XHH)10H

/C)1111f0

0110)12E

1A10)101_1017/C11 0113C1

41101

aoxcim

01111011)1C/C00Ed -110d11

01/001
ox onmoirseduox toatda axcoiXxxa VilaIsola miusretrou Acquou
axconf 'AX0e1.1 01 4100 1101112 '1414H0h011 9OIfX HHHh01130C11.10 H /C1114HKI110)K ,i4Tria114
H114010 EH XEJOH INIFIHH0SIX90 '141F19 I4KE3)K a XV)1/Cd '14I31A111 OHHI4d01.1 14 OHMOIM
0011

XleIHHOMEE 1011210/C 11 and0.10)1`11:141101%10d011 OH /C1n10)133hHd0.1.011

'AVsliCEEd ONIISEK

coxEL 217 149 10 `XVIHII01111P.1.0110d11 0)K01.hHH EH OHd.1./C '14001181.00 '14100)1 ONUS

/01.17A1f0)1( 14011.LHEIECJI3 OH 1A101 H '14Eh10(11.1 WICK 1431E ISE.L3111i0H H }SEIM/CHI HIP19
'1401.1SHIA1 W01110 14IE111)1(00 H WHO 'ISEH9017011 WEd01.0)1 OK `AlYeadu OTHE ISPIHHOKOFBAI
141014

14X0Ell 011HEEI0EEd900d11 '1\131A1H4EH 0)K0Ih14H 0014H '.13/CHOINEHE 01/00.1 Ell a %MAIM

`aoiattaaadu oxis EVIOHH 1411'41011-111dH smog oa `aLuxag a Homo- H .140.11f0V -ouclucto
140110H FIHEMCCI0Itic 01f011011 H OXIC NOVOIMOLIEFI c11 010HO 1414H0H01.111 01311M14AI `olaincog
woa.Locuraianalradir 0)1( 14001101,\I 14 'EHOdEV OHOMY/Ch 1411311-41E9E14 E111149 11 11 011f1OE
CiI/CHHEE101.090

oiCtiamiumc

gg

tHlaraHdli

14143 09/C H NI113

VX.91;011

09

011 /C313143C1K0 00/1}11.00M3d1.1>>

KmigoVou a WOXIII3ff dWa9VE EV.10

writ oamiairapadim

14EHHIENCOHIA1 1114C1101A13/c

tur5. de povesti in cel mai inalt grad caraghioase. Intelegind deci rinduielile

si legile ei, indata va zice: Spusu-mi-au mie calcatorii de lege defaimari,

insa nu sint ca legea ta, Doamne" (Ps. 118, verset 85).
Judece, asadar, cititorul nostru siretenia cu adevarat perfida, insa
foarte grosolana si proasta a legii muhammedane, adica a cartii Curanului.
Pentru ca vrind sa ascunda impletiturile minciunilor sale de alte popoare,
dar mai cu seams de cele crestine, a pus asupra urmasilor sai, ca din porunca
lui Dumnezeu, o grea anatema, si anume ca aceasta carte a Curanului sa nu
fie rostita in alts limba decit in cea araba, nici scrisa cu alte caractere decit

cu cele arabe. Iar aceasta, pentru ca nu cumva popoarele invatate din

acea vreme, dar mai cu seams grecii si latinii (carora limba araba le era necunoscuta si neobisnuita), sa afle cuvintele lui desarte si frumusetile lui putrede.
Insa fiecare veac isi avea finicii 40 sai si n-au lipsit barbatii eruditi, nici dintre

crestini, nici dintre pagini, care au invins dificultatile cumplite si tari ale
limbii arabe si au scos la iveala sarpele ce se ascundea sub verdeata ei.

Voi trece sub tacere pe Simokatta * 41, Gheorghe Kedrenos ** 42 si pe alti

autori crestini, care au dezvaluit siretenia muhammedana partial si superficial in scrierile for istorice. Voi trece sub tacere si pe imparatul Ioan Cantacuzino ***, care intr-o mare carte si prin indelungata vorbire ridiculizeaza
si combate cu bung evlavie si cu intelepciune impletiturile de minciuni si /
cuvintele desarte ale Curanului 43. Voi oferi insa comentariul facut de Porfirie 4*, filosoful peripatetic, un elfin, la Cartea lui Moise, la Sfinta Evanghelie,
la Curan ".
Cind paginul mai sus amintit a citit din curiozitate cu cea mai mare
atentie aceste carti ale celor trei legislatori si a cercetat staruitor legile date
de ei spre indreptarea moravurilor omenesti, a pronuntat pentru toate diferite
sentinte. Mai intii, deci, despre Legea lui Moise se povesteste ca a zis: Legea
iudaica este o lege copilareasca"; despre legea cresting ca este o Lege a
lucrurilor cu neputinta"; iar despre legea muhammedana ca este o Lege
porceasc5.". Dar ca nu cumva cuvintele acestui filosof elfin sa vatame urechile
cititorului evlavios, n-o sa ne fie greu sa tilcuim putin mai pe larg intentia
lui. Socotesc deci ca rostind despre legea iudaica o sentinta atit de dispretuitoare, el s-a referit la anumite rinduieli si ceremonii ale legii care, judecate
numai din punct de vedere istoric 45, se vad lipsite de orice folos pentru indreptarea moravurilor. Asa, de pilda, ca. mincind Pastele, adica mielul fript,
azimile si ierburile amare, sa stea in picioare, incaltati, s5. aiba toiegele in
mina; sa-1 manince cu rivna si grabnic, astfel incit s5. nu familia pe dimineat'a nimic din cele puse inainte; oasele care nu se pot mistui in stomac
si celelalte care se socotesc a fi necurate si scirboase sa be arda cu foc si altele
asemenea 5*. Fireste,

daca ne vom referi la imaginea spirituals a Pas-

telui, ele nu inseamn'a nimic altceva decit ca trebuie sa-si aduca aminte ca
au fost cindva venetici in Egipt, ca au fost tinuti in robia cumplita si indelungata a lui Faraon, ca ping la urma au fost izbaviti miraculos de bratul
lui Dumnezeu, condusi fiind de Moise si Aaron, si au trecut din aceasta robie

in pamintul cel fagaduit, caci pasha pe evreieste inseamna trecere" sau

stramutare". Deci, cind a vazut elinul multe ca acestea si altele asemenea
in Vechiul Testament i n-a putut pricepe sensul for cel tainic, a zis ca legea
Theophylaktos Simokattes, Icrtopint, I VIII.
Georgios Kedrenos, Z0vowtc icrropteiv.

* Ioannes Kantakuzenos, Kato MongEO, IIV.

4
Porphyrius, Kara. xptaztavev, I XV.
5

Cp. Deut., 16.

23

4d

ennHH H Tar111CTBEHHOTO HX He MOT TIOCTI4THyTH pa3yMa, peTie OHM 3axoH oTpogecxurr

6brrH. Erna= gram H Eeatizenue a Halinage canToro HoaHHa nepsyro Enany:

B Hanane 6e C11080 H nporgan, cica3yeTcn peum: Bmcoxo rnaroneT napnaprw.
Cammil Dice 3aKOH enaHrenbcxxil Toro parcH HeB03MONCHEIX pee 6b1TH, 3aHe
ycmurpH.n, AKO MHIO, HeKHe 3anonenx 14 COBeTbI enaHrencmate, mice CLUT61 tienone-

%mmHg npenbunaTH BHHATC51. SIKODKe Han: <Arne KTO xogeT npHo6pecrH rutuy
CB010, ./10JDKeH nory6HTH to. <Awe KTO 3110CJI0BHT13epHOTO, TOR Aa 611aFOCJIOBJUleT0/

3d

c( Awe no3mer pH3y, ;la oTnacT H cpagHny. Awe ynapwr B naHwry, na o6paTwT
H npyrylo .Awe cenmbnecsrm xpar cenmepHrleio 6par corpeancr B nem", TOJEKKOXC-

Au ;la OTIVCTHTCA emy TKO ;la Com= He 3avuteT no rHene ero. Haxolleu xce,
Mlle xoureT conepuleH 6bITH, BCA CBOA na pa3nacr HrxruHm, ce6e )Ke xpecrb
TOKMO Ra ocramr ,TO ecrb crpanaHlle, repneHHe, nocnyulaHHe, npe3pemle, J10HOUIeHH51, xneneTm, TOlieH1151, Taxce H nyaly CBOIO 3a npyra na 110J10XCHT. Or mum:no(

xecrogarnugx, HO conerom Hanaraemmx rocnona Cnaca 3anoneneil ycmoTpemn

TpyrulocTr, Hercylo paccy)Knan HenepHmrc H COCINICTHIleCKHri OT nacTimix x o6u/ecr13eHbIM Tnopn aprymeHr napanorHcmom 3a1c110111JI H peme, 3aKOH XpHCTHaliClatidl
6bITH 3aKOH HeB03MONC13131X. H1)Ke IiHBHO eCTb, awe 513b1,1eCKHC1 tienonex CHJIM

pa3yma cnona 6o)Kecrnetnibui HCTHHIIM, neprimm B30p0M nocurrHyTH H ypa3ymers

He n03moxce; noHme H camax anocronon, npexcne AaNce He npHnula. BnHAHHbL

npemynpocrm 9pe3 cmcurencuyio Ha HHX gyxa Ilpecnsrroro 6naronaTb, panHylo

cymIncrenbcrna HMeBUIHX Tpyrt-Hocrb o 6oraTom cnacriwn Hmymem H 0 npourecTnim
Benb6yna cm3o3e HrAHHe yunr, camme cica3poT EgannAuf Twice Benmcan H Wil3HaR
OT 60XeCTBeHHbI51 HKOHOMHH TyHe npHemme, ypa3ymeaca, AKO Axe tienonexom,
TO eCTb ymy tienosegeacomy BHIVITC51 Heno3moxcHa 6bTTH, y 6ora. Bol-mo)KHa cyrb.

Ho 6onee B CHX He me,runo.

IlpoTnee, )1a. paccynwr 1414TaTajIb Haul 6e3 BC51KOTO ymocmyuleHun H )3HyrpeuHero npHcTpacnin HamepeHHe Tonincoro clmnococtia, awe H HenepHoro HnononoicnoHRxxa,' H mano rny6onaihue na Hccirenyer, HOYT() CHpeqb 3e.110 cme3co-

TnopHylo H npe3peHHeiluiyio 0 3alcoHe Myxa/vrmenonom 'wane ceirreHamo? H

HmeHorta. ero CBHHCKHM 3aKOFIOM, TO eCTb )1(11BOTeHb Han BMX rnynernimx H 3.110-

cmpamietianix. MHoran, 6e3 cymHeHHK, Kypanoea 3aKOHa cmexornopHan H 6e3

scsncoro cnonecHocrm pa3yma npoH3BeneHHA, moroura y6enHTH flopcimpxn, na
6b1 B TOM. HH3KOM xx Hmen pa3ymeHHH; o6age, no moemy HernnenaHmo, ;Ise
6b1111a BAIHUTHe H HaganbHerauHe BHHbI. H nepsylo y6o MHIO 6b1TH, AKO B 3alcoHe

myxammenaHacom mHowaiiman: (awe H He so) 3eno elm-micas!, scslKoro pa3yma

H cmmcna mnuarourancn TIO3B0.115110TCA H arm Hy)KHeilinan nosenenalarcn, AKO awe
If 6eccnonecame )1(11BOTHbI HmenH 6b1 cnoco6He rnaronaHHa H 06pa3 1431ABJ1eHHA
HamepeHHil CBOHX, BOFICTI4HHy nopyranH6mcn Taxonomy 3alcoHonanny H 3aKOH ero
mep30cTami3 H HOHOLLIeHH51 AOJINCHbIii 6bITH Hcnonenanx 6b1. KTO 6o OT pa3ymilmx

cynan 6b1 3acnpicHrenE.Ho 6bITH, ewe Bcnicoro genoseica (pa3ne myxammenamma)

24

for este copilareasca. Iar cind citea Evanghelia, dar mai cu seams primul
capitol al Sfintului Ioan: La inceput era Cuvintul"* 1i celelalte, se spune ca
a zis: Sub lim graieste barbarul".
Iar despre legea evanghelica acelasi a spus c5.' este a lucrurilor cu neputinta pentru ca a vazut, dupa cum socotesc, ca unele porunci 1i sfaturi par s
depaseasca puterile omenesti, cum ar fi: De vrea cineva sa-si cistige sufletul,
trebuie sa 1i-1 piard5.**; De vorbeste cineva de rau pe cel credincios, acela
sa-1 binecuvinteze" ***; / De-i va lua haina, sa-i dea 1i camasa" 4*;
De -1 va lovi in obraz, sa-1 intoarca 1i pe celalalt" 5*; De va gresi fratele

de saptezeci de on cite sapte pe zi, de atitea on sa i se ierte" 6*, astfel

ca Soarele s nu apun5.' intru minia lui" 7*; in sfirsit, De vrea sa fie
des5.virsit, toate ale sale s be dea saracilor" 8*, iar pentru sine sa-si
lase numai crucea" 9*, adica suferinta, rabdarea, ascultarea, dispretul,
batjocurile, clevetirile, prigonirile ti pins si sufletul sau sa
puny pentru
prieten. Dupa cercetarea acestor porunci ale Mintuitorului aspre, insa
impuse de sfatul Domnului
judecind necredinciosul greutatea for 1i facind
o argumentare sofistica de la cele partiale la cele generale, a incheiat cu un
paralogism " si a spus ca legea cresting este o lege a lucrurilor cu neputinta.

Nici nu e de mirare ca omul pagin, la prima vedere, n-a putut patrunde 1i

pricepe puterea 1i sensul cuvintului adevarului dumnezeiesc; Evangheliile
ii arata chiar pe apostoli, mai inainte de a primi intelepciunea revarsata
prin harul Preasfintului Duh ce se pogorise asupra lor, incercind o greutate

ega1a de indoiala cu privire la bogatul ce avea sa se mintuiasca sau la trecerea

c5milei prin urechile acului 10*. Primind insa cele mari 1i minunate in dar de
la dumnezeiasca economie, ei au inteles ca cele ce li se par oamenilor, adica

mintii omenesti, a fi cu neputinta la Dumnezeu sint cu putinta. Dar nu

voi mai z'abovi asupra acestora.
Cealalta p5.rere a unui atit de mare filosof, desi idolatru, necredincios,
s-o judece cititorul nostru fara nici o tulburare a mintii sau partinire Patintrica s cerceteze ceva mai adinc de ce a dat el o sentinta atit de batjo-

coritoare si dispretuitoare despre legea lui Muhammed si a numit-o lege

porceasca, adica a dobitoacelor mai proaste si mai rau puturoase decit toate.
Fara indoiala ca multe lucruri caraghioase fara nici un sens ale legii Curanului 1-au putut convinge pe Porfirie sa le judece cu atita dispret. Totusi,
dupa parerea mea, dou5.' pricini au fost mai mari si mai de capetenie. Cea
dintii cred ca e faptul ca in legea muhammedana sint ingaduite foarte multe
chiar daca nu toate prea animalice, lipsite de mice pricepere sens,

dar poruncite drept lucruri foarte necesare, asa incit, daca animalele cele
necuvintatoare ar fi avut capacitatea de a gr5.i 1i modul de a-si arata intencu adevarat si-ar fi batut joc de un astfel de legislator, iar legea lui ar fi
declarat-o mirsava

1i

vrednica de batjocura. Caci cine dintre cei cu intelegere

ar socoti Ca e un merit ca pe fiecare om afara de muhammedan sa-1

jefuiesti pe toti de toate fara nici o teams, /
lipsesti de agonisita lui,
* Man, 1, 1.
** Matei, 10, 39; Marcu, 8, 35; Luca, 17, 33.
*** Matei, 5, 44; Luca, 6, 28.
4* Matei, 5, 40.
6 * Matei, 5, 39; Luca, 6, 29.
43* Matei, 18, 25.,

Efes., 4, 26.
Luca, 18, 22.
* Matei, 16, 24.
1* Cf. Matei, 19, 23-24.
7

25

5d

6d

cTsrAcamai ero Inman!, see scex ne6ow3HeHHo / pa3rpa6nATH 14 LITO Rani-lane no6po,EteTeAbH0 HnpemHoro 3aCJIpICHTe.11bH0 6bITH nponosenyer y6HsaTH; o6atie 3aKOH
cHe myxammenaHciani He TOKMO nonycKaeT, HO H nosenesaer, 14 He TOKMO nosenenaeT,.Ho awe KTO cero He COTB0pHT, Taxosoro cmepTHo corpeunfinna yrsep)KnaeT.
lipasocynxs Haponos 14 06111eCTBeHHblA npasakm onHcaHme eCTb, na xomyKno
nacTc5r, tiro ero eCTb. 3aKOH )1Ce Kypanoe 11pOT14BHO nposo3BanaeT, AKO HHICTO)Ke
BO sceneHHen snacTb Ha HTO-111460 HmeeT, 'Tome socnencTspounix KypaHy. CnoBOM e,1114HbIM, BCA ce6e np149xraiOT, 1111,1TONCe 14HbIM 1103B0.11eHO, HIVITO)Ke CBOC1CTBeHHO H HHHTONCe npasenHo MHAT 6bITH.
CHA eCTb HaCTI, Han Kypaucea 3axoHa,
spice MALCOM pa3yma H CMbICJIa J11411.1eHHa CywH, aKH xameHb OT CTpeMHHH1,1 OTTOp

)ICeHHbIrl, BO rny6HHy HesexcTsa CTp0110THO HH3nanaer.

Bropyio xce 131411y, ilea) panes npenpegenHbdi GINIJI0C011) TO.TIb oTspaTHa ce6e
noxa3an OT rieHFIA KypaHoca, paccywnato 6bITH, AKO Myxammen xpaiiHee 6naroe
nonaraeT BO sHeumem H mem CKOTOM O6IUeM qyacTse. H CBOHM socnenosaTenem
nepsee, OCIIa614B BC5I Heso3nepwaHHA, o6xcHpc-rsa, Ilpenoyroxyasi 14 nontipesecHmx
ynnna, Twice B 6ynytnert )KH3HH (Hnexce HCT14HHOe 6J1a)KeHCTBO 14 Be Heil, ICHIbKAO
3aKOHHO nonsmasbnicA, OT npasenHeilinero Cy,a14.14 FICIIpOCHTH ynosaeT) HeyTpynH-

J11060):(eillibIe 60pb6b1, 110,111314rH, no6enm, rocnoncTsosame

Baxyca H BCAKOe scex gyBCTB ycnaKneHne H csep6einie, pasHo AKO cTpynosaTmm
CBHHHAM THHy H 6naTo cmpanHeihnee, axes sew}, npecnanxylo H npesoxneneturyio
mas 11110T0y1-0,41451,

o6eniaeT H 143 1.11F1p0K1451 3nogecTlim nyinnim 031461411bH0 noliepnan ce6e nonasaTH

14M Hmyuia ymepxcnaer.

CHA sicpaTue pemeHHasi, 140B011bHa, AKO MIHO, B npHmep IlpH13e)310X, na LIHTaTenb
Haul OT xo6oTa yno6Ho npaxoHa 110341aTI4 B03MONCeT. 11pOTTIlle )ice MHOTOHTICJIeHHIle
3M11eBbI rnasm 14 TOJIHKONC,He eXHAHHHblX A3bIKOB B CeM H3X1a.H1111 OT Hac sxpaTue

COHHHeHHOM 110 TOM ycmoTpHT. 0Txyny ynosalo, 51K0 OH (=n4TaTenb) He TOKMO

BbILI1e14.MeHOBaHHOr0 dmnoco(pa. ceHTeHIuuo 110,LITBep,LIFIT, HO H KypanoebiM micenneTeHmsim C HCTHHHbI TIOCTaHOBJ1eHHAM.14, paBHO npoTHsy ce6e nOJIO)KeHHBIM 6bIB111HM CO 11p0p0KOM 60)KeCTBeHHbIM Tsepno 110CTaHOBIIT 110BeCTBOBaH1151 HetiecTimmx

6bITH 61151,40C110BHA, 6aCHI4, H3o6peTeHHA nospexcneHHoro mo3ra H 11J10,1 myna-

mero pa3yMa.
Ilorrrowe a3, Henose1omo6Hertinn14 xurTaTent-o, ceg Tpyn BOCCIplISIX? BKpaTHe
H3bABJ110. Ero 14MIlepaT0pCK0e BeJIHHeCTBO, BCCMILTIOCTFIBer111111r1 Mold rocynapb,
nosHerna tipe3 TOJIb H TOJIIIKHe 110J10)KeHlIbIe Tpy,L1b1, BO BCAKOM pone Hayx H no-

7d

6pmx xynowecTs o6ymeHHem, casuleHHeihnero csoero/ rocy,napcTsa nonnaHHmx

,LIOBOJIbH0 HacTamn H 60J1b111y10 HaCTb OT 611aF0p0,1111bIX tipe3 ropmate no6po-

neTeneil xopeHH cam nposonsi, npenwecTsysi, K cnantiailumx Tenice nnonos npHsiTHIO H sxymemuo, 6narononytiHmm npHsen cnesHmem H scemy, ewe cosepinemia
TB0pHT tienoserca, scex CBOHM npmcianom Harmn, paccynxn (H so npasny 6naroIleCTHO) AKO He CyTb )10B0I1bHa Ta TOKMO, %ice K 110J114T14HeCK0f4" npHHanewaT ,leCT14,

HO BC5PleCICH noTpe6Ha 6bITH H Ta, 51)K K 60)KeCTBeHHOMy H sepm npasocnasubm

nolurraHmo 3eno Hy)KHM cyTb. tie co pan"' yeTpoms Fl ynpasHs nepsee, xax nonHTHgecxoe, TaK H HepxosHoe npasneHHe H yTsepnvis oTemecTseHHme H CBATbIX 011.1e13

y110)KeHHA, K TOW pa3HBIMH cn0006m, HenpecTaHHmmil Tpynamll H HeHcliepriaemmm

noTom H 3naTa mcni4BeHHem, rocynapcTso csoe, He TOKMO AKO HmnepaTop nonaHHoro, He TOKMO AKO BONC,ab B014Ha, He TOKMO r114TeJ1b yliemixa Hanpasnmn, HO

csanue Toro, AKO Ten CbIHa B03111061414 Harmon, Haxa3an, HcnpasHn H B nyquiee

npHsen 6naroHpasHe. Twice na 6m H 6onpcTsymulero nacTmpsf, npo3opnHsoro H

26

sa propovaduiesti ca cea mai bung fapta si de mai mare merit este sa ucizi?
Totusi, legea muhammedan5.' nu numai ca ing5.duie, ci si porunceste si nu
numai c5. porunceste, ci daca cineva nu face aceasta it socoate ca a pacatuit
de moarte.
Specificed justitiei popoarelor si al dreptatii sociale este ca fieb5ruia sa
i se dea ce e al lui * 4:. Legea Curanului, dimpotriva, proclama ca nimeni
in lume n-are stapinire asupra vreunui lucru, afara de cei ce urmeaza Curanului. Cu un cuvint, toate si le atribuie lor, nimic nu este ingaduit altora,
nimic nu apartine altora, nimic altceva nu socotesc a fi drept. Aceasta,. deci,
este partea din legea Curanului care, fiind lipsita de orice ratiune- si sens, ca
o piatra rupta din marginea prapastiei, se prabuseste vertiginos in adinctil

6d

ignorantei.
Cred ca a doua pricing pentru care filosoful mai sus amintit -&-a,aratat

atit de scirbit de invatatura Curanului este faptul ca Muhammed pine. bincle

suprem in simtul extern si comun tuturor animalelor. Dupa. ,ce le-a ,islabit
mai intii discipolilor sai toate frinele destrabalarii, imbuibarii, placerii,pintecelui si a celor de sub pintece, el le fagaduieste si in viata viitoare (unde orieine
care s-a nevoit dupa lege nadajduieste sa-si ceara de la preadreptul judeCator
adevarata fericire si cununa) placerile trupului cele Fara de osteneala,. lupte
amoroase, fapte vitejesti, victorii, domnia lui Bachus si orice desfatare si
gidilare a tuturor simturilor ca pe un lucru prea dulce si prea atitator, precum
porcilor celor bubosi noroiul si mocirla prea imputita. Si mai afirma ca be
va da posibilitatea sa se adape din p1M din adincul larg al desfrinarii.
Acestea pe scurt spuse, dar dupa cum socotesc destule, le-am adus spre

pilda pentru ca cititorul nostru sa-1 poata cunoaste lesne pe balaur dupa.

tromps 48. Iar celelalte numeroase capete de carpe cu atitea limbi de napirca 48

le va vedea pe urm4 in aceasta carte a noastra alcatuita pe scurt. De unde

nadajduiesc nu numai ca el (cititorul) va confirma sentinta filosofului mai
sus numit, dar si ca, minciunile Curanului fiind puse alaturi de asezamintele
adevarului, va decide impreuna cu dumnezeiescul proroc 50 ca povestirile
nelegiuitilor sint cuvinte desarte, basne, nascociri ale unui creier vatamat si
rodul celei mai proaste minti.
Dar de ce mi-am luat eu, preaiubitorule de oameni cititor, aceasta
osteneala? Voi arata, pe scurt. Maiestatea sa imperiala, preamilostivul meu
domn, dupa ce a povatuit indeajuns pe supusii preaaugustei sale imparatii
prin atit de multele si marile osteneli depuse pentru invatarea for la tot felul
de stiinte si mestesuguri bune si / dupa ce pe cea mai mate parte dintre nobili

el insusi i-a hranit cu radacinile amare ale virtutii, mergind el inainte, si

i-a adus cu bung sporire la culesul si gustarea acelorasi prea dulci roade, si
la toate cele care-1 fac pe om desavirsit i-a invatat pe toti prin propriul sau
exemplu, a socotit (si intr-adevar dupa cuviinta) ca nu sint indestulatoare
cele ce tin numai de cinstea politica, ci ca la fel de necesare sint si cele prea
trebuincioase spre cinstirea lui Dumnezeu si a credintei ortodoxe. De aceea,
organizind si in dreptind mai intii cirmuirea si pe cea politica, si pe cea bisericeasca i intarind pravilele pamintene si ale sfintilor parinti prin felurite mijloace, ncincetate osteneli, nesfirsita sudoare si cheltuiala de aur,
nu numai ca imparatul pe supus, nu numai ca generalul pe ostas, nu numai
ca dascalul pe ucenic si-a indrumat statul, ci, mai presus de aceasta, ca tatal
pe fiu 1-a iubit, 1-a invatat, I-a indreptat si 1-a adus la cea mai bung stare
a moravurilor. Tot asa, ca sa nu se lipseasca de titlul de pastor vigilent si
*

Iustiniani Instituticnis, I, I,

3.

7d

onacgoro crpagca He =mums 3BaH1151, He TOKMO, Axe TsopHTH, HO H }mice amocINCA i 6eram norko6aeT 3J10,13HCTB crpaugulinua, To ecTb Hnonocny)KeHHA 3a6AKAellif0e 3noviecrae, JIAGIBMX 3aKOHOHOROACHHKOB HeembicnellHas H3BOReFIHA, Hesec-

THBMX npirKpbiras, nocene H noTaermas 6e3ymcrsosaHns, AHTHXTNICTOB H 3n06MAX )I.yXOB nyKasme H cmeproHocHbie 3aBeTbI, BCAKOMy H Komyscno OTKpbITH ycep,g-

HO npHnoscHscs, noTurancs H coTsopHn. A Harmase AKO MHIO, cero npHnegmeilme

norms 6mocTgcs H npenycmoTpsTH paccynkin ero 1.1apcxoe Ben mean, 3aHe

myxargmenaHcKas pengrHs H KypaHoe 3axoH, ante H cam spe3 ce6e sseH ecTb, Saco
cnosonoKa3aTenbHoro ocHosaHHs secbma JunsaeTcs; o6ase c camoio EynHo myxammenaacKolo HivinepHezo B xpancom spemegg TOJIHKO so3pacTe, AKO ensa He
BM AC1110, swarm HacrE, A(Dpxxx H He mernanylo Awn Esponts csollm cmepToHocHUM 3apa3IuI AT[OM. H TOJIHKO ce6e noTom nocnenylowy spemeHg pacnpocTpamts,
Imo fibme peicn HHA, Bonra, AoH, ,1".(Hecrp, gyHati, Casa (necapcxHm opyscHem

ownteHas ysce YHrapHs) Mope CpenH3emHoe, HHA, ApasHs IlycTas H Herpea

Ii YCTI1S1 EsclipaTa KypaHoeo 110,111TalOT 3nosepHe.

Ho na Herro B 3aKoHax H xnnrax BOCTOIIIIMX Haponos mHee x HcxyCHbIH B03MMIT, AK xJIH 6o)KecTseHHoe HeKOe B OHbIX eCTI3 TaHHCTBO, Mill IIKO Henosenomoe

menosexom, conericTsylomee 6o>KHe (He rnarouuo nonycxammee) H3soneHHe HesepMAX 14 sapsapos CO opywHem Ky11H0 H peMITHIO BOCCTaBHJI0 H ynpasHno. (Bor
8d

6o He xonxer TOKMO no6poe H He TB0pHT TOKMO npe6naroe)./ Toro pang COH3B0J11411

Ero H_mnepaTopcKoe BenmecTso H mHe (sxo sagaiellanim HJIH nepom null mesem
ynpasnsembrm nenam, no nocTanicTsy MHee cnoco6Homy) pa6y csoemy nopysHTH,
na 6brx o myxammenaHcKoil pengrHg H 0 nongrHsecxom mywrgmaucKoro Hapona
npasnerunt, HeKoe HH)KliHNI crgne\ H npocTo pesHem H3naHlle, smosce y OFlbIX
sapsapcfmx Haponos nosecTsyercs H sepyercs 6e3 npHTsopcTsa, 6e3 nopHrtaHHA,
6e3 11p14110)KeHl4a 11 6e3 BCAKOTO ymaneHits Ha CBeT npou3sen, ,rta no3HaeT H y3pHT

npasocnasHbill Hmnepga cell Hapon, AKO apancKas, nepcHnexas, Typenxas, raTapcKas if ante Karl HHas cyrb, cHe 3nosepHe sTymas nnemeHa, Toro panH ce6e H CHiteBOe

6eccnoaecHoe ru[epngua ygo6osepcTso, 3aHe y HHX 3noin4HcTsa 3a no6poneTenH

14 3a6ny-Acrkermst 3a B03Me3T(H51 HO,IHTalOTC51, H FICTHHHOe 6J1a)KeHHCTBO B 11HOTCKHX

noxoTex, s Heo6y3naHgbrx sosmenefffisx H HeynepscaHHbrx Juo6onesHlisx H B CB0-

6oxiom rpealeHms no2scneagx nonoweHo 6bITH seppoT, xoTopoe npotgrraioule,

FIX Henpasocrwo Fix ycra 3arpangTH mo)KeT.

Haim TeKruy sremeHH, Toro pax' TOJIHKO so3pacTe H pacnpocTpecs rocnoncTsosame ero, 3aHe ymansnoutgmcs B pgm_romex, rpexax, 6o.grapex FI B nporsgx
xpHc-rHaucKilx Haporex no6poneTenem H yermsaionly soeHHomy o6yseHgb pigsTosceHy xplwrgaucxomy COTAaCHH), nonpaHy 6bgany Hips ,gHernnemy TIOJIHTHIleCKOMY

npasseingo T011b 6naronanyimbix HapcTs H HmnepHil snaneTenH nepsee crpacrb

socnpHswa, esce OT CBOHX 3nosHHcTs no6e)KneHmam 6biTH a no TOM 06111H1 cek
seer ceera cynocTaT no6excgeHHmx no6engn, CBA3aHlIbIX CB513aJI H OT ce6e camm
1111eHeHHbIX B AFOTOe THpaHcrsa csoero HTO IITIeHHA 11 CMHpHJI.
X

28

van()

de acela de pazitor clarvazator si grijuliu, s-a mai straduit Inca si a reusit

sa descopere fiecaruia, oricui, nu numai ce sa faca, ci si de ce se cuvine a se
pazi si a fugi: grozaviile relelor rinduiri, adica ratacita rea cinstire a idolatriei, concesiile f5sa noima ale legiuitorilor mincinosi, aiurelile acoperite si
pina acum tainuite ale nelegiuitilor, poruncile cele viclene si ucigatoare ale
antihristilor Si ale duhurilor rautatii. Dar mai mult decit atit, dupa cum
mi se pare, Maiestatea sa imperiala a socotit ca trebuie sa ne pazim si sa fim cu
deosebire precauti si fata de Teligia muhammedana." si legea Curanului, care,

deli chiar prin ea insasi se vadeste lipsita de orice temei al continutului

sau, totusi impreuna cu insusi imperiul muhammedan atit a crescut in scurta
vreme, incit a molipsit cu veninul sau ceI aducator de moarte aproape toata
Asia, o mare parte a Africii si o parte nu mai mica a Europei. Iar apoi, cu
timpul, s-a raspindit atit de mult, incit acum riurile Indus, Volga, Donul,
Nistrul, Dunarea, Sava (prin armele Cezarului Ungaria e curatita deja) 51,
Marea Mediterana, Nilul, Arabia pustie, Petrea si gurile Eufratului cinstesc
reaua credinta a Curanului.
Dar pentru ca sa nu-si inchipuie cineva mai putin x iscusit in legile
si in cartile popoarelor orientale ca ar fi vreo taina dumnezeiasca in ele sau
ca o vointa a lui Dumnezeu necunoscut5. oamenilor ar ajuta (nu zic ar ingadui)
pe uecredinciosi si pe barbari ca o data cu armele sa suprime si sa modifice
Si religia (caci Dumnezeu nu vrea decit cele bune si nu face decit cele prea
bune), / a binevoit Maiestatea sa imperiala sa ma insarcineze pe mine, robul
sau (ca until mai putin capabil, dupa merit, pentru lucrurile foarte insemnate,
cirmuite cu pana sau cu sabia), sa dau la lumina o carte intr-un stil inferior i cu o vorbire simpla 52 - despre religia muhammedana si despre cirmuirea politica a poporului musulman, despre ce se povesteste si se crede
la acele popoare barbare, scrisa fara n5.scociri, fara blam, fara ad5.ugiri si
fara vreo scadere, ca sa cunoasca si sa vada poporul pravoslavnic al acestui
iznperiu ca neamurile arabe, persane, turcesti, tataresti si altele cite mai sint
care cinstesc aceasta credinta rea s-au robit intru aceasta dobitoceasca si
usuratica credinta pentru ca la ei rinduielile rele se socotesc drept virtuti
si rat5.cirile drept fasplatire si cred ca adevarata fericire sta in poftele trupesti,
in dorintele nedomolite, in dezmierdarile neinfrinate si intru ingaduinta libera
a pacatuirii; si, citind, sa le poata astupa gura cu insasi nedreptatea lor.
Cu trecerea timpului, stapinirea acestui popor a crescut si s-a raspindit
atit de mult pentru ca, imputinindu-se virtutile la romani, la greci, la bulgari
si 1a alte popoare crestine, slabind instructia militara, nimicindu-se unirea
crestina, calcata fiind prea aleasa circmuire politica, stapinitorii unor regate
si imperil atit de infloritoare au cazut mai intii in patima de a se lasa infrinti
de relele lor rinduieli; iar dupa aceea dusmanul cel comun al lumii intregi
i-a biruit pe cei invinsi, i-a legat pe cei legati, si pe cei robiti de ei insisi i-a
robit jugului cumplit al tiraniei sale si i-a injosit.
x

insuficieat

29

8d

Tee no3Haa CHSI, aa nocnomsnieT poccHtimmti Hapoa nintrHgecxoe Hoe

pegenHe: E.aaxeff, erowe lipx,aasi 6e,acTsa onacHa Tnopsfr. Ilpeanap Hanna napeil
H Hapera 3H0111111CTB H ylimaoc-rH ,ixa. 6inoaeTcH, many exHammy npexcae Hawe
He poairr Ha compaeT, nbaa, pbmaloula H His/Willa Koro nornoTHTH, my)xeciBeHHo
,rta nopawaeT, ce6e xce o6y3aaHHe rpexos aa Hanow.HT H 6oarthi Ao6po1eTeileil
npwao)un3, B TOM ce6e ,ila noompHeT. Ha xoneu, x npeanoxeHHomy o6pa-rw3cH
c 6orooTHem AanHaom, macreinne ,t(a. rnaroneT: Iloneaama ivrHe 3axoHonpecrynWight my/wren:fix, HO He AKO 3axoH TF3011, FocnoaHo.
CHN4H y6o Tpyaamx Hau nuvm pa3ymHo Ham:anal:km, mo6e3Herunxil torrareino,
H Gory Hoccbmaii 6naroaapeHHe, umnepaTopy Tnoemy BepHiae ABABA ycnyrH, mHe

)xe Hcnpasnalomelo cnocHemecTayrt pyxmo. 3apancrayill

De aceea, cunoscind acestea, sa -si aduca aminte poporul rusesc cuvintul

poetului: Fericit cel pe care nenorocirile straine it fac sa se teama" *, sa se

pazeasca de relele rinduieli si de stabiciunile imparatilor si imparatiilor de

mai inainte, capul rapircii sa-1 striveasca mai inainte de a se naste ea,

pe leul cel racnind si cautind pe cineva sa inghita" ** cu b5.rbatie sa-1 doboare, iar siesi sa-si impuna InfrInarea pacatelor si, infigindu-si ghimpii
virtutilor, intru aceasta sa se indemne. In sfirsit, intorcindu-se la cele de
fata, sa spun5. mai des impreuna cu dumnezeiescul parinte David: Tpusumi-au mie calca'torii de lege birfele, dar nu sint ca legea ta, Doamne" ***.
Iar din aceste osteneli ale noastre infrupta-te cu intelegere, preaiubite
cititor, si inalta lui Dumnezeu multumire, imparatului tau dovedeste-i slujiri
credincioase, iar mie intinde-mi o mina de ajutor. Sa fii sa'natos ! /.

* Cp. Iohannes Nauclerus, Chronica, Coloniae, 1544, in praef.: Frumos lucru este ca
din greselile attora sg. ne Indreptam via%a ".

** I Petru 5, 8.
'* Ps., 118, 85.

31

KHIITA 17EPBAH

0 JDICEIIPOPOIAE, MYXAMMEAE

inatia nepeafi
0 HmeHax Myxammexkomax
TIonewe cnolicrneHHast Belue11 nmena, 3a xpaTmarnnee Texwe H3"bACHeHHe
HMelOICA, He 6e311pHAIIIIHO 6b1TH MHHM, ,na o DICHTHH H Aenex Myxammeuomax

limy= nexaa peum, nem:lee o erowe co6cntenHbix H HapHuaTenbHba HmeHax

Hern To npeunowHm.

Myxammedoebi :Mena. CaoilcTseHHeinnee o oco6HeHwee cero nwenpopoxa

xmst Ant:Hume ecrb: Myxammed H Mycmag5a. Taxo 6o mHorawubt H B Kypane la )5
mime Myxammedue aicH cnoweHHe HmeHonanicH o6birne: Myxammedya Mycma0a.
Myxammed y6o ttentepornacbmeHHoe ecTb, Meta. OT Menapex TOKMO TIFITep
CCICTOSIIIIeeCA,
Hmwe npHaaeTcH 3Hax meuunud, xoTopuit xoeit"-nH60
JulTepe HaunonaraeTcH 3Hame Ryer IO ABaCTBeHilb1M 6bITH CHJIbI H npoHymmt,
HanpHmep: ,ITeTCA Myxammed, xoTopoe HMS( no H3J10/KeHRIO (3THmonorurnecicH)
3HameHyer o3eno noxrtaneH, MHOTHA nom:tam:a H 6.11BICOABTH AOCTORHblib>, aKH
61.1 no rpernecxy palm Kexapumomenoc, EriaroAaTK nonEbdi H H3061111y10111H11)).

/WM/a

CBORCTBeHHO 3Hameayer oH36pamm1rt HJ1H Han 11pOTIHX 113ALLIHe1 WHib).

Taxo ernia Hmx ero HRH 'meant XOTAT Will npornHTonaTH c HanHcaHHoro, CHMW
TAHoma HmeHbi nxyue cnowexHumx H3o6pawatoT: 17eueam6epu.my3 IIKU doscueaU

ehouewu Myxammedya Mycmag5a, TO ecTs: 06oero mktpa conHue Hanle, npopoic

(HRH anocron) Myxammeu MycTacba. Ilea) paug oT Haulm xpilcTHaHcfclix ['KeaTenerf Henpaso pawnparbimx nHcbmeHbr H nponymutrnmx munemo 6bITH 131,QHM,
sucowe MaxomeT, Marren, MyaMeT, Myamecb H npoTrnaH.
Napalm Tenmax xce Hme Ha ero mano He 6ecxoHernHa cyTb, H6o aHanorn2

rnecicH, al1.1114ComplecKH, meTactoopHrnectat H BCAKIIMH upyrHmx / cppacTHrnecicHmH o6pa-

3b1 H (intrypamx TOJIHKO HMeHOBBHHA IlMeeT, enHKO BeIgerl, OBO 60)KeCTI3eHHblX,

OBO )1ce rnenosernecnix, AKO ,Ho6pmx H xHanHmbrx, ymom oftervulembix HmeHa HapH-

uatoTca, BKONCe ollpopox, RAIIOCTOJD>,

OCBATI211-4)>,

OB03.11106J1eMb1ii

60)K141r1D,.

1436paHmat, Enarmi, Conti= o6oero mHpa, CH ecrb Hacrosnuero H 6yuyutero,

Hen, OcHsnataionget, TIpocsenialouutil, YrnHTenb, HacTaHHHx, Bownb,
CoHerpouuill, oarpHHal011tHri, AOABTarICTBrOIJAHrO, (K 60TY), OMHAOCTHBIal)),
MHnocepubni, Lly,ao-THopHbirt, CHnbinat, KoHeu, Tiernan, H ymontmeHHe
BMX npopoxon H npoTrnaH mano He BCH 111pHJIWIeCTBHA 60NCHA eMy npwatTaloTcH

(xpoMe HmeHH Tsopua H negnoro). BepyloT 6o AKO HIVITO/Ke uo6poe, HIILITOACe

HapAAHOe, HWITO/Ke geCTHOe ecTb 14.11H 6bITH MO/(CT, xoTopoe B Hem Myxammeue
(KOTA He eCTeCTBeHHO H He npupouHor HO no ErlarOCTH H 6naro,naTH 6oxateii) He

o6ptuueTca I3 coneptueHHo corkepHatmo He 6yaeT. 06b1rnart

)CC RMCIOT LITyWHIjf

Toro: xoraa A01%114HalOT 14MA ero 31e npom3HocHni TO, pa3Be C CHM fipHolaTxoNt:

32

CARTEA INTII

DESPRE PROFETUL MUNCINOS MUHAMMED

Capitolul intii
Despre numele lui Muhammed
Intrucit numele proprii ale lucrurilor sint socotite drept cea mai scurta
explicare a lor, credem ca nu este indiferent ca, trebuind sa vorbim despre
viata Si faptele lui Muhammed, sa spunem mai intii cite ceva despre numele
lui proprii si comune.
Numele lui Muhammed. Cel mai propriu si cel mai deosebit nume al
acestui profet mincinos este indoit: Muhammed si Mustafa. Asadar, de multe
ori, atit in Curan cit i in cartea Muhammedie 63 se obisnuieste sa i se dea
numele compus: Muhammedul Mustafa. Muhammed este o tetragrama,
adica un cuvint compus din patru litere: M-h-m-d, ca'rora li se adauga semnul testid 64, care, suprapus unei litere, arata ca are intensitate si pronuntie
dubla ; de exemplu se citeste Muhammed, nume care se tilcuieste (etimologic)

foarte laudat, vrednic de multa lauda si har", cum s-ar zice pe greceste

xExaptroggvog, plin si imbelsugat de har". Mustafa in inteles propriu inseamna ales" sau mai frumos decit toti". Astfel, cind vor 55.-i scrie numele
sau sa-1 citeasca scris cu amindoua aceste nume it insemneaza: Peigamberimuz iki djihan ghiunesi Muhammedul Mustafa 55, adica: Soarele nostru,
al ambelor lumi, profetul (sau apostolul) Muhammed Mustafa". Constatam,
asadar, Ca scriitorii nostri crestini gresit it scriu cu diferite litere si pronuntari
precum: Mahomet, Mahmet, Muamet, Muameth etc.
Cit priveste numele lui comune, ele sint aproape infinite, pentru c5.
prin procedee si figuri analogice, alegorice, metaforice si diferite alte/procedee
si figuri frastice 56, are tot atitea nume cite lucruri dumnezeiesti sau omenesti
cuprinse de minte se pot spune spre bine 5i lauda precum: Profet", Apos-

tol", Sfint", Iubitul lui Dumnezeu", Alesul", Bunul", Soarele ambelor

lumi", adica al veacului de acum 5i al celui viitor, Cel ce straluceste", Cel

ce lumineaz a", Dascalul", Pov5.' tuitorul", Con ducatorul", Sf atuitorul",
Cel ce dezminte", Cel ce mijloceste" (c5.tre Dumnezeu), Cel milostiv",

Cel indur5.tor", Facatorul de minuni", Puternicul", Sfirsitul", Pecetea

i cel care face sa tack top prorocii" si allele ; aproape toate cele cuvenite
lui Dumnezeu i se atribuie lui (afara de numele de Creator 5i Vesnic). Caci
cred ei ca nimic bun, nimic ales, nimic cinstit nu este sau nu poate sa fie
care sa nu se afle in el, in Muhammed, 5i sa nu fie desavirsit cuprins in
el, deli nu in chip firesc si nu din nastere, ci prin bunatatea 5i harul lui
Dumnezeu. Dar cei ce-1 cinstesc au obiceiul cind ii pomenesc numele s5. nu-1
33

Aimeueu eccanaeanly ee ecceasm, TO ecTb: Han HIIM)Ke 6yueT 6narocnoBeHme (6o),tte)

Quo6Hbim nowrefurem 14 B npllso,ue xmeH npyrux npopoKoB
H cnaceHme unu mup.

ynoTpe6n5noT. flportee ax 9pe3 aHToHomackno Pecynyanae, cx ecTb BecniuKa,

AllOCTOJIa 14J114 FlpopoKa 6o)KuB x AxbIpnezteam6ep, TO ecTb flocnenHeinnero
npopoKaD ero lia3b1BalOT. llaK14 C nepcuncKoro 513b1Ka, BMCCTO PeCy./1 ynoTpe61iTenbHee .Tleuzamoep Ha 3b1Bam o6ugail umetoT, KoTopoe 14MA B upocTom TypeuKom

A3bIKe YAbl 110.11 euocinepedorcii, cupegb <dlpocTpaHHoro, Bemixoro x unipoKoro

nyru yKa3aTenb 14J114 030/1cab>> 14 nporiast.

litraea emopaR
B Heilwe xpanwe exa3aHme o NCHT1414 Myxammega, myxammegaHoB,
2K0 OHH BepSIT npopoica, ciipeqb TO, KaKOBOe B KHI43e
MyxaMMeaue 11M pememiort onmcyeTcm

Poosedenue u mulnue Myxammedoeo. Myxammen po,ulicm B crpaue KeHaH (B)Ke B

63311710M Ilucauuu XaHaaH ecTb) OT onta A6nynnara, OT maTepH Emu He, mecstua
nepBbist Pe 61414 B necATbni
Hb, KOTOpblii TO,a, 110 unmcnenkuo IMMIX acTpo.noroa
6bICTb FOCI10,aa 1/114CyCa / XpllcTa 570, mecata maust B TpeTII Aelib B c)660Ty
(XOTH HbIHeWHHe myxammenaHe B COIIIICJIeH1414 C0J1He41101-0 TOTO TelleHHA cKapenHo

3a6ny)Knytorue, mx5rr ero ponumnerocm mecstua cenTemBpust B 14 neHb), napcTB iouty B KOHCTaHTIIHOTIOJle NyeTHIly 10HerlilleMy, B TIATOe napcTBoBamist ero JleTO,

XOTA no uctutcnemno KanBu3a, acTponora ocTpertutero, cKa3yeTcn pownemno ero

6blTH maust B TIATbIA AeHb, B noHeAenoK, HO norpeutun OH, ABa ,a1114 JIHWIIIIX tipttJ10)K14B, 1460 NIM4T pou)KeHHy 6bITH eMy nepBust Pe6urt BO BTOpblii Hanecsm, leHb.
A B KHHTe Myxammedue sunto noKa3yercm, rro OH pOXIJICSI B AeCBTbIN ,1:1eHb nepBtot

Pe6utt.
CKa3yroT IOC, AKO B ttac powneHmst ero, 3emnst noBnii)Kecst, He6o y)Kacecn,
carmue 3aTmeHrte npeTeprm, a nyHa xopanbHo nnsicaute. PoKrunycm eMy, a6tte nua-

BOJION4 BOCX0)21 Ha He6o Bo36paHeH 6bICTb OT aHren, KOTOpbINI npe)Kne, KorAa

XOTellH BOJ1HO 6bIll0 BOCX0,1114TH. ITTO BIWA ,E114aBOJ1H, KO 146J114Cy (TO eCTb Jltoulfriepy)

HMI KHA3I0 crioemy caTaHuHcKomy npum,uowa, COBeTa OT Hero Tpe6y1-o14te, mew 6br

pane 3anperunocm um OT Eora Ha He6o Bocxo,uunt? OH )Ke nortene HM na BCCb

cBeT o6bmnyT 14 npune)KHo itcnbrryrome 0 HOBOCTH Beam na yBenwr. ,1111aB0J114

y6o, noseneHust caTatunicKast xcnonmoure, o6peTorua B MeKKaHcKom Kanututt

(KoTopoe npen po)cnecTsom MyxammenoBbim 3a TbICALL1y JleT 14;10110B 6e ripturremime) Bcex 11)10J108 coxpyLnemibtx 14 Ha 3e1MJI10 6eC4eCTHO norsep)KeHubtx, aHre.iort
)Ke B HCM Top)KecTByt-outux H C BeJ114K010 panocTino Myxamme,uoso poNclecTrio.
noionutx 14 npa3nHymuutx. CHueBoe 01-1H (414aBOJIH) TOIlb HeutacTnuBoe 143132CTIle
B3ABWC, KO KH51310 cBoemy B03BpaTuruacst, Bo3Beutatoute eMy, AKO Myxammen,,
npopoKoB nocne,uHeriumii, Ha CBOT npou3Be,neH 6b1CTb.
MaTm ero EmitHe, He HMCA B cocuax CBOIIX mneKa, xoTsnue Kopmuntuty K
BOCHI1FaH111-0 chum csoero liaH5ITH, HO To11 nonro npyrust KeHIDI COCILOB ccaTH He

34

rosteasca decit cu acext adaos: Aleihi essalavatu ye esseleam, adica: Asupra

lui fie binecuvintarea (lui Dumnezeu) si mintuirea sau pacea". Un respect
asernanator arata si cind pomenesc numele altor proroci. De asemenea, prin

antonomasie it mai numesc Resulullah, adica Vestitorul", Apostolul" sau

Prorocul lui Dumnezeu", si Ahirpeigamber, adica Ultimul profet". Tot asa,
in limba persana, in loc de Resul obisnuiesc sa-1 numeasca in mod curent
Peigamber, care nume in limba turceasca simpla e (Ili iol ghiusteredji, adica:

Aratatorul Caii celei largi, mari si late" sau Capetenia" etc.

Capitolul al doilea

cuprinzind relatarea pe scurt a vietii lui Muhammed,

profetul muhammedanilor, dupa cum it cred ei, adica ceea ce scrie
in cartea numita Muhammedie
Nasterea si viaia lui Muhammed. Muhammed s-a nascut in tara Kenan
(care in Sfinta Scripture este Canaan)* din tatal Abdullah i mama Emine,
in luna intiia Rebi, in ziva a zecea, care an dupa calculul astrologilor nostri
a fost 570 al Domnului Iisus/Hristos, luna mai, ziva a treia, simbata (deli
inuhammedanii de azi, r5.tacindu-se cu zgircenie in calculul crugului soarelui,
it socotesc nascut in ziva de 14 septembrie), pe cind domnea in Constantinopol Iustin cel Tinar, in anul al cincilea al domniei lui 57. Desi dupa calculul
lui Calvisius ", astrolog foarte ager, se spune ca nasterea lui a fost la 5 mai,
intr-o luni, acesta a gresit, adaugind doua zile de prisos, pentru ca it socotea
nascut in ziva de douasprezece a intiiei Rebi, dar in cartea Muhammedie
se arata limpede ca s-a nascut in ziva a zecea a intiiei Rebi.
Se povesteste ca in ceasul nasterii lui pamintul s-a cutremurat, cerul
s-a inspaimintat, soarele s-a intunecat, iar luna dansa in cerc. Indata ce s-a
nascut, ingerii au interzis diavolilor suirea la cer, pentru ca mai inainte le
era slobod sa se suie cind voiau. Ceea ce vazind diavolii ***, s-au dus la Iblis
(adica Lucifer)58, capetenia for satanica, intrebindu-1 pentru ce i-a oprit
Dumnezeu sa se suie la cer. Iar el le-a poruncit sa inconjure toata lumea si
cercetind staruitor sa afle ce s-a intimplat. Diavolii, implinind poruncile
satanice, au aflat in templul din Mecca (care cu o mie de ani inainte de nasterea lui Muhammed era lacas al idolilor) toti idolii sfarimati si aruncati la
pamint cu necinste, iar pe ingeri veselindu-se in el, laudind si sarbatorind cu
mare bucurie nasterea lui Muhammed. Aflind aceasta stire atit de nefericita,
ei (diavolii) s-au intors la capetenialor, vestindu-i ca a fost a dus pe lume Muham-

med, ultimul dintre proroci.

Mama lui, Emine, neavind sinii ei lapte, a vrut sa naimeasca o doica
pentru cresterea fiului ei, dar mult timp el n-a vrut sa suga pieptul altei femei,.
* V. fig. 18.
** Sethi Calvisii Opus chronologicum ad annum MDCLX XXV continuatum, Francofurti
ad Moenum et Lipsiae, 1685: Anno mundi 4519, post C[hristum] 570: Muhamed vel Mahomed
saracenus nascitur, ut arabos habent, dies 5 maid, feria 2 [adica luni, n.n.], die 12 rabie prioris.
Idem postea moritur cum annos 63 arabicos vixisset, die 12 rabie prioris, ineunte vesperi.
*** Cp. Ludovico Marracci, Mahumeti auctoris Alcorani vitae rerumque gestarum synopsis,
cap. II, in Prodromus ad Refutationem Alcorani.

35

MOH 'BMX 113H3WEE 01A111)1EX Elf troth HHILITON '0171111dLI micva

oiaoao Rugg 'Irmiroacou NO11.011HrOd 010 EH HUME Ruaax g `AmtIow
a
`Bourraind `KoiAannomniudacoa apsaprex vtrinamdox EH XEXAd X11003
0101 `18m/Coat ogifir-alts EH 1103/X3 H HOHE111011 HUME `011101/(10 OVSIE.L 011 XE1.1013 110
'OH:MAW 0)1131711011'

01311111111141dOX
0311113H H

HVEE03 KEH0110E 3111EI3fdOd1.1 EEEdI 11 a HIi(U XLIOHIJOHIC03 K11101E13111f9 `01HHIS13

Nuirgo }lawn JAIH `15/070110011 ornisH000 Aamrs
qaot.anAexigAi weandxou 0101 LO
EdEa 010HE0HIC00 H JMUOIgELL0310Igli HIK33114dI 13111t %LAU WISIIHVO 11131117 03-

'AxvIndatt

WEIMAEGINC

11110014/ 011 IIHH011.)1C0d

a 3oLown

P.1.3Ed011

MO HOP 09& VIOdH3

HP.1

ONC Biguaurrtod 010 11 amittaw oiodoia 'maw g 1;04.1.d0H1Oh

'013 adviA `ivirufkirgy )1010 'a0V0WNEXiM MIRING axc gdaLuw
013 113EhHOX3 H a 0011430 0d1A1A H Evert on '94WEI-Lg9V

VOINIAIEXAW

1.0

FrOHIMAId031 1.130E3 `OYIHMEX Mr

'J.01(4

onta

OYU:HEX 'ISEHO MITE

11 EEIOVEI '3111119

011.E90 0111113W1 H XHOE13

10

SOH

-MOM

unott 10 dowA-

EXCkW '0130E13 014dOIOX

EiEhOd1.0 `Dingo MECO g3053E/1 HID
EH
EVOIAIINEXXIN
'311011
0)1COVH
AXISOE1.1 '14)1E10 3 010903 vrnottaa
Einahotho

titiostax

OHOVOIAISIEX4s1 H OH WEN HHOCbl Oh3IfECH 10 `0I31

4110dX Olic.L3H110H 111f0aEHV VXTDICOlffi a 001T41013116. 30111 ataTdoo

nsuoicia
aaoHro

OHIO

H OWEI
11111-noodiu WH IfHHdaE,j 1f3.111EXdy a 3EEd90 Isioxoahaaoir3h `ItamEdu ahaayed

paqdLoo 1131-101,1 OM7dO3

orio

arHa BirammxiCIAI Exasoirahlo HEI1011333Ed VIA140011 10 141111119k CE111131191

isoarnaxamdloic a isiol/ rtriongic H '11d0IEW 0)1K trawiwaw ID 0100313H
0I0H901fE EX3110If0h a WWII 11319/t H EH Plif011 H0h033Ed '4.13149 'EDIEV011011 2INHHEX
HIIII0E1 H lanfelaqqd EH xAttoa mtnorernAu oxffiro `arnmicovsz mono a alma -wicagou
ogiC 'apaurex

'011111H141131149

0)1(01h11H 0.101f tinickfra ouLoorerro taoiraTiou

413149 EH 'ILLEhOd.1.0 OhE9O 0113 017 -Oda
11HEhIf011 '1111E100 KEEIPIdX03 OI a 0)111d03 14100113

H1111.3d90 E)7011WEXAN EIIHXC

010 H `EHEOH MIK

11H011

og
W110113

11

00)13E1 0111.311HEI 311)1(09

1H4d0.1.11 3)K 4.1.113at7ra

rea1

11'011111d11 `VOINWEXA1A1 01711011

1101f13Xr7g9C a '313ENIEV 0171 410111111k XEF10111111)10H 15143a

(101E)111dEH KOHHOUX011 A110 H

'1131.2111H11 OXIf

ganimaH

IEWH

:shad

HOD)) 4.133

o 3H

3 wimiXdtt

OM) PIHEdE

a nroxtuag n nro9ofi aula9vE

H 3c303 aoiroloone troiroou'ono 010.E 'Rugg o 0)KIA1011

3)1U

Emma( xododu kulacog wuroaadu

W11I1101E1H0d110E{ 0)K 'W11

&XXI

04*7HY:I

EFIHEOH

149 1fEHE

WHIM 31411H3a1303K09 LIOIAELL391f31.0)11013 Etnagio K11XK OHM)

xatlia

- 0h0d

EV13 HO 2111EMKOXII 011 TECTI E33110d)7 H 0H113WEX 11.0d11 MIME' 010 41133MTIOIDIEH
013 unxtliC9E -1.0
0310E1r 011. HUME '<<KOKXISH01010d11 SHIM 1O EXEHOW ELE1T1191f3

Mt'

1131333.X1f

10 ta'amsluxAN 39) ogic muniornionoirottli

(14HM11311H133h0H

30H0 KIAIOda 4.1.3N9 '111X39A9C 41f0.114)1( E):rEd1 'EX3E14,1EV )1311011311. IINIE1093d11

H kffmcaw 11W11111.0dII figlITITRadal HOI WOXELLOOELIOdll OJOHO EXEHOW `11141111311H0ICS
113111131131d11 x X170WWEXXIAI 11 0101. a NOV tI0113 011130h -insuchiooa icifug 3MC }rdaoolidil
aHHOH X AVOLVIAIEXAN IOlad011.114d11 :OXEI EV10)13H ..1.3110.1E1fi) i iuim (anpawwvxrilw
d11)139S9C 1114.)119 a '0X0E1AIEV 0111E1 oa 3H3 5m:wo3 H /CHAT! HXE 111113113 `3141111f3HEE
3 E9211 a WOrt 012 0111111701113 11 43311 NOV W0HH1SH3 11 WP4H113h0dH311 110.10113 1f01311 '10111117A9E011 `1100 0)1C0I0 '0111111 WOXEHOIA1 WIDI3HE111011dX 1A13174311f ETIIOI
WIIIIII10H)Kd3VE011 H 141.111141311H100h0.1g1f9 'EEEX3 0)1CHHO H03 '311111010X1f01.3H EM0d
:AIN12 OM) 1HTt HOWL 109 4IEWH BaododEr/ateroou oioxfunaadu H `warntioxttairoon
03KAW0 KWH iartAg `VomAtexAN NI am( xrnatricg Mamas( OJOS. 1 WOXIIH.L.33wva H
(GA10311{HVOlf0-011 aurnmirD ogic HO 10 EXEHOW `1011CK IS OX 1101 caoa mododu `TrazAluxAN
EHE011 H WE3 017)K0.10I '11.1.149 0 3)1C1413E1 oa 3113 109 AIAI3 'MEEK 91133 H 0141111.1.331101E1f9
HXEHOW 'EMOX0d1f3d1.1 Una 0)1( EV3WINEXXAT X '0903 E3dh 0)141f0X3OH IIHOW0dEl 1 -011X
f.OHITIEIHH

011.1.33h

otniXx Axisdocu a cumunqx Km) modal"

EHEcLLO

`(LL33

a 0H0Wg 11) 1101E109

a) (0.111HIa H a OINIEHI a) '(aX3EI1IEV 011HD E111.3311311AX 41117Ed

1411A1tA9 17011 11314H3IrtlEdUA `wriaoching/Cge oa redi AxxoN E]710 '01114HEE ooa -11011H
014313 EITIIIIIEX H OHIOHW HEDidorf -Einotrui Otri XIAI0 VOL1 WOEI3C117 'ECITHIgH3X MIMI 1131HE
'(41111EdV

90

0d3141A1

pins cind o femeie cu numele Hakime a venit din cetatea Medina si pe aceasta
a ingaduit-o s5.-i fie doica 66. Cind se intorceau parintii lui din pamintul Kenan,
unde s-a si nascut, la Medina, Hakime ducindu-1 in bratele sale, unde calm
-pamintul uscat si nisipos, acolo rasarea pe urmele ei iarba verde, si cum in
drumul for stralucea lumina soarelui, un nor alb care venea dupa ei adumbrea
capul lui Muhammed, acoperindu-1 de arsita soarelui ; iar intr-o singura zi

f5ceau cale de treizeci de zile. $i traind parintii lui in Medina, in al doilea

an, in luna a patra dupa nasterea lui, a murit Abdullah, tatal lui Muhammed.
Mama lui, Emine, s-a savirsit cind el avea ,case /ani, iar in al optulea a murit
si unchiul sau Abuttalib 6. Deci a ramas orfanul Muhammed la doica sa
Hakime, ca sa fie crescut de ea.
Hakime aceea, deli era vaduva, avea copii de la barbatul ei raposat,
si acestia, pe cind erau mici, pasteau oile. Intr-o zi acestia 1-au luat

cu ei pe pruncul Muhammed la cimp, unde pasteau oile, si jucindu-se ei

acolo, arhanghelul Gabriel, venind in chip de om, a despicat cu un palos
ascutit inima lui Muhammed si a scos din ea mult singe, zicind: Acest singe
necurat diavolii 1-au pus in preacurata to inima". Iar fiii lui Hakime, vazindu-1 pe Muhammed taiat de acel om si socotindu-1 omorit de-a binelea de ucigas, infricosindu-se, au alergat acasa si i-au spus mamei ca Muhammed a fost

omorit in cimp si taiat in dou'a de un om rau. Hakime, tipind si umplind

vazduhul cit o tineau puterile de tipete si bocete, a alergat in graba la cimp

i, aflindu-1 pe Muhammed viu si nevatamat, 1-a sarutat dulce si a cunoscut

ca baiatului i s-a intimplat o anume taina a lui Dumnezeu. Dar a pastrat sub
tacere aceasta ping la o vreme, ascunzind-o in inima sa.
Iar cind Muhammed a ajuns la doisprezece ani, s-a dus cu un alt unchi
al sau, Ebudjehl 61, la Damasc, unde va'zindu-1 un monah oarecare Iahiia
(asa cum it numesc arabii pe Ioan) 62, i s-a inchinat si a zis: Acesta este cel
despre care scrie in Vechiul i Noul Testament c.a. are sa vina un proroc al
lui Dumnezeu preamare si cel mai de pe urma decit toti apostolii s ". Iar cind
1-au intrebat de unde cunoaste ca el ar fi cel despre care marturisesc cartile
dumnezeiesti, a raspuns Iahiia zicind: Pentru ca am vazut
zisecind intra
in cetate, cum copacii si pietrele, plecindu-se inaintea fetei lui, se inchinau
pina la pamint". Auzind acestea de la un monah, unchiul sau Ebudjehl s-a
despartit de Muhammed (caci era cel mai nelegiuit inchin5.tor de idoli).
Pe vremea aceea traia Ebubekir, locuitor al cetatii Damasc 63, om foarte
bogat si cel mai de seama dintre toti; acela, atras de prevestirea acelui monah,
s-a lipit de Muhammed si 1-a primit cu cinste in casa sa. Iar cauza unirii cu
Muhammed este inchipuita astfela. Odat5. (spun cartea Muhammedie) Ebubekir fiind in Damasc, a vazut in vis soarele si luna atirnind ca niste radii
pogorite din cer in casa lui si umplind toata casa cu stralucire si cu o negraita
lumina. Trezindu-se, a spus visul pe care 1-a vazut monahilor, crestinii cei mai
infrinati si mai evlaviosi de atunci. Iar ei, tilcuindu-i visul, i-au spus: in zilele
tale Dumnezeu va trimite/un proroc preamare si cel mai de pe urma, al carui
nume va fi Muhammed, iar to vei fi vizirul aceluia, loctiitorul si urmasul lui".

Deci, auzind el de la monahul Iahiia ca acela este profetul Muhammed, a cunos-

cut ca el este cel despre care Dumnezeu i-a aratat in vis si i-au prezis cucernicii monahi. Si luindu-1 pe Muhammed la sine, peste citava vreme au facut
impreuna negustorie in Hidjaz (aceasta este o tar5. a Persiei), in Iemen (Arabia
cea bogata), in Misra (Egipt) si in $am (Damasc). Astfel, fiMd sub conducerea
lui Ebubekir pentru negustorie, intrind el odata in cetatea Mecca, toate ternpick idolesti si multe biserici s-au prabusit. Si adormind el acolo sub copac,
37

oaadh unaderd 11 IIIIH1f011011 00110 `igdaa o 113h if& .ghicauaou =mato% am a

anutuux `aoxouummaini aoadau uurrucuraA OdI41011 31,111H0g103)1C09 'roma EH 33(3/1111
HIciad011 0E1f1 :ag aukuidll unEdu H uougadiou .Mragduau vcidolg alYkradu
AV)1(01AI MAIM 11E11) 10 (0E1I ')10d0d11 0)1(A110 (MEV 4103 /WHIN <(11.1E.101101.1 :14IL13di
attImdip> MULISH 400H11311.1.0331C09 0d311.1.0 4daslt 41OOIfHNI H KOHhOlIDIEE 4d3a17
'<<E111.041f0I11hAIAI 0)10E1 HI41d3111011 0E1(1

0E110411'31M

ffI4g

oa mai" `aduw wicola agar

:09

IcIW>) TIOX1IRE10011 1(1 EXOCI0d11 H

-ggo

oiollutta vsloynt"coo
231(VII1EX quktda JAIOVOd EH -E109
`arDucd 'War= SaoduxagiCge IO alcoad ancadu uduh -axur
1117Ed

03K HIKO3VEHILLISIT 1.31f IfKOH 0E11 'Ic1H33K

HO1 '11HHEdV ortfaAdtt'

odomaahododu HavrranYod

AIAI3 OEIV '11(10111V OF131041

aNLL13

011 HaLEhEE Oxc

-(101.1A3

10 wictriu.vx imarStrgv

E .Lo waudaw Rua)

`EHI40
ag (E0311IHEI0)111 '1,113IEd914 3Hh1.04_1 ogiC apa oncadu ILL(13113 010 `EITIOdINA EITHVO
OIALLEO '150E100 10 amusau igdmvza 00110 INVOHEHOd1.1 0IfEhEll o) xitidolox isawhad
HI41111.10 OITIO KOVIIIHVOd A1A10 EfIV

aagus co xmintreavarm .(xprigoeawwvxdlir

aNcuria caong )KSJAI HnoaVadFuah Ian- a ozi)iaahododu Sgxcictra 10 E1og ag
'HUHEHd11 01h EZdh E1f1414dEIEJ aaadau AINIO g11 0(10.1 EdEX OH3T113EIE00 ',1I3F19 0)1(OVH
11.31HE A.1111131 Ell t.1.31h HO `EITIOHIO oIK HOIAPI0H11 410311311 H HIVIHh OH
011E90
`iamcopz
E3dh CHAHHIMI01 `AMAEH EVIOI IHH)1 ()MHO '0IhOd11 OU INI01 EX:1h
031(0101 E11'1414dEU1J oi0a VHDdef)/ A.1111131 EH 4.1151AIE11 '1111hAE14 goArnauLudacog (N0

aVult Awa

lidos EdEX a 'NOV

010

axanal Mum 010 Koarneurairg `1(11IIEf

0hE90
`111THIEHE011 01.h HO 031 A111.00h0d0d11 .10
EXEd.L3 1A13)1(141fEdE11 'HOHEEdEE
E109 1191fH113V3d110 KIOX) OTII3 0101 H OH (euudaaA adoma taedttc '410149 OH9OVOLI
H 110.1Athe 0113)1C 0143141 OV)1(0I '1:1311111311AEEdA 090 :EXEhHd313011 AHEIHI3H0a>3 -INA0039
ItHH011 Oh3(IVOCIII XEHOINI 'HMG 03111 a atund922 H 01/72.71Cel/H IfE111h 11 EH X14110 /
'ffamidicedX 01h `nnwuxicyq xan `InEu 1001\111 HL1gg xododu Ippicog off E1713 011
1410I 0111011 OH003IA 110.1HEXdU H.L0311Hdll 3031311 auuancdaapc vulaahododu `WO
arrusgdoxa ItavoluxiCIAI H OH Airewou mnucmcuramEnsaa Noarrumoi Turalcuniou ahrgo
aNcteaux arnxicuadx,c 013 H `orneiroigua Ell OH 1(011109 IS11140113031EE E201f31HE 11
EV IHd3a E03110If3 311)1(09 14111131A13d113H 'HIV19 TAIIID 31113 lAmtnoiXELLoquosuiricEd ange
umudau AlAla SYNIOHHtta V) aH H (OHMIC KOIIIIITIc H O Fmodo.Lo ilami(og niandIrcou awarg
iin 1(1 VOINIAIEXAN ISOISO9A UDE H IITTIATIT3113dI 3113E1 )1 :NEHamc aitpcidxow) KNI -)1(3170
WIWI(

ONCVIELEX `OHHIC113

10

'Iunrett 3HEE

1131E11

1101.

'&111011 0)1(0.13

:3110C1 1301D>3 `0311.131:1)1 03K317H02

HUH 41f3JHE 0)1(14 ISOHHIS '3931 EV

OV)1(0(11.1 X0111411

EH

011H311V01100V 01HHhA H

09

(3110d) H

qu

ado'

'<<EdEX 031(1tH1EX

`Arraxou

1r0gEH17 HU

4103

AMU( AW301A1 ATTIALI0Ed 140E11E1 1911E1f1

uaow H OHM 09A If3111g 4103 KOH31011f '0931 0H913 !11I)1(3910 OnTE H1r ax( 1/011E1417
H111013 H EH I40E1t11 HONI ILL0d1014.10 'R.L0VA9 01h EVIO tIfIIHHhA VOIA1111EXAN 0119E
:IfEhIldX3011 `HpIcKbly> amcagic HO <<j 03107111EX :09A KEHhA1101.101Ell'a)) (0110d) H 13ETITEaHlr H11A9 3901 41.0311 'ISHO '3HEE 011111110H011 11 111411311141A0039 310d0d1.1 1101a1d011.1.00
'H33 2311.1.0d11 01031/%111 'ISIIHKEVEOEI Agil Hh KIN ONCA MEd90 `g1IHEV31101.1011 Et. daaoo OHHOITI oiXdaa H Hoiaoulia EITIAV 01COW a)Kara 17avovexiCIN 0111E111h0d11 113 E EHO
AIAI3 NA17011'0011 011HEV311011011 I4(131:1 3MEILIOSEILI 11 031E1 031(11HIEX 10E0311 '09 0)101

uutquewatraKIN Koudoaio)
tugdoig agrcge di a oalallu11allvwx/CP1 `Kokmedgo aXU atraaudu a avowal/1 Oa= 01111411'HhA Huy Etc:mix') H HOLIECIE '(0131111.13HVOCIOIEV9 EHEIALLO H 0.130)10H
011 OVOWIAIEXAW EH I4TIHH01131011011'017H

REpocuddi(ugy oaodayszo ax( amiamedgo IcaSa.magou :031E1 II-inn/Age `ifutsif

triquauu." Juda touayouxicw IIISHEH 39 Ed31A10 031(39) &WO a 01 tavada
uadog '(11141HH3HHEII3 iii I4g 11119A 'E173111,1EXAIN HE111390 AIAI3 "mar m 01 010 xo
OHIIA)1 0)I( H

9C

ingerul i-a spintecat iarasi pieptul si i 1-a umplut cu credinta, despre care vezi
mai pe urma. Apoi intrind in capistea din Mecca, mai intii a auzit patru gla-

suri dumnezeiesti, dintre care glasul cel dintii spunea: Venit-a dreptatea si
s-a nimicit nedreptatea"; al doilea: Venit-a intre voi (sau: de la voi) un proroc, caruia ii este dat sa ajute lumii"; al treilea: Venit-a stralucirea cea dur3nezeiasc5., mila si-a deschis poarta si s-a inchis poarta chinuirii"; tot asa al
patrulea glas a fost: Pusu-te-am pre tine proroc si marturie in toata lumea,
pe care pentru tine unul am zidit-o".
Si fiind de cincisprezece ani si-a luat doua neveste, pe una Hatidje, de
neam din Arabia cea bogata, iar pe alta Rukiie, fiica lui Ebubekir 64. De la
Rukiie, mai inainte de a capata el darul de proroc mincinos, i s-au nascut
doug
Rukiie si Fatme. Iar dupa zamislirea superstitiei i s-au nascut
Inca, doi fii: de la Hatidje, Abdullah, iar de la Meriem (care era iacobita),
Ibrahim. Dar toti au murit inainte de moartea lui, numai. Fatme a ramas si
de la dinsa isi trag Inceputul emirii (despre care se vorbeste in capitolul Des pre urmcqii lui Muhammed 65).

Iar cind a ajuns barbat de patruzeci de ani, a fost chemat de Dumnezeu

la slujba proroceasca, ce i-a fost vestita mai intii pe muntele Hara 66 prin
Gabriel, cind i-a dat ingerul o carte sa citeasca, iar el a raspuns ca nu cunoaste
literele si nu poate citi, insa prin stiinta ce i s-a reva'rsat a citit atunci cartea
aceea. Pe urma, prin acelasi Gabriel, toata. cartea Curanului a invatat-o pe

de rost. /ntorcindu-se el de pe muntele Hara acasa, nevasta lui Hatidje,

vazind lumina de care stralucea fata lui, de frica a fost lovita de paralizie.

Insa cunoscind ca el e hotarit de Dumnezeu spre prorocire (deli inca nu crezuse acel lucru), in curind s-a facut sanatoasa. Asemenea si cealalta nevasta,
Rukiie, intelegind acel lucru, amindoua au strigat: Cu adevarat si fara
de indoiala a prezis monahul acela ca a citit in Tevrat i Indji167 i din acelea/
a inteles ca Muhammed, barbatul nostru, are sa fie proroc al lui Dumnezeu".

Dar cum, dupa aceea, mult timp a zabovit arhanghelul sa aduca o confirmare a prorocirei lui, se mihnea Muhammed si era tare chinuit de ginduri de

indoia15.. Totusi Hatidje it intarea si-i spunea sa nu se teams de za.'bovirea ingerului si sa creada ca cuvintele lui Dumnezeu sint de neschimbat. In timp ce
vorbeau acestea, Gabriel i s-a aratat numai lui (dar nu si nevestii) si 1-a salu-

tat din partea lui Dumnezeu. Vazindu-1, Muhammed s-a spaimintat foarte si,
tremurind, a zis nevestelor: Acoperiti-ma cu haine, pentru ca iarasi a venit
cel pe care 1-am vazut mai inainte pe muntele Hara". Hatidje i-a spus: Tine-te
tare, ping cind voi cerceta si voi cerca daca cel ce ti s-a aratat tie este diavol
sau finger. Eu (a zis ea) voi dezlega si voi slobozi parul capului meu pe fata
mea. Si dac5. este finger cel ce s-a aratat tie, indata va fugi, iar de este diavol,
va sta si va privi la parul meu". Si facind asa, indata a strigat Muhammed:
S-a ascuns, a fugit !" Iar Hatidje a zis: Fericita si cu noroc sa-ti fie vestea
aceasta, caci cu adevarat si fara de indoiala te-ai facut proroc. De-acum, in
loc de rasplatire, invata-ma chipul marturisirii, pentru ca sa cred desavirsit
si sa se mintuiasc'a sufletul meu". Muhammed i-a rostit-o, iar ea, repetind
dupa el, a rostit marturisirea credintei si astfel Hatidje a fost cea dintii care,
dupa Muhammed, din idolatra s-a facut musulmana.

Al doilea s-a convertit la muhammedanism Ebubekir, care a adus la

scoala lui Muhammed pe Ali (cel mai nobil la persani si arabi), pe Otman si
pe un oarecare Abdurrahman 68. Iar despre convertirea lui Omer 69 povestesc
asa: Ebudjehl, unchiul si totodata si cel mai de seama dusman al lui Muhammed, it naimise pe Omer (care era pe vremea aceea un preaslavit luptator)
ca sa-1 omoare pe Muhammed, fagaduind ca-i va da pentru aceasta o sutil. de3g

6.

qhadao) HdL 1313 mitngo dgmr Hum (ROM/CCP 01013Hh rdgado H O.L0 aotrourgiraa
d3W0 W011.10190XEIf 1,119HH311X0111 0111EX314 131413EXX0 11 H1101,10d11 `01014FLXII01.101E1f9
ETf iaugiC pr'ainuAirxAyi rng ONC 'EMI91f3 oxK TramaxXIN 3 ImaqiAmswouamma
IINHHI0E103 H141140133 EH ado." 31491x El 1100310H Od311I011 `KatarIadgo Kiraxic `kaYtI
EH Adoi araqta H 11 HH.L3A NdOITIOLI '11E13 H 143IE OIHEIOdX 141f1k1111.4)7 MOELLER EH `Adatuau
KoarnumSxou 0,13 ONC E131r1411 'HEN OhOd 31 OIARAIE3CATAI :1 111f0E100> '01411 E)/' EdowO
OTIH1f 00113 'AdOWO 'eV IHdX '2 11 ming/Gm
<<OIEEd013Ed TrOWINEXAN 1141.0dUEC
ridamau tcuxou mica aalTua dam) Huudaaou 014NcAdO 14 VEII 11H11 EH courviat Dom
1119HH0VNCXH011 :EhHc1313011 913014>> 109 01\10dX '0109 H niAlYsIEXSTAI W0 mododu -og
kuK H 0NE1 13P1Id011.10h 1,93 913199 XHH101103 aottavov1xicy4
XHJ / 11Ed903 EaL30hOdOd1.1 H ISHHEROE1121(01.130.1 XH0113 10.1Xd1f H 11.0111HdE1101.
EI0If
Hdl
1101fEdLI 11 HHHECIE 1100113 '913I990d11 011E XXXOW 11311111H011-X01101.101114
AXE3Cciall'00 ojj X143 a)K xaLair umrat'aduo 109 /CM X0d1910h `110d11011 XHOCI1r 09k
'agaa EITHEXIIJAI H EuiiHd1EJ '1101.101HEXdV H XHOEV EH '111913E 0.1011H110 `EduxagXge

r oiodam
`101kE313

E.Looa

goads

'031C 03111

Illly

Edavio Ar'oiolo

ONIC

'dm 193d011

XH11.1101f3EH `R01(01/411EXAN

ICH3

Elton

'09K

=If

111431111f211

art

aoodau

`aourdu

ONCXHH

a aariri

xyaada voluaiC

H ISEJOHIN HHITTemtdat'03 '14114H31

11311

V9V11,1

ONC314011 1911Elzix

H19E001111199 1/41dH39 XHILL331AIEH H

ou ANIOH11)70 `ia,Comuo ou ommra

rwuroaott Ett ktSg

I9110VOININEXAjAl

`aormudgoo

AV)Kaw

-Hedgca

'3011110111311if

KEdOIOX

OH.1.11XC

OHNCOWCOR alta4P.11.1.MIN

linuodui

aitoodou otioltavovexicw
vuoadall -v9oeawn7vxdj4r Tramvexiqv ag oiaggado H 0I0H140dOWA `E.13EdEOR
01f0 '1109 14H 14W9If0E1 !IEROHdOh 193VIIR 0111110WH 1411 `arq.Lraandicx RH :01411f011.
HhO Aysza Eimgg `alqudah EH augor'ou
arthaaso H .017da0a 'OrId3011 XEdH
H1f0311414 ONC OVEll EH 01114If '010 00dOION 01111SH3 03111 :011H1f03 H OHHIS143 EIIHIf 010
arnummodu 011' A11191. 1911E11-1 010 'OXEI 031K Aw001:1 NORIIII0113 Awa munaup Er.10311tH
H14

torettam

ONC 0111ENCOW3

'14h0

r)naoa oiowdAo

XH :0111a119EWEH SREILI

011-11501AIH

`StriAdxo xdaa

E9If 010d9011. RHH0NCOIf0113Ed H fumntelri 191IHH33d `ruraodiroVodu modg -0d1.30

'019HhOHOX Andg 01AHdOh H '01A.L3A1 010111 XIEROJII0170d11 H 'A109 19.13d311 `011111-011
ONCOXIS !moo& mfruTt 014310d11111 H 'ONI3dOELLO 140d01.1 NW:Kai H ASIOdh NI-MEd E OH
!IS30H1TIOIEP111 EH 3C30d011

01111101A1H 1111170

01NIXOI 'DEMI ONCH EH 9.11130170d1910h

`aoarrnsiraVErd 030 031C ONH1101 '19111.0113 OXIS ISOILLOVHCI 10 I91.11dP.1dEW

111911HOVOEICHOd11 141199 'NH E[ 011HHVEC EH) 01401fh ONCINH (111411143 AHH0NCEd9OCH
OM SIEh011 HIM 011HOWEHE :ESII3OhOdOd1.1 91E11011 ONC 09 OR C'Ed9O EXIIH111 `(FDKOd)
11011.130h111f011 A111111 '113010111011SHREd OH 09 'HI9HhAI ONCHEI !fficuotroi amuncox oxuadx
3C1411111EhHOI

:0d0X3

amraonoag OHVISd140d11

H OH.LOO1lE1f0

'NEI 01h OMR 01)1 010HH1l0

IfE111191f3

'199 OH 111011 rig HRH OH I11)1fONC 199 10 01014 1311.114hX11.1.0 411)1COTEO 01111S01414 10 `199E
EH X19Hdah SO3E11-11 /1;10H1-1011Hh03 AREMI 01(31COXEI vsnqudah
amearidxou
KaN At') lAaaho IS33111EIT10119 XY10 00H91101141411VX OHHIS143 WOR010 111110d 010103Edl
'ECDH3014 010140 Ell Oh
017

3C0011

X01101f3h

`oiamuallorthi

'01T1811.3KOX3O110dLI

ocale (adica trei sute de livre comune sau funzi) 7 de argint curat si o suta de
camile. Omer, prins de lacomie, cauta ocazie si timp potrivit ca sa-1 ucida pe
Muhammed. i cind a auzit ca Muhammed se afla impreuna cu mai sus amin-

titii sal sfetnici intr-o pestera din muntele Kabis 71 i-a luat sabia, s-a suit
pe munte si, stind in gura pesterii, cu suflarea singeroasa incerca sa nava-

leasca in pesters. Ali, v'azindu-1, i-a spus lui Muhammed: Porunceste-mi sa-1
sfisii pe Omer". Muhammed, oprindu-1, si-a aratat din fundul pesterii fata
lui Omer, ca s-o vada i, vazind-o Omer, aruncind arma si cazind cu fata la
pamin' t, a strigat ca un apucat: Nu este Dumnezeu afara de Dumnezeu, si
Muhammed e prorocul lui Dumnezeu" 72. *i asa a devenit el al patrulea sfet-

nic 78 al lui Muhammed.

Adunindu-si / prorocirile acestea si titlurile a petrecut trei ani inactiv

in vocatia sa, cu prietenii si tovarasii sai, pentru ca Mecca o stapineau idolatrii. Iar dupa acesti ani, i-a numit Dumnezeu patru viziri: doi in cer, pe arhanghelii Mihail si Gabriel, iar doi pe pamin t: unul Ebubekir si al doilea Omer.
De aici s-a iscat dezbinarea intre persani si arabi, pentru ca arabii spun ca
Omer, iar persanii ca. Ali a fost primul vizir, loctiitor si urma ales al lui Muham-

med, despre care vom vedea mai limpede in capitolul Despre erezii. Dar
ajunga-ne acestea, adunate cit se poate mai pe scurt, din cartea cea mare si
cuprinzatoare de multe care descrie in amanunt viata si toate faptele lui
Muhammed 74.

Capitolul al treilea

Despre persoana lui Muhammed

Persoana lui Muhammed. Muhammed era de statura mijlocie, potrivita,
nici foarte alb, nici prea negricios, parul avindu-1 nici cret, nici lung; ochii lui
erau negri, migdalati, luminosi si intotdeauna umezi. Praf n-a cazut niciodata
pe fata lui, care stralucea ca soarele; si stralucirea fetei ajungea ping la ceafa,
pentru ca sa fie tot luminat. Dormind, niciodata nu inchidea ochii, totdeauna
ii ungea cu surme. Capul it avea rotund, partea de sus a fruntii bine conformata si neteda, genele lungi, sprincenele arcuite ascutit, barba neagra si deasa,
grumazul prelung si alb, degetele lungi ca niste trestii, palmele late si deschise,

pieptul drept si la fel pintecele, dar nu proeminente ; pe piept avea numai

un singur fir de par, care se desfacea in alte patruzeci foarte subtiri, si toate
asa de luminoase, ca pareau a fi fa'cute din margaritar. Pe sezut (partea pe
care sedem) avea intiparita o pecete, sau semnul prorocirei, iar pecetea era
ca o floare de trandafir de marimea unui ou. Nu era gras, nici gros, umbla
apasat si repede, vorbea foarte distins si dulce, asa incit cine 1-ar fi auzit o
data sa nu poata sau s nu doreasca a se desparti de el. Haina o avea din aba,
tesuta din par negru ; / capul it acoperea cu un turban tot negru. Intre ochii
lui stralucea o uimitoare lumina. tntr -un cuvint, intrecea cu frumusetea pe
acel Iosif care era mai frumos decit toti oamenii 75.
41

Facrea Liemeepmag

0 HpaBex ero
Hprung Myxammedoebi. HHKOJI14)Ke rHeBaniecsi, pa3Be no notteneHmo 6ownto.
MIIJIOCTHB 6bICTb 14 cambum Bparam 14 14,H0J10110KJIOHHHKaM, 11Ni:sex-nag paBHO

Bcem cyjinn, H1DK Ha Anna 3pMHJe; C npoxaweHtibimn H CTpaHHbIMH 6paunio ACTH

He rHyinaluecn, e,,BHH H14KOAH )Ke mounine. Bo ouew,uax mart' o6bmaci nmen.

namul

HaCTOJ1HbIX

cxarepreil

Hoorn-

Inixor,uawe ynorpe6n5nue, me,uom H Hp0T1114M11

C.11a,a1041111 BeWMH 3e.TIO ycnaw,uainecsi. MHoro 1.11ep6eTy, KOJI010414bI H 013e4b1I

ronetin H nepumme Horn co rnaBoto nio6n5une H xne6 smmetundi Aawe AO npecbtinetnui AF(511.11e. Xne6 OHb1N mHouta BO 9pese ero B xameHb o6paulainec51, xta He
KaK0 csapeHy 6bimuy emy B3aJ1KaJ16bICA; TOTO pax' mtioraKubi 9pe3 gsa meemua
-6e3 6pannia (TOKMO 9TO6 Bona 6bIJIa), B ,Lkome rasnuecst x. HHKOJI14 ice 6e3 ,upetuntlibIX 6aLumaxoB (nx)Ke Ha. 11101 HapnuaioT) xow,nalue, Hnwe o,uew,Eibt y3KV151 H TeCHblA

Howatue. Ilpnemnembix ,Ttapos y ce6e He y,nepwnBauie, HO HHb1M pa3Aen5nue. linwy

OT crona TMH neperbi B3nmanie 14 mune rpn npew,ue rnoramm COTB0p11114 mcnn-

Bawe. Bee Ttenaine npasoio pyxoto H Ha npaBom 6oxy Bceraa cnaine. Bo BCAKOM
B3,E(OXHOBCHHH COHHOM TbICAlita BpaT Ta11HCTB orBep3axycB eMy. Maio criaine,
NIHOF0 nce M01151111eCA H 6naroBoHHbict nor romanie. tiro B14,L1A apanciote spagn,
pexoum, 51K0 BOHHOM ero He Tpe6e eCTb nexapertia, TOKMO ,E(a 060HAIOT nor ero.
BCAKOe CJIOBO TpH)K,H6I noBropsnue, Aa 6b1 Tjly6OKOCTb npemy,upoern ero OT C.T1Y-

matoulmx morna pa3ymerncn, cumuli,' 14 Bocratoutn BocnomnHaine kimsi 6owne.

CJIOBOM pewit, HpaBoB ero 11HKTONCe nowrit mowaine xpome 6ora. Fai liptinn marina
ero Ha HaMATb 3HaTH BeCb KypaH H TailliCTBa ero HCTOJIKOBaJI. Meer". ,ELOCTOHHCTB

6or emy ,uaposa.n. Ilep Boe: ,Tta. 6y,rter genosexos co6nparenb Aenom 14 CJIOBOM.

BTopoe: ,ua Bcerga 6yuer no6e,unrenb. Tperme: xta Becb mnp B mecqua o6parwr.
lienteproe: KOpbICTb Heripturrenbcxylo 1103BOReHHY ;la I4MeeT. thrroe: Aa 6y,fter

Bcer,ua npeucrarenb o Bcex xo 6ory. Blecroe: ;la 6y,fter npopox nocnexterturnii./

Erwea ntimag

0 Hagane nxenpopogec-riata ero

Hagan narcenpopottecinea. 0 nere Haqana nwenpopogecrBa ero y nnearenert
n3BecrHoro Htmero He o6peraercm. Hume 6o cxa3ytor npurrn emy npopomecxoe
HMA B ReTO Bo3pacra cnoero 35. Htibie B 52, ewe eCTE. OT Xpnera 622. &Tv-lb
B3emmoule nwenpopogecrBa ero ron, xynHo c enoxoto ner Myxammutactoix, or
cero 6o XpneroBa nera
Haercn nepBbici myxamme,uaHcxori enoxn ro,u, erowe
OHH Hapitualor ritamponu He 6eelle, ciipe9b BererBo npopoxa, TO eerb xorma
OT 11pOTHBHHKOB CB014X a nage OT ,I(A,H14 cnoero 36y,uwerna, 143 MeKKH H3rflaH
6e H npnnue B Mum Hy. Ho ABHo CCTb, HTO CeH rou Hem. nepBb1i .nwenpopomeerBa
ero, 3aHe KOF,21,a OH 113 MeKKH 143111aH 6e, He 14HbIA pax,' BHHbI TO 6b1CTb, pa3Be
X

42

xplanecg

Capitolul al patrulea

Despre moravurile lui

Moravurile lui Muhammed. Niciodata" nu se minia decit din porunca
lui Dumnezeu. Milostiv era chiar Ltd de vrajmai si de idolatri, judecator
la fel de drept pentru toti, fara a cauta la fete ; cu leproii si cu strainii nu.
se scirbea sa manince bucate ; singur nu minca niciodata. Avea obiceiul sa
doarma imbracat. Fete de masa nu folosea niciodata. Cu miere si cu alte
dulciuri se desfata foarte. Ii plateau mult erbetul, colocintii 76, pulpele de
oaie, picioarele dinainte i capul, iar piine de orz minca din tale afara de multa.
Uneori piinea aceea se impietrea in pintccele lui, ca nu cumva fiind mistuita
-sa flaminzeasca, de aceea de multe on raminea retras x chiar peste doua luni
in case fara mincare (numai apa s-o fi avut). Niciodata nu umbla fara papuci

de lemn (pe care ii numesc nalin), nici nu purta haina ingusta i strimta.
Darurile ce le primea nu i le oprea, ci le impartea altora. Mincarea de pe
masa o lua cu trei degete, iar bautura o bea sorbind mai intii trei inghituturi.
Toate le facea cu mina dreapta i totdeauna dormea pe partea dreapta. La

orice respiratie din somn i se deschideau o mie de porti ale tainelor. Dormea
putin, insa se ruga mult i transpira o sudoare bine mirositoare. Ceea ce vazind

medicii arabi au spus ca ostailor lui nu le trebuiesc leacuri, ci numai sa-i

miroase sudoarea. Orice cuvint it repeta de trei ori, ca adincimea intelepciu-

nii lui sa poata fi inteleasa de ascultatori; cind se aeza si cind se scula isi
aducea aminte de numele lui Dumnezeu. Intr -un cuvint, moravurile lui nimeni

nu si le putea insusi, afara de Dumnezeu. Gabriel 1-a invatat sa stie pe de

rost tot Curanul si i-a tilcuit tainele lui. *ase virtuti i-a daruit Dumnezeu:
prima, sa fie adunator de oarneni cu fapta si cu cuvintul ; a doua, sa fie totdeauna inving5tor ; a treia, sa aduca lumea intreaga la inescid 77 ; a patra,
s5. alba parte de bogatia dumanilor ; a cincea, sa fie mijlocitor pentru toti
catre Dumnezeu ; a asea, s5. fie pororocul cel mai de pe urma. /

Capitolul al cincilea

Despre inceputul prorccirii lui mincinoase

inceputul prorocirii mincinoase. Despre anul cind a inceput prorocirea
lui mincinoase nu se afla la scriitori nimic precis. Unii spun ea a primit numele
de profet in anul al treizeci si cincilea al virstei sale, altii la cincizeci i doi,
care este de la Hristos 622 78. Deci, luind anul prorocirii lui mincinoase drept
inceputul crugului anilor muhammedani, de la acest an al lui Hristos incepe
anul intii al erei muhammedane, pe care ei ii numesc Hidjreti nebevie 79, adica
Fuga Profetului", cind a fost izgonit el din Mecca de potrivnicii sai, dar mai

cu seamy de unchiul sau Ebudjehl, i a venit la Medina. Dar e limpede ca

acest an nu este cel dintii al prorocirii lui mincinoase, pentru ca atunci cind
a fost izgonit din Mecca nu pentru alta pricing s-a intimplat aceasta decit
x aseuns

43

YTO npopoxa ce6e Hapege H HOBy10 pemirino BBeCTH noxymamecx. Cy Tb IfACe MHAT

Hagany npononegg ero 6brrH B neTo XpHcrono 598, xoTopbat rog ecTb no3pacTa
ero 28. Hume Ham yrnepKgatoT 6HTH Torga nery focnogkno 629. H Tax OT CHX
pa3J111,11MIX MHe1111r1 (nxoxe pexoM) o nepHom nxenpopogecTna ero nere, imirroxe
11313eCTHOr0 riMeTH moxem; H3BeCTHO ace eCTb, SIKO MyXaMMe,a B ReTO Hapcmosaang

Hpaximena 12, XpHcTono xce SIKO Hume Ha3HagHxom 622 B 15 ny.nst x Begepy,
3axogsany carmny, CH.peilb 'coma no o6mgaio Hygetiacomy, 3almitaeTcn gem, nSITHHY-

(Oinam 3a cHe 6ercTso MyXaMMea0B0 CHATbIii) H3 Mem,' y6e)xe. H npHemail! gacrb anacTH Hag apanamH, B _ger 15 Hpatumn L1apsi, xorga Xo3post (Luxe
OT nepcon HapHgaercA Xompes) Ilapst nepcagcxoro 6pamno 0,a0JIeB H COT130p1IB
HbIH

mHp, CB51TbIrl Kpecr TOCII0,11e11b 1I3 pa6oTbr OT Hero Ha 3ag B351.11 H neptom HepyCaJIHM-

CK0ii Ho3 BpaTaa, K napto lipatuno npHnge H nog npoTemallo ero BrIaBC5I, Hag nogganummHcx eMy apagamm rocnoncrsonaTH noneneH 6bicrb. A noHexe y HcTopHxon
11 acrpoHomon Tnepgoe mHeme eCTb, ,ITO OH ympe B ,aecaroe 6ercTBa cnoero 143
Mem' nero, mecnga Pe6HA BO 12 AeHr", B noHegenox (xoropiart rag no HcgxcneHmo
acrpoHomcxomy eCTb OT XpHCTa rocnoga 631, 17 geHb HyHSI, Bcero y6o AUITH51

ero co6Hpaerc5 6brrH catmegmax rows 6nH3 61, nyHabtx ace, xame cyTb y apanon
H Typxon, 6JIH3 63), naperHoHatim Hpatuntena B JIeTO 21. HaxH H3BeCTHO ecTb,
10

ZiTO KypaHa ximra BCSI B 23 raga nymbie cosepaterma 6bic-rb, y6o 51BHO / ecTE, trro

Myxammeg 6y,grm 40 ner, gap nwenpopogecTna Hagar. rIportee o oxa3HH npopottecula ero KHHra Myxammeaue npocTpaHHo nosecTsyeT. Ho Mb' xpamocTH
noygarmaecm, Heicasr OT MHO)KailIIIHX ero 6acnert 3HaHH5I, nave H cmexa gocToimeil-

mast, 3,ae ripegnomm.

Tnaea tueonan
0 BOCITHRTHII 3aKoHa
MyXaMAlea 3C1KOHOM ucno1IHtlemcn. Myxammen 6ynyim (KaK no H3BecrHeihnemy

nc,mcnetilno noxa3axom) 6m43 40 "ter, c xynewarm xapanaHom H CBOHMH HaeMHblMx Bep6monamH H3 Me,a14HbI B Mexxy npHane, Tae Tpygom HyTHIAM 11 napom
COnHeLIHbIM yTomneHHbig, site rpaga (mo)KeT 6bITb BepErnogon nacyatn) nog cemno

rycreiluiero nnopa ono'miiyn. Cnstam ace B BageHHH nage Faspnlina ApxaHrena

(no Hx 1(oice6puaa EMUH HapHnaemoro) ce6e npegaramna, B pyxax Ace BeJIHKHri
JI npocrpaimmii cocyg, sepm H 6narogecuut HcnonHenabal Hocsnua. Erna y6o
npHeTylmn K HeMy, ocTpecnneto 6pHinoto oTpe3an noggpenecHe ero, Bnary oHyto
Hepm BO mpeno ero BJ111BILIa H Bcero Ttepoto H 60)1CeCTBeRHIAM pa3ymeHHem H Tagil

oTxposeHHem Hanonananna. IIoTom no36ygmtmacn OT cna Myxammega raBpHlin

5IBCTBeHHO ywe umeHem 6oacin

6paTOM CBOHM HapHilasi no3gpanan H C BeJTHK010

pagocTxto no3BecTan, AKO 6or H36pan ero npopoxa nocnegHero, negaTb H ymauxHeHne ncex 6oxecTseHmAx 3anonegert, SIKO no Hem Hincorowe 111101-0 nocnaTH HMaTH

44

fiindca. s-a intitulat profet si incerca sa introduca o religie noua. Sint unii care
socotesc ca inceputul propovaduirii lui ar fi in anul lui Hristos 598, adica anul
douazeci si opt al virstei lui. Altii, iara$i, afirma ca aceasta s-a intimplat in

anul Domnului 629. Si astfel, din aceste diferite pareri (precum am spus)
despre primul an al prorocirii lui mincinoase nu putem avea nimic precis.

Dar se stie ca. Muhammed a fugit din Mecca in anul al doisprezecelea al dom-

niei lui Heraclius *, iar al lui Hristos precum 1-am rinduit mai sus, 622, la

15 iulie spre seara **, la apusul soarelui, cind, dupa obiceiul iudaic, incepe ziva
de vineri (sfinta tocmai datorita." fugii lui Muhammed). Si a luat o parte de

stapinire peste arabi in al cincisprezecelea an al imparatului Heraclius, cind

acesta invinsese cu razboi pe Hozroe, imparatul persilor (care e numit de persi
Hosrev) 80, si facind pace a luat inapoi din robie Sfinta Cruce a Domnului si
a inapoiat-o Bisericii din Ierusalim; atunci el a venit la imparatul Heraclius
trecind sub protectia lui, i s-a poruncit sa domneasca peste arabii ce se
supusera lui. Dar cum la istorici si astronomi exista parerea ferma ca a murit

in anul al zecelea al fugii din Mecca, in a douasprezecea zi a lunei [intiia] Rebi,

luni (care an dupa calculul astronomic este 631, iunie 17 de la Hristos Domnut) ***, toata viata lui alcatuindu-se din aproape 61 ani solari sau aproape
63 ani lunari, cum sint la arabi si turd 81, si al douazeci si unulea an al domniei
lui Heraclius, cum iarasi se stie ca a Curanului carte a fost alc5.tuita toata in
douazeci si trei de ani lunari 82, este clar / ca darul prorocirii mincinoase a
inceput cind Muhammed avea patruzeci de ani. Celelalte despre inceputul
prorocirii lui le povesteste pe larg cartea Muhammedie. Dar noi, straduindu-ne sa fim concisi, vom expune aici doar citeva din numeroasele cunostinte
despre nascocirile lui, mai cu sean-21 pr acelea vrean ice a fi luate in ris.

Capitolul al aselea

Despre primirea Legii

Muhammed e umplut de Lege. Fiind Muhammed de aproape patruzeci
de ani (cum am aratat dupa calculul c,e1 mai cunoscut), a venit cu o caravana
egustoreasca si cu camilele sale inchiriate din Medina la Mecca, unde, obosit de greutatea drumului si de arsita soarelui, s-a culcat in afara cetatii (poate
pascind camilele), sub umbra unui dud prea frunzos. Si, dormind, i s-a ar5.tat intr-o vedenie arhanghelul Gabriel (numit la ei Djebriil Emin) 83, care a

aparut inaintea lui purtind in miini un vas mare si larg plin de credinta si
evlavie. Deci, apropiindu-se de el, i-a taiat partea de jos a pintecelui cu un brici

foarte ascutit, turnind licoarea aceea a credintei in pintecele lui si umplindu-1 tot de credinta si intelegere dumnezeiasca si de puterea de a descoperi
tainele. Dupa aceea, Muhammed trezindu-se din somn, Gabriel, de data aceasta
aievea, 1-a heretisit in numele lui Dumnezeu, 1-a numit frate al sau i Cu. mare
bucurie i-a vestit ca Dumnezeu 1-a ales prorocul cel mai de pe urma, pecete

si incetare a tuturor invataturilor dumnezeiesti, pentru ca dupa el nu va mai

trimite pe nimeni altul proroc sau legiuitor. Deci, 1-a indemnat ca, lepadind
* Sethi Calvisii Opus chronologicum, p. 601.
* * Ibidem.

*** !Velem, p. 603.

45

10

npopoxa man 3axoHonaTenx. Y6o oTpnHym H3BOILIIPIeCTBa, ewe Tmopmme, neno

xo ncnonHemo napa OT 6ora emy npenycTamneHHoro na HpHsTIONCHTC51 ymemamame.

Bor )xe mcenepwainem cmoeio necHnueto noxpmeT H mo Bcex nenex H Tpynex ero
mcerna npncyTcTmomaTm 6yne-r, meco parkri H ce6e (Tampknum) xo yc.myraM ero H
xpaHeinno noneneHHa H c He6ec nocnaHHa 6bnnua yrnepwnaine.
Theecmue npuemnem. YcymHesammuemycx xce B CIIX cxa3yioT, suco pee aHren
rnaronm: Ce Te6e HCTI4HCTBOBaH1451 moero 3HameHne =Tema Tnoero pa3pe3aHHoe,
ewe a3 Te6e crummy oTmep3ox, mepom )xe H pa3ymennem 6owec-rmeHHbrx Tarm Ha110JIMIX H naxm 3aumx, OCTaBHB TOKMO 3HaK panbi, }owe paccmoTpem, CJI0BaM
11

MOHM H 60)1CHHM nomenemmm He 6ynn Hemepysiii. Ilaxn npemo, non erowe mini()
cnan ecn, newnb, SIKO OHOe ecTb, / ewe ABpaaM npen HameTom x cmonmHacanan,

no xoTopomy 6b1, mew npyrnmi4 iflTMB paccmoTpeH morn 6bITH; Kamer a, )Ice,
Ha KOTOpOM rnamy we .NISI 01'110'114TM( BOCKJIOHHJI ecm, a3 OT Kamerimq pailcxoro
npnHecox BO 3HameHne, 5IKO Ha me mem. H K cemy xameHn (rne HbIHe MeKKaHCKOrl
xpam co3naH 61AM MHHTCSI)
MyCJIHMaHbI, mwe 9pe3 nmynlyro Te6e npenarncsi
KHHFy B no3HaHme ennHoro H HCTHHHOTO 6ora, Tmopua He6a H 3eMnH H mcex, srwe
TMH conepwarca, nplicTynmT, CTpaHCTBOBaTH HMCIOT B 2aa.)1CU, TO eCTb TOCTH
6ownn (mecTo 6o Ha Hemwe HbIHe CTOHLUH EaMplARZ, CHpetlb << OM 6o)Knii

ecTb) Hapexyrcm.
K dapy npopottecmea ycmpoRemoi. CHSI B3eMJIIOTC5I H3 camoro Texc-ry Kypa-

Ham, me OH CaM o ce6e aKH OT mina 6ownm rnaroner: He cmpoTa an TM 6bin

ecn H H36paX TX BO rpece TO eCTb ILLIOJIOCJIy)KeHH51 H onpamnaH eCH y6orn13 H
o6orauleH ecn? OHbIMH Fampnana cnoriamn H 5IBCTBeHHbIMH ,II0B0):(aMH yr-pepAl4B11114C51 H H3BeCTIIBIIILIC51 Myxammen, HaqaT 60)KeCTBeHHIA51 CHJIbI ,IlerICTB145I B
ce6e oluyinaTn, rny6oxoe we H coxpomeHHble 60)KeCTBeHHOTO pa3yMe111151 Taiiklb1

mcnBrromaTn, nccnenomaTH H noHnmaTH H MexxaHmarm apanam nepmee myxammencrna 3axoH nponomenbmaTn, KOTOpbIX B manbre qHH MHOXeCTBO B CB010 o6parmiT

cynepcnnuno.

Inaea cabman
0 B3IITHH Ha He6o
B Hepycanum nydecno zuecmeyem. 0 mocxone ice ero x 6ory Ha Aput (Tax
Ha3mmaeT Kypan He60 3minwel3me HJIH lipeCTOJI 60)KH11) H 0 lIpHATIIH 3axoHa
Kypauoea, OBO H3 camoro Kypana TeKCTY H3JI0)ICHTeJIH ero TOJIKyIOT, OBO H3 KHHFH

Myxammedue. Tax 6acHocnomn B Kypane B mane 0 cbmax H3paunentx: Clam,

rnaroner, 6ory coTmopnauemy pa6y cmoemy o6 ennHy HOLUB npenTm H3 MOJIHTsemioro 3nxapem (xpaM ec-rb Mem) nawe B ,aanegarnuee mon6knue, ewe ec-rb
nom cmmToro Hepycannma, erowe 6narocnomnmem. Cite KypaHa MCCTO TOJIKOBX

46

maTpom

munca de caraus, sa se apuce de indeplinirea darului rinduit lui de mai inainte de catre Dumnezeu. Iar Dumnezeu cu mina sa cea atottiitoare it va acoperi si in toate lucrurile si ostenelele lui totdeauna va fi prezent, din care pricing, arata (Gabriel), fusese el trimis din cer si poruncit spre ajutorul si paza
lui.

Primeste instiinlare. Indoindu -se el de acestea, se spune ca i-a grait

ingerul spunind: Iata semnul adeveririi mele taiat pe pintecele tau, pe care
eu ti 1-am deschis in timp ce dormeai si ti 1-am umplut de credinta si de intelegerea dumnezeiestilor taine si 1-am cusut apoi la loc, lasind numai semnul
ranei, pe care cercetind-o, sa nu fii necredincios cuvintelor mele si poruncilor
lui Dumnezeu. Iarasi s stiff ca acest copac la umbra caruia ai dormit este
cel/pe care Avraam 1-a sadit inaintea cortului x sau si dupa care putea fi recunoscut intre alte corturi *. Iar piatra pe care ti-ai plecat capul ca sa to odihnesti am adus-o eu din pietraria raiului, spre semn ca spre acest loc si spre
aceasta piatra (unde acum pare sa fie cladit templul din Mecca) vor calatori
musulmanii, care prin cartea ce ti se va da se vor apropia de cunoasterea
unuia si adevaratului Dumnezeu, facatorul cerului si al pamintului si al tuturor celor ce sint cuprinse de ele, si hadji, adica oaspeti ai lui Dumnezeu ,
se vor chema (c5.ci locul pe care stai acum este Beitullah 84, adica Casa lui
Dumnezeu p)".

Se preglteste pentru darul prorocirii. Acestea se iau chiar din textul

Curanului 85, unde el insusi vorbeste despre sine ca din partea lui Dumnezeu:
N-ai fost tu orfan si to -am ales pe tine din pa'cat?", acela al slujirii de idoli,
si Iertat esti, tu cel cu sufletul sarac, si imbogatit esti" **. Prin acele cuvinte
ale lui Gabriel si prin dovezi dare intarindu-se si incredintindu-se Muhammed,
a inceput sa simta in sine actiunea puterii dumnezeiesti, ca sa cerceteze, sa
patrunda si sa priceapa tainele cele adinci si ascunse ale intelegerii dumnezeiesti si sa propov5.duiasca legea muhamrnedana, mai intii arabilor de la

Mecca, dintre care pe multi, in citeva zile, i-a convertit la superstitia sa.

Capitolul al saptelea

Despre suirea la cer

Merge in chip minunat la lerusalim. Despre suirea lui Dumnezeu la Ars
(asa numeste Curanul cerul empireu sau Tronul lui Dumnezeu) 86 si despre
primirea legii Curanului exegetii tilcuiesc fie din chiar textul Curanului, fie din
cartea Muhammedie. Aceste basne se spun in Curan in capitolul Despre fiii
lui Israil 87: Slava zice lui Dumnezeu care i-a dat robului sau intr-o

singura noapte sa treaca din el-Haremul rugaciunii (templul din Mecca)

ping la cel mai departat loc de rugaciune care este casa sfintului Ierusalim,

pe care it binecuvintam"***. Acest loc al Curanului interpretii it tilcuiesc astx satrei

* Cp. Geneza 13,

19.

** Coran, XCIII, 6 si 8: Nu te-a aflat el orfan Ii ti-a dat adapost?... Sarac te-a aflat
Si te-a imbogatit".
*** Coran, XVII, 1: Slava celui care 1-a facut sd calAtoreascA noaptea pe servitorul
sAn de la Moscheea sfintA pin& la Moscheea foarte indepartatA, al cArei lAcas 1-am binecuvintat ".

47

11

IIHKH Hanaraior, AKO MyXaMMe):( BO enHH HexHri nem, non= B MeKKe Macm yrpeH-

}Me, Hxxce conepinHB, K monem CBOHM peqe: <0, BbI, rienoneubd CmorpHre curly

H Berume 6oxme, ntlepa icax A noexan or Bac, npmnen xo MHe ranpmm no noc12

nenHHx BegepHmx monwrnax / H pege MHe: 0, Myxammen, 6or re6e Nail) nocbmaer

H nonenenaer, ;la nocermuH era). Emyxce orneu.(ax: <rne mory nocerirrpr ero?>
H pege; <Ha mecre, Hnexce ecrb oH>.
Eypax olcueomno. 14 npunene MI4 Heicoe ACHBOTH0e, mecxa y6o meHbwee,
ocna )ice 6onbaree, emyxce Hmx Eypax (cHpemi. Hosp.() H eIZHHy Tsapb, eioxce ne3oM1bIci HyTb OHblrl COTB0pHTII nonxceHcrBoname, o HeM)Ke 3pH npocrpaHnee BO 0006JIHBOR rnase Hmune); ernaxce xorex cecrn Ha CKOT OHbIrf, He COH3BOJIHJI H y6eBce

or meHe. Emywe rani:num pege (mcor 6o TOR H pa3ymesame H raaroname A3b11OM

menonevecxum): <crog xpenxo, o, 6naxceHHe, MyxaMMe.i 6o ecrb, Hxce xowe-r

BcecrH Ha re6e>. H rnarona Bypax: <Enanx ero pax,' OT 6ora nocnau ecmb?>
14 pew raninnin: <BOIICTHHHy>. Hoirropan CKOT rnaronx: <He nonymy ero Deem!
Ha MA, awe He npexcne nonpocHr 6ora o MHe) (cHpetu, na AKO B cem, ram H B 6yAymem Belle, Hepa3nygeH 6yner or Hero). A3 Ace npencrax o Hem x Gory moemy,
mice Bce.uox Ha CKOT OHLIR, mice Hepeasbrm xoxcnamem ulecrnonatne H H,nexce
OpH3OHT 0'114Ma npoycmorpsune, TMO KOIILITO 110)KHOe 110CTaBJIAUle, tiro rienbie
Tax TOJIKylOT: noHexce OKO TOJ1HKO BHAVIT, eJIHKO OT mecra, Ha Hemxce eCTb, OpH3OHT

npeceicaer. CKOT y6o roil, eniumm marom, B ronmoe paccromme Hory nporx3awe,
noenHxy ,/co npeny3peHHoro cnoero opH3oHra ,ILOCAID,H MoNcauie H TaKO awe K
nymcry 3eHHT BO3pCJI 61,1 e)1.14IILEM H remxce ROTH B 111eCTB1414 110,111,51THeM OT 3eMJIH,

naxce no nepBoro He6ecH scrymin 61,1; HJ1H AKO ,npy3m, 6onbiue reomerpHnecxx
onxylowe cxa3yfor, AKO BO enini vac HyTb HATH COT 31eT conepumn 6b1. Ecenuni
y6o (rnaroner Myxammen) Ha )KHsorHo oHoe, npHwtox B jlom CBATLIR HepycanHm
B xparianmem npemeHH nee HCIIOJTHHTTICA ivrruonewno oxa H BeAe MA raninnis
BI4epow (FapeM utepu0, o Hemxce npoc-rpaHHee 3pH B mane 0 Mocxe) H nocranna
MA Ha xameHH nemixom pege: (CHHAH yxce, H6o c cero xameHH Ha He6o B3bITH ROn-

xceHcrsyeum> H cm4nox.
Ha 'woo eocxodutn. raspHHA NCe npmEssi3a cwor noncom CBOHM x xameHH H
B3suPmeHe Ha nnetuf CBOH, Ha He6o nonere, Ho Bypax xo MHe, Kamm, we IC Bypau,
eA141-1 KO npyromy aiH npmcneHnumcx, no MHe Ha B03,11yX Haqaula BO3HOCHTHCA.

ranpmm o6palucx xo MHe: (Te6e>, peg; <Ha He6o npHHecrH noneneHo MH ecrb,
a He cxora H xamenb>. Temxce a3 K Eypaxy pex: (OcraExcx, o, 6naxceHHerumni>
H a6He xyrmo C xameHem Ha romxce mecre, naxce no no3npawenun moero Heninixcnmbi
Ha no3nyce mcsune npe6bunaD. (0 xoropom xameHH 6aCHOCJIOBAT, aKH 6M H HblHe
BHCHT Ha n03nyce, o mem 3pH BO mane 0 Mexice)./

Myxammen y6o Ha nnegax raripminonbix HOCHMbIR, era npH6nHxcHcx KO

13

nparom nepBoro He6a, o6pere OHM OT CC,ZIMH,EkeCATH TI3ICA1/4 aHrenos Kpenko

xpam4mbi H 3aKJ110,IeHb1, BCAKI11-4 xce aHren 6e cero mHpa 60111,11114. ranpnamy 143
BHe BO npara TOJIKHyBILly, aHrenu crpaxme OT BHyTpb BonpocHum: oKTO ecrb
TO.TIKHrf?)) OH we ranpiuma ce6e 6bITH ornerna, 14 RICO HO noneneHmo 6oxano, co-

cnyry 14 6para Hx, pa6a xce 6oxalx nowno6neHHoro Myxammena npHsene. Cuecm:Jimmie aHrenH, c BeJ114K010 panocrmo H Cflell1H0 nnepb ornep3oLua H npuBercrnylowe Myxammena,6parom caoHm Toro Hapkwakome, 6naroroneiTho now:mamma,
B3ar/MH0 )KC If OT Hero 1103,apaalleHbf 6bnna, ClIpelib 06b1KHOBelHiblM 1103,apaarieHHA

Oipa30M: Celtfiht aiteuKezym, TO eCTb: 1 <Mnp Ha, BaMI4 jja 6yaeT>1. A.TeaKiaif 3cce48

fel: intr-o zi Muhammed cinta ceasurile de dimineat5.99 la Mecca i, ispravindu-le, a spus catre oamenii sai: O voi, oamenilor, vedeti puterea i mare ia lui Dumnezeu! Ieri, dupa ce am plecat de la voi, a venit la mine Gabriel,
dupa ultimele rugaciuni de sears, / i mi-a zis: 0, Muhammed, Dumnezeu
iti trimite pace i-ti poruncete sa-1 vizitezi . Iar eu i-am raspuns: Unde-1
pot vizita? * Si a zis: o In locul unde este el ".
Dobitocul Burak. ,,Si mi-a adus un dobitoc mai mic decit catirul, insa
mai mare decit magarul, al carui nume e Burak 89 (adica o faptura nou5. i
unica, pe spinarea careia trebuia sa fac acel drum, despre care vezi mai pe
larg intr-un capitol anume, mai jos) 90. Dar cind am vrut sa incalec pe dobitocul acela, n-a vrut i a fugit de la mine. Si i-a zis Gabriel lui (caci dobitocul
acela i intelegea, i graia cu limbs omeneasca) : Tine-te tare, o, fericitule,
caci Muhammed este cel care vrea sa se suie calare pe tine . Si a grait Burak:
oNu cumva pentru el sint eu trimis de la Dumnezeu? Si a zis Gabriel:
*Cu adevarat *. Si a repetat dobitocul, zicind: Nu-i voi ingadui sa Ina incalece pina cind nu se va ruga lui Dumnezeu pentru mine (ca, precum in acest
veac, aa i in cel viitor sa fie nedespartit de el). Iar eu am mijlocit la Dumne.zeul meu pentru el i apoi am inc'alecat pe dobitocul acela care mergea cu un
umblet linitit i unde vedea inaintea lui cu ochii orizontul, acolo ii i punea
copita piciorului. (Lucru pe care cei invatati aa it tilcuiesc: intrucit ochiul
nu vede decit ceea ce intersecteaza orizontul din locul pe care se afla, aa
dobitocul acela, cu un singur pas, intindea piciorul pina la o asemenea distanta, incit putea ajunge la orizontul vazut de el mai inainte; i aa, daca
s-ar fi uitat la punctul Zenit, cu o singura ridicatura de picior de la p'amint
ar fi ajuns in mers chiar pina la primul cer sau, dupa cum spun altii, tilcuind
mai mult geometric, intr-un singur ceas ar fi fa'cut cale de cinci sute de ani).
Incalecind deci (spune Muhammed) pe dobitocul acela, am venit la casa
sfinta Ierusalim intr-un timp mai scurt decit s-ar implini o clipita de ochi,
i m-a dus Gabriel la Hieron (Harem ,serif, despre care vezi mai pe larg
in capitolul Des pre Mecca) 91 i, punindu-ma pe o piatra mare, a zis: o Coboara acum, caci de pe aceasta piatra se cuvine sa te sui la cer ; i m-am
coborit".

12

Se unit' la cer. Iar Gabriel a legat de piatra dobitocul cu briul sau

i, luindu-ma pe umerii sai, a zburat la cer; insa Burak dupa mine,
piatra dup5. Burak, unul dup5.' altul, au inceput sa se inalte in urma mea in
aer, de parca eram lipiti. Gabriel, intorcindu-se catre mine, a zis: Pe tine
imi este poruncit sa te duc in cer, iar nu pe dobitoc i piatra . De aceea,
am zis catre Burak: Ramii, preafericite, i indata, impreuna cu piatra,
au ramas atirnind nemicati in acelai loc in aer pina la inapoierea mea".
(Despre aceasta piatra se povestete ca i acum ar atirna in aer, vezi capitolul Des fire Mecca 92.) /

Iar Muhammed, purtat pe umerii lui Gabriel, cind s-a apropiat de

portile primului cer, le-a aflat pazite tare de catre aptezeci de mii de ingeri
i incuiate, fiecare finger fiMd mai mare decit lumea aceasta. Gabriel batind
in poarta pe dinafara, ingerii strajeri au intrebat dinauntru: Cine a batut?"

Iar el a raspuns ca este Gabriel i ca dupa porunca lui Dumnezeu a adus

pe robul cel iubit al lui Dumnezeu, pe Muhammed, cel impreuna cu ei sluga

i frate. Ingerii, auzind acestea, cu mare bucurie i cu grabire au deschis

ua i, primindu-1 pe Muhammed, numindu-1 frate, cu evlavie 1-au salutat i
la rindul for au fost salutati de el cu obinuita formula de salut: Seleam aleikehum, adica Pace fie asupra voastr5.", i Aleikium esseleam, adica Si asu49

13

11,1M H Ha,LI T06010 mnp na 6ynem. Bwen y6o B nepBoe He 6o, 11peKJI0Hb KOJTCHa
Myxammen, HOMOJIHC5I Gory o HI4X, 4TO BO Becb nyrb, ,aawe no cenbmoro He6ece

TB0p1111 H o6pere ram Amara, EBBy, ABeJ15I H nporgmx npaBenHbix Bcex na we

AO H051.

Heoaxclunerwii noceuicion. Erowe A,aam BnaeB, peqe: CnaBa re6e, peIe,

swo 110 TO1114K0 TbIC$ILL&HX ner H no 6ecqncneHnbix 'voice ponnx cbmex, Twice enBa

cero eannoro npon3Benox chum, lienosexa coBepwerma, xpacHernnero name ECOX,

npemy,apeinnero, npaBennernuero, 6naro4ecrkweinnero, mc6snuero 6ora H 6o2w.eFOCA, BepHa 14 noBeneHmsim ero noBnHylowerocm, B Hem we rpexa H mica lieci-h.

Orry.ay reivxwe faspininom Be30Mb1ii, Ha Bropoe He6o B3b1,ae (6e )Ke OT exmoro
He6ece no npyroro nyrb 115ITb COT JleT, CHpeqb Ha ISC2KIIr1 ,aeHb no OCbMH 4ao:113.
xmicAeHaem Bep6nrona cosepwast), me ronnKoe )Ke 414C110 aHren, enmKo npn Bpq rex

nepBoro He6a 6bnua, paBHb1M c6pa3om ero c pa,a0CTHEO npmnna H OT Hero no3nparineHbi, B3ailmHo n03npascrBoBawa. TaMO o6pere Host, 04ma, A4)era (o Xaie
6o He nomnHaerc50 H BCIO TODD ckamiumo, ,aaxce no ABpaaMa. Tamwe o6pere
Maces', Am:tuna, COJIOMOHa H ripo-rmax npopoKoa H npasexibix B 3aKoHe Moiiceose, nawe no Fincyca XpHCTa, erowe Macert 6parom H cocnyrolo CBOHM nmeHy
Bonpocan, 'coot pax,' BHHbI ripm3BaH 6bICTb OT 6ora? Myxammen orBewa, 4TO
11041.11HHHO He 3HaeT, o6a4e OT CJIOB FaspininoBbix ymcm nocrm3aer, $IKO mienonpeneneH 6b1TH K 3BaHHIO npopogecKomy H KO mcnpaanerano 3a6nywnemni genoriegecxnx, morose OT 3axoHa ABpaamoBa, Ewe 143patulbCKI4r1 eCTb, oTc-ryniluia.
Towne H Moitcela rioTaep,aiin H npociui TOTO, na 6b1 Bo3Bpawasicb 143BOJIHJI noceTHTH ero H 41-0 OT 6ora noBeneHo 6y,aer BO3BeCTHTH. Ha 4TO 11p113BOJIHB, nyTE,
14

K rpernemy / He6eC}I Bocnplisw, me remwe o6pa3om OT crpawert aHrenoB BnyulenHbrii, Thicyca XpHCTa BO IMOTH cywa o6pere, erowe B3aemHbim o6m4mannext n

remmwe Komnnemenramm, xax H C Monceem ytaninn, noa,apaaan H OT XpHCTa

133(1eN1H0 1103,11paBCTBOBaH, o6eulan H emy Bo3Bpawasicst 061,51B14T14 C KaKHMH nom-

JleH1451MH K CBOHM OTTIyIlleH 6y,LIeT. B tieTaevrom xce, 11$ITOM N wecTom aeGeccx

11144T0)Ke xpome 6ec4mcneHHoro H 6ecKoHe4Horo anren mHowecrBa, norowmx Gory

H ineC11142, TO eCTb HM51 6owne, Henpecramio rnaromownx o6pere. Tawe Ha cenbxioe
He6o B3b1rn, FaBpnnay He 6bICTb nponyweao, HO OT c-rpa-Acell TOTO 11p14H5IT 66ICT6
Myxamme,a 14 OT pyx B pyxa ripechinaembili, ,aamce KO npec-rany 6o-Acino npaaececa.

Onucanue wieeno6o. Hpormee al-wenn, 14)Ke or cenbmoro He6ecn Aawe no

npecrona 6ownsi Ha crpawn cromxy, TOJIb Be111411,b1 651Xy, RICO BC5IK 113 HHX ce,amb.ae-

CSITb Tb1051111 xpar 6onbuin 6e aHrena niecroro He6ece, a wecroro He6ece anren
Ce,LIMb,EteC5ITI, Tb1C5111I xpar 60J1b11111ii 1151TOTO H TaK0 no pAny, nawe no nepBoro

ne6ece, Bb1111111er0 He6a aHrenn, mixonero He6a anrenos BennyecrBom npeBbiwaxy.

OT Hmxwe (npecrona 6o)KHA crpaweii) ECAK mmesime 110 ce,amivecsra Tb1051111 rnaa
a Ha Bcsixoli rnaBe no Ce,LIM14,I1eC5ITH TbIC5111.1 ycT, a BO BC51KIIX yeTax TIO ce,ava4,aecant
Tb1C51llI 513bIKOB H BCAKIIri 513bIK ce,amm,aeorrb TbIC51111 nnanerrars.ni 6ora xBarnaue H 14C-

noseortamie Beim' myxamme,aaacKum nosaue: Jhumett Irma AAnaz Myxammcdy pecyay4-

Aaz, cnpegb: Hecrb 6or xpoMe 6ora H MyxaNimen npopoK 6ownii. B npccrpaHcrBe
cenbmoro He6ece o6pere einmoro aHrena nnaqywa 14 Bonpocn ero, meco 6b1 panes
raK ropbKo nnaKan, emywe aHren orBewaB cKa3a, ce6e rpex 6brru H nomommcm

Myxammen Gory o aHrene rpexa it licrpe611n 6or rpex ero 14 punamie ero npenoWHC51 B pa.aocrb. Halm 1 0.,11: 10 r, 4TO aHren TON onnaKmBawe MyxammcnoB nnono-

noKnonmigem Ba rpex II TOI na 3a Bery Mym.mmencey rpex TCli pa3pewea Ii aHrea

OTTI)W,CH 6b1C1 b.
00

pra to sa fie pace 93. $i intrind in primul cer, plecind genunchii, Muhammed
s-a rugat pentru ei lui Dumnezeu, lucru pe care 1-a facut tot drumul, ping

la al saptelea cer, si a aflat acolo pe Adam si pe Eva, si pe Abel, si pe

toti ceilalti drepti, ping la Noe.

Vizileath fie locuitorii cerului. Vazindu-1 Adam a zis: Slava tie, Dumnezeule, ca dupa atitea mii de ani si dupa nenumaratii fii pe care i-am nascut
am odraslit in sfirsit si pe acest fiu unit, om desavirsit, mai frumos decit toti,
mai intelept, mai drept, mai evlavios, iubitor de Dumnezeu, temator, credincios si supus poruncilor lui, in care nu este pacat sau minciuna". De acolo,
dus de acelasi Gabriel, s-a suit intr-al doilea cer (si era de la un cer la altul

cale de cinci sute de ani, facind in fiecare zi cite opt ceasuri de mers cu
camila), unde tot acelasi numar de ingeri citi erau la portile primului cer
1-au primit cu aceeasi bucurie si, salutati fiind de el, 1-au salutat la rindul
lor. Acolo a aflat pe Noe, Sem, Afet (despre Ham nu se pomeneste) 94 si
toata familia aceluia ping la Avraam. Tot acolo i-a aflat pe Moise, David,
Solomon si pe ceilalti proroci si drepti din legea lui Moise, ping la Iisus Hristos, pe care Moise 1-a intrebat, numindu-1 fratele sau si impreuna slujitor,

pentru care pricing a fost chemat de Dumnezeu. Muhammed a raspuns ca

nu stie bine, insa din cuvintele lui Gabriel a priceput cu mintea ea are sa
fie rinduit la slujba proroceasca spre indreptarea ratacirilor omenesti, prin
care s-au departat de la legea lui Avraam, care este legea israelitilor. Ace lasi
lucru 1-a afirmat si Moise si 1-a rugat ca la intoarcere sa binevoiasca a-1 vizita

si a-i vesti ce-i va fi poruncit Dumnezeu. Acceptind aceasta a apucat calea

spre al treilea/cer, unde in acelasi fel a fost lasat sa intre de care ingerii
strajeri si 1-a aflat pe Iisus Hristos intrupat, pe care 1-a salutat imbratisindu-1 si cu aceleasi complimente cum a facut si cu Moise, fiind la rindul sau
salutat de care Hristos, si i-a fagaduit si lui sa-i spuna la intoarcere cu ce
fel de porunci va fi trimis la ai sai. Iar in al patrulea, al cincilea si al saselea
cer n-a aflat nimic, afara de o multime nenumarata si nesfirsita de ingeri
cintind lui Dumnezeu si spunind neincetat tespih, adica numele lui Dumnezeu 95.

De asemenea, lui Gabriel nu i-a fost ingaduit sa se suie in al saptelea cer,

pentru ca paznicii aceluia n-au primit decit pe Muhammed, care, trimis din
miini in miini, a fost adus la insusi tronul lui Dumnezeu.

Descrierea ingerilor. Ceilalti ingeri care stateau de straja, de la al saptelea cer ping la tronul lui Dumnezeu, erau atit de mari incit fiecare din ei
era de saptezeci de mii de on mai mare decit un inger din al saselea cer,
iar ingerul cerului al saselea de saptezeci de mii de on mai mare decit acela
din al cincilea, si tot asa, pe rind, ping la primul cer, ingerii cerului superior
depaseau in marime pe ingerii cerului inferior. Iar acestia (paznicii tronului
lui Dumnezeu) aveau fiecare cite saptezeci de mii de capete, pe fiecare cap
cite saptezeci de mii de guri, iar in fiecare gura cite saptezeci de mii de limbi,
si fiecare limba lauda pe Dumnezeu in saptezeci de mii de dialecte si cinta
marturisirea credintei muhammedane: Lailahi illa Allah Muhammedu

resulullah, adica: Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu, si Muhammed e

profetul lui Dumnezeu" 96. In spatiul celui de-al saptelea cer a aflat pe un
inger plingind si 1 -a intrebat de ce plinge asa amar. Raspunzindu-i, ingerul
i-a spus ca el este pacatul si s-a rugat Muhammed lui Dumnezeu pentru ingerul pacatului si a nimicit Dumnezeu pacatul lui, iar tinguirea lui s-a prefacut
in bucurie. Altii tilcuiesc ca ingerul acela plingea pacatul idolatriei lui
Muhammed, si atunci, pentru credinta lui Muhammed, pacatul acela a fost
dezlegat si ingerul a fost slobozit.
51

14

B ncmambt 600lcue exodum. Ernaxe npHwne Myxammen Ko spa Tom Holland

BempiecrBa BONCHA o6peTe 143 BHe cenmbnecsrm xpaT CeAMbCOT ThICAla anrenos 14
Tonincome mliC.TIO BHyTpb cTperyunix H 60,apCTBy1011_01X, xoTopme HH anrenam Myxam-

me= HOCRIAHM, HH camomy Myxammeny ripHcrynHTH rionycrHina; Rime BO BpaTa

HOJIaTHbIe TOJIKaTH 1103BOTIHUM, HO B3SIBILIe nepBee H3BeineHHe, KTO H oTKyny eCTb,

mice npinine? A6He Bo3 Becnnua BHyTpeHHHm cTpaxem, AKO Myxam3.4en npwwneH CTOHT yxce npx ,asepex. BHyTpeHHHe )Ke anrenx mpe3 6onbanix CBOFDC nawe
15

Ao ripecTona 6oxcHm o ricaxone ero Becrb not ama H rpo3nmil/ oTBeT HM 6.5icrb,

ieco pax{ BO3JI106JIeHHOMy 60)KHIO He a6He oTBep3onia nsepH, HO 9pe3 HeK141,1

momeHT KnaHmem 6naxceHHeilinee ero ocKop6Hina cepnue? O6aMe on noTom,.

nomarnmcn Gory o HHx, HcnpocHn HM npomemie, HHaxo 6o 3a cHe nperpeuieHHe
BeilIMEM orHem HMenH HaKa 3aHm 6bITH. OrBep3TEam y6o 6bIBLUHM nanarm nBepem,

Myxammeny Bo imp Bxonsnnemy Bce npecrony 6o)Kino ally-Amy:Ku BcrpeTeHne

Hmanoina, npHBeTcrivioine ero H 6naroroBel4Ho no3npamunoule H 6paTom
CBOHM Ha3mBaloine, K Tomy npocknua, ,E(a. TIOMO.THITC51 0 MIX KO 6ory.

Bernozpaabi u zyitb6uula cmompum. Ho noHexce 6or He 3anonro ripen npHinecrimem ero cupvimuthi (To ecTE. Tarmcnt HJIH Tarmomy merry), Kypan HarwcaTH
H3 KHU214 eetwozo npombtcfla 6oatam (10)1Ce ile8211 Max(,fly3 Ha3M:m.10T), npeno-AcHTH

noBenen 6e H eine He 6bICTI, oKoHmaH, noBene aHrenom, jta BeriyT Myxammena

noKa)KyT emy Bce o6HTenH 6oxcHe H BepTorpanm, noHnewe ceKpeTapb oKoHmaer
Kypatta; OT HHmice MyXaMMeA BOXIMbIri mine TMO nanaTm H HOKOH, OT ennHoro

anamawra, cmaparna, canclonpa H SIXOHTa H enHHy Bcero iwopa creny, OT enanmsr

mHcreitunisi maprapwrm conenaHHylo, Twice H BepTorpanm o6.bwne B HHXXCe cKa3yeT,
RICO BHL(eJI pa3JIHMHaf1 H IIJI0a0BUTa51 ApeBeca, Hx)Ke JIHCTBH.51 BenumecTsom 6mina
AICO yam CJIOHOBbI, ILTIO,abI xce H OBOIHFISI AKO nutnapust (cyTb cocynm cKynenbubie

no cry H 6onee Bev Bmematounie) BbicoTa xce Hx, 3eneHocTE. H 6naroBoHHe He

copameHHoe, alum menoBemecimm SI3bIKOM HcnoBenamoe, HH ymom o6bsrrHcsi
moryinee.

Ayauenywo y 6oza noityttaem. CHA emy npecmoTpHinuy, nHcny xce Kypatr

yxce compammuy, no3BaH 6bicTb Myxammen Ko ripecTony BenmecTsa 60)1CHR H
eriLa TOKMO npinuen B Apur, TO ecTb B <<OTBeTHy10 nanaTy TOJIHKO cHAHHem 6o)Kmm

ocBeinell 6bICTb, 51K0 nompammaryci 3pemn0 ero, KTO H KaKOB eCTb 6or H 6.11143

6ora crosiume, HHKaxo 3peTH moxame, o6ame rnac 6o)Kai cabnua rnararnoin:
,Ito6pe npHinen ecH, Myxammene, pa6e BepHbiti H Bo3nio6neimbiii, mHp Ha Te6e
;la 6yrieT. Ha 3Byx rnaca Myxammen HOKTIOHILTICA 6ory H peme: 0, Focnona
BCeX mnpos Triopme, ce pa6 THOR Ha Bcsixoe noBenemen TBOHX HcrionHeHHe CKOpLIA
H TOTOBbIlb>. TOUR cexpeTapb npHnece miry Kypatra IIHCbMeHbI OT 60)KeCTBeHHOF0

Ayxa CHARM (mice Kypattoebtm nHanexTom nyp HapinmeTcs0 HanHcaHnyko (Kamm

xapTHH maTepHm ecrb He cKa3yeT), }owe erna 6or npenane emy cKa3yeT, irro cnbnuan,

axil 6m cHe ycrHo pawl npamo)KHn, xta Harm Hapon cBoil no3Hamn 6ora H enHH16

crBa ero H ripH3oBeT Bce Haponm, na oTBeprine ,npeBHHe 3aKoHm enamilm Kypatta /
3anoBenem 1OBIIHylOTC5I H TeX ynoTpe6nsnoT, auxe nyum CBOSI OT reeHial H 3JlaTO
csoe OT MUMMA pyKH CrIaCTH H CO6JHOCTH wenaloT.

Bozo ouiyutaem, no He etthum. Myxammen, ripllsnnim KypaHa xHHry, nep3Hyn

K Tomy npocHTH 6ora, ;la 6m COH3BOJIHJI ce6e s1BHTH emy H SIKO B ce6e eCTb OTKpbITH:
E.2

Intro in palatal lui Dumnezeu. Iar cind a ajuns Muhammed la portile

palatului maretiei lui Dumnezeu a aflat pe dinafara de saptezeci de on cite
apte sute de mii de ingeri si tot acelasi numar inauntni, pazind hi veghind.
Ei n-au ingaduit nici ingerilor care it purtau pe Muhammed, nici chiar lui
Muhammed sa se apropie, nici n-au ingaduit sa bata in portile palatului, ci
luind mai intii tire cine este si de unde este cel ce a venit, indata au vestit

str5jilor dina'untni ca a venit Muhammed si sta chiar la usi. Iar ingerii

dinauntru, prin mai-marii lor, au dat de veste despre venirea lui pina la
tronul lui Dumnezeu si au primit un infricosat / raspuns, anume: pentru
ce n-au deschis de indata usile celui iubit de Dumnezeu, ci abia dupa o
clipa, si de ce prin asteptare au jignit preafericita lui inim5.? Dar el, dupa

15

aceea, rugindu-se lui Dumnezeu pentru ei, le-a cerut iertarea, caci altfel
pentru aceasta greseala ar fi fost pedepsiti cu focul cel vesnic. Deci, usile
palatului fiind deschise hi intrind Muhammed in curte, toti cei ce slujeau
tronului lui Dumnezeu au iesit intru intimpinare salutindu-1, heretisindu-1
cu evlavie si, numindu-1 frate al lor, it mai si implorau s se roage lui
Dumnezeu pentru ei.
V ede grtdinile si locurile de petrecere. Dar cum Dumnezeu, nu mult
inainte de venirea lui, poruncise lui sirkiatibi 97 (adica scriitorul lucrurilor de
taina.' sau secretarul) sa copieze Curanul din Cartea invaf aturii vesnice a lui
Dumnezeu (pe care o numesc Levhimahfuz) 98 ,si Inca nu era terminat, a poruncit
ingerilor sa-1 duel pe Muhammed hi sa-i arate 15.ca.surile lui Dumnezeu si gradinile

pina cind secretarul va termina Curanul. Condus de ei, Muhammed a vazut

acolo palate si iatacuri dintr-o singura piatra de diamant, de smaragd, de
safir si de rubin hi un singur zid al intregii curti facut dintr-un singur hi cel
mai pur marga'ritar. De asemenea, hi gradinile le-a cutreierat, in care spune
ca a vazut pomi feluriti si inc'a'rcati de roade, ale c'aror frunze erau de
marimea urechilor de elefant, iar fructele hi legumele ca ntatipta (vase de
lut care cuprind o suta si mai mult de vedre 99). Iar inaltimea lor, verdeata
mirosul florilor nu se puteau asemui nici marturisi de limbo omeneasca,
nici cuprinde cu mintea.
Nine audienki la Dumnezeu. Dupa ce a vazut acestea, scribul terminind Curanul, Muhammed a fost chemat la tronul maretiei lui Dumnezeu
indata ce a venit in Ars, adica in Palatal de raspuns", atit a fost de luminat de stralucirea lui Dumnezeu, incit intunecindu-i-se vederea nu putea
vedea cine este si cum este Dumnezeu hi cei ce stateau aproape de Dumnezeu, dar a auzit glasul lui Dumnezeu zicind: Bine ai venit, Muhammed, rob
credincios hi iubit ; pace fie peste tine". La sunetul glasului, Muhammed s-a in-

chinat lui Dumnezeu si a zis: O, Doamne, facator al tuturor lumilor, iata robul
tau cel gata $i grabnic la toata implinirea poruncilor tale". Atunci secretarul
a adus cartea Curanului (din ce materie era hirtia nu spune) scrisa cu litere
din stralucirea dumnezeiescului Duh (care in dialectul Curanului se numeste

Nur), pe care, cind i-a dat-o Dumnezeu, spune ca a auzit, ca si cum i-ar fi
adaugat din gura, sa-si invete poporul sa-1 cunoasca pe Dumnezeu hi unicitatea lui hi sa cheme toate popoarele ca, lepadind legile cele vechi, numai
poruncilor Curanului / sa se supuna si pe acelea sa le intrebuinteze, daca
doresc sa-si scape
hraparete.

hi

sa-si pazeasca sufletele lor de gheena si aural lor de miini

Pe Dumnezeu it simte, insa nu-1 vede. Muhammed, luind cartea Curanului,

a indraznit indata sa-1 roage pe Dumnezeu sa binevoiasca a i se arata lui si

53

16

na He xatco HHorna BonpouteH 6ynymil OT menoBex KTO ecTb 6or, erowe nponoseAyer? 14 He 3Ha5, HIDKe moryuut nTo-n1160 H3BeCT13OTO 0 603e H ero cytuecrw
OHbIM cica3aTH, nkCHBbIIi H 6acHoTBopeu noxa3an6mcsn Torna pene eMy 6or, AKO
HeB03MONCHO ecTb, na cyulecTso ero, sncowe ecrb B ce6e yBHAHT, noHewe ecrb
Beau, HEncoero )1ce mina, o6pa3a H onHcaHHA Hmyulast. H TOTO panH, Eunice QKOM
nenoBemecicHm 6or BKI1eH 6bITH, BRAM yMOM 0 61ATHCA moweT. HpoTnee pytcy Bce-

nepwliTenbcTsa cHoero H Hems' npecTony BenwlecTBa ero npencTostulast noxa3aTH

eMy o6euta: H TaKO 6or pyxoto csoeto xocnycn ero mewny nnenHma, 'owe OH otuyTH.TI,

TAXIMALIIy10 6bITH BCAKHX TsDKecTei H BCAKH5I cTywri cTyneHeralyto, AKO BeCb

M031' KOCTeil CI11411bI ero npoHne cTyneHocTb pyxi 6owHst. TIO TOM erna B3AT 6or
pyxy OT C1411Hb1 ero B TOT 1-lac y3pen npecTon 6owil, Ha Hem we HanHcaHo 6e nHcbmeHm 6owlin CH51111151 xcnosextaHme Bepm myxammenaHmEA (o Bernice Bbnne BocnomnHyxom).

Tpu pexu ne6ecHbie. IlatcH BHne OT npecTona 6micH2 Tpa petal Hcxonsmute,
enHxy mnexo, npyryto men, Tpenno xce BHHO Tonauate, axe noBene 6or, na H3
KOTOpbI51-J1H60 pexH BocxonteT nomepnHeT H nlleT Ao CbITOCTH. MyXaMMeg y6o

npHem or aHrenoB, Hxwe npHHecoma 'faun{ npaBolo y6o pyxolo 113 peKII mnexo
Toga meg, a nescuo 143 pent men conepwautert, noneprllull nkunne; BonpocHmny xce
Gory, nonTo He nonepnHyn H He 1114n 143 petcH BHHO 11p0113B0,1:1511U,1451? OTBeilla MyXaM-

me,a, 511(0 I1Be TOKMO pyx14 HmeeT H Toro pang 143 ,il,B011X To9HI0 pex, He6ecHyEo

oHylo Bnary nonepnHyTH Bo3mowe. Torna 6or pew eMy: HoHe)Ice cxe npenH36pan

ecH mune mita Bnpenb Te6e H nocnenytoutlim Te6e Bo36paHemo ;la 6yneT, mice
IIO CeM Hmaaut BHHO IIHTH, pa3Be OT BHHa partcxoro, Ecoropoe He Bo36paHHo H
Beceno, Bo Bent nHTH 6yneTe. H CHA nepBeinuam BHHa ecrb, new panH myxammenaHom BHHO Hec Tr, 1103B0J1eHO.

Meg eMy no3eo.isemcR, a He Hydeca. Ho H ewe Myxammen nep3Hyn HpOCHTH

OT 6ora nynoTBopeHHA cHny H no3BoneHHe, }immix 61,1 mor yBetuaTH Hapoa caori,
AKO ecTb HCTHHHbIH npopox 6oBoul, eye 6or cometua rnaronsc Ilyneca Te 6e
He ocicyneloT, o6ane He xoruy TA B cline nynec, HO B Cline mega nocnaTH, 1460 awe

B e,rannuax nynecax Holum TA, 3a Tewe cambrm nyneca Towne npHxmonirrcEr /

17

H Te6e, 11TO 14 npewne Te6e HOCJIa1111bIM OT meHe npopoicom, atuenx KTO o TBoeit
14CT111111e CyMHHTHC51 6y,aeT, IIHATO)Ke HHO pgbl eMy, xpome cero, AKO npopox eca

OT meHe nocnamnal. Aute HH cemy noBepHT, pubs eMy: <TbI TBOA ,Mena cmoTpH,

fnasHeihnag )Ice nyneca 6yayr HaponoB Menem ononemte, napers

naawpweHHe H rpanos pa3pylueHne. Ceti IICTOpl4H 143 KH141-14 MyXaMMed/le H3'b51TOCI noco6cTByeT H cam Kypan Ha Hexoem mecTe, cHue cica3yEn dloBene
pew
a3 )ice MOM>.

6or mHe Haponm Menem H3611TH, noHnewe 3aCB11,11eTeAbCTBy10T,

AKO HeCTb

6ora KpoMe 6ora H AKO a3 ecMb npopox ero: ante are cHe coTBopErr Bcxope, cuacyT
xpoBb H 6oraTerBa CBOA. H Ha mom mecTe (B rnase, awe He norpemy IlpopoHecicoil)

54

sa-i descopere cum este in sine, ca nu cumva, intrebat fiind vreodata de oameni cine este Dumnezeul pe care-1 propovaduiete i netiind, nici putind
55. spun5.' acelora ceva precis despre Dumnezeu i fiinta lui, sa se arate mincinos i n5scocitor de basne. Atunci i-a spus Dumnezeu ca este cu neputinta
sa vada fiinta lui apa cum este el in sine, intrucit este un lucru care n-are
nici o forma, nici un chip i nici o descriere. De aceea Dumnezeu nu poate
fi vazut de ochiul omenesc, nici cuprins de minte 100. Celelalte, mina atotputerniciei sale i unele care stau inaintea tronului maririi sale, a fagaduit
s i le arate. Si astfel Dumnezeu 1-a atins intre umeri cu mina sa, pe care
el a simtit-o a fi mai grea decit toate greutatile i mai rece decit tot frigul,
incit raceala miinii lui Dumnezeu i-a trecut in spinare prin maduva. Pe urma
a luat Dumnezeu mina de pe spinarea lui i in momentul acela a vazut tronul lui Dumnezeu, pe care era scrisa cu litere de dumnezeiasca stralucire
marturisirea credintei muhammedane (despre care am amintit mai sus) 101.
Trei riuri ceresti. Iarai, a vazut ieind de la tronul lui Dumnezeu trei
riuri, izvorind unul lapte, altul miere, iar al treilea vin. De asemenea, i-a

poruncit Dumnezeu sa soarba i sa bea ping la saturare din orice riu va

vrea. Deci Muhammed, luind de la ingeri cupele pe care le-au adus, scotind
cu mina dreapta din riul care izvora lapte, iar cu stinga din riul care continea miere, a baut. Iar cind 1-a intrebat Dumnezeu de ce n-a scos i n-a baut
din riul care producea yin, a raspuns Muhammed ca numai doua miini are
i de aceea numai din doua riuri a putut scoate acea licoare cereasca. Atunci

Dumnezeu i-a spus: Intrucit pe acestea le-ai ales, de acum incolo sa fie
oprita bautura vinului tie i chiar celor ce-ti vor urma tie, afara de vinul
raiului, care nu va este oprit i pe care cu veselie it yeti bea in veci". Iar

aceasta este cea dintii pricina pentru care vinul nu este ingaduit muhamme-

danilor.

Sabia ii este ingciduitd lui, nu minunile. Inca a mai indraznit Muhammed sa ceara de la. Dumnezeu puterea i ingaduinta de a face minuni, cu
care s5.-i poata convinge poporul ca el este adevaratul profet al lui Dumnezeu.

Dumnezeu i-a raspuns gr5.ind: Minunile nu-ti vor lipsi, insa nu voiesc sa te
trimit cu puterea minunilor, ci cu puterea sabiei, caci, dach" numai cu minuni te
voi trimite, chiar din pricina acelor minuni ti se va intimpla / i tie ce s-a
intimplat profetilor trim4i de mine inainte de tine. Daca se va indoi cineva
de adevarul tau, nimic altceva sa-i spui decit ca eti profet trimis de mine.
Iar daca nici aceasta nu o va crede, spune-i: 4 Tu vezi-ti de lucrurile tale, eu
de-ale mele " *. Iar cele mai de seama minuni vor fi invingerea popoarelor
cu sabia, doborirea imparatiilor, darimarea cetatilor. Acestei istorii, luata din
cartea Muhammedie, ii vine in ajutor i Curanul insu0 102 in locul unde spune
sa omor toate popoarele cu sabia,
zice
aa: Poruncitu-mi-a Domnul
ping cind vor marturisi ca nu este dumnezeu afara de dumnezeu i ca eu sint
profetul lui. Iar de vor face aceasta curind, ii vor scapa singele i bog5.tiile lor" **. Si in alt loc (daca nu ma inel in capitolul Prorocesc), cind cereau
* Coran, X, 41: Cind te vor tine de mincinos, spune-le: n Eu cu faptele mele, voi cu
ale voastre * ".

** Cp. Coran, IX, 5: ...ucideti pe politeisti oriunde-i yeti afla [...]. Dar daca se pocAiesc, dada -si spun rugaciunea, dacA fac milostenie, lasati-i liberi".

55

17

erna myna) rpe6onaxy or Hero HenepHHH H rnaronaxy: CHm pexn ecH H xynbt Ha
6ora.c;o6pan ecH, mower 6bITb, Hpanom nHHTHgeCKHM. COTB0p11 XOTA en;HHo gyno,
Amice H pepnertuant BeCTH14K14)). Orneata: Pa3pytuHxom (rnaroner 6or), npentiHmH

rpanm Af,He Beponauta; TKO H BbI BeponarH He 6ynere, pa3ne tipe3 meg. Bonham
CHX 3pH Ha. MHOTI1X mecrax B KypaHe 14X.

fiiaea ocbmas
0 C1{1111414 C He6CCH 14 0 ,74130KpaTHOM ewe Ha oHoe
BO 3BpameHHH

C tre6ec eo3epaufaemcs. CHe y6o ycranht H xHilry Kypalia, sucowe pexoM,

B3eMUIFI, TIO3BOAeliHe Ho3npa1neHm K CBOHM 11C11pOCHA. Emywe nocnenpoute 6ec-

mncneHHoe mHowecrno aHren c ropwecritom H nHxosaHHem, nawe no crpawert

cenbmoro He6ece npononHata H TMO apxaHreny fanpaany ero spytnixa. Tort ice
Ham 133emnix ero Ha nnegH CBOH c necHbmH H ropwecrnm or ncex affren nposowimam Ha rperHe He 6o, Hnewe XpHcroc wHimue, nintHece. Mice XpHcTy no obeutanmo Niftily Kypana noxa3an H AKO Ha nponosenb HOBOTO 3axoHa nocnacm H
11HbIe, Awe yeTHO eMy OT 6ora 3anonenH npInca3aatacA, npennowHn. XpHCTOC y6o
Hag nporgan B 3axoHe Kypanoeom conepwamagcb noxnanlin, xpome tmcna 06b111HbIX
18

MOJTHTB (3aHe nonenename na 50 xpar /13 ,3eHla MOJIHTBIJ 1.1pe,a 6oroM TBOpHTH,
n1071eil HOHY) HT) H 11pOCHA ero, ,t(a. 61,1 BO3BpaTIIBUIHCA K Benmecrsy 6owino ymoJTHJI Ceti IlplICK0p6M,114 H KO 14C110JIHeH1110 Becbma HeY)106111,Iii 3aKOH OTMeHHT14 H

MOJIHTBbI 'iHCJIOM meHhume H xpargarnme conenarH. HHaxo 6o, cxa3onatne ce6e

no6pe 3HaTH, tITO Ilejl0BeabI 3a HeB03MONCHOCTb HCII0J1HeHHA TOM, XeCTOKOTO H

HeCHOCHOTO 3axona, 6ora Ha THeB npinsenyr H OH Bcye npFutexame CBOH rpyjna

nory6Hr H nono6Hast, smowe H THH nocrpawner. lloHewe OH, XpHcroc, B TOM

IICKYCHJICA, cHpegb TeXCKI1M E6aH2EVIUR 3aKOHOM H rnepnum 3anone,rtert TOM Hrom,

monert owecrogerntmx nage, Hewe x BeponaHmo yno6Hmx cornopHs. H XOTA nawe

no cmepra rpyntincg, o6age HIPITONCe, HnH mano ITO ycnen.
17aKu Ha ne6o eocxodum. TeM Hlicyca XpHcra conerom npexnoHeH H yneutaa
6bIB Myxammen, nam K Gory BO3BpaTILTICA 11 ra, Awe OT XpHcra CAb1111aJI, no
camoil npanne npennownn H npitnewHo MOJIHJI, i a 6bI 11HCJI0 MOJIHTB yMaJIHTH
H3BOJIILTI. Bor we panH xonarartcrsa ero AeCATb OCTaBHB, nonenen ,71a. HeormeHHo
40 6ynyr. Ho no3aparlmatycsi eMy, XpHcroc H CHe HeCHOCHEI 6bITH monem noxa3an
H npocHnna rperHe K Gory B3bILkeT. Y6ewneH y6o 6MB moneHllem XpHCTOBBIM Myxam-

men, rpentneto eine K Gory Ho3HparHscst, rpHwnm o monex CBOHX xonaraiicrnosan,

noHnewe 6or OT 50 ,Ito 5 1111CROM MOJIHTBbI ymeHbumn H IIATHKE1b1 TOKMO B 24
Baca nama3, TO eCTb, 06bIK140BeHHIDIA TBOPHTH MOJIeHHA H 6ora CJIaBHTH H KAaHATFICA

eMy, cHitcxonwrenhHo no3nonna. Tae erna B nocnenitHe KO XpHcry npHune,

56

cei necredincioi minuni de la el i ziceau: Visuri ai spus i hule asupra lui

Dumnezeu ai adunat, poate numai in chip poetic. Fa macar o minune, ca i

vestitorii cei de mai inainte", raspuns-a: Darimat-am (zice Dumnezeu)

prin cei dinainte cetati i tot n-au crezut ; aa. i voi, nu yeti crede decit prin
sabie" *. Vezi mai multe ca acestea in multe locuri in Curanul lor.

Capitolul al optulea

Despre pogorirea din cer i despre intoarcerea acolo

de inca doua on

Se intoarce din cer. Luind deci porunci i cartea Curanului, dupa cum
am spus, a cerut voie sa se inapoieze la ai s5.'i. $i urmat de o nenumarat5.'
multime de ingeri a fost condus cu triumf i veselie pina la strajerii cerului
al aptelea i acolo 1-au incredintat arhanghelului Gabriel. Iar acela, luindu-1
iarasi pe umerii s5.i, insotit de cintarile i in triumful tuturor ingerilor, l -a adus

la al treilea cer, unde traia Hristos. Iar el i-a aratat lui Hristos, dupa fagaduint5., cartea Curanului i i-a spus cum a fost trimis la propovaduirea legii
celei not i poruncile care i-au fost date prin viu grai de Dumnezeu. Hristos
a 15.'udat toate cele ce sint cuprinse in legea Curanului, afara de numarul
rug5.ciunilor obinuite (caci poruncea s5.'-i sileasc5.' pe oameni sa Lea pina la

cincizeci / de rug5.ciuni pe zi in fata lui Dumnezeu) 103. Deci 1-a rugat ca,
intorcindu-se la marirea lui Dumnezeu, s se roage sa schimbe aceasta lege
trista i foarte greu de implinit i sa faca rugaciunile mai putine la numar
i mai scurte, pentru ca altfel, isi spunea siei, e bine tiut ca oamenii, din
cauza neputintei de a implini aceasta lege aspra i greu de suportat, it vor
aduce pe Dumnezeu la minie, iar el in zadar isi va pierde ostenelile cele staruitoare i va patimi ca i ei. Caci el (Hristos) cu aceasta a fost incerca.t, cu
legea grea a Evangheliei i cu jugul aspru al poruncilor ei, facindu-i pe oameni
mai degraba impietriti decit lesnicioi spre crezare i, cu toate ca s-a ostenit
pina la moarte, nimic n-a reuit, sau foarte putin.
Iarc4i se suie la cer. induplecat i indemnat de acest sfat al lui Hristos,
Muhammed s-a intors iarasi la Dumnezeu i i-a spus aidoma cele ce le-a auzit
de la Hristos, rugindu-se staruitor 55, binevoiasca a inicora numarul rugaciunilor. Iar Dumnezeu, la rugamintea lui, lasind zece, a poruncit sa fie nea-

parat patruzeci. Dar cind s-a inapoiat, Hristos i-a aratat ca i acestea sint
grele de suportat pentru oameni i 1-a rugat s se suie a treia oara la Dum-

nezeu. Aadar, convins de rugamintea lui Hristos, Muhammed, intorcindu-se

a treia oara la Dumnezeu, a mijlocit de trei on pentru poporul sau, pina

cind Dumnezeu a imputinat rugaciunile de la cincizeci ping la cinci i a
aprobat cu ingaduinta ca numai de cinci on in douazeci i patru de ore sa
se faca, namaz, adica rugaciunile obinuite, sa slaveasc5. pe Dumnezeu i sa
i se inchine lui. Deci, cind a venit in cele din urm5. la Hristos, dei Hristos
Coran, XXI ( Prorocii ), 5: Dar an spus: t Iat5. mai degralA o gramadl de minciuni
ne aducA, un semn cum a fost trimis celor din
pe care le-a n5scocit el insusi; este un poet!
vechime! e Nici o cetate nu crezuse din cele pe care le-am fb.cut sa piara mai inainte de ei. Vor
crede care acestia?"

57

18

XOT51 THepArAmH AoHoaamm XpHcroc emy noKa3an, MTO H cHe MOJIHTBbI, no JleHHB-

crHy H )1(ecrocepAmo menoaemecKomy Hemnat cyTh, o6ame MyxammeA oTpemecm,

cKa3ars, AKO He cmeeT 60nee 6owmo NcKyLuaTH MI4J1OCTb, ,aa He KaK0 Ha THeB Tomy
no,amuKeHHy 6bIBLIly, He ATO 3110TO emy H mo,aem ero lIpHKJ110414TCA.

flonetienue Xpucmoeo. Jho6onb1rHbiii y6o, name ice mHoronexyuairicH o cfiaceHHH me.nosemecKom, XpncToc HonpocHn ero, awe npecTapenme 3a ocKyHemiem
CHJ1bI, 6arimulne, mna,aeHum, Hemmyume cosepmeHHoro pa3yMa, 6e3ymHme, pa3ym
nory6HHume H OT HesepHmx Ha BOCIlle B3ATbIe HJIH ApyrHm 6e,Ek o6pa3oM yaepwaHHme, 06bIKFIOBeHHEIX H no ,a0JDKHOCTI{ Hal10)Ke11111.1X MOJIHTB HcnpaHHTH He

19

Bo3MOryr, o CHX npaHeAHeiluniii H npemy,apeilumil cy,a 6oxcHI3 KaKOBblii 6y)IeT?

Ha ace cymHeHHH XpkicTosa oTHeuta Myxamme,a: HpecTapernde y6o H 6oJunme,
awe BOCTaTH H CTOATH He moryT, TO4 ,ao.aweHeTHortaxy seem TeAOM coHernnaTH,
oHoe noHe Ho3aeaeHHem omec H BeeM yauiesHmm npoH3Hame/HHem Jla 1130pAT.
For ice mHnocepwri, H TatiHm cep,aemHme H moryTcrHo CHJI me.nosemecKxx cosepHieHHo CBe,I1bIri, npocTHT Hm. arpomaT )Ke HeHo3pacTmax Hesewecrso HecTb no,i

Hrom 3aKoHa, Toro pa,ati HHwe noa rpexoM; HmecTo 6e3ymmax a Hail-lame Tex,
Hwe 6ydannae (To ecrb o 6o3e HRH Jno6Be pa,aH lopoacTityloulm) HapHualoirH,
aHre.rim HCHOJIHAIOT H 3a HHX HaMa3 npea 6orom TB0pAT H TaKO ,110JDKHOCT1 EX
HcnpaHrunoT. 11J1eHHHKOB TaKow,ge COCTOAHHe OT BCAKOTO 3aKoHa (er,fla OT HeHepHEax npensrrHe HMeeT) CB060,I1HO 6bITH riporto3HecTwm. C1451 Xp14CTOC CJE61111aB,

npemHoro emy cnopa,aoHancH H peme, AKO ropmunim cep,artem H we.maHHem liMaTb

0)K4=TH ero CO BCCM HepHmm COHMOM BTOpOTO H nocneaHero Ha He 6o K 6ory
B3bITIIA, B KOTOpOe cHpemb spew' H XpHCTOC OT Te.necHoro coio3a pa3peunracH it
Boacpearys C CBOHM co6pamem 'Text cyammulem 60)1(14HM ABHTHCA 0 ,1Iene we H
nponose,aa caoeti C.ROBO B03,113.TH HMCCT. 0 mem nocTpaHHee 3pH B mule 0 600tcuem
nocneduem cyde.

Moacan nocetaaem. Myxamme,a npocTHrunlicsi co XpHcrom K Moricelo npfnme

H Tomy HKowe o6ealan o BCeX, Awe B norte.memmx H B KypaHe IIpHAT noKa3a.H. Moriceri ripemHoro Ho3paaoHancH, npHrnaronA, AKO ace COHMBI, HmywHe 613ITH no,a

3HameHem ero, peKyT, mTo mpe3 nocneaHero ripopoKa 60)1(1451 H 5aKOH Kypanoe,
ABpaaMCK14r1 H MakerICK1411 3aKOH B0306HOBHTC51 H npormaH.

Mecmo ede cauce.4 c tie6ece. 0 mecTe, HAexce Myxammea C He6ece cHHae,

Asosume ecTb y Myxamivte,aaHos MHeHHe, o6ame 14 TO H ,apyroe or Hcex HpHATO
eCTb, HHHH 6o CKa3y10T, AKO cHHae TaMo, oTKyay B031.11en eCTb, cmpemb B xpam
CBATbIri llepOCaJIHMCKHri, 3aHe Tamo H CKOT, AKONCe pexoM, 1105ICOM allTeJ10BbIM
K KameHH 11p1413513aHHbIri OCTaBHJI 6e. HHHH we maramoT, CH14,11e B /lla.MU-Ulept10,
TO eCT6 B CBATOM AamacKe, Ha Kpos BeJ111KH51 HepKHe camToro Hoax Ha lipeaTemH

(Awe noTom AmasHeio, capaubmcKHm xa.awbe, mHoronpocTpaHHeihnaH H 6.naronenHefiwaH coTHopHcH), 51K0 B TOM rpa,ae 6or COTB0pHTH HMaTb o6wHil cya. (3pH

npocTpainfee B maze 0 C6JiMbIX myxammedattoe mecmax). Ho KaK OHOe HH 6bino,

o6ame xpenKo yTHepw,aaioT, wro Myxamme,a no mecTHHH C He6ecH B CHID Rep Kos!,
Hmea, 6owtn4m cHpemb ,aencTHHem, H14KOMy )1Ce BX0,E1 emy Bo36paHHBUly, nepHm2

Ha Ma3, no o6pa3Ity If yeTaBy Ha He6ecH emy noKa3aHHomy, coTHopm./

58

i-a aratat cu dovezi tari si ca aceste rugaciuni sint mari, din pricina leneviei
si impietririi inimilor oamenilor, Muhammed s-a lepadat, zicind ca nu indrazneste sa ispiteasca mai mult mila lui Dumnezeu, ca nu cumva miniindu-1, sa
i se intimple ceva r5.0 lui si oamenilor lui.
Grija lui Hristos. Dar din curiozitate si mai cu seama din multa
grija pentru mintuirea oamenilor, Hristos 1-a intrebat ce se va

intimpla cu cei batrini cind le va lipsi puterea, cu bolnavii, cu pruncii, cu cei ce n-au mintea intreaga, cu nebunii, cu cei care si-au pierdut jude-

cata sau cei prinsi in razboi de necredinciosi sau impiedicati de alt fel de
nenorociri; dac5. nu vor putea indeplini rug5.ciunile obisnuite si obligatorii,
care va fi pentru acestia preadreapta si preainteleapta judecata a lui Dumnezeu? La toate indoielile lui Hristos, a raspuns Muhammed: Cei batrini si
cei bolnavi, dac5. nu se pot scula sa stea drept, ceea ce trebuie s faca cu
tot trupul sa faca macar cu ridicarea ochilor si cu toata vrerea / sufletului,
iar Dumnezeu cel milostiv, cunoscind cu desavirsire si tainele inimii si
taria puterilor omenesti, ii va ierta" 104. Cit priveste ignoranta copiilor nevirstnici, ea nu este sub jugul legii, de aceea nici sub pacat; in locul celor nebuni,

dar mai cu seama a celor numiti budallah (adica nebuni intru Dumnezeu
sau pentru dragostea lui Dumnezeu 105), ingerii implinesc si fac pentru ei
namaz inaintea lui Dumnezeu si asa acopera ei datoria acelora. De asemenea,
a hotarit ca abaterea prizonierilor de la lege (cind sint impiedicati de cei necredinciosi) este liber5.. Auzind acestea, Hristos s-a bucurat foarte mult impre-

una cu el si a spus c5. va astepta cu inima inflacarata si cu dor a doua si

cea din urma suire a lui cu toata ceata credincioasa la cer catre Dumnezeu,
cind si Hristos insusi, dezlegindu-se de leg5.tura trupeasca si inviind, se va
ar5.ta cu ceata sa inaintea judecatii lui Dumnezeu si va da raspuns despre
opera si propovaduirea sa. Despre care lucru vezi mai pe larg in capitolul
Despre Judecata din Urtnci a lui Dumnezeu 106.

ll viziteaza pe Moise. Luindu-si ramas bun de la Hristos, Muhammed a

ajuns la Moise si i-a aratat, dupa cum fagaduise, toate cele pe care le primise
prin porunci si prin Curan. Moise s-a bucurat foarte mult, adaugind ca toate
cetele care au sa fie sub steagul lui vor spune ca prin ultimul profet al lui

Dumnezeu si prin legea Curanului se va innoi legea lui Avraam si a lui Moise
si allele.
Locul uncle a coborit din cer. Despre locul unde s-a coborit Muhammed

din cer exist5. la muhammedani o dubla p5.rere, insa si una, si alta sint
acceptate de toti. Unii spun ca s-a coborit acolo de unde s-a suit, adica in
templul stint al Ierusalimului, pentru ca acolo, precum am spus, lasase si
dobitocul legat de piatra cu briul ingerului. Altii insa spun ca a coborit la
,Sarni- ,serif, adica in sfintul Damasc, pe acoperisul bisericii celei marl a
Sfintului Ioan Inaintemergatorul (pe care mai pe urma Amavia, califul
sarazin, a facut-o mult mai larga si bineimpodobita) 107, pentru Ca in acea
cetate va face Dumnezeu judecata de obste (vezi mai pe larg in capitolul
Des:Pre locurile sfinte ale tnuhammedanilor) Hs. Lisa, oricum s-ar fi petrecut

aceasta, se afirma cu tarie ca Muhammed, dupa coborirea din cer, intrind

irn aceast5. biserica (pentru Ca prin lucrarea lui Dumnezeu nimeni nu i-a impie-

diva ihtrarea), a. facet eel dintii n am az dupa modelul si rinduiala aratata

lui sit cer. ,7

59

19

20

Bo-nepebtx e Mexice oKypatra nponoeedyem. Cosepum maorrrms, Myxammen

null Ha Bypaxa Been H orryny B nom Mexxx noexan. Bee )K spew' TO, B Hewe
BCA CHA o61.Hne meHbume 6bICTb, Hewe necsrrasi LIacm eA1111101 HOIJI. H BO BpeMA yrpeturnx MOJIHTB, mice Ca6a2 Ha Ma314 Hap Roam., CBOHM AMIJICA. TOTtlaC y6o
Myxammen OKOHHaB nama3, B3A.TI CeHTCHH1110, size B Kypane BO mute Cb11106 u3pau.ae_

6b1X 'cams' H npomxras ripen Haponom, peme: Cna Ba 6ory contopmemy, Ha pa6
ero npenneT o6 enimy Howl" H3 MOJIHTBeHHIIKa XapeM, Hwe ecrb B xpame MeicxH,

Awn no nanemarnuero monHTBeHanxa, 'nice ecTb B Home cBAToro Hepycaninvia,

erowe 6narocnoanBem. H Tosco Hagar CBOHM exa3bmaTH, Raxo x 6ory Ha He 6o
,B3broe, morons': 0, BbI, menoBenm! PaccywnailTe: Bmepa, omenewe A noexan OT
Bac, npmrne 1co mHe raspHlin H no nocnemmx BemepHilx monHTBax peme mH: 0,
Myxammen! Ho Benetton. 6or na nocenram ero H nporman, Awe 'mune npennowHxom. Erna xce He yBepHmoe cHe nirso cnbinra Hapo,g, 6onee TMCSIIILH OT wpm OTcryrunua, mewny KOTOpIAMH nepsbll3 6bieTb nsInsi ero 36yriwern, rnaromoine:
033bIgil B HI, Ha He 6o, ,i_ta H MM yBKoHm ycpeTaxauxx TB aHre510B)>.
Myxammen HIPITO)Ke HHO orBeura HM, TOKMO H ccyHys mem Cna Ba, peme,
6ory, ena JIH HMO HTO ecmb a3, Hewe genosex H allOCTOR 60)ICHCI? H EpHJIONCH:

3aHe 6bunuxx npewne meHe npopolcos mynecam nono6HHH BaM Heseposama,

Fume BbI mynecam nosepwre, pa3Be mpe3 mem ceil.
(Wypany npucoeolcynxiem meg. Hann Hecmb nocnaH, pa3Be B cane memo
H KTO He npinevieT npopomecisa moero, no y6HeH 6y,oeT HJIH Aa nacT nom, 3a HeBepCTBO cnoe.

17o.aumwca Myxammedoea. Myxammen y6o, moweT 6brrb, nonirrme (Hapono-

yeTpoeinno) MouceHcxoK nocnenys' (emy)xe 6or 3eno weeroxo npHxa3an 6e, na

He co6nionyr H3pa1UITsme nymy wHBylnylo HHOHJIeMeHHEIX, 'mice crpama 6or
Hmesnue nom B Hoene/Tile HM) yeraBHH, awe Kro Kypanoebtm 3anoBenem BepoBaTH

6yrteT H KTO 3a pa3mHoweHHe Kypanoeo emepTb 'Timmer H KTO Heseppornero

Kypany y6HeT, TaKOBbIVI 6e3 BCAKOTO npensiTHR B pall H B BemHme paHOCTH BHIlHeT.
KOTOpMMH 06pa3bI H nocpenerma B xpaTxoe spew' TOJIHKO rpa6neHm-o, name xce

H pa3openmo npanewauwx, rime Kypany nocnenylonurx co6pa, sixo BneBATI, neT

21

(oT 6ercTBa 6o ero H3 1 leKKI4 nawe no yMepTB115I Torcnicge TOJIHKO MIIHyTH neT
COMHCRAIOT) e,HBa. He BCIO ApaBlito H 6onbuipo / macrb HepcHH csoell nonsepwe
BAaCTII H K CBOe13 6aCHOTB0pHOR xoTBlljxx H HeXOT5111114X nommeme cynepciwTHH.
Ho mm cHugBasi HeTopmcom, snco Hm npHanmecraysourax ocTaBliBine, Hemsi ,THBHeil1 asi ero gyxteca, spice B KHH3e NCIITHA ero TryrcH B xpaToe npennowHm.

60

Propoviiduiege mai bail Curattul" la Mecca. Facindrug5.ciunile, Muham-

20

med a incalecat iarasi pe Burak si de acolo a plecat la casa din Mecca.

Si toata vremea in care a cutreierat el toate acestea este mai putina decit
a zecea parte dintr-o noapte. Iar in timpul ruga'ciunilor de dimineata (pc
care le numesc sabah namazi) 109 s-a aratat alor sai. Terminind deci Muham-

med indata acel namaz, a luat sentinta care se citeste in Curan la capitolul Fiilor lui Israiln si, citind-o inaintea poporului, a zis: Slava lot Dumnezeu celui ce a facut ca robul lui sa treaca intr-o noapte de la laca.sul de
rugaciune Harem (care este in templul de la Mecca) ping la cel mai departat lacas de rugaciune, din casa sfintului Ierusalim 111, pe care it binecuvintam" *. $i asa, a inceput a povesti alor sai cum s-a suit la Dumnezeu
la cer, zicind: O, voi, oamenilor ! Socotiti: ieri, dupa ce am plecat de la voi, a
venit la mine Gabriel si, dupa ultimele rugaciuni de sears, mi-a zis: s 0, Muhammed, porunceste Dumnezeu sa-1 vizitezi ))" si celelalte pe care le-am insirat
mai sus. Si cind a auzit poporul aceasta minune de necrezut, mai mult de o
mie s-au lepadat de credint5., printre cei dintii era unchiul sau Ebudjehl 112,
zicind: Suie ziva la cer, ca sa vedem si noi pe ingerii care te intimpina" **.

Muhammed nu le-a raspuns nimic, dar scotind sabia a zis: Slava lui
Dumnezeu! Oare sint eu altceva decit om si apostol al lui Dumnezeu" ***?
Si a adaugat: Pentru ca cei asemenea voua n-au crezut minunile prorocilor
care au fost mai inainte de mine, nici voi nu veti crede minunilor decit prin
sabia aceasta" 112.

Curanului "ii adaugii sabia. Si iarasi: Nu sint trimis decit cu puterea

sabiei si cine nu va primi prorocirea mea sa fie omorit sau sa dea bir pentru
necredinta sa 4*.
Politica lui Muhammed. Muhammed deci, urmind poate politicii (organizarea poporului) lui Moise (caruia Dumnezeu i-a poruncit cu mare cruzime
ca israelitii sa nu crute nici un suflet viu al celor de alt neam, ale caror tari
Dumnezeu avea sa le dea mostenire lor)5*, a rinduit ca oricine va crede poruncilor Curanului sau va primi moarte pentru raspindirea Curanului si oricine
va omori pe unul ce nu crede Curanului, unul ca acesta va intra fara nici o
impiedicare in rai si in bucuriile cele vesnice. Prin aceste chipuri si mijloace,

in scurta vreme a adunat mai multi din cei ce se ocupau cu jaful si pustiirile decit din cei ce urmau Curanului, pentru ca in nou5. ani (de la fuga din
Mecca piny la moartea lui atitia ani se socotesc ca au trecut) 114 aproape
toata Arabia si cea mai mare / parte a Persiei a supus-o stapinirii sale si i-a
adus pe cei ce voiau si pe cei ce nu voiau la superstitia sa mincinoasa.Dar
noi, lasind acestea istoricilor, ca pe cele ce li se potrivesc lor, vom infatisa
pe scurt citeva uimitoare minuni ale lui, care se citesc in cartea vietii lui 115.
* Coran, XVII (Cdlcitoria nocturna ), 1: SlavA celui care 1 -a ilcut pe servitorul lui sa
cAlatoreasca noaptea de Ia Moscheea stint& la Moscheea foarte de departe, al carei lAcas I-am
binecuvintat".

** Coran, XVII, 90-93: Au spus: *Nu vom crede in tine pins ce [...1 nu vei face
sa vin Dumnezeu si ingerii sal sa te ajute [...] sau nu te vei inAlta Ia cer *".
*** Coran, XVII, 93: Slava Domnului meu! Ce sint eu aliceva decit un muritor,
un .proroc?"

4* Cp. Coran, IX, 29: Lnptati impotriva celor care [...] nu practicA adevarata
religie. Luptati pins ce vot tlAti tribut din mina lor, dupa ce vor ti *loan".
6* Dent., 7, 2.
61

21

faaea deeRmag

0 qygecax Myxammegosta
Heeepcmeo 36ydasceefioeo. B npegpegeHHoil cKa3yeTcx KHH3e, 'iTo Myxammeg

culegum c He6ece, Hagan Hapogy ygeHHe Kypanoeo nponosegmBaTH. YsHges ice,

SHOO ARAA ero H gpyrHe mHowaiinme, emy nocnegysonnse, He TOKMO He BeppoT,
HO H OT Hpe,I(13351TbISI Bepm oTcrynatoT, ,aa nepsee ,o51,L(F0 cBoero K Bepe Kypanoeort
npHBeger, Hagan npanexcHee H npocTpaHHee Ta1IHCTBa Rbypatioebt H 60)1CeCTBeHlIbIii
BsepeHHIA emy 3aKOH HabACHHTH H TOAICOBaTII.

Ho 36y,EpKern (cHe 6o HMA Myxammeg gan Astae csoemy), genoBeK HoononoKJIOHHHK H B oTegecKtsx cyneperHusisix 3eA0 Trsepwoelmmil, HHKaKowe emy Beposa,

nage ice ..Thicenm, pege, oncriume. Oncygy 6o Te6e npinige nHcbmeH 3HaHvte H
KHHIs 'Tow-ramie, HIVITO)Ke HHO csegyniemy, pane CKOTbI Bep6nsoom TOHATH?
KTO 6or OH eCTb, erowe Hcnosegyeam? H KHI3 3aKOH ero H 3anosegH KHHrH ero?
A3 60 xonly HCIIIITaTH H yBe)aTH, HCTHHHbI nH cyTb 6acHH oHme, owe ripen Hapogom TOJIb 6eccTbigHo 6n5tgocnomsn ecH. Myxammegy CoTsopH ewe xonteum
menial:tiny, 96ygwern K Hemy pege: flogHecH egsmy Hory B smcoTy. tiro ergo
ygHHHA Myxammeg, pege 36ygwern: flogHecH H gpyryso. Myxammeo y6o cnycrsi
nepaylo Hory Ha 3eMAIO, II0A8bICHA H Apyrylo. Torga 36ygwern 3ayums ero 'Term)
He Taxo, pege, 6e3ymmors nnemBHHHge, Ho o6e sKyne ROTH II0X3bICH. Ergawe
oTHeata Myxammeg, AKO He MO)KeT TOM ygI3HI3TH, 36yANCerA EOBTOpHA, morons:
oY6o nwenm, cKa3yx mano npeg CHM, AKO Ha HC60 BOCX0AILII eCH H He6oxcHTenect

H camoro 6ora noceulan ecH a HE,' He o6oax Hor sKyne HHxce Ha nsigb OT 3emnli
noasmcHTH moweam. Kam) y6o Ha TaTIIIKy10 He 6a BbICOTy B3bITH Morn ecH H KaK0
B03MONCeILII4 AoKa3ani, Awe peKs ecH 6ARAOCROBHA?)> H TaK0 3a cell cnymag, npoTHB1114 emy 6bIBILIC MECO ANCHBa, 6e3yMHa H npa3gHocnosna, II3 rpaga H3rHaum.
22

14 cell ecrb geHb, erowe MyxammegaHe lattancpemu He6eeue, TO eCTb 6ercTBo

npopoKa HapHomor, OT Hero= myxammeganeKan enoxa Hagano CBOHX nyHamx neT
npHemneT, o Heilwe B npegralcaHHmx npocrpaHHee noKa3axom. ECTb )Ke HaCTOAIIIIIii

rOA OT powgecTsa CnacHTenx mHpa, focnoga Hauler klHeyea XIMICTa,

TbICAILIa

CC,II,Mb COT AeBATbIri HaACCATb, a OT 6erCTBa nwenpopoKa 1133.

Hydum 36ydatceem. H3rHaH y6o 6bns OT CBOHX, Hailnage ace OT A51,414 cBoero,
Myxammeg, HOIIIH H BypaKa oHoro cKopoulecTBylowero cKoTa 6naro4emsem, nepBee H3 Memur B Medulleu mylleeeepe (To ecTb B MegHxy, 6owsnam cusffinem o3apeHHyloo) o6 egmy Holub npHse3ecx. ECTb ace mexcgy cnmH rpagm paccTosmile
nYTH normagecoTH AHell. rEke B HemHorHe nera, co6pas MHOACeCTBO Bocnegysonnix

ce6e, MeKKy H HHme apancKne rpagm megem nog6H.g. 14 noHmas gunk) csoero
MHOTO ocKop6Hn H noHyxcgan, ga 6b1 npHon sepy Kypatioey. OH )Ke pege: Arne
cero He coTsopto, cbme 6paTa moero, He mower in' HHaKo &am?, eye Myxammeg:
14HaKo 6bITH He moweT, pa3Be ,rka y6rno TA HAM Bepy socripm4meum. Ha cHe
gskas ero pege: (dlocnegyto y6o Te65I Ha trro-nH6o coH3BonHum, o6age SI3bIKOM,
a He cepgqem, 3a eAHHblii mega cTpax.

62

Capitolul al noudlea

Despre minunile lui Muhammed

Necredinfa lui Ebudjehl. Yn cartea spusa mai inainte * se povesteste c5.
Muhammed, coborind din cer, a inceput sa propov5.duiasca invatatura Cura-

nului. Lisa vazind ca unchiul lui si altii foarte multi care-i urmau lui nu
numai ca nu cred, dar se departeaza $i de credinta apucata mai inainte, si

pentru ca sa-1 aduca mai intii pe unchiul sau la credinta Curanului, a inceput
cu mai multa st5.ruinta sa tilcuiasca si s5. lamureasca tainele Curanului i
mai pe larg legea dumnezeiasca incredintata lui.
Dar Ebudjehl (c5_ci acest nume a dat Muhammed unchiului sau) 116,
om inchinator la idolisi foarte intarit in superstitiile parintesti, nu-1 credea de
fel, ba inca
Mu lt mai minti a zis , inselatorule ! De unde ti-a venit
tie cunoasterea literelor si citirea c'artilor, cind nu stii nimic altceva decit sa
mini dobitoacele si camilele? Cine este dumnezeul acela pe care it marturisesti si care este legea lui si poruncile cartii lui? Caci vreau sa cercetez si sa
cunosc: sint oare adev5.'rate n5.'scocirile acelea pe care to atit de nerusinat

le-ai grait cu desfrinare inaintea poporului?" Muhammed i-a raspuns: Fa

ce vrei", iar Ebudjehl i-a spus: Ridica un picior in sus". Cind Muhammed a
fa'cut asa, Ebudjehl a zis: Ridica-1 si pe celalalt". Muhammed insa, lasind
primul picior la pamint, 1-a ridicat si pe celalalt. Atunci Ebudjehl, tragindu-i
o palmy zdravana, a strigat: Nu asa, nepot fares minte ce esti, ci ridica amindoua picioarele odata". Iar cind Muhmmed a raspuns ca nu poate face aceasta,

Ebudjehl a repetat, zicind: Deci minteai cind spuneai adineaori ca te-ai

suit la cer si ai vizitat pe locuitorii cerului si chiar pe Dumnezeu, de vreme
ce amindoua picioarele nu le poti ridica deodata de la pamint nici macar
dc-o palmy. Cum deci ai putut sa te sui la inaltimea atit de mare a cerului

si cum vei putea dove di cuvintele pe care cu desfrinare le-ai gr5.it?" 5i asa,
datorita acestei intimplari, fiind impotriva lui, 1-au izgonit din cetate ca pe
un mincinos, nebun si flecar. Aceasta este ziva pe care muhammedanii o
numesc / Hidjreti nebevie 117, adica Fuga Profetului", de la care isi is era
muhammedana inceputul anilor sai lunari, dupes cum am aratat mai pe larg
in cele scrise mai inainte. Astfel, anul de fates 118 este de la nasterea Mintuitorului lumii, Domnul nostru Iisus Hristos, 1719, iar de la fuga prorocului
mincinos 1133.
11 sile#e pe Ebudjehl. Deci fiind izgonit de ai sai, si mai cu seamy de
unchiul sau, Muhammed, noaptea, prin binefacerea lui Burak, dobitocul ce
mergea iute, a fost adus mai intii din Mecca, intr-o singura noapte, la Medinei
munevvere (adic5. la Medina cea luminata" de stralucirea lui Dumnezeu) 119.
Dep5.rtarea drumului dintre cetati este de cincisprezece zile. Si adunind acolo,
in citiva ani, o multime din cei ce-1 urmau, a batut cu sabia Mecca si alte
cetati arabe. Si. prinzindu-1 pe unchiul sau, 1-a batjocorit mult, silindu-1 sa
primeasca credinta Curanului. El insa a zis: Data n-am sa fac asta, fiu al
fratelui meu, altminteri nu se poate?" Iar Muhammed i-a raspuns: Altfel
nu se poate, sau te voi ucide, sau vei primi credinta". La aceasta unchiul i-a
zis: Voi urma deci tie la ce vei voi", insa cu limba, nu cu inima, numai de

Erica sabiei.
* Yazicioglu Mehmed, Risdle-i Multhammediye.

63

22

ripoutorox NEI

N9 caoaadaKadu riamoiAge
EH d111.1 tElE03 OH a Vv.01 EH`HHHAZIAI Elf 091111-INHNEX NOEEd90 331C0LIE0a `1 1aH9A EXIIHEIKIXO1f11 .onoao "raodiois,
axC OIXEIONEI :410311" a 3d0141Hd11 XINOT/ 0130E13 EIIONE11 `4COVE1101 010HH9XILI EH r()9

magli itrawdo9utadu

EV31411AIEXXW H XH1Xd1r

HOXGE3 H

umnifuraoagoa

on

undxua 013

amcag 'swath' EV13

11XE

INO.1r 110113

HIAINFIVISdEH3d1.1 `141XECI(1031 EI1DKOIX01.1

1111FIV 11 NEX9CIE '101Ea31.1301.1 IrainuAlexiCw

01f3 311311401 '19E011

aaadau a iffedioidaft
HHISH a 1911311113101.40X 3310)

113firrn. `arnYama 1101fH1f011011 `iCsog EIr rig 23a NEX9dE H

rea,icedgc `nadudvx 01. 4133 11HI4tr HUH NEX9dg 141101113Natx9 (0153101E1111dEH
Hommiedgo Xmarigodu a 3a4a 3125KANO1 /WIN H AcEdgo mciuuolouox) M000 11.00
H0H9011011 WHX1f0vi `NEEX9dE OLIZE '01H314dal 0111 Etr13 11-1331(8X9`113HHHKX H1T11110X
1^101301 Hincin. a Vali HIHX(0111111 H oi4CIOIC*1 149 OHMI4Hhnir0 IlltrI9 ISHMANOH

OHNH

aiadgo xaaa a armilvficidoi isoxaminulawadu .riclumorox

CC

aoaViCh

33K 41419113E31f

Oih 149 aH3 `clirrig `IfEhHdX30a 33KOH01.1 3d9OV '311111E11E OXIS 14X9dE 11-1117gOEH 11
Ed3ha H naiad'. OHV OHM11EhITEIf3 31:111 NEX9de g 31119H ONCOIIIHEI oa 113311 cadaaatrEdi 'on 3110dX 11014MHX0IfOX u3aiadgo H XVXX10 ISELIOXE1 XVEd101d3a on acluE1121A1 aoxhounatdu '1133MKIIVIC EH KI43 8'30.11AIEXXN KOISESIOVIOX X XIX3H 031E1 :shad
xarnoiXdoaaH ricSgdu a `144HIHX01f0X amcxamolKdaa mcfnuaoirox a PitAgdu
mantr OH9017X '<013101E1E113d11 H 011 IA101 `31f311011 Eli NH1111011011 ErrEcuoidaa viarny
olouoKadu 1Apauldu3oa -4100)1=3 cah aWI0HW alllaa)714ll aligu rurcoodaa `Ayva
goXtrionsualaodu arna X1f13XXX9 H EXHIIIIKIN3111.1 onoa3 ou omaggo -Strrissoirootrc

oieirr en
*11E8E011
3314111/411

IrEffernIX 01130edh uarmaY9En OH 1133 H33trich a W011 31 ittrago 413199

331C HTIIXTIHInd1.1 H a149EE 1_114HHEII0X0H 10 2933 `cicalitirm EH `19d8031

1f1331a119

2H13X IDIFLLXHdLIKEEVELIX

'martin'

`3111119 011581.10311 111111X.1.041 11

a 3Eh101.

3111739 '38*E11X 11.0dEH HI4E1E1101721.13011 `AttamunrexAw 1113011011

Oa XHH9X111

EVA

11111311

`Isoarriamff Olh aao149 `carng OH3K31(11d11 'OMEMOd1.1011EnIATINEXXn Hp OXE.L 10 -Hd8131

ElcH HI4HHahAEH tulasuo oxis I4HH11 0133 IlEhX1114d11 OH .1.3EHE H 0101 1.3E90T(01.1111ted
WH H11100C11.1011 01011E3 11HIStr 0.10 a)1cH 031 011113X nistreux 311111XHX14H11d11 H 11133111LIZEI
Vs103EICI `3111E1H110E011 9HMC HU

Oaa 'ElT11130d11011 If..133148X9C

9133 HUH

431:11NX

91.101 11014.13Eh3H H INOH1739 1111HOVELI

11 1411H9X11.1 1SE1SVE1fX 'ETI131110 MIK

RIM

1/41133 311E11 33K

a AgoltamaxAysi quagaJou ireumioa '4103 EV10.1, VOINIVEXXIN

o 'ma allooduoa `on iarnox H11 10 01308 ELIVC133 wrooundefx 011E-

'AWN 3>K01 1VE3

WEEIOVC130011-HW
N311.211 H XH031gE 011131C09

141eEtOtha 11133101X9

'ET1131440 OXIS 1331AIH

`HIEEI0d3a

31T1E

natralcx !nur Oia -.Lattaata 4tramvvxSyi

agatadu 'spa' :31131(09 nemmurang tinwevdde wnevdde oi) :4133 ogo uwa -nog
olontrd3oonlyi H giooltaw `(ontnadoai ammtr oa Au1Aux9 KEKVEUX Axicci amosiodu
H Eirda)KIrSge
311011 tHIEEIXX EX= H EflEdVE H011 Oh31111EH
11.31411A1EXXIAI

0130113 H3 aroxiCci EH 14H119X1f1

33K liNHdEVOJElf93H H 1.119Hd3113H `NHHHOLD101.10110VH 311 01413101 -1183

010.1. aH ICHH1f0113H `E1390 OH H HPINH4IfOIH3OH011 14331101.13 EVOIAIIAIEXXN -utidomX
`o3m911)> `shad OH10301E11)/ XEHEOL1 15311"OdUh 111 010XH1f39Hdll H 11011X11011 013M/31:K13U
111149 "KKEISHX VZININEXXIAI `1114H31110H011 14131131131 H 31111.43dEV01E1193H litristr 013083
1111XIOdX H 1,61141.133341 a3QH011 ivatwdao H `1fH30d11011 0121f N9 331109 4uutiogadi
Bt. o oia afaoahododu H 0 WO9OHDdrOf 1111HEE101113HHI3H 1,1131H13311E11 331CX1Vg 12.X911133K t11130.1.0 arnu 010H111113H alog tpcnnuaox mododu If14g Ng H atrin I4g .amuluoi.
X E109 1131e4H `oftioarniscaadu OXIS PIM `1101111fE113C 311 ICHREI30 149 Era 0130113 438

unmol'Age

3111331111HHOID101101fOrM

OHErar 33K/ 013MdZIAIX HIAII4Hh313 ISOHIHIA101

111XEXXIN

ZHEE)

331401X811 313EEd 11144101AIVEdaV 1X0HOXEE H rvotivddx 10 0,10NOHZZI 1114.10 1-123Ell3

H1149 I.1.33KOls/ ox Iran"' icr9 0101 EH Etta H wax. Ivoe.1348-31.381403 H 30113 91f013011E -

0813 uxtrdaftitrou agg

t9

K X3311

XminKaLatodu

Adat dpottvd(fx uaamdu .r19

Preface pepenii galbeni in colocinti 120, Astfel, prefacindu-se ca s-a impa-

cat, Ebudjehl a chemat la ospat in casa sa pe Muhammed si pe alti adepti

ai lui, insa cu gindul ca va putea in vreun fel sa -1 ucida pe nepotul sau. Iata
cursa pe care i-a intins-o: In pridvorul casei a sapat o fintina adinca de 60 de
stinjeni si a acoperit-o cu covoare alese, punind dedesubt nuieluse foarte subtiri. Era vremea cind se coc pepenii galbeni si cei verzi. Muhammed, intrind
mai intii in gradina de pepeni galbeni, s-a rugat lui Dumnezeu ca toti pepenii

verzi si galbeni sa se prefaca in colocinti (care se numesc acum Ebudjehl

carpusi, adica pepenii verzi sau galbeni ai lui Ebudjehl), raminindu-le insa
aspectul si forma neschimbate (colocintii sint niste fructe asemenea harbujilor marunti, foarte amare). Dupa ce se facu aceasta, Ebudjehl, vrind
sa puna,' inaintea oaspetilor spre mincare pepeni galbeni si incercindu-i care
ar fi mai dulci, i-a gasit pe toti prefacuti in colocinti foarte amari, dar, nestiind
ca-i o minune, a inceput sa strige ce ar putea fi aceasta, deoarece stia bine Ca a

sadit pepeni si ca ieri si alaltaieri a mincat pepeni prea dulci, iar acuma in
toata gradina lui nu se aflau decit colocinti si se jelea de unde s fi venit
gradinii lui o astfel de schimbare. La aceasta, Muhammed, zimbind, i-a zis
asa: Pepenii necredinciosilor in colocinti, iar colocintii credinciosilor in
pepeni verzi / si galbeni usor se prefac". Iar dupa aceea a poruncit ca pepenii
galbeni ping la jumatatea gradinii sa-si capete dulceata de mai inainte. Lucru
pe care vazindu-1, multi au crezut lui indata. Dar Ebudjehl Inca se impotriyea si-1 vorbea de rau, ca de obicei, pe nepotul sau.
Fl scoate printr-o minune pe unchi din fintina. Dupa aceasta minune a fost

chemat in casa la prinz. Ebudjehl insa, mergind inainte si uitind de fintina

sapata de el, a calcat fara. grija pe covoarele cu care fusese acoperita gura:
fintinii si indata a ca'zut rau in adincul ei. Multimea care urma lui Muhammed,
minunindu-se de acest lucru neasteptat, it intreba staruitor ce inseamna asta.
Invatat de Gabriel, el raspunse ea nu cunoaste pricina acestei intimplari si ca

ei ar trebui sa-1 intrebe chiar pe unchiul sau. Aceia, aplecindu-se pe gura

fintinii si strigind cu mare glas daca este viu sau mort, 1-au intrebat pricina

ca'derii lui atit de neasteptata si de rea. Din adincul fintinii Ebudjehl raspunse
ca este viu, dar ca a cazut in groapa pe care el insusi o sapase spre pierzarea
lui Muhammed. Atunci Muhammed, milostivindu-se de el, it intreba daca

vrea sa creada din toata inima in poruncile Curanului si in legea lui Dumnezeu. Ebudjehl raspunse ca va crede daca Muhammed it va scoate intreg
din adincul fintinii cu insasi mina sa. Muhammed, chemind numele lui
Dumnezeu Bismillahi errahman errahim (adica: In numele lui Dumnezeu

cel milosird si facator de milostenii") 121, Intinse mina pins in adincul fintinii
si, apucindu-1 pe Ebudjehl de briu, it scoase afara intreg si sanatos.
Ebudjehl cel nemultumitor si necredincios, inchinator la idoli,
Dar
nu numai ca nu si-a indeplinit fagad.uinta cea sfinta, ci 1 -a si ocarit pe Muham-

med cu cuvinte de batjocura. Acura, zise el, am aflat cu adevarat ca

esti foarte mare facator de farmece si cea dintii capetenie a vrajitorilor".
Muhammed a suportat cu inima blinda si vesela batjocurile, clevetirile si

nerecunostinta unchiului sau si 1-a intrebat ce-ar mai cere ca sa se incredinteze de prorocia lui si de adev5.rul Curanului? Iar Ebudjehl i-a raspuns ca
daca ar fi fost un proroc adevarat al lui Dumnezeu cel adevarat si daca ar fi
avut la Dumnezeu atita trecere cit insusi se lauda n-ar fi lasat pe tatal sau,
mort de mult intru idolatrie, sa se chinuiasca in muncile vesnice (pentru ca

nimeni nu poate fi scapat de focul gheenii decit prin legea lui Avraam si
Curan), ci 1-ar fi scos din iad, iar printr-o asemenea marturie si-ar fi confirmat apostolia si i-ar fi adus pe toti cei de fats la credinta Curanului.
66'

23

24

Oinga ceoezo U3 mepmebtx eocKpeufaem. Myxammes CHA OT Hero csimulaB,

awe H nessme ero 5bikuna HenoTpe5Heihuero mersy menosex-H H cxBepHerunero
Hsononox.noHmuca, p6a4e / seppowlix pasH H HmywHx seposam, xo rpo6y oTlia
cBoero (luxe npe)ivle meThipeAecATH .neT H 6o.nee NCHBOT cxoHmas 6e) noc.nesylowy

mHorecTsy Haposa, 36yswer.ny re rpo6 yxa3ykowy, nokise. fse nosenes nperse

1131:41T11 143 3eMJ1H H3coxame yre KOCTH Tim csoero, COTBOPHJI 06bIKHOBeHHbre
Has mepTsbimki MOJIHTBbI. H a6He KOCTb K KOCTH H tlJleH K 9neHy npkuieniics Ii

xcanarvr Hasexuxmcm, Ece Te.no nos xoreko I.eno COTB0pHCA. Tare, Myxammesy,
so yc-ra ero synyBuiy, oscHse. Hre ersa oniep3e ogH H Myxammesa cbina cBoero
Y3Pe, TOTAaC Burnam socicpwian macom: Hears, 6or xpome 6ora 14- Myxammes
npopox 6osagi. BonpoineH Dice OT Myxammesa, 'calm HmeHyeTcs, oTsewa, Rico

A6syznar HapkwaeTcs (ere TanxyeTcs pa6 6orkiii). Erna ice CHA rnaroniowx
cosepumn, Hemesnamo H3sule H B MTHOBeHHH OKa pa3pyunnycs TenecHomy cocTaBy,

oc-ramacs eskitim, AKO H nperse 6bnua, cyxHe EocTH sire noTom caw' Ha nperHee
cBoe mec-ro so rpo6 Bo3BpaTHumcs. H nosene Myxammes no o6Eanako rice mycnxmakicxomy norpe6cTH OHbIe. CKa3y10T, AKO CHM Ilyottom MHO3H K MYXaMMe,a0BOR

cyneperinwx o6pansumcs. 36yswer.a re ssiss ero, zare no cmepTH B csoeri cyneperHumi H Hesepcme npe6meTh Henpex.noHHo H BO BCIO CB010 )KH3Hb Myxammesy

spar 5hicTb scemoTerimml H HenpeKnomital.

36ydxceemeo ueeepaneo U eelowe ocyalcdenue. Lleco pasii myxammesaucime
9UKblXa (TO eCTb 60TOCJI0B14) yTseprsakoT, 'TO HeinmepHmam 6.11aTOCTb 60)K1411,

I411.110CTb 11 mHnocepsne, awe H mower BCeX OT sem, BO scex Haposex 6b1BWHX

epenucoB, name re H cammx 6oroxy.nmuncos aTeHCTOB OT aIcKHX BetIMAX Ka3Heit

B setnime paticiose npimecTH pasocrx, oTnyc-rHs ace cmepTHme HX rpexH H 6oroxy.nscTsa, HO 36yrxersiosoil syum B cnacemmix HJIH Hmykkillx CliaCTIICA KI4H3e
sainicaHHoki 6BITH HeB03M0)K110. CHIC) CellTeH111110 11P0H3B0,LIAT 133 Hexoero CKPE4T-

Horo, Toromme Myxammesa pegeims. Hre Bonpoweil 6ms, 6yser mI xor,Eia Kokiem
ilexes-imam mygeHHAm, oTsewa: 0 Immo xa3Heil Heseptimm npesnewautHx, 6or
B npasx csoerf H HeH3MHplIMOCI MHJIOCTH cymiTH HMaTb. BepHbIH re, mice XOTSI

eAHH010 B )KH3HH Hcnosesume sepm myxammesaHcms (awe ki .no)aio) comopiuna,

nporiee re ACHTHA cBoero spew' B cmepTHmx rpexax H B IHITHH 13HHa npenposomina, Ha xoHes CHJIOIO H sericrimem oHoro eskmoro HcrioBesaHlis OT BegHt4x
myx HenpemeHHo H36aBJleHH 6bITH IIMelOT, xpome erimoro. H cero esimoro
TOJIKOHHHKII KYPG/Ha MHAT 6b1TH 36)1)3)Ker.fla, nsir io Myxamme,aoBa. Ho 0 CHX

npocrpaHHee 3pH so rsase 0 ode.'

25

Ilyny npenaAibleaetn. OT BALUE1114X 11 csaisHeriumx ero gysec, gyso ec-rb SIKO

sepytar, axis 6E4 Jrylly Ha BOMA npe.nomkin, o gem HcTopmo Taxy coruieTakar. CxaaytoT, AKO nplicrynnuia K Hemy Hum-31a npemysperswHH OT espeeB, Hcrrbiryiowe
o ygeHHH ero. Bissemne re H csminaBuie mHorHe Kypauoebt 3anorsesH, cor_nawyko-

wHecst 3axoHy Moriceosy, mHorailinHe re He cor.nacylow,Hecs, a Bar-lane B HeXPalieFIHH cy66oTbi o FICTHHHe arlOCTOJIbCTBa ero He mano cymHeBaxycs. 14 Toro
pasH Hexoero gysecH OT Hero npocHwa, Imre 6b1 CYMHHTeAbH0e HX BO3M0rJ10
pa3pewHTHcs mlletiHe; Myxammes no3samin 14M xoe-nti6o 3Hamekille arm Ha He6ecH,
snit Ha 3eMJ1H BOCXOTAT, CB060,11H0 sa HpOCAT. EBpeH y6o o BCIlLH, AKO secbma
geB03MONCHOri, TO ecTb sa npe.nomrir nyHy, npockiwa. Dire npenomneHHe II3 Kypaua,

B .riaac O Ayue, }were maroneT: onp146.1114:4a4CH Mac H coTpesia 5bicrki !Imo>,

TOJIKOBHHK11 KyPaHOebt TaX0 m3.narasoT: Myxammes, r. arms

cf

ersa CTOALLIe C

ll invie pe tatcil sau din morli. Auzind Muhammed acestea, desi ii stia
ea este cel mai netrebnic dintre oameni si cel mai spurcat inchinator la idoli,/
dar pentru cei credinciosi ca si pentru cei ce vor crede, s-a dus la mormintul
tatalui sau (care isi sfirsise viata cu peste patruzeci de ani inainte), urmindu-i
multime de popor, iar Ebudjehl aratindu-i mormintul. Acolo a poruncit mai

24

intii sa se scoata din pamint oasele, uscate deja, ale tatalui sau, a facut

rugaciunile cele obisnuite asupra mortilor si indata s-a lipit os de os si modular

de modular si, tragindu-se vinele, tot trupul s-a ref5.cut in pielea lui. Si suflind
Muhammed in gura lui, a inviat. Ace la, cind a deschis ochii si 1-a vazut pe
Muhammed, fiul sau, indata a strigat cu mare glas: Nu este Dumnezeu afara
de Dumnezeu si Muhammed e prorocul lui Dumnezeu" 122. Intrebat insa de
Muhammed cum se numeste, a raspuns ca Abdullah (care se tilcuieste Robul

lui Dumnezeu"). Insa cind a ispravit de gr5.it acestea, 1i -a dat sufletul

intr-o clipita de ochi stricindu-se alcatuirea trupului, au r5.mas numai oasele,
care dupa aceea singure s-au intors la locul for de mai inainte in mormint.

Si a poruncit Muhammed sa fie ingropate de asta data dupa obiceiul musulman.

Se spune ca prin aceasta minune multi s-au convertit la superstitia lui Muham-

med. Lisa Ebudjehl, unchiul lui, a ramas ping la moarte neinduplecat

in superstitia si necredinta sa si toata viata i-a fost lui Muhammed cel mai
cumplit si mai neinduplecat dusman.
Necredinta lui Ebudjehl fi vesnica lui osindri. Eta de ce fikiha (adica
teologii) muhammedani 123 afirma ca, desi bunatatea cea nemasurata a lui
Dumnezeu, mila si milostivirea lui ar putea sa mute din muncile cele vesnice
ale iadului intru bucuriile cele vesnice ale raiului pe toti cei din veac, din toate

popoarele, care au fost eretici, sau chiar hulitori de Dumnezeu, atei, iertindu-le toate pacatele for cele de moarte si hulele asupra lui Dumnezeu, e cu neputinta ca sufletul lui Ebudjehl sa fie scris in cartea celor mintuiti sau a celor
ce se vor mintui. Ei deduc aceasta sentinta dintr-un cuvint ascuns al aceluiAsi
Muhammed, care, fiind intrebat de va fi cindva sfirsit muncilor din iad, araspuns: Despre sfirsitul pedepselor rinduite celor necredinciosi, Dumnezeu va
judeca intru dreptatea sa si nemasurata sa mila. Dar cei credinciosi, care

macar o data in viata au marturisit credinta muhammedana (chiar daca

fals), iar cealalta vreme a vietii for au petrecut-o in pacate de moarte, in bautura vinului, la sfirsit vor fi negresit izbaviti de caznele vesnice prin puterea
si lucrarea acelei singure marturisiri, in afara de unul". Pe acest unul tilcuitorii Curanului ii socotesc a fi Ebudjehl, unchiul lui Muhammed 124. Dar
despre aceasta vezi mai pe larg in capitolul Despre iad. /
Fringe luna. !rare cele mai de seama si mai slavite minuni ale lui este,
cum se considers, minunea fringerii lunii in doua, despre care indruga urmatoarea istorie: Se spune ca s-au apropiat de el odata cei mai intelepti dintre
evrei, intrebindu-1 despre invata.'tura sa. Dar vazind si auzind eimulteporunci
ale Curanului care se potriveau cu legea lui Moise, iar cele mai multe nepotrivindu-se, mai cu seama in nepazirea simbetei, nu putin se indoiau de adeva'rul
apostoliei lui. De aceea, au cerut de la el o minune prin care sa poata fi dezlegata indoiala lor. Muhammed le-a dat voie sa ceara dupa placul for orice
semn vor vrea, din cer sau de pe pamint. Evreii au cerut atunci un lucni ce

parea cu totul imposibil, adica sa fringa luna. Despre fringerea ei scrie in

Curan, in capitolul Despre tuna', unde zice: S-a apropiat ceasul si sfarimata a
fost luna"*. Exegetii Curanului tilcuiesc astfel: Cind Muhammed spun
Coran, LIV, 1: Vine ceasul i luna se despicl".
67

25

COAPYTH CBOIIMH H Blinenia nyny HpH6nimalompocn K conoxynnemo, pexolua

eMy: Iloxanar Ham Hexoe nyno. Torna OH A;BYMA Heperm, empenb 6onbumm B
cpensHm 110mm:tame nrie, nerdy &puny nyHa Ha Alm nacres pa3nennen H egaHa
=lams en nage Ha ropy anima (Axe OT enHman cTpaind rpagy Mena! npunenarr),

spyran xe nacrb Bane Ha ropy Py6yB HapHHaempo, OT gpyriin crparrm rpana

newamro. Twice ensHa OT gsyx oHba nacTeR B prcan pH3L1 ero BHHge. Ilo Tom
OH Balm nyny Hem carnopHn H Ha CBOCM en mecre Dan Hocramin. KoTopoe
nygo BHnemue, Bce rime Hynee K Bepe no6poxoTno npHeTyrnura.

To4y6b emy 6ecedyem. Tanxge lailira Myxammedue yisepnwaer, AKO 3eno

nacTo rony6b c He6ecH noebinamecA H no rim ero 6onain HoneneHan B Anneme
seem menTame.
EbIK Saxony noeunyerncR. HeyKponimoro H cimpenerifuero 6buca, 6onantm
noBeneuxem H Hme Hem HpH3Ban, KOTOpbIII 3eno KpOTKO H nacxaTensHo K Hemy

npHerynHB, xo rnaronom ero rueca HimmaTenmernue npHnonain H npeg 3axoHom

Kypanoeum meld H xoneHa npeKnomin.
M4exo u med Ha 3em4u uciconbwaem. Hexorna H3anxamnemy Hapony H OT
Hero 6painHa Tpe6ylouleMy 'Towne, na BCSIK npeg co6olo 3eMJIro Ronan., 3aHe OT
6ora oTxponeHHo emy eCTb, AKO B Heti cocygm mnexom H Me,110M HCHOJIHel1Hble
o6psauyrcn, 1TO H 6bICTb. 14mnce, Hapogy, pa3geneHabim 6bniunim, Bce gaNce no
CLITOCTH nnoma.

BOJIKa meopum 2.4azonamu. I4Horna routes HeCKOJIMCO BOJIKOB Hbuou Anx,

noxa3a egmoro OT HIIX 6onbarero Hag BC= BOJIKOB H K1151351 6MT11. ETODKe npH3Han

COTBOPHA rnaronaTH A3MKOM nenonenecialm, KOTOpLIM nygom o6paTEtn B CBOIO

Bepy Ber6Hrta, cbma raH3ana CenHMa./

26

EbIK 2oeopum. Ilogo6Hum o6pa3oM 6buca, 3o3aH Hemero, coTHopHn rnaro.naTH rnacom nenosenecxxm H Tem rocHoggHa ero B myxammegamxpo npionene
nepy.
rfacmuya ascapeno2o clout/a zoeopum. Hexorga HenpHsrrenb TOTO Hex Hil (eronce

limenn 3anamsiTonax) no3Han ero Ha o6eg, wapeHoro arm:La c orpanolo ye-rpm'.

Myxammeg y6o KoHapc-rna Henegsdi, B351.71 wily nac-rb OT nnena anna, na ACT.
Axe Hann ce6e Ho yera Hnaraemy, nacTseHitham rnacom B0301111: E.1110AHCA, ,11a
He Hxycnum MA, 3aHe AXIOM Haparmemta ecmbs>. CHe Bee ripHcyTcTsponnra cHbnuama.

HenpunTenb ice Hug, yroTonamaii Myxammegy Taxospo necTb, 3a6b1B ynHHemloro,

sne OT arHHa H a6He ripen BeemH paccenecn.
Om nomy ezo poascu pod.emcR. Ha Hexoeil wecionacuneil c cynocTaTamm 6paHH
OT 3eJIHMA TennoTbi H yrprxgemin TaK0 Bello Ten, ARO xannem Bola OT mug ero
Tex-yin Hm O6HJIbHO nagaTH Ha 3emnio. 3eNuin ice era noTom ero noxponneHa
6Lacrs, a6He minim (poncH)nneTyrnHe H gpeneca 3eneHeloamecn HpoH3Hene.14 BepyloT,

ARO Torga nepHoe IBBHOK OT Hon Myxammenona cornopmcn, npewne ice He 6blerb

B ecrecTne Hewer'. Orxyny ygeHble HX rnaroinoT,

A50

wilai HOT Myxammegoa

6131JI IIIHIIKOBOTO 3anaxy H 6JIaTOBOHHA (o Tacuicase xe H CBATOCTH Hama 3pIf

B rnane 0 zuaponucanuux myxammenaHuom).

x manAperse

68

ei statea cu prietenii ski si au vazut luna apropiindu-se de implinire 125,

aceia i-au zis: Arata-ne o minune". Atunci el a facut semn lunii, cu doua
degete, cu cel mare si cel mijlociu, si indata luna s-a despartit in doua si o
parte a ei a cazut pe muntele Elika (situat de o parte a cetatii Mecca), iar
cealalta parte a cazut pe muntele numit Rubov, care se af1a de cealalta parte
a cetatii 126. De asemenea, una din cele doua parti a intrat in mineca hainei
lui. Pe urma el a reintregit luna si a pus-o iarasi la locul ei. Vazind aceasta
minune, toti iudeii aceia au venit de bunk voie la credinta lui.
Porumbelul vorbege cu el. Aceeasi carte Multammedie afirma ca foarte
des se trimitea din cer un porumbel care ii soptea la urechi, in vazul tuturor,
poruncile lui Dumnezeu.

Taurul se supune legii. Pe un taur neimblinzit si foarte salbatic 1-a

chemat cu porunca lui Dumnezeu si pe nume; acela, apropiindu-se de el cu
mare blindete si gudurindu-se, a ciulit urechile foarte atent la cuvintele lui
i in fata legii Curanului i-a plecat grumazul si genunchii.
Scipind, scoate lapte si miere din pcimint. Cindva flaminzind poporul i

cerind de la el mincare, a poruncit ca fiecare sa sape pamintul din fata sa,

pentru ca ii este descoperit de la Dumnezeu ca acolo se vor gasi vase pline
cu lapte si cu miere, ceea ce s-a si intimplat. Acestea fiind impartite poporului
tot de el, au mincat cu totii ping la saturare.

Pe un hip l-a fdcut sd grdiasca. Odata, vazind citiva lupi urlind, 1-a
aratat pe unul din ei ca ar fi mai mare peste toti lupii si capetenia lor. Chemindu-1, 1-a f5.cut sa vorbeasca in limba omeneasca si prin aceasta minune
1-a convertit la credinta sa pe Vehbin, fiul lui Haizal Selim 127. /

Taurul vorbe,ste. De asemenea pe un taur al unui oarecare Zozai 1-a

facut cu glas omenesc sa vorbeasca si prin aceasta 1-a atras pe stapinul lui
la credinta muhamme dana 128.
Buccitica de miel fript grdiege. Odata un dusman al lui (al carui nume
1-am uitat), chemindu-1 la un prinz, a pregatit un miel fript cu otrava. Iar
Muhammed, necunoscind perfidia, a luat o bucatica din spata mielului, ca sa
manince. Aceasta, vazindu-se ca este pusa in gura, a strigat cu glas limpede:
Pa'zeste-te, sa nu maninci din mine, pentru ca sint plina de venin", ceea ce
an auzit toti cei de fata. Dar dusmanul care pregatise o asemenea cursa lui
Muhammed, uitind cele acute, a mincat din miel si indata a crapat inaintea
tuturor.

Din sudoarea lui rasar trandafiri. La o batalie foarte cumplita cu protivnicii, de mare caldura si osteneala asa de tare a transpirat, incit picaturile

de sudoare, curgind pe fata din belsug, cadeau pe parnint. Iar pamintul

stropit de sudoarea lui indata a odraslit macesi (trandafiri) infloriti si pomi
inverziti. $i ei cred ca atunci, din sudoarea lui Muhammed, s-a f5.cut pentru
prima data trandafirul si ca mai inainte acesta n-a existat in firea lucrurilor.
De ad inv5.tatii for afirma cal sudoarea lui Muhammed avea mirosul si
parfumul trandafirului. (Despre taina si sfintenia trandafirului vezi in capitolul Despre zugrdveala x muhammedanci 129.)
x pictura

69

26

Ilya 3y6a. rlaim Ha HHOM cpaweium eAHH Herro OT Hesepm.rx TOM, imam
MyxammeAa B iieniocTH 6ynasoio yAapan, AKO 3y6 eAHH OT npemmx 3y6oB sicrop7KeC51. BOT )Ke BIWA 3y6 Toil Myxammenos ywe Ha 3eMJI10 ynacTH HMyIIjHri, rpo3Ho
nosenen raspiumy (KOTOpb1r1 TorAa mo)KeT 61,1Tb, 9T0 B cem,mom He6ecH o6peTancs),

Aa nocneumT H npewAe, Ame 3y6 oHmil He ynaAeT Ha 3emmo, tiecrHo Aa npimmer

ero H B pyxy MyxammeAy Aa BROXCHT. raspHHn xo 'Tenon Heim cny-x6m cest Tax
cxopo c shimmer He6ecH cnycnincs, AKO 3a cxopocrh neTaHHA H ,11,13HXeHHA ero
Bee He6eca H 3eKTIA mano liTo He coxprimmacn. H moweT 6131Tb BCA Henoro eseTa
pa3pyEumnacs 6hi maxima X, ante He 6h1 scemorymecTso ppm 6owHs oHro nonAepwano. 0TAas y6o emy MyxammeAy 3y6, atiren npen seem BOHCKOM
saneHHo pew: 0, sepHEm 6paTHA H csor4HHHum, umenewe 6or co3Aa MA, IIHKO-

J111)Ke 'MOB= nocTpaxiax 0 )KH3HH H liecrH 6e,EicTsosamm. I46o ame 3y6 B03mo6nemioro H npopoxa 6owiin Ha 3emm0 ynan 6m, Ao mod' rnaBM Aeno npHuuto
6m. Tae o6Hawns meg scex cynocTaTos B MrHOBeHHH oxa Aawe Ao eAHHoro
y6iin H Ayum IIX BO aA HH3BeprHyn.

Boa om nepcmoe eeo. I4HorAa waxAmo Tomilmy soilcxy H B0,11131 npiinewHo

117

Huiruemy, HO imrAewe o6peTmemy, nepc-rm npasmn ppm npocrpe, II3 Hxwe

xpaes Tommo soma HC-retie, xiTo BM BOCICK0 HanHnocs Ao chrrocTH.

T./log.2 decgmax
0 HHNX nygecex, spice B npocTom TOKMO Hapo.ue 06HOCATC51,

B HerDKe H 0 gaw' ero H 0 'Marie weH H o cmepTH ero

Kpome HOMAHyTbIX H miaR mHoras y npocTeilumx c senmaim ymuneimem
06HOCATCA, y rieHHeilumx we HmeioTcs aKH 6b1 HeH3BeCTHBA H HeyAo6Ho cim,esan
exa3roumm yineca IlpHK31011AIOT, XOTA mime 11H 3anpeuiaioT, 1114 AKO 6oroxyniaas

sechma oTmeruyT; OT HHX)Ke HeKai ARA nic6onhiTHeilinux 3Ae npimaraem.

111W

Ilio6ocmpacmue e'o. 3a tiyAo HmeioT, RTO OH 6bIJ1 TOJIKI4A nOXOTH, AKO B

cmemeHHH TpHAecirrE myweil CHJI131 H Aeilcrsus mowame Ha ce6e noRecrH H TOJIHKO)K

Rke LIHCJIOM NCH 06 eX4143, HOLub MOBOJICTBOBBTII.
HeKOTAB 6bIJI C BOikKOM CBOHM npoTHsy HeK1414X 6yHTOBILIHKOB apanoa
H ywe mHHyma mecTh mecnaes, OT Henewe BOAHH He so3spaTiauacn B AOMbl CBOH,

Hama= y6o ponTaTH H rnaronaTH, AIM He moryT 6onee so3AepwaTH TenecHoro

BOXAefleHHA, TOTO paAH HRH B ,1(0MbI HX OT1HTH Aa OTIlyCTHT, 41J114 B 9yxCeI3 3emne

c AyNAIMN weHamH cmemeHHe HmeTH Aa 1103BOJIHT. MyxammeA paccrimas, AKO

OT eXCHIIHA crpaHm 3anoseAmo Kypana nosenesaeTcs, Aa B myweci 3eMnH, awe
H C CBOHMH nneHHHxamH HHKBKO)Ke OCKBepHATCA, OT Apyriin CTpalibI ypa3ymes no

oTxposemuo, AKO no6eAa Ha cynocTaTos cxopo HMaTb 6bITH, Ha o6a npomemm

HM oTxa3an, pege we, AKO Holum sonpocHT 6ora, xiTo TB0pHTH noAo6aeT. CsH-raiony y6o AH10 BOTIpOCHJI, xonimoe 9HCJI0 Tex ecm, }me C weHamii CBOHMH cosoKy-

nnemis HecTepnxmo wenaioT H o6peTomacs Ao 5 000 myweil.

X 3,71aHliC

70

Minunea cu dintele. Iarasi , intr-o alta batalie, un necredincios 1-a lovit

ap. de tare pe Muhammed in falci cu buzduganul, incit i-a smuls unul dintre
dintii din fata. Dumnezeu, vazind ca dintele lui Muhammed are sa cada pe
pamint, i-a poruncit cu asprime lui Gabriel (care atunci se afla poate tocmai

in cerul al saptelea) sa se grabeasca si mai inainte ca dintele sa cada pe

pamint sa-1 is en cinste si sa i-1 puns lui Muhammed in mina. Gabriel s-a
coborit din cerul cel mai de sus atit de repede pentru indeplinirea acestei
porunci, incit din cauza zborului si miscarii lui toate cerurile si pamintul

au fost cit pe ce sa se sf5xime. 5i poate ca intregul edificiu x al lumii * s-ar

fi prabusit dad. nu 1-ar fi sprijinit atotputernicia miinii lui Dumnezeu.
Dindu-i deci (lui Muhammed) dintele, ingerul a spus deslusit in fata intregii
optiri: O, credinciosilor frati si rubedenii, de cind m-a zidit Dumnezeu n-am
suferit niciodata o asemenea napasta pentru viata si cinstea mea. Daca ar fi
cazut pe pamint dintele celui iubit si profetul lui Dumnezeu, insusi capul meu
ar fi fost in joc" I 5i scotlnd sabia, intr-o clipita de ochi i-a ucis pe toti protivnicii pina la unul si le-a aruncat sufletele in iad. /
Apa surge din degetele lui. Alta data, fiind chinuita ostirea de sete si
cautind de sirg apa si neaflind nicaieri, a intins degetele miinii drepte $i din
virfurile lor a curs atita apa incit intreaga ostire a baut pe saturate.

Capitolul al zecelea

Despre alte minuni care circul'a numai prin poporul simplu.

Tot aici despre fiica lui, n.urnarul femeilor Si moartea lui
Mara de cele pomenite, altele multe circula spre marea mirare a celor
simpli, dar cei invatati le ignora, iar cei carora li se povestesc nu prea lesne

pleaca urechile la ele, deci nici nu sint oprite, nici lepadate ca cele prea
hulitoare de Dumnezeu. Adaugam aici unele din ele pentru cei mai curiosi.

Senzualitatea lui. Drept minune socotesc ei faptul ca atita patima avea,

incit, impreunindu-se, putea suporta asupra sa puterea si actiunea a treizeci
de barbati si putea satisface un numar egal de femei intr-o singura noapte.
Odata se afla cu ostirea sa impotriva unor arabi rasculati ysi, trecind
,case luni de cind ostenii nu se intorsesera pe la casele lor, au inceput sa cirteasel si sa spuna ca nu mai pot sa-si infrineze pofta trupeasca, de aceea,
sau sa-i lase sa plece pe la casele lor, sau sa le ingaduie sa se impreuneze
cu femei straine in pamint strain. Muhammed, socotind c5., pe de o parte,
in CMran se porunceste sa nu se spurce in pamint strain * *, deci cu captivii
lor 3.34, iar pe de alta parte intelegind, prin descoperire, ca victoria asupra

potrivnicilor se va petrece in curind, a respins amindoua cererile, insa a

spus ca va intreba la noapte pe Dumnezeu ce se cuvine sa faca. Luminindu-se

de ziva, a intrebat care este numarul celor ce doresc cu nerabdare impreunarea cu femeile lor. Si s-au aflat pina la 5000 de barbati.
x clAdire

Cp. Lucretii De rerum natura, V, 96.

dinta".

Cp. Coran, II, 221: Nu v5, insotiti cu femei politeiste mai inainte

SC

vin la cre-

71

27

Bolicicy no dicencicu ce6e npocmupaem. 14xxce npH3BaH npe,o.TIONCHH HM, AKO

OT 6ora (=siege or Hac ,r(a. 6yner Tax000e 6oroxyneHne) noseneHo ecTb, no He

HapyLuag Kypalloebzx 3anooenel3, off cam, npocTepTHem csoero CH Tena, noxoTb
28

IIX yTOJ1HT. 14 TaK0 /110AbATIAM 6MBIIIIIM (rnaramoT) CBATerIIIIHM pH3 H cpagHabr

ero BOCKpHAIIAM, BMX OHbIX 6e3 npepmsy Y,A0BOJICTBOBaJI, o6a9e TM He yrpyminco,

moxe MTO 3110 nocTpaAan.

liono6Hoe HegTo cica3yloT H o cl3aTme, ,oulepH ero, Axe, axH 6b1 6ora pang
(o, peneHao ripe6e33alcoHHoro!) HeCKOJIBKHX Tb1C31111 BORCHa npeaoonena CHJIbI X
ROBJleCOTBOpFIJIa HOXOTH HX. CK0H9aB Dice ,oeno, OT BCAKOTO B351JIa B 3annaTy 110

neHm3lo (MHoro CHA cgacTnHoee &Ana Hexce Ta, o xoTopoil nHHTa rnaroner:
OCTO no3Hana my)Kell H ewe He IlaCbITI4Be51 onine))), 110TOM co6paHxylo Amer
cymmy Ha, nponHTaHHe y6orHx B Hergam mono. Ilea) paox myxammenaHe 3eno
Tsepno oepytar, AKO HHKaK010 METIOCTbIHel0 6or TaK He yMETIOCTHBA5leTC51, xatc

T010, xoTopao cooero CH Tena oo6bigeio npHo6peTaeTcx, XOTA npento6oneome x

3anpeuleHo ems. Taloa awe KTO oToeprHiicx mHpa (moHax) a Harmage OT cexrm
6ydarmae (To ecTb loponHomx) Ha yalme rpa,oa xaxosyto-n-H6o xceHy or cep,m14
Box,oeneeT H awe oHylo Anima 311inilie (To ecTb 13 nto600b 6oxam a He coolo)
npocHTH HagneT, ,oa cicoepHoe ero coToopHT wenaHlle, ,00nmula 6yner ra DiceHa
cnyx6y II0Ka3aTH H HOXOTH TOTO AORTIeCOTB0pHT11, comp/alum H oeppoutH,11To
TO B BeJIIIKy10 eri 6yoeT 3acnyry.

Xenia eeo. lisurbriannaTb weH Hmen Myxammen, 110,4110)1(1111LE we Ai:1),x, or

xoTopmx e,orma 6Eacrb HyneaHbrHo, HmeHem Caltme, o Heraxe BenHgaso socriomxHatoT, aKH 6b1 oTeo eA 6bin AapoH, Mortceil Dice AAAA a Myxammen my)x. Apyrao
6b1CTI, MepHeM xxorsHTHcca, xoTopylo nave HHex nio6nsune H Ty nepoee B-)KeHy
ce6e Aeslluelo nooT. CnygHco emy H CO HH010 pa6mHeio 6ny,o B TailHe COTB0p11TH
H rwes RX B camom TOM AegmEarki HOMAHyTaA AKOBHTHCCa Havana noHocHTm
rnaronloam: dfaxo JIH n0006aer npopoxy 6oxanuo TB0pHTH H eja 1111 raTcm vyxcenoxcCTBO HmeTH 1103B0J1eHO ecTb N. OH xneHytoricx HmeHem 6ora cooero THep,00
o6eulan HEIKORIDICe Hilpeab Toro THIHHT11. Ho HO Ma_TIbIX nHex, 3a6bIB TOA KJIATBbI

CaM Cb1I1 BepOROMERK, nalcH c pa6bmelo cmeclincx H nam OT 51KOBHTHCCIA B npe-

n io6onexHHH AT 6mcm. How a6He CTHX eri (xoTopoii noTom B Kypau sHececx)
aKH 6b1 no 60)1CHIO BeJIeHHIO gluon" HagaT, AKO KJUITBa emy OT 6ora pa3pemeHa
6bICTIa H He Aomxkla OHa IIOMbIIIInATx,'(T06 MOr C06J1a311 B 11HCTOTY npopogecxylo

BERTH, HHaK0 6o rHeo 6owail scema Ha ce6e noneceT.

,12(eTeit xoTo my-Acecxa H welicxa nony Hmen, Ho no ce6e mixoro ice ocramin,
xpome CAREMA OaTmm, jlalepH mimeo, o esoice H3pAAHMX n000H3ex yxe peXOM./

Cmepmb Myxammedoea. 0 ymepTEHH )Ice Myxammen000m ,oBoxxoe earl. y

29

opal:1mm nHcaTeneri MHeHHe, mime 60 cKa3y}OT, AKO 51AOM OT HeKH5I 111/AeaRbIHR

yorpoeHamm H emy nomleceinibrm norli6e. HHme cHe AKO micHooe oTmeakyule,

yrsepKoaloT, alai 6ii OH cenmb ,oHert nneopolo (6oneHHem 6oxoo) 1:mm01mo-rooms,
OT TOH 60J1e3HR B nepomx BM gyBCTBO H pa3yvi nory6Hn, Twice B CeAbMbIll ACHb,

erja nalal 3opao 6bicTr3, AnH, Chili A6HTanH6a, o o6e3ymnems ero H J111111eHHII
nyncTH pyrameco. MyXaMMeI y60 Taxosao nopyraHHA cnbnuao, nosenen, ,oa HHKTO-

72

Se ofera ca o femeie ostirii. Atunci chemindu-i la el, le-a spus ca are

poruncg de la Dumnezeu (departe fie de not o asemenea hulire a lui Dumnezeu) ca, fara sa calce poruncile Curanului, el insusi oferindu-si propriul
sau trup sa le potoleascg pofta. Si astfel, / fiindu-i ridicate (zic ei) preasfintele haine si poalele camasii, i-a satisfacut pe toti Mira intrerupere, dar prin
aceasta nu s-a obosit, nici nu a patit ceva eau.
Ceva asemangtor povestesc despre Fatma 131, fata lui, care, asa

2Et

zicind pentru Dumnezeu (o, vorbg prea fail de lege !), a invins vigoarea citorva

mii de osteni si le-a satisfgcut poftele. Isprgvindu-si lucrul, ea a luat de la

fiecare drept rasplatg cite un ban (mult mai fericitg era aceasta decit cea
despre care zice poetul *: 0 suta de barbati a cunoscut si a plecat fara sa
se sature") 132, iar dupg aceea a dat suma de bani adunatg pentru hrana
saracilor, la biserici. De aceea muhammedanii cred foarte tare ea prin nici
o milostenie nu este imblinzit Dumnezeu asa de mult ca prin aceea cistigata cu vinzarea propriului sgu trup, deli adulterul este interzis. Astfel,
daca vreunul care s-a lep5.dat de lume (monah), dar mai cu seams din secta
budallah (adica a celor ce se prefac a fi nebuni), va pofti din inima vreo
femeie pe ulita cetatii si va incepe a o ruga Allah e4kine (adicg De dragul
lui Dumnezeu", iar nu pentru sine insusi), ca st-i implineascg spurcata lui
dorinta, ea va fi obligata sa -i faca acest serviciu si sa -i satisfacg pofta,
socotind si crezind ca acel lucru ii va fi ei de mare merit 133.

Femeile lui. Cincisprezece femei avea Muhammed '34 11 doug tiitoare 13b,

dintre care una era iudee, cu numele Safie, despre care cu maretie pomenesc
cum ca tatal ei ar fi fost Aaron, Moise unchi, iar Muhammed bgrbat. Cealalt5.
era Meriem, iacobitg, pe ea o iubea mai mult decit pe celelalte si pe ea cea

dintii a luat-o de nevasta, fiind La. I s-a intimplat sa se culce intr-ascuns

si cu o alts sdava si, vgzindu-i amintita iacobitg chiar in timpul aptuirii, a
inceput a-1 batjocori zicind: Asa se cade sa faca un proroc al lui Dumnezeu
si este oare inggduit sa te sui in pat strain pe furls?" El, jurindu-se in numele
Dumnezeului sgu, a fagg.duit cu tgrie sa nu mai facg niciodatg acest lucru.
!mg peste citeva zile, uitindu-si jurgmintele, pentru Ca era sperjur, s-a impreunat iargsi cu sclava si iargsi a fost prins de iacobitg in adulter. Indata
el a inceput sa -i recite, ca din porunca lui Dumnezeu, un verset (care dupg
aceea a fost trecut in Curan), cum ca jurgmintul ii este dezlegat de Dumnezeu
si ea nu trebuie nici sa cugete ca as putea patrunde vreo smintealg in curatia

proroceasc5., astfel va abate totdeauna asupra sa minia lui Dumnezeu**.

Desi a avut copii, si de parte barbateasca, si de parte femeiascg, n-a
lasat pe nimeni dupg sine decit pe Fatma, fiica lui, despre ale carei prea alese

ispravi am vorbit deja. /

Desfire moartea lui Muhammed. Despre omorirea lui Muhammed exists
o dubla pgrere la scriitorii arabi. Unii spun ca a pierit de o otravg 336 pregatita

si data de o iudee, iar altii, respingind aceasta pgrere ca falsg, afirma ca

imbolngvindu-se de pleura (boala coastelor) sapte zile, de la acea boa15. si-a
pierdut mai intii toatai simtirea si mintea, iar in ziva a saptea, cind a fost din
nou sangtos, Ali, fiul lui Abisaliba 137, isi bgtea joc de nebunia lui si de pier-

derea simturilor. Muhammed, auzind astfel de batjocuri, a poruncit ca

* Iuvenalis Satira VI, 130.

** Coran, LXVI, 1-2: O, Prorocule I Pentru ce interzici ceea ce Dumnezeu a ingaduit,
dud cauti satisfacerea sotiilor tale ? [...] Dumnezeu iti impune s te dezlegi de jurAmintele tale".

73

29,

we 6onee ocTaHeTcm c Hum B nome, Kpome 3nra6eTa, cbIHa A6nynmyTanH6osa.

H TaKo B Apyritil cenbmbal neHb yMpe. IIO cmepTH Toro, HHKaKosoe )Ke B Ttie
ero ycmoTpeHo TneH He HMI H3meHeHme, 'Tome tiTo Me HbL11111:1 npasbm ero ppm

neperb lla3an 3aKpHrifincsi. YMpe ace B neTo rerHpbi x cHoest Aecwroe, B 12 neHb
mecHua Pa6He, KoTopmri rorL ecTb I'ocnora CnacHTensi 631, HyHA 17 neHb. )1(Turi
.nymmix ner 63, HnaneTenbc-rnosan nocne no6ery H3 MeKKH, no HcqlicneHino Kanmicorly neHATE. neT, HageHurycst TO.TIbK0 necsiTomy. H CH51 o nwenpopoue Myxammene
B o 6acHoTHopHmx ero nenax H mynecax owe B KpaTHe nononbHa ;la 6yrkyr.

ritaea nepeaR nadecRmb

0 mowax MyxammeAoEux
Mouiu Myxa.mAiedoebt. Myxammerc ymep 6e B Menme, rare H norpe6eH
ecrb, "mice no y3aKoHemno Hepxo8Homy nonweNcTspoT nocemaTH pamo AKO I
Meicxy, o Ko Topa! pemem B name 0 cmpatiemeoommuxx mycnumaticKom K mamas
3a ce.Funue y flux nottumaembmi.
3a mow{ MyXaMMe,a0BbI C,111C115110TC51 BC5I CH51: Teno ero, 3y6, onewna, 311aM51

H 3epHo nuremmbt palicicHsi, 0 1114X)Ke Hcex no pomy, npocTpaHHee 3ne pe "eM.

BaCHOCROBAT BCe myxammenaHe (IITO H HaM HepenKo CJITIHR0051 ClIblilIaTE

or Tex, H)Ke noceuraior rpo6 Myxammenos H C Henificam colcpymeHHem cxa3y1oT),

aKH 6b1 BHael1H H HenosanH Tpyn ero, o KoTopom yTHepwnaloT, tITO uen ec-rb
H He-n=11ex, 6en 5IKO 60Be11110 xxx H 611a1-08011eH AK powa. 110.110)KeH ace B /Coirie3e
30

mpamopHe, gpaNcailumuvig Kospamx H mHoroneHmamH 6Hcepu H maprapHramm

yKpanieHHom. 146o awe 6br peK KTO, 51KO cyulux B HAMM, B IlepCHH H BO Hcem
AnHoTmaxmcom rocynaperBe 6oraTcrs, xtecRTam mac-rb B MenHHe H B Me lace, or
TOSIHKI4X neT co6pacx, mower 6brrb He norpeunin 6b1. H cest panic BHHbI cnasHo
ec-rb y TypKos Helmer Kpbrmcxoro TaTapHHa pegeHne, xoTopoil nocenis mime
mec-ra (HmeioT 6o 06bIgail H TaTapoHe Ha6micHeAunni B Memcy no o6enlaHmo
xonHTH), Korna AOMOH BO3BpaTHJICA, HonpouleH 6bICTb OT CBOHX, IITO 6b1 B OHbIX

CBATIAX i3 6nawexxbrx mec-rax lumen, cKa3yroT, trro Talc oTHeulan: Mall icon, aneati
doicuoic, TO ec-rb 4314nen 6oraTc-rsa npemHorHe a noxHulaiourero Hx HHKorowe".
3y6 ego. PaBHbIM o6pa3oM OT HHyTpHeilunix HaX1B0pHbIX HMnepaTopa OTMaH-

CK0F0 cnywHTeneri H OT myna HepKosHoro 114Ha no HX 3a1coHy nioneil cKa3ro1(ix

H c HenmcHm 6naroroBeHmem H o6briarmbimH monHTHamx o 3y6e Myxammenobe
BOCHOMHHaHHe Tsopgamx ClIbIIIIaX0M (o Hem we HeproT, AK Ha HeKoeil Horme
OT HenpHATeng emy BBI6HT H B coKposHurax HHyrpHeilamx Cy.TIbTHHCKHX 6naronecrHo xpaHHTcx H c06nionaeTc51). roHopsiT we, wro 6en ec-rb, aKH maprapH-ra, HO
HnHoe 11.11WIIIHR H ,a0J1)KaillIIHR oprumapHbnc Apyrmx nloneri 3y6oB, 0 KOTOpOM
s 6ercraa
xx xoacaellait

xxx morriaraa 6ymara

74

nimeni sa nu mai ramina cu el in cases, afar5.' de Elhabes, fiul lui Abdulmutalib 139. $i astfel, in cealalta a saptea zi, a murit. Dupd moartea lui nu s-a
observat in corpul lui nici o stricaciune sau schimbare, afara numai ca degetul cel mic al miinii drepte s-a strimbat inapoi. $i a murit in al zecilea an al
Hedjirei N,

in a 12-a zi a lunii [intii] Rebi, care an este al Domnului

si

Mintuitorului nostru 631, iunie in ziva de 17. A trait ani lunari 63, a stapinit
dupes fuga din Mecca, dupa calculul lui Calvisius, noua." ani *, al zecelea
numai incepind 139. Dar ajunga-ne cele spuse, asa pe scurt, despre prorocul
mincinos Muhammed si despre faptele si minunile lui fabuloase.

Capitolul al unsprezecelea

Despre moastele lui Muhammed

Mocqtele lui Muhammed. Muhammed a murit la Medina si tot acolo e si
ingTopat. Dup5. rinduiala bisericeasca, ei sint datori sa viziteze acest oras la
fel ca pe Mecca. Despre aceasta vom vorbi in capitolul Despre pelerinajulxx
musulman la locurile socotite de ei sfinte" 140.

Drept moaste ale lui Muhammed se socotesc de ei acestea: corpul,

'Lade, haina, steagul si un bob din griul raiului. Despre toate in parte vom
vorbi aici mai pe larg.
Povestesc muhammedanii (ceea ce ni s-a intimplat adesea si noua s
auzim de la cei ce viziteaza mormintul lui Muhammed si povestesc cu mare
jale) ca ar fi vazut si ar fi sarutat corpul lui, despre care afirma ca este intreg
si nest icat, alb ca vataxxx si binemirositor ca trandafirul. $i este pus intr-o
racla de marmora impodobita cu cele mai pretioase covoare si cu margele
$i margaritare de mult pret. Caci daces ar l spune cineva ca la Medina si la
Mecca s-a adunat de atitia ani a zecea parte din bogatiile din India, Persia
si intreaga impar5.tie aliotmana poate ca n-ar gresi. Din aceasta cauza este
la turci o vorba a unui tatar din. Crimeea, care, vizitind acele locuri (caci au
obiceiul $i tatarii cei mai evlaviosi sa se duca la Mecca din fagaduint5.), cind
s-a rotors acasa a fost intrebat de ai sai ce a vazut in acele sfinte si fericite
locuri si se spune ca a r5ispuns astfel: Mal kop, algan djiok", adica A vazut
bogatii foarte multe, dar pe nimeni furindu-le" 141.
Dintele lui. La fel am auzit de la cei mai intimi slujitori de la curtea
imparatului otoman si de la altii din tagma bisericeasca a legii lor, care povesteau si isi aminteau cu mare evlavie si facind rugaciunile obisnuite de dintele
lui Muhammed (se crede el acest dinte i-a fost scos intr-un razboi si se pas-

treazi $i se pazeste cu evlavie in vistieriile cele mai dinlauntru ale sultanului) 142. Se spune ca este alb ca margaritarul, insa de doua on mai lat si mai
lung decit dintii obisnuiti ai celorlalti oameni, de aceea lesne apare indoiala
T-

x fugii sale
xx calatoritul

xxX_ bumbacul

* Sethi Calvisie Opus cb.ronotogicum, p. 603: Mu/tamed, qui postguam fugatus erat ex
uric dioiha its Arabia milt:les collegerat, icrbes guasdarn occuparat et in, summon annum, et
ii191430,4 ei

doctrinam suant propagarat, arloritiO cum, vixisset annos Hegirae sv,,tagittla fres, anr
'.weginte 'edit, die iiodeeium rabic invosis, fer ( ). .2 [a(liel, lnrfi, u.n.) Est trellis dies 17 Mai.

67

30

ygo6no nono3peHne 6bITH moxeT lienoBetiecxoti JIH CCU, 3y6 OHOil, He TOKMO ITO
Myxammenort, XOT51 y HHX HIIKTONCe 0 TOM CyMHHTC51 WITH CyMIIIITHC51 moweT.

Pu3a. Taxxce H o pine MyxammenoBe Beppor, nmennne Ty y ce6e, suco co'<poi:mule Hexoe, Bcero mnpa npaxailume, }ince oHn eupcau zuepu66 TO ecTE, aorrylo
plop> 1U114 onnam Hap Humor. Ham camllm CBOHMH 010414 BH,L1eTb oHyto He cnyT-MA0051, sane en1411010 TOKMO B TO,L1 ;VIA OCB511.11eH1451 B001161 (o Ilem maim mix=

3ml) 113HOCHTC51, o6atie MHOTaKabI OT "Inge Bumx IO H npnxacarnumcB TOR CabImaxom, WO 143 BRaCOB Bep6moxbnx HCTKaHa ecTb, He oxpaineHa xce HaKaKFIM
BaHOM, HO ecTecTBeHHoro Bnacos nBeTy.

Boda oceszumman. CHID n0 Bce ronbx, Tpemn geHbmn npexcne Pama3ana, TO

eCTb Mecatitioro nocTa, comenmecx B cynTancxym BHyTpenHernnym nanaTy MHODReCTBO HepKOBHHKOB H BbICOKFIX omit H compumme 06bIKHOBeHHIpIe MOJIIITBbI,

143 no3nainelmoro, B Hemwe xpannTc51, Komera H31,eM_T1OT, Twice npmleceny 6bnany

Benmomy cpe6p5momy cocyny BOMA HCHOJIHeHHOMy, 11011111 esi B Bony omogamT,
xoTopym Bony no TOM, He TOKMO cBsiTy, HO H ocBmgaroulyto H HeTneH Hy 6bITH
Beppor. "Jew pann 113 Hal npmcocHoBeHnem p143bI OCB51111eHHOCI BO,abI, mnoncaft_31

Lune menblune, cmpeqb ennHy nH6py X BMeCTHTII moryinne crex.runmbie cocygm/

HarIOJIH5110T H Ka3eHH010 o6u.leto netiaTmo sanegaTnes, Ha 6narocnoBeHne H OCB51-

maim BCeM BO rpage 3HaTHei3umm, nepcoHam, Be3npsim H naraam H npyrnm nocTocmeilamm nlinam pa3nenwrn o6Eamail nmeloT. BOMA xce ceB ynoTpe6neffne ecTE,
Taxo Boe: HatieHmycB nocry, xorna IIO 3axoxneHnn connua HOCT pa3penurrn XOTAT
(3aHe HOCT nepBee B0,11010, Twice 6panmom pa3pemaTn 3axoH HX nonyxcnaeT),
113 OHOR BO,abI B 60J11311101:1 cocyn Tpn Fi11H mHowarnune KaIIIIH yxaHyBule, BCe HOTOM
OT TO51 BOAbI 111,10T, Tp14)K,abI npmcymnBaB.

tleco padu eepyemca nemnenua 6bunu. 3a HeTneHHocTb y6O cesi mbi xypno3ErocTHEO Bann no6pxnenn, He eAHHONCATA Taxa CTe101.51HHhICI cocyn 11011H13111 B0,11,61

pusolo OCB5111.1eHEIMA, nocpencTsom nplutTendi nonytmxom K tipe3 Heab.Til Ton

co6nionoxom. YcmoTpexom xce Bony Ty, 'ITO B Hecxonbxo IXHeH noxa3ana B ce6e
Hexpo ryuly (KaK BCHKa51 o61mn Bona 110Ka3bIBaT1, 06bI4e) 3eneHoBaToro Bnna.
Twice rycreinuaB Han maTeplin Ha Atm oTnerna a npurtme BOgEd HHCTO H 6e3gpmxHo
gaxe no Tony HeTJIeHHO HO Bxycy H inlay npe6Eacrb. Ho na He KTO 6e3paCCyi1H1,1r1
C1351TOCTb Hexylo 6bITH B TOR Bone Bo3nemgyeT, 1314Ha OHb151 HeTHCHHOCTI4 ygo6Hum

11 ACI1b1M 06pa3om noxa3aTmcB moxer. Chime 6o crexuBabie cocynbi XX 3anerunnoT

macTlixonoto cmonom, csepx )ice TOTO swim: .10T ropno CTICI151111111bIxpactnam BOCKOM,
xoTopmm rmcbma negaTanyr. CEsepx nce BOCKy camoe yerne CTICT151H14111,I 3axpbma10r
xoweto HMH caxmuan 30B0M010 11 xpyr men cocyna Ha xpermo 3a13513bIBMOT 14 HOTOM
KOH11b1 nmypa cyprytleM netiaTaroT. H TaK0 Bo3nyx, mace eCTb Heyman BHHa BCSIKOTO
TlIeH1151, 6yar114 TaK TeCETbIM COCyaa 3alun0ge1nem OTArleHHbIii 11 KO Bc-rynneHmo

crio6onbi Becbma .Henmymnri, immerowe MO)KeT TIHHHTb BHeamero ABH)KeH1451

HRH npemenemv, OT Hero 6M ITp0143011LTIa Hem' KBaCHOCTb HRH HOBbI51 490pMbI

HaBeneHne kinn nepEtbui npemeneHne, meco pann ToncTernulie a Harmage 3emnsmbie

BO,abI MaCT1411bI csoelo CH THFOCT1410 OTTAIMIOTC51 11 Ha ,nne cansTrcsi, npoTgan )xe
Bona ocTaeTcsi Inicrefimast 14 B csoem KOJIHHeCTBe HeTneHHa, 11TO yemoTpeHo 6bITb

mower BO BC5IKOri Bone O6iuerl. ET,aa)Ke HO OKO19aHHH rona ycTne CTK1151HHabI

.oTBep3oxom H Bo3nyxy BHHTH Tamo nonycTxxom, yannexom no IJIeCTH nHex, 'no
BCH BO,aa Ham BO3MyT14C51 H HenpecTpaHHEdm rynin ,TIBMICeHl4eM orycTecB, Ha Hoene;WIC

e H cmepnem HaMaT. Ho x npegnoweHmo Hamemy Bo3Bpammcm.

X (bywr

xx 6yrbuuca

766

dac5. acel dinte este de om, nu numai data este al lui Muhammed, desi la
ei nimeni nu se indoieste de acest lucru, nici nu poate sa se indoiasca.
Haina. La fel se crede despre haina lui Muhammed, considerate drept
o comoars mai scump5. decit toata lumea, pe care ei o numesc Hirkai serif,

adica Haina sau mantia sfinta". Nu ni s-a intimplat s-o vedem cu ochii
nostri, pentru ca numai o data pe an se scoate pentru sfintirea apei (despre
care vezi ceva mai jos), insa.' de multe on am auzit de la cei ce au vazut-o

si s-au atins de ea ca este tesuta din par de camila si ca nu e vopsita cu nici

un fel de vopsea, ci e culoarea natura1s a parului.

Apia sfintita. In toti anii, cu trei zile inainte de Rarnazan 143, adica
postul cel de o lung, adunindu-se in palatal sultanului cel mai din15.untru
o multime de clerici si de persoane inalte si s5.virsind rugaciunile obisnuite,
scot [haina] dintr-o raclita aurit5.' in care e pastrata, apoi, aducind un vas
mare de argint plin cu apa, inmoaie poalele ei in apa, pe care apa dupe aceea
o cred sa fie nu numai sfinta, ci si sfintitoare si nestric5.'cioasa. Pentru care
pricing ei umplu cu acea ape sfintita prin atingerea hainei mai multe vase
mici de stida, care pot cuprinde o Ewa x 144, / si, pecetluindu-le cu pecetea
de obste a statului, au obiceiul s-o imparts spre binecuvintare si sfintire

celor mai de seams persoane din cetate, vizirilor si pasalelor si altor persoane
mai distinse. Iar apa aceasta se foloseste astfel: dupa inceperea postului,

cind vor sa dezlege postul dupa apusul soarelui (pentru Ca legea ii sileste
sa dezlege postul mai intii cu apa si apoi cu mincare), picurind din acea apa
intr-un vas mare trei sau mai multe pic5.turi toti beau din apa aceea, muscind

de trei on din mincare.

De ce se crede ca reimine nealteratii. Indemnati de curiozitate cu privire

la nealterarea apei aceleia, nu o data am primit prin prieteni cite un astfel

de vas xx plin de apa sfintita prin haina si am pastrat-o un an intreg. Dupa
citeva zile am observat in apa depunere (cum arata de obicei oricare apa
de rind) de culoare verzuie. Acea materie dense s-a lasat dupa aceea la fund,
iar apa a ramas curate si fare drojdie timp de un an, nealterat5.' la gust si
aspect. Dar ca nu cumva sa socoteasca cineva in chip nesabuit ca in acea
apa e vreo sfintenie, se poate arata cauza acestei nealter5.ri intr-un mod lesnicios si dar. Acele vase de stida (sticlute) le lipesc cu rasing de mastic, iar
pe deasupra toarna pe gitul sticlutei ceara rosie din aceea cu care se pecetluiesc scrisorile. Iar pe deasupra cerii leaga si gitul sticlutei cu o piele numit5.'
la ei sahtian 143, iar gitul vasului it leaga strins si dupa aceea pecetluiesc cape-

tele snurului cu ceara rosie. In felul acesta, aerul, care este prima cauza a

oricarei alter5.6, fiind despartit printr-o inchidere atit de ermetica a vasului si

neavind libertatea de a p5.trunde in5.untni, nu poate face nici o miscare exterioara si nici o transformare prin care sa se produce vreo fermentare sau nasterea vreunei forme not sau schimbarea celei dintii, din care cauza particulele de apa cele mai grase, dar mai cu seams cele de pamint, prin greutatea for
se tasa in jos si se asaza la fund, iar apa cealalta famine cit se poate de curates

si in intregime nealterata, ceea ce se poate observa si la apa obisnuita.

Dar cind la sfirsitul anului am deschis gura sticlutei si am lasat sa p5.trunde

acolo aer, am vazut dupa Base zile Ca toata apa aceea s-a tulburat si s-a inchegat cu o miscare necontenita a depunerii, iar la urma a inceput sa si miroasa
uric. Sa ne intoarcem insa la expunerea noastra.
x un hint

xx

ticlutl

77

3epuo maexulmoe. BaCHOTB0p5IT K CeMy, RICO xpauffTcx B coxposHnuf cyn32

TaHCKOM 3epHo )1(11THOe, ewe B3ATO 611C11, aHrenom TaBpnmioM / OT HIIBbI paRCKHA

Myxammegy npHHeceHo. Hero BHHy cHgeBylo 6brrH cica3yroT: erga Myxammeg

c neganmo ycymHeBamecx xaKOI3 6b1 nnog OMAR, eroxce Agam B pail BicycHB, corpenran npoTHBHy 3anoBegH 6oxcxx x cmepTH K ecTecTBy tienoBegecicomy Bxog
noxa3an. fasplikur y6o, no noBeneHmo 6oxcHio,3epHo oHoe xcHTHoe arm innemmoe
H

(xoTopoe n0 apancm xbutma HammaeTcx) emy nplimecnin noxa3a, RICO He Haott

ugog, HO nmemula 6bICTB, eroxce AI am AgIIIH corpenum. Kaxoxce To 3epHo B coxpoBrune cyaraHcicoe BHI4ge, HCCJIegOBaTH He BO3MOTOX0M. Hporiee cxa3por,
AKO 3epua TOTO eCTb 4)opma 3epHa nmeHHImoro, BermecrBom )ice rycHHoe Age
npeBocxo,aHr.
3HaMR. HMelOT TaKONC)_Ike H 3HaMA (AKO y Ilxx 3eJI0 TBepgo BepyeTcx), exce
Myxammeg cam nepBee OBO B 3Hax npopoqecTBa, oBoxce BnacTH cBoex C09111111JI,
exce HapligaeTcA anent H CaliaJICAKIL wepuy6, TO ecTb (<3HaM51)) HMI <<3HaK CBATIaltb>;

Life Ham 3eJI0 MaCTO BHgeTH cnytificx, H6o B noxogax, xorga cynTan cam HgeT Ha
Bormy HJIH KOrga BbnuluHR Be3Hp C HOJIHOE0 BgaCT1410 nocbinaeTcx, Tomy BpygaeTcx.
ECTb xce oHoe 3HaMA C0,114HeHO 143 ILIeJIKOBbIA maTepHH 3eneHoro ipera, Ha Hemxce

HankicaHo 6b1T14 CKa3y1-0T HctioBegaHHe MyxammegaHcmx BepM. 3a ,apeBHOCTb

HIIKOrga ace pO3BHBalOr ero, HO CBHT0e maxu6 395eHall (0 Hemxce 3pH B rnaBe 0
ziepcoefncax) HOCHT.

PaTOBH1ge X Toro He HmeeT KOHHA xcene3Horo, HO BMeCTO

anent B TaKOBbIR o6pa3 OT tifiCTOTO cpe6pa C01114HelllIbIR,

KOIIH51

Ha xoTopom HacaxceHa nyHa poraTax, o6atle Aeno oHoe BlIgHTCA

6bITH He 3eJI0 gasHoe.
Korga cynTaH HJIH BbIllIIIIHR Be3Hp
HpOTI4B

HenpHATensi

HTTH

xMeeT,

rpaga HCXOILHT (nomna xce ofiax

mecre).

BeJ114K010

HOMI1010 xx

H3

KaK0 ycTpoxercx 3pH B CBOCM

Kax moedic e noxodax xpanumoi. ripen cambim cynTaHom

npegmecriver Bep6mog, Ha Hemxce eCTI, 3JIaTbI3 KOBtler,
npell3pAgHb1M macreperBom
JIaKOT13,

111HpHH010

IIpOTHB

BAHHbI

cogenaHHmil,
BII0J1bI.

xHura Kypana (o cent Kvpaue MHAT, AKO TOR ecTb,

Ha egHHuil
xoBtie3e xpamiTcx

)31114H010

B TOM

roe 36y6exHp, Ha-

cnegmuc MyxammegoB, Hanlican, He6ecHmil 6o 011bIA Kypan, Kaic OHH cica3yroT,

yxce He o6peraeTcx), no TOM pH3a, o Heilxce peXOM, H cHe 3HaMA. XBanxInecx BO
npaBgy HOaHH TpeTHii Co6euxml, xoponb 110J1bCKHR, AKO 6bI cite 3HaMA MyxammegoBo 110g BI4eHH010 y TypKOB B3AJI, HO Hecrb npaBga. I46o Kapa MycTacba mum,
BbIIIiIIIxR Torga Be3Hp H rnasHeiliumil Hag BORCKOM Boxgb, oTHenexce ycmoTpxn

geno csoe K orgammo npliarmaimneecx, ocTaBx Apyrwl coxpounna, Cxe egnHo

33

3HaMA Bo co6mogeHHe cam / npHHAn, muce gpyromy icomy gan, npexcge Amice He
npHmen B CTIITOHHIO. HOJIAKH ace B3AB camoro se3Hpx 3HaMA (xoTopoe HO H0,a06mo MyxammegoBa 3HameHH 6boaTH o6brie), Bo3mHenH Lialo Toexc 3HaMA

6bITH, xoTopoe camoro Myxammega ecTb.

X ApeBo KoneAnoe HRH 3HHIvIeHHOe

XX maim HJIH co muccicecmom BocneAcispoLuxix

78

Bobul de griu. Pe linga acestea mai povestesc ca se pastreaza in vistieria

sultanului un bob de secara care a fost luat de ingerul Gabriel / de pe un ogor
din rai si adus lui Muhammed. $i arata drept pricing a acestui fapt momentul

32

in care acesta se intreba intristat care s fi fost rodul pe care gustindu-1

Adam, in rai, a pacatuit impotriva poruncii lui Dumnezeu si i-a aratat mortii
intrarea spre firea omeneasca. Asadar, Gabriel, dupa porunca lui Dumnezeu,

i-a adus acel bob de secara sau de griu (care in limba araba se numeste
hinta)145I i i-a aratat ca nu alt fruct, ci griu a fost acela pe care Adam,
mincindu-1, a gresit. Cum a patruns acest bob in vistieria sultanului n-am
reusit sa cercetam. Mai departe se spune ea forma bobului aceluia este a unui

bob de griu, dar ca marime depaseste oul de gisc5..

Steagul. Mai au, de asemenea, un steag * (cum se crede la ei cu toata

taria), pe care insusi Mohammed 1-a f5.cut mai intii, spre semn on al puterii
sale de proroc, on al domniei sale, numit Alem i Sandjeaki serif, adica Steagul sau semnul sfint" 148. Pe acesta ni s-a intimplat foarte des sa-1 vedem,
caci in timp de razboi, cind sultanul insusi merge in campanie sau cind vizirul
suprem este trimis cu depline puteri, for le este incredintat. Acel steag este
facut din matase de culoare verde si pe el, se spune, este scrisa marturisirea
credintei muhammedane. Din cauza vechimii nu-1 desfasoara niciodata, ci
nakib efendi (vezi despre el in capitolul Despre clerici) 147 it poarta infasurat.
Lanceax aceluia n-are teapa de fier, ci in loc de teapa
alem, alcatuit din argint curat in aceasta forma pe care
k

este asezata semiluna, dar se vede ca lucrul acesta nu dateaza

prea de demult. Cind sultanul sau supremul vizir trebuie
sa porneasca

impotriva

dusmanului,

cu

mare

pompa xx

iese din cetate (cum se alcatuieste alaiul, aceea vezi la locul

cuvenit)

148.

Cum

se

pastreaza acesta in campanii. Chiar inaintea

sultanului merge o camila pe care se afla o racla de aur,

facuta cu o arta prea

aleas5.,

lunga de un cot,

jum5.tate

in latime cit lungimea. in acea racla se pastreaza cartea Curanului (despre

acest Curan se socoteste ca este acela pe care 1-a scris Ebubekir, succesorul lui Muhammed149, iar Curanul cel ceresc, dupa cum spun ei, nu se
mai gaseste), dupa aceea haina despre care am vorbit si acest steag. E
drept ca se lauda Ioan al III-lea Sobieski, craiul Poloniei, ca ar fi luat db la
turci, sub Viena, acest drapel al lui Muhammed, insa nu-i adevarat, caci
Kara Mustafa Pasa, vizirul cel mare de atunci si cea mai inalta capetenie
peste Wire, de indata ce a vazut c5. actiunea sa se apropie de un deznodamint
nefericit, lasind celelalte comori, a luat cu el insusi in pastrare / acest steag
si nu 1-a dat altcuiva ping ce n-a ajuns la Strigoniu. Iar polonezii, luind numai
steagul vizirului (care de obicei este asemanator steagului lui Muhammed),
si-au inchipuit, cred, c5. este chiar steagul Profetului 150 .
x iemnul sulifei sau al steagului
xx cu slava sau cu o multime dupa el
V. fig.

19.

79

33

Taaea emopag nadecgmb

0 Myxammewnix macriemmxax, moice 01114 Acra6e Hapliqmor

Ac2a6b7. MyxammeuoBbi HaCJICAHHKH ABOSIKHe cy-rb: HHble y6o BRaCTHTenbCTBa,
HHbIe )Ke dlaMHJ114H, Hxxce 3.4utp, TO eCTb KH513eR Ha3bIBUOT. naKH ipaMMIIM HacnenHHKH pa3nensuarcn B 6J1aT0p0,11116:11B14X H 1-10)1JlekLIHX. EJIaT0p0):(HerlIIIHX Male

ceumb (lJamsunni HCIIHCJI5110T, Hx)Ke uteux, TO ec-rb npennoqieHHbix Hapimator.

0 npocTeriumx )Ice 3mHpax B HHOM mec-re peqem, a HE.iHe H3bBBHM meTbipex Toro
B mxpcicom BRaCTHTeJlbCTBe Hacnenmixori H melixos (13aMHJ11414.
Myxammen B )KH3HH CBOell tlerbipex 14MeJI, TaK B HOJIHTIPleCKOM X npaBneHHH,
AKO H 13 penHrsin coneikTnemuncors, BOeliatiaJ114414KOB 14 COBeTHHKOB, Hxxce Ha3b1BatOT

ac2a6. A C nepcmicicoro si3b1Ka ituzap Rpu neueam6ep, TO ecTb qe-rbipe upyrn npopoxa: 36y6eicHp, OMep, OTMaH H Ann.

36y6elcup nacAcacmeo npuehmem. Ho ymepTam Myxammena, &many AnH a

noxone, 36y6eimp 6bICTb H36paH B Hacne,riHxa Myxammeny. Ho AJ1H 613113bIri
OT 3HaTHerimmi cl-iamHam, mpic npexpa6phill H mHorsimH Bort Haw' H no6euamit
cnaritibici, Ha H36paHHe 36y6e1mposo He COH3BOJIHJI H He XOTAIlle 110B14110BaTI4C51
Tomy. Ho HeCKOJTbK0 BpemeHH C CBOHM BOIICKOM OT ,apyrxx co6paHkin yxnOHHBCA :AGIBAILIe.

Arum necmuto ythleaent. 36y6eKHp ace BnueB, sixo CHJI010 Hwrrowe ycneTa
moweT, J1eCT1410 TOTO 1101{MaTH H OT cpeubi tic-rpe6HTH ym:bimnin. H TaKo nocnas
K He My BeCTHHKOB npocsnue, ,ua 6bi ripHmHplincsi C HHM Ha TBKOM noroBope,SIKO
110 Tpuex neTex rice BRaCTHTelIbCTBO AJIHIO ,a06p0BOJILHO npenacT, cam ice TOKMO
TORICOBa111110 yyeHHA npHnewaTH H o uenex no enmcy K utepeam, TO eon. Kcy.ay

npluimeculyeT, noriemenHe HmeTH 6yieT. KoTopbmix cnoBamH ymnrImBen Ann,

K 36y6exHpy npmme. Emynce erza 36y6eicsip peqe, nowro He 6Eacis Ha ero H36painm,
mice HmeeTca H ec-rb mewuy apancimmx ipamiunimmH 6naroponmeriumil H sown',
34

npexpa6pbal; caBema Ann, AKO ynpancHninecn B co6paHHH CeHTeHIII4ci KypC/H086/X

(o HeM IvIbI IWOCTpaHHee pee B T.J1aBe / 0 Kypane). no BpemeHH 36y6eicHp coBe-

mason c Omepom H OrmaHom, HeganHHo Ha km, 6mBuiero B dorcimiu (TO eCTb.

B uepKBH) H yrpeHHHe TBopsnuero MOJIHTBbI, HariaAowa H y6HHIa.
17epcbt omcmynatom. Ilepcm y6o, mice Anzio BOCCJIea0BaUla, rumemne Bowna
csoero OT ero ToBapHuieri TOJIb 3J109eCTHBO y6HTa, a6He OT OHbIX, 511(0 BeporipeC-rynHHKOB H tienoBeicoy6Hrnios ornrunuacsi H OTMeHHOCI OT apanoB npHnoncH-

macs( cerre, }once rnararnoT 6bITH npasusmoe nwenpopoica Myxammena rieHHe,

9pe3 Ann 14M npeummoe. H CHA ec-rb nepBasi H Bauman mencuy apanos H nepcoB.
BHHa, 3a HIO)Ke B penmTHH myxammeriaHcxoti ripemHoro pa3Hcriv1ar H nepcbi ermHorco

TOKMO Ann aurroro H 3aKOHHOTO Myxammeuy Hacnemunca 6bITH BeppoT H HMOBe,BWIOT; npo-rnix Dice Tpex CTpaIIIHb1MIi xynamH H 6eC9eTHb1MH TIOHOCAT pyraTenbCTBM. 14eCO pa,IIH OT apanos H TypicoB nepcm 3a epermcon HMelOTCSI 14 110,406HbIN1

o6pa3om oHbie OT nepco epenucamx Ha3b1BalOTC51, noilme genosexoy6Hriuos Ir

pa360rIFIHKOB H HacneucrBa He3aKOHHbIX BOCXHTHTeRerl 3a HaCJIMIHKOB MyXaMMe,aa,

paisHo SIKO HCTIIHHOTO Hacnenima AJIH couemicar ft paBHyIO Bcem meorb Bo3na1or
(o CHX mHo)Kariman pee B rnaBe Q 3pecu myxamAtedanctcoii).
X mapoAitom

80

Capitolul al doisprezecelea

Despre urma*i lui Muhammed pa care ei ii numesc Ashabe 151

Ashabii. Urmasii lui Muhammed sint de doua feluri: unii dupa cirmuire,
iar altii dupa familie, numiti emiri, adic5. printi 1o2. Iar urmasii de familie se
impart la rindul for in cei de neam ales si cei mai simpli. Familii de neam ales
sint azi in numar de sapte, numite sea 153, adica preferati". Despre emirii
mai simpli vom vorbi in alts parte: acum vom arata patru familii de urmasi
si seici ai aceluia in cirmuirea laic5,'.
Muhammed avea in timpul vietii patru colaboratori, capetenii de ostire
si sfetnici atit in administratia politica x, cit si in religie, pe care ii numesc
ashab, iar dupa limba persana cigar iari fieigamber 154, adic5. patru prieteni

ai Profetului": Ebubekir, Omer, Otman si Ali

155.

Ebubekir preia succesiunea. Dupa omorirea lui Muhammed, Ali fiind

in campanie, Ebubekir a fost ales drept succesor al lui Muhammed. Dar Ali,
care era dintr-o familie de nobili, barbat foarte viteaz si slava in multe razboaie si victorii, n-a acceptat alegerea lui Ebubekir si nu voia sa-i arate supunere, ci cit5.va vreme a trait cu ostirea sa, evitind tovarasia celorlalti.
omoard fie All cu viclesug. Ebubekir, vazind ca nu poate nimic reusi
prin forts, s-a gindit sa-1 prinda cu viclesug si sa-1 inlature dintre ei. Asadar,

trmitind la dinsul soli, it rugs sa se impace cu el, cu invoiala ca dupa trei

aii sa-i predea de bun5.voie toata conducerea lui Ali, el insusi ocupindu-se
numai de tilcuirea doctrinei si de afacerile care tin de sereat, adica de judecat5.156.

nmblinzit fiind Ali de aceste cuvinte, s-a dus la Ebubekir. Iar cind Ebubekir
I-a intrebat de ce n-a fost la alegerea lui, care e socotit si este cel mai nobil
intre familiile arabilor si capetenie preaviteaza, Ali a raspuns ca se indelet-

nicea cu adunarea sentintelor Curanului (despre care vom vorbi pe larg

la capitolul / Despre Curan) 157. Dupa o vreme, Ebubekir, sfatuindu-se cu
Omer si Otman, au tabarit pe neasteptate si 1-au ucis pe Ali, care era in djeanti
(adica in biserica) 158 si-si f5.cea rugaciunile de dimineata.

Persil se retrag. Persil care it urmasera pe Ali, v5.'zindu-si capetenia

atit de miseleste ucisa de catre tovarasii lui, indata s-au despartit de aceia
ca de niste calcatori de lege si ucigasi de oameni si s-au alaturat unei secte
care 'se separase de arabi, despre care spun ca ar fi adevarata invatatur5.
a pseudoprofetului Muhammed, transmisa for prin Ali. Aceasta este cea dintii si cea mai de seamy pricing a despartirii dintre arabi si persani, pentru
care se deosebesc foarte mult in religia muhammedana. Persanii cred numai
in Ali si-1 marturisesc a fi succesorul sfint si legitim al lui Muhammed, iar pe
ceilalti trei ii batjocoresc cu hule groaznice si cu injurii nenumarate. De aceea

persanii sint socotiti de arabi si de turci eretici, acestia fiind la rindul for

numiti eretici de c5.tre persani, pentru ca ii considers pe ucigasii de oameni,

tilharii si rapitorii nelegiuiti ai succesiunii drept succesori ai lui Muhammed,
deopotriva cu adevaratul succesor Ali, si le dau cinste egala tuturor. (Despre
acestea vom spune mai multe in capitolul Despre eresul muhammedan 159.)
X

civic&

81

34

Meg Anuee. 0 Aix xax nepcm, Tax H apanbt H Typal OacHocnonsrr, ant 6b1
Hmen meg c He6ecH K ce6e nocnaturbiii, empice HMA 3yynOwcap; 6e)xe o6monirbrii
H no nono6Hio monmE4 6nexIaLLIHYi, eni4Hblm ynapemem naatranecETH TbIC511116
HenpHETeneri maim oTcexatounril. Cero mesa 143o6paxerme Ha CBOHX 3HaMeHax tiblHe
HamepToBaTH o6bprarr HmeroT REHmapbr H npur4a51 TypenicaE nexoTa.

OMep. Ho 06y6exup He 6onee Tpex ner HaganbeTHorran, yMpe, no xoToporo

cmepTH Haenenosa OMep. Cert nape-rim:tan ACCATb neT, Hero Apamno nopa6oT14.4,

cDeonopa, 6paTa HpaxnHesa B Henincom cpawemn4 no6enHn. Eacpy rpan nm4

cHilyce x nepcHnexom H Aamacic, erowe B 4Hene 40 000 oxpaHsuoulee xx Bohm)
OT Hpaxnlim HmnepaTopa Tamo onpeneneHHoe 3a1MILLIa.TIO B nepHbril max,' Aellb

3aBoesan. Enec H Aapy cynnie B npenenex nepcHnemix rpanbi onemxan H B neTo

XpHcroao 643, ewe ecTb FerHpbi 22, Ha Hepycanitm tramen B35IJI 11 B camom Hepycannme ripoTHay mph! E.ne0Hcro451, xpam myxammenaHciairr, Heinnalm micallseHHem
HOCTpOHJI, npoT4He )Ke xpambr Bee xpricTi4aHom OCTaBHJI. B neTo rerHpm 23, XpricTQB0 DIM 644, 'repel,' XOTAIlle OTMCTFITH y6IIRCTBO AJIlle130, nepcHaEHHEa Hewer,

35

cnyry Omeposa, Heniumm hexer gHC.TION4 nonigni4n14, aa y6HeT OMepa, erowe

pa6 TOR B xpame monsnnacE (sucoxe 3axyrHrt HcTopinc none-river), metrem npo60.11e. npitaaroT H cite, AKO OMep
/ mien cnyry caoero co3ana mem H3Enexwa it
yeTpemnerme HaHb coTHopura, o6aae XOTeJI name ympeTH OT pyiar HenpHETenberam,
He ice monHTHIA, luxe B TO Hpemst npen 6oroM neAme npecetuit, 1436aaneHHE pax!
ZHBOTa cHoero.

Ommau. Y6HeHy 6bnnuy Omepy Haenenosan OTMaW, mice Hapcmormare ACT

12. Cell He He6narononymHeriumni 6i,icm npennapinnullx ce6e, 146o mpe3 Horgnoa
LB014X Arl)pHxy nopa6oTan H Arpe3 HHOTO Howna, eye HMA Mame, Ha KHrip
HaHne H KOHCTaHTHIO rpm onepwan. Ho npocTpaHHee cHx onHcatute Hc-ropExam
ocraHnure, '(TO myxammenaHe B noxaany CHX treTrzapex Hacnentancos MyxammenoBbIX Ho3rnauraloT, OT mHorgx mamas' na noxaxem.
.110X8allbl 1IX. Ha3bIBalOT FIX 11eTbrpe cTonna IIIICIBIA Eepb1, qtlerbipe
yxpaluem451 6naronernisr, -geTbrpe H3pEncTEa mHpa, "EleTbipe CHAIIHA cHeTa,
14eTbrpe BbIcomailium eTapunurbr, Ilelbrpe npapEna pa3yma, tleTbipe

mH.nocepn,HE 6owHE, tleTbrpe rocynapH EcenetarbrE, IleTbrpe Howna npopoLrecrom, oxleTbipe mynpeubt HIM 4.41.110004I, CBeTaexx ctleTbipe MTh! 60)K14A)>,
0.1eTbipe compuleHHo DpHH005I1111411 6naronapeEm 6ory, xleabice npaHnbr H npaBeAliliHN 0.4enape pa3ymeEHE 141111 C1111.1101-HCMbI ACHO )Ka3aTeJlbHbIA>>, TO ecTb:

36y6exHp
vCBSITOCTH COBepIlleHCTBON OMep --o.OxeaH npaaabi, OTMaH
YxpaureHHe menoBenaHHE, A.1111
HcnonHHTenb 3anoseneti 6owunx,
H nporrasi.
IfacAedinacu Oamurtuu. Hacnertrancors 143 cf)amHAHH Myxarimenoirori B rocnonCTBOBa111114 EepxoEHom o6peTaloTcsr Hum y apanoa Ce,aMb XIB0p0B, no Typeara
>c 3armae

xx rBaptunolinoe
xxx icpyra 30sHore

112

Sabia lui Ali. Atit persanii, cit i arabii si turcii povestesc despre Ali
ca avea o sabie trimisa lui din cer, al carei nume era zuulfikar 160, cu doua
taisuri, stralucind ca fulgerul si taind cu o singur5. lovitura capetele a douasprezece mii de dusmani. Ienicerii si cealalta pedestrime turceasca au si
acum obiceiul de a zugravi pe steagurile for imaginea acestei sabii.
Omer. Dar Ebubekir a murit dupes ce domnise numai trei ani. Dupes
moartea lui, i-a urmat Omer. Acesta a domnit zece ani, a subjugat toata
Arabia, 1-a invins intr-o mare batalie pe Teodor, fratele lui Heraclius161.

Basra, cetate de linga Golful x Persic 162, ,si Damascul, pe care it apara 9 ostire
de 40 000 de oameni xx rinduita de imparatul Heraclius, le-a cucerit in prima
zi de asediu; a luat Edesa 163 ,si Dara 164, care se afla la hotarele persane, iar
in anul de la Hristos 643, adica la Hegirei 22, tabarind asupra Ierusalimului,
1 -a luat de asemenea 163. ,Si a zidit chiar in Ierusalim, in fata muntelui Eleon,
cu mare cheltuiala, un templu muhammedan 166, iar celelalte biserici le-a la-

sat pe toate crestinilor *. In anul 23 al Hegirei, iar de la Hristos 644, vrind

persanii sa razbune asasinarea lui Ali, au cumparat cu o mare sums de bani
pe un persan, sluga a lui Omer, ca sa-1 ucida pe Omer, si sdavul acela 1-a
strapuns cu sabia cind se ruga in templu (precum povesteste istoricul Zakuti) **.
Ei mai spun ca Omer / si-a vazut sluga scotind sabia in spatele lui si navalind

asupra lui, insa mai degraba a vrut sa moara de mina vrajmasului decit

sa-si intrerupa rugaciunile pe care le facea in acea vreme inaintea lui Dumnezeu pentru a-si salva viata 167.
Otman. Omer fiind ucis, i-a urmat Otman, care a domnit doisprezece
ani***. Acesta n-a fost mai nenorocos decit predecesorii sai, pentru ca prin
capeteniile sale a supus Africa si printr-o alta capetenie numita Mavie a navalit
in Cipru si a ocupat cetatea Constantia 168. Dar lasind pe seama istoricilor
descrierea mai pe larg a acestora, sa aratam cite ceva din cele multe pe care
be trimbiteaza muhammedanii spre lauda acestor patru succesori ai lui Muhammed.

Laudele lor. Ei ii numesc Cei patru stilpi ai credintei celei curate",

Patru podoabe ale bunei-cuviinte", Patru frumuseti ale lumii", Patru

straluciri ale lumii", Patru capetenii supreme", Patru reguli ale intelep-

ciunii", Patru milostiviri ale lui Dumnezeu", Patru domnitori ai universului", Patru capetenii prorocesti". Patru intelepti sau filosofi ai lumii xxx",
Patru puteri ale lui Dumnezeu", Cei patru care fac in chip desa'virsit multumiri lui Dumnezeu", Patru dreptati si drepti", Patru judecati sau silogisme care arata clar", adica: Ebubekir Perfectiunea sfinteniei", Omer
Oceanul dreptatii", Otman Podoaba ma'rturisirii", Ali implinitorul
poruncilor lui Dumnezeu" si altele 169.
Urnzcqii de familie. Din urmasii de familie ai lui Muhammed se afla
acum la arabi in conducerea bisericeasca sapte curti, pe turceste odjeak 170
x Sinul
xx garnizoana
xxx globului pi rnintesc
* Sethi Calvisii Opus chronologicum, p. 995: Anno mundi 4592, post C[hristum] 643:
Omar, saracenorum amiras, Hierosolymis 6 regione montis Olivarum sumptibus templum
cultibus Mahometi destinatum aedificat, illudque multis reditionibus auget ; reliqua enim templa
omnia christianis reliquit. Cedr[enus].
** Ibidem: Anno mundi 4593, post C[hristum] 644: Omar, saracenonum rex, cum annis
decem regnasset, a persa quodam servo suo, dum in tempi adorat, gladio transfigitur.
** Ibidem: Succedit ipsi Otman cognatus, qui regnavit annis 12. Zacuth[ius].

83

35

0a3KRK, OT cl)armm naiepH Myxammenosori ripoHcxonsinnix, 9TO mepnbimH CBHAeTe.TIECTBbI H SIX pona 3HaMeHHTOCTb npeSHerilliHMH xoddicem, TO ecn, 1:(HI1J10ma/vim x yraepKaalor. H3 CHX cenrvix CIAMHJ11411 6131BalOT IlIeHXH, TO ecm npennotiTeHHMe HJIH enHCKOITLI B Me KICe H B MeAHHe, OT mum maumne4 ecm mem MeKKI4,

H Bee ;Tyr He ineHxx apancxxx H HAELIICICK14X

Hapo,itos. Diem MexxH, era no orrie 11.1114 6paTe Hacnenne B luexxcrae Hocnpinimer, ace rocyHapH Hnanemni myxammenaHcxoro nocbuialor emy meenue, TO eCTI.
xoropomy 110,I1,11114SIeTC51 MeArifICKHil

TIOCORIXTBO novipaawrenbHoe, I1p14.110)1CHBIlle Benume Z'apbl. Tiroxe OT HHbIX

rocynapeil emy nocunaercH HM5IHHO cxa3ari, He moxem a rypeuxoro Hmneparopa

Hexonincownw ininexom nocunaioula enaHoro 143 xanwpicH6ainoH noconberaa MI4HHCTp0M. OTIlyCKMOTC51 ace Tame nonapni: meg nparamH 6Hcepbi yxpaineHHIA,.
oneKaa nparaH xwiam Haparkaemasi H no meHmuoil mepe 40 000 3naTbIX xx, o6atie
re neHr,rH non HmeHervi MHnoCTHbIHH emy naHarlicH o6iixoma, XOTSI OH ace o6pa36

niaer HOTOM B cHoe ynorpe6neime. Cymru' x He My B THryne runner Ille Hxy

MexicH, cymnt cHera H mepitny / npannu H npaHoro IlyTH only npellecrHecauempy
H 11p0P1. ()luxe cynraHy innweroxe 1103B0JU1eT nrryna, xpome cero: HamecrHincy

Hainemy, HMnepaTopy annormaHmmy. Tax HMnepaTopa Haninicxoro, rocynaps' nepcHnexoro H BMX npynix myxammenaHcicasi CeICTb1 IIOTeHTaTOB xxx B
rarynax HmeHoHarm o6bi9ail Hmeer, xpome rocy.iapsi 6orarbui Apainni, ero ice
imicogainnero HmeHyer crisiineHHHica.

Bnaexom eninioro or cesi nieHxon (bamkuum x cynraHy Mycrabe H neap

1700 npmexasuia H, XOT51 eine mnan 6bui, Ho inane camoro mytrani H maunuero
He3Hpsi nocaKnamecH, BO BC51104X KOHBepCaLIHAXxxxx C cyaraHom 6boame, cpraHa

calla He penxo B crpereHHe emy HxcoKnairie (xaxosbui tiecm mummy )ice OT gemBel( rHopwrii xorsrr). CynraH ero zueux 30eudu, TO earl, rocnomme nieHx. oil we
cynraHa nadutuae, TO ecm Hmrieparope H celcurzu uiepeamu Myxammeau, To ecrb
onamecrHwie npaanbi HJ1H cyna Myxammenoaa Ha3boame.
Korna MeKKI4 mem ymripaer kum 9pe3 6yHTOBCTBO HaponHoe HHanaraercH,
peovo 6MBaeT, tiro 6e3 rpaKaaHcm451 H mewnoyco6Hbui 6paHH Hacnengr npyroil.
146o He no oruoncicomy HeicoeMy recramenryxxxxx HRH 110 ycmorpemno ACT, HO
no Haponnomy xpe6mo H cline H36HpaiorcH B Hacneninum. rIpkima xce npecron
Mexial, or Hcex sixoxe pexoM, rocynapeil, Hecia3aHHEam Hexinim 6naroroBeHHem
notarraercH H noxnaHnem 6maaer. KpoMe CHX cenmll giamlinlici mHoronnonHaa
H 3eno ripoerpaHHasi eine H HmHe or Tame Myxammenosoci nuiepH o6peraercH
(11aM11J1H51, KOTOpbIX 3MUp, TO ecri. KH51351MH HapHuai-or.

X rpamorama
xx liepsoimmx
xxx toacniTenett
XXXX 06X0)111TeRIZTESBA

XXXXX 3aBeTy

84

care se trag din Fatma, fiica lui Muhammed, lucru pe care-1 confirma cu marturii sigure, iar celebritatea for cu cele mai vechi hodjet, adica diplome x 171.
Din aceste sapte familii sint seicii, adica preferatii", sau episcopii din Mecca
si Medina, dintre care mai mare este seicul de Mecca, caruia i se supune cel
din Medina si toti ceilalti seici ai popoarelor arabe si indiene 172. Cind seicul
de la Mecca preia succesiunea in seicat dup5.' tata sau frate, toti domnitorii
posesiunii muhammedane ii trimit lui tehnie 173, adica solie de felicitare,

adaugind mari daruri. Ce anume trimit alti domnitori nu putem spune, dar
am vazut cindva trimitindu-se de catre imparatul turcesc pe unul din capidjibasi 174 ca ministru al soliei. Si i se infatiseaza astfel de daruri: o sabie impodobita cu pietre pretioase, o haina scumpa numit5. hilat 175 si cel putin 40 000
de galbeni xx insa acei bani s-au obisnuit sa
dea in chip de milostenie,
desi el ii foloseste pentru nevoile sale. Scriindu-i, sultanul i se adreseaza cu
titlul: Seicului Meccai, judecatorul lumii si masur5.torul / dreptatii, parintele cel preacinstit al caii celei drepte" si altele. Iar el nu-i acorda sultanului
nici un fel de titlu, afara de: Loctiitorul nostru, imparatul aliotman". Asa
are obiceiul de a-i numi in titluri si pe imparatul Indiei, pe clomnul Persiei
si pe toti ceilalti potentatixxx ai sectei muhammedane, afara de domnitorul
Arabiei celei bogate, pe care-1 numeste preot preainalt".
Am vazut pe until din seicii acestei familii venind in anul 1700 la sultanul
Mustafa 178 si, desi era Inca tinar, a fost asezat mai sus chiar decit muftiul
si marele vizir ; petrecea cu sultanul in fel de fel de conversatiixxxx, ba insasi

sultana iesea adesea intru intimpinarea lui (cinste pe care nu vor s-o faca
nimanui dintre oameni). Sultanul Il numea Seib efendi, adica domnule
seic", iar el pe sultan padiph, adica imparate", si vechili fereati Muhammedi,

adica loctiitorule al dreptatii sau al judecatii lui Muhammed" 177.

Cind moare seicul Meccai sau e detronat printr-o rascoala a poporului,

rar se intimpla sa-i urmeze altul fara razboi civil si lupte interne. Pentru ca
ei nu se aleg ca urmasi dupa vreun testament xxxxx parintesc sau din conside-

ratii de virsta, ci dupa votul poporului si dup'a putere. Preluind tronul

Meccai, e cinstit si adorat cu o evlavie nespusa de toti suveranii pe care i-am
spus. In afara de aceste sapte familii, se mai afla o familie prolifica, foarte
raspindita si pink acum, tot din acea fiica a lui Muhammed, pe care ei ii numesc emir-i sau firing. 178. /

scrisori

xx cervonet
xxx suverani

xxxx atnabilitati

xxxxx lege

85

36

37

KMITA BTOPAH

0 HmeHax Kypana

naea nepeas
CHL e wirrHe H ilyrieca nzeripoporga MyxammeHa, 1qm:to ze H HacnerwHicos
ero, no 6acnocnonmo camHx Tex, mice ery noccneHcraymT, ennxo Ho3moroxoN4
HicpaTue npenozmnue, rHe H xinira ero Kypan mnorazribi nocriomsmycn, He 6e3npinwino minim 6biTH, Ha 3HameHonamie HmeHH Toro Kypatta npoTonicyem; OT
KOT0p01-0 14CTOIIKOBAHHA HOTOM coorrepzawanck. B HeM ynonaem, ATO BCAIC yno6ee

H aicH eHmium mopom BO3M0)KeT ypa3ymeTH.

Kypaxa umexa. Kypan (RAH c npinczeHHem tinena ancypati) mice ecTh

iraiHra c,exTbi HnH 3a6npicHeHHA mycniimaricxoro, TpH co6crneHmile HmeeT Hmena
Kypan, Oypicatt H Kertitamydrnat. 3.4xypatt (9r mibie norpeluermem nmuyT Ainwpan)
cnoricriseHHe ((theme 3HameHyeT, 11p0H3BOXITCA )Ce OT cero, RICO CHID KHIC'y

eHHEry H camp mycJiHmaHom (To ecrb npanonepHbrm myxammeHaHom) tinraTH

H neponaTH norio6aeT, 3aHe 6orom H Hyxom ero Han CJIONCHCA H HanHcacn. limeHo_

HAMM cero ocHoHaHne yrnemicriaercsi Ha cnonax ToroxcHe Kypana, IDICe B mane

25 cHne rrryTcn. ofnaroinoT HenepHmr: Tb1 11013CTIIHHe IDICHBEA ecH, sane TOJIHKO

cnoneca TBOA pa3Ho nonaraeruH, HO cut num MHONCar11111351 cyrb Hecneriombi,

cam 6o 6or H rtyx 6narocnoneinthn3 CHM kicTHHHeihuym xiiHry COCTABHA ecTb.
3.40yrKall, 11.1111 6e3 tinetia SP)FXQN, cramenne 3FameHyeT opa3Ho TBOIMITH,
pa3HCJIATII, paanytiann>, Beppoulxii 6o Cat KI1H3e 11 3anoBe.rLeM TOA noinmyto11.111HCB, OT 11p0TUIX 3AKOHOB 14 cexT BecbMa pa3HCTBylOT H paanriamTcn, xoToporo

HapHuaHHA yTnepwrieHHe B Texxce Kypatwebix cnonax B npurbsiHnemori Inane

COCTOHTCA, me axu 6bi OT nHua 6opiain rnaroneT: ((Ono xHHry He HHHI51 pages
38

BH11b1 nprnix Te6e / TORMO Ha TIpOTHBHOC113 CA J110,13,CM 1431AB141111H>. 14 B Tame

inane, ROTA BHHHTCA npoTHnHan peum, 06a9e TylowHe 3axmonaeT HHIAX npoTHB-

Hocrb: Te6e, pege, onocnaxom ;la Anpaamony 3axoHy nocneAyeiuH, Hilicalcmice

86

CARTEA A DOUA

37

[DESPRE C U RAN]

Capitolul intii

Despre denumirile Curanului

Expunind astfel pe scurt, pe cit am putut, viata si minunile pseudoprofetului Muhammed si ale succesorilor lui, dupa insasi basnirea celor ce-i urmeaz5." lui, in care s-a pomenit de multe on si cartea lui, Curan, nu e necuviincios, socotim, sa explicam semnificatia acelui nume al Curanului, prin
care explicatie nadajduim ca fiecare va putea intelege mai lesne si ca dintr-o

singura privire cele cuprinse in el.

Denumirile Curanului". Curan (sau cu adaugirea articolului Elcuran),
care este cartea sectei sau rat5.cirii musulmane, are trei denumiri proprii:
Curan, Furcan i Kelamullah. Elcuran (pe care eronat unii ii scriu Alcoran) inseamna.' propriu-zis Citire" 179 i vine de la faptul ca numai si numai aceasta
carte li se cade musulmanilor (adica muhammedanilor drept-credinciosi)
s-o citeasca si s-o creada, pentru ca s-a alcatuit si s-a scris de Dumnezeu si de
Duhul lui. Temeiul acestei denumiri se bizuie pe cuvintele aceluiasi Curan,
care se citesc in capitolul XXV: Zic necredinciosii: Cu adevarat esti mincinos pentru ca asezi asa de diferit cuvintele tale , dar [tu raspunde-le] :
Cele mai multe ale acestui lucru sint de necunoscut, caci insusi Dumnezeu
si

Duhul lui cel binecuvintat au alcatuit foarte adevarat aceasta carte" *.

Elfurcan, sau fara articol Furcan, in sens propriu inseamna: a face

deosebire", a imparti", a separa" 180, caci cei ce cred in aceasta carte si
se supun poruncilor aceluia se deosebesc si se despart foarte mult de celelalte legi si secte. Confirmarea acestei denumiri se gaseste in aceleasi cuvinte
ale Curanului in capitolul aratat mai inainte 181, unde se graieste ca din partea

lui Dumnezeu: Aceasta carte nu ti-am inminat-o pentru altceva / decit

ca sa arati oamenilor contrazicerile ei" **. Si in acelasi capitol, deli se vede

ca spune lucruri potrivnice, sint cuprinse contrazicerile altora: Pe tine,

zice, to -am trimis sa urmezi legii lui Avraam nicidecum abatindu-te, deci
nu fi necredincios; dar nu am rinduit a se p5zi simbata pentru ca, patrunzind

* Coran, XXV, 4-6: Necredinciosii spun: a Aceasta nu e decit o minciuna nascoci15.

de el s... Raspunde-le: aCe1 ce cunoaste taina ascunsa in ceruri si pe pamint a descoperit
aceasta a".

** Coran, XVI, 64: N-am facut

inotivele dezbinarilor lor".

s5

pogoare peste tine Cartea decit ca sa le explici

87

38

oTcrynam H He 6yJH HesepeH, co cy66oTm y6o XpaHHTH He HOJIMIGIX0M, 3aHe sme-

maluecA HpOTHBHOCTb H pa3rnacHe, Hxwe 6or Hmyaudi 6bITH CYJAH2 pa3peam.

Kenamynnaz CJIO)KeHHO eCTb H3 KeMIM (CJIOBO) H p///a0 (6owHe HJIH 6owecTseHHoe), TO eCTI3 OCJIOBO 6owHe, xoTopoe pemeHlie BHAHTCA yxpaneHo 6bITH OT
umeHe CB5111IeHHOTO, TaK Bemxozo AKO H H06020 1711C6HUR, ewe 3a HCTHHCTBOBaHHe

cnoeo 600lcue OT 60FOCJIOBOB HapHuaTmcst o6bI9e. Tow nonTnepwnaeTcm H H3 Kypatta

TJIaBbl nessubin Hai:lees:1Tb, rne noxa3yeT, AKO rieme KypaHoeo nocnenyer ripen-

Baptism Hm npopoxam. <okine 0 npHxa3aHH5ix

rnaroneT Te6e 110CJIaHHbIX 111-0AH60 CyMHHWHCA, IIpe,LIBapHBWHX TA KHHTH Ilp011HTaA, 14CTIMHy Te6e 110CJIaHHP0
ysecH, He 6ykal CyMHACA, HbIHe npHemnm, HblHe ice oTrieprasm. H B Luse BATOR:

rnarone-r 6narHii H MIUIOCTHBbIrl, ACHBbIll H npeBbicoxHil, erowe xpome

nem, HHoro B)K npewne Teepam (TO eCTb Bemxuli 3aeetn) noTom Pluaoteun (cHpe9b
<<BOT

Eeatteenue) npasbie nyTH monem npenane, Hanocnenox HeTHHcrayloulym xuHry

3.a0y/man, 3aKOH Baal noTsepwnaloinylo,. CBbILLIe BaM napona H cHe conermarr
T.TIaTOJIbI Tsepner4ame H Hecoxpyammbie.

fnaroneTcsi nam4 H Ktutza coothgetm, xoTopoe pemeHHe TonxoBaTenx TOT

B3eMJIIOT OT TJIaBbI Maude (ewe TOJIKyeTCA <<CTOJI))), Hnewe rnaroneT, AKO KMITa

coo6ineHHA HecTb HHO, pa3Be nononmelnie EeatteenuR H .17eHmameexax, 9eM B14.1114TCSI IlpHII0,11061TATHCA K HMeHH E66H22.611.6, B Hemwe 9TeTCA, AKO oHe npHHne
pa3opHTH 3aKOH, HO HCIIOJIHHTID).

11Hbte npopoueocue KHU2U. EaCHOCJIOBAT )1Ce alcH 6b1 6or OT co3naHm mHpa

.no Myxammena 5000 npopoxos xo mcnpaBneHmo nyTeri genoseLiecnix nocnan H

seem pairmiHme KHHTH H 3aKOHM OT ce6e HanHcaHHbie (Hmwe 6bI 9eJI0BeKOB Hay1114.1114) npenan. ,apyrxx y6o npopoxon KHYITH 60)1CHIIM COKpOBeHHbIM cynom, xpome

I7enmameexa, I7canmupa H Eeatteenun norm6nH H HbiHe He o6peTaloTcm, 'Tome

9TO B Kypatte scex OHbIX ygeHHe conepwliTcm.

Iletnatneex. 17eHmameex (HM Teepam)tipe3 Moricesi Hyneficxomy TOKMO /

39

pony, Eeatteenue 9pe3 HcamecHr, TO eCTb Hmcyca XpHcra, seem paaHo ponam
6or C He6ecH nocna B HacTasneHHe genosexos HnononoturraTenert, enHHomy Gory
Bcero mHpa Tsopuy KRaHATHCA H B Hero enHHoro BPOBTM H ynoriaTH.

Ilcantnupb. Hcannutpa xce

Tim 3e66yp
Aamtv spytieH 6e B HaygeHHe
menosexos, KaK0 nono6aer 6ora XBaJIHTH H Tomy enHHomy 3a npHATaA OT Hero
6narogeHHHA, so3nasaTH 6naronapenHe. Tawe 3a HesepcTsHe Hynees H scex ponos,
21(0 Hoene lletunameexa Eeatteenue, Taxo nocne Eeatteenuft Kypan npHsHeceH 6bICTb
14 TeM xx HcTpe6neHHbrm 6bIBLIIHM npesHlim 3axoHam H 3aKOHHbIM yeTasam enmia
x mint R-Hmr MoilceoBbix
xx 9pe3 TODD

88

aici contradictia si divergenta, Dumnezeu, care va fi judec5.tor, le va

rezolva" *.
Kelamullah este compus din kelam (cuvint) si ullah (al lui Dumnezeu

sau dumnezeiesc), adica Cuvintul lui Dumnezeu", expresie ce se vede ca e

furata de la numele sfint al Scripturii vechi si noi, care pentru adevarul ei
s-a obisnuit sa fie numita de teologi Cuvintul lui Dumnezeu" 182. Ace lasi
lucru se confirma si din capitolul al XIX-lea al Curanului, unde se arata ca
invatatura acestuia urmeaza prorocilor ce au venit mai inainte. Daca
zice
te vei indoi de poruncile date tie, vei cunoaste adevarul ce ti-a fost
trimis citind cartile prorocilor care au venit mai inainte ; deci nu te indoi
aci primind si aci respingind" **. Iar in capitolul al V-lea zice: Dumnezeu
cel bun si milostiv, viu si preainalt, afara de care nu este altul, mai intii a
dat oamenilor Tevrat (adica Vechiul Testament), apoi Indjil (adica Evanghelia), caile cele drepte, iar la urma v-a d5.ruit de sus cartea cea adevarata,
Elfurcan, care confirma legea voastra si cuprinde spuse foarte temeinice
si de nesfarimat" ***.
I se mai spune si Cartea comunitcitii 183, nume pe care tilcuitorii i1 iau
din capitolul Maide (care se tilcuieste Masa"), unde se spune ca aceasta
carte a comunitatii nu este altceva decit o completare a Evangheliei si a
Pentateuculuix4*, unde se vede asem5.'narea cu numele Evangheliei, in care
se citeste ca n-a venit sa strice legea, ci s-o implineasca" 5*.
Alte card proroce.,sti. Ei mai povestesc ca de la facerea lumii si pina la
Muhammed, Dumnezeu ar fi trimis 5000 de proroci spre indreptarea cailoomenesti si ca tuturor le-a dat felurite carti si legi scrise de el (cu care sa,
invete pe oameni). Cartile altor proroci ins5., prin judecata cea ascunsa a
lui Dumnezeu, afara de Pentateuc, Psaltire si Evanghelie, s-au pierdut si
acum nu se mai gasesc, pe linga faptul ca invatatura tuturor acelora este
cuprinsa in Curan.
Pentateucul". Pentateuful (la ei Tevrat)184 prin Moise, dar numai
neamului/iudeudupa cum Evangheliile prin Isamesiki-85, adica Iisus Hristos
le-a fost trimis de Dumnezeu din cer tuturor neamurilor spre pov5.tuirea
oamenilor cinstitori de idoli, ca sa se inchine unui singur Dumnezeu, facator
al lumii intregi, si numai in el unul sa cread5. si sa n5.clajduiasca.
Psaltirea". Iar Psaltirea (la ei Zebbur) 186 lui David i-a fost inminata
spre a-i invata pe oameni cum se cuvine a lauda pe Dumnezeu si numai lui
unuia s5.'-i dea multumire pentru binefacerile primite de la el. Tot asa, pentru
necredinta iudeilor si a tuturor neamurilor, precum dupa Pentateuc a fost
data Evanghelia, asa dupa Evanghelie a fost dat Curanul si prin elxx au fost
nimicite legile vechi si rinduielile legii, s-a asezat si s-a propus oamenilor o
x cele cinci carti ale lui Moise
xx cu acela
* Coran, XVI, 123 124: a Urmeaza religia lui Avraam, un adevarat credincios
Simbata n-a fost impusa decit celor care erau in dezacord cu privire la ea. Cu adevarat,
Domnul va judeca intre ei, in ziva invierii, motivele dezbinarilor for ".
** Coran, X, 94: Daca te indoiWi de descoperirea noastra, intreaba-i pe cei ce au
nu fi, deci, dintre cei ce se indoiesc".
citit cartea inainte de tine
*** Cp. Coran, III, 2: Dumnezeu!... Nu este Dumnezeu afara de el: cel viu, cel ce este
prin el insuil [...] A facut sa coboare Tara si Evanghelia mai inainte cale pentru oameni"
M V, 48: Ti-am descoperit cartea qi adevarul, pentru a intaxi ceea ce exista din carte mai
inainte de ea, pazind-o de orice stricaciune".
4* Ibidem, apoi: Daca Dumnezeu ar fi vrut, ar fi facut din voi o singura comunitate"5* Matei, 5, 17.

89

39

Bepa H 3aKOH tIpe3 Kypanoeo ytieHHe BBeaeHbIr1 ripennowxcg monem H ycrartHcA,

o qem mano &mime H3 camoro Kypana noxa3axom B rnane HATOrl.

Beppor y6o, AKO menoxeum nce, OT Anama no ABpaaMa H nawe no Mot-ices!,
AnpaamnHm 3aKOHOM (KOTOpOrl MHAT, AKO Arspaam TIOCJIe):(0BaTeRbHbIM npena-

m4em OT Anama socnpHsin ecrb), or Maces( )xe no XpHcTa Cnacwrena 3a' o OM

MOPCCOBBIM, a OT Xp cra =Ice no Myxammena EBaHre.11bCKHM 3aKOHOM H MyCJIHMaHbI (TO eel'', nparsorsepHHH) C aceHH 6bnna. 1-ITO CaMbIMH KypaHa CJI0BaMI4

yrxepwonator, AKO)Ke B Law:se 41 rnaroner: Kip xywumil eCTb, name TOTO, mice
no 11p1451THH 3anoxenei3 Hamm orcrynaer, ywe mpe3 Maces' xxxry CbIHOBOM 143paHnenbuvi npenaxom, eilwe nocnenyloinHH 6e3 scsmoro cymHemm Gory npmcoenxH5ITC51. 14 CHA y6o o Bemxom 3aeeme. 0 Ecaueenuu
xce 3pH npocrpaHHee, rre pee

Focnode Hucyce Xpucme Cnacwnene.

no

Kypane

y6o y Myxammenosom npopoLiecrxe,

17eumameex, 17canbmupb H

Eeaueenue, AKO)Ke pexoM, ocramnnacsi H TeX 3aKOHbI H yCTaBbl BCAtleCKII 3anpeuleHm

6buna. Toro panH HHKTO )Ke mower cnacea 6bITH pa3ne Kypauom H HcnoxenaHHem
septa OT MyXaMMe,aa npenamimst H y3aKOHeHlIbIA, XOTA MyXaMMe,II (AKO)Ke npxponnbni JDICHBbIM 06bIllari eCTb) HeTIOCTOAHCTByA, Ha 14110M mecre B Kypaue C0143BOJIATII BI4AHTCA, liTO ace B oretiecrnexHom 3axoxe moryr CI1aCTHCA.1Tharoner 6o:
BepHm4 H HellpeKAOHHHI4 B CBOerI Bepe, name HHbIX RI-06AT 6ora H B mane 48:
Bcsix
rnaroner 6o5d1c5f 6ora H BepyAil H ,L(o6po TB0pAI3 B CeM Wipe, Ha-

cnenwr 6owHe mHnocepnme.

Cica3yun-, tiro xxHra Kvpalla BCA B 23 HRH, AKO Apyricw

neT OKOHLIaCA, H nocnenosarenbxo cosepuleHa 6bICTb. 146o xpome
3anoneneri, Awe B Apia (He6o xmcogainuee H npecron 6owlici raxo HapHuator)
6oxamm cupcsmu6u, TO / eCTb cexperapem HanHcarnacst H OT ppm 6oxani Myxammeny, erna Ha He6o BUT 6bICTb, nonamacA, BepyloT, AKO CyTb H I4HaA (Awe eaKypata> npeeniubta.

MHHTCSI, B 25

40

ducumpu0, TO eCTb 3Hatille CBATOe HJ114 ciaorrasi BeCTb HapHuatorcm) no npanygaio

H rpe6oxamno qpe3 ApxaHrena 1-axpnwria emy Bo3Beinexxasr. CHpegb, xorna

Hapon ywe Myxammeny ysepHabiri o xoeil-nx6o Beam cymHamecA H no3Bonexa
JIH oHast HJ1H 3anpeurexa 6bITb HMeeT, Toro nonpoulaine, OH npewne ornercrnoxan,
11TO 0 TOM He 3Haer, HO Hmeer o HHX monkrrHcA Gory H IIpOCHTH BeJ11411eCTBO Ero,

TpeT.1
6m mope H raxoe, mpe3 FaxpHlina nonyimn
x3xecime. Koropoe npHxa3aHHe norom K nporgemy Kypana xopnycy npncoxoxynnmercst (ewe Aemu KepuMe, TO eCTb MIITIOCTI4B0e ymeHHe HapHuaercm). 14
TaK0 11 23 nem (rommo 6o no 11pHATHIE npopoqecxoro papa )104By 6bITn emy 06,Ha tITO 6narosoneHHe ero eCTb, OTKpbITH COH3BOJIHT. Bo BTOpb111 we HRH

nem', co6paa Hapon, CKa3OBaine, aid

HOCIITC51), mire Kypana KO OKOHLMH1410 H COBeplUeHI41-0 11pHHTII

1-10BeCTByeTCA.

Toccm Kypana. 0 camom rexcre X Kypana cosepuieH nx eCTb, cyrb Hwe

cymHenalorcsi, 1460 OT CJIOB rorowne KypaHa mHorasi BO OHOM rpe6oxamcm BM/MCA.

90

caoxceuma

singura credinta si lege, introdusa prin invatatura Curanului, dupa cum am

aratat chiar din Curan ceva mai sus in capitolul al cincilea 187.
Ei cred ca toti oamenii de la Adam ping la Avraam si chiar ping la
Moise au fost mintuiti prin legea lui Avraam (despre care ei socotesc Ca
Avraam a primit-o printr-o traditie neintrerupta de la Adam) ; iar de la
Moise ping la Hristos Mintuitorul, prin legea lui Moise; iar de la Hristos
ping la Muhammed, prin legea Evangheliei au fost mintuiti si musulmanii
(adica cei drept-credinciosi). Lucru pe care it afirma chiar cu cuvintele
Curanului, precum zice in capitolul XLI: Gine este mai rau decit cel ce se
leapada dupa primirea poruncilor noastre date fiilor lui Israil prin cartea
lui Moise, pe care urmind-o s-ar fi unit Para indoiala cu Dumnezeu?"*.
Acestea deci despre Vechiul Testament. Iar privitor la Evanghelie, vezi mai
pe larg unde vom vorbi Despre Domnul lisus Hristos Mintuitorul 188.
Deci, precum am zis, dupa scrierea Curanului i prorocia lui Muhammed, Pentateucul, Psaltirea i Evanghelia au fost lepadate, iar rinduiclile
si legile acelora an fost intr-un fel sau altul oprite 188. De aceea nimeni nu
mai poate fi mintuit decit prin Curan i marturisirea credintei, predata si
legiuita de Muhammed, deli Muhammed (precum este obiceiul firesc al celor
mincinosi) nefiind statornic, in alt loc din Curan se vede ca admite ca toti
se pot mintui prin legea parinteasca 18. Caci zice: Cei credinciosi si statornici in legea for mai mult ca altii ii iubesc pe Dumnezeu"**. Iar in capitolul XLVIII zice: Oricine se teme de Domnul, crede si face bine in lumea
aceasta va mosteni milostivirea lui Dumnezeu" ***.

Curanul" completat. Se mai spune ca aceasta carte a Curanului s-a

ispravit si s-a desavirsit in totalitatea ei treptat, in douazeci si trei de ani

sau, dupa cum li se pare altora, in douazeci si cinci 181. Pentru ca in afara
de poruncile ce i s-au dat lui Muhammed in Ars (cerul cel mai de sus si tronul

lui Dumnezeu) de catre acel sirkiatibi al lui Dumnezeu, adica / de ca.tre

secretar, sau chiar din mina lui Dumnezeu cind a fost ra'pit in cer, se crede
ca mai sint altele (care se numesc hadisserif, adica stiinta sfinta." sau veste
sfinta") 192, vestite lui dupa caz si cerere prin arhanghelul Gabriel. Adica,

atunci cind poporul care credea deja in Muhammed se indoia de vreun lucru
si-1 intreba daca este ingaduit sau interzis, el raspundea mai intii ca despre
acel lucru nu stie, dar se va ruga lui Dumnezeu si va cere ca Cel preainalt
sa binevoiasca a dezvalui care este vrerea sa. Iar a doua sau a treia zi, adunind poporul, spunea ca ar fi primit prin Gabriel cutare sau cutare stire, care
porunca.' se adauga apoi corpului Curanului (numit Aeati kerime, adica Invatatura milostiva") 183. Si astfel se spune ca in douazeci si trei de ani (atit

se crede ca a trait dupa primirea darului prorocesc), cartea Curan a ajuns

la ispravire si des5_virsire.

Textul Curanului". Despre insusi textul x Curanului, unii se indoiesc

ca ar fi perfect, caci din cuvintele aceluiasi Curan se vad multe care lasa de
x compozitia

* Coran, XXXII, 22-23: Cine este mai nedrept decit cel care se intoarce de la semnele Domnului sau dupa ce i-au fost reamintite? [...] Am dat cartea lui Moise; [-.] am fdcut
din ea o tale pentru fiii lui Israel".
** Coran, II, 165: [...] credinciosii sint cei mai zelosi in dragostea de Duinnezeu".
*** Coran, XLVIII, 29: Dumnezeu a fagaduit acelora dintre ei [credinciosilor, u.n.)
care cred si care fac fapte bune o iertare i o rasplata nemd.rginitd", cf. V, 9.
91

40

Enaraner 6o Myxammeg, AKO OH COLIHIIHJI romry B HeH)Ke Cy Tb 12 OCO cnoB x

Hnkr pegeHlirr, o6aire B HbrHeilumx Kypana KnHrax, Tonmoro 14X =arena He o6peTaeTcB. Ho TOJIKOBaTeJ114, cHe Kypana mecTo KOBapCTBeHHO ycrpoebaroT, 1431,51BAA-

10111e, TITO oHbre 12 000 pegeHHA o6Lemnbar H KHHry Myxammedue pegerrHylo H

nygeca H noxogbr H no6egbr ogepwaHHbre Hag cmewriblmH Hapo,gamH. HoTaeHHbre
)1Ce 14X aTeliCTbr Ha MHOTI4X mecTex B Kypane .110)Kb 110Ka3y10T. H XOTA cero ABHO

pe11114 no onaceHHem cmepTH He gp3aroT, o6atre mewgy co6olo Bbngeo3HameHnoe

Kypana mecro TaKo paccpKgaroT, trio no Bnerga palm eMy, AKO HanHcan ramry
12000 cnoBamx cocrosnilyro, Bonpornarounrm ero, Bce J114 OHbIe cnoBeca CyTb
lICTIIHHbIe, OTBeTCTBOBaTH cKa3yeTcm, 51K0 3000 CJIOB TOKMO HmyT B ce6e mcrtraHy,

nporran )Ke Bce J10)Kb CyTb. Ho TOJIKOBaTeAll are Kypana mecTo 143131CHAIOLIIe
3anorsegmli Torowne OT BCSIKOTO cymHeHHA IICTI4HIly 0,414CTI4TH CHJIATCA. MyXaMMe,I1

6o B nognsepwgeHme prelim cnoero rnaroneT: 11To-.n146o c6p5uneTe HanHcaturo

O MHe CB01114Te c Eacypatiam 14 arge Tomy cornaconaTH He 6ygeT, BeA,HTe, AKO HeBHHoBeH eCMb Toro H Hecrb moe oHoe nHcaHHe. 14em noKa3yroT, AKO Kypan Be3ge
14 BO BeeM ce6e cornacyeT H HO B tremwe pa3HCTByeT (XOTA 14 JIMICHO) Tawe HaBOAAT,

41

'no KHnra Kypana, BCA HCTIIHHa H HCTIIHCTBy10111a51 CCTb. CyTb H mime,/ Awe B
noKa3aHne Kypattoeou HCTHHHbI np0143HOCAT A0B0,11bI, HO Ta HmKure normWyTC5I.

Illmuab Kypanoe. Kypan CJIONCeH eCTb Ha aparICKOM A3bIKe H3pAgHetiunim

urrirnem H n0 6onbureii iracTfr pHcpmkrecrarm, pewit() apancKom Tax rny6oxoro,

'ITO He TOKMO nogpawaTb TOM BC5PleCKI4 HCCTb MOLIIHO, HO H KO 14CTOJIKOBaH1410

seno TpygeH ecTb, namewe pelLjo necbma He oftnTeH. Arm cam mycloTH HRH KTO
OT ymeHHernuHx TypKon H B apancKom 513bIKe HcKycHerrunni BonporneH 6br 6brn,
mower J114 XOTA eAl4H KaKOBbICI CTHX I4J111 ceHTeHumo Kypana 110 CJI0BaM 14 110 pa3ymy

Ky11H0 H cosepureHHo pa3ymeTH, no npange OTBeTCTBylOT, iITO HI4KaKONCe pa3yMeloT,

HO OTCMJIalOT K gpesHeilanim Kypana TOJIKOBaTeJIeM H B HHX CJI0Ba HRH ceHTeHnpar,

o KoTopbrx cymHeHHe ecTb, HcKaTb noneneBatoT. OT tier ygo6H0 3aKnfogaroT,

Arco rieHne Kypana ecTb cnono 6o)K11e, sane Myxammeg, 6ygrm HeymeHbril 14
11HCaH1451 Henegbril, HHKaKONCe MOTJI 613.1 TaKonan npoH3BecTH, pane OT 60)KeCTBeH-

11bIA MTh'. A Hailname, 11TO OH CaM Ha gpyrom mecTe rnaroneT, AKO HO genoBegm,
H14 gemoHH TaKona nkrcaHHH H3,71aTH moryT. H o came TOTO 11HCaH1151 Ha HHOM

mecTe, arm 6br OT mina 60)K051 rnaronm, cxa3yer: Aare cemy 3aKoHy coTBopHnH
6bIxoM CHHTH Ha ropbr, ropbr y60 cambre npeKnomuecsr, 110KJI01114.1114CA 6b1 Tomy,
crpaxa pages 6owiur. H CHA BC51 II3 camoro TexcTy. A sum B HCT0p1451X noBecTByLoTCA XOTAIL1HX pagx
()Ham 3HaTII,
K
CHM
)Ke ripHcoBoxym4TH He
o6neHHMC51.

x ce}rremxxit

92

dorit 194. Asa, Muhammed spune ca a intocmit cartea in care sint 12 000
de cuvinte x sau spuse, insa in cartile Curanului

de acum nu se

gaseste acest numar. Dar exegetii t51m5.cesc perfid acest loc al Curanului,
spunind ca cele 12 000 de vorbe cuprind si cartea zis5 Muhammedie,
i minunile, si campaniile, si victoriile obtinute asupra popoarelor vecine 195.
Iar ateii for ascunsi arata minciuna in multe locuri din Curan i, cu toate
ca nu indraznesc sa spune aceasta pe fata, temindu-se de moarte, totusi
intre ei asa judeca locul mai sus mentionat din Curan, ca dupa ce a afirmat
ca a scris cartea alcatuita dirt 12 000 de cuvinte se spune ca ar fi raspuns

celor ce-1 intrebau daca toate cuvintele acelea sint adevarate ca numai
3000 de cuvinte au adevar in ele, iar celelalte sint minciuna. insa exegetii,
explicind acest loc al Curanului, se silesc ca prin poruncile aceluiasi Curan
sa curete adevarul de orice indoiala. Pentru ca Muhammed, spre confirmarea
invata'turii sale, zice: Orice yeti afla scris despre mine, verificati cu Elcuranul si, daca nu se va potrivi cu el, sa stiti ca nu eu sint vinovat de acestea
sl ca acea scriere nu este a mea" 196. Prin aceasta ei arata ca pretutindeni
si in toate Curanul este conform cu sine si nu se contrazice Intru nimic
(deli e fals) si deduc ca aceasta carte a Curanului e toata adevarata si
veridica. Sint si altii care aduc dovezi pentru a arata adevarul Curanului,
dar acelea vor fi aratate mai jos.

Stilul Curanului". Curanul este alcatuit in limba araba intr-un stil

foarte ales, in cea mai mare parte ritmat, intr-o limba araba atit de adinca,
incit nu numai ca e imposibil s-o imiti, dar si de interpretat e foarte greu,
iar mai ales a o vorbi e peste putinta. Insusi muftiul sau vreunul dintre turcii
cei mai invatati si mai iscusiti in limba araba, intrebati daca pot sa inteleaga perfect macar un verset sau o sententie a Curanului, dupa cuvinte si
dupa sens, raspund pe buna dreptate ca nu inteleg defel 197 si trimit la cei
mai vechi tilcuitori ai Curanului i poruncesc ca la acestia sa cauti cuvintele
sau sententiile despre care e indoiala. De unde lesne trag ei concluzia Ca invatatura Curanuldi este cuvintul lui Dumnezeu, pentru ca Muhammed, fiind
neinvatat si nestiind sa scrie, n-ar fi putut in nici un chip sa alcatuiasca
acestea decit prin puterea dumnezeiasca. Cu atit mai mult cu cit el insusi
intr-un alt loc spune ca nici oamenii, nici demonii nu pot face astfel de scrieri"*,

iar despre puterea scrierii aceleia in alte locuri spune, ca din partea lui Dum-

nezeu: Data aceasta lege am fi facut-o sa se pogoare pe munti, chiar

muntii, prosternindu-se, s-ar fi inchinat ei de frica lui Dumnezeu" **.
Toate acestea chiar din text [sint luate]. Cit despre cele ce se povestesc in
istorii, nu ne vom lenevi sa le adaugam pentru cei ce vor sa le cunoasca.
x sentinte
* Coran, XVII, 88: Dace. oamenii qi djinii s-ar uni pentru a alatui ceva asemanator
acestui Curan, tot n-ar face nimic care s semene, chiar de s-ar ajuta unii pe altii".
** Coran, LX, 21: Dacia, am fi fi cut s se pogoare acest Curan peste un munte, 1-ai
fi vi zut umilindu-se Si despicindu-se de frica lui Dumnezeu".

93

41

Tnaea emopaR

0 mune Myxammedue
HcmopuE o uunune oKypanoeo). KFuira o6umwrcst y TypKOB CO6paHHbIX BO
ASH MyXaMMeHOBbI 11CTOpHil, B Heil) Ke cHueliasi nosecTHyloTcsi: B TO Hpemm, Korga

Myxammen ygemie cHoe B crpanax MeracH H Menruim pacceHaTH H apanam HH0110nomomimcam (Bce 6o apancluie Haponbi npe)Kne Myxammena nogliTamilo HHOROB

42

H MHOT060X1410 nplinewanii) HMS enHHoro 6ora H Hcex THopna Hagan H3T3 51131151TH,
MHO)Kar1W14e B TeX Haponex 6bIJIH My lui ygeHme, (1)Hnococtobi, HpagH H CTHXOTBONbI,

xoTopme (mower/ 6bITb rpexam nocnenyn) 06bigail HMeJ114 n0 BCSIK013 TOH B rpan
MennHy co6HpaTlicsi H BC5IK cHoero 3HaH1451 11.1H xynowecTsa noxa3amie HeKoe
HarnicaHHoe HRH cotniHeliHoe nocpene rpana Ha cronne (Hapoinio K TOMy ycrpoeH-

Hom) nprisenniHaTH H mime riosenteHnbre Banff Hpea 40 Timer' OT Bcex 3pnxycst

H ripogliTaemm 6bmaxy. A awe KTO B KaKOM xynowecTHe HRH Hayxe XOTeJI 6b1
pa3yma oc-rpary H IICKyCCTBO cHoe noxa3aTH, TOMy ua3upe (TO eCTb (010,I106H0e0
HRH JiTimee 'TO mor 6bI BbIMbICJIIITH H COTBOPHTH, 'TO aine KTO yHHEIHJI, Tam)Ke

Ha npenpemeHHom cTonne npmeannialue. CicoHgasulycsi xce 40 nHeia HpemeHH,

Bee OHble mywii B Hayxax H xynowecTsax 3HameHnTme, HceHaponHo npH Tomwe
cronne cxownaxycsi H OT TBOPUOB pegeminx HRH riemixax WeCTOKO C 006010
npenlipaxycsi, lcoro Han xem npe,rknogecTH 110H061710, Twice 6onbumil gacTH comaCHBIllalaC51, Horosop nonmicbuianw Taxoria B TaKOB0M ygemin HJ1H xynowecnie Han

Toro npennogliTaTH nono6aer. KoTopmil y6o no xx npHroHopy Hpyroro npeno6ewname, lie Bewiamecm sncowe rpelcom o6bigail 6e, Ho nupu, TO eCTb CTaperIWHq 11
ygeHHerninico) name npyroro 06b5IBJ151WeCA, no6ewneHHbiri we yHeHHK no6ennTenes

HapHuamec51. Mice Taxorioe npHemuni nocpamnemie mpe3 Hecb ron npfinewHee

B nene cHoem 06ygamecsi, na 6M B 6ynyulee ne-ro parrenn cHoero BO3M01- npeoA0J1eT14 H 143 rieHinca ero B nupu npoli3biTH H Taxlim o6pa3oM H 06yHeHHeM, Xy)10)KeCTBa H Haylai y apanos nolicsinHesHo ripn6arinsunicn H npenycneHanH.
Myxammen we no 11p145IT1414 OT 6ora Ha He6ecH Kypaua H orryny culecTimiri

(o gem ywe npen-bArnics0 B Menimy ;IRA HagaTHA nponosenn cHoesi nplinne B To

licToe spew!, B Hewe sce ytieHme apancTHH mywH Ha o6bplarlHoe once ronoHoe
oTnpaHnemie H 06ymerine co6Hpaxycst.
Ho 06iltemy y6o nceM o6mgaio H Myxammen nepHyFo Kyprma cypem HnH

rnasy, Hounno, mixomywe cHenyury, Ha npenpegeHHom npinieclin cTonne. Bo

yrplie Dice pwropHicH H IIHHTI4K14 ygli-renHe (TeonorH 6o 11100THBH0r0 CBOeMy MHeHH10
pa3ymemix nocTperatoulecg o TOM He pannxy) Bce, 'TO B Oxo' inane conepwainecsi
npogenue, 143ymPlwacA H aro 6b1 mon Henn. 661J1a H xaxoe COHHHeHHe H KTO TaK
rny6oxoro xpacHocnomiff H 11H14THKH THopen 6bin 6b1 He Henyine, BCIO XI4T0OCTb
CBOIO H cany nonaraloT, Aa IIITIIJIIO Tomy H Ha3M ((pirypa eCTb IIHRTIIeCKa5I,
Kypany CBOIICTBeHHaSI) awe He COpaBHHTHCA, TO XOTSI nonpawaTH BO3MOUT. Twice
no 40 HHex HHHT0)1Ce ycnenue, RICO licye Tpynm CB014 110J10)KWHH, OT IIpOTHHX /
43

mypnenos HernaeHaHm 6snua. A noHewe Myxammen Ha TOCI xapTHH HMeHH cHoero

He no,anHcan, OHe H 6e311M5IHHOF0 ero Hag BCCMH p1TOpaMH H crHxoTHopHamH
crapernHero 14 ygeHHerfwero H CHHeBbISI gecTH nocTornia 6b1TH CHOPIN/ HogrnwaHHem

nposontecTHwa.
no yi-sepw,neHHH we, MyXaMMe,LI BO BTOpbal HeHb B co6paHHH ABIIRCH H
cica3an, AKO xaprkno OH CaM IlpHBeCHJI, cnosa xce Tsopeg He OH, HO Eor ncex CO3ga-rem, ecTb. 11To myHpeubi mime en:minas H ypa3ymes era 6bITH genoHeica HerieHa
H IIHCaHHA Hesenytna, SIKO MICHBLIa H o6maHuHuca H CJIaBbI 1110)KAbI51 6eCCTbIeallOTO

94

Capitolul al doilea
Despre cartea Muhammedie 198
I storia despre stilul Curanului" Circula la turci o carte a istoriilor
adunate in zilele lui Muhammed, in care se povestesc acestea: pe vremea
cind Muhammed a inceput sa-si raspindeasca invatatura in pa'rtile Meccai
si Medinei si s descopere idolatrilor arabi numele unui singur Dumnezeu si

Ziditor al tuturor (caci toate popoarele arabe inainte de Muhammed petreceau

in cinstirea idolilor si politeism), printre acele popoare erau foarte multi

barbati invatati, filosofi, medici si poeti care (urmind / poate grecilor) aveau
obiceiul sa se adune in fiecare an in cetatea Medina si fiecare atirna o expunere scrisa sau compusa a stiintei sau artei sale de un stilp (facut special pentru
aceasta) in mijlocul cetatii, si acele expuneri atirnate erau vazute si citite de
toti timp de patruzeci de zile 199. Daca cineva voia sa-si arate agerimea mintii
si iscusinta in vreo arta sau stiinta, daca.' nascoceau sau faceau ceva nazire
(adica asemanator") 200 sau ce putea sa nascoceasca sau sa alcatuiasca
mai bun, tot acolo, pe stilpul mai sus-pomenit, it atirna. Trecind cele patruzeci

42

de zile, toti barbatii aceia, renumiti in stiinte si arte, se adunau linga acel
stilp si discutau cu aprindere despre cuvintele autorilor sau ale ucenicilor,
pe care s-ar fi cuvenit

sa -i

prefere altora, iar cind majoritatea cadea de acord,

semnau un act, [ar5tind cal se cuvine ca in cutare stiinta sau arta cutare
sa fie preferat fata de cutare. Iar cel care, dupa verdictul lor, il. invingea pe

altul nu se incununa, cum era obiceiul la greci, ci era declarat p iyi 201, adica

mai mare si mai invatat decit altul, in timp ce invinsul era numit ucenic al
invingatorului. Deci, suferind o asemenea rusine, cel invins se straduia tot
anul mai staruitor intru lucrarea sa, pentru ca anul viitor sa-1 poata birui pe
dascalul sau si din ucenic sa ajunga pini. Si astfel, ca si prin studiu, se adaugau

si sporeau artele si stiintele la arabi in fiecare zi.

Iar Muhammed, dupa primirea Curanului de la Dumnezeu, in cer, si

dupa coborirea de acolo (despre care s-a ar5.tat mai inainte), a venit la Medina
pentru a-si incepe propovaduirea chiar pe vremea cind toti barbatii invatati
arabi se adunau la acea obisnuita intrecere si exercitiu de fiecare an.
Deci, dupa obiceiul tuturor, a atirnat si Muhammed de stilpul sus-pomenit primul suret 202 sau capitol al Curanului, noaptea, fara sa stie cineva. Dimineata, dascalii de retorica si poetica (pentru ca teologii erau nepasa'tori fata

de acel concurs, ferindu-se de once judecata potrivnica parerii lor), citind

ce cuprindea acel capitol, au ramas uimiti si nestiind ce fel de lucrare sa fie
aceea si ce fel de opera si cine e creatorul unei elocinte si poetici atit de adinci,

si-au pus toata siretenia si puterea for ca, de nu vor putea egala, macar sa
imite stilul si nazm-ul 203 aceluia (este o figura poetica proprie Curanului).
Dar dupa patruzeci de zile, nereusind nimic, au fost nesocotiti de / ceilalti
intelepti ca unii care s-au trudit degeaba. Cum Muhammed nu-si semnase
numele pe acea hirtie, chiar fara numele lui 1-au proclamat prin semnatura
lor sa fie mai mare peste toti ritorii si versificatorii si cel mai invatat si vrednic
de o astfel de cinste.
Dupa confirmare, a doua zi, Muhammed a venit la adunare si a spus ca
hirtia a atirnat-o el, dar c5. creatorul cuvintului nu este el, ci Dumnezeu,

Ziditorul tuturor. Auzind inteleptii acest lucru si intelegind ca el este un

om neinvatat, care nu stie sa scrie, 1-au respins ca pe un mincinos, ineator
95

43

IIOXHTI4TeJIA oTneproula H OT co6paHHA yaeHba H3rHaum. CHe npornaHHe Myxammen

Tepnenkumo noHecum, nawe no npen6ynymero cie3ny cnorto 6owHe B monmamm

ynepwa. B nocnenyloinem )Ke co6paHHH Bropy lo Kypana rnaBy npHBecHn Ha cronne (ywe Bcem cmoTpBamm), 011bIe Kypana cnoBa roBopsr, AKO VI-111 tienoBenbi, HH
aHrenx Tax Boe nHcame COEIHM4TH moryTo, na Tem yBewaeT HX, AKO HH CaM OH,
HH HHOCI KTO xpome 6ora Toro CJI0)KeHHA TBoperk eCTb. T-ITO WWI He TOKMO pHT0p131

H CITIXOTB0pLIbI, HO BC&X Hap( H xynowecTB rurrenH, 06amm COH3BOneHHeM ero

Bcex II06e,LIHTeJIA H Hacramunca o6-bBBHma H noBecmyeTcB, WO MHO3H OT MIX
3a enHHo Kypanoea ILITHJIA H3pA,LICTBO H rny6oKylo, xoTopyto B HeM yCMOTpAJIH
Hayicy, 6e3 oTnaraTenbcma emy yBepkuTH H myxammenHcm BOCITIJHAJIH. "LITO HO
cica3amno CKa3aHHbIX TaK0 6bITH BH)H4TCA, II0 ycmoTpemno we npaBocTH BeLIIII
MM 0 urrHne Kypana H Toro yieHHH HHalco paccywnaem.

XapaKmup oKypatioe. flporiee KHVira Kypaua y apanoB, HHHI4aHOB H Typicos

rmweTcB xaparmpom necx pegeHHum, TeM 6o xapaKTHpom HanHcaHHy 6bITH

Kypany crca3roT H ero C He6ecH Myxammeny naHHa 6bITH 6aCHOCJIOBAT. 14 HO
HCTIIHHe TOT III4CaH1451 06pa3 nporna nytnnini H K npogHTamno yno6Heilanni eCTb
TOTO panH, 4TO 3HaKH, xoTopme BMeCTO rnaCHbIX ynoTpe6nsnoTcx B TaKOM xapaxTepe npinulcaHbi 6mBakoT. Tlepcbi we 171)0THBHO CBOA Kypana KHI4TH ninnyr xapax-

THpom malullc HapHnaembim, ymepwnaloine, 'ITO Kypan C He6eCH nammil He uecx,

HO CHM o6pa3om 6e HamicaH. A Hatinage 11TO CTsmaTeJIA TODD Kypana BepAT Aim
6bITH H 3aKOHHOr0 MyXaMMeHy HacneAHHica H AKO KHHra 'owe I1MeHOBaHHMCI Aim

OHbIM npenane He necx, HO ma.aux nHcbmeHm 6e HanHcaHa, omyny BTopoe mewny

apanos H nepcos CXHCMbI x Hagano, o mem npocrpaHHee B mule 0 cxucme u epecu
myxammeamicicoti.1

Taaea mpeman

44

B HerDICe 113-1351BJIMOTC51 cogepwawang B pieHmll Bcero

Kypana
Codeposcauia.ece e Kypaue. ConepwwrcB B Kypaue, AKO Myxammen 6birt
cHpbdi, y6orHi3, 3a6nywnalounifi, HAOHOM cnywaunni,Hmoerowe 3aKoHa HH nHcaHHA

BcBgecial BenywHil, xpome npmponHoro cBoero, TO ecTb, apancKoro 513bIKa, erowe

,1106pe 3Hasnne. OT 6ora 6e3me3nHo xx a He no 3acnyre mHnocrb nonywn. 06oraLueH, Ben14KHX ,IleJI H 60)KeCTBeHHbIX Tar411 IIOATeH H cnaBell coTBopeH 6bICTb. BceM

Haponam TIIITenb a Harmatie apancKomy B H,aonoenyweHHH ynpaxcHsnoulemycsi Hoc-

nekunart npopoic HRH anocTon ycTpoeH, 6e3 ABCTBelflibIX )Ke IlyHec nocnaH. 14
6onee opywHem, Hewe gynecm npeiycne. Bor oTKpbui ec-rb emy Bepy ABpaaMa,
mywa npaBenHernuero, TO ec-rb, ;la ennHomy Gory Bcex TBopuy ucTHHHoe noaknaHHe
x pa3HeneHusi HnH paCripH Hail pacHona

xx Tyne

96

si rapitor nerusinat de slava stra'ina si 1-au izgonit din adunarea celor invatati.

Suportind cu rabdare aceasta izgonire, Muhammed a pastrat cuvintul lui

Dumnezeu in tacere, ping la viitoarea intrunire. La urmatoarea adunare
(in vederea tuturor), a atirnat de stilp al doilea capitol al Curanului, zicind
aceste cuvinte ale Curanului : Nici oamenii, nici ingerii nu pot alcatui

o astfel de scriere" *, ca sad convinga prin aceasta ca nici el, nici altcineva
afara de Dumnezeu nu este autorul acestei compuneri. $i vazind aceasta nu
numai ritorii si poetii, ci chiar dascalii tuturor stiintelor si artelor, in unanimitate, 1-au declarat invingatorul si povatuitorul tuturor. $i se povesteste
ca multi dintre ei au crezut in el si au primit muhammedanismul deindata,
numai pentru frumusetea stilului Curanului i pentru stiinta adinca pe care
o observau in el. Care lucru asa pare sa fie, dupa cele ce s-au spus, dar noi,
dupa ce am controlat dreptatea lucrului, judecg.m altfel despre stilul si inv5.tatura. Curanului.

Caracterele Curanului". Cartea Curanului se scrie la arabi, indieni si

turci cu caractere zise nesh 204, pentru ea, se spune, cu acele caractere a fost

scris Curanul i se povesteste ca i-a fost dat din cer lui Muhammed. $i

intr-adevar, acel fel de scriere este superior celorlalte si mai lesnicios de citit,
pentru ca semnele folosite in locul vocalelor sint adaugate la aceste caractere.
Persanii insa, dimpotriva, scriu exemplarele for din Curan cu caractere
talik 205, afirmind ca scris astfel a fost dat Curanul din cer, iar nu in nesh.
Dar principalul motiv este acela c5. alcatuitorul Curanului i urmasul legiuit
al lui Muhammed este socotit de ei Ali, iar cartea pe care numitul Ali le-a
transmis-o nu cu nesh, ci cu caractere talik a fost scrisa, de unde se trage si a
doua pricing. a schismeix dintre arabi si persani, despre care vom vedea mai
pe larg in capitolul Despre schisma si erelul muhammedan 206. /

Capitolul al treilea

44

In care se arata cele cuprinse in invatatura intregului

Curan
Ce cuprinde Curanul". Scrie in Curan ca Muhammed fiMd orfan, sarac,
rat5.cit, slujind idolilor, necunoscind nici un fel de lege sau scriere afara de
limba sa fireasca, adica araba, pe care o stia bine, a primit de la Dumnezeu
mila in darxx, iar nu dupa merit a fost imbogatit, a primit lucruri mari,
taine dumnezeiesti si a fost slavit**. El a fost rinduit dascal al tuturor popoarelor, dar mai cu seamy al celui arab, care petreceal in idolatrie, ca ultim
proroc sau apostol, dar trimis farce minuni invederate si a propasit mai mult
cu arma decit cu minunile. Dumnezeu i-a descoperit lui credinta lui Avraam,

barbatul preadrept, prin care era dator a marturisi ca adevarata cinstire

si inchinare trebuie data numai unuia Dumnezeu, Ziditor al tuturor, aratind

x dezbinare sau discordie sau despIrtire

xx degeaba

* Coran, XVIII, 88: ...oamenii si djinii [...] n-ar putea alatui ceva care s6.-i semene".
si ti-a dat adapost? Te-a aflat rAtacind
si te-a condus. Te-a aflat sarac si te-a Imbogatit".

** Coran, XCIII, 6: Nu te-a aflat el orfan

97

H 110KJI0He1114e AOIDKHO 6bITH HCII0BeCTb, noKa3yn AKO 6or eL(1411 ec-rb, ncex )Ke
co3naTenb H ynpannTenb, 6nar BCAKIIX H 3J1bIX (no unix), menoneKom TaK0 BIIMITCA)

nonaTenb, no pemeHHomy xaup y tuepy muu Annaz, TO ecrb no6po win 3n0 OT
6ora, rscemoryuunl, BJIaCTb B )KHBOTe H cmepTu HMeAI3, ripemy,apml, 6e3IIJIOTHEdil,

Heo6-bemnembul, 6ecKoHemHbai 11 BCA coaepwanwil, 6e3rpemHblii, munocepn, npo-

meHne napynii ncem BepHiam, B Hero H BO ripopoKa ero Beppounim H npano emy
HOKJIaHA1011111MCA. MHOTHX cam (Myxamme,a) umen weH H TO)K,Ile TB0p11T11 CBOHM

y3aKOHI4J1. BOT ncex OT Ben ymepalux IlMaTb nocKpecnni Temwe yno6c-rnom, AKO
H co3nan HX. Ilocnen,Huil H 0611(1111, c-rpaunibul xce H npanenHbni cyn 6ownil 11Ma Tb

6bITH H no3nacT 6or Komywno no AeRom ero no6pbrm y6o panonaHnn H yrexif
paiicKne, 3JIMM mice Ka3HH reeHcKne. Ho panonamin paricKan Cy Tb 6eCKOHe9Ha51,
Ka3HH rice reeHcicue B ensHoil BOJIH 60)1(11e171 COCTOATCA, TO ec-rb, MO)KeT 6bITb, 'TO
rpemmucon nemHo MytiHTI4 6yAeT 14,1111 morna H npocinT I4X.
K1114Ta Kypalla eCTb CJIOBO 6owne, 3aKOH CBATbIii H ,ayui BCALleCKH cnaciffenbXIITpOCT1410, He
TOKMO BbIMMUIJIeHO, HO HI4)Ke nonpawaemo 6bITH moweT. T000Ke KHI43e MHO3H
OT menoneic H ,I(HaBaTIOB H L0K14110B (LITO )ICe eCTb dJICUH 3p11 B mane 0 C1H2ellaX)

mina. Ton KHHTH ymeme 1111 menonemecKolo HH allTenbCK010

ynepluna H cnacem4 6biLua. K cemy oHan Kypaua nepa Talc HywHa eCTb, AKO 6e3 Hen /
45

HI4KaKO)Ke 6bITH MOT Te, mice BeT1HOTO wenaloT H36bITH OTHA H 110JIy9I4T14 )KH3Hb

nemHylo. OHylo conepwann H emy cornaconann Bee npemme ripopom H npanenHun

mywn H TOTO pa,L(H CI411 KH111-a. HincoTopomy

Mae

npopoicy lIpOTHBOCJI01314T, HO name

ynocTonepmeT H 110L(TBep)KAaeT HX 3aK011bI H nocTaHonnelmn, 6onbme )Ke BMX

Ilemnameexy Moilceony, 17canmupy gannnony H Eganzenwo Hncycy Xplicry, cbitly

MapnHHy Aallliomy, nocnenyer H HX 3anonenn lIpHIIOJIHAeT.

IloKa3yer K Tomy AKO lincyc XpHCTOC eCTb npopoic 6ownil npenenmairt,

JITIIII1111 Han ncex menonexon, OT BCAKOTO npopoica rpexonHoro 1114CTbIr1 H OT gyxa

6ownsi powneHmal, CJIOBO 60)KHe 11 nyum; He pacnnr, HH)Ke ympe, HO OT 6ora

Ha He6o B3AT H ripn CK011,1aHHH mnpa nalcu IlMaTb ITp1411TH, Tawe ympeTn H B o6mee

nocKpeceHne nocKpecHyrn H nporman. 3aKinomaeT TaKowne (xoTn cam ce6e ripoTnsex), 'TO Bee menoneubx npennapnmunm npopoKam H OT 6ora ,L(aHHbIM 14M 3an0senem Beporiamunn, BCAK B CBOeri penurm4 moryT cnacem H OT OTHA a,acKoro H36aBJ1eHH 6bITH. 110TOM 061,51BRAeT, KaK0 6or nceM Haponam npnponmAx HX HOCJIaJI

IIp0II0BeAHHKOB H allOCTOJTOB, na 61,1 B nocnenHem o6niero cyna nm4 He MOTJIH

143BIIIIHTHCA, aKH 6b1 He CJIbIXaJII4 HRH He pa3ymenn 60)KeCTBeHHEJA BOJIH H ycTa13J1eHHbIX OT Hero 3aKOHOB. 14C,IHCHAeT mice npopoKon, KOTOpbIM 1107i(06aLlIe nepo-

BETH mHowarnunx a Hariname Anama, Hon, ABpaaMa, Hcmanna, HcaaKa, HaKona,

Moilcen, gaBHJua, ConomoHa, Kunio, Hepemmo, Hcamo, HoaHHa. Han ncex

mce n36paHHernuero H npe3muuleilluero (Kpome Myxammena) Hncyca XpHcTa, AKO
CO3,L(aHHa B no3pac-re A,L(aMOBe H Hocsuna mule ncex Haponon (o mem npocTpaHHee

3pn B rnase 0 Hucyce Xpucme).

H cue y6o ec-rb ornanneHne H conep)Kumbix nmane He scero Kypana HThABIletare, no emucy OT nocnenylounix emy BepyeTcn H no lIpHAT1110 Bepbr pa3ymeeTcn.
HMaTb nce H ',man Helms', name we 6ecmncneHHan Henorpe6cma, spice ono 6owneg
npemy,apourn, OBO ymy me.gonemecicomy, OBO )Ke ecTecTneHHomy mnHy CyTb HpOTHBHa, Hecornacyloinancn, KoTopme alue 6b1 XOTe1114 14C,114CJIATH, npen3onuni 6bucom

name nocnplurrne./
98

ca Dumnezeu este unic, creatorul si cirmuitorul tuturor, datatorul tuturor

celor mai bune si al celor rele (intrucit asa sint vazute de oameni), dupa
zisa Hair u ,sent min Allah, adica Bine le si raul sint de la Dumnezeu" 207,
atotputernicul, avind putere peste viata si peste moarte, intelept, imaterial,
necuprins, lazce de sfirsit si cuprinzind toate, farce de pacat, milostiv, d'aruind

iertare tuturor credinciosilor care cred in el si in prorocul lui si i se inching

lui drept. (Muhammed) insusi avea multe femei si acelasi lucru 1-a legiuit
sa-1 Lea ai sai. Dumnezeu ii va invia pe toti cei morti din veac cu aceeasi
usurinta cu care i-a zidit. Judecata lui Dumnezeu cea de pe urma si obsteasca
va veni infricosata si dreapta, cind Dumnezeu va raspla.'ti fiec'aruia dupa
faptele lui, dind celor buni bucuriile si mingiierile raiului, iar celor rai pedepsele
gheenei. Dar in_timp ce bucuriile raiului sint nesfirsite, pedepsele gheenei se

afla numai in voia lui Dumnezeu, adica poate ca ii va chinui vesnic pe cei
pacatosi sau poate ca odata ii va ierta.
Cartea Curanului este cuvintul lui Dumnezeu, lege sfinta si mintuitoare
a sufletelor in fel si chip. Invatatura cartii aceleia nu poate fi nici nascocita,
nici imitata de istetimea omeneasca sau ingereasca. In cartea aceea au
crezut multi dintre oameni, diavoli si djini (ce este djin vezi in capitolul
Despre ingeri 208) i au fost mintuiti. Pe linga aceasta, credinta Curanului
e asa de necesara, incit fall ea / nu pot exista cei ce doresc sa scape de focul
cel vesnic si s capete viata vesnica. Pe aceasta au respectat-o si cu ea au
fost de acord toti prorocii si barbatii cei drepti din vechime, de aceea aceasta
carte nu contrazice pe nici un proroc, ci mai cu seama adevereste si confirma
legile si asezamintele lor, iar mai mult decit toate urmeaza Pentateucul lui
Moise, Psaltirea lui David si Evanghelia data lui Iisus Hristos, fiul Mariei,
carora le urmeaza si le completeaza poruncile.
Mai arata pe linga acestea ca Iisus Hristos este un foarte mare proroc
al lui Dumnezeu, mai bun decit toti oamenii, curat de orice viciu, de pacat,
si nascut din Duhul lui Dumnezeu, cuvintul si sufletul lui Dumnezeu. El n-a
fost rastignit, nici n-a murit, ci este luat de Dumnezeu la cer, iar la sfirsitul
lumii iarasi va veni si va muri si va invia la invierea cea de obste, si altele. De
asemenea conchide (deli se contrazice) ca toti oamenii care au crezut prorocilor
ce au venit mai inainte si poruncilor date for de la Dumnezeu pot fi mintuiti
si izbaviti de focul iadului, fiecare prin religia sa. Pe urma anunta ca Dumne-

zeu a trimis tuturor popoarelor pe propov'aduitorii si apostolii for proprii,

pentru ca in ziva cea de pe urma a judecatii sa nu se poat'a dezvinovati cum ca

n-ar fi auzit si n-ar fi inteles voia dumnezeiasca si legile rinduite de el.

Si insira foarte multi proroci in care se cuvenea oamenilor sa creada, dar mai
cu seama pe Adam, Noe, Avraam, Ismail, Isaac, Iacob, Moise, David, Solomon,
Ilie, Ieremie, Isaia, Joan, iar peste toti pe preaalesul si preafrumosul (afara

de Muhammed) Iisus Hristos, ca pe cel creat de virsta lui Adam si avind

chipul tuturor popoarelor (despre care vezi mai pe larg in capitolul Despre
Iisus Hristos 209).
Acesta este sumarul si expunerea celor cuprinse in aproape tot Curanul,
pe cit le cred cei ce-i urmeaza si asa cum se inteleg ele dupa primirea credintei210.

Dar mai sint si altele, mai ales nenumarate necuviinte, potrivnice si in dezacord cu intelepciunea lui Dumnezeu, cu mintea omeneasca sau cu rinduiala
fireasca, pe care, daca am fi vrut sa be insiram in intregime, am fi depasit

puterea noastra de pricepere. /

99

45

46

Inaea ttemaepmasz
B HeKxce 1431)51B.T151eTC51 xpoMe XpHCTHaHCKHX noxa3atu3I%I gosogamll

OT HX cami4x B35ITIAMH, LITO Kypali MTh OT tieJ1013eK COIIHHeHHLIri

H Myxammeg MICHBLIR npopox

Apzymenmbi xpucmuanocue ommeuiymcR. HoHexce Casnoe XpHcTa rocno,aa
Eganzenue BC51K1151 tienosetlecKful HCTHHHbI H H3BeCTHA mum 'legume eCTb, 6e3
cymnemx Kypcm 110)KIIMil i CO,IHHHTeBb ero JDKIIBblci 14MaTb 6b1T14, 3aHe sexKoe

rienHe eeanzenbocomy ygemno npoamaHoe mat Hecornacylowee 14CTI4HHe ero,

AKO)Ke eCTb KypaHoeo, JIO)ICHO eCTb. EnaraneT 6o KHIITy 6bITH, B Hectwe noKa3roTcst
11pOTHBHOCTI4 mesioseicos, TO eCTb Beppouwx 3anose,nem Benixozo 14 H06020 36661116,

y6o Kypcm JDICHBbIrt 6yneT.

Ho cell Haul aprymeHT y xpHeTkaHHHa y6o, mice o HCT14HHe eeaneenbricoti
HIITO)Ke CyMHHTCSI, C11.11eH eCTb H Hepenummil, y mycimmaHHHa ice (mice cica3yeT

aKH 6b1 Eeaxzenue HcKaweHo x 14 He TO, Koropomy 6or 140cyca XpHcTa B mpeae
maTepHH Haytim H nocne HanHcaHHoe, C He 6a K Hemy nocna.a) 3a HH.Tro we eCTb.
H6o wro MM xpHcrHaHe npH3Hasaem o HCTHHHe eganzenbacoii, Tow mycsaimaHe
npH3HartaloT o IICTHHHe KypanoeoCt. H Tam" apryMeHTbI CyTb paaHomepmile, KoTopme
HO npasmam J101-14,1eCKIIM H3BeCTHO 1114,1TO)Ke 3aKmotialoT.

Hoilo6Ho xpHemaxemli Hm4 ApesHeilnixe 14J114 Ho Beilume HCTOPHKH, mice

HanHcama o poxmeHHH, o KopmmeHHH, o Bocrun-amm H muneTe, o COCTOAHHH )1043H14

Myxammenosm, o npkpume ice H JDKHBOCTII ytieHHA ero, awe x mHorast nporllay

ero nosecrapoT H autbrimmx aprymewramm ero nxcenpopoica H ygemie ero ThHaBonbcKoe 6brrx noica3poT, o6ame npanexcHee paccywnasi semb H 3a Etepy TOKMO HcropHliecKylo H RenoBegecKylo (H6o no sepe 6owecTseHHoil Myxammena micenpopoica
H ytieme ero JDICHBO 6bITH HHICTO)KC OT BepHba ycymm4-rcm) pa3ymetme B3Hmasi,

cria.aeTenbcTsa xplicmaxciatx vicTopincos npea myxammenaHcicHm, name ice H npeA

BCAKIIM, SIKO Hauler' TaK H HX penxrim HenpHemmoualm, 3a HIPITO)Ke BMeHATCA;
1460 IIDOTHBHHilb14 H HenpHATeneabi csKaerenbcTria ormelnyT Bee IODHCTEI H HCTHH-

Ha omix 3a HHirroxce Et3ervineTcx. Hxxce cH.neH 6bITH paccywnalo aprymeHT oRbix,

47

Hxce MaTORIOT, AKO Kypall He eCTb CJI0B0 / 60X14e, TOTO panH, ,1TO 6or HIIKOJIHXCe

r.naranan eCTb p4mmecKHxx, Ho npocTo, H6o H Moiled"' plicl"mamH seiname, erowe

IIJIaTOH 1114TaA cKa3aTH nosecTsyenn: MHorax npewiaraeT HyneaHHH, HO )10B0Aamx Hmmano yAocTosepsie-r. H AaBH,E( /7CaAH/Upb CTI4XaM14 nosnue 14 npoTtiag.
Fimice Tex, KoTopme H3BABHAIOT KypaHC/ .110)KHa 6bITH 3a TO, 'TO H3pAgliblM

limmemxxx H rny6oKxm apancici

B3bIKOM cocrasneH ecib, CJIOBO ice 6oxate

se3ne npocToe ecTb. Ho mb" =no pee o npHTL'ax XpHcra Focno,ria H 6orocnosim
caxToro HoaHHa EsaHrenHcra, erowe in4Tax rlopcimpHil (-1) mno co it e.run4HcK1ii peqe:
<<BbICOKO TOBODIIT sapsapHH, a Hai:triage o Hocnamax CBATOTO IlaBJIa, B IIHX)Ke
He TOKMO CeHTeH111111 T.T1y6OKOCTH, 110 14 J1OTHKH it pHTOpHKH XPITDOCTH H eJIJIHH-

CKOTO 51313IKa H3px,ncTay AHaHmcst H 'worms". Tow maromo x o Tex, Hwe Kypana
noKa3roT .noxcHa 6bITH 3a cHe, AKO Myxamme,4 BMCCTO myriec mem o6HaxcHn 11
X licnowieHo

xx crxxamit MIK mipmama

xxx coamemiem

100

Capitolul al patrulea

46

In care se arata, cu dovezi luate chiar de la ei, in afara

marturiilor crestine, Ca si Curanul este compus de oameni, Si
Muhammed e un proroc mincinos
Argumentele crestine sint respinse. Intrucit sfinta Evanghelie a lui
Hristos Domnul este mai adev5.rata decit once adevar si cunostinta omeneasca, Curanul este neindoielnic mincinos, iar autorul lui va fi considerat
mincinos pentru ca orice invatatura potrivnica. invataturii Evangheliei sau
care nu e de acord cu adevarul acesteia, cum este invatatura Curanului,
este mincinoasa. C5.ci se spune ca este o carte in care se arata impotrivirea
oamenilor, adica a celor credinciosi, fata de poruncile Vechiului i Noului
Testament, asadar Curanul va fi mincinos.

Dar acest argument al nostru e puternic si indiscutabil pentru un

crestin, deci pentru unul care nu se indoieste de adevarul Evangheliei, in timp

ce pentru un musulman (care spune ca Evanghe/ia e stricata x si nu e aceea

intru care 1-a invatat Dumnezeu pe Iisus Hristos in pintecele mamei sale
si i-a trimis-o pe urma scrisa din cer) 211 e socotit de nimic. Pentru ca ceea
ce noi crestinii recunoastem despre adevarul Evangheliei recunosc musulmanii
despre adevarul Curanului, i astfel argumentele sint echivalente, ceea ce,
dupa regulile logice, se tie ca nu duce la nimic. La fel, istoricii crestini, sau
din vechime, sau mai noi, care au scris despre nasterea si hranirea, cresterea
si sar5.cia, despre starea vietii lui Muhammed, cauza si falsitatea invataturii
lui, deli povestesc multe impotriva lui si arata cu argumente puternice ca
este proroc mincinos si ca invatatura lui e diavoleasc5 totusi judecind mai
atent lucrul si tinind seama numai de credinta istorica si omeneasc5. (pentru,
ca dupa credinta cea dumnezeiasca nici un credincios nu se va indoi c5. Muhammed e proroc mincinos si ca invatatura lui e mincinoas5.), marturiile
istoricilor crestini se vor socoti de nimic in fata celor muhammedani, si mai
ales in fata tuturor celor ce nu primesc nici religia noastra, nici pe a lor;
caci marturiile potrivnicilor si ale inamicilor le resping toti juristii, ,si adevarul
acelora drept nimic se ia. Iarasi, nu socotesc puternic argumentul celor ce
spun ca de aceea nu este Curanul cuvintul / lui Dumnezeu pentru ca niciodata Dumnezeu n-a gr5.it ritmat xx, ci simplu, deoarece si Moise vorbea in
ritmuri, si Platon, citindu-1, se pare ca ar fi zis: Multe spune iudeul, dar cu
dovezi nimic nu adevereste" 212. Si David cinta Psaltirea in versuri etc.
Nici [argumentul] acelora care dedara Curanul mincinos pentru c5.
e compus intr-un stil xxx i o limba araba adinca, in timp ce cuvintul lui
Dumnezeu este pretutindeni simplu nu mi se pare intemeiat. Ce vom spune
afunci noi despre pildele lui Hristos Domnul si de teologia Sfintului Ioan
Evanghelistul, pe care citindu-1 Porfirie, filosoful elfin, a zis: Sublim graieste
barbarul" ? 213 ; dar mai cu seama despre E pistolele Sfintului Pavel, in care ne

minunam nu numai de adincimea sentintelor, ci si de istetimea logicii si a

retoricii si de frumnsetea limbii dine etc. Acelasi lucru spun si despre cei
care arata ca este mincinos Curanul pentru ca Muhammed in loc de minuni
x corupta

xx in stihuri sau versuri

xxx alatuire
101

47

xynneHHe H rpa6neHHe H y6HI3cTBo He XOTALIIHM BepoBaTH y3axoHkin, KaKOBbIX

nen 6or ompawaeTcA. Ho nono6Hasi o6pawyTcn H y MoIICeA, }me noBe.ne Beef,

Hapon H CKOTbI H cram. )1(14ByLIIIIX B 3eMJ114 o6eToBaHHoii, naxe IZO enkmoro 113614T14.

FL AKO H3pakinTAHe He coTBopinna no noBeneHmo ero, 6or pa3rHeBacs! Ha 1114X

H TOTO pa,f1H HOTOM npenage Hx BO ycTex monis' Bparom HX H npoTnan. Hono6Ho
H Ta, }me OT Haulm o Ceprin4 moHaxe HecTopHaHHHe noBecTspoTcsi npen myxammeAa1114HOM H1P1TO)Ke ,HerICTBOBaTII moryT, 3aHe HI4K1414M)Ke OCO6J111BbIM H3BeCTBy1OTCR

CBH,12(eTenbCTBOM H nporian.

C1451 y6o TaK0 6e3 BCAKOTO nplicTpacTrui paccmoTpmme, awe BoexoWeM

noxa3aTH, AKO xHilra KypaHa menoBenecxoe npenaHHe ecrb, a He cam* 6owne,
noTpe6Ho eCT1, Aa He XpHCTHaHCKHMH aprymeHTamH, HIDKe CBH,LIeTeJlbCTBbI H3
TIpOTHBH131X KypaHa HcropHli H npenamil B3iITE,IMH, HO voice camkrx myxammenaHOB HJ1H TIOXIO6HbIX HM 1114CaHHAMH KypaHa JIMICHa 11 MyXaMMe,Ha JI)K1413a 113'bSIBIIM

6bITH. BCA xpenocm apryMeHTa, no xoTopomy myxammenaHe MHAT KypaHa HcTHH Ha

6bITH H CJIOBO 60)KHe Hailnatie B TOM COCTOYITC51, AKO MyXaMMe,11 6y,ay4x npocTsix
Herm Hurt, 1114CbMeH HeBenyumii, HH no xoemy o6pa3y MOT 6bI TaxoBast 11p0143BeCT14,
pa3Be 60)1(He10 CHJIOIO. (IMO panli 113 TOTO)Kge KypaHa HaBOMIT, AKO TaxoBoe nkicaHHe 14H OT IleJ10BeK, 1114 OT aHren, 11H OT nHaBona BO3M0)Ke 6bITH H 3aKJ11014a10T,
y6o OT 60)KeCTBeHHbI51 CHJIbI. HO HX y6o pa3ymekno, XOTA aprymeHT TOR COCIWICTH-

IleCKHR eCTb 11 TOJIIIKO n0 BHAHmomy npaBnymbill, o6alle OT npenrnaronemmx

awe npHATbI 6ynyT, npaskunmo H TBepono 3axino4aeT. TOTO pang, na He npHHeceT
48

co6na3H npoxnualowlim Ceti, erowe Kypau / Kpengailumil H Hepeummbdi 6bITH

Ha3mBaeTcsi y3071 CBOHM Toro megem pacceum 3a nomounno 6o)x11eko npricrynaem.

Apeymeumbz Myxammedoebt ompaxcatomcg. SIxo Kypau, TO ecTb rieHHe

Myxammenoso, nponoBenylowy emy B cymneHne npHBeneHo H OH OT HellpH.110)KHBLIIHXCR ewe K Hemy menoBexoB, AKO JIMKHLICI npopox 111111 3HTy314aCMOM (nyxom

Hexkum) 3apaweHHblil mum 6bITH H3BAIIIeH. CaM TOR Kypall Ha mHorka mecTax
cBHneTenbc-rByeT, Hailnane )xe B rnaBe 25 cxa3yst: ornaromor HesepHHH <TH noHcTHHHe J0KHBbIfi ear, 3aHe TOJIHKO cnoBeca TB031 pa3Ho nonaraewH> . 14 B rnaBe

o npopouex canneTe.nbcTByeT, TaK0 ce6e yxopHsumx HesepHba: oCHbi pexn ecH

H 60TOXyJI1451 COBOKy1114.11 ecH H, moweT 6bITb, liTO 110 06bPla10 CTI4XOTB0pHOB (limmice

AKO H )1(14B011HCHeM LITO-JIH60 rnaronaTH H H3o6pawaTH BOJIHO eCTb, irTO BCeM

113BeCTHO) TaxoBasr ylIHHJI eckm. H3BeCTHO y6o eCTb, TITO C1451 emy AKO mu4Bomy
H crHxoTBopuy nage, Hexe npopoxy B yxopkimy petfeHa 6bnna, HO erne He X(OBJ1e10T,
HIDKe )2(0 BJI eT B 0 MIT menosexy, HHK0e50Ke penman,' cymemy BcecosepuleHHbul )xe

HCTHHHbI H3bicxylowemy. Y6o nocmoTpxm nanee.

HacmaeuuKu Myxammedoebt. B KHH3e Myxammedue (xoTopasi no Kypane

nepBast ecm, He 'maim xax H AefitiUR U nocnauuR anocmoAcicaR no Eeanzeindu)
H Hmella Tex, lace Myxammena Taxosasi rnaronaTH HacTaBnnxy OT npoTHBHHicos
ero noxa3porcm. Ckwe 6o noBecTByeTcst, er,aa npHnenknuacsi K Myxammeny Manmpa
HeKFIr1 AKOBHTa if BTOpb1ii CaJI0H nepcHnsaang, TperHil A6,ay.11.TIaT 113 HepC144(b1 If
meTBepTbdi CaJlOM WHAOB1414, 1411H14 pewa eMy, 51K0 6bI Te Haytianx ero, xorna My-

xammen nage Ha Junle csoem H cTsirHymacsi pyue H Ho3e ero H coo6ununa4 Haxpbuna
ero onewnamx csoemH, Twice B ce6e npHwen, petie: Eor nocna MA Haxa3aT11 Bac
O CJI0BeC11, ewe pexocTe, AKO TI414 MA Hariator>> H npoqTe HM enkmy ceHTemano,
spice eCTb B KOH= TJIaBbI EAHaUll (TOJ1KyeTC51 OtapeB0 4)HHI4KOBOe>>), TaK0 cxa3ytoulyio:

102

a scos sabia i a legiuit rapirea, jefuirea i uciderea celor ce nu vor sa creada,

de care lucruri Dumnezeu se scirbete. Dar lucruri asemana'toare se vor gasi
si la Moise, care a poruncit sa ucida ping la unul tot poporul i dobitoacele
si turmele celor ce traiau in Pamintul fag5.duit. ,Si cum israelitii n-au facut

dupa porunca lui, Dumnezeu s-a miniat pe ei i pins la urma i-a dat vrajmailor in ascutiul armei si altele. Tot asa nu pot avea nici un efect cele ce
se povestesc de ai noWi despre Serghie, monahul nestorian in fata muhammedanului, pentru Ca nu sint adeverite de nici o marturie anume 214 etc.
Cercetind deci acestea fried nici o partinire, data vom urea sa aratam
ca nu este cartea Curanului decit o traditie omeneasca, iar nu cuvintul lui
Dumnezeu, va trebui sa aratam Curanul drept fals i pe Muhammed mincinos
nu cu argumente cretine, nici cu marturii luate din istorii i traditii potriv-

nice Curanului, ci chiar cu scrieri ale muhammedanilor sau asemanatoare

lor. Toata taria argumentului pe baza caruia socotesc muhammedanii Curanul

adevarat i cuvint al lui Dumnezeu consta mai ales in aceea ca Muhammed

fiMd om simplu, ncinvatat, necunosc'ator al literelor, n-ar fi putut alc5.tui

acestea altfel decit prin puterea lui Dumnezeu, de aceea ei deduc din acelai
Curan c5. o asemenea scriere n-a putut sa fie nici de la oameni, nici de la
finger, nici de la diavol 1, ci, conchid ei, numai prin puterea dumnezeiasca.
Dupa intelegerea lor, dei argumentul este sofistic si numai in aparenta veridic, data vom accepta cele spuse mai inainte, va trebui sa admitem ca ei
conchid drept i cu Cane. Dar pentru ca 55. nu se sminteasca cei ce vor citi
acest nod pe care Curanul 1 it considers drept cel mai tare i de nedezlegat,
sa ne apucam cu ajutorul lui Dumnezeu s5."-1 taiem cu sabia noastr5..
Argumentele lui Muhammed sint respinse, Curanul, inv5.tatura lui Muhammed, a fost puss la indoiala pe vremea cind o propovaduia, iar el a fost
aratat de oamenii ce nu i se alaturasera drept un proroc mincinos sau un poet
molipsit de entuziasm (un fel de duh). Chiar Curanul in multe locuri marturisete aceasta, dar mai ales in capitolul XXV, zicind: Spun necredincioii:
Cu adevarat esti mincinos, pentru ca aezi atit de diferit cuvintele tale " *.
$i in capitolul despre proroci marturisete c5. asa 1-au dojenit cei necredincioi: Visuri ai spus i huliri de Dumnezeu ai adunat i poate ca dupa obiceiul poetilor (carora, ca i pictorilor, le este ingaduit sa vorbeasc5. i sa zugraveasca orice lucru cunoscut tuturor) ai alcatuit acestea" **. Este deci
evident ca acestea i-au fost spuse spre ocara, ca unui mincinos i mai ales ca
unui poet, iar nu ca unui proroc. Dar ele nu ajung i nu-1 vor satisf ace pe cel
care n-are nici o religie, ci cauta adevarul cel atotperfect. S5. vedem deci mai
departe.
Invcilcitorii lui Muhammed. In cartea Muhammedie (care este prima
dupa Curan, la fel ca Faptele si epistolele apostolilor dup5. Evanghelie) sint
ar5.tate de adversari i numele celor care-1 sf5.tuiau pe Muhammed sa vorbeasc5.

acestea. Se povestete ca de Muhammed s-au alaturat Mapira, un iacobit,

al doilea Salon Persanul, al treilea Abdullah din Persia i al patrulea Salom
iudeul 215, iar unii i-au spus ca ei 1-ar invata. Atunci Muhammed a cazut la
pamint stringindu-i miinile si picioarele i complicii 1-au acoperit cu hainele
lor, iar cind i-a venit in fire a spus: Dumnezeu m-a trimis sa va pedepsesc
pentru cuvintul pe care 1-ati rostit, cum ca aceia ma invata pe mine", si le-a

citit o sentinta de la sfiritul capitolului Elnail (care se tilcuiqte Pomul

* Coran, XXV, 4.
** Coran, XXI, 5.

103

48

oBembr, AKO OHH peKyT, 11TO Harialur ero, 3aHe THH 6ecenyloT C HHM HepCHACKHM

A3bIKOM, cetixce yAo6Hetiumni apancxoro ecTb. H nocem Enaroner (Myxamme,n):

oKaxo moxcer 6bITH, Aa THH riaT MA, 113 1111X)Ke ennH nepca, ApyrnA xce DICAROBHH
eCTI3N, oHnxce peula: ao3moxcHo HM CBOHM CH 313bIKOM C T06010 TOBOplITH 11
TOJIKOBaTH Te6e, TbI xce IIOTOM B csoem 513bIKe oHax BCA COLIHHAeLIIHO. Ha cne

Myxammen HIPITOXCe omen a, 'Tome cero 113 Kypana: HpoTnansnonnEmcx Te6e

49

pub!: TBOA

TBOA Aa 6y,nyT, a MOB

M051)/./

OT cem y6o B Myxammedue KHHTe II0J10)KeHH0R HCTOpHH, ABHO noxa3yeTcx,

%no XOTA Myxammen H Heygeindi 6bui, o6atie B nepclincicom H HyaerICKOM A3bIKe
mcxyceft 6e. HHaK0 60 IIPOTHBHHI1bI He 110HOCHJIH 6b1 emy AKO C nepcxxxoro H

nyneilcxoro 513b1Ka TOJIKOBaThe CBOHM Ta, luxe Harialuecm OT OHbIX. Y60 me

Myxamme,n He OT 6ora 6e 113rieH, KaK CaM 6aCHOCJI0BHT, TO OT nenoBeic, Ho He
OT HelICKyCHEJX. H TaK0 K noica3aHnio JINCHBOCTH ymeHnx ero H LITO oHoe tienosevecxoe 6bICTb k3o6peTeHme H )111TpOCTIa, CI4X BxpaTile pelleHHbIX ,a0B0J1bH0 eCTb.
HblHe 0 H3p51011CTBe IIITHJIA H 0 TJIy6OKOCTH apancicoro 513bIKa, nmxce Kypan C.TIO)KeH

eCTb, B3b1111eM. CHpellb Toxc pa3ymex, AKO HRH 60)ICHe CJIOBO eCTb rieune ero HJIH
menoBegecxoe H cnoco6nem ,111451BaTIBCKIIM Bbimbnn.neHHoe H ocTpeihnero pa3yma
Aeno.

rnaea ruimag
0 IIITHRe Kypanoce
Httag o uonune Kypattoee uctnopust. Bo AIM MyxammenoBbi 6bicis HeicTo
36y6eKHp, myxc mexcny apanamn npemynpernunil 11 513bIKOB apancxmx Taxowne
H nepciincxoro ncxycHeilumg, K Tomy mexc,ny Bcem apancxnm Hapo,nom nmesnnecx
HapotinTeilinnii menosex H npe6oraTbill. Hxce B03)1CeJIaB fOCTIOACTBOBaTH B AamacKe Ha,E1 BCeMH apanamn H BO yme csoem nanoxcHB, na HOBOe HatiaIlbCTBO y
Cp0AliblX CBOHX Bo3nmeeT, paccyouni, AKO TO 14HaK 6bITH He MO)KeT, pa3Be HOBOIO
Hexoeto cynepcninneto nFOA K TOM Ha inane CKJIOHHblii 14 B HOBOCTH Belueli ynpaxc-

npinmegeT 011141-1H10. 14 TaK0 MyXaMMe,f(a, eye cecTpy

CB010 (11111414 Argepb Dural-Dor) B cynpy)cecTso Am 6e, ocrporo pa3yma If namATHa
HSHOLLAHriC51 B CB010

cynta, CAONGIB Heme OT ce6e, ;me cym B Kypane crllxn (awe H HerpamoTHa) Ha
namxTb HarTHJI H aKH GM OT 6ora HacTaBneH 6bm OHbIe ripen J110,11bMH ripotarram

nosexen. KOTOPb1i1 TeCTA csoero nocnyulaB, oHax, Awe no Bce HOLM Ha IIaMATb
mytiame B neHb aKH 3HTycnacmy HJIH HeK0eMy 6oxano Ayxy Ha Hero Hamemuy
cmeu_leHHo H 51K0 cnytiauxecx 6.1151AOCJI0B51111e. Toro papin Hesepabin HRH nage limy-

atm pa3ym noHomaxy emy (xxo)Ke mane pexoM), 51K0 COHCTBYeT, 6oroxynnT H
rannwiecTByeT. 06atie 6buni H TaxoBbie, mice HeBexcecTBo ero Be,nyme, aKH H3yM50

JleHHHH HeCJIbIXaHHOMY Toro / Hexoemy HRH TariHCTBeHHOMy plemno, no H3pA,1111b1M

apancicoro 513bIKa InTEnem cxpbrromy y,f1HBJ151XyC51, OT mixxce HeKHHX, paccpxnalouanc

AKO OH mane yma H 1105ITHA tienoBegecxoro cnona TB0pHT H yHHT H no IICTHHHe

6oxcnx npopoica ero *mice cam OH 0 ce6e nponose,name) H rnaronbi ero Heme-

104

de curmal") 216 unde se spune asa: ,,Stim ca vor zice ca it invatau unii pontru
ca vorbesc cu el in limba persana, iar aceasta este mai lesnicioasa decit cea

araba" *, apoi le-a zis for (Muhammed): Cum se poate sa ma invete aceia,

cind unul dintre dinsii e persan, iar altul iudeu?" Iar ei au raspuns: Se
poate ca ei sa-ti vorbeasca in limba for si sa ti se tilcuiasca, iar to sa le
alcatuiesti apoi, toate, in limba ta". La aceasta Muhammed n-a raspuns
altceva decit acestea din Curan: Spune celor ce ti se impotrivesc: ale tale
fie ale tale, iar ale mete, ale mole" **. /
Din aceasta istorie scrisa in cartea Muhammedie, se vede limpede ca,
desi Muhamined era neinv.-tat, era insa iscusit in limbile persana si ebraica,

49

altminteri nu 1-ar fi batjocorit adversarii ca le tilcuia alor sai din limbile

persana si ebraica cele pe care Ie invatase de la aceia. Deci, data Muhammed

n-a fost invatat de Dumnezeu, dupa cum basneste el insusi, atunci a fost
de oameni, si nu dintre cei neiscusiti. Si astfel, ajunga-ne cele spuse pe scurt
pentru aratarea falsitatii invataturii lui si ca ea este o nascocire si o siretenie
omeneasca. Iar acum ne vom ocupa de frumusetea stilului si de adincimea
limbii arabe in care e alcatuit Curanzel ; adica cercetind acelasi lucru, si anume
data invatatura lui este cuvintul lui Dumnezeu sau cuvint omenesc sau lucrare

a unei minti foarte ascutite, nascocita cu ajutor diavolesc.

Capitolul al cincilea

Despre stilul Curanului

Alta istorie despre stilul Curanului". Era in zilele lui Muhammed un
oarecare Ebubekir 217, barbat preaintelept intre arabi si iscusit in limbile
araba si persana si pe linga acestea socotit in tot poporul arab drept omul
cel mai intelept si mai bogat. Dorind el sa domneasca in Damasc peste toti
arabii si punindu-si in Bind sa obtina noua stapinire de la rubedeniile sale,
a socotit Ca nu poate altminteri face aceasta decit printr-o superstitie noua,
caci fiind poporul mai inclinat spre acest lucru si preocupat fiind de o noutate,
va putea fi atras la opinia sa. Si asa, dindu-i lui Muhammed de sotie pe sora

(altii zic pe fiica) sa, fiind acesta si cu duhul sprinten si cu tinere de minte
(deli nu stia carte), 1-a invatat pe de rost niste versete alcatuite de el, care
sint in Curan, i i-a poruncit sa be spuna inaintea oamenilor, ca si cum ar fi
fost invatat de Dumnezeu. Acesta, ascultind pe socrul sau, a vorbit ziva, in
chip hulitor amestecat si dezordonat, ceea ce it invatase acela toata noaptea
pe de rost, ca si cum ar fi venit asupra lui entuziasmul sau un duh al lui
Dumnezeu. De aceea, cei necredinciosi sau cei ce aveau mai multa minte
it batjocoreau (precum am zis mai sus) ca viseaza, ca huleste pe Dumnezeu
si ca poetizeaza. insa erau si unii care, cunoscind ignoranta lui, se mirau,
uimiti de invatatura / nemaiauzita sau tainica a aceluia, ascunsa sub un stil
frumos al limbii arabe; iar unii dintre ei socotind ca alcatuieste si invata
mai presus de mintea si intelegerea omeneasca, it credeau cu adevarat ca este
proroc al lui Dumnezeu (dupa cum el insusi propov5Iduia despre sine) si
* Coran, XVI, 103.

** Coran, X, 41: Spune-le, cind to vor tine drept mincinos: a Eu cu faptele mete,
iar voi cu ale voastre s".
105

50

noBeilecKlle, HO BCAKO 60)KeCTBeHHbIe 6bITH Bepy}owHx, K cynepcminn4 ero npHcryni4T14 BeposrrHo eCTb.

TaKo erna Hapo,rk OT Hero Ho Boe Heim cnmularx X wenaine, paccyngrenbHo

ecrb, gTO OH TO nroncKoe cymHeHme npennaran 36y6eKHpy H or Hero no o6bpiaro
B rarme HacraBneH, BO BTOpbICI HJI14 rperHil neHb, aKH 6b1 gpe3 Fa BpaHna Apxanrena OT 6ora H3Becrne BOCI1p1451.11 H orKpoBeHmem 6o)KHHm H BRHAHHOTO HayK010

H3rieu 6mn, cymHeHme J110aCK0e pa3peniame. To, trro MM 3ne Aopa3 imeBasicH
CKa3yeM, 143 TOSDKe KHHTH Myxammedue pemeHHbui y,E106H0 ,a0BeCTHCA mower.

rloBecrsyercm 6o TaM erna MyXaMMe,a HOBy10 HeKylo BeCTb (Awe B Kypalle 2aau0.4 tuepu0 HapHmercm) OT 6ora mpe3 raspHlina npHemnsnne, ceHc (HRH pa3ym conep)KamerocA Aena) H cnix OHbIA 3an0BenH OT ymeHHeihnka Hapona Ha 6eno nepenHcoBamecm, no noHewe 3a THy6OKOCTI, apancKoro IIITHJIA 14 3a CKpbITbIH ymeHHA
npe)K,rke HM HecnbixaHHoro ceHc, nwrroxe pa3ymerx mo)Kaxy, nHcaHHe oHoe, ewe

or Myxammena cnbnuaina, 36y6eKHpy, AKO my)Ky npemynpanuemy H apancnix

AnIKOB (mHorHe 6o CyT1, H pa3Hme apancKHe nHanex-rm, OTKylly TOJIHKaA npoHcxonwr OHOCI A3bIK pa3ymerH Tpy,allOCTI,, name )Ke HeB03MONCHOCTb) HcKycHeinuemy

BnaBaxy, mice TaK0 C.11013, AKO 14 ceHremniti pay HM H3narame 14 I4X aKkl 60)KeCTBeHHb1A B Kypane ABJleHHbIA Hayvaine BOJIH. KOTOpbIM II0CpeACTBOM raKoBy}o B

nionex o6peTe 6naronarb, AKO ymepuly Myxammeny (xorsi AnH Boilcxa ero Bo)ICnb
6bui H ponom 3HameHHreilunal H megem cnasHeilumg) a6He ero snacrx npopoilecKHA
HaCJIe,aHHKOM 06141B14TH He ycymHemacm.

K cemy H HHb1rI 0 Lumne Kypana H ero co4HHHrene Aoso,a He cna69ariumil

B3eM.T1eTCA OT Hap0AHOR apancKux nen HcropHH, Axe cKa3yeT: no ymeprBHH My-

xammenoBe B rperHe pace rocnoncrBosaHHH 36y6eKmposa nero, Bcero Kypatta

rJlaBbl H ceHremum (Awe npe)Kne y MHOT14X paccesmm, HecosepuleHHm H 6e3 BCAKOTO
110pAAKa 14 HannHcaHHA o6pamaxycsi) B e,akmy KHHry co6paini H CHO)KeHbI 61,1111a,

C KOTOpb151 norom rorme 36y6eKHp xierbipe TaKHAX KHHTH HanHcan H eninly BOcam B MeKKy, Apyryto B ClipHio, rperHio B AJIKaHp, tierBepryloy )Ke y ce6e B MeAHHe ()Gramm. OrKyny Ha nerKoe npHno3HaHne ecTb, tiTO 36y6eKHp K rem, spice
caM npe)Kne BbIMbIC.THIA H K rem, mice OT npe)KnenommHyrmx rnfreneci Myxamme51

,a0BbIX H3naHa/ 6bnua, HHaA MHO)KarILI1a51 1104.110)KHJI 14 143 HainHx CBAL11,eHHbIX

IIHCaH1411 HeKHe ceHreHum4 H FRaTORb1 60)KeCTBeHHbIe yKpane, ra)Ke OBO cnoBa,
OBO Mega C1411010 11pOCTbIr1 Hapon yBeina, AKO 14Hasi CyTb cnoBeca 6o)KHA H HHbIe

3anoBenH n)KenpopoKa Myxammena.

Cerl HcropHH nomoulecrayer H npyrast, SDK ram)Ke npenaer, AKO erna 36y6eKHp OT Hapona rocynapb H HaCJIe,aHHK MyXaMMe,a0B ywe o61,MBneH Gwen.,
Aim nonro ripen HHM He ABHCA. Tae H OH K HeMy ripmne, erowe 36y6eKHp BOripocim, me mpe3 TOJIHKOe spew' yMe,E11.TIHJI H He a6He C 11p0T411MH apalICKI4MH
nepBeinuHmH B 061,ABBeHHe ero ABIIJICA. A Hatinaxie tITO eCTb HatianbHernnHil B

Mpicex Hapona csoero H Bcero Hamm BO)K,ab? Aim or-Beata, AKO ynpa)KH5nnecA
B co6HpaHHH ralcatmil Myxammenosmx, TO 6o eMy OT ymHpalowero Myxammena
npHKa3aHo 6e, erna )Ke 36y6eKHp orBeina, AKO Bee 1114CaHHA 14 3anoBenH Kypanoebt
Ammo rice caM co6pan H B ein4Hy C0,114HHH. AJIH re ero KHHTH H11 BOHTO)Ke BMeHH.TI,

HO CBOA co6paHHH ynep)Kan H Te enkmble HCT14HHbIe H Henopoimme Myxammenosm

3anoBens 6bITH neparacKomy Hapony ynocrosepan, oricyny nepBasi me)Kny apanos

H nepcos npoH3o1Iina cxxcma, o mem mHowarnuasi 3pH B mane 0 cxucmamax myxa mmedauctatx.
X 3HaTH

106

socotind vorbele lui nu omeneti, ci cu totul dumnezeieti, e de crezut ca

s-au apropiat de superstitia lui.
Aadar, cind poporul dorea sa auda x de la el ceva nou, e de inteles
de ce el comunica acea nedumerire a poporului lui Ebubekir si apoi, invatat
ca de obicei in taina de el, a doua zi sau a treia zi rezolva nedumerirea oamenilor

de parca ar fi primit prin arhanghelul Gabriel irWiintare de la Dumnezeu

si ar fi fost invatat de descoperirea lui Dumnezeu i de tiinta ce i s-a revarsat. Ceea ce spunem not aici deducind din acee4 carte zisa Muhammedie
se poate foarte lesne dovedi, pentru Ca se povesteste acolo ca atunci cind
Muhammed primea de la Dumnezeu prin Gabriel o veste noua (care in Curan
se numete hadisi serif )218 sensul (sau intelesul lucrului pe care-1 cuprinde) i
stihul acelei porunci se transcriau pe curat de cei mai marl invatati ai poporului.

Dar, cum datorita adincimii stilului arab i sensului ascuns al invataturii

nemaiauzite ping atunci nu puteau nicicum intelege textul auzit de la Muhammed, it infat ,sau lui Ebubekir ca unui barbat preaintelept ai cel mai iscusit
in limbile arabe (caci multe i diferite sint dialectele arabe, de unde i provine atita greutate, ba chiar si imposibilitatea de a intelege acea limbs),
care le expunea sensul cuvintelor i al sentintelor, ca i cum ele ar fi aratat
voia dumnezeiasca descoperita in Curan. Prin acest mijloc el a c4tigat un
asemenea har printre oameni, incit murind Muhammed (dei Ali era capetenia
otirii lui, i cu neamul mai renumit, ai cu sabia mai s15."vit) n-au ezitat sa-1

declare indata succesor al autoritatii prorocqti.

Pe linga aceasta, o alta dovada, nu cea mai slabs, despre stilul Cura-

nului i autorul lui se is din istoria populara a lucrurilor arabe, care povesteste

ca dupa moartea lui Muhammed, in al treilea an al domniei lui Ebubekir,

capitolele intregului Curan i sentintele (care mai inainte erau impratiate
pe la multi, circulau imperfecte i fara nici o ordine si titlu) au fost adunate
i rinduite intr-o singura carte, de pe care acelai Ebubekir a scris patru
carti la fel i a trimis una la Mecca, alta in Siria, pe a treia la Cairo, iar pe
cea de a patra a lasat-o la sine in Medina 219. De unde este tior de cunoscut
c5. Ebubekir la cele ce le nascocise el insusi mai inainte i la cele ce fusesera
publicate de invatatorii lui Muhammed mai sus-mentionati / a adaus foarte
multe altele i ca furind din Scripturile noastre sfinte unele sentinte i graiuri
dumnezeieti a convins apoi cu puterea cuvintului sau a sabiei poporul simplu
ca unele sint cuvintele lui Dumnezeu, iar altele poruncile prorocului mincinos Muhammed.

Acestei istorii ii vine in ajutor i o alta, tot de acolo, care spune ca,
atunci cind Ebubekir a fost proclamat de popor domn i succesor al lui
Muhammed, Ali nu s-a aratat mult timp inaintea lui. Pe urma a venit i

el, iar Ebubekir 1-a intrebat unde a z5bovit atita vreme i de ce nu s-a aratat
indata, impreuna cu ceilalti oameni de seams arabi, la proclamarea lui, cu

atit mai mult cu cit el este cel mai mare printre barbatii poporului sau i
capetenia intregii otiri. Ali a raspuns ca se ocupase cu adunarea scrierilor
lui Muhammed, lucru ce-i fusese poruncit de Muhammed pe patul mortii.
Iar cind Ebubekir a raspuns ca toate scrierile si poruncile Curanului le-a
adunat el insusi i le-a rinduit demult intr-o singura carte, Ali a dispretuit
cartile acelea ale lui i a retinut culegerile sale i numai pe acelea le-a aratat
poporului persan ca sint adevaratele ai neprih5.nitele porunci ale lui Muhammed.
De aci s-a iscat prima schisms dintre arabi ai persani, despre care lucru vezi
mai multe in capitolul Despre schismele muhammedane 229.
x s cunoasca
107

51

I:4mm zaectnaR
B Hann 1431351BJISIeTC51, 511C0 Kypan MH14.1 CSI HM 6BITH CHOB 0 6o>Kne,

3a TpwlHocrb 3131;IKa apancKoro

Tpyotiocmb .113121Ka KypattoeaD. trrowe myxammeaaHe eKa3y10T, AKO KypaK
eCTb cnoso 6owlie, sane 1111KTO)Ke OT nenoBex HRH aHren mower nortpawaTH

Tfly6OKOCTI4 apancxoro A3bIKa B HeM coaepwHmoro, H14)Ke H14 KTO moweT petieHHA

ero Bee H ceHTeHaHH paaymerx H Ha TO oraelaaem, 9TO Hmaxosoewe B cem eCTb

9y):10, HO BC51 TOTO Tpy,I1HOCTb COCT014TC51 B e,a1111011 H 1114CTOrl aparicxoro A3bIKa
HarypanbHoil T.Tly60KOCTI1 14 B 6eC,114CJIelllibIX e):114H01-0 pegeHHA pa3111411HbIX 3Hame-

HOBaHH5IX H pasHopeimax. KOTOpbI51 rpyaHocra nepaernuasi BHHa eCTb, 4TO apanCKHX Hap0,/10B C9I4C.J151eTCA 60nb1IIe ceamHaecarH, KOTOpbIM aHanewr, awe 14 He
secbma pa3HmI3 eCTb, o6aile BC51K141-4 OT HHX MHO)Kar111114e HMee-r pexat CBOrICTBeHHbIe
52

14 nplipo,aHme, Tax ,ITO Apyrori/ p0,11 3HaTH H14KaKO)Ke MO)KeT. HaipiMep c.aaBeHCKISI 513bIK eCTb maim A3bIKa pyccxorO, 110J1bCKOTO,

xaaauxoro, cep6cxoro,

6wirapcxoro, Tiecxoro H nporiam. Awe y6o Bee die 513bIKI4 H 11X CBOrICTBeHHb1e H
ripHpoaHme pe9H B eaHH xopnyc co6paHm 6b1J114 6b1 H OT Iscex CI4X 513b1K0B, awe
6b1 xmira Hens' C0,114HeHa 6bUIa TaK, xiT06 Bee cHe 5131,1K14 Ky11H0 cmealeHHme 14306pa)KaJIa, BOI4CTI4HHy HR)Ke CJIaB511-11411, Hi poccHaHHH, RH 110.1151K, Hi cep6HH, mum
11p0T91114 MOTB11 6M cosepaleHHo Bee pegeHHsi H CeHTeH111414 TOIL KH14114 pa3yMeTH.

Taxo rpetiecxHil $I3bIK ripeTpy,aHbul, npocrpaHHeilumil H 14306141113HbIrl HmeercA,

aaHe OT 1151T14 rpemecnix poaos x B e):114H eCTb C.110)KeHHblr1: OT arTkriecxoro, 140H11-

tiecgoro H aopHtiecxoro, ennHHcxoro H o6atero. K CHM HpH6as.runoTcst pammx

crpaH H OCTp0BOB nomecrHme pemeHHA, xoTopme 3HameHosamut pa3HOCTHIO TOB141C0

rpy,Embdi H 0614J1bHbIr1 rsoprr rmanexr rpetieciu411. Taxo awe 6b1 TaK0 see 513bIKR,
xoropme 3a Nagano csoe HMeIOT HeMe1 K1411 513b1K, B eaHH CJI0)1(14J1 6b1 H Tomy BOCXOTe.T1 6B1 o6lueMy 6bITH seem Hemelumm Hapo,aam, BOIICTI4HHy TaKOBbIR 061.1114'11
513bIK HeMeHIC14171 erma cxyaHeilaiHil H yrto6Heilumil 6m.n 6b1 A3bIKa eywero B Kypane.

Ho )1a. rulanintoro xx Imrarensi B raepaeibriee OH14H1414 Haines{ npHae,rrem H03HaBie H 143BeCTIle TOIL aa AcHee noxaweTcA, aBa TOKMO H 3eJI0 ynoTpe6HreabHast

Kypatta peneHmi 3,ae nporaragem. Or muoice y1 o6Ho HApyrilx rpy,rwocril BHHy

ypaaymeTH BO3M0)KeT, H14)Ke K romy rJIy6OKOCTH A3bIKa apancxoro cyiuero B Kypane yaHBJTSITHCSI 6y,aeT, HO ypa3ymeer, trio 36y6exHp OHbIr1 OT BCCX Hap0,ELOB
AKO scex Toro spemeHH npemyapeilwHil H scex A3bIKOB cpoaHmx iCKyCHerILL114171,
AKO)Ke H 6bICTI3 Henulyemmil TOIL KI1141-14 C0,114H11TeJIb 6e H HH'ITO)Ke HHOe BO OH0r1

eCTb, xpome tiemsenecimm eCTeCTBeHHbIA xxx XI4TpOCT14, 110,406HO xax H B ()wipe,

rpetiecxxx CTI4XOTB0p1.10B KHA3e, Ha erowe nectar aocene 6oabure cra TOJIKOBHI4KOB
CyTb, HO yMCTBOBaHH51 ero H 143p5IXTBa II1T14JIa cxa3ylor, AKO He noc-rHr mucrowe.

BHHa eCTb, aaHe OmHp acex rpetiecxlix Hapoaos 513bucH cosepureHHo 3Hasnue,
sixowe H 36y6emp apancxxx. B TOM TOKMO apancxxrf A3bIK nage rpe,fecxoro o6HJ1bHeill.U1411 eCTb H pa3J114,1HbIMI4 maronaHHA o6pa3b1 6oraTetiumai, aaHe Ce,E(M,ReCATb

pa3J114,111bIX B eaHHom coaepwarcst 513bIKe.

17pumep. Ho HanpHmep Asa cyrb pegeHHA B Kypane, B HHxwe secb aaxoH H

myxammeaaHcxoe 6narotiecTile coaeparrem H 14CHORHAeTCA 14 eaHHo eCTb Oap3,

sTopoe xce cylatem. Oap3 y6o no 3HaxorvaireI3Lnemy H ynorpe6HreirbHefunemy

X

Haunil

x x icypao3noro }um mo6ommoro

xx x naTypamanax

108

Capitolul al aselea

In care se arata ca datorit6 greutatii limbii arabe Curanul

le pare for a fi cuvintul lui Dumnezeu
Greutatea limbii din Curan". Iar daca muhammedanii spun ca. acest
Curan este cuvintul lui Dumnezeu pentru ca nimeni dintre oameni sau ingeri
nu poate imita adincimea limbii arabe ce este cuprinsa in el si nimeni nu poate

sa inteleaga toate vorbele si sentintele lui, raspundem ca aceasta nu e o

minune si ca toata dificultatea consta pur si simplu in adincimea fireasca
a limbii arabe i in nenumaratele si feluritele denumiri si omonime ale unei
notiuni. Cea dintii cauza a acestei greutati e ca popoare arabe sint mai mult
de saptezeci cu totul si ca, deli dialectul lor nu se deosebeste la numar,
fiecare dintre ele are numeroase cuvinte proprii si firesti, asa ca alt / neam
nu le poate cunoaste defel. De pilda, limba slavona este mama limbilor
rusa, polona, cazaceasca, sirba, bulgara, ceha si a altora. Iar daca toate
aceste limbi si vorbele proprii $i firesti for ar fi fost adunate intr-un singur
corp si din toate aceste limbi s-ar fi alcatuit o carte in asa fel incit sa oglindeasca

toate aceste limbi amestecate la un loc, cu adevarat ca nici slavul, nici rusul,
nici polonezul, nici sirbul, nici ceilalti n-ar putea intelege perfect toate vorbele
si sentintele cartii aceleia. La fel, limba greaca e socotita ca o limba foarte

grea, foarte vasta si bogata, pentru ca este adunata de la cinci neamuri x

grecesti intr-una singura: din attica, ionica, dorica, elina si cea comuna.

La aceasta se mai adauga denumirile locale ale diferitelor tari si insule, care
prin deosebirea for fac dialectul grecesc atit de greu si bogat. Tot asa, dac5.'
cineva ar aduna intr-una toate limbile care-si au ca inceput limba germana

si ar vrea ca aceea sa fie comuna tuturor popoarelor germanice, e putin

propabil ca o asemenea limba comuna sa fie mai saraca si mai lesnicioasa
decit limba din Curan.
Dar ca sa aducem la o cunoastere mai ferma a opiniei noastre pe cititorul scrupulos xx si pentru ca afirmatia aceasta sa i se arate mai clara,

vom tilcui aici numai doua si foarte frumoase cuvinte din Curan. De la
acestea el va putea intelege lesne si pricina altor greutati si nu se va mai mira
de adincimea limbii arabe din Curan, ci va pricepe ca Ebubekir, socotit drept
cel mai intelept pe vremea aceea in toate popoarele arabe si cel mai iscusit
in toate limbile inrudite, a fost autorul cartii aceleia si ca in ea nu este nimic
altceva decit siretenii firesti xxx omenesti, la fel ca la Homer, capetenia poetilor greci, ale carui cintari au ping acum peste o suta de tilcuitori si ale carui
cugetari si frumuseti ale stilului se spune ca nu le-a patruns nimeni. Cauza
este ca Homer stia la perfectie limbile tuturor popoarelor grecesti, precum

Ebubekir pe cele ale arabilor. Numai ca limba araba este mai bogata decit
cea greceasca si mai imbelsugata in diferite figuri de vorbire, pentru ca saptezeci de limbi diferite sint cuprinse intr-una singura.
Exemplu. De pilda, doua sint cuvintele din Curan prin care se cuprinde
si este implinita toata legea si evlavia muhammedana. Cel dintii este farz,
al doilea, sonnet. Farz, in sensul cel mai cunoscut si mai folosit, inseamna /
x natii
xx curios sau dornic O. tie
xxx naturale
109

52

53

3HaMeHOBaHHA 3HaIIHT
/ o3anoBenb 6orkno, cHpetib oHasi rIHCaLIHA, SDKe cxasyeT
Myxammen, tITO B He6ecH OT cexperapB 60)KH51 HanHcamag 11p1451T. Cynnem ice
3Ha9HT Ta, Bre IOTOM 9pe3 aHrena raspHmna HIM npyrHm oTxpoBeHHA o6pa3om
Bo3BeineHHa emy 6bnua. Oncyny o6blile y myxammenaHoB T.HaTOJIaTHC51: Oap3
deeim cynneinyp, TO ecTb: Hecm. 3anoBenb 60)1(1451, 1114 npopogecxam, cHpegb
3aKOH HepxoBHmil HJIH ucpemoHHH x OT npopoxa yeTaBneHHble. CHst y6o Taxo:
HO TaBrne petieHmst, KOJIHKO HmyT pa3HbIX H OT CHX 110 Bcemy OTMellHbIX 3HameHo-

BaHH4i, paccmoTp5H1: Oap3 6o 3HameHyer cememoe, HacegeHHoe a 0C0611HBO

B o3apy6xy HRH <<CKBa>K1110>>, swore npeso xx Orlib H3naloinee, xoTopoe no
apanclm 3end Ha3b1Baercsi. naKH 3HaMHT: (<0K01111e11110e, y3axoHeHHoe, noBeneHHoe, TaK 11TO 110 )10JDICHOCTI4 HCHOJIlle140 6biTH nono6aeT. Ilaxm 3HameHyeT o
6o3e ( He o lienosexe) oonpenenHTH 11TO-J11460>>, a OCO6J1HBO 3aKOHOM TIO OJDKHOCT}I

H vH3BecTHoe 9TO Ha3HameHaTH. HaKH OT MHOXeCTBeHHOTO Oupa3, o3ace9xH B

porax nyxa, Ha Hmxwe nonaraeTcA TeTHBa. tlaxm nocTaHoBneHHe, ere npyromy

HaJ10)Ke110 eCTb>> a OCO6J1HBO OT 6ora noBeneHo, 5IKO HHaK0 6bITH He moreT. Ham
3HameHyeT <NTO-J11460 B 3axoHe Apyroro Hnl XIOJDICHOCTH 3aBHCHT>>, 5IKO)Ke OKaHOM,

oo6pox H Tomy nono6Hoe. rlam4 3HameHyer num> H cTpeny He nonryto, HO

TaKOByLO, 14x)Ke xocTopirpaTenH ynoTpeansnoT. Tare 3HameHyeT npempsintibia
narrHnos pon a 000611HB0, KOTOpbICI B cTpaHax 6oraTbm ApaBHH p0):114TC51, Awe
14 Oman HapHualoTcm, ynoTpe6HTenbHee >ice (swo)ICe Bbnne pexoM) nonr, IDKC
BO 3an0BenH 60)K14d1 HJIH 110 3axoHy BC59eCKH HCIIOJIHHTH nono6aeT non CMepTHb1M

rpexoM.

Cynnem, cBoricTBeHHe H ynoTpe6HTenbHe 3HamenyeT oo6pe3aHHe. Halal

3HameHyeT npHxnan, npaBuno H Bce tITO cxa3an H COTB0p14JI Myxammen. Ham
3HameHyer npHpony, no6popopse, nyTb, oycTaB H <OKHT1451 Hpas. Ham
3HameHyer po naxTHnos MeAHHCKI4X (0ap3 6o 3HameHyeT po,i naKTHJI0B 0MaHCKHX),

num 3HameHyer 06pa3, noBepxHocrb, wieno, male, mygeHme, TomneHme, <<Ka3Hb>>, ynoTpe6HTenbHee we 3HameHyeT <<3aKOH H ycTaB npopogecuirm,
axn 6b1 He cpaBHAB peaty, succi y Hac xpl4cTHaH pa3ymeeTcm OCOBeT eBaHremckHci,

a Heo6B3poulam 3anoBenb H npoviaB.

A ere no mHoropeimto 513bIK apancxxil mano He 6ecxoHe9Hbr14 Hapeumcm
moreT: HH enliHy 6o petit, o6p5nneum, xoTopasi n0 xpailHeri mepe neCSITHIO pa3Hbimx

He Ha3mBana6bicsi HMeHbI. CyTb naxa Are (KpoMe rnaronaHHA o6pa3oB, Immix

54

513bIK OHbIrI npemHoro H3o6anyeT) no 500 /H 6n143 1 000 C06CTBellHbIX Ha3BaHlift

HMeLOT, orxyny H painHEmbie H mHorHe Torowne apancxoro 513bIKa HMelOT J1eKCI4KOHbI, HIBKe 6o enmolo KHHI-010 nocene B03MOTOLLIa 0615ITHC51 Bce pegeHHA 14
cnoBa Toro .513bIKa; Toro pa,P(14 erna Hyrny Hmeior CbICKaTH xaxoe-nH6o pegeHHe
neC51Tb HJ114 H MHO)Kai111.114X asTopos JIeKCIIKOHbI 110CMOTplIT14 nonreHensyloT, ,r(oHenewe HCKOMOTO pegeHmi npmponHoe H CBOACTBeHHOe 3HameHoBaHHe HccnenyloT.

146o Ha npHmep B enHHOM JIeKCHKOHe o6peTaioTcB neCMTb RAH nBanecArb HMeHOBaH14r1 Tomrne Beam 14 TO.T114K0 )1Ce B npyrom, HO HH)Ke C1451 B OHOM HH oHaR B CeM

o6peTatoTcsi. 146o exit{ asTop HHast, gpyrkirt ice HHan B csoem nene Te, cHpelib,
11).Ke 3Hasune HRH Awe cBoemy Hapoity ynoTpe6HTenbHellunie 6brall co6Hpame. Eta
110CMOTpHT patnrrenb CHX J1eKCHKOH MeHnHcxoro, mice Ha3mBaercsl Conpoeuule
6007101111b1X fi3b1K06 14 Toror JIeKCHKOHa npHnonHeHme, B xoTopom 1114TaTeJ1b Haul
BOI4CTI4HHy 6eCK011e11140e apancxoro A3bIKa o6pBuleT coxposHule, XOT5I H B OHOM

mHorasi eine pelleHHSI K AOROJIHeI11110 Tpe6poTcx, HO 0 CHX ywe noBonbuo./

X 06paBbl
XX KpellHIBO HRH OrHHBO

110

porunca lui Dumnezeu, adica acele scrieri despre care Muhammed spune
ca le-a primit in cer, scrise de secretarul lui Dumnezeu 221. Sunnet inseamna
ceea ce i-a fost vestit lui ulterior, prin Ingerul Gabriel sau prin alt fel de
descoperire 222. De unde se obisnuieste la muhammedani sa se spuna: Farz
deghil sunnettur, adica: Nu este porunca lui Dumnezeu, ci a Profetului",
asadar lege bisericeasca sau ceremonii rinduite de Profet. Dar observe
cite semnificatii diferite si foarte Inalte au aceleasi vorbe, caci farz inseamna

53

cea taiata", crestata", dar mai cu seama crestatura", crapatura", pre-

cum si lemn " care scoate foc" sau arabeste tend 223 ; mai inseamna cele
ispravite, legiuite, poruncite", care se cuvine sa fie Implinite din datorie.
Mai inseamna si, referitor la Dumnezeu (nu la om), a hotari ceva", dar mai

cu seama prin lege, din datorie, si a marca ceva cunoscut". Iarasi, de la

pluralul firaz, crestaturi pe coarnele arcului pe care se pune coarda". Tot
asa, o decizie ce este impusa altuia", dar mai ales cea poruncita de Dumnezeu, pentru Ca nu se poate altfel. Inseamna Inca ceva din legea altuia"
sau ce depinde de datorie", precum si canon", dijma" si altele asemenea.
Iarasi inseamna scut" si sageata nu lunge ", ca aceea pe care o intrebuinteaza jucatorii de zaruri. De asemenea cel mai frumos soi de dactili [smochine],
mai ales cel care creste in partile Arabiei celei bogate, numita Oman, dar mai
frecvent (precum spuneam mai sus) datoria" care se cuvine s-o implinesti

neaparat, sub pacat de moarte, dupe porunca lui Dumnezeu sau dupe lege.
Sunnet in mod propriu si uzual inseamna circumciziune". Dar mai
inseamna aplicare", regula" si tot ce a spus si a facut Muhammed.

Iarasi inseamna nature ", neam bun", cale", rinduiala" si fel de viata".
Inseamna

Inca

un

soi

de

dactili

de

Medina

(caci farz

inseamna

soiul de dactili din Oman). Mai inseamna si chip", suprafata", frunte",

fata", chinuire", muncire", pedeapsa", iar mai frecvent lege" si regula
proroceasca", cum am zice, fare sa comparam, not crestinii: sfat evanghelic",
iar nu porunca obligatorie, si altele.

caci
Dupe multimea cuvintelor, limba araba poate fi numita
nu vei gasi nici o notiune care sa nu poarte cel putin zece denumiri. Au,
iarasi (afara de grairea figurate, de care limba aceea e foarte imbelsugata),

peste cinci sute/, ba chiar aproape o mie de denumiri proprii. De unde varietatea
i multitudinea lexicoanelor limbii arabe, caci ping acum n-au putut cuprinde

Intr -o singura carte toate cuvintele comune si proprii ale acelei limbi. De
aceea, cind au nevoie sa caute vreun cuvint, trebuie sa vada lexicoanele a
zece sau mai multi autori, ping cind vor afla denumirea fireasca si proprie a
vorbei cautate. Pentru ca, de exemplu, Intr -un lexicon se afla zece sau douazeci de denumiri ale aceluiasi lucru si tot atitea in altul, dar nici acestea in
primul, nici acelea Intr -al doilea, caci un autor aduna unele, iar altul altele
in lucrarea sa, adica pe cele stiute de el sau mai folosite de poporul sau. Sa
vada cercetatorul acestora lexiconul lui Meninski 224, intitulat Tezaurul
limbilor orientate, ca si suplimentul aceluiasi lexicon *, in care cititorul va
gasi cu adevarat comoara infinite a limbii arabe, deli in acela multe cuvinte
mai trebuie completate. Dar destul despre acestea. /
x rituri
)cx amnar sau cremene
* Franciscus a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicas

et persicae. IIV. Viennae Au striae, 1680

1687.

111

54

55

KHHFA TPETHIf

COAEP)ICATIWI B CEBE XPI4CMEI

I4J114 OTKPOBI4TEJIbHMI IIPOBEIAAH1451 IDICEIIPOPOKA
MYXAMMEAA 0 BElltEX 14MY11114X CJIY1114THCA
IIPEXAE RA)KE MFIP HE 1101-HBHET

06HOCHTCH y myxamme,naHos KH14)K1411a, mice HmeHonaHme eCTb 3cpapuu

awceOupu pyMy3, TO eCTb <<CKpbITHOCTI1 BJIH TailHc-rsa anoxamincHmecican HAH OTKposiiTenbliasi, 4pe3 3HaKH dasceOp Hpy.my3 pemeHHan, mice 11011aTOK eCTI, TaKOBblii:
03ecTHo, rnaroneT, ,Exa 6y4eT, AKO 6or eCTb C11.11bHblil, ripe6b1Balounin, /nice Numb'
CHS1 143 Hlimecoroxce B 6brrHe npoinnene H moryuxecTso awe Tnapem 143131B1111 HO

Tomy, 4TO BCH K KOHIV H norH6enn Hx npkinecTH Hmeep>. 4eco pant' Myxammen
Bonpolualow,Hm ero Hilorna 0 KOHHe MHpOB, orseina, SIKO eHHH TOKMO 6or BeCTb
cHe. lipoTmee peme, AKO OH H mHpa KOHeIZ Encyne npminonia, o6ame OH mano npexcne
CKOlitlaHHA Miipa nocnac.m. 'ITO H3pexuna, Ana nepcTbx, cHpemb yKa33TeAbFIblit H
CpeHHHCI HM noica3an. I-ITO TOJIKOBHHKH ero ypa3ymeuia, AKO yxa3aTenbHbirx nepcT

aiameHyer Bepy Kypatwey, 3aHe Ceti nonsbnuan nepcT, o6b14ail imetor Henonemime Bepbx TB0pHT14, cpenHeil xce nepcT, mice no yxamTenbHom BT0p1:44 ecTb,
yKa3yeT, AKO mHpa KOFfell HO 3arcolie Kypaxoee 3eHO 6111430K eCTb. gee pane H
Myxamme,a npopoxon nocnenHeilunici Ha3BaH 6bICTIa. K TOMy peqe, AKO npexcLie
CKOH4aHHA mHpa nO.TDICCHCTByl-OT npennapHTH AeCHTb HHB HJIH 3HaMenHi3, Hm)ice
CKOHIlaBLIIHMCA, H mHpa icoHeu HacTaHeT.

06ulee cicaveT KHH)K141.1a, mHeme eCTb, AKO BeK MHpa cero HMaTb 6bITH
cenmbnecm-rb TbICALL1 AeT. Erna xce HCHOJIHATCA 62960 neT, 7000 y6o ronon menosex
o6nanaTH HmeeT, no MHeHHI-O >ice apanciaix ac-rponoron cxa3yeTc5x, sixo B oc-ranumecn
40 AeT romp He TOKMO nio,neil He HmeA, HO H BCAKHA TriapH npa3AeH npe6y,rxeT. npOT-

4ee cHe 0 CK0144aH1414 mHpa oTxponeHHe, OT Myxammena TaK0 coTnopeHo 6bITH

6aCHOCAOBAT:

56

Myxammeny Hexorna CTOABIlly Ha MORHTBe, ripHHne K HeMy FanpkiHn, npviHeCUIII C co6oio Ana 516noxa OT npenec paricimx /H lane emy Han, HFILITO)Ke maTOJI1011.M. B Twice Cfir1HCA spew! IlpHI4TH IIHeMAHHHKaM ero FacaHy H Fyceiniy,
noceuxeHHA pa,nli HAHI4 cnoero, Hmxce 06o1m Myxammen no n6noxy Ante. FInemaHHHKH )Ke TIOTOM BO CBOA no3npaTHeinecsi, OHbIe A6J10KH Aappula y4I4Te.1110 cnoemy,

rnaronioine, AKO CHA OT HAH14 cnoero Myxammena B ,nap nplinina. Farbice, TO eCTb
r114Tenb, TarIHCTBO minx ypa3yMeB, eHHHO 516.110K0 cbswe. no xoToporo nicynieHHH,

a6He mpeno ero ne,nelmem TarIHCTB H oTxponemem 6ynyunix neuxeit Ha,nmecm.

H TaK0 BeHeH1410 Tomy OT cep.iwa K ..513bIKy npocmpalowycA, Hmynnix 1113HHTH
BeL1.1eil Hc-ropino cnyinalonnim CKa3bIBaTH Ham', xoToporo mynecH cnyx ex.= ,no
yuueii Myxammexionbix noitne, OH KOCHO K H6HH Axb16 (TaKo 6o TOR 11.11eMHHHHKOB

ero rirrenb Ha3binaniecn) npHHne H pyxolo cnom Alpena ero KocHyncn, nexHite
ewe 4pe3 IncymeHHe 316.110Ka 110.11r114.11 6ALUe nalui cxpbin H Aa He mHmicachuan H31A-

112

CARTEA A TREIA

[DESPRE APOCALIPSUL MUHAMMEDAN]

CARE CUPRINDE HRISME 225 SAU PREVESTIRI
REVELATORII ALE PSEUDOPROFETULUI MUHAMMED

DESPRE LUCRURILE CE SE VOR INTIMPLA

iNAINTE DE A PIERI LUMEA
[Partea intii
GENERALITATI 226

Circula la muhammedani o cartulie numita Esrarii djefirii rumuz, adica

Lucrurile ascunse sau tainele apocaliptice sau revelatoare, spuse prin semnele
djefr i YUMUZ" , care incepe asa: Stiut fie ca Dumnezeu este cel puternic,
cel ce este, cel ce a adus lumile acestea din nimic la fiinta si care si-a ar5.tat

fapturilor puterea, pentru ca pe toate le va aduce la sfirsitul si la pieirea

lor" 227. De aceea, Muhammed raspundea celor ce-1 intrebau uneori despre

sfirsitul lumilor ca aceasta numai Dumnezeu o stie. A mai spus ca el si sfirsitul

lumii au venit impreuna, insa el a fost trimis ceva mai inainte de sfirsitul
lumii. Rostind aceasta, le-a aratat doua degete, ar5.tatorul si mijlociul. Lucru

pe care tilcuitorii 1-au inteles astfel: degetul ar5.t5.tor inseamna credinta

Curanului, pentru ca acestia au obiceiul sa faca marturisirea credintei ridicind degetul, iar degetul mijlociu, care este al doilea dupa cel aratator, arata
ca dupa legea Curanului sfirsitul lumii e foarte aproape, de aceea a si fost
numit Muhammed cel mai de pe urma profet. Pe linga aceasta, a mai spus
ca inainte de sfirsitul lumii trebuie s5. se intimple zece minuni sau semne, la
sfirsitul carora va veni
sfirsitul lumii.

Dupa opinia generala, spune cartulia, veacul lumii acesteia va fi de

saptezeci de mii de ani. Iar cind se vor implini 62960 de ani, 7000 de ani va
domina omul. Dupa parerea astrologilor arabi, se spune ca in cei patruzeci
de ani ramasi lumea va amine nu numai fara oameni, ci si pustie de orice
faptura. Iar alta descoperire despre sfirsitul lumii se basneste a a fost f5.cut5.
de Muhammed astfel:
Odata, cind Muhammed se ruga, a venit la el Gabriel, aducind doua
mere din pomii raiului / si i le-a dat fara sa spuna nimic. In aceeasi vreme
s-a intimplat sa vina la el nepotii sai Hasan 1i Husein 228 ca sa-si viziteze
1i Muhammed a dat fiecaruia cite un mar. lntorcindu-se nepotii
acasa, au dat merele dasalului for spunindu-i ca le-au primit in dar de la

unchiul,

unchiul for Muhammed. Hodje, adica invatatorul 229, pricepind taina lucrului,
a mincat un mar. Indata ce 1-a mincat, pintecele 230 i s-a umplut de cunoasterea
tainelor 1i i-a crescut prin descoperirea lucrurilor viitoare. Si astfel, cind stiinta
aceea a ajuns de la inima la limba, a inceput sa spuna celor ce-1 ascultau isto-

ria lucrurilor care aveau sa vina. Cind zvonul despre aceasta minune a
ajuns la urechile lui Muhammed, el s-a dus tiptil la Ibni Akib (asa se numea
inv5.'ta'torul nepotilor) 231 1i, atingindu-i pintecele cu mina, a ascuns din nou
cunoasterea pe care o luase prin mincarea marului si 1-a oprit, ca sa nu dea
113

56

B1151J1 6m 3anpeTHn, rnaronsc oBoxcHsi coxposeHmetimast coxpormata MHora CyTb,

Hxwe K.11101114 CYTE. TImmitiecnte A3bIKM, Ilpe,apeqemHblii y6o Axm6 mHorasi OT
OHbIX coxpomun BOCTIPHAJI 65nne H B Hapon Tow paccesin.
Ho 6or TaK0 Belub yeTpoesam, manam Helms! menosexorsd 3HaTH H pa3ymeTH
C0113BOJIHJI, nporiam me HcTpe6Hn OT IlaMATH CJIbILLIaBLIIHX. OHasi ACe Awe C CKpH-

wand,'" namATH H ion4ry co6pamacA conepwaTcm TbICA1141410 11 cenbmmo CTMK

CTpOK (Hx)ICe Aim, enk1H OT lieu:Apex Myxammenorimx HaCJleaHHKOB Ha KO)KH Hep-

6mcweil HaiiepTan) a KHEra Ta BC51 pa3nensteTcH Ha 28 Ens if BC51KaA masa non

Ce,LIMHaeCATb umnepaTopos HmeHamH o3HamaeTcsi. Hxwe awe B 11HCAO 110J10)KHWH,
7bICA111,a ,aeBATHCOT IlleCT14,aeCATb 11MIlepaTOpOB HmeHa co6HpaloTcm, KOTOpbIe rice
BO CBOe Hpem51 pO,LIOTHC51 H napeTHoBaTII 440J1)KeliCTBy1OT. Haim CyTb B Tame
KI1H3e H mime cenmb T.TlaB, cenbmH nnaHeTam COOTBETCTBY10114,14e, Awe npen3Ha-

meHyloT cenmb u0auoe 113 xaAu0oe, CbIHOB OTMaHOBblX. OT Hlixwe nepnbal eCTb
MyasHe 14 TIOCJle,aHliii MepBaH, CbIH MyxammenoB, Hxwe BjlaCTI4TeJ1bCTBO npoA0JDKIITC51 4pe3 OCMb JIeT H micsimy mecHnos. CyTE. K TOMY HHble nHaHaneorrb
TJlaB, no mmcny nsynanecATH mecsmos, B TO,II,OBbIX 30aHaKaX npexonsunnx, xoTopme
3Hameny1oT BJlaCTIITeJlbCTBO TOJIHKormice tiHcna xanHCI:10B, CbIHOB Mernx, OT
Hmxwe nepHbdi 6y,aeT A6ac, nocnenHertumil Hce Myxammen. Tawe HanocnenoK
ems HHasi oco6m4Basi rnasa, B Heil we o3Ha4aloTcm nnemeHa dyKeint pegeHHme,
xoTopme ,apesne seem xpyro 3eMHbIM o6nanaxy. Tpanm ace OT CHX p0,110B CC/1114-

$]

HeHHEde H HO HpemeHH pa3opeHHme, Tamowne C01111CJIAIOTC51 21611, KOTOpbIeI Hce

BO CBOe Hpemsi B0306HOBJ1e1ibI H OT EinacTHTeneil Tex HpemeH ynpasnmemm 6b1TH
HmeH3T.

B Toilwe KHH3e, Hmynwe npenHapHTH cicomaHme mHpa neCS1Tb OHbIe ,L114Bb1

HJ1H 3Hals/IeHHA OT Myxammena npenpemeHHme 14C1111CRAFOTC51, cmpemb: 1
5IBJIeHHe
Me2du; 2
HainecTHHe CbIHOB AcOep; 3
3aHoeHaHHe KOHCTaHTI4H0110J151; 4

comecTEHe I4iicyca
11poulecrome Tedmddicuaim, TO ecTb AHTHmyxammena; 5
HananeHne pona addicuyame H madxcuyd.xc rnaronaemoro; 7ConHua
XpMc-ra; 6
or 3anaaa HocxowneHHe H npom. (o mx)Ke HHwuie) nonpo6Hy H31,51B.115110TC51. Ha

KoHne we icfnirx crpaunme HanaraeTcH npoKAHTHe Tomy, ante KOTOpb1r4 Henag

C1451 TaillICTBa OTKpbIeT oHast Bapsapam H HerleHHbIM (XPIICTHaH H IIPOT1111X He cyumx

myxarvimenaHm pa3yMeeT), noHnewe cam 6or cHoil npommcn H moryinecTso mem

ABHTH H3B0J114T. MbI ice cero Myxammenosa 11p0KJIAT1451 HesenyLne, eJIHKO HaM
OT Hero 110CMeAHHA AOCTOrfHbIX, TariFICTB ypa3ymeTH Hpemst ,a011YCTHJ10, J1106011bIT-

HOMY wiTaTento OTKpbITH He oTpeilemcsi.

Erna rnaroneT, npe,aonpeneneHHoe oHoe npin4ner spool, rnaHa rona Toro

6y,aeT cicopa H mcparne npexonsausH. 0, 1-0cy(1), Tb1 nawnb H3BeCTHe H OT nHcbmeHH
[
] aim no3npaHneHHe pub', aurae (TO eCTb 3epuany mHpa), o6a4e
] can
Y.
(fiVrcbmsi c) nep)KI4T HM51 THepnernuee 11N1nepaTop HOBblit eCTb, BCa)1,1114K Y):1,11B14TeJlbmere, nyTb ero npocTpaHHeilumri, mice Ho mHorme r0,abt MHOT11MI4 o6nanaer crpa-

Hamm OT ACHTeJlerl HeKHIIX B CB010 npHMeT npoTexiimo, HeKHI4X )Ke 113FOHHT, a

dyKuitoe BJlaCTb ocTaHneHa 6yaer. B Tow .Hpemm crpaHm. Ppi, TO eCTb 1-penHa
11.11H EBp0111b1 H Tpaab1 14X 11 o6HTaTenn THpaHcnia ero pane 11 yrecHerm, spice
COTB0pHT, HOTH6HyT, y6orHx cep,ana 11.1114 nyunt ymytiHT, Tb1 )Ke, emywe pa3ym

,aaeTcR, BHHMaN, AKO 6.n13 ecTb, na Tor, no nono6mo nTHam cHnom AT 6Y,aer.
Tbl 611104414CA OT nncbmeHn [
] pbt (p) 3aHe 14 CHA HaCTOHT H npeHner.
flaK14 6J110,41HCA nca TOTO, KOTOpb1r1 BO ,11H14 H B H011414 Kpyr cepana (tienonevecicoro)
o6xonHT, 3aHe KocHsnuero B OHOM yenwieHHH npyr ecTb: Toro panes no Bcei 3eM1111
6paHH, i3141Bb1 11 cegn 6ynyT. YtieHble ,yrrnyT, HerieHme ice ocTaHyTcH B once

114

la iveala prea multe, zicind: Comorile cele prea ascunse ale lui Dumnezeu
sint multe, iar cheile lor sint limbile poetice". Sus-pomenitul Akib primise
deci multe din acele comori si le raspindise in popor.
ins5. Dumnezeu, astfel tocmind lucrul, a binevoit ca numai putine sa
fie cunoscute si intelese de oameni, iar pe altele le-a sters din memoria ascultatorilor. Iar cele care de pe tablele memoriei au fost adunate in carte sint
cuprinse Intr -o mie si sapte sute de rinduri (pe care Ali, unul din cei patru
urmasi ai lui Muhammed, le-a insemnat pe piele de Camila), iar cartea aceea
toata se imparte in 28 de capitole, si fiecare capitol este insemnat cu numele
a saptezeci de imparati, pe care de le vei pune la numar se aduna numele
a o mie noua sute saizeci de imparati, care trebuie sa se nasca si sa domneasca
toti la vremea lor. Mai sint in cartea aceea sapte capitole care corespund
celor sapte planete ce prevestesc pe cei sapte ifani dintre califi, fiii lui Otman 232. Dintre ei, primul este Muavie si ultimul Mervan, fiul lui _Muhammed. Domnia lor va dura peste opt ani si o mie de luni. Sint inca alte douasprezece capitole, dupa numarul celor douasprezece luni, care trec prin zodiacu-

rile anului, insemnind domnia aceluiasi numar de califi, fii de-ai lui Mehdi.
Dintre ei primul va fi Abas, iar cel mai de pe urma Muhammed 233. De asemenea, se afla la sfirsit un capitol special in care sint insemnate triburile
zise dukeli'34, care in vechime stapineau tot globul pamintesc. Iar cetatile
facute de aceste neamuri si darimate cu timpul sint numarate tot acolo la
21611, care, / toate la vremea lor, vor fi restaurate si vor fi cirmuite de catre
stapinitorii acelor timpuri.
In aceeasi carte se insira cele zece minuni sau semne prezise de Muhammed care au sa vina Inainte de sfirsitul lumii, adica: 1. Aratarea lui Mehdi;
2. Invazia fiilor lui Aster; 3. Cucerirea Constantinopolului; 4. Venirea lui

Tedjdjiali, adica a lui Antimuhammed; 5. Pogorirea lui Iisus Hristos. 6.

Navalirea neamului zis adjiudj i madjiuds ; 7. Rasarirea soarelui de la apus

si altele (despre care se arata amanuntit mai jos) 235. Iar la sfirsitul cartii se
arunca un blestem aceluia care, stiind aceste taine, be va descoperi barbarilor
si celor neinvatati (intelegind pe crestini si pe ceilalti care nu sint muham-

medani), cit timp Dumnezeu insusi va voi sa-si arate tuturor purtarea de
grija si taria sa. Dar noi, nestiind acest blestem al lui Muhammed, nu vom
omite sa descoperim cititorului curios cite ne-a Ingaduit vremea sa cunoastern din tainele lui cele vrednice de ris.
Cited, zice * 236, va .veni vremea cea mai dinainte hotarita, inceputul
acelui an va trece grabnic si pe scurt. 0, Iusuf, tu vesteste si rostcste o urare
de la litera [ p ] ain, aine (adica: oglinzii lumii)237. Dar sin [Le] (litera s)
are un nume Inai tare. Exista un imparat nou, calaret minunat ; calea lui e
foarte larga si el va stapini multi ani, multe tari; pe unii dintre locuitori ii
va lua sub protectia sa, iar pe altii ii va izgoni, si st5.pinirea dukililor
va fi parasita. in aceeasi vreme Wile Rum, adica ale Greciei sau ale Europei, i cetatile lor si locuitorii vor pieri din pricina tit aniei sistrimtorarii pe
care le va face, pentru Ca pe cei invatati si stiutori ii va pierde, inimile sau
sufletele color saraci le va chinui. Iar tu, caruia ti s-a dat intelegere, is aminte,

cad se apropic [vremea] ca accla sa fie prins cu latul ca o pasare.

] ri (r), pentru ca si aceasta va veni
Fereste-te insa si de litera [
si va trece. Iarasi pazeste-te de cimele care umbla zi si noapte in jurul
inimii (omenesti), pentru ca este prieten cu cel ce se impotmoleste in acea
insingurare. De aceea, peste tot pamIntul vor fi lupte, b5.talii si maceluri.
* Esrar-i cef r-i riltt12.
115

57

Nviada ..tatrAg teal tag 010X15311 isuulaati H H'1514HESIOXHH" OH3had 913149 3HW 131101E1S1)
`113d011I 41511H3410dXIO 0731AIINEXXIN XIS Oa 00H0 HIA13d9 11011 4113Ih011 11230 -01E11'9
`H3I1114d11 X11011 '113E39011S BEOX E11114171111EHOH '13)7A9 1rogprA9 a 41iOdHEI3 '13E11119E09
111991117 If011 H 141.10S.1
41321\111 Et1H3HIC Adahl 1103E1f1 111EXCd317 41317X9 HISEE
l's103g1f1 iaouaoll P114X3.1h3110113h 11 gitogour .NowtutrdaEuX
i211P19 00HHa9101:p13)

annadg

'0

gioa dr4op> (aatnaMmainzuHe 3 woznYvaaw 0.1.) 9132 11317131p (01A1311H30d13X

311,x4{ Vd11jAl>> :a119nd / 30X331131101f3h)) H33 1331AM 0E1133133 H 41S1N1H 0.1-h 01139 131)4171411
KwH

'9133

OH INHX0dHM

X(01

uiatoudEpt

Hadgir90 4133 '<uAlo,x'u'iciraz

`,Latricg 1393 'Kolar:1E1)m Nu.tuhodio rtrudg

'swath Etnauo modal au

31c1HH31131C0d0110H

X1411911-311411 14313311 '113111911

I011101EILIE09 OXCEI OII XH3 XEHOIAI3d0

`OXI4,l, 1319d010X.

CHX1111431(EIN HM331A114

E111153191 -1417A
1SHHEHE 4A11H13E11

H17139 1.1151f3Hh03 H 4I00170113 ISHHOLNIXEEd 10 ISHHEE130HOINEHE XH3 110dH1XEdEX `NUMMI

aHUE 09 15VNI3d9 4303H3111191.3X173d11 trod 11011193 da0.3V H0d010X) 170d 9nymnqa

01 4103 UHX3H39Elf3 HI119 (l01[31Alked 15314114110 `133114 ON(cua IHdEUVadll HUH

Jai .LaVAg naicerpf 'clvxmv. 3)ICIA1H 41531A10101141115 EH Vs103133had Hdow 14dI

911mcoa

1991119

1/(17A9 31131141f393d11 H 319HH 3117 EH lidOIN IAIOX33hHH014

011 111401331EH 0133

]

[
1.)
1\1311H3IVEHE

(X)
013 ]

011)1

.] 0 [ wnw (PO 10
qztrs9 odoiom 01011H3 dalCWai

414143V131111 1511931111

OHOH331X

11HO1A1931j11

(EHO3INED)

[ 4133) WIC 151,1193H11 6aNC,11/772 3)1(3 111)1Cd31/03 AHH11011-011

E3E111 19091/1/
4(v q130113dX El1Ed1 111XCAdX0 H EH !sat Eadh cum-Was:tau 415313)1Cd313E14
3HEE H33 trod 4133 91199dEX H31339 41.119H3H11.01131f3d11 1514HISH3 `11141710111110dX EHEOEIE
ISEHHHhOlIE HUH gemaelaffattolre H XHX1411311 tutualth(tArcoo quamadgocif 14XE) 311f011

EH 1911110 43)1C14,(H141TICHEHEUEH INHITICHEJ0YslE093d11

1N043 41NI191fE 414X11133MX11011E1V3H

3XCHH `1534114115Eh1O

OHM .1.311141a `13X1113(11709 L119d010X H 09111f-01A1 AHEd13 OH170JX

15313)KEX011
15311
13h3119011 H 41Hd08103 331(3 '131710X H11114dEA E17101 E14193H11
(1A13
HH31A1931411
laza (a) VZCIII
I [
]
Onva
(v)
(3)11110 331T1X171473d11 HUH ]
[
OW (v) 433111X1714 314dOIOX 1X17,9 4E14140 OXCISO 1417Ed a XEHHH1N31 319H113hOWNEE
isolumadued 01011143 cuouulIa 31ghOd10 `013171113H1131rOJElf9 1119dOIOX 9 110311EdX
HH31,s13d9 14IAIHX3LIEdE laat'ulfEIEE '141NE110d130

[er]

OX(1414 H3MCL1017 1433 141E1109131151AIEUM OR OHO 151A13d9 X198111f3d101A13 41:10X3901f3h

0J33 09 3H 41HdOE1103 39EEd 1119d010X u ,w017 Ha1tEd11 411171151733

ftaaiadrtog atraadll 09X 'Pa `o ttumuauhkrouoseirg a `xa17ZED0110h 151V13H11
g31r
(I) 3 Vs13113M131411 ]
[ Onzra (v) 3llAXEI 414)KEX011 01 9133 a 319H0 191701
[
EZ13 EH NVdji womotruadau) Efliadun isummuodu (4133 1411414dll '1331/111 1317,q ONC

01 4133

4(1E1E1

OH .1.31T,9

30Hh141f0H3EdX aOHO

uhodio xigiodasio

mAd cu.)

wa

`(ouqualutrouodtratu

40114113115H3 INHX031411 OH3dE170 41,4013EdE09 111017HE1 01111A1N3 HUH

151A114 10 PIHHE1011011 01NOEHE 49133 OHEE Xl9HHEE15113 .trnadEud H

111311141f

`3090HE13EX 3.1(013
1H1709093 1411g110)10

'XIcIHHaNCOU90 rilAlrap rELINIElf HUH 110XHFI4HTH1393 413XCE09 4115113r7 1fHhEH HIOINH

`iatrii9 3H1131113C1.1011 3XC OH14173 01A3101 '114d011103

,wad

30)1311EdE 1.317ELIX 091341f31H13E1f11 14 3Hmax 19tiodi3o

`garITI01.IX110 aria.odu ax( ISH172di 9 adlliAl H 3HHIEHI '13Hh01110 /11SHIATEOil
`3HJOHIAI ONK aNcX 15311)K1111-911d11 `Ed14111113HOX OH atria au `131IX9 0911 OU unsualr xatrod
010HO 431EhOd1O 30H14 153114170d -ehod10 wica 9 2114d H19901110.17011301 '1317A9 08
30H0 151/43da adal OIHH1501303 HUH 1414d3LAIll 4.110X31A1H,1 OM NHBI 010HO 21E/I0d10
wnw /V) 4(/ie 0112 111fH 1731A1INEXXiAl HUH
1531XHIHUE14 EBtr :EFMIA14311ll
]
HH31A13d11 XM)731713dLI

}pawl

65

VAinuuysi

[J

sataaksiked

OH HIB11317 XE13 COIAI) 3) fling (xatatr Kamm' 1514M113HHEd130d11 HHHEH 910E1f9

ialmoadu 14 30H0 091391l'aLH13E1111 OI(HH11 ialTuadu CHHHEH 09j4 a XEXABH 411HH3XX3H

al9d010X

EH

OHX1111.393d11

911

Hud13 ,LorriEH,Npav HH0149x

IMd3170

E11133)1C1511X

6.Lictricg

OHmitatigadlouam 2MC H ONHOhA311

on ia.Lagdodu 'quragdo.tar

'MEL' shad 'jog

Cei invatati vor pleca, iar cei neinvatati vor ramine. In acea vreme anul va
fi fara nici o veselie si bucurie. Si mi s-a spus (zice autorul dezvaluirii, Muhammed)* 238 ca atunci boul va fi respectat, asinul placut, lupul prietenos,
capra urita, bivolul va cInta din fluier, boul salbatic va cInta din guzla, vulpca
va tine masura glasurilor, iepurele va cInta cu glas omenesc i dragostea se

va intari. 0, Salih ! (nume propriu care inseamna Pace"), impreuna cu

mesalih (cu rinduirea lucrurilor"), ziceti impreund,Pace":/ Fire si nume

omenesti are acesta, se vede limpede, dar este inzestrat cu un stomac incapator".
In acecasi vreme faclia nu va arde, lumina se va ascunde, copiilor le va
creste barba si nou-nascutii vor grai.. De asemenea, dupa vremurile

58

acelea se vor arata o mie de vesti minunate si stiri negraite. Iar tu, cel cc

ai cea mai mica parte de cunostinta, socoteste lucrurile si is dulceata intelegerii

de la sensul acestor litere, pentru ca la vremca de mai inainte rinduita se va

arata neamul fiilor Asfer (prin care se intelegc poporul sikalab, adieu cel
slay) 239, inaintea caruia va merge sau a carui capetenie va fi Ildji Ashur 24,
care, cind se va arata, vor fi pc Marea Grecilor trei batalii mari si alto doua

pc Marea Ionia

Dupa venirea accstui foam, litera

litera

mint (m) va fi oropsita de

kaf (k) [k], care cu puterea lui 11-lemje (Samson) 241 s1 cu semnul

[
r(litera hamje cuprinde jumatatea sunetului alfa=a) va inconjura cetatea orasului si va fi aruncata din ea de un necredincios, pentru ca acest neam
este ca o corabie plina de noutati, care imprastie raze, stea malefica sau faca-

lui

toare de rele, si nascocitor de mari tulburari (care se napusteste ca lupul

asupra oilor). Dar tu, cind vor propasi acesti rai, nu slabi cu duhul, nici nu
deznadajdui, pentru ca Egiptul vegheaza si va atrage toate in orice tarn ii
va placea si va face ce voieste. Vei vedea atunci litera [ I ] elif (a) mergind
inaintea literei [
] sin (s) sau [ 0.] sin (s) mergind inaintea lui [ I ]
elif (a). Acestea vor fi pricina pentru care cei inchisi in temnite se vor dezlega
cu puterea unui prunc preafrumos, care in scurt timp va cuceri insulele arabe.
Si nu trebuie atunci sa porti ranchiuna oamenilor cu ochi ageri, adica
tatarilor, caci nu va face aceasta decit cel care, sezind cu miinile in sin in cash,
nu va veghea. Dcci vino, tu, cel fericit intre oameni, arata litera [ rs ]
ias (i) impreuna cu litera [ I ] elif (a), in anii aceia cind va veni din Aihle
(provincic in imparatia persilor) 242 si va fi un prunc frumos la fata, cu mii-

nile deschise (adica darnic), fata luminoasa, inalt la stat, cu chipul oache
sau smead, al carui nume este cunoscut de la jumatate, pentru ca pe cei
legati ii va dezlega si-i va slobozi pe cei ferecati in catuse. Sapte radii sau
sfesnice va aprinde, va avea nou5. incep'atorii, dar va face o singura greseala.

Trecind aceasta vreme, dominatia araba va cadea si niste insule din

Grecia se vor pustii, iar cealalta Grecie se va odihni in pace si liniste. Multora

li se va parea / ca s-a apropiat sfirsitul lumii, dar el nu va fi Inca, pentru

ca dupa noua generatii ale pruncului aceluia se va naste un alt prunc care va
domni la Roma. Amar va fi atunci sta'rii sau Imperiului Roman. In numele
acelui prunc se vor scrie doua litere [ r-r ] mint (m-m), al caror sens este
sau Muhammed sau Mahmud.
Dupa nou5. sute (poate de ani) Va inceta stapinirea unei natii foarte
raspindite, si stapinirea aceea va trece la o alta natie. Cei iscusiti in stiinte,
care vor iesi din Cara Arak, vor fi ucisi, iar cei mai ticalosi si neinvatati vor ocu-

pa principate foarte mari. Si a zis Dumnezeu ca va ras5.ri o odrasla, adic5.

* I bidem.

117

59

To CCTb cynTaH npeBbrcomaiiwuli, eroxce 14MM B cpeaHme HmeTH Gy,aeT [ r ] AMA(

(.41) 14 peKowa ):18051K14M crpaxom oaep)Kum 6bITH HMeeT, [ 0.] Ka0 (K) 1110 c-rpax
emy HI4LITOWe nonb3yeT. 14 pee npopoK: CNA HmeHa 611 143Ka CYTb C co6oio, 3aHe
] CHH (c) 14 B TOM
nmcbmeHa [ rr ] dalcum 031C) ,L10115KeHCTBYIOT o6paTmTmcm B [
npocnaBHTH64. Flpo-rmee peKowa, AK nor nmcbmeHem [,; Tica0 (K) Katicap (Kecapm) BC54eCK14 pa3y\leTH no,ao6aeT. B noc.neaHme aH14 Ce.1111.14 HeKHH (TO CCTb

NoTopbal noa nmcbmeHem [ ae] C Ha3Ha4eH 6blTU xoweT) 3ana.auble OCTPOBb1 OT

co6paa nHcbmeHa [,,] ()mum (61C) 14 OT dJfcl1.N I1PH3BaB
nliCbMeH14 Li 1 K HcTopKeT.
nmcbmeHa [ t] enuO (a) 14 c..) ] HVH (a) npewecrliowe Ho3,rtaH1HyT cpamceumm, HO [es]
can (c) BilaCTI3 Haa. 3ariaLkom
Ilya (a) 6ory nomowecTBylowy H TOBaP14111Y ero [
H BOCTOKOM oaep)KHT, aamce AO npmwec-ratim Meedueia. 06a4e He ocKyaet-oT Hpa-Acabt
11 npeaemiKite mexcay 14N1 14 conpoT11BaeH1451, KOTOpbIX BI4H010 Hmywa 6bIT14 cKa3ytor A.111 HeKoero. 146o nepsbirt 4HHON1 [tylf ] C1411 (C) 1311aCTI4TeIlbCTBa JlaKOMblii
C.flaBOJ1 106Hblri, BCCb Kpyr 3eMHblii K ce6e npliBaewm yCHJI0BaTI4C51 6y.aer: o6a4e

He MHO 'ITO, pa3Be pa3opemne H onycrowemne Jm-oaem mpHmecer.

11aKH peme, MKO meway ceabmwo Kpenmailumm (in 1411X)Ke BbIWW14ii 14 CI1J1b-

Heihni4ii 6yJeT MypaaHH HeKHA

11

HallajlbCTBOBaTh HmeeT ceambaecsim

TO.abl

14J1 14 mecHubi pg3ymeeTem, Toro He 03HatieCTC51) BOCTilHyT 614TBb1 14 naaeHum 6y.ayT

] can (c) 6e3311KOHHO BIlaCTb BOCXHTVITH npMCTynuT,

B CaMbIrl TON N1011eHT, BOHbWe Ha npecToa B3b1T11 HmeeT H KflaCTI4TeIlbCTBO [f)..P.1
pym(rpemecKoe 11J11 pHmcKoe) K pony [
] ceidosce 14NleHOBaHHON1y npeHaer.
CHM COTB0pW14NIC51, noeneamiti Haxoasawiri [ ja] can (c) nucbmst [ r] MUM (m)
y6meT. 146o, peme: [
Lr ] CI1H (a), nAce [ r 3 MUM (is) y6H.m, 6mwe moryTCTBON1 H Kpenocnno
] alai (a) nommaH H B TemH14my Bcaxcem Tawe H y6HeH 6yaer.
cTpawmie. A noHexce [

50

tlaKH peme: KoTopb`Tit 3aKi11o4eH 6bICTb / B camom rpaae II ewe noa 3HameHnem
[
] cuu (c) 113131,3eT 14 [F. ] atm (a) y6miluy 1101y611 T. HO 110C-fleAH14r1 [
]
] can (e). yJlOBHT, JLO \l We 14 npecron CB0r1 naKm Boempimmem.
Ka( (K) H cero [
1-1

B CI1X o6paweHmmx Ha cpemecKom mopil, npu 6pe3e KoHcTaHrwiononbcKom,

3pH KpaTIA cpa)KeHHe y414FRITC511 It 130 ycTex Niema 6y.aer na,aeHne 14 Y61411CTBO npe-

Beime. B CI4X 6paHex, Hapoa rpaaa Toro Hecb,norH6HeT, macTb ero memem, macTb
Ace raa,aom cHeaeHa 6y",aeT, TaK, 'ITO H14 eJUIH OT me.noBeK B WI4BbIX OCTaHeTC51,
Ko-ropbal K HenomieHmo HeKoero Rena y,ao6eH Cy,a14116bICA. 110 CHX HesepHbie
(xpmcrHaHe) OT BCF0,11Y BO eamiy CTeKYTC5I 14 Ha NlyCJIHNIaHCKHe HanaayT 06J1aCTI4

H 1106e)10HOCLI61 OT CBOHX noaaaHbix yTecHeHme BOCIIp1414NlyT. nporiee BO 0110

BpemA TONly, KOTOpblii 3apaBb111 pa3yM HmeeT, .menoTcTByeT Ha 1361C04anwrie 6ewaTH mph' 11 TM0 cnacemist ce6e HCKaT14 14 Kpome MOJIHTB K 6ory H14 LITOWe H110
110Mblaa51T14 11J1 14 aenaTH.

Ewe peme, 51K0 B oHoe spew( (51KOWe Gory Beno \to ecTb) KpoBHblil 110T011
6yae-r, Hm)Ke June 3emmi noKpbteTem, 3aHe 6or eaHH H KpellKHR ceiy TaK0 6bITH
noBenen. naKll peme, SIKO NleKEly [ I ] c.it4 (a) it j r AMA, (.11) crpawHaH 6paHb
BOCTaHeT, B KOTOpOM cpa)KeHmH eaHH OT [ p ] cocci (c') nHcbma [ el] icso (K
TOHbK0e) 1101-y611T 14 mymeHmKa 60)KHR Toro CIDTB0p14T. CHM TaKOWae MI4HyBWHM,
Hamm HeKoe 51814TC51, KOTOpOTO ,11.1151 HeCKOMIDKPIX COT neT HNKTOWe B14,ae K0171a.

MilpoJtue6Hble cero po,aa 4eJlOBellbl oaoneior HeaepHmx xpHcTmaH 14 cTpaHbl NX

onycTowaT, namme npoBmHwiam (1)paHKoa N camomy PHmy npeaermil HaFiecy-r
Y6bITOK.

06ame Adu (eaHH OT me-rbtpex HacaeaHmKos Myxamme,aoHbix) peme: Flo

,ae1351T14 CTaX, BOCTOMHble CTPaHbI K naaeHmo 14 onycreHmo 11PeKJ1011 51TC51 14 pox!.
[
j 6euuacg5epo6 (Cb1HOB ACOCp) HamHer 3HameHHH 6paHe11 BO3RBHTaT11.
II

."-!

kr3 cero po,aa 3HametarermiHrt HeKTO H OCO6nHBbIH 511314TCA My)K, KOTOpblii 'weer
5b1Tb ymawareab HepKBH 14 6.naroroBeilHbai 14 HMII HMeTH 6yaer not o6Hoe HmeHam
IpopomeeKmm; smeHme ero Gyaer B AeB51TbIi1 rOJI. 130213e1114MHTC51 KpacHopemmem
118

un sultan preainalt, al carui nume va avea la mijloc [ ' ] mim (m), i

ca va fi cuprins de o indoita spaima [
kaf (k)[k] insa gpaima nitric nu-i

va folosi. Si a .spus prorocul :Aceste nume sint aptopiate intre ele, pentru c5.
[r ] djim (dj) trebuie sa se tranSforme in [h.r. ] sin (s) i prin aceea sa
se proslareasca. Au mai spus Ca prin litera 4.1 ] kaf (k) [k] trebuie inteles
literele

neaparat Kaisar (Caesar) 243. Iar in zilele de pe urma, un oarecare Selim

(care sub litera
] s vrea sa fie numit) va smulge insulele din apus de la
litera [ A ] (k) [k]. Si adunind literele [ ] djim (dj), i de la djim chemind

] elif (a) i [ . ] nun (n), vor gtirni singeroase batalii. Dar [ . I

nun (n) cu ajutorul lui Iitimnezeu si cu tovarasul sau
] sin (s) vor Ilene
stapinirea peste Apus si Rasarit, chiar ping la venirea lui Mehdie 244. Dar
nu vor lipsi dusmaniilc si cumplitele impotriviri dintre ei, a caror cauza se
spunc ca ar fi un Ali. Caci [ ] sin (s), primul in grad, lacom de stapiniresi iubitor de slava, se va sili `s/71. atraga la sine intregul glob al pamintului;
literele

insa nu va aduce oamenilor altceva decit distrugere si pustiire.

Iarasi a zis Ca intre cei sapte mai tari (cel mai malt si mai puternic
dintre ei fiind un oarecare Muradin) 245 care vor domni (se intelege ani sau
luni, dar nu se arata) se vor ridica batalii si vor fi caderi infricosate. Dar
intrucit [4. ] sin (s) se va apropia in chip nelegiuit sa rapeasca stapinirea,
chiar in clipa cited se va sui pe tron, stapinirea [ (,) ] rum (greceasca sau
romana) 296 va trece la neamul numit [43 ]
seldje 247. Dupa acestea,
venind ultimul [ ..r ] sin (s), va omorl litera [ f ] mim (m), pentru ea a zis:
] sin (s) care 1-a omorit pe [ e ] mim (ne) eau taria si puterea lui [ I
aina) e prins, aruncat in temnita va fi ucis". Iarasi a zis: Cel ce-a frost
inchis / chiar in cetate, si inca sub se mnul lui [ Lo, ] sin (S), va iesi si -1 va
prinde pe ucigasul [ ] air (a). Iar ultimul [a ] kaf (k) [k] it va prinde
si pe acest [ ..r ] sin s), reluindu-si casa si tronul".
In timpul acestor framintari, pe Marea Grecilor, la tarmul Constantinopolului, va fi de trei on batalie si in ascutisul sabiei va fi cadere si mare
maccl. In aceste razboaie poporul cetatii va pieri tot, o parte de sabie, iar
alta mincat de foame, asa ca printre cei vii nu va ramine nici un om in stare
sa indeplineasca vreun lucru. Dupa aceasta, necredinciosii (crestinii) se vor
aduna de pretutindeni si vor navali in tarile musulmane si biruitorii vor fi
oprimati de supusii lor. In vremea aceea, cine are minte sanatoasa sa caute

sa fuga pc muntii cei mai Inalti si sa-si caute acolo scapare si sa nu gindeasca
sau sa faca altceva decit rugaciuni catre Dumnezeu.
A mai zis ca in vremea aceea (dupa cum stie Dumnezeu) va fi un potop

de singe care va acoperi fata pamintului, pentru ca Dumnezeul ccl unul si

tare a poruncit sa fie asa. Iarasi a zis ca intre [ I ] elif (a) i [ r mint.
(m) se va stirni un groaznic razboi, in care lupta unul din [ j ghain (g)
va pierde litera [4] ] keaf ik subtire) i-1 va face mucenic al 1(t.ti Dumnezeu.
De asemenea, trecmd acestea, se Nra arata o semintie pe care de vreo citeva
sute de ani nimeni n-a vazut-o. Oamenii acestia iubitori de pace vor invinge
pc necredinciosii crestini si le vor pustii tarile si mai cu seama'provinciile
francilor; si chiar Romei ii vor pricinui foarte mare paguba.
Dar Ali (unul din cei patru urmasi ai lui Muhammed) zice: Dupa
noel. sute [de ani] tarile rasaritene vor incepe sa decada si sa se pustiiasca,
iar neamul [
.
]
beniasfer (al !iilor lui Asfer) 248 va incepe sa
Din acest neam se va arata un barbat foarte renuridice semne
mit si deosebit dascal al bisericii si cncernic, iar numele lui va fi asemanator
cu numele prorocilor. El se va arata in anul al noualea, va excela in elocinfa,
119

Hm:Ke MHOWailLI1HX K ce6e o6paTHT. no u,apcTaoHaHHH we, 4pe3 HeKOJIHKO HpemeHH.

ru:),(1 HeKHHM CJ1aBHbIM rpagom, Ha 6pe3e Henn' peicH BenHKHA ymper. Bo Hpemsi
TOCE10,LICTBOBaHH51 ero npeHenrnme Hecor.riacHA 6y,ayT, alma 14C11HBaH1451, LITO KpOBb
3HaMeHyeT, Aritt ACTBI4e (9TO mop o3HaHaeT) 14 BOCTOLIFIbIe crpaHm rsta,rtom TOMHMb[

6ygyT)). TOrDice AIM petie: oCoTsopwycsi no.nHomy JIyHbl o6pauleHm-o, npmu-04aTcsi

61

3aTotiewa, H3rHarant H paccesnum).

CKa3yEoT )Ke, RICO o6pauleHHe 51yHbl OT COTBOpeHHA ikaaMa B ce,amb Tb1051111Hoe neTo 14CHOJIHAeTC51 I a ron o6paineHHem e,[114Hb151 BeCHbI 14 enHHbm 311MbI
OKOWiellaeTCA, gnaHa,,aecKTb )1Ce 30,LtHaKOB eginiy Becuy H em4Hy 3nmy COCTa13.515HOT
(TO ecTb COJ1Huy OT egHHOro [
] Heepy3 /to Apyroro npexogmuiy.
../.9_,5*1
ECTb ace [
]
Heepy3 panHaHow,He HeceHHoe). 06a4e mecsni, erowe

Mb! BWUIM gHaHagecsrrb )(par K Tompicge nyHKTy Ho3Hpaulalow,HcH, Henbni

roa onHeyeT, XOTA conHetmoro ro,Eig HHoe eCTb pa3ymeHme. Toro pa,a,H mecsiu

Myeappem (mice nepabill mecsiu tiHc.Incrcx) Huorga 314M010, HHorga

Nce HecHoH)
TpHTLIaTb Her e,LIHHOW,a,b1 9
Tomwe C ConHuem Ho3HpawgeTcH 30,aHaK. EMB051114eCK1411 COJIHe4lib111 1-0,1( KOH-

6mHaer. 3fiHe no cmoTpenHio r0,aa COJIHeLIHOTO

14

maeTcg B ABeCTI4 Acon:, JleT.

AllOKAJIHITCHCA MYXAMMEgAHCK01-0

rlacmb anopaR
0 mmax WITH 3HameHmsix Kotieg miva npegBapsnownx
BHHmari

ml, ga pa3ymeenn4 Ta, Awe TaMHCTBa 11pHATI4 HmyT H npe,anapsnonme

KoHen norn6enx 'Aiwa ItI4BbI HRH 3HameHHA. TailHurneHHasi 6o KHHra npe,aage,

AKO npopoic 113B0511451 eCTb OTKpbITH H Ham npegso3HecTHTH, 51K0 BC5P4eCK14 KOHelt

MHpa nplicyTcm3oHaTH gonweHc-rHyeT. TnaroneT 6o:

IlocnaH ecmb or 6ora npeaurroro mano npewge cKoHmaHHst mHpa 14 PLOnoxata yTexy M010 110,E1 ceHino eapem (TO ecTb xpama MexKaHcKoro) ga 6bnc B03BeCTH.R, AKO nepnee ABI4THC51 gonwencTsyer pog CbIHOB ACOepO8 H CBATer1111H11
Meedu, noHexce 6.r43 KoHu,a rs,4Hpa cero npHHgeT Cei3 xanwke 6owHil (To ecTb xn513b,
Hamecnac), Hwe, era HCHORHITTCA 3nocTeI4 H 6e33aKoHHil cHoelo npasgolo, KoTopyto
TB0pHTH HmeeT nageHnst Heateil 4e.nonetiecx0x BOCCTaBl4T, H11.1111X )Ke H y6orox
060TaTHT BCAKHM11 6.11aTHM14, 110BeJleHl4R 60)1(1451 HC11051HHT 6e3 CHHCX0)1(55(eH1151,
cope MergH CBATblil CH5I COTBOpHT)).

3HameHHK )Ke, spice cero MergH npegnapHTH HmeH3T, npopoK noKa3a.a, AKO
Kpome B3aCIMHbIX npoTHHHocTeil H pa3gop0s me34uabi (xpamm) 6y,ayT npemHorme,
MOJIHTBbI

62

ACC

B TeX xpamex gemumH 3e510 manotmeneHHH; B KyrIJIAX H Toprax

tie.norietiecKHx npanegnoro 14 Henpanegnoro, no3BaneHoro 11 Ho36paneHHoro, mucoewe

6ygeT pa3Hcrito, HHKoexce pa3nH4me, 3aHe ye-Tomlin' Hewer' H ycrpoeHHil ge.naTe.aH,
in-nary / 3aKoHa (KypaH) tiHTaTH y6o npeH3pAgHo 6y,ayr, ynoTpe6.aeHH51 )Ke npaitam
He no3Hatar. A XOTA NoTopme 14 1103HalOT, ate ,anSI JIHX0I4MCTBa H npH6mTicy COTB0p14T, KoTopoe 3510, AKO 60.11e3Hb ernmemmtiecKast HatigeT Ha 1114X. XeHbl AKO Ha9a51bHHI1bI Ha KOHeil BC51,ayT H mozem cymiTH 14 nosenenaTH 6y,ayT. OTpotiaTa ceHa-

Topenta AOCTOCUICTBO BO3HMelOT, ,a0MbI npesmconie H C BeJIHK14M itKaimemem

ce6e comicayT, ga OT Hapoga 3pHMbI 6y,ayT, 51106Ait go6pcwerem. BO3HeHaB14,414TC51.
Bee K Beatem MlipCKHM H TJleHHbIM Tpyg npnnowar. )1CeH cTmgeHme HeTpe6HTcsi H

120

prin care pe multi ii va intoarce catre el. Dupa ce va domni, va muri peste
citva timp, in preajma unei cetati slavite, pe malul unui riu mare. In timpul
domniei lui vor fi foarte mai neintelegeri; bautura de yin, ceea ce inseamna
singe, mincare de oua (ceea ce inseamna molima), iar tarile din rasarit vor fi
chinuite de foame". Ace lasi Ali a zis: Dupa un ciclu lunar complet vor fi
intemnitari, izgoniri si stramutari".
.
Se spune ca ciclul lumii de la facerea lui Adam se implineste in anul
7000 ; / anul se incheie prin rotatia unei prim5.veri si a unei ierni ; iar cele
douasprezece zodiace alcatuiesc o primavara si o iarna (adica trecind soarele
de la un [ jj.).1.; ] Nevruz la altul ;
Nevruz inseamna
echinoctiul de primavard) 249. Luna pe care o vedem revenind de dourisprezece
on in acelasi punct descrie un an intreg, deli potrivit anului solar socoteala
este alta. De accea luna .1Iuharrem (considerate drept prima lima) 250 uneori
cade iarna, alteori primavara. Caci dupe calculul anului solar, la treizeci de
ani o data revinc luna impreuna cu soarele in acelasi zodiac. Embolic insa,
anul solar se incheie in doua sute zece ani 231.

61

Partea a doua
A APOC,4LIPSULUI MUHAMMEDAN

Despre minunile sau semnele care premerg sfiritului lumii

Ia aminte, tu, ca sa intelegi ce taine si minuni sau semne vor veni,

premergatoare sfirsitului pieirii lumii 252. Cartea aceasta plina de taine ne-a
transmis ca prorocul a binevoit sa ne descopere si sa ne vesteasca mai dina-

inte ca sfirsitul lumii trebuie sa se arate in fel si chip. Caci zice: Sint

trimis de la Dumnezeu preasfintul cu putin inainte de sfirsitul lumii si a pus

mingiierea mea sub umbra harem (adica a templului de la Mecca) 253, ca sa
vestesc ca mai intii trebuie sa se arate neamul fiilor lui Asfer si preasfintul
Mehdi, caci aproape de sfirsitul lumii acesteia va veni acest calif al lui Dumnezeu (adica printul loctiitor) si, cind se va umple lumea de rautati si faradelegi, va indrepta, prin dreptatea pe care o va face, caderile fiilor omenesti,
iar pe saraci si pe oropsiti ii va imbogati cu toate bunatatile si va implini
fare de nici o ingaduint5, poruncile lui Dumnezeu, adica Mehdi cel sfint

va face toate acestea".

Profetul a aratat si semnele care vor premerge acestui Mehdi, anume

254 vor fi foarte multe,

dar cei ce se roaga.' in ele foarte putini la numar; in cumparari si negustorii
nu se va face nici o deosebire, nici o diferenta intre ce e drept si nedrept,
ingaduit sau oprit, pentru ca si asezarile lucrurilor si cei ce aplica aceste asezari vor citi prea bine cartea / legii (Curanul), dar nu vor sti sa foloseasca
dreptatea.
chiar dace unii vor sti, o vor face pentru agonisirea de bani si
pentru cistig, rau ce va veni peste ei ca o boa15. epidemic5.. Femeile vor inaleca pe cai ca si capeteniile, vor judeca si vor porunci oamenilor ; baletandrii vor primi rang de senatori, isi vor zidi case inalte si cu mare cheltuiala,
ca sa aiba vaza in popor, iar cel ce iubeste fapta bung va fi urit. Toti vor munci
pentru lucrurile lumesti si pieritoare. Rusinea femeilor va disparea si vor

ca, deli vor fi dusmanii si certuri, mezcid-ele (templele)

121

62

urama'a EH out..htdtt ..Latirmq

1411I4

(141131Hh4

lArA9

14COHYSI

ariamiqf

aHtriontriquadu xxxarn armaoxittr) Hmuira

IS311011f IICISH)1 OIO3VsIEL FI17EIEd11 O01341f3I14hicIA1 Ilfd01:1103 H

MX/A a) OHOMEC Z1:1H3A)13H H (3I9H3hA IAVX9

Fievx
14TIHHigdfladLIOHOXEC
(ImiLto) 'medal toanimulTru[radu 0114HOIA1143

619149011E I4HdE110)1 H I4EEE)1X11

1411HHhOlfe

14

FjoiDY10V00 xadi 01) 4133

aoHtt'Itirg 3 Vs11)103)1C/CIAI 11101f011 (3HHEI3IfE0E1 OHE1K II 39 010)11S311 EV1413 10Tt1Cg omig
oxis Ana iumn flicHhUH 314M1131IC H 111101119Ed1 011I3H311d3Lf `IENCC131/0 OPICI9Ort 031C
`0411.3dZINOTffilf

`IIIHICOL1311

`E'Xirg

akmamamoEtodx

allxiodx pmeduou

'14flat' wavmaw.A119 0301[01 0130E13 1514HOI3d9014dLI -NEEL

'JAM OITICHEV1403 141E11011 314)10314a3d11 113IISHINEOEI n11141149 OI0JA `CHOHH3E1103)Cd01
Hxe OFIAIE3 lidE33)1 HdEr1) (314)133h3di HEOHN 1xtric9 14)114H13031f)1 3151d0I0)1 VOLI
IA10101fri0/1 `141.30HHOd Fidel:13 H HIO0HEMIOd11 .1/Stric9E0Er rmaxc EH 14ITIIDICCTOI -Ax
(HIM 141113V 1/41hEll H OMR 0raL3 001:00 011 INET11411A 153HIVIBITI ..LAirs9 1S33M)131f90

ailmoamcitiAl `riV)Kat'o ktaNcitlx 0900 ming `nsdocumdu KHH0FHH I0dH3 IK101I-1011 14

INFIHH31104101.1 143111411101EhA11011 10 )11S3X141T114011)1A INIc1HH3HEd9COR 314H3H3OIA -Acedipou
'Lat. HEISHN H3V0111 x CHI4H3IfELEd1lic X14)1H1f3f1 H XIcIHM(CLL 1f311' 013MH3TrAX 010)I H
0I3MH3141,4.0130r314 '115113)13d110 410)1111411k431.0 H 14,a11anlutmoa xruidim H -oiradu
xridg 143XXIAZ 141149 %1P:11MC14 14113)K OHM 1411411 `IXH.X9 3141-1114H 031C "IichItEE1 -H314331A
arm OH `ISOIEM19113A 19I114144IfEhEIT iitmtg `amitrutx 01411C H `armriaauduax Hdruzeu

19tIHHKxu 14 IldHEOEI H11aL14101111011 LicIrA9 VNAUll mina)/

H 3HHIS3V 013 30HHOH33 ONixO1 '131311E130 15140301CHO 11011 l's1311H00 14 17011 01014d
14I149 'ISOIHHIN01:1 I4TIaETfodT1 E11Hd3IN 314HHXCII 14131A1H lictr/C9 Ft viratiog ogit -udu

`rithroa mraiutiogionuool
'ontiag

OHrallEd113H HIH33E1 .10131,8114 fj `1414HKErOd1 1413341 H EELL0d0H1Hd1r

10 E.109 04AHHEV30OLIE INWITSIAIHOH IliEtt K0ISMOd10
IlSd011103 `0101 3H1ISII3d11 %I.ISHHhic
1414H3MEChlic 110H331faL -3d1I

IAT/HTIHH 0)1C

ICHEIfalloa

14

CHH1913011141A1

H `1,1119H11 Ett 311

30.10HINI .3HH3h3110111emconidu 11.101103,1, 010113 314)K09 OHIEdEI3d11 Hwegoiro oormoi
3111CHEINCEIMA KresoxuaL .I.417/c9 314HEHE 30HH141314 I3H9W1011 a 38131:11491C 3)K H -ou

mragiu olcuAdrt
9

3014113aUdLI3H LOME/. 'OHH3h3d14 OF1Hh1411tEci `ISIX33 3F114h141ICEd

H 314Hh1411tEd EIOHE13i( I4T1144:1 x EICHEEdLI .11f113FHAINEI 011 X1,113003 CHHHEEIOEL13Nlic
141100 MORON H Entiredu OFIEIOH IKHE1003 H XaL `31TIE11493d1041ic 010=311Ed11 09K

Hald3
14

`AlI9lar3WEd113H 010Htr3HECIII3H 3)1C Al1q111139Ed11 .1.11H1411c 14)1141Ind3 `14)1HHH3HI0140E13

MIK FIIEI3011X3 H 14CEdfl `311M143H901133$1 141919H1914EfIC HINEE1131139 H HINISI4H3H331X
...bcdtr MIA& xnurgou0 'xitititg OH040E1 141101VT1 H 14HHHIEd0OdLI0HONE `14C01411
Hma'a OH MIA& IicHE13011 H 14)1E 39 AHI4d3d41. H141(3 0.10,1011* a 0901f aLairoVo H

IIIHOFIEf3d11 153.11111110U 14.14HOhic 10 1:10)10XEI XIINOHEILI13 113-LAJd31111 11 10 EILL33H19003

XI( '1531KHOICH I.I 3h3d :)10d0dLI I3Vica)) Y101011 IPA13dEI '30)13H EV13 a xatour )(How
MAUI 01A1)101 EHOMEC H 9H33 CHHhOI HIfI OHHEHMAIEHEEH I4d3E1 ISID1311EIN141fOicIAI -E130
`1f312H VHDdif)/ HAM 10I of 1S3141EHHIATOU30E1 I3VA9 H I4Tt3113 HIM KIIHEHE ISOIKEIN
0)IK ETKIEVOHOMEE OIEIIE II OBIS UNWED HOMEC 011131,10)1E11 %10131A1140E1 livirurew aH
11ttnt9 qqxquoEto17 141A1141OHIN 3)1C 3H <115311SINOEH
143IEll 1(31f3121011 1f013011E I.114)1C09 01) 4103 :(t1'31AMEXXIAI OLT XE1OHIKEIat xaLair
3110out 1,1301A1 14X0113 4h3d140) 10 0.10d0I0)1 IcIrra114H31A13dEl 314)1311EVOLNIINEX1CNI K3H1111f314h
(EMMEN 30H41101101A1E3 314H3)KdOE110 H OHH3hAIII0 V9OH.Vdd)/) (SIIHOhic OHOIMGCOLI
613itic9 314.0 FITIOE101fah OJOHO 11H31A13dEI ISE1314h3H H ISEHH314Ed90E1 EC ISEI014h 14
IfEHH3If01:101I 141EXCI31/.03 10131/1114 g XEMicEH XI4H3A)1314 HUH OJOHHILL314 KHH314 -0113H

033h 14Tted armahit imanicagou 1Art1tg

X3113H01f3h KOIKdOELL03 4100dIS 1114)1(09

00)1141it1'ail 03E10110 151414311A01114 aH `..Lommitiroon

}Dmiada

3)IC

4113114V39041 OH

una

K143

10

XHH `I1411A1010 dO1A1 1414HHE133d113H `13E.EUEH 311H3VA)130 E9311X

14,3H10110 4I301EdV *I3E1TE1f9001 H INI4HIIV3 1,10101f3 3)K0I)114H a 1,13003 HIIHIPaL303
ONCIl110)11414

HO)K3IISINI39 H H30)1011 141149 .13XCOINEOH

I ZZ

IMMO)/

OFIHHOINOdE1C39 H OF1H3OHOradfl

inc5leca una pe alta. Seicii mincinosi si inselatori (autoritatile spirituale sau

invatatorii) se vor inmulti. Principii, in loc de dreptate, vor face schingiuire
si vor fi rautaciosi, perfizi si vicleni. Ulema (cei invatati si iscusiti in lege) 255
vor fi destrabalati si rastalmacitori ai legii. Cadi-ii (judecatorii)256, momiti
de daruti, vor face ,simonie. Fatarnicia, desfrinarea, promiscuitatea si pacatul
sodomiei (adica culcarea desfiinata cu parte barbateasca) vor fi filcute pe
Ltd si fara nici o rusine. Vinul vor incepe sa-1 bea ca apa; raii si jefuitorii
vor avea intiietatea, iar cei buni si blinzi vor fi striviti. Fecioarele vor c5.uta
agoniseli prin desfrinarea trupului, zidindu-si palate preainalte si-si vor inchipui ca se afla sub un arc de triumf, ca insisi cczarii (imparatii grecilor).

Vor fi multi clevetitori care, sub pretextul zclului, vor provoca certuri si
dusmanii. Femeile vor incepe a face cumparaturi in piata si ca o cireada

de boi vor hoinari pe ulite, imbracindu-se in haine b5xbatesti si parindu-li-se

ca sint barbati; ele vor inghiti averile orfanilor, iar c'i invatati cu cele inga-

duite vor suferi necazuri din partea celor ce s-au abatut de la cele oprite.
Domnitorii vor numi pentru administrarea lucrurilor mari si grele pe cel mai
prost si mai nevrednic. Pe apostati si turburatori ii vor proclama drept barbati pasnici si preabuni. Femeile vor bea yin, iar cei saraci vor fi flaminzi.
Cei nec5.Jiti nu vor fi auziti. Cei mai mari vor fi hrapareti, r5.i si nedrepti,
pastorii lupi, domnitorii betivi, iar vizirii lacomi. Stiinta Curanului
si implinirea lui vor ramine ca o umbra. Filosofia isi va inchipui ca se afla
sub coroana si sub vesminte. Vinz5.torii vor avea masuratori false si celor
bogati le vor cint5si drept, iar celor saraci nedrept. La vinzare vor face
inselaciuni si pref5.cajorii, iar milostenia cea poruncita de Dumnezeu nu vor
vrea sa." o dea celor lipsiti, si pe altii ii vor impiedica sa faca aceasta. De
impodobirea trupului vor avea foarte multa grija. Teologii vor talm5.ci cuvintul lui Dumnezeu schimonosit, indulcind numai cuvintele. Cunoasterea
cea adevarata va pieri si vor da hotarire nedreapta pentru uciderea si pierzania altuia. Vor nascoci diferite secte, felurite / eresuri si chipuri numeroasc
de rinduieli si reguli. Vor alcatui canoane si rinduieli noi dupa desteptaciunea
si voia for si, aplicindu-le, it vor face pe cel drept nedrept, si pe cel nedrept

drept. Rudele si incuscritii isi vor face rau unul altuia ca niste potrivnici
si dusmani prea rai, cu nenorociri si silnicii. Se vor ridica multi n5.scocitori

de lucruri noi si rastalmacitori de lege, unul dupa altul, si se vor straclui fara
intrerupere sa se invinga unul pe altul si sa se dep5seasca in r5.utate. Cei
invatati vor fi indepartati de intrarile la sultani si opriti sa se apropie de ei.

Si a zis Profetul: Va fi dupa aceea o vreme cind poporul meu va r5.mine

numai cu numele legii si numai cu umbra sau semnul credintei musulmane.
Numele Curanului va fi doar amintit si vor ap5xea niste urme ale stiintei,
pentru ca vor avea aurul drept legiuitor si lacomia drept lege. Cu putine
nu se vor multumi, si cu multe nu se vor satura".
A mai prorocit257 apostolul lui Dumnezeu (adica Muhammed): Peste
noua sute de ani ai erei mele (adica de cind au inceput s se numere anii
muhammedani), va fi ingaduita lepadarea de bunavoie si indepartarea (de
invatatura Curanului), pentru ca oamenii din timpul acela vor socoti cele
necurate si oprite drept curate si ingaduite, nu vor asculta cuvintele si
invataturile celor iscusiti in stiinte, nici pe m5xturisitorii invataturii celei
adevarate, de aceea invatatii vor fi invinsi, iar ereticii invingatori. Dar cind
se vor petrece toate acestea intre oameni minia lui Dumnezeu nu se va departa de la ei, va nav'ali o molima necurmata, va stapini lipsa de piine
si scumpetea legumelor. Si, intr-un cuvint, nimeni nu va putea fi netulburat
si linistit in starea sa. Vor fi ploi naprasnice si distrugatoare, care vor aduce
123

63

10

`1.AgA9
0I.TH 0)11

14

tioxAo

0)1CXHH 1114E01.109 tIcIE140d11IA1 `01c1H4110113140H

3WHHE100d1.10H HUME

119311EH oTny

`Ndxput -rnvdio

`1114H0011d1. NEXCEJOHIA1 411E1109 H OEXCA WOM01101f0h

HHEEEXEH 0111g199 OH `110.1.01EXOLI 019Hd311011 4I3E1111 EH XAd

0)IC 11 W140

XIIMOHE141111f3A1A1 .LAILId010H 14 AJO9 AITIOIEITIAL1011 317E0E1 N1E.L3011A0 H Er10011 -14E09011

H110.1 `.1.AVA9 0MCHH OiLh g X110410 XIIIIHEE1011140A H XEIf0E `1010110A EXOLI .1.001AI ItOd HOHI40

Illd013100 14 ONCH1f0HOE' Ir111010 1111J0IN OH KOIHRK 11

1AtrA9 AMV0M14d11 3)1C `1117J01/1 Ed011 I1EM011E141141f3AW
mivu `i.aairedVco paiTnolAn'airoou oil And 1114HEhH0)10 Ed111A1 <<PME141101/MEHE
-XIIH
0MC 0011E31f0011
`.1LOVA9 0)KOMIS IAIE3 xododu `ahadVadu :warms Vogl 'How alnicadu
0XCEE' dI4W 3H `.1.0H914J011 Ere `11.10011 MIK MOH WOJALIM 1114111AIDE 10 / Erl3LIEE MEE'
OE EX0100g inut'uirgo 1001A114 H 111.0X BEJOH14 d141/%1 3 HINIFIHd0410H `.1.0014111011 0hE90
HMELI x 01111011 H CH111101f9AJOLI X14 141E10011 7 `I3A1-110H3)K110 0)K011HOE' IS01HH11-01.13H
XF1110d0C1/0V 1114H0E'ElIEH OH
Hmiamcuda H 1114113119011E0

179

'CU wica

ip

'xoxadVadu

11149daff Halfh V9U,OdhOdOdli

1414H0b1COXUH 110C10(1=14110a

EH14$ .1.01f0.1EICI 111411100MEH EIOH193

1114EEH

11

014111101100U 1111V `.1.01E1f0XCE011

dapari

EIt

1A114d

1311A9

`11140

1EXCdOrt0

MEE 001I 0J0311

E.L0113

09H Ic Ham& xrmaoH

EI10110)1 ESIOINIHD `0111111'0X311H 0)KEE' OE' H31110c111 `DHV8,9dMeCH 01143CdEHOW -1131f0011

KWH I43d011 EITIEMCd0E H 00E1 14110E101I0h 1413E1111 Xll NOAXH09 H AXE.LHh011 11 011711110X11c111
X OldEE AWOM3E'140d311 ISOAXISHEID1011 AIND fl WOH1f0.1.0 01(Ed1 unveaj '1\101410E1114dEH
011 W01. E11.10 14)11414V0110EH H 1/1411E1101113011FIEE1fg EH OHEHOLIMAH `113EMEhH0)10
4.L3E1111 x efliV3VdOX (WOHISCIKIE11) '01114012111 OH 011 XHMH110)10H X011311 H AY403 `AIDVELIA

01HXdEHOW 011111111n `EHTE)KdOVO

S0 HKIIII4J0 011134IfehEH

1114H14011001

wends

if YsIEHISIIIAIHd `110000110d1.1 ONCW11 ISEHI10110011 11014HOUX011 H mgreirsi H11q9 'ElfEHE14dLI

OH `1A10.1011 EC 011110MCOHIAIA XNHHOMEEE09 `3C14110 WICK INIOXAHKIAT0110011 110130HHI4h0IfE
11 XNH.Ld3W0 110X3dI 3C14)100h0110110h I0A1701.10011 40)11101{ Etl BE)100111dEHOW ISP4HH3110011

WrItid0110H da0.9vnua,g '1011.110d11 V `011E1ILIEH 0)1K xododu 11-1411-0gEH '1133

/114)11101 14901/Vd/CH I4fl2If,I 001141/EWEHOEId011 KIA1431111 OOHHORIOHHEI 00X011
114MCd3E00 `011HE1101101AIEHE 11 00.1.14d)13 011HEITIOand11 '10/SC1.130E1E11 WICK 10 X31 0111)101
XF1H0hA KOHIOWAEEd 6.1.AJOW WrId010)1 J09 00gH1f9030 ireaodett 011HEHE alCwal
if oahiNVoxildu KWada Aiog Atnoternituou H qtrioregairoaou E11 K0fl rexoahododu
41.0E1111

`141110d

Olh

11011SHI1011014 `E30110113 O14Hd0113H `c1111M 3)1C0.10

`0HHIHMAdEEd 0011 ofiux)r E0100 H 0140E11.103

XIqH (HEI413HdX)

Alllia

3E)K0dIl 0

nsdoilioo

141AIEREWHIfOKIAI

1\111)114110g INI014H01fW0d1OS EH 110HEWHICO1CW '1A11.109E14

0MC
1114H3MAdEEd EdHIN X0111411 g 01111)1 `01A110)1E1 ONK fl WOHIf012
14

AX1101/1114

H ispiAdagoo 096 000

"thaaH

-avnuag

0.10d0.10)1011 `ISHE 01.10 `OHEd irogrkrit Hmwaliduooti EH 3930 tvdgo

1,114)1001101101f3h / H 110.10 EH 141101AIEM ISIAIEHE S0YKI4HEE011 14 X 150AWOITICHEX0.13 AVOcrEH
:I311110E011 '0)) 'Ng 11141011E1410HdX i3110E0d OLI 0.1h 1,0114010 14EhAIf3 H 01410EITI WEER

9oda0 `311Edi

59

3)KA `.1.0A111011314d11 Ere 014H3ITHALLO 'EH XEWEINIIIIOAIAI '<<0131A1E0E1

ELL01111011

0)1C 0011

WE0110If0h Eh' 0EILI 11 1111110110d 0J0 civmpuroA IsoiAdagoo )1 `AINI0H IfogEHt1 LIFIHO
*.L0HE0113H CHOI 11111011 CHH130110H E'OdEH `LIFIHH011-WAEH MEE' OE' Ed0h0g HITIAh113111
H 110141TIAIKIAI .altAgadu HITIOH 0)K I.4,011111'31TIEH 031:1 OR 110110 '1101AtI4Ed g 01A110
'41110H IfOgISI4E' IIMELI
Ancaw mvalod 0um-11417a tIfoa H W14111f011 WOOEILI -317MC0d11

Ian

ISE11110110d

atm ausdolitou

1/110)11411411-EhEH 1A1110110

I tg

'10HhEH 0)KHHO

01K 011If `amm.roseiriodu 4111011

'11110011E0E1 4h0dH0 0)1K 0110 EINEM 1.0 E109 OHEIT WH cuong
`0111111111

boale de nevindecat, foamete, secet5., furtuni. Infiicosate 1i necontenite'

cutremure de pamint vor pricinui de multe on oamenilor spaima 1i groaza.
Dar, data pedepsiti fiMd cu aceasta nu se vor pocai, necredinciosii vor smulge
stapinirea din miinile musulmane si cu ing5.'duinta lui Dumnezeu potrivnicii
vor fi pretutindeni 1i intotdeauna invingatori si [musulmanii] nu vor reusi
in eforturile si lucrurile lor. Pina ce va navali neamul fiilor lui Asfer i pina
ce se va arata sfintul Mehdi, ei vor fi in lupte
necazuri. Dar cind va veni
Mehdi, credinta musulmana se va insan5.tosi din nou, urmind pe rind semnele sfirsitului lumii. Iar ultimul dintre ele va fi cel prezis de insusi Profetul,
cind a spus: Sa tie poporul meu ca mai inainte de a pieri lumea el va stapini
tot globul p5.mintesc, de la / apus pina la ras5.rit si, desi va avea uneori
pace cu necredinciosii, trebuie totusi sa porneasca iarasi la razboi spre pierzarea lor, pina ce se va implini ceea ce am prezis".

64

Articolul intii al prorociei

Despre invazia beniasferilor 258
Cauza invaziei fiilor lui Asfer va fi zice faptul ca toate natiile
din intreaga lume vor dori in zilele de pe urma s. cucereasc5. Roma. Inca
de pe vremurile lui Noe, coboritor din semintia lui Sim, pina la timpurile
lui Nusrevan 259, persanii au avu.t monarhia mondiala si toti oamenii se temeau
de stapinirea lor, ii respcctau si, venind la imp5.'ratul persanilor, i se inchinau
in cetatea de scaun numita Hedain 280. Pe urma, cind urmasii stapinirii lui
Nusrevan s-au sfirsit, stapinirea a trecut la Horasan (la parthieni) 261. C5.zind
1i aceasta dupa citeva veacuri, monarhia au detinut-o egiptenii, de la egipteni
stapinirea lumii a trecut la greci li la romani, carora li s-a inchinat toata
lumea
i-a recunoscut drept stapini. Dar dupa aceea, datorita inmultirii
ticalosiilor nelegiuite pe care le-am amintit si a pacatelor omenesti de moarte,
urmeaz5. ca stapinirea monarhica a lumii sa tread. neaparat la necredinciosii

Dar mai ales pentru ca, dupa cum a binevoit Profetul sa spun.,
ca litera de inceput a fiecarui capitol din Cum/ cuprinde un inteles tainic si
face cunoscuta o prevestire ascunsa, care se pot intelege numai de cei invatati, carora Dumnezeu le-a dat o stiinta anume 262; de aceea, in vremea ce
va sa vie, ing5.duind si poruncind Dumnezeu ca toate cuvintele Profetului
sa se implineasca, necredinciosii vor strica pacea pe care o aveau mai inainte
cu musulmanii
vor face cu totii alianta 1i invoiala, adunindu-se 960 000
de necredinciosi (crestini) si vor navali cu mare avint asupra musulmanilor.
beniasfer.

Cauza pentru care a fost stricata pacea am vazut-o astfel in carte:

Intr-o zi foarte de dimineat5., in cetatea de scaun a beniasferilor, luind diavolul chip de om/si stind pe o piatra.' va ridica steagul va striga poporului

adunat acolo: O, voi, neamuri crestine, de ce stati? A venit prilejul

si

norocul vostru sa va razbunati pe musulmani". Iar cind toti oamenii se vor

aduna sa aud5. glasul si vorbele lui, diavolul va disparea. Uimit de noutatea
acelui lucru, poporul va r5.mine pina seara soptind si turburindu-se. La caderea noptii, toti se vor raspindi la ale lor. In noaptea aceea diavolul se va
arata iar5.si sezind intre coarnele unui bou si va incepe cu glas mare s repete
cele zise mai inainte. Iar ei socotind ca boul le-a vorbit, vor spune capeteniilor lor ca acest steag le-a fost dat de la Dumnezeu. De aceea, toate cape125

65

clew pax' ace KHA314 B3aeMHbIMI4 110C0J1bCTBbI e,L1HH gpyroro K pa3pyinetnno mxpa

HaHeCeHI110 6paHH mycJimmaHom yHeutaicyr. H TaK0 co6paHummcx seem HesepHb1M fl Ha 06J1aCTH mycHxmaHcKHe more HameLtumm mHorHe H Kposonponkimmie
6paHH B 3anagHbix cTpaHax COHHHATCA H Hcemx 9aCTbM14 H cTpaHamx 3anagmbimx
oanagetoT. )Ken, CbIHOB H Amlepell mycJaimaHcKxx B mien oTHegyT, HO erHneTCKHe
Hapogm, 60TaTCTBbI CBOHMH 3annaTHH neHy, ckamitrum CBOH OT nneHeHHA HC-

icynsa. Tae Hepycaimm 3aB01010T 11 mime CTpaHbI Hce nopa6oTAT. 110TOM K

EBp0I1e Ho3Hpaunnuecx, KOHCTaHTI4140110J1b oaxerate BO3bMyT H BORCK0 mycJIH-

maHcKoe gaxce ,1:to Anna nporoHAT; 6.nH3 A.nena )Ke cTpaulHoe 6yjeT cpaxcemle,
110 H Tamo no6exuteHm 6bullne mycJimmampi K Mamy ()amacKy) no6erHyT 11 Ha
TIOJIAX mexcgy AJIMIOM H AamacKom cyutHx Hame Tbi 110CTaBAT.

EenuacOepy 3a HHMH HenpecTaHHo roxxuty, mycimmaHHH Ha 110J151X Tex cmcpy)ICHTC51 H TaK0 HM OT 06010 cTpaHy CTOAIIIHM ce OT crpaH Me)114HbI, Ce,L(MbAeCATb
TbICALII mycsnimaHos Ha ancypc CBOHM npinuegme 6m43 craHy EeHuacg5epoe CB0171
CTaH 110CTaBAT. FIX)Ke era y3pHT poz acg5epoe KO KHA3eM H BOX,I/aM HX 110CJ1aH-

IIHKOB nowneT, Hwe peicyr HM: 0, BbI, JuogHe MegxHc-THH! Ham Hmcaxwe ecTb
C Bawl Hpaxcga, HO C TemH TOKMO Hpaxcgy Hmeem, KoTopme Apes.= CbIHOB H gutepefi

Ii weH HainHx noxHTHula H rutemnua. OTcrynHTe y6o o genex we Hamm H cocToxxxx

snacTHTenbcTsa Hamero nenuTecx. tITO cnbnuas Hortoco MegmcKmx mycnHmaHos Ha TpI4 qacTx pa3gern4Tcx H egmia y6o tiacTb pever: HoHexce HM C Hamm HHKasoice npegnexcHT 11pOTHBHOCTb H kancylowe 6paHH noKa3yfoT BI4Hy, nynne eCTb

66

.1:1a oTcrynxm OT HIM>. H TaK0 OTJITIIIBIIIHCA BO CBOA OTIKUT (cnx 6or B 14HCII0
lUle/3eTHIIKOB H 6e3ymHbix npwrreT). rase we macTx oTHeatatoT: OXOT51 BaM HHKa5DICe
C Hamm npeunexcHT Hpaxcaa, o6atie Ham c Hamm ecTb H eute / npeHerucax, npliNgoxom

6o ga nomoutb H HcnomoxceHHe noxtagHm mycnHmaxam Haumm. Y6o Hamex6paHH H MOTOR coTHopmeilcx &use, megHHAHe
no6excgalotne H oTromuonte 6exuacOepoe gaxce go KoHcTaHTHHa rpaga rHaTH HX

mei-4cm mexcgy HMH xceCTO9alime

6yayT, rpag TeCHOIO yrHeTyT ocagcno, cTpautHoe yerpemneHHe coTHopme C BOHJIeM

VAJLTIaT, AJIJIaT>> Ha rpax HaitayT, TaK0 mycJiHmaxam B B513aHH11, IITheHeHH11 H y6n-

Baum' ynpaxoonoutHmcx, ,LIHaBOJI Ha BbICOgarILLIy10 BOCIIIe,11 ropy, Ho3onHeT H

petteT: Bbi y6o B 12(06b1BaH1414 rpaga cero TpygliTecx, Ho gombi Hama H Hag Hammx

Tedoscaxcuan (AHTlimyxaNweg) nagemuo nogsepwe. MycnxmaHbi cne OT gxasona

ycnbnuainue, OCTaBAT 6pallb H BO CBOA CH BO3BpaTATCA.
Ho OTTHaHH14 cem, HpaHm menortemecKHe ewe B 3.TIerILLIFIe H3MeHATCA, gpyrom
KOBapCTBO, cocegom JIeCTb ycTposiT, MOJIHTB H MH.TIOCTMHb HHKHHX )K COTB0p5IT,

Bee 0 Heatex mHpcmx Dewiest HattHyT: B me3quaax pa3rIlaf0J1bCTBOBaTH HmyT

cnoneca K TopxcHuty H cyeTcTsmo Hanewautax H nonsepryTcH weHam CBOHM, CbIHbI
poAHTenem CBOHM HeIlOCJIyIIIHbI 6ygyT. Hocgegroun4i1 pog npegHapHsuiero xyRHTH HmeeT, o3nope9HT xce H npoKaeHeT. Toro pages nowneT 6or Ha mix ApOCTb
CB010 B TpsiceHHH 3eMJI14 14 B noscegHembix comma H JIyHbI 3aTmanuoc. Ytieme
Kypatiogo H 611aTOBeC1He ero HH BO tITO BMeHATCA. Mexcgy HesepHbimx H mycmmaHamx 6HTBbI H nopaxceHHA HIIKaK0 xce OCKyAelOT. OTBC10,Eky XHIILHHIZbI H nycTounrrenH HmtuncHyT, mexcgy KoTopmvra 3.T161111Hri nage Hcex 6ygeT emyxce HMAAcxu6ern.

Ceti gaxce K gamacKy ninnueg, Henilx H HecnbixaHHax 6egcnia HaHeceT, nosecHT

126

teniile se vor indemna una pe alta prin solii reciproce sa strice pacea si sa
inceapa razboiul cu musulmanii. Si astfel, adunindu-se toti necredinciosii
si nalMind cumplit in Wile musulmane, se vor face multe si singeroase lupte
in tarile din apus si vor ocupa toate tank si partile apusene. Pe femeile,
feciorii si fetele musulmane le vor duce in robie, dar popoarele egiptene,
platind rascumpararea cu bogatiile lor, isi vor elibera familiile din captivitate. $i Ierusalimul it vor cuceri, si toate tarile le vor subjuga. Intorcindu-se
apoi spre Europa, vor lua Constantinopolul prin asediu si vor goni ostirea
musulmana ping la Alep; linga Alep va fi o ba'talie cumplita, dar, si acolo
fiind biruiti, musulmanii vor fugi la $am (Damasc) 283 si vor pune corturile
pe cimpiile dintre Alep si Damasc.
Gonind mereu beniasferii dupa dinsii, vor inconjura pe mustilman in
cimpiile acelea si astfel, stindu-le de amindoua partile, iata ca din partile
Medinei vor veni 70 000 de musulmani in ajutorul alor lor, asezindu-si tabara
lor aproape de tabara beniasferilor. Cind ii va vedea neamul asferilor, va
trimite la principii si capeteniile lor soli care le vor zice: O, voi, oameni din
Medina! Noi n-avem nici o dusmanie cu voi, ci numai cu aceia care au rapit

si au robit mai de mult pe feciorii, fetele si femeile noastre. Departati-va

deci si vedeti-va de treburile voastre si de starea stapinirii voastre". Auzind
ostirea musulmanilor din Medina acest lucru se vor imparti in trei, si o parte

va zice: De vreme ce acestia n-au cu not nici o vrajba si nu arata nici o

pricing de razboi, este mai bine s5.' ne retragem de la ei". $i astfel, despartindu-se, vor pleca la ale lor (pe acestia Dumnezeu ii va socoti impreuna cu cle-

vetitorii si cu nebunii). Iar doua parti vor raspunde: Deli voi n-aveti nici
o dusmanie impotriva noastra, avem not cu voi una / foarte mare, caci am
venit sa dam ajutor si usurare musulmanilor nostri". $i incepind intre ei o
lupta crincena si facindu-se batalie cumplita, medinenii vor birui si vor goni
pe beniasferi. Ii vor urmari ping la cetatea lui Constantin 284, vor strimtora
cetatea printr-o incercuire strinsa si, facind un asalt strasnic cu strigatul
Allah ! Allah !", vor intra in cetate. In timp ce musulmanii se vor indeletnici cu legarea, robirea si uciderea, diavolul, suindu-se pe un munte foarte
inalt, va striga si va zice: Voi v osteniti cu dobindirea cetatii acesteia, iar
casele si copiii vostri le-a prapadit Tedjdjial (Antimuhammed)" 288. Auzind
aceasta de la diavol, musulmanii vor parasi lupta si se vor intoarce la ale lor.
Dupa alungarea acelora, moravurile omenesti se vor face si mai rele:
se vor statornici viclenia prietenilor, inselarea vecinilor, nu se vor savirsi
nici un fel de rugaciuni si milostenii. Toti vor incepe a se ingriji numai de
lucruri lumesti; in mezcide vor trancani vorbe de clac'a si desertaciune; barbatii vor fi supusi femeilor lor, iar fiii nu vor asculta de parinti. Neamul
urmator va huli pe cel dinaintea lui, it va calomnia si blestema. De aceea
Dumnezeu va trimite peste ei minia sa prin cutremure de pamint si eclipse
zilnice de soare si de lung. Invatatura Curanului i buna'vestirea lui vor fi
dispretuite. Litre necredinciosi si musulmani nu vor lipsi defel infringerile
si bataliile. De pretutindeni vor scoate capul rapitorii si pustiitorii, dintre
care cel mai rau va fi cel numit Ashibet 288. Acesta, venind la Damasc, va
pricinui mari si nemaiauzite nenorociri, va spinzura pe un om cu numele
127

66

Hexoero menosexa Hmexem Allu H Hexy

weHy eibKe 11MA Oamme, tieco paAH cam

6or THpama TOTO y6HeT, 143 erowe Juo Ad,'" AHoe TOKMO cnacyTcm H B cTpaHy X0paCaHCKy10 H36eTHyBLIle 0 csoem nopaweHHH nporillm H3BeCTHe no,AaAyT. ilo cem
HocraHeT Apyrxil, paeHolo Abnuynal ApOCT1410 THpaHH, emywe HMA 6yHeT Ce0UM114,
OT CbIHOB IIJIeHHHKOB poA CBOri He ;Lynn& Cell nepsee 113 3meti (6oraToil ApasHH)
ABIITCA B Me,H14Hy H K./16e (MeKKy) BHH,HeT, HO IIocpeAe rpaAa Het 'ammo norH6HeT.

67

IIO cem HacraHyT Kaemanu H gatcepmumu, o6a 3.neilame H HetiecTHBekuHe Ha6ewHHICII, icoTopbie Heinle 6eACTBO H HecHocHoe ano inoAem HaseAyr.
B Aanemartunix crpaHax 6eHHacc4eposhix 6.AH3 Xyma (KwraB) ecTE. HHoii
poA ripo3usaemmil H 3tiaAHe KaHmyp, 113 cero, rnararno, poAa, HeBepHbin HeicHri
npoTithy PyMe (PHMa HJIH Esponm) c CBOHMH sucowe Eenuacy6ep COTB0p1IJI 110J1`nunamll BbIHIIKHeT H Hp() cBeTa tiacTb o,AepwaTH / H K ce6e npHsneuut ycHnoBaTHC51 HMam. CJIOBOM eAHHEJM, BCA HceneHHasi cmyaleHm" H msiTewa npemcnonHHTC51.

Haim pew npopoK: B TO 'Tao{ ABATCA TpHAecArb genosex, xoTopme, xsaJIBLI(CC51, pexyT ce6e npopolcos 60)ICHHX 6bITH H MHOTI4X MaJ10,HyL1114bIX npeAbcTAT,

aim npeAretm gedmcdoscuamew. 06ame 6or cxopo CMATeT 14X, 3aHe HeTHHHue mycAHmaHe erAa OnlyT5IT ce6e B TOJIb cmxpeHHom H yinuceHHom COCTOAH1111 110110)KeHHbIX 61,ITH H B nocne,Amoro 30JI rny6HHy IIH3Be,HeFfHLIX, B0301110T KO 6ory 14 1136aBJ1eHI4A OT TOJ1b MHOFHX H TO11b TSDKKHX 30JI, 1114CTbIM BOCIIpOCAT cepAuem. Eor
)xe mmocepAym o 1111X moAeHHe HX yCnbIUIHT 11 CBATOTO Meedu B map noluneT,
KOTOpb1r1 B npume ymapHr HceneHHyto H B0306HOBHT, H11111HX 060TaTHT, naAuffix
130CCTaBHP>. MHAT Dice, AKO Me2du IIpHHTH HMaTb OT 3anamibm cTpaHm (HJIH sncowe

HHatie TOAKOBaTHCA mower OT AcknucH), o6atie nplumeT 113 Eyxapbl H B eAHHbilt

momeHT y3pHT ce6e B Mexxe. K Hemywe a6He nplicrynAT Ce,LIMbHeCSITb TT:JULIA OT
CbIHOB HCaaKOBbIX, KOTOpMe ero AKO rocyAapsi csoero no3ApaHAT. B TOW Hpemst
BO3HBHIlleT 6or TpHeTa TpHHaAecsiTb ApeBH1IX npopoxos, xoTopme 6yAyT tiaywu
MeT,LIHeBbI, TO eCTb 110BelIeHIA HCHOJIHHTeJIH. Cell xanu0e 6owHit p0,IAHCSI (11J114

pOXIHTCA) BO AH11 ceu0wcambldu H 6ypeanucanlyatt. Ho noHewe poAHTcx B OHO

mem, BOHL)Ke 3Be3,E(a Ao6poro LI4aCTHil 06pRIgeTCA B 6narononytfflegarem 3oAHaxe,
6yAcr 6owHit xanuy5e HAH Hamecrmuc 6owHil Ha 3emAH. Ceii 6eHmaccbepos npeoAoAeer H memem nocetieT, KOHCTaHTHHOHOJIb BO3bMeT OT HHX H CHAbH010 pyxoto

mai 3asomeT. no cell no6eAe MeT,HH B 11)/CTbIHIO (ApasHH) BCeJIIITCA H cTpaHy

Aden (6oraTbui ApaHHH) B none O6paTHB, ripHHAeT 110TOM H B IlyCTb1HH K10110

(COBbl) Bemucoe doicgmu comicAeT. 36ycyyd 113 TOTO)K npopoxa (MyxammeAa)

npeAaAe, AKO MeT,all IIp1HTTH Hmeer 113 CbIHOB CbaTMbI, AnlepH MyxammeAosm.

floHenesalo y6o Ham (rnaroneT MyxammeA), xoTopum-nH6o cnytaucst B OHOe

spew' B mHpe npe6bleaTH, erAa yCJIbI11111Te 11MA H malty Meedu K Hemy npHcrynHre,

cnyw6y ace H nocnymaHHe emy nolcaxcHTe. H xont 113 rieHbIX HCUBIH npeAsocnpitHmyT ,Aena HAH nociymca ero CMyTHTH H ocmorrH, o6atie noTom npHnewHee
Belltb paccymnnue H no3Hainne H Te notify'. ero H HOBeReHHAM ero noArieprHyTcA.
HpoTtlee HnH ceAmb 14J111 ,HeBATb AeT HenpecraHHo soesaTH HMeeT. no neTex ice
Tex B

(111H

(X141-1y) noilAeT, rAe )KeHy nolimer OT Hesiwe p0,414TC51 emy CbIH, KOTOpbIrl

6yAeT netiarb H nocne,AHernuHri CbIHOB ,IlaHHAa npopoxa./

128

All i o femeie numita Fatme, de aceea insusi Dumnezeu i1 va omori pe

tiranul acela, iar din oamenii lui vor scapa numai doi si, fugind in tara Horasan, vor vesti celorlalti despre infringerea lor. Dupa aceasta se va scula un
alt tiran suflind cu aceeasi furie, numit Sefiali, care se trage cu neamul din
feciorii celor robiti 267. Acesta se va arata mai intii din Emen (Arabia cea
bogata) 268, va intra in Medina si Keabe (Mecca) 269, dar va pieri pe neasteptate in mijlocul cetatii. Dupa aceasta vor veni Kahtani i Djermimi 270,
amindoi nav'gitori foarte rai si nelegiuiti, care vor aduce oamenilor mare
nenorocire si r'au de nesuferit
In tarile cele mai indepartate ale beniasferilor, aproape de Hut
(China) 271, este un alt neam, poreclit si pui de drac kantur" 272. Din acest
neam se spune ca va porni un necredincios impotriva Rum-ului (Romei sau
Europei) cu hoardele sale, precum au f5.cut si beniasfer i se va sili sa cuce-

reasca acea parte a lumii / si s-o atraga la sine. Cu un cuvint, toata lumea
se va umple de tulburare si razvratire.
Iarasi a zis Profetul: In vremea aceea se vor arata treizeci de oameni
care, la'udindu-se, se vor intitula proroci ai lui Dumnezeu si pe multi dintre
cei slabi cu duhul ii vor insela, ca niste premergatori ai lui Dedjdjial 273. Dar
Dumnezeu repede ii va tulbura, pentru ca musulmanii cei adevarati, cind se
vor simti redusi la o stare atit de smerita si umila si coboriti in adincul cel
mai de pe urma al relelor, vor striga ca'tre Dumnezeu si vor cere cu inima
curata izbavirea de atit de multe si alit de grele rele. Iar Dumnezeu, milostivindu-se, va auzi rugaciunile for si va trimite in lume pe sfintul Mehdi 274,
care va impaca lumea cu dreptate si o va reinnoi, pe saraci ii va imbogati,
pe cei cazuti ii va ridica". Se crede ca Mehdi va veni din tara de la apus (sau,
cum se poate tilcui altfel, din Africa), ins'a va veni din Buhara 275, o clipa se
va vedea la Mecca. De el se vor apropia indata 70 000 dintre fiii lui Isaac,
care-1 vor aclama ca pe imparatul ]or. In aceeasi vreme va ridica Dumnezeu
trei sute treisprezece proroci de cei din vechime, care vor fi ceausii lui Mehdi,
adica executorii poruncilor [lui]. Acest halife 276 al lui Dumnezeu s-a nascut
(sau se va naste) in zilele seifikatidi i burhanisatudi 277. Dar, pentru cal se
va naste in luna cind steaua norocului bun se va afla in cel mai fericit zodiac,

va fi halife al lui Dumnezeu sau loctiitorul lui Dumnezeu pe pamint. El

va invinge pe beniasferi si-i va taia cu sabia, va lua de la ei Constantinopolul

va cuceri cu mina puternica. Dupa aceasta. victorie, Mehdi se va aseza

in pustiu (al Arabiei) si in tara Aden (din Arabia cea bogata) 278, transformind-o in cimp. Va veni pe urma si va zidi in pustiul Kiuif (al bufnitei) 279
o mare djeami 280. Ebusuud 281 a transmis dupa acelasi proroc (Muhammed)
ca Mehdi are sa vina din fiii Fatmei, fiica lui Muhammed. Deci va poruncesc
(zice Muhammed), celor carora vi se va intimpla sa traiti in lume in vreei-1

mea aceea, ca atunci cind yeti auzi de numele si slava lui Mehdi, sa va
apropiati de el si sa-i aratati slujba de ascultare". Si chiar daca unii dintre
invatati vor incerca sa tulbure si s is in ris lucrurile sau faptele lui, pe
urma, judecind si cunoscind lucrul mai bine, si aceia it vor cinsti si se vor
supune poruncilor lui. Apoi se va razboi sapte sau noua ani necontenit,
iar dupa acei ani se va duce in Cin (China) 282, unde-si va lua femeie, din
care i se va naste un fiu, care va fi pecetea si cel de pe urma dintre fiii
lui David prorocul. /

129

67

Bmopbta zmett npopottecmea

68

0 Hanagemm ,E(eA)K,g)Kuana

,Ifedascdoscuanoeo npinuecTHHe Heubm y6o cKa3yloT Hmylnee 6bITH BO spew'

Meedu, Ho HepHeinuee 113sec-rile ecn, TO, ewe Myxammen npopoK cHolim nocaenoHaTenem OTKpbITH H3BOJIIIJI. Ae,L0K,11,X(HaJI (TOJIKOBaTenb Ta171HCTB rnaroneT) po,n,Hcst

Ho rnn Myxammena anocrona 6o)KHR. Eroice pownecrso cHue cnytutcm: Myxammen

HeKorna c OMepoM, eninnam OT qemapex Hacne)amos ero, B He Kyio Be Cb sxousium,
pew OMepy: Beat Jai Tm, 51Ko B cene ceM ecTb myx HeKHil Hme Hem Kaman H iceaa
Hme Hem Kamane, 113 immix npoKniumil ,genwnwHan npoH3bum HmaTb? 14 cHe

peKuni nyrb atoll cosepluaLue. Ilo HeKoniake ice HpemeHH, cnytum OMepy B
Towe npiarrli ceno, B Hewe Haien, HHne warenen co6pasuaacH H mewny co6oio
Helms' B3aHMHO cKa3yroutax H cosonpoulaioakiacR. OMepy y6o o MI He wiz-ma
1IX CeJIAHHHH HeKoero Honpocinnuy, oTHeLua OH, AKO B TOT ,I1gHb ponlicst oTpolia

He Koe, KoTopoe a6He no pownemat cHoem sicHopa3nenbHmm H nonium rnaronaue

rnacom. TIT cabanas OMep, cneunio K Myxammeny noline H emy npe,anowHa sca,
Awe o powamemcsi cabunan oTpogaTH. Myxammen y6o B33113 c co6oio OMepa H
1411MX OT CBOHX noHne B oHyto BeCb H CBOHM pew: ollpHausTe HOJIMICHM B HOMb1111-

JleHIIII Haub He Kyio na y3pHm, BO3M0)KeT JIH OH y3HaTH, ATO MM HOMMIIIJIMeM#.

lionowma ice B MbICJIM cHoeil rnaBy KypaHoey, Awe Ryxan (amm) Ha,anlicyeTcsi.
TeMice npaxonmaty Myxarvuvieny K Redaccdalcuaily, OH erna TOKMO y3pe Myxammena,

a6He Ho 3oran3 pew: LIT npinuen ecH HangTH, o, Myxammene! H noTro rnaBy
Kypana Ayxati B Hamem nonmiu4cre nombunnewm? 1( cam imasi Helms! noHocHTenE.Hag

H AeCTb MyxammenoHy pa3npawaioulast npHnowan cnoseca, Awe cnbunaH, pa3rHesacsi OMep H H3HneKuni meg, Aeddicomcuaita ynapan, HO HINT ice ycnen nage
we OT mashl ero meti OTCKOLIIIE, OMepa B ague paHan H Asa nepcTm pyKH yA3B14.1I.
FOCHOHHH npopoK MAR, AKO Hapon MATeTCA H Hananeage Ha HHX COTB0pHTH ymbau-

n meT, oTcryniin Ha3an, no y6erarouwro ero no noseneHino ,llenwnwHanosy, KameHHCTag ropa AKH rpan creHamH oKpywana.
ilecomy 6Mniny, conpyrn MyxammenoBbi eTpaxom 061RTM 6baua, Hx)Ke OH
69

MOJIHTBaMH CBOHMH 6ecneganb/Htax comopHn. I46o H030ra3nuy emy (Myxammeny)

K 6ory H nomoum HocnpocHnuly, a6He nocnan 6or aHrena, KoTopon Ho o6pa3e

Beimicoro opna c He6ecH men, gedascawcuaria HOXHTHJI H Ha H03nyx yHecn, ,Lledatcdxcu-

ail y6o K Myxammeny BOCKpIPIHJI, HcnoBeaya ce6e 311H2Cip, TO ecn, noKopeHHa

emy 6bITH. Ho Myxammeny nomaaHHe con3opuly, aHren B nanegailumil HexHil

ocrpos ero 3aHece, na cTperom 6y,aeT nawe no ycTaHneHHoro npinnecrsHio ero
BpeMeHH.

Hporiee AexicmcHan nepHee B cTpaHax XopacaHcxxx ABHTCH, oncyny scenum

Ha ocna cBoero, npHarkeT B HaparaH (mice eau" npeHHHii cro.nHmil rpan nepaincialx
rocynapen), B KoTopom rpane cenmbnecsiTb Tbicsuu )CAROB K Remy npano)Kinnuecsi

nocnenouaTH emy 6y,ayr, 6y,aeT ice ,aenwnwHan Hun enimo cneno 'myna{ oKo.
Bce HoilcKo ero COCTOSITHCA HmeeT 113 TpeX ponos tienosemecKHx. IlaCTb y6o 6y,arr
co6paHHasi H3 )CAROB, Erropasi we 113 weH, TpeTHA 113 TypKMeHOB. Ilporiee M110)KacHUHTI

OT HHX Hacrosanero pang rnana HocnencrBoHaTH emy 6ydayT, Hmwe OH canm nnono-

npesecm npexcnonHeHHme noKa3aH petieT: Ce Bam pail, H3emnitTe

no Honx cHoeil, Awnre H HacbauailTecm. B camon ice Beau{ He pan, HO an 6yneT
H mecTo TbMbI BegrorpaAa ero. KoTopme ice He HocxoTAT nocnenoBaTH eMy, HHoe
HM noKaweT mecTo, ero ice anom HapetieT, B camon Dice Hew mecro TO, He an,
HOCHI,M414

130

Al doilea articol al prorociei

68

Despre navalirea lui Dedjdjial

Unii spun ca venirea lui Dedjdjial va fi pe timpul lui Mehdi, dar cea
mai sigura tire e aceea pe care Muhammed Profetul a binevoit s-o descopere urmasilor sai. Dedjdjial (zice tilcuitorul tainelor) 283 s-a nascut in zilele

lui Muhammed, apostolul lui Dumnezeu. Nasterea lui a fost asa: Intrind
data Muhammed cu Omer, unul din cei patru urmasi ai lui, intr-un sat,
i-a zis lui Omer: Stii to ca in acest sat este un barbat cu numele Katan i
o femeie cu numele Katane, din care va iesi blestematul Dedjdjial?" Si zicind
acestea si-au cautat de drum. Dupa un timp, i s-a intimplat lui Omer sa vina

in acelasi sat. Intrind in el, a v5.zut pe locuitori adunati, spunindu-si ceva

intrebindu-se intre ei. Cind a intrebat Omer pe un satean care e pricina
tulburarii lor, acela i-a r5.spuns ca in ziva aceea se nascuse un copil, care

indata dupa nasterea sa a vorbit cu glas tare si raspicat. Auzind Omer

aceasta, s-a dus in grab5. la Muhammed si i-a spus toate cite a auzit despre
copilul nascut. Iar Muhammed, luind cu sine pe Omer si pe altii de-ai lui,

s-a dus in satul acela si le-a zis alor s5.i: Hai sa gindim la un lucru

si s

vedem daca va putea sa cunoasca ce gindim not ". Si s-au gindit la un capitol
din Curan, intitulat Duhan (Fumul")*. Venind asadar Muhammed la Dedj-

djial, indata ce 1-a vazut [acesta] pe Muhammed a zis cu glas tare: Ce-ai
venit sa vezi, o, Muhammed, si de ce v-ati gindit la capitolul Duhan din
Curan?" La acestea a mai adaugat cuvinte batjocoritoare, atacind cinstea
lui Muhammed, pe care auzindu-le Omer s-a miniat si, scotind sabia, 1-a
lovit pe Dedjdjial. Dar n-a reusit nimic, ba, mai molt, sarind sabia de la capul

aceluia 1-a ranit pe Omer la fata si i-a atins doua degete de la mina. maritul Profet, vazind c5. poporul se tulbura si planuieste sa-i atace, s-a retras,
ins'a pe cind fugea a fost inconjurat din porunca lui Dedjdjial de un munte

de piatra, ca o cetate de ziduri.

La aceste fapte prietenii lui Muhammed au fost cuprinsi de frica, dar

el, cu rug5.ciunile sale, le-a luat / toata grija. Caci atunci cind a strigat

(Muhammed) catre Dumnezeu si a cerut ajutor, indata a trimis Dumnezeu

un finger, s-a coborit din cer in chip de vultur mare, 1-a rapit pe Dedjdjial
i 1-a dus grin aer. Dedjdjial insa a strigat care Muhammed recunoscindu-se zingar, adica supusul lui 284. Dar amenintindu-1 Muhammed cu mina,
ingerul 1-a dus intr-o insults foarte departata, ca sa fie pazit ping la vremea
mai inainte hotarita a venirii lui.
Dedjdjial se va arata mai intii in tarile Horasanului, iar de acolo, Incalecind pe asinul sau, va veni la Isfahan (vechea cetate de scaun a domnitorilor persani), in care oral alaturindu-i-se 70 000 de iudei ii vor urma lui.
Dedjdjial acela va fi chior de un ochi. Toata ostirea lui va fi alcatuita din
trei neamuri de oameni: o parte va fi cea adunata de iudei, a doua din femei,
a treia din turcmeni. Cei mai multi dintre ei it vor urma din pricina foametei,
iar el, ar5.tindu-le for gradini pline de pomi roditori, be va spune: Iata-va
raiul, luati dupa placul vostru, mincati si va saturati". Dar acesta nu va fi
cu adevarat raiul, ci iadul si local intunericului din gradina lui. Iar celor
care nu vor vrea sa-i urmeze le va arata un alt loc, pe care-1 va numi iad, dar
local acela nu va fi de fapt iadul, ci raiul. Toate aceste strasnice minunatii
* Coran, XLIV.
131

69

OH 14..ed 1alt1ig OHD 030 OISIIIIIEd1.3 FIELF1V 010H901111100 IHd0$1103 `onaoodimx a

0)10C1111 OXISENHH 10VA9 EHHHI314 0111011t1.011 010 1I1H1f0113H 0110Hh 00Z 4000 OMC/CIA13
HIU11041131Y011300 .LictrA9 CI 000 140)0 H KLIMA 41.011131 3C1411101X17Olf3011 0903 UV `101/Cd00
0)10 4130H 11I9EH 11111Th4lf09 '109 00Ed 'On
owls mug
ricloug '4100 g 13I911H0h0113H0E1011 90IfX B31111111red90
14IMIOV0113011 1001/1111 XIN0 H 14.101100.100MV0d11 11c1lA9 014H11011014h309 014)101,1H31H3XYI
141H0INAd.L.111H .14113k1 1490)1 H "hI0d1.1
014111110H/31411-0H3Mbl `111110H01 0)KH -130relf3
INFIH H INI9E3MLIO0 1A103E1f1 014HOLI H 11X1413 011)130h14.1.141411 0110 OH130d.LHX 0I4H110)1(011-3
ILLV11011300 `1XIYA9 0)KX14 14111.01M411.3 KIOX 01)1 11 Hmnuoloicdoll'coa IfFig 'I49 OH -too
.1.0)1(01A1 0)1EHH 11.114d013103 0110d 11MIILI(L.014d11 x AIN011 0903 OJOHHUMTOLI 010 141149
10X17000113H 09H 14INFII0d0010 HIA111)1341f0E1011V HIA1.011dO1d-0 OIRLOX011 H -3EdI301Delf0
1\13111 Isoornamruuoud `14110001.1011 AINX 0)1( a XJ4H 113A1M3HhUdIAIOLI H 0100/Ch -1111111111f

tdol

vredi

11)111 0)1(01h14H a 0903 011101E111A1TIO HUH `omolowiccud Awai. HosArelaVou i.oxcow

qnqg etreaoalotiollooa Xvsia OH qiuout
Hiqdoi.ox op:K[11'903o 01111EV0I0119

'030111

OL

01011)K09 HOW0dX03 H
'101/.4 0)100I HOE 01090If 14 W011.1.33h0H WHO143 `.1.14H1f0113H
030 oa 011H9S111 }Havoc oFundxoo / vmHaocIxoo /Cola !Kaimodxio mfaiouCtroirooa
ogao ISEJOHIN IOW -0$3313E109 )1( XIAIOI .1.0110d INEXHHI01103 :1N14OE13 01TIV>) 40101TIOX
xooa X111TMEI 001110 H aoHiovdu 10 xmadaint Arnadx3oa 14 xiqamic oicloaioo oih
'H111)10(1E11 '011 00X0d141110d11 11 001111.10111f0d1.00dLI .1.01114CH `otrou 0171 HIC013.01411. 011
0114H01f011011 010 NEEd90 001110 XH 0111011f1A1014d11300 H 11)1-0 10 HUTA= `oTrustrox3x
Ttadu KINI4H 153IKEIN H
`onjaroiroou treh '<alA103 030h lind OH B310E0100
H `111411011X0H 1114d010)1 149 OH ISOlf11H01131011 'AY13

11I411011A

OH

Urn

.1.01THI3dll

`AHHIniAi H110111.0 1411)1(09 IKHEd900

ALVO

H XVOIAIINEXAN :1X)10d 'CO 01f010011U `1,4.14)K09 1103 111411 H `1414014100h011

oTna

X14014)K 14.1001490d1.1 <<LIOVA9

aohiodu tpqadou cHol7 ialrAg Hoard

011)1H11-011

1101111

-au.Loo
:1000d1100 OH>) a

undoia `Anisom HaLocli. `onm4H7oo

H1f01HV

110014M OW Hi1t7 1AVA9 141190)1011 1\114h0d11

014H0

redi

OXHIf

qnsoat'odicaoh

oxoNH ItaysimexXyq
`A-17'o1

ttoxa oa

1131.011

0)1MI 11I-000113H0)1(11-01I .LX17X9 I411000If0h 019HdgH111Id0

If1411.01114 `11.1.1111114.CH ONIS OJOHO H110110d1
111011001)

H 31L111.01(

OL14ELL111101/11

(OI41101a Mumma vgwa0 141.611 `1A1A114 09H `1.10110101.1 0111.0 01)1 HUH owllroaodgoll
HUH 110t)KAHOLI A11011,101)070)/ 141.E001113V3lf3011 `101:6(9 t11400)1.0.1. 111411d000H H -10

10 XI4113A)13110HOXE .15311410311000d11 Imo() 010 1S14)1111f01 I4HHh1111011 `101(A9

0)111 a H1103 010 Etnuoica 00)1011011'0h OITHSV03 10 EdE0 010H110111I03 isoHJAYX.LOA
HoHnireuxodu *IX10Y1100 E171H '011 Ulf30 .1.01711311 H blicd `1.0d100d11 0)10E1( 011 H309011
)111HIIA13

minsoot
aoHo iswoda 101fO1elf1) (Volonrexicw oridoiox a oHlitrow H a omartoodoH
areillgo adtMcg `rmgvsauroitiAl H130IC H E013dM10)1 010 14H3E11009 11 14111(01:1410H -0d11
1.10319
X141111

033h HrEd

X0red1

X141\IT/13 H130111903

KWH

11

11)1E11 H11.01HE

H XVIred13

11100d11013

'On

oolioinicoa

:011101110Ielf1 OH>) `01 014d010)1

0)1U)1

0903 XNH1103E113 H -9110d110H

`113IXIII0d90
HO :1-0U111001.0 OM) X0INIEdX H a

OOHO ISINOdEl

41110111011 01T101.001411d11 H 014HHV130d110H 01110d0111

X01\1012' X11003 011)K09

Eng

0)K

13

A14," (X0H3) 1131H00 '14 BRMOHOU

11 011
1111H0h0dH 0101 031000 Hioost

HOICHREE[ 10171411d11 `IfE14)KLr)K1Y0V ET7101 15.14111113

`AIA10

`avynxcexcearD I41

111411H)K11 4(1430

nom. xoaou-oh

.L0 UX31,100 taoHnow oricloiox o wourxxcnal'o)/ 4Frec19 10d01103

OH Off X140d011 INTIMrellA 3 X14 NHOd0I3 HretaHdi inreTrusora yvnxcedicedr OhElIVIEH
.113111Ltd0101:1 OH iruHmOi'maror( a al/Wad WICK) 4.130 VArDci (ISEM3HH1.1011ELI -Vd1101:1
.1.0

KU

00d0.1.0 3 W0)13110E1 INI4110141ION 110111H9

01090 XITECIL3 /101riC9

`030141

I gE

.1.0011\1H

H 0031141f00 OHH0)3t11

le va face cu siretenia sa vrajitoreasca si nu va fi in ele nici un adevar.

Ostirea lui isi va implini numarul de 200 000 si ii vor urma lui 15 000 de femei,
iar pe cei ce-i vor urma lui ii va inv5.ta sa creada ca nu este un alt Dumnezeu

mai mare decit el.

Muntele din apropierea cetatii Basra 286 ii va urma lui, prefacindu-se
intr-o piine proaspat coapta, si-i vor merge inainte nenumarate instrumente
muzicale, guile, cobze si altele, precum si tineri frumosi la fata, care cu
dulce si armonios glas ii vor cinta cintari si stihuri poetice, foarte iscusit
alcatuite, pe care auzindu-le, de ar fi cineva cit de infrinat, nu va putea
face altfel decit ca, apropiindu-se de el, sa se marturiseasca supusul lui.
Caci aprinzindu-se oamenii de arterele diavolesti, deschise de pofta si senzualitate, intunecindu-li-se mintea for si lipsindu-se de simtiri, se vor lasa
influentati de el ca si cum nimic in ei n-ar simti sau n-ar intelege. Numai cel
pazit si ocrotit de harul anume al lui Dumnezeu nu-i va urma aceluia. Tot
asa, toate le va umple de rautatea si nelegiuirea sa ; toate comorile ascunse
in adincul / pamintului i se vor deschide ; celor ce-i vor urma le va da multe
bogatii. Pe linga acestea va zice sfetnicilor sai: Daca vreti, voi invia din

morti si vii voi face pe toti parintii si stramosii vostri". Zicind acestea, va iesi
intr-un cimp prealarg si preaintins, unde diavolii, luind din porunca lui chipurile parintilor for si iesind ca din pamint, se vor arata inaintea for si vor

zice: Urmati acestuia, fiilor". Pentru aceasta nu va famine invatat sau

neinvatat care sa nu i se inchine lui.

Lisa cind va veni la Medina, ingerii lui Dumnezeu it vor opri sa intre

in cetate si-i vor spune lui Muhammed: O, apostole al lui Dumnezeu,

cite zile va mai petrece printre cei vii acest rau si nelegiuit ?" Si Muhammed le

raspunde lor: Patruzeci". Dar prima zi va fi egala cu un an, a doua cu

o lung, a treia cu o saptamina, iar zilele cele ramase vor fi asemenea celorlalte zile. Ingerii vor intreba
Insa, in acele zile mari si lungi, cum
vor trebui oamenii sa-si faca rugaciunile cele obisnuite?" A binevoit sa arate
ca ulema (teologii, invatatii) din vremea aceea vor da o sentinta fetva 286,
pentru ca a poruncit ca, daca cineva de bunavoie sau silit va urma lui Dedjdjial, sa fie aratat de cei iscusiti in lege drept un necredincios si un apostat.
Magarul lui va fi asa de mare incit sezind la umbra lui o mie de oameni vor
putea sa se racoreasca si sa se usureze de arsita soarelui. Dar cind va inaleca
pe magar 11 va intinde mina, va ajunge pina la cer.
In acea vreme (zice Muhammed), musulmanii care vor locui in Medina
si in Ierusalim vor petrece neprimejduiti si nevatamati de inselarea si perfidia
lui. De aceea ingerii it vor intreba din nou, zicind: Dar cei ce se vor afla
atunci in alte cetati si Vain cum vor putea sa se pastreze mintuiti si neinselati?"

El [va] raspunde: In biserici si in casele lor, chemind intr-ajutor numele lui

Dumnezeu si facind necontenit rugaciuni". Iar cind va veni Dedjdjial in Babilon, atunci sfintul Hizr (Enoh) 287 se va arata
batjocorindu-1, va spune:
Dedjdjial, esti un mincinos", si, dupa ce va rosti acestea, se vor arata 200 000
de oameni din oastea lui Mehdie, care vor face razboi cu Dedjdjial. Cum la
inceput vor cadea din partea lui 30 000, Dedjdjial se va mindri si mai mult.
Dar intorcindu-se Dedjdjial la Remle (care este Rama in Palestina) 288 se va
bate acolo a doua oara cu ostirea lui Mehdie i va fi cadere mare din amindoua partile. /
133

70

71

Tpemua tineu
O CHHTHH Hllcyca XpucTa
HCTHHHbIcl BeCTHI4K (MyxaMMe.na caoero pa3ymefoT) n3Becime nonane, SIKO

B nocnenHernuxe ero BeKa nin4 efflux 'Imam C He6ecu Hca mecue (14ficyc XplicToc)
H y3p5T, rnaroneT, ero ace, xaxo HOJI0)K14B Ha nay aHrenex pyxn, AKO 60)KeCTBeHHOe
cnamle, BO BC10 acenewlyto palmaHHoe, BCA CHAHHA caoero 6.mlicTaHaem HCIIOAHHT
H TaK0 C BenHICHM TopxcecTaom H cnasom men0BeKOM ABHTCA nepBee HaA gamac-

KOM, eroxce yaanea BaCK0 Mernneao Bo3panyeTca 3en0 H Bo3onmeT: Map Ha

Te6e ;la 6yner H 6narocnosemle 6oxclie; Twice nocnenywine eMy, xynHo B gamacx.f3HanyT. 14ncyc xce nmex Ha mute nuanxy 3eneHylo H 6enmmx o6nemenamil
onexcnamn, HanepcHmcom )Ice H memem npenoacaHmAti, xonae B pyue nepxcaupfti,
croa Ha Bepxy Benmcoro xpama Alcmu /Jape (mice Benaa 6anufsf Ha3maaeTca)
Benxi( lim Bo3onneT rnacom: 0, nionne Myxammenoam, na 6yneT cnaceHHe H
6narocnoseHae 6oxcne Ha Bac! TaMo (a )Iamacue) Hacycy mennalny, o6mTaTenx
Bcero caera cTexyTca K Hemy H c no3npaanefaxem nponcxonaine ycpeTaT ero.
Twice cam Meedu Tamoxcne xo limcycy npxkineT H Bo xpam muenule, Hama3 (MOJIHTBM,

awe o neB5ITOM mace 6maaTa o6bncoula) xynHo c Mernnem H nporrnm myxammenauclaw Haponom COTBOpHT. 143 ,Ltamacica ice nomen, nplinneT c Boilcicom Bo He-

pycankfm, rge B rpancxxx apaTax Ram Handaaemmx, Aenxcnxcnana o6penum,

xonxem npo6oneT H clafepHernum ero ;lynx), BO a,LI HH3pHHeT. Kp013b ero aKH
HCTO,IHI4K Texylnkril Awn no mopa AotiReT. Empice OT Hacyca y6HeHHy 6MBmy,

sof' Icico Mernifeso ace nonminua ero nocemeT, aufexce xoTopme 1436excaawe
B ropax H ,LIOJIHHaX CKpbHOTCA, camx mecTa Olib Ie menosemecxam BocxpwfaT

rnacom H pexyr: Ce y Hac xpmf-oTca 3JIbIe H HemecTname gexpicmcmartoBbi

nocnenosaTenx; npmingTe, BO3bMHTe H y6HCITe IIXD. CHM y60 seem y6Hernimm
6bIBILIHM, 14HCyC moHapxmo BCZTO caeTa mpe3 meThipenecaTb neT conepxcaTH 6yneT, B npartae ice H HCTI4HHe BCCX cynnuf HMaTb H yTeCHeHHEIX onpaankrr. Torna

EfesepHmm, mice mway Hacyca naTpoHa caoero 6braf, nosenurca na ncnosensrr

72

Bepy myxammexlicEyto. KoTopme y6o II0BHHyTCA, cnacellm 6ynyr; KOTOpbIH lice

OTMeTHyT Bepy myxammenaHcxylo, rice / y6ifeHm 6yayT. 1414cycy XplicTy Hapel-spout), H Meru )KHTH npecTaHer. Emyxce ymepuly, 6or nosenwrIlmcycy XpacTy,
;fa B3AB C C06010 myxammeitaticKoe BOCIHCTBO, Ha rope CHHalICKOR CTaH yeTpoirr,
rne cloepaoe coHmauje Dedolcuydasc H Me3daccuydarc ABHTHC51 HMeeT.

rieMilepmbla men
0 3expicny,toic H Me3,/pICHy,/p1C

IlpenpemeHume 3enxcuynx H Me3nxcllynxc Asa 6paTa cym, xuropue OT

CbIHOB HOeBbIX C CBOHMH npoinKaoula HaUHaMH. CyTb )Ke Renoseum Haulm CeS1

xapnm, 3eno manoro ao3pacTa, manernnae nmyfunn omeca, pm{ xce Immune

,Rony Bricsiume. CHH cTeHy OT AnexcaHnpa Benaxoro conenaHHylo (o Heibice mum

pegeTcs) JuDicywe H A3bIKaMH OHylO npoToprHymue Ha 06HTaTenbHbIrI xpyr 3emHmii Hananyr H nono6Hmm o6pa3om mug= H axif capaHma noanalowe menosexos
H npormaa ACHBOTHaA BCA noxcpyT H onycromaT. KOTOpbIe H3 BMX nepsee npwanyT,

134

Articolul al treilea

71

Despre pogorirea lui Iisus Hristos

Adevaratul vestitor (il inteleg pe Muhammed al lor) 289 a dat de tire
ca in cele mai de pe urma zile ale veacului acestuia se va cobori din cer Isa
Mesa (Iisus Hristos) i, zice, it vor vedea pe el toti cum, punind miinile pe
doi ingeri, ca o str'alucire dumnezeiasca revarsata peste toata lumea, va umple
toate de stralucirea luminii sale i astfel, cu mare triumf i slava, se va arata
oamenilor mai intli deasupra Damascului, pe care vazindu-1 otirea lui Meh-

die se va bucura i va striga: Pacea i binecuvintarea lui Dumnezeu fie

peste tine", i, urmindu-i lui, vor intra impreuna in Damasc. Iar Iisus,
avind pe cap un acoperamint verde i fiMd imbracat in haine albe, incins
cu sabie i armura, tinind o sulita in miini, stind in virful marelui templu
Akminar (numit Turnul alb") 290, va striga cu mare glas: O, oameni ai lui
Muhammed, mintuii ea i binecuvintarea lui Dumnezeu fie peste voi 1" Z1bovind Iisus acolo (in Damasc), locuitorii intregii lumi se vor aduna la el
i it vor intimpina cu aclamatii. Si insui Mehdie va veni acolo la Iisus i,
intrind in templu, va face imprcuna cu Mehdie i poporul muhammedan
namaz (rugaciunile obinuite in ceasul al nourdea). Plecind din Damasc,
va veni cu otirea la Ierusalim, unde, aflindu-1 pe Dedjdjial la portile cetatii
numite Lot 291, il va strapunge cu sulita i va arunca sufletul lui cel preaspurcat in iad. Singele lui, curgind ca un izvor, va ajunge ping la mare. Dupa
ce va fi ucis de Iisus, otirea lui Mehdie va taia toate hoardele lui, iar daca
scapind careva se vor ascunde in munti si vai, chiar locurile acelea vor striga

cu glas omenesc i vor zice: Tata, se ascund la not adeptii rai ai lui Dedjdjial; veniti, luati-i i-i omoriti". Cind toti acetia vor fi omoriti, Iisus va

avea imparatia intregii lumi timp de peste patruzeci de ani i va judeca intru
dreptate i adevar pe toti i va indreptati pe cei obiditi. Atunci, celor necredincioi, care socoteau ca Iisus este Domnul lor, li se va porunci sa marturiseasca credinta muhammedana. Cei ce se vor supune vor fi mintuiti, iar cei
ce vor respinge credinta muhammedana toti / vor fi uc4i. Cind va domni Iisus
Hristos, Mehdi va inceta sa traiasca. Cind el va fi mort, Dumnezeu va porunci
lui Iisus Hristos ca, luind cu sine Wirea muhammedana, sa-i aeze tabara
in muntele Sinai, unde se va arata spurcata adunare Eedjiudj i Meedjiudj 292.

Articolul al patrulea
Despre Eedjiudj

Meedjiudj

Mai sus-pomenitii Eedjiudj i Meedjiudj sint doi frati care se trag cu

natiile lor din fiii lui Noe. Oamenii natiei aceleia sint pitici, de statura foarte
mica, cu ochi foarte mici i cu urechi mari atirnind in jos. Acetia, lingind
zidul cel zidit de Alexandru cel Mare (despre care se vorbete in alta parte* 293)

i spargindu-1 cu limbile, vor navali pe tot globul locuit al pamintului i astfel, lingind i mincindu-i pe oameni ca lacusta vor devora i vor pustii i

toate celelalte vietati. Aceia dintre ei care vor veni mai intii vor bea toate
* Coran, XVIII, 92 i urm.
135

72

Te BM cnagicHe BOAbI H HO HILX nptnuegume Bee roptacHe (TO eCTb MopsI) BbIIIMOT,
nocnegHeilume ice H camoe 6naTo 110.1111)KyT H TaK0 ApAIlleCA H BCA nornoinaiouie,
BCC Jame 3eMAH HCHOJIHAT TOJIHKO, AKO H 11THIH3I He 06pBalyT gpeBecH, Ha Hemnce

6b1 oTnoinniym. ileco pagx Hyncgoto npeno6excgaemH Ha rnaBax HX cagHTHcB

651,11YT7 OT Hmoice ynosnsuoinecsi, npemHorHe norH6Hyr. Ha rope CHHaAcxori (Home
14Hcyca c BOVICKOM CBOHM no noBenemno 6o nano c-raH ycTpotifflua pexoM) TOJIHKOe
6ygeT xne6a H 6pauieH ocxygeme, AKO egilHoro 6paHa masa 3a TbICAUly 30AOTLIX
Toprom npogaBanicsi H TOMy, KTO 60Ab
AaCT Twosomes HmeeT.

06ame mycniimaHbi egHtimm Hmetui 6oncHB npornaronaHHem HacminaTHcB

6ygyr, TaK0 6o TB0pHTH Haytiwr HX. HHcyc XpHCTOC H yreinaTH 6ygeT HX, ga
Tepnenm3Ho noHecyT, goHgewe OT 6ora nocneunir norx6enb Hx H nary6olo OT
TODD Ha MIX HaCJIaHHOIO rice Hctie3HyT. OHH ice 6e33aKOHHerIIIIHe Ha He 6o CTpeJIATH

6ygyT H ycnbnuainue, AKO Ha rope amailcicoll Hapooll co6pairbi cyrb B oHylo cipaHy
C Benxi( Hm yeTpemneHHem notigyr. Hwice Haxogsiumm Hncyc XpHcToc nomo73

JWITCH 6ory, ,rta 6bI Hapoa mycniimaHcxHR OT OTCT3111HIIKOB CHX H 3bIJIX tlenosexos
H36aBHTH 113BOJIHJI./ HO ytilillet1H14 MOJIHTB BOCCTaBlIT 6or (HJIH CO3,flaCT) BHA
HeKHrl lieJ10BeK0B, Hxxce IIJIOTH OT egHHoro mnca, KOCTeil Hetrmynie, COCTOATHCA

6ygyT. KOTopMe egmibim yc-rpemneHHem H ygapeHHem Bce 3edoicuydascoe H Ale3dxcuyddicoe cialepHoe y61-uar coHmmne. HOTOM nonmer 6or riTuu HeKHHX, Hxxce

'Hex gonrHe 6ygyT AKO Bep6nioxc1e. Cue, moronic, numb' Tpynlie y6Heinnax nomum= B mope BBepryT. lipemeonnim ice H CHM 3.11b1M, mHp If o6wraTenH ero
THUIHIly nonymaT H aKH B pato BCA B HemsrrencHan H mHpHasi npemeHATcB. BCAmecia4x I1OBOJIbCTBO H H306HAlfe HacTaHer, Hapo,r B MOJIeHHAX H MOJIHTBaX TOKMO

ynpamciurnicsi 6ygeT. B TO spew' BO3ABHIlieT 6or Acxa6u 11211e28 (cegmb criBunix),

mice npinnernue 6ygyr BocnegcrBosaTenH Hiicyca XpHc-ra H xyga-nH6o OH notigeT,

THH nocnegoBaTH }imam. eMy. Twice Wicyc B MeggHy npecenxicsi, rge maTpoHy
apanicy cympo (o, petieHnu yncacHoro!) B nceHy nOHMeT, OT Hescice mHowcailume
pogwrcn exy Raga. no tiermpegecATH ice, sixonce pexom neTex, mum off Betnio
ncHTH 6ygeT, Ho ymepum, xo 6ory npeHger. FnaronioT Heubm, AKO norpe6eH 6ygeT
6nH3 rpo6a OMepoBa, mice 6bic-rb eX111H OT tieTbipex Hacnegiumon MyxammegoBbix.

1751Mbla Linen

0 npinnecrinm Aa6eTynap3a
Toil, mice omposetuisi u3gage, rnaroneT, AKO no ymepTBffn XplicToBom
HmeeT npHHTH Hexoe cipaularmuie tienoBetiecxoe, ,ga6eTymp3 Ha3blBaeMoe. By,oeT
ice B inige ncinsonia, gersepoHonaioe, emynce Hon{ H yam nogo6Hbi 6ygyr CROHOBbIM,

porn liMeTH 6yL1eT SIKO eglitiopor, BJIaCbI H KO)Ky AKO THrp necTpylo, XBOCT ice
AKO OBubI icapamaHluicicHe, BentricHri H xpyrnmil. CJIOBOM peuin, He 6ygeT xxil-nH6o

useT, mice 6b1 HeBHgeH 6bin B xmicH ero. BAH3 MexicH ec-rb rOpa, Ha escice Bepxy
nepBee 143 3eMJIH 143bIAeT (AKO TpaBa) n mpe3 Tpn Atm B TOJIHKy10 npoimpacTer
BbIcoTy, AKO mason) He6ecH AocsuKeT, 3emnB ice B poncgeHHH ero, AKO nceHa pox-

136

apele cele dulci, cei ce vor veni dupa ei

pe toate cele amare (adica ma-

rile), iar cei mai de pe urma vor linge si baltile si asa, inversunindu-se,
inghitindu-le pe toate, vor umple fata pamintului in asa masura incit nici
p5.sarile nu vor gasi un copac pe care sa se odihneasca. Si lite de nevoie,
se vor aseza pe capetele for si, prinzindu-se de ei, foarte multe vor pieri.
Pe muntele Sinai (unde am spus ca
facut tabara Iisus cu ostirea sa,
dupa porunca lui Dumnezeu) va fi atita lipsa de piine si de hrana, incit
capul unui berbec se va vinde la mezat cu o mie de galbeni si i se va da
celui ce va p15.ti mai mult.

Dar musulmanii se vor satura numai cu rostirea numelui lui Dum-

va mingiia sa indure
cu rabdare pina ce va gr abi Dumnezeu pierzarea acelora si pina ce, prin
pierzarea trimisa asupra lor, vor pieri cu totii. Iar ei, cei cu totul nelegiuiti,
nezeu 294, caci asa ii va invata sa faca Iisus Hristos

vor sageta spre cer si, auzind ca pe muntele Sinai sint adunate popoare, cu mare

repezeala se vor duce in acea tara. Iar cind vor veni ei, Iisus Hristos se va
ruga lui Dumnezeu sa binevoiasca a izbavi poporul musulman de acesti
apostati si oameni rai. / Dupa savirsirea rug5.ciunilor, va ridica Domnul
(sau va crea) un fel de oameni ale caror trupuri vor fi numai came, fara
oase, care dintr-o singura rcpezire si lovitura vor ucide toata adunatura cea
spurcata a acelor eedjiudji i nicedjiudji. Dupa aceea va trimite Dumnezeu
niste pasari ale caror gituri vor fi lungi ca cele de Camila. Aceste pasari,
spun, rapind cadavrele color ucisi, le vor arunca in mare. Trecind si aceste
rele, lumea si lccuitorii ei vor capata liniste si toate vor deveni netulburate
si pasnice, ca in rai. Va fi indestulare si belsug in toate, poporul se va indeletnici numai cu rugi si rugaciuni. In vremea aceea va ridica Dumnezeu pe
Ashabi iheeh (cei sapte adormiti) * 295, care, venind, vor urma lui Hristos si
it vor insoti oriunde va merge el. Iar Iisus se va muta la Medina, uncle-0
va lua de femeie pe o matroana araba (cumplita vorb5.' !) ; de la ea i se vor
naste mai multi copii. Iar dupa patruzeci de ani, precum am zis, nici el nu
va tr'ai vesnic, ci, murind va trece la Dumnezeu. Spun unii ca va fi ingropat
linga mormintul lui Omer, care a fost unul din cei patru urmasi ai lui Muhammed.

Articolul al cincilea

Despre venirea lui Dabetularz

Cel ce a destainuit descoperirile zice ca dupa moartea lui Hristos va

veni un monstru omenesc numit Dabetularz ** 296. El va avea chip de vie

tuitoare cu patru picioare; picioarele si urechile ii vor fi ca cele ale elefantului, va avea coarne ca un inorog, parul si pielea pestrite, ca tigrul, iar coada
ca oile de Karaman, mare si rotunda. Intr-un cuvint, nu va fi culoare nevazuta pe pielea lui. Aproape de Mecca este un munte si pe virful lui va iesi

el din pamint (ca iarba) si va creste peste trei zile la o asemenea inaltime,
incit cu capul va ajunge pina la cer ; iar pamintul, la nasterea lui, va geme
* Comm, XVIII, 8 urm.
** Ibidem, XXVII, 84.
137

73

74

,aalowasi HoccTeHeT. Enn How pymmo weir' Moriceos nepwaTH, npyrom ace Ileum
COJIOMOHOBy HOCHTH HMaTb, etowe 3anegamneeT B 9eno mycnnmaHos y6o no
HMeHeM HepHmx, Hemyc.immaHos we non nmeHem HenepHmx. Enaro.naTn 6y,neT /
apancioim A3bIKOM H cne CJIOBO HenpecTaHHo 11p0H3HOCHTH HMaTb: Enrie0mem
prime a.aa e33a.aumun ynapeHne 6owne Ha JHOTIAX H Henpasenumx. CeMy nocnenoHam 6yneT 6e311J1OACTBO, 51K0 HI4 ennHo wlinywee BO3M0)KeT Maxko ponkrrn,
awe we xoTopme p0AATCA, 6):(yT HMeTH HOTH K mane nplinenneHHme H cor6eHHIIe.

Iffecmbiti melt
0 COJIHge OT 3ana1e BOCXO,IVITH limpuom
14.rm 14ncycy Xpnery napcTnyionty, HJIH 110 ymepTann ero (KOTOpa5I CeHTeH1411A

3a x3HecTHeinny10 limeeTcn) BO ennHy OT Howell canHue Ha Aim (To ecTb BbICOMarl1110e He6o 1,1 npecTon 6ownil) Hocaten H K HoraM Hmcomaihnero He6ecn npnnan111H, Gory HOKIIOHHTCA H DocnpocnT, na 1103BOJIHTCA emy XOTA Manoe Hpemn, B
Hexce 6b1 H OHO HO MHOITIX Tpy,aax OT HenpecTaHHoro OHOTO OTHOTIHHyJI0 ABH)KeHH51.

HCIIpOCHB y6o OTHO,IHTH51 4103B0J1eHHe, Tpx AHH H Tpn HOLLH He B31,IXT X. B KO-

TOpOe Hpemn Te, mice H011414b1e TB0pHTH MOJIHTBbI 11 nawe no 3apH mime npononWaTH 06bIKOLIIa, TWIT, n0.111-0 H Heycbunio B MOJIHTBaX npe6y,nyT, AKO yTpywnuiecn
K TOMy 6neTn He BO3MOUT. 14 Hcinexue 143 ROMOB B033pAT Ha 3Be3Ab1, won yrinWIT ewe B CBOHX mecTax snmsrnrcn. Lleco panes pexyT: oKom mano B CHLO HOILtb

cnaxom. Cite pexuni, naxn K conepineHnx) MOJIHTB 06paTErcsi. H Tax cue K

cmoTpeHni-o 3Be3A Hcxoxneme H K cosepluemno MOJIHTB Ho3apamem4e, TpH xpaTbi
COTB0p5IT. Ta)Ke 1103HaHHOCI 61DIBUIeil OT mynpmx nOJITOTe HOLWI OHH H Hapa3ymHmx

B036y,LIAT H BO xpamm Hmenthe, MHJIOCTb H mmiocepnne 6owne np13mHaTn HanHyT.

nOTOM HCHOJIHIIBILIHMCA Tpem }imam (HJIH Hpemem Tpex nHeii H Tpex Home11),

ace menoneum o6paTAT nnua CB051 K 3anany, B KoTopori cTpaHe yBHASIT nepHee
ABIISITHCA TlepsneHocrb CBeTaH14A H COJIHUe 6.nentaineecn, 'Lao erna y3pAT, picac
Hemil HempetieHHmil Ha ne.nosexors HarineT, nmwe TaK0 H3yMJIAIOUIIIMCA 14 ,414BA1414MCA ce conHne OT 3ana,aa B3b4I4eT Temwe O6pa3OM, AKO OT BOCTOKa BOCX0AHTH
o6briai3 Hmenuie H 11pOTHBHbIM ABH)KeHl4eM K nepsomy BOCTOKa mecry BCHATb
75

mecraoHaTH 6yAeT, B TOT)Ke MOMeHT H .nyHa / 6J1133 B3bI)4eT, cHeTom H cHsumem

cominy paBH5151C5I TaK, LITO OT J110,aerl pa33H1TIIC51 He B03M0)KeT, xoTopoe 143 MIX

ecTb conHue H KoTopoe nyHa. Tawe no HpemeHn .nyHa nomany )KOJITeA, B nepHmil
o6pa3 H cneT npHaeneTcsi.

Cedbmbiii linen
O 3aKJ11011eHHH spaT 110Ka31111451

IIO crpainmannwom comma OT 3anaAa Hocxownemm, 3aKJ11011HTCA nnepb

noicasmlisr, awe aaxmomHamericH, pace HH ennHoro rpeunma 6or noxanHun npnlimeT, moweT 6bITb xpome Tex, xoTopme B Bepe ponmacn. H H3B01111JI .nweanocTon
6ownil OTKpb1T14, AKO BpaTa 110KaAHHA CTOAT Ha 3ana,4 H AKO OT engHoro 3aTnopa

}IX, nawe no npyroro paccTosume ec-rb paHmnomeecH nyTH menipenecsiTH neT.

X SIBHTC51

138

ca o femeie care naste. Cu o mina va tine toiagul lui Moise, cu cealalta

va purta pecetea lui Solomon, cu care va pecetlui pe frunte pe musulmani,
sub numele de credinciosi, iar pe cei nemusulmani, sub numele de necredinciosi. Va vorbi in / limba araba si va rosti necontenit acest cuvint: El lef tet ullah ala ezzalimin 297, adica Lovitura lui Dumnezeu peste cei cumpliti
si nedrepti". Acestuia ii va urma stirpirea, nici o vietuitoare nu va putea
naste si chiar cei ce se vor naste vor avea picioarele lipite de cap si incovoiate.

74

Articolul at aselea

Despre soarele care va rasari de la apus

Fie cind domnea Iisus Hristos, fie dupa moartea lui (aceasta opinie
e socotita drept cea mai r5.spindita), intr-una din nopti suindu-se soarele in
Ar (adica in cerul superior si la tronul lui Dumnezeu) 298 si cazind la picioarele
cerului celui mai de sus, se va inchina lui Dumnezeu si va cere sa i se ingaduie

sa se odihneasca oricit de putin timp, dupa multe osteneli, de miscarea lui

necontenita. Dobindind deci ingaduinta odihnei, nu va mai rasari x trei zile
si trei nopti. In acea vreme, cei ce s-au obisnuit sa faca rugaciunile de noapte
si sa le continue ping in zori vor petrece atit de mult si neadormit in rugaciuni
incit, obosind, nu vor mai putea priveghea si, iesind din case, se vor uita la
stele si vor vedea ca ele apar Inca la locurile lor. Din care pricing vor spun:

Cit de putin am dormit in aceasta noapte". ZicInd aceasta se vor intoarce

iarasi la savirsirea rugaciunilor.

astfel, aceasta iesire pentru a vedea stelele
si aceasta Intoarcere la savirsirea rugaciunilor o vor face de trei ori. Iar cind
cei intelepti vor cunoaste lungimea noptii, vor destepta si pe cei neintelegatori
si, intrind in temple, vor incepe a chema mila si indurarea lui Dumnezeu.

Apoi, cind se vor Implini trei nopti (sau vremea de trei zile si trei nopti),
toti oamenii isi vor intoarce fetele catre apus, in care parte vor vedea mai
intii revarsarea zorilor si soarele stralucind. Cind vor vedea aceasta, o groaza
negraita ii va cuprinde pe oameni. Si in timp ce se vor uimi si se vor minuna

asa, iata, soarele va rasari de la apus, asa cum avea obicei sa rasara de la
asarit, si cu o miscare invers'a va merge ind'arat spre locul cel dintii de la
rasarit. In aceeasi clipa si luna / va rasari linga soare, egalindu-1 cu lumina
si cu stralucirea, asa ca nu se va putea deosebi de catre oameni care din ele
e soarele si care luna. Iar luna, Ingalbenindu -se cite putin dupa un timp, va
reveni la chipul si lumina cea dintii.

Articolul at afitelea

Despre inchiderea portilor caintei

Dupa infricosatul rasarit al soarelui de la apus, se va inchide usa

pocaintei. Cind aceasta va fi inchisa, Dumnezeu nu va mai primi pocainta

nici unui pacatos, afara poate de a acelora care s-au nascut in credinta.
a binevoit pseudoapostolul lui Dumnezeu sa dezvaluie ca portile pocaintei
se afla la apus si ca de la un zavor al for ping la altul este o distanta egala
x [nu] se va [mai] ivi
139

75

Koropme OT CO3AaHITH mHpa HHKOnHxce 3a1c.rncrunuacn, HO Bcer,Ha npen rpennuncH

orseperm 6bnua. Ernapice (nico pegecn) 3aKrilogaTcH, BepHme H HesepHme o cnacemni csoem neicyinecn, Ham-1yr nnaKaril H pmnarH (o6aMe Bcye). BonpoweH 6bJB
Myxammen, KORB cKopo no Bocxo)KneHHH COJIHHa OT 3anana 6yner mHpa cicomaRife, orBewa: OHO 1151THAeCATH nerex, H6o 6nH3 KoHua mlipa Asa npecrapenbie
tienoBeica ABSITC5I H enHH Apyroro Bonpourr, KOTAa pOP:HCA, OH )Ke oTBeuiaeT, AKO

rorna Ha came H3bine, erna COJIIIHe OT 3anaAa Bocxo)Knaine. 06aiie peicHri CHM,
6y,ner mymc cen rice, orKyny y.O6HO 1103HaTHCSI moxcer, WO OH eCTb IISITHHeCATH

ner. K TOMy H cne pew, 5IK0 Aa6emynap3 no nepsom nplunecrBHH ewe nBaNcnm
5IBHTHC51 AarniceHcmyeT 'Tex= CKOHHaHHA MHpa.

OCbMbla Linen

0 Ho3HpameHHH KypaHa Haim Ha He 6o

no cem xHilra HJIH rieHrie Kypana H3 6H6nHoreK H namsrrx tienoBetiecKoii

Becbma HOTH6HeT. LITO TaK0 CJIrDITC51: B HeKHri nATHHtiHbll3 =lib no 06MKHOBe76

HHIO ciiHnercn Hapon BO xpambr ;la MOJIHTCH, rAe xambr6 (TO eCTb nliaKOH, wen/

Kypana) noBenwr mye3unam (neirinm) na Bocinen Ha 6aunno 33all BOCHOIOT. Ho

no noBeneinno 6oxano, B TOT)Ke momenr faspluin ApxaHren Bce Kypatag co6pas
c co6oio Ha He 6o BOCXIITHT. AkIaKOH ice He man norpynnrcn arizemay.v.maz
(cHpeqb cnaBy 6ory), HTO eCTb Haqano nepBbin rnaBm Kypatioebt, npo3Bo3rnacHrH,
Ho Bcye. Hapon y6o erna y3pHT nHaKoHa mHoro mennnuia, pemer: HamHHail
cKopernue, 3aHe Bpemn MOJIHTBM pice npexonnr. Xamblo orBeinaer: Hagan 6bix
BCCOXOTHO, HO pIthITe MH, mom, Rai( nogHHaercn nepBasi rnaBa Kypana, son eCTb
Oamuze (TO ems flogaroic) H HHKTO)Ke OT Bcero Hapona, xornalero emy Hatiano
noica3arx o6pnwercn, mice 6bi XOT51 enHHoe CJIOBO BCIMMATOBaJI. OTKyay BeJIHKomy cmyineHmo H mnremcy BocTaBlny, npH6erHyr B muepa6 (onrapb), Ha Hemxce
ximra KypaHa nonararHcA o6mge. B3eMme )ice Kypana KHH H orBepaue, 6enym

TOKMO o6p5nnyr xaprmo. tiro erna yin4nsir, cTpax, nnag H ceroBaHHe npeBenHe
Hananer Ha iienoBeKoB. KypaH y6o Bocuien Ha mecro He Koe mexcny He 6om H 3emnem

cyince, menoBetieciaim xo 6ory Bo3onHer rnacom. Eor ice pemer x Hemy: 0, CJIOBO

H rnaron moil! n0 tiro cHe raKo corsopHn ecH? Kypan orBenper: 3aHe o, 6oNce
H rOCHOAH, HIIKTO)Ke eCTb, mice 6br no CeM HI{TaJI metle. H awe Cy Tb icoropme MK-

TatoT, Game HkIKTO)Ke ocracn, mice 6b1 xenon Han 3anoBenH M051. 'gee pa r, nicoNce
OT re6e HHorna H3bI,LIOX, TaK0 HbI He naKH K re6e orxoxcny H y re6e BCeJIHBC51 CKpbI10C51. Cemy 6E.nany Aa6emynap3 TpeTHe SIBHTCSI, empice num nocnenyer.

140

cu o tale de patruzeci de ani; ele nu s-au inchis de la facerea lumii niciodata,

ci au fost deschise Intotdeauna inaintea pacatosilor. Iar cind se vor inchide
(precum s-a zis) cei credinciosi si cei necredinciosi, ingrijindu-se de mintuirea

lor, vor incepe sa plinga si s se tinguiasca (dar in zadar). /ntrebat fiind

Muhammed cit de degraba, dupa rasaritul soarelui de la apus, va fi sfirsitul lumii, a raspuns: Dupa cincizeci de ani; caci aproape de sfirsitul lumii
se vor arata doi oameni foarte batrini si unul va intreba pe celalalt cind s-a
nascut, iar acela [va] raspunde ca a iesit in lume pe cind a rasarit soarele
de la apus. Dar zicind acestea, barbatul va fi deja carunt, de unde lesne se va

putea cunoaste ca el are cincizeci de ani". ,Si a mai spus ca Dabetularz

dupa prima venire trebuie sa se arate Inca de doua on inainte de sfirsitul
lumii.

Articolul al optulea

Despre revenirea Curanului la cer

Dupa aceasta, cartea sau invatatura Curanului va disparea cu totul

din biblioteci si din memoria omeneasca. Aceasta se va intimpla asa: Intr-o

zi de vineri se va aduna poporul dupa obicei la temple ca sa se roage si acolo
hatibul (adica diaconul, citetul / Curanului) 299 va porunci muezinilor (cintaretilor) 300 ca, suindu-se in turn, sa cinte ezan-ul 31. Dar din porunca lui Dum-

nezeu, in clipa aceea Gabriel arhanghelul, adunind toate Curanele, be va lua

cu sine la cer. Iar diaconul mult se va osteni sa rosteasca Elhemdulullah

(adica Slava lui Dumnezeu") 302, inceputul primului capitol din Curan,

dar in zadar. Cind va vedea poporul pe diacon z5.bovind asa de mult, va zice:
incepe mai repede, pentru ca trece vremea rugaciunii". Hatibul va raspunde:
Cu tot dragul as incepe, dar spuneti-mi, v5. rog, cum incepe primul capitol

al Curanului, care este Fatihe" (adica inceputul.") si nu se va gasi

nimeni din tot poporul care, vrind
arate inceputul, sa -$i aduca

aminte macar un cuvint. Din aceasta pricing, ridicindu-se o mare tulburare si razvratire, vor alerga la mihrab (altar) 3'3, pe care se obisnuieste sa
se aseze cartea Curanului. Dar luind cartea Curanului i deschizind-o,
vor gasi in ea numai hirtie alba. Cind vor vedea aceasta, frica, plins si foarte

mare jale vor veni asupra oamenilor. Caci Curanul, suindu-se intr-un loc
situat intre cer si pamint, va striga catre Dumnezeu cu glas omenesc. Iar
Dumnezeu ii va spune: O, cuvintul si graiul meu! De ce-ai facut aceasta ?"
Curanul [va] raspunde: Pentru ca, o, Dumnezeule si Doamne, acum nu
mai e nimeni care sa ma citeasca. ,Si chiar dad mai sint unii care citesc,
totusi n-a mai r5.mas nimeni care sa implineasca poruncile mele. Pentru
aceasta, precum am iesit cindva de la tine, ma Intorc acum si, asezindu-ma
la tine, ma voi ascunde". Cind se vor intimpla acestea, Dabetularz se va arata

a treia oara si lui ii va urma fumul.

141

76

geeRmbla trnex
0 HanaerkeHHH giama
jyxan no apancial Ha3mBaeTca HbIM, KoTopbni, HJIH C He6ecH ynantun, Han
H3 3eMJIH nponcLuenum, noKpmeT nHge Bcex 3eMJIH ilpe3 gerbipenecaTb Alfa H
Roma, 51K0 rycTerunaB H ancKaB TbMa BCIO nompaturr Bcenemipo H mycimmaHoB
y6o Karapom H HenyroBaHnem 3apa3BT, xpncrnaH we H HHNX HemycnnmaHoB
cymmx, ynoBBalowli 6e3ymHbix carBopHT TOJIHKO, 51K0 He 6y,acyT 3HaTH, iITO TBONT

H TOTO 3apaweHnem mHowaliume OT HemoHos, TienoBeKoB, CKOTOB H nnut 3anyIllaTC51 H H TIOTH6HyT. HO nerbipenecyrrn )Ke nHex, rim any He 6o BbIRCHATHC51 HanHeT H AbIM BC5PieCKH pa3BeeTcB. /

77

,LfecAmblis Alien

0 Tpy6e p oxcaHoi
POT Cell HJIH Tpy6a TpWKH6I HanmeHHa 6yAeT HBO nepBmx y6o CJIrIHTC5IMecsula

PaMa3ana B 1151THWHINA nem,. Erna genosegbx 6e36enHbi H 6e3onacHbi 6ynyr,

HegaBHHo amen Hcpayoun (serf wirer' cmepTb ecTb) TOJI13 'Term Bocrpy6BT, ARO
I3ce tle.TIOBeLIbI o6e3ymBrcB H, ywacHyBuiecB, OT yma HCCTTIAT. OT KOTOpOTO CTpa-

xosaxma orpoabi B enini momeHT cocrapeiarcB, crapam )K nocnenHnii nyx ncnycTHT, Bee He6eca XKO MellbHIPHIbIe Koneca o6pai1 amca 6y,LyT, OT mace 3Byxy Ii
cKpnnefinst ace mycnnmama BKyne ACH3HEI JIHUlaTC5I. 14 TaK0 HOTOM iipe3 cenmb
neT MHp 6e3 mycnlimaHoB npe6yner, no cenbmti ace cxx neTex por
TIb crpaluno
HanmeH 6yner, AKO 3a ywac ero BC5I wnsyinaH, Awe Ha He6ecn H Ha 3eMiIH Cy Tb
(KpoMe 6ora H lieu:apex aHrenoB) yMpyT. HoToM Bce Bcero cBeTa crpaam, lIpOBHHIEHH H rpa,abi, KFISDK,H0 OT CBOHX BHEI Ha,ByT H nom6Hyr.

H no nepBbix y6o Bkma na,gemiff H norm6enx Mexxx 6y,ger pon maxi%

OT A6HCCHHHH Hp0H3bITH umynnni, mice OT CBOHX CH mecr BbIHIIKElyB, Ha MeKKaH-

male crpaHm Hai nn' H rpanu HX BCe onposepweT (3p1, MORIO, IICTHHHy ompoBeHmil

.nwenpopoKa Myxammena no cmepTH 6o BceX )KuByukkfx Ha He6ecn H Ha aemnn

BbIMbIllUISIeT nnemeHa H3 A6IICHHEM Hp0143b1111 kimyinam, onponepweHnn pagn
rpagoB MeKKaHcm4x!). Kamem4B xpama MeKKaHcKoro, ennH Ha npyroii nonoxam,

ace B mope BBepwer. arm nocnenoBaur 6yaeT naneHne Medunbr, Eacpa rnanom
licraeT, Tep.mud, moposolo 513B0109 Mepde (H)Ke CyTb rpanbi BOCT0,111bI5I 14HHHH)
Bonoto ncrpe6wrcB. CemepKand K Eyxapa, rpanu nepcnacKoro xrinmaTa, BIOTOCT1110

78

Hapoaa, ero we xaamyp Ha3bma far, 51K0 H rpeanB, mycnrrenbcrBom pona Accpeposa
coTpeHm 6yayr. HOWER HIM rpeanB acnanyiecKaB TIOTOHOM BOHIPITOXHTC51 H
TaK0 onposepweHmm 6bIBWEIM H ynaaumm seem Bee.TIeHHEI51 crpaHam, Aamacx
eine Ilpe3 tierbipenecBrb JIeT CTOATH 6 yner, BKowe n0 nOCTORHCTBy MaTOJIeTC51
Ceeeif 111am, axbip Illam, TO eCTb <030 nepBiix gamacK, B nocnenifilx gamacK.Hpemenumm ace tieTbipenecsan neTam gamacK naneHmo nonaepw
crpanbi nplipaweHnem rop coKpyLuaTcB. FaMMa (mice ecrb rpan Ofp lin)/ OT MyieTcB.

2binatlOB (mice CCTb p0H BOCTOIIHMX TaTapoB, THIDICe MOCOJICKETe IIHnnaHe) onpo-

BepweTca H Bce npoTtme rpa,am BOCTOIIHbIe TpBceHnem 3eMJIH nacm y6ensrrcsi.

142

Articolul al noudlea
Despre venirea fumului
Duhan304 in limba araba se numeste fumul care, fie cazind din cer,
fie iesind din pamint, va acoperi toata fata pamintului. El va Intuneca lumea
patruzeci de zile si de nopti ca un intuneric foarte des al iadului si pe musulmani ii va imbolnavi de catar si de slab5.nogire, iar pe crestini si pe alti nemusulmani, imb5.tindu-i, ii va innebuni asa de tare, incit nu vor mai sti ce
fac si molipsindu-se de [miasma] aceea multi demoni, oameni, dobitoace
si pasari se vor sufoca si vor pieri. Iar dupa patruzeci de zile, cerul va incepe
cu incetul sa se limpezeasca si fumul se va impr5.stia cu totul. /

Articolul al zecelea

77

Despre trimbita de corn

In cornul sau in trimbita aceasta se va sufla de trei on si mai intii
in Luna Ramazan, vineri. Cind oamenii se vor afla fara necaz si lath primejdie,

ingerul Israfil305 (ingerul mortii) va trimbita atit de tare pe neasteptate,

incit toti oamenii se vor zapaci si, speriindu-se, isi vor iesi din minti. De
frica aceea copiii vor imbatrini intr-o clipa, iar batrinii isi vor da duhul;
toate cerurile se vor invirti ca rotile de moara, iar de zgomotul si scirtiitul
for toti musulmanii vor muri si astfel, timp de sapte ani dupa aceea, lumea va

petrece fara musulmani. Dupa acesti sapte ani, cornul va fi iarasi suflat,
asa de groaznic, incit de spaima lui toate cele ce vietuiesc in cer si pe
pamint (afara de Dumnezeu si de patru ingeri) vor muri. Pe urma toate tarile lumii intregi, provinciile si cetatile vor cadea si vor pieri pentru vinovatiile lor.
Mai intii, cauza caderii si pieirii Meccai va fi un neam iesit din Abisinia,
care, ridicindu-se din locurile sale, va navali spre laturile meccane si va darima toate cetatile for (vezi, rogu-te, adevarul dezvaluirilor pseudoprofetului Muhammed, caci dupa moartea tuturor celor ce vietuiesc in cer si pe

pamint n5.scoceste semintii ce vor iesi din Abisinia ca sa darime cetatile

meccane !): Pietrele templului meccan, punindu-le toate una peste alta, be
vor arunca in mare. Va urma caderea Medinei; Basra se va topi de foame,
Termid de cium5., Merde (care sint cetati din India de rasarit) va fi nimicita de apa. Semerkand i Buhara (cetati din climatul persan) 306 vor fi strivite de cruzimea poporului pe care il numesc Kantur 307, dupa cum Grecia,
de tirania neamului asferilor. Ionia sau Grecia asiatica vor fi nimicite de
potop si astfel, cind vor fi distruse si prabusite toate piffle lumii, Damascul
va mai ramine in picioare Inca patruzeci de ani, dupa cum cu dreptate se
spune: Evvel ..am, ahir ,Sam" (adica, Mai intii e Damascul si la urma tot
Damascul") 308. Trecind insa patruzeci de ani, si Damascul va fi supus caderii. piffle africane se vor sfarima prin stramutarea muntilor. Hamma
(care este o cetate in Siria) 309 / va fi darimata de catre mugilani 310 (care sint
un neam de tatari rasariteni ca si indienii din Mosol) 311 i toate celelalte cetati

din rasarit vor fi silite sa cada prin cutremur de pamint. Tarile numite
193

78

CTpaHm, Axe Ceu2yn OT Hmetur pexH Ceuxax (nperme Kudnyc Ha3mHaembui) HapHualoTcH, xHrunuelo nowpeHm 6ynyT pemo. CTpaHa Memenax OT Mpa3a He9e3HeT. BaBHJIOH K Ypcim. K mime mHorHe rpagm H CTpaHbI TenJIefimxM BeTpoM, KOTOpbai CaMM Ha3mHaeTcH, HCTILSITC51 H nanalouwm 01-HeM B nenen o6paTATcx. 14xo-

HMI pacnanmnueilcx newepe lInaToHorsoil 6mcrpHHamH noToxa 3anHeTcH. Mmcp,

EnxaHp Hccoxiny HHny, wawnoto H CyX0T010 norl46HeT. BKpanle, AccHpHH, Espona
H EfIlfleT OT cppamcos onycTouffiTcH. CTb )Ke Aamacx "Hasa mlipa, a EnicaHp
o111146 x. H npx xoHue, erna xpam Hepocanxmcxxii (Hwe rarnmyppaman HapHuaeTc5)
3a ocxynewrem 014151 H

BO,T1bI

1{Cle3HeT. Torga Hcex myxammegaHos )1(1431111 xoHeu

6y,neT H CI451 BC51 e,usa mHowailummli Han TbIC5111.1y JIeTb1 HCHOJIHHTI1C51 ,LIOJDKeHCTBylOT

(ROTA OT Myxammega HbIHe pice C9HCJIMIOTC51 1133 J1yHHBIe T0,11,130, HO noHewe

Myxammeg HonpoweHHEA o coHepmeHHH mHpa noxa3an yxa3aTenbHmil H cpe,rwat

'leper, mew( HexHisi apancimii HmeHem Mymuuddux TOJ1KyeT, AKO 9pe3 yxa3aTenbHmil

neper pa3ymeeTcH TbicHula neT, 9pe3 cperwHil ace nonomma, mice eCTb HeonpeneneHHoro HpemeHH 3HameHoHaHHe, Heco parat rnaroneT, suco 6ory e,rigHOMy cHe)jomo
eCTb, KOJIHKOe eCTb JIOJIOBHHbl TO51 HpemH.

Ho MbI ripHeTynHm K npennoxemoil MyXaMMe,ELOBOil OTKpOBI4Te.T1bHOR AWL.

Tem)xe no sHerna Hee mycnHmaHm, sucoxe pexom, Hcipe6mTcH, 3emnA enHHbuvw

HertepHbuvw Hacenexa ocraHeTcH. 14 Torna 6or 110BeJIHT 14Cpat114.11y ,Ha TpeTHe
Tpy6y HantvieT, Ha cm= 3ByK BCe Hxyne 6e4He 110T1i6HyT, eX111HbIM TOKMO geTmpem
aHFeJL1M B )10,1B13IX OCTaBWI4MC5I, TO eCTb AdiCe6pallit, MUKJIU/, J'Icpag5un H If3pawr.

Pegur

ice 14cpa(intn: 0, 6oxce! Hwcrowe B )1CHBbIX ocracsi, xpome meHe enHHoro,

emywe 6or oTHewaeT: BecH meHe rocnona 6mTH H norterurrenu )1(14130Ta H cmepTH.

TODD parw nono6aeT ,Lka H TbI ympeum H cam TM nymy TBOIO H3 Te6e na H3HneLieunD).
14cpacimn y6o Aymy CB010 HageH H3JIeKaTH, TOJIHKO BOCKpH9HT, $1K0 awe genoseum
)tailmt 6max, Hce 6m B erwH momeHT crpaxa panx H ywaca ymepnx. H D Taxom
110X:tine petieT: o0, 6oxce, awe 6b1x Henan, K011b TSDKKO eCTb Ay1B14 pa311r111T1101

79

OT Tema, H11 enimoro tienosexa jjymy 113 Tena 143BIleKJI 6bIX xorna. Tax H emy
ymepuly Hc,enexHast 9pe3 geTmpenecsrrb neT 6e3 o6wraTenell H HaceneHHH / npe6yrkeT. 14 peLieT 6or: Zile CyTb HblHe Te, mice xHanHxycH mlip moe CCU:, crsoxamte?
FAe CyTb, mice nomecine rnasbr H HanbaueHHEdmH nepcHmH xonsune ropnmxycH?
Jja Hmiczky HbIHe 6eC9eJI0Be9HbIX OHbIX mygHTeneri, xoTopme meHe npe3Hpaxy 14
HHbIX yTecHHxy. /la Himny, pegeT, oTex, xoTopme enHHcma moero oTHeprinecH,

Tomplunes H conpyros mHe npHimTaxy. 06a9e 1111KTO)Ke o6psugeTcH, Hxce 6b1

oTHewan cnoso 6oroBH. Mew pax{ cam K ce6e pegeT: Bo HeTHHHy y60 moe eCTb
crsuxaHHe, gapb ecmb H 6or, xoHua HeHmesm mice BC51 143 Hwiecoxe B 6brrHe npoH3Begox.
Hpomee 6or, Hmyuw HocxpecHTH Hcex menorlex, BO neptimx B xcH3Hb npimener
OHbIX me-rmpex aHrenos H nosenwr, na H3 mops!, ewe ecTb n0 He6eceM Apur, Acnicab
CywHli B mine mywecxoro cemeHe 9pe3 tlenapejlecsiTb ,rweit H HOWerl HenpecTaHHo

HI eT Ha 3eNuno, noHenewe no meTmpenecsiTH naiad"' Honbr cHepx Aiwa 3emnH

BO3BMCATC51. Twice Bona oHaH 113 cliopmbr ki maTepHH mywecxoro cemeHe cocTosiwaRcx OT 3eMJI14 aur OT )KeHCKI4X nowecH nowepTa 6yneT, 143 Hem ice no non06mo
rpH6oH 11JIOTH mepTHmx OTp0):151TC51 y60, HO 6naTy H rp51314 nono6Hme. 14 -mum
nosenxT 6or Hcpacinury, aHreny cmepnr, ga HanmeT por. HMeeT ice por mai
Hermpe BeTB14, spice CyTb HmcovaihuHe camoro He6ecH, OT KOTOpbIX e,41111a xepyB11140B AocsnaeT, gpyram rny6Hxy 3eMJ1H ripommaeT. A Ha TeX BeTB51X CyTb CKBWK11H Helm, B laxxxce J1yfH ymepunix no 9HHaM CBOHM H 110 ,LLOCTOAHCTBaM 0614TalOT.
X XBOCT

144

Seihun, de la numele riului Sedum (care se numea in vechime Kydnus) 312,

vor fi mistuite de un riu clocotitor. Tara Memedan313 va disparea de ger.
Babilonul 1i Urfa 314 i alte cetati si taxi vor fi topite de un vint foarte cald,
numit samm 315 si vor fi prefacute in cenusa de un foc mistuitor. Iconia va fi

inecat'a de viltori repezi cind se va aprinde pestera lui Platon 318. Misr,

Cairo 317 vor pieri de sete si de uscaciune cind va seta Nilul. Pe scurt, Asiria,
Europa si Egiptul se vor pustii de catre franci 318. Damascul este capul lumii,
iar Cairo coada x. Si la sfirsit, cind templul din Ierusalim (care se numeste

Halilurrahman) 319 va disparea din lipsa de foc si de apa, atunci va fi

incheierea vietii tuturor muhammedanilor. Iar toate acestea trebuie sa se

implineasca peste o mie si ceva de ani (deli de la Muhammed ping acum se

numara 1133 de ani lunari) 320. Dar cum cind Muhammed a fost intrebat
de sfirsitul lumii a aratat cu degetul arat5.tor si cel mijlociu, un seic arab cu
numele Mumiiddin 321 tilcuieste ca prin degetul arat5.tor se intelege o mie de
ani, iar prin cel mijlociu jumatate, ceea ce inseamna un timp nesigur,
de aceea spune ca numai lui Dumnezeu ii este cunoscut cit reprezinta acea
jumatate de vreme.
Noi sa ne intoarcem insa la minciuna apocaliptica expusa de Muhammed.

Asadar, dupa ce toti musulmanii, precum am spus, vor fi nimiciti, pamintul

va ramine locuit numai de necredinciosi. Atunci Dumnezeu va porunci lui
Israfil sa sufle a treia oars in trimbita, la al carei sunet rau vor pieri cu totii,
numai patru ingeri raminind printre cei vii, adica Djebrail, Mikeail, Israfil
i Izrail322. Si va zice Israfil: O, Dumnezeule, nimeni n-a ramas printre cei
vii, afara de mine". Iar Dumnezeu ii va raspunde: Ma stii pe mine ca sint
domn si stapin al vietii si mortii. De aceea se cuvine ca si tu sa mori, i
tu singur sa-si scoti sufletul din tine". incepind Israfil sa-si scoata sufletul,
va striga atit de tare incit, daca oamenii ar mai fi fost vii, toti ar fi murit
intr-o clips de groaza. Si intr-o astfel de nevointa va zice: O, Dumnezeule,

dad. as fi stiut cit de greu ii este sufletului sa se desparta de trup, n-a

fi scow niciodata sufletul nici unui om". Murind si el astfel, lumea va ramine
patruzeci de ani fara locuitori si fara populatie. / Si va zice Dumnezeu: Uncle
sint acum cei ce se laudau: Lumea este agonisita mea? Unde sint cei
care se mindreau umblind cu capetele sus si cu pieptul umflat? Sa vad acum

pe calaii fara de omenie care ma dispretuiau pe mine si-i ap5.sau pe altii.

S5.-i vad, va zice, pe cei care se lepadau de unicitatea mea si-mi atribuiau
tovarasi si prieteni". Dar nu se va afla nimeni care s5. raspuncla cuvint lui
Dumnezeu. De aceea, singur isi va zice: Cu adevarat agonisita a mea este
[lumea aceasta, iar eu] imp5.rat sint si Dumnezeu fara sfirsit, care pe toate
le-am adus la existents dintru nimic".
Apoi Dumnezeu, trebuind sa invie pe toti oamenii, mai intii va aduce
la viata pe cei patru ingeri si va porunci ca din marea ce se afla sub cerul Ars
s5. cads necontenit pe pamint ploaie sub forma de saminta barb5.teasca
timp de patruzeci de zile si de nopti, pina ce se vor ridica apele la patruzeci
de coti deasupra fetei pamintului. Apa aceea alcatuita din forma si materia
semintei barbatesti va fi absorbita de pamint ca de mitrele femeiesti, din
care trupurile celor morti vor renaste ca ciupercile, dar asemanatoare cu
mocirla si noroiul. Atunci va porunci Dumnezeu lui Israfil, ingerul mortii,
sa sufle din corn. Cornul acela are patru ramuri mai inalte decit cerul, dintre
care unul ajunge pina la heruvimi, iar altul strabate adincul pamintului. Iar
pe acele ramuri sint niste crapaturi si in ele locuiesc sufletele celor morti,
X opusul

145

79

AHrenoB nyam CyTb B BbICOliailLUeri Yacm, pailcxxx wHTeneti CyTb no aHrenex,

BO BTOpOM cTeneHH, HesepHux we nyILIH B manuailmem cTeneHH BOH,B0pAIOTCA.

Tae TpeTHe 14cpacimn por HaLIMeT TOJIb xpenKo, AKO Bce nyum 'me ero ycnbtwanue, KaA)K,140 OT aloes' CH CKBa3KH11 3e.110 CKOpO npombinyr H npocTpaHcmo

mewny He6om H3emneto cyulee Bce HcnonHsa. Twice Beamm Bo3oninnue rnacoM,
Ha 3eMJ11-0 CHHHyT. 14 Kaspicko CBOI3 Tpyri o6peTuIM, B OHbIrl BH14,11eT. Bce genoseum

axu OT cHa BocTaBme, olleca oTBep3yT If 113 rpo6oB licxoxime Ha HO3e cTanyT H
HOTOM Bee Ha o6wHI3 cyn ripHseuyTcsi, rotte meplinom npaB,n,bi Bcex MB 51 B03mepsacsi H HerIbITaHbI 6yHyT. 14 npaBenume y6o 6o)Km4 mHnocepnHe nonytiaT;
HenpaseAHHubi xce BO 01-11b reeHcxHil ocynsacm. Cenbival He6ec aHrenH, cynHule
H npecron 6o)KHR oKpywalownli, B CB014X 1114HaX cTaHyT. tienoseum HarH, 6e3
noKpbusana, TWIT, macTo CT051114 6yHyT, AM) HOPXO.TleHOK nonKonema KacaTacsi
11MaTb H He YCMOTpHTCA KOTOpbill myw/ H IcoTopast weHa ecTb. Tama HesepHble
pbrnalowe BO3MOJIATCA H BOCIWOCAT 6ora marantowe: (<0, 6o we, OTIlyCTH HaC
80

B mHp na noKasunuHcB HeTHHHylo socnpmfmem Bepy H no6pao Aena contoplim.

Ho 6or CO THeBOM pee K 11HM, morons': o,LtanwHH 6b1cTe CHe TB0p1ITH ema
HmecTe spew' 110KaAH1451, HO K Tomy 110Ka5IHHA ywe HeCTb H MOJIHTBbI yCJIbImaHbl
He 6bIBalOT H MI4J1OCTI, 3a Bac HH'ITO)Ke ycneBaeT. 14 TaK0 Bce HesepHble BegHbIM

Ka3Hem H HeKowiaemum npenanyTcs' myKam, Kpome Tex, Hwe 6ora ennHoro 6brrx
Beposama, 3a H14xwe exklIfICTBO 6owHe xonaTaiicTBoBaTH 6yAeT KO 6ory, jZa ero
pax,' no HeKOJIHKOM Bpemem4 OT Betnioro OrHA ancKoro cso6onsacsi, MTO H yM0J114T
H HcnoBenalonwil eAHHCTBO 60)KHe OT ana BO crtoe spew' 1436aBnmecm B yroToBaH-

Hbre ce6e Becenm mecTa npHBenyTcx.

14 rnaroneT Myxammen: TbI Bee Bewnb, AKO 6owHe ()Hoe cynmue B tieTbrpeAeCATb JleT CKOHMaeTCA, HO eX(14H TOM Bpemem neHb ecTb AKO TbICA1L1a JIeT Beim
cero H TbICALL1a JleT OHOTO BpemeHH enBa ,/tOBOJIbHbI 6yHyT Ha 6bt morn tlenoBeK

B ()Hue enHH TOKMO HaMa3 cosepun4TH. Temwe Awe penises' H CKa3aTHCA moryr
ompux Bam H nOKa3ax. MHorasi )Ke ocTamacB, Awe CyTb HexcnoBenHma H HOATHIO
yma menoBegecKoro HeBo3mowHaB.1Teco pamr, awe KTO npemynp ecTb H pa3yMe}oWHH OT manEax mHoraB BO3MONCeT ypa3ymeTH, rro)Ke rnyn ecTb H 6e3yMeH, awe
6b1 H ILIeCTb COT TaKOBbIX sewer' npennowkni eMy, 14144TO)Ke OT Tex BMeCTHT BO
ymeca CB051)).

146

dup5.' rinduiala si dupa vrednicia lor. Sufletele ingerilor sint in partea cea
mai de sus, ale locuitorilor raiului dupa ingeri, pe treapta a doua, iar sufletele
necredinciosilor sint salasluite in treapta cea mai de jos. A treia oara. Israfil
va sufla in corn asa de tare, incit toate sufletele, auzindu-i glasul, fiecare
din crapatura sa, vor iesi in mare graba si vor umple tot spatial dintre cer
si pamint. Strigind cu mare glas se vor cobori pe pamint si fiecare, aflindu-si
trupul, va intra in el. Toti oamenii vor deschide ochii ca niste treziti din somn
si, iesind din morminte, se vor ridica in picioare, apoi se vor aduna la judecata cea de obste, unde cu masura dreptatii se vor masura si cerceta faptele
tuturor. Dreptii lui Dumnezeu vor capata indurare, iar cei nedrepti vor
fi osinditi la focal gheenei. tngerii celor sapte ceruri, inconjurind Judecata
si tronul lui Dumnezeu, vor sta dupa cinurile lor. Oamenii, goi, Vara acoperamint, vor sta atit de inghesuiti, incit se va atinge ghenunchi de genunchi
si nu se va vedea care este barbat / si care femeie. Atunci cei necredin-

vor cere crutare si vor ruga pe Dumnezeu zicind:

O, Dumnezeule, lasa-ne in lume, ca pocaindu-ne sa primim cre-

ciosi, bocindu-se,

dinta cea adevarata si sa facem faptele cele bune". Dar Dumnezeu le va zice,
graind cu minie: Erati datori sa faceti aceasta cind ati avut vreme de poca-

inta; acum nu mai este pocainta, rugaciunile nu mai sint auzite, iar mila
nu v5. mai ajuta". Si astfel toti necredinciosii vor fi dati muncilor vesnice
si nesfirsite, afara de cei care au crezut ca Dumnezeu este unu1323. Pentru
dinsii unicitatea lui Dumnezeu va mijloci catre Dumnezeu ca si ei, dupa
un timp, sa fie sloboziti din focul cel vesnic, ceea ce va si obtine, asa incit
cei ce marturisesc unicitatea lui Dumnezeu, izbavindu-se la vremea lor din
iad, vor fi adusi la locurile de veselie gatite lor.
Si zice Muhammed: sa tii ca judecata lui Dumnezeu se va termina

in patruzeci de ani, dar o zi din timpul acela este ca o mie de ani ai veacului
acestuia si o mie de ani ai timpului aceluia abia de-ar ajunge omului sa poata
face macar un namaz. Asadar, cele ce pot spune si povesti vi le-am dezvaluit
si vi le-am aratat. Dar au ramas multe care sint de nemarturisit si cu nepu-

tinta sa fie cuprinse de mintea omeneasca. De aceea, cine este inteIept

si intelegator din putine va pricepe multe, iar cine este prost si nebun c'hiar,
,case sute de lucruri ca acestea de i-as fi spus, nimic nu va p5.stra in urechile
sale"./

147

80

KHHFA VETBEPTAH

81

0 TEO.TIOTHVI MYXAMMEAAHCKOR

Taaea nepeaR
O Te0J10F1111
IIMena meonoeuu. Ilnaeu3m HIM 1.111MU U./1.4a21.1 apancxxm 513bIKOM T.T1a1-011eTCA
Teononui X (60TOCJI0BHA) HRH 3HaHHe o 6o3e 113111 60)KeCTBeHHOe H3111 0 Bewex 60WeCTBeHMAX. fanoreTcH Halm 11.44414 (,5bIKZ, pa3ymeHHH HRH cyna H 60)KeCTBeHHbIX

Belllerl cosepuleHHoe Bexteme. B KOTOpOM HMeHH conepoicHTcH H lopncripyneminsi.

Dial-01110T 6o AKO He 11H0e 11TO eCTI, lopHcnpyneHuHA XX, pa3He HeKoe BORK
60)KeCTBeHHbIA H3'bACHeHHe H HcrianHeHHe, e)ffe 113 Toro:Dime 6epyT Kypatta.
arcioily Obucaea B MHO)KeCTBeHHOM 11Hc.ne 3alcoHornifenH, CH eCTb Te01101-14, Ky 11HO
xce cyna H 3alcoHa HCKyCHHH Ha3bIBalOTCA.
MyxammenaHe a Hai Thaw TypKH, Rai( KOHCTaHTHH011011bCKHe, TaK H npyrxx

rpanos 11 seceit non macnno OTMaHCK010 cyunix DICHTCJIH, o6bI9a13 HmeloT neTeii
CBOHX TOrlaC no cosepineHHH mu0cynapecu (TO eCTb anb(baHHTa 113111 a36yxH)
xpaTilainnxm Te011011114 apTHxynam, 1LTIH KaK Hapkwaionsi cymmy.itamxxx o6ygaTH.
14 XOTA camme neTa oTpoileciale He CyTb yno6Hm K 110ATHIO H pa3ymeH11n0 0.1X,
Slice HM K HaylieFuno OT CBOHX 2061Ceii (HaCTaBHHKOB HRH rurreneti) npennaraloTcH,

Gage OT camoro mnanelpiecTsa HacTaHnnioT H TwaTenbllo HaymaioT, tITO Hmelor

O 6o3e pa3ymeT11 H HeposaTH, Taxxce o co3naHHH MHpOB, o npopoue Hx Myxammene,
O nocnenHem cyne, o paH H ane H nporiast, Talc, TITO HoripoineHHN 6bunue, MOTRH
6b1 a6He o sbnuepemeHHbix naTH HHHy H OTBeT. 14 TaKO OT Ivina)lemecrsa &DiceCTBeHHOTO TOTO, AKO)Ke BepyloT, HaBbIKHyBILIHM HM ytieHHH, aim coHo3pacTaeT Bepa
11 ripHmumicaeTcH C HHM11. H oTryny 3a HenpeCTaHHOe H HcenpHnexcHoe HaBbIKHOBe-

rule He3arnankimmil cnnicasaioT ra6HT xxxx. H CHA eCTb ennHa BHHa, noxiTo TypicH
OT CBOHX cynepcTHuHrt C BeJIHKKM Tpynom KO cseTy HCTIIHHbI npliseneHm 6b1TH
moryT./
Myxammedancicou KamUXUCM.
82

,L(Be

ice CyTb myxammenaHcxoro xamxxcma

manekuHe KHIOKHUBI, OT Hxxxce en0Ha HapHnaeTcH Ycmaebi zocnodutia Eupewm,

npyraH Hesenomoro THopua,adiceeazeppt ucnam CylnecTno BepM HnHnpaHocnaimn.
CHe y6o KHH)K1411bI, AKO xaTxxmcm B ce6e conepxcaume, Ha namam 3HaTH oTpotiar
HarialoT. MbI 3ne, noHexce Tex xHipicHn npH ce6e He Hmeem, Heciconmco tineHoB,
X 60rOCJI0BMI
XX 3aKOHOTICKyCCTBO

xxx or.naBnernum
XXXX 113BbIga1i OT macmix o6riennit B351ThIll

148

CARTEA A PATRA

81

DESPRE TEOLOGIA MUHAMMEDANA

Capitolul intii

Despre teologie
Denumirile teologiei. Ilahiet sau ilmi illahi 324 se numeste in limba araba

teologia x sau stiinta despre Dumnezeu sau diving sau despre lucrurile

dumnezeiesti. I se mai spune si ilmi fikh 325, cunoasterea desavirsita a intelegerii sau a judecatii si a lucrurilor dumnezeiesti, nume in care se cuprinde

si jurisprudenta. Dar se zice ca jurisprudenta xx nu este altceva decit o

la'murire si o indeplinire a voii dumnezeiesti, pe care o iau din acelasi Curan.
De aici sint numiti cei iscusiti in lege si in judecata fikaha 326, la numarul
plural, adica invatatori de lege sau teologi.
Muhammedanii, dar mai cu seama turcii, atit cei din Constantinopol,
cit si locuitorii altor cetati si sate de sub stapinirea otomana, au obiceiul

sa-si invete copiii, indata ce au ispra.'vit elifsuparesi (adica alfabetul sau abecedarul) 327, articolele foarte scurte ale teologiei, sau, cum se mai numesc,
summuiexxx328. Desi anii lor copilaresti nu sint potriviti pentru a deprinde si
a intelege cele ce le sint propuse spre inv5.tatura de catre hodjii (povatuitorii sau
dascalii) lor, chiar din pruncie ii povatuiesc si ii invata cu st5.ruinta ce trebuie sa
inteleaga si s creada despre Dumnezeu, despre crearea lumilor, despre Profetul
lor Muhammed, despre udecata din Urma, despre rai si iad si altele, astfel
ca, fiind intrebati, sa poata da si cauza, si raspunsul despre cele mai sus-zise.
Si asa, deprinzindu-se din copilarie cu inv5.tatura dumnezeiasca, ei cred

ca o data cu ei creste si se inmulteste si credinta. Iar din aceasta necontenita

si foarte staruitoare invatatura capa'ta o deprinderexxxx329 de neuitat si aceasta
este singura cauza pentru care turcii pot fi adusi cu mare greutate la lumina
adevarului de la superstitiile lor. /
Catehismul muhammedan. Doug sint breviarele cele mai mici ale catehismului muhammedan, dintre care una se numeste: Rinduielile domnului Birghill * 330, iar alta, a unui autor necunoscut, Djevaherul Islam (Esenta credintei" sau a ortodoxiei") 331. Cum aceste carticele cuprind catehismul, copiii
sint invatati sa le tie pe de rost. Neavind acele carticele la indemina, vom
x bogoslovia

xx arta legilor

xxx rezumate
xxxx ob4nuint5, capatata. prin studiu repetat
* Riselle-i Birgroi.

149

82

Koropme BCIIBMATOBaTb moxcem J11-06011bITCTBB panes C HonpocamH H OTBeTaM14

(Tax 6o oHH o6bi9ail Hmetor) npennoxcHm.

Bonpoutatomemy: Mycnumait nH ecH, TO ec-rb npaHocnaHHbai J111 B Bege
myxammenaHcKoil? ortientaercx: TaKo ecrb no 6naronarn 6oxcHeti.

Bonpoc: tiro ecrb 6naronapwrn 6ora?

Omeem: Ecrb 6ora XBaJIHTH H 6JIBTOCROBJIATH>>.

Bonpoc: 3Haeu1H J111 6ora?

Omeem: 3Hax).

Bonpoc: Katco 3HaeuJH 6ora?

Omeem: 3Hato, AKO eCTb 6e3HaitaneH, 6e3K011egeH H Bwrroxce nono6Ho emy
ecTb. O6pa3a, Junta, mecra H HpemeHH He HMeeT, 3aHe HemeH eeTb, OT Hem H no
Hexa.

Bonpoc: Or xoroporo pona ecH?

Omeem: Or Anamosa.
Bonpoc: OOT KOTOpOTO co6paHHA Hnx Hapona?

Omeem: Or Myxammenosa.
Bonpoc: Or Koroporo nnemeHe?
Omeem: Or Anpaamosa.
Bonpoc: Koropomy itHHy x B 3aKoHe nocnenyeum?
Omeem: <HMQM a3amu (cell 6o ,111H Hmeercx 3a npaHocnaHme); nocnenyto
naxH ycraHam HMaMu Ma Ou H HMaMu Manux H Plmamu Aemedu Fam6enu (cite
6o Menipe nepabm CyTb Kypana TOJIKOBH141(14, ye-rat:tors )ce H ItepemoHHR LtepKott-

Hbtx npenarenH).
Bonpoc: oCklif umambl HJ1H CBALLIeHHHK11 OT Koro Hariamacsi CHX yCTaBOB?>>

Omeem: Or 36y Farm 0a, 36y Tanu0 ice OT rammadu, Fammadu we or

H6paeuma, 146paeum )ice OT A6dynnaea, A6dynnae we or Mecyda, Mecyd ice OT
npopoxa 60)KHA, TO ec-rb Myxammena, npopoK xce Myxammen or Host, Hoe ice
OT CH4)a, CH4) ice OT Anama, Anam ice or ApxaHrena faripHH.na, FaHpHHn we or
MHxaxna, MHxaHn OT 14cpa4mna (mice y Hac Pacpaun HmeHyercx) Hcpafiun ice
OT H3pauna (H cero HMeHH MHAT 6bITH apxaHrena),143pauft ice or camoro rocnona
Hcex mxport rHopqa. 146o 13 Kypane rnaronercm: 3nu uddune undannao unucnam

Ham 3aKoH mat sepa OT 6ora ec-rb.

Bonpoc: tiro ecTb 3aKoH Kypwwe?
Omeem: K 110BeJleHHAM 60)1CHHM 11pHKJIOHATH rnaBy H 6eraTH rex, xxce

OH Ho36pamin ec-rb.
Bonpoc: tiro ec-rb Hepa?
Omeem: HcnosenaHHe ycT, H3HecrHoHaHHe yMa, 14 exce cepnue max coxecrb
83

11p14C0e,I114HATI4/ 6ory, TO eCTb Heposam enmIcrso 6oxcHe, npopoxa HCTHHCTBOBBHHe,

part, mocr npaHnta (o gem 3px inmate), mepHno B03,41a511414A CJI0Baxx o Bcex nenex

H cnosecex, an, cmeprb H meprabtx HocKpeceHHe.

Bonpoc: 14-ro ecrb masa Hepbt?
Omeem: Hcnosename ex, Hanpnmep: Hecrb 6or Kpome 6ora H Myxammen
ec-rb npopoK 6oxcHil>).
Bonpoc: tiro ecrb 11.110Tb Hepbt?
Omeem: IltrrospemeHHble MO.TIHTB1.1)).
ycrauy
xx oraera

150

expune de curiozitate citeva articole pe care ni le putem aminti, cu intrebari

i r'a.'spunsuri (caci asa au ei obiceiul).
Celui ce intreaba: Esti musulman, adica esti drept-credincios in credinta
musulmana?", i se ra'spunde: Asa e, din harul lui Dumnezeu ".

Intrebare: Ce inseamna a-1 multumi pe Dumnezeu?"

Rdspuns . A-1 lauda pe Dumnezeu si a-1 binecuvinta".
Intrebare : ,,Ti cunosti pe Dumnezeu?"

Rdspuns : Il cunosc".
Intrebare : Cum it cunosti pe Dumnezeu?"
Rdspuns : Il cunosc ca este fara de inceput, fara de sfirsit i nimic
nu este asemenea lui. Chip, infatiare, loc ,Si timp nu are, pentru ca este

vepic, din veac si pina in veac".

Intrebare : Din neamul cui esti?"

Rdspuns : Din al lui Adam".
Intrebare : Din ce adunare sau popor esti?"
Ras puns : Dintr-al lui Muhammed".

Intrebare : Din care semintie?"

Rcispuns : Dintr-a lui Avraam".
Intrebare : Ce cinx al legii urmezi?"
Rcispuns : Imam azami (aceasta rinduiala e socotita drept cea ortodoxa) ; mai urmez rinduielile Imami ,Safi, Imami Malik i Imami Ahmedi
Hanbeli" (acesti patru sint primii interpreti ai Curanului i transmitatori ai
rinduielilor i ceremoniilor bisericeti) 332.
Intrebare : Acesti imanti sau preoti de la cine an invatat aceste rinduieli?"

Rcispuns : De la Ebu Hanif, Ebu Hanif de la Hammadi, Hammadi

de la Ibrabim i Ibrabim de la Abdullah, Abdullah de la Mesud 333, iar Mesud de

la prorocul lui Dumnezeu, adica de la Muhammed, Profetul Muhammed

de la Noe, iar Noe de la Seth, Seth de la Adam, Adam de la arhanghelul
Gabriel, Gabriel de la Mihail, Mihail de la Israfil (care se numeste la not
Rafail), Israfil de la Izrail (ei cred ca exista un arhanghel 1 cu acest nume),
iar Izrail de la insusi Domnul tuturor, Creatorul lumilor. Caci in Curan se
spune : Eni iddine indallah ilislam *334 adica Legea sau credinta voastra,
a drept-credincioilor, este de la Dumnezeu".
Intrebare : Ce este legea Curanului?"
ReisPuns : Sa plecam capul poruncilor lui Dumnezeu i s fugim de
cele pe care le-a oprit el".
Intrebare : Ce este credinta?"
Rdspuns : Marturisirea buzelor, incredintarea mintii i unirea inimii
sau constiintei cu / Dumnezeu, adica credinta in unicitatea lui Dumnezeu,
in adevaraciunea Profetului, in rai, in podul dreptatii (vezi mai jos), in masura
rasplatirii ,Si in a da socoteal'a xx pentru toate faptele i cuvintele, in iad, moarte
si invierea mortilor".
Intrebare : Care este inceputul credintei?"
RcisPuns :

Ma'rturisirea ei, de exemplu: Nu este Dumnezeu afara

de Dumnezeu, i Muhammed e profetul lui Dumnezeu a".

Intrebare : Care este trupul credintei?"

Ras puns : Rugaciunile la cele cinci vremi".
X rinduiall
XX rAspuns

* Coran, III, 19: Credinta pentru Allah este cu adevarat islamul".

151

83

Bonpoc: OTITO eCTb CJIOBO )( Hepm?

Omeem: Bora scerHa 1THMATCTBOBaT1 H HeripecTalmo IIMA ero npH3butaTH.

Bonpoc: OLITO CyTb BeTBH MTH J1HCTBIle

pea Hepbi?

Omeem: BnaromecTHe H cTpax 6wicHri.

Bonpoc: LITo ecrb "(mica HATT Kopa xx "wpm?
Omeem: CrbweHHe H 1114CTOTa)).
Bonpoc: <<ITTO eCTb mo3r Bepm?
Omeem: Boronoturrame H npanexcHbie MORHTBI3D).

Bonpoc: LITo ecrb nyn mai cpexiima BepEa?

Omeem: CnaceHHe war ewe He rpeun4TH HJIH xmcroTa Hymeimasi.
Bonpoc: Thi nI4 B Bepe ecH HAM Bepa B Te6e?
Omeem: Bepa Ho mHe ecrb H a3 c Hepwo Hicyne ecmb.

Bonpoc: 11T0 ecrb Hepa? (cHe onHcamie Hep"." eCTb no nanHTHmecicomy

paccpicHemuo).
Omeem: <<ECTb HCTHIla H ewe HCTHHHO rJIarOJIaTM, o6aLie Kpome TOTO IITO

npopoic nosenesaeT: C mycJiHmaHamx, cHpemb ewtHosepHbrmH TBOHMH mHp

Beg Hbiii Ha Hmeeum; co Hy Hex )Ke H XpliCTHaHbI HHKOJIHNCe)). 146o TOthKe npopoK

nriararie-r: Awe la OT Hapoaa moero Him co6paHHH HomicHoro Gory 110'114TaHHA

H maims H He coTHopwr, o6age nriumil ecrb HyHeamma H xplic-rHaHHHa.
Bonpoc: OKOAHKO 1114C.11e1MbI CyTb Bephi`b>

OM CeM: diATOTIVICJIeHHIA. Tiepins! y6o Bepa ecrb aHrenos, mice CBOCICTBeH-

H010 I1 ecrecrHemiwo Bepolo npocHerueHmA 6bnua. BTopaH eCTb :Bepa npopoKoB,

mice Hepe npHnexcauxe Hp. H3bicKama. TpeTHA eCTb Hepnbix menoseicos, mice B
Bepy mpe3 6.naranaTb 60)Kino IlpHATIA 6b1111a. LleTHepTasi eCTb KJIeBeTHHICOB HAM
JDKIIBMX, AKO OHM HenoTpe6m4 H oTHepxcenm Cy Tb. TH)Ke TIATHA Bepa eCTb HeB03-

pacTimix, CM ecrb oTpogaT, noHexce THH Bepe nounexcaT.

Bonpoc: Karmic eCTb KoHmumilxxx, HmHxce sepa myxammeHaHcicasi compinaeTcH?
Omeem: Thin,: 1. 14cnaseHaHHe Hepb". 2. Ilsrrb oripeHeneimbie Ha BCAKH171
HeHb maneHHH. 3. Iloc-r. 4. IlyremecTrme B MeicKy. 5. Ewe Ham."' Gory HecHTHHy
110 ace roHbr, TO eCTb rurrbHecsiTylo maCTb OT CB011X CH CTA)KaHHIb>.

Bonpoc: OKOJIHKO eCTb "counHuHri cosepineHHoro nocra?

Omeem: otleTtape: 1. Bo3Hep)KaTHcA OT 1114THA 130,11bI. 2. OT 6Pa IllHa. 3. OT
npe6b1rHst co weHoto. 4. He TOKMO Te.110M, 1-10 H ymom H IIYXOM 110CTIITHCA)).
84

Bonpoc: Kamm Kam / nono6aeT B HeHb Gory MOJITITHCA?

Omeem: rim-Imam: 1. ripen HocxcmcHemiem conHua. 2. 0 nanyHHH. 3. 3a

TN maca Ho 3axo)KHem4sf carmeimoro. 4. Aare no 3axmicHemm conHetmom. 5. Ilo
mace C narrriacomxxxx Houm.
Bonpoc: dipe,4 BOCX0,40M COAllegH131M KOJIMKO riatio6aeT COTBONTH percRm
(CH eCTb HOKAOHOB)?)>

Omeem: xleTbipe.
x

rnarana

xx xopKa wro Ha ,apese

xxx BHMEHRX BHH

xxxx no nomyTope 'lace

152

Intrebare : Care este cuvintul x credintei?"

Rcispuns : A-1 tine mereu pe Dumnezeu in minte si a chema neincetat
numele lui".

Intrebare : Care sint ramurile sau frunzele arborelui credintei?"

Reispuns : Evlavia si frica de Dumnezeu".

Intrebare: Care este coaja sau pielea xx credintei?"

Rtispuns : Rusinarea si curatia".
Intrebare : Care este creierul credintei?"
Rcispuns : Adorarea lui Dumnezeu si rugaciunile staruitoare".

Intrebare : Care este buricul sau centrul credintei?"

Riz'spuns : Mintuirea sau a nu gresi sau curatia sufletului".
Intrebare : Tu esti in credinta sau credinta e in tine?"
Rdspuns : Credinta este in mine si eu impreuna cu credinta sint".
Intrebare : Ce este credinta?" (aceasta descriere a credintei este dupa
judecata politica) 335.

Rcispuns : Este adevarul si a grai adevarat, dar afara de aceasta ssf

Cu musulmanii, cu cei de o credinta cu tine,
sa ai pace vesnica; cu iudeii si cu crestinii nicidecum*. Caci acelasi profet
ceea ce porunceste Profetul:

<

zice: 4Chiar daces cineva din poporul meu sau din adunare nu ar face inchinarea cuvenita lui Dumnezeu rugaciunile, este totusi mai bun decit un
iudeu sau un crestin *".

Intrebare : Cite sint la numar credintele?"

Rcispuns : Sint cinci la numar. Prima credinta este cea a ingerilor,
care au fost luminati cu o credinta proprie si fireasca. A doua credinta este

cea a prorocilor, care au Cautat-o staruind in credinta. A treia este a oamenilor

credinciosi, care au fost primiti in credinta prin harul lui Dumnezeu. A patra
este a clevetitorilor sau a mincinosilor, pentru ca sint netrebnici gi lep5.dati.
Iar a cincea credinta este a celor fares de virsta, a pruncilor, pentru ca ei sint
supusi credintei".
Intrebare : Cite sint conditiilexxx3nprin care se implineste credinta muhammedana?"
Rdspuns : Cinci: 1. marturisirea credintei; 2. cele cinci rugaciuni

hotarite pentru fiecare zi; 3. postul; 4. pelerinajul la Mecca; 5. sa dai lui

Dumnezeu dijma in fiecare an, adica a cincizecea parte din agoniselile
tale ".

Intrebare : Cite sint conditiile unui post desavirsit?"

Rdspuns : Patru: 1. sa te abtii sa bei apes ; 2. de mincare; 3. de
petrecerea impreuna cu femeile; 4. sa nu poftesti, nu numai cu trupul,
cu duhul".
ci $i cu mintea
Intrebare : De cite / on se cuvine sa te rogi lui Dumnezeu pe zi?"
Rcispuns : De cinci ori: 1. inainte de rasaritul soarelui; 2. la amiaza;
3. cu trei ceasuri inainte de apusul soarelui; 4. indata dupa apusul soarelui;
5. la un ceas si jumatate xxxx al noptii.
Intrebare : inainte de rasa'ritul soarelui cite rekkeat (adica matanii)337
trebuie sa se faces ?"

Reispuns : Patru".
vorba

xx ca scoarta copacului
xxx pricinile exterioare
xxxx la ceasurile unu si jurnatate
153

84

Bonpoc: KOJIHKO no 3anoBeRH 6o)KHerf?

Omeem: Asa.
Bonpoc: KOJIHKO ice no 3anoBegn npopomecKorf?
Omeem: ):(Ba.
Bonpoc: CKOJIHKO 110KAOHOB nogo6aer COTBOpHTH 0 nany 1HH?

Omeem: cgecsrm.
Bonpoc: CHO KOJIHKO no 6o)nfeil H KOJIKKO II0 npopogecKoll 3anoBegg?r,
Omeem: Hpexge germpe no npopogecKomy, ROTOM mermpe no 6o)Kwifo,
'mice noc.negHme Asa noKnoHa naKH no npopogecKomy Beneffmo.
Bonpoc: 0 geBsrrom mace Juni 'mewl macm nper 3ax0)KgeHHem con:m.11mm
KOJIHKO nogo6aer HOKROHOB corBopHrH?

Omeem: Ocmb, germpe 6o)Kasi H mermpe npopomecnfm.

Bonpoc: B HOLIHOM HRH II0 3axo)KgeHHH comma, MOJIeHIA KOJIHKO )10JDRHO
COTB0p1ITHN

Omeem; CHATb. TpH 60)KeCTBeHHMA, Asa Ace npopogecKHz>.

Bonpoc: flo mace c nonymacom Houm ewe H nmcu, TO ecrb spew' rfoxosf
KOJIHKO Cy Tb?>>

Omeem: TpfmagecHrb: mermpe nepBeilamm npopogecKasf, gpyrifsf germpe

60)KeCTBeHHbIA, naKa Asa npopogecKHB, IICCJICATIHA ice TpH, Obit? 1p Ha3bIBReMbIA,

cH earl, 3a pa3pefuefure nocra.

Bonpoc: TIo 3anosex4 npopomecKorf, Ka Ko garpKeHcrByennf npeg monefolem
H3MbITH TeR0 TBOe H OtHICIRTHCA?>>

Omeem: cflepBee TpH KAM BO3Aerl Bogy Ha pynt TBOH, IIOTOM HCIIpa3HHH
mperso TBoe H 3agHfoy TB010 OMblki, Twice a6decm cowropH (a6decm ec-rb H3moBeHHe
pyx, THaBbI H Hor), }me Tamp 6mBaer: nepBee H3MbIBalOT pyxx, IIOTOM TINDKAM
BOAy HO3HpAMK B HOC Brffrafor H B03rpH olannafor, norom fnufe TpH)KLkbI HalIONHeHHEIMH BOHOF0 npnropufm0 II0KpOlIJIAIOT, Twice yuiu, remB H mem eHHHO)Kitb/

orapafor, HanocnegoK ppm gawe AO .narrerf, HorH ice go .flogbmeK ymbisafor.

Aufe ice KTO C Afelf010 coBoKynneHHe }men HRH HHbIM fcalow-m46o o6pa3om ocKBepHHJICH, nepBee BCe TeJI0 B 6aHH H3MbIBaTki ,HOJDKeH, Ha3mBaercg ice oHoe H3MO-

Belme eyciz. Ho ante )KeHa mecfmfmm Hegyrom ogepoKama 6y)ei, e.r4Ko)Kgm 113MbIeT TeX/ AOJDKHa eCTb H BRaCbI pacnycnfrff H OT MaReHHA mpe3 Bce oHoe mecBg-

HOTO Hegyra Bpemg Bo3gep)Kamcsm.

otka BCAK ice urea o gerex CBOHX, my)KHe ice o )KeHax nonemeHHe Hmefor, BO
85

eice 6b1 Harilrra nx cero Karwmcma, Hemii or CBATbIX myxammegammx, HmeHem

Illemc Talc xcecroKo noHy)Kgaer, niaronsf, AKO ante Koroporo my)Ka mix CNA
CHX Bepm ,LTICHOB 3HaTH He 6yger H BonponfeHm 6bnnue He OTBeTCTBylOT, OHbIX
MOJIHTBM y 6ora He CyTb TIpHATHII H IIOCT 6e3 BO3HaAHHA, coBoKyageHHe my)Ka

C CBOeIO ex xeHolo ecrb npemo6ogesnme. H awe B cem HeBexecrBe ClIriHTCA HM

ymperff OT mycHamaHoB ga He norpe6yrcm. Halm rnaroner, AKO B 6y.aymeM
Belie rplf me.goBeKa rB)KmakuHe H HCHOCHMC noHecrit Hmefor Kamm, cHpemb Tea
C

marb, Koropme CbIHOB CBOHX H MpK, mice )KCHM CBOH He HOTHWICA Harlin% CHM

Bepm gneHam, name Hexce emu negaufecH o OTHOXHOBeHHH Hyxa csoero. H CHR
O myxammegaHcKom Karmalcme BKparge npeAnowemfasf goBonbHa ,z:fa 6ygyr.
154

Intrebare : Cite din porunca lui Dumnezeu?"

Reispuns : Doug ".
ntrebare : Cite din porunca Profetului?"
Reispuns : Doug ".
Intrebare : Cite mata'nii se cuvine sa se faca la amiaza?"
Reis puns :

Intrebare :
tului? "
Rcispuns :
a lui Dumnezeu
Intrebare :
soarelui 338 cite

Zece".
Dar cite din porunca lui Dumnezeu si cite din cea a Profe-

Mai intii patru din porunca Profetului, apoi patru din cea
si cele doua de pe urma tot din porunca Profetului.

La ceasul al noualea sau cu trei ceasuri inainte de apusul

matanii se cuvine sa se Lea?"
Reispuns : Opt, patru ale lui Dumnezeu si patru ale Profetului".

Intrebare : La rugaciunea de noapte sau la cea de dupa apusul soarelui,

cite trebuie sa se faca?"

Re?' spuns : Cinci, trei dumnezeiesti si doua prorocesti".

Intrebare : La un ceas

si

jumatate de noapte (care se numeste iatsi,

adica vremea odihnei 8)339 cite sint?"

Reispuns : Treisprezece: cele patru dintii prorocesti, alte patru dumnezeiesti, iarasi doua prorocesti, iar ultimele trei numitefity 34 sint pentru dezlegarea postului".
Intrebare : Dupa porunca Profetului cum trebuie sa-ti speli trupul si s5.
to cureti inainte de rugaciune?"

Reispuns : Mai intii toarna de trei on apa pe miini, apoi goleste-ti

spala-ti posteriorul si fa abdest (abdest este spalarea miinilor,
pintecele
capului si picioarelor) 341, care se face astfel: Mai intii isi spall miinile, apoi

trag de trei on apa pe nas si-si curata narile, apoi isi stropesc fata de trei
on cu pumnii plini de apa si freaca o data urechile, crestetul capului si gitul,
la urma miinile ping la cot si picioarele pins la glezne. Daca cineva a avut
impreunare cu femeia sau intr-alt fel s-a spurcat, mai intii sa-si spele tot
trupul in baie, spalare ce se numeste gust 342. Iar daca femeia va fi cuprinsa
de neputinta lunara, de cite on isi va spala trupul trebuie sa-si despleteasca
si p5.rul si sa se abtina de la rugaciuni tot timpul neputintei lunare".
Fiecare tata trebuie sa alba grija sa-si invete pe copiii sai, iar barbatii
pe femeile for acest catehism. Un sfint muhammedan cu numele ems 343/ii
indeamna cu mare asprime zicind: Daca femeia vreunui barbat sau fiul
sau nu vor sti aceste articole ale credintei si intrebati fiind nu vor raspunde
drept, rugaciunile for nu vor fi primite la Dumnezeu, iar postul va fi fara
rasplatire, iar impreunarea barbatului cu nevasta sa adulter. Si daca li Se
va intimpla sa moara in aceasta ignoranta sa nu fie ingropati de musulmani",
Si mai spune ca in veacul viitor trei oameni vor indura pedepsele cele mai
grele si de neindurat, adica tatal si mama care pe fiii lor, barbatul care pe femeia

sa nu s-au straduit

s5.-i invete aceste articole ale credintei mai Inuit decit

se ingrijeau de odihna duhului lor. Ajunga insa aceste spuse pe scurt despre
catehismul muhammedan.

155

85

naea einopan

0 6o3e
0 6o3e. 0 emmom smcosaihnem 6o3e myxamimesaHcicas sepa Himmsce
pa3HersosaTH samiTcs OT espees H xplicmaH, cxpesb era o camom 6oscecTse
BAH o e)HHOM TOKMO OTUOBCKOM nage nHineT. BepyroT >ice OHH, AKO 6or e,1114H

eon, Tsopeu scex mxpos H scex semeri mescsy He 6a H 3num cyulpix, RICO BCA oHas,
H3 Immo >xe OT He6bITHA B 6bITHe HM x npoH3sesomacs. BepyloT, AKO eCTb 6e3nnoTeH, mecTom H spemenem HeonHCa1iHbIi3, 33e1111, TO eCTb sesHmil OT Beim, 36edu,

TO ecTb BetifIbIri soseicH, erosce sex, senmiecTso H nposas mime BO yme H3o6pascaemmma, spemeinf HRH mecTa npocTpaHcTsom 06IATHCA MO)KeT, HO 6or BCA,
aKH B up-n(7e (HapHHaembim y HHX HHLITO)KeCTBa) nocTH3aeT. Haim sepymT, AKO

HeposcseH ecTb, clipegb, AKO Rime ponlincs xorsa, moxe posHTH mosceT H Toro
pax{ miwroxce }Ewer ce6e noso6Hoe, He HmeeT >ice OTH10,1113 scsixoro o6pa3a HRH

tieco pasn B Kypatie, B rnase 3.4.4/pin rnaroneTcs: Auie 661 6or Hmen cbma,
B 6ese 6bui 661 secb mnp, noHesce 6bino 6b1 mescsy HMH pa3seneHHe, H B nine
cyuleri npesnocnesHeio, aKH 6bI OT mina 6micHs nosenesaeTcs Myxammesy: IlpxBATH,

nemalo (pee) rnarosa HM, AKO 6or eotiim ecTb, seem 6naronoTpe6amil H 6ecnnoTHbirr;
86

mice Hmice posrin, mum posmics ecTb, Hasce / HMeeT xoro ce6e noso6Horo. H
B rnase 94 6ora rnaroneT 6biTH scex BeuieH Hasano H IcoHen; H Toro pasH B maim
32 so36paHseTcs npH3bisaHHe spyroro 6ora, B 6o3e 6o, rnaroneT, e11{HOM sce
LIHCRO

ero COCTOHTCA.

Ceorwmea 6oarcecnieelluaR. Bee 6oNcecTsexiime npHnwiecTsmi B cesmb TOKMO

AKO rnasHeilunte CB0i1CTBa COBOKyIIRAIOT, OT Texxce cesbmx csoficTs Tbicsnly ejiiiHo
PIMA 6ory npanktcymT. CBOrICTBa y6o 60scHs y HHX C110a/11, TO eCTb <canna Ha3I3I-

BalOTCSI H Tora pasil era c.amulaT Hac xplicTiraH raaroniouixx Tpx TOKMO 6biTH
nm_ia 60)KeCTBefHibIg H e,L(141.10 6oscecTso HRH e,riarioro 6ora a6He npessaramT
60)KeCTBeHHble JIHIlbI He Tpx 6bITH, HO cesmb, Amin= TeM ,r(OBeCTH, AKO csogcTsa
6owar1 ecTecTseHHa eivry cyulas He moryT Talc MaRbINI lifIcnom o61mTbi 6brrx H
TaK0 carman:Age Juno. C CBOACTBaMII, rnaronlor 6b1TH cesmb, xxsce COHHCRAI-OT:

1. )1CHBylitHri HRH CMrL sesHo; 2. Tnaronsunni Hall rsimmil; 3. Hex:imam:A;

7. lIpaBe,allbItt

4. BCCCHJIbHbIii; 5.Be,rvaufri; 6. MHROCTI4BbIrl HRH micsocepsmil;

AKO)Ke pexoM, a esaHo HMS' 6ory nprtuHcymT, aKI4 csoricTseHHas emy H eCTeCTBeHHa$1, KOTOpMX peacTpy IIpH ce6e
HeHmerome, mice Ha namsTb s3birionia 3,ae nplinaraem.

OT CHx y6o Ce,abMit CBOI4CTB TbICALLty,

11,sieua 6omeult. 3x6ep

BIALUHHil; paean
mHnocepsmil; pa2um
nienpe6bisamallig; eanum
KpOTKHCI HRH rpexx Haum npemmiymmoil; p1133aK
HyscHas nonaloundl; MyUH
noco6cTspoinnii, TO eCTb 6e3 Herosce
HasTosce 6bITH mosceT; y5emmae
oncpbrrenb; 2aKIC
Hcmm -Ia; ealcum
o6nasaTenb; Ma/1W HRH CROACHe ManllKyn6MynK
cTsiscaHHas CTA)KaBal0IIIHil HJIH

spmil; mom

X ilpe3 Hero

156

Capitolul at doilea
Despre Dumnezeu
Despre Dunznezeu. Despre unul Dumnezeu cel preainalt religia muham-

medana nu pare sa se deosebeasca intru nimic de evrei i de cretini cind

scrie despre Dumnezeu in sine sau numai despre singura persoana a Tatalui.
Si cred ca Dumnezeu este unul, facatorul tuturor lumilor i al tuturor lucrurilor ce se afla intre cer i pamint, ca toate acelea de el x s-au adus dintru
nimic, din nefiint5. la fiinta. Cred ca el este imaterial, necircumscris de timp
i loc, ezeli, adica vqnic din veac, ebedi , adica vqnic in veac 344, ca veacul
lui, marirea i altele nu pot fi inchipuite in minte, nici cuprinse de durata
timpului sau intinderea locului, dar c5. Dumnezeu pe toate le patrunde ca
intr-un punct 345 (numit la ei al nimicniciei). Iarasi cred ca este nenascut,
adica nici nu s-a nascut cindva, nici n-a putut sa nasc5. i de aceea mare nimic

asemenea lui, n-are nici un chip sau infatiare, pentru care lucru in Curare,

in capitolul Elmuin, se zice: Dad. Dumnezeu ar fi avut un fiu, in necaz

ar fi fost toata lumea, pentru ca intre ei ar fi fost dezbinare", iar in capitolul

penultim, ca din partea lui Dumnezeu, i se poruncete lui Muhammed:
Cu sirguinta (zice) graiete-le for ca Dumnezeu este unul, tuturor spre
bona trebuinta i imaterial, care nici a nascut, nici s-a nascut, nici / are pe
cineva asemenea lui" *. Si in capitolul 94 zice: Dumnezeu este inceputul
si sfii*tul tuturor lucrurilor" **; de aceea in capitolul 32 se interzice chemarea
unui alt Dumnezeu, caci: In Dumnezeu unul, zice, se cuprinde tot num5.'rul
lui"
Atributele duntnezeie#i. Toate atributele lui Dumnezeu le grupeaza
in numai apte mai de seam5., iar din cele apte atribute i se dau lui Dumnezeu o mie i unul de nume. Caci la ei atributele lui Dumnezeu se numesc
sifat346 , adica persoane, de aceea cind ne and pe noi crestinii zicind ca numai
trei persoane dumnezeieti sint i o singura dumenezeire sau un singur Dumne-

zeu, indata ne arata ca persoane dumnezeieti nu sint trei, ci apte, socotind

ca prin aeeasta dovedesc ca atributele lui Dumnezeu, fiindu-i firesti lui, nu
pot fi cuprinse de un numar asa de mic. Si asa, confundind persoanele cu atributele, zic ca sint apte, pe care le enumera astfel: 1. cel viu sau cel vesnic;
2. eel ce graiqte sau cel intelept ; 3. cel ce nu poate fi clintit ; 4. atotputernic ; 5. cunoscator ; 6. milostiv sau indurat ; 7. drept. De la aceste apte

atribute, dupa cum am spus, ii dau lui Dumnezeu o mie si unu de nume
ca proprii i firesti lui, al caror registru neavindu-1 linga noi, be adaugam
aici dupa cum ne-au venit in memorie.
Numirile lui Dumnezeu. Ekbar

preainalt ; raliman

indurat ; rahim

darnic; kaium cel ce este ; halim blind, sau cel ce trece cu vederea
pacatele noastre; rizzak cel ce da cele trebuincioase; muln, cel ce da
ajutor, adica fara de care nimic nu poate fi; fettah descoperitorul; hakk
adevarul; hakint stapinitorul; malik sau, mai complet, malikulmulk
ce agonisete cele agonisite sau cel ce be are pe toate; sabur marinix

prin el

* Carrot, CXII, I-3: Spune-le: x Dumnezeu este unul ! Dumnezeu !... Cel de nepAtrunsi

El au naste; El nu este nascut; nimeni nu este asemenea Lui I tr.

** COrCift ,

INTL 3: El este cel dintii si cel din nrinl".

15.7

86

seinumAyumull
ma6yd 1101CJIall51eMblii HRH eye
xnaHsrnicsi ; pe66
rocnonb
rocnoAb Hinz cnoxae pe66yA
rocnoAb mnpos ; Ka3bomeadoscsim
cyAlin TIOMFACROB ; axcena6u

BCH 11Me10111HCI; ca6yp

noAosaer
aAemuu

u33em 6nH3KHR; cazu6

npesensundl; mypud

weAponogarenb; deime

npocseinaloamil; aaAa

xenaInno Aosnersopsmunci; mymcadec

CB51TbIR; me6apuice

6naxemndi; mocaddece

CB51TbIll; myce66e6yA uc6a6

sHHa sim; xaAutc
rsoperc, myzeumuu
BCB yorpoAutHil;
3a11111THIIK; Ince BCH co6numaer; 6acbim
cy6eau
6narnii, mHnocrasbni H seinnuni; medoicud
c.riasHmil; Kadpu
mo-

rynuni; rcaeuxpenxHil. H c nepcnAcxoro 513b1Ka: xoda, xodau, uxud, e3dau,

daeep, xodaeenthocnp. OT npocroro rypeuxoro sl3bIKa: manzpu, tICLIAC76, H nportla.g./

87

ToAKoeanue cedbmu ceoficme. Ho o ceAbmx OHLDC, nx)xe HapHomor niniama

csoticrsax 6oxecrseHamx, 11TO ymcrspor s xparrke petiem. XOT51 myxamme,aaHe
6onbme orpHuarenbHoil Hewe yrsepwAaxnuerf 0 6o3e nocneApor Hayxe, o6a4e
cnn ceAmb CBOVICTBa RICO Juuka Han SIKO HCTOYHRICH 6MTH Apyrxx pa3ymeionle npor-

'fag BCH OT cnx npoHcxonarn H K CHM noAnexarn rnaronior, no eiuixy o 6o3e

yrsepAHrenbue rnaronam 14.51H 3HaTI4 BO3MO)KHO eCTb.

)Kueyujua. Xasyulero )xe 6ora pa3yme1or, SIKO OT ce6e )1CH3Hb H &Arne setiHoe Hmyina. AeriCTBO cero csogcrsa Mal-01110T 6bITH KO BHe, cHpeqb K co3AaMUM pyzyAAaz, Aymy HRH csoilcrsemie Ma1-01151 Ayx 60)KHR or Hercnice npon3BOWITCH Aymi Bcex genosex. 14X)Ke SIKO HeKH51 IlaCTHI1b1 OT ,tlyxa 6owain OTJTygeHlIbIX

mpe3 cnywauxxx aHresio s paKnaionnowg Teneca snaraemmx MHHT 6bITH. Lleco

paAH 14Hcycy Xplicry nave scex tle110BeK npenmymecrso H npesoxcoAcrso ripH3H

sonsuor. 146o K nporimx Henosex so pee marepHe co3Aamuo norpe6Ho ecTb

H cemsi mywecxoe. B 3aLlaTim xce XpHcrose HINTO)Ke raxosoe 6bICTI", HO OT e,ngHoro ygyxa EM MA H AeBbI Mapna CO3,11aH H 3amar 6bICTB, orxygy Kamelccoxun
Hicyc XpHcroc gyx BoxcHil H MTH MapHHH HapHuaercsi.
rflae0A101414.1. rnaramonlero mm rnaronom Ann cnosom 14 pa3ymom yxpameHHoro no ennxy Gory 6onbuie nplinmecrsyer, rnaronaHHe H cnosonpocrHpa-

Hne, "'ewe monifaHme H Hernarananne. MHAT NCe He HHaxo rnaronarH 6ora, H swim
CBOIO aHrenam H npopoxam OTKpb1BaT14, pa3Be ilpe3 pa3rosop BB0,1311TeRbHbIrl,

nocneAosarenbnbni, yxa3arenbHbill H nporgan. Eroxe AdicrsHe HapHualor KenomyAnaz, To ecrb rnaron mm cnoso 6o)KHe, xoropoe HM51 Hailnage Cesimbim
flucauuem 6onmue )xe csoemy KypaHy npmnralor. K rompue csoilcrsy noJIJIe)KTM rnaromor npemyApocrb, pa3yM, no3Hainie, npommcn H nporgasi, soxe o6wHm
pegeHnem uAmuAazu seAeHme 6o)xecrseHHoe mm 6oNme Hapimalor. CHe nam
Ha Asa pa3Aensnor B11/1131, Ha eau6, coKponeHHoe, xoropoe camomy Gory TOKMO
1103HaHO 14 eCTeCTBeHHO eCTb, erowe Hincoe co3AaHne 1105ITH MO)KeT, H Ha 3ozup

orxposeHHoe Him 51BReHH0e, 110 enincy OT aHren, OT menosex, OT xteM0110B HJIH

AHasonos pa3ymernen H noemnemo 6bITH mower. H one csoilcrseHHe HivieHem

Te0110THEI HapWleTC51, rowe TIpeH35111.1H0 H npesocxoAno B KHH3e KypaHa coAep-

KaMy 6bITH Bepar.

Hedeuxcumbui. Hexnumma n.nx HeM3MeHHa, B xoropom csoficrse 11H,ITO)Ke
OT Haines' pa3HCTBy1Or TeaTIOTHH./
88

BcecanbHa HRH scemorywa. Cero caoilorsa ,Hericrsa

eduxydpemuirazu, TO ecrb pyxy moryrorsa 6wialn,
arpeilb etowe co3Aa TOJIHKO Tb1051111 mHpos H spice B MIX coAepzcaxycsi
BcecuAbublii.

KO

sue HapHaafor

AOATOTeprIeJLAB

158

mosul x ; mabud cel inchinat sau cel c5.'ruia i se cuvine inchinare ; rebb
Domnul sau, mai complet, rebbul alemin Domnul lumilor ; kaziulhadjeat
judecatorul gindurilor ; djenabi izzet cel mai aproape; vahib datatorul
indurat ; delle cel ce lumineaza ; aala preamarele ; murid
cel ce implinete dorinta; mukkades sfintul; tebarike fericitul; tekaddese sfintul ;
musebbebul isbab
cauza cauzelor ; halik creatorul; muheimir aparatorul, care le pazWe pe toate ; basil cel ce pe toate le rinduiete ; subhan
cel bun, milostiv i mare ; medjid cel sla."vit ; kadri cel ce poate ; kavi.

cel tare. Din limba persana: hoda, hadai, izid, iezdan, daver, hodavendikear.
Iar din limba simp1y turd.: tangri, ceallab i altele 347./

Tilcuirea celor sapte atribute. Vom spune acum pe scurt ce gindesc

87

ei despre cele apte atribute pe care le numesc persoane. Dei muhammedanii

urmeaza mai mult teologiei negative decit celei afirmative 348, dar considerind
ca aceste apte atribute sint niste persoane sau izvoare ale altora, ei spun

ca toate provin de la acestea i sint subordonate acestora in masura in care

se poate ti sau grai ceva afirmativ despre Dumnezeu.
Cel viu. Pe Dumnezeu it inteleg viu, ca avind viata i fling vepic5.
Actiunea acestui atribut, spun ei, in afara, adica spre creaturi, este ruhullah,
sufletul sau, propriu vorbind, Duhul lui Dumnezeu 349, de la care vin sufletele
tuturor oamenilor i pe care le socotesc ca nite particele desp5.rtite din Duhul
lui Dumnezeu, bagate de c5.tre ingerii slujitori in trupurile celor ce se nasc.
De aceea ii acorda lui Iisus Hristos intiietate i superioritate mai mult decit

tuturor oamenilor, caci pentru zidirea celorlalti oameni in pintecele mamei

este necesara st s5.mint5.' barbateasc5 dar la zatnislirea lui Hristos nu s-a
petrecut aa ceva, ci numai de Duhul lui Dumnezeu si de Fecioara Maria
a fost zidit si zamislit, de unde se numqte icaegoxfiv35, Iisus Hristos, Duh
al lui Dumnezeu i Fiu al Mariei.
Cel ce graiete. Cel ce graieste sau cel impodobit cu grai sau cuvint
i cu intelegere, intrucit lui Dumnezeu mai mult i se potrivesc gr5.irea si
r5.spindirea cuvintului decit tacerea i negrairea. Caci ei socotesc ca Dumnezeu
nu graieste altfel i nu-si dezvaluie voia sa ingerilor i prorocilor decit printr-o

conversatie introductiva, continua, povatuitoare i altele. Iar lucrarea lui o

numesc kelamullah, adica graiul sau cuvintul lui Dumnezeu 351, nume pe care
1i in primul rind Curanului. Aceluiai
atribut ii sint supuse, zic ei, intelepciunea, intelegerea, cunoaterea, pronia si
altele, pe care le numesc cu o singura vorb5. ilmilahi 352, cunoatere dumne-

it dau mai ales Sfintelor scripturi,

zeiasca sau a lui Dumnezeu. Pe aceasta o impart din nou in doua feluri,

gaib, ascunsa, care este cunoscut'a si proprie numai lui Dumnezeu insui, pe
care nici o faptura n-o poate cuprinde, i zahir 353, adica dezvaluita sau ar5.-

tata, intrucit poate fi dobindit5. i inteleasa de ingeri, de oameni, de

de moni sau diavoli. $i aceasta mai propriu se numete teologie, despre care
cred ei ca este preafrumos i foarte bine cuprinsa in cartea Curanului.
Cel neclintit. Neclintit sau neschimbat, atribut in care nu se deosebesc
cu nimic de teologia noastra./
Cel atotputernic. Atotputernic sau omnipotent. Lucrarile acestui atribut
in afara le numesc edi kudret ilahi354, adica mina puterii lui Dumnezeu",
prin care a facut atitea mii de lumi i pe toate cele ce se cuprindeau si se
a indelung-abdAtorul

159

811

H coxepscaTcs, Tsapx sexomas H Hesenomas, sitaxmas H Hesxxxmas, co6rnoxe

Nce H co6nrortaeT okras H K csoficTsembrm Best onpexenseT H ynpasnseT Aertersam.
Ham rnaronkoT, AKO HIVITO)Ke HeB03MOACHO 14.110 oTpxuaTenbrio moryinecTsy 6o-

wmo o6pecmcs moweT. Cero pang sonpoureHm 6basrue }ix Teonorx, moweT nil
6or coTsopxTx, arm 6b1 He cxenan Tex, Awe ertymoro coTsopxn, oTsewator, AKO
He Tpywiss Gory COTB0p14TH arm 6b1 He cxenan Tex, swe eXHH010 COTB0p1411, KaK

TOKIAe 113 wrier COTB0p14T14. Ho awe 6b1 Kr sonpocan: MoweT nn 6or conraTx
Him ,apyroro 6ora norro6Horo C0TB0pHreA oTsearan 6m, AKO are H 110Mb1CM{TH
60FOXyAbH0 ecrb. B011pOCHBbIrl we XOTA H no xowarwleto sonpoc TOr4 npexncwan
61.1, o6a4e 6exm cmepTHms He 1436er 6m. Hporiee o6we yTsepw,aaroT Hwrrowe

6brra HeB03M0)KHO 6ory, misrule, no awe 6br cue Hiram 6brao, o6peno6mcs a
603e npoTxsocnosHoe 41 HerlociaTox.
Bedyiqua. Bexywa. H B cem csoiicrse OT Hawes Teonorkni Hwuowe pa3HCTBytOT, xpome TOTO, MTO Mal-01110T, 51K0 60)KeCTBeHHOe sexemke H 1103HaHlte He-

130.aHM TB0pAT seam H BOA14 Haum. Mace pavre.rzsroT mewxy no3Hamkem npexsapsnouram H nocnexyrourxm, deco parka xatoT npamep, AKO 6bin so spems Myxam-

me,aoso Hermit lienoBeK npasexlmal H sepHErrt, o6a4e 6e3 mephi y6orkal H scex
K AMMO noTpe6amx .1111111eHHblri. H XOTA HeyCb11111131MH Tpyxamx TOMAIlleC51, xa

noHe rawly noscextiesHyro npxo6pecrx BO3M0)KeT, HO If ces K AOBOJIM-10My HaCM-

89

weinno mpesa csoero muconasce xmesure. Cxe TaIHCTBO erkra Myxammexy Heate,gomo H HenosTiro 6bur0, sonpockui TOGO menosexa, ARA nero 6z, Tax ninnancs
scex Bernal, xmes y ce6e pa6os H Aerert, Hwe emy HenpecTaHHo so scem nomoratoT
H coTpywklaroTcs, xpome ice Toro, AIM or scex cocexeil ero noxsanseTcs, 4TO
ecrb irenosex 6oro6orr3karsmg H HenpecTaturo npex Hapoxom H Ha exam mararrsam
Hprrnewaawil. OTseura genosex TON, AKO B11Hbl semi{ He 3HaeT. Myxammex y6o
Haymun ero xa noTom, erxa MOAHTCA 6ory, He npocHT Hwr Towe o ce6e 'ma Ha
nonb3y csobo, Ho xa pegeT H o6euraercs, AKO awe 6or noxacr emy 6OrarCTBO if
H3o6kuwe sewer', ace 'immure cane pa3xacT y6oram H Hekrmyamm. CHe menosexy
Tomy co scsxxm nocnymatarem H ropsmecTato cepkwa coTBopwy, 6or Myxammexy
B

sHgewar oTxpbrn Takirrc Tso, rnarons: / 0, Myxammex, Tbr y6o

npocftwx H

OHOTO npockrTx Hay4H.4 ecx, AKO ,aa He ce6e, HO 14HbIM npocHT, Hmwe OH 60FaTCTBO

csoe paurenirrx xmeeT, ank 6b1 a3 He 3Han, awe emy 6oraTcrsa Aam, MTO C OHbIM
TB0pRTH }imam; He a3 rat co3krax ero, He a3 nit B rumry Jleeeuu Aiax0y3 (To ecrb
mama, B Hertwe nperwankrcaHa cyTb OT BeKa 6ynyuras genosexos xeficTsa 14 sewer
BO awe spew' npmaromeffirs) smrcaTx nosenex xefiCTBID1 ero H xaxo He sem,
'ITO OH ameeT TsopHT1r, awe emy xam eTswakars H 6oraTcTsa? y6o o TaKOBbIX
npocxTx xa npecTaHeT, a3 6o 3Hal0, AKO OH B TaKOM COCT041111414 eCTb menosex
xo6poTrarsbrri, 6naronony4Heihnxil ice 6bis, HexmaTb npe6bisaTH B atom-4 AO6p0TJIRBOCTH. 14 cue o sexemix RAH npex3Harallk 6osow SUM npenysexemm sepyg

npornsonbHoro tienosegecxoro xoTerms x He ormeuryT, 0 trem 3pH xanee B rnaae

0 mpedycmompartat xx 6oxcutr.
Mturocinuablii. MKAOCTHBa HRH manocep,aa. BepyroT myxammexaHe 6ora
TOJIKKO MHAOCTI1Ba 6b1T44, AKO HALITOAke cmorps Ha 6eCKOHe4Hble rpex BCCX 4e20BeK,
'x camoinAcTAS
Xic

1ft

aposiumum I1nt

111,07441,CAC

cuprind in ele, fapturi cunoscute si necunoscute, vazute i nevazute, prin

care le-a pazit si le pazeste si le indreapta pe toate si le conduce la activit5.tile potrivite lor. Ei spun ca nu se poate afla nimic cu neputinta sau oprit
puterii lui Dumnezeu. De aceea, intrebati fiind teologii for daca poate face
Dumnezeu ca cele pe care le-a facut &a fie ca si cum nu le-ar fi facut niciodat5.,
ei r5.'spund ca lui Dumnezeu nu-i e greu sa faca cele acute ca i cum nu le-ar
fi facut, asa cum a putut sa le si faca din nimic. Dar daca cineva ar fi

intrebat: Poate oare Dumnezeu sa minty sau sa faca un alt Dumnezeu

asemenea lui?", ar fi r5.spuns ca numai a gindi acest lucru e o blasfemie.

Iar cel ce ar pune o asemenea intrebare chiar la modul conditional n-ar scapa

de primej die de moarte. Si mai departe afirma in general ca nimic

este cu neputinta lui Dumnezeu, socotind ca daca ar fi fost altfel s-ar afla
in Dumnezeu ceva contradictoriu si incomplet.

Cel cunoscator. Cunoscator. Si in acest atribut cu nimic nu se deosebesc

de teologia noastr5 afara de faptul ca spun ca stiinta si cunoasterea dumnezeiasce fac lucrurile si vrerile noastre lipsite de libertate. De asemenea, ei
nu fac deosebire intre cunoasterea premergatoare si cea urmatoare. Pentru
care lucru ei dau urmatorul exemplu: Era pe vremea lui Muhammed un
om drept si credincios, dar sarac peste masura si lipsit de cele necesare traiului.
Si desi se chinuia cu osteneli necontenite, ca doar va putea sa-si agoniseasca
hrana cea de fiecare zi, totusi nici pe aceasta n-o avea niciodata spre indestu-

larea pintecului sau. Cum aceasta taina raminea necunoscute si neinteleas5.

lui Muhammed, 1-a intrebat pe omul acela de ce era el lipsit asa de toate
lucrurile, desi are si robi, si copii care it ajuta necontenit la toate si se ostenesc impreuna cu el, pe linga faptul ca e laudat de toti vecinii Ca este om
temator de Dumnezeu si staruie neincetat in rugaciuni, atit in fata poporului, cit i in singuratate. Raspuns-a omul acela ca nu cunoaste pricina
acestui lucru. Muhammed insa 1-a inv5.tat ca atunci cind se roaga lui Dumnezeu

sa nu ceara nimic pentru sine sau spre folosul sau, ci sa fagaduiasca si sa

spuna ca daca Dumnezeu ii va da bogatie si indestulare de lucruri va imparti
saracilor si celor lipsiti toata averea sa. Cind omul acela a facut asa cu toata
ascultarea si fierbinteala inimii, Dumnezeu i-a dezvaluit lui Muhammed
in vedenie taina, zicind:/ O, Muhammed, to ceri si pe acela 1-ai inv5.tat
sa ceara, ca si cum nu pentru sine ar cere, ci pentru altii, c5.rora le va
imparti bogatia sa ca si cum eu n-as sti, daca ii voi da bogatia, ce are
sa fac5. el cu ea. Oare nu eu 1-am zidit, oare nu eu am poruncit s se scrie
toate faptele lui in cartea Levhii mahfuz (cartea in care sint scrise mai inainte

de veac faptele viitoare ale oamenilor si cele ce se vor intimpla, fiecare

la vremea sa) 355, deci cum sa nu stiu ce va face el daca-i voi da avutie
si bogatie? S5. inceteze, dar, se ma mai roage pentru unele ca acestea, ca'ci
stiu ca in starea de acum este un om bun, dar fiind mai fericit nu va famine
intru bunatatea sa". Aceasta crezind despre cunoasterea sau prestiinta lui
Dumnezeu sau despre cunoasterea lui de mai inainte, ei nu resping vointa
omeneasca libera x, despre care lucru vezi mai departe in capitolul Despre
prevederea xx lui Dumnezeu.

Cel milostiv. Milostiv sau indurat. Muhammedanii cred ca Dumnezeu

e atit de milostiv, incit fare sa se uite la pacatele nesfirsite ale tuturor oamenilor,
x independent&
xx procridenta sau pronia
161

89

name )Ice H cammx aTeHcroB H nHaBonos onpaBnaTH moweT, ante BocxolueT H OHb1M
pailcx-He yrexn paBHO AKO H npartembim H Bep Hbim Ty He ,Haposam, mice H366in
6b1 rpexa 6oroxynlin ToH, H)Ke 6b1 Hesepmax OT cero HemmepHoro H 6ecKottenttoro

mHnocepnHn 6o)xxn xoTen oTnynHTH. Cero panH aute 6bI KTO Bonpocan Teonora
HX: Enxtrum nx myxammenaHom OT 6ora ycTaBneHo ecrb part HacnenoBaTH?,
orBentaeT: BoHcrHHHy. 17aKH ante BonpocHumr: Y6o Bee RH n3brux HesepoBaBium Kypany H cambie aTexcma intxoerowe 6ora HcnoBenyloam Benito norn6HyT?,
oTBeinaeT: Cne emntomy 6ory 3Haemo 6171TH. TBepno )xe Bepo Dam nono6aeT,
51K0 =MIA mycnHmaubt HMyT cnacnicA, npoTitHH xce Bee K Bennbim Jill Ha3 Haneubz

myxam HIM HH, enimomy 6ory menomo.

Hpaeednbui. lipaButHa; BepyloT, AKO BCAKOMy }wan. Ho 3naTH no Aenom ero

6narwm y6o 6narasi, TO ecrb Benitbie pa,nocm, inum ice xa3HH Hemnbie (KpoMe
Tex, luxe Heposauta Kypany, HepytoT y6o, Aim Te, aute H no nonrom mymeHmt o6axte
HmyT H3 Apag5, TO ecTb tHwTH.Tuntia, 113b1TH H B part npecenkratcx). Bonpoutemtbirt
myxamme,Hancnirt Teonor: Ha MIIIIOCTb JIM 6oxuno name ynoaaTH Half npaaoTbi
Toroxcae 6onbate 60ATHCA nono6aeT?, oTBewaeT, AKO npaBoTbt 6011b1Ile 60ATHCA

Ho.nhaio ecTb, 3aHe npattemnat cyn 60)KHri H caman npaBna cosepuleHHo gpe3
Kypana 1110,23(eM ompoBeHHa ecTb, MILTIOCTb we He Taxo, XOTA H BeppoT H 3Hator

genoseubr,/ AKO 6or eCTb 6ecKoHentio MHJIOCTFIB H 6e3mepHo mHnocepn VI Toro

pax' mower Bcex rpeannutoB 6e3 BcsncHst HX 3acnyra onpaBnaTH. rlaxm 3aHe 6or.
AKO eCTb 6eCKOHe4H0 MHJIOCTHB, TKO eCTb 6ectcoHenHo cHneH H CB060,aHert111101

SOAK H TOTO pawl moxeT acex npaHextbtx (Hi! mano cmoTpx Ha MX 3acnyry) paaao,
siKo H rpeuntux B BenHyto myxy ocynxTH. CHe B3em.r1 oT OT HeKoero Kypana mecra,
Hitexce rnaroner Myxammen, snco HeBec-rb, SIKO 6or Imam TB0pHTH C HHM H C Ha-

ponom ero.
31te nono6ano 6bi B xpaTne HcTonxoBaTH Hayxy myxammenaHcxylo o HmeHax
6o)natx, }owe HapHualoT u.4Muu ycceMa, HO na He BO3MHIIMCA nomeulant 4HH,
pee o6 OIMIX B rnaBe 0 nayKax.

Flaw mpernufi
0 npornigemm 60)K1414
17poeudenue 6oxeue. Ilpostmetute x 6o)tate apancxxm peneHHem tnalcdupuunazu HapHuaeTcst. 51xo Bcex pentmul yinfrenH, Tax H myxammenaHe npemHoro
TpynstTcst B HCTOJIKOBaHHH ,aerICTB 6o)KHA npomnetnin H B co6nionemst nenoB6.
necKoro, rip0H3BOJIBHOTO XOTeHHA. 11ToAce oHH o 6o)KHem npowneHHH H 0 HpoH3BOIrbHOM 4e.110Be4eCKOM XOTeHHH ymcrBytoT Bxpante H, entwo BO3MONCHO, ACHO,
n pennommm.

I7epeoe aircumua. FlepBoe y Hrtx oxoHnaTenbHoe axcuoMa xx ecTb: Taxdup

med6upu Oecx udep, TO ecrb flpoR3BHnette (6o)tate) yMbICJIbl HnH ycante nenoX flpOMEICILL

XX zrocrawnneftue 9licatF0Ace AS saka Tpe6pottee

1 62

mai ales ale ateilor si diavolilor, le poate indrepta daca vrea si le poate darui

acestora in dar mingiierile raiului, la fel ca celor drepti si credinciosi. $i

nu ar scapa de pacatul hulirii de Dumnezeu cel care ar avea sa-i lipseasca

pe necredinciosi de aceasta nemasurata si nesfirsita milostivire a lui Dumnezeu.

De aceea, daca cineva ar intreba pe un teolog al lor: Numai muhammedanilor

le este rinduit de Dumnezeu sa mosteneasca raiul ?" el va raspunde: Cu

adevarat". Iarasi, daca vei intreba: Dare toate neamurile care n-au crezut
Curanului i ateii insisi care nu marturisesc pe nici un Dumnezeu vor pieri
pe vecie?", va raspunde: Acest lucru este cunoscut numai unuia Dumnezeu''.

Asadar, se cuvine sa creada cu tarie ca numai musulmanii se vor mintui,

iar daca ceilalti sint osinditi la muncile cele vesnice sau nu numai unuia
Dumnezeu ii este cunoscut.
Cel drept. Drept. Ei cred ca are sa rasplateasca fiecaruia dupa faptele
lui, celor buni cele bune, adica bucuriile vesnice, iar celor rai pedepsele
vesnice (afar'd de cei care au crezut Curanului, caci ei cred ca aceia, dupa
o indelungata chinuire, vor iesi totusi din Araf, adica din purgatoriu, si
se vor muta in rai). Un teolog muhammedan intrebat : La mila lui Dumnezeu
se cuvine mai ales sa nadajduim sau mai degraba s ne temem de dreptatea
lui ?" va raspunde ca mai mult de dreptate trebuie a se teme, pentru cal dreapta

judecata a lui Dumnezeu si insasi dreptatea este cu desavirsire dezvaluita

oamenilor prin Curan, dar mila sa nu este, deli oamenii cred si stiu/c5. Dumne-

zeu este infinit de milostiv si nemasurat de indurator si de aceea ii poate

indrepta pe toti pac'atosii fara nici un merit din partea lor. Iarasi, pentru
ca Dumnezeu, dupa cum este infinit de milostiv, la fel este de puternic si cu
vointa cea mai libera, de aceea el poate sa osindeasca la munca cea vesnica
pe toti dreptii (fara sa se uite cit de putin la meritul lor), la fel ca pe cei
pacatosi. Acest lucru it deduc ei dintr-un loc al Curanului unde zice Muhammed ca nu tie ce va face Dumnezeu cu el si cu poporul lui".
Aici s-ar cuveni sa tilcuim pe scurt stiinta muhammedana despre numirile lui Dumnezeu, pe care o numesc ilmii ussema 356, dar, ca sa nu pars el
incurcam rinduiala, vom vorbi despre ele in capitolul Despre ft/la* 357.

Capitolul al treilea
Despre providenta lui Dumnezeu
Providenta lui Dumnezeu. Providenta x lui Dumnezeu se numeste
in araba takdiri ilahi 358. Muhammedanii, ca invatatorii tuturor religiilor,
se ostenesc foarte mult cu interpretarea lucrarilor providentei lui Dumnezeu
si cu pastrarea vointei libere omenesti. Ceea ce gindesc ei despre providenta
lui Dumnezeu i despre vointa libera a omului vom expune pe scurt si cit
se poate de clar.
Prima axioms. Cea dintii axionfax x definitive 359 este la ei Takdir tedbiri

fesh ider, adica Providenta (lui Dumnezeu) strica planurile sau efortul $i
x pronia
xx definitie care nu are nevoie de nici un fel de dovez

163

911

senecxoe H pacnonoweme pa3opneT inn IIH no trrowe o6pawaeT. Bally mar,

noHewe 6or, AKO BC5I CO3JAaJI no BOAR CBOerl, TaK0 co6mo)aeT, ycTponeT H yamEnneT, AKO)Ke xoweT. OTKyay rnar0J110T, AKO HIPITO)Ke 6bITH HJIH 170MBICJIHTHCA

moweT, pa3ne TO, ',ITO 6or 11p0BH,a, AKO Taxonoe BO awe spew' 6yxeT HJIH nommcJIRTCA. 0 xerlmax xce npomwelmn 6oBmsI 6aCHOCROBAT, AKO 3a IIATbAeCATI, TbICAM,

JIeT npexcxe CO3,aaHHA mxpon BIIHCaHbI cyTb B 'miry He6ecHpo, }owe Jleex max0y3
Ha 3h1BalOT, axes peam, <am-mem-He coxponemmix HJni CO6III0)KaeHHIAJO), TO ecTb

seweil B mxpe H BO BCAKOM Bute cnynxincn mmyunix. 0 nem nEcTEennee 3px

rase 0 comeopenuu mupa.I

Bmopoe axcuoma. BTopoe Teonormecicoe Ex axcxoma ecTb Xaup y uiepp

91

MEM Ar Mae, TO ecTb (<BCAKOe 6JIar0 H BCAKOe 3110 OT 6ora. 3no )ice OT 6ora npoxcxoxinnee pa3yMeioT, He AKO CaM C06010 6or TB0pHT 3110, me 6o 14 01111 yrEepwxatoT

HenmecTHo 6bITH npenenxeil 6narocTx 6oAmert, HO no enxxy Ham 3110 BH,MITCA,

cmpetb TO, ,ITO 60r B name Haim 3alme H B II0J1b3y Xwmemipo OT cnoero mx.nocepxym

Ham 6bwant nonycxaeT, 'no BHAHTCA pcpaxeHo 6bITH OT npopoilecxoro penemn,

xxewe rnaro.neT: oA3 ecmb 6or TB0pAH 6naroe 13 co3naa5 3noe yrEepwxaloT cue
H3pA,LCHEAM AHCTHX0M

Teirmeitu mica ademe dement,

rummeAu mice ademden decilem,

3auHunyp 6up xbutrie6u 3a2Mem,

3uneme med6up anea dasiuma3 ;note 6iin 31lHdOKUp,

TO ecTb: Awe mmeeT npxwrx menonexy Ao6po (Him 6naronony9lie) rumonexaer

e exxamm Enacom (cxpenb yxo6Ho x 6e3 Ecxxoro Tpyia nonynaeT), awe )ice orbwrx

HmeeT OT menortexa xo6po win cnacme, stye Tpyxbi H yamonamm npxnarani

6y,2 eT, He yxepwaT 6o Toro H Tbionna neneil. H mwe cemxcTxxoH xx rnaro.neT:
Bupmeundoice ma6yd iie3u.ae cym Maemyd?

TO ecTb: Korxa He ,I(aeT 6or, TITO cxenaeT MarmyT?

coyote, awe 6or CBOHM

nponTweimem tienonexy nero He npexycTaraw, 1:104TO Bcye CHJIHTCA H Tpyal4TCA
qenonex?

17pou3coriblioe xonielme. 0 1436pammix H onsepwemmix 3e3I0 HexcHoe Kypan

npexaxe plume, x6o nxo ecTb B nenonexe npoinnonbHoe xoTerme (xoTopoe no

apancxy Ha3boaeTcx upademu d3icto3uu, TonxyeTcm Ace meHmuee Helm cnoennacnni)
npox3no,nnT OT KypaHa, TJIaBbI 79, xxewe rnaroneT: oTaxo 6or CJIONCHJI nenonexa,
AKO xa BHAA 3110 ywacaeTcn. Kamp:no paccmoTpxTenbHolo CHJI0I0 MO)KeT 3JIOfO,

AKO Heme crpammie minx 6eram x H36bIl3aTH 6naromy we, AKO wenaTenbHoil
Belga noccnexonaTx H oHoe TB01311TH. IlaKH IlpHBOASIT, AKO 6b1 6or co3xan neno-

Beim B cEoem npox3Eonemm xxx, n6o COTBOpilB nepEoro menonexa, a6xe xaxe
emy Bexem4e xmeH CBOHX (o gem Ha RHOM mecTe peneTcx), B xoTopom coxepwirrcx
Ecnican Hayxa, Kai( 6owecTEeHHan, Tax if nenosetiecxan. Ho BJIHAHHH :/Ke cero Be-

XeH1151 npexnowma emy 3anose= H 3axoH, erowe xonweNcTEoname H mowawe

BBortcrgamem

xx nocnnum
xxx CWAOH3BORHa Hill Bee genpo Bomo

164

CIMMO

mmyrna

dispozitia omeneasca sau le nimiceste" 380. Cauza este dupa ei c5., de vreme
ce Dumnezeu le-a facut pe toate dupa voia sa, le p'astreaz5., le tocmeste si le
rinduieste precum voieste. De unde reiese, zic ei, ca nimic nu poate sa existe

sau sa fie gindit decit ceea ce a prevazut Dumnezeu ca la vremea sa va fi

sau se va gindi. Iar despre lucrarile providentei lui Dumnezeu b5.'snesc ca sint
scrise cu cincizeci de mii de ani inainte de zidirea lumilor in cartea cereasca
numita mai jos Levh mahfuz, adica Scrierea celor ascunse sau pastrate", adica

a lucrurilor care se vor intimpla in lume in orice veac. Despre care lucru
vezi mai clar in capitolul Despre facerea lumii36'.I

A doua axioms. A doua axioms a for este Hair u serr min Allah,

adica Orice bine si orice rau e de la Dumnezeu" 362. Iar raul care vine de la
Dumnezeu it inteleg nu ca si cum Dumnezeu de la sine ar face raul, caci
si ei spun Ca aceasta nu ar fi potrivit cu buna.tatea prea mare a lui Dumnezeu,
ci un rau care ni se pare noua astfel, adica ceea ce ingaduie Dumnezeu sa ni
se intimple spre pedepsirea noastra si spre folosul sufletesc prin indurarea

sa. Acest lucru, care se vede ca este furat din vorba Profetului unde
zice :,,Eu sint Dumnezeu, cel ce fac binele si zidesc 1.5.u1" *, ei it confirms

cu acest ales distih x 363:

Ghelmeli olsa ademe devlet,

Ghitmeli olsa ademden devlet,

edinilur bir killebi zahmet,

eileme tedbir anga daianmar nice bin zindjir364,

adica: Daca are sa-i vina omului binele (sau fericirea), it va trage cu un
firicel de par (adica lesne si fara nici o ostenea15.), iar daca are sa piece binele
(sau norocul) de la om, in zadar se va osteni si str5.dui, caci nu-1 va tine nici

cu o mie de lanturi". Si alta vorbeste emistihulxx:

Virmeindje mabud, neeile sum Mahmud ?

adica: Daca nu da Dumnezeu, ce va face Mahmud?" Adica, daca Dumnezeu
prin providenta sa n-a rinduit ceva mai dinainte omului, de ce se sileste si se
osteneste in zadar omul?

Vamp liberci. Despre cei alesi si despre cei respinsi, Curanul a lasat
o invatatura foarte neclard. Ca se af1a in om o vointa libera (care in limba
araba se numeste iradeti djiuzii 365 i se tilcuieste ca ceva mai mic decit
libertatea) o deduc din Curan, capitolul 79, unde zice: Astfel 1-a intocmit
Dumnezeu pe om, ca va.zind raul sa se ingrozeasca"*. Prin aceasta putere
de observatie poate fugi si sc5.pa de rau ca de un lucru inspaimintator, poate
urma si face ce e bun ca un lucru dorit. Mai adauga ca Dumnezeu 1-a zidit
pe om cu vointaxxx, caci, dupa ce 1-a facut pe primul om, i-a dat indata
cunoasterea numelor sale (despre care se vorbeste in alt loc)***, in care se
cuprinde toata stiinta, atit cea dumnezeiasc5., cit si cea omeneasca. Dupa
ce 1-a umplut de aceasta cunostinta, i-a dat poruncile si legea pe care trebuia
4,i putea sa le pazeasca 4*. Dar Adam, facind dupa voia sa, a violat si a
x vers dublu
xx junatatea de vers
xxx cu vointa libera sau avind vointl intreaga
* Cp. Coran, III, 104: ...le poruncesc ce este bun *i le opresc ce este au...".
* Coran, LXX, 19: Omul a fost treat nestatornic: cind it lovete raul se teme...".
*** Coran, II, 31: L-a inv5.tat pe Adam numele tuturor fiintelor...".
4* Cp. Coran, II, 35 i urm.
165

91

xpamrrx. Ai am xce n0 mod,'" CH BORH nocTymin, npecTymin H nonpan 3anose,rix

6oxcHe. Oncyny 3aicnivialoT, ante 6L1 Anam He Hmen cosepmeHHoro o Heinex Henemix H He mor 6b1 nocnenoriaTH 3anosenem 6oxcHirm, y6o H B rpex emy He sme92

FIRO6bIC51.

YTHepic,HaeT cxe Oemea / To ecTb cyne6Hax ceHTeHrmx, Toxce B3CMJIZOT

OT Torowle Kypalia: gueanupa Kamm/Juan, Ha HexenyunTx H 6e3ymTanc Hwrroxce

runner nepo, TO ecm Hmcoeroxce ocricnetimi Hn i Haica3amix HHHa HanaraeTcx.
17pedycmamenue. ilpxeminoT y6o H COH3BORRI0T, RK0 tle.nosex HmeeT npon3HonHoe xoTeime, o6axie H36parnmsx H oTHepxceHTTbnc OT ezumoro 6oxclui npenycTaHneHmi TaKOBBIX 6bITH H 6bIBaTH, 113 Torowne Kypana yniepxcnamT, H3 TRaBb1
4 H 15, 5113HO rnaronionia: vOT Hesepabix
pew oTcTynx, minToxice 3JIa HRH
nocaxcneimx HM Haxecum, xorx 0Hri rHeHom H Hesenemiem o 6o3e H 3ne rnaronmT,
H60 BCCM 513MKOM Zia CB051 RX yronHa H TopTinHa 6IITH BRARTC51 MEI comopmcom;
xornaxce K Gory BO3BpaT5ITC51 nena HX oTicpboalowy 6ory, car 1103HalOTD. CROKe,

5IKO OBO OT nonymemix 60X1451, osowe OT noHpicaemisi 61gBaeT H3 HHOTO Kypaua

mecra TORKylOT, Kamm B niase 19 Taw ecrb: He nono6aeT
pexe
noHric;Tani 313b1X0B K Bepe, H6o pa3Be xoTsinly 6ory 11HKTO)Ke HeposaTH moxcer. Bor,
rnaronm, mice 3RbIX H Hepaccy,Emba B cmiepHax 11X OCTa13115IeT>>. Toro panx B TOibKe

rmase mucule nnaroner: flpoTHHocnossimemy Te6e prim, )1a nena ero emy 6y,Turr,
Te6e xce TBOSO>.

CH5I TaK0 pa3rnacini Ha HHOM mecTe ELpHBORRT, 5IKO 60T BcecoBepluamasi

"Gm ecn. OT nyTH Hc-rmita 3a6nricgunix (3a Hctie3HeT OT Hac norm6enH OHbIX
yripasHTem, H noxyARTenb), rnaroneT y6o B mute 49: Borom B 3a6nricneFrne
oTHeneinnei Timconmice ynpaHuTcx H B rnaHe 66: Hmanixce
rnaroneT nynTH
mania Ha 3emnil npen nponneT, 'Tome Toro, mice npexcne cowkanwi Bamero B name
(o Heibice Bbnue pexoM) npenHanxcacTi 6oroM BC5I conepxcaummo. OT C13X nponniHbIX ce6e Kypanoebix ceHTeinuiii, 11TO 3a1U110THITH nopo6aeT, TiriTaTeRb cam xta.

paccyxrr

Weer., 3.Tiononrffist H c.nriair, Tax y ygeimix, icaic y Heymembnc, xacToe

6bniaeT Hocnommodamie, HO BC5I CH5I non enmnam 6oxcHum npoinineaxem H npe,nycraiineHmem co6HpaToTcx H MBSIT, ARO CH51 He TrHo RTO cyTb, TOKMO Hexax RCHO

Ti3o6pa3HTenbHaTi npHicnioxiamunixcx Bernal pemenHx./

Tnaea tiemeepmag

93

0 covamm llexmix, Awe co3,tkaime Bceneminsi npegeapHwa

TlpaBblH =um Tpe6oHan 6bi, ;la B cell mane Heim o aHrenex pexnx 6bucom
(o Hepe 6o rice pexom a npyrHx ralincTH y HHX Hecrb), Ho c panpainemilam npeTipaTHo nocTynaTH, cammil Beam Henopsmoic noHricnaeT Hac, rioHme y6o moxa-

166

c5Icat poruncile lui Dumnezeu. De aici ei conchid ca daca Adam n-ar fi

avut o cunostinta desavirsita despre lucruri si n-ar fi putut urma poruncile
lui Dumnezeu, aceasta nu i s-ar fi socotit drept pacat. Acest lucru it afirma
fetval , adica sentinta de judecata, pe care o iau din acelasi Curan *: Divanira kalem nist 366, Asupra celor ce nu cunosc si asupra celor fara de
minte nu scrie condeiul nimic", adica nu se impune nici un motiv de osindire
sau pedeapsa.
Predestinarea. Ei admit si accepts ca omul are o vointa libera, dar ca
exista si vor exista alesi si respinsi numai dupa singura predestinare a lui
Dumnezeu afirma din acelasi Curan capitolele IV si XV 387, zicind clar: S-a
departat de cei necredinciosi, nefacindu-le nici un rau sau suparare, deli
din minie si ignoranta ei vorbesc rau despre Dumnezeu, caci noi am facut
asa incit tuturor neamurilor sa li se pars ca sint p15.cute si alese; iar chid
se vor intoarce la Dumnezeu, descoperindu-le Dumnezeu faptele lor, vor
cunoaste ei

92

**. ,Si ca aceasta se petrece tot din ing5.duinta lui Dumnezeu

on din constringere tilcuiesc din alt loc al Curanului 368, in capitolul XIX,
unde zice asa: Nu se cuvine sa fie constrinse neamurile la credinta, cad
nimeni nu poate crede decit daca vrea Dumnezeu; Dumnezeu, spun, carepe cei rat si nesocotiti ii lass intru intinaciunile lor" ***. De aceea, in acelasi capitol, mai jos, zice: Celui ce-ti vorbeste impotriva spune-i sa-i fie lui
[dupa] faptele lui, iar tie [dupa] ale tale" 4 *.
Asa graind acestea adauga in alt loc ca Dumnezeu este cauza absoluta
a celor rat5.citi de la calea adevarului (piara de la noi calauza i indemnatorul
pieririi acelora) 369, caci zice in capitolul XLIX: Cel dus la ratacire de Dumnezeu nu se va indrepta niciodata" 5 *. ,Si in capitolul LXVI zice: Nimeni
nu va face sa propaseasca sufletele voastre pe pamint, decit ceea ce s-a scri
mai inainte de zidirea voastra in cartea (mai sus pomenita) 370 de catre Dumnezeu atottiitorul" 6 Cititorul va judeca singur ce se cuvine sa deducem din
aceste sentinte contradictorii ale Curanului.
Norocirile, nenorocirile si intimplarile sint adesea pomenite atit de cei
instruiti, cit si de cei neinstruiti, dar toate acestea sint atribuite exclusiv
providentei si predestinarii lui Dumnezeu gi, socotesc ei, toate nu sint decit
cuvinte care descriu figurativ lucrurile ce se intimpla. /

Capitolut al patrulea
Despre crearea unor lucruri care au premers zidirii lumii

93

Buna rinduiala ar fi cerut ca in acest capitol sa fi spus ceva despre

ingeri (despre credinta am vorbit, iar alte taine nu exista la ei). Dar cu cel
mai indaratnic indaratnic sa fii" 7 * : insasi lipsa de rinduiala a lucrurilor ne
sileste, pentru ca muhammedanii cred ca crearea mintii a premers tuturor
Cp. Coran, IV, 17: Dumnezeu nu iarta decit pe cei ce fac raid din n4tiintl...".

** Coran, VI, 20 -21, 43, 130.

* Cp. Coran, X, 42: Dumnezeu nu face sila oamenilor"; 40: Multi din ei cred, altii
nu cred, dar Domnul tau cunoWe pe inelAtori"; XLIX, 17: Dumnezeu v-a dat harul de a fi
indreptati spre credinta".
4 * Coran, X, 41: Spune-le, cind to tin de mincinos: s Eu cu faptele mele, voi cu
ale voastre a".

6 * Coran, XLII, 46: Cel ratAcit de Dumnezeu nu mai afla nici o cale".
6 * Coran, XXXV, 11: Viata nici unei fiinte nu este prelungitA sau scurtata WA ca.
destinul sau sa fie scris intr-o carte".
7 a Ps., 17, 29.

167

meLtaHe BepyloT, AKO co3naHHe yMa npe,naapHno scex raapeti, a no c03AaHaLL yMa
fmcnocpe,ncraeHHo 6or CO3,EIHJI nyx HnH ;vary Myxammemay. Toro panes npexcae

Hme o aHrenex nosecraosarH Hatmem, o yme oHom H mum Myxamme,noaort a

xparne pexem.
Edunctiwo u y.41 nepsee co3dau ecmb. BacHocnossrr myxammenaHe, AKO 6or
nepsee c03Aan ex4Hcrao He B conp5meHHH x, npe3 xoropoe 6b1 HOTOM CO3,11BHHANI
CBOHM 6bITHe, aloe cpuecrso, MOryTCTBO, npemynpocrb H 'Torras' CB051 CBOACTBB
noxa3an. BO-BTOcobIX CO3,HaJ1 Hyp, TO eCTb cHsnme HIM Honkyx TOHKIIR, AKO nepapo
BCCX Banal CO3ABTPICA Hmynarx maTepkno xx; (B reononat 6o HX 'Tome 6ora 111411TONCe
6eC11.110THO Him HerteLnecraeHHo pa3ymeercx 6bITH, XOTA H yTHepcnaroT, AIM minx,

aHrenx, ,L1HaBOJI14 H adlainbl CyTb veae, TO eCTb nyx HnH .nyxosHble), OT cero y6o
CHAHH51(rnaroner MyxammeLL) co3za 6or yM, eroxce coraopm peke eMy: Ori,xml!

H orwrne. flpHHAH! H npinme. fnaronm! H rnaronaLue. Monim! H monxame.

Ycmorpea )xe 6or H B14,4e13 c03AaHH0ro yMa 110BHHOBeHHe, petre: oBenmecTriom
CJ1BBM moex KJIeHyCA, AKO HeCN1b co3Aan H36paHHennee, nyinuee H H3psumeralnee
Hiptroxce, nage re6e H He Hmam CO3,4HTH 9pe3 TA 60 !Army, TO eCTb 1114bIM THapem
ABAIOCA, ;la Beppor H 1103HH1OT MA H TbI 6yneinx B11H010, na raapH np0H3Berty B

6brrHe Hx.
YM CHA OT 6ora CALLIbIaB, BeJIIIK1151 paX(OCT14 H Herr3pemeHHoro Hecen Hsi Hc-

110JIHHJIC51 H Hemano 3a aloe conepureHcTso Ho3ropnecsi, HO 6or, a6He 3arrpewn3

eMy pew: q03pHat H BH)K,L1bb) mice nocmorpea crony H auy y3pe BHA He1C14171 AKO

nyay caersunpo H AKO conHue auxoume. Cero skula yM BonpocHn: Kw ecH ma?
OH oraeLna: 0A3 ecmr, TO (ovary HJIH o6pa3oHamte nyu4 Myxammenosoil 6bITH
TOJIKylOT) 6e3 Hero we TM CTOATH He mox<eum, CO MHOIO y60 TM 6yLm.run4 IL CO MHOIO

94

110)KliBeILIH>>. YM nam sonpocHn: << TO / TH eCT1, HMO)) Oraana BHA: oA3 ecmb
ineey6ux (cornacHe), 3ane HI4KTO)Ke moweT npHc-ryiniTH xo 6ory, mice MA conpyra
H Howna ce6e He crsnicaer. CoxinieHHe HJni 3AaHne ILTIOTH cero yMa Anu CM 14
Aoumanu6oe (Mice ec-rb exix or Hermpex Hacne,runuma Myxamme,noamx), raxoaoro
6b1TH CJI0)Ke1111A 6aCHOCJIOBIIT: Hyp 1.11111 canHkre cero yMa eCTb THRHCTBO noTaeHHoe

H coxposeHHoe; nyx mm rnaronaHHe ero eCTb HeneHHe; JZyma ero ecTb nommcn
H pa3yM; masa ero ecrb coLmpwaHme; (rut ero crbmeHme; A3bIK ero 4:111.11000(1114A

HAH npemy,npocrb; yam HJIM cnbnuaHHe ero no6poe H xecrHoe; cepnue ero mHnocepnHe H MHJIOCTb llpeso ero crpaTraHHe H repnenue. YM naxi HOKAOHHACA 6ory
H 6or Haim KJIAJICA BeJ114,1eCTB0M MeCTI4 awes!, AKO He CO3 na (Hmice comaTH HMaTb)
110,40611MA eMy rsapH.

,aytua Myxammedoea. CHA TKO no limeHem yMa, annitropmeam o Ayuni

Myxammegosoil 6yecnownue, co3AaHue ex Hcropmecxlim o6pa3oM cline caneTalor. Tor, rnaromor, nepsee CHAHHe HRH nyury MyxammeLkoay co3Aa, Loxce or
aloes' ,11y11111 H CHAHHA, AKO mammy OT,HeJ114.11, 110 IIATHAeCATb Ace rbicsnuax AeT

COTB0p14JI aHrenos, Twice co3ga TpOCT12xxx H KH11Ty Jlee2uu Maxi y3 (TO eCTb armcaHHe COKpOBeHtibIX Tar1HCTB H ripenycTaHnemA 6oxcHn ripor3HnerarnO, B HerI)Ke

nepo OHbIM HanHcaHo eCTb: Hecrb 6or xpome 6ora H Myxammext eCTb npopox
6oxulii. Ho C1IX CO3AH minty niaerc (naanknia), B Herme nocanita gyLuy MyxammeX B OtaelleRHH KM BO OTBrieHHH NJIH axe cy6eicra

xx Beaxecrso

xxx repo

168

fapturilor si a dupa ce a creat mintea Dumnezeu a creat indata duhul sau

sufletul lui Muhammed. De aceea, mai inainte de a incepe sa povestim despre
ingeri, vom vorbi pe scurt despre mintea si sufletul lui Muhammed.
Unitatea fi mintea sint create mai intii. Basnesc muhammedanii ea Durn-

nezeu a creat mai intii unitatea, dar nu in asocierex [cu ceva] si ca prin ea
a aratat dupa aceea creaturilor sale existenta, fiinta, aria, intelepciunea Si
celelalte atribute ale sale 371. In al doilea rind a creat nur, adica stralucirea 372
sau un aer fin, prima materiex x a tuturor lucrurilor ce aveau sa fie create
(cad in teologia for se considers ca in afara de Dumnezeu nu e nimic fara
de trup sau imaterial; deli se afirma ca sufletele, ingerii, diavolii ji djinii sint
ervah, adic5. duh" sau spirituali) 373. Deci din aceasta stra'lucire (zice Muham-

med) a facut Dumnezeu mintea 374, pe care, facind-o, i-a zis: Du-te !", si
s-a dus, Vino !, si a venit, Graieste 1", si a grait, Taci 1", si a tacut. Si privind Dumnezeu si v5.zind supunerea mintii create a zis: Cu marirea- slavei
mele jur ca n-am creat si n-am s creez nimic mai ales, mai bun si mai frumos

decit tine, caci prin tine ma voi arata lumii, adica celorlalte fapturi, ca sa
creada si sa ma cunoasca, si to vei fi cauza pentru care voi aduce creaturile
la existenta for ".
Mintea, auzind acestea de la Dumnezeu, s-a umplut de mare bucurie
si de negraita veselie si mult s-a mindrit de perfectiunea sa. Dar Dumnezeu,
oprind-o indata, i-a zis: Uita-te in jur si vezi", iar ea, uitindu-se ici si colo,
a vazut un chip ca o lung luminoasa si ca un soare stralucind. Si a intrebat mintea acest chip: Cine esti?" El a rasputis: Eu sint acela (dupa
cum tilcuiesc ei sufletul sau forma sufletului lui Muhammed) fara care nu
poti exista; asadar cu mine vei fi si cu mine vei trai". Mintea a intrebat din
nou: Care/iti este numele?"' Chipul a raspuns: Eu sint tevfik (consimtamintul) 375, pentru ca nimeni nu se poate apropia de Dumnezeu de nu ma
va cistiga pe mine drept prieten si capetenie". Povesteste Ali, fiul lui Abitalib (unul din cei patru urmasi ai lui Muhammed) 376, ca alcatuirea sau zidirea trupului acestei minti ar fi urmatoarea: nur sau stralucirea acestei minti
este o taina ascunsa st nedezvaluita; duhul sau cuvintul ei este cunoasterea;
sufletul ei este gindul si intelegerea; capul este cuprinsul; ochii rusinarea; limba e filosofia sau intelepciunea; urechile sau auzul sint cele bune
milostivirea si mila; pintecele suferinta si rabdarea.
si cinstite; inima
Mintea s-a inchinat iarasi lui Dumnezeu, iar Dumnezeu s-a jurat Inca o data
pe marirea cinstei sale ca n-a creat (nici nu va crea) o faptura asemenea ei.
Sufletul lui Muhammed. Ingaimind acestea astfel sub numele de minte
si in chip alegoric despre sufletul lui Muhammed, in mod istoric crearea lui

o imbina astfel: Dumnezeu, zic ei, a creat mai intii stralucirea sau sufletul
lui Muhammed, pe care 1-a separat din sufletul si stralucirea sa ca pe o pa'rticica, iar dupa cincizeci de mii de ani i-a facut pe ingeri 377. A creat de asemenea condeiulxxx si cartea Levhi mahfuz (adica Scrierea tainelor celor
ascunse si predestinarile providentei lui Dumnezeu"), in care este scris.
cu condeiul acela: Nu este Dumnezeu afara de Dumnezeu si Muhammed
e Profetul lui Dumnezeu". Dupa acestea, a creat Dumnezeu pasarea tays
(paunul), in care a sadit sufletul lui Muhammed si 1-a facut sa petreaca in
x prin separare sau excludere on in afara subiectului
xx substanta
xxx papa

164

94-

Aosy H nmice no apememt pow:nen-Ha ero B OHOrl npe6bmaTH ycTpoHn gpe3 70 000
JIeT, Twice OT CH5IH14A Myxammenoson nyum co3na HYMN H o6pa3oBaHrra_Bcex Taapefi,
noTom co3,Ha CHAHHe, m3 Heroxce ripoH3Bene o6pa3oBaHHa HnH maul acex npopoicoa,

spice oTaep3ine oneca H yalineame nyiny Myxammenoay, a6He noicnomnuaca Gory

CTOTbIC2H.UINX JIeT 6ora
npocnaamua. A xoTopme H3 Tex oTpexomaca COTBONTH Hcnosenamte Bepbt, TOT-

H licnosenamte Bepm myxammenaHcHa conopinua If

mac ocyNcneHm B ancicHe my:mama.

Nuimula do6podenze.leti. Ho co3namm npoponeciatx nyt.u, comopHn Totcra

samaileorrb ThICAM
noKpmaan rITHBOCTeci HnH CTb1HeHl4r1. CHA pa3nensin Ha naaHaxtecarb macTen:
TbICALLI CHAHHil HCKyCHbIX H 3aMeTHbIX J110,EIerl. Twice co3na

1. Hepaast y6o tiaCTb eCTb noxpmaano moryTeTaa. 2. Hopicbtaano Benwiecraa;

3. Iloxpbmano 6naronapem4a; 4. Mlinocepnlia; 5. EnaronanynHa; 6. ilyAec I4J111
6.naronesumn TIpe3BbIllarlHbIX; 7. gOCTO H CT B a HIM creneHH timia; 8. EnaronaTH
95

ILTIH papa Bepbt; 9. Hpoponecraa HJII4 CBATOCTH; 10. BmconecTaa HJIH

6.11a1-0p0,111151;

11. Ilpeu3sunecTaa xpacarm; 12. 14 Hoene:Ai-tee noxpmaano xonaTancTa. CHm Taxo

paw:tenant:tam no6poneTenem COTB01314J1 6or BO BCAKOri *4aCTH 11X Arum Myxats.imenotion no Hecxonbxy TbICALU neT riKIITH a HMAHHO B 1. 12 000 JleT, B 2.
11 000,

B 3. 10 000, B 4. 9 000, B 5. 8 000 B 6., axe ecTb nynec, 5 JIeT TOKMO npe6121CTb, B 7. 8 000, B 8. 7 000, B 9 IIATb HJIH eCTb TbICAllY JICT 6bIJI, 0 TOM HemBeCTHO, B 10
4 000, B 11
3 000, B 12, awe eCTb nocnenHasi oacTb noHcHae 2 000
JICT.

Kpome elm H mast Taxosaa 6ecnxcneHHasi cyrb 6e3ymc-rami, spice o npemilyHiecTae H npemantecTse nyutH Myxammenoson 6nanocnoBaT, mice BCA nepom
14306pa3HTH 3e.mo 6m n0.1110 6bIJI0, Taxce B 'moue 3aKJ110,1a10T, AKO BCK) BCeJ1eHllyt0

U B Hen ace cyame Timm{ ensmoro panx Myxammena co3nan H Toro Ana acanecKaa
BCe ATO HMelOT enHHomy H CaMOMy II0 603e Myxammeny X(011)KeHCTBylOT.

nOCJIe yma co3nan 6or Apw, TO eCTb npecTon CBOR OT Toromcx CHAHHA,
e CTI, >ice TOR 70 000 mapamit x H3o6paNceH 11 HeneutpeH, capoemte Toro cocToinca
60 000 HairoamH xposamH. BacHocnoasiT )ice, AKO Apia, 1114A51 ce6e nage HHbIX TBaperi

oecTeHeinna H Benwianum pene (ace 6o He6eca cica3yiar onymeaneHHm 6biTH H

O6pa3 menosenecxxii HmeTH, o nem 3pH Hmicate), AKO He moxcer 6bITH astunuee
co3naHHe nage ero. Torna 6or B Bo3paNcemie ropnocTH ero, a6He co3nan 3MH5r,
KOTOpbIri CeHmepimelo Kpyr Aputa 06811BC51, rnaBy TOJIHKO B11143 cnycnin, sum
CaMOMy 11pOTA)KeHliK) TOTO pOBHATHCA nyTH, HATII COT JleT cyatemy.

Ilono6Ho H o nywax nenortenecxxx BHAATCA nocnenoaaTH imam xx nnaTomaneciatra, BepytoT 6o, AKO acex ace nynat OT Myxammexioaa CHAHHA (ermice mammy
CHAHHA 60)KHA 6bITH noxa3axom) e,/(14H010 H Ky11140 CO3HaELI 6bnua H mlipa mHoro-

;vet:menu:me, AKO Kypan Ho rnase 26 rnaraneT: Bonpoinamumm Te6e IlHa eCTb

Avila? prim: BoxcHsi, mice Te6e mano HeoTo npemynpocTH napoaa>>. H Toro
pogo Twice npHeminoT HmeHortaHHe 3p8a2, TO eCTb vonyxos. IIaxl3 BeppoT nymy
teccmepTHy 6bITH H HHK0.1111)Ke norH6HyTH Hmyutra, XOTA Ha HHOM mecTe B Kypane
>c

)(paw useranuf

xx 06pa3om

170

ea pins la vremea navterii lui 378. Peste vaptezeci de mii de ani, tot din stralucirea sufletului lui Muhammed a treat cauzele vi formele tuturor fapturilor; apoi a creat o stralucire din care a facut formele sau sufletele tuturor
prorocilor *, care, deschizind ochii vi vazind sufletul lui Muhammed, indata
s-au inchinat lui Dumnezeu vi au facut ma'rturisirea credintei lui Muhammed
vi o suta de mii de ani au proslavit pe Dumnezeu. Iar aceia dintre ei care au
refuzat sa faca ma'rturisirea credintei indata s-au osindit la muncile iadului.
Liicapsrile faptelor bune. Dupa ce a zidit sufletele prorocilor, a facut
trei sute de mii de straluciri ale oamenilor iscusiti vi renumiti. De asemenea
a creat dou5.sprezece mii de valuri ale politetei sau ale ruvinarii379. Pe acestea le-a impartit in douasprezece parti: 1. partea cea dintii este valul puterii;
2. valul maririi; 3. valul multumirii; 4. al indurarii; 5. al fericirii; 6. al minunilor sau al binefacerilor exceptionale; 7. al demnitatii sau treptele rangului;
8. al harului sau al darului credintei; 9. al prorocirii sau al sfinteniei; 10. al
elevatiei sau/al nobletii; 11. al elegantei frumusetii; 12. iar valul cel din
urma e al mijlocirilor. Cind s-au impartit astfel faptele cele bune, a facut
Dumenezeu ca sufletul lui Muhammed sa traiasca in fiecare parte a for citeva
mii de ani, vi anume: in prima 12 000 de ani; in a doua 11 000 de ani; in

a treia 10 000; in a patra 9 000; in a cincea 8 000; in a vasea, care este

a minunilor, numai cinci ani a petrecut; in a vaptea 8 000; in a opta 7 000;

in a noua nu se tie dad. au fost cinci sau vase mii de ani; in a zecea 4 000;
in a unsprezecea 3 000; in a douasprezecea, care este ultima parte, a trait
2 000 de ani.
Afara de acestea, se afla vi alte nenumarate nebunii, care vorbesc in
chip desfrinat despre intiietatea vi neintrecuta frumusete a sufletului lui
Muhammed. Mi-ar fi trebuit timp indelungat s be descriu toate cu condeiul,
dar la urma ei incheie ca toga lumea vi toate fa'pturile din ea an fost
create numai de dragul lui Muhammed, de aceea toate datoreaza tot ce au,
dupa Dumnezeu, numai lui Muhammed insuvi.
Dupa minte a zidit Dumnezeu Ar 380, adica tronul sau, din aceeavi
stralucire. Acela este impodobitsi impestritat cu 70 000 de vopselex. Constructia
lui se compune din 60 000 de salave de locuit. $i povestesc ca Ars, vazindu-se
mai cinstit vi mai mare decit alte fapturi, a zis (ei spun ca toate cerurile sint
insufletite vi an chip de om, despre care lucru vezi mai jos) 381 ca nu poate fi
o zidite mai inalta decit el, vi atunci Dumnezeu, ca
infrunte mindria, a
zidit indata varpele, care, infavurindu-se de vapte on in jurul lui Am a lasat
numai capul in jos, a carui lungime era egala.' cu o cale de cinci sute de ani.
Tot ava, cu privire la sufletele omenevti, se vede ca ei urmeaza ideile xx

platonice, caci cred ca sufletele tuturor au fost zidite data, impreuna, din
stralucirea lui Muhammed (despre care am aratat ca e o particica din stralucirea lui Dumnezeu) vi ca sint Inuit mai vechi decit lumea 382, dupa cum
zice Curanul in capitolul XXVI: Celor ce to intreaba: *Al cui e sufletul? ,
raspande-le: a Al lui Dumnezeu, care ti-a daruit tie putin din intelepciune *" **.

De aceea, primesc numele de ervah, adica duhuri383. Iaravi cred ei ca sufletul e nemuritor vi nu va pieri niciodata, devi in alt loc din Curan *** se da
X culori
XX imaginile

* Cf. Barthelemi d'Herbelot, Bibliotheque orient ale, Paris, 1697, s.v. Mohammed.

** Count, XVII, 85: Te intreabl despre suflet? Raspunde: Sufletul purcede din

porunca Domnului meu. Puting, stiinta vi s-a dat .'`.

*** Coran, XVII, 63; XLIV, 35*i urm.

171

9$

pa3ymeTHcst BHAHTC51, 11TO HeCKOJIBICHIC tienortex AyiuH He HmyT B nocneHati cyn

BocxpecHyTH; moxeT 6b1TH, ITO cHe B3eMJIIOT OT GROB AasHnosbuc, name TRaralIeT:

oHe BocxpecHyT HegecTlumn Ha cm>) H nportan.

FloHme y6o o co3namut KAMM H Ilepa name nomsfflyxom He Heyrontio,
Haneemcst, 6yrteT 4HTaTenko, ante Hew / nBcTBeHHee o OHOrl pee

1CHH3e, BKIRITCA

6o, AK() MyXaMMe0II CHIO KHPITy COCTaBHJI yxpanunt 113 EeaflaellUfl HAT4 II3 /7canmupu,

Hnewe rnaroner FOCHOAL, Cnacktrenb o npaBentma, AKO HmeHa xx cym HanitcaHa

B KHH3e )KIIBbIX 14J1H tonsoTa.
KHUZCZ npoeudeHus. I41\4A KHHrH J/e62/4 MaX0y3 CBOACTBeHHO 3HameHyeT (cm-

xaranor x , B Hem)xe He3arnanumblm HagepTaHHem HanHcanu

cyrb 6narononytffin H 3nonanyglin itenoBegecxan H npmullogeHlist Beuteil impala
6nHuy HUH

613ITH BO Bpemst csoe, spice 6or npexne TOJ1HICIIX ThIcsnueli neT (AKonce Bbu.ue noxa-

3axom) no csoemy npenycmoTpettato yeTaBlIJI CCU", ,iTo max He moryT 61)ITH.

06ame H camEt myxammenaHe B cem miteHma He 3en0 cym nocTonHEthat, H60 yrBepXnalOT,511C0 ()Hue nporifineHlist KHHTH HattepTaHast no cnytato He TOKMO 3arnaKneubi,
HO 11 IlElaK0 HanncaHbx 6131111 moryT. YCTpOREOT )1Ce Ha TO carteByto 6aCHIO, AKO

B 1101U,b Eaiipam, TO ecTb nacxy Hx npenBapsnowyto, ecm nyHxTxx BpemeHH (rknixe

,eCT.b nyHrr TOIL HOWLI HeH3BeCTHO), BORWKe BpaTa He6ecHasi arBep3a1oTcn H xliktra

J7eee Maxi, y3 nonymeHliem 6onalm OT ClIpKaLLRIX aHrenan omopnercm H mnnocep-

nne 6oxile Tax npaxnoHHo ecTb K cnytuatnno MOJIHTB Beptiblx itenosexoB H ICO
ylliHeHHIO BOnH HX, AKO ante KTO II0 Hanacamno B 1CHH3e TOIL H ocywnem Hmen
614114, cnacemie n rpexo oTnyuleHHe HeCyMeHHO yMOJIHTH moweT H Repo OHoe Beg.Hoe nepBast y6o 3arnaxnaer H HHHA HOBH51 B KHH3e OHOrl HanHcyer. 14 Toro pang
otni o6Lotail HMeIOT B Ty Holub nawe Ito 3apli B MOJIHTBaX (Hxxce nzepaeu Haplataxa,

.43 xoTopbtx 3pH B rnaBe 0 HaMa3e) H necHex 6neHlie TBopHTH, cllpeqb na ynygaT
B OHbIiL BpemeHH momeHT, BoHbxce Ha He6eca mina oTsep3aeTcsi, cnaceEnte mum
csoeti OT 6ora HcripocHTH H XOTA 3anpeigetio HM ecTb xoe-n146o mxpcxoe 6naroe
HJIH cero NCHT1151 6narononytme B oHoe Bpemn npocHTH, o6aite rnarontoT, AKO
ante KTO cHneBoe HextTo nonpockul 6b1, He 6bin 6bi OT 6ora npe3pell Halt no we.11a111110 csoemy Hey,LIOBOJIbCTBOBaH, OT ger() Bepyror, AKO BCAKn1I THKOBBIA oxxa-

antxxx H ctiactansbut clopTyHm ynoTpe6HB, moxer 113 rpenntlixa B npaBervanca

143 KaTanora ocyncneHmax B xaTanor cnacaembix H H36paHHbix H3meatrritcsi H
npenHcautcst./

raaea ntimaR

97

0 aHrenax, gnaBonax, ,Evumax H nporiast

Atreenu dpeenue. 0 aHrenax 3eno mynecHast H yTeuntoro cmexa nocTorman
BblMbILnnsIeT myxammenaHcxast TeonorHA HJIH npaBee pewit maTeonorktnxxxx.
Bo-nepBbnc Bepytor myxammenatte, AKO xpome 6ora HincasDre OT Bcex co3nammix
TBapb 6ecnnoTHa RAH, sixowe o6briart rnaronaTH, eCTI, HeBeutecrBeHHa, Hyp 6o,
x pocnmcb
xx Tcpuca

xxx npEllyziap
XXXX cyeroczoBBA

172

de inteles ca sufletele citorva oameni nu vor invia la Judecata cea de

pe Urma 384. Poate ca acest lucru it iau din cuvintele lui David, unde graieste:

Nu vor invia nelegiuitii la judecata" * s.a.

Intrucit am pomenit mai sus despre intocmirea Cartii

si Condeiului,

speram ca nu-i va fi nep15.cut cititorului daca / vom vorbi ceva mai clar despre acea carte, caci se pare ca Muhammed a alcatuit-o furind din Evaughelie
sau din Psaltire, unde spune Domnul si Mintuitorul nostru despre cei drepti
ca numele lor sint scrise in Cartea celor vii sau a vietii **.
Cartea providen/ei. Numele cartii Levhi nzahfuz inseamna la propriu
tablita" sau catalog"x*388, in care sint scrise cu o insemnare de nesters norocirile si nenorocirile omenesti si intimplarile lucrurilor care vor fi la vremea lor,
pe care Dumnezeu dupa prevederea sa le-a rinduit mai inainte cu atitea mii
de ani (dupa cum am aratat mai sus), asa incit altfel nu pot sa fie. Dar nici
muhammedanii nu sint prea statornici in aceasta parere, caci afirma ca acele
prevestiri ale cartii, scrise la intimplare, pot fi nu numai sterse, ci si scrise

96

altfel. Iar pentru aceasta au plasmuit basna ca in noaptea. de Bairam 388,

adica aceea ce premerge Pastelui lor, este un punctxx al vremii (care sa fie
punctul acelei nopti nu se stie) in care portile cerului se deschid si cartea
Levhi mahfuz, prin ingaduinta lui Dumnezeu, se deschide de catre ingerii
slujitori, iar milostivirea lui Dumnezeu e asa de aplecata spre ascultarea rugaciunilor oamenilor credinciosi spre implinirea voiei lor, incit chiar daca cineva,
dupa scrisele din cartea aceea, trebuie sa fie osindit, poate obtine neindoios
mintuirea Ii dezlegarea pacatelor, iar Condeiul cel vesnic sterge cele dintii

si inscrie altele not in carte. De aceea, ei au obiceiul ca in acea noapte s

faca priveghere ping in zori cu rugaciuni si cintari (pe care le numesc

teravi 387 ; vezi despre ele in capitolul Despre namaz) 388, ca s prinda momentul

in care se deschide in ceruri cartea sf sa ceara de la Dumnezeu mintuirea

sufletului. Si cu toate ca be este interzis sa ceara in acel timp vreun bine
lumesc sau fericire in viata, ei zic totusi ca daca cineva ar cere ceva de acest
fel n-ar fi trecut cu vederea de Dumnezeu, nici n-ar famine cu dorinta nesatisfacuta, de aceea cred ca fiecare, folosind aceste ocaziixxx si clipe de noroc,
poate sa se prefaca din pacatos in drept si sa fie transcris din catalogul celor

osinditi in catalogul celor ce se mintuiesc. /

Capitolul al cincilea

97

Despre ingeri, diavoli, djini i altele

ingerii din vechime. Teologia sau mai bine zis mateologiaxxxx389 muham_
medan5. nascoceste despre ingeri 38 lucruri foarte ciudate si vrednice de

rN. Mai intii, muhammedanii cred ca in afara de Dumnezeu nici una dintre
fapturile create nu e fara de trup sau, cum se spune de obicei, imateriala.
x listA

xx clipa
xxx prilejuri

xxxx vorbirea dart

Ps., 1, 5.
" Lao., 10, 20.
173

14.1111 mime, OT HeroBce, rnarontor, aHrenos aica cocrannetnisnc H cnoweffinax &rim,

1:10eMAKIT 51K0 OTHb HJIII somyx TOHK11171, CBeTA111141.1C51 T041410 H 6newautuft a He

cowitratounul xnx ropstawil, 'mice marepax tilONC,II,b111. Etna we aHren, no 6oxcHto

senetnno, KOMy-J11460 ABHTHCA xoater, He OT B03,10'513 HJ114 He6ecH (xxoxce Haunt

6orocnoscrspor) o6pa3 ce6e H marepwo c06Hpaer H CO9HH5IT, HO 3PHTeabHaA

menosexecicax mum coAeRcrsyloweto 6oxcxeto pylcoto Tax scnomoraercx H npo3pHrensHa ycrpoercx, AKO TOW1311111y10 OHy10 CHAH1151 MaTepkno (xxce npexcne elf
HeswaHma 6e) ACHO H sncowe eCTb B ce6e BK3eT14 mower. Toxc TRW-W.110T H 0 .5113J1eHHII
,11,113B0J1bCKOM.

Yritepxcnator, snco aHren corsopeH ecrs no o6pa3y xenosexa, o6ame xpunaTurf (MO)KeT 6b1Tb npenscramicx OT Haumx IIKOH011HCHOB), xpsIne xCe HM CYTb

He OT neptot, HO OT Aparxx icametildi, TO ecrs OT anamaffra, py6xHa, cam's/spa H

nportxx. HiptcHero y6o He6ecH aHrenx roan:Icor Bemmectaa cyrs, AKO rnasoto
He6ecH, Horamx we 3emnH a xpsinamx socroxa H 3anana A00513310T. Bmiimiero
we He6ecH (ewe Apia H vnpecron 6owilib> Haps:nal-or) CYTb TIATb COT xpar 60.111111/411
cex BCeJ1eHlIEJA. nOCJ1eAHHCI OT 1114X H HeMOLIIHerILIHIR TaKOBb151 xpenocrx eCTb,

AKO awe 6sr noseneHo 6sino emy xpunom He 6o H 3emmo ynapnrx B necox H npax
Hue o6parxx 6b1. gOBO,II,AT elle 113 xxxrkt Myxammedue, Hnexce cxa3yercx, Alto
Huorga Faspintx, He 3eJ10 onacHo maws nyHbx neres, KOHL OM enaHoro xpsina
xocHynca eft x 6onsulyto TO5/ 9acm npenomxx H cotcpytunn H TOTO paTI/1 oHa,
6sts npewne pasHoro C conmtem CHAHHA, IIOTOM HATHa H TeMHOCT14 OHbIe (3a nospacitemle 3,713H1151 est) BOClIpHAT. TOJIIIKHA we CyTb cxopocrx, AKO ,113. 6Y,T1eT B

nplimep TO, 'ITO pexom o Faspxxxe, 'coma cnycrlincx c He6ecH emmweilcxoro B

momeHr, xmyuntft ynacrx 3y6 Myxammenos noxixn Giro 3pu B rnase 0 uydecax
98

Myxammedoebtx), rogxce aHren cmeprit (ennH 6o eCTb TOKMO Hxce Hmemner nyum
OT renec ymperx Hmywinc, xax 6naroitecrnbtx, Tax H 3.TIOHeCTHBbIX), awe 6N emy
nono6ano rsicsany mut Ha TbIC51111H mecrex MHOTO OT ce6e OTCTOAIIII4X 1131251TH,

B TONDKe MOMeHTe smile npxcyrcrsyer H scex alCH B enmio spew!, He TOKMO 113

Tenec Halemner, HO ewe csepx TOTO 6naromecrintsix nyum B pail orcsinaer, 3J10tiecrimidx )K s reeHy, max Apa0 musepraer.
APX3HTeROB 11.1111 BOX3013 aHrenbcxxx crperywnx Ce,11Mb spar He6ecHstx,

HmeHa cyrs CHA: 1. Hanaun, 2. MUIANCRUII, 3. Caadaud, 4. Cancaun. 5. Kenicsum,

6. Illemxaun, 7. 3e03aun. Han scex )K citx rnasHeRanni sowns eCTb goice6paun.
Ilaxit %len() aHrenos, XOTA ecrs man() H He6ecxoHeinio, o6axe yrsepxcnator, snco
Ha BCAK nem, HOBb1e aHren a H ,3143.B0J111 C0314,3310TCA, Hxxce c03naHlie TaK0 6bITH
63CHOCJI0B5IT:

Aueedu ;wow. Korea mycnnmaHitH B 6aHe HeIHICTOTbI, nplunuename OT

IIJIOTCKOTO cosoxyruletwx C weHolo, C nonnowtanteso 1U1H C pa6mHes) KYI1J1e11H010

3a co6crsemn,re nexbrx HJIH OT HHOTO B nap B351TyI0, omstsaer, OT BMW! 01111BOXTES xannx egini pawnaercst 10TH npox3sonxrcx aHren, pasHoro xonmecrsa I3 xattecrsa C npestarmx, OT 60)KHA CHAHHA co3naHHsrmx am-ens'.
Wal01111151 om

Taxe OHbIe no 110BeJ1e111110 6 ONCHIO 0 6135133HbI 6bIBalOT, ,Ha ge.aoseicy romy, OT

erowe HetilICTOT npo13sinotna, naxce no Kotula NCH3HH ero BOCJIeoTICTBykOT H xpaHsrrs
onacHefune, na He KaK0 B031aHMeeT OT npento6onesmax HOBble CKBepHbI, OT I3HXxce yME10)KaFOTC51 AllaBOJIH. I46o 11pOTHBHbIM o6pa3om, awe 0MbIeT CKBepHb1 renec-

Hue HJIH He'llICTOTH OT npento6one5Hmx 117114 conomcxoro rpexa noututenunte,

ronxtcowne paxcnatorcx ,ITHaBOJI11, KOJIHKO Kamm 6bIB310T, xoropste norom OT
6ora DOCbInalOTCH, ;la emy BO BCIO ACH3Hb socnencrspor Ii Tenembie noxorx ero
;la so36ywnator H soo6paweHxx 3.TrbIX nen B rs4 na snaralor. liporxee yrsepturtator,
511(0 ApeSHHH attrenx OT CHAHHA 60)KHA 143 Hattana contamin, CHX xtecrHefnuHe

174

Pentru Ca nur, sau stralucirea, din care spun ei ca sint facuti si alcatuiti
ingerii, o socotesc un fel de foc sau aer fin care luceste numai si lumineaz5.,
nu aprinde si nu arde, dar nici nu e strain de materie 381. Iar cind ingerul,
dupa porunca lui Dumnezeu, vrea sa se arate cuiva, nu din aer sau din cer
isi aduna si isi tocmeste materia (precum spun teologii nostri), ci puterea
vazatoare omeneasca, cu ajutorul rniinii lui Dumnezeu, se intareste si devine
patrunzatoare, ajungind sa vada clar, asa cum este in sine acea materie extrafina a stralucirii (care mai inainte era invizibila). Ace lasi lucru it spun ei si
despre aratarile diavolesti.
Mai afirma ca ingerul este facut dupa chipul omului, dar cu aripi (poate
au fost inselati de iconografii nostri), iar aripile for nu sint din pene, ci din
pietre scumpe, adica din diamant, rubin, safir s.a. ingerii cerului inferior sint
atit de mari, incit ajung cu capul la cer, cu picioarele pe pamint, iar cu aripile la rasarit si la apus 392. Cei din cerul superior (pe care-1 numesc At7 i
tronul lui Dumnezeu") sint de cinci sute de on mai mari decit lumea aceasta.
Ultimul dintre ei si cel mai neputincios este atit de tare, incit, daca i s-ar porunci sa loveasca cerul si pamintul cu aripa, le-ar preface in praf si pulbere.
Aceasta o demonstreaza cu cartea Multammedie, unde se spune Ca. odata
Gabriel, zburdind fara prea mare grija pe linga luna, s-a atins de ea cu virful
unei aripi, a rupt si a sfarimat cea mai mare parte din ea si de aceea luna,
care mai inainte era de o stralucire egala cu a soarelui, a capatat mai pe urma (din cauza stricarii alcatuirii ei) petele si intunecimile acelea. Iar cit de
mare este repeziciunea lor, sa ne fie exemplu ceea ce am spus despre Gabriel
cind s-a coborit din cerul empireu si a ridicat dintele lui Muhammed in momen-

tul cind urma sa cads (vezi capitolul Despre minunile lui Muhammed) 393.
Tot asa ingerul mortii (caci e numai unul / care scoate sufletele din trupurile
celor ce au sa moara, atit ale celor piosi, cit si ale celor nelegiuiti) 394, daca
trebuie sa scoata o mie de suflete intr-o mie de locuri foarte departate unul
de altul, in acelasi moment e prezent pretutindeni si nu numai ca le scoate
pe toate din trupuri in acelasi timp, dar si trimite in rai sufletele celor piosi,
iar pe ale celor nelegiuiti le arunca in gheena sau Araf.
Numele arhanghelilor sau al capeteniilor ingeresti care pazesc cele
sapte porti ale cerului sint urmatoarele: 1. Ismail, 2. Mindjeail, 3. Saadail, 4. Salsail, 5. Kelkeail, 6. $emhail, 7. Zefzail. Iar peste toti acestia cea mai
mare capetenie este Djebrail395 . Si cu toate ca numarul ingerilor e mic
si nu infinit, ei afirma ca in fiecare zi se creeaza noi ingeri si diavoli, a caror
zidire povestesc ea" este asa:
Ingerii cei noi. Cind un musulman isi spala in baie necuratiile provQcate
de impreunarea cu nevasta, cu tiitoarea sau cu o sclava cumparata cu bani
proprii sau primita in dar de la cineva, din fiecare picatura de apa cu care
se curata se naste sau se face un finger, de aceeasi cantitate si calitate cu ingerii cei din vechime, ziditi din stralucirea lui Dumnezeu. Iar ei, din porunca
lui Dumnezeu, sint obligati sad urmeze omului din necuratiile caruia au provenit si pina la sfirsitul vietii sa-1 urmeze si sa-1 pazeasca cu cea mai mare
bagare de seams, ca nu cumva sa-si faca intinaciuni noi din preacurvie, prin
care se inmultesc diavolii. C5.ci in caz contrar, daca va spala intin5.ciunile
trupesti sau necuratiile venite din, preacurvie sau din paCatul sodomit, se vor
naste tot atitia diavoli cite picaturi de apa sint, care sint trimisi apoi de Dumnezeu sa-1 urmeze toata viata lui s5.-i atite poftele trupesti si sa-i vire in minte
imaginile faptelor rele. Ei mai afirma ca ingerii cei ziditi din vechime, de la

inceput, din stralucirea lui Dumnezeu, sint mai cinstiti si mai alei decit
175

98

I136paHHerlalHe 11 TOKMO IZfA e,a1411b1X noxsan BenwiecTsa 6osms H necHeil I109IITaHHA xce 60)KeCTBeHHOTO H HOKII0HeH115I ycTasneHs CYTI3.

Auaeoitu dpeetiue. CKa3yloT, AKO sHasans OT 6ora CO3,aaHll CyTb H3 ,abima

reeHcxoro, sxxce senamll H yxswpemesims xoweT 6or HCKYCHTH BePHOCTb H DOCTO-

AHCTBO Awls npasoseppowsx B Hero, HHaK0 6o, sliaBOATI HesepH.mm He CYTb

IIPOTHBHH, HIDKe xorsa SIX K C0,11eAHI410 3na HAP! KO rim-ferns rpexa Helmer() HO-

oulpsnoT, 1160 HesepHme CaMH ce6e CYTb ,LaiaBOJIH H TOTO pass He Tpe6yioT
S

/
OT spyrsx scxymems 14JIH nowspelms.
K cemy seppoT, AKO ,II,HaBOJI CCU, IIp0T1113HHK Gory H spar HeHasscrHeilmsfi, HO K noxasHmo yso6Hbnl. rlatie )Ice sepyloT,
AKO MHOTHe ;masons myxammesaHcims sepia scnosesaHse COTB0pHAH H K npoTmsm aurenam npstiTeHm if npsirrm cyTb. YnpsuvIcTsylowsm ssaso.nam H B csoem
Heseprcse npe6bisalowsm, myxammesaHe B momasax CBOHX scecTxse xyabi H
orsepscesss OT HIIX 11111111TH o6br9ati smetoT. H BCAKHCI myxammesamm sonsces
ecTb no xpailHeri mepe HATHAcabI B semb Jianem weumana Kamapea, TO ecTb npo-

KJUITHe ssasony s3penis, xyas 6o ssasasa WIRT HCHOJIHHATH XBa.TIbI 6o kite H

cosepuraTs scnosesaHHe Bepm.
,711(180411 ;wow. 0 AxaBonax ice HOB00O3,aaHHIAX (AKO Blame pexoM) MHAT,
'ITO Ha sexual ,tkeHb CO3AalOTCA H MHO)KaTCA I43 He9HCTOTbI OT so36paHeHHoro

crviemeHss npwsuestuss. limo pass rnaramoT, AKO TOii)Ke rpex mHorascsm noBTOpelillbIri He HHEIA pass BHHbI TAANarIIIIHR H Gory mep3ocrHernusil 6msaeT (rleJlONI
6o TOCIAC,Ite H en,HH ecTb), pa3Be 'ITO ecTb BHHa yMHO)KeHHA AHaBOJI0B, xoTopme, XOTA

lauvuly mesosexy TOMY, OT eroice He'llICTOT npos3msowa, sHoro genosexa spe414n4 He moryT, o6a9e no cmepTs TOTO H IIHbIX Ilcxymam H KO rpexy IIpHBOAHT14

noompsuoTcs.

146.fluc. 1/6.auc, no sx Jlyw4ep x, ecTb empxe Torme ropsocTs rpex npsnRcylor H rnaromoT, AKO s,sascsm nponts 6ora corpeman ecTb. Ilepsoe: nosHersa
co3san 6or Asama nosenen scat Tsaps sa HOKAOHHTC51 genosexy, AKO TBapH
Has scex npansumethuoll H necTHecauoil. rlo noseneffiso 60)KIII0 Bee aHress If
nporme Tsaps a6He nocnymaHse coTsopswa, JIyubici)ep )Ice peie, AKO cero rail-114TH emy HeCils BO3MO)KHO H B ropsocTs nopyra.a 60)KeCTBeHHbIA npemy,spocTH
m3pememe, TAaTOJI51 (sucosce B Kypane B r.sase 47 o6peTaeTcs) ce6e 6131TH mHoro-

vecTHernua Has ne.nosexa, 3aHe H CHAHHe HJIH OTHb Oliblri Hyp ripex3suxxernnxil
H tleCTHeCIIIII4r1 eCTED 6,1IaTa H HHKOJIHACe mosceT orHeHHas Tsapb HOKAOHIITHCA

611aTHOR. BT0p0e: 3aHe ersa y3pe ce6e ysce Hx3nasma OT csoero CBeTJIOTO H aHrenbcxoro caHa, He TOKMO socxoTe parma ce6e 6ory noxa3aTH, Ho ewe ymmcfnla

If Asama y6sTs, cspegb XOTA scrpe6sTs OT cpesm TBaPI3 ce6e ny9mylo. Ersa
)xe ypa3yMe, AKO AThaMa y6mTs He mosceT (3aHe B %WY 6eCCMCPTHIAX H OH 6bui)

socnpHsT HHb3H o6pa3, nepsee npenbarHTH Toro, sa 6b1 AaHHbI14 emy o Hesxyinemal OT paticKss nmeHHum 3aKOH nonpas. H TaK0 yMIICJI CBOR HCIIOJIHHA II
A,aaMa Mpe3 sxyLueme nmeHHllbl cmepTHa yggiiHJI H ce6e OTTOJle seem 6oscusm
noseneHssm cynocTaTa 06bABHJI.
OcyKsell 6o 6b1c-rb 146.nHc Ha Be'llIbIe Ka3HH, o6a9e B ropsocrs / H B npesc1(0

Hem KH9eHHH npe6msas, =alums BCIO norpemems csoero limy Ha 6ora B03ROACHTII. 14 nplunes x xopy aHrenbcgomy scxyclui, XOTAII H HX x csoemy npss.news
..e.40).
X

176

CseTonacusiii

acestia si sint rinduiti numai pentru laudele maririi lui Dumnezeu, pentru cintari si pentru cinstirea i inchinarea cea dumnezeiasca..
Diavolii din vechime. Ei spun ca diavolii 398 sint ziditi de Dumnezeu
din fumul gheenei si ca prin faptele si siretlicurile for Dumnezeu vrea sa incerce
fidelitatea si statornicia sufletului celor ce cred drept in el. Caci diavolii nu
sint.potrivnici celor necredinciosi, nici nu-i incurajeaza sa faca raul sau sa
savirseasca_ pacatul, cei necredinciosi fiindu-si ei insisi diavoli si, de aceea,
neavind nevoie sa fie ispititi sau/incurajati de altii. Pe linga aceasta, ei mai
cred ca diavolul este potrivnicul i cel mai urit dusman al lui Dumnezeu,
dar ca e folositor pentru pocainta. Si mai cu seama ei cred ca multi diavoli
au facut marturisirea credintei muhammedane si au fost primiti i numarati
intre ceilalti ingeri 397. Muhammedanii au obiceiul in rugaciunile for sa aduca
diavolilor indaratnici si care ramin in necredinta hule cumplite si sa se
lepede de ei; fiecare muhammedan e dator sa rosteasca macar de cinci on pe
zi Lanet eitana katarga 398, adica blestemul diavolului, caci hulind pe
diavol ei socotesc ca implinesc lauda lui Dumnezeu si s5.virsesc marturisirea
credintei.
Diavolii cei noi. Iar despre diavolii nou-ziditi (precum am spus mai sus)

99

socotesc ca sint creati in fiecare zi si se inmultesc din necuratia provenita

de la impreunarea oprita. De aceea, ei spun ca acel p5.cat repetat in mai
multe rinduri nu este din alt motiv greu si urit de Dumnezeu (caci ca fapta
e unul si acelasi), decit pentru ca este cauza inmultirii diavolilor, care, deli
nu pot face rau altcuiva atit timp cit traieste omul din necuratiile caruia au
proveuit, totusi dupa moartea lui sint indemnati sa-i ispiteasca si pe altii si
sa-i aduca la pacat.
Iblis. Iblis, dupa ei, este Luciferx 399. Lui ii atribuie acelasi pacat al
trufiei si spun ca de doua on a gresit impotriva lui Dumnezeu: intii, dupa
ce a zidit Dumnezeu pe Adam, a poruncit intregii creatii sa se inchine omului
ca fapturii celei mai frumoase si mai demne de cinstire. La porunca lui Dumnezeu s-au supus indata toti ingerii si celelalte fapturi. Dar Lucifer a zis ca
lui nu-i este cu putinta sa Baca aceasta si in trufia lui si-a batut joc de rostirea intelepciunii dumnezeiesti, zicind (precum scrie in Curan, cap. 47) Ca
el este mult mai demn de cinstire decit omul, pentru ca $i stralucirea sau
focul nur este mai frumos si mai demn de cinstire decit noroiul, de aceea faptura cea de foc nu poate niciodata sa se inchine celei de noroi *. A doua oard,
pentru ca atunci cind s-a vazut cazut din rangul sau cel luminos si ingeresc,
nu numai ca a vrut sa se arate egal cu Dumnezeu, ci a pus la cale sa-1 ucida

pe Adam, vrind sa nimiceasca faptura aceea mai bun'a decit el. Iar cind
a inteles ca nu poate sa-1 ucida pe Adam (pentru ca si el era in ceata celor
nemuritori), 5i-a luat un alt chip, ca sa-1 insele mai intii sa calce legea data
lui de a nu gusta din griul raiului. Si astfel, implinindu-si planul si facindu-1
pe Adam muritor prin gustarea griului, s-a marturisit de atunci drept potrivnic tuturor poruncilor lui Dumnezeu **.
Iblis a fost deci osindit la muncile cele vesnice, insa, petrecind in trufia / i rnindria de mai inainte, se silea sa arunce toata vinovatia greselii sale III
asupra lui Dumnezeu. Si, venind la ceata ingerilor, a incercat sa-i atrag5.
i

x Purtatonil de lumina"
* Corms, VII, 11-13.
** COMM, VII, 19-22.
177

Hamepemuo. H pew: Bonponly sac cenmb socnpocos, BhI mce HCTI111110 oTseutailTe
MH. 1. BOT senam MA yno6Ha 6bITH KO HcxymeHmo 14 KO licnposepmceHmo menosexa,
meco paw{ co3nan? 2. Benam cocTomtwe H HamepeHme moe xo scsmomy wry CKAOHHO
6bITI{ eIHe )1Ce AKO He Hmam eMy 6mTH nocnywell, nomro cHuesa coTsopna? 3. Hoilexce nosene mHe na noxnomocm Anamy a senan, 9TO B TOM He nocnynialo, nomTo

no even H 1104TO MA Tax ynpmma co3nan? 4. 3aHe pex, AKO He mory HHomy xpome
ero camoro noxnomtmcm, HTO CHM pemewrem corpeuna eMy? 5. Benam, 14TO
A xoTen Anama HcxycHTH, nowro nonycram mHe B part BHHTH? 146o awe 6b1 m B
part He BILIeJI, Anam He H3111eJ1 6m. 6. HoHemce mHe C eill4HbIM AHaMOM 6bICTb spamma

H HenpHm3Hb, 110,1TO corpeumany Anamy rionycmn cmepTH H Han CbIllaM14 ero

TOCIIOACTBOBaTH H mHe nono6Hmm o6pa3oM OHbIX Hcxy maul H npenmnam? 7. Hpo-

cHx OT 6ora mamma H nane MM; He nymme nH 6b1.110 6bI, awe 6b1 H meHe cmepTH
110BHHHa COTBOpHJI? TaK0 6o mktp OT MOHX HcxyuleHHHil cso6oneH 6bin 6b1 14 LITO

ce6e xower, uco scex cmepm nonnexawitx corsopHn? Ha CHA aHreJlaM, 9T0 6b1
Hmenif orseTcTsosain Henoymeswonwmcm, BROXHJI 6or na pexyr emy: Awe
6b1 OH pa3ymen BO mHe nposnnewito 61,1TH H Tomy 6b1 ce6e nonsepr, Bonpowan
JIM 6M Tax coxposeHHme H yraemble seam npemynpocm moem?

Awczni. Mexny aHrenamx 14 nHasonamH cpentnoto Hexpo

BbIMMILIJIAIOT

6bITH nyxosHyto maim, 10)Ke ddtcwi Hap Humor H AKO eCTb TaM mymcecxa H mc,eHcxa
nony no o6m9wo menosememomy H npormx >KHBOTHIAX, mceH noemmowam H neTert
Tsopmwam H Ha HCAKHR new, mHommatamcm, napcTsa H 06J1aCTH Ha sowtyce Ii Ha

3emnH no nnemeHam CBOHM pa3rpaHrgeHm Hmetowam, mice mexcny co6olo 'Tawnm Hme "or H BOrIHM TB0pAT. CHnbHertunfe nopa6owalar Hemout iimHx, s nnem
sce H nonnaHcTso OTHOHAT, nam nopa6oweHHme npomsy snaneneTert CBOHX HHorna
BOCCTaIOT H cso60ny CBOIO nonymalor.
0 ymnomceffitH mce )1,,IKIM013 H nepsom HX Hamane, Tax nonecTByloT: Cei
poz nHasonos BOA03eMBLIX nepsee CO3,aaH 6b1CTb 113 nmmy ce,ubmoro ana.116.attc
)xe HO OTCTynneHHH OT 6ora H BO an CffieCTBH14, B3All eximy OT =lepei cbictowe
ce6e B weHy, OT Hetoxe MHOTHX COTHOpHJI neTert, Twice H port MH0r011.110,1114:6111 H)Ke
101

HOTOM He 6o H 3eNuno Hanommna, x Hxmwe 6or B pa3nwtHam spemeHa OT mom

otaMIIJIHrl 110CJIaJI 500 npopoxos, HO BMX / TeX OHM y6Hula H 3aKOH 6ommrt npe3pema, }Tome enffisiro, empice HMA A3a3un. Tort 6o K 6ory o6pamacm noxamcm
H 6OBCMMM nonyuteHmem Ha nepsoe He6o socmen 9pe3 1000 neT wecromartulee
Tamo 11pHAOACHA noxasume H Taxo H wropoe H Tpeme npeHne, Taxce H no ce,nbMOTO He6ecH Amine, Ha BCAKOM He6ecH TbICALHOJIeTHOe TB0pA noxamme. HOTONI
B 'MCA lIpOTYHX aHrenos 11plIAT H B nepsom AOCTOC1HCTBe nocrasnex 6b1CTb.

CyTb mice rnaromar, AKO H6JIHC TaxoBoe COTI3OpHJI noxamme H OT 6ora

npouleHHe rpexam CBOHM HcnpocHn,Ho cHe mHeHHe CyMHHTeJIbH0 eCTb. Ewe cxa3par,
AKO HexHe (bICUlat Kypanoe 3aKOH BOCITHAJ114 H myxammenaHe corsopprmacm.
HelIbIll mce B csoem HesepcTse, B AC14HOBCTBe, B xpHcmaHcTrte H HO HbIHe npe6mswoT.

0-rryny y HHx npmcnol3He npoH3owno Ziscuu 6aunca,wewnau 6auuca, arpemb Mime

eCTb 61C1//l a HHoe ca.TaHa HRH ,alfaBOJD>. BepyloT, AKO )KeHI,I HX 10HOILlerl Hamm
a 10H0111H FIX AeBHIi H )1(eH poua menosemecworo 6e3mepHo .11106AT H 0 Tex, Ha HHIGKe

no o6wemy mHeHmo HemHc-rmit nyx HananaeT, myxammenaHe cxa3yfor, IITO doicuubt

J110651T HX H 3a J11060Bb TaK0 OCK0p6JIAIOT. Ham xpome aHrenos cm3yloT, mxo
6or co3nan Helonfx nesmtx H pint morrenbcTspountx, mice xypu HapHuatur, camHxt
wsrenom HaTypolO, 9HCTOT010 H xpacoToto 3en0 110,1106HbIX H CHX AAA mycnKmattCM, TO9HIO C.11a)10CTHblA 3a6asm IlpHyTOTOBHA, o 11CM 3pH 3 ViaBe 0 pan.

178

si pe ei la planul sau. Si a zis: Va voi pune apte intrebari, iar voi sa-mi

raspundeti adevarat. 1. Stiindu-ma Dumnezeu potrivit pentru ispitirea i

doborirea omului, pentru ce m-a creat ? 2. Cunoscind starea i planul meu,
anume ca inchin spre orice eau i ca n-am sa fiu ascult5.'tor, de ce m-a creat
astfel? 3. Intrucit mi-a poruncit sa ma inchin lui Adam, dar a tiut ca nu-1
voi asculta, pentru ce mi-a poruncit i pentru ce m-a facut aa de incap5.'tinat? 4. Daca am zis ca nu pot sa ma inchin altuia decit lui, ce i-am greit
cu vorba aceasta? 5. Stiind ca eu voiam sa-1 ispitesc pe Adam, de ce mi-a
ingaduit s intru in rai? Caci de n-a fi intrat eu in rai, n-ar fi ieit Adam de
acolo. 6. Cum eu numai cu Adam am dumanie i vrajba, de ce a ingaduit
ca dupa ce a pac5.tuit Adam s5.' domneasca moartea i peste fiii lui, iar eu
sa-i ispitesc i sa-i inel deopotriva? 7. Am cerut de la Dumnezeu viata i
mi-a dat. Dar n-ar fi fost mai bine daca m-ar fi facut i pe mine supus mortii?
In felul acesta lumea ar fi scapat de ispitirile mele. Ce vrea el de i-a facut
pe toti supui mortii?" La acestea nedumirindu-se ingerii ce s raspund5.,
le-a pus Dumnezeu in gind sa spuna: Daca ar fi Inteles el ca in mine exist5.
providenta i s-ar fi supus ei, ar mai fi intrebat oare lucrurile acoperite i
ascunse ale intelepciunii mele?"
Djin. Mai nascocesc ca intre ingeri i diavoli ar exista o alta creatura
spirituals intermediara, pe care o numesc djin 400, de sex barbatesc i femeiesc,

care dupa obiceiul omenesc i al celorlalte vietuitoare ii iau femei i fac

copii, se Inmultesc in fiecare zi, an impar5.tii i tinuturi in aer i pe pIrnint,
hotarnicite dupa neamurile lor, care au dumanii intre ele i fac r5.'zboaie.
Cei puternici ii subjuga pe cei neputincioi, ii robesc i-i supun, iar cei robiti
uneori se r5.scoa1a asupra stapinitorilor lor i-i capata libertatea.
Despre inmultirea djinilor i despre Inceputul lor se povestete astfel:
Acest neam de diavoli din apa.' i de pe pamint a fost mai intii facut din fumul

iadului al aptelea. Iar Iblis, dupa indepartarea de Dumnezeu i coborirea

in iad, a luat de femeie una din fiicele djinilor, cu care a facut multi copii
si un neam prolific, care a umplut cerul i pamintul. Si le-a trimis Dumnezeu

in timpuri diferite din familiile lor 500 de proroci, dar ei i-au/ucis pe toti
si au nesocotit legea lui Dumnezeu, afara de unul, al carui nume este
Azazil 401.

Acela, intorcindu-se catre Dumnezeu, s-a pocait i, prin ingaduinta

lui Dumnezeu, suindu-se la primul cer a facut acolo foarte aspra pocainta
timp de 1000 de ani i astfel a trecut la al doilea, la al treilea i a ajuns la
al aptelea cer, in fiecare cer f5.cind o pocainta de cite 1000 de ani. Apoi a
fost primit in numarul celorlalti ingeri i pus in demnitatea cea dintii.
Sint unii care spun ca i Iblis a facut o astfel de pocainta i a dobindit de la Dumnezeu iertarea paca.telor sale, insa aceasta parere este indoielnica. Mai spun ea unii djini an primit legea Curanului si s-au facut muhammedani. Iar altii petrec ping acum in necredinta lor, in iudaism i in cretinism.
De aici a i venit la ei zicala: Djin baska, .5eitan baska 402, adica Una este
djin i alta Satana" sau diavolul. Ei cred ca femeile lor iubesc peste masura
pe tinerii notri i, la fel, tinerii lor pe femeile i fetele neamului omenesc,
de aceea muhamedanii spun despre cei asupra carora, dupa parerea generals,
navalete duhul necurat, ca ii iubesc djinii i ca ii batjocoresc as din dragoste.
Mai spun, iarai, ea in afara de ingeri a mai facut Dumnezeu i nite fete care
traiesc in rai, pe care be numesc huri 43, foarte asemanatoare cu ingerii prin
natur5.', curatie i frumusete, pe care le-a pregatit numai pentru desf5.'tarile
musulmanilor, despre care lucru vezi in capitolul Despre rai.
179

101

Tnaea weanaR

0 co3gainni mllpos
Mupbi Opeemue. Pe66yit aliemun (TO eCTI, rocno,ab mxpon) Ha

maornx

mecrex B Kypane HMS! 6o)Kxe TaKo HocnomxHaeTcx, 3aHe yTaep)KnaeT KypaH, AKO

6or nocene 18 000 mxpos H3 11}Plecoro )Ke co3ga. Cell xce mxp nocnexmil ecTb.
H Apyroil no CeM He imam CO3,aaH 6bITH. 0 npexmapxaunix mxpex Mpe3 KonxKoe
Hpemx 6bIJIH, HMAHHO He ABJ15110T, o6aMe cxa3y}OT, AKO oHme xmenx CBOWX

'reaper,

cxpeab He6o, 3Be3,abI, 3eMJII0, mopx, peKx H nporiax H CBOHX npopoKox H 3aKOHbI
102

9pe3 Hxx moHem npe,Haimbie./ KaKoabi )Ke 3aKoHbi E we H lumrH RX, enmHomy

6ory caeHomo. 0 cem 6o MyxammeHy mime xce 6bicTb ompoamixe.

Hacmonupal mup. Hagan Hacromero MHpa H Hex ero C rpemecKolo HepKoBrno nocTaHonnsuoT myxamme,aaHe clacnsnoine, cxpetn, Hbmeunixii rog 6bITI1
OT Xpxcra Cnacwrenx 1719, OT 6ercTaa Myxammegoaa 1132, OT MHp03,aaH1151
7227. BepyloT, AKO BC5I TOTO HxDgmax H HeBH4BEMa51 Tnapb, 6orom 113 Hwiecoro

)Ke B 6brrxe HpoH3Benecx, ,aegcmom pyKx acemoryulecTaa 6o)fa4x. lipoTtiee cfnlCHIGI x apancKHe, nepcxxxxe, Typeuxxe H HHAHricKHe ApHcToTenio, maTemanum
iice IITOJI0Me10 nocnemioT. licnoseHyloT c ApHcToTenem, AKO Hcenemax COCTOHTCA

113 MaTepffaxx H (bopmm. Hai-Tana BROTH cyn. Tpx: maTepm, cbopma H nxinexxe.
IInOTb cfmcxxiecKax 113 Alem[pex anemeHToHxxx: Howtyxa, OTHA, 3emax H BOX1bI.
MaTepxx nepaax (m)Ke zebsvia HapxualoT) KynHo C (Dopmoio OT 6ora npox3ae,EkeHa

6Mcm cxxe: erna yileHble Ex o Beinex clxicaKecxxx npeuxe nmeloT, BO yTaepKfteme rpegecKxx clonococDos pemeHmx npxxousT, cHpenb IlnaToHa, ApHcToTenx,

CoxpaTa, girmoxpx-ra, TITonomea x npoTqHx. IlnaToHa HanniaroT HO/tamp-I,

.Apucmamenuc, CoxpaTa
ApHcToTenx
Cuzpam, Arrnroxprrra
Aumcncpumue
B reomeTpxx Elnumtry (xi Plicnuauc), B Hpaqe6HoI3 HayKe FxnnoKpaTy (Hm b'yepam),

raneHy (gasomunyc) AnkineHHe apany (HM E6yanuama) nocneAyioT x cxx ceHTeuxxamH H ,aormaTamkr cnoxx npo6nemm x mime cxcTemaTos cpeHameHbr HOBO,LIFITHxxxx

TinaTcx. Erga )Ke (pumice npxmeaumaioT pieme Kypano6o, TaK cmemaxx H ce6e
npoTHBHax 6AAHOCHOBAT,51K0 He B03MC0KeT KTO HOBOTIbH0 110,a1TBHTIICA, KaK0 TO.T16

yileHMMX B C1HJI000431HI H maTemaTme licxycHeilummx my)Kx xpailHee x Henpe6opxmoe o6naAaeT HeaexecTno. 14 He BO3MHHJI 6bI ear 6onee HA, 511(0 )101BOTIla
cnonecHaa o Hemex pa3yMy HoAnexcaunix, cnoaonoKa3aTenbHe HpenxpaTxcx, HO
AKO CKOTbI caeTa pa3yma Becbma J1111.11eHHbIe, peHeTx, p)KaTH H BCAtleCKH 6yecno-

WITH Cy1HJI 6ii ecx.

YTHep)KHaloT ace, Him 6or co3nan 3epHo HeKoe, MOTOM oHoe pa3Aenxx Ha
;me tiacTx H 113 eXIXHb151 4acTx BOgy, 143 Hpyrxx xce orm, 11p0H3BeJ1, Twice Boxy B03-

JIMA Ha orHb, OT mero npox3omno KypeHHe HnH naps H gbIM. ITOTOM 1,13 ,n;brmy

ecrecisocamaa
xx Beuxecima 06pani

XXX animin
xxxx yrBepxcztaTri

180

Capitolul al aselea

Despre zidirea lumilor

Universurile vechi. Rebbul alemin (adica Domnul universurilor") 404
asa este pomenit in multe locuri din Curan numele lui Dumnezeu pentru
ca, afirma Curanul, Dumnezeu a creat ping acum 18 000 de universuri din

nimic *, iar lumea aceasta e cea din urma si dupa ea nu va mai fi zidita

alta 405. Ei nu arata despre universurile precedente cit timp sa fi existat, dar
spun ca ele au avut creatiile lor, adica cer, stele, pamint, mari, riuri si altele,
prorocii lor si legi date prin ei oamenilor, / insa cum erau legile acelea si cartile lor numai Dumnezeu stie. Despre acest lucru lui Muhammed nu i s-a facut
nici o dezvaluire.
Lumea actuala". Inceputul lumii actuale si veacul ei it asaza muhummedanii numarind cu Biserica greaca, adica anul de fata e de la Hristos Mintuitorul 1719, de la fuga lui Muhammed 1132, iar de la facerea lumii 7227 46.

Ei cred ca toata faptura cea vazuta si nevazuta din ea este adusa de Dumnezeu dintru nimic la existenta, prin lucrarea miinii atotputerniciei lui Dumnezeu. In celelalte, fizicienii x arabi, persani, turci si indieni ii urmeaza lui
Aristotel, iar matematicienii lui Ptolemeu. Ei declard impreuna cu Aristotel
ca universul e alcatuit din materie xx si forma. Principiile corpulni sint trei:
materia, forma si lipsa**. Corpul fizic [este compus] din patru elementexxx:
aer, foc, pamint si apa. Materia dintii (care se numeste heiula) 407 impreuna
cu forma a fost produsa asa de Dumnezeu. Cind savantii lor au discutii despre lucrurile fizice, spre confirmare citeaza vorbele filosofilor greci, adica
Platon, Aristotel, Socrate, Democrit, Ptolemeu si altii. Pe Platon it numesc
Iflatun 408, pe Aristotel Aristatelis 409, pe Socrate Sigrat 410, pe Democrit Dimokritis 411. In geometrie ei urmeaza lui Euclid (la ei I klidis) 412,
in tiintele medicale lui Hippocrat (la ei Bugrat) 413, Galen (Djealinus ) 414,
Avicenna arabul (la ei Ebualisina) 415 i cu sentintelesi dogmele acestora se
silesc sa demonstrezexxxx problemele si alte fenomene ale sistemelor lor. Iar
cind amesteca. inv5.tatura Curanului cu fizica, spun intr-aiurea lucruri asa de
ridicole si contradictorii, ca nu s-ar putea nimeni mira indeajuns cum niste barbati atit de invatati in filosofie si iscusiti in matematici sint stapiniti de o ignoranta atit de mare si de neinvins, si nu i-ar mai socoti animale rationale care
discuta logic despre lucruri supuse ratiunii, ci i-ar judeca drept dobitoace
cu totul lipsite de lumina intelegerii, pentru ca urla, necheaza si spun cite
i de toate ca nebunii.

Ei pretind deci ca Dumnezeu a creat un fel de bob, apoi I-a impar-

tit in doua. parti *** si dintr-o parte a creat apa, iar din cealalta focul; iar apa
a turnat-o peste foc, de unde a iesit fumegare, adica abur si fum. Apoi din
x naturalistii
xx chipurile substantei imaginii
xxx stilui

xxxx

a confirme

* Cp. Coran, XLI, 9 12; XLVI, 3 etc.

* Aristotel, Oucrocit, I, 7, 190 b: Materia este unul din principii; ceea ce corespunde
formei este al doilea; apoi, contrariul acesteia, lipsa".
*** Cp. Coran, VI, 95: Dumnezeu despica. bobul si simburele".
181

102

COTB0pHJI He 6o, 3eM.T110 JKe c03nan I13 TICHbI BOW176151, xoTopym BOX COTBOpHJIa

1 03

erna 6paHE. TEmpinue c orHem, nervy npoTHB OrHA nononclum Hcxomert di coScopes 3emnio. 143 Apyrnm nce neHbi, "once BTopoe npon3Bene, coniopHn 6or c-rpafty
RAH mec-ro, mime Hbnie Mexica ecTb, Bo HcnoneHem4e pan. IlpoTnee He 6o B ABa,
3emnio B nBa H mecro / MexicH B Ana Aim cosepluan. He6o y6o 113 amy, num
)1Ce 113 nap

oiceaHoBbi, mope 113 rop Kag5 Hapanaembix (o }mince 3pH mano moiane),

O KOTOpMX MHAT, AKO BeCb 3eMHbIii Kpyr, axes cTeHa BepTorpan oxpyncalar. K Tomy

yrisepncnaioT He6o xpyrnoe Gum, 3exvuno nce ampoxym H nnocicylo, mice Ha neBom
pory enHHoro Bona onHpaeTcn a BOA CTOHT Ha Beamcom nemepoyronHom xametm,.
xameHb nce Ha Bone nnaBaeT a Bona Ha Beniumii pbl6e Aep)KHTCA. 14H1111 rnaromoT,
sum xamem. Ha pm6e a pm6a Ha Bone nnaBaeT, nHo nice BOAh1 camomy TOICMO Gory
cBenomo.
Bbnumoe He6o rnaromoT 6bITH xplicTanoBoe, ence H Aptu HapimaeTcsi, Ha
xoTopom npec-ron 6oncHi3 nocTarinnioT, 0 nem Ha HHOM mec-re npoc-rpaHHo pexom.
Cenmb He6ec HRH icpyroB nnaHeTHEix MHAT 6EaTH yTBepncnemibix H maTepHanbribix.

IlepBoe He6o rnaromor 6biTH cmaparnoBoe; 2. py6HHoBoe, HAH AKO HHHH cica3y1OT mpamopHoe; 3. H3 XeJITOTO py6mia HRH AXOHTa, HEM TlIaTOMOT 6bITH
ncene3Hoe; 4. H3 tuicroro cpe6pa; name cxa3yEar opxxanicoBoe; 5. 113 3naTa; 6. If
maprapErrm; 1111bIe TAarOJIH)T 6bITH 113 xpacHoro 30.110Ta; 7. 113 CH.AHHA CBeT.1101-0;

mime rnararnoT 113 xpacHoro py6HHa. YTBepncnaloT nice, sum BCe He6eca o6pa3
nenoBeneciaiii HmeloT H pa3rnaronbcTspoT H pa3ymemT. Conmle, nyHy H Bee
3021H11 H 38e3AbI HeABIDICHMES rnaromor 61.1TH orHeHHoro ecTecTsa H AKO niimiceithe

aloe He OT ce6e camxx HmeioT, HO no cnynaio, 3aHe OT aHren niimicHmum, Bontimbim

H ynpaBanembim 11M 6bITH HerunpoT.

A Hailnane o c03naHHH comma H ero xnucemar, Tam) 6acHocnoBAT: erna

Henepna 6or conmie H nyHy co3nan, pasHoro CH51111151 11 cBeTa corsopan HX 11 mico
He Hmena 6bITE. Holub HHxoraince, 370 Heyronno 6ory noica3anocii. Toro panes
no even Faspinuiy, na OT .111111a nyHbi Bo3mer Heciconmco cBeTa, mice ynapHB nyHy
xpaem xpbina ynepncan IO H OTHSLJI OT cBeTa en 69 nacTeri, &Mice Gramm enEaly
TOKMO mac-u

H TOT B3ATOR OT JIyHbI CBeT ripHcoBoxyraur K CBeTy COJIHe,1140My 11

OTTOAe nyria mpaima H nsiTHamEi HcnempeHa COTB0p1ITC51. Oxpyrnoc-rb conbienHp() Teonor Rx HexHH, HMeHeM A66ac, rnaroneT BO oicpyncemra 6biTH 70 66epcae

a nyHHylo 40. Oepcaz nice conepncHT B ce6e Tpx mmui Benmaix HJIH Hemeinum
IlpoTnee acTponombi 11X OT IlionomeeBoil mmHg o clicTemaTe He6ecHOM 11 3Be3n,
ABEinceinin H npopuix cl)eHomeHax HEurronce pa3HcrBymT. Cica3yloT, AKO C0.111111e
OT HaTypm CB0e51 3eJ10 TOpAgOe eCTb H CeAMHIOAeCATb TbICAII1aMH alirenoB HOCHMO
l G4

6brBaeT H Ton-lumen( =awn Henpec-ramio crier memyr Ha Hero / HHaico 6o, ante
6bi ropsinecTb ero Tax He yxponania, nanwrenbEicno CH5010 B eAHHOM MOMeHTe
BCIO Bee.TIeHHy10 H camoe He6o B npax o6paTHno 6m. Te y6o aEu-enx B3emmoine
ero OT ByHKTa BOCTO,IHOTO BO BpeMA AHA npeHocirr Ha 3anan. Erna ace TaMO 11p1111AeT, xplanama CBOHMH 3axpEaBalar ero, AIN) HeM011111 eMy NH eni4Hy nyny Hcnyc-

THTH 11 Taxo 6boaeT Homb Ha 3emnn. 14 cEim o6pa3oM OT 3pemui Hamero yramime,

Temnce nyrem, cHpetib xoTopmm B neHb ripexoncnaxy naicH BcrinTb on:mesa ero,
;lance no nylixTa BocTonnoro H Tamo oTicpmBuie, nynx nico 11 nepBee nymaTH 1103B0J15110T eMy, OTKY,113/ BTOpbIH AeHb T1aKH cBeTaeT. 11H)Ke 60 BepHT Kypall 3eMJI1C)

xpyrny 6bITH HRH AKO CyTb non3emabie npoxonm (xoTopyi) 011H111110 3a11.111111a.11H
HeKHe H OT 3anaAHI,DI OTE(013).

182

fum a creat cerul, iar pamintul 1-a alcatuit din spuma apei, pe care o facuse
apa cind se razboia cu focul; spuma a pus-o in fata focului si, cind s-a uscat,

a facut pamintul, iar din cealalta spuma, pe care a facut-o a doua art a
zidit Dumnezeu tara sau locul unde este acum Mecca, pentru a completa

raiul. Apoi a facut cerul in doua zile, pamintul tot in doua si locul / Meccai
in alte doua zile, cerul din fum *, fumul din aburul Oceanului, marea din

103

muntii numiti Kaf (vezi despre ei ceva mai jos), despre care socotesc ca inconjoara intregul glob al pamintului, precum un zid o grading. Pe linga acestea

afirma ca cerul e rotund, iar pamintul e larg si plat si se sprijina pe cornul

sting al unui bou, boul sta. pe o piatra mare dreptunghiulara, piatra pluteste
pe apa, iar apa se tine pe un peste mare. Altii spun ca piatra e asezata pe peste,

pestele pluteste pe apa, iar fundul apei numai Dumnezeu it stie 418.
Cerul superior, numit siArs, spun ca este de cristal, unde ei asaza tronvl
lui Dumnezeu**, lucru despre care am vorbit mai pe larg in alt loc 417. Ei
socotesc ca exista sapte ceruri*** sau cercuri planetare solide si materiale.
Primul cer zic ca este de smarald; al doilea de rubin sau, dupa cum spun
unii, de marmura; al treilea din rubin galben sau chihlimbar, iar dupaialtii
de fier; al patrulea din argint curat, altii zic din orichalc 418 ; al cincilea din
our ; al saselea din margaritar, iar altii spun ca e din our rosu; al saptelea din
stralucire luminoasa, iar dupa altii din rubin rosu. Dar mai afirma ca toate
cerurile au chip de om, discuta si inteleg. Soarele, luna precum si toate zodiile
si stelele cele nemiscate zic ca sint de natura focului si ca miscarea n-o au de
la sine, ci din intimplare, pentru ca socotesc ca ele sint miscate, purtate si
indrumate de ingeri.
Cit despre facerea soarelui si miscarea lui basnesc astfel: Cind a zidit
Dumnezeu la inceput soarele si luna, le -a facut de o stralucire si de o lumina
egala, dar astfel n-ar fi fost niciodata noapte, lucru ce i s-a parut nepotrivit
lui Dumnezeu. De aceea, i-a poruncit lui Gabriel sa is ceva lumina de pe fata
lunii, iar acela, lovind luna cu marginile unei aripi, a oprit-o si a luat din
lumina ei 69 de parti, lasindu-i numai una. Lumina luata de la luna a adaugat-o la lumina soarelui si de atunci luna s-a facut intunecoasa si impestritata
cu pete. Un teolog al for cu numele de Abbas419 zice ca circumferinta soarelui
este de 70 fersahi 420 i a lunii de 40. Iar fersahul cuprinde trei mile mari sau

nemtesti. In rest, astronomii for nu se deosebesc cu nimic de opinia lui Ptolemeu despre sistemul ceresc, despre miscarea stelelor si celelalte fenomene" 4*.

Mai spun ca soarele e prin firea sa foarte fierbinte, ca e purtat de saptezeci de

mii de ingeri si ca tot atitia arunca necontenit zapada in el, / pentru ca astfel,
dad. fierbinteala lui n-ar fi domolita asa, cu puterea arzatoare ar preface intr-o
clipa toata lumea si chiar cerul in pulbere. Deci ingerii aceia, luindu-1 de la

punctul de rasarit, it muta in cursul zilei la apus, iar cind ajunge acolo it
acopera cu aripile for ca sa nu mai trimita nici o raza, si astfel se face noapte.
In felul acesta, ascunzindu-1 de vederea noastra, it duc iarasi inapoi pe aceeasi
cale pe care au mers ziva ping la punctul de rasarit, si acolo, descoperindu-1,

ii ingaduie sa-si trimita razele ca si mai inainte, de aceea a doua zi se face

lumina iarasi. Curanul nu crede ca pamintul e rotund, nici ca exi to tuneluri
subterane (opinie pe care o sustineau si unii din parintii apuseni) 421.
* Cp. Coran, XLI, 9 11: Fi-veti necredinciosi celui ce a creat pamintul in dou6,
zile? [...] S-a intors apoi spre cer, care era ca fumul...".
** Cp. Coran, VII, 54.
*** Coran, XLI, 12: A intemeiat sapte ceruri in doul zile".
4* Ptolemaeus, ccoypacpucei aiwtattc, VI, 7, 2, 27.

183

104

0 nyHe AKO eBer H cHnime paBHoe C COJIIMCM Apesne Hmenme H Ka Ko xphInom

FaspHnnoBbim nerKo npmcocHoBetnia, unrHa, xxxce Hbule HMeeT, BocnpAHna, BbIUI-

me pexom.

Berpos, o6naKos, rpana, nownsr, cHera 1," npormx mereopmecx Adieu.

T.TIaTOMOT pa3Hasx 6bITH coKpommia H 51K0 Han OT aHrenos aKH H3 xpai*unim x

6epyrcH H no 6o wino Benexpno BO BpemA emy yroaoe H ycraBnemoe Ha 3emni0

nocE,Inaloren. Name )K scHKpo 'mum() olowilesHyro ex affirm aHrenom OT cHoero
xpaminaula no camoil 3emnx Hocaryty 6bITH Beppu'', cHpeu, na He 'calm mumnH6o o6pa3oM npenwrge Bo3Hmes nana 6b1 He Ha ripewneffHom eH mecre. AHren
xce HOCALHIlii 'mum no HcnonHefunr cnyw6br coesi a6He ymHpaer H BOHIMITOXaeTCA.

)yryxx, H3 Haulm CeiRtriblX Ilucanufi pcpanwe, He mereopos ""eno, HO HOHCTHHHe

60)1(1411 Jiyx 6brrH Beppor. rpOMM ace 14 6JIHCTaHHA TlIaTOMOT 6bITH crpenbi 6owHe,

Hmmice aHrenx mnpoxpaHHrenH naaBonon nopawalor, o norH6enH H HcnpoBepweITHH BceneHnhin ripmnewHo ralanmcm. Ilpormee o Berpe HHan eels (i)a6yna,
rnaromor 6o, IIKO 6or nepBee co3Aa xamem, BeJIHKMI H 3eneHm13, ero ice 1-10110)104.11
Ha Bone, H3 Boa,abI xce co3Aa Berp no o6pa3y menoBegecxomy, Hwe, HanpaBHB HOTH
CBOA K Apufy, onepwan 30 000 MeT nym npocrpaHcmo, eJIHKO expeilb 6brurpetinrHii

KOHb H1114 nepHaran nrHua B tonificoe spew, COBCpIIIHT14 mower.

MHAr, AKO Bee peKH H HcrowillicH no Beer' 3emnH npereKatonwe enHHo wepno
RIM Hagan Hmelor peKy paiiicKpo, 'owe Keecep HapHuator H Hico ropa Ka0 3emni0
oxpywaer H oHylo orpawnaer, spice TOM4K1451 BMCOTbI ecrb, AKO Bepxom CBOHM
105

no nono6mo CTOJMa He6o na He naner nonnHpaer. 0 nomemHom OTHH cica3por,

AKO M1 axp (ffenanege MMO or KaronHuoro nypraropHn xxx) npoHcxmorr./ 3emJII0 raKowne cica3por 6bITH Ce,abMep1iliy, coorBercrByrompo He6ecam, "owe
oKpyAcHna ropa Ka95 HapHnaeman. IlepBan )Ke 3emnst H3H nepBoe en nonoweHHe
nepwpirca CBA3aHHO 70 000 BepsnmH a Bcsucpo BepBI ,E(emicaT 70 000 aHrenos.
Bce oHble 3enivni pa3nHiumre Hmelor HmeHa H Bce cyrb HaceneHnme OT menosex,
B HHxwe o6peraiorcn 6e3o6pa3Hme, Hume 6o ogee, HHme pyK, HHme Hor He }mewl-,
HHHre, HKowe apanm crs qepame. B MeCTOrl 3CMJIH ponnrcx Kamemie, Koropme
npHyrorownsnorcH Ha npHBH3aHHe K BbIH Bel:wpm:0c H Ha norpyweHme 0111.1X B

Taprap, Hwe eels B cenbmori 3emnH. I'opa Kag5 BCA ecrb OT KameHn cmaparna.
3a ropo Kag5 ecrb npyroil mxp, rpHnecnrE. 'Tar cero mHpa 60J1b1111411, B 'imam
OHbIe menoBeitb" H Bce CKOTBI 11HbIe CyTb. Monue TOM mlipa, Rime Anama, luxe

Been3eByna 3}1a10T, HO 6ora enHnoro HcnoBenpor H Myxammena npopoKa ero,

snco H TOrf OT AneKcaHnpa Benincoro 3aBoeBaH 6brn HcrHHHa Kypaudea yrBepwnaer B KHH3e Myxammedue B rnaBe o Ka0 rope.

II

0 rpHceHHH )Ke 3eMJ111 3eno H3p5412(110 6aCHOCJIOBSIT, CKa3yIOT, AKO Ha Hocy

Bona oHoro (erowe neBbim porn m 3emsno nonnepwarli peXOM) 6nH3 neman H03XII3H CHART manecnnan Myxa. ()Han Huorna noKymaercn BHHTH B n03np10 BOJIOBOIO
H CBOHM ABHwenHem TB0pHT Bony 1=1cm-wine, BOJI )Ke (Herepnn IneKoraHHA en Ii
6oncn, na He BH1IXT B Ho3nplo ero) ,H,B1DKeT raaBy H Rowy (HKowe H B Haulm BO.TlaX

BH,P(eT14 ecrb) corpncaer, na myxy Hp ycrpaunfr H OTTOHHT. H TaK0 OT ABIIAXF1H51 rnaBbI BOMOBbIA H KO)K14 COTINICeHHA 3eMJIA Ha pory ero onHpaxnnaHcH rpn-

x mara3eaffoa
xx paeyry
XXX

184

afficnumwe

HRH 2Karraffu

Am mai spus mai sus despre lung ca a avut de demult lumina si stralucire egala cu a soarelui si ca fiind atinsa usor de aripa lui Gabriel a capatat

petele pe care le are si acum.

Ei spun ca exista felurite vistierii ale vinturilor, norilor, grindinei,

ploii, zapezii si altor fenomene meteorologice si ca acelea sint luate de ingeri,

ca din niste rezervoarex, si sint trimise pe pamint dupa porunca lui Dumnezeu,
la vremea rinduita si placuta lui. Mai cred ca fiecare picatura de ploaie e
luata din rezervorul ei si dusa pe pamint de un finger ca nu cumva, impiedicata

in vreun fel, s cada intr-un loc care nu e rinduit pentru ea. Iar ingerul care
duce picatura, dupa ce si-a indeplinit slujba, indata moare si se risipeste.
Arcul xx, furind din Sfintele Scrifituri* ale noastre, it cred nu o lucrare a
meteorilor, ci chiar un arc al lui Dumnezeu. Tunetele si fulgerele zic ca sint
sagetile lui Dumnezeu cu care ingerii, pazitorii lumii, ii lovesc pe diavoli, care
se straduiesc neincetat spre pieirea si prabusirea lumii. Despre vint exista o
aka fabula, pentru ea, dupa spusa lor, Dumnezeu a facut mai intii o piatra
mare si verde pe care a pus-o pe apa 422 i din apa a facut vintul cu chip omenesc, care, indreptindu-si pasii spre Arc, a strabatut in spatiu o tale de 30 000
de ani, adica atit cit poate face in acest timp cel mai iute cal sau pasa're
zburatoare.
Mai socotesc ca toate riurile si izvoarele ce curg pe intreg pamintul au o
singura gura sau inceput riul din rai, pe care it numesc Kevsey423 i ca
muntele Kaf inconjoara pamintul si-1 ingradeste, fiind atit de inalt, incit
virful sau sprijineste cerul ca un stilp, ca sa nu cada. Despre focul cel de sub
pamint spun ca provine din iad (fiind, dupa cum mi se pare, nu departe
de purgatoriulxxx catolic). / De asemenea, spun ca pamintul este inseptit,
corespunzator cerurilor, si ca e inconjurat de muntele numit Kaf 424. pamintul

cel dintii, sau prima lui stare, este tinut legat de 70 000 de funii, iar fiecare
funie o tin 70 000 de ingeri. Toate acele paminturi au diferite nume si toate
sint locuite de oameni si printre ei sint monstri, caci unii n-au ochi, altii n-au
miini, altii n-au picioare, altii sint negri ca arapii. In pamintul al saselea se
nasc pietrele pregatite a fi legate de gitul necredinciosilor, pentru a-i scufunda
in tartar, care este in pamintul al saptelea. Muntele Kaf este in intregime
din piatra de smarald. Dincolo de muntele Kaf este o alt5.1ume, de treizeci de
on mai mare decit lumea aceasta, in care oamenii si dobitoacele sint toate
altfel. Oamenii lumii aceleia nu-1 cunosc nici pe Adam, nici pe Beelzebul,
ci it marturisesc pe unul Dumnezeu si pe Muhammed Profetul lui. Ca si acea
fume a fost cucerita de catre Alexandru cel Mare adevarul Curanului arata
in cartea Muhammedie, in capitolul Despre muntele Kaf.

Iar despre cutremurul de pamint foarte frumos basnesc. Ei spun ca

pe nasul boului aceluia (despre care am spus ca sprijina cu cornul sting pamintul) 425, aproape de nara stinga, sade o mused foarte mica. Aceea incearca
uneori sa intre in nara boului si cu miscarea sa it gidila, iar boul (nesuferind
gidilarea ei si temindu-se sa nu-i intre in nara) iii clatina capul
scutura
pielea (precum se vede si la boii nostri), ca sa sperie si sa alunge musca. Si
astfel, din miscarea capului boului si scuturarea pielei, se cutremura si paminx magazii sau jitnite
xx curcubeul
xxx curatitorul [foc]
* Geneza, 9, 13.

185

105

ceTcsr. PeseHHe re, ere ripen TpsiceHHem 3eMJIH CJIbILLIBMO 6brsaeT, cxa3poT, AKO
ecTb Toro Bona peseHne. Ha Hem, AKO Nano, H Myxammen cHolo o TpnceHHH 3er/um
OCHOBBR ciraZyny x. MHAT, 11TO TpAceHHe 3eM1111 Hcerna 6bnataeT o6iuee HRH Ha
BMX BCeReHHbIA mecTex xyrnio, XOTA 51K0 rimancH Ao6pe 3HBIOT, 11TO Tomy 6b1T14
HeCTb BO3MO)KHO, o6aHe 6onbure yHemmo Kypanocy BepnT, Hence H3HecTHeihneii

HcrHHHe. Arne 6b1 TO HeTHHHa 6bina, 3emns' non nonsipHbrm nyHxTom cyrnaH, AKO

ecTb npocTpaHHeihnee poccHilcxoe rocynapcTso, He ormpana6brest Ha pory Bona

Imre 6brna 6E4 Ham. 3emnH o6HTaTenbHbrsr, lore aparmi Pyou Ammon
HapHualoT, 3aHe cTpatibr non apKTHHecKlim nontocom nonoreHHbre mucorna ace

Kypanoea,

Tpsiceme 3eMJIH HMelOT.

106

XCHBOTHB.51 ripecmbucaromasicn H IITHE1131 OT 3eMJ111, pr16br xce H BCH noniron

wintyrnan OT BOEWI rip0H3HeneHHbr 6bITH / yTHeprnaroT. Mops TaK0 CO3 W11bl 6b1TH
cxa3yeT Kypan: IloHHerna OT napbr HRH pj,ima HonHoro co3naHo 6brno He6o, ocTaTOK BOX:4 Ha Atte Ham{ pa3nenkrn 6or H enkruy qacTb Ha Apia a npyrym Ha 3eMJIH
nocTasHn. Ha3bniaeTcn )Ke mope oHoe Han He6eCOM cyrnee Eaepu maedatclop. HpHcTainin Han OHbIM11 mopsimil aHrenos (Hxre K1151313 Ha3bmaeTcn KeuKnu.4), BCAK
113 OHbIX aHrenoti KonHe neprHT B pylcax H Hcsncoe ecTb nonroToro 500 neT nyTH
pamsnormecx H elm"' rcormsrmH npenesrbr mopcKHe coarnonaloT, na He xaKo BOMA
npexonsrr ORLI.

ErAa 6ex B KoHcraHTHHononx B o6yneHHH rarcbma Typeuxoro, ywrenn Nmex

Myra yHeHHeilarero, H3pAnHoro (1)HarKa H conepureHHoro maTemaTxxa, ero)Ke

Hnorna B pa3roHope no npanne Honpocxx: rocnonHHe Mean (Taxo 6o emy 6e

limn) Tbi 6y,ny4H B Hayxax timcHHecxkrx H maTemaTmecxxx a Hailnage ocTpoHomHHemp( 3en0 HcxycHbrii, Kam) morearb sepHTH, AKO npopox Haul nyHy Ha 1101E61 ripenomxn, 511C0 aHrena Ha conHne cHer meruyT, na ropsmecTb ero yxpoTAT H Kpbrnamm
CB014MMI1 TOTO yxpbmaroT, ,Ira GyneT HOWE, H nporlan. H 511(0 nee cHcTema BeelleHHMA
Taxosoe ecTb, KaKoHoe Kypau yHHT 6brau? OH ycmexHyBcsi ()Tama, morons':
110 emu)/ CIMICHK H MaTeMaTHK, 113P514H0 3Ha10, AKO nyHa H11 11PeROMHTI1C51, H1DKe

B pylcax npopomecmx HmecTHTHcH Ho3more (Tax H o npormx.)

TIo enHxy )Ke

mycnxmaHHH H HepHbal Kypana premix, CHA BCA, Kai( B Kypane nortecmyeTcn, He-

pyro HecymeHHo, tiTO H coTHoprinsacsi 11 BO3MORCHB CYTB, Hire 11pOTHBHTCH axcHomaxx

oHoe, ere rnaroneT, AKO rase H emma Heigh He moxeT 6b1TH xyrnio HcTHHHa
H J10)KHB, 3aHe 11POTHBOCROBHBA Hamemy TOKMO pa3ymy He CyTb COBO3MORCHBA

a He BORK 6orkreil H HcemoryarecTay. Oncyny, peqe, npaHo 3arcnrogHTHcn moreT,

AKO BCH oHan 6bnua, 3aHe Gory Taxo 6e yronno. Tare npHnonnare pemeHHe FocIlona Thicyca XpHc-ra o Henb6yne H o yurax FrrnHHbrx (6e 6o rpemecKoro H npoTJan( R3bIKOB HCKyCHbIrl, 3aHe ponom 6siuie 113 rpenHH) morons', Alto He yno6ee
ecTb Henb6yny 11p0HTH CKBO3b 14TJIHHbI ymH, AKO H nyne upenomneHHOfi
6131T14./

6acino

xx peqeme

186

tul care se sprijina pe cornul lui. Iar vuietul care e auzit inainte de cutremur
ei spun ca este mugetul acelui bou. Pe aceasta, dupa cum mi se pare, si Muhammed $i -a fundat fabulax despre cutremurul pamintului. Ei socotesc ca
cutremurvl pamintului e intotdeauna general sau simultan in toate locurile
lumii, deli, dupa cum stiu bine naturalistii, acest lucru e cu neputinta, insa
ei cred mai mult invataturii Curanului decit adev5.rului arhicunoscut. Daca
acest lucru ar fi adev5.rat, pamintul care se afla sub punctul polar, precum este
prea intinsul stat rus, nu s-ar sprijini pe cornul boului din Curan, nici n-ar fi
o parte de pamint locuita, pe care arabii o numesc Rubi meskiun 428, c5.ci
tarile situate sub Polul Arctic n-au niciodata cutremure de pamint.
Vietatile tiritoare si pasarile sint produse din pamint, iar pestii si toate
cele ce vietuiesc in apa din apa / afirma ei. Marne, povesteste Curanul,
sint acute astfel: Dupa ce din aburul sau fumul apei a fost 15.cut cerul, restul
apei I-a impartit Dumnezeu in dou5., si o parte a asezat-o in Arc, iar cealalta
pe pamint. Marea care se af1a deasupra cerului se numeste Bahri mandjiur 427.
$i a pus peste acele mari ingeri (a caror capetenie se numeste Keikeail) 428,
fiecare din acei ingeri tine in mina o lance, si fiecare lance e lungs cit o cale
de 500 de ani, si cu aceste lanci pazesc hotarele marilor, ca nu cumva apele sa

treaca peste ele.

Cind eram in Constantinopol am avut ca invatator la deprinderea
scrisului turcesc pe un barbat foarte invatat, fizician ales si matematician
desavirsit, pe care odata, intr-o convorbire, 1-am intrebat de-a dreptul:
Domnule Isaad (asa ii era numele) 429, to fiind foarte iscusit in stiintele
fizice si matematice, dar mai cu seamy in cele astronomice, cum poti crede
c5. prorocul vostru a rupt luna in doua, ca ingeriii arunca zapada in soare
ca sa -i domoleasca fierbinteala si it acopera cu aripile ca sa fie noapte si cele-

lalte si ca intregul sistem al lumii este asa cum invata Curanul ?" El, zimbind,

a raspuns zicind: Ca fizician si matematician stiu prea bine ca luna nu se

poate rupe, nici incapea in miinile Profetului (la fel si despre celelalte), dar
ca musulman si ucenic credincios al Curanului cred, fara indoiala, dupa cvm
se povesteste in Curan, ca toate acestea s-au facut si sint cu putinta; nu se
contrazice asadar axiomaxx care zice ca unul si acelasi lucru nu poate fi in
acelasi timp si adeva'rat, si fals, pentru ca cele ce sint contradictorii sint cu
neputinta numai pentru mintea noastra, dar nu si pentru voia lui Dumnezeu
a zis se poate conchide ca toate acelea
si atotputernicia lui. De unde
au fost pentru ca asa a voit Dumnezeu". A citat, de asemenea, cuvintul
Domnului Iisus Hristos despre camila si urechile acului (caci era cunoscator
iscusit al limbii grecesti si al altor limbi, fiind de neam din Grecia), zicind:
Nu este mai lesne camilei sa treaca prin urechile acului* decit lunii sa fie
frinta". /
x basna
xx sentinta

Maim; 19, 24.

187

106

Lama ceabMaR

107

O CO3,11aHHH Agama H EMMA H nepsopogtiom rpece

Adam u E661;1. Co3Has 6or He 6o H 3eMJ110 H max, o HHX)Ke B npenaapHameil

rnase pexoM, Twice Anama nepaoro genosexa comaTH HMexH, 6acHocnoaHT Kypan
B rnase 47, AKO pee aHrenom CSOHM: oCarsoplo tzenoaexa OT 6nara, eroxce npeH3pxnHo ycrpHos, garram OT Hyxa Hamero H Tomy no noaeneHmo Hamemy xpome
Beemeayna (46JIHCS) OTCTyIIHHKa H HeaepHoro, ace aHrerm HOKOWITC31)). H B

rnase 31: Bor, rnaroneT, iienosexa cnemin 11.3 6nara H noTomxors ero H3 anara
cna6mx H Toivwx(ge anyHyn OT gyxa caoero. Ernaxce nosene 6or Faapminy, ga
BO3bMeT OT 3eMJIH TH11 TOpCTH npaxa, Hcpautz aHren 067,5LTI BCIO 3eMJIH noaepx-

Hoc-rb x He xo-ren eMy 3eNunf Aam, ame He nepaee oTxposemio 6mno 6b1 eMy OT
6ora Beum TailHCTBO. Er,t1a)Ke 6or OTKpbIJI eMy, BKO 113 OMAR 3eMJ1H xomer CO3,HaTif
ioT, Twice OT
menosexa, eroxe HOTOMKH mime pail, mime we an Hacnegar0
Torowne nnemem Anamoaa npoH3mTH 11MaTb npopox Myxammeg, erowe panil
H off H pyre aHrenH co3HaHm cyrb. Tama cnbnuaa CHe licpaHH, COH3B0J1142 faapiatny, Ha BO3bMeT npax H B mecr noxasumx Hanoxuln 6or Hcpaany, Ha off nepabdi

noxnoHwrcx menosexy. faaptmn y6o OT scea 3eMnH noaepxHocrx npax co6paa,

KOJI14,1eCTBOM Ha TpH npHropum x 6ory npaHece. Bor )Ice nepcTom caoHm npax
OHbIri Ha Hae macTH pa3Hen0a, 113 HMOKe BO AAHMe ,/106pb1e H 3J1b1e 3aliaJIH6bICSI

tienoseum. 06ame macmuy 3eMnH, 'owe OT MeCTS, Ha Hemxce Myxammen }mien

norpe6eH 6bITH, napalm OTHeCe B pall. H OTTyAy 13351B BO,Hy SIKO }mac, MaCTb oHro
3eM1114 BJIHNGly COTB0pHJI, 51)Ke 6bICTb IDICTa SIKO MaprapHTS. OT cex y6o llaCT1101,1

3eMI114 Hagano aloe npoH3BogHT nnoTb Myxammegoaa. 143 ocTaameilcx Nce 3eMnH,
no LiaCT5IM OT pa3HbIX mHpa KJIHMSTOB B3MTbIM, CO3Ha 6or BCIO 11J10Tb AXISMOBy.
DISHY y6o 1.13 3eMJIH, size B3SITa 6e OT MeKKH, CIIIIHy H 11epC11 03 3eMJI11 B3$I11101

OT Hepycantima, 3aHHHe laCTH H cegannige 113 3eMnH 6oraTbix ApaaHH, TaHHbIH

yn 03 3eMJIH ETHIITH, HOTH 03 3eMJ1H nepC1111, 11paBy10 pyxy 113 3eMJ111 BOCTOKS,
108

AciwincH. aim mem npHmecHn FaapHan 3eNuno

nnoTH Myxammegoamx H xmcHyula 40 neT. Bor ace tipe3 40 nHei1 HenpecraHHo
By10 113 3eMJIH 3anana / on

pa3MbI111115151, KSKO H KaKHM O6pa3OM nono6ano 6M CO3,11S.TH tieJ10BeKa. TH)Ke no

06pa3y 60)KeCTBeHHOTO J1101a CB0e1-0 COTS0p011 ero. H TKO COTB01313B 11J10Tb,

OT Hyxa caoero co3nan Aymy, Axe arpegecx BHFITH BO ycTa AHamoam, eibxe 6or
Tp11K0bI 110BeSeJI BHHTH a oHa TOJIHKODICHe KpaT Kpenue OTpe,leC51, H3SHHASICA, 51K0

lieB03MONCHO ec-rb eH coxcHTenE,cTaosaTH C Taxoamm HeIIOCTOSIHHbIM H cna6mm

6narom. 3anpenna )1w eil 6or, peme: Bmnaff y6o noHywneHHa H IIOTOM nompxneHHa flan( H C Tpygom 113 Tena H3bigeum. H C1151ecTb alma, meco palm genosex
wenaeT HOJWO BUITH, 3aHe Ayala He HCX0HHT, pante HaCHJAHO H C npxHpxneHHem.

188

Capitolul al Saptelea

107

Despre zidirea lui Adam i a Evei si despre pacatul stramoesc

Adam gi Eva. Facind Dumnezeu cerul si pamintul si celelalte despre
care am vorbit in capitolul precedent si avind a-1 face pe primul om, Adam,

basneste Curanul in capitolul 47 ca a zis ingerilor sai: Vom face pe om

din tin& si preafrumos intocmindu-1 ii vom da din Duhul nostru si la porunca

noastra toti ingerii i se vor supune, afara de Beelzebul (Iblis), apostatul si

necredinciosul" *. $i in capitolul 31 zice: Dumnezeu 1-a plasmuit pe om din
tiny si pe urmasii lui dintr-o umezeala slaba si i-a suflat din Duhul sae**.
Iar cind a poruncit Dumnezeu lui Gabriel sa ia din pamint trei pumni de
taring, ingerul Israil a acoperit toata fata pamintului si n-a vrut sa-i dea
tarina dad nu i se va dezvalui mai intii si lui de catre Dumnezeu taina lucrului. Deci dezvaluindu-i Dumnezeu ca din pamintul acela vrea sa-1 Lea pe
om, ai carui urmasi vor mosteni unii raiul, altii iadul, si ca din acelasi neam
al lui Adam are sa purceada prorocul Muhammed, pentru care sint ziditi si
el, si ceilalti ingeri, auzind aceasta Israil i-a ingaduit lui Gabriel sa ia farina.
$i in loc de pocainta Dumnezeu i-a impus lui Israil ca el cel dintii sa se inchine

omului. Deci luind Gabriel trei pumni de taring de pe suprafata intregului

pamint, a adus-o lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu a impartit farina aceea cu
degetul sau in doua parti, din care sa se zamisleasca in Adam oameni bind
si rai. Iar particica de pamint luata din locul unde avea sa fie ingropat Muhammed a dus-o Gabriel in rai. $i luind de acolo apa, a umezit partea aceea
de pamint ca un aluat si s-a facut curata ca margaritarul. Din aceasta particica
de pamint isi are trupul lui Muhammed inceputul sau. Iar din partea de
pamint ce a ramas, luata din diferite locuri ale lumii, a zidit Dumnezeu tot
trupul lui Adam: capul, din pamintul luat de la Mecca; spinarea si pieptul,
din p5.mintul luat de la Ierusalim; partile din spate si sezutul, din pamintul
Arabiei bogate; madularul ascuns, din pamintul Egiptului; picioarele, din
pamintul Persiei; mina dreapta, din pamintul Rasaritului; cea sting5., din
pamintul Apusului / sau Africa 431. La toate acestea a adaugat Gabriel
pamintul trupului lui Muhammed si au dospit impreuna patruzeci de ani.
Iar Dumnezeu s-a gindit necontenit timp de patruzeci de zile cum si in ce
fel s-ar cuveni sa-1 faca pe om si 1-a facut dupa chipul fetei sale. *i astfel
facind trupul, din Duhul sau i-a zidit sufletul, care insa a refuzat sa intre in
gura lui Adam, si Dumnezeu i-a poruncit de trei on sa intre, iar el tot de
atitea on s-a lepadat tare, cerind icrtare ca nu putea vietui impreuna cu un
asemenea noroi pieritor si slab. Iar Dumnezeu, certindu-1, i-a zis: Atunci
sa intri cu sila, ca la urma iarasi cu sila si cu greu sa iesi din trup". Aceasta
este cauza pentru care omul vrea s traiasca molt, pentru ca sufletul nu iese
decit silit si anevoie.
Coran, XXXVIII, 71: A zis Domnul ingerilor: *Da, voi crea din bra un muritor.
Cind it voi plasmui in chip armonios
voi insufla din Duhul meu, prosternati-v inaintea
lui . Toti ingerii s-au prosternat, afar, de Iblis, care s-a ingimfat si care s-a numlrat printre

necredinciosi"
Coran, XV, 28 : Voi crea un muritor dintr-o tarin'd scoas5. dintr-un noroi maleabil 43. ,
dupl ce-I voi plazmui in chip armonios si-i voi insufla din Duhul meu, prosternati-v'a inaintea
iui".

189

108

=mg ogiC urnAtt H oral. oaolurty H

av:Xvia

141131HP

rmad auttclaootalw

isoimdocu.00nico

wary aaaclau

`fficincith

AttA.LL0 H HEh1490 `3111411i1

H 010)1K30 isuhkrouoartrg '10.1E1f0)K

0113K09 3 '<<01090.1

outruso.mtradu ionactredVEou
`utverty tram 109 JD `vtiris, amal siza Vou youtair woxog EH 010110 uutt'co3
v9aj (Asag) `ICHEMICd3ELLA 031H 00.133133 00)133/W101(0h 0M1C3d1.1 EX3d.I OH ogk
OX1S

IATHIMIXHX14h

HEUEOD

OMC

4.1.3149 OH1d31A10039 H '01,11031f1gH OH OrlIP 1q9 1131CXH1410L1 01141131f3R011 '01101(09

113V011.19 149 IfI49 .L0 0.10)11101 ELT 1 X0100n1f0 'XIDIOHEd 3r.1 Vt(1301I eurratmic

-03
truh

ou AH1311 AWOHH3$11.33.103 0HhOH0)1309 IfOCIEHOdll 'N9 OH O)C3H01.1 I31f0JUILI) (Imam

pretty all trudottio3 Ou lioatturt agao ZO aiog `Uu'attourE ultimo KoamcclactVou
tpcuieodo9daff xado

NOHVOdOad311 ONC 730d1 1A10)100h0E[Olfgh 311 3.1114113Yi

H
.1.14101f0OHOE9 E.IHH)I dneWaWVX(CAT H tEd90 OMCWH
ISEHdOELLOX31413
`NEHNA39
iniutrtv uurnaddoo H qi.datAto utrudoaLoo agao Voxa a AdAimi `otbmatkattotrati
ciaicEux3 :1S1f0..1EILI EU..10FRI011 IfEUE03 009 EINEVIir H An1111111014101.1 oaa `Attag Hch.
433111

=up

attEtr :littattourc `oticadou urt A114HI 01431C09 0)1(111f031HH .1.0TNEH EH HIHNIEll

`otAlata
ZO vaacitt 141111H31111.1 EU OH :1.1f0X)1H 'COLLO& 4.1.Eh311 3p3 tutclatta of 01.12K0II11dll EE'
'11SHEdX EHEH HEM 0)1CA BINH OHMC09 H 0E3dU `191111H31111.1 ONCOIh caoa `4.L'EhOLI HUH

aH `Isullact Ell1,100d1.10H :MICAYsl `01/%1EVV>) O.Lh 41.33 4.1.Eh311 <<LIC0(1.1.

113H ONC :11[Enir
4.1..EhOl_p) 4130 OHY.09 `014H01.101.1011 OXIALH OHHOU3H01.1 caoa Ett PHOdOdll oaa erramaxAN
axon) Tired En H I4Z H aoa HdEELL 14HHETIE03 (cmdCa tAtaAclatt H '1101nareiroodu HMO
141A14170H0LIEE

plot:dun.
601

PHOIIIIE13EH `E)131101.1311 111111t3011

ttamoYed

on

a `HEd

EU ORLdOIA13339 H3.1.0E1111.43EH

UAW:EWE( `(0H1.1914) KUHR EINETIV H 41f0.1. 14,10HH3E1133hH1f3E1 EFLHOUEIE1301I -013

'MOLT 0149E atIlltra011 Awo H OhOd a 141411011MNIA1011 :MOHO JOT> alf3a011 atm aaadau
Eft HOOTHOID101.1 A313E011-0h `XV103 01033h Min Noxoxadio 1.0 EllE3 ISHHISHO H -01E1f9
lalhAlf01.1 HERICH xag 11 14.11411h3H waltitstotodu H3310Ed011 OHI4H WIC X111/b1311 X11113 H
OELLOHH01001.1 31E1 0.10HH3IfflElf30d1.1 ISHHEUE03

con

11E11311 X101A1E0E1 14.1.149ic

o1a

14

011190d13H 10 `14)73d3 4110.1. 0.1011110111514d1.13H ViEda 0.13011 H ARM ISH11011)KX00

H ONEI 111411A.1311d11 031 IVE.LEd0 `INIDIOHEd HEUXIC HIOU110 EwEtid H AY101, -gout
HRH ioao H.LinHouirodu SHH01.1711191NA OH 0)1(011011 .Lo xl3tnA1adL3 HOlfalHE oxclurg
31 01Pd ittilluXioudu toatuanAuouou &min 01ADIOI OHEEH
OIDK3lf13dIl OffItIMCOX90
H 01191f01EYILL ISEhiCII3 OH 01110.100ME U HEd 'OMEN= ONE' AlIOEIEHE' OX90 4ATIT1
HHIfEELE C131.01fE0E1 EH HEd UE.1.3 EH 311010 10NOLIEd a)Kodg aadEA `troteutt uttuamdu
x AIA1011 H :shod 41f0)1>> H3OECIN H HOEEd900.1E1f9 `1103 OH 0A3H VIO3Ethl 'KOHL GHEE
Hiclavo turamarritou alto aumiquoA HBIrUEU OH>> O.Lh ',nog `shad 4.1d01,10 it mica
LxiadistA trnatao aroamIT cil-nag ging oa 11031HOH 'MO= aNCIS waLaenliduu utufar
H E.L (urnArt) ONC31f011017 a 011'31 iouctrigadu OicaLoV H 01101. `..1.01114)1C HOHO mit ID twat.
ou oguir-Amoaomrx muhAtro `orrittarnou a119E oral. `i.aucTIHNiC isar.araatrioEd H H xrdu
<osatzetnudgo 11HUHR11 JA1311d1.1 IO ElfOREHU o 14.1.d3Y13 OF1.1.330EH 11 H HEd -EdHEOH
'HOKUM 013d90 KHNIE 09) wit LIIDNIE Eno ania H HEd OITIKEEMIC OIL AUd90 `EV011f9d00
(1p..10H0d0HI0h H AIA10.1. IfEEEM3 `KOH ONCIS 0 H.I.dOIN3 .10 ElfOCIEHU *IfEM141f3 -ogotir
Itruurru `1_1141AIE OH11131.13 01114E11 EH HEd H .1.0d90 ulf0aEHt. truooduott :on MIC3H011>>
`HIII3EHE OLh 4.133 `4.1.d01,i3 =ICON 4.1.149 O.Lh MOEHE H OH1.3dENOLC '30313H XHILLOdLI
EELL3411-0.1116XIAL H1d3Y13 '01514HO '<maw> shad IfOREHU `OHVISCIEHD OH 00.133hEda 00H0
OH On 'QUM 014D10.1. a
red 'aat.auladgo anul-ow ogiC oaa it,uvic Mt Laxcuxo

-mow

<<0.1

woo

cv

gELL3dENOlf `0.10a IfOHEHH Od :Oh H.LEEEMDD 09A OH q1011 OhE90 0111E H1110CdOELLO
E1.3X KOHL EV &HIM Eadh ici H `HEd OH.L0X0d9017 OELL3110hEdil 00H0 XMCEHOL1 (093.1.

061

A intrat asadar sufletul in trupul lui Adam, si Adam s-a facut viu.

Mai into a stranutat si ingerii i-au zis: Mila lui Dumnezeu cu tine" si de aici
a intrat in obicei ca toti cei ce sint de fata sa hiritiseasca pe cei ce stranuta
si s le doreasca toata fericirea. Zidindu-1 pe Adam, a luat Dumnezeu din
grasimea care este sub coasta stingy si din aceea a zidit pe Heva (Eva) 432.
Si, afirma ei, fiinta omeneasca nici inainte de pacat nu era nemuritoare si
nestricacioasa, dar daca s-ar fi supus poruncii lui Dumnezeu ar fi fost ferita
de once rau in desfatarile raiului si petrecind acolo ar fi produs totdeauna
copii dupa rinduiala fireasca, la nesfirsit. Dar pentru ca (zice Curanul) Adam
n-a facut dupa porunca data lui de Dumnezeu, s-a supus mortii *.
Pcicatul streintomc. Despre pacatul originar al omului cartea Muhammedic basneste lucruri pe cit de smintite pe atit de ridicole, iar despre felul
in care a gresit Adam si in care a patruns moartea in natura omului 433 povesteste astfel: Dup'a ce a facut Dumnezeu pe Adam si pe ajutatoarea sa, Eva,
a dat trei porunci: Prima, ca numele lui Dumnezeu sa nu ias5. niciodata din
memoria for ; a doua, sa nu guste din pomul griului 434; a treia, sa pazeasca
cu grija pecetea incredintata lor. Eva, care cunostea numele lui Dumnezeu
si pomul de griu, dar nu stia ce este pecetea lui Dumnezeu,
intrebat

barbattil: Adame, care este pecetea to ?" Iar Adam i-a spus: Pecetea este

porunca lui Dumnezeu prin care ne este poruncit sa-1 credem st sa-1 proslavim
pe Muhammed prorocul lui (pentru care si eu, si tu, si toate fa'pturile sint

zidite)" 433. Pe omul povatuit cu aceste porunci 1-a asezat in rai pentru ca
fara de moarte sa se sature de desfatarile si bucuriile lui.
Beelzebul (Iblis),

vazindu-1 pe Adam asezat pe o treapta asa de

mareata, indata. 1-a invidiat / si

zis in gind: Dumnezeu mi-a poruncit 10
sa ma inchin cel dintii omului acestuia si cind am refuzat am fost izgonit din
rangul stralucirii si fericirii si lovit cu blestem vesnic. Acum Insa voi Incerca
puterea si statornicia zidirii lui atit de proslavite, doar voi putea sa-1 ucid si
sa-1 fac sa piar5. dintre not pe dusmanul meu pe care it ura'sc atit, cauza
osindirii mele". 5i astfel s-a apropiat de portile raiului, dorind sa-1 vada pe
Adam si sa-i propuna planurile sale cele rautacioase. Dar cum nu era lasat
sa se apropie mult de rai de catre ingerii cei ce pazeau, Inconjura neincetat
Imprejmuirea pe dinafara, cautind sirguincios prilejul de a intra in rai. Invirtindu-se diavolul asa, pa'unul, zburind din rai, s-a asezat pe zidul raiului.
Vazindu-1 diavolul s-a apropiat de el si i-a zis: Cit esti de frumos si de placut
la chip, dar in zadar iti este frumusetea, pentru ca esti supus mortii". Auzind
aceasta, paunul a zis: Ce este moartea si ce inseamna sa mori?" Raspuns-a
diavolul: Este un lucru in fiecare trup care se numeste suflet, si cit timp
ramine acesta (sufletul) in trup, traieste si trupul, insa iesind el din trup din
vreo intimplare, indata moare trupul, se strica si se preface in tarina". Paunul,
primind de la diavol stirea despre moarte si intorcindu-se in rai, 1-a aflat pe
carpe (iar sarpele cind Inca traia in rai, era patruped, in felul camilei) si i-a
spus aceluia toate cite auzise de la diavol despre moarte. 5arpele, curios, a

iesit grabit din rai si aflind pe diavol 1-a intrebat: Intrucit cunosti ce este
moartea, poate ca stii si vreun leac impotriva chinurilor mortii aceleia".
Cunosc bine, a zis diavolul, insa doftoria aceea nu se gaseste nicaieri decit
in rai". Deci 1-a rugat sarpele sa-i spuna numele acelui leac. Diavolul a zis:
Nu pot s spun, dar daca vei deschide gura, ca sa intru prin tine in rai, cu
placere-ti voi ar5.ta doftoria aceea". Invoindu-se la aceasta sarpele, diavolul,
Govan, II, 36.

191

COH3BOJIHBIIIy Ha TO 3MHTO, nmaBon nepsee B Hero H C HHM B pail Biome. linexce

yBILIVB Anama B TOJIHKOM 6naronony9Hx nocaxcrieHHa, nacicax npircTynHn K Remy

H c lacrbrivar B03,1ThaaHHAMII o6HnbHbre enema nponmaTH HagaT. Ero)Ke Bonpomanly Ai amy miry nnama H pbinaHrisi, nHaBon peme: Kaxo He Hmam nnaicaTH?
IloHexce 113BecTHo 3HaIo, SIKO erna Ayala mbineT oT Terra, Hmice 3parc, HIDICe KpacoTa

110

Tena ocraHeTcx. Cnbnuas y6o Anam H EBsa cnoBeca 3mHeBa, 3eno onexiannulacx
H cerosaHHem o6nomcmecx, aim B cmyrueHHH a6He 3a6bnua npemynpocTb H 3anoBenx, slice ,E(ane HM 6or./
ArraBon, CHID 6narononylmyro nonyim oxica3mo X, pene: Awe X0IIWIIIH
BO BeKH Norm, nocnyruail HacTaBnemix moero:Bo3bmil OT ripesa runemium H AKElb,
ale 6o ecrb neicapbcrBo entruoe, xoTopoe mower OT Bac cmepTb oTrHaTH. He
COH3BaTIHR Anam H oTpemecx cHe coTBopirrH. Torna 3MHH noHne K Esse, yseurasa
si na sum. OT nrnexHribr, oHa ice nocnyuraB cosera ero, yBeinana H mpica cBoero
H TaK0 ypBasme nineHHubi, Anam y6o Asa, Dna ice enHHo TOKMO 3epHo CS514e.
tiro erna no coBeTy nHaBorno Turninna, a6rre no sicynreHHH Tox runeHHabr Hanmecx
mpeso Anamoso g 6bICTb suco THMIIaH XX. Bing ice OHOTO HanmeHlim 143nararoT,
suco npexcne /Lamm He corpeunur, Anam He Tpe6oBan 6paullia K coxpaHeHmo /1043HH
H Toro parill Hmice 3anHHuy Hmesune, suco HenoTpe6Hyro Tena 9acTb. no sHeraa
)ice sine OT aanoBenamimm HIIICHHubl 011bISI, HanmecR npeno ero, sane He Hmemwe
'lPe3 'ITO 611 mor Hcnpa3HHTH OHOe H OT TOTO HecTeprnimmmx 60JIe3HbMH H cmepToHOCEILIMH TOMJIeHH5IMII MytHITHCSI HagaT, BOT BH,1131 3JIOKJIIO'IeHHe ero ymmocep-

X(ILTICA H nocnan apxaHrena Faspmina, mice yxa3aTeribHbrm neperom 3ariHmay

Anamy H Esse nposepTes, oTsep3n HM xcenynox H MCCTO HenpammeHHio Rana noxa3an. Erna mce mpe3 HosooTBep3Tbiii oHbiti npoxor xan C Benmalm cTpemnemem
Hcropxcecx, Aram 6oncx na He icaxo pail, mecro IfficTegmee H 6oxoufm cHAHHem
Be3ne o3apeHHoe, ocxsepHHT, Ha pyicy nepsee npran. Ho me 6b1noTom oHoe expo'
6entibril He senax H na 6b1 cmpanom csapHsrumicx B )icenynxy nureEpruhr He ocicop-

61rn 6ora H aHrenos pail cTperylwix, y6oxcx nospenni Ha 3auno, Toro paw Kano
Tarinoro yip, no naxam (suco coxpoBeHHeinuHm TeRa HacTsim) po3ma3an. uvulas'
Ice cam TSDICKIiii OHbIII cmpan, rpm cosepureHHeilmero HcnbnaHam, xan 6nmice K
Hoanpsim nprniece H 060HASI TOTO, 3amapan ce6e Bepxmom ry6y, OT xoTopoii maTeptat TOTHaC ye" eMy Hapacnit H B H03)1135IX H Ha mexax If KOJI Tainioro'yna
II Ha rname Bonocm COTB0pHJIHCA. Twice scnoTeswy emy H nporiee Teno oHbim
xanom HalIOJIHILTIOCII. Ho 3a acynocrb maTepknr, XOTSI H no scemy Teny ero snacbr
Bmpocsnl, o6ame xparragunre (6pagy 6o TOKMO, 6poBH H pecHrinbr so pcpanieHire
Tena yarpoeHHbre cporurbr 6bITH AAaMy BepyloT); Tom( H Esse cnrurcsi, HO noHexce
y Hem marepHH 6onbure 6brao, Toro panes H Bnacm Ha rnaBe em mHoxcarmnie H

nonxcunre coTsopknuacx. Ilo Tom we Brines Anam npopacTaiouwe Ha ce6e snacbt,

RoTopbre axes npencTosiume csHneTenx o conenaHHom rpece H npecTynnemin
111

06BHHAJIH ero, na He xalco 6ory cHe o67,AB13.no6bicx, Hagan x3pacrarourHe Bnacbr

HcTopraTH (oT tiero snacm / oxono TailHoro yna H B inn,ix npenpememimx mec-rax
metcpyz, TO eCTI3 mep3cxx 6mTH BNieH5110TCSI H TOTO pang Bcerga kicrpe6ru1TH HX

(Abigail HMeIOT, o tiem B rnase 0 yepemomax u 3aKOHliblX ycmaeax npocmpaunee

pettemc.e), Ho stye. 146o scicope TpeneT Hanane Ha Teno ero, scxope faspHlin ApxaHren B3$IJI or mama ero nHanHmy, "owe immune, scicope MHxamn cosneeie c

" npFurplail

xx 6apa6aii
.192

intrind in el, impreuna cu el s-a strecurat mai intii in rai. $i vazin.du-1 pe

Adam intr-atita fericire asezat acolo, m5.gulindu-1, s-a apropiat de el cususpinuri

dese si a inceput a varsa lacrimi din belsug. Cind 1-a intrebat Adam pricina
plinsului a si tinguirii, diavolul a zis: Cum sa nu pling cind stiu sigur ca atunci
cind va iesi sufletul din trup, nici chipul, nici frumusetea trupului nu vor
mai !amine ?" Auzind deci Adam si Eva cuvintele sarpelui s-au intristat foarte
$i cuprinsi de mihnire, ca ametiti, au uitat indata de intelepciune si de poruncile pe care li le daduse Dumnezeu. /
Diavolul, aflind aoeasta ocazie x fericita, a zis: Daca vrei sa traiesti
in veac, asculta povata mea: is din pomul griului si maninca, pentru ca acesta
este singurul leac care poate sa goneasca moartea de la voi". Adam nu s-a
invoit si a refuzat s faca aceasta. Atunci sarpele s-a dus la Eva, indemnind-o
s guste din griu, iar ea, ascultind de sfatul lui, 1-a indemnat si pe ba'rbatul
sau, si astfel, rupind din griu, a mincat doua boabe, iar Eva numai unul.

11

Facind aceasta dupa sfatul diavolului, indata dupa gustarea griului i s-a
tunflat lui Adam pintecele si s-a facut ca un timpan xx. Iar cauza acestei
umflari o explica prin aceea ca, mai inainte de a pacatui, Adam nu avea

nevoie de mincare pentru a-si pastra viata si de aceea n-avea nici anus, parte

a trupului care nu-i era de trebuinta. Dar dupa ce a mincat din griul acela
oprit i s-a umflat pintecele, pentru ca n-avea pe unde sa-1 goleasca si de aceea

a inceput a se chinui de dureri insuportabile si de chinuri aducatoare de

moarte. Dumnezeu, vazind nenorocirea lui, s-a milostivit si a trimis pe arhanghelul Gabriel, care, sfredelind cu degetul aratator dosul lui Adam si al Evei,
le-a deschis stomacul si le-a aratat locul pe unde sa-si lepede excrementele.

Iar cind prin canalul nou deschis au rabufnit cu mare iures excrementele,
Adam, temindu-se ca nu cumva sa spurce raiul, locul cel mai curat si pretu-

tindeni luminat de stralucirea lui Dumnezeu, mai intii le-a luat in mina,

dar, nestiind sarmanul unde sa le ascunda si ca nu cumva prin putoarea griului

mistuit in stomac sa-1 jigneasca pe Dumnezeu si pe ingerii care pazeau raiul,

s-a temut sa le arunce la pamint, de aceea le-a minjit in jurul madularului

ascuns si pe la incheieturi (ca fiMd p'artile cele mai ascunse ale trupului).
Simtind insa el insusi putoarea aceea grea, a dus scirna mai aproape de nari
murdarit buza de deasupra, de la care materie indata i-au
si mirosind-o
crescut mustati si par in nari, pe obraji, linga madularul ascuns si pe cap. Si,
transpirind, s-a umplut si restul corpului de scirna aceea, dar fiind materie
putina, deli i-a crescut parul peste tot trupul (caci se crede ca numai barba,
sprincenele si genele, acute spre impodobirea trupului, i-au fost date din
nastere lui Adam), acesta era mai scurt. Acelasi lucru i s-a intimplat si Evei,
insa fiindca la ea a fost materie mai multa, si parul din cap s-a facut mai
mult si mai lung. Apoi, vazind Adam ca-i creste parul, care it acuza ca un
martor de pacatul facut si de calcarea poruncii, ca nu cumva acest lucru sa
fie vazut de Dumnezeu, a inceput a smulge firele de par ce cresteau (de aceea
perii / din jurul madularului de rusine si din alte locuri spuse mai inainte sint
socotiti mekruh 436, adica scirbosi, si au obiceiul a-i nimici despre care lucru
se vorbeste mai pe larg in capitolul Des pre ceremonii 0: despre rinduielile
legiuite), dar in zadar. Caci grabnic a dat un tremur peste trupul lui, indata
Gabriel arhanghelul i-a luat de pe cap diadema pe care o purta, numaidecit
Mihail a dezbracat de pe amindoi hainele pe care li le daduse Dumnezeu, in
x prilej
xx tobA

193

111

o6oHx oneAcsm, mon 6or HM ;tan 6e, flcicope cpamora H 3ap,aeime cmAre mc, Hacope

ycamma mac 6oxatil, awe rnaronionatil: Or meHe nx 6exciaux, o, Aname, 3oHyutero TA? Anam orfleuta:` Kamo y6excant mory mix CKpbITHCA OT Junta TBOO-

ro? He Te 6e 6eraio, Ho anima rpexa moero, HO y Te 6e ecrb mitnocepixe!

17onouiaemc.R om 6o2a. Empice pee 6or: A3 max Te 6e 3anobenb na He mcyMIMI Or ;mesa infletautu, K TOMy Bax re6e npemynpocrb x 3Haaxe }welt mottx
(o HemAce peqem B maim 0 Hay xax), nonoAcxx H Tax B cepaue Tfloem, na BI A
3.110e y6omuticA H x36erHeiux. Hogro yintnemint 3M151 He yxcacHyncA ecH, He OT6ern ecH? Howro 9pe3 namiym Te6e npemynpoc-rb He pa3ymen ecH H qpe3 flextime
He no3Han eat Tasugerocsi B 3M014H6.nxca, He Hammy, Ho noAcb Te6e rnarontonta?

Ante 6o 6b1 cax lipase) H sixopice nono6awe ynoTpe6xn ecx, HH ero nocnyinan 6b1
ecH, HH mfle Tax T5DKKO corpeunin 6b1 ecH, HH OT 6narononyintoro rHoero Hx3nan

6m ecx Aoc-rorffic-rsa. H ram' npoicasi 6or nepflee xiaflona, ocynna ero Ha fleqame
MyICH, npomuni 3MHSI, AB. B ropax x nycasix nonsix npe6biflaer, nepboro Ace o6pa3a
X HOr J11111113BCA, HO 3eKT111 Ha npecmbncaercA.

Cmeptnu nodnadaem. Hpoicnsin Anama, na noinnteH 6yner cmeprit, OH

nem H Bce nnemA ero; ripoxinin )Ke H Eflfly, rnaronA; IloHeAce Tbr entaroro genoflega
H myxca y6ana ecH, H exitry Eposb x3n0na ecH, OT "male no Bee mecsinm TOJIHKO

xpoint xcxonx-rx 6yner x3 Tena THoero, eiunco K Ha3naiimo H ycrpoeintio enatioro

qenoflexa ,HOBOAb110 6bITH moxcer.

Twice x3rHatim 6bifline 113 pas' Anam H Essa, Acanesay 3eno H npouteHRA

or 6ora npouiaxy. Manocepnbiii y6o 6or flonpocaq Anama, Hero 6b1 Tax npxnexcHo npocall OT Hero? arse= Anam, AKO He o ce6e, HO o cbnie cfloem Myxam-

mene npocwr. Pew 6or: Oncyny 3Haeum Myxammena am{ 11MA ero?), Anam
orflexa, rnaronsi: B Tpex mec-rex HanxcaHHoe npoqxrax 11MA ero: B pax, Ha
Hew= x Ha npec-rone 6oNatem, mice ecTb Apia. Cxe cabanas 6or, 6narocepngo
nploisin noicastmte x xcnoflenamte Anamoflo H o6eulan eMy, AKO 9pe3 Torowne
Myxammena norom naicx Ammer B pail H Ace =Jana ero, mice Myxammefly sepoBarn 6ynyr, nonyliar X panocrx pailcxxe./

rnaea ocbma3

112

0 npopogex OT Agama gaxce go Host

CbIlibl

Adamoebt. 0-rrone Anam a Eflfla B crpaHm minitilciate 'flexile x no

OHEAM 9pe3 300 x 6onmue ner 6nynAlue, HHKORH Ace Apyr npyra BHnenIa. Twice
raKo 6ory H3flonamny, Ha rope Apay5 B Aellb Apug5e (mice ecTs npenBapAtountil
Aext. Eaupama) cHazioulacA. Hepsbol, eroxce corflopiuna, CbIH 11X 6e TOJIHK1151 Beowulf-lit H Bo3pacTa, AKO nonbemuni rnaBy cnbiluan 6ece,n;m H necint alirenos Ha
He6ecx notoutxx. Afire= y6o nio6onbircrflom qenosexa ocicopanfluecq, Acansocyca
6ory, AKO B neitint cmyulatorcq. H raxo no noflenemuo 6oAcital Hmcory Bo3pacTa

ero coxparimia, H3emwe or Hero 60 narreil.

X cnoTto6saca

194

curind ru*inea *i ro*eata i-a tulburat *i au auzit glasul lui Dumnezeu graind
astfel: O, Adame, oare fugi de mine cel ce te chem?" Adam a raspuns: Uncle
pot sa fug sau sa ma ascund de fata ta? Nu fug de tine, ci de ru*inea pacatului
meu, dar la tine este milostivirea !"

Ii ocdrafte Dumnezeu. $i i-a zis Dumnezeu: Eu ti-am poruncit sa nu

gu*ti din pomul griului, apoi ti-am mai dat intelepciune *i cunoa*terea numelor

mele (despre care vom vorbi in capitolul Despre tiinfe); am pus *i frica in
inima ta, ca vazind raul sa te temi *i sa te fere*ti. De ce vazind pe *arpe nu
te-ai speriat *i n-ai fugit ? De ce prin intelepciunea data tie n-ai inteles *i
prin cunoa*tere n-ai recunoscut pe Iblis, care se ascundea in ,carpe *i care-ti
vorbea nu adevarul, ci minciuna? Daca ai fi intrebuintat drept *i cum se
cuvenea acestea, nici pe el nu 1-ai fi ascultat, nici mie nu mi-ai fi gre*it a*a
de greu, nici n-ai fi cazut din demnitatea ta fericita". Si a*a a blestemat
Dumnezeu mai intii pe diavol, osindindu-1 la chinurile ve*nice, a blestemat
pe *arpe sa petreaca in munti *i in cimpii pustii *i pierzinduli chipul cel dintii
*i picioarele sa se tirasca pe pamint.

Este supus morlii. L-a blestemat pe *i Adam sa fie supus mortii, el *i

copiii *i tot neamul lui; *i a blestemat *i pe Eva, zicind: Pentru ca to ai
omorit pe unicul om *i barbat *i ai varsat singe, de acum, in fiecare lung,
atita singe va curge din trupul tau cit poate ajunge sa creezi*i sa intocme*ti

un om".

$i fiMd Adam *i Eva izgoniti din rai, se caiau ei foarte *i cereau de la

Dumnezeu iertare. Iar milostivul Dumnezeu 1-a intrebat pe Adam ce cere a*a

de satruitor de la el? Raspuns-a Adam ca nu pentru sine, ci pentru fiul sat'

Muhammed cere. A zis Dumnezeu: De unde it cuno*ti pe Muhammed sau
numele lui?" Adam a r5.spuns zicind: In trei locuri am citit scris numele lui:
in rai, in cer *i pe tronul lui Dumnezeu, care este Arc ". Auzind acestea,
Dumnezeu a primit cu blindete pocainta *i marturisirea lui Adam *i i-a fagaduit
ca prin acela*i Muhammed va intra mai tirziu din nou in rai *i. Ca toti copiii
lui care vor crede in Muhammed vor primi X bucuriile raiului. /

Capitolul al optulea

112

Despre prorocii de la Adam Si ping la Noe

Fiii lui Adam. De acolo mergind Adam *i Eva in tarile Indiilor *i ratacind prin ele mai mult de trei sute de ani nu s-au vazut niciodata unul cu altul.
$i ingaduind astfel Dumnezeu, s-au intilnit pe muntele Aral 437, in ziva Arife
(care este ziva premergatoare Bairamului). Fiul cel dintii pe care 1-au facut
era atit de mare *i de o statura a*a de inalta, incit ridicind capul auzea conversatiile *i cint'arile ingerilor care cintau in cer. Iar ingerii, suparindu-se
de curiozitatea omului, s-au plins lui Dumnezeu ca sint tulburati la cintare ;
*i astfel, dupa porunca lui Dumnezeu, i-au scurtat in'altimea, luind din ea
60 de coti.
X se vor lnvrednici de

195

Aee Ab u Kaux. Ilpo Tgee EBBa poxgna TbICAllay CbIHOB, OT invoice nepBmil 6e
Ka 6uir, BTopmil Ta6un. CHH ace o6a no nape, TO ecrb aBorme. c cecTpamx poixtaxcx.

Ho cecrpa, xxce c Ta6unam poaxcx, 6e Henpxroxca, a Axe poxHcx c Ka6anom 6marb

icpacHonama. Eor ace noBenen, .rra nowt nomamer B xceity cecTpy Ka6znoBy xpacHonxgaro. Ka6Hn B Tom 6paTy csoemy no3aBHaes, pege: A3 no noBenenmo 6mm
He corsopio, mice cox3Bonio, xa Ta6an poxcauirocx co mHoro cecTpy noxmeT ce6e
B xceHy. 14 cHe peK11111, He TOKMO npoTHBHa ce6e Gory H Henocnynnia noKa3an,

HO o6penux oxicamoo x 6paTa y6xn. 143 Heroxce Tonkuco xpoBx xcTege, AKO Bce
mops H peKH ogepsneHmuacx. Ergaxce xcH.BoTHax xca)Kgrume OT BO,LkbI Kpomoo

ra6xnoBolo ogepsnexamueticx Hananxcx, Torga H oHme cBxpencTsa H npoTinsHocrn

cTpacTb Bocnpasimi.
Eoe Myxammeda nocnamu o6euiaem. 11.naKame ace Axam H EBBa Hax ra6Hnom

Henpecrax 40 xxert. I4xxce 6or xoTx yTenixTH, pege: IlpecTaHHTe pbixaTH, a?

6o comoixo xruy Fa6xna nepnomygemoly H npxgacTHHay cnaxocTeil pailmatx
H BMeCTO ero Aam Bam china, nage Bcex menoBeK KpacHerunero, Myxammexa, Bcex
npopoKoB ICHA351 H Bcex genoBeK ynpaBHTenx.
Cug5. A,zXaMy, no IICIIOJIHelliTH TbICAIKEI JleT xcx3HH, Bo3BemeHo &ACM., AKO

mmeeT OT cero npxcKop6Horo ACHTHA npecenxixcx B pagocrx paricKne, Toro pa,ax

itexemte H rocnogcTso Hag 3emnio, exce OT 6ora npxxT, claw csoemy /lleumy qa
BPygHT, sane 6or npx.noxcHn emy OT CH51141151 Ayala MyxammegoBoil xa Bo3mo)KeT

Boni() 6oxono no3HaTH, 3alcoH xpaHHTH H Bna,abigecTBo B npaBge coaepxcaTH./

113

Hleum co3xan 1 000 rpaaoB, B HHX TOJIHKOM MHCJIO Cb/C3.411i H Munape K

H no me e3an B Hcnosexamoi Bepm myxammegaHcicHx.

Hdpuc. Ilo ceM Hacnexkosan Aap npopogecna Hdpuc (race BH,IIHTCA 6brr0
B CCUIMOM Hucalluu ERox). cal Hmsaue IIJIOTb He OT Tena, HO H3 HilbIA maTepx0,

atm crexamiro HTIH KpHcranoBro H Toro pam Hxxce memo nou,nexcampo.

Ceti nepBmil H3o6pere nHcaTH x 'llrfaTH nirchmerra. HanHca ace or 6oxcecTBeHHmx
Hap( (luxe 6or Axama x3y9ag, Axam ace xeTem CBOHM npexan) TpxxecxTb iumr.
A noHexce TBepxocrx papa nnoTH H maTepxx Tnexxx He 3Ha1oweil ympeTH He
moxcame, 6or y6xn ro, HOTOM naKx oxcHBoTBopHB, Ha He6o B3AIL Jaa 6bI KHHrH
3aKoHa, spice cam Hannan Tamo co6mon, xaxce xo npHinecTaxx MyxammexoBa.

Myxammea. He (Myxammeg) era Bo Bpemx owe Ha He6o B3m,ae K HOBMM

3anoBexem 6o)KaHm H CHA B marry Kypalla npH.noxceHa H BraicaHa 6bnua. CKa3yer
moira MyXaMAledlie, AKO Tore noxcxBe neT 360.

Tnaea deefirilaft

0 Hoe
Hyx. Ho Hapuce Hacrynxn B npopogecTBo Hyx (Hoe), B eroxce MTH cxygxcx
HOTOH LICe.TieHHIAR. Cite H3 Hamm( CBAIL(eHHI3IX meal-oaf rcpagazoT, HO no csoemy
ynoTpe6H-renbHomy o6mgaio H3 HeTHHHHA H.CTOpH.H TOJIb noxcHro H cmexoTBopHro

cocraBnsuoT 6acino, zero cnymalouxim He meHmue AKO 0 }mumble xcexacHe manmm

X

196

immix 6amemb

Abel fi Cain. In continuare Eva a nascut o mie de fii, dintre care cel
dintii a fost Kabil, al doilea Habil 438. Acestia s-au nascut amindoi pereche,
adica gemeni cu surorile lor. Dar sora care s-a nascut cu Habil era urita, iar
cea care s-a nascut cu Kabil era frumoasa la fats. Si Dumnezeu a poruncit
ca Habil sa-si ia de nevasta pe sora lui Kabil cea frumoasa. Pentru aceasta
Kabil 1-a invidiat pe fratele sau si a zis: Nu voi face dupa porunca lui Dumnezeu, nici nu voi ingadui ca Habil sa-si ia de nevasta pe soru-mea care s-a
nascut cu mine". Si zicind aceasta nu numai ca s-a aratat potrivnic lui Dum-

nezeu si neascultator, ci, aflind prilej, 1-a ucis si pe fratele sau. Si a curs
dintr-acesta atita singe, ca toate marile si riurile s-au inrosit. Iar cind jivinele
cele insetate au baut din apa cea inrosita cu singele lui Habil, atunci si acelea
au luat patima miniei si a dusma'niei.
Dumsezeu fcigciduieste sii-1 trimitcl pe Muhammed. Si au plins Adam si
Eva asupra lui Habil 40 de zile necontenit. Dumnezeu vrind sa-i mingiie a

zis: Incetati de a v mai tingui, caci eu voi face sufletul lui Habil intilul

mucenic si partas al desfatarilor raiului si inlocullui va voi da fiu pe Muhammed,

cel mai frumos dintre toti oamenii, capetenia tuturor prorocilor si conducatorul tuturor oamenilor".
Seth. Dupa ce a implinit Adam o mie de ani de viata, a fost instiintat
ca se va muta din aceasta viata de necazuri la bucuriile raiului, de aceea sa
incredinteze fiului sau .eit439 cunoasterea si stapinirea asupra pamintului,
pe care le primise de la Dumnezeu, fiindca Dumnezeu i-a dat lui ceva din stralucirea sufletului lui Muhammed, ca sa poata cunoaste voia lui Dumnezeu, s
pazeasca legea si sa tina stapinirea intru dreptate. /
$eit a zidit o mie de cetati, iar in ele acelasi numar de djeamii i minarex44o. Si cinta ezan-ul 441 intru marturisirea credintei muhammedane.

Idris. Dupa aceasta a mostenit darul prorociei Idris (care se vede in

Sfinta Scripturci ca este Enoh) 442. Acesta avea trup nu din came, ci din alts
materie, ca sticla sau cristalul, de aceea nesupus putrezirii. Acesta a nascocit
cel dintii scrierea si citirea literelor. Si a scris el din stiintele dumnezeiesti
(cu care 11 invatase Dumnezeu pe Adam, iar Adam le transmisese copiilor
sal) treizeci de carti. Dar cum, datorita tariei trupului si a materiel care nu

cunoaste putrezirea, nu putea sa moar'a, Dumnezeu 1-a ucis, pe urma 1-a

inviat din nou si 1-a luat la cer, ca sa pazeasca acolo cartile legii pe care el
insusi le scrisese pins la venirea lui Muhammed.
Muhammed. Cind la vremea sa (Muhammed) s-a suit la cer, acestea
an fost adaugate la cartea Curanului i inscrise la poruncile cele not ale lui
Dumnezeu. Spune cartea Muhammedie ca acela a trait 360 de ani.

Capitolul al noudlea

Despre Noe
Nuh. Dupa Idris a venit la prorocie Nuh (Noe) 443, in zilele caruia s-a
inthnplat potopul lumii. Aceasta au furat-o din Sfintele Scripturi ale noastre,

frisk dupa obiceiul intrebuintat la ei, din istoria cea adevarata compun o
basna atit de mincinoasa si caraghioasa, incit celor ce asculta li se pare la fel de
X

turnuri mini
197

113

oTpogaTam npHroHoplat cnanocTHa 6bITH ABASHOTCA. OT HPDXIOJDKeHlibIA y6o K

niyarbut MC o Hoe xcTopm, mano HelITO npegno)xxm. Bepylor, 51K0 6msaure npeg
HOTOHOM MOM Bee 6bIAH THIMHTEII, mice oTcrynurane OT 6ora, HHenx 14110110I1OKII0HHIPleCTBO H TOTO pans pa3rHeHancH 6or, YMbICA1111 HC5IKY10 maw xcusylnylo Hogamx

nory6xTx.
Koelte2 Hoeg. Y6o mHorxmx npexge neTm nosenen

rnaromoT 6or Hoesx

;la C03101c/IeT xopa6.111,, noxa3ysi eMy, KOAb BeAKKH11 H npocTpaHHbfft LIOJI)KeH HMaTb

6brrx. Hoe Tnrocrb ,Dena no gaHHomy o6pa3ny paccpxgasi, wansunecu npeg 6oroM,
AKO CBOHMH CO6CTBeHHbIMH canamx H egaHemx cbma.mx cHoumx Tonxxylo gpesec

114

maTepluo co6paTx H npxyroToHaTa He moxceT, a Harinage, 'ITO Bee npoT'me cbmone

lienoseilecnoi, ugonoc.apKeinuo npxnexaume, HeHasugHT ero 3a To, 'ITO mHoraxam /
o6nwiaeT o Hersepcnixx H 6e33axoHHoi3 cynepcmuxu. Empxe 6or oTHeinas noHene,
ga gaff cnoil npopotiecloai sixo)xe nogo6aer BOCIIPHAB, Hc.em nO HceneHHoil npoB03BeCTIIT Hagxogsugyko 6egy x xmyinuil 6bITFI 110 BCeit 3eM.T111 HOTOH. 14 awe Lao
AYLLIY CBOIO cnacTx OT 110TOTIReHHA BOXIHOF0 xolueT, Ha co3game TOJIHKOr0 xopa6nu

npeneca a nporuasu noTpe6Hasi ga co6xpaloT a B ,Rene ga. nomoulecTivior.

licnautubt. LITo erga Hoe no nosenemo 6oNaHo npegpeqe see TuraHrm

nocmesixycH K nopyraxycsi eMy, rnaromoule Tolowa H 6e3yMHa ero 6bITH, 'Tome
egaHoro Henmaihuero rxralura, empice HMSI Aademyytap3.
ga6emptap3. Ceif TOJIHKOTO B Tene HenmecTsa H BbICOTbI 6e, BKO erga ROBIITH

pa,H% pbI6 B oxeaff Hxdomue, Tny60.Ha Hogbi lame go nogbmex.HONCHbIX Aocsname

H AOHA npesennicxe KKThI (xxxe o6ine 6anellamu Ha3boaloT), pyxolo npoTio comma

Ho3Hbunalue x B roppiecrx conmegtioil, axa npi orHe licneloux, ;wane. CeMy

y60 rxralay B xoRne klugux Nolayiny nobenen 6or, ga nocerxT pa6a H npopoxa
ero HOS/. 14)xe, no noseneHuto 6oxouo, a6He ocTaTua nosurHy pbI6, K How nouge.

lipaweg ice K How H map eMy nogas, Honpocxn, Ha xi-To ero Tpe6yeT, noHme
oa nosenelmem 6o)lolum x Hemy npuuge. Hoe pvie, AKO HIPIToxce HHO HmeeT eMy
nosenent, 'Tome Toro, ga nepcna CBOUMH HmecTo rpe6HH poctielneT 6pagy cam.
liTO OH HO noseneHmo YHHHA, TOJIHKY10 APOBb rpomagy 113 6pagbi awes! xcrpnce,
ARO ,HOBOAblibIM 6mTx am Ha crpoeinle TOFO xopa6nn. ,L1posa ice dime nenme
6sixy Apeseca, mice erga OH rycTble H Henpoxonume npoxowname neca H npeg co6oio
gonroneTHme xunap0cm x COCHIA cnamnsune, B 6page ero 51K0 manegnme crium
yHA3Hylna. 143 CHX y6o gpeHec co3gas Hoe xopa6nb, c cflamx.rmeloxx cHoeio H co
BceMK AGIBOTHIAMH (5/K0 K B CenmoM 17ucattuu nosecTsyeTcn) BHI Ie BOHb H npo-

amp= HeTpitjlaxxx, Kopmmom XXXX ynpaHnsime ero (oTxygy y }lux npacnowle

npox3oluno: Anle Te6e Hoe xopmum ecTb, nogTo 6oxualcsi BOJIH mopcxxx?0
cogericTspoweit K co6mogalodert ero gecHnue 6o uuieii.
Hotnon. H Taxo 6bnmuy noTony (6or 6o Hogbi, mice cyTb Hag He6eceM Aput
COTHOPHA HPOJIHTHCA Ha 3emmo), BCC menoseum H BCe CKOTEJ norx6oura, xpome

ImaTITa Aa6emptap3a (mice gpeseca B CBOef3 6page npuHece), H6o erga BO) m Ha
60 naxTeil Hmule Hmcogariumx rop nom.sunacH, He mow= xonemi ero.
X H01011111161

XX c 'ienasuwio
XXX capy cm
xxxx COBIIOM

198

placuta ca povestirile de seam pe care le spun femeile pentru copiii cei mici.
S. spunem, deci, cite ceva din istoria for dezgustatoare si lungs despre Noe.
Ei cred ca oamenii dinainte de potop au fost toti uriasi care, dep5.rtindu-se
de Dumnezeu, au introdus idolatria si de aceea, miniindu-se Dumnezeu s-a
gindit sa piarda prin apa toata suflarea cea vie.

Corabia lui Noe. Deci, zic ei, cu multi ani mai inainte i-a poruncit
Dumnezeu lui Noe sa-si construiasca o corabie, aratindu-i cit de mare si de
larga trebuie sa fie. Noe, judecind dupa modelul dat greutatea lucrului, se
plingea inaintea lui Dumnezeu ea numai cu puterile sale si ale fiilor sai nu
poate sa adune si sa pregateasca atita material de lemn, mai cu seams ca toti
ceilalti fii omeneti, care persists in idolatrie, il urasc, pentru ca de multe ori/

ii musts pentru necredinta si superstitia cea nelegiuita. R5'.spunzindu-i,

Dumnezeu i-a poruncit ca luindu-si rinduiala sa cea proroceasca, precum se

cuvine, sa vesteasca tuturor in lume nenoro cirea ce vine si potopul ce va fi
peste tot pamintul. ,Si daca cineva vrea sa-s: scape sufletul sau de potopirea
apelor sa adune lemne si celelalte necesare pentru construirea unei corabii

atit de mari si sa ajute la lucru.

Uriap:i. Cind a prorocit Noe lucrul acesta din porunca lui Dumnezeu,
toti gigantiix au ris si 1 -au batjocorit, zicind e ca mincinos si nebun, afara
de unul singur, cel mai mare gigant, caruia numele ii era Dabetularz "4.

Dabetularz. Acesta era de asa marime si inaltime la trup incit cind intra

in ocean pentru prinsul pestilor adincimea apei nu-i ajungea nici ping la
gleznele picioarelor si, prinzind din cei mai mari (care sint in general numiti
balene), intinzind mina in fata soarelui si frigindu-i ca la foc, in fierbinteala
soarelui, asa ii minca. Deci acestui gigant, care traia la marginea Indiei, i-a
poruncit Dumnezeu sa-1 viziteze pe robul si prorocul sau Noe. Acela, dupa
porunca lui Dumnezeu, l'5.sind indata vinatul pestilor, s-a dus la Noe si, urindu-i

pace, a intrebat pentru ce-1 cheama, de vreme ce el a venit din porunca lui
Dumnezeu. Noe a r5.spuns ca n-are nimic altceva sa-i porunceasc'a decit
sa-si pieptene barba cu degetele in chip de pieptene. F5.cind lucrul acesta
dupa porunca, atita gramada de lemne a scuturat din barba sa, incit le-a
fost de ajuns pentru construirea acelei corabii. Iar lemnele acelea erau copaci
intregi care, cind trecea el prin paduri dese si de neumblat si rupea totul inaintind, chiparosi de mai multi ani si molizi se infigeau in barba lui ca niste
surcele mici. Deci construind Noe corabia din aceste lemne, a intrat in ea
cu familiaxx si cu toate vietatile(precum se povesteste in Sfinta Scripture) si,
intinzind velelexxx o indrepta cu timonaxxxx (de unde si zicala lor: Daca ti-e
cirmaci Noe, de ce to temi de valurile marii?" ), ajutindu-1 si pazindu-1 dreapta
lui Dumnezeu.

Potopul. Si cind a fost astfel potopul (cad. Dumnezeu a lasat sa se verse

pe pamint apele ce sint deasupra cerului Ar0, toti oamenii si toate dobitoacele

au pierit, afara de gigantul Dabetularz (care a adus lemnele in barba sa),

Cad atunci cind apele s-au ridicat cu 60 de coti deasupra celor mai inalti
munti nu i-au udat nici genunchii.
x uriasii
xx cu casnicii
xxx pinzele
xxxx cu cirma
199

114

15

Mb ZULU. HoeBH no Hea3mepHori BOJIH rny6knie nnaBamaiy, H BO Bc.e mxpa

KOHUbI Berpitna npocTxpaionly, 3a rionrory Bpemeint Tonxxoe mutual 51BKKOCK
B xopa6ne mHowecTrio, sixo / Henocramineri HM nolicenHeriHoti nHuZH, xopa6embie
Ta6nfrobr X rphic-rx noHymcrieHbi 6bilua!H mHorxe Ha Axe xopa6ni nporpmarie
figPm, Host H BC5I )101BOTHa51 B xpailHee xcxBora orgasm: Pie H 6emy ripmiexionia.
Hoe )ice, He 311a5I Kaxo ceiy 31Iy 110C06XTK, ce6e ice X )101130THag OT HaCTOALIXIJI

6e,abix36aBxrx, B03011ILTI x Gory. Empice 6or pene: Kor,aa cnoH noimer B mon,
nocnenyil emy H norienyil B gapy XX 3aminu-b1 ero, eioxe Kan xcxongr.
C614116/1. tiro er,ia Timm, x3buie KyllHO C KaJIOM CBHH1151 3e110 Benrixasi, spice

orxonbi no o6b1'iaio csoemy BCe swine-num H Kan nowpana. OT xana )ice CBILHOTO
ponximacsi 6enxxxxx, mice mbnuell y6x.Bara Haqaina. Ho H CH51 MHO)KCCTBOM
1%/131111eil yrppicneHHm, aim x Hxtrroxce ycneina.

Korn. 1-Towne y6o 6or Hoax,' na ynapwr B Keno num, x1TO er,ia co-mop:in,
a6xe x3buie KOT X3 H03,11peci ero, mice orrone no6an Bcex mbuneg. Toro panx xcrr,
y xHX tiecreH ecrb, xorsi mexcny Hetinc-rbrmx 411C1151eTC51 XCHBOTILMMX. 3a me 6naro-

Aesiuxe 6or yc-ramin, Aa eT(14H 113 xoroB OT cero po,aa npoxxconimixx pat' Hacnerw,

o Hemxce B csoem mecre B rnaBe 0 pau peqem.

YMaJIIIBILIKMC51 110TOM Boriam CKa3y10T, RICO xopa6nb CTaJI Ha rope Apa0
(KOTOpa51 611H3 MeKKX MTh, mice myxammenaHe 51K0 cm-roe mecTo paBHO xax H

Mexxy noceuiarx o6A3y1orcsi, o Rem peqem B mane 0 nieemax CMIMIX). Hccoxmeil xce 3emnx, Hoe II3 xopa6nsi C cbammixeio cnoeio H Bcema WILBOTHIAMII X3131XC
H a6He c CbIlibI cBoamx, CHMOM, XaMOM H Aclierom (TeMmice 6o xmexamx x y
myxammenaH Hanmaiorcsi) Ha rope Apa0 xceprBy npmece.
Hoe ynueamenb. H o 3,apaBxx csoem, icynHo )ice H Bcesi (11aMHTIH11 Becenncsi,
XCIII4J1 Balla Rake 1:11)51Hy 6bITII emy (3aHe Torna BHHO enie 6bICTb HeBo36paHHo),
ernaxce 11b5IHCTBOM axx o6e3ymneimbici 3acHyn, 06HMKIIC51 TeJ10 ero Taxo, 51K0
Bxneitia 6buna cpamHbie ero qacTx. XaM sitaeB orija cistoero cicapenHo pacxpuBuiacsi,

cmencsi, 6pary csoemy Mery (or cero Myxamme,a H Bee myxammergHe Hagan()
cBoe XMeTH seppor) 0 Harore OTHOBCKOCI cica3an. IITO OH, ACIXT, CJIbILLIaB, yxBarkin

nnaui CBOCI H ycrynasi Ha3ari irro6 OH He Bitaan, HaKpbIJ1 rm. csoero. rIp0630KKIIIIIC51 Hoe It 'ITO emy CJITKLK0051 OT nporqxx CBIHOB CBOKX yBeAaB, Acliera y6o

6narocnoinin, Aa Bcer,Lia cBerno Jame ero H Juane pona ero 6y,aer.

Apanbi dnn =tee mepuble. XaMa ice npox.Tuni, na ero H pona ero mine qepHoe
6yner. Ileco pa= aparrbi (mice OT po,aa XamoBa mHsricsi 6bi-rx) qepHbie if Tax 6e3o6pa3Hbie COTBopnacm./
116

CKa3bIBalOT, SIKO Hoe nownse ACT 950. no Hem, cxa3y10r, SIKO HMSI npopomedwe noxece Herr umeHem Tydade6, empice Bocnexic-rBoBa Herr xmeHem Caitue,
no cem ice H6pa2um, xormice II3 cBmineHHoro fHCaHHSi Tydade6a pa3ymenx 6brrx
no3Hanica He MOTOR, Canuea ice Menxxcenexa 6birx pexn 6bix.
X AOCICH
XX CKBaNCIII0

XXX Beiciliii

200

.,$oarecii. Cind plutea Noe pe adincimea de nemasurat a valurilor, intinzirid velele in toate partile lumii, din cauza timpului indelungat, pe corabie

au aparut asa de multi soareci, / incit neajungindu-le hrana cea de toate

zilele au fost siliti sa roads tablitele x corabiei. Si rozind multe gauri

115

in fundul corabiei, 1-au adus pe Noe si toate vietatile in mare deznadajduire

pentru viata for si in nenorocire. Nestiind Noe cum sa tamaduiasca acest rau
si sa scape el si vietatile de napasta aceea, a strigat care Dumnezeu. Iar Dumnezeu i-a zis: Cind va iesi afara elefantul, mergi dupa el si saruta-1 in gauraxx
din spatele lui pe unde-i iese baliga!"

Porcul. Cind a facut acest lucru a iesit impreuna cu baliga un porc

foarte mare. Acela, dupa obiceiul sau , a curatit toate latrinele si a mincat
baliga. Iar din baliga porcului au iesit veveritelexxx, care au Inceput a-i
omori pe soareci. Dar si acestea, obosite de multimea de soareci, parca nu
reuseau nimic.
Motanul. A poruncit atunci Dumnezeu lui Noe sa-1 loveasca pe leu in
frunte si cind a facut aceasta indata a iesit din na'rile lui un motan, care a
omorit toti soarecii. De aceea la ei motanul este respectat, desi se numara
printre animalele cele necurate. Pentru aceasta binefacere, Dumnezeu a
rinduit ca unul dintre motanii ce se trag din neamul acestuia sa mosteneasca
raiul si despre el vom vorbi la locul cuvenit in capitolul Despre rai 445.

Pe urma, cind s-au imputinat apele, se spune ca s-a oprit corabia pe

muntele Araf (situat aproape de Mecca si pe care muhammedanii se oblige
sa-1 viziteze ca pe un loc stint la fel ca Mecca, despre care vom vorbi in capitolul Despre locurile sfinte) 446. Cind s-a uscat pamintul, Noe cu familia sa si
cu toate vietuitoarele au iesit din corabie si indata, impreuna cu fiii sai Sim,
Ham si Afet 447 (caci cu aceleasi nume se numesc si la muhammedani), a
adus jertfa lui Dumnezeu pe muntele Araf.
Noe se imbatii. Petrecind pentru sanatatea sa si a familiei, a Mut vin
(pentru ca pe atunci vinul nu era Inca oprit) ping ce s-a imbatat si, ca un iesit
din minti, a adormit si i s-a dezgolit trupul in asa fel incit i s-au vazut partile
lui cele de rusine. Ham, vazindu-1 pe tat'al sau dezvelindu-se fare rusine, a
spus rizind despre goliciunea tatalui sau lui Afet (de la care cred ei ca isi au
Inceputul for Muhammed si toti muhammedanii). Afet, auzind aceasta, si-a
luat mantaua si, mergind cu spatele inainte, ca sa nu-1 vada, 1-a acoperit pe
tatal sau. Desteptindu-se Noe si aflind de la ceilalti fii ai sai ce i s-a intimplat,
pe Afet 1-a binecuvintat ca fata lui si a neamului lui sa fie pururea luminoasa.

De ce sint arapii negri. Iar pe Ham I-a blestemat ca fata lui si a neamului
lui sa fie neagra. Si de aceea arapii (care se socotesc a fi din neamul lui Ham)448

s-au facut negri si asa uriti. /

Se povesteste ca Noe a trait 950 de ani. Dupe el, se spune ca numele

prorocesc 1-a purtat unul cu numele de Hudadeb 449 1 Ca lui i-a urmat un oarecare Salih 460, iar dupa acesta Ibrahim 451. Pe care din Sfinta Scripture it cred

ei a a fost Hudadeb n-am putut afla. Salih insa as spune ca este Melchisedec.
x scfndurile
xx crapAtura
xxx uevastuicile [?]

201

116

Inaea decfunaR

0 Aspaame H magex ero

A6paam. flpexcne naxe Aspaam (HM H6paeum) He o6paTH.ncH B Bepy 6o)xeCTBeHHylO(Kypan 6o rnaroneT, AKO ABpaaM 6bICTb IMOJI0110KJIOHHIIK H II0 csoem

o6panleHHH oTna csoero B Hnononox.noHHHHecise o6nHimn), BCe Reno sew CAM

HMCSIXy CHpcKHH 51314K, eroxe 110TOM Ha 72 A3bIKa pa3nenan 6or B CTOIMOTBOpeIllitt.

CHX y6o Bcex A3bIKOB 6or nepBee Harm ABpaaMa H xo o6paiijeHmo Hempyda
(ccii ecTb Hempon), luxe 6ora ce6e rnaroname 6bITH, B no3HaHHe 6oxwe nocnan.
Aspaam y6o npocBeweH CIDIR no3HaHHem 6ora m Bepoto mycnnmaHcxolo, BO nepBmx
Tax nomonnuca Gory (Axoxce o6peTaeTcH B Kypaue): 0, 6oxe! Cbma ma,110p0M156

Hauler (Myxammena pa3yMeeT) nocpeAcTBeHHHica BoccTaBH, npopoxa npoT'wx

xo ynpaaneHmo no6poneTeneil Hued/mem yBenomnsuowa,Tm 6o ecH BOX,41, B121111ffidi BCSI Begbal H alkanalaHrIA. 110TOM sixoxe TIOBeReHHO 6e emy OT 6ora, mune
x He.4pyay H nponoBena emy HMA H BO.THO 60)10110. Ho IleBepHbICI OIIbIH H TOpAbICI

TapaHHx, He TOKMO He Beposa Hc-raHHe ABpaaMoBOii, Ho H noRmaTH ero H ce6e

Axo Gory IIOKTIOHHTHCA noBenen. Awe ice 6b1 cero He xoTen coTBopHTH Ha comxeHHe ocynan H Taxo Aspaam noHmaH B rpag Avoca (mice B COVIMOM 17ucamiu Parec

HapHnaeTc2) K HeMpygy npHBeAeH 6bicTb. Aspaam ripeg napem umsi 6oxwe IF

3axoH o6pe3amol nep3HoBeHHo nponoBena, Hempyda ice tienosexa cmepTHa,

117

mama, 3nomecTaBa H npaisopHoro a He HeTHHHoro 6ora 6b1TH 3acmlneTenbcTBoBan.

Erna Ace Hempyd noBenen na Aspaam Ha co)xxcenHe BO 01-11bBsepxeH 6ygeT, Aspaam
BocnpocHn OT Hero, awe xoaieT noxa3aTH ce6e 6ora 6mTH, cam H He HHOR XTO Aa
BBepweT ero B nnameab orHeHHmil./ Be3ymEmi3 ice Hempyn, Hesenbiri orHb TOJIb

BeJImcHIi 6bITH, AK HeMOIIIH emy ropsmecim pa= Hipxe xo ycnuo nenw npu6naACHTHC51, nose= H Hemoryum Bospeaw nocpamlocs1 3eno H TOTO pang CBOBJA
noBene ABpaaMa cceuni meilem, HO 6oxwelo CH.TIO10 na He comopsa cero ynepwaHm 6buna. Hempyd Harmage Bo3ropescH ApOCTI110, noBene nparoroBHTH mendofceAux, To ecrb. camocTpen, HM)Ke Aspaama c Bmcogailmoil cTeHHort 6ainHH (Hpxe
Hbnie B npenpegeHHom rpane noxa3poT) B nonnoxeHHmil nnameHb na H3BeprHyT.
1eMy 6mBuly H Aspaamy nocpega oHoro npewHpoxoro OTHA Bnanwy, OT cpenm
neaw a6He H3JIHACA IIpe1130611JIbHbIrl IICTO,IHEK cTyneHeilumul BOX.' H TeM 3ara-

nieHy 6mBaly OTHIO, ABpaaM HespexcneH H nen co6moneH 6bICTb.

Hcaaxa xoujem e ascepmey npunecmu. flporiee H3 pyK Hemynposmx 6oxadele

ammo cso6onHauffcH Aspaam, nonne co Bcem mensunno ammo K mecry, ogee

Hbwe Mexxa ecTb. Fl Bocmenwy emy Ha ropy Apacti, noBene 6or, na cbffia csoero
Hcaaxa B wepTay emy npxHeceT. Aspaam y6o (Axowe Kypan B rnaBe 46 cxa3yeT)
pew CbIHy csoemy Hcaaxy: 00, cbIHe! MHe B BoneHoo Bo3Bewermo ecTb, na
TA o6e3rnaBnro. YronHo nH Te6e? Pum! OTBewa Hcaax: Bo3BeweHHoe Te6e
mcnonHH, mule 6o o6psnnenni BCA mrxecTBeHHe noHecTH innywa. Ho OT aHrena
x mywre.m.

202

Capitolul al zecelea

Despre Avraam si copiii lui

Avraam. Mai inainte ca Avraam (dup5. ei Ibrahim) sa se fi convertit
la credinta dunmezeiasca (caci spune Curanul Ca Avraam a fost inchinator
de idoli 452r dupa convertirea sa 1-a mustrat pe tanl sau de idolatrie)*, toti
oamenii aveau o singura limbs, siriaca, pe care Dumnezeu a impartit-o in 72
de limbi la zidirea Turnului 453. Deci, toate aceste limbi 1-a invatat Dumnezeu

mai intii pe Avraam si 1-a trimis spre convertirea lui Nemrud (acesta este
Nemrod) 454, care zicea despre sine ca este Dumnezeu, pentru cunoasterea
iui Dumnezeu. Iar Avraam, fiind luminat de cunoasterea lui Dumnezeu si de
credinta musulmana, mai intii s-a rugat asa lui Dumnezeu (dupa cum se
afla in Curan): O, Dumnezeule ! Ridica pe fiul progeniturii noastre (11 intelege

pe Muhammed) mijlocitor, proroc, spre indreptarea faptelor bune, vestind

prin Scripture, caci to esti capetenia cea preainalta, care pe toate le stii si
le auzi"**. Apoi, dupa cum i-a fost poruncit de Dumnezeu, s-a dus la Nemrud
si i-a propovaduit lui numele si voia lui Dumnezeu. Dar acel necredincios si

mindru tiranx nu numai ca n-a crezut adevarului lui Avraam, ci a poruncit

sag prinda si sa i se inchine lui ca lui Dumnezeu, iar dace n-o vrea sa face
aceasta, it va osindi la ardere. Astfel, Avraam a fost prins pi adus la Nemrud
in cetatea Rikka (numita in SfintaScrifiturd Raghes) 453. Avraam a propovaduit
cu indrazneala inaintea imparatului numele lui Dumnezeu si legea taieriiimprejur, iar pe Nemrud 1-a marturisit c.a.' este un om muritor mincinos, nelegiuit si fatarnic, iar nu Dumnezeu adevarat. Iar cind Nemrud a poruncit ca

Avraam sa fie aruncat in foc spre ardere, Avraam 1-a rugat ca, data vrea sa
se arate ca este Dumnezeu, atunci el insusi, nu altul, s5.-1 arunce in flacara
focului. / Nemrud cel fare de minte, necunoscind ca focul este atit de mare
incit din cauza fierbiatelii nu putea nici sa se apropie de gura cuptorului,
1-a dus pi, neputind sa-1 arunce, s-a rusinat foarte, de aceea a poruncit alor
lui sa-1 taie pe Avraam cu sabia, dar au fost opriti de puterea lui Dumnezeu
s face aceasta. Nemrud, aprinzindu-se mai mult de minie, a poruncit sa se
pregateasca un mendjelik, adica catapults 456, cu care sa-1 arunce pe Avraam
dintr-un turn foarte inalt de pe zid (pe care acum it arata in cetatea mai suszis'a) in focul pus dedesubt. Cind s-a facut aceasta si Avraam a cazut in focul
acela foarte mare, indata a tisnit din mijlocul cuptorului un izvor preaimbelsugat de ape foarte rece, care a stins focul ; si astfel Avraam a fost pazit
intreg si nevatamat.
Vrea s6 -1 aducii jertfa pe Isaac. Dupe aceea, slobozit fiMd prin puterea
lui Dumnezeu din miinile lui Nemrud, Avraam s-a dus cu toata familia sa la
locul unde e acum Mecca. ,Si cind s-a suit el pe muntele Araf, a poruncit Dumnezeu sa i-1 aduca jertfa pe fiul sau Isaac. Deci Avraam (dupa cum spune Curanul

in capitolul 46) a zis fiului sau Isaac: O, fiule, mi s-a vestit in vedenie sa-ti
tai capul. Voiesti sa fac asta ? Spune 1" Raspuns-a Isaac: implineste cele
vestite tie, caci pe mine ma vei vedea ca le indur pe toate cu curaj" ***. Dar,
X asupritor

Coran, XXXVII, 83-87.

** Ibidem, 100 101.

** Coran, XXXVII,102: e 0, fiule, m-am vazut pe mine insumi in vis sacrificindu-te;

ce gindesti despre aceasta? * El spuse: e 0, tats, g ce ti s-a poruncit, mg vei afla rabdator
clacg asa vrea Dumnezeu *".

203

117

Bo36paHempart mina x smear ero nowpe 6oroBH. Orxyny 3axoR eCTI, y myxammenaHoB MexKy nocemmounrx, ,r(o Bocinenine Ha ropy Apa4, 'alma B weprity npmHOCAT (o KoropmB )Kegram raiinc-rBe mnowaihuax B mom mec-re).

Ilorom ABpaaM narepb xx cBoil H Warpm Ha mecre, xnewe abnie Barnum

MeKKH CTOATH 6aCHOCHOBAT (0 WM 3pH B rnaBe 0 Meicxe) TaKHM paCHOAOIKHA

o6pa3om, na 6b1 Hnx-rowe crpanc-rBylonaul tipe3 oHaB mec-ra aux lipe3 narepb
npewm mor, pa3Be nepBee K marpy ero nollnen 6b1 (yaHnbi 6o OT oxpyrnocm,
ace au( nytni x xearpy AspaamoBy 'Harpy crexaxycx), erowe yrocm H 6panniom
yxpernm, B BannewauBlii nyrb ornyiname. deco pang Bepylor, AKO 6narocnoBeHaem
ABpaaMOBhIM BCCAHAOCA B cepnua lienoBegecxax, Bo ewe no6poBonbno wenarx
CTpaHCTBOBaTH B Memcy, na TMO OT BMX Nova KOHHOB CHICALLIeCA yrourialorm

YrBepxnalor )Ice, AKO )1C.HTeRH Menai (mice medaiceeup HapanalorcB) OT Toroxyle

ABpaaMa npnsura, na HmcoeBwe nonw.HocrB Hmelor paccmorpsfrx rotten (mycafiup
rnaronembnc) MB Ha nxna B3HpaTH, Ho Bcex no eninforo pasHolo crpaHHononamc-ma
HOACCTHEO H Aelameicomo6Hem na npHeNunor H nowraior. 3aKoHa cero Imlay
8

raxoBylo &Ara / cica3por: HeKorna c.ippmcB, sum Ha span o6ena Aspaamnx

mum= OT rocreli nonine, nocna 6or camp:Gum ApxaHre.na Bo o6pa3e H oAexxx
y6ororo, mep3ocrHernuero, erowe norm Toni "lemma B3pacm, AKO mnowecrBo
cmpanumi cioepHm noEK OHbIMH Hrviesaue. Tem Bo3rHymascsi ABpaaM, yroiuemi

emy He corBooin H 06ena He npencramin, rnanua we 11 &uvula or ce6e orcaan.

liporHeBaBcm 3a TO 6or, 9pe3 rorowne FaBonina emy oricpbin noBeneBaB, pa
mime Ha twcrory, Rime Ha cxBepny, mace Ha Amine rocrffilHoe B3HpaeT, HO
Bcex pambim noirremlem H Ao6poxorc-rHom ;La npHemner H yrowaeT. 0-rxypy
smear() 3aKoHa y mix rnaronarmcsi H conepwarBcx B o6briail ecrb, o6en Hem
X03ACICKOR, HO 60Natii H othnecrBa, nono6Ho H room 6owinl ec-rb, a He ero rocrb.

Hamaun. Fnaromor, AKO licmaun paBHoe c Hcaaicom or (ma csoero EurocnoBeHite If or 6ora roilwe npopoqema .zap HpHAA, nage we coBeoneHHernua Id
mecruefima Toro 6brrx Henulytor, 3aHe OT cemeHe ero 14cmaanoBa
poinicx
Myxammen H He npocro, HO HO 6oBauo Aspaamy H camomy licmaany o6enkanato.
Xta He cymHeBancxwe 6bi ABpaaM o nowlec-rmix MyxammegoBom, kicmaHna ,made

emy culla Bo seem Myxammeny nono6Horo, Bo Bo3pacre, B Biacore, B xpacore

Biwa (KpoMe CHARHA nyxa 6owBB) B nyLueBHmx pagoBanmix, B xpa6poc-rx H npor-

gas'. Temwe Cesigentipo xpanyine Hcmopulo B crpauninBunlyio npenaraior 4cla6y.ny: rnaromor y6o, AKO Cappa xonnue 14cmaxna, m.naneBna cylna, c ero ma-mono Arapolo y6kfrn, HO ymonexHa or Aspaama H 60)KAHM manoBemem or
nom yxpogenHa, onylo c nnagyalum mnaneHnem H3 ,HOMy B3rHana, Awe HeBeIOMbIM nyrem no newaxmm 3anycrenbut Apamix mecram CKLITafiCA, 3enbabim
3Hoem H XaNcgoio co mnageHnem icyrulo Harasisaule H B 6eze norx6enn o6a o6peraxycn. Arap na He BHAHT TOAb nioryio chnia csoero cmegrb noseprna NUMAeltUa

Ha necKy H nanege or Hero ormine. Hcmanny xce (mrianieri ero wawne) Horama
no necxy 61uoiny H norpe6alouly, a6ffe H3JHOICSI Bcroxfimic notcHoreicynnet, rawe
BO3BpaTHBCA Arap K CbIHy, 1103Ha 6owne gyno. mo ace cama H cbma noxponnuouul
npoxnanHcx (Cal HCTOtIHHK Hbme Hapaualor 3eM3eM, me)Kny Mennind H Mem
6apaHa
xx 0603 HUH CTaH

204

impiedicat de finger, a jertfit lui Dumnezeu un mielx in locul lui *. De unde

este o lege pentru muhammedanii ce viziteaz5. Mecca sa se suie pe muntele
Araf si s5. aduca jertfa un berbec (despre taina acestei jertfe vezi mai multe

la locul

cuvenit) 457.

Pe urm5. Avraam si-a asezat tabaraxxsi corturile pe locul unde spun ca se

afla astazi templul Meccai (despre acest lucru vezi in capitolul Despre Mecca).

Si le-a asezat astfel, incit nimeni dintre cei ce cal5.toreau sa nu poata trece
prin locurile acelea sau prin tabard fara ca mai intii sa treaca pe la cortul lui
(caci ulitele toate se adunau la cortul lui Avraam ca razele de la circumferinta
spre centru) si, ospatind si intarind pe fiecare cu mincare, it slobozea in calea
ce o avea de facut. De aceea cred ei ca prin binecuvintarea lui Avraam s-a
salasluit in inimile oamenilor sa doreasca de bunavoie a c5latori la Mecca,
pentru ca acolo, adunindu-se din toate corturile lumii, sa se ospateze. Si. mai
afirm5. ca locuitorii Meccai (care se numesc medjevir) 458 au deprins de la
acelasi Avraam ca nu se cuvine a-i cerceta pe oaspeti (zisi musafir) 459 sau
sa-i caute la fat5., ci sa-i primeasc5. pe toti ping la unul si sa i onoreze cu o
egall cinste a ospitalit5.tii si cu iubire de oameni. Cauza acestei legi spun ei
ca ar fi /urmatoarea: S-a intimplat o data ca in timpul prinzului lui Avraam
n-a venit nici un oaspete. Atunci Dumnezeu a trimis pe Gabriel arhanghelul in
chip si haine de sarac scirbos, ale carui unghii crescusera atit de mari incit
aveau sub ele o multime de murdarie puturoasa. Facindu-i-se lui Avraam

scirba de acesta, nu 1-a ospatat si nu i-a pus prinz inainte, ci 1 -a gonit

flamind si insetat. Dumnezeu s-a miniat pentru aceasta si prin acelasi Gabriel
i-a dezvaluit porunca sa nu se uite nici la curatenie, nici la intin5.ciune,
nici la imbracamintea oaspetelui, ci pe toti sa-i primeasca si sa-i ospateze cu
aceeasi cinste si bunavointa. De unde este la ei obiceiul sa se spuna si sa se
tins ca o lege Ca prinzul nu este al gazdei, ci al lui Dumnezeu si al societatii,
la fel si oaspetele este al lui Dumnezeu, iar nu oaspetele lui.

Ismail. Mai spun ca Ismail 460 a luat de la tatal sau binecuvintare egala
cu cea a lui Isaac, iar de la Dumnezeu acelasi dar al prorociei, dar pe cel
dintii Il socotesc mai desavirsit si mai cinstit pentru ca din saminta lui (a
lui Ismail) s-a n5.'scut Muhammed, si nu oricum, ci dupa fagaduinta lui Dumnezeu c5.tre Avraam si chiar catre Ismail. Si, ca sa nu se indoiasca Avraam de

venirea lui Muhammed, i-a dat lui fiu pe Ismail, asemanator in totul lui
Muhammed la statur5., la inaltime, la frumusetea fetei (afara de stralucirea
Duhului lui Dumnezeu), in bucuriile sufletesti, in vitejie si altele. Dar ei,
furind Istoria sfintii**, o transforms intr-o fabula de speriat, caci zic ca Sarra,
vrind sa-1 omoare pe Ismail Inca prunc fiind, impreuna cu mama sa Agar,
fiMd imblinzita de Avraam si domolita prin vointa lui Dumnezeu, a izgonit-o
pe aceea din casa cu copilul plingind. Si rat5.cind pe un drum necunoscut
prin locurile nisipoase ale Arabiei pustii, se aflau amindoi in primejdie sa
piar5., topindu-se impreuna cu copilul de arsita prea mare si de sete. Agar,
ca sa nu vada moartea atit de cumplita a fiului ei, a aruncat copilul pe nisip
si s-a dus departe de el. Iar Ismail (chinuit de sete), batind cu picioarele
in nisip si scormonindu-1, indata a tisnit un izvor pururea curg5.tor si, intor:
cindu-se Agar la fiul ei, a cunoscut minunea lui Dumnezeu. Bind si ea si
stropind si copilul, s-a racorit (acest izvor care curge intre Medina si Mecca
x berbec
xx lagarul sau popasul
Geneza, 22,
Geneza, 16,

11

14.
15.

205

118

HCTeKa101gel. nOCellja10111101 MeICKy OT Ce5I BOA& B mandiana CTeKJIAHMX cocyngx

c C06010 B T(OMM OTHOCHTK o6mmarf Hme ToT H Ty BO BCSIKOe spew' HerneuHy 6MTH

Bepylor). nOTOM cxa3p0T, 51K0 norsenemem 60xcHam Arap Ham OT ABpaara B

119

.110N4 HpHATa H OT 6ora 6narocnoseHHa H Hcex apancmc Haponos H camoro Myxammena 6bICTT3 maTH.

Haxoe. 14axoby (no Hx "Rya 51K0 6bima n:HaHaneorrb ChIHOB H onue cyrb
naTpHapxx pO,Ha H3paHabcKoro H.111 51K0 RH rnaronioT, Eeyda Hynelicxoro OT
COMMIX nucanuti Harimacsi.

ilocu0. Hoc Hcba npexpacHoro 0 nponaHHH OT 6paTHA H 9pe3 xynnos BO

ETHHeT HOTOM B AOM (1)apaoHos (Oupayn KM pexomoro) 3a HCTOJIKOBHHHe CHOB
B351THR, Twice o onepwaHHH HamanbcTsa Ha,ni EIRTITOM, Cenuiennomy nucanuu BCH-

gem,' (HJIH n0 npxcnosfflo, mano He no nonowsbx) nocnenytar. Ho HencToHylo

zeHbi otapaoHosoit nio6oBb H Hocz:Posy mlicToTy H K rocnongHy ero HepHocTb,
Aaneme 6acHocnoBHee conneTaioT, xoTopyio 6acin, rHycHocTH papH 3,4e ocTaHnuie
x HcTopHH Moriceosoil na nocneumem.
Bce npopoicu. Ilpo Tmee OT ygeHHA Kypanoea Tsepno conepxaT H HepyloT
myxammenaue, 5IKO OT mHp06mTHR H co3naHHA Anamosa Haxe no MyxammeRa,
6or 224 000 Hpopoicos nocnan H TORHKOMIC 101C.TIO KHHr OT ce6e HanHcaHHEDE Hm

npegage.
Nixon AepaaAloe. 3aKoH Dice 9pe3 Kypana Myxatvtmeny naHmail Hems Rime,
pa3Be conepmeHHe H HcnonHeHHe 3axoHa, eroxe npebne ,rage 6or ABpaaMy
HacnenHHKam ero H Myxammen (HoHexce Moi ce13 H XpHcroc coHepunrrx He morowa)
cosepumn ero. 143sec-rHoe )Ice H HcTHHHoe Toro ynoTpe6nenHe H npoTmHe ycrama
B mxp a Hail-law B apanclale Hapoau (x Hymice na Hsnumeil mepe H nocnaH 6bxcm)
BIWA H yTHepnvin, =Imo pag OT Kypatwea 3axolla HWITOXCe B35ITHCSI H HIVITONCe

x oHomy npH6aBHTlicA moxeT. YmepxnaloT cue H3 cnos Kypauoebtx, sum awe

mTyTcst B rnane 25: TB, peMe, nocnaxoM, ;la camoro ABpaaMa 3axoHy nocnenyemm,
HHKOJIHNCe OT Hero oTc-ryna2. 14 B rnaHe 19: Aim o noseneHH5oc Te6e nocnammix
IIT0 -JIH60 cymHHumc51, npennapammx T51 'flux Innag, HcTHRHy Te6e nocnaHayio
ypa3ymeeluH. H B rnaHe 5: Bor 6.11HT09eCTHBMCI H mHnocepnwil X npoTqam, HAe

nepHee Teepam (Bemxuti 3aeem) HOTOM Pluddicun (Eeaneenue) npaHme nyTH meno-

Hexom npegage, Hanocnenox xilary En0yprcau, nonTHepxnalompro 3axoH Ham

cHbnue Bam napona H CHH conep)KHT rnaronbt TBepAerialHe H HenpenomHmue,
spice cyrb maTH xriHrH H maTepHm. 14 B mane 0 cmoire rnaroneT, 5HC0 KHHra
Kypana He ecrb pane licnonHeHHe Eeanee.auR H 3axona (6onbuie 3pH B nocnenyloiwix)./

206

it numesc acum Zemzem461. Cei care viziteaza Mecca au obiceiul sa is din apa
aceasta in vase mici de stic1a si sa o duca acasa, si ei cred ca ea rarnir le in

orice vreme nestricacioasa). Apoi spun ca prin porunca lui Dumnezeu Agar
a fost iarasi primita de Avraam in casa si binecuvintata / de Dumnezeu si a
fost mama tuturor popoarelor arabe si lui Muhammed insusi.
Iacov. Despre Iacov (dupa ei Iakub) 462, ca a avut el doisprezece fii si ca
aceia sint patriarhii neamului israelit sau, dupa cum zic ei Iehuda, iudaic 463,
an invatat din Sfintele Scripturi*.

Iosif. Despre vinzarea lui Iosif cel frumos de catre frati prin negustori
in Egipt, luat apoi in casa lui Faraon (zis de ei Firaun) 464 pentru tilcuirea
visurilor si despre obtinerea stapinirii peste tot Egiptul, ei urmeaza intru
totul Sfintei Scripturi (sau, dupa zicala, aproape ping la talp5.)/**, dar dragostea turbata a nevestei lui Faraon si castitatea lui Iosif si credinta lui fats
de stapin o urzesc mult mai fantastic. Parasind insa aici aceasta basn5., din
cauza scirboseniei ei, ne vom grabi spre istoria lui Moise.

Top: prorocii. Mai departe muhammedanii tin cu tarie si cred din invatatura Curanului ca de la facerea lumii si zidirea lui Adam pins la Muhammed
a trimis Dumnezeu 224 000 de proroci si le-a predat for acelasi numar de

carti scrise de el 465.

Legea lui Avraam. Iar legea data lui Muhammed prin Curan nu este
altceva decit des5.virsirea si plinirea legii pe care a dat-o mai de mult Dumnezeu lui Avraam si urmasilor lui i pe care Muhammed a desavirsit-o (intrucit
Moise si Hristos n-au putut-o desavirsi). Intrebuintarea precisa si adevarata
a aceleia si celelalte rinduieli le-a introdus si le-a intarit in lume, dar mai cu

seama printre popoarele arabe (catre care a si fost in cea mai mare masura
trimis). De aceea din legea Curanului nimic nu se poate lua si nimic nu i se
poate adauga. Aceasta se afirma din cuvintele Curanului care se citesc astfel
in capitolul 25: Pe tine, zice, to -am trimis sa urmezi legii lui Avraam, nedepartindu-te de ea niciodata"*". Si in capitolul al 19-lea: Data to vei indoi de
careva dintre poruncile trimise tie, vei intelege adevarul trimis tie citind

cartile celor ce au fost inaintea ta"4*. Iar in capitolul 5: Dumnezeu cel

cucernic si milostiv si asa mai departe a predat oamenilor mai intii Tevrat (Ve-

chiul Testament), apoi Indjil (Evanghelia), caile cele drepte, iar la urma v-a
daruit pe deasupra cartea Elfurcan, care confirma legea voastra, si aceasta

cuprinde cuvinte foarte tari si de nesfarimat, care sint mama si materia

cartir". Si in capitolul Despre mass zice: Cartea Curanului nu este decit
plinirea Evangheliei i a Legii"6*. (Vezi mai multe in cele ce urmeaza.)/
Geneza, 30,

* Ibidem, 39 4 1.si
1

urm.

** Corms, XVI, 161: M-a Indrumat Domnul pe o tale drea.pta: este o religie imuabill, legea lui Avraam".

5*

Coran, X, 94.

Coran, III, 20.

I* Coran, V, 48.

207

119

120

rasa 6a nepean HaOec.fnb

0 Mot:well, AapoHe x MapHH

Moacea. 0 poxcueram Moriceose, B Him OT maTepx ero ssepxcemta x o
o-6peinexxx ero OT )111kepH (PapaoHosm x npkurrxx, xopmnemix x B Aome OTua ero
BOCIIHTaHHH, eAsa He rasoxge cxa3ykoT, mice B Cefimoa ucmopuu coAepxcaTcx. 0

6ercrse xce ero H koseuemw H3 Er Hum posa Hcpaxabcxoro, mHorax pa3nwHiam

R 6acHei3 HcrionHeHax 6yeCJIOBAT, ANCe BCA HC,HICJIATH MATO 6bI 6bmo, mano He'ITO

o Tex, xxce c cliapaoHom emy npmcmounuacx B xpanke npeAnoxakm.

Oapaoli. cloapaoH (rnaromoT no an Oupayti) o6nauaTenb Bcero nnemeue

cpapaolurrcxoro (sepykoT xce nnemx (papaoHoso 6bITH Hbmeanmx wilraHos) Torua
3eno senxxoro x mHoronkomwro, He 6bis ,gosoneH 3emHbkm snaAbrkeersom, nonoxuln BO yme csoem H Gory BOCITOTHIMTHCA H cam OT BMX AKO 6or 110KAaHReMbIrl
H

notunaembiti socxoTen 6brrx. 4eco paux 6xcepos x xameHeii mHorouembix

pcpaakemle OH nepsmil BIAMIACJIHJI H CLUHJI ce6e cpe6policammie x 3naToTxamble

o,gexcAbi. B Hwoice o6nexanicx H mHorlim cpe6pom, 3naToM, 6Hcepm xce x maprapirramH CHAR, c semucHm xwiewlem H rop,gociuto genoseicom ce6e smneHHa comopan.

Eroxce sex Hexasimko ysx,gesme H 6ora 6bITH seposama x Ha 3eNuno nanine noxnokamtacx (cero pa,s,H memcosbie oAexc,gbt H 6ncepbl HOCHTH H ,gaNce AO 3emnx genosexy KAaHATHCA myxamme,gaHom HbIHe so36paHeHo eCTb, XOTA OT cero xaHoHa
cam cynTaH H cnyxcauwe B nanaTe H3151TbI CyTb) H He TOKMO TAaBy H Ten, HO H

sAacbk 6paum maprapxramx H 6Hcepamx palm yxpameHba 4)apaoH 'immix. He'coma pm Aukepb ero, Myca (Maces!) csoero nkrromua TpxneTHa euke cyuka K
clepaoHy npasege. (DapaoH o 6naroneraw H ACHBOHCTH X orpogaTe 3eno yTeumscx,
/WHAT ero Ha pylCil CBON.
'Keit ice 6oxcxxm suoxHoseHmem, pyxamx CBOHMH

yuenlisca 3a 6paAy sro e,gsa He sew pacTep3an, 6xcepbi xce H maprapHmt ex Ha

3emnko HCTpAC. liecomy &luny, nocpamHcx (1)apaoH (3aHe 3pALUHM HaHb cnyram

ero Tax mep3xo 6paAa x pcpaukeHne ero pa3,apaHo x nosepxceHo 6e) H socnamscx
rHesom H ApOCTHIO, nosenen npe,gcroxuakm, ,ga y6HIOT mnaAekuka.
,E(Hkepb xce ero npemHorlim ceTosamem H nexanmo yA3BHBLUHCA o norx6enx
He3J10611BOTO H HINTO xce 3HaRagero orpogaTe rukaxame. Pa3rHesascx y6o cimpaoH
121

a an Aukepb / CB010, pew: IlTo, Tbl, 6e3ymHa1, non46enb spara moero c so3,gmxamem onnaxxsaeum? Tor,ga 6or BAONGIJI mitepH clJapaoHosoil npemy,gpoerb,

ewxce npocsewunwx pe'le only csoemy, rnaronx: Hxxce spara Tsoero, fume
cero HeII0BHHHOTO oTpoTiaTe norx6enb a3 onnaxasato, HO TB0e, o, OTtie, 6e3yMHe

6eccnosecxe, Juice TA He roxmo genosexa, HO H 6ora Ha,g scex tienoseic 6bITH

rnaronewx. H xoukeum, Aa see Tx raxosa 6brrx 3HakoT H couepxcaT. Kaxo, npowy,
TpaneTHblii mnaAeHeik H Bcsucoro pa3yma x paccyxcuexxx HeRmywHii, spar Te6e
H

coTsoplicx? H KaK010 HellpHA3H1410 HJ1H spaxcuoko noAskoxeH 6paAy H pcpameHHe

'me npe3pem so3moxce? lipe3peime 6o mum H novreme, TOKMO OT cosepmeHHoro npoHxcouuT paccyxweHxx, iiecoro oTpoma cae BeCITMa He HmeeT. Awe nx
Ice, or a Mori, HCTHHHy cnosec mom AO3HaTH xoweum, 110BeJIII Aa npmecyr nperk

arpoaa Asa 6moua, exisHo 311aTOM, upyroe xce yrnHem ropsauxm HcnonHeHo. H
awe oTpoila npeAH36epeT 3JIaTO H oT6excHT orm, ABCTBeHHO noxaxceTcx, AKO
X

208

60Apocra

Capitolul al unsprezecelea

120

Despre Moise, Aaron Si Maria

Moise. Despre nasterea lui Moise 466, aruncarea lui in Nil de catre maid-sa
si aflarea lui de catre fiica lui Faraon, despre luarea, hr5.nirea si cresterea lui
in casa tat5.1ui sau spun aproape aceleasi ce sint cuprinse in Istoria
Iar despre fuga lui si scoaterea neamului israelit din Egipt multe vorbesc
nebuneste, felurite si pline de nascociri, pentru care ne-ar trebui prea mult
timp sa le numaram pe toate, dar vom spune pe scurt ceva din cele ce i s-au
intimplat lui Faraon.
Faraon. Faraon (la ei se spune firaun), stapinitorul intregului neam

faraonit, foarte mare si numeros pe atunci (ei cred ca tiganii de acum sint
de neam faraonit), nemaifiind multumit de domnia paminteasc5., si-a pus in
minte sa i se impotriveasca lui Dumnezeu si a vrut ca el insusi sa fie venerat de toti si cinstit ca un Dumnezeu. De aceea, el eel dintii si-a n5.scocit
pietre scumpe si si-a cusut haine tesute cu fir
o podoaba din margele
de argint si de aur. Imbracindu-se in ele si stralucind de mult aur si argint,
de margele si margaritare, cu mare ingimfare si trufie s-a aratat oamenilor.
Vazindu-1 toti pe neasteptate, au crezut ca este Dumnezeu si cazind la p5.mint

i s-au inchinat (de aceea a purta haine de matase si pietre scumpe si a se

inchina omului pin'a la p5.mint e acum oprit muhammedanilor, deli de la
aceasta regula sint scutiti sultanul si cei ce slujesc la palat). $i nu numai
capul si trupul, ci si parul din barba it avea Faraon impodobit la fel cu margaritare si pietre scumpe. Odat5., fiica lui 1-a adus la Faraon pe fiul ei adoptiv Musa (Moise), fiMd abia de trei ani. Faraonul, foarte magulit de frumusetea si vioiciunea x copilului, 1-a luat in brate. Moise, inspirat de Dumnezeu, s-a infipt cu miinile in barba lui si i-a sfisiat-o aproape toata, iar
pietrele scumpe si margaritarele le-a scuturat la pamint. La acestea, Faraon
s-a rusinat (pentru ca au vazut slugile ca an fost sfisiate si aruncate asa de
urit barba si podoaba lui) si, aprinzindu-se de minie si de furie, a poruncit
celor de fatal sa omoare pruncul.
Dar fiica lui, cu sufletul ranit de prea multa jale si mihnire pentru pierzarea unui prunc blind si nestiutor, plingea. Deci miniindu-se Faraon si pe

fiica / sa a zis: De ce, nebuno, plingi cu suspinuri pieirea vr5.jmasului meu?"

Atunci Dumnezeu i-a dat fiicei lui Faraon intelepciunea de care luminindu-se
a zis catre tatal sau: Nici pe vr5.jmasul tau, nici pieirea acestui prunc nevi-

novat nu le pling eu, ci nebunia si nesabuirea ta, tata, care zici ca esti nu
numai om, ci si Dumnezeu peste toti oamenii si vrei sa te cunoasca si sa
te considere ca esti astfel. Cum, rogu-te, ti s-a facut vr5.jmas un prunc de
trei ani care n-are nici o intelegere si judecata? $i de care neprietenie sau
vrajba fiind miscat a putut el sa dispretuiasca barba si podoaba ta? Caci
dispretul si respectul unui lucru yin numai de la o desavirsita.' judecat5.,
ceea ce acest prunc nu are deloc. Deci, daca vrei, tata, s afli adevarul cuvintelor mele, porunceste sa se aduca inaintea pruncului doua bliduri, unul p1M
cu aur, iar ce15.1alt cu carbuni aprinsi. $i daca pruncul va alege aural $i se
va feri de foc se va vedea limpede ca are folosinta intelegerii si a discernaX agerimea

Exodul, 2 i urm.

209

121

HmeeT yxce ynoTpe6neHHe pa3yma H paccmoTpeHHA. Ante ace rub npenH36eper

nage 3naTa, 6e3 cymHeHHA BCAKOr0 norpenteHHA H npec-rynneHast HenosHHeH ABIITCAD5.

Tyamecmeo MmIceoeo. CHM yHeutaH, cPapaoH nosene na 6y,ReT no cnosecH

nutepe CB0eA H TaK0 npinteceHmm 6mHuntm 6.rilonam, MOCICerl OTBeinTbIMH
pyxamx yrnHe H3Hmatue H a6He B poT aKM st6noxa KO mcymemno marmite, =Imo
pang A3bIK ero TaK ONOKeCA, AKO B cosepateHHom Ho3pacTe He MOr 'IRCTO rnaronaTH.

Nem Moficeoe. tiyneca Mortceem conenaaame He eMy, Ho xce3ny ero, eroOT 6ora naHHa Hmestme, npwarratoT. Maio He Bee TeX COtHICJIAIOT, xoTopme
y Rae nonecTsytoTc51, HO II0 HX ynoTpe6neHHomy o6mtlato, B cTpaumme yeTpokumne
4a6ynbt. BepyloT, AKO Moiled-1 Ha Typu-Curia (cline HapHuatoT ropy CHHaticxylo)
Teepam, TO ears Bemxua 3a6enz EnH 3axoti 6oroM HanticaHttmil npum.
NCe

Teepam. Knuey )ice 3axotia Tonamt Hempautm rnarontoT 6mTH, AKO ensa
mouttt 70 Hep6monam 6pemst est HOCHTH (o6ame J10)103 C1151 He Myxammenosa, HO
ma.a.myduemoe ems). 110 B35ITIIII DKe x-HHrkt 3alcoHa, Moriceil BHJ! B Heil ,IlyX013110,
ant C npertmcoxoii ropm cmoTpm, TOJIHKHe Haponm, AKO HM Ha HOIDIX, Hil Ha ropax

HmetuaTHcA HM. 14xxce H Haut, nonpocHn 6ora, rnaronst: 0, 6mIcel Kaxvie cyrb,
CHU TORT, 6ectutcneHHme Haponm, xxxce nxua CHAIOT AKO COJIHIle? MOJI10 T5I, 6oxce

ante BO3MONCHO ecTb, comopH MA ,11a. 6yny HM npopox. OTHeata 6or: CHe He
122

6yner, 3aHe monge mut CyTb monHe MyxammenoHm. Haim HocnpocHn MoCiceit:
0, 6oxce, H npyrxe Hunex Haponm, ime aHrenam TBOHM npxmetuatimecsi / Rime
meHbatero OT HHX CH5111115I cyme, TB XBaJI5IT H II0KJIHHAIOTC51. KTO y6o CyTb OHO))

OTHeuta 6or: Torowne cyrb Myxammena. Tpentueto MoHCeH HonpocHn 6ora:

0, 6oxce! H TpeTHrt mrAcny Hapon, mice B Ale341thaX (B HeptcHax) HenpecTaHHo moJIHTBM nponHHaeT H B Beni:mom y Te6e ecTb nocTornicTse. Arne xotuenn4, Han CHM
MA nocram4. Eor oTHetua: Han atm Ho npasny TA He nocTaHnto, Ho ante xouteunt
TOMy coothilex 6bITII, npocH na CHe Te6e napcmyto. Ho BHema NCe Moficert cero

HonpocHn OT 6ora, 6or pew eMy: CoTHopH HcnosenaHHe Hepbt ero, cHpe,H,,
AKO Hem, 6or xpome 6ora H Myxammen ecTb ripopo ero. Tor= He mano ocicop6Acst Mociceil pew: KTo ecTb Myxammen OHblii, noxaNcH mHe, na noHe mute ero
y3pto. BeM 6o, AKO HYDice nono6Horo Te6e, HIDKe HamecTHHica HRH Be3Hpst Hmatutt.

XoTsi MIIIIOCTHB K Mortceto, 6or o6a,te rpo3Ho no3rpeme, rnaronst: Awe He 6mx
oTnyc-run Te6e rpex, npexne naxe CJIOBO me He H3bine OT yCT TBOHX, Ho npaHny
6bin 6b1 ecH rpexy noHHHeH. HmHe ice corpeuteHHe K npecTynneHHe THoe He y3pIO,
ante HcnonecH meHe 6ora 6bITH H Myxammena npopoxa moero, HHaKO 6o cyntudi
neHb rpo3Hmit Te6e H crpannimii 6b1TH no3Haeunt. C
ontopitH y6o HcnonenaHHe
Hepm MoHCeii, oTnyuteHHe rpexa nonytuut H B coo6uteHHe pa3ymHoro mom Myxammenona nputrreH ecTb.
Hporgee Moriceto c He6ecH nocnaHHbIIi Teepam He MHO 9TO ecTb, TOKMO
Aonarmeme 3alcoHa ABpaaMy naHHoro (Rico Pitman= Hocnomnityxom). BepyloT
ace, AKO Bee HcpaHnT5tHe Heportamum MOriCeI0 H Tomy nocnenytomax npopolcoH,
AKO npennonHTenert 3atcoHa Hmemukra H 3anosenH ero CBATO CO6JITQL(IIMH naxce

no XpticTosa nplunecTHH.51 H esaHrenbctcoro ygeann B Tomxce MaceoHom 3axorte

npe6tonnHH, crtacemm 6bITH llmyT H yTHepKrtatoT, 51K0 B paBEIOM npormm MyCJIH-

210

mintului; tar daca va alege mai degraba focul decit aural se va arata Ma
indoiala nevinovat de vreo greseala sau calcare de lege".
Gingavia lui Moise. Lasindu-se convins, Faraon a poruncit sa se fad
dupa cuvintul fiicei sale si astfel, cind au fost aduse blidele, Moise cu miinile
deschise a luat carbunii si indata i-a bagat in gura ca pe niste mere bune de

min cat. De aceea limba lui s-a ars atunci in asa fel incit la virsta cind s-a
desavirsit nu putea grai limpede.
Toiagul lui Moise. Minunile f5.cute de Moise ei nu i le atribuie lui, ci
toiagului pe care-1 avea dat de Dumnezeu *. Ei urmeaza aproape toate cele
ce se povestesc i la noi, dar dupa obiceiul lor, imbracindu-le in fabule inspaimintatoare. Ei cred ca Moise a primit Tevrat, adic5. Vechiul Testament sau
Legea cea scrisa. de Dumnezeu pe Turi-Sina (astfel numesc Muntele Sinai) 487.

Tevrat. Iar Cartea Legii spun ca era atit de mare, incit 70 de c5.mile
abia puteau sa-i duc5. povara ,(dar minciuna aceasta nu e a lui Muhammed,
ci a ta/mud4ti/or) 488. Dupa ce a luat Cartea Legii, Moise a vazut in ea cu

duhul, ca si cum ar fi privit dintr-un munte foarte inalt, atitea popoare,

incit nu incapeau nici pe cimpii, nici pe munti. Vazindu-le, 1-a rugat pe
Dumnezeu, zicind: O, Dumnezeule 1 Ce fel de popoare atit de numeroase
sint acestea ale caror fete lumineaza ca soarele? Rogu-te, Dumnezeule, dad
este cu putint5'., fa-ma sa le fiu for proroc". Raspuns-a Dumnezeu: Aceasta
nu va fi, pentru ca popoarele acestea sint popoarele lui Muhammed". Iarasi
a intrebat Moise: O, Dumnezeule ! Am v5.zut si alte popoare care, amestecindu-se cu ingerii tai / si nefiind de o stralucire mai mica decit ei, te lauds
i ti se inching; cine sint acestea?" Raspuns-a Dumnezeu: Sint ale aceluiasi
Muhammed". A treia oars a intrebat Moise pe Dumnezeu: O, Dumnezeule !
Vad si un al treilea popor care face necontenit rugaciuni in mezcide (in biserici) 469 i se af1a in mare cinste inaintea ta. Dad vrei, pune-ma peste acesta".
Dumnezeu i-a raspuns: Cu adevarat nu te voi pune peste acesta, dar daca

vrei sa-i fii partas lui, cere sa-ti daruiesc acest lucru". Dupa ce a cerut

Moise aceasta de la Dumnezeu, Dumnezeu i-a zis: Fa marturisirea credintei

lui, adic5.' : u Nu este dumnezeu afar5_ de Dumnezeu si Muhammed este pro-

rocul lui ". Atunci, simtindu-se nu putin jignit, Moise a zis: Cine este
acel Muhammed arata-mi macar fata lui, sa i-o v5.d. Caci stiu ca nici ase-

menea tie, nici loctiitor sau vizir nu ai". Desi milostiv fata de Moise, Dumne-

zeu a tunat ingrozitor, zicind: Dad nu ti-as fi iertat p5.catul inainte de

a-ti fi iesit cuvintul acesta din gura, cu adevarat ai fi fost vinovat de p5.cat.
Dar acum nu voi cauta la greseala si far5.delegea ta, dad ma vei m5.'rturisi
pe mine ca. sint Dumnezeu si di Muhammed este prorocul meu. C5.'ci altfel,
af1a c5. ziva Judecatii iti va fi groaznic5. si infricosat5.".Facind aceasta martu-

risire de credinta, Moise a primit iertarea p5.catului si a fost socotit partas

al poporului celui ce-1 cunostea pe Muhammed.
Mai departe, Tevrat cel trimis lui Moise din cer nu este altceva decit
completarea legii data lui Avraam (dupa cum am amintit si mai sus). Ei
cred ca toti israelitii care au crezut lui Moise si care au socotit pe prorocii
ce i-au urmat aceluia drept c5.petenii ale legii si care au p5.'zit cu sfintenie
poruncile lui si au petrecut in aceeasi lege a lui Moise ping la venirea lui
Hristos si a invat5.turii evanghelice vor fi mintuiti. Si afirma ca se vor arata
inaintea Judecatii lui Dumnezeu intr-o fericire ega1a cu a celorlalti musul* Exodul, 4, 1-5; Coran, XX, 17-2 1.

211

122

maHam 6aascelacTse npea cyaaurem 6osamm no,11 3HameHem Mo liceoBlam, MeNC,Ay

COJIBELeM, nyHoio H lipOrDIMH 3se3aama CHAIOIge ABHMCA H 60)1CIIHM o3apsema
cseTom, 6ora npocaawasTa HMeIOT, o Hmorce mHoscarunas 3pH B mane 0 eocxpecenuu.

ropyM. AapoHy sce3a orbemmoT myxammeaaHe, erosce MoHCeio, AKO peXOM,

;tapers),
CBSIIIIeHCTBa emy Harcoero sce npaniacyroT, 3aHe Harcaxosce 1103HalOT
cssaleturagecxoro nocTameHas. Hporree 3a BenilKoro npopoxa H 6paTy cBoemy
Marcelo cnocneamaxa H Hapoaa nyaeracicoro ynpasaTeas H cyamo Bmec To xadu
coaepscaT ero H 110'111TalOT.
123

MepueM. Ho rime Kypan BBHoe ecn. o6inero Bpara BoaxHoseHae He mosceT

61am, aa He o6HascaT xoraa maancapy x JDICHBOCTIO H ce6e camoro asufsa H JDICX
oTua 6bIllt He H3151BHT, Ileco paaa OHy10, 'mice Kpaijyalli H noximaaloulaa H3 C6Aulennozo nucattuit crpomagan acTopako, Ha maao 'iTO o BpeMeHH, matie H maTepaa

paccpicaas H imas Bmec To Imp( npeaaaras B rpy6eCnuem If npocTeilmem apanacom

naemeHa, Talc cxra.curasFam sicopeHaa nocaeaoBaHaem,511C0 Hm He npaaepscaaraacs
Kypana name H3BOJIMOT oTpasy MICH oTsepcToio noraornaTa ropTamno, Heave
CJIa,EIOCTE HCTHHHbI XOTA mano BKyCHTH, tiTO oT cero sisciseHHee noica3yeTcs. Mapaam

6o (am MepHeM) cecalpy 6Fani MoHCeio H AapoHy raaroaeT Kypan. BepyloT sce
myxammegaHe, AKO Tas Kite ecn. Mapaam, man( rocnoaa Hamero Hacyca XpacTa
H ante KTO XOTA nor xortaamiero npeanoscan 61.1 HM Bpemene H Jara HecxoacTso,
HINT() )Ke OTBeTCTBylOT, TOKMO Ha cmepTHyro Ka3Hb OCy)K,LIalOT. Ilponee sepyroT,

5ilco npe6aarocaoseHHaa Focnoaa Hacyca Xpacra. mant Mapaa 6}acTb cssiTas,

npexracTas, npeHenopotacas gem, nage Dice mHoropa3ymHee H 6aarogecTHee Hercaax
epeTILKOB. FnaromoT 6o H acnoseayroT, snco oHa Rai( npescae poscaecTBa, Talc

no poscaecrBe =Bolo npe6FacTs, oT ayxa cBsTa asp:Imola:am 6aarosecTaem BO

Acpese 3agana H BmineecTBecTBeHamm 'IRHOM Hacyca rocnoaa poaaaa.
B Haperpage, Bo AHri cyaTaHa Myxaine,oa, 6mc Tb Hex To TypaH myx 3eno
ylreamil H Hayxe clarcivrecxoil muoro npaescamail, race gamma c cBcnamx y'IeHHKaMH
(6e 6o claicialca ytutreab s uncone cyaraHa CyneilmaHa) o poscaecTse thicyca Xpacra
H o aeBcTBe npe6aarocaoseirmaa aeBbi AacnyTosame xx H 3a TO, AKO pew, tiTo
mosceT aosoAama H HCKyCCTBOM noxa3aTa, RICO BCAKa5I gesaaa 'Tome cosoxyrmeHas

c myscem 3aganl mosceT, oT cBoax ca premucos npea my0muem o6BaHeit H B se3apcmai3 =sail npaBeaeH 6bicTL. BonpomeH )Ice 6Fas, eiia all Taxosme o poscaecme

Hacyca XpacTa c yqemlicamir csoama nperats contopaa,

'ITO

cne eCTeCTBeHHO

HJIIi XliTpOCTI110 mosceT 61aTa, aa aeBa Heno3Hasuras mysca 3atian4 B03M0)KeT.

OH He oTpe,recs, nage sce noaTsepga, MarOJIA, AKO TO 3KCIlepliMeHTanbllOxxx
Aosec-rx mosceT. 11To cm.unas, 6e3 ymegaeHasi H mHoscailluero HCIIMTaIIHA, ToTtrac
AM) mypmada, TO eCTb omepruierocs espelma, Ha cmepn. ocyiUiilIa. H Taloa 'well
span./ nIKOJIbI ero masa emy yceiieHa 61.1cTb.
3pa o ceM npocTpaHHee B Hama ,aeopa Ommancicozo Hcmopuu H 3):Ie HIDKIlle,
B raase 0 npettucmou deee u Hucyce Xpucme Cnacumeite.

Illya Plituac. HHcyca Halms:Ha no Marcell a no Hem Heuaca (Hnitio) BO

124

npopozrecTse Hacaeamoca, erosce salsa xo anrenom OT / 6ora npeFreceHa H aHortra

B IconecHane IMMO OrFfeHLIMH XOHbMH Bo3HMa 6LITH Beppor.
x xapio
xx npemie raopame
xxx B camom mac

212

mani, sub steagul lui Moise, stralucind intre soare si luna si celelalte stele
si ca luminati de lumina lui Dumnezeu vor pros15.'vi pe Dumnezeu. Dar
despre ele vezi mai multe in capitolul Despre inviere 47.
Horum. Muhamedanii au luat toiagul de la Aaron 471 i 1-au daruit lui
Moise, dupes cum am spus 472. Nu-i atribuie nici o preotie, pentru ca nu

cunosc asezamintul preotiei. In rest, ei it tin si-1 respects ca pe un mare

proroc si ajutor al fratelui sau Moise, conducator al poporului iudeu si jude-

cator in chip de kadi 473.

Meriem. Deoarece Curanul este in chip v'5.dit insuflat de vr5.jmasul
obstesc, nu se poate s5 nu-si descopere masca x minciunii / si sa nu arate c5.
este minciuna si tats al minciunii. De aceea a ticluit acea istorie pe care,
rapind -o si furind-o din Sfinta Scriptures, fares a tine seams de timp, rinduiala
si materie si punind uncle in locul altora, printr-un procedeu atit de fericit
a sadit-o in neamul cel foarte grosolan si simplu ar5.besc, asa incit cei ce se
tin acum de Curan prefers sa inghita otrava minciunii cu gitlejul deschis
decit sa guste cit de putin din dulceata adevarului. Lucrul se arata si mai limpede dintr-aceasta: Mariam (dupes ei Meriem), zice Curanul, este sores lui

123

Moise si Aaron *; iar muhammedanii cred c este aceeasi Mariam ca si Maica

Domnului nostru Iisus Hristos 474. Iar daces cineva, fie si in mod conditional,
le-ar arata nepotrivirea timpului si a persoanelor, nu raspund nimic, ci numai

condamna la moarte. Ei mai cred ca binecuvintata Maria, Maica Domnului

Iisus Hristos, a fost sfinta, preacurata si preaneprihanita fecioara, insa in
chip mult mai intelept si mai pios decit unii eretici. C5ci ei spun si marturisesc
ca ea si dupes nastere a ramas fecioara ca si inainte de nastere, ca a z5.mislit
in pintece de la Duhul Sfint prin Buna-Vestire a lui Gabriel si a n5.'scut
printr-o rinduiala mai presus de fire pe Domnul Iisus.
Era in Tarigrad, in zilele sultanului Muhammed, un barbat turc foarte
invatat si foarte staruitor in stiinta fizicii, care (fiMd dasc51 de fizica.' in scoala

lui sultan Suleiman) avea uneori disputexx cu ucenicii sai despre nasterea
lui Iisus Hristos si despre fecioria preabinecuvintatei Fecioare. Iar pentru ca
a zis ca poate demonstra si arata practic ca orice fecioara poate zamisli fares
a se impreuna cu barbat a fost invinuit de discipolii sai inaintea muftiului 475
i adus la divanul vizirului. Fiind intrebatdaca a avut cu discipolii sai asemenea dispute despre nasterea lui Iisus Hristos, daces e firesc sau doar o
siretenie ca o fecioara care n-a cunoscut barbat sa poata z5.misli, el nu a
tag5duit, ci a intarit, zicind ca acest lucru 11 poate demonstra
experimentalxxx. Auzind acest lucru, Vara zabava si multa cercetare, indata
1-au condamnat la moarte, ca pe un murtad 476, adica evreu renegat. Si
astfel inaintea usilor colii lui i-a fost taiat capul.
Vezi despre aceasta mai pe larg in a noastra Istorie a Curtii Otomane**
i aici mai jos in capitolul Despre preacurata Fecioard fi Iisus Hristos Mintuitorul 477.

Ilias. Ei ii cred pe Iisus Navi 479 urmas al lui Moise in prorocie,

iar dupes el pe Ilias (Ilie) 479, pe care it cred mutat / de viu la ingeri de
catre Dumnezeu si uneori purtat in c5.'ruta de cinci cai de foc.
chipul

xx purta controverse
xxx chiar cu fapta
Coran, XIX, 28.
D. Cantemirii Increments atque decrements Aulae Othomanicae, II, 4, ann. q.q.

213

124

TaM3e. 0 cy,ngsa H manoro Hem, y myxammenaHoB Bocnobumamisi, Kpome

Cameo Ha (no la Tam 3e), o Hemwe 5acHoBTopHa5 noBecrb Ben.wKoio coneparrHca
KHHFOIO, rnaronloT )Ke no cBoilc-rBy nwriBoc-TH, AKO TOR engnoro BpemeHe c Xocpoem H c HITM TAACKHe BOI4IIbI H npecnambie no6enbr Hmen. OT Kyny HM npncnome

ecTb: jupuea 3eMaHeu Keddscpee mep3u6autu ey Tarki3en Xoutpee Tope HRH HocmacTnHBan Has( BpemeHa, B MAW KpaBen X CaMCOH H Xocpoii ACnssay.

Tnasa emopag Habecgmb

0 TVs Hge, Costomoxe H npurimx

,Traeud. ,gaBwka. BepyloT no 14AHH HacnenHaKa 6bITH B nape npopomecTsa
Ha napcmo HynericKoe H36paHa (o Cayne )Ke HHKoerowe umetor H3BecTku0 Hmeswa
K TOMy OT 6ora BAHAHHy10 npemynpocrb H KpacHocnowre H HOBble Han Hcamga
3e66yp(17cartmupb TaKo Hap Humor) MOJIIITB nocTaHoBneHHB, capemb KaKHM o6pa3oM

nomKeHcTsyloT menoBenbi enHHoro 6ora Bcex mxpos TBopu,a cnaBHTH, xBanHTH,

ymH.TIOCTIMUITH. K oHblmwe H CHA cnoBeca HpFLTIONCHBIlla: 0, ,L1aBline! aKH.

6b1 Gor rnaronan K HeMy, a3 co3nax menoBeKa a Menosexa pagH Mum, Anamy ACe
MyxaMMe4a pang gax nnoTb H oT nynni moesi owHBontopHx, ero, na HecymHemo
owHonaeT Bpaga gyluH rpeininax Hcnensuoinero, TO eCTb Myxammena. Cxa3ytoT
eine, AKO OH
,Ekaim4,11 limen MAMMA H 3eno HH3Ka13 Mac, oTKyny 6ACOBblii
B mycHKHH rnac Ha3bn3aeTcH y HHX daydu, TO eCTb OtaaBbI,LLOBCKHrl>>.
Cynerimau. YTBelinK)IAIOT, AKO COJIOMOH (KM CyJIeRMAH) He TOKMO npopomecTBa

;tap H napc-rBo no cane csoem HacnenoBan, Ho H Bcero Kpyra 3emHoro 6bIeTb moHapx OT TanmyngcTos npeabnlemluil Myxammen paBH010 C HIIMII 6opeTcB B
CO,IHHeHl414 elia6yn Bormoio, KTowe H3 HEX Bern :La nocToHH ecrb, wraTenb OT n pen-

n oweHabix na paccynwr. MyxammenaHe BeppoT, suco Co.nomoH BnanbriecTso

125

}Men Hag mo,ubmx, ,Reivioxamx, rxraHTamn (luxe oim due Ha3b1BaloT), Han 3Bep brat
CKOTaMH, pb16amH H HeceKombrmH H Bcex 513bIKI4 / pa3ymen H ccopm kIX pasHo,
AKO H Menoseqemme paccpKgan H B 6eccnoBecHbix )KHBOTHbIX cnpaBennxBocTb
3axoHa 60ACHSI HCHOJIHAJI (MHAT 6o 011H, AKO BCA )KRBOTHAR csoficrBembi rnaronamn
,
npyry HamepeHati cBoxx. coo6nienHB o6pa3 HmeloT). CKa3yiar, 51K0 mewny
mllowarnuHmH ero, Hxwe Hmonne, weHamH H nonnowBurtamH, enyHa &Ana HmeHem
EeAXb13, npeKpacHeilman name Bcex weH, enwe pang nio6BH B pa31113IX cTpaHax

mHorHe H pairalmHble, cnoco6Hem H neilmom rx.raHToB H nemoHoB, yM menosemecxxii npesocxonBuwe nocTpoHn nonaTbr, BepTorpanu 14 rpanbi npocTpaHHaulm. 14 mime y6o H3 KameHe nopcimpHoro, 44H131e H3 xpHc-rana, mime )Ke n3
3naTa H cpe6pa. Mew pang aule bge accHpHilcKHx, nepcHncmix, rpemecmx ApesHaulm 3naHHII me -nH6o cnenbi 3PATCA, BCA 011a51 COJIOMOHOBO neno 6b1TH Hen-

wpm'. XpaM HepycanHmcxxil, erowe ConomoH B 40 uenbix rows cocTpoHn H

HasyxonoHocop (vim Ilyxmunnacup HapHnaembiii) pa3opHn, E3npa )ite 1336Hoskin, Tar BecnacHaH naKa onposeprn, KOHCTaHTHH BenHKHrt eine BoccTamui
(noroM HynHaH AnocTaTaxx pacKonaTH noBenen, Twice B nocnengHe HycTHHHaH
x nopmoit
xx Crrcrynagx

214

Hamze. Despre judecatori nu e nici cea mai mica amintire la muhamme-

dani afara de Samson (dupa ei Hamze) 480, a carui povestire fantastica e

cuprinsa intr-o carte mare 481, insa spun, dupa cum e firea minciunii, ca acela

a fost in acela0 timp cu Chosroe i a avut cu el razboaie grele i victorii

preaslavite. De unde i zicala for : Diriga zetnanei kedjrev terzibasi vu Hamzel

Hosrev, adica Vai ! nefericite erau timpurile cind au trait croitorul x Samson
i Hozroe" 482.

Capitolul al doisprezecelea

Despre David, Solomon si altii

David. Pe David 483 it cred ca este urmaul lui Ilie in darul prorociei
i ales imparat al iudeilor (despre Saul insa nu tiu nimic) 484, avind pentru
aceasta intelepciune data de Dumnezeu, vorbire frumoasa i scriind in Zebbur (astfel numesc ei Psaltirea) 485 noile rinduieli ale rugaciunilor, adica in
ce fel trebuie sa-1 slaveasca, sa-1 laude i sa ceara milostivire oamenii de la

unul Dumnezeu, ziditorul tuturor lumilor. La acestea adauga urmatoarele

cuvinte (spuse parca de Dumnezeu catre el) : O, Davide ! eu am zidit pe om
i pentru om lumea ; iar lui Adam de dragul lui Muhammed i-am dat trup
i 1-am facut viu din sufletul meu, pentru ca fara de indoiala sa atepte pe
doftorul care vindeca sufletele pacato0lor, adica pe Muhammed". Mai spun
ca el (David) avea voce puternica i foarte joasa, de unde vocea basului la
ei, in muzica, se nume0e daudi, adica davidica" 486.
Suleiman. Afirma nu numai ea Solomon (la ei Suleiman) 487 a motenit de la tatal sau darul prorociei i imparatia, ci ca a fost monarh al intregului glob pamintesc. Muhammed, inelat de talmudi0i, se lupta cu ei pentru

nascocirea fabulelor cu un razboi egal; iar care dintre ei merita cununa s

judece cititorul din cele expuse. Muhamedanii cred ca Solomon avea stapinire peste oameni, demoni, giganti (pe care ei ii numesc div) 488, peste fiare,
dobitoace, pe0i i insecte i cuno0ea limbile / tuturor, iar disputele for le
judeca la fel ca pe cele omene0i i implinea dreptatea legii lui Dumnezeu i
intre vietuitoarele cele necuvintatoare (caci ei cred ca toate vietuitoarele
au graiuri proprii i mijloc de a-0 comunica una alteia gindurie lor). Mai
spun ca printre femeile i tiitoarele lui cele multe pe care le avea era una
cu numele Belhiz 489, mai frumoasa decit toate femeile, i ca pentru dragostea

ei a construit in diferite tari cu ajutorul i cu munca gigantilor i demonilor

multe i felurite palate care intrec mintea omeneasca, gradini i cet5.ti largi,
unele din piatra de porfir, altele din cristal, iar altele din our curat sau argint.
De aceea, daca se vad undeva urme de cladiri din vechime, asiriene, persane,

grece0i, toate acelea le socotesc ca sint opera lui Solomon. Templul din
Ierusalim, pe care Solomon 1-a construit timp de 40 de ani intregi, pe care

Nabuhodonosor (numit la ei Puhtinnasir) 490 1-a darimat, Ezdra 1-a renovat,

Titus Vespasian iar5.0 1-a darimat, Constantin cel Mare iar 1-a restaurat, apoi
Iulian Apostatulxx a poruncit sa-1 sape i la urma Iustinian cu mare cheltuia1a
x cusatorul
xx Lepadatul

215

125

c Ben HicHm micniineHHem nocco3nan, mice (xpaM) H Hbnie ecrb BeppoT Toroncne
COJI0M0Ha nepnerinioe 3naHHe 6biTH) H 6aCHOCJIOBAT, AKO TpricninHXC51 B gene
Tom He tienonexon, HO XteMOHOB immix. Bo gaope 011051 Hepicne eCTb CT0.1111 143

envmoro B ,LIOJITOTy, ullipory H rny6HHy Henoro nopcinipHoro mpamopa, cyniero

B BbILLIIIHy 35, B I1114pHHy )Ke B nonyxppiam 4 nalcreil, erowe cica3poT
6b1rn 113 nanenakamx 14HAH11 CTpaH nceHolo nemoucicomx, H ewe cymeio
Henpa3nHoio, mice Benmcoro pax( paccrosmng mecra, erga 3a Tnroc-rb
gpeHoHonteHnsi H TOJIb BeJIIIKOTO CTOJIIIa, lace am He 'me HecHocHoe 6bICTb 6peMSI

K Hagany II0J10)KeHHA ocHonamil npncnem He Ho3moNce npeg COJIOMOHOM o neHOCTII H Henoc.aymaHHH eIi noHomaionmm HeolIOHOILIeHHMil niio H3Bepnce H TOTO
pang CTOJIII TOR 51K0 He1114CT131i1 H K geny 6oxano HenpncToinimil Hme HeH 6bICTb,
HO BO yor4I4BJ1e1114e 3p511.1414X nonegen COnOMOH, ga ripen HaepbmH nepicormbimi4

nocrawneH 6yneT.
BeppoT nam, AKO OH (ConomoH) H neTpam noneneamue H Temit aicH xonecHIMeF0 ceps C HaJ10)KEIHI4e10 awn) Eexbi3olo BO3HMbIrl, mxp axes B momeHTe o6xoncname. Ho CHA OT HCTHHHOr1 J1)104 Kypauoewil ncHee ABATCA. A HaHna'ie OT 1-11aBbI,

1 26

since Cinatia HannHcyeTcn, B icoropoil rnaroner, sum Conomoll co6pan Benmcoe

noticxo gemoHon, genonexon, 3Beperi H nTmi. Heubm nce HenoxopHami oTnyinniinecn or / Conomoaa orcTyninua mice (6encame) o6peTolua aim pexy myx nocnenytoumx COJIOMOHy H peKoma: (<0, BbI, myxH! BH11)411Te B )101.THILIIa Barna, na He
corpeT Bac COJIOMOH 11 BOrICK0 ero. Ha GRA Helms{ myxa BOCCMeACA H mano 110TOM

nce nTimbi 6biame o6peTomacn BO o6o3e ero, myxa xce oHan H11. 14 pene COROMOH:
0.1TO cHe monceT 6bITH AKO MyXH He mnicgy? Ka3H10 10 H many en oTceicy 11J114
no3nacT Mae cnonoxx, 110,1TO TOJIb nanetie OTCTOHT. 51imen nce myxa H pene: Hayinixcn a3, o, uapio, ewe TbI He semi. IlpHxoncny 6o K BaM 113 CannH C HCTHI111131MH
BecTbmn, 3aHe o6peTox )K Hy nmH o6nanaTenumuyio (mcpanaercn 6acHOTBOpHO
B Ilcmoputo Lfapuybi Caeocutt, "o)Ke nplimeniun BHneTH cnany H cnbnuaTH npemy-

J:IpocTb ConomoHony, Cenuiefuwe npenaer 17ucatnte) H rioHyni4x Io H mon en ;la

He 'ITAT COJIHI1a, HI1)Ke xoro HHOTO, 'Tome 6ora H nporman.
14 Ha HHOM MecTe rnaroner, AKO tiepnb H3BeCTI4JI nemoHam, ITO ympe (icoTopme cnona OT TOJIKOBHHKOB TaK0 minaratoTcsi): COJIOMOH nonnepanwn We3.TIOM,
TOJIb nHe3anHoto H T5UKK010 06SAT 6bICTb 60J1e3H1110, AKO a6He H3niue, 6oncecr-

BeHinam nce nynom Ha 3emni0 He ynane. ,E(Hanonbi y6o cnyncaumx eMy awn=
ero cTonma, mmixy, 51K0 cni4T; 'mina p0,711113CA OT 3eMJIH nepnb, )1Ce3JI, Ha Bemnce

onHpainecH Conomoli non-bnne H a6He ConomoH ynan. Torna npH6erme nemoHH,

ypa3ymeina ero pice ymepma H c BenHeio panocTino orcTynHinne, orrone naicH
nenonexom npen TrsopHTH Hagauia. H CHA H3 mHoncarimax B xpaTue peneHHan,

nononbHa ga 6ygyr.
Hoe. B naCaHHH HOBJIA CO ,L(HaBOJIOM nOLBHra a HeripeononeHHoro Tepneimn ero, xpenocTH XCe riymenHbui H ynoisam{si Ha 6ora nocnenpoT Cesfulennomy
17ucatiwo sepyioT 6o AKO H 011 6bin OT xmcna npenycTaanembix myxammenaHon.
CJIy9HC51 HaM 411TaT14 HeKHI4X xplicrHaHcicHx nHcaTeneci, mice egmHoHmeHc-rBOM o6maHyamecn, MHAT, AKO TypicH Ha nperpankuT KOHCTaHTI1H0110J1bCKOM OT
Ailasony COMMICellH010
XX OTBeT

216

1 -a rezidit, care (templu) este si acum 491, it cred ca este cladirea cea dintii

a aceluiasi Solomon si basnesc ca a avut ca muncitori la lucrarea aceasta

nu oameni, ci demoni. In curtea acelei biserici este o coloana dintr-o singur5.

bucata de marmora de porfir, intreaga in lungime, latime si in5.Itime,
avind 35 de coti, iar latimea semicercului de 4 coti 492. Spun ca aceasta e

adusa din tarile cele mai indepartate ale Indiei de o femeie demonise x,

ba inca si gravida, dar ea n-a putut sa ajunga la inceputul lucrarilor temeliei

din cauza distantei mari a locului, a greutatii sarcinii din pintece si a stilpului
atit de mare care insemna o povara insuportabila. Si cind o dojeneau in fata
lui Solomon de lenevie si neascultare, ea a lepadat copilul inainte de vreme
si de aceea stilpul acela, ca necurat, a fost socotit nepotrivit pentru lucrul
lui Dumnezeu, dar Solomon, spre uimirea celor ce priveau, a poruncit s5. fie
pus Inaintea usilor bisericii.
Iarasi cred ei ca el (Solomon) poruncea vinturilor $i. ca, purtat de ele
ca Intr -o caleasca, sezind cu tiitoarea sa Belhiza, inconjura lumea intr-o clips.
Insa acestea vor aparea mai limpede din adevarata minciuna a Curanului
i mai cu seamy din capitolul intitulat Masa *, in care se spune c5. Solomon
a adunat o mare ostire de demoni, oameni, fiare si pasari. Iar unii nesupusi,
departindu-se / de Solomon, s-au retras si (fugind) au vazut mustele urmindu-i lui Solomon ca un riu si au zis: O, voi, mustelor ! Intrati in locuintele
voastre ca sa nu va striveasca Solomon i ostirea lui". La acestea o musca
a ris, iar ceva mai tirziu, prefacindu-se toate in pasari, s-au aflat in tabara lui,

afara de musca aceea. Si a zis Solomon: Ce se intimpla, nu vad musca?

0 voi pedepsi si -i voi taia capul sau imi va da seamaxx de ce ramine asa de
departe in urma". Si a aparut musca si a zis: Am aflat, imparate, ceea ce
nu stii tu. Vin la voi din Sava cu vesti adevarate, caci am aflat o femeie
care domneste acolo (se strecoara aici, ca in povesti, Istoria impartitesei din
Sava, care, cum ne transmite Sfinta Scripturd * *, a venit sa vada slava si sa
auda intelepciunea lui Solomon) si am silit-o pe ea si pe poporul ei sa nu
cinsteasca soarele, nici pe altcineva decit pe Dumnezeu", si altele 493.
Si in alt loc zice ca viermele le-a dat de tire demonilor ea a murit (care
cuvinte se spun asa de c5.tre interpreti) : Solomon, sprijinit in toiag, a fost
cuprins de o boala atit de neasteptata si de grea, incit indata si-a dat sufletul, dar printr-o minune dumnezeiasca n-a cazut la pamint. Iar diavolii care
ii slujeau lui, vazindu-1 ca sty drept, socoteau ca doarme ; atunci, nascindu-se din pamint un vierme, a ros dedesubt toiagul pe care se sprijinea Solomon si indata Solomon a cazut jos. Alergind demonii au inteles ca a murit
fugind cu mare bucurie, au inceput de atunci sa face r5.0 oamenilor ***.
Ajunga-ne insa acestea spuse pe scurt din cele foarte multe.

boy. In descrierea luptei lui by cu diavolul, a rabdarii lui col i neinvinse, a tariei lui sufletesti si a nadejdii spre Dumnezeu4*, ei urmeaza Sfintei
Scripturi (caci ei cred ca si el a fost din numarul muhammedanilor predestinati) .
Ni s-a intimplat sa citim pe unii scriitori crestini care, inselindu-se din
cauza numelor identice, socotesc ca turcii, in suburbia Constantinopolului
u

unit, cu un diavol

xx raspuns
* Coran, XXVII (Furnicile), 17

** /// impdrati, 10, 1 13.

qi

urm.

** Cp. Coran, XXXIV, 14.

d* Coran, XXI, 83-84; cp. boy, 42.
217

126

xMeHH EI0611 EHcapu (raKo OH11 HOBa Ha3b1Bal0T) npo3HaHHom, rpo6 Ho Hiles no-

cemator H noggraior, o6age zia He B noca,rly gm 6yner, cite Hecrb xcrximo. HHKOA11)Ke 6o cero ryour B CBOH.X peKnit 6aCHOCJI0B1151X (XOTA HIPITO)Ke Tax HOXBa.J1bH0
H

ynorpe6wreabHo y myxalvimenaHoH, suco)ice BbrMbILwIeHHe 6acHeil). CKa3yl0r,

AKO Eho 6u Eficapu (To ecrb Hos HOM01111114K), eroxce milsrr nexcarx Ha npenpegeHHom
mecre, 6mn 3HameH0H0cen X AMaCUU xa.aug5bi, mice B o6nexcalrxx KoHcraHrsgronong

Henpasrrenbcicoro pylcoro y6xeir H OT roHapaules CBOHX Ha romsKe mecre norpe6eH

6mcrb, K cxm noromicx npanowxina ita6yny, cica3ya axx 6br TOII npopogecxx
127

npen/ pexn, AKO no Tpxex nRex Ha 6paxx yareH x OT cHosa ramxe norpe6eH 6yner.
Err axce nplusner spew' 3aHoeHara XX rpan, roma Kocra ero OT mycnirmaH xcico-

naHm 6brrx xmeior. A KTO rpo6 ero o6psuner, roil ogepsicar napcmyrourxii rpan
x rpegecKylo lumen" xcnpoHepxcer. rlinuyr y6o xcropincx rypeuxe, AKO rpo6
Ceii cynraH Myxammen BTOpMfl, "me B35151 KOHC-TaHTHHOII0J11", o6prre H TeM npo-

Heinalatem o6onpelikt 6bthme BOHE1H, xperncoe ycrpervfnemle Ha creHm corHopsum

H rpan B351.1111. 3px npocrpaHHee o cem B Hausxx Horan/um XXX Ha Hcmopulo pacwupeume deopa 01110.41CMCK020.

.IIoKMan. no ConomoHe HHonsur HeKoero clAnococla KMeHeM .11oKmana, mice

y myxammenaH mexcny npopoKos CMHCAReTCA. 14Hme rnarosnor mHoronpesHernua

6brrx, nocraHnsnoine ero mesicny rydom H Canueom, Koropme x camoro ABpaaMa

npenHapinua, orKyny cite HM51 .11oKmatia cimnococl)a H Hpaga (gyneca 6o ero BO
o6pa3e Hpage Hama npocnaHnsuor) H3snua myxammenaHe yranarx He mory, pa3He
KTO pexn 6h1, AKO OT HMeHH Ecicynansisx Happinatme KaK kimelor o6mgaii npog3Begonia H HanHCalna JIOKMQH. Ilporgee B oco6nxBoil raaHe CBATOCTb ero H no6pogel-ens( B Kypaue OT Myxammena pa3rnamaiorcsi, AKO micas ice 6b1C-Tb 6one3Hb,

ioxce 6b1 OH He ppagertan. Alcx 6br peKnx ynorpe6irrenbHmit OHblil 0 6eroassice

crxx: BowecrHemast 6eronsuca Hcsixylo y3npaHnHer 6one3Hb.
Ceti mHomcaihuxe xmeer ceHremnix, OT invoice enxHy mix me, BO npasny
noscHanm AOCTOYIHble, 3ne npoir3Heny: Kro moryTcria sunnaercH, He H.MaTb H
npemynpocrx. BonpouleH 6bus oncyny H KaK0 Haygx.ricH eCrb 4513.1100005101, cica3yi0r

orHeurasula ero, AKO OT cnernax. Ilam: Ho KHKM c6pa3oM cite 6mcrb? 3aHe,
pege, cnenme HCKyCHB npexcne nOCOXOM, norom HOT010 crynarom, TO earl", AKO
14)11.1100045 ronweHcrayer nage 14CKyCCTBO HMeTH H BCAKOri Ileum OT nparrincx KM"

Haygarlicst, HesKe or emu-111x ronoil reopsix

XXXXX.

naea mpemuR nadecitmb

0 Anexcau,pe BennKom
Anexcaudp. 3,ne 3eno HesexcecTheimo HHonsir AnexcaHnpa Bennicoro, erowe
HCTOpH51(Da6yn gcnonHeHHasi, ,LkeCATMO nperienxicamx conepsxxrcsi icHxramx, OT KOTO12S

pmx mano Hegro yrexx pailx npox3Hecrx He o6neHxmcsi. Anexcamp Bensumil neymH/
y myxammenaHos Ha3mHaercH gmsmamx, ennamm y6o Hapanalor ero Hocendepu
X npanopuom
xx 6pamuo swam
xxx HamiameHalum
xxxx Aena
XXXXX yhdECTBOBaHHA

218

poreclita de ei Eiubi Ensari (astfel it numesc ei pe boy), viziteaza si respects

mormintul lui kw. Sa nu le fie cu suparare, dar aceasta nu-i adevarat 494.
Niciodata n-au spus turcii aceasta in povestile for (deli nimic nu-i mai de
lauds si mai obisnuit la muhammedani ca nascocirea de basne). Ei spun ca
Eiubi Ensari (adica Iov slujbasul), despre care cred ca zace in local mai sus-zis,
a fost stegarul x califului Amavia i ca a fost ucis la asediul Constantinopolului de mina dusmanului si a fost ingropat in acelasi loc de catre tovarasii
sal. La acestea, urmasii au adaugat fabula ca el / a vestit in chip de prorocire

ca va fi ucis in razboi, dupa trei zile, si va fi ingropat acolo de ai sai. Iar

127

cind va sosi vremea cuceririi xx cetatii, oasele lui vor fi scoase de catre musul-

mani si cine-i va afla mormintul, acela va cuprinde cetatea imparateasca si

va doborl stapinirea grecilor. Scriu deci istoricii turci ca mormintul acesta 1-a
aflat sultanul Muhammed al doilea, care a luat Constantinopolul, si ca ostasii,
fiind incurajati de aceasta prezicere, au dat un atac puternic spre ziduri si
au luat cetatea. Vezi mai pe larg despre acest lucru in notele xxx noastre la
Istoria crqterii Curtii Otomane *.
Lokman. Dupa Solomon introduc pe un oarecare filosof cu numele de
Lokman 495, care la muhammedani e numarat printre proroci. Altii spun ca
el este mult mai din vechime, asezindu-1 Intre Hud 496 si Salih 497, care 1-au
precedat si pe Avraam. De unde au luat muhammedanii acest nume al lui
Lokman filosoful si medicul (caci minunile lui 11 slavesc ca t5maduitor) nu
pot ghici, dar s-a zis ca 1-au plasmuit din numele lui Esculap 498 ,si. stricindu-1,
dupa cum au obiceiul, au scris Lokman. Intr-un capitol special din Curan**
sint trimbitate de Muhammed sfintenia si faptele lui bune, ca n-ar fi existat
nici o boala pe care sa n-o fi vindecat, ca ar fi spus acel verset foarte des
citat despre betonica 499: Dumnezeiasca betonica vindeca once boala".
Acesta are foarte multe sentinte, dintre care una sau doua, vrednice
intr-adevar de lauds, be voi reproduce: Cine se lipseste de putere n-are nici
intelepciune". Intrebat fiind de unde si cum a invatat filosofie, se zice ca a
raspuns: De la cei orbi". Intrebat iarasi: Cum se face aceasta ? " a raspuns:
Pentru ca cei orbi, cercind mai intii cu toiagul, calca apoi cu piciorul",
asadar, filosoful ttrebuie sa aiba multa experienta si in once lucru sa
se invete din practica xxxx, nu numai din singura sr goala teorie xx xxx.

Capitolul al treisprezecelea

Despre Alexandru cel Mare

Alexandru. Aici 11 introduc ei, dind dovada de mare ignoranta, pe Alexandru cel Mare, a carui istorie plina de fabule*** e cuprinsa in zece carti
foarte mari 680, din care nu ne vom lenevi sa spunem ceva pentru distractie.
Alexandru cel Mare / e numit la muhammedani cu doua nume. Deci cu unul
x praporgicul
prin luptii
xxx insemnarile
xxxx lucrare
xxxxx gindire
* Incrementa..., III,
xx luarii

1, 10 et ann. s.
** Coran, XXXI (Lukman), 12 19.

* * * Iskandarqime.

219

128

3yyrucap Helm Anexcanup poraTbdb> (BeppoT 6o, axa 6b1 OH Manernime porn
mien, Ho 110,g noxpbinanom rnanbi cnoen, )30. 6b1 OT HHhIX Henn EkeHm 6bInR, coxpo-

BeHmA xpaHnn, n60 Taxonoe B Tex porax TarmcTno H cnna 6e, na ante ICTO oHble

ynnnar, Anexcanup ympeTn }imam, nnuernal we napcmo ero nocnpgnmer. He

nmnaeTcn 6acHR ci cnoero cpynnameHTa, noHewe npenHeihune (1:1a6yn H3o6peraTenn, 1111H.TbI X rpetiecxne, nage H ncTopnxn cxa3mT, 51K0 Onnmnnana maTepb
Anexcanupona 3amana XX ero OT cmememn c Honmuem. Honnwa )xe npenHne

wnsormcnbi poraToro n3o6pawaxy (oTxyny Ha Hem= Anexcanuponmx pynoJIIITHMX Smilax minexom AnexcaHnpa c npenpainemnama poramn HagepTalma).
BTopoe HM51 eMy ecTb Hacendepu ppm, u6nuu Oetuuatoc, TO eCTb Anexcanup
rpvinn H enponeaHna, CbIH CDHAHHOB. Ilpopox J1H ecTb HRH IIH, npeHne y Hnx
o Tom Tnopnrcn. 06age npemoraer mHemie Tex, xoTopme ero mewny npopoxon
COHHC.115110T, XOTA Haxonnwe ero licnonenaane myxammenaHcxoe, xax o npyrnx

npopoxax cxa3poT cornopma cnbunaHo 6e. Hporiee npenaioT, AKO ennHomy

Gory ncex Tnopuy noxnammecn H TOTO ennHoro 3HasIuie H 6oximm nnoxHoneHnem

necb mnp npomen H nopa6oTnn.

ApucmoineAb. B o6o3e npn ce6e nmen ApncroTenn, xax B (lninocoitim rurre.nsr,
TaK 14 B 110JIHTIVIeCKIIX nenax HacTarimma.
/7.4CM1OH. Cnbiulas )Ke o 11.11aT0He (HM 14(pEaTy14), AKO B 14K0111414 Tpynosno6-

Hoexxx nponownaeT ACHTIle, nocxoTe H Toro npa ce6e nment H Tax nocnan HOCJI0B
CBOKX BO 14K01114K), 11POCIITH HnaToHa, na 6b1 H3B0J111.11 AJIeKCallikpa 110CeTHTH

If o nocnpnwrom noxone xax 6bI none3Hee H yno6Hee oTnpaaneH 6b1TH mor npnconeTonaTn. Erna we nocnamible OT Anexcanupa HOCJILI 143 o6o3y cnoero DmcTyminii n K 14KOHHH nyTb EocupnAnn, a6He y3penn rice nonn, A0A14.11bI H ropm,
pa3Hblmn o6o3amn H HeI4C9eTHIAM BOHHCTBOM HaIIOJIHeHbI. Bonpocinnue y6o,
Nice 6b1n0 6bi TO BaCKO, OTBeT nocriplullua, RICO IIJIaTOHOBO eCTb BOHHCTBO. TaK0

110C.11b1 9pe3 ItilaTOHOBbI 0603bI npexonsnue, Twice npannoma B HKOHEIO If Tamo

129

ncnbrrylounim HM OT npyrnx, me waBeeT rinaToH, yxa3ama Ha nperpanun newepy,

B Heilwe linaToH yenralemwe nponownathe wnTne. Teznwe npfcTyrunune KO rinaToHy HOCAbI nonHecoma emy napbx 3eno Bennxne H nncTbi noconbc-rna csoero OT
AneKcannpa nocnaimbie Bpy'IHuIa. Hmwe OH oTnewa: 3Halo, pew, Anexcannpono
HamepeHne, RICO nonpawan Hnplica (To / ecTb EHoxa) xoweT nwrx oT Box.' )1C11BOTHb151, ,Lka HHKOJIIDKe yMpeT.

Eezpamuzuyp. Ho cero manna we HORTIIIT, ante He 6yAeT }mem B o6o3e

cnoem rnanHeilmero nowna, Eeepamuzuyp 3onomoro. (Be ice cal Caeu6 Kblpau
Henpeononeemoil xpa6pocTif BHT513b, o Hem)Ice muume.) Halm nocnbi Bonpocmua,
oncyny H KOHM o6pa3oM moweT ,g0BORECTBOBaTII TOJIb 6ecimcnemmie, luxe Ha
nyTH minutia noes narnai KOJIHKI4X mum AnexcaHnp gmeeT, Hnwe xorna xxii-nn6o
BenmconepwasHegumil uapb xmame? rinaToH oTnewa, Ax0 ace me Boricxo COCTOHTC51
110,/tennHbim nymcrom nepa ero, nononbc-rnyloTcn we ennumm npemynpocTx cnonom.

Hporiee am{ no 6miano Benemno COH3BOJIHJI nonTn KO AnexcanHpy 14 Taxo men

C OHbIMH nocnamn npnnne K HeMy.

Erowe nplixonnum ynnnes Anecxangp, Bonpocnn ApncToTenn npannusbni

nn menonex if no 14c-ramie nu clminocodo ecTb HnaToH. Emywe ApncToTenb: He BCE

peg; linaToH 3HaeT; npemHornx a3 nmeio yqemixon, xoTopme B HayKax camoro

X

cnixoTsopum

XX noHeacna
XXX yeximeHnoe

220

it numesc Iskenderi Zulkar Nein"1, Alexandra cel cornorat", caci ei cred

Ca el ar fi avut coarne foarte mici, dar le Linea ascunse sub acoperamintul
capului ca sa nu fie vazute de altii, pentru ca era in coarnele acelea o asemenea taina si putere, incit daca cineva le-ar fi vazut Alexandra trebuia sa
moara, iar cel ce le vedea ii lua imparatia. Basna aceasta nu e lipsita de fundament pentru ca cei mai vechi nascocitori de fabule, poetii x greci, dar si

istoricii spun ca Olimpiada, mama lui Alexandru, 1-a zamislit xx din impreunarea cu loves, iar pe loves pictorii din vechime it zugraveau cu coarne 502.
(De aceea pe unele lucruri turnate in metal reprezentindu-1 pe Alexandru,
1-am vazut infatisat cu coarne intoarse.) Al doilea nume al lui este Iskenderi
rumi, ibnii Feilikos 503, adica Alexandru grecul si europeanul, fiul lui Filip".
Exista o disputa la ei daca este proroc sau nu 504, dar predomina.' parerea celor

care it numara printre proroci, deli nu s-a auzit niciodata ca el sa fi facut

marturisirea muhammedana, dupa cum se spune despre alti proroci. Mai
departe spun ca se inchina unuia Dumnezeu, creatorul tuturor, si ca numai
pe acela it cunostea si cu inspiratia lui Dumnezeu a trecut prin toata lumea
si a supus-o.

Aristotel. In tabara it avea cu el pe Aristotel, atit ca dascal in filosofie,

cit si ca povatuitor in treburile politice.

Platon. Dar auzind despre Platon (la ei Iflatun) 505 ca duce o viata

trudnica xxx in Iconia, a vrut sa-1 aiba si pe acela cu sine. Si astfel si-a tri-

mis solii in Iconia 506 sa-1 roage pe Platon sa binevoiasc'a a-1 vizita pe Alexandru si sa-1 sfatuiasca despre campania pornita cum ar putea fi dusa la
sfirsit mai cu folos si mai lesnicios. Iar cind solii trimisi de Alexandru au por-

nit din tabara sa si au apucat drumul spre Iconia, indata au vazut toate

cimpiile, vaile si muntii pline de felurite convoaie si ostire nenumarata. Intrebind deci a cui sa fie aceasta ostire, au primit raspuns ca e ostirea lui Platon.
Astfel solii, trecind prin convoaiele lui Platon, au venit la Iconia, si acolo,
iscodind pe altii unde traieste Platon, le-au aratat linga oral o pestera in care

Platon isi ducea viata lui singuratica. Apropiindu-se solii de Platon i-au
adus daruri foarte mari si i-au inminat scrisorile soliei lor, trimise de Alexandru. Iar el le-a raspuns: Cunosc gindul lui Alexandru, pentru ca, urmind
lui Idris (adica lui / Enoh), vrea sa bea din apa vietii ca 55. nu moara niciodata.

Behramighiur. Dar acest lucru nu-1 va dobindi niciodata daca nu va

avea in oastea sa capetenia cea mai de seama, numita Behramighiur" (acesta
era Sahib Kiran, un viteaz de un curaj neinfrint, despre care vezi mai jos) 507.
Solii au intrebat iarasi de unde si cum poate satura acele cete de osteni atit
de numeroase pe care le-au vazut in cale, cite nici Alexandru nu are si nici
a avut vreodata vreun imparat cit de mare. Platon a raspuns ca toata aceasta
ostire se af1a sub un singur punct al condeiului lui si ca se multumesc numai

cu cuvintul intelepciunii. Apoi, ca din porunca lui Dumnezeu, a binevoit

sa mearga la Alexandru si astfel, ducindu-se cu solii aceia, a ajuns la el.

Alexandru, vazindu-1 venind, 1-a intrebat pe Aristotel daca Platon

este un om drept si cu adevarat filosof. Aristotel i-a spus: Nu le tie Platon

pe toate ; eu am foarte multi discipoli care it depasesc in stiinte si pe Platon"
x versuitoni
xx 1-a conceput
xxx insingurat5.

221

129

IlnaToHa npeBbnuatoTo (oTctony CKa3yIOT npolicatenatyto 6b1T11 IIpOTRBHOCTb H

spawn), mexuty linaToHom H ApkICTOTeJIeM). llpHeTynns ice KO AnexcaHApy

llnaToH, Bo-nepBbtx pew eMy, na He cnymaeT rieHma. OT 4)11J1000(1)1114 ero poloHHBUterOCH ApktcToTenst, RHaK0 6o He BO3M0)KeT 11C110JIHXTR Hamepetwe aloe.

AnexcaHApy BonpocxButy, e,Eta JIM Hamepeme ero, exce mummy ice oT menosex
AO cene oTKpmn, 3HaeT: 3Hato, pee oH, nxo xenaentx max or Bo Am )tal.
na 6eccmepTex 6ynewx, o6age noHenme ApncToTenb cny)K6m TB051 ynpaBastax
6yneT, H axle He npx3oBetux Henpeo,Aonemtoro 6opua EeepaMu2uypa, Bmnb,
AKO Bcye 6y,AeT xenamie Tsoe. Mines we Anexcatinp, suco flaaToH H Taiittan cepAua

ero Bec-rb, o6ewan ApliCTOTeJ151 OT ce6e oTcnatx a ero Bo Boncom H xoem)Kno

Aene cnymaTx. Ilna ToH pew: Hearb tienosexa clanoco4)a cywa, Bpa)Kny x Helm Bxcrb npoTbuty Apyroro xmem, Toro pang HIUKe a3 xouty, ;la ApucToTenn 0Tcneuat, HO xouty axcnepameHTanbRox Te 6e noxa3aTH H 110J1b3y BocriplutToro noxoAa
H 6narononrmoe Bo)K,Aelme K Bo Be )K14.3Hit oTKpbmt, xITO ApliCTOTenb XCII0J11111TX
HaKaxo )Ke mmeT, XOTS1B onkunta csoeft XBaJIXTC51, 511(0 MO eT Best C1151 comopwrxo.

14 a6xe B3BB nepo, Hanxcan nxcT K CBOBM npHTBopaum H nptimutetutbim

Balc Kam, ,aa B caMO13 CKOpOCTH nocnemaT npaaTx B 0603 AJleKCaltapOB H Tomy
xyn,a-nx6o nouner na nocneAytoT. EnHcronlito xce /lane HeKoeil name, spice To Tqac
oHyto oTHecna K BO) nam Boilcxa ero. Apyryko enHcronmo nane BeTpy, Hite noxece
130

oHyto K Eezpamueuypy Bo ErnnTe / ToAra meAnsuny.

Ceilmanunalc. KoToport, npxHAB rutcbmo IlnaToHoBo 1111 mano ymennun,

Ho B3s1B c co6oio ToBaptuna. csoero Ce.amauunaica (cell 6e enaHoro Januett oxa,
eroice cam EeapaM B 6opb6e emy 1136one) B caMOH cxopocra B 0603 AnexcaHApoB
npxneTen. Bo BTopmil gent, AnexcaHup ewe nomxBatowy, summacn 6ecwenelmble
linaToHoBta BOXHCTBa, xm)Ke npenanstme EeepaMu?uyp. Toll Eeepamuzuyp HXKOT,/ta

ice BceAame Ha KOMI, HO BcerAa neat xonawe. BxHa ice Tomy 6bicrb CHB: 3aHe
TOJIXKX51 6e Tnrocrx, BKo erAa xmname, camasi 3emnst TATOCTX ero noHecTx He

mmaute, B HeibKe oH, ant B mnritatiwem 6naTe ;twice Ao xonex yrne6atue. B036ymocst Anexcamp H MACK() IlnaToHoBo BX,LteB, y6oBcn 3eJI0 H BOCXYITHB ppm
CBOHM (MHALLtil HX 01' HenpliBTeneil oxpy)KeHHbtx 6brrx) noBenen Aa rOTOBbI 6ynyT.

Tor&a ycmexHyncst IlnaTou H pee: He 6oticn, AnKcatinpe, C101 6o He cym Henpmfrenx, Ho pa6x Te6e noxoptutx, moe Boilcxo. Toro pant/ 3HaTx Te6e nono6aeT,
mxo nyttxr nepa enxtioro xcrtumoro 4nr.noco4)a. 6oimuie MO)KeT, Hme Bce TBoe
B.TIaabrieCTB0.# 143ymescn Ha CHM AnexcaHnp: 0, IlnaToHe! pew, Hum nomax,
511(0 npemygpocTb mHoro xperunnan ecrb, Hewe xpa6pocTb menoBeitecxan H 6onmue
mmeT nepo TBOe, Heise meg H Bce moe Box.HcrBo. floTom, Awl)/ 6mButy 3HaKy,

na 6b1 BoxAb Hamm Ee2paMu'uyp npanuen K nap, OH AKO o6mmail xmen, nemo
B waTep Anexc.aHnpos BHH,Lte H COTB0p11IX CJIOBO mxpa, HaxnoxHJI HaMHOTO

rnaBy H Anexcattipa no3npaBxn, rnaronsi: 0, nap, awe He 6b1 6b1x linaTottosbust,

exce Bgepa 6yjy'ut Bo ErHnTe nonytxx yBewaH nricatmem, HatcaKme npleuen 6btx
K Te6e, awe H 110 6oiuno Benemno Ame Ao Bonm )1CHBOTHbIA npOliTli H BCIO CM
BceneHHyto H mice BHe mxpa TemHoTm CyTb, nopa6oTHTH HmatuH. H a3 6o u,apb
uapcxxil CbIH eeMb H MHIO, AKO MOTJI 6bIX Gory COX3B0J1210111y cam egaH a3 Ta

comopirrx, sum Hbme nog TBOXM npaBnetmem conenaTx }imam, Ho noHme 6or
TaK0 H3BOJIRJI, TaK0 H ,Lka 6y,aeT.))
Remypeullau. Ha,g BOCICKOM AJICKG3H,L(pOBbIM B0)1(41, 6bICTI3 HeKTO HmeHem

Aemypeundu, erme mines BerpamarHyp Bonpocitn OT AnexcaHnpa, na mint it

MeCTO Aemypeundoeo AacTcst emy H ;La nocraBneH 6yAeT Bo)KAb Han BCeM BOXHCTBOM.
X B CaMOM Rene

222

(de aici spun ei ca provenea potrivnicia si dusmania dintre Platon si Aristotel). Apropiindu-se de Alexandru, Platon i-a spus mai intii sa nu-1 asculte
pe discipolul sau Aristotel, care s-a ab5.tut de la filosofia lui, caci altfel nu-si
va putea indeplini planul sau. Cind 1-a intrebat Alexandru daca nu cumva
cunoaste planul lui, pe care ping acum nu 1-a descoperit nici unui om, i-a
raspuns: *.tiu ca doresti sa bei din apa vietii ca sa fii nemuritor. Dar cit
timp Aristotel va conduce treburile tale si nu vei chema pe luptatorul de
neinvins Behramighiur, sa stii ca zadarnica iti va fi dorinta". Vazind Alexandru ca Platon tie si cele ascunse ale inimii lui, i-a fag'aduit sa-1 alunge
pe Aristotel de la sine, iar pe el sa-1 asculte in orice lucru. Platon a zis: Nu
exista om, filosof fiind, care sa alba dusmanie si ura impotriva altuia, de aceea

nici eu nu vreau sa-1 alungi pe Aristotel, ci vreau sa-ti arat experimentalx

folosul campaniei pornite si sa-ti descopar drumul fericit spre apa vietii,
lucru pe.care Aristotel nu-1 poate indeplini, deli se lauda in mintea lui Ca
poate face toate acestea".
i indata, luind condeiul, a scris o porunca ostirilor sale aparente si
fantomatice, ca in cea mai mare grab'a sa se repeada si sa villa in tabara
lui Alexandru si sa-i urmeze aceluia oriunde s-ar duce. Epistola a dat-o unei
pasari ca s-o duca indata la capetenia ostirii lui, iar alta epistola a dat-o
vintului, care a dus-o la Behramighiur, ce se afla atunci in Egipt. /
Selmanipak. Ace la, primind scrisoarea lui Platon, n-a zabovit deloc,
ci luind cu el pe tovar5.sul sau Selmanipak (acesta era lipsit de un ochi, pe
care insusi Behram i-1 scosese in lupta) 508 s-a dus in cea mai mare graba in
tabara lui Alexandru. A doua zi, inca dormind Alexandru, s-au aratat nenumaratele ostiri ale lui Platon in fruntea carora mergea Behramighiur. Acel
Behramighiur nu incalecase niciodata pe cal, ci mergea intotdeauna pe jos
din cauza ca era asa de greu, incit cind mergea nici pamintul nu-i putea
suporta greutatea si se ingloda in el ca intr-un noroi moale ping la genunchi.
Desteptindu-se Alexandru si vazind ostirea lui Platon s-a temut foarte si,
insfacind armele, a poruncit alor sal sa fie gata (socotind ca sint inconjurati
de dusmani). Atunci Platon a zimbit si a zis: Nu to teme, Alexandre, caci
acestia nu sint dusmani, ci slugile tale supuse, ostirea mea. De aceea ti se
cade sa stii ca virful de condei al unui filosof adevarat mai mult poate decit
toata domnia ta". Mirindu-se de aceasta, Alexandru a zis: O, Platone, acum
am cunoscut ca intelepciunea este mult mai tare decit vitejia omeneasca
si ca mai mult poate condeiul tau decit sabia si toata ostirea mea". Apoi,
cind s-a dat semnalul ca Behramighiur, capetenia ostirii, s vina la imparatul,
acesta intrind pe jos, dupa obicei, in cortul lui Alexandru, spuse cuvintul
pacii si, plecindu-si mult capul, it saluta pe Alexandru, zicind: O, imparate, daca n-as fi fost indemnat de scrisoarea lui Platon pe care am primit-o
ieri cind eram in Egipt, n-as fi venit la tine, deli din porunca lui Dumnezeu
vei trece pe la apa vietii i vei cuceri toata lumea aceasta si intunecimile
care sint in afara de lume. Pentru ca si eu sint imparat si fiu de imparat

si socotesc ca as fi putut, cu ingaduinta lui Dumnezeu, sa fac si singur

cele pe care le voi face acum sub comanda ta. Dar cum Dumnezeu a voit

astfel, asa s si fie".

Demurhindi 59. Peste ostirea lui Alexandru era capetenie un oarecare

Demurhindi, pe care vazindu-1 Behramighiur a cerut de la Alexandru sa i
se dea lui rangul si locul lui Demurhindi i sa fie pus el capeteme peste toata
X Cu InsAfi fapta

223

130

nenn2clifway :nod OITIVD EI1tIVE0313111/ 11 IH1f30011 01,031A1 11 axon wax am `ociaaa)KApv

q.Loodgadx H orafrn How HuaLat'odgoU. "erniffodou omauronm ouruicloA OVN(Odll'agaL
ArniNoH 010111 A1f143 E NI OHTAIHEEEI 01011 OHIT1149AXOH KOKEKOHJEEd -vdeag
`defn2nw Tru.reaxA minenn2diftvalt 3 013 `Inuanararo OH 0)(1413H `arnallao WOUX1.3 `14
HM3311V011 / a 'AI031cIK NE1 031113dX EH 0111113E 'ONCE13$1011 oars ort xpunre0 tioodou
OX(EV OH

ICI

aarizgAuJA
'ISHH31f0EIER

aoHodiog

a onmac H mrei. ou Adoaamdu XIM1140I3173d11 14 011 Aff0E11111E3XOUV

affaufaagou Hoiraaago arig drfnalsirvd2ag XHI1c11fEhEH AINOOK ANOHOK

ALIO

axej

JAdx 'ffIclHaulAi3E

)j

KO3

ION

dI7Humairy ploaLocurauraoaoxAd tvz9oodefn2nwndagg

wart

ott.

rucadio alAzai. os

axc

limar EI

weirarildu ArnVornHdu `Adttiraomauy

aH

MIN 017

",131117.

anodu 'Tom
`11AH

E13003 H

AMATATH

OXEN 149

OIAHO HaL00111A1a1. AHEdIO H1143E111 OH `AMAII311 0M(01M1414 OX(OINEOti 091111-HVD1

IA101 WehA1f3 10003 'HIEV011 01033h ENID" 1fH3 1/41101c19 own `dnuomairy KIll4d1100EI

x
clISII OX AXM1h010H ilifoa KFIEIHMC OMC01) Imatuidax c(univaigy mom g011dEI3
OMCXH 3 010900 OMKOIAIH IfTIVA3 }LLN9 OXIS iwod9 30H93(110113H H 0101 HIDed T311'011011
EV 030 "AVIVUO 11 1cIIAIOV 1c000 }moil `0)a EMOHOI HEIHHE) 'HMO 141431AIVI '0110 0100E13
OH 011114.10X 1411441EI30 '010 'OH >3111.1d
WOE 0.101f3dE.L03d11 H Hdll OHHOX Email
xx IpaHgadiou 3 010903 'THICK 01141TIOH ONC
1A101I34V0 'OEOhlIOX HME Hx4x0H wang
.W10
HEh1c190 ornaavm EH anhaON H1ntiox0H H oHmadg 0 1A10111c10 IATHOEI3
'HIEMAMEI IfEMIclIf3 10 01311 VHF10) (0.100113 11 N311 KOIHOI000 ainoHtAds. H musuodu
krukloou taodttHroxauy 033h HVEd OhOd X :ANOH WIND)) 610A OHON ogA madmo
H 3H 'HMS (MK EE XIIKEIOEH 'NI AdVHEOMOIN OM( 'PHId OM'S OH IOX(01AIEOEI `IIIHOd11

'Mb

had=

OKEEd

fog

01A14.1.

OH

Irma

11143114011

EV IOIAIE011

rucom

`H

Huraaxa

EH

xriod

XH

`Iareuvirtr Vadu -oo

Elt `i.oHo)a rurcox `og olooao Ho ofodkraH `Hwomreaduic 4tidiu oa

'ICLAXCE31011 AHHIEIOEff '01HV EMOHOI MOO 9030113 VIIK3X3IfIVAd `umaolfgadu

OVMCH1131

Awodoiox `anucHHHhA 01f3E OH901tA 01A111100I017390JOHIA1 OIAHO 143130MAIAL

iodu Emolt TIMVOMXIII OXC IfO1f0f1011 EI1tHEOX3IN AMOHOI '0.10H0 OX(0.10 -03

AHEE113

WOIOR 001ThA1f0110.1E1f9 ca0P19 yvli OHH3VM(0X '141:BiTEHdll OX(11 VOM14d11 HOITIO(11100

`11.1.19 EV AHHHIOH `,Lahad o1)1 Awa HP:M311143 141c114E31f011 H OSOMH00HM137h3 -H0310
ISTMEh 10003 `altallou }NIA 09 1110133M0H01 aim" oioxogAuJ 3H IONWIAT HI3311H0d11
alaaoo arnoHol aStomou0H AHMILOH `IfECEM3 MIK 10 'era ()n00 01f3 0.101fOdEI3Od11
WOO 113hAEH fa.Loo E17.101 abaci :dttimomarry og AHHH.LoH IO003 turiaug H 917)1(00

maim/cud a

AMOHOR OITIcI1f09

dvaj

ZE

'IAJOW

aNCOH

amfcAdo H

smouadx

xxx

EHHowadaomfffa
114(10a1 AdIYHEOMOIN 0.130X3H `VdE19,/ McIdOIOX
OMI3d11 EdOKI o 013141114 0 }MIMI ISO3 1419HIOIIIIX( `ISVO({ IfAHEV190 C134114 H IAIE3
10 IcIttOti 10,111101111M( '143111411EH Jog OXC irraodaIr ogA 14141114 cIHEIDIC -HEMC1f017
dE19,j
OH OH Ift1f3V00 o.Ia 'ERLdOIAID039 H3D -14d11PdEN
OIAM OXCEV 011 ISHHEhH0310
ISOAMK1431(M19 Ad17IVE0X3IN X AX11HhOIOH ISFIIII0E114MC PIVOK 101134E114 ISVO3 EH 1101fO9
OHOX H :shad `Cp) j3dVHEOMOUV ..10q 09A 1M-011E011 0901 14.11414d11 OX AMHH11010H
ISFIELOKTIML FIVOR H OIAHO EMILIO EIAIHOILL '141011Htl HIM" OX( 10 KOH OXENHH "<(0)K
OHD 'REMIEllf3 isoumgdomoo 01f3E dI7HEM0311V H OMKIOX 'IS3111ILLEd1100 OH IAIOHHOIf3I1011
'All/HM(09 IIXE11 110dUEH Ohara!' ion `alt EV IA1E3 114dEA H IOVA9
cHfOX OHVO9
sLoo o
iniao amadamoog HIEKONC J4HODIC

'WM

adm

veog lcvnuto9nasc axuAzai .eVJo ii-Hurdoaoo ai.Au `tualuau-Hdl

x ximraduizadu
xx Wang 21911E10111W
xxx a xcai E12If 131711[149

tgg

anal. aomfaurgHdu

'FI1T00 OV..1 01f0X0 KEISVEUX 00103MWHIN X31101fah `OME)K31f

ilHOO '01AIXOI HNE 010X33h3E101fOh E1faL '1433MISIf0If OM(HH '14314IEEHRI7 I4H -0110.1

X AXI4Hh01314 KNILLOKIDK
aNCICH

tadgo

ostirea. Demurhindi a zis: Chiar de mi-ar porunci Alexandru, nu-ti voi

rasa niciodata locul si cinstea de care m-am invrednicit prin curajul, vitejia
si alte virtuti ale mele, inainte de a ne incerca eu puterea to si to pe a mea".

S-a miniat atunci Behramighiur, 1-a insfacat pe Demurhindi impreuna cu

scaunul de otel pe care sedea $i, ridicindu-1/ la inaltime, asa de tare 1-a trintit
la pamint, incit s-a afundat in parnint ping la piept. Si astfel, dupa hotarirea

131

celor de fata si cu incuviintarea lui Alexandru, declarindu-se invingator

Behramighiur, a fost asezat mai mare peste toat'a ostirea. Si Alexandru, cu

conducerea lui Behramighiur, a trecut peste tot globul pamintului pina la
tara intunericului, si era tara aceea mare cit 40 de zile de cale.
Cind a ajuns Alexandru la hotarele acesteia, neavind sfat si necunoscind
cum ar putea stra'bate acea tara a intunecimilor, nimeni n-a putut sa-i dea
sfat despre dinsa. Si pricina era 6. Alexandru, pornind la drum sere izvorul
apei celei vii (pe care o numesc Abihaiat) 51, pe toti batriniix pe care ii
avea cu el i-a socotit o povara de nici un folos si de aceea a poruncit ca toti

sa plece pe la casele lor. Iar un tinar capitan, avind pe tatal sau foarte

batrin si aproape de sfirsitul zilelor, n-a vrut sa-1 paraseasca, ci, ascunzindu-1
intr-o lada, 1-a luat cu el ca pe un bagaj xx trebuincios 511. Noaptea, cind
batrinul avea obicei sa iasa din lada si s manince cu fiul sau, a auzit de
la el (de la fiul sau) care este greutatea si piedica pentru planul lui Alexandru,

de aceea i-a zis: Fiule, ascunde-ma si nu arata ca eu to -am invatat. Iar lui
Alexandru spune-i ca nu va putea strabate decit daca fiecare ostas va lua
cite un tap si aprinzind pe coarnele lui faclii it va mina inaintea lui. Iar
tapii, condusi de natura lor, be vor arata drumul prin intuneric". Facindu-se
ziva, tinarul i-a propus lui Alexandru acest mijloc. Urmind sfatul, au strabatut foarte lesne acea tara cu multe primejdii a intunecimilor. Dupa ce au
strabatut-o, Alexandru a poruncit sa cheme pe tinarul acela cu al c5.rui
sfat le-a iesit bine calatoria si, venind el, i s-a cerut s spuna adevarul, cine

i-a dat lui sfatul acesta atit de folositor si de bung reusita, cad o minte

tinereasca nu poate produce un sfat atit de adinc. Tinarul, marturisind adevarul, a spus ca a fost invatat de tanal sau foarte batrin. Atunci a zis Alexandru: Cu adevarat sfatul bun si capetenia priceputa in Wire pot mai
mult decit arma si taria".
Hizr. Contemporanxxx cu Alexandru it fac pe un oarecare Hiz7512, care,

avind cearta cu Ilie in privinta bautului apei celei vii, 1-a inselat pe Ilie si
a baut el, Hizr, din acea ap5. vie. Iar Dumnezeu i-a daruit lui Ilie o viata
foarte lunga, pina la sfirsitul lumii, insa nu 1-a facut nemuritor. Acest Hizr, /
cind s-a apropiat Alexandru de izvorul apei celei vii, a aparut pe un cal alb
si a zis: O, Alexandre, Dumnezeu ti-a ingaduit sa vii la izvorul apei celei
vii si s-o vezi cu ochii, dar nu sa bei din ea". Auzind aceasta, Alexandru s-a
scirbit foarte si a vrut sa se intoarca, dar din porunca lui Dumnezeu a mers
mai departe, ca el insusi sa vada si sa fie pilda cit de anevoie este in lumea
aceasta sa doresti viata cea fail de moarte.

Apa vigil. Asadar, dupa ce au facut cale de trei ani, s-a apropiat de
izvorul apei celei vii, unde zaceau in jurul fintinii o multime de oameni din
care doar umbra parea de trup omenesc, caci nu puteau nici sa mite, nici
x virstnicii
xx lucruri casnice
xxx traind in acela0 limp

225

132

pHTH, fume ympeTH mowaxy, TaK, 11TO TO1113K0 Ayala 6e3 BCAKOTO TeJleCHbDC CHIT.

,IkeriCTBF1A (KpoMe Tomatimero H cna6erimero ntaxamim) He Hcxmcname. Fix xce

mines AnexcaHnp, yMIUMJICSI 0 COCTOAHH11 HX,

CI)Ha.ri

x, mice 6e Bonbr xcils OTHb151

HanainieH, Ha 3emmo nosepxce H coxpyumn r.naronsi: HecTb Henorieic c03naH

OT 6ora, na He yMpeT, HHaK0 6o MOT 6b1 H 6e3 nomoinecTimsaHmi ACHBOTH:b1A BOAIDI
6eccmepTeH 6b1TH. H IHMICTHHHe 611a)KeHHee eCTb, xpancoe CHe )KIITHe 611aTOIIHHHO

npenposonyiTH, Hexce Taxoria0 iipe3 nonroe spew' )103HaTH OKaAHCTBa)).

Orrone nponne AnexcaHnp npenenbi rscero mxpa, mice cyrb ropm Kacli H
110K0p1111 npyroil MHp, cero miapa Tpxnecsin, xpar 6011bLLIHri H npocTpaHHeilucl.

TaMo nopa6oTHn Haponbi adascuyaxc H maddscuydoic, Axe Kypan OT HrvieH foe

H Maeoz .110)KHO npoH3senum, tiynecHoe o mix exa3yer (o muoice 3pH mHoxcalimaii

B imam 0 mamenuilx mupa 'coney npeacapRtouiux).

YmepTime Anexcannpono MHAT 6bITH HemBecTHo H rpo6 ero naxce no Hbme
Hecrienom. Emig He 6ecKoHe=mbie cyTE, y myxammenaHos o AnexcaHnpe Benmcom
4a6ynm, noHexce AKO pexom, nem ero .iecwrmo conepwaTc0 ximrama, TM0 qTyrcsi
611TB131, 110e,1111HKH, B3ATHA rpanos, BCAKHil yma o6pa3 ripenocxonsiume, o6age
BCA CHB AKO HCTHHHy10 HcTopHio npomHrbisatoT H AKO Hecymemibie H NCHBbIe Apes-

myxcecTsa H nen npmc.nanbi, nonpaxcaHH0 panH npoH3Hoc0T. 06briari

ice HmeioT, Taxonbie Hc-roplui tillTaTH B Honiex Pa4a3aua Be3dtke a Hatinage B Kop0max, name sapHTcsi H nponaercH Ko0e, icyAbt Harmage swim{ cxonsurcm, xoropme
111,1X

BHTA3e13

MHAT OT CHX clia6yn 60,11pCTBeHHOMy B ce6e BCCTaBJIATHCA nyxy H upon.

Y3euH. CKa3yloT, AKO no AJleKCaltape Hacran HeKTO HmeHem Y3euYi; oncyny

)ice cHe HMA npoinseneHo eCTb He o6peTaIO.

133

Hotta. Ho Y3eHHe onemican ,zap npopotiecTsa 10nyc (HoHa), OT eroxce HmeHH

pm6y nem:4mm (mice H CBHH11.51 Mopacag/ HaplitieTc0) ionyc Ha3Bama, Beppor 6o,
AKO CHA pm6a noxpe HoHy x 110TOM Ha cymy H36nesa.

Hcau.n, HepeMun, 3axapua, Hoanu. Ho HoHe cicavior, AKO Hacrynna Illyeu6

(To ecm HcauR), no Hcam4 YpMun (HepemHa), no cem 3expua (3axapmi), no 3axapHH Jrzu.n (HoaHH Ilpenrega), no HoaHHe ice Hca Mecuz, Hlicyc MeccHa (To eCTb
Xpac-roc Cnac mHpa), nporiee sucmice H mine pexom, %fano scex npopoxos OT
Anama Amice no Xplicra (H6o mexcny Xpiwrom H AHTHXpHCTOM Myxammenorvi
ymernicnaloT, AKO NH exurbia npopox npmine) 6bICTb 224 000.

X najny

226

sa vorbeasca, nici sa moara, doar ca nu le iesea sufletul, near5.tind nici o

actiune a puterilor trupesti (afara de o respiratie foarte subtire si foarte
slab5.). V5.zindu-i, Alexandru s-a induiosat de starea lor, a aruncat la pamint

paharul x p1M de apa vietii si 1-a sfarimat zicind: Nu este omul facut de
Dumnezeu ca sa nu moara, c5.ci altfel si fara ajutorul apei celei vii ar fi
putut sa fie nemuritor. $i cu adevarat mai fericit este sa petreci aceasta
scurta viata cu bung rinduiala decit un timp indelungat sa cunosti o asemenea ticalosie".
De acolo a trecut Alexandru hotarele lumii acesteia, care sint muntii
Kaf 513, i a cucerit o alta lume, de treizeci de on mai mare si mai intinsa
decit lumea aceasta. Acolo a subjugat popoarele adjiudj i madjiudj 514,
despre care Curanul, derivindu-le gresit de la numele Gog i Magog, povesteste in chip ciudat * (vezi despre ele mai multe in capitolul Despre semnele
premergitoare sfir#tului lumii) 515.

Omorirea lui Alexandru o socotesc nestiuta si mormintul lui necunoscut ping acum. Aproape nesfirsite sint la muhammedani fabulele despre
Alexandru cel Mare, deoarece, precum am spus, faptele lui sint cuprinse in
zece carti. Acolo se citesc b'ataliile, duelurile, asaltul cetatilor, care depasesc
orice inchipuire a mintii, dar ei citesc toate acestea ca pe o adevarata istorie
si le spun ca pe niste exemple neindoielnice si vii despre curajul vitejilor din
vechime si ca pe niste fapte vrednice sa fie imitate. $i au obiceiul sa citeasca
asemenea istorii in noptile Ramazanului 518 pretutindeni, dar mai ales prin
circiumi, unde se fierbe si se vinde kofe 517, unde se aduna mai
ales ostasii care socotesc c5. prin aceste fabule se patrund de un duh treaz s.a.
Uzein. Spun ca dup5. Alexandru a venit un oarecare Uzein 518, dar de
unde au scos acest nume n-am aflat.

Iona. Dup5. Uzein a obtinut darul prorociei Iunus (Iona) 519, dupa al
carui nume au zis pestelui delfin (care se mai numeste si / pore de mare)
iunus. C5.ci ei cred ca acest peste 1-a inghitit pe Iona si pe urm5. 1-a varsat
pe uscat.
Isaia, Ieremia, Zaharia, Ioan. Dup5. Iona spun ca a venit .1.4eib (adica
Isaia) 620 ; dup5. Isaia

Urmia (Ieremia) 521; dupa acesta Zekria (Zaharia) 522,

dup5. Zaharia Iahia (Ioan Inaintemergatorul) 523 i dupa Ioan Isa

Mesih, Iisus Mesia (adica Hristos, Mintuitorul lumii) 524. In sfirsit, precum
am spus si in alts parte 525, numarul tuturor prorocilor de la Adam pins la
Hristos (c5.ci intre Hristos si antihristul Muhammed ei afirma ca n-a venit
nici un proroc) a fost de 224 000.
x cupa
Coran, XVIII, 94; XXI, 96.

227

133

Tnaea ziemeepmaR naaecRmb

0 Tocnoge HHcyce, mHpa CnachTenm, H o ma-repH ero,

upe6naroCROBeHHoft Aese
Hucyc Xpucmoc. BeppoT myxammenaHe, AKO Cnac mlipa, Focnonb Hacyc
XpacToc, 6onbuildi eCTb Han Bcex npopoxos nxenpopoxa HX npensapHsamx,
H3psnHecauml nage scex genosex, OT nyxa cssToro H aesm MepHeM (Malmo')
poxneffilmil, no nono6mo xce Anama H no o6pa3y scex ChIHOB Ilenoriegecurx CO3gunner, o6age Hcrma genosex (To eCTI, axes 6b1 He Hmen Apyroro ecTecTsa, CHpegb 6owecTseHHoro) no Ha Type y6o cmepTablii, no 6naronaTH ice 6mmeil aocene
6eCCMepTeH C06J1KWHHLICI, Ha Tpeme He 6o BO3BbIBleHHbIfi, H TMO TenxxxHanosa

(TO ecrb, AHTXXI:XCTOBa) npHulecTsms oxo4naTH Hmyuani. Empxe (AHTHxplicTy)

y6HeHy 6bIBILIy X OH (XpHcToc) ympeTH HmeeT. B TpeTHil we HO ymepTsin4 XpHc-rse
,aeHb, aHren cmepTH Tpy6o10 BOCTpy6XT H TaK0 0 &Hee 6yaeT scex Tsapeil socxpeceme.

134

17pe6Aaeocnoeitemiasi deea. 0 3allaTXX H pownecTse Hlicyca Xpxcra 113

Cesiuiemoit eeaneenucrnoe ucmopuu 6e3ymHe yxpanum, Kypah, B rnase 74 (cHpegb
6ora npirsons r.naromouta), Taxo cxa3yeT: MepHem, ynpasnns ce6e, HYPITO ice
3no6Ho MIX npec-rynHo conenana, deco panes nyuly (HRH ,ayx) Haul)/ snoxHyxom
ert, rnaronm Haix H KaHry yrsepKaatouteti H B gitcToTe (max 6narocTH), npe6msaloinefi, CBOXMX y6o no6poneTenbmx o6peTe y 6ora / 6naronaTb.
3aqamue Xpucmoeo. H xorna xoTen 6or Bemxua 3aeem tipe3 Eeanzeime HcTpe6H-ra (Hine rnaroner HcnonHHTH) H ygeHHe esaHrencmcoe B mHp ssecm, nocnan
K HeH ApxaHrena Faspmna 6nar0secTHTH Taxosas: 0, MepueM, (rnaroneT Kypan)

Bcex weH cseTnernuas, gHcTeihuas H cnanocTHeilinas! Te6e npesmcoms secra

panocm c CAOBOM 6oxonfm, empice Hms Hca Mecir, xoTopmil ecTb niwe scex
paws B ceM Belle H 6y,ayinem, my)K npemynpmil H npe6narklii, OT mHpos Tsopua

nocmnaeTcs. Ha ClIA aHrenosm cnosa, (mem. MepueM: 0, 6o)xe! Mpxa a3

mime xocHyxcs, xaxo y6o cbma Hmerx 6y,ay?# Fnaromor aHrenH: Bory BCE,
AKO xonaeT coaesaloulemy, HHgTo KCe 6mBaeT HeBO3M0)KHO. OH CbIHa TBOeTO C
60X0e10 CXA010 npHxoasina, Klill3e 3aKOH Hocsmeil H 3a6erny 3Hal11,151 BO BCAKOM

HacTasneHirg H Eeaueefullo Haygn-r. Toes cnenmx H Hemmx HcaenHT, 6ecHosanax

y3,apasHT, npoxaweinnax 0,IIICTXT H mep-mmx cnoco6crapouly co3naTento OXIIBOTBOpkIT, Axe BCSI OT seppoum B 6ora (mm AKO 6o)KHm) gyneca BMeHAIDTCM.
Bemxua 3aeem nonTsepnHT H ce6e c CHROIO 6o)xxelo ripmne,arua ABRAM, pegeT:
Bosnmcs 6ora mHe nocnemccre, 6or 6o mHe H Ham rocnonb ecrb, eye xnamuou
npasmm nyTem mecrsylar. B xHx3e Myxammedue tiTeTC5I, AKO npe6narocnoseHHas Aesa, no so3HeceHHH HHcyca XprcTa Ha He6o, HONCHSe neT HATb,
scex xce XIITI151 es neT 6e 54. HpoTgee Hammy Kypana ygamero, sixo npecssrras
nesa ecrb MepueM, cecrpa Moriceesa H AapoHosa, noxa3axom B rnase 0 Moticeu.

228

Capitolul al paisprezecelea

Despre Domnul Iisus Hristos, Mintuitorul lumii,

i despre Maica lui, preabinecuvintata Fecioara
Iisus Hristos. Muhammedanii cred ca Mintuitorul lumii, Domnul Iisus
Hristos, este mai mare peste toti prorocii care au precedat pe pseudoprorocul
lor, mai frumos decit toti oamenii, n5.scut din Duhul Sfint si Fecioara Meriem
(Maria), treat dupa asemanarea lui Adam si dupa chipul tuturor fiilor omenesti, insa om autentic (ca si cum n-ar fi avut o alta fire, adica pe cea dum-

nezeiasca), deci muritor prin natura, dar pastrat pina acum nemuritor prin
harul lui Dumnezeu, inaltat la al treilea cer, unde trebuie sa astepte venirea
lui Tedjdjial (adica Antihrist) 526. Cind va fi omorit acela (Antihrist) va muri

si el (Hristos). Iar in ziva a treia dupa omorirea lui Hristos, ingerul mortii
va suna din trimbita si asa va fi invierea cea de obste a tuturor fapturilor.
Preabinecuvintata Fecioarci. Despre zamislirea
nasterea lui Iisus
Hristos, Curanul, furind fara discernamint din Istoria sfintd a evanghelistilor, zice astfel in capitolul 74 (citind vorbele lui Dumnezeu): Meriem purtindu-se drept n-a facut nimic rau sau pacatos, de aceea i-am insuflat sufletul
(sau duhul) nostru care ne intareste poruncile (vorbele) si cartea si ea petrece
intru curatie (sau bunatate), caci cu virtutile sale a aflat / har la Dumnezeu"*.
Zcimis/irea lui Hristos. Si cind a vrut Dumnezeu sa inlocuiasca Vechiul
Testament prin Evanghelie (in alta parte zice sa-1 implineasca)** si sa introduce in lume invatatura evanghelica, a trimis la ea pe arhanghelul Gabriel
sa-i binevesteasca acestea: O, Meriem (zice Curanul), cea mai luminoasa.",

mai curate si mai dulce dintre toate femeile ! Ti se trimite de la Creatorul

lumilor bucuria unei vesti preainalte, cu Cuvintul lui Dumnezeu, si numele
lui este Isa Mesih, care este chipul nemuritor in veacul acesta si cel viitor,
barbat intelept si preabun". La aceste cuvinte ale ingerului, raspuns-a Meriem : O, Dumnezeule ! Nici nu m-am atins de barbat, deci cum voi avea
fiu?" Zis-a ingerul: Lui Dumnezeu, care face toate cite vrea, nimic nu-i e
cu neputinta. El va invata pe fiul tau, care vine cu puterea lui Dumnezeu,
Cartea care poarta legea i Testamentul tiintei oricarei povatuiri si Evanghelia. Acela va vindeca pe orbi si muti, va insanatosi pe cei indraciti, va
curati pe cei leprosi si cu ajutorul Ziditorului va invia pe cei morti, care sint
toate socotite minuni de catre cei ce cred in Dumnezeu (sau ale lui Dumnezeu).
El va confirma Vechiul Testament ii, ar'atindu-se venit cu puterea lui Dumnezeu, va zice: e Cei ce va temeti de Dumnezeu, urmati-mi mie. C5.ci Dumnezeu mie si voua ne este domn si cei ce se inching lui merg pe calea cea
dreapta * " * * *. In cartea Muharnmedie se citeste ca preabinecuvintata Fecioara

a trait cinci ani dupa inaltarea lui Iisus Hristos la cer, iar toti anii vietii ei
au fost 54. Cit priveste adevarul Curanului care invata ca preasfinta Fecioara
este Meriem, sora lui Moise si Aaron, am aratat in capitolul Despre Moise 527.
Coran, LXVI, 12: Maria fiica. lui Imran, care qi-a pAstrat fecioria; i-am insuflat
din duhul nostru. Ea a marturisit drept adevArate cuvintele yi cartile Domnului au. Ea era
dintre cei ce se tern de Dumnezeu".
** Coran, V, 48.
"4"

Cores, III, 42, 45-51.

229

134

P031Caeane30 Xpucmoeo. FICTIOJIHeHRBIM 3atiantsi AHem, ponxcx XpkicToc

(ma3yeT myxammeriaHcKoe npenaime) non ryclum nagem (11JIH AKO Hume TonKyloT
110)2( CMOKOBH1111e10) H TOKMO x3bine Ha cneT, a6He petie K maTepx, AKO BO LIN Be

6oroM Hacrannsiembig 113ram inurry Eewizenusi, npemynpocTb 6oxono H 3aKOH

MOriCeeB H yxpenvin 10, ,Lta. He y6OHTCA o6onralourxx Io cynocTaTon. 110TOM ycnbi-

inamue crapubi xxzioncnix, AKO riena MepueM 6e3 my)Ka nopo.iuiria clam H mmure
AKO OT rpexon 3aiiana, npxnenoina 10 ripen cynell, 06B14H511011111M 10 Cp0I1HIIKOM,
CHpetlb AKO Me)Kay CbIHaMH 143paxnenbimx TOJ1b 6e33aKOHHbIrI rpex coTnopirna

ncemy pony cnoemy He3arnammoe Hariena 6ecHecTile. "cleco paw cyrwir wecToKo
xcrrbrraina / KaKo H Korna H C Kem cxe yxxxxna npenio6onexime, xm)Ke Ta3upemie
MepueM Ana (TO eCTb CBATaA Mapxx MaTepb) He60513HeHHO onteura: oA3, pexe,
H

135

BeM BOHCTI31111y, 511(0 CbIHa cero lixcyca XpacTa ponivc, o6alie 6e3 my)KecKoro COBOKynnemst, nage )Ke 6e3 BCAKOTO IITIOTCKOTO H yMHOrO BMK,L1elIeHHA, xaxo )Ke OH

ponircx, nyinue ox 3HaeT, Hewe A, Areco pang nonmaix ecTe ero Bonpocirrx, mice
aide o-r meHe geB1,1 maTepe 6e3 oTua ponancx ecTb, 511(0)Ke a3 pex, cam OH mineTenbc-no He3.11061151 moero H onpannama noKa)KeT. Awe MI we cimneTenbc-rna
He 51BHT, Torna meHe AKO TOJIHKOTO rpexa 110BHHHy10 cyrraTi4 xmaTe.

Pooscdututicii Xpucmoc aoue enaeonem. CynHI3 TaKonax OT neBbI cnbnnaure

H nep3Honepano ex ynannsuourecm, mnaneinia Ha pyKaX ex newainero Bonpounna,
ICTO 6bI 6bui Ten ero? OH ACHEIM H 110J1HbIM rnacom oTneura HM, AKO MaTepb BO

npasny xmeeT Mapxio nest', Ho Tim HxKoro ice, pa3ne nyxa 6o)Klui, OT Herowe
xipe3 Tartpxxna ApxaHrena BO Tipeso maTepHe BnxHHHa 3amaTcx, K Tomy pew
ce6e 6bITH npopoKa 6ora BbILIIIlleTO, rimyurini HarixTx4 HX onpannamui H 14CTIIFIllbl.

C1151 OT nenbr H cbma ex cnbnuanine cynxx, cno6onHy IO comopme oTnycTinna,

ocY,larfflue npexcne no 3aKoHy, na Kameaxem no6xeHa 6yrieT. CHA cnoneca konaraioT
TaTIKOBH11101 or TeKc-ry Kypanoea, xnewe maroneT, suco 6or co6cTneHHo nyxa
crioero nane XpricTy H TOR nyxa 6oxaoi Hmesinte, OT lipesa maTeprix H B H3BeCTHbIX

tlynecax o6pa3 noKa3an. fnaronaure, peg; K maTepn B camom po)KnecTna cnoero

momenTe, yKperunix H KpOBIIIDIM RAH Kpononponxnuam 3JIe 0 MaTeppr MbICJIAILIHM,

Tor= oTneina onpannax ro. 14 13 mane Gnaw o Xpxc-re, rnaroneT 6or: PaccyKaari
nyxa casiToro, eroxe fax Te6e, na tipe3 Hero maroneuix, naKir: B neneHax Harm
TA Kt1113e npemyripocTx, &molly Maceeey H Eeameenuio.
Ilepaem mydecamu. 0 mnanemec-rne Hicyca XpricTa (mo)KeT 6bITb 113 'immix
Hell3BeCTHb1X HRH J10)1(11b1X KH11r) mHorax 6aCHOCROBAT, spice tixTaTerno He 11110

WO, pa3:5e THyCHOCTb ponytTx moryT, o6a'ie OT mHowarauxx enxHy HJIH npyryto
6acHio 3ne na npe,Eknoxarm. EMS xxorna C mum{ xyneticxxmx oTpoliaTbi B xrpaHnit,
B35LTI 6JIaTO, 113 KOTOpOTO mHoxacauxx COTB0p1U1 JIaCTOBH11 (KOTOpOrl BHA IITHII

npexcne Toro B ecTecTne Bernell He 6bicTb) H ycTpoun }ix neTam, deco panx ate
136

111111$1 HbIHe ncerna C JI10V1bM11 H B nomex o6xTankaire JI106AT HMeTH H rHe3na OT

6JIaTa C BeJIMKHM ycepnxem H pa3ymom CO3H,L(alOT. HH3pHHOBeIllIblr1 e,a11HOK OT
11PyrEDI ,aemal 113 OKHa nomy, yxnanincx 3a JITI11 COJIHet1HbIe, mice 9pe3 CKBa)K1110

230

Nasterea lui Hristos. Cind s-au implinit zilele sarcinii, s-a nascut
Hristos (spune traditia muhammedana) sub un finic stufos (sau dupa cum
tilcuiesc unii sub smochin) i indata ce a ieit la lumina a zis maicii sale ea
fiind in pintec povatuit de Dumnezeu a invatat cartea Evangheliei, intelepciunea lui Dumnezeu i legea lui Moise i a Incurajat -o sa nu se teams de du-

manii care o cleveteau. Apoi, auzind batrinii iudei ca fecioara Meriem a

nascut fiu fara de barbat i socotind ca a zamislit din pacat, au adus-o in
fata judecatorilor, invinuind-o rubedeniile sale ca Intre fiii lui Israil a f5.cut
un pacat atit de nelegiuit i a adus intregului sau neam o necinste de nesters.
De aceea judecatorii au cercetat-o aspru / cum, cind i cu cine a comis aceasta
desfrinare, iar Hazireti Meriem Ana528 (adica Sfinta Maria Maica) le-a raspuns
fara teams: $tiu cu adeva'rat ca am nascut fiu pe acest lisus Hristos, dar fara
impreunare b5.rbateasc5. i mai ales fara de nisi o pofta trupeasca sau a gindului. lar cum s-a nascut, el tie mai bine decit mine ; de aceea trebuie sa-1
intrebati pe el, care s-a nascut din mine, Fecioara mama, fara de tats, precum
am zis ; el insui va va arata ma'rturia nerautatii i dreptatii mele. Iar de nu
v va arata nice o marturie, sa ma judecati ca pe o vinovata de un asemenea
pacat" *.

135

Hristos vorbeste indata ce s-a nascut. Judecatorii, auzind aceasta de la

Fecioara i mirindu-se de indrazneala ei, au intrebat pe pruncul din bratele ei,
cine este tatal lui. El cu un glas limpede i deplin le-a raspuns ca mama are
intr-adevar pe Maria Fecioara, iar tats pe nimeni altul decit Duhul lui Dum-

nezeu, din care s-a zamislit revarsat prin Gabriel Arhanghelul in pintecele
mamei. Pe linga aceasta a zis ca el este prorocul lui Dumnezeu cel preainalt
care-i va invata pe ei indreptari i adevaruri**. Auzind aceasta de la Fecioara
i de la Fiul ei, i-au dat drumul, slobozind-o, deli mai inainte o osindisera dupa

lege sa fie ucisa cu pietre. Aceste cuvinte le expun interpretii dupa textul
Curanului, unde zice ca Dumnezeu i-a dat in mod propriu lui Hristos Duhul

sau i ca acela avea Duhul lui Dumnezeu Inca din pintecele mamei sale i ca

a aratat chipul in anumite minuni. A grait, zice, catre mama sa chiar in

clipa naterii sale***, intarind-o, i le-a raspuns atunci celor singeroi sau vat--

satorilor de singe care cugetau fau despre maica sa, dezvinov5.tind-o. $i in

capitolul Mesei graiete Dumnezeu despre Hristos: Socotete Duhul sfint
pe care ti 1-am dat tie, ca prin el sa gr5.ieti", i iarai: In scutece to -am invatat
Cartea intelepciunii, Legea lui Moise i Evanghelia" 4*.

Se joaca de-a minunile. Despre copilaria lui Iisus Hristos basnesc

multe (poate din unele carti necunoscute sau mincinoase) 529 care nu pot

sa-i provoace cititorului decit scirba ; vom infatia totui aici o basna sau doua
din cele foarte multe. Ei spun ca fiind odata la joc cu alti copii iudei, a luat
noroi din care a facut foarte multe rindunele (un fel de pas'ari care nu existau
pe atunci in firea lucrurilor) i le-a facut sa zboare5*, din care cauza aceste
pasari sint acum totdeauna cu oamenii i le place sa locuiasca impreuna cu
ei i ii zidesc cuiburile din noroi cu mare sirguinta i pricepere. Aruncat de
catre unul dintre copii / pe fereastra casei,, s-a apucat de razele soarelui care
* Cp. Coran, XIX, 27 Si urm.
** Coran, XIX, 30.

** Coran, XXIX, 33.

4* Coran, V, 110: Te-am intarit prin Duhul sfinteniei. Inca din leagan vorbeai

oaanenilor ca un batrin. Te-am Invatat Cartea, Intelepciunea, Legea qi Evanghelia".

6* Coran, III, 49.

231

136

B gom npoHHnaxy H TemH aicH Beprauo gepmmtail, Hespe,Emm coxpamicsi

H nportiasi.
IlpeHmyrgecrBo mexgy npopo\KH npH3Bonsuor Xpucry Tocnogy H3 Kypanoebvc
cnots, rge Ha mHorux mecrex npeH3s1LnecrBo ero H IlecTb cnamr, a Hagname B rnaBe
4: Bcex, rnaroner 6or, npopoxos eggaoro nage gpyroro Bo3Bbnuai, Henutx
or HHx 6ecegoBara co MHOIO corsopHx, Xptrcry xce ct,my Maputory, ,Byaly Haiuy

(am 6b1 pex coecrecrBeHHo), Bno)nue emy egHHomy cHny, nage

nporwrx gapoBaxom. 0 npesocxogcrBe ace rieHtrx eBaHrenbcxoro BBogHT Kypan
B rnaBe 12 6ora xo Hygeem rnarontoula: Xpacra, peme, cbma Map HaHa, K Bam
cBoilcrBeHHo

nocnaxom, empxe Bprnixom Eeaxze Aue, ewe cser H yrsepwgetrHe 3aeema (BeTxoro)
H Haxa3aHtre H nyrb npatwil 6osnnumcm 6ora, B Hcnometrite Batuero 3axmia nocnaXOM oHoe. H B matte 0 cmolle: Ilpegen, rnaroner, nonoxxxom cnegam menoseMCCKFT.M gpe3 Hitcyca cbma Mappuum, Hcrtumo rnarontrBeilmero, ACHO (11.311 slime Hmo)

H gaxom emy Eeauzeime,B xoropom ecrb HcnpaBneHHe H 3axoH H siscrBeHHaB Hcrionla.

&iamb noimas. Bepyior myxammegaHe, AKO 6or gage Xpxcry nontryto

imam, BCAICHA Mpleca cogenoBaTH a Hatiname meprBbrx BocxpeinaTH. EBaHrenbcxaB

Hc-rmora npegaer, sum rocnogb merbipex TOKMO meprBenos BocxpecHn, Kypanoea

Ace

ANCHBOCT73 6ec9Hcneturbix cxa3yer, oncygy B npHcnortHe y HHX npox3bige: Acau

Myca, ue0ecu Pica, TO ecrb MoticeoB Xe3J1b a HHcycoso BgoxHoBeHtie, H6o

cxa3ytor, AKO gpe3 BgoxHoBeHHe H HccoxinHe KOCTH BOCCTHBHA.

A0ema U3 ada u3eodum. Ilage xce B Kim 3e o Aidadelmecmee Hucycoee yrsepKaaercm, AKO Hxcyc XpHcroc Ackera, CI, Ilia HoeBa, H3 3emn0 130 11M51 orna ero (3aHe

MepHeM OT xoneHa ActeroBa powgeHy 6MTH cm3ytor) Boccramn. He omomoTBopeH 6brB, Bo3Becian co) enaHHasi ontem CBOHM HoeM, cxpegb Kam) xoBmer
COTBOpHJI, 110T011 Be10 3emnto HaB0,4111,U1 H MeJ10BeKOB 110T0111111 H nporq., size o
HOH y HHX 06HOCATC51. Taico HbIHe o newaigom B TAXKOR H OTtla5IHHOCI 60J1e3HH,

H3 npegpemeHHoro npIrcnomul rnarontor: HeOecu Hcae myemaddic dyp, To ecrb

Hagnewxr emy agoxHoBeHme Hlicyca XpHcra HMeTH, ga aIcH OT meprBbrx B03Asmical 6yger./
Bedenue Xpucmoeo. Bepyior, AKO EeanzeAue Xpxcry atm cpogtroe H Begeme

137

ero coecrecrBemroe eMy ec-rb a He nocne npHo6pereHHoe 6bic.rb, sixoxe swum

noxa3axom. Kaary Eeanzenus He OT anoc-ron HanHcamly, 1131)Ke camHm XpHCTOM
nosegamy, Ho C He6ecH HanHcaHHyto H npennerenHyto cocnaHHy MHAT 61.1T11.
Ecanzenue, xoropoe MIA HbIHe Hmeem H trirraem xpHcrHaHe, cxa3por tipe3 lioneca

(raxo CBAToro Hanna Haw :Bator) pacTnetrao H HcxaxeHHo 61ATH. B otrom 6o

Hcrififflom Eeauzenuu c He6ecH cruegmem, HMA Myxammegorio 5rBc-rBeHHo HanHcaHHO, AKO Hanocnegox OH npopoic 6o)xHil npHHTH HMaTb, npegpetieHHo 6bic-rb. Tame

Kypan B rnaBe 70, axH OT Junia XpHcrosa rnaroner: BecTnna no Mlle npturrx
Hmyula, HmeHem Myxammega Bonewato, erowe noRcHo BonxBa Hapexyr.

232

patrundeau in cash printr-o crapatura i, tinindu-se de ele ca de o funie, s-a

pazit nevatamat i altele.

Intiietate intre proroci ii atribuie Domnului Hristos prin cuvintele

Curanului, unde in multe locuri este slavita frumusetea i cinstea lui, dar mai
cu seama in capitolul IV*: Ina. ltind pe toti prorocii, zice Dumnezeu, unul
mai sus ca altul, pe unii i-am facut sa vorbeasca cu mine, iar lui Hristos, fiul
Mariei, sadindu-i sufletul nostru in mod propriu (parch ar fi spus R de aceea.i
fire ), numai lui i-am daruit putere mai multa decit celorlalti" 530. In privinta
superioritatii invataturii evanghelice, Curanul in capitolul 12 it arata pe Dumnezeu graind catre iudei**: L-am trimis la voi pe Hristos, fiul Mariei, caruia

i-am incredintat Evanghelia, care e lumina i intarirea legamintului (celui

vechi) si povatuire i cale dreapta pentru cei ce se tem de Dumnezeu. Spre
implinirea legii voastre am trimis-o". Iar in capitolul Despre math zice:
Hotar am pus urmelor omeneti prin Iisus, fiul Mariei, care graiete prea

adevarat i limpede (sau clar) i i-am dat lui Evanghelia, in care este indreptarea
i legea i adevarul neindoielnic" ***.

Putere deplinci. Muhammedanii cred ca Dumnezeu i-a dat lui Hristos

putere deplina sa faca minuni de tot felul, dar mai cu seama sa invie mortii.
Adevarul evanghelic ne transmite ca. Domnul a inviat numai patru morti, dar
minciuna Curanului vorbete de nenumarati altii 531, de unde s-a nascut
zicala for : Asai Musa, nefesi Isa 532, adica Al lui Moise e toiagul, iar a lui
Iisus suflarea", caci spun ca prin suflare a inviat i oase uscate.
Pe Iafet it scoate din iad. Mai ales in Cartea despre copildria lui Iisus se
afirma Ca Iisus Hristos 1-a inviat pe Iafet, fiul lui Noe, din pamint, innumele

tatalui lui (pentru ca spun ca Meriem este nascuta din semintia lui Iafet).

Acesta, dupa ce a inviat, a vestit cele acute de tatal sau Noe, cum a construit
corabia, cum potopul a inundat tot pamintul i i-a inecat pe oameni si altele
cite se spun la ei despre Noe 533. De aceea, acum, despre cel ce zace intr-o boala
grea si disperata, dupa zicala mai sus pomenita, se zice: Nefesi Isae muhtadj

dur 534, adica I se cade sa alba suflarea lui Iisus Hristos ca sa fie sculat din
morti".

Cunoaterea lui Hristos. Ei cred ca Evanghelia ii era lui Hristos innascuta i cunoasterea ei tinea de firea lui, nu era citigata pe urma, dupa cum
am aratat mai sus. Cartea Evangheliei nu o socotesc scrisa de apostoli, nici
comunicata de catre Hristos insusi, ci trimisa gata din cer, scrisa i legata.
Evanghelia pe care o avem acum si o citim noi, cretinii, spun ca a fost stricata i denaturata de Poles (astfel it numesc ei pe sfintul Pavel) 525, caci in
Evanghelia cea adevarata, coborita din cer, e scris clar numele lui Muhammed, prezis ca va veni la urma ca proroc al lui Dumnezeu. Astfel, Curanul,

in capitolul 70, zice ca din partea lui Hristos: Va vestesc pe Vestitorul

care va veni dupa mine, cu numele de Muhammed, pe care-1 vor numi in mod

greit vrajitor"*.
* Coran, II, 253.
** Coran, V, 46.
*** Ibidem.
dau vestea cea, bun& despre un proroc care va veni dupa, mine
4* Coran, LXI, 6:
fi al cArui nume va fi Ahmad *. Dar cind acela veni la ei cu dovezi de neagacluit spusea: t IatA

o vajitorie evidenta *".

233

137

Ymezaume.o. Hasen xce, cica3roT, Ha mecTe Hnexce 6e HanHcano Myxammen

nozrnoxcHn oHoe Oupamumuc, Hapywelme nbryine, HMA ,ELyxa CBAToro Ilapaxnwroc
YTeumTenb, erowe rocnox, klircyc o6ewa OT oTua csoero anocTonom nocnaTH.
0611)1Y rJ1a1-0.1110T 6bITH XpHCTY OT xp0cTHaH, cum 6owim H 6ora ero RC-

nosemmumx, era off cam HIPITO)Ke Taxosoe o ce6e 'coma pege, name ice scerga
H se3ne Cbma MapHHHa H CbrHa tlenonegemcoro 6brnr nponosenune. Ileco pang
B Kypane B mute 14 HaBonrrcx 6or, axes 61a pex xo Xplic-ry: 0, 14Hcyce, curHe
MapHHH, TbI Jul yBewasaeum nioneii, ):(a Te6e BmecTo 6ora, maTepb we 133010 Bmecro

6orHHH HmeioT H noxnaHnioTcx? OTBewaeT Xpxcroc: He nail 6oxce, ,r(a. gTon16o HHoe xpome Hcilumbr pexy H awe xorga peicox TbI BecH, TbI 6o ecH scex TailHas cepAeu no3HaBasdi, moero cemna coxpoBeHHax npomwasdi, a3 )1ce TBoero

138

(cepgua) Emaxoxce. TbI y6o BecH MA, HIVITO)Ke Taxosoe menosexom pexma H Hugecomyxce, xpome TBOHX nosenemdi Harm:Bala, TO ecTB, Aa TA 6ora moero H csoero
npH3bmaioT K noxnaHsnoTcx Te6e, xxxce goHesurwe Te6e yroxwo 6bicTb, csHgeTenb
6ex, Hbme xce nosHerAa MA OT HIM K ce6e so3sen eat, enga TbI ecH no3HaTens Hx,
}mice awe 3110 Bo3nacH, TBOH cyn, monge, awe ourycnium, TbI ecH HenocTwxcHmmil
H npemmpuiel. 3a CHID 0611Hy OT genosex emy HaHecelmylo BIAMIAII1J15110T, AKO
TOCHO,Hb I4Hcyc npeg 06w0m cyngwem OT 6ora cnpasekrnmocTH H OTMweEHA
npourrH HmeeT H Hcxa3krrenert Eeatieeinui 06B111111T,/ 3aHe OH CaM ce6e Emconllwe
Hapex chow. 6oxam, Ho name yrsepwnan, Hmywa no ce6e npHHTH anocTona Hurknonta
Myxammega H npopoxos nocnen;HeRwero, emywe Hecymemio nonweHcmyloT sepotent liero awe He COTB0pAT, ace norH6HyT H He nOJDICHH ynosaTH, AKO 3ac-rynnewlem
ero (Xpl1CTOBbIM) BO3MOrYT BeT4HEAX myx H36erHyTH.

He 6bicmb pacnsm. K Tomy BepyloT, 51K0 XpocToc mice pacmiT 6bicrb, mime
ympe, tITO OT atoero J10)KHOTO noxiory TaK0 ,H013eCTH CHJIATCA. HoHexce, rJlar0J110T,

co3nan 6or XpHara Aawe no npHmecTsHa Teddscomuanu H Aaxce Ao xoxua cero

mHpa, cmepTH Hwcaxowe nognexcawa, xaxo Hynex mornu 6b1 y6HTE igenosexa,
eroxce 6or Aaxce no npen-samlcaHHoro spemeHH 6eccMepTHa H HeTneHHa comopnn?
lienosex 6o Hmcomoice moweT yeTasneHHasi OT npombrcna 6oxcw1 npemeHHTH,

fume y6HTH, erowe 6or xclisa H Hespenum co6mocTH xower.

170C/Iali 60 6C11 Rsblxu. Haim seppoT, AKO XpHcroc HOCHJI nepcoHy X BMX
A3b1K0B, MTO awe TOJIKylOT: MORCeil y6o ITOCJIaH 6bICTb K 0D14H11131M CbIHaM H3paH-

J1013bIM, XplICTOC )Ke KO Bcem A3bIKOM a Myxammen XOTA o6we KO Bcemy MHpy,

HO Hailnage K pony csoemy, TO eCTb apancicomy, H Toro panes exa3yloT, AKO Bemxur4 3aeem, HanHcaH 6bicTb 513bIKOM espeticimm, Kypan apancicum, Eeatioenue
)1Ce MHOTHMH H pa311b1M11 A3bIKH a 0C0611HBO IOUCIHU,

TO CCU) HOHIPleCKIIM HnH

enmnicium.
Hcnoffedanue eepbt xpucmualiciaLe U3 Kypana. Ewe BepyloT, sow Bce memBeam, npexcne npHwecTmlx Myxammenosa H nponoBenx KypaHoeori, XpHcTy, 511(0
npopoxy 6oxono H EfICIlleCAU10, AKO CJI0By 60XCHIO Beposammm H HcnoBenamte

Bepta Jla unnazu unizaniza2 Hca pyzylinaz, TO eCTb HecTb 6or 'Tome 6ora H I4Hcyc
jAyx ero ecTb coTsopumm cnaceimi cyTb. A mice OT HaBna Hcicaxcembim Eianx infue

234

Mingiietorul. Pavel insa, spun ei, in locul unde era scris Muhammed,
mintind intentionat, a substituit pe acel Firaklitis 536, numele Duhului

Sfint Ilapetickritoc, Mingiietorul", pe care Domnul Iisus a fagaduit sa-1 tri-

mita de la Tatal sau apostolilor *.

Ei spun ca este o jignire adusa lui Hristos de crestini, care it marturisesc

Fiu al lui Dumnezeu si Dumnezeu, pe cind el insusi n-a grait nimic de felul

acesta despre sine, ci totdeauna si pretutindeni propovaduia ca este Fiul

Mariei si Fiul Omului. De aceea, in Curan, capitolul 14, este aratat Dumnezeu

graind parca lui Hristos**: O, Iisuse, Fiul Mariei ! Oare tu indemni pe oameni

sa te considere drept dumnezeu si pe mama to drept dumnezeu si sa vi se

inchine?" Raspunde Hristos: Nu da, Dumnezeule, sa spun altceva decit
adeva'rul si daca am grait cindva to stii, caci tu esti cel ce cunosti cele ascunse
ale tuturor inimilor, cel ce patrunzi cele ascunse ale inimii mele, iar eu pe ale
(inimii) tale nicidecum. Deci tu stff ca n-am vorbit oamenilor nimic de acest
fel si nimic nu i-am invatat in afara de poruncile tale, adica sa te cheme pe
tine Dumnezeul meu si al for si sa se inchine tie, si ca le-am fost for martor
cit timp ti-a placut tie. Iar arum, dupa ce m-ai inaltat dintre ei la tine, numai
tu esti cunoscatorul for si be vei rasplati for cu r'au: sint poporul tau; daca le
vei ierta tu esti de nepatruns si intelept". Pentru aceasta jignire adusa lui de
catre oameni, nascocesc ca Domnul Iisus, inaintea Judecatii celei de obste,
va cere de la Dumnezeu dreptate si razbunare si-i va acuza pe cei ce an denaturat Evanghelia / pentru ca el singur pe sine niciodata nu s-a numit Fiu al
lui Dumnezeu, ci it arata pe apostolul adevarului Muhammed, care avea sa
vina dupa el, drept cel mai de pe urma dintre proroci, caruia trebuie sa-i
creada fara nici o indoiala. De nu vor face aceasta, toti vor pieri si nu se
cade a nadajdui ca prin mijlocirea lui (a lui Hristos) vor putea sc'apa de mune& cele vesnice.
N-a fost rcistignit. Mai cred ca Hristos nici n-a fost rastignit, nici n-a
murit***, care lucru al mincinoasei for falsificari se silesc sa-1 demonstreze astfel: De vreme ce, zic ei, Dumnezeu 1-a zidit pe Hristos nesupus mortii pins
la venirea lui Tedjdjiali 537 si ping la sfirsitul lumii acesteia, cum ar fi putut
iudeii sa omoare pe omul pe care Dumnezeu 1-a facut nemuritor si neputrezitor inainte de vremea mai dinainte rinduit5.? Caci omul nu poate nicidecum
schimba cele rinduite de pronia lui Dumnezeu, nici sa omoare pe cel pe care
Dumnezeu vrea sa-1 pazeasca viu si nevatamat.
Trimis la toate neamurile. Iar5.si cred ca Hristos avea persoana X tuturor
oamenilor, lucru pe care-1 tilcuiesc astfel: Moise a fost trimis numai la fiii
lui Israel, Hristos insa la toate neamurile, iar Muhammed, deli in general la
toata lumea, totusi mai ales la neamul sau, adica la cel arab. De aceea spun
ca Vechiul Testament a fost scris in limba ebraica, Curanul in cea araba, iar
Evanghelia in multe si felurite limbi, dar mai cu seama in limba iunani 539,
adica ionica sau elin5..
Marturisirea credintei crqtine in Curan". Inca mai cred ei ca toti oame:

nii care inainte de venirea lui Muhammed si de propovaduirea Curanului

au crezut in Hristos ca intr-un proroc al lui Dumnezeu si ca Evanghelia este
cuvintul lui Dumnezeu si au facut maturisirea credintei La illahi illallah Isa
ruhullah 539, adica Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu sf Iisus este Duhul
X chipul

* Man, 14, 26; 15, 26.

** Coran, V, 116 118.
*** Coran, IV, 157.

235

138

eeAuem npencrknuacs, Te norx6HyT H Xpxcroc B nocneggem cyge nog csoe 3Hams

Be npxamer la, nage )Ke npeg 6oroM H np'eg aHrenm H npeg scem npopogecnim
JIHKOM BCAYeCKH onsepxceTcs, AKO He 3HaeT xx. 06age npargxx 12 allOCTOJI0B, cnaCeHHbIX 61ITH sepytar. Apesxmc moHaxos, HMllepaTopos Bcex a Hailnage KOHCTaH-

num BenxKoro, Hycimmaxa 3HKARTe.TIA xpama Cssrms Co4MW (o Hemwe npocTpaHHee 3pH B rnase 0 Cefintea Co0uu) 3a CBATIAX TaKoxcge xmetoT, CBATOTO
Feopmg, JJHMHTpHA, HIIKOJIa5i H CBATOTO crooKy, mice y 006pyLOKIIHCKHX TOKMO
Typtcos npa3gxyeTcs (o Hem)Ke 3px B nocnegcTsyloatxx).

Kaua0a eit*cmo Xpucma pacnsm. 0 XplicTose c HAOTHIO, ;owe OT Mepxem

!Twin, Ha He6o BO3LUeCTBKH 03 Kypalla rnasm 11: TaK0 6aCHOCJIOBAT.

Erga, rnaromoT, xygex s3snua XplicTa H Ko rnasHeilutemy Ox cy,gm npase139

"loam / (o Kaxacise 6o, Hatt IbinaTe, Hificoexce y 1111X socnomxHame) no x3pegeffluo

cygeficKomy ocyxgeH 6bICTb Ha cmepTb. XplicT6c y6o Bonpociul 6ora, tITO eCTb

6narosoneme ero, xonter nx ga OT Bparos ero (6oxcxxx)H Hesepumx xygees Taub

6ecgecTHoll npegaH 6ygeT cmepTx, HRH 0a cso6oxgeH OT mix 6yger. Eor xce npe3
Faspinina oTseutan XplICTy, AKO OH COVaII ero BO o6pa3 Be.eX menoseK, Toro
pagx AOJIXCeH ecTI3 npeo6pa3liTlics B mute H nogo6xe xoero-nx6o socxoweT OT
Tex, "Dice Ha cmepTb ero ocygstata. H TaKo Xpncroc npememn mute csoe so o6pa3
rnasHekuero cygm a cygeilcKoe nage so o6pa3 CBOH. Eroxce xygee mug= Xpnara
6brrx, css3atua, 6xtua H pa3.111Pillb1M11 Tomnemstma H myKamx ocKop6awa, Taxe
Ko xpecry nimuso3milua. Cygxx xce Tomy 6egtiomy nnanyutycx H ce6e tame 14xcyca
6brrx, xxxce npopolca HapeKtua, mice 'coma Tro TaKoso nommalnuma yrsep)Kgatouty, Hygee pyramgecs petcoma: Ce cam xcnosegyeT, AKO nxcxseu H moanJIIITeab caws 6gute. H CHA 6bICTI3 alma, etoxce Hapog ysetuacs XpacTy orrone
se seposaTH, HO B CBOeri cynepcmgm H Hesepeme ynopHo npe6msanot.

Xpucmoeo Ha Ne6o eo3necenue. XpacToc we TaKO nog Hum sxgom Hen03HaxHmil, 6oxcxeto CHJIOIO nogi,sT H Ha TpeTHe ne6o so3HeceH 6blcm, rge npinueciMIR Texpcmcganx H B nocnegtrem cyge socnpxsurits oTmateHast Ha xygeH if Ha

Hesepingt x3pannbcntil ntog, ()Namara 'Amen.

14 max mHoxafintast pa3yrvty X IICTHIIHe Hincalcoxce npanxgecTispowast o
Focnoge 14xcyce Xpitc-re H ero gygecax 06110CATCH y mix a Hatinage B mune "mice
Ha3msa1or 0 mnadeuttecmee Xpucmoee, xxxce ante carp gam. XCillICJH4TH xoTenx

6mx0m, ganege npes3otunx 6b1 npegs3sTme Haute, Toro pagx manmmx cxmx ygoBoncToBasulecsi, K noc.negrouatm ga nocrynaem.

Etwea nfiman Haaeciuns

0 C1351T131X Xpl4CTIIMCKIIX

CBRmblu Hpeametia. Bo nepsmx cssToro H npopoKa 6bITH Beppu'. ffrbIli

6un 3expue, TO eCTb HoaHHa, chum 3axapama, o Hemxce Kypcill B rnase 30 rnaroneT,
AKO Bor sgoxHyn gym)/ CBOIO BO verso marepx ero I3 CbIlla est AsHoe ztygo COTB0pHJD>. OT mottles cssToro Hoanoa xpamrcx H HISHe B coKposxmax cynTaticKwx

236

lui", sint mintuiti. Iar cei care s-au lasat iiwlati de Evanghelia stricata de
Pavel vor pieri ; la Judecata din urma Hristos nu-i va primi sub steagul sau,
ci se va lepada de ei cu totul inaintea lui Dumnezeu i inaintea ingerilor i
a intregii cete proroceti, spunind ca nu-i cunoWe. Ei cred c5. cei 12 apostoli
sint mintuiti. Pe monahii cei din vechime, pe toti imparatii, dar mai cu seams
pe Constantin cel Mare, Iustinian, iiditorul bisericii Sfinta Sofia (despre el
vezi mai pe larg in capitolul Despre Sfinta Sofia) 540, ii in de asemenea drept
sfinti, ca i pe Sfintii Gheorghe, Dimitrie, Nicolae i pe Sfintul Foca, ce se
praznuiWe numai la turcii din Dobrogea (vezi despre el in cele ce urmeaza) 541.

Caiafa reistignit in locul lui Hristos. Despre inaltarea lui Hristos la cer
cu trupul luat de la Meriem, astfel basnesc in capitolul 11 al Curanului *:
Cind, spun ei, 1-au luat iudeii pe Hristos i 1-au dus la judecatorul
for cel mai inalt / (caci despre Caiafa sau Pilat nu se pomenete la ei), dupa
hotarirea judecatoreasca a fost osindit la moarte. Hristos a intrebat atunci
pe Dumnezeu care este buna lui vointa, vrea sa fie predat la o moarte atit
de batjocoritoare de catre vrajmaii lui (ai lui Dumnezeu), necredincioii iudei,
sau sa fie eliberat de la ei? Iar Dumnezeu a r5.spuns lui Hristos prin Gabriel

ca 1-a zidit in chipul tuturor oamenilor, de aceea trebuie sa se prefaca in

chipul i asemanarea cui va vrea dintre cei care 1-au osindit la moarte. Si
astfel Hristos i-a schimbat fata in chipul judecatorului celui mai inalt, iar
fata judecatorului in chipul sau. Iudeii, socotindu-1 pe acela ca este Hristos,

1-au legat, 1-au batut, 1-au batjocorit cu felurite chinuri i munci i 1-au pironit pe cruce. Iar cind judecatorul acela plingea sarmanul i sustinea ca nici
Iisus nu este, nici proroc nu s-a numit, nici n-a gindit macar ap. ceva, iudeii, batjocorindu-1, ii ziceau: Iata, singur marturisete ca a fost un minci-

nos i un nascocitor de cuvinte". Acesta deci este pretextul pentru care

poporul a fost convins sa nu mai creada de atunci in Hristos, ci sa petreaca
indaratnic in superstitiile i necredinta sa.
Incillarea lui Hristos la cer. Iar Hristos, sub chipul acela de nerecunoscut,

a fost ridicat de puterea lui Dumnezeu i inaltat ping la al treilea cer, unde
Va atepta sosirea lui Tedjdjial i, la Judecata din urma, primirea razbunarii
asupra iudeilor i asupra poporului necredincios al lui Israel **.
Multe altele, nicidecum potrivite cu ratiunea i cu adevarul, circula
la ei despre Domnul Iisus Hristos i despre minunile lui, mai ales in cartea
pe care o numesc Despre copildria lui Hristos. Dar i a suta parte din ea
de-am fi vrut sa enumeram, am fi dep4it cu mult planul nostru, de aceea,
multumindu-ne cu putinul acesta, sa paim la cele ce urmeaza.

Capitolul al cincisprezecelea

Despre sfintii crestini

Sfintul inaintemergcitorul. Ei cred mai intii ca sfint i proroc este Ialdia
bin Zekrie, adica Joan fiul lui Zaharia", despre care Curanul in capitolul
30 zice 542 ca Dumnezeu i-a insuflat sufletul in pintecele maicei lui i prin
fiul ei a f5.cut o minune v5.dit'a"**. Din moatele Sfintului Ioan se p5.streaza i
Comm, IV, 157 158.
Coran, III, 55.
Coran, XXI, 91.

237

139

.0

npaaasi pyxa OT
/ AOKTA itaxce ,go neper, Ha Heibice ycrpoeHo ecTb 3ansicTire 3naToe

6Hcepm nparsrmit yicpameHHoe, Ha RoTopom HanHcaHo: Xup my aeuy Homo,

my npodpomy, TO ecTb pyxa CBATOTO HoaHHa Ilpe,goTetix.
Myxammen HTopmii, mice B3AA LIapbrpag, Apyrilx CBATbIX mHcoicafUnHe MOnjH
B Mope Boupeauf nosenen, ensmy CHIO CBATOTO HoaHHa pyicy xpaHHTH BOCXOTeA
B 6H6nHoTexy nonaTHym, mice H no 'mule 3eno npocTpaHHa ecTb. He mHoro npexcAe

Hamm ACT rpex HeKHii, cynTaHa Myxamme,ga meTHepToro 3.naToxosaii, useikeH

6bIB BO HHyTpemitoto coxpoumuHyto nonary Ansi ycTpoemui Ha Heicym noTpe6y
upwicariumx xamHeil, yTnepicHan, 'iTO HH,gen casiToro HoaHHa pyicy H cHe HaHnHcame, AKO)Ke BbILLIe peXOM, npoiarran, tITO seposiTHo npH3Haem 6biTH, 3aHe H B
naTpHapnicxxx apximax x 3amicallo ecTb, AKO y xpliciwaHcickrx HmnepaTopoH,
npexcne B3ATHA rpana B mecTo HeoueHemioro coxposmna 6bICTb pyxa npaHasi
crisrroro HoaHHa IlpeHoTemx.

Anocmoim. 0 Image anocTonoa H ynemucou Focno,ga Cnaca (lu)ICe 2aeapuyn

Ha3bIBaloT), AKO 6baua 12 it olill cornacymT H Temmxe gmeHamit six HapHualoT.
Cica3yloT xce, AKO no Ho3Hecemlii Huge XplicTosom Ha He6o, tipe3 mix BO BCIO
HceneHHym nponorieHaHo 6bICTb EtYatiOelltie H mHorHe A3b1101 B HCTHHHy10, nparieH-

Hp() H npocaeulaionlym euaHrenbcxylo sepy o6pauleHm 6baua. H HcTkuume oHoe,

ewe Ha He6ecH HanHcaHo 6e Eeaneenue HepacTneHHoe H Hexcicaxcemoe 'mama
H cogepicama cHpegb Hoggexe OT 17oneca (Tax cHAToro llama Ha3busaloT) He
6e HapymeHo. 0 anocTonex rocnonHmc JDKeCROBIIT Kypan B muse 0 Aepaame,
51K0 OHH 3acaHaTenbcTuosann H npe,g XpHcTom peicnx ce6e H mycimmaHou 6LITH
H pasHo MyXaMMe,LIOBLIX, AKO H ero 6b1TH aHOCTOA0B.

Ce. 17aeen. 0 CBATOM xce Eeaueenuu, aim 6M oT 6oxecrueHHoro Ilaana pacrsleilHo H JIMICHO co,genaHHo 6bino, Taxo 6aCHOCHOBAT: /70AeC, TAar0J110T, npirwe,g

B Hepy esaHrenbcicym H no Ho3Hecema3 XpHc-rosom Ha He6o, xylnig c nporilimil

ymeinucamH esaHreithcicoe ytiemte 513bIKOM H HyHeem nponoseHysiri, HexorHa OT
CBOHX, moxe co6paii 6sune rieusucoa, BonpouieH 6bicTb: no XplicTe, cum MapHiur,
HH0C1 npopox npsuyieT Jill JUDI HH? liana xce mem.: ffincalcoxce. IIaxH HM
nosTopmuntm, WO y6o pa3ymeeTcH HMA Myxamme,g, exce B Ecaueenuu liTeTcH
141

H OT Hpyrkrx plan:mos XplICTOBbIX TaK0 B EeatreeAuu HainicaHoe nponoseouyeTcH,

cHpeqb Ha) ripeApetie XpkicToc, Hmynia no ce6e npmint HHoro npopoica, mice Harm
INTHIH31? (3He / yxpaHaioT cnoseca XpxcToaa y HoaHHa, kixtexce o6euiaeT nocnaTH

,Lkyxa CHsiToro), Ilasen He mor 1110-.111460 HM oTaeulaTH H Toro pagH Happily'

Eeaueenue H Ha mecre, r,ge 6bino Ham:teams Myxamme,g, noHnwicHn Oupaxnumuc,
TO ecTb 17apaimumou cYreuncrensw. K Tomy 611AAOCJI0B5IT, AKO Ilasen HpIVICOKILTI

HHcyca, cbma MepueAi, 6bITH cbma 6oxcwi. Ilea) pax' HepyloT myxammegaHe,
AKO IICTHIMbIR H tHICTMil eHatirenbcxoro rieHHH ceHcxx B Kypane HX BeCb co) epXCHTC51 a mice B &a/lee/114RX tiTyTC51, B Kypane we He o6peTaioTcH, ()Hag BCH cyrb

noHmeTHasi H npH6amui flaBnonbi.

0 cmepTH CBATOTO Ilaana He mHee HetiecTgaym, AKO H noNcHylo Hbimmcinum
la6yny. Cica3yloT 6o, aim 6b1 Ilasen o6eman riemycam CBOHM, AICO muconmice
yMpeT, HO 110 no,go6Hio Xpiicroay XIEBbICI Ha TpeTHe He6o B3b1,HeT (BAHATC51 CHA
yxpageHa 6biTH H3 17ocaanus CCAM020 Hama KO EepeeM, Hgexce cxa3yeT HocxinueHlia
a
x inicbmoxpasiunimax
xx pa3ym

238

acum in vistieriile sultanilor mina dreapta / de la cot ping la degete, iar pe

ea e facuta o bratar5." de our impodobita cu pietre scumpe pe care e scris:
Xcip TOIS ayiou 'liacvvon TO13 Iipapollou 543, adic5. Mina Sfintului loan

140

inaintemerg5.torul".
Muhammed al doilea, care a luat Tarigradul, a poruncit ca foarte multe
moaste ale altor sfinti sa fie aruncate in mare ; numai aceasta min5. a Sfintului

Joan a vrut s-o p5.streze in biblioteca palatului, care e si pina acum foarte

vasta. Nu cu mult inainte de anii nostri, un grec, giuvaergiul sultanului Muhammed al patrulea 544, fiMd introdus in palatul cel mai dinauntru al vistieriilor
ca sa aseze pietrele scumpe spre o trebuint5. oarecare, a marturisit ca a v5.zut
mina Sfintului Ioan si ca a citit inscriptia mai sus-zisa, ceea ce recunoastem
ca e posibil, deoarece si in arhivele x patriarhale este scris ca imparatii crestini,
inainte de cucerirea cetatii, aveau drept comoara de nepretuit mina dreapta
a Sfintului Ioan inaintemergatorul.

Apostolii. Despre numarul apostolilor si ucenicilor Domnului si Mintuitorului (pe care ei ii numesc havariun) 548, ei sint de acord ca au fost
doisprezece si ii numesc cu aceleasi nume. Spun ca dupa inaltarea lui Iisus

Hristos la cer, prin ei a fost propov5.duita Evanghelia in toata lumea i

ca multe neamuri au fost convertite la credinta cea adevarat5,, dreapta i

luminatoare a Evangheliei. Iar acea adevarata Evanghelie a fost scrisa in cer,

o citeau si o tineau nestricata si her5.stalmacita cita vreme n-a fost stricat5.
de Poles (asa it numesc pe Sfintul Pavel). Despre apostolii Domnului Curanul
minte in capitolul Despre Avraam546 ca ei ar fi marturisit si.spus inaintea lui
Hristos ca sint musulmani si deopotriva adepti ai lui Muhammed, ea sint apostoli si ai aceluia *.
Sfintul Pavel. Iar despre sfinta Evanghelie astfel b5.snesc ca ar fi stricata si falsificata de dumnezeiescul Pavel: Poles, zic ei, venind la credinta
evanghelica si, dupa inaltarea lui Hristos, propovaduind, impreuna cu ceilalti ucenici, invatatura Evangheliei neamurilor si iudeilor, a fost cindva intre-

bat de ucenicii pe care ii adunase: Dup5. Hristos, Fiul Mariei, va veni un

alt proroc sau nu?" Pavel insa a r5.spuns: Nicidecum". Iar cind aceia au repetat : Ce se intelege atunci prin numele lui Muhammed care se citeste in Evan&tie i care se propovaduieste de alti ucenici ai lui Hristos, asa cum scrie in
Evanghelie anume ca a prezis Hristos ca dupa el va veni alt proroc, care-i va
invata adevarul ?" (aici/ei fura cuvintele lui Hristos de la Ioan, unde fagaduieste
sa trimit5. pe Duhul Sfint **), Pavel n-a putut sa raspunda nimic, de aceea
a stricat Evanghelia i in locul unde a fost scris Muhammed a pus Firaklitis,
adic5. IlapdiArrov, Ming-iietorul"547. Si mai spun, in chip dezm5.tat, ca Pavel
e cel ce ar fi adaugat ca Iisus, Fiul lui Meriem, este fiul lui Dumnezeu. De aceea
muhammedanii cred ca sensulxx adevarat si curat al invat5.turii evanghelice
e cuprins tot in Curanul lor, iar cele ce se citesc in Evanghelii i nu se af15.

in Curan sint toate falsuri si adaosuri de-ale lui Pavel.

Despre moartea Sfintului Pavel au nascocit o fabula pe cit de nelegiuita,

pe atit de mincinoas5.. Ei spun ca Pavel a f'5.gaduit ucenicilor s5.i Ca nu va
muri niciodat5.", ci, asemenea lui Hristos, se va sui viu la al treilea cer (acestea se vad a fi furate din Epistola Sfintului Pavel catre evrei 548, unde spune ca
x depozitele de hrisoave
xx intelesul

* Cp. Coran, V, 82-83.

** loan, 14, 26.
239

141

ce6e 6bITH Aa)Ke n0 TpeTHero He6ece) H ram co Xpacrom npe6mBaTH HMeeT.

Twice mumomenmy BpeMeHH, BHAB Ha Ben, BKo He mo)Ker cero COTBOpHTH, npeBeH
pice cblli H npecrapenbill B nerex, na noica)Ker ce6e Herm Hy HM npenpexma,
himm

o6pa3oM noBenen npHyrorom4TH BeJ mcHII cocyn cxynenmthail B Hemwe 6b1 Becb
mor Bmecrinucm, Twice B coKpoBeHHeihuem xpaMHHbI csoem mecre cocyn oHmil
Becb BKonan B 3eIvIJ110 H cpe6pom )1GIBbIM x, no camme 'Tax HanonaHn. Ilorom
CHM TaK0 ycrpoeHHmm, CO3BaJI y9e1114.KOB CBOHX H HM 51K0 HaCTOHT pKe BpemB
B3121THA ero Ha He6o orKpmn H noBenen ,rAa. BCe B monkmax H 6neHHBx 9pe3 uenme
40 AHerl Hpe6y,EWT H MKT() OT HHX na nep3Her BHHTH B KJIeTb, B Hahn OH 3aKJ1101111TH ce6e Hmenue, HO TOKMO H3 Bile na crperyT, no npemeHam B HO11111 H BO ,LIHI4
6onparByloute, ,Lka. He KaK0 no B0311.1eCTBFIX ero Ha He6o BO3MHAT, AKO 6bI HeKIII4M
o6pa3oM yKpbuicsi HRH Tar1HO y6e)Ke H Ha HHoe npecenancx mecro. TaKo y6o yYe-

HHKOM ero crperyumm H 9pe3 40 midi AKO)Ke noBeneHo HM 6e B KJIeTb ero (11aBnosy)
MIRTH He nep3aionwm, Ilasen B cocyn 011b111 mepKypHem Hano.nHeimmil BHH,ILe H
CaM ce6e norpy3Hn H yT01111JI. MepKypHil )Ke (11pHBO,LIAT) OT awes' cm Harypm HMeA
CHAN FICA npoaktuaTH, cHenaTH H BOILIPITO)KaTH, BO spew' 01113DC 40 AReil BCIO 11J10Tb
H KOCTI4 ero pacroram, RICO H149TO )Ke OT MOliier3 nnoTH ero B cocyne OHOM HOTOM

Yilemum xce XIITpOCTH H necTH He Benyme, BKo flaBen mepKypHem B coKpoBeHHom OHOM H TemHom mecre cHeneH 6mcrb, BepoBaum Ha He6o ero npeHeceHHa
6mBum H cnaBy o ero Ha rperHe He6o BonuecTBHH / B yn06oBepHmA Hapon nycrHum.
ABHCA.

142

H Tax no TOM pacrneHHoe OT Hero oHoe ygeHificam ero npenaHHoe Eeaueenue

511(0 HCTHHHOe H npHponHoe (orsep)KeHy npjfromy) npusrro 6mcrb. 06a9e MHO3H
CyTb y myxammenaHoB npocraKH, Koropme BepyloT, 51K0 XCT1411H0e OHM H Hepaer-

neHHoe Eeatizeaue y xpHcrHaucKHx narpHapxort H no HmHe o6peraercm, HO na

HesaineHo 6yner HanHcaHHoe B HeM Kw( Myxammenoso, npanexalo yraeBalor H
TOKMO CBOHM npeemmiKam xx non wecroKoto H crpaumoko KJIATB010 npH gace
cmeprx oHoe npenakor. H C1451 y6o cyrb, B)Ke o flame, sepxosHom alIOCTOJI0B,
H 0 pacrneHHom OT Hero &awe/mu 6JIA,LIOCROBSIT.

C811Mblii Huxonaii. 3a cBscroro Hmelor H Crorroro HHKonaB, eroxe Capu

CCIAMbIK Ea6a HapHualor.

CariMbIrl Teopzufi. CBAToro Feoprxx (rim reaupAec) 23 anpensi H CBATOr0

,LtHmwrpHB (no xx Kaccum) 26 oKromapHR no rpegecKomy KaneRnapio conep)Kaule
1104XTaIOT. ECTb )ICe B Hapone TypeuKom nem. CBATOTO FeoprHsi 3HaK HRH Ha3Ha-

qeme BocnpHATHst BOHHCKOrO noxona, manyatemut xoHeil B nyra, Bbicrynnewin

C 311MHPIX KBaprep H nporq. B yKa3ax cyaraHcKlix, }Dame noxo 'worms HenpHSITen51 061.5IBJ151eTCA, Cei3 nem. Ha3HagaTHCA o6bI9e BOHE )ice Bce BOHCKa B ypetienHom
mecre co6HparHcB H CX0AIITHC51 AOJI)KeHCTBylOT.

CeRMbla Aumumpuu. Cssnuil gilmirrpHil rnaronerci no lix Kaccum (eroxce

3HameH0BaHHe ameHH Ha apancKom B3mKe simmer pa3nenwren5), nem, ero ecTh
AeHb Hnx npenen conepuminnerocB pKe noxona, pa3neneHHA 3XMOBBIX lamprep
H nocraBnemx KoHell B croana H pacnymeHHe BoilcKa. 146o Ha3HameHaHHy 6mmuy
OT cynmg BoAcKoBona, CBATOTO AIIMIITpHA Arno BCe BOHHI4 H He xorsnuy BoeHa-

ganbHmy, moryr, HuKoempKe nocnenpouly Haica3amuo, 0603 OCTaBHTb, 0 mem

mHowatinnaB petiem B rnaBe 0 eouticicom ux o6ytteuuu.
meracypmem atlE pTyrbio
xx HacneMialcam

240

va fi rapit ping la al treilea cer) * si acolo are sa petreaca cu Hristos. Iar

cind a trecut vremea, v5.zind Pavel ca nu poate face acest lucru, fiind inve-

chit si batrin de ani, ca sa se se arate ca le-a prezis adevarul, a poruncit

in taina sa se preg'ateasca un vas mare de lut in care putea inc5pea cu total
si a ingropat acel vas in cel mai ascuns loc al locuintei sale si 1-a umplut cu argint
via x ping sus. Dupa ce a facut acestea a chemat ucenicii sai si le-a desco-

perit ca vine vremea suirii lui la cer si a poruncit ca toti sa petreaca timp
de patruzeci de zile in rug5.'ciuni si privegheri, si nimeni sa nu indrazneasca
sa intre in Camara in care se va inchide el, ci numai sa pazeasca" pe dinafara,

priveghind pe rind zi si noapte, ca nu cumva dupa inaltarea lui la cer sa

le para ca s-ar fi ascuns sau ca a fugit in taina si s-a mutat in alt loc. Deci,
pe cind ucenicii lui it pazeau astfel, neindraznind timp de patruzeci de Ale
sa intre in Camara lui (a lui Pavel), Pavel a intrat in vasul acela p1M cu mercur,

s-a afundat in el si s-a inecat. Iar mercurul (spun ei) avind putere prin natura
lui s patrunda toate, sa le manince si sa be nimiceasca, in timpul celor patruzeci de zile i-a dizolvat tot trupul si oasele, incit din moastele trupului lui nu
s-a mai ar5.tat pe urrna nimic in acel vas. Iar ucenicii, necunoscind siretenia
si viclesugul ca Pavel a fost ros de mercur in acel loc ascuns si intunecos, au
crezut ca el a fost mutat la cer si au faspindit in poporul cel lesne crezator
slava suirii lui al treilea cer. / asa, acea Evanghelie stricata de el si predata
ucenicilor lui a fost dupa aceea primita ca adevarata si fireasca (lep5.dindu-se
cealalta). Sint multi prostanaci la muhammedani care cred ca acea Evanghelie

adevarata si nestricata se afla si pines acum la patriarhii crestinilor, dar,

ca sa nu fie aratat numele lui Muhammed scris in ea, o ascund cu grija si

o transmit numai succesorilorxx for in ceasul mortii, sub cumplit si infricosat

blestem. Acestea sint cele ce se vorbesc in chip dezmatat despre Pavel, cel
mai mare dintre apostoli si despre Evanghelia cea stricata de el.

Sfintul Nicolae. Il tin ca sfint si pe Sfintul Nicolae, pe care it numesc

Sari Saltik Baba 549 .

Sfintul Gheorghe. Pe Sfintul Gheorghe (la ei Hedirles) 55 it serbeaz5. la

23 aprilie, iar pe Sfintul Dimitrie (la ei Kassim) 551 la 26 octombrie, tinind
dupa calendarul grecesc. Iar la poporul turc ziva Sfintului Gheorghe este
semn sau rinduia15., la inceputul campaniei ost5.sesti, pentru scoaterea cailor
la pasunat, plecarea din incartiruirile de iarna si altele. in decretele sultanului,
prin care se declares razboi impotriva dusmanului, s-a obisnuit s se indice
aceasta zi, cind toate ostirile trebuiau sa se adune si sa se intruneasc5.1a locul
rindu it .

Sfintul Dumitru. Sfintul Dumitru se numeste dup5. ei Kassim, nume

care in limba araba inseamna impartitorul". Ziva lui e data sau limita unei
campanii incheiate, a distribuirii incartiruirilor de iarna, a asezarii cailor la
grajduri si a dizolvarii ostirii. Caci ziva Sfintului Dumitru fiind insemnata
de judecatorul ostirii, toti ostenii pot parasi tabara chiar nevrind capetenia
otirii, fares sa urmeze vreo pedeapsa, despre care lucru vom spun mai multe
in capitolul Despre instructia for tnilitarci.
x mercur sau hidrargir
xx urmasilor

* fI Cor., 12, 2

4.

241

142

CEIRMbla OOKCI. CBATIAR Comm npa3nHyeTcs BO npasAy, o6age ire OT BCeX,

HO TOKMO OT Ao6pymataxcicax rvryxammenaHos (ecTb go6pynscira gpeatisuf MHCHA,

Emicaihnas cTpaHa mescAy AyHaem, 4epHbIM MopeM H ropamn Temu pexiemnAmn

BKJI10,1eHHaA), TIOMTO)Ke CeR CBATbIR OT sapsapos OHbIX II0,IHTaeTCA, sane CJIa,HOCTHO

ecTb CJIbI1IJaTH, AKO)Ke OT HHX npmocom, cica3aTn He 06JIeHHMCSI. 110He)Ke OHMS(

cTpaHm )101Tej1H myxammenane B cenex CBOHX pa6OTHHKOB 6onburyro MaCTb nmeioT
xpncTnan, cep6os H MyJITAH,
Ie no yeTaBy nepicosHomy 06bitrail nmeroT ,ItoroBop

TB0pHTb C rocnoAamx CBOHMH, Ha. 6bI B HeneabHme xiHn H B nHbre npa3nHmcn K

pa6oTe EX He HOHy)KAaJIH. HeK0I-Aa )Ke B IIpa3AFIPILIHLIR CBATOTO (DOKE{ ,HeHb (mice
143

np43nHyeTcs gym 22) pa6oTHHkam Hexoero / npe6oraToro myxammenamma He

XOTALIHIM HTTH Ha ne.no H rnaromoumm npa3,timix 6bITH CBATOTO CDOKH, y nyHailcxxx

xpncTnall npocTomonnaos Ha,Ek Hnsamn nepsoHailanbinnca X, noramur OHbIR HM

H CBATOMy SIX KyIIHO nopyrascs H HOHOCHB, TIOHyHHJI 11X B TOR ,IIeHb BO3HTH C irons

)1GITHbIe CH01114. Pa6OTHHKH y6o 6HeHHeM nonyxcneHbr 6bIBLUe, BripAroula CKOTIA

H Ha HOJIA examne, HaTIOJIHHIlla )KHTOM BO3bI. EbIBLIIHM )Ke EM so3sparnamninmcs

Ha TIOJIOBI4He ,noporn, socTaina aurbHme H 6ypirme seTpm, 6JIECTaHHA H rpomm

cTparuHme, nmsce OTBCIO,Hy WeCTOKO nbunyunlm, AKO OT HeHO3HaHHOR BHHbI see

BO3bI 3anammacs, BOJIbI )Ke H Komi ropsiiecTmo orHs roHamm, paccbmainacs

6eraioine no no.amm, )KHTOM npevicnanHembim, ancyny COTB0p1IJICA npesemncnil
H cTpaumbill noscap, Orlib csnpencTsosame Ha HHBbI, BeTp )Ke na OrHb TOJIHKO,

AKO B extHom momeHTe npocTpamrefluras x na.aetie npocTnparouniscs cTpaHbr

OHbl$i IIOJIA B sasicaoHcicyro neu b npespamina. Myxammenane TaKOBbIR Hetiamn-

ma Bpe-xx nocTpanasure, Bee socTawa H OT tier noscap ollbeil Hatianoxxx socnpmur H KTO 6bICTIa BIlHa Toro (mmixy 6o AKO OT HenpnsTenbcrats pyro4 CHe npm-

KRIVIHC51) ITHJIMHO s3mcxyloure, pa6oTHincam WeCTOKO rpo3sxy, na npasny

cicascyT. OHM 6enxbre 3a cTpax cur9al:1 OHbIR n0 npas2re H31ABHUla H yTseprinrua,
AKO GOTHIC HHbIA BHHbI B3bICKyIOT, noHesce y HEX 3a 110,IIIIHRHO H HelIO)KHO conep-

SCRTC31, AKO CBATIAR (Dora (erosce npa3nnnic npe3peir TOCIIOAHH EX H TOMy nopy-

rancs) npnlinHa ecTb H cone.naTenb cero spexia, n6o y HHX xpxcTnaH mHorascam
,1103HaHHO ecTb, AKO eJIHKONCHbI KTO uepicosHyro 3anosenb npecTynns B npavinnic

CBATOTO tOKH, XOTA Manoe HeKoe AomosHoe cam min pa6oTinnu4 ero conenamr
nem, TaKOBbIR npecTyrimix IIHKOJIMKe mor 1136bITH TIO)KapHOR 6e,abr H BeJIIIKHR

yTpaTbr. H Taw Typrof OT CBOHX pa6oTinuos ysernamibr 6i,inme, OT TOTO BpemeHe

npa3nimic CBATOTO (130KH 6.narotiecTllo xpaHnTri H npa3nHosaTg Haxiama. 14 HbIHe
3a ,LIOJITOTy spememl, TOJIHKO yTsepuncs y cammx HeCMLICJIeHHEAX sapsapos (OHbI51

6o cTpaHm )1CHTeBH cyTb Eny6otiarnnero sapsapcTsa) otroro npa3nHecTsa ynoTpe6JIeHHe, AKO 06bPlarl HMe}OT IIplule)KHO sonpouraTil XplICTHaHCKHX CBAIIIeHHHKOB,

arpetib Korra 6y,rieT npawrimic CBATOTO CDOKH, ;la He KaK0 B Hesenemm He Am;
cssiTomy noMICHOTO TIOHTeHHA, Ha rHes ero H KO OTMIlleHHIO TIOXIBIITHyJIH 6bI. CHUB

npocToTa tienosetiecicas TOJIHKO 6narononytma ecTb K no6py, immix HeuracTs.nnsa

KO 3fly, OT Hero 6ectincrieHHme IIOTOM so3pacmr cyneperHww, KOTOpbIM 6ojiinie

sepa emneTcs, Hesce esaHresibmm HJIH anocTonbcimm cnosecam./

X

ope3Krterrra

XX y6brroK

xxx npicumy

242

Sfintul Foca. Sfintul Foca se praznuieste intr-adevar, dar nu de toti,

numai de muhammedanii dobrogeni (Dobrogea este vechea Misie, regiunea
cea mai joasa cuprinsa. intre Dunare, Marea Neagra si muntii zisi Hemi) 552.
De ce se serbeaza acest sfint de catre barbarii aceia? Fiind p15.cut de auzit,
nu ne vom lenevi sa spunem, dupa cum am auzit de la ei.
Locuitorii muhammedani ai regiunii aceleia au la sate cea mai mare
parte din lucratorii for crestini, sirbi si munteni, care, dupa rinduiala bisericeasca, au obiceiul sa faca invoiala cu stapinii for ca in zilele de duminica
si la alte sarb5.'tori sa nu-i sileasca la lucru. data., in ziva praznicului Sfintului
Foca (ce se praznuieste la 22 iulie)553, cind argatii unui/muhammedan foarte bogat

n-au vrut sa mearga la lucru, zicind ca e s5.rbatoarea Sfintului Foca, maimare x peste holde la crestinii dunareni, oameni simpli, paginul, injurindu-i
impreuna cu sfintul for sf ocarindu-i, i-a silit s care de pe amp in ziva
aceea snopi de griu. Argatii, fiind siliti de bataie, au injugat dobitoacele sf
mergind la cimp au umplut carele de griu. Dar pe cind se intorceau, pe la
jumatatea drumului, s-au ridicat niste vinturi puternice cu furtuna, fulgere
si tunete strasnice si, cum bateau cumplit din toate partile, dintr-o pricina
nestiuta toate carele au luat foc, iar boii si caii goniti de dogoarea focului
s-au impra'stiat prin holdele pline de griu, de unde s-a iscat un incendiu foarte
mare si cumplit. Focul se latea peste holde, iar vintul se intetea asupra focului
in asa masura, incit intr-o clipa cimpiile acelea largi, intinse ping la o mare
dep.artare, se prefa.cusera intr-un cuptor babilonic 554. Suferind muhammedanii o asemenea paguba xx neasteptata, s-au ridicat cu totii si, cautind cu
sta'ruinta de la ce s-a aprins focul si care a fost inceputulxxx lui (caci socoteau
ca venise de la o mina dusmana.), ii amenintau strasnic pe lucratori sa spuna
adevarul. Ei saracii, de frica, au aratat cum se intimplase lucrul cu adevarat

si au declarat ca in zadar cauta alta cauza, pentru ca la ei se tine ca invederat si fara de minciuna ca Sfintul Foca (al carui praznic 1-a dispretuit stapinul for si si-a batut joc de el) este cauza si lucratorul acestei pagube. Caci

la ei, crestinii, de multe on s-a adeverit ca de cite on cineva, calcind porunca

bisericii, a facut el insusi sau argatii lui vreun lucru cit de mic pe linga casa
in ziva praznicului Sfintului Foca, un asemenea calcator de lege n-a putut
niciodata scapa de primejdia focului si de mare pierdere. Si astfel turcii,
fiind convinsi de argatii lor, tin de atunci praznicul Sfintului Foca cu evlavie
si au inceput sa-1 serbeze. Iar acum, cu trecerea indelungata a timpului, atit
s-a intarit tinerea acestei serbari la barbarii cei mai lipsiti de judecata (caci
locuitorii regiunii aceleia sint de cea mai adinca barbarie), incit au obiceiul
sa intrebe pe preotii crestini cind va fi praznicul Sfintului Foca, ca nu cumva,
din nestiinta, nedind sfintului cinstirea cuvenita, sa-1 porneasca la minie si

la razbunare. Astfel, naivitatea omeneasca este la fel de prielnica binelui

pe cit de potrivnica este raului si din aceasta au rasa'rit mai apoi superstitiile
carora li se acorda mai multa credinta decit cuvintelor evanghelice sau apostolice. /
x prezident
xx pierdere
xxx pricina

243

143

Inaea weanafi nadecamb

144

O CK01111aHHH milpa
0 cintcomecicom H Teonorxmecicom cesi scene tothisi clicremaTe pexoxom yxce
B r.naBe 0 c03dawai mupoe, 3Aexce Lam CaMbICI BHAHTCA Tpe6oBaTi3, ;la 113 xxxce

myxammeAaHcicoil onmimi, spice o cicoHmainni /Aiwa H pa3opelimi cesi MaXHHbI y

mix 06HOCATCH X Hecymetolo BepyeTcA TaK0 6bITH, He liTO noxaxcem.

Hoene ARIA cero mnpa AeHb Ha3b1Ba1oT Py3 maewep a npocTo Kwamem ewuu,
TO eCTb AeHb XOTH6eAll HUH AeHb nocAennecomni, BceneHEyio )1x ono orHeM cropeTo

omyulylo c Ha luomo BepyloT. TorAa 6o, r.naromoT, 6or noBenxT aHrenam, onpeneneHlibuo HOCHTH COAHLIe H cHer Ha Hero meTaTo, Aa 6noxcae K 3emnx npoHecyr
onoe H cHer MeTaTH Aa npecraHyT H TaK0 OT xcapa COAHellHOTO BCA B momeHTe
Aaxce Ao nyna 3e/s/uo3, eroxce B CeAbMOM 3eMJIX AHe 6brro cica3poT, orHeM BocxypaTcsi
H cropBT. cox( )1ce, AeHb H mac eAoHomy TOKMO Gory H3BecTeH eCTb, o6ame yrBep-

xcAaloT, AICO CHA, mice npeAnoxcorkt nmeem 3HameHosi mopa KoHeu npemsapHTo
OJDICeliCTByK)T.

17p0pOlieCH160 0 63RMUU Puma. Bo nepBbix He MOACeT 6bITH KOHea mopa,

ante He nepBee mycnomaHm Pam (eroxce OHH o6ine Kb13b1/1 eAma, TO eCTb KpacHoe
A6A0K0)> Ha3botaloT) BO3bMyT H 12 neT BnaAeTo HM 6yAyr. Kypoo3Hbuc x paAo

nponoxcy 3Ae nponeulaHne Hexoe, exce OT ApesHero npeAamul y 1111x He meHbule

BepoTca, AKO H CJIaBHTCA: 17aduwaeymy3 2e/1/op, KnOupyu memAeKemuu, aAwop:
Kb13b1/1 eAmauu aAy6 Ka63 euaep edu unadaK erlypyu KbiAbidalcu uuKma3ce zepeK,
ouwcu u.aadaK omapyli 6eeAuebt udep. Kyio 'map 6ae duKep, 6aeue 6aeAap, ()eau
1013b1 oAyp, OHUKU undeu cortepa, xbipbwmuanyu KbIllb1031C11 uuKap, On mypKu eepucuue

nuocKlope, xxce caoso B cnoso npexioxceintasi, crate pa3ymeloTcsi: Haul nmnepaTop

npintAeT, HesepHrax cTpaHy BO3bMeT, A6A0K0 KpacHoe (TO eCTI, PIIM) 3aBo1oeT o
oAepxcHT 7 neT (HIM B ceAbmoe neTo) mem Heseplibirt 113 HOACeH He H3BJIetieTCH

12 neT o6RaAatoT HMH (copemb myczamaHm xpncrnaHamo), xnaAsim oTBep3yT,

145

HacaABT BoHorpaAbi, BepTorpaAbl CBRACyT (TO eCTb B co3peHne niniBeAyT) / CHHOB

H Autepert nopoAsIT. Ho ABaHaAecsrro )Ice ReTex, xplicrnaHcluni mem X3bI,LkeT (a3

HOACeH CBOHX) x Typtima BCLIAT nporounTo. 3a cony nxceocnoBeAaattsi cero Hap0,a
x 4)a6ynam cKnolunat H yAo6oBepHmil TBepAo BepyeT, sum oTmalicxoe rocyAaparBo

He omaTb ynacro, pa3Be npo Imam mopa. OT mero:

Bropoe, TOJIXOBIIHICH Kypww x coueadx npoBealanni no offinemy olnaraioT
cornacino, AKO npo xoHne mitpa He TOKMO oTmaHcicoe rocyAaperBo (eve He HHbIg
paAo BH1114, 6onbinoe HaA Bcex, clinbHernuee H 6.aaronanytHeinnee mooTcx 6brro,
pa3Be YTO o6naAaeT Mexicolo, MeJX4H010, klepycannmom H ,L(amacicom, sane cog
=lemma mecTa H rpaxrbt 3a aurrble nmeloTcsi) no H nporote Bee myxammeAaHciale
o6nacTH nopa6ox0.leobi omeloT 6bITH H BOHXYTO)CHTHCA opyxcHem x clam HapoAa

cesepHoro, eroxce OHH HanotaloT Beuuacg5ep, xoTopoe cnolso B apancicom 513bIKC

ABoficTBeHHoe omeeT 3HaMeHOBaHHe, 6en y6o 3HamenyeT CMHbI, ac(, ep )Ke, awe
B MHO)KeCTBeHHOM YHCne BO3bMeTCA, 3HameHyeT <ifIOX0ABI, IMAKH, BOHHCTBa>>. 'Taint

acg5ep, awe B eAmocrBeHHom mocne Bo3meTc5, 3HameHyeT MKOJTfll HRH puma.),

OT KOTOpOTO H.MeHH 06bPlarl omelioT Ha3bIBaTH Hap0A cuKaAa6, TO eCTb CJIaBeHCKHrl:
KCMHaMH noxoAa, BOHHCTBa H XOJIKOB H.TIH CbIHaMH HapoAa pbnicero, HUH ACCJITOTOW.

X mo6onbrrabuc

244

Capitolul al aisprezecelea

144

Despre sfiritul lumii

Despre sistemul fizic i teologic al lumii acesteia am vorbit deja in capitolul Despre zidirea lumilor. Aici insai rinduiala se vede ca cere sa aratam
ceva din opinia muhammedana despre cele ce se spun i se cred fa.'ra de indoiala la ei ca vor fi asa, cu privire la sfiritul lumii i la distrugerea acestei
mahine 555.

Ultima zi a lumii acesteia o numesc Ruz mahser, iar simplu Kiamet

ghiuni 556, adica Ziva pierzarii" sau Ziva cea mai de pe urma", iar lumea
aceasta ei cred, ca i ai noWi, ca va arde cu foc. Atunci, zic ei, Dumnezeu
va porunci ingerilor ce sint rinduiti sa poarte soarele i sa arunce zapada
in el sa-1 aduca mai aproape de pamint i sa nu mai arunce zapada.' i astfel,
de dogoarea soarelui, toate se vor aprinde de foc si vor arde intr-o clipa pins la
buricul pamintului, despre care ei spun cal e in al aptelea fund al pamintului.
Anul, ziva si ceasul numai unuia Dumnezeu ii sint cunoscute, insa afirma ca
aceste semne pe care le vom infat4a trebuie sa premearga sfiritului lumii.
Prorocie despre cucerirea Romei. Mai intii, zic ei, nu poate veni sfit*tul
mai inainte ca musulmanii sa is Roma (pe care o numesc de obicei Kizil elma,

adica Marul rou") 557, i sa o stapineasca 12 ani. Iar pentru cei curioi
voi adauga aici o prezicere dintr-o traditie veche, care la ei este pe cit de
crezuta, pe atit pe slavita: Padisahumuz gheliur, kefirun memleketin aliur,

Kizil elmaii alub kabz eiler edi iladak ghiaurun kilidji cikmazse gherek, oniki ila-

dak onlarun begligi. Kuiu iapar bag diker, bagce baglar, ogli kizi olur, oniki
ilden songra hiristianun kilidji cikar, of turki gherisine tiuskiure 558, ceea ce

tradus cuvint cu cuvint se intelege: Imp5.ratul nostru va veni, tara celor

necredincif* va lua, Marul Rou (adica. Roma) va cuceri i-1 va stapini apte

ani (sau in al aptelea an). Sabia necredincioasa nu se va scoate din teaca,

doisprezece ani ii vor stapini (musulmanii pe crWini), fintinile vor deschide,
vor sadi vii, vor lega gradini (adica le vor aduce la rod), / vor nWe fii si
fiice. Iar dupa doisprezece ani, sabia creting va ie0 (din teaca sa) i pe turc
it va goni indarat". In virtutea acestei pseudomarturisiri, poporul inclinat
spre fabule i lesne crezator crede cu tarie ca statul otoman nu va cadea decit
la sfirOtul lumii. De unde:
In al doilea rind, interpretii Curanului i ai prezicerilor de acest fel
spun, de comun acord, ca la sfiritul lumii statul otoman (care e socotit mai
mare peste toate, mai puternic i mai fericit nu din alta cauza decit pentru
c5. stapinete Mecca, Medina, Ierusalimul i Damascul, aceste patru locuri
i cetati fiMd socotite drept sfinte) i celelalte regiuni vor fi subjugate si nimicite de arma i puterea uni popor nordic pe care ei it numesc beniasfer 559,
care cuvint in limba araba are o dubla semnificatie: ben inseamna fir, iar
asfer la plural inseamna campanii, polcuri, otiri" ; iarai asfer la singular
inseamna blond" sau rocovan", de la care nume au obiceiul de a numi
poporul sikalab 560, adica. slay, fii ai campaniilor, ostirii i polcurilor" sau

fii ai poporului rocovan sau blond". De aceea nu exista printre turci i

X interesati

245

145

xleco pans Hec Tb B Typicax H exxa He no xcex myxammexaHex ylleHOrl HRH npocTax,

mice 6b1 n0 cemy csoxx npexxox xpenHemy npegaffino He yrxepxcgan H He Bepan,

AKO rocyxapc-rno oTmaxcicoe, xynHo xce H SCA o6nacrb myxammegaHcican OT Hapoxa

xcenToro HRH pmxcero nopa6oTHTHcs H onponeprHymcsi xmeeT. Toro pagx, awe

H

mHoraxcgm OT HeMewcHx FimnepaTopox TypKH nopaxceKm H no6excgemim cyTb,

o6a9e 1111KaKO)Ke Oria-ABalOTCA CaMbI13 PHM B3ATH H AKO 110 TOM He gpe3 HHOTO

xaxonoro Hapoga xpxcmaHcicoro, Toxmo gpe3 pmxcero (eroxce HeublH OT MIX

pOCCHCKI1r1 xnM MOCKOBCKHrI Hapax 6bITH TOJIKyIOT) OT camoro Pxma xaxce no
gamacxa nporHaHm moryT 6bITH. Erxa xce xplicrxaHcicoe oppiclie B Aamacic xocTxrHeT, Torxa H K011e1.1 mupa 6bITH TRaTOJHOT.

Adascuyddre Maddscuyaw. TpeTHe H3 6aCHOTB0pHOR o AnexcaHxpe BeJIHKOM

MaKe,LIOHCKOM HCTOPHI1 npxgrposaor, AKO B OHOe spew' 6bICTb Hexxii MaJI0B03-

pacmbdi X Hapax empice xmx Am( 'lynx Maxxcxy,xxc (xoTopoe Ha3BaHlie BO npangy
OT for H MaTOT B CBRMOM nucanuu pegemmix B3ATO H H3 HCTIIHHOTO npopogecnia
B

146

axcenpopogecTso KypaHono o6paweHo).14 cxa3mnamT, Arm cero Haponx genoxeum,

Manor() Bo3pacTa / CyTb, AKO eRillibIri BOHH HX K xpennyxx BacanicoBomy

TOT

KOHA nplinsmaTx 11 Ha OHOM rice cnoe opyxcue H 04e)K,LIbl CBOA LIOBeCHTH H 10,11 CC-

HHIO ero Tax cnam EmeeT, aim 6m Hamer Bo3pacTa genoneic cnan nor xonroneTHmm H rycTeCuukrm sixopom; nogo6Ho, awe xorxa o6peTaloT caxganxxxxx
Hatux TJIaT0J110T, AKO 3e1I0 npocTpaHxym o6penx ce6e TOCTI1 imuyxxxx. CeI3 n pH-

TxopHmil Hapax 3a npexenamx cero mxpa B xpyrom mxpe nage cero npocTpaHHeil"nem xcioiyuwil mHorxe H xcecToicxe BOI3IIbI c Anexcaimpom Benxicum xmen if He
XOTA ero

onycnini K nage DICHBOTHOR Ha nyTx TAXICKA H pa3JIIPIHbIA 'Tensaw'

HaHece, Twice oppicxem AnexcaHgpoinam nopaxceHmati H no6excxeinua 3a ropamx

Kati BCeJIIIJICA, eroxce Anexcaimp, co3xan B oxpyr ropm megbHym cTeHy OT C006utecTna c cxm Hacenemimm mxpom (eroxce apanm Py6u meoctou HapxxamT) oTnywn
H HanageHxe Hx, xoTopme npexcge 3e.no gacTo Txopsixy, npecex.

Cmena .Anoccandpoea. H noxenexxem 6oxcwim Hapax Hurl Awn go cicounaHxx MHpa 3a otiolo ("oxce Ceddu Hoceudep, TO ecTb onnoTomxxxxx AnexcaHxpoxbim

Hapiwaxa) mexbHoio creHom npe6msam xmaTb, o eroxce ycxrionamni 13 =alum

COTBOpHTH Haim Ha cell mxp Hanaxefixe imp mitoro nygulym 6yecnossa cim6yay.
Cica3yloT 6o, no oHerxa AnexcaHnp adosciodascuee H madoKtodoscuee Hapog cTeHoio
OHOIO mexbHolo 3BKMOTHITI, OHbal Heycbmammx Tpynarvni CHJIHTCSI, BO exce 6b1

pa3pyumn cTeHy, nail Ha xcx-reneri mapa cero HanageHxe COTBOpHTH. Ho noHexce

opyi.uAxxxxxx xcene3Hmx K geny csoemy yrauxbix H He "mewl' H cxenaTx He ymeioT,
TOTO paxix OT nepxoro gaca ROHM xaxce go 3apx yrpemmx, Bee Bxyne 513bIKBMII
CBOHMH CTeHy J1K)KyT. H Tax 6.11113 CBIrTaH1451 B TOBNKylO TOHKOCTb TIpHBOXVIT,
AKO He OCTaTHCA ell TOJICT61-1110r1 pa3Be npoTxx JlyKOBbIA KONCHLIbIxxxxxxx. LIT0
BIJIIA OHH H Haxelowecx yxce H3bITH, BCe BeJIHKILM BOCKBHHBIOT rnaco H I-Aar/DM-0T:

KCe HEme H3bIA0X0M. Ha cm 0111,IX pegeme, 6or naxx cTeHy oxylo megbuyio
Ileny TB0pHT H B nepsym TOJICTOTY
X xapnrati
XX 6bunno

xxx o6ym ;um 6aummice

xxxx icsagrepy
xxxxx orpauoio
xxxxxx enaeTen
xxxxxxx nepa Juni juicTa

246

IlpHB0,13,HT.

TaK0 110 Bce H011114 CTeHy nmicyate,

aproape printre toti muhammedanii invatat sau neinvatat care, dupa aceasta
veche traditie a inaintasilor, ea nu afirme si sa nu creada ca statul otoman
si impreuna cu el toata latura muhammedana va fi subjugate si doborita de
un popor blond sau roscovan. De aceea, deli turcii au fost ba'tuti si invinsi
de multe on de catre imparatii nemti, nu pierd nadajdea ca vor cuceri Roma
i ca, dupa aceea, nu vor putea fi alungati de vreun alt popor crestin decit
de cel roscovan (pe care unii dintre ei it tilcuiesc ca este poporul rus sau moscovit) de la Roma pins la Damasc. Iar cind armele crestine vor ajunge la
Damasc, atunci, zic ei, va fi sfirsitul lumii 561.
Adjiudj-Madjiudj. In al treilea rind potrivesc din istoria fabuloasa a
lui Alexandru cel Mare Macedon ca in vremea aceea va fi un popor mic de

statura x numit Adjiudj-Madjiudj (denumire luata in realitate de la cei

numiti in Sfinta Scripture Gog si Magog *, transformind adevarata prorocie

intr-o prorocie mincinoasa a Curanului**).i spun ca oamenii acestui popor
sint de o statura atit de mica,/incit un osta de-al for va lega calul la tulpina )4 busuiocului si va atirna pe el toate armele si hainele sale si va dormi
la umbra lui asa cum ar dormi un om de statura noastra sub un dud stufos
si de multi ani; tot asa, cind vor gasi ei sandalele >ocx noastre vor spune ca
an gasit un han xxxx foarte larg. Acest popor fatarnic care stapineste dincolo
de hotarele lumii acesteia, in alts lume cu mult mai large decit aceasta, a
avut multe si cumplite razboaie cu Alexandru cel Mare si, nevrind sa-1 lase
pins la apa cea vie, i-a pus grele si felurite piedici, apoi, fiind batut si invins
de armele lui Alexandru, s-a salasluit dincolo de muntii Kaf. Iar Alexandru
1-a despartit de aceasta lume locuit5. (pe care arabii o numesc Rubi meskiun) 582,
zidind in jurul muntelui un zid de arama 563, i a curmat navnirile for pe care

mai inainte be faceau foarte des ***.

Zidul lui Alexandru. Din porunca lui Dumnezeu, poporul acela va petrece ping la sfirsitul lumii dincolo de zidul de arama (pe care it numesc Seddi
iskender, adica Zidulxxxxx lui Alexandru")564. Despre silinta si staruinta lui
de a face iarasi o invazie in lumea aceasta au brodit o alta fabula mult mai
buns. Ei spun ca dupa ce a inchis Alexandru prin zidul acela de arama
poporul adjiudjilor i al madjiudjilor, acela se sileste ca, prin trude neostoite, stricind zidul, sa dea din nou navala peste locuitorii lumii acesteia.
Dar fiindca n-au uneltexxxxxx de fier potrivite pentru lucrarea for i nici nu stiu
s le face, de la primul ceas al noptii si pine in zorile diminetii ling cu totii
zidul cu limbile. 51 astfel, cind aproape se lumineaza, it aduc la. o astfel de
subtirime, Ca nu famine mai gros decit o cojitaxxxxxxx de ceapa. Vazind ei acest

lucru si nadajduind de acum sa iasa, striga toti intr-un glas si zic: Iata,
acum vom iesi". La vorba aceasta a lor, Dumnezeu face la loc zidul acela de
arama $i-1 aduce la grosimea cea dintii. 5i astfel, lingind zidul in fiecare
pitic

xx lujerul
xxx IncAltamintea sau cizmele
xxxx cvartir
X X XX X imprej muirea
XX XXX X
X X X XX X X

arme
foita sau frunz5.

* Ezechiel , 38, 2-3; 39, 1 gi urm.

** Coran, XVIII, 96; XXI, 95-96.
*** Cf. I stortia despre marele Alexandru impdrat , in Cdtlile populare fn literatura roma-

waled, ed. Ion Chitimia gi Dan Simonescu, vol. I, Bucure*ti, 1963, p. 67, qi Coran, XVIi 1, 94-97.

247

146

6ory xce npoTHBHo OHYI0 B0306HOBJIHKEHy, HeycbinHmmil H CyeTHbIMII TOMAT ce6e

Tpygamx. Ergaxce BocxouleT 6or ico Heg COTBOpHTH MHpy cemy, Kapnbl come
(rnaromoT) BpriaT ce6e BORK 60)KHeil H pexyT: oCe 6ory H3BOJIHBLUY H3bIJACM)>.

14 TaK0 HM OT 6ora nonyCTHTCA Torga, ,tea Belo cTeHy nponxxcyT H pa3opwr. 14

147

consopine TO, HO TIOA061110 capaligm HanagyT Ha Be Cb Kpyr 3eMIThIci H TaK mona,

RICO H nporlax NCEBOTHaE, SIKO TpaBy CHeASIT H noTpe6BT, 'Tome egmbrx mycnmmaws. MHET 6o / 51K0 EX Ha,g3BbriartHO 6or OT JUOTOCTH OHbIX co6ntogeT H TO

HmeeT &nu no 6oxamo crpoemno, ,ga BepHbix cBoxx gpe3 Hagxogslinero TedoiccbicuaAli (To ecTb AHTamyxammega), THpaHcTso HCKyCHT, TBepgo JIH B csoeil BepHocrx
upe6myr? 0 gem clineBag CKa3y}OT:
Tedascd.xcua.4. IleTBeproe 51K0 TegxcgxcHan HmeeT 6b1Tb 3RecIIIIHri nape Bcex

genosex, luxe confine rage H HegecTHBeihuHil, 6ory xce H npopoxy TO earl. Myxammegy, gpe3 BCE H BO BCeX HpOTHBHerILIIHR. lhatim 6yger Aa npespaTuo allTalOT
Kypwia, TO ecTb npoTHBocnosHbim H npoTkomffilm o6pa3oM, cupegb, HL exe gTeTcg
so HME 6oxclie, ga girraloT He Bo mmst 6oxote, mgexce 6or mHpos, ga IITyr He 6or

mapos, mgexce 6or mkulocepgbdi, pa IITYT 6or HemHnocepgbdi Ii npori. YalsepmcgaloT, SIKO oa nepBee B AamacKe SIBILTHCE H.meeT, orrygy xce Bo 14epycanum, B
Memmy Si B Mexicy c Benincolo ropgocTmo H icHgeHmem nplimgeT H guaBonbcicHmil
XHTPOCTI3MH H BOJIXBOBaHHEMH HecnbaaHtibte H yxcacxbie noxaxceT glob' X H ce6e
nponoBecTb Bcenewibui Focnoga H o6nagaTenn. 13cio xce crony gapoBaHHA H }maxBOBalillg ero cica3yloT 6bITH BO BJIaCaX OCROBbIX, Ha Heroxce no nogo6nto Eypaia

Myxammegosa BcggeT, or Bcsucoro 6o Bnaca ocna ero, am( or cnaggarauero mycmKlifiCKOF0 HHcTpymeHTa con-lam:ail H cnagocniblil mac Ii3bIX(eT. H H3 TOJIb MHOITHE

nage xce 6ecglicnembix anacos 6ecgmcneHHIAB cornacHsi H necHH KO ycnaxcgeHnho

nplonegeHmo cayaralounix yulec npoH3BegyTcH. IlenoBegbi xce B Bepe HemoniHam, cabbalas= Hue necHH, Talc o6e3ymATcsi H cnagocTa panes nemml aluf OT yma

OTCTYHAT, HKO OTTOJIe He B03moryT OT Hero OTJITIaTHC5I HRH OTCTYHHTH, HO Bcero

gyBcTBoBarma H pa3yma JIELIIeHHM B JI/060Bb ero y,E(OBJIATHCH H Bctogy TIOCJIeACTB0BETH Tomy 6ygyT. Haim Bce OHbIe, mice HOKHOHATC51 TOMy, RICO 6ory Bcex TBapeci, 3ano-

Begem xce H noBenemIgm ero noBHHyTcsi B031,11MelOT BC5I mxpcxax 6naronony9mB H

60raTCTBa H gpe3 Tpx nem (H6o TOJIHKOeNC ,111CJI0 JIeT H o6nagamuo ero 6bITE rnaFORIOT) ace HM 06EJIbH0 6YgeT, IITO-J11160 BO yme csoem II0MbICJIAT H Heo6y3gaHnoio
somicenaloT HOXOTHIO. A awe Homy BepoBaTm He 6ygyT Huxce cornacag mycaxmm
ero BOCXOTHT c.gyaiaTH, pint CBOH 6ymauncamx 3aTKHyTH HmeloT, KOTOpbIe (6y-

mainicH) aHrenx Torga gagyT Jim (cero pug myxammegaHe, rge-nH6o xapmuuy
HMI 6yMary Ha Tame }inn Ha HHOM IlegHCTOM mecTe nosepxceHHy o6peTaloT,
148

nogbemJnoT B H B HeKOri XPaMHHHIAXXX creH cxBaxcHe nonaraTH o6brgati }Blum,

./Aa awe BO mix Hx cnygHTHcx npHHTH Teddicdascuary HmeTH / 6y,gyT aHrenH amply
BO3bMyT xapTHInibi, awe nH We BO BpeMSI HHbIX CJIrEITC5I, aicH fOMOLLjb CBOHM

6paTagm H eginiosepHbim Hmylue nogaTH, cHe npHyroToBnsnoT 6yMaunco).

MycJimmaHam, ranragroT, Hro TedaKdoicuana omepraionnim, HecHocHoe 6y,iZeT
HeigacTlie, 6egHocTH, xce H oxaBHc-rna npHBHH,gyT Hecrepnlimbie H mexcgy npoTgHmH
CUSS um alai oco6nH.Bag Ka3Hb 6Y,LkeT, SIKO gero-nH6o pyxolo nplococHyTcg, oHoe

a6He B 3JIaTO npespanucm, 'zero panx xne6 K incymeinuo, Bona K IIHTHIO, gpeBo
K CO)K)KelIKI0 HM He o6psugeTcg, BCE 6o B 3.EaTO o6paulaioigang pOXIT HM cyxoTy
mrnag, BHyTpHsig HX cHegaloulm. 14 cHneBblm 3naTa H3o6HnHem npornoc xce Hewett
X qYAeCii
XX JIOMOBIEMX

248

noapte, iar Dumnezeu, dimpotriva, reinnoindu-1, se chinuiesc cu osteneli

necontenite si zadarnice. Iar cind va voi Dumnezeu sa aduca sfirsitul lumii
acesteia, piticii aceia (zic ei) se vor lasa in voia lui Dumnezeu si vor zice:
Iata, vom iesi cind va binevoi Dumnezeu". Si astfel, abia atunci le va ingadui for Dumnezeu sa linga st sa strice tot zidul. Si fa'cind acest lucru vor
navali ca lacusta pe intreaga suprafat'a a pamintului st vor minca sd vor
nimici atit pe oameni, cit si celelalte vietati ca iarba, afara de musulmani.
Caci socotesc ei/ ca Dumnezeu, in mod exceptional, ii va pazi de cruzimea
acelora, st acel lucru va fi dupa rinduiala lui Dumnezeu, ca sa-i incerce pe cei
credinciosi ai s5.i prin tirania lui Tedjdjiali 565 (adica a lui Antimuhammed)

147

daca petrec ei cu tarie in credinta lor. Despre acestea spun asa:

Tedjdjial. In al patrulea rind, Tedjdjial va fi cel mai rau dintre toti
oamenii pe care i-a v'5.zut soarele si cel mai nelegiuit, iar lui Dumnezeu si
Profetului, adica lui Muhammed, le va fi prin toate mijloacele si intru toate
cel mai potrivnic. Curanul va invata sa-1 citeasca rastalm5.cit, adica cu cuvinte

impotriva si pe dos, adica unde se citeste In numele lui Dumnezeu" sa citeasca Nu in numele lui Dumnezeu" ; si unde este Dumnezeul lumilor" sa
citeasca Nu Dumnezeul lumilor" ; unde este Dumnezeul cel milostiv" sa
citeasca Dumnezeul cel nemilostiv" si asa mai departe. Se afirma ca el se
va arata mai intii in Damasc, iar de acolo in Ierusalim, in Medina si in Mecca,
va veni cu mare trufie si ingimfare si cu siretenii diavolesti si vraji, va arata
ciudatenii x nemaiauzite sd infricosate si se va propovadui domn si stapin

al lumii. Iar toata puterea fermecatoriei si vrajitoriei lui spun Ca va fi in

parul magarului, pe care va incaleca asemenea lui Muhammed pe Burak. Din

fiecare fir de par al magarului lui va iesi un glas armonios si dulce ca dintr-un

dulce instrument muzical. Si dintr-atit de mult si mai ales nenumarate fire

de par se vor produce nenumarate acorduri si cintari spre indulcirea si fermecarea urechilor celor ce vor asculta. Iar oamenii cei slabi in credinta, auzind
acele cintari, asa vor innebuni si 11t vor iesi din minti din cauza dulcetii cintarii, incit de atunci nu vor putea sa se mai desparta sau sa se dep'arteze de
el, ci, lipsiti de orice simtire si judecata, vor fi robiti de dragostea lui si-i vor
urma pretutindeni. Si, iarasi, toti cei ce i se vor inchina lui ca Dumnezeului
tuturor fapturilor si se vor supune sfaturilor si poruncilor lui vor avea toate
bun'atatile si bogatiile lumesti si timp de trei ani (caci acest numar de ani
spun ca va fi stapinirea lui) be vor avea pe toate din belsug, once le-ar gindi
mintea st once vor dori cu pofta for neinfrinata. Iar cei care nu-i vor crede aceluia,
uici vor vrea sa asculte armonia muzicii lui isi vor astupa urechile cu foite, care
(foite) be vor fi date atunci de ingeri (de aceea muhammedanii unde se afla vreo
foita sau hirtie pe strada sau aruncata in alt loc necurat o ridica si au obiceiul
sa o puns intr-o crapatura a peretelui caseixx pentru ca, daca se va intimpla
ca in zilele for sa vina Tedjdjial, ingerii sa aiba / de unde sa is foita; iar de
Sc. va intimpla acest lucru in zilele altora, ei pregatesc aceste foite wind s

dea ajutor fratilor for si celor de o credinta).

Ei spun ca musulmanilor care vor refuza sa se supuna lui Tedjdjial le
va veni o nenorocire insuportabila, saracie si ticalosii de nesuferit, iar intre
altele be va mai veni si aceasta pedeapsa anume ca, de se vor atinge cu mina
de ceva, acel lucru se va preface indata in aur; de aceea pentru ei nu se va
glsi piine de mincare, apa de Mut, lemne de foc, pentru ca prefacindu-se
toate in aur li se vor face o sete si o foame care be vor mistui maruntaiele.
x minuni
xx locuintei

249

148

xparnatm ocxy,aelmem Bce Bepnbre 6colum x nocneanemy H 6e,rwernuemy nproe,nyTcst

,abixatano, o6a9e He nonycTHT 6or ympeTH Km RIM BecTMa norH6HyTH (3aHe CHM
o6pa3om xonteT 6or IICKyCHTX CBOHX X He nory6HTH BepHmx), HO mpe3 vtmyntero
HacTyrumr Mezduu 3eman (o Hem)ICe 3pH mano mince) H BocnpHATH BC10 o6nacrb
mycnitmaHcxylo, Bee BepHme B nepBoe 6narononymHB cocTosuwe naKH npmeneirm
6mT. IlpoTmee Tedatedatcualt Ha menex nonpawaTeneri CBOHX B0o6pa3HT ropsmwm
xene3om, SIKO nemaTb, HanitcanHe Hmemr csoero, ,aa TeM BO3MOUT OT nporwx
pacno3HaHam 6bITH.

Mezdu. 11CXOEHRAIIXIMCA Ace Teamed., 'cwt./ma o6naaanim TM nerom no-

runeTcst, rnarornoT, or 6ora nap. Hemel, eye KMA Mezdu (rum cnomude Mezdu
3ematt, TO ecTb aapm, 6naronaTb H 6naronesnme BpemeHam XpliHOCAIXel) TOR
6y4eT menosex npaBeaHeinnini Hcemll Ao6po,geTe.rzbmg H coBepureHcTBom Bephi
yxpauremiberl, awe H He npopox, Ho ,aenamx H mynecbi He HepaBHEA npopoxam.
CeR Bcex AHTHmyxammenoBbix BocnenoBaTeneti, cHpemb Hx)xe nemaTmo Toro
Ha3HameHaHnbix o6psnueT, He manoro nopa3HT nary6oro H mHorxx OT HXX y6He-r.
OcraBunuccst -Ace myxammeaaHos B Bepe H 3axoHe Kypameom yTBepnwr H Bce sewer'
cocToswHe B noxoti H B Twurmy nprmeneT. 06ame He a6He Ted3scdatcuafry xoHeu
6y,aeT, HO, XCIIOJIHeHHI4M 6bIBIIIKM H MernHeBbim Tpem (rum AKO HHHYI TORKylOT
TplITteCATIAM) AeTOM, 14HCyC XpHCTOC c He6ec CHI4AeT B xpenocTH ,aecHmtbi Ii B

no6enoHocHom oppluw. H c0BOKyrIKB cany cam c nonxamH Mezdueebtmu, nepBee

camoro Tedoicaxcuaita, Twice nonpawaTeneri ero Bcex Ha cmepTb no6HeTH Becb
3eMAellbal xpyr OT cmpana TOJIb HemecTaBbix menosexos OLIHCTHT. HpoTmee II0pa)KeHHIAM 6bIBIIIHM aHmmyxamme,aaHom, 6aCHOCAOBAT, AK X XpXCTOC cnaaxylo
149

H THxylo BOTIAMeeT cmepTb. Quo TOJIb crpannunnanym / o cmepTH XpICTOBOR

ROW. H3 Texcry Kypatwea pacnnrpsaoT, ince B rnaBe 28 TaK0 rnaroneT: Bor (amt

6b1 Xpxcroc cam o ce6e rnaronan) meHe mywa He Tpynttoro, Ho 3JIa HeHmyula
co3nan H Ha mHe ecTb cnacenHe 6o)me, B ,aeub pox necTsa moero H cmepTH, OT
Hesme marB nail{ nprmayo. H CHA y6o sHameHHA cym, Axe myxamme,aaHom CHATCA
H xoHea mHpa npenBapHTH Hmyurast OT HHx BepytoTcst.

Ocoutki,twe mupa. 0 camom ace Nimpa H Bcesi TBapH cxoHmarnin H o cmepTH

Bcex misynwx, TaKO cxa3yroT: no TpeTHeM, rnarornoT, nocne cmepTH XpliCTOBOX
XITH, amen cmepTH Hcpaart BocTpy6HT Bel114KOIO Tpy6olo (Tpy6y 7xy oHyro cxa3yloT 6bITH )3,111111010 500 AeT nyTH parmsnowyrocs1), o6a4e He cTpaumo, HO cnanxo,

sane Ha rnac TOR enHHH aHrenH, mycnrtmalibt (a He H HesepHme) H BCA npoTmasi

)KHBOTHag ympeTH HMyT. H TO comopeHo 6yner no 6owuno cTopetano, aa He
;cam BepHbre c 11p0T,RIMII Hesepabimx orneM Bo3ropenH6brcA, 6or 6o xoweT Ha,r1
eninibrmx HesepHbimm maxHay mHpa pa3opHTH. H Toro puff, na 6M BepHbie TaxoBOTO nocnenHero He nocTpaaanx H He )103HaJIII OKaAHCTBa, HX npexae Bcex
THXHM H CJIaAKIIM rnacom Tpy6abtm OT cmepTHbut cesx )KH3HH npeHecTH ycTaBrin.

0 moon Kypall: B capx6e, rnaroneT, 6o)meil y6HeHnba, HincTowe Aa HenuryeT

mepTabix 6bITH H Ha nyrex 6oxunix ymHparountx, Hmcaxoxe noao6aeT Hapeiu
mepTBramll. H B rnaBe 48 rnaroneT: Bo neon:4x y6o Ha mac Tpy6Hbill, BCA cmepTH

250

Cu un asemenea belsug de our si cu lipsa totala a celorlalte lucruri, toti credinciosii lui Dumnezeu vor fi adusi la cea mai de pe urma si mai nenorocit5.

suflare, insa Dumnezeu nu va ingadui ca sa moara sau sa piara cu totul (pentru ca prin acestea Dumnezeu vrea sa puna la incercare pe ai sai, iar nu sa-i
piaTza pe cei credinciosi), ci, prin Mehdii zeman (despre care vezi putin mai
jos), care va veni sa is intregul tinut musulman, toti credinciosii vor fi adusi
din nou la starea fericirii celei dintii. Apoi Tedjdjial va infiera cu fier rosu
pe fruntea urmasilor sai, ca o pecete, scrierea numelui sau, ca prin aceea s
poata fi recunoscuti dintre ceilalti.

Mehdi. Iar cind se vor implini cei trei ani ai stapinirii lui Tedjdjial se
spune ca va fi trimis de la Dumnezeu un imparat cu numele de Mehdi (sau
mai complet Mehdii zeman, adica Cel ce aduce timpurilor daruri, har si
binefacere") 566. Acela va fi un om foarte drept, impodobit cu toate virtutile
si cu credinta desavirsita, deli nu proroc, dar egal cu prorocii prin faptele si
minunile lui. Acesta ii va lovi cu nenorocire mare, si pe multi ii va ucide,
pe toti cei ce 1-au urmat pe Antimuhammed, adica pe cei pe care ii va afla
insemnati cu pecetea aceluia $i pe multi din ei ii va omori. Iar pe muhammedanii ramasi ii va intari in credinta si in legea Curanului $i intreaga stare a
lucrurilor o va aduce la odihna si liniste. Dar sfirsitul lui Tedjdjial nu va fi
indata, ci cind se vor implini cei trei ani (sau cum tilcuiesc unii treizeci) ai
lui Mehdi, Iisus Hristos se va pogori din cer intru taria dreptei si a armelor
purtatoare de biruinta. $i unindu-se puterea sa cu stile lui Mehdi, ii va lovi
de moarte mai intii pe insusi Tedjdjial i pe toti adeptii lui si va curati toata
suprafata pamintului de putoarea acelor oameni atit de nelegiuiti. Apoi,
povestesc ei, cind vor fi loviti si omoriti asa toti antimuhammedanii, si Iisus
Hristos va avea o moarte dulce si linistia. Aceasta minciuna atit de inspaimintatoare / despre moartea lui Hristos o scot din textul Curanului, care in

capitolul 28 zice astfel: Dumnezeu (ca si cum ar vorbi Hristos despre

sine) nu m-a zidit pe mine spre muncire, ci fara de rautate, si peste mine este
mintuirea lui Dumnezeu in ziva nasterii mele si a mortii; din care voi veni
tot viu"*. Acestea sint semnele pe care le viseaza muhammedanii si despre
care se crede la ei ca vor premerge sfirsitul lumii.

Sfiqitul lumii. Iar despre sfirsitul lumii si al intregii creatii si despre

moartea tuturor celor ce vietuiesc, spun astfel: La trei zile dupa moartea lui
Hristos, ingerul mortii Israil va suna dintr-o trimbita mare (trimbita aceea
spun ca e de o lungime egala cu o cale de 500 de ani), insa nu groaznic, ci
dulce 567, pentru ca la glasul acela numai ingerii, musulmanii (iar nu si necredinciosii) si toate celelalte vietuitoare vor muri. Acest lucru va fi dupa rinduiala lui Dumnezeu, ca nu cumva credinciosii s se aprinda de foc impreuna
cu necredinciosii, c5.ci Dumnezeu vrea ca numai asupra celor necredinciosi
sa darime mahina lumii **. De aceea, pentru ca cei credinciosi sa nu sufere
acest lucru si s nu cunoasca nenorocirea, a rinduit sa-i mute din aceasta

viata muritoare mai intii pe ei, inaintea tuturor, printr-un glas lin si

dulce de trimbita. Iar despre ei Curanul zice: Pe cei ce au murit in slujba

lui Dumnezeu nimeni sa nu-i socoteasca morti, si pe cei ce mor in caile lui
Dumnezeu nu se cuvine a-i numi morti"*". $i in capitolul 48 zice: Intii,
Coran, XIX, 32-33: [Dumnezeu] nu m-a facut nici violent, nici nefericit. Pacea
iluig fie peste mine in ziva nasterii, in ziva mortii, in ziva fnvierii mele".
** Cp. Lucretii De rerum natura, V, 96.

* Coran, II,

154.

251

149

nonsepryTc2. A AKO npaBenHHH Hincoesme oulyTBT TATOCTH HRH Tyres cmepTH

H ,nonroro BpemeHH, Torme Kypan B muse 55 rnaroneT: IlpHarynaT
(cHpeqb TaK OT Beim, AKO H HenaBHo yme-puma) Bee, aim HIVITODKe meniunnue, Minn

6onee ripen= BpemeHH, Hexce AKO Axe qac ensH.

Czopenue Napa. Temxe norpe6eHiszam 6MBIIIHM Bcem aHrenam H myxammesaHam, aHren cmepTH BTopoe Bo3rnacHT B Tpy6y, 3eJIO crpaumo H pxacHo, Ha
eroxe rnac conHue HenopAnotnnam ABH:xeHHem (oT aHren 6o Hocsnunx H ynpaBASHOLLUIX e, TorAa ocTaBneHo 6yAeT) OT BLICOTE.1 Ha HIDICHAA CIlyCTHTCA (pacTonws

nepBee .nyHy, 3Be 3nbi H Bee xpyrH He6earble) H Bcs npe3enbHoio ropwiecTmo cBoeio

B momewre coxoxeT. OT cero y6o Bcenembis noxcapa, npax orHHcTbill ynaseT sa

mash' HeBepHbix H nHaBonoB, woxe BcemoTegine noxpeT H B nenen o6paTHT It
aKH B maneihume necxa macTH coTpeT Hx. QcoHqaBammcs xce H cHm, noBenHT 6or
150

sa aHren cmepTH cam y6HeT ce6e / BepyloT 6o, AKO mita )xe co3,naHHoe ecTb,
exe exiHmo nHTHB cmepTHoro, 'Tome camoro 6ora, He BxycHT. 14 Taxo ymepiny
aHreny cmepTH 14cpaHny, a6He nocnenoBaTH HmeeT o6u.tee BocxpeceHme, erowe
Hagano cHue Hmymee 6bLTH cxa3yloT:

Inaea ceabman nadeasunb

0 o6mem Bcex Bocxpecemm H nocnegHem cyge
BocKpecenue. CKa3y10T, AKO nepBee BOCCTaBHT 6or B XCHBOT aHrena cmepTH,

we no noBeneHmo 6omso B3AB Tyspicne Tpy6y, AonroTom 500 JleT nyTH pm:1ms)m. LIVIOCA H CTOX BO HepycanHme, BocTpy6HT, Ha esme rnac aHrenH, nHaBonm,
ma H mum genoBeqemme a6He BocxpecHyT, Awe (nyam) H3neTatome co6epyTcm
K KOCTeM CBOHM H HHOTH CBOA BOCCTaBAT H Taxo BOCCTaHyT BCH menoBtwu OT

Asama naxce no nocnenHeihnero genoBexa.

Onucanue npacednba. CoBeplueHabie y6o (To ecTb no6poro xurrHa qenoBenbi)
ABATCA B Bo3pacTe AAaMOBOM H B o6pa3e XpHCTOBOM, B Tom-Ace OgeAHHH B xoTopom

H norpe6eHm 6biata (Toro panes B 6paHex c HenpHATenbmx mepTBbix omboaTH

myxammenaHe o6bitiaB He HmeioT, HO B Tex ero, Hxxce Ha ce6e Hmesnue onexmax,
erna yMpe, norpe6aioT, jZa KpOBb, Bowe nio6Be panes 60)faig H panes ymHoxeuris
BepM H3JIHAJI, B nytne ero ABHTCA) npocHsuoT AKO COJIHM, nyHa H 3Be3,abI. OT rpewmums we xHibicno HmeTH 6yikeT rpex CBOA HaIIHCaHHM Ha gene CBOeM, Axe B03moryT OT BceX npoqxTaHbi 61aITH H 6peMeHa 6e33aKOHHri, He TOKMO AeJ10M, HO H
B HOMMILIJIeHHH CO,ReJlaHHbIX Ha xpe6Te HOCHTH HMyT. HaKH Tex rpeimunkbi B
sce B 3Jle DICH3Hb ripenposonmanm genoBeubi Benin() JI141( pa3JIHYHOCTb H crpaHHoe

6e3o6pa3He HmeTH 6ynyT. 146o Te, xoTopme HenpaBemibusal Hana,rucamH x HHblA

03J106HIllaxx HMeTH 6ynyT rims& canime. lipenecimum, JDIGIBUbl H 601-0Xyabyrecllemuirvni

xx chuiptima

252

la glasul trimbitei, toti se vor supune mortii" *. Dar ca dreptii nu vor

simti nici o greutate sau durere a mortii, nici timpul indelungat, acelasi
Curan graieste in capitolul 55: Se vor apropia toti (atit cei morti din veac
cit si cei mai de curind) nezabovind deloc, ca si cum n-ar trece mai mult timp

decit un ceas din zi" **.

Arderea lumii. Iar cind vor fi ingropati toti ingerii si muhammedanii,
ingerul mortii va suna a doua oars din trimbita foarte infricos5tor si groaznic 568.

La acel glas soarele, cu o miscare dezordonata (c'5.ci atunci va fi parasit de

ingerii ce-1 poarta si-1 conduc), se va cobori din inaltime la cele mai de jos
(topind mai intii luna, stelele si toate sferele ceresti) si le va arde pe toate
intr-o clips cu dogoarea sa foarte mare. De la acest incendiu al lumii va cadea
praf de foc pe capetele celor necredinciosi si ale diavolilor, pe care ii va mistui In chip foarte cumplit, ii va preface in cenusa si-i va farimita parca in
fire mici de nisip. Iar cind se vor sfirsi si acestea, va porunci Dumnezeu ca
ingerul mortii sa se omoare, / caci ei cred ca, nu exists creatura care sa nu
guste din bautura mortii, afara de Dumnezeu insusi. Si astfel, cind va muri
ingerul mortii Israil, indata va urma invierea cea de obste, al carei inceput

spun ca are sa fie asa:

Capitolul al aptesprezecelea

Despre invierea de obt e a tuturor i despre Judecat a din urm

Invierea. Spun ca Dumnezeu va ridica la viata mai intii pe ingerul
mortii 55, care, dupa porunca lui Dumnezeu, luind aceeasi trimbita lungs
ca o cale de 500 de ani si stind in Ierusalim, va trimbita. La glasul ei, ingerii,
diavolii, djinii i sufletele omenesti vor invia indata si zburind (sufletele)
se vor aduna la oasele for si-si vor ridica trupurile si astfel se vor scula toti
oamenii de la Adam ping la cel din urma om.
Descrierea celor drepli. Cei desavirsiti (adica oamenii cu vietuirea buns)

se vor arata de virsta lui Adam si in chipul lui Hristos, in imbrac5mintea

cu care au fost inmormintati (de aceea in razboaiele cu vrajmasii muhammedanii n-au obiceiul sa-i spele pe cei cazuti, ci-i ingroapa cu hainele pe care
le au pe ei cind mor, pentru ca singele pe care 1-au varsat pentru dragostea
de Dumnezeu si pentru sporirea credintei sa se arate in fata lui) 570. Ei vor
straluci ca soarele, luna si stelele. Dar fiecare dintre cei pacatosi va avea scrise
pacatele sale pe frunte si vor putea fi citite de toti, iar poverile faradelegilor

ficute nu numai cu fapta, ci si cu gindul le vor purta in spate. Pac5.tosii si

toti oamenii care si-au petrecut viata in rautate vor avea chipurile foarte
diferite si urite. Astfel, cei care i-au asupritx pe altii cu impilari xx nedrepte
vor avea capete de pore; inselatorii, mincinosii si hulitorii de Dumnezeu vor
x care i-au supus

xx apAsari

* Coran, XXXIX, 68: Se va suna din trimbitX: cei din ceruri ,Si cei de pe pArnint
vor fi fulgerati" (cp. si XLVI, 35).

. Cp. Conan, XX, 104; LXXIX, 46 (?).

253

150

1111M4 HMeTH 6y,L1yT TOJICTMe A3b1K14 kI TOJEb crpaunfo HanmeHHme, AKO He BO3MOTyT

BTKrHyTH 011bIe B Kra CBOA H yubITH. HmnepaTopm,11apH, KEI513H H nporale 13J1aCTHTeJIH MHOTO Ha,u 11p0r114X BO3HeCyTCA H ITO HOE106H10 rop name HIEUX Ben Hum
ABATCA, ,TLa OT BCCX paBHO 3pFEM131 6yElyr. MrufTenerf 6o H HenpasenHmx H JIaKOMbIX
151

nHga 6y,uyT gepHerunHe H 6e3o6pa3HerfruHe / H Toro pang name HHEIX npen 6or0m
CMATyTCA; ropnenHabie ice H macoxoymfakie 6ynyT MeHMITH BeeX H OT scex nonepyTca HoramH H CMHpATC51, Top,amm 6o cam 6or HenpHATenb H cynocTaT ecT.b.
Twice Bce Hapo,w.i pa3J1rIHT 6or Ha 70 %mos ILT1H COHMOB, 3aHe TOJIHKOCX

mHCJIO nnemeH menosegecialx 6biTH BepyloT. H comopHT, na sce npeu cyngufem

cupapennfrsocm 6o)KHK, no piny, emu{ coHm 3a Apyrilm, ABATC51. Thum noTpe6Ho
6yney Ha oHom cyne 6oxcHem cmfgeTenerf, noHexce sce tuleHbi TenecHme, Koero)Kno
Atria EIOKa3bIBaTH 6y,ILyT H 06BHHATIL HMyT rocnonHHa csoero o BCAKOM, afue a
maneiguem tipe3 HHX H ifpe3 cm:sem-rue CBOA 110MbICJIM COAeHallHOM rpece, XOTA
B camoe nen H He npoHnenff CBOA 110XOTH H 3naK xenaHHK. Mffxaun Dice Apxanre.n
nep)KaTH 6yAeT mepHno x npasocynaK 6o)KHK, Hm)Ke BecHTHcK Dix HmyT mum,
me rpeullugua TEKKH, npasentuunA ice nerxn noxa)KyTcK. Torna 511MTC51 MOriCeR,
XpncToc, H MyXaMMe,L1 H EllibK,110 HX noubimeT csoe 3HaMA, 110E( K0TOpb1M11 npagenHue TIO HX KHHTaM H 3aKoHam 110KpOBHTejlbCTBO xxx BOTbIlMeIOT. 11pOCTepn am y6o 6b1131111{M OHbIM 3HaMeHaM, 110BeJIHT 6or conHuy na 11pH6J1HXCHTC51 K
nag), 3eMJ414, BbICOTOIO OTCTOAIIIH OT HeA Ha 10 naKTeil H 70 000 KpaT Tenneilume

a zapgailume na HcnycTwr Rpm. 4ecoMy 6blsuIy, npaKenHbie Hynex non ceHb

3HarvieHe MoilceeKa, npaKe,uffbie Dice xpacTHaHe nog ceab 3HameHHK XplIcToua a
npasegHble myxammenaHe non ceHb 3HameHe MyxammenoKa npg6erHyT 14 TaKo
noxposeHHH B npoxnane OT naneHHK COJIHe,IHOTO HespenHbf npe6ynyT. FpefuHHIfb1 Dice H HesepHHH B momewre TbICALL1a TbICAIL1KpaT CTOpAT H ThICAL1151 TbICA111 KpaT

naicn uenbf 6ynyT. Torna xpacTuaHe xo XpHary, Hy nee ice K Moilceio flocK.Tufualoule

H nnagylue peKyT: Ha Bac HanefoufecK H Ham Beposafaue, ce yxce ocpxnaemesf

H Imes 6o*Hil crpa)Knem HecTepngmbul. Hficyc ice XpHcroc H Morweil HatiHyT
noHocHTH HM rnaronK: <c.TI)KeTe, Hegecumerfaugf Jularsubr. H6o awe 6bi 17eumameex H Eealleenue He paCTAILTIH 6biore H mumble MILT 3anosenx BO JoKy cnosec
Baum He npenoxotruf 6b1CTe, 1103HaJIH 6b1 y6o H ypa3ymena 143 OHMX, 51K0 nocnen-

Heiltufa npopoK npligTH 14MaTb Myxammen H npe3 Toro Harnunf6bicK cnogy

6o)Kalo nenomy, IfifcTomy 14 KaKosoe TIOTOM B Kypane HanficacK. C1151 6o BaMH
MbI HenpecTaHHo npopmfaxom H pnixom, ftbI Dice HenoKopmul 6b1line, KHgrff

6o*He HcKa3HcTe, JIONCHBI comopncie, npopoKos 6o*Hxx y6HcTe H 6o*Infm 3anosenem Henocnyunuf smicTecK H ce Hbiffe Toro pax! no npasenHomy H3pememno
152

6o*fuo go3naeTcK sam no nenom Kamm. Temwe / He 3a Hauly, Ho 3a Kamer

3J106CTBa H HesepcnnIK BHHHOCTb, npasenHo Ka3HHMH ecTe. PublTe Mil

cKaxeT

me HanHcaHo 6bino BO &awe/mu H Korna a3 peKox o MHe, AK CMH

6oKafri ecmb H MaTH MOST, Mapna, 60FHHA ecTb? Ce 6or TaiHaST cepnen Henri
H Beg coKposeHHaK pa3ymmil sem., aim 'TO TaKoKoe a3 pex Korna.
XpHCTOC

CHA H3penux H HM TIOHOCHB, npaKocynaK If OTMIL1eHHA OT 6ora BOCIIpOCHT

XpfIcToc H CHM Harfname rHeB 6o*Hit Ha HYDE B036yLEHT.TaK0 cosepmgannycK cyny
X 6e3men
Dix saxuamcx

xxx 3amingernie

254

avea limbile groase si atit de umflate, incit nu le vor putea trage si ascunde
in gura. Imparatii, tarii, printii si ceilalti stapinitori se vor inalta mult peste
ceilalti si se vor arata asemenea muntilor, mai man decit altii, ca sa fie vazuti
la fel de toti. C5ci fetele tiranilor si ale celor nedrepti si lacomi vor fi foarte
negre si hidoase, / de aceea se vor tulbura mai mult decit altii in fata lui
Dumnezeu. Cei trufasi si cei ce se socotesc destepti vor di mai mici decit

151

toti, vor fi calcati cu picioarele de catre toti si se vor smeri, caci celor

mindri insusi Dumnezeu le este vrajmas si potrivnic *.

Dumnezeu va desparti toate popoarele in saptezeci de categorii sau cete
pentru c5. ei cred ca atitea neamuri de oameni vor exista. $i va face ca toate
s se arate pe rind, ceata dupa ceata, inaintea judecatii dreptatii lui Dumnezeu.. $i nu va fi nevoie de martori la acea judecata a lui Dumnezeu, pentru
ca toate madularele trupului vor arata faptele
vor acuza pe stapinul for de toate pacatele ping la cel mai mic facut prin ele si prin gindurile &le spurcate, chiar Baca n-au faptuit poftele si dorintele for cele rele.
Iar Mihail arhanghelul va tine cintarul x dreptei judecati a lui Dumnezeu
cu care se vor cintari xx sufletele, in care pacatosii se vor arata grei, iar cei
drepti usori. Atunci se vor arata Moise, Hristos si Muhammed si fiecare dintre ei isi va ridica steagul sau, sub care vor avea ocrotire xxx cei drepti dupa
cartile *i legile lor. Cind vor fi desfasurate acele steaguri, va porunci Dumnezeu
soarelui sa se apropie de p5.mint la o inaltime de zece coti si sa sloboada raze

de saptezeci de mii de on mai calde si mai dogoritoare. Cind se va intimpla

aceasta, iudeii cei drepti vor alerga sub steagul lui Moise, crestinii cei drepti sub
steagul lui Hristos, iar muhammedanii cei drepti sub steagul lui Muhammed si
astfel acoperiti vor petrece 1a facoreala, nevatamati de arsita soarelui. Iar cei pacatosi necredincio*i vor arde intr-o clips de o mie de ori si de o mie de on vor fi

iarasi intregi. Atunci, strigind Si plingind, vor zice crestinii catre Hristos si
iudeii catre Moise: Nadajduind in voi si crezindu-va pe voi, iata cane osindim *i infruntarn mina lui Dumnezeu cea de neindurat". Iar Iisus Hristos
si Moise vor incepe a-i ocari graind: Mintiti, mincinosi nelegiuiti, caci dad.
n-ati fi stricat Pentateucul i Evanghelia i n-ati fi prefacut poruncile cele adevarate ale cartilor intru minciuna cuvintelor voastre ati fi cunoscut ati
fi inteles din acelea ca are sa vina prorocul cel mai de pe urma, Muhammed,
si ati fi invatat prin el cuvintul lui Dumnezeu cel intreg, curat, asa cum s-a
scris pe urma in Curan. Acestea toate necontenit vi le-am prorocit si v-am inva-

tat, dar voi, nesupusi fiind, ati denaturat cartile lui Dumnezeu, le-ati falsificat, pe prorocii lui Dumnezeu i-ati omorit, si poruncilor lui Dumnezeu v-ati
aratat neasculta.'tori, de aceea, dupa dreapta hotarire a lui Dumnezeu, vi se
rasplateste acum voua potrivit faptelor voastre. Deci / nu din pricina noastra,
ci pentru vinovatia rautatii si necredintei voastre sinteti pedepsiti dupa dreptate. Spuneti-mi va zice Hristos unde a fost scris in Evanghelie i cind
am spus eu despre mine ca sint Fiul lui Dumnezeu Si ca maica mea Maria
este Dumnezeu? Iata, Dumnezeu, care cunoaste cele tainice ale inimilor si le
pricepe pe cele ascunse, tie data am spus eu cindva asa ceva".
Zicind acestea si dojenindu-i, Hristos va cere de la Dumnezeu dreapta
judecata si razbunare si cu aceasta va intarita si mai mult minia lui Dumnem5.sura

xx cumpani
xxx apArare
Cp. Pi lde, 3, 34.

Z5

15Z

venoseriecxomy, HocTpy6HT naxi aHren cmepTH H HocxpecHyr 3HepH, CKOTbI, LITHHbr, pbl6bi H Hest )ECHBOTHaa H npaHocyquo 6miario ripeAcTaHyT, Aa H HX o6H,Ham

OT 6ora HpemyLiperauero H npasemiermiero comopeHa 6ygeT cripaseHnHHocTb

H armuiebule. Ocy,AHT y6o 6or Honica, 1104TO cHege Huy, sicTpe6a, 110,ITO pacTep-

3an rony6H, ocyHHT Aenbc

now nornoTan bland-imp phi6Huy.

Taime

H O ripoTtutx. 14 TaKO 6or seem HOHTIeCOTB0pHT, xualHail H nowipaioulasi NCHBOTHa

no cHoeci ripemyApocni Haxaxer H 110 npecTynnemisim ilx, xa3Hbmx H myxama

06.110>KHT, Homme Hciummy, ,ITO ero npaseHHoe 6bino, HowiacTcsi.
CKOMbl o6euniiiom ZOCtiOa. Twice BOCCTaHyT CKOTbI, BOJIbI, OCJIb1, mem,
EOM H 11p0T4He 'fro Hocsiume H iienosexom HeripecTaHHo cny)Kaume )1(111BOTHMe,

xaxcrio OT cHoero CH rocnomma B03,ItaAHHA H ,ITO npaseHHoe ax eCTb npocimie,

capetib 1104TO Hale CHJI131 ero B Ily Tb HTTH 110Hy,THLTI, 1104T0 ocxyHeHunim rice B
Hem canam (xax cnytiaeTcR 1104TOBb1M KOHAM) TOJIb MHOTO 6Htiem 1 )1(e3110M 61171

ero, notrro Tsuiviailinoe nage Hexe HpHcroil Ho 6peiii Hanwiain Ha Hero, 1104TO
isnaHmero B 6naTo He H3'b5U1 ero, 1104TO 6e3 110HKOB 110HyLI1JI ero HYTH B
Tb
xamemcTofi H cTponoTHoil, _nawe KOHLITO ero pacceAecsi H xpomaTH Hagar: noxiTo

nospewHeHHori 6brinueri Bony BbIH x, npexcHe Hamm He HcHene OT paHm Ham B

Rpm Bnpnrn ero; 1104TO HH manoil Macro mnexa B cocHax xoposiffix, 0134101X,

nporg. Ansi xopmnemisi CBOHX HM HeTHweil ocTaBiluda.

H mail CHM HoHo6Haii, 3a spice BCA 6or Hemcnexcemoio HpemyApocTino H iipaHHolo
K0311HbIX, Heparmoicmix H

mom) npasegliefiine ocyHRT.

HeAtimocinueble ocyoudaloman. H HemHcnocepAHe Taxobbix rocrioxi agcnimii
Ka3HHT myxamkt, rnaronsi: 0,21ax BaM CKOTbI XVIA ynoTpe6neHlisi B HyRuiax Ball1HiC
a He Ha mpiwre Hx, cr.'. 6o offbie moe co3HaHHe, pasHo AKO BbI. ,110JDK11131 6bicre MHe

aa Hoxa3aHHbie Ham none3HocrH xx 6narogapHTH a o HIM 3a HcripaHneHHe cnpx6b1

H mice nonecoma yTecHeim nonemeHHe HMeTH, xopmHTH H paccyAHTenbHo c Hifivryi

nocTyriano H npoTgaii.
153

Yabl 068UH.RIOM nil0Mb. CHM no enkrxy BO3M0)KHO mffilyilluirm, / TenecHme

tiacm, TO eCTI, yAbl, HoccraHyT Ha TOCHOH CBOHX H B03)KaJIATCA npexi 6oroM npa-

neHHeriunim, HoTro rocnomm Hx 3ne ynoTpe6xn, noupicgast K HyKaBbIM H 3a110neAasmum Reswkisiam, a He KO 6narHm H TIO3B0J1eHIIMM. 06BHHHT y6o maim, notrro
He 6pan est HO BC51 IIATKH H He CBA3b1BaJI Korna 6onena. 06BHHHT ym, nom. noHyX1.11 ero HOMbILITHATH Henono6aroulasi H Gory mep3cica5i, 06BHHHT OKO, 110410
nollY,ThOn ero 110XOTHO B3HpaTH Ha 3anpenlemaa H 1104TO HO Bee yTpeHHae macbt

He Hama3an ero anabacTpom xxx HJII1 cypmoio (Awe ecTb HexHil cocTaH OT npaxos
pecimum H 6posH 9epHbr TB0p5111111ii) er,Ha &mime 11.411 crapocTH paxt 3p1renbHair

clina ero ocna6ena. 06HHHirr yulH, 1104TO }ix oTHep3e x cm:dun:Him mai, a Ha
cnoseca HCTIMHbI, TO ecTb Kypatia, oHme 3aTbixame. 06BHMHT 313bIK, 1104TO y6eniin
era xneHeTaTH, JINCy rnaronaTH, HetilicTasi HxyruaTH H npOT4. 06BIIHAT H03,E4P1

How ycnaxgamecsi B 6naroHoHHbix H npe3Hpame npocrasi H 1104TO o6omiuie

TIIMHaM XplICTIMHCKIfil H 110T nepceil H Tena tiyKabisi weina. 06BHHAT 3y6b1, 1104TO
X meg
xx BwromA
XXX 09}1b1M

25e

spagecrsom

zeu asupra lor. Astfel, cind se va savirsi judecata oamenilor, ingerul mortii
va trimbita din nou si vor invia fiarele, dobitoacele, p5.sarile, pestii si toate
jivinele $i se vor infatisa inaintea dreptei judecati a lui Dumnezeu *, ca si
obidelor lor sa li se faca dreptate si razbunare de la Dumnezeu cel preadrept
si preaintelept **. Deci va osindi Dumnezeu pe lup pentru ca a mincat oaia,
pe uliu pentru ca a sfisiat porumbelul, va osindi pe delf in pentru ca a inghitit pe pestisorul cel micut si la fel pe celelalte. Si asa Dumnezeu va multumi
pe toti, va pedepsi vietuitoarele cele r5.pitoare si devoratoare, be va impune
pedepse si munci dupa nelegiuirile lor, ping ce va p15.ti fiecaruia ce i se
cuvine.

Dobitoacele ii acuza pe stdpini. Atunci se vor scula dobitoacele, boii,

magarii, catirii, caii si altele ce poarta jug si vietuitoarele care slujesc necontenit oamenilor, cerind fiecare de la stapinul sau r5.sp15.tirea si dreptul lui,

adica pentru ce 1-a silit sa mearga mai presus de puterile lui, de ce cind ii

lipseau puterile (cum li se intimpla.' cailor de post5.') it batea atit de mult cu biciul

sau cu ciomagul, de ce i-a pus povara mai Brea decit se cuvenea, de ce nu

1-a scos pe cel c5.zut in mocir15., de ce 1-a silit sa mearga fara potcoave pe
drum pietros si grunjos cind i-a crapat copita si a inceput sa schiop5.teze, de ce
cind boul era ros la grumaz x 1-a injugat inainte de a i se vindeca rana, de ce

n-a 15.sat nici un pic de lapte in titele vacilor, oilor, caprelor, camilelor
si altora pentru a-si hrani puii si altele asemenea acestora, pentru care toate
Dumnezeu, cu intelepciunea sa cea de necuprins si cu dreptatea sa, va
osindi cu multa dreptate.
Cei nemilostivi sint osinditl. Nemilostivirea unor asemenea stapini o
va pedepsi cu muncile iadului, zicind: V-am dat voua dobitoacele ca sa be
intrebuintati pentru nevoile voastre, iar nu ca sa le munciti, caci si acelea
sint creatia mea, ca si voi. Erati deci datori sa-mi multumiti pentru foloasele'"

pe care vi le-am inlesnit, iar pentru indeplinirea slujbei

si strimbat5.4.ile

pe care le-au indurat sa aveti grija de ele, sa be hr5.niti s va purtati cu ele

cu socotintr, si asa mai departe.
Madularele acuza trupul. Cind vor trece acestea pe cit este cu putinta,/

parile trupului sau madularele se vor scula asupra stapinilor lor si se vor
plinge inaintea lui Dumnezeu cel preadrept pentru ca stapinul lor le-a intrebuintat eau, silindu-le la fapte viclene si oprite, iar nu la cele bune si ingaduite.
Capul te va invinui ca nu 1-ai ras in toate vinerile si nu 1-ai legat cind te durea,

te va acuza mintea c5. ai silit-o sa cugete cele necuvioase si urite lui

Dumnezeu, te va acuza ochiul ca 1-ai silit sa priveasca cu pofta cele oprite

si ca nu 1-ai uns cu alabastruxxx sau cu antimoniu (care este un amestec de
prafuri pentru innegrit genele si sprincenele) in fiecare dimineata cind te
durea sau cind, din cauza batrinetii, i-a s15.bit puterea vederii. Te vor acuza
urechile pentru ca le-ai deschis spre auzirea minciunii, iar pentru cuvintele
adev5.'rului, adic5. ale Curanului, le-ai astupat. Te va acuza limba pentru
ca ai convins-o sa cleveteasc5., sa graiasca minciun5., sa guste cele necurate
si altele. Te vor acuza n.arile pentru ca te desf5.tai cu cele binemirositoare
si dispretuiai pe cele simple, pentru ca miroseai t5.miia cresting, sudoarea
x git

xx avantajele
xxx cu doctoria de ochi
Coran, VI, 38.
** Cp. Exechiel, 34, 20-22.

257

153

110HVIHJI HX xa'aTH H cHeaaTH Heno,ao6alowan H 06H.111,HerHIMA nage Hexce xo

yTonelnuo ang61,1 yroTonamme 6painmi. 06BHHAT yTcHe, HOHTO ynoTpe6Hn Hx
K uenonaHmo gyKabin )1(eHbI. 06BHHAT ppm, nogTo omep3e KOBLIeT X, tlynan
H HOM tIy bIii H yxpane, mime H xo 11HIAX rpexo conenamuo, AKO opy,lign ynoTpe6ann OHbIX, He KO B3bICKaHHIO 111411113 OT npanenHoro ioTa H Tpy,aa, HO K Heno-

m6alonum H HeHaBlICTHIAM Aenam ycTponn 11X. 06BHHAT Ho', HOW C pa360c1IIHKaM11 xoKaalue OT nyTH axe 6narsix Aen ompainame 11X H B HepKOBb XOHHTH KOG
IT151xx HX mopsnue 11 11pOrl. 06BHHAT HOTTH, HOtITO He o6pe3basan HX H He otnnuan

H awe xoraa o6pe3mBan, nogTo Ha 3eMJII0 aK13 6b1 K Teny ero He npmanaexcanH
noneprame a He B He, pexxx a:mem, AKO myxammenaHcxHil 3axoH nonenenaer, cxphiname oime. He ymongaT )Ice H coxposeHeilume o6oero no is ynbr, nage we no3pouoaaloT weNcsase, 110,1TO mpx gpicrnan Kem,' HnH nonnomulnum ycnawnaluecn 6onbuie
Hexce en 06H11MaHHAMH. BOCKpligaT H my)xecxxe, 110,ITO BO spew' ecTecmeHHoro
HX asep6eHHH )KeHCKHe yam conoxynneme HMeTb C HHMH oTpexoulacn. 06B141HIT
Bce KyrIHO, no4TO rocnogHe 11X He 3aKOHHOTO pax,' TO411I0 gagoTnopelmn, HO
HAI HCHOJIHeHHA ecrecTnenHun HOXOTH amen 6e33aKOHHO H He HO ecTecTny 3JIe

yneoTpe6nsinH Hx. Taxo o6BHHHT cromax, 11011TO nage Hexe emu() not o6awe
'mum JIHI1111.11 ero, flax"' 110,1TO nage mepu Hanomnin ero. Cline H o npormx newex
154

6ecxoHerarble BbIMbIIIiJIAIOT / Ita6yJIbI, nnonceHHA

pan"' B cepnua genonetlecxag

cipaxa 60)KHA H npannu ero.

)1Cueomflas mow yiupaiom. CHM seem Taxo conepunmcn H 6ory xompxno

no nenom no3aasuly H cymmuy, )1CHBOTHag BCA a6He ympyT H B npax (OT Hero)Ke
H ELHOTH H Ay111H HX B351Tb1 61,1111a) 06paTATCA, xpome rpoHx, cHpegb Bypaxa Myxam-

me,rlona, nepagio,aa H xoTa ero, o xoTopmx )101BOTHMX neppoT mycnimaHm, AKO

Myxamme,aa panH Beano Hacne,asrr paticme yTexH, panHo AKO H nporrne mycnxmama, o Hmapice npourpamiee 3pH B mane 0 paw. MHInvi xce, sum He noao6aeT K
'mum ripeHTH, npewne nawe B 'Tante He noxawem 3,Ete HellOCTORITCTBO Kyparwoo
H cyminrcenbHoe o nocxpeceHHH ncex pyin, nage we micHnernuee H3BecTHe.

Kypaiwoo nenocmomwmoo o eoacpecenuu dyui. OH 6o B mane 18 AKO He

Bce mepTsbuc mum, HO HexHe TOKMO nocxpecHyTH HmetoT, CHMII H31351B.T0leT cnonecbr:

YmHpasounim, rnaroneT, HexHilm B gac cmepTH, HexHilm xce B iffic ycneHHA 6or
mum HmemneT, naxH: oHenum B03,LIaCT nymy B Mac npea3HameHammil, HeKHIIM
xce HHK0.1113 nce,

Beg Tnopn no DORI! CBOetil,

mTO

mynpbm THIBHTerIbH0 eCTb>>. TOR-

KOB1114KH Kypatwebt pa3gellgIOT mexcay chteprnwo H ycnenuem, cmepn, y6o npH4HTalOT HHbIM, ycnemem ace CBOHM. oHexHam BO3HaCT ,ayluy B gac npen3HameHHaabtibr

pa3yme1oT 6bITH Hue Apia myxammeaaHcme, since B paAOCTII paricme npeayarannema cym (BepyloT )Ice, saw nee mycsarmaHm no spemeHH OT a,acialx myx 1436aBwrcs0 ,aa H UJIOTH C HHMH xynHo oHoro 6narononymnn H 6naxeHcma npHgacTllbt
6ynyr. 41exiivimwe HHKOJIIHKe>>: MHAT AKO cHe maroneTcn o nywax BMX Hump-tux
H TO B ABOAKOM pa3yMe: B nepsom, AKO Henepliblx mepnmx BocKpeceme HenocToilHo
eCTb nocxpeceHmg HMeHlf, HO cmepTH BeTiHbI51, TO eCTb 6eCKOHet1HbIa Ka3HH. B KOX cy11.11(Ylc

XX HecKopi.l

xxx tra3yxe

258

sinilor si a trupului femeii straine. Te vor acuza dintii ca i-ai silit sa mestece
si sa manince cele ce nu se cuveneau si mai mult decit hrana g5.tita pentru
potolirea foamei. Te vor acuza buzele ca le-ai folosit pentru sarutarea femeii
straine. Te vor acuza miinile ca ai deschis cufarul x, c5mara si casa str5.'ina
si ai furat si ca le-ai intrebuintat la lucrarea altor pacate ca pe
niste unelte, iar nu spre cautarea hranei din sudoarea dreapta si din ostenea15., si pentru ca le-ai potrivit la alte lucruri necuviincioase si urite. Te
vor acuza picioarele ca umblai cu tilharii, iar de calea faptelor bune le indepartai si le f5.ceai lenesexx a umbla la biserica, si altele. Te vor acuza
unghiile ca nu le-ai taiat si nu le-ai curatat si ca le-ai aruncat la pamint de
parca nu ti-ar fi apartinut trupului si nu le-ai ascuns in sinul xxx tau, cum
porunceste legea muhammedana. Nu vor t'5.cea nici madularele cele mai
ascunse ale ambelor sexe ; se vor tingui mai ales cele femeiesti, pentru ce

barbatul se desf5.ta mai mult de imbratisarile unei femei straine sau ale

tiitoarei lui decit ale femeii sale. Vor striga si cele ale barbatului ca in vremea
infierbintarii for firesti m5.dularele femeiesti au refuzat s aiba impreunare

cu ele. Vor acuza toate laolalta ca stapinii for le-au folosit rau, nu numai
pentru legiuita nastere de copii, ci pentru implinirea poftei for firesti in
mod nelegiuit si impotriva firii. Tot asa to va acuza stomacul ca 1-ai lipsit
de mincare mai mult decit se cuvine si iarasi ca 1-ai umplut peste masura.
A.sa $i despre celelalte lucruri nascocesc ei fabule/nesfirsite, pentru a sadi
in inimile oamenilor frica de Dumnezeu si dreptatea lui.
Vietatile mor din nou. Cind se vor petrece asa toate acestea si Dumnezeu

va judeca si va r5.sp15.ti fiecaruia dupa faptele lui, toate vietuitoarele vor

muri indata si se vor preface in Carina (din care au fost luate si trupurile
si sufletele lor), afara de trei: Burak al lui Muhammed, Camila si motanul
lui 571. Despre aceste vietati cred musulmanii ca datorita lui Muhammed
vor mosteni vesnic desf5.tarile raiului, la fel ca si ceilalli musulmani. Despre
ei vezi mai pe larg in capitolul Despre rai. Dar cred ca nu se cuvine sa trecem
la altele mai inainte de a arata pe scurt aici stiinta indoielnica si, mai ales,
foarte mincinoas'a a Curanului privind invierea tuturor sufletelor.

Nestatornicia Curanului" despre invierea sufletelor. In capitolul 18

el arata ca nu toate sufletele mortilor vor invia, ci numai unele 572, cu aceste
cuvinte: Celor ce mor le scoate Dumnezeu sufletele, unora in ceasul mortii,
Unora le va da Dumnezeu sufletul
iar altora in ceasul adormirii" *; si
in ceasul mai dinainte insemnat, iar altora niciodat5., toate facindu-le dupa
voia sa, lucru de care cei intelepti se vor minuna" 573. Interpretii Curanului
adordisting intre moarte i adormire. Moartea o atribuie altora, iar aior for

mirea. Prin Unora le va da sufletul in ceasul insemnat de mai inainte"

inteleg ca acele suflete sint muhammedane, mai dinainte rinduite pentru

bucuriile raiului (ei cred ca toti musulmanii dup5. o vreme se vor izbavi de
muncile iadului), pentru ca si trupurile sa fie impreuna cu ele, p'5ztase la
acea bunastare si fericire. Prin Iar altora niciodat5." socotesc ca se vorbeste
despre sufletele tuturor necredinciosilor, si aceasta cu dublu sens: mai intii
ca invierea mortilor necredinciosi nu merita numele de inviere, ci de moarte
x lada

xx incete
xxx pieptul
* Cp. Coran, L., 19 (ameteala martin.

259

154

Topom pa3ymeHHH BHASITCH cornacosaTH Haulm( Teonoram; BO sTopom cym ace

stEurr, JIRO ace HesepHme no nono6Hio wilsoTem. 6ecc.moBecm,Lx n0 o6weM oHom
cyne B npax 3eMTIBIR o6paTsTcs H cHm o6pa3om (mower 6mTb) TITO 60)1CH51 MILTIOCTb

a mmocepgme H36asHT xx OT aria. Ho cHe nocnenHee mHelme, awe H He secbma

oTmenleTcs, o6aie yrsepxgaioT; AKo nepseihnee mHeime nogo6aeT cogepscaTH
a seposaTH./

153

Tnaea ocbmag nadecRnm

0 HC1513a111414 rpeLLIIIIIKOB Bepiimx

IIO BHerna pa3nynaTcs sepHme, TO ecTb mycnamaHm OT HesepHmx, H pa3,11enSITC51 B 73 pogm, TorAa nose.AHT 6or (sic OHH 6aCHOCJIOBSIT) HCKyCHTH 1'511'0CM

scex rpexoB, mice KIIRKAO B CeR )xx3H14 conenan, He TOKMO 1ZenOM oHme cosepwas,
HO awe H ymom Toxmo HOMMCJIHJI. H6o, XOT51 enfflims pa= Bepbl myxammenaHmas

pas Hacnegimum corsopinuacs, o6a9e 3a 6e33axoHms H nosonbHme npecrynnems

B orHeHHoil peue Apa0 (o Heibxe moue) 30BOMOR xa3HeHm H omHuleum 6bITH
HmeloT (B cm gnaw myxammenaffe C xaTonincamx X o ax nypraTopm xx 3eR0
cornacyioT) H TaKO OT BCSIK0r0 rpexa H npopoxa npecTynneHHA TMO OLIFICTHBILleCH,

Twice BO spems enHHort npemygpocna H cupasennxsocTH 6oxecTseHHoll csenomoe,

B segn-bie pagocTH paricme pasHo C npoTMaMa npasegrimmH npecensTcs.
Mocm Cupam. 06pa3 sce OHOTO Hcxymemls CHHeBbIR 613ITH

BbIMbIULTISHOT:

npez spaTbr, rnarosnoT, partammH, ecrb pos 3eno nurpoxidi H rny6oxHrr, gpe3
Hero= orHeinfas Has TegeT pexa, Ha peue TOR MOOT ecTb, erowe Cupam (To mil.

enpasgm) HapHgaioT, B Acurrory y6o 500 JIeT nyTH pasHmouwilcs (Taxosma

60 inflporm H pos OHIal 6LITH 6yecnossT) TOJIb sce y3KHCI, AK umpoTy imam geno-

senemoro He npesbauaTH emy H mHoro ocTpermnfil name ocTpoTm 6puTostibas

a ganege cningailunfil name abna, no cemy y6o mocTy npHify-AcgeHm 6ygyT npeHTH
KO spa-ram paiicimm BCH genosegm. Mice erna npHcrynsT K nepsomy mocTa xofigy,

a6He aHrenH npHsenyT Km sep6mogos, Ha xoTopmc seen=

nica

EITIB

oRmil cosepIgHTH AOIDKelICTBylOT.

Bep6modtg icyp6all. Bepargogm xce cyTb OBHM oHMe, Hx)xe RHibxno o scHTHH

cooeM erga B Mexxy nyremecTsosame, Kyp6au, TO ecrb B KeprBy npmece H Ha

rope, cell peue coHmeHHoll Apa0, 6ory noxpe. Ho awe xoTopme H3 MIX HMeJIH
TOJIHKI3R AOCTaTOK, SIKO mornif HOCeTHTH Mexxy, o6age npeHe6pernH COTB0pHTH

nym oHmrt, Taxosbni mamma 6ygyT sep6mogos, Hmmxe 6b1 se3eHm &out. H
nosenkrrcs HM ;la neiva orimil 500 neT nym corsopsT a mice B scHTHH csoem Mexxy
nocenona a enincopxgla KTO Kyp6au (To ecTb scepTsy) npmmece, Tomixoexc gacno
156

a sep6monos cxopeAumx HmeTH 6meT, Hxwe Ha nyTH npemems, awe / He oTsroTHT ero 6pems rpexos aKH so MrHOBeHHH oxa xo spa-ram pailcmm npeHgeT.
KoToporo ice rpexos KOTA =MAU= 613eM5I o6pemeHHT sep6moga, TOR OT BMxx.

pKmmunimg

xx utcrairama

260

vesnica, adica de pedeapsa fara de sfirsit, sens in care se vad a fi de acord

cu teologii nostri; al doilea, sint unii care socotesc ca toti necredinciosii dupa
acea judecata de obste se vor preface in tarina pamintului asemenea vietuitoarelor necuvintatoare ysi ca astfel (poate) mila sf indurarea lui Dumnezeu
ii va izbavi de iad. Dar cu toate ca aceasta din urma parere nu este respinsa
cu totul, se afirma ca se cuvine primita si crezuta parerea cea dintii./

155

Capitolul al optsprezecelea

Despre torturile pacatoilor credinciosi

Dupa ce se vor desparti cei credinciosi, adica musulmanii, de necredinciosi si se vor imparti in saptezeci si trei 574 de neamuri, va porunci Dumnezeu
(dupa cum basnesc ei) sa se cintareasca greutatea tuturor pacatelor pe care
le-a facut fiecare in aceasta viata, nu numai cele savirsite cu fapta, ci si
cele numai gindite cu mintea. Caci deli numai pentru credinta muhammedana
s-au facut mostenitori ai raiului, totusi pentru f5.'radelegile tsf pacatele for
multe vor fi pedepsiti si curatiti in riul de foc numit Araf (vezi despre el mai
jos) 676. (La acest articol muhammedanii se potrivesc foarte mult cu catoliciix
despre purgatoriul xx lor.) $i astfel, curatindu-se acolo de orice pacat si de

viciul calcarii de lege, tot asa la vremea cunoscuta numai intelepciunii gi

dreptatii dumnezeiesti se vor muta la bucuriile vesnice ale raiului la fel
cu ceilalti.

Podul Sirat. Iar modul acestei incercari nascocesc ei ca va fi asa: Inaintea portilor raiului, zic ei, este un sant foarte lat gi adinc prin care trece
riul de foc. Peste riul acela este un pod pe care it numesc Sirat (adica al
dreptatii" 676), lung ca o cale de 500 de ani (si santul acela, aiureaza ei,
e de aceeasi latime) 1i atit de ingust incit nu depaseste latimea unui fir de
par omenesc, mult mai ascutit decit taisul briciului si mai lunecos decit
gheata. Pe acest pod vor fi siliti toti oamenii s treaca spre portile raiului.

Cind se vor apropia ei de primul capat al podului, indata ingerii le vor

aduce camile

incalecind pe ele vor trebui sa faca acea cale foarte lunga.

Cdmilele kurban. Camilele acelea sint berbecii pe care fiecare in viata

lui, cind a c'alatorit la Mecca, i-a adus kurban (adica ofranda)577 si i-a jertfit
lui Dumnezeu pe muntele cu acelasi nume ca si riul Araf. Dar daca unii din

ei, desi au avut atita belsug incit ar fi putut vizita Mecca, au nesocotit s
faca acea calatorie, vor fi lipsiti de camilele care sa-i duca 1i li se va porunci
sa faca pe jos calea lung5. de 500 de ani. Iar cei care in viata for au vizitat
Mecca, de cite on au adus kurban (adica ofranda) atitea camile foarte iuti
vor avea, pe care, schimbindu-le pe drum,/daca nu-i va apa'sa povara pacatelor, vor trece ca intr-o clipeala de ochi de portile raiului. Dar daca povara
pacatelor cuiva, chiar si cea mai usoara, va apasa camila, acela va cadea
x cu romanii
xx curatitorul ifoc]

261

156

cola:1'111er oHoro mocra Cupam B Texylimil Apaci) 6enHe ynaneT H B orHa Ton
Ka3HII nompaxneT, nolinexce OT BCAKHA rpexa cHsepHm Immures!. 110 coliepmemni )xe oaameHHA, Ha Tom)He mecre oTHyny ynan 6e, Bep6mox! Ha MOCT BMAACT H orrone 6e3onacHo H 6e36eiuio Ho Hparam pailciabm npexneT. Kaxo 31ce B
part warm H ero HacnencrHoHaTH Hmyr, pee B oco6nsmoil mane 0 pato, a IMAM
o camom Apa 0e sic Hee npennoxalm.

Inaea devimasi tiadeoimb

0 Apacjie
!Imo ecmb Apa0. Apacla linx myxammenaHcHoe llicnuanne ec-rb

(slicolice

pexoM) orHeHHas! pea &IRO pan Tex-yakast B mowe linanalonum mycnHmaabi 3a

BCAKOCI, awe H nermaiinlini HAH nenom HRH nommumeimem yqHHeHHoil rpex, HecrepnumbimH myHamm HO nponopinta x 6e33aKOHH51. MTIHTHC51 6ynyT.

Onucanue eeo. ropstqec-rb FHA Apa0oea rnaronlar 6brrli cenmmoneclirb

Thicsun creneHbmH, nage orusi Hamero cHnbHernuylo H AKO Ceii ecTb nepBbIM creneHh ropsmemli no cmoTpemuo TeHJI0T131 mu! ancHoro. BpemeHH Konmo 6yrkeT
B Hewe rpeunmum B Apag5e MytHITHCA Hmyr, XOTA He onpenensnoT, o6aqe OT o6pa3a
H AIIHy MyK H xa3Heil OKOINaTeJ113X0 H onpenenemio 6b1TH pa3yMeio-r. InaromoT
6o, awe KTO XOTA exmolo OT rurrli B neHb onpenenemmix K moneHmo spemeli enaHo

TOKMO OnyCTHT H B nono6alomee lipemn MOJIHTB He cosepamT, 3a OffbIii Baca

roro lo3anpaHT xx 70 000 JIeT B nypraTopm H B orHeHHor! ()HMI pew OMNBaTIICX
HOJDICelICTByeT.

06pa3 oquulenusi. 06pa3 xce crunnemni onsicyboT Tam): floHyNcneH, rnarainar,

6ygeT rpeunlinc oabni ocrameHHEde B XCH3HH HCHOJIMITH MOJIHTBI31 nonoweli 6b!H

Ha newn menbHoil more ropsnuoit, mice erga BOITIONCHT Ha nemb HorH, a6He no
n o,lio6mo cHHHaa pacralar, paCTSIBUMM )He Horam, npHnoxur HoneHa H Ta TaHowne
pacTonnTen, TaK0 pylCH, rnalia H BCC TeX) no BHerga J110T010 OH010 ropsmenno
cnaneHo H HcTpe6neHo 6ygeT. no CKOW1aHHH eHITHOTO pelaceam (ecTb Nce
157

peruceam / exam Ha 3ehuno npeHnoHeHHe H OT 3eMJIH HocHnoHeHlie, o xuropom

Name 3p1; B mane 0 ua.oa3e) Haim BCC TeJI0 LleJ10 6ygeT H MICH KO r1HHeliliK) ApyFOX MOJEKTB OT allrel1110HyX,Itell 6ygeT. H Tax) nocnenoHaTenmo, 3a enliHo sum=
pexom MOJIHTB npeHe6pexeHme, 70 000 neT counneHHA Tpe6e emy 6ygeT.

Koney Apa0a. Iloxko6Ho H 3a nporme cmepTFrue H npocTirrenbHme rperli

npalienHum CygoM 6colcHHm no nponopwm rpexo cpanHemium Ka3IIIIMH 6ygy'r.
H TaK0 cHoHmanummcst rpexo lix H 011HC1311311111:MC51 nymam, lice myxammenaue
H mice XOTA eHHHOWHI3I IICHOBe,HaIlHe MyXaMMe,HaECKHR peJIIITHR COTB0pH1113 CIO

TOM H3bIHyT H3 Apa0a H AKO conmle H nyHa mono= B pax3 C Benincom B ce6e e
AHTen paHOCTHIO H TOpKeCTBOM npecensacn. Bce, 1713T0.1110T, H3b1,ByT KpOMe e,/pH-

HMV. KTOXe TOR ecm, MeWIly MyXaMMeHaHaMH, mice liemo HmeeT npe6brrli 8
x mepe
xx xxemepra

262

in chip nenorocit de pe podul Sirat cel foarte inalt in Araful curgator si va sufed in focul acelei pedepse pina ce se va curati de toata intinaciunea pacatului.

Iar dupa purificare camila va iesi pe pod in chiar locul unde a cazut si de
acolo it va duce neprimejduit si Para necaz la portile raiului. Cum vor intra
in rai si-1 vor mosteni vom spun intr-un capitol special Despre rai 578, iar
acorn vom vorbi mai clan despre Araf.

Capitolui al noudsprezecelea

Despre Araf
Ce este Araful. Araful sau purgatorial muhammedan 579 este (precum
am spus) un riu de foc ce curge in apropierea raiului, in care musulmanii
care cad in el pentru once p5.cat, fie el cit de usor, facut cu fapta sau cu gindul,

se vor chinui cu munci de nesuferit in raport cux faradelegile lor.

Descrierea lui. Fierbinteala focului din Araf, spun ei, e cu saptezeci

de mii de trepte mai puternica decit cea a focului nostru, iar aceasta este
prima treapta de fierbintea1a fata de caldura focului din iad. Desi nu stabilesc vremea cit se vor chinui pacatosii in Araf, ei cred ca aceasta este definitive si fixate dupa modul si rinduiala chinurilor si a pedepselor. Ca' ci spun

CI de va omite cineva macar o data un singur timp din cele cinci hotarite
zilnic pentru rug5.ciune si nu va face rugaciunile la vremea cuvenita, pentru
acel cvadratxx de ceas va trebui sa se curete in purgatoriu si in riul acela
de foc saptezeci de mii de ani.

Modul de curd ire. Modul de curatire it descriu asa: Pacatosul va fi

silit, zic ei, s5. faca rugaciunile neglijate in viata, fiind asezat pe un cuptor
de arama foarte incins, si cind va pune picioarele pe cuptor indata se vor
topi asemenea plumbului, iar cind se vor topi picioarele va ajunge la genunchi
si se vor topi si aceia ; la fel miinile, capul si tot trupul, ping cind va fi ars
1i nimicit de acea dogoare cumplita. La sfirsitul unui rekkeat 580 (rekkeat
inseamnato plecaciune pine la pamint si ridicarea de la pamint, vezi mai
clan in capitolul Despre namaz) 581 tot trupul ya fi din nou intreg si iarasi
va fi silit de finger sa faca celelalte rugaciuni. Si astfel, pe rind, pentru o
singura lipsa de grija fata de rugaciuni, precum am zis, ii vor trebui saptezeci
de mii de ani de purificare.
Sfirfitul Arafului. La fel si pentru celelalte pacate de moarte sau de
iertat vor fi pedepsiti de dreapta judecata a lui Dumnezeu pe masura pacatater. Si astfel, cind li se vor ispravi pacatele 1t li se von curati sufletele, toti
muhammedanii si cei care au facut macar o data marturisirea credintei muhammedane vor
dupa aceea din Araf i, stralucind ca soarele si luna,
se vor muta in rai, avind mare bucurie si veselie i ei, i ingerii. Toti, zic
ei, vor iei, gall de unul. Despre acel muhammedan care va petrece venic
x pe masura
xx sfert

263

157

Apa0e, y FVC ee.4140b1Kb12 (To ecTr, TeOHOTOB) ;lawman earl, onama: HeabIll 6o nog
mycymmaHcmim HmeHem H myxammenaHomm HcnoBenaHHem, Helm xamuma 6bITM
MHAT E6ydoicezAa, nanao Myxammenorta (o xoTopom mHo)Karunaa B npenpeResaux
IF37,5IBIHHACA) H AKO OH enHH omepweH earl, OT MHJIOCePAHA 60ACHA. H XOTA 60r,

AKO acemorynwii, awe 6bx xoTen, mor 6b1 ncex Hemp:tux 113 ana B part npesecTH,
E6yd31ceelt )Ice 3a HenpHa3Hb, 'owe mop Hn H necTH Hxwe B nary6y Myxammenoay
ycTpoesan H OT CeA 06wHA 60ACH51 6JIATOCTLIIIH H mHnocep,nsa HCKAIOTIeH 6biTH sivieeT.

HHHEI )ice TOJIKyJOT, AKO Myxammen 3a pos CHOR FOTOB ecTb IIPOCHTH 6ora, Ra
e):31FI OH 3a ace, acex rpeunnixos rpexH, Beg:time nocTpawneT Ka3HH, TOKMO OHM
03' MyK a,HCICHX Beg MAX CB060,IIHIA na 6ynyT. O6azre cmo onHmso (xoTopaa 3e.no
)ICecToxa BHHIITCA)

HHIale HHEIM yCTp051T o6pa3om H TJIHT0.1110T, AKO MyXAMMe.14

Jim 6ae PAH H CO)KaAeHHA 0 Hapoge caoem One BIMATCA Bapaapm yxpanaTH C.TIOBA
CBATOTO IIasna, awe K pUMARI-10.44 B rnaae 9, CT/IX 3, nHateT) Heawma H He3J10..

6Haa ce6e cywa, 3a rpexH Hx camosonbHo Ha Beliffue npenacT MyKH. Bor xce He
HMATI3 Ka31111TH ero, HO ero pans Konen xa3Hem COTB0pHT BCeM, KOTOphIe 11.11H
no npaane ILTIH B myTxe, FIJIH no Heaone, HJIH ICHICHM-JIH60 o6pa3om, XOTA ensHolo

158

BO Beef )KH3HH caoeti Hcnosenatme myxammenaHcxHa aepm COTB0pHILH.

Ho na He BO3MHeROCK 6b1 KOMy, AKO cnpasennHaocTb 6ow.Ha ocxynena OT
caoero npennoweHHA 3a BCeX eAKHOTO E6yddocezAa (51KO)Ke H abnue pemeTca) na
aelmbie ocynHT mygeHHa H Ha Hero e,guHoro BCIO CBOIO 60ACeCTBeHHY10 51p0C1)
H3JIHTH HmaTb. Ilea) pans 3a Taxoame Myxammenoam / xogaTawcTBa H 3a HexoHmaemoe manocepnse 6owHe H cero He CyMHATC51 pews, awe Remit" xpHCTHaHMFI,
HnH )1(1HOBHH, HRH xaxonari-nH6o 2Byp, To ecTb Hesepablii H aTeHcT x awe H Be
c TaicHm ewe BeposaTH HamepeHHem, Ho pans o6ytieHHa nHcbmeH Hx, IntTaa KIM
nHwa, 113pexieT Hcnosename wpm, TOJIHKO oHoe nmeeT cH.nbi, Ax0 Betnnam xa3Hem
anclarm HOTOM npeo,gOneeT. H 4enoseic Tort, awe H 3eno HelmcTbni, HegecTHabril

BceX no6pbnc ,then milneH ecTb, no apemem OT 6owHa mHnocepnsa nponteme scnpocHTH H palicxxe Betaime panocTH nonyluiTH HMeeT. YTBepwnafoT we cum
orammo H3 Kypanoea TeKCTy, snewe cline Myxanie.g rnaroneT: Erna nosenen
OH clie Bepw HcnosenaHHe acem nponoBenaTH H 9pe3 cite ensHo acex rpexoa o6ewan
oTnyweHHe, npifitne K Hemy HexTO Hmsmem EaopnH, Bonpoisaa ero, awe cHe HCTHHHO ecTb? OTBewa OH Tax: Bo npaanyD H npHnoxcan awe 6y,LIeT H BK110 HIM,
awe H y6HacTaa COTBOPHT, awe H HO3HpH A6HHOHAbI HcTopweT.
K TOMy yraepwnaloT, awe KTO B Ca ACH3EHI npoirre HRH HanHcan myxammeAaHcxoe HcnonenaHHe, Toxxte B npyroii ACH3HH BO3MO)KCT 'IHTATH, XOTA B KEMIX

aanoaenex H HesepeH npe6ygeT. 'leco pans er,ga rpemwmbi 113 Apag5a H3JAHYT
mocT Cupam npemenme npH6nawaTca KO apaTam paricxxm, noneneHo HM

6ygeT OT aHren BO) 51

11X, ,aa imcbmeHa (HmH)iCe Ha apaTex par1CKHX o6pa3
HcnosenaHHA HannHcyeTea) npolniTaloT. Tours awe xoTopme rpex orHeM Apa0a
cosepmeHHo olmateHm cyTb, npoliennHm HM nepsee mcnosenaHHa aepm rmcbmeHa,
a6He oTaep3yTca apaTa H CB060HHO B pat BHHgyT. Awe JIM we He'll. ocTainueeca
OT rpexoa HMeTH 6ynyT, He Bo3moryT npotnrTaTH HCII0BeHAHHA OHOTO, Toro pa.go
nam B Apa0 na cosepaleHHee OYHCTATCA OT rpex CBOHX, OTHIMOTCA. H Taxo HexoJIHKO KpaT HCKyCATC51, noHnewe H3pAHHO Ot1HCTHBILIeCA, nlichmeHa HcnosenaHlia

IlpOLIHTATH BO3MOTYT H Pa.HOCTFI pailcma =cram noxa3aameca paBHO C npoTIiHmH npHgacTHmal 6bITH 0611,51BSITCH. 0 CHX HEIM Hexaa 3PH HIDICILIe B rnaae 0

paw.'
X

264

6e36oNaimc

in Araf exists la ehlifikaiii (teologii) 582 lor o dubla parere: unii socotesc
el prin cuvintele musulman" si marturisire a credintei muhammedane"
va fi pedepsit vesnic Ebudjehl, unchiul lui Muhammed (despre care s-a aratat
foarte mult in cele spuse mai inainte) 583 si Ca numai el va fi lep5.dat de la
milostivirea lui Dumnezeu. Desi Dumnezeu, ca cel atotputernic, daca vrea
poate sa-i mute pe toti necredinciosii din iad in rai, totusi Ebudjehl, pentru
dusmania pe care a avut-o si minCiunile pe care le-a ticluit spre pierzarea lui
Muhammed, va fi inlaturat de la aceasta bunatate si milostivire obsteasca a lui
Dumnezeu. Iar altii tilcuiesc ca Muhammed este gata sa-1 roage pe Dumnezeu pentru neamul sau sa sufere el singur pedepse vesnice pentru toate paca-

tele tuturor pacatosilor, numai sa fie ei scutiti de chinurile vesnice ale iadului. insa aceasta parere (care se vede a fi foarte crude) altii o tilcuiesc
altfel si zic c5. Muhammed, din dragoste si mils pentru poporul sau (aici
se vede Ca barbarii fur5. cuvintele Sfintului Pavel, pe care be scrie [in Epistola]

catre roman, in capitolul 9, versetul 3*), desi este nevinovat si fail de rautate, se va da de bunavoie la muncile vesnice pentru pacatele lor. Dar Dumnezeu nu-1 va pedepsi, ci de dragul lui va pune capat pedepselor pentru toti
cei care, fie dupa dreptate, fie din gluma, fie de nevoie sau in alt chip au
facut macar o data in viata lor marturisirea credintei muhammedane.
*i pentru ca sa nu-i pars cuiva ca dreptatea lui Dumnezeu s-a abatut
de la rostul ei pentru ca dintre toti doar pe Ebudjehl (asa cum se arata mai
sus) it va osindi la muncile cele vesnice si numai asupra lui isi va varsa
minia dumnezeiasca, ei nu ezita sa spuna si acestea in legatura cu mijlocirea
lui Muhammed/si cu nesfirsita milostivire a lui Dumnezeu: Dace un crestin,
un iudeu sau oricare ghiaur, adica necredincios si ateu<, chiar fara intentia
de a crede, ci numai pentru a invata scrisul lor, va face marturisirea credintei citind sau scriind, ea are atita putere, incit va invinge mai apoi chinurile vesnice ale iadului. Iar omul acela, deli foarte necurat si nelegiuit
si lipsit de toate faptele bune, isi va cere dupa o vreme iertare de la milostivirea lui Dumnezeu si va primi bucuriile cele vesnice ale raiului. Aceasta
parere o sustin dupa textul Curanului, unde Muhammed vorbeste astfel 5" :
Cind a poruncit sa propovaduiasca tuturor aceasta marturisire a credintei

si a fagaduit numai prin aceasta iertarea tuturor pacatelor, a venit la el

unul cu numele de Evordi intrebindu-1: Adevarat sa fie aceasta?" El a
raspuns: Asa e, cu adevarat", si a ad5.ugat: Chiar daca va bea yin si
va face omoruri, chiar daca va rupe narile Abidondei".
5i 'Inca mai afirma ca daca cineva a. citit sau a scris in aceasta viata

marturisirea muhammedane, va putea s-o citesasca si in cealalta viata,

chiar daca unora din porunci va ramine necredincios. De aceea, cind pacatoqii vor iesi din Araf, cind trecind podul Sirat se vor apropia de portile raiului,
li se va porunci de catre ingerii care-i vor duce sa citeasc5.' literele (cu
care se scrie pe portile raiului chipul marturisirii). Cind cei ale caror p5.cate

vor fi curatite cu desavirsire de focul Arafului vor citi primele litere ale
marturisirii de credinta, indata li se vor deschide portile si vor intra liber
in rai. Dar daca le va ramine ceva din pacate nu vor putea sa citeasca marturisirea aceea si vor fi trimisi din nou in Araf, ca sa se curete mai desavirsit de pacatele lor. 51 astfel vor incerca de citeva ori, ping cind, curl.tindu-se bine, vor putea s. citeasc5. literele marturisirii si, aratindu-se vred-

nid de bucuria raiului, vor fi declarati partasi cu ceilalti. Despre acestea

vezi mai jos in capitolul Despre rai 585./
x Ma Dumnezeu
* Rom., 9, 3; Af fi poftit eu insumi a fi anatenia de la Hristos pentru fratii mei".

265

158

l'Acrea deadecRmaR

159

0 aTke
Onucanue ada. Kypan yicpaninH H3 EaaHeenusi pemeHHe reeHnbi an awceee1/14eAl HapHuaeT, eroxce no nono6Hio BbICOTbI cenbmll He6ec arm xpyroB nnaHennax,
cenbmepwiHbui TJ1y61111b1 K xeHTpy 3eMJ111 6b1TH RAH cenmb KpOBOB BAH NCHJIerl HMeTH

yi-BepcnaloT H ensni KpOB OT npyroro OTCTOSITH 500 neT paCCTOAHHeM H AK BcA-

1(0 xpos CBOH oco6nsiBbie HmeeT BpaTa, TOTO pans' npwiHTaloT emy (any) B pax
)ice cyTh OCMb (ITO y3pHm B rnaBe 0 paw). IlepBoro ana onib cxa3y1oT 70 000 xpaT
wapmarninest 6b1TH oriin Hauler, BToporo XCe TOJIHKONC rpanycamsix xcapilaiima

name nepBoro H Taxo no piny ;twice no cenbmoro, TO ecrb rny6ogaihnero. Eine

colic-n:13,10T, aicH 6bi memcny nom H nenbim cBeTom 3aseca Hems nonoweHa ecrb,
KOTOpb1A auie 6bi He 6bino, nnameHem nbianyinero 113 Hero orHsi B momeirre BCA
cropena 6b1 BceneHHasi H snco onoso pacronsimmicsi pa3nnsina6bicsi. Bb1MbIEUIAI0T,
AKO B anex OHLIX, xpome orm cyTh H tiepitHe, 3BepH, CKOT131 H mime 6ecglicneliabie

H pa3.nsitnn.ie crpannumnia, BCC orHeHabie, K mymeinno rpennibix yroToBamme.

BToporo rpanyca ana mrieinin 70 000 xpaT xecTomainuasi H moTeinuasi cyrb name
nepBoro H TaK0 nocnenoBaTenbsio, yMHONMS1 'MCA naxe no cenbmoro o Beex
pa3ymeTHcs1 cica3y10T. Bcex MYK nioTerauee 6bITE TA31-0.1110T BKymeHmo IL110)10B

OT mesa (ermice 3wcym Ha3biBaioT) nocpene ana Hacaxcneimoro, o xoropiax ropecni ymepcnainT, RICO BCRICH11 AA H ricsncylo oTpaBy 6eCK011egEbIM LIHCJIOM xpaT

npeBbunaeT. OnsicyloT )ice nnoubI.IpeBa Toro, AKO nono6Hbi cyrb rnaBam iniaBonb-

cnim, xoTsi H3o6paxceinie ,IniaBonos OT Haulm xpanynie inorpapos, He HHaxoso

pa3ymeinT 6bITH, TOKMO axo npaicoHoB, 3mHes H BaCHMICKOB H npornix nioTeinmax
3Bepeci.

Zlunbl epadycoe adcKux. B nepsom y6o aide MEAT, sixo mytniTHcsi 6yneT HaPon
ctopaoncicHri, BO BTopom OtHe110/CEOHHHIAM, B TpeTHem HEOJI0II0KJICHHHICH, B meT-

BepTom KCHE013e, .B IISITOM Hacapa (To eCTb Ha3opeH MIK xpHcniaHe), B niecrom
oTBepriuHecsi myxammenaHe, B cenbmom cmeniembie, Hxxce rpexH OT ce6e HenpoCTIIMM, ripocTHmbi xce cyTh OT 60KCHA Mvulocepgim. Ceti rpanycos ancinix MEI
160

payee nepBbni an 6biTH rny6oxiariunni. llporiee ancxHe myicH o6ine / pa3ymen,

6y)TyT SIR xoHen HMeTH RAH 1111, HMTb y HHX mews-Jun o TOM CeHTeHIBili, EFDKe
Te0J101-11 HX IITO-J11160 H3BeCTHOTO H KpelIKOTO 0 BealibIX H Bpememibix XpHCTIllaHam, xcHnam H npornim Hapomm yCTaBJleHlibIX ica3Hex 110CTaHOBJ15110T. Kypan
6o CBM B onpeneneHHH cero cymiiHTeneH 613ITH BH,EETCJI H HeI1OCTOAHell, HEOT,IP.

Bcex HemycniimaHoB Ha Beglibie ocpicnaeT myicH, HHorna xce Bcex oT Tex ice asuli
cso6micnaeT.

Kypwia neKowwemble icamu. Ceineinnla Kypanoebi, si)Ke HesepHmx Beim

ocpcnaior, Harinalie CHH cyTb: HeBepHbie, rnaroneT, luxe npopoxy 6micsno am
Beposaina, BBepryTcsi Bo orHb reeHmuili H 6yAyT B mygeinni H cxpexceTaimm
Heinpetielmom, Hxxce xmica ensixmicnbi ormi ropspiecnno cHeneHa 6yneT, TOJIHKONCA;b1
KO npsinnuo HOBMX Ka3Herl B0306HOBHTQA, H npe6y,neT B Knane3e rzy6omainnem,

ermice mime 6yneT ropiainnee BcsucHn xcenini H OT nnona npesa Nocym Barn BbryT
X

266

crenembrat

Capitolul al doudzecilea

159

Despre iad
Descrierea iadului. Curanul, furind din Evanghelie cuvintul gheena",
numete iadul djeheni, despre care afirma, prin analogie cu inaltimea celor
apte ceruri sau cercuri planetare, ca are apte adincimi spre central pamintului, sau apte adaposturi sau lacauri 588, fiMd un adapost departe de
altul la o distaata de 500 de ani, i ca fiecare adapost ii are portile sale anume, de aceea i le atribuie lui (iadului) ; iar in rai sint opt (ceea ce vom vedea
in capitolul Despre rai). Focul iadului celui dintii spun ca e de aptezeci
de mii de on mai fierbinte decit focul nostru, iar al celui de al doilea tot
cu atitea gradex mai fierbinte decit al celui dintii i asa pe rind pins la
al saptelea, adica ping la cel mai adinc. Inca mai aiureaza ei ca intre iad
i lumea intreaga e puss un fel de cortin5., care daca ar fi lipsit toata lumea
ar fi ars intr-o clips i s-ar fi revarsat topindu-se precum cositorul din pricing vilvatailor care ies din acest foc. Mai nascocesc ca in iadurile acelea

exists, in afara de foc, i viermi, fiare, dobitoace i alte nenumarate i

felurite grozavii, toate de foc, pregatite pentru chinuirea pacatoilor. Chinurile iadului de gradul doi sint de aptezeci de mii de on mai fioroase i mai
cumplite decit ale celui dintii i asa mai departe, inmultind numarul, spun

ei, se intelege despre toate, ping la al aptelea. Iar cea mai cumplita din
toate muncile zic ca este gustarea fructelor din pomul (numit Zakum) 587
s5.dit in mijlocul iadului, despre a caror amar5.ciune afirma ca depaete de

un nesfirit numar de on orice venin i orice otrava. Si descriu fructele

pomului aceluia ca sint asemenea cu capetele diavoleti, dei furind imaginea
diavolilor de la zugravii 588 notri, o concep ca pe a balaurilor, erpilor,vasilis-

cilor i a altor fiare prea cumplite.

Rinduielile treptelor iadului. Ei socotesc ca in primul iad se va chinui

poporul faraonit ; in al doilea inchinatorii focului; in al treilea inchinatorii la idoli ; in al patrulea iudeii; in al cincilea nasara (adica nazoreii
sau cretinii) 589; in al aselea
muhammedanii apostati; in al aptelea.
amestecatur5., ale caror pacate sint in sine de neiertat, dar pot .fi iertate prin
milostivirea lui Dumnezeu. In aceasta rinduial5 a gradelor iadului se intelege ca iadul intii e cel mai adinc. Iar daca muncile iadului, intelese / in general, vor avea sau nu sfirit nu exists la ei o sentinta ferma, nici teologii for
nu hotarasc ceva precis i tare despre pedepsele venice i temporare rinduite
cretinilor, iudeilor i celorlalte popoare. Caci insui Curanul in hotarirea
lui se vede ca e indoielnic i nestatornic: uneori ii osindete pe toti nemusul_
manii la chinurile cele venice, uneori parca-i scutete pe toti de ele 69
Nesfiritele pedepse ale Curanului". Sentintele Curanului care-i osindesc pe veci pe cei necredincioi sint mai cu seama acestea: Cei necredincioi,
zice, care n-au crezut prorocului lui Dumnezeu, vor fi aruncati in focul gheenei
i vor ramine intru chinuire i scrinire negr5.ita ; de cite on va fi pielea for
mistuita de dogoarea focului, de atitea on se va innoi, ca sa primeasca not
pedepse. Si vor petrece intr-o fintina foarte adinca, a carei bautura va fi mai
amara decit orice fiere i vor minca din fructele pomului Zakum i vor fi
x trepte

267

160

if 6y,Dyr BO rHefie 6oxcHem co julasonm. YMpyT, o6a'ie He 1136aBSITCSI OT Myx, HO

Dcerna K ancicHm BO3BpaTATC51 xa3Hem, OT Bepxy If oT H1f3y 6yneT mrna, orim

Tbma. Erna ice npH6nmicaTcx xo spaTam ancicHm ocyxcneHmie, peicyT HM enputnum eTpaxcHe: He oT sac JIH camilx nocnam 6uuia K sam secTiuncH mice 6naroseennua npinnecTsHe nisi Cero? BHHAFITe Bo BpaTa reemm, o6HTaTH B HeIi 6er,
icoHeilHo, CHB 6o xclialiala yroTosaHHa cp.}, BaM ropnemomm.
rpeuniHribi ripOcHTH Ha'JHyT CJIymiTeJleit Oirmx, na TIOMOJIATCB X Gory 0
mix, "la x01.51 enfriloro "nix ornmicelio 6yneT mygeHHe, Ho le oTseulaioT: oBIA calm

monirrecx, o6age sue, 'ITO 6o ecm momTsa Hetiecnomx, pa3se nirpeuleime? iiE
no CeM BocilyBcTityloT TATOTy uenell if 60rie3Hb y3 H BOCKpligaT KO 6ory: Aoxone,

o, 6oxce, Mr111THc51 Hmamm? H peer 6or: ((Taxis npe6yneTe 6e3 Komia. H cxx
y6o cym, Axe B Kypane xa3HH Hesepimx 6ecxofiemm mom. CHmxce Beim) npoTHDHax H enna He scex HesepHfax OT BexiBlix ica3Heri H3Demnioulax Cifsl cyrD, rsia-

roneT 6o Kypan B Rome 3 maim H B rnase 11: Bcem, mice 6ory x ero nocnamoixom Henocnywirm Dimmest i mexcny frivrx (capeqb npopoicH) pa3nens1Xy H K ensaloil
161

Hexoeil macro a He KO Dcemy (y'Immo) npfinaraxycx / mHinue Taxo npaBial nYTI.

ynrurrx (fume cosepineHHo) seposam ynosaula, 'rico camog HeTHHHe Heseppoutem,
WIC) H npe3peHHe Hallecem, seposasunm ice npenpetiemmm, HHxce mexcny limit
(npopoxamx) pa3nensuomfm, m3ny 6ecinfarteHylo so3nacr mHpa H npouteHmi na-

posaTem 6or.
oKypana Kowiaembie Ka3HU. H B maw BATOR, xpome Tex, mice HHxoeroxce

6ora HcnosenaioT, o npormx oatie scex cane rnaroneT: Bepylounoi y6o B 6ora,
npoulefulx rpexam CBOHm H OT xpocTit orHA H36asneHHD npocstuim, soatepxcautatt,

Remaly rnaromoutm, monifTsam npHnexcauuni, manocTiono, Gory H aiirenom

ero cainerenem cyuum, ;immix H mice enmoro TO111110 6ora Henocnixoima II
npemynporo BcAtieCKHx TBopila 61,1TH HcnosenyloT, npen mmxce Hincifrixe 3alcou
npHDT 6yneT, pa3se genosexos, ce6e camfax H BCH Rena CBosi Ha Hero B03.110)KraHX,

panocmmit paricKamli HachiTsucsi. H B mute 12: Bce (rnaroneT), mice s 6ora

Deposaina H Kap.= uHA cynHoro (cHpein, Te, mice sompeceinfe mepTsfax 6hiTH
Deposal's) &gar Tsopfnua, 111411TO)Ke ,Lka 60/1Tcsi>>. H B rmase 51: Hesepatax, ma-

roon., moxceT 6mTb, 6or iicex emsiTeT, moxceT 6brrb mHorrim npouieme no,n,am
H B mane 55, Myxammen cam 0 ce6e, o cam( H 0 ygemio CI3oeM cymHxcx no npalme
rnaroneT: A3 Hecmh nepshiri BeCTHHK, Hmxe BeM 'ITO Mile, tiTO BaM TB0pHTH nono6aeT, o6a'ie 6oDIGISI 3anoBeAH H37.51CHATH 6yAy.

0 cux ceumemfuR meonozoe. Cifx y6o panes m aitbrx CHM nono6aux Kypanoeux
ceHTeHuHii, auie 6131 KTO BonpocHn camoro My4rra: Ella JIH ceR xplicThalim, Nam

268

intru minia lui Dumnezeu impreuna cu diavolii *. Vor muri, insa nu se vor
izbavi de munci, ci pururea vor reveni la pedepsele iadului. De sus pins
jos va fi ceata, foc si intuneric". Iar cind se vor apropia cei osinditi de portile
iadului, le vor zice strajerii cei ce slujesc acolo: Dare nu chiar dintre voi
v-au fost trimisi voila vestitori care v-au binevestit venirea zilei acesteia?
Intrati pe portile gheenei, sa locuiti in ea fara.' de sfirsit, caci aceste 15.casun
ant g5.tite voua, celor mindri".
Pacatosii vor incepe atunci
roage pe slujitorii aceia sa mijloceasc5.
la Dumnezeu pentru ei sa li se amine macar o zi chinuirea. Dar aceia vor
raspunde: Rugati-va voi insiva, dar in zadar va fi, c5.ci ce este rugaciunea
celor nelegiuiti decit pacat?" Dupa aceasta vor simti greutatea lanturilor si
durerea legaturilor si vor striga catre Dumnezeu: Pina cind, o Dumnezeule,
ne vom chinui?" *i va zice Dumnezeu: Asa yeti petrece fara de sfirsit".
Acestea sint deci cele care, in Curan, arata pedepsele necredinciosilor ca fiind
nesfirsite**. Cu totul contrarii acestora, si scotindu-i pe aproape toti necredinciosii din pedepsele vesnice, sint cele spuse in Curan la sfirsitul capitolului
artreilea si in capitolul 11***: Tututor celor ce s-au aratat neascultatori lui
Dumnezeu si trirnisilor lui si care au deosebit intre ei (adica intre proroci)
si s-au lipit numai de o parte, iar nu de toata (invatatura), / socotind sa capete
astfel calea cea dreapta, si au nadajduit sa creada (in chip nedesavirsit),
le vom aduce rau si dispret ca celor ce nu cred adevarului insusi, iar celor ce
au crezut celor prezise si nu au f5.cut osebire intre ei (intre proroci) rasplata
nemasurata le va da Dumnezeu, daruitorul pacii si al ierfa'rii" 691.
Pedepsele cele cu sfirsit ale Curanulur. In capitolul al cincilea zice
de obste despre toti afara ce cei ce 'nu marturisesc nici un Dumnezeu:

Cei ce cred in Dumnezeu si cer iertare pacatelor for si izbavire de furia focului,

cei ce se infrineaz5., cei ce spun adevarul, cei ce staruie in rugaciuni, cei ce

dau milostenie martori fiindu-le Dumnezeu si ingerii lui si cei ce ma'rturisesc
pe unul Dumnezeu nepatruns si fa'ca'tor intelept al tuturor, impotriva acelora

nu va fi alta lege decit cea a oamenilor ; pre ei insisi si toate faptele for
la'sindu-le in seama Aceluia, se vor satura de bucuriile raiului"4*. Iar in

capitolul 12 zice: Toti care au crezut in Dumnezeu si au f5.cut binele asteptind

ziva judecatii (adica cei care au crezut ca exists invierea mortilor) de nimic
sa nu se teama"5*. *i in capitolul 51 zice: Pe cei necredinciosi poate ca
pe toti ii va tulbura Dumnezeu, poate ca multora le va da iertare" 6*. Iar
in capitolul 55 Muhammed, indoindu-se despre sine, despre ai sai si despre
invatatura sa, zice de-a dreptul: Eu nu sint cel dintii vestitor, nici nu stiu
ce mi se cuvine mie sa fac si ce voua, dar voi deslusi poruncile lui Dumnezeu" 7*.

Sentintele teologilor despre acestea. Daca in legatura cu acestea si cu alte

sentinte aseman5.toare ale Curanului ar intreba cineva pe insusi muftiul:

* Coran, XI, 119: Voi umple gheena cu djini si cu oameni laolalta"; cf. si
XXXII, 13.
** Coran, V, 69; XI, 106-107, XXXVIII, 57 (bAutura puturoasa"), LXXVIII, 21-30

si passim.

*** Coran, III, 199: Printre oamenii cartii sint unii care cred In Dumnezeu, in ce v-a
Post dezvAluit [...]. Aceia isi vor afla rasplata linga Domnul lor"; XI, 17 si 23.
4* Coran, V, 12.

5* Coran, II, 2-4.

4* Cp. Coran, III, 128-129.
7* Coran, XLVI, 9: Eu nu sint un innoitor printre profeti. Nu stiu ce va fi cu mine
si ce cu voi. Nu fac decit s5.. urmez ce mi-a fost dezvaluit. Nu sint decit cel ce vA previne
in chip 'impede".

269

161

nport. 3a aloe MyxammenoBy rieHmo Heseperime newt nora6HeT? HHKORHOEle

peurnTenbHo H cosepmeHao orBeTcrByeT, HO petzeT: oCHe enaHomy 6ory cBenomo
ecrbo. Harm ante 6m KTO B o6inecrBe BoripocHn Boa Ali xpncrHaHe, picHnu H 11p0T4.
Beim s one npe6mBaTH nmyT? oTBanaeT: Bo npaBny Talc ecTb, oafte Kypan B
o6ntecTne ocywnaeT Bcex B oco6HocTH )Ice ycymHoeTcx o Tex)Ke, morons': MoweT
6mTb Bcex CMS1TeT, mower 6bITb MHonim nponleime nonacr. OHbUC we mimic(
H

icro ecTb TOR RAH oB, npopox Hx ompoBeinut or 6ora He Hmen. Toro panes awe
162

KTO myxatvonenaHHH petier xpHeTHaHmly Hexoemy: Te6e nocToHT Ha Bext Hme ocyA11133 Ka31111, oHmil myxammenamm 3a cite Hegecriooe pegeHHe 37 / 6Htta. ynapamv
OT cY.Er.HH Haxa3aH 6yneT. Maromoutell Oemee: HecTb TBoe, ewe muice npopogecxoe 6e, TO ecTb cynHTH TaxoBa H TaxoBa AOJDICEIO My'IHMa 614TH Be'IHO. IlaxH
ymeepcanbHax x CeHTeHL11151 ecTb, 51K0 BCC Hmyrnme CllaCTHCSI, TOKMO tIpe3 J3epy

Kypanoey moryT cnaceirm 6MTH. OnpenenETH ace six cat HRH oB myxammenaHRH
BceicoHetnio cnaceTcx, HegecTHBoe pegeffite mHAT 61,ITH, oaHe enjui ecTb TOKMO
OT myxamme,naHoB E6ydasceze, mice B myxax anciulx setup:, npe6b1TH itmeeT.
IlatcH TABTOJIJOT, AK 6or ChIci BOJEEMIR H BC5I 110 csoemy cmoTpenmo CB0-

60,121130 TB0p5IR, moweT Bcex mycnamaHoB OH mono cmoTpx Ha Bepy H no6pme

nena) ocynHTH Ha Bemitme myial H npoTHBumm o6pa3oM, Bcex HesepErux He HC9110AAA HeilecTHA 11X, 113 anCnIX myx npeBecrH B pactcnie panocTH, H AKO mower Bcex

xyntio genoBacoB, Taxo npaBenHmx, SIKO H rpeuntmx RAH any npenarg, 'um B pat(
BcenHTH, Bones 6o ero Himowe npoTHBocraTH, HIPrrowe manocepxono ero ripensfrxe HaBecril moweT. Ilportee B o6ulecrBe 3aicniogaloT: ,EkweinieT rax, xice-

reHHem rax, TO ecTb: 411c0 part Taw H reeHHa ems npaBentimil Cyi 6mndio,
ancyny TonicyloT, 31K0 o6oero (TO eCTlv pax H feemm) waninna He Bcye H He 603
noTpe6m OT 6ora coanamm 6MIna H 1111K0J111 we ripa3nHm, 6e3 ctstollx o6HTaTeneii
npe6ynyr, HHaxo 613I SIBH.J16111C51 6or 3a6nyn1fTH OT csoero npennoweHHA, YTo
rllarOJIIOT npoTHBHo H 60rOXyabH0 6131TH.

Ina6a deadecfimb nepeaR

0 paio
Paee OC.41b. Pail KypanoebiM y6o nHanexTom doicemem, nepcHncicHm we
g5updeec HoomBaeTcx, Ho He6ecHoe All Hexoe mecTo ion 3emHoe 6MTH paaymeioT,
camH myxammenaHe enBa paccyntrm moryT, H6o no ortHcamno ero He TOKMO Beet
non AyHOIO cpuliri KpyrxX H BC5I CH51 Bcenamax c camtim He6oM He6ec, Ho limn

HeonpenenHmoe oHoe npocTpaHcnito, ewe Konepmnc B csoem 17paai cucmemame

Boo6pawaeT, 1[OBO.T1bH0 6bIJI0 6b1 KO BmemeHmo npenenos pax myxammenaHmoro,
163

n6cy yHHBepcaniabirixxx pail rnararnoT 6bITH neTBepo6oqHmil, B Hemwe HEM

cenmb pax conepwaTcx. Cym / Hwe cxaoytoT Bcex paes, RAH poonenbinax (oco6o6uLtasi

XX Kpyr 3emllbrit

xxx 06audi

270

Dare acest crestin sau iudeu si altii vor pieri in veci pentru necredinta for
in Muhammed?, nu va raspunde niciodata hotarit si desavirsit, ci va zice:
Acest lucru este cunoscut numai lui Dumnezeu". Iarasi, daca cineva ar
intreba in general: Dare crestinii, iudeii si ceilalti vor petrece vesnic in
iad?", va raspunde: Cu adevarat asa este", deoarece Curanul in general
ii osindeste pe toti, dar in particular se indoieste de aceasta, zicind: Poate
ii ya tulbura pe toti, poate multora le va da iertare" *, iar despre acei
multi Profetul n-a avut stiinta de la Dumnezeu care este until si care altul.
De aceea, daca vreun muhammedan va zice unui crestin: Meriti sa fii osindit
la chinurile cele vensice", pentru aceasta vorba nelegiuita muhammedanul /
va fi pedepsit de catre judecator cu 37 de lovituri de bici. Cind zice fetva 599:

162

Nici treaba to si nici a Profetului nu era", se refers la a judeca pe until si

pe altul daca trebuie munciti vesnic. Si mai este o sentinta universals

ca toti cei ce vor sa se mintuiasca numai prin credinta Curanului pot fi mintuiti, dar a preciza ca acest muhammedan sau aceea se va mintui neaparat
ei socotesc ca este o vorba nelegiuita, pentru ca numai unul dintre muhammedani, Ebudjehl, va petrece vesnic in muncile iadului.
Iarasi zic ei ca Dumnezeu fiind liber si facindu-le pe toate liber, dupa
aprecierea sa, poate sa-i osindeasca pe toti musulmanii la chinurile vesnice
(fail sa caute nicidecum la credinta si la fapte bune), si, dimpotriva, sa-i
mute pe toti necredinciosii, nesocotindu-le nelegiuirea lor, din muncile iadului

la bucuriile raiului, deci ca poate pe toti oamenii, atit pe cei drepti, cit

pe cei pacatosi, fie sa-i dea iadului, fie sa-i s'5.15.sluiasca in rai, caci vointei
lui nimic nu-i poate sta impotriva si nimic nu poate pune piedica milostivirii
lui. Apoi, in general, incheie: Djennet hak, djehennem hak 593, adica Atit
raiul, cit si gheena sint dupa dreapta judecata a lui Dumnezeu" ; de unde
tilcuiesc ca amindoua lacasurile (al raiului si al gheenei) nu in zadar si nu faia
trebuinta au fost create de Dumnezeu si ca niciodata nu vor ramine goale,
Fara locuitori, caci altfel ar insemna ca Dumnezeu s-a abatut de la planul
sau, ceea ce, spun ei, este potrivnic si spre hula Dumnezeu.

Capitolul al doudzeci si unulea

Despre rai
Opt raiuri. Raiul in dialectul Curanului se numeste djennet, iar in

cel persan firdevs 594; dar ce se intelege prin el

un loc ceresc sau unul
pamintesc insisi muhammedanii abia daca pot descurca, pentru ca dupa

descrierea lui nu numai toata sferaxx care se gra sub lung sau aceasta lume
intreaga cu insu0 cerul cerurilor nu ajunge pentru a cuprinde limitele raiului
muhammedan, dar nici acel spatiu nedefinit pe care it imagineaza Copernic
in a sa Sistemel a abisurilor** 595; caci ei spun ca raiul universalxxx este un
patrulater in care sint cuprinse alte sapte raiuri. Sint si unii / care spun ea
x de olOe

xx sfera parnfntului
xxx de ob*te

* Cp. Conan, III, 128 129.

** Nicola' Copernici Thorunensis De revolutionibus orbiters; wlestium, librl VI, Norlmbergae, 1543.

271

163

(XPlaHlt

0.101110Ha wed

0.10H1HY0

'1100 `X01.

aorediaidoa Ring

'8

0ht90 trermjaHquin

.1.01EMICCI0aIS 911130 110ECI 111N9 H 001A1400 00110 0111111fH11490

`1011f0.1VILI ONN 1q191111173 1/%1011a14111110SINI OHOICEURIOX '4100 Hag 0 3H14110d0 H613HONCE119
1111H11130

031C13

INHHaltsai 141149 AIPTHH0VNCE3OLI

mai cif 0.10M4Va N011101000 ucia3x9 mai -rx

ogic EH `PIHMAIEVE ala1114 11 tH}f9Xd a1c111H Ell canadEIAIO
E1111131EH H "h.1.0c11.1 041.1110dX ax( oio 11 XPTHH aoda0149 H .14d1Id1IAI '1011fIrMFIWY10
cliA130 arum HEC1 aVNC031;f1f01 zeda 3arav11c 10131VH H EH 0.1adLI XMIKOff re& IMO
c11A3 :KIMEOlillatH a xmadanc lair& isaiarrniu ritda KIIIIEV0130110H fNcloa oa
annvonuo -wvd odolhiceN red

MOW 0.10SEcIV

aPTITH

mdoia rirdEp> !<<ISIIIINV3011 a 3anuadi Eirdq

foinimmormw a xruclacaah rirdg

EHH11000l0Had.10 a !<<A31310W a xmoorrt tirdg
riudg fHiooriadx H XPTIAI430 al.adg 'afilaahlfliahhq

!alCHHEMX113011 H XPILIM VIECIM>

!1SFIHENCd)1COR H xruNctrao

094 0131 CHAXEX EH X1911H31fEHVIVad11 clIfaIand9CHT `IfilH1f0119H Eadh

xcmo
(mraialIodgolt) ISVHHOINTIO0 a Had
rarda
4101AEEND OXIC Had HaNCAdX0 41.10 010313d 010HH314.10 95/9c/V 010110a0E o) -aiox
arum(
}jod
omreclioodu f(goahod goof( ONC Had ISMIH1f0.1. H.LIgg `141.0dHM nc o ula, -1f0t1
i(1/1031 XHIIIIEWHIMJCVNI
oflimirclioodu oog IaIf
`ICOQ3ITI0IIIMIEd H311 a.1.0903 aOHH0
H aoHcrirata amarera x s31aHr1301i ionarrumpugg a XPIHO XISHII3VEIfa -oidaa
igredi carmInscicartdu romocilf `arcrFrooHottouu mon `arinHogoirug isitirettc 11
11.10Id011 10 0.101114Va tiriurnmlig tHH9R1 adMi3HVO H xxhiodir aociapprg -HatIOJOHIAI
XlaFf alaIlHaffaV03 `.10411-01E1111 ONIS H r1H14Vada Had 13EXa1314 Exad ISEIAMETIHdall
ida.19a)/ NIadOIOX 19V0a amarnAma ilitoomaadu oibusoa crioarviro EHHH H xxEdE.LxaH
0.103100141LIMII a) Had 09 OHHH wx OHO1f0a011 IaVS9 aNCIta `100ITIEMLIEH 000031E1
10101AIWI.E0a Oah0 OIMISH3 H aaHatexaodioo Klallall-0.114d 'IMMO on 10 ngwefx yvkinim
oi) %Loa E00I11011 (0.10X02hHINd1 ONCEV oft nguidx grfnobscp 01) c110a V0011f011 -mdrpre
FIHEYSIIIMXN

wodoca KOHIVEISIOdU I4114 If H woxifiroi UL031/4 mmisoioord

allIaa 31E1 0110)1 H OHHaMdailOo `14.1aV1411 FINE rT9 ttadu
rpm ouCtrioliCalaiXHdu 'mram N AI4101 31aL xxxOli(WIlfaIHd0a10ad H.LawH 1S1719

(oioxaahm.

Ii lArrnmtea

`01XXISNI OHM H CHAMMICRIAI

`mArenrrredg ITIVV1110110 H 141AIHMHOW4111490EH MAIHNOWEd -WI

HWEtn IaH1f01.1014ad11 Oiladh 00E13 H 091111"-OXII1f0X 10111110H 'Mina E)IM' H `UVZIAI
a3f1 00H0 R11431H01 H WFIKHJATIOaH IA101011 d11 11.1.14110X0 H Nomiargadim '13)71(9 Elf
aH ONV31 011 XIATOMfeh1490 OHM 0.10H11311100103 a OXVII0I0 J ISHIlacha AEEd90 -dagE14
MAITTIAIMI xxxxlaCII09adIOLIaH Had 61S01491114.14dar0100 Mall `101RaXa ONIf EH 0.1031140a
atad.101.daa .1.01EXa1914 mind All'og daa9am `oricwoxad 'OHM" omarrw H flaw `antriehoi
3.0 ONOCHH axco.LhIH `aownraixteada ONCOI1,1414 flaVXX00 `OaTHOla OH KOE1 }MIRA El
3CHEI ISI4HEEIONHIf H HICOIX IXA9 14VaclO011 Had 4130 OEM& `Vgdi 0)1(0.10 c1H0d031 a
Had 'Una Xdaa ONC 1,001aa0..10HIHr IOVEISOOV '140a9aH EH HaLaa Ka a9VJ (murgru)
El amcoia
al-11M0 attmcadu isimadosio adMAI OMEIH90 vrnAtt' EaottawvaxiCIN cad},
`Alf140 0311f 09141f-ONHIfOX

19[

OL

000 umr

nxatuA anmonvd vsairmsVoxg og/c s 114-ed Trutraladin 0.101 H1faIHE JIMA :vim
01111714HII H 011074 OVE 'OHhaff J oNI XI4 aNC/C.L0 H 041141100 aH
'J349011E0 Min VOL1 01HHaa olamicog 1A17Agaclu 00HaIraIHMAIA3 0a011*3 H "INCOV MH
ISOIIIMIa110X
rincoVo IA114 I1CV/C9 `arracntuorn BILLOKUVE 10
FIVA000

difyv) `ma Mire's

tint

HINE3 X INIHH ILLE130173039 If A931CA1f0 HNE ZPIHHOIfIlaniAVO H -awAved

amrriorua
'11CVX9 019E14 'MAIM ONK OIVIIE `KIMICHICH3 nsioirxdu mimic/Ciro
va4 atnumcdatt `IcHarOW9 MUM H PHYS303 OHJadV ..10a amc iahad 3An4 aarmcg H a1pi11
`3F1111Sc190d3

031C1S

nixdoai

OHlreNCILLO

xx oiarnwehtfrup ILIH.11 If
xxx CHX11.111"2111dVEM 113M40.1.0
xxxx 11011111
ZLZ

exista cu totul 18 raiuri sau gradini separate (deosebite) ale unui rai exterior,
dar cea mai puternica parere este a celor care afirma c5. sint opt raiuri, iar laca*ul al optulea zic ca este rinduit numai musulmanilor, ca celor ce vor Ii
a*ezati in mi jlocul fericirii.

Descrierea raiului. Zidurile fiecarui rai sint dintr-un singur margaritar

sau piatra scumpa, unele din diamant, altele din rubin, altele din smaragd,
iacint i a*a mai departe, iar acoperi*ul it nascocesc din alte pietre scumpe
i margaritare. Cele opt raiuri au tot atitea porti de aur *i pe pragul fiecareia
dintre porti sint urmatoarele inscriptii: pe portile celui dintii se scrie Portile
marturisirii credintei" ; pe ale celui de-al doilea, Portile pocaintei", pe
ale celui de-al treilea, Portile milosteniei"; pe ale celui de-al patrulea, Portile ascultarii" ; pe ale celui de-al cincilea, Portile pelerinajului la Mecca";
pe ale celui de-al *aselea, Portile infrinarii"; pe ale celui de-al *aptelea,

Portile tariei"; pe ale celui de-al optulea, Portile muceniciei". A*adar,

fiecare musulman, potrivit cu virtutea implinita din cele aratate mai sus,

va intra in rai prin poarta cu acela*i nume (cu virtutea).

'Mai spun ca raiul este inconjurat de un riu de foc numit Araf (despre
care s-a vorbit pe larg mai sus) 596. Iar raiul intreg e atit de lat, incit fiecarui
musulman ii va reveni ca mo*ie x proprie i hotarnicita un spatiu cit o cale
de 500 de ani. Si nascocesc in acele mo*ii gradini preafrumoase, pomi fruc-

tiferi, flori parfumate, cladiri *i palate facute numai din diamant, rubin,

safir *i din alte pietre de mare pret. $i zic ca in mijlocul raiului curge un riu
numit Keyser, a carui apa intrece la gust orice dulceata a nectarului xx poe%ilor 597 si a vinului (caci in rai vinul le va fi ingaduit), din care bind vor dobindi o asemenea stralucire a ochilor i agerime a puterii v5.zului, incit de
la Kutbi ;imal (Polul Arctic) pin' la Kutbi djunub (Polul Antarctic) 598 vor
arunca o singura privire i pe o distanta atit de mare vor vedea cel mai mic

lucru a*a de clar *i desavir*it de para. 1-ar avea in fata ochilor. $i Inca

vor dobindi o asemenea putere de digerarexxx, incit cu oricite fainoase, zarzavaturi i mincari imbel*ugate de-ale raiului *i-ar umple pintecele i oricit
vin, lapte i miere ar bea, toate vor trece ca o sudoare fins i imperceptibila *i
se vor risipi, ca nu cumva, prin modul firesc de digerare in stomac / obi*nuit

arum, s se intineze raiul cu murdariilexxxx aruncate. Iara*i spun ca din

fiecare grading curg riuri care izvorasc apa zisa Keyser, yin, lapte, i miere
*i ca nu va fi in ele nimic daunator sau oprit, ci numai veselii *i mingiieri.

In mijlocul raiului este pomul Tuba 699, a carui radacina este in rai, iar virful
ajunge ping la cerul superior. Pe ramurile lui se afla Tays (paunul) 600 In
a carui inima a locuit sufletul lui Muhammed inainte de facerea lumii, timp
de *aptezeci de mii de ani.
Mingiierile raiului. Celor ce intra in rai le vor spune ingerii care it
pazesc: Pace voua, intrati cu dulceata i ramineti aici ve*nic". Acolo nu-i
va necaj i nici frigul, nici soarele, pentru ca vor petrece sub umbra lui Dumnezeu.
Cuvint *ovaielnic *i mincinos nu se va auzi acolo, hainele le vor fi de m5.tase,
bratarile de aur, vasele de argint i ele vor conversa cu ei i ii vor face slujba

i inteleg5.toare. Alte slugi, stralucind ca aurul, vor veni

in zbor sa le slujeasca lor, tinindu-le tavile, cupele i vasele scumpe. Iar

ca ni*te insufletite

x avere
xx a celei mai dulci bauturi
xxx de mistuire a stomacului

xxxx cu scirna

273

164

6ecnenanbHH, Ho3newaine Ha yroTonaHHErx nocTensix co H3p51.11X6111111M11 weHamkt

BBLIIHMH H IIIVITODKe BaM OT 3JIbIX nen BMelLIITC51)>. Eygyr )1(eXbI (awe xypu HapH-

uatoT) cHernit, AKO maprapwrm cHsnowe H cennwe Ha noxcax Ivrnrxo noc-rnaHubpc

H nopcImpolo 0,11eAHHbIX, 6J10TOBOHHe 11C11yCTAT, AKO MCKyC, aM6py H pa3nHtuible

apomaTos BHA& H pee HM 6or: 41arrre OT 14CT011HHKa cnanocTH H ANCATe, 3aHe

noc-roram ecTe Hcsmoro 6e3onaccTrsa. flpHnaeT K cHm Kypan B rnaHe 26: Ornwan-

umm pail H oT &main cywecTsa Hetrro naHo 6yneT.

17a/iambi. x1To sic Hee TonxyeT Klima Myxammeme, Awe r.naroneT, AKO BC5IKomy mycnHmaHHHy nacTen nanaTa OT 70 py6HHon conenaHHan, BO BOCKOM nanaTbi
nHope 6yner 70 ,LIOMOB, CHeCTI, NUIJIIILLI, BO BC5LKOM wHnHaw 70 J10)Ke11, 3J1 TOM H

cpe6poM yxpameaublx, Ha BCAKOM we RO)KH 70 Ho3rnann11, 70 oneHan, 70 nepHH

war nocTenb, Bee menxoBbie H 6arpnHbfe H Ha BCAKOM JIWKI1 npopiweHHa 6y,geT
neHmAa (xypu).
Ae61,11M1 xypu. Hx)Ke nHua CHATH Hmyr AKO COMIlLe, nylla H 3ne 30,m, noon=

nHanHmbx x npenpawaRume, nam BO BOCKOM wlinlinw 6yAyT 70 nowww H Ho

scnxoR nowmwe 70 xpaT co BCAK010 ,ReB1111e10 B neHb cortoxynneHHe HmeTH 6yneT
xpa6pLIA 6opeIl H 6narononyanaR mycaHmaHHH H BCAK1111 myx HmeTH 6yner CHAN
165

AKO 100 myweR, n,a LIHKORIDKe B cmememm yTpyn,HTHcn B03M0)KeT. DAM BO BCAKOCI
imam= xx 6y,LIyT 70 CTOJIOB, Ha BCAKOM we CTOJIC 110CTBBATC51 170 / cocynos

3JIBTLIX 11 cpe6pAabix H B Elba 70 slums npeN3o6H.abHbix H c.nannailmxx 6pauleH.

TaMo crapocrb inummwe imam' IIMeT11 6y,neT Han HaTypoto nenosenecxmo, HO

myxcHe ergs no 30 neT, weHbi )xe no 15 141114 20 npminyr, B TOM)Ke so3pacTa uHeTe

H cline npe6butaTH HMyT.

Ho na HxpaTue semi. H3'bABJ110, 6.nawecHTHo Hetmoe H Bee yTexll paRcime
B IIJIOTCKOM nonaratoT so)xneneHHH H B HaCJI3K4e10111 noxoTeR, cHpe9b Tax,
awe KTO KaK0By10-J11160 Bella, BO yme TOILRIO cHoem LIOJIOXIIT H eXI11111,1M nombicnom

HowneneeT, a6He OT aHren cnywawitx HM, npen Hero npHHeceHo 6y,neT H TaKO mem),
tiro -nH6o wenan H XOTea, 1130611M:3HO H npewenpo HaCIATIITC51, 1111KOJIX)Ke Tyres

;tot ceTosawin, Tona, yTozvuzeHHA WU/ rHymemin c-romaxa crpaxcnywe.

EpawHa. CnannaRman OT ncex 6paweH rnaromoT 6bITH Hxpy 113 pm6b1 HapillaeM011 ennelloym (xoTopro Typxll TOAXPOT 6bITH

Ke642.11

6C1.11b1214, TpeKli Tytow,ne

Ha3boatoT Ke0anoc) ecrb xce pt16a Ta pyccxomy cynoxy 3eno nono6Hasi, enwe mcpy
06JIHTy10 BOCKOM H K MOCKBe IlpHBO3AT rpex xynum H moHaxit MHJIOCTI,11113 pages
npxxonnweir, 11.110,41,1 CMOKOBIXLM H OJIHBbIxxx, neco pang CHB TpH B pa3pemeHHH
nocTa nepnee AHAT. ELLIXIMM CJIOBOM HepyloT, AKO HeB03MONCII0 ecTb B paH trro6

tiro no wenawno myxammenaHon He o6penocn, 'Tome orHss, sixo Being manonoTpe6HOR H 6e,rcy HaHocnweR.
Ta6wc. Toro panes, awe KTO OT XHX Ho3wenaeT xypHTH Ta6axy (HocoBoro
6o Ta6axy B npax coTpeHHoro He no3Ha Hpemn Myxammenoso) aHrenx B camoil
CKOpOCTH Homy mrnxy, ny6yx H Ta6ax npHHecyT, erna we H MBA ABA B03)Ke}11451
Ta6axy HocnpocHT, oTBewaloT, AKO HM y6o HIM are 3anpeaLexo ecTb, Ho ortno
BX0AXTH B pail OT CaMOT CO3ABMPIA ero 6bicTb so36paHHo, o6ane BOJIHO ecTb,
awe XOTAT, nOHTH BO an, Hnewe orHb HnanbinecTsyeT, Tamo Ta6aK no Hoax cHoeil
sema.r
xx cnanbHom gynaxe
XXX maciumbi

274

Dumnezeu le va zice: Mincati si beti fara grija, culcati-va pe asternuturile

gatite, cu femeile voastre preafrumoase si nimic din faptele cele rele nu vi
se va imputa". Femeile (pe care le numesc huri)601 vor fi luminoase, stralucind ca margaritarele, sezind pe paturi cu asternuturi moi, imbricate cu
porfira, si vor f5".spindi bung mireasm'a ca moscul, ambra si alte feluri de
aromate. $i le va zice for Dumnezeu: Beti din izvorul desfatarii si mincati,
pentru ca vrednici sinteti de toata neprimejduirea". Curanul mai adauga
la acestea 602 in capitolul 26: Celor ce au dobindit raiul be va fi dat si
ceva din fiinta lui Dumnezeu" *.
P alatele. Lucurul acesta it tilcuieste mai limpede cartea Muhammedie,
care zice ca fiecarui musulman i se va da un palat facut din 70 de rubine,
in fiecare curte a palatului vor fi 70 de case, adica locuinte, in fiecare locuinta
70 de paturi impodobite cu aur Si cu argint si in fiecare pat 70 de perne, 70
de plapome, 70 de saltele sau asternuturi, toate de matase si rosii, si in fiecare

pat va fi intinsa o fata (hurl).

Fetele hurl. Fetele be vor straluci ca soarele, luna si stelele, purtind diademex preascumpe. In fiecare locuinta vor fi de asemenea 70 de iatacuri
si in fiecare iatac luptatorul cel viteaz si musulmanul cel fericit de 70 de on
pe zi se va impreuna si fiecare barbat va avea putere cit 100 de barbati, pentru
ca niciodata sa nu oboseasca la impreunare. Iarasi, in fiecare iatac xx vor fi
70 de mese si pe fiecare masa se vor pune 70603/de vase de aur si de argint,
si in ele 70 de feluri de mincari preaimbelsugate si preadulci. Acolo batrinetea

nu va avea nici o putere asupra firii omenesti, ci barbatii o data ajunsi

la 30 de ani, iar femeile la 15 sau 20, in aceeasi floare si putere a virstei vor
petrece.

Deci, ca sa spun pe scurt, ei pun fericirea cea vesnica si toate mingiierile raiului in pofta trupeasca si in desfatarea poftelor, adica daca isi va pune
cineva vreun lucru in minte si-1 va pofti numai cu gindul indata va fi adus
inaintea lui de catre ingerii ce be slujesc for si astfel se va satura din belsug
si prea darnic de toate cele pe care le-ar vrea, fara sa sufere nicicind de plictiseala sau mihnire, osteneala sau indispozitie a stomacului.
Mincarile. Cea mai placuta dintre toate mincarile spun ei c5. sint icrele din
pestele numit elpenbut (pe care turcii it tilcuiesc ca este het al balighim , iar grecii

it numesc ictcaXog; pestele acela este foarte asemanator cu salaul rusesc, ale
carui icre, in butoaie ceruite, be aduc negustorii greci si monahii care yin pentru
milostenie ping la Moscova), fructele de smochin si olivelexxx din care cauza pe
acestea trei be maninca mai intii la dezlegarea postului. Cu un cuvint, ei cred
ca este cu neputinta sa nu se afle in rai ceva dorit de muhammedani, afara
de foc, lucru de putina intrebuintare si aducator de nenorociri.
Tutunul. De aceea, daca cineva din ei va pofti sa fumeze tutun (tabacul
de tras pe nas, pisat in praf, nu era cunoscut pe timpul lui Muhammed), ingerii
vor aduce aceluia luleaua, ciubucul si tutunul cu cea mai mare graba, dar

and va cere si foc ca sa aprinda tutunul vor r'aspunde ca nimic nu le este

oprit, dar sa intre focul in rai este oprit chiar de la facerea lui; sint liberi,
daca vor, sa se dila in iad, unde stapineste focul, si acolo sa-si aprinda tutux

cununi

xx odaie de dormit
)04x maslinele
*

Cp. Coran, XLVIII, 5; LXVIII, 34.

165

ga BACHTHIOT H xyprr. Oinuce ana ornpaigalouwecn x H OTHA orryny B3SITH

60111HeCA, npecTaHyr H TAM) ergHoro ra6anHoro ynorpe6neHHA JIHLLIeHEM 6y,ayT

(Hmeercg xce ra6ax 3a new, rHycHylo, Axe mum nomionemn ecrb, mum 3anpeulella,
o gem y3pHm B )(Hive 0 peAuzuu myxammedallocoa).
Nueomnbi oicumenu paiiwcue
Bep6mod, Eypwc. EaCHOCJIOBSIT xce, AKO 11 H3 )KHBOTHbIX Tpoe krmyr Hacbruxa-

166

THCH panocreil pailcxxx, palm) AKO H genoneum H BeAHO B OHOM 6naweHcrile npe&than( H Hinconmice xoHua )KH3HH Hmerx 6ynyr, cHpegb Bep6nion, ero ice Myxammen
era Haemmigecrso eine rsopnate 3eJI0 JII06IIJI 6e, Bypax ACHBOTHO, OT Hcex nporgxx
)KHBOTHbIX ormeHHoe, Ha Heroxe ncegmx / Myxammen gHrinbie mime nyrn conepiname (o gem EtHge pexoM). Hpenator )Ice, nico cal Bypax 6bicrb B03AILLHil ABpaaMa

cxor H AKO 6or no cmepril Anpaamonoil Ha mecre, eroxe cam egim nem), co6ntoge
nawe no npHuiecrimx Myxammegona.
KowKa. TpeTHe ice ACHBOTHO 6yAeT KOLLIKa Hexag, o Heibice ABOAKHA ecrb

IICTOpHA, HHiie cxa3por, AKO KOLUKa )Has 3e1I0 Juo6e3Ha 6bICTb Myxammegy,

gro Hinconrxe oraygemir Hmena OT Hero. Hexorna )xe Myxammegy 'mumble

MOJIHTBbI TEsopsiuly, KomKe ripaHne Hpemn pOLRITH, Awe CeXIAILIII Ha BOCKNIII4X pit3

ero, Hagar Hcnpaxuurrit KOTAT H3 voila CBoero, HO ace go 3apH ncex Henpa3HHTH
egsa Ho3moxe. Kam, gonto y6o oHa (KoinKa) pax naloam rpygmnecn, TOJIb ;Loam
Myxaniej MOJIHTBIA conepumme, He XOTA crpicarH H B camom powneHHH HH3eprHYTH OT BOCKpHJIHA pH3 CBOHX. 14EHLI )Ke rnaromor oHoro 613ITH ROTH, erowe Hoc
B xopa6nH, yMHONUIBLIIHXCA pang mEnneil 6encrnonasum13, H3 H03npeit AbBOBbIX

npoH3Hene H TOr0 cnoco6Hem y6HeHaum 6MBLIIHM mbnuam OH H (1)HMIIJIHA ero

H nporgHe Bee &mum B xopa6nEt )KHBOTHIA OT HaCTOAILIHA 6e.Lu 1 (51KO)Ke pexom
B

rnane 0 Hou) cnacomacn.

H CHA cyrE, pailcime panocm, snxe myxammenaHe coHcrapowe ce6e o6eigamr,

Imo YTO B cHx annHropmecim, aHanormecim Hnif meracbopmecxx, Ho liHcro"

crop mecKH H npocro pa3ymelor H AKO Hew. clam Hmarb 6bITH !Term) BepymT,
mexce xynHo co aHrenbr no Hem 6ora XBaJIHTH Hagelorcx H nonarenio cHX necHH
H ncanmbi nem Hmelor. CKa3yLOT )Ke, AKO HaganbHeilunie B coHmax OHMX 6naxembtx

rpH npopoxa 3HameHoHocubi 6ygyr: Moilceil, XpHcroc H Myxammen, nporgile

Yce mycnErmainl ace pal3H0 HacnegHe pai1cKoe nocripimmyr H yrexx ero, 6e3 scsmoro
pa3HYPIKAnonygar,3aHe yrnepxgalor, AKO HHKTO)Ke pa3ne coBepineHHo ogHcrinmilcx

}13 Apa0a B pail npeHrH moxe.

H MIA or HeHcgepnaemoro myxammenaHcmi reonorm cloa6ya coxponinua
Hums' no Hamemy npennoxeHmo awe H He mHora cyrb, o6age gwraremo nosonbEia
6bITH Henulyem, H60 AKO HeKTO npenne pee OOT HOrTA nbna# THKO MM libIHe rnaromm: OOT Aqa npaxoHa# yno6Ho BCAX EO3HaTl moxer./

X 6eraiouie

xx qpno HRH npsmo

276

nul dupa voia for si sa fumeze. Iar ei, ferindu-sex de iad si temindu-se a
lua foc de acolo, se vor abtine si astfel vor fi lipsiti numai de intrebuintarea
tutunului (tutunul este socotit drept un lucru scirbos, care nu e nici ing5.duit,
nici oprit, dupa cum vom vedea in cartea Despre religia muhammedati) 64.
Vieluitoarele locuitoare ale raiului
Ccimi la,

Burak. Mai basnesc ei ca, dintre animale, trei se vor satura

de bucuriile raiului la fel ca oamenii si vor petrece vesnic in acea fericire si

nu vor avea niciodata sfirsit al vietii, anume camila, pe care Muhammed

o iubea foarte mult pe cind Inca facea carausie, apoi Burak, un animal
deosebit de toate celelalte, calare pe care/ Muhammed a facut calatoriile

acelea minunate (despre care lucru am vorbit in alt loc) 606 ; i spun ca acest
Burak a fost dobitocul care 1-a purtat pe Avraam si ca Dumnezeu, dupa

moartea lui Avraam, 1-a pastrat intr-un loc numai de el cunoscut pina la
venirea lui Muhammed.

Pisica. Iar a treia vietuitoare va fi o pisica, despre care exista o

indoita istorie: Unii spun ca pisica aceea ii era foarte draga lui Muhammed,
ca niciodata nu s-a despa'rtit de el. Odata, pe cind Muhammed I,si facea rugaciunile de noapte, i-a venit pisicii vremea sa fete si, asezindu-se pe poalele
hainelor lui, a inceput sa-si lepede pisicii din pintece, dar pina in zori n-a
putut
lepede pe toti. Cit timp ea (pisica) se chinuia nascind, atit timp
a facut Muhammed rugaciuni, nevrind s-o necajeasca s-o arunce in timpul
nasterii de pe marginea hainelor lui. Iar altii zic ca acesta este motanul pe
care Noe, in corabie, 1-a scos din n5.rile leului, necajit de soarecii ce se inmulOsera, si cu ajutorul caruia, cind au fost omoriti soarecii, el si familia lui
toate celelalte vietati ce erau in corabie au scapat de necazul ce-i pa_stea
(dupa cum am spus in capitolul Despre Noe) 606.

Acestea sint deci bucuriile raiului pe care si le fagaduiesc, visind, muhammedanii, si prin acestea ei nu inteleg ceva alegoric, analogic sau metaforic,
ci curatxx istoric si simplu. Si cred cu tarie ca asa va fi lucrul si nadajduiesc

ca vor lauda impreuna cu Ingerii in veac pe Dumnezeu si ca vor cinta imnuri

si psalmi datatorului acestora. Si mai spun ca cei ce vor fi mai mari in cetele
acelor fericiti, adica cei trei proroci purtatori de steaguri Moise, Hristos
si Muhammed
si ceilalti musulmani, toti vor primi la fel mostenirea raiului
si mingiierile lui, fara nici o deosebire, pentru ca ei afirma ca nimeni afara
de cel ce s-a curatat cu desavirsire in Araf nu poate intra in rai.

Iar acestea sint luate din inepuizabila comoara de fabule a teologiei

muhammedane, care, deli dupa expunerea noastra nu sint multe, socotim
totusi ca pentru cititor sint destule pentru Ca, dupa cum a zis cineva din
vechime: Dupa unghie pe leu" *, asa vom spune si noi: Dupa venin it
poate lesne cunoaste fiecare pe balaur"./

fugind
xx esential

sau direct

* Libanii Epistula MLXIX.

.277

166

.KHIIIA IDITAH

167

0 MY)CAMMEAAHCKOR PEJII4F1414

Inc lea nepea,i

lipegmcnoBHe
IloHewe wallop Bo3moroxom, Kalb crpaunian ecrb 6ecrila x Kypan H KOMI,
yacacHo H HecTepnxmo ecrb ymecam BepHblx, nane>xe Bcem agpaBwil TOKMO pay
mmyunim peBefare H pbucaHkre en, xyrntoxce RTO Kaxos x oTxygy 6bicrb, }me B apanCICHX IlYCTESHAX moTerunero cero npaKoHa o6peTe H ynace H TORT, Xr(OBIITM5I e2cxgabi

noBeu Bocxopmxrenb H noicporixreab 6e Myxammeg, BicpaTue noxa3axom, He 6e3genbHoe xx MHIIM &TIM o nnoge H licnagax TOR 6eCTXX (To ecrb o penHrlia lOild
npaBee peuni o cynepcnntax) HenTo penem. Owe we COTB0pIrvi ga H MbI xpancocrx
(awe Bcnnecxx npxne)Kaill Tummcn) npegenos He npxegem, lame nxTaTemo Hamemy
xypxo3Homy Tyry xxx npm:BHecine, TIlyCHOCTb Bo3gBxwem.

Bo npaagy ,ao6poxoTHo cKa3yE3T, AKO Tnwnatimee mHe HanexcHT 6peMn

mHoronpenneTemme npegnewaT TpygHocTx, xxwe pang He mory wenamo MI/TXText goBnecoTBopaTx a }lath-law Tpa cyrb Toro WHIM, or Hxxwe nepnan ecrb,
AKO Hecmb TOM/KO Hacyceti B yneHHH, B 3axoHex H ycTaBex myxammegaHcxxx, ga
o BCAKOX H KOCibICAO sena% mice y MIX cxa3poTcn, tiTyTCA H sem/wren, cosepmemo xxxx Bo3mory noBecTBoBaTx. BTopan, AKO oHan (awe n HeMHOra50, Awe B
10HOCTH o6ynexan pax{ BOCTOME:bIX M3bIKOB HJ1H nponliTax 1{MX B HenpecTaHuoil
npe3 22 neTa npx IlopTe OTmaxcicoll C pa3J1111111BIX ,OtHOB .7110,abMH KoHBepcawili XxXXX CJIbILUXX H TiaMMTH AKO mnricomy H ygoGonpeKnomomy BOCKy Bnenxx,

ablHe ywe OT TOJIHICHX neT /IBIAMK icaic ny6nwniumx, Tax H npxBaTammx genamu

mHe oanoaanycn H ganene or xmatepcaruni TaxoBbix yganmanycn, erBa He Ben

168

H3 IIBMATX x3bigoina X ROTA xpenne B nonTxx HanepTaHHm 6bnna, 3arnagxmacn.

TpeTxn, AKO Bcnnecxx ecm& OT nxcna OHMX, rieHHA npx.newaunix, xxwe / Harm
He B cepgue, HO B inntrax H 6x6naoTexax KpmeTcn H Taxo MM B ceM 6naronecm-

Bernnem poccietcxom rocygaparBe npexognmero cero Beim DKII3F11, no 6onbuieti

nacrx B npa3nHocrx H Hepa3yMllH npoBoxukaloale, Typeramx x nepcxgcxxx KART
BeCbMa He xmeem a HAI-lane Tex, RoTopme K Hammy Reny H npegnoweinno upsnanecTspoT. Iloxcxaxom we xx H B rOCYABNTBeHHOX pOCCIACKOri 6x6nxoreae,
HO int Tamo (awe 11.111,LMIt xxxramx 3eno npe13o6xabHa H npe6oraTa ecrb) o5pecra
x 3nepi.
xx Benorpe6llo

xxx cxylcy

xxxx 6e3onacao
xxxxx 06x0jurreabcThe

218

CARTEA A CINCEA

167

DESPRE RELIGIA MUHAMMEDANA

Capitolul intii

Precuvintare
Deoarece am aratat, pe scurt, pe cit am putut, cit de fioroasa bestiex
Curanul i cit de ingrozitor si de nesuferit este urletul si racnetul
ei pentru urechile credinciosilor ca si ale tuturor celor ce au mintea &ariatoasa 1i, totodata, cine este si de unde vine Muhammed, cel care a aflat
in pustiurile Arabiei pe acest preacumplit balaur si 1-a pascut si care a fost
vinator, hranitor ocrotitor unei vipere atit de veninoase, socotim ca nu e inueste

tilxx sa spunem ceva in aceasta carte despre plodul sau puiul acestei bestii (adica

despre religie sau, mai drept spus, despre superstitie). Si o vom face fara

sa depasim limitele conciziei (pe care ne ingrijim in fel si chip sa le respectam)

si fara sa stirnim dispretul cititorului nostru curios, pricinuindu-i plictiseala xxx.

Spun, de bunk voie si de-a dreptul, ca-mi este impusa o povara foarte

grea si-mi stau in fata greutati foarte complicate care ma impiedica sa satis-

fac dorintele cititorului. Dar trei sint principalele cauze ale acestui lucru.
Mai intii, faptul ca nu sint asa de expert in doctrina, legilesi regulile muham-

medane ca sa pot relata la perfectie xxxx despre fiecare lucru ce se spun,

se cinsteste si se crede la ei. Al doilea ca cele (nu prea multe) pe care fie ca
le-am citit in tinerete pentru a invata limbile orientate, fie c5. le-am auzit
intr-o continua conversatiexxxxx cu oameni de felurite ranguri de pe ling5. Poarta

Otomana timp de 22 de ani 1i le-am intiparit in memorie ca intr-o ceara moale

lesne de imprimat, acum, dupa atitia ani, incarcat fiind cu atitea treburi
publice, cit si private si departe de asemenea conversatii, aproape ca mi -au
iesit toate din minte ; desi cind mi le-am insusit au fost imprimate tare, s-au
sters. Al treilea, ca in toate privintele sintem din numarul celor ce staruiesc
1i

la invatatura si a caror stiintainu e in inima, ci se ascunde in carti si bitilroteci,V( asa[incit,

petrecindu-ne in acest stat rus binecinstitor viata acestui

treatortveac[in cea mai mare parte in, trindavie nepricepere, n-avem deloc

carti turcesti 1i persane si mai ales pe cele care se potrivesc cu lucrarea

1i planul nostru. Le-am cautat in Biblioteca de Stat a Rusiei, dar (deli e
foarteinzestrata si foarte bogata in alte carti) nici acolo nu le-am putut gasi.
x fiat%
xx nefolositor
xxx plictis
xxxx ford primejdie
xxxxx in contacte

279

16&

Bo3MoroxoM. Y6o nonexce Hepaimme Tonmomy 6peme11a invieem canal y6aBwvl

TArOCTH H 6peMSI n0 cline Hamel Bocnpimmem, cHe TO9HEO 143 EMIXTeTOBLIX 3ano-

Beneti B namnTr, npamenale, Kampf:et noaeneaaeT: Oc muc de anaeuu cuauexopune,

uanoc cug5oc nap mum T4 ice ,no6pe x npHnoxavica x Tpe6oBamno, my,ap 61ITH
HmeeTca. H na HHOM mecTe: Tymo dueace? Tymo oon acuu o dueace Ole moxcenne?
Y6o TO, mice moxceam, B neno npoinaena.

Inaea emopafi
0 penlirlili myxammegailcicoil B pope HRH o6wec-rBe
LImo pa3ymeemot umenem penuouu. limanem penal-Ha, no emincy apancicHm,
name xce Kypanoebut 513bIKOM HappmaeTcsi dun H UUMCIH He }woe pa3ymeeTca, passe

Bepa o 6o3e, cHpein. xaxoaan tipe3 Kypan Myxammeny npopoicy Hx oTxpoaenHa

6mTH aepyeTca, mopiceT 6mTa, WO 110 CeMy 06BHIIHT Bac ximaTenn Ham, 110,1TO
TpaicTaT xx o Bepe ne BJIONGIXOM 110 1111Hy LUKOJIblibIX Te0.1101-0B B npensapHameri

mane, B Het ice natiamnegnme myxammenanciale cynepcnnum H 11X TeonorHH

rnaam conepacaTca? Ho M13I noicaxcem 11313HHenne Hauler TOM, 6ecnpaalinanoro
nonoxcennoro o6pa3a. IIo moemy pa3ymeinno penHnix mnorme 13 MHOFIIX 611TH
011131111HM, BKIHIM H 3Haem; Bepy )ice o 6o3e TOICMO ulna), H scent oanyio 6arril pa3ymeem H CHIO He kmaix, T0,10/0 npasocnammx, mice ne 11110 ecTb passe semen

Heagnammx o6nymenire (Eep. 20.5). Ho nparaHm peaHrHam cHe CaaToro Hama

sepal HcTonicosaime pancaxoace npHniviecTayeT, cyTn 6o ycTaaneHHa if H3o6peTenHa

ocHoaannax OT cammx menosex, awe B o6bpial3 amenine yno6craa npHo6peToina /

169

,ga BH,13.51TC51 Hel1TO name genosex

mynpcTi3oBaTH H npena3HmaTH B CaMOCI ace

Beam Taicosaa mice cyTb, mace 6brra moryT. Cen y6o panes imam spice y myxammenanoa non Hmanem sew B3eMJII0TC51, MIA non HainicaHHem penurHa HcTonicosaTH

ripkunmee cynmom.
PeJIHT101 y6o myxarvimenancicHe mnorHe H pawnynime cym, sane MHO3H

pa3.nwinue TOJIXOBIIHKH 6anua, oncyny B EHX 6onee 70 epeceg CIIHCJI5110TC51. H3-

BecTHylo xce H HcTEnHylo penHnno myxammenancxylo BepyroT OHE cocTorma

B memipex TO9H10 KypaHa TonicosaTenex (limn Hmena B rnaae o KamuxucMe
myxammedancicom npenlamixom), CHK tieTbipe penarkui TOIL OCHOBaTeJ111, XOT51 B
HeKlin He 60J11)111H51 CHJIbI ycTartex pa3HCTBOBaTH H B HCTOJIKOBaHHH petleHel H
cenTeinwil Kypanoeba He mano pa3rnacoaaTH BH):(51TC51, o6atie ace ReTmpe paBHO
ripHemmoTca a natiname y apanos, Typicoa, HHAHan, TaTapoa, y36eicHea H 11p0T,111X

Eaponos, mice cynnu (To ecTa nO yeTaanemno npopotiecicomy mut ant 6m pen=
npasocnaaHo 0 6o3e H npopone Myxammene pa3ymeTH) M1151TC51.

rimo ecmb penuem myxammedancica.q. OnpeAenneTcax,c< )Ice pemanin y myxammenaHoa coon: PenHnui, Bepa, 3aicon (ace elm TpH non uuman HJIH dun pememuima
acicycHo

xx innoxame HIM ornicamie

xxx omicyercg

280

Asadar, avind puteri nepotrivite cu o povara atit de mare, vom scadea din
greutati si vom lua povara dupa puterea noastra, aducindu-ne aminte de
acesta numai dintre preceptele lui Epictet, care porunceste: "Ocrus $5'dvayIcn owiccxopexcv IcaLfog csocpoa nap'fiptv, adica Cine s-a supus binex necesi-

tatii intelept se va socoti" *.

in all loc: Tonto 86vaaat; Tato oov

Poti aceasta? Atunci infaptuieste ceea ce poti" **.

daKct S 80vacsat

Capitolul al doilea

Despre religia muhammedana in general sau in ansamblu

Ce se intelege sub numele de religie. Prin cuvintul care in limba araba
si mai cu seams in cea a Curanului se numeste din iiimane9 nu se intelege
altceva decit credinta in Dumnezeu, adica cea care se crede ca a fost descoperita prin Curan prorocului for Muhammed. Poate ca cititorul ne va invinui
ca n-am facut introducerea tratatuluixx nostru despre credinta dup5, rinduiala
teologilor de scoala in cartea precedents, unde se cuprind cele mai importante
superstitii muhammedane si capitole ale teologiei lor. Dar vom aduce scuze

pentru metoda noastra acceptata Ears nici o regula. Dupa socoteala mea,
not auzim, vedem i cunoastem ca exista multe religii ale multora, dar credinta in Dumnezeu intelegem ca este una singura ysi comuna tuturor, si nu
a altora, ci numai aceea a ortodocsilor, care nu este altceva decit dovedirea
lucrurilor celor nevazute (Evr., 20,5). Iar celorlalte religii nu li se potriveste
nicidecum aceasta interpretare data credintei de catre Sfintul Pavel, deoarece ele sint asezaminte si nascociri fondate de oamenii insisi, care au intrat
in obicei si au obtinut avantajul/de a fi considerate ca filosofeaza,si prevad
mai presus decit oamenii, dar in fondul lucrului ele nici nu exista, nici nu
pot exista. De aceea, cele ce se inteleg la muhammedani sub numele de credinta am socotit ca e mai potrivit sa le interpretam sub titlul de religie.
Exists multe si felurite religii muhammedane, pentru ca au fost multi si
feluriti interpreti, de aceea se numara la dinsii peste 70 de eresuri. Iar adevarata
si recunoscuta religie muhammedana, cred ei, se gaseste numai la cei patru

interpreti ai Curanului (ale caror nume le-am aratat mai inainte in capitolul
Despre catehismul muhammedan) 608. Acesti patru intemeietori ai religiei
aceleia, deli in unele reguli de mai mica valoare constatam ca se deosebesc
si difera nu putin in interpretarea cuvintelor si sentintelor Curanului, totusi

sint priviti la fel toti patru, mai cu seams la arabi, turci, indieni, tatari,

uzbeci si alte popoare care se socot sunni (adica gindesc despre Dumnezeu si

profetul Muhammed dup5. rinduiala Profetului sau, cum s-ar zice, in mod
ortodox) 609.

Ce este religia muhammedand. Religia se definestexxx la muhammedani

astfel: Religia, credinta, legea (caci toate aceste trei sint cuprinse corect
x frumos
xx expunerii, descrierii
xxx se descrie

* Epictet, 'Enctptatov, 53.

* Ibidem,

14.

281

169

'was cogepwaTca) ecTb Hcnonenaiwe ycr, H3HecrHe yma H npHnenneHrie cepgaa

K 3anosenem 60)KeCTBeHlibIM (awe B camom Kypaile HarimaHm 6bITH BepyIOTCSl)
HcnosenaHHe Dice septa xisema TOKMO (51K0 H mine pexoM) cocroliTca aneHamH:
IlepabiR y6o tineH ecTb HepoHaTH 5IKO HeCTb 6or xpome 6ora; HToptari we, SIKO
Myxammeg ecTb ripopoic 6owHil. Temwe mpe3 cHe Hcnoriegame BeppoT 5IKO
Hee moryT cuacTH Ay= CBOSI H XOTSI see wHTHe BO rpexax cmegmbrx 6e33aicoHHel4me

npenposonaT, Totnno B %lac cmepTH noxamme npHHocarge H o CBOHX conenaimbix

rpecex OT ;Trull waneiowe, Towne na HcnosenaT. Cero pa nu Hcerga MOHHTH 6ora
o6brciari HmeroT: Bowe, B nocnenHem H3AbIXaHIHS Ha He oTnymyca OT Hepm THoea.

A noHeace 3anosegH Kypauoebl mHowainime H pain:mime cyTb, egHH oT iieTmpex

OHMX TOHKOBHHKOB, eye HM51 HMaM A3eM HATHIO TOKMO icaHoHamil H npaimnamH

o6a3an. 5lico awe KTO (mime HenpemeHHo co6moneT H HCHOHHHT, ToI3 myxamiviegaHHH cytam, TO ecTb riparsocnammici 614TIT ripaso H Hecymilemw BMeHHTC51, npoTime
DKe 3anosexca (o Hmoice im)ICme pegeTca) B CHHCOK 3acnyrylowgx H npocayryrowmcca
OTCHaff.

170

Koilduguu peinizuu.115rm OHM npainuia wapm Ha3bn3aioT, TO ecTb KOHHHIHM x

6e3 muoice imicTowe moweT 6bITH HnH HenweHaTHca / coriepinemibiti mycnHmamw
Tura dunucnaudex, To ecrb Hepoio cnacmca HNWITAHCI. CyTb ace me: Illeeadem wce-

AUMe (To ecTb Hcnonegamie MTH rnaronm Hcnosenamoi); 2. Hama3 (monwram);

3. Ypyddic (HocT); 4. Thom (noceigeHHe Menai); 5. 3exicsim (nirrbgecaTym gam,
OT HmeHMI naaTH B mimocnamo.) OT CHx LIeTbipe, expeqb 1, 2, 3, 5 mixoerowe
npuemmoT oTpetieHHa H HVIKHHM)Ke BO3M0)KHO ecTb OT6bITH H3BHHeHHeM. 4 TOKMO,

ence ecTb nocememie MexicH, II0)2( Taicoio HanaraeTca xoHnHimeio, awe Tonmcne
AocTaTicx HivieTH 6yneT, BO ewe enimoil nonomme OHEIX B TOM, gonrom nyTH nosombHort 6bITH na He icaxo HocnpocHT oT HHbIX. Apyroll Dice gacTH Taioxe HOBOHEHOCI
6bITH KO nponriTaHmo H AOBOHI3CTBOBaHHIO no EX HOCTOHFICTBy weH, HaHOX(HRII

H AeTei3, nawe no ero Ho3Hpauiemni, ;la He 'calm Tpe6oHainiem y6excneHHbie )1mm:a

BbHILTIH 6b1 Ha Topa:age H yTIFIIjbI, HTO HM B He6brinx mywa He nomioneHo eels
%mum 14HaKo 6o, awe weRa 6e3 BCSIKOR Hpicgm Ha Topr 133bI,E(eT, c How myw
sawoHHo pa3Heciuca moaceT. CHe KOFIXIWIH, axe:cosepuieHHaTosopaT myxammenum:Ha, cica3ymT, AK mncoesi y 6ora mmeioT 3acnyrii, Toro pagil, Rico n0 AOMICHOCTH
OtaaTOTC51 6ory. H awe KTO BCH oHme HCHOHHHT, corkenoftaeT ,iia 6or ero cogepacur
mewny x36paHmAmx cHoHma, He 5IKO qpe3 are 3acirpicHn TO, Ho 511(0 oHoe, ewe

AonweH 6e 6ory H rocnony cnoeMy

soutane, TO ecTb Bepy, HeCTb, noicnoHerme

H npori.
3anoeedu zeneparnotble. IlaxH mime myxammenaHciwa penHTHH 3anosemi
genaTcsi B npyrHe HAM reHepamarme npainina, moice: 1. Oap3 (To mu. 6oama
3anottegb); 2. Cyfixem (3anoHegb npopomecicaa); 3. Pawn (nonioneHHaa); 4. Fapam
(3allpeIgeHHag); 5. Meicpy2 (rHycHaa, awe Hmice AK D03BORSHOWa51, mice Hico
3anpeigamaiaa HmeeTca) OT CHX Asa npaimna, cPap3 H Cymiem cyrb nosenmenbHaa;
TpeTHe we, ence ecTb

Pagan-- I103BOJIHTenbH0e; HeTBepT0e, eXe eCTI, Papa's,: 3anpe-

TiaTenbHoe, HOClleAllee

Hepa3A11,1H0e, TO ecTb 11M3Ke HMKe

B036paHHeTC5I, H.TIH HH II03B0HMeTC51, HIDICe 3allpeLHaeTC51.
X uplannathz

282

)K

HOBeHeBaeTC51, RH

in cuvintele iiman sau din) este marturisirea buzelor, adeverirea mintii i

alipirea inimii la poruncile dumnezeiesti (care se crede ca sint scrise chiar
in Curan). Iar marturisirea credintei consta.' numai din doua articole (precum

am spus si in alt loc) : Articolul intii este sa crezi ca Nu este dumnezeu

afar5.' de Dumnezeu", iar al doilea Muhammed este prorocul lui Dumnezeu".

Prin aceasta marturisire cred ei ca toti isi pot mintui sufletele, chiar daca
si-ar petrece toata viata in pacate de moarte si in chip foarte nelegiuit, cu
conditia ca in ceasul mortii, pocaindu-se i parindu-le rau din suflet pentru
pacatele acute, s-o m5.'rturiseasca. De aceea au obiceiul sa-1 roage mereu
pe Dumnezeu: Dumnezeule, la ultima suflare sa nu ma despart de credinta
ta". Dar fiindca poruncile Curanului sint foarte multe i felurite, unul din
cei patru interpreti, al carui nume este Imam Azem61 , a obligat la numai
cinci canoane sau reguli pe care daca le va p5.zi cineva cu strictete si be va
implini se va socoti drept si in chip neindoios un muhammedan sunni,
adica ortodox. Iar celelalte porunci (despre care se vorbeste mai jos) le-a
pus in lista celor meritorii si a celor ce se obtin prin merite.
Condiliile religiei. Acele cinci reguli le numesc fart 611, adica conditii x
far5. de care nimeni nu poate sa fie sau sa se socoteasca7musulman desavirsit
sau dinislamden 612, adic5. cel care se va mintui prin credint5.".
Acestea sint : 1. .ehadeti kelitne (adica marturisirea sau graiurile
marturisirii); 2. Natnaz (rugaciunile) ; 3. Urudj (postul) ; 4. Hadj
(vizitarea Meccai) ; 5. Zekkeat (sa dai milostenie a cincizecea parte din avutie)613.

Pentru patru din acestea, adica pentru prima, a doua, a treia, a cincea, nu se
accepts nici o abatere i e cu neputinta sa to lepezi de ele prin vreo scuza.
A patra, adica vizitarea Meccai, se impune numai sub conditia ca cineva
sa aiba atita avere incit jumatate din ea sal ajunga pentru o cale asa de lung5.,
pentru ca nu cumva sa cerseascs de la altii, iar cealalta jumatate sa ajunga
pentru hrana i indestularea sotiilor, tiitoarelor si copiilor, dupa demnitatea

lor, ping la intoarcerea lui, ca nu cumva, constrinse de nevoie, femeile

sa iasa in piata si in ulite, lucru pe care nu le este ingaduit sa-1 faca in
lipsa barbatului. C5.ci altminteri, daca o femeie ar iesi in piata fara vreo
nevoie, barbatul se poate desparti legal de ea. Ei spun ca aceste conditii,
care it fac desavirsit pe muhammedan, nu reprezinta nici un merit inaintea
lui Dumnezeu, pentru ca ele sint implinite fats de Dumnezeu din datorie.
Daca cineva be va implini pe toate, el reuseste ca Dumnezeu sa-1 tins printre
aleii sai nu pentru ca ar fi meritat acel lucru, ci pentru ca a dat lui Dumnezeu i Domnului sau ceea ce era dator, adica credinta, cinste, inchinaciune
$i allele.
Poruncile generale. Celelalte porunci ale religiei muhammedane se impart
in alte cinci reguli generale, si anume: 1. Farz (adica porunca a lui Dumnezeu) ;
2. Sonnet (porunca a Profetului): 3. Halal (ingacluit5.) ; 4. Haram (oprita) ;
5. Mekruh (scirboasa, care nu e socotita nici ca ingaduita, nici ca oprita) 614.
Dintre acestea, doua reguli, adica Farz i Sonnet, sint obligatorii; a treia, care
este Halal, [priveste cele] ing5.duite; a patra, care este Haram, cele oprite ; iar
cea de pe urma cele indiferente, adica prin ea nici nu se porunceste, nici
nu se opreste sau nici nu se ing5.duie, nici nu se interzice.
x pricini

283

170

H ci a cr.'', awe B pone HJIH o6afecraeHHo penarmo myxammenaHcxyfo coc-raB.115110T. Ilo ceM npe,Ernexcar Ham, na Beg no ergHomy noxaxem fulamH o6pa3M,
xHama yerasama H 'wet Bepolo H notrremem y myxammenaH arnafor If xpaHarcn.
Ho o acnonenaHHH, xax B Cel3 mane nononhHo y-Ace pexom, Tax H B Kane 0 meo11021114 Ha hraorm mec-rex ripeanoxcrixom, =Imo panic ocracn, na B nocnenyzownx
rnanax o nponax neThipex ulapmax RAH KOHRHRHAX 6ecenortaTH Ham Hem./

Inasa mpemicn

171

0 oycne 14 a6decme
Tycnb. IloHme acerga no)o6aeT, na eycnb H a6decm npeghaparoT morarram,
Toro pax! He 6ecnoTpe6Ho minim 6hrrH, na 'Tepee, WO CCTb eycnb H Irro a6decm
noxaxem.
Tycnb y6o OT apancxoro 513hua 3HameHyeT H3moneaffe Deem Tena, nxoze
B 6aux H B puke. Ante y6o B puke H3moseHHe 6yner, nono6aeT Bone TOJEHKEIR arra

rny6Hahf, na erga tienoheic onycTraca, nompluroc-rh Bum noxpmeT rnaBy ero.

Arne JIH xce BoAa He 6yner TOJII1KO rny6oxa, flys= ems s 6aHH 113Ivf6ITHCA, HHace
B TOJII3 manom nporoxe fIJIH cocy,aom HeKHHM nogepnan Bony OT Bepxy rnanhf (Rico
H

B 6aHnx oapiait ec-rh) Ha ca na BowarhaeT.

Awe mpx conoxynancn c aceHow atom Tura Ha 3anosenanHom npe6racrh

noxcH, wife Bo cae acTegerafe Hmen RAH 6one3a6 roHopen 30B0M010 crpaxcneT,
npexne naxe MOJEKTBE,I, cHpeab yTpeHHHe cosepuraTH HaxmeT HJIH rfocne yrpeaaero
MOJIellHA, npeacge nonmetal:131x MOJIHTB cmemeHlle c xceHolo atom HMeTH 6yner

HJIII KRUM xamm-na6o o6pa3oM ocxsepHarrca, nepsee nosenehaeTcn emy nowra

B 6arao, me Bo nepamx moer npHnexHo ace Teno, norom 12 mac x (ecrh cocyg
amice Bona B 6aaft notlepnaerca Et Ha rnahy Boaanzacrea) noJDKHCrByeT OT Bepxy
rnama Ha CSI BO3JIHTH. Compliant ace cHe, nogo6acr emy Hanna tatc-rpo copo'my
(o aepxHrfx 6o one)Kax mixoexce araacr nonetfame) H Tax Bo3nhcfaa H aim OT
Bcero cepana xcanea o coneamrom rpece, noxasnnme rnaronhz TaopHT: Tee6e A
pe66u4 meeaOypynnae, TO ec-rh Kaioca, o, 6oxte arapaTH, o, 6oace wpm
OmpaTH CeH rpex or meHe. CHne ace Tenom OttEICTHBCA (o gyruli 6o rnaronfoT,
AKO mower panne B Apay6 otafcrHTHcn) ico Boammeamo maims nplicrynaeT.

A6decm, peileme y6o nepcHnacoe, Ho 6onee B yno-rpe6nearni ecTh egaa

He seem myxammenaHam H ec-rh cnowenHoe H3 a6 (Bona) H dean (pyxa) aiu 6fit
pex ((Bona xo ymoseHHto pm; mHe xce BHREITC51, ARO H3 rpegemoro enaHrenhmoro

pegearfa eanmucuc aim eanmucma (xpenferafe) yxpaneHo ecrh, HO B CHX Ha mano

men,yarrH (xouly) 9ro-nm6o o pea pa3ymeeTcH, na 3pIffv1 0 camoil nemn.

A6decm y6o I a eycnb

172

=JOKER,' cyrh ripenhapaTH monwray. Elmer xce

erga 9enosex, XOTA mime BO cHe, Janice coBoxynnemem c xeHolo OCKBepIHITCA,

HO TOKMO KIM 'IMO Hcripa3tfaHT RAH Bey iipeaHhfit HCIfyCTEIT HAH gero MOTO
HemacToro H rHycHoro frocHeTca. Haw xce awe rro WITEDIUTAI B geHra comopar
Tai H no pycpai

284

Acestea sint cele care alcatuiesc religia muliammeda:na in general sau

in ansamblu. Acum ne ramine sa le aratam pe fiecare una cite una cum,
prin ce rinduieli i cu ce credinta si respect se implinesc si se pazesc ele de
catre muhammedani. Dar cum despre marturisire am spus de ajuns in acest
capitol si am expus in cartea Despre teologie in multe locuri 615, ramine ca
in capitolele urmatoare sa incepem a vorbi despre celelalte patru arturi
sau conditii./

Capitolul al treilea

171

Despre gusl i abdest

Gus/. Fiindca se cuvine ca totdeauna gus1616

abdest617 sa preceada

rugaciunile, socotim ca e necesar ca mai into sa aratam ce este gust 'ice

este abdest.

Gust in limba araba inseamna spalarea intregului trup, ca in baie sau

in riu. De va fi spalarea in riu, se cuvine ca apa sa fie de o asemenea adincime incit, dad. omul se va lasa in jos, suprafata apei sa-i acopere capul.
Iar daca apa nu va fi atit de adinc5., e mai bine sa se spele in baie decit intr-un piriu atit de mic sau luind apa cu un vas sa-si toarne deasupra capului
(dupa cum este obiceiul si la bai).
Daca barbatul s-a impreunat cu nevasta lui sau a petrecut pe un pat
oprit, daca a avut scurgere prin somn sau sufera de boala numita gonoree,
inainte de rugaciune, adica inainte de a incepe sa faca rugaciunile de dimineata sau dupa rugaciunea de dimineata i inainte de rugaciunile de la
amiaza, sau se va intina in vreun alt fel, i se porunceste ca mai intii sa mearga la baie, unde la inceput sa-si spele bine tot trupul, apoi sa-si toarne deasupra capului peste el 12 tasuri x (vasul cu care se is apa la baie si se toarna
pe cap)618. Dupa ce a savirsit aceasta, se cuvine sa imbrace ca'masa curat5.
(de irnbracamintea cea de deasupra nu are nici o grip') si astfel, suspinind
i regretind din toata inima pacatul facut, sa spuna cuvintele pocaintei:
Tevbe is rebbim, tehafurullah6", adica Nl caiesc, o Dumnezeule, indeparteaza, o Dumnezeule", asadar Indeparteaza acest pacat de la mine". Curatindu-se astfel cu trupul (caci despre suflet zic c5. nu se poate curati decit
in Araf) se poate purcede la sa'virsirea rugaciunilor.

Abdest este un cuvint persan, dar e mult intrebuintat de aproape toti

muhammedanii si este compus din ab (apa) i dest (mina), cum s-ar zice apa
pentru spalarea miinilor"; mie mi se pare insa ca este furat din vorba Evangheliei grecesti 13arncrtg sau 13annolta (botez), dar nu vreau sa intirzii asupra acestora 62. Ce se intelege prin acest cuvint sa vedem din lucrul insusi.

Abdesthi gust trebuie sa preceada rugaciunea, dar se intimpla & fie

facutesicind omul nu s-a intinat nici in somn, nici prin impreunare cu femeia, numai pentru ca i-a golit pintecele sau a eliminat gaze din pintece
sau s-a atins de ceva necurat i scirbos. Iar de va face cineva de cinci on
X

pe ruseste tot tas

285

172

ISIOX OX(0.1.141H XNEIOXE.1..1.0 0.1.311h011 NO.I.M10310111dH 'Am a aormarog -Elf9

a aonrnrog 011110110.10Ielf9 IS3.1111101/01 'Apra W03e9V 09S 110.1.
:Lauarrg
on AdiA OMINCE.L300 1.0 tH3 NC/CPI H 'VIM( 0111C0d11 EVOX300 OJOH110111f03 'Ong ISCIVE
ILLE1013119
aaadan zonnixoduon 'oEradh Brawn Strnnatc cnocrair a) an

`waae9v

0=3

'011133110J

(oloardn oloxicd `onxcauRdu olownroaar 1.01U11191ICH 'along at( axcaLlani Lo aura

IS0.10R.100 OINVI MU 17OM011 EH 1314.1311h 1/41HOINEX EH OM a re.LEIMH XHX031.1tI
noodan x a maahaff9lin xwmtrvascp H xvenhEaw RrannodloS Run 'en 'mon anm
vaudi `LaTtAg Nato Run a OEM mm M77411=41 axcoz) 'war (1.0IMPICEH enrol Ifoxodrun
XIS .ana to.LoonN all atm(OH11101t IIIMEX a tIOH *.I.OFBIDEU 00s1d011 iarraruNS RxSd
OXCEV Ott `1101XElf Is11911HOROINS axc Rarmarig `INExicd rincrldr. 1111BdVEOH EH -win

13) KNI1011 09 OH `LargoVon OfICEd OISEIEd11 SXS3 =OM (LaaSg

&OS .101UNHEII IcInCrid.L Hd.1oa `.1.011X90d.L011 LNIO.LOTE PliffXCHth HIAIRLOS CH ONCF101.
vourrnrog
xtradoi 'Owe taarigarxRdu wrmquaractxX 1NoLodan olAaair LoS
axc 1NO.LOCI011 OISHOOV .1.01USTI1NCH 0110If0H) 09 (1,100 010110If `0.1031Sd OWN OX 01HH01111411.0

KIga 11111dallId11

Miffine

nrearliAlCH 'EMS HUH OHMEd9 H 09H1f-OT 00HH

RRRaaorNA axc 'LDS atm* ancoxaL udi rugdx IETN090 -Ad
MIEN 01191101101( HIAIFIBBOHEOUBH
.1.0ffillii0dX011 11 1.01Ed14.1011 ONCOX10 H 1911
Ys1001114
IJER1490
OH91f0.1.1190d.LOUS
`11.111dOILL .ana atnnr `(1/40-843191AIS OXCEI MINS `MI=
.1.01Voinrgo `Rxicd gouda' cogiredu }Nolan Mawr axm11 oh yppreir H onxcaincdu
OH 1.0 E10.13d011 X TAIKIX011
`Lorelforugan EV OH OXRX VVOEI .10 130.1XVII x

oa

ONIXO.L VH1101111g.LOS '1.130

RIDS .(aLawmadu

oll

Iona

'naiad=

Ell .10h01. H 3 010H-LOX011 ISIMOHOX0d.L30 rtr *.LOVX0.11.1111 INO.LOu KIA101 010FEHOII0d3LLO

WHEW= rtaXconna'a 011310.1. `..LCHtdH.L0 Ping 2)K OH `LamErsnrou xotairoonan -HOX

matt accodan armada ogic

IOltd

Orell

EH

gamin ROM Saadi maw axc RxiCd gam -Rion

090 miXd

`.1.01EEMICCOSI X SY410.1.

OIMIEta 'Lain" EH OH3

'own' RxAd LoodILLo .oRandan axcui MOH SINCOIAI taLodan

omarnoVon H 010.LISH H OHIPIEE OXCEre olt xaxagtor 10 .10.1311h011 ".1.011111HHh0 H R.1. OX
011111EhHOX3 `011HOEIONS OH9E .1.01V110VEH Fad= H /1111S90 01101.10H) 09 4.130 oU -HhS
Ilynniaod.LoS

ELI

1.31r0E1

FaiSd

HHHOH

OYINIC

VW30e9V HINIFI309

H.1.111rOX `11341E1OH

Olh

aIrxcadu NELEhtH

OMB .11111HhS

11Xtil tUaae919 11.111d0.1t1011 qoucca3F1031C1fOrt 09 OJOS. 09 PIELLIIIION 11.1.11dOELL

111.30H `01101fORE011 Ohell axc xad.1 10111.1d01N3 on) !aura x inn& (thrxcalentn K3.11IHIAT
$11.H1f0111

`0191:111 INO.LOH omaarn'apran FIFLLIBION

Tranarraudula 3aRmad.r.S ELLHIIONI mutt Mr `xraniahlirou atria an LaIrSg
arx ErLapac rancSn mra Off0dh IIIHMItEdIDH mrH dS Xm HUH V1911E101:1 daLaa earaLoSnoR
Laxcovsz 3 INIIHRed WOW.9906, H arnmatliron ELEdoa1oo 'NELLEHOINI
00111110113E1100ff
axc ISO.LOOINH H 031.109 `00911.10glarelf9 awe (mural.
IIIdOffI03 `Waae9v OXHIf0
Loagotron NILLIELCONI `11.111d011.00 OWE 031C til0dh OH .1.14IM'ErdHOH OH OINX0.1. SHIldS
`l.H.LOSII3H .10SELLOHOXafa7 13X00hISOSI 14/0ae9V 11.1H110H90 OhE90 .1031(0111 HJOH OH -90
`01911110XCER OH a mom OHMS BI.1914,10 4130) axc unaw trod `Liacago HOd01.031 a
xaxamnag TAM eihtfUVU X1911H0h3d X NIEHUM narmaidn Hr (IsaLaairgachonS Radmon
mum armadu }DIM HINIV.I.3d011 XCIO13 vtuaaw VII X0.130141 RIM Batman `mmicon
0113 09 X0X111(0.1. `.1.0X(0141 0311f 149 H 0193[01 1171110 HIGH L7010.10) MEM& .LOP.L3Ed01

1LLN9 H l'IMICOVO

oll

HIATE3d011 H

LamdRia

an owa

ErNaxdAL

on modal H EH uoiroi OJOH ruodan oparoL

'LICH CI Had `axc OXCOXIC `Riond xdoao muaaw ogS

`vada

.1.0IERISTAICH

.10.1Ed11.10 01S1f0.1 OW UGH OXCar Ott RXX19:11.011 OHNCOICHdll '.101EEPIRIO

Rarnuaxc Rdc a

mai 0 (xtioada

Wag xadosi. `unauv

turn
983

toamodxon

tna

X113

-OHM

OH TeX
EH 14)7E0170 XII
sxm^t og ono ka'oa ouac L3111011S.

HOMO taLiCtrourg

EH IMMO]] mint 01911ao141olf

pe zi abdest, deli nu i se va intimpla nimic necurat dintre acestea, i se va

socoti drept o mare pietate, o mare evlavie.
Abdest se face asa: sculindu-se din somn dimineata barbatul ssi femeia,
inainte de r5.saritul soarelui, cind se revars'a zorile, isi golesc mai intii pintecele ; dupa aceea, cu mina sting5. (nu cu dreapta) isi spala dosul cu apa
destu15. ca s5. nu ramiie acolo nici o murdarie. Iesind apoi pe o piatra curat5.
facuta in acest scop in palatele persoanelor inalte si in djeamiile i mezcidele 621 publice sau in cimp, daca va fi iarba, iii span. mai intii miinile pins
la cot in tas sau intr-un vas de aram5. (pe care it numesc leghen) 622 atit de
larg, incit atunci cind se spala picaturile ce se scurg sa cada jos, in e1623. Iar
dupa ce si-au spalat miinile de trei ori, trag apa cu narile din mina dreapt5.
(din mina stinga nu se cuvine, doar de va avea mina dreapta uscata) gf isi
scot de trei ori mucozitatile. Dupa aceea, sorbind cu gura apa din aceeasi
mina, cu degetul aratator iii span. partea stingy a gurii, iar cu cel mare partea dreapt5. (ca'ci este lucru necuviincios sa-si spele gura sau mincarea sau
s is altceva ce se baga in gura cu mina stinga, care este rinduita numai
pentru curatirea dosului). Dupa spalarea gurii, isi stropesc i0 freaca fata
de trei ori la fel, cu amindoua miinile pline indeajuns cu ap5. (dupa cum obisnuim si not sa facem cind ne sp'alam fata) ii spalindu-si fata isi clatesc miinile, mai intii dreapta if apoi stinga, ping la cot. Si trebuie sa bage cu grija
de seamy ca nu cumva apa de la coate sa se scurga spre degete, ci de la degete spre coate gf sa se scurga de pe virful cotului. Apoi isi sterg o singura
data crestetul cu palma deschis5., far5. s toarne apa, iar la urm5., cu degetele miinii drepte freaca partea dreapta a gitului iar cu ale celei stingi
partea stinga, iarasi toarn5, putina apa pe amindou5. miinile. Luind apoi
stergarul facut pentru acest lucru, isi sterg bine fata, gitul, miinile curat5.
de murdarie picioarele intre degete, pe talpa calcii si mai sus pina la glezne. $i astfel, ispr5.vind spalarea, indata i i imbraca izmenele si incaltamintea
1(c5.ci este lucru necuviincios ca dupa ce a facut abdest sa umble cu picioarele desculte, lucru pe care de-1 face cineva inainte de inceputul rugaciunilor va trebui sa repete abdestul, caci farce acela nu este ing5.duit sa-si faca
rugaciunile
chiar e socotit drept un pacat de moarte intrucit priveste sufletul) if alte haine, apoi farce zabava incep rugaciunile.
Dupa savirsirea rugaciunilor de dimineata i pins la cele de amiaza, daca
nu va avea nevoie cineva sa-si goleasca pintecele sau urina sau sa elimine
gazele din pintece, poate sa faca rugaciunile de amiaza si cu abdestul de dimineata; insa e socotit mai sigur si mai pios daca va face abdest de cite ori se
chiar de nu-si va goli pintecele, ci numai va
cuvine sa faca rugaciunile
urina, trebuie neap5.'rat s innoiasca abdestul, dar picioarele le poate spala
nedescaltate, ci fiind in mest (mest inseamna un fel de cipici cusuti de pantaloni 624 care se poarta in pantofii zisi la ei papuci), frecind cu cinci degete
ale miinii drepte pe deasupra mestului pe locul celor cinci degete de la picioare, si acest lucru este egal cu spalarea picioarelor goale. (De aici a iesit
un mare eres intre persani ssi turci, pentru ca persanii si pe piciorul gol freaca
numai degetele, dar nu spala tot piciorul. Iar turcii, dupa cum am zis, freaca
pe deasupra mestului, iar piciorul gol it spala bine pins la glezne. Despre
acestea vezi mai multe in capitolul Despre eresuri 626).
Cind fac abdest se pazesc cu grija ca nu cumva sa stropeasc5. hainele
sau asternuturile din casa, cad socotesc ca aceasta.' apa e foarte necurata,
287

173

6bau, Heppoine, 5IKO He TOKMO Heirucrom Tenecume, HO H wpm rpexa conenaHHOTO (o6aue He CaMhIi3 rpex) eio OMMBa1OTC5I, Ileco paHH 3Hamekulle nepcoma

non Ta3om noncrunamT icoucy, Ha cite ycTpoeuErylo, xpyrnocomopeaHylo, na Ha

Heil nanalonwe icannu umeinaloncu. rlaxx 6acHocnoHuT, SIKO H3 KameiIb a6decmocam paucnaloTcu aHrenu xpalurrenu, o Blume B rnase 0 anee.aax npocTpauuo H315IBITX0M. H cuu y6o cyrb, sum B HCHOJIHeHHH a6decma y myxammenaH Ha6monaloTcu./

rnaea tiemeepmas

174

0 Itama3e HIM MOJIHTBaX

Moiletius 5 epeMen. BpeMen B 24 X Tina KO HCHOJIHeHHIO MOJIHTB rry6nugHbuc

H npauaTaux num ycraHun Myxammen, mice (pa3ymeu pamoneHarsue, Korna

.rteHb xynHo H Honjb 12 Ilaca.ma cocrourcu) cage pacnonaraioTcu: ca66ae mama3u,
TO ecrb spemu yTpeHmix MOJIHTB, noluniaercu Ha poccueTe (cHpemb Korna arm
conHeaume nepHoe OT rnnoreo XX Ha Ham ropu3oHT BbrHmcaloT) H 6butaeT =ice
AO cosepmeaHoro Hocxona conHeuHoro, TO earb no cmucnemfio nacos B Typwm
H arangu OT 11 uaca Awn no 12 naca, xoToport ac, no cuucnemno uacou poccHitcmx, Hemerucux H npoTu. 6yAeT OT nuToro uaca no nonynouw naxce no mecroro,
u6o Korna B lIacax no Hemewcy cuucnuemmx (pa3yMel pamoneHcrme) ecrb =bac
nonyneHumil 12, Toxa Typicu CglICJI5110T mecTbnl, inecToil >ice lac Hemewcum o6pa3oM

no nonymui InvieloT ant .zumuanecuTmil, Taico n o npyrux nocnenoHaTem,Ho paccpunam nono6aeT. rlono6Ho pa3ymeni HanneucuT, erna nem. HIM nonucatiundi
HJER KparlarIIIIHR 61,IHaeT, nO opu3oHTy mecra uacm H spemeHa MOJIHTB pacnonarauxrcu H Him paHee HJW no3nee HCHOJIHAIOTCH, 'Tome gsyx BpeMeH, cupeiEb yTpeR-

Hero H HeuepHero. H oHoe y6o, sncouce pexom, onpenenueTcu OT 3apH no Bocxo,aa

coime'moro, cne xKe OT 3axoxcAeinui conHeuHoro no nonyTopa naca noun; HO

0 npoTaux yuce ;la penem.
BTopoe MOJIHTB npemn ecrb nonyneHHoe, ewe HapxnaeTcu oune nama3u
H Hai maeTcu or naca inecToro (pa3yMesl pauHoneHcrulle HclmcneHue uacou Typeu-

xux) nponanucaercu Dice no neBuToro. Tperne Hpemu, ewe rnaroneTcu wcutidu

ua.ua3u Ha'nmaeTcsI Ha nebuTom H xowiaeTcu Ha nuaHanecuTom mace. xlemepToe
HapiwaeTcu axtuam nama3u n nommaeTcu OT D;BaHaAecscroro (xoTopmii mac B
pasHoneHcisuu ecm nocnewmil H 3axoxcAeHlle comma), iconziaeTcu Dice o nonyTope

tine Hours.
Temomud. IluToe Ha3busaeTcu JiMell liama3u H HOIIIIHaCTC51 OT nonyTopa

uaca noun, npecTaeT xce 3a mac ripen aurraimem, xoTopoe spew' um HapiwaeTcu
medudoicud (To ecTs doiccoiroeuac, cnaHocnosuu) awe KTO onycTuT MIR npeHe6pexceT
oHau HpemeHa H HX Ha3HageHume npenenbi HJIH npexcne Hpemeau ttama3 COTB0pHT
175

cica3poT, 3IKO / 3a HIPITO)Ke eCTb (cHpetib B neno He CTaBlITC50 n TOTO paw

B Apacbe nono6aeT oHme Ha neuut orHeHaort HCHOJIHHTH (0 tleM Ha HHOM mecre
peXOM).

X B cyan
XX H3 1:10P,3ehlHbIX

288

crezind ca nu numai necuraliile trupesti ci si putoarea p5catului f5.'cut se

spa1a cu ea (dar nu pacatul insusi) ; de aceea persoanele insemnate astern
sub tas o piele facuta anume in acest scop si rotunjit5., pentru ca Diaturile
cazute sa ramina pe ea. Iarasi mai basnesc ca din picaturile de abdest se
nasc ingerii pazitori, despre care am aratat pe larg in capitolul Despre ingeri 6213.

Acestea sint cele pazite de muhammedani cind fac abdest./

Capitolul al patrulea

174

Despre namaz, sau rugkiuni

Rugliciunile celor 5 timpuri. Muhammed a rinduit pentru indeplinirea
rug5.ciunilor publice si particulare cinci timpuri in cele 24 de orex, care (so-.
cotind echinoctiul, cind ziva si noaptea cuprind cite 12 ceasuri) se asaza astfel: sabbah namazi 627, adica vremea rugaciunilor de dimineata incepe cind
se lumineaza (cind razele soarelui patrund intii de la hipogeu x)< pins la ori-

zontul nostru) si se face pins la rasaritul complet al soarelui, adic5., dupa

calcularea orelor in Turcia si Italia, de la ora 11 pina la 12, ceea ce dupa
calcularea orologiilor rusesti, nemtesti si alte altora ar fi de la ora cinci dupa
miezul noptii pina la case ; pentru ca atunci cind dupa ceasurile socotite
nemteste este ora de amiaz5. 12 (se intelege echinoctiul), turcii o socotesc
pe-a sasea, iar ora a sasea de dupa amiaza socotita nemteste ei o tin drept a

dou5.sprezecea. Astfel trebuie judecat, prin urmare, si despre celelalte. La fel

trebuie inteles cind ziva e mai lunga sau mai scurta ; orele si timpul rugaciunilor se rinduiesc dupa orizontul locului si ele se fac mai devreme sau mai
tirziu, afar'a de dou'a timpuri, adica cel de dimineata si cel de sears: unul se
rinduieste, asa cum am spus, din zori pina la rasaritul soarelui, iar celalalt de
la apusul soarelui pink' la o ora si jum'atate din noapte. Dar sa vorbim acum
despre celelalte.

Al doilea timp de rug5.'ciune este cel de amiaz5., care se numeste oile

namazi i incepe de la ceasul al saselea (intelegind echinoctiul dupa calculul
ceasurilor turcesti) si continua pina la al noualea. Al treilea timp, numit ikindi
namazi, incepe la ceasul al nou'alea si se terming la ceasul al doisprezecelea.
Al patrulea se numeste alqam namazi i incepe de la ceasul al doisprezecelea
(care ora este ultima in echinoctiu si apusul soarelui) si se terming la o ora
si jumatate de noapte.
Temdjid. Al cincilea se numeste iatsi namazi i incepe de la o ora si jumaate din noapte si se terming cu o ora inainte de a se lumina de ziva, timp care la ei

se numeste t mdjid (adica ootaoyiac

al slavosloviei) 628,

Dac5.' cineva va omite sau va nesocoti acele timpuri si limitele for fixate
sau va face namaz inainte de vreme, spun c5. / nu valoreaz5. nimic (adica nu
se socoteste drept fapt51) si de aceea se cuvine s'al fie indeplinita pe cuptorul

de foc in Araf (despre care lucru am vorbit in alt loc).

X o zi si o noapte
xx de sub pAndnt

289

175

odraoh ogS Hmaa a

1.HdOELL00

11111131fHEd11.1.0 0IHU-0141 OH)IC31fHdH LIODSITEdX00

/4/0ae9V HIM :(11r0dj

V)/4 .Lia7iC9 314110 FIELLHEOPI

OP311113hadA 11.1101A13dEI

qadododu ogH Miry odxcadu HUH 31f001:1 oiolnuxcaddnif HHowoda '1./Cit1C9 '.1.01XdOH
0311f oSoa H /Clog rumaiduoH :J.RrtAg E r)-1 mow 0.1.011h `1olticg OTHE 111f axC HOLIMIFADCO
'EV 01[111f
3.10.10H1170 doaoxT.,`E.Loow mirm xozeiru Hocto 17011 ILIOH Eli :1.01f31,017011
30110 .LHHEdLIX a 013HHIf '01/111H3VAIfOHAVNCOIN H OircHHIOHOHHEd WEd0.1.0X HaHHIf
HaLOVIINEEH 'augpni IOIAEVXD '3XC OXis ISEHO .1.3EdHECI X iclArEcIX AJAIOX3HVXXOW 000h
`Hded OFIdO.LOX OFIEValsilAit3CAW .1.01VIII90 0 XEHEd.L0 EE agtoi
xllTriAo mm a RIOHHH 1\10Hh09011 vdmAt `oindx OV'Eacc H vInaosx
IODCELLOHONCIfOlr ILLVV011f9OH 'CHIME( aNcIS x OXX31A1 '.1.3EdHECI OH
EV' 3F1 oxEx 11H110AXOHOH IVIII3c1.1011 a HHHHIf `alt901431 ?MAW('
H etthEatY H 211WWWIIH o) aNcXHH 0111XCHII (1s3.13h3d GNU '0111L0Eh OXCIS
ISOIOVEINEVH 01.) 4103 (dElif0 X 111411111 airwqx
EH OH3.13 X IJOI 3HEd1.0 11011IISO.L0 3V3ICCHAL 0111HHIf
ILLECIE.LcIaliEH HVIC390 1.013141H INHo `viovedgo 33101 4103 XVHE

9vd2nn,

II

H
H HEIOA

`X3INIOE'

VNIVdx '0.10X0HEXX3N
1/113

09X

0111H3If0141 IfV111E3K3IfrEH '31111114dION00Ed

EVd90

XYDAIE0 fill13101AI

woburoiodu

Eimimll" witm waD91q9 EvWVH HIM H1111311011 15011S01300 EH XID1H1f0X3H `HOH011,1011

OH:IWO
'1111HOHOIfX3c1110H21f0X tIfah X H11113 `IIHHoxcouHda 111HaL00011 H
311H3HOIDIEH H 011141(3 aHHHL000a gaLOVInacea OHHVO '11120131dd 490g WW1911 -FLIf0X3I1

BMX tuirvuunixad Hoionnadoaoo

90EVWDH -vnawn tquunDiacr If3.LorysiralfEEd

(311X09 H WdHHIfa 0.1)

2v.g.gvD

wa Heoaoan

`nEvnevn

o.L

W3

EH

Edv(

OI)

SLID

IIVOHOHVE

ammahododu

31111131f01A1

'3311H3dIA

101H01000

fah

miLIgdI

nnrvunnixad HIM `IIIVISHHOHOIDIVH .to amoam rad rdv0 ccaSo ran' WIC
wanntfo attno `nevnryn oKHO11-01,41 `aoHnodiCuou KaLII0.1000 010.11103V `nwvtutimad
amoral() .0 cal olinuloadou `wanntfa am/WV Edtyg5 H rad omnrairoon }Dim uanmfo
H nennx `nEvnrtm OHHairow 0,101.TcHat to% HOIH01000 01HINc100 nnentuumad zo
oNCXHH odraoh 3Hluttaticlau %Lib 0141117010011`tc1/90 3110 OCIFLL011 11,9HHefa wvmxv `ntvwmi
33HdahaEI 3XCa) OH IIIIHOVXCOXVE VIIH1100 EllIf9 0.10H111/3 EIREdreCOI -3dII
oxCldi Hd.L to cud Edvo En. amc tuannefo
HAHHIN '43E11E19 MELLISH If31H01000
notuy 'nEvnevn OHHOIf0141 X 01031011 x Him) (aoxon
/ IS01.H0.1000 -mad
OHHOIfOINI

9L1

orausoairwradi.

oHrnuoadou odraoh cub `watimfo odraoh ownogdoiroou `Edvg5

oXCH Hoi.oredHcfm ndtung5
Ilvsamt3110011t3d11 HXEII `tuanndo OXCEI, aHHE'31f0011

`nwvunrx

rad

ONC3CH

onnoaogoth

OID>
01c11H3111/0410 ISHD /4/4/1/3/3/ad 010.E 1311tC1
PIH3XCOICHd11 ci.LX0 WIVE VIT.13 173ININIVXAN Ola'FIVEI 'EH 093H II OVH0

`9ndocev9 0.L ,1103

MERCER

1,1

ISEHINVoxocmadu

mwC

ITID103113[101fah 0.10H1n13d11 ISOICHHIAIA0 H

()XVI

own".

EXEcii0 `knadoElOH 0.1.h

Hinad mac 'HuidoeLoo <Ion oa Qom( `cuorigadu dog ONC 2HFIallan3 EC odgod -Hat
IRMO If3IfatIOLI Vt. 0 XIIHIT3If0011 X197111110H XVELLIIICOIAI 33K3H011) 0111111011 EH ogoH -aoa
dam (ag oHo Hth. alnicouildu rincarxou a ausvau H clIrmAiou 0.10H0 fIlHarravio
HHD ogS SO ca EHOWII 90EVWVII H 9ounontad HIM 'HOHOEX011 'Elf0HEI HHHadotecnd
PHIE.1.0A oxc mm `HHHomiodoli oxam Olteliodu Inmm ArDWH waw a HHH3IffiEdILLO YBO
'11.1.HITOW

oHre

odgod

OHH3 :1,01UEEFI9

ooadou Solvintiacm a xinivaxte mm a Mar

axtOx FaHdOELL03 EDWVII 3111V INHIf0110H H IfII

DVIUM omvx mundo9tu 'EMVPH

PKICIOX `FIHOCIO1fOli Id0.1.0X3Ic OHAXII

x EH HOD BragitHd.1

O6

Dar patru lucruri le pazesc cu grija in timpul cind fac rug5.ciunile:

1. Sa faca abdest saugusl; 2. Ca acele rugaciuni sa fie acute in limitele de timp

rinduite, cad daca vor fi acute mai inainte sau dupa timpul cuvenit ei cred
ca vor fi in zadar i nep15.cute lui Dumnezeu; 3. Ca locul sa fie curat, iar
daca se vor indoi de curatenia locului sa-si astearna sub picioare covorasul
sau salul; 4. Ca fata sa i-o indrepteze pe linia dintre miazanoapte i cea de

miazazi, linie ce se numeste kible 629 i despre care spun ca tinteste spre templul din Mecca. De aceea, muhammedanii care locuiesc in tarile ce se afla
dincolo de Keabe sau intr-o alts regiune 15.turalnica a lumii

trebuie sa p'azeasca pretutindeni i totdeauna linia care

tinteste spre Mecca. Iar pentru ca nu numva cei neiscusiti
ss greseasca in ce priveste linia kible, djeamiile i mezcidele
namazkeah (despre care se va vorbi mai jos) 630 se
si

construiesc cu partea numit5. mihrab (adica altar) pe linia

kale; iar in case, pe peretele care se af1a spre %ara aceea,
au obiceiul de a desena acea linie in felul acesta care este

semnul templului meccan.

Deci, cercetindu-le pe cele ce se refers la rugaciune, sa explicam acum
insusi modul i rinduiala rugaciunilor.

Cum se face namaz. Namaz sau rugaciunile constau din citeva inchinaciuni, ingenuncheri, atingerea fruntii de pamin t, ridicarea i rugaciunile. 0
inchinare i o ridicare se numeste un rekkeat631. Tot namazul se face Erin
citeva rekkeate.
Denumirea namazurilor. Rekkeatele se impart in farz (adica poruncile
lui Dumnezeu) i sunnet (adica poruncile Profetului).
Sabbah namazi, adica rugaciunea de dimineat5., consta din patru rekkeate
sau inchinaciuni, dintre care dou5.' sint farz i dou5. sunnet. Oile namazi, rugaciunile de la amiaza, constau din zece rekkeate, dintre care primele patru sint
sunnet, alte patru farz, iar ultimele doua iarasi sunnet. Si kindi namazi, rug5.ciunea ceasului al noualea, e formats din opt rekkeate, dintre care cele
patru dintii sint farz, iar ultimele patru sunnet. A4am namazi, rugaciunea de
sears (care se face peste un sfert de ors dupa apusul soarelui), este alcatuits din
cinci rekkeate, dintre care trei sint farz i dou5. sunnet. Iatsi namazi, rug5.ciunile

odihnei x, sint compuse din treisprezece/rekkeate, dintre care primele patru

sint sunnet, urmatoarele patru farz, doua penultime iarasi sunnet i trei de
pe urma care se numesc fitri vadjib 632,adica dupa nevoia tulburarii ". Aces te rekkeate sint numite i ad5.ugate asa pentru ca atunci cind s-a suit Muhammed la cer si a v5.zut acolo cele ce depasesc mintea omului s-a indoit foarte
mult i, nestiind de frica ce sa graiasca sau ce sa fac5., a fa.mas ingrozit, iar
Dumnezeu, luindu-i tulburarea de bine, a poruncit ca la ultimele rugaciuni de
noapte (pentru ca noaptea s-a ridicat la cer) s5. se adauge aceste trei rugaciuni in amintirea i ajutorul tulburarii lui.
Acestea sint denumirile namazurilor i rekkeatelor sau ale inchinaciunilor,
numarul i impartirea. Iar rinduielile sau ceremoniile pe care le-a transmis
for Imamul Azem in timpul savirsirii acestor rugaciuni, dac5. tin bine minte,
sint acestea:

Rinduiala savirsirii namazului. Oamenii ce vor sa faca impreuna namazul astern mai intii covoare in djeamii sau in casa. Daca vor implini sau vor
spre soma

291

176

npeB3E.THyT MICRO 12 nepcoH, Tor Ha Ha3mBaeTcH doicemaam, co6paHHe. Awe nix

913CJI0 6yAeT MeHIALIH 12, BC5IK OCO6H0 HonxceHeTByeT naMa3 COTB0pHTH H He 1133bI

Bae Tex Tor Ha co6paHae. B %mile OHEAX 12 xienoBeK, awe 11 6ynyT poHom myxam-

meHaHe MIR H3 xpHeTHaH B myxammegaHcro o6paigunlacx, gBaHaHecErmit

Dice

eHHH oT Hy Heil o6parHabiI3cx, He 6yHeT COIMCJIATHCA 3a menosexa myxarvfmeHaEmma HHxce HapetieTcx cosepateaHoe 6bITH adlceMaam. Awe xce 6ynyT OHEIX (poHom
HJIH OT xpHeTHaH TypicoB) 12 moxeT c MINH OT xcHHoB mycninviaHHH B doicemaam
BHHTH H Bicyne nama3 TB0pHTH, euRetm 6y,Hrut auenom TpeTHRHaneexTB, oncyny
npHcnome y Haix ears.: ATeHcra He 3Haer TB0pHTH noKasnmx, HyHeaHHH )Ke K

Bepe ce6e o6pai11ap>. IlaKH XOTA B cosepluemom %lane, XOTA oco6b moneHHe
6yreT, nepBee o6emH HoramH BcrynaeT Ha Romp, Tax 6JIH3K0 eHHHy Rory K Hpyroil
npacoBoKynuB, Ha KOCTH noHbixemirbie B3311MHO COeMIHATCA. Twice HII3BeA npeH

co6oio wieca Ha 3eMJno, HoHenexce oKoHgaeT nepahnl pemun, He oTBoHHB oHmx

OT nylucTa meeTa Toro.

E3a1. Ho Tom noxtecuni pyHe H 6curbunie o6oex ppm nanbubr 3a yarma

nocraBHB, nporme Dice nepcmi K meny npocTepum rnaroneT HRH KpenicHm noel.
rnacom HcnoBe HaftHe septa, HO C HeICHHM npHHancom, CHM o6pa3oM: Annazy eic6ep,
77

Annazy eic6ep, euzzeden na fin/ICIOU kinnannaz, eweeden Myxammedy pa3ynynnaz,

eit aneccena, en aneccena, eu aneng6ena / en anen0ena H naicH noBTopmeT Annazy ex6ep, Annazy ex6ep, na Hnnazu Iinnannaz, cHpegl: Bor eeTh ripeBbicomdb>, HRH
Bory npemacoKomy Henortepylo, AKO Hem:. 6or Kpome 6ora, eroxce npopoK ecTE.
MyxarsameH. CoTBopHTe, npHanHre Ha mecro THunnua HJIH Ho6poTEI, npHangre
KO npx6excHuly HJIH enaceinno. H CeH o6pa3 HenoBenamx Ha3EaBaeTcx e3a1,
eroxce nail npH dascamunx Ha macogaraffax 6au1Hunc .menape petleaHmx, nBertu
HJIB, AKO Ha3bIBMOTC51, mye3un Bmcoriatinnim, enHxo moryT, rnacom eneBaJor, BKpyr

o6xormule 6aunno (Ha OT BMX CIIbIIJJHIm 6y,ElyT) H TeM H3Beina1oT Bpemx 6bITH
nama3a, trTO Ka)KHuti mums, BexKoe nem, Bcxxoe ynpaxcHeHae, exce Komy-nH6o
B pyKax HmeTH curl:Eau, a6He OTAMICHTH HonmeHeTByeT H 6EaBury B Home MOJI-

%minim Bee ;twice Ho Korma nem, oHylo 6naroroBernio enymaTH 06A3y1OTCA. Bug
xce pyKH Ho maw, AKO xce pexoM, npfinoxcHBuie, eel HenoBeHaHHA H e3ana o6pa3

npoturraioT, TorHa ppm K noxey Bo3noxcum npaspo Ha neap (no yeTaBy xce
HMaMa Illay5a npxmo K JI5113HAM cBecHmue) onycKaloT.
H raxo awe B co6paHHH 6ynyT, Ukiah!, TO eels non (KoTopoe 3BaImex
myxammeHaHHH oTnpaBHTH mo)KeT, o mem xcHee y3paum B rnaBe 0 nonax) ripen
HpyrHmH crosium, HpaTKylo traTaeT MOJIHTBy HJIH THXIIM eneBaeT rnacom. Ho
CKOHilaHHII MOJIHTBbI Bce umama noHpaxcalowe H onyeTHBate OT noxca pyKH K
KoneHam npH.naraloT H npmc.noHnie rnaBy Bee Teno HarH6aloT TOJIHKO, Aowlexce
rnaBa c cpeHHHolo Tenn npHHHeT B npsimoyronmHx, B xoTopom HaKnoHenna He

6onee npemenlmaioT, TOKMO tipe3 spew! examoro Cy62a1 Annaz, To ecri. KupHe
enericom> H a6He rnaBy BO3BLIIIMIOT H Bee TeX:, nepneHnyncyampHo BOCCT313JIAEOT.

H npomenne Cy6ean Annaz Ha Konetra npHnaHaioT. Twice a6He rnaBy K 3eMIIH

npmcnownoT TOJIHKO, SIKO men H cambnl HOC nova KacaeTcx. H TaKo npeKnoHnBcx
TplpicAid Cy6eatt Annaz TIOBTONIOT. IIOTOM BO3BeXIIH rnaBy H Ha KoneHax CTOA,
ppm Ha JUMBHSIX oTBep3Tumn nepena nono)KeHHia, TOJIHKO HepxcaT, HoHHexce

emu lo Cy6zan Anima npotniTaioT H naKH rnaBy H xieno BbnuescaneHHEim o6pa3oM

Ha 3eNurio nonaraioT. H TaKo noseprumex Ha 3eMIII0 H npotraTaB TpEDICAbI Cy6zan
Annaz, BOCCTaIOT Ha Horx H HeKonkuco npeKnofflo rnasy, 0911 Dice HH3BeHu1H K
X WEI HJIH cayac6y

292

depasi numarul. de 12 persoane, se numeste djemaat, adunare" 633, iar daca

numarul va fi mai mic decit 12, fiecare trebuie sa-si faca namaz aparte si nu
se mai numeste adunare. In numarul celor 12 oameni, dad. 11 vor fi de neam

muhammedani sau dintre crestinii convertiti la muhammedanism, iar al

12-lea va fi un convertit dintre iudei, el nu va fi socotit drept om muhammedan,,si acea djemaat nu se va numi desavirsita. Dar daca vor fi 12 dintre aceia
(dintre crestinii turciti), poate intra cu dinsii in djemaat sst un musulman
dintre iudei si sa faca impreuna namaz, fiind treisprezece la numar. De unde
zicala lor: Ateul nu stie s se poc5.iasca iudeul nu stie sa se converteasca
la credinta ". Apoi, fie el vor fi in numar desavirsit, fie ca vor face rugaciunea separat, mai intii trece fiecare cu amindoua picioarele pe covor, apropiind
picioarele asa de mult unul de altul, incit oasele de la glezne sa se lipeasca
unul de altul si, coborind ochii inainte spre pamint, nu-i departeaza din punctul acelui loc-pina nu va termina primul rekkeat.

Ezan. Dupa aceea, ridicind miinile si punind degetele cele mari ale

ambelor miini dupa urechi 1i intinzind celelalte degete spre frunte, graiqte
sau cinta cu glas tare m5xturisirea credintei, insa cu un oarecare adaos, astfel: Allahu ekber, Allahu ekber egteden la Illahi Illallah, qheden Muhammedu
resulullah. Eia alesselam, eia alesselam, eia alelfelah, / eia alelfelah,i repet5.:
Allahu ekber, Allahu ekber, la Illahi Illallah 634, adica Dumnezeu este prea-

inalt" sau Dumnezeului celui preainalt marturisesc el nu este dumnezeu

afara de Dumnezeu, a1 carui proroc este Muhammed. Faceti, veniti la locul

de liniste sau de bunatate, veniti la adapost sau mintuire". Acest fel de marturisire se numeste ezan 635, pe care cintaretii, sau, cum se numesc, muezinii636, le cinta pe linga djeamii in turnuri foarte inalte, zise tnenare 637, Cu un

glas foarte puternic, umblind in jurul turnului (ca s fie auziti de toti) si
prin aceasta anunta timpul cind trebuie s5. fad. namaz. Ceea ce auzind, fiecare trebuie sa lepede indata orice lucru, orice treaba cu care i se va intimpla
sa se indeletniceasca 1i, facindu-se tacere in casa, toti isi impun sa asculte
cu evlavie acea cintare pins la sfirsit. Iar dupa aceea, cu miinile lipite de
cap, dupa cum am spus, rostesc acest mod al marturisirii si ezanului, lasa miinile

in jos spre briu, punind dreapta peste stinga (iar dupa rinduiala Imamului
Saf atirnindu-le drept spre coapse).
Si astfel, daca vor fi in adunare, imamul, adic'a preotul (a carui functie4
o poate indeplini orice muhammedan, despre care lucru vezi mai clan in capitolul Despre preoti)638, care st'a inaintea celorlalti, citeste o scurta rugaciune
sau o cinta cu glas lin. Dupa terminarea rugaciunii toti, imitindu-1 pe imam
sli lasind miinile in jos de briu, le lipesc de genunchi si, plecindu-si capul,

mdoaie tot trupul ping cind capul cu mijlocul trupului vor ajunge la unghi
drept, in care plecaciune nu zabobvesc mai mult decit dureaz5. un Subhan
Allah, adic5. Kbpte atncrov639, i indata inalta capul si tot trupul 11 ridica
perpendicular. Si citind Subhan Allah cad in genunchi. 5i indata Indira capul
atit, Incit fruntea nasul se ating de pamint. Si. plecindu-se astfel repeta
de trei on Subhan Allah. Apoi ridicind capul si stind in genunchi, punind
miinile pe coapse cu degetele intinse, be tin atit pita cind vor rosti un Subhan
Allah i pun iarasi capul si fruntea in pamint in felul aratat mai sus. $i astfel, aruncindu-se la pamint si rostind de trei on Subhan Allah, se ridica in
in picioare si, plecindu-si putin capul si coborind ochii in pamint, cinta a
x cin sau slujba

293

177

`proxact .1,01E001100a AELLIIIMPI xa

'HMI Og 031C011011 0111I1E1 IrrldfaLa 14011111-01A1
4ID0 OlfEhEH H vunr)viad `010d0I0 0101. Bt7Ed / OH 111111011H0X0 zmiad you td2)0

maim ancadn

0101111d0.111 01A-XLEthl o
KOHODIE1ILHOR3 153.1.0HEMILHOM H unnaad
11111AIOE

OLT

1111.10 .1.11.1.0X ELVELVH

10 amadan

mturviad wywnx-el'ulaundo 031a

H Hffh.L0d11 `H'OdEll

01101A1 0.1.110H

lamr nuErn `.1.01-0Hdra3.1.0 IN01011 `01/50111D1 OH KILOINI3 EH `vnevwn

oa mada a 031(011 V1VVH `IHdOELI. din011H3II0KL3A ..1,arnarudruo

trEhH0313 09A 191101.131011 H muniaxdon 9ounnoiad HONCO110110Ed `ICI HV110 Es
XEHOlf031 H OHRIf 31 111c111Ed11 muAd omoim `11E111Ed90 nifwznraD woninayv 2Vardwaw2vd
!qui 011 Alf011h

lAllallON .101101E11U '1A103EILI 1s10.1011 ISOMEd90 x 130t1Olf `OHEd-L0 OMICISEI .L0ISd0.10011

`113Z001f3 031C1S 110.1.01A311fal. :OHIO dRW>) EH Ma 'Et 1.0)3'4 H 01111VO301.111Yi '001131C09

011I0 amialf0EdVE011 uscloEr.r. Pruirasnu ogling/10 H 0]AmO wri 1o.L 11 -}xmnirolonadu

OYLKJ., 11E11HOM3 000 19}101M011 0100011 `VEVI4rPH WVwn HIM 0131 11191111 ..rat'Ag a 0133IA.1
`ola xosmEdgo x Rnocten Aniniropx `aentuvo 01 ging xmiamadEEd x `1001.1111 OXCIJO
1101131110UhHOX3 1.01111MIMOSI 031 00E111 R31Ad H EE PlrecIX 030 OH1g31 liV29tfp Maly'
ru.rdx d2V1/11V dapa .10a) (runioormadu H EE rutdx
Xfformod) c(lifunmou
ewa2ast.g- 2vityrur1 vino) (krog 011 XE)LLOh RIM 011 INE10d011 IMMO '10111-0.MILI
IIKKHOX0 010 H `0.1. wvwn INFIRMEL13011 13ElgnrNO00 INOOUILI v2ntuvOrg 0.1, 0133 HOH031
mrn annamadved xx H oral, onxa_mx nfirox.ro 1111 Iran 0000
}:{ XtfIllirDdiCe `031a1410311311 1111 AYsIOINK0 AH11IZA3 0130IAI
`110.1.00ffitIOX OH 111S30
EH }W1 `OLOOIN a/1M 'arna Hint 03E0311 `11-KIIEE ONCEH Orr EICHOX H1103KM070113H HMTICIA100H
omi
.L0WIPI9X111 H 0.130H 0111fOff 09111fX-1INIOX attadu KITH01I1d01100 `11.111ZOIAI KIOX
111110d11 0110110 mm .1.0 E1301A1 1191111C11.111atr0H 'o) 1111.1E119 `031C09 031 0311411 axon a 1I03
HMOS 1111111.110HIJOa01O11lf9 cliA0 011E11 HEELORdX 3C14111EH H 1111111,11311VdO9A 31 -Hh011
0111H-0.1. VINOITHOS110031C09 OhELE 031C 1111 `111-A-11011111 RH `ILLKUME31 acived kiarriorelaXcagit
OV3I(AH H 01 OHHOEIOHOMM 0 IE11-11 HONCTIC111 '111.1111d11 011O1f011 09 .1101111 RLFI9 ELE001f11
EH 1A101.01111 aloopr mm ilcucoa aurrugadion

glop' tpqminnunru g `xonrn own sirmonvdtt)/ plopiarenn' KaLOMIPIKH mirobice

aL) cr.roa snah' xmludgoo mai (IMH0V)Koxo oii 30111HOHAKOH XEELIRVOIN grim a
xamsrog xienwvaice 010d0I0X) H10/UV1/00 (N01.010010EH `rnv9 `munit'agouodu E0dh
EOM HIM Hdl. E3Eli OHHOKS011 `.1.11c1001. 801/Vdef)/1.0X31. Oil tfoHHomcomlodu 0903 olAzar.
.LOI1C3IVOI INTO .1.01111111/0101103Hd11 01f0S ornmarmr_ronovdx Kenn isrliquannvioavds
011 0111HW:hi-000 1,131110a H `11EhAlf3 `mAludknirp `nvsrpuocir. niAredoclomax Imo) 1S0a -ad

(SEX0OhIld01.11d H mAncirm nvoixnahndamd iwedgo -11-011140HI0d3a og

NINO& Ed1411 KEHOH101111111)730311d11 0 111411OH11011011 Iall11Ed11 / o RHHOhO11011 -dEVA00.1
osommErin `ramairauckg o wroriwodu H minaclioyoRreadu !prima 3CHX00110.11111d11311
xangwa 111149 H 0 nmitnaaA mulaxamn H 1,111113d0INVH X11 only mr axc math{ rumor(
H VIroxou 0103 HIM `.10011/t1.300 K3.1.00031f311011 .1.0 EFIEMAO `INE31HEIn10110d11 EH'
01111301.3Eh 1.11c10111. `11111101d011 O11101ISIfff11.101 k11.0dEH H `011101E0E1TIOEL4c 031K 111101
warodn rfairaurnduan 9130 ou municog onufix am B wnx3ohododn 114.10HOElonve
MICHEI =Ed 351310dHIN `itramog axani Nut 101310H 1011101f9030 HIfIcI9Hc111 mm riatiro
H 1911011X011 `11D13011011011-011 OH 0.1011111/0 d Hr ridarr KIIH031C0H1sa 00 SITE1f3 011131(09
H a 911011AC 01030 0I0X3E10H-01/s1INEXT0A1 '0H0c1M1 H 11.1.0dLI
1111HOli %LAO

6L1

-ndvoal 01A10dN XH3 KUM ),xmclernlIrdo off min 'aimrow .LAIA111 H 019111110H
Naitarovz a 1111031A1 `I/VEDWV,1 01. WO `P.I001.1 03101 110.11101003 oninsnantrilf -oirxon
lErAzuH aog tuanmfd Luang 'Da edv95 031C MI `11147111n cr.rAo og x Racmclumit'do nounr
nrvwzni vsresunrow .Lo -0Kododumar `10H031C01111d11 H0d01.0X CEINEH iso.r.arraidun
n9vdaw
x A-13Am

xx
xxx
1762

X3AELLO

X141111011OHNFI90

doua oars rug5.ciunea scurta despre care am grait mai inainte. Iar cind vor
fi gata se terming qi un rekkeat. Dar pentru ca inceputul rugaciunii a doua este
i inceputul unui al doilea rekkeat, / dupa sfiritul rekkeatelor farz, cind vor

178

sa inceapa rekkeatele sunnet, atit imamul, cit i ceilalti se dau putin inapoi
din locul cel dintii. Dupa aceea, fiecare, fail a se uita la imam, ii face rekkeatele dupa numarul rinduit pentru vremea in care se face namaz.
Deci, terminind inchinaciunile i aezarile primelor rekkeate, ezind in
genunchi qi intorcind fata spre umarul minii drepte, graiete cu glas limpede:
Seleamun aleikium rahmetullah 640. Apoi, intorcindu-se spre stinga, repeta
aceleai cuvinte, care se tilcuiesc astfel: Pacea i milostivirea lui Dumnezeu
sa fie peste voi". Aceasta urare o fac ingerilor care le stau atunci de fata, de-a
dreapta i de-a stinga. Si sfirind toate inchinaciunile intregului namaz, imamul sau altul care va fi in locul lui, intorcindu-se spre popor, citete rug5.ciunea Fatihe, adic5.' a dezlegarii"x641, i dupa ce se terming aceasta ridic5.miinile
spre cap i spun de 33 de on toti impreun5. Subhan Allah (Doamne miluiete")

i de 33 de on Allahu ekber (Dumnezeu cel preainalt") i de 33 de on zic

Elehemdulillah (Slava lui Dumnezeu")642, numarind pe m5.tanii sau pe degete.

Terminind-o i pe aceasta, imamul zice cu glas raspicat: Elfatiha, adic5. E

sfiritul sau dezlegarea" xx, i astfel fiecare pleaca la lucrul sau.
In djeamii nimanui nu i se cedeaza locul, nici chiar sultanului, ci fiecare
ramine nemicat qi netulburat pe locul pe care 1-a ocupat intii. Si nu-i este
ing5.'duit cuiva, mai inainte de a se sfiri rugaciunile, sa rosteasca macar
un cuvint sau sa se mite din loc (o, Dumnezeule bune, cu cit mai evlavioi
sint ei in aceasta decit cretinii notri i mai cu zel la cinstirea lui Dumnezeu !),

dar nici macar a scuipa, a tui decit numai de to va sili nevoia, iar acel

scuipat sa-1 iei in batista, caci necuviincios lucru este, socotesc ei, sa scuipi
sau s5.-ti sufli nasul intr-un loc curat.
Ziva de vineri. Vinerea, care in dialectul Curanului se numete djiuma
(adica Ziva de adunare sau de intrunire") 643, dupa rugaciunile de la amiaz5.,
in djeamiile mari (numite selatin) 644 vaizii sau predicatorii 645 dau invata-

tura timp de doua sau trei ceasuri. Ei tilcuiesc textul Curanului dupa o
tema ce i-au ales-o mai dinainte. La aceasta mai adauga, vorbind foarte

frumos, ceva moralizator, dupa starea lucrurilor i dupa caz, impodobit cu

figuri, tropi i metafore (toti acetia sint termeni retorici) i alte imagini
retorice. In timp de pace mai adaug5. i unele despre realizarea drept5.tii, /
despre grija administratiei statului, despre pronie i prevederea lucrurilor
dumanilor ce au sa fie i despre cunoaterea micarilor i intentiilor lor. Iar
daca este sau vine timp de r5.zboi i campanie, se poruncete de sultan predicatorilor sa vorbeasca mai des, aratind poporului i convingindu-1 ca r5.zboiul impotriva inamicilor este dupa poruncile lui Dumnezeu i ale Profetului 1111 pentru bogatiile lumeti, nici pentru vreun citig deosebit sau pentru
slava i lauda omeneasca, ci numai pentru raspindirea credintei, spre slava
lui Dumnezeu i spre folosul intregului popor muhammedan i altele.
Teravi. Afara de aceste cinci rugaciuni ordinarexxx din cursul zilei, au
i rugaciuni de noapte in luna Ramazan 646, adica a postului, care constau
din dou5.'zeci de inchin5.ciuni, toate sunnet, nici una farz. Ele sint ad5.ugate
de pseudoproroc la rugaciunile iatsi namazi ordinare, i acest namaz se numete
teravi 647.
x otpustului
xx otpustul
xxx ob4nuite

295

179

Ea lipam liama3u. B num Eatipama, TO ecTb nacxH, ripen nonyneHabima monirrHamn npH6naHnsnoTcH Asa peximma, xoTopme Ha3bmaioTcsi 6aapam nama3u.

Xamm6 u xym6e. Ho CHX )3;Byx noicnoHax, awe Ao6pe namnTcTivio, xamb16

(To ecTb nHaxorl max riposo3rnacHinc, mxe o6bigai3 HmeeT THopliTH xym6e, To ecTb
nomEtHainie mmeHH cnyTaHmoro) HocineninH Ha Aium6ep (aM6oH) MOJIHTBW 0

cynTalle, minnicipax, yurrenex, HolhicrHe H 0 seem myxammenallacom Hapone

BIACOKIIM TB0pHT rnacom H Ha BCA OHM MOJIHTB agrificynm X Hapon He 3eno ACHIAM

H aKH Ho3nbncanHem yrHeTeHubrm rnacom oTHeinaeT Amini. Monirma xce KOHtlaeTCA CHMH cnosecbi: OICH31113 ero na 6y,neT noarospemeinia, npasna He o6HHHHman, meg ocTperninnt Hpa3H H cynocTarbi BO H11 TO Aa o6paTHTcH H 6or Aa ybinoHcHT Bepy, xpenocTb H MOUTCTBOxx ero, TaK B cent, AKO H B 6ynymem Beer.
AMHH, simytai, amaH. 0, nomonimge 6oxce! Taxo 6bniara o6bPie no Bee HATIGI,
rile ecrb dascnniu Tame, B xoTopom xym6e gx-raracH moxceT. B me3qudax 6o cue

ne moxceT 6bax, o gem 3pH B maze 0 dalcammax ux.

EbisaioT naicH Ha norpe6eHHH mommbi, mice Ha3bnialoTcH adscena3e Hama3u

(o mem 3pH B rnaHe 0 noepe6eHugx ux), rre pelamm He 6r,maeT, sane B egumoM
TOKMO CTOAHHH 01TIpaBJIAIOTCA. ECTb H niee.ayd naMa3u, MOJIIITBbI &mail:num B

nem, poxcnecTsa Myxammenosa (mice ecm HeCAMICI ,t(eHb mecsnia nepimix pa6ue
HapHriaemoro), o6age 6e3 pelammoe, rne CTOAIge MOJIHTBES poxcnecTsa ero tizTaioT
H HOIOT B3aHMHO. H CHA CyTb 0 IlaMa3aX myxamme,naHcicHx B xpaTHe OT Hac peneHHas'.

180

Inaea nRmaft

0 ypyadic HMI nom

Hpexcne Awn ycTaribi H HepemoHmi myxamme,aalicicoro nocra H31,5IBHM,
Hxpaine Hexasi 113 Texcry Kypanoca, Hmmice OHbIM PaAla3an 3anoseoyeTcsi, npen-

=maim.
Pama3au, rnaroneT, eroNce 6or cynkui ycraiiHn ecTb H B onbiri mecHn Kypana
CHHTH COTBOpKJI, KOTOpIA MeCAg 0 HOLIAH Apug5e, TO ecTb Hpenycmaneinui (o
HeMice 3pH moiciue) 3aCBHEIeTeJICE.TBOBan, AKO HOUlb ma Thicsam mecinies nytiman &mu nmeeTcn. HOCTHTHCA y6o nonxceacmyeant B nem, OT BCAIGIX 6paines
H BHTHR H cmerneHHH(c )KeHamH), )20.xce el-71a comme 3aHaeT H 911H HOILIFIbIrlHamBeTc;

TorAa 6T:iv= ACTH H nHTH H COBOKynneHHe (c )xeHolo) HMeTH gpe3 BCIO HOTIT,b,

noHenH ice Ham 6enyio OT tiepin:AA paccmoTpeTH BO3MO)KHO 6yneT. Pege naicH
6or npesbicoicHil: HanHcax Ham nocT, trecnom AHH nonoxam, AKO HanHcax
REAM, mice npegBapmna sac, HO moxceT 6bITb y6oHTecH.
X mums

xx cam

296

Bairam namazi. In ziva de Bairam, adica de Paste, inainte de ruga,

ciunile de la amiaza, se adauga doua rekkeate care se numesc Bairam namazi.
Hatib i hutbe. Dupa aceste doua inchinaciuni, daca in bine minte, hatibul
(adica diaconul sau crainicul care are obiceiul sa faca hutbe, adica pomenirea
sultanului) 648, suindu-se pe mimber (amvon), face rugaciuni cu glas malt

pentru sultan, ministri, dascali, ostire si pentru tot popornl muhammedan

si la toate articolele x acestor rugaciuni poporul, cu un glas nu prea clar si
parca inecat de un suspin, raspunde: Amin". Rugaciunea se terming cu
aceste cuvinte: Viata lui s fie indelungata, dreptatea de neinvinuit, sabia
prea ascutit5., vrajmasii si potrivnicii in nimic s se prefaca, si Dumnezeu
sa sporeasca credinta, taria si puterea xx lui, atit in acest veac, cit si in cel
viitor. Amin, iamunn 649, amin. 0, Dumnezeule, ajuta-ne 1" Astfel se obisnuieste sa se faca in fiecare vineri, oriunde exists djeami, in care se poate citi
hutbe. In mezcide aceasta nu poate fi, despre care lucru vezi in capitolul Despre djeamiile for 650

Se fac iarasi rugaciuni la inmormintare, numite djenaze namazi e"

(despre acest lucru vezi in capitolul Despre inmorminteirile lor) 652, unde rekkeate nu se fac, pentru ca se savirsesc numai in picioare. Existasi mevludnamazi 653,
rugaciuni care se fac in ziva nasterii lui Muhammed (care este ziva a zecea a

lunii numita intiia rabie) 664, insa fara rekkeate, unde rugaciunile nasterii
lui se rostesc si se cinta alternativ, in picioare. Acestea le-am spus pe scurt
despre namazurile muhammedane. /

Capitolul al cincilea

180

Despre urudj sau post

Inainte de a arata rinduielile si ceremoniile postului muhammedan, sa
spunem ceva pe scurt din textul Curanului prin care li se porunceste Ramazanul.

Ramazanul, zice, 1-a orinduit Dumnezeu judecatorul, facind in luna

aceea sa coboare Curanul ; luna care a marturisit despre noaptea Arife, a
predestinarii (despre ea vezi mai jos) 655, ca noaptea aceea va fi mai buns
decit o mie de luni" *. Deci trebuie sa postesti ziva de orice mincare si bautura si de amestecare (cu femeile). Iar cind apune soarele si incepe rinduiala
noptii, atunci se maninca si se bea si se poate avea impreunare (cu sotia)
toata noaptea, ping cind se va putea deosebi ata cea alba de cea neagra**.
Iarasi a zis Dumnezeu cel preainalt: V-am prescris voua post, punindu-va.'
zile cu numar, dupa cum am prescris si celor care au fost inaintea voastra,
poate ca voi va veti teme" [de Dumnezeu] ***.
x partile

xx fora

* Coran, XCVII, 1-3.

** Coran, II, 187.

** Coran, II,

183.-

297

lloHexce myxammenaHe HmeioT roux nyinime, CHJI010 x KypaHnoeo/o noneneHaeTcn HM, Aa engH mem:4 eroxce Pama3aii HapiniamT, nocrsiTcH. Awe xce IL-To
He COTB0pHT, Hpememiomy H Beg:Homy no,anaaaeT ocyxcgemim, BIHIBaeTCATaKoHomy

nom) BO ycra, ante imneH H CsuneTensmuf Bephi HocToiliimmic Hpeno6excneH 6ygeT,

Kpome 6oabHoro H B HyTH cyuiero. Tam )ice 6o rnaroneT, anie KTO HemouieH xx
ngeri warm B HHoe Hpemsi na conepum. OHme
ecm HJIH B nyTH o6peTaeTcH, TO
ice, KoTopme HOCTIITHCA He moryT, HaKopmnemiem exiHoro y6ororo nocT ga
licKynymT.

lipHxonHuly mecsiu Paia3any, npeg 'lemon: mama goima Honaraer cyirrau

HecKonLico upernsinaTeneil xxx Ha inacoilaruumc Onmvma cyailix B 1311THEllia ropax
H 6JI113 KOHCTaHTHHOLIOJIA Ha roapx Cmpandatca rnaronemmx (KoTopme Apes=
I4onne Ha3mBaxycn) mice Ha6.THO,LIalOT )()< Hosomecsitm. H XOTA 113 KaneHgaperi
H Ta6nmi acrpoHommiecnix conepuiemm 3HalOT riyHicT H meHyTy poxcHemisi nyHm
H mount 6bI OT ynoTpe6nemin H cmineTenbcrna pa3yma nepBI nem. H Sac HOBOmecnim Pama3wwea Ha3HameHoHaTH, HO noHexce Myxammenosa 3anose4b ecTb:
181

oBmicig. nyHy, 3aumail PaMa3aED) H OBIDK,Ikb nyHy H TB0pH BailpaMO, neab HOBOTO
Pama3atta He Ho3HeuiaeTcH, anie He Asa HRH TpH / oqHma yBH,11,51T nyHy poraTym.

IIpernsiHaTenri y6o (mime, ante He6o enema 6yrieT H B 3axownemni comma nyHy
yminsiT, Ha rioqToribix KOHAX Bcenjue Hemennemm HocriemaioT H K cynim KoHcTaH111110110.1113CKOMy HRH Agplialloriarrbacomy, cHpeqL, rne Tor4a cyirrau o6peTanici

6yAeT, ripmuenme, engH rnaroneT, AKO mepa, ripH 3axoxcneingt comma iiHnen
Honomecsitaie, Asa xe, petal Toro HonTnepaicgaionie cmukeTenbcTsyloT, AKO H OHH
Toxcne migenH. Cyjasi cmineTenbc-tho HX B apxHne 3amicyer H riposo3rnacHuicam
rionenenaer, na o6xongige ynHabi, BO3BeCTAT, AKO K yTpeauudi neHb IIOCT HmeTH
nozo6aeT. liono6Ho 6boaeT H B nein, upa3HHonaHmi Eazipama, qeco pang HHHexom
raKoHmil cnyziail riperniinaTeaa Ha nyTH gonxae ymemaunue, o HOJIMELa seem
HocTa mix Eatipama npHHecoula H rHe 6maH nionge Haynie H mnowe, ycnbauaii

HpH Asepex nposo3rnacium Honmouia, a6He HBeproma H3 ycr 6pauma H H3 pyx

noxcica H Tperieuvute co 6naroroBeHHem Pama3aa amnia H &mule B ceToBalillif HocTa, TOT Sac K Hecenmo H Hpa3ngosainno Eatipama ripHcTynaxy.

06pa3 nouleawi. nocT myxammenaHos Rime B Ronmecame, Rime B Kagecnie

6pameli cocroxTcH, Ho B onpeneneHHom spemeHH ripocTpaHcriie, H6o OT Hpemem
meAsdatcuda (o Hem)ice B npexinapm3meii pexom rnase), To ecm 3a HonTopa qaca
ripen poccHeTamiem OT scsiKoro 6pauma, nirr H cmememisi c CBOHMH xceHamH
Ho3nepxcaTcH H naxce no 3axoxcneHlui conHemoro nmiem H ricer Tena Hoc-maim
cTpaimme nocra Ha ce6e HocAT JIMIeMepCTBO. KTO 'Mani liCKyCeH eCTb, HeKOJIHKO

rnas Kypatioebtx Ho Bee AHH npiNllmIBaeT. CyTb )1ce Heabni, IDICe BM, Kypan B
24 qaca compinamT. CyTb H liable, mice cejsi, AenasI, XO,LtA H mexcny pa3roHopom
Hcerna mopmoqyT H HmeHa 6oxHe (KOJIHKO CyTb) 9HTaIOT HJIH o6pa3 II0KaAHHA
HellpeCTaHHO HOBTOpSHOT. CyTb IDICe HCITIHHO HOCTALLIeCA OT 3JIBIX H H3JIHIIIHHX
6eCe):( BbICTeperalOTCA H COTpeilleHlUI BCAKOMy OTHyCKaK)T H B3aHMHO OT ApyTHX
OTTIyilleHHA CBOHX TpeXOB T/OKOpHO DpOCAT, IHeAphle H H306111HAHle, o6aqe Tail -

Hb1e, y6orHm H B TeMHIMaX 3aKJI1O9eliffbIM HOXIOT /vIIIJIOCTLIHH H HHaA MHOMA

6JIaTO,IteAHHA H )106p0,EteTeJIH 06pa3bI 6paTHAM H COCe,a0M 110Ka3y1OT H TBONT.
X

anacrzio

xx 6onei

XXX CMOTPeRFARICKOB

XXXX ycmaxpRBaKyr

298

Fiindc5. muhammedanii au ani lunari, li se porunceste cu puterea

Curanului ca o lung, pe care o numesc Ramazan, s5. posteasca *. Dac5.

cineva nu va face asa, va cadea sub osinda cea vremelnica si cea vesnica.
Unuia ca acesta i se va turna cositor in gura daca va fi vazut si dovedit
prin martori vrednici de credint5., afara de cel bolnav sau care cal5.'toreste.

Cad tot acolo zice: Daca cineva este neputincios xx sau se afla la drum,
acelasi numar de zile sa-1 faca in alta vreme, iar cei ce nu vor posti sa-si rascumpere postul hranind un sarac" **.

Cind vine luna Ramazan, cu citeva zile inainte, sultanul pune citiva
observatori xxx pe muntii din Bitinia, care sint mai inalti decit Olimpul, si
in apropiere de Constantinopol pe muntii zisi Strandja (care mai inainte se
numeau Ioppe 656), pentru a observa xxxx lunile noi. ,Si cu toate ca dupa calen-

dar si tablitele astronomice cunosc perfect punctul 657 si minutul cind se

naste luna si ar putea sa insemne prima zi si ora lunii noi a Ramazanului
prin folosirea si marturia ratiunii, dar cum porunca lui Muhammed este:
Vezi luna, incepe Ramazanul" i Vezi luna si fa Bairamul", ziva noului
Ramazan nu se anunta daca doi sau trei / nu vor vedea cu ochii for cornul
lunii ***. Observatorii aceia, cind va fi cerul senin si vor vedea la apusul
soarelui luna, incalecind pe cai de posta se gr'abesc fara z5.1ava ysi venind la
judecatorul de Constantinopol sau Adrianopol, adica unde se va afla atunci
sultanul, unul spune ca ieri la apusul soarelui a vazut luna cea nou5., iar alti
doi, confirmind vorba aceluia, m5xturisesc ca au vazut -o si ei. Judecatorul
scrie marturia for la arhiv5.' si porunceste crainicilor ca, strabatind ulitele,
s anunte ca de miine dimineata se cuvine s se tin5. post. La fel se intimp1a
si in ziva praznuirii Bairamului. De aceea am vazut un caz cind observatorii,
zabovind mai mult pe tale, au adus vestea postului sau a Bairamului pe la

amiaza, si unde erau oamenii mincind si blind, auzind la usa pe crainic

strigind, au aruncat mincarea din gura si lingurile din miini $i cutremurin-

du-se cu evlavie au inceput Ramazanul, sau [invers], fiind intru raihnirea

postului, indata se apucau de veselie si de praznuirea Bairamului.
Modul postirii. Postul muhammedanilor consta nu in cantitatea, nici

in calitatea minc5.'rurilor, ci intr-o anumita durata de timp, adica sa se abtina

de la orice mincare, bautura si de la contact cu femeile lor, din momentul

temdjidului (despre care am vorbit in capitolul precedent) si pina la apusul
soarelui sa poarte pe fata si in atitudinea intregului corp fatarnicia inspaimintatoare a postului. Cine tie carte sa citeasca in fiecare zi citeva capitole
din Curan. Sint unii care parcurg tot Curanul in 24 de ore. Altii, sezind,
lucrind, umblind si printre alte vorbe bolmojesc mereu $i rostesc numele
lui Dumnezeu (cite sint) sau repeta necontenit formula de poc5.inta. Altii
postesc cu adevarat, se feresc de vorbe rele si de prisos, iarta greselile oricui
si isi cer cu smerenie iertarea pacatelor unul de la altul, dau milostenie cu darnicie si din belsug si mai ales in taina celor saraci si inchisi in temnite si
arata fratilor si vecinilor multe alte binefaceri si pilde de fapte bune.
x

forts

xx bolnav
xxx veghetori
xxxx zari

* Coran, II, 185.

** Coran, II, 184.
*** Coran, II, 185.

299

181

06pa3 pa3peuienwl nocma. Erna ace comHe K 3anaay npH5nmurren, Age3uube

TO ecrb IIeBAbi XpicamaficKHe, Binenme Ha 6auniao Hxpyr nepHn x 6auleHmax (xoropme
182

wepug5e Hann:mm.1) mutraroine cHeuni u3a1 (xoroporo o6pa3 B npe,npapainnert

mane notca3axom) BbICOICHM rumor rnacom. Biacnyiname oHm3 / u3a1, "tepee
Bony TpemH racyramamH H TpH)1C,H121 BO HM51 6oxale rnaronn npHemmor, HOTOM

BO yroneitHe wawnta 1:11110T enmo KTO xoaker. Torna allje Kr HmeeT Bony 6narocnoseHHylo OT pH3bI Myxammenoma (o Heibice B mane 0 mouiax Myxammedoebtx
pexoM) B npocrpaHHerumul cocyn Tpu HnmaeT xanicH, OT nero Beppor BCIO

'wily mann:Hy 6bITH.

HOMap. Ho HCIIHTIIH

BOHEZ,

mano CHeHaHH51 xx, exce u0map Haparkaror, yno-

Tpe6nsflor. Y Hemmow H y 6oraTeI3uaHx cocTourcn u0map mcpcao pM6, xeltan

HaaaHaemmx, cmoicHamx H Amami', y npocTeilumx ice H TOENar11111151 cpopTyfim

nioneia, gro-na6o mrorosnetto "'merit cnyturrcn. BicycHame we cHenaHHA u0map

pexoMoro, a6He Ha monwram BegepHme Hoccralor, xoropme IIO o6binalo 01111Mcanarcn computer:1HO yXCHHaTH H e.T111K0 KTO 60.1IbILLH 6pauntm EICHOHHHT

tipeao caoe, TOJIUKO 6onee 3acnyxarre.irbHo 6taTH Heppar. no plume HJIH IIIITH51
ica0e HdnHBJne Hila Ta6ax xypnuke, B warm:in( pa3roHopax HRH IIo Tpe6oHamo

3Bami31 xxx

H Bpemem B yripasneHHEt nOMOBMIX HIM Hy6J1111111b1X '<xxx

Ae.11 yripaxcHniorcH naxce no HpemeHil .F1MCU, TO eCTb HOIHHEIX momirs. Ha BOCKHHHalm mye3una, a6He BOCCTatOT BCC H HJIH B napoxHammail XXXXX 41e34ud
HJIH B Hfloe cyirraackcoe 6/cum 'flexile HJIH aine rocnoxifl Aomy imoryio neannb
Hmeer B Aomy cHoem (11 Coe 6o HO3BOReHO ecTb) uaswa3 mepaeu HapHHaembni THopzr
(KOJIHKONCe HOIC.TIOHOB LIHCJIOM COCTOHTCSI mepaeu B man 0 moilumeaxlismunixom).

Plimazu. 11e13HM cornacao H cnanocrHo, nage xxe H xynowecmeHHo cnoweHme

Hmithixxxxxx (mace unnaeu, TO ecrb 6owecraeHame Haply:km') B3aHMHO OT o6oesi

due34uda crpami Hocuesalor, Hmce K011,1a1OTC51 oinie mepaeu monirma, passe

HcflonHainuyen BpeMeHt1 6=3 Tpex Ilacos. Bo rpane ace roproHme namca, B xoropmx
x Armin' norpe6mn riponaloTcn, OTB0p5110TC51; max= swum 113 caxapa nenamme
KOH(1X/CTb1 Ha ynktflax H Ha adica.muunmx mopax, He3ne B03)KeHHIAM cyamm namnanam H cDoHapsim, nponasurcn. Orpolkm H 10H011.113, icynuo xxe H crapnla, Heno36pau-

Ho, nage xce 6eccrynao creicalown, Hecenninecn Hcntlecxx H HocKannalonke, aKH

6u 6bui nem Earipama. )KeHaM (Hxo sterna) if TOT2I.a B Hapon HcxonaTil Ho36paHeHo ecTb, mum no nonnorom MOJIHTB HRH non KuHm-au6o 6narorosefflin
o6pa3oM d3icamu noceaxam HMI H.3 HOW HCXONITH I103B0J151eTC51, xpome 6.nynoAciilmill H HHMX, xoTopme CBOHX JI1060BHHKOB Hmetoine, mHormicnbi mywecicoe
BOCHpHeM.THOT OACHHHe H c CBOHMH J11060BtIEIKaMil naxce no poccHeramin B cHoilx
183

noxoiex rtpe6mBa1or./ He pexco cnynHcn, Rico TaxoBble wan" OT icapayababnc

cTpaxcell I103HaELEIbI noHmatim H xcecroxo Haica3aHm 6bum.

CxoHtlame ace mepaeu monamm, lailiwno 13.= B ,HOM Ho3HpainaeTcn, MIK

IC ripmarHomy HJIH K ny6uiwmoMy OTX0HHT Awry ("Tara 6o He3Hpcicax H MINX
Henbmo)K, xoropme ornpaansnor Beam ny6nit3nme, onsep3rm cyrb H HcsucHe nena
ornpamniorcn). H TaK0 BCIO HOIgb motile H 'we 113 1:103BOReffabIX entnco XOTAT
51,Hyme C wexamH H C HanoxcHHHamx ilaxce no 'Tom', aIIie cHny ammo". mpaionke
H BeHepcxylo 6opb6y Taopsyne, npenposoznalor (enmcnm 6o coHoicyruleum nericTsa

x maws
xxx capou

XX 3asrpaica

xxxx HapojAmax
xx>coc lapaxoxicon
xx)oocx riecHE

300

Modul de dezlegare a postului. Iar cind se apropie soarele de apus, muezinii, cintaretii din djeamie, suindu-se in turn, in jurul parapetului x turnului
(numit erife) 658, aprinzind luminari, cinta cu glas inalt izanul (al carui mod
1-am aratat in capitolul precedent). Auzind acel/izan, ei iau mai intii trei inghitituri de apa i zicind de trei on In numele lui Dumnezeu" beau. dupa acea
de-si potolesc setea, care cit urea. Atunci, daca are cineva apa binecuvintata
de la haina lui Muhammed (despre ea am vorbit in capitolul Despre moa#ele
lui Muhammed) 659, toarna trei picaturi intr-un vas mai mare, de unde cred

182

ca toata apa e sfintita.

Iftar. Dupa ce au baut apa, iau ceva gustarexx, pe care o numesc iftar680. La
boieri i la cei bogati iftarul consta din icre de pete numit chefal, din smochine

i masline, iar la oamenii cei mai simpli i cu norocul mai subtire, ce se va

intimpla sa fie Out. Mincind din gustarea numita iftar se scoala indata pentru rugaciunea de seark pe care facind-o dupa obicei, se aaza sa cineze definitiv, i cine-i va umple pintecele cu mai multe mincari pe acela it cred
mai merituos. Dupa cina i dupa ce au baut cafe, fumind tutun se indeletnicesc in convorbiri cumpanite, dupa cum le cere rangulxxx i timpul, cu administrarea treburilor casnice sau publice xxxx ping la timpul iatsi, adica al
rugaciunilor de noapte. La glasul muezinului, indata se scoala toti i mergind la mezcidul parohial xxxxx sau la alta djeami sultaneasca, iar daca stapinul casei are multe slugi [raminind] in casa lui (i acest lucru este ingaduit),
fac namazul numit teravi (din ce numar de inchinaciuni consta teravi am
aratat in capitolul Despre rugeiciuni).
Maki. Cintaretul cinta armonios i dulce imnuri xxxxxx artistic compuse
(pe care le numesc illahi, adica dumnezeieti), alternativ de amindoua partile
tnezcidului i acele teravi nu se terming decit dupa implinirea a trei ceasuri.
In cetate se deschid toate pravaliile in care se vind alimente ; pe ulite, in
curtile djeamiilor se vind fel de fel de bomboane dulci acute din zahar, pretudindeni fiind aprinse candele i felinare. Baieti, $i tineri, laolalta cu batrinii,
se aduna fara nici o impiedicare, dar mai cu seamy fa'ra de ruine, veselindu-se
in tot felul i strigind de parca ar fi ziva Bairamului. Femeilor (ca tot-

deauna) le este i atunci oprit sa iasa in popor i nu li se ingaduie nici sub

pretextul rugaciunilor, nici sub vreun alt motiv evlavios sa viziteze djeamiile
sau sa iasa din cask afara de desfrinate i altele care avind amanti se imbraca
de multe on in haine barbateti i petrec cu amantii for in poftele for pins
cind se lumineaza. / Adeseori s-a intimplat ca astfel de femei an fost recunoscute de ga'rzile de paza, prinse i pedepsite aspru.
Terminindu-se rugaciunile teravi, fiecare se intoarce la casa lui sau se
duce la lucrul sau particular sau public (caci portile vizirului i ale altor boieri
care administreaza treburile publice sint deschise i toate institutiile functioneaza). Si astfel petrec toata noaptea i mincind din cele ingaduite cit poftesc
i se distreaza cu femeile i cu tiitoarele chiar i ping la singe daca au putere,
purtind razboiul Venerei (caci de cite on repeta actul impreunarii, de atitea
x balustradei
xx mincare
xxx slujba
xxxx obstesti
xxxxx local
XXXX>O< cintece

301

183

`totexcortwA rcencoxinrat ineVodurrg =AIMEE ELF19 (torAdaEr H no oa AnnEd11

AMOIAELLOc111-0.101tHEI3 AINOINE3 :drivddH atirv 09 `.1.01farEILI NO1411313011 atanA9 H
`010EHE011 OXIS INOXONO1f0h EHEOIf0II 11A0 IfILHEttlEd110 ea109:1fa1ana3 H 'flvxdefo
AlIew oroao 0.1.01A1HIld11301 If 0101 Cited A17090110 3 MIEHWIC a 01.0011 wea `orAdert
aVHELAVadn 09 'log oxis aLEIATH HEecadgo cniadito) a (HtmormAxotroo run& Hrnea

'cab

019H0 09/C 014111=0 OLI1Efl

FIN 03K OILIAMEEN 3C11 WICIA10.1. 15301.111.101114d11 x INHH H
011490111t011 XH
WICO WEN OHEOMIEH gsaa axcj
OIHEIHda100 100II 10 FILIMIHWY
axcEtl 01( HITIOH 09 IfM131f11XXON00 3 `111AIEHWIC OHM aratIg arnoternagodn a rewolf
rnasnrow H h.todu

oft

Vodu INamreiag000d 03K 'NE Ed0111011 VOth EH xmounwvarce xenmeg -adstr

maze 'tux rcnraau `enascettratu aL 4130 aHaorsooEcerro oxrerroodu oa MINEdI1 `101Ef13113 0.I.h
4102 OFIHWAIEHE H IfOrOdll NIIHEXCdOntOEI .to narrredg H ISTLLEhEH E.L001I -01E11kLaEll
011111EMIcHf3A Og,i endscesvatu NaLEXCdOMON I0 EHMEd9 a E0Eh isnanad.tA
0.13111 Nx1t
PIELLI4nOW 011101EVII3K0 mm nvdd)J .I.A.Lh HUH OlrEIAT HHO .1.011S1f93d.LOHA HIM OH -CH0d11
01111101r0Et '.101AILLOth(09
ONCE klEhEll ARIEtrI9 '6171E3 21999W V(VWVH XIIHROd1,19
(ELLHIMIAI HXELI mm a mirvasce JAM mat a xawoll' 014110 c.toremdaaoo axont -daEroo
amaHrrt ox AH3 .t1070X.1.0 Imo(' Rat crioa a 0191I0 VIIVEDPVVcr min mutt ott. eouh emrg
AIf011 01011H01 mem x 031E1 emoxprgo 11111dOELL oa aoEr vitvEvstroci 'bunt qtnon axc
orArnonsdualtacin trydnvg ta0ndvtorerruden mm otoodu on ayOndvExtradkr. 6naaNceaz

01 itioa gluon

`0C1311dV 031(0.1.h

i/h/OH "a95ndy

aOndv eataavaced atuedxa

onto a xertnat(9

WICEV

IAIOAXIM.1.0d1I

oft Ed.LS .1.01011490dII

`OHEVOIABAIEXSIAI

109 a I414X0H NO.L MOH .LHOINION

xaoa oagan .tarsdoEttord H ACIRHN I
tiPfdaLOX)
rtfagalf EtfOXVW o) 031CLIOH axcA (troartad .tavcdasto H OHM 0131 a Hot IMP=
11101101,11 0911If-01h 10 E.109 `11100d11301I 109 OH .I.Hdcadn emarnodn 'oda awodx
)(Aar' 'whim shadno att. OH 11100dLI EILL90120d0d11 H `ENLOTIfOLEVEIf90 WICK OHM -NH
axciiwox 'comet `.tkrow aaved IA119111101111E.Loku'odu 0101 Mitd H ILLHOOdll NEHO 01131f011
11 xads 111911.1dOIN3 Hang .torAdaa OH atrre ELtareaog H xi<IHH X11310dHIN trlfhAVOHO1EN9
Alifla

t8I

Ono

03K

0101

101AELL331101I :011H0 `NAEWID MIN

110170110011 ILLF19 (toretlxcdaEr.tit riedEr

R11400d11 H 1.130H `OHOHIOdIIEC ahrgo `.torAcexo OiB 231CaLlilin OHM 10E901tOLE 19H
ertior. Do wog `rartoodn ained truHolnAnto aoxacir owj 09 iortornedaEul AMR H

Each aodarox aoa trehiodn .to esog taxa NOH.LnaodEV zAdow

`ownargocardu 09 WIC0100 H 'El axe 'mutt trartg .iliegilion H E09 0.10XISOEI -NOWA
aim H M3 0.1091141f13 ISHHON9Odi.OLIA 10 xAd `JAH.ragcH oth EH Ammar. vaonvdefx oxen
:torelnedaarA Eriso1 axc Ho) %Tao a qtron `(a4Hdv OME 010101311E ric x -Ifeedu
0114HEHOH 141110H ISIIHOirar-toRrodu 1111114d11 1111114XCAIMM x 0103INON Ellt H omcrn H a
xx
woMAVAg 1Og a ITXCAh
01111101119 H 11.1.0d11 V 03KOHOH OEh H .L3IHALI 031CHOEI 0901I
EIFIX NEHO XrIn1101.1NELORITOd11 H NOHIMIELORL(OdLI xnm,Cwn eatorecdaEao INOIYON0011
OLLOIrgdOOLI `ILL149

1/41100 OJOS.

XH

Land E0dh 013a OISHO

11411:10H 'MLLE:NOW XISITHOV9 H XOHOOU X19111130.100X09

evggvj Evwvn `torelThcoaodnadu =mama HILIOH DrHAn twin xateredgo

a rnmarnodn ennatmato aoxads H R aatouatc' SHRISEXOLE

OXCEV

Olt

aOndv ono

(malt
grnou HHInonsdeattodu 911017 .LOIERPIEEH ayOndv enuota 01
mioi 1,1c101 OMIV 031C10 EHI19 113131ON A HE1tOIAINE3C/CIAI
11131b> C1511140179 HUH .1.0
EE OliCIE113 NH(113.1.00I XVI 150.1.0EnIldEH SZEIONOOHOEa `031C 03IN
H Eflfla OH
9100

wetly

11141101/LIA.130d11

H Ned litleH.111 annusg 00E LON 011ELOdll HEd.L3 XIIXONLI1tH11 OXN -EE

ITHIIIINC,c1f9 Linn
Now-MALE(

.to aroJAdV aharreff 111111H0141fEEd `Arelneoxgo 031CHE eltIOX Emma

Ica& axc Yaw ',rotor `.1.011f0JUILI oxi Nutty imooda wog

Imam oil

x NONEuliaLoora

)0( HaaBLIOtog

ZOE

on cred ca ei merita hard). Si aceasta pe fates, m5.'rturisind insui Curanul:

Dac5., zice, yeti posti i veti cunoWe ca oamenilor le sint de folos indreptarile m5xturiei yeti primi i Furcan, plata voastra, de aceea va daruiesc libertate sa fiti cu femeile voastre in post, caci a prev5.zut Dumnezeu ca v veti
taia imprejur (prin impreunare) sufletele voastre. Ace lea sint imbr5.carnintea voastra, iar voi a lor, de aceea lipiti-va de ele i le iubiti i ce v este
scris. Si faceti postul din zori pina in noapte, fara impreunare cu femeile,
pentru ca yeti fi petrecind in casele de rug5.ciuni" * etc.
Inainte de a se lumina de ziva cu o ora i jum5.tate, in turnurile djeatniilor, inuezinii sau cintaretii cinta cu adevarat foarte dulce temdjidul, adica
slavoslovia, care este semnul i hotarul infrinarii la mincare i al inceperii
postului zilei urmatoare. Auzind temdjidul se abtin de la mincare i, ateptind
ora rug5.ciunilor de dimineata, sau citesc Curanul, sau atipesc putin, sau,
daca voiesc, privegheaza. Iar cind a inceput ezanul, sabah namazi (rugaciunile de dimineata), se duc iar4i la djeamie sau le s'aviresc acasa, dupa care
se retrag sa doarma. In acele zile ale Ramazanului le este ingaduit sa doarma
pina aproape de ora amiezii. Aa s-au obinuit sa faces in toate zilele Ramazanului. Iar noaptea dinaintea Bairamului o numesc Arife, sau simplu pe
turcete Arife ghedjesi, adica Noaptea Arife 661. Sa explicam pe scurt ce se
intelege prin acest Arife.

Noaptea Arife. In aceasta noapte muhammedanii petrec in privegheri

pin5. dimineata i povestesc astfel pricina acestui lucru : Intr-un moment oarecare al acelei nopti (care spun ca este necunoscut) Dumnezeu deschide portile
tuturor cerurilor i cartea / Levhul mahfuz (despre care s-a vorbit deja) 662.

Iar dad cineva va cere in acel moment ceva de la Dumnezeu, el nu va

trece cu vederea cererea aceluia, afara de dou'a, lucruri, adica sa nu-i ceara
prorocie i stapinire, care nu pot fi date nimanui decit celor predestinati, de
aceea nu se cuvine a le cere i cred ca e p5.cat de moarte. Chiar sa ceara boga-

Ili i alte bunatati lurneti nu este oprit, insa spun ca nu se cade a

cere atunci nimic altceva decit iertarea pacatelor. Caci afirma ca acest lucru
e cauz5. i mijloc prin care i toate celelalte pot fi din belug d5Xuite, iar fara
de acestea i cele care au fost date vor pieri i vor fugi din miinile for f5xes
nici un spor i intrebuintare fericita; lucru pe care it afirma aa din textul
Curanului**: Si atunci (adica in noaptea Arife) daca vei merita x sa vii cu
curatia mintii la praznuirea noptii celei de mai inainte rinduit5., de orice rau
vei fi strain XX i acum i in veacul viitor" etc. Dar, fiindca ceasul i clipa in
care se deschid cerul i cartea aceea a celor de mai inainte rinduite i care vor
mai fi predestinate sint necunoscute, ei petrec toata noaptea aceea in rugaciuni, privegheri i cintari dumnezeieti pina la Sabah namazi, n5.d5.jduind
sa -i afle clipa aceea cerind iertarea pacatelor i f5.cind acte de poc5.inta.
Ziva Arife. Ziva care preceda aceasta noapte o numesc Arife ghiuni,
adic5. Ziva privegherii", care se cheama aa de la numele muntelui Aral (care
e aproape de Mecca i e socotit la muhammedani drept sfint) 683. Si basnesc
ca Adam i Eva, dupa calcarea poruncii fiind izgoniti din rai 664, au cutreierat
in preajma tarilor indiene trei sute de ani ca nite rataciti, despartiti departe
unul de altul i nu s-au putut vedea unul pe altul. Si dupa trei sute de ani
x to vei invrednici
xx neprimejduit
Coran, II, 187.
Cp. Coran, II, 142, 145, 154 156.

303

184

N9 ungonno On HIMMEL OlicHHE110dEr 3930 X111111E0103 a IficHISIA101130a 'N9 03111

Er
-SEW=
ItErE03 XH Nut' rouraliaamodu 1t) imarNao norm curfarAanraxiiN rerr X001I 113dEa1
-PUMA
q110r 011'.1 HO EV.101 EH XXd31 Nda1 CIYEdV
'100111E.L0d90 U311'0E1011 IAIK1c3IMKSII3 H IAIEHrociaLitu `YstElfalHE ALIfla 111331111d1I X
ArAzaa H ancowur rArety aoadarr EFIE011 'KO 033/1 0111ElfrEd OIX ETI 'axcene 01 9133
XHITIOIXELLOHEdI3 11 AXX3TAI KNFIHOELL3903 3 010903 FIFIOX HI3TAIII OH '131M9 INIOHOXIIC
aaravErarrarrora 'Am.'. 'Er 01AFHATOEH / 0903 I3IAIHFId11300 Anamt crib) og awrraNcomAr a
amraw /Cm onuncart'oJurrg H alArrors Karrirmairudu 'YEIHEIr/C1f9 014dOIOX H -a0Hr
'01011111311111KCH0d11 EIOX0d0d1I

Rum Jog

581

OINIIIIEh11Ic00 H 1101(01.001.12 '0.131TILI3Hr3If3011

OHO NHIHLCON '141101NIErV H 331C1101

Ern

10 EX113111

0.10313HEN310W (101111A1011d113011 H
EH Xd0.1 LITEdV `1.1110X301I
o
10111111f0113H
LE3HU11dn cii
3d3113$
'411I011 OXEHII -031HFI09
aNc/CrAz Cog
HamMdtroo 191133K EH Adoi 01/(110 HUTCH 0HOW0aOH '4103 EI1311 03K
MILKER 141103K KFILIOXVI Hrngxaw =ISOM H 0.101111r0 Ednag HIP19 OH '103K0141 OH
OMB OIX H 011141f09 I0J(dEr HO 41.0011 `OHEILLOd11 OhEll OXC 011911'0IMICA1f3E Ring

OISH

X1111411

a MM!411 ETAIEE'V

Nalla

11

'1131.0inT1110H

antrafnaloodir 'aoHtnott
Ericd1

X113

mummy,"

=roll

OxcaHou

03111LCOX

101EIE1f011

OHEr0IAINEXATA/ 'INIOXECE)1011 33Kg 1133K3IfrEH 'ILLIMISS11 0311111-0X H x11011-3 -.LOH

am uorarrgiclou og Isroxisoa nwitdice H aenhraw XF1d01.0X) a INTOEHr0 1A1011101A013dE11

IA10110HILLHRLOHON OrEdI 000173Incrif09 (113101X314h03 0031111f0I 0CII033KOHIA1 ?IELINIELf
CH Hd1,CH H EH 01111 IOIRIIDICSI H OXCEr ott 11HOW3d11 VerDiCe14raW NI1III3EJOH IOIEr011f903
031K 0.101141f0I1193d1011S H X1111 1131f0 01113311111f0X ratta IA131111311'311h3H gomuctgo -ow
lax g woffatta og Immo Harpop Haxdati ot, 000 12'rukquIr '113101E11131C0 a araiSdtt'
axc xxxodamdarrma xrtnwporce OH 011141101A1 OZ 000 'IC/0E1M 031E1 H H XHILL0d11
ou tf0.1xv9 9anwaxce
0A.XVff 4133 VOXOr .1101111031d311 10 KIIOLErE LINHHOUSIELOS o) 1A13h
H iburcrgEn a X1411H '01IPTIf09 E a 3C141111 anymarni aarra 011
03a 14H1011 IIIE9311Thal xx 'EMO)n.190 OXCHI-1 FINHH )70d IS3110 01A10dX 0.10HEIHIf0 xxx
a xraxdarr XH 141EIMICEI .Law '4133 }NEU 1131LEI30 cic3I1-0 ONdOIOX 011 0011 111110H EH
011E' reIHNIVIf OH IHHH0X0K03 'K31.01E1.30 aH moraort oa urcidara cunt' `nrairpica OH
WNEI011 IA1331f3 101/(1113H3XCIfOr 030 rcnteurnrarr !Hrmarroura awodx )teurnrarr xd.rSarr
oriVadmadu X14H1103KOIr0113Ed H 01A10dX XNHO 031(X11 a I/CdX0 113nrug ILLEI1DKII llEhP190
'911.31DET

1A130113

anam (arni4dcS

A.1151C3Vs13111111333001.110131Alil HIAIKHITIE9 '1111d3EIBVIEdX 01141110H HELM Iltd0111. `ONH3r(1113H

.1.0111H1Th03 09 EH rELLIAIElf H1.19EdOX HHHIE9 H 10 H31AIII X'HEIX(09 0031311 KWH 011radCH

nwadanur .roriCormaa H OXEI on 0011 13111011 10 an:idair axcEtt or'

0113 HHIO .rorwrarot'oda g crtnorr aNc
j Kate EH xaarrreg nwtrascp
mivEvwvd.
aH117j
axca) a3I0E11HdtH annvmpyrf0 10 HH3Y111 istrarvrfe oar." .1.01/c01111E11((OHHESICEE1 -71eVLE
111.33 l>>'130p `adartdaaysm Jodau (<<rpcmdarao EH xrcaurag 031(
WA-219111 71.9111/31119 0.1.)
HIAINH11331(011-3

aonnmny mvui

981

io aroxodartdauvia

aicruararao ioramcadgoca
ou XF1HdOILLOI3OrEd
X113 XISHWE3111.1rEH .1.01E.L33d11 ONHHOELL3r0d3OLI HH.I0 011E1H3dIAH1 03K H axcH a JAdxo
Harurg sr.A3 Katormarondu OXCEr ott wit / 'vrirvdtwg 033h Edllr a 141110H -raitadri
EH XFS11111E9 NrELHAIEIf NHH33K0113H amnS3 axcS -.warm
oricrnorad wvdtpg 01IIE Eg
OH 1/41133 OX11 a milnorAVarroou 41131t OHH01A1A30H W/X410,7 HIE110HrCEdLI 41a1goVou
o axuAraa rArahad a wen 0 xvxnuetvdu xmouveastewvxdw
KFLUIELD HIEDOD 1331E

x
xx

VIMITK 01011HER3dtt
4.10.18d1

XXX 010HhaVMMAI

170

ArnrolAdV

sroa

HH3WEN>) Pregicc 01A11401:1I

ut114If

(MEL

zic c5. 1-a rugat Adam pe Dumnezeu sa-1 invredniceasca sa-si vada solia ce

i-a fost daruita si sa-si aduca aminte ca i-a creat pentru a face din saminta
for pe Muhammed, cel mai frumoas dintre toate fapturile, cel mai mare dintre proroci i cel mai de pe urma dintre apostoli. Auzind Dumnezeu aceasta
rugaciune a lui Adam, in aceeasi zi, pe cind se afla in virful muntelui Araf,
a poruncit slujitorilor si calauzitorilor ingeri s-o aduca pe Eva la el si acolo
a cunoscut-o Adam pe ea pentru prima data. De aceea, daca cineva dintre
hadji, adica din cei ce fac pelerinaj la Mecca 665, nu va avea cu sine o femeie
proprie, i se poruncete prin lege sa-si is nevast5. / cu chirie (sint foarte multe
desfrinate in Mecca care petrec in aceasta binefacere si merit si care primesc
chiar hrana zilnica de la seicul meccan), iar cind se suie pe muntele Araf, in
amintirea lui Adam $i a Evei, indeplinesc lucrarea atribuita Venerei, astfel
nu-i este nimanui ingaduit sa se suie pe muntele acela fara o femeie prietena.
Iar pretul de inchiriere a unei astfel de femei nu poate fi mai mic de 0 mie
si unul de aspri, dar daca cineva ii daruieste mai mult, aceasta nu-i rau, ci
e socotit un lucru meritoriu.

185

Iluminatia de noapte. Am aratat city ostenea1a depun muhammedanii in

aceste nopti ale Ramazanului; se cuvine sa spunem si cit ulei x pierd in zadar.
In fiecare djeami i mezcid (de care numai in cetatea de scaun al lui Constantin 666 sint mai mult de 4 000) se aprinde o atit de mare multime de candele
pe dinauntru si pe dinafara i se pazesc nestinse pins la vremea temdjidului,
incit cantitatea de untdelemn consumata de ele abia mai poate fi cuprinsa de
socoteal'a. Caci numai in biserica Sfinta Sofia se aprind 40 000 de candele,
iar in alte djeamii imp5x5.testi sint nu mai putin de 20 000 ; la fel i in celelalte, dupa vakuful djeamiei 867.
V akuf. Vakuful este venitul bisericesc rinduit de catre ctitorul for (despre care lucru vei vedea la locul s5.u) 668 i s-au obisnuit sa iroseascaxx prisosul
de untdelemn la unele mai mult, iar la altele mai putin. Nu este voie a se aprinde

in biserici nici un alt fel de untdelemn afara de cel de olivexxx. Iar resturile
de untdelemn care ramin nearse in fundul candelelor dupa o noapte intreaga
nu se cuvine sa le aprinzi a doua zi, ci trebuie ca toate candelele sa fie umplute
Cu untdelemn nou. Afara de candelele din5.untru aezate preafrumos i afara
de acelea pe care au obiceiul sa be aprinda in jurul turnurilor, fac noaptea
lumini placute atirnind intre turnurile templului funii, compun din candele
corabii, turnuri si scriu un nume oarecare dintre denumirile lui Dumnezeu cu
litere frumos rinduite. $i continua astfel aceste iluminatii in toate noptile,
din ziva cea dintii ping la a paisprezecea a Ramazanului. Iar in noaptea zilei
a paisprezecea, pe turnurile djeamiei Suleimanie (numita astfel dupa numele
fondatorului) 669 scriu Padiqahum baklava (adic5.: Turta mea, imparate, e
de zah5x"), iar pe turnurile Sfintei Sofia 670, raspunzind parca altul din partea
imp5ratului, deseneaza: Diqinghe tas (adic5. O piatra pentru dintii tar) 671.
$i astfel, dupa aceste inscrip %ii provocatoare de bucurie, inceteaza luminile
intermediare, iar cele dinauntru si cele ce sint in jurul turnurilor continua
ping la ziva / Bairamului. De aceea in noaptea dinaintea Bairamului dac5.
vor vedea pe turnuri candele neaprinse este cunoscut ca in ziva urm5.toare
se cade fail de indoiala a sarbatori Bairamul. Despre el vom vorbi in capitolul
Despre sarbeitorile muhammedane 672.
X untdelemn
xx cheltuiasca
xxx ralsline

305

186

Inaea zuecmai
0 2Claaleb, TO ecm crpaHuBoBarme B Me lacy
T-lemegrasi peffilrakt myxammenaHcxofi KOBAHHASI ems eadascb, TO ems noma eii:He mecr CB51TbDC HIM crpaHermomaHHe B Mexxy. MecTa xce oHax, spice mime MHSIT 6131TH H ra nocemam 06S13y1OTC51 myxammenaHe, CyTI, 1151Tb, clipeqb

Mexxa, Menuaa, Hepycanlim, gamacx, CBATBSI Co4iui, spice ems B KOHCTBETH0000.11H. Temxce o xaKuoro 11X nepemomimx H ycramax, xorna, icalco H 110qT0 6mma1or

B xparue peqem.
XpaM MexicaHcludi OT crpaum Mexxe, raxo o6we Ha3BaHHbI13, ICOJH, Aaneqe

OT emponczmx, acHaniqempc H acppmcaHamx crpaH, noun-alum H cynepcmnwif

myxammenaHmcom npmnexcaumx OTCTOHT, 03 camoro 3emneHoro xpyra onHcaffax
H mar= reorpaciomecicHx, ,HOBOJILHO meuomo eels, qeco pajo 3,e He npennexurr
Ham, na o mecre H crpaHe, Ho o camom xpame H ero 3,4a11101 H npourraH.HH, spice
B Hacrommem mpemeHH B namsrrs ppm:1=yr, ppennoxcam.

3danue xpama MeKKailocoeo. ECM y6o OT mepb1 myxammenaH (linH sepylor

myxamme)aHe), six xpam melacaucKuil or camoro ABpaaMa co3naH 6LICTb (xorm

cepammcmx rocynapert H rypewuix cyaraHom a Ha image or cynraHa Cenlima,

Apancica HAmepHH popa6orureux, B pa3Hme BpemeHa mHoronpocrpamiernunti
y6pamie13iuMIB03ABH)Keli 6bicrb) H elite Ha TOM mecre, Lug nocpene craHy, marep
caoti nocrasneH Hmesuue (o Hem)Ke mHoxcaihuam pexom B rname 0 AepaaMe).
Kalcoxce ABpaaM coman Mexicam, ante nomecrmylor: erna ABpaaM no nose-

n em 6oxano Haman nenam xpaM, Bee ropm necrrmy xameimm nanoma H Kaman:le HemHAmmolo Hexoio CHH010 LIO,LI,BHXCHH 6bunne, camH ce6e no6pomonbHo
Ha crpoame npnnecoina. ,II,Hamon xce XOTAH raxomomy CB5LTOMy H seem gejlOBeKOM
6J1aTO,LkeTeRbHOMy neny npeumme COTB0pHTH, MHOMKAiral co6pamwecm H OT cambrx
137

rop crpomaxcneHHoe / xamemHe pacchmalue. Ho ABpaaM m3emum OT 00bIX rpH

xameHm xpenxo ynapHa nHamona H nporHau ero. Taxce cormopemly &Imply or
ABpaaMa xpama Haqepramno, icamem (mime, H3BeCTIa H MBA K crpoemno npfJuiliecTspoillasi, camH qpe3 ce6e B Reno ycrpoemaxycm. Ho HHoe 6onbulee cumpHcx npensime, H6o no panrog H mmoroTpyAHort pa6oTe yemoTpen ABpaaM, SIXO
3Aainse Ellucamice npemocxonur mo3pacra qe.uomeqecxoro, qeco panH ocxop6m3cm
mum, npunexcHo monsune 6ora, na 61.1 ceiy any noco6HrH H3BOJIH.H. Bor ice
no even eMy, na HH mano mennx, noxpom 3naimm cormopHr. ABpaaM 6oxuleii HOBHHy51C51 3anoBe,aH, noxphui. no KOTOpOTO comepmeHHH, cram xpama nomany 113

3eMJIH, aim ,peso mo3pacraioum, mocxoxcnaxy. H raxo neim or ,He, mHoxcaumcm

B cosepineHeTso H B mepHyso OCHOBaHH5IM npunHiiHylo BbICOTy npliunoma. H
raxo mynecHo comepineHo awn:, MexicaHcxoro xpama Reno.
no oxomaium y6o Rena, aca3y1or, sum ABpaaM maune mo xpam H ynmurrenbHoro pang, 6.uaronem3x ero H3yMHBCSI, ppocHn OT 6ora, na KTO-01160 B TOM xpame

mongrmm ripanHer xo 6ory, yeammaH 6yner H OT myx axiclix H apa(pausx cso6o)THTcsi. Bor ice He npecnyma monemix ABpaaMOBa.

liponee xpam Hurt Rico= Hume ecrb, H3Hyrpu y6o xxprraqHmil, 03 rule
ice xameHma. cDopma ero ecrb mermepo6ommam, TOJIHKOr0 npocrpaHarma, suco
15 000 qenomex H 6o.irmue mmemarn nomecrayercm. CBO,H mmeer on:wpm:di, sucoxce

IIO not o6mo ero munHm rumeimme myp6e, TO ems norpe6a.rnpria cynraHacHe
H HIMIX Benimow B KoHcraHrmionone H B norm rpanex H mecrex. Ilocpem mmeer
xay3, TO eCis e3epo HRH BOA co6paHHe. K crpaHe mexcay BOCTOKOM H nonynxem
cymerf, B03,4BmiceH Hmeer Kamm. (muepa6, TO ecrb (maim HapHuaemmi) qepHoro
306

Capitolul al pselea

Despre hadj, adica pelerinajul la Mecca

A patra conditie a religiei muhammedane este hadj-u1673, adica vizitarea locurilor sfinte sau pelerinajul la Mecca. Iar locurile pe care le socotesc ca
sint sfinte si pe care muhammedanii se obliga sa le viziteze sint cinci, adica
Mecca, Medina, Ierusalimul, Damascul si Sfinta Sofia, care este in Constantinopol. De aceea vom arata pe scurt despre ceremoniile $i rinduielile fiecareia,
cum si pentru ce se fac.
Templul meccan din tara Mekke 674, numit asa indeobste, desi se afla
departe de Wile europene, asiatice si africane care traiesc in cultul si superstitia muhammedan'a, este destul de cunoscut din descrierea globului parnintesc si din tablitele geografice, de aceea n-avem in vedere sa vorbim aici despre loc si tara, ci vom expune cele ce ne vor veni in minte in prezent despre
templul insusi si despre cladirea si cultul lui.

cladirea templului meccan. Face parte din credinta muhammedanilor

(sau cred muhammedanii) ca templul meccan e zidit de insusi Avraam (deli
a fost inaltat, mult largit si impodobit in diferite timpuri de domnitorii sara-

zini, de sultanii turcilor, dar mai cu seama de sultanul Selim, cuceritorul

Imperiului Arab), si Inca pe locul unde iii avea infipt cortul sau in mijlocul
taberei (despre care am spus mai multe in capitolul Despre Avraam) 675.
Iar despre felul cum a zidit Avraam Mecca povestesc astfel: Cind dupa

porunca lui Dumnezeu a inceput Avraam sa zideasca templul, toti muntii

au dat zeciuiala de piatra, si pietrele, fiind miscate de o putere nevazut5., singure au venit la cladire. Diavolul insa, vrind sa puna piedica unui lucru atit
de sfint si binefac5.tor pentru toti oamenii, a risipit de mai multe on pietrele
adunate si ingramadite de muntii / insisi. Atunci Avraam, luind dintre acelea
trei pietre, 1-a lovit tare pe diavol si 1-a alungat. Si cind a facut Avraam planul templului, pietrele acelea, varul si celelalte necesare c15.dirii se aranjau
in lucrare singure, de la sine. Dar a aparut o alta mare piedica, pentru ca dupa
lucru indelungat si foarte obositor a observat Avraam ca zidirea nu depaseste
statura unui om. De aceea, mihnindu-se in suflet, 1-a rugat staruitor pe Dumnezeu sa binevoiasca a-i da ajutor la acest necaz. Si Dumnezeu i-a poruncit
ca fara nici o zabava sa faca acoperisul cladirii. Avraam, supunindu-se poruncii lui Dumnezeu, a facut acoperisul. Dupa savirsirea acestui lucru, zidurile
templului au iesit cu incetul din pamint crescind ca un porn. Si astfel, sporind
din zi in zi, au ajuns la desavirsire si la o inaltime potrivita si corespunzatoare
temeliilor. Asa a fost savirsira in chip miraculos lucrarea templului meccan.
Dupa terminarea lucrarii, spun ca Avraam a intrat in templu si uimindu-se de minunatia lui a cerut de la Dumnezeu ca oricine va face in acest
templu rugaciuni catre Dumnezeu sa fie auzit si sa fie slobozit de muncile
iadului si ale Arafului. Iar Dumnezeu n-a trecut cu vederea ruga lui Avraam.
Mai departe, templul acela, asa cum este astazi, pe dinanuntni e de
caramida, iar pe dinafara de piatra. Forma lui este un patrulater, de o asemenea marime, se zice, incit poate cuprinde 15 000 de oameni si mai mult 676.
Bolta este deschisa, dupa cum vedem ca sint acute turbele 677, adica mausoleele sultanilor si ale altor boieri in Constantinopol si in alte cetati si locuri.
Tn mijloc are un hauz, adica lac sau adunare de ape 678. Spre partea ce se afla
intre rasarit si miazazi are ridicata o piatra numita mihrab (adica altar) de
307

187

axon xogclaa o xnaolyad 1111H3INEX viounadanj x kaainuArmaN allf109Q1111d11

lung annladil osoi. `axoth cniadno andoxox 10 rdosindu x inta'Xirou `a.ordnca
oirewan
oingoVon 3a4nran xmaaoxclan pdaino IOEHAI3I4E1 H NaLOEEEFICEH Wadva
'pagan

OLL

01 4130
ANOHO

881

OOKHOHEd9COEI

mm

'Iliruaolidu 433a

`30HH311"011E0113H OHEC kirOdEH OH %Lau 4133 X OldEllf0

won 011113$11011000 isaLOURNEVII '29101 -areundn

13I4H0

anarrax axc ovniduirjag Nott) `(an,Excog dapernaktraumag YsIOVD) VIII4.1.1013 -14j

ydwa0 tuatiaNce audgc09 nun annar nun davndu x (and H '111.0d11 131,IViED dx par
%Nal= `advnaw 01 %13D naning 3 ONC3CEIEI I4HEI3H EHONOdEl trintrorAr `.1.01E1113fICOEI ..Laawa
ma 010.E `na'nd (ma xonroduas cloaa aAdx mcninac a 41At1733 aiirrixaadau 13113Teced
4133 14.LEINIIIIX 11 10 OJOINCIJI131 rialcala / Ignagoirah Hxg xx31TH403 H 0130X3H -00XSI7
010H 010X3314LLOILIENI 010043 X 1:1311101AELLO1OELL003 3930 9911.)/ (1111111E9) -311911E111
ISOIOIEX 11 TA1011H3S1011301E1f9 INITIOINIEEdgli x AWOL 1SHHEEIOELLOHEdI3 H MR31113001:I
kroarAr KaLoredligoo

intaocly 023 `01331A1 00dOIOX a '&0E13 011 NOEL 14170.1 vinaoa worgandxon
H aoiaamudx/c sO uHal.1110 eioanacla aodoxox ounaladxon xonsodioic
pauxdug `odondah nwrisrdaidaw H 1A1191111 voila& 1AlaimanEx H 010X31JILIHd(1)

apinaatto

010.1.09Ed '30HH3IIId3113H3dII EVJOHH Atnalf00011) aHo klIaLI113 (ALIOXII3dicI

N310E1013 30H0 10 11dEn ISI91.11"0130E1 'ffunall anonn xo vwvwn nnuan 01) 4133
Lo VE13111033d1I ISNIEJ09 `nnandv lox og `naun'aago OH `11VIIIA3 OXCHH 'HEX OH
`wywn ahadno damoadu mai non IrsaLaunndan mantra OIAD101. OHOlf041E011 (IMMO
H OIHEIE)I q11103131tH3d0I1 INHOE13 1,13IIH3EGIMICH 1311313HEXXOW

wedx 'HII4dXEH -HdLI

Anlinag Svioaon `Savaradxon aodrin a xannmodxop 010.E nwadx `aaLaultonrgoo
andoxox ElrEd `I4H3141 3011113H3I0OH W 30WEELIII11311311 IOLCEEX3 H1149 31A12031011M131
AHE1f3

3nraaodxo3
oyanh '9anxceva 14 11330 ROX3HVYCLOIIIIV malouvq4 OH3lfall'adLIO '4133
0ll ispa FIVI tt 000 ICHII101AELL31rEd10 IISI30011 AxxaTAI only nit ma 01f311h
0111(011

313

flattonr

3,311THIH ILLEET903

`.1.3)7A9

wall xn g

I3XELL3H3XCIf0V HEIHAO NIFIHH3ELL3903 IN1311113EMMICH

H 3011113113cIS 01[311h 'HIHEI1f0113H

EV
3133

NCOXII1f01

xadl =maw aolundngoo unmago I013WH mio nuodOoauivw -ado

:111faLli1.h a `31f0110HILLHEIOHON a `ocinemra a '3X3EIATEV 111111101/CELLOOra EH -HEI3HON

Iflf011011111 Eat' KISH `xolawn lunt'a Eadh `adow axuAln nOToxRdu a 'clauxua ingcloin

on `namiac nnnnslloa a HOEYslEr( g Incom vtanowvcr 10gELL3Haxarott gat BonLacingoo

a `xonysrarf Otis taWoaoduadn loom 'racoon a Dula& airoon vrirvcluvg 'gnat clikr
axxow Ionavandupoa xaugonou 'pm on uannsndx alainz rim& RIAI4H3IC aMKOdll
xothoor nevdovg 01) %MO 0.1011-Ell (CIAlEcitrea a Axxow `manondu Et a mall prevdnvg
0da1 0Vdkr `I/V9difX 01 41.30
aurn 'WE a asTen p xvxnueEvdu (xn
0101rENI EH

BHhHSE IISEIOELL03 PIELLd3XC

o)

IA.Tah -11EXCOHIN

'vuneayir EH 4.LALI 3)IXE3(111 IOIE11139011 `AHHIrnAl 331C01 oIEIIWdEH S nauapaN

adda9andlir 01) 41.33 E1111173N 1119HH3a133X09 wennadno (NOM:HMO H atualinean

slam

oaloaholo `oaortmAnArexAN
cniadmo Vadn> `ISED103110d0d11 ORES KHO
mdoJoR 1 `31IIEEHIII3dJ011 WltEfiamuaH S31313N W.LIgg 014IEJ 101ESSEhOII
H xoraciagoir gods aolralAwstaxAw area gm( Etulgocid On SH nnanax oiondomedw
`retraaothoic 1,114mucdxo wortoao `ISEHHanodxou xcloao axc areoEro oaaxcoirou ama

`ngail

KLOX TIMER

681

`onunron xxxvtumidend renclah ovioxad sidc,3 oat rmnugus. `31411dOINIEdIA1

IfEswdlt WIC win XEJOH 19BH30dI2X xo amain EH 1 Roan HdII

WILL `3REILI

x rEacudgo
xx ao 'Wog
xxx orarxd-eg

80

ER1112'3

OREILI

culoare neagra, despre care cred ca a fost adusa lui Muhammed din pietrele
raiului de catre Gabriel. Partea anterioara a acestuia, adica cea care dinspre
pridvor cauta spre miaza'zi, iese mult in afara, asemenea altarelor noastre
bisericeti, i se numete harem, interzis" sau neingaduit", pentru ca

poporului nu-i este ingaduit sa se apropie de acel altar. Intreaga casa se

numete in chip propriu Keabe, iar mai descriptiv Beitullah (Casa lui Dumnezeu"), Beitulmukkades (Casa sfinta"), Sifetul djennet (Chipul, sau fata,
sau modelulx raiului") i altele 879. Insui templul are apte menare, adica

apte turnuri, pe care cintaretii anunta timpurile de rugaciune. Iata de ce

spun ei ca globul pamintesc a fost mai intii imparatit in apte climate i
din fiecare climat/oamenii sint atra0 parca de sus xx de o putere spiritual5.
magnetics spre Keabe (turnul) ce le corespunde i sint adunati de binecu-

188

de vizitare.
Acoperisul lui. Locul din bolts este acoperit in fiecare an cu o perdea
noua impodobita de sultanul turc, perdea facuta din catifea neagra impestritata cu margaritare i alte pietre scumpe i cu lucratura.' de Frigia 680.
Uneori (cind sultanul turc ingaduie aceasta) perdeaua este trimisa de imparatul Indiei R'asaritene, uneori de imamul Iemeni (adica de presbiterul Arabiei
celei bogate, ca'ci cel ce sta'pinete acolo nu se numete sultan, nici han, ci
vintarea lui Avraam spre acel loc de pelerinaj

imam, adica presbiter sau pops) 681. 0 singura data i-a fost ingaduit i
imparatului Persiei sa acopere templul de la Mecca pe cheltuiala sa. Cind
e trimisa o noua perdea, cea veche se pastreaza in vistieriile acelui templu,
de aceea spun Ca vistieria de la Mecca e nepretuita i incalculabil5..

Numcirul hadjiilor. Este hotarit ca din intregul Imperiu Aliotman sa

calatoreasca in fiecare an la Mecca 14 000 de pelerini. Daca acest numar
nu se completeaza, sultanul trebuie sa adune pe cheltuiala proprie atitia

oameni sa'raci i sa completeze numarul stabilit.

Drumul lor. In trei locuri au obiceiul sa se adune aceti mateofroni,

aceti cinstitori ai deertaciunii 682, la Constantinopol, Cairo 683 ,si Damasc.
Cei care vin din Constantinopol au doua drumuri: unul pe mare, prin care
yin la Cairo, altul pe uscat, care duce la Damasc. In luna Ramazanului trebuie
sa se adune toti la Damasc, unde petrec luna de post, iar a treia zi dupa Bairam pornesc la drum spre Mecca. Cu cel putin trei zile inainte de Kiuciuk
Bairam (adica de Micul Bairam) 684 ei trebuie sa ajunga la Mecca, pentru
ca in ziva de Bairamul Mic sa faca pe muntele Araf kurbanul, adica jertfele
de miei (despre care lucru vezi mai multe in capitolul Despre scirbeitorile
lor)

686.

Medina. Pe drum, viziteaza mai intii Medina, pe care o numesc Medenei

Muneverre (adica Medina cea luminata de dumnezeiasca stralucire")

si Medinetul Nebi (adica cetatea Profetului") 688, pentru ca aceasta a fost

patria Profetului, dei istoricii notri, greind, socotesc ca e Mecca. Acolo

adora i saruta mormintul lui Muhammed. Gropnita lui e facuta din piatra
de marmura, acoprita cu o bolts rotunda, iar pe deasupra boltii e pus un v5.1
negru zis undu/ataxxx687./Si are doua tablite de marmura aezate una la cap
i alta la picioare. Pe una din ele, cea de la cap, este scris culitere arabe:
x pilda
xx de Dumnezeu
xxx de catifea

309

189

011113 OHEOHLIKH

slog ukumouudu

:mamma

H33

c1.133

gods .goInoAmbiw H

KIOX OXCODEIM .10 X3E101f3b. 3)211E1 tradi. '0.10 ayego 031113d31 .1.01E11)1Cd3ELLA H -HOINIA33H
Off 1.01Ad3g 013 H 3H1c111 giman.QH H ou oulgolIou EHUaaEg x Euag 'H.LECIP193c111
IADDH11(0)1 0)1( IA13M13110101V1f9 1101 013 nXdi ILLE11111011 ao.LaAcago Voduu -danAo
`1119:11011111113 .I.0 11031.LtdX `H.L33001 OX01 017 11.111)1(01111d11 3H `11301H31190 4If01011111

01190VA

,11.314IACEdIcHE '.1.3XCOINICOg

KIOX 1r.TITI33011 'Ax)131/NI 81411314111 1,11()K311.0 lis13dtH)

09 OH c1.1.31f 4.1.33 OELL3dEVA30.1 30H0 H )C191111E1/011 aullatraEduli ISSIE.130 auRatriaoou
gutd .1331N1 'X11.111E13 NM. ahairuIi .10 Ed.LH3X 11.10E1fg aaouo (aourmArs.o g AH111(31/1

cldt1-1

H.11)13H '14.1131317113d3LI

'3111113d11 3111 010311411311 1311311' AKINA3 KE111390 AX:1131111tIN0111A.13d1.3

HIM) UV 0)IE.1. wahad

AmlourfaLhoutradu (xx anufaut'daoic 'ffuoodu 'eV Igg 11111f0g01e1f9 KLEVO)101.1 Aw3

oiraL aomoahododu xnam. 09A OHIE H gH9011f0d90d3 'UM 'OH HIM OXIS 3H anusainui
oah AIAI3 '111ECEX011 HIM 0)1K OMKIHAI EX360IC3h ,11f0.1 01011113)Kg1c9 EIM0.1.301r3111111113d
'14.1.1.19 :3h3d V)) 09A 0E3.1 00X33h0d0d11 H 1111101AI 013 3N.LKUO ILLECE)1011 'LION ILL
3)K ()XVI 14111311(1017 HIAM3 '1103h0 IIX3d1 111111111EhaL H 1A1311H3d9 HIIHONVE09 -1131M3If30
MUTH 11.1.3d EH 30H0 INI1HH3g103)K09 1A1314H1113 MOB:RAMO cldV1-1 1113E11.0:g 11VrE
'331(09 Ett g 9110HI .11131,1011 X143 XH3133150g XPLHM3d1 03h0 `KOAMH1f 01,13101. Ett 010H11113

'0013 iralrug 111f 3)K HIM '11H 3111d0.1311 3H I3A0.13311011

A111c13141/c ArL.1.0 '013 /C17311141313N "Z .1.0 Ull'OdEll X 0111.11113(11130g

113010.100t1'A 11.101714g 01f31.

HE.LIcA0 THCOga

0.10X3dEH '1119IIHECIECOg 1133h3d.10 '11.1.1111d11 '1111OIBILI OXIS 1531Md3KOH

allsliduooa 0 AxxoN H :SfulUaiN H 33HhAL-01.10.1U1f9 `3H11 `shad 530131ItH

E1f01.03d11
SLATE

OROV3IALIAIEXAysl Org1,19011'90 H 'rec11.1 3)1COVH VI1114170X

'14.1.P19 ETt 30.115g3 01f3.1.

KWH

H OXUS. EH clIKEE311' `aolasookl

am& auLauduooa mudauwa 'mama asudda auaaraudu Am,13 Aw30a3 `ADAXdON
0.13

wahur `Adio 3)K3H

Eff If0.133d1.1 0133g P.10113 '0A111111

91i3dH3 auomott KR173011 AMNON g 91f01.10MIIHELOTION 131111.1.EdgEOEI

(114/001/eddl

nuidu

0.133 1111113110.10.1"e1f9 2111g PI9 0.131 `xad OXK 19113g0ll'Oh

'315110 OI9HH31f012'03d113H .101111N3Hd1100g '11.100HVAd.L 'OHM OXIS 311 IMIII3d1011 `119

HULLO `3cumouodaa XHX331111.LL,H3g H
aviodx og osoxodurn auariac 'ADiuds, 3)KH

Io

uxousre)/ toiaiccaiodu Io EX3ULNIUtt 3)KEle 011' 11113N 19

H .10 mmitaw
3)K 017 0111131X3IN (Mg d& 1)I r.133181 '31,110A11 OPM=311 H 3191111.0gE39
%LAO 'ELAu tarnmood Xad mm HOXIMh01311 '4.1.00H OOah Ita'-ed on on ONION -WM
`3aDioauxudcpu

061

wati.

Ott

NEI / H 3011f01119101111113 31111101ACVLc H 1E3EIC x 01M131a1gdUgH -UE10E1133111

01A93d.101.1 EH XIDP11.10X33H 'X310311 1A131111.1.39030113 aOlfaLlfA3 63aprnada -00

'IAMMOIEK
ISEH

0111111:13Mred.1.30d11P1113dOELL FIEK13.131131 11 'Icit1ll1111.1.30.1

113.1.EhAII3 'FIV)KOIC 0)1111f0X3H Igttog soiaedugoo 311TV 3)K

3111g 31111N3WW1390H

'.1.3VA9 03g putatudu

alinuc000u `s.orearigadu urtsouu maudAg JAraTmtrruatr `vadioa aoa womoou -non
'113.1.01M1 KLOX pulatrataduo aliCo 14.1aL `1111our rtt XuE Awai. *.i.olAstootnowou i.oLccraD
`og oxx icnr '31911=311 HXE '3FIX3d01A119111fOg I() tram EH oi.oaw (mural, toibaliate

MIA

`loreasqg (Nth' EILI01111 .1.1X0X0011 OD' AxclOg xxxEMBEIXHITMEhOOPIK H 1114110113

'.1.01EgrIdX011 033h lidad 1311)11131I )13E1011'3h ialarao.Loskidu
agao 30H01700 so 11)KOX '1.11,1HH3d011.103 3)K013 010)7011 'ElliFIKOHVII 17ou woxoldg -daa
l'appKorug '.1.3AE11911d1I 11 0.10d0.10X NMI HO 'N1133 XEI, H .1.0X3 013 kg')KAH 'Imam{ g
cf1f0.1 INOHIJOH H 113111111114)1 anumhisdoi clidow Ancmc .1u,KroJA H WHO :1'31CAHMit
.1.3AK.L33M0Y40113 'Irg.L1fA3 aNai amairog Z 000 Isre1130110170ff 3 XH '110)1HHSItVhUE1 -0)1
apodol nmv9maya .1.01USFICEH 3 itiAufmoiAalaurtho ErolYaro H araauaaou alaucl
H 1430H0dH

PIT

HIALFME111311 '111NIEVOII 31,1H0

x vorehnotrx aluvag
xx AXHINICITIMH
xxx 1103111H1141

OlE

Acesta este mormintul lui Muhammed. Si dei nimeni dintre oameni nu

i-a vazut corpul, ei afirma cu tarie i cred f5.ra de indoiala ca el este i acum
nestricat i ca a ramas alb ca bumbacul x. Iar cu cita evlavie este obligat
sa venereze poporul cel superstitios acel corp al lui cititorul va putea lesne

intelege dintr-o poveste scurta pe care nu ma voi lenevi sa o adaug aici.

Un imparat oarecare al Persiei, vrind sa viziteze Mecca, schimbindu-si
hainele (caci imparatilor nu li se cuvine sa-i paraseasca imparatia i cirmuirea

poporului lor pentru a vizita locurile sfinte, departindu-se aa de mult de

centrul stapinirii lor), a venit la Medina, unde, promitind o mare suma de

bani,seicului ce pazea (sau, ca sa zicem aa, celui mai marexx), 1-a rugat foarte
st5xuitor sa binevoiasca sad arate corpul Profetului. eicul , dei era iubitor
de argint, totui fie ca n-avea ce sa arate, fie ca socotea ca omul era nevrednic

de o vedere atit de fericita, a zis: iti pot arata corpul Profetului i moatele
lui sfinte, dar cum poti to indrazni cu aceti ochi, care izvorasc pa' cate
i orbiti de tina faradelegilor, sa priveti la cele luminate de stralucire dumne-

zeiasca?" Imparatul a raspuns: Sa dea Dumnezeu ca in acel moment sa

ma lipsesc cu totul de aceti ochi pacatoi, numai sa ma invrednicesc o data
sa -i vad corpul". Daca a vazut sau nu istoricul nu povestete.

Sultanul Baiazid, cind a murit tatal sau, Mehemmed al II-lea 688,

fiMd chemat de popor sa primeasca tronul de imparat, a refuzat sa vina,
zicind ca i-a pus in gind un drum la Mecca i Medina, i nadajduiesc
a zis sa fiu mai fericit daca voi saruta sfintul trup al lui Muhammed i
daca voi terge cu fata pulberea pe care au calcat picioarele lui decit s'a ma
sui pe tronul lumii intregi". Si aa, incredintind conducerea fiului sau Korkud, a aminat cu noua luni preluarea imperiului, adica pina cind, vizitind
Mecca, s-a intors la Constantinopol.

Greutatea drumului. Daca ar spune cineva ca oamenii aceia intimpina

pentru aceast5. evlavie greutati de neinvins socotesc ca n-ar grei, caci,
afara de oseaua larga de pe uscat care se intinde din tarile europene, asiatice i africane pina la Damasc, de la Damasc pin5.1a Medina i de la Medina
pina la Mecca, pe tot drumul sint locuri pustii, nisipoase i cai fara de apa.

Hanuri, riuri sau izvoare nu sint. De aceea, plutind ca pe mare, aa i/

acetia au nevoie de ace care sa le arate polu1689 i de stele spre a se orienta

in mers. In citeva locuri, cu ajutorul sultanilor turci, au fost facute cistern

i hanuri mari, unde, daca se intimpla ploi imbelugate, se aduna ceva
apa. Dar de este seceta, toate ramin goale i uscate; uneori, cind sufla

vinturi de furtuna, toate sint napadite cu nisip, dei acolo sint oameni
ca sa dea ajutor in cazul unui astfel de rau. Caci spun ca valurile de nisip

se mica precum valurile marii i sint mutate din loc in loc in aa fel, incit
uneori suie pina la virful celor mai inalti palmierixxx i cu undele lor de nisip
ii acopera. De aceea fiecare om ii pregatete un vas cu apa facut din piele,
pe care, umplindu-1 cu apa, it leaga sub burta camilei, din care atit el, cit
i dobitocul lui au nevoie sa-i potoleasca setea in acea mare atit de dogoritoare i clocotinda de fierbinteala. Si pentru aceste nevoi vine in ajutor
sultanul, care poruncete ca mai mult de 2 000 de caratori de apa cu capetenia lor, numita sakkabqi9 sa-i urmeze pe cal5.tori. Aceia poarta apa pe
x vata
xx cApeteniei
xxx finici

311

190

Anil Ell XET(01119dar a XIIIWIII09 XE30110V011 III30H H 11119 tdahaa aTt.I -ongo
ciimaatn 'imam 1120E1 011
Air IcIVOE1 .tonfirolatrd N Hai ortn maionsuaugmdu atm
H09Ed 10 X14)1011EdE 110VOCIEH `OPIIAL1130HEH `OrId0.10)1 OHM OH LCINHHCIHOOH ot 000
011 ISOEI rind VOLI I1IOHOW14 14HPIL001.1111A1 addifa) (fFIVIOSIOE 10 EHE.LIfX3
`X14.1.01f0E
cadh vaicerqdnwa 01) caoa mumicarmium `xmtnoiAaLoiredio miadoi.ox HUH 10 cloutr
0.10NOHEI1fX3 `maLoatran'adno HIM EITIEII `H143101111310EINEV 01.h 0.10Eh `.1.0Ear19 X -VI
IfOsIOX agx(Auo (K3.LalfIfElOHE13011 mimairmuduon ljehrergo `ICHOINI4 FI1da.101431 -310EdII0I1
1.01ISH 111tH NE903 XIcIadaW 14 OMIT X1c1I311113H 11010E114X PIHHhaEadaYsI a OFIHO -31sIa
09/C

0114HEd9 H INZIDKAdO EH XIIII `..tore1IVIIEH IN9Ed..1 H .LOIEGH9/C

OVIE H 14140 FITICIIINI `..LA-VX9 OH IONCOTAI `14.1IcI9 Et' 03191f03100H 10 XHIMK09/( 3131101fah
H OF1d0.1.031 ISIIHME14111EE OH HEOEI .1.010u A EM1111411ThEli XHITIOIAELL3HEdI3 INIFIRLEHE
'.1.01E111 EV.1011H 0)1C 010HEIK

OH

0100)1011 `EDKOPIcI1faa 10 1.33107MK 11 OJOHIf3E

HIAIPIHhHIfEgd
`IcIHHahXdVic 011V09 1/CH9111011
xmumat. ontred oxa H OCII3OhHHahAIN IS31.11HIAI A XMH
axaminfol, xmlYAcli. H xmaintrog .IIM7o311du ox AMITHhOIOH OIIcH1tH9OEHOdll `AviantAxat.
HINEHV 10 MINN' `AINIOTTIMSO.L310 OXCalg W0EWaJ `.LCHETIFIEll HUH OHX01f3
119V `14rdElirdE at. cfloa Wog vsiacwoE
JOHOV W01t31411

141111

ISOHE

ISHX0VH
ahugo) cridainio

INO141101111A-LOEE

11 111\11c1HH

(nuag ou

mad"

167

xnnhourapi WdElirdE `.1.1SE101f3OH3Ea

3114H110.10H ItlitN1314 / tionareumi
'ma `mdmiy oioddup KlgmiEH.IH a (mincumiu ml/ OH .inulia munition
010 `14FIHFIO)Kdaa01.1 imam' mown `mtnAxtrat. attoacmodu o) wah a aEremi p aktrvvrlov
OWA '(533had 10 ISO3 Igl70a OH113E10101E1f9 1011111 11 ISOIOIEWICEIDCOdU H 0141E.L Rdi
Him' HIEEIF190d11 NEhIc190 '10131A114 3tIHD WEI V43 `IesIHEICHEGIc190d11 IS3IOE111c13011 10
V.71CeD2d/ittra 311111.1.330 x ra7lartI AIAIONOHMDINAI H ISOIOEV011 rCvva `ZILL0011CH Oxls -HEdI3
iniinogas.a IglindflOHHrnardrtc X OS1 of 14TELVDt mmolnuidu Hp on Atromi
.LO) mclaimmt

Ncoxinfar. tI11HVAIf9

3>ICX14) .101AELL3HONCIf0V

010HOTI `14.LISEH EV Cadh OP:111E10H 3 141/sacIHO

EI)EdV ISJOIAIE0E1 14II1dEVOIE1f91.0 11 rcoao -att)IC00

KIII1O1f 0 'Ina% 03111 ISERLEHdLIOJE1f9 1110311Hd11 H 1413E1)1(011 (ISIIHaMOHHdLI H )1(03111110.1.
`MOddt/55 01 4130 JXIf0 Kira ISHHOITIHhO EIOINIOV H TIIIIIuL30S `XH El4 O)KXHH OVMCIIH)1
11.114EIVOLI

AWEVV H

Oaaa

EH

adaI

10 VH141(011001 '0.100110 AIN0d010)1 111143KAIf3 `.1.011X9 HINEa -110)1C1t0V

'.1.0AELI.3 EH aHdIg 09 10 E)11411h0.10H watwaE a 4ldc1.1 `1001111%.10cLVOLI a IlIcadailIah gnat'
oa redi Axxaw axcm) 011c1If0a0V IFIHHEd.1.30dII `4103 131.0X 14 OH .1.33ma4 taterdio
H01111 09H1I-1.1031M1 `1411tIE)114EPHIdOCI) a01.01ISII3Hh3 '09 =ONE `ICH1CE313 CH1t9 0 000
(1131.111X iisVoxa H 31113E1 Oa 01AHHEE10.10-DC H 01-11H3hEHEEH 0900 Adaidmax untroxxo
mmuoic linudinaoou VI,VVCIX '020NOHMIXdpir rah' HHV CEIEI `arnaXiixoTtio a
Inuacit. 4E01 aoa rqdnOvatfmr oxr.i) Og isaloimaricum `mmtnotAinoiredia OVNCOC11.1 ONCEtt
OH 1531K11010101.1 XIAIEdX AI1i0)1311E)DIOW H adoi (clyedv o mintAtion ox Aivdx
gaaLoredligoo att'a aaadau nadu otainrAo aminotActiocnraiattmao 140a3 EIA1c1OHLI
HIIVO

HOI0110E

ed31CediCeice)
HON(

03IK
HlfH
XHOE13
`101ISIIEEP190
011101EMICdOELLA
HUH
XI4HH
ONIRL
EMISEH
axa
AtIEIOVEO
trnonamdu

(OPIIIHOhOd

otogoo

09

OIXIEVOITIOCIII gmoH ISHHaIIIIANOE103 3 010113)IC OH `IfOIN14

111.11H0 oa NrilLISED ivmdx aotraisavexAIN OH `ouou OhE1.1 ONC Xad.I 14FIILLdOI1I3
XHH
.10 31E1 EMEhEE H IcIHP33
'OSO.LOKHOINEI
X14d0.1.0)1 X140111 a -E114110.1.0d113

H AINOI00110X H 14P1dOION

131911c1IfaL 11l01 `a.amtrattoduo atta

XF111h14119/C11 I4YVoE.LHU .1.01Ear19

trnittrodon

axotramoh a HIcIHHOITIdati00

10

..LAVIIHdI1 `i3ECIEOEI CH

a 1,11.011IEd.IISHHOhAEH
`153.1.01EVIO OF11114 x maim ivegioaxcotrAx `isaLonsuweinticlu 1414MHENC01111 axc xat.
M//d6D0 `.1.01Ea1,39 (Thad113 14..1A1f0 'xinotAEumirclaa o ONCXHH amlga '1110XICHISIA1011
110V0X0V

ONCXHH OF11114

.9a0dH '1411'20 H INIOHOINH dapaH 0.1.)ndmardzo gZoa

DIME E 4E109011t H ammatrainmoa EINEVV H
HIf OVUM utatoo 1130 1,E)13E101fOh
C Ig

Naga

OtIOHIc10)) (<<EXAV `153.101EEINEEH

IgHaV31C0d

gib ONCOS)

`1414...1E119

Etta

camile in vase mari si spre sears, acolo unde au de gind s petreaca noaptea,

impart tuturor cite putina apa. La acest necaz se mai adauga si tilhariile
din partea popoarelor arabe, care, clack' nu primesc in fiecare an de la sultan
prin emirhadj (capetenia celor ce calatoresc, care sau este numita din curtea
sultanului, sau e pus la o astfel de slujba pasa din Damasc, lucru ce se face
adesea) 691 cei 40 000 de galbeni pe care obisnuiesc sa-i pretinda sub numele
de milostenie (numita surre) 692, golesc cisternele sau arunca in ele ciini
morti si alte mortaciuni de jivine necurate, iar uneori se napustesc cu razboi
deschis si cu arme asupra lor, jefuiesc si omoara. Dar chiar dac'a acestia
ar fi pasnici, nu se poate ca unii din oamenii cei mai saraci si care nu au ocrotire din partea capeteniei pelerinilor printr-un numar insemnat de bani sau
prin ocrotirea vreunui domnitor s nu moara de sete si de arsita prea mar e
sau sa nu piar'a rau apasati de alte neputinte de tot felul (deli moartea aces tora e socotita la ei egala cu mucenicia). Dupa atitea osteneli si necazuri ,
ajung la izvorul bogat curgator care e la trei zile departare de Mecca, p e
care it numesc Zemzem, sau mai complet Abi Zemzem, adica Apa Zemzem"693.

Izvorul Zemzem. Basnesc ei ca acest izvor 1-a facut pruncul Ismail/

pe cind era parasit (de mama sa Agar, izgonita de Sarra in pustie) ca sa
nu-i vada pieirea, scormonind cu picioarele in nisip (despre care lucru s-a

vorbit deja la capitolul Despre Avraam) 694. Din aceasta apa beau cu evlavie
si se racoresc si acolo au obiceiul sa petreaca trei zile. Cind petrec ei acolo

asa, este trimis de catre emirhadj un vestitor la eicul meccan si i se da de

veste ca pelerinii au ajuns sanatosi i nevatarnati la apa Zemzem. Acela,
dupa numarul oaspetilor, trimite tot atitea desfrinate (pe care trebuie sa le
inchirieze cu pret, ca prin ispravile lor de noapte cu ele pe muntele Araf
sa poata multumi lui Adam si Evei, sa aduca acelora ca drama poftele lor
si sa-si jertfeasca prinoasele) si acelasi numar de farrq, adica de slugi, pentru
curatirea caselor si a hanurilor lor, fiecare trebuind sa primeasc5. de la stapinul caruia ii va sluji cite un galben. Iar a doua zi de dimineata pornind
la drum de la izvorul Zemzem, a patra zi 695 intra in Mecca (oral destul de intins
si care, desi nu are imprejmuire sau alts fortificatie, numar5., dupa cum spun,
aproape 30 000 de locuinte) si fiecare se duce la casa ce-i este pregatita si
rinduita.

Rinduiala vizitcirii templului de la Mecca. Odihnindu-se astfel doua zile,

a treia zi toti musafirii (astfel se numesc calatorii inainte de a se inchina in

templul de la Mecca si pe muntele Araf)696 pe la amiaza se aduna la templu,
unde cei ce-si verifica actele (zise hadjdjed) 697 declara mai intii in fata judecatorului ca si-au adus cu ei femeile proprii sau ca si-au inchiriat acolo allele
(celui v5.'duv sau holtei si care in noaptea precedents n-a avut impreunare
cu femeie nu i se cuvine s5. intre in templul sfint al lui Muhammed, acest
lucru fiind socotit pacat de moarte). Si daca acelea au z'amislit si au nascut
copii, eicul ii da la casa de ingrijire a orfanilor, unde sint ingrijiti din veniturile

publice ping ce vor ajunge la maturitate. Dintre ei unii se dau la invatatura

de carte, altii se pun la mestesuguri, iar cei mai multi dintre ei devin farra,,
adica slugi ale calatorilor" ; despre ei am pomenit mai sus.
Nefes ogli. Ei poarta numele de Nefes ogullari (adica fiii duhului")
pentru ca sint nascuti intru dragostea si poftele lui Adam si Evei. (Bunule
Dumnezeu, oare in desert ai zidit pe om?) 698
313

191

Tadascu o6uadicatomcR. CHM OT cyrim HCT513aIIHMM 6bIBLIIHM, noBeneBaeTcB

ga Bee ogexcg CBOFIX "la= go Hara 113BIIeKyTC5i, TOKMO OKOJIO Hbrpox x H CpaMBLIX
192

ygoB / 110.TIOTOM 6enbnvi cxapegcTsa rena ,r(a othmicyT.

Enxymap. Twice Bcsix, IlMynjHrr BHIITH BO xpaM, B3emneT B pylcit Tpa xambncH,

Hmice axons{ B 'carmine, Ha Bepx maim" ce6e xxibicno nosepraeT. Ha3bn3a

3yloT, sixo cHe mops{ nonpaxcaloT Aspaamy H
ace xambncH OFIbIe Enxymap.
6ecos nporomnoT. llo crix Bce genape xpama yrnbr H xameHb BeILITKIIii Ha Hemxce
oca3poTcH CTOIMI MyXaMMegOBbI Boo6pa)KeHHM 6bITH, JI063a10T.

Tapem. Twice lc Tapemy (TO eCTb onTapio 3anpeinemiomy) nplicrynabille, mpe3

xene3mile pemeraH 'camel'', H3 par' npHHecemibiii ornsigaioT (o Hem)ICe H mine

peqecB). Ho Tom opAHHapHbre comopme MOJIHTBM H B 0,7:(e)K,E(bI CBOSI DaKH o6nexartecsi, B CBOH OTX0,45IT xBapTepbr.

Ha zopy Apa0 eo3xodRm. Bo BTopEart germ, cHpeqb Tpemsi AxsIMH npexge

AHSI Manozo Eaapama, co6HpaioTcB Bce cTpaHcmyrounni H B3emme c co6olo Haemawe xceirbr CB051, c Berm lo nomnolo K rope Apar') mecrByloT, Bce neume, KHrDKAO
HecyLug c C06010 ma Ha xcepTsy, me TpH AHx H HOLM B HenpecTaHHom HJIOTCKOM

Jno6ocTpacTull oBHI3 c CBOHMA, OSHA )Ice c HaemHbarH xenamli npenpoBogmune

H B 6J1113 CyHjerl pege zycnb H a6decm coTBopme, no npamepy 6y3yurero imamJannaxx BepyloT, BKO OT BCAKOTO npocTHTenbHoro H cmepTHoro rpexa CB060)K,EPIOTC51

H OT cnymasi exce Bnpegb corpemaTH co6monamTcm.

Aznyee 3aKanahom. Taxo oinwrinnue B oHom noToge Bce acsepma H 6e33aKOHII51 H Hasepx ropm Apa0 B3bITH Hmyige, nepBee arHg0i3 3axanaloT, m51CO
mce Bocnegyiourum HM y6ornM pa3gamT. 0 CHX oimax Bepylor, AKO B neHb cyga
Bep6nionamm COTBOp$ITCSI, Ha invoice mix (myxamrvienalle) 9pe3 orHeHHyto pexy
Apa0 no mocry Cblpam npeHTH HmeroT s pai3 (o nem 3pH Bbnue B matte 0 Apag5e).
Twice Ha BMCOTy ropm Bownegme, nepBee ;pa noicaoHa Tamo TBopsiT B namKrb
trot B 3acnyry gio6BH Agama H EBBM, mice no H3IllaHlta H3 pas" nepBoe Ha OHOil
rope npyr npyra y3peara H ecTecTBeHHoro coscncynneHmi cnacTb Bomumemne,
o6ugui yTexm npmacriumbr 6buna, coo6inax B3aHmHo o6inam H3BoneHHem or
o6oio cTpaHy &Tiaras' (moice npexcge He Begsay), cHpeqb EBBa y6o game csoemy
mpiceBH UBCT nercrBa (xoTopoe BO nepBbrx y myxammegaH pas' qTliTeneil npa3gHyeTcB) a off Eine qanoporm rinorioHocHe H ymHoNcemisi pona nenoseqecxoro opy,g1151 H KaHOFIM COO6IIIIUI, 6e3 KOTOpbIX ynoTpe6neimB moice rpeugraic KTO 6bn3aeT,

Hmice npaBegmix.

'

EpamuR 6bumuom. CoTnopme cHgeBoe npaoTgy Bo3gariime o6bucHoBeHHbre

BO ,HEIH, Tam-Ace coneparatoT MOJIHTBM H B3aHMHO o6bemniourecB,
193

6paTCTBO COBO-

KyllHOTO crpaHarBoBaHmi ripen 6oroM 3acmgeTenbc-myroT / H 06ematoT npyr npyra

coxpaHATH H 110111TaTH H orrone pice HOBbIM Haulm-mem eadorcu, TO eCTb COBepMHBUIHri cTpaHerBoBanme HmeHyroTcm, xoTopoe HairmeHoname Lace AO cmepTH
HmetoT. Taxo mire icro npexcge nocememin Mem' npoCTO HmeHoBarnecsi Mycma0a,
nocne crpaHcntoBamm B Meicxy Ha3bIBaTHC5L H IIHCaTHCA o6bliIal3 HmeeT zadoicu

HRH c npanoxceimem apTmcyna: En zadoscu Mycma0a, cage H 0 npoTinix.

EcTb H HHOe cxa3aHHe, notrro ropa oHan Apa0 Tax cnamia H cBsiTa y MyxammegaH HmeeTcB. Erna ropm Aecsrniabi xamemix csoero, sixoxce pexom, Ha co3Hnamie xpama mexicaHcxoro nocnaina, C1151 ropa Apart' Hettegomo ximm cnyqaem
x ncrieK

xx uypraTopm

314

Hadjiii se dezbracci. Cind acestia sint cercetati de judecator, se porunceste

ca toti sa-si dezbrace hainele ping la piele, numai in jurul salelor x si al

madularului de rusine sa 4'nfasoare/scirboseniile trupului cu o pinza alba.
Elhumar. Fiecare din cei ce intra in templu is in miini trei pietre,
pe care, dupa ce a intrat, le arunca peste cap. *i se numesc pietrele acelea
Elhumar 899. Spun ea facind aceasta ei urmeaza lui Avraam si alunga dracii.
Dupa acestea saruta toate cele patru colturi si piatra cea mare, pe care se
spune ca se vad intiparite talpile lui Muhammed.
Harem. ,Si apropiindu-se de Harem (adica de altarul interzis) privesc

192

prin gratiile de fier piatra adusa din rai (despre care s-a spus si in alt loc) 700.
Apoi f5.cind rugaciunile obisnuite si imbracindu-si iarasi hainele, pleaca la
gazdele lor.
Se suie pe muntele Araf. A doua zi, adica cu trei zile inainte de ziva Bairamului Mic, se aduna toti calatorii si luindu-si cu sine femeile inchiriate
merg cu mare pompa spre muntele Araf, toti pe jos, fiecare ducind cu sine
berbecul spre jertfa. Acolo, petrecind trei zile si nopti intr-o continua desfatare trupeasca, unii cu nevestele lor, altii cu cele inchiriate, si facind guslul
i abdestul in riul ce se afla aproape, dupa exemplul curatitorului [foc]xx viitor,
cred ca se elibereaza de once pacat de iertat sau de moarte si se pazesc sa nu
mai greseasca dup'5. aceea.

Junghie mieii. Astfel, curatindu-si in acel piriu toate spurcaciunile

si faradelegile si trebuind sa suie pe virful muntelui Araf, mai intii junghie

miei si dau carnea saracilor care ii urmeaza. Despre acesti berbeci ei cred
ca in ziva Judecatii se vor face camile si ca pe ele (muhammedanii) vor trece

in rai peste riul de foc Araf pe podul Sirat (despre care lucru vezi mai sus in
capitolul Despre Araf) 701. *i suindu-se pe virful muntelui fac mai intii doua
inchin'aciuni spre amintirea sau spre a merita dragostea lui Adam si a Evei,
care dupa izgonirea din rai s-au vazut pentru prima data pe muntele acela
si avind pla'cerea impreunarii firesti s-au facut partasi mingiierii comune,
comunicindu-si unul altuia prin consimtamint comun cele bune ale fiecarei

parti (pe care mai inainte nu le cunosteau), adica Eva dindu-i barbatului

sau floarea fecioriei (care se sarbatoreste cea dintii la muhammedanii cinstitori

ai raiului), iar el transmitindu-i Evei saminta fecunditatii, mijloacele si regulile

inmultirii neamului omenesc, de a caror intrebuintare nici pacatosul, nici

dreptul nu se poate lipsi.
Devin frati. Facind acest omagiu stramosului, tot acolo savirsesc
rugaciunile cele obisnuite din zi si imbratisindu-se unul pe altul se declara
frati in fata lui Dumnezeu pentru ca au calatorit impreunalsi promit sa se
pa'zeasca si sa se respecte unul pe altul, si de atunci se numesc cu un nume
nou hadji, adica cel care a facut calatoria", care denumire o pastreaz'a pins
la moarte. Asa, daca cineva inainte de vizitarea Meccai se numeste simplu
Mustafa, dupa calatoria la Mecca obisnuieste sa se iscaleasca Hadji sau, cu
adaugirea articolului: el-hadji Mustafa ; tot asa si altii.
Exista Inca o povestire de ce muntele Araf e socotit la muhammedani
asa de slavit i sfint. Cind muntii au trimis la zidirea templului meccan zeciuie-

lile din pietrele lor, precum am spus, muntele acesta Araf nu se stie de ce
x rinichilor
xx pu rgatoriu

315

193

tHEXd3Irg

0111101/%1EX

0000

Off KW0c1f1 00H90d,LOLIOJElf9 3X0d90110c111 H.LEIf3011

',cif& BrI3 OH90d.L0110H 0)1(/C 030111.1400 0c10.1 311.1.301110H 0000

oxcidoi orrretuarinio oxcoi muday Hada `Arrikiviru `iroiroHou r OH migdoxo H
aucuxou '0100W 0)1C0VX 0111911
dosr 11)0cir 0133 oIhicodu) og ou-ou ohotrulf
'01110010 141Tlic3 0 traoxaii 11141tHlf 1401TIPIEFIOUTIY (0H0c1.1.3 60h0d Elf AHFLLIS00TC 01000
1S3XXIT012H0)13

rum

01,101. .LIDIC01101.1
0111131101A1

impicoirvidu OX

0.13T1101,C0.L3HEd10

11

0140 `1411-10d 0)11S 011E0E0110H H OHH3ELL01.10170H

A1`A)0101

0)0,1 011 X33 0d0.1 14014.1141f011011 .1.0)K3d90113d11

H OH .114d0(1103 6030 WICK 01firlil "V10X0d

911113MDC190ff '10/031CeV2 1\11911110Md0ff03 3)K

vvvurrnigg H NII43

1A100ff `INIKIEHOY10d011

OHElicX0H11:173 H a woHntro L0 NCH `Hol.oranrdacoa

EX 0)13E1A10):( 0)1( OV)Kifini0)1 Off 1430003 X111910 '00.1.0011-0001I H 0143 09X 4.133
1,4011011171 res.od-ett osoxowed vOnda11-1 `oxc
'aicev2 a OXIAI0H 0014.1.001303
0.L (1.1.33 0)11411911-0htHOffd011 010H0 010)10HUVOIVAIUXANI Uff.1.30h0d0C111 H Vuo.Loodu 0.10

wicrtt or. .examret 000 lixtifui

agi/

`E)114111.03W0H OH OIAM0H3Vs1 4.1.001111 H.101N14 6.11SHINI OXIS X 11)1141f0.U0)1

ff113 ogX o vsioadou H viornuomonou 1c Ni
HuVonvsir

30d0.1.11 0.1.03W H 4I0Oh

HIM 0100130)1C0a>>
axciC

INI1

-EU
kTT

'oloxovsaid

ou agyH nucclatto natinvaly adda9anifil <<KEIr.L0fID)

0011H0c1E0 `(<<EFIlltrOW 0 3)1C143H a 304111011drfindII

Vs1014F1K113

'Isoahad

'ArtrvaddaH 011.104 01.33W 00HH01110030 H K14110H011-X011 0011130.1.00V 031.0014111

`Ondamopdy shodsio rse.LisErD .xruaso jred <Tr(1nfEro urroXdayr isiox
mom If111101701NIArexAvi H OH 1.11.L03011 tinawadvj g5ndam oxri.) .toirtaidgH wrdx
(rnprovourroAdom K3111.01111010111.0)KOW H Hilcig `twiceve ohugo amt ix xatrrox -doaoo
1101ll 'RUT 11310311030 H Hao Isltdx ILIFL103011 610A0.1.3H0X1fOre 0)10H14 031,1911,13d0H
micevary ming oerCH al) (Liao mitifam cog 0.10.Lliff3 (mArturroXclaH
4./.32

tvvdx vuodanj IIHNomurroAdoll `vsirdx oa KincroXdopi HHurifoxiidu

0111J0001 / mr}n000u !rrnoxrigo OH oTrana og Rlid031.011 o xlixolAiHd xrdoirdoum

H 0)10 OHIEd)10.10HIA1 ItEdi H IniEdx 410HOIA101f03 HoxdoEroduo H,Lorig nnusi vadx ROI
RIOHOIA1011-00 W11)101431M111410c1011 11-01703 'HMO 1100
H/190110U0 60.10)1OH1)IXON

V003 .1.001A111 VT.Lodotao

Elf011' AFIR14.1.31400 60.10Ht1ScICTI 01100 1101I1100I4INCII VH0141111.1344

01031111f311 OIL s10)11111-011 1 OHILLHEIOHON 11311.00HOOE0i1 H HOHEd.1.30d1130d
Ild.LXHE[
0X01121111 6.100W14 0W0d)1 `FIHOIAIP)1 0)1C0.10 .1150011-30H0E9 tirlIS3110 HIPT9 H cog K1131030

0)1K HPIHO c11101A1E)1 4130

o aiodoi.ox -wrx/CIN
HO AVOIATIAIEXAW 11011EH 11719 `111.0E100.10)7011-300 OH
VOIAIINVXXIAT 1101111}1c1001 vsioiroxivexdu 1419HHOlfiraLOEH 91104:1140) ONIS 109 01f0i1011 If `1C1101.
0101/a3 .1.01(0ff00 EH 09011 E OH 14 (91131AIM1 "6170001.10 :01f0.10111 dtf)j LC xadvgefw
'eV
0.0 4.103 `130.10)) 60 (q0H110)KElf9 031(W31. `.i.ogdoci oxis ("MIAMI 1JOI H OH1011 EH 0XIA10.1.
1.110.1.3 0.13014I H 000 Hidnoretn000u vsredx 11'011 01011 .}iffoxodu oxcrti'doxoH

Ndoulfou 1.1.00.1.3 itHAvexp 60X

Iron onsiox EH ogoli 11.1.P10 H

on

Etnien'oxodu Von 0.13H ISTI0H IftHtrOdOrelf9

H0.>:

litH 010000.1 013003

`13141111S314ff

'0110)K

oxamilm

'co
Iogex

X Hada cmovirx
`111clYsIOKiruadmIrou 0110 IS0a0VMCX H

tIlltEdII0H

)4111A3

Itoiru owdoucH 000h `Hrted tr. Avsioo AEC

oolindcH 1/401fEEFIthl011 1%11411.1011 iremdmidil ooRgottS
`HoludoaS tar 019xdomedvi muirolo Von inkHogo Holusrammraraoria Hvourfodu
HiNruiC umHausartou oisrgo) Huomuux Hourolo xo.r. Hviopsirx orzi (.1.0100001/' H -roiroxc
141A11911 Hivexi.ornod imam)! `011114I7Ed.10 'eV OH OMEN 4.100dIFIX 11 60.130P1 ,4tX)110
EH NMI

1A101A100

.r..kumAroiroofc H

OX II OMEN

0.10014I 1,11911H01110HOVOH

trt

6.1.1131111

rirAgel:P

ovirrociA "xortAg

kou.oH OX RITIOff 000 SO MAXIt 60.100)10H 011N WOE Hoff:aim/WV x -HeIrovesrexiChi

&vox onutravdcog OH viaog Iszatirdao 60.101110X0Inadri oxua :xo}sgcudii cHoinityx !fox
1311011Edl. 41130 lirmlogocloaxah a c111111.17I EH `acirl.Lah a Amid= oxc EH xi& H.Lxuir
ffruinva rialox ,Laram *I HOMO azournrog rpredx ijormotairou 011aio 011110.L -00
91C

intimplare a fost oprit si nu s-a ingrijit sa-si trimita pietrele la vremea potrivita. $i astfel, cind s-a ispravit lucrarea, cind nu mai era nevoie de ele, muntele isi plingea cu amar nenorocul. Vazindu-1 Avraam plingind, i-a poruncit
sa nu se necajeasca si aratindu-i locul unde se afla acum muntele Aral (caci
mai inainte era foarte departe, aflindu-se intr-un oarecare tinut indepartat
din India) i-a spus sa-si puna zeciuiala acolo. $i a adaugat si aceasta ca nu
va fi nici de folos, nici de ajutor rugaciunea celui ce calatoreste la Mecca,

data nu se va ingriji s5. se roage pe acest munte si nu va face toate cele

pe care le-am spus mai sus.

intoarcerea hadjiilor. Dupe ce au fost savirsite si toate aceste ceremonii,
toti hadjiii se intorc ping la Damasc impreuna si cu o singura caravans, iar
de la Damasc se ingaduie fiecaruia sa plece intru ale sale. Aceasta este deci

Keabe i hadji in care cred ei ca sint cuprinse cheile imparatiei raiului. $i

ei socotesc ca eriful, adica cea mai mare capetenie a prorociei muhammedane
si loctiitorul tronului lui, are o putere nu mai mica decit 702 papa de la Roma

asupra catolicilor. Acestea despre cel dintii si cel mai respectat loc la
muhammedani.
Locul si cinstea a doua dup5.' Keabe it define Medine-i Muneverre (Luminoasa" sau Medina cea luminata de stralucirea dumnezeiasca"). Despre
ea s-a spus deja in cele precedente 708.

Ierusalimul. Al treilea loc sfintit si vrednic de inchinare e socotit si

este Kudwrif, adica Sfinta sfintelor", Cetatea sfinta" Ierusalim 704. Dace
vreun muhammedan nu ar vizita Haronein serif (astfel numesc ei templul
din Ierusalim) 706 el poate sa se numeasca si sa fie hadji, insa tine vrea s fie

desavirsit trebuie sa viziteze si acest templu, caci altfel s-ar numi Elhadji
bila Kuds, adica hadji fara Sfintul Ierusalim" 7C6.
Templul Hieron 707. Cei care yin la Ierusalim s-au obisnuit sa viziteze

cu evlavie templul. / Necunoscind istoria despre imparatii Romei si ca cetatea

i templul lui Solomon au fost de multe on d'arimate, ei socotesc ca templul
acela a fost zidit de catre imparatul iudeu Solomon 708. Acest templu, ca si
cel de la Mecca, are bolta deschisa, de o executie foarte frumoas5., pentru ca
a fost reinnoit si largit pe cheltuiala lui Iustinian cel Mare, dupa marele Con-

stantin. Inauntru n-are nimic in afara de piatra despre care basnesc ei ca

atirna si ca sta in aer fara nici un sprijin. Ei spun ca acea piatra este cea de
pe care, atunci cind Muhammed voia sa se suie la cer, a vrut si ea sa-1 urmeze,

dar Muhammed, povatuit de Gabriel arhanghelul (pentru ca Dumnezeu i-a

poruncit aceluia ca numai pe el sa-1 ridice la cer, nu si piatra), a poruncit
zicind: Dur is mubarek (adica Staff, fericito" !) 709. De aceea ei cred ca piatra

sta si acum in acel loc si toti care viziteaza templul trec pe sub ea. Dar mai
spun ca odata o femeie nobila, trecind pe sub ea, fiind gravida si vazind
piatra aceea atirnind deasupra capului ei nesprijinita de nimic, s-a speriat
foarte si in acelasi loc a lepadat f5.tul. De aceea, ca sa evite acest rau si ca
fabula frumos acoperita cu v5.1u1 adevarului sa se creada lesne, au pus sub
cele doua unghiuri anterioare proeminente doi stilpi de marmura (insa capitelurile acestor stilpi nu ajung ping la piatra) si au imprejmuit piatra cu grilaj
de fier, ca nu cumva sa se afle siretenia si locul de unde si cum atirna.
Adevarul lucrului acestuia 1 -am inteles de la un oarecare turc, bun prieten
si nu chiar cu toata inima lipit de nebunia muhammedana, dupa cum urmeaz5.:

Piatra aceea e un trapez, patrulater, in lungime de patru si in latime de trei

coti. Un capa't it are infipt in peretele de miazazi al templului cel mare i e
317

194

oxuadx tgcmirenainrec g xrirJA

Hrdlo wow. 41.00 `OXEI 031a XIAIHVHEE

H1911110/1CAdte H IONCOIAI calc19 WOCOIMIC H AlonHHao

ax(
141131.3 XIHITA3 EH Oat' 14V1ll X0 X11090

mug

RLI49 !JAM X0 1411010 HX3ahls0a AHHafilf.1.0 H MERLIN OFI90V011 '4100 }p4HO(11h ONCUrt
ott NHHIrodoo a AHolo Baratta H Hyv1131H0dX THAI4Call0 HdISHEH `140V3KcIa0LX V12' -glfaa
0101h H H10010.1. rHard .totag minium" H BAH= `010 031C0 a HHHBVE tvotHEE3H `caoa
OH 030031E31 0143d1.0yli3X ouNg Ng 10 `Noaoiroh oni qualsirx oionnn'ado x 0110.12
BoIruoIrRdu c41.30 rnanKorgo 010 HINNHEonaxc Innirmo H olno innannnai.oki nwrx.r..omad

at
CO

oapx

JATN.Loodu vonniodia Noxicios

(LoiraNErH .10 BITHa3KOlf011 HHOINEX
OJOHO oHgOVA oxx raomicrdic `.LOW0141 OXIS Off 'math( a axon 4aoxd0tr -IATHET3XE1014
0E310 `OHIBIOEHIOdLI cmoNrx !Irmo rjrnuraHdu qdriuo 1/411.0r9 xNaoxvx H a Haxdon
}Immo nncpop onicnrog 1111MOVHFIXart `VsiOnlif31M00 01H100dIEIX 33K H vioa.r.00xconAx
`rxxxxxdu xEa 0 SH01.0 110300710 H 'HOnicdaELLIC oxB K3111.0ftra 1/%100a 1131E 149 JR3ria
H cog lanntOsa F0011)7011 .12010 OH Imo onnion(oord XMBH osomnodino riATAErd
3annico Vs13ififaP.130

mom)

ltVHMatilA 4141.9a9011 inreffellIOlidx a Hodapi 031111.) 09 EH 0111I0c111 H2O 14,1BdX

(a00HIBTIRd'eH OHaEd 0)1K H 0 09KN H 0 B1I'OJA A 14.11HrOX0 oHHoHrdgcoa `4133 XVXX.I.0
HUhX1f3

'Amnon

tigidH300 OTXXOH ANOHINII09Onf 01110.1.B.111h cOTXHIHOIXE393H 03K031a `OHM

oindoioH og m tredAN onmoda a0HVIAIXO crdoirdoupin slang a -HON

AIM. `HiciHd1HH1rd0 0MCONK `caoo cxHHHviroon nndoiox

HNHoao Innirnmorion TWIT411313H a &gum H cuoNdox rudou NrsAiroHdu 0031141f0.1.
tt tHrisrAo tC IscIHEOff H A xlihiodu unhAnorr ocuonmdllosarg H 'Arno oxn OH 0.10
0111HOIMHEH H oiniwmodn OHJOHNI Erratl `Is0Xxis11141,03 oNdoiox ran'a HrninioNosoHN
&wow 111A31 RIEd0a.103 soft Ng cydncoa XHJOHIAT H0111B11 H aoducoa unxcoircHH H
3C141113 3441E1.0011 lailf110*Eff `0,100X0n oII ouniornodu 'oJa 1A114xoatalrow
RIOCKH31
01f011011111.HEI3 0.10X3HUIral

`113HTHEX rXdtHdIVII 0..1031941f0IIOHHIRBIOHON 7(H3KOIrCHH H 0.101111 OTRIAlad3H INOHOINH

x HxE 149 0.0 XH
Od.L3X UM o) InI0d0I031 BUX3Hll7(it H WeXOTIBIrei 4a031d311 Is31117(BEIX

Icnrad1 IrT4g
0911

H giolaiNcdogiA Hxr Ng

14101forHAIX

xx

3CBH1414011 X ISETHEaa

OJOI atria

Hainia90

ISHICHOUg

Ho

0IX33

XII

HEKH31

XR1131,X1A1

coioxoartnow

`Horndomioo

XIIJOHNI
H EH 41.d01410 HOMICA00 `4.10149 oNcri Voir NT0I0)101.0CTH
OEt

0 0HEI0h0.1E xyx `Isoriroon womorroaon NI14310HPIIIA0 a odow

Hama:13Ra (crioo OH x AINormaxcorst'adn :}CONTRIECIfICOEI 511IFIHUIf001I 1.oufosairI `HIc1H0
a manic AmaNg atm Axdundi.uu trINI0d3H OJOHNI0dIl cnourna'Adi. gosh -Fredoionr
oifixa IIIHM417000 O oloxoohadI onraoxdon ahrgo) (0X3a H 0.10.1. (rxdrlicarn) -oaA
woman HaVxcagA 41.0149 3HITITIE7(0011) (HOI HIHI00011 wnurood0H Nicalfa0 r -11BH
MIR

011E11

I40

MI

..1.11tHEI HINHOETO HO

ISIDIHIMEE

H `SOEHEOLI 031M1 01111E110

'EXAV 010LISEID

ciliate

.1111r0X0 H 141TIOETO OHHOEfI3aAh

SOBITI31100
INOEIUdn mm xxxxVWX1I1

tr01:130j BOBIID gods

rxinmeiroon
Avsloo
xdpHdirn `nnriogA 109 `4.1.030 cr 03K 91113a MONIS
41.3149 (1(3K011B0d11 xxiiHrirooll ogA noamdoNrH ni.Kmduooa giAu ox `ApaurroAdoli
unoodu EHVII110 EV Ng wocrxA rc NI01111g01411170I1 ISFIHHOff.10000 AdEx B0010 031(0.10)
Ondamntuvx A.LOIEEINE,VH `IITIVCI0ELIA 90.1.12. a MALI 0110U:10E00 4IE3C0 JOIN H .10 FITIMI
HHHHHEIOdll 1401ramEedH ingg rqg onion `}volavomdu X AINOX at Ng OHM-011E011 011719
1.0E111XCE0a H OJOIBEID

`HrillaNIXEUd x

961

rwmio

111000f OEI 3CVd90 H OfI100hM1 BRIO 0 140000H

WHIM El H001314 H 111.01IHEI VIHIIIS014E{ HPIHO 4HOInIEx 'MD A tHU.LIIA0 `91100dUOI1

14Na4t'd3ELL 031( H HINFIHEOd1 113NBEBXX osa `11011)Wecid0 BIAIRIfBOXd011 017110V OH) SO
XHHIBH Xrifillatilisa0 HalT130 01.h Ha Ira H OSh `1101sIXEBdic 031c3H01.1 4.100H 010111BH
AYsI0

'BRI1031cOandll oHioxodgon. Vvounar.Loo ola'i Vora ooadon i efxnalli "elsredx -B3Xd014

40.10X3Ka1f ILIOX3HEXISX3 OdaMmuvX 0 IchiaK4.9 H 4113V gliknitHEHEI a 11,14dOIOX -1133K1f017
x .1.2E13E11X
xx Nrmaacitaaxii

>Dm

Aming33

)00(x axit

81C

probabil nituit tare cu fier 1i cu plumb. In colturile care sint aproape de perete
e cioplita de doua palme dintr-amindoua partile, astfel incit sa para ca e cu
totul departata de perete. Este verosimil ca ping la mijloc e zidita in perete
1i dinauntru e intarita cu legaturi tari, astfel incit grosimea si lungimea ei sa
fie egale cu marimea si greutatea care nu se vad in cladire, 1i pentru ca nu
cumva sa se observe de oameni ca piatra e lipita la mijloc de zid au inconjurat-o cu gratii de fier si Inca foarte dese (pe care in limba simpla turceasca le
numesc kafes) 710. Dupa pozitia pietrei aceleia, cineva poate intelege lesne
ca in vremea cind biserica din Ierusalim era in stare infloritoare piatra era un

195

altar particular, din care am numarat si in biserica Sfinta Sofia mai mult

de douasprezece, bagat astfel in perete si intarit prin priceperea si arta arhitectului, incit pare tuturor ca atirna si sta fara nici un sprijin. Insa acestea le
lasam pe seama judecatii altora cu minte mai ascutita.

0 povestire hazlie. Crestinilor le este interzis sa intre in Ieron (astfel

se numeste acest templu din vechime) ca si in Keabe sau in Medina. In legatura

cu aceasta voi face cunoscut cititorului curios o istorie pre cit socotesc nu
lipsita de haz. In zilele lui Murad, al treilea imparat al otomanilor 711, era in
Constantinopol un ambasador ordinar al statului olandez 712, dupa cum e
obiceiul, care prin oarecare servicii secrete in folosul profitul Portii capatase
o asemenea trecere si putere la sultan, la vizir si la altii, incit dupa vointa
cererea lui multe afaceri se puneau la tale, care abia de le-ar fi putut face
vizirul cel mai puternic dintre ei. Pe multi pasi gi viziri i-a dat jos si a pus pe
altii. Pe un oarecare Vasile, la cererea lui, 1-a facut print al Moldovei, 1-a
detronat pe patriarhul Constantinopolului si 1-a pus pe altul cu numele de
leremia (despre care biserica anglicana si olandeza se laudax ca ar fi fost din
tara for ; si afirma ca acela ar fi devenit martir in secta lor, caci prin intrigile xx

aceluiasi Vasile, print al Moldovei, de multe lucruri a fost invinuit la vizir

condamnat la moarte, iar sub pretext ca ar fi fost trimis in exil xxx din
porunca sultanului a fost aruncat in mare) 713. Dar sa ne intoarcem la cele
propuse.

Ambasadorul acela, cind era Inca viu patriarhul Ieremia, s-a ostenit
foarte mult sa uneasca biserica luterana cu cea greceasca (dar in zadar)
prin indemnul acelui (patriarh) a fost convins (ambasadorul) sa viziteze sfintul Ierusalim, dar mai cu seama s vada cu ochii sai si sa se convinga ca in
ziva de Simbata Mare stralucirea Sfintului Duh se coboara in chip si in calitate de foc din cer si aprinde luminarile 1i lumineaza mormintul sfintului
Domnului Mintuitor (in sensul drept sau strimb xxxx 1-a convins patriarhul
pe ambasador, Dumnezeu stie, eu insa voi arata lucrul dupa cum s-a petrecut 714). Ambasadorul, intentionind s5. intreprinda un drum spre Ierusalim,
1-a rugat pe sultan ca printr-o porunca semnata de mina lui proprie (pe care-o

numesc hatilerif) 715 / sa confirme ca poate pleca la drum fara de grija, s5.
fie primit cu cinste de catre pasii guvernatori ai provinciilor si sa-i fie ingaduit
sa intre in Ieron sa vada piatra ce atirna acolo. Obtinind acestea de la sultan,
inarmat cu poruncile lui categorice i groaznice, a ajuns la Ierusalim (insa
ce-a inteles din lucrurile noastre cele sfinte le lasam de bunat
ce-a vazut
voie deoparte, pentru ca nu fac parte din planul nostru). Acolo, mergind mai
intii la Seicul templului din Ierusalim, a aratat hat4erifu/ sultanului si a hotarit
x se faleste
xx siretenia
xxx surghiun
xxxx fals

319

196

IrEff0EI13 149

mdx

Avia }LLBdOUlO H

(00H110H .H.1.111f0a011

014.1.1111a

a `stradvx oi) caaa 0100W wrnix -tdgcoa

wandraox xnam rtnago

'11.1111111hA X1IHHEL-001.1 `0)1( KOHHIEHLL

0Off OII 111f0a H ACEXX ANIOXOHRLIf1c0

ASLIII91109011f ANI00a3 yaiii111011HEdIOOdII -10

madaa `cudin m"mJO}IN NrAredvrt 'rumor( vxnam Arrit'arrtadll ogic -oliaairariakVadu

'on& irmaoutodu `xnam Ett `nrimulraou amt `J.amox J.H1fOffE1 Himadu EH -00011
malaria vnodaH xmaammou oa NITIJOHIAI X11003 NIOHHEff011'01f90f1 HUH `NIOlimh11-011
aaadan vxnam axon) not' mug vvirdx areang (ahrigo milaaort 1) oFrvoirca ao
rxxorn OH100h nalc111 11 HatnapC '11149 OXCEJ, Eng OX wadaarr ryadx erninuiCiaxdu
`IrvEmuldu Ett 31111111E1f3011 oirryi onim axa uredu osollviudx cisrunlAzadu WHO ONC
a doamdu 11111VOITIff `ireaogadiaoa Et' N9 EMIX 111431011aLIf1c9 0HhHII9SII xiciroa EtOdEH
AN

110.1hOdII '1(149 14 O)V.I. NHX0314a NO3E11"1 iCH110.1h0c111 ArnaNg XwoNairenrica `Am(

011=01130 `011141111E1f0011 EE Ama0H0fI 1410HOXPE NIFIX30110d0d11 11E0190
ahad :xnam
'coma del7 HarnAirooir AMCg viocxxic 14111313d01.Ed0111A.111 0X(11) 09 XIAIOXOFI13LII1(3 OH -11i011
Hatahl turllairatiou oioffore.r. HOXE rrruir VnOirx 01 4130 oioxdaEraFr }11N9 -Hsu)
(.101fatf ..tormill OXC H .10Ea01f0a011 `11E.LIfiC0 Ell `agar. Axaaoirah AHdaaaH 'Armco vadx
MEI Et' `HaLonstdxio Inalg 'OXKL amv
wadva Bacdasi.o J.M/Ag 11 Eff10111JEI

tram

0113 13.1.11tX30Ed `.1.0E9017011 OX1S EX/C .1.0Et131f0a011 agal.

OW11001110 MAIX0.1. `14.1141f0aff011 E OH '014a1301TICH OH 0111E 1111101110X HUME! OXIIITOXIIHH

onto-DC `criaa 'Hernia OH

11

'axcog 01IIV Hu 0310 HINER `Knignoxooff `4)7'31COff

g aErxit woxoHx.urica `HaLarxcedgom 0X01111 1111.1111f0(11SH)9HEVONNIEXANI
4.100 `Oa& r17 curradaaan mormln xlmathEdu 41149 ELLOHHEI c3CHTIIEH
.103KONICOEf
x &ma HolaRredacoa 'orma3N,TAE39 31H1111E1f0011 allo HEITINI13 11 Tom `llairinacH
03K1111 11.114aga 01.h HretnaEno mm OBI oalrog `11111d0a1 HEILDC101.0 10 virodu twedx
gu'iCa.Lo `13.1.14CH OffalcflEH `,1103 01.11 H TIM/

MN

L61

0113 OXCHH

H a 31A1012' NIEXHII"Off 011E0IffIHE'S 1 H 140111110 HOICHIVda0a H KIOX 011 wo.). RiAnuomni

/inAredtrt H mAnurrumHogyi IINIKHHETI1390 HMA H Tolicd riao)Glarri nmurowex -Axon
off xtuartdooarawa xnam OXCHH
`Hourrn rtr P19 aHReirax o.ia 0113111f011011
X Awma Halarmouxadu `01TIKIOX Ert XHHHE110011 Ox wadaatt ENIECIX HNE11 HarusomugHdu

'win

/mHomicoa

000h HaEd xAi E3HHHEIc3011 OJOHO 01fOE Haamr)mrivo arnicgdoxp axc H o

mr.Hxduaoa almou gum oioxairett H.L,Cu H 0 H111101f9X..1011 a NOHO X1131141f0.1. a011Adl.
H 114H0a1111M(H ghEITIJEH a N10i `0111Eff0f11.0THEWOKENI Oil OH `auretiaa o.Lh oairog
ourgotrou 149 'HIHd0111. E[ WOUO)IHL 11H0111ANT0 ff0V1Iffic 0.10 10 31C010 JAIf0 0.1310H
Prottod tilmoduyi olodaa am( HIFarendol.aax a OXPIEK noxnada Tr woxourde mac
tirmacxal) 1130) 17'0d OJOHNI HOVOlIf 4100 Et 11L30141f9 x /CHOW H EH 0d0.1 `(HE*1111f
:0110d OHHVOITOOJD `011HHHEIf0011 aLh011 kaNCHII HI 031E1

'claorirehall `atiod OXIS OH ONNOI

waxa
`Hxduttou
Aviondett'areirgaa Alsza3 ifxnam XVIOdElt

axapza

:XH1111E1f0011

o1OrrEA VLISOKEHIOIE111/CNIO

arm

OHJOHNI

axxxuaa

HLtdll 0103
`1.11rAdI OXCXH 'XISI4f11100ff `3149L1011 OH H OJONTOE1f031( OH `933hA1f011 KOHLHIEd0E00
Ra'01310 HOMKXH01.1 '41A100 0)1C0IhHH 09 OHH a HHH3d0NIEH
`xHdosLoa mica -03
`333d0a.1. OWX0I Off mica N9 011W 0 14.113NIEX WOHO `NOTHISOIDI 0)K0JO a W03 ONIEdx -EX0

H 4110.1.

0113DICKL

aam

Lola clung

xxarn

oH.LoaacH `auttaaS

or icamaredatoa

OXCHH ACEXA ANIONOHEIKAO `1S3KAHHEI011 OXCHH

EH

OHNH

00N

`WIC

OXIS

OHH3I110d11 H

`KOKICHEIDI Off0E NIFIdIHX N1314110I3d9OtH 011E11031M OHNI Off INIEdX

HOW igliids. H 1HH01101.1011 rgHra,CO H N1L1.0111I .1rHdoalo3

uana

`Haa
vid.ett -adu

allHEd9E0E1 H aOa
axc :shad -au>)

vilmodum

`ainivou atrre 0901 `011VOJA ER `01d0f1I00 Ett maa 'alarm mica a xx anradvo i. i -odxoo
mum Hamada)/ x quo.r. omaarHdu 10 `ifemaHdx EV OH ONIVaHa .1.0)/1C9 `HaLauandxA
Sag OIOXIS30 KIIHOHNIA0 ONIOna `.1.01(A9 ONIXOI 11E111390 'MN WIN 411.0d11a OH IIMEN/11
KW .11113EMLO0 H ohm EreNciCH `.1.01tA9 Elt SO VELLOHOCJHEE3 EFOHEJOH X113 010H011 "II1HuiCX3H
CV 09 a predx x03 NOCEd90 OHNI ANOIDDIO NINNOV0113 &Ma H a IA1311 xdl IcHIKOWAI
x ampadilA
C

ziva in care trebuia sa i se deschida templul 1i sa i se permita intrarea in

harem (adica in locul interzis altora). $eieni, perfid, a promis sa faca totul dupa
voia 1i decretul sultanului. Ambasadorul ins5., sirguindu-se sa deschida o
cale mai larga pentru curiozitatea sa, 1-a cinstit pe ceic cu multe daruri. Iar
cind a venit ziva hotarita de mai inainte, seicul a propus ca ambasadorul,
daca vrea, sa binevoiasca a veni la vizitarea Ieronului. Ambasadorul, cu o
suita mare de ai sai, sau cu o ceata, 1-a vizitat mai intii pe feic (a carui casa
este de obicei aproape de templu) si a fost primit la fel de feic, cu cinste
osp5.tat. Iar cind s-au apropiat de usile templului, a poruncit ca ambasadorul s zaboveasca pu %in afara de pragul templului, iar el insusi, intrind in
pridvor, a cerut ca porunca sultanului sa fie citita in public, in auzul poporului.
Si astfel, cind a fost citita porunca sultanului cu glas inalt, a zis seicul : Domnule ambasador, e adevarat ca prin legea Profetului sint obligat s ascult
de poruncile imparatesti (caci cine nu se supune poruncii sultanului, pe unul
ca acesta legea noastra it declara keafir, adica necredincios) 716. Scrie gi porunceste sultanul ca tie, desi om necredincios, sa-ti fie deschis templul harem i
tainele noastre sa ti se dezvaluie. Asa sa fie. Daca voiesti, intra. Dar trebuie
judecat si faptul ca hotarirea porunceste sa ti se ingaduie numai intrarea, nu
iesirea. Deci, dac'a vrei sa intri sa nu mai iesi de acolo niciodata e foarte
bine, care lucru sa-1 si dea Dumnezeu. Dar daca vei vrea sa iesi sa stiff ca aceasta
nici in porunca sultanului nu se arat'a, nici treaba religiei muhammedane nu

este ca un necredincios, odata partas al tainelor noastre, sa se mai intoarca

iara'si la rat5.cirea sa". Auzind acestea, ambasadorul, uimit si nestiind ce sa
raspund5., nici ce sa mai faca, s-a retras din pragul templului

gr

cu mare mirare

si rusine s-a intors acasa. Si deli pe urma a incercat cu multe daruri / si cu

foarte multe promisiuni sa umple urechile minile seicului ca sa-i fie implinita dorinta, feicul indar5.tnicx nu voia sa se induplece nici mr.car ca ambasadorul sa se mai aproapie de usile templului.
Din cauza aceasta sufletul ambasadorului aceluia se tulbur5. foarte
Inuit. Se necajea si de plecarea la un drum asa de indepartat, si de irosirea
atitor osteneli si cheltuieli, dar mai cu seamy se pierdea cu firea ca nu mai
stia ce sa faca. Vazindu-1 in aceasta tulburare, una dintre slugile lui, de neam
maronit, iar de credinta nestorian, foarte iscusit in limba turd. 1i arab5.' (acest
neam este foarte numeros in apropiere de Alep si de Muntele Liban), i-a zis:
Domnule ambasador, de ce to vad tulburindu-te astfel cu sufletul?" Ambasadorul i-a zis: Ma mihnesc nu numai pentru ca am pierdut multele si marile
daruri pe care le-am daruit seicului nerecunoscator, precum si pentru ostenelile atit de grele ale acestui drum pe care 1-am intreprins, ci ssi pentru ca sint
silit sa ma intorc de aici fara a dobindi cele dorite. C'aci am facut ceea ce am
facut fa'ra a avea altceva in gind, numai pentru ca am aflat despre piatra
care atirna, despre care se spune ca este in acest templu, iar apoi sa ma intorc
nesupunindu-se poruncii sultaacasa. Iar acum, dupa cum ai vazut,
darurilor mele, printr-o n5.'scocire foarte
nului, nici plecindu-se cererii
sireata mi-a interzis intrarea in templu si toate ostenelile pi grijile mele le-a
facut desarte zadarnice." Iar maronitul a zis: Domnule, daca voiesti, voi
face ca tot ce se p5.streaza atit de ascuns in haremul for si se tainuieste atit
de staruitor ca sa nu mai fie vazut de crestini sa-ti fie fall nici o indoia1a
cunoscut, numai fagaduieste-mi ca nu ma vei lasa dupa aceea 1i ca, de va
fi nevoie, ai sa ma rascumperi cu pret de urgia acestor spurcati. C5.ci eu voi
intra in templul acesta intr-un fel cunoscut numai mie 1i voi petrece in el f5xa
x inapItInat
321

197

OHEOX0HOH

a H14.10HaOHn0a011 NIOHEIOHODa VHDthf)/ `1111}13.1.11 ONCOXIS wuXIIIIIIOXBE `Ica

01. a1,00 Edmm H xnxodmx `ayemoidaaio trahrigo ',moo `AVAgadu

aim `Illimmtamonx

fittdef)/ 09X H.LEIHh OFDIMIdga03

on

861

`1,130 AJNOI011

aLli

HiOOHOI }MOW

mg a `annodau

aimed'

H[10a3H IsIOHHEnWIAIE3C/CIAI icauduooa xag H xnaaoxdaU aohtdgo H

FloxonEdu OXHIdEll raj, Ogic a cHr01101311.1.HE.L0HON `IS3HIVIRE0a CV HOZ ISM xaEnalcla
H EliAUOTI 01:HCE3D10 NMI ()mamma wisdom Rffruidu x '03901 -Ralf0011
XIIH 10 33E0II3 XNEWITITIOCIETAI OJOHNI `aoaluriaLS Imaamuroaort Idaho m o `HIAIZIcHIZ'
NIE3 0)K / 0 crIfOHOHIIIHEIOHOX a.1.411 fISHd1100a

EIHHOcIEN OH OXHISONOH `XfOra* a OTAX0OhHHONEE /S3ffEd9A &Nan H agao

`nnuefa OI 'TIDO OSOHdOEIMEEdli EHHHEtegIAINIBICANI IELF19 H cyf lat'uodall urrffarnudu
cinsclomtdu OMAN 03 HwaLcdtt rurewarrokx ox 01HHallf0113H xruidEffand0 -ow
tam oa wedx atirura obi at'xcadu aualoarna oa `INEdx ouac oioxuadx -quamurodoaadh
xx0.10H tatodvxau amcnrog autuoregoVou
IrugodiouS uttia o INIOLLOdH -EH
Blond Evnerm carnadost Aftladmair oxuadx 'Auloge.r.offatt a LIONIE3 maurtarraou -ow
'mum axcoi a2nwvo `1.01E4IFIEVII attadoou rwrdx O TAIHNHICOEI xxxIAIMIDQdI -31(ECIII311

rem

irudosLoo

011110H um:11411-am

H ISM wpiffutdpxo

wolrux "EwurceoHadu 0HhI0c11111)01.911j

affOL 001101MH H a101I1,00daIX Exaaouah ouoIT `arnaattua 3119E QIHEE1300 ArliTAIHOTI

On H THATHX0103Xt OIIETHOOHOH Ic13300If3 OHHAX 3)IC H I9HEd `alTISIDEOUEH oxrs -0311QH
VEMS. H XPLIKEID

loan

IsuaLuadaaxoo

EH

MAIM' q.ulavia

THITIVADO w19:140

010

atm

`INIMIOIXEISEIRE NOVAII-031C IIHHONCOdlA 11,1011CHEFIE311 010I(H3 031C EELLOCIMI3If -HOIrgEIt30

Film 011110Na-ham EUEN IDIET1 ItHdOELIO3 14 aHO FIMIC3dIcI1Qh HUH PITINCELISTI WICartHOV

EH EdOEIV EINEdx 0,10F10 HIMMEL "ll-HdaLaOH V ONC2H011 A HEnIATIATEXANI ONCODMH

ouudawo waavex
aacrd OH 011M3hadt7 'AMC/313110Mb E39 ISHIMIIVOIATA
WIC H airatt 0sa wormocdaw g IAT0011.00h0H
AIHHOdENT x ERVA3 I/O1'0111.0 o
E
0I91111
klEhIcI90
IMEMICA30
MEN)
(WO 101A1110qUALOVH$13 H ISEHHEIMEO3 EHMILOH

'imam

inn

lung

.i.omtbxdaai.S
P.i.HHOdEN

EH

=Ma

OHLNI

:0110c1

'Cr

KILLEET9

NON H OE'OdEll EX0d0d11 jOIMIEH OHNCOa 09/C

aoudawcog altu'daoolaux Imam lawman

OIETEIX

n `ouramroodu Hamra

OXC

H.120Thrial H OJOHIllig(00 HoOrtich 0[0113na011 Q11 AJOYsl OFI4f0a011 KOHLTIEGIVOU ore);

og 'EU 'mum HHHEE'31AINEXSYsi HP30 H sO XH)10HEVOLUOANI maira.ureod FriallaVxcod
uSucdalY 149 411"0.L 00HHONEEE09 H aonVadaxo HI.Hd0a100 If& H NWITIOXEI ANIMATED
ANIXIMOHHISENO ANIOHCIOUQH 141191HITEd1.0 TAIOHHISgr011t 13PI.LICa0 141EdX H TAIOV IpER09
Jog off auw atulurnodi
IOW Ng 1111.11EIdaaX00 ailinusrp ogS 'WA mica
H
XHIM13111.0XIEH
OEa
0
OHHHIOH
ILLEIMEO3
aHX0HEVOINIAIE3CfiVi IcId00
IIN.104](*IIIHdOILLOD
Q)IC
31011AUWIC HahOTIDIEE Quaooll xamal x ME
ONCA EDIDEIIHMI 'MOM AVOMIO
3110dX 0.10FITMELL03103 EHHh OH XIS0a cIHQE' 001114:ahla90 XEIIIXX0 OHMEd9 H

=roam

QhE90 EdX.LEH

661

0.100311411

QMC

armsdoaa,

X1911h0VSEMIC ELLO9QdLOLIZH HEMICcIMEH

oaoi,

Watd urtia xag oa OELL33h21.0 'Mow 'Koff micas xawa ammxca.r.o `xureodu NINdEXaLHE
OXC m lAusdexor oiodttaIn xenrd `010XAd KEh RLHhiClf011 affilah.lalfg0 m VES OEHOILEEd
ISPIIIREXPalf03H HHE01:09 `IPOW OH 'aSOII aoEuremo ogic mimic `KHX0311W1011'011 0130a
ism XHIlAda 141I011 xolixtog H WISLOITh XET11390 INOtrad33 / 3XCQH011) x 0IHHOTHQ0011
I4XXON ICHHQINH HOW au (Lowiroa' AIA130 SINOLISIID rOiOdapf ISMILHHOEXOLI H -Itairoou
00H OHHEXIall EH MO NOI.K03 arzaw 'Clog X03a .1E11'9 (HlfaLEE" ELEteadu H `oxat
Lion `Sinogaioarnauoouo ammairudu audoamo `01111EaosmaniaLcu Edoha Off -Nap
mrgZ trao xot'Exa 1atds H omit' o HIAM lailiElf000a mittcl ox irLIOa `ELLHEOTAI axoxis
`31031/fla oa wedx xotlraff H una ISEIHEIOdLI ASLEHOIN aanwvo (oloulltairoou) EH
runigSui vitudao o 010,1.01111aL txka' vioa 'xilooduooa Eli Him OHH011'archtES mm
x aatrinrioda
xx oioaamoda
xxx oMita

ZZ

sa ies trei luni, citind ziva si noaptea Curanul, cum au obiceiul calugarii for
kiosenisin 717, adica cei ce s-au lepadat de lume si de cele lumesti. Iar a citi
Curanul tiu la perfectie, pentru ca in tineretele mele fiind in Persia am primit
de nevoie muhammedanismul si am invatat rinduielile bisericesti si carte
arab5.. Tu intoarce-te la Constantinopol, iar eu, dupa ce voi cunoastex toate
acestea si voi afla prilej, voi veni la tine cit se poate mai repede. Ambasadorul,

mingiindu-se mult de cuvintele maronitului, i-a dat bani din destul / si a

pomit la drum spre Constantinopol.
Dupa citeva zile, maronitul, impodobindu-se cu haine de calugar 718
i prefacindu-se ca este sunni 719, adica muhammedan drept-credincios si
venit din Persia, a intrat in templu impreuna cu alti musulmani pentru indeplinirea rugaciunilor obisnuite. Dar inainte de a intra in templu a luat un

198

medicament purgativ xx foarte tare si peste masura cuvenit5.. Pe cind s5.virsea

namazul impreuna cu ceilalti, doctoria facindu-si cu putere efectul chiar in

timpul ultimei rug5.ciuni pe care o numesc Fatihe, i-a golit stomacul in mijlocul templului cu mare zgomot xxx si pe toate le-a umplut cu murd5.'rie
puturoasa. 'eicul i ceilalti, vazind fapta atit de necuviincioasa si scirboasa
a omului, sculindu-se indata 1-au prins si, batjocorindu-1 cu cuvinte aspre,
ba chiar lovindu-1,1-au condamnat ca pe un nelegiuit si profanator de locuri
sfinte la o moarte cumplita. Pe cind it legau, stomacul, nestiind de amenint5zi i slabit de puterea doctoriei, iarasi a scos murdarie si a repetat aceasta
de patru sau de cinci ori, ping cind au iesit din curtea templului aceluia.
Dar pentru ca la muhammedani nimeni nu e pedepsit cu moartea decit cu
hotarirea judecatoreasca, 1-au dus fara zabava pe maronit la judec5.ror,
unde, pentru lucrul si fapta lui scirboas5., unii it acuzau, iar altii (dupa cum
este obiceiul) marturiseau si afirmau ca cele petrecute sint adevarate.
Iar maronitul a zis: O, fratii mei si popor al Profetului nostru I Laud
din rasputeri si proslavesc nemasurata milostivire a lui Dumnezeu asupra
mea, dar nu ma pot minuna indeajuns de prostia voastra si necunoasterea
minunii ce s-a facut. Cum, ma rog, eu, muhammedan fiind si nascut din
parinti musulmani, as fi indraznit sa fac un lucru atit de nelegiuit si scirbos
si r5.u, cumplit chiar pentru cel mai ticalos dintre necredinciosi, si as fi putut
spurca templul sfint si casa lui Dumnezeu? Deci auziti minunea pe care a
binevoit Dumnezeu s-o faca intru mine pac'atosul ca si pe voi sa va intareasca
intru adev'arul credintei muhammedane. Sint deja ,case luni de cind am stomacul astupat si parca in afara de rinduiala fireasc5.; in fieacre zi gustam
mincarea si bautura obisnuita, dar natura nu lucra nici o eliminare a netrebniciilor din stomac. De aceea, fiind in patria mea, am vindut toate averile
pe care be aveam si le-am impartit cu mina darnica spiterilor si doctorilor,
asteptind sa cap5.t usurare si inzdravenire de boala nemaiauzit5., dar in zadar.
De znadajduit de vreo alinare omeneasca, m-am incredintat cu totul voii lui

Dumnezeu si cu inima curata am fagaduit / (pentru ca nu mi-ar fi ajuns

averile sa vizitez Mecca)

sa ma inchin acestui sfint Ieron i sa -mi dau ultima

suflare in acest loc sfint lui Dumnezeu, datatorul tuturor buna'tatilor. Si

astfel, ajutindu-ma Dumnezeu, facind o cgatorie indelungata am intrat ieri
in aceasta sfinta cetate, si astazi am pasit impreuna cu voi, precum vedeti,
in templu, pentru a inalta rug5.ciuni catre Dumnezeu. Iar cind citind rugaciunea Fatihe (ultima) am rugat pe Dumnezeu cu caldura duhului, dintru
x voi vedea
xx 0 curatenie

xxx 0,15,gie

323

199

xoHeu haulm MHe napyeT. MHe HeBenruu H Hutrroxe TaxoBoe nombraumoulY

(nr)xe 6o Hanesoccm, na 6b1 Bor menoBexa TORE, rpeinHoro H no6pmx ;len oTHionb
HeHmymero mainuBy Tax cxopo H aim B mrHoBeHau oxa ycJimulan) ce OT mecru
mecBuos 3alurfogeHume xce.11ynxa npoxonm Bce aim ucroqHmal npoToproulacB
a c HHMH xynHo H 3acTapeJmIil OFIEdit Henyr yxe H3bIAe H 6131X 3npaa, sixowe BM
cares Taxosa 6mTu meHe BunuTe.
Cynust Bbicnyinas mapouuToBm cnona H yAILBACA Cy6eanarmae ee 6apercarmae
(MlinocepAbul H npeBbIcondi Boxe!) B030HHA H tienosexa Hemuma noxa3aB
noBenen, ,ER Bo xpame HenpecTaHHo MORACA npe6yneT H npocnasaBeT 6ora H
Aa He $IBHT ce6e He6naronapHa 3a Taxo Boe 6naronesmue oT 6ora TORb MILTIOCTHBHO

AapoBamme. Taxo mapoluira B npHTBope Hepona Tpu mecsium B noBc,enHesHom

Bce Houwom Kypana 11TeHR14 ripe6bn3, Taxe axes BO oTegecTso OThHTH limes' no3boneHuB, exe urnx orryny y meuxa npocun H nonytain. 14)xe npilluen HOTOM B
KOHCTaHTHHOH01113 0 xameHu OHOM BHCALLIeM H 0 HHMX, mice B Hepycanummom

xpame ycmoTpen, nocnamuncy rocnonuHy csoemy H3BeCTI4JI, cupegb TaxoBau, xaxoBa$I MM Bbnue, He TOKMO OT ero, HO H OT Apyrgx npenamul npasnune, cmaxom.
Ho BO3BpaTHMC51 OTHIO,Dy xce oTcrynmom.

Nam. gemeproe ocsemeHHoe umeeTcsi y myxammenaH mecTo Nam (,JamacK),

ero ce H ApesHernmim HMeHeM ,/Tbrhanuxu HaplivaloT. 3ne nepBee Bce crpaHcmylouum

B Memy 3a Hywny nyTu co6upaioTcB, 3aHe mpe3 cue mecTo B Menully a orryny
B Mexxy ulecTByeTcB. BTopoe 3aHe OT npopogecTsa Kypcnwea BepyloT, AKO TM0
Timm. 6mTu o6uudl cyn, Toro pang H IIIaMUU Illepug5 (TO ecrb CBATmti Aamacic)
Ha3mBaTucA o6bige. Tpenie, 3aHe mHealle HeKIIHX TeonoroB ecTb, sixo Myxammen
H3 Hepycanuma Ha He6o B3bine C He6ecu xce B gamacue Ha xpos ueplaul CBAToro
200

Hoalma Ilpenrequ cHune H orryny B Tyxce Holub B Mexxy npnune (sucoxce H B

rnase 0 803zuecmeuu u nu3ulectneuu eeo npocTpaHHee noxa3axom). 06HOCHTCA
H Fume o /llama= 6acHocnome, AKO /BonpomeHy cyuly Myxammeny, Bo xoTopom
mecre umeeT 6irru pail, ()Tama: Kw B gamacxe HRH non gamacKom um Han
)2( amaacom. EcTb TM0 xpam CBATOTO HoaHHa, npeBne Bo Bpemsi xpucTuaHerBa
3eno cnammil, Foxe OMepoM, MyxammenoBblm wropmm Hacnenauxom, B doicRmu

o6pauleH 6mcTb H nepBee Bo OHOii xpucTuancxort uepioni e3aH H licnoBenaHue

Bepbl myxammenaHmusi neTo 6mcrb. H cero pang B TOJIHKOR ilecru H nomilTalauf
umeeTcB. MHorasi Tamo H npecnamiax npemiux myxammenaHoB rpo6liula 3pATC51
H BO nepBbix Amaincu nepBoro xaniubm, Acppluou H rlICHaHHII nopa6oTuTensi H Puma

pa3rpa6ffrenB. aricyny #6yna H AO Rune 06HOCHTCA y npocTileuffix TypxoB,

smo nana eels 6eccmepTeH. )oBonAT cue 6erneum HeBonmuno4, umxce cnytmcsi
PHM H nany pumacoro Buneru, u6o noHexe COCTOHTCA y IICTOpHKOB 113C oHme BpemeHa onucylouwx, AKO liana PIIMCKHR OT AMaBH51 XaJ1144)bI meilem B nine yB3Bneli

6mcrb, o6age 6ercTnoM cnacecB, HeBonmoncu, sucoxe pexo yulenuniu Hnu oTnyuleHHme C KJIATB010 ymep)xnatoT, 51K0 camu BHAeJIH Ha mule nanBuom cTpaumbol
3HaK A3BM. FnaronloT xce nany 6bITH 6eccmepTHa He pagu 3,apattm HRH IIIIMA
KaKOBLIA ero CHAN, HO Aa HCHOJIMITCA Ha HeM npopotiecTso (0 Hemxce moue peXOM)

H 3acsuneTenbcrayeTcx, AKO Tame nana B 11J1e11 H y3bI MyCJIIIMaHCKHA npuum

umeeT, KOTOpbICI HHOTAa OT AMaBHH 6bICTb yButneH 11 Gory TaK0 BMW, ycrposnonly,

6ercrBom Toug OT pyx ero cnacecx. Ho meHmulie cloa6yabi ocTaanbule, K Bminurim

npucrynum.
An Cog5u.n. IIBToe H nocnegnee, exce y mix TtoiffrraeTcsi mecTo, ecTb CBATax
Cocim B KoHcrammononH, "mice Taxoxne npocrmm umeHem An C061111 HapHualoT,
o6atie gecTileihne, sixowe MEAT, umeHyloT Kn6eu Opcapa, TO ecTb Mexxa HHUWX

324

adincul inimii, sa-mi daruiasca sau inzdravenire, sau sfiritul vietii, fara sa
tiu sau sa gindesc ceva (c5.ci nu nadajduiam ca Dumnezeu s auda aa de
curind, ca intr-o dipeala de ochi, rugaciunea unui om atit de pacatos i
neavind deloc fapte bune), iata ca toate caile stomacului incuiate de ase luni
au rabufnit ca nite izvoare i impreuna cu ele a iqit i boala aceea invechita
i m-am facut sanatos, precum voi in iva ma vedeti ca sint".
Judecatorul, ascultind cuvintele maronitului i mirindu-se a strigat:
Subhanallah ve barekallah (Indurate i preainalte Dumnezeule !") 720 i,
aratindu-1 pe om nevinovat, i-a poruncit sa petreaca in templu i sa proslaveasc'a pe Dumnezeu rugindu-se neincetat pentru ca sa nu se arate nerecunosca'tor pentru o astfel de binefacere daruita cu atita milostivire de Dumnezeu. Astfel, maronitul, petrecind in pridvorul Ieronului trei luni citind
Curanul zi i noapte i vrind sa plece iarai in patrie, a cerut i a obtinut de
la seic ingaduinta de a pleca de acolo. Venind apoi la Constantinopol 1-a intiintat pe stapinul sau ambasadorul despre piatra care atirna i despre altele
pe care le observase in templul de la Ierusalim, aa cum le-am spus mai sus,
luind cele transmise nu numai de la el, ci i de la altii. Dar sa ne intoarcem
de unde ne-am abatut.
,am. Se mai afla la muhammedani al patrulea loc sfint, numit ,Sam
(Damascul), caruia ii mai spun i dupa cel mai vechi nume Dimiski 721. Aici
se aduna pentru nevoile drumului toti cei ce calatoresc la Mecca, mai intii
pentru ca prin acest loc se merge la Medina, iar de acolo la Mecca. Al doilea,
pentru ca din prorocia Curanului ei cred ca acolo are sa fie Judecata de oWe,
de aceea se obinuiqte a fi numit i
serif (adica Sfintul Damasc") 733.
Al treilea, pentru ca dupa opinia unor teologi, Muhammed s-a suit la cer din
Ierusalim, iar din cer a coborit in Damasc, pe acoperiul bisericii Sfintului
Ioan Inaintemergatorul, i de acolo a venit in aceeai noapte la Mecca (precum

am ar5.tat in capitolul Despre suirea si coborirea lui). Circula in Damasc i

alta basna, ca / intrebat fiind Muhammed unde are sa fie raiul a raspuns:
Sam in Damasc, sau sub Damasc, sau deasupra Damascului".
Exists acolo templul Sfintului Than, foarte slava in vechime pe timpurile cretinismului, care a fost transformat de catre Omer, al doilea succesor
al lui Muhammed, in djeami i mai intii in aceasta biserica crWina au fost

cintate ezanul i marturisirea credintei muhammedane, de aceea e atit de

cinstit i venerat 733. Acolo se vad multe i preaslavite morminte de-ale

muhammedanilor din vechime, i mai intii al lui Amavia, primul calif, cuceritorul Africii i Hispaniei i jefuitorul Romei 734. De aici i circula la turcii cei

mai simpli i pink acum fabula ca papa ar fi nemuritor. Si aceasta o sustin

prizonierii evadati carora li s-a intimplat sa vada Roma i pe papa, pentru ca
scrie la istoricii for care descriu timpurile acelea ca papa Romei a fost rant
la fata cu sabia de care Amavia Califul, insa a scapat cu fuga. Sclavii care
au fugit, sau cei eliberati, precum am spus, afirma cu juramint ca ei insisi
au vazut pe fata papei semnul stranic al ra'nii. 5i zic ca papa e nemuritor
nu datorita sanatatii sau vreunei alte puteri a lui, ci ca sa se implineasca in..
el prorocia (despre care am spus mai sus) i sa se dovedeasca faptul ca acelai
papa care a fost atunci rant de Amavia are sa vina in robia i lanturile musul-

mane, iar cind Dumnezeu a potrivit astfel lucrurile el a scapat din miimle
lui Amavia cu fuga. Dar lasind fabulele mai mici sa trecem la cele mai mari.

Aia Sofia. Al cincilea i cel de pe urma loc care e respectat la ei este

Sfinta Sofia din Constantinopol, pe care o numesc cu un nume simplu

Aia Sofia, iar cu altul mai cinstit, dupa socoteala lor, o numesc Keabei fukara,
325

200

H y6orkno. H cRe yrsepxcnaloT, snco awe KTO y6orHil menosex OT Bcero cepgra
Houcenaer Memcy noceTHTH, o6age A0B0J111101-0 Hmemx K cosepineamo Toro
nyTH He Hmeer, 110CeTHB xpam CBATMA Co4am 11 COTB0pIEB B HeM MonHTBM, cHpetib

B Tors MEICAH H tiacroTe cepnna, aiu 6bt 6bin B MexxaHacom xpaMe, 6or Tam)
npsnlmeT MOJIHTBy ero, ARO H Tex, H)Ice nosonbc-rHo nmyate, Meicxy nocemaioT.
HOTITO xce TOJIIIKy10 IleCTb H CBATOCTb CBATMA CLAM!, Axe B Milne Hexoeil Htuco

6un Maduan petieHHoil npesne npointrax, oHoe H npennoxcy.

3naHH2 CBATMA Co4nui Asosucasi ems y myxammenaH licToplix: enima Teonormecxax, gpyrasi npocro HcropHilecicax. EJILIKO y6o camas myxamvienaHcxax Teo201

JIOTHA OT IICTHHIEDI OTCTOHT, TOJELIKO H oHoe Teanoratiecicoe / o 3,11aH1131 CBATMA

Co4)HH cica3aHae, BCAlleCKH (1)a6ya MELON:WHO ecrb H wpm genoseilecicHA 'Inman()

HMeeT. licTopwiecxoe )ice HX 0 3naffuli TOM nosecrHogasme, XOTA H HecTb Hecbma
npaHo H mHorHe 6acHocnombie HMeer npamememisi, o6a'ie K HeTHHHe 6Juocaiimee
eCTb. HO HcTopmemomy y6o HX ILOBeCTBOBaHILK) H 011H camH cxa3poT, NCO cHe
TOM:, H3pAggoe H Heyno6b conenaemoe cTpoeHHe co3naHo eCTI, OT hycTHHHaHa

14mnepaTopa, HCKyCCTBOM H xygo)Kecisom npecnasHoro Hexoero apxHTexTopa

HnseHem repmaHa. Moxcer 11106 011131TM:di tuiTaTenb Hc-ropsuca CaanH, eronce sumra

Tadascuym meeapux (To ecTb Beneg xpoHorp4oH) HanameTcx, npocmoTpliTH,

me qynecHax Relax H cnbnuamno He HenpHxmaA cxa3poTcsi; HO CHA BCH no tanly
onHcbigaTH npes3onsn0 6bs name npennpHATHe. K Teononuiecicomy y6o o Tame
neincHH nplicrynlim cica3amno.
EcTb sciumlna, 1111,1TO)Ke RHO B ce6e conepxcamax, xpome gynecHoro CBATMA

Cociau 3AaH1151, B Berme Taxo nmneTcx: Myxammeny, rnaroneT npopoxy B Mexxe

ru3eTyiny, 6bicrk. B KoHcraHTHHononH rpetiecxHil HmnepaTop, emyxce HMA glow
6ull Maduan, TO eCTb AHKO, CMH MannaHos (oncyny TaxoHoe BLIMEICJIIIMIRtvoi
go6poxorHo cicuyso, 'ITO HHICaKO)Ke HCCReA0BaTH BO3AOTO4 Cell Hatma 3AaTH

xpam CBATMA C0(1/H11, mnoroe H 6ectiHcneHHoe 6oraTcoo pacToutn H nory6an

stye H BCAtieCICH HIPITO)Ke ycneHause, 3aHe mum xamemionenaTenH x B neHb cone-

noway, Hee oHoe Hounno pacnanamecx. Rix 6uu Maduan y6o He MOTHR noHecTH
TaKOBOTO wyna, K TOMy )Ke H coxpomny ocxyneHaTH Ha:Lieu:my, 110MbICJELLTI OT

HatiaToro npecTaTH Aena. Benepy xce &Arany, men BO xpam CHAToro Relui, TO ecrb
Hoaima HpenTeim (KOTOpblii Hume naninHil ne)IcHT 6nH3 HOJIaT cnyTaHcicHx B
yrny xpenocTH BH3aHTEICICKIIA K npoToxy 3psanem) H 0 6b1K110BeHHbIe xplicTHaHam
col-Holmium MOJIHTBM npocHn 6ora, na 6bi 6J1aTOBOJIILTI OTKpb1TH emy HHHy, IIO'ITO
crpoeme no BCA AIiH ynanaeT H AKO OH C ELO6pbIM Hamepeuxem BO cnamy 6o)xmo
Hagan TBOplITII, EIOTITO y6o H OT KOTO npengTHe TB0pHTCA? ETEtaXe B nom Ho3paTHJICSI,

HHne BO cHe zienosexa Hexoero 3eneHylo manxy nocsiwa H onexcnamH OT

BJIaCOB Bep6J110)1CHHX COTBOpeHHIAMII onexHHa (eronce OHII camH TOJI1Cy1OT CBATOTO

Hoaima 6b1TH), mice Haien K HmnepaTopy, pew eMy: 0, mmnepaTopel Bor ycnisman MOJIHTBM TBOA H TOTO pang nocna MA ma Ho3Healy Te6e: BO rpane Mexxe
ecrb Herro npopox 6o)KHR, emyxce Hmsi Myxammen, Tomy 6or cHe neno R HeneHHe

Hcex Beata naposan. Toro paten, awe =num cue Hanaroe Reno cosepaniTH
202

nomim K Hemy DOCJIaH1111KOB TBOILX H ripocH OT Hero Aa H3BOJIMT o6pa3 H mo6Efe

3,4aHlia xpama ABHTH Te6e, cell 6o xpam HapetieTcA npemynpocra H Toro pang
EancToxce moxcer comaTH ero, awe He nepHee HacTaHneH 6yAeT or Hero, emyxce
enmomy naHa ecrb npemynpocm H 3HaHme scex TaHHCTB, Tax 6oxcecrHeimbnc,
AKO 1,1 nenosexiecnix. Bo36ymascsi OT cxa Htuco6utt Maduan, }UNTO we 6onee
mexasi, nocnammicos c Apaxatiumma Aapamil K Myxammeny B Mexxe TorAa menKamer:mum'

326

adica Mecca lipsitilor i nevoiaqilor" 725. ,Si afirma ca daca vreun om sarac
vrea din toata inima s viziteze Mecca, insa n-are avere indeajuns spre a face
aceasta calatorie, vizitind templul Sfintei Sofia i facind in el rugaciuni cu
acela5i gind i curatenie a inimii ca i cum ar fi in templul de la Mecca Dumne-

zeu va primi rugaciunea lui la fel ca pe a celor care, avind avere, viziteaza
Mecca. Despre aceasta cinste i sfintenie a Sfintei Sofia voi expune acum cele
citite intr-o carte numita in vechime Ianko bin Madian 726.

Istoria cladirii Sfinta Sofia e de dota feluri la muhammedani: una

teologica, alta simplu istorica. Pe cit de departe se afla teologia muhammedana de adevar, pe atit i povestirea aceea teologica / despre cladirea Sfintei
Sofia e plina de fel de fel de legende i n-are nici un fel de crezare din partea
oamenilor. Iar povestirea for istorica despre aceeai cladire, dei nu e cu totul
dreapta qi are multe adaugiri fabuloase, este mai aproape de adevar. Deci,
dupa povestirea for istorica, ei in i i spun ca aceasta cladire atit de frumoasa
si greu de executat este zidita de Iustinian imparatul prin iscusinta i arta
unui preas15.vit arhitect cu numele de Gherman. Cititorul curios poate
sa cerceteze cartea istoricului Saadi numita Tadjiut tevarih (adica Cununa
cronografelor")* 727, unde se spun lucruri minunate i placute de auzit; dar

201

a be descrie pe toate dupa." rinduia1a ar dep5.0 lucrarea noastra. Sa ne apropiem

deci de povestirea teologica despre aceasta biserica.

Exista o cartulie care nu confine nimic altceva intr-insa afara de zidirea

minunata a Sfintei Sofia** 728. In ea scrie astfel: Cind inflorea la Mecca
Muhammed prorocul, era la Constantinopol un imparat grecesc cu numele
Ianko bin Madian, adica Ianco fiul lui Madian (de unde au na.'scocit un astfel
de nume va spun cu sinceritate ca n-am putut afla). Acesta, incepind sa zideasc5. templul Sfintei Sofia, multa i nenumarata bogatie a cheltuit i a
pierdut-o in zadar, fara a spori deloc, pentru ca tot ce lucrau pietrariix ziva
se da'rima noaptea. Ianko bin Madian, nemaiputind suporta atita osteneala
qi incepind sa i se goleasca vistieria, s-a gindit sa opreasca lucrarea inceputa.
Intr-o seara, mergind la biserica Sfintului Iahia 729, adica a lui Ioan Laintemergatorul (care acum se afla ruinata linga palatul sultanului, in coltul
cetatii bizantine dinspre canal), i facind rugaciunile ob4nuite crqtinilor,
it raga pe Dumnezeu s5. binevoiasca a-i descoperi cauza pentru care cladirea
se darima in fiecare zi, deoarece el cu bung intentie, spre slava lui Dumnezeu
incepuse s-o fara, deci de ce i de cine este impiedicat ? Cind s-a Intors acasa,

a vazut in vis un om oarecare purtind pe cap o glug5. verde i imbracat cu

haine acute din par de camila (pe care ei insisi it tilcuiesc a fi Sfintul Than),
care intrind la imparat i-a zis: O, imparate ! Dumnezeu a auzit rugaciunile
tale, de aceea m-a trimis sa-ti vestesc ea in cetatea Mecca este un oarecare
proroc al lui Dumnezeu, cu numele Muhammed. Aceluia i-a daruit Dumnezeu

aceasta lucrare a to i cunoWerea tuturor lucrurilor. De aceea, daca vrei sa

savirqti lucrarea inceputa, / trimite-ti solii la el i cere-i sa binevoiasca a-ti
arata planul i aezarea cladirii templului, caci acest templu se va numi al
Intelepciunii, de aceea nu-1 poate nimeni zidi daca nu va fi povatuit de el
i numai lui ii este data intelepciunea i cunoaqterea tuturor tainelor, atit
dumnezeie0, cit i omenWi". Deteptindu-se din somn Ianko bin Madian,
fara zabava a trimis soli cu cele mai pretioase daruri la Muhammed, care pe
o

daltuitorii in piata

Sadeddin, The ilt-tevarih.

** Tevarih-i bina-i Aya Sofia.

327

202

=ray arripamin. 14xce K HeMy nonnertme, rpamona npeAnoNcluna a Emily noconLc-rHa

cHoero H315IBHBIlle, ripocHma, Aa cae o6atee seem Henorsetcom 6naroAesaate noxa3aTH
H3BOJIHT. MyXaMMeA B3BB Ha ,11.11a1113 ppm mano 3eMJn3 H 11.1110HyB TpipicHbr COTB0pHJI

6peaae, Twice noAys B OHOe Hccynnin H nocnawaticam npeAaAe, rnaraux ,,Lka

pac-rHopirr HivulepaTop Haul cae c H3BeCTI110, mice Hmeer 6brrb B OCHOBaHHH, B
c-reHax H B csoAe, K Tomy onTapb Aa ycrpoHT K Kbiale, HicoNce eCTb xpam MexicaHcicort,
a He Ha BOCTOK, Rico npexcAe Ha3opea o6bltlal3 amenli TI3OpliTH H Tax 6yAer crosiTH
3AaHHe OHOe BO Bent Hepyummo H HapeHeTcH HMS ero AR Cog u>; (HoHcrwry xce
onTaph CBATLIA CO(1)1111 01' pasHoHouteAeHcrseHabui MUM MaJI0 y1C.1101331eTC51 Ha

n1111110 K Bevy, eroxce moperinaHaTena Hemerucum peHemiem 31A Hear Hanthaior).

H Tax nocnammxa H3sunue cite Myxamtvietuoso runoHoseaue K HmnepaTopy cHoemy
Ho3HpaTamacH. 14mneparop y6o no yHeutamuo MyxammeAoHy nosenen Aa 6peHHe

oHoe Ha TpH HacTH pa3Aeneao 6y,AeT H evilly Ham, Aa Hno)Kar B H3secm, mice
B ttlyHAameHr x HmeeT 6bITH, Apyrylo IlaCTb B 113BeCTL, 51We B CTeHbI, Tpenno ziaCTb
B 113BeCTb, 5DKe B CBOA HOJIONCHTIICA 'weer. Ilecomy 6bunuy, 3AaHHe OTTOJIe MiKaK0
xce ynaAe. 14 Talco Aeno CBATbIA COCPHH HyAecHo, tlpe3 runolloseEme MyxammeAoHo

coseputeHo 6bITH, 6aCHOCROBAT. 14 Ce51 paAH BHHbl, 3acnyxcHA cal xpam y 6ora

Aa 6yAer Mexxa y6orilx.

MHoran H EtHast KHIDIUWa Has! o cronnax mpamopinoc, Ramer:um 11 Hahn
maTepHanaxxx CBATLIA C0(1)11H lipe1303HOCHTeJILHO 6yeCJI0BHT, Axe 3Ae 3a xpaT-

KOCTb CJI0Ba ocTaHnHem. TOJIb upelcaoHeH eCTb cert cynepcmwo3HEIR Hapoxi K

Beposallmo BCAKOVI Heuw, B xoeci-nit6o larine HanHcamori, suco nponoy Hcsucort
xpollonorHHemcoli Bepbl, HcropHHecicHH ICTHHHLI, yrsepHcAacr H BepyeT CO(PHIO

203

CBSITy10 co3Aamly 6bITH or OHOTO HHKO that MaChialla, o6naAatowy TorAa MeKK010
MyxaivhmeAy, nollexce no cHHAcrenEcTsy EHarpHn H HEIMX nlicaTenert Aeno CBATLIA
C00:51 Hce cosepuleHo 6bICTb B nero focuoAHe 557. MyxammeA ice amcenacrEam,
PO,LIIICA / B neTo 570, cape
TpimaAecsinuo roAamx nocnexcAe. Ho 6yAH yAo6oHepHbim, AK() mucamice B cem now:, ec-rb, HJn3 cxa3yeTcH, HHaxo 6o mace JDICILBbIrl
Ho npaHAe JDICHBLICI, Hmice yAo6oriepHbiti no HcrEure cyriepcnnwommill HapeuwcH
y,riocroan6tacH. H CHA y6o cyTE., spice o mecrax CBATbIX myxammeAaHcxmc cxa3aTH

Hmexom. HMHe x nnToil it nocnertHeR penHrini ax xoAHHuHH npHcrynam.

3ex/um. HATa51 myxammeAaHcicoil Hecthi xounuuux eCTI. 3eKKRM, TO eCTL

HATLAeCATHIDIA AeCATHHIDI HRH MIIJIOCTbIHA IIATLINCATIAA tIaCTH. II0BeJIeBaeTCA 6o

myxammeAaHom 3anoneAmo KypaHa, Aa xaibicAo Ha BCAKHCI roA, pacnonomouni

Bee CBOe HivieHae, mrrhAecsrryto LIacTb y6oraM pa3Aenirr, awe xce cero He yHEIHHT,
Belmyto BOCITHATH HMaTb Ka3Hb. 06aHe mucasuce KOHAHI1H51 TOR], B He6pexcemw
y IIIIX 6bIBaeT, 5IKO CHA, MHIO 6o AKO HIIKTO)Ke o6pHweTcH, mice 6b1 CHEO 3a110BeAb
HO AocTotbniciTy IICIIORHHn, XOTA MHorHe CyTb, mice XBaJIATCA, 51K0 cHe CBATO

co6nlogaioT.
Ho npaHrty Aa pemem H Ao6poAeTeni, Aa noxHazam, awe a rnasHoro Bpara
Hauler. CyTb 6o mumicartiumi myxammeAaHe MFUIOCTLIIII0 noAwoutHH B HeriocraTxax xce H He6narononyHEra Apyroro npemHoro coNcanetoulail, mice RH manor
pa3Hcrinut TBOpSIT, xomy 6Ea noilo6ano AaTH MILTIOCTLIHIO, HO pai3Hopyu_mo noAator,
xax myxammeAwnuty, Tax H HcHAy, H xpHcritaitHHy. Halle xce B TOJIHICy10 npoHcxortsrr
cynepcnatmo, AKO IICOB, KOIlleK, HMI H pm6 HO BHAOM MHJIOCTbIHH manor, Ha
X

ocHoBamni

xx npanacax

328

atunci se afla la Mecca. Ajungind la el, i-au prezentat scrisorile i aratind

cauza soliei lor i-au cerut sal binevoiasca a arata aceasta milostivire spre
binele tuturor oamenilor. Muhammed, luind in palma miinii putin pamint
i scuipind de trei ori, a facut tins i suflind in ea a uscat-o i a dat-o solilor
zicind: Sa amestece imparatul vostru aceasta cu varul ce va fi pus la temelie, la ziduri i la bolts i pe linga aceasta altarul sa-1 faca spre kible, precum

este templul din Mecca, iar nu la rasarit, cum aveau mai inainte nazoreii
obiceiul sa faca, i astfel va sta cladirea aceea nesurpata in veci i se va chema

numele ei iliaSofia"(i cu adevarat altarul Sfintei Sofia se abate putin de la

linia echinoctiului pe linia spre vintul numit de marinari, cu o vorba nemteasca,

de sud-vest) 730. Si astfel, luind trimiii acest scuipat al lui Muhammed, s-au
intors la imparatul lor. Iar imparatul, din indemnul lui Muhammed, a poruncit
ca scuipatul acela sa-1 imparta in trei parti, o parte s-o puns in varul care are

sa fie la fundamentx, alts parte in varul de la ziduri i a treia parte in varul

ce se pune la bolts. Cum s-a facut aceasta, cladirea n-a mai cazut niciodata.
$i astfel lucrarea Sfintei Sofia a fost savirsita, ba'snesc ei, in chip minunat,
prin scuipatul lui Muhammed i din aceasta cauza templul a primit ing5.duinta
lui Dumnezeu ca sa fie Mecca saracilor.

Multe alte aiureli pline de ingimfare se mai afla in carticica aceea

despre coloancle de marmur5., despre pietre i alte materialexx ale Sfintei Sofii,

pe care aici, pentru scurtimea expunerii, le lepadam. Atit de inclinat este

acest popor superstitios sa creada orice lucru scris in orice carte, incit, contrar
oricarei credinte cronologice, a adevarului istoric, afirma i crede ca Sfinta

Sofia e zidita de acel Ianko bin Madian cind stapinea Mecca Muhammed.
Dupa marturisirea lui Evagrie i a altor scriitori*, lucrarea Sfintei Sofii a
fost ispravita in anul Domnului 557, iar Muhammed pseudopastorul s-a
nascut / in anul 570, adica cu 13 ani mai pe urma ; dar pentru cei lesne crezatori in aceasta nu este i nu se spune nici o minciuna, caci astfel nici cel
mincinos n-ar fi cu adevarat mincinos, nici cel lesne crezator nu s-ar invrednici a se numi superstitios. Aadar, acestea sint cele ce am vrut sa le spunem
despre locurile sfinte muhammedane. Acum ne vom apropia de a cincea i
ultima conditie a religiei lor.
Zekkeat. A cincea conditie a credintei muhammedane este Zekkeat,
adica dijma cincizecimii sau milostenia partii a cincizecea. Se prescrie muhammedanilor prin porunca Curanului** ca fiecare, socotindu-i averea in
fiecare an, a cincizecea parte s-o imparta saracilor, iar daca nu va face aceasta
va lua osinda venica 731. Dar nici o conditie nu e atit de neglijata la ei ca
aceasta, caci socotesc eu ca nu se afla nimeni care sa fi implinit aceasta porunca
dupa vrednicie, dei sint multi care se lauds ca pazesc acest lucru cu sfintenie.
Sa vorbim drept insa i s5.1audam fapta bung chiar i a celui mai mare

vrajma al nostru. Sint foarte multi muhammedani care dau milostenie

i compatimesc foarte mult pe altul in lipsuri i nenorocire, care nu fac nici
cea mai mica deosebire cui trebuie data milostenia, ci o dau indiferent atit
muhammedanului, cit i iudeului sau cretinului. Unii ajung chiar la o asemenea superstitie, incit hranesc ciini, pisici, p5.sari i peti in numele milostex temelie
xx piese
* Evagrii Historic ecclesiastica, IV, 32.

** Coran, IX, 60; XCII, 18.

329

203

cent ymepscgalowecs axcHomaTe

Mazanyx 6uitAte3ce, ea.aux ouruop (To ecm:
Auce TBaph He no3HaeT, no3HaeT Tsoperi, cHpess Ha go6poxarcrso ;plower
cepgga, a He Ha B3emniouiero 6narogapegge HJIH HeasaronapcmHe s3HpalowHi3).
Bo3gBuscecs HHorga mescriy Koncrawnnionoimcicgx TeonoroB Bonpoc, eia
nu 6or cnymaer MOJEFITB13.1 HesepsiDc, palm 5110 H Bepgbix? HHbie oTpHgaxy,
1111bIe yntepsylaxy. OTpHgaloirigg nogxperuisxycs TeKCTOM KypanoebiM 171aTaT110-

204

111HM: TIT mogirrsa HesepHoro, pa3se rpex? YrsepKipionigg Dice 113 Toros=
Kypaua Toincosamix noxa3osaxy, awe He 6bi 6or cayman MOJIHTIMI Hesepgbix,
y6o Twice rpeungismc MOJIHTB cayman 6b; H6o corpeuialouggi 6bthaeT 6ory acbt
(nponisHinc). 14 awe 6or He cayman 6bi MOMITIMI rpennama, y6o Him rpenmmc
mor 6b1 noicasnige 'moping, H6o Hecnocnemecrspomy 6ory, xaxo 6b1 OH xasuica
o rpexax cBoHx? H awe 6bi xasnics He mor, y6o scsicgri rpennunc oTsass3an6bics
o cBoem cnacemui, tiro BHP:FITCH nponrsHo 6biTH 6narocag 6oscHeri H mgoromy
mHnocepggio ero. llpHsoscgaxy x TOMy noica3aHge / OT micem cnasHellinero
Teonora Caaga H HpasoysHTenbHoro nigabr, Hsce Taxo rnaroner: 0, 6mice 6narrcil!
mice OT Henosenomoro coxposinga TBoero HE10J101101CTIOHHHKOB H oraenTHTenell
nosceguesgum ,00BOJILCTBye11114 o6poxom, xaxo y6o ApyroB J1141111HUH cero? Mice
H Ha BparH Tsos npH3Hpaemks>. Ta)Ke y3alcoHeimo ecTb, 51KO HeBepHbix rpeunumoB

cnyumeT pasHo, 51K0 H sepHmx, nase sce B sergex mapciacx; Hesepabie ssuue, Hexce

sepirme, npocHmoe nonysaioT, 3aHe HeBepaux agars:ma sem cero HacnasupiouiHxcs, Betiirr-ae oscHgaloT xa3fra. Bepiime gm awe mHpcialic H innuaTcs 6nanDc H
csoax npolueugil oTuleTsTcs, scriy'r paHCx1DC sett:nix parkocreil. deco papa ycrasneHo ecrb mgnocrimuo HeBepabim gainlylo AegcrsgreabHernnylo 6mTH y 6ora,
3aHe Ha npoineHHA HesepHE.Dc, 6or 6onee npeicnaHseTcs, sic x TaKOB&M, ince ssuiMIX H Bearmac 6nasceRcTs nigugTHcs HmeroT.

Mb' y6o HamepeHia cywe o ennicom xoemscgo gx 3acnysarrenbHom Hem

cxa3aTig gene, 3ge eggHo ocraBmeecs 1131351BHM a Rol= cesi cursopam marg.
Cica3yroT, 51K0 call 1151Tb KOF1,41111131,1 BepEa Hmcarcosylo HMeTH 6ynyr y 6ora 3acnyry,

XOT51 6or Bcex 6nar wenpononaTenb, cuss TBopsIwnM no 6naro,saTH H 6narocTH

csoeil moms 6naras, xax B cem, Tax H B 6T:13/mem sene napcTBosanc mosceT.
Egega y6o sepa H nommoseime BO seem 6ora x so3me3ggio ITHBOXIT, a He co6giogeHge xoH

aIi, or HIM cammx ycTpoeHgbix. Toro paAg 6e3 BC511:1151 3acnyni

(no cmoTpeiguo xoHggngil co6gioAeHgbDc) so3m0scHo ecm ymainrrxxx 6osclie

manocepgme. Aine lice KTO 11 3en0 onacHo H BcecosepinegHo BC51 Hue co6inwieT,
gairrosce emy pogincs OT Toro icopmcTH no co6crseiwori 3acnyre; sally AaiOT, sico cue
KOHMI10411, noHesce 6bisaloT no Hyscge ,HOJDICHOCTH, a He no csoell CH Bone, Kano=

3acnyryioT, HOJDKHOCI% xce pa3ymetur, sixo 6or OT cams at miinocTa H 6narocTH

npocBeTFur Bcmcoro 6naroganno gosneloweloxxx, TyHe (lo)ce HapiwaloT zudaem),
X

KpancocKa3aana

)(X HC17pOCHTH
34 AOHOHBRO

330

niei, bizuindu-se pe axioma x Mahluk bilmerse, halik biliur (adica De nu

va cunoate faptura, va cunoate Ziditorul" 732, cel ce cauta la bunatatea

inimii daruitoare, iar nu la multumirea sau nemulturnirea celui ce primete).
S-a ridicat uneori intre teologii de la Constantincpol problema daca
Dumnezeu aude rugaciunile celor necredincioi la fel ca pe ale celor credincioi.

Unii spuneau ca nu, altii ca da. Cei care negau se intemeiau pe textul Cura-

nului, care spune: Ce este rugaciunea celui necredincios decit pacat ?"
Iar cei care afirmau aratau din tilcuirea aceluiai Curan ca daca n-ar asculta
Dumnezeu rugaciunile celor necredincioi n-ar asculta nici pe ale celor p5.catoi, caci cei ce greesc devin asti (potrivnici) 7331ui Dumnezeu. Si daca Dumne-

zeu n-ar asculta rugaciunile p5.catosului, nici pacatosul n-ar putea face
pocainta, cad daca nu 1-ar ajuta Dumnezeu cum s-ar cai el de pacatele sale ?

Iar daca n-ar putea sa se c'alasca, fiecare pacatos i-ar pierde nadejdea in
mintuirea sa, ceea ce pare ca este contrar bunatatii lui Dumnezeu i milostivirii lui celei multe. Aduceau la aceasta o dovada / din scrisorile celui mai
slava teolog i poet moralizator, Saadi, care zice aa : O, Dumnezeule bune,

care din vistieria to cea necuprinsa multumeti cu simbrie zilnica pe toti

idolatrii i inchinatorii focului, cum de-i vei lipsi de aceasta pe prieteni, to
care i spre vrajmaii tai cauti?"" Este deci legiferat ca pe pacatoii cei
necredincioi ii aude la fel ca pe cei credincioi, mai cu seams in lucrarile cele
lumeti ; iar cei necredincioi mai mult decit cei credincioi primesc cele

cerute, pentru ca pe cei necredincioi, care se desfata cu bunurile lumii acesteia.

ii ateapta caznele venice. Credincioii, dei se vor lipsi de bunurile lumeti
i vor fi dezamagiti in cererile lor, ateapta bucuriile cele venice ale raiului
Si adevarat e inaintea lui Dumnezeu, pentru ca la cererile celor necredincioi

Dumnezeu se pleaca mai mult, intrucit ei au sa se lipseasca de fericirile mai

maxi i venice.
Noi insa, avind de gind sa spunem cite ceva despre fiecare fapta meritorie
a lor, vom arata aici una care a ramas i vom face sfiritul acestei carti. Spun
ei ca aceste cinci conditii ale credintei nu vor insemna nici un merit in fata lui

Dumnezeu; dei Dumnezeu e datator indurat al tuturor bunatatilor catre

cei ce respects acestea, el le poate darui multe bunatati dupa harul si bunt
tatea sa, atit in veacul acesta, cit si in cel viitor. Caci numai credinta i supunerea in toate it aduce pe Dumnezeu spre rasp15.tire, iar nu pazirea conditiilor,

rinduite de ei inii. De aceea, fara nici un merit (in ce privete conditiile

pazite) este cu putinta sa capetixx milcstivirea lui Dumnezeu. Iar daca cineva
va pazi toate acelea foarte cu g-rija ysi in chip desavirit nici un c4tig nu va
trage de acolo prin merit propriu. Se arata ap.clar ca aceste conditii, pentru
ca sint implinite din nevoia obligatiei, iar nu din vointa proprie, nu merits
nimic, pentru ca Dumnezeu din mils proprie i din bunatate a luminat in
mod gratuit pe fiecare cu har indeajunsxxx (pe care it numesc hidaet) 734 ca
enuntul scurt

xx si. obtii

xxx bidestul

* Cp. Coran, VIII, 35.

Sa`cli, Gulistan, prefata.

331

204

na moxer pa3ymer13 H TIO3HaTH Bepy myxammenaHeicylo,

SIKO
eery. 3axoH
6coladi H nyrb 6micuri KO enacemno ;rpm 3a moxe o6A3yercA tierioseic no nomicHomu
H no Hpicne, na H xoHAligHH TOSE Bepba co6monaer, }mime or Hum Hesepabix tiesio-

Beic na pa33HaH H pa3neneH 6yner. Hanwimep, awe 6bi KTO rimmu norm:lop c
HaemHum pa6OM, na TO H HHOe corsopfrr neno H FOCI-MAAR TOR OT 6JIaTOCTH H

mituocrx csoefi Bee oHoe no norosopy nan 6bi pa6y romy, npexne naxce He cosepILIHT Reno csoe, tieco panes pa6 TOR Reno oHoe TB0p51 H cortepumA HMITO)Ke C TOTO
205

3acmyryer, Saxe WO no normopy / nono6ano emy B3SITH, pice ornaHo npexcne

coseplueum Rena. Ho na ABee y3pHTC5I mileinfe myxammenaHort o nenex 3acayACHTellbHMX H Bo3naAH3A niumrrenfabnc, o Henna Ae5111115IX o6weerBeHHerfunix
11 3HarHeilu1Hx HVITO npennmicam.

Inciea ceabmaft
O 3aCRPICHTeREHVIX H B03):PIHH51 RHLIIHTeRMILIX penunm

myxammegamicHsi genex HRH 0 HHIi1X 3anoBegex Kypatioeux

Bee Kypaua HJIH pe.rwrmi myxammenaHexofi nosenrreubabie 3anose= B
wiyx reHepaumfbix conepxarcA 3anoBenex, OT maxce enima Ha3bniaercA Oap3,
Apyrag cymem. Oap3 y6o 3anosega cyrb, Axe OT 6ora B mune Kypatia HanHcaHlime H tienoseicom, na BCSIKO nO nOJDICHOCTII co6monwor Bx H TBONT Hauoxemmie,

cyintema )xe, mice noseneffnem MyxammenoBbim npfinoxinuami H ycramemul

6bnua, mice He no Hpicne, HO no cornacmo H co6crseinfoit BOJIH HCHOJIII51eMbI 6brra

maronformi.
Haim BCSI 3anosenif, TaK OT g5ap3, 51K0 H OT cymem nporfexonanwe, pa3nenmor-

CA Ha eana.4 (no3soneHabie) H eapam (3anpeufemme). Fancy: y6o npmfanexar x

nosenrrentabim, eapam pice it OTpligaTeMBIIMx. OT CIOC imbie npmfexonArcsi 3ano-

sew' cpeniffie, icoropme B cymHeinnf nonoxemibi, mum no3Boneina 6brrH, mace

3anpeulexime 110CTaHOBJIATOTC51H TOO pang Ha3bIBalOTCSI mexpye, TO CCM rnycinde,

3aHe sucH calla Harypa pca3yer, mco TaKOBasI rHycHa cyrb H He nono6aer Hx TBOpHTH.

Axe awe H corsopArcA, Hipice non npocriirenbHoro, fume no emegraoro rpexa

HmeHem npoilexonsir, XOT51 Ha no5pyfo crpaHy if He npilemmorcA.

Haul 3anoBeng Oap3 H cymtem incyne B3SITIDIe pa3,lieJIM0TC51 Ha Mille no

reHepanbilbie rpH: nepsoe Ha tuapm xottgamix (o invoice B matte npeasapionum iunfrx pexoM), Ha eaddicu6 (Hpicabie) H ceea6 (3acnymalrenbmie RAH oripasnaionwA). CHM Tax Ha tierbipe CH51 nacres pa3neuemimm, Fame n0 o6pa3y yxa3arem XX,
nepsee 3HarHernune Kypatia 3anoseux, BeAxylo B csoil 1111H pacnonowome, noxaxem. llorom xe, awe Koropme Hcroaxosarif H H315ICIIHTH noTpe6Ho 6yner, eHaxo
3a6BeHHe cyulaA B namATH He 3arnanwio o enHHo t icoeilicno npenumicam./

B036palisIF0IECHM 4T0-111160 TBOpliTH

xx ornasneaez

332

sa poata pricepe si cunoaste credinta muhammedana, care este legea lui Dumnezeu si calea lui Dumnezeu spre mintuirea sufletului, iar in schimb se obliga
din datorie si din nevoie sa pazeasca i conditiile credintei aceleia, ca sa se
deosebeasca prin ele si sa fie despartit de oamenii necredinciosi. De exemplu,
daca cineva a facut o invoiala cu o sluga ca sa lucreze cutare si cutare
treab5., $i stapinul din bunatatea si mila sa i-ar da slugii toate cele dupa

invoia1a inainte ca el sa-si fi ispravit lucrul, cind sluga lui isi va face lucrarea

nu merits nimic de pe urma ei, pentru ca ceea ce se cuvenea / sa is dupa

invoiala a primit Inca inainte de savirsirea lucrului. insa ca sa se vada mai
clar parerea muhammedanilor despre faptele meritorii si cele lipsite de rasplatire, vom prezenta ceva despre oarecare fapte mai generale si mai insemnate.

Capitolul al aptelea

Despre faptele meritorii i cele lipsite de rasplatire

ale religiei muhammedane sau despre alte porunci ale Curanului
Toate preceptele poruncitoare ale Curanului sau ale religiei muhammedane sint cuprinse in doua porunci generale, dintre care una se numeste farz,
iar alta sunnet. Farz shit porucile de la Dumnezeu scrise in cartea Curan i impuse
oamenilor sa le pazeasca si sa le faca din datorie. Iar sunnet sint cele adaugate
si rinduite din porunca lui Muhammed, care se zice Ca sint implinite

nu de nevoie, ci din consimtamint si din vointa proprie.

Iaasi, toate poruncile care provin atit din farz, cit i din sunnet se impart
In halal (ingaduite) si haram (oprite)735. Halal sint cele poruncitoare, iar haram,
cele negativex. Din acestea deriva alte porunci, mijlocii, care, puse la indoia15.,
se decid a nu fi nici ingaduite, nici oprite, de aceea se numesec mekruh,
adica scirboase, pentru ca insasi natura arata ca ele sint scirboase si nu se
cuvine a le face. Daca vor fi implinite, nici pacat de iertat si nici de moarte
nu se cheama, deli nu shit socotite in partea cea bung.
Poruncile farz i sunnet propriu-zise, luate laolalta, se impart in trei
generale: tntii in art, sau conditii (despre care am vorbit in capitolele precedente ale cartii) 736, in vadjib (necesare) si sevab (meritorii saujustificatoare)
Dupa ce le-am impartit asa in aceste patru [sic 1] parti, vom arata acum dupa
modelul indicelui xx mai intii cele mai insemnate porunci ale Curanului, asezind-o pe fiecare in rinduiala sa. Iar daca unele vor avea nevoie sa fie tilcuite
ysi lamurite, vom vorbi despre fiecare in parte, daca uitarea n-a ters cele ce
sint in memorie. /
x care interzic si se faca ceva

xx sumarului

333

205

Inaea ocbmaa

206

Aena 3acapicineaurae::limae ripilHanexcaT lc Oap3y,Hime lc cytuiemy

K Oap3y npmfannescaT :
1. IIATb KOH,ItH1111R, Hxxce Hcronxosaxom B npeopegeHirmx.

2. BepoBaTH egmioro 6bITH 6ora H AKO Myxammeg npopox ero ecTb. IITO
B route 0 6o3e npocTpaano TICTOJIKOBaHO ecrb.
3. BepoBaTH, AIM plemie Kypanoeo earl, cooso 6osale, HICKe lienoBeitectcoto,
RH-Ace aHrenbcxcao HJIH masogbcxoto xHTpocram mambunnelmoe. liono6Ho BepoBaTH, SLKO 17eumame8x, Hcanmupb H Eeaueenue cyTb imam OT 6ora HanHcamme,
o6age HpHsuieguly Kypaua yaemuo 3aicoH a 3arloBe4H H.x Hcrpeaunacs if Heger':
CTBeHHbl corsopmnacs H CH$ Taxowne HCTOJIKOBaHa cyrb B roase 0 Kypatie.
4. Bep0BaTH AKO BCAKOe 3310, palm AKO BCAKOe 6JIar0 B tenser ex OT 6ora
co3HoaeTcst, o6aae HespegHoil 6bistueI3 sonHoil itenosexa Boma, o icoTopoit yin
,11013031bH0 pexom B ICHH3e xieTBeproil, rnaBe TperHert, 3pH H Imam B OCbMOM apTH-

Igoe.
5. BepoBaTH, AKO no6pas nena cr.'. 3acayxHrenbHas x 'co cnacemuo HyscHas
H 6or xompx,go Bo3nacr no genom ero. Ko cnacemno sce ,ElyIIIH, egkftia Bepa B
6ora H HcnosegaHHe npopoxa Myxarvimena gosonbma cyrb. tleco pang myxammenal:lame TeonorH, no o6uterviy cornacmo yTBepscgatoT, Rico mucTosce or menosex
npen cupaBegnssocrmo 6osatem OT CBOHX 'len onpasgHTHcs mosceT, ante H emmoro

HHKOaH)Ke coTsopun rpexa. H o npopone 6o csoem pa3ymeior, suco 6bUI natle

HHIAX npasegHerunMI, npasgasegundi H mixoerosce Hmesm rpexa, o6aLie He Toro
pagx nonytufn BOCHpHATH OT 6ora nap npopomecrsa H MIMI cnacemfe, Ho npegsapmanert Tudawcmuu Hanaeu (6naronaTH 6oscHeri) H nocnegyiometi ero B 6ora
Bepe H noBBRoBeHmo 113 Hn000x.Trommxa Bo3BaHmaR, cneTom 1O3HafillA HCTHIIIMI
upocrienteH H H36paH 6bICTb. BlIXITCA, AKO B WM npasny COJITaJI H H3 Ceingenuoeo

17ucauutt o Bepe Aspaamosort, <ffoxe Beposa 11 'memos emy B npasgy yxpane.

27

arxygy 3axmoamor BCSIKHh rpeumanc B tiac cmepTH, awe coTsopHT OT Bcero cepgna
H OT BMA MbICJIH HcnosenaHHe sepEa, mom )ice K Tomy limes / nO6pbIX H 3acnySCHTegbHbIX nen, BCATieCKH part Hacne,ngr. TITO 11001106H0 113 E6i2Heeilla Kpa,VT o

pa36ormince oHom, ince BHCA Ha xpec-re H B nocnemiem cmepTH momewre npocs

napcTsa XpItc-ra focnoga 6e3 BCAKHX npe,nsapammix no6pbtx ero gen, egnxbim
sepw HcnoBenaHHem <(B Tort care rri nem, part nonyurn.
6. Beposant socxpecemfe ymepunoc meooBexos, am-eoos, geMOHOB H Bcex
)1GIBOTIlbIX II 6osairt yinfsepcanbHbirt cyg, luxe HmaTb 6bruf npH xotme cero mapa,
o Hem B CBOHX masax B npegBapastueti xH.H3e SICHO HCTOJIKOBaX0M.

7. gam- 6micHil (CH eCTb IISITb KOHARIAHrl sem:a myczamaHciarn) Hag BCA
gpyrfts Hyscobi lIpeB03HOCIITH, CHA 6o CyTb HeH3BHHOBeHilaA, xpome Tex on:Hex
npennTHrt, soxe B rnaBe 0 Kouaugusix noxa3axom, TO ecrb, ante icomy HeA0B0J161161
cyrb HMeHHA COTBOMITH nyTh B Meicxy, awe 6oneH H B nyTH ohm Hannescanufx

MOJIHTB H nocra He mosceT BO aloe Bpems coBepnatTH H npori.

x oripmaTeJmnasi Hall Aocroitaasi M3X(OBO3ASIEllif

334

Capitolul al optulea

206

Faptele meritorii: unele in de farz, altele de sunnet

De farz tin:
1. Cele cinci conditii, pe care le-am interpretat in cele mai inainte
spune.

2. A crede ca exists un Dumnezeu si ca Muhammed e prorocul lui.

Acest lucru a fost tilcuit pe larg in capitolul Des pre Dumnezeu 737.

3. A crede ca invatatura Curanu/ui este cuvintul lui Dumnezeu, nu

nascocit de siretenia oamenilor, a ingerilor sau a diavolilor. A crede, de asemenea, ca Pentateucul, Psaltirea i Evanghelia sint carti scrise de Dumnezeu,
insa cind a survenit invatatura Curanului legea si poruncile for s-au nimicit
si si-au pierdut puterea. Si acestea sint tilcuite in capitolul Des pre Curan 7380
4. A crede ca orice rau si orice bine in oameni se face de Dumnezeu,
insa cind vointa libera a omului era nevatamatoare, despre care am vorbit
indeajuns in Cartea a patra, capitolul al treilea 733; vezi si mai jos articolul
al optulea.
5. A crede ca faptele bune sint meritoriix si trebuincioase spre mintuire

si ca Dumnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele lui. Iar spre mintuirea

sufletului sint de ajuns numai credinta in Dumnezeu si marturisirea prorocului Muhammed. De aceea teologii muhammedani, de comun acord, afirm5.

ca nimeni dintre oameni nu se poate justifica pentru faptele sale inaintea

dreptatii lui arnnezeu, chiar dace n-a facut niciodata nici un pacat. Iar despre
prorocul for creel ea a fost mai drept si mai vrednic de crezare decit altii si
fara nici un pacat, insa nu de aceea a obtinut de la Dumnezeu darul prorociei
si mintuirea sufletului, ci pentru ca i-a premers Hidaieti Illahi (harul lui
Dumnezeu) 740 si i-a urmat credinta in Dumnezeu si supunerea a fost

chemat din idolatrie, luminat cu lumina cunoasterii adevarului si ales. Se

vede ca in aceasta a mintit dreptatea si a furat din Sfinta Scripturd despre
credinta lui Avraam, care a crezut si i s-a rasplatit lui intru dreptate"*.
De aici trag concluzia ca orice pacatos in ceasul mortii de va face din toata
inima si cu tot gindul marturisirea credintei, chiar de n-ar avea nici un fel de/
fapte bune si meritorii, totusi va mosteni raiul. Si acest lucru it furs din Evan-ghelie, unde spune despre tilharul care, spinzurat fiind de cruce si in ultimul
moment al mortii, cerind imparatie de la Hristos Domnul, fara nici un fel de

fapte bune premergatoare, ci numai prin marturisirea credintei, chiar in

acea zi a primit raiul"**.
6. A crede in invierea oamenilor morti, a ingerilor, a demonilor si a
tuturor vietatilor si in judecata universals lui Dumnezeu care va sa fie la
sfirsitul acestei lumi, despre care lucru am tilcuit clar in capitolele din cartea
precedents.
7. A pune datoria fats de Dumnezeu (cele cinci conditii ale credintei

musulmane) mai presus decit toate nevoile, caci acestea nu se iarta, afara
numai de piedicile pe care le-am aratat in capitolul Des pre conditii, adica:
dace cuiva nu-i ajung averile pentru a face o calatorie la Mecca, dace e bolnav
si fiind pe cale nu poate sa face rugaciunile cuvenite si postul la vremea for s.a,
X justificatoare sau vrednice de recompensi

Cp. Evrei, 9, 8-9, 17-19.

Luca, 23, 43.

335

207

8 avevy 'vend

0.1. 4100 o xurmucuouareug H xiquamodu ournAVollaud A109

10 01000 EL11td39 E OH OHd011.114d11 mm OHEOXd000U ETf -CIE110.1E1f9
'10A1113 .1.01AdOE[ 09 `017c10111, WIC 10 1)109 /C310001f3h 011,11H OUT HUH OII140Ed11014 IL1I49

3114110)1E1 3E017 0111

`1331CO1 1SIOX HO 0310 HPIVOEIOH H 014)1C09 01411m0HH0110d)100 I49411/C0 1SEMXMOH E 2H

03111 0113 0IfC H 0110
10 ogini-01011 Hull 'Clog -ou
OHHOITId0003 `11/Cd011

Egdon

XMoretnSu

AT/s10

'0311100111)H

'6 ILLICIfILCMOH
XIIII1

El

X1411H0H31f11 H X11000

0111000H 3111000 HIKIMAMOH

EEIVO OH

10

EH A'090113 MIENIOAILLO -1711110

3(14313414.11114d1.10H H 10 141001111 11111121101.111

xrmauthcx

31/Cd

moa valtoduu moth') (drip" mmigo imgouronaorah .molt

`q,Loa

-naumcx

RNA& OH) `33,1 0)1(311 01)1 010003 010)1/Cd CH Hoxoqualuxduall 14111,ATOC

s
(IalIaandu aomauoVaduo Janda HIEMO/CHIO EH Allogoao OLIO H (J.KdOEIL `In114HHI4
OMB OH `norernauadu WOHEVOININEXALI 0Hh1490 "IMO EE 0.1.h IcIlfERX X1411HOI0011
oixw 'HIP49 WOHOMEE 09 31E1 `141141114001,00X09 oxts H inainahododu `isoi.oifiEugo
oo `3C1411c1011 Eft 031C0I311414 10 HutrainuArexhq 0W0c1)1) EHEI1f/C0 1HM 010)1000 (0cIE1I -COIF
3C1411 031C

EC 140E10

'muumuu -1440031E31

01011E1211011 HIM 'EM14111401M 40d0,141 Et1

1OH011 lAzoa.Loahurox `0J0HH01111/(31 1)17.10H0011 41443 10I1
W0311100 wart 11011113)1COIMH Apia out'claoic H Eag

1.031C0141 OJOHEI01111101A1H

09111f

1411431H1f3EI

Xviaoao oo

Iladu ofautqo EM:togoao 010 141HdOE11.00 mm I111d11300

PrommliamaxiN mm ME arrry mr ammra 'law 0131 / mm H 010t7MC/CH 1.1131Cd2r1i
H `oxei. OILIE
'010 11310/CC090 011 A113 CHIDKO9 EC 110311100 4H3I7 Tz &TOE
0AGIOH031C1f01( 1 111.111.3/CIL1O H

80Z

Aimtforrooi

ummuod `IHMd3003

10 IMMO 0010E11. 0011310X111.0 01M40H1.1 H 111,111HOIMAM

033h 1417Ed 00141M1311H1f011014 111\1440 `InT0.101f 3114111101f11
x
MITE) infffollooi Alfogotio Avia HiraodElf (uaLahadm aouquamoodu 011401111 OldHCOEI
a
OL
qioa
14
aME
an
xarliorr
'HIM
4111E11111111111100d11
Adoiruclagkr
`1,00111404C14 03111
011 AffEID/C EFIOMEC 41143 .1.0If 41701001 /CH A1A130113 mm amrog 0Hc1311 H ommuaudai.
H 00)11130 IfIl0d9 OH aux `00H011 OHM 031C 11141701100.1 '010 110c1C3d11 omicog
11-1431C/C1f3
0 00M33h0d0d1I 414H0If311011 IatlYNCSHOU O.la amquog amxicuo EH 14101 1111110M0d1I
vv2nedv) I41H (INOINIOHOC EP:MD:EMI xxcar amqgo qdmaa HUH :Emu mquiooh H
14.14M1501111311/C mewl mm Nem `daxava 011011' 0H0 oii vimmardu EHOMEC `tifidIOWOOEd
INIEH aimat'aa zqev)/ x Alm'ffouoci 01 AT Eadli onoao EnaOlfah vadvdefw oi)
HH.1411/C
sma tfouqualmsmtlas:a (10111f 1.0E1(1400H H E1:1".Laraatraaou a Tputoxri. cunt' Vadu
11 110/CLI111011.1.0d11

H01109003

oimfffico

`/CH1111'01100J
14.1F19 '113100111111490

o 111114d9OL1 H14101:11100 .10310EM0LI 1701 x `EffomAz

0,10HO 1101MAN `criorig `armunrommo aME cnsfu'ao Lau 14111f011
OMEH mm `01d11C011 EH 031CIA101. In1041iHH411-0110H EIE01111E11 -01110d1I

011 OME 3111111101M

'110.1.144111

a tiodomx Lo infreouooir
`.1131/C9 OVILLOI M1417/C0

0101730 `Ilic1001. 0.1.h 4W011031E.I. `knm4uoll0F1 ou virqugat'Ao vsturcuarclu -atm

laug AH17090133 MI149 aim mralgott xvitaraiMaluto `uvEuxou Oxis 414703 10If O
aiogEd OJOHO .1114)1C14E1 Eti.IO1, EH axciAm.r. mfflamodu culmoa Hum Enreu :10/COmul1'eH
'OP 0111.31119 MclIOXEE H ONE.I. 11141t/C3 ,13E1t k114H41f000H tl/a3ICRK'ed2 4110(1HO) 01\1401111
a0MOIAELLOqUaLatlia0 o aVogon (on 010 JAMMU Eh,Cirou LO RHE'Ao `xmiquoErou
oftoruocag 011 NI01 10 E11141101100.1 0,10000 ritEw Rixaogadi `.1.axcow OgdOLOX -1f0V
I0AELLOHOMC HIMEIMEC /(1/10 EC 1;10311100 qui& 4h0dH3 0)141f0)13 `Miff 0011110311 HIM
(oleos muckuo Ain aMPUI0 utAnt'ao 'am* ardo,LoN luqualf wolf/Co xo,LartxcAuou
11111/011001 HOI /1)133h113EI 111.11.1.EIMUC V at OM( 311 `1.11.L1)IMUC `11310E130 Ett a 24Mdli
xtrunnuomi L 000 xedx Immuusa 0 HIA11411414X0II inn '141,8rex/Cw MEI 1414111,13111CHIO
ou virnigaVico vivuoxes 'ximquoaau mire muremoRdx `LartAg augu azicaLonaxarot
`14HH

=Hon x
Isiah

nhoscevdv2 oL qxoa ouraLEcii4goo mtvh. H

amplIclau.

`110.1.0K1f0IVICH

x oi/Cmutgoirah

xx 41.rhalizoit

9CC

XII

031C/C

CH 1111-0110H

R.LILLEUUEE

qwett EE AtICILI '010E13

0.1000M01 Effar011001 Mgotra

8. Kazaie riza 741, adica sa multumeasca la fel pentru cele bune i

pentru cele rele lui Dumnezeu, datatorul acestora, din toata inima, iar nu
fatarnic sau superficial. Caci ei cred ferm ca de la Dumnezeu nu-i poate veni
omului nimic rau sau nedrept, dei el, ca unul care nu cunoate si care ispiteste judecatile cele mai ascunse ale lui Dumnezeu fara a crede cu desavirire,
socoate ca acest ra'u i aceste necazuri i se aduc de cineva sau cind le ingaduie
Dumnezeu.

9. A rascumpara pe prizonieri si a-i elibera pe cei cumparati de ei.

rascumpara pe ai sai din miinile dumanilor si din greutatile prizonieratului cind cad in robie este datoria generala a iubirii de oameni la aproape
toate popoarele (afara de Mari); dar a elibera la vreme sorocita (ceea ce si
fac) pe cei cumparati pe banii for (nu pe cei adui de cineva cu mina lui din
Ora vrajm4a) este, daca nu ma insel, obicei exclusiv al muhammedanilor.
Pentru acest lucru eu socotesc ca sint vrednici de lauda, caci legea diving
ca si cea proroceasca impun mai intii ca nimeni dintre muhammedani (afara
de sultan sau de oricare imparat) sa nu aiba vreun supus sau prizonier vesnic;
in al doilea rind sa-1 elibereze si Inca in fata judecatorului pe prizoA -i

nierul cumparat cu o sums oricit de mare de bath, indiferent ca ar primi

muhammedanismul sau nu, dupa ce va face cu sirguinta i f5xa cirtire stapinului sau orice lucru cerut timp de sapte ani. Iar daca cineva il va retine cu
forta, fara voia aceluia, / mai mult de sapte ani, se obliga dupa judecata lui
Dumnezeu ca pentru fiecare zi sa plateasca 21 de aspri. $i astfel, daca se va

impotrivi stapinul, i se da de catre judecator scrisoare de eliberare, si cel

cumparat este declarat liber. De aceea, cind se implinesc apte ani, prizonierul
(daca stapinul refuza sa-i daruiasca libertatea) face o scrisoare de cererex vizi-

rului sau, daca e undeva in provincie, paei, adica guvernatorului, i arata

ca dupa rinduiala legii a slujit apte ani stapinului sau, sau mai mult, cu credinta i cu rabdare i Ca a dus dupa putere orice povara, iar acum stapinul
lui, nesocotind porunca lui Dumnezeu si a Profetului, it silete sa slujeasca
mai mult. Pe acea cerere (numita la ei arzihal) 742 vizirul sau paa obisnuiesc
a nota xx: Cinstite i preainvatate kadi sau kadi ulasker 70, cercetind afacerea
aceasta dupa canoanele legii, da-ne de tire". Kadi trimite la stapinul aceluia
printr-un om al sau murassa (intiintare) 7" i porunceste ca In cutare zi s

se arate in fata judecatorului. Acolo, daca prizonierul va arata cu buni

martori anul si luna in care a fost cumparat de stapinul sau i numarindu-se

dac5. sint apte ani plini, judec'atorul face indata cunoscut paii sau vizirului,
scriind pe aceeasi cerere a robului el acest rob, dupa pravilele judecatoreti,
se cuvine sa fie liber, pentru ca a aratat cu martori buni ca a implinit apte
ani de munca la cutare. Atunci, pe aceeasi cerere, vizirul sau pap. scrie: Sa
fie dupa lege", si judecatorul ii da robului hudjdjet (adica scrisoare care atesta
libertatea lui) 745. Primind aceasta scrisoare de la judecator, prizonierul poate
cere fara grija de la stapinul sau plata, pe care trebuie sa i-o dea pentru fiecare
zi, cite zile, luni sau ani i-a slujit peste cei apte ani. Stapinul sau e silit de
judecata in fel si chip sa plateasca acei bani, iar de nu-i va plati ramine ca
in Araful- purgatoriu sa plateasca de 7 000 de on mai mult cu muncile iadului.
Astfel, cel eliberat prin legile judecatoreti, de va fi crestin trebuie indata sa
se duca la haradjci 746, adica la cel care aduna birul, ca sa plateasca birul

pentru capul sau, prin care lucru se arata si mai tare ca a scapat de robia
x Jana
)(X Insenana

337

208

H comopgucg nougauxbdi cynTaxamil H awe HocxouleT orbirrg BO oTemecrno

CBOe, BOJILHO emy H HH OT Korowe Ho36paHeHo 6b1TH mower.
209

lipomee o Henonbuguax, weHax H Amax cyunix, enHa mower ciuly / cnoio

gmem CeH ycraB 3axoHa, y6egange 60 rocnogimy ygo6Ho H TOTOBO 5bITH Mower,
awe pee TOKMO, sixo gam 6bi ywe 130 ycrany 3axoHa cHo6ogHy COTB0p11.1110,

awe 6b1 noxoTcrso ero He Tpe6onano nnoTcxoro c Hem conoxynnexim, 6e3 mem
moweT 6bITb BlIaJI 6bI B rpex 3uHa, TO ecrb npem06oge51naig. AI= HeBOJIbH1111a
6ygeT ReTamH npecTapenasi, HcnommT wenalme cnoe, 3aHe TaKOBbIM nperexcrom
TOCH0,411H npej cyggeio H3BHHIITH ce6e He mown.. Ho H B TaKOM cnriag BO BOJIII
H B paccmurpegim Cy,LOCKOM COCTOHTC51 ge.no, Ecropoe no cnoemy CaM0113BarlbHomy XOTeHHIO BeinuHTH mower.

MICH OT cero 3axoHa gmervuixtrcsi umnepaTopcime HeHonbmixii }ice, 3aHe

cygraH cemy 3axoHy He nogneganc, Twatm npeTexcrom, 3aHe pa6ora itx He K npgBaTHOCI, HO K 11y6JIWIHOil yll0Tpe6J151eTCH 11011133e, AKOWe CyTb Ha xaToprx, K pygo-

xonaTem,cmy H K cam nog06abim onpegenemible. KoHapcmemible we H AK 6o wax,

Tax H npopoliecialg 3anonegii mano6ogugmcg, ga He noxywgemtbi 6ygyT oTnycrirrx
HeBORbillIKOB CBOHX, LITO TBOWIT? Era BH)151T, i1TO xoHeg yportabix ReT npg6g14wacrcg, HeB0JIbHHKa, 511(0 BOHOBCTBO Hexoe HJIH y6bITOK KaKOBbIC1 AOMOBIEMil
comopina KIM Imp) xaxylo ABHy10 BliHy 1LTIH HHICH5I we BHHEI noxa3an, 06B11H5leT

6egHoro H Ho nepnbrx 6beT Hemmocepgo, no Hexamwex we gHex K npogaggam

HeBOJIBMIKOB HJIII Ha Topwaine rre HeBOJIbHHKOB

npogaHaTx o6b1'la13 ecTb, 'ipe3

cHomx a:toga nocbuiacr H neHolo elowe cam xouleT nponaTg BeJIHT ero. rIpogaHy
we &mug, nnaTilT cynTally ucnelthasc (cmge Ha3bmaeTcsi nonunma c npogagmbix
HeBOJIbHHKOB) 115ITb Ta.nepon g TaK0 Heulawambiti HeBOJUDIIHK gpyrxe cegmb JIeT
(51K0 HaKOB 3a gpyryx) cecTpy 1411E1e cegmb JIeT CJIyWHTH npi4HywgeH 6e), Honomy

rocnogally cnygurrg noHygmacrcx H awe scerga B pyi

He6osuwvccsI 6ora Hnagaig

6yzeT, rpo6 TOKMO CaMbIrl y3bI ruleHemix ero pa3perning BO3MOWeT.

10. MepTBMH mecrilo norpe6aTH H Ha norpe6eHHe gpyroro ycerwHo npirreRam. 0 gem 3pH Hi4xwe B r.nane 0 ycmaeax X myxammedaucicux.
11. MHowailamx weH, awe moweT, awe we Hi, egimy gcsmecxx fOSITH, xopmwrg,
H OT tlywAoro ()mem npanexHo yxpiariaTi4. "qT0 npocTpaHHee HCTOJIKOBaHO y3p1ILL114
B Image 0 11038011eHHblX.

12. Teaxedua uman, TO ecrb 06Honnem4e Heprol HenpecTaHHo Triopwrg. Hog

210

Toiowge 3anoBegvu0 cogepw0Tcx H inecbscdud HUIC112, TO eCTI. 06HOBJIeHHe 6paxa,

Awe B TaKOM wrymax 6bLBaTH o6bncoula: Awe KTO, MTH B Henegemm
/ Hag go6poBOIlbH0 OT gep3Honeimg HRH OT HeycmoTpeang 6oroxymHoe Ha 6ora, Ha npopoxa,

Ha HcrimHy Kypanoey inpegeT CJIOBO, Hanpirmep, awe xoligiirmoHani.Ho pegeT:

<Awe 6or npasegeH ems? Awe npopox HanweH ecrb? Awe Kypan ecrb cnogo
60WHe?)) H CHM nogo6Hax. Ho TOM eria HJIH OT HHOTO OGJIIPIeH H Haxa3aH, HIM

OT cHoesi cosecTH ygelnaH, SIKO 3Jle 11 HeTiecTimo pee HUI imoro x0 inpegeingo

Taxonmx Hayinui, B Ilyncrno npaggeT, a6He gonwelic-rnyeT npez umamom (sum

npei aM1111eHHHKON) O6HOBHTH Hcnonegagge Hew, axa 6b1 COTB0pHJICA H3H0B
myxammegamm. T-Iecomy 6bIBUiy, nocnegyeT H tautz, TO ecrb cornacHe cynpywecTga
X

338

suceonpe,rmaasix

unui asemenea stapin i ca a devenit supus al sultanului. Iar de va vrea sa

piece in patria sa e liber i nu poate fi oprit de nimeni.

Cit privWe roabele, femei sau fecioare, nu tiu daca are valoare /
aceasta rinduiala a legii, caci stapinul af15. lesne i iute sca'pare spunind c5.
ar fi f5.cut-o mai de mult libera dupa rinduiala legii, daca pofta lui nu i-ar
fi cerut s5. se impreuneze trupete cu ea, fara de care el ar fi ca'zut in p5.catul
zina 747, adica al desfrinarii. Doar daca roaba va fi batrina de ani, ii va inde-

209

plini dorinta, caci cu un astfel de pretext stapinul nu se poate dezvinovati

inaintea judecatorului. Dar i in acest caz totul r5.mine la voia i aprecierea
judecatorului, care poate rezolva afacerea dupa bunul sau plac.
Iarai sint exceptati de la aceasta lege toti robii imparatului, pentru ca
sultanul nu este supus acesteilegi, sub pretextul ca munca for nu e folosita in scop

particular, ci public, precum sint cei de la ocne, mine sau cei rinduiti la altele
aseman5.toare. Iar cei perfizi i care se tern prea putin atit de poruncile lui
Dumnezeu, cit i de cele ale Profetului, ca sa nu fie siliti s5.-i elibereze robii,
ce fac? Cind vad ca se apropie sfiritul anilor sorociti, it invinuiesc pe bietul
rob ca a facut vreun furt sau paguba casnica, sau alts grea1a vadita, sau chiar
fara sa arate vreo vina mai intii it bat fara mils, iar dupa citeva zile i1 trimit
prin oamenii for la tirgul unde se vind robii, poruncind sa-1 vinda cu pretul
pe care-1 vor ei. Iar dup5. ce 1-au vindut, p15.tesc sultanului ispendj (aa se
numete taxa pentru vinzarea robilor) 748 cinci taleri, i astfel nenorocitul rob
e silit sa slujeasca noului stapin alti apte ani (cum a fost silit Iacov s5. slujeasc5. alti apte ani pentru cealalta sora)*. Si daca va cadea mereu in miinile

celor ce nu se tem de Dumnezeu numai mormintul it va putea dezlega de

lanturile robiei.

10. A-i ingropa cu cinste pe cei morti i a se duce cu sirguinta la

ingroparea altuia. Despre care lucru vezi mai jos in capitolul Despre rinduielilex
muhammedane 749.

11. A lua mai multe femei daca poti, iar daca nu macar pe una s-o
braneti i s-o fereti de ochiul strain. Lucru pe care-1 vei vedea tilcuit mai pe
larg in capitolul Despre cele ingiiduite 75o.

12. A se face neincetat tedjdid iman, adica innoirea credintei. Sub

aceeai porunca se cuprinde i tedjdid nikkeah 781, adica innoirea casniciei,
pe care au obinuit s-o faca in cazul urmator: Daca cineva, sau din netiint5/
sau de bunavoie, din indrazneala sau din neb5.gare de seams, va rosti un cuvint
de blasfemie impotriva lui Dumnezeu sau a Profetului sau a adevarului din
Curan, de exemplu va zice cu indoiala: Este oare Dumnezeu drept ? Este
oare Profetul adevarat ? Este oare Curanul cuvintul lui Dumnezeu?" sau
asemenea acestora, cind va fi descoperit i pirit de altul sau indemnat de
contiinta sa ca a vorbit rau i nelegiuit sau a invatat pe altul spre rostirea for
i-i va veni in simtire, indata trebuie ca in fata imamului (ca inaintea preotului) sa innoiasca marturisirea credintei, ca i cum s-ar face din nou muhammedan. Cind a f5.cut aceasta, urmeaza i nikkeah, adic51 innoirea invoielii casx legiuirile
*

Genera, 29, 18-28.

339

210

c atom CH KeHolo 06HOBITTH. Pa3ymeeTca 6o, 5IKO era OH TaKOBble 60TOXylIblibIe

H3pege caoseca, B Toibxe mOMeHT H 3axon3ioe cynpy-Acemo OCKBepHILTI. zIeco
paAH, awe )KeHa HaygeHHaa H 3axoHa HcxycHaa 6yaeT, eraa OT myaca amero Hexoe
6oroxyabHoe yC.TrbIII1HT CJIOBO, a6He ,a0JDKeHCTByeT JIHae TIOKpbITH H ce6e OT Hero

arnytffiTH, Hmice npHcrynnTH K Hemy npeKae, aaace He 06HosHT HcnoseaaHHe Bepbt

H cynprxecraa. Awe JIH )KeHa He HayileHa 6yAeT, cemy He no,ikaexcHT 3axoHy.

Ho rg Tax ablx H36yayT Tpy,r(Hoc-ral mycaumaHe, o6Laxonla aceraa H axH HenpecraHHo H3 ray6HHEa ceprala c Hex Hilm nHuemepHbim coxpyinelmem Hcnoaeaamie
Bepbi npoorraTH. MHBT 6o, 51K0 TM HcnpaanaeTca ace, exe norpemeHHem, Him B
HeseaeHm1 coae.naHHo 6biriacrilsepa tipe3 oHoe naxx B030 6HOBII5leTCSI. TaK0 awe
B apoc-rx myx petieT )KeHe cosell EyaH OT meHe cao6oxma aanweHcrayer (coTaopusbdi TaKo) cHe npertaoxcHTH umamy (am 6b1 6bia HeKHii o6pa3 H3notteaam4g)
H npH Tpex HIM MHO)KarillIHX caHaeTeaex HUKR2 06HOBHTH. HHaK0 60 ecrecraeHHoe HX (TaKOBOTO my)Ia c xeHoto) conoxynnelme BMeHlITCSI 6bITH 311Ha (npemo6o,geaHHe). Ilorp6Ho, awe KTO fOMbICJIHT o ce6e, 51K0 npopox HJIII cyaTaH HmaTb
6bITH, ME awe Hexoemy myxammeaaHHHy petieT, RICO BC51,1eCKII BO arke npe6braaTH

HmeeT H arm noao6Haa, noao6aeT Taxoaomy Bepy 0 6HOBIITH.

13. lipaseago H He 3pa Ha JIHaa CyaIITH (ifeCOTO HIPITO)Ke peagarnmee y myxammeaaH). 3pH o TOM npoc-rpaHHee B raase 0 cyde myxammedaucKom.
14. 1.1pxylo Bewb, TO eCTb myxammeaaHcxylo H noaamibtx CHJIOIO noxHweHHylo acsmeciat BoutpawaTH (H cHe clomuncc x Bo xpame conilua B Tbicawy acr cam
eaHHoio Ha TOp)KHLIM cosecTH myxammeaaHmaa $IBHTCSI) H IIOXIITHTeJI51 nollyw.EMTH Aa OT,ELaCT H HaKa3bIBaTH./

15. Hcrini Hoe amacrenbc-rao ao onpasaaHHe ,ipyroro npea cymelo npea-

211

CTaB.TIATH. T-leCOTO awe He COTBOpHT, npez npasocyanem 60)1(11111v1 B03,I(aCT CJI0B0xx,

noTro yTaan Hammy H HORTO yrecHeHHoro CBOHM HCTHIIHbIM He H36aima caw:Le-

Temcraom. Ho H o ceM 3pH B raase 0 cyde, name o carmeTenex H pyxonlicaHHH

nosec-raosaTH 6yaem.

16. B KOHKJII03HHxxx: Bce 3anoserm, axe CyTb Oap3, 're= cyrb H eadorcu6,
TO ec-rb Hymn:4e, TOJIb Ise Rao c-roaT, iiTO imaxo 6bITH He moweT, mom xoraa pa3peramme xxxx Eaxoe-mx6o npH3Banaf1i moryr. 0 Film= awe }maim KTO pa3ymeTH
6yaeT, WITH COTB0pHT, oTnaaaeT OT BepM H 6bIBaeT 2.Flyp Hesepimiii H TOTO pax,'

cHnesomy tienosexy HaaaraeTca Hy Acaa o6HosaenHa HcnoseaaHlia Bepm H 6paxa,

5IKO)Ke BbIIIIe pexoM.

17. )1CeH cam( H Ter!, awe 6onee Heao3mo)cHo, no meHbluert mepe II5ITH
KOH,IkaaHaM mycrramaHamm HapiaTH H B HELIX Hayxax H xyaowecraax, no eamy
BO3M0)KHO o6ymaTH. 0 Rem npocrpaErHee Hcroaxosaxom B raase 0 Katnuxuc.me.
x ramua emnia s no.acoime 'moll cymag
xx OTBeT

XXX B nocraHomemie
xxxx ocna6neEme

340

niciei cu propria-i sotie. Se intelege ca atunci cind a rostit el aceste cuvinte

hulitoare de Dumnezeu, in acelasi moment a spurcat si casnicia legitima. De
aceea, daca femeia va fi invatata sau priceputa in lege, cind va auzi de la
barbatul sau vreun cuvint hulitor de Dumnezeu, indata trebuie sa-si acopere
fata si sa-1 indeparteze de la ea si sa nu se apropie de el mai inainte de a innoi
marturisirea credintei si a casniciei. Iar daca femeia nu va fi invatata, nu
cade sub aceasta lege. Dar ca sa scape de greutatile de acest fel, musulmanii
s-au obisnuit sa rosteasca parca neincetat din adincul inimii, cu o coplesire
prefacuta, marturisirea credintei. C5.ci ei socotesc ca prin aceea se indreapta
tot ce au facut prin gresa1a sau nestiinta si ca astfel credinta se reinnoieste.
Asa, daca barbatul ii va zice la minie nevestei sale: Fii libera de mine" (cel
ce a facut asa) trebuie sa prezinte acest lucru itnamului (ca un fel de marturisire)
si sa innoiasca nikkeahulin fata a trei sau mai multi martori. C5.ci altfel im-

preunarea fireasca (a unui asemenea brabat cu nevasta lui) se va socoti ca

este zina (desfrinare). La fel, daca va gindi cineva despre sine ca va fi proroc
sau sultan sau daca-i va zice vreunui muhammedan ca va ajunge in iad si
altele asemenea, i se cuvine sa innoiasca credinta.
13. A judeca drept si fara pa'rtinire (mai rar decit aceasta nimic nu se afla
la muhammedani). Despre acest lucru vezi mai pe larg in capitolul Despre
judecata muhammedand 752.

14. A restitui prin toate mijloacele lucrul strain, adica muhammedan

si al celor supusi, rapit cu sila (si aceasta abia daca se va arata o data pe piata
constiintei muhammedane ca fenixulx in Templul soarelui o data la o mie
de ani) *753, i a-1 sili pe rapitor sa-1 restituie si a-1 pedepsi. /

15. A depune marturie adevarata in fata judecatorului spre achitarea

altuia. Dad. nu va face acest lucru, va da cuvint xx inaintea dreptei judecati
a lui Dumnezeu pentru ca a ascuns adevarul si pentru ca prin marturia sa
adevarata nu 1-a izbavit pe cel asuprit. Insa gi despre acest lucru vezi in capitolul

Despre judecatd, unde vom povesti despre martori si despre zapis 754.
16. In concluzie xxx toate poruncile farz care sint sint si vadjib, adica

necesare, sint atit de tari, incit altfel nu poate fi, nici nu pot ingadui vreo
dezlegare xxxx. Daca cineva le va intelege sau le va infaptui altfel, cade din
credinta si devine ghiaur 755, necredincios, de aceea unui asemenea om i se
impune nevoia reinnoirii marturisirii credintei si a casniciei, precum am spus
mai sus.
17. Sa invete pe nevestele si pe copiii lor, daca nu se poate mai mult,
macar cele cinci conditii musulmane si pe cit se poate sa-i invete si in alte

stiinte si mestesuguri. Despre care lucru am tilcuit mai pe larg in capitolul

Despre catehism 756 .

pasare unicA traitoare sub soare
xx rAspuns

xxx in incheiere
xxxx slabire

* Herodot, eIcstopiat, II, 73.

341

211

Friaea deetimaR

go camoro cytmem Hag..aexcaT Rena 3acapiarrenume

1. Cyntiem, xoTopmm pegeHHem cHogcTseHHo 3HamenyeTcH o6pe3aHHe, OT
Hermice H npyrHe 3anosenx, mice Hann:Iwo Tcsi npopoxiecnie a He 6oxecTsetarie,
HMA npHeivuuoT, HoTomy LIT0 B Kypame mune xce liTeTCA o6pe3aHwi ycraHneme,

HO COBeTOM MyxammenoBbim myxammenaHom ycoseToBaHo 6biCTb na o6pe3y1OTCSI HO 06bIllatO ACHAOBCKOMy, XOTSI exiabns4 sepm HcHosenamiem 6e3 o6pe3a-

HIM mo)iceT 6bITH cosepaiemEmil myxammenamili H pamio AKO H o6pe3aHEme, cnaceHHH nyum cHoefi HecymeHHo HaHeATHCA. Bce cylmema 3anwieng moryT pa3pe-

meHHe x ripH3Honam, o6age Torna, xorna cosepuimmieilcsi cylmema 3anoHenti,

HHoe 6b1 HC TO HpHicniourrHcsi morno, tiTo6m rpex Hann, sucoxce HanpHmep B
npecrapenom ocrawieHo 6biTH mmiceT o6pe3wille, Toro paw, 3aHe mmiceT 6mTb,
212

tiTo npemocTi3 ero He BO3M0)KeT 110HeCTH paam OHbIA. llono6Ho paccy)KnaTH

riono6aeT / H B maamx oTpoimwax, xoTopme awe 6m oT paam TOA ymepnli, 6bin
6b1 rpex cmepTamil COTB0pIIIHM oHoe, XOTA ymepluero 3a mpiemuca BMeHAIOT H
npovi. Ho Tamicne cymema 3ariosegb, xorAa icynHo H Oap3 H cymiern ecrk,, ocTasneHa 6biTH He moweT, CJIOBOM enwimm, cytmem y myxammenau 13141114TCA Hono6He

HmeTH coHeTa a He 3anosenx C811M000 Eeanzernui, mice Heppowero HeHepHernua,

HO cosepLueHHeraua TB0pHT B no6pmx nenex. OTKy,fly raar0J1eTCA 10H01.11H B C63iMOM

Eeanzermu: Awe xoweuni cosepLuen 6bITH H ripori. Kaxmice die 6bisaeT, 3pH

B ramie 0 Ycmaeax.
2. Kypan tIliTaTH H, awe BO3MONCHO, Hecb Ha Tiamsab HmyintBaTH. H mice cHe
Honriwar, Ha3b1BalOTCA Xa0b13ali Kypan, Ileco paxi BCAK TaKOBbIR, awe H xyaegamil,

3a BenliKoro xx HmeeTcsi, 'IOTA IiITxi3A )ice Haw' HayKH Hnif ,zio6poneTenH Hmem
6yAeT.

3. B cynppicecmo, ewe cyp, dyzyn H macK.Fla HapiwaioT, HcrynaTH a Hai:Huge

awe Hmeinvi nonycrAT, B TOM camom so3pacTe, erna owywaeT ce6e Mpica 6bITH,
AeBa xce eria mecsitimmy HmeTH HatilieT H awe Toma cnacTeM HMeHHil coomeTmosaTH He 6y,nyT, scsitiecicH nomiceHcTiveT B HHoe Hpemsi, clipetib 'coma BO3MONCer
6paicom coileTaTHcH a HaiWatie cesi pang swim, na He Toicmo ecrecTHemiomy noaneCOTB0pHT mo6ocTpacTmo, HO HO HAuwieit mepe, na tienosewa B myxammeHammori
Hepe powHeHmle pacrumauTcH. H Toro panH1103B0.1151eTCA, xynno xce H noseneHaeTcsi
engHomy myNcy mHorlix xcell, cHpein. =ix mmiceT, H cyiappicecmo 6paTH H rmiaTx
HX, OTKy,ay MHAT, ARO 6or H 3acAyry HX paamepHeT no LIHCAy xceH, no HeyTpywia

B coBoxynneHHH c Emma xpenocrit H no ymiicoicemno tianopowisi.

4. He meHJAHHH aanoseHH ecm H pacilyar xxx Rico cynpyxcecnio, H6o, snamce
cosoxyuneiwe c CBOHMI piceHamH 3acnymtrenmioe H 6oxcecimewioe neno HmewieTcsi
6mTH, Taxo HeliecTaBoe H HeHepHoe, awe KTO yHepxcar xeHy ce6e my-Ay HenocHymHp, 113 HOMy licxonguiym, mm TaicoHym, esuice HeHaBHAHT .ayx ero, KOTOpbIA
ripkucocHoseHHem HaTypa mypica 6onee cna6eeT, Hexce sowienewiem ganoponwi
no6yAcnaeTcsi H K nel4CTBH10 COBOKylLTIeBRA

(iIpea xoTopoe eCTb 110B14110BaTHCA

Gory H HaType) neHocma H Hey,uo6Ha COTB0pAeTCA. Ho o ceM AcHee npeximicHm

B rnaHe 0 ycmaeax.
x ocna6y
)< viecm AocTortHoro
XXX p03B0,11 mrica C WeH010

342

Capitolul al noudlea

Faptele meritorii se impun ping la sunnet

1. Sunnet este un cuvint care inseamn'a in mod propriu circumciziune",
de la care isi iau numele celelalte porunci, numite prorocesti, dar nu dumnezeiesti, pentru ca in Curan nu se citeste nic5.ieri instituirea circumciziunii,
ci prin sfatul lui Muhammed li s-a recomandat muhammedanilor sa se circumcida dupa obiceiul iudaic, cu toate ca si numai prin marturisirea credintei,
farce circumciziune, poate fi cineva desavirsit muhammedan si poate nadajdui
farce indoiala, la fel ca cei circumcisi, mintuirea sufletului sau. Toate poruncile sunnetului permit dezlegarex, dar numai cind prin implinirea poruncii
sunnet s-ar putea intimpla ceva care ar duce la pacat. Asa, de pilda, in cazul
unui batrin, se poate renunta la circumciziune pentru ca batrinetea lui n-ar
putea suporta ranile acelea. La fel trebuie judecat / si in cazul copiilor mici

care, dad. ar muri de rana aceea, ar fi pacat de moarte pentru cei ce au

facut-o, desi pe cel mort it socotesc mucenic etc. Dar aceeasi porunca sunnet,
dad* este concomitent 9i farz , i sunnet, nu poate fi lasata. tntr -un cuvint,
sunnet la muhammedani pare aidoma unui sfat, iar nu unei porunci a Sfintei
Evanghelii, care pe cel ce crede it face nu numai credincios, ci mai desavirsit
in faptele bune. De unde se zice tinarului in Sfinta Evanghelie: Dad vrei sa
fii desavirsit" s.a.* Iar cum se face aceasta vezi in capitolul Despre rinduieli 757.

2. A citi Curanul i, dad este cu putint5, a-1 invata tot pe de rost.

Cei care obtin acest lucru se numesc hafizii Curan 758, motiv pentru care
orice om ca acesta, chiar dad e mai prost, e socotit drept marexx, chiar dad
n-are nici o alta stiinta sau fapta bung.
3. A incheia o casnicie numita sur, dugun i nikkeh 759 i mai ales,
dad averile permit, la virsta cind omul se va simti c5. e barbat, iar fata cind
va incepe sa aiba cele lunare. Daca averile nu vor corespunde atunci placerilor, trebuie s-o faca cu orice chip in alta vreme, cind se va putea fiecare
insura. Iar aceasta nu numai pentru ca sa-si satisfad senzualitatea fireasca,
ci mai ales ca sa se inmulteasca oamenii cei nascuti in credinta muhammedana.

De aceea se ingaduie, ba chiar se si porunceste unui barbat sa is in casnicie

femei multe, cite poate, si sa le hraneasca, de unde ei trag credinta d Dumnezeu le m5.soara meritul dupa numarul femeilor, dupa taria neobosita intru
impreunarea cu ele si dupa multimea nasterii de copii.
4. Divortuixxx nu e o porund mai mica decit casnicia, pentru ca asa
cum impreunarea cu nevestele e socotita un lucru meritoriu si dumnezeiesc,
la fel este de nelegiuit si necredincios ca cineva sa tina o femeie neascultatoare
de barbat, care iese din casa sau una pe care duhul lui o uraste si de a carei
atingere natura barbatului mai mult slabeste in loc sa se aprinda de pofta
nasterii de copii, devenind lenevoasa si nedispusa spre actul impreunarii
(prin care inseamna a to supune lui Dumnezeu 1i naturii). Dar despre aceasta
vom arata mai clar in capitolul Despre rinduieli 789.
uurare

xx demn de cinstire
xxx despartirea barbatului de femeie
* Matei, 19, 21.
343

212

5. Ilxcbma '111TaT14, IIHCaT14, apancic A3bIKOM roBopirm H nnaBaTx ;la x3y4aeTcm. Aine KTO 111ITO)Ke OT CHX 3HaTI1 6yner, BC5FleCKII Aoimexcnvei. TpynkrrxcB,
213

B xaxom-nx6o / pyxonenbHom xynowecTlie, miaxo 6o xne6, ero we TaxoBbni OT

o6inero 60)KHA, K HesepHbim CBOHM 6naronenHx2, noscenHermo ACT, eapam, TO
eCTb Bo36paHeuHbrH x 6b1rx emy sepyeTcsi, tieco pax Bee cynTaHm Typexxxe

aHme Taxo)xne 6naroponHmx xnx rpawnau kkeTx, as e H Gorana

cym, o6alie

06513y1OTC51 Hexoe, XOTA He6onbmoe Aeno, CBOHM CH xynowecTBom H Tpynom coTBOINITX, myropoe nponart, y6or13m, AKO npemHoro npkinTHylo nonatoT MIIROCTb1H10.

HH e,41111bIii gocene 6bicTb cynTaH B Typxax, n.xce 6b1 He neaan inn cTpen, HRH
3euKup (nepcTeHb eCTb 113 CROHOBOR CO,LkeRaHHbal KOCTH, mice B CTpeRAHHH nonaraeTcx

Ha BeJIHKOM nepc-re, na He KaK0 nospenan6b1c51 OT TeTHBbI nyxa), Jun elt/lart (PmcrpymeHT xx eCTb 113 pory HRH 113 "Iepenaxm conenaHHIA, Hm)xe He'HICTOTES ymec
H

3y6oB ounnatoTcn) 1U111 He ripxzewan 6b1 K ycrpoeHmo BepTorpanos H K Hanoe-

HMO wieToB, xmwe nponaHHiam 6bmumm (o6a9e He ABRAA Ime eCTb, na He noxa)KeT-

C51 6hITH nmremepxe), neHbrx oHble B oco6nxBoI3 co6xpaeT xowlexen, }mice no

TOM B nepBBI1 AeHb Pama3atta HRH cam cynTaH, onescsi B Heno3Hamioe nnaTbe,
max lipe3 npyroro 6naroroBeinio x 6naroxiecrHo pa3naeT y6oram, empxe xpome
3acaym MHROCTIAHHbIA H Tpynbi ero B o6alyio myxammenaHcxylo 110.T1b3y BMeHAIOTC51.

TaKO CTpeRSIHI4A 113 nyxa o6rialoTcm, Aa TOTOBbI 11 CHOCO6Hb1 6yAyT, OBO XTIA

nopaxema HenpwiTenB, OBO )xe ARA 3aumuieHHA ce6e cars ax H Ansi datcuead (TO
eCTb BOCIIpHATIDI 6paHlt BO ymHo)KeHne Bepbt). Ilono6Ho noBeneBaeTcn xm, ;la
ygaTcn apancxoro 513bIKa, gByx pagx BxH: H Bo nepBbix, 3aHe Kypan clim egmlbim
513bIKOM nono6aeT 'ffiTaT11, H10K BORbH0 eCTb npenowrrx TOT Ha npyrxil A3bIK.
BTopoe, 3aHe BepyloT, sum CeH 6b1c-rb nepserauHil H AnamcKHR A3bIK, TOrl)Ke 6yner
H nocnenmil, Hmxce aHrenH H lienoBenbi B pax pa3rnaronbcrBoBaTx xmyT. K cynnemy npimannewaT MOReHHA 11 MORHTBbI Haponmae, since BCAK, XOTA eAllHOW,111.I B

cenmmry a Harmage B HATOK, meg B daicamu, nonxeHc.rayeT co ncem co6paHHem no

o6briaio COTB0pHTH. AILte )Ke KTO die tipe3 Tpii ce,amxubi 01IyeTIIT H B datcamu
rne-nx6o emy yronHo 6yAeT He ABHTC51, TaKOBOF0 CBHAeTeRbCTBO, awe HCTHHHO
6yneT, He npmemner cynAB, aK11 noKa3ym, KTO Bepbi 6ory He xpaHRT, HeB03M0)KH0
eCTb ,Lka HCTHHHEIC1 RIO6HTeRb H HcnoBeAaTenb 6y,EkeT. H XOTA npli3HaloT CaMH,
AKO 06bIgHbIe MOJLIITBbI, awe B ,Itomy 611BalOT TO)Kotke moryT, o6a9e rnaronloT,
214

AKO HaponHo yumeHlibte 6ory npHRTHeaulle CyTb, Toro / pax4, 'ITO He TOKMO
o ce6e, HO 11 0 scat TkepKBH 6bIBal0T.
6. Tax B Hy6RHYHbIX, AKO H B npHnaTHEax ,Ekenex 6e3 coneTy erapan4x H xc-

icycHbuc moneti HIVITO)Ke notimiaTH, HIPITme TBOpHTH. B3aiimuo crapubt Fr HenpoineHHbie nanwelicTsyloT loHeilumx (xoTH 6b1 H He XOTeJIH cnymaTH, B xem
rpex Ha CA npHemnioT) yrseulasaTil H npumepamv( Km BO ym HM npxBonxTx, Bxo
One x oHoe B 'mime H OHOe sperm' Taxo 6brsiuee Bxneara, cnbunama x no npenaHmo

npegxos npxsnua. flo enxxy KCe K npaBne xnx K Bbicogaihunm npxnexarr nenam,
Torna He coBeTy, HO Oernee, TO eCTb cynHoil H KypalieK0/1 ceHTeHum nonnewaT, o

tiem 3px B noanepponterf rllaBe.

7. K cynnemy naxi npimanexarr Imcityra H x3meTelme mecTa, Ha Hem=

cHneme 6brBaeT B Aome, B 110.10 H npori. H onewn OT BCHKOTO OKaJIA1114A, H rHyc-

HocT0 oxpaRetufe, He nen 6o ecTb Ha Hegxcrom mec-re H B cxBepHorr onewne nama3

TBopx-rm. 1-leco panx, au e x-ro 113 y6orxx He xmeeT Ha npemary HHbIA 0,/1e)K,AbI,
Bo Bpemsr nama3a AomiceticTsyer 01IbIA H3Bneumn x npxemum a6decm B enHHoil
Henoxto6aiontit
xx yxoutc-rica H 3y6cPutcrica

344

5. Sa se invete a citi, a scrie si a vorbi limba araba si a inota. Daca

cineva nu va cunoaste nimic dintr-acestea, trebuie sa se osteneasca in orice
chip cu vreun / mestesug manual, astfel se crede ca piinea pe care o maninca
unul ca acesta in fiecare zi din binefacerea generals a lui Dumnezeu fata de
credinciosii 761 sai este Karam, adica oprita x. De aceea toti sultanii turci si
copiii nobililor sau ai cetatenilor, desi sint bogati, se obliga sa faca vreun
lucru, chiar daca nu mare, cu mestesugul si cu osteneala lor, pe care vinzindu-1 sa poata da o foarte placuta milostenie saracilor. Pita acum n-a fost
nici un sultan la turci care sa nu fi lucrat sageti sau zeikir (un inel facut din
fildes care la tragerea cu arcul se pune pe degetul cel mare, ca s5. nu se vatame
de care coarda arcului) 762 sau hilal (un instrumentxx din corn sau din carapace de broasca testoasa cu care se curata necuratiile din urechi si dintre
dinti) sau care s5. nu fi ostenit la aranjarea gradinilor si la udatul florilor. Iar
cind se vind acestea (fall sa se arate ale cui sint, ca sa nu pars o fatarnicie),
banii sint adunati intr-o raclita specials si in ziva dintii a Ramazanului insusi
sultanul, imbracindu-se cu haine de nerecunoscut, sau grin altcineva, ii
imparte cu evlavie hi cucernicie saracilor. Si astfel, in afara de meritul milosteniei, si ostenelile lui ii sint socotite spre folosul general muhammedan. Ei
invata s traga cu arcul pentru a fi gata si in stare sau sa loveasca pe dusman,
sau sa se apere pe ei insisi, sau pentru djihad (adica sa poarte o lupta pentru
sporirea credintei). La fel li se porunceste sa invete limba araba pentru
doua motive : mai intii, deoarece Curanul trebuie citit si scris numai in aceasta
limba, nefiind ingaduit a-1 traduce in alta limba ; al doilea, pentru c5. ei cred
ca aceasta a fost cea dintii limba a lui Adam si ca tot ea va fi cea de pe urma,
pe care o vor vorbi ingerii st oamenii in rai. Din sunnet fac parte rugaciunile
publice, pe care fiecare trebuie sa be faca dupa obicei macar o data pe s5.ptamina, dar mai cu seams vinerea, mergind la djeami, impreuna cu toat5. adunarea. Iar daca cineva va omite aceasta timp de trei sapta'mini si nu se va
arata intr-o djeami, oricare ii va p15.cea, marturia unuia ca acesta, desi adevarata, nu-i va fi primita de judecator, sub cuvint ca cine nu pazeste credinta
in Dumnezeu nu poate fi un iubitor si marturisitor al adevarului. Si,macar ca el
insisi recunosc ca rugaciunile obisnuite care se fac acasa au aceeasi putere,
spun ca cele facute in public sint mai placute lui Dumnezeu, pentru ca / se
fac nu numai pentru sine, ci si pentru toata. biserica.
6. Atit in treburile publice, cit hi in cele particulare, nimic sa nu inceapa si nimic sa nu se faca fara sfatul oamenilor mai in virsta hi priceputi:
Tot asa, batrinii, chiar fara sa fie rugati, trebuie sh-i indemne pe cei tineri
(chiar daca n-ar vrea sa-i asculte, pentru care isi iau pacatul asupra lor) si
sa be aduca aminte cu pilde ca aceasta si aceea, intr-o astfel si astfel de vreme

si in acest chip au vazut, au auzit si au luat din datina strabuna. Dar cit
priveste dreptatea sau treburile superioare, atunci sint supusi nu sfatului,
ci fetvei, adica sentintei judecatoresti si a Curanului, despre care lucru vezi
in capitolul urma'tor.

7. De sunnet mai tine si curatenia

si maturatul locului pe care sezi

in cas5., in cimp sau altun de si paza hainelor de once murda'rie hi intinaciune,

caci nu se cuvine a face namaz in loc necurat sau intr-o imbracaminte intinata.

De aceea, daca cineva dintre saraci nu are pentru primenire alta.' haina, in
timpul namazului trebuie sa se dezbrace de ea hi, facind abdest, sa-i spuna
necuvenita

xx curatitor de urechi i scobitoare

345

213

214

cpalucle x (awe pa3ymeercsi twcra 6bITH) MOAb6bI corsopirrx. Cesi papa

J om myxammenamma, awe H y6ororo, Hecb nocrnaH eCTb, na He Hmeer Kro-n460
mecra K nosepweintio xapicormil, Ho3rpel3 HRH KO BHIITHIO B Hero c canoraMH H

6awmaicamH. Toro panH, awe KTO y6ormI ecrb H mecm (o HeM.Ke tITO ems Ha
HHOM mecre pexom B matte 0 a6decme) HMeTH He 6yner, nonwexcrnyer c ronErmil
Horamx, KaK B BeJIIIKHX nepcox JjOMbI, TaK H B Cita BXOXITX, awe we H 6alumaicos

(luxe oHH c nepcxxxoro maneicra nanyw, no npocry we nanyvb Ha3bmator, TO

ecrb o6yHx) xmerx He 6yger, nepHee nonwexcrnyer runieHltem a6decma ombrrit
HOTH H HOTOM Ha MHCTOe nova nocrnamre Hcrynxix, Hamm 6o BO3MHI4TCA, AKO

ocKsepHan mecro H y9HEIHJI, trro Heneno eCTb Ha OHOM nama3 cornopxrx. gee
panx, pa He KTO B Hesenempt, "ITO cxpeHoe COTB0pHJI 6bI o6m9ail HMeIOT, Hcerna
KOBpbI Ha cite ycrpoeimart IIOCTIIIIaTII B me34udax H B uomex H Ha OHbIX nama3

cosepalarx, o mem pegecH B rause 0 nama3e.

8. Ewe K cymiemy npaHanewirr crpxweillte HJIH 6pHrile rnaHm, coxpapleHHe ycos, no He xacmorca ycreH H 0cropwexxe Hnocos, pa.wpaioulxxca wcpyr
coxpoaemeiluntx rem macrefi, o6pe3aime Horreil a Haxname B num HATHIPHIE111.
215

06aqe cHe ,HOJDICHO 6bITII BO Hpemn mHpa, x6o BO Hpemn Ho Curbr nporitaHo citsi
,LIOJUKeHCTBylOT 3anycKarx, 0 mem Himme. / Haim O9x cypmom, TO eCTb mepHolo
macrxio 3eJI0 "IaCTO Hama3bn3arx, ACeHbI H neabi ppm H HOTH IMHOF, TO eCTb XU110/0

mut xnnocenuHom inapouarxxx. 0 Hcex cm 3pH B rnaHe 0 ycmaeax.

9. 3anynteme 6paxtbi'<xx H no cynnema H ceea6a 3anosepit H sum Hem. mem.Heilmax y myxammenaH Hmeercn, TOJIHKO CHI1 IlpeB03HOCATCA xxxx

B 6pa,ae CBOerl,

aro ant x.Hylo Hexylo o ce6e no 3anyweimt OHbIA Hocnpxemnior ultimo, a He

Ty xoroppo npewne HmenH. Awe 6o Rro 6paparbill a HaHnage cenxHy nmyumil,
immix) cymmtrenbHoe xnx nowHoe H3pemer X or cimimawero He 6yner npmurro
CJIOBO ero 3a Hcrximoe, a6He HOHOCHT Hesepylowemy, morons!: Mory J114 a3
CeIO yxpoureH CbIH cemno 6panoio AO )Kb pew XTH4 TbI MOeri cemme He emnemb

septa? H awe oxbill 6paparmil crapert npen cynxelo noxawer, AKO Hcrximy peMe,
TOR, Hwe He HepoHa cnosecH ero, He H36erHer cypiroro Haica3aHxn. 14 xorn HHKT0)Ke

mower OT myxammeHaa 6paTa H enxHosepHoro caoero o JDKH ABHO pcopwrx, 3alie

paccywnafor, 5IKO 9eA0BeK MyCJIIIMaHHH H coHepmeHmail Hepbr Chill He mower
J10)Kb peauf MK 0 JI0)KHOil Beam npyromy CKa3bIBaTH, HO He TOJIb raepuo xpaHxrcsi

cHe npamino o 6e36opopmx, AKO o 6paparbix, name we MAW:RUHR OT cropmero

noHouteime xporicHm ponwexcrayer npmmarx cepnuem, 3aHe OT cropper K

mnanmemy moxcer cHe 6brrii, no O6pa3y yaewaHHH H HenpaaneHHH, or loHeilmero
ice K crapuremy He npummecruyer, 3aHe pa3ymeno 6b1 cm rifilieHO 6bITH B npe3peHHe H ynmfceHHe ero.

py6amxe

xx xpacam
xxx vowel-me
xxxx ,BacraloT

346

rug5.ciunile numai in cam* x (care se intelege ca este curata). Tot de aceea

casa muhammedanului, chiar si a celui mai sarac, este asternuta, ca s5. n-aiba
cineva loc unde s a arunce scuipatul, mucii i ca s5. nu poata intra in ea in
cizme sau incaltari. Tot asa, dac5.' cineva este sarac si nu va avea mest (despre
care am spus ce este in alt loc, in capitolul Despre abdest) 763, trebuie sa intre
cu picioarele goale, atit in casele persoanelor mari, cit si in cele proprii. Iar
daca nu va avea nici incaltari (pe care ei le numesc dupa dialectul persan
papu, iar simplu papuci, adic5." incalt5.minte) 764, mai Intii trebuie sa-si spele
picioarele dupa rinduiala abdestului, apoi sa paseasca pe asternutul curat al
pardoselii, caci altfel se va socoti c5." a intinat locul si 1-a facut impropriu
pentru namaz. De aceea, pentru ca cineva sa nu faca acest lucru din nestiinta,
au obiceiul sa astearna in mezcide i in case covorase, facute in acest scop,
si s5. faca pe acelea namazul, despre care lucru s-a vorbit in capitolul Despre
namaz

765.

8. De sunnet mai tine Inca tunsul si rasul capului, scurtarea must5.tilor,

ca sa nu se atinga de buze, si smulsul parului ce creste in jurul partilor celor
mai ascunse ale corpului, t5.ierea unghiilor, mai cu seams in ziva de vineri.
Lisa aceasta numai in timp de pace, caci in vreme de r5.zboi, dimpotriva, ele
trebuie lasate sa creasca, despre care lucru vezi mai jos. / Tot asa ochii trebuie
unsi cit mai des cu surma766, o alifie neagra, iar femeile si fetele sa-si boiasc5.'xx
miinile si picioarele cu kina sau iiroatkrivov 767. Despre toate acestea vezi in
capitolul Despre rinduieli.

9. A rasa barba sa creasca xxx e socotit la muhammedani si porunc5.

sunnet, i sevab, i drept un lucru cinstit, asa ca ei intr-adevar se mindrescxxxx
cu barba lor, incit au despre ei insisi o alts parere dupa ce au lasat-o sa creasca,

iar nu pe aceea pe care o aveau mai inainte. Daca un om cu barb5., mai ales
carunta, va rosti un cuvint indoielnic sau mincinos, care nu va fi primit de
cel ce 1-a auzit drept adevarat, it va ocari indata pe cel necredincios zicind:

Pot eu, impodobit cu aceasta barba carunta, sa spun o minciuna sau nu

crezi caruntetelor mele ?" 5i daca acel b5.trin barbos va ar5.ta inaintea judec5'.torului ca a spus adev5.'rul, cel ce nu i-a crezut cuvintul nu va scapa de
pedeapsa judecatii. Si cu toate ca nimeni dintre muhammedani nu poate sa-1
dojeneasca.' pe fratele sau sau pe cel de o credinta cu el in mod vadit, judecind
ca omul musulman si de o credinta perfecta nu poate spune o minciuna sau
sa vorbeasc'a altuia despre vreun lucru mincinos, regula aceasta nu se pazeste
asa de tare in cazul celor fara de barba ca la cei cu barba. Asadar, cei tineri
trebuie sa primeasca ocara de la cei mai in virsta cu inima blinds, pentru ca
de la cel mai in virsta catre cel mai final- aceasta apare drept o povatuire o
indreptare, ins5.' de la cel mai final- la cel mai in virsta nu se cuvine, caci s-ar
intelege ca a fost facuta pentru dispretuirea si defaimarea lui.
x rubrics
xx s2 -si vopseasca

xxx a nu-ti ingriji barba

xxxx se fb.lesc

347

215

Inaea aecRmag
0 gpyrkix 3aCJIpICHTeJIMILIX, HO HeHpICHTAX 3anosegex

3anoeedu 3acviyarcumeribnate, HO nenyoscnbie. K Tompicne cynnemy CO,MCJI5ITH

,110JDICHO eCTb mime Henze myxammenaHcmisi penHr101 3a110BeAH, mice CyTb y6o

ceea6 (3acnyxcHTenbHme), o6age He eadoKu6 (He Hy)cirbie), xoTopme, ame 6b1 BCC
no npo6Hy HC,HICJI5ITH, norio6ano 6b1 enBa He BC10 KHHTy HX IIHHOBHUK x 30B0My1-0

npesecTii. Toro palm KpaTKOCTH noriasicx, B npiimep TOKMO, ,lenApe HJIH HATb
3ne IlpHJI0)KHX0M.

06embi. Bo nepBbix y6o TJlarOJDOT 3acnymiTenbHoe, HO He Hyxc Hoe o6eT

216

COTB0pHTH Gory, MKO Hanpumep MOCT, KJIa.,4513, m kmas CHM 110,406Ha5I B 110J1b3y

H B o6mee go6po co3naTii. Ho comopemix xce o6eTa yxce 3aKoHom 66ap3 o6s3yeTcs
Bo3naTH 6oroBH, exce o6eman, Ha npmcnan, o6einamie y6o BonbHo H camoH3BonbHo
eCTb, nesame xce H HCIIOJIHeHHe TOTO no HpK)le AOJDKHO eCTb.

M0.1110128171 npueamnbte. BTopoe: MOJIHTBM npilsaTHbie H nocTbi npliBanibie

Him no o6eznamno. Cyrb 6o mHorHe myxammenaHe, mice gpe3 nech ro Pama3an

TBOpBT, Hume mpe3 mecrb mecsuoB, mime mpe3 Tpx, clipegb engH npen memos
Pama3alla, Apyiadi ice nocne Toro. Ho ante 6bI cHe 5IBHO H seem 3Halonuim TBOpKMO
6bino, He Hapeicno6bicsi nocr, HO 3a2ud (TO eCTb nmiemepHe), geco panes CHI sumo
nopsnium Hxxxxxce HmetoT y mix noxsanbi, nage ice oaeudnepecm H Aiopauu, TO
eCTb gTHTenH nmiemepcTsa H minemepm Ha3bisaioTcn.
MILIOCHMIHU npueamuble. TpeTHe: npiniainme H xpome onpenenemmix TBONTH
MKTIOCTMHH, mem KOJI0,1eCTBO 3exicsuna (TO eCTI, 1151T13,4eCATbI51 l'acn4, mice OT IATH

myxammenamicma xolinmunl eumia eCTb) npeBocxonsiT. IlonaioT euie H ncam,

KoinKaM, nTHIIaM, pm6am, H HHEIM 6eccnoBecumm xusoriimm, spice BC5I 3acnyxcH-

TenbHas 6bITH HmeioTcs o6ame He HyxcHas.

goleamu. IleTaepToe: doKaAfu H me3vudbi comnaTH, exce Been. OT Hyxuimx xX

3anoBeneg, 3aHe BepyloT, sum Myxammen B Ifficne IIIecTH (lice nomimaioTcs B

?Kumuu zoo) THTynoB nocTomicrsa cBoero nonruin OT 6ora H cite, na Bea. cseT
B aalCJIMU o6paTHT. Toro panii He6o H 3emnio, He 'max, pa3Be not imnom 3,1PH1451
Helmer, Bo o6pa3e doic.fmiu yc-rpoeHHoro pa3ymemT 6biTH, eroxce mu2pa6, To ecTb
oirrapb, MexxaHciciiii xpam ecrb H JIHHH51 ical6Ae, KOTOpbI5I panx BHHM Be3,ae Heso3-

6paHHo 6biTH rnaromoT, na coBepinaeTcx nama3, TOKMO mec-ro oHoe na 6y,rieT

micro mut na 0,IHCTHTC5f. 3naHmo ice &Herr, Iuxon, crpaHHoupHemiimx, cHpoTorurraTenbHmx, y6oroBpage6Hmx nomos, no HyxcHomyxxx 3axorry nono6aeT 6biTH
non KoHniiniteio BO3MONCHOCTH. HHaico 6o ymisepcanbHoe y HHX eCTb: Eede Ila3blM

dascemude zapam, TO ems ITTo noma noTpe6Ho eCTb, He nono6aeT Hepicsx lax
o6ajeCTny oTnaTH.
yciaBbi gepcomme cogepoicanute
xx noHyRutaiouvax HJIH no Hricae AOJDICHIDC

XXX npimpfutaiontemy

348

Capitolul al zecelea

Despre alte porunci meritorii, insa nu obligatorii

Porunci meritorii, dar nu obligatorii. In acelasi sunnet trebuie sa cuprindem

pi

alte porunci ale religiei muhammedane, care sint deci sevab (meritorii),

insa nu vadjib (obligatorii)768, pe care, daca le-am numara pe toate cu de-ama-

nuntul, ar fi trebuit sa traducem aproape toata cartea for numita Nomocanonx *769. De aceea, straduindu-ne a fi mai concisi, am adaugat aici numai

patru sau cinci, ca exemplu.

Juruinle. Mai intii, ei spun ea este meritoriu dar nu obligatoriu a face juruinta lui Dumnezeu ca, / de exemplu, a construi un pod, o fintina pi altele
asemenea spre folosul sau binele obstesc, pentru ca dupa ce ai facut juruinta
esti obligat de legea farz sa-i dai lui Dumnezeu ce i-ai fagaduit. Asadar, f agaduinta a fost libera si de bunavoie, dar infaptuirea
implinirea ei este
Zvi

obligatorie.

Rugaciunile particulare. Al doilea: rugaciunile ai posturile particulare

sau dupa fagacluinta. Sint multi muhammedani care fac anul intreg Ramazan, time de vase luni, altii trei, altii o data inaintea lunii Ramazan,

altii dupa aceea. Dar daca acest lucru ar fi facut dezvaluit

pi

cunoscut

de toti, nu s-ar mai numi post, ci zahid (adica fatarnicie) 770. De aceea, cei
care fac acest lucru pe fata n-au la ei nici o lauds, ci dimpotriva se numesc
zahidperest i moraii (adica cinstitori ai fatarniciei si prefacuti) 771.
M ilosteniile particulare. Al treilea: a face milostenii deosebite in afara
de cele hotarite, prin care se dep5.seste cantitatea zekkeatului (adica a cincizecea parte, care este una din cele cinci cerinte ale muhammedanismului).
Sau a da ciinilor, pisicilor, pasarilor, pestilor pi altor vietuitoare necuvintatoare, care sint toate socotite fapte meritorii, dar nu obligatorii.
Djeami. Al patrulea: a zidi djeami i mezcide, lucru care nu face parte
din poruncile obligatorii xx, pentru ca ei cred ca Muhammed printre cele
,case atribute ale demnit'atii sale (amintite in Viala lui) a primit de la Dumnezeu
pe acela de a preface intreg pamintul in djeami 772. De aceea, cerul
pi pamintul ei nu be inteleg altfel zidite decit sub forma unei cladiri, spre a
inchipui djeamia, al carei mihrab, adica altar, este templul de la Mecca si
linia kale. Din acest motiv ei spun ea nu este interzis sa se fad namaz pretutindeni, cu conditia ca locul sa fie curat sau sa fie curatat. Iar cladirea
bailor, a scolilor, a caselor pentru adapostirea strainilor, a orfelinatelor gi
a azilurilor se cuvine sa se faca dupa legea obligatoriexxx cu conditia sa existe
posibilitatea. Altfel insa la ei domneste regula universals: Evde lazim djeanide haram, adica Ce este necesar acasa nu se cuvine sa dai bisericii sau
societatii" 773.
cuprinzind reguli bi sericefti
xx trebuitoare sau im p use de nevoie
xxx necesarl,

* Kanrin-name.

349

216

:00.LKII a 4III0H VHDEVWVJ

4Z0011 'OHMOCH OH if NL KI

oncicH owuraigxciCuorc "1100

KTIO

Ogic `4.L/Co

ONK 0114IfaLIDICSIMEC

ah litncal 0=1'09

Ornquog RION outgo

ILLO.I.OH fl RIOH.LOEd.L00901If

autt Imo ctronoutt asutourmiclu x

axis o

WOWED

atuanntfa

Hmicoundu

'au& ou

efEdv0

NIOXOJAIH

Katiao

INIVH

Hrflad 0 YHR31011 `3COVOKOLIVE MICK EH INTOH1101110110EIV toi.ortdnuo `31HowElfED(c3 OZ

4103 toioActmmdu Ho / ou 'ounicog OHO MK Ou A1103100110d0dII RR. NIAIRdOELL VarAg
'01HHOIfOttort 030h HIIEd H ElriKiii KRIM:111'09 `..1.11)1COMPRH Ell KaLotraoirano H OIKEIO
rt. Kaiuret'ourgoo H KEHHOEL.I.OHOUV ZO 3CRII KaLOEVIDICO `EIrCINI ONC01 IOIOTATH g -1S0L3VH
'wan xaL H a viatniaqg ltumiCuou atiaa

MIMI" Yv9clau quardaevm

ONCIf

efEdVg5 H eftuatniefo `IMICOTIHHdll OVNCUI,

H NEWITIOIHN1cIf0E

caA3 H

xnmnatunnasvont xpingratunmefrovi xarap 9 apod ably dolga

iSEMICAH

191/Vdt()/

00140 XIIHincirt :OREI0If014dIC AINTOECIDICIp> 1.3E9011'0U ARLIONVII <CILLN9 ICEMNIM N9

H OHO0 OJOI odgot' uovq/Ctudic 'N9 xamcoN 4.Li49 tpirritmuncoloouoJoHlAi or49irad09,L03
OH 0)K3HOLI 9III0E1 0IfOC RAMC& `4.I.03 Ell iqg 931C0If 311 VIMICOIXOLI Ou Harntrusa adalAz
'0111110E9ER 0101 Itred H tauttouoou xododuomar XHOE10 Tpurarrar.r.oiC 0IfEIAI HIM -HII
ONCOMEN `ISX.1104IRII KaL1413111
`.LOICOJUILT WITS 'LUSH ISNHO

009 HIREIHMOINO II 0

1444H3HWrC3 '141.15IIKRI30

ridaa

invoirataINTINUXSIAI

14141-114)1Vo31

attHH 09

ONCOIX31I4H .111ATII if

ottrd

IDIE11 HUH
`XJAKORC OHRE OH alINCX11 R 011 moomarot' IOIREIN9 H aH criXo
ISIIHREXA `OHN311 ONCHINII `011EVOINIVEXAIAT TINE RININITOIREIVI000 H NI4IIH3KI0140E10

og33

INOIMIIKRUd 10 xxhLOdu 11011.0dEH .I.CHAE11011"ed OHNH WIC 9 `XEHOIth aNCH wowannefo

Hard 0)1K H W0EdV0 KOSOIKHONUCA H NU `IATP111}101110OX09 xis H vouroauododu -09011
InIOTHIOIf NHERVOROLIRE H woxaaoirah FIIIIIONCOURH 4110 Tr NM `NINIfaLIDICkIMEC OxK
IcIMICAH HIP19 `KOICHIfOIBILI NEFIHMI3dOMICOdLI ISKFIOINIEH H `ISKIf90H900EI /MEM
31CaL
RIAININIfaLIDKAKORC RIAIKHRKOV
VINORHVIAIRICOARI
watarnox
IIIKICOVIE00 aH K01.11}1141X0 H MIR OPTHROXXV `14IfOiottodgoV ONCHIAIR NTIOKOIfOri MEd
HIHheCirou `.1.AJOIAI EH HIAl490 xxxonud yeixda icnimorama
'HMS crhadvio g wOrei
`awAved Ell OITIE 01)1 la 5.1111 ER ICAL t1,011'01.011.0d901/' OhEll XILISdIT nronox icr `KaL1491C
codu E.LEdg uoHo HiraiaVodgolt OrmHavaioo H g Nud RLHIDI "cl.LUINIH ONCOHN KOZKHW

xINIIIDxafdau

rung

HIN9 HIfO.I.3tOci9017 OFHIO

HICH MONK i4Ni RLEILIIdEH 0 `INOXONPI9 "RIf3t `McIllgIfairtmotiraec

ICIOX g OCIUMI
nod ONC/C IcIHRCRHOLI `I.LX0 `OhE90 OHRE alit OHHOcIOIVUH WaaWH Ulf&
ONHO OPTIFIKALIDICXIMEE OOHHVd100dH 'ILLE11031110.LOH IDIEL1 141.111f01111011 XII OH -31190

'1501AIHII

0I4IITIREId311 ogiC

8IZ

/H.Litrg criXo

ONIPIKaLIDICklfORC

1/41IA100 ONCICR

aNCIC 11 600
II tuanudo !MIX/Co
RUM xlitiHnox `ndou Ho moo -oH
H `unomac omustVved trutoattcaKu

`E113)7

00cLI. K01.01I1TWEEI a.o

OmreVaaou `rcrciaa oHERHOILLOHEdin g AxxoTA

1410Eh RITHOINIR g `01HPILOOKRIAI 0 ONC3GIH OM:KOROT RH 304000 XaLOON 'ISO0hOcl 4IK1
ONC llairoou axhlo 'LIAO ONHIIMI.0 .10 `304H E OITHICIATH
:OHO
matt fISIIIIKENOU
7 :104113KOHIIKOII E !KIIIIMICd&COEI !HLoollada g ELL03hRIMAIAI oHD ogA cab

HuaLot.odgoll `ornicuramicicuoutosouw
ANRIf3

x
USC

xmi

hadon

`KO.LOloindErd

0311f

xWa.L

03HOK

Ott

ILLEEIONIfOLOH `IAIONIHHdLIOOK 011

Ijud f0.1.0EhX1f011

Al cincilea: ei socotesc ca in noaptea Ramazanului este meritoriu A

maninci mai mult, dar nu e obligatoriu. Dar sa to osteneti in aceai noapte mai
mult in acte senzuale din obligatie este meritoriu, pentru ca porunca aceasta

tine de farz.
Ap.dar, acestea am vrut s le aratam anume despre sunnet. Ne-a ramas
sal mai vorbim despre unele porunci care se sprijina pe doua temeiuri, adica
despre cele ce trebuie sa fie acute i din porunca lui Dumnezeu, i din cea
a Profetului. De aceea si necesitatea de a le implini i a le pazi cu sfintenie
este mai mare, dar i rasplata ateptata de la ele este indoita, avind s-o primeasca atit in acest veac, cit i in cel viitor.

217

Capitolul al unsprezecelea

Cele ce in atit de farz, cit i de sunnet, fiind Si obligatorii,

i meritorii
Despre cele mai insemnate fapte meritorii din societate. 'Jack' autorulx
Curanului ar fi auzit zicala celor din vechime: Celui mincinos i se cuvine
sa aiba memorie" si ar fi inteles bine tilcul ei, poate ca ar fi devenit mult mai
statomic[in pareri]. Dar fiind lucru foarte greu ca minciuna sa nu fie supusa
in cel mai inalt grad uitarii, si ultimul pseudoproroc, tinind minte putin sau
deloc sentintele sale, se vede ca le in.curca pe toate si le lasa sub indoiala.
intr-un pasaj el zice ca cele cinci cerinte ale credintei muhammedane n-au
nici un merit in sine pentru ca se fac din obligatie si din datorie, nefiind
decit semne sau indicii care arata deosebirea orinduielii si specificul prin
care muhammedanii se diferentiaza de celelalte popoare. Iar acum, in articolele legiuite atit ca sunnet, cit i ca farz, fiind astfel rinduite si impuse oame-

nilor atit de porunca dumnezeiasca, cit si de cea proroceasca si considerate

atit ca meritorii, cit si ca obligatorii, modificind si reinnoind cele spuse mai
inainte, nu pregeta sa cuprinda aceleasi cerinte ale credintei musulmane
printre cele mai de frunte fapte meritorii ca pe niste fapte spirituale prin
care oamenii pot obtine raiul, invatind ca sint scrise pe cele opt porti ale
raiului, in sensul ca daca cineva va implini una dintre acele fapte bune mai
mult decit pe altele prin portile cu numele acelei fapte bune va intra in rai.
Iar care se socotesc a fi acele fapte bune, sau cum ne-am obisnuit not sa le
numim faptele meritorii, nu ne vom lenevi a le enumera din nou, deli in capitolul Des pre rai 774 au fost deja aratate, pentru c5. aici avem de gind sa tilcuim mai pe larg.
Cele mai de seama fapte meritorii socotite a fi si far; i sunnet / sint
opt, dintre care trei sint luate dintre cele cinci conditii ale credintei, adica:
marturisirea credintei, pelerinajul la Mecca i zekkeat deci impartirea partii
a cincizecea din avere, ca milostenie, despre care s-a vorbit destul la locurile
respective 775. Iar celelalte cinci care urmeaza sint deosebite de ele, si anume:
1. poc'ainta ; 2. supunerea ; 3. infrinarea; 4. taria ; 5. mucenicia. Deci aceste
cinci fapte bune sint foarte meritorii. Le vom explica aici mai clar, intrucit ei
cred ca prin ele se obtine raiul.
x creatorul
351

218

17olcamme. Ilep Bast y6o no ricnoBenaimx Bepbl no6porteTenb IIKCJIHTCSI y

myxammenaHoB nesuure rum nertento noxastruist, ewe KypanoebiM Hapextemem mee6e
ucmue66ap Ha3rameTcst (To eCTb noxaslinte c Bo3nep)KaHuem, ewe Bnpenb He rpeulHTH).

ECTb xce DBOAKI13 y nix noicastxxst o6pa3, extra' y6o arm oprumapribirt H Hatinalle
ynoTpe6xTenbHbrI3, ero we TOJIHKO KpaT DOBTOpliTH DOJDKeHCTByI-OT, eJIHKONCALI
a6decm HJIH eycn npiremnroure rtHemibte XOTSIT TB0pHTH MOJIHTBbI. 14 cum op,m4Hap-

Hum noicanmem npowermsi OT 6ora npocBT, Talc Boner, AKO H He Boner B Benerum

xce H B Henenexxx conenambrx rpexos. BepyloT 6o, RICO But Ta 3arnawna1oTcst

coxpyruemem coBecTx H cum BO3DbIXaTeAblIbIM pegeHliem: Az, R Pe66um4 Ax
HRH 0, Focnonx MOH!) H BODHIAM 0m0:ter-mem, 3aHe TBepno BepytoT, Rico TeM
IISITHa rpexoBxbre H OKaJIAHHA B Tene (a He B rtymx) Boo6paweHHbie H3MbIBa1OTC51

H cTxpatoTcst. Harm enrucrtbr KTO B 3axoHe HJIH B 3anosenex 3axoHa HetiTO nperpeMKT, TOJIHKO KpaT ate IIOBTOpAeT noxasmite H TOJIHKOX xpaT (awe 6.bI H no TbICALLIII

KpaT B neHb CJITHIJIOCA) MHHT, AKO oTnywaeTcu emy OT 6ora. YTBepxnalor 60

Teonorx xx, AKO XOTA npyrxe palicxxe BpaTa (xx)Ice B onxcaium past OCMI nOKa3aXOM 613nm) H 3aKRIOYaI-OTCA, mice ontep3yTcsi, cxpemb no rto6pbrm HRH 3JIBIM xteno-

Berm Aenam, BpaTa we noicastHliu Hmconmice 3alcnroitaTcst xxxonxwe axon B HHX

rpeunfincom 3anpeulex 6bITH rimeeT. Toro panic TnaTOJIK)T, AKO B car' )1(133HH cialepubr
rpexosHbre B Tene Boo6paweHHEre noxasumem, B 6ynyateri )Ice X1431111 gaCTHRHIItHbIM
orHeM Apa0 percombrm OtIHIIIaK)TCA, Twice KO BpaTam II0KaAHHA nprixTri H icoHe4

myx BHDeTH moryT.

Necmottailwee noKamme. BTopbril wecrogarrumil H AKO we rnaronroT, HeBo3BpaTumbrii noxasumn o6pa3 ecTb, erowe Hapartaror mee6eti 1-0cy0 Hacy0 (no-

Kagme Hoc4oBo H Hacycposo), or CBOHX ocHoBaTeneil HMA npneNurn. Bataan.

we cxueBoe noxasame erna KTO B Hexoem OCO6JIHBOM rpece mpe3 nonroe spew'
219

yripaxcHnsicsi npe6boaeT H TOJIHKO npxnewirr K TOMy, AKO/ H B Hapone H3BeCTHO

ywe 6yneT, Hanpxmep K IIHAHCTBy, 6nyny, TaTb6e, ItenoBercoy6xticTBy H K nporum

cmepTabim rpexaM. Toro pax{ nonwericTByeT noxastme npewne cero COTB0pHTH

ny6nrituroe H ripen Bcem napoxitanmbim Haponom, licnoBertarme noica3y2, AKO
CHe noxasnme H Bo3nepwaHrte TaxoBoro rpexa zutHET npert 6oroM H ripen ItenoBeicx,
non KJIATB010 H umeHem 3aKOH0DOROXIIHICOB .10cyg6a H HaCy0a. Awe RH )1Ce KTO

DO TaKOBOM II0KaAHHH o6puuteTcsi Tame rpex TB0pA, He TOKMO arta= MyK (awe
H He 6ecicoHettabtx, o6atte DOJITOTy HX enr1Homy 6ory atenomy 6bITH yTBep)lcrtatoT),
HO H BpemeHHbDc BHHOBeH ABHTCA H TeM nortnewaTx 6yneT. Talc ramie BHHa,

ewe K nymx 3a cmepTribill rpex itmeeTcst a ewe K Teny nxsumil Ha cmepTb He epicrtaeTcst, HO TOKMO 6HeH 6bIBaeT; II0 Taxosom )Ice DOKaAHIIII, no cyne6Homy x3pe-

Timm, ympeTH nonwert. Tow pa3ymerx nono6aeT o maponeex, BonxBax H HM

no,Eto6Hbrx.

Hoelmoeeime uau nocionitaime. BTopylo no xcnoBenaHrta Bepbr no6poneTenb

HenutytoT 6bITH (a He 3ne) nommoBeHme, na TeM menosex non Jiro 6owecTBeHHoro
3axoHa npeKnoristeT BbIIO, noBeneHrui we H 3an0Bertx ero 6e3 p011TaHRSI H seem

ceprwem na xcnonimeT. Talc npaBram cynom H no camort nparine pa3ymeeTcsi,

sucowe g5emea o HHX rnaroneT: Ho norteneHmo 6owaro H TexteHire pegHoe ocTaHoBJIMTC51. CHJI010 Toro, awe KTO camoro cynTaHa co cnaBoro H Benmecnom niecTByroula EMpuwpun (To eCTb K norteneHato HRH H3BOJIeHHK) npaBnbr) II03bIBaTH
Hagan 6b1, BcsigecicH Ha TOM mecTe CTaTH nonweitcmyeT; awe we no ycnbauaxxX
II03bIBaHHA mara Ha TpH TOKMO Bripent, nocTynHT, MHHTCA, AKO omepwecsr 3alcoHa,

6ora a npopoica a Taxo norto6ano 6b1 emy COTBOpliTH o6HoBneHrte RcnortertaHxst

11 cynpywecTBa. Hon Temwe 6owecTBeilltoro nomutoBeHrEst HmeHem COI epwwrcsi

352

Pocainia. Deci, prima fapta bung dupa marturisirea credintei se socoteste fapta sau lucrarea pocaintei, numita prin expresia Curanului tevbe istihfar (adica podinta cu oprirea de a gresi mai departe) 776. Ei au un indoit chip
de podinta: unul este obisnuit si mai folosit, pe care trebuie sa-1 repete on
de cite ori, facind abdest sau gusl, vor sa savirseasca rug5.ciunile zilnice. Cu
aceasta pocainta obisnuita isi cer de la Dumnezeu iertare de p5.'catele acute
atit de voie, cit si f5xa de voie, intru stiinta si intru nestiint'a, caci ei cred

c5. toate acelea se sterg prin indurerarea constiintei si prin aceasta vorba
de oftat: Ah, ia Rebbim Of", sau O, Domnul meu" 777, 1 prin spalarea
cu ap5.. Ei sint intr-adevar ferm convinsi ca prin aceea petele pacatelor si
murdariile intiparite pe trup (dar nu cele din suflet) se spa1a si se sterg. Iarasi de cite ori va gresi cineva cu ceva fata de lege sau de poruncile legii, de ati-

tea ori trebuie sa repete aceasta pocainta si tot de atitea ori (chiar de ar fi

de o mie de ori pe zi) socoteste ca i se iarta lui de catre Dumnezeu. Caci spun

teologii lor ca, deli alte porti ale raiului (despre care in Descrierea raiului
am aratat ca sint opt) se vor inchide si nu se vor mai deschide dupa faptele
bune sau rele ale omului, totusi usile pocaintei nu se vor inchide niciodata
si
ca intrarea pacatosilor prin ele nu va fi niciodata oprit5. ;
mai spun ei ca intinaciunile pa'c'atoase intiparite in trup se curata
in aceasta viata prin pocainta, iar in viata cea viitoare prin focul purgatoriului zis Aral i ca astfel se poate ajunge la usile pocaintei si vedea sfirsitul
chinurilor.

Pocciinta cea mai aspra. Al doilea, cel mai aspru mod de pocainta si,
dup5.' cum zic ei, irevocabil este acela pe care it numesc tevbei Iusuf Nasuf
(pocainta lui Iosif si a lui Nasuf) 778, care-si ia numele de la initiatorii ei. Aceasta
se face cind cineva petrece intr-un anumit pacat cu care s-a indeletnicit multa vreme si staruieste atit de mult in el incit este/cunoscut si de

popor, de exemplu in betie, curvie, furt, ucidere de oameni si alte pacate

de moarte. De aceea, mai inainte de aceasta el trebuie sa faca o podinta
publica si o marturisire inaintea intregului popor din parohie, aratind ca
aceasta pocainta si abtinerea de la un asemenea p5.cat o face inaintea lui

Dumnezeu si inaintea oamenilor sub juramint si in numele legiuitorilor Iusuf

i Nasuf. Iar dac5.' cineva dupa o astfel de poc5.inta va fi gasit savirsind acelasi
pacat, se va arata vinovat nu numai de muncile iadului (nu de cele f5.ra sfirsit,

dar se spune ca durata lor e cunoscuta numai unuia Dumnezeu), ci si de

cele vremelnice, si va fi supus lor. Astfel este bautul vinului, care cit priveste

sufletul e socotit pacat de moarte, dar cit priveste trupul cel beat nu se condamna la moarte, fiind numai b5.tut ; dupa o astfel de podinta insa, potrivit
hotaririi judedtoresti, trebuie sa moar5.. Acelasi lucru trebuie inteles si despre fermecatori, vrajitori si cei asemenea lor.
Supunerea sau ascultarea. A doua faptabuna dupa marturisirea credintei o
socotesc a fi (si nu rau) supunerea, pentru ca prin ea omul isi plead cerbicia
sub jugul legii dumnezeiesti si implineste poruncile si povetele ei far5.' cirtire
si cu toata inima. Astfel se intelege prin dreapta judecata si dupa dreptatea
dupa cum graiestefetva: Din porunca lui Dumnezeu, si curgerea riului
se opreste". In virtutea aceleia oricine, afara de sultanul insusi, mergind cu
slava si maretie, cind incepe a se striga Emrisrin (adica La porunca" si La
vointa dreptatii") 779, trebuie cu once chip sa se opreasca pe loc; iar daca
dupa ce a auzit strigarea va merge inainte numai trei pasi e socotit ca s-a
lepadat de lege, de Dumnezeu si de proroc, si astfel trebuie sa fad innoirea
marturisirii si a casniciei. Sub acelasi titlu al supunerii dumnezeiesti se cu353

219

nosmioserme H cynTally, cy,rma H i rn n Hamanbxxxam H nen rpasmaHcxxx ynpaBliTe.T151M. tleCO pug ame cynTaH enymoro itaytua Him Kanycbrcu6atuu C yxa3om
cBoam K BenHaatimemy name noinneT H mama ero BocTpe6yeT, XOTSI H MO)KeT
y6ewaTH HRH xamm-nH6o o6pa3om cnacTH ce6e OT 6enbi cmepTHms, o6aqe no

3anosemx cei3 nommosemls Ho6posonbHo HaeT prat CBOA Ha css3ame H Essay

Ha oTceqemie. TaKOBMM nenom BepyeT, sxo qpe3 BpaTa noBHHosemis B paii MIRTH
HMeeT. Arne )Ke TOTO He COTB0pITT, H3b$IBHT ce6e npoTHHHa 6ory, npopoxy Id cyn-

zany H pail nory6HT.

nog Temwe HmeHem cogepwaTcs Hoes, yqemucos H HHbIx 3axomancos K
220 Haqammixam, yurrensm H GraperunxHam CBOHM nommoBem4e./ 4eco pang, au e
xaratraH Hmyumil Haxa3aTH pmosoro swim petieT: EU1K011Cyll 140.1(2 (cr_ta. panyeTcs

Ha nyTH csoem (To ecTb secenbam ;la npaameT cepngem, ewe emy no peryne yqems
nOMICHO 6brra), Holm 011bIri cam Ha 3emnx npocTepnmcs H HHKRM )Ke nepsumbiii
6Heime HedrJAIDKIIM npeTepneTH nonweHusyeT. He coTsoplisbal we Taxo, He TOKMO
BOHHCKyI0 KeCTb H wanosaHbe nory6HT, HO H 6ora H npopoxa JIMIIKBbIrICA nape-

=Inv% Ho o cnx mHowainuas y3pHuni B rnase O 6OUHCKOM pielluu.

Tax yqeamc cHoemy yimTento H xynowHHxy H BCSIxRri myxammenaHHH B KaKom-nH6o lunly 6yHeT csoemy HatianbHHxy H cymm 3axomnum Ace csoHm snacTsm

tux meHxam nommoBaTlicsi xpermo oftsrolcsi. BosponTaBiati ice Torna a6He

yCJIMIIIIIT "'sup a/tau (Bessepnbim comopancB). 3pH H o cax Bcnee B rnaBe 0
3aKOHHUKCIX.

H CHA, sixoxce mmo, BAulnian H neilmnrrenhnernuasi Bana ecTb, eswe myxammeAalie a natinage ormancicHa po,4 npHneracautecm, napc-rBo cBoe B ToJIm<oe npmeenolua

npocTpaHcTso H cnasy. A oTHenx Ke Haqa.ma CHID LIOBKHOBeHHA 3anosenb npe3Hpant (sixo MHOTa)K,KbI Baum imam csoen npmcnaHnomy Ilaymy no nowropHori
npHcbuncH Ha ,Baxmle 6ynToBannat 6mBa1ar) OT Toro HpemeHH H opywHe HX ocna-

6esaTH H HenplisiTenio ycTynaTH BKKKTCA. 0, na 61A Hatinane ropwiec-rb moro

TIOBKHOBelIKA ycnn3a.na B IIKX Ha BCAK Heim, napcTso 6o mpe3 Henocnyumme

TOKMO pa3,RenseTcs H He norx6aeT, awe He nepsee canto Ha CA pa3HeneHo

6yneT. H6o camme Hc-rmnfocnoszanie yc-ra Focnona CnacirrenB npenpeKoma,
AKO Bcsucoe uaperso, pa3nenmeecs Ha CA, To ecTb HmnepaTopam H 3axoHo,Basuem
CBOHM Henommroateecs, CTOATH He moweTo.

Bo3depalcanue. TpeTas 113 clix no6poHeTenei3 ecTb, 'owe Menu ne0c (Bo3Hep)ICame BoscaeneHHA or Bcsxoro HenenoTHoro Howneneemoro) HapHuartoT. Cesi
nennxe npeBermicHe conepwwr Tpynnoc-rn, sane B HcronxoBanun onoro Kypan
H TOJIKOBHHICH ero 3eJI0 He TIOCTOAHCTBrOT. 51KOXCe 6o 3anoBeAyeTcg Bo3nepwame,

TaxT noHenesaeTcs myxammeHaHom, na He nano zadpu neg5c H.JIH 3yAmu neg5c (To
ecTb yTecHeHHe H THpaHCTBO Ha csoe sowneneme) COTB0pAT. Ho nepsee o 503Aemicanim OT Hcsxoro HenenoTHoro sowneneemoro peqem.

non HmeHem Bo3nepwam1s conepwaTcs Bcs Henenoanas, H OT 6ora na He

6y,syT co,aenosaema so36paHeHHas, sxowe y6aficTsa, npenio6onesm4s, nio6oHesHag, TaTb6bI, XHIKeHHAx, OTMIKeHHA, IHTHSI, nenono6annuan ACTBKA, JIaKOMCTBO,
2 21

rynsnnuf Tatemme H nenonembie, HinHunme Hsninixemui H npen36brroaHme newnjA H HHas cHm noBo6Has. Ho cHx no6poHeTenerfinpeso xom cyxo H 6ecnnomo
ecTb y myxammeHaHos, MHIO BCeM H3BeCTHO, XOTA mHorxe H3 MIX o6peTaioTcs

3eno s03nepsam H HOHCTHHHe OT Bcex ynansnouumcs. Ilea) pain o 6oraTcTse,

xrpa6caR

354

supunerea fop. de sultan, judecator ai alte capetenii 1i administratori ai treburilor civile. De aceea, daca sultanul va trimite pe un ceaw sau
capugibag 780 cu porunca sa la cel mai mare pasa ai-i va cere capul, acesta
chiar daca poate fugi sau scapa in vreun fel de primejdia mortii, dupa porunca aceasta a supunerii de bunavoie, iii da miinile spre legare 1i capul spre
taiere. Printr-o astfel de fapta el crede ca va intra in rai prin portile supunerii. Iar de nu va face acest lucru, se va ar5.ta potrivnic lui Dumnezeu, Profetului si sultanului 1i va pierde raiul.
Sub acelasi nume se cuprinde 0i supunerea ostenilor, ucenicilor si a unor
calugari fata de capetenii, dascali si cei mai batrini./ De aceea, daca un c5.- ;20
pitan care are de pedepsit un ostean de rind va zice Efkolsun Iola 781, Sa
se bucure in calea sa" (adica sa primeasca cu inima vesela ceea ce i se cuvine dupa rinduiala invataturii), osteanul acela trebuie sa se intinda singur
pe pamint ai netinut de nimeni sa sufere nemiscat bataia. Iar cel ce nu va
face astfel isi va pierde nu numai cinstea ostaseasca ai simbria, ci se va socoti lipsit si de Dumnezeu, si de Profet. Dar despre acestea vei vedea mai
multe in capitolul Despre instructia militarci.
Astfel, ucenicul se obliga a se supune cu tarie invatatorului sau ai mesterului, si orice muhammedan de orice rang ar fi mai-marelui sau 0i judecatorului, Iar calugarii mai-marilor lor sau 1eicilor. Iar cel ce va cirti atunci
va auzi indata Ghiaur oldi (Te-ai facut necredincios") 782. Vezi despre aceasta
mai clar in capitolul Despre ccilugari.
Dupa cum socotesc eu, aceasta este cea mai mare si mai eficienta conditie pe care respectind-o muhammedanii, dar mai cu seama neamul otoman,
au reusit sa aduca imparatia lor la o astfel de intindere 0 slava. Iar de cind
au inceput a dispretui aceasta porunca a supunerii (caci de multe ori pasii,
nedind ceausului trimis capul lor, pina la a doua trimitere devin rebeli),
de atunci se vede ca ssi armele lor slabesc si cedeaza dusmanului. 0, de s-ar
raci in ei mai ales fierbinteala acelei supuneri in fiecare zi, caci imparatia
numai prin neascultare se destrama, si nu piere de nu se dezbina mai intii.
Ca'ci insasi gura de adevar cuvintatoare a Domnului a prezis ca Orice impar5.tie care s-a dezbinat, care nu se supune imparatilor gi legiuitorilor sai nu
poate s stea" *.
infrinarea. A treia din aceste virtuti este cea numita meni nefs (infriprinde

narea poftei de la orice dorinta necuviincioasa)783. Implinirea acesteia cuprinde

foarte mars greutati, pentru ca in tilcuirea ei Curanul i tilcuitorii lui sint foarte

nestatornici. Caci, dupa cum se porunceste infrinarea, tot asa se mai ponmceste muhammedanilor ca nu cumva s. faca hadri nefs sau zulmi nefs (adica
strimtorare 1i tiranie asupra poftei lor) 784. Dar sa vorbim mai intii despre
infrinarea de la orice pofta necuviincioasa.
Prin infrinare se intelege rabtinerea de la] toate cele necuviincioase si a ca-

ror savirsire este oprita de Dumnezeu, precum uciderile, destrabaarile, desfrinarile, furturile, rapirilex, razbunarile, bauturile, mincarile necuvenite,
lacomia, plimbarile zadarnice tisi nefolositoare, cheltuielile peste m5.sura 1i hainele de prisos sau altele asemenea./Dar cit de uscat tisi fara de rod este la mu:

hammedani pomul acestor virtuti socotesc ca este cunoscut tuturor, deli

multi dintre ei sint foarte infrinati si se indeparteaza cu adevarat de toate
acestea. De aceea, cei care nu se ingrijesc de bogatie, de lume si de ei
jefuirile
* Matei, 12, 25; Luca, 11,

17.

355

221

o mime II o ce6e camxx He6peryuum H oT Bcex Hemel i Aen mHpciotx yKJIMISHOIHHHCA

)1043Hb HM HapHuaempo Icuoluellutuun (cmeHile B yrny, TO ecm yemmeHHoe npe6bInaHHe) H36pauJa. Bo HcTHHHy cxa3ylo, AKO HHnex menosexa Ho xpame CBATMA
Cotinm, eroxce cica3oHaxy OT 28 neT HHKOAH)Ke H3 npwrHopa xpama Hcmenum, pa3He
Ansi Hy)KABI TeReCHbIA 11 BO spems 24 gacos BeCb KypaH IIp0xIHTbIBaTH 0 6bIKILIa.

MHO3H Taxoxyre H xynetiecrHylonam Ha3HagaloT ce6e H3secume IIpH6bITKOB

%MU, cxpegb enHKO mown. OT CBORX CH neHer NCHBOT H ,Ekom CBOR XOTA MepHO x

,a0BOJIBCTBOBaT14. H awe KTO ssiguiyio geHy XOTen 6br naTH HM, He npHemnioT,
cica3yxnue ce6e HOBOJIbIlbIX 6bITH HpH6bITKOM n0 pacnono)KeHmo necsm K OAHHaTHan( nnH HBeHaTuaTH. Ho penKo TaKOBbIll (1)HEIHKC B Typialn xx ABIITCA. 110A
CHM so3nep)KaHas npeTexcTom xxx Bbr bIlnneHbl cyTh y HHX mHorHe 33.KOHHHKOB

(Hx)xe depeutuaniu Ha3bIBUOT) CeKTbI, 0 KOTOpbIX B oco6Hoi3 pegeTcs rnase.

14 Te mano *ITO pa3HcTspoT OT Haulm TopxcHweil npHnepxcanwxcx xxxx (He
1-M1'0M-0 0 npaHnitnix H no CBOHM npasmnam X0HAHRIX H HOCJIyIlIJIRBbIX) MOHaXOB.

Tupaucmeo Ha eodicde.lenue. OT npyrHs cipaHm swam pa)KnaeTcs TpynHocTb,

3aHe KypaH nosenesaeT, )1a. He KTO xenaHnio nio6ocrpacms csoero H noxoTH

o6H,ELy H yTecHemin COTB0pHT. FJ131-0JIH3T 6o, AKO 6or HIVITO)Ke HeB03M0)KHOe
3anoBeHan tienoHeicy H TO H3pAHHO, HO aTIe HpHCOBOKTIJIAIOT, AKO HeCTI, BO3MONCHO

nenoseKy nMUIHTH ce6e sownenebbs csoero. OTKyny 3aKJI10113.10T, AKO gacTb Aa-ra

nono6aer ecTecTseHbomy soxnenemno. Aule )xe KTO Toro He COTBOpHT, pawl()

corpeLuHT, aKH 6bi He enHHoro )Ke ylunuta Ho3nepxcamx. 4ec0 panH 6narkis cosecTH
menoseK HRH capamudi 3aKOHHHK He Hmyabdi csoen, lame morywHil HMeTH WeHbI,
awe geCTHy10 Ha rpancKoii ynxge y3pHT maTpouy xxxxx H so3ropescs HowneneHHH
anameHem Hocnpocar OT Hex npoxnaxc,geHHA, TOKMO ,Eta 6yotteT AA/we aumbme,
TO ecri, B J11060Bb 60)K. H10 (o, 6e36oxmoro pegeHHAD, oHa xce He yiniHHT emy

B TOM nosnecoTsopeHlis cny)K6y, so3HenwyeTcs, AKO TAXKO corpeunula, 3aHe

THpaHCTBO coTsoppula soxneneHmo 3aKOHHHKa, He yTOJIHB oboe npocTepTHem
ce6e. TaKo nepswil o6pa3eg Ce5I H3p5nHbin myxammenaHcKHR Ao6po,acre.rm /lane
222

cam MyXaMMeg g ,ragepb ero cl)aTma, mice HeCKOJIBKO TbICHatb soes, capa)Knyunix
THpaHCTBO / BoNutenelikul H Heyxpommoe wename COBOKyfflIeHHA C xexamH HX,

npocrepmem Tenece csoero 6o,gperseHHo yromuna H yracHwa, o gem npocTpaHHo

pexom B mane 0 trydecax eec.

IlpenHpaloTcs XeCTOKO Te0JIOTH myxammenaHcKlie o ycTaBe XCHTHA HeKHHX
AepEnnues, xoTopme KpaCHOJIHHHIAX OTpOKOB (Hx)Ke OHH KUOileK HapHgatoT) ce6e

cucKasatoT H C Temu B03JieralOT, o6age TRaTOJHOT, ARO xename TOKMO s036y)K;lama., a He AoaneTsopscr oHomy COT Apemierianix rpeKos Cell J1106JICHHA o6pa3
bapHgaeTcs JII060Bb rwaTonwiecxasi) ex4Ha tlaCTb Te0JIOTOB TaKOBbIA eCTb OHHHHH,

AKO Bo36px,Ekeime Hoe Boxcaenemisi H oT Aer4cTsa rpexa Boa,gep)xamie ecTb aKH

xpa6perseHbas cHna H xpenocTb, Awe exam nonygaeT nomecTb no6enbt Han CBOHM
CH BoKaenemem H aaTo ONCH,HaeTCA senile m3noso3namblie. 'qeco pang H nocTxniecs, npe)Kne ,ga)Ke He npniineT spew' pa3peineHms, o6briai3 HmeloT yrOTOBJUITH

cTon H 6pauma no pemenHomy, Bee xce Aomaumne H rocTH, awe cnytiaTcx, noXOTHe H aKH necmiM rnartom HCTOMJIeHHH, omecbi H B30p0M nornoulani BHHATCA,
nage )Ke H gacTagbi xne6a Ko ycTam npHHocsT H anneTHTXXXXXX TbICALIthMH o6pa30H

6e3 n3naniecrna rum no epennemy

xx Typeincon 3eMnM

xxx nonnorom
xxxx Bonotianumn

xxxxx xceHy

xxxxxx xoTenne nein

356

care se abtin de la toate lucrurile i treburile lumeti i-au ales o viata numita kiosenisin (ederea in ungher, adica petrecerea insingurat5.) 785. Cu adevarat Va spun ca am vazut un om in templul Sfintei Sofia, despre care spuneau ca de 28 de ani n-a ieit niciodata din pridvorul templului decit pentru
nevoia trupului i in 24 de ore obinuia sa recite tot Curanul.
In acelai fel multi negustori ii fixeaza un anumit procent la citiguri,

deci cu citi bani dintr-ai for sa-i inmulteasca moderat x viata i casa, i
daca cineva ar vrea sa be dea un pret mai mare nu primesc, spunind ca se
multumesc cu citigul de zece sau unsprezece sau douasprezece [procente],
dupa caz. Dar un astfel de fenix rareori va aparea in Turcia xx. Sub acest
pretextxxx al infrinarii sint n5.scocite la ei multe secte ale calug5xilor (pe care

ii numesc dervisi), despre care se vorbete intr-un capitol special 786. Iar
aceia se deosebesc cu putin de alugarii notri care bintuie xxxx prin piete
(nu ma refer la cei autentici care umbra dupa rinduielile for i sint ascultatori).

Tirania asupra poftei. Pe de alta parte se nate o mare greutate din

faptul ca Curanul poruncete ca nimeni sa nu faca sup5.rare poftei i ingr5.dire dorintei sale de senzualitate. C5.ci ei spun c5. Dumnezeu n-a poruncit
omului nimic cu neputinta, i aceasta e bine, dar r5.0 adauga ca omului nu-i
este cu putinta a se lipsi de pofta sa. De unde conchid ca trebuie sa dai par-

te poftei trupeti, iar daca cineva nu va face acest lucru va pac5.tui ca i

cum n-ar fi facut nici o infrinare. De aceea un om cu contiinta buns sau
un calugar peregrin care n-are femeia sa i nici n-o poate avea, de va vedea
pe ulita cetatii o doamnaxxxxx cinstit5., aprinzindu-se de flacara poftei, va
cere de la ea racorire, numai sa fie Allah askine 787, adic5." De dragul lui Dum-

nezeu" (o, vorba fara Dumnezeu !), iar daca ea nu-i va face indata serviciul
de a-1 satisface, se va socoti ca a p5.catuit greu, pentru ca a facut tiranie poftei calug'arului i nu i-a potolit-o prin supunerea sa. Astfel, prima pilda a
acestei frumoase virtuti muhammedane a dat-o insui Muhammed i fiica
lui Fatma, care in chip neobosit au potolit i stins tirania poftei i dorinta
nedomolita de impreunare cu femeile for a citorva mii de oteni/prin oferirea

trupului lor, despre care lucru mai pe larg am vorbit in capitolul Despre
minunile lui 788.
Cumplit se cearta teologii muhammedani cu privire la rinduiala vietuirii unor dervii care-i procura baieti frumoi la fata (pe care ii numesc
789 si se culca cu ei zicind ca numai ii atita dorinta, dar n-o satisfac
(la grecii antici acest fel de iubire se numete iubire platonica). 0 parte din
teologi este de parere ca atitarea acelei pofte i abtinerea de la savirirea
pacatului este un semn de curaj i o tarie, care singura cap'ata cinstea victoriei asupra poftei proprii i se ateapta la o mare r5.splatire pentru aceasta.
De aceea i cind postesc au obiceiul sa gateasca masa si mincarile inainte
de a sosi vremea dezlegarii, dupa cum s-a spur, iar toti ai casei i oaspetii
ce se vor intimpla, chinuiti de pofta i de o foame ca de dine, sint vazuti
ca inghit cu ochii i cu privirea, ba inca i buc5.tile de piine le duc la gura

kiocek)

atitindu-i apetitul XXXXXX i stimulindu-1 in mii de feluri. Se spune ca i in index ara prisos sau masurat

xx Tara TurceascA

xxx pricina falsa

xxxx care hoinaresc

xxxxx femeie

xxxxxx dorinta de a minca

357

222

aolulnKAgcoa H i.ousdrnoou `Koi.aAvexp mut 11 a xruunou =imago m19011'011

3 H1A111000 tn1HICO11EH uuc Huttonradu x 011X011 H ICHECHE1M11170d1I 0.10111X14113 OII NMI.
H11919 odanumihtir0 ISHH31711AX0000 `,L1fd0f1.1 011101/(EL1.3dOELLOX31A13 H iAd11 111Xd17
OHNIre41 0111X1110X3111 H 014.1311d1009011f SI 0903 `311101E11xCA900 011E1 1141111 OXIS H
ou-aV ou 1vo.L IKLA/no aanurammo17eu0 H 111Alfa&C A 11109 1C11140111I011011111117 -dal/O&
ICHEE31C H Exanuroltodu Kama& 0H1TIIIIKEI MOW& .1JC17A9 0141AdV 1300 HIIHiIIIO '11A0
`PIHEIHIOdll 0)&14 `1.011f0IBILI OXFS H111109 X0dI '1103 0.1.h 0011311143 011.10HVd141. IlSd00.1.
amt Ng 0131 11I9141110 Xadd 14101.1017 -11011014
Alf01 Aucooao H AINOH11017d03 `011411a113XC

awn

'HRH

Kiox

11

tlna

=Now'

HVEVErVci 0110 H.LHdOELL 0114170.11131allO1C `1.100 eihadm

'1103 1117 111f9 Vd3h0E1 0113dh H BOa ISCH3013d107011 `111)KECI17E'ed 011

ISIAI0da OXItdX
0114H317X0XEC 09 E11111f03 0411H317317X(011 A1A100110 H 1LLOX011 01E709E39 H Oil A4113H140.1.0017

Emdofaairaort glair 4100 OH

1.o xrquoxri, Isuaoxat. 14 1111 `I.Al2Ag runz axc x -01r0ou

wumoifiif Kovsturedgo
quiaouacly .110ouax axis) 11 xprinqvatunnefo9ndH xiquararoloudv gondol.' &Yaw
13411411H HIA191r3i0170d9o17 1.031ATH (oloavi nemotwdefx woixareut. oxKoaV Koinarinii
11 0x1101111 :1501.331AIACEd `e602E.71Ce

EZZ

01. 41.30 AHHOEIE11170X011 mm curedg

`1SE.LISE13

H `MVO

01 4100 t11143 41.30113dX `Kuunaatodgedx 031C013 arradaan H FaviooliA0 Mau -ivexicini

Kusourtaw `Kauxutbicagou KaLorernogudou 11 KaloinugS Vol" inmogo INI3E31A111 14
'01=0E1 X111 `IALFIRH311.133X09 OMB 11 1A114X00h0aOlfah '11101plAIOHEECEXHdll oxo1.0axc
worrell'awvaxicyst `KaLavaalraaou 0)1K
ISH11041 1701.1 IN01131111

nnulau viva

.10 1403 `NaLH.LECIEfI0

170X0I1 H 01411414(11130a

0111E 0131 0111110FIN OlnIXOI

0.10Hd31{3H H EX111{UAI01.0 '143.1111131Ala

030h MEd

1411X14311

1411113dOLIE11) H ISHH31.0X

icatagou

&KW ISHEOXCOHIAlic

(1c1d311 E11.1030 0173(11111 H ECHIOdll 0.10X1f3a 1411311111d110HOH 01/010.1. 0HEEd90413H 410101A114

OH MILO
o 1101 OH `143.1X1111.011 EVIOX 1M19017.
Xadl `If01.011101AZE1111414.1dalAI3
ISHEXXO 4133 H auhAirouareirg OH `OXEE14 143111 119 tINdOIOX 11110a Off ISM& 14111.119
M7011 110110 H HELD IfHa111.30

one

0101 1117Ed 111c117d0ELL H 1319E113E1 d1111 3 19HE111.314dX 1A/14 1101111d9011 H -011011

H017011 `cu.oa ONCOH011 ItVdd)/ .1.3B11alf01011 XP111(10410H 14313011153a 111f14 `141.uniogcdou
HUH X AY13141701/SIAIEXAIAL `11LVIIIEd90 oxca OMB HIN9 011 .11.10W 39 010XKOE1 -3410110h

141490UfOX H Kutdaoommi
H 0143 '1103 NaL utraLattodgott 'OHMS& axca -ricell
Koi.ara VEV2 111111 a NOHH011.100XCOHIAI
1411,9DD2 H ONCH 01AHO 1A103007 H wouatt

nom

`.1141111:131103
OI4H110111 H

1431.3110111090 AL13 014.1.11H0

a iced cadh EIEda

111f0I0170d9017 110H0 -1403

`nEva 01 4130 `414111110 quaLungou Hare& <OCIEDKO9 KaLaalUdEH

littd gtiox wouutraluquxiCIAI KoinhAiro Ku-17 3cuxuirnadu 1a441313H 'MBAR dun -now'
unilreou 00 111411X `1411M1314E111.014dX !Imo dimi aH 00Xt11.11 `i.aucuqg aand NCH EX1f0a
0 `1A1011110 O)KO{ HaLOX `nrefdal.Ord Awnroadrt iniadgo Aguhudu 3 0.10.2 `oioautra
ON& }MHO IMIE709 A170a EH 017XCIfaL 14X0d 0 IsIOXIfOil KLOX Ou 0114113110.1. 4117041 01OHY

shah

AX0d uuntAncou
own-or:rat %L00 14131311-e141.3HdX
Kra11 `B1.011dX '&109 "e11.1.0 0.10E113d01111173 VHP13 urel:r0U011013 H AE101731\111EXAIN
l 1c11BJ 11 OEL1.03110d0d1.1 `111.2.101AT.1.0 EC 01113 og AH17170 H 01A1Alt.3 AH1441 011 XE1311.14A41
0111XCHEI `11111011411 01311

MC

0414H0h0d11 0)&0)
OXIS

4133 VEVdd)/ 011H3X0IIEH H akureamuraLoR 4xxl401.KIMOHEI3011(30X0H

aareda xxalcog .to

ulfuron 141411HamcomIX `ItuumodauA0
`a.ounruAxoaooudu
11113.1.0X 1c19

WICK

H H0170300

imadsiaradu

xx gaiaBBoxecS

8ge

nreErugS `Iaegol'ou OX14 Xr1111114

ournaunuou H `outuadoEud amiodx

X0311 `11011C)731AIIN11illIAIO11 WIC& 0)7 010E11173

0.1011 01A10dX 1441H31f0a011 x

ou
X140113 a
NIOX

01110 H 0171.111.

nED2 H EXI4B17011otH iced x aga0

xaoa
A1A101n90 ax.
3C140113 I^IH Xalfa1d11

HotoduH

0=1

AO `A

miuttourgoo

H 01DICa1.ISIA139

9111431C

letnicirile nocturne unii fac cu tiitoarele for tot felul de zgindaririsi preludii x
ale preadulcii impreunari ce va urma, glumind grosolan, gidilindu-se unul
pe altul si atitind in ei senzualitatea, socotind c5. si actul it vor simti mai
p15.cut si vor avea si mai mari merite la Dumnezeu pentru implinirea infrinarii si lungimea timpului. Altii sint contra acestei opinii, zicind ca este
mai mare pacatul sa-si facts o astfel de tiranie trupului si dorintei
inimii decit daca ar savirsi p5.catul cu fapta. Dar este meritoriu
a face acest lucru in luna Ramazan, cind timpul este scurt, anume sa-si intarite pintecele si toate cele de sub pintece, aproape de seara, c5.ci dupa apusul soarelui este permis ca fara grija si dupa merit sa-ti satisfaci dorinta si
pofta. Ajunga insa despre acestea, iar not sa ne intoarcem spre cele ce urmeaza.

Taria. Taria (care in Eticele lui Aristotel ocupa primul loc intre celelalte virtuti) * in dialectul Curanului se numeste si se intelege in dou'a feluri: djihad, adica purtarea r5.'zboiului sau luptei sfinte, si gaza, adica puterea, taria vitejiei prin care cei necredinciosi,si adversarii credintei muhammedane sint invinsi, supusi,si ucisi 790. Prin amindoua numele li se porunceste

muhammedanilor atit cu porunca dumnezeiasca, cit si cu cea omeneasca/

un lucru foarte cumplit, anume ca daca cineva numai cu gindul se va intoarce de la aceasta, va fi socotit necredincios si apostat. De aceea, fiecare
campanie si actiune razboinica ostasii o numesc netii gaza (intentia si vrerea
victoriei pentru r5.spindirea credintei) 791; pe aceasta ei o au nu numai necurmat5. totdeauna, pretutindeni si impotriva oric'5.rui inamic, dar daca nu
se vor ingriji de ea cind au ocazie bung si noroc se socoteste p'5.cat de moarte, ca atunci cind un ostean si-ar parasi in timpul bat5liei regimentul si tabara.
Iata de ce le este interzisa si neingaduita o pace trainica si vesnica cu
crestinii, intrucit Curanul porunceste a-i supune cu orice chip pe cei necredinciosi sau a-i converti la muharrunedanism**, iar daca nu. se va putea acestea a-i ucide f5xa nici o omenie si milt. Aceasta este fapta virtutii numita
gaza sau la plural gazavat, i celui ce o face cu duhul si cu fapta i se va
fagadui intrarea in rai prin portile cu acelasi nume ca aceea si se va chema
gazi, adica viteaz 792, invingatorul vrajmasilor lui Dumnezeu. De aceea, cind
li se intimpla muhammedanilor ca pentru nevoi foarte mari sa incheie pace
cu printii crestini, o asemenea pace nu este decit aceea a lupului cu oaia,
pe care vrind s-o sfisie gaseste un motiv suficient in faptul ca ea,biata, a
baut apa din acelasi riu cu lupul si, cu toate ca bause cu mult mai jos pe
cursul apei, a tulburat tot riul. Asadar e de ajuns printilor crestini sa marturiseasca numele lui Hristos, Fiul unul nascut al lui Dumnezeu Tatal, $i
sa respinga cartea si prorocia lui Muhammed; pentru aceasta singura vinovatie, dupa zisa muftiului (una dintre expunerile si interpretarile Curanului)
se hot5Xastexx ca se cuvine a omori pe toti nemuhammedanii, pina la unul,
ca pe niste vrajmasi vaditi ai lui Dumnezeu. De unde iii aroga, pe linga ingaduinta de a rapi si a distruge, pe linga meritele inmultirii superstitiei, si
titlul de gazi si mostenitor al raiului. Iar dac5., dupa judecata tuturor popoarelor, s-ar p'azi de aceasta si si-ar lasa vecinii in hotarele for ca sa-si ducts
jocuri premergatoare
xx se legifereaza
* Aristotel, 'HOtica Nucop.axsta, III, 9, 1115 a.
**

Cf. Coran, II, 190 193.

359

223

npoBoxcriaTn nonycnuni 6b1 B npecTyruiewie H rpex cmepmbril HM Bmemmo6bicsi.

Ho noHexce HomepeHne mmeem B ocoannimii rmase pawl o O6pa3e nocmauoonemul
mupa myxammedau c xpucmualiamu H o Bbimbruinernin npnlimH Hapymemix Torowne,
3,ne mHmicailinam npanoxcifin ocTaimixom. E a BnEwm xce nocnenmom mc .no6po,neTenb, mice ecTb myilemitiecrsa./
224

Mytienutiecmeo. MymeHwiecilio zueeadem, mrieHnic xce zueeum apanclaim

rnaroneTcsi A3bIKOM. Ho cnm reHepanbm4m X nmenem ce,Eimb mime sifiErA min
po,abi noximmeHHbre B myxamme,EraHcicori pennrini Ha3HameHoBaTmcm Bnnam. 14 Bo

nepsbrx y6o Bbicomarrinero crenenn H mecTa TOR ecTb myliemuc, mice ympeT Ha
6paim npoTaBy xpncTnaH o xoTopom Kypaucicoe cmueBoe ecTb nocTaHoBneHme:
Awe y6meam, ea3u, TO ecTb no6eEurrenb, awe y6nex 6yEieunr zueeum, TO eCTb
mygemuc 6ynenim, civet'', Bo o6oxx mac-Lam:1mA, 3aHe no o6oemy Aeilcmy B
pailcxne Bpara BH14.111 ynoBaloT.

BTopbril cTeneHb mymeHmecnia ecTb erna KTO mecTsym B Mexxy Ha nyrn

yMpeT, cmpeqb Tpy,Ek TOM, nonroro nyTH H Immix (moice B rnaBe 0 cmpancmcoganuu 6 Melfify X3013.TOX0M) Tpy,EIXOCTerl x HOTIA, aim. 3a Helmer mrinTensi inem-

Amine, mice AK Bce3no6Hekung cynocTaT npmiliecemiem cmepin npeAnoxceHHbIki

HM HyTb 3anAT H npecege, aicH 6bI KTO HeimmiTenbcicom pyicoto Ha Bailie y6Hea
6b1n H JIHWIIBCA nmeHn 2a3U mytieHmc 9pe3 Malt= KpOBH COTB0pHJICA.

Tpermil cTeneHb ecTb, erna KTO HenpaBenHo H 6e3 noica3aHHEasi o npecrynneHHH

OT cynTaHa, OT Hawn 11.11H OT 14HbIX HananbHHICOB, He110BHHeH CbIH y6Heu

eCTb, Ha3bniaeTcx ice mpiem4x, noHexce 3a npaBny (exce eCTb camoro 6ora Hmm)

npeTepne TmpaHcTim cmepTx.

IleTBepTbiri cTeneHb eCTb, er,na KTO OT pa36orinmcos HRH OT KOTO-JIH60 HHOTO

(TOKMO 9To6 cam off He 6bin npminHom ccopbi H Bpawne6cnia) Ha nyTH. Ha ysmue

yam! 6y,neT.
mina cTeneHb eCTb, er,ria KTO OT mopoBbni .513BIA HIM OT ennnenTwiecxxx
6one3wi ymnpaer, 3aHe myxammenaHe BepyloT, BKO B3Ba mopoBasi Bo3ABH3aeTcsi
OT AeMOHOB dalCUHbl KM HapHuaembix (o Hxxxce mine pemecH), KoTopme nonyuleHHem 60 nicHam Hana,aaJoT Ha po,g menoseliecimil H emixo rHoeHaTmx mecT Ha Tene
6oninnero 06pB1IieTcB, TOJIHKO H pax OT neMOHOB Hal10)KeHHbIX emy 6bITH Bepy}oT. Toro pagli H 6eTaTH Bo36paHeHHo HM eCTb BO Bpemm moposoro noBeTpmr,
MHAT 6o, AKO awe 6bI TO '11,11111.1114, TbIJIxx 6bI Bparam 110Ka3bIBaJIH H mriempiecTso

ripempann 6bI. Ho B Bewex HaTypanbilbix ncicycHecianin BeTkasi moposym A3By

6bITH 113 60Tie3HeR empa3uu Capu, TO eCTb 3apa3HTeJlbHbIXxxx, 3eJ10 onacHo yeTy-

225

naloT H B cnneBoe 6ome3Hbmn nbnuyinee Bpemm Ha nperpannm H Hem OTX0,451T.

HexorEia Ha cite cymHeime Tpe6oBaHa 6bICTb or myclyrnsi Oemea (To eCTb
cyne6Ham cemTem1H.H), tiro 61.1 TB0pKTI4 nono6an0 BO spew' moposoro noseTpia,
6eraTH 1111, HJIH B Aome npe6bmaTn? KoBapHblii y6o, Ho H HaTypanbHbix Belga/
liCKyCHbIrl myclITH ABOAKO omewa: oKTo, petie, B BeTXOM it ;wpm nmywem 06nTaeT HaMeTe BO Bpemm noxcnsi, r,ne HecTb icanenn Tamo na yxpbrBaeTcm. Ha cell

oTBeT maim sonpoweillibrii: Awe no,n enniibim exinHoro He6ecu HameTom Bce
o6HTaeM, xamo 6excaTa noxio6aeT? OrBeina: Awe wenaeum cnacemiii Timer,
oaoe npm xpasix (To ecTb, ,nanege OT co6paHmm me.noBeilecicoro) o6p5nnemno. noX o6wecrsemiiirm

xx 3ag

XXX nparierrammut

360

o viata lines si netulburata, acest lucru li s-ar socoti drept crimes si pacat de

moarte. Dar cum avem de gind sa vorbim intr-un capitol special Despre
modul muhammedan de a incheia pacea cu cre,stinii 793 i despre nascocirea

motivelor de a o inealca, am renuntat sa adaugam aici mai multe. Sa vedem

deci ultima virtute, aceea a muceniciei./

Mucenicia. In limba araba mucenicie se spune sehadet, iar mucenic

224

ehit794. Sub aceste denumiri generale' vedem ca in religia muhammedana se

inteleg alte sapte feluri si specii subordonate. Mai intii, deci, mucenic in treapta
si in cinstea cea mai inalta este acela care va muri in razboi impotriva cres-

tinilor, despre care lucru exista urm5.toarea hot5.rire a Curanului*: Daca

vei ucide, vei fi gazi ", adica invingator, Daca vei fi ucis, vei fi ehit", adica
mucenic, deci fericit in amindoua cazurile 795, pentru ca dupes savirsirea
amindurora nadajduiesc sa intre pe portile raiului.
A doua treapta a muceniciei este a muri pe drum in timpul calatoriei
la Mecca. Osteneala unui drum atit de lung si a celorlalte greutati (pe care
le-am enumerat in capitolul Despre pelerinajul la Mecca) 796 si sudorile sint
considerate ca un chin care, ca un prea rau vrajmas aducator de moarte,
i-a pus piedica in drumul ce si 1-a propus si i 1-a curmat, ca si cum cineva a
fost omorit in razboi de mina dusmanului si, lipsindu-se de numele de gazi,
s-a facut mucenic prin va'rsarea singelui propriu.
A treia treapta este cind cineva e ucis nevinovat de sultan, de pasa
sau de alte capetenii si se cheama mucenic pentru ca a suferit tirania mortii
pentru dreptate (care este numele lui Dumnezeu insusi).
A patra treapta este cind cineva va fi omorit pe cale sau pe ulita de catre
tilhari sau de catre altcineva (dar sa nu fi fost el insusi cauza unei certe sau
du smanii) .

A cincea treapta este cind cineva moare de ciuma sau de epilepsie, pentru ca muhammedanii cred ca ciuma este iscata de catre demonii numiti la
ei djini (despre care s-a vorbit in alt loc) 797, care din ingaduinta lui Dumnezeu

tabarasc asupra neamului omenesc. Deci, cred ei, cite plagi purulente vor fi
pe trupul celui bolnav, atitea rani au fost aduse de demoni asupra lui. De
aceea be este oprit a se feri in timpul molimei ciumei, c5.ci socotesc ca daces
ar face aceasta ar intoarce spatelexx vrajmasilor si ar dispretui mucenicia.
Insa cei mai priceputi in lucrurile naturale, cunoscind ea ciuma e din boalele emrazii sari798, adica din cele contagioasexxx, se feresc cu multa grija si in
timpul cit bintuie bolile pleaca in suburbii sau pe la sate.

Cindva, intr-o asemenea indoia15., a fost ceruta de la muftiu o fetva

(adica o sentinta judecatoreasca) despre ce anume se cuvine sa faces oamenii
in timpul epidemiei de ciuma, sa fuga sau sa ramina acasa? Muftiul, perfid

dar si priceput / in lucrurile naturale, a raspuns in doi peri, zicind: Cine

locuieste intr-un cort vechi si gaurit sa se ascunda la vreme de ploaie unde
nu cad picaturi". La acest raspuns a fost iarasi intrebat : Daca locuim toti
sub cortul unic al aceluiasi cer, unde se cuvine sa fugim?" Raspuns-a: Daca-ti

doresti scaparea, o vei afla pe la margini" (adica departe de aglomeratia

oamenilor). Ei cred de asemenea si despre boala epilepsiei c5. este o tiranie
x de obste

xx dosul
xxx molipsitoare
" Cp. Govan, IX, 52.

361

225

,a06H0 H enaneniwtecxylo 60JIe3Hb seppoT 6bITH THpaHCTBO gemoHcxoe (mo)KeT

6bITb s3eminoute H3 HaIIHIX Cesufennbtx /7ucantiii) H apaxne6Hoe 03JI06JIeHile TODD
paAH H B cputeaort 60JIe3HH ymepunn4 3a myitemuma AMMOTCA.
ffleCTbIII cTenellb myilemplecTsa en imam TOKMO )Kellam npitnagecTayeT, xoTopEam B poxnemax ympeTH cnyiniTcsi. 4eco pax,' 6acHoc.noasiT: era 6or npox.inui
Duty, ,tp, B 6ane3HH po,nwr mana, EBBa Bonpocana 6ora: Ho ante, pew, )3 IbIX
60JIe3HeX cnyurrcst mHe ympeTH, KTO 6yEteT BHH010 CMepTH H y6Hkiuel0 MOHM?

aKH Ha Bum 6ora Hmywero 6bITH BH11010 norH6e.nH est). Onieuta 6or: BHHa y6o
6yneT 3MHH, TbI )1(e, 3aHe TeprIeJIHBO II0HeCeLLIH THpaHCTBO eTO, ,Ltap H M3,E[y MytieHH'ieCTBa nonyilfunv>.

Twice ceabmmil H nocnenHHA (aloe no6pe namsacTaym) crenem, ecn, mygeHmecrao macTeR TeJIa, clIpetib, AKO era KTO Ha 6paHH OKO, pyxy HMI Hory nory6HT, yeTa coxpyunIT H CTpaILIHy10 A3By BOCHpHI4MeT. 4eco paMI XBaJIATCA, AKO
TOTO pa,n,H 6or nonycnin, ;la 6bI H CaM MyXaMMCIA OT HenpHATenst B JIHue paHeu H

3y6 ero TAACKHM 6y.naam ynapenHem Hc Topical 61,1n, na He xaxo Taxoaoro mygeHmecxoro seHna (noHme HHbIX no6poneTeneri Bcex BeHelj K coseptueHcTay CBOHMH

3ac.nyramkt nonyilan 6maie) Junuermiail oT 3,aeILIMIX nepecenan6EacA. Cero y6o

myqemvecTaa wenaHHem H seporo yraepnkunuecg mem, slam' H nportast 6poHst
Te.no noxphisaloatast H 3aIIIIILIMIOIHaA Ha BO He oTmeulyr (oHbix 6o TOKMO ARA

cnaBonoxa3aHHA ynoTpe6.runoT) ocTaBHBate eninnact narr, mem, xonne, crpenbi,

.nyx (no TOM H y HHx ynoTpe6.neHHe cl)Janrr nplatHane), stxo oppicHe, cyatee Ha nopa-

)xeme, xynno H Ha 3auuuueme. K Tomy eute H HOCH I O xo.neH H ppm naxce na

.narreil O6Ha)KaTH AOJDKeHeTByI-OT Te, KOTOpMe CBOAHCTBeHHO no MyCJIHMaHCKH H

Xpa6pCTBeHHO 6HTIWA HOOLIMAIOTCA. 06atie cue Aep3H0BeHHer11.1113e TOKMO H HaH-

Halle stabigepcxoe onangeHHe HCHOJIHATH o6mme. H CHA y6o o nepaertamx 3ac.nyWITenbliblX Ae.TIaX TegeHHaA, Aosonmia na 6yuyT./

TRaea emopaR HadecRmb

226

0 14111;IX HeKHHX genex 3acapicirrenbmiax

17paeoa. KpoMe BbIIIIerIOMAHyThIX 3aCJIpICHTe.TIbHbIX, K TOMyKae Oap3y H
cymtemy rIpilHaJIMaT HpaB,E(a, MHJIOCTb, manocepane, KpOTOCT13, cmxpeHlle, ute-

Apona H npopme no6poneTemt, mice y Haulm mopanbHble X HapHqyrcst. Ho o6inee

ecn, norpeateme BO scex tienosertex H aKH BO ',mese maTepHe socnpHATLIA H
HaTypanE.Hmil rpex, AKO LICM KTO 6onbine Ha Apyroro campencTayeT, TeM 6oJmuJe
npaseneH, MHAOCTHB H KpOTOK OT BCeX Ha3bIBaTHCA JII06HT H MHHT ce6e Taxosa
6mm. H XOTA BCAKOe anemx npaanbr no6poneTenb H IIOXBaJIII TOM Ce6e eXIHOMY

ITHCBOATH 06bIge, HO myxammenaHmatil a nage oTmaHcludi pox( TOJIHKOe 0 ce6e

B conepxca.H0H npaanbt, MHJIOCTH, MKTIOCep)1,1454 KpOTOCTH H menpoT 3aB3ATI miteHue, AKO CHU ,406p0):keTeJIH HaT,Eke)Ke KpOme 11X tITyTCA, TB0pH.MbI 6bIBalOT H 06peCTHCA moryT. Oncyny nepamil H 3HaMeHHTeCIIIIHR ABOpa OTMaHCKOTO THTyJI eCrb

b'a6u adaytem Ilop Ta npaagm, Ea 6u aiteAinetta2 Ilopm mxpa npH6exanne.

X K HpaBam Hanexcaume

362

demonica (poate luind din Sfintele Scripturi ale noastre) * si o asuprire dusm'anoasa. De aceea si cei care au murit in aceasta boala sint socotiti drept
mucenici.

A sasea treapta a muceniciei se potriveste numai femeilor carora li se

va intimpla sa moara de nastere. De aceea b5.snesc: cind a blestemat Dum-

nezeu pe Eva ca sa nasca in dureri fii, Eva a intrebat pe Dumnezeu: Dar

dna mi se va intimpla sa mor in acele dureri, cine va fi cauza mortii si ucigasul meu ?" (facind aluzie la Dumnezeu, care ar deveni cauza pieirii ei).
Dumnezeu a raspuns: Vina va fi a sarpelui, iar tu, pentru ca vei suferi cu
rabdare tirania lui, vei primi darul si plata muceniciei".
Iar a saptea si ultima treapta este (daca tin bine minte) mucenicia
madularelor trupului, adica de-si va pierde cineva in razboi ochiul, mina sau
piciorul, isi va sfarima gura sau va primi o rang groaznica. De aceea se lauds
ca pentru aceasta Dumnezeu a ingkluit ca i insusi Muhammed sa fie ranit
la fata si sa-i fie smuls un dinte de o lovitura grea de buzdugan, ca nu cumva

sa se fi mutat de aici fiind lipsit de o astfel de cununa de mucenic

(pentru ca cununa tuturor celorlalte virtuti pentru desavirsire o primise

prin meritele sale). Deci, intarindu-se de aceasta dorinta a muceniciei si avind credinta", la razboi leap5.da coiful, zalele si restul armurii care

acopera si apara trupul (pe care le folosesc numai ca sa -$i arate slava), lasindu-si numai scutul, sabia, lancea, sagetile, arcul (mai tirziu s-a introdus la e i
si intrebuintarea pustilor), ca arme ce servesc la lovire, dar totodata si la
aparare. Afars de aceasta, cei care au curajul sa se lupte cu adevarat ca musulmanii al cu vitejie trebuie sa-si dezgoleasca si picioarele pina la genunchi
si miinile pina la cot. insa acest lucru obisnuiesc sa -1 faca numai cei mai

indrazneti si mai cu seams oastea de ieniceri. Ajunga dar aceste spuse despre
cele mai de seams fapte meritorii./

Capitolul al doisprezecelea

226

Despre alte fapte meritorii

Dreptatea. Afars de virtutile meritorii mentionate mai sus, de acelasi
farz 0 sunnet tin dreptatea, mila, indurarea, blindetea, smerenia, darnicia si
celelalte virtuti care la ai nostri se numesc morale X. insa greseala este generals in toti oamenii, pacat firesc luat parca din pintecele matern, caci cu cit
se infurie mai tare unul asupra altuia, cu atit ii place sa se numeasca de toti
drept, milostiv $i blind si se socoteste ca asa si este. $i cu toate ca fiecare neam
s-a obisnuit sa-si atribuie exclusiv virtutea dreptacii si laudele aceleia, neamul
muhammedan, dar mai cu seamy cel otoman, asemenea parere de sine $i -a format

in ce priveste tinerea dreptatii, milei, indurarii, blindetei si a darniciei, de

parca aceste virtuti nu se respects, nu sint %cute si nu se pot afla nicaieri
decit la ei. De unde primul $i cel mai insemnat titlu al Curtii Otomane este
Babi adalet, Poarta drept5.tii", Babi alempenah, Poarta scaparii lumii" 799,
x tinind de moravuri
* Main% 17, 14 18.

363

gttia

OH 01111111011 ISOILLEEICEH VIDICICOV

Brim-man `freinnufgauffaH axis cliroda

150111.1.140"CH H `01HINI OXIS

amal

4.100 xE1d00)

ISMIOVE <OSE11101104 H tIOA>>

H ciTnact oficlnicAh

`Hluolganicon amcgtiomuf
axauromfH lipHI111.N0EH `,Laavof OXIM 0143.0HEEM1 nu'Ag `wa.f.

1_114HONCOlf01101-10MEC XMIOHEVaININIVXAY1

gmalvAcudA ogH amcoms riltmcgJoHw

HIM

OH `EMEMP1113 141114

INOXTITMErA E

afigmfgH a aligns

aH OH113111d3(100

0 -tudaineftvnadu

XV9 X14900.9WWVXtrAr `1\TOXECE31011 )10d0d1IONCIf HI4140 1114hAEH 'XII 0)111

EHHHE141314dX
H 0J031110ff EHHHEIYOWINEX/cWOH `111149Edi IIIKR01111 14 `liirEfligA OH OINIMOI. 4L3Ol3
`3COdi OH atna VC WelIONU.I. gnat' H HEd 14114VOIMEH '10131A111 opah 'lined glna RHO
`.115d0H.I. IISHIN 0)1K ax 'mg OH 4lf0.1.3110d901l iomfralIoo H 01131(09 .1.011M1f011014 -aliou

LZZ

amfair 'omuffH ou Ifolianaio.folfdy tunnianfao aNC013114H out `ilidoEl aurd toil

vialiusHduooli oJodgol7 x wig". aannfanadmo H aarnliaLour `oliipHudlii. 10 XIM
1/011 NIo1raa H.1.001f1MI`NMIEdll H moo.fothf toionvialidu `OTHW 0)1K amco.Dnuf .tahad
lirernadJoo %vox aNCH aH 41001I a9a3 tITI03EM3C1100 ahtll ONC )(ad," H `011111131701.1E
Rnligdu H 4lfaIOV0d9011. HIFIg ',10E10EEI3C H Imo ogA o HoHtaredualf -HglialAnsrexAw
Homo alIngdu on :AvialunaHli OH XIAT314113d1AH11 `0)1( /Ohairelf 0101111 gar.rxdatlidu

x ndam `Ondam 0.I. SLOa EHH141011 H }SUMO vttEtudu

`110d0.1.0)1 ONC311011 EH WOHH aioaint limicorfnadu `viaaysaf
apefa n 0 ap9vdu
amcof) Mdft 3010E13 HONHHHOXdO11 H xxxoffulaNceds HaViCo (Lounragdnio }aroma pszaVicg
ISEMFIENCOHN ILLEHOJEILI Ott clIODH OH90d1011
`lii.Au amcof i.orglalidgff NW

ou

ntuodeapr

`/C1ocIttal-11

axon' 0

aMCK

on

Amoriudg tuaovxvo nuve wadax `NaLautiliduli

AIO0d1.1 3//q/fedaW9a71Ce H 14/a.9.9efdifW H HINFEHH 14WHIOHN I9HOW11

1LLEENEEH

-urnmucrgo 0111V AH1111131I viaAIL1OHWICII0V `Htnad ismunrox A 30111 4IOa VELLOINONtlf

EghICH 5KICV1141.10.1 MM KErIIHUSa H tiodlYaln Nudoi.ox ONCEH oti
`01OHd3WEO9 -Hiles
ahhu a W0313HE111X3 adoun .1.14170X0OH 11111131VH `Iffillaix0IOrd `0)I111 OXIS H a -oirolidu
am" xaff :aitliodu noi'Ag `naval noi'tfg 'llifotun2 Oa 41Oa aalTrefoxlidu ono 'KW
osao min H Ell .f.alnpfao H :am! VOV0Vildff 2111/7fpr nrndam mit foadJ,A Jrug cfma
Jog 11 'cnrareVonodtralli ooah lired Hmrifad Rim ISENHH az isoiatrusdgo A XIM -El49
KHUIIIa 31410d)1) 113141114dLIOHN H wlisedgH `(liamirJo-HEX KEdOION N9 OH oufnairogif
EIP.J09 ELIN9 HUH HID101I0111.0 KIIHOW11 ElfENC1113 '149 ISIOX .10 EHE.L1fA3 H aH .fallAg

uHauggdao H oI 09 031TtOd `1S0.1.3EhX1C3 NCO AIA1031 aH Yung AHairgudJo

VoH modmurrevi modttain ou liarrnmsli adarN 113.1.OE11111011 `31112.01/C0101111

CHHHOh0I3Ed IseTrumAnafroou osos

sloa :aimoiroRdrr wydvj `neya2 wrodva npuma -oH
olinaErudu `ounniclu olinalirduaH `ournou oI clioa `gdgado Untliodmoo H 0111.10d11
eJElr9 aMCONK 1f3141.ElfOJEILI 'ohN90 'armuclgoo N XLVOI. titling 4139 INVIIVIIIX0
vuDmadici ulna 3 oglin-vmdoiox watISHX 1\11D1011t111014dX C11111 .1.14d0H.L00 H tadh
311110h1431

H `HEILLOdll

icIAIO11dOWEO9 1114HOWH

und aownrailigadi.onA

3CHH

mm `xrunigHlindo mm xicnidginft'dogd.Loma riclulf awls) O -Von

(unitmoun
(fsaforemoou IO oJaH wig inranslidu ca.afArlidu Enuiconou
inAugHquaufndoErs.
OM a OIATTIMIC3IfttH AH011 31431E1 WED 011WHECEE .1.0E1fN3011 cicidgIT aridoiox XHali
'XI4.USI4d1130f1 OHM OH `14114JOHIAI OI 1SIOX INNIfEW vsiah INVOX0011adl.1 a 'NMI 4hOdH3
`alATAcEd MIK aH Ia1110X 10 OJOHH a 11.14HISEV H raLOdnarn Hancagouodu -malnualf
HONHHHElf0011 Oda

'KOHL 031Ej, 1411M11 H allf1I0d1.1 0,1a1MKHH EELLOHH01.00V 'FilliV8V260 0111E EIOXEN 09111.1-HI
WON E3dh 'Calf Oda HI4HHEUGHdu I.11111A1.101.1 141fOXHII WIC /CLAIM OJOHO
NOdE1701.I
EITLL H EO9 AxduVou tiodoiox) mnmxv9 (.101EillidtH .1.14.10A11.1.0 0.13D 4Iro,L -)7090113
010H ISHHadttIO H ISEHI4 `WM101101f30109 ahELI 0)1Cali WON0311141141101.1 tHlia 1/41130
ogli ou wartaliougg BlinApongdu ONCIS) IS01011f0dElfd NIH (2N/40 kIHNISOH dull / H -Hod
aHHOMOH 09141I-PHINEX INOCtdg0
JOHN `00.1.15M4d11 `14,710/02 'ThadHO OHHallEdgEOH

8ZZ

io

179E

Eirda mai gdoarl

deli pe drept ar trebui sa se numeasca Poarta x deschisa a iadului" si

Gura nesatioasa a focului nestins", care nu s-a sa'turat niciodata sa devore
singele si lucrul strain si dupa socoteala mea nici nu se va satura vreodata.
SA nu fie de mirare acest lucru celor care n-au auzit de legislatia muham-

medana sau n-au inteles-o bine. Caci, dupa cum am aratat de mai multe

ofi, dar mai ales in capitolul Despre prerogativele lui Muhammed 800, pseudoprorocul acela i-a invatat ca pe crestin si pe orice nemuhammedan nu numai
ca nu e pacat a-1 jefui, a-1 robi si a-1 omori, ci ca pentru asemenea fapte vor
mosteni si raiul. De aceea, cind fac acestea, ei socotesc ea nu fac rau, ci o
fapta bung si c5. implinesc porunca lui Dumnezeu. Dar, dupa sentinta lui Aristotel, nimeni nu face raul decit percepindu-1 drept bine * si, astfel, cind tira-

nia cea mai furioasa si mai cumplita e considerate de ei ca dreptate, mile si

blindete, socotesc sa nimeni nu va spune Ca greseste cel ce nu se recunoaste
pe sine pacatuind, ba chiar se va lauda ca pacatul si crima lui e dreptate si
fapta buns. Acestea, deci, despre dreptatea cea nedreapta muhammedana

considerate pe dinafar5.; iar diva cele dinlauntru / se tin mai departe de

227

alts cale, pe care o numesc hak i seri serif 801, adica adevarul si sfinta dreptate. Despre care nu trebuie sa mai vorbim foarte mult aici, fiindca vom vorbi
in alt loc, cind vom scrie Despre judecatcl si dreptate (pe care ei o distribuie
prin tircovnicii for si prin magistratii civili) 802.

Ddrnicia. Darnicia, care in limba araba se numeste sahavet hani kerem,

simplu djevmerdlIk i muruvvet 803, s-au obisnuit s-o numeasca si cu alti

multi termeni. Ca s spunem adevarul, pe cit e de mare la ei patima lacomiei,

pe atita, sau si mai mare, este si darnicia, care merge ping la irosirea fare de
masura a averii, mai ales la curtea sultanului, asa ca s-a format la ei si zicala:
Bughiun ghelen, bughiun ghitsun, adica Cele ce yin azi se si duc" 804, si alta:

Iarindasi Allah kerim, Cit pentru dimineata de miMe, bun si darmc este
Dumnezeu" 805. De aceea rar la ei familie sau chiar nici una (afara de
Kioprili si Ibrahim hanogli) 808 care sa fie bogata prin mostenire sau sa-si
fi agonisit averile de la parinti, fare sa fi fost jefuita de sultan; si rar se intimpla ca cineva s nu fie jefuit.
Sub masca darniciei se ascunde in foarte mare masura placerea trupului,
ingimfarea si altele care insotesc irosirea fare de masura a averii. De aceea

la ei e folosita zicala: Haram gheldi, haram ghitdi, Pe nedrept a vent, pe

nedrept s-a dus" 807, cum se obisnuieste a se zice despre adunarea de argint,
de comori si de alte lucruri. Pe linga aceasta, este un obicei la sultanii turci
ca, atunci cind unul face pace cu vreun print crestin si primeste de la el daruri
prin soli ordinari sau extraordinari (care se trimit cu scrisori de acreditare),
ca de la un prieten, sa be evalueze la pretul cuvenit si s trimita la rindul sau

daruri aseman5.toare care sa depaseasca, dace nu cu mult, macar cu ceva

valoarea celor primite, cu intentia de a nu fi socotit invins de altul in daruire
si darnicie. La fel si pasii, ,si ceilalti agavali 808 de demnitate mai mica, dace
vor primi vreun dar trimis de cineva prin sluga lui, niCiodata nu vor lasa sa
piece sluga aceea cu nimic si fare dar (pe care it numesc bahsis) "9. Motivul
unei darnicii atit de largi este si teologic, nu numai politic, caci dupa poruncile justitiei (numita la ei filth) 810 orice dar / lsi prinos primit in vreun fel de
altul este haram, adica interzis, dar pentru ca acest haram, adica cele oprite,
z use sau intrarea
* Aristotel, 'Mucci Nticop.axeta, III, 4, 1112 a.

365

228

'0,10O OH RV ill/X/V2 0 `rmtvz OS, 0102 00HHOHECI9E011 Kotturdgo a 400HHOHEd9E000H

.L0E9011011 091111-WIDIEN F1031dEVOLI /C1NO OHJAIHEEE HIE0011.10.1.011I0 H atnu OH XBIONE.0
`Aviarnaurroon at. Awatrraoonndu 11.1.W0a goxrj, aim 0131 manx HuntAxt'ou 01HVX0
HUH NIUE& HP10031-00 dE11 mm OIXELLEHE JOH& X1411AISO .1.003HHdll `Aga 'HO EV OH
Ko.tathndu o.1. ox Axadi `gaxonomtnr OHINHEEa Apiannsoonndu xaSaiodElt. HUH .1.01111
'1A031EX HIM qtnoao 'ffrraorenrdi Inat RI4HH ognu-noxux inqurIAT 1011011 'modtlion
11110 :raoiro vintv," 'arm at. %too `Rdoa.top Ell onnrdgEosan jial1A9
Ltartnasto rmtvd. gtiefovo of woo try .tallAg onngdgcoagn viriaomri
AtoErdgo .1.0E9111011 a WW1 `0111.01,1031Elf KrnIH 231C `Inonsattoreug 11120111111 H rit'ardn
aoiamanduamar H 0110 min qt./Co

Enoicon-xdu

amajoi.

oinuownnduotinvdtuD `ofamninduonwedio amcanon qloa tom Edtoao `rundll'aln

a Btoxliadkt atrod rurraxon ontio.tootr `q.too stiCo 09 otrac prntrirmcoundu
Astowanduonnedio H woos TAIRTracteoxopravi IAIE31HEIHECILO 031COSIIIIH ar173K/Cooud o
`Inuntrad Irmo .tonstraviottadn H moan ox onmnionodu .totAcpxon aa)ae qi,ifo a
nomnadici, nndonwm offoc arifinedioodu `1911Ed10 rnntra `Ismionodao OXIS 110.1.0EarIEEH
oU allinflOn

OlDleaSd9Ort IMO)

`MO
`OEM

stoa man& KISFIXIIII 1101013W

'011COJEMI HEd.L0
03111 OH

'111f0.11131C

AMITE/1'0W 0

ISEJAdE. NEX01411H0014

a Inuratrny

003111110i. 9119011C0001101(011.1.01111C0K 11 -KFIHdlIOHFIEd.L0

RaVa onnsodaa H.LN9 '110.10310E31011 131131K0a XIATOrt

'Mt

HEV01100.1 1.001A1H 00 Od0101. 1A100110 oiAamrg000 AlIgHdal REV 1,10100,1 XPIIIHEd1.0

'01AHHE00.1.0.1A aT7J KLOX o,1.)1 o Intionicirou `.1.011OHCIII xatrnsdgo onrffedg 0000.1.0.1
H Oilf0,10011 131Allca014h HINIEHI3d011 H HLVI4uag IMIK1119200thl H Rintinnfotto '01X1111EILLOEH
011907011 H V11K11031 0300 H OHO 0101101,1011 111A1f0 dH 1OIESEI1 H 3CPTHO a 33/n01E9017O11
ioNada '.1011SOLVEH amp ont'dao/C `nsdoat. axceti ott otaniadt mi En 0.1001100 -nod
'111111EL 0310EI 0 LIIILOCLI. 4HaTt 0114111490EH 0,10H1101110.1A cog 0.1031000 ..10110V HMI Mall
ISHIIEHHINOLIEH '.1.01E1110d1100 E)7X31 .1.0170 `11 0111E 0.100,1 '.1.0120d 0310 a 11031E.L truth
Apia 4i/Cu `1micau-Vodu oErathiC ctlAn iciNa i.oriCEuxon H muniteoaodn ioreYndu
Orld01031 a 3C00.0d0,1 H 3f1D1H1f01I 301f00 '1.01E-1.1190 OH '031EI KLOX H 0.1. H 1101 OHEd.1.0

141{9CHIf03101101C0h0H aNCOXEXIM

Isonnidoxic

LrfJOLV

aouhag annadnwndu a nsvn090 dEdV0 0HIIA31 H eftuannefo 1INCOITEHT1d11 00H11011

vuornat onnadmAnidu o ninnuAdtt mulfainuAluxiChi `zglotrfo OZ cuoa niqmnam-ooaudu
ANIIITTX3 H 00HO 0.1.11Er0 '11,114HEdX OHEE AHHHEVOWIAIEXXIAI aiiiodu EFIITHEVOINNEXAW
H 0141HATOEE1 111:00H0111.0dH H NENCEda ELOWH OH 00HH 111N9 ',1011falElf.1
Eft N9 011310HEILLOHdX
aced ocuodogoinuodu EH 'U09 11 31,1143d0310IPH Axododu

HIE0000

'0)

alnico" (iknreaocuodIYAN

HEKH31

yr( inamttainnAluxi(w

o.IOi Bred otnu Isommictro

E17JOx icrAmo

`nitqg

Aantodn

EFINHE11.0voNExAvi o0N0q1fal.104d113H Ioinuntduooa -Xdo

'01431C 000C101I SOIALLOH031C1fOrr 0101fORICPSISI 0/09/U00 XH1J011 01000 11IHE'd041IX H
ITHEHOIHO0 `x aNCONK Ionroiriri E17A0 111131C09 ELEEE31011 1A111000 H `ILLEXIOKX 03115
OH ON310.1. ISEHO 011tOflEdll `EIKTIC111001I OH H UH90&011 11 retnorettMCAHOn 411.03
0301nia1, g 11031E1 11thAll0 ISEN01401q0 151411HaL1100 '110.1.0E1t ETt 0000 011113101. `1OIE1111411TEE
IAININC/(1.i '031C Et OH .111d0111. tliodEr ogn EHHHE17014,11VEXSIAI 11.1.111709011 4.1.00H -0111ATA
H1:1131C Adoa H EHMIEVOINITAIEXXIAI '14.1H9EdIO 09141C-W1431-031 at. oung N9 '1\10EEd90

E1109 OH ".10NC011. WO" 14rEd ISE1111031C1190 EHECII0 EIDRICOE' 0011d311

:ArniatrnslYngo ndtvc nndam `Ondam o1. 4.1.03 onfrecumndll KI4.1000
0I0111:1Edll H H.L1400d11 1.0 '0.10H Et' 149 011 lir7090Hroddy" INK11110110NEES oH1131110d 1411100
OHOH1M oinqg 11 OH 1\10111103KEd0 11131CAdO ALV003h 101731(14d1. AHOCI01.0011 `Amang
otnu ISEH01110d1I EllECIL0 EH OHHomoDurfadu H 01111a/090th. OHO OH '.1141f0fIEHOO EX.10.1,
13.14:1ANI X1011031E1 003114H014.1.0d11 000 90ddlf2 HUH X1011C10110H HIP19 =Eldon .101111-0490
11 110.1.011 MITE 01131COLIE00 EL119EdI H HivallgiC 3CH -0111f011E011
OH11011011E011

nuoKoulladu

99C

NEHohadEH

s5.' se transforme in halal, adica in cele ingaduite, se cuvine sa-i raspunzi cu

vreun dar, si daca nu poti raspl'5.ti pe cel ce a trimis, atunci macar pe cel
ce 1-a adus. Asa, daca cineva vrea sa mituiasca pe judecator si ii va aduce
un dar de pret sau o sums insemnata de bani, acela, ca s nu i se socoteasca
lucrul ca pacatul lacomiei, it va darui pe cel ce 1-a adus cu o floare sau cu
o rodie 811 sau cu un alt dar de mic pret, adaugind cuvintele: Halal eile, adica
Fa sa fie ingaduit"812,iar acela r'a'spunde Halal olsun, adica Sa fie ingaduit".
Astfel lacomia dispare, iar numele de binefacere, mils si dreptate se accepts
in mod mincinos. Asa sint deci acestea.
Ospitalitatea. Ospitalitatea fiind ca o sora a d'arniciei este, intr-adevar,

vrednica de lauds la neamul turcesc, cad ei sint foarte primitori si intind

masa tuturor calatorilor ce trec pe alaturi, fall a intreba de xeligie, si le arata
locul de odihna. Sint doul regiuni foarte intinse in Imperiul Turcesc, una in
Europa, numita Dobrogea (aceasta este Misia de Jos din vechime) 813, alta
cea a Iconiei din Anatolia. Locuitorii acestor regiuni, zic eu, arata atita omenie si ospitalitate, incit celui ce nu-i cunoaste i se va parea ca abia este
de crezut. Gospodarul fiecarei case are in curte o odaie specials gatita pentru
oaspetii strain, unde de va veni cineva chiar la miezul noptii va gasi mincarea
gata si pat asternut cu perne curate si cu cearceafuri albe si cu plapumi; la
fel si pentru cai slugile casei le ofera ovaz si fin si ii adap5.1a vremea cuvenita.
Acest lucru it fac cu tragere de inima pita la trei zile taxa nici o cirtire. Iar a
treia zi, ospatindu-1 din belsug, fara a pomeni de bani sau de pret, it intreaba
unde merge si, daca oaspetele spune ca trebuie sa mearga in cutare cetate, ii
arata respectuos calea si-i dau calauza. Cei ce locuiesc in orase si in sate mari
nu se poarta asa, deli nici cei din regiunea aceea nu pot fi ocariti pentru lipsa
de omenie.

Impcicarea vemica- cu ai sal. De farz ca si de sunnet tine si sa fii vesnic

in pace cu alti muhammedani sunni, adica cu cei drept-credinciosi, si sa o
p5.zeti cu sfintenie ; pentru ca a se razboi un muhammedan impotriva muham-

medanului si a avea/dusmanii si neintelegeri intre ei spun ca nu inseamna

decit o lupts impotriva lui Dumnezeu si nesupunere fata de Profet (o, daca

si printii crestini ar cugeta la fel!). De aceea, daca s-ar intimpla ca muhammedanul 55. is arma dusm5.noasa impotriva muhammedanului, mai intii trebuie
sa-si intareasca r5.zboiul printr-o fetvii a muftiului si printr-o sentinta x, cum

zic ei, a judecatii lui Dumnezeu, sa arate alor sal si st-i convinga ca a luat
arma nu numai dupa dreptate, dar si in mod necesar si silit. De aceea intr-un
astfel de caz se dal hotarire judec5.toreasca sa-si apere numai pe ale sale,
iar strainilor sa nu le faca nici un ran; caci a invinge pe muhammedan nu
inseamna a spori credinta, si a-1 jefui pe muhammedan in orice chip nu poate

fi ingaduit. De aceea partea vatamata trebuie mai intii sa propuna celui ce a vatamat-o : Emri serii serif, adic5. Porunca sfintei drept5.ti" 814, 1 sa ceara dela

el ca incheierea pricinii sa fie f5.cuta dupa legiuirile Curanului, iar nu prin

lupte cu armele. *i numai dupa ce acest lucru a fost repetat de trei ori, daca
partea potrivnica nu va primi aceasta propunere si cerere, atunci muftiul
declara pe asemenea potrivnici mai intii drept ghiauri sau necredinciosi si pe
urma, daca e cu putinta, ing5.duie sa fie jefuiti si ucisi.
hotArire

367

229

IlidaLOOdIl

ONIXOI

vria

raHameIniAcl) K000 00 11113V ILLEIelf011 `OMEHIThEH

`014)10EHRL014dX OH H 0 O14)13HEVOTAINEXSW 014)1311 IgHedI3
0hE90 EH HEE1014dX W14)1341faLISI4d110H 1A1014)1ad0 11 OH

auxollevsu.0 a14daum4

rrilat'adu g003 OH

00

OH `1S03141A,TAO1

01H9OL(011 `00)114H1109VEd ONCOIXXHH Gam! axxcorst'adu 'Atma ONI0dX ISIgHH3THEILIEEd

TOMO rjo9onvddH `1414TniaLHao 0)K ioaaLmiaxorott HUH 1A13111r3TATIATEX1W `141.14Hd1130g
HUH girete '141141E1M HUH IgHTIOdOECEd 111149 H `ELOdIAlic Er133g 'EMEE101113113d1403

XPId010)1) 0 00H0 ISIAI3dg 4IAIV30

0011E1tOTATIATEXXIN WIC

OTHIS9

a NNW

OH XIgH1OTATEE0H

(HHHONCK14)1 17011 IA1013)10.40d41 14111IXO,LOCILI H g14HOHIHMEE XI4NI143011EH NiH .171490 10

XF11111 `OhOlfgHdll OXCH WaL011 14)1E 14HHECHEI0 14 X ANTOH14173 1IATO)1014EVONITAIEX1IAI -dox
XoAri HHH311147300HdLI 140 HOX3HETALLO) (1411d3LINM `143EMOVEH11OLI OTAI0dX 010H11113

HOCKIDI

XIIXOHETAIEdEX `EEL103)KISMI

00H9OtXCEdg 410149 HOXOHENI.10

`IATOE.L1411

031K IgnC0)1}1110 EdHTAI

(NITITTI0IAELL33HIONI0113 A

141.30Cd3V0d1I 140003
OEZ

33111104010g0E11410d11 H vac
1410d01.0)1 H 0 XISHdaLOH X14310HEIAL1O
pitexcommros. tlI4H0 AHOXEC) H efliVde()/

00daLOX

EV.133E1

`1434d3111A1H

`airreaogadi

110HE11113 'arnuhicirou 1(HHHEV3TAINTEXAW 09 O

H EdHW 1111430d11rCIAT0 OH 111141fOGEHdLI 0.10I H OH

3(11)111Od1.L

ANT3ITIOTOlfEXC

JAITS141-111a1H33 `I4nIEd41 `.1.01110-1EILI 031K 4103 3H9g E11113d311311 / NEM

0903 "11.LHEEd9000 wrei troll wocedgo 111411)10.L0d11 0E1133)KICHN 110HEX xmovipidx
x &smog urnHuiCxouookidu vi ox 1O raiodm 'Hornig axca 4130 Inutedy `aicaulog
NION1111103 H woHrwtramCD 141ATEHEIla0 attxcadu `010HHEEI000PC bad Efrallig.4001I

HLEE100EIL103

011E90 OH 010IfH0 1411)KXdO `NIgHlrellSOdll OH

`014H3)1C

X14003

'BE

aoao

OHHEE1093dI I4T1fiEdu H -01f0110HOXEC

H VOITTELI

ATATOHHOXEC XH /CH1417011301
`ElTITIgH.L00 g0)1141441fEhEH 0)1C
n14
0)114
`E1110170
111X.L10
OHVOEIEd11311 giredg E.LEhEH 410149 H

tzo9oundify

`11VOROLTEE
OH 311H0)1COHNIX Off Igd

Ring

annaosiouadmuo H
0111d011W14

`3111EXCOTAT

010.1. Ed'MY }DIE

`OH)13HE.I. 011 11141-111311403

0a)10HEX

o)

ICHHOXCH13

1SE)1311EVOIATIATEX1Ysl

OH 0014gg 011.431A,TOXEll"

WOHHElf01103

IgtfredLI EMEV10

031C140H

011)KXWOX

a Hounrg000

oriamodu

'EMCEE OrI
H 3011'01 0E10HEd14.1

011EVONHATEXAW

`OHICHOLIEXC H)I14H173113EH

Olh

014h

0IIIK9

ogei

-1113

-xdcf)v

OCHTIX 1111.10d OHHOdOTAIEH (IATOONTH

-(101c

AIATOMIgHgElf3 Axmo4o9cEd Aintoxodow AmMalditux mridoiox) It

X11)13HEI41014dX ROXI4d0.1.3H E330dEgdEq (1f3IOEIIFICEH EMENCdO170 H 1A101011 OHO
X14_adrt HEIYOViTAIEXXIAT 'aotredt OHO
HUELOHdX L33)1a1A1 0HHO0 AXerIl141nEC H
OHIgH HIGIEHINTITEE u.vxcdaitoo 'ani.rdxg ELLIONOH g NIONIE3 011011 ulTIFISK9.14 -atnimxitvi
OHEV 011EdLI 141149 301ATOISIrgOdIOLa rC Xl4H :011g011311d11 purnvwuro nuom9vw amagadv
A111111111 NTH

'Xi

'clmmv at. :crina 11)111hHerna0 HIM luau. 'Immo oroxoatrox aanipc 'irsaon- 031C1I14
OHHHh NaLlflftgX H `.1.0a11OE1011311 O)IC 0)1CO1AHH unnidoaLoo HUH

011 AWOVs1141711E1

.I.X.101A1 `14114dOELL03 OE1EEd `0.1.

01.h 011 141411H31H00 EdLIIcfria *NalffegOlf011011

annadturndll vu arnmodef nronh

ivnwondx x axujol xtroaourc

-aultem4du

3 HIATHX0HE111314dX IMMIX OFIHHOTAIOdt1 HHHOdlINITIdLI 11131AIH H 01 tjamorettxcagiC

'atbaAll E OH plgxcXdtt Hu-a VEL13C0103 HIM 1411901If 11tEd 033h `1411Ed KLOX OH -XCEdi
XIA10)13HEre H XIATOHHOELL3031(09 AD:Dim a0111-13Iranduo amadmnradu 'aviada lig3
14.114X(

omicodoioo wizavdx 'Isoioatisgo Ohego 110110M0HhAlf3 HHEEX)10 H HOMHOWENT

aamaidu aligu dHNI zugniCdved H radoaoaott Adm.(Hillm kiow Adopo) 0)1C OIX
131110X 141,(11.11451ftOti 0110C OH901/1 `31410HIAI ahLU `axc oxa rsoinihaw ANTOEIONEI
H

014ffItIOHL(3gEdLI IgH1111 141.33d90CH `IOXCONI H OH OTAIX01. `OHEVONITATEXSNI OH 11 -141314dX

014)13HE HUHU g XI480)1E1 3/31.1317 g.Lico OJOHNIALI FIHNIX0d130 H gH0a3143d41 `0
vtt ng E1 010E10)1 1S141Aa0d3L0 aH 1411-EHE 11 1411MH0.1.30d11 149 g NI01. IHIn49 &IN
09X wORVILLOI4dX IlLiffroecndu 'tlamao.Lara OXCO,Ig `TAIOXOd `31Y)1(SH CH VIMdef)/ 14013Et1

89E

Imperiul Otoman, cind a inceput sa-si aseze temeliile in Asia, nu a ezitat sa-si intinda hotarele nu numai in tarile crestine, Ca si in unele muhammedane. Asupra crestinilor ei tab5.rau totdeauna cu armele dusmanoase, ca niste
tilhari, neinvocind nici o vina decit trimbitata sentinta a Curanului ca trebuie
sau s5. primeasca muhammedanismul, sau sa plateasca bir, sau sa fie nimiciti i
sa moara*. Dar pe muhammedani (din care erau pe vremea aceea sapte principate deloc neinsemnate)815 i-a atras sub pretext de protectie si apa'rare de
asupririle ce li se aduceau de catre altii. Mai pe urma acestia an fost anexati
ca niste prizonieri la corpul unic muhammedan i s-au supus lui (Imperiului

0 toman), afara de unul dintre printii principatului karamanilor, care a luptat totdeauna impotriva Imperiului Otoman i i-a fost foarte vra'jmas **.
Lucru despre care citim in istoriile otomane, ca de cite on cerea pacea, de
atitea on (legea i Curanul ajutindu-i) o primea de la sultanii turci, caci, cind
muhammedanului ii pare rau de obraznicia sa i cere pace, sa nu i-o acorzi
i sa nu te potrivesti sentintelor dreptatii ar fi insemnat, zic eu, sa-ti/intiparesti pe tine stigmatul necredintei. Astfel, sub forma de protectie, au anexat ei principatul hanilor din Crimeia ***. Tot asa si-au retras mina de la
imparatia Iemen, adica a Arabiei celei bogate, cucerita mai inainte de sultanii Selim si Suleiman, insa nu alungati de puterea armelor, ci pentru restaurarea dreptatii i legiuirii au lasat-o stapinitorului ei legitim i $i -au retras
capeteniile i pasalele lor4*. Iar aceasta pentru ca incepusera razboiul cu nedreptate si, impotriva poruncii Curanului, muhammedaniluaser'a avuturi muhammedane, ceea ce nu mai putea insemna raspindirea credintei, ci ea bintuia o vadita
lacomie i o curata tiranie; de aceea parindu-le parca rau de cele fa' cute, urmasii

sultanilor dupa sentinta dreptatii an dat fiecaruia ce si al cui a fost. Tot asa

Imperiul African (despre care avem de gind sa vorbim intr-o carte speciala ) 816,
cind 1-a cedat for Area slavitul pirat maritim Hairuddin (care la istoricii crestini se numeste Barbarosa) 5*, 1-au stapinit, dupa aceea cu vitejie 1-au aparat
de alti muhammedani arabi sau de crestini, it apar'a $i-1 tin i acum. Pe scurt,

muhammedanii cu fapta au aratat ca e dreapta zicala ce se intrebuinteaza

la ei: Otmanlf tavpni arebeile avlar, adica: Otomanii, sau cei ai lui Otman,
prind iepurii cu caleasca" 817. Astfel, se lauda ceremonios i m5.rturisesc ca
nimic n-au facut sau nu pot face decit ceea ce este poruncit de sentinta dreptatii.
Pace

cu

creginii pe termene fixe. De aceeasi porunca tine sa

aiba pace temporary cu printii crestini, dar aceasta dintr-o nevoie

care te constringe, iar nu din prietenie sau pentru alianta sau din
dragoste. De aceea, deli dupa legea civila i dupa cea dumnezeiasca
se obliga sa pazeasca cu sfintenie si cu grija termenul fix al pacii, cind se
iveste prilejul i cel mai neinsemnat motiv pot indata sa strice pacea i s
cake tratatele (caci cine vrea sa inceapa cearta foarte lesne poate nascoci multe
i cele mai indreptatite motive, dupa cum i se nazareste; si nu numai muhammedanii, ci si printii crestini sint foarte inventivi i iscusiti in asemenea treburi.

0, daca n-ar mai cunoaste o astfel de agerime i ar fi cit mai prosti in aceasta
privinta). Deci, dupa cum am zis, dup5. Curan li se da libertate s5. acorde
* Coran, II,

190.

** D. Cantemir, Incrementa..., in praefatione.

*** Ibidem, III, 1, 28.
4* D. Cantemir, Incrementa..., III, 2, 1, 6.
5

Ibidem, III, 4, 25.

369

230

HM cno6ona x noxenexaeTcx, na co6monaloT pumembie noronopm, o6age awe

H Henpaxermyto 6paHb (cxpegb, nonpanme mxpHax 110CTaHOBJIeHHA) 11pe,L1B0Cnpm{myT, TO onemicamm no6enm BAmmee HernilyeTcm / 6mTx ea3a6aM, TO eCTb,
231

xpa6pcntexHmx Ao6po,ge-reng m3nono3namme, Hexce rpex xnxTBonpecTynnantx

14 ReCTH. Awe J114 )Ke IIM nopaxceHHmm 6bITH CJIy911TCA, Tor,aa OT Hapona ponTaxxx

H OT BOeB yK0p1131MI H noHomexxx cynTax npxxpicneH 6butaeT cnymaTx, xHornaxce

H C npecTona Hx3naraeTcx H cmepTb npeTepnenaeT, 511(0 seem MHIO 6bIT14 143BeCTI10,
KOJIb HacTo Taxosoe ,17(e.no CJIyHHJIOCA.

TaK0 xxaexom MbI XrAyx cynTaHox HH3J10)KeHlIbIX, MyXaMMe,aa Tpeniero

H MyCTaAlly BToporo: 0110TO y6o, AKO HenpaxenHym 11pOTH.B Jle011011b,aa necapx
BxeHcicylo 6paxb B03,a/3111-Hy.11, ceroxe, 3aHe (AKO OHH icpmaxy) HenpanenHmil H
HetleCTHIA X mxp C HHMH ace comopan. Awe .11106011bITHMCI 411TaTejlb CID( npxArmen BI4HbI cosepmexHo 1103HaTH Bo3xcenaeT, ona He 06J1eHHTCA npomy Hamy

o Aenex oTmaxcxxx naNce no era npemex Hanucaxxylo npogxTarx Hcmoploo,

rne o6pxweT, KaK0 cynTax CyneilmaH, era nepxoe B ferxpm JIeTO 936, BlieHy
o6nexcame H oTTyny c Benxxxm CBOHM nocpamnemwm H yTepsllmem CBOHX 40000
genonex 6ercTsom cnacaxcx, TA)Kgailmeio Hac.nexamox CBOHX 3alcnimame
aHaTemmo, awe KOTOpb114 XOTeJI 6b1 nep3HyTx Ha Blieny Boopyxcemipo npociepTx

pyKy. Ileco panx Hapon Ha Myxammena TpeTnero BocKnxname, AKO xnATBonpecTynneime H 3aicninfame cynTaHa CynetimaHa HesepHmx nporxsy mycimmaRox
meg x3ocTpx.no x npoTgax, Axe Tamo na 3pATCA. 0 CCM apTmcnye ewe mxmicallmax 3peTx nono6aeT B 'mine 0 npaemelluu noilumulcu ommancicuR, r,ae B oco6nlleort
mane 1431,51BHTH xmeem 06pa3 HOCTaHOBJleHHA mxpa C XpKCTxaRbl H SHWA Hapy-

inexxx Toro acne.

Aumu oiceu u demei. OT Texxce Oap3a H cynnema 3anoneneil, 3anoxenb

eCTb o HacTaxnewm x Haygeimx 3aKoHy Kypanoey AeTeii, )1(e/I HanOBCHHU, pa6blHb,
pa6oB, HeB0.11bHHKOB H 11pOTHIIX BMX nomy cboero mond', o gem )10B0J1bH0 pegecx

B rnane 0 Kamuxucme H ewe pegeTcx B rnane 0 no3eo.aembix, rne nlicaTx 6y.IeM

O 11031THH )1(eH H HanOxCHHII, H B rnane 0 eo36pauellublx, }tame pee 0 pcpmBaH1111 Texwe (cxpegb wen).

)Kencicue coeolcyniteuu.n. B rnaxe 0 3anoeedex K camomy molcmo Cynnemy

npuumzedscauiux pexoM, AKO no3BoneHHo ecTb myxammenaHam mHoNcallumx xmeTx

xceH, 3nexce no o6exm 3anonenem, cxpegb Tax no g6ap3y, AKO H cymemy noxeneBaeTcx HM, npvinexcHro, 'SaCTHyIO H awe BO3MONCHO 6bIJI0 6M, HeyTpynxmylo
C csoxmx xcexamx H HanoxcHxnamx B gem Myxamivieny 6mBaempo, Mapcoxylo
6paHb TB0pHTH, TO eCTb Awn ,tko HITHITHA (npoweime pegemmm na 6yneT) Rposx,
232

era ocKyneeT pawnalowee cemx. gem 6o - A onbuie KTO / B CeM nonnme noTpyAXTC51 H B Tex yclun4xx, gem 6onbuloci noT nparmeT H axx xto nocaensero AbIXaH1451
11p1I6J111)KHTCA H ce6e Aaxe AO xcxynexxx IIJIOTH IICTOHIIHT TeM 60J41,111e onoe

3acnymarre.nbHo eCTb H Gory npHATHernnee (Bowe 6narml, npocTx MH, AKO 0

paxpamemllax pa3BpaTHax, Te6e xce rHycHax, He cpam.nxxcx 113151BJ110, cxe 6o
TBOpIO, na BHAAT BepHim H ypa3ymeloT, KOJIHKO OTCTOHT OT HCTI4HHb1 TB0eA

iniamocTb nwenpopoxa oHoro Myxammena!).

Eenpncrorufaxrc

370

pace crestinilor cind preseaza nevoia si li se porunceste sa pazeasca tratatele

incheiate *, dar chiar daca vor intreprinde un razboi nedrept (calcind tratatele de pace), dupa ce dobindesc biruinta, aceasta este socotita drept cea mai
inalt5.1 gazavat 818, adica rasplatire a virtutii vitejiei, iar nu un pacat al sperjurului si al inselarii. Dar daca se va intimpla sa fie invinsi, sultanul va fi
silit sa asculte ocari si batjocuri de la popor si de la ostenii sai, iar uneori este
si detronat si sufera si moarte, ceea ce cred ca este cunoscut tuturor cit de
des s-a intimplat.
Asa, not am vazut detronati doi sultani, pe Muhammed al treilea si pe
Mustafa al doilea 819: primul pentru ca a pornit razboiul nedrept de la Viena
impotriva cezarului Leopold, iar al doilea pentru ca (dupa cum strigau ei)
a incheiat cu ei o pace nedreapta si rusinoasa X. Daca cititorul curios va dori
sa cunoasca mai bine motivele acestor intimplari, it rog sa nu se leneveasca

231

a citi Istoria noastra despre ispravile otomane scrisa ping in timpurile de

azi **, unde va afla cum sultanul Suleiman, cind a impresurat pentru prima
data Viena, in anul Hegirei 936, scapind de acolo cu fuga, spre marea sa rusine,

si cu pierderea a 40 000 de oameni, i-a amenintat cu foarte grea anatema pe

succesorii sai daca ar mai indrazni careva sa ridice mina inarmata asupra
Vienei. De aceea poporul striga la Muhammed al treilea ca sperjurul si blestemul sultanului Suleiman a ascutit sabia necredinciosilor impotriva musulmanilor si altele, care sa se vada acolo ***. Despre acest capitol ar fi mai
multe de vazut in cartea Despre conducerea politicii otomane 820, unde intr-un
capitol aparte sint infatisate modul de a incheia pacea cu crestinii si cauzele
incalcarii ei.
A inviila femeile si copiii. /litre aceleasi porunci farz i sunnet este si
porunca de a povatui si a invata in legea Curanului pe copii si pe femei, tiitoare, roabe, robi, prizonieri si pe toti ceilalti oameni din casa sa, despre care
lucru s-a vorbit pe larg in capitolul Despre catehism 821 i se mai vorbeste in
capitolul Despre cele ingaduite 822, unde vom scrie despre luatul femeilor si
tiitoarelor, si in capitolul Despre cele oprite 823, unde vorbim despre tainuirea
acelorasi (a femcilor).
impreundrile cu femei. In capitolul Despre poruncile care fin numai de
sunnet" 824, am spus ca muhammedanilor le este ingaduit sa alba mai multe
femei; aici insa, dupa amindoua poruncile, adica atit dup5.' farz, cit i dupa
sunnet, li se porunceste sa faca un razboi al lui Marte in cinstea lui Muhammed,

staruitor, des si, daca ar fi cu putinta, fall de ragaz cu femeile si cu tiitoarele

lor, adica chiar ping la eliminare de singe (fie-mi iertate cele zise), cind va

lipsi saminta care da nastere. Caci cu cit mai mult se va osteni / intru
aceasta nevointa si cu cit mai multe sudori va varsa in acele

eforturi de parca s-ar apropia de ultima rasuflare si se va istovi pins la s15.birea trupului, cu atit mai meritoriu este acest lucru si mai placut lui Dumnezeu
(bunule Dumnezeu, iarta-mi ca fara rusine arat in legatura cu cei perversi
cele perverse si tie scirboase, dar aceasta o fac ca sa vada cei credinciosi si
sa inteleaga cit de departe de adevarul tau e minciuna acelui pseudoprofet
Muhammed).
X nedemna

* Cp. Coran, II, 62, 193.

** D. Cantemir, Incrementa..., III, 4, 19, ann. mm.
*** Ibidem, IV, 1, 43, ann. pp.
371

232

CHA 3anoBenb 3eno Tstrocma H npexecToxa ecis 6e,gHbrm npecTapenbrm

1411H HHbIM cnymaem eCTeCTBeHHbIX CHA JITILLIeHHb1M, xoTopme, XOTA minim H
ILTIOTCKHM mo6ocTpacTHem npopoxy csoemy BepHmH H 110 HCTHHHe nocnenyroarrm
6bITH ycepnHo wenatoT, o6ame HaType AerICTBO HM oTsemmoure1 ,141111TO)Ke COTBONTH

moryT. H TaK0 4a5IHHOTO M3HOBO3HaAHHA oTmartamarecA, Hell3pemeHHoto Tyrol()

TOMHMH H SHyTpHHMH mymeHHAmil yapymaemH, xamo o6panacsi He Be,LIAT 6e,LIHMe.

11p0pOTIeCKaA 3anoBenb noHywraeT, opyarg xce myweexam AKO npirrynneHHam,

HH mano nelicTBytoT. 11p0p0K B01114eT, norieneBasi 6paris ce6e ocronneHHyro myWeCTBeHHbIM TB0p14TH cepnuem, cHxwe ACHAbI H CHJIbI cna6m CyTb, BCe CHAT, BCA
HeK1314X(14Ma H aKH nonymepTBa H npoTsmeHHa newaT. Orryny npernexHA, OT-

ciony ice pmnaHHA, orryny yeTparneHlisi, oTcr-onywe ceToBaHm, oTTyny noHoureBHA, 3newe OT CBOHX XfeH xneBeTbr, 11p0KJIHHaHHA H BCA 311a51 nposernaHHA npHBHOCATC51, TB0pATCA H B 01114 meuryTcm. 1TT0 y6o COTB0pHT HeuracnnBmil H camoro

cmacmg noHorneHHe, myxammenaHHH npecTapenbrii, B cem oxammom H 3110110ArIHOM COCTOAHHH 06peTa1-011LHACA? H ewe BAuratee 3110 eCTb, n0 neHHOHOLLIHMX
CHX 6opemmx, Ha yTpHe BOCTaB, TOKMO 3Bep0110A06HbIe ACeH CB014X H OT ApocTH

orHem 611euraume 3pIrr omeca, nrura nomepxmle, HOCbI o6Bocipumnkrecm, CABILLIHT

CSaTb1, pacripx, xyneHHA, coxpyrneHlisr cocynora, arymbr H BCAKFIR BHA npoxnHHaHrix
H ponTaHHA.

Ho He y KOHeI4 3011 HecmacnaBomy, 3aHe CHA010 3axoHa o6m3yeTcm nom1303HaTH H Tpynamx HHbIX, ante CBOHMH He BO3MONCe, noBnecoTBopHTH noHyw-

naeTcsr. Ho noHewe H are 9pe3 roHerlurero comopeHo 6brrH mom no3Bo11eHHo,

lame creprarmo ecrb, ynosnsier mHowartumx rum ynoBneHHbrx noxynaeT spa6ms (Hxwe B IITIOTCKOM COBOKylineH1414 3eno xperrxxx 6bITH CKa3y}OT ecTeCTBoH no nape IIX CBOHMII pyxam0 H3 KJIeTOK oTnyuraeT B TaKOM HamepeHHH,

CJIOB1u

233

na 6br 11.110TCK0e HX coBoxynneme, ewe OHH, no oTnyureHHH H cso6one BO BCIO

ACH3Hb CBOIO HmeTH 6ynyr B 3acnyry H Harpawneffile CB060014TenA HX, cTaprra
ocna6enoro / nprurreHo 6brno. CTapeu y6o xax-HH6ynb HeMOLUM csoeil noco6nfieT
aKK AeCT1110 H mywamit TpygamH A011r CI1011 B03,HaH 6bITH ynoBaeT.

06ame weHm, Han Taxo Boro Hecmacnimeriume, (ITO TBopwr? 14m we HH xpbrRamie, 1111 6e3xpbrnme nimbi trro-11x6o nomourrt moryr. deco pax( oTmas[Burecg
Hanewnm nonymeHHA M3A0B03,10.31HHA H JIHL1114B111eCA 110XOTHMA cnanocTH H nro6o-

cTpacTHoro nacxamor, K ce6e CaMIIM o6pauraroTcA H B3aHMHBIM Tena HaTTHpatmem (nono6Ho AKO x xameHHocemum, erna 51CHOCTb Ha mapmop Ha BecTH Tu laTcR)
mexomyrcsr, yrpbmaroTcA H 6eCtlIACJIeHHIDIMH o6pa3br CJIaCTOJ11061451 H noxoTH

Heo6y3naHHbre rub Bo3rHeTaroT. Ho noHewe Km ecTecTseHaA K cosepurellitro

cero Atria He o6peTatoTcsi opynrig, K xynowmprecnim o6parnaroTcA, Awe ce6e
3e110 XHTp0 HHcrpymeHT H3 6apXaTa LIO 110A06H1-0 y6o mywecxoro yna, BeJ111114H010
ACe eJIHKO xoTopasi CHeCT11 H npeTepneTH yno6Hy ce6e 6bITH paccynkrr, conenoBatoT,

B erowe npurBopHmx siguax H3 ny3bipm xnaneHoro 6apaHa conenaHHmx BAO)KHS

Tennpo Bony, HO HexonitxpaTirmx ABH3aHHAX oHyro HcnywaroT H, MHALHH ce6e
mywa Hmesumx, nanaloureg noxoTH eJIHKO 1303M0)KHO TB0pAT npoxnany.
ALLIe JIH 6naroyTpo6He CSALHeHlIbI51 BeHepbr nomoweT HM B3Houly Helmer()
B 14.11 )icelicxoe 3any9HTH o6H-ranHure, II0 HCTIIIIHe He 113b1,HeT oTTyny pa3Be BCIO
cHny nory6HB H KpOBb AO xoHua Hcripa3nHHB. MHOTaXCHM cue CJITIHCA, AKO HeocTopo)KHme MOJIOAILbI B weHcrate BbICOKI4X AIM 110KOH engHoto Bruenure, HHKOJ1H
)K H3b1HOLLIa, H6o erna HMO carry B HeyClIbIHbIX OHbIX nory6HT TpyAaX, OT HHxwe

372

Aceasta porunca este foarte grea si cumplita pentru bietii b5.trini sau
pentru cei lipsiti din vreo alta intimplare de puterile firesti, care, desi cu sufletul si cu senzualitatea trupului ar dori cu toata inima sa fie credinciosi si urmatori Profetului lor, totusi, pentru ca natura le-a luat vigoarea, nu mai pot

face nimic. $i astfel, disperind pentru rasplatirea asteptata, chinuiti de o

framintare negraita si apasati de suferinte launtrice, nu mai vad bietii de ei
unde sa se intoarca. Porunca Profetului ii sileste, iar organele virile, fiind ves-

tejite, nu lucreaza deloc. Profetul striga poruncind s dea lupta inchinata

lui cu inima de barbat, iar vinele si puterile acestora sint slabe, toate dorm,
toate-s in nemiscare, zac flescaite de pare -ar fi moarte pe jumatate. Colo
reprosuri, aici bocete ; colo amenintari, aici tinguiri; colo ocari, aici clevetiri,
blesteme si toate urmarile rele se aduc, se fac si se arunc'a in ochi de catre
femeile lor. Ce va face, deci, nenorocitul, batjocura fericirii insesi, muhammedanul foarte batrin aflat in aceasta stare ticaloasa si nenorocita? $i culmea
raului este ca dupa framintarile acestea de zi si de noapte, sculindu-se dimineata vede ochii ca de fiara si scaparind scintei de furie ai femeilor sale, fete
intunecate, nasuri ascutite, aude sfade, certuri, hule, spargerea vaselor,zarva
si tot felul de blesteme si de cirtiri.
Dar nenorocitul n-a ajuns la sfirsitul relelor, pentru ca prinputerea
legii este obligat sa-si implineasca datoria si,daca nu poate cu ostenelile sale,
e silit s be satisfaca prin ale altora. Si cum acest lucru nu este ingaduitnici
tolerat sa fie facut prin unul mai tinar, prinde mai multi vrabioi (despre care
naturalistii spun ca sint foarte rezistenti la impreunarea trupeasca) sau cumpara de cei prinsi si elibereaza cu miinile sale cite o pereche din colivii, cu gindul ca impreunarea trupeasca pe care acestia o vor avea toata viata dupa
scapare al libertate sa-i fie socotita spre merit si rasplata batrinului slabit,/
liberatorul lor. Astfel batrinul isi rascumpara intrucitva neputinta si nadajduieste ca prin inselare si cu osteneli straine sa-si p15.teasca datoria.
Dar femeile, mult mai nenorocite decit el, ce fac? Lor nu le pot ajuta
nici pasarile inaripate, nici cele fara aripi. De aceea, pierzindu-si nadejdea
ca vor capata raspl'atire si fiind lipsite de placerea poftei si de mingiierile senzuale, se intorc spre ele insele si prin frecarea reciproca a trupului (ca cioplitorii de piatra cind se silesc sa scoat'a lustru la marmura) se gidila, se musca
si in nenumarate chipuri isi atita focul senzualitatii si al poftei nedomolite.
Dar cum ele n-au organele firesti spre a s5.virsi acest lucru, se adreseaza celor
artificiale. Facindu-si foarte ingenios un instrument din catifea asemanator
cu madularul barbatesc, de marimea pe care fiecare socoteste ca o va suporta
si tolera mai lesne, in ale carui testicule false, f5.cute din vezica unui berbec
junghiat, toarna apa calda (dupa ce it misca de citeva on slobozesc apa) si
astfel, parindu-li-se ca au avut barbat, aduc pe cit se poate racoreala poftei
lor aprinse.
Iar data mila sfintitei Venera be va ajuta sa prinda in iatacul lor femeiesc
vreun tinar, nu va iesi cu adevarat de acolo decit pierzindu-si toata puterea
si varsindu-si singele ping la sfirit. De multe on se intimpla ca unii flacai
lipsiti de precautie, intrind in apartamentele femeiesti ale unor persoane
inalte, n-au mai iesit niciodat5., caci cind vreunul iii p ierde toata vigoarea
in ostenelile acelea Cara de ragaz e omorit chiar de ele si cadavrul lui este
373

233

camxx y6usaeTcm H BO RHO OTX0X10e Tpyrt ero nosepraeTcm. IlpincntogHcm cHueDam 6ena Hexoemy 6naroponHomy monnammcomy loHount, mice maTpoHoto Typlama npembutetnibill, mpe3 TpH mecmua B nomcHsue em 3asutomeaumil npe6bicTb,
me K JI1060,4641bIM HeycbinHo Tsoptimmm Tpynam, TOJIb HeHaCbITHO OT Hem HOHplukaeTcsi, AKO B cHnax secbma ocna6es, HIIKaKOACe K TOMy ,a0BAeCOTBOINITH eii

moxcanie, Axe ycmoTpes ero ymce HenoTpe6Ha cynta, nomenena pa6mHmm csoum
no Hammxnomy o6mmato y6HTH H B OTX0,4 HH3pHByTR. Ho HJIH cmacTmem ero
Hint 6oxcHam Hp0MbICAOM, 0HeXOTALIAHM cmepTH rpeununca, HO exce o6paTtrrca
H many 6brrit emy, momceT 6bITb npitnymitnacm B mitcne pa6mHb Tex entuta ponom

monnasxa, Axe Hecmacmem ennitooTemecTseHHoro csoero nonstmeHHa, Tam

npyrlix mpe3 OKHO ero HH3nycilum a rocnoxe H cmepcmHuam csoHm cica3ana,
tITO ymce ero 3ape3ana H B OTX0,a, msoxe nomeneHo 6e, HH3meprna./
234

Coeounitexue eeHyxoe. Ho ropiuee name mcex H HeHcmepnaembnAH cne3amu

exta onnasamcm moryluee 3JI0 cTpaxcnyT eBHyxH, Hmxce cnacToHocHme Macm,
MK() o6pe3aHm CyTb, AKO enHHa CKBaXESI TOKMO, etoxce ypHHa HcnyataeTcm Ha
OHOM 3pHTCA mecTe. XOT5I ACe CHI1 BHeIIIHI4X H JunualOTCA inicrpymetrroB, o6ame

cxa3yHyr, AKO nnoTcxoe momcneneHHe 6onmne sown. Ha HHX, Hexce Ha npyrttx.

1613.1ap GIOCICU, TO eCTb apxllesHyx CyJITaHCKOrl, Taxmce H se3Hpbciute H npormtlx

BeAbMONC, mHe usopa HaHxmatoT AOMM npeH3pmnitme, noxynator Aeimu 3eno

KpaCHOJIWIllbIX HnH B nap OT HHbIX npnemntoT, Hxxce B coxpomeHHetlamx ROWHifi:tax, AKO DICHBMX mepTsettom OT BCAKOTO B3Opa myxectcoro Aanetie OTJITIeHlIbIX

norpe6aRyr (CKa3y1)T 6o, AKO pemHomamte eBHyX0B eCTb HecpasHeHHoe), erna

y6o OKKa3HIO H3 nanaT H3bITH nonymaT, a6He K oTpoxostruam HJIH HaJIONCHHHaM

CBOHM (ante HanomcHnuam Hapenut HX nouo6aeT, Te 6o no HeTHHHe Taxosoe my-

xammenaHmoe crpa)KnyT mymeHHmecTso) npurexatoT, HM)Ke, o mare, o rope,

B TOJIb 3amaTepenom H HennonHom BeHepm HOJIH nacynwmcm, pamHoe Hewro
npificutonaeTcm, AKO)Ke H Tamrrany BO cTpymx clonereToHTa x cytuemy, ropmmecTb

mce H Heyraci4mpo xamcny crpamcnyruemy. Taco pant B Taxottom nousH3e Holub

npomomcnatoute, 6entnax OTpOKOBIM pa3npamcatoT, Teno ymymatoT H mHoro HM
nocaxcnatoT, Hanocnenox Hincoexce noxoTH 6MsaeT nosnecoisopeme, name mce
ABH3aHHAMH OHIIMH H JII-06HTeRbilbIMH 0611EMaHHAMH 60AbIlle so3mpeHHy TB0p5IT

csmtuemlyto 6opb6y Myxammenomy H 6onmue oxecTomatoT memTaHHe HOXOTH,

Hemce npopomecxxm ero 3anomenem H mnanbutecTspouteil BeHepe nostutoseHme
sepHoe xce H cosepineHHoe npHHoctiT mcecomcmceitHe. 3a HenocTaTox y6o cxx ymonmy

3ne, mice cm nonympure name, Hexce nplunfintoe mceHam npeTepnesatoT. EnarononymHam spa6Httm cso6omcnemim 113 KneTox paxcnaeTcm ctoopTyna, name mce 6naro
nonymeHinnHa H mHoro 6oranuHH 6mma1oT Te, awe TaKOBIAX HTHU B namicax HRH

no ymutam Hocmute nponatoT C CHM npHrnamemtem: a3adutuu, TO eCTb IITHUM

Ha cmo6ony nycxaemme.
CyTb H HHam mHomminuam 113 Oap3a H cylmema 3anomenH, 51)Ke K CHM npuJIONCHTH HMeJI6bIX, HO na He BMX TaHHCTB myxammenaHcxxx noxa3aTenb ABJHOCA,
Hexam, mice 6naromecmsmm cnyxy Hattname mep3ocma &Anti 6bI, ymmcnHe oc-

TasHx./

x eem pen. ncxast

374

aruncat in fundul latrinei. Aceasta nenorocire i s-a intimplat unui tinar de

neam bun din Moldova, care, inselat de o matroana turcoaica, a petrecut trei
luni de zile inchis in dormitorul ei, unde era suit de ea atit de nesatios la
ostenelile dragostei fara de ragaz, incit, sleit cu totul de puteri, n-o mai putea
cu nici un chip satisface. Atunci ea, vazindu-1 ca nu mai e bun de nimic, a
poruncit roabelor sale, dup5." obiceiul inrad'acinat, sa-1 omoare si sa-1 arunce in

canal. Dar, fie din norocul lui, fie prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, care
nu voieste moartea pacatosului, ci sa se intoarca si s fie viu" *, s-a intimplat
printre roabele acelea una moldoveanca de neam, care, miscata de nenoro-

cirea compatriotului sau, i-a dat drumul prin fereastra, iar stapinei si celor
de o seama cu ea le-a spur ca 1-a taiat si 1-a aruncat in latrina, precum a fost
poruncit. /
.tmpreunarea eunucilor. Mai amar decit toate e insa raul, care abia daca 234
mai poate fi deplins cu lacrimi nesfirsite, pe care it patimesc eunucii, carora
partile producatoare de placere le sint astfel taiate, incit in locul acela se vede

numai o crapatura prin care se elimina urina. Si desi acestia sint lipsiti de
organele externe, se spune ca pofta trupeasca ii munceste pe ei mai mult ca
pe altii. Kizlar agasi825, adica arhieunucul sultanului si al vizirilor si al celorlalti demnitari, inchiriaza in afara curtii case foarte frumoase, cumpara fete
foarte frumoase la fata sau le primeste in dar de la altii si le inmorminteaza
in cele mai tainuite iatacuri de dormit ca pe niste morti vii, ferite departe de
mice privire de barbat (spun ca gelozia eunucilor e fara seaman). Deci cind
gaseste prilej sa iasa din palat, indata alearga la fetele sau tiitoarele sale (daca

se mai cuvine a le numi pe ele tiitoare, caci acelea cu adevarat patimesc o

astfel de mucenicie muhammedana). 0, amar si vai de ei, care pasc intr-un
cimp atit de nevolnic si sterp al Venerei. Se petrece cu ei ceva asem5.nator lui
Tantal ce se afla in apele Fleghetontului x si sufera arsita si setea nepotolita.
Caci petrecind noaptea intr-o astfel de nevointa, le intarita pe bietele fete, le
chinuiesc trupul si mult le necajesc, ca la urma sa nu le satisfaca nici o pofta,
ci cu miscarile acelea si cu imbratisarile dragastoase fac lupta cea sfintita a
lui Muhammed mult mai aprinsa si inversunata, [cresc] si mai mult nalucirea
poftei si aduc un holocaust sigur si desavirsit Venerei ce stapineste, iar nu
poruncilor lui prorocesti. Dar sa tree sub tacere lipsa lor, pe care acesti semibarbati o sufera mai mult decit femeile ce li se cuvin. Astfel se naste fericita
soarta a eliberarii vr5liilor din colivii. Dar mult mai fericiti si mai
bogati sint aceia care purtind astfel de pasari be vind in pravalii sau pe ulite
cu imbierea azadaqi, adica pasari pentru eliberat" 826.
Sint si alte multe din poruncile farz i sunnet pe care le-as fi adaugat
la aceasta, dar ca sa nu ma arat divulgator al tuturor tainelor muhammedane,
dintre care unele ar fi foarte scirboase, intentionat le-am lasat deoparte./
X riu in lad
* Molitvenic, Rinduiala mdrturisirii, Molitva I; Matei, 18, 22.

375

236

Inaea mpemui liadecgmb

0 3anoBegex eanaA, TO ecTE. 1103BORelillba
1. licTonxoBaBlue y)Ke Bbnume Hexne 3HaTHe11ame myxammenaHcmx peaanoBenH, Tpe6oBaTenbHo 6bITH BHAHTC51, ,lia H 0 Tex, Axe no Kypany ZaAan (1103B011eliHbIe) HaplinaloTcx H aanoBenaloTcx x He.' To BxpaTHe peilem, mexcay
KOTOpb1M14 nepaoe conepx(HT mecTo MOTOCTb, THpaHcTso li BCAKIICI Bapsapcma
HAMM

pog npommy xaxcnoro, mice HecTb myxammenaHHH a Haunage npomBy epentROB pa0a3b1 H Kb13b1116MU (H HHx)Ke 3pH B rnase 0 epecRx ux) Hapirnaemmx; 1103Bonemio 6o HmemT rpa6HTH, packmuaTH, nopa6oulaTH H y6HBaTHHx. CHe myxammenaHcxoe cso6onHoe T14paHCTBO Ha Tomxce onHpaeTcx cpyHnamenTe, Ha xoTopom
H cam MyXaMMeg, OBO aaxoHa, OBO Bnanbnecma cBoero yTBepnkin anaHue, cHpetn.,
na BMeCTO gynec, meg npoTHBo 313bIKOB 06lialiCHT H TRH HnH ero npopoxa 6bITH
HC110BeASIT, HUH H3BeCTIILIM naHH HanoxceHHem, KpOBb CB040 na IICKy1151T, WM,

oTpelauecx CHX, 311010 na ympyT cmepTsno. MyxammenaHam )Ice CBOHM Hmenn

Tex, CbIHbI H nulepH H xcenm, AK cBoficTBeHHme HM Beam no cyny 6oxcmo napoBas
na no csoemy cx 11130H3BOlieHHFO HJIH go6pe, HRH 311e OHbIX ynoTpe6asnoT, zanan,

TO ecTb Ho3Bonemw ocTalmn. nage we Beajb xoToporo-nH6o oRypa (xxowe Ha

Bcex xpacmaH HapHumoT) noxionetmem H rpa6excem BuTax, 6onbme no3BoneHHa
HM MHHTC5I 6bITH, lime ame 6b1 Tylowne BeIlib 3a nem:xi,' Ky111411111111 pylconenHem

H TpygaMH npHo6pen 61.1.

2. Ilo3BoneHo HM ecTb H C xplAcTHaHm Ha spew' (o6atie Hyxcnb" pug) npmmlipeHHe TB0pHTH H Hoe CBSITO, noHensme OKKa3H5I npanytmTcx co6monaTH,
npecTymmxoB, noroBopm HexpaHsiumx Ka3HHTH H npoTg., o tlem npocTpaHHee
3pH B rnaBe 0 o6pa3e nocmaHoenetiuR u pa3ypuieHus mupa.
3. 1103B0J1eHO HM ecTb XeR C HUKKRZOM (TITO>Ke HUKKR2 ecTb, y3pHum B
rnaBe 0 ycmaeax ux), an' 6b1 peum C nepxosHbErvi 6narocnoBeHHem, nATb "mem,
HaJIOXGIHII xCe xynnemlux neHom (a He CB060,141144X) KOJIIIKH.X OlieBaTH, KOpMHTH
H C 1411MH 11.110TCK0e nen TB0pHTH BO3MONCeT./

Ho HoHexce cue myxammenaHcxoe no3BoneHne 3e.110 CKOTCKO 6bITH Blinsacx,

236

nonxcaluntm

nonecTBoBaHnem noTuncmcx xcenamno larraTeni Hamero wane-

COTB0pHTIL Bo nepBbix 3HaTH nogo6aeT, RICO y myxammenaH Wellb1 H cynpyxclunta

He B 'mom onpenenemmxx CyTb, pa3se 'cal( onexcnbi, HanpHmep, xxoxce py6auncH,

mama' rocnonaule, o6yBH H nporlax, mice HnH mano aacTapeloTcx mix Ha Hory
H Ha Teno He 3eno cnoco6Hbi noxaxcyTcx, pa6am arm HmAm napcmoBaTH HRH
nponaBaTH o6bncoma. TORE. cno6onHo myxammenaHHH nocTynaTH moxceT C csolimli
xceHamx H Hanowirmlamx, 51K0 HH,"Hmxce (oHax) HecTHeilma 6bITH moxceT, aige
H geTeil pogHT. Ho xorna-1116o xouleT oTnycTHTH FO, aule 6y,neT I43 xceH C HUKKJI20.41 B3SITIAX, 3annaTaB HUKKROa geHy enHamm CJIOBOM ECHaeli 6ozu on (TO ecTb
oByn1,1 cso6onHa OT meHe0 cso6onHy to TB0p14T H ce6e camoro OT Hex cBo6ongTH
moxceT. Ame RH xce 143 lia.110)KHHII 6yneT, egHtiomy 113 cnyr (aim MH.TIOCTI, xower
noxaaam) c HUKK.1120A4 B xceHy naer. Ileco pan"' He pegxo cnytmeTcg, snco cnyxam

H rocnoncime neTH 6paTbx 6b1BalOT II H3 nplinaHoro maTepHs1 pump 6epyT

nacrb. Ho ;:ka BxpaTile pexy xO rimieHmo pa3Bona myxca c xceinno noBonbHax
BHHa ecTb, exce 6onee He xoTeTH io (o cHx 3p14 npocTpaHHee B rnaBe 0 pawode),

x npennoxcemno y6o o6pammcx.

x nosenemoTex
xx cocrosnnm

376

Capitolul al treisprezecelea

235

Despre poruncile halal, adica cele ingaduite

1. Deoarece am tilcuit mai sus unele porunci ale religiei muhammedane dintre cele mai insemnate, ni se pare necesar sa spunem ceva pe scurt
si despre acelea care dupa Curan se numesc si se poruncesc x drept halal
(ingaduite), printre care primul loc it ocupa ferocitatea, tirania si tot felul de
barbarii impotriva oricui nu este muhammedan, dar mai cu seama impotriva
ereticilor numiti rafazi i kizilbas (vezi despre ei in capitolul Despre ereziile
Tor) 827; caci le este ingaduit s5.-i jefuiasca,
rapeasca, sa-i robeasca si
sad omoare. Aceasta tiranie libera muhammedana se bizuie pe acelasi temei
pe care Muhammed insusi
intarit edificiul legii sau stapinirii sale, si anume
ca in locul minunilor sa scoata sabia impotriva limbilor, asa incit aceia sau
sa -1 marturiseasca drept proroc, sau sa-si rascumpere singele printr-o anumita
impunere de bir, sau, refuzind acestea, sa moara de moarte rea. $i daruind
muhammedanilor sai averile, fiii, fiicele si nevestele acelora, dupa judecata
lui Dumnezeu, ca pe niste lucruri ale Tor, ca sa le intrebuinteze bine sau rau
dupa voia Tor, le-a lasat halal, adica ingaduite. Mai cu seama lucrul vreunui
ghiaur (dupa cum ii numesc ei pe toti crestinii), luat prin rapire sau jefuj.re,
li se pare for ca este mai ingaduit decit daca ar fi cumparat acel lucru sau
1-ar fi agonisit prin lucrarea miinilor si osteneli.
2. Le este for ingaduit sa faca pace si cu crestinii pe un timp (dar numai
la nevoie) si s-o respecte cu sfintenie ping se va ivi prilejul ; sa-i pedepseasca
cu moartea pe criminalii care nu se tin de invoieli si altele. Despre acest lucru
vezi mai pe larg in capitolul Despre modul de a incheia i a ciilca pacea 828.
3. Le este ingaduit for sa aiba cinci femei cu nikkeah (ce este acest
nikkeah vei vedea in capitolul Despre rinduielile Tor) 829 sau, cum s-ar zice, cu

binecuvintarea bisericeasca, iar tiitoare cumparate cu pret (dar nu libere)

cite va putea imbraca, hrani si cu cite va putea face fapta trupeasca. /Insa
aceasta ingaduinta muhammedana se vede ca este foarte dobitoceasca.
Printr-o povestire mai lunga ne vom stradui sa satisfacem dorinta cititorului nostru. Mai in.tri se cuvine sa stim ca la muhammedani nevestele si

tiitoarele nu au alta soart5.xx decit hainele, de exemplu camasile, caciulile stapinului, incaltamintea si altele, care, daca se invechesc putin sau vor parea
ca nu Area sint potrivite pe picior sau pe corp, s-au obisnuit sa be d5xuiasca
robilor sau altora sau sa be vinda. Atit de Tiber se poate purta muhammedanul
cu nevestele si cu tiitoarele sale, incit nici una nu poate fi mai presus in cinste,
chiar daca va naste copii. Cind va vrea sa scape de ea, daca va fi din femeile
luate cu nikkeah, platind pretul nikkeahului se poate elibera de ea cu un singur cuvint: Benden bos of (adica Fii libera de mine") 830 si o libereaza, iar
daca va fi dintre tiitoare i-o da de nevasta uneia dintre slugi (daca vrea sa-i
arate mild) cu nikkeah. De aceea nu rareori se intimpla ca fiii slugilor si ai
stapinului sa fie frati si sa is parte egala din zestrea mamei. Pe scurt, pentru

divortul barbatului de femeie e suficient motivul ca n-o mai vrea (despre

aceasta vezi mai pe larg in capitolul Despre divorl) 821. Dar revenim acum la
expunere.
x se ordona
xx stare

377

23 6

Koropum,MH0314 CYTb xceau H Hanoximum, cue Ham:nage npeAnowirr Aa

HO qiwy H nopsuncom x HI1M BX0,1111T. 14HaK0 6o, awe COTB0pHT eAsHoil 03 HHX

o6HAy Him OT npe3peKwl, HRH norpeluenitem B ycTaBneHniet AeHb ono H01111,

He K TOG, HO K Rpyroil DimikeT, o6x3yeTcx ripen cyAom 60)1(1111M B npacyTcraktu

npopoxa csoero cnoso x o npecTynnemw B03,4a111, erowe OHa, SIKO BaHosHoro

3axolla IICKa313TeJ151 06BHHATI1 6yReT H XaJIHTHCA, AKO OCTaBHJI 10, ,IAa 1110TOCTb

DOXOTH H TlipaHcmo ecTecTBerrnoro Bow =num Heno BitHita cywit nocrpawAer.

Awe 6o rHyulamecx eio, BORbH0 6121110 emy OTIVCTIITI1 10 H CBAT131I3 pa3BoA CO-

moparm. Ileco panes TonincointcneHllbtx xceH myx, cyxoe Tena csoero Apeso Ha
TORHKO BaBunoHcxxx newert Ao6poponbHo o6eataBbni, Aa He xaxo B 6oxcH33 H
npopoxa csoero rHeB BnaAeT, extitHy cTaputylo 113 HHX, BepHekupo we lt 6ora
HaHnatte 6oxinylocx H36Hpaer, awe HanHcammil HmeH H ycTaBneHmx Anieti KaTanor Dix BBepmeT, camit noBeneBaq cnoBecm: Ce Te6e, xaTanor, B Hemwe Bce molt
xceHm H HaROXIIHX(bI, CeCTpbI TBOH, RHIT )Ke H HOLIIII (HJII1 H qacia) 03HallalOTCA,
237

B xoropoe Bpemx tcoTopoil noAo6aeT npuuTit Ha nowe moe. BitxcAb y6o, Aa law
BepHo co6.axwetux H Ho xoToport o6itAy COTB0p1ITH HOMbICJIH11111. Bora 6otica,
npopoxa noquTail, infaxo 6o A ripen npaBeAumm cyAom 6oxwxm HenoBaHeH
npe6yAy. Tbt we, awe unit HeHaBHAA, 13TIH nto6n emu:1y, Apyroil 3no COTBOINIWII
THpaticTsom IIOXOTH TOMIITHCA ex H Mr111THCA 11011yCTIIIIIH, Betffly10 Ka3Hb BOC-

npliktmeum. Awe cal npueMun xaTanor H noBeneinte no Bce Atm HnH xorAaJudo My K, nnameHem BeHepcicHm Bocnanemamil, coBoxynneitHq BocTpe6yeT, Ha3HaqeitHylo IIo HmeHH npx3busaeT H Aaxce AO xpammila mywHeti npoBowAax 10,
B nowimuy BnywaeT. C KOT0p010 myx COTBOplIT JIH Aeno HRH He COTB0pHT, yxce
lc Beg 6onmue He HaAnexcHT. Ho WIIICTHB ce6e cHm cnoBec o6pa3om, Aiweune
ddicanuney3 6u/nop (TO eCTb C 6oroM Aywa Baum 3HaeTO imp) no ycTaBneuHomy
K Apyromy COBOKyDRe111410 11pHIOTOBJIAeT, XOTA HHax H )KaJIHTCA, AKO HIIK0e10

xce Hmena ynoBanbcTBoBaHHx.

Ho cm KOH,/1141111e10 TaKOBbIe MHOTO)KeHII,131 O6SI3yIOTCSI, na moryT Bcex
DO 11X AOCTOHEICTBy OReATH H IIHTaTH, cHpeqb, Aa He xaxo B0311MelOT Hy)K13y,
01VIA B3bICKaHHA 6pall1Ha H oAexcAbr 113 JA0My Ha Topxciune 133bITH HUH B nylcHe
TonicaTH AsepH. KOH411111151 we oAeBaiaix H 1111TaH1151 11X ecTb TaxoBax: ABe py6aunco,

napa nopncos (Aa 6u morna npemeHATH Rx H H3MbIBaT11), mapnow (To ecTb noxpbulano rnaBbt), RULAICIK (cyTb Jumble notcpbmana), ica0mau (ecTb oAexcAa,
eioxce o6nagaroTcx, erna B )Aome cyTb), Oepaddice (ecTb Bepxwm oAexcAa, }owe
HanaratoT Ha ce6e, erAa 113 Aomy HcxoART), mecm nanyw (o6yBit), cint we BCA,
BA11111111A Jill anH meHbumx ueHm 6yAyT, He paccmoTpxeTcx. A ewe K nponnTaitwo
HaAnexcHT, Tpemx acnpaio B AeHb 06A3y1OTCA OHbIe ,L(OBOJIMILI 6bITH, cHpeqb,

j:ka 3a eAuHy acnpy xyratT xne6a, 3a ,npyryto cMpa, 3a TpeTHIO we cBewy. Awe
KOTOpbIG My)1C CHA n0 yeTaBy 3aKOHa HO BC51 )HH )KeHaM CBOHM RaTH BO3M0)KeT,
CMeTHBILIHCA C HOXIITKaM11 CB011M11 awe H RO TbICAIIII1 BOCX0111eT (Llpe3 HUKK.F12
6o IIATb TOKMO BKyI1e, AKO)Ke pexoM, HMeTH MO)KeT) 1-10eMReT IleB036paHHO.

4. naKII HO3BOReHHO 11M ecTb oTnyweRHyto weHy natal BOCHplIATH, 06a9e

no

AeBATHAeCATII H eRHHOM RH11.

Aloe no we OTIIyCTHT 10, HO o6pa3y oaf=

(HeAenb) He moweT naxit HOATH 10, pa3Be nepBee 3a HHbIM 6yAeT myxcem, o qem

xcHee B rnaBe 0 pa3eode.

5. nO3BOReHHO ecTb meHmnemy 6paTy 60JIMLIOTO xceHy B cynpyry ce6e
nOSITH, 6011131110My Dice 6paTy meHmuero HHKaKO)Ke.

oTHer

Dix peecrp aria pocnHcb

878

Cei care au mai multe femei si tiitoare tin cu grija regula de a intra
dupa rang si ordine la ele. Caci de va ofensa pe vreuna din ele si din dispret
sau din gresala nu va intra la ea in ziva sau noaptea rinduita, ci la alta, va
fi obligat sa dea cuvintx pentru calcarea legii in fata judecatii lui Dumnezeu
in prezenta Profetului lor. Ea it va acuza ca pe un vinovat si alcator de lege
si se va plinge ca a parasit-o, ca sa sufere nevinovata fiind ferocitatea poftei
si tirania dorintei firesti. Caci daca se scirbea de ea era liber s-o slobozeasca
si sa dea sfintul divort. De aceea barbatul unor neveste atit de numeroase,
care si-a fagaduit de bunavoie lemnul uscat al trupului atitor cuptoare babilonice, ca sa nu cada sub minia lui Dumnezeu si a Profetului, alege pe una,
cea mai mare dintre ele si cea mai credincioasa si mai ales tematoare de Dumnezeu,
incredinteaza catastiful xx cu numele si zilele rinduite, poruncin-

du-i cu aceste cuvinte: Iata catastiful in care sint insemnate toate neves-

tele si tiitoarele mele, surorile tale, zilele st noptile (sau si orele) cu vrcmea

cind i se cuvine fiecareia sa vina in patul meu. Vezi, dar, sa pazesti exact

rinduiala si sa nu to gindesti sa-i aduci vreuneia/jignire. Tcme-te de Dumnezeu, cinsteste pe Profet, altfel eu voi ramine nevinovat in fata dreptei jude-

cati a lui Dumnezeu. Iar tu, daca urind sau iubind pe una, ii vei face rau

alteia si vei ingadui sa sufere de tirania poftei si sa se chinuiasca,

vei capata osinda vesnica". Iar aceea, luind catalogul si porunca

in fiecare zi sau cind barbatul aprins de focul Venerei va cere impreunare,

o cheama pe nume pe cea rinduita si, insotind-o ping la barbat,
ii da drumul in dormitor. De va face ceva barbatul cu aceea sau nu va face
pe ea n-o mai priveste. Dar, curatindu-se cu cuvintele: Alahile djaninguz
biliur (Cu Dumnezeu, sufletul vostru stie") 832, pregateste pe alta pentru alta
impreunare, dupa cele rinduite, chiar daca vreuna se plinge ca n-a avut nici
o satisfactie.
Dar poligamii sint supusi si datori sa le poata pe toate imbraca si hr5.ni
dupa demnitatea lor, ca nu cumva sa alba nevoie sa iasa din casa in piata
pentru a-si ca'uta de mincare si imbracaminte sau sa bata la usi straine. Iar
datoria pentru imbracamintea si hrana lor este urmatoarea: doua c'amasi,
doi salvari (ca st-i poata schimba $i spala), tarpon (adica Valul pentru cap) 833,
iapnak (valuri pentru fata) 834, kaftan (haina cu care se imbraca in casa) 835,
feradje (haina de deasupra pe care o poarta cind ies din casa) 838, mest-papw
(incaltaminte) 837. Toate acestea nu se cauta sa fie de pret mai mare sau mai
mic. in ce priveste hrana, ele sint obligate sa se multumeasca cu trei aspri
pe zi: de un aspru sa-si cumpere piine, de celalalt brinza si de al treilea luminare. Daca vreun barbat va putea sa dea acestea femeilor sale in fiecare zi
dupa rinduielile legii, potrivindu-si socotelile cu averile lui, de va vrea si pina
la o mie, le va lua fara impiedicare (prin nikkeah insa poate avea numai cinci
in total, dupa cum am spus) 838.
4. Iarasi le este ingaduit ca pe femeia parasita s-o ia iarasi, insa numai
dupa nouazeci si una de zile, iar daca o va para'si dupa modul celor trei dalak
(saptamini) nu poate s-o ia iarasi decit dupa ce mai intii va fi maritata dupa
un alt barbat. Despre care lucru vezi mai clay in capitolul Desfire divort 83s
5. Este ingaduit fratelui mai mic sa ia de nevasta pe femeia fratelui
mai mare, dar fratelui mai mare nicidecum s-o ia pe a celui mic.
raspuns

xx registrul sau lista

379

237

238
THCA

6. Ho3noneHHo ecTb OT 6ora npocHTH MTO-J11160 yMoM, AKO /Ho6poe nOAmoxeT, xpome nnacTHTerthcroa H npopotiecToa, LITO H norvfmcnrrrx He neno

H 6e33axmmo ecTb o npormx

Dice H3BbI9aIiHbIH y HHX npomeHHo o6pa3 ecTb.

0, 6oxe! gaxcab MHe CTO TbICA115 3naTmx, 3naTylo xonecimuy, mice xoneca

Aa 6yAyT cpe6poHme H B OHOil xoneciume Aemmy ABaHaAecoTH neT ncemH HHJIHilcxxmx 6oraTcTsM yxpatuelmylo.

7. Bo opemo HyxcAm (AKO ocaxAeHHomy so rpaAe o6eperaTenbHomy Boticxy)

BCA HetmcTao, AKO IICOB, KOIlleK, CBHHeil H npoTtiao B MCCTO 9:11CTbIX ACTH. HO

simo scum wecToxo 3anpcwaeTc2, 'Tome Toro, ame B nexaperoo ynoTpe6neHo

6yAeT.

8. BCAKHA RywAbro penormi xne6 H 6paunio ACTH 11113 cocyAos Hx Bony IIHTII,

TOKMO Ae He 6yAeT xaxosam-nH6o npeAsapsoomao o 6paumax H roma cycnnono,

B KOTOpOM cnyqaH AOJDICeHC113y}OT oo3AepwaTHco. rHarOJEWT 6o HuMem Allrla-

eyHdyp, Bpaumo HnH mina 6oxmo ecTb, a He tienoueecicao.

9. K ffiemy-.1n46o

crony H He3BaHHomy npIiXOAHTH, AKO K 6ohuno, a He

rocnomma, eroxe CTOJI ecTb, mHnocepAmo. OnyAy myxammeAaHam a HaHname Typxam H Heiumm apanclunvi HapoAam H noA cHm cTpaimonpHamcnsa o6pa3oM
HOXBaJIMIbIll BeHea no HOCTOHHCTBy, KTO AaTH He oTpegeTco, oxoxe B rnase 0
cmpamonpuumemee HabABHX0M.
10. 143 1103B0J1eHHMX 6pameH H onomeil ACTH, KTO eJIHKO H KOATIKOKIIN B

AeHb moweT H Kamm-m.6o o6pa3om HJIH xoTopoe cnaAmainuee H npHATHeinnee

noxaxeTco. rnaromor 6o, 51K0 TO, exce 6or menosexy, awe H HeAocTocmy cymy,
no BbICOKOR cooert buinocrH Aapooan, He AanweH ecTb menonex Bo36paHATH BrIIH
CBOerl, 3aHe ANCRII 6eCileMeK, TO ecTb Ayrny nilTano> MHAT, AKO OT 3aCJIpKIITeAbIlIDE

3anoneAeil ecTb. lipOTHBHO, awe H30611AbH0 Bcero HMeTH 6yAeT, HOBOJEbH0 Dice
He cTaHeT KyinaTb (o6aiie He Taxo, Aa ABHTCA 6narao CBOA pacTogaTH BOT1110

TaKOBOTO yrsepwAaloT o6HAy AyInH CBOeil TB0pHTH H 6ory He6naroAapcilme

so3AabaTH.

11. Kouncy B ,r(ome xopmHTH, 'Tome 6o cero xamoTHa (H3 Tex, mice 3a Heimcrao HmeroTco), Haxoexe HHoe B Aomex coma KOpMHTH HM 1103BOReFIHO ecTb
H cHe Toro pag,11, AKO MyxammeA xoTa Ropmnsaue H oco6nwoo Jno6norne, o ileM

B mane 0 pau petieco. IITHo TaxoxAe noboumx 311M010 TOKMO moryT B xneTxax
co6.1noAaTH, BeCH010
2 39

Dice, 3aKOHOM 06513y1OTCA OIMIX Ha coo6oAy oTnyulaTH. 14

cHe Toro paAX, Aa He JIIIIHaTCA Tla,a0p0A1151 H B Aonrospememmx Aa He npe6ynyT
Temuonax. deco paAH Te, luxe 3en0 ycnaxmaioTco / B xopmneHHH Tarot, He nyion-He
HerimpoTcsi 6bITH OT 3epHnIHKoB, B KOCTH ice H B EapTbi Hrpadom;Frx. OTxyny
Oemeolo y3axoHoeTco: Kyui6a3bi Kymap6a3bt oAdypen attyp Ka3b1 dITHTIOJI0Ba H
3epnutaxa, awe KTO y6Her, 6yAeT Ka3b1 (BHTA3b)D; CBIIHeTeAlCTBO TaKOBOTO OT

CYAKII HH 3a IITO omeHmeTco H HHICH5DICe sepia AOCTOCIII0 OT BCeX HmeeTco.

12. flocr Pama3wia B 60JIe3HH H B HyTEI (TOKMO onym AOJDKaiiLIIHii Tpex

AHeit Aa 6yAeT) pa3pemaTH. Pa3peateHoe ice cHe Ha3msaeTco Ka3a, TO ecTb Hyxyla
HJIH npmiy-AAelme, o TIeM Oemea nooeneHaeT: Ka3a.Fi pu3a, TO ecTb HyNAe HaAJle2CHT CHHCX0,1201131 HRH nommooaTHco. 06age o6o3yeTco TOrl Aa B HHoe spew'

380

6. Este ing5.duit a cere de la Dumnezeu ceva ce se poate intelege cu

mintea/ca bun, afara de stapinire 1i prorocire, care lucru nu este ingaduit
nici sa-1 gindesti si inseamna faradelege. Pentru celelalte exist5. la ei un mod
extraordinar de a cere: O, Dumnezeule, da-mi o suta de mii de galbeni, o
caleasca de our cu rotile de argint si in acea caleasca o fata de doisprezece
ani, impodobill cu toate bogatiile Indiei".
7. In caz de nevoie (precum niste ostiri de straja intr-o cetate asediata)
este ingaduit a se minca toate cele necurate, precum ciini, pisici, porci si altele, in locul celor curate. Lisa vinul pretutindeni este oprit cu strictete, afara
de cazul cind va fi intrebuintat ca doctorie.
8. A minca piinea $i mincarea oricarei religii straine si a bea apa din
vasele lor, afara doar daca va fi vreo banuiala premergatoare despre acele
mincari si bautura, in care caz trebuie sa se abtina. Caci zic ei: Nimet Allahundur, Mincarea sau hrana e a lui Dumnezeu" 840, iar nu a oamenilor.
9. La masa cuiva a veni si nechemat, ca la masa lui Dumnezeu, iar nu

238

ca la cea a stapinului, a carui masa este pentru milostivire. De aceea

muhammedanilor, dar mai cu seama turcilor, cit si unor popoare arabe, nimeni
nu se va lepada a le da o cununa de lauda dupa vrednicie pentru acest mod
de a primi pe strain, precum am aratat in capitolul Despre ospitalitate 841.
10. Din mincarile permise si legume sa m'anince fiecare cit, de cite on
si in ce fel poate sau care-i va parea mai dulce si mai placuta. Caci zic ei ca
de la ceea ce Dumnezeu, dupa inalta sa mila, i-a daruit omului, deli el este
nevrednic, nu trebuie omul sa-si opreasca sufletul sau, pentru ca Djean beslemek, adica a hrani sufletul" 842, socotesc ei ca este una din poruncile meritorii. Dimpotriva, daca va avea de toate din destul, dar nu va minca indeajuns (insa nu asa incit sa arate ca bunurile sale be iroseste in zadar), despre
unul ca acesta afirma ca isi face obida sufletului si-i rasplateste lui Dumnezeu
cu nemultumire.
11. sa hraneasca pisica in casa, caci afara de aceasta vietate (dintre
acelea care sint socotite necurate) pe nici una nu este ingaduit s-o hraneasca
la casele lor. $i acest lucru numai pentru ca Muhammed hranea un motan
1i-1 iubea in mod special. Despre care lucru s-a vorbit in capitolul Despre
rai 843. Pa'sari, de asemenea, din cele care cinta numai iarna be pot tine in
colivie, iar primavara sint obligati de lege sa le elibereze. Jar aceasta pentru
ca sa nu fie lipsite de scoaterea de pui si sa nu ramina in temnite timp mai
indelungat. De aceea cei ce se desfata din cale afara/cu tinerea pasarilor nu
sint socotiti mai buni decit cei ce ghicesc in bobi, joaca zaruri 9i carti. De
unde o fetva legifereaza : Kusbazi kumarbazi olduren olur kazi, Pe cel ce prinde
pasari si pe cel ce da in bobi de-1 va omori cineva va fi kazi (viteaz)" 844. Mar_
tufia unuia ca acesta nu e tinuta in seama.' deloc de catre judecator 9i e soco-

tit de toti ca nu merita nici o incredere.

12. Postul Ramazan sa se dezlege in caz de boala $i in calatorie, dar
calatoria sa fie mai lung de trei zile. Dezlegarea aceasta se numeste kaza,
adica nevoie sau constringere, despre care lucru fetva porunceste: Kazaia
riza, adica Nevoii se cuvine sa i te pleci sau sa i te supui" 845 ; dar acela este
381

239

TOJIHKONC ,I(HeH, icarancoe HHCJI0 pa3peinxn, HOCTHTC51. Hane we, awe cosepineH-

Hernmul B TOM 6bITH xoweT, B ;Poe HJIH B Tpoe, nom- ;la B03,HaCT. KpoMe UDE
H xHasi mHoRcarnuan H ew3a He 6ecialcneHllaA co6paTHcsi moryT, size non emunam
CJIOBOM pa3ymexacA. KOJIHKO 6o Bo36paHeHmax, TOJIHKOHC H I103B0J1eHHEIX. H
npeBpaTHo: KOJIHKO HO3B0J1eliRbIX, TOJIHKONC H Bo36paHemimx, 511(0 COOTBeTCTBy1011114X ce6e BO BMX peirarkunc H 3wcoHax o6peTaioT. HbIxe y6o H 0 Bo36paHeuHmx HeHTo B11,11eTil nono6aer.

flaw ziemeepmast twoectimb

0 eapam, TO ecrb Bo36paneana

Ilog CHM HMeHeM zapam pa3yme1OT 6m-rx ace, exce 6oxcecTseHH:mm x npo-

pomecnixt npinca3almem, na He 6y,aeT conenaHo so36paHeHo H 3anpageHo ecrb.

Hon xoTopmm BCH cmepTiime H Haxa3aTenbHme (Tax 6o OHH o6bncoma Ha 3b1BaTx
oHme, Axe MEI npocrxTenbliMMX Haad Baem) rpexi conepwaTcm. gexanor X, xpome
Cy66oTcp3oBainui, Becb cosepmeHHo npxemmoT, npoTm3HaA xce cemy Bo36paHemia
6bITH HCHOBe,113/10T.

1. H Bo nepBmx Bo36paHemo ecrb npwarTaTx 6ory oTeHecTso, cbmoscrso

H ewe maTepb HMeTH, paxcnaTx, ponytmcm II HM51 mHowecrBeHHoro mxcna cywee
H npoTH., XOT5I B Kypane Ha MHOTHX mecTex 6or BBOAHTC51 B MHMICeCTBeHHOM mlicne,

240

six mice Mbi noBenexom, Ham yronHo H npoTH., Hem / (no Hx mHewno) Benaxonenxe
3HamenyeTcn a He MHOHCeCTBO.

2. Bo36paHeHHo ecrb B Aomex H B MOJIHTBeIllibIX xpamex, He TOKMO HJIH

notIHTaHHSi, HO H Ansi yxpamemul xamonncaTH HKOHbI H o6pa3bl HenoBeicoB, )KHBOTHMX, IITHH, pM6 H npoTH. 1-JIHTOJIIOT 6o, 511(0 B JA0M, B Hem we maposHasi H30-

6paxceHHA cyTb, ncx naTaemm 6mBaloT

weHm pacnycrir Bnacm X0,1151T, aHrenx

BHHTH He moryT H TOTO pa,ILH OHH HaC xpxcluax nymnepecm, TO eCTb 11/10J10110KJI0HHHKOB 6mTH xneBewyT, sane B xpamex If B gomex umpamx r3o6paNceHHbrm H H3133.5111HLIM HKOHHM HOKJIHRHeMC51. 14KOH0110,1HTaTeReM H TeX nro6xTenem HJIH TOKMO

TemanatmcA umx, Be'IHbIM yrpoxcaloT anom. HicoHonlicHam )Ice B camom ane,

cxa3yioT, HICO MINA Mymemix BHA HplIJIMICHTHCA xmeeT: npxHecyTcR 6o nnaBonamx
BCeX, }Dace OHH HJn3 mapoBH:mm HJIH 113BHATeAbHMM XMONCeCTBOM comopinua

o6pa3m. H no HenpecTammx myHeinunc x Tomneininx peHeTca HM: HoHexce

BbI CHM Imo Ham Teno o o6pa3w comoplicre, y6o H nymy ,Ba,urre HM. XoTenx ecre
nmeHR H BCSI co3namnemy morywecrBy 6oxallo, snco o6e3bsum nonpaxcam H ropAOCTHO XBHJIHTHC51, rnaronst: <A3 COTB0pHX menosexa cero, xceHy, geBy, IC01151, Bona,

many, pm6y> H npoTH; y6o BJIOXIITe HM H nymy, efoxce na xcaByT H ABIDKyTC51%

'leco panix B yxpaniemm AOMOB H B paciumaxxx px3 Tux Tbr TOKMO HJIH HOMOTIFICylOT HJIH 11E11010 BmuraBaroT. HpoTHee B xpame CB51T1,151 COCOA' (MH10, 511(0

He 6e3 6oNcrui npommcna) mapamx x3o6paxceHame TncoHbi focnona CnacaTenst

H anocTonort ero, Boroponuum xce H npopoRoB, CBATOTO HoaHHa ripenTemn,
xepyBffmoB H cepacimmoB, Hespexcnembi crawl:ma.
X JiecsiTocnome BAH 10 3anoBem51

382

obligat ca alts data sa posteasca atitea zile cite a dezlegat. Iar Baca vrea sa
fie desavirsit intru aceasta, sa plateasca datoria indoit sau intreit.
Afars de acestea si altele multe, aproape nenumarate se pot aduna care
se inteleg sub acelasi cuvint. aci cite sint oprite, tot atitea sint si ingaduite.
,Si lavers: cite sint ingaduite, atitea sint si oprite, ca cele ce-si gasesc lucruri
corespunzatoare in toate religiile si legile. Iar acum se cuvine sa vedem ceva
Si despre cele oprite.

Capitolul al paisprezecelea

Despre haram, adica despre cele oprite

Sub acest nume de haram ei inteleg a fi tot ce prin porunca dumnezeiasca siproroceasca este oprit, interzis, neingaduit. Sub acest nume se cuprind
toate pacatele cele de moarte si cele vrednice de pedeapsa (astfel obisnuiesc
ei sal numeasca pe acelea pe care noi le numim de iertat). Decalogulx, afara de
Sabat 846, ei it primesc cu desavirsire, iar pe cele contrarii acestuia le marturisesc ca sint oprite.

1. Mai intii este oprit a-i atribui lui Dumnezeu paternitate, filialitate,
sa aiba mama, sa nasca, sa se nasca, nume la plural si altele ; desi in Curan
in multe locuri Dumnezeu se introduce la plural, precum: Noi am poruncit",
Noua ne place" si altele, / prin aceasta (dupa parerea lor) se arata maretia,
iar nu pluralitatea.
2. Este interzis a pieta in case si in locasurile de rugaciune nu numai
pentru cinstire, ci si pentru infrumusetare, icoane si chipuri de oameni, de animate, de pasari, de pesti si altele. aci, zic ei, in casa in care sint zugravite
chipuri sint hraniti ciini sau femeile umbra despletite ingerii nu pot intra.
De aceea pe noi, pe crestini, ei ne calomniaza ca sintem putperest, adica idolatri 847, pentru ca in biserici si in case ne inchinam icoanelor zugravite cu
vopsele si celor sculptate. Pe cel ce li se inching si pe cei ce le iubesc sau numai
se distreaza cu ele ii ameninta, cu iadul cel vesnic. Iar celor ce picteaza icoane
se spune ca in iad li se vor aplica asemenea munci: vor fi aduse de diavoli chipurile tuturor celor pe care ei le-au facut cu arta picturii, cu vopsele, sau a
sculpturii si, dupa chinuri si suferinte necontenite, li se va zice tor: Fiinda
ati facut acestor icoane trup si chipuri, dati-le acum si suflet. Ati vrut ca
niste maimute sa imitati numele si atotputernicia lui Dumnezeu care le-a
zidit si s va laudati cu mindrie zicind: Eu am facut omul acesta, femeia,
fata, calul, boul, pasarea, pestele si altele ; deci, introduceti-le si suflet prin
care sa traiasca,' si sa se miste". De aceea, la impodobirea caselor si la brodarea

hainelor numai flori pot sa picteze sau sa coasa cu acul. Totusi, in biserica
Sfintei Sofia (cred eu ca nu fara purtarea de grija a lui Dumnezeu) icoanele
pictate cu vopsele ale Domunului Mintuitor si ale apostolilor sad, ale Nascatoarei de Dumnezeu, ale prorocilor, ale Sfintului Than Inaintemergatorul,
ale heruvimilor si ale serafimilor le-au lasat neatinse 848.
deseatoslovia sau cele zece porunci

383

240

Ilaim He no36pamio HM ecTb HaTypanbma0 Banaivat x nucaTH pyx

Myxammenonba ;palm H HONCIILIe c-roras, Hxxce Ha Ta6mmax 3.naTom H cpe6poM
113P5Milo yxpainembrc K HUM Kbl6Jie (b3nce K Meicice 3peTH Ha miom mecTe pexoM)
Ha creaax xicamaliciam H JAOMOBIIBIX npiseumsaTH o6bigail Hmeior H paHo ncTabonie,
IIO rimientm yTpemmx monnrs, A:Einem CBOHM, amt npax Ha Ta6mnibi ynanum11
oTepTH XOTeJIH 6bI, 11011HTUOT H 6JIaTOTOBer1H0 JI0613I3a10T. 14306pa)KaeTC51 K Tomy

Ha Tame Ta6Hage HaTypanbummx BanamH unmoic >c<, o Hemwe cica3por, mco nepnee

OT nary Myxammenona npoH3senecH. Ha cpeninie xce Ta6n3nu 133p24aIalMil H

Ao6pornicaTenbffumn xapaicTkipamn omicylor neer. o6pa3 Myxd.mmenon, cHpetib
sce gac-rx Tem ero, xaxonbi 6biTH cica3yloTcsi, sixoxce 0 nepcone Myxammedoee
B 0006JIHBOR rnane npennommom. Ha tiermpex yrnax Tomicne Ta6nHum HarmocyloT241

cA / tieTwpe 'mesa lieTbipex Hacnemmxon ero, 36y6eimpa, OTmaHa, OMepa, Aaaa,

npanolicHa nexonnico CTHXOB B noxpany H npocnanneime ax, o immix Taxoncne
pexieHo ecTb. 143 Typeniclix cyHraHon ennii TOKMO cyHraH Mypar TpeTnil CHID
3ationenb npe3peTH BHAHTC51, mice B nonaTax H tiepTorax OT ce6e conenammx,
nosenen Bcex ponon o6pa3m, paga pcpamenan HaHepTaTH, o6age salmi Toicmo,
nopaxcemul nepcon, CBOH xce no6enbi, npx TOM nosbi, clipexib xax xpa6pMe ero
BOH JIbBOB, THrpon, napnoB, meAseneil, BOJIKOB H HHbIX ximabtx wasoTeHb c-rpeJIREOT, xonnem xce, naminem H MetleM y6HsamT.
IIepcM xce H3o6paxcaTH HKOHIA Heno36paHHo y6o 6brrn cica3poT, HO 110YHTaTH

ow:de 3noilecTimo. Ileco pann OT Typxos H apanon, six cxapenman epecu nopox
HOCAIWB HemnymTcsi. 143o6pancaloT oHH oT Anama ;Awn no Myxaivrmena, He
TOKMO BeeX npyrkix npopcncon, nepcoma, HO H camoro Myxammena, xpome TJlaBbI
emabui, H6o Ha mec-re rnaam, na He xaxo Anne ero imneHo 6bino 6bi, ruiaT 6eiu,ii
aicH rnany H mule ero npmcpusaionmil H3o6pmicaloT. FnaromoT 6o, AKO HII0Tb
Myxammenopa, XOTA nono6Hem npormx Tena YacTeH OT MINX lienosex ILTIOTH
H He pa3Hc-rnoname, o6age xpacoTa mina ero, paun 6oxcec-meHHoro, Hmxce npocnemaeTcn caeca 6bic-rb HeH3petieHHa, Herionpapicaema, H TaKO Hmxe H3o6pa3HTHcn

moryinan.
3. Puari, TO ecTb nonnaHoro, KOTOIThIA-JIII6o 6bul 6M penm-HH, so36paHemio
ec-rb csepx HaJI0)KeH111151 Ha Hero ram o6nzarrH, 6ecilecTH-rn, rpa6HTH, y6nBaTH
Hun HlIbIM KOHM o6pa3om pa3npaxaTH H yrecHATH. B Oemee 6o rnaroneTcn: otayina.

EX, nico gym. Hama, IDIOM HX, SIKO mom Hama, 6naram HX, AKO 6.naran Hama,
mice nono6aeT co6monaTH H 3anungam. 3a enimoro xpkic-rHamma B nonnaHc-rne
Hx cymero, ante OT Twouun H ennHoro myxammenamma y6HeH 6yneT, 3aicou KypaFloe ncex oHbix y6Mhion cmepTmo Ka3111ITH nosenenaeT, awe nporiee He H3151BAT,
KTO H3 }MX nepine1 paHHJI ero. Bnnex cam nennTH smbitia.pon no H3pegemno cyneficicomy 3a enmioro rpe'mna eine nocenmuma cynta, IIOTOMeHHIAX 6bIBIIIHX, mice
y6Htic-rna He moryme oTpeamen, ynonabaine )ice, AKO 3a ennHoro eizypa nesx-rb
mycnnmaHos Ka3HellbI He 6y,utyT (MO)KeT 6bITb, 'ITO He 3HaJIH CeA 3axolia xecToKocTH) cxa3ama ripen cynneio, AKO ace xynHo y6mna Toro H He moryT 3HaTH, KTO
npexcne H KTO nocne yx3min ero. H Taloa, sucowe pex, sce Amin 3a ennHoro nonna242

Horo Ha cmepis ocpicneina 6bnna. Tax rnaroneT Oemea: OK / 3a oico, ppm 3a

pm/ H 3y6 3a 3y6 H npori.
xpaocama
x" posca

384

Iarasi, nu le este oprit sa picteze cu vopsele x naturale palmele miinilor

lui Muhammed i talpile picioarelor, pe care au obiceiul sa le atirne pe tablite
frumos impodobite cu our si argint pe linia kible (care caut5. spre Mecca, am
spus in alt loc)", pe peretii djeamiilori caselor, i atit dimineata cind se scoala,
cit si dupa ce-si fac rugaciunile de dimineata, le cinstesc i le sarut5. cu evla-

vie de parca ar vrea sa stearga cu fata praful ce a cazut pe tablite. Se mai

picteaza pe aceeasi tablita cu vopsele naturale trandafirul xx care dintru
inceput a ras5.'rit din sudoarea lui Muhammed. Iar in mijlocul tablitei, cu
tras5.turi frumoase si bine executate, e descris intreg chipul lui Muhammed,
adica toate partile trupului lui, cum se spune ca au fost, precum am ar5.tat
intr-un capitol special Despre persoana lui Muhammed 850. In cele patru colturi ale tablitei se scriu/cele patru nume ale celor patru succesori ai lui: Ebubekir, Otman, Omer, Ali, ad'augind citeva versete spre lauda i proslavirea lor.

241

Despre ei, de asemenea, am spus 851. Dintre sultanii turd numai sultanul
Murad al treilea se vede ca a nesocotit porunca aceasta, poruncind s se dese-

neze pentru infrumusetare in palatele i odaile acute de el chipuri de tot

felul, insa numai razboaie, infringerile persilor, victoriile sale si vinatorile,
adica cum ostenii lui viteji sageteaza lei, tigri, leoparzi, ursi, lupi si alte jivine
rapitoare si le omoara cu sulita, ghioaga i sabia.
Iar persanii spun ca nu este oprit a picta icoane, insa este nelegiuit a
le cinsti. De aceea ei sint socotiti de turci si de arabi ca niste purtatori ai pacatului unei erezii urite. Ei picteaza de la Adam ping la Muhammed nu numai
chipurile tuturor prorocilor, ci chiar pe Muhammed, afara' de cap, c5.ci in
locul capului, ca nu cumva sa-i fie vazuta fata, picteaza o bucata de pinza
alba, care parca acopera capulsi fata lui *. Caci ei zic ca trupul lui Muhammed,

deli cu asemanarea diferitelor parti ale trupului nu se deosebea de trupurile

celorlalti oameni, totusi frumusetea fetei lui, datorita luminii dumnezeiesti
care o lumina, era inefabila, de neimitat, asadar nu poate fi pictat5..
3. Pe riaia, adica supus 852, de orice religie ar fi, in afara de birul cu care
este impus, este oprit sa-1 obijduiesti, s5.-1 necinstesti, sa-1 omori sau sa.-1
intariti i s5.-1 strimtorezi intr-alt fel. In fetva se spune: Sufletul lor e ca
sufletul nostru, trupul lor e ca trupul nostru, bunurile lor ca bunurile noastre,
deci trebuie p5.ziti i aparati". Pentru un crestin care se afla in robia lor, de
va fi omorit de o mie i unu de muhammedani, legea Curanului porunceste
s fie pedepsiti cu moartea toti ucigasii daca ceilalti nu vor ar5.ta care dintre
ei 1-a ranit primul. Eu insumi am v5.'zut noua ieniceri care au fost inecati
in urma hotaririi judecatoresti pentru un singur grec, si inca %Iran. Ei n-au
putut t5.g5.dui omorul, dar, nad5.jduind ca pentru un singur ghiaur nu vor fi
executati nou5. musulmani (poate ca nu cunosteau aceasta rigoare a legii),
au spus in fata judecatorului ca toti laolalta 1-au omorit $i nu pot sti cine
1-a r5.nit mai inainte i cine pe urma. Si, asa dupa cum am spus, toti nou5. au
fost osinditi la moarte pentru un singur supus. Asa zice fetva: Ochi/pentru
ochi, mina pentru mina si dinte pentru dinte" i altele.
culori

xx ruja

V. miniatura din fig.

18.

385

242

4. Bo36paHeno ecTb Amyx cecrp KynHo 3a well mmeTH, XOTH nHym 6paToM nsyx

cecrp B xceHy nomTs Hecrb Bo36pamlo. Ham so36paileHo ecrb meHmnero 6paTa
welle nocsirars X 3a 6onbuioro 6paTa H cero pans Heso36palleHo ecrb 6onbinomy
6pary DICeHy meHbuiero ssseTH, meithinemy ice 6onmuoro weHy msseTH mo36paHeHo

ems.
5. Bo36paHeHo ecrb cecTpy, =sepia, nnemmmiasy (slice ecTb 6paTa HIM cecrpm
wepb) H Tency B weHy 1105ITH, Tame H p;ayx cecrp BKyne, SIKO mano swum pexoi,

3a xceH smeTH He norrywaeTcm. 06aHe ymepineil mina, awe no pony 6onbinam

6yner, moweT meHmuyio no Heil B3SITH. Awe JIH we meHmuam nepsee 6yneT,
6oHbuipo nocne noris He neT ecTb.
6. Cso6onHylo 3a Hanomaissy HmeTH Ha nonywaeTcm, TaKowne H HeHosbRimy, awe or Hero camoro HJIH OT xoro sHoro e)11111010

oTnyaieHa 6y,seT. IIaKH

cymicaputidaza, 6paT H cecrpa OT monoxa, To ecrb emaimm Kopivainsum coma a

mnanemecTHe ccamnite, 6paicom CO'YeTaTHC51 He moryT. riono6Ho mymc He mower
II051TH ce6e B )K Hy nusept. Kopivikuunim cmoem.

7. K xceHe Kaxosoi3 -sH6o, K cynpyre, K nuieps, K pa6mHH, K HesonbEswe

myKsoil, Hamm npmcocHyTscm, smite CMOTIMITH Ha HRX no3soneHo ecrb. Awe we

6yger orpoKommia meHmue cenbma neT, TO ecrb npewne so3pacTa x 6pataiomy

conpmweinso yno6Horo, Toup He 3anpewaeTcst B KoTopoe mpemm H OITH B o6wHe
IIIKOnbI X0/111111 moryT. IIaKH mymcy mywa HJIH oTpoxa Ha ronoe cmorpHrx Teno
TsHicHailamil rpex 6bITH rnaronlOT, Kpome HOT nawe no KOJICH H Tena OT TJIaBb1
Aaxce no nomca, XOTH cKoTcrmoxx neirranonsTaHos nage Hewe lOnsTep faillimena

oftemsnoT.
8. BsHa mum esiffly Karim sKyinaTs 1103BOT151eTC51, nporwx ice HanuTicos
nummTmeillwx H3.innuecrso, TOKMO BO exce 6b1 He 6biTH nHmily so36patimeTcm,
xpome Toro, awe B neKapc-rmo ynoTpe6neHo 6yneT. Ilovrowe TaK wecToKo MHO
y myxammenaH 3anpesieHHo ecrb, Kpome TOH BHEI/112 'owe B rnase 0 Myxammedoeodsi

Ha tie6o eoculecmcuu, me nepsoe OT 6ora emy H nocnenosarenem ero mo36paHeHo

6MTH peHecm noKa3axom, ewe H1113151 Ape 11131IHOCHT, epgify y6o 113 camoro Kypana,

npyryio we H3 KHIITH Myxammedue. Ta, mwe H3 Kypatta npssonkiTcm, cline IlMeeTCA:

243

CKa3yeTcm, RICO 6or nocnan xiyx aHrenos (or HHxxce enas Apym a Apyrkal Mapym
B npasoTe cyan 3emnx H o6nana}oT elo. K CHM npinuenum Hexam
HapHrianiecm),
xpacHonwsiam weHalnpocHTH cnpamennxmocm, no3Hana Hx noTom x ce6e Ha nnp
BMW OHEIM (ewe ;la He rumor or camoro 6ora 3anosenaHo HM 6bicrb) nonHoiname.
AHreJIH y6o BKHO nsiouie H 14.51H11 xymio ice kt 6e3ymirs OT roro 6103111e, 0 ILTIOTCKOM cmeineHHH esi scxycsma, oHa ice COH3B0J114Jla y60, HO nor TaK010 KOHEIRHIle10, na e,LIHH OT MIX COTBOINIT 10 B3b1T11 Ha He6o, ppyrsil ice CHHTH H TaK0 HOCHULIHM l0 allrenam mcella Ta Ha He6o B3b1He. KoTopyio mines 6or H nomas ripassy,

lowe smemine, o6parlin Io B 311e3Ay Thoubspepxxx

rnaronempo, na H memcpy

3He3,samH TdKO KpacHa 6yoser, AKO Ha 3eM.1111 6bICTb mewny nporisms weHamH.
AHrenam ice TM TaKosylo kaLke ica3Hb, pa BRUT rnaBamm BEIM, 3a HorH nomenieHm
cynie, B Hexoem BaBHJIOHCKOM rny6oHarimem Knane3e, nawe no cKoHilaHssi mHpa.

Apyram aims ecrb, 'owe cica3yfoT npincnioHasmylocm 6biTs npewne namce

MyxammeA He s3bine Ha He6o. Myxammen 6o HHor,ga sHnes Amyx HenoseK 6paTepcKsm 06Hs.mairmem B3aHMHO J1063a1011114XCH H ce6e npusercTsylowsx, sonpoclin
usmosayusix, Kam 6bi 6bina 1311Ha TOJIHKH$I Becenociu H JI106BH mewny 011b1MH

nsyma tienoseKH, mice magma eMy, AK Te Henosesm BHHO imam H TM ysecennsX 3a MY)K arra
XX cicurono,ao6ame o6xoRtgeaae
xxx CBeTOHOCHP0

386

4. Este oprit de a avea de neveste doua surori deodata, desi nu este

oprit ca doi frati sa ia dou5. surori. Iarai este oprit ca femeia fratelui
mai mic sa se marite x dupa fratele mai mare ; totusi nu-i este oprit fratelui
mai mare sa vada pe femeia celui mai mic, dar celui mai mic ii este interzis
sa vada pe femeia celui mai mare.
5. Este oprit a lua de nevasta pe sora, fiica, nepoata (adica fiica fratelui
sau a surorii) si matusa, de asemenea i doua surori deodata, dupa cum am
spus ceva mai sus. Insa murind cea dintii, de va fi mai mare cu virsta, poate
s-o ia pe sora mai mica dupa ea, iar de va fi cea mai mica mai intii, nu se
cuvine a o lua pe urma pe cea mai mare.
6. Pe cea libera nu se cuvine s-o ia tiitoare, nici pe roaba daces va fi
fost eliberata chiar de el sau de altcineva. Iarasi sutkarindaf, fratele si sora
de lapte 853, adica cei care in pruncie au supt laptele de la pieptul aceleiasi
doice, nu se pot c5.s5.tori. La fel un barbat nu-si poate lua de nevasta pe fiica
doicii sale.
7. De oricare femeie strain5., sotie, fiic5., roaba sau prizoniera nu este

ingaduit nici sa to atingi, nici sa o privesti. Iar de va fi fetita mai mica de

sapte ani, adica inainte de virsta potrivita pentru impreunare, atunci nu se
opreste ft ele pot umbla in scolile mixte. Iar5.si, zic ei ca este cel mai greu
pacat ca barbatul s priveasca trup gol de barbat sau baiat, afara de picioare
ping la genunchi si trupul de la cap ping la briu, desi naravulxx pentapolitanilor it imbratiseaza mai mult decit Jupiter pe Ganimede 854.
8. Vin nu se ingaduie a gusta nici o picatura, iar excesul de celelalte
bauturi betive este oprit numai daces esti beat, afara de cazul cind vor fi intrebuintate ca leac. De ce este vinul oprit asa de strict la muhammedani, afara
de cauza pe care am ar5.tat-o in capitolul Des fire suirea lui Muhammed la

cer 855, unde pentru prima data i s-a spus lui de Dumnezeu ca-i este oprit
lui si urmasilor sai, se mai invoca alte doua ratiuni, una chiar din Curan,

iar alta din cartea Multammedie. Cea care se aduce din Curan * e asa: Se zice

ca Dumnezeu a trimis doi ingeri (dintre care unul se numea Arut, iar altul
Marut) ca sa judece p5.mintul intru dreptate ft sa-1 stapineasca 858. Venind
la acestia o femeie frumoasa la fata/ca s ceara dreptate, i-a chemat dupa
aceea la ea la masa si le-a dat yin (pe care Dumnezeu insusi le poruncise sa
nu-1 bea). ingerii, bind yin si ajungind beti si fares de minte din cauza lui,
an ispitit-o spre amestecarea trupeasca si ea a ing5.duit, insa cu conditia ca
unul s-o faces sa se suie la cer, iar altul sa se coboare. Si astfel, purtind-o ingerii, femeia aceea s-a suit la cer. Dumnezeu, vazind-o si cunoscind dreptatea
pe care o avea, a prefacut-o intr-o stea, numita se zice, Luceafa'rxxx,ca fi printre stele sa fie la fel de frumoasa cum era pe p5.'mint printre celelalte femei.
Iar Ingerilor acelora le-a dat pedeapsa sa stea spinzurati cu capul in jos intr-o
fintina babilonica foarte adinca ping la sfirsitul lumii.
Alta cauza este aceea care spun ca s-a intimplat mai inainte de a se sui
Muhammed la cer. Muhammed, v5.zind odata doi oameni sarutindu-se unul
pe altul si dindu-si binete, a intrebat pe cei ce treceau alaturi care s fie cauza
unei veselii si dragoste atit de mare intre cei doi oameni, iar ei i-au faspuns

ca acei oameni au baut yin si, veselindu-se, se imbratiseaza astfel unul pe

sd se casatoreascd
xx obiceiul dobitocesc

xxx purtator de lumina

* Coran, II,

102.

387

243

inecs, Taxo ce6e B3aHMH0 o&bebunoT.

.CITO cabnuas Myxammeg 3eno nom:maim

BHHO, rnarons: KOJTED yreuxHa H genoneaecKomy COX1111110 noTpe6Ha H none3Ha

ecTb semi, slim! Ho trace Ace nant Tamo so3spaTHscs y3pe e.gKuoro H3 HEM ymepina, MHOTO )1w JnoAeI3 MATMK TB0p5IIIIHX H myroro OT TOA ABOR11131 B5DICy11111X H

K Cy Alia snexyunix, maim sonpocHsuly emy BITHy mepTsoro H msTexa JI1OACKOTO,

oTsemania, AKO Asa Hue mace mano upexne 6paTepcxx o6Hlima1ounixcs sHsen
H noxsanHn, no mHorom IIHTHH BHHOM o6e3ymmsmaxcm, Hagaina csapHTHcs
engH y6Hn npyroro. Touts Myxammeg, nepsbie sHHa mama B noxynams o6paTHs,
peqe: 0, Aa 61.1 6or aanpeTlin genosexom ynoTpe6name Hanima cero! H ycabimaHo 6bicli or 6ora cHe moneHHe ero. H Toro pang er,aa Ha He 6o s3bine, BHHO
emy H nocnemsaTenem ero so36paHeHo 6bicTb.
HpoTgee, AK po,4 Typerucliii nlisHerseHHefirfluti ecTb, nage scex Hapogos,
scsicomy M1110 H3secTHo 6bIT'H 3eno mano cbugeTcs, a Hallnage H3 npocraxos,
mice 6b1 oTsepcTpo ropTaHb CBOIO HOBCAJTHeBHO TaK Tp03,1THIIIM, AKO H ropsgHm

BHHOM He npeHcnonnsnx. Ko yHIVITODICeHT110 cero rpexa Tr:dully xliTpocTeia H

y6esunges sbimucalum, Haunage IICKyCHall B 3axonax. Bo nepsmx rnaromoT:

Ho Hesce Imo= BHHO TOJIb cTpaummil rpex coAenosaeTcs, He nono6aeT rnaronaTH,
244

6po ecm BHHO, 13:awe IIHALICTBO IfJIld BeCe.TIOCTb OT Hero / socnpHsTyto noXBaJlaNIII HpeB03HOCHTHD. Ho cell CeIlTeELIKEI ensa He set 111113111 X DpOTHBHEA CyTb,
2:103

xoTopme XIITpOCTI, BCIO H 113pAACTBO xynowecTsa He TaK0 B HHOM, AKO B noxsanax

slum nonaraioT, H1D1 cpamnsuoTcs BHHO Han pailcxoe nHTHe (xeecep pegeHHoe)
npeso3HocHTH, nplinarauxem Hmemi Hyp (exce B Kypane rnaroneTcs 6oxecTseEuioe
CHAElle) HapHnaTH aeueaRm (xHBOTTILIA BO,gb1) THTyn H AericTso Tomy npwsiTaTH

H cHm nom6Has. Hpecnasmail ecTb cTlix cynTalia Mypaxg, mice so npasu nepsoHarianban ram= 610313111, gayunim MaKOBb1171 COK H Ta6ax xypsumm (Hx)Ice AKO

qempexHaAecsTH Thicsin BO well mai HmnepHH y6Ha cnasa o6Hoc51acm),

pyrascs cane rnaroneT: Ezniaceu66 oirmaic ucmepcat bade Hyuc OA, 6oK eme Aule
xontenni vrErrenb secenociu 6b1TH, mit BHHO, xana we He xyinari (Kan payee
.40

6brrli cox maxosbfki H mine 111151110 Tsopsauge KOIRDeKTb1). Halal kumie XOTAIIIe

BHHO BO mpese csoem B oueT npeTsopliTH (oTen 6o miaHort no3soneH eCTb), no

HCLUITHH c-roxaHa, a6He COJUa 1111)KyT 51 age Ha xaclyraH yxaHer, TO'riaC 110 mecTo
COM110 110KpOHJIAIOT, Tiem camu ce6e o6maHyloale, TIp51TB0pAIOT BHHO B cTomaxe

natie

Bce

H B cammx sainax B 3neT npeTsopuTlics siviyinee H 513 so36paHeHHoro

npexo,LLHTH B no3soneHHoe.

BHHO Noxenoe mai ramie ynoasalounie cnuprbixx age npHxylnalor Huvroxce,

antexce no niisHcrsa Tex HanmoTcs, paccyKnaloT, sxo He 3a ynoTpe6neHHe Toro
Hanna, HO 3a nasucTso OT 6ora xa3Hb socripHsTa. Ainexce nolimaHum 613ITH
cnriaTcs H OT cyrunt Haxa3aHbi 6brrH sueloT, 5160 scsxoe so36paHenHoe, awe
Rpe3 orHb npowkeT (AKO cnHpT BHEIHOCO H Tipe3 anem6Ex nponyineHo 6yneT, MEAT,
AKO OT BCAKHA ciatepabi H HetilICTOTEI oismtaeTcs H 513 HeifficToro IIIICTOe 6bisaeT.
9. MepTsemmy, He3aKnatmoe H 'Tom" ACTH so36paHeHo ecTb, weHam Hiltrroxe
3axanaTH 1103B0.11AeTCA a 3aKnanifoe OT xcetna ACTH 3anpewaeTcs.

10. CsaHoe MACO, alcH pasHoe c BHHOM 3anpeu.kemie HmeTH yTsepxmaioT.

Hec, imam, mum, xa6a, sopoHa H.Tni rpatl, sopoH H mime nnoTosulabie H xanomHue NCB:BOTH:Ea 3a Hetulcmie HMC1OTCA. Toro pang H ACTH HX HeCTb 1103BOJIMO.
TaTapose noHexce KOHHEly H sep6inommy SWAT, OT Typxos TpynosAnbi Ha3bIBalOTCA.
X CTIIXOTB0pItbl

xx axe

388

altul. Auzind acest lucru, Muhammed a laudat foarte mult vinul zicind:
Ce lucru mingiios i necesar convietuirii omeneti i de folos este vinul".
Dupa un ceas, intorcindu-se iarai acolo, a va'zut pe unul din ei mort i pe
multi oameni facind tulburare i legindu-1 pe celalalt i ducindu-1 la judecator. Intrebind iarai cauza omoririi aceluia i a tulburarii oamenilor, i-au raspuns ca cei doi pe care cu putin mai inainte i-a vazut imbr5.1iindu-se fratete i i-a laudat, dupa multa bautura innebunind, au inceput a se certa i

unul a omorit pe celalalt. Atunci Muhammed, transformind laudele cele

dintii ale vinului in huliri, a zis: O, de-ar opri Dumnezeu oamenilor intrebuintarea acestei bauturi". Si a fost auzita de Dumnezeu aceast5.' rug5.ciune a lui.
De aceea, cind s-a suit la cer, vinul i-a fost interzis lui i urmailor lui.
Totui socotesc ca tuturor este cunoscut c5.' neamul turcesc e cel mai

betiv dintre toate popoarele. Foarte putini se vor g5.si, dar mai cu seamy
dintre oamenii de rind, care s nu-i umple gitlejul deschis zilnic atit cu vin
de struguri, cit i cu cel arzator. Spre a inlatura acest pacat, cei mai iscusiti
in lege au nascocit o mie de chitibuuri i subterfugii. Mai intii zic: Fiindca
bind yin se face un pacat aa de infricoat, nu se cuvine a zice ca este bun

vinul sau betia sau a preainalta veselia venita/de pe urma lui cu laude".
Dar aproape toti poetic x sint impotriva acestei sentinte i ii pun toata

iscusinta i toata frumusetea artei nu in altceva decit in lauda vinului, neruinindu-se a pune vinul mai presus decit bautura raiului (zisa kevser) 857,
prin adaugirea numelui Nur (care in Curan inseamna stralucire dumnezeiasc5.') 858, a-1 numi abihaiat (ap5.' vie) 859, a-i atribui titlul i lucrarea aceluia
i altele asemenea. Exists un preaslavit verset al sultanului Murad, care,
fiind intr-adevar capetenia betivilor, batindu-i joc de cei ce mincau suc de

mac i fumau tutun (dintre acetia i-a mers vestea ca a omorit pins la 14 000
in tot imperiul sau) *, zice acestea: Ehlikeif olmak istersen bade nus ol, bok
ieme, Daca vrei sa fii cinstitor al veseliei, bea vin, dar murdarie nu minca" 860
(murdarie intelegind ca este sucul de mac i alte bomboane stupefiante) **.
Iarai unii, vrind sa prefaca in otet vinul din stomacul for (caci otetul de yin

le este ingaduit), dupa ce beau paharul indata ling sare, iar daca picura pe
caftan, indata presara locul cu sare, prin care lucru mintindu-se mascheaza
vinul care se preface in stomacul for i mai ales in vinele for in otet, i din
oprit devine ing5.duit.
Sa guste vinars sau alte spirturi imbat5.toarexx nu-i nimic, dar clack'
vor bea ping la betie, socotesc ca vor lua pedeapsa de la Dumnezeu, nu pentru intrebuintarea acelei ba'uturi, ci pentru betie, iar daca se va intimpla
sa fie prini i de judecator vor fi pedepsiti. Caci orice lucru oprit daca va
trece prin foc (ca spirtul de vin) i se va filtra prin alambic socotesc ca se
cur5.0.' de once spurcaciune qi necuratie i din necurat devine curat.
9. Este oprit a minca mortaciune, nejunghiat i singe; nu se ing5.duie
femeilor sa injunghie nimic i se interzice a minca cele junghiate de femei.
10. Carnea de pore este interzisa, afirma ei, la fel ca vinul. Ciinele, pisica,
oarecele, broasca, cioara sau graurul i corbul precum i alte animale care maninca stirvuri i scirnavii sint socotite necurate i de aceea nu este ing5.duit a be

minca. Iar tatarii, pentru ca m5.ninca atit came de cal, cit i de camil5., se
stihuitorii
xx esente

* D. Cantemir, Increments..., III , 6, 20.

** Ibidem, III2, 6, 19.

389

244

06n,ga 6b1BaeT Typxam OT Hemox xpHarnaHcmx micaTeneil, mxe npenama, AKO

01113 Bep6JIIO)KR$1 Nina HAAT, XOTA TO y apanos TOKMO 11 6131BaeT, HO 3a Hy Any H
mnexom Bep6moNkram 1111TaIOTCA, parillo AKO H npormx )101BOTeH H CKOTOB He 3a245

npeweimbix. TaxoBbie 6o hICHBOTHIll 3r Bcex myxammenaHoB mexcgy mepcnimil

C0,111CJIAIOTCA, o Hume 3pa B nocnenyloweil rnaBe. Ilaxli Hecrb n03BoneHo Bcsucoe
)104BOTHO nemepoHoroe 11 neraowee y6nBaTn, exe HH K 6pauniy, RH K HHO13 noTpe6e
none3Ho eon', fume y6brrox KaKOBbIti HaHOCHT qe.rzoBeicom, stxcace nayK, mparadi,
wa6a, AOMOBHaTI myxa H menonatopHaa mena H imam manecnuaB Nan3oTHasi H Hece'comas' 113 TpaB H 133 3exvuul nponxconsiwasi. Halle )Ice o nayxe 06HOCIITCA ncropua,

RICO Amaima Xanwbe, 6brB Emorna co (tonoTom CBOHM B Hexoem um-ram:am H

Bo yTpne xoTsm npocTepTH BepTlina H 3a Henpnsfrenem rHaTHcm, erna y3pe naym,
cent CBOA OT mamma enkmoro xapa6nm no Apyroro npooTepma, naxce no Betiepa
He xormue ceTn ero pacropruyTH H TepnemoHo npe6bicTb B nplIcTaHnum, ruieH x
TOTOBe1311111r1 'Ten llama cH nmest. Ho BO BTOpbIrl Ae1113 MHorolificneHmail H C111113-

Ewa clinor Henplisrrenbaufdi ABJ11311111rICA y3pe, npomBy xaroporo, awe 6b.i BHe
npacTamnna nauen, 6enbl He 1436ezican 6b1. arum paccyxnawe, AKO no 6o)xmo
cmoTpeHmo, nayx xapaansim ero nperorrne carBopan H aKH HOB13IMH sixopBmit B
npncram4llui ynepxan. B mire Kypana oco6anBasi rnaBa ecrb 0 napce, me mHorast
O HeM tiTyTCA.
11. JIHXOHMCTBOBaTH RIM OT CBOHX nether IlpH6LITOK B311MaTH 60J113111e HIM

memaue Hexiecrmsoe neno x n0 nocTonHcTy BO npaspy HemuyioT 6hITH. MIXOHMHaM H neHmeil npemeHATenem Ha cyne mixasme naeTcst aBnneminsi XX cslineTenbcrBy Ex Haxasoxe emneTcB Bepa H Huxoeroxe npy)xemo6Horo 110qTeHHA nocroilmax 613ITH HOCTaHOBJIAK)T. K He3arnagumomy xyaemix x yxanemisi nopoxy noBneeT Ha3BaTH xoro J114X0HMHOM H noxa3am, RICO Bo npaBny TaxoBbul ecrb, rnarosuoT 6o, Rico mexcuy TaTem H mixolusmem Hmeml TOKMO H He nena pa3HcTime

ecrb. ripaniee ii3o6peToma HCKHe xifrpocm, non tulmmice H maonmcrBoBaTa

H HOHOLUeIllig HMe1111 n36erHyTH moryT: BO nepBbix 6o, awe KTO xoweT npyromy

AeHer c Bemixolo =mow xxx B3a1m ;tan', cxpexib na nacr, CTO, BO3bMeT )1Ce nBacra,
CTO y6o caBTaeT npu amAeneTenex, Ha many Dice Apyrux cra 3naTbax Hexylo Bewb

manerumuf gemit nplinaraeT H B3aHM emmowero BonpomaeT, xoweT JIH no6poBonbHo Beim, oHyio 3a CTO 3naTbnc xymiTH. Emy)xe coR3Bomismy, ywe 3nonesume

B no6ponerenb H 3no6a B 6.riaronemme npenaraercH, 3aHe OT 0e1M4b1 urvieeTcB

Kam tuepuu (corname IIJIH noroBop npasegeH H OT npaBnbi ecrb); Toro pamt B
246

pYKOIIIICalMAXxxxx, HMA Jambi mixe nomaHaeTcsi 'corm, 110 B3A113IX TOKMO Amer
11 Tosapa eroxe / Kylifin 3a TOJIIIKO H 3a TOJIIIKO. HaxH JIHXOHMCTBOBaTH lieB03-

6pamm eon" Ha neabrn nepxosHme, 3aHe onue nem:xi' He B npnBaTHyio, HO B 11Y6.inpmpo nonb3y co6HpaloTca x Ha Beam 6oxecTBeHabie, TO earl:, Ha MILTIOCTMBH,
Ha noBancrBoBaHme y6orxx, Ha yrowemw crpammix, Ha BpalieBaHne 6anannx H
Ha x3ytieHHe B IIIKOJIbI xonsiumx, Ha BoccominaHne xpama H sake npn xpame CYTb
H Ha miasi cxm nono6HaA pacTogam Hyxna CCTb. K Tomy AeHbrif cHpoTcxne moryr
C n3Becrnoto JUTXBOIO xynemecTspoumm namA 6brrH, noHennwe cmpoTa OHbfli B
cmmcnemrmil npnnneT Bo3pacT, clipegb na HmeeT omyny nponwranwst, 0,HeATHCA
H xonnziecTso nether na He ymamiTc51, Twice erna no n3petieHm0 cynericxomy, AKO
B cosepmemmil Bo3pacT npnmenblii ABHTCA (luxe nomKeHcrByeT noxa3aTH Ao6pbimB
H AocToBepHrAbig canneTensimn, AKO BO3M0)Ke neBH1Ze, HeBOJIbH111 1e Cywe13, ,ReBCTBO
X JIOB HIM 1101I011

xx cnyoraarre
xxx pocrom
xxxx sanacax

390

numesc de care turci mincatori de cadavre. E o ofensa adusa turcilor din

partea unor scriitori cretini care au transmis ca maninca si ei came de Camila.

Acest lucru se petrece numai la arabi, insa de nevoie se hranesc si cu lapte
de camila, la fel ca st cu cel al vietatilor sf dobitoacelor neoprite. Caci astfel

de/vietati la toti muhammedanii se numara printre cele scirnave; despre

ele vezi in capitolul urmator. Iarasi, nu este ingaduit sa ucizi orice vietate
patrupecla si zburatoare care nu e de folos nici spre mincare, nici spre alta
treaba, nici aduce vreo daun5. oamenilor, precum e paianjenul, furnica,

245

broasca, musca de cask si albina cea aduc'atoare de miere si alte mici vietati
si insecte care provin din buruieni si din pamint. Mai cu seams despre paianjen circula istoria ca Amavia Halife861, aflindu-se cu flota sa intr-un golf
oarecare si vrind dimineata sa intinda pinzele i sa se ia dupa inamic, cind
a vazut un paianjen care-si intinsese pinzele sale de la catargul unei corabii

pink la alta, a petrecut cu rabdare in golf seara, nevrind a-i rupe pinzele,
fiindca avea un vinat Y gata inaintea ochilor ski. Iar a doua zi a vazut flota
numeroasa si puternica a inamicului ce se aratase, impotriva careia daca ar
fi iesit din golf n-ar fi scapat de primejdie. De unde a judecat ca dupa rinduiala lui Dumnezeu paianjenul i-a pus piedica corabiilor lui si ca niste ancore not 1-a retinut in golf. In cartea Curan este un capitol special Despre
paianjen, unde se citesc multe despre el*.
11. A lua camata sau venit de la banii ski e, mai mult sau mai putin,
o fapta nelegiuita si eu socotesc ca pe bunk dreptate. Carnatarilor si schimbatorilor de bath la judecata nu li se acorda nici o audientaxx, marturiei
for nu li se a.' nici o crezare si hotarasc ca ei nu merits nici un respect prietenos. Spre pacatul de nesters al hulirii si nesocotirii e de ajuns sa-1 numesti
pe cineva camatar si sa arati ca intr-adevar asa este, caci ei zic ca intre fur
si camatar e deosebire numai de nume, dar nu si de fapta. Totusi au nascocit
unele siretlicuri; la adapostul for poti si camatari, si scapa de nume de batjocura. Mai intii, daca cineva vrea s5. dea altuia bani cu camataxxx mare,
adica sa-i dea o suta si sa-i ia doua, o suta-i numara cu martori, iar pentru
camata celeilalte sute de galbeni adauga un lucr oarecare de un pret foarte
intreaba pe cel ce se imprumuta daca vrea ss cumpere de bunavoie
mic
acel lucru pentru o suta de galbeni. Iar cind acela s-a invoit, deja crima se
transforms in virtute si rautatea in binefacere, pentru ca dupa fetva exists
Kavl serii (invoiala sau contractul e drept si din dreptate este)862. De aceea
in zapisurixxxx camata nu se pomeneste niciodata, ci numai banii imprumutati
si marfa pe care/a cumparat-o cu atit si atit. Iarasi, nu este oprit a lua camata
la banii bisericesti, pentru ca acei bani nu se aduna pentru folosul particular, ci pentru cel public si pentru lucruri dumnezeiesti, adica trebuie sa se

cheltuiasca pentru milostiviri, indestularea saracilor, ospatarea strainilor,

doftorirea bolnavilor, invatatura celor ce umbra la scoala, repararea templelor si a celor ce sint pe linga ele si altele asemanatoare cu acestea. Chiar si
banii orfanilor pot fi dati cu o anumita camata celor ce fac negot, pins ce
orfanul va ajunge la virsta priceperii, pentru ca sa alba de unde se hrani,
imbraca, iar cantitatea banilor sa nu se micsoreze. Dar aceasta numai pink
cind, dupa hotarirea judecatoreasca, a ajuns la virsta desavirsita (cind trebuie sa arate cu martori buni si siguri ca a putut lua fecioria unei fete sclave
prizonier sau prins
xx ascultare
xxx dobincla
xxxx inscrisuri
* Coran, XXIX, 41.

391

246

orbRTH H myxecxoe cosepinemo HCHOJIHHJI Aeno), Torza oTeRecTBeHHme mime

neHbrH OTItalOTCA emy H noBeneBaeTca ,ia JIIIXOHMaHHA npecTaHeT.

12. BC5IICHrl ROB, 'Tome pm6, Bo36paHeH }metal., XOTA non npeTexcTom
TylIAHH51 H OTfOLIHTHH OT MBOI-FlX ijen, cynTaHam H npoTaam Benbmoxam, Ha 1111xxce

3aBacRT ny6niumbie ne.na, enaHolo B Henemo pa3pemeHo 6bITH moweT, H60 no

npyroil g5emee noBeneBaeTcR HM, na HaTypy H CHJIbI ecTecalsemtme He ocxop6nsuoT
(xpoMe Tpyna BeHepcxoro), 3npame 6o cynTaHoso H MIIHIICTp0B MHHTCR 6bITH

3npasHe Hapona.
13. Bo36paHeHo ecrb 6e3ne.abHo X0=11, npa3nHy CHAeTH, name nono6aKauero cnaTH a HaHname Bo spew' monHTBm.
14. Bo36paHeHo ecrb npa3nnaR rnaronaTH n c4a6yam, HHxyloRce noab3y
caramarnam npaHocsnaHe, cxa3mBaTH, HRH HERR HenpucToilHaR H Hennas' 6ne,n0CJI0BHTH,

ITO 60JIee TBOpHTH.

15. Bo36paHeHo ecTb 6oRmue HxcnaBeRHe n31311'1.0, He we camas' Hypxna

Tpe6yeT H cocToRHHe menosexa noHecra moRceT. 11axH onexcam menxoBbie, 3naTom
DiCe H cpe6poM HcmaHRme, nepereHb 3naTbiI3 H none HocHTH, 3axoH myxammenaHClairl 3anpeafaeT (0, na 6bi 3aupeTan H xpac-rHaHcmil!). YnoTpe6n5HoT cxx HHorna
H mpxae, HO TOKMO ny6JIWIFIBIA paAH IIOMIlbI x H ATIA yxpameHHR nBopa cynTaHcxoro a HmRHHo BCe noxoeBbre H npornfe Bo BHyrpeRHem nBope cnyxam,He H cam
cynTaH, o6ame nouywaeTcR nonwritRecxxm name, a He npopoRecxam 3axoHom.
16. Bo36paHeHo CCU., name Dice H 6e3yMHO 6bITH cynAT, ,I(aBaTH aepxma TO,
IITO B ,Lkome noTpe6Ho eCTb. 14.'w 6ynytw y6orHm, wenppo 110,AaATFI MHJIOCTIA1110./

17. Bo36paHeHo ecTb }mum, xpome apancxoro, HAH csoero npHpo)Horo,

247

6e3 Hyxcam niaronaTH A3LIKOM. BepylOT 6o, AKO Hyxne HIIKIICDKe 3axoH HanoxeH

ec-rb. 'clew pax( no 66emee rnaroneTcR: Ka3aR pu3a Hpicx yc-rynaTH HJIH ROSHHOBaTHCA nono6aem.
18. BCAKHrl arpaHHR pon, cxpeab nnRcaTenbHm11, Rax0BaTeRbilb111, KOCTEap-

H npoTR. 3anpewaeTcR. 14 awe OT cynHa cHaeBme HrpaTem noHmaHm Roma

6boafor, 6HRamH Haxa3poTcR, xpome HrpaHHR maxmaToB, non TaK010 xoHnnamem,
;la B momeHT oHm1i, erna ycnbunaT Bo3rnameime H Hapona B dYCJiMli co3mBaH4e,
HEIR

a6He npecraHyT. T-1To awe He rII4HAT, BMeHHTCA H TO HrpaHme, AKO eamo OT B03-

6paxemmx.
19. MycHicHR B cymHeHHH HmeeTcR H niacHylo y6o ABHO He Bo36paHHy XOTAT

6irm, HHcTpymeHTanbHylo Dice Heubm Bo36paHeRHy 6bITH rnaronior. 06age Bee

B TOM cornacyfoT, AKO Pldpu3, TO eCTb EHOX, TaK T.naCHMSI, AKO H HHcTpymeHTaabRb151 MyCHICHH H MepbI B OHOil ynoTpe6nRembui H3o6peTaTenb 6bICTI, 14 AKO npopox ,121aBaa B HHc-rpymeHT 3e66yp, TO eCTb ncanTmpb 6pRuame H o6emx mycHxHH
o6pa3M 6naronapeHme H xBaJmI Gory Boccbmaine, oTxyay TOJIKylOT yReHHeilume,

Tro H myclum no3BoneHHa ec-rb, AKO ,Deno HeGecHoe. 06age rnaraTnoT, AKO
BO BpemR MOJIHTBbI BCSPIeCKH MOJILIaTH nono6aeT, Huaxo 6o H3 1103BOJIeHHbIA,

npealna 6m B Bo36paHeHHylo. 11axiI no3BaneHHmn3 6brrH rnaronfoT afic-rpymeHT

ueu HapHnaervfmti (To ecrb caHpeaH), 3aHe cxa3poT, AKO cam Myxammen OHbIM
yTemamecR.
20. Bo36paHeHHM cyTb xanoxona, 6onbume B roponex mach!, 3aHe ynapeuHe
macos ynono6nReTcR ynapemao Heim:leg xpnc-rHaHcmx. Bo Hc-rHHHy ynHaneHRR
AocToilHo, xaxo Bo Bceil Typewcoii 14mnepHH exam TOKMO OHJIHEMOIIOJEE, cppandicxml

Beirame xonoxonmme mach! H ,A0 HbIHe HmeeT.

21. Bo36paHeHo eCTI, HacroRweil BoiiHe, HOTTH o6pe3mBaTH x Bepx rnaBm
6pnm. OHoe, Rico HorrH MHATCA 6mTH y menosexa npHponHoe opyRme, Hmioxe
X C.113.B0110Ka3aHHA npeA naponom

392

si si-a facut pe deplin treaba de barbat) ; atunci acei bani parintesti i se dau
lui si i se porunceste sa inceteze cu camataria.
12. Orice vinatoare, dar nu si pescuitul, le este interzisa, deli sub pre-

text de plimbare si pentru a se odihni de multe treburi sultanilor si celorlalti demnitari pe care apasa treburile publice le poate fi ingaduita o data
pe saptamina, cad dupa alts fetva for li se porunceste sa nu oprimeze natura
si puterile firesti (afara de osteneala erotica), caci sanatatea sultanilor si a
ministrilor e socotita drept sanatatea poporului.
13. Este oprit a umbla fara de treaba, a trindavi, a dormi mai mult
decit se cuvine, dar mai cu seamy in timpul rugaciunii.
14. Este interzis a grai fleacuri, a spune povesti care n-aduc nici un
folos celor ce le asculta sau a vorbi in chip desfrinat alte lucruri necuviincioase si neroade, si cu atit mai mult a le face.
15. Este interzis a face cheltuiala mai mare decit sere nevoia si decit
poate suporta averea omului. Iarasi, legea muhammedana interzice sa porti
haina de matase, tesaturi din fir de aur si argint, inel si briu de aur (o, daca
le-ar interzice si cea crestina!). Uneori intrebuinteaza de acestea si barbatii,
insa numai in public, de dragul pompei x si pentru impodobirea curtii sultanului, si anume toti camerierii si ceilalti care fac serviciu in curtea interioara,
si chiar sultanul; insa ele sint ing'aduite mai mult de legea politica, dar nu de

cea a Profetului.
16. Este interzis, ba chiar, socotesc ei, este o nebunie sa dai bisericii
ceea ce este necesar in casa sau, fiind sarac, sa dai milostenie cu darnicie./
17. Este interzis sa vorbesti fara nici o nevoie alts limbs decit araba sau
cea materna. Ei cred insa ca la nevoie nu se impune nici o lege. De aceea, dupa
fetvii, se zice: Kazaia riza, adica Se cade sa cedezi sau sa te supui nevoii" 863.
18. Orice fel de joc, adica dansul, jocul de petreceri, zarurile si altele sint
interzise. Iar clack' asemenea jucatori sint prinsi de judecator se pedepsesc
cu biciurile, afara de jocul de sah, cu conditia ca in momentul cind vor auzi
strigatul si chemarea poporului la djeaniie sa inceteze indata. Daca nu vor
proceda asa, si acest joc li se va socoti ca unul din cele oprite.

19. In ce priveste muzica, ezita: cea vocals, in chip vadit, nu vor sa

fie interzisa, dar despre cea instrumenta1s spun unii ca este oprita. insa toti
sint de acord ca Idriz, adica Enoh, a fost inventatorul muzicii, atit al celei
vocale, cit si al celei instrumentale si al masurii intrebuintate in
muzica si ca prorocul David cinta cu instrumentul zebbur, adica psalterion,
si cu amindoua felurile de muzica inalta multumire si laude lui Dumnezeu.
De unde, tilcuiesc cei mai invatati, muzica este ingaduita ca un lucru ceresc.
Dar spun ca in timpul rugaciunii trebuie in mice chip respectata tacerea,
altfel din ingaduita s-ar preface in oprita. Mai spun ca este permis instrumen-

tul numit nei

(adica fluiere) 864, pentru ca insusi Muhammed se desfata cu el.

20. Sint interzise clopotele si orologiile mai i din orase pentru ca bataia ceasurilor se aseamana cu trasul clopotelor de la bisericile crestine.
este intr-adevar de mirare cum de in intregul Imperiu Turcesc numai Filippopole din Tracia are in turn un orologiu mare pins acum.
21. Este interzis in timpul razboiului a-ti taia unghiile si a-ti rade
virful capului. Prima pentru ca unghiile se socotesc a fi o arms naturala
aratarea slavei in fata poporului

393

247

1.3)Kow

ao

uxuaoint

v11 an
CH3HHIIELI OIAHO

inagdoaux
KaLHdK EH

oioi `Hrlud Ohm KaLHhAlln Awa

Ona cHfallaldlIaH 01AHHOI1091.0 &LEHI
wanuox HUB
Racandgo inanniCo `vsmotua nalThcAnon

nredncud

BI1311514d1I0H AHDII9A

own

*KIfaLlaldHOH `ONCOHD
'eV 1.03INH

nnscnron
SHEBAT

INOEhAIllidU

`ExHHahA1 OHHUSIC

OLCX0HUVOINSAIKXSIAI

.I.HXCOHYsLC

MEIN EHHOIMHI10090H

a0a0

AHHEIHdLI
OXCA

IAIHD 0191190170H

'clIA0 OH MIK

A XI4H

Kanixautrou `ourausnduan Eft aanog

0101TISHHHOHOH H aHHamOHOII EH
OHHEVENOWICIf

110LII

H EELLOsICHMOLISII9

OH cHIOI `OFIIHHaYsIBH

OHIOX0d9017 LO

ximo odau twoxtxdaVg

KHxEOHUeH

V913111 YlIWICU cittlYdaeVH

817:

0
VOU

al, 'LIM

`2efdxatir

INZHOIAIH

2eIchoW

axorn

X15110X11,1 HUH

xymiaoscIaw

ISOIDIKIAMEEI 'KOH OXUS OH APIOHHOXBE

ONCIIH OXIS

`q,LAo ox IIXE HOI1IE0 ZdAIVH

`tpHICHACtXX VH1.00E010'41 H OH EILLISHdLIOMAII HIM ',LIAO HUH UHOXEI H.Ligg `KaLGIKIICIK
10 0)I0cHH KEHIHOIHMIAIEHE KH3 KOIKITHEI
tInKa170 ViC000 H aoun aoaKoa aowaKugadi.ouA mat gnu-HER cIl-noa `0101H1dA
1,10IftX HIM gnu-mum IAINHII RIP:11314hQH HIM INIFIIII30C,C1311 W0111.33THOEI ISEHLIKKE310
oNK
`OXVI 031K 010IfLIaL 01017011 H I1iOUIgNi KOILLIcHNICH aH `IWKOIAI HUH 010I
x
a

`ISPIIIIMIOHLOU

OxK

wennanedgcoa timanattaduo

ming

cadh ndou
LIFIHICH H

'End

agaa `.canwandu daps/Harm ttA000 `yucnsuadtt

O1A.LOI4h3H
HIIH oxK ISHHHOEONICH `Korigmainadaon `dawnduen KIT)Kano

tuavdt.

KEH.Ltxdug H hiodu

'IMO 'EMU `o/C12duu `)nroa En113Hir H "hI0cIII I9HH.LII H

H ICEINOXWOH ISEHME H ISEX0d011 H N9rId `OFIINOUHE3H dMildI1UH -WKdE3
Eh xx KIOX) A EIOHEdU 4.1.03 Vod HhHEdE0 CHOHHhHIMEI INISH9Vda `(KOKHITIOINIIHEd
OXOCH HHO IBMS 031K XI1HHalf0ECOli YH0 oiamActd icatndx.e
3XCICH OXIS H HPIIKHD
HHKOH a HHELLIALI `annsIns amatny9,) avn Iuhic `Onntaanv9g `IcI9EXC `KUHNCONOII0dh
IreHIAIOC H WKH17011 H
`Nana 'Um olcorw OHEIUdX H KEXaDEI sena a O)KOIH wrouni HUH 301IH
Q0.01IEt 00HIOEGINC saltEUE H a Lion toinniAVA E1IO0EcION '4103 `ICHAVEXD
Know{
Kdu giong o axAx a oEuredg `nanUrrua afdxasir HIr cuoa mm can olh `01-1101tI7xcAO0Vd
rt.I0 tHIIIdIOIAIODUd OHO 011 OHNcO9CHOH `Hil19 E ahEUNKH a 3a4hKdoi `XU-LEIATHIDI
OHIIIHMICOHNI HX/CN toioiviadgo KIMMOMECA AxAlni aH ELF19
Loo `3a9B.Loocdaw
*Z ',THOM

OFHAIOUHCOH

'lung

ahtgo Oman/Cl/Nicoll EXVI1IOI0

KooungadionA
6VZ

'ILLHOOHEIHdII 00d0I0)1 OHH3110cICH OH NMI a anamcondu

X `01H11.BLVX0II OMB' aH amKauren niudncadu `KnausEdnan
H

amt

VIOMHOIHTIONOH `HOdOIOX KIOX 031(0100)1E0H ulf nindomma `..T.a)Kow ahrgo goxaH

011101_10310113a9 H aMiaLISIN0 .KhAKA omcvmo ILLHdOILLOo IONWIAI
`110011 ROHE& H I0dLI XHF1 TAIH3 XI4II90170II XFILOI4h311 HaLOKHXC -OciatlIgh
XPLIDKOH H XHITIOIRLOlf
OIAI0dX) (HXITIOX ELMAIdOX H JAM ISORLEOEXHdLI OILLIOCci3NI
'cIL03
'g HIAINEHOHOINAOH HINEXAd HIM `IIIAIN1IH3f101AIA OH 010a0If ounred9 KLEINHCa
H Ou HHHOVIS KaoA H 1DIAd aH `HIIHIAIEH OHIOOLd0Inl c11.0a
x

xx

t6E

path& oa
IIXHHON

TIONIC011

ormaedi

HIOIM al:mA

a omului, cu care poate prinde si sfisia pe inamic; a doua pentru ca, de i

se va intimpla cuiva s fie ucis de inamic, sa aiba inamicul de ce sa apuce
si s5, ridice capul, ca nu cumva, fiind parul ras, sa fie nevoit sa-1 ridice cu
sulita sau cu ghioaga.
Cu acest prilej socotesc ca motivul pentru care cedeaza inamicului
este ca sa-1 infurie si mai mult asupra mucenicului care si-a implinit datoria
si sa inmulteasca batjocura asupra unui trup muhammedan. Povesti mincinoase si vorbe desfrinate asemenea acestora sint la ei aproape nenumarate. Dar fiindca nu sint asa de insemnate am oprit cu placere condeiul
de la scrisul acelora./

Capitolul al cincisprezecelea

248

Despre mekruh, adic5, despre cele scirboase sau scirnave

Sub numele mekruh 865 se inteleg toate cele care dupa rinduiala legii
nu sint definite nici ca ingaduite, nici ca oprite, dar pe care natura insasi
le arata drept uricioase si neplacute sufletului sau p5xind a fi astfel. Dintre
ele cele mai insemnate se arata a fi acestea:
1. Imbracamintea, vasul si orice altceva de folosinIa curate sau un
lucru murda'rit de urine, excremente sau alta materie scirnava, astfel incit
nu poate fi spalat cu ape calda si cu sapun, fie pentru ca absoarbe prin pori x

umezeala necurata, ca de exemplu un vas de lemn, de lut si altele, fie pentru

ca s-ar strica daca sint spalate, ca, de exemplu, o haina scumpa de catifea etc.
2. Calul, magarul, leul, pardosul, vulpea s.a.; pasarile si jivinele necunoscute i pestii necunoscuti sau insectele terestre si marine ca, de exemplu, lacustaxx (deli la arabi este un fel de lacusta de marimea vrabiilor pe
care ei o maninca drept ingaduita 866; eu socotesc ca acestea sint acridele
pe care si Sfintul Ioan le minca in pustie, precum ne invata pe not Sfintele
Evanghelii), broastele riioase, broastele testoase terestre si acvatice si altele.
3. Untdelemnul, mierea, untul de vacs si orice lichid in care va cadea
un oarece sau un alt animal necurat i se va ineca este spurcat. Se spune

ca data a fost o discutie daca musca picata in mincare este mekruh sau
nu. Cercetind, au judecat ca un asemenea rau este inevitabil, mai ales
acolo unde e clima calda si se afla foarte multe muste, deci au legiferat
ca musca nu este din cele spurcate, insa aduce tulburarea stomacului.
Aceasta expresie se intrebuinta ca zicala spre a demonsti a ca nu trebuie
dispretuit dusmanul chiar daca e foarte neputincios, caci, deli nu poate face
nici un rau, cind afla prilejul poate pricinui o anumita neliniste si tulburare./
4. Este lucru scirbos sa hranesti in case si sa to atigi de ciini, ciori si
alte jivine necurate asemenea lor, patrupede si zburatoare (afara de pisica).

5. Este lucru scirbos sa iei mincarea cu miinile nespalate, sau chiar

spalate dar cu stinga, i a nu-ti spala gura si miinile dupa mincare.
x gaurile care sint pe orice corp
xx cai de iarb5,

395

249

6. YTKy, rycsl, xypany H mime ,HOMOBBIle IITHHbl, mice Bcnican HeTacTan

nornouiaiar ACTH, npeacne ,r(axce no meFrbineil mepe TpH AHH B xneTicax HJIH Ha
HHOM MIICTOM mecre He 6ynyT icopmnefim, na Heancrym oHym, mace npeame noacpoina maTepino B xcenynicax HcTpe6siT H c xanom H3meTHyr mep3ocTHo ecTb. Cromax
ace icHuncH, nerxoe H rnaBy BCAKHA IITHHEAT acTH 3anpeuxemo eel'''. A 6yne icoTopan

urnua ocoperimero panic neprtil Hc-ropacemist B ropaqym Bony npeacne Heace yTpo6a
ea oqmneHa 6yneT, BAOACHTCA, OT OHMS! HWITO)Ke ACTH HO3BOJIAeTC51.

7. Bcsncoe ACHBOTHO ncamii ynolinemioe H pacTep3amme, awe H II03BOJIeHO,

o6ame mep3ocrHo 6biTH matiTcsi.
8. TITACJA010 yX0911CTKOI-0 yam H 3y60alICTK010 3y6b1 1114CTFITH oTmeniyT,
Aine xce KTO OT HepaccyricTsa TO y9HHHT, ,HOJI)KeH yX0,IHCTKy mut 3y6otnicTxy
oHym npenomHTH, ria HE TOMy, Ha oBomy BO ynoTpe6nemie K TOMy 6yneT.
9. Mep3ocTHo 6bITH paccyxcnamT rpe6HeM, eroace 3y6 exam min mHoacailtune

coicpyunimaca (6pariy, mace Bcerna B 'IeCTH H mano He 3a csaTylo noairramT)

%warm
10. K CHM He TOKMO mep3ocTHo, HO H ()MAU; TO eCTb HenpanwaHo 6bITH
HOCTAHOBEREOT, ;la KTO C Xtp0BaTbIMPI H pa3npamimmit M1TMH HAH o6yabmii
(o6aqe awe nHpa TaxoBa 6yneT, AKO BO3M0)KeT BmecTHTH ,B;13a nepc-ra incyne) moJimmy AeeT. MHJIT 6o, AKO gpe3 oHym iipy npuBmeninati npax ociciepHaeT a6decm
H HeneficTBerrHo TimpHT H3moBernie H oanmeaue. Toro parm awe icoTopmii y6orml
HOBbIX HMI Hepa3mantimx o6yBei3 HmeTH He moaceT, noBeneBaeTcn Taxosomy,
.zia no BCSI monHTBeHirme qacm a6decm B0306HOBJIAeT H raammH Horamn MOJIHTBM

Hamaaa na coBepaniaeT.
11. Mep3ocrHo Taicoacne ecTE., awe ycm simmer B rummy, nmouiero ace
B cToicaH o6mo1IaTcq. Toro panes mnanume, mice yobs xinn nparoaccnia only-

inamT, onacHo oHme 3axpriamT, Ha He pocnycicamTcn no ry6aM, crap= ace,

250

mice wHomecicaa npe3npaTH o6micoina, no any HOACHECIaMli npHarpHraioT,/ YileMa,

TO ec-rb yqeirme HAH rurrenH, Aaxce nO HOJI0BHHII noxi6pHiiamT, noica3axom 6o

B rnane 0 coepetuenuu Adamoce, nico ycm OT icana poninuacx.

12. Horm Heo6pe3aHirb1e ocraiinaTH (KpoMe Toro, awe B noxone Ha Henp
Tem HAH Ha camoll 6paHH 6y,zwr) mep3ocrHo ecrb H AKO oimie exanioacnm B cenminry

o6pe3mBaTH H o6pe3amrrIe He Ha 3emnio nosepraTH, Ho B HeApex X nonaram

riono6aeT
OT 3anosextei3 cymema 6mTH Ha HHOM mec-re noica3axom.
CHa y6o Haffnage cym 3Hameinrreilinan 3aicoHa myxammenaHcicoro oTprtn,aTenbnme H yrBepAnTenbnme 3anosexiii, mace rice OKOHIMB, na K ncronxoBaHmo
HIMIX penHrnit Cesi yeTaBOB TIpHeTyliHNI, CaMbIll MIR cnoBa Tpe6oBaTH BHANTC51.

X B na3yxe

396

6. A minca rata, gisca, gaina si alte pasari de casa care inghit toate
necurateniile mai inainte de a le tine si hrani cel putin trei zile in custi sau
in alt loc curat, ca sa mistuie in stomac materia aceea necurata pe care a
inghitit-o mai inainte si s-o arunce afara cu gainatul, este lucru scirnay.
Iar stomacul, matele, bojocii si capul oricarei pasari este oprit a le minca.
Daca, pentru a-i smulge mai repede fulgii, o pasare a fost Wigan.' in apa fierbinte mai inainte sa fi fost golita de maruntaie nu este ingaduit sa maninci
nimic din ea.

7. Once jiving prinsa de ciini si sfisiata, deli este ingaduita, e socotita a fi lucru spurcat.
8. Nu e voie a-ti scobi urechile sau dinti cu o scobitoare straina. Iar
daca cineva din nesocotinta face acest lucru, scobitoarea trebuie apoi frinta
ca sa nu mai fie intrebuintata nici de unul, nici de celalalt.
9. E lucru scirbos, judeca ei, sa-ti piepteni barba (pe care o au intotdeauna in cinste si o socotesc aproape sfinta) cu un pieptene care are un

dinte sau mai multi rupti.

10. Pe linga acestea mai hotarasc ei ca este lucru nu numai scirbos,

ci si djeaiz, adica necuviincios 867, ca cineva sa faca rugaciunea cu mestii sau

incaltamintea rupta (insa numai daca gaura va fi asa de mare incit

vei putea baga dou5. degete). Caci socotesc ca praful ce patrunde prin acea
gaura intineaza abdestul i face ineficace spalarea si curatirea; de aceea,
daca vreun sarac nu poate avea incaltaminte negaurita sau noua i se porunceste ca la toate orele de rugaciune sa innoiasca abdestul i s faca rugaciunile namaz descult.
11. De asemenea, este lucru scirbos ca mustatile celui ce maninca sa
se moaie in lingura sau celui ce bea, in pahar. De aceea, cei tineri, care-si
lass mustati pentru frumusete, le rasucesc cu grija ca sa nu se lase pe buze,
iar cei mai in virsta s-au obisnuit sa le dispretuiasca pe cele tineresti $i le
scurteaza putin cu foarfecele. /Ulema, adica invatatii sau dascalii, le rad chiar

la jumatate, caci am aratat in capitolul Despre pciatuirea lui Adam 868 ca

mustatile s-au nascut din murda'rie.
12. Este uricios a rasa ungiile netaiate (gall de cazul cind se af1a in
campanie impotriva inamicului sau in razboi). Am aratat in alt loc
ca ele trebuie taiate o data pe saptamina, iar ca cele taiate nu se arunca la
pamint, ci se pun in sinx, este una din poruncile sonnet.
Acestea sint deci cele mai insemnate porunci negative si afirmative ale
legii muhammedane, pe care terminindu-le sa ne apucam de explicarea altor
rinduieli ale religiei acesteia, dupa cum se vede ca cere insasi ordinea cuvintului./

X la piept

397

250

z IC

KIHHH VI,D.71IIIf

XF11114

wao 1414J14Ifad XVEWIDA

V9V11,j IrD9ddli

Hefoefe o_t

gip o oted9 x

on ALIOthl p Hrfz01 (1S3.1.3EHlidEH 30H9:1(Ed3HOI xx 20X3H

`ocuadoErs.o.Loolnd `3111(303a `oaJoaaliTedu aawaramgadi.ouA amc ammo aicnihrd9
'BAY wrolourdu aaiorexcudgoea `walillahod ICltrCx.LO aaiairareus wantiefo `tinefalfe
oaloaalatuda 'amareadgo elopow `midoefe oErioaallerdu HUH aillf303a gomiEd9 H
diva `mieferfp oaloantrerdu zatnomarig o atrogoaa CH 111(0a3H 0.130X3H -rwmuniCyst
'EHHH OXEN 231C HIS3 A aOHErt314IIAIE3CiciAl 110HEMLO o HIAllqd0.1.0X KM 3011(017 H -aduaa
30HHEI3 IS31ThA1f3 `0141131731C0X90 `1S3.101AH17EEdll alTirthla Ifinad nlaavoi
ddefj

1413HOINH ONCO)

-EYM

xavatunlivdx Doxoduo =KALI watt xodio wooauvavovexAvsz

aH `1.arlradu aH arcadgo 1.aramgadu H arrir a 110.1. acordcoa
3)1(303114H .1.3)1C0141 ILLF19 011H3mAISO o MIHOOELI3 }an& `oJa
ISO.L14hX113 AIA13 `111.2CIINA
KHHEcac1903H 14nd xouidag '09 XIS iniurdav xrraHr H ElfHEIA1014 a wOfi0MES -COE
aloud narlica qtreadgo Ax oar 3XC H XiCE07 `Eorasar o 3)1M* ca.olAdaa Son ZO 0.10141E3
Xdl/d2HD

iardeoa iThIc100 .tair

Osa (ECIOUREJA1314) NIX ISHHOHEdX0 H ICHH3170-11(900 013 .10 OJOXISOEi EXOdi

FIHHOlfaE.1.0Hdll 31MIN9 311E) X0c1.1.0 3H aMISMI arlia OJOHHOIrida103 IS141131(93d1.01.1A
(EINAcEd 41(0.1. OHXC31(14c111 H 011,1112.1:E111I Amy ET1114h0d.L0 AHdOEIXDOH `Eff1017011(903
XIS a InIOHO Iramcoa.000 111,19 11XE a HICHH0.1.300 EELLOHOXCElf9 H 1DIE 1IH.Lad.L A1731(311
HIAIH `1(0.111E Tradu Inlatafir TAIHMIC09 aaarranrEus H arrirlemcox
VaL3317XCOd

Z Z5

091140,91TEVdff de091410 x '.931Ce02 Evda OXC .1.17170=d11 311114h0dIO a 30I1SH -COEI

rived `01.31( OHM umoamoCIAI icirou `caoa x aaiceoz `(owarmiA) n a EXOHONC x mad
lieftutIX X) (31111HcilfailihiC Err 10.1.11hAEH 010111111 Ic1.1.3tHE `14.LEHMTIOEd 0 oronuraa -won
olou 11 wooaamcdoi. SOI14170E1I0 moth. Rai.aurrredmA imerbicaTro H 1,10.1.Elft H -ado
viodg `HinanTranairg x tCwoZ allxnul dgo) Er xourrn (c1.1.03 MAIEIHdaldEIN H 1A1191111
INHJEd17 1A131,1113INEX 30HH3111EcblA H oioxatramd4) 010.109'0d / `00HH3a1113H 01.031Ala
ET1110a EH &MIL! 013 `153.LOaltlf011 OXC1CIN3 EH 1A101H113H1OdE9CH H 01f3 INOHHOIIIEdXA
3HOX AHH317XCE3OLI 'AMA

.1.AtrwIradll 33a IcHiOdi0 OJOS. galladtir `I1110XIII)

031E.L

09

01131011 oniookirro -01(3

`150.1.3E1111dEH 317,1 14311:EhEH HOINc131411 (K0.1.01ACEX011 H =ILL
314H113XC .I.CHEa31.1000 H .1.1.11(0VI `E.I09 EH' IOXCOINOLI Al/s13 ELHIIACH E113141431411 H C3dh

ara10 HiainiXerdA livdef)/

H HOXEC
EC

15.14)1C09

OF11111 1SHOX

Cadh

nromaluxediaocla I

OX,11(0310311

XIMI143F117011(0.10H141

x 213E3 morel:win( ace atfaloatfairom

xx aomnai331:ngo

86C

H IclatIOA '3)Ea331i0d0d11 311H1TIEINOV WIC

E mn i raVralt `atnolAVairooll

_E.
krr oTritxcdal1 r arum

H IcHSHI1Yr0d3 `013

ratVaioantre

tallfA 1E1701190 o -211330a

CARTEA A 5ASEA

251

DESPRE ALTE RINDUIELI ALE ACESTEI RELIGII

Capitolul intii

Despre dugun, adica despre nuntax

Cu numele de surr se arata printr-o vorba araba (care mai simplu se
zice diugun)869 o manifestare generalaxx a bucuriei, veseliei, praznuire, iar
cel mai frecvent zilele de nunta; de unde numirile sunnet duguni, sarbatoarea taierii-imprejur, nikkeah duguni, sarb5.toarea sau veselia nuntii, i esir
duguni, sarb5.toarea ce se face la eliberarea unui musulman din sclavie.
Vom spune pe scurt cum se sarb5.toresc acestea la muhammedanii otomani,
cu care am avut de-a face necontenit mult timp.
Despre ingerii pazitori ai baiefilor. Baiatul muhammedan inainte de
a ajunge la virsta de opt ani nu este taiat imprejur. Iar daca i se va intimpla
sa moara in acea virsta nici o indoiala nu poate fi despre mintuirea sufletului lui din cauza netaierii-imprejur. Caci ei cred ca Avraam la o asemenea
virsta 1 =a taiat imprejur pe Isaac i pe Ismail i o data cu ei pe inca doi ingeri
despre care cred ca, fiind pusi chiar de la naterea lui (a lui Ismail) sa-1 pazeasca 1i sa-1 fereasca de orice pacat (pentru ca baiatul Inca n-avea uzul desavirit al mintii), au pazit atit de staruitor i cu grij'a sufletul baiatului neintinat, incit el era Intr -o stare de fericire i se arata 1i umbla in fata luiDumnezeu ca un al treilea inger Intre ei 870 .
Scirbeitorirea ducerii la hodje. Cind ajunge la al cincilea an de virsta,
daca este baiat este dus cu mare pomp'a veselie la hodje (invatator), iar
daca e fata la usta hatun (invatatoare)871, ca sa invete a broda flori cu acul.
B5.1atul este impodobit cu haine care stralucesc de our i argint, apoi i se
pune pe cap, in loc de cununa, o takie (un fel de apca) 872 impodobita cu
margaritare i alte pietre pretioase i cusuta cu broderii/de Frigia 873 i, fund
el c5.1are pe un cal preaales i foarte impodobit, inaintea lui merg toti Valeta
acelei mekteb (coala, caci aa se numete locul unde li se arata primele litere) 874, cintind versuri armonios compuse, i roaga pe Dumnezeu sa-i ajute
sa invete literele i prin acelea sa priceapa Curanul i legea lui Dumnezeu i
rinduielile prorocWi. Iar casnicii i rubedeniile lui, unii tinind calul de friu,
altii urmindu-i doi cite doi, ocolesc citeva ulite mai largi i mai populate,
dupl cum se numesc toate serbIrile ce urmeazd
xx de obte

399

252

nymuielo mycHicliem, THmnaHamH H npurgamH HHcTpymeHTamH rpomornacmaw,

raxce B ancony npwieneHabiii, eodasce npenaeTcsi.

17pa3dnecmeo o6pe3anuti. Erna xce ocbmoe Bo3pacra ero HcnonwIrcsi neTo

BAH H 6011ee naxce no TpHHaniaToro, B TOM 6o HeCTb 11p0T14BHOCTK, TaicoBamic
6brimeT nomna. Ho y Benbmoxcacxx neTel4, gpe3 Tpx AHH npexcne "mica (B 011b111
6o new, o6pe3aH 6bITH AOJDKeHCTByeT) a y CyJITaHCKIIX H 3a 40 wick' C BeJIIIKKM

micnimewlem npa3nHec-rBo o6pe3aillix cosepulautcx o6bpie (o gem Hmiclue sicHee

pegem). Bo3Bpanuuecsi y6o B nom, o6bigail HmeloT 6oraTeilium H BenbmwicH,
TpeX KAK WITH HRH AO nBaTnaul, awe KTO MO/KeT y6oriix oTpogaT co6HpaTH,
na Bicyne C cbuiamx CBOHMK (H6o awe moncailume icomy cbmoBe cyTb, oTen TwliTcx
Bcem HM Bxyne o6pe3amibim 6bITH, ;la 6ii B xaxcnoro oco6Hom o6pe3aHHH, B5111111111X

He 110.110/KKJI micnimemii) o6pexcyT 11X H TaK0 BO engliy mix B ;Ise ropmgibi 113-

psixio nocnaHHbie Bcex BBOAAT, me xiTypr cero xynoxcecTra HcxycHbai TOTOB

ecrb, mice Bcex oTpogaT pa3nes, nopswicom Ha xx nocTenll nonaraeT. X"Typr

011b1CI limeeT HHc-rpymeHT HeKHH, Hmxce HaTAHyri nepBee o6pe3yemoro yna icoxcHRY,
aKH icneuiamx B3KMaeT 10 H KpefKO oicgmaeT, na He OTAHeTC51 BC1151Tb. Erna y3pHT

oTpogmna oT crpaxa 6nengeTH g nnaxaTH, ;la orblimeT emy cTpax npirmopsier

ce6e, AKO o6pe3aHne OHOe Ha HHoil neHb OTAMUITH HmeeT H cnanicHe KOHIteKTIA

HJIg ripocrmil men B TOTOBOCT0 nepxcawx, HegastaHo 6pHTBoto gaCTI3 xoxcluibi,

mice 3a KJ1e11111 BbICTaBJUleTCSI ype3boaeT, IITO owyTHB, erna oTpozia xpwiaTH xoweT,
xHpypr a6He menom gnu HH010 icaxosom cnanocrHolo Bulimic) HaMa3yeT yc-ra

ero, xoTopbre arpogiune 06A113y5I H 60J1e3Hb Memast c cnanoclum, no TOM yxpo-

gaeTcst H npecTaeT ma'am. Ocoagazwycx Tax o6pe3amim, npy3H H coceng,

253

mice Ha ale npa3wiecTim C0313aHH 6b1BalOT, Heme,anemo napm, KTO KaKOBbIe xower
H MO/KeT Ha IIOCTeJ110 OTp09H1ija MeIllyT, na BHnes oHbie, Heicylo / BocripwimeT

yTexy H 60ne3Hb 3a6yneT.

17pa3dnoeauue o6pe3amui Cb1H06 cyAmanacux. B o6pe3aHHH y6o o6arge KOHAllUAK myxammenaHmuc CbIHOB Taxo 6bniaeT. B o6pe3aHHH xce CbIHOB cynTaHcicux,

c.enmmo mecsinamx npexcne BO BCIO 11Mnepluo yxa3bi paccbinamTcm, KOTOpbIMH

gelm npa3nHoBaintx Cynuema Ha3HagaeTcx H noBeneBaeTcx Bcem Ha BnacTex cywgm,
na RAH camu 11p11HOCAT, KJEK gpe3 CBOHX KanyKezancu (HaMeCTHKKOB npH llopTe)

gapm cynTaHcicoro cbnia nocTorwbie na npHcbinaioT. flocnengnii naina He moxceT

ripmecTH meHmuero 5 000 Tanepos papa, Be3Hpil xce H HE1131e names, xoTopkde
6eeilep6ezamu Ha3mBalarcx, He meliblue 25 000 Tanepos IlpHHOCHTH AOJDKH1a1; awe
AK xce 6onee npaHecer, B TOM HeCTb 11pOTHBHOCTE, TOKMO C meHbunim na He 311311TCA

nonapicom. MonnaBacoil H mynTsfficicog rocnonapeH Han Bcex Begipeil H nutlet"'

Bsuname 06513y1OTC51 npuHocHTH napbi, xoTopme npesocxonxT cymmy 60 000 Tane-

pos. Awe Al' xce melibum nanyr, maw nonnanyT H 6ex-rim JanneHHA nocrormcnia
cBoero BCAlleCKK AO3HalOT.

Hrpami

Torna 6biBaloT ny6nHimble H Honnibie ap-rwliwwanbHoro ormi

ropexlix, CTOJIEI Be3ne npHyroToBnenbi, 110 KOHAAIIIIK H COCTOAHIIK) npmensaugx

yc-rpoeigible. Awe excrpaopnwiapiibim nocnam xplicrHaHcicHx BnacrHTeneil npH

Home 6bITH CJITKITCSI, CO3b1BalOT H HX K oHomy npa3nHecTsy, He pang 110,iTeHH51,
HO BocnpwiTan pang nonapicoB, KOTOpbIM OCO6JIHBO OT Apyrnx cron HOCTaBANeTCR,

6JIaTOLIIHHO Hem-spur npH crone OHOM censwwx, no AOCTOKHCTBy BnacmTeneit

HX. 06age Bcerna cppaiwy3cicoil 11000A nage Bcex npennogHTaeTcx (xxoxce B rnaBe

0 noc.iax npu 17opme ommanacoti o6pemaiouluxcn y3pHM). Taxo y6o 6bnimeT B

o6pe3aHHH CbIHOB OT mycnumaHoB pcnicnumxcx.

400

urmati de o muzica cu timpane si cu alte instrumente zgomotoase. $i astfel

adus la scoa1a este predat lui hodjea.
Scirbeitorirea circumciziunii. Iar cind se va implini al optulea an al virstei

lui, sau si mai mult, chiar ping la al treisprezecelea, caci nimic nu se opune,
se face acelasi cortegiu *. Irish' la copiii de demnitari s-a obisnuit sa se faces
sarb5.'torirea t5.ierii-imprejur cu mare cheltuia15., cu trei zile inainte de vineri
(caci in acea zi trebuie sa fie taiat imprejur), iar la cei ai sultanului si cu 40 de
zile (despre acest lucru vom vorbi dar mai jos). Intorcindu-se deci acasa, cei
mai boga %i si boierii au obiceiul sa adune trei, cinci sau, daca pot, chiar pines
la douazeci de baieti s'araci, ca sa-i taie imprejur si pe ei impreuna cu fiii lor
(caci daca are fii multi, tatal se sileste sa fie toti circumcisi impreuna, pentru
ca sa n-aiba cheltuieli mai mari cu circumciderea fiecaruia) si astfel ii introduc pe toti intr-una sau doua odai frumos asternute, unde e gata un chirurg
foarte iscusit in aceasta art5., care, dezbracindu-i pe toti, ii culca la rind pe
asternuturile lor. Chirurgul acela are un instrument cu care, intinzind mai
intii pielea madularului de circumcis, o prinde ca in niste clesti si o stringe
tare ca s nu se retrag5. ind'arart. Daca vede copilul palid de frica si plingind,
ca sa-i is frica, se preface ca va amina circumcizia pentru o alta zi si, tinind
gata bomboane dulci sau simpla miere, pe neasteptate taie partea de piele
ce iese din cleste. Dac5. baiatul vrea sa tipe sim %ind acest lucru, chirurgul
indata ii unge buzele cu miere sau cu altceva dulce, pe care copilul lingindu-le
$i amestecind durerea cu dulceata se potoleste si inceteala plinsul. Dupes
terminarea circumciziei, prietenii si vecinii care sint chemati la aceasta sarbatoare arunca in patul baiatului daruri, care cum vrea si poate, pentru ca acela
v5.zindu-le sa capete/ mingiiere si sa uite durerea.
Scirblitorirea circumciziei la fiii de sultan. Acestea sint conditiile generale

ale circumciziunii fiilor de muhammedani. Iar la circumciziunea fiilor de

sultan se trimit cu sapte luni inainte decrete in tot imperiul, prin care se
fixeaza ziva s5.'rbatoririi sunnetului i se porunceste tuturor celor ce sint in
dregatorii ca personal sau prin kapukehaiasi (loctiitorii lor pe linga Poarta) 875
sa trimites daruri demne de un fiu de sultan. Ultimul pases nu poate aduce un
dar mai mic de 5 000 de taleri, iar vizirii si alti pasi care se numesc beglerbeg 876

trebuie s aduca nu mai putin de 25 000 de taleri; daca va aduce mai mult
nu e nici un rail, numai cu un dar mai mic sa nu se arate. Domnii din Moldova

si Muntenia sint datori sa aduca daruri mai mari decit toti vizirii si pasii,
depasind suma de 60 000 de taleri 877. Iar de vor da mai putin, vor cadea

in dizgratie si vor cunoaste in fel si chip urgia pierderii demnitatii lor.

Atunci se fac jocuri publice si se aprind artificii noaptea **. Pretutindeni
sint preg5.tite mese, aranjate dupes conditia si starea celor ce stau la ele. De
se vor intimpla s fie prezenti soli extraordinari ai stapinitorilor crestini pe
linga Poarta, ii invites si pe ei la acea sarb5.toare, nu din respect, ci pentru a
primi daruri de la ei; lor li se intinde o masa separates de altii si-i cinstesc
ceremonios pe cei ce sed, dupes demnitatea stapinitorilor lor. insa totdeauna
ambasadorul francez e preferat tuturor (dupes cum vom vedea in capitolul
Despre ambasadorii ce se aflii pe lingii Poarta Otomana) 878. Asa se petrece
circumciziunea copiilor n5.scuti la musulmani.
V. fig. 20.

* V. fig. 21.

401

253

06pe3anue npuehtuatx eepy myxammedaticKyro. Awe )Ke KTO OT xplicTnaH

HJIIi OT Hy. eil HRH OT 11HbIX peg:Hula B Bepy myxammenaHcKylo o6paTHgbdica HmeeT

o6pe3aTacR, BO nepnbix OH K He3 Hpi0 B nxsaH (awe TO npH Beaupe ClIpIHTCH) a

Ha HHOM mecTe npen navy (ry6epHaTopa), B He6bITHOCTb xce ero, npext 1Cadu (npoBlifigilaJL61101-0 ey,111410) BO eBOA onexcabi 06J1etleHHbII3

11p11BOXITC51. KOTOpblii

npencTas Be3 Hp. (penKo Hnorna camlim 6boaeT cynTaHom, cHpegb, awe 6ygeT
Tama nepcoHa, Ko Topa,' nocTomia BO3MHIATCH 6biTH cynTaHcKoro npucyrcrinu)
a6He B3AB c rnaBy cnoeX marncy, cam Ha 3em.rno nonepraeT to H niarogeT, no
)KegaeT myxammenHcm BOCITHATH H 0 TOM npocHT. HHble xce A3bma Typewcoro
ucKycHHH H HcnoBezJaaHe Beim' camH OT ce6e Tnopwr. Taiconble xce He a6He notemJ110TC51, HO OTCb1J1a1OTCH K zuzyxceauiu, ;la BO BTopEdi nem npanexmo licnbrraercm,
254

He 61:acm Jill mum mkulysmero gun, erga sepia / myxammenaucKHA weganre H He

niuneH Jut 6brn pa3yMa. IIHARbix 6o mix H pa3yma JIIIIIIHBLIIIIXCA 3a panHo HmeioT
(noHcrffinly H3psinao) H 3a cHe HmKe Bepa oHiam B TaKonom cocToffinni Cy11111M
emgeTcA. Toro pang H XOTSIIIIHR Bepy BOCIlpHATH, BO BTOphICI H TpeTHfi He'll, TpIDK-

A131 Bonpoumem 6bmaeT, seem RR cepgHem H nymex) wenaeT BocnpHATH Bepy myxammegaHcuio. H awe o6psuneTcn, sum tienoseK Tor{ JIHILIHBLICICH pa3yma H OT

misiororo HpemeHH crpaxcHer OHOe yma nospexoleHHe, Heo6pe3aH oTnywaeTcsi

(MHSIT 6o blyxammenaHe, sum o6e3ymmunixcx H icaicam-JiH6o mukim o6pa3oM
pa3yM nory6mnum4 mycnxmaKbi, cnaceHbi cyTb; K TOMy BepyloT, 51K0 BMCCTO HX
HOCT131 H MOJIHTBbI H riporme myxammeHaHcxxii mph' 3anoseHti aHrerill TB0pAT
H HeHOJIHRIOT). Awe JUL we BO Bropmfi Hein, XpHeTHHaHHH HRH espeaHHH pe'IeT,

AKO ngepa mum 6bicTb, o cone.naLunqx ice H o6ewaHabix HIPITO)Ke namsacniyer,

more 6HeH 6E.thaeT H lipe3 HecKonbKo Aga (no H3Bonetuno cyneficKomy) 6ecqenoneliao H rp03Ho nonenesaeTcm eMy, ga o6entaHHoe HcnonHHT. KoTopmil awe
6Hemui repnennaHo noHecer H HenpeKaomio pelleT, AKO xoweT B csoefi npe6biTH
penHrHH, Fume namsucTayeT, 'ITO TaKosoe rimum o6ewaHHe H AKO 11bSIH 6bICTb,
Torga nosegesaeTcm eMy or cyHHH, Ha npmieler Hayx cmgeTeneli, myxammenaHos
cyuHix, mice 6h1 cHHHerenBcraoHanx, sum B oxtail Heim imae.rm ero Imam 6bullna
Him mHoro sHHa mom. 06peTaioTcx cmieHme y6orHe, mum )Ke Kpemme HeimBaTenH myxammenalle, KoTopme 3a mHorxe neHbrx H B Hauexcne nonygeHHA goB01E:MOM HHHa yao6Ho raxolioe 11pHHOCHT eBH,HeTeJIbCTBO. Ho awe 110 HCTHHHe
1114AH 6bUI B oH6lli AeHb H senaeT, 9TO 6bin BHgeH B TOM nasnicTne OT HeKIII4X myxammeHaH KIM C HHMH IIHJI BKyrIe, HoHyxcHaercsi HMAHHO cKa3aTH, AKO C TeM H 011MM
MyCJIHMaHOM B 011b1rel ,E1eHb IIHJI limo ronaxo, Aoktikexce 111151HH 6bnua, tom npeA

CyJWIO upsenum sonpomaloT, mlnenH gH TaKOBa megoneKa B TaKOBIDIR Aeab

BHHO mama HRH yamnuaca. H awe Toro oTpeurcA (6osiTcsi 6o ga He xaKo 3a

Tai oe o6xo)K1Leme OT Cy,L11114 HaKa3aHlle BOCIIpHillvlyT) 06A3y1OTC51, 110J10XCHB pyxy

Ha Kypane, KJIATHC3I. Ho H TOTO awe He BOCXOTAT COTBOVITH, II0BelIeBaeTC51 11M,

,LIa HCTHHHOe rioicaxcyr CBH,LIeTejIbCTBO H TaK0 awe 3a crpax lUIATBbI cHHHerenbcrao

255

noicaxcyr, Axo 110 1/crullne oHoro xpHcTHaHHHa B Talcobbirx geHb H Sac mmo mama
H mum 6bisula nHgema, Torna cegmmonecsrm H eamnam xceanHea TO eCTb Apensuimx
6H9eil ynapeHHem, mime criHneTenH HaKa3aubi 6bisaioT a xpktc-rHamm cso6oneH
ornyulaercsi. 06ame He 6e3 / yTepsfaHR enba He scex CBOHX H oTetiecKva HmeHmI.

An xe BO BTOpMcI H TpeTHil nem. To)Kge petieT H HcnosecT, JIRO X011.1eT

H xenaeT Bepla myxammenaHcnin, naKH K Hempico H K Cy,111411 OTBOAIITCA, rge noJjHAB

spasms pyKH yKa3aTeabHurt nanerk, TsopHT HcnosenaHne sepia H TaKo H3sneK-

MICA oHexcH CBOHX, H HoHme 06.11a1113TC51 onexcgbi, nogo)KeHaoil 6bnnueil so nepabix

402

Circumciziunea celor ce au acceptat credinta muhammedand. Iar claces

cineva dintre crestini sau dintre iudei sau din alte religii, convertindu-se la
credinta muhammedana, trebuie sa se circumcida, merge mai intii la vizir
in divan (daces acest lucru se va intimpla unde se af1a vizirul), in alte parti
inaintea pasei (guvernatorului), iar in lipsa lui este adus la kadi (judec5.'torul
provincial), imbracat in hainele sale. Deci, infatisindu-se vizirului (rareori se
intimpla in fata sultanului, numai daces va fi o persoana care sa fie socotita
ca merita prezenta sultanului), scotindu-si indata c5.'ciula din cap o arunca
el insusi la pamint si declara ca doreste s accepte muhammedanismul si ca
cere acest lucru. Iar cei iscusiti in limba turca fac ei insisi marturisirea credintei. Dar cei de acest fel nu sint primiti de indat5., ci sint trimisi la ceatqbap:
ca sa fie cercetati a doua zi cu grij5., dad, n-a fost beat ziva trecuta cind dorea/
credinta muhammedana si nu si-a pierdut cumva mintea. C5.ci pe cei beti
i pe cei lipsiti de minte ii socotesc la fel (frumos lucru cu adevarat), de aceea
celor ce se af1a in aceasta stare nu li se d5. crezare. Iata de ce si cel care vrea
sa accepte credinta e intrebat si a doua, si a treia zi de trei on daces doreste
cu toata inima si cu tot sufletul sa accepte credinta muhammedan5.. Si daces
se va constata ca omul acela e lipsit de minte si sufera de multa vreme acea
vata'mare, e trimis acasa necircumcis (caci muhammedanii socotesc ca musulmanii care au innebunit si si-au pierdut mintea in vreun fel oarecare sint
mintuiti; iar pe linga aceasta mai cred ca posturile si rugaciunile si celelalte
porunci ale credintei muhammedane le fac si le implinesc in locul for ingerii).
Dar daces a doua zi crestinul sau evreul va spune ca ieri a fost beat
si nu tine minte nimic din cele facute sau fagaduite, e batut cumplit si peste
citeva zile (dupes hotarirea judecatorului) i se porunceste fares de omenie

254

si groaznic sa implineasca ceea ce a fagaduit. Daces va suporta b5.t5.ile cu rab-

dare si va declara neinduplecat ca vrea sa r5.'inina in religia sa, ca nu tine

minte sa fi facut o astfel de f5.g5.duinta ei ca era beat, i se porunceste de catre

judec5.tor sa aduca doi martori muhammedani care sa declare ca in acea zi

1-au vazut beat sau ca bause mult yin. Si se af1a asemenea saraci muhammedani, mari bautori de vin, care pentru bani multi st cu n5.dejdea de a primi

vin din destul aduc lesne o astfel de marturie. Dar daces a fost intr-adevar
beat in acea zi si tie ca a fost vazut in acea stare de belie de unii dintre muhamedani sau a baut impreuna cu ei, e silit sa spuna anume ca a b5.ut cu cutare

sau cutare musulman atita yin in acea zi incit s-au imbatat. Aducindu-i
pe aceia in fata judec5.torului ii intreaba data au vazut pe cutare om in cutare
zi bind vin sau beat. Si daces se vor lepada de acel lucru (caci se tern ca pentru
o astfel de purtare sa nu is pedeapsa de la judecator), sint obligati sa se jure
punind mina pe Curan. insa daces nu vor vrea sa faces nici acel lucru, atunci

li se porunceste sa arate sub juramint adevarata marturire, si anume daces

intr-adevar 1-au vazut pe acel crestin in cutare zi si ceas bind yin si fiMd beat.

Atunci acei martori sint pedepsiti cu saptezeci si una de lovituri de toiag,

adica bice de lemn, iar crestinul este 15.sat liber, dar nu fares/ pierderea a
aproape tuturor averilor sale si a celor parintesti.
Iar daces si a doua zi, si a treia zi va declara acelasi lucru si va marturisi
ca vrea si doreste credinta muhammedan'5., este iarasi dus la vizir si la judecator, unde ridicind degetul ar5.tator al miinii drepte face marturisirea credintei 879, 1 astfel, dezbr5.cindu-se de hainele sale, se imbraca in haine noi, dupes
403

255

013

EH AflE1f1

3)11.1EM gx 011 X11

0If3C IAIOHEd9A 3110)1 H 11013Erf

odownrarecma

`EI0d31.1

01HH3a0H)11490 1011HOOd.L0A 3)ICEJ, ISOIDEMKE3011 EH

AM a ogaudu AxId 'wadi. SICK OHIJNIf0111.310falf

0Ih 4103

)1EHC 0101.111341.0331109

'Hamann

EI

031C3H

-0(13a

3If01.1.0 13X1110HONCIf011 H 0)IE1 3 010)1141f3E1 010111AI011 3

Edoait cuoxo4dHcaa
a.aumccarm H on `14zulmul amcala% ai.Ao aHHH.LoHdac atrre) Hournat1vd90 x -31AIIAIE3CAIAI
AIA131111 IIHHEHI3HdX (ag HIM H3d113 3111E) 1M3d113 (a9 3 01314)1140AW H `14110111A1111 -ORIN
AIA10,1 11110/0111f H )0411H aodanwpo ATHogaLoVairooa Xtrummoo Kauriroago ONCEJ,
HOEHILEdEIC00 a 'Noll 3)I131111 aoninadgo `1aicalaHaxarott' Hoialicadgo Ou -aclarmaa
H1EE1

ALIOHI13h

*AH1111 01111i7 3)IC

`11HHEIL13HdX 3310111 '1414E111HE" 3)10411 `11011.1411.14NIAC390 KLOX

XxiAin oHu4)70 Hdu xicam xeHRhdkr. `..T.ohad 0)1If 131TI0X 111411EIAIHIMAYNI `}Ling -ago
1111H3IfIAIAC ONC 11151 EELLOHICIII1 a 3930 ISIA1A1111 HIAlcHfOIMME10 141AIEHEIALHIMAIAI IL1ECE)1011

H OHH011)13d1.1311
XE1101f0 ISOILLEdHLIEC `1311A9 3)10130)114H 1114H30E110
1411)1C3rE11 11131AIH `13)1COIAI OH HIM EVOLVAIEXAN `1410173110110H HIM
211 13)1101A1C0a

aidam faxidaiodu

'IZA11.1.0H3)101-01f

yndotudif Yv9ntudahoevyg n lamtudoevy.9 xriansHogoilf 'Hired OhEII OXC -0.1g1f9

3a4aHloah `Halibur o dawadu Amcoutradu cHSNall `01HdO.LOH aMCISO JAM 11.14H11HE13h0
alra.Lat'Hao tysioa 10 0.13h Elf I01EI1C011 31111.1.0d11 ZNHE{E1f0051Ed11 `OHE141014dX 9111))1
OHH311131t39 4103 314HEELN93d11 HE111011dX E) OhE111,4EH `(110)13di OFIda1.0)1 012' OHNH
Von 1A1H)InadAi H IAIH)IOHE113IAIIAIEXAJAI '1A10111.1.01EX1417COE

og

XEIEdEl XIDIOVEdi X'11310411OLIOHIIIHEIOHOX OXCIS) 3HFIM 110101ETIHdEll nmvll

Eltdg `<ajaHreu 31.ruadn VIIIT11100HdX HI4h3d1 11.14)13H `1414H01 -1(30
41ISO311EHHIAI .LQIf `HHrnAo WOHOIAIH `14E1f0)111F1 01f3C FINHOECI)13d11 H HxE 30)10411-3.1HE
311111f HMT10131A111 `)10dIO `plaira 1411E1f1HYI H `IfEhI0d11 axis 'ming OI 4103 113111HEI3hdEX
ILLHavIrodu timingo `10131A1H U xx3dovox E1110 0130113 '3MISEVOCIII 114.1.0d11EH 331C

`noduvx 01 4103

1114110 `NdOIAIE)1

ou olAdAdll `AHadio IHOIO xxximtbioAx `aodvhicma Hivda -ad10

1,IH)13H 09A CH dEhI41111 1A13111.1311-0.1E1f9 H cHoiondx Exocao 0.10HO -H31.11101fA

`11.I4H KNHI01131f31115111.13ifif0110HH 1111)1014101100 nagour 1O 0.13H ommioaduall amaoodu
3)1C HIAII4HdE110)1 N33110If3 H HIA11110HIAI HINICILHEI11390 31rHa 3933
OIhHH axc
cumaaHoA OIAHd31'IC39 400901If U 0101HISBC1)1 11-14HOIAI3d11 41311EIEH3H H Ox 01HH311333d11
1514)1031110H01 HHC1DIC AMISONI HaL00d1HX rehEll 'HIE.L3d9OCH 03110)1EX
Ai 01fEhtH
IfIDKOICOH `11.14H901fC3311 :HCIC IfE01111EH EH 1111.1.CIEX 11411E1I4IfE 1411)1113dAI H JIME 149
OHAI 11.3.1.0X 0.13 XID1113dAI 113P140H1.1 H `firD9D/134 OI 4103 E1103)1COVAX 11111131f0Hh03

.3aRrai

vna

of

mm 0)111 031141f311193dIOLIA `1,131f0JEILI

Oa maadan HreHE EMKAH (4103

MOM! aH Hamat( Hull)

11E1f0)11111

E4103MIHMAIN

113114.13Y41HdE 11.1.11hAEH 3)ICC1) 011111AX

ijamog

vonnoiaV

`FLuelearalrg 1114110)1EI IAIOCEd90

AIATO TnomigirHooVia 10 dEhNEN ISHH31h EIIIIIEC10411E H 11-014h

KOHIEhA90 'll-EhEH upramcodino og/c H 1114H3Kainiclu 11Hh3dI fi

"13H3E1

X14)10311FLLOIAICI)HdE
IA101fEIAI HH31413d11 11 HHOIVIOHLI IfOINIAcvdA H KENO 'ILLEIE1f3 OHI1A)1 33K H -9110.1EILICEd
1LIE110111.3 IfEHCOLI E[ 33101H)10H `4H31f 1311)10411011ilf11 14.14110 4dE11141111 H 11110dIa1 X141111

`110dEhNBK Ell Er.13 HO U AdOYIE)1 AlIZEIC0)111}1 `1.31MBEI 141.10 31111H x PIES101f0

H IAINH112119d XH OXA ETt .1.1131101fHd11 H 011)1131Md1.1 Elf `.1.01EIAINHil 011 3)113 N9 MIMI
`IL1E110111-3 0.I.h HHhOd.1 ISP.11111 J.311-0.1EILIC0110d11 X10 OMEI. `1110010.111d11 IfE3111.1EH
EH 1101fEI1I H HOCIEIO EV) FIEHCOHOH iztrAg (4103If 3111.1HIdEX 311W0173110113H VICIZE1 B
Adowux OH cHuhrigo 1731.1111 Aimarcpare aviroxaH }LIMA '.1.EhEH 011 111111EhH0)10
3)11 `0101
H)1 N9 IfOIOX 013 CI 1114113)110113 H31/4401111 `ELHEIVIZEH If1431101X3dLI AI1I3
ILLEIHh awl() icidaa aHHullaaouox 14E110)1HF1 EC 41001111AdI IMIIONCO1f0 1131A1431111
XAECIT

omo
Ear

arria ox ag OHH3111d34100 (ElahACH ISP.1116. `30H0 VIAIACEd 110110 ail `arannuou

al aHaEH 113311ITIKEI FICIEhNHIS OHO `11EITIA11-3 OHNISEh011 a Adonex -omoa

OW HO

0mm

XX X13121r

xxx airAgdrx

ce i s-a pus pe cap o caciulax facuta dupa obiceiul lor. $i, incalecind pe un

cal foarte Impodobit, i se da in mina dreapta o sageat5., care inseamna

ridicarea degetului ar5.tator, semnul unicitatii dumnezeiqti, in care trebuie
el de acum s creada. $i astfel, cu mare pompa, iese din curtea vizirului i e
purtat pe ulitele crestinilor (daca cel convertit la muhammedanism a fost
crqtin) sau evreilor (daca a fost evreu), cu muzica si cu timpane, urmind o
ceata mare de nobili i de ofiteri. $i revenind la casa unde trebuie sa se taie
imprejur, se circumcide dupa rinduiala spusa mai sus. Iar daca un crqtin,
nici beat, nici ieit din minti, va zice o data macar si in gluma in fata a doi
turci ea vrea sa fie musulman i nu va putea dovediieirea din minti sau betia
cu doi martori musulmani i va tag'5.dui neinduplecat, nu poate avea nici o
nadejde de mintuire, ci trebuie sau sa-1 marturiseasca pe Muhammed, sau sa
sufere moartea.

0 istorioard pioasti fi puma. Pentru cei curioi, dar mai cu seams

pentru oamenii evlavioi, voi relata ca exemplu o istorioara careia eu insumi

ii sint martor ocular, de unde ss cunoasca toti cretinii ortodoci cit de nenorocita este petrecerea crqtinilor (dar mai cu seamy a grecilor) care gem acum

sub jugul turcesc i muhammedan.

La portile cetatii Constantinopol (care acum se numesc Pasa kapusi,
adica Portile pailor", in vechime Xpocrenta,K) 880 se afla un grec tinar de

aptesprezece ani cu numele de Nicolae881, foarte frumos, tinar cu un chip de inger, care vindea in magazinulxx tatalui sau untdelemn, migdale i altele, cum au
bakal, adica bacanii, obiceiul sa vinda. Iar in fata', peste drum de acea pr5.'
sta gardaxxx ienicerilor care pazesc portile. Deci unul din ieniceri, rapit de bunacuviinta i de frumusetea acelui tinar, ii cerea necontenit Implinirea dragostei

neingaduite i sodomite. Cind insa a vazut ca nimic nu reuete cu cuvinte

perfide si cu multe promisiuni, dragostea nem5.'surata i s-a schimbat Intr -o

ura extrema i a inceput a nascoci mii de iretlicuri pentru curmarea vietii

tin5.'rului./ $i iata cum i-a inceput lucrul acel om foarte rau: a scris pe o
hirtie alfabetul turcesc i s-a prefacut ca vrea sa-1 invete fara plats literele
turceti i rakkam, adica metqugul numaratului 882 sau, cum zicem de obicei,
aritmetica (pe care e nevoie s-o tie mai intii cei ce fac negot).
Nicolae, necunoscind inela'ciunea (sau harul lui Dumnezeu Impletindu -i

astfel cununa muceniciei), a inceput sa invete de la ieniceri a citi alfabetul

i numerele aritmetice. Agerul i sirguinciosul grec a inteles in putina vreme
literele i a inceput sa le combine i totodata ss i converseze. $i astfel, intr-o
zi, ienicerul acela diabolic a pus la cale pe alti doi ieniceri ca atunci cind va
intra el in pravalia lui Nicolae ei ss trag5. cu urechea de afara la cuvintele i
vorbele for i sa is str5.'ruitor aminte ca sa poata auzi ce va rosti grecul citind.
Punindu-i pe acetia astfel la cale, a scris pe o hirtie mica i veche (ca sa nu

fie recunoscuta 11-4elarea) marturisirea credintei i, intrind dupa obicei in

pravalie, a inceput a-1 inv5.ta pe Nicolae alfabetul. $i dupa ce a terminat cu
acela, ca i cum ar fi vrut sa-1 invete cum se combing literele, i-a propus sa
citeasca marturisirea credintei. Nicolae, din cauza greut5Iii silabisirii literelor
(pentru ca Inca nu le cunoWea destul de bine), citind-o fara a intelege sensul
cuvintelor, cei doi ieniceri care se ascundeau afara, ascultind-o, au sarit pe
cealmaua

xx pravalia
xxx caraula

405

256

=Nona H 6enHoro (nage ice 6noweimeihnero) Ha onax npewne nacKaTenbFrumn

cnobecbi npHsecTHoHaxy, morons': Haulm my6apac arra (To ems: Bepa myxammeAaHcxast na 6yner Te6e 6narononytnia). Ho HHKonaii, HIIIITO)Ke OT clix npHemns4
musune 6o 11X IllyTHTH, AKO)Ke H B illioe spew" MHOTaXAM, TBKO FIX myTsausx CJIbI-

xan 6e, He orneniartame H npocsime HX, na 61.1 mnTewa B xamope ero He Infinunt.
OHH we BICO cmwenble nbsbI Hs Homy BOCXIITHBIlle, 113 xamopm HaCILabH0 H Hew"JIOCTHBHO H3Hnexoma H K cboemy trop6adascu (HOJIKOBHHICy), H)Ke Ha crpowH TorAa

y npenpegeHRba BpaT 6sime, npliBenme o6BmIsIxy, H31ABASIA, AKO npen HHMH

corsopkui Hcnobenaillle septa a Hbate o6emaHHoro Hcnon Haim He xon'er H myxammenaHcKylo npe3Hpaer Bepy.
CJIOBOM penal, npen camoro no TOM He3HpH npuBeneH 6b1c-rb H earn' y6o o
conenaHHom o6Binisaue ero, Aim ice minerenbcTsoriaxy. OrpranamecH 6naro6os3HHHblii Hinconag, morons', AKO HinTo)Ke TaKo Hoe peqe, HIDKe nombicmin eCTb H
Hecrb BO3MONCHO, na oTHepweTcH Xpacra rocnona H 6ora cHoero, Myxwerme,u,a
we HCHOBeCTb. riporHeHascH y6o He3Hpb H myxamix XOTA y6engTH ero, na npasny
257

cxaweT, nosenen / mpe3 TpHnecnrb cpstny ;well no yrpy H B Begepy no Asecnt

YAaPos HanaraTH eMy, mem pa3npaweH 6bn3 Hinconag, XOTA Tenom IOHbIIi, HO
nymelo H Hepolo xpHeTHaHcKolo moue Groper' Hoccnas )(Bony XpHcroBH, Hagar
XyAHTH H HOHOCHTH MyXaMMeJla K Tomy H HeXCTOBCTBO ero ABCTBeHHbIM rnacom

xpemaim ice H Heno6engmbrm cepnr'em H31.31BASITH H OHBIM nocmeHaTHcH, Hcsucoe

ice mygeHail H3o6peTeme npe3HpaTH. uTO ybHnes He3Hpb (cal 6e Kapa H6parHm-

nama, Hwe macron no Kapa Mycra# name, KoropbnI oane)Kame BxeHHy), no

He 6onee or TaKoHoro rpeilma HMA H gem, nwenpopoKa nocmesunno H nopyraHmo
nonpepweTcH, nobenen rnaBy emy npei erowe xamopolo orcenm. liecomy 6bnnuy,
HliKonati npHsul Beier; mytienmecTsa. H ewe THpammtlecKoii pyxe nocpencrHylomeii,
B TperHil nem. cHnToe ero TeA0 HHepweHo 6bicrb B BOCC1)0p, HO HOLUM() OT 6JIaT0-

=fecTHBBuc xpkicrHaH B Ilponomune, size o6ine Mare di Marmore, MpaMopnoe

Mope Ha3mHaercn, ynoHnemioe H HTLAT0e, B moHacrEape CBAThIA TpOrtHb1, tone
eCTI, Ha ocrpose 3OBOMOM KHAXeCKOM, 'IeCTHO, XOTA OTaH, norpe6eHHo 6b1cTb,

co6rnoneHnori 6bnnueil cpailline ero, Kpoinuo mytieHamecrHa ero H no Hbille CHMMerl, OT Hesme Hepinam (cica3poT) mHorHe H tiyAecHme 6bnialor u,enb6m. ,41113eH
6or BO1CBSITLIX CBOHXD,

Inaea emopan

0 cynpyxecrBe
Aline Auto 6wcupe, HJIH snow= mepaym, TO eCTI. OT myxammenaHcxxx poAgreneil powneHHa 6yner H B ziecTHom HocnwraHHa nome, Taxo 3aKoHom 06A3yeTcA
,rta HHKTO)Ke OT menobeK 'coma y3pHT 10, 'Tome cambnc ponHreneci, 6parliii H next+. Ilyx,Etoe)Ke H camoro wemixa OKO, mixaKowe na BH,WIT 10 14 Taxo erna Hcxonsrr

HHe noma, HCX0AAT noxposeHHbim mum (o 'rem npocTpaHHee pee B maze

0 odexcaax mypezpcux). lOHoma y6o 6paKom c nemmelo HAH Hnosolo cogerarmg
XOTAIIIHR, THAIITCA ,ipe3 cponabix ce6e weH yHenomHTHcH o xpacore H no6poliparau

406

neasteptate in pravalie si 1-au salutat pe saracul (sau mai degraba preafericitul)

Nicolae mai intii cu cuvinte de mingiiere, zicind Islam mubarek ola (adic5.:

Credinta muhamedana sa-ti fie cu noroc") 883. Dar Nicolae, neprimind

nimic din acestea, socotea CO glumesc, cum ii auzise si alte dati de multe on
glumind astfel. Deci n-a raspuns si i-a rugat sk nu faca tulburare in pravalia
lui. Atunci ei, ca niste lei furiosi, insfacind pe tinar cu sila si lark' milk 1-au
scos din pravalie si, aducindu-1 la ciorbadji (polcovnicul lor) 884, care era
la garda de linga portile mai inainte spuse, 1-au invinuit declarind ca inaintea
for a facut marturisirea credintei si acum nu vrea sa implineasca cele fag5.duite
si dispretuieste credinta muhammedana.

Intr-un cuvint, a fost adus dupa aceea chiar in fata vizirului si acolo
unul it invinuia despre cele facute, iar doi marturiseau. Si se lepada Nicolae
cel cu bung temere zicind ca n-a spus nimic de acest fel i nici n-a gindit si
ca nu-i este cu putinta sa se lepede de Hristos Domnul si Dumnezeul sau si
s5.-1 marturiseasca pe Muhammed. Deci, miniindu-se vizirul si vrind sa-1
convinga cu muncile ca sa spunk adevarul, a poruncit/ ca treizeci de zile pe
rind dimineata si seara sa-i dea cite doua sute de lovituri, prin care fiind in-

taritat Nicolae, deli tinar la trup, insa cu sufletul si credinta cresting mai
presus decit batrinii, in5.1tind lauda lui Hristos, a inceput a huli si a ocari
pe Muhammed si pe linga aceasta si-a aratat cu glas limpede si cu inima tare
i de neinvins furia lui si si-a batut joc de aceia si a dispretuit orice nascocire
a muncilor. Vazind vizirul acest lucru (acesta era Kara Ibrahim-pasa, care
a venit dupa moartea lui Kara Mustafa-pasa, cel ce a asediat Viena) 886,
ca sa nu mai fie supuse numele si cinstea Profetului deriderii si batjocurii din
partea unui asemenea grec, a poruncit sa-i taie capul chiar inaintea pravaliei
lui. Cind s-a facut aceasta, Nicolae a primit cununa muceniciei. Si tot prin
interventia tiranului, a treia zi trupul lui sfint a fost aruncat in Bosfor, dar
noaptea a fost pescuit si scos de crestinii piosi in Propontida, care indeobste
se numeste Mare di Marmore, Marea de Marmara, si a fost ingropat in taina,
dar cu cinste, in Minastirea Sfintei Treimi, ce se afla pe insula zisa a Principilor, pastrindu-i-se fosta lui camases, care straluceste si pink acum cu singele
muceniciei lui si de la care se fac celor credinciosi multe (se spune) si minunate

tamaduiri. Minunat este Dumnezeu intru sfintii lui !" *

Capitolul at doilea

Despre casatorie
Daces fata, bakire 886, sau vaduva, merdum 887, va fi nascuta din parinti
muhammedani si crescuta intr-o cask cinstita, este obligates prin lege ca nimeni

dintre oameni sa n-o vada cindva, afara de parinti, frati si bunici (nici chiar
ochiul mirelui nu poate s-o vada), si astfel, cind iese afara din cask, s ias5.
cu fata acoperita** (despre acest lucru vorbim mai pe larg in capitolul Despre
bainele turcesti) 888. Deci, un tinar care vrea sa se uneasca prin casatorie cu
o fates sau o vaduva se sileste prin femeile rubedenii cu el sa afle despre fru* Ps., 67, 36.
** V. fig. 22.

407

257

TOA, Ko Topyto ce6e B aceHy 11051TH 110M1311111131eT H KaK-HH6y,Hb oHoe moacer 6brrb

HO wacmto,
258

CJITIHTC51.

Rpag. C cropotibi XeHHX0BOI3 HOCIAJIalOTCA aecTable H Bepb1 nocrofillble

)KeHb1, Kolopb1e / ponuTenem ,Hemmbi HRH B,H0B131 npeunaratoT, ARO TaKOBbIti toHoula
XOJIOCTbIR HnH xceHaTbiii (3aHe noKa3axom Blame, ITO eA1411b1i4 mpic AO TIATH DiceH

noemneT) n0 6oactno Benetullo H npopogecKomy coH3Boneakno X0,1eT 6paxoM

coileTaTHca H enym Aom (evieumeic B npocTom Typew(om 513bIKe TaK0 pa3ymeeTca)
H3 06011X COCTpOHTH, Ha IITO CKHOH14B1111MeA OTpOKOBIILIbI ponHTennm, nonapm
Hume no mile H AOCTOCIHCTBy 6paKom cotieTaTHca XOTAIHHX B3a11MH0 110CbIJIalOTCA

14 napoxHanbHomy umamy H nporwm cocenam =ipe3 Tex nocpencTaetuala )Keti

o 6pa9iom norosope BecTb nonaerca. Ho TOM B npenycTaanetulmil weturrabi neHb,
)Ketwx B caoem ;tome a HeaecTa TaKowne B nome ponKreneri CBOHX, npHyroTosaa
noTpe6Haa K npa3nHosamto 6patiHomy H co3Bas COCeAeri H ripHaTenek, manomoqHme B enHa TOKMO neHb a motiHeRwHe B mHoacailume AHH, impulec-rtso TaopaT
If 113061111blible npencTaanntoT 6paunim, rne pa3Hyt0 caymatonte mycHnno H mancaTenert cmoTpaute, JA0B0J1bH0 yTematoTca. EbIBaIOT ace BCA tieCTHO H 6e3maTe)KHo
(noHexce &Ma HecTb), Twice B tieTsep-roK, eroace HOLUB 11p0T14B 1151TKa eCTb, C CT0p0Hb1

XeHlIXOBOil Bee y Hero IlpHaleCTBOBaBILIKH B ,HOM HesecTHH C TamnaHamx H mycuKHeto 14, eJIHKO BO3MONCHO, C BALLWIHM y6paHcTaom mecTaytor. Oncyny B3AB HeBecTy

H npHnaHoe ea (KoTopoe no npexcneytunieHHomy noroaopy caenomo ec-rb) B xceHHX0B nom Bo3apautatoTca. 14 HesecTa y6o B zapem (To eCTb B )K eHCKOM o6HTanHuw),
>K elm( xce C caoumx B cenamabac (To eCTb B my)ceo6HTaTenbHbix xpammHax) 6pa4-

Hoe nxpinecTao c senmclim BecenHem naxce no nonyHouw npononacaloT.

HUICKfle. nOTOM, erna I1p146J114)KHTCA spema, na xceffax K HenecTe BruineT,
ripH3busaeTca UMG1M H HeCKOJIbK0 craps ea OT coceneil. Ham )1CelIFIX HmeeT npH
HesecTe aceHuumy Heicyto non B14HOM HSMCCTHHg6I, 110,H06H0 H HeaecTa HmeeT

npx xcemue caoero HamecTHHKa, HAce OT umama Bonpoulaemn, flown:, ygmetmo

6bicTb cHe co6paiwe H 6paaHoe npa3nHecTrso, oTaeutatoT, AKO c cropottm 6patcom
cogeTaTHca Hmyuwx nocTaaneHb1 CyTb aelcurib (To eCTb HaMeCTHIllAbI HMI enxTponbr), ua o HX cornacHH H coH3BoneHuu umamy npenno)KaT. HMaM naKH BonpomaeT, HmetoT JIM Ha TO canneTenea nocTosepHmx H tleCTHbIX, mace 6b1 pemeHHaa
HMH ynsepntun4 H CBKHeTeJ113CTBO noica3anli. Awe y6o 6paKom cogeTaTHca XOTAILHIH

B BeJIHKOM 6yHyT paccToamw, cHpeab B pa3HbIX Becex HMI roponex, Torna calineTellli 11p113b1BaIOTCA H ClIbILIMHb1 6bmatoT, welluxa. ace H HeBeCTbI HmeHa H ponxTeneri
HX TaKace H HaMeCTHHKOB H HaMeCTI-114,11,14X pO,HHTelIer1 B KHliry 3a1TI4CylOTC51. Aftle
259

JIH xce / B TOM)Ke cnriaTca Rome, AKO)Ke amwe peXOM, HaMeCTHHKH umamy OTBeTCTByIOT, AKO TaKOBbIX caltneTenert Hmeto-r, Game K HacTosunemy neny Inc He noTpe-

6ytor, noHeace H mcemx H HesecTa B IlplICyTCTBHH cycle, camH o ce6e cattneTenbCTBOBaTH moryT.

14 TaKO umaAi H nporatie c WeL114XONI nptic-rynatoT KO tmepem, ripe3 mix mce

B mceHcKoe 06HTanFune axon 6E,usaeT, me B npu-raope xpamknibt, 3a 3aBecolo cT0HT

Heaec-ra c HamecHtnieto xceHnxosoto. 14 BonpoumeT umaAi HeBecTy o ea camat

H powtreneil ea HmeHax. 0Haace HmtHyTpb omewaeT, AKO cama TaKo a pontrrenx
ea Taxo Ha3maatoTca. Torna umam nosenesaer welmxy, na BonpocHT HamecHHay

cam, ra Jur eCTb Hesec-ra ero, mice rnac ace cnbanum. Erme Ty camp() 6bITH
omewatowert, non06H0 H HenecTHH HamecTsmc ymepacuaeT HeaecTe, AICO TO11
14CTbIC1 wetnix eCTb, empsce npexcne 06pylieHa 6e. TaKo o CMX H3BecTinnueca n

yaepHatneca, umam BonpomaeT Heaec-ry, no6posonbHo n14 xouteT no 6oac0lo Be-

408

musetea si bunele moravuri ale celei pe care vrea sa si-o is de sotie. Uneori
daca are noroc, acest lucru se intimpla.

Cciscitoria. Din partea mirelui se trimit femei cinstite si vrednice de

crezare care/ arata parintilor fetei sau vaduvei ca cutare tinar necasatorit
sau casatorit (dupa cum am aratat mai sus, un barbat poate lua pins la cinci
femei) voieste sa se insoteasca prin nunta dupa porunca lui Dumnezeu
bunavointa Profetului si din doi sa fad o casa (evlenmek in limba turd asa
se intelege). Daca parintii fetei inclina spre aceasta, se trimit reciproc unele
daruri, dupa puterea si demnitatea celor ce vor sa se uneasca prin casatorie,

258

si se da de veste prin aceleasi femei mijlocitoare imamului parohial si celorlalti

vecini despre incheierea casatoriei. Apoi, in ziva rinduita de mai inainte pentru

disatorie, mirele la casa sa, iar mireasa de asemenea la casa parintilor sai,
pregatind cele necesare pentru sarbatorirea nuntii i chemind pe vecini si
pe prieteni, fac ospat, cei mai slabi ca posibilitati numai o zi, iar cei mai cu
putere mai multe zile, si pun inainte bucate din belsug, unde se distreaza
indeajuns, ascultind muzica felurita si privind pe dansatori. Dar toate se
petrec cu cinste si fail de tulburare (pentru ca nu e vin), si in noaptea de joi
spre vineri toti cei ce au ospatat la mire din partea lui pleaca la casa miresei
cu timpane si cu muzica si pe cit se poate cu cea mai mare podoaba *. Luind
mireasa de acolo si zestrea ei (care este cunoscuta dupa contractul incheiat de
mai inainte), se inapoiaza la casa mirelui. Iar mireasa continua in harem (adica
in locuinta femeilor) i mirele in selamlik (adica in odaile locuite de barbati) 889
ospatul de nunta cu mare veselie, ping la miezul noptii **.
Nikkeah. Dupa aceea, cind se apropie vremea ca mirele sa intre la mireasa,
sint chemati imamul i citiva batrini din vecini. Mirele are pe linga mireasa
o femeie in chip de reprezentant ; la fel si mireasa are pe linga mire pe reprezentantul sau. intrebati de imam de ce s-a facut aceasta adunare si aceasta
sarbatorire de nunta, ei raspund ca sint pusi vekili (adica loctiitori, sau epitropi) 890 din partea celor ce vor sa se casatoreasca, ca sa raspunda imamului
despre acordul si invoiala lor. Imamul intreaba iarasi daca au martori siguri
si cinstiti pentru aceasta, care sa confirme cele spuse de ei si sa dea marturie.
Daca cei ce vor A. se casatoreasca sint la mare distanta, adica in sate si orase

diferite, atunci se cheama martorii si sint ascultati, iar numele mirelui, al

miresei si ale parintilor lor, precum si ale reprezentantilor lor si ale parintilor
reprezentantilor se inscriu in registru. Dar daca/ se vor intimpla in aceeasi
cask dupa cum am spus mai sus, reprezentantii raspund imamului ca au
asemenea martori, dar nu-i vor chema la afacerea de fata pentru ca mirele
si mireasa fiMd de fata pot singuri marturisi pentru ei
Si astfel imamul i ceilalti se apropie de usile prin care se face intrarea
in apartamentul femeiesc, unde, in pridvorul camerei, dupa o perdea, se afla
mireasa cu reprezentanta mirelui. Imamul intreaba pe mireasa numele ei si
al p5xintilor ei. Iar ea raspunde dinlauntru ca ea se numeste asa si parintii
ei asa. Atunci imamul porunceste mirelui sa intrebe pe reprezentanta sa dac5.
aceea e mireasa al carei glas 1-au auzit toti. Iar ea raspunzind ca este chiar
aceea, reprezentantul miresei ii declara la fel miresei ca mirele este chiar acela
ciruia i-a fost mai dinainte fagacluita. Astfel, luind cunostinta si incredintin-

du-se de aceasta, imamul intreaba pe mireasa daca de bunavoie vrea, dupa

* V. fig. 23.
** V. fig. 24.

409

259

ommir H XINON3O110d0d11 `0114H0110111403 OJOEIONEI AITIOH01

ayrig `IJOIIMEHEOELLO ONFS lairrox
InIFIHUEd wovedgo
amciciNa

0)K01

intriago

`ArnouTrciaaLS isaLaisiausci.go tinuntA0 Jonah"

304143)K '3100E13H

Ha .LoALL3HoNar01f 0) INO11 H ativiri

14 011 14141131=3d110 OJOH.LooacH
101AELLOHONC11-047 1411'313111403

0101

`og

0111D

J31-1317

0900 Hi.arA04

rntimic `,Larmoduoif
2toinu mu) rig `(co10o141-naci

amt Ateonod

0 deo9End (umucfc/C

EE Emaini

HI.N9 `Isai.HhAuo Hiatrcoa

ou[ xuooduog axe

XFIROINEIAM

tlf314h I0IEMOdLIOE1 H I917diLO `019H0

0)1(14

010rn0x '1411 Et7 I9W 0100

oziniatil9 uno )14H3311) H (E.L03E1011

`411149 :011101110.1B11.I

111114 KNOEIfJ03 1411010111400

H 'IA:1400du utriol `wvwn TATHhiOdu 031141coNoH `IAIHMEIHUSIOIO
14)1E 010)7)KiCH MCHHaNc H rizaednz oxr.L) 13HHIAludx HirH `..10.1.doh H ONCTA1311 141E113 .1.013WH
OL 4100 JOE 0 H1N1Eff Elf
(Naizearicvu 10EHad011 x 14 2mrry 11011119 ampEn2

0.13ITIER EfiI03)10CdUS0

:iorernaErio watrrox

'I/dor

11.1.317X9 `141TIN3d 1431E11 N SWOHHE10.40.1X

IcIdErt OFIRONEN 01)1 IfHEIOIOJAHdll EH

11000
cu.XD OHIO 314N3H

AELI03Mcfil

`143.1.0EITIEdEl0E1 11V-I 00E1 O19HHE1

oNiu. WaLou
OH

'ram I0IEJElf011 N

onicipx

inuiolvadati a130flaii `014trioliCEt1oahn1rl1du xicidoi.ox anemia'.

OH i.a19OVou `ouatrioH 011 aodoiox H miluoiXtolf0011

cog isimairinsci.go ILISIIIHATodu

911317 Er11411317 H IN017 $103/HHONC rHotroccHdu 141149 `IO3INI1 110101111114900 OP1Ht0d0 H

amAdtt H 3E1:L0)73003 01441101SE114)K I9HONC H XEreal. num! 3N(013) o0HHod.LIT

09Z

mm119017011 XvvoclonwedrwOH Loaf GioirwoHduoota INOVEIN 14 `101140dIO/C ONCONK WH

mrhicrgo 4100 H 0101 El `IcTOUlf 141011 H 11)11d 1091111311/(d90 I4111111317 IOIXEINEH / H

HinreHoioir011 0m9H:tic milt of udi.S OH `.1.0iumodio Ell X301-I K01 FIEredI

3HdIX 0)K OOH OH 0111119 `.111170XI0 X4114E12'17 .tominciwcif nmetiefErfen
nefevm tuaNc) Htdoimi i41')Ko)70 14 Noma' 14i.rciaod10A (.1.aaviX olincicu larmethiX of
0140) 09 OH SINONO3h0d0d11 I3EEfI49 `(0114HECENI4d11 O.Lh aoa `amathHoN0 H ini0V -E0a
THAINOIHII

011EUHEH og..1.1411.1A.10Er

a3ICHEITreda H

ISEIThH11-14dLi XELLOOHMEdLI XVs101111Ed9

',101E1111hEH

inrodoiEr ou wouhvdg 1414HEI01100 '4m& HiroIHVOd I9tIHHatt H iniott

09 urectarnougo WH off LOV (9i.03 HHionacil. H 0 o1a10Hh liciatntt gam

og

Eionniamc

`14IEMd31103

yugdomox4du `..ustronidu Or.1 OHM 014)10MIHEE3V 1101111411

rHhicirou .L0TEEINg OHIV ON NENE `1317S9 E17.10.1. Oil
IC) 0133E1

aloiraltHdu

HHoNcaHgoof..k O
011E90 OHO 10

114)11411014

`41)1EHE

ONCONK OM11E1

ISOE1

11111119

`1,10X0d

H -0.1E1f9

141.10H (140EFOX4111O)K 01X1149 H

9daTn11 010E10 14)1E11

muitaiXdou

110.1011 `ISOIOX)131114 ONK OMB 3CHHONC

Ho
OH
INOE1d01.1 14111101111ANO1100 111411OnICOdE1011
ifHdiow0X H HNEU oHHoiruXN0a00
`1114d0.1.E1011 ONCHH 30HEHI4d11 Ka N AINOI HIE)KdOIYA `10)1COW ONCHH HI11IO/C11 '01 31IEd
naninti -SinaNX0 alny 09X Erma& `ioNcallo oNa icencuall Mimic O MOH
`314Ho1ruSxoa00 3N(HO H wo.L `aaLocreE 1101.3Enic1cHou AHLKIfx '14.1.14HHhX 14 atm SELLKIDI
`II4d0f1I03 Ed341 AINO `153.40111n13 E OH `2.1.33EMH OHE Olvei 1411013171480 14 EE113411O104714E13
01441H OH `isaLoiXgacli. modx `Xl9HhI490 INF11314h WET-04E131Y '110NEHE OH WHO
-1AIREd
XHM113H 3)10411031HH 101Eff3HX)130 `0H9017011 ONIS EtrIOHH 91411)1 1111)10HOd01111) HdO1T117
t130E13 0110 ioni.rvsi uatri1c0 H 00HhEd9 0 1K31111)1 les114)19HXIHEIAI 01.10C vslicHrociaLoodu
'140,101EV)KXHOTI

14411TA0

014HEIllh00 9100dEI3`143HIGIEd113d11 3)K 'On ONES XHI411 1414HOVX)100 fH0 N 0114170dOlith

`Hal-nO1HHHa90 VILEElosuaLosio :isaLoAli.0IOa011 `oruATA 'abaci `IcalodiuN Etio00
113.LOV 'IGIEV)KEd KLOX EXAH113 EN01 14I3114 '<<I1iViC9

unua)/ 4103

H t119H14 Ed90 1111HEI3h00 OJOHliEd9 am(ii) nnua)1 (a0i.onFidtH

KIIM4HOIN 11141114VHON 1;13V0111 `LI14F1H3I0d9OH 4h3d143 Ett OH cHcaL 1114)11411011
HHHESIOHltEdll 0HFIEd9
14HOVNOCH011 1/CVA9 KLIDKOlf011 `111411391117)K14 1114dOION
ved90 oyel Ai:e9r:19 1990 31-1 NciCIAT H HON HirH `Ermoort ornE A17)KOIN 010900 -E11,100

'VELL03)10SdLIA0 E90 011X)111 111V0304dLI >I AINOHh14119X1.1 `lleV)/

170d11 0131417ic0 `I0IEVOE1011 ONIS Oil AINOHIAl14E11 `oluouinoo HO .L3E1f3)K Wa 0930

1131150 N 011411114d1100f1

OIV

.1.0EXII

Hua IMIL-O.L

porunca lui Dumnezeu si vointa Profetului, sa-1 aiba pe acest tinar de barbat.
5i cind ea raspunde ca-1 vrea, la fel it intreaba si pe mire, si cind acela afirma
acelasi lucru se anunta suma de bani numit5. nikkeah (cum s-ar zicc legatura"),
pe care o fagaduieste mirele miresei. Caci daca se va intimpla sa se dea divort,
aceasta trebuie sa i-o plateasca ei (despre care se va vedea in capitolul Des fire
divort) 891. Dupa intrebarile imamului i dupa fixarea numarului de bani,
intreaba si batrinii aceia care trebuie sa fie martori ai acestui lucru, zicind:
Vreti voi sa fim martori ai acestei casnicii sau invoiri a voastre?" ( Mirele
si mireasa) raspund: Vrem si va rugam". Atunci imamul i ceilalti, dindu-se
ceva mai la o parte, it imping x cu sila parea pe mire in ghirdeghi (astfel se
numesIe odaia sau iatacul in care vor dormi) 892, zicind: Allah bilen ghizdje
oslun, adica Dumnezeu fie cu voi" 893, 0 iarasi se intorc la ospatul pregatit,
unde toti invitatii pun pe masa darurile, care ce-a adus. 5i astfel, dupa aceasta,
fiecare se duce la ale sale.
Mai sint citeva ceremonii pe care se cade sa le faca mireasa si pe care
se impune sa nu le lasam nearatate. In noaptea din ajunul zilei in care fata
va fi adusa in casa mirelui, se aduna rudele si alte femei care locuiesc in vecinatate si dospesc si pregatesc buruiana kina (trupul frecat cu ea capata culoarea
portocalei) 894, dupa cum le este obiceiul, si cu aceea ung parul, picioarele
si miinile fetei logodite/ si, infasurind-o cu stergare curate, n-o dezleaga ping
dimineata, asa incit culoarea (buruienii) aceleia s patrunda bine. Si dimineata
se duc la baie toate, o spala pe fata, iduzundji kadun (femeia care poate potrivi
hainele si parul) 895 o impodobeste frumos (aceasta se face dup5. porunca
Profetului), iar dupa ce au terminat toate se intorc acasa si incep sa faca cele

potrivite sarbatoririi nuntii, dupa cum am spus mai sus. A doua zi dupa
nunta, parintii fetei yin la casa mirelui (caci nu se cuvine sa petreaca acolo

noaptea), tremurind si tematori pentru curatia fetei lor, unde, daca se vor ar5.ta
semnele fecioriei, toate sint bune si cu tihna. Iar daca va fi astfel, atunci, dupa

voia mirelui, cu mare batjocura sint siliti s-si is fiica inapoi, batuta si despuiata de toata zestrea. Insa aceasta se cerceteaza pe urma de judecator,
caci daca mirele la prima impreunare nu i-a vazut stric5.ciunea si a reptat
impreunarea, nici zestrea nu i-o poate retine, nici s-o lase decit platind suma
de nikkeah. Deci daca fata va spun Ca de doua on s-a impreunat cu dinsa
si el va tagadui, e silit sa faca juramintul. Iar daca va face juramint, lui i se
da crezare, nu miresei, pentru ca acolo martori si alte marturii nu se cer,
afara de semnele obisnuite la fetele curate. Insa acestea la cele mai pricepute
nu lipsesc niciodata. Dupa cum se povestcste, cindva a raspuns printul de
Florenta fiicei sale, care era foarte tinara si dispretuia casatoria cu printul
de Mantua, foarte batrin, invinuind batrinetea lui ca o cauza a lipsei puterilor
de a naste copii, zicind: Matroanele pricepute nasc totdeauna copii, chiar
de vor avea ca barbat un eunuc" 896.
Kepin. Exista si un alt mod de insotire cu nunt5. (care se numeste kepin)*887,

nascocit pentru oamenii de o conditie mai joasa, care nu vor fi siliti sa faca
atit de mari cheltuieli la sarbatoarea nuntii, mod care se obisnuieste a se
face astfel: barbatul si femeia sau fata, daca se vor invoi intre ei s5. se Casatoreasca, vin amindoi impreuna la un kadi public si in fata judec'atorului aduc
la cunostinta ca dupa invoirea reciproca el o doreste pe ea de nevasta, iar
x indeamra sau inghiontesc
* P. Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottoman, trad. C. Belli, Venetia,
1672, p. 212.
411

260

a weHy, oHaxce ero wenaer ce6e B my-xa. Cynna Tpirxam BonponmeT nx, awe
261

no 60muo aerie Hnio H npopottecxomy H3BOJIeHHIO XOTAT cynpyxecTsom conpa11.111CA. I4mxe Cite yTaepxnaloulam, naerca caKaeTenbarBylowee nHcbMo H nmeHa
I4X 3anncyloTcn B Clabfalit (TO eCTb B apxnese) mezicemeI (To eCTI3 cyne6Horo npeTopa x). 06age weHa nepBee no.nxeHcrayeT noxa3aTn anineTe.nbc-mom nayx CBHAereneti, AKO HRH Hincompxe 6paxom coileTac2, "uni OT mywa npen nessrunonecsrm
H eaHHbIM aHeM yBOJIbHeHa H oTnyweHa ecTb. Cerf o6pa3 cynpyxecTaa MHO3H
OT apmsm, rpexoa H JIaTHHOB ynorpeansnoT, xoTopme HaJIMKHlilt HMCTH xenannue,

x Tomy na OT wpm' HAH OT 6ocmalidxcu 6au4u, euuttep aea, cy6aum H Panama

eoueodacu (Mice CYT6 no macTslm rpana HallaJIbHHabI H 6J110CTIITeJ114) He ATIPI 6YDYT,

onac.aioulecn (ma 6o awe Koup TaKOBbIX YJIOBJIAFOT nonytia"oT TOJIHKQ, neHer,

elIKKO xenaloT H eJIHKO XOTAT Haxa3mT) o Tan aepxan npn.xonnT K Kaali H nony=mule nacaHne icenutiu,moryr IOTOM 6e36e,aHo no caoeil Bonn c caonmn 6nyniuwamm
BaJ1ATHCA. deco pan"' naTpHapxy, ennexonam H Beer{ uepioni oT TaKOBbIX menoseqemlos cTpaxa 6oxam Becbma He nmywnx o6naa 6mBaeT HBHyTpHero 60JIe3H0BaH1151
socripnaTne. I46o awe xecTogae C HIIMI4 nocTynnTH XOTeJIH 6bI H 5IBHO TaKOBbIX
OT Biepioni OTJITIHTH He 6e36etHo eCTIa, aa He xaxo )1)IA OHIDIA Henenbul JII06BH

aepm Bcallecxn oTaepryTen H K myxammenaHmy ITHKJIOHATCA. HpaxmotiaeTca

RHorna n cite, AKO awe creneHb cponcTBa, no npaannam aepxosubrm, cynpywecraa
"'men, He nonywaeT, oHme npe3pert uepxoBb K xadu npliTexatoT, rne geimpeaecanuo
acnpamn xx, ace ,aeno cyapyxecTsa H 6e3onacTaa ucxynyeTcn. B aelmom )K He
MeHbLIIII RATH e4)HMKOB (ax xanb) 3a1MaTHTI, noHyxnaloTcn.

Ho CHA He 6e3 ycpam.neminn 6one3Hoaamin Hauler nanee npanexnm nepom

H3EACHHTH. Awe lieBOJIBHHK H HeBOJIbHHIla C HUKKROOM 6paxom cogeTaloTca,

OHM y6o B nopa6owewm xxx naxe uo ceabmn neT ynepxaam 6ynyT, Ho awe B
oHoe cenmnneTHee spew' pORSIT Rana, THH (,aen' nx) OT pa6c-raa 6y,ayT cao60num,
Hnxe C p0)414Te1MMH CBOHMH nponaHm, Hmice OTHATbI OT HIVE H oTnrieHbi moryT

6brrx. Sue CaMbIIt gm' Tpe6oBan 6b1, na pee

o pa3Bone, HO aa He ocTaanm Has!,

Axe non Temxe Oyu?' nmeHem conepxaTcn, nepBee o npa3nHoBamm, xoTopoe

B yBOJIbHeHHH HeBOJIMIHKOB cosepluaTacn o6bple, axpaTae npennoxam.
17pa3duoeanue He60.11bliUK06. Erna 03 Bapriapan, BOCHHH H HHbIX TOA nmnepan

xpaea nocmnaeTcn peecTp myxammenaHcEnx HeBonbHmoB, TO ecTb y manTnilaoa,

HIIII1aHOB H Hemuort B pa6oTe o6peTaloulxxcn, Tex capeqb 'awe cso6ona B H3BeCTHoti neHe COCTOHTCA,

262

OHLIX y6o (HeBOJILHHKOB) Cp0aHHICH HJIH H apyrnH 6naro-

mecTnem nonanxeHmi, npocsiT y Be3npn 9pe3 / Hmcbmemwe npoineHne no3BoneHnst,

;la 6b1 CB060aHO MOTJIH npa3nHoBanne camp' B HeBone o6peTalonnucsi nocpene
rpana Hag rAe HM CB060,alleeXXXX ABHTLCA, COTBOPHTH H MH.TIOCTbIHIO OT mycnnmaH

co6paTn. Ha KOTOPbIX npoweHne, cynTaH He 3eJI0 TpyaHO CHIICX0,344T, XOTA HMOJame nomnHaeTcn, 1"To6 OH XOTA ennHy nonyumy ,Lkan 3a CBOHX HeBOabHHKOB.

CxaapoT 6o, AKO none3Hee H OBO nyuni, oso IfecTn BollHa 6narononrmee 6mno
6m, awe 6b1 Ha BoIlHe &awn c HenpnaTenem mytieHnliec-mo npeTepnen, Hexe xcirabal

B o6nacTb HenpnnTenbcxylo npenan6mcn. ZITO 6bmaeT, na 6b1 gpyrne, cialeBolo

HcxynneHnn Hanexnoto no6eam HenpnsiTemo H pyxam CB014M y3 He TOJIb yno6H0
IIPH3BOJIAJIH. Ho K npennoxeHHomy BO3BpaTIIMCA.
14cnpoc"a3 y6o tipe3 Be314pn y cynTaHa no3Boneane, 06IABJI5IeTCA lipe3 nponoBernma, RICO B TaKOBbIrl aeHb H B TaKOBOM mecTe Ha ny6nntmom Topxman "'pant-

X xamiensipEs If palyma

xx Aelibrama

XXX Hesone
XXXX cnoco6Hee

412

ea it doreste pe el de barbat. Judecatorul ii intreaba de trei on daca dupa

porunca lui Dumnezeu si vointa Prof etului vor sa se insoteasca prin casatorie.
Si cind ei afirma acest lucru li se da o adeverinta si numele for sint scrise in
sidjil (adica la arhiv5.) mehketnega pretoruluix judecatoresc)999. Insa femeia
trebuie mai intii sa arate cu marturie a doi martori Ca nu e maritata cu nimeni
sau ca s-a despartit de barbat cu nouazeci si una de zile inainte si ca e lasat5..
Acest mod de casatorie it intrebuinteaza multi dintre armeni, greci si latini,

261

care dorind sa aibe tiitoare, temindu-se sa nu fie stiuti de biserica sau de

bostandji bcqi, de ienicer aga, subap: i Galata voievodasi (acestia sint capetenii

peste circumscriptiile orasului si supraveghetori si cind prind pe cei ce fac

asa capata citi bath doresc si pedepsesc cit vor) 899, vin pe ascuns de biserica
la kadi si primind adeverinta kepin, pot dupa aceea sa se tavaleasca in voie
in desfrinarea Tor. De aceea patriarhului, episcopilor si intregii biserici li se
aduce ofensa si durere launtrica din partea unor astfel de oameni care n-au
frica deloc de Dumnezeu. Caci daca ar vrea sa se poarte cu ei mai aspru si
sa-i excomunice pe fata din biserica lucrul nu e fail de primejdia ca pentru
acea dragoste absurda sa se lepede cu totul de credinta si sa treaca la muhammedanism. Se intimpla uneori ca, daca gradul de rudenie, dupa canoanele
bisericii, nu ingaduie sa se faca o casnicie, unii ca aceia, nesocotind biserica,
yin la kadi i cu patruzeci de aspri xx se plateste toata afacerea casniciei si
a sigurantei. Iar in biserica sint siliti a plati (ce pacat !) nu mai putin de cinci
taleri.
Dar nu fara de rusinare si indurerare vom continua s explicam acestea
cu condeiul. Daca un sclav si o sclava se c5.satoresc cu nikkeah, ei vor fi retinuti
in sclavie xxx pink la sapte ani ; daca insa in acesti sapte ani nasc copii, aceia

(copiii Tor) vor fi slobozi de sclavie si nu vor putea fi vinduti impreuna cu

parintii Tor, nici nu vor putea fi luati de la ei, nici despartiti de ei. Aici insasi
ordinea ar fi cerut sa vorbim de divort, dar, ca sa nu be las5.m pe cele ce sint
cuprinse sub acelasi nume dugun, vom vorbi mai intii pe scurt despre sarbatoarea care s-a obisnuit sa se faca pentru eliberarea prizonierilor.
Stirbdtoarea prizonierilor. Cind din Barbaria 900, Bosnia si alte tinuturi
ale imperiului se trimite registrul prizonierilor muhammedani, adica al celor
ce se af1a in robie la maltezi, spanioli si nemti, adica al celor a caror libertate

consta intr-un anumit pret, rubedeniile for (ale prizonierilor) sau si altii,
miscati de pietate, cer de la vizir, printr-o/ jalba scrisa, ingaduinta de a putea
s'arbatori Tiber pe ai for care se af1a in prizonierat, in mijlocul cetatii sau unde
li se pare for mai potrivit xxxx ca s-o fac5., si sa adune milostenie de la musulmani. La cererea for sultanul nu da prea greu aprobarea, deli nu se pomeneste
niciodata ca el sa fi dat macar un banut pentru prizonierii ski 901. Caci ei
spun ca ar fi fost mai de folos si mai fericit pentru sufletul, ca si pentru cinstea
ostasului, daca ar fi murit in razboi cu dusmanul si ar fi rabdat mucenicia
decit sa fi trecut viu in partea inamicului. Acest lucru se face pentru ca nu
cumva altii, avind nadejdea unei asemenea rascumparari, sa doreasca.' asa de
lesne victoria dusmanului si lanturi pentru miinile Tor. Dar sa revenim la cele
propuse.

Cerind deci de la sultan, prin vizir, aprobarea, se anunta prin crainic

ca in cutare zi si in cutare loc, in piata publica, va fi sarbatoarea prizonierilor,
x la cancelarie qi primarie
xx bani

xxx robie
xxxx nimerit

413

262

HOBaHHe lieBOJIMIHK0B 6b1TH HmeeT, ):ta BCAK, H)Ke o mycnamaHax 3a 6.naroitecTHe

6paTHil y HeBepHmx BO y3ax H oKoBax CTpaKilyinux no,410{rHyTHCA H CO6OneTH

xonieT, 113BOJIHT H Ha TO mecTo lip11HTH H m1U1OCTbIHFO, 10)Ke KTO 110HaTb HmeeT

B peecTp na Han}uueT. K Be.nbmo)Kam xce H 6oranuHm rpa)KnaHam H Kynaam (o
HHX)Ke 311a10T, 'ITO 3a mHoronenHem B co6paHHe ripHHT11 He MOUT) Te, KoTopme

ornpaBneHHe onoro npa3nHecma Ha ce6e npHemator, no nBopHo xonsnue, BOCKOBble HM pa3,L1a.10T cBeLUFI. KOTOpblii y6o H3BOJIHT CBeilly npHATH, pice H3BeCTlibl

CyTb, AKO H MIVIOCTbili10 naurfaT OT Hero. TaKo iipe3 Heico.runco nHeii pa3nainue
cBeLUH Ha npenycTaBnemibni ,LkeHb B ypecieHHoe mecTo BepBoxontios x, TiaponeilHbix ,411BOTBop10B, linAcanbull1K0B H CHM 110,40611biX, 110 CBOeMy pa3yMy 11030-

pima xx

TBOpAIuHX,

HaHHM3.10T, me Bemncoe Hapo,ga CTeKaeTCA mHOXecTBO

o maim He 6ec9urcnembni pa3HbIX KOHX11111171 nlOA co6HpaeTcH (B TaKoe 6o npHxonHTH co6paHHe Halcroxce cpamnHeTcB, name )Ke 6narotiecTaBo H HeCTHO MHAT 6biTH).

Bo nepBb.tx y6o BepBoxonum H nporme nnsicanbunnax HeKoe HrpaHHe H He6e3nem,Hoe BB.geHHe cTivcamn K HaCT0Aulemy oge.ay npHcToilHbm4H COH0HeHHOe BOCIleBalOT HJIH npOmHTbIBaIOT. Ta)Ke tialliel0 neHbril OT CMoTps111111x Co614pai0T.
Tplf TaKOBble B neHb 6biBaloT ABJleHHA H no TpH HAM HeripeCTaHHO ripa3)THylOTCA,
Twice B TpeTHR ,EkeHb K Beliepy HrpanHate KOlitiaeTCA.
BokICTHHRy cJibilLiaX OT ROCTOBepHbiX H tieCTHbix moneti, AKO B eX111HOM TaKOBbIX ripa3,EniecTB Cx0,116KUH1 60Jibille 50000 ecinfmKoB co6paHo 6bicTb. KoTopide

neHbra noTom K cynKH rpana npHHOCAT H Tamo cturraioT FIX H neliaTHEO er0 ne263

tiaTHelOT. Ta)Ke co6HpaTenki MHAOCTEIH11,B3AB 0 cymme nether CBH,HeTenbcTBOBaHHOe

HHCbMO, tipe3 MHHHCTp0Bxxx xpl4CTHaHcKHx BnaCTilTeneil H tipe3 11HCbMa, KOTOpbie

o6ate nonHay HnH BeKcenbHme HapHilaem, nOcbinalOT B oHble mecTa aim CTpaHbi,
03 KOTOpbix HeBoJibHIIKOB CBOHX BbiKylIHTb kimelOT. HeBOabH11KHxxxx xce Te 010J1-

)KeHCTBylOT npasecTH c co6oio OT x03Aes CBOHX Han OT ynpaBliTeJleti rip0B11Hiniri

OHbIX, AKO TOI0 AeHer cym010 OT HeBOJ1HXXXXX CB060,711111.1acA H nO3B0Jielilie B03BpailleHHA BO OTetleCTBO cB0e Hcnpocknua. H cHe TaK0 BKpaTile petleHHoe ,LLOBOJIbH0

Aa 6yHeT.

Faaea mpemusi

0 pa3Boge
Pa3BO,L1 no KypaHoey H apancKpmy peliemoo danaH Ha3bnmeTcst. BEaBaeT xce
ABOAKO: eAHH y6o Bo3BpaTHIA11, npyro11 ice HeB03BpaTHbiri. Ho na AcHee noKaNcem,
'TO eCTb dam( BO3BpaTHbi11 H tiTO eCTb HeBo3BpaTHbiri, BO exe 6bI tiliTaTeJ110 HailleMy

yno6ee pa3ymeTH AcHee penal Ham nono6aeT.

,4anarc BO3BpaTHbirl eCTb, ante KOTOpbal Mpic onlyCTI1B )KeHy CBOIO 11 pa3BOAHOe nHcbmo npen Cyx(Heio HaCT eil, Mo)KeT C Toio)K,ELe weH010, npe)K,Re naxce
lie TIOHLkeT 3a HHOTO mpica, nO HeBATHileCATH H e,L114Hom nHH, BTophim COtieTaTlicA
6paK0m. HeBo3BpaTHbiii pa3BOJA (KOTOpblii o61te no TypeilKy yHbdartax, TO eCTb
x no Bepemcam xonsiunnc

xx Hrpa,,ga

xxx cosermixon
XXXX HOROHeHlIKH

XXXXX M3 nonoHy

414

pentru ca fiecare din cei ce vor sa se miste si sa-i compatimeasca pe musulmanii

care sufera in lanturi si catuse la necredinciosi pentru buna-credinta a fratilor

for sa binevoiasca a veni si a inscrie in registru milostenia pe care o va da.

Iar cei ce si-au luat asupra for organizarea serbarii impart luminari de ceara,
umbind din casa in casa, demnitarilor, cetatenilor bogati si negustorilor (despre care stiu ca nu pot veni la adunare din cauza multelor treburi). Si cine
va binevoi sa primeasca luminarea, se tie Ca vor primi milostivire de la el.
Astfel, peste citeva zile, dupa ce au impartit luminarile, in ziva mai dinainte
fixata si la locul indicat, angajeaza acrobati x, magicieni, scamatori, dansatori si altii care dau spectacole xx dupa mintea lor.Acolo se aduna o mare
multime de popor si oameni nenumarati, de toate conditiile (caci nimeni nu
se rusineaza sa vind la o astfel de intrunire, ba inca socotesc ca acest lucru
este pios i cinstit). Mai intii acrobatii si ceilalti dansatori fac un joc oarecare
si un spectacol nu lard de rost, it cinta sau it recita in versuri alcatuite potrivit
scopului urmarit, si aduna si bani de la spectatori intr-o cupa. Se fac trei
asemenea spectacole pe zi si sarbatoresc trei zile necontenit.
A treia zi spre seara serbarea se incheie. Si am auzit, cu adevarat, de
la oameni siguri si cinstiti, ca la adunarea unei asemenea sarbatori s-au colectat

peste 50 000 de taleri. Acesti bani ii aduc apoi la judecatorul cetatii si acolo
ii numara si-i pecetluiesc / cu pecetea lui. Iar cei care au facut cheta, luind
o adeverinta pentru suma banilor de la ministrii xxx domnitorilor crestini,
trimit in locuirile sau tarile acelea de unde au de rascumparat prizonierii for
scrisori numite obisnuit polite sau scrisori de schimb. Prizonieriixxxx trebuie
sa aduca de la stapinii for sau de la guvernatorii provinciilor acelora dovada
ca s-au eliberat din prizonieratxxxxxsi ca au obtinut ingaduinta de a se intoarce
in patria for grin acea suma de bani. Ajunga-ne insa acestea spuse asa pe scurt.

Capitolul al Ireilea
Despre divort
In limba Cure/luau/ si cea araba divortul se numeste dalak 902. El se
face in doua feluri: unul revocabil si altul irevocabil. Ca sa aratam mai limpede
ce este dalakul revocabil si cel irevocabil, asa incit sa poata pricepe mai bine

cititorul nostru, se cuvine sa vorbim mai amanuntit.

Dalakul este revocabil cind un barbat isi lasa femeia si-i da cartea de
divort in fata judecatorului; el poate s se insoare din nou cu aceeasi femeie
dupa nouazeci si una de zile, mai inainte ca ea sa se m5.rite cu altul. Divortub irevocabil (care pe turceste se numeste de obicei ucidalak, adic5. de trei
x care umbla pe fringhie
xx jocuri
xxx ambasadorii
xxxx captivii
xxxxx din captivitate

415

263

asmatrauo

rAtxcaciL

1,40130d11

AHWIC

'HUH MIK 14111111 OWE 'ICRAX1101 10 X0CII )I0110001(33 xvvve 09

1XII3C3If03 (10AHOINEHC usollarnadcsd `caoo st'sa alhooliCs.

woxhadAl WINCH

LIACILIX3 11111011 OH `10NCOIAI 011.31Cadll 0NCE0' OH 10111113011 EC

010101

ENOCIAI 14

10 01011 EHHOTHALLO 011 '10)7X9 031/11/CCEdA 09/C En00CEd `31111111fCEd 0111411 ON -1101314
ortursoox scrdgo 010 `11H11kL3Hdll `411.0dH0 OXEN 11 X14031 Tired HMI laXaioriaxcuot.

Hnog

unoN

xchs" xoTriox nOfICEd 3 010HWIC '010000 rewnr000lladu mina `41103 031(0

013101 11010AC1190 HIELEIfIlEC ANITAIA0 `1311011' opCdoiox retnago

OH 1110.10X 01 `0011'09

tia `kapirt
t9Z

sna

o aeloann soloomiduAo Ind"' wowywn

14

xisiraiatr000 d000iroS'

'011111I OHIV 1111" WIC 111HIC0l2090111-0d11 N0d0H 0 11011 101111(d90 HUH ONIS OH amsarrgadu
II WNW 111(14 09 14100 EXCX1A1 010000 a 111.1MICCHli 1011 `311TEMKOX E11101 OH OIAINOI
111.14.1.0k11.1.0

'01 / 011)1090110 `I0)11O11 OH H

V21()130111

ou Adoaapott

11111101(11 110 OH

-H90

'1{0.1.0AE

0x(101, Ettlox cN )K IfIDIC011011 0 111f319141 `110003 WICO 141.11.13AILIO ANON( `01000

ou MIX 001000 HaNCLIOn 11101100011 HO 01 laodxou 011111f 0003 11 001109
111c1HHO0OdNIO 1011H11 n0C111 11111 En OH 'HaL11111c EH 00dOION 01411011'00011 EHONC 01490
10A013HWKI(On Hi1cON01.1 0111111 '0003 01033h MIIE OH `114111111A rc A1r11tll'Au-9 11 -adu
Aimottattogour "ISOIHEEr WKEI, i.aut'ou dwrown Xwooao amiotroa alms) 1f31.11hSlf3 1N11
141E1H90 0 ONCIA101 `010011 acts 0111.03)OWIIA3 `EMOINIFLCOII 011E 1111 WK EH MTH
013311 `1AVA9 0EhI01 i.arg x mfa'Ao razaw 0101 H `10ACEX0 Mfg AHONC 01000 10
E0100 saIoaxaduAo irmoSuao (CoVogoao E11101, icHSAo xasaarrallou AHO)K 010 nth"
11930 'llin000du axus gnu Vodu CHannico 'H0114101 wool" ANOAIII0 monmHOHd01101011. 10
0E1 XIcHICI011

EXA/A1 OH 0114H0h0C1E14 'X1ON0H0nA3 '101(1AIZCEI Onllir 111f 113O0311100h 1411Ed 111tH EC -W1OHA
IA1011.19 111003 HOILLAH11001.1 0H `101110X000 Ell3MICAH01.1 /1.1r19 OH `..taxcon

ahrgo -alott

Noudoa eirxxmi
`1011401S

autlo

gshuditt OH ou `olvidiro ulna sows avirosamdu Vadu olaxt'Ao

iosrrioduoo sxcAw `aa 03011 Bred iastrauio /Coax( 'moo BriclatoN

aTns OH 1301111 1111h HIHH141190 01 011100h 10/c0I0HONCITOn 111En101110 OXIS 110 EHONC
010 HEd9011. H 11PH10011 H g Od00 11ONOHEnaININEX41A1 EHH0HO21103 0 3)1C11011 HIEDIONEXIM
ax 1911140 '010d90 OW090 2H 101110X 031f09 3 010H 14.111)IC 14 0.101 11nEd All109003 -10
xastriAu 01 H 15.0Hd0110-1011 MINIM PIOHONEC 1111HH3lf0EIOX 00101 lam:ea-UM EH
0113 EHOXC 0)1(0.1.1114H HIE1110010 '1031COIN 011IV WIC Na14.1 HISIOX HIHH14090 01 HIM W1114310H
wrgodooludu xatriaaao-xo womlairuSioadu mar oa X1Youdu a ogRu--woh Amournathoo
`114xcouiTadu IOA0L3H0NCIfO1t HINID1110dX H 141/0910300.1.0011' 111113411'310131110 ICHH0h0d
H H1411311H1190 AEIH10d1.1 PIHWIC 150003 '14IHrIV001A 0111V 11W WK 0101 nueuxou ax
`.1.0XCONICOEI 210111 HECEXEH 10E111c19

H OHHOOSnA 110Hd0E10-10D.

2201)11111

OH= 141141EIIIIEC

'IS310EITNOCH011

vi0E10110 '34niad 09141f-01710N H XEX `iatnox >KAII 3 010HWIC nOEICEd 14101A114 `IONCOW
030h Hred `Hira.nrifod Eno HadannY X140E13 EC VICAIAI ZKiOX `111E7110 0113E 4131AX011
'ett 010H111111EI JOHOn 0101,11,11A0 0 amain EXI4HaNC `1ANC1590 OIXECONEX 109 OH E1Nc13311
OH9Onic JOIN 141.11.1.EIMEC H Al-IONC Owodx 110)1153R 1,1H141I 141}419SIII0 g.Licj Arnaaw
`Rwmaownrao aridoiox ort 01.3 canisora ROXIA.1141430 21000/11 IOSSUSOHS,L0011 EH -woou

ratnour

WIC

X11NOWEIIIA3 `113CIOnin 1SIOX H WENH1100 JOHOn. HaLOZIVIIEH 'MAMA 011E90

aH 0110C EH 01 `150114d101%10 011E OX.141103111H

10 ISIO0I 010000 1101f0EILIE090 '1.0nA9 OH 0
59C

nnuan vs voraw / twuardo nrn `rjamvutrefo

AnOtICEd o

31CA1A1

133

110 VOSICEd 14114H14hic `10X0111

141HdE 10E9017011 U

OEUEILI

Ed 00C
-210011

trig o WM1.1111011 H1E01111 "L's1011110H

INONCX1A1 1/4110113 H1Hd00.103 aH 41oxcopl gaud xoci." Wird

asocial' ',lino atm scuocur000tt. 0 aumsdg 11 U `01INC3n0 OH AtIEIDA
EHONEC 1410K11 OH `,I.OnS9 01 '1133 HS' at' lattA9 suo," H OH N113EI cm& eTt 100114 tuonst'a
duos ell XxuAxou 'sgaux um/WV EH Axon kw tclicio lima& so Axon Axil 11111000

EHONC

'Him 10

9117

OXC

aXCX1411

on lasata", sau cum rau tilcuiesc unii de la trei spline" 903, caci dalak in limba
simp1y turceasca inseamna splin5.) este situatia in care n-o mai poate lua de

sotie pe acea femeie mai inainte ca ea sa se marite cu un alt barbat

si pina nu va fi 15.sata de acesta *. Deci, intelegind deosebirea divor-

tului, sa trecem la interpretarea modalit5.tii lui, adica in ce fel si cu ce

motive trebuie sa se producb.".

Cind barbatul vrea sa dea divort de nevasta lui, motiv prea sufficient
este ca nu o mai vrea si se obliga sa-i plateasca suma de bani pe care a fagaduit sa i-o dea cind a facut invoiala in fata imamului si a martorilor despre
nikkeahul casniciei. Daca va afla insa la ea p5.catul adulterului sau ca nu sta-

tea acasa sau ca umbla fara voia barbatului sau in casa strains, atunci nu

nnmai Cale liber sa o lase, dar nici nikkeahul contractual nu mai este obligat

264

sa-1 plateasc5..

Asadar, cind barbatul $i -a pus in gind sa-si lase nevasta, sculindu-se

de dimineata trebuie mai intii sa-i porunceasca sa-si acopere fata 1i sa nu se
mai arate inaintea lui cu fata descoperita. La acea porunca femeia trebuie
sa-si acopere de indat5. fata. De nu va face acest lucru, va arata ca este o desfrinata 5i preadesfrinat5.. De asemenea, el instiinteaza 5i pe imam (daca se
va intimpla ca acela sa stea in localitatea unde au facut c5.s5.toria) ; iar de
vor fi in alts localitate, se duce la judecatorul locului si-i declara ca 5i -a lasat
nevasta libera de legatura casniciei. Atunci judecatorul porunceste sa-i aduca
inainte femeia. Aceea, daca se va arata in fata judecatorului, primeste de la
barbat, dupa despartire, prin hot5.rire judecatoreasca, nikkeahul contractual. Iar daca din cauza onoarei sau din indaratnicie nu va vrea sa se supuna,

nu poate fi silita, dar pierde nikkeahul contractual. In cazul cind femeia

chemata se prezinta in fata judecatorului, judecatorul it intreaba pe barbatul
ei de ce-si las5. nevasta. Iar el, daca n-are de ce s-o invinuiasca, trebuie s5. r5.spunda cinstit ca femeia aceasta a lui e bung 5i cinstita si desavirsita in cre-

dinta muhammedana si ca n-a aflat nici o vina in ea, insa nu vrea s mai
traiasca cu ea si de aceea o lass libera si e gata sa p15.teasca nikkeahul con-

tractual stabilit de lege. La aceasta femeia nu poate raspunde nimic. Dar daca
barbatul, vrind s-o invinuiasca, o va calomnia cu vreo far5.delege sau o va
dovedi cu adevarat gresita cu ceva trebuie sa confirme vorbele si invinuirile
impotriva nevestei sale cu marturii tari si demne de crezare. Iar daca acest lucru
nu-1 va putea ar5.ta e pedepsit crunt si e silit sa pl'ateasca femeii un nikkeah
indoit fata de cel contractual.
Intr-un cuvint: barbatul poate da divort de nevasta sa cind si cum vrea ;
de aceea parintii, cind vor sa-si marite fetele, se ingrijesc tare sa-1 oblige pe
mire cu o suma cit mai mare de bani ca nikkeah, suma pe care sa n-o poata
p15.ti lesne si, deci, sa nu-si lepede nevasta fara de vina. Sint printre dem-

nitari unii care fixeaza nikkeahul pina la o suta de mii de taleri. Ins5.' cei

ce se insoar5.' cu fiicele sultanului, deli li se impune o sums mare, nu se prea

uita la acest lucru, pentru ca barbatul nu poate da niciodat5. divort de ele,
caci atunci va fi decapitat de socrul sau. Acest lucru se cade a fi vazut in
capitolul Des pre mdrit4ullsultanelor si at fiicelor de sultan 904, cind vom incepe
a scrie despre politic5..

Femeia nu poate divorta de barbatul sau decit din trei motive. Primul,
daca nu va avea indestulare de hrana si imbracaminte dupa lege, adica sa nu
cumpara piine, altul penfie goals si ss aiba in fiecare zi un aspru pentru
tru a-si cumpara brinz5., al treilea pentru a-si cumpara luminare (despre care
P. Rycaut, Istoria..., p. 214.

417

265

(o Hem Ha HHOM mecTe npocTpaHno pexoM). Thropan, awe ypa3ymeeT mynca caoero
He paneTH o nama3e, o nocre H o npormx 115ITH Bepbl myxammenaHcicHn KOHAHH1151X,

o mance Taxoncne rice petiecn. TpeTHA H Banc Heilwan ecTb, awe He no ecTecTny
conoKynneme HmeTH HJ114 HORT:114H 10, HnH 110HyLVITH XOTeJ1. B nepnbix nnyx
BHHaX nonnceHcTnyeT caHneTeneil HmeTH, KoTopme 6b1 peilemian ex) nonTnepnwaH,
B TpeTHerince HHKOCTO)Ke cauneTenn Tpe6yeTc5, 3aHe saw, oHa He 6mHaeT npkr
otrenHnabrx ciwneTennx, HO C cambim TOKMO myncem. lieu> pang >KeHa co6nronag
veers, ,Ita He CJI0BaM11 H3bHBMT TOJ1b HenenoTHan mpKa csoero ymbnuneHmn H
He mecum, 6aulMaK npen cynmeto npespawaer, Hem 3HameHyeTcn, AKO OH C1114HbI
a He 6pioxa Tpe6onatue. Awe OH Toro oTpeHeTcn (tiro 3a CTIAIII Bcer,[ta TB0p14114
06bIKOIlla) weRa KJIATBy X COTB0pHT11 nOMICeHCTByeT, AKO HRH TaKonoe mep3ocT-

Hoe 14 ecTecTny crpaumoe npeTepnena yTecHeHlie, will AKO enHHoro HRH mdorancnbi
K TaKoBomy cKsepHoneticTay noHyncneHa H HcxymeHa 6bICTb. HO 3/11HHeH1111 we
KJIATBbI, nonncHa eCTb TaKOBbIe cnoneca ripen cynHeto H ripen ncemm camthaulumH
ABCTBeHHbIM H3penw rnacom HUKKf12yM 2allQJl adicRuyA4 a3ad : 01-111KK,12, KOTOpbIll

mHe MTH 110B1411eH 6nine no3HoneH, TO eCTb oTnyureH emy H Ayala M051 cno6onHa
na 6yner. Bcem y6o CHM B apxHse HanHcaHHbIM 6bIBWHM, cynHa naeT erI nHcbmo
cno6onbi, ewe B3AB, XOTA myncy Hemano 11pOTHBOCJIOBAIlly, HneT cHo6onHa H npff-

naHoe awe, ewe OT ponifreneil Hmenme, c co60to B3AB (KpoMe awe oppicHe 6yneT)
B Tomxce neHb B )10M ponuTeneil RAH Totte-J11460 nocxoureT OTX0X1HT.

Tpotion6etarbta da.aaK. TpoHerneHHoro >ice daAaKa gynecHan KynHo H cmeunian

ecTb nepemoHlin, H6o B nepsom panione o HeM)Ke nbnuwe pexoM, 51K0 nywenHe
)KeHbI B BOJIH My)KeCKOH 3aBHCHT, TaK0 B ToroKge BOJIH CTOHT H MICH C Hem coo6ureHHe TOKMO ,Tka ripen UMCIMOM
(HHICe noTpe6yeTcn cynericKoe ripmcyTcTslie)
HUKIC.Fie B0306HOBHT H ripen onineTenbmx yTBep)114T, AKO }once npexcne OTIlyCTHJI
266

6nme >xeHy, naKH BocnpanT H no o6uiemy coH3Bonewn0 maim no engHbill IOM

carmwacn. B cemnce, He TaKo, H60 awe mync rHenom H ApOCT1410 3ananiumicst
(nKonce 3eno LiacTo mencny cynpyncHkucamx npknonoHaTmcn o6brie), He 3eno onacHo
oilo,a Tp0HCTBeHHbIM ,aanalcom TA oTnyweHHy
THopto. clocne )ice awe o pemeHHom H conenaHHom n03ncaneeT H Tyionc,fie naKH
B nceHy ce6e 11051TH no3ncenaeT, nepHee nonnceHeTnyeT 10 3a HHOTO OTAaTH Myna
H 11010M OT Hero oTnyureHHyto, C npyrum HUKK1120M B3ATH.
Ilecomy TaKo 6bisaTH 3aKoH myxammenaHcmril noHenenaeT, myxc nonnceHHellyCTI4T 143 ycT CBOHX CJIOBO:

cmyeT COTB0p14114 maAlcbta, KoTopoe CJI0B0 110 Kypany pa3ymeeTcn, na KTO COTB0pHT

Apyroro, ewe pa3ymeTH H nena HayHHTHen. Ho cHe rieHHe 14 pa3ymeHHe KaKo

)10JDICHO 6b1TH, awe TOJIKOBHIIKII ero H 3aKona I4CKyCH1114 H3naraloT: mync Toil,

mKe non TpacTaembim danalcom nceHe cnoeil pa3Bon H3petie H noTom o conenaHHOM wanes', naKH Bo3ncenaeT B nceHy nom! to, nonnceHcTsyeT no-nepnbrx
)1(,,11aT14, AoH,Ltexce oHa OT HHoro Myna oTnyureHa 6yner 14 IIOTOM BTopoe HUKKAZ
en B0306HOMITH, HHbIM 60 o6pa3om IIOATI4 HenenoTHo H He'IeCTHBO eCTb.

Ho xarourm4cn 6enHHH myncene a Hawiatie Te, KoTopmx nceHbi HRH KpacHoCyTb, HAM B cyripyncecTse C OHbIMH T5TAK010 lIUKKR2C1 o6n3amacn CyMMOIO,
TOJIHKO, AKO awe Bce HmeHme pacriponacT Ha TopncHwH, 3aIlllaTHTH TOTO He moryT,
JIHLIFIbl

TaKonoro HeH3BeCTHOTO spememr npononncem4n, nage Hence ancKlix MyK cTpawanpHcAry

418

lucru am vorbit pe larg in alt loc) 905. Al doilea, daca va intelege ca barbatul
ei nu se ingrijeste de namaz, de post si de celelalte cinci conditii ale credintei muhammedane, despre care de asemenea s-a vorbit deja. Al treilea si cel
mai important este daca a silit-o sau a vrut s-o sileasca sa aib5. impreunare
impotriva firii. La primele doua vinovatii trebuie sa alba martori care sa confirme cele spuse de ea ; la al treilea nu se va cere nici o marturie, pentru ca
lucrul acela nu se face in fata martorilor oculari, ci numai cu barbatul insusi.
De aceea, femeia, pastrindu-si cinstea, ca sa nu arate intentiile atit de necuviincioase ale barbatului sau si nelegiuirea prin cuvinte, intoarce pe dos papucul, prin care se arata ca el pretinde spatele, nu burta. Dace el se va lepada de
acest lucru (lucru pe care de rusine s-au obisnuit s-1 Lea totdeauna), femeia

trebuie sa jure x ca a suferit aceasta siluire atit de scirboasa si infricosata

pentru fire sau ca a fost silita si ispitita o data sau de mai multe on spre o
lucrare asa de spurcata. Dupa depunerea juramintului, trebuie sa spuna cu
glas limpede inaintea judecatorului si inaintea tuturor celor ce ascult5.
Nikkeahun halal djeanum azad: Nikkeahul care era dator sa mi-1 dea ii este
dezlegat, adica iertat, si sufletul meu sa fie slobod"906. Cind toate acestea
au fost scrise in arhiva, judecatorul ii da carte de slobozenie, pe care
luind-o, chiar daca barbatul se opune cu vorba, pleaca libera, luind si zestrea
pe care o avea de la parinti (afara numai de vor fi arme) si se mute in aceeasi

zi in casa parintilor sau unde va vrea.

Dalakul 'bared. 0 ceremonie curioasa si in acelasi timp caraghioasa

este aceea a dalakului intreit. In primul divort, despre care am vorbit mai sus,
lasarea femeii depinde de vointa barbatului si tot in voia lui st'a sa se insoteasca din nou cu ea, cu conditia de a reinnoi in fata imamului (nici nu se
cere prezenta judecatorului) nikkeahul si sa confirme in fata martorilor ca
a luat iar5.i in casa pe femeia pe care o lasase mai inainte si, dupa invoiala
comuna, s-au unit din nou spre a face casa impreuna. In acesta insa nu este
asa, caci daca barbatul, aprinzindu-se de minie / si furie (precum se obisnuieste foarte des s5. se intimple intre soti) si nepazindu-si gura cu prea mare
grija, va scapa din gura cuvintul: Cu dalak intreit to las", iar pe urma ii
va parea rau de cele zise si acute si va pofti s-o ia din nou pe aceeasi de femeie, trebuie mai intii s-o marite dupa un alt barbat si apoi, lepadata fiind
de acela, s-o ia cu un alt nikkeah.
Legea muhammedane porunceste ca aceasta s5. se fac5. asa: Barbatul
trebuie sa faca talkin907, cuvint care se intelege, potrivit Curanului * , ca
una savirsesti, dar altceva pricepi si inveti. Iar despre felul cum trebuie sa
fie aceasta invatatura si intelegere, interpretii si cei iscusiti in lege spun asa:
barbatul care a pronuntat divortul nevestei sale printr-un dalak intreit si
pe urma, parindu-i rail de cele %cute, va dori s-o ia din nou de nevasta,
trebuie sa astepte mai intii ping cind va fi lasata de un alt barbat si abia dupa
aceea sa-i reinnoiasca nikkeahul, caci a o lua altfel nu e permis, ba chiar e
nelegiuit.

Dar caindu-se bietii barbati si mai cu seama aceia ale caror femei sint
frumoase sau cei care, cas'atorindu-se, s-au obligat cu o suma de nikkeah
atit de mare incit chiar daca si-ar vinde in piata toata averea nu 1-ar putea
plati; apoi, temindu-se de durata unui timp atit de necunoscut mai mult
depuna jurAmint
* Cp. Coran, II, 130: Acestea sint legile lui Dumnezeu; el le explicit poporului care

pricepe".

419

266

H H 41101 HI9HIOEh011t HEhtCIf0 (0H1101111011 11111131fO11x00EI OXC NOHONEITIT HxEII

IS1111011-11k10000 0 01011 `01TIOIElfEll 0Th /1100E11 :HEINE:Fla L0IEEIH1ONE11 grim) gridatox
HIZIATH OH (.1.01M9 EX0001f0h 01100 `oaosogS oaoriuuduodgokr
AYNICUY N100113
0)14 11 `01001411ETEd11 030010 MICH= 1314E10)1E1 OH 01011EW 01011011 11 riwunthicir -ago
11301-11

osoa)ox

HIAINTIHELIT IOETAIIIIIEH ELI OlicH1101TIAILLO

010

AHONC 011 A41E1.0A EHOXEC

0 ltr0211301,1H

OW090 11011 01031E1 0101111WHOX H orimurredto '01xt1rin1 Etl OH xada. xrumuat

ETHIVICLIEC HO 1121013111H Allah -Auto
XICH11011-11XX0E103 11 riorilfu'a 011Tha1 IITTIOH
A11110111 .L.14dOELL00 01000XEI AI\1011109 ANCiCIAI EX0001.10h q.INTOITII3d90 NOHOXEC -000U
`.1.21ATHOU

mut

to.taraart

ETl

a aztoarit'Eudu NETI1411030 If
OXC `vanninn 0N001 11111091c

'.1.011A9 AIATTAIAD

00

111411010 411311 ILLHIElfITEC ',LOMB CH 010000 EHEYsIdEX

1(110 1(30 1\1011.10E110090111 ATA/1f140.1. E1100H0 '41A3

)KAN

yj

OH
L9Z

1011131fff0HE,LOOU

11111101111

rt.

1Cl/s10.1.

ILK13003 Ho

`xattAg 0Th

vmormi

4(011dUHZELLO1

ritnou
Tuurtio ..taAti.LoHamarott

11.14H0 XIIHNOEH H 0141111170 OTAINOI.

1(010r0ar00011 oloxoahododu 'omriauoure 'eV Mils& -Amouoo

NOMA ITITITHIMA H IMAM H 009 010X11044 1114HOHNAO riatoaucu

EHMIC 1SEHO 1119141E3 TATOU& E OH 01A.HdOELL/011 H 010111XdOfl0U 411120

`1119NYVIU 01 cuna amtawXcEd H 0111101a 010 OH

wpm wawlw tuawn ovum og

011719 149 `0H11011.00003 OXCHH `041031E1 AT/40110)1EN 170TATTAIE3CAN 131149 1.1011-30011 091t
Etr OH 1101110K 11141&09 a 0110111. 11000 H 11)10E40110C `11.1.017A3100 `0141017 OXCIAIOH -EH
rpciriwa IRMO WART 0 010H0XC 010 141E03 `cwerAru aoeoxat isataxodioX 'axon' EV 11011
*OHO 1400 00E0011 .1.0r11011'011 H OIVEI 111114.1.3dOILLO 1430MX H wicumadri'og waridao
`.tatilnico 0300r/110V 11111 XXCI0E4 EXCOU 0C1011011 00FIHOIh1011 I/CH.13TH `011311 0300 14MK101
00HHOd0.111011 111N9 Etl Wrimaroic ,111.1.X1110 H '1.01h03 OTETV XHHIAIOEH 4100110dX 0
XHIIHO 111.011.11 IOVX9 H 03111E11XCElf3g `1011-10X000 OHOE11009 KH1101111AXO003 matt
011

HUM

HOOEE3 ILLHXCOHYsIX '10XCOTAI

030 011112' 0141ThEd90110H `11.1/CdU1c0 011 GIEM490 H 0111E9 `ITU1OX10

OH e0XE1111 O)TS 149 WAN 0 010000 '01011031C RifiCLIO NH 0 INOV `1401/01TITSIILLEdilEOET
111111XCOdIl 310(11 11110341 Bourroisdt '191101111 0111101f3n1C0410d11 .1.0t1FDI00 Arioaved -Nam!
01011 'EXCATAT 2HEC 14L11(E1011W `1131MX1f3 0/11f 111411110EH `31C1CTAT OhEH HOVOJA 1131CH0S

Atnomaup

HOHHOELLOIOX014 cauririniamc

MOH .1.111f06ER H

Apia' uo

MT 0 alarirgo 11141101f0EICHOO -num

uodvtric .to yutu'Ao EC 00H0 -datadu
'Of ALT101111100001110d11 H AtnomInqd -3Kadu

awls ,taktauoo `Awa

auriarratoaduou `u:Fidoutoo calsoalfridi.

AFTWIC 1.03TAIH

(11K00I1

`110hX1f0 EV.I0 EIT 0 X1I111 11010 a N00113 `H11110111390 CH 'mug

ONCONK `XOTI 1131\THMETILLEdE1C011 'NH 0119E wvwn H OXHIf031011 3(1111114,0dE13 13317.011f
CH 13011'0303 L11114 00.IXd11 111410-0014CHdLI `.1.01EETN9 0tt1 woven 0.1040011 MAN 01D1C0111011
XIALOH '1100XCATAT

`10X.1.14113H
1(111101111 x11

OH

LI

oullamdaffoo Inc tuourvui toridoutoo 01. 41,00 aomiastoriodi -Amogoo

wait

'll-01AIXCEdic IfEITINITO H fEII4h0 axles

oTicugatt'ico Kota/Corium 'AMIN OxK 1119311171141
orniarndauoo 0110111MA '413149 14101011 tri[cIHIAlatIT wiCw ,taNdoutridu `agao 1131-0 rig
OH .LaTIOX
EELLO0XCXdIa3 0 010110 0101103K H WI4HH0ff0H311490 TATOCEd90 4011
ALITOIA4101A3 Ifwvwn H `111Th1.0d11 `.1011-0IEILI 0Xli `AFTWIC aNcoi alauuredahu IfSlY ou
01113009 OLF1H011-0E{ H A1OX30h0d0d11 01ITH0IfORET403 0 ditursiocduAo 0900 `111011 0111411
oncolfa AHV090E13 ,10EX3XITIO H O nivel:Kum 0119E AN}VAO `101101t 0)001 a 0d0001012'
ICIDIOHE.1.0011 011TK9 ".1.01C1f311h03 OH EL1' OUVOE11 I9 .LO 314110LIT1ITIO H 4130h I4110)K -009
t17..10

0 010ELLKUX

OH 01111014A3 111f
`.1.11Vd0E1LA

0H1100100ch

tIJOI o

mom

89Z

EllU0dEf `11011400 Vadu wowvwn HUH atria aurriari'daux Vadu wwuturugSu olaritgo
Nat iricllaria'a ritnou maw riarrioduoa 'taming OgETONEX 41.00H11110 aladgo a `pH
OXIS 411OI 0E10)10 / 11 09 1114X1130 1114HHECEXOU NE110 rinuoiCuto tarifox
HO -10
0X1f
EHO
EHONC
ISEILL30h
H
HIA1030
-odgoi
`10E11100
09/c
`4.1.00 1E000 tH110111TOHOH EH9OVX
riwcuratatt umiarnudxX amatu 0.Lh BH11011H090 011110.100V H H3H `.1.001A1H 0110dX `010.1
01.11 OH 101110X 0311-09 EC AH0)K utawri '01 0.10.1. 1411Ed H X111709003 OIL 140003 HO ;wog
*.LOETTIAU.L0 AHHEre 091c AITIETI49 OHONC 1101 XIAT0H41f0E000ELL0411013111103 Ent:MEd

ot

oar

decit de chinurile iadului, cazind intr-o intimplare atit de nenorocita ei arzind

de flacara poftei de a se impreuna iarasi cu ea, ce fac? Baga de seams: cauta
un om foarte sarac cu bune moravuri ei drept (daca nu are cumva unul ca
acesta chiar in casa lui), angajeaza cu un pret mare si cu promisiuni de mai
bine pe acest barbat ca sa se insoare cu nevasta lui divortata dupa rinduiala
legii, cu nikkeah, dar cu conditie ei cu juramint strasnic ca dupa trei impreunari trupesti ei numai dupa o noapte, platindu-i ei pretul nikkeahului, s-o
lase sloboda. Cind bietul barbat afla un astfel de om, i se porunceste de lege
sa fie prezent la sarbatorirea insur5.torii si la stabilirea nikkeahului. Iar suma
nikkeahului pe care o va p15.ti a doua zi acel sarac naimit, barbat de o singura
noapte, trebuie s-o dea din punga sa. Si el indura acestea toate fiind chinuit
de senzualitate.
Pe linga acestea insa, se mai cere din porunca Profetului ca actul impreunarii sa-1 auda cu urechile lui, sa-1 simta si sa fie incredintat fara de nici o

indoiala / ca acea femeie a avut efectiv contact cu un alt barbat, iar nu in

mod simulat si superficial. Altminteri talkinul, adica intelegerea p invatatura lui, n-ar fi desavirsit, nici asa cum a poruncit Muhammed sa fie. Deci,

267

ca sa nu se abata, bietul, de la acest articol de credinta si de la aceasta porunca,

se face in casa unde va dormi acel barbat inchiriat cu nevasta lui un asemenea
pat, incit acesta sa se poata mai intii baga sub el si sa astepte acolo cu urechile

deschise si cu inima treaza pins cind, sus pe pat, vor incepe ei actul atribuit
Venerei, pe care sa-1 auda repetat de trei ori, s5.-1 simta si s5.-1 numere. Daca
naimitul va avea vigoarea treaza si va vrea sa se desfateze, poate fara grija

inmulti lucrarea impreunarii dupa voia sa.

Cind se lumineaza de ziva, insurateii se duc dupa obicei la baie, ca
barbatul cu nevasta lui. Cind se intorc de acolo acasa, barbatul de mai inainte, tremurind din toate incheieturile, asteapta cu mare foc divortul barbatului inchiriat, pentru ca de multe ori s-a intimplat ca acesta i-a placut
mai mult femeii pofticioase, care it sfatuieste ca, de comun acord, facind calcare de juramint, sa primeasca a suferi pentru aceasta de la judecator treizeci
si nou'a de lovituri, dar sa o pastreze pe ea de femeie, in timp ce barbatul de
mai inainte tips, impotrivindu-se, si se jeluieste *. Dar in cazul cind naimitul
se tine de promisiune, dupa ce s-au intors de la baie, precum am spus, indata
sint chemati imamul i citiva oameni mai batrini dintre vecini sau prieteni
si

imamul it cerceteaza staruitor pe primul barbat daca talkinul s-a facut

perfect, adica impreunarea for de trei ori, daca a inteles, a auzit si a numarat
fara nici o indoiala. Si cind acesta va confirma cu juramint, se scrie in cartea
de procese ca talkinul a fost facut perfect. Dupa aceea barbatul naimit se
preface ea nu mai vrea sa aiba ca'snicie cu acea femeie si declara in modul
obisnuit, fiind de fata imamul i ceilalti, ca libereaza pe femeia pe care si-a
luat-o de sotie ieri, dupa porunca lui Dumnezeu si vointa Profetului, si cu

aceste cuvinte num'ara indata suma de bani pe care o pusese in contract.

Dar pentru ca divortul sa fie ferm si onoarea femeii sa se arate nestirbita,
acel barbat de o noapte e intrebat in fata imamului, sau si mai tare in fata
judecatorului public, ce fel de vinovatie a aflat in ea de vrea s-o lase asa de
curind / ei fara nici o vina dovedit5.. El raspunde ca este o femeie cinstita,
plina de credinta, indeminatica ei impodobita cu toate virtutile ei ca nu are

in ea nimic vrednic de invinuire, dar nu mai vrea s-o aiba de femeie si de aceea,
de bunavoie, o lasa libera. Iar cind femeii aceleia i s-a dat cartea legiuit5. de
* P. Rycaut, Istoria..., p. 2 14-2 15.
421

268

`AI119314H OH if

wort oioadau

On

`.1.0/CELLOHONC

16

ANC)(11 11115011 `AHONC

Oil

1411112hHONO

txcAlAz OH ON

MIMI( OHOX

010I 'llaavvadia

K143 09S 'gib

arnad Noxaysal

ONCIC

X110113 XFIBROd3
-uotr
OH IS3AHDTehHON3 Ainiao 'Imaysioda ON(RH
11.1AR1113011 ENCAIN 014Z1f0E1C011 19133

aa.aadu

oioiAdv

IDIELI OH

A141411.

ogHo 'airoi_to

'NON OZOINKH 101ISILR0H9OCOH H

iiwolixtra 10

0914)

9HO11 14M111431c3d1.1

H `0114HOHEIE.L3A 031(0 0111111N0 -ECEN011

H arscadu EC AHO)K 14101\111 .LONCOIN

WITS

110HdOsILOX01\13 010N0HEV0ININEIKIA1

ulroacad acedgo Mat

V9DY,_[ YVUICId9Ulah

HHH090d1011 H HHHUHIHNOH XHHICIONIA

A1118110q `AHRHEVONLINEX/CIA1 RNI4HHOELLOR003 H ORHMEINOV a

111411EXFIVER anC/CYsIOI aoStrioraiadgo igniqumixodou wnwn H atrre

OVEdI RIM 113O11 1M'A9 xnam RiAacmcfiredolAi x

1V3111701f0011 axc

andoi.ox a 1A10140
xviquaLandgotr 141911143111EdNX 14 andgot

toloancicadu ax(Awa xminninditly ONIIIION3H fEIf1 N mucragirog H -HON

Ifovon-nom xicraharradu .Loraarusaaidu 11 ONHH OFIHRII9000 19111141fOIN a XI9d010N

NEUE113 NCSIN

RIM 141411311)1(090113 HMAV 10 tlf01 -01\10dLI

ainiodx `x(ovIquaa andoiox kiadvxau H -au
H.1.0dEN 101141f93dIOLIS mm 11H AMIGO ICHHOlfirEdVa 0.130$13 a OELLO3NCO11AX EhECIEE
R s Haainaatr tudvexair '101E1E110U `arriolicdaa mos axcoixlia miadviA `cri:evoi aatad
`14113110d1IINHiclIHOHO ONCHOR a X19110111ELOSTradlIOCIIHN HHEI X1414NC09 `113E31111Ellndll
alrixadu ISMIEVE03 0101\1E3 -KIM 1410X OH 1AIT131,110 1S1HOLIHECIVCS `11141TICHElfOW
OMB COdh EllEdfl H 0a.1.3113hEdEl a.A.Jow kmaAhvda x rustaisirtrechIcit '041199 019H11 C14
X111111SOI011Odll OHHE1.30d110H ZIfTIbHxdn AlsI3 H `91151/Tell EIt ilidOELL O1tHE113E101.13R
`ridaa axonrallott A1111139Elf00 'Axing areiroauiri Oon-09 OH .LONCONICOff OH H Enoi.
AINIOFT14 OMIC01 all:RU=10110H Ana'Am `aaretra EIi 11141-noredavvA OH011 33h0 -MAIM
warmac ..taxcexou apo RLEVNcdaa.Mou 00HO H 11E17311011014
MEV...101100U 111.1.3A11311 `Am/C17 0111110110 ,LOIEN31a103 3 OJOH `FIMICOVO a X1411
ONC ISAHC31(09 `OMENCOlf H Ifiladoou "edoart 'EH OR14119E1 X AINO3 14.0H1130d.1.3A -Elf011
%Loma Otij 1431E11 OITHIMYCEd 'WO CH0111101 .LCHEIT191110 010110E1 11 CHOH140$10JElf9 GIONOH
CHRLIEW A) xmogA O)C 1A1141411EdN P\101f3E1n1 H (INO1fE3 013311 `101XCEINEH ONCE,L 11h0
101ACIOEI 1S3111.ENCCIO1703 011113 11141431.1011
143311101KH 101Enm OH)
09

mom

69Z

'Rua

'cub

6e13A AITHHite H 0101111E1

'MIA(

CHHACEED13 xxV101191f011E9

Vs10.1.011 14119110H `INOH.L011011 aodoxox

H AtIVILI 1CHEEH411011 kI 141ATISRdOEI 111/01H9113f1E9

'WPM

`aindocuoo

011 1A101 wet:gnu/Du

191410011 (10HEEII99

0,L

Egg%Log H
anon) ..torearicra d110 `xxx EH

11 X14NHOX

x000t

031413dX .LCHMIFIXEC
`101VELFICEH 031f Offal.
11110 1430 o waxHOM011001.1

9103 HEflE3

ONCIAT314

E331f31

X19111dOIAI

11191411E1f31703 ,LCHEJElf011 H ON1411-0 '0113KOINCOR

AINIOt i 110HIFEHO.LOSX 3313 'EtECLI OH) OtrEdi 09 ISOKLE93d.1011 3)KAIAION11H

9,1.31f '9.133 Ointodx HOHEIlfic3 H `3CO,L OI9dOION a 1130031114C1IX xxxxamitioxmom rmtnecoo

Omtiadox3 EH

`agclefui 01 %MO t1111111E93d1011

=WIN

'R&M `11111E11 11.14)AW H 314h.L0d11 (314MHOIE109

alaLION `nsoomqa wol-nAllaVadu H rAn41-nomaau0oa wHxquomoax wrowywn 11 Wrni/lEarfAr

MIAMI dElMaNCe 0.1) 9.133 larTIFIlfaLE9AJOII vIng OH MAI EH XEhOlf11 11303H -199
x x

ilponrrexcautrox

onmedmareirg
x, oicarhuoux
0101EINAg

xxx OtIIHUH0OH
xxxx 0 WIDIWII0E1
ZZ

11011}1011HENCH

divort, ea trebuie sa se duca nu la casa primului barbat, ci la cineva dintre

rudele ei, unde, traind nouazeci si una de zile (caci pins nu trece acest interval nu este ingaduit nici ca barbatul s-o is de nevast5., nici ca femeia sa se
marite dupes alt barbat). Iar dupes ce trece acest timp, reinnoiesc nikkeahul
in ordinea si dupes rinduiala pe care am aratat-o mai sus si de atunci o poate
avea iarasi de nevasta ca si mai inainte. Acestea sint cele ce le aveam de spus
despre caraghiosul divort muhammedan.

Capitolul al patrulea

Despre inmormintare Si pomenirea mortilor

Cind un muhammedan e bolnav, daces trage sa moara, rudele si casnicii
cheama imamul parohial si seicul din cetatea sau satul acela, care va fi mai
impodobit cu fapte moralex si barbat cu slava mai bung, care ii citesc citeva
capitole din Curan potrivite celor bolnavi i celor pe moarte si alte rugaciuni
speciale despre care cred ca au putere de t5.maduire sau de slobozire a sufletului din trup. Si le citesc cu schimbul (caci, in afara de boieri, putini se folosesc de doctori i de doctorii si ii pun nadejdea insanatosirii for in mestesugul
doctorului sau efectul medicamentelor, crezind ca nimeni nu va muri decit
in clipa mai dinainte scrisa, inainte chiar de facerea lumii, in cartea tainelor
lui Dumnezeu prestabilite 908; desi cei ce doresc sa fie ingrijiti si tamaduiti
prin doctor si doctorie nu resping insanatosirea). Iar unii din cei prezenti
ii aduc necontenit aminte sa faces marturisirea credintei ping ce slabindu-i
inima nu va mai putea vorbi. Dar i atunci, rostindu-i altul aceeasi marturisire,/ se straduiesc ca muribundul sa arate Ca o confirms si o declares prin
clipirea ochilor.
Dupes ce si-a dat sufletul, ei dezbraca in graba 909 de pe el hainele in
care a zacut bolnav i-1 asaza in mijlocul curtii pe o tablie facuta pentru acest
lucru. Si iarasi dezbracindu-1, i1 spala cu apes calda si-1 ung cu alifie parfumata
(iar la cei s'5.raci cu unt de vaca si cu seu) peste tot ochii, narile, urechile,

buzele, dosul, iar deschizatura madularului ascuns o infund5. tare cu bumbac xx. Apoi ii infaoar5. trupul i capul cu o pinza noua, pe care o numesc
kefen, adica giulgiu, si-1 leaga cu sfori de bumbac. Si savirsind repede acestea
toate, pun natabutul (astfel numesc patul xxx pe care sint duse trupurile celor
morti) 910, facut din scinduri subtiri, si pe cit se poate mai degraba it duc
la groapa pregatita in afara de cetate (caci in cetate nu i se cuvine nimanui
sa fie Ingropat, gall de sultani i de cei care Inca fiind in viata si-au construit
turbe costisitoarexxxx, adica gropnitem, ca vizirii, pasii, muftiii si altii foarte
bogati). In frunte merg citiva imami i muezini *912 cintind imnele djenaze
(adica de inmormintare) 913. Cind e dus pe drum pe umeri, din pietate, dar
x care tin de moravuri
xx vat5.

xxx nasalia
xxxx cu mare cheltuiala,

423

269

`omoarioreug

`1.0Uff

ONME11 1O

Awarn tourrauhArro isoiaprxdu

ON( 1,101114 0131 `.114IXIOX

rirymp

HMI

Rioomarott nEdv5

re dtto

Tr

`q.1.00 u)7

moil a anima& -dawA

codh oxquoxoou `aarern crhaduo -um-allot(

0..10ffIdOW EYt '.1.00311011 0X-01, H191111000HCH ER

AIAT011

aodo,Lox EH nr.An ammarug xarmhAuo `irsoom4du alts oa OdOfft' -mint

WOH11141"1 trOd1.1 1414114HEbd1.1 1111E1Vdff 014113141EN EH 0140 OHOOd.LOX 91.00 EH WOHO rad,r.
`armicovou '00E1 TAncrdo,Lox a 14101. OdOffE' H a WOWED nwzoice EH Sal OM 111.199 -Auo
'Isa.tHh armiadicp EV14,7111 1911,1141f0W) vE (osamdawA 311190 '.1.1a1081 0H) `sondaaoo
x onmagadiou `OX(141O1. OXCOXIS 1410XOd `1410H1M 011QE 011MOII0 .1.1fOOH11 at'd ougg
wrumpuoUadu) Omar, pannang vonaudx ZO vtiamn (141ESIRU0141 o udtro carmunrcouo
a womitra OH1.011011 na0ax `0,10.1.I4E1011 111IWOR '1.04End11 14 RIDKOIrEH 01111111EhH01
`19111111Erf UV OH .1.M:tonic MIME EH ORHIf `010 000 11141110atlIaLiC014d11 ISH.1.10110.18119
RINd K1OX 01.1 HOH14173 11L1d01 maniac x onmagadsou Jo a AI1R10141 `.LArnaw lit121.0d11
uAci.i.

mro.r.urran' .torundaffoo
Noarnanixdacog &ALIO a `woh" hum

OPTIKFIEF1

OLZ

V141900ff

`Ioramsduooa osh ximaumnIA

OH11013017 111.I99 `101.141114ff OXIf 170d 1411X0HONC 11311101410H 11 X WEEOIf0 RPTHHOIDIO `F,Trrnito
Kunoa H KHHEVI9d OH `1.11dOILL OffEEd a .1ROW0W KITHEXPV11 osa / H a `9Eri
IK3011E11 EH 'Alva( OH WOI 0149V KOIRMCdOlitOff .10 MEER H ancellIcrd og XHA11.1011
uPILKEID rracruli omicarrudu `Korrinald.r, Elf Iqg alixcosox umiAgo H Humondx axco)
aH Tauxurnr on `(xurndawA OH orruw 0.11, u.r.auoS a NMI N0,1341tUri umulT og OXHIf0.1.
WOOED
H RWPTH91fOIVIO.I.O0 1119EX1110 x
nroxoau ox

Ern

VIIOCILd3141
WORTIVIII9C1
11110W V 0191114 `ZI9111.001)1C 03K0NIS `KOJN11141

-oda

Radh

crulurrmaxc Radii

crlICMIC

uaiart xnoao

PfdIATORREt Eau `1.0TREGINVIIII0 113IR 199 0 14111CV 0.1OIRdO141X OLIO IS2.1140141.0dII oiwxcog
011411O1fOff R oso.Lxaj MIRTH (0113HtERXRdll WICKWIRE 14IfO14111 191riKalIEH A -arAnAtuxAw
aourla, EYi arnuadoxo K01.1190d.L.IR ISHERXXO `romulaqqd aniu xoaorrali um& prom
Vadu JAralmoncovec Munro `1.adwA mica( 01 u/ma)ThcoxuE 0.101. uxoamsoa -adiou
Hag Tung .laawn aYrriv axc `.1.1A1X00Ed OXIS aunagadsou 010 H ruhiodu x AIA101 -ou
`weugad.r. off oioi HHOWadff 1S011111ff0.10.1EH H KOILIRMdaff00 OH `..r.Aiow axcute of
ud.LA a adoall V OH if amuntudx LAI/burg H 0If3E `OHEd Lien OHHHOdIX 101VE1199 -OW
'NOM' .r.aicELLOHONCUOV triCar, HI9H0 a doatt mcummArtmte moollodu `ming Eli H -.10dU

mm EH Aff.1.111f0141
'At OEIV Hu ONC

KO14HIT1173M03 liaLKO.LOOVX OIXX3H EH 0.131ndO141X -1141f014114.1.14d0f1.100

Off aarmad.LA IadwA 'MO& x /Con xrumatt'Auou twurow a -wee

adOM/' HOffweLoou Rugg .r.aAELLOHa3KUOV ougorfou H a Xilh.1.0d11 xuawada
'XICH:RONWII0110Vd Owodx KFIWRo '141TIOH 01141110H 09 111Upd..1011 PRIX& OH.LOUOIIOH
mtuu xuhrigo crioa `wortertawwuxAw a 09111f-WOOX MAIZE
11 ouarredgcoa q.Loa
aLOOW 111hA1f3 Ka AwORTKII09 `141.ad14.4 a ONCI4101. fraLaalf90 H 14.1.090d.101.1 'WO KIOX
lattIg H murnrehoona 9dREOff 14 wto nuJOefsir ghaduo) al-rm Iluds mum 9ooff aairog
WOHL111141

xad.r. ERN
9110141EX EH

11.1110.1.0.1.0

gods

(1.3VA9 OWX01. Elf KO.1090d.1011 Hd11 xx110HhHII9/c11 alOdOE' X

Osa Elf IfaLMIUS.0011

1411HR3CEIVEH Off XH149XILI ISd0141

oxri OM a Jurgudox `i.adwA angu ou YOHE'3113011

'.101E.1d01100

a 1141,1.0d11 xpunt'oxaugudox XEXad

ox AJOCIO9 a 011341a '.101R9Od.101.I
H

011119T 0)1C

`OXad 0)KOXIS

KOIIIFiX1f3 OH ICHRIdOffEC

`/C11011

a OlfH1-1
arnaatoxdu

`OVIIA-ho

OH

a 111411E90d3011 1101101{1.dOW 'X110E13 Etr OFI

OJOHnIfOOH `KIIIIKM70,M119 cruar. rimuretru. 'cab O)IS a11
UMW OJOHH worm:wog H 0.10H91f01.14XXIMRE 11.1199 IfILIDahOJEII9 1:NH aR11393C1.101.1
xicwidaw Arricxxo H aurnuuhoioaxc urnoxrigo ISDHIEERgEtoa `190.1.149 utt aH oxux
14101101ID `14119HIRTO OHE1rOWINIUXA141

KOI.EMRU-

=IX& On

H
0 ffOliaff011(01.30d1.1 nuinogodiou g 1414HO9Od.1011 OXC ff0HEII(K3
nuhrigo `caoa o wodoiox wahad a ORRILI 0 anyurrrefo axcalt `14111HW oxi au

111.01111 X11 A

BM

RaIfOlK14d1IOH 1OIXHR1.00 H taLEM141f 0..10HIGIE9011011 '1f11H09Od101.1

091C ()XVI 1.113

1:11914H

x Hpannipainaidu
xx Rommrog

nai ales dintr-o datorie fart, oricine se va intilni cu mortul trebuie sa apuce
de pat si sa duca trupul mortului citiva pasi, pins ce va intilni pe altul. Astfel
scos din cases, trupul este dus la djeamia ce se va intimpla mai aproape in drum.

In curtea djeamiei, inaintea usilor din fates, este asezata o piatra anume pentru acest lucru si pun trupul pe ea, iar toti cei ce se vor intimpla atunci in
curte si chiar in djeami fac in comun djenaze namaz (rugaciunile pentru mort).

Savirsind aceasta foarte grabnic it duc la groapa dupes aceeasi rinduiala,

precum am zis. Acolo (dupes ce imamul spune numai citeva rugaciuni scurte),

dindu-1 jos de pe pat, infasurat doar in giulgiul kefen, it coboara indata in

groapa. Si punind niste scinduri foarte subtiri, ca sa nu-i cada pa'mintul pe
fates, toti cei de fata, din evlavie, arunca in groapa spre ingroparea lui macar
cite o mina de pamint, iar celalalt lucru it fac lucratorii platiti pentru aceasta.
Cind se intorc de acolo acasa, plinsul e oprit cu totul. Pare lucru de mirare
ca sexul femeiesc, neputincios si inclinat spre lacrimi, nu scoate tipete bocete

decit in momentul cind isi des sufletul / si in ceasul cind it scot din cases ; pe
urma insa se opresc indata din plins si tinguire. intr-adevar, Sfintul Pavel
s-a ostenit staruitor sa-i invete acelasi lucru si pe crestini (s5. nu plinga dupes
cei morti) *, dar se vede ca putin a reusit. Caci ai nostri isi pling mortul cu
bocete si cu versuri x pline de intristare citva timp, iar alte femei, pe cit
se pare mai plingarete, isi bocesc copiii toata viata de parca n-ar avea nici o

n5.dejde pentru sufletul celui ce a murit (ceea ce e impotriva poruncii lui

Dumnezeu $i a hotaririi Sfintului Pavel). La muhammedani, ca sa dispara
mai degraba prilejul tinguirii, daces omul va muri cu trei ceasuri inainte de

apusul soarelui, ping la apusul lui trebuie cu orice chip ingropat. Dar daces vor
socoti ca ingroparea lui si cele necesare pentru acest lucru nu se pot pregati
si face pines la acea vreme, it pazesc in curte ping dimineata, dar nu in cases.

Si chiar in zori, cind se fac rugaciunile de dimineata, trupul trebuie dus in

curtea djeamiei, pentru ca toti cei ce s-au adunat la rugaciune sa se invredniceasca a face o rugaciune pentru cel mort. Iar daces va muri dimineata, trebuie pus in curtea djeamiei catre ceasul rugaciunilor de la amiaza. La fel si
,pentru celelalte soroace de timp, afara de noapte ; caci a ingropa trupurile
noaptea este necuviincios si oprit. Iarasi, este la muhammedani obiceiul ca
in once loc de pe pamint i se va intimpla celui ce boleste sa moara sa fie obligati

a-1 ingropa in acelasi loc chiar de va fi marele vizir sau rnuftiul (dad cetatea
sau satul va fi mai departe de trei mile), cu conditia sa fie ingropat linga drumul publicxx si ca pe mormintul lui s se puna o piatra. Astfel, daces va muri
pe corabie, dupes ultima suflare it arunca indata in adincul marii. Iar daces
se va intimpla pe un riu, cum e Dunarea, Nilul si alte riuri navigabile, nu-1
arunca in apes, ci, tragind la mal, it ingroapa in pamint.
Cu un cuvint, muhammedanii sint atit de grijulii la ingroparea mortilor lor, ca s nu se lipseasca trupurile de aceasta ultima binefacere, incit nu
socotesc ca este o mai mare si mai meritorie pietate decit ingroparea mortilor.
De aceea s-au obisnuit sa sustina batalii atit de crunte ca nu cumva trupurile
for s5. ramina la inamic si s5. fie lipsite de ingroparea cuvenita. Iar acestea se,
petrec astfel la ingroparea oamenilor de rind. Dar la inmormintarea sultanilor
este alt obicei, despre care vom vorbi in capitolul Despre sultan 914. Aici sox tinguiri

xx mare
* I Tesaloniceni, 4,

13.

425

270

271

6e3nenbHo ecTb BKpaTije rummoNalTa / o o6pa3e y Typxos ynoTpe6nstemom, KaK0

norpe6anmna H rpo6b1 crioNx nocemaxyr.
rpo6uula. Motmeilume B )1(143H14 csoeil mecTo Hexoe Ha nom,' norpenanifigHOM KynyioT, rne cam Ky111113b11:1 H cka.M1411H31 ero no Bpememl norpe6eHa 6bITH
mmeeT. Cite moxcer cnyturrffest rpamcnaHom H npocreilinemy Hapony. Benbmmicam
)Ke H TeM, icoTopme B rocynapcTBeHHmx o6peTaloTcsi cnyxc6ax HRH pemco HRH
HIIKORIDKe macTue npx3BonsleT, ,1:(a. Ha nonit OT ce6e KyllReHHOM HJ1H B norpe6aJ11411111, ewe B ACHBOTe cBoem cocrpomma norpe6eHm 6ynyT. 146o He MHO3H CyTb,
}Dice B nomex CBOHX pentlaikum xce Ha nowax ymHpaioT, 3aHe mHomcailuaul HHH

cipyHolo X ynammemm, mkt meliem y6HBaemm 6mBaFoT. Kyni4B y6o qacmuy cena
141114 mecTa HeKoero BO rpane, o6briaA HMe10T BOCCTaBHATII Ha OHOM 3,aamie Heicoe

no nono6uto 6aumr, qeTBepoyronbHoe, mecTilyronbHoe H ocbmHyronbHoe HRH

113 npocToro xameHn, 14.1114 H3 mpamopa, eroxce Bcxxast creaa umeeT umpoxme OKHbI
xcene3Hmmx orpaxcnemime pemoncamm, na He }calm nec xnm HHoe HegkicToe )1CHBOTHO
BHHTH BO3MO)KeT. CBQH B OHOM 3,E1aHH14, n0 nono6itEo xpama MeKKaHCKOTO, 6bIBaeT

oTBepcTmil, na nO)K,B,b 1113eTbI 11 Apeseca, Axe BHyTpb mexcny rpo6amil CeAT14 H

HacaxcnaTx o6mgai3 HmeioT, noxponnmeT. li micoxce BepyloT, 110 noAo6mo ,E(0)K,LIA
Ivianocep,am 60)1cH51 (o Hemxce yTBep)1cnatoT, AKO npe.r nHem o6wero BocxpeeeHHH
Ha mepTBbix CHHTH HMeeT) Teneca H nyium yMepHJH. na opoluaeT. HHme Bsuuwee
CTA)Ka101111414 HMeHHe, IICTOYMIK H HeuccspiHmil KRaite3b BO BcenaponHoe ynoTpe-

6neHlie yeTpositoT, HHbIe )Ke TOM COTB0pHTH He moryuxe, BonoHocua 3a neHbril

113 noxony eaKb10 Hapinmemoro (gro)ce ecTb EtaKb10 Hmiciue yp31111114) HaHHMaTH
3aBCTOM xx TIOCTaHOBJ15110T, na TOII HenpecTaHHo mexamm Bony HOCA, BeCH010 )Ke

Teeny cyuly CHerOM (3a1Ie B KoHcTaHmHononn nen He 6mBaeT) npoxnaxcnam,

MIIMOX0,HAL1114X )KaNCI_WHIFIX HaII051eT, KOTOpbIe )1(a)K,Hy yT0JH4BLITe HJTH MOJIIITBy

3a Ay tuy ymeparero nonHecum ppm *owe o6briail ecTb) TB0pAT, HRH XOTA Paemem awe:Hume, TO eCTb Eor ero na nommyeT Input's nonxceHcmyloT.
rpo6Hnuy C0314Ha10T 143 KaMeHH HRH MpaM0pa H3p51TIFITAM 113BaAHHeM xxx
11BeTbI a He J11411a H306pa)Ka10111e. npH TRaBe B03,1113H3a10T CTORII Ha XIBa HJIH Ha
Tp14 RaKT51, Ha er0)Ke BepXy 110JIMy XXXX H3 Toroxcne mpamopa 143Bammiy}o (aa

norpe6emmi3 Tamo my)c 6brrti 1431,51BHTC51) y HHbIX 1103nallIeHHy10, y 11141,1X)Ke

pa3Hb1MH BarIaM14 xxxxx lICITeMp5110T, y HHbIX awe OT p0Ha eM14p013 6y,HyT, SCIO
272

3eneHy10 110.11aTalOT. Hp14 HOraX TaKO)K,He HHblid, / HO TO14a1W11171 CTOJM COREPIOT.

Ha ce

cTonne o6bpiail limetoT HanvicoBaTil HMA yMeplller0, TO)=1 11 HeHb, BOH13)Ke

yMpe, a HHbIe H CTHXH pa31114t1HbIe B ITOXBany yMepIller0 BO yBeIllaH14e )Ke )K14BIAX,

OHbIe 11 11p0,1HTbIBa1OI11HX Ha1114CylOT, 110,H06H0 AKO H y XpHCTHaH 6bIBaTH o6brie.

Awe 5111 ice )KeHa HRH nesa norpe6eHa 6yneT, npx rnaBe y6o xameHb mersepoyTOJIbHbIR Ha 11Ba RaKTI1 11 60Abffie Bb1COKHK TIOCTaHOBJ15110T C H306pa)KeHHeM cena-

Awe malocue (ecTb noxpbthano rnaBm npeBaHm myxammenaHam Bo ynoTpe6nemm

&mime), npx Horax xce xameHb 111141)0KM1 H 11p04ORTOBaTbli3, AKO)Ke B (1114Type
OHbIX B11):IeTH eCTb 11 Ha OHOM HRH Ha 060HX HMA H TOR HaIIIICyeTC51 14 3RaTOM HRH

BalIaM14 Hpe143p5111HO H3o6pa)caeTcA.

IlommaHHe pon14Teneil, norpe6aTenbHasi xce H MHROCTIAHH 3a Ayum ymep11111X, XOT51 H He BeRligaBO, 06age 1.11eX1p010 pyK010 TB0pHTH 06bma1%I HMeIoT. A

Hatinage TakaTcst, na 6bI 9pe3 geTmpenecsab uenbix nHeR, IiHme Dice, na 6b1 =ipe3
X TeTHB010 HMI CYXOIO )KHJIO}O
XX Jayxownam 1114ChMOM

xxx pe3b6olo

xxxx man"

xxxxx xpacicama

426

cotim ca nu este lipsit de interes sa adaugam pe scurt/ despre felul cum turcii
viziteaza cimitirele i mormintele rudelor lor.

271

Gropnitele. Cei mai avuti, inca in viola fiind, Isi cumpara pe terenul

cimitirului un loc in care cel ce 1-a cumparat i familia lui vor fi ingropati la
timpul sorocit. Acest lucru li se poate intimpla tirgovetilor si poporului mai
simplu. Dar boierilor i celor ce se afla in dregatorii de stat rareori sau niciodata nu le suride norocul de a fi ingropati in locul ce i 1-au cumparat sau in
cavoul pe care si 1-au construit din viata. Caci nu sint multi cei care mor in
casele lor i foarte rar cei ce mor in patul lor, pentru ca foarte multi sint sugrumati cu strunax sau omoriti cu sabia. Cumparindu-i o parte dintr-un ogor
sau un loc din cetate, ei obinuiesc sa-i ridice acolo o cla'dire asemanatoare
unui turn, patrata, hexagonala sau octogonala, fie din piatra simple, fie din
marmura ; fiecare perete al ei are ferestrele largi zabrelite cu gratii de fier ca
nu cumva sa poata intra vreun ciine sau alta jiving necurata. Bolta cladirii
este deschisa ca templul din Mecca, pentru ca ploaia sa stropeasca florile pe
care le seamana i pomii ce obinuiesc sa-i sadeasca inauntru printre morminte i, cum cred ei, pentru ca milostivirea lui Dumnezeu, asemenea ploii
(despre care afirma ca Inainte de ziva invierii de obte se va pogori peste cei
morti), sa stropeasca trupurile i sufletele raposatilor. Altii, care agonisese
avere foarte mare, fac o cimea sau fintina nesecata spre uzul obtesc, iar
altii, neputind face acest lucru, rinduiesc prin testament xx din venitul numit
vakif (ce este vakif vei vedea mai jos) 915, ca sa se plateasca un sacagiu sa
care ape, iar primavara cind e cald, racorind-o cu zapada (caci la Constantinopol nu e gheata), sa dea de baut celor insetati ce trec pe alaturi, care, potolindu-i setea, fie ca fac rugaciuni pentru cel mort, ridicind miinile (precum e
obiceiul), fie ca spun macar Rahmet djanine, adica Dumnezeu sa-1 miluiasca"

916.

Gropnita o zidesc din piatra sau marmura, cu sculpture xxx frumoasa,

Inchipuind flori, dar nu chipuri. La cap ii ridica un stilp de doi sau trei coti,
iar in virful lui pun un turban xxxx sculptat din aceeai marmur5. (ca sa se
arate ca cel Ingropat acolo este barbat), la unii poleit cu aur, la altii linpestritat cu diferite vopsele xx xxx, iar la altii, dace sint din neamul emirilor, it fac
verde peste tot. La picioare, de asemenea, / fac un stilp, insa mai subtire.
Pe acest stilp au obiceiul sa scrie numele mortului, anul i ziva cind a murit,
iar unii scriu si felurite versuri spre lauda mortului, spre indemnarea celor
vii care be vor citi, dupe cum se obinuiete sa se face i la cretini. Iar dace
va fi ingropata o femeie sau fate se pune la cap o piatra dreptunghiulara,
inalta de doi coti sau si mai mare, cu imaginea selamie takkie (valul capului,
in uz la vechii muhammedani) 917, iar la picioare o piatra late, ovala, precum
se vede in reprezentarea lor ; iar pe una din ele sau chiar pe amindoua se scrie
numele i anul i se impodobete frumos cu aur sau cu vopsele.
Pomenirea pentru parinti i cele de la pogrebanie i milosteniile pentru
sufletele mortilor au obiceiul sa be face darnic, chiar dace nu cu maretie.
Dar mai cu seama se straduiesc ca timp de patruzeci de zile, iar altii i un an,
sa fie citit tot Curanul in fiecare zi la mormintul mortului. Iar pentru o citire
coarda sau vine uscatl

xx scrisoarea sufletului
xxx gravure,
XXXX apca
XXXXX culori

427

272

Becb Fon, no BCA MTH Beer. Kypau npH rpo6e ymepmero normTaH 6mn. 3a ellkiHoe

xoewno, Bcero Kypaua npogirraHHe 40 acnpos nnaTHTH o6bi9aI3 ecTb. Ante we

KTO 60JIMIIe AacT, cHe BepylOT, AKO HajIeNCHT K BOJIH ,HaToulero H Arm' yMepuiero.

Aulup aulu. YcTposnoT we H 6paumo autup aunt, TO eon, <mmua nocnengero

MIA>) 30B0M0e. Om,i

AeHb, XOTA DICH3HH tienoBenecuill pa3ymeH, XOTA Bcero mitpa,

KOTOpOe (6palnHo) He TOKMO y6ornm, HO H COCe,11BM H CBOCICTBeHHHKAM H npy3b5m

pa3nen5uoT. CocTaBnlleTcll )Ice OHoe (6pamHo), ARO H xpHcrilaHcxoe KOJII4BO H3

Bcsmoro cemeH H oBoutect pona, C menom HUH caxapo pacmopeHHoe, erowe
BKyCHB, Bce 06513r-OTCA MOJIHTBy 3a nymy ymepmero COTBOpHTH, xpome 6o Toro,
tiTo MHAT, AKO Ben He o6nermemie B Apag5e 6yAeT HMeTl3, BeproT, AKO H Bo rpo6e

Terry ero ocna6a TBOpHTCSI. B npenamuci 6o HmeroT, AKO nosHerna mepTneu no-

rpe6e3 6yAeT H oT rpo6a ero era norpe6aTenH oTcrynllT, a6He nplicrynatoT Asa
aHrena a,ncicoe (ante rpemmix 6yAeT H xyroro Barna IfenoBeg offm11) H rp03Ho
HCHBITylOT ero, trro no6poe H LITO 3JI0e COAelIaJI B ACH31111 CBOeit. 06peTme y6o
rpemmixa crua, 3emsno oTBromatoT Ha Hem, cTetim rpo6a COTCCHSHOT H OTBC10)Ely

yrHeTaloT ero HRH axo B THcxax cwamaioT H Taxo nawe no Axe Bocxpeccems
HenpecTaHHo TOMAT H 03B06JIAIOT. AIIte JIH ,406p011 H npaBengoci nyam TeJI0
6yAeT, npiixonllT no6pme pailcmie aHrenx, mice yTemaioT e,H3emnio o6nergeBaioT,

cTeirm rpo6a pacnpocTpaHmoT, 6nariix Hallewnoto HenpecTaHHo pecenllioule li

raxo cTperyT e Awn no Axe o6uiero Bocxpecemill./

Kpaxeu auzewoe u duaeome. KpoMe cxx eCTI3 H iiHoe, tiro cnyxy He Hecna-

273

AOCTHO MIII0 612ITH. FnaromoT 6o H BepyloT, AKO Tot() panll Taxosme aHrenti xpa-

mirenx mepTmax Bo rpo6ex cBoHx newalluix OT 6ora onpenensuoTcll, 3aHe 1103B0lIe110 MTh ,Dgasonam, na no BCA HOJIUi eJIHKO DO3MOUT npaBenHbrx Tpynort
Ha geTmpenecErb (101bIe 90CJI0 AO 400 ymHo)ICatoT) Bep6monoB BO3A0)KHB1re, B

rpo6mua H norpe6aTeniame rpeunimx mecTa npeHocBT. H B3aHmHo aHrenam

TIO3BOJICHO eCTb, na Temwe cenmb xpaT B3ATbIM Bep6JIIOHOB tmcnom, Tpymd

rpemimix yxpanaloT H B rpo6iima npaBentimx na ripeBo3BT, xoTopme HUH tipe3

aHren HRH gpe3 nuaBonos npeHeceHm &mule, Tax H B nocnenHem cyne c Tem
IlajHCOM, B Hemwe nnoTH Hx o6pamyTell npliqTyTcH H HRH OCyPATCA, HUH npocaa-

BATCH. tieCO panx xax aHrenx, TaK H )HIBBOJIH HenpecTaHHo Tpynsucll H 6onpcrBroT, na He xaxo crperomme HMH OT nponiBmAll crpama yxpanema 6, nyT, camHze

emixo Bo3moroma OT llpyrxx rcpacni axo nneH x npeH3plliguil x csoHM lla npsBe,nyT.

CyTb xoTopme o Kpa)KH aHrenbcxoil H nHaBonbcxori paccynHee ymcTBroT,

rnaronB, AKO ate limn HacHnblimm, miwe HenpaBeniimm of mix 61 aeT o6pa3om.

Ho aHrenH y6o H3 rpo6oB Hesepmax Tpynm sepamx, To ecrb myxammenaHoB,

,nllaBonx we 03 myxammenaHmix rpo6kunes nnoTH HesepHbui yxpanamT, oHme
CHe TBopwr Toro pang, AKO HRH Ha mecTax xpacniaHam nonnewaunix ympoma
o norpe6eimi 6bnua, HRH AKO B Taibie myxammenaHcxylo xpamuna peinrrmo.
Camice, AKO no OACAHHIO 03 BHe TOKMO myxammenaHoB ce6e 6bITH npinsopBxy,
Ho no BHyTpHemy B nepsom csoem HeseperigH npe6bmaxy, TO eon, B xplicrilaHcrBe,
B witlloBcrBe H npovi. Ho o cox 12(0BOJILHO ecrb, nocnenromall na Hamm.
110J10H

428

a intregului Curan este obiceiul s5. se p15.teasca 40 de aspri. Daces cineva va

da mai mult, ei cred ca aceasta depinde de vointa celui ce da si de sufletul

mortului.
Asir a.,si. Fac si mincarea air asi, numita Mincarea zilei celei de pe

urma" 918. Acea zi se intelege sau a vietii omenesti, sau a lumii intregi. $i
impart (mincarea) nu numai celor s5.raci, ci si vecinilor si rubedeniilor sau prie-

tenilor. Ea se compune (mincarea), ca si coliva crestinilor, din tot felul de

seminte si legume, amestecate cu miere sau cu zahar. Gustind din ea, toti se
obliges sa faces rugaciune pentru sufletul mortului, socotind in plus ca va avea
mare usurare in Aral. Ei cred c5. si trupului in mormint i se face usurare,
cad au in traditie ca dupes ce mOrtul este ingropat, cind se indep.'rteaza
groparii, indata se apropie doi ingeri ai iadului (daces omul acela va fi pacatos si cu o viata rea) si it cerceteaza cu asprime ce bine si ce rau a 15.cut in viata
sa. Gasindu-1 ca e p5.c5.tos, ingreuneaza pamintul asupra lui, strimteaza
peretii mormintului si fl apasa din toate p5.rtile sau it string ca in menghin5.,
si astfel ping in ziva invierii ii chinuiesc si it zadarasc necontenit. Iar daces
trupul va fi al unui suflet bun si drept, yin ingerii buni ai raiului, care-1 mingiie
si-i usureaza pamintul, largesc peretii mormintului, mingiindu-1 neincetat cu
n5.dejdea celor bune si asa i1 pazesc ping in ziva invierii celei de obste. /

Furturile ingerilor fi ale diavolilor. Mai e in afara de acestea ceva,

socotesc, p15.'cut pentru auz. Ei spun si cred ca de aceea se rinduiesc de Dam-

nezeu ingerii p5.zitori ai mortilor ce zac in mormintele lor, pentru ca este

ingaduit diavolilor ca in fiecare noapte sa mute trupuri de-ale dreptilor, cite
vor putea, pe patruzeci de camile (altii maresc numarul pin5. la 400), punindu-le in gropnitele si in locurile de ingropare ale pacatosilor. $i tot asa ingerlor be este ingaduit sa fure cu acelasi numar de camile, luat de sapte ori, trupurile celor pac..tosi si sa le stramute in gropnitele celor drepti. Aceia mutati
fie de ingeri, fie prin diavoli se vor numara la Judecata din urma cu ceata in
care li se vor afla trupurile, asa incit sau se vor osindi, sau se vor pros15.vi.
De aceea, atit ingerii, cit si diavolii se ostenesc necontenit $i stau treji ca nu

cumva cei paziti sa fie furati de partea advers'a, iar ei sa fure de la altii cit
pot, ca sa aduca un numar mai mare de prizonieri x la ai lor.
Sint unii care judeca mai cu chibzuinta despre furtul ingerilor si al
diavolilor, zicind ca acest lucru nu se face de ei nici cu sila, nici pe nedrept.
Insa ingerii din mormintele celor necredinciosi fura trupurile celor credinciosi, adica ale muhammedanilor ; iar diavolii din mormintele muhammedane
fura trupurile celor necredinciosi. Aceia fac acest lucru sau pentru ea an murit
si an fost ingropati pe locurile supuse crestinilor, sau pentru ca tineau in taina
religia muhammedan5.. Iar acestia, pentru Ca numai dupa imbracaminte,
pe dinafar5., se prefaceau ca sint muhammedani, dar pe din5.untru petreceau in
necredinta for de mai inainte, adica in crestinism, iudaism si altele. Dar ajunge
despre acestea ; sa be vedem pe cele ce urmeaz5..
captivi

429

273

rnaea ngmag
0 rpo6Hwax meHxoB H BHT513eI3 x H 0 nocemeHlili HX
gaxce no ynionemisi myxammenaHe npeBHFIX csolfx memos, TO ecrb nyxostibix
Bnac Teri HRH 3aKomilvfecicHx cexT ocHoBaTener4 H xpa6pbuc myxteil (Hx)ice impsinHbie
274

Atria Benin( HmH onHcyloT xinframx) rpo6Hufa H mecTa, itnexce Tpyribi / }ix norpe6eHbi 6bITK BepytoTcH, HOLIMTalOT H 6naroroBei1HocTb K HHM ABJI5110T. OT HIVOKe

H3Buweilunlx cyTb geTbipe oHbie MyxammenoBbi npeemiunuex H npyrHe mHowainnHe,

no OHLIX i. apcmo myxammenaHcxoe socnpusiBunte. Ho mino, ARO ricacHeTcH Ayx
scsticoro npaBylo H TBepnyio Bepy Hmmero qenoBexa, xoTophiti yenb1111HT TOJIHKaA,
Axe no BCH AHH B Taxax mecTax 6bIBaTH cica3y}or H Beppor KepaMem, TO eCTb
TafnicTseHHasi 6narogeBHHA (nocne Myxammena 6o, yTBeNcnaloT, AKO Hmomrice
1103BOJIeHO eCTb myneca TBOpHTH), 51KO HeHCLIeJLblIbIX 6one3He13 y3npaRneHHA,
BLIJVH1151 o Hewn( 6ynyullix Beinex oTxpoBeHusi 11 11X comfy( smneHHB,HHorna BocneHoBaTenem CBOHM, 511(0 yHbIllb1M H JIeHHBbIM Tp0351IgH, HHorAmice, AK CBOHX HCTHH-

HbIX yqemncos H IlpHp0MibIX CbIHOB, HaCTaBJI5110111I4 B csoem)ce %my H KaHoHax

yTnepicAaiounf. K Tomy }Tome OHbIX, A)Ke MHOTHMH conepxcaTcx IcHliramH, OBO
npesHeilume, OBO HoBerunHe cica3yloT npenaHusi H KJISITBeHHO C ropspfecrino cepalla yisepc,EmioT, 51K0 enHa OT 'Toponym, npyrxii OT cyxoTHog H BOXIHOCI 60J1e3HII
HCI.IeJLIVIC51, TOMy ow, Hifomy )ice HOTH H ppm y3npaButuacm, HIIble B T5DKLIailLIMX
OTLIa5IHHbIX 60JIe3HeX 6bIBILIe, BO MTHOBeHHH cum nepBoe nonyinnua 3Aparme. H
HHasi CHM nono6HaB, mice He TOKMO yeTynoTH, HO H MHOTO npeBbmiaTH BKLISITCA
(LITO ,Ra He 6yneT) 110BeCTBOBaHnil 0 con3opuurxcH HaIIIHMH CBATbIMII, OT MOUIerl
C1351TbIX H OT rpo6oB xx npoucinenumx ifynecex.
Kaxoxce HJIH HOLITO CHM y myxammenaH 6biBaTH 6or nonyinaeT H cosepineHHo
JIH 6bIBaIOT, 3)1e HeCTb moe npeHae TB0pHTH, HO TOKMO npocTylo, AKO)Ke y HHX
06HOCHTCH H BepyeTcH Bo3Benly HCTOpMIO.

CynTaH Bae3Hn, eroxce cnaBHasi H sewag ecrb onepxcamorf Han BnanucnaBom

BeHrepcxxm H IIOJIbCKHM Koponem non rOpO,ILOM BapHolo no6enbi naMATb, B HOWHOM BuneHHH OT AepIIIHLIeB 6exmatuu peqeHHbix OCHOBaTeJI51 yBeinaHHbni, rocynapcmo

no6poBonbHo ocraimn H B Mantucy (5cfce ecrb rpan MeHmuHB AccH) ripecenwuca,

me npHBaTHoe H nepinuncicoe xcHTHe nposomcnalue. H erna Tame npexcne 3a

mepcxylo Heicyto en}nforo ;fermium 3JIOLIHHHOCTb, XOTHI4 Bce nepinnnecxlie LIHIIbI
HCTpe6HTH, noBeneHHe o TOM H3nan 6sime, en}moro nHst qpeso HCIlpa3X-IHTH HmYlitm,
HeHaLla5111HbIM cnyqaem B OTX0,EI yrianuni B nocnenHem)ICHBOTO 6bICTb 6ericTBoBalum

(Bucaue 6o Han ocTpolo Hexoeio naneio, B rny6HHe oTxona) H Hit OT Kormice noicoeBbIX crpowerf cnbnuaH 6bIB, erja B030nIIII, 511HIJIC51 emy radascu EeKmatu, nepraini275

CKH51 CeKTbI ocHoBarenb,/noHoinasi ero H WeCTOKIIMI4 CJI0BeCbI yicopsim, HOLITO nosemen 3a 3JIOLIIIHHOCTb enHHoro micHBoro nepinuna BeCb CBSITbIrl LIHH H TOJIHKO

6oromo6nes H lICTHHHbIX TOTO LiTHTeHerl HCTpe6HTH. Torna cynTaH cxopo

CO-

TB0pHJI noicasiaHHe, a6He OHbIM nepimuiera HaLlaJIbHHKOM OT TOSI 6enhI 1136aBfiell

H HespexcneH CO6JII0,HeH 6bICTb, LITO Bee Typal HbiHe TaK Trtepno BepytoT H BOHCTIIHHy

CHIO BMW. TaK0 6biTH yTHepicnalor, AK A1411J10M, Hra)ice cynTaH OHbIl3 BHHy era-

BneH1151 rocynapcTim ny6nHwyto H31,HBHJI H nO HIAHe noxa3por.

xpa6pux HMI CIUMMDC myxcek
xx HacrieJAHHKH

430

Capitolul al cincilea
Despre mormintele seicilor

vitejilorx i despre vizitarea lor

Muhammedanii respecta ping la uimire mormintele si locurile unde se

crede ca sint ingropate trupurile seicilor lor celor din vechime, adica ale autori-

tatilor lor spirituale, intemeietorilor sectelor de calugari si barbatilor viteji

(ale caror fapte frumoase le descriu in carti mari), / si arata evlavie fata de
ele. Cei mai alesi dintre acestia sint cei patru succesori xx ai lui Muhammed
si altii, foarte multi, care au luat dupa ei imparatia muhammedana. Dar
mi se pare ca se va ingrozi duhul oricarui om cu credinta dreapta si tare daca
va auzi cite se povestesc ca se intimpla in fiecare zi si in acele locuri. Ei cred

274

in keramet 919, adica in binefacerile misterioase (caci ei afirma ca dupa Muham-

med nim5.nui nu-i este ingaduit a face minuni), cum ar fi tamaduirea unor
boli de nevindecat, vedenii care sa dezvaluie lucruri viitoare sau chiar, uneori,
aparitia acestora [seicilor] in fata celor ce le urmeaza, fie pentru a-i ingrozi
pe cei trindavi si lenesi, fie pentru a-i povatui ca pe niste discipoli ai lor adevarati si fii firesti, intarindu-i in chinul si canoanele lor. Pe linga acestea,
povestesc unele traditii mai vechi sau mai noi, cuprinse in multe carti, si
afirma cu juramint si cu fierbinteala inimii ca unul s-a vindecat de paralizie,
altul de ftizie si hidropizie, cutaruia i s-au inzdravenit ochii, altuia picioarele
si miinile ; unii cuprinsi de boli grele si f5.ra leac intr-o clipita de ochi au capa-

tat sanatatea de mai inainte, si altele asemenea, care nu numai Ca nu sint

mai prejos, ci se vad ca depasesc cu mult, ceea ce e de necrezut, povestirile
despre minunile acute de sfintii nostri, prin moastele sfintilor sau mormintele lor.
Cum sau de ce ingaduie Dumnezeu sa se faca acestea la muhammedani,
daca s-or fi facind cu adevarat nu e treaba mea sa discut aici in contradictoriu, dar voi arata numai o istorie simpla, dupa cum circula si se crede la ei.
Sultanul Baiazid, a carui victorie asupra lui Vladislav, craiul ungur si
polon, sub orasul Varna este slavita si vesnica 920, indemnat fiind intr-o
vedenie, noaptea, de fondatorul dervisilor zisi bektaFi 221, a parasit de bunavoie impar5.tia si s-a mutat in Magnisa (cetate din Asia Mica) 922, unde ducea

o viata retrasa de dervis. Acelasi, mai inainte, a vrut sa stirpeasca ordinul

dervisilor din cauza unei fapte ticaloase si a dat porunca in acest sens. Intr-o
zi, trebuind sa-si goleasca pintecul, a c5.zut dintr-o intimplare neprevazuta
in iesitoare si se afla intr-o primejdie de moarte (atirnind deasupra unei
tepuse ascutite din fundul latrinei). sSi nefiind auzit de nimeni dintre paznicii
camerieri, cind a strigat i s-a ar'5.tat Hadji Bektcq, fondatorul sectei dervisilor 923, / batjocorindu-1 si ocarindu-1 cu cuvinte aspre pentru ce a poruncit
ca, datorita faradelegii unui singur dervis mincinos, sa se stirpeasca intregul
ordin sfint si atitia iubitori de Dumnezeu si cinstitori adevarati ai lui. Atunci
sultanul a facut indata pocainta si a fost pe loc izba'vit din acea nevoie de mai-

marele dervisilor si pazit nevatamat. Lucru pe care acum toti turcii it cred
atit de tare si afirma ca acest lucru este asa de adev5.rat, incit arata ping
astazi actul prin care sultanul a facut cunoscut public motivul parasirii domniei.
x barbati curajosi sau puternici
xx urmasi
431

275

Toscne yTsepscnaeT 6e3HMe141111R HeKTO, 'Dice 113 HeBOJIbH111COB 6blB B LIHCJie

110K0eBbIX cynTaHa Bae 3xua 110 spemem BO OTetleCTBO so3spaukascs, Hallman

He Kag o seukex myxammenaHcxxx, erosce KHnra HannHcyeTcs 0 noqamxy capayenoe uau mypicoe u npomq. B oHoe spew', erna Henna MycTactia HM5I cynTaHa
CMHa 14nnlipktma Bask 3nna Ha cs BOCI1p1131J1 65111Ie H 60J1bIlle xleTbkpenecsiTh Tb1C5111111b

BOeB co6pas, 6paHb npoTku3y cynTaHa Tssokailukyko H 6encTseHHeilkuyto (3aHe

HeYaSIHHO Ha kkapcTso Hawke) B03,23,B14111yJI. CynTaxy y6o Betiemme MOJIHTBbI no
o6bykato coTsopuly, H01111110 BO me 511311J1051 HeKTO OT npesxxx ,ayX0BHbIX BJlaCTerl,

mice pew eMy: He 6ofics, cynTaxe, TOKMO }men ynosaHne Ha 6ora x npopoKa
ero, 6or 6o OTMIJI CJ1e3b1 OT 01111K) mom H MOJ114TBb1 TB051 xonaTaricTsylouly

npopoKort Haikankauncy ycJimniaTx n3sonxn. Ileco pa

yTpo 3eJI0 paHo H cynoc-

TaT TBOR HeLla.5111H010 HCI4e3HeT 60J1e3HH10 H BORHCTBONeL0 paccbuineuur.

CseTakowy y6o nmo H cynTally eiue o nc-ronKosamkx cHa pa3mbnunsiouly,

HeIjbIH OT BORCK0B13151 cTpasca BO3BeCT11111a,

51K0 B army x HenplurrenbcKom HOLI11410

socTa NukTesc H camx ce6e nopaAcaxy, Tasce ocTasabine 0603 6escauka x ysce muAme ABASUOTC51. CHe CJIMILlaB cynTan, nosenen CBOHM pexy, ssce Tamo npeTexame,

npennbrrx, KoTopbke B 0603e HenpkurrenbcKom HnikTosce OHO o6peTouka,Kpome

HecKonmcnx Tpynos H HameTos npa3nabkx nog eskituAm)Ke Tex HaMeTOB xx o6peTO= MycTacpy olloro, mice ce6e CbIHOM cynTaticKum Ha3bisauke, seer B Kp0B14
cykua H pKe nocnesnee xmyukero nbucaHne, lace sonpoluex emu oTKyny emy T011b
Hegasilmoe 3.110 npk(Knioulcs, peg; Rico npe.m sAyms 41151/vill HatiaT 113 Ho3npe1 ero
KpOBb HCTeKaTH H H11.1COHM o6pa3oM B03M0NCe yCTaHOBUTH 10, 'ITO WWI BORCK0

ero necKa3akkbkm oft,sTo 61,kc-rb cTpaxom. Kamosce y6esce H 1104TO Tonb 6ectkenosewo ero ocTaskino He secTb (3pH Belo CR10 xcToputo npocTpatmo OT HaC OnHCaHHy

s mune 0 eo3pacmenuu deopa ommancicoeo).

OLIeBHI IblH / csnneTenb eCMb smut, nosTne Ikenosegecxoe, stco mike BH4IiTC$I

276

mHoro npesocxosAukxn. Bxnex koHouky cenmkakanecsin neT cywa OT poskiTenek

iipAmoxxx myxammenaH cyukkkx BO rpane Cepec (xsce gpesne no rpexaecKx Ceppac
Hapkinamecs, ecTb Ace TOH rpag cl3patain B HponoaTnne) poscgemoro H ewe enxHoponkkoro HM, nsce OT MaTepea csoeck pouncs 1-.11yX H HeM H nasce 1 O 03HageHH01-0

neTa so3pacTa csoero TOR ecTecTseruibfki HenocTaToK B ce6e xmesuke, o gem He

TOKMO ponmenx ero 'Ten se3xpem H cambkm cynTakkom H31,11BJ151Xy, HO H cynkm
TODD rpana B351T0e cskukeTenbcTsosaHHoe noxa3osaxy 1114CbM0, KoTopoe yTsepscnalue, 311C0 TaKOBb1X ponaTeneil, TaK0B1111 CbIH (amem 3anamsTosax) OT poscneHns
6bicrb H rnyx H HeM H HHICTO Ace cabman ero n3pekana XOT51 e.w&uoe CJIOBO, Tro
yTsepscnanx 6oju,me 40 tkenoseK, rpascs,akk sepbk nocToihiblX. B oHoesce (cenbmoe-

lialleCATI, Bo3pacra ero) neTo, ponkkTenx 6naroroseihko senoma ero Ko rpo6y

cnasHoro HeKoero B gyxosHom LnuIy HatkanmufKa H npocmna 6ora, na 6bk xonaTailcTsom Toro pekneHne 513bIKa H oTsepcme yuiec naposanocs chilly 14X H non
Kposom myp6e (TO eCTb rpo6kuns) B 6aeHIIR H MOJ1HTBaX H01111, nposo)Knakouukm
HM, 51BHCS1 weux x pew: 0.143BOJIHJI 6or 3a MOJIHTBM If xonaTaricTsa npopoKa My-

xammena naposaTx anyx H rnaronaHme CbIHy saukemy K Tomy noseneHHo ecTb

mike, na Haply ero Beek Kypana KHI43e, 11TO H COTB0pHX. Y6o BO3bMIITe CMHa Bamero

3Apasa H sem Kypan Ha namsTb 3kkakokna. Bory sce H npopoKy ero 6naronape1Ine
so3nannTe. 14 TBKO BO BTOpb1C1 nem, CbIH oTerlecTsenxbim 513MKOM 'IHCTO rnaroname H Kypana KoTopyto-nkk6o xoTsuke rnasy Ha IIBMATb CO BCAKI1M y1106CTBOM

npotixTosame. 06age cxe B oHom 6ectkosaTom ycmoTpex, sico Ha sonpoc HitKonkme

ouseulasauke, Ho ',me Heuko, esce xonnue, cso6osno rnaronauke. IlaKx ante KTo
o6o3e

xx maTpos
XXX BCSIKO

432

Acelasi lucru Ii afirma si un anonim care, cazind prizonier, a facut parte

din camerierii sultanului Baiazid, iar dupa un timp, revenind in patrie, a

scris ceva despre lucrurile muhammedane, a carui carte are titlul Despre

inceputul saracinilor sau al turcilor etc. Pe vremea cind un oarecare Mustafa

si-a luat numele de sultan, fiu al lui Ildirim Baiazid 924, si, adunind mai mult
de patruzeci de mii de osteni, a inceput o lupta grea si pustiitoare impotriva
sultanului (pentru ca a tabarit pe neasteptate asupra imparatiei), sultanul,
facindu-si dupa obicei rugaciunile de seara, noaptea in vis i s-a aratat una

din autoritatile religioase din vechime, care i-a zis: Nu to teme, sultane,
ai numai nadejde in Dumnezeu si in prorocul lui, caci Dumnezeu a sters

lacrimile din ochii tai $i a binevoit a auzi rugaciunile tale, mijlocind mai-marele
prorocilor. De aceea, miine dis-de-dimineata vrajmasul tau va disparea printr-o
board neasteptata si ostirea lui va fi risipita". Cind s-a luminat de ziu5. si
sultanul se gindea inca la tilcul visului, alergind unii din straj erii ostirii au vestit

ca in lagarul x dusman s-a ridicat noaptea o mare tulburare, s-au batut unii
cu altii si, parasind tabara, au fugit si nu s-au mai aratat nicaieri. Auzind
acestea, sultanul a poruncit alor sai 55. treaca riul care curgea pe acolo si
n-au gasit in tabara inamica decit citeva cadavre si corturi goale. Intr-unul
din corturi XX 1-au aflat pe acel Mustafa care se intitula fiu de sultan plin de
singe si dindu-si sufletul. Si fiind intrebat de unde i-a venit acest rau atit
de neasteptat, a raspuns ca de doua zile a inceput sa-i curga singele din nas
si c5. nu 1-a putut opri in nici un fel. Lucru pe care vazindu-1 ostirea lui, a fost

cuprinsa de o frica nespusa si nu stie unde a fugit si de ce 1-a parasit in chip

atit de neomenos (vezi aceasta istorie scrisa mai pe larg in cartea Despre crev
Urea curgi otomane) *.
Sint martor / ocular al unui lucru care, dupa cum mi se pare, depaseste
mult priceperea omeneasca. Am vazut un tinar de saptesprezece ani, nascut
din parinti adevarat xxx muhammedani si Inca singur nascut al for in cetatea Seres (care se numea in vechime pe greceste appec si se afla in
Tracia din Propontida) 925, care se nascuse din maica-sa surd $i mut, si pina
la anul amintit al virstei lui avea acel cusur innascut. Nu numai parintii lui
marturiseau despre acest lucru in fata vizirului si chiar a sultanului, dar aratau si scrisoarea intarita de judecatorul cetatii aceleia, care afirma ca fiul
cutare al parintilor cutare (am uitat numele) a fost din nastere surd si mut
si nu 1-a auzit nimeni vorbind un singur cuvint, lucru pe care-1 confirmau
peste patruzeci de oameni, cetateni vrednici de crezare. In acel an (al saptesprezecelea al virstei lui), parintii 1-au dus la mormintul unui oarecare slavit,
mai mare in tagma duhovniceasca, si 1-au rugat pe Dumnezeu ca prin mijlocirea aceluia sa se (15..ruiasca fiului for dezlegarea limbii si deschiderea urechilor. Si petrecind o noapte sub acoperisul turbei (al cavoului) in veghe si rugaciuni, li s-a aratat for seicul si le-a zis: Pentru rugaciunile si mijlocirile prorocului Muhammed a binevoit Dumnezeu sa daruiasca auz si grai fiului
vostru si pe linga aceasta mi s-a poruncit sa-1 invat toata cartea Curanului,

ceea ce am si facut. Deci, luati pe fiul vostru sanatos si stiind tot Curanul pe
de rost. Iar lui Dumnezeu si prorocului lui dati-le multumire". $i astfel, a
doua zi, fiul graia curat in limba materna si orice capitol voia din Curan Il
rostea pe de rost cu toata usurinta. Un singur lucru am observat la acel
indracit, anume ca niciodata nu faspundea la Intrebare, dar altceva, orice voia,
X

tabara

XX p.tre

xxx curat

* D. Canternir, Incrementa, II, 4, 4-6.

433

276

EII .1.0E114h liOdel)/ OH `1S03111E00H141101.1 0311E1113 14I4H11 0131 01rEhEH 01A13101

09H1f-HFICIOI031 I4nEIfJ 'CM RITIE1P4If0 `OMEHIMEH HO 0149E 031110d11 MEWS 0311E1
INHMEN -011
oIi Er1H031 09 01031100 ISHH3MOCI-1011 '0111E110.111h0d11 031COH iII14IELf9
1A1011H01h 10 EHEIII/C0 14113E104\1 oiodoin Ho) 09 EtIio. (arurtioqicdurIAooi 14 0 1111431EN
1V011110110.10.1E1f9 HumAiroou '0111E41199 31111S110OCH 141f9 0.10 `14127H0 Ild.1011 ONC 11
`0111E10110/101.1

LLZ

MINIM EHI4110) 09 14 E11311 A '0.10H 031H 010IEff0H039 OHHEI001:1110H `(o11111110.1 tag

0.1031K0E{ VIII041.10IEMARI 41Ed1110 014hIOdll .11d14011 H `IDICOIA141f0f1 Er.10 0 =ATM
X14080 H10V1411 010 `113XXIS1190110110 XXISHIA1 0900 11141100931{ 141131011 b'd13 `11113hA1ro11
14)1Xd 031C H 011131' 0.13 OH143110-10-1E119 /1XECI4901f 1n101011 HEILDCO mraintod 010 -Ote
NNW:1110ff `nrodmarnur 01 4100 INI4110170-1 WOIIHEE1011ENC `01431C01190 OH11/CM 0 1N011140
X14 on !SOHO '11-14I0/CITIO H 11140 ogiC .10 X1411-1HENCOHISI KEIIE111 oHqu-000lI 11I149 '1A13/CH111011

fpgtuvEaxcer n uanrvddx 314hIOdil 01114130h0H H OH41.1XX0-109 IISHV1 331C0 111113d

'0103110 MT1E 149 14 110111E 0 140390H '110MO 141149 41k1014,1

HUH `14.1141.10I41NOLI ONIS E.0311'ich

OHM `.1.01WW.d0131./C 031/f ONGC OH 41/C3 EH9DdI01.1 IftdOIO) `1514H14110 0)1(014011 OH 0110C
ahautti .Lo i4H7wedu 1J401010 ou) Avwow 01H113E4310(00Ed 0110 `(011f01EILI OLTIN 0111011
301111Ed100d11 01AHO 14.LE110311f0.1.011 OH *1f0011101190
101/C0LOW1 14 .1.01M3H ou Awatugo 01140E11100 000 `0HEE401\11A1EXXIAI ONIS 0110011
E310d0dII X14 'EtrOVSIINEXACIN EOMIich a 01:1141AI 10 OJOHH EM0101f0h 031(1411 IIII49 `.1.X.101A1

EHgadiou

Ell

ono

4101E17 031K 1/31AIKEX4AT

031(14H OICHOCIV `E117149
011EEd 10 11M00011011 1NH3100h0d0d1I INHXXV '0.10H11011110110H 0.101, HITEd 011 11140133111I0
10 0.10HH E11311011011 HIM `ISHMOHEVOTAIINIEXAIN MIT IS14.1Xdrr 091411-15I4tIONEN 14d311
031CHH

410199

X30E1

'411C0

00E0011

011110NC011173d1I
14 E03111h 011

noMododu uHmHaHlratroou

`IoreEugg

an

`0.10111X3

E0317/Ch

0HD

HII49 0H

11t/C9

'11.101A1

10

OMEI

Oa

0-10HMCO1f

09

HHI1114dLIV0d1.1

001131C0If

11

1011f0JUILI

`110EHE
HrEd
E00Vich
SMIEd1.1
xxVH931:1I0110H '111149 AHHH1014011 OHIVX0d100 H OITIE XHHIII014 HtHad `vslaSEfionamarotr
oirac HINP4trd0111 101/CEEM0U IIINEE'0410V og XI4E1C101.1 `1011f0JEILI ONK 0101 14nd al-Petr
Jog iCICHO 14 41OVIIII INEN0d0d11 EOM:rich `111.14d0111 EL( 14113H0110h N 01141.1f011 -XV10C111
`0111TEE10110110301

ONC00311

141149

Hipodtt ISIINC09 14H901E/C311 `0111A0 01 aLh INOW,C HIXII.11113011 OH `1/C101A1 IN011H3dE 11

111011HEHEOV H HIAIIIM1431111 1411.1.011/Ch t01lfr390110d1.1 ISOIEhiCE11 H `IISV0110110H 01 `9103
0311f 310d0d11 1114110 311 0100E10 01011110 H 0114.L0e11a ISESIONEI E11atl Hixdocu. `a)Kowtog
wesioxrx Imo 'xigHHaeloaloa H.Loodimx

am( 14

'Ern

uwAcvd riffavadu INVoxooaaclu aNdoiom

EH 031(011 FIHHElf001.1 `EM149 IISHIf011014 H 00HHEIf0)C `rehicirA 01 4103

(rmododu)
101E1113E1A `1,101(011I ONIS 0140 H 0110 HIHdOELL 410E90170U ONCOHO 14 OHO OH `14114d081 0110
`14114d30 ONCOJOHO ISOIIIVITIECT1110 H .1110dLI
OOH 01I

0930 INE3114110 H

1A101011 014110hic

1A11411dOEI `1-/CI7EV0d11 HEM Et73ICAH

`0I

4103

031K

3010I4h H 40311011

M `/CIA.10.1.

Eli 10 OJOHH

01h 09

001109 H.1.14d0111 H IIIMIOCI3E1 `,LAIA114 EV.10 `109

EOartiCh 191N14d0E1I L.L/CMC9
Eadh gomododu offort amcA ii-Huidactoo H Edon E1 amcA rHHatroaxodu H EIKI4d1.1 100 q

000h '14rEd Eti 00110E110 0 1100 14141011001 H10Eh `iorguiC.Loou `,Louroseiri OII
roalaqh axis) ou Amouude uivEnxcennr (saloaucituH oo Hmododu oHautt ama tmuoadu
8LZ

1/./OWPdaN `03K 0.1 4103 OHHISM1OJE119 14 OHM:1000MM 00310H 00HHEM4130dh `IOIXENO

0311f 10 0.10H11 / 01A10dM) (00310d0d11 14 141149 iamcow H I1II4HdOEI OH9OCII01.1 '4103 ONIS
EH :clawndu 014Ha11cedVES 10 E90d1 X1911110X/C1r E311111411'EhEH 311 13E11149 01.1

ktd90

1400111h

10 EI0I1dX EV011001

HUH

10

0101114 vM0d0d11 isHmcog `0JOHHEIIMIO0 OH 011

AEEd90 0.10100d11 1114H/SMIOIE119 14 0311f 0.1.00d11 `olatnolAhuda at1J hEdE1 09/C 30:1h
isouo rffixoclumair 411011-09 IfEHJ1.0 '199 tHcLusao WIC IN14010 31 AJog wouiouretox `01
x

xx

IIIIHMACEd RUH
EFINCAHOH

/141121111

graia liber. Iarasi, daces -i poruncea s5. recite Curanul nu se supunea, dar cind
altcineva rostea numai inceputul vreunui capitol el, cind auzea, spunea restul
capitolului fara nici o gresala ping la sfirsit. Dumnezeule bune ! Cu ce respect

5i cu ce evlavie era ascultat de sultanul Mustafa al doilea (caci el domnea

atunci)!926. Binevoia sa sada linga el si sa-i stearga mucii si balele fara nici o

scirb5. (caci balele si spuma ii curgeau necontenit, ca la un turbat). Vizirii

si boierii socoteau Ca au primit un dar ceresc cind se invredniceau sa-1 vada
in casele for si i sarutau miinile si fata cu evlavie. / Apoi, sultanul, inzestrindu-i pe parintii lui cu un timar 927 indestulator, deci cu un venit anual, i-a
lasat sa plece la ale for impreuna cu fiul lor. Acestea putine din cele foarte
multe socotim ca sint indeajuns.

277

Mudjezat si kieramet 929. Altii socotesc ca e nelegiuit si hulitor de Dumnezeu sa zici sau sa gindesti ca pot fi facute minuni, chiar de s-ar cobori un Inger
din cer, sustinind ca nu mai sint necesare. Aceasta opinie, intrucit nu se afla

prea departe de adevar (dupa parerea mea spun aceasta), nu ma voi lenevi
sa o explic ceva mai pe larg.
Toti muhammedanii socotesc si cred, potrivit unui consens general,
ca dupa prorocul for Muhammed nu se mai pot face minuni de catre un alt
om si ca nici nu sint necesare. Pentru prima afirmatie aduc ca dovada faptul
ca Muhammed a fost ultimul dintre toti prorocii si Ca nu se fac, nici nu s-au.
facut minuni in vechime decit de un om plin de duh prorocesc. De aceea, dupa
plecarea lui, nu mai pot fi acute minuni de vreun om de credinta muhamme-

dana sau de alt5. credinta.

Fie si asa ; stim intr-adevar ca dintr-o premises x falses decurge o concluzie

fals5.. Dar motivul pentru care spun ca minunile nu sint necesare xx e intr-ade-

var ingenios si, ca 55. spunem adevarul, demonstrat cu dovezi temeinice.

Mai intii spun ca Dumnezeu a dat prorocilor puterea si stapinirea de a face
minuni pentru ca oamenii, nefiind apti sa primeasca intelepciunea lui Dumnezeu,

pe care nu o pot patrunde cu mintea, s se convinga cu vazul, cu cercetarea si

cu simturile de din afara, sa se invete si sa declare ca acel proroc nu cu puterea
si st'apinirea sa a putut face asemenea lucruri care depasesc limitele puterilor
firesti, ale ingeniozitatii si intelegerii. Dar dupa ce acesti proroci vor implini
cele pentru care au fost trimisi si vor primi cele dorite, adica vor arata oamenilor ca aceasta si aceasta se cuvine sa faces, iar cutare si cutare lucru sa nu-1
faces, pe aceasta s-o creada, iar de alta sa se leped , de vreme ce ei vor preda
ucenicilor si celor credinciosi invat5.tura curates si fail de inselare, ce nevoie
este 55. mai fie f5.cute minuni de catre altul? Ce n ai e de facut sau de crezut
cind Dumnezeu
savirsit lucrul prin proroci, iar credinta aceea este voit5.
si primit5.?
De aceea, ca sa paseasca mai cu grijes in aceasta parte a teologiei, ei spun

ca minunile (care in limba araba se cheama mudjizat) an incetat de mult,

o data cu prorocii. Dar despre kieramet, adica binefacerea 5i milostivirea
exceptionala, ei spun ca poate fi facut5. de / altul (afara de proroci) si ca ea
este necesara credinciosilor cum ar fi, de exemplu, vindecarea la mormintul
mai-marelui celor duhovnicesti, care insa nu se s5.virseste in chipul minunii
fa'cute de Hristos Domnul sau de alt proroc al lui Dumnezeu, ci simplu, in
chipul celui ce tamaduieste pe altul, asa cum doctorul alunga boala prin
doctoriile sale. Ca sa inchei cu un cuvint, sfintul implineste ceea ce ar fi
x intelegere sau parere
xx netrebuitoare

435

278

ewe Aexaperso .aericrBoBano 6b1, HcnonmeT, ;la emumm OKORtial0 CJIOBOM. Awe
61,1 KTO 3a CBSITOCTI3 H neTaTH mor, npecTaBABA 6bl ropm (mepammx 6o BocxpemaTH

Becbma HeBo3mo)KHo 6mTH cxa3y1oT), cnenmx, xplobax Hemmx H npoTg. Bpage Ban
6b1, 1713I0J110T, 51K0 SCA CHO 61,1Bal-OT He no o6pa3y gyAec OT npopoxos ran-WM:MX,

Ho no o6pa3y mpeaBbriallHoro, o6age He gygecHoro 6naroAeBHHA, Saxe 6.naro,Hexime K genottexy, a He x Bepe npHHanewHT, gy,Ho )xe K Bepe, a He x genosexy,
000e 110J11,3y 5113J151eT. CHC)Ke Bepy H HaAexcAy o 6yAyumx He.nowHyto H HecymeHHyto,

xoTopax Bepa e,HHHolo cosepmeHHa H cosepmeHHo npoTgxm npeAaHHa cyum,

06HOBJ1e111,01 K Tomy He Tpe6yeT. xleco pagO 3OKJIKIOIOT, AKO MH0311 CYT13 H B 1K11BbIX Kepamem cazu6u (TO eCTb TB0p11bI mpe3Bmgal3Hmx 6.TIOTO,OeSIHH14), HO Myoblebl3C1111
cazu6u (To eCTb tlygec co,HenaTenH) HHKOKO)Ke, 3aHe TSIOTOJOOT, RICO mane ripopoxos

6naroHesmix TOKMO noTpe6Ha cyTb a He Bepm npu6aBileme, yTBepw,HeHlle Hnx

o6HoBnefrHe. 146o awe 6b1 clix Tpe6oBana Bepa, AeHb OT ,OHH ocna6eBax, ocxyBeHue nocTpa,Hana 6m. 14 TO-KO Bepa oHax, HH 60)KHA 61,1.11a 6b1, HO OT 6ora ge.nosexom
Hal1HCOHHO51 H 3anoBeAaHHa5.

TAaea wecmag
0 npa3gHwirmix ,EcHex
Bo Beci nyHHbII3 roB, iieTbipe TOKMO npanuarnime Alm y myxamme,HaH Hme10TC51: Eatipam 6e/1u/cull, Eatipam maAbul, Meetly.), pow,BeHHe Myxamme,HoBo, Ii
Heepy3 (o Atm 6o nsiTHHgHom HHoe ecrb nocTaHoBnelme, o Hemxce Hmaue). IlepBerrume Tpx cyrb BepxorsHme, noc.HeAHHil we no.THITHmecxxii, o xoTopmx no eBHHomy BxpaTue pegem.

279

Eatipam eemacuti. Eatipam Ha npocrom Typeuxom smbixe 3HameHyeT Beceme,

npa3,HHecno, H aim TopwecrBemmil AeHb, no apancimm 313bIKOM H3pgaHee HapHHam o6bucoma Ildu ulepuy6 / Mu my6apeK, TO ecTb TopwecTso X run BeCeROCII,
CBATOR H 6.narononytmax H npoTg. flpa3,IHyeTcx ice MR BeJ1HKOTO Eafipama xi%

Iffeeeana, mice HacrynaeT no mecsme Pama3ana, TO ecrb

nocra (o gem ywe npocTpaHHo pexom B rnaBe 0 Pama3aue). CeHx<e nepBmil NeeeaAna ,HeHb npa3BHoBaHHA paga Eatipama He no acTpoHomcxy, Ho no naurrwiecxy
B nepBoe 1111C.TI0 MeC5111a.

OT HOX HaErno,Haem XX 6mBaeT,

TO ecTb xor,aa nepBaH geTBepTb poraTbrx

ywe .11yHbI ABS151eTC51. OTKYay n0 nplinygaio ACHOCTH H HellOTO,LtHbIX ,BHeti, He pea

6mBaeT, TITO BO BTopoe H TpeTHe 11H0110 TOTO ilie66GUICI Mecnia OT cyB,HH KOHCTOH-

TOH0110J1bCK01-0 Ha3Hagaemo 6msaeT. 14 XOTS1 110 Py3name (TO eCTb 'camel-1,11am)

H TaKeum (nosce,HHeBHort 3anHcxe) acrpoHomcxoro commcneHHA HHwe e,BHHIA

llyHKT HOBOMeC51111351 OT BOX, AKO 3e.no B acTpoHomHgecxxx Aenex OCKyCHLIX yTaH-

moaner. 06ame npxxa3ame MyxammeBoBo TBepBeiimoe H 6e3onacHernuoe

6MTH HenamoT, nage Bxcxoro HcrHHHeihnero H HenowHoro maTemaTHgecxoro H
apHcbmeTHgecxoro noxa3aHHB. OH 6o noBenem <JIyHy 3pH, HamHHart nocT PaMa3aua; .nyHy 3pH, TBopH Eatipamp (KaxoBoe xce nanaraioT npx.newaime, Ba effifX0
THCA

BO3MONCHO C camoro nomaTxy y3pBT mecsatp. iffeeeaAa HoBylo nyHy peX0M B ExaBe

0 Pama3aue).
X npaaaRosamie
xx yc-rpoxemmil

436

lucrat medicamentul, prin mijlocirea sa Catre Dumnezeu. Dar daca cineva,

datorita sfinteniei sale, ar putea zbura, ar muta muntii (caci a mnvia morti
spun ca e absolut cu neputinta), ar vindeca orbi, strimbi, muti si altele, ei
spun ca toate acestea se fac nu in felul minunilor savirsite de proroci, ci in
modul unei binefaceri, extraordinara, dar nu miraculoasa, pentru ca binefacerea tine de om, iar nu de credinta, iar minunea de credinta, iar nu de om.
Aceea arata fals, pe cind aceasta [arata] credinta si nadejdea nemincinoasa
si neindoielnica in cele viitoare, credinta care, fiind des'avirsita si desavirsit
predata altora, nu mai are nevoie de innoire. De aici ei deduc ca printre cei
vii sint multi kieramet sahibi (adica facatori de binefaceri extraordinare),
dar mudjizat sahibi (adica facatori de minuni) 929 nicidecum, pentru ca,
spun ei, dupa proroci numai binefacerile sint necesare, iar nu adaugirea sau
innoirea credintei. Caci daca credinta ar avea nevoie de acestea, ar inseamna
c5, slabind din zi in zi, ar suferi o stirbire si astfel credinta aceea n-ar fi
lui Dumnezeu, nici poruncita si scrisa de Dumnezeu pentru oameni.

Capitolul al aselea

Despre zilele de sbirbatoare

In tot anul lunar, la muhammedani sint numai patru zile de sarbatoare:
Bairamul Mare, Bairamul Mic, Mevlud, adica nasterea lui Muhammed, si
Nevruz (pentru ziva de vineri este o alta hot5.rire, despre care vezi mai jos).
Cele trei dintii sint bisericesti, iar cea de pe urma e politica. Sa vorbim pe scurt
despre fiecare din ele.
Bairamul Mare. Bairam in limba simpla turca inseamna veselie, praz-

nuire si zi solemn5.; insa in limba araba au obisnuit a o numi mai frumos,

Idi serif, / Idi mubarek, adica sarbatorire x sau veselie sfint5. si cu fericire
i altele 930. Aceasta zi a Bairamului Mare se sarbatoreste in prima zi a lunii
Sevval 931, care vine dupa luna Ramazanului, adica a postului (despre care am
vorbit pe larg in capitolul Despre Ramazan) 922. Iar aceasta prima zi din
.evval in care se praznuieste Bairamul este observata xx de ei nu astronomiceste, ci politiceste 933, adica atunci cind apare primul sfert al cornului
lunii. De aceea, pentru ca uneori e senin, iar alteori vreme rea, se intimpla
adesea ca judec5.torul Constantinopolului fixeaza [Bairamul] in a doua sau
a treia zi a lunii .5evval. Si deli dupa Ruzname (adica dupa calendar) 934 si
Takvim
(condica zilnica) 935 a calculului astronomic nu li se poate tainui nici un moment al lunii noi, caci sint foarte iscusiti in ale astronomiei,
totusi ei socotesc porunca lui Muhammed drept mai sigur'a si mai ferma
decit cel mai adevarat si nemincinos indiciu matematic si aritmetic. C5.ci
acela a poruncit: Vezi luna, incepe postul Ramazanului; vezi luna, fa Bairamul". (Iar city staruinta depun ca pe cit e cu putinta sa vada luna noua
a lunii .evval am spus in capitolul Despre Ramazan.)
x petrecere
respectata

XX

437

279

vgcurachto En xamdu icuffet' ogic Arnang 10 `llw1IXo axca mixamta'vedu iirvdriv,g

0110HUOLI `ISOIllhXU3 augu lam:mg ugcuradLo 013 X000 X3MXII

03 0133a `aLoirep cadh Hat Hutt H g mcnaNcux cniatt ou }Ka FIlEdX
x 0130
14 OH 14TATEXCFILI OH HIATEdUlf HZKVadba ilEhI090 0131111 EHTIff
0.133 'ISEEI0NE1
3HE IINTITAII 011 31131.3 E11Ed.1 00 311HOHEdX0 0101 0FIHH3XCOUOLIOEd 10013 3dh '3330

`0114H0U0001.1 IfIOX

3 HOXOUEd.1 I0H313

14

031E1 H cm= mirvdpg una cumuadia .1.01EHHhE 310HO

a XEXHTXL1 014111/C3 'MEI 1.01gallIf3d1.3100 H WOZOU `HMI EH '3330
VOI 3 01'01"10014 imuxusdec rnArechris 0)(141-1 OF1103h .1.1SHIAI `14.LI09 031(0 1113IfEXC Xxodou
H XPTIMOMXII dOEIS u uzureaolltiTedu quo.1 Giounaaioaxcdol uxTrffaudu OH Hornquavi
adaw oa INTOXIS30 311-X112100 CH 000T X31TIA1.1 3 EV0d0.1 H 03 moult) a IIPTHO 01-10rt
ousuaclio
L(0..1 141AIEdVIS FIH3XCISdE 14

3dh

11191f011 E.0.1

x rfununtefo ayporndu ip xmadau og,C Airadi.orra OMECKE1 IS141.031111 o

Imaioamildu `mirvdtwg 00 01/0010 Vital HIA101.1) 103Eh anicadu (imincwou aoa Hducaa
H aurnmaucru-uhru aicurodoatt a FLI.EUOU 014X3HEIUXO SOIISUOX0 ougatoll H ridriacrms
000 00 HYSIHOE13 1IlAIEXIIH0IfEhEH a 1414M0U09 1ElfEll door 110.1.01Ed14903 H OINEI MEM
aaEr

on

vslaoao OHM' 13 0100W 0 vsmugratt 1A10141131f00.1.0.1AHdLI H WPIIfI000 `wauxisalYo -IrenriC3

010)13 X 0111143110EdLLIO .1HVOWg /A11OXI0I 13E11HNC0 HEIUXD 09X EH INIOHH3MEdXX0d11
OHO) 0330 1410.1.EU H KFIMHEXCEdLt IN314H3INEX BOH131TIVITIOU9 14 ElidOEW 010000 -014
Varn a 'OECOEVWETI TATFIHH31141Ed03H 3 ilwitimEr E1303 `liinasuaretteugo W3HH3h14)1 H
0100EU0 ..taica.Loarn q.Loa) ON( 2112EDW0H 0.1.331,1 311a ErEd1 30HEred mid voduil 11 000
31010313H011 xx191111h 0314.1.14.1.33V10 11 OHI1AX 3 PIELLHUOATIATOHEIL13 VW/OdyiVg ILLEMd0003

(..tiCiovst 31TIV 031C 33}11&14 KIN3da .13Lr1C9 HUH 001110ENCOU 1311H X

11144:100 HUH X
AINOHH AIN3M143HFIEdIOOdLI `AINIEdX 1t1tX11.0 if wort 3 OW010.1. ISO/CM0TILEd130a A1N3
'0101EU3 nulOtfw mdaxavnEvx H ti,HMITETIODIcHl cldxcaff 3 HIAUfh10d1.1 13-10d0I0 mialmo
HIAllfdH00 X CHTIHEE1011311 ISEdN
XIDI0HEIUX3 H X 01}1133UTEdtrOLI SIAM 0 vwndrivg
aai.oafutvdu soioreluXuott' g axci.o.L cmort `icatenriCo 1011103 10HEY XID101/001)1 -ox)
3I0d0I a 131f09HK ONCH 0.130 rEd.1 141431E4 OH 0h0WEE. 10 Iflf01.1010E14dEV 010d0.11i01.1
EMU (t11411100.1.3 aoa a `31.10110H13IHEI0HON TIE01 HU 031C Hunrico s auouoireNdliv `.Latag
0.1 01AIR1 IS31111400 .101AE.L3HOXICOV WHO) 09 g HFIFIFi 'THOE' 01.31f3H cuoa c39 EINOV311
H ACENX 010X0FIVIUX0 o IcaY0d0.1 !HIE)KOH11.1 H Si 14}1.1.3dI 0110011 VWDdt/Vg 0H311 HXVII
oa 1S003 un&oxio vim awl-0am'(Kolar aNdoiox Iladu HIATFLItcdri urAnsducaa x Aurnr/Co
rixaUTAuEr `aurcuqg ou3E OHIO3h 10 01311 SOICH1110314d1I 00.1.3E1131(30011 WIC H ILL3U110
MTH H IsonsooulYou `30vx wagdam H aimarixcux
cidgvsre og undoia cmart vwvdttvg
03E1 toWdlid EHO)E) 1314H0AX011 H (141f31.Hhic OH INEHI4h IAT1003 H INISH31.1313 AHEI1110
EH `U/XV/4/ 01 0103 EH 31f0.133d11 q1A131-110V30 3141131h011 -.LC1E11l.0 g 1411.10d.1 c1H3E.
013000 vasnumoa Inunicurvhru H am riclaTuffpo ..tolicuau Alnicat'o 01AXOHELUX3 -OoI
WI0a0d 0)K NEM `IATHHH0dIXH0 NEI H 1411111117140H0 tlEh1090 '0.103 Eft g 140d0.1.0X .LEUELI
3HEd.1.3 g OPIHO H1111 HO H.1.0 HUH 13114110X 13E.X9 `11E.L1fX3 ROI 1411Ed.L0 19114h H .-144:10
Nclau `aoa ou 01E111090 H ISOIOINHEUX Awa

Hui.uAD atur oaredg 141113 EIONHIIHNIA131f11 oa xuoao 1A1H recloarec xpnvolYourg

`.1.331\114 o Firlad311 clHOU VW126/1V5r x XHEILIXO ou INIS1131.1313 `E.L0Ed00 OH.L03h -Wu
ISOIECE.00 ONCIATI 1501111HIlffla LIEh1090 .1331ATH HEIUX3 EH 13.10H HIE0EI000 H 1,410HINHEE1
IN3HHEINITH90 H 1A1014HEILOSII0I30Hdll soZOI.CVati H `00.1.011WEIEdEtOLI 311i 0111.13H `a0vx
Iftuagdam H INOHHOLEWEX rid9IATE HHOIh011 `0M0109 3139E if 11003 INVOXIO EITINUIDK
H X AWOL EHEIUX3 11.1.3EI0 aH 'ISJOW OHM 10 0.13H 0.101A1E3 PTHE0011 aH `.T.AVAg gaud
a '1110U 010UEW vwvchtvg o) Wah (arrnicmx H HNEll a aarniOlitg color axcawodx
331CHUOXIIH

vlimaidu

xx 1=011

Se

Tragerea cu tunurile. Cind judecatorul da ingaduinta de a se sarbatori

Bairamul * , chiar de s-ar intimpla in miez de noapte, indata se trage din toate

tunurile, de pe zidurile cetatii si de pe flota, timp de trei zile, iar in fiecare zi

de cite trei ori, si au obiceiul sa traga nu cu ghiulele goale, ci pline. Motivulx
acestui lucru este ca tunurile de pe zidurile cetatii, asezate acolo spre paza,
stau incarcate cu ghiulele tot anul, asa incit in ziva Bairamului, cind incep

sa traga, detuna ghiulelele care au stat in tunuri tot anul, apoi le incarca
iarasi pentru tot anul cu ghiulele noi. Ei socotesc Ca nu e lucru cinstit sa cruti
pulberea si ghiulelele de tun la sarbatorirea unei sarbatori atit de solemne.
Fiecare salva se trage in ziva aceea din cel putin o mie de tunuri din cetate si

de pe flota.

Toll vin la sultan. Luind stire de la primele bubuituri ca a sosit Bairamul, la vremea sala (cu trei ceasuri inainte de amiaza), toti vizirii si mai-marii
curtenilor se aduna in palatul sultanului. La fel si ienicerii si mai-marii lor se
aduna in curtea cea mare a palatului si acolo, fiecare dupa rangul si locul sau,
asteapta cu mare pregatire si cu haine luminoase iesirea sultanului la / rugaciune. Sultanul, iesind din palatul sau pe un cal impodobit**, stralucind tot
de our si pietre scumpe, merge la Namazgah cu o pompa si o slava incomparabil mai presus de a tuturor potentatilor lumii ( Namazgah este un loc
neted in afara de cetate, unde pot sa incapa poporul si toate unitatilexx ostirii
ca sa faca impreuna cu sultanul rugaciunile Bairamului) 936. Iar de va fi vreme

de iarna sau de ploaie, se duce la Sfinta Sofia sau la alt templu mai incapator. Cind se intoarce de-acolo acasa cu aceeasi slava, muftiii,haziaskerii 937
i mai marele vizir, impreuna cu ceilalti viziri de gradul al doilea sint admisi
sa sarute poala hainei sultanului si sa-1 felicite de sarbatoarea Bairamului.
In aceeasi zi sultanii, fiii hanilor din Crimeea (care se af15 la Ianbol, o cetate
din Tracia, nu departe de Adrianopol, la poalele muntelui Hemi 938), trebuie
sa se prezinte toti la Constantinopol, iar de va fi sultanul la Adrianopole, acolo
(caci in alta zi nu le este ingaduit sa vina in oral fara de stirea si hotarirea
sultanului, iar a treia zi dupa Bairam li se porunceste sa plece la ale lor).
Aceia, find introdusi la sultan inaintea altor viziri, sint primiti de el cu mare
cinste, li se porunceste sa sada si li se ofera cafe, serbet i t5.miiere cu ambra.

In ziva a doua a Bairamului dau cinste sultanului care sta pe taht, adica

pe tron, toti ulema (cei iscusiti in lege si dascalii) 939, dupa rangurile si gradele
lor. A treia zi, saruta imbracamintea sultanului toti superiorii si ofiterii ambe-

lor ostiri. Iar pentru curteni, atit cei dinlauntru cit si cei din afara, este obiceiul ca toti dregatorii si ofiterii fiecarei tad. sa i se inchine sultanului in cortul
t5.rii in care va sedea sau va veni el.
Dac'a sultanul are frati sau nepoti paziti in inchisorile lor, in prima zi a
Bairamului sint adusi cu cinste, dupa rinduiala virstei. Si cind se arata aceia,
sultanul obisnuieste sa se ridice in picioare si, imbratisindu-se, se saruta
salutindu-se si hiritisindu-se, apoi, bind cafe, serbet si fiind onorati cu tamiierea cu ambra, indata pleaca la locuintele lor ; dupa care nu-1 mai pot vedea

pe sultan dac'a nu vor fi chemati de el insusi decit in ziva de Bairamul Mic

(despre care vezi mai jos) 940 si, din nou, anul viitor, dar niciodata afara de
acestea.
x pricina
xx polcurile

* V. fig. 26.
** V. fig. 27.

439

280

281

17odapicu. C nonapicos OT BCC.171 Hamel-4 H 6eroB Bees' nmnepan B num Ealipama

cynTaHy 11pRHOCHMbIX, icalcoBoe co6npaercsi coxposinue, enBa / MO)KeT KTO nonHoe
y914HHTH COIIHCJICHIN, H60 H eXCe cica3yeTcsi HeseposiTHo &nu H KOJIWieCTBOM

tJMCJiO npesocxonaTu MAHTC51, 0 KOTOpOM B o6wecTrie paccpicnasi H qaCTHbIX

HeKel ripn3HaHnsi o6pa3, Benwiecno )ice H MHOWeCTBO napoH TIOCTHTHyTH BeTb

CCTb. Bo- nepBblx eanude cynnzatta (Marti cynTaHcxasi) B nepBbiti geHb Ealipama
HoBylo oTpoicommy 3eJ10 yxpaluemiyio H Bcex B KpacoTe npesocxousiuyio B J10)KHMV cynTaHa CbIHa cHoero HpHBOAFITH 06briari nmeeT. Haim npyryto BO BTopmil

Eau pam. CynTaH 6o He npnameT orpoxoBnum, awe He nepBee maTx ero no6py,
qecTay H 6naroHpasHy &Ira IO Hcicycnr, o gem mHoxcaiimasi 3pn B rnaBe 0 nanoorcHULfaX cynnzancxux. BCJIHICHIA Be3Hpb KOH5I B gap npuBecra nOJDICeHCTBYeT,

TaKHM

cennom H y3noio H npoTqwvai yxpainexammn y6paHHoro, 9To6 uelia Bcero pasminacsi cymme 12500 ecimmicoB, neHbramn no meHbuieti mepe 25000 ecimmicos
H npn TOM my6y co6onm0, neHoto B 1700, npyryto pbICE.10, neHoto B 800 Tanepos.
K Tomy HeKHR nap OT xamHeil COCTOAL111111 HRH orpoicommy 3e./10 icpacHankPiHylo,

6neepamn xce kl maprapuTamn npeyxpaineHHylo, mice HeHa 6m.na 6b1 no 4000 ecliamROB, nonapHTH o6A3yeTcsi. CnriaeTcsi nHorna, ITO 110AapOK OHbIii He noHpaBliTcsi
cynTaHy, HJIH He 3eno BbICOKH.51 uCHbl 6bITH noicaxceTcH, TorAa cynTaH OTC131.11aeT

oimiIi Ha3an H moro nyqiuero H npawailinero Tpe6yeT. BToporo cTeneHa Be31peil

H HEIbIX Tpervin znyeamu (To ecTb KOHbCKI4M14 XBOCTaMli) 110tiTeHH131X, 'Tonal:11m He

AORAHM 611TH HeHolo meHbum 7500 ecpamicoB, naweg xce no Asa Tyra nmyumx no
4000 min 6onee; 6eroB OARH rnye nmyqmc ,Evzo 3000 ecianmicon 115111 6onbuie HJIH mano
meHbme HeHy 'meta gozucexcTsyeT. MOJI,AaBCKOTO )1Ce H MyJITAHCKOTO rocnonapeil
Aap 6mBaeT 12500 eclinmicos cambia geHer, ,rtBe my6bl, 1 CO6011.654 2 pbICI351. HO-

,I106H0 H Benmcomy Be3Hpio, eanude cynmane (MaTepH HmnepaTopcxoii, awe nmeTH

6yneT, awe RH )K HI!, TO nepHoil HanwicHnue), apxneBHyxy H npormm nepBoHaMajnaHhIM AllOpOBbIlv1 ripimocHTH narrAceticTsyloT. Cymma Bcero nonapica, KOTOpblk

non OCO6RIIBbIM nmeHem Eatipam nuunceum Tpe6yeTc5, npeBoxconnT qncno 65000

ecimmicoB, meHbuie xce cero 6bITH He mo)KeT. LIepxorimuu4 cynTaHy mucnibice nap
npliHocurn o6bpiari umeioT, non T4KIIM TIOATIOTOM, tiTO H ORYI camu OT npyrnx
HHKRIIXiKe B3CMJIIOT na.pors, XOT51 ropm 3JIaTbIe H peicn cpe6paibie nornowaTH
o6bucoma. Konnico-Ace namanaToB H 6eraroB ecTb BO Bceii nmneplia H3 pocnneri

nx simio 6yueT,
282

KoTopyko innaTx umeem B mime 0 npaonenzat nonumuttecicom

14 orTyny xonnKoe / 6oraTcTBo no BC51 rOAM cynTaH non nmeHem nonapica 6alipamcicoro co6HpaeT, yA06iio KTO yranaHnem TIOCTHCHyTH MO)KeT.
1 -linKe BeARKHR Be3Hpb, nOBOIleH 6yner TpeTneto Aapos IlaCTERO, paccyxcnasi
KOJIIIINCTBO nonapicos cynTaHy 11pRHOCHMEIX. BCAKIIii 6o, mice cynTaHy KaKOBbIiiJ11160 ,Lkap 11p11HOCHT, TOCI 14 Be3np10 npnHecTx AomicelicriveT. FIHaKO 6o Hike

Aapm ero no cynTatia noilnyT, Hmice OH B =Hilly csoem Haar npe6biTn HmeeT. Haile
xce H cmepTb HHOrAa, CbICKaB HeKylo OKKa31110 11p1161111)KHTIICA nocneniwr, XOTA
H K He110BHHHOMy. deco pang H BeJIHKRCI Be3Hpb Hecica3aHame coxposnwa H 6oraTcTBa OT HHbIX co6HpaTn H npno6pecTH momceT. Ho yARBI4TeHblibICI H ant
crpaunumumbill eCTI3 Hananbmuca siHmqapcicoro nap, 3aHe OH 110 BCAK0171 TO,L1 nog
Hmenem ninuiceum C TOJIOBbI eXIHOF0 KOCFON(A0 BonHa CARR 30JIOTOrf cynTaHy
OT,AaTH ,AWDKeHCTByeT. 14 TaK0 C 40000 suimqap0i3 40000 30J10Tb1X CO6I1palOTCA
ncynTaHy nog HMCHCM nu/axe/44u eNce ecTb =name alcizecu (cnpeqb HeHbrH Ha noxyincy
canoroB CyJITaHCKHX) TINHOCATCA. HIDKe Ceti nap 3eJIo BeJ1141( 6bITH na MARTINA,

H60 KOJ1b Hexctiepnaembi noxo,Ekbi krmeeT ara smbimapcmil y3painn Tam, me pe'ieM
O HeM B rnaBe 0 eorme. H 0 CMX yxce n0B0J113110.

JIto6odeacmeennoeo, mo ecmb u3nunineeo odeolcd pcpautema 6eeatom. XoTA

Typal cnywrrenem csonm H Heel gensw HoBbie oxLexcAbi B geHb Eatipama pa3Aa-

440

Darurile. Din darurile ce se aduc sultanului de toti paii i beii intregului imperiu in ziva Bairamului se aduna atita bogatie, incit abia / poate

281

cineva s-o calculeze pe deplin, caci si cit se spune e de necrezut, dar se pare ca
adevarata cantitate e i mai mare ; socotind in general si in special, nu se poate
intelege modul de a aprecia marimea si multimea darurilor. Mai intii valide
sultana (mama sultanului)941 are obiceiul sa aduca in dormitorul fiului sau,

sultanul, in prima zi a Bairamului, o tinara noua foarte impodobita si intrecind pe toate in frumusete ; iar alta la al doilea Bairam. Sultanul nu primete insa tinara decit dupa ce mama lui va cerceta daca este bung, cinstita
i cu moravuri bune. Despre aceasta vezi mai multe in capitolul Despre iiitoarele sultanului 942. Marele vizir trebuie sa aduca in dar un cal irnpodobit
cu o asemenea a si cu friu infrumusetat si celelalte podoabe, incit pretul
tuturor sa fie egal cu suma de 12 500 de taleri 943 ; de asemenea bani, cel putin

25 000 de taleri, i inca o uba de samur de 1 700 si alta de ris la pretul de

800 de taleri. Pe linga acestea, e obligat s5. mai dea un dar oarecare alcatuit
din pietre pretioase sau o tinara foarte frumoasa, impodobita cu pietre i margaritare, al carei pret sa fie pina la 4 000 de taleri. Se intimpla uneori Ca darul
acela nu-i place sultanului sau pare sa nu fie de pret atit de mare, i atunci sultanul it trimite inapoi i primete altul mai bun i mai pretios. Darurile vizirilor de gradul doi si ale celor onorati cu trei tuguri (cozi de cal) 944 nu trebuie sa
fie mai midi de pretul de 7 500 de taleri, iar al p4lor cu cite doua tuguri pina
la 4 000 sau mai mult ; ale beilor care au un tug trebuie s alba pretul de 3 000
de taleri sau ceva mai mult sau mai putin. Darul domnitorilor moldovean
i muntean
e de 12 500 de taleri numai bani i doua ube, una de samur,
alta de ris 945. La fel trebuie sa li se dea si marelui vizir, valide sultanei (mamei

sultanului, dada va avea, iar de nu, celei dintii tiitoare), arhieunucului i

celorlalti mai-mari ai curtenilor. Suma intregului dar care se core sub numele special de Bairam pivhesi 946 dep4ete cifra de 65 000 de taleri si nu
poate fi mai mica. Clericii au obiceiul sa n-aduca sultanului nici un dar, sub
pretextul ca si ei insisi nu iau nici un fel de daruri de la altii, dei s-au obinuit

sa inghita munti de our si dud de argint. Iar cite paalicuri i beiaturi 947
sint in tot imperiul se va vedea din tabelul lor, pe care-1 vom publica in cartea
Despre administralia politics 948, i de acolo poate sa priceapa cineva prin

deductie cita / bogatie aduna sultanul in fiecare an sub numele de darul

Bairamului.
insui marele vizir nu se va multumi cu a treia parte din daruri, socotind
cantitatea darurilor aduse sultanului. Caci oricinc aduce vreun dar sultanului,

trebuie sa aduca si vizirului, altminteri nici darurile lui nu vor ajunge pina
la sultan, nici el nu va ramine mult in dregatoria sa. Ba mai mult, uneori
i moartea se va grabi sa se apropie chiar de cel nevinovat, aflind un prilej
oarecare. De aceea si marele vizir poate aduna si agonisi de la unii comori i
bogatii nespuse. tnsa uimitor si parca inspaimintator este darul capeteniei
ienicerilor, pentru ca el trebuie sa dea sultanului sub numele de pischesi, in fiecare an, pentru fiecare cap de Wean cite un galben. $i astfel de la 90 000 de

ieniceri se aduna 40 000 de galbeni, adui sultanului sub numele de p*beul

cizme akcesi (adica bani pentru a-i cumpara cizme sultanului) 949. Nici acest
dar se pare ca nu este prea mare, caci cit de inepuizabile sint veniturile pe care
le are aga ienicerilor se va vedea cind vom vorbi despre el in capitolul Despre
rdzboi. Dar ajunge despre acestea.
Evitd podoabele exagerate, adicii inutile, ale imbrciamintei. Cum tqrcii
au obiceiul sa imparta slujitorilor i la toata servitorimea in ziva de Bairam
441

282

BETH o6bitiart Hmei-o-r, nage )Ke H cam cynTati cyxHo H acmap (ewe ecTb noxpbmano
THaBbI H3 He11.1eB0r0 3eJI0 nonoTHa ycrpoeHHoe) npeH Eatipamom nexoTe (KOHHHU,a
60 oHexcH He npw...mneT) HaBariI o6bpie, HO Ha He ABATC51 B J11060,HeCIHOM oHexcH
yxpaineHHH (suco)ICe xpiwTHaHe o6bncoma), Earipam npa3HHoDaTH xxibicHo B Ho Byrn

oHyx) oriewny 3a HCCK0.111,K0 HHeil npeoa Eat:ix/mom o6neumcsi HonwelicTByer.

Au le nif we He 6yHeT roToBa, 3a HHa HHH TOKMO ripewHe npa3HHecTsa B TOT ,EleHb
OHy}O Ha Herm He ,IIOCTOHT, HO HO ,LIByx HRH Tpex .Hex IlOCJIe Eaupama.

Hfficoewe y MIX ninicaHae H mucoBaHHe (cHsi 6o cambim 3aKOHOM B036paHelm cyTb) KpOMe dona6a H no3opHin n0 BepBsim xoxiinkix. Ltbira He no ynkniam
BOXIT 06e35IH, 3MIleB crpaumbix, meHBeHHH, KpOKO,LIHJIOB H 1411b Ie TeM noHo6Hbie

mom, C KOTOpbIMH Hrpaninna npea Hapo Hom TBONT. 06atie B HeTBepTbill HeHb
BCSI ripecTaTH HOJI)KeHCTBylOT. B CHe TpH ,Eum Hpyr co Hpyrom ycpeTHBinecsi Ha
nyTH HRH B Homex e,LII {H Hpyroro noceniadome, HenoBamcsi o6briail Hme toT c ctim
npilBeTcTimem Nduu wepufi my6apocu ono TO eCTb IlpauwecTso CBSITOe Ha 6yHer
283

Te6e 6.aarononyHHo Him no npocry Eafipamyney3 / Kymnbl ona, TO eCTb Eafipam

Ha 6yHeT TIT 6.aaromonyzieH. B ileTBeprxii HeHb npecTaer H ceki no3,HpaBneHHE
o6pa3.
Ma Abui Earipa.m. Eatipam BTOpbI 1, mice H MaJIMPI. ypaBHHTenbHe K 6onbinomy
Ha3bIBaTHCA 06bitie, csocicTBeHHe we rnaroneTcH zadoscdatcuAap 6atipakt, TO eCTb
dipa3HHoBaHme HJIII TOp)KeCTBO eadoicoolcuee, sane B TOT HeHb cTpaHurByloaimi
B Mexicy Ha ropy Apaci) BOCX0,EISIT Ii wepTBbi 11p1IHOCAT H npoTH. (suco)Ke B rnaBe

0 cmpaucmoocanuu K mecmam, no ux Attienwo C611MblM noica3axom), Awe K yc-raBy

H Hepemomsim eadoscdorcuem npHHaHnewaT, HCHOIIIIIII0T. 14 Toro pans Bo Bcex
myxammeHaHcmx xpaex B TOT )1Ce HeHb (Hwe ecTb [HecsiToro] mecsina [3y-n-xwoicHwa]
cxpetib [CeMbileC5ITbIM14]HHAMH no ripa3kwecTse BeJIHKOTO Hail" pama, axi4 6bi Bicyne c
ofibimx, mice Ha ropy Apacl) BocxoHAT, 6ory MOJIHJIHC51 H o6LUFtM Bcero myxammeHaH-

cicoro poHa creHeHHem H cornacHem coeHHHH_Tmen H B3aHmHo ce6e no3HpaBnsum.

B HBope KOHCTaHTHHOII0J1bCKOM TeX 6biBatoT HepemoHHH, xoTopme H B
BeJIHKOM Eatipame 6blBaTH pexom, xpome TpORCTBeHHOTO H3 nyineic CTpeJ1511111S1,

exmoto 6o TOKMO H B TO Bpemsi KOIAa B Hama3aRee Eatipama MOJIHTBbI xie5iT14

o6briaii HmekoT, 143 okworo TOKMO psiHy nyineHHoro crepnb6a 6biBaeT. rip:yr-lee
B Cei3 HeHb BCAKIIR myxammeHamm (awe TOKMO He 3eJI0 y6or 6yHeT) oxworo cm).

nneHoro x arnua xx erowe Kyp6an HapHuator 3axna.TH 06H3yeTcsi. 143 6oraTegunix

pice KTO, KOJIHKO HmeeT He Teri, TOJIHKO H arHnei3 3aicanaeT, OT KOTOpbIX msica HHxce
ekwHy jlpaxMy B Home el:mem yHepwaTH moweT, HO Bee H1411114M pa3HaTH, 3aKOHOM

noBeneBaeTcH (o cix ariniax BepyioT, 5IKO no o6ulem BocicpeceHHH B 6bicTpeguinx

npespaTATcsi Bep6nioHoB, Ha mix)Ke BceHine, cTpaumbiri OHblc1 MOCT, nyTH mint
COT JIeT HOJIFOT010 pasHsnouniksi, ripeRTH HmeloT).

Aapos B cem Ealipame cy.riTaHy He npmiocHT, xpome Benmcoro Bempsi, icoTopmci He TOKMO B npa3HHHHbie, HO H B p$ikkoBbie HHH MHOLHMH noHapxamli cynTaHa

K ce6e 6J1arOCKJIOHHa H MHJIOCTHBa He npecTaeT TB0pHTH. HO.io6Ho maTH CyJITattcKasi xpacrionwiHylo H Hparouemmim yicpaineiwyko okieHHH2m OTpOKOBHHY
CbIHy csoemy cynTatiy K npa3HHoBaHHEo Homo Ealipamoeort IlpHBOHHT H npOTyHx

HMIlepaT0pCKHX HeTeci, 6paTOB H nnemswHincort no3HpaBneiHra papo cynTaHy

BBcoir, calla 0111,IM npeHHEyum.
A/feediya. TpeTHrl Ilpa3,HHHK y BHA. eCTb Meoryd, TO eCTb HeHb p0)K,LICHIISI

MyXaMMeHOBa (HeHb 6o ymepTBKH Bro iimmfmwe notiHTaeTcsi npa3z(HecTsom),

KnaaeHoro

xx 6apaHa

442

haine noi, si sultanul s-a obisnuit sa dea ostasilor pedestri (deoarece calaretii primesc haine), inainte de Bairam, stof5. si astar (valul de cap, facut
dintr-o pinza foarte ieftina) 95.. Dar ca sa nu apara in haine impodobite
cu nerusinare (dupa cum s-au obisnuit crestinii) la praznuirea
Bairamului, fiecare trebuie sa se imbrace in haina cea noua cu citeva zile
inainte de Bairam ; iar de nu va fi gata cu cel putin doua zile inainte de sarbatoare, nu se cuvine s-o imbrace in acea zi, ci peste doua sau trei zile dupa
Bairam.

Nu exists la ei nici un fel de joc sau veselie (ele sint oprite chiar de

lege), afara de dolaba 951 si spectacolele celor ce merg pe fringhie. Tiganii

poarta pe ulite maimute, serpi fiorosi, ursoaice, crocodili si alte minunatii

ca acestea, cu care fac divertismente inaintea poporului. Dar a patra zi

toate trebuie s inceteze. In toate aceste trei zile, cind se intilnesc pe cale unul

cu altul sau se viziteaza unul pe altul in case, au obiceiul de a se saluta cu

urarea: Idi serif mubareki ola, adica Sfinta sarbatoare sa-ti fie cu noroc" 952,
sau simplu: Bairamunguz / kutli ola, adica Bairamul sa-ti fie cu noroc" 953.
A patra zi inceteaza $i acest fel de hiritisire.
Bairamul Mic. Bairamul al doilea, care e si cel mic, s-au obisnuit a-1
numi asa in comparatie cu cel mare ; mai propriu insa se numeste Hadjdjilar
Bairam, adic5. Sarbatoarea sau solemnitatca hadjdjilor" 954, pentru ca in
acea zi cei cc calatoresc la Mecca se suie pe muntele Araf, aduc jertfe si implinesc si altele (dupa cum am aratat in capitolul Despre pelerinajul la locurile,

dupa pdrerea lor, sfinte) 955 care tin de rinduiala si ceremoniile pentru hadjii.
De aceea in toate linuturile muhammedane, in aceeasi zi (care este [a zecea])
a lunii [dhu'l hidjdjia] 956, adica [saptezeci] de zile dupa sarbatoarea Bairamului Mare, ei se suie parcb.' impreuna cu aceia pe muntele Araf, ca si cum s-ar

ruga lui Dumnezeu, s-ar uni intregul neam muhammedan si s-ar hiritisi cu
bung intelegere.
La curtea constantinopolitana se fac aceleasi ceremonii care am aratat
Ca au loc la Bairamul Mare, afara de intreita tragere cu tunurile, care se face
numai o data ; in timpul cind obisnuiesc sa face rugaciunile Bairamului la
Namazgah, trag dintr-un rind de turiuri. Intre altele, in aceasta zi, fiecare
muhammedan (afara doar dace va fi foarte sarac) e obligat sa taie un miel x
juganit xx (pe care-1 numesc kurban) 957. Intre cei mai bogati insa, sint unii
care injunghie atitia miei citi copii au, dar nu opresc in casa lor nici un dram
de came, caci este poruncit de lege s-o dea toata celor sa'raci. (Despre acesti
miei ci cred ca dupa invierea de obste se vor preface in camile foarte repezi
si ca incalecind pe ele vor trece peste acel pod infricosat care are o lungime
egala cu o cale de cinci sute de ani) 558.
La acest Bairam nu aduc daruri sultanului, afara de marele vizir, care
nu numai la zilele de sarbatoare, ci si la zilele obisnuite nu inceteaza a-1

face pe sultan binevoitor si milostiv fata de el cu multe daruri. De asemenea, mama sultanului ii aduce fiului sau o tinara frumoasa impodobite
introduce pe
cu haine scumpe pentru a sarbatori noaptea Bairamului
ceilalti copii, frati si nepoti imperiali la sultan pentru a-i hiritisi, mergind
ea insb.'si inaintea lor.

Mevlud. A treia sarbatoare la ei este Mevlud, adica ziva de nastere a

lui Muhammed (caci ziva mortii lui nu e socotita nici un fel de sarbatoare) 959,
x berbec
xx scopit

443

283

we ec-rb necnTbiii neHb mecnua Pa6ue nepBbrii. B cell aeHb Bma ince GbD3FOT no.nH284

Tg9ecKH4aepemonm, Hirge gam,' cynTaHy npHHocnTan, lame nymenHan ecTE,

cTpenb6a, HO TOKMO MORXTBM Ha cell geHb onpeae.nemime (Axowe B rnaBe 0 Ha-

ma3e Hrbsunuom), Bcetraporato, B 6ogbumx xpamex 6brBaTH o6bixoula.

17Runuutuibui dem,. lien:tern:di H opngHapamil npa3n1mx ecrb nem, Benepbr,

TO eCTb nATHHYnbIIi, luxe H CBSITTf X 6IlarOHOJTY9 Ibiti

(My6apeK OXCIOA/Cia) Ha3bI-

BaeTc5f. Cero npa39HoBaBga Bauman BHHa eon', 3aHe cxa3y1oT, 5IKO 6ercTso Myxammegoso H3 Memo B cell neHb anynHcn H OT cero Banano csoe BocnpHaT enoxa
myxammegaHcxan. ECTb K Tomy H Haan Bi Ma, Axe OT camoro HmeHoBatran Ala
pa3ymeTHen moweT: dascymaa 6o 3HameayeT creneHHe HnH co6paHHe, ai n 6b1 no
rpenecxy pawl PICK/WM% TO eCTb nepEoBb, sane B gellb HATHIPHThirl B ,aByx HananbnecanHx 3anoBegex ynpaxaorrHcn H TeM erHHbIM npHnewaTH, 3axoHom HM
noBenenaeTcn, OT Blume nepBan ecTb, weHaTbie B Holub cero ,E(1151 normeHcTsytoT
BCSItleCKX IIJIOTCKOe COBOKyHJleffile c )KeHamH H HaJ10)KHFILIaMX CBOXMX XMeTX,

51KO ;lex) H3pnaHoe H cBsrroe, Sane Tpyg oHbdi nonaraeTcn pang ymHoxeHan B
pacnonmxerain poga myxammenaHcxoro. lieco pang H coBoxynnexue nnoTcxoe c
3aKOHH01-0 )KeHOIO OT win BeHepu x WW1 HpOTHBHO get% BeHepb1 OT ILHOTCKOTO
COBOKyILTICHX51 XM5I BOCHIMISITX BHOTC51. geHb 6o BeHepu 6aiciokta, coBoxynneHne

ice nnoTexoe doicuma HapHaaTHen o6bine. 3Be3na xx )xe BeHepa xxx ormeHHum
or CXX HmeHem (3yepe) Hapriaaercn. BTopan xce 3anosegb ga BnaloTcH monexwo
H monwmam (Axe lipe3BE,InailHo B cell gen 6mBaroT o5bixolua, o xxx)ce B mane
0 Hama3e X3ISIBXX0M), Toro pang, awe KTO mycraimamm B Hume gHH ceamHubi
B gome csoem ripmaTHo COTB0131111 opaaHapHme MOJIHTBbI, B neHE1151TK? o6n3yeTcn,

ga HeormeHHo Bo xpam HaeT H c npoTiwm Frapoaom oaue morarmy xo 6ory ga

nponHeT. H.Haxo 6o awe cne corBopHra nperre6pmeT, 3a Hego6poro H HenecTHoro
y ,apyrux HmeTHca 6ygeT, Tax, tiro lanice antaeTenbcnio ero Ha cyae npanTHo 6ygeT,
ITX)Ke ion Bepa cnonam H peneitimm or Hero HMeTcL xoraa. 14 CM 3160 cyTh uepxoBHam y myxammenaHoB npa3gHecTBa H nyHHomy nocnearoulan TeneHmo. KoTopme )Ice cyTE, TopxecTsemmie aHH norarrwlecKHe nocnegylor Teneakno carmenHomy, o Hlixwe a6He penat Hmeem./

Friaea ceabmaR

285

0 ripavuumax 110.TIHTIP3eCKHX

IlepBoe cxx norwrxnecloix npavaraxoB Top)xecTso ecTb ewe nepcHgcxxm

Heepy3, TO eCTb OHOBbili Aellb)) Ha3brBaeTcn. CeibKe HOBbicf AeHb rnaromoT 6131TX OT pasHoHoulloi Becemoro xxxx, OTKyHY H Hamano roja n0 Tenellmo
5f3bIKOM

conHenHomy C9ILTICHeMOTO n0 06bIKHOBeHXFO nepcos H MITA0B BocnpliemnioT, TO

ecTE,OT 11 Ann mecnaa mapTa. A noHewe cero x(1/51 npa3nHoBaHge He eCTb no ycTaBy

nepwomomy, Beponog06Ho eCTb, AKO npa3,aHecTBa H TopxecTsa cero ApersHernuee

x waymmoro
xx 11.11aHlim

xxx Acbparuna
xxxx Benmero

444

care este ziva a zecea a primei luni Rabie 960. 111 aceasta zi nu se fac nici
961, / nu se aduc daruri sultanului, nici nu sc face
tragere de tunuri, ci doar rugaciunile rinduite pentru aceasta zi (dupa cum

un fel de ceremonii politice

284

am aratat in capitolul Despre namaz) au obisnuit sa le faca public in templele

cele mari.

Ziva de vineri. A patra sarbatoare obisnuita este ziva Venerei, adica

cea de vineri, care se numeste sfinta si norocoasa (_llubarek djiumaa) 962.
Motivul cel mai puternic al acestei praznuiri este ca fuga lui Muhammed din
Mecca s-a intimplat, zice-se, in aceasta zi si de la ea si-a luat inceputul sau
era muliammedana. Exista pentru aceasta si un alt motiv, care se poate intelege chiar de la denumirea zilei. Djumaa inseamna intrunire sau adun, re,
cum s-ar zice pe grecestP ematcria, adica biseric5.963, pentru ca in ziva de
vineri li se porunceste sa implineasca cele doua porunci mai de seama, dintre
care cea dintii este ca cei insurati in noaptea dinspre acea zi sa aiba neaparat

impreunare trupeasca cu nevestele si tiitoarele lor, ca o lucrare frun oasa

si sfinta, pentru ca osteneala aceea se face pentru inmultirea si raspincirea
neamului muhammedan. Dc aceea si impreunarea trupeasca cu nevasta
legitima se vcdc ca a luat numele de la impreunarea trupeasca din ziva
inspre ziva Venerei. Caci ziva Venerei s-a obisnuit
a se numi djuma, iar impreunarea trupeasca djima 964. Iar steaua xx
Venera xxx se numeste deosebit de acestea (Zuhre)965. A doua porunca este
Venerei x sau

sa se dedea la rugaciuni (pe care in aceasta zi s-au obisnuit s5. le faca excep-

tional, dupa cum am aratat in capitolul Desprc namaz) ; de aceea, daca

vreun musulman a facut rugaciunile deosebit in casa sa in alte zile ale saptaminii, in ziva de vineri este obligat sa mearga neaparat la templu, ca sa-si

inalte rugaciunea catre Dumnezeu in obste, impreuna cu poporul. Caci

altfel, daca va neglija sa faca aceasta, va fi socotit de ceilalti ca un oin ra"u

si necinstit, asa ca nici marturia lui la judecata nu va fi primita si nici o

crezare nu vor avea cindva cuvintele si spusele lui. Acestea deci sint sarbatorile

bisericesti la muhammedani, care urmeaza cursul lunii. Iar despre zilele

sarbatorilor politice, care urmeaza cursul soarelui, vom vorbi indata. /

Capitolul al aptelea

285

Despre sLirbatorile politice

Cea dintii solemnitate dintre aceste sarbatori politice 966 este aceea
numita in limba persana Nevruz, adica Ziva cea noun" 967. Aceasta zi
noun ei spun ca este la echinoctiul primavaratec xxxx, de unde iau si inceputul

anului socotit dupa cursul soarelui, potrivit obiceiului persilor si mezilor,

adica din ziva a 11-a a lunii martie 968. Dar cum s5.rbatorirea zilei acesteia
nu este dupa rinduiala bisericii, e verosimil ca str5.vechea obisnuinta a sarbax
xx
xxx
xxxx

de vineri
planeta
Afrodita
de prinlavarl

445

iumuomolgo

10 xmoadr. xmoltuodau

E11111f00 `KONHHHOIS,1011

0031

=EV

317 -IN01011

uouetramAnAIN aarnimoolY aodoiox) N0.LOEHHIN01.100E1 H A

vlioKuoily -oady
`14.1111E11 lieu MHQINTI (oudcpujs VC aoluwAradeanrore `aufau9ad13uA 3XIIII0.1 -COO
'OXON 01.h H 011 141LLISHdll `EINOVETOIVINIEXAIN 010HO OH EM0101\1E00 14114HadOM314
'WE' 09/C ilact9aff 331CISIDIBH OF111410)1d0H1.01Ein49 `ISHHOICOINI 3)1(Z1IXHH OI9HH 01qHHOTTIKE13
`11141IMOd011 MONK El XlcIEH XENITHEIEdIl 14.LEEIN9 `1A.TOX0d OH 0LNIX01. BIIHEHOINIEHLEH
111rEd ElfEhEH 0100011 E1101 aumulainfoo Nur 151411EdH900 WIC 14 ismarnouudu H.LOEIfU-

011101 110dEV a 0141101f90d12011A OHIKHdIl 'ff01.111-11111

HOD 09 '4H& 000 IldHL3K 11 HME1.1
If 000 HXHIFILIEhEH 01\10d31) HOEISEDI 010)OWEEVOIN H (0.10)10HKIlfAIN KHO)1 -170d0d9017
0101171,13H INIHJEdlf INOELLOIredge( OJOHHOMEdXS a XA*117 HIM XXII. EVJOHH H -HE)KOHN
X141T1 XFIEH XPIHHOMEd)IA014 AHE1.1fA0 0 &et' 141.uVoEuldu `If3.101XLIS90 ATiAmio HEM:toil

viumbir

c1110d140)0141AIOVEIPILEH `0.1. Or4d010)1 OHHISIAIH r4lO)K01f0110Ed `4.LA0 01.h ff 110.1

1.031V11 0HEt7 (11.1.149 OlfEllEH EV01 JOILIWOHdll 0914
OHIE 149 OH AINIONHAlf Arral
`OHHOIrattaduo OH 111fE9E.1.0011 N9 011 110X/S011 t1OJ
OH otbusoa 41.E111.14d1. HH17O 1701 RaTedxS I4g If iqg -muucu
4aul-mm.1.14n }mut H
HOH tiorratt
'1;10HHAlf V OlcIdOIOX H.LEr011 OLE CH14110haL tcYsIOHHKIC toiorusuirououct

mAreicmatt mn4

woilreuutdu

mg

oxui

tlol

E1t101 1701

ou witnormaiotHwonsoattHdi `gaLaisoura a

H0d0.10)1 HIE1/011 FIMICEKIT

urrromicigo ISDIOUENLEH O)K 1_11911110E1E914th' HF1HO 1701 `1/d2Vedi ONK H
A uaadua 1419E101)10014K H .1.301114 uate "eidevsz t1115331\1 tucludau O9A isoinuinvu `clvey
tucidoiu ONC a9 'dopy 01. 4.103 14XELD) .dvev
150141.Ed11900

.nnvgdg aodoig osioaulaTedu

Isola= oih
99Z

`1\701f314h

4.1.00 `I911HHIISOOndl41.011 aNCIS

neff tinvgda

-14d1m

031( OHEE'OlATIVEXXINI INIOHOINH 191111H.1140OndI911.0h `1.01OFIXEEd '011/Ii/PIEH

3)1(031K /HIE/114dEH EMONI490 INIPTILTAIX HVH INT14)10311R.11411011 OlfthEH 141133E1

to alogclau KH1T ETIKOON ridvw `OITIO111110E0 awull' Otl 0101.K0M1 Kur turaduu `.1.04SLEX3
0)1K ISERd01.1 E1101 4.10Eh EH11311101A10 4.130 00 010d0LEI H E3dh OOK 00HO THIMIOdlI II-0d
0$1.104fEd.10 BM& EV0.1 4103 `00H.L0OKH0H 011110th FITAI14E H I9H301 '001TIK0.1000
11HOWVX

auiadi ouioamitudu qioa

`nnottrvx 01 caoa tru1H1s0al7li1su amosa

1f310EHIlhEH W.10)1 E1D4H.11S00170d19.1.01t 1.OE.103d11 `11.1199 01. 4.103 .10 0.10.1.10011

BUY Isuaduu amcuTr o11 oioodau `KH1CH 1.0 oJodoiox KHtt `iontrxdaulA cons iuvadu
11 'aria& ut'ai '1.10E11 'IcaL0E1011MH 014h.LOdll amc M7'01 Ic1111MW `1.01K1M14110
111017

nor
0)1K

(ai)

Rion

zmAchr t170-1

1.011S111f01.1011

H 40311

Ettal

010H110111f00 JAIN

-01=00

'1.01Eff

&ANL() ax A X.14H aB3 F11114H.11S00110d14.1011 H 1911HH.LK0M1HIKLI EH3Ni14 -I4140d11

MIME' 0E1 AEHEdll `011cCE)10 0.1h OH 'MU OlfgE 0)K0.100)1HH 0 X140 010HH141111011 -ECM
X01011 14.1.01A34 0110dX)K14130014 '0103 mica alat .(recumou ougoVA amc uxdauou `xpig
OXIS .10 1514313E11141.0HdX FITIHHITS001(0dI41311 H 10 IS14X0f1011H)K Pitimuisoallgiuu arnrod
ovoloi EHOINI4 rmorecba H 170U WIgHH EVOI E aH E13.1031111tEdLI 010.LREO INOEtd90

EmnviA
41/01,1

.tirnduvg ooah

ured

H HI4H1114H11EEdll (1113)7

`PIIIHHIISOAPTIKLI

03KOXIS

waadaa 141.Eff0H11LEdll HE/11490 4190 roil `Ivvdtivg O1 cu.= ouioaullcudu omumar

H 141,11411H liwri3ali -u9A
`IS0.1.0E1114dEH ff H0.1. 09 'LH= OEIOVIDK MINOT HOKO HINE)11114M
H
14E11'490
oih
ia.ecu49
ff
OH XH axo.eu quatt
`1.0131A1H
Ill'IH,11500114.11S11
Bird larmrdmA
OVsiOdyf X140 IHHOWEHEEH XI `140H11 '.LAO 11 0141111 14d.L OWX14`141117 `ddWd3fCji
'.101E1114dEH OH OHO X 1114/114,10d3LI1CO 0hEll 0)K011`110H1t0dEH
-0f1
Aw0}113ZEI11 1 KIA1041Ed1.1 AV\100)13H 011111011)KX00Ed 141.E3KOlITHI4d1I K0.1.1SEHEI
1.0Ad 09 00111-1311A011 X14 'OELLOH1411011f0.100d11 0)1K 011 1414)1KOEI tto1 11d.1 1S1110 0 11009311

'adstrawr

OI 100 4 OHILIM (<3311115d0..1

pamod

917V

toririi si solemnitatii acesteia, ajunsa de la vechii inchinatori persani ai soarelui ping la urmasii muhammedanilor (care se aminteste si la Sfintul Dionisie Areopagitul * sub numele de Mithris) 969, sa fi rezistat atit de mult datorita
practicarii un timp mai indelungat, incit si dupa acceptarea muhammedanismului n-au putut s-o dezradacineze. Asadar, in ziva de Nevruz nu se fac
nici un fel de rug5.ciuni bisericesti, nici ceremonii religioase, dupa cum am spus

ca se fac la alte sarbatori; ci se vede ca se practica numai pentru a insemna

inceputul anului nou solar si pentru adunarea si prezentarea darurilor stapinitorului. Caci in aceasta zi toti vizirii si pasii si toate c5.'peteniile (gall de
principii moldovean si muntean 970) sint obligati s5.-i aduca in dar sultanului
un cal de rasa bung infrumusetat cu o podoaba scump5." si doi sau trei, iar
uneori si mai multi, neimpodobiti. De atunci isi iau inceputul anual si birurile
numite mukata (adica cele repartizate nominal, care trebuie sa fie date anual
in bani sau provizii) 971. Caci daca hotarirea ar fi fost dupa anul solar, atunci
din fiecare an ar lipsi 11 zile, si astfel in fiecare treizeci si unu de ani nu ar
fi fost furat un an intreg lunar. Iar birurile care se repartizeaza dupa cursul
lunar, in anul ce urmeaza dupa al treisprezecelea se dubleaza, si in acel an
obisnuiesc sa adune birurile de doua ori. Tedahul se numeste acel an adaugat,

ca si cel bisect la evrei, si are doua luni martie, deci prima se numeste
Adar, iar a doua ye Ader, adica iarasi Adar" 972.
Erbain. A doua sarbatoare este cea a Patruzecimii, care se numeste
Idi erbain 973. Sa arat ce inteleg muhammedanii sub numele de Patruzecime.

Ei s-au obisnuit / a numi inceputul primaverii printr-un num5x rotund sau

politic 974, socotindu-1 de la prima zi a lunii martie ping la ziva a zecea a
lui aprilie, si spun ca prima parte a anului este amestecata cu cea de-a doua
si

c5,

in toata aceasta durata de timp vremea este nehotarita, alcatuita

dntr-o parte de iarna si una de primavara.

Hamsin. A treia sarbatoare este Hamsin, adic5. Cincizecimea, care incepe

cind inceteaza Patruzecimea, adica din ziva a zecea a lui aprilie pink la 1
iunie, din care zi afirma ca incepe anotimpul verii si a treia parte a anului 976. Iar celelalte luni le socotesc ca implinesc alte p5'xti ale anului si alcatuiesc

intregul ciclu al anului solar.

De unde s5. fi venit la ei numele acesta de Patruzecime si Cincizecime

spun de-a dreptul ca nu stiu, prentru ca n-am putut avea nici o stire autentica
despre acestea (afara de cele ce am aratat aici). Imi vine foarte usor s cred
ca de la Patruzecimea cresting si de la Cincizecimea iudaica au furat doar
numele si 1-au ascuns sub un alt interval al anului, iar nu sub acela al pram-midi
sfinte.

Ghiul Bairam De aceea si sarb5.toarea Cincizecimii, care se serbeaza

dupa cum este obiceiul la evrei, se numeste Ghiul Bairam, adic5. Sarbatoarea
trandafirilor x 976, caci in acea zi iudeii au obiceiul de a-si impodobi casele
cu trandafiri si cu alte flori, lucru ce se face in ziva a cincizecea dupa Paste le
lor.

Djemre. In afara de cele trei zile amintite, mai sint altele trei, pe care
le numesc Djemre sau Carbuni aprinsi" 977. Ele par sa tina mai degraba de
superstitia populark decit de vreo dreapta ratiune, caci poporul for de rind

si ignorant crede ca in fiecare an cad din cer pe pamint, in chip nevazut

x ruj elor

Dionisie Pseudo-Areopagitul, Epistula VII, 1081 a.

447

286

HeBiummo Ha 3eNuno naxfaioT. B yna,rfeHHH y6o nepBoro goicempe, neg H cHer pacTaeBaTH HaamaeT. B yna.neHHH ace wroporo Adscempe mpa3bT Koxeu npnemmoT.
A B ynagemw TpeTnero Amempe TOKH Bog Hme (Hx)Ke OHH wHnamil HCTO,IHIIKOB
Ha3b1Bal0T) H3-110)1 3eMJIH Ha Bepx BbIHIIKalOT H 3eMJIA OT MOITOTIDI CHMHbI51 H
gOW,L1eBHbIS1 K eCTeCTBeHHOCI cyxocTH H yarpoemno Bo3BpaumeTcsf. KOTOpb1r1 xce

6b1 IIMAHHO geHb Ha clef Amempe yeTaBJleH 6bui,, He 143BeCTHO, 3aHe Ha npoAonWelige 314MbI H BeceHHoro npH6gHwemie BpemeB34 cmoTpaue cica3yfoT, AKO 01111X

,aorcempe ;well npe,nenbi ii paccrosuum Hen3BecrHa H Heno3HaHHa CyTb.

kfir

,anu 6naeononylmble U neonaeononymble. K cHHeBoil He TOKMO myxammegaHam,

HO egua He Bcem HapoLkam o6we11 cynepcmuifH npHHanewHT OHOe, MTO OT Ce)11,11111

287

Wierl Ce,Z1H14bI, Heme 6.naronanytffibi, HeKHe)Ke He6naronanylmbi / 6bITH MHATC5I

H XOTA yileHbie HX Als110 TAW-0.1110T: jxclomne elounep my6apeic dyp, TO eCTb Bee

NTH Erfaronogytmbi cy-rb, o6age B HatiaTHH HoBoro HeKoero Rena, smowe era
XOTAT OCHOBaHlIe Aomy nonaraTif, Ha OCHOBaHHH nepBbai CTOJITI TIOCTaBlITVI, llyTb

HJII1 noxog Boci-THRTH, yemoTpsnor AHH ariaronanytifibie H HeEnaronanylmbie.

K Bout/Noma y6o B TIOX0,4 Hull B KaKOBbIA TlyTb Hagana (oeyp), TO eCTb 6.naro110flyliHble A II4 MHAT 6bITH nouegenoK, tfeTBepToK H cy66oTy, He6garononytmbie
)Ke

BropoK Ii cpe,ay. K HatiaTmo KaxoBoro Lena 6flaronoarnibi11 noHegenoK, K Ivo-

gawe H K nepsomy Ha TOIDKALLIe ToBapon Bb Bo3y genb HeAeJ1bHEIR, Hwe JIM CB011CTBeH110 HapnuaeTcB Ea3ap 2/01111, TO eCTb <<genb 11pOsaa51HIIA H noxynama. ReHb
)Ke TIATHINHIDIr1 Bceraa 14 BO BCHKOM HagHHalili14 111aCTJIIIBblii H 6J1aT0110.11rillblrl

6bITH MHHTCA. Ho maromoT, AKO B OHb111 Hannatie Ta genaTH 110A06aeT, A)Ke K

noiurramuo 6ora npHHanewaT. Toro pax' Hellb114 113 mu( 6.riarotiecTume Topwliunnilx

6inftwoe Topwmue xx 6edecinwi marogemoe BO Bea.

Komop x HC orsopsnoT x
TOT )2feHb 3anepTo 6bmaeT. Awe ace KTO xoweT 'mime-J-1146o ,ueno TBOpHTH, He
MHHTCA corpewaTH, Halle me noBesieBaercsi )1a. genaeT ITO, HENCE )7,a CItLHT npa3,7:feH
H B cambnl Eatipama ,aeIlb TOKMO Jla He npeHe6pe)KeT gnsf oHoro ;Lena onpenenemmx
MOJIHTB H B tleCTb 60)KHIO yeTaBJ1eHHIAX.

TAaea oCbMag
0 ceicrax AepsHfes, TO eCTb 3aKOHHHKOB B pope xxx
0 pe.11111-14H H TOA caMbiJi ycraBex H nepemomsfx mHowarunasi H man() He
6ecKoHe4Hasf now6ano 6b1 Ham peuw, nice y myxamme,uaHoB Bepyi-oTcsf, Irryrof
H 6b1BalOT, awe no-gpo6Hy BCA HC,IFICJIHT14 HagAexano 6br. Ho noHewe TaKOBBIM

o6pa3om ,aeno name B 6e3MepHoe Boapacno 6b1 H MHOTO npeB3ow.no 6b1 Haute

288

ripewloweime, OT 01114CaHHA OHbIX, AKO He TOJIb 3HaMeHIITbIX, pyxy Boccrsoyem

H KO TICLIHCJIeHITIO, KynHowe H lICTOJTKOBaH1410 npopacTalouwx HX peJIHT1414 CeKT
3aKOHHIPleCKFIX (KoTopme 3axoHHHKH y HHX npocTopelnumm HmeHem acpeuutu
Ha3bIBalOTCA) o6paTHmcsf, o IIHX)Ke alCH B npex4cnomm, mano Helrro B pogo HMH
o6wecTBe / a HOTOM B Blixfe, TO eCTI, 0 BCAKOM 0006b Aa pemem, He 6ecriplunmo
MHHM 6bITH.

naBox
XX

XXX o6utecrae

448

trei focuri. La caderea primei Djemre, gheata si zapada incep sa se topeasca;

la caderea celei de-a doua Djemre iau sfirsit gerurile ; la caderea celei de-a

treia Djemre ies la suprafata de sub pamint curentii (pe care ei ii numesc
vinele izvoarelor) si pamintul revine de la umezeala zapezii si de la ploi la
uscaciunea si alcatuirea sa fireasca. Dar care zi anuae a fost rinduita pentru
aceste Djemre nu se stie, pentru ca, observind durata iernii si apropierea
anotimpului primaverii, spun ca soroacele si intervalele acelor zile Djemre
sint nesigure si necunoscute.

Zile bune ,si zile rele. De aceasta superstitie, comuna nu numai muhamme-

danilor, ci aproape tuturor popoarelor, tine si aceea ca din cele sapte zile
ale saptaminii unele sint socotite a fi cu noroc, iar altele fara noroc, / desi
invatatii for spun limpede: Djiumle ghiunler mubarek dur, adica Toate
zilele sint cu noroc" 978. Dar la inceputul oricarei lucrari noi, cum ar fi cind
vor sa puna temelia unei case sau primul stilp al temeliei, sa porneasca la

287

drum, sau in campanie, ei deosebesc zile cu noroc sau fara noroc. Inceputurile
(ogur ) 979, adica zilele cu noroc pentru pornirea in campanie sau la vreun
drum, socotesc ca sint lunea, joia si simbata, iar cele fara de noroc martea
si miercurea. Inceputul oricarui lucru cu noroc este lunea, pentru vinzare sau

pentru scoaterea marfurilor intiia data pe piata

e ziva de duminica, care

la ei propriu-zis se zice Bazar ghiuni, adic5. Ziva de cumparare si de vinzare"989.

Iar ziva de vineri e socotita totdeauna si in once intreprindere a fi cu noroc

si prielnica. tnsa zic ca in aceasta zi se cuvine a face mai cu seama cele ce tin
de cinstirea lui Dumnezeu, de aceea unii dintre ei mai evlaviosi nu deschid
pravaliile x in acea zi st piata xx publica, zis5. badestan 981, e inchisa atunci
toata ziva. Dar data cineva vrea sa faca vreun lucru, nu se socoteste ca greseste ;

ba mai cu seama se porunceste ca mai degraba sa faca ceva decit sa sada

trindav, chiar in ziva Bairamului, numai sa nu nesocoteasca pentru acel lucru
rugaciunile rinduite si asezate intru cinstea lui Dumnezeu.

Capitolul al ofitulea

Despre sectele derviilor, adica ale calugarilor in generalxxx

Despre religie si despre rinduielile st ceremoniile ei, care se cred, se
cinstesc si se fac la muhammedani, ni s-ar cuveni sa vorbim foarte mult si
aproape la nesfirsit daca ar fi sa le enumeram pe toate cu de-amanuntul.
Dar cum in felul acesta ar spori imens si ar depasi mult planul nostru, ne vom
opri mina de la descrierea acelora, ca de la unele ce nu sint atit de insemnate
si ne vom intoarce la enumerarea si totodata la explicarea sectelor de calugari
care au odraslit din religie (calugarii sint numiti la ei cu un nume din limbajul
simplu derviA 982. Ca introducere, socotim ca nu e nepotrivit sa vorbim putin
despre ei mai intii in general sau indeobste, / iar apoi in special, adica separat
pentru fiecare.
magazinele

xx tirgul
xxx indeob#e

449

288

PIAIE depeuzu. JAMA cHe 6epeuui eCTb 313b1Ka nepcHnexoro, no apancxy 6o,
HO He TaK ynoTpe6HTenbHo 3a2lla HapHitaeTcA. 06a9e B TOM 312211d OT depeuwa
pa3HCTBOBaTH BHAHTCA, 3aHe

depeuzu cnoticseHHe 3HameHyeT y6ororo, mfigero

H 141411TO)Ke HMywero H TOr0 paJH yntepxnakoT, AKO TaxoBas CHX 3aKOHHHKOB

penHrHA H HcnonenaHHe B mune Te H ncex mxpcxxx nenteil oTpelleHHH H oTsepXellH14 COCTOHTCA. 3aala )Ke 3HameHyeT no3nepAcainerocA H oTspautatowerocsi
OT mxpcxlix smell H Beer nottaTaHmo en,HHoro 6ora nnainuerocA. C.nonom palm,
no time Hem 3azud BeCb CT01111eCKHA B CIAIJIOCOCI111 CeKTbI cPyHnameHT conepx.HT,
Axe 3a Hagan x cnoeA mopantabiA ()HJI0C04)1411 no.naraeT: 1epnx H no3nepAcHcA.

CHe npanano myxammenaHcicHe depeutuu ce6e npeAnaraioute, no-nepnbtx

TJIHTOJIIOTCA HcnonenbinaTH muneTy, no3nepxame, Tepneme 14 BCAKOTO XeJlaHHA
cnoero 110XOTHbIX nponep3ocTeI3 H JlaCKaTeJlbCTB o6y3naHHe H ewe 14HKOJHOKe
WO-MI60 ce6e yronHoe H xenaemoe TB0p11TH HRH rnaronaTH, Ho }mice, awe 6b1T14
MC0KeT, 110MbILUJIATH HIM meirraHHem H3o6pa)KaTH. Ilaxa 131411TODKe 110XOTCTBeHHO,

Boxnenemo H BbICOKOyMHO xoTeTH, Hincoroxe nenom H c.nonom pa3.Lpa)KaTH x

ocxop6nATH, nattexce awe cam OT moro pa3npaxceH H yTecHeH 6y,neT panHonyunto
npeTepnenaTH, Rime THeBaTHCA, 1414)Ke 3J10 yznnunnuemy Korn,a 110HOLLIaTH. CJIOBOM
eHl4Hb1M, KaK 6J1aTOTB0pALLIeMy, TaK H 3noTnopAntemy HIPITO)Ke HHO oTneutaTH,
TOKMO E1181111A(12, TO eCTb oBnaro no 6o3e. KOTOpbIM OTBeTCTBOBaHHA o6pa3om

1131ABIlAeT H HcnonenyeT ce6e 6bITH Hi/warner, xponcoro H Tepnenlinoro BO

ncex 11pOTHB11131X H 611a1-0110JITiHbIX 110CTOAHHO Ayxom HemmeHHoro H HecmyTHMOTO. Ho ,n,a HCTHHHy pexy, nepsHum CHH, AKO Hn3penne Haulm MOHaXOB 3)3aHHAxx HmA H npaBHJlO BocnpHsuna, TKO H Hbme moxeT 6b1Tb, Temxe nonpawatoute,

B enoil pine H imam-tem 0,HeAHHI4 (KOTOpbIM HaHnatte OT HHbIX ttenonex pa3nCTBOBaTli BHHATCA), peniirm H 3aKOHH149eCKOMy )104T1410 MHAT COCTOATHCA. 14 ant

camH ce6e .nacKalowe xxx HenutytoT H ynonaroT ce6e He mano Bb1111111HX 6bITH
Han npormx 9eJ10BeKOB H RICO HmeHem TOKMO camoe Auto H JiencTBo oHme T011b
CBALLIeHlibIA 41J10C04H4H IICHOJIHHTIICA H coneputHTHcA moweT. Ax xca.nb! ,EIa npoitTeTCA140C114), pOHOM H 3aKOHOM )1(14,E1OBHH, H na BH)UIT BCAKHrl XplICTIlaHHH KaKOBb1e

6Axy B OHOe spew' moHaxH, KOTOpb1X 6orommcnbHoe H Tpynonto6Hoe )104The

28)

comma npenpettexabill NCH,HOBHH. Y110Ba10 6o, UTO BCAK y,1106H0 paccmoTpHT H

paccynHTH BO3M0)KeT, / KOJIb ,Hanelie npenRue OHbIe Hawk! moHant HpanamH, ,11136pbtmkt neAHRAMH, B03,nepwatmem, mktpciatx oTtlywneHHem H neer mitpa H cambig

nyutH (Axoxe Focnonb CnacHTenb nonenenaeT) ornepxeHHem OT HblHeIIIHRX OTCTOAT! Taxonum, rnaromo, o6pa3oM H myxammenaHcicHe HbmeuntHe depeutuu, HmeHa
TOKMO ,apesina CBOHX HOCHTH H TuteTHoe Hafnium-we, Ha ce6e ABRATH OT Texxe
CBOHX myxammenaHon o6nnqamTcA H npeno6excnaloTcA. Ho noHexce HecTb Haute

npennoxceme menonexon npanuta 3aKoHa cnoero npenpautatoutlix 14 CBOHM 3axottononoxintxamxxxx HenormyfoutHxcA norpemeHHA H npecTynneHHA 011HCbIBaTH, y6o
B HacToAntem o TaKOM TOKMO depeznue, xaxonomy no npasHnam H KaHOHaM CBOHX

npennonwrenH 6b1TH no,iio6ano 6bt H KOJ1HKO y mix nepimutcnix ponon H ceicT

HbIHe C01114CJIAeTCA, xpartaihne, eJ114.K0 6bITH mown', peUeM.
Ponone 14J114 Haitanbxeilume x1)131111103 9HHbl XXXXX CyTb TpH: nepnbal mumFILIWUH, TO eCTb B MOHaCTb1pAX 06HTaHnusx: 2. a6dan, TO eCTb no rpa,n,am, BeCAM

Ace H nepenHAm o6xonAumx, lame H3BecTnoro mecTa tux npH6excHata Hmytuta;

3. Ce572, TO eCTb xoTopme XOTA H3BeCTHO MCCTO H MOHaCTIApb 14 IIMCI-OT, HO no
X

ycius

XX NCHTHA

XXX noxne6c-rspou1e

xxxx

OCHOBaTe.RAM

XXXXX YCTaBbl

450

Numele de dervis. Numele acesta de dervis este din limba persana ; in

cea araba se zice zahid, dar nu e asa de intrebuintat 983. Zahid se vede ca se
deosebeste de dervis prin aceea ca dervis inseamna propriu-zis s'arac, lipsit,
care nu are nimic, si de aceea ei afirma ca religia acestor calugari si marturisirea
for consta in saracie, in lepadarea de toate lucrurile lumesti si in oropsire.
Zahid insa inseamna cel ce se infrineaza si se intoarce de la lucrurile lumesti
si se decla pe de-a intregul numai adorarii lui Dumnezeu cel unic. Intr-un
cuvint, sub numele de zahid se cuprinde intregul fundament al sectei stoice,
care pune drept principiu x al filosofiei sale morala : Raba.' si to infrineaza".

Propunindu-si aceasta rinduiala, dervisii muhammedani se zice ca

marturisesc mai intii saracia, infrinarea, rabdarea si domolirea oricarei dorinte,

a poftelor nerusinate si a dezmierdarilor, ca sa nu faca sau sa graiasca ceva

ce le place sau doresc, iar daca se poate nici sa nu gindeasca sau sa-si imagineze
asa ceva prin visare. Iara.si, sa nu vrea nimic din pofta, dorinta si cu mindrie ;
sa nu supere si sa nu ofenseze pe nimeni cu fapta sau cu cuvintul $i, mai cu

seama, daca va fi el suparat sau asuprit de altul, sa rabde cu netulburare,

fard sa se minie sau sa ocarasca pe cel ce i-a f5.cut rau. Cu un cuvint, atit celui
ce-i face bine, cit si celui ce-i face rail sa nu-i raspunda nimic altceva decit :
Eivallah, adica E bine dupa Dumnezeu" 984. Prin felul acesta de a raspunde
el arata si se marturiseste a fi cel mai mic, blind, rabdator in toate cele potriv-

nice sau in cele cu noroc, statornic, neschimbat si netulburat cu duhul. Ca

sa spun adevarul, acesti dervisi, dupa cum au luat numele si pravila de vietuirexx

a monahilor nostri celor din vechime, asa si acum, urmind poate acelorasi,
socotesc ca religia ei viata dupa lege constau numai in haina si in imbracamintea de din afara (prin care se arata mai ales ca se deosebesc de ceilalti
oameni). Si parca magulindu-sexxx singuri pe sine socotesc si nadajduiesc
ca sint nu cu putin superiori celorlalti oameni si ca fapta si lucrarea acelei
filosofii atit de sfinte se poate implini si savirsi numai cu numele. Ah, ce
pacat ! sa se citeasca Iosif, iudeu de neam si lege, si sa vada fiecare crestin
cum erau in acea vreme monahii, a caror viata cugetatoare de Dumnezeu
si iubitoare de osteneli a descris-o iudeul spus mai sus *. Insa nadajduiesc
ca fiecare va putea sa cerceteze ei sa judece / cit de departe se afla acei monahi
ai nostri din vechime, cu moravurile, cu faptele bune, cu infrinarea, cu instrainarea de cele lumesti ei cu lepadarea de lumea intreaga si chiar de suflet
(precum porunceste Domnul Mintuitorul), de cei de astazi ! La fel, zic, si
dervisii muhammedani de azi dati in vileag si infruntati de aceiasi muhammedani ai for ca doar numele celor din vechime ai for it poarta si arata in sine
un nume gaunos. Dar cum scopul nostru nu este sa descriem greselile si far5.delegile oamenilor care rastalmacesc regulile legii for si nu se supun datatorilor

for de lege xxxx, in cele de fata vom vorbi cit se poate mai pe scurt
numai despre dervisi asa cum s-ar cuveni sa fie dupa regulile si
canoanele capeteniilor for si despre cite feluri de dervisi si secte se numara

acum la ei.

Cele mai de seama categorii xxxxx ale dervisilor sint trei: 1. tekkenisin,
adica a celor ce locuiesc in manastiri ; 2. abdal, adica a celor ce cutreiera
cetatile, satele, catunele si care n-au nici domiciliu fix, nici adapost ; 3. seiah,
x rinduiala
xx trai
xxx laudindu-se
xxxx intemeietorilor
xxxxx rinduieli
11

Iosif Flavius, Ilept to0 toactuco0 noktp.ou, II, 12.

451

289

o6einaHnsi Bcer

cTpalicTsyloT H, co6Hpasi MHJIOCTbIHIO,

B moHacrbipb csofi

OTCMJIalOT.

MewAy cexTamn y6o melaceuutuunoa depeutuee nepBeihune n B Hapom 3HaTHet-nite cyTb meeneeu, no clix BTopoe oxkepwaT mecTo 6ocniatuu; 3. Ka.aeHdepu;
4. Kadpu; 5. moprtaxu; 6. e6pu6yxapu; 7. edzemu; .8 zu3peeu; 9. a6dayt, noxk xgropmm
nmeHem co,itepwaTcsi ypuan, 6ydaAna HRH dueaue H icumuenuutun, 10. ceR2, no,a
KOTOpOTO THTy.TIOM B3CMJIIC)TC51 BCe BCeX CeKT aep61114/14, xoTopme AKO MHROCTHHbl

co6npaTenn H 110CJIaHHILKH, B3AB 1103BOJICHHe OT CBOHX zueuxoa, ewe 6bi npoxo,anni

Kpyr 3eMHbIll H MHJIOCTHHy co6npani HRH ,Ipe3 BC10 DICI43Hb CB010 HRH AO Ha3HalieHHOTO BpemeHn cTpaHcTBylowe, ,EIOBOJIbCTBOBaHH51 pa,w4 6parHrt B moHacTbipe

o6nTaionmx Tpyxrrcx. Clam nmeHa CeKT OFIBIX npeAcnamue, IINHe 0 BC5110311 cerre
OCO6b H Bo-nepBbDc o Apeampc xtepnaucm451 penTrrmi ocHoBaTenex (OT Hnx)xe no
TOM name HoBeilame npon3bmoula) 110BeCTBOBaTH HatrHeM./

l'Aaea deeRmag

290

0 Impwax CeKT AepBHILICKIIX ocHosaTenex

HepBeiimHe CeKT Aepsmucxnx OCHOBaTeJIH 6bInla ABoe, OT Hxxxe eAHH If
nepseihuHri raneemu, BTOpbIll we, Foxe no Hem 6biarb, Haicuiu6eHa Ha3mBaeTcm,
HO B xoTopial sex myxamme,uaHcxHri OHbIe npoueTaxy, 113BeCTHA He limeio (noHewe

He cnyqHcA mHe myxammeAaHcxoro o nogancy ciix Bkmeni nncaTens), o6age OT

npe,uaHHil HX 143BeCTHO ABJI51eTCA, AKO HRH B nepsom, HRH BTOpOM Berke x Myxam-

meAosom oHme )101B51Xy H AKO Faneemu apart, Halcum6end )K

11epCH,72151HHH 6bICTb,

camme Hx CBOIiCTBeHHbie HmeHa noxa3yroT. YTBepw,rtaioT we, 11TO OHH 6b1J111

rie-

Boon AnHa, examoro OT tieTmpex Hacne,AHliaos MyXaMMe,a0BbIX H Beer uapcTsa

nepcHucxoro JmeanocTona.
Tawe no Aonrom spemeHm OT HaKIIIII6eH,ROBbIX HaCJIe,111111KOB B CBOil sex

npocnasmacsi E6p Eyxapuu, ge.noBeic po,gom y36exnamni, B rpaue Byxapa (omy,Ety

H npo3saHHe HMeeT) p0,1111BbICICA. Ho XOT51 CHx npeApetieHHbie 3aKOHHIVIeCKHX
LIHHOB OCHOBaTCJIH MHOFHMH noxsanamH H noTreHHem OT 11b1HellIHHX myxammegaHos Cylifill HapHuaembrx se.nmaemEa 6bIBalOT, 3a CBSITOCTb we H HOCTOAHCTBO

B ,rto6poHpaBmn cnambi Hmexyrcsr, o6age He 6e3 nopoxa epecx 6bITH Cy,EISITCA, x60
xpome 11111,1X, mon B myxamme,r(aHcxylo npvisexkolua pernmuo, HOBbIX H Kypany
Heo6brarbix yCTaBOB if exumy OT fATH KOHAHLIHR sepbt myxammejlaHcm4A, TO eCTb
cTpaHeTBoBaHne B Memcy HeHywHy 6bITH peuia H BepoBant ygeHl4KOB CBOHX Har111111a, AKO menoBexy B 3axoHe 6owHem xo,u,sunemy, B Jno6Bn )xe H cTpace 6ownem

cosepineHxy CrIly H BcerAa B TOM npe6bmaloiny, BCCb cBeT H camaR Kent's{ ero
Mexxa eCTb. liporiee E6p Byxapn Hemp( Hp0170Be,111114KOB H 110M01111111KOB HC110-

BeAamisf csoero nmesnue, mpe3 xoTopbrx pemfrmo atom B PyM, TO eCTb B Espony,
paccurrn Tulaffiecsi (He xonly we, ,rka He BeCTb ,111TaTeJ1b MO I, AKO ApesHire apancxxe

reorpacpm MeHmuyio ACHIO H &pone nocTaHomsocy, o mem npoc-rpaHHee ,Eka n3sex cosnensercs no 100 ACT

452

adica cei care deli au un domiciliu anumit si manastire, potrivit fagaduintei

for peregrineaza mereu si, adunind milostenie, o trimit la manastirea lor.
Printre sectele de dervisi tekkenisini 985 cei mai de seama si mai renumiti
si respectati in popor 986 sint: 1. mevlevi ; 2. dupa acestia locul al doilea it
detin bektasi ; 3. kalenderi ; 4. kadri; 5. torlaci ; 6. ebribuhari ; 7. iedhemi ;

8. hizrevi ; 9. abdal, sub care denumire sint cuprinsi: urian, budalla sau
divane si kiosenisin ; 10. seiah, nume dat dervisilor din toate sectele care,

luind incuviintare de la seicii for sa cutreiere intinderea pamintului ca

adunatori de milostenie sau trimisi ca s5. stringy mile fie toata viata,
fie peregrinind numai ping la un anumit timp, sa se osteneasca pentru
aprovizionarea fratilor care locuiesc in manastire. Astfel, aratind de mai
inainte denumirile acelor secte, vom incepe a povesti acum despre fiecare

secta in parte, si mai intii despre intemeietorii din vechime ai religiei

dervisilor (de la care au pornit pe urma altii mai noi). /

Capitolul at noudlea

290

Despre primii intemeietori ai sectelor de dervisi

Cei dintii intemeictori ai sectelor de dervisi au fost doi: primul si cel
mai de seama dintre ei este Halveti ; iar al doilea, care a fost dupa el, se numeste Naksibend 987. Nu stiu in care secol muhammedan au inflorit ei (pentru
ca nu mi s-a intimplat sa aflu vreun scriitor muhammedan despre inceputul
acestora), insa din traditia for se stie ca au trait in primul sau al doilea secol x
al lui Muhammed; iar ca Halveti a fost arab si Naksibend persan arata numele
for proprii. Mai spun ca au fost ucenicii lui Ali, unul din cei patru succesori
ai lui Muhammed si pseudoapostolul intregii impartii persane 988.
De asemenea, dupa mult timp, dintre succesorii lui Nak, ibend in veacul
sau s-a proslavit Ebr Buhari 989, un om de neam uzbec, care s-a nascut in
cetatea Buhara (de unde isi are si porecla). Dar, deli acesti intemeictori mai
sus-zisi ai cetelor de calugari sint slaviti cu multe laude si respect de catre
muhammedanii de azi numiti sunni 990, sint socotiti mari pentru sfintenia
si statornicia for in bunele moravuri, insa se judeca ca nu sint fara pacatul
ereziei, caci, afara de alte rinduieli noi si neobisnuite Curanului pe care le-au
introdus in religia muhammedan, au mai spus si despre pelerinajul la Mecca,
una din cele cinci conditii ale credintei muhammedane, ca nu este necesar,
iar pe ucenicii for i-au invatat a crede ca pentru omul care umbra in lcgca lui
Dumnezeu si care este desavirsit in dragostea si frica lui Dumnezeu si petrece
totdeauna in ele lumea intreaga si insasi chilia lui este o Mecca. Mai departe
Ebr Buhari avea niste predicatori si ajutatori ai marturisirii sale prin care se
straduia sa raspindeasca religia sa in Rum, adica in Europa991. (Nu vreau ca
cititorul meu sa ignore ca geografii arabi din vechime spuneau ca Asia Mica
X secolul numara 100 de ani

453

B0.1141T Bil,LkeTH B aHHOTaIIHRX Ha Hcmopwo co3pa2n.? Wi deopa OMMGMCKOZO, or

Hac HanHcaHHyio).
292

143 HaCJIe,a1411KOB y6o OT CHX npoHcmenumx, BO spew' Habana BAaCTHTe.111,CTBa

OTMaHOBa (mice nepina cynraH OTMaHCKI1r1 HapegeH 6bICTb), B HKOHHH aBa rospicne

cerrmheno cnamme nponneranH memai H enHH, mice bade Arm HapHuamecsi,

nmepb am (cimnerenbcrammy Caanx Hcropincy) OrmaHy npoicne Waite He
no3Benecn Ha naperno B xceHy conpime H ero npocrpaHHeiluilin cbammimi ulna
icynHowe H MHOTOMOLIHibISI H 3eJI0 npocrpamfbisi HmnepHa ocHonarensi Hmyina
6bITH npe4ipe9e. BTopbIii ice Me6.11C1Ha, no npo3BaHmo CynraH, or KOTOpOTO 110
TOM cero Ben. cnanHermmx nepimmen meemeeu pememmix CeKTa H npankino npoH3bine.

O imx)ice nonecrnonarx pice npHcrynaem.

TAaea decAman

0 mat gepBmueB meeneeu Hapmgaemmx

Hepebli npecmoit. Ilepsoe H HamanbHoe metace (raxo 6o nepninuen moHacrupi,
HapHualoT) Awe/refines

eCTb B HKOHI434, me cica.3ylor H cam CeKTbI TOA Hatia.11bHHK

MennaHa o6pa3m no6ponerem amen noxa3an. Ileco panii moHacrmpsi OHM

weux (To eCTb npennotrreHHmil x HnM apxHmaHnpHr), AKO HaCneIZHHK H CTA)KaTenb

(nocmu), TO eCTb KO)KH (TaK0 Ha3bIBUOT cenankinie H npecron Hepxoimmg) oHoro

Mee,iana Bnacrhxx }men- Han ncemx ncero xpyra XXX myxammenamcoro nepimunamii,
K Hempice ace ,apyrkix moHacrbipeil Ha9aJ113HHKH H3 CaMOri 14H,E(1414, H3 60TaTOrI
ApaBHI4 H H3 IlepULH, 143 ETHIITa H 143 npoparx 3ananHbuc H BOCT0,141bIX CTpaH

crexaiorcsi, ;la BCAK nonrnernicneHHe inma cnoero OT Hero nocnpimmer H Ha mecro

ymepmero HaC.T1e,LIHHK 6bITH ;IA 06141BIITCA 11J1I4 110 ,LIOHOIlIeHHK) OT ncero co6pamoi

H Hapoxka HH3J10)1CeH 6yner H 11130T9. OHOe HKOHIlrICK0e mewce npenenxicHe 'weer

noxonm, icoropiie weuxy TOTO bade Arm H Hacnenmuy ero Meenane naponan
cynraH OTMaH, nepabiii ormaHcmil Hmneparop H Aminomom CBOHM yrnepann,
empice norom 14 mime cynraHm nonpawaloine mHoro 6onbine o6oramula moHacrmph
OHbu4. B Haum nera, AKO)Ke OT HHbIX

npusocom, CKa3bIBaHO, AKO B TOM mecre

6onbule 500 nepimmen o6peraercm.

Tome Koncmatnunononbocue. B llaperpane cHH nepimum mermpe mauce
Hmeior H e,11,14H0 y6o B llepe (Koropoe 3Hamemirerimee ncex ecrb H nepnonpecronHoe),

Bropoe B cene Eeuancmaw pelieHHom, Tpeme Ha npenrpanim Hepbi, KaccuM Haw

npo3mnaemom, tieTBeproe we 3a rpanCKHMH creHamH, Ha nyrx Benymem K Anima292

HOI10.1110, 6JIH3 spar EHeU Kany, TO eCTb HOBbIX / 14 CBATIIIHel0 HCTO,IHHKa CJIaBHbIX

KOTOpba1 y nepicosHmx raicareneil 3oodoxy 17ueu <OKHBOHOCHbIA HCT011H14K)> Ha-

3bIBaeTC51. Ho o nocnnmemm If pyicorionoweHHH CHX mcparne (tiro He HeyronHo

Torrarerno 6bITH Haneemcn) ;la npexicoicHm.
X flaqaJII.HHX
xx HaManbCTBO

XXX o6nacra

454

tine de Europa, despre care lucru sa binevoiasca a vedea mai pe larg in notele
la Istoria cresterii otomane scrisa de noi *.)

Asadar, dintre succesorii acestora, straluceau in Iconia, / pe timpul

inceputului domniei lui Otman (care a fost numit primul sultan otoman),
doi seici foarte slaviti ai acelei secte, dintre care unul, numit Bade All 992,
i-a dat pe fiica sa de nevasta lui Otman (asa dupa cum adevereste istoricul
Saadi) ** inainte ca acesta s5. se suie pe tron si a prezis ca el va fi tatal unei
familii foarte raspindite si puternice si intemeietor al unui imperiu foarte
intins. Iar al doilea era Mevlana, poreclit Sultanu1993, de la care s-a tras
pe urma secta si rinduiala preaslavitilor dervisi ai acestui veac zisi mevlevi.

291

Sal incepem 55. povestim deci despre ei.

Capitolul al zecelea

Despre secta dervisilor numiti mevlevi9"

Primul tron. Prima si cea mai de seams tekke (caci astfel se numeste
manastirea dervisilor) a mevlevilor este in Iconia 995, unde spun Ca insasi capetenia acelei secte, Mevlana, a aratat pildele faptei sale bune***. De aceea eicul4*
acelei manastiri (adica mai-marele x sau arhimandritul) 996, ca succesor si
detinator al post-ului, adica al pielei (astfel numesc ei jiltul si tronul bisericesc)
acelui Mevlana, are stapinire xx peste toti dervisii din tot tinutul xxx muham-

medan. La el vin toate capeteniile altor manastiri, chiar din India, din Arabia
Bogata si din Persia, din Egipt si din alte taxi din Apus si Rasarit, ca fiecare
s5. obtina de la el confirmarea rangului sau si sa fie declarat ca succesor in
locul celui mort sau sa fie detronat in urma denuntului intregii adunari si a
poporului si altele. Acea tekke de la Iconia are venituri foarte mari, pe care
sultanul Otman, primul imparat otoman, le-a daruit si le-a confirmat cu diploma sa primului feic al ei, Bade Ali, i succesorului sau, Mevlana. Dupa aceea,

urmindu-i alti sultani, au imbogatit si mai mult manastirea aceea. In anii

nostri, dupa cum am vazut de la altii, se spunea ca in acel loc se af15. peste
500 de dervisi.
Tekke constantinopolitane. In Tarigrad acesti dervisi au patru tekke:
una in Pera 5* (mai renumita decit toate si de prim rang) ; a doua in satul
zis Besiktas ; a treia in suburbia Perei numit5. Kassim Pasa ; a patra dincolo

de zidurile cetatii, pe drumul care duce la Adrianopol, aproape de portile

Enghi kapu, adica cele noi /,si de locul sfint al izvorului celor slaviti, care se
numeste la scriitorii bisericesti Zoo86xou rnyt adica Izvorul purtator de
viata" 997. Vom vorbi acum pe scurt despre sfintirea si hirotonisirea acestora
(adica sfintirea prin punerea miinilor), ceea ce nadajduim ca nu-i va fi neplacut
cititorului.
capetenia

xx intiietate

xxx regiunea

* D. Cantemir, Incrementa..., I, 2, 22, ann. u, spud Barthelemi d'Herbelot,

lie-

tin'que oricntale, Paris, 1697, s. v. Roum.

** Sadeddin, Tac ict-tevarih.

*** P. Rycaut, Istoria..., p. 189 193. V.

4* V. fig. 30.
5* V. fig. 29.

qi

fig. 28.

455

292

unh inniatny9dou omomn9dde

'1114111

X14HH

't1.0 HI9d01.031 HM.Id014.10 14V)13dHIV H tiI4IAIE0

weirHwedu vanioamHadoV 'HuTuiCtolidu xriadou-oa .to

x
aornmadaV
Annul caatH'iloalidu 0)Kon IN11111H010 MOH a JAdx cIA/KM14ffd012.

10t1f3311

013100 H

31

XH01-11 'ISEME11114d1.1

oamrg

cf103 30111.

aaroseiri f1141f0trfp> Ett .1.1ttS9 Voxxdu 'two. '0 j0Il13h 14 00311331

LaHHadoweH Ho `..toetnaato ONIC 11I331 watit'doo H mama( -dot

momlla of cHIEHMC H oirHaedu kagxduooa -,tatnox unoj, 'morn mreu :10110111131 dog
I.Hd0f1103 OH901/A Off& H OILLISHdllV0d1.1 '00111 3h1390 00,1d311 IlitH agar `.tatgoVou
`o idUth 0311 1114h HmoamHadott glow 31X11 '14I9H0110311 omcon M4101 13 HtlIcHltI0 `41.00
0311010 CHHH331114dLIP.H

isataXgodi IS13IATHII0901.13H t11140 00H1101f0V00dLIOH `0111101.1d0.1.

30HHOIDI0d11011 ancelretho 14 BEHEMCd011.041 301A.13t11d3h0143H "01T1HEI0d31.00 003h 14r113d
3M1dIf 141199 `CHHIAI Ett 0111)101 a HOtl13d1.1 H 15.31TICHEITIOHOOdLI adoa HomoHeVommexicw
ISEHN93d1I ONUS) 031 0114H00V110 HmAtt H Ox ourHomoduox 10 alog involied Flamm
oiraz ownroaote (criza motruddx. amc Hnuouec H rurvsuote omnundu weteonrgoo
31

11VHhI0d1.1 1A114313HUV0IAILVEXXIA1 1\1017.0d13H x H311790

01031OHEnICEdI 13CII0c11f3.111311
3E411011 14014M1:11411A)10Ero3mdu H 031103114 3t)1C3dll 111110$10 woHgodmc caoaica1ocuroad7

RI9IIHP103d1.10H

A109

31

imam-Nowa '<amuodenseirg OH

13I1

'14111101131I10f110 031K

OHM/0133ff 13HHh H

EirtIOA

NO11.114IICHOOLI XIAMITIXIATH
0.10310311111E1d32 '13t1f0311 30431T1

aairoitiri nip! ddpro int evyvy `vdveno molt 0140 '4L03 nca 10 wog KataufroTrotroo
rilaNaidi, Hat ()Tex Isoizeartrma .to uxxorri H ignicHdi anHomodu oorao H 011101
ismcioaniou -.Loadoxaou a:Ian:atoll No1moom4du Alva 2DF1f0131 E311113m) 4103 -M1411d01/'

If V)/d/42 E14d) HUH 03H1110HEE '0HH113110 031CON14 `05111HtlAl ANLIEM 09X 11IE0 X140111
XlItIf.1 013 '10ThItIf00 a AHd 0311 10 010Md110 0130313H Off IATOCIOIff 1114311010
OH AXHOM 01011TA0 'HaLO13h131190
0311.10d1.1 311HIS310 o) IAI0d01031 Hd 0111IA1 `(3H131(11H
(KENO
U11

10

3C1111.10d11

atuounravdttcou IcI1I0 Hmaredg 10111111090 H

13..109
'141.1310113119 '141301101131 `141114E113d10
AIAIO
'1514H13hI1 1S1411E1T1X1.1001.1 14 14100.1151. *131L13331109A V\1143 K01AII4Mfl13hHON0

1414113d9 IS011100HHdLI H

'101ACII0101314d1.1
'1514E3T1 '1q10101411
311114)1010110d11 EH

cH
EISZ

10

01T101131.10311

'360/3/ 01 9103 ROHM 113111000 114d0111 '011H3hAOLI 14ANIfO1

xmolindefy aoiro

H cH

1413313H

madau

4311-01.13ROH0O
muredu aoatioX
flthHOND 3NC '0HH0hA01.1 OP111110rX1f011 ,L0BITId3H03 '14H11411.01A1 03113I 011 310A11.10

AINOHH3M14H00110110H H0I14001414d1.1 3111H011 H 1311311011 H 'HaL313f1011311011 Et' 3dh Hdl

14r01 011310111410EHOIAI I4HIOX10 39 0103114011 14IIHU1110d 14 H10011311 '..LOUITIIIhO qoaa
doan' ou H31{ 1411t1 Eft `101313119E1 doo WIC 14 110H1 .ett -1.oargadioH ISOIAIHITIfithHOND
1430 INE1'011493.11X110 a CHHd13H01.1
ON 1111 1111MHth001411 H 411M11014.1.0311 4110113I3 -H0d11
H3.1.11.1Y011

01c1HH

1311

)(0)1141101. 1311

31

0111H3dEff H0m13d9 "1.10.1.015113V0d110 fIthHOND

14

`0143

XI/S.031E0H AIA13111H0dt.L3 EH -0ox

oHn13d INEMIffIdar
0.10H HEU0011 1311A9 ISOYILEHOHHHOLI 15.01313101f3HOLI 01TIV ogic ono

I4dI riVoi }vox(

H1.1431(1110 11

Orr& 10
arquiairoxisaall AdI 'rat '1514110dE0dLI 9I0OVAX H A109td NII4axlraudal 1303HOU :17C130
'W01.1 -Ono". HOranroVaduo AIA.0 111411.331 H CH Uff..1331T190 odomodigiouuow ounTedg 10
udeaou onre) x ickvatugo X110.1.3 1411414d1.1 011 (1.31TIOX3011 a 311.111131 013 15011100HI1d1.1 14
0,1.10 Olf a 011311h goxlimamicAirorc II a 14111141f3d XNH0iNOH ff031H1131(14fIVOLI `113101.11\13Ild11
AIA10d0.1.031 011 IAI01. ISDIaut. HIAIH `dede o1. 4.1.03 'ISV14V 031CH 1.0 141131\13dff 3101 0dh 013f1
4H14311 040$33 031101h11H o 09a3 MTH 0 IKOHH t0L0h011 OIN.0d31 XFIIIIIthr190 111111101A1
H B1411a1111101.1 a 1AC131 HIIH31d0f1 o) IAI3h (011131(11H H amt 00d0,1031 014trattomAd 13EH
aoutiogoao modu a IA10110 '10131SIDICEdUA ohrgo ou Hamtnisa Oclav HI4d0.1.031) to

091111

11100031

31

Hoo 1OEM111119014d11 (0.13100 1t311311Hd11

virruntogoaa
0311S

0311411114H 11 03111d0.1.Hd 11 1A14h10d11

INUELL03)KOVAX 011-3 OH4110.1..EITIL E 0hELIHEH '11H)1110AIN x131

H 4.03103h11.1.31td11

9000 .11011111f

NH 4.103

`403103hHd03.1.

'.1.1131AIAd1311H 0)Kil ?WU 14) 14.1.00d1 oHaifox

HOIta

(1119HHUIf0V03 `14OI3E1111dEH o JAlodalox 00HH13d100dLI HM14dA a 0BEIII

`munoefw EH wodatox aLHOINACTIOHH IL1E1131.100H H.13h1490 '10101A114 V17..1031 a JAdM
Ld011HOMO.

x
9917

'ImAEriolincirott OH

130liclifaLETOR.1.91ALC

ABM Ett 401A1H1E1190

Rinduielile sfin /irii ca dervis. Ace la care, respingind cele lumesti si lumea

insasi, doreste sa se apropie de secta si de canoanele dervisului este adus mai

intii de alti dervisi la seic si, stind toti dervisii in jur, invitindu-1 seicul zice:
Cu noroc sa fie venirea ta, o fiule ! Care este gindul tau cel bun?" El raspunde

ca vrea sa primeasea viata si rinduiala de dervis cu toata inima si sufletul.

Atunci seicul zice iarasit Dumnezeu sa faca lesnicioase lucrarea si pornirea
ta, insa mai intii ti se cuvine sa stii, o fiule, s5. cinul dervisilor este un arc de

fier, a carui coarda este de otel, iar pentru a-1 incorda se cere o putere de neinvins, o rabdare nebiruita, o patimire neinduplecata si o comoara inepuizabila
de infrinare. De aceea, socotesc ca este mai bine ca, petrecind numai in dreapta
si luminatoarea credinta muhammedana (care este de ajuns pentru mintuirea
sufletului si pentru a obtine de la Dumnezeu slava raiului) si pazind poruncile
Curanului i dogmele poporului muhammedan, beneficiind de folosul obstesc

al vietuirii civice si multumindu-te cu soarta ta de mai inainte, sa inalti lui

Dumnezeu multumiri neincetate". Dar cind cel ce are sa se sfinteasca raspunde

iarasi ca doreste din tot sufletul cinul si rinduiala de dervis, seicul zice :
older ki Allah ongara, adica Este o lucrare savirsita de Dumnezeu" 998. De
trei on este astfel indemnat de catre seic si de trei on repeta, confirmind,
cererea si vointa sa. Pupa aceea, i se aduce kiullah (scufia de dervis) si hirka
(haina sau imbracamintea de dinafara ca o mantie) 999. Scufia i-o pune pe
cap insusi seicul, iar in haina se imbraca de catre un superior de-al doilea
rang dupa seic. Restul imbracamintii (despre care vezi ceva mai jos) i se aduce
de catre ceilalti frati, care, hiritisindu-1, it imbratiseaza frateste si-1 saluta
dorindu-i de la Dumnezeu bar, tarie, suferinta, rabdare, smerenie, castitate,
tacere, ascultare si greutatile saraciei. Cind se terming acestea, predicatorul,
suindu-se pe kiurs ", adica amvon, face o invatatura, tilcuind unele cuvinte
din Curan gi din canoanele i rinduielile primilor intemeietori.
Cind terming cuvintul de invatatura, face rugaciunile de la amiaza si,
dupa otpust, i se aduce celui nou sfintit / ma' tura gi lopata si i se porunceste
ca timp de trei ani de zile sa curete latrinele m5.nastiresti fara nici o cirtire gi
lenevire, sa mature in fiecare zi curtea, iar gunoiul si putregaiul sa-lindeparteze.
Cind se terming anii acestei slujbe, e avansat la bucatarie, ca la o treapta mai

inalta si mai cinstita, si tot pentru atitia ani e rinduit la fiertul minca'rilor.
Terminindu-i si pe acestia, i se porunceste ca alti trei ani sa slujeasca la fel
tuturor dervisilor si sa se supuna oricarui superior la orice lucru ar fi trimis de
el. Daca va suporta cu o inimarald'5..toare aceste osteneli de noua ani, dispretul,
slabiciunea Si munca, atunci i se rinduieste o chilie si mincarea i se aduce de
bucatar de la obstea manastirii in chilia lui (data nu va vrea sa villa la masa
de obste), si de atunci este primit in numarul nevoitorilor celor merituosi gi
iscusiti in religie, caruia, dupa aceea, i se da numele de dede, adica unchi [bunic,

dervis] care s nu se mai ingrijeasca din acel timp toata viata nici de sine,

nici de altceva, decit de rugaciunile obisnuite si de respectarea invirtirii in cerc

(despre care vezi mai jos). Iar data cunoaste vreun mestesug, in timpul liber
sa se indeletniceasca cu acela. Dar cei care s-au alaturat din tinerete acestei
secte staruie, mai cu seama, in poetica si retorica si in celelalte arte liberale,
cu multa sirguinta, dar in primul rind in muzica, teoretic'ax, dar st practica.
Si au un instrument special care se numeste nei (facut din trestie cu noduri),
despre care vei vedea mai pe larg in capitolul Des pre muzica, din care instrument au obiceiul sa cinte cind trebuie sa se invirteasca in cerc. Dar sa ne in-

toarcem la cin.
x speculative,

457

293

Odenuue meeneeuee. Meeneeu depeutuee oneakme Hime 3e.TI0 xy,ao (aim 1414111X),
1114)Ke

Aparouexxo, MHODKaill1114e HMKH1010 o,a)xe,ay HOCSIT counieHHylo 143 cyma

Typeumm 513bIKOM a66a Ha3mBaemoro, 6enoro H npkipoaHoro ostler' mepeTH ELBeTa.

Bepxmoko xce (awe ornpica Ha3busaeTcs) H H3 14HbIX crpaH cyxHa TOKMO MTO6 6bIJI0
TeIvIHOTO uaeTa, AKO 3eneHoe, na3opeBoe, BHwHersoe. OnoacykoTca pemHem Ha
TpH Him Ha tieTmpe nepcTa umpoxklm, B eroxe cpenHHe OKOJIO nyna xameHb Tona31A RAH KpI4CTaJlb KHI1pCKIlil HRH Heirro no 110,4061410 OHbIX H3 3y6a pm6ba HRH
CJIOHOBOTO conenaHHoe BMeCTO nyrEmum HJ1H 1113A)KKI4 npHumaatoT. Heubm xce
H 0611IHM C ,apyrklmH TIORCOM npenoacbmaTHca o6briail HmeroT TOKMO ATO6 6bIJI
H3 6aBeJIHa x HIM 113 mepcTH a He menxy (ace 60 Luenxosoe He TOKMO 3aKOHHHKaM,
HO H Bcem o61ue myxamme,aaHam H THyCHO H BO36paHeHHO eCTb), HOT HI4IIHM)Ke
294

AO cammx / xoneHeii yxpbmakoT TOKMO nonomsm Heximmx orpawnatoT caltaan Hamli. Mela )xe H cTapernumim moryT H Hon! urraHamH H canoramH npHoaeTH.
Hoxpbmano rnaam, xoTopoe OHO OCO6J11113bIM nepaHmecimm petieHHem loon/we
Ha3maakoT eCTb y6o TeCHOe, BO me rnasy TOKMO BMeCTHTI4, ,aonroe we no MeHbmoil Mepe Ha 110JIJIOKTH H3 Luepcm 013,11451 YURI BlIaCOB Bep6J11-0)KbkIX HeulBeHHoe,

HO BaJIAH0e. Tynunau HM 110 Bepx mamm nosHsaTH B036paHeHHo eCTb, 'Tome

memos, 3aHe CHM TOKMO e01114111,IM 3HaKOM OT npormx pAT4OBbIX ,aepaumes pa3HCTBykOT.

06biliati. 0 o6bi9a.ax H nocTaHoBnekmax ,aepaHmecimx Hmea palm, CTbDKRyC51

BOHCTI41111y! Ilaile)Ke 14 BCAKOMy lie.110BeKy HmeHem XpHCTOBbIM H KpeCTHbIM 'macs-

memyca CTbI,EkeTHCA )10JI)KHO eCTb. H6o erAa y Hesepithix H IICTIIHHbI Hesenyumx

mopanbHyto xx (1.114.Trocockmo (mice cnacHTenbHme 3anoBenx XpHcToc Cnac mHpa
e)kuicTBeHHo xxx anocTo.noM CBOHM sprain), TO eCTb camme ,ae5MH51,ao6po,aeTeneil
a He TOJIbIe 14X HmeHa, camoe neCicTso, a He xkuumBoe yMO3OHTenbCTBO Ha TOJIHK1111
y,LIABJ15110TC51 BO3HeCeHHO 6bITH aepx, He mory HHaxo COTB0pHT14, pun 14CTI4HHy

pemukt, BCAKI4SI noxBanm AocToiiHmx kix 6brrx npoBo3Bemy. Y Blume cHe nepEoe
cnaBHo eCTb axcHoma: B ymHom zienosexe He penHrim, Ho o6bpraeB HcxaTH nono-

6aeT, penHrHa 6o y Bcex calla co6o}o xsanama 6bICTb H ecTb, Ao6poAeTenH

ace
H3BecTHomy ileJ10BeK0J1106HA 110,114TaHHIO B ,I1o6pEax H MeCTIMIX Hpasax COCTOATHCA,
KaK ,apekume, TaK H HOBbIe yTBep,amua 4:111A000CIA31 14 ATO BCCM rnaBa eCTb, FOC110,ab

CIIaCHTeJlb, CBOHM npmula,aom TO 1131ABHJI 6y,L1r1H CbIH 60)1(14A H 6or BegHblii,

HCT011114.11 ce6e gaNce AO cmepTH, cmepTH Dice KpeCTHbIA H npori. flpHmte, ,rta HHbIM

nocnywHT, a He na mime nocnywaT emy. Y6or 6mc-rb, cmlipeH cepnuem,

110-

Cny111.110, KpOTOK, Tepnenkia, B03,Ekep)KHbIll, CJIaBbI H KIPleHHH 6erakonmil H 11p0T9aR

HCII0J11111.11, axe COAHCJIAeT 6.na)xeHcTaa H no6pozeTenn. Tasp(Ae it tieTmpe Bxyne

caaHrenktc-rm H 6o)xecTaeHHmil oHmil HaEten Ham HanHcama H esolimH npruma,aamH,
atm )KI4BbIe o6pa3bl npen mut Haunt npeAcTaskima. CHM, rnaranko, dmnoco(Dcxkim
,ao6po,aeTenam H Ao6po,aeTenbHoil dmnococima B npe,apegeHHmx Aepm4max o6peTakomerica, AHBITTHea neTb ecTb! Y Hknoxe nepaoe o6nepxurr MCCTO camas funueTa
6oxecTBeHHaa, xoTopyko IOTOM yxpamakoT cmHpeHHem, nocnymakmem H nliTaropmecxlim monmamem. OT MHpCKHX Benleti He TOKMO TenecHoe, HO H ,ayllieBH0e
.60,apcTBeHHo BOCCTA3y1OT OKO. I-IpeBy ymepeHHyx), BO (we 6bI TOKMO )1(14By 61,ITH
x x.nomaToti 6ymars
xx Hpasoyurreammo
XXX 00061114B0

458

imbriictimintea mevleviilor 1001. Imbracamintea dervisilor mevlevi nu e

nici prea saraca (ca la altii), nici pretioasa. Cei mai multi poarta haina de

dedesubt facuta dintr-o stofa care in limba turca se numeste abba, de culoarea
alba si naturala a linii de oaie. Iar cea de deasupra (care se numeste hirka) *
poate fi dintr-o stofa din alte tari, numai sa fie de culoare inchisa, ca verde,
albastrk visinie. Se incing cu o curea lata de trei sau patru degete, iar la mijlocul ei, linga buric, cos in loc de nasture sau catarama o piatra de topaz sau

de cristal de Cipru sau altceva asemanator acelora facut din dinte de peste
sau de elefant. Iar unii au obiceiul sa se incinga si cu un briu obisnuit, ca la
altii, numai sa fie din bumbac x sau din link nu din matase (tot ce e din matase
este scirbos si oprit nu numai calugarilor, ci si tuturor muhammedanilor,
in general), iar picioarele pima la / genunchi nu le acopera cu nimic, numai 294
talpile le protejeaza cu niste sandale. Seicii si cei mai de frunte pot sa imbrace
si picioarele in pantaloni si sa le incalte in cizme. Acoperamintul de cap, pe
care ei it numesc cu o vorba speciala dervish kiullah, este strimt, ca sa incapa
numai capul, insa lung de cel putin o jumatate de cot, din lina de oaie sau din
par de Camila, netesut, ci pislit. Tulfianul 102 le este oprit a-1 infasura pe
deasupra scufiei, afara de seici, deoarece numai cu acest semn se deosebesc
de ceilalti dervisi de rind.
Obiceiurile. Trebuind sa vorbesc de obiceiurile si asezamintele dervisilor,

cu adevarat ma rusinez, dar oricarui om care se impodobeste cu numele lui

Hristos si al crucii trebuie sa-i fie rusine. Caci, cind la cei necredinciosi si care
nu cunosc adevarul filosofia morala xx (ale carei porunci mintuitoare Hristos,
Mintuitorul lumii, le-a incredintat numai xxx apostolilor sai) se ridica la a
inaltime o spun cu uimire
atit de mare, adica insasi practica faptelor
bune, si nu denumirile for goale, nu speculatia ingimfata, ci insasi lucrarea,
nu pot face altfel vorbind adeva'rul decit sa-i proclam ca sint vrednici de
toata lauda. La ei lucrul cel dintii slava este axioma : In omul cuminte trebuie
cautate nu religia, ci obiceiurile, caci religia a fost si este laudata la toti, de
la sine". Faptele bune, au afirmat filosofii, atit cei vechi, cit si cei noi, constau
intr-un anumit cult fata de iubirea de oameni si in moravurile bune si cinstite,
iar capul tuturor este Domnul Mintuitorul, care prin exemplul sat' a aratat
acest lucru, pentru ca fiind Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu vesnic s-a mic-

sorat pe sine ping la moarte, iar moartea de cruce etc."**; a venit ca sa

slujeasca altora, iar nu ca altii sa-i slujeasca lui"***; sarac a fost, smerit
cu inima" 4*, ascultator, blind, rabdator, infrinat, fugind de slava si de
ingimfare, si a implinit si allele, consemnate de fericiri" 5* si faptele cele
bune. Aceleasi ni le-au scris noua si cei patru evanghelisti, precum si dumnezeiescul Pavel si ni le-au pus inaintea ochilor cu exemplele for ca pe niste icoane

vii. De aceste virtuti filosofice si de filosofia lucratoare de fapte bune ce se

afla in acesti dervisi mai inainte spusi afirm c5. se cade sa to minunezi ! La
ei primul loc it detine insasi saracia dumnezeiasca pe care o impodobesc cu
smerenia, cu ascultarea si cu tacerea pitagoreica 1003. De la lucrurile lumesti
ei isi retrag cu vigilenta ochiul, nu numai pe cel trupesc, ci si pe cel sufletesc_
vats,

xx invatatoare de moravuri
XXX doar

* V. fig. 30.
** Filipeni, 2, 8.
*** Matei, 20, 28.
4* Matei, 11, 29.
5* Matei, 5, 3-11.

453

295

.galoT nopinno, a He o6wHpcmo Homy npennaramT! Awe KTO no 6po HRH 3JI0
peter eMy, enkix/H Tame orBeinaxag o6pa3 pasHonyamo ynoTpe6nsuoT: Euecmme, TO ecrb 143pmgHo 11.11A 6ora. EpaTy csoemy HHKOJI1DICe peter Eupe (ewe
eCTb B

0111720M E6C1H2e.41114 gPaKKa>>),

HHK01111)Ke rHeBaercx, HIIKOJIIDKe CO6CTBeH-

Hp. arm mywnyto BoccranngeT paccnpfo >c. 14 eninnam cnosom: Hemeeuepeic (TO
earl" <<T-ITO KO mHe?) BCA Bpe,r(11TeJlbHa51 H pa3,npawaTenbHa5l pa3pyaraeT H BO

HIVITO o6painaeT. Orxyny pa)Knaercx HM enurreTHgecxax ollax nyinesHasi THII1HHa

H HCTIIHHOe B CHX npexongamx 6naweHcrso!
Erna B xenin4 CBOerI 111114 MILTaTH, HRH HHoe Kaicosoe ,Reno nenaTH 111111 OT-

110111111),TH xolneT nepsHin, xsepeil He 3axmogaeT. KTO -nn6o kum OT 6paTIICI, MIK
OT HHOCTpaHHbIX npxuneT HeT0J1KaA B nsepH, KpOTKO BOCKTHILIaTH o6bigail HmeloT,

Ty Bede cyninatt (TO ecTb 0, 6owecTsexamil na,R51 cynTaue), emywe awe ox OTBeTCTByeT Ty, ey, BXO,L111T IlpHX0,L(A111H11. AII1e)Ke He oTnacT rnaca, MHMO npoxo,nHT,

HHKOTO)Ke ycpennero HRH K HeMy Buienwero npe3xpaer (xoTA 6b1 )1(11)10BHII iuiu
11bITaH1111 6bIJI), HO BCeX paBHIDIM nogTeHliem H go6poxoTc-rn om n03npasnneT
npHenneT H TOCTIO, AKO pa6 rocnonmy csoemy ripkinewHo ycnyryer H HHKOeSDKe
B noxa3aHHH Tomy gen0BeKOM-06101 CJIp1(613I n0 enHxy BO3MO)KHO OCTaBJ151eT.
Awe KTO nonapox HeKHii H3H MIIJIOCTbIHIO npmeceT, 143114 OT BeJlbM0)K11 H 6oraga
Herwero cam HcnpocHT, a6He K LueHxy csoemy onyto oTxocHT H B o6inee moHacTbipb-

cxoe coxposkanb xpairauxime nonaraer. likixonHwe 6ecenoBaTH Hagimaer, pa3Be

BonpomeHHmil, HO H Torga HeMHOTOCROBHO, HeripHTBopHo H enkIKO K IICTHHHe
Beim o Heilwe Bonponiaercx H H3BeCTHOMy (awe xoToppo 3HaeT) TOM 1103HaH1110
11 cxa3aHuto nplinwiecTByeT, oTBeinaeT.

OT cmexa Tonmxo Bo3nepwaTcx H ante xHorna Becenum 6bITH H ycmexaTHC51 BITASITC51, TOM, HCKyCHO B TOM ce6e oxpansnoT, MKO y,no6Ho BCAK ycmoTpeTH

mor 6M, 'ITO EnaroroBemx H penHrilx cBOeK HHKOJI14)Ke 3a6biBaloT, Ho npaBana

H nocTaHoBnexxx CB051, aKH Bcerna, H 01' cepnua, yma )xe H 110MbILIUleH1151 csoero
HeoTgywnaembt H HeOTJ1r1HbI HmeroT. Erna pa3rnarancTspoT: BbICOKaSI, 110J1e3HaA
H 11J10):10HOCHaA cnoBeca Hp0113HOCAT, npa3HocnosHe y MIX Hmoewe. CBapbi B

co6paHHH Hx Rime caminaTcx xorna, wano6m we H 3aBHGTH HHwe nomHHaioTcA.

)1CecToxag 6o y HIM 3anoBegb ecTb, ,z(a He Nalco H BparoB cBoHx nyiny ocxop6nT.
Coo6uleHHH c nionbmH Hxgrowe cne,gynumm H HHKOerO)Ke go6porm nnona
11My11111M14, a HadinaHe Benbmoweciatx T1B0p0B 6onbuie BbicTeperaloTen, Hewe yrpbi296

3efrax npaxoHoBa, Hexorna 6o (Taxo / neficTBHTenbHeilanrmH ota6ynarval cepnua

conpyroB B 3BaHR11 csoem yxpennATH o6bncoma), yriepuJy BO eT11111 H TOrDICe ReHb
Hexoemy TxpaHHyxx H cnasHeiluiemy OHOTO Bpemexa 3aKOHHH1Cy, npyrHil 3aKOH1111K
BO cHe Bane 3aKOHHHKa oHoro BO an HH3BeneHHa, THpaHHa we B pail BocripHATa

6bnnua, mongine y6o mexxa csoero ,r(a cicaweT eMy TailHcTso BirneHHA H TonxoBaHHe, mice oTBeina, rnaronx: Llapb cell 3a nio6neHlle 3axoluancos pall Hacneon,
3aKOHHHK we 3a conpywecTBo H nio6neHHe Hapeil, BO an BCeJlIVICA>>.

Iipesoyrogato, xxowe pexoM, maxaxowe nanygaloTcx, TOKMO exHxo noTpe6a

ecTb x conepwainno wHBoTa H yToneinno xpainnix ang6m, xaHoH 6o noBeneBaeT:
"Elpeso He Hmeia 6paumbi EcnonHeHHo, awe xoineum 6naronexxxem Toro cBeT
npemynpocrx 3perx H npa3neH ecTb (3axomara) npemyApocTx, xoTopmil 6palnHOM
Awn uo Hoca HcnonHeH earl", naiu Apyrolo 3anoBeAmo o so3nepwaHHH Taxo

HaygaloTcx: Awe Benmax Bocnpocinnx, HxgTowe HHoe 6arnaue ripocx, nage

x ccopy
xx mrittrento

460

Pintecelui ii dau o ratie cumpatata, atit cit sa fie viu, dar nu-i ofera imbuibare ! Daca cineva it va vorbi de bine sau de rau / foloseste indiferent unul si

295

acelasi mod de a raspunde : Eivallah, adica Frumos este pentru Dumnezeu" 01 04.
Fratelui sau niciodata nu-i va zice Bire (adica Racca" din Stinta Evanghelie) *,

nu se minie niciodata, nu porneste niciodata o cearta x pentru el sau pentru

altul. Cu un cuvint: Nemeghierek (adica Ce ma priveste"?) 1005, toate cele
vatamatoare i inta'ritatoare le strica si le preface in nimic. De aici li se naste
lor acea liniste sufleteasca epictetica si o fericire adevarata intru cele trecatoare !

Cind dervisul vrea sa citeasc'a sau sa faca vreun alt lucru sau sa se odineasca in chilia sa, nu incuie niciodata usa. Daca va veni cineva dintre frati
sau dintre straini, au obiceiul sa strige blind, fara sa bata la usa: Hu dede
sultan (adica O, dumnezeiescule unchi, sultan ") si daca-i raspunde: Hu, Hu,
cel care vine, infra. Dar daca nu da glas, trece pe alaturi. Nu dispretuieste
pe nimeni din cei pe care i-a intimpinat sau care au intrat la el (chiar daca ar
fi iudeu sau tigan), ci pe toti ii hiritiseste cu un respect si cu o bunavointa
egale $i -i primeste, si slujeste oaspetelui cu staruinta, ca o sluga stapinului sau,
fara sa se dea la o parte de la vreun serviciu, pe cit poate, ca s4 arate aceluia
iubirea de oameni. Daca cineva ii va aduce un dar sau o milostenie sau va
cere el insusi de la vreun boier sau bogatas, indata it duce la seicul sau 04
pune in magazia de obste pentru bunurile manastirii. Niciodata nu incepe
vorba decit intrebat, dar si atunci f5ra cuvinte multe, fara fatarnicie, si raspunde numai cit se cuvine in raport cu adevarul lucrului despre care e intrebat, cu stiinta lui (daca stie ceva) si cu aratarea lucrului.
De la ris se abtin cit pot si, daca uneori par a fi veseli si zimbesc, atit
de bine se pazesc, incit fiecare lesne poate vedea ca evlavia si religia nu si le
uita niciodata si ca-si pastreaza totdeauna regulile si rinduielile neinstrainate
si nedespartite de inima, mintea si gindul lor. Cind vorbesc rostesc cuvinte
inalte, de folos si aducatoare de rod. Nu se afla nicidecum la ei flecareala.
Certuri in adunarea lor nu se aud, pire si invidie nu se pomenesc. Caci la ei
este porunca aspra ca nu cumva s necajeasca sufletul cuiva, fie si al vrajmasi-

lor lor.

Se feresc sa comunice cu oamenii care nu cunosc nimic si n-au nici o

roads bung, dar mai cu seams de curtile boieresti, mai tare decit de muscaturile de balaur. Cindva /(caci asa s-au obisnuit, sa intareasca prin istorisiri
din cele mai reale inimile prietenilor din tagma lor), murind in aceeasi zi un
tiranxx oarecare, dar si cel mai renumit calugar al timpului aceluia, un alt calugar 1-a vazut in vis pe acesta din urma coborit in iad, iar pe tiran primit in rai.

Deci, 1-a rugat pe seicul lui sa-i spuna taina acestei vedenii *i tilcuirea, iar
acela a raspuns zicind: Imparatul acesta, pentru ca-i iubea pe calugart, a
mostenit raiul, iar calugarul, pentru ca-i iubea pe imparati si prietenia cu ei,
a fost asezat in iad".
Imbuibarea, dupa cum am spus, nu o obisnuiesc nicidecum, ci maninca
numai cit este nevoie ca sa-si tina viata si sa-si potoleasca setea cea peste
masura. Caci canonul porunceste: Sa nu-ti ai pintecele plin de mincare daca
vrei ca prin binefacerea aceluia sa vezi lumina intelepciunii, si gol de intelepcrane este (calugarul) p1M de mincare pina la nas". Iarasi, prin alta porunca se
invata infrinarea: Daca vei cere din cele inalte, nimic altceva sa nu ceri mai
x sfacla

xx chinuitor
* Matei, 5, 22.
461

296

4100 4110E1fEl '<asE111101101100dLIOH

1414HE.109 'EOIOTAIOXEIf 011140
:110.101111fElEIOEH ANHHHOXED OH IOXELLO3hH1111d11 0.I.E1fE H `odgado aodoi.ox atriv
.101\14E0E1 4h0E1140) EH 010E10 01ANIE1114d11 (Apd.101.1 OXCA IIRLOOdLI 141149 (01HHHONEE
'IslIHEXCE1017.0E1 ONCO

'Int(

XHHHOXEE `.1.3EHHhEH1411,19
'HOI LIFIE10.1.0X OIEICE ANHHHOXEE
XHHHOXEE OXC '1401 OXCH OIEUE '10111sIO14d11 314HEEIE 30E10 .1.0EH111i011 14.1.111f8EI30
1111901110X01101f0h H Off.1.0.10X0d901Y oanaturo xisooHEHodu :o1HITHa1Hao
01)1
H 0 INOHO1f0 A9cId09 141100E1100 '10XCOIAI 1114901110X0E10110h 03IC OH '1001/s1H 4.103H "WKAIAI
H :01AHH 01411011HhOOD IION3E101f0h IMMO-1,000 11 '141fIAIOE OMB 09A 0131 -0;10E101.10h
EIH9011f OH `iattAg 031CHH manoirah 1011.X9
CHUAN OXC H 01111AdI010HIN 0If149 'I49 00a X14 .14.1:Bni4OHLIO amtmoHou
110E101/4 '101E17 OHEE

niox

anal/

rurnax `apTHHoloot" incninuudow Huoiatiodgort man ono `waHHuVanouon 0E10 INIFIIAIE0

vioiratt '101EHIf01.13H 01-11110HHadOINA 11111TIASIDK 01911E10410H '014110 033h akIdOIE1011`14nd
ONCXH '011411HaLH30 OBOIfO 'OMEHOX0 .1011f01EIU :HHO agninnm gadmarte Tnzag gazEaw
3113WHVdt3 defexadaz Ep> x110111NA '0X0E101f0h OH `manurad OH n3rhIci90 HremoH
'013E9 '311E90 031COXIS 'IN1411140 OXCOINE01110d11
011 A X030 3101:101f0h 0 In10.1.00cILI 11
1A101f0-1 14111141.10E1 141131111 OEFEhH1f0a '11014IMIEEIX 0111E11-9 WIC HEIirI90 H `HuaLat'odgoll
OIAINOI a 1411111101/0 H 11011111011a 3E14d '141.Ear4EN011
Err I49 11)1C3170 110111111011EIEH H

Van

'0

a
L6C

1431fa1EEI0N00 XHOE10 IcIEUEdH H HiraiattodgoV 101411101190 NOHIfE111.1011 H IAIPTINEO

'1A131T1011 E OH INEOHOINH ill3F19H1fEhiCOLI /
cI.LAD N AIA101 Imo HmHadatt H1tOiIf oiraE oicificuraLHILIoxgo H xxmaH xrinquall'oxAd
ELLOWICOVAX 0FIHOA1014 E OfiELIHEH '1111MHOXIAI IIS1I0X00E1341 3I4H0 H a 0)11111414U H a

'RIF=

ONAEH 'HOX03h14d0.1.Hd 0111 ,LOEHI99 0101 '1411Ed OY:11 41131.10.10

14.114hitlf011 OH
'1.O3E01A1 OEIEEd '141,11101,A 3X(011E11 01f3 HIcIHOAXOH a 1414HEEIOXIMI VHDdef)/ HHHoxoif14 0)1(
H 11H110110154.E11 111114aEd1I 00HOHEX 10 H0ifOIEEION00 x140E10
'XIc1HIMIONECA 000h HVEd
`El1179 01 41103 X14H173E10110EILI xx XH 113100h110s1 1OA81.011331C1f011' 1.114d90)7 141149 -nr2a

01 4I00

`W171/.931

ISHEE01.100H0dEX -14HM113110AX014
011411411 EHHE1 0141111101117090E10 4.LA3 11MHac1311' '14110 axcall
-31\11A1EXAMI
'011E11 OTTIV Hu HISIIII OIX EH XHH EH aTuHrA HEINHOU '1311q9 E09 1SHHEEEXEH 10 EXHOM
0.130a0 OH '1317A90d11 V OFIdOIOX 10 EHHEf '110.LEXCE1011E0a On OEI0Vs11,10MIYIKEf -3E110LIA
1,114110XEINII.011f1f9 X00 H 001111 01,111311101/V0 H X1410HW 113111011 00H1101fElEI003 30d0.10X)

mihiodu

hdag '(.101E0I9EEH 10 010H

nipoiroon

H uxAte

00E0011 H03 1114 `If0.111110EIEH 1A101011

amadifogo

410014

m,cmo 1O

01AXOH

nomdAl. 0..10H1711dEH '14111H11 caoaH -cionoo

'0.10H0hA 1414d0.10X I49 1CX00 OJOHO 0.10E{OXEW

011110111

OHHEIO0c1110H

OH `IfK1f90c1.101.1A OhELI WIC

011.11E0c10110H 1101110HIA1 .1.0XCOMI `AX0E101f3h
OH '11001fHlIA1f0 X0111411 INE0 EMHEICIOT/ 011 11H17 EHEI1fA0 -0AjAl

IN0110XVI 'OELLO3h14110X

AIN0d010)1 14131111a 0101

MIMI. WIC010) 14100HEOHdAX

01h

1411Ed HE.1.1fA0 EH

unnug

ILLE0011d11 VOIf0E101.1

xxxoRredmoHlit'a 09 vocedtt oloHdogio 010a0XVIAI 'AX00 ONK 0011

ONC0.13 014101111011 011 H01111110 111E10E1.12h EaBh a `aamuvhogAiri
ZITIVEHEI

H mrni

.3HHEhlf011

IVIDICHEIVOH H HOCIOISAh0H EOElh

lindoiox

1414111AhIft `0111EVOHO
1431E `14IcIELLE131AIAll'011

Hdl

H 11mciiro9

Enh

'IsH011X0d11 OHOEXCA '011111010 ini01011 WiC HXE .10 E110 ISOEIHVA9A HUH
001141f0114hA011 0E10110 301111ISEIEHOd11 HUH 11XHIO aindoiom) A XHH 1/1102 (ISOICHE11HdEH
01911,11131149011f 0) HOHH0E1100X(09 140901If 01%10 (11010131nIAEEd H `311M14011.10017EIf0
AllE1111 X In133E1011

mm 0114d01014

'01Ax311 31131(0c111 '01AHHEXIcl1100H OH CHAlimaLk H 01AHEO1f011 `0111E1111hEH

OIXE10.10X AV0009 Ot' 310E114.10h H 11M41109 E103Eh 'OmExuroltoclu OXC00X141-1 El 140H0
xxxxIEHOINEHEEH I49 HOZ 01001103S9 HUH '010011001111EEd1 OXCHHXHH 701d31 xxxxx
OhEll ONC HH 01114170 '0E10110 O0d01.0X 149 OH owing 01011141f9000 0130E10 15141101\TAEEd
0114100H 0114130X09AILIISHIMAH HI0:11311K H 01100HOVOIIII 1f0E190 149 *H03 IfAHEE101/
x

x
xx

xxxx

g9'7

WOHH3MC101103
1501101IEUX

EE IIIITIO

Eed

D-HdlolvDA

wAnd vamr3 io oi. imu ott

MEWL

isolfaInoirdamodu

staruitor decit infrinarea, care este o putere neinvinsa". Pentru a fugi de

lacomie sint povatuiti astfel: Unui calugar nu i se potriveste aurul $i argintul,
c5.ci daca it va lua (pentru nevoia sa particulars) a incetat s5. mai fie calug'ar".
$i dau ca argument ca cel ce da our calug5.rului incepe sa fie el calugar, in
timp ce calugarul care primeste aurul incepe sa-si par5.seasca rinduiala. Despre
iubirea de oameni si bunatate rostesc aceasta sentinta : Chiar daca cineva
poate sa se lupte si cu un elefant, dar nu are iubire de oameni, nu este barbat".
,Si alta : Oamenii sint alcatuiti din pamint ; daca cineva nu va fi iubitor de

oameni nu va fi nici om".

Ar fi lung si totodata foarte greu de descris toate ale lor. Cu adevarat
merits lauda virtutile morale pe care le implinesc necredinciosii aceia, fie cu
marturisirea, fie cu fapta insasi, traind foarte cumpatat. De aceea, repetind
insasi sentinta lor, inchei cuvintul. Ei zic: Kiside mesreb deghil, mezheb aranmak

gherekdur, adica intr-un om intelept x se cuvine sa cautam nu religie, ci

obiceiuri" 1006. Dar dupa cum vedem, aproape toti oamenii au reusit sa se
laude maret numai cu numele gol al religiei, in timp ce obiceiurile si faptele
cele bune le arata doar cu imbracamintea si cu haina cea de dinafara. 0, de
s-ar fi dezbracat de haine si s-ar fi straduit s se imbrace in moravurile si faptele
bune ale intemeietorilor lor $i ar fi inv5.tat insesi lucrurile, nu numele lor ! /
Pe linga aceasta, dervish sint oameni foarte subtiri si iscusiti in unele
arte manuale, dar mai cu seama in muzica. Exceleaza si in poetics si in stiinta
retoricii, ceea ce se datoreaza faptului ca treapta de seic n-o poate primi decit
cel inv5.tat, dar mai cu seama iscusit in explicarea Curanului, in expunerea si
explicarea regulilor si canoanelor legiferate de fondatorii lor. De aceea, vaizul,
adica propovaduitorulxx lor 1007, trebuie in fel si chip sa fie un bun ehlikelamlini8,
adica foarte iscusit in elocinta.
Spre b5.utura vinului acesti dervisi sint mai liberi decit ceilalti muham-

medani, insa daca cineva din ei va fi prins pe ulita beat nu va famine fara
pedeapsa de la seicul sau. Iar cei ce se abtin de la yin intrebuinteaza in mare
masura suc de mac si alt amestec alc5.tuit din mai multe lucruri (pe care it
numesc berci 1009), de la care mai intii be vine somn, apoi simt un fel de veselie
si o inviorare a duhului. La turci nu e. poet mai ales, nu e savant desavirsit

care sa nu intrebuinteze acel suc de mac, ba chiar necontenit ei intr-o asemenea

masur5., incit poate p5.'rea de necrezut omului caruia nu i s-a intimplat sa

vada acest lucru. Eu insumi am vazut in zilele lui Mustafa sultanul 101 pe
un dervis (pe care sultanul a poruncit din curiozitate sa-1 aduca din Egipt)
care minca o dataxxx 60 de dramuri din cel mai ales suc de mac ca un ciine
flamindsi cazind, un sfert de ora dupa ce-1 inghitea, intr-o foarte adinca t5.cere,
ca un mort. $i st5.tea asa cumplit timp de trei ceasuri, nemiscat si nesimtit,

plecind capul pe piept. Dupa aceea, ca desteptat din somn, incepea fie un

cuvint preafrumos de invatatura, fie versuri (care se numesc la el gazal) 1011

de dragoste (adica despre dragostea dumnezeiasca, se intelege), foarte p15.'cute,
fie o istorie nemaiauzita, minglioasa si de folos, care cuvintare continua vreo
patru ceasuri si ceva. Niciodata n-ai fi remarcatxxxx vreo nebunie sau flecareala
si n-ai fi aflat nici o perioadaXXXXX si nici un cuvint care sa nu fi fost limpede
si rodnic, prin deosebita importanta a sensului sau si adincimea invataturii.
a desavirsit
xx predicatorul

xxx dintr-o data

xxxx observat

xxxxx sensul propozitiei care se intinde de la punct pins la punct

463

297

149 1490HL.d(f)/ 1114H3h3d EH 010 I4tT0339 IfWIEH '1433 3)KOIX)111H <1)1(01!

010 Iagirna'Ao 1430
141111 a wog niawu `JA)Lig ISJOIAT H HOMO `14111011
0111V 14113 adIai.OUHOTAT oa
01K)101
3H KOSHERS INOR1401,311011 / 0 0110)1C H xa.LoV cmaiago SO KdIIHOEHaINI -10
11314Sahiclf H a inmaVourgoo unardu IgSxa3 gooao !nrea3ViC3foo ahrgo H A xnu -rag
0011H0)1C 0H.L14)1C BE 031TIH0H133h clf3l.031\1H 0)KOH osuomcduXo

XI49

}urn
86Z

`111T13C1 01T1E

amp ooardt'con anmd

at

and'

axc x InIallHolvad3n H kwearioic Enurdgoo XH

011ad.1 `1NOX141f3a Offs EMI' Inrl 014M1413)1(01A1 (Mb
X113 9an9a1/daw `FIEIP4IOVHOIA1 OII 01110E1f-103 110X140M 10IPWCHEHH X1\10)1119E1 01dI4IOTIHOIN
HH34( Ififfrad900 0)1(010) HHO ar0960)1(W `(Lorearnuff Ea' 149 OH Is301flihiClf3 Kart TAI -0903
3H 0)1B)1 ttOdPH a 011MHaNCOHINI
INUTTTIId 011ail 4113t7 KHHad903 14.1:CROMYEadLI H
411.3ah `11011F111111f0Mad G1icIII4H3Ps1 ii-nhictrou I4g .Azau-ou axcrAtol auat
nuredgoo
1101.0113half90 a Attxcon addttuatu aiarrn oiSwor a.too) axc Ead9c) IHE'3)1(VO ROI SO

nnuowada) -vhingeoxo wadoioN

SE)1(01faHlIdll HISO :IsallONVI

ut

JOH 0)1Catt Ott U3N011 mairsAdxo x `nmodurri `onard ox,s H invomcAnurd4) lano)c
`01IHK0V0 oodoioN amgo oU Axo/Cd 01 (H0) `(.1.04aUFIEVH `0)1(a 113/CHINIdaa `/C1'13 a
Ead90 UJAE1)1 SOI0a1TIECT90 OHH00.131,40aD 0.)K KKR addinfinif MCI-19311X)) (01441011 -EHE
`4.0/CHOI a 0)14143H RHO ME ISOIOIV.X0HOH H 1.01atraLl 0a9011f }Wad MX09 11 104FlaillhOLI
-an 14 oxr.r. 0311 munadori
h 111Alaa1 OV)K3c111 XIHH11317S1101.1 11111110N a 41119NY

01) 9133 a

nu&

09 InladX 4.10a3 (.104434111dall XX1401H 03ad311 -011

qadoaa. XISOff0)1cas. a woOff0 'Calm ouCtioSub H 010I/CM0 Xurdi.o `rxn3na rindrio
og/c EH Ivamml4a ISOIHIPPO `01.001A1 0H01 014m aNc H us.rhodxo aiSo) og H xadmioh Salr
rirhodio a ouonh aornmadolI (01411SIIHdll onna Xtroll annouxadu H Fmk! x woociau
'a/CH.110u a .10xo uuoi.oU'odu
iforninmarclgoD ogX 1A130a 0101 udicaornovi lxvmnadatr H AIV0hI0d11 `ich'OdaH
X1131H 03E0311 014H3hic011 `.1.3UHRWall a InI0d0,10)1 Ilahr190 1a0WH ISEJOHIN -3h14.101f03.1.
alIVX

X11012. OXRL'INI0H)1(09

OH1101h

wuxo `14.4a.rautt'aciu OH RI4lsIa0 410HON 1A1014413hicOaadH 53.43arnclaaoo ISOXITIEtahHOND

0)1(

00d0I0)1) arroxott isoiarNarotrodu .1001A1M1011 InAlOda X1.111H3tX11011 STRUM

OsoiorNaurgxdu `uncoicint al. 4130 `naaau 014H-etroao13R I4das Ivr4lrSaao H 1411411130Valf3
1JO3alf.1 `,Igraallooa IsIOIOL1 0PalwahI490 SHdoai '14141141.10W 011 XI4d01.0)1 141414ah140)10
'tavvu 01 4133 ORHahHC341 n XIITEIX011 rxododu H NE0.4E1101100 HISH4E3d '101a113113
ACM:M.103dt' XIVOHO IcafIX01:1 `011111311 ROI0BH1IFI011 ISMIHOAN ton o) 110d010)1 3M1941
01I1H3hX011

c(InTOXS14111101130a 0HaE 0.10I/Cda' V11431s1AdI01114 NAIE Hallad9E011 113100K11 H

`ionsdrt'A 90.Lh ianaou Maw
adn2m1 noxoodu) `11a111/041. a 140dOIOX 0101

nerd

apr9
-udx

141fJOIN 14 'ONES .ena i.oadoaioo nuoau anaoirontradu `x oodoiox sienoxviu

`ICHaillHEaH .1.3A1'01f0011 `tr3V0 01 4133 '(<0111101.101,11fa011>> 110XMaah110)13 0)1C H 4A1/103
113I3EHHhEil 0)1( 4113011 crumrao 01 4IO0 (05a11339311>> Eadgo) / 4100 I4d011 OYES -HatlEgH
`(14TH Ex axusa IJI4ad311 .1)1VI 14mHadO1 IA119111131fIli03011 I\1311141f H 010H113HOlf)10(11.1
1A100d011 01011alfi `RIAL11xCHat7011011 lairrax H Wa)101414)1140kV1 111411adill OHL13110.10.1E119
`1414111SEMS1f3 HMV IATIIITIff3d130 IN:1114)10H 110111109 F114H0T151O(H011 `0ME1149 0149E .1.01a103011
H OH11111fEad0101414,1 14)1Sd x Alf0.1. `arnarrirunclu `,.ritdxa HMV 011 AVd90 `111114a1041HEI
H114/3 EE 14114.1Xda. SOIELIX.L3011 H 110141:Barred90 SOIEHHhEH 41113E1 4.1.00 OR SH11111.014
4,11411

66Z

ISEHI3Oralf3 `0114H0dE

4uoi og odoxo toioreuredgo

miff Eaud vitro 1110c11.01/1001d

oxri,

a wouo a/Cdxa -(13(i

`10)1(01A1 )13(101f0h HIr 4133 HUH OHM 'WA axca Noins.daa
1411HaL 1/10411a)114E,CIA1) OHECIO3d110H (1n1141TIOIP00113 E0dh `3"ah alt.101114 0)1( 14 E0dh WHY
giros oxuadx nbcdx `i.oirmdaaoo
taLIST(Xdi. x Annox amc oxcX

taall

toarnancruard

0Th
oftiogoITX oVaaa a 1cdc1EH `01X)1001101(01f3h art
ON1S

011 icaI3H1401.30t7 0.1.)1 IfIla.X03Ed `149

.LONC0NIE0a .1.041tEmo 11110 H

x miattonradu

t9t

re onniurtrou

1314HH31\10d110.1110V 'ffahI4aE14 o0XEI.

HIHIAIE3

IadiCSOH

`Se)1(E131703 0)111

NEM

HIPIEE10d11

`V/H)/f9ON IH1)103 1130 H

As indrazni sa spun ca dad s-ar fi scos din vorbirea lui cuvintele Curanulni,
ai fi socotit ca n-a rostit nici o minciuna si nici un cuvint nechibzuit.
Dad acestia isi vor avea manastirea in cetate sau in vreun sat, pot sa-si
is si femei, cu conditia sa nu se arate cuprinsi de grija/ de femeie si de copii,
sa nu se departeze din manastire si sa nu slabeasca in pazirea rinduielilor sectei
for ; dar si la ei viata fail de femei e socotita mai cinstita decit casnicia.
Ceremoniile adundrii. Cele ce tin de ceremoniile si rinduielile adunarii
for sint urmatoarele : In cetateacea mare, unde sint doua sau mai multe manastiri ale acestor mevlevi, aleg cu incuviintarea seicilor pentru fiecare manastire ziva adunarii (pe care ei o numesc mukabele)1'2, ca sa nu se intimple
s5. se sarbatoreasca dintr-o data doua intruniri intr-o zi si ca nu cumva risipindu-se poporul in mai multe parti sa capete mai putin folos. In ziva intrunirii se imbraca in haina numita tennure (haina de la picioare ping la briu
de forma rotunda, larga, la fel ca imbradmintea femeii franceze *, numita
de rusi fust5. 1013), care, cind se invirtesc, se transforms intr-un fel de cerc.
In mod propriu denumirea de tennure inseamna cuptor de piine", in care
ei se coc si and pentru dragostea lui Dumnezeu si adorarea lui. $i astfel, cu
trei ceasuri inainte de rugaciunile de amiaza, toti dervisii isi arata mai intii
respectul fata de seicul for in mevlahane (adica in casa lui Dumnezeu, caci
astfel isi numesc ei templul) 1014 si fiecare se asaza dupes rangul sau de-a
dreapta si de-a stinga seicului, b'atrinii pe un loc mai inalt, iar cei mai tineri
si b'aietii (caci sint baieti si de patru ani primiti in numarul dervisilor), plecindu-si fata in jos, indoind miinile la piept, stau de fata in jur.
Asada.r, adunindu-se toti dervisii manastirii aceleia si poporul, seicul
incepe mai intii cuvintul de invatatura, in care are obiceiul sa trateze multe
din cele teologice, dar sfirsitul se incheie totdeauna cu o morales. Cind se
terming cuvintarea (care tine ping se apropie timpul rugaciunilor de amiaza),
muezinul, adica cintaretul, cinta cu un glas curat si dulce marturisirea credintei, apoi fac rugaciunile obisnuite. Dupes terminarea for dna naat 1015,
adica marirea si lauda Profetului si intemeietorului religiei. Cind inceteaza
acea cintare a laudelor, incepe muzica din nei (despre care am pomenit mai
sus), pentru ca este oprit sunetul altui instrument1016, si din sade nahare
(un simplu timpan in care bat pentru ca cintaretii s poata tine masura) 1017.
Si astfel, dupes ce au terminat cintarea introduceriix pe care-o numesc taksim 1018, urmeaza fasl 1019, adid psalmodierea. Cind se terming si aceasta,
incepe cintarea semai 1020, adica cea cereasca / (un fel de masura numita
astfel). La primul tact al aceleia dervisii care ascultau cu evlavie, nemiscati,
laudele si cintarile muzicii, cu fata posomorita si cu capul plecat spre piept,
impunsi pard de o tepusa ascutita, se scoala indata si, lipindu-si in multe
feluri miinile de corp, pasesc unul dupes altul si incep a se invirti in cerc, in chip

de dans**. Este intr-adevar un lucru placut la vedere, caci atit de repede se invirtesc, incit ochiul abia poate deslusi dad este om sau altceva
cel ce se invirteste. In acea invirtire in jur (muzicantii cintind necontenit)
se ostenesc astfel cite un ceas, uneori si cite doua, iar spre sfirsit, infierbintali, atit de repede fac cercurile, incit pe buns dreptate s-ar putea crede
ca obisnuinta indelungata a introdus in natura omului o asemenea usurinta
ca pot depasi si puterile naturii. Ei spun si o iau drept fapt autentic ca Mea

preludiului

* V. fig. 31.
** V. fig. 32.

465

298

299

nucosoro o6piemis H3o6perarenb, 9pe3 uenme 15 nHeri H HOILIerf He ycbmasi H OT

BCAKOTO 6pawHa H OT TIOLIHTHS1 so3nemicaumcs, xpyrosepreiure rsopsime, mice
aim axe ce6e 6bis, mHoras H 3HamemTra5 ytiemncam csolim o npemenumx ronicosame
14 0 6ylly11.1HX nposemasame.
,E(epeutuu eydascpatiu. KpoMe cesi CeKmI nepskunes CyTb B HKOH1414 H 11Hb Ie,

Koropme, XOTA Hagan peJ114TIM awes OT rexwe npkisma aBT0p013 x H rex Hcno-

senama conepwar npasHna, enimo TOKMO icpyrosepreime OHOe, sum Hincrowe

nonb3y gym, npHHocsuiee, npeHe6permor. flpeHmyinecrso xce H npesocxoacrso
Han scex 11pOTAIIX nepsHmecnix ceKT y myxammenaHos rypxos onepwama. CHx
11epBbIrE OCHOBaTenb 6bICTb MO. la Tuddicpan, mice BO spemst cynratia Orma Ha nepBOTO OHOTO ormaHcxoro ciourrpa BOCCTaBHTeJ1A H Hmrieppui OCHOBaTeJ151 6bIB
CBATOCTI410 H 6J1aTOLieCTI4eM 3eJI0 cnaseH 14 ranamm o6 Orma He ripH3saH 6bICTb
OT myxammenaHcxoro Hapona, jia 6bI HOEOMy cynraHy H HosoocHosaHHoil Hmneplin

csoe nonan 6narocnoseHme. Koropmci nplimen K cynraHy, HIVITO)Re MHO npornaronan, B3A.1 mem H Orma Ha npenoscas, petie: FpsinH, no6ena npx re6e H npH
TBOHX 6yaeT>>. 14 TaK0 OT TOTO spemeHH 06bIK011Ia CyllTaHbI, na B TpeTHii no B3bI-

THH Ha npecron nenh or meHxa (KOTOpbIr1 B pnexice cymom Ha npenrpa,rim KOHCTaHTI4H011 0J1bCKOM Ex) 6u Encapu pegeHHoNi, Hamecrmitiecrsa cny6wy "mem)
shimmer OHOTO IIKOHWIeCKOTO Hcnon mei') C BeJ114KHM panosamrem metiem ripeno51111eTC51. H XOTA cyaraH BHe KOHCTaHTHHOHOJIA B HHOM HeK0eM rpane Hmneparop300

arm rwryn H onepxarr, / o6atie He 6yner cosepmeimo H sceueno cynraH, npewne

Awn He npminer B KoHcraHrHHononb H B npenpetieHHom moHacrhipe OT mama
metiem He 6yger npenoscaH. Ho o CHx nepsHmes cexre pice g0B0111.110.

Taaea nepeaR naaecRmb

0 ceicre AepEanueB 6exmaucu 3OBOMtIX
Eocinatuu. HmHe sropoe onepwar mecro no meeneettRx nepsHunt 6ocmazau,

TaK0 OT }mem nepsoHatiaammka csoero Ha3saimbre. Ceri &maw, xors npif

npyrkix HOCJIeAHer111.111r1 ecTb, HO cexra ero (y rypicos TOKMO) 3e.TI0 cnasHa H gecrna

eCTb (apanaM H nepcam CHA Hecsenoma ecrb).

OCHOWHIle ux. Hagan )ice CHM o6pa3om 6bIT14 cica3yHyr: Bo AHH cynraHa

Mypana, nepsoro cero xmeHH ormaHcxoro HMnepaTopa, icon rona rerHpbr,

763, BOC1CK0 rypeuxoe onycroums ctspanno, Maxenomuo H ensa He BM Fpeumo,
6eCAIIC.TIeHHOe MHO)KeCTBO nneHHHicos xplicrHaH cyumx 143 EBponbI B Ackuo npHsemina. Ho ripHxonsi K KaA.T114y110J1I0, nosenen cynraH, na OT HAM 11AeHHHKOB engH,

Koropmil IOHeiimHYI H 6naroo6pa3Heciumil 6yner, ucnothosc, TO eCTb mama HRH

nsrras AaCTb Ha noTpe6y cynraHcxylo BO3MeTCA. 1-lecomy 6bisiny, 6onbuie 20 000
X Tsopuos

466

vlena, nascocitorul acelei secte ai invataturi, facea invirtirea in cerc ca un

iesit din minti cincisprezece zile 1i nopti fa'ra sa adoarma, abtinindu-se de
la orice mincare ai odihna, tilcuind ucenicilor s5.i multe ai insemnate lucruri

din cele trecute sau prezicind despre cele viitoare.

Dervisii hudjrani 121. Afara de dervish acestei secte, sint in Iconia

altii, care, deli inceputul religiei for 1-au luat de la aceiasi autorix si tin
aceleasi reguli ale marturisirii, nesocotesc numai invirtirea aceea in jur,
ca ceva ce nu aduce nici un folos sufletului. Ei au dobindit insa intiietatea
1i superioritatea asupra tuturor celorlalte secte de dervisi la turcii muhamme0i

dani. Fondatorul for a fost Mola Hidjran. Acesta, pe timpul sultanului

Otman, ctitorul sceptrului otoman si intemeietorul imperiului, fiMd

foarte slava pentru sfintenia lui 1i pentru evlavia in ghicirea despre Otman,
a fost chemat de poporul muhammedan sa-si dea binecuvintarea noului
sultan si imperiului nou-intemeiat. Venind la sultan si negraind nimic, a
luat sabia si, incingindu-1 pe Otman, a zis: Mergi, biruinta va fi linga tine
si linga ai tai". Si astfel, din acel timp au obisnuit sultanii ca a treia zi dupa
suirea pe tron sa fie incinsi cu sabia, cu mare bucurie, de catre seic (cel din
tekke aflata in suburbia Constantinopolului zisa Eiubi Ensari indeplineste
slujba de loctiitor al superiorului din Iconia) 1022. 5i, chiar daca sultanul
va obtine titlul de imparat in alt oras decit Constantinopolul, / el nu va fi
sultan desavirsit si pe de-a intregul ping nu va veni la Constantinopol 1i
nu va fi incins cu sabia de care seic in manastirea mai sus-zisa. Dar despre
secta acestor dervisi ajunge.

Capitolul al unsprezecelea

Despre secta derviilor numiti bektai

Bektoqii. Al doilea loc dupa mevlevi it detin in prezent dervish bek-

numiti astfel dupa numele primei capetenii. Desi acest Bektq este,
fata de altii, cel mai de pe urma, secta lui numai la turci este foarte slavita
i cinstita (arabilor 1i persilor aceasta secta nu le este cunoscuta).
.taW023,

Intemeierea lor. Inceputul spun ca a fost astfel: In zilele sultanului

Murad, primul imparat otoman cu acest nume 124, in jurul anului 763 al
Hegirei, pustiind oastea turceasca Tracia, Macedonia si aproape toata Grecia,
-a adus din Europa in Asia o multime nenumarata de prizonieri crestini. Ajungind la Kaliupol 1025, sultanul a poruncit ca unul din cinci prizonieri, care
va fi mai tinar si mai frumos la chip, sa se is ispendj 1026, adica cincime sau
a cincea parte, pentru nevoile sultanului*. Cind s-a facut aceasta, de partea
sultanului au cazut mai mult de 20 000. Sultanul vrind s5. raspindeasca supercreatori

* V. fig. 33.

467

300

Ha cynTaucKoil npmv

wpe6H13. CynTaH y6o, XOT5I myxaivrmegaHcKylo pacnnoMITH cynepcTHwno, BalHCTBO yMHOMWTH, Kperriatiamx 10HOLLIerI B iiIICJI0 BOeB
BITHCaR, R3 11p0VIIIX )1Ce Hi IbIX K yerpoeHHEo MHOS II 3eMJIeReJIHIO B ACHIO OTOCJIaJI

(ewe 60 B EB13011e IlpeCTORa He yTBepHIIJI) a 101bIM K HpyCHM XyRO)KeCTBaM II Hay Kam

11p14J1C0KIITHC51 110BeReR. B Tox Bpemn 66ICTb TOR WU( ['admit &maul BORCKOBbIr1 cynHA H 11y6RIFIRbal Ka3HOJLe5f, CBATOCTI110, 5IKO)Ke DBILLIe peX0M H tleCTHIANI

XIITHEM 3eJ10

CnaBHbII1 H 110114TaeMbIii. K He MpKe CyJITaii DOCJIaB ORBIX 10H0111e13

B 41111 B0c1HCKI4C1 BMICaHHBIX, 11pOCH.JI, Ha 6bI 0 HIIX K Gory 110MORIIRC51 H HoBoe HM

HaRMIGUI 6bi HM5I. BeKTaIII HO WeRaHIIK) CyJITaHCKOMy COTB0p14B MOJIIITBy, pH3bI

CB0e51 OTpe3aR pyKaB, KOTOpbIrI eRIIHOMy OT Tex loHomeil Ha rnaBy BO3J10)1CHB,

(C1411, petle, Ha Ha3bIBaCTC51 eileutrepbm, TO CCTb OHOBOe BOCHICTB0)/ IUIH ((HOBbIe
BORHb1. gee() paRII IlepBbIe Cer0 gHlia ,RepBHUTH 3a CaMbIX 5111bP3ap CIIIICRAIOTC51,
IIOTOM )1Ce 11p1IRMICHB HeKHe HepeM0111111H yCTaBbI, OTMeHHy10 OT ApyrI4X HpeBHerILLIIIX
11p1IBBeR CeKTy./
301

Odeascoa. OneBHHe ux CCTb mano He Twig:Le, 'ITO H 11pOTIMX HepBHILIeB, CHe

TOKMO HM OCO6JIHBOe eCTb, 51K0 KOWA() HX HI13 ROJI)KeHCTByeT HOCHTH KOBLLI H
Tbnomuy x, }awe H CaM K IJHTHIO Ha yHOTpe6J151eT H HHbIM )1(a)KRy11114M Ha TIOAaeT.

TaKOBbIe 6ocmatuu MHO)Kar4111He BITHCaHbI CyTb I1 B HIIH 5111bPlapCKIIii H TOX:Re,

'ITO H Hp0Tqlle BOHHbI TIORrialOT )KaJI0BaHHe.

Cnyalc6a. KOTOpMe B TIOX0Re H B CaMOM cpa)KeHHH HnII o6cHnemm TpaRa

BOHOHOCaMII TOBapHIllaM CBOHM BORy HOCHTH 06bI9arI HMelOT, KOTOpy10 B HpKHOM

H 6e3BORROM MeCTe HIDKe WHROB1411y OTKa3aTH MOUT, TaKo 6o yCTaBHCHHO eCTb,

xta Bcex palm HIPITO>Ke CMOTp51 Ha peJIII1III0 HRH AOCTO.AHCTBO Hal105110T. HaHHa'Ie IlpHlIe)KaT IMIITHKe H HHCTpyMeHTy veyp HapITHaeMOMy, Ha KOTOpOM Aella
ApeBEHIX Xpa6pbIX My)Kerl CliaROCTHO 011eBalOT, He OCTaBRRIOT )Ke H J110614TeRbHbIX

necHeit Era no rpaACKIIM X0R5IT yJlm&aM HeilpeCTaHHO CTI4XII 11p091ITIABalOT.

H erna Koro Bo rpane Hanoam cnyHHTcH H HanuBbnicg awe 110,RaCT neHn3b, 6naroAaPCTBylOT, awe He HORaCT, TON( TB0p5IT anaronapeHLe, npHnaB cue npHrnameHHe:

Ag5uenz ona, TO eCTb B Hp0XJ1aRy Te6e Aa 6yReT>>. OT CIIX mHo)Kailium cyTE.

meicicenutuuu (TO CCTb, KOTOpbIe B MOHaCTbIpe HeK0eM O6HTaIOT, moon, B TOM,
,11111 B0CITHRJ111),
141IbIe xce a6dan, TO eCTb, KOTOpbre HIIKHIIM)Ke

B HelM)Ke HCITepBa

MOHaCTbIpeM 06513aHbI CyTb, HO 0 CHX 3pH HWKILIe.

licnoeedanue ux. TytO)KRe C npOT9lIMI3 3aKOHHIIKaMH IICTIOBeaylOT HIIIILeTy

HpOTIII4e, FIX)Ke BbILLILLIe BOCHOMAIIyX0M, MOpaRbHbIe 3/WHIM. ripOTHee rOpROCTII
H KIVICH1151 3HaK OT lIEbIX B HIIX yCMOTpReTC51, IITO OTTyRy B HIIX 11p0HCXOWITII Hen-

n-1)40T, $IKO 3a CTapIIIIIX 51HbPiap0B, name we 3a HepB0HatiajlbHIIKOB HX Hmelotc2.

06aHe mHowainuHe OT mix o6peTaloTcB, KoTopme cmHpenHe H ce6e cambix npe3peHHe HynecHo noincraioT.
X cocyA 113 TIOUMJ ow:Le...mm.1a

468

stitia muhammedana si s inmulteasca ostirea, i-a inscris pe tinerii cei mai

vrednici in numarul ostenilor, iar din ceilalti pe unii i-a trimis pentru gradinarit si agricultura in Asia (Inca nu-si consolidase tronul in Europa), iar
altora le-a poruncit sa se apuce de arte si de stiinta. Pe vremea
aceea era acest seic Hadji Bektas judecator de oaste si predicator public,
foarte slavit pentru sfintenia si viata lui cinstita, precum am spus mai sus,
si respectat. Trimitind la el sultanul pe acei tineri inscrisi in tagma ostenilor,
1-a rugat sa se roage pentru ei lui Dumnezeu si sa le puna un nume nou. Bektas, dupes dorinta sultanului, facind rug5.ciune, si-a taiat o mineca de la hain5.'

si punind-o pe capul unuia dintre acei tineri a zis: Acestia sa se numeasca

enghiceri", adica ostirea cea noua" sau ostenii cei noi" 1027. De aceea, primii

dervisi ai acestui cM sint socotiti chiar ienicerii. Pe urma insa, adaugind

oarecare ceremonii si rinduieli, a introdus o sects deosebita de celelalte mai
vechi.

Imbrdciirnintea. imbrac5.mintea lor e aproape la fel ca a celorlalti dervisi: au

numai aceasta deosebire, ca fiecare din ei trebuie sa poarte un eau si o tigv5.x,

pe care le intrebuinteaza pentru a bea ei insisi si pentru a da si altor insetati.

Asemenea bektaFi, sint foarte multi inscrisi in oastea ienicerilor si primesc
aceeasi leafs ca si ceilalti ostasi.

Slujba. Ei au obiceiul in campanie, si chiar in toiul luptei sau la asediul cetatii, sa aduca apes tovar5.silor lor cu vasele, caci la un loc de nevoie
si fail de apa n-o pot refuza nici iudeului, asa fiindu-le rinduit,
adape
deopotriva pe toti, fara a se uita la religie sau la demnitate*. Dar mai mult
se indeletnicesc ei cu poetica si cu instrumentul numit ciuhur 1028, cu care
cinta dulce faptele barbatilor viteji din vechime, fara a neglija nici cintecele
de dragoste. Cind umbla pe ulitele cetatii recites necontenit versuri. Iar cind
se intimpla de dau apa cuiva, si cel ce a baut ii da un ban, multumesc ; iar
de nu-i va da fac aceeasi multumire, adaugind urarea: Afiet ola, adica Sa-ti
fie srre r5.coreala" 1029. Dintre acestia sint foarte multi tekken4in, adica cei
ce petrec intr-o m5nastire (aceea in care si-au luat de la inceput cinul), iar
altii sint abdal, nelegati de nici o man5.'stire 1030, dar despre acestia vezi mai
j os.

Miirturisirea lor. Ei marturisesc aceeasi s'ar5.'cie ca si ceilalti calugari

si celelalte invataturi morale pe care le-am mentionat mai sus. Cu toate

acestea, la unii dintre ei se observes un semn de trufie si de ingimfare, ce se

socoteste ca le vine din faptul ca sint luati drept mai-marii ienicerilor, si

mai cu seama drept intemeietori ai lor. Dar se afla foarte multi intre ei care
respects minunat smerenia si dispretul fates de ei insisi.
o

vas facut dintr-un dovleac

* V. fig. 34.

469

301

Inaea emopag Hadecgmb

0 C2KTe mpBmues Kartaidepu Ha3tinemiax

302

Kaneudepu. KoTopbre 143 xpHoTHaH npoKne Hac o yeTaBax x H penHrHH myxammenaHcxoil HanHcaula, He TOKMO OT HaC H OT cylnecTaa cambie Beam, HO H meKny
co6mo npemHoro a3aHmHo pa3HcraytoT, Ha KoTopmx 1111TaTenb Haul ynytuta,/ auAe
H3pAnCTBO IIITHJI51 H COMHHeHH51 cmorpeTH HatmeT, Hanle y6o onHcaHHe Xy,H0

HeBKycHO, OHbTX )Ke 3eJTO Ao6po H cnanocTHeilinee 6bITII paccynHT. 06atie erAa-

OT cambul mum =Tax He nen nocrynaeT, He B Toil MbICJIH o6peTaemcm, wro6

HHbIX He TOJIb xynoil H HHKHA)Ke HOJIb3b1 CyllIeri Belau 0611141111TH H npeno6enHTH
ycHnosanuca, HO TO TOKMO HTO y TaKOBbIX J110,Heil MTeTCA, npenaeTcH H BepyeTca
H 'ITO MbI CaMII mpe3 nonroe apemn yemoTpexom H ,I:103HaXOM npocTbim cepnuem

H nepom H3o6pa3HTH THHIMC51, Benyale TO H3p51,HHO, AKO XOTA MbI 6onbale "'ewe
npyrHe npaany H3151B14M, HRH npoTHaHo, MbI no)Kb peMeM, mat )Ke npaany Hann-

cam, 6.narotiecTithomy cnbuuaTemo HInKe no6poro 11TO, HH)Ke 3noro OT 3HaHHa

THKOBbIX IlyCTOTHbIX Dental 11p0113bITH MO)KeT, xpome Toro, 'ITO BO3MHHTC51, 51K0
nytaue BCAKyI0 aelub 3HaTH, Hexce He 3HaTH, a 60.11bLUe HIILITO)Ke. -LITO y6o o KaK0

Hbie o tIHHaX nepamueciatx Han vicuna, 011H na CMOTpHT. Mbn Ke Haulemy =BrieTB0p14TH 6y,nem npennoweHillo. gepaPaum OHbIe, xoTopme OT nepaoro caoero OCHOBaTenH, Kaireithep Ha3blBaeMOro, H HbIHe Kaileudepu HapHuatoTcn, CyTb HKONCe aa
ycmoTpex 3en0 npHKJIOHHbI K cexTe 14pax.runa (1)Hnoco4a H Tomy aKH BO seem
nono6HellwHe.

Hcnoeyedauue ux. Bo-nepabix cHH Betmoe HcnosenyloT ceToBaHaexx H paccy)KAmor, AK BO Bc.ex HaTypanbHux BeLuex HWITO)Ke yTeunioe, HIVITO)Ke caw:woe,
HHYTO)Ke yLIJOHTenbH0e eCTb, xpome cexT Hx. BeeTE1a B rny6oKom npe6bumfor

montiaHHH, acerna B pa3mbunnemal, acerna Hanxonsa.uHil mac cmepTH (0, na 6b1

CHM eninibim MbI ace xpHcimaHe nonpa)Kanx cTpacTem cnacHTeneamm H pa3imbnunnnx

6b1, sum cmepTb Hama npH naepex cToHT!) nomxHaloine, so3,abixamrr, npelnenunari
xce H 6ynyami3 )10411151 MOMeHT onnaKHBaIOT. K TOMy HCII0BeJIyIOT Bo3nep)KaHHe

H 6e3)KeHcmo, XOTA He noHumaTH weR coseTom, a He 3aKOHOM noseneaaeTca HM.

gee() panes Hbi He 3eno manoe mono o6peTaeTcst Bo Beek- myxammenaHcxoA o6nacTH

Taxonbai HHH conep)Kaum H notaiTaioaulx, H6o xpome nocTos, He y)o6b sepal()

noemnembix, na Ha 'Inge Heapen Ho co6monaioT cTbukeralexxx, nposepTen TailHbia
yn )Kene3HbIM HRH menHbim He ManbIA THrOCTH KOJIMAOM 3ambmatoT, Item Taxo)KAe
TsoKtiailume no 12 cpyHTo13 caepx K1011(10(1, TO eCTb Inamar, amecTo TynkmaHa 06130-

BETH o6bitiag HmeloT, na TATOCTI110 TO51 rnaay x nepcem npeKnoHeHHy, mkt we

H 3eMJII0 Bonpy)KeHHbx HmefoT. CTIIXOTBOpeHHIO H camoil IIHHTHKe CyTb 3eJ10 npxnewau.1HH. 143 CHX CeKT npo3bine npecnaaHmil HeKHR CTHXOTBOpell1 HeUIpli, KOTOpbIH
303

erna mHowarnuaa pwil\altiecKH / C aenHxHm 6naronenHem H xynowecTaom, HO

Helms' npoTHa Myxammenoamx IIOCTaHOBJ1eHHCI H Kypanoey 3axoHy nponamag
H 6oroxympHasi HanHcan, n0 H3petieHmo cyneficxomy o6nynneHHem KONCII y61ien
6bICTb, erowe ruicaHHe H ceHTeHHHH y CHX ,E1epnHlues He B MeHbLUOCI IIMelOTC51

tiecTH, sum H cam KypaH. Ileco panes H He 3eno cnaamma eCTb y myxammenan
3aicorionpe,nam4Ax

xx nvia.ra
xxx qmc-raly

470

Capitolul al doisprezecelea

Despre secta derviilor numiti kalenderi

Kalenderi131. Crestinii care au scris mai inainte de noi despre rinduielilex

si religia muhammedana se deosebesc nu numai de noi si de fondul lucrului

insusi, ci foarte mult $i intre ei. Cercetindu-i, / data cititorul nostru va incepe
a privi frumusetea stilului si a compunerii, va socoti ca descrierea noastra
e proasta si fara gust, iar a acelora foarte bung si placuta. Dar, clack' este
vorba despre adevarul lucrului insusi, noi nu sintem de aceeasi parere, caci
nu ne silim sa vadim si sa invingem pe altii intr-un lucru atit de prost si de
nici un folos, ci ne silim cu inima si condeiul curate sa descriem numai ceea
ce se citeste, se transmite si se crede la astfel de oameni si ceea ce noi insine

302

am observat si am cunoscut timp indelungat, stiindu-le bine. Iar de vom

arata adevarul mai mult decit altii sau, dimpotriva, de vom spune minciuna
unde altii au scris adevarul, vrednicului cititor nu poate sa -i vina de la cunoas-

terea unor lucruri atit de neinsemnate nici ceva bun, nici ceva rau, afara

de faptul ca, pare-se, mai bine este s cunosti orice lucru decit sa nu-1 cunosti,

nimic altceva. Asadar, ce si cum au scris altii despre sectele de dervisi ii

priveste ; noi vom face fatal planului nostru. Dervisii care dupa fondatorul

$i

lor, numit Kalender*, se numesc si acum kalenderi sint, dupa cum am observat
eu, foarte inclinati spre secta filosofului Heraclit si foarte asemanatori aceluia

cam intru toate.

Mcirturisirea lor. Ei marturisesc mai intii o tristetexx vesnica si socotesc

ca in toate lucrurile naturale nu este nimic de mingiiere, nimic placut si nimic
de admirat, afara de sectele lor. Petrec totdeauna intr-o tacere adinea, totdea-

una in cugetare, pomenind mereu ceasul mortii care vine (o, data si noi,
crestinii, am urma patimilor Mintuitorului si am cugeta ca moartea noastra

stalinga usa), ofteaza si depling clipa trecuta si pe cea viitoare a vietii. Pe linga aceasta, profeseaza infrinarea si celibatul, dar sa nu is femei li se porunceste

prin sfat, nu prin lege. De aceea, in prezent se afla un numar foarte mic din
cei care tin si respecter aceasta rinduiala in intreaga regiune muhammedana.
Caci, in afara de posturi care nu usor sint acceptate de credinta
pentru
a-si pastra si mai bine pudoareaxxx nev5.tamata, rasucesc madularul ascuns,
it incuie cu un inel de fier sau de arama de o greutate nu mica si mai au de
asemenea obiceiul a infasura pe deasupra kiulahului, adica a caciulii 1032,
niste lanturi foarte grele, ping la 12 funti, in loc de turban, ca prin greutatea
aceluia sa aiba capul plecat spre piept, iar ochii atintiti in pamint. Sint foarte
staruitori in versificare si poetica. Din aceste secte a provenit preaslavitul
versificator Nesri 1033, care dupa ce a scris foarte ramie, / cu mare frumusete
si arta, dar lucruri potrivnice rinduielilor lui Muhammed si contrare legii
din Curan i hulitoare de Dumnezeu, dupa hotarirea judecatoreasca a fost
omorit prin jupuirea pielii **. Scrierile si sentintele lui sint la acesti dervisi intro cinste nu mai mica decit Curanul insusi. De aceea nici nu este la muhammex legiuirile
xx mihnire
xxx curatenia
* V. fig. 35.

** Cp. P. Rycaut, Istoria..., p. 182.

471

303

cexra 11X, !rime 3e.110 110XBa.111,11bI Cy Tb yeraBM TOM H penHnix. Cxa3yfor, AKO KaneHnep 6brcrb oxono 615 Fer Hpm rona, nape )xe H CHe B npe3peime ero npHnaJor, AKO

Ho spew', era xpifcrHaHe y capanbm Hepycanffm orsnua, Hanewamy ,L;3 Hero

60.111,1111151 macm rpana 3aInH111e111110, IIHAH 6mcm. rIporgee He orpHumor, 51110
6bICTb yYeHbII3, npemynpmil H B Hpamescxom xynoxcecHre HCKyCHer111113c1 H nporgEMH mopanmuamH no6poneremDmH (xpome nopoxa nmmcisa) yxpaulemnail H

myw carreraullii, xynHo we II Mynecama 3Hamemrreilmlimm.

rnaea mpemuR naaecAmb

0 cexTe gepBmues Kaapu Hapmgannax

Kaapu. CHH HMeIOT HMA H ycrasm OT A6Op Kaapu, np03naHHem runauu,

mice puom 6mcrt. H3 THnaHa, nepcHncxoro rpana cymero 6nH3 Kacratcxoro

mops!. rpo6 ero o6peraercH B Fame (A)ICe ecTE rpan Clipaff, 6.71143 Anena Cy11111c1)
MHOTIIM11, 51110 6aCHOCJIOBAT, ilynecm CJIaBHbIR H OT myxammenaH B BenHKOM 110mTeHHH 6bIBbIIi. B xoropoe spemx OH wmame, cxa3arx He mory, H3BecTHO ace earl',

MTO Hacnentimm ero no pOnOBOCI .1111HHII nawe no HmHe B npenpeqemlom rpane

Hpe6hrsalome, 91TH mekuccrsa ,ripemero oHoro A6nyn Kanpir conepwar. Bcex myxammenaHcxHA o6nacm cesi cern,' nemmum H HHbIX moHacTE,Ipeii ineffxH 113 ;lane-

maciumil HHJJflH H E431101IIIH, 'Helm Famu H rpo6 ocHosarem csoero nocemarH,

xynHowce 6narocnoseHme H yrxepwenmie nocromicrBa XX OT Hero (mexxa) npkmmarx npFixonsfr. KpOMe cssurocrx H no6poro wHrim, Hmwe oHax ckamlinllx xpaCHTHCA MxxTCA, ecrb H npe6orara H 3eno HenincHe HmeeT noxonm. Omytor 6o,
51K0 110 BUR neHb OT CTA)KaHHA moHacrmpx cHoero co6Hparor 6onmne 400 ranepos./
304

IN-Tax Helmer() nHcarenH xpHcrHaHcxoro, KOTOpll HenaleBan rpo6y cero KaApH

61,1111 B BammoHe, o6ame norpeman, 3aHe rpo6 A6api Kaapu Tunaucicozo 6e3
cymHemm, xxowe BbIlHe peXOM, B Fame, rpane cHpcxom cnaBeH o6peraercm.
ripamula xce ceicmi cex so HcrimHy ynmurreabHme H x HcnonHemuo 3eno rpynTime H BHLIATC51 genosexy, aim 6m nonpawarm IIX HeB03M0)ICHO. Erna KTO B ceH

MHH nocraHnxerca, ineHx o6bPie naxara TOMy B ppm Apes() 3eneHoe H rnaronam:
o5Ixowe =chimer cue 3eneHoe Apes, awe ruiom TB051 He 14CCOXHeT, He BO3M0)Keum yxporwrit 110XOTH e51 11 3eneHeimneil nnOTII Aymy scerna cyxy H 6ecnnonHy
HMeTH 6yneum. 'Tea) pang, xpome o6mHx c npyrnmH nepimmarvm xaHoHoH, B

Henpecraimom nocre H mommax npe6bmaior, Aa HaHnaHe HcroHgar nnorb H

60,11HbI rIOXOTH Hect,ma na coxpymar.
IlmicaHHe Ilexoe 110 110)1061110 TaHLIOBarillA rHopHr CHM o6pa3o: B HATOK

K nonyneHHum manwrsam no 06bmato co6Hpalorcx Bee B xpam mexice cBoero,

rife, CKOHLIaB o6bmaiiHme MOJIHTBbI H norieHHe BCe Ky11110 (en14110My TOKMO nIelxy

Ha csoem cronny mecry)H3BnatIMOTC51 or onewn H ei(HILM TOKMO cpamHbie ynm

X XsaabmcKoro

xx toma arm 3tiamm

472

dani foarte slavita secta lor, nici foarte laudate rinduielile si religia ei. Si
se spune ca acest Ka lender a fost pe la anul 615 al Hegirei. Spre dispretuirea

lui se spune mai ales ca in timpul cind crestinii au luat Ierusalimul de la

sarazini, in sarcina lui cazind apararea partii celei mai mari a cetatii, era
beat*. Cu toate acestea ei nu tagaduiesc Ca a fost invatat, intelept si foarte
iscusit in mestesugul doftoricesc si impodobit cu celelalte virtuti morale
(afara de viciul betiei), barbat preasfint si totodata foarte renumit prin minunile lui.

Capitolul al treisprezecelea

Despre secta dervisilor numiti kadri **

Kadri. Acestia au numele si rinduielile de la Abdul Kadri, dupa porec15
Ghilani 1034, care era de origine din Ghilan, cetate persana ce se afla linga
Marea Caspicax. Mormintul lui se afla in Hama (cetate a Siriei, in apropiere de Alep), slava cu multe minuni, dupa cum ba'snesc, si care a fost
in mare cinste la muhammedani. In ce vreme a trait el nu pot spune ; se
tie ea succesorii lui in linie genealogica, petrecind ping acum in cetatea
zisa mai inainte, detin din vechime rangul de seici ai acelui Abdul Kadri.
Dervisii sectei acesteia din intreaga regiune muhammedana si seicii altor

manastiri din indepartata Indie si Etiopie yin s viziteze pe seicul de

Hama si mormintul intemeietorului lor si sa primeasca totodata de la

acel seic bincuvintarea si confirmarea ranguluixx lor. Afara de sfintenie $i

vietuire bunk cu care socoteste aceasta familie ca este impodobita, ea este
si foarte bogata si are venituri foarte mari. Ca'ci spun ca in fiecare zi aduna
din agonisirile manastirii lor mai mult de 400 de taleri. / Am citit un scriitor
crestin care socotea ea mormintul acestui Kadri este in Babilon***, ins'a a gre-

sit, pentru ca mormintul lui Abdul Kadri din Ghilan se afla neindoielnic
slavit in Hama, cetatea Siriei, precum am zis mai sus.
Canoanele sectei acesteia sint cu adevarat ciudate si foarte greu
de implinit si par omului cu neputinta de urmat. Cind cineva intra in acest
cin, seicul obisnuieste sa-i dea in miini un porn verde si sa-i zica: De nu se
va usca trupul tau precum se usuca acest porn verde vei avea sufletul uscat
si fall de rod". De aceea, afara de canoanele comune cu ale altor dervisi,petrec

intr -un post necontenit si in rug'aciuni, ca sa-si subtie mai mult trupul si
sal zdrobeasca pe de-a-ntregul spinii poftei.
Ei au un joc asemanator dansului, pe care it fac astfel: vineri, la rugaciunile de la amiaza, se aduna dupa obicei in templul lor tekke, unde, dupa
ce sa'virsesc rugaciunile obisnuite si invatatura, se dezbraca toti de haine,
acoperindu-si numai partile rusinoase cu piei de oaie, isi dezgolesc tot trupul
x Caspia [In rom. n-are sinonim

xx cinului sau calitAtii

n.t.]

* Cp. P. Rycaut, Istoria..., p. 202.

** Ibidem, p. 198 200.

** P. Rycaut, Istoria..., p. 198.

473

304

OBYHMH Kowamn npmpbanne, seem TeROM o6Haxatorcm H Kpyrom crainne BCAK

RpyroM xcnepsa Hecneamo B oKpyr ,aBH3aTHCA H
pyKx CBOA nonaraer Ha IIJ
THX10.4

rnacom Ty, Ty, Ty (ewe eCTb eninio OT xmex 60)KHHX) BOCKJIMIaTH HannHalor.

B 6orareillunx xce MOHaCTbIpAX H MyCHKHFO Ha knicrpymeHre Keu peneHHOM HIpamule ynorpe6Junor. 14 TaK0 tiem xtonnce KppKarcm, TeM cope o6painaiorcs H
oHoe Ty rpommailumm rnacom, aKH 6b1 nes pmnan HRH alIKHg son, pKacHo pesyr,
sluice or oHoro npecrator H.RACaHHA, ,a0HaeXCe OCKyaeBIIIHM CHJIaM, neHy xcnyuxato-

ute x no nono6fflo 6ecHosarmx aKH Heinle-1'mm 06ATIA Ayxom, camx Ha 3emmo,

AKO nanymeprsme II0BaJIATC51. HepesaK0 3a senximil rpyn, orsopmeilcsi Ho3npeil
apTepim, 06IVII3Hy10 KpOBb HCTOYaIOT, HeabIH )Ke cna6eilnurx nepceri cyuoix H3
nerKoro co rnaco Ty KpOBb Ha creny invace rumn-olne, komeulyr. B Koropom cnynaa
OT alma 3anacyforcsi TaK0ByK) Kposb H3 JIeTKOTO H3MeLLlyIIyHH, AKO coseplueHHo
H npaskulbHo cny)K6y CBOIO H yeTaB HCnOJIHHBUIHH. deco pang, 33351B CBOHM nepc-

TOM KpOBb, HMA nepskuna TODD, OT Hero)Ke ()Has' (Kposb) IICTege B namsrb ero,

Apyrxmwe B npaKnan Hanncyer. 14 raKo enkni 3a npyrnm Ha 3eNuno nanaloate,

awe enxii TOKMO ocraHercm, ,a0JI)KeHCTByeT ILTIACaTH neHy xcnyularx H nor nponx305

Barn / noHnewe H ox nocnenHeii ynane, nKowe H npornxx. 06yneHne mix nepsxwes

3eno nacro cmorpex, erna 6ex )3 KoHcraHrkmonone H Korn 6anbrue mecrff nacos
seprerxeR FIX He ycmorpxn, o6ame 3a noxrAHHHo yBe,a0MJICH, AKO mHowatiume H3
HHX CyTb, Koropme npe3 24 naca HenpecranHo HH mano OTabIXaA, TOJIb rpynHoe

H T$DKKOe OHOe nponoJuKaior nnncame. tleco pang H 3CJI0 manonxcnemn4 cyrb

cea CeKTbI nepsxum: B KOHCTaHTHF10110fie enaHy TOKMO mvace nmetor, 611H3
spar Salm peneimmx, B Koropoil meicice HHKORH )Ke 6onbthe 15 max 20 nepsx1110B 6bIBaTH HRH 6bIBLIII4X Kor,Eka cnbunax.

Ponscs Tort, o Hemwe pexom A6dyn Kaapu FanaHcmil B nero Ferxpm 561,
ympe iKe B nero 651. B cisinococinix H npornm Hacrasnemoix ynwrensi mien 3eno
cnasHoro B HayKax A6dyn Myymulia Fa3cKoro, erowe rpygos o6peraiorcm HeKne
apancKne conxxema H noraexHas HeKa$I railHcrseHHaR monmrsa, mice HHKTOeKe
OT LICJI0BeK BeCTb, Kpome ceg CeKTbI nepsknues, OHH 6o OT HalialIbHHKa csoero
oxylo x3ynaloine, npe3 BCIO )1(113Hb CB010 (Kpome TOTO spemem, erna nnAUIyT H

Korea re.necHolo oftwrm 6msaior Hy)Knolo) ry6avu menrarx o6binail krmeror,

TaK, YTO mac H C.10130 HHKOJIMKe OT ,apyrkfx cnbunarxcsi MO)KeT. leilc-rso )Ke

TOA

marrwrsm cKa3y10r 6brrx, AKO nocpencrimem esi mHorxe H pa3nximme He6ecHme

BH,aeHHA H 60)KeCTBeHHbIe raihim ymom H nommcnom HOCTIVIlyTH moryr.

K romy BCAKIICI OT HHX 06s3yercsi ennHoto B Fon Ha nermpenecsrb nHeil B

oco6nxsy10 OT npyrxx MOHaCTbIpbCKHX 3a1C1110t1HTFICA XICACHHy H mpe3 Bee OHoe

spems AHem H HOwHIO B monmrsax PI WeCTO,lailUIOM nocre npe6msarx. B Koropom

TIOKaAHHIF cyule, erna OTHOMTITHA panx ycnbinalor H B OHOM cHosxname HeKoe
y3pmr, no HCLLIeCTIMI OT TOTO 3aKJII0ICHH51 ineaxy 06IABJIAIOT. 14)Ke COH OHblg
TOJIKy5I, CHOBH,L(IIa Toro HIM cosepulexHa K CBOCrI cny)K6e, HRH ewe HecosepuleHHa

6brr0 }13BeCTByeT. Ante cosepmeH 06bABACH 6y,aeT, TOTaa OH OT conprKecrna

scex H =plumes CBOHX ornynaercA H B CBOerl xpammie HaKpms rnasy MypaKa6e
(TaKO Ha3bIBalOT nony pH3bI nepsknuecKKR) H nen K nepcem lIpPIKJIOHHB, B HenpeCTaHHOM pa3mbnunexxx RAH ymo3pwrenbcrse 60)KeCTBeHHbIX smell BC10 )KH3Hb

csmo, na)Ke AO cmegrx npenposownaer./

474

si, stind in jur (numai seicul sta pe locul sau), fiecare Isi pune miinile pe ume-

rii celuilalt si incep, la Inceput fara graba, sa se miste in cerc spunind cu

glas lin: Hu, Hu, Hu (unul din numele lui Dumnezeu). In manastirile cele
mai bogate folosesc si muzica, cintind din instrumentul zis nei. Si, astfel,
cu cit mai mult umbra Imprejur, cu atit mai repede se invirtesc si ur1a
inspaimintator acel Hu, de .parca ar mugi un leu sau un bou salbatic. $i
nu inceteaza jocul acela pina cind, slabindu-le puterile, scotind spume ca
indr5.citii, cuprinsi parca de un duh necurat, se prabusesc la pamint
aproape morti. Adeseori, de mare osteneala, dcschizindu-se artera narilor,
le curge mult singe si unii, fiind mai slabi de piept, o data cu strigatul
Hu arunca din plamini singe, scuipindu-1 pe zidul tekke. In acest caz cei

ce arunca un astfel de singe din plamini se inscriu printre cei ce si-au indepli_
nit perfect si drept slujba si rinduiala lor. De aceea, luind singe cu degetul,
seicul scrie numele dervisului de la care a curs (singele acela), spre pomenirea
lui si spre pilda altora. $i astfel, cazind la pamint unul dupa altul, trebuie
sa joace, sa scoata spume si sa verse sudori / pina cind si cel din urma va
cadea ca si ceilalti. Am privit foarte des exercitiul acestor dervisi cind eram
la Constantinopol si, desi n-am observat s5. se fi invirtit mai mult de ,case
ceasuri, sint informat temeinic ca foarte multi dintre ei continua acest joc
atit de obositor si greu 24 de ore neintrerupt, fail a se odihni cit de putin.
De aceea, dervish sectei acesteia sint si foarte putini la numar: in Constantinopol au o singura tekke, aproape de portile zise Balat 1035, in care tekke n-am

auzit niciodata sa fie mai mult de 15 sau 20 de dervisi, nici sa fi fost cindva.
Acel Abdul Kadri din Ghilan s-a nascut in anul Hegirei 561 si a murit
in anul 651. In filosofie si in celelalte indrumari 1-a avut ca dascal. pe Abdul
Muumin din Gaza, foarte vestit in stiinte. Intre operele lui se af1a compuneri
arabe si o rugaciune secretes pe care nimeni dintre oameni n-o cunoaste, afara
de dervisii acestei secte, caci ei, invatind-o de la capetenia lor, toata viata
(afara de timpul cind joaca sau sint cuprinsi de o necesitate trupeasc5.) au
obiceiul s-o sopteasca cu buzele in asa fel, incit glasul si cuvintul sa nu poata
fi niciodata auzite de altii. Ei spun ca efectul acelei rugaciuni este ca. prin mijlocirea ei pot patrunde multe si felurite vedenii ceresti, iar cu mintea si cu
gindul tainele cele dumnezeiesti 1036.
Pe linga acestea, fiecare dintre ei se obliga o data pe an sa se inchida
intr-o cocioaba, separates de celelalte manastiresti, timp de 40 zile si tot timpul acela sa petreaca zi si noapte in rugaciuni si in cel mai aspru post. Aflindu-se in aceasta pocainta, cind adorm pentru a se odihni si vor vedea in acel
timp vreun vis oarecare, dupa ce ies din acea inchisoare, Il descopera seicului.
Ace la, tilcuind visul, Il declares pe cel ce 1-a visat fie desavirsit in slujba sa,
fie Inca nedesavirsit. Daces este declarat desavirsit, el se leapada de tovarasia
tuturor si de dervisii sai si isi petrece viata pina la moarte in chilia sa, acoperindu-si capul cu murakabe (astfel numesc poala hainei de dervis) 1037
i plecind fruntea spre pamint, Intr -o necontenita cugetare si contemplare

a lucrurilor dumnezeieti. /
475

305

Triaea itemeepmaR twaecRmb

3 06

0 gepBllmax mopAwc H e6pu6yeapu Hapkwaemmx

TopnaKu. Top/la/we HcnoBenaHHe H3npeBne 6hic-rh palm), sum H memeeuee,
xpome xpyroBepTeHHA H npHATHA Mycmullf B mime cam. Hhi He Aces Typerixori

HmnepHH Cell =primes 9HH npecTan 6bITH, tiro Bo-nepBmx cyJrraH BaHemui
nepshiri 3311peTIM H aule xoTophdi cero HcnoBenaHHA Aelip

me -nH6o B minepHH

ero o6psinieTcA, y6hisaut noBenen. BHHa TORT) XecToKoro yxa3a cynTaHcxoro

6hicTh, 3aHe exim Bela OT tinna cero 3.THAM Boma TaBhdicsi HaMepemieM, era
cynTaH B da1C.11MU CO cnaBoio X Engine, noxi nonnorom npoineHHA mlinocTIAHH
6.ruplane npHcryiiHn H HetiaAHHo H3BIleKILM HO)K, eaudxcap HM 30BOMMCI, B nepcH
cynTaHa mapHTH HOKyaLTIC51, HO He ynytimi, TOKMO KOH5I ero npo6one. Taxo cyn-

TaHy OT Hetiasnixhisi 6enhi norH6enlno ROHS( csoero cnaculycA, ,Itepmuu OHbIIi OT

xapaynhaux BOB noxmaH H a6He o6e3rnalinell &Jam. H 3a cHe egailoro 6e36oxcHoe
3J1011HHCTBO, BCIO, 5IKO)Ke pexoM, MOpilaKOB cexTy HCTpe6HTH H mime HX Bewle
B 14mnepRa OTMaHCKOR 3aKIOTIHTH noBenen.

Topnaxu y6o H3 moHacThiperi atom If3rxaHHbl H pacchinaim 6hninie (mono

erpaHm HKOHHCIC1CH51, B necax H ropax co6painuecA Bceniunacsi H mHonte pa36oH

TB0pHTH Hatiarna, noTom H onycToineme Bennie MeHhinoti Acux HaHeconia. HpoTHB KOTOpbTX onpenenemi:ble OT cynTaHa HeCKOREKO nposHmiHri naum BMX Aechma

nexopeHinua, max y6innue, HTUDIX DKe B3ABuie H pa3liblMTI xa3llhmx ymytifunue

Talc, 'ITO HMHe HIDKe HaMATb HX y Typxos ocracil. 3pH CHX Hcropkno npoc-rpaHlio
OT Hac HanHcaiiHylo B Onucanuu eo3pacmenusi deopa ommanocozo.

E6pu6y2apu. E6pu6y2apu Taxomme cexTa B Typeuxori Hmnepan, xonmo Si

3Haio, He o6peTaeTcA, o6atie y nepcos 3eno cnaBHa nponBeraeT, o esme nepsom
ocHoBaTene B ripemanHcammx rice pexoM. HcnoBenaHme Ace Hx, XOTA OT camoro
Hanu6exdu Hagan() BocnpHAT, o6atie Heime noTom cal Brie= nocTaHorinemA Bepe
myxammenaHcxoil, mano cornacyfounie, Toro pam cymiu (To eCTI) npaBocnaBinae)
myxammenaHe MIMI! Bo3rHyamBulecsx lic-rpe6inua. Hepcii Ace ga Bo Bcex npyriim
307

myxammenaHam npoTHBFaa SIBATC51, npe3enhHo / Ty BOITHO6HBIlle nplisnua.

HcnoBegylor Ace CHH HenpecTaHHoe H natie DTITaroputiecKoe montiame

BenEtKoxtyume B HemAce THunime XX nyinesHoti COCTOSITHCA rnaromoT. B moHacnipe

cBoeM H BCRKHC1 oco6b B immix Csoei3, mitrroAce mgpcxoe co6mogaioT, xpome Tex,
Axe npzuriecrivior x ,A0BOMCTBOBaHHEO TOHLIaillUH51 )1(13311H. KpoMe o6hitiarnmax
monlirs H PaAia3aHa,HOBeneBaeTCK HM Hoc niritCA B noHenenox H tienieprox. Ilatiexe

awe KTO Aaxce ,Eko cmepTH 6pannia JIHLUHTC5I mytiewixa 6hITH BepyioT. Cia3yloT,
Am cam TOrl E6pH6yrap no Bcsix Fox( B meThipe mecsina en:HHolo Torxmo Amine.

BpaulHo Ace ero He HHoe 6hicrh, pa3Be xne6 SiviMeHHEA, oJniBbl, mer( H Aron:hi.
IlpeBenHxylo epee', HmeTH OT npyrxx HernnyioTcA, 3aHe cxa3yloT, sixo cTpaHcrsosame B Mexxy mixHAAce earl" noTpe6bx HJIH HOM731)13 talc-Toil 6o jiyino H OT mitpcnoi
Benieri crto6onim13 camaA xenHA Mexxa ecrh Ff nparienHomy If BepHomy genoBexy

Bech cBeT ecTi, eapeM, xpam MeimaHacHil.

X co MHOZeCTBOM Bocilegcmpouga

xx Homo

476

306

Capitolul al paisfirezecelea

Despre dervisii numiti torlak i ebribuhari

Torlacii. In vechime marturisirea torlacilor 1038 a fost la fel cu a mevle-

vilor,, afara de invirtirea in cerc si de acceptarea muzicii in tekkelele lor. In

imperiul turcesc acest ordin de dervisi a incetat sa mai existe, pentru ca

sultanul Baiazid I a fost primul care 1-a interzis si, daca se afla undeva in
imperiul lui un dervis de aceasta confesiune, poruncea sa fie ucis. Cauza

acestui decret atit de aspru al sultanului a fost ca un oarecare din acest ordin,
tulburat de un gind ran, pe cind sultanul mergea la djeami cu slav'a x, sub

pretextul ca cere milostenie, s-a apropiat de el si, pe neasteptate, scotind

un cutit numit la ei handjar 1039, a incercat sa-1 loveasca pe sultan in piept.
Dar, nereusind, i-a strapuns numai calul. Scapind sultanul de o nenorocire
neasteptata prin pierderea calului sau, dervisul a fost prins de garda si decapitat pe loc. Iar pentru aceasta fapta rea si fail de Dumnezeu a unuia a

poruncit, precum am zis, sa se nimiceasca toata secta torlacilor si sa fie inchise

tekkelele lor pretutindeni in Imperiul Otoman.

Torlacii, fiind izgoniti din manastirile lor si imprastiati in jurul tarii
Iconia, s-au salasluit prin paduri si munti si au inceput a face multe tilharii,
apoi chiar o pustiire mare in Asia Mica. Pasii citorva provincii, rinduiti de
sultan impotriva lor, i-au dezradacinat cu totul, pe unii omorindu-i, iar pe
altii prinzindu-i si chinuindu-i cu multe cazne, asa ca nici pomenirea lor
n-a mai ramas la turci. Vezi istoria acestora scrisa de not pe larg in Descrierca cregerii Curgi Otomane 104.
Ebribuhari *. Tot asa, dupa cite stiu, o secta ebribuhari 141 nu se afla

in Imperiul Turcesc, insa la persani infloreste in chip admirabil. Despre

primul ei intemeietor am mai spus in cele scrise mai inainte. Dar cu toate
ca marturisirea lor si-a luat inceput de la insusi N aksbendi, acesta a introdus
ulterior niste rinduieli care se potriveau prea putin cu credinta muhammedana.
De aceea muhammedanii sunni (adica drept-slavitorii), scirbindu-se de acelea, au nimicit-o. Iar persanii, ca sa se arate intru totul potrivnici muhamme-

danilor 1042, au acceptat-o, iubind-o / foarte mult.

Ei pazesc o necontenita t5.cere, mai mare decit cea pitagoreica, si o

marinimie in care spun ca sta linisteaxx sufleteasc5.. In manastirea lor fiecare

individ in parte nu pastreaza in chilia sa nimic lumesc, afara de cele potrivite pentru o viata foarte precara. Afara de rug5.ciunile obisnuite si de Ramazan li se porunceste sa posteasca lunea si joia. Baca se lipseste cineva de min-

care ping la moarte ei cred ca este mucenic. Se spune ca insusi Ebribuhar

acela, in fiecare an, minca numai o data la patru luni. Mincarea lui nu era
decit piine de orz, masline, miere si struguri. Altii socotesc ca ei impartasesc
un foarte mare eres, acela de a spune ca pelerinajul la Mecca nu are nici un
scop si nu e de nici un folos, deoarece pentru un suflet curat si liber de lucrurile lumesti insasi chilia este Mecca, iar pentru omul drept si credincios toata
lumea este harem 1043, adica templu meccan.
x Cu suit5. mare
xx pacea

P. Rycaut, Istoria..., p. 194 195.

477

307

Inaea nfrimag naaecRmb

0 cerre AepsinueB eammu HapHgaemtax

Edeemu. Cm4 Taxoxcae Ha3BaHbI CyTb OT OCHOBaTeJIA cHoero H6paeuma Edeumu. Tex cero 11J1eHeHHHCI B xapcmo a614cumcxoe oTHenex 6bICTb a oTryny B

Ka lip 3acnaH, me mpe3 nonroe spew{ rip nape Kaxpcxom A6nynmenexe npe6batax
(146o H cnyra nHopa ero rimlex 6bicTb) Hxxe morna xapx Ho xpame Kypan npomx-

Tato= H c macTum Ho3nbixam4em Taxosax Hematoula cnoseca: 0, 6o)xe! TbI

Aaposan ecH MHe Taxosoe pa3ymem4e H npemynpocTE, na no3Haro H ypa3yMelo, xxo
Thl nonetiame o mHe HMaI IH H AKO BOHCTHHHY 110E1 TBOHM eCMb 110KpOBHTeJIbCTBOM,

Toro pax,' uapcTao, coxposxma H Bee Miva cero 6narononrixe BO HIPITO BMeH5110,
'Tome TB0e51 HCTHHHbIA mo6He 14 110BHHOBeH1151 x, nporiax BCA cyeTHa H nocmexmlx

nocTorma cywxy 6mTx. TeM)Ke BCA, AKO BpeA AyIUH moeil HaBonsunax H HCTIIIIHOMy

308

6narononyimlo, nplmannexcaunix K Bea Hoil )1(113H14 npoTinmax, seem cepnxem H

ymom oTBepralo. Bcero meHe K TaKOBOR cnaralo limnocodnix, esme o6ymeHmem
noTom Te6e yronnTa Ho3mory. Twice pegeHHax cambim nenom cosepanin. H6o /
ocTaBx napcno, c 146parlimom elm cayroto H C Helammx Apyramx OT pa6oH CBOHX,
xoTopme eMy B TaKOBOCI (lmnococimx HocnenoHaTx HocxoTema, B C1314BallACKyK)
IlyeTbIHIO BCeJIHJICA H KO ymepumneHmo TeReCHbIA ITOXOTH Bcero ce6e Hnan eCTb.

110TOM 0ap10 B nycrbmx ymepmy, mexxcrria gem% HacnexcHn H6parHM Ceti, xoTopbdi yTHepngs H yxperno CeKTbI npararna H KaHOHbI, Ham-law oxylo pacripocTpaKEIJI H pacumpan.

Hbme cxneHmil geptanues vim H Hmnepm4 Typenxort Hlirnexce o6peTaeTcx,

B Hepcm4 xce 3eno MHO3H CyTh. Bmunuee az xcnosenam4e eCTI, nocrom

ynpriam Teno, H1PITO)Ke ACTH xpome xne6a WIMeHHOTO, MOJIHTBbI Heycbumo
nexT14 H norlexxx B HacTasnetme Hapona mHorawnEs TBOpHTH. 0,0e)K,014 HOCAT

03 xynoro cyxHa a6a petimmoro, manxx, nono6tme HHbIX nepmnues manxam

ameioT. Bcerna B nycTbnc mecTax H OT conppxecma menosegecxoro naneme OTnytuunnecg 06HTalOT. CKa3bIBalOT 0 MIX, AKO J1bBOB H Txrpos KpOTKIIX TB0pAT
H C HI4M14 B 0611111X Hopax npe6mHaloT H C EHOXOM 3eno tiacro cmlnalme xmeroT
H OT Hero 60)1CeCTBeHHbIe Ta1iHbI H tiynecHax Hexax CJIbILLIaTH yX1OCTOSITOTC51 H HH051

MHO)Kat01.10A arm nono6Hax HenoTpe6cTsa x 6acim o xmain4 H nimax cxx nepHxmes 06HOCATCA. Ho noHexce nepcxxcxolo epecmo 3apaxcemmi 6biTx limeioTcx,
OT cynnu myxadv4menaHos AKO 60CHOTB0p11131 H 11p03HOCJIOBT1bI Cy,0ATCA 6bITH.

X cnyx61,1

478

Capitolul al cincisprezecelea

Despre secta derv4ilor numiti iedhemi*

Iedhemi. Acetia sint numiti astfel dupa intemeietorul lor, Ibrahim
edhimi 1044. Tatal acestuia, cazind prizonier, a fost dus in imparatia Abisiniei,

iar de acolo exilat la Cairo. Acolo, petrecind mult timp pe ling5. imparatul
Cairului Abdulmelek (caci a fost facut slujitor la curtea lui) 1045, [Ibrahim]
vedea uneori pe imparat citind in templu Curanul i cu suspinuri dese rostind
astfel de cuvinte: O, Dumnezeule ! Tu mi-ai daruit mie pricepere i intelepciune ca sa cunosc i sa inteleg ca ai grija de mine i ca sint intr-adevar
sub ocrotirea ta. De aceea imparatia, comorile i toata fericirea lumii acesteia
le socotesc drept nimic. In afara de dragostea ta cea adevarata i de supunere x

le socotesc pe toate drept deertaciune i vrednice de ris. De aceea pe toate

le resping cu toata inima i mintea, ca pe unele care aduc vatamare sufletului
meu i adevaratei fericiri i sint potrivnice celor ce tin de viata cea venica.
Ma unesc total cu aceasta filosofie prin a carei deprindere voi putea sa-ti
plac tie". Si cele spuse le-a facut cu fapta. Caci, / parasind imparatia, s-a
sal4luit in pustiul Tebaidei impreuna cu acest slujitor Ibrahim i cu alti
citiva dintre sclavii sai care au vrut
urmeze in aceasta filosofie i s-a
dedat cu totul mortificarii poftei trupeti. Apoi, cind imparatul a murit
in pustie, cinstea de seic a motenit-o acest Ibrahim, care, aprobind i intarind regulile i canoanele sectei, a raspindit-o i a extins-o i mai mult.
In prezent un astfel de ordin de dervisi nu se afla nicaieri in Imperiul
Turcesc, dar in Persia sint foarte multi. Profesiunea for suprema este sa-ti
asupreti trupul cu postul, sa nu maninci nimic afara de piine de orz, sa faci
rugaciuni necontenit i sa tii de mai multe on cuvintari de invatatura spre
povatuirea poporului. Imbracamintea pe care o poarta este dintr-o stola
proasta numita aba, scufiile le au asemenea altor dervii. Locuiesc totdeauna
in locuri pustii, tinindu-se departe de tovaraia oamenilor. Se spune despre
ei ca imblinzesc lei i tigri i petrec impreuna cu ei in aceleai vizuini i ca
au foarte des intrevederi cu Enoh si se invrednicesc a auzi de la el taine dumnezeiqti i lucruri minunate. Foarte multe netrebnicii i basne asem5.natoare
circula despre viata i minunatiile acestor dervii. Dar, fiindca sint molipsiti
de eresul persan 1046, sint socotiti de catre muhammedanii sunni drept fauritori de basne i flecari.
slujire

* P. Rycaut, Istoria..., 203-204.

479

308

Tnaea tuecman tiaaecRmb

0 mere gepskimeB obupeeu Hapllgaemmx

Tb/3pe6U. Ill3pe8U AepBH11111 Apyriim ameHem Ha3/1BalOTC51 dy.adynu. CHH
nepaoro CeKTIA aloes' OCHOBaTeJI51 ranronlor 6hrra Tb/3p, roropmil BKLIXTC51 6bITFi

B CeRMOM Tlucalluu EHox. H6o canalemmo acroprao, Awe ecri. o MAIM Konecralnem a KOHbMH orHeHHblMa Ha He6o B351TOM npennowarsaie B (1)a6pry, yraepnwaior,
AKO Tbop nepsee y6ffeH 6mcrb H IIOTOM B II-Hoe )KH3HH COCT05111He npenoNcemmiti
cegEmmo HJII3 51K0 HH110

309

TJIaTaTITOT, Immo orrieHHbima KOHbMH (KOTOpbIX KOHerl

Kypau dy.adyn Hann:Ian) Ha He6o B351TC51. Hcrionenylor )K CHM loponcrao/ nlo6Be

pail 6o)Kaa Bauwry a so3nepwaHae. 0 npormx myxammenacma roamaaax

mano neKyrca.
Cerra CH51 Mpe3 ,aonroe Epemg He3HarHa npe6blaaine a amaHHo ,aaxce ,ao
nHeti cynraHa OpxaHa, cbma OrmaHa, nepsoro ormaHcKoro amneparopa, K Hemywe
nprauen enan OT CHX ap/dy.406 HRH 2b13p08, npesen}no y Hero nanynan uecTb H
notrremae. Hpenpene TOR alai mymnelmem H earycliacmom 061,51TbIrl, AKO 6yner
spew' B Hewe Herm H3 Haeneximos ero (Opxalionbix) o6naAaTif nmeeT cTpaHamii
Tema, 'Dolce HaBonmeT x Han, Ea(bpar H Tarp. CH51 cnbnuaa OpxaH, cKa3ara
nosecrayerca, HenocroilHa ce6e 6brra, na cnyra raKosoro nenoBera 6o)Kaa Hapemerca. CKa3por )re, SIKO Toil B xynowecrae xamanecKom H B AenamiX 3naTa 611CM
3eJI0 HCKyalbICI. H6o OH 6ynyur npemHoro y6or, nprixonsiumx K ce6e BOCITHATH51

paHa penaraa, a6He mHoram o5oraluauie 3narom, IIH OT Koroxce neHa3a npaemna.
Tome CB010 (Awe B Epyce eCT13) TORT, KOILITOBHy CO3,113.J1 H MHOXCar111111MH ,a0X0,aaMH

oHyto o6oraran, 511(0 H camoe amneparopcKoe corposmae, enaa nOBO.T1bH0 6M.no

611 K CO3,EgH1410 TBKOBbIX K urine we H CBOHM TyHexx naposamno. B EBp0Ile HbIHe

He o6peraerca H eAsmhIH ceima cell moHaermpb, 'Tome B Epyce cyalero, rAe H

rpo6raue ero 6naroroseralo or rypKos H aHocrpaHHbix Hoaaraerca. 06aHe B

Anene }I 6JIH3 BaBHuOHa H B HHbIX amaratiecKax H ad-ipagecKax crpaHax cra3y1or
FIX amera mHorae KHHOBH14.
Kpome CHX, 51)Ke BOCHOMS1HyX0M Xtepranuecickie CeKTbI mHotmailaure cica3y10TCR 6bITH B crpaHax erariercKax, BaBHIIOHCKHX H nporalx acmariviecKax macrex

OT CBOHX ocHosareneii Hpo3BaHHme. Ho HoHewe amella elm egaa caenoma cyrb

Bo Espone, y6o o npaminax H ycraaneralax Hx Hwrrowe ameem o61,5mara, saco)Ke
caadu, omepu, 6eupamu, Icam6epu H nporn., OT Haxwe maae Coady HeKoeMy, amble
)Ke OMepy, exvomy OT MeTEdpex Hacnenrairoa Myxammegoaux, amile L'eupamy
war b'e2paMu H KaM6epy, ocHoBarenem CBOHM nonpawaioule H 11X npaaana co6nroAmoule pa3maime penuraa caoen conepwar ycTaBbI. 06atie 3aHe Bee B TOM eXIHOM
cornacyloTc51, SIKO Bo3nepwame H lanuery paBHO acnosenylor, CaMb1H LIHH norpe-

6yer, na ocrasnale CH51 0 =parallax o6raem Herald ameHem a6aaa, ypuau H 6y&Alta Ha3bmaemmx, He'ITO npennowam./
npeTeicaer
xx 6e3me3.Euio

480

Capitolul al aisprezecelea

Despre secta derviilor numiti hizrevi

Hizrevi. Dervisii hizrevi se cheama cu alt nume dulduli 147. Ei spun
ca primul intemeietor al sectei lor este Hizr, care se vede a fi Enoh din Sfinta
Scripturd. Caci, prefacind in poveste istoria sfinta despre Ilie cel luat in caruta si cu caii de foc la cer, afirma ca Hizr a fost mai intii omorit si apoi mutat
intr-o alta stare de viata, a fost luat la cer de catre sapte sau, dupa cum spun
altii, de catre cinci cai de foc (pe care cai Curanul ii numeste duldul). Ei nevoiesc prin nebunie / pentru dragostea de Dumnezeu, saracie si infrinare.
De celelalte conditii ale muhammedanismului se ingrijesc prea putin.
Secta aceasta a ramas mult timp neinsemnata, si anume pita in zile=
le sultanului Orhan 145, fiul lui Otman, primul imparat otoman *. Venind
la el unul din acesti dulduli sau kizri, a obtinut foarte mare cinste si respect.
Cuprins de uimire si entuziasm, acela a prezis ca va veni vremea cind unul
dintre succesorii lui (ai lui Orhan) va stapini tarile pe care le scaldax Nilul,
Eufratul si Tigrul. Se povesteste ca Orhan auzind acestea a spus ca este nevrednic sa se numeasca sluga a unui astfel de om al lui Dumnezeu. Si mai
spun ca acelg era foarte iscusit in arta chimiei si in prelucrarea aurului. Caci,
fiind foarte sarac, pe cei ce veneau la el ca sa accepte religia indata ii imbogatea cu aur, neluind de la nimeni nici un ban. Tekkea sa (care este la Brusa)

a facut-o atit de pretioasa si a imbogatit-o cu atit de multe venituri, incit

nici visteria imparatului n-ar fi ajuns pentru un asezamint ca acesta, care

cuinpara si daruieste fara plata'xx la ai sai.

In prezent nu se afl'a in Europa nici o manastire a sectei acesteia, afara
de cea din Brusa, unde si mormintul lui e venerat cu evlavie de turci si de
straini. Dar in Alep si linga Babilon, ca si in alte tan asiatice si africane,

se spune ca au multe chinovii.

Afara de sectele de dervisi pomenite se spune ca mai sint foarte multe
(poreclite dupa numele intemeietorilor lor) in Wile egiptene, babiloniene 149
si in alte parti asiatice. Dar, cum numele acestora (ca saadi, omeri, beirami,
kamberi i altele) 1050 abia daca sint cunoscute in Europa, nu vom arata nimic
despre regulile si rinduielile lor. Unii urmind lui Saad, altii lui Omer unul
dintre cei patru succesori ai lui Muhammed
altii lui Beiram sau Behram
sau lui Kamber, intemeietorii lor, si pazind rinduielile acelora, tin diferite
tipicuri ale religiei lor. Dar cum toti concords intr-un singur lucru, ci anume
ca marturisesc deopotriva infrinarea si saracia, insasi regula cere ca, lasind
acestea, sa spunem ceva despre dervish. numiti cu un nume general abdal,
titian i budalla. /
le strAbate
xx pe degeaba

* P. Rycaut, Istoria..., 207-208.

481

309

Inasa ceabman tradecRmb

310

0 gepnlimax a6aan, ypuan Hapligaemiax

A6dart. A6dart, csoficTBeHHe monaxa 3HameHyer, xoTopmil EH )KeHbI,

1111

HeTe0, HH 6pamil, HA ponwreneil, Hmice enaHoro cponHilxa, npyra, HH nplinTenst

Hmice HHylo xylo-nx60 Bemb, spice non o6BHHemem HmyinecTsa H K ce6e HannewaTenbcTBa conepxotrcA HMeT14 14.1114 CTSDKaBaTH ce6e Hcnose,n,yeT. Taicomile a6danbi

H3 BcsiKoro ;leo:smiles gma, nave Ace H H3 npocTba milpcxxx nlonell, enmy TOKMO
inanxy H piny nepsknucxylo Ha CA BOITIONCHB 6bIBaTH o6bnooLua, xoTopme B3ABLUHe

OT 'Heim csoero 6naroc.notseHHe, HenpecTaHHomy ;AO xoHna BCH3HH awes' Bna10TC51 CTpaliCTBosamto.

MHoxailinHe OT CHX, 3aHe xeH He HmeloT, B nnaToHmecxylo yrny6HulacH

111060Bb, lime OHM 'IHCTy H 6ora pang OT HEX 6bIBaTH 6.1111,40CJI0BHO yTBepoxnaloT.
KIIIIX/10 113 MX TaKOBbIR B3bICKyeT ce6e oTpotanue ,AsaHa,aecATH HRH H 60.11b11111
ner cywee (ero ace Kuozioc HapHnatoT) H C HUM Bicyne crarr, Lucyne XO,LIHT H OT enHHun

qacTHLibi xne6a BKylnaeT, nHcbmeH Toro, nilwrxxli H HHbIX Hayx Hn1 xynowecTB,
xoropme cam 3HaeT, HariaeT H AKO poxkHoro CbI Ha (mile H 11HbIM o6pa3om, KTO
3HaeT?) J1o6HT, co6nionaeT, rurraeT H Bocxopm.nneT. K cnoxemuo H BocneBaHmo
necHeil xpa6pmx myweii ,Dena H3o6pa3poul4x H CTHXOB npempsunimx 3eno npxnewar. CHe enmo, xpome npamna npormx nepmunes genaTH BH,L1ATCA, LITO Asopm

senbmoxceii (KoTopasi Beau, npoTglim neptimnam no Bcemy Bo36paHeHHa ecrb)

3eno yxiarnaloT. 143 nummapcxHx nonxoB, }axe ocHoBaTenB Tadorcu Eexmaut
6bITH pexoM, MHO3M TaKOBbIe 11p0HCX0,L1AT a6danbi, xoTopme B noxoLtax HyTHHICOB

HanaBTH 14 smbitiapam B xonaHHH pBoB x H =natant ocbmeil Tppxnalounimcm,

cTyneHyio Bony HenpecTaHHo npHHocHTH o6b1'iail HmeioT. Texce cnowernimm HmeHem
radolcu Eetcmaut a6dafitt H Ettaultepu a6dartu (TO ecn, moHax 9HHa BexTainesa 14
AHhigapcicona) Ha3bIBa1OTCA.

Ypuau. Ypuan csogcnIeHHe 3HameHyeT OHal-1113 xx, 3aHe TaKOBbIe nepsHun4

Hexoero nepsHmecicoro, HJIII H H3 IIpOCTbIX myxammenaHoB coTBopLIIHHC51, nosHerna mxpa H Bcex smell MHpCKHX oTBepryTcn H o6HaxaloTcn BCeM
TeJIOM, 3aBeanne TOKMO Ta1IHme MaCTI4 JIbBOB010 14J114 / neonapnosolo HRH THrposolo, RAH owlet xoxelo. FnaromoT we, AKO 'IeJIOBeK H3 Havana co3naH H OT
HRH 143 LIHHa

311

maTepe Har H 6e3 scsixHA onexcam po)xneH ecTb. Toro pax'', aLue KTO xolueT ce6e
cosepmeHHoro 14 HCTIIIIH0c0 tienonexa noxa3aTH, AOJDKeHCTByeT B )1(143H11 nocTy-

naTH, Axoxce 6bICTb BO pee maTepHe. IlporiaB )Ice, spice noTom xienosexy npHnamacB, He CyTb HHO, TOKMO npennTHA H nomeinaTenbcma K 11p0B0)K11e111110 ecTeCTBeHHb151 W1431111, ioxce ante KTO )10CTXTHeT, TOR H pail 110.11r114TH BO3MMICeT. 3aHe

BepyloT, 51K0 HwiTowe B wipe, HwiToxe Ha Tene csoem Hmesmil BCA B paM HmeTH
6y,neT H BCA AyX0BHO CTA)KaTb liMaTb H HWITO)Ke emy ocxy,neeT. Cem CeKTbI ripe-

Benkume cyTb qTxTenx HHAHrtcme myxammenaHm, xoTopme enBa He BCIO o6nacrb

myxammenaHcxylo cTpaHcrBylou.te npoxonBT, o qem 3pH MHO)KaiImaM B nocne-

nyloweg rnaBe.
Eydaitaa. Eydanna, mice H dueatte H cnowHe dueatte xoda HapHualoTcg,
TO eel'', 0 6o3e ToponcTBytounnv HJI14 npHTBop51onun4 ce6e npe,A .11101:11DMH 6e3yMHbIX H yma OTCTy1114B11114X (eumeott) 6bITH H C1414 OT pa3J1.14qHbIX pogos genoX BaJIOB

xx rojibig

482

Capitolul at aptesprezecelea

310

Despre dervisii numiti abdal [i] urian

Abdal. Abdal 1051 inseamna propriu-zis monah care marturiseste ca
nu are nici nevasta, nici copii, nici frati, nici parinti, nici vreo rubedenie, nici
apropiat, nici prieten si ca nici nu-si agoniseste vreun lucru cuprins sub invinuirea de avere sau de proprietate. Abdalii de acest fel sint de obicei din once
ordin de dervisi, dar mai cu seams dintre mireni, care-si pun numai scufia si

haina de dervis si, luindu-$i binecuvintarea de la seicul lor, petrec intr-o

peregrinare necontenita ping la sfirsitul vietii.

Cei mai multi dintre ei nu au femei si se cufunda in dragostea platonica, despre care afirma in chip desfrinat ca o fac curat si pentru Dumnezeu.

Fiecare dintre acesti isi cauta un baiat de doisprezece ani sau mai mare

(pe care-1 numesc kiocek) i doarme impreuna cu el, umbra impreuna, gusts
din aceeasi bucatica de piine, it invata.' pe acela literele, poetica si alte stiinte
sau arte pe care le cunoaste sill iubeste ca pe un fiu al sau (daca si altfel,
cine stie?), it pazeste, i1 hraneste
povatuieste. Se straduiesc foarte la cornpunerea si interpretarea cintecelor care descriu faptele barbatilor viteji si a
versurilor frumoase. Singurul lucru care se vede ca-1 fac in afara de rinduiala
celorlalti dervisi este acela ca frecventeaza foarte mult curtile demnitarilor
(lucru interzis pretutindeni altor dervisi). Din regimentele de ieniceri, al caror

intemeietor am spus ca este Hadji Bekta, provin multi abdali de acest fel,
care au obiceiul in campanii sa-i adape pe calatori si sa aduca apa rece ienicerilor care se ostenesc la saparea santurilor si la f5.cutul taluzurilorx. Cu un
nume mai complet ei se numesc Hadji Bektq abdali si Ieniceri abdali (adic5.
monah din ordinul bektasilor si al ienicerilor).
Urian. Urian'52 la propriu insearnna goixx, pentru ca acest fel de dervisi

- ca si cei din alt ordin de dervisi sau cei facuti din simpli muhammedani

cind se leapada de lume si de toate lucrurile lumesti se dezgolesc peste

tot corpul, acoperind numai partile ascunse cu o piele de leu, / de leopard,
de tigru sau de oaie. Ei spun ca omul dintru inceput a fost zidit si e nascut

de mama sa gol si fa'ra nici o imbracaminte; de aceea, daca cineva vrea sa se

arate om desavirsit si adevarat, trebuie sa umble in viata asa cum a fost
in pintecele mamei. Iar cele ce s-au adaugat pe urinal omului nu sint altceva
decit piedici si stinjeniri pentru viata naturals, pe care daca va realiza-o
cineva poate sa primeasca'. si raiul. Caci ei cred ca cel ce n-a avut nimic in
lume si nimic pe trupul sau be va avea pe toate in rai si toate cele sufletesti
be va agonisi si nimic nu-i va lipsi. Foarte mari cinstitori ai acestei secte sint
muhammedanii din India, care peregrinind cutreiera aproape toata regiunea
muhammedana., despre care lucru vezi mai multe in capitolul urmator.
Budalla. Budalla se mai numesc divane i complet divane hoda 153,
adica nebuni pentru Hristos" sau care se prefac ca sint nebuni si iesiti din
minte in fata oamenilor (Ey Oco) 1054. Ei provin, de obicei, din diferite tagme
valurilor
xx despuiat

483

311

BeziecicHx 6mBaTH o6briaii HmeTH imam= TBopHT MOJIHTB, HHICHMOKe nocToB,

ice OT KlibIX 3a cHe Halca3poTcx, nagexce HIDKe 110HOCHMIA 6bman3T. BepyloT 6o,
51KO Ta 'coma lopogoB o6mmaI3Ithae MOJIHTBIA H nocrbi aHrenbi xpainunHe HX Hcnon-

H5HOT open 6oroM. HHorga Hares XOXIT, HHorga we B gparooelamix H menicosmx

onexcgax, Ha TOpKIIIIIH, BO HBope H B ynHoax 51BJ1500TC11, H60 liTO-J11160 OT cynTaHa,
Be3Hpx H HHEIX Be JIbMCOK BOCITOCAT, a6He gaeTcx HM, 3aHe, aute KTO HenpocxHAHM HM gan 6b1 xrro max npHATH scsioecicH OTpliHalOTC51, HJIH aute npHHmyT, a6He

nosepralor. Tax gpawarnulle B3SIB ogexcgm, icomy-sm6o macrHe cararrcx, OTAalOT.

Him awe 4enoBecicHil caH X y 6narononyinfe13na CHx oTmalloos Haxnage

HerageBaTHcx moweT, aim 6o gBop cynTaHcludi H Haw( BeJIbMo)K, nage Dice H camme
BHyTpeHHHe nepTorH, xpome xcelicxxx o6aTanaul, BCe171a oTHeparm 6bIBalOT. Hiicarutuxe HM Bpananc HJIH crpow Bxo,a 3anpeTHTH moxceT. CHe TOKMO Ha6mogaeTcx,
go He xaxo 6yAcTria pang Ha mogeil xameuxem BepryT HJIH HIZAM icalcoBbrm-nH6o
noBpegsir icor o6pa3om, 'ITO ante COTB0p51T, a6He y.TIOBESHOTC51 H B mbimapxatia
(To ec-rb HeJIHTeJ113HbIll ,g0M) OTB0)1,51TC51 H Tomo. goi one ygepxcama 6b1BaioT, nom-

gexce B gyBarBo H no3Hamie npaanyT. Ergo TaxoBble lopogbi Heao6pocnowHax,

HecoaracHax H 6e3 Bcsucoro nocnegoBaHvx lunl-nn6o pay smnsnoutero 6yecnomul
312

TBOp$IT, Torga myxammegaHe / o6bplaii HmeloT Te H3pe'iemI$I 3amegaTH. BepyloT

6o, sum 6oxuno gyxy Ha Him Haineguly npoHniocsa Ta, spice 6yecnossrr. 14 aule
'ITO HOTOM CJITHITC51, exce HeKoe nog06He H CKJIOHCTBO K pegetanim TaKOBOTO
HmeeT, a6He paccywooloT, 51K0 OH TO H TO yxce npegpeqe, oncyny Belau' HM Bo3pacTaeT

notlecTb.
SI CaM, 6bIB B KOHCTalITHROHOJIH BO ;LEH CJIaBHOTO OHOTO Be3Hpx llopnynka

AJIH IIau1H, 3Hax egmoro TaxoBoro lopoga, emywe HM51 6e Meremmeg E44eHaa,
KOTOpla o6bigai3 IlMesnue HenpecTanno y Be3Hpsi geHer 11pOCHTH, Hxwe B3518 a6He

oixoxcgaule Ha TopxcHate H egaHy gam mogem pa3gaBame, Ha gpyrylo xce noxyname Apo:ix:Hume v6yut (amlixce Ta6ax xypitTcsi) gemeBeilume H ToncTeilume.
Kynx ace, a6He K cynTaHy Koslow (6e Torga cynTaH Armen, Tame, mice H HEme
Bna,EkeTenbc-rByeT) gy6yicH oabie B gap emy npbnioalaare. Ho erna mHoraw,gbx OH
(topog) TO COTBOpHJI, BOHpOLUCH 6bICTb HHorga OT cynTaHa, HOLITO TaKOBblii gap

emy npaHocHT, 3Hal go6pe, Rico OH (cynTaH) Ta6axy He xypHT. Goma lopog:
Cie v6yicH Kynix 3a genbrH, =Ice y Be3Hpx TBoero Haapocxx H noHexce He xouleam
Inc K xypeHmo Ta6axa ynoTpe6HTH, Temwe aim Te6e camoro, HRH Be3Hpsi TBoero
Haica3yil. HRH ogle cHe Te6e TATOCTHO 6MeT, 110BeJIH mae H a3 06011X TaK 6HTH

6ygy, AoHemixe HcnpaBHTecx, nrune xce H npanexafee rocygapcTBeHRbie gena

ynpaHnsiTH HailieTe, HHalco 6o HRH Toro, HnH gpyroro norH6enb ripH ,aBepex crokrro.

Cie Be3Hpb ycHbrinaB, nonowan BO yme caoeM lopoga Toro Meremmega

EcixteHoH OT cpen-JA HcTpe6HTH. Ho OH BO yTpeauunl gem, B K011101111110 Be3Hpcxylo

npamen, icominuemy rpO3H0 petIe, morons': OBO3bMH KOHeI3 CHX omogy, H6o
npexcge, Hexce meHe Be3Hpb, rocnonHH moil or cpenbi, sucoxce yMbICJIHJI, Hcrpe6HT, Mina npaHneT Ha mecTo ero, mice H Hag To6olo H Han cirri KOHbMH rocnogcrBoBaTH 6y,HeT. OH xce orcene o xopa6gH, B Hemwe rumiTH nono6aeT, ga nonemeTcx,
KOMI 6o B 1157111, KOTOpbIll emy COTB0paTH npennexcHT, HHtrroxce 110.11b3y10Th. KOH:10-

undt y6o CJIMIIMB OT oydcmAbl TaKOBOe npopomecTso, 6e3 BCHKOTO 3amennemx

Be3krpio noHece. Be3Hpb xce npeapegeinui wponoBa He mono y6osiscx, noBenen ero
npH3BaTH K ce6e. Emywe sonmycx, Be3Hpb Cnbinly, peg; AKO TbI neHer noTpe6yeuni, xoweum HHga TOJ1HKO Te6e gam, tam gOBORE410 Te6e 6ygeT? ammo
X IHEI aim cocrosnme

484

de oameni i nu fac nici un fel de rugaciuni sau posturi, dar pentru aceasta
nu sint pedepsiti de altii, nici nu sint batjocoriti. C5.ci ei cred ca rugaciunile
obisnuite i posturile acestor nebuni le indeplinesc inaintea lui Dumnezeu
ingerii care-i pazesc pe ei. Uneori umbra goi, alteori se arata la tirg, la curte
i pe uliti in haine scumpe si de m5.tase, pentru ca, orice ar cere de la sultan,
vizir sau alti demnitari, indata li se da ; dar, daca cineva le-ar da ceva cind ei
nu cer, sau refuza sa primeasca, sau, daca primesc, indata le arunc5.. Astfel,
daca iau haine foarte pretioase, le dau cui va cadea norocul.
Nici un rang x omenesc nu poate fi socotit mai fericit decit al lor, mai
ales la otomani; caci acestora le sint totdeauna deschise la curtea sultanului
i a altor demnitari i camarile cele mai dinlauntru, in afara de locuintele
femeilor. Portarul sau gardianul nu le pot niciodata opri intrarea. Un singur
lucru sa is seama, ca nu cumva, din nebunie, sa arunce in oameni cu pietre
sau sa vatame in vreun fel pe cineva, caci de vor face acest lucru indata sint
prinsi si dusi la timarhan (adica la casa de vindecare) 155 si sint tinuti acolo
ping cind ii yin in simtire si cunostinta. Cind acesti nebuni zic vorbe smintite,
fara legatura intre ele, nepotrivite si fara nici un sir care s5. arate vreun sens,
muhammedanii / obinuiesc sa consemneze acele expresii. C5.ci ei cred ca aceia
rostesc cele nebunete graite pentru ca a venit duhul lui Dumnezeu peste ei.
Iar daca pe urma se va intimpla ceva care sa aiba vreo asem5.nare sau lega-

tura cu zisele cuiva, indata socotesc ca acela a prezis cutare si cutare lucru,
de unde li se adauga o mare cinste.
Eu insumi, fiind la Constantinopol in zilele slavitului vizir Ciorlula Ali
paa1056, cunosteam un asemenea nebun, numit Mehemmed effendi, care avea
obiceiul sa ceara necontenit bani de la vizir si luindu-i indata pleca in piata
i o parte o impartea oamenilor, iar de cealalta cumpara ciubuce de lemn (cu
care se fumeaza tutun) din cele mai ieftine i mai groase. Iar dupa ce le cumpara., indata mergea la sultan (era pe atunci sultan Ahmed, cel ce domneste
si acum *) 157 si ii aducea in dar ciubucele acelea. Dupa ce (nebunul) a f5.cut

acest lucru de mai multe ofi, a fost intrebat de sultan pentru ce ii aduce un
astfel de dar, cunoscind bine ca el (sultanul) nu fumeaza tutun. Raspuns-a
nebunul: Aceste ciubuce le-am cumparat cu banii pe care i-am cerut de
la vizirul tau i, pentru ca nu vrei sa be foloseti la fumatul tutunului, atunci
pedepseste-te cu ele pe tine sau pe vizirul tau. Iar daca-ti vine greu, porunceste-mi si va voi bate eu pe amindoi ping cind va yeti indrepta si yeti cirmui
mai bine si mai cu sirguinta treburile imparatiei, caci altfel va pindeste pieirea

pe unul sau pe celalalt".

Auzind acestea, vizirul si-a pus in gind sa-1 stearga dintre cei vii pe acel
nebun Mehemmed effendi. Dar acesta, venind a doua zi dimineata la grajdul
vizirului, i-a vorbit amenintator gr5.jdarului spunind: Ia caii acestia de aici,
caci mai inainte de a ma omori vizirul, dupa cum a planuit, va veni altul in
locul lui, care va fi stapin si peste tine, si peste caii acestia. Iar el s5. se ingrijeasc'a de corabia cu care va sa pluteasca, caci in calea pe care o are de facut
caii nu folosesc la nimic". Auzind grajdarul de la budalla o asemenea prorocire
a dat de ,-tire fara zabava vizirului. Vizirul, temindu-se foarte de prorocia
nebunului, a poruncit sa-1 theme la el. Si cind s-a aratat acela vizirul i-a spus:
Aud c5. vei cere bani; vrei sa-ti dau atit incit sa-ti ajunga?" Iar el a raspuns
X cin sau stare
* V. fig. 36.

485

3 12

313

OH morons': AaBait noHnewe nasrmix spew' ecrb H Bnacis rtmeeuru. Bempb

y6o Anx llama noBenen, na nonomcar npen HUM rpomany cpe6p3m.ba neHer,
lopon ace npencTosuuxm 110K0eBbIM npwca3an, na OTO,ITyT 150 ecimmicoB, xoTopme
no mcenamilo ero cogenue H B memox / 3asm3aBme, no noBeneHmo Be3xpacomy
emy oTnama. OH )Ke B3SIB ,aeHbTH H He 6naronapEB Bempio, H3 nomy H3bIAe H OT

BHyTpHero npxcTainuna B llepy npnnnblB B nom Hexoero 3eJI0 y6ororo menosexa

(emymce 6e ,unlepE. npexpacHam H Bpemm cynpywecTsa ell ymce HaCT051J10, o6age
3a maxeTy HIIKTO)Ke OT 6.1113)1011{X wename 10 B )KeHy 11051TH) BELK= H X03511111y me-

luox Toil c neHbramx, mxowe 6e 3aBm3aHHbiI3 H 3anemaTaHumri none, morons': Ce

Te6e neHbrx, slice B npxnaHoe nom H mymca nwepx TBoeil o6pecTa Bo3mowemx.
Be314pb 3a loponom HELM el:sou. Hexoero BepHoro nocnan cnyry, na 6b1 cnenyx
3a 1114M CMOTpILJI, WO OH cnenaeT C OHbLMH neHbramx. HOCJIaHHbIg y6o OT genosexa,

emywe lopon =HUM ga,ae yBenaB, sixo Bee Aenbrit or Hero nplitimn, cnymag OH1.111,
mxowe 6bICTb, Bewpo AoHec. Be3xpb we a6xe genosexa TOTO K ce6e npx3Bas Bonpocaa, 3Han nH npewne lopona Toro. Emymce orBewasmy, sum xxxonlimce Bxnen
ero, Be314pb nom Bonpoclin genosexa, icaxoBa alma ecTb. 0Hwe peqe, suco geaoseic
3eJI0 y60THR H B nponcenwylo HOWE) erra npxcicop6Ho pa3mbnunsune, 470 6bI
MOT COTB0pHTH, na 6b1 ,11,atept, ynce Bo3pacTay cywy 3a mymca oTnan, Bxge BO CHe
menoBeica (OT Hero)Ice neHbrx npkiHmn) rnaroniowa K ce6e: YTpo Be314pb npxnaHoe
ILO mepHocTx nwepa TBoex nOBOJIM10e 110111J1eT, Twice Gory MOJIHCLI, no 6bI B 11143J10)KeEIHIL Toro cy.irraH He sem:mil wecrox 511311.1105I. B TpeTmil y6o no cxx next. Anx

Hama c Be314pcxoro nocToxHcrBa HH3J10)KeHHbIii 6e3 Bcsncoro xpocrx noxa3aHxx,

B 3aTomeme x nocnau H Tam He no mHorom Bpemem4 y.IaBneH 6mcrb.
MHorasi cyas BO HCTIIHy cero 6ydan.abl ynanxTenbHasi nena H pegexxx, HO
na He SIBILMC51 nage mepb" TaxoBblm 6penHx, HemcapTowimm onxcburiaTx nepom

KoHeg wimm comopme, B rny6ogailmem mongwilm coxpoBeHlimm cynb6am 6owxam H HenocTxmcHmm, axmce HCTOJIKOBaTILC51 moryawm, Arun genoBegecxxx no
YnXBnsiemcsi nacTsam.

Tnaea OCbMail nadeannzb

0 geonnuax cesio HapHgaemmx

Ce.172. AepsHum cesie He CyTb OT pa3J114,1110TO HeKoero lama, HO 143 Bcex 'MHOS
1436HpalOTC51TaKOBbIe, xoTopme 6b1cesiz xcnoBenbmanx. Cute we 3HameHyeT crpaHcrBoBaTx B 3em.q1 H cTpaHm gymcnme x nanexxe H mxp nocewam. Cero IrcnoBenamm
314

Aepsmues, XOT51 y apanon, TypicoB/x nepcos Hemanoe xmcno ecrb, o6age y

IIHH110-

mix myxammenaa TOJIb MHO3H CyTb, 51103 cynwe H B gapcTse Typewcom H B nepCKL-

CKOM I3 mxowe cnbnnax B acppmcaacxom ema npeBocxowlr 'MCA o6peTaionwxcx

B CaMO1l TOKMO

1411111131.

0 Hmxwe npecnasHoe eCTb Bempm KH011pHJIHOTJEb1 K Be3lipto 'wpm HHLIHrICKOTO

OTBeTCTBHe. ETLIa y6o yBenommacm BenHKHII gapb HHAIIRCKHCI, IMO OTMaHCKFIri

cynTax MHorHe c Hemgamx HeinacTnimme xmen 6aTanxx H Bce BeHrepcxoe gapcmo

norepmn ILO nonwHocrx myxammenaHcxoro 6narogecTxm noBenen csoemy Bex ccauucy

486

zicind: Da pita este vreme de dat

si ai putere". Deci a poruncit vizirul Ali

puna dinainte o movila de bani de argint, dar nebunul a poruncit
cam'arasilor prezenti sa-i numere 150 de taleri, pe care, numarindu-i dupa

Pasa ca

dorinta lui si legindu-i / intr-o punga, i-au dat-o dupa porunca vizirului.
Iar el, luind banii fara sa multumeasca vizirului, a iesit din casa si de la
limanul cel dinlauntru a plutit pin5.' in Pera, la casa unui om foarte sarac
(care avea o fata frumoasa si ii venise vremea de m5.'ritat, dar din cauza s5.ra-

ciei nimeni din cei apropiati nu dorea s-o is de nevast5.), a intrat si a dat
gazdei punga cu bath, asa cum era legata si pecetluit5., zicind: Iata bani
pe care-i vei putea da ca zestre, gasind astfel barbat fiicei tale". Vizirul trimisese dupa nebunul acela o sluga credincioasa sa -1 urmareasca si sa vada ce va

face cu banii aceia. Trimisul, aflind de la omul caruia nebunul ii daduse banii
ca a primit de la el toti acei bani, a spus vizirului cum s-a petrecut intimplarea.
Iar vizirul, chemind indata pe omul acela, 1-a intrebat dac5..-1 cunostea de mai
dinainte pe nebun. $i cind i-a r5.spuns ca nu-1 vazuse niciodata vizirul iarasi

a intrebat pe om de ce stare este. sSi el a spus ca e om foarte sarac ,si ca

noaptea trecuta, cind se gindea cu tristete ce-ar putea face ca sa marite fata,
care era deja in virst5., a vazut in vis pe acel om (de la care a primit banii),
graind catre dinsul: Miine dimineata vizirul iti va trimite zestre suficienta

pe masura fiicei tale, iar to roaga-te lui Dumnezeu ca la mazilirea lui sultanul

sa nu se arate prea aspru fata de el". A treia zi Ali Pasa a fost mazilit din
demnitatea de vizir, fara sa i se arate vreo minie si a fost trimis in exilx,
unde nu dupa multa vreme a fost sugrumat.
Multe cu adevarat sint faptele minunate si spusele acestui budalla,

dar, ca sa nu se para ca descriem cu un condei prea lipsit de patima asemenea

aiureli, punind capat acelora, sa ne minunam intr-o tacere adinca de judecatile
ascunse si de nepatruns ale lui Dumnezeu si de lucrarile care nu pot fi explicate
sufletului omenesc.

Capitolul al optsprezecelea
Despre dervisii numiti seiah
Seiah. Dervisii seiah 1058 nu fac parte dintr-un ordin separat, ci se aleg
din toate ordinele care m5.'rturisesc seiahul. Seiah inseamna a peregrina in
paminturi si tari straine si indep5.rtate si a cutreiera lumea. Dervisii din aceasta
confesiune, deli in numar destul de mare, la arabi, turci/si persani, sint atit de
multi la muhammedanii din India, incit cei din impar5.tia turceasca si persana si, precum am auzit, din cea africana abia depasesc numarul celor ce se
511a numai in India.
Exista despre ei un preaslavit r5.spuns al vizirului Kiopriliogli catre
vizirul imp5.ratului din India. Cind a aflat marele imparat al Indiei ca sultanul
otoman a avut multe batalii nenorocite cu nemtii si a pierdut toata imparatia
ungara, din datoria evlaviei muhammedane a poruncit vizirului sau sa trimita
surghiun

487

314

Kim x `ruraomaiduotrx nrdayurag Entso.L `Xwouscxcaugo ENTLITHElf0011 H OlArf011H

`14.1.Elf0011 a wodatox `orrrexcedgocts Oxs ante a 1410EMITIO itchAtro iCwoxodki. -rdatswg
Ado'. a ANOLIOE H 0 XBIIIHE0c13100 EINC/CH `.1.0114A9 Eft .1.01(1110I1 EXIEFEHEKOM 010000 H
.10 KcIETI 010 ONclIfONO OHIOJA H ougothou ntrumodxoo rtt '.1.014FIEOff ruriolualduoux
`ogic miming 11E3HILLO x old'en Awoxoukralat coolonw axams `orrresoammuou
/CIA10 0HFIOdE1OJElf9 EE OIXEIO)1EI ISH103hOSEIC9 H VELLOIOX0d901t X Xvioxonnwto
A1iod 'clioonnouxo oah.todll tanKotrudu 'Mad 03Iff HELIfiC3 o.Io kffdast. utrawu so
EJ09 kdOff H AV31(011EFI EH Exododu tEbTAINEXXW MI 'noon Iffl n1lInSIOdX00 .taXgodi.ou
gla'sg axc 31HHHElf3011 `IfilOOdLIOE OMB 0Ih IHI(011011 011300Olf0 WELL H OIEIHE0ff -0T
`11.1.00F1 PHIJOIIIIHdHOHN ttnasto OH OlfJOIN r:19 03=1E0 WHEIOLHAIH 10310HEIALLOWE .10
OJOXOFSLETHE tscinti 111N9 `0HEIK01OJElf9 attic Ng wuranadon. INHOED 21f.9.9 OH muoiCuou
ELL ISd0

01HdOLHATH 01AXOHEIALLO

01k1HICOff

nu&

u.reaostoncd.to `ogH awodx 0Ih 14141913011-111A1 `OHIKOOdll

qvado afro H OTHHOtiC100 E931IX 010EFIhrldll '.101VEIcf9

xoredugoo

OH x iiwalumtcaun'adu

'HOTAIHIEdffE011

annvea9ouopf xn EH Erammadall 21ra0 019:FIH 00HEIVIOOCILIOH Off EtHOX HFIEMIC

OMB MK oonuatrall'aduo .10-LCrtaFrouox x '0uurca00.LOITUdIO unauxcoutodil
ogao
ogic
`0y13 .1700d11 A E3G10111 0.100f10 `KITHOIMILEOLI Ett `.10XELLOTIEdI3 ISEITIO90 0903
oui ax tf0Off0 oa Kwada misoatt HUH EttsoottEre .tor HUH cog OJOHhOcli( E.1011- Elf0Rh
`KOOff3

mm 'RUDE EHOM11 0.10310111{h0d00

H 'hOcIII 14.103Fifidll .etrucvoi XMBEFfhX11-0H ONC kni0 larff.I30M.L0 `0141,1011'011011 .1.01/C01411VE
a woxodicsionnow acancdc Val H quart isnaloarrao
H MEL YrOli 01031010M1C -00
IfflaLESIOH H EX0d0f111 `xx010fLLICIIX 0)1K ounowoduan HIHHIFOILOH 'LIMB 'EL ONUS
11090 If `c1100 0111flErt hs10 ismictnago H IcHHEV000133H 0311101Kfa3c1TSZIOMIE3 -oxgd
0)1CMYHOE' ODIC `.1.0r1C9 CHA31111f0.1 AWINA3 r,LVIIC

'on

gounnostu '.1.01ErfIXILLO TilcidOION PITIECTIO H IcrEECIJ Mcfnah OW:1110E3H) 09 a TAIO)013HITHH

ZBI3cIttl uT1141.301f141A1 (mstoodu `isttoxgo ornicataiduaoa ouncaootruw ondugoo
ST

cvd90 zainamodu 'num/worm cvdgo ONC 1011101110d11 XH otrac noticd.to H tulla

HOIlf0d3E c1.100 / OH PSITIIITHOVHEI OJOHOMEI ETHIgt0E011014 larrautdott' 110,1, 09 `2103
EITI0 IOVITHE a 14)1313H tEELL HUH `c13011 3.IVE'0111.9tH 00E0011 11011EtbKEdi X3.1. grifindfl
014.103h0JElf9 0H9011f0N0E10110h H WHO SEHamodu arty 09,0 Ind,101A131C `3CH OXIS gib
FIEITI9CHIfOX0E0IC0h H
Off ow(

RIEff090dI
XATIATICo

01/(111111E0 i(wwiCo JaTiott 3 OJOHO EtEcil

OTTIV
OFIGHIOdLi `.1_14d.LOINOX ogrucrnow
Oci0EIV EISIEdX 0100313H HIM EH WOONOH

`Iglicilf0LEIroffodVorn

mosso I0E1E1f011

I01f1\10Hdrmoolg'odu

OXEI

oa

oa

-dos

BIONOcIFIM 01031n1 `1S3933fIlf OlicHHOITEE.10/C7adll a 3900 O OJOHO

JOHOE'
AwwAo HIHOOdll `3.0EfflfhEH IAIHNOOriff ISEENEE0f1 WOOLVJ H :iffrOJEILI `0>> '031(09 .10

woulonat

End.'

1r00ELL H.1.001MIAI

H OJOIVIEniff3H 'el-runochwo AITIOdll 010 HUH ATITEOPTI

XP4IO1f0E mar aoxwmPa mat claw 'ELIDIC

=Rood" (tauromw/Crodu
H Ht110H EH

MICIATOI

'atom

otra radauo

mat) ogr-ooh
H OxE.L tin&

`Lf01114fiE 111110THLIOR `,L0EffIcI90c111 MICHIf0HOtr

End.'

OIXHHOdOINEH AfAmfirio SO HtlIngadi H .10 XHILL0d11 0.10.1

H MILE ISE110 EligNic3 a WOMIEdX 11110110dE OH `E011/H1f011311 oa
In101, 0.1.0011 OXIS HIC0.1.0 HI9HROINEX HIE0.1.3 'ISOIOAEK90 01111/

HOlfaLIDK

moo

Er

c1FIEMIC

'Iodagoo
010f13 EH

XI/0NX gIEHI1-0113H

untao ulltda 010,L .13411o3mdut H trodu Bum ormundgoo niquatt 'Hrraoho -ctuaLatatao
agnosiisto mom `.1.asnAloca OXIS 0311111-01. aotnsoow mat aotat a INOHOXP,I &cc!"
X

atom VslIDICHEEVOH HIOPT93dLI H ONE )1H11-0.1. 01A JOHOt AJAHADC.0 10 3CHHITIOINEI 1_1011'0.11M

clYudi a ni Hi9 .111:170XIO H ones EH t1atd1 oa trcdi -adu

1.0XfLOHEd1.0 H 01111410011111AT `.1.0EdH900 ONCOE'LlOV IHHIf0113H -HErf1090
00H 01f0HEL H 00H110hEITEEH lurndaaoo `151A13dft ONCEI a 010E0 axmaul 'ISOIOETIIEdEtOfi
a1tl 03IK OJOHHOMd0f100 0>la X9)1C/Cif3 axc H OHHEBE 00E3 0Hcbff 0.10111111H11-0110H

'11700th=

Ps10.1011 EH OJOHO

`attox asrolott'

was moremdmoo
xx zoniwaildnooe
010931039

886

o scrisoare i un sol la Kiopriliogli, care impresurase atunci Belgradul, in

care arata ca data in aceasta imprejurare imparatul turcilor va avea nevoie
de ostire i de vistierii sa trimita un sol si va lua de la imparatul sau cit ii
va placea si de cit are nevoie. Kiopriliogli a raspuns ocolit imparatului din
India, aducindu-i multa multumire, dui:a cum se cuvenea pentru un astfel
de gest de dragoste $i bunavointa fata de neamul otoman. Dar el a adaugat
ca sultanul sau, avind credinta ferma in Dumnezeu si nadej de in prorocul
Muhammed, nu cere nici osteni, nici bani. Iar cind solul 1-a intrebat daca-i
porunceste sa duca verbal vreo tire imparatului si vizirului Indiei, Kiopriliogli
a raspuns ca n-ar fi mai mare binefacere pentru Imperiul Aliotman din partea
imparatului Indiei decit sa nu mai ingaduie dervisilor seiah sa peregrineze
in Imperiul Otoman. Caci, in afara de faptul ca cerind milostenie aduna o
mare suma de bani, ei mai sint si cauza lipsei de piine. Sa ne intoarcem insa
la cele ce ne-am propus.
Mdrturisirea lor. Dintre dervisii seiah unii urmeaz'a x o necontenita
peregrinare * pina la sfirsitul vietii, iar altii pe un timp determinat. Cel ce
si-a propus acest lucru cere de la seicul sau incuviintarea de a peregrina,
fagaduind ca timp de zece sau douazeci de ani sau un numar nedeterminat
de ani, cit va fi viu, sa aduca la tekke-a sa cutare suma de aur, griu, mei
decorticat si altele. Cind primeste incuviintarea de plecare, inregistreaza in
arhiva mana'stirii anul si ziva plecarii. Si astfel, cu juramint xx aspru pe
intemeietorul for si pe Profet ca va indeplini neaparat cele pe care le-a ragaduit, dindu-i-se o scrisoare care atesta fagaduintele si m5rturisirea lui, it
lasa sa plece. Iar acela, cutreierind tari si cetati straine (caci nu e voie a cersi
milostenie in imparatia Indiei), aduna cu toata staruinta milostenie.
Chipul de cer*e a milosteniei. Chipul for de cersire e foarte ciudat si
abia verosimil / pentru cel ce n-a vazut aceasta secta a dervisilor. Caci acel
seiah, cind intra intr-o cetate sau intr-un sat, observa mai intii moravurile
acelor cetateni, evlavia, iubirea for de oameni si cele contrare acestora. Deci,
daca'-i va observa ca sint oameni iubitori de aproapele si darnici, isi pune in
gind sa ceara de la acea cetate o suma mare de bani. Daca va observa contrariul, va accepta o suma mai mica. Si astfel, asezindu-se in curtea unui
templu sau intr-un loc mai larg de tirg, incepe sa ceara suma de bani pe care
a stabilit-o de mai inainte in sine, strigind cu glas mare si zicind: O, Dumnezeule, de la mila ta si din comoara ta cea nevazuta cer o sun.' sau o mie
(sau altceva ce si-a planuit de mai inainte) de galbeni, taleri sau masuri de
gdu". Si astfel petrece zi si noapte in acelasi loc, unde s-a aratat pentru prima
data, strigind pina cind se va aduna de la cetatenii si de la locuitorii acelei
cetati suma planuita. Daca suma nu se va completa in scurta vreme, se obliga
s stea toata viata sa in acel loc ca un stilp de piatra. Iar daca-si face suma
vine la judecatorul acelei cetati si, numarind banii adunati in fata lui, is o
scrisoare care marturiseste ca a petrecut atitea luni sau ani nemiscat in cutare
cetate sau loc si ca.' a cersit atita suma de bani de la locuitorii de acolo. Apoi
pleac'a din acea cetate in alta si astfel, mutindu-se din cetate in cetate, peregrineaza si aduna milostenie, pina ce va completa numarul fagaduit si va termina timpul sorocit, si abia apoi se intoarce la tekke-a sa. Acolo este primit
intreprind sau savirsesc
xx cu legamint

* V. fig. 30.

489

315

npuemmoT nporquu H strum emy comopwe nogecm, craperuumbi H Bede (ueua)

THTyJI AapcTuyioT.

HeyeepuMoe ux mepnenue. Tarn, tlygecHasi 0 TaKOBbIX uepHumax cxa3poT

(MHe 6o cero Huge Tx He cuygucx), sum H nosiTusi yma lienosetiecxoro H Hepy menoHemecxylo mHoro npeHocxousiT. YTHepxualoT 6o, sum Heuibul OT Hux, erua npeA-

nowemyto B ce6e ueHer cymmy npocuTu HalumaioT, efluny gory HAII may pyxy
110011131,1CHB, 1111KOJIMICe onyLuatoT. 14 TaK0 3ansiTy 6bunuy xposu o6pamemuo x pyxa

unu Hora Hecbma ycbixaeT emy, o6atie OH Hecxa3auumm Hexuum Tepnemem H

crpaualudem, aKH 6bi Hcsucoro Hyuc THa summit &an, ycxHeHme H 6one3Hb oHylo
Tsniciakupo, Tax npeTepneHaeT, axif 6bi He B cHoem, Ho B gyKuom Tene 3J10 oHoe
316

csupencmoHaTu Henu lulu'. liable Boa.' _mu Ha many xx iuu cram npeabicomri,
3H011, moxpoTy, Mpa3, BHXOpb H Hcsixylo B03,XylLIHy10 J110TOCTb ipe3 30, 40 H
mHoxaibulle roam Henpeo,uoneHHo npeTepneHatoT. Cusi XOTA muTaTeuto Hamemy,
sumwe H HaM npexcue, Heseposcraa H HmecTo 4m6ynbi noxaxylcsi, Ho Kaupu npocTpaHHeilumil rpau cHkrueTeubc-rHom cHoum cue Home= EcruHHo 6bITH Hoxa3yer.
B OHOM 6o, AKO Tpu HRH meTbipe TaKOBbIe CTOJIIIHHKH Hcerua 6bIBalOT, OBO rpaw-

uaHe, oso npumenbubi, Bee 143sec-rim Heumr. 06atie cemy H KoHcTaHnmonone

H B HHbix esponcxxx H acHarmecicHx rpmex Typeuxoil 14mnepukt nounexaulux
6mHaTu He nonyulaeTcst, gee we pang TaKo ecTb, He morox liccneuoHaTu. 1-10 0
cexTax gepuumecxxx H auHax, AM) B111114TCA, J:10B0J1bH0 yxce pexom, y6o KO 11CtilIC-

neHmo epeceil myxarvime,uaHcmx npucTynum.

Inaea aessmatt ttaaeounb

0 epecAx paraffin' myxammexpiciumi B o6ui,ecTBe
BoliCTHHHy ynnaneHHA Beau, ,LIOCTORIla eCTb Bcex tieJ10BeK B penli11151X CB011X

pa3Hcruxe, Hecornacue H pacnpst A Halinatie y xoTopux npocTpaHHeibnax coTHopucx

penurusi, y Tex BH,L1HM, AKO H epecu H pacxanbi mHo)Kailume ripou3pacTowa. H
gem _arum Hariembni 6yreT TOA pe.nurnu Hapou, Tem wecTomarunux H HeilecTuHernum lip0113BOXIT eperaxos, 11TO camoe lICKyCCTBO H Hacrammua ncropm
noxa3yer. Ho mHe }woe ecrb, ewe 6onee y,/11113HTelIbH0 6bITH B11,311TCA, H6o 511(0
HCTHHHa MICH COIWOTHBJIAeTCA H npoTHHHo, J10)Kb OT HC1141:MbI ncrpeanmercm, OBO HaTy-

pa-TILHO, OBO mopanbHo Ro3Hasaem, a if TO6 J10 )Kb Boesana npoTusy EACH ,I1HaBOJI n pent.-

wan 6b1 uausona, Hnu K cHoemy npuBouun 6m3a6upxuemuo, 'calm TO moxeT 6hrrH,
He lumpy, o6wee 6o npaBHJIo ecm, sum npoTumblx Taspicile ec-rb BHHa. Hanpilmep,
1114KOJIMKe mower 14CTIIHHa COITOTHB11THCSI HRH 11pOTHBOCROBIITH Rename. 146o

awe TO 6bino, ennHa OT MIX He 6bina 6bi HcrHHHa. TaKo Heno3moxcHo rnaronio
6bITH, ua H JI0)Kb IlpOTHBOCJI0BHT JDKH, 3aHe eauHa OT HHX, no Hpcne uOJDKeHCTBOBaJla 6bI He 6bITH ROWE,. 146o 51KO)Ke meKuy uo6pom H 3JIOM cpenHee HetITO, KO-

Topoe

6b1 H11 Ao6po 6bIJI0 11H 3J10, TaK0 H mewny HCTREH010 H Jnicao, cpeu -iee
'ITO, xoropoe 6b1 HI1 HCTHHHa 6E010, HI/ now!), He uaeTcsi. Jlomcb 6o, HO cmoTpeHnto

npexoznemno no Teny
xx xamemicryfo ropy

490

de ai lui ca un desavirsit care si-a indeplinit slujba si chemarea sa cu credinta

si, f5.cindu-i-se mare cinste, cei mai batrini ii daruiesc titlul de dede (bunic).

Rabdarea for de necrezut. Atit de minunate lucruri se spun despte dervisii de acest fel (mie nu mi s-a intimplat sa vad acest lucru), incit depasesc
cu mult si priceperea mintii omenesti, si credinta omeneasca. Se afirma ca
unii dintre ei, cind incep sa ceara suma pe care si-au pus-o de mai inainte in
gind, ridica un picior sau o mina i nu le mai lash' in jos. Si astfel, fiind impiedicata circulatia x singelui, mina sau piciorul i se usuca de tot, dar el, cu o
rabdare si o suferinta negraita, de parca ar fi lipsit de orice simtire, rabda
uscarea si durerea aceea foarte grea ca si cum ar socoti ca raul bintuie nu in
trupul lui, ci intr-unul strain. Altii, urcindu-se pe o stinca xx sau pe un stilp
foarte inalt, rabda neinvinsi arsita, umezeala, gerul, vifornita si orice asprime
a vremii / timp de 30, 40 si mai multi ani. Desi acestea vor parea neverosimile
si niste povesti cititorului nostru, ca si noua mai inainte, Cairo insusi, cetate
foarte intinsa, arata cu marturia sa ca acest lucru e cu totul adevarat. Caci

toti stiu bine ca in acea cetate sint intotdeauna trei sau patru stilpnici de
acest fel, fie cetateni, fie venetici. Acest lucru nu este ingaduit sa se faca in
Constantinopol si in alte cetati europene si asiatice supuse Imperiului Turcesc ; de ce este asa n-am putut cerceta. Dar, dupa cum se vede, despre sectele
i ordinele de dervisi am vorbit de-ajuns. sa incepem deci enumerarea ereziilor muhammedane.

Capitolul al noudsprezecelea

Despre ereziile religiei muhammedane in general

Un lucru cu adevarat vrednic de mirare este deosebirea, dezacordul si
dezbinarea tuturor oamenilor in cele religioase, dar mai cu seama la cei a
caror religie a devenit mai raspindita vedem ca au aparut mai multe eresuri
si schisme. Cu cit mai instruit va fi poporul religiei aceleia, cu atit mai cum-

pliti si mai nelegiuiti eretici produce, lucru pe care ni-1 arata insasi iscusita si

povatuitoarea istorie. Pentru mine insa altceva pare mult mai de mirare:

cal adevarul se impotriveste minciunii si, invers, ca minciuna se nimiceste de

catre adevar cunoastem in mod fie natural, fie moral, dar cum se poate ca
minciuna sa se razboiasca impotriva minciunii si diavolul s5.-1 insole pe diavol

sau sa-1 traga la ratacirea sa? Nu vad cum, pentru ca, dupa regula generala,
cauza contrariilor [nu] este aceeasi. De exemplu, adevarul nu poate niciodata
sa infrunte sau s5. contrazica adevarul, caci daca s-ar intimpla asa unul dintre
de n-ar fi adevar. De aceea, spun ca este cu neputinta ca minciuna sa contra-

zica minciuna, pentru ca atunci una din de ar trebui in mod necesar sa nu

fie minciuna. Caci precum intre bine si rau nu exista ceva intermediar care sa
nu fie nici bine, nici rau, tot asa nici intre adevar si minciuna nu e ceva de
mijloc, care sa nu fie nici adevar, nici minciuna. Yn raport cu adevarul, minx trecerea prin corp
xx munte stincos
491

316

317

Hc-numm He HHO 'ITO, pa3se HH'ITO)Ke H .innuarge seam nonaraTenbHoil x / pa3y-

mcrucsi moxer. Ho cmoivemno xce MICH nsosixoe 3HameHosana 6bf numeme,

noHexcC noxcb calla B ce6e MurroAce HHO ec-rb, pa3se Junueakte fCTH1IHbi. Comyny
MBAR yammer:am paxmacrci o6pa3, cHpetrb, Kam) H3o6peTemm H BIAMMUMeH1151

engHoro nliasona (mason 6o scerna LICTEHIle conpomsnsieTcA g Hp() onposeprHyTII HenpecTaHHo noy=faeTcsf), ,t;pyrHH ,LI,HaBOJI mown. yClUI0BaTHCSI pa3pyirnrm,
HcTpe6HTH H BOHIVITOXIITH? Ileco pang He manoe MHe BHAHTC5I 613ITH 3ne cymHeHng

mec-ro. Aule B HCTHIIII0r1 penErma H Bepe o 6o3e ("mice y xplic-rHau 6bax, sucoice

nono6acr, xpemo coneptcHm, sepyem H 3HaeM) mHorHe H pawniume soc-rafor

epecH, Hecrb AHBHO, 3aHe cosepufeHHo 3Haem, BKO ;mason Gory, 3310 no6py, now,

Hcminfe scerna OT camoro Havana npomsabf, nparzsopeumf H, nicoxe rnaronamcif

o6bufe, HC COBO3M0)KHIA xx CyTb, =few pang Tpe6e ecrb H co6na3Ham CJIriHTHC51

B xpacmaHex. Y Hesepubrx ice, luoice nepBoe sepbr H penanuff nesmuf 3a6nywneHHe

ecrb, HeBepc-rso H ca.masi epee'', H gami0 camoro nuaBona, succace H cam Kypaii
csHnereabcTsyeT, rnaronsf: tiro ec-rb monHTsa HesepHoro, pa3se 3a6nyxneHHe
H nporf. tiro In: went nerb ems s penma-HH myxammenaHcfcoil, foxce guaBonbcxoe
nopoAcneme, Haw Ace H3sepr 6bITH, KTO 613I 3npaBoro chat yma ycymaancsi? (B
HekAce 6onbufe 70 epeceil 6brrii caw( COUICJIAIOT myxammenaHe), Kam), MOJHO,
pa3ymeTH nono6aeT, 111.06 Ammon nliaBony yuffenem COTB0pHJIC5IH enifif normaTbf
CBOA BBOn

H yrsepxcnatouin, npyroro (rformaTm) pa3pyluan 61.1, onposepran

H Hc-rpe6nAn? 146o (sficoxce B npficnosHH HmeeTcsf) BpaH BpaHy HHKOJIII>Ke H360gaeT oum. YAHBASIeTC51 y6o cemy Hemour,b yma moero, ()Gage 'ITO 0 CeM yngsnefum
paccyxcnalo BKpanle H3151B.310.

3a6npfc,ReHHA noxa3augexxx ABOSIKO ecrb: ecTb 6o 3a6nyxcneHHe Bona, ecrb

ice 3a6npfcgeme H HeseneHHA. nepBbIM o6pa3oM 3a6npicnaem 3Hwoufe H xonfule,
o Ifem 6nax<exm,Il3 Aarycraff H3 TaMTI3I Osanna s3sls, rnaroncr: Bmcny nyuuasi
H yrsepAcnalo Taxosa 6brru, xpicnnfasf ice H36Hpalo (s gonasammxxxx Taxosoro

o6pa3a Bcervni canamH o6ui cynocraT Tpynxrc51). BTopbm (o6pa3oM) 3a6nym,11aem xfpe3 nexoe cponnoe Ham yma nompageHHe H 6e3ymcno, ewe Teonont cnenum HesexcecTsom HapHHafar, a3 oHoe pexa 6buf HaTypanmfoexxxxx 6e3ymcTso,
icoropoe OT cxoTcrsa Nnioro HeqT0 ce6e npHo6afaer. 14 cfca3par, suco oHoe crpaxc.
Ayr ace Heseptme H epeTHicH, Koropme HAKOJIIDKe K cscry H nom:Immo liCTHEIHbI

nplurrit moryr. Fnaromo y6o, snco xplic-rHaHcme epeTHIcH 3a6npfcnaloT nepabm

318

o6pa3oM, myxammegaficKHe ice wropmm, Toil 6o, mice He ypa3yme arm He so3moxe
pa3yMeTH, / nono6eH ecrb Tomy, KOT0p1)111 BHKOJILDKe cabman, Haxonfuice amen,
kumowe mower 6o 3HaTH HRH pa3ymem, pa3se TO, 'ITO irlyBCTBOM H yMOM noemnem.

CHx y6o cnenoe c-rpaxcnynnix Hesexecrso, nono6fmx rnaromo 6b1TH ameplixaHam

Hubuvi monem B nanesailumx mHpa cipaHax o6arafon11fm, icoTopme BHKOJIMKe
ripopoxa, anocrona HRH nponoseminca CBAufeHHoro EsaHrenHA gJIg Kypana
Dp0181, cuaufaufa. Ilono6Hux, rnaromo, no enHxy no MATHS{ H 3H3H1151, a He no
cnyxa HannexcHT. 146o XOT51 CHH, TO ec-rb myxammenaHe, mHoraxcnbi caw:ma=
XplicTa cbma 6oxcH51 6brrH H 6ora H IIp0Tq., o6ame no enHxy no 1105ITH51 H pa3ymeH73A Tarim-ma HanneAcHT, ml mano 6narononywHilum cym amepzKaHos,
KOJIII)Ke cero cnEnuaunix. 0, cxoTc-rsa menosetfecicoro! 0, Tbmbr non conHnem B
H

vea ce6e camp cymeit

xx BIcyne c-rosfrx nemoryEalle

xxx Ilium, =Bo

xxxx npaRomeauf Him npeAnaralunt

)coocx npmpcv/Roe

492

ciuna nu poate fi socotita altceva decit nimic si / o lipsa a lucrului in sine x.

Iar in raport cu minciuna ea ar insemna o lipsa de doua feluri, intrucit minciuna insasi nu e in sine nimic altceva decit lipsa adevarului. De unde se naste
un alt fel de mirare: cum poate un diavol s sileasca, sa strice, s5. nimiceasca
si sa stearga inventiile si nascocirile altui diavol? (Caci diavolul totdeauna
adevarului se impotriveste si se invata sa-1 rastoarne.) Iata de ce se pare ca
aici este nu putin be pentru indoia15.. Faptul ca in adevarata religie si credinta despre Dumnezeu (pe care o tinem cu tarie, o credem si o cunoastem
cum se cuvine ca este la crestini) se ridic'a multe si felurite erezii nu este de
mirare, pentru ca perfect stim ca totdeauna, de la inceput, au fost potrivnici
diavolul lui Dumnezeu, raul binelui, minciuna adevarului, ca se contrazic si, dupa cum e obiceiul 55. se zica, nu sint compatibilixx, de aceea trebuie sa si fie sminteli printre crestini. Iar la cei necredinciosi prima ratacire
a credintei si a practicarii religiei este necredinta, erezia insasi si lucrarea diavolului insusi, dupa cum marturiseste chiar Curanul, zicind: Ce este rugaciunea celui necredincios, decit r5.tacire?" * etc. Acest lucru se poate vedea in
religia muhammedana: ca ea este un rod al diavolului, ba chiar un monstru,
cine se poate indoi din cei cu mintea sanatoasa? (Caci insisi muhammedanii
socotesc ca in ea sint mai mult de 70 de erezii 159.) Dar cum este de inteles,
ma rog, faptul ca un diavol s-a facut dascal al diavolului si ca unul introducind
si afirmind dogmele sale strica, respinge si nimiceste pe ale altuia? Caci (dupa
zicala) Corb la corb niciodata nu-si scoate ochii". Se mira de acest lucru
neputinta mintii mele, dar voi arata pe scurt cum judec eu despre aceasta
nedumerire.
Motivulxxx ratacirii este de doua feluri: exista o ratacire a vointei si o
r5.tacire a ignorantei. In felul intii, ratacim cunoscind si vrind, cum spune
fericitul Augustin luind din poetul Ovidiu: Vad cele bune si le afirm ca sint
asa, dar le aleg pe cele rele"**(de adaugat ca vrajmasul indeobste se osteneste
din rasputeri sa ne ofere xxxx acest mod). In al doilea fel, ratacim printr-o
intunecare a mintii proprie noua si printr-o nebunie pe care teologii o numesc
ignoranta oarba, iar eu as numi-o nebunie naturala xxxxx, caci ea are mult din
animalitate. Se spune ca de ea patimesc toti necredinciosii si ereticii, care nu
pot niciodata veni la lumina si la cunostinta adevarului. Asadar, as spune ca
ereticii crestini ratacesc in felul intii, iar cei muhammedani in al doilea, pentru
ca oricine n-a inteles sau n-a putut intelege / este asemenea celui care n-a vazut
niciodat5.; el nu poate cunoaste sau intelege nimic din ceea ce percepem cu
simtirea si cu mintea. Datorita ignorantei oarbe a acestor suferinzi, se spune
ca sint asemenea americanilor si altor oameni ce locuiesc in cele mai indepartate tari ale lumii, care n-au auzit niciodata de proroc, apostol, propovaduitor
al Sfintei Evanghelii sau al Curanulul i altele. Unii ca acestia, zic, yin prin
pricepere si cunoastere, iar nu prin auz. Dar desi acestia, adica muhammedanii,
au auzit de multe on ca exista Hristos Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu si
altele, cit priveste priceperea si intelegerea tainei nu sint cu nimic mai fericiti
decit americanii care n-au auzit niciodata de acest lucru. 0, dobitocie omeneasc5.! 0, intuneric sub soarele care straluceste la amiaza. 0, nenorocire !
x existent prin el insui
xx nu pot sta laolalta

xxx vina, cauza

ne propung sau sd ne adauge

xxxx sa

xxxxx fireasca

Coran, IV, 142; VIII, 35.

Augustin, apud Ovidiu, Metamorphoses, VII, 20.

493

317

318

narlygm cHsnouurm! 0, He6Harono.nywi! 0, HenpacrynHme H Hexccgegambie

npemygpocrx H Boni' 6owHe! OH y6o Bcem xoluer cnacmcB, Bcex K ce6e npH3b1Baer, o6afie MHO3H XOTSIT CJIMIIIHTH H He moryr, MHO3H moryr, H He XOTAT, MH030
moryr, H XOTAT, HO He 6pery-r, MHO3H B3bIBRIOTCH, ma.no )xe H36pHHIT6IX 6bIBRell>.
H Begyuure 60JIbIIIe, HeBegyfouule Ace meHmue 6HeHH 6ynyr. Ho CH5I HIRAM B afx

Bemex HcxycHeihnum ocraBnuie, K Hamemy Bo3Bpar Imes' npexpoweinno.

Epecb o6uulm apancialm peqeHHem Ha3biBaercsi pag63 H pa0b13am, orxygy
eperux pag5a3bt H c rpeqecxoro Hopefuls' eepambucu HapHuBercsi. Cero pefieHHA
3HameHoBaHHem aim xamexcoxun, Bcex nepcos pag6a3bt, TO ecrb nepBerauxx epeTHKOB (xxowe mbx pex.ax 6b1 apHaHoB) HeqemBermatx H B Bepe myxammegHacxoff

npemHoro 3a6J1ygnsamx nporime myxammegaue a Haaname Typal HmeHyfor.

Texwe Hap Hum% o6bpiail Hmeror Kb13b1.1611W, TO eCTb KpaCHOTOJIOBbIX, 3aHe RH
Bcerga xpacHolo HJIH necrpom inanxolo malty noxpboalor, nporque )xe myxam-

megaHe nporioHo, Bce 6enylo mangy x Hocirrx o6bplait Hmelor, xpome Ampuoti.,
xoropme 3enexpo H flepHyro (ga OT HHbIX pa33HaHHEI 6y,RyT) HOCAT, 0 HMOKe npo-

crpaHHo peqecsi B r.naBe

ga 3pHT.

uKax Myxammedoebtx, awe KTO xouter, Tomo

Mg CHM y6o reHepanblimm pag5a3bt HmeHem mHowainuHe HHbie, sucowe

smile pexom, mewgy rypxamH, apanamH, nepcalval H HHI3IMH myxammegancmisi

amen' HapogamH 6bnua H Rbme cyrb epecH. OT xoropmx Hlicna Hexxe, Awe
Horologe KypaHoebiM 3anoBegem HecornacoBarn BHLVITC51, 3,ge H30tITeM H HHwine,

emu() xpariae 6brim mower, rexwe onliHnii pa3HCTBO nporox.nyem. EpecH HJIH
OT mHeHHA, HgH OT epeceHafianmunca HM51 B3aunounui x Awe y HHX 3Hamewreilume
319

cyrb,/ HJIH, Aa Herminee peqem, xoropme mbt co6pam Bo3MOroxOM, cyrb cue:
1. Pa0a3b1; 2. Myuacblxbl (Hwe H fp/y.4U HapHHatorcH) 3. Maa.aymu; 4. Humentynnaeu; 4. Me3axtn; 6. EaRebi; 7. Mycuppu; 8. HwpaKbl; 9. Xaupemu; 10. Myamma3u;
11. Cenucu; 12. &Imam; 13. Kadbmadenu; 14. Mymcotondypen; 15. .iftombz;
16. Te6pu; 17. Tepca; 18. Ken6nepecm; 19. TRenepecm, Eymnepecm H MyAxudu.
H cue y6o cyrb epecH, }Duce B Hacrosnnem Bpemem H Ae.ue BOC110MHHTH BO3MOroxom, xoropme ,LUISI Ju060nbrrHoro fulraregB ywe TOJIKOBaTH nplicrynaem.

Taa6a deadecRman
0 epecH pa0a3bi 30BOMOR size BceMy nepcHgcxomy
pogy OT nparxmx myxammexkaH npligHTaercst
Pag5a3b1. Mewgy nepcamn H nporqHmx myxammegami meHm.uHsi y6o cKJIbl
BO IITO BmeHmemme, mHorHe cyrb Hecornacyfouwe onxinul, sum= B nepeMOHMIXxx H ycraBox HepRoBablx. Ho rsmolailinHe 3a6.nywgeHHB y nepcoB, apanm
If rypm H npoTHBIThIM o6pa3om y CHX nepcbi Ha3Haqator H aHareMe npegaior.
B Hafiane H nepBast pacnpsixxx o camoil Kypana 'mine H esi rexcre, mHorasi
6o s nepcKilentx Kypanax norpe6porcH, Awe B TypeiKHX firyrcx. HoTpe6yloTcsl
X RFI

xnammy

xx 06pgaax
xxx npuilie HRH HecornacHe

494

0, intelepciune inaccesibila si de necercetat si vointa a lui Dumnezeu! Caci

el voieste ca toti sa se mintuiascr *, pe toti ii cheama la sine, insa multi

vor sa auda, si nu pot ; multi pot, si nu vor ; multi si pot, si vor, insa nu se
ingrijesc, multi sint chemati si putini alesi" **. Iar cei ce cunosc vor fi batuti
mai mult, si cei ce nu cunosc mai putin. Dar, lasind acestea altora mai iscusiti in asemenea lucruri, s ne intoarcem la expunerea noastra.
Eresul se numeste cu un cuvint arab indeobste raft i rafizat, de unde

ereticul e rafazi106 iar, in limba greceasc5.' se numeste alpetucoi. Potrivit sen-

sului acestui cuvint, ca si xafgoxfiv, muhammedanii, dar mai cu seamy

turcii, ii numesc pe toti persanii rafazi, adica primii eretici (cum le-am zice

not arienilor), cei mai nelegiuiti si foarte rataciti in credinta muhammedana.

Mai obisnuiesc a-i numi pe aceia kizilbas adica capete rosii"1081, pentru ca ei
isi acopera totdeauna capul cu un turban x rosu sau pestrit, pe cind ceilalti
muhammedani, dimpotriv5., obisnuiesc sa poarte turban alb, afar5. de [e]miri,
care (ca sa se deosebeasca de altii) poarta verde sau negru (despre care s-a
spus mai pe larg in capitolul Despre succesorii lui Muhammed 1062 ; de vrea

cineva, sa se uite acolo).

Sub acest nume general de rafazi au fost $i sint acum foarte multe eresuri, precum am spus mai sus, printre turci, arabi, persani si alte popoare din
regiunea muhammedana. Din numarul acelora vom enumera aici uncle care
se \Tad a fi in mai mare dezacord cu poruncile Curanului, iar mai jos vom
explica deosebirea opiniei acelora, cit se poate mai pe scurt. Eresurile care-si
iau numele fie dupa credinta fiecaruia, fie dupa eresiarh si care sint mai insemnate la ei sau / (ca s5. spunem mai adevarat) pe care le-am putut culege
sint acestea: 1. Rafazi ; 2. Munasihi (care se numesc si Gululi); 3. Maalumi ;
4. Nimetullahi ; 5. Mezaki ; 6. Baiagi ; 7. Musirii ; 8. 4raki ; 9. Haireti ;
10. Muammazi ; 11. Selisi ; 12. Bektasi ; 13. Kadizadeli ; 14. Mumsoiunduren ;
15. Liuti ; 16. Ghebri ; 17. Tersa ; 18. Kelbperest ; 19. Ghiavperest, Butperest i
Mulhidi. Acestea, deci, sint eresurile pe care am putut sa ni le amintim
in timpul si lucrarea de fata si pe care incepem a le explica cititorului curios.

Capitolul al doucizecelea

Despre eresul numit rafazi, care se atribuie de ceilalti

muhammedani intregului neam persan
Rafazi. Intre persani si ceilalti muhammedani sint multe opinii care
nu se potrivesc, dar de important5, mai mica si socotite drept nimicuri, ca
acelea din ceremoniilexx si datinile bisericesti. Dar arabii si turcii afurisesc
cele mai grave rat5.ciri ale persanilor, si la fel persanii pe ale celor dintii.
Inceputul si capul dezbinariixxx priveste insasi cartea Curanului i
textul ei, caci in Curanele persane lipsesc multe care se citesc in cele turcesti.
x cealma
xx rinduielile
xxx disputei sau neintelegerii

* I Timotei, 2, 4.

** Matei, 22, 14.

495

319

unouo `rmotarustexiCAT awn o `acluxagAga aclarno H ourvuo

EHEUOJEUJ unqg WRY" ,LousdoxiC `noodau min X 33411 /1MM)/ 1133XEKOH x 4100
014JOHN Nuturamoo 010 `rcurairatrato rrodau 031( 9100M1H11.01fE xx 01140 EH noxda
`J.oruhardnadu atnouroseui ISEJOHIAI urraxcouudu mrcrg cadri tdiuragicgg udavio H
tutquo axis axoni Jog 01f011011'If 03111114 UOINIAIEXXIAT 0110(1E14 EVION H 101EIMILDIEE
otruurourdanou uncrg 43X0If H 1111H01.0dg0E14 ommuarrcaoa xpuro xadl aoxanotrah
ICHEn1Cd0RIA 143c1311 IffV(1)/ HORD HaFruiou '141149 0HEC t'aysnrexAw tun 910199
win 01111031 `1111E113X XWOHH170 miry 'II-num-Feu Mr( rqg EH 3a9ucud `ausus.dry 0 014F1EEd
As `11Ed900
E1.101110dff Ormirelatlf 1117311011EC `/4801.1Vdt()/ 011 141E101A10 0J0 OR AH34170
01h H `11-11d0111.03 03X0311f H rJHFIX aneawwvx((N `10A111341f313VH113 00d0I031 01031A1
H 1911 EH 01731CKO1 Hsgax tI 013E1f.1 0 aund(CH `Noxonalidu 031K FIlflif cadri nth. ri.air
R 141411EdH903 OHVdef)/ xi 14111111011103 sount'Xdi, 1131dSj, EH 11110dIE `101RENCEIDRIX
031K 0011170dHdLI 14 a01014h Omiaid 0911Vdef)/ dF13109Agg / IfEdg03 H `uvItadu 03XXV10
1101011 0P41111 EMER011011301114R01731111EXKIN r1numaadu IIMEH 011 101X3EIfJ03 0 :1101

on grintdu

019H0

00E1

0x31 031(0.12)11VfM)/ 4dEI0d3103 HI431109 EH 11339311 (IfED1411EH HEOHUEFI

410149 viodu.nredvx xicurvrout 'inuqrarrahad Hxd,C1 031( 1OIXE1011 nMIL701Tagri rung -40HM

rgodou `,1011f0JEILI

nx'an

xr:rdoi.ox H oHIcIH g IIHHE01111 J141131 .>1myth( ..torrargacaouX

H
ISEIM0EI 4100 Xd110Ed 0 W0HI-103M 1A101:101731AME3CXW Off
ISEIA1141.101ATX0F1
onlOarALILLOVIra H guar:Tun= atnrurtairovu FrxdiCI, `.r.ouroxerrs 031K 011 AnoVarArrAlux,Sw
`kmapirioax clungiCga oniottarrouu `insuclupon ou XEroduxagi(gg A1,11011EI30I `ElOWO
OH KROE101A10 A1HawE10a1 'Immo ou Snoueruo KIHD11E1001
OH 143E1M 0311
0113 J.oreJcIaErio H xadl MHO 00 0111341f011110E1111 ogX `110HEdH1 if 0El1ocfgErex axc
noxmada X19113X0gED9 14 rEH X1411E3 11013140IE xurndoJ H xurrunuaducto muixoionc
,urpouorr `xunrurricx OJOHM0 H OJOINE3 11111i .r.oremndaniA 111149 o onog `ES1O9ua1H10Eirs
ORO `0.103100hHIRISOLI 000 0.101111030011 OJOHHONEE `E)111111701f0EH Erni411E)700 03K -0E111
0.103103hOd H VEL1OMIXIA1113dU osol '111faLENCK.1.0 030h `14Ded 01-nu 014 cH H11111014dX
rcruarAz

`111AIPTWOROC

OH

wry

mm

0017143X A

noodarr

113H173wksrexiCIN `13V11414d1.19011 3CFIRc101.1-0ff 11013ERD1f3S1011

`Am

Eh naLaxcclarao naogo `Krulurad 031(E1 `XcluxagiCgg Xclarno H krevsuo `uraHVV 01

4130 XIA101EHE Vadu mon Vs10170dEH "e17 13110cICH H W01011 0141.1E1701:MUM FIEIDEI 11113

vtt ,Ludonioo nAlomdgo nir `n2mrtrn mai zmaty efpawwvxdpv refead anorric ao ?Iry
`amatefOmivx 01 9103 glom Jog arniodx `wog -eVarAunrexiCw 9113 xododu Fmnog

x11111031AIMI tunnog 01) caoa s wornAlac anioquanuo-eus

N Xwoi `adnunw crhacluo auxoorra gm udu xarnrudx numug xxxpurgads.ouou
111149 ',LOWE/JETTS OhELI 3)1( 1114HK01/%10011 `FIH140I3OV 000h 1417Ed s alIFIXTIOHOU -Sgg
orroduxag `.1.0.11f0IgIf.1 xis adminw aFfli0 glib Himmel. ViC on `(noduxagiCgg) 'pH
031(0.13H HXdX1, `0111K170X0011 xrrhiodu x anciCwo.r. i.orrarmudu narkhroo yr arum
auniumnorusz IcIR-XX EH 3CHFLI0d1.1 XS1117 1I03114111701f0EFI H x1 trarraiunoliarroon -cuodu

Huy

lf30H OH9017011 A 103X1X1 1431:3011 PP

EH

outuoi

X.10H

awn '017.10 1/109e9.0 `I1SETOELL

sma
tudaw
R aseuJ 0 aEnwmt omcK
axcon,)

XPILDITFIDH `1S010101A1H

0113101. 101E1f017

ONC HJOH K003 orouquIrgo ionarrrnicu '010110E1 /DIEU

140E1011
nurrarnudx/C wred rmoodau H FIEEdg0 0143103110110110h H 3/14H1ORTDIC
`.1.01111A1314c111 0Th X 11031dX1 4130 X140H133h0H H XF1Hd0R0H oirat. 11ME1010 `01EhH0310
ISEXHIMI 4130 Aff'3113W Irwin urniffHITEH criootram.odu H tncrcin min unut'a or/UAW
17tH ROXIIHHOLD101101f011H H 110131101E 01X111d0J 141149 '13K1401AISI 033h 1417Ed 10 K0090
1411Ed.1.0 / 1:13144S141 ISE11031EI K310E17 roBtlia0 ISEK014017X3) c(xxxx111111H0IH03 01[11E 0131
ruurEttarAunmxXvi currhda uudv H `111131KOR 4h0chro 10 E11-0Hh `X31 014d01.0X `7/1/1ief0
OS. 4100 019EREIMOREE111 `noiolutruderr am-luta `0JOHdail3H 0311031K `E141411E1413HdX

(isougo)nroiodu

11

IZ

tuaaw
1131dX1

X311017 X110110

x
mohdonnif
xx
manWanodn
XXX
rUMXII2H
XXXX

mommodm

9617

Lipsesc intr-adevar toate cuvintele lui Muhammed graite despre Ebubekir,

Omer si Otman. Turcii ii invinuiesc pe persani ca la ei Curanul e denaturat x
si ca multe sentinte ale lui sint inlaturate. Persanii intorc aceasta nelegiuirexx
asupra turcilor, zicind ca Ebubekir, Omer si Otman au adaugat multe pe care
nici Dumnezeu nu le-a poruncit, nici Muhammed nu le-a rostit cindva si
deduc ca acestea slut intru totul minciuni si nascociri ale celor trei oameni
prearai. Persanii afirma ca numai Curanul for e adevarat, pentru ca Muhammed, cind a fost la sfirsitul vietii, doar lui Ali i-a poruncit s adune dupa
moartea lui intr-o singura carte poruncile Curanului insemnate in diferite
timpuri pe diferite hirtii, ceea ce a si facut, dupa cum marturiseste si cartea
Muhammedie. Am citit si not in aceasta carte, intr-un loc din capitolul despre
Curan, ca Ali s-a ostenit trei ani cu culegerea sentintelor Curanului. Turcii
afirma, dimpotriva, ca invatatura fireasca si curator a Curanului a adunat-o
/ si a predat-o Ebubekir, caruia i-au urmat alti succesori ai lui Muhammed.
De asemenea, nu sint de acord in altceva: persanii spun ca a fost scris Curanul

320

(pe care secretarul lui Dumnezeu 1-a scris in cer) cu caracterele zise taalik 1083,
iar turcii cred ca este scris cu literele numite neshi 1084, pe care be intrebuinteaza si acum la copierea cartilor Curanului.
Dar nepotolita si vesnica este cearta despre succesorul legitim al lui
Muhammed la domnie si califat. Turcii spun ca dupa testamentul lui Muham-

med succesiunea a preluat-o Ebubekir, dupa testamentul lui Ebubekir

Omer, dupa testamentul lui Omer Otman, dupa testamentul lui Otman

Ali. Dar persanii resping toate acestea si batjocoresc cu hule aspre pe cei trei

tirani intru domnie si eretici fara Dumnezeu intru califat, mai rai si mai

cumpliti decit ateii, afirmind ca numai Ali este mostenitor legitim al ambelor
puteri, si politics, si bisericeasca, si detinator al scaunului prorocesc si al

intiietatii aceleia. De aceea, daca cineva dintre crestini sau iudei va primi
muhammedanismul la persani, mai intii i se porunceste sa se lepede de religia
sa si sa rosteasca lanet, adica anatema asupra lui Ebubekir, Omer si Otman

in fata intregului popor, si abia dupa aceea sa faca marturisirea credintei

asa: La illahi illa Allah, Muhammedu rezul Ullah ye All halifullah, adica
Nu este dumnezeu afara de Dumnezeu, Muhammed este proroclu151ui Dumnezeu si Ali loctiitorul lui Dumnezeu" (in domnia paminteana) roes
Pe linga aceasta spun ca minare, adica turnurile cele inalte de pe linga
temple, nu sint necesarexxx, ba chiar ca merits batjocura; de aceea rizind de

Ebubekir spun ca acele minare sint madularul lui tainic (al lui Ebubekir),
pe care urcindu-se turcii, ii cheama la acelasi lucru si pe ceilalti tovarasi
si rostesc multe alte hule asupra celorlalti doi succesori si asupra urmasilor
lor. Tot asa la turci persanii sint socotiti necurati, pentru ca atunci cind fac
abdest pe piciorul gol, fac numai pe mest (s-a explicat ce este mest in capitolul
Despre namaz)166; turcii insa isi spala picioarele cu apa multa. Iarasi, persanii pentru infrumusetarea caselor acceptor fete si chipuri de om si animale,
lucru care la turci este o fapta de nelegiuiti si necredinciosi. Ca sa inchei cu
un cuvint, atita ura si dusmanie este intre aceste natii, incit se socoteste una
pe alta drept mai rea decit inchinatorii de idoli si ateii. De aceea, muftiii
ambelor / tari nu au dat aceasta feta (sentint'axxxx judecatoreasca) : Daca
vreun muhammedan turc, arab sau oricare din numarul celor ce se
numesc sunni, adica drept-s15.vitori, intr-un razboi drept, adica facut pentru
stricat
xx farAdelege

xxx trebuitoare
xxxx hotarire

497

321

xutEta, nage we HA0J10110KJIOHHHKa Ha 3aKOHHOCI 6paHH, TO eCTb era 6boaeT 3a

ymHowetme Bepm, y6HeT, TOM myxammeAaHHH HMaTh 6bITH 2a311, TO eCTb BilT513b
B pail onpeAeneHHE,til. Ante xce caM OT HenpHATe.n51 y6HeT 6yAeT, Tor,aa HMaTh
61,ITH tueoltd, TO eoTb mygeHHK, paBHEIM o6pa3om part HaClIeAHTH Hmyintel. Awe
JIK ace y6HeT eumHoro OT nepcon, TOJIHKOe II0J1r9PIT B03,11a51HPle, KOJIHKOe times(
6b1 HOJIr111TH 3a ce,ambzecsal, i imix HeBepimix, pylcamx ero y6Hemtbnc. Ho npOTHBHO,

ante caM OT nepcHasimma y6HeT 6yAeT, ce,ambitectrrb KpaT cnaBHeiluntii H Gory

mo6e3Heilamil mygetunc 6bITH 11MaTb. Palmas CHM II nepcbt o CBOHX BlIT513eX
H mygeHmax HentnytoT. 14 cm! y60 o cell epee"' B HacTosanem noBonbita xta 6ynyT,
ante we Ao6poxoTHEtil IIHTaTeRb mHowaihnast BtmeTH wenaeT, Eta npogTeT Ho Tatum x

Haute Ha Hcmoputo eo3pacniewuR deopa ommatiocozo, r,rte mHoro xypHo3Hbtx H

cnbunamno cnaxtocTHbix o6pstuteT seuteil.

TAaea deadecsimb nepeaR

0 epecll komacyx Hapimaemor4

EpecH mynacyx nocHeenoBaTenH 11a3bIBaFOTC51 MyHaCb1X61 H eynyini, 1110 CBOil-

cTBeHHo 3HametlyeT npeceneHHe a naHnage nyunt OT Tena B reno, xoTopast (epecb)

11HEIHM)Ke pa3HcTByeT OT IIHTaroposoil metnemmuxo311c xx. OTKy.Iy CHID 01111111110

Bocnpasunt myxammegaHe 3HaTE. He mory, pa3Be OT HyAeii, Hxwe mHowailutast gacrb

a Hattnage H3 KOHCTaHTHHOHOJIICKHX, Teccanotatnicmc H ETHIIeTCKFIX TEsep,Eto
BepyroT 61gBaTH gym npecenemno. IlpoTgee H camble myTtpeum Typeutme (He Bem

6o cyTb JIM y apario H nepcoB ceii onHHHH noc.negoBaTem) He cpamnsuoTcm r.naronaTH, 5IKO ecTE. Iyul npeceneHne, o6age HHEIM TeonorcTBoBaHHA o6pa3om. Ho
nepBee pee o camom meTemrtcxxoceoc ronom mcnose,aam4H.
Cxa3ytoT y6o CHH, AKO Ayala genoBegecKast no paanytteHHH OT Tema, tame
BO a,a, ntoKe B pail (sncowe OT MINX myxamme,rtatt BepyeTcA) npeHocHTc51, HO no
3$2

3J1011HHHOCTHM H 3J106H0r1 ymttpatoutero nemBeica cepAegHort / CKJIOHHOCTI4 B 6ecc.goBecHme AGIBOTHbI, B CKOTbI, B 3BepH, B xtpaxoHbr, B 3M011. H npOTY. npecemeTcA.
HanpiMep, ante KTO B )KPITHI4 6bICTb o6wHpua HeHaCbITHbIC1 tly)Kgbix CTOROB 6e330By
xne6ostztua, TaKOBOTO Ayala npecenmeTcA B CBITHHIO, CTpaCT0J1106HBOTO Ace H 6.nygo"test B K01151, HeHaBHCTHI1Ka H KneBeTHHica BO nca, TepnenaBoro H mynoro B ocna,

KpOTKOTO B annta, CPUIBHOTO H xpenxoro BO JILBa, THrpa H npoTY. HaKOMOTO H

HeHaCTbIHOTO B BOJIKa, geRoBetc0y6Hilabt B 3M1151, ,upasoHa P1 HM 110g06HbIX, TaT51
B unalcc (ecTb )1CHBOTHO mewuy BOJIKOM H .nlicHneto cpextHee,B yxtuupeHHH )K 060ttx

npesmwatoutee); KoBapHoro H JICTHBOTO B JIHCHIly 11 TaK0 no pstny o nporavc pa3y-

mem noAo6aeT. Ilowits we Ayala oHast B wHBoTHe, B Hewe Bce.mcgacm (gpe3 Bce
6o )1CHBOTHa TOTO B )KHBMX npe6mBaHHe BMeCTO Ka3HH yuepwaHa B HeM 6bmaeT),
noTom B HHOe WHBOTHO npexonHT, noHentrwe Bpemst 33 333 JIeT HCHOJIHHT. KOTOpOe
x Ha3HameHamisi HRH xpancue 3armeicH
xx ecra ripecenetuie Aynni OT eAliHOTO B zpyroe Teno

498

raspindirea credintei, va omori un necredincios, deci un crestin sau iudeu si

mai cu seama un inchinator de idoli, acel muhammedan va fi gazi 169, adica

un viteaz rinduit in rai. Daca va fi ucis de inamic, atunci va fi ehid 169,

adica mucenic, mostenind si el raiul. Iar daca va ucide un persan va capata
atita rasplatire cit ar fi avut sa primeasca pentru saptezeci de alti necredinciosi omoriti de miinile lui. Daca, dimpotriva, el va fi omorit de un persan,
va fi mucenic de saptezeci de on mai slava si mai placut lui Dumnezeu".
La fel socotesc persanii despre vitejii ai mucenicii lor. Ajunga deci acestea in
cele de fata despre eresul a aintit ; iar daca cititorul binevoitor doreste sa
vada mai multe s citeasca adnotarile x noastre la Istoria cre#erii Cur ;ii
Otomane, unde va afla multe lucruri curioase si placute auzului *.

Capitolul al doucizeci si unulea

Despre eresul numit munasuh **

Adeptii eresului munasuh 1070 se numesc munasihi i hululi, lucru care

inseamna propriu-zis stramutare, dar mai cu seama a sufletului din trup in

trup, (eres) care cu nimic nu se deosebeste de p.etEl.twkwatc xx a lui Pitagora***. De unde au luat muhammedanii aceasta opinie nu pot sti, probabil
de la iudei, din care cea mai mare parte, dar mai cu seama cei din Constantinopol, Tesalonic si Egipt, cred ferm ca exists stramutarea sufletelor. Chiar
inteleptii turci (nu stiu daca si la arabi sau persani sint adepti ai opiniei acesteia) nu se rusineaza sa spuna ca exists stramutarea sufletului, dar printr-un
alt fel de teologhisire. Sa spunem insa mai intii despre marturisirea insasi a
metempsihosei.

Spun deci acestia ca sufletul omenesc dupa despartirea de trup nu este

dus nici in iad, nici in rai (precum se crede de alti muhammedani), ci, dupa
faptele rele si inclinatia spre rau a inimii omului muribund,/ se muta in
animale necuvintatoare, in fiare, in balauri, in serpi ai altele. De exemplu,
daca cineva a fost in viata" un mincau fara sat, un mincator nepoftit de piine
pe la mesele straine, sufletul lui se muta intr-un porc ; al unui iubitor de p15.ceri
ai desfrinat
intr-un cal; al unui dusmanos clevetitor intr-un cline; al

unui rabd5.tor si prost intr-un magar ; al unui blind intr-un miel; al

unui puternic si tare intr-un leu, in tigru ai altele ; lacomul ai nesatiosul
in lup; uciga0i de oameni in ,carpe, balaur si cele asemenea for ; hotul
in tag (este o vietuitoare, [corcitura] intre lup si vulpe, care ii depa-

seste pe amindoi in siretenie) 1071 ; perfidul ai lingusitorul in vulpe, ai asa

rind pe rind se cuvine sa intelegem despre toti. ,Si traind sufletul acela in ani-

malul in care s-a salasluit (cit timp traieste animalul acela e retinut in el ca
pedeapsa), trece apoi in alt animal ping cind va implini 33 333 de ani 1072.

pi

urm.

notice sau scurte insemnari

xx adica stramutarea sufletului dintr-un trup in altul
D. Cantemir, Incrementa..., III, 3, ann. y.
** Cp. Ludovico Marracci, Prodromi ad Refutationem Alcorani pars tertia, cap. XXV

** P. Rycaut, Istoria..., p. 183 185.

499

322

spew( cicoultan, mica B tienonexa HeKoero BXOLIJIT, lace onapeu ecrb 6narimat
}Tan& fi Bcmcamit no6poneTera.ma yxpatueH R B Hem npe6mBan, Itec-rnoe, npaBenHoe H no ncemy Ao6poe, noxnanbHoe H TIRCTOe npononcnaeT )came. Twice emy
ymeptuy, He pail cTsincanaTit BepylOT, HO B neptioe 6narononyman cocTosaute OTBOXITHC51 yrsepncrtatoT. Coc TostHae ice npenHero oHoro 6narononytaut He "woe

6bria rnaromoT, xpome nepsoro oHoro 6onceememoro casautn, 113 eronce itacrart
6RCHOCROBAT OT 6ora co3,gaiim i 6LITH Ayala ttenobegecxae. Ho ante BO spemn
33 333 neT 3noitecTaban Han Ayala, mince B cammx XIIBOTHaX npe6tArtast noxaercn,
;twice no Kotula mapa, eronce oaa Henpenenma H mano He 6ecicoHeuta 6MTH yrBepacnatar, macaw >ice B ttenosexa npecenaracn moncer, HO ncerna B 6ecitecTiteiluntx
H ruareihunx 3nepsix npe6mBam itmeeT H =um:mem cnonecHocTa, csoileneHamm
nce 3BepeM OHbiM DIYIICTBOM H JIIOTOCTHEO, ant Tsnicitailtueto H HeCHOCH010 KR3HI410

3a conenaaable npenne rpexa myglima 6yAeT.

Eute BepytoT 01111, RICO B 03Hatteintyto BpemeHe nonrary BC51104X Beata o6pa-

wean H x nepsomy cnoemy cocrostaato npautecrmie 6blsaeT. Cnytutcst mHe enaHOT OT cernA epeca cesi cJibIIIIaTH rnarontouta: 0, xasace, nobepb mHe, SIRO
npencne 33 333 neT TIA a st H npor'nie ace, 3ne Ham npencTostunte, no,no6Hmm
o6pa3oM H Ha Tomnce mecTe canexom, Tanncne, mice Emile pa3rnaronbcmyem,
6ecenosaxom H To-Acne noncec-rno H nio6oaHoe o6xonwreabcmo amexom a c-raH
cell (6exoM 6o npa 06o3e B nocnenHem npurany icecaps noxone), eronce HEJHe
323

BIWIM, R noxon, eronce Millie Tbopam, Ton( H 'mug mopaxom./ Emynce Hliwronce

RHO omeatax, xpome cero, ;la Bepar mite, stxo HINTO)Ke Taxonoe namnrcnyto.
H cast y6o ec-rb npoc-ran CHX eperincoa 0M1111151. Apyrail xce o6pa3 en (eronce
OT mHoncainunx pleHHeilantx Typtcon npanTa 6bITH smunue pexoM) Taxobbrm ycmoTpsteTen %MOM: rnarontoT 6o, Rico 6or, apencne Hence B Apa0e My1iHTH 6yrkeT ;vital

rpeumme, HanaraeT HM ica3aa, axxce rpo6Hme HapaiiaioT (o xoTopmx B num

0 ade pettecn ,110BOJIBH0), HO 'toile= MHJIOCTII 6oncan xouteT He TOM" XeCTOKO C
OHEAMII nocrynaTa nyinama, He rpo6Hmma KR3HbMIY, HO CHM B IIROTH )1CHBOTHEAX

npeceneaaem mymar R otannaeT Tax, 'ITO He Tpe6e K TOM HM EH Hpe3 rpo6anta, H14
'lpe3 Apa0 OT cxnepit rpexonamx B HOBO oinnaa-racn. Cue mHenlie RBHO H 6e3
BUXOM crpaxa y KOHCTRHTHHOITOJIHTRHOB acnonenyemo 611TH monceT. Ilepnast

)1m onaHatst H 3anpageirFia a Haxa3apano nonnencautan 6brrx cynarcn.

Tnaea aeadecsimb emopaR

0 epeca maanymu impligaemoil

Maanymu. MaaiyMu ameHem 3HameHyeTcn Bepyuntil HRH B HayEax acxycHmii.
CHII 6o acnonenytoT, snco Renonexy 9HCTbIII yM amyntemy, Hatrronce ecTb, vro6
HecnenomoHJIII He110311AHHO HAM coxponnum, RJn3 OT 311a111151 ero ymeHao MOT.R0
613ITH. H He TOKMO HaTypaniame newt HAMM K II03HR111110 =TO Tpy,aHme H Heno3moxcHme, Ho a 60ncearneHable Bee OT nen coxponeintme Taiumi R camoro 6ora
ncex Tnopaa, xaxon earl, B ce6e n03Hamaem YI pa3ymom conepateHHo nocTa3ator.
Rage nce ymepxcrtatoT, stico Taxoame menonenbt yma neilcmom AncareHHee acn

500

Ispravind. aceasta vreme, intra iarasi in oarecare om, inzestrat cu bune moravuri si impodobit cu toate faptele cele bune si, petrecind in el, duce o viata
cinstita, dreapt5., bung in toate, laudabila si curata. Cind moare, ei cred ca
nu dobindeste raiul, ci spun ca este dus la prima stare de fericire. Iar starea
fericirii dintii spun ca nu este altceva decit acea prima stralucire dumnezeiasca din ale carei particule basnesc ca au fost facute de Dumnezeu sufletele
omenesti. Dar daces in timpul celor 33 333 de ani sufletul acela nelcgiuit nici
petrecind in animale nu se va pocai, ping la sfirsitul lumii despre care afirma

ca este nehotarit si aproape infinit nu se poate nicicum muta in om, ci

va petrece totdeauna in cele mai scirboase si mai cumplite fiare si va fi chinuit cu lipsa de cuvintare si cu timpenia si cruzimea proprie acelor fiare,
ca cea mai grea si insuportabila pedeapsa pentru pacatele f5.cute demult.
Mai cred ei ca in durata de timp insemnata se produce o transformare
si o revenire a tuturor lucrurilor la starea for dintii. Mi s-a intimplat s5. and
vorbind pe unul din secta acestei erezii: O, principe, crede-ma ca acum 33 333
de ani tu, eu si toti ceilalti care sint de fates sedeam la fel si in acelasi loc si

vorbeamsi atunci tot acestea pe care le vorbim si acumsi aveam aceeasi prietenie
si aceeasi comportare afectuoasa chiar in tabara aceasta pe care o vedem acum
(caci cram in tabara, in ultima campanie impotriva Cezarului) 1073 si faceam

atunci campania pe care o facem acum"./ Dar eu nu i-am faspuns altceva

decit ca sa ma creada ca nu-mi aduc aminte de nimic asemana'tor.
Iata, asadar, opinia simples a acestor eretici. Iar cealalta varianta a
ei (acceptata de cei mai multi dintre savantii turci, dupes cum am spus mai
sus) se construieste in chipul urmator: zic ei ca Dumnezeu, mai inainte de
a chinui sufletele celor pacatosi in Araf, be impune pedepse pe care be numesc
de mormint" (despre care s-a vorbit indeajuns in capitolul Despre iad) 1074.
Dar cum mila lui Dumnezeu vrea sa se poarte cu acele suflete nu atit de aspru,

nu cu pedepsele de mormint", le munceste si le curata in asa fel, cu aceasta

mutare in trupurile animalelor, incit ele nu mai au nevoie sa se curateasca
din nou nici prin mormint, nici prin Araf de intinaciunile pacatoase. Aceasta
parere poate fi marturisita la constantinopolitani descoperit si fares nici o
teama. Dar prima opinie e interzis5. si e socotita drept una ce cade sub pedeapsa.

Capitolul al doudzeci i doilea

Despre eresul numit maalumi

Maalumi. Maalumi 1075 este numit cel care cunoaste sau cel iscusit
in stiinta. Acestia marturisesc ca pentru omul care are mintea curata nu exista
nimic care sa nu-i poata fi cunoscut, nimic nestiut, ascuns sau tainuit de cunoasterea lui. $i nu numai lucrurile naturale, care sint pentru unii foarte grele gi
cu neputinta de cunoscut, be patrund ei in chip desavirsit cu aflarea si cu intelegerea, ci st pe cele dum.nezeiesti toate, tainele cele ascunse din veac si pe
insusi Dumnezeu, creatorul tuturor, cum este el in sine *. Pentru ca, spun ei,
* P. Rycaut, Istoria..., p. 177.
501

323

HenpcHyTc-rBytontax x BH,RAT, Hewe mbr Ta, Awe CyTb npe,zt ommll HaarHmH (pelm
6bIX CHX II0,7406HbIX 6bITH H eom epwcam xx ersponcxxm, Hxxce ademnoc xxx HapxnaroT).

CHH nepBoro ocHoBaTenx csoero HmeTH noBecTnyeTcx Caadu Hexoero, xeco

pax{ OHH H caadu HapHuatoTcx. Cica3yloT )Ke, AKO cero xyam coseparexcTsa alto6onHoro we ex H BO OTJIrIeHl414 pa3ymeemoro nenaHHB, I4HaK0 410JIy9HTH HeCTb
BO3MO)KHO, pa3Be, 9pe3 ymepuoneHHe ILTIOTH H Bceuenoe 044bIA HccymeHHe, cHpemb
TOJIHKO, JZa tiyacTsa BHeruHHe (KoTopme K CKOTCKOR menosexa ifacTx npliHanexcaT)
324

Becbma yracare, BHyTpturm we cnoBecHblx grim nenaHHem H BaacTH / nopa6oTHBInecx, IIPPITODKe 9yBCTBeHH0e, TO eCTI, ocx3aemoe, 3pHMOe, CJIbILLIHM0e H npoTtree
Bce, 11TO-JIH60 cy&beKTym xxxx H o6-berrym xxxxx Ha3bIBaTI4C51 o6brxe, muyalator

HRH II0eMAIOT. H TaK0 cosepmeHHo ripecTamuy xyBcTB TenecHmx ueficTBoBaHmo,

Ayala BocnpHAB CBOA pa3ymHbie CHJIbI, JAdicriveT Ha BCA o61,ewrbt MOMeHTaJIBHO,

npoHHHaTenbHo H coexHHHTenbRo. Tax% Hanplimep, xoTopmil HuHe mecxua maHa

B ,aeCATBICI ,aeHb, B nepsyto nonyneHHoro, TO eCTb 12 xaca mr4HyTy, 6bin 6bI B MOCKBe,
MIK B KOHCTaHTHHOTIOJIe B TOT )ICe ,ReHb, HaC H MHHyTy, ToRwe genoBeK eCTb B

IIHTep6ypxe, B Kanpe, B BHeHHe, B PHMe H Be3Be H BCA BO Bcex mecTax, Awe BO

yme csoem nonOxcxn, npxcyTcTBeHHo H an! npe,z IIHM cyalax BHuHT, no3HaBaeT,

payee H 3Haer. gatoT Ha cxe BHHy, 3aHe rnaromoT, AKO no3Harnue 6oxcHe,
AKO)Ke eCTb B ce6e ecTeciso, BCA B 603e H tipe3 6ora H OHM B14,a5IT, COCAHHHTeJIbH0

we H Bxyne, BCA npemexuax, Hacrosnuax H 6ynyulax 3HaioTxxxxxx. ivBaJIATC51 MIK

3nocnywirrenx, AKO 9pe3 noscxxHermoe o6bncHoBeHHe (o6atie OT Hagana no many
H HecKopo) B TOJIHKy10 HeStaeHHS1 H OT BCAKOTO 6palnHa B03nepwaHHK AOCTII3a1OT

BbICOTy, AKO B 40 ,xHeiel euxHcno TOKMO 6pauIHO mcymaioT H TO 3eJIO cna6oe H

mano, cHpemb Ase TOKMO MTH TpH OJIHBbI, CMOKBbI, 14310MHbIe ATO,abI H CHM no,ao6Hble

Boum.

Thmex cam tienosexa, no6pbrmH yxpameHHoro HpaBbr if ensa He BO Bcex

FIayKaX 3eJI0 HCKyCHOTO, KOTOpOil XOTAIIIH CHX epeTxxos 4)a6ynbi HCKyCCTBOM

JIO-

3HaTH, no 3anoBeuem HX ycTaBHA ce6e 110CTOM Hccyunrrx, HO geHb OT XIX Hesmemor

paAH TOJIHKO ocna6e, AKO IOTOM AOMOBBICI Ham, MeAKIIIIHEA xorrop, BO oboe
spew' 3eno CJIaBHbIrf, AH,aperi JI14104H1111 (erowe no noBenemno Hbnieumero cy.rrraHa

noBemeHa 6brrH cnbnuaxom) c BemucHm onoro 6euHoro o )10131111 onaceHHem,

exn3a B nepBoe npymen ero 3BpaBxe. Eine xBanxrcx CHIT B xHmx,recicom xyBowecTse
H AKO xameHb clmnocockcicHil H3o6peroara H xorAa-nx6o XOTAT o6pecTx moryr.
KpoMe CHX mHorax euje cyTb, Awe o cxx 6e3,aenbinucax noBecTBoBaTH Hannexcano
6bir, HO Ba He BoTate B CKa3aHHH TaKOBbIX 6pegHei3 Bpemx Picipanim K nocnexpoumm

nocTynHm./

X OTCTORIIMS1

XX HOBRKaM

xxx no 3ambruineinu0 cnoemy BCSI COTB0p1M1 MOTYIUHx

xxxx nonnewainee
xxxxx npennexcaulee
xxxxxx pa3ymeioT

502

asemenea oameni vad cu lucrarea mintii mai limpede toate cele ce nu sint
de fata x decit not pe cele ce sint inaintea ochilor nostri (as zice ca acestia
sint asemenea neotericilor xx europeni numiti ti6e7Ctocxxx 1076).

Se povesteste ca acestia au ca prim fondator al for pe un oarecare Saadi,

de aceea se si numesc saadi 1077 Si se spune ca aceasta desavirsire a sufletului
si lucrarea lui liberal inteleasa in abstract nu se poate obtine altfel decit prin

mortificarea trupului si prin uscarea lui, dar atit numai incit simturile de
dinafara (care tin de partea animalica din om), stingindu-se cu totul si supunindu-se lucrarilor launtrice si stapinirii sufletului rational, / sa nu simta sau
sal nu perceapa nimic senzorial, adica palpabil, vizibil, auzibil si celelalte toate
ce se numesc in mod obisnuit subiectxxxx si object xxxxx. Si astfel, cind a incetat
cu desavirsire lucrarea simturilor trupesti, sufletul, luindu-si puterile sale cele

intelegatoare, actioneaza asupra tuturor obiectelor simultan, patrunzator si

unificator. Asa, de exemplu, in ziva de zece mai care e acum, in minutul
intii de la amiaza, adica la ora 12 si un minut, cel ce s-ar afla la Moscova
sau Constantinopol in aceeasi zi, ceas si minut este si la Petersburg, Cairo,
Viena, Roma si pretutindeni si vede, cunoaste, intelege si stie toate, in toate
locurile pe care si le-a pus in mintea sa, de para. ar fi in fata lui si el ar fi
prezent acolo. Iar cauza acestui lucru ar fi, dupa cum zic, faptul ca ei, cunoscind firea lui Dumnezeu cum este in sine, be vad si ei pe toate in Dumnezeu
si prin Dumnezeu unificatorul si be cunoscXXXXXX pe toate cele trecute, prezente

si viitoare laolalta. Acesti slujitori ai raului se lauda ca prin deprinderea zilnica

(dar la inceput cite putin si faral grab.) ajung la atita nemincare si la culmea

infrinarii de orice hran5., incit in 40 de zile gusts mincare numai o data si

atunci foarte slabs si putina, adica numai doua sau trei masline, smochine,
bobite de stafide si alte vegetale.
Am vazut eu insumi un om impodobit cu moravuri bune si iscusit
aproape in toate stiintele, care vrind sa cunoasca prin experienta povestile
acestor eretici, si-a rinduit s5. se usuce cu postul dupa poruncile lor, insal din
cauza nemincarii atit a slabit din zi in zi incit doctorul in medicinal al casei
noastre, foarte slava pe acea vreme, Andrei Lichinie (despre care am auzit
cal din porunca actualului sultan a fost spinzurat) 1078, avind mare grija
pentru viata saracului aceluia, abia 1-a adus la sanatatea lui dintii. Inca se
lauda acestia cu mestesugul chimiei si ca au inventat piatra filosofala si ca
o pot afla oricind ar vrea. Afars de acestea sint Inca multe care s-ar fi cuvenit
sa be povestesc despre acesti trintori, dar, ca sa nu pierdem timpul cu povestirea unor asemenea prostii, s trecem la cele ce urmeaza. /
x absente
xx modernilor
xxx care le pot face pe toate dupa cum le vine in gind
xxxx supus [simturilor]

xxxxx care ne sta in fatl

xxxxxx pricep

503

324

Ina Ga deaaecgmb rivemus

325

0 epecH Humemyimaeu Hapmgaemoil

OcHosaTenb cex epecx npouseTathe BO ,a1114 cy.rrraHa Myxa.mme,aa nepaoro,
CbI Ha 14.71)1}1p14Ma Bae3Hga. BhICTb OH BO CBOR BCK My)K BO BC$IKOM HayK pO,L1e npeCnaBHMi3 H 110,1:114MeHeM CBSITOCTH He TOKMO OT ,HBOpa CyJITaHCKOFO, HO H OT Beer

Hap0)1a 11011TeHHei4M1411. Pete H yHeula CB01IX BOCC.T1ea0BaTeJlerl, 51K0 BOCX1411ICH

6bICTb Ha B03,11),X H TaMO TailHaM IlaTypbI H IIpaBilaaM c130e1-0 rIeHI4S1 HaytilLTICA,
clipetlb C 6oroM, am4 BTOpbIr1 MOtiCerl, J11111eM K JIMA)/ TJ1a1-0J151. YCTaB14.J1 )KC HI4

e,D,HHO 6pamiio Bo36paHeHmo 6b1TH menoseKom, ewe 6o BxymaTH HJ114 maim llo36paHeHHo eCTb, TOTO camas( HaTypa OTBpallJaeTCA H 51K0 BpeitHOe J:103HaeT 6bITX.
Co &yawns' soc.mexoHaTenx =TM Ce5I extHolo B Hes leJ110 a HaRname B 110HeXJ10K H BCI-0 H0111b 6e3 CHa IlpeIlp0B0)KAa1OT, BO 6):IeH1111 xHaJunge 6ora Txopna
H

marunnecm emy. Cse Tammy we pally, no o6pa3y xadpuee mucoBame H rullicame

B icpyr TB0pHTH o6bimari HMCIOT, ,llollllewe Ha 3emJno ynallme, aKH 6ecHoHaTbie,

nexy xcnycicaTx Ha'.IHyT H mpe3 Hemanbiii mac, H He yma npe6y,ayT. K Raw,rkomy
143 HI4X B TaKOBOM COCTOMHX11 06peTa1011.1eMyC51 ITHX0JAHT HallaJ1b1111K H, npomeram

Hexylo xpaTicyro MOJIHTBy, 110)TbeMIICT ero H B011pOLLIaeT OTKpOBeHHO J114 6bICTb

eMy KaK0B0e-J11460 Tar4HCTBO. Ha nocnexox Tspe,llo sepyllyr, 511(0 B TaKOBOM yma

HCCTy1IJICHHI4 cyLuxii 6ora camoro, 5IKO)Ke eCTb B ce6e BH,geT14 MOUT H B OHOM

(Hccrynxemix) orso cero, oso 6yAyulero Hem 6.aaweRcTso npe,AsKynialoT H npe,aBOCIIplleMIXOT.

Taaaa deadecBmb merneepman

0 epecH me3aKbi, bas obi H npofli.

Me3aKbl. PelleHHe Me 3aK 3HameHyer <ifiKyaleHlIe, 6.11a1-011p1151THOCTb>>, TO
eCTb, LITO BC5IKOMy J11-0611M0, CJIa,110CTHO H yFOJAHO 6b1BaeT. CHtIeBbIe epeTIIK14 nepBeilumm no scemy 11pOTHBHbI, 13Ce nupponeux CyTb, 0 BC5IKO13 H K0e174)K,40 BeI1111
326

Beer,LIa / CyMHAII1HHC51. YTBep)K,E1a10T, 51K0 HIPITMICe 6e3011aCHO H TBepJ:10 3HaTI4C51,

Bep0BaTI4C51 H pa3yMeTHC5I moweT. gaioT npuicuaA, rnaromoille, sucowe 6or sl

60)1(14e MOryTCTBO BO BC5IK011 H KOCCI)K,LIO Be11114 AdicznyeT, o6ame camoro ,ae1icTspoillero,51K0)Ke eCTb B ce6e 6ora, H14)Ke B14,ReT14, H1DKe 3HaTH MO)KeM, TaK0 Ii
BeLl1eil ,HetiCTBMI, 5IKO)Ke CyTb B ce6e, ymom 14 pa3yMOM 06b5ITH He MO)KeM. IlaKx,

xxowe 6ora mpe3 Hexxri yma BHA XX Ham npocTpaHHeilmero, npellenlixoro, xcemoryinero H npoTm., o6pa3onam noHyw,llaemcx. TaK0 H BeLLIII HaTypanbHbIe H
k1X AeriCTB1151 110BepXOBHO TOKMO H MetITaTenbHbIM HeKpmm o6pa3om, TaK0 HRH
TaK0 6b1T14 HRH 6b1BaTH 11p1ITB0p5leM. CHLIe OKO, FilaF0J110T, lIpXTB0p5leT Luapblxxx
H "wawa 06pa3b1 H npOTm., 5IKO)Ke Ay11114 MetiTaH1451 H onlymeHHble Halleil BMW,
xoTopme Hxwe CyTb, HI4)Ke 6bITH MOFyT B eCTeCTBe BeLHeit

X o scent cyrvoonatoica
xx MewraHme
XXX 41351T1.1

504

Capitolul al doudzeci pi treilea

325

Despre eresul numit nimetullahi*

Intemeietorul eresului acestuia inflorea in zilele sultanului Muhammed
intii, fiul lui Ildirim Baiazid 1079. In veacul sau el a fost un barbat foarte sl'a-

vit in tot felul de stiinte si foarte respectat pentru sfintenie nu numai de

curtea sultanului, ci ci de tot poporul. Spunea si-i convingea pe adeptii sai
ca a fost r'apit in vazduh si ca acolo a invatat tainele naturii si regulile invataturii sale, adica vorbind cu Dumnezeu ca un al doilea Moise, fata catre fata.

El a rinduit ca nici o mincare nu este interzisa oamenilor: de ceea ce este

interzis a minca si a bea ins5.si natura se dezgusta si o cunoaste ca un daunator. Adeptii sectei acesteia se aduna o data pe saptamina, dar mai ales lunea,
si petrec toata noaptea fara somn, in privegheri, 15.udind pe Dumnezeu Creatorul si rugindu-se lui. Iar cind se lumineaza de ziva obisnuiesc sa faca saltare si joc in cerc dupa felul kadriilor 18, ping cind, cazind la pamint, incep
a scoate spume ca cei indraciti si ramin mult timp ca iesiti din minte. La fiecare dintre cei ce se gni intr-o asemenea stare vine cel mai mare si citindu-i

o rugaciune scurta it ridica si-1 intreaba daca i-a fost lui descoperita vreo
taina. La urma, ei cred ferm ca cei care se afla intr-o astfel de uimire it pot
vedea pe Dumnezeu insusi asa cum este in sine si ca in acea (uimire) gusta
si percep de mai dinainte fericirea veacului, fie a acestuia, fie a celui viitor.

Capitolul al doucizeci

ysi

patrulea

Despre eresul mezaki, baiagi i altele

111- ezaki. Vorba mezak 1C81 inseamna gustare, delectare, adica ceea ce

este iubit, placut si convenabil fiecaruia. Ereticii acestia sint intru toate adversari celor de mai inainte. Toti sint pyrrhonieni x 1082, indoindu-se totdeauna de tot / si de fiecare lucru in parte. Ei afirma ca nimic nu poate fi cunoscut, crezut si inteles fara de grija si in mod sigur si dau exemplu zicind: Dupa
cum pe Dumnezeu si puterea lui Dumnezeu care lucreaza asupra fiecarui
lucru nici a-1 vedea, nici a-1 cunoaste nu putem precum este in sine, tot asa
si actiunile lucrurilor, precum sint in sine, nu le putem cuprinde cu mintea si
cu intelegerea. Iarasi, precum sintem siliti sa ni-1 formam pe Dumnezeu
printr-o inchipuire a mintii xx drept foarte extins, preamare, atotputernic si
altele, asa si lucrurile naturale si actiunile for be inchipuim numai superficial
si intr-un fel imaginativ ca sint sau se fac asa sau altminteri. Astfel, zic ei,
ochiul inchide in sine culorile xxx si imaginile lucrurilor sau ale celorlalte,
precum nalucirile sufletului si spetele abstracte ale lucrurilor, care nici nu
sint, nici nu pot fi in firea lucrurilor.
x care se indoiesc de orice
xx visare
xxx nuantele

* P. Rycaut, Istoria..., p. 195 197.

505

326

Ea flew CBOrICTBeHHO 3HameHyeT aICH xoHm-n160 o6pa3oM x, npoc-rbirf, AKO-Ace

erna rnaronem flpoc-rbnl eCTb He110BeK 14 TaK, H undo HRH Hepa3na9Hmil, TO

eCTb Hit TaKOB, HII TaKOB, 611p 6atieb1 adem. Toro panH epeTliubi 6aRebl TaK0 Ha3bIBalOTC51, 3aHe CHH 110 Bcemy enHxypell CyTb, BCSI n0 cnytialo npocTo H Tax H Tax
BO BceneHHeR Cek1 6biaa-ril H AB143aTHCA Beppome. He mHee 6e36owHo H o camom
6o3e ymcniyEur, TJIHTO.THOT 60, 51K0 11 6or CBeReHHe 11 3Hamie Beaten no npHaytiato
HmeeT H mHorag 6bIBHIOT 11 CyTb CHMOMy emy Hecsenoma, o KOTOpbDC )Ke H HmeeT
aseneme, TO Hpe3 06bIKROCTb H H3BbI4ail H He Bcex OT BeJIHKI151 Ao MaRb151 Belga,
HO HeK1114X H Be.1114HHAILIIIX 14 3HameHHTe13unix TOKMO 3HaHHe H H3Becnie HmeeT.

Mycuppu. Mycuppu 3HameHyeT cTaCmy, coxpoBeHHoe. CHio epecb CBOrICTBeH-

Hee Hapeum nono6a.no 6b1 aTeHa, TO eCTb 6e360wecTrio, Hewe epecb, BoccnenorsaTenH 6o en non cHm TalIHhI HmeHem mitrrowe HHO CBOHM npenaloT yqemmam,
TOKMO TO, AKO He ROJINCeHCTBylOT TBepno BepoBaTkr, AKO eCTb Helms' BbICOHarilila51

BRaCTb, BC5I conepwainaB H ylipaansuomasi. Orckony K AplICTOTe.110B0i1 onHHHH

He mano npH6n1walomecn, rnaronloT enkwy 6bITH HaTypy, elowe BCA RBIDicyrca
H notimaioT it Bcer,ga Temwe o6pa3om pawnalarcB 14 Hcqe3aloT. YTBepwnaior

K TOMy noHewe camas{ HaTypa eCTb enimo H npocTelimee Hatiano, BO Bcimog H

xoeliwno HaTypanbHoii Belga Bcerga H Temwe o6pa3om 61ml:syn.. THKO XCHBOTHa51
327

paCTHTenbHaSI 11 tienoBenbi CBOHM eCTeCTBeHHbIM o6pa3om pawnaloTcn, paCTyT

H norH6adoT pasHo. Hliwe BO3MO)KHO eCTb, )1a OT CHMOR HaTypm Helms' y6o, smo
BpemeHHasi H B momeHTe npexonsulaw, Hexamwe HexoHtlaemasi H Betmast J npoH3-

BenyTcn. Oncyny 3a1CMOHalOT, AKO 'mice nyma tienosellecxan 6eccmepTHa eCTb,

nave ice HH)Ke eCTb HHa5I 'Tome 011bIA HyBCTBIlTeRbHb151, Awe H nportmm ACHBOTHbIM
o6masi eCTb H AKO HHwe aHrenx, 'mice nitaBonff, mrAce cam 6or eCTb. Cm ice Hmx
6ora HeCTb HHO, pa3Be pasHornacHe xx itax coHmeHHoe xxx TO51)K,He HaTypbi, Awe
eCTb Hatiano BCAKOTO RBIDKCH1451 11 110K0A.

Khog5pu Meeemmed e0g5endu. Bo ,TAHH cynTaHa Myxammena TpeTHero, calla

HipmemHero cynTaHa Axmena, 6blclb HexHil myw 3eno yYeHbII%I, HmeHem Myxammen
E(4eHnH (noTom KtoOpu, TO eCTb 601-0XyllbHbIll npo3BaHHblii), 14>Ke 113 Havana
OTaH pleHH.xam CBOHM He 6bITH 6ora cxa3bisalue, HOTOM we H ABHO, X311114114 Ha
6ora Haga-r. 11014MHHHbIll y60 K Be3Hplo we 14 myOnm nplameneHHbig, onmano CB010
HenpelmoHHo HcnoBenaule, TRaTORA, 51K0 moweT xpemalmH 143151BIITI1 AoBOAamu
H 110Ka3aTeJ1b1161M cHnnoracmom (no apancxy 6ypeymi Hapnuaembim) 3a B3$ITy}O
OT tienosex o 6o3e 01114HHFO ROXCHy 6bITH. My0inu a6He Ha cmepTb OHOrO ocynkm,
ceHTemmo nonmic.an. Ho Be3Hpb J1106011bITHba3 (6e we TOT,Lika Bempem KHonppum
Armen llama) Bocxo-re nosonm ero cnbnuaTH H TaKO B oco6nHBylo Bluenwit xpammly

noBenen, na pee nonon CBOIi, o Hemwe xBansnuecH.

Khog5pu y6o CHUB Haga-r: Hnn BC5PICCKH HecTb 6or, HRH ame eCTb, o6a9e
He TORHKO mouleH H npemynp ec-rb, smowe yturrena myxammenaHcxme yrBepwnatoT.
H6o, aule 66Tn 66i H ame morn 6b1, y6o MHe, 51K0 cynoc-raTy csoemy scemoTernuemy
H BeqHomy npe3pwremo ero, nocene )1CHTH He Tepnen 6b1. YcmoTpex 6o, AKO CJIYINCAbI

nloTernue Boc-rax npurarty ero H ampeneilwan Ha HM51 ero npoc-rpox cnoBeca,

TORHKO)KAbI ,Ltena mom mac-rnmsertme 14 6naronony9meaue ycnesaxy. Be3Hpb
x xax-ax6yab, HRH H Tax, H Tax
XX TIO,H eHHHbIM iia3aamiem paaribie Beam 3Hametipowee
XXX Tom:Le paalibmix Ha3BaHHHMH a3o6pa3yemo.

506

Baiagi 1083 inseamna la propriu indiferent cumx, simplu, ca atunci cind

sau Nu e ceva deosebit,
nici asa, nici asa", bir baiagi adem 1084. Ereticii baiagi se numesc
astfel pentru ca sint in toate epicurieni, socotind ca toate in lumea
aceasta sint si se misca din intimplare, asa si-asa. Nu mai putin
ateist ratacesc ei si despre insusi Dumnezeu, caci spun ca si Dumnezeu are
cunoasterea si stiinta lucrurilor din intimplare si ca multe pot fi si ii sint lui
insusi necunoscute ; iar cele despre care are cunostinta, acestea ar fi prin obisnuinta si deprindere ; si ca nu arc cunostinta si stire despre toate lucrurile de
la cel mare ping la cel mic, ci numai despre cele mai mari si mai insemnate *.

spunem: ,,Este un om simplu, asa si-asa"

Musirri. Mussirri'c85 inseamna taina, ascuns. Accasta erezie ar fi mai

propriu s-o numim ateism, adica fara dumnezeire, decit erezie, pentru ca
adeptii ei nu propovaduiesc altceva discipolilor for decit ca nu trebuie sa creada

cu tarie ca exista vreo autoritate suprema care tine si cirmuieste toate. De

aici, apropriindu-se nu putin de parerca lui Aristotel**, spun ca numai prin
natura se misca si se opresc toate si ca se nasc si dispar totdeauna in acelasi fel. Pe linga aceasta, mai afirma ca, intrucit natura insasi este singurul
si cel mai simplu principiu, in fiecare lucru natural, actioneaza totdeauna si
in acelasi fel. Astfel, animalele, vegetalele si oamenii se nasc si pier la fel, in
modul for natural; si nu este cu putinta ca din natura vremelnica si intr-o
clips pieritoare sa se produca [realitati] infinite si eterne./ De unde ei trag concluzia c5. nici sufletul omenesc nu este nemuritor, nici nu este el altceva
decit sensibilitatea comuna si celorlalte animale, si c5. nu exista nici ingeri,

nici diavoli, nici chiar Dumnezeu. Iar acest nume al lui Dumnezeu n-ar fi
altceva decit echivalcntulxx 1086 sau sinonimulxx 1087 naturii, care este
principiul oricarei miscari si stagnari ***.

Kiufri Mehmed effendi. In zilele sultanului Muhammed al treilea 1088,

tatal sultanului actual Ahmed, era un barbat foarte invatat cu numele de

Muhammed effendi (poreclit apoi Kiufri, adica hulitor de Dumnezeu"),
care la inceput spunca ucenicilor sai in taina ca nu exista Dumnezeu, apoi
a inceput a-1 huli pe Dumnezeu pe fata 4*. Fiind prins, adus la vizir si mufti,
marturisit opinia sa in chip neabatut, zicind ca poate sa arate cu dovezi

i-a

tari si cu un silogism demonstrativ (numit in limba araba burguni) 1089 ca

opinia despre Dumnezeu acceptata de oameni este falsa. Muftiul, osindiadu-I
la moarte, a semnat indata sentinta. Dar vizirul, curios (era pe atunci vizir
Kioprili Ahmed Pasa), a vrut sa-i asculte dovezile si astfel, intrind intr-o
camera separata, i-a poruncit sa-si spuna dovada cu care se lauda.
Kiufri a inceput asa: Ori nu exista Dumnezeu deloc, ori, daca exista,
nu e atit de puternic si intelept cum afirma dascalii muhammedani. Daca ar
fi si daca ar putea, nu m-ar fi rabdat sa traiesc ping acum, pe mine, cel mai
cumplit adversar si vesnic dispretuitor al lui. Caci am observat Ca de cite ori
rn-am ridicat impotriva lui si am lansat cuvintele cele mai aprige la adresa
lui, de atitea ori treburile imi reuseau mai cu noroc si mai fericit". Auzind
X

oricum sau aa si-asa

xx care inseamna, lucruri diferite sub aceeai denumire

xxx acelasi lucru infatiat sub denumiri diferite

* P. Rycaut, Istoria..., p.

177.

** Aristotel, 11cl:A yevecrEcoc Kai pOoptic, II, 6; 33 b, 7.

*** P. Ryca,ut, Istoria..., p. 179 180.

4* Ibidem, p.

180.

507

327

CJIbIlllaB CHA 11 K myOmitio o6pamscsf, pege: oCnbrinx, rocnomme My4rrH, tn. cell

6oroxynbHinc rnaroneT? H B pa3pyiname nosona ero ncHonoica3aTenbuoe mom,

pub' oTHercTme. Ha me myclyrx pew: Pa3pymeHrie gosoRa ero 51BcTseinio ecTb,
3aHe aIlje 6b1 He 6Ean 6or BceMoryLwIi'I, suconce MM sepyem H yqxm, He mor 61:1 ,Eocene

xynia ero TepneTH H 6ynrix Hcemmtocnin, onainan Eocene noicasnum ero, Ho noHence x npasexHeruuxii ecis, yeTasan (snconce mmo) xxecb ,Ea nonncHylo ica3Hb
socnpagmeT. H Taxo nosenen oTHecTx ero Ha mecTo, xnence ica3HeH 6bITH Hmenure

H rnaHy ycenix. Meremmen nce EclxbeHnx, cabrata myclaxeso x3petteHile, xurn,

peme, 3Ha10, AKO no Ceti )1043H11 H14)Ke BO3ga51141151 3a cm Mr1IITeJlbCTBO Ha) esiTxcn

mory (Hmecomy 6o Hince ,14aTHCA trro, Hmice B3ATO 6bITH OT TOTO MO)KCT), mace
ancxxe oimie MyKH, (KOTOpb1X, Hexcxycxxx B HaTypanbxbrx Bewex 60ATHC5I o6bncoma)
328

H raeHalomerocn / Ha MA 6ora, npocTb nocTpanaTx limelo H morn 6buc 3a engity

TORNIO ecTecTsemlyio xxsora JI1060Bb K Hainemy CKHOHHTHCA ymeTHortanno H
6ora TaxoHa 6bITH, mconce BbI HcrionexweTe licnoHenam. Ho 6nanceHHee mHe 6bITH
Henixyto, na H cen )1(113HH ninnycst, Hence 'la BOCIIpOTHBRIOCA npasemietimeil cinulo00(1)CKOrl I4CTHHHe, H BMeCTO clmnocottla, ancecnoseu ABRIOCA>>. H TaK0 HellpeKJIOHHbal
B CHOeil OIIHHHH ,I1F1aBOJI no6poxoTHo BbII0 CBOIO no meg IIpeKA01114.11.

Tnaca aeadecsimb mums

0 epecll utupani napHgaemoil

Huipaicbt. Phuparag 3HameHyeT npocHnatemoro, 6nentamero H cmontero.
%wren, AKO 3a cbyHnameHT csoil xmena CH51 epecb Hepy xplicixaHcxylo a HaHna4e
B Beposamor o 6o3e. Cxx y6o XOTA enxHoro 6ora 6bITH H enmo 60)KeCTHO HC1-10BemrioT, o6atie He oTpxuatoT H TpoileTHeirHomy Hexoemy B 6o3e o6peTaTlicst imcny,
TaKO, snco aim 6b1 TporicTHeHHoe OHOe B enxHc-rHe He conepncanocst %ICAO, He
6bIJI0 6bI H egHHCTBO B cHoect mocTaca complueHHo, AKO)Ke H 3anneTeHHom H
CKpbITHOM cero enHHCTBa H Tp0FICTBeHHOTO B eAHHCTHe wxcna cyntecTse H B camort

Myxammedde mune, B rnaHe 0 co3datniu eeuieti Amp npedeapueuita mHorasi nosecTBylOT, since MbI, XOTA Hexorna TLIIaTenbH0 npo,n4Taxom, o6atie no6poxoTHo cxa3yi0, AKO 111411TONCe OT Tex ypa3ymeTx BO3M0FOX0M, 3aHe e,aHHCTHO OHOe B OTnyneHHI(H TpoilcaseHHoe oHoe LIHCJIO B OTHrieHHOM OHOM e,gmicTse, XOTA rnaromoT
6bITH &Dime ad0am, TO eCTI, J11411bI 14.1114 CHOCICTBa H Gory coecTecTsexame (soconce

B Lamle 0 co3danuu noKa3axoM), o6aMe yisepnmator, AKO H e):114HCTHO H TpoilcTHeHHoe CHAHHe (o6briag 6o HmeloT H TaK0 Ha3bIBaT14) B exilic-1.13e OT 6ora CO3,HalIM

CyTb, sixonce H nporme Tsapx 143 }prim) we np0x3HeneHHbre.

Ilporiee can tienosenbr o ygema KypanocoM, o TexcTe H Tonxosamm ero

mano nonegema HMeIOT, Bee nynix cnaceHile H xgrxmloe 6na-ncexcTso OBO B cem,

329

OBO B 6ynymem Hew B enxHom no3Haxxx 6ora H xnaHsnam Tomy nonaratome.

Clca3y}oT ace, AKO B no3Hamle 6ora nplixonsrr Rpe3 no6poneTenx H 6narxe nena
a Haxnage tipe3 nio6neime cocena H 6nTrAcHero, TO ecTb scsucoro tienosexa. tleco
paint BC51 CB051 Hinnxm menporo pyxoro pa3naHaTx o6briail IHmexyr. Bcmcomy

508

vizirul acestea, intorcindu-se spre mufti, i-a zis: Auzi, domnule mufti, ce
zice acest hulitor de Dumnezeu? Rogu-te, da-ne un raspuns logic, clar, spre
darimarea demonstrarii lui". La aceasta muftiul a spus: Darimarea argumentului este clara: daca Dumnezeu n-ar fi fost atotputernic, dupa cum
credem 1i invatam noi, n-ar fi putut rabda acum hulele lui; fiind atotmilostiv, a asteptat ping acum pocainta lui; dar cum este si preadrept, a rinduit
(dupa cum socotesc) sa-si is astazi pedeapsa cuvenita". Si, astfil, a poruncit
sag duca la locul unde avea sa fie executat ai sa-i taie capul. Mehemmed effendi, auzind hotarirea muftiului, a zis: Deli stiu ca dupa aceasta viata
nu pot nadajdui ra'spla'tire pentru chinuirea mea (caci nimanui nu-i mai poate

fi nici dat, nici luat ceva), nu voi suferi nici muncile iadului (de care s-au
obisnuit a se teme cei nepriceputi in lucrurile naturale), si nici furia/lui Dumnezeu care se minie pe mine. As fi putut deci ca numai din dragostea fireasca
fats de viata sa ma plec spre felul vostru de a gindi 1i sa marturisesc ca

328

Dumnezeu este asa cum it marturisiti voi. Dar socotesc ca mai fericit este
pentru mine sa ma lipsesc de aceasta viata decit sa ma impotrivesc adevarului
filosofic celui preadrept si sa ma ar5.t in loc de filosof un mincinos". Si ast-

fel, neinduplecat in opinia sa, diavolul si-a plecat de bunavoie capul sub
sabie.

Capitolul al douci'zeci 1i cincilea

Despre erezia numita 4raki

4raki. israki 1090 inseamna cel luminat, stralucit si radios *. Se vede
ea aceasta erezie si-a avut ca temelie credinta cresting, dar mai cu seams
credinta in Dumnezeu. Acestia, deli marturisesc ca exists un singur Dumnezeu
si o singura dumnezeire, nu tagaduiesc ca in Dumnezeu se afla si un numar

treimic, asa ca de nu s-ar cuprinde acel numar treimic in unitate nici unitatea n-ar fi perfecta in ipostaza sa. Despre fiinta complexa 1i ascuns5. a
acestei unitati si a numarului treimic in unitate se povestesc multe chiar in
cartea Muhammedie, in capitolul Despre crearea lucrurilor premergatoare
lumii, pe care, deli le-am citit cindva cu sirguinta, spun deschis ca n-am putut
nimic intelege din ele, pentru Ca, deli ei spun ca unitatea aceea abstracts ai
numarul acela treimic din unitatea abstracts sint sifatml, adica persoane ale
lui Dumnezeu, sau atribut si de aceeasi fire cu Dumnezeu (precum am aratat in capitolul Despre crealie 1092), mai afirma 1i ca unitatea 1i tripla stralucire in unitate (pentru ca obisnuiesc s5. le numeasca 1i astfel) sint zidite de
Dumnezeu, acute din nimic, ca 1l celelalte fapturi.

In schimb, acesti oameni au putina grija despre invatarea Curanului,

a textului si tilcuirii lui, punind toata mintuirea sufletului si adevarata fericire, fie din veacul acesta, fie din cel viitor, numai in cunoasterea lui Dumnezeu si in adorarea lui. Ei spun ca la cunoasterea lui Dumnezeu ajung prin
virtuti si fapte bune, dar mai ales prin iubirea semenului si a aproapelui, adica
a fiecarui om. De aceea au obiceiul ca pe toate ale for s be imparts cu mina/
larga celor saraci si se silesc din rasputeri sa ajute pe orice bolnav si pe cel
* P. Rycaut, Istoria..., p. 185 186.
509

329

6onantemy H KalcHm-nH6o o6pa3om Hew() crpaacnyntemy Bcemit atnamx nomoliteCTBOBant TLL(aTCA. CHx eCTb npe3HameHHTaa oHaa H no HCTHHHe XBaJIbI AOCT0c1H2.51

ceHTeHnsa, 'me H Ha HHOM npaBeaoxom mecTe: B genoseue o6briaes, a He penHam

HCKaTI4 X no,ao6aem. 14 TonicytoT, 3aHe KOTOpbal menosex eCTb 6narHmkt HpaBbt
pcpathefflimil, TO171 H peJIHrH10 no6pyko HmeeT. 14 AKO ,1:(06paA penktrHa He HHO
LITO eCTb, pa3Be H3BeCTHOe H FICTI4HHOe npaskuto 6nantx H npaBenHbtx Aen, Hmilace

cocTaBnaeTca H coseputaeTca HCTHHHaA genoseKa cny)K6a HRH 3Bame, o Hemwe

,aonaceHurByeT npen cynutnem 60)Kkatm cnoso so3nant.

Inaea oeadeciimb wecmasi

0 epecli xaupemu Hapllqaemoil

Xaupenizi. Xattpeinu pe'IeHHeM pa3ymetoTca mHorottynautHHca, HenoymeBatoLaHHCA HRH CyMHALIIILIICA. CHs epecb, XOTA OT myxammenaH MHH1CA 6bITH oTmeHHaa

H no cmoTpeHmo KypaHa cmcmaTiviecKaa xx, o6atte a3 no moemy paccyacneHmo

Bcex myxaivimenaHoB H camoro Myxammena osoKne 6bITH onHHHH o6perato. OH
6o B Kypaiie rnaroneT, AKO He BeCTb, HTO 6or COTB0pHT14 HMaTb C RUM H C JI10,abMH

ero. 14 o HeBepHmx rnaroneT, moaceT 6bITb, iITO 6or rpexn HX OTIlyCTHT. 14 HHast
mHoraa atm nono6Haa CyMHHTeJlbHaA 11 HegoymeHHaa Ha mHorkoc mecTex B ytteHliu
csoem nplimeumBaeT. B CCM TOKMO CHM xaupemu OT npormx pa3HCTBOBaTH H
pa3rnacoBaTH BHASITCA: 3aHe myxammeaaHe yTBeptcnatoT 3HaTHerunHe Bepbt ,aor-

maTm onHcamm H onpegenemm 6bITH, CHIT )Ke o Bcex y6o npeme TBopaT, HO
HH entffloro 113BeCTHOCO npktemmoT 3aKJI109eHH51 xxx H OKOINal11451. BliHy AatoT
rnarontoute, AKO yM menoBettecKHR H TOHKOCTb pa3yma TOJIILKHA CHJIbI 14JII4 BJIaCTII,

HRH moryTcTsa eCTb, AKO IIHKOJIH)Ke OT cammx Banat 3aKn109HTHCA H npenenamx

06.1I0)KIITIICH mo)KeT. FL axowe Ayala genoBegecKaa, erna B Tene ecrb, OT Tena

He oulyinaeTca, Taxo H Beam K ;yam npHHanexcaulHe Hificonmice oca3aTH to, HRH
x ce6e npaBneum moryT. Toro pa,EtH mace eCTb B ecrecTse smell TaxoBaa Beau',
}me yM itenosextecKnil B ce6e, AKO)Ke xoutem npeo6pa3HTH H no H3BOJIbHOMy csoemy
330

o6pa3y HCTOJIKOBaTI4, nO3HaTH, ypa3ymeTH H npoTit., He morn 6b1. 14 CHA eCTb

BI4Ha, 51K0 JI0)Kb enkmoro / eCTb JI0)Kb npyroro. KoTopoto cetrreHuneto B1LLVITCA
cornacoBaTH ApHcroTento, rnararnoutemy, Bcaxoe eice noeryinerca, no o6pa3y
noematomero noemneTca. flpoTtlee, CHID onmino Bcem myxammenaHam o6u.tecTsemy
6brrn OT cero enHHoro, BCAK 6naropaccy,rtHmil ygo6Ho paccmorpHTH moNceT, AKO

myOnitt, erna o Hexoem cymHeHmo no,anexcaLuom wile ceHTekniato noanHcaTH

nonaceHcTByeT, HIIK0.1114)Ke peunTrenbuo, OKO}P9aTeJlbH0 H IIOCTaHOBI4TeJIbH0, AKO
TaK0 eCTb HnH HeCTb Taxo LIOAIIHCaTI4 nep3aeT, HO 0 BCAKOrl, ante H H3BeCTHOH

BUM, Bcer,r(a CyMHI4TeJIbH0 H HenoymHTenbHo orBeTcTByeT: Annazy anent onyp,

TO eCTb Bory cBenomo eCTb, 6yneT HRH npoTHBHo: Annaey anent onma3, TO eCTb
Bor BeCTb, He 6ynem. tlecoro pa3ym ecTb, AKO turcTaa H npllttcxpeHHaa HCTIIHa,
entmomy Gory cBenoma eCTb, a menosexy Htncalcoace.
X CMOTINITH

xx paciconmiag iuui orgensnowasica

XXX 110CTaHOBJleH1131

510

ce sufera in vreun fel de ceva. A for este acea renumita si cu adevarat vred-

nica de toata lauda sentinta pe care am citat-o si in alt loc: Se cuvine ca

in om sa c5.ut5.m x obiceiurile, iar nu religia", pe care o explic5. astfel: Omul

impodobit cu moravuri bune are si o religie bung, religia cea bung nefiind
altceva decit o anumita si adevarata regula a faptelor bune si drepte, prin
care se alcatuieste si se savirseste adevarata slujba sau vocatie a omului, si
despre ea trebuie sa dea r5.spuns la judecata lui Dumnezeu.

Capitolul al doucizeci i aselea

Despre erezia numita haireti

Haireti. Prin cuvintul haireti 1093 se inteleg cei ce se minuneaza mult,
cei ce sint nedumeriti sau se indoiesc *. Desi aceasta erezie este socotita de
muhammedani conform parerii Curanului ca perfect schismatics xx, dupa

judecata mea gasesc ca toti muhammedanii si insusi Muhammed sint de

aceeasi opinie cu ei. C5.ci el zice in Curan ca nu stie ce are sa fac5. Dumnezeu
cu el si cu poporul lui, iar despre cei necredinciosi spune: Poate Dumnezeu
be va ierta pacatele" **, si multe altele asemenea acestora, indoielnice si pline
de nedumerire, amesteca in multe locuri in invatatura sa. tntr -o singura pri-

vinta se deosebesc si nu sint de acord acesti haireti: muhammedanii afirma

ca cele mai insemnate dogme ale credintei sint descrise si definite, iar acestia
fac disputa despre toate, fara sa ajunga insa la nici o concluzie xxx si sfirsit
precis. Iar motivul it arata zicind ca mintea omeneasca si subtirimea intelegerii sint de o asemenea putere, sta'pinire sau tarie, incit nu pot fi niciodata
incercate de lucrurile insesi, nici incadrate in limite. Si, dupa cum sufletul
omenesc, cind este in trup, nu este simtit de trup, la fel nici lucrurile care tin
de suflet nu pot niciodata sag pipaie sa sag atraga la sine. De aceea nu exists

in firea lucrurilor ceva pe care mintea omeneasca in sine sa nu-1 poata

transforma precum vrea sa-1 explice, sa-1 cunoasca sau sa-1 priceapa dupa
placul sau. Aceasta este si cauza pentru care minciuna unuia/este si minciuna

altuia. Prin aceasta sentinta 1094 se arata a fi de acord cu Aristotel, care

zice: Tot ce se percepe se percepe dupa chipul celui ce percepe"***. De altfel,

ca aceasta opinie este generals tuturor muhammedanilor dintr-un singur

lucru poate lesne s vada fiecare om cu judecata: muftiul, cind trebuie sa
semneze o sentinta despre vreun lucru supus indoielii, nu indr5.zneste niciodata s iscaleasca hotarit, definitiv si asezat c5. este asa sau nu este asa
ci despre fiecare lucru, chiar cunoscut, r5.spunde totdeauna indoielnic si cu
nedumerire: Allahu alem olur, adic5. Dumnezeu stie, asa o fi" ; sau invers:
Allahu alem olmaz, adica Dumnezeu stie, n-o fi asa" 195, iar sensul acestui
lucru este ca adevarul curat si sinter numai lui Dumnezeu ii este cunoscut,
iar omului nicidecum.
x s& privim
xx scizionist& sau separatist&
xxx hotarire

* P. Rycaut,
p. 186 187.
** Coran, II, 191-192.
*** Aristotel, HO. tvuxfig, III, 2, 6; 425 b, 20 qi urm.
511

330

Inaea aeabecgmb ceabmaR

0 epecm MyaMMa3u H cenuc HapHuaemoti
MyaMMa3u. MyaMMa3u OT myxammenaHcKoil Bepm B CeM TOKMO pa3HcTBoBaTH BKLI,ATC51, 3aHe Ham (epecb) 6ora, AKO B CeM, TaKO 11 B 6ynywem Belie lienoxeKOM Hesxmima 6bITH HcnoxenyeT. CHIDKe TJlaTOJIIOT, 11TO ripaxermbix ,r (yam, TaKO

B 6ynywem Berle 6ora 3peTH xmeloT, sucoxce MbI ma He xx,axm nonHomecAture. K

Tomy BepyloT, AKO Apeamie npopoubt H cambdi Myxammen TOFO pax,' B ,IeCTb
H AOCTORHCTBO npopomecTso nOCTRTJIH, 3aHe HlIKOJIH)Ke H Manor rpexa comopmna

H He no 6oxcHeil OCO6J111BOR 6naronaTH H36pammi 6blma, HO no6poneTentmu

CBOHMH 11 6e3rperucTsom Ha =expo AyILIeBHbIA 1111CTOTH BbICOTy A ocmroma,
suco nyxormyro H AnamcKylo nonyyxxine HayKy 60)KeCTBeHHIJA BOJIII, COKpOBeHREIX
>1Ce II 6yLWIIIHX Bernet Benewle H pa3ymeHHe ACHO npoycmorpxma. Ileco parka
ynep)KnaloT rnaromowe, AKO)Ke HHKTO)Ke OT rpennfirKox mo)KeT npopoK 6bITH,

TaKO, awe KTO OT BCAKOTO rpexosHoro npopoxa Imc-ra ce6e H He3J106HBa CO6JI1OCTH
BO3M0)KeT, TOCIMCOKeT H npopoK 6bITH. 14 TeM ripe6e36o)Kno corpemaTx TRaTOJIIOTCA,

3aHe nporture myxammenaHe BepylOT, AKO 6or nocne Myxammena Hx, Hmconmice
o6ewan TIOCJIaT11 11110f0 npopoKa H HabIll 3aKOH nocne 3aKoHa KypaHo6a./

Cenucu. CHM 3en0 noao6Hm cyTh epemum cenucu (Yro TpeTotmcnemibrx

331

3HaMeHyeT) Ha3mBaemme. CHH 6o XOTA H He MHAT, AKO BCAKHR CBOHM 6e3rpemCTBOM mo)KeT npopotiecTsa nOCTORHCTBO 110ny9IITH, HO 110,1106HbIM HeKIIIIM O6pa3OM

rnaromoT, AKO 6or nocne Myxammena HmaTb nocnaim npyroro H Tpemero 'npopoica. OT Hxxxce npxxxeceHHEam 6bIBWH HOBbIM 3anoxenem x 3aKoHam, Kypauo
3aKoH H ytieHue HcTpe6HTucH HmeeT. flocnenHero xce npopoKa cKa3yioT Hmywa
6bITH nepclinsama. BHHy )1:e MHeH1111 caoero namT, yiTsep)Kaaxnue, 3aHe, AKO)Ke
nocna 6or K expeom Maces', KO IICeM A3bIKaM a Hakiname rpeKam (MHAT 60, AKO
E6aHeenue nepxoe rpegecKxm HanHcaHo 6bicTb 513bIKOM) Hlicyca Mecum, K apanam Myxammena, TaKO Ha nocnegoic nocnaTH HmeeT K nepcam npopoKa H36paH-

Horo OT nnemeHH neparcKoro.

Inaea deadecsmb ocbmag

0 epecm 6eKniausu Hapmgaemoii
EeKmatuu. Cxx epee'', npoH3brae OT Toroxcge b'exmauta, o Hemwe Ha HHOM
mec-re pexom, AKO 6bICTb ocHoHaTenb nepxkunex 6eicniautee x sathrHapoe. Eroxce
ytiemre HHoro nopoKa He HmeeT, Kpome TOTO, AKO OH myxammenaHox BoilHe npxn excanwx H B HcnonHeHHH 6oxcecTBeHwax sewer' npaso cnywanwx, OT meibipex
myxammenHcma KOH,LIKLIMil CB060,LI,HEIX 11 yBOJIbHCHHbIX COTB0p11.11, TO eCTb, OT
06b1,1a11HEIX MOJIIITB, OT nocTa Pama3ana, OT cTpaHurBoxam4H B MCKKy H OTAaAHHA
B MHJIOCTI31H10 IIATbACCATbIA liaCT1114MeHHA. TaKOBbIM 6o npaxenfthim mycnlimaHam

512

Capitolul al doudzeci si ciptelea

Despre erezia numita muammazi i sells

Muammazi. Muammaziii 1096 se arata deosebiti de credinta muhammedana numai prin acel eres ca pe Dumnezeu it marturisesc a fi nevazut pentru
oameni in veacul acesta, ca si in cel viitor. Ei spun ca sufletele dreptilor it
vor vedea in veacul viitor pe Dumnezeu asa cum noi vedem acum luna plin5. *.
Pe linga acestea, mai cred ca prorocii din vechime si insusi Muhammed au
ajuns la cinstea si demnitatea prorociei pentru faptul ca n-au f5.'cut niciodata
nici cel mai mic p5.cat si ca nu dupa harul special al lui Dumnezeu au fost
alesi, ci prin virtuti si nepacatuire au ajuns ei la o astfel de inaltime a cur5.tiei sufletesti. C5.ci, primind ei stiinta duhovniceasc5. adamica 197, au patruns cu privirea clar cunoasterea si intelegerea voiei dumnezeiesti, a lucrurilor ascunse si viitoare. De aceea afirma spunind ca nimeni dintre p'5.catosi
nu poate fi proroc, asa incit numai daca cineva va putea sa se p5.zeasca de
orice viciu p5..c5.tos 1i va fi curat si blind poate deveni proroc. In felul acesta
se spune ca pac'5.tuiesc in chip foarte ateu, pentru ca ceilalti muhammedani
cred ca dupa Muhammed al for Dumnezeu n-a fagaduit niciodata sa trimita
un alt proroc, nici alta lege dup5. legea Curanului. I
Selisi. Foarte asemanatori acestora sint ereticii numiti selisi (ceea ce
inseamn5. cei trei la numar") 1098. Acestia, deli nu socotesc ca fiecare poate
primi prin nepac5.tuirea sa demnitatea prorociei, spun in chip asemanator
ca Dumnezeu, dup5. Muhammed, are sa trimita un al doilea si un al treilea
proroc. Cind acestia vor aduce porunci si legi noi, legea si invatatura Curanului va fi nimicita. Iar ultimul proroc spun ca va fi persan**. Ca temei al
parerii lor afirma: intrucit Dumnezeu a trimis la evrei pe Moise, pentru toate
popoarele, iar catre greci anume pe Iisus Mesia (c5.ci socotesc ca Prima Evanghelie a fost scrisa in limba greaca) 1099, iar catre arabi pe Muhammed, la
urnaa va trimite si catre persani pe un proroc ales din neamul persanilor.

Capitolul al doudzeci

ojtulea

Despre erezia numita bektai

Bektasi. Aceast5. erezie a provenit de la acelasi Bektas, despre care am
spus in alt loc ca a fost fondatorul dervisilor bektasi 1100 i al ienicerilor. Inva-

tatura lui n-are alt cusur decit c5. pe muhammedanii care se indeletnicesc cu
r5.'zboiul si slujesc drept pentru indeplinirea lucrurilor dumnezeiesti i-a liberat
si scutit de patru din conditiile muhammedanismului 111, adica de rugaciunile
obisnuite, de postul Ramazan, de calatoria la Mecca si s dea milostenie a cin-

cizecea parte din avere. Caci spune ca acestor musulmani drepti le sint de
* P. Rycaut, Istoria..., p. 177.
** Ibidem.

513

331

xo cnacetano nyineBnomy, rnaroneT AosneTH excHo Bepm HcnoBeaaHHe H 6narne

,Dena, smce aule co6monyT o comopBT, Toma nporme 'cowman,' HH mano noTpe6nm
HM 6y,ay-r. IlpmmaeTcm CHM H HHas1 xneBeTa, HO AKO)Ke OHH WanATCA HenpaBeaHo

enna 6o HeKTO OT CeKTbI cem, Qualm-win nponoBeamnca X mHorasi HmeHa 60>KH51

npourrmonla H TasDicAe npocTpanHee cnyinaTenem cBoxm Tonumula, OT cpenw

Hapooaa Ben Ham rnacom pew JIMK110 6bITH Tonic salute ero. Ilpnnowan xce H Bit Hy,
rnaronsc IloHme 6or ecTb Ha-rypa Henoc-riummam, 6ecKoHeifflasi H HeonHcaHHan,
332

y6o HI1K0e Xe HM51 eMy CBOrICTBeHHO H 110 Bcemy 11p11511PIHO ,HaTHCA mower, 3aHe
CBOrICTBeHHOe HIM /11306pa3HTellbH0e H spa3ymxTenbHoe HMA, TeM TOKMO moweT

naTHen, sr Ace gencateliecKomy now-lanai-or pa3ymemno H H3BecTHOe o Hnx nonownTHCA mmiceT OKOHLIaHliexx, LITO 60)KeCTBeHHOR HaType HHKaKO )Ice nparmwc-rByeT.
14 peulx o 603e, 51K0 eCTb IlpeBbICOK1114., BeJ111rI, 13CeMOTy1111111, MMnOCTHBbIcL H

spice nonaraTenbHasi nplthlrileCTBH51

upon.,

Hap1111a1OTC51, He nalle H3151Bn5leTCA

CylHeCTBOxxx 60)1(11e, He)Ke tipe3 CHA OTp1111aTenbHaA Hnn npOTHBHa51, AKO 6or HeCTb
60)K1151

npenbicoxliii, He Bennil, He Bcemorymeg, HnH 6or ecTB BetHipicainunii, manecnunii,

He MIIJIOCTHBblri H 11p0T11., 3aHe AKO)Ke 110.11araTenbHa51, TaK0 11 OTp1111aTeJlbHaA,
51)Ke IlpHIIIICOBaTHCA eMy 06b1KOLIIa HMCHa K 1I3BeCTBOBaH1110 H OKOW4aH1110 xxxx
eCTeCTBa 60)1(1151 H CyLLIeCTBa H1P1TO)Ke 11011b3y1OT HH 110MOHIeCTBylOTD.

Tnaea deaaecRmb deeRmaii

0 epeca icadu3adenu raaraaemoil

Kadu3adentt. CeA epecH ocHoBaTensi rnaramoT 6hlTH chnia Hexoero tcadbt
(aK11 6bI pexn nonoHntia), Ho nonro oHasi B nenene ero norpe6eHHa TasnnecA, cape..
nawe no BpemeH cynTaHa Mypa,aa TpeTHero, B eroxce IZHH 11BeTAIne HeKHrI Eupeurtu
MeeemAted (mile Ao6pe namsiTcrByto) E00enotr, MpIC MOK,Lly MyXaMMeAaHOB
rieHHH Kypanocom H B kimbnc Hayxax 3en0 c.nambni. npenpetieHHIart Eupeunit,
no Bcemy nono6Hylo OpureHy Hamemy o6peTe cpopTyHy. Ceil 6o He MeHbUIH HCTOJIKOBan 0 CBOeM Kypatte, 5ncoxce OpHreH o Canute/1mm 17ucatant I4 AKO)Ke eXIBa He
Bee CHAMP' OTLIbI OplIreHa Cny111a10111,e, pa3yM C6BUICH11020 17UCaHUf1 6J101-0110JITIHerillle 113151C1111Wa, XOTA 3/911TeJIA H HaCTaBHI1Ka C130eFO 0611114M COH3BWIeHHeM
epeTHKa HJIH B epeTIVIeCKy10 01111HH10 110110J1b3111eFOCA Flp0B03BelnalOT. TaK0 BeeIlplIneXCHMM C01111HeHHAM cero A3b1111111Ka H 0 yeTaBaX H 11CpeM01111AX LIepKOBHMX

110CTaHOBJ1eHHAM a Hagnage Kantaxacmy BepbI I1X TOJ1b 110CJle,1ZylOT H 11011HTaIOT,

51K0 no 'LleTbIpeX OHbIX 11CpBer111111X Kypauoebix TOJIKOBHI1KaX cero 1151TOF0 YHCJIHTH

He yCyNIHAIOTCA, epeCH )Ke ero TO.IIHKO OTBpalnalOTCA H THyUlal0Te51 e10, AKO Hb1He

no aTelICTaX, 11)10J10110KJIOHHHKaX 14 pa0a3bmx, BO BTOpOM CTeneHH ero 110.11aFalOT.

ECTb )1:"e Kadbt3adu1106 CHX epecb, AKONCe a3 paCCpKAa10, 6e3MepHaA CBATOCTb IIJIH
X npeitmcatira HRH Kailiarteio
xx onllcurme
XXX 6bITHOC7b

XXXX onHcamil0

514

ajuns pentru mintuirea sufletului marturisirea credintei si faptele cele bune

pe care, daca le vor pazi si le vor face, celelalte conditii nu le vor mai fi citusi
de putin necesare. Li se mai atribuie si alta calomnie, dar, dupa cum se pling
ei, pe nedrept. Unul din secta aceea, ascultind pe propovaduitor x rostind
mai multe nume ale lui Dumnezeu si lamurindu-le mai pe larg ascultatorilor
55.1, ar spus cu mare glas din mijlocul poporului ca tilcuirea lui este minci-

noasa *. Ar adaugat si cauza, zicind: intrucit Dumnezeu este o fire de

nepatruns, infinita si indescriptibil5., nici un nume nu-i este propriu si nici

nu i se poate da unul potrivit, deoarece un nume propriu / sau descriptiv sau
inteligibil se poate da numai celor ce cad sub intelegerea omeneasca, carora
li se poate face o anumita definitie xx, lucru ce nu se potriveste firii dumnezeiesti. Iar dad zicem despre Dumnezeu ca este preainalt, mare, atotputernic,
milostiv si altele, care se numesc atributele pozitive ale lui Dumnezeu, nu
explicam esenta xxx lui Dumnezeu mai bine decit prin negativele sau contrariile acestora, anume c5. Dumnezeu nu este preainalt, nu este mare, nu este
atotputernic sau ca Dumnezeu este cel mai prejos, cel mai mic, cel mai umil,
cel mai nemilostiv si altele, pentru ca denumirile, atit cele pozitive, cit si
aele negative care s-au obisnuit a-i fi atribuite, nu folosesc la nimic si nu
cjuta la cunoasterea si definireaxxxx firii si esentei lui Dumnezeu" 1102.

332

Capilolul al doudzeci pi noudlea

Despre eresul numit kadizadeli

Kadizadeli. Se spune ca intemeietorul acestui eres a fost fiul unui kadi
(adica fiul unui popa) 1103. Multa vreme acea erezie s-a ascuns ingropata in
cenupa ei, adica ping in timpul sultanului Murad al treilea, in zilele caruia a
inflorit un oarecare Birghili Mehernmed effendi (daca-mi amintesc bine) 1104,

barbat foarte slavit intre muhammedani in doctrina Curanului i in alte

tiinte**. Acest Birghili a dat peste un noroc intru totul asemanator cu cel
al lui Origen al nostru 115. El a tilcuit despre Curanul sau nu mai putin
decit Origen despre Sfinta Scripture; si prccum aproape toti sfintii parinti
ascultind pe Origen au explicat cu bine intclesul Sfintei Scripturi, deli
pe dascalul si povatuitorul for 1-au proclamat de comun acord drept eretic
sau alunecat intr-o opinie eretica, la fel operele foarte erudite ale acestui
pagin si hot5.ririle lui despre rinduielile si ceremoniile bisericesti, dar mai cu
seama despre catehismul credintei lor, atit de tare le urmeaza si be respecta,
incit nu ezita a-1 numara al cincilea dupa intiii patru tilcuitori ai Curanului 116.
In schimb, de eresul lui se feresc si se scirbesc atit de mult, incit si pine astazi
it asaza pe treapta a doua dupa atei, idolatri si rafazi. Acest eres al kadizadelilor este, dupa judecata mea, o sfintenie imensa, o evlavie frumcasa sau,
x predicator sau invatator

xx descriere

xxx fiinta

xxxx descrierea

* P. Rycaut, Istoria..., p.
** P. Rycaut, Istoria..., p.

182.
178.

515

KEH11OX00E13d11 410011)1C09EH 'mat 031111011.10110110 '111f01E1f1 11E141E0 IS141111.L0d311/C0 EHONEE

'0_10N0HEre31AIIAIEXXIAI 0)1a:ix's auvadtt /110r1DICH womoudwp caorig Imp 09 0NC0_130)1HH

'EN3E{01f0h

1111

`E103W RH 'E111C000

ONE EV EH11010011 If0149131H111A1E0a

EITI/C0 H

xxhIOdu

0NC1111

09111f-01XX

411'10E1

NEI kl-OHh 111.149

Hung x ouumfgadiouiC .exaaolsah

EfOREVOI1IIAIEXXI11 X0011 X14.1.014h0H 11 FIELLI11101A1

3C11

`10101A111

EIHRIEHIA1111f0A11

1410011 ax(

314h 1414111111HON P41{H3IfOilEOHOH 11 1(109 14H.Lisl4C1113H 111149 '1011101E111 OHM

14

-.10d11

'01

0111

'10101EFI0110 KOH E3dh H)1Ad '014)10HEILLORdX 014)101101114)1( H )(1111I0dU

011 XIIIII1C0 E1011E110IAIIAIEXAW 'EMO1H3d11 A111CX10 0111111S11dLI 0LCIA11411t1IVEOH 01/C)13H 11
IS0111141011h0 0)1CONEN1111 01/CHIX.101A1 `/C,LOIOHhOH 30Ef 0I4IKED H 0FIHH31T1KEMO -xnroXIAI
*101113AI 151151.1014311 141011113H H I411.1.31TI1 1IICTOELL 003h 141tEd 1S30 1410130 141101101f3h
'11S11K '1011111

X X1411H

wettavonrexXlv wicutronnf

11141/CdE' 0111KHU

&Off

ounredg `i.ourvsmudu ONCHH E11 'E11/1000 EJ4 ONCOJOH

AHd 10 0101111 '01/C111M0 HUH ISIOX olouutta

131111 '1100 ONCHII H

auCiarm `isoinhuirgo MEE `10110.1E1I 10NC0W '41149 011 1111-13s1 140H0 FIHHERLOHdX
golAnic onnroi. `Noi.olutnuckao ONK
K31f/C110031Hd11 EVI031 Nexanlidx 0)(

111111 1111)K

1,01EdI19114173d11 OWEIE '14.10dIAI1C 0NC311 111 o TAIHMOHERIOHdX 3h 1110)101101f -0111041oivirsEEd

FILEEI HlfH 1410EHEI 013 H EIT aagolIS ILIOIAMOIT 0100 clurigai EV10 011 011R1f `IOIX111331-11
ONCHIfONHH IK11011E0a 'E03h0 1311 OH oxux Norrgolauvciro 11101114E viaffolcali OH EI1I/C0
0111V 14If ax( &ION
EHRHEVOIA1VI'EXAW 111H H 01110E1143K aoxau 0010111011 '1110dE/C
EH 3alti 3011311110 011,3H '1501111d110 `111111A1 ONK 00)1H1f0a /C1110 K001.1111d19 01110E110311
H OE1C'ed 00a 01101 100VslEH SO xicmuuhrago SLH1f01A1 IMILLE)KdaVE0E1 IMI0E1751C1CH011 11
0100E1 3933 Eadh 001403h0 011H3dSEOEI EHIlifIfENO H dada viodog )1 0114H3H1C101100 a141101AI
EHL10100170H 111149 '13/Cum0F1 olodoiox ofausmuodauSo oiourniadu isausouodu
1C90110d)/ H ASIO113IAIIAIEX/C1AT '01HH3h/C ON(H 13EG310a011 OIOMKOH 0.10Hd3113H OHMEd9
011113) OH II4dEatad11 `0{1111141.101C0 00)10HEIATHIMXW0NCONK RIEMXNEf H 0.10)11011 EN3E1010h
EH ouHarnariC a 1110I1 Hoao '111EIAIHHd11 OIRIEd ONE `EiroJHE EHHHEI1I141f0/CIAI H "biodu

amcan 10x01 icHN Tot( iidavardu a aquirs 6, nngoutonunduo wo9onrvvd9v IAlox013Emdu

3c110

4IoNg 1414)10H '111(1)AW 1731A/IA13_10IN '1111H311)11)H 0NCH MOOED 013HEIHOIH00 X30E1

E100141114.10d3LIS3 H slOWEINHIfO/CIAI0H HIP19 1114EfINEH 0.1,h WWI 10141Hh0111)111d11

:150.13XELL03a011 /(9)1C/CED H 011LOHH010011

aouctoxdan ArnousiroEcluX AvzomahadVadu

caorig IIHN3H a 31f0110HRLHEIOHON R14111113HEIVILI 111111iC3 triclo,Lox) Huh
ioreapic-eu rogormuopi (nonena0953 axEc)apvEigevHinianualcodu ulTio mem (arrusaysat
OR reiAlroit an uullb 410149 1411)1311 `I/13N139 01 4.103 )11111a0hdEX '1111HE14L014dX -0)1
1CIAIOd01 ATTIA111 011 MIA MEd Oa dOEIV EHI41t01100.1 0100a0 1533.1.0d0C 01)1011 10 -MOO
901/deV19(3V21 a 0111E9 `1C014141TIEM0110 OH IfENE9 H kainan-mpasiEnd 'tan-mon,' au
iracliolvokfadu 0.101T1/0114 XII11.L0d11 0930 ou arnuriC V1/.9(IVEIVP2/ ougoVou ONC H -v4
raevilv ou orehrigo mg/CILIA HhO H `ourwac OH arrusrkm oinnsdu nui-noivicuirgudu
)1 0930 'EHRIIEHIOHdX H 0)1E1 011 01Eh/C10 11)1E 14HEdE9 01111THEEa 111\1E11E1i 4101
munch' `KournudElYA MK 11114090 14941f '141fX/CIIEH EVIOI IfOVEEFIVEN HHEO1f09 1411Ed
1131100 '11h0 :3110d 'OD '011d3a3H 0.111011 KIN EHHHEIAIHIM/CIAI H alna '//1/3eVE/c/eDN NEI
EV/C Ifild '1103 oms au ()ma1 `H.Luteox OH II HIK010 OH *0/CIOW H1411E14,1014dX xiciad011-0111
coutupicvsr

tEE

OHH3d111A10 0930 '01111CHHEICH 0)1K OH E1114E1II 013 OH Eh/C1f0 01 ON( H 01HH0d101/0/C0H E

OH 'ORhOdEH aNC14H /CM 0)1E1 X11115.1,0X 30110 touhourmuclu 0so1 !WWI 11 15111131110d11

11430d11 H OH901r/C 00H0 14.11100d1.1011 '13a1011/C 0)1(3HOLI H HO 4130

1s1143 1A13H314111 111111E14,1011dX 0111K31AT/CEEd

EH11T01130.1

ono EHI4hda '0.10H0 ono

0)K

`nrdevEzqevx Vou
11 0900 011 141111/C0

013000 aebtEmenN '141,ENC31fEH HHFACI axc `arrnsainucctd ONK 1114HUH.LOHdX

mfaevEmenx 3930 0113dEH H NEI a110E1IE0E1 `143)KECTIO OIOHE'09

014H31110H011 XIA10

H OJOHRHE10113H EHHHERLOHdX IIVIA114011 H X 01H1(1)AN ifirlI 1514IKI4d11 14H1114311103

'311'011,10

919

KE0di

1CIA"0

'01HId01A10

amE

oso

010)10HE10IAIINEX/CW OH II4d0111.00 f1411-C11Oa011014

mai propriu vorbind, insusi fanatismul legii muhammedane, precum era in

vechime la iudei/fariseismul. Caci acestia nu socotesc nici un om, nici un loc,
nici un vas, nici un alt oarecare lucru asa de curat incit sa para vrednic de
intrebuintarea unui om musulman; iar despre toti ceilalti muhammedani zic
ca sint necurati si ca rug5.ciunile lor, posturile si celelalte conditii sint neing5.duite si lui Dumnezeu neplacute, intrucit ceea ce maninca, beau si imbraca
ei au trecut toate prin miinile crestinilor, iudeilor si ale celorlalti muhammedani care le aduc, si astfel, primind o intinaciune de nesters si cu neputinta
de curatit, toate lucrurile sfinte si sfintite ale musulmanilor se fac necurate si
zadarnice. De aceea oamenii acestei secte nu primesc niciodata de la alti
muhammedani mincare, nici nu beau apa din vasul din care au baut altii,
nici nu se imbraca in haina cusuta de altul sau care a fost macar o data imbracata, caci zic ca poate de lucrul acesta s-a atins cindva un crestin sau un
iudeu. Iar de crestini si de iudei atita se feresc, incit prefera sa moara decit
sa vorbeasca cu un crestin sau sa-1 vada si, ca sa poata mai bine scapa de
aceasta, cind merg pe ulita nu ridica niciodata ochii, ca nu cumva s5. se
intimple sa vada un om care sa nu fie muhammedan sau sa priveasca vreun
animal necurat. Iar data i se va intimpla asa ceva cuiva dintre ei socoate
ca i s-a intimplat o mare nenorocire si, afara de faptul ca-si va spala tot
trupul, se va sili sa se abtin6 de la rugaciunile obisnuite si se va socoti ca
este pingarit pe de-a-ntregul prin privirea ochilor, deci nevrednic sa faca
rugaciuni inaintea lui Dumnezeu. Prin aceasta superstitie ei se impotrivesc
foarte mult Curanului i invataturii lui Muhammed, care porunceste sa manince mincarea oricarui necredincios (daca nu va avea vreo banuia15.) ca si
pe cea musulmana si sa-1 primeasca pe orice om in casa sa spre a-1 ospata,
musulman sau altcineva, ca pe un finger, text pe care not 1-am citat ca exemplu in capitolul Despre iubirea de strdini a lui Avraam* 11".
A fost odata un muftiu, Mehemmed effendi, care printr-o sentinta a

333

sa i-a declarat pe toti acesti superstitiosi ca nu sint musulmani 1108. Se povesteste ca acest lucru s-a intimplat astfel: Cind amintitul muftiu isi indeplinea

slujba si dregatoria bisericeasca, era in Constantinopol un judecator principal (rang pe care it numesc Istambol effendisi) cu porecla Kadizade (pentru
Ca avea tata kadi) 1109. In serviciul acestui judecator era un oarecare bakal 111,

adica un birtas crestin, care, cind mergea dis-de-dimineata la curtea stapinului sau, s-a intilnit cu cineva din secta kadizadelilor ce se grabea spre baie.
Bacalul, mergind dus pe ginduri, nu 1-a vazut pe cel ce-i venea din fata pe
strad5.; la fel si kadizadeaua, tinind dupa obicei ochii in pamint, nu 1-a vazut
pe crestinul ce venea drept spre el. Si astfel s-au lovit din intimplare unul
de altul cu capetele, ca berbecii, asa de tare, ca la amindoi ii s-au umflat
fruntile. Atunci kadizadeaua, ridicind de durere ochii, a zis: O, necredinciosule, de ce m-ai lovit pe mine, musulman si chiar kadizade, asa de tare incit
nu pot nu numai sa merg, dar nici sa mai stau pe picioare?" Crestinul, mai
intii, s-a scuzat cu smerenie, spunind ca nu 1-a vazut si ca acest lucru s-a
intimplat pe neasteptate si neprevazut, nu inadins, si ca n-a voit asa ceva;
de aceea isi cere iertare si nadajduieste s-o obtina lesne intrucit si el este
kadizade, sub acest nume intelegindu-1 crestinul fie pe turcul acela, fie pe
sine insusi ca apartinind judecatorului, stapinul sau. Dar turcul, crezind ca
crestinul spre a-si bate joc de dinsul s-a numit pe sine kadizade i strigind
strajile, 1-a prins pe bietul si nevinovatul crestin si 1-a dus la muftiu sa primeasca judecata, amenintindu-1 cu moartea daca nu va face marturisirea
* Coran, XI, 69.

517

334

Kadbi3aden y6o ceHTeHuHro (xoTopyt) ,rta 6b1 mycl)TH no,anHcan H yrBep,nAn npocsune)

cHm HanAcan o6pa3om: <Awe KTO OT HesepHbix ape ce6e Kadbi3adena 6bITH,
He HcnoBegan nH ce6e 6b1TH myc.rmmaHHHa? Ham ante KTO eAHHolo IlenoseAan
ce6e mycJaimaHHHa 6b1T11 H IOTOM oTBepwecsi Toro, He 110BIIHeH Jill 6y,Aer cmepTHb

Pa3ymHbill H yTeLlifiblii myl:DTH Bo-nepBbix BonpoinaeT mycnnmaHHHa Imes{ 6bx

6bui CeKTbI MyCJII1MaH1111 (no KamuxucMy npanocnaminix AamicencTsoname OH
oTBewara, AIC0 eCTb OT CeKTbI UMCIA4 a3em, HO noHewe 6ALue mow Kadbuade)
pew ce6e icaObl3ade.au 6bult. floTom BonpocHn xplicTnaHHHa ,/ko xoro 6b1 OH Hagnewan (3Hasune 6o Hanpe,4 xpmcTHaHHHa Toro xapmesHma 6bITH Kadw3ade, cyAKH
KOHCTaHT111101-10.11bCKOTO) onteiga XpliCITIaH11H ce6e Kadbuaderm 6131TX, TO eCTE

AO Kadbr3ade HaxnewaTa. Toraa mycl)TH cymHHTe.nbabim ceHcom x H cnaxtocTueil-

335

Halm xoBapcnicom noxmcan cenTelatato: Kadbi3adenu eftyp, mycnuman onma3, TO

ecTb HesepHbffi Kadbi3aOeme He 6yAeT mycnumaHHH, erowe ceHc HcxycHHH
B cyAe Taxo licTarmoBaina: Erna xpxcmaHHH TOR pew AoKadbi3ade ce6e Ha =maul,
OT Toro He noc.aeslyeT, sixo OH myxammexmcm Hcno Began ecTb, Toro paps Huwe
o6BHHHTH ero noao6aeT. Haim, ema mycnilmaHHH TOR omepwecm cexTbt umam I
a3emu H Henose,Ran cexTy icaObt3ade, Toilwe xynHo onsepwecsi myxamme=cma.
0Txy,ny noc.ne,ayeT, AKO OH HeCTb MyCJIXMal111H. 14 ThKO OT Toro Bpemem B BeJ114KOM npe3peHHH CyTb epeTIIKY1 CeKTbI cesi, Hilwe moryT 6e3 Haxa3aHust ABHO oHyto
HcnoBeAaTH, XOTA cem cynepcTHHHH 9Tine.TH4 3eno MHO3H ewe H mane o6peTaloTca
B KOHCTaHT11H011011e.

TAaea mpudecgman

0 epecli mymccnotthypen rnaronemoil

Mymcoloudypen. Mymcoloudypeu 3HameHyeT ocBsuny racsnnero. C14X SCA
KypaHoebr 3anoBeAH 3e.no onacHo 14 wecToxo coErno,aaloT, xpome cynpywecTsa
3aKOHHOTO, 141IX, AKO)Ke o6b14a14 HmetoT rnaronaTH, xoTopomy C HUKJIZOM, TO eCTb

npeA lIAICIAIOM H CBI4AeTeAbM14 6bataTH H cosepwaTHcA 3axoH myxammeAaHcxog

noBeneBaeT. Ilaxkopomsi )Ke pang cxa3y}oT (cam 6o TaKOBbIX tienosexoB H co6paHHA
HX HI4K01114)Ke BI4ACTI4 B03MOTOX, XOTA 3eno 111060I1bITHO H 4pe3 MHoroe spew'
TOTO licKax), AKO OHM B ropax (13HHXKIIFI (TaMO 6o MHO)Kar111114X cest CeKTbI 6bITH

noBecTsyloT) B nepabdi geHb mapTa mecsnia H3 npwriewaulffx Beceii 14 rpaxkos o6oero

nova eJ114K0 cosepineHHoro Bo3pacTa 6y,/kyT, AeBbI, ACeHbI, 10H011111 H MyA04 coatpatoTcm M B rfly6o4a14niem H TemHeilmem .necy 3e110 npocTpaHHoil AOM OT xripacTHA
H 1103 C0314AalOT, cHpetib KOJIIIKO MOT 6bI BMeCTMTH Bcex co6pasuffixcfl. Erowe
yroToBHBuie, B IlepBbIR, AKONCe peXOM, AeHb mapTa, 611113 3aX0X(AeH1451 COJIHe91101-0,
mywecxoil 14 WeHCKOR 11011bI B OHI,Il4 ;pm BCe BXOAAT H wellm y6o Bce OT eA141-IbIA
Aomy cTpaHbi, mywHe ,00 OT Apyrim CAAATCA wAyale, AoKaexce COAHIle 3aHaeT.

Ho 3axow,rkeHm )xe comma cTapegunumi ux (xoTopbre BmecTo umamoe HmeloTc51)

HeCK011bK0 B03)KeHHbIX CB= 1411X namnaik BHOCAT, luxe cpexm xpammibi HOCTaBJ1111e,

Bo-nepBbix 06bI4aYiHOe TB0pAT moneHHe H Hexple MOJIXTBbI Ha me ycTpoeHHbie

necnx p144)M1I4eCKI4 H cnagocTHo cnowenHbre Ha xBany &mum H npopollecxylo,

=Ice ,Tko Tpemero tiaca HOLL1X BocueBaloT. 14M)Ke CKOHAaHHbIM 6bIBw14M, cTapeial-

11/14Hbf ()Hue nce cneum mie eguffoKynno norausafoT 1I TorAa C Be1114K14M ye-mem-

.nemiem mpicne K )cenam a 2cenbi K myxcem B3aHmHo paAH nnoToyrowgemig 6pox pa3ymom

518

muhammedana. Kadizadeaua scrise asa sentinta (pe care cerea ca muftiul

s-o int5.'reasca): Daca vreunul dintre necredinciosi s-a numit pe sine kadizade nu s-a marturisit a fi musulman? Iarasi, daca cineva s-a marturisit o
data ca este musulman i apoi s-a lepadat nu va fi oare vinovat de moarte" ?
Muftiul, intelept si impaciuitor, 1-a intrebat mai intii pe musulman din care
secta face parte (dupa Catehismul celor drept-slavitori el trebuia s raspunda
ca este din secta iman azem 1111, insa intrucit era din secta kadizade a raspuns ca este kadizade). Dupa aceea 1-a intrebat pe crestin al cui este (caci
it stia de mai inainte pe crestinul acela ca este birtasul lui Kadizade, judecatorul Constantinopolului). Crestinul a raspuns ca este kadizade, adica al
lui Kadizade. Atunci muftiul a semnat sentinta cu un sensx ambiguu si cu o
prea placuta perfidie: Kadizadeli ghiaur musliman olmaz, adica Necredinciosul lui Kadizade nu va fi musulman" 1112, al carei sens cei iscusiti in judecati 1-au interpretat astfel: Cind crestinul acela a spus ea apartine lui Kadizade, nu urmeaza de aici ca a marturisit muhammedanismul, de aceea nu se
cuvine sa fie invinuit. Iarasi, cind musulmanul acela s-a lepadat de secta
iman /azemi i a marturisit secta kadizade, o data cu aceasta s-a lepadat de
muhammedanism, de unde urmeaza ca el nu este musulman. Si, astfel, de
atunci ereticii sectei aceleia sint in mare dispret si nu pot s-o marturiseasca
descoperit fara de pedeapsa, desi cinstitori ai superstitiei acesteia se afla foarte
multi si acum la Constantinopol.

Capitolul al Ireizecilea

Despre superstitia numita mumsoiundur en

Mumsoiunduren. Mumsoiunduren inseamn5. cel ce stinge f'5.clia" 1113.

Acestia pazesc toate poruncile Curanului cu foarte mare grija si asprime,

afara de casatoria legitima sau, dupa cum obisnuiesc a zice, pe aceea despre
care legea muhammedana porunceste sa fie si sa se faca nikkeah, adica in
fata imamului si a martorilor. Iar pentru nasterea de prunci se spune (pentru
ca eu insumi n-am putut niciodata vedea asemenea oameni si adunarile lor,
deli am cautat foarte curios si mult timp acest lucru) ca se aduna in muntii
Feniciei (unde se povesteste ca sint foarte multi din aceasta secta) 1114 in
ziva cea dintii a lunii martie, din toate satele si orasele din jur, toti cei de
virsta matura de ambele sexe fete, femei, tineri si barbati si, in cea mai
intunecata p5.dure, fac din crengi si nuiele o casa foarte larga in care sa incapa
toti cei adunati. Si dupa ce este gata infra to in acea casa, de parte b5.rba-

teasca si femeiasca, in acea zi-intii a lui martie, precum am zis, aproape de

apusul soarelui, si femeile se asaza intr-o parte a casei, iar b5.'rbatii de cealalta,

asteptind ping apune soarele. Dupa apusul soarelui, mai-marii for (care sint
in loc de imami) aduc citeva faclii sau candele aprinse, pe care, asezindu-le in
mijlocul incaperii, fac mai intii rugaciunea obisnuita si uncle rugaciuni intocmite pentru aceasta si cinta ping la al treilea ceas de noapte cintari ritmate,
p15.'cut alc5Auite spre lauda lui Dumnezeu si a Profetului. Iar dupa ce le-au
terminat, mai-marii for sting dintr-o data toate facliile acelea si atunci se
arunca b5.'rbatii la femei si femeile la barbati, cu mare repezea15., pentru a-si
face unul altuia p15.cerea trupului, unde ii vor indrepta promisiunile sau dorinx inteles

519'

335

336

caroTcsi, rne cl)opTyHe o6eTbi HJIH AcenaHmi xx / ynpaansnoineil, KoTopomy KoTopyio

yxBaTHTH CJIT1HTC51, C TOJO TenecHoe Amice no 3apH nponon)Kasi coBoicynneime, B

Tom Ace mecTe Ha 3ema 110JIWKLIIHC51, HacnaAcnaeTcH.

3a liac Ace ripen cBeTaHHem, umambi, naKH Bo3Acenue eseuni, yTpeHHHe nem&
H3BHe neTH HaIIHHalOT, Hulce nporuHe ycnsbnuasaie, Bce Bicyne OT .111060CTpaCTIII3151

011bI51 6opb6b1 npecTaBaie, IIaKH Ha cTpaubi CB051 pa3nens1oTc51. 14mamom co ate-

mama B AOM BLneALCIHM, Bce Ha HOTH BocTainue, Ha mecre, KoTopoe KTO no cosepIlleHHH Aena cBoero 3aH51J1, CTO51T HelIOABH)KHO, Hmarvibx Ace mecTa H cenanHuAa,
THe Koro o6psugyT nopAny Ha3Haga1-0T, ;la H B 6ynyinyko H0111b, BCSIK Ha TONDKe

o6pAnteTesi mecTe. 14 me y6o TB0p11T14 o6briail HMeI0T, na He KaK0 HO yroBopy

HRH 3a B351TO13 pang npeAcne mo6BH, enxii HeKHR OT myAcecKa nony c Tolo)Krke
AceHoio lug gesom Bo mHorHe AHH HnH HecKonbico icpaT cmenieme HmeTH morn
6M.

PaceBeTaxngy )Ke AHIO, Bce Ha HCTOtIHHK niecTByloT, o6aHe Aceind nanexie

oTnyLiacsi, na 6b1 Hein4neabi 6bunf oT myAceil, rAe coTBopine zycn, TO ecTb Tema
H3moBeime, Bea, ACHE. B neHlislic 60AcecTBeintbix H nepKoBHbuc necHex Ace H monHTBax

npenpoBoAcnaioT. Ho npeKnownowycsi carnal)/ Ha 3anan, naKH no npegbsu3nemomy

O6pa3y B TOTACe HOM co6HpatoTcsi H TaKo B civieBom CKOTCKOM nnoToememeHHH,

9pe3 nenbie 40 Audi npemeniamible ripa3nHy1oT ACeHHTBbI. CKowiaBLue )ice 40 Alia,

KI41DK,EIO BO CBOSI CH OTX0,IIHT H ,Ipe3 Bee ocTainueecsi rona Bpemsi mpic AceHy }mice

3peTH 'coma, Rime npmcocHyTticH eli, 'mice 6ecenoBaTH C Heio moAceT, pa3Be npen
Haponom H HacTosnneit HeKoeri KpailHeci HyAcne. Ante KTO B n0n3opH014 H B036paHeimoli JI106BH (XOT51 camblm nenom rpexa H He COTB0pHT) noilmaH H yameH
6yneT, B 3ananeHHom cTpy6e o6a coAcHraioTcA. BepyroT 6o, sum HHKoexce OT 6ora
H OT iienoBeic o TaKoBbnc H3BHHeme, HHKoexce nonyweaue x H Hincomice winoc.epnge 6bITI4 moAceT. K Tomy ocrpoymHeCnue paccpic,cialoT II IIOCTaHOBJ151K)T, 511(0

rpex nenaiumxx HeeTb 6o.rH13 rpexa npoH3BoneHHA.

Ho o6inem OHOM co6paiilm, KoTopme 143 TeX Axil 11.1114 nes o6p5IulyrcA tlpesoHocsuguil, nuTaembx 6131BalOT 113 0611.111X TO51 cilHarorx ,LIOXO,LIOB, TaKO H neTH pa)K-

naembIe HMH, He 511C0 enHHoro, no Bcex o61Lie liana HaAce no mepTBepToro rona OT
06inecTBa KynHo C maTepAmx iniTaioTcH. B HeTBepTbdi Ace roLi cTapeihiumbi Bce
co6HpaioTesi H C0,111CJIIIBLUe, KOJIHKO BMX ecib oTpoHaT, A1151 npoKopmneHHA,
BocnnTaHHA B xynoAceeTBa Ace H onHHHH Inc Hayicax o6ylieHga no (1)amlinHsim pa3neJIAIOT H TaK0 naBHoe Heicoe ACIrrejIbCTBa npaaneHHe, nepicosHoe KynHo H MHp337

eicoe COCTaBJI5110T/ H TBOINIT.

Cabiniax noBecTBylowlix o clix monex, snco cp.', nage Bcex no6neenseinierinmexxx H Bo 6paHex Heno6engmeiligHe. 14 HenoAcHo, H6o oHble B CaMOii cpengHe
OTMaHCKI451 14mnepHa Ha ropax OHbIX (HxAce Typal Ka3dazu, TO ecTb rycHlibie
ropbH> HapHuaioT) ACHBy11.1H, HIIKOJIMICe non Hro TypeuKoe nplignoina, HO nocTaHOMO H3BeCTHbIe Heme ,LIOTOB0pb1 C nainamx np0BHHLlI3Ii yripaarmounimu, OBO
B CBOHX mecTax, OBO Ace BO rpanex H Becex 6e3onacHo ripe6biBaTH 14 KyIrleCTBOBaTH
moryT. I4Horna HacTosugell Hpicne, saucy Ace dC1151T114eCKOMy HenoBonbHy cythy,

npomBy nnemeHH dypy3uoe (JIHBaH ropy o6nepAcauwx) mHoraAcnbi ormaHcKHe

KpaH cBoamH HananKamx pa3opsnouga, OT naineg Tex eTpaii BenHicHm npaBneKaioTcsi

AcanoBaHbem H scerna HJIH 1106eAOHOCHM, HAH Heno6eAcneHHN OT HenpusiTensi BO CB051 Bo3BpainaloTc51. Cares TypicH B TaKOBbIX tienoBenex npaB,Eiy,

HenoBeiconio6He H enBa He Bce mopanbame no6poneTenx BenHHMH npeBo3HocsiT

noxBanamH, mHCTOTy ACe B HI1X He HenoBetiecKylo, HO aHrenonono6Hyio 6E,ITH nponoBenyioT.
x ocna6nemo. cruicxow,LieHme

xx cab

Aenom runiemibul

xxx xpa6petiume

520

tele norocului. / $i care pe care se va intimpla s-o apuce, continuindu-si cu

ea impreunarea trupeasca ping in zori, se desfata in acelloc, culcindu-se pe

336

parnint.

Cu un ceas inainte de a se lumina, imamii, aprinzind iarasi facliile,

incep sa recite, de afara, cintecele de dimineata, iar ceilalti, auzindu-le,
oprindu-se toti din acea lupta senzuala, se despart, trecind fiecare la locul lor.
Cind imamii intra in casa cu facliile, sculindu-se toti in picioare ramin nemiscati pe locul ocupat dupes savirsirea acelei trebi, iar imamii inseamna pe rind
locurile 5i scaunele unde-1 afla pe fiecare, pentru ca si noaptea viitoare, fiecare

sa se afle in acelasi loc. Iar acest lucru au obiceiul sa"-1 fact pentru ca nu
cumva, intelegindu-se intre ei sau din dragostea ce o avea mai dinainte vre-

unul din barbati, sa poata avea amestecare cu aceeasi femeie sau fata mai multe

zile sau de mai multe ori.

Cind se lumineaza de ziva merg cu totii la izvor, dar femeile se duc ceva

mai departe, ca sa nu fie vazute de barbati. $i facind gusl, adica spalarea

trupului, petrec toata ziva in cintari dumnezeiesti ai bisericesti, in cintec si
rugaciuni. Iar cind soarele se coboara spre apus, se aduna iarasi in chipul

aratat mai inainte, in aceeasi casa, si asa, intr-o asemenea promiscuitate dobi-

toceasca, serbeaza timp de patruzeci de zile aceste insotiri de-a valma. Si

cind se terming cele patruzeci de zile, pleaca fiecare la ale sale, si tot timpul
famas din an barbatul nu poate nici sa vada femeie, nici sa se atinga de ea,
nici sa-i vorbeasca, decit in fata poporului si in caz de nevoie extrema. Daces
cineva va fi prins si dovedit de o dragoste rusinoasa interzisa (chiar daces nu
va face pacatul cu fapta), sint arsi amindoi intr-o casa de lemn aprinsa. Caci
ei cred ca pentru acestia nu poate fi nici o scuza, nici un fel de ingaduinta x
sau indurare, nici din partea lui Dumnezeu, nici din a oamenilor. Pe linga
aceasta, judeca si hotar5.sc in chip foarte ingenios ca pacatul faptuirii xx
nu este mai mare decit cel al vrerii.
Dupes acea adunare generala, femeile sau fetele care se vor afla gravide
sint hr5.nite din veniturile comune ale sinagogii 1115 ; la fel si copiii nascuti
de ele sint hraniti de obste ping la al patrulea an, impreuna cu mamele lor,
ca si cum n-ar fi copiii unuia singur, ci ai tuturor. Iar in anul al patrulea se
aduna toti cei in virsta si, numarind citi copii sint cu totul, ii impart prin familii, pentru a fi hraniti, educati si invatati mestesuguri si in stiintele cugetarii
lor si astfel alcatuiesc si fac o rinduiala uimitoare, de vietuire bisericeasca si
lumeasca. /
Am auzit pe cei ce povestesc despre acesti oameni ca sint mai cutezatorixxx decit toti,si cei mai de neinvins in razboaie. $i nu este minciuna, ca'ci,
traind chiar in mijlocul Imperiului Otoman pe muntii aceia (pe care turcii ii
numesc Kazdagi, adica Muntii gistelor") 1116, n-au ajuns niciodata sub jugul
turcesc, ci incheind tratate cu pasii care guverneaza provinciile pot sa petreaca
fares grija, fie pe locurile lor, fie in orase si sate, si sa negustoreasca. Uneori
ins5., cind este nevoie, neajungind oastea asiatica impotriva tribului duruzilor
(care stapinesc Muntele Liban) 1117, care devasteaza de multe ori tinuturile
otomane cu invaziile lor, sint angajati de pasii acelor tinuturi cu mare leafa

i totdeauna se intorc la ale lor, sau invingatori, sau neinvinsi de inamic.

nsisi turcii preainalta cu mari laude dreptatea, omenia si aproape toate virtutile morale din acesti oameni, iar curatia lor o propovaduiesc ca fiind nu
omeneasca, ci aproape asernanatoare celei a ingerilor.
milostivire, indulgent,

xx savir*it prin MA* fapta

XXX viteji

521

337

v9vvi. cunidaendui unddau

0
'14/tair /c/ithfr 900d3
011H17311ff

ONK

ROO&

U11r1f /4

ISIAH 13113E1

H01\101f0JMILI

10 'PINS' 0

aNCIAI3H

aounaims9,)

01110111114U 1A1311H13V0VX119 IN0c131TIV IN140K0 01111110EH

AE[193E101110

'1114d0f1103 1S3D

141)133 141121141h 10HEV2ININEX1Cl/s1 141f HTTI3dEH 011E901/0U 1'19 HUH VOLE 113IMINI4
-0I0I4dX
1A11911 X19814)1(11 H
`KONIIH103113dL1304M1I314)K0909 AJOIA,I2H `HITIVA0013C1 OHM H -3JAIIATUXATAI
Ell 010HH141014 rmododu inucog 111199 `101XVOKOU0H H E1014dX EHIgJ 141199 151131(09
H denv93-EC71r H mungroon- E OhE1111E1-1 ELIKEH 0-10.1ZEID 2H .1.A1TI2LATIO H ornrecodgo
`1011r14aladu oU ANH11 10 EINEEdaV Oil Oil1NKO9 01I4H011-311 30HH3HONECX 14 INOHONEE
INIqE0201,10W `0011143WKd31/111'011 ONK 0113K1CH 4100 ON ISIIHOH110110H ozoxurag nnoNnE
H ONEI H NO& `KOHOMP,E 14NE 01X1114n H 01X1111119000 HO3d0 H isnmcogcog 013000
.1.15c1001 '0111HHUO

OH 0111011 01311119000 19tUdr `1S0101E019CE11

ISENISOO11

4103 :Eudoiox Envilla 0910

`KOHE1101AIWEXXIN `OHLIXN 0)KK0VIDK 11 `HEIL1014dX E KE1iCdT7 KOHE141914dX OLVxOI -d311

WM '4103 OHM MHO ISOI011101EILI IIIENCEd11011 'XIOIC `1J14dOION 1411X1IX9 1411)K09 -OIIOh
8EE"

`313E1 LN:d211117'

/ INHOE0 IVEK3/1' 1141T1X3 20HIYX119

aH IS011-0IIIVX0X '11114d0E.1.00

31411140EH

..un) Hafwaago HI93

(V101414K

IGIETtEdNX HIIOIEKOnIfOOK
214)Io9iroaulit' 14 1780119Dll x 0/J001471j `111111V13011 ONK IplEIHIPKOEH cc:K{0dt( -Troll
.1./cff.L3HOMC Nuo aoadou 10 th'ouu raocha, cuoi `141140XNEI AtrAmio `iistroctux girre 10
Xl9H113111NCE3EH 09X H 10 'X1411H0)7NCOd 000h 141tEd 14)1dX1 EN300113h 31HOMW/V001110thl
151511173110011 ON( `IOXEENOLI ONN

urnisdoni. o odomouudu umricis 1/ddoorceef0 agvdvx al) 4133 unniVAug HUodx 1411H
HUH 10 X110 10311410d0 HEEEMEEH
X1911KOthl `x H tar 'NJ HUH 10 0101d311 OJOHO

tiou

11E111490 '10131A114

X003(13 H XENHI3d3 X14N3HEV3ININEXXIAI MHON `0111dOELLO3 arc

xx
EKIO.MHHHOLD101101101/14 H EIVOHALE
10101P13c190 H VOU
011E1A1
01110H 141HEIVIE.11 1131'1111TIIOLI
INFIKOITOWINEXXIAT 159IBEI `1\101101VH

OH 0111HMENO
ONKONEN A Xl4H D3K

Indlc

ONCIAIO.L.

V9D11j riunioaendw 1373d0/449

XIS1f3IHNCS11001fatH H XIMDK0939

mxpireVainivaxicw

quaadautirefg g womnodAl, imavairu 3)KX oNC30)11111 isorioo `olinomcAffooirollm

14 KouudE E OWELITIEH ic Kotnix 0113E HIP13E1110d11 '11111119110
Ell -won

100d31.1 3)K

fionimioniou
`KOICHEEFIEEH

X HE/731AIINEXAIN `BOX1411101EIZId90 219H11 "LLX0

01 4103

`uroadat( 01 9133
0191114- ONC

2MIN(`1100d

01 4103

x
011 11101111
xx militrod3
1110K0939
xxx WPM 1131111MOIISHVIIX

ggg

`ndo,a2

ONCH

740ddatittief9

HUH KOEEd90 `<<H1121H1h a19HM `voclaut OW.H H -rnatuv

`<aINHHHOID10113H10)) 3P1H14 'lliadddt191raN 01 4103 <O4110IHNCX1100011>) 'xxx
10110V14>>

<(14112IIDKX1100110ED) *KOIDIVIIHdEH

Capitolul al tr eizeci si unulea

Despre eresul zis /uti,

Luti. Eresul /uri, isi is numele de la Lot 1118, despre care Sfinta Scriptura' povesteste ca la betie a facut siluirea fiicelor sale din desfrinare *. Nu
pot aprecia dace adeptii acestei secte s-ar cuN eni sa fie numiti muhammedani
sau crestini inselatori, mincinosi si fare Dumnezeu. Caci ei si pe Muhammed
it marturisesc a fi adevarat proroc al lui Dumnezeu, si pe Hristos ca este Fiul
lui Dumnezeu ; Evangheliile i Epistolcle, mai cu seamy pe acele ale Sfintului
Pavel, nu le leapada, iar circumcizia o primesc fiMd legi-uita de Avraam din
porunca lui Dumnezeu si confirmata de legea lui Moise, ca necesara pentru
implinirea Vechiului Testament, si astfel, din trei legi fac o formula singur5. si

speciala a eresului si ateismului lor.

Despre motivul anume pentru care se numesc /itti exista insa o dubla
istorie, una a muhammedanilor si deopotri' a a iudeilor si crestinilor, iar alta
numai a crestinilor. Dupe cea dintii ei afirma ca uimeaza lui Lot, care, deli
om al lui Dumnezeu, nu a stat la indoia1a sa face fiicelor sale / siluire desfrinata fiind ele fecioare (desi** era scos din minti de yin). Cea din urma arata
cum fury adeptii diavolului din Epistola lui Pavel catre Timotei***,unde spune
ca cel ce a s5.dit pomul se cuvine sa guste cel dintii din fructul pomului aceluia 4*, de unde deduc ca precum este cu cele sadite asa si cu cele nascute.

De aceea turcii an obiceiul sa numeasca pe ornul care face amestecare de singe,

pe limba araba, fircljiurul karabe (adica desfrinat cu singe sau cu rudele de

singe X) 1119 i latti, sau dupe acel Lot dinainte, sau de la acesti eretici. Insa
punind capat istorisirii despre eresurile si ereticii muhammedani ne vom stealdui sa aratam aici cite ceva despre felurile de idolatrie si ateism xx ce se
afla la ei si se ascund sub acelasi nume al lui Muhammed.

Capitolul al

Despre

tr eizeci si doilea

idolatrii si ateii muhammedani

Butperest. In neamul turcesc n-a mai ramas nici un fel de idolatrie,

insa la persani si arabi, dar mai cu seamy la indieni, auzim ca ea infloreste
foarte. Dintre idolatrii ce se afla la muhammedani unii sint ghebri, numiti
butperest, adica inchinatori ai idolilor sau ai chipurilor 1120, altii tersa, numiti
i ate,sperest, adica inchinatori ai focului 1121 altii kelbperest, adica slujitori ai
ciineluixxx 1122, iar altii gheavfierest, adica slujitori ai boului 1123.
x rubedeniile

xx necredinta
xxx care se inchina ciinilor
* Geneza, 18, 3 1-38.
** Recte : tocmai pentru ca era ametit.
*** II Timotei, 2, 6.
4* P. Rycaut, Istoria..., p. 182; Incrementa..., III, 3, ann. y.

523

338:

CBOIIICTBeHHO )ICe 3a xxonocnywkiTeneil BMeHAIOTCA X Te, xo Topbie COJIHRe,

.nyHy H npoTmax Teneca He6ecHa5 6oroB 6bITH BeproT. YTBepwxaloule npaBneme

H 6.maroxesame cxx, Bcem menoBeicom 1105ITHO x Bpa3ymxTe.abHo 6bITH, xoTopme
awe 6E,1 He 6bum 6o3x H.J111 Beam, cyame B xxxcailLuem mxpe He co6moxanx 6m,
Nam HIIKOJIlliKe 6btn 6bI, Hxwe B csoem COCTOAHRH 11 B HenpecTaHHom AefICTBI414
CO6JHOCTIICA morn 6b1. KaKOBbIX )1Ce B 110414TaH1414 IlgaTIOB CBOHX ynoTpearunoT

xepemoxxx H ycTaBoB, HI4KOTO)Ke o6peTox xoria, KOTOpbIll 6b1 113BeCT14.11 mue

O Tparexxx HX, oncyxy we HeKTO 113 HaIIIHX xpilculax 6e3limeHHbi1i ruiceu B3AJI
339

(erowe miry TOCI10,414H IleTp AHApeeBkPl TOJICTOR 6b1B npn ilopTe I OTMaHCKOR
HOJIHOMOHHbIM IOCJ1OM C 14-rannaHcxoro A3bIKa Ha npocroil pyccicoro xxaneKTa

IIITIUIb npesexe) xcanexoBaTx He MOTOR, mero paxx KaK npexpemeHHoil awrop o

ligo.rionoxxoHlumax myxammexaHmux Hanlican, MbI, caoso B caoso npenacamne,
3,E[e npaaaraem.
dieKoTopme (r.naroneT OH) acTpoxor H HexoTopbxe HaTypaxlicTbt taffixT
xcnoBexaHlie cex epecx B KoHcraHTHHono.ne, HO CyTb Benxxoe alic.mo, mewxy
napTxHamx x mxxxHamx, rxe mywHe o6bncHoBeHHo HOKnaH5110TCA conHuy, a xceabi

nyHe, 14 xpyrxe Heme HOMO apicramecKomy. CHH moxxe He cyTb 3e.no wecToicx
B Mailepex HX )1013H14, HIDKe 3eJ10 npimexalbi oxpauxra xepemomx HX 3aKoHa, HO
withyr HaTypanbHo xo6pe H npoxog,xT 3eJ10 HCKYCHO BO BCAMIX Beigex. He OXOTHO

BepxT, WO Ayala eCTb 6eccMepTHa H ',ITO 3a crpacTb H 3a xo6poxeTe.ab Bo3xaeTcx

Ha OHOM cBeTe. He oTmlualoT Hificorga 3a 6ecmecrlie, Korxa JIM 6b1BaeT ymimeHo,
Hxwe 3a c.Tiona CBOeBOJIbHbIe, xoTopme HM 6bIBalOT pezieHbi, Hxwe 3a 60.111,111y10
Imam HeneCTIIBOCTkI, B KoTopoii norpetualoT me.nonexx, noHewe 110,111TalOT cme,

sum xeilma HaTypanbllble, npoxcxoxxame OT nnaHeT H He crywaloTcx 60J1bIUH

OHOTO, KaK 1114HHM Mb!, KorAa HeKaKOil BeJIHKOCI xowxb Hac 06momxT Kim xorxa

commie B Kaxxxy.ne Hac corpeBaeT 3eno. go 3xe OH.

Ameutnepecm. Amezunepecm, TO eCTb orHenox.momanAbi B KoHcraarraHonone He o6peTaioTcx xce; ame RH we H cyTb Heubm, o6ame axxonxwe ce6e TaKoBbix

6brrx mcnonexpoT, 3a11e a6xe Ha cmepTb ocyruura6tacx HRH oTBeprumcx epecx

cBoex, myxammexxcm BOCIIpHATH nollywxeabl 6b11114 6b1. HpoTmee CJIbI111aX0M, 51K0

Hb1He cyTb TaKOBbIll BO c-rpaHe ictopduoc, nepcxxxomy Hapc-rBy C011pe,LkenbHOR,

MH0311 6o cxueBbie H B llepC1114 o6peTaloTcx, a 51K0 BCA HH,a145I 0111e110KJIOHHIIKOB
110J1Ha eCTb, He MHIO, ,ITO6 KTO He C.11131Xan. Coo 110 xpesHemy 313MIIHHKOB o6bimato

orHb BemHbiii lux Hincarmwe yracaembill crperyT BcenplinewHo, mHsnue ce6e Bcx
6.narax H macamax oso B cem, OBO B 6y,nyulem Belle (x3 Kypana 6o yBeplium,
AKO HMaTb 6bITH ,geHb CyjiHbI13 H )KH3Hb BeqHax) OT OHOTO Heyracaemoro 011151 6bIBaT11. CTapLITA HX, K Komi}, )1(113HH 11p116JIMKITBILIeCA, RAH Hemaximo B 60J1e3Hb

ynaxne, HJIH xonrxm HexyroBaHxem yrpywxwecxxx BpymaioT ce6e nplurrenam

H 6nawHxm CBOHM, xa B mac cmepTx cowryT HX. FnaromoT 6o, aixe nepBee gym
340

133b1AeT 113 TaKoBoro, Hew B B03)10KeHHbIi1 Koarep BBepxcex 6y4eT, BemHo B reeHe
rope HMaTb. Axle )ice Hex3,HoxHyBula, OrHb HowpeT ero, 6aCHOCJIOBAT, AKO pail
H xpesHee oHoe 6owec-rBeHHoe CITAHIle / (ewe orHeHHoe H 6ora camoro He IMO 11TO,
pa3Be OrHb 6bITH BepyloT) H3 Hero ice xymy CO3,14aHHy 6bITH ymxT Kypan JIOJIyMHTLI
X B nepBoe oHoe 6.11arononytme H 6.maweHcalso 11p1451TH xmeeT.
X rimeloTcsi AJIH *IIICJIATCR

XX amemonne

524

In mod propriu insa, idolatri sint socotiti x cei care cred ca soarele,
luna si celelalte corpuri ceresti sint dumnezei, afirmind ca conducerea si bine-

faccrea acestora este limpede si de inteles pentru toti oamenii, caci daca
ele n-ar fi fost dumnezei sau de n-ar fi pazit lucrurile care sint in lumea de jos,
aceasta nici nu ar fi fost, nici nu s-ar fi putut pastra in starea ei, nici in mis-

carea sa necontenita. Dar ce fel de ceremonii si rinduieli practica ei pentru

adorarea idolilor lor n-am aflat niciodata pe nimeni care s ma informeze
despre tragedia lor. De unde a luat asadar unul dintre crestinii nostri o scriere
anonima (a carei carte a tradus-o din limba italiana in stilul simplu al dialectului rus domnul Petre Andreievici Tolstoi, fiind ambasador plenipotentiar
pe linga Poarta / Otoman5.*) n-am putut afla 1124. De aceea, copiind cuvint
cu cuvint, vom adauga aici cele scrise de autorul mai sus-mentionat despre
idolatrii muhammedani:

339

,,Unii astrologi (spune el) si unii naturalisti practica marturisirea acestui

eres in Constantinopol, dar exista un mare numar printre parti si mezi, unde
barbatii se inching de obicei soarelui si femeile lunii, iar altii Polului Arctic.
Acesti oameni nu sint prea aspri in manierele vietuirii lor, nici foarte zelosi
sa pazeasca ceremoniile legii lor, insa traiesc in mod natural bine si se orienteaza foarte iscusit in toate lucrurile ; nu le place s creada ca sufletul este
nemuritor si ca pentru patima si virtute se rasplateste pe lumea cealalta. Nu
se razbuna niciodata pentru necinste, cind be este pricinuita, pentru cuvintele
arbitrare care be sint spuse, nici pentru multe din nelegiuirile cu care gresesc
oamenii, socotindu-le drept niste actiuni naturale, care provin de la planete,
nici nu se neca'jesc mai mult din cauza lor decit facem not cind ne uda vreo
ploaie mare sau cind soarele ne incalzeste trupul in timpul verii". Ping aici

[am citat din] el **.

Ate,sperest. Atqperest, adica inchinatori ai focului, nu se afla in Constan-

tinopol si chiar daca sint unii nu se declara niciodata, pentru ca indata ar

fi condamnati la moarte sau, lepadindu-se de eresul lor, ar fi siliti sa accepte
muhammedanismul. Totusi am auzit ca sint din acestia in tara kiurdilor,
invecinata cu Cara persilor 1125, Ca multi din acestia se afla si in Persia, iar

ca. toata India e plina de inchinatori ai focului consider ca nu se poate sa

nu fi auzit cineva. Acestia, dupa vechiul obicei al paginilor, pazesc cu multa
grija un foc vesnic, care nu se stinge niciodata, socotind ca de la acest foc
nestins be vor veni lor toate cele bune si cu noroc, atit in veacul acesta, cit
si in cel viitor (cad ei cred, dupa Clown, ca." are sa fie ziva judec5.tii si viata
de veci). Batrinii lor, apropiindu-se de sfirsitul vietii sau cazind la boala pe
neasteptate sau slabindxx de bolire multa, se incredinteaza prietenilor sau celor
de aproape ai lor, ca in ceasul mortii sa-i arida. Caci ei zic ca daca sufletul
va iesi din unul ca acesta mai inainte s fie aruncat in rugul aprins va arde
vesnic in gheena ; dar daca ii va mistui focul inainte de a-si da sufletul, basnesc

ca vor primi raiul si acea stralucire dumnezeiasca / din vechime din care
e facut sufletul (care cred ei ca e de foc, si ca Dumnezeu insusi nu e altceva
decit focul), (NO cum ii invata Curanul***,i ca vor reveni la starea cea buns

si la fericirea cea dintii.

x considerati sau numIlrati

xx istovindu -se
* MoHapxua mypetoca onucannan 4pe3 PuKoma, aretuato anz.mikKozo ceKpemapvi
nocoAbcmaa npu ommontancKod Ilopme. 17epeeedenna c noilbCK010 na poccuticKod R361K,
Sankt-Pi terburg, 174 I .
** P. Rycaut, Isloria dello stab presente dell'Imperio Ottomarw, trad. C. Belli, Venetia,
1672, p. 183.

*** Coran, XXIV, 35.

525

340

Kenonepecm. Kea6nepecm, TO eCTb ncam Kgatunoaumcs, elm He Bcs Koro

nca, HO mepHoro TOKMO nogxTatoT, H3 noponm rocrioncTspomero x mepHoro
nca, aide pOgHTC51 ILIeHOK IlepHbffi Ace, BcenpxgeAcHo THITHFOT M OT HHbIX C HFIM
Kyiniopow,aamulaxcsi MeHKOB B 0C065111BOM H gecTHom BOCKOpMJIAIOT ero mecTe.

Ero Ace ymepmy nepseilmemy HX ncoscKomy &manly, no Hem Hacnenfunca x

goM,
6msaeT nec OHbIIi, ToilAce ecTb H xankune }ix Ko

TOCIIOACTBOBaTeJIA C BenItKI M TopAcecTBom H nepemomIsmx 110CTHBRAIOT.

B HemAce 6.ntogeTcs H nxTaem

1436J1eBaH1I10 MOJIHTB HX yeTpoeHHoe. YMepulero nca c BeJIHKI4M ceTosaHHem H

pmnaHHem nposoAcgalome aKH IlapA H rocnoga cnoero gecTHo norpe6aloT H Be..m4Kylo rpo6mmy Han Tpynom ero cogenoBatoT, Fon H )KH3Hb ero H ame 11TO 6.naronanygHo HRH 3J10110JITIHO BO Bpems )1(1,13H13 ero Hapoxky llpHKJIK0114.110e51 Ha mpa-

mopHmx AcKax Hanacylome.

TaKoBme ncos noKnoHm4KH erga npuxonAT BO rpanbr, B HFIX)Ke ncaM HHKaHAce
IleCTb naeTcH, co mHorkim HAcgimemtem H TpynamH Bcex rpaga TO1-0 gepHmx IICOB
yxpacTa TniaTcm, xx)Ke noTom BO CBOIO cTpaHy oTocnaTH nonegeme HmetoT. Ame

TdKOBbIll y3pHT xoro 6HIoWa cHnesoro nca HJ

HHbIM KHKOBb1M-J14160 o6pa3oM

Homy nocaAcgamana, He 6e3 TALLIK01-0 B03,IbIXHHHA yBeinaBaeT ero, AKO 3.11e TBOpliT

41 XOTA B 6egcTBoBaHHH )1013H14 3a cite o6peTHcs HmeeT, o6age moggaTH He 6yneT,

HHaKo 6o mangamle TO B rpex cmepTHmil H npecrynneHme smeHHTcs. OTKyny Ace

BOCIlpHACA cero 6e36oAcHH Hallam, BO HCTHHHy cKa3aTH He mory, o6age
413BeCTHO eCTb, 51K0 OT gpeBHHX e1141ITAH CMd 3nogecTHe 11p0113b4ae H gpe3 Henpe-

pmsHoe npenaHHe y OHbIX nage HCOBCKIIX HaponoB npecmbncamecsi,

HbIlle TBepao cogepAcaT.

eAce H go

Thenepecm. Dienepeon, TO eCTb <<B0J10110KJI0H1114KID) ToroAcne CyTb 6e3ymCTBH51, AKWKe H Keaonepecm, cmi He BCAKOTO Barra, HO TOKMO IlepHoro (HeKnaneHoro)

nogliTaTH H BmecTo 6ora HmeTH BeposaTx Ace H KJIHHATIICA eMy cKa3poTcs. 14 o

cax y6o ycTaBex HaKoeroAce Hmes H3BeCT1151, HWITO)Ke 143151BIITI1 mory, Kpome
TOM, LITO CJIbILLIHX, AKO CHH 6e3,4eJIbHHKH 06bPlar1 xmaoT B311MaTH OT Kana BOJIa

OHOTO H 6naroroseilHo B ycTaBseHHbie gHH geJlaxx CBOA HaMa3b1BaT14, KoTopme

341

BHIIATCH nonpawaTH 14g0J10110KTIOHITYIKaM HHJIHli11aM, OT HHX)Ke / He11bIH KynegecTsa

paint nepBee B AcTpaxaH B orryny H B MOCKBy nplixogaT, KoTopme ILO BCA HOBOmecmg Mena CBOA macDpaHom HaMa3bIBaTH o6bigaii HmeloT. Ho o cHx pKe AoBOJIbH0 pegeHo HMyuJe, BKpaTne He'ITO 0 pone 14bIraHCKOM, KOTOpbICI B IlapCTBe
Typelucom 3eJI0 MHOFOI1J10AeH eCTb, ARA .11106011bITHOr0 npenenoxy gHTaTensi.

gbizaite. TypKx a c sHmH H nporme Bce myxammenaHe pon cal nbiraHcKHR

maronFoT 6b1TH 4)apaOHHTCKI4r1 pog H 0611IHM connacxem yTBepAcgatoT, AKO npo-

cTpaHHeilthaa onasins C6RUICHH0.41 Ilucaimu cnamasi cimpaom.f-rcxxx napeil xmnepns{

6bICTb umrancxasi; nant cica3ykoT, AKO zoibice pog (11p0KJIABIIIHM ero Mogeeto H
Bcem npopoKam 60)104404) BO BM scenexxpo pacTomncsi H paccbmacg no &mono
H3B0J1eH1410 H Benemno minim" cyfuff 3HHHHA 1114CbMeH, Kifilf, sepm H BCAKOr0 6o-

AcecTseHHoro, BKyne H me.noBegecKoro 3aKoHa. 11mraHm y6o Myxammena xcnoBenatounam CHM emuimm THTyJIOM MHAT ce6e cosepmeHHo 6.narogecTxamx 6bITH,
1-111)Ke K TOMy B3bICKylOT KHe CyTb 3aKoHa 3a110BeA14 KIM KOH/MM, BCA npeHe6pe-

raloT, HIPITO)Ke no 3axony TBOpAT HIM C061110UalOT, MOJIHTBbI y HHX HI4K14e)Ke

CyTb, IIOCT131 Taxo)Kge, o Mexxe moice enymaioT, BMeCTO MICIOCTbIH13 OHOil WITHAecsinwil 111eCTb COT 1314,4013 BOpOBCTB, nyKaBcTB, gapogegcTB, 06aHHM1 H BOJIXBOBaHHA (Awe BCA myxammenaHam Bo36paHeHHa CyTb) TB0pAT.
X B IIOrilfraHHII y HHX cyalero

xx nh6m

.526

Kelbperest. Kelbperest inseamna cei care se inching ciinilor. Acestia nu

cinstesc pe once cline, ci numai pe cel negru, din soiul ales x al ciinelui
negru. De se va naste un catel negru, it hranesc cu mare grija

cresc intr-un

loc curat, deosebit de ceilalti catei care s-au nascut impreuna cu dinsul. Si
cind moare zeul lor ciinesc pun dupa el cu mare solemnitate si ceremonii un
alt succesor si domnitor. Casa in care e pazit si hranit ciinele acela este si
templul lor, facut spre
inalta rugaciunile. Iar pe ciinele cel mort, petrecindu-1 cu mare tristcte si tinguire, it ingroapa cu cinste, ca pe un imparat
si domn al lor, si fac o mare movila deasupra cadavrului, scriind pe table
de marmura anul si viata lui si binele sau raul cc s-a intimplat poporului in
vremea vietii lui.
Acesti inchinatori la ciini, cind yin in cetatile unde nu li se da ciinilor
nici o cinste, se silesc cu multa cheltuia1a si osteneli sa fure din acea cetate
pe toti ciinii negri, pe care dupa aceea au grija sa-i trimita in tara lor. Dace
unul ca acesta va vedea pe cineva batind un ascmenca cline sau necajindu-1
altfel, it admonesteaza, nu fara a ofta din greu, ca rau face, si chiar dace i
s-ar trage din asta o nenorocire a vietii nu va tacea, altminteri tacerea lui 1
s-ar socoti drept pacat de moarte si faradelege. De unde si-a luat inceputui
aceasta necredinta nu pot spune cu adc\ 'drat, insa se stie ca nelegiuirea a
provenit de la vechii egipteni 1126 si, printr-o traditie neintrerupta, s-a pastrat
cu tarie la acele popoare mai mult cimesti ping acum.

Gheavperest. Gheavperest, adica inchinatorii la boi, sint la fel de nebuni

ca si kelbperest. Se spune ca acestia nu cinstesc once bou, ci numai pe cel
negru (nejuganit) si it tin drept Dumnezeu, cred in el si i se inching. Neavind
nici o tire despre rinduielile acestora, nu pot arata nimic decit ceea ce am
auzit, si anume c5. acesti trintori au obiceiul sa is din baliga boului accluia si
sa-si unga cu evlavie, in anumite zile, fruntilexx. Se vede ca urmeaza idolatrilor indieni, dintre care / unii, pentru a face negot, vin mai intii ping la
Astrahan, iar de acolo si ping la Moscova, si care la fiecare lung noua au obiceiul sa-si unga fruntea cu sofran 1127. Dar, cum am spus de ajuns despre acestia,

voi arata cite ceva, pe scurt, cititorului curios despre neamul tiganesc, care in
Imparatia Turceasca este foarte numeros.

Tiganii. Turcii si impreuna cu ei toti ceilalti muhammedani spun ca

poporul acesta al tiganilor este de neam faraonit 1128 si afirma de comun acord

ca acel imperiu intins al imparatilor faraoniti slavit de Sfinta Scripture a

fost al tiganilor ; si mai sr m ca acelasi neam (cind 1-au blestemat Moise si
toti prorocii lui Dumnezeu) s-a risipit si s-a impra'stiat in toata lumea, fiind
lipsit de cunoasterea literelor, cartilor si oricarei legi dumnezeiesti si omenesti din ingaduinta si porunca lui Dumnezeu. Tiganii care-1 marturisesc pe
Muhammed se considers a fi perfect piosi prin acest singur titlu, dar in afara
de aceasta nici nu cauta care sint poruncile sau conditiile legii, ci le nesocotesc
pe toate, fara a face sau a pazi nimic dupa lege ; rugaciuni la ei nu sint de
nici un fel, posturi tot asa, despre Mecca nici nu vor sa auda; in loc de milostenia cincizecimii fac Base sute de feluri de furturi, viclesuguri, farmece,
descintece si vrajitorii (care sint toate oprite muhammedanilor).
adorat de ei
xx fata
527

341

CynTaH CyneiimaH, nepsbnl Toro ',wean OTMaHCKHR HMnepaTop (KOTOplaIri

i npasallonxcen npo31i1BaeTc51) erna nonHTHgecKHe atoll Ka HoHbi H wthie K snacTonpasnemno npmumbie yeTaISJICHI151 CJI0)101J1 H yTnepign, BOCXOTeJ1 HeKI114 3aK0H

H o ceM waraHcKom HaTIONGITH pone H TaKo nosenen cTaperammam ubiraHcimm,

OBO xplfeTHamIcm (3aHe H noa HMeHeM XpHcrosbim oHnit rpetiecKog, OB1414 ace
apmericKorf Hernorf nparfepwawecsi npemHo3H clafTafoTcg) OBO myxammenllcm
HcnoBenalouwm co6paTHcsf H Kownoro no 4)am1unisim Hx sonpocHn, KoTopbm 6b1
sepia H penkfrmi 6bITH xoTenx. IlacTb y6o enyma XpocTa, npyrasf )Ke Myxammena
Hcno Benana, Torga cynTaH Myxammena HcnoBeAasamm Ha nperpamta KoHcTaHTHHononbcKom (rge npesne npecnanwAil BnaxepHcKFul xpam cTosaue) mecTo Ko
npe6bisaHmo TIOCTaL1151, ilMaMOC H eodarceil, KOTOp}1e 6b1 cTapllos H AeTei3 11X

3aKoHy myxammenalicKomy H Hamm mycnxmallcimm yurasam H nepemomoim HaytfanH, TO eCTb, ,fla 6b1 BO xpam tiacTo X0AHJ114, well CBOHX yubisami 6b1, HUK.R2
cyllpywecTBo no 32110BeAll 3aKoHa TB0p111111 6bI H upon. Ho meCTb H 60Jlee mec51342

ILOB no ollom gcnbrramw / npemfmyma, Hmambf )Ke Hll enwforo ubrraHa B xpame
suunnerocm Bllgema. Cnbllnama, AKO )KeHHTBbI npa3llHoBaxy, HO 6e3 IlpHUTCTB1151

Hmamosa, Toro pang o 6bniaemom TOM 3ne camomy cynTaHy goHecouia. CynTall
w-e TO cnbnnas noBenen, jZa BC511(Hil 1113ITaHHH cso6o,ay nmeeT HcnosenATH H nowTaTH penxrkno, KoTopylo xoweT, lip/WWII-Et cHe H3b5ITHe, Aa awe KoTopbie myxammenaHos ce6e 6b1TH HcnosenyfoT, cso6o,zAHN H yBOJIbHeHbI 6yAyT OT BCAKII51 ;pm'.

H3nas y6o cerf mam(becT, nosenen H cHe ,aaHH co6HpaTeacm, na 6b1 npenno)Kkulli
MI4CJI0 HbiraHos, RoTopme HcnoBenasme ce6e xpllcmfaHos 6bITH eapadow, TO
eCTb nnaTewHyro OTJIHCb B3511114 14 naHb 3arinanum. Ho ceM MHHyBIIIHM HI-1MM

luecra mecswam, naml co6HpaTenit HH enEHoro o6peToula nEaramma, KOTOpOI4 6b1

HapeKn ce6e xplicTliamtHom. Torga cynTaH 110BeReJI, KOTOpb1r1 OT lIbITaHOB xpHcmta-

HHH 6y,HeT, Ha 3allJlaTIIT eapadm, pasHo C ripoTimmkt xpHeTHatma, KOTOpb1c1 ace

03 mix myxamme,HaHHH 6yneT, B Asoe na 3annaTHT, RoToptaii yKa3 H }mule ;legcrilliTeneH eCTb, see 6o w,IraHe Myxamme,Ha mcnoseHyloum (KoTopmx eCTb moroe
inicHo) y,rmoeHHyto naHb 11.11aTAT, Talco awe HiaraH0H xpHcmaHHH cywori 3aIlllaTHT IIATb ecimmxos, ubwaHHH myxamme,naHcKHA penHrlin noHywnaeTcsi ,LIeCATb

nnaTHTH; cHue y6o sucowe npewne cso6onHo 6bICTb IHAraHam 11111(3/o we cosepMeHHO 6m-ocTH pemirmo H 1110(1111)Ke 3aKOH ueno HCIIOJIHATH, TaK0 H MbI B TIMEX

no ncem mecTam o6peTafounixesi HuraHax Towne ycmoTpnem, xoTopasi pew, imoro

aHneTenLcTBa Fe Tpe6yeT.

Tnaea mpuaecsmb mpemuR

0 aTeucTax x myxammegalicnix
.Ameucniw. Awe 0111,111 ICio0pu Mezemmed e0y6endu He 6bin 6b1 Tonfficoro
6e3ymcnia H Heyseplimblii Tnynocra HC110BeATIHK 14 awe He B03.1110611J1 6M cmepTb,

nave Hewe no3HaHHe Bbrcogaihnero 6ora (51Ko)Ke B npenHanHcamfmx o Hem HOMOmmyxom) BORCTHHHy a3 IIIIK01111)Ke y6e,HH.n6Lacsi yHepHTH, BKO moweT BO BMA
HceneHHert XOT5I emnibifi menosex o6pecTHcH, xoTopmil eCTeCTBeHHIAM TOKMO He-

Raw snoxHoseHHem He owywan 6b1 Heicylo Bbrcomatimpo s.nacTb xx 6bITH

x 6ora aewayulax HRH Reacnomayloroux
xx 6ora

528

Sultanul Suleiman, primul imparat otoman cu acest nume (numit

1i

Legiuitorul), cind a intocmit vi a intarit canoanele sale politice vi alte rinduieli

potrivite pentru administrare 1129, a vrut sa aveze o lege vi pentru acest neam

al tiganilor vi astfel a poruncit sa se adune cei mai batrini ai tiganilor care

marturisesc fie crevtinismul (pentru ca foarte multi pribegesc sub numele Iui
Hristos, tinindu-se fie de biserica greaca, fie de cea armeana), fie muhammedanismul, si 1-a intrebat pe fiecare dupa familiile for de care credinta sf religie

ar vrea sa fie. 0 parte au marturisit pe Hristos, iar alta pe Muhammed.

Atunci sultanul le-a fixat celor care 1-au marturisit pe Muhammed loc de
petrecere in suburbia Constantinopolului (unde era in vechime preaslavita
biserica a Vlahernei) 1130, le-a pus imami
hodji, ca sad invete pe batrini
vi pe copiii for legea muhammedana si alte rinduieli si ceremonii musulmane,

adica s5. umble des la templu, sa-vi ascunda femeile, casatoria nikkeah s-o
faca dupa porunca legii 1i altele. Dar au trecut vase luni vi mai bine de la
acea incercare, / iar imamii n-au vazut venind la templu pe nici un tigan.
Au auzit despre ei ca au sarbatorit nunti, dar fara prezenta imamului. De
aceea au adus la cunovtinta sultanului raul care se petrecea. Acesta, auzind
ava, a decretat ca fiecare tigan are libertatea de a marturisi vi a pazi religia
pe care o vrea, adaugind vi favoarea ca cel ce se va marturisi drept muhammedan va fi liber vi scutit de once bir. Publicind 1i aceasta hotarire, a poruncit
stringatorilor de bir sa arate numarul tiganilor care, marturisind ca sint crevtini, au luat haradjul, adica dovada de plata 1131, i au platit birul. Trecind
alte vase luni, stringatorii de bir n-au aflat nici un tigan care sa se fi marturisit crevtin. Atunci Sultanul a poruncit ca tiganul crevtin sa plateasca haradj
la fel cu ceilalti crevtini, iar muhammedanul sa plateasca dublu, decret ce
are putere 1i acum, caci toti tiganii care marturisesc pe Muhammed (din care
sint un mare numa'r) platesc birul indoit ; astfel, dad.' tiganul crevtin va plati
cinci taleri, tiganul muhammedan e silit sa plateasca zece. Avadar, precum
le-a fost liber tiganilor mai inainte sa nu tins nici o religie vi sa nu implineasca
nici o lege, astfel vedem vi not la tiganii novtri, care se af15. prin toate locurile,

lucru ce nu mai are nevoie de alta marturie.

Capitolul al treizeci i treilea

Despre ateii x muhammedani

Ateii. Dad. acel Kiufri Mehmed effendi 1132 n-ar fi fost marturisitorul
unei asemenea nebunii si prostii de necrezut si daca n-ar fi iubit mai mult
moartea decit cunoavterea Dumnezeului celui preainalt (dupa cum am amintit in cele scrise mai inainte despre el), nu m-a$ fi hotarit cu adevarat niciodata sa cred ca se poate afla in intreaga lume un singur om care sa nu fi simtit printr-o inspiratie fireasca simpla ca exists o anumita putere supremaxx, /
cei care nu-1 cunosc sau nu-1 marturisesc pe Dumnezeu
xx Dumnezeu

529

342

343

XOTA Hxxce pa3yMeTH, HH)Ke HCHOBegaTH, Hxxce 3HaT14 morn 6bI. Percy y6o yr1HBLITenb-

Hoe He 'ITO: genoseKy no moefi ornutxx KIIBOTHOMy, yxo6ee ecTb ouryuraTx 6ora,
Hexce pa3yMeTH. 14 XOTA MbI, xpxcmaxe, H Bee A3b111111414bI, xoTopme yBepinua 6b1rit

Hexyro Bbicotiarnnyro B.nacTb HIM mHoro6oxccTso xcnoBexama, Haxnatie tipe3 Bepy

H npexaHxe o 603e BepoBaura, ypa3ymeura H no3Haura Ta, spice B mHeHrtx xx yrBep-

xxwacx. 06ame ante norrox:xm B mbicnir Hameii gerroBexa nexoero, xoTopbril or

poxcxecTsa cHoero HIIKOJIIDKe 0 xmerni 6oxual 141114 0 6bITHOCT14 KOEM-J11460 xpyrkur
BbICO9ar1111HA BJIaCTH HTO-J11160 C.111,1111a11, HeB03M0)KHO ecTb, ,Ha 6bI TOM CO6CTBeH-

HbIM HaTypbr BAOXHOBeHlieM He yBeura.rica H nage nyBCTBeHliO, Hexce Bpa3p114Tellb110

He Har4k1J16bICA, AKO ecTb Hexax Bbicoilaihriax B.11aCTb, wro cxxe XOTeJI 6bIX xcHerunee

noxa3aTx. Ante aTeHcT OHb1M (KoTopbni He TOKMO He Beposa, HO Rime CJIbILLIaJI

Korxa tiro-A.116o o 6o3e) 6bu1 6br exlm I1 6e3 BCAKHX coxpyron B HeKOeM nycTom
mecTe max C)JI4H Ha mopx nriaBax 14 B 11yeTb1HH or pa36oumucos HellaAHHO oxpywett 6bIJI 6bI liJIH coxpyaunycx xopa6mo, yToHyTx index 6b1, Torxa XOTA cosepureffiro
3HaJ1 6bI, AKO Hux)roxce moxcer xmeTx ce6e 110M0111b HJ1H baxexcxy 14.36aBjle111431
OT 6e,aCTBa Toro, o6atre egHHb1M HaTypbr y6excrraembig BROXHOBeHHeM B HeliaAHHOM
OHOM nprnulloguremex emy cnyrax B030111 In 6bI Irma ce6e 110MOLL114, XOTA H3pAJAHO
3HaJI 6bI, AKO Ha mopx TOM HIDKe B KOpa6J111 ecTb KTO, hpome ero, IHDICe KTO B
6111430CTI4 06peTaeTCA, OT KOT0p01-0 6b1 mor ycribiwaH 6bITH. B TOM npecenueiicx
CJI0BeCHOCTII H Beer' pa3yma clue, camoe tiy13CTBO H BHyrpeHHee ABIFACCHHA Hagan

y6exitao 6b1 ero, xa K Heicoeia ce6e HeBxxxmoil 14 Heno3HaHHoii npx6erner nomorus.

14 XOTA Bcnomoxceaue TO OT HenpxcyTcrBytourero H Hxrgexce ABJIAlowerocA liCKaHO
6b1J10 6bI, o6ame xa BCAtieCKII OT TaKOBOF0 110MOILII1 npocHT, tryBCTB xmoiceHxem
xperuco Hayman6brax, KoTopoe LryncTBeHHoe xmixceHrre (rum ABCTBeHHee 1-113.1 JIM,
baTypanbabici. ()HEIR nepubril ABH3aTe.111, HRH ,LIB14)CeH1431 Hasa.no) B Taxonom HetiaBHHOM 14 BHe3a11HOM CArlaH exproil, nyBcTBenHoff, no6pcxeHHoti Cyn.IeM cx.ae, CJI0BeC-

HOCTil )1Ce atm HeBexyloureil H npaHyxcxeHHoll TCM CaMb1M, .AKO HetiaAHHOTO

Herrecoro, 'MATH noriacTcx. ,E1,oBoxom eCTb, ewe He1103HaHHOF0 ce6e 6ora H
Bbicoxaruilyro BJlaCTb CBbILL1e HaTypbr gyBCT13a H pa3yma cywyro npxabiBax HelloBexaTH H csoero CB060,/111TeJIA H CllaCHTeJ151 npx3HaBaTx.

344

floxo6Hoe ycmoTpeTx BO3MO)KHO eCTb B MaJlbIX oTpoxiaTax, HM)Ke ynoTpe6.neHrie CJI0BeCHOCTI1 H pa3ymexxx eure nperurro eCTb. Axle TaxoBoe oTpoma B rycTeiimem .necy 14J114 B 3e.no/npocTpaHHom none exlmo xox,xurx BOJIKa 11.1111 xHoro HeyKpoTamoro y3pHT 3Bepx, a6xe BOCKplIIIHT (3HaK Tpe6oBamera HOMOLLIK ABJIAA) H XOTA
1114K01-0)Ke y3pHT, o6atie B01114TH 6yxeT, axial OT HeKoero HenpvtcyTcyByrourero MHAOCTE

14 notcpoBwrenbcrBa npocsunn., ero ice 6.naroxesifixem OT Haxoxxurxx ce6e xnx yxce

IlpHKJI1OLILLIIIACA 6e,L1b1 ,Lka 1436aBJIeH 6y,aeT.

lieco paxx a3 ctureByro 3,ae nagarato onumno, AKO mpagHbie CHI4 6yeCROBFIFI1IbI
(He 6bITH BCAKy10 BbIC011arILLIy10 B.T1aCTI, .nbryurun) He moryr BepoBaTx TOFO, LITO
HeIHICTDIMPI CBOIIMH 61151)=10CJIOBAT ye-I-awl, HO aKII HaCIIIIHe ecTecTBy H CJIOBCCHOCTII

HaHocaux, HC HHaK0 TBONT, pa3Be 51K0 II Te, xoTopme CBOHM14 CH pyxamm C1\4epTb

ce6e camorr3BaabHo Hanaraxyr. 14 XOTA BC51K0e )Kffsymee HaTypaRbHbim BoxxHoBeHHem Bcer,Lta )ICHTH xoureT H coanoxeHxx csoero no camomy ecTecTBy cBoeMy
)ice.naeT, o6ave OTtlaAHHIIK OHbIrI B TOM COCTOAHI414 06peTaIOLLIIIriCA, AKO 6.naro-

no.nytiHee emy eCTb He 6bITH, He.iGe 6bITH, XOTA HaTypa cama norn6enx CBOeA, AKO
xpailHero, CTpaLIIHOFO, BCALleCKH 6014TCA H yxcacaeTcx. CmepTb 6o eCTb (no ApHcToTonto) noc.nextree cTpalnHoe. Tax y6o OT paBeHcTria CJI0B0110Ka3aHHA 3axmonaio:

JO

chiar daces n-ar fi putut-o intelege, marturisi sau cunoaste *. Voi spune,
asadar, ceva de mirare: omului animal, dupes parerea mea, ii este mai lesne

343

sa-1 simta pc Dumnezeu decit sag inteleag5. 1133. Si cu toate ea noi, crestinii,

ca si toti paginii care au crezut ca exista o putere suprema sau au marturisit politeismul am crezut, am intelcs si am cunoscut cele ce s-au intarit
mai ales prin credinta si traditia despre Dumnezeu, totusi, daces ne vom inchipui in mintea noastra un om care de la nasterea lui sa nu fi auzit niciodata

ceva despre numele lui Dumnezeu sau despre existenta vreunei alte puteri
supreme, este cu neputinta ca acela sa nu fi fost convins de insasi inspiratia
naturii si sa nu se fi invatat mai degraba prin simturi decit prin intelegere ca
exista o putere suprema. Lucru pe care as vrea sa-1 ara't mai clar astfel: Daces
ateul acela (care nu numai ca n-a crezut, dar nici n-a auzit vreodata ceva
despre Durnnez--u) s-ar afla singur si fares nici un tovaras intr-un loc din pustiu

sau plutind singur pe mare, si acolo in pustie ar fi inconjurat de tilhari sau,

sfarimindu-se corabia, ar trebui sa se inece, chiar daces ar sti perfect ca nu
poate avea nici un ajutor sau nadejde de izbavire din acea nenorocire, totusi,
convins exclusiv de inspiratia naturii in accl caz neasteptat ce i s-a intimplat,

ar striga cautind ajutor, deli si-ar da bine scama ca nici pe mare, nici in
corabie nu este nimeni afara de el, ea nici prin apropiere nu se af15.' cineva de

care sa poata fi auzit ; in momentul acela, curmindu-i-se ratiunea si toata

puterea intelegerii, insasi simtirea si principiul launtric al miscarii 1-ar convinge sa apeleze la un ajutor oarecare, nevazut si necunoscut lui. Iar daces
ar cere ajutor de la cel ce nu e de fata si nu apare nicaieri, spre aceasta cerere
de ajutor de la altul in fd si chip este invatat cu tarie de catre miscarea simturilor, care miscare a simturilor (sau, vorbind mai clar, acel prim motor natural sau principiu al miscarii) intervine intr-un asemenea caz neasteptat si
surprinzator cind numai puterea simturilor e stimulate, iar ratiunea pare s
nu mai cunoasca, fiMd constrinsa chiar de faptul ca ea este invatata sa nu
nadajduiasca nimic neasteptat. Iata dovada Ca, apelind la Dumnezeu, pe
care nu 1-am cunoscut, si la puterea suprema, care se afla mai presus de natura simtirii si a intelegerii, it marturisim si ii recunoastem ca pe eliberatorul
si mintuitorul nostru.
Lucru asemanator Se poate observa la copiii cei mici, la care folosirea
ratiunii si a intelegerii este inca impiedicata. Daces un asemenea copil, umblind

singur printr-o padure foarte deasa sau pe un cimp / foarte intins, va vedea
un hip sau o alta fiara neimblinzita, indata va tipa (dind semn ca cere ajutor)
si chiar daces nu va vedea pe nimeni va striga cerind miles si ocrotire cuiva
care nu e de fata, prin a carui binefacere sa fie izbavit de nevoia ce vine sau
i s-a intimplat deja.
De aceea exprim aici parerea ca intunecatii graitori aiurea (care mint
ca nu exista nici o putere suprema) nu pot crede ceea ce ei insisi gr5.1esc in
chip desfrinat cu gura lor. Dar facind violenta firii si ratiunii nu procedeaza
altfel decit cei ce de bunavoie Isi curma viata cu propriile for miini. Caci,
desi fiecare vietuitoare, prin inspiratia naturala, vrea sa traiasca vesnic
doreste conservarea din insasi firea sa, disperatul care se afla in asemenea
stare socoteste ca pentru el e mai bine sa nu existe decit sa existe, desi chiar
natura se teme si se insp5.iminta in fel si chip de pieirea sa ca de ceva extrem
de ingrozitor. Caci moartea este (dupes Aristotel) ultimul lucru ingrozitor**.
Asadar, din echivalenta demonstratiei conchid Ca, dupes cum disperatul crede
* Cp. P. Rycaut, Istoria..., p. 180.
** Cp. Aristotel, 'HOttca No:owl-zeta I, 11, 1100 a.
531

344

511CO)Ke OTHaAHHEK sepyeT, 51K0 6J1a40110J1r1Hee eCTb He 6bIT14, Heace 6bIT14, TaK0

aTexcT, xpome yma cxoero, cnosecHocrx xce x kyscT.Ba, 6narononytmee

61,1TX

6J154HOCJIOBLIT, ewe OTMeTaTH BCAKy10 sbrcotkailmyko B.T1aCTb, rime Ky10-J11160 14C110-

BeAant 14 HOCJIeA0BaTeabH0, 51K0 menosex no enkncy eCTb )1(14BOTHO enosecHoe H

cmepTHoe He moacer ecTecTseHHo BCAKI451 BbICOHar11111451 oTpeawca BnaCTH, XOTA

Haws= TB0pA ecTecrsy, rnacom H ycTamx HpOTXBHaA 11p0X3HOCIIT TeM, Awe,

51K0 HHaK0 CyTb,

BHyTpeHHM KylIHO H BHeILIMIM ayBCTBOM 3HaTX, pa3ymeTx H

HyBCTBOBaTX eCTeCTBCHHO HariaeTca. Ho K npegnoxceHHomy Bo3pantmea.

ATeKCM X y6o apancxxm 513131KOM 3//lidaK H /Mead, aTelICT xce 3111ialiK, myneua

If C nepcxxxoro naxoda Ha3b1BaeTC51. rioA CHM krmeHem y myxammexaH a Hamnage

Typicos coxepwaTca sce Te, xoTopme 110,H 6enoko marncoro xx KypaHoeo y6o riexkle
HcrioxexyroT, camoro )1x MyXaMMe,Ha, AKO npopox 6oNcxrt 6bICTb, He npkremmoT,
xxxce BepykoT xarcyko-nkr6o KH1Ify OT 6ora HankrcaHHy x 9pe3 Hercoero npopoxa
moxem nocnaHHy 6bIT14, oncy,gy y HXX Aiy.aeud OaTeXCT)) H KUMC16C113 06e3 KHHFIV>

Toxcxe 6bax BepyeTca.

345

Taxosbrx B Typeuxoil Hmneptikr a Haktnage B KoHcTaHTHHonone mHowafiumx

6brra He TOKMO camx Typal CKa3yIOT, HO X MII HeKHHX BIWX0M H eIge J110Heg
3eJlo ygeHbrx H B 4)11C1111eCKIIX BeIgeX xcxycHeilkallx, xxxce B pa3rosopax ycmoTpexom urger:toe HMeTH MHeHXe, 51K0 eXilla H CaMaA HaTypa 11J111 HaTypanE,Hoe
xxxxceme H HeflaHlle CyTb BCA Ta, 51)Ke 110H kimeHem 6oackrxm H csacTsanut HMeHH
ero B311MaTIICA OT Bepy1011111X 6bIT14 6ora TIlarOJHOTC51 H BepykoTca. 14 AKO CylHeCTBO

XJ111 3xamle lienoseaecxoe HecTb tiecTHeiluroe H 1435aHHer11110e, Halle xHbiX HaTypaRbHEIX seureti, pa3xe tuIHOM eCTeCTBeHHOTO pacTBOpe111451 xxx. 0 KOTOpOM paCTBOpeHIIII TJlaT0J110T, AKO COCTaBJIAeTC51 143 COTJIaCHO CTe1Ca1011114XCA ejleMeHTOB xxxx,

113 kuxxxce 04)14CIPIeCKa51 IIJI0Tb COCTOXTC41. AalOT npxxnax, arcoxce rJIarOJI}OT: KOHb

ktmeeTca aecrHeilunril 6brrx ocna, nes mecTkreiluani soma, rpiena HecTHeihnaa myxx,
mpaslig HecTirecuumil nepsa, KIIIIap14C HeCTHe14.111X11 COCHbI, COCHa HeCTHCcill1a51
J114111,1 X Bee x,peseca xcerga 3eneHekouweca trecT.Heihrme ysaxalowax. 14 CI4X Bcex

xpexec cxpelkb 3amaTepenbrx H Hennonabrx trecTireilaure H 6naropoxHel3ume CyTb

oxoureHocHbre ITKI4ii-J11460 11J10,II TB0p511.1111e. TaK0 H HeJ10BeK 110 mitHy ecTecTsekworo

pacTsopemla Hax Bcex NursoTrupix 6naropoxHe14um14 eCTb x npe13awne141uxii.

likialco 6o 110 CMOTpeHI410 MaTepI414,

CDOpMbI H CTI1X1411HOT0 CaMbIX aTOMOB CJIONcemor, HIVIIIM)Ke Hag 141161e eCTeCTBeHHbIe IlpeBOCX0XIXT Be11114 H BCA B CCM Bullet-I

eCTeC'TJ3e 6bITHOCTH x ecTecTxa csoero nepkwAxxxxx pane OT ckurbxecHnero npenanie

B03111MelOT n0 onpexenemxo H pa3MepeHI410 paCTBOpeHX51 IlpeTeKalOT H OKOHHeBalOT. rjpx KOHHe )Ke TOTO AenaH1151 (TO eCTb B HpeCTaT14:14 OT OHOTO HaTypaJIbHOTO ) (1314)1CeHlIA) K1451)1M0 CJI0)KeHHOTO TeJla 113 nepxbrx CTXXIICI maCTH K ,D,peBHIIM
H IlepBbIM CBOHM XCTOXXXXXX HaTypaJIbHbIM HaganaM 06palHalOTCA H B Ta5TAC,He pa3pellIalOTC51 I3 HOTOM 143 TReH1151 IlpeMe115110TCA B 6110pMblxxxxxxx, TO eCTb 143 cero aTOMa
H 1411b1C1, i43 oHoroxce ew,e B rukbril H Taxo HenpecTaHHo x 6emconetwo soxikmu, ynpaBRAeM11 H CBOXM CH HaTypaRbHEIM ,I41314)KeHlIeM COAep)1(4M14 npe6bmakoT.

0 Tenecax y6o ecTecTneHHbrx Tara), o xymax xce 14x, xpome 6eccmepTkra (o

Hemxce HI4KTO)Ke 143 CIHICHKOB xocene acHoe nor aa ytieme) C camkrm ApircToTenem

ymcraykowe, Ha TpX cTenerm pa3xenatoT, cxpemb Ha pacTywyko (14M ne6anur),

X 6e36oAcme

xx Ranmoio
xxx ymepermoro cocrasnsuoumxcsi mac-rat cnoxcenmsz
xxxx CTHXAif
Xxxxx o6panleHHe }Inn othirecrime
xxxxxx CYILleCTBCH110 HIM coBcpmemio
xxxxxxx o6pa3m

532

ca este mai bine sa nu existe decit sa existe, asa si ateul graieste in chip
desfrinat in afara de mintea sa, de ratiune si de simtire, ca e mai bine sa respingi orice putere suprema decit sa marturisesti vreuna. Prin urmare, omul,
intrucit este un animal rational si muritor, nu poate in mod firesc sa se lepcde
de orice putere suprema, desi, siluind firea, graieste cu glasul si cu gura lucruri
contrare celor pe care tot in mod firesc este invatat sa le cunoasca, s le intoleaga si sa le simta cu simtirea cea launtrica si cu cea de dinafara ca sint
altfel. Dar sa revenim la cele propuse.
Ateismul x se numeste in limba araba zindak si ilhad, iar ateul zindik
i mulhid, iar in limba persan'a nahoda 1134. Sub acest nume la muhammedani,
dar mai cu searna la turci, sint cuprinsi cei care sub turban xx alb marturisesc

invatatura Curanului, dar nu-1 accepta pe Muhammed ca este proroc al lui

Dumnezeu, nici rill cred ca vreo carte e scrisa de Dumnezeu si ca e trimisa
oamenilor prin vreun proroc, de aceea mulhid ateu, si hitabsiz fara carte,
inseamna la ei acelasi lucru.
Ca acestia sint foarte multi in Imperiul Turcesc, dar mai cu searna in
Constantinopol, o spun nu numai turcii insisi, dar si not am vazut pe unii si
Inca oameni foarte invatati / i foarte priceputi in lucrurile fizice, la care
am observat, in discutii, parerea ca natura insasi sau miscarea si lucrarea
natura1a sint toate cele despre care cei ce cred ca exist5. Dumnezeu afirma i
cred ca se inteleg prin numele lui Dumnezeu si prin atributele numelui lui.
Si [mai spun] ca fiinta sau zidirea omeneasca nu este mai cinstita si mai frumoasa ca alte lucruri naturale decit prin gradul combinarii firesti xxx. Despre
care combinare afirma ca este alcatuita din elemente xxxx armonios unite
calul
din care e alcatuit corpul fizic, de exemplu dupa cum spun ei
e mai nobil decit magarul, leul mai nobil decit lupul, albina mai nobila decit
musca, furnica mai nobila decit viermele, chiparosul mai nobil decit bradul,
bradul mai nobil decit teiul, si toti copacii pururea verzi mai nobili decit cei
ce se vestejesc, iar mai cinstiti si mai de soi decit toti acei copaci, adica decit
cei imbatriniti si fara de rod, sint cei ce produc fructe si care dau rod. La fel
si omul, prin gradul combinarii firesti este cel mai nobil si mai frumos dintre
toate animalele. Altminteri insa, in ce priveste materia, forma si combinarea
fireasca a atomilor insisi, el nu depaseste cu nimic alte lucruri naturale ; si
toate cele din firea lucrurilor se scurg si se sfirsesc potrivit existentei i
ciclului xxxxx propriu, dupa precizia si ritmul combinarii, afara doar de vor
fi impiedicate de ceva mai puternic. hr la sfirsitul acelei lucrari (adica la
oprirea din acea miscare naturala), toate prtrtile trupului compus din elementele prime revin la vechile elemente prime ale lor, la principiile curatxxxxxx naturale, se descompun in ele, dar, dupa aceea, din strieaciune se prefac in forme XXXXXAX,

adica din acest atom in altul, din acela iar in altul si astfcl petrec purtati.
condusi necontenit si fara sfirsit, fiind cuprinsi in propria lor miscare naturala,
Acestea (le spun ei) despre corpurile naturale ; cit priveste sufletele lor,
afara de nemurire (despre care nimeni dintre fizicieni n-a dat ping acum invatatura clara), cugetind impreuna cu insusi Aristotel *, le impart in trei trepte,
a nerredinta
xx cealma
xxx imbinarea potrivita a partilor componente
xxxx stihii
xxxxx transformare sau prefacere
xxxxxx propriu sau perfect
xxxxxxx chipuri

* Cp. Aristotel, IIspf tvuxfic, II, 2, 413 b,

urm.

533

345

tlyBcTBeHHyto (zazioanu) H cnoBecHyto (112171b1Kb1). 14 mix ,Ityat He no cmoTpeffluo

xonmecTsa, HO KatleCTBa H no BHyrpHHN4 canam HJIH MeCTHerIWHX HnH 6ecilecTHerninfx 6brra cxa3poT. Ilzco pa,BH LTIaTOJHOT, SIKO CJIOBeCHOCTH H pa3yma yno346

Tpe6nnixe He OT 6eCCMepT1151 nyanl (eihKe HH HO xoemy HaTypanbHomy o6pa3y

MOLLIH gaTHcsi HnH 6B1rx yTBep natoT), HO OT TOSDK,Ae BHyTpHerO moryrcTBad
cummeTpmecxoro x H cornacHoro cTxxxil paBH0r0 pa.cTsopemB Hp0HCX0):IHT
H AKO TOR pa,All BHF1LI, Hexo Topme menoBeum, nave HHbIX CyTb pa3ymHeinnie H
Hexam )1CXBOTHEI.51 HaJA HHbIX ACHBOTHbIX CyTb xosapHeinuam, ona.cHeilniasi, TynegIIMA xx, CBHpellerHEaA, xporiaihuam, nacxaBernuasi H K Hay9eP.H10 cicnoHReinuasi

H npori.

taa e,41,111bIM OKOWIa10 CJIOBOM, CHUMP( menoBeum B ennlib151 HaTypbI

H HCTi3IX HaTypanbHmx aeriCTBISH 1103HallIfff, yrJ1y6JIeHHH H HeABMICHMH npe6b1BatoT.

A A)Ke BbILIIIIIe H xpome HaTypm 6hITH rJlarOJHOTCA, II0rIalOTCA HJIH BepyIOTCA,

5IKO)Ke 6or, aHren, gHaBOn, gyaia 6eccmepTHaA, BCA npe3Hpa1oT, oTmemyr H AKO
HeB03M0ACHaA H HeHywHasi 6bITH paCCM:LaIOT. Ho MHIO, ARO Hpemsi eCTb ywe,
,LIa. CHM 6eyCJI013HIAM nneTemmi KOHeLI COTBOpille, B 3aKJIHneHHII KHHCIL CeA 0
HayKaX y myxammega.H TIOAHTcleMbIX H 51)Ke 3CJIO B HHX 11pOLIBeTaIOT, eJIHKO B03-

MONCHO xpaTvalinie npennowlim.

Tnaea nyudecgmb ilerneepman

0 Hayicax y myxamme,EkaH noturraemba
Bee OHOe H BCA4eCK0e menonetiecKoro ocTpoymini H pa3yma ygo6cTrio H nonTHe, KoTopoe o6inecTsemb1m Hme Hem Hay Icy Ha3blBaeM, no apanexy 1MM HapHHaeTCA, y Hanxe KOJIb ApeBeHxxx eCTb BCAKHrI Hap( poj camme cTapmx rpexos Hay Klf
H HacTaBneHH51 ,LIOB0J7bH0 lloKa3y1oT, o KOTOpbIX AKO OT (1)10114KH2.H H eTHIITAH,
IDICe CyTb Hap0,11bI OT ILTIeMeHH H xoneHa a.pancxoro) He TOKMO HayKH, HO H Illfebmex nepBme enemeHmi B3Allla cammx rpexm cxa3poT. 14H,21HaHe (OT Hxx)ce 60JIbIlIaA

MaCTb HbIHe B myxa.mmenaticTse npe6biBaeT) RpeBHHx CBOHX mynpenos (xxxce 6faxmanaAni Hap HilatoT) 3HaTHel7ILLIHX H CJIaBHerl11111X HMeAXy H nmemT, HH)Ke ,LIOBO,LW

Ha TO 110Tpe6y10T. Hep CbI, AKO CyTb B Hay Kax H HaCTaBJIeHHAX npemHoro ynpawHsnoinflacsi, B BonxBoBammx we 11 aCTp0J1011411 nepHeilume, He TOKMO mpipcxoe,
Ho H Cosiumatoe CBH)leTeJlECTByeT inicanue. TaTapCKHA p0,EI nave BCeX B2.pBaport

rpy6eliiu1l, gpesne He TOJIb IlpOCTIAR H Hap( JUILLICHliblii 6e, sixo)Ke Male eCTb.
CsageTznb eCTb AHa.xapcirc CxHTHH, BRunuero BonpaBny name Bcex rpegecxxx
347

gpesfatx (1)14.11000(p0B IIOLITZHHSI ,LIOCTORHbIcI, er0)Ke H CoxpaToBa. yl1 Te.11516bITH Heubat cxa3yloT. 32.MOJIKCH,LIeC OlibIrl y rpelleCKHX IIHCaTZJIert CnaBHeNLUH11, CKIITHH

6bICTb aCTpaXaHCKHR HIM B HHOM MeCTZ 6JIH3 BOJITH penr p0,1111BblrICH.

OT CKITTi.,'KOF0 cero C060pHIIIa 111210113bLae p0A TypeLIKITil (0 er0)Ke HOLKITKy
3pH B flpeAHCJI0BHIL Hcmopitu HaLLIeA o eo3pacmenuu jeopa OMMCMCK020), KOTOpbIrf

XOTA OT Havana csoero 6BicTB 3eno npocT, B xynowecTBax Ace H Hayxax ICO 6naronponopumoHaablioro
xx HecmItcrietnierfulasi

xxx crap

534

adica in partea vegetative (la ei nebati), senzitiva (haivani) i rationala

(natiki) 1135. Si despre aceste suflete spun ea sint mai nobile sau mai putin
nobile nu dupe cantitate, ci dupe calitate si dupe puterile launtrice. De aceea
ei spun ca uzul ratiunii si al intelegerii nu vine de la nemurirea sufletului,
care, afirma ei, nu poate fi data sau exista in nici un chip natural, ci de la
aceeasi putere launtrica/, de la dizolvarea egala si simetricax a elementelor,
si ca de aceea unii oameni sint mai inteligenti decit altii, iar unele animale
mai perfide, mai primejdioase, mai stupide xx, mai furioase, mai blinde, mai
prietenoase si mai inclinate spre dresaj, si altele. Ca sa termin cu un cuvint,
acesti oameni petrec adinciti si nemiscati numai in cunoasterea naturii si a
actiunilor cu adevarat naturale. Tar pe toate cele care se spun, se invata si se
cred ca exista mai presus si in gall de nature, ca Dumnezeu, finger, diavol,
sufletul nemuritor, le dispretuiesc, le resping si le socotesc drept imposibile
si de nici un folos. Dar cred ca a sosit vremea ca, punind capat acestor impletituri nebunesti, sa spunem ceva in incheierea acestei carti, pe cit se poate de
scurt, despre stiintele respectate la mahummedani si care infloresc mai mult

346

la ei.

Capitolul al treizeci lsi patrulea

Despre tiintele respectate la muhammedani

Toata variata desfatare si intelegere a ingeniozitatii si ratiunii omenesti
cAreia cu un termen general ii zicem stiinta.' se numeste in limba araba am 1136.
Cit de vechexxx este la ei once fel de stiinta ne arata indeajuns insesi cunostintele si indicatiile vechilor greci, caci chiar grecii spun ca de la fenicieni siegip-

teni (care sint popoare din neamul si tribul arab) au luat ei nu numai stiintele,
ci si primele elemente ale literelor 1137. Ca indienii (dintre care cea mai mare
parte petrece acum in muhammedanism) ii socoteau si ii socotesc pe vechii
for intelepti (pe care ii numesc brahrnani) drept cei mai insemnati si mai slaviti, lucrul nu mai trebuie dovedit. Ca persanii, indeletnicindu-se foarte mult
cu stiintele si povatuirile, sint primii in magie si astrologie ne marturiseste
insasi Scriptura, nu numai cea laica, ci si cea sfinta *. Neamul th'tarasc, mai
grosolan decit toti barbarii, nu era in vechime atit de incult si lipsit de stiinte
cum este acum. Martor este Anacharsis Scitul, cu adevarat vrednic de mai
mare cinste decit toti filosofii / greci vechi 1138 despre care spun ca este si
dascalul lui Socrate. Zamolschides cel foarte slava de toti scriitorii greci**

a fost scit din Astrahan *** sau nascut in alt loc de ling'a riul Volga II".
Din aceasta adunare a scitilor a provenit neamul turcesc (despre al
carui inceput vezi in prefata istoriei noastre Despre cresterea CurOi Otomane) 4*, care la inceputul sau a fost foarte simplu in toate si in stiintele
proportionala, armonioasa
xx mai timpe
xxx batrina

* Daniel, 2, 2-12.
** Herodot, loropfat, IV, 94-95; Strabon, ratYypacpucd, VII, 3, 4-5.
*** Origen, Kara Kamm, II, 55 [429].
4* D. Cantemir, Incrementa..., in praefatione.
535

397

pa3ympno npHHa.newaini4x

He TOKMO HeliCKyCHbIcI, HO H BeCbMa Tex Hexmytxxii,

o6age no OrmaHe Bo3pacra1outu4 rypetualst xmnepxx cH.nam, TaKo npanO)KHCsi

K xy,nowecTaam H HayKaM CB060,1114b1M, AKO ante maremarxKy nparrnecKyto (B
TeopeTipiecicoil 6o coseptuemeinuxa cyrb) mexaHaKy, reorpackxto H aHaTOMXio
ummmetux (cite 6o Haym y rypKoB 3a mano HRH 3a HHt1TO BMeHAIOTC51) 41pOria51
Bee 3eJI0 npouBerante H He TOKMO B nepsom anif BTOpOM, HO B Bb1C0,1.31;111.10M
npeB03HocarenbHom crenetut pacnpocrpaHeHHm H BO3BbIIIIeHHbI 6bITH o6pnuteunt

14,ame 6o mHo)Karnuan cyrb rauuttua H aKanemxx, ramo H HayKH nponBerator,

npHmao)KaIOTC51 H otteHb OT nHe npenycneBator. Ho axanemlia, 111KOJIbI H tiltrunna

Bcsmoro pona rietula H HayKx, sr;Ke Hbute enBa He Bo Bcex rpagex a Hannage
OCHOBaHbI H OT 6ecuicnettabtx, na TaK0 peKy rieHxKoB H
cnyatarenell xcnonmeHm H yttautaemn ern", ante pexy, AKO HHrAexce nO Beal noncontietmort, mKo)Ke B TypeuKoil Hmnepkta o6peratorcB. Hcrxtuty meHe petaua,
B KOHCTaHTHHOHOJIH

HOATBep,aAT Bce, KOTOpb1M CJIr411CA B KOHCTaHTHH0110J1e Hpe3 HeCKOJIbK0 BpemeHa

npemeuncara H nto6onurcrBa pang nu:0nm H aKanemkui xx noceTHTH. 0 (inane

y6o axagemari, Awe B KoHcrawrxHonone, B AnpuaHanone, B Bpyce, B EaKailpe,
B BamnoHe, B Arlene H B Raba a3HsiTkitiecKHK H esponcKHK rpagex, rypeuxxm
cKHneTpom yripaanmembtx o6peratorcn, ymmcnxxom pew{ B KHH3e 0 nOilliMligeCK0.41
OMMCMCKOM npaenettuu. Ileco pane, na He ABHMC51 3,E1e 11OBTONT14 Ta, spice Ha xHoe

ornomuom mecro, nocneumm Ko 143o6pa)Ketmo peecrpa HayK y myxammenaH

o6ute 11p1151TnIX H pacnpocTpaHeHHbix, HOTOM 0 Bcex OHbIX HayKax nonpo6Hy,
eninco BO3MO)KHO xpargae H enaKo K Hatuemy npennoweinuo npanxitecrBoBarx

paccynxm peum npxcrynxm H ewe rem wHom, xm)Ke B }ix aKanemmx or runenert
ymetnucam npenaBarxcm o6bItte./

l'Acwa mpudecgmb ruimag

348

0 new:toil yqemig 14J114 nap( qacTn

EAug5 cynapacu. MyxammenaHcKme orpottara (stKowe B rnase 0 ycmaeex
yBetnnax0M) B lieTBeproe HnH nATOe Bo3pacra BcrynxBate JleTO HnR B gomex p0,411TellbCKI4X o6riefixto 1114CbMeH Hagan TB0p5IT ant B HH)KariWkle luKo.nbi (Hun

meicme6 Hapnnator) ,I1J151 HaygeHttH e.,1u0 cynapacu, TO ecrb a6euaana x ornatorcB;

ecrb ice ate nepBoe xynowecrBo H HayKa, exe 3HaTH nxcbmetta H xx cnowetunt.
HHaM cynapacu. ChoKomas we. oxylo, ygarcst WiaAl cynapacu, B Koropom
rpatcrare conep)Kxrcx KamuxucM Bepbt myxammenaacKHB, B Hem)Ke o6mKafor,
OBO nxcbmeHa LIIITaT14, OBO CHMBOJ1bI B3pb1 KypaliCKUR B HaMATH nermarx. HO
HagaTxam 3HaH1451 1111CbMeH HpOCTO.1110,L1HHbI y6o a6tte B HayKy untua 3oBomyto
(sire eCTb 06pa3 zo6pe nxcara JIIICTbI H 110CJIaHHH) OTgalOTCA, mice OJITHM yn0-

Tpe6.neHHem 6e3 rpammarkiKx npocrort rypeuKoft 513bIK Hemano BbIllpaBASHOTxx

It HeK1111M14 apancKomy H nepcxacKomy A3bIKy CBOrICTBeHHbIMH nnar0RaHHA 06pa3m
H peitemstmx yKpanteHHernuaii 14 H3pA,aHecILIII4r1 TB0pAT.

Cap0. BefIbMMKCKIle

ACe

AeT14 H TeX, Koropme wenator no ILIKOJIbH0My Hay-

tarn/ 4aji CBOHX Hoene Karttxxcma, a6xe K Harlem cap0, TO eCTb rpammarknat
X a36Y1CH

XX BblaHLIAOT

536

intelepciunii, si nu numai neiscusit, ci cu totul lipsit de ele. Dar dupa Otman,

sporind puterile Imperiului Turcesc, in asa masura s-a lipit de artele si stiintele
liberate, incit data vei exclude matematica practicer (in cea teoretica sint cei
mai desavirsiti), mecanica, geografia si anatomia (caci aceste stiinte la turci
se respecter putin sau deloc) vei afla ca toate celelalte sint foarte infloritoare,
si nu numai in gradul intii sau al doilea, ci in gradul cel mai inalt si laudat.
Caci unde sint cele mai multe scoli si academii, acolo infloresc, se inmultesc
si prospera din zi in zi stiintele. Dar pot spun ca academii, licee si scoli pentru
tot felul de invatatura si stiinta, intemeiate in aproape toate cetatile, dar mai
cu seam5. in Constantinopol, pline si frecventate de nenumarati elevi si auditori, nu se afla nicaieri in toata lumea de sub soare ca in
Imperiul Turcesc /, si graiesc adevarul vor confirma toti cei carora li s-a
intimplat s5. stea citva timp in Constantinopol si s viziteze din curiozitate
scolile si academiile tor. Despre numarul academiilor care se afla in Constantinopol, Adrianopol, Brusa, Cairo, Babilon 1140, Alep si in alte orase asiatice
si europene guvernate de sceptrul turcesc ne-am gindit sa spunem in cartea
Despre guvernarea politica otomanci. De aceea, ca sa nu parer ca repetam aici

cele rezervate pentru un alt loc, ne grabim sa descriem registrul stiintelor

acceptate 1141 si raspindite in general la muhammedani, apoi vom incepe sa
vorbim amanuntit despre toate acele stiinte, pe cit se poate mai scurt si cit
vom socoti ca se potriveste cu planul nostru, si anume in ordinea in care
se obisnuieste sa se predea elevilor de catre profesori in academiile tor.

Capitolul al treizeci

1i,

cincilea

348

Despre prima parte a invataturii sau a stiintelor

Elif suparasi. Copiii muhammedani (dupa cum am facut cunoscut

in capitolul Despre rinduieli)1142, pasind in al patrulea sau al cincilea an al

virstei, incep invatarea literelor, sau in casele parintilor, sau in scolile inferioare (pe care le numesc mekteb) 1143, pentru a invata elif suparasi, adica
abecedarulx1144. A cunoaste literele si combinarea for este prima arta si stiinta.
Inam suparasi. Terminind-o pe aceea, invata inam suparasi 1145, tratat
ce cuprinde Catehismul credintei muhammedane, in care obisnuiesc fie sa
citeasca literele, fie sa retina mintal simbolul credintei curanice. Duper primele cunostinte ale literelor, oamenii de rind sint dati indata la stiinta numita
insa (adica modul de a scrie frumos foi si epistole) 1146, grin a carei indelungat'a intrebuintare indreapta xx fara gramatica limba simpler turceasca si o
fac mai impodobita si mai frumoasa cu unele moduri de vorbire si cuvinte
proprii limbilor araba si persana.
sarf. Fiii de boieri*si ai celor ce doresc sa-si invete copiii for ca la scoala

sint insa pusi, indata dupa Catehisin, sa Inv* sarf, adica gramatica

1147,

alfabetul
xx purifica
* V. fig. 40.

537

KIM B nomy, HMI BO BHerILLIHKX anconax npxnararorcsi. IlepcancKori H rypeuoil

HPOCTOri 5I3bIK, ELYIKIODKe HMelOT rpammarHKH (Koropme OT ynorpe6new4H nage
enHCTOJIGIVI H CTAXOTBOpuea tiTe.H1151 npHo6perarH o6bigari Hmetor) ygarca y6o
rpammarffKe apancKoro SI3bIKa, to we B rpa TO,E(13I n 6onee ocrpertwHe enBa mory-r
cosepLuHrkt pa3ymm CHK non Hme Hcm rpammarwm H, 51KO)Ke OHM cjIarOMOT, 4pe3
nepayfo wKOny OCMb TOKMO CII0Ba IlaCTZCI pa3ymetor: CKJI0HeRYKI, CapSDKeHIKI H
TIPOTY.

Hate. Twice B npyrxe 'Tx rona Haze, cotHmeHHH, o6rfatorcH, YTO cKomas,
cosepweHHee ywe (BcecoBepweHHo 6o HHKoro)Ke OT tienoBeK Bunex) 1114TaTII H
rwcarA, TO ecrb 6e3 norpewemla B COLIKHeHlid cnoBa nonararm H no op4)orpackim
micarx moryr. 11091TO Me pex, AK HKKOCO)Ke Bxnex Bcecosepwermo no apancxy
MRTaTM HJIK nHcarx, Blum eCTb, 3aHe petteme, Koroporo awe KTO cosepweHHo
He ypa3ymen, HHKOJII0Ke oHoe gitcro, Heno K cosepweHHo IIPOLIKTaTif mower,
349

KOTOpas! YHTcIHKR H MICaHKH rpynHocim pawnaercH OT cero, 3aHe / nHcbmeHa apartcKHe TjIaCHbIX nawaton...51(Hmefor BO npaBny TOKMO rpm rnacHme: [._L] ycynyn e,
3Cpe H, H [2_.] ymypy y). HO H ale 3HaKM HILKOJIKwe nnwemm 6mBat0r, pa3Be

B Kypane, na onacHee H 6e3senHee 6owecrBeHHme rnaronm incrarH BO3MOUT,

H60 awe 6m KTO OT He,a03HaH1/51 HfM HeBewecrBa MHTan Kypan HemcnpasHo, 6e33aKoHHe 6bITH MHIETCSI. 14 TKO as camoro peveHHA He ypa3ymeer, mime ceHcyx<
3HameHoBaHmi pa3yMeTM mower, tieco panH awe 3HaTM He 6yne-r K KOTOphIM

rnacHum nonweHcrayer npxnara-rH 6e3rnacHme nHCbMeHa, pa3Be no cnygaroxxx.,

npogrer H Bcema B cymHemm npe6yner, COBepWeHHO nH, HJIK HecosepweHHo 113pvie CJIOBO OHoe.

HanpHmep, HanHcaHo ecrb: [ J..4] p-m-A 6e3 3HaKOB CJIaCHMX, KOT0p0My awe
] p, cane: [J.4.4;] ',men 6w IIHTaTKCA
pema, Lao 3HameHyer rKaHH, MnK 6Hcepamn Beam yKpawarxxxxx. Awe )Ke Ohl,
r 1.9 ,
OBO Han [ j] p, OBO Han [ .41 3 Al no.nowitnacs rnacHme 3HaKK awe:L Ode
3 Infra66I flpHJIOACKJICH 3HaK [2:] ycmyn, e, Han [

no6bIcsi pemert, tiro 3HameHyer OCIIZMHO HTTK H Cpe,LIHKM 06pa3OM mewny crynmo
H CKOKOM 6ewarH, naKHU,3 ] pemeAb 3HameHye-r ron, ocKyneHme nownA HmywHrv>,
ewe 3HameHyer pon mepm linen gifcna apancKoro. flaKH [j.,;5] pemenb 3HameHyer
BOJIXBOBaTeJlbH01-0 )1(pe6Kr1 MeTaHHH Ban, Hwe mpc3 IIYHKTbI HeKHe n xapaKrapm
6mBaer Knit 3emneBonxBoBaHlle, Towne 3HameHyer TIOBOXI K3JI1WeCTBa K npeBoc-

xona Beam. Ham( 3HameHyer Heprm Ha Horax KOpOBbI AKKKA, Awe HHoro usera
cy-rb, Hewe nporgee reno. liaKH awe 6b1 npHnowHncsi 3HaK [ ] tneumurd, Hwe
nBollcrBeHHoe o3Haqaer 66ITK, TaK0 U:41] TOr,aa LIKTaJ106bICA pemmeab, tiTO 3HameHyer <<CKy,L(OCTb ,a0)K,a11.>) Rani [ J.45] pemam awe 6bI COeWtHIITeIlbH0 614110
HMeHM M poi a weHcKoro [0,..#j] pemaent, 3HameHyer orpomamXXXXX newaHylo

Towne [ Ltwi 3 PeAme eCTb Hmm Been B Flanemme, B CeRuiemnom Human, Pama

-a

pegeHHmg. HOTOM awe Hag [ j] p nono-AcHno6mcm [2.] ymypy, y, H HaA

] M, [
],
yanyn, litITaJ106bICA [, tr A ] RPM/lb, MTO 3HameHyer ogepHypa gepry Banom HAN
mepHHnom H3o6pa)KeHHro.

npaaorrucaTenmo

xx pa3yma pew

xxx HayraA
XXXX Hmani
XXXXX

538

Km,

fie acasa, fie in scolile din afara. Limba simpla persana si turceasca n-au
nici un fel de gramatica (pe care obisnuiesc sa si-o insuseasca mai mult prin
intrebuintarea si citirea epistolelor si a poetilor). Asadar, invata gramatica
limbii arabe, pe care mintile cele mai agere in trei ani si chiar mai mult abia
si-o pot insusi. Sub numele de gramatica sau, cum zic ei, dupa prima scoala",
ei inteleg numai cele opt parti ale vorbirii, declinarile, conjugarile si altele.
Nahv. Apoi invata alti trei ani nahv, sau sintaxa, 1148, dupa terminarea
ca'reia pot sa citeasca i sa scrie mai corect' (c5.ci corect de tot n-am vazut
pe nimeni dintre oameni), adica sa puns in compunere cuvintele fara greeli
si s5.1e scrie ortogcafic x. De ce am spas ca n -ani vazut pe nimeni s citeasca
i sa scrie ar5.bete perfect? Pentru ca la ci daca cineva n-a inteles perfect un

cuvint nu-1 poate niciodata citi curat, intreg i corect. Aceasta greutate a
citirii *i a scrierii se nate din faptul ca / litercic arabe sint lipsite de vocale
(intr-adevar, au numai trei vocale:
ustun = e, [ ] esre = i, i [2,.]
uturu = u)1149.
Dar aceste semne nu sint scrise niciodata, decit in Curan,
.
pentru ca sa poata citi mai cu fereala si mai fa7a primejdie graiurile durnnezeiqti, caci daca cineva din putina tiinta si ignoranta ar citi Curanul
gresit se socoteste ca o faradclege. Si asa, daca nu intelege vorba insasi, nici
scnsulxx i insemnatatea ei n-o poate intelege ; de accea, daca nu va ti la ce
fel de vocals sa alature consoanele va citi la intimplarc xxx si totdeauna va
ra'mine in indoiala daca a rostit cuvintul corect sau imperfect.
] r-m-/*, fara vocale, si se adauga semDe exemplu, daca sta scris
J
]
r,
asa:
[j.1], se va citi reml, care inseamna
nul [.!] ustun (=e) deasupra lui [
a tese sau a impodobixxxx cu margele115. Dar daca i dea-supra lui [ ] r,
si deasupra lui [ r] m s-ar pune semnele vocalei, asa [J-41], s-ar citi reme11151,

care inseamna a merge grabit si a fugi intr-un anumit mod

intre pas si
siirit. kg 1] remel mai inseamna si an cu ploaie putina, precum si un fel
j ] remel inseamna un fel de
de masura sau numar arab ; de asemenea
vrajitorie cu puncte si caractere sau vrajitorie cu pamint, si acelasi [cuvint]
mai inseamna o dovada a belsugului sau superioritatea lucrului, si liniile de pe
picioarele vacii salbatice care sint de alts culoare decit restul corpului. Iarasi, del
s-ar adauga semnul [ 21. ] tegid"52, care inseamna dublarea [literei], adica [c.k.1]
s-ar citi remmel, adica lipsa de ploaie. La fel [ J,.. J] reml insotit de un nume
si la genul feminin ;J.4) remlet, inseamna movilaXXXXX de nisip si acelasi [U..,,]

Remle este numele unui sat in Palcstina 1153, mentionat in Sfinta Scripture
drept Rama *. Dace deasupra lui [ J ] r s-ar pune [
uturu (=u) si
deasupra lui [ ] m, [ ] ustun, s-ar citi [ J.:4] rumel, care inseamna linie
neagra trasa cu vopsea sau cerneala.
corect

xx intelesul cuvintului
xxx pe dibuite
xxxx a inqira
xxxxx gramada
Franciscus A Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium turcicae, arabicae
et persicae, s.v.

539

349

oligoVoll a Tantahad atAtAall 19H0IN90HLI OINX01. 1331N2111001303 ] [", 9 it f.)

otnu ITEH
[ 9 03P19011143001f011
[ udwod '2 01.1 A31317343d211 -UHL
laAtlaw `Joiertadll '3 HUH :axhadult 'OHLIXX EC '01111t2 031COXIS "r'.][r 69 `Pe
I/

OCE

OHNCIf011 N3HLP.I.Hh HaWa9 03 010HIA1 H "11.40d11 011 AxnadX.I. WIC

[ 29 .42XHOINEHE
amatmolYzaw 'N301011waHrt oig :a)g `xr Oda! H 'ILL0d1.1 OMICaL 3 010X31l143d211 EMMEN
Unt ong .LaXilawritc oxouga pON3HOION 141111 aoxollotrXx =Iv x
[ -tolcouttdu
113F19011 [-Z-] 6adaa [1'617] 03F1901fElh P2//9 2302 4132 `ao.reirg adgott
xamta alny
az x [""'] H X ] [IP oly,(x Nonginnuconiclu
adaa [e't:] isongounuth ',tong 01.11
1241421NEHC OLT AX31.1EdE 3 INI4H 11 a 'wax 2t)KOI 2111E X ]
aortgoutoKomidu 7] [ `data
11314901fEllih 2if9 amtatnrdxop ismohodcx 'af9 cadh ]
6: [ 9V9 `9) (rog `20HHE31111EH

[a]

.1.2XH2INEHC

.L0 xXolt H

A1111111 'XE103 OXP.1.

X1411.1.0d1.1

xadl

Howard

.Largollou M13 Eal7 RHHOhad

Et

OINNO.L HOIN431411 N3KETTlis01303 0 Itacrdgo ',c011001011

199 111f2.1.E.411h
111E11 011311 JOIN '1112INXEEdA 0.1.h01.1 `XUEEX3 OX11 Eutta 01131COMOE1 '4132 'Et 01.X -C121103
OHH2111 14 09 RHH2M2d1011
cag ISHH200HX.Ladil HUH 1S11112HVa3 011 `XX011EdE OLT
0111E 01X 12EHE011 aoa 11110
AX31313d211 X 011 Xxradh.
XXFIEIS OHH2M2E121103 11 1100
R11H2h2d OHH214INX32H`1111HEGOH2INEHE

10

AoH23 01011211

mat
minuth `lazotvcott ogx
oJorlit'a
Elloxdau H 10 1111d21E1A1 OJOHO

WI

laavacrd4

31123 1114112h2d H E1101f3 Plicuilin

wodoca
aXG1H ottgolYA `13117/(o3rd OHHahad aOHO

att

1axcow ott Attu&

Olin/ Hit 0)K 0.10HHVO

'1111H2300113

01141f21.1111314INO11 111214.IXEEdX OMR 01

OH aoltH 1OXH3PINHC
0141X01 EH YHMIJEXCOHIN /111HEEIOH2INEHE H.LEHE OH 1017Xg H a
'121N1401.1

argr a

IN0d0X3 11}1H2lh 2109

aHHOIALCOVZII 41,10414du
XXX1S30 XIc1H3E1f1 -EH
vwd
NH3
OOH14013Hdli .I.OXHainirHC

[ter

og

0.4h 22HH2013H0113 H SuOir3 xx

H
OgIC rHHVO H NEJAIt3 EHHE1 4130 aNCONN) H or1HH 'ONOXECEX011 olh011 /Judd)/ -043/(U1
Primuirh inix31rEcIU wauHlm Ll19fflie3HLIER H A1NO/NE3 onticl)Avi x onutatsacudX X
CHHHE110X1101 IfI4HDICOINE002H 110101f01EILI
Orriv ISEHILIENCOHIN X143 qt121P.LHh MEI(

`aotntridah

`.Lartraz Ell '.1.2.LhOd11 '011.10141 efXr/lUVWWVd,./ H iquoxnaxar X1411110W3Off 903114Elt

'INHX31111HON :10011021fMP HdE32)1 INI4M112HEIEIL1 INC131141X0024:121.1 011MIC211Hd1.1 -141103
`arnmatt a X21 09 113111hAEH OXCHICOXHH 0011.41111.11}1111 OH H13OHVOINEO0 -raoxtracoli
lam onrmun v0ouvdetly off an-utt 1 E
ILLEHE

lvanamou

V9M1

qtuudaendur

0 HHHOhic

vmun

YV141.2a112

VMHH

Anita

V/7/1,1/1 211JOHIN 122INI4 'ISHHEROHOIAIEHE OH 011

X AINOII1EH -1011
xxx ISHHE31111 11141101314112 -EH
%Loa
mum
clawmdu
12A0.1.32hH1f onotozoililadu
BugHlItsd H INI4X03I911 'IN211141111 01Ad0ION /(1114)KHHX EITIOHOI E OhE1114EH 21013NCOIN91100

twig

SC

ILL& H

14d1.1

notoozarx xadoatt

'2111111S14d11 HOHX21.114c111

414141TIEXCA1f3 2113011

IIXAEH / '1114H2H111103 0149E

0 Hail 17ttd1 '.1.0101E1I0L1 EH 110d0.1.0X

IIXAd

211 OINX0.1. ALLOTEISdEH

`1111141M 0111001130HOEdX 2)K H 01140E1f103 '1111112H14h03 OH X AINOHdOEItlidLI B1411E1101EILI

xxxxAcudgo axon) novrigwon wvdag (101E0NEEH '03101EhAEH a 1301 09 INEcTO.LEd21.11N14

'INEHE11fX3 'INISICOdOX 'INISE1SHX 'INEME11 IN0c1Et01.100.1

x
xx
xxx
xxxx

obc

a>btu
HaIllfh00Oili

navedgo
AdoHrw

11

OHO '14,114X3HVIA141(3XIN OHO

La fel cuvintul alcatuit din doua litere

] b i h*. Daca deasupra
] b s-ar pune [
lui [
] ustun (=e), in limbs persana inseamna prepozitia cis sau adverbul impreunti, laolaltti. Astfe1,4' [
] b-m-it trebuie
s5. se citeasca bemen, cu mine etc. Pe turcester, [
] be inseamna interjectia cclui ce se miry: ah, vai etc.1154. In limha persanl [
bat inseamna
fructul de gutui sau 10.)560155 daca la ] s -ar .dauga [, ] esre [=i][a...111]

s-ar citi bih,/ceea ce inseamna binefac5.tor, bun, str5.1ucitx. Iar dad. la

]
] esre[=i][4.0 ] s-ar citi bihi, care inseamna
la [ s] [h] s-ar adauga deopotriv5.[
in araba cu el. $i iarasi, daca la
] [b] s-ar dauga [2..] uturu [= u] s-ar

350

citi buh ; dar buh scurt, scris cu [

] vay.,11(3, beta) inseamna bufnita1156.
Astfel se cuvine a intelege si altele. Aceste.doua vorbe compuse numai din
doua sau trei litere le-am adus ca model pentru ca cititorul nostru sa poata
intelege clar de ce am spus ca abia de este cu putinta ca cineva sa poata
citi perfect, fara gresea1a si fara poticnire sau indoiala araba, persana si turca.
Caci numai daca cineva va cunoaste la perfectie aceste trei limbi si toate sensurile unui cuvint va intelege fara indoia1a sensul intregii fraze si materia

acelei combinari. Poate, intr-adevar, sa inteleaga ca inseamna una si nu alta

numai dupa sens, dar daca va ignora un singur sens din cele multe si in mersul

repede al cititului nu va prinde sensul termenului si al cuvintului dintr-o

singura privire, indata va ajunge la nedumerire si nu va pricepe lesne ce inseamna mai propriu si mai potrivit vorbaxx j..j ] r-m-1 scrisa fara nici un
fel de vocale. Acest singur fapt este (precum am aratat si in alt loc) cauza
pentru care Curanul, scris intr-un stil arab foarte profund, este, zice-se, cu
neputinta sa fie inteles si interpretat chiar de muftiul insusi. Daca cititorul
nostru doreste 55 cunoasca mai multe despre acestea, it rog sa citeasca Gramatica i Lexicoanele limbilor orientale alcatuite sirguincios de Meninski 1157,

cel mai de seamy interpret al imparatului Leopold". Din acelea va invata

sa nu se mire niciodata de imposibilitatea de a interpreta Curanul. Dar sa
mergem mai departe.

Captolul al treizeci

pselea

Despre invatatura itua Si altele

hash. Itqa are multe sensuri, dar in ceea ce priveste expunerea noastra

este un mod sau exempluxxx de a scrie epistoliile cu un stil frumos si inalt1158.

Dupa stiinta compunerii, tinerii, dar mai cu seamy copiii de boieri si cei ce

slujesc pe la curtile princiare, / luind in miini aceasta carticica se ostenesc

st5ruitor cu ea. Din ea invata nu numai frumusetea stilului, elocintei si armo-

niei din compunere, ci si modulxxxx de a vorbi la curte (pe care 11 numesc istilahi berat) 1159. Caci in ea se descriu titlurile cuvenite imparatilor, sultanilor,
crailor, printilor, pasilor, domnitorilor si tuturor demnitarilor, fie musulmani,
x mai bun

xx alcAtuirea
XXX model

xxxx maniera
* Franciscus h. Mesgnien Meninski, op. oil., s.v.
** Franciscus a Mesgnien Meninski, op. cit.

541

351

xpncTnaHcxxm Bcem Bemmowam, rocnonnam n B KaKom-mi6o =Hula u mec-rn cTeneHn o6peulaionnimcx no }Ix 3BaHaxm H ,nocToilficTsam npninfxHme n3o6pa)KaloTcx
THTyAbI. 'deco paLkil ichomma6, TO eCTb oxcuel x If cexpeTapn B cell Hayxe nonpemHory Tpy,RATC51.

I:yaw:ram Bune c mart Han/U.10T K zycuuxanz, TO ecTb 123PRAHbIM IIHCaTH

nonepKom, y myxamme,EkaHoa 6o, noHme negaTHoe THcHeHne 3anpeuxerio CCU,
TOAHICHM

xyBowecTsom K maTemaTaxecxnm pamomepcTsom xx HaxepTaHm

H riponcKeHax nMCbMeH yeMOTpliTenbH0 H306pa3ytor, AKO naCaHHR la 06pa3

no ,HOCTOrilICTBy pee KTO npen3pAnHerfunal K nperpyLkHernunii 6bITH, HO 10HKOCrif 6o HJIll TOACTOTe TpOCTK, Arum, aipnHa, 06BRTHOCTb, Haxpn.B.lenne
o6HeceHne 111(CbMeRK K Tomy npasme H KOCHCHHbIe xxx, Tynme H ocTpme,

xapaic-

TnpoB yram H npasnabHax nponopunn onacHo Ha6.rnwkaeTcx. TaKo Hanpnmep [

IJ

err:4 a npsimmil CTOJIII HRH mepTa AomfceticrayeT COTOATIICA mink) nyHKTamn lieTBepoyronbHmmic, ocTaTxy )ice ex rge B KOHLIe K .nesori pyxe CKAHHAeTCA, ,IlByx nyHKToa

mecTo 3aHATII norko6aeT, ace 6o Koiu HaKsioReHne mepwrca BBymx nyincramn xxxx
X TaK0 enu0 113 ce,nbmn COCTOKrcsi nyincros, TOJIKKKA Wmporbi e1111K0 TpOCTb MRpoKa 6y,neT. Haim sepxHrti1 KpaH nucbmeHn dr.kainKeHcTsyeT paBHbIX C TpOCTHIO 111XpOTM 6bITH H OT IlyHKTcl AO nyHKTa TOJIHKO Tomae HHCX0AHT, AKO HIDKar1111Hil
KoHeu Aa ABIITCA OKOHLIaTHCA B Heoukyukaemom xxxxx nyHKTe.

TaKo K B npornix xapaKTnpax CBOH KaHoHm H npasana 3eno xy,nowecTsenHo

co6moxkalOT. CyTb Tame xainmam (To eCTb H3pAHHbIM 11Huiyulkal noxepKom), KoTopme
egnHy minryKypana 3a 200 xepBoHHboc npo,naloT. B 6116.moTeKe cy.sTaHcKoll cKa3p0T,

352

AKO 06peTaJoTcx ,Ekse KHKril Kypana, H3 HI/x Ke emma gepHnnom HanncaHa, APYraR xce nono6Horo B n3pancTse H xpacHonnca.TenbcTBe xyrkoxecTsan3TORMA 6ymarn
Hosumnama Bbrpe3alla, KoTopomy xapaxTapy H pe3b6e BepyeTcx, AKO IIMKTO)Ke
OT tienosex so3m0nce KorLka HAH Hbnie moxceT no,/kpawani. Ilepannamn y6o HaxepTaHH)110 KHIVY cKa3yroT, AKO oTen Hai-mean, pe3Hyto Ace ,nakepb Torow,ge Ft3o6pa3n.rra. 06peTatoTcx ge.noBeKa osoro (ero)Ke nmx y)Ke / 3anamxrcTsoBax) no pa3Hmm
mecTam BI/pain if ABOricrffilikisi, 113 KOTOpblX KONCHbIe Asa CTI4X11 He Melibula 20
mkt 30 nepBOHHMX Ha Topry (ue3ad peKOMOM) nporkaloTcx H TO 3eJI0 pe,LKO.
///up. Xy):(0)KeCTBO HHHTIall y apanoB, nepco H TypKos He TOKMO ymHoweHo,

HO H npen3p5zkHo H npexiiTpo ecTb. Ha3bisaeTcx nHHTHKa wup, erixe Hale KTO

HayuTnca xoineT (ynaTcx xce enBa He Bce Te, xoTopme K mbim HayKam nocTynam
)KenaloT), Bo-nepBmx IBPIKTki ,naroxeRcTsyeT KM:Hy Illezadu HaprnLaeMylo, B KoToport H31,5IBRAIOTCA CTHXOB o6pa3m H snnm, nxce 6azp, TO eon. mope Hapkw,aTOTC51. CHI/ CTKXOB o6pa3b1 HJIH MINK CyTb 27, If xxe Horn (saw y rpeKOB H SlaTHHOB)
COCTOATCA HeKOJIHKIIMH KpaTicilmJa H AWITHMH cnoramm, KoTopme i:ka y,no6ee B
namsinf BicopeHATC51, B CTHx n3pexeHnx HeKoero BbBstbunneHHoro g5auii pairnmo

HaKnoHeHHoro H pa3mepeHHoro cnaraloTcx, Ha npnmep B nepsom crxxoB o6pa3e:

my0meunyu
me0aunyu
myOrneuilyu
0aunyn
Awu-nu-du-dap-o-tax, du-decu-py-wen zepeic.
KOToptell Mlle Ha Horn pa3,ne.xxeTcx:

A zuu Ku du / dap aiwn / du decu py / zueuzepex.

(To ecTb: KTo xce.riaeT 6aaronerrHoe mine 3peTH, oHoro B3op garmeH eCTb seceil
6brric)).
X nlicapa

xx nponopiraielo
"xx ignoble 111111 npeBparlemme

XXXX TolicamH

xxxxx HCYCMOTpHMOM

542

fie crestini, care se af1a in vreun rang sau treapta de cinste, potrivit cu denumirea si demnitatea lor. De aceea kiuttab, adica
x si secretarii 1166,
se indeletnicesc foarte mult cu aceasta tiinta.

Husnihal. Impreuna cu insa mai deprind si husnihat, adica scrierea

caligrafic5. "61, deoarece imprimarea fiind interzisa la muhammedani ei reprezinta figurile si dimensiunile literelor cu atita arta, proportionalitate xx

matematica si bagare de seams, incit pe drept se va zice ca modul for de a

scrie este cel mai frumos si mai greu. Caci la ei, prin subtirimea sau grosimea
penitei se pazeste cu grija lungirnea, latimea, marimea, indoitura si contu-

rarea literei, unghiurile drepte si oblicexx ale caracterelor si o proportionalitate

justa. Astfel in [ I ] elif (= a) stilpul drept sau tiara [verticals]
trebuie sa se compuna din cinci puncte dreptunghiulare, iar restul se cuvine s5
ocupe locul a doua puncte, caci la sfirsit se apleacs spre mina stinga, iar orice
inclinare finals se masoara cu doua. punctexxxx. Astfel, elif e alc5tuit din sapte
puncte, de o latime egala cu aceea a penitei. Tot asa marginea de sus a literei
trebuie sa fie de o latime egala cu latimea penitei, iar de la un punct la altul
coboara atit de fin incit partea cea mai de jos sa pars cs sfirseste intr-un punct
neobservat xxxxx

Astfel pazesc canoanele si regulile for foarte artistice si la celelalte caractere. Sint unii hattat (adica cei ce scriu caligrafic)* care vind o singura carte
a Curanului cu 200 de galbeni 1162. Se spune ca in biblioteca sultanului se
afla doua carti ale Curanului, dintre care una scrisa cu cerneala, iar cealalta

avind literele taiate cu foarfecele din hirtie subtire de o asemenea arty si

frumusete incit se crede ca astfel de litere si taieturi niciodata n-a putut si
nici azi nu poate nimeni dintre oameni sa be imite. Despre cartea scrisa cu
cerneala spun ca a scris-o tatal, iar ca cea taiata a alcatuit-o fiica lui. Se g5.sesc
in diferite locuri versuri si distihuri ale acelui om (al c5.rui nume 1-am uitat),/
fiecare distih fiind vindut la licitatie (zisa mezad) 1163 cu nu mai putin de

20 sau 30 de galbeni, dar si aceasta foarte rar.

,Sir. Arta poetics la arabi, persani si turci nu numai ca este dezvoltat5.,
dar si foarte frumoasa si foarte ingenioas5.. Poetica se numeste sir 1164; daca
vrea cineva s-o invete (si o invata aproape toti cei ce vor sa mearga apoi la
alte stiinte) trebuie s studieze mai intii cartea numit5. .ehadi 1166, in care
se arata modurile si genurile de versuri numite bahr, adica mare 1166. Aceste
moduri sau genuri ale versurilor sint 27 1167 ; picioarele for (ca si la greci sau
latini) sint compuse din citeva silabe scurte si lungi, care, pentru a fi mai bine
fixate in memorie, sint adunate intr-un vers al unei sentinte inventate fail 1168,
diferit accentuate si masurat5.; de exemplu, in primul mod al versurilor:
mefailun mufteilun failun
Mufteilun
dar-o-lan di-desi-rulen gherek,
care se imparte in picioare astfel:
hu erek
an / t du esi ru /
A 0. ki di I dar our
(adica: Cine doreste sa vada o fats frumoasa trebuie sa aiba o privire yesela") 1169.

x scribii
xx armonie
xxx obtuze si ascutite
xxxx puncte [cuvint faro sinonime in rom.

n.t.]

xxxxx invizibil

* V. fig. 41.
543

352

Ho noHexce nonro 6bino 6b1 xoscnoro o6pa3a nplimepm noxa3msaTH nono6aeT gHTaTenio K OHOri KHHBUILIB 111e2adu npKilincHyTH, }owe Amine BocnomAHyxom,

rne H HmeHa H o6pa3b1 H SHAM HX BCC y3pHT. MIA Ace B HabAsneHHE npennoxeHHoro

nanee nocTynaTH 6yAem.

Aiue KTO 113 111114TOB HJIH KTO-J11160 113 B,BaBLLIHXCSI Hayxam sonpocna 61,1

i1TO o rpegecianc H naTH.Hcicmc npeslucc H tim Hearn= nnuTax Ho Hx cnoAceHmix K 'ITO o apancicHx, nepclincucx H Typeuocc paccyxnalo cTlixorsopsax,
meHe,

3a npoineHHem H no3soneHHem scex Haulm, HecymHeHHo on:imam 6bIX, saw socrogHmx cxx HauH13, xax nepAme, Tax H nocnenHetiunie morrm B cem xynoxecTBe speycnemne, nepseucTso onepAcaum. Co MH010 sucoAce MIII0 Bce CM 513131KOB IICKyCH1414

353

H KOTOpIAM apancxax, nepcnnuckix H Typeumx IIHHTOB MIITaTH CJIrDIJI0C5I, peKyT,

Axo ()able BbICOKOCTI110 ceirreHuHil X, cnanocTkuo xpacHopegHsc (pH(bmoa 6o 1411b111
o6pa3 H cogHHesHe ecrb), c4pa3ecos XX meTacbop K 1411bIX Tponos HC0614J114M1 113pflACTBOM H TOHKOCTHIO, rpelcor; H JIBTHHOB 6e314pHO npesbuumoT. EAH11 eCTb
113 Apeman( nepcHnciaix 111111TOB, emy)ice HmA Caadu c nepcKncxoro A3buca / Ha
naTHHcicHA reoprxem FeHTHem npenoweinimii, mice B AmcTepname H3 THnorpacimH

14oama Bnaepa B neTo

1651 Ha cseT npo113m,ae, xoToporo awe J1106011bITHMil

gHTaTenb ycepAHo npogHTaeT, XOT5I B npenoxentni Toro ensa He AcA npHpogHaA

yTpagata xpacoTa H nano-tenni 513bIIC aKH o6e3AHa nepcancicomy 110,a0631C31, OT

csoricTsemoro cogHHeHmo Tomy 6naronenH.A nanege pcnomincA, o6age 113151TBIM
TOKMO xsanam nAcenpopoxy IlpHHHCBH11b1M, HIPITO)Ke B HeM ycmoTpHT, ewe 61,1

He 6bino muorxx noxsan nocTofiHoe, ynKsHTenbHoe, cnanocTHeihnee Ace H 1136parffiernuee. IlpoTgee TypicH 3eno ynpascHsuoTc2 B nHanuce nepcKscxoll a nepcm
s3aHmHo B Typeuoil, H6o so ,pope nepcKscxoro HapA no sgumert mepe Typenom
pa3rnaronbcmyloT 313bIKOM. Y Typxos XOTSI 11HCTlynH nepcancum 5I3bIKOM H He
6ecenytoT, o6age CTyACHTI31 xxx cosepmeHHo H pa3ymefoT OHOR 11 3H31-0T nage
we I( npaxogHble H pocxogHoe coxposmna CyJITBHCKOTO KH11131 isicTum HepCH,EICKHM
5131,1KOM nHcanicA 06bIKOHIa.

MyCb1Kbl. III4XTHKH scerna H se3ne COBOCCjIegCTBrOT MyCHK115I, o6a4e Hail

y myxammenaH B unconax Hfficonmice B HaygeHHe npenaeTcA, HO oco6b xxxx H B

Aomex CBOFIX OT JIIOj1e4i B mycHnnicicom xynowecTse HcxycHbrx ensa He Bce senbmoxclule neTH (mHorKe Ace H OT npocTonlomHos, Axoxe KTO )KenaHHe H oco6msyto CKTIOHHOCTb K Tomy HmeeT) H prema, TO eCTb ygeHme Bce, 113 KOTOpbIX a3 HH
eX(111101-0 o6peTox, xoTopmil 6b1 He 3H3.11 LITO-J11160 nen' MTH XOT51 pa3ymeTkr mycH-

1a10, pox( 6o nepcancluni H Typeuxxli (apancludi Ace He TaIcO) HaTypanbHo mycH-

mem nage wpm ycnawnaeTcA.

MycHx0K mHoraA cyTb csoricTseHHaa HmeHa, HO ynoTpe6HTenbHee rpegecnim
Ha3msaeTcA pegeHnem MyCb1Kbl. H y cxx mycHicHA pa3nenmeTcA Ha TpH macix,
rnacHpo (Axe rnaco noeTcA), Ha KHcrpymeHTantayto, Axe KHcTpymeHTom HeICHUM
rnacHort np1-inono6nAeTcA Hni nocneayeT H cnosecHylo, Axe csoiicTseHna nHyffam
x gTeHmo KypaHa. Ha3mBaeTcA )1w oco6nHAbrm HmeHem Kwpaam. MHoram BO

npaAny o BOCTOLIHbIX cTpaH MyCHKHH moxeT 6bITb Heutenomo (.aa He B TulecnasHe npHgTeTcA mHe me) HanacaTH H 06735IBIITH MOM 6bIX, B npaxmgecxoil 6o H
TeopeTHgecxoil BOCTOT-IHOR mycmcKH 6anee nBagecATH BeT noTpynHxcA, HO IIOHMe
X caa3aaaamil BbICOKHA pa3ym B ce6e 3aKrriogaloulamil

xx cnaronamaa o6pa3m
XXX B riaranuax o6peTaiouraaca
xxxx Ha yexamema

544

Dar, cum ar fi prea lung sa dam exemple pentru fiecare mod, se cuvine

ca cititorul sa se piece asupra cartii

$ahadi,

mentionata mai sus, unde va

vedea toate numele i modurile i genurile lor, iar not sa mergem mai departe
la descrierea celor propuse.

Dace cineva dintre poeti sau dintre cei ce s-au dedat tiintelor m-ar

intreba ce cred eu despre poetii vechi i contemporani greci i latini i despre

compozitiile lor fats de cei arabi, persani i turci, cu ingaduinta i aprobarea

tuturor le-a raspunde ca poetii acestor natii orientale, atit cei dintii, cit i
cei mai de pe urm5., progresind in aceasta arta, au obtinut intiietatea. Si
la fel ca mine vor spune, dupa cum socotesc, toti cei iscusiti in aceste limbi,
carora li s-a intimplat se citeasca pe poetii arabi, persani i turci, anume,
ca, prin sublimul sentintelorx, dulceata elocintei (caci au un alt mod al rimelor i al compunerii), prin frazeologie xx, frumusetea, abundenta i subtirimea metaforelor i a altor tropi, ei ii depaesc cu mult pe greci i pe latini.
Unul dintre vechii poeti persani, numit Saadi 1170, a fost tradus din limba
persana / in cea latina de Gheorghe Gentiu 1171 i publicat la Amsterdam in
tipografia lui Ioan Blaer in anul 1651 *. Dei in traducerea aceluia e pierduta
aproape intreaga frumusete naturals, iar limba latina, imitind ca o maimuta
pe cea persona, s-a abatut departe de frumusetea acelei opere, dace cititorul

curios o va citi staruitor, dupa ce va scoate laudele atribuite prorocului

mincinos, nu va vedea in ea nimic care s nu fie vrednic de multe laude,

de admiratie, prea placut i prea ales. Aadar, turcii se indeletnicesc foarte

mult cu poetica persana, iar persanii la rindul lor cu cea turceasca, pentru
ca la curtea imparatului persan se folosete in cea mai mare masura limba
turca. Dei turcii nu vorbesc limba persana pur5., studentiixxx o inteleg perfect i o cunosc, i mai cu seams s-au obinuit ca registrele de venituri i
de cheltuieli ale vistieriei sultanului sa le scrie in limba persona curate.
Musiki. Poeticii ii urmeaza totdeauna i pretutindeni muzica 1172, dar
la muhammedani ea nu se preda niciodat'a in coli spre a fi inv5."tat5., ci
numai particularxxxx pe la casele lor, de c5.tre oamenii iscusiti in arta muzicii.

[0 invata] aproape toti copiii de demnitari (i chiar multi de-ai oamenilor

de rind, dupa cum are cineva dorinta sau o inclinatie specials pentru aceasta),
ca i ulema 1173, adica toti savantii, dintre care n-am aflat pe nici unul care

sa nu tie sa cinte ceva sau macar sa inteleaga muzica, pentru ca neamul

persan i turc (dar nu cel arab) in chip natural se desfata cu muzica peste
masura.

Denumirile proprii muzicii sint multe, insa mai frecvent se folosete

cuvintul grecesc musiki. Muzica se imparte la ei in trei p5.rti: vocals (cintata cu vocea), instrumentals care printr-un instrument oarecare o imita
pe cea vocals sau o acompaniaza i recitative, proprie poetilor i cititului Curanului, care cu un termen special se numete kiraat 1174. Multe
intr-adevar a fi putut scrie i arata despre muzica tarilor orientale, care
poate ca nu le este cunoscut acestor taxi (sa nu mi se socoteasca acest lucr u
ca o slava dearta), pentru ca m-am ostenit mai mult de dou'azeci de ani
fraze continind un sens inaltator
xx vorbirea in imagini
xxx care se perind5. prin coli
xxxx individual
* Musladini Saadi, Rosarium politicum sive amoenum sortis humanae theatrum. De
persico in latinum versum necessariisque notis illustratum a Georgio Gentio. Amstelodami, ex
typographeio Ioannis Blaev, 1651.

545

353

OH

1111114 OH XIA.1003h WHO .1EhA H ISO.LthiC ILLEEENO OHHOcIOLVEH `3CISHdlI3011V0d11 H

an.radx clinaa

VSE

'011fEllS4EH
H
kixthj, I40d01.1 0100 0114X140A141 X AIAIOHOO93H OHICHK1114hHdll `01HFIghal. -3EtEd
1011flf EH L H00E1.11 0X(14) 91A0 L Haxtt lignmAnno
L $100EILI HxEU iousuottud EH
zi
/ 141\10)1') HUH `(anireamadu OXUS qa.Ao Zif HOHIS001A1 H `,1031EHVOE Nvi017 WI(

Rio

;mow

Iorau .1.01K1fattErd EH g9E `gyvidatu OZ %Loa `tp.LoolidalAz 011 Alf011h HOMY 0.101f011
Eleal H EH X0011 X140 .101Edy900 OdIcI.LOh OHMLIOHEEEMI 'ago??? 0.1 41.03 `ismao.Lond
axis aaLowvol
NCOON141f0.1. 0110H11 H14104.10 EH OXCXHH -3011
adisLah 14.10Eh EV01 11
01AHHOlf 14310011H01449 AH113X1011-0 H.L149 OHFIcladV

'1/efac OU AXHIfO

031C

iarrni4a3du `orAureum
00E140

X Oc131A1
.I.O31A31

4.17z OXCHINR 1111143113.1.

'I4t11101fOOEL100.103

`.114)Kalfreli OH AHHILL011 HEHh0.1.00E1 isum43AIN offnuAl

OXU) lAfJef (ISO.LOVINEEH aocrd90 Hum

09 ridow

ismusoao

101Endll

amda

`ao13adarnic-ed ArfAxio Isiuroaodu -)cud

NO.LOEV `4100HVAd.l. OXCO 01141114E1Edll H 011HOMd31100 141011 HMI EH OIHMAcl.101111 `141.Ed114

HIIXISOff 09 113dOELL 011 H3OHO HIrOff 11119311 a Ed90 NE131n1 OX141f3 iaNcow XEMI4O111tAd.L

H.LEJEIM tal.14111.1. 'XVI 0.1h HFITIOAXOHOH 110.1. I4d3Vs1 MOH OXEXHH 0MC 'Incow aiox
149 ATTINDISL ZEdx OIAHO 4H0011 '1.1E111141f0 030h WTtEd O14Hh0.1.00E1 I4rld0aLOH0311 OH
.1.0101111 H `.LOH NOE1.11 H 014113dOINEEd 111131AIOdEE xutuoiAvedgocn andoiox) a JAIOXIHfas1
H 0110E INOH90111 11HHO1193c11.011A 41./c0 A `(n011E3110th13 09H OrTTE 0.1.31 1rdarf OHHOMcIOHOD
`.13.mcou 10)1(0141 H 09 HHHEFIOH1931TIOINOLI 3C14H0 .1.0H opir-olAwex 01110011 11.1.311
39 01031K3E1 `aularnadiou OINX0.1. Eat/ HIrB xd.1 ru.vdx ZO vndoffa lllfM affaillhA

010000 GIAHO ET1 alum:11mA

EH 014HOXWIA10110E1 KOO AdI`14100Hir EV10

IAIOX09

`111f011OHJI1HE.13110N

A1111131

ONC01) AlAIZHITIOHPTH AllE.LICAO &WNW 0101431140AW 0113E ISOATAIOTTIOIEMKElf0A H H HOH

4.1.00h (1AIOX093H14d11 odAi. w11xi INO.LX3IfEHE' `01AHHE011LIEH -00.1
ALNIOM143143AX014
H
11311
1S014 141411140/CIA1 141(a1011E H 01411.1.03011 EICHHEdll 11 a ONHHOIAIOd11311
B1D1031114d

OXC .10H 141AI14X3UEdE HINEdH.LXEdEX KIrit 0131111,10H90VX

1514HOlf93c11.011A H `11XHIXEdll 0114d0O.I. OHM `01411101AEEXOLI OIHHHEEd9OCH 0110E -01E119
0141-110119011 x OXCOXIS) HOLIA (Woo `1\10XE1(11 'NEL 0.1h OHNH MATEO 11NdX.L `..1.04XEX0 OXIS
0E10 `11EX3Oh11.1.XEd1.1 OHO ISEX9Ohl4d0Z1 ISHX140AVNI 0.10HIN isumuougottA H ISEM19H011

1414014EX `3MITOEIHEILI 0.1.3314111

a 011X0OW H .1.1131NAd1.0H11 `111010311141EIVaLEW -0X

0.Ig 00X3dEn O0IfIalOOdll 0E11.0011HIMa irkuroaomr9 141.14d1.0110 14 OH
1.1111101114 14.114IficX011 INEO) 09 H 1411XHOAN IJOHEIONd311 H H14MHOHNC31fHd1.13311 H -9A31014
1414111113H '0.190 a OXCVNIOH 11143103h1111EXO1A1 H .LEW 1.1.11X00h141EN3 1A13111111114.14 E.LOWN H
A XHH '11314E10E11.00 INOXHHIMOD ONC

H0d0.1.

11

HIIHNO.LOOEd HOOElf..1

SSE

'xicicuredAa.uu 'xicuicurarnucimudE `xI4i3od11 xr4Hoicou3 -Auou

xrumeira H "hiodu aNcurt ott `r.ufflAu uNdoi.ox 111911c1IMEtEdan KOH.LEffIclEH `3111490

a IN0d01.0X 011131A1Ad1.0H11 39 010XLMEI alcumamcoirudu Ic111Xci.L0 `11110.1.09000110 Eadh
clIfAXdrIn E.L03IAI / .I.0 0)1011111 014H1f01.1 I9OEILI 11 ISHORILIA11011 H '11.1.0d11 14111170X0HOdil
.1.01AHIOHOXC. 01431101/OH 14

'7713/VH ISHHED14110dElli

01=
xx

011cHIO.1.14dE KOH.LECEX01.1

0E1.1.3OXCOVAX

00d0.1.031)

ilLioN

a 0E110=190

`171)tAi -01101114

dn9.960/t/ (NO.LOEIIHdEH H mulau9adiouA mi. A HONdA.1. `110.10E1T13c11.1E

&LOX A E100c1311 11141111airt 1414H0 EH XFIHEIOIA1011. XEHO.L0 11141131TIEdNA HrEd HONH H -11011
/MX 11111f H11HE011110dEn1 ITEhl,HIEH 0)11.14H 0101.1143 14 0111.10E1fff oio9oHvdefm aolunad.Lou
011101s100 000h d
A X1111 H 0J03 VELLOWKOVAX OHHEHE taLaramhou aiox Avvomotrumi
arnirgog .1.01EXcedr(011 `onuremuodtrn OX1311 `ANoxouodaa oil a x110943 311 qi.Ao -daao3
O14HE01111 WIC

lit

x
xx

91,2

1411411011'0110d9011. NIOHlrehliONO
0011011110E11M oaladamEw

in muzica orientala practica si teoretica, dar, cum mi-am pus in gind nu sa

invat, ci sa spun ce li se preda si ce invata ei, voi arata lucrul pe scurt.
Turcii si persanii, adaptind intreaga muzica miscarii ceresti, o impart
in sapte glasuri (care corespund celor sapte zile ale saptaminii) ; aceste sapte
glasuri (sunete sau tonuri) iarasi le impart in 12 mekam / (case sau 15.casuri),
corespunzind celor 12 lung si zodiacuri; iar casele acestea le impart in 365
de terkib, adica masuri, dupa numarul zilelor anului intreg, si din toate aces-

354

tea aduna principalele patru sobe, adica intervale, socotite drept cele
patru anotimpuri si drept acelasi numar de elemente din care, dui:4 cum
transmit vechii naturalisti, este alc5.tuita lumea fizica 1175.

Usul. In ce priveste masura, muzica orientala o depaseste intr-adevar

cu mult pe cea apuseana. Caci are 24 de feluri dau genuri de masuri (numite
usu/)1176, cu care se masoara mersul si oprirea timpului. De unde se naste
o foarte mare greutate ca sa cinte cineva drept si perfect vocal sau cu vreun
instrument. Caci fiecare autor se sileste ca compuna, dupa plac, cintari in
moduri si cu masuri cit se poate mai grele, asa ca cel neiscusit in acea masura
nu poate nicidecum cinta, chiar data ar fi auzit cintarea aceea de o mie de

ori. Iata de ce compozitorii orientali nici n-au note cu care s indite gla-

surile si masurarea timpului (care sint intr-o atit de mare si lesnicioasa intrebuintare la europeni), caci clack' va cunoaste cineva perfect usul poate s5. cinte

un cintec f5.ra nici o greseala si fara ajutorul acelor note dac5.-1 va auzi de
doua sau trei ori de la autorul aceluia sau de la dascalul sau.
Pentru a inlatura aceasta greutate, cind eram la Constantinopol am
alcatuit o carte (pe care am inchinat-o actualului sultan Ahmed, care se des-

fata foarte mult cu muzica

si

e foarte priceput in ea) *, scrisa in limba

turc5., supunind in ea indicatiile toeretice ale intregii muzici la anumite reguli

si la canoane sigure, iar notele le-am redat cu caractere arabe pentru o mai
lesnicioasa intrebuintare si practica, expunind limpede teoria si ducind-o
(precum nadajduiesc) la bun sfirsit x asa ca acum insisi turcii spun ca si
muzica practica, si cea teoretica a devenit mult mai usoara si mai limpede.
far la Moscova am inventat si un instrument matematic pe care si prealuminata sa Maiestate imparateasca a binevoit a-1 vedea si n-a ingaduit sa fie
hulit (caci el insusi este foarte sirguitor si priceput in muzica bisericeasca)
in care aratam locurile mecanice si matematice si intervalele tonurilor
naturale, artificiale, simple, compuse, ale semitonurilor si altele, pins la
punctul numit de obicei indivizibil, cu care instrument pot fi aratate vizibil,
fara eroare si fara nici un ajutor al coardei aplicate, ci numai prin compas,
locurile/ de la care trebuie sa proving tonurile pline si semitonurile etc.1177.
Naks. Arta picturii xx (care se numeste in general na4, iar zugravirea
icoanelor tasvir) 1178 i intrebuintarea ei sint interzise la turci, dar la persani
vechiul obicei de a picta icoane si oricare chipuri pe peretii caselor, pentru
impodobire, n-a putut fi nimicit nici de puterea si taria Curanului. De aceea

la ei cunoasterea acestei arte se respects, deli urmeaza mai mult picturii

chinezesti decit celei europene, dar in ambele nu sint desavirsiti. Dar turcii
incheiere folositoare
xx maiestria zugra.velii
* D. Cantemir, Kildb-141'

masiki ala vedjh-il huraftit (Cartea tiintei muzicii dupa

Ielul literelor), citat in literatura tura. sub titlul Kantemir-oglu Edvtiri (= Tratatul lui Cantemir).

547

355

ineHmt. Typxu )ICe H cammx nepcos B HecosepareHcTse npeabruialoT, H6o maponHcaTenx o6pa3oB (HM mycaeaup rnaronemble) xpome TOTO, t1TO 3eno manotmcneHMI x

eyTb, HO H camoe xynowecTao, 511(0)Ke peXOM, 3anpeummo H He II03BOJICHO

HmeeTca. Hxxonzwe xwrpocrb nonpawaHHa Ha Type, paaHomepHocrb xynowecTaa

H qacTeil pa3mepelme II03HaTH moryT H TOTO panH HIPITO)Ke XBaJIM AocroilHoe B

mapornicamax Typewmx o6peTaeTca.

Ilporiee Bo naope cynTaHcxom H CHM cny)K6a " HmeeT caoero HacTaBmnca,
KOTOpbIti 6o ecTb npunaopmall myceecup 6aum (HatiaJIbHHK )1O4B011HeII0B). CHe
enHHo emy npennexcHT, na O6pa3 cynTaHa HOBO Ha npecron socwentnero HanHaleT
H B 6H6HnHoTexe cynTaHcxoll Ha co6nioneHHe ;la nonowHT Taxo sHyTpeHma nanaTHaRxxx vlivitIIHOTeKa
g
OT OTMaHa nepnoro cynTaHa Typeuxoro nawe no Hbmeumero

Armena acex cynTaHos nepcoimi arapamx (emu Bo3Moroma) HaTypanbHbtmH

H3o6paweHHbre H Hbule HmeeT, xoTopme ace cnoco6Hem npHaTenei" co mHorxm
TinaHHem mHowarunlim mce InKnHaeHHem (enaa 6o 11 penxo B Typxax 6naroneTenb
6braaeT, pa3ae napamil npHanegeTca) c nepabix excemnnapoaxxxx npenHcaTH nonytaixom. XynowecTao BO lipaB,Pky B HAX Hmome noxa3yeTca, HO nono6He BOHCTIMHy
y,L(HBHTeJlbH0e, OTKyAy Typeuxoe yno6opa3ymHe H yno6opleHHe HeTpynHo BCMK
11051TH moweT.

Texe wHaon0cubi o6bi9ag HmeloT maponHcaTH HOLPHIBM nor H AnaHH

oTaepcTme pyx Myxammenoaux. CHSI 60 TOKMO myxammenaHom maponMcaTH
H HM II0KJIaHATI4e5I II03BOJIeHHO eCTb (0 MeM MbI Ha HHOM mecTe BOCII0M5IflyX0M).

Xy,40)KeeTBa H3BaiIHH51 60.1IBalf0B (HM callem peileHHoro) CHIT Haponbi Becbma He

',mei-0T 3a cTpax HJIH oTapaulem4e, KOTOpOe OT cambix Tex 60JIBaHOB VIM npoucxo-

)1'1T. Ilporiee B cegeHHH xameHeil H mpamopos He HenpaaHnbHylo pe3b6y, 'owe

mytua6ax Hap-110.'0T =nom ABIlillOT./
356

Ha/maw. Havana eCTI, DICHBOIlHeeH, KOTOOblia 3HaeT xynoxecTao nHcaTH

THIeTbI, 'fern Typal ,a0MbI CB051 yxpathant o6brlaci HMeIOT. H cue xynowecTao XOTSI
Hecrb B TaKOM cosepineHcrae, tiT06 nOCTOCIHO 6bIJIO npeH3nHnIHHA xaanbi, o6age
mum rHycHo 6bITFI BH,LfHTeSI, 5IKO)Ke ygo6Ho 0 TOM paccyNnaTit moryT Te, xoTopbm
HHOT,Efa B eyJITaHCKIIX H nporrax Benbmox nanaTax 6bITH H oaoe axneTH cnywnoca.

Mydoiceimud. K Tompxne noximaT xynowecTay H Te, xoTopme mydoiceimua

(TO eel% icHmr nepennermu") Ha3bmaloTcst, ace 6o myxamemnaHe lu-"rx eBOSI
anaTom, cpe6pOM H HHbrmx BanamHXXXXX B Hamane npenHcnoanst pacnHcbmaTH

yxpaulaTH TulaTca.

deco pan"' cue yxpamemm mar xynowecTao Hemazoe cosep-

ILICHCTBO if pa3mepHocTb npHo6peTe.

Teeapux. Hayxa HcTopHorpacDnecxaa H xpaHonorirgecxax y Typxoa B BeimKom ecrb nogTeHHH, axe Ha3maaeTca urtmuu meeapux. MHowartann" npoH3binoina

y Hmx conenammx Beater' onHcaTenx, o6atie enaa He ace (xpome ileTbipex HnH
mini) 6acHocnomme H JOKHBbIe H awe xoTopme noxa3amaca HCTHHHe HcTopHH
HocnenoaaTH Hnep6onmecimmx Tponamil H cDpa3ecamli meTaltopmeciumH Tax
3aTpynHeHHy H HeaacTaeHHy coTaopawa HCT0p11143, 51K0 60JIMIle pliTopmecxoro
xynowecTaa HcxyccTay IIOATIBHJI6bIC51 ecH, Hewe HCTI1HHe Baud" nosecTayemmx.
IlpoTgee oco6nHami3 eCTI3 sHyTpHH11 nieepuxttu 6awu (HatianbHegucl meKay HcTopaxamH), KOTOpbdi no yxa3y cynTaHcxomy conepwaulero npecTon cynTaHa 110BC51,wiesHme 3anHcm H nena BO apemm ero rumeHHme npIsHcxpeHHoxxxxxx H 6e3 BeRK0r0
x
xx
xxx
xxxx
xxxxx
xxxxxx

548

nemllorne
'ME

nansopnag
o6pa3non
Kpacicamn

no c.amoit HCTHHHC

ii depasesc pe persani in imperfectiune, caci pe linga faptul ca pictorii de chipuri (zisi la ei musavvir) sint in numar foarte mic x, insasi arta, precum
am spur, este interzisa. Asadar, ei nu pot cunoaste ingeniozitatea de a imita

natura, armonia artei si proportionalitatea partilor, de aceea in picturile

turcesti nu se afla nimic vrednic de laude.
Cu toate acestea la curtea sultanului si aceasta slujba xx isi are dregatorul ei, care este musevvir basi (mai-marele pictorilor) al curtii 1179. El
n-are alts sarcina decit sa picteze chipul sultanului nou urcat pe tron si sa-1
puna spre pastrare in biblioteca sultanului.
astfel biblioteca dinlauntrul
palatului xxx are si acum chipurile tuturor sultanilor, de la Otman, primul

sultan turc, ping la actualul Ahmed1180, pictate in culori (pe cit au putut) naturale, pe care am obtinut sa le copiem pe toate dupa primele exemplare xxxx

cu ajutorul prietenilor, cu multa sirguinta, dar si cu mai multa cheltuiala

(caci greu si foarte rar se gaseste la turci un binefacator, doar de va fi atras
de daruri). Nu se vede in ele nici un fel de arta, insa asema'narea e cu adevarat uimitoare. De unde cele lesne de inteles si lesne de invatat pot fi luate
fara greutate 1181.
Aceiasi pictori au obiceiul sa zugraveasca talpile picioarelor si palmele
deschise ale miinilor lui Muhammed, caci numai pe acestea le este ingaduit
muhammedanilor s le picteze si sa se inchine for (despre care lucru am amintit in alt loc) 1182. Arta de a sculpta dobitoace (zisa la ei sanem) 1183 nu o
au deloc aceste popoare, datorit'a scirbei sau fricii inspirate de aceste dobitoace. Dar in sapatura pietrelor si a marmurelor practice o sculpture regulates
pe care o numesc musabak 1184. /
Nakkas. Nakkas este pictorul care tie arta de a zugravi flori 1185,
cu care turcii obisnuiesc sa-si decoreze casele. Aceasta arta, deli nu e atit

de perfectionata incit sa merite laude de prisos, totusi nici nu pare urita,

dupa cum lesne judeca cei carora li s-a intimplat sa fi fost uneori in palatele
sultanului si ale celorlalti demnitari si s-o vada.

Mudjellid. De aceeasi arta in si cei se ce numesc mudjellid (adica

leg5.torii de carti) 1186, caci toti muhammedanii se silesc sa-si decoreze cartile
cu aur, argint si alte vopsele XXXXX la inceputul prefetei. De aceea aceasta arta
a impodobirii cartilor a ajuns la o mare desavirsire si ra'spindire.
Tevarih. $tiinta istoriografica si cronologica, numita ilmii tevarih 1187,
este in mare cinste la turci. La ei s-au aratat foarte multi scriitori ai lucrurilor

trecute, dar aproape toti (afara de patru sau cinci) sint basnitori si mincinosi si chiar dace vreunul pare ca urmeaza adevarul istoric, prin tropi hiperbolici si vorbe metaforice face istoria asa de greoaie si incurcata, incit ad-

miri mai degraba iscusinta artei retorice decit adevarul lucrurilor povestite.
Cu toate acestea, exista la palat un tevarihci basi (mai-marele istoricilor)1188
anume, care din porunca sultanului scrie totdeauna foarte sincerxxxxxx i fara
nici o partinire notitele zilnice si faptele petrecute in timpul sultanului ce
x putini

xx cin
xxx curtii
xxxx modele
xxxxx culori
xxxxxx potrivit adevArului insusi
549

356

uEu.odoEaNdu Ettsa00 .1.3A01111UH artli qua.talrodgoV H amiatruA.Loadu rlIngou H auIIIIHOV H 'h10d11 OHE1Ed S0I0IENCed9014 OH Xal. X113133h11d01014 11411)1 0)1C01)11111 10
`)101101fali 30 011)101 `ILLUIRFI ON(HH 141311114:1 E17..10)1 .LONCOLI &XXI ONHO -011011EdIl
Milogfuoaa 311)1113dA.L `11)114d0.1.011 ILLOX OH 39 V0L3:(09 V.L0E114)K 0100E13 O19HHIIIIV011
H Or:11111111311 14003 Ernorecha lixdolox Ell Icaffrera `Htm.Lomdx 01A10c1)1 j[ sxaEUxtiIc
H `1SHE[31093Ag 3I4d0.1.0)1 0 XElfOrt X14)1110dXS. 0.1.11O11 Oa ILLOth H A17A.L10 H Alf01310

urnuoirum `aoa 01
EXIt H 019111101f00H3V9

01111111IHX3011

1/41.1.03

314011011

3M

ounarifcbord Al7auduoa
033h }triad rip'
LSE

3C.HMUH

vaira

&MCA!"

Rom 14111110HIN Hysiapixalt

OYf

14

xigdoiox

isrpz

HlattH0 woxolowcon 0

014)1000111.0 1410013H filfA

-11011014

011 Als13011

atraoff rrrimgA.lou

icreAds.

X11)111110)13H

`amain

'IOU

`arna.adgogdu 10

H11411)1 X1,111104X$1133$10110EUEdll

11d01314-

XIclild011 HHd3111111 KW. 1131101BEIOHOO 0)1C017

`Hawada olAmoirupao omdoloil oa

aodolox ouall

AHHVO A11411)1 zuedgoo `ISOINOXISCEE

amcA 'BE 0114111011011 013H)K09 EH 110)103hOdI /11 110)13HHIElf ONIclElf Ii
Noantandu H OITIE /(1,10)13dUrl `A11031114110a OldatiC301 AI/13MM -3311

oluoilamdaacr3
Ainianmacuoolain onteolA 1f0114111S H 00110 3) HINISHHEIOHHE x 0.101 min -runadioodu
(irw EH 15.0130d11 110)1311H330d )1FICK 111.14)1C01f0d11 S011111111011 OH 0 'xim axes alurdxa
tournomad vficruogorr rtr xattAg ox ormairomiox ogA osamuma Hilauaio xAvii H
`1111113hA90 011

A311111'0

00)1d/CI Oa 1HHOlf9Oc11.011S 11111131h011.11 LAO 111VM3U301.1

miallAg

um,"

qunmenclui yvtircipad

xrxXvil `14rmaad adnetia2

H '11.10d11

svvxxad umualvpHdy Raoloiredu wolmairuira' isoi.autffidux nwzrn `wwniad o

01H1,1 0)111 ONCOIXIIH `1531HH34IX3 OBI A H3I131111 X1911110.1.3011 0)114IEI1I3IVIAI

tiodoiox

EinHOHa3dtt 491ong wax A aomacli 10 IdOION

II HUM:WI/CI. ISHIIEH lungisgdu OHNH 0)1141101 CHAHO AH1131f9OclIOLIA H A11113)KOHINEtd
'Lamm OXIC OlTIE 'Amad 01h ISM (WHIM)
X191114
MIAMI OVOd 0)1E)11411 0)1C 111)1CHH
'4:1103 AHHH.L01400 OH 1301IfYiEd3011 IMIC31114c111 09 110H0 OH 010)101 g INOmpHreHE
O1113Oh011A31 H a mresatumadow cisokannounolcuduS OH H `al. OI4d010)1 Tv.xxvg 01
HH10110c1.131? V111011-0H11Ed H 0.10H141

=a

4120 11)1HHH3IAEX 11 `cIDUJUID 0.1, 4130 xx}oraLuttoduommiduci) Noxorecommi H 'MVO

OH 300 `00.1.3H1411011f0.1.30d11 00d0.1.0)1 0 1400113 HUMAN 1S111131f311h3 &1Mail 1031410 o)

xadeomi og
3rramodnr3
x
xx

OSS

OPIEIOVOI

19:110XOTt H OHNK311 `19170X11d11

XH111CHA31111EC

ahEU

0)1C 03E1

aolowaiodttrAooi

axcoLhHH if HHHEig110.1031.1011 `CHNIIVOYIA 09H

}INICHAEHOWBFICEH HUH HiSIVX.L2NLLO

valadsmou mitnomttoda

InIO311

0013311

ocup5. tronul, uncle fapta bung si crima, victoriile si caderile si altele sint
la fel descrise. Dar acele carti istorice nu poate nimeni dintre oameni nici
s5. le citeasca, nici macar sa le vada. De aceea istoricii turci care povestesc
drept au furat istoriile for autentice si adevarate de la crestinii nostrinu
farce s-si rite viata. In afara de Leunclavius *1189 si Busbequius "1190,
care au ciupit de ici si de colo despre faptele turcesti, toate cele pe care
le-am putut vedea au introdus cite ceva in acele istorii otomane pline de minciuna si fabule, pierzind in zadar, dupa socoteala mea, si untdelemnul, si
ostenelile.

De aceea acum citiva ani, cumparind cu bani grei cartile istoricilor care
povestesc drept istoria otomana de la primii intemeietori ai acelui imperiu
pins in timpurile noastre, ne-am apucat sa le adunam intr-o singura carte,
lucru care, cu ajutorul lui Dumnezeu, a fost adus la indeplinire in limba greac5./
si latina ***, iar daca maiestatii imperiale, domnului celui preamilostiv,

ii va placea, ne vom stradui s-o traducem si pe aceea pe limba rusa simpla

(cu adnotarile x ei foarte extinse). Dar ajunga acestea spuse pe scurt si
sa ne grabim la enumerarea treptelor superioare ale stiintelor si ale invatamintului, potrivit felului in care sint folosite si cinstite la turci.

Capitolul al treizeci Si saptelea

Despre stiintele rekkam, hendise Si altele
Rekkam. Aritmetica se numeste in dialectul arab ilmi rekkam 1191.
Cred ca nu se indoieste nimeni ca la neamurile orientale matematica si astro-

logic sint de aceeasi virsta si mult mai vechi decit la greci. De acolo
luindu-le si natia turceasca, ea foloseste acum, sporit5., numai pe prima,

$i nu ma fac de ris, intr-adevar, [sa spun] ca in acest gen de stiinta nu este

cu nimic mai prejos decit altele. Caci cu ea se straduiesc nu numai in negotul
mai insemnat sau cei ce se ocupa cu navigatia, ci si cei ce se numesc bakkal,
adica birtasi, si attar1192, adica farmacistixx, si aproape toti oamenii de rind
care au nevoie de calcul in negotul for (despre scribii care inregistreaza
veniturile anuale sau once fel de venituri, mai ales vistieria statului toata,
nu voi zabovi in povestire, caci tuturor be este cunoscuta inlesnirea si subfnsemnarile sau remarcile

xx vinzatori de leacuri

* Ioannes Leunclavius, Annales sultanorum othomanidarum a turcis sua lingua scripti

a J. L., latine redditi. Francofurti. 1588; Historiae musulmanae turcorum... libri XVIII. Francofurti, 1591.
** Augerii bislenii Busbequii D. Legationis turcicae epistolae quatuor. Parisiis, 1589.
*** D. Cantemirii Increments atque decrementa Aulae Othomanicae, libri IV.

551

357

358

X l:.. -A

[45

`1,C.

enr:...t, elrie

1--1'.

t'

r c le .rcile.c11,1 .cw-te ocitilL: eyrie

c--,2 .

dz.

..
1

t 03,

3'

1,r

6'

4 it.'
[...
f

S'

I-

rr

"T,+

scat

rt.

I :0,-c.

to

1'0

'

-.

papa

I".

logo'co 'Loy r*C...

r...

Loft, tire. rr..,

'

*-' 1

:A.,

a.c.

tvl rk...

tk .,

Ji.c.,-, *Lol l)

370. Lii., \-...

7::

ets.leidcw.tal elliQ.pprIV
....
.
-

,..g

tvi le

.1-5`

1.

iii

1-

' ici,
-4-

goo.

I- t

.- To. u

hi

a Fa-42 IK.4.--"-;apWV..;434 TH.,. A 4A4 a. TII:Js powif

E ....

,rt _
re...

.JCAA' 7: Ai..

1
66,-,----1---

'7.
V

r- v

57'.

,-..).t

ktt

.1-t

%....,

rA

Cy-

4;13-,

rA

.._

9.

-4-

-4-

1.9,... i . .o 7"v ...,,,.. r v.,.

,:;:ao

NI .,
1

if.

%)"

.c.

b.

si

12.
,.

0.

I,

j.1
.

-1

tl

1A,

AN t

4.1
F

iv

Ir

iiil

.......____

.9,`00- LCL,

EI

Er

%rue

i1.

. 0 ..

6-

s-

p..___

"tAlt [EC'

ii.

. A .4l

11,

,..,.

49-

r --

1E

4.-:'

1.tu ...

E. o

I0

.,ii

11A1 .

i:

11

47

zo...... '1,...0

V.a,

ic. my+ [j s.
--i--

tat

5.'

'to

io.

'Li 11.

72

IA, , v.
.--

'22

U:441 r i

'

,s,

r.,-

lki g.,

IN.., E A

419

Cr.,:

-(,)

24-

-25.

tr
vzh rr :.-, 7----T
Ir-------:t

ic
lit.; r e
1; L 5k

ze-

ZIL -.. 17 1

:7-

"C-47, ry

so.

Ito
1,-

552

110

.t.

z-v.

'Ad

__-. ... 4::

.4 if

....

C .,

t.,

f....,c

-7-----.------1..,

I0

'r-.

,t-.

r%

...'-'-'
I

.:..

jliair

Iv...

"r-g.n.

..17.....-...

1"

-;-1'''-'17-o" 7 ,,... -".'"v ..,;+ ,,,,, 1

1
1

,...

;J..,"

71.. C.v....- ji

4 j c 1... I" A
"" 'Jr

-f-

1:-...;ay rr.../.:r. 7 r.....

-T---f

----.*A-v 1......c -

,JAI t.., A .....

j"'" ji ...,r

71...

:.

Ilk

---r--

'-"'''''-''''' ro...1

..

.._...

;,-%': r....,,t;rv...

I
r.. ., :Ax,-- rt.,. rA,
----i- T
v - ;19'w l'::., ri.;k

A..

.4.).'.V ti.d Ilk...i.+V.V.: j1E..0.....

4---,

..4i L

i-

------i-!

,,

1--f'-'-,-*'',' -La..' I A ... 4-1,vo. jli,....1 1 E

r..4-

' So.?. 1 Lc-

It,

t.... -,.

v.,..:

,`..L..... .

1J!""' VA' to...

Ak ,

;7-

...a.,

'.v.-.'''
il
------,,-...:-,-\- t.A- 0 .. ^ ,,1111, r

I.,

.v.v..

;.. : :4-v-ltAcrilTE ...

_'J

21C.

14:-v t. s Ps) ti.....1.:xv.v "C) c

A,

tr..

-;.vocc st,..4,- S r...

1._

AV

,;;;,!..,.

I zocc -7,..,./ t..

1:1u31 EV

IV

..t.o.
.

-r

i,-/-..-.: -Li 1.... 5"sy 4...h.

IA; ...r.1 E E

__....

17.

i-,-,-, 7...itt

I
r'14-:41,

6,...

At 0 tr.:

I1144

, A ...

Aw ta.... rn
fiv" tu..,, TA

v...
L

iStr

ei-v--.

C..

o... PLIA) t-u- C-1

.5-v". ZS..

11

----h

-4

I. .
,_..

''',,y.,..i,-

r14.:.;.i
:
4

..

...

--.

..

-pdc......-._

enro
euro- inpene diene arabe I pene diene
I

ii

1.

' /4.

.
!

; L'

'.:

_i.

4_,

'

0 ",
i

IE

1...,

44

.,

'6

n-.

diene I arabe

t ...

.4.440.

t c,

1i r te.t

s3_,..0

:Ate Crv.

j.,

:0,,

V. lic''' 'tyro f

ra

3'20.

1..--

rA

ix-,

7.1.-,

E...

Gam..

rv

5--7,-,

tit&

0...

rA

U.Cs4'

70.-.."

1.:,....

L,.....

17.

T.

tit

)11.

Ly-

A,.

39-

r-e rA

0.

v.

4: ;.

+,

-tp.

t.

Jo.

I,

1/

1.ru 1

EI

u.

%I

4.1

cuuv

Er

,/,-,,

it.

.g t.:

ir

43

vtit'

FS-

1.1:c-'-';',...41 11 ,..-'-'%

.At

1r

il,

vu,n) EE

J i -XV -f,c v it- 7-v"

1'

rsi

al
If.
0.

..

tote

tit,
SLy-

. !?..--...

go., 1,fto

4.,

lE

. C .1J

-T .J

Are

IX- tl

41

10

--

Ji

Ea

1-..ru...

..

11

47.

',Just EN

vv... IEA

SF ,

1:1I
UP' Ek

- 14

lo.

%.^.

1:c

So-

t:

21.

v:0

32...

A,

L,..... V....

r... :.......
f

%E., ..

,,, ..

'7:._,' ,*

:-'-v-'- LC-0 !k ... ,

.'7N:
i *I-AA

0..

L!:',....4g1%.

7L,

4-w. J4..!

I k...

la :

v.

7,x,,

77

I:

-v.

n.

....t.--1: t.,1 -.'s... 2,..--..1j1.

TL-t

I rr

fi .

. : "112 ht., g v

.0

I.-4,iw "Z.i

es'

2c4.. frj, _

. i
`. -7
m.,

t-.

.__. _i,

!IL

.;,-v
f

,.

1-c-

-- ei
!

T.... -%.v 11,,..,-.1.;;,'.

v-1:,)IE,

tr...

ic..
-1---.
:-:.4v:i,...-zt 77... .."`v. ,),I ..r

1,.

. -:-A-v-"ZAr, 7E ..,

;7-,.

,.16-3.- ..",:,;,,z4,, ro,,..

_..

2.5"-%. 1.--, -

.::.

7 1...

---r-.

, 1:%": : r.....,.., r v...

0 ..

.,.

'

tq,.

7..

t -4"

.,

'''..!"
.. :

E,

,i1E, O.....

1.

--

L..

I f-',0

1 ':k

r.

z-v

4:.:
....

(A

1.1,

t1.14'rV
; C..c . I .

J-v

;-..\

i tr..
i-

T.._

IV ... ;,......,...., ..) I

70

"C.; - IA,.. -:.v.v. salt.a

'St - v

jo

I....

`4.....-,

.15.

c ....

1.... srv.... ,.'

1,

tst. ' rE

49'

E....

A .., i-k-re Z.0,ry

Cc.

zo.

ZO..

J/JCO tv...v r'lk ...

A ...

r t,

--

.,-

Tw...

-1...--'' it,- SO- ,-*-voc .41.

t.

(7.

v... .A.-, IA!

i_____1.

,.

sx iv
0 ,

rv..

--.tc,t

--

'j

.4.:.v ts ru

rt._

r* _ _.. ...
4

.t7

19.

'ISL. 1... FA v

.4-

t.

ro ,..

.,.5-,,,, '.7.4.,____
.1f"'' 7."41-

.,

indiene a rabe

1 euro-

.p.x..,

butt

.14.Ve
.

-1

)4.

'spit 1 rt.

358

goc. 4,g

irr

I-

----.1

i-

,I .3.

CPO

a ra b e I epuer:e- 1

1.

--r-7-1----i

: r ..
,,,...

i 14"."-:":t...c..... rA ... 1

-I-- ----i -

- -4----

rA
,

".

553

eCTb EX B oTRaHe H B35111111 WeTy yno6eTHo H Cy6Te.abHOCTI3 m. HOTTA we xx

amlomeTmecxxe, KOTOpbIX HbIHe Typo" ynoTpeansnoT, 511C0 He CyTb Te, KOTOpblX

Apemerimme apanciale H nepeRAciale maTemaTmar ynoTpeanARR, "Imo eCTb R3

RpeRmix XpOHOHOTIfri XX X KHIff maTemanolecxxx, B KOTOpbIX tulcna TOHOB H nponoplutoHanLabix KOJIWIeCTB He mpe3 me HOBble HOTIA, HO mpe3 o6pa3 CITICJIeHX51

e6doiced HM Hapmlaembal o3HamaloTcn. ECTb we e6dasced Toil o6pa3 cnifficReirm

"Ipe3 xapaKTRpu (soco)ICe Apes= 6b1c-rb y cTapmx rpexoR, mix%) y ERKruyi,a, 11Tonemea, AxpRmega H nporixx) y RHARaHoo amotmeTRneclule HOTbI H Hbme oTmentue
CyTb, KaK OT HbIHeIIIHXX, TaK H OT ApeRmx apanoR X nepcoB. Hxwe xapaxTxpbi
3Re BO yanaKneme illtTaTenx Hamero nplinoxatTx He o6neHmomcn./
35)

Endxce6p. Anre6pb1 He TOKMO HayKy, HO H RmR en, AKO Rime pox.' 3aXMCTBO-

Bama OT apanos, camoe peneRRA 113incHeme noxa3yeT, B camom 6o pegeHRR errdaace6p, mot 6e3 gReHa axce6pe ueRoe H cosepulemoe Harm coRepwarrcH onRcame.
146o eAddice6pe coolicTReHHo 3HameHyeT Ho3npaigeHme xxx ;JacTert B Renoe X
Hpo6HE,Ix B Hepa3Rpo6eHHoe, Twice OT apanoR x esponeaHom (y KOTOpbIX Hum
B Rennog Hecnt eCTb) 3e.II0 HeHaBHbIMX Bent ripmilorze, y TypKOB ice He MHOritX
BI4HeX, xoTopme 6b1 cell C04XCJIeHli3I o6pa3 conepuleHHo 3HaJIII, XOTA HH eXHIbIri

maTemaTxx eCTb, xoTopmil 6b1 He pa3ymeR cero.

Fendece qmamemamuica, maxmbimu 6uAad 2eoepa0u.n, Afecaeam ozeodecum>,
MaTeMaTHKH IIM51 y apanos ecTb UJ1MU zendece, B 'col opom co,nepwaTcn H reorpacimm,

HM maxmbunu 6u4ad, it reoRecHn, HM unmyn Aiecaeam pegeHtme, ynoTpe6wrenbHeinuam )Ice rpeneciam pemeHRem darcopzag6ue HapIrRaTH o6binail 'mei-0T, o6ame
B ripaxTxxe reorpacinot 116IHe Bea CM! Haulm WHO ocxyAeoume rimmy. AuAe 6o
xoTopme X CyTb y 1113.X 06XTaTeHbH0f0 coeTa HM py6u meciaom pexomoro gaud'
onncannn, HO HXKIDDKe yHOCTOSIEOTC51 sepia. Taxo 6o ocRa6e y HXX Cerl HayxR po.1,
AKO HO HOCTOVIHCTBy MOIHHO eCTb pewit, 'ITO IIMSI TOKMO OCT4C51. IleCO pax" BO

clinoTe cnywanuot xanxTaHbr n icapa6nemnin B nyTex cBoax esponcluix man yn0Tpe6J1S11-0T. 11poTtiee B maTemaTme HO en"rxy ClIpKXT acTpanorm" He Rencicycnbi

CyTb, mHowatiunui 6o, OBO y apanos a HaRname y erRnTAH, OBO y Typxos o6peTa10TC51, o Hem Hmiclue pe'IeM, me 6yReT o acTponorm.
Tecnuc. TpuroHomeTpan Om UJIMUU niecnuc)3BKJIMOBOR, 111(0)Ke H npoTnam
ero eizemellmamxxxx nocnenykoT, Ho HHcrpymeHTE" maTemaTRHecxxe y mix (KpoMe

UnpKyna, RRHeR, wisepoyronbmoca H acTponaBnx, TO eCTb, no xoTopomy 3se3nnoe

Amincenne ycmoTpneTcB) enBa Ram y3pnant. Mexamuce, onTaxe, RApaR.rame X

IMAM Hayxam K maTemaTxxe npuHane) Caamm, Hmome y HRx Hpx.nexame x
Hincasoxe tiecTb gaeTcx. 0 apxwrexTypcTRe we Tax rpaKnaHmom, AKO H xapa6.neHom

umeem peum, rge 0 zopodax u 0/tome nRcaTR 6yRem.

X TOHNOCIS

XX 3Haxx

xxx npmserteime

xxxx cumin{

S54

tilitateax for la datul

primitul

socotelii).

Ca

cifrele xx aritmetice

pe care be intrebuinteaza acum turcii nu sint cele folosite de cei mai

vechi matematicieni arabi i persani este limpede din cronologiile for vechi
i din cartile de matematica, in care numerele anilor i ale cantitatilor
proportionale nu sint insemnate prin aceste cifre noi, ci prin modul
de numarare numit la ei ebdjed. Ebdjedul accla este un mod de a numara
prin caractere (dupa cum era in vechime la batrinii greci, adica la Euclid,
Ptolemeu, Arhimede i altii) 1193. La indieni cifrele aritmetice sint i acum
deosebite, atit de cele actuale, cit i de cele vechi ale arabilor i persanilor,
ale caror caractere, pentru placerea cititorului nostru, nu ne vom leveni
sa be anexa'm aici. /

Eldjebr. Nu numai tiinta, ci i numele algebrei, ca i alte genuri

le-au imprumutat de la arabi, dupa cum arata insai tilcuirea cuvintului.
Caci in insai vorba eldjebr sau fara articol djebre 1194, e cuprinsa intreaga
i perfecta descriere a tiintei. Eldjebr in mod propriu inseamna revenireaxxx
partii la intreg i a fractiilor la cele nefractionate ; ea a patruns de la arabi la eu-

ropeni (la care acum e in mare cinste) cu foarte putine secole in urma, dar
la turci nu am v5.zut multi care sa cunoasca perfect acest fel de a calcula,
dqi nu exista nici un matematician care sa nu-1 priceapa.

Hendese matematica", tahtiti bilad geografia", mesahat geodezia".

Numele matematicii la arabi este anti hendese, in care se cuprinde i geografia,
zisa la ei tahtiti bilad, i geodezia sau ilmul mesahat, i au obiceiul a le numi
cu o vorba greceasca mai folosita djografie 1195; dar acum vad toata aceasta
natie foarte saraca in practica geografiei. Chiar daca sint la ei unele descrieri
ale partilor locuite, numite de ei rubi meskium1196, nu sint vrednice de nici
o crezare. Caci asa a slabit la ei acest fel de tiinta, incit pe buna dreptate
se poate spune ca numai numele i-a ramas. De aceea cei ce fac serviciul in
flota, capitanii i corabierii folosesc in calatoriile for h5.rti europene. Dar in
matematica, intrucit servete ea la astrologie, nu sint neiscusiti, caci foarte
multi [o practical fie la arabi, mai cu seamy la egipteni, fie la turci, despre
care lucru vom vorbi mai jos, unde vom trata Despre astrologie 1197.
Teslis. In trigonometrie (la ei ilmii teslis)1198 urmeaza celei a lui Euclid i
celorlalte e/ementexxxx ale lui*. Dar abia de vei vedea instrumente de mate-

matica la ei (afara de compas, rigla, echer

astrolab, adica instrumentul

cu care se observa micarea stelelor) ; cit despre mecanica, optica, hidraulic5.
i alte tiinte care tin de matematica, nu e la ei nici o preocupare i nu li se
i

da nici o cinste. Iar despre arhitectura, atit civila cit i navala, vom vorbi
cind vom scrie Despre orae i flotd 1199.
x subtirimea
xx semne
xxx aducerea
xxxx stihii

Euclid, Drotxela, I X, V.
555

359

Tnaea mpudecRmb ocbman

O JIOTHKe, pwropHice H npoTti.
Maumbuc. Jlorkucy apanciatm pextewtem unmuu matunbuc HapauatoT, 'mice am
C ApKorore.riesoki Ha apancxxii B3bIK CROBO B CJIOBO npenomannue, B IllKOJIaX CBOILX /
360

npenatur (K6o Hincam)Ke Hayxa Ha JIHOM A3bIKe, xpome apancxoro y tutx cnytuaeTcm),
Bo-nepabix medean, TO eCTb BBOACIteHlle HAH HaqaTOK, TepmktHm norattecxxe, Twice
ne4Kuilwkw, IIOTOM rlATb r.nacos Hopcinipkteablx, BO CIIX AeCATb xaTeropKil ApmcTOTeJleBbIX (KOTOpMX OHE zuapm, TO eCTb KOHAIIIIHAMH HapktuatoT), Twice KRIITH

ronmecnte H aHanKrifitecnte npomenwe Ha ckinorlicmax mcHortoxa3aTe.nbubuc

(Ka)K deitunu 6ypeau Hapkwatur) x cocintorkviectuu (Km denunu eanam) npecratar.
ripomee IkHajleKTHICH B cpxcHTlecxxx TOKMO ynoTpe6nKtor nktcnyranKmx x, npar-

=tam 6o Teononuiecxasi pleHlim He K ymoraosamuo, Ho K Bepe H npenaHmo HanezaTa yraepoKnatoT, mxowe B rnase 0 lopucnpydempu npocTpaHHee noxamcem.
Hamuu xenam. B pkrropme (HM 11.4MUU Kenam, TO ecrb Hayxa rnaronaHllm 30B0-

moil) cmeno mory pelult, AKO aocroqHme n.nemeHa tupllimmce mum= cyrb 3anap,Hmx, K6o no caoefi Ha Type K xpacktornaronaHmo CKTIOHAIOTCA ace, a Hakinalle apanm,

nepcm x Km nocnenykonwe Typm. Awe 6b1 wro nponosenHkuca xx myxammenaHcxoro

onminan nortemie cxa3ylowa a Haktnage erna o mopanbHmx no6poneTenmx H

norpememnix npoompacr cnoso, pem 6b1, awe He npenwatocm, AKO ,EkilmocritH
rpextectudi H I1I4llep011 JIllTHHCKHR rypentuim xpaHocnoscrayeT nitanerrom. Awe
KTO ticropmecme xmlrkt, nKtrrmeciale H 6acHarsopHme a Ramage tantry Fymaion
name Hapkwaemyto npogaran 61)1 H cosepalemto ypa3ymen 6b1, 6e3 cymHetutm cKe
po,nm mHoro xpacitocnoneriume 6bITH nage acex eaponcxxx cynKa 6m. BKHa )xe
eCTb, 3aHe He T0,11110 oorpoTa H 6mcrpoTa pa3yma ('iTO A Deem lienosexom no pac110J10)IX111110 pacraopeHam xxx OT HaTypbx paaHo ,naposamto 6brrkr MHIO), HO H

apancxoro, nepckincxoro H rypeuxoro sobnca 6ecKoHevmme 6oraTcraa K Hexcgepnaemble peileiII3H H (Dpa3ecoa coxpoamna HempegeHHoe Hexoe nonatoT yno6orao
H xpacHoc.noaltm 11306IIIIHe, Tax LITO BCe CJI0B0 xxxx atut IICTOIIHHK nplicHoTexyundt

H3 ycT pKroposmx H orexam BHAHTCA.

06age ate HM B HeacnpaaHoorb moxer

npagreHo 6bITH (11TO OHli Hakmage XHTpOCTHO MHAT 6bITH), AKO nepxonm TB0pAT

6e3MepHo nonme, Tax, HTO nenam ellITCTOJIHA xpome npenktenortHoro Tinyna (KTopoil owl du6adasceu xenam HapKnatoT), eAliHbIM nepKorom COCTOATIICA moxer

K Bo npaany, no HaType IlganexTa, npekopmnHo H npentrpoorHo. Ilono6Ho Korna

npoorpaHHoe H .nonroe 6maacr cnoso, Torga H nepHonm ero enaa cxotrinatorcm,
pane xynHo x ,IaCTb cnoaa CKOHLIIITC5I./

Tbucmem. cDucxxy oco6nHawm KmeHem ebucmem K c rpeitecxoro pemeHam

361

OeunycyOue Hapkwatar, B KOTOpOM ygettakt ApacroTento, AKO Hattanmurxy (ImmoCOCITIOB BO seem HnH npooro pewit, no nonoumbi nocnenytoT. Becb TeKCT ApktoroTestes Ha apancxxil m3b1x npe.nomatarue, yttemixam CBOEM npenaaarK o6tattail Hmekur.
0 Haiianax Beweil HaTypanbHmx 4TO pa3yme10T K xaxoayko ;mewl. OIIHH1110, }rise-

waxom B Lune 0 co3damzu Alupoe (xilltra 4, rn. 6, JIHCT 101). CyTb xoTopme H
X 11PeHIDIX

XX icamo,aesi

xxx Temnepamewra
xxxx 6ecega

556

Capitolul at treizeci si optulea

Despre logica, retorica

pi

altele

Mantik. Logica o numesc cu un cuvint arab ilmii nzantik 1200. Ei o

predau in scoli tradusa toata in limba araba cuvint cu cuvint dupa cea a
lui Aristotel * / (caci nici o stiinta nu se audiaza la ei in alta.' limba decit in cea
araba) ; mai intii medhal 1201, adica introducerea sau inceputul, termenii logici

360

si definitiile, apoi cele cinci voci ale lui Porfirie ", dupa aceasta cele zece

categorii ale lui Aristotel (pe care ei le numesc Bart sau conditii) 1202 -i, trecind cartile topice si analitice, se opresc la silogismele demonstrative (pe care
le numesc delili burhan) i la cele sofistice (la ei delili halat) 1203. Dar dialec-

tica o intrebuinteaza numai in disputele x fizice, caci despre invataturile

teologice afirma ca tin nu de cugetare, ci de credinta si de traditie, dupa cum
vom arata mai pe larg in capitolul Despre jurisprudengi 1204

Ilmii kelam. Yn retorica (numita la ei ilmii kelam, adica stiinta gra-

irii) 1205, pot spune cu indrazneala ca neamurile orientale nu sint cu nimic

mai prejos decit cele occidentale, caci dupa firea lor toti inclina spre elocint5.,
mai cu searna arabii, persanii si turcii ce le urmeaza lor. Daca ar auzi pe un
predicator xx muhammedan tinind o cuvintare, mai cu seama cind isi extinde

cuvintul la virtutile morale si la vicii, ar zice, daca nu ma insel, ea. De-

mostene al grecilor si Cicero al latinilor fac oratorie in dialectul turcesc. Dac5.

ar citi cineva cartile istorice, poetice si cele de povesti, dar mai cu seama
cartea zisa. Humaiun name 1206, ,si le-ar intelege perfect, le-ar socoti fart indoia1a ca sint mult mai elocvente decit toate cele europene. Cauza este ca.' nu
numai ascutimea intelegerii (care socotesc ca este daruita de la natura in mod
egal tuturor oamenilor potrivit cu fireaxxx lor), ci si bogatiile infinite si comorile inepuizabile ale cuvintelor $i stilurilor din limbile araba, persana si turca

dau o inlesnire si o abundenta de elocinta, asa ca intreaga cuvintarexxxx

se vede c5. tisneste din gura retorului ca un izvor pururea curgator. Si nu be

poate fi imputat ca incorectitudine (caci ei socotesc ca este un lucru deosebit

de ingenios) faptul ea fac perioade peste masura de lungi, asa incit o intreaga
epistola, afara de titlul introductiv (pe care it numesc dibadjei kelam) 1207,
poate consta dintr-o singura perioada ; caci, intr-adevar, dupa natura dialectului e foarte ingenioasa si frumoasa. La fel, cind cuvintarea este extinsa
si lunge, perioadele ei nu se termina decit cind se va termina si partea res-

pective din cuvintare. /

Hikmet. Fizica o numesc cu un nume special hiknzet 1208, iar dupa cuvintul

grecesc feilusufie 1209, invatatura in care urmeaza intru totul sau, simplu
vorbind, pins la talpa lui Aristotel, ca cel mai mare dintre filosofi. Obisnuiesc sa o predea discipolilor lor traducind intregul text al lui Aristotel in
limba araba. Ce inteleg ce opinie au despre principiile lucrurilor naturale
am aratat in capitolul Despre crealia universurilor 121. Sint si unii care -1
controversele
xx propovaduitor
xxx temperamentul
xxxx discurs

* Aristotel, al-Makuldt; al-Tafsir; al-giyas; al-Burhan; al-Khataba; al Maghalit.

** Kited) Farfarytis al-ma`raf bi'l-mudkhal.

557

361

,agmoxpirra noxBansnoT. 143 apancialx we 3eno noxBamHbnI y mix ecTb JloxmaH

aelool, B eHmim neTa c Myxammegom 6hIBbII3 H 36yanuculla (xoTopmit Haunim
ABHUeHHa ecTb), KOTOplaM OBO B clmcne, OBO B megHgecxom xygowecTse nocnegpoT. HJIBTOHOBbI HexoTopbre 1111TBIOT KHHri H COKpaTOBbI 3anoBegx, HO 06011X
6aCHOCROBHeM HCII0J111e11111,1X, XOTA camas' Bewb H maTepita, xoTopax B TeX npegnaraeTcx HeCTb 6aCHOCJIOBIlail. H6o awe H3151Ta 6ygyT Hexax npwweceHHax TaMo,
51)Ke K HX CKJIOHAIOTCA penifillif H Ha (1)yHgameHTe Kypauoea pieHax onlipaloTcx,

nporgax BCB, Awe K HpaBoygHTenbmAm HanewaT 3anoBegem, He gamma cym

omsepweHa 6bITH.

Ada6. Y KOHCTBIITHH0110JIbCKIIX myxammegaHos (o erowe Hapo.re, SIKO B3

BMX BeelIeHlibIA Hall,14r1 COCTOHTC51 IleCTb KTO 6bi He Began) mm nocne, mm npewge
CI3HCHICH BO 6onbumx unconax a HaHnage B umone gBopa cynTaHmoro, BcenpHnewHo

o6y9woTcx mopanbuoil cimnococinw, "owe oHH uirmuu ada6 Hapauwor. 14 XOTSI

1114H Tpe6oBan 6br, ga 6bixom pexn0 3ge H o ceff Hayxe, Ho noHewe cHe ygeHme
Hecrb yanepcanbHoe, mace oftee Bcem nnemeHam Myxammega HcnoBegpouwm,
K TOMy HH)Ke MbI 0 MOpanbHOM BCex BocrogFaax pogoB ygemor compulemwe
Hmeem H3BecTHe, Toro pang 3ge ocrasnxem. Pemem we Hipxwe B mute 0 pieliuu
01.11.41C1111108 epadicoancicom u Aloparibuom, TO eCTb B X11143e 0 npaerietiuu Ornmaticicoii

umnepuu.

TbucAiem, epatie6tian nayica. Xygowecmo H HayKa megHgecxam, gem 6onblue

y HbmemHHx myxammegaH pacnpocrpaHxeTcx H B Bewmem 6bthaeT ynoTpe6nemni,
TeM B 60JIbIllee, AKONCe BH,411M, LIpHX0,1144T 3aTmeHHe H exsa KTO conepineffito no-

3HaBaeT oHyto. HOB HmeHem 6o goxTopa CyTb TOKMO itapmaxocTpouTenax H cjoap-

maxonpogaTenH xx. Awntemy Apana (H6o JloxmaHoBbi xmfrH He o6peTwoTcx,

pa3Be manbie Helm 'iaCTH H ceHTeinum KO HcnpanBeHmo nage o6brgaeB, Hewe KO

y3pgaBnemno 6one3HeI3 Hanewauwe), 14nnoxpaTa (am Eyepam) H faneHa (112,4

(icomullyc), rpexos MHTBIOT 11 TOJIKyJOT. Ho ocxygeBaloweil TeopHH, 3e.110 y6orasi
362

6bmaer npaxTaxa, noHewe / Hamepemix asTopos, ukuconHwe IIOCTIIrHyTH H ypa-

3ymeTH Bo3Morouia. 'lee pang B npocmix omix BpageBcTaax 3a6aBnsnowecx,

11119TO)Ce HHo, pane penenTbi (HM nycxa pegeHHbie) npegxon, nage ice OTI(OB,
xoTopme B KHHIMX HX co6paEmbi HmeloT, 60.11bILIHM HanHcpoT. OHoe 6o HmroKpaToBo, ewe ecTb spage6Horo xygowecTsa ocHoBaHHe H paccywgeHHe Tpyg,Hoe,

MI no gecomywe paccywnaeTcx. H njui Toro ygeHHeilinHe (y/whia) H BeJIBM0)101

TYPeiume (KpoMe cynTaHa, xoTopbal mime gywgbix Hawm H penurmi pay nynbca
csoero He gaeT cmoTpeTH), BcerUa xpHcraaHcr:HrvrH H wagoBcxxmx BpagamH Hegymibie CBOA BpagyloT nnoTH.

0 H3rHaww H3 TypuHH Bpage6Horo xygowecma H Hapw, 3eno Hegamo

con3opundicx H mHowaRifium cBegommil gam npinulag. Hbffieunmil cyJrraH ArMeA
B Tpeme rocygapcmoBamx cBoero =TO, 6y,1:131,1H ywe 6nH3 40 TOBOB, BOCII010

pa3Hemorcx H B Hagane 6one3HH, no o6bIgwo, a6He npH3Ban apxuamepa (mice

6e HmeHem Hyx E0endu, p0,40M 113 KpriTa OcTposa). Toil ocmoTpx nynbc, paccyALM 6bITH ropmgylo cke6py (Ha3Bamix 6o H HmeHa 6one3Heil 143 KHIIr TaneHoBbix
11
ABHIleHHbIX cosepaleHHo 3HBIOT) 1,1 npegnowHn emy xnagmenbHbie
H
npoHocHbre
nexapcTria, Tawe B nxTbfil nocne HamaTHA 6one3HH

geHb (To ecTb nocne noxa3aHHoro OT cambut HaTypm go6pax Hagewgbi

3HaMemfsI), KpOBb nycmn, HO B CegbMbIrl gem, CYJIMII
X COCTaBILAKIIIMI nexaparsa

xx npo,aalowili neicaperBa

558

IC

xpailHemy XCII3HH

lauds pe Democrit (cartea a patra, cap. 6, fol. 101). Dintre arabi foarte
laudat este la ei un anume Lokman 1211, care a fost in aceiasi ani cu Muhammed,
si Ebualisina (numit de ai nostri Avicenna), carora le urmeaza fie in fizica,
fie in arta medicala. Unii citesc cartile lui Platon si preceptele lui Socrate,
dar adaugindu-le basne, deli insusi lucrul si materia propuse in ele nu sint

povesti. Caci, daca vom scoate unele lucruri introduse acolo care inclina
spre religia for si se sprijina pe fundamentul invat5.turii Curanului, toate
celelalte care tin de poruncile etice nu trebuie sa fie respinse.
Adab. La muhammedanii din Constantinopol (despre a carui populatie
nimeni nu ignora ca este alcatuita din toate natiile lumii), in scolile mari,
dar mai cu seama in scoala de la curtea sultanului, se invata foarte sirguincios, sau inainte, sau dupa fizica, filosofia morals, pe care ei o numesc ilmii
adab 1212. Cu toate ca rinduiala ar fi cerut sa vorbim aici si despre aceasta
stiinta, cum ea nu este universals, nici comuna tuturor neamurilor care-1
marturisesc pe Muhammed, si pe ling'a aceasta pentru ca nici not n-avem
o tire perfecta despre inv5.15.tura morals a tuturor neamurilor orientate,
o lasam de o parte. Vom spun cite ceva, mai jos, in capitolul Despre invdAltura civics si moralii a otomanilor, adica in cartea Despre guvernarea Impe-

riullti Otoman 1213.

Hikmet

stiinya medicaid. Arta si stiinta medicala 1214, cu cit se faspin-

deste mai mult la muhammedanii contemporani si e folosita mai tare, cu

atit se afla intr-o eclips'a mai mare, dupa cum vedem, si abia daca ei o mai

cunosc perfect. Caci sub numele de doctor se inteleg numai cei care vindeca x
si farmacistii xx. Ei citesc si tilcuiesc pe Avicenna arabul * (caci din cartile
lui Lokman nu se gasesc decit oarecare parti mai mici si sentintele care privesc
mai degraba indreptarea moravurilor decit vindecarea boalelor) si pe grecii
Hippocrat (la ei Bugrat) i Galenus (la ei Djealinus) 1215. Dar lipsind teoria,

foarte saraca este si practica, intrucit / n-au putut niciodata sa patrunda si

sa inteleaga intentia autorilor. De aceea, jucindu-se cu acele doftorisiri sim-

ple, nu fac altceva decit sa scrie celor bolnavi retete (numite de ei nusha) 1216

ale inaintasilor, mai ales ale parintilor tor, adunate in cartile acestora. Caci
cugetarea dificila a lui Hippocrat, care e baza intregii arte medicale, nu este
deloc luata in seama, de aceea cei mai invatati (ulema) i demnitarii turci
(gall de sultan, care nici acum nu permite sa i se is pulsul de catre un medic
de natie si religie strains) isi doftoricesc totdeauna trupurile for neputincioase

cu medici crestini si iudei.

Voi da un exemplu petrecut nu prea de mult si cunoscut multora, privind

izgonirea artei si stiintei medicale din Turcia. Actualul sultan Ahmed, in
al treilea an al domniei sale, fiMd de aproape 40 de ani, s-a imbolna.'vit de
variola si la inceputul bolii 1-a chemat pe arhiatru, care se numea Nuh Efendi,
de neam din insula Creta 1217. Acela, luindu-i pulsul, a socotit ca e o febra
mare (caci termenii si numele bolilor le cunosc la perfectie din cartile lui Galenus si ale lui Avicenna) si i-a propus medicamente febrifuge si purgative.
In a cincea zi de la inceputul bolii (adica dupa ce insasi natura i-a dat sem-

ne incurajatoare), i-a luat singe, dar in ziva a saptea sultanul s-a apropiat
cei care pregatesc leacuri

xx cei care vind leacuri

Avicenna (Ibn Sina), Kitab al-141min f i'l-tibb.

559

362

6e,IICTBOBaHHIO IlpH6III,DICHRCR, HO Be3Hpb Torna, CrIaBHbal OHMil Aim MUM, npHmeg Haxpemco sHyTpHitm II0K0eBbIM npHxa3an, na 6b1 HPricalcoxce Aep3Frynx OTKpbITH

xomy o cynTaHcicoil 6one3HH, mice Ha small,' nem, npHmHoxcaeuicx. Taxce B wowHaTxaTmil neHb Boamme nsiTHa Hesmcoxxe, HO mepHosaTme no Bcemy nolca3anlicx
Teny. 14 TaK0 zalcum6atuu (awe OHx apx0meninca Ha3bIBal0T) 1103,aHO 60JIe3Hb
ypa3ymen H AKO)Ke B npHcnomm rnaroneTcm, H03,11110 BpatieBcTso npxyroToBnATH
HatiaT, AB.RWHMCA y6o OHLIM BOCfHbIM HATHaM, Bbicovarnuemy Be3Hpio Bo3BewaeT,
AKO mHxyna eCTb Har{e)Krp 0 )1013H11 H y3npaBneHHH CynTaHOBOM. Ho pa3ymumii
Be3Hpb (moxceT ace 6bITb H BepHbul), a6xe cnaBHekumx, xoTopme Tama o6pecTxcx
mornx B KOHCTaHTHHOHOne XpHCTHaHCKHX H ACHLIOBCKHX menHxos, a HMAHHO AH-

363

ApeA JhucHHH, rpexa enHnaBpAHHHa, Asopa Hauler apxxmemuca, H Jlenwx 4)pallupicamma, apxxmenxica pe3xnexTa otpaHuyxccicoro H Tpemero xcHnoBxHa Hexoero
npH3BaTH noBenen K COBeTOBaHHIO H paccyxcnemno o cynTaHcxoci 60Re3HH 1(0nyulaeT. 06a4e cynTaH He vane HM npaxocHymcx K nynbcy cBoemy, HO noBenecx,
na no o6BABneHaFo apxxmenificoBy paccpcnemmo / comopme, ceHTemano x3nanyr.
cl3paHxy3cxxii y60 Me,LIHK, AKO CB060,111113II1 H rIpyroil BnaCTH nonnexcauwil, yc-

mexHyBcx petie: FocnonitHe Be3Hpb, MM ymeem BpageBaTb Tex moneil, xoTopbix

nnoTK no,unexcaT xynoxcecTsy menHifecicomy, a He megTaTenbume, xxoxce BbI conepxcHTe cynTaHa csoero. Awe 6o a3 He npmcocHycx nynbcy ero, awe A3bIKa He y3pIO,

awe He nocmoTpio yp1Hbl x nporfax, coBeToBaTH H paccpxnaTH He mory H He

rIOJDKeHCTBy10 H HOCRe,40BaTenbH0 HHRTODICe Mory H3BeCTHOTO HJIH TBepnoro npeg-

B03BeCTIATII Him nomowecrBoBaTa Hemowa ero. Ha cue se3Hpb pege: He mom

.T111 rocnommy apxHmenHxy, KOTOpbal OT Hatiana 60.1e3HH Bce CHMIITOMaTbI BeeriplinewHo HaErnoname? (13paHnyxcHH pew: Xyno)KecrBo menxgecxoe Hec Tb Myxammenoso yLieHHe, xoTopoe B e,aHHOCI Bepe H ORHHHH COCTOHTCA, HO B H3BeCTHbIX

H HecymeHHbix Hamanax H npormx yica3aHmsx H acbopmcmax 3axnao4aeTcx. HenpxcyTcraylowero 6o H HeABAsnowerocx xemiTH enHHoro 6ora xteno eCTb, a He
menoBetiecicoe. KoToporo cnosamu yBewaH 6bn3 Be3Hpb, yBewan H cynTaxa, ;la
6b1 COH3BOJIHJI ,LIOrlyeTHTH XpHCTHaHCKHX menmcoB K ocmoTpemo H npmcocHoBe-

Hwo nynbca atom). KoTopme erna nonyweHm 6bnua 3.TIO 6one3HH a6He paccmoTpkunue (xoTH He xpemcylo Hmywe Hanexcny), nexaparBa H pexenTm Hanxcawa,
mom cnoco6Hem cynTax n01 OM 113 ropTami a.Acicax H OT BpaT cmepTH B03BpauleH
H y3npaBnex 6bICTI3. Ho K npennoxceHHomy na B03BpaTHMCA.

Xupypeu.n. XHpyprxx eAsa wacTnxBeilmxm npoHcxonxT nocTymcom Bo BceM

BOCTOI(e, AKO H camoe memviecxoe xynoxcecTBo. Ha3mBaeTcx )ice o6we axcepaalbuc,

OT Hmemi daiceppae, exce eCTb paHa, aKH 6br pawl x3BouenxTenbHoe xynoxcecrao,
eroxce cosepmeHcrBo H HecoBepmeHcrso He RHaKO pa3ymeioT Typm, pa3Be AKO

cnywc6y lux %LH Hexxii nsopa cynTaHcxoro, H6o ymepuly xnx B Bbicomartwero
tunta gecTb npox3BeneHy 6mstuy apxvimemucy, HacrynaeT Ha ero mecTo darceppae
6autu, TO eCTb HagaRbHerlIIIHtil xHpypr. TeM)Ke Will AKO Me,EIHK HJIH AKO xxpypr
Typium, HeCTb pa3Be HmeHem H maCTHbIX HeKHIDC Bpaq TaxoBmil.

Teuipbtx wiamomma. AHaTomm (no apancxy mezupwx pememmx) Hmm y6o

H HbIHe B Typicax conepxcHTcx HayKy )K TOR X npoH3BeneHite B rIen0 Bo36paxxeT

myxammenaHcicax penlirxx Hart mepTBmmH 6o CBIlpelICTBOBaTH Tenecm (xoTM 6bI

364

H ARA rIOJIb3bI 6bIJI0) TrIarOJHOT rpex 6mTH, nage Bcnicoro HemecTxx HegecTHBertwuri.
A SDK HmHe y mix o gacTex Tena 06HOCATCA, oHax HmeloT H3 faneHa H ABHueHHm.
143 HOBeilLIMX 6o, TaK / rpetiecxxx, KaK x naTHHCKPIX H np0T4. aBTopos Hx enHHoroxce
TOJIKOBaTH H3BOJIAIOT, mHxwe, nave xce TBepno Beppowe, AKO meAHLiecicoe xyno-

xcecTBo OBO no Teopmf, OBO no npaxnuce B3emnemoe 4pe3 14nnoxpaTa, FaneHa H

AsaueHxy yxce CKOHRaHHO H coBepmeHHo eCTb.

560

de ultima nenorocire a vietii. Venind vizirul de atunci, slavitul Ali-paa1218,

a poruncit cu str4nicie camerierilor interni din palat ca nu cumva sa spuna

cuiva de boala sultanului, care se complica in fiecare zi. Numai in a unsprezecea zi au aparut petele de vario15., nu mari, dar negricioase, pe tot corpul.
Si astfel hakimbcqi (aa it numesc ei pe arhimedic) 1219 a priceput tirziu boala
i, dupa cum spune zicala, tirziu a inceput sa pregateasc5.' i doctoria. Aadar,
cind au aparut acele pete de variola 1-a anuntat pe vizirul cel mare ca s-a dus

nadjedea de viata i inzdravenire a sultanului. Dar vizirul, intelept (poate

i fidel), a poruncit indata sa theme la consult pe cei mai slaviti medici care
an putut fi gasiti atunci la Constantinopol, cretini i iudei, i anume pe Andrei

Likinie, grec din Epidaur, arhimedicul curtii noastre 122, pe Le Duc francezul, arhimedicul rezidentului francez1221, i, al treilea, pe un iudeu oarecare

i le-a permis sa discute boala sultanului. De pulsul sultanului insa nu le-a

dat voie s se ating5., aadar li s-a poruncit sa puna diagnosticul dupa observatiile/ arhimedicului. Medicul francez, fiind liber i supus altei autoritati,

a zis zimbind: Domnule vizir, noi putem trata numai pe oamenii ale caror
trupuri sint supuse artei medicale, iar nu pe cele iluzorii, dupa cum it tineti
voi pe sultanul vostru. Daca nu ma voi atinge de pulsul lui, data nu-i voi
vedea limba, de nu-i vom examina trina etc., eu nu pot discuta i sfa'tui,
aadar nu se cuvine i nici nu pot pronostica nimic precis si ferm, nici sa
ajut neputintei lui". La aceasta vizirul a zis: Dare nu credeti pe domnul arhi-

363

medic, care de la inceputul bolii a observat cu toata sirguinta toate simptomele ?"

Francezul a zis: Arta medicala nu este ca invatatura lui Muhammed, care

consta numai din credinta i opinie, ci este cuprinsa in anumite principii i
in alte indicatii i aforisme. A vindeca pe cel ce nu e de fats i nu se arata
este o lucrare numai a lui Dumnezeu, iar nu omeneasca". Fiind convins vizirul
de cuvintele lui, 1-a convins i pe sultan sa binevoiasc5.a-i admite pe medicii
cretini spre examinarea i pipairea pulsului sau. Cind acqtia au fost admii,
constatind de indata boala, au prescris retete si doctorii (deli n-aveau prea

mare n5.dejde), cu ajutorul carora sultanul a fost intors din gitlejul iadului
i din portile mortii i inzdravenit. Dar sa revenim la cele ce ne-am propus.
Chirurgia. Chirurgia abia daca merge in tot Orientul cu un pas mai fericit decit arta medicala ins5.i. Ea se numete in general djerahlik, de la nu-

mele djerrah, care inseamna rang 1222, aadar arta de a vindeca ranile, a
carei perfectiune sau imperfectiune turcii n-o inteleg decit ca o functie sau
un rang al curtii sultanului, c5.ci, cind arhimedicul moare sau e ridicat la cin-

stea unui rang superior, in locul lui vine djerrah boqi, adica eel mai mare
chirurg. De aceea, medic sau chirurg, turcul nu este decit cu numele medic
al unor particulari.
Te,srih anatomia". Numele anatomiei (in araba denumita tepih) 1223

se mentine si acum la turci, dar tiinta i practica ei sint interzise de religia

muhammedana. Caci ei spun ca a-ti bate joc de trupurile moarte (chiar

daca aceasta ar fi cu folds) este un p5.cat mai nelegiuit decit toata nelegiuirea.
Iar cele care circula la ei despre partile trupului be iau din Galenus i Avicenna, c5.ci din autorii mai noi, atit / greci, cit $i latini sau altii, nu ingaduie
sa fie talmacit nici unul, socotind, ba, mai mult, crezind ferm ca arta medical5.,
fie in teorie, fie in practica, luata de la Hippocrat, Galenus si Avicenna este
incheiata i perfect5..
561

364

Tecaeey0 memacoucuica. MeTaltacmca nplicTormeriumm pememiem HCTOJIKOBaTI4CA He moxceT, pa3Be mecaeey0 HJIX u.a.muu mecaeey0. Tax Bax Hayxa, xoTopax
3HameHyeT yM03pHTeJ1bCTBO H TacIHCTBeHHOe 60)KeCTBeHH1,IX sealer! (He BbaneecTeCTBellHb1X) FICTOAKOBaffile, ANCe o6pa3aMH B1 /114MbIX BeLljeli OCeHAIOTCA XJ114 npti-

Kpb1Ba1-0TC51. 14 oco6nxBo y6o co0u, TO eCTb mynpeila Toro pa3ymeloT 6mTx, KO6oxceerselmme Beam K J1106Bli 6oxclleil Hanexcanme H TaCmcTBeHxylo Te0.110-

TOpbIYi

TRIO ym03pxTenbcTiveT H tipe3 o6pa3m B11,11,14MbIX TonicyeT OHbIe. 11.poTmee myxam-

menaHe Hmcyfoxce npx3HaioT meTacimancy, ante He Kypanoeumu 3anneTexiia x GyneT

cTpauntruuniimmx 3anoBeAbma.14eco pang B cfnIcHmecxxx Beinax ynkintnetala AOCTORHbI cynix itanococilm, B meTacimariecxxx 110CMeAHHA TO,L114bIe 6b1BalOT 6aCHOCJIOBItbI xx, SIKO)Ke 0 TOM B Kifine 0 meozweuu myxammedancicou npoTcpaHHo pemecx.

Hyd3.m. Ilyd3A4 HapilualoT Haygy o 3Be3nax H acTpoHommo XJ111 acTponormo.

Apanm H nepcm, KOJIb CJIaBHbI 6bIrna B CeH Hayice, 143BecTHee eCTb name, Hexce OT
Hac Tpe6oBano 6b1 noica3aHo 6bITH. 51K0 CyTb H HbIHe y eTHEITAH npeinpx,nabie Te-

tieffitil He6ecHmx ycmoTpxTenx, caxneTenbcTivioT ednimepimaxxx, xoTopme 110

BCA rojtbl B EJIKallpe 6b1BalOT a oTTyny B KOHCTaHTXH0110J1b npxcbmaloTcx. He
He CyTb H y Typxos cex Hayxx MTHTeJIH, }13 HI4X>Ke HamanbHeilinxil Mm xmeeT BO
ABope CyJITaHCKOM 3eJI0 tleCTHbIr1 H Ha3mBaeTcx myned3dorcum haw u. CeH ,nonxceH-

cTByeT B Hatiane rona Karteridapb (am Py3naMe pemeHHEdi) H ecDemepxny nporHocramecicyloxxxx ki-oxce Taxeum HapHualoT) 110,aHeCTX cynTaily H 11pOTHIIM Benbmoxcam
pa3naTH, icoTopme rIOTOM B Hapo.g nyniatoTcx. Bo 14CT1111Hy y):1111314TeJ1bHa51 Be1116

eCTb, icaxo myxammenaHe, xmex H3 Kypana npomBy acTpoHomos rpomo6mIcTBeHHoe OHOe pememe Km.a.au muned3ddicumym ica3u6yn, TO eCTb ace aCTPOHOMbI CyTb
JI)KIIBbIe)>, TOJIb cynepcnnixo3Ho Bepy eMJHOT HM, AKO 0 nyfixTc poxcnecTsa, o
anaronanyqHmx H 3J10110J1r111bIX menoBeicom npmunomeimxx OT COBOKyI1J1eHHOtO
3Be3,a ABAeH1151 (exce OHH pacad Ha3mBaioT) B CaMbIl3 1IyHKT poKnecTna BCa)KLIeHHb1X,
365

yeTpoeimmx H onpeAeneHHmx H11 mano cymHeTilcx BHLIATCA. OTKYAY o HeinacuniBOM menoBene 1U111 B npoTxBilyio / ynanwem cbopTyHy, cxueBoe o6mmail IlMelOT
rnaronaTa npxcnoBae: JIpMa3 caarnde doembnu, TO eCTb <<B HeLLIACTJ111Bblii J110TbIr1
H 3J1bIcl mac pO,L1,11JICA eCTb>>. H IIPOTHBHO, 0 6j1a1"0110JIYMHbIX TjIaTOJII0T, AKO Paccad

dywypAibilii, TO eCTb qR06p0e npx poxcgeHax CBOCM HOJIy914.1114 COBOKy11.11eHHE1X

3Be3.L siBneime. lipoTmee B CHCTeMaTe He6ecHom H B TOJIKOBa111411 iteHomeHoB

11Tonemeio, HM 17amitemuoc pemeHHomy, nocnencTspoT. Taxo rpexx CHID Hayicy

OT erxneTcxxx apanos cmeuielmyto H HeycmoTpemiyio npimine H oHyto noTom

B npaBxna H KaHOHbI npxBenme H3 ymeHmcos ymxTenx Texxce coTBopxwacx. 0,
6enHax cpeuxx H HeinacTinable rpeicx! Aim 6bI rOCI10,ab CnacxTenb He H3BOJHU1,
name xce He noBenen 6b1, ;la Te, mice eBaHrenbcxoe rieHHe H Bepy ero BocnpluiTx
KMyT, 6y,riyT110HOWeHlie IICJI0BeK0B, 6yrICTBO mxpa, my,npme H LaaCTJIXBb1e xpxcniatie,

a3 6e3 cymHeinix Bac, Bac, rnaronio, rpercos HbIHe, name Bcex menosex 3nomacTileri11113X, oTBepxceHHernuxx H Xy,216111111X 6brrx Hapeicn 6mx. Ho AKONCe OHbIi3 BCe3J1e1711111414

xyjimmicxxxxx npex3psinHo anocTonoB XpxcToBbix ocnamx Hapeqe, Taxo a3 pexn 6bIX,

AKO rpexx x36paula 6yilcTBoBani name o Xpxc-re, Hexce B ennxHcTne cininocod)3aTemrielma

XX A
uJ151,a0CROBIIII

XXX 3amicHme noaceattemba o6cepBauail KMOKIlltbl

XXXX nposeataTenbilyto
XXXXX xneBeTnifx

562

Tesavvuf metafizica". Metafizica nu poate fi tradusa printr-un cuvint

mai potrivit decit tesavvuf sau ilmii tesavvup224, tiinta care inseamna speculatie si explicarea mistica a lucrurilor dumnezeisti (nu a celor mai presus de

fire), care sint umbrite sau acoperite de chipurile vazute. Iar ca sofi 1225,

adica intelept, it socotesc mai ales pe acela care contemp1a lucrurile dumnezeiesti ce tin de dragostea lui Dumnezeu si de teologia mistica si care le tilcuieste
prin chipurile celor vazute. Cu toate acestea, muhammedanii nu recunosc nici
o metafizica neincilcitax de poruncile inspaimintatoare ale Curanului. De aceea,

filosofi vrednici de admiratie in lucrurile fizice sint in cele metafizice niste

nascocitorixx de prostii buni de batjocura, dupa cum s-a spus pe larg in cartea
Despre teologia muhammedanci.

Nudzm. Nudzm numesc ei stiinta despre stele 1226, astronomia sau astrologia. Cit de slaviti erau arabii si persanii in aceasta stiinta este prea cunoscut
ca s ni se mai ceara sa arat5.m noi. Ca sint si acum la egipteni prealesi observatori ai miscarilor ceresti marturisesc efemeridele XXX ce se alcatuiesc

in fiecare an la Cairo, iar de acolo se trimit la Constantinopol. Nu lipsesc

nici la turci adepti ai acestei stiinte, iar cel mai mare dintre ei are la curtea

sultanului un grad foarte onorabil si se numeste munedjdjim basi 1227. Acesta

trebuie ca la inceputul anului sa daruiasca sultanului si sa imparta celorlalti
demnitari Calendarul (zis de ei Ruzname) i Efemeridele pyonosticatoare xxxx

(pe care o numesc Takvim) 1228care dupa aceea sint raspindite in popor.
E, intr-adevar, lucru de mirare cum muhammedanii, deli au in Curan acea
expresie ucig5.toare ca un tunet impotriva astrologilorKiulli munedjdjimun
cred in chip atit de
kazibun, adica Toti astronomii sint mincinosi" 1229
superstitios acelora ; caci ei nu par a se indoi cit de putin despre momentul
nasterii, despre intimplarile fericite si nenorocite pentru oameni dupa fenomenul combinat al stelelor (pe care it numesc rasad) 1230, asezate, alca.'tuite
si fixate chiar in momentul nasterii. De aceea obisnuiesc sa spuna despre un
om nenorocit sau care a cazut intr-o / fortuna potrivnica urmatoarea zicala:
Iaramaz saatde dogmis, adica S-a nascut intr-un ceas nenorocit, cumplit si

rau" 1231; si invers, despre cei cu noroc zic: Rassad dusurmis, adic5. A dobindit

o bun'a aratare a stelelor combinate la nasterea lui" 1532. Totusi, in sistemul

ceresc si in explicarea fenomenelor ei urmeaza lui Ptolemeu, zis la ei Palle-

Astfel grecii, luind aceasta stiinta incurcata si nerevizuita de la

mios 1233.

arabii egipteni si aducind-o la reguli si canoane, au devenit din discipoli dascalii acelora. 0, sarmana Grecie si greci nenorociti ! Daca Domnul Mintuitorul
n-ar fi binevoit si mai ales n-ar fi poruncit ca cei ce vor accepta invatatura
Evangheliei i credinta lui, adica inteleptii si preafericitii crestini, sa fie batjocura oamenilor si nebunie lumii *, fara indoiala v-as numi pe voi, pe voi
spun, grecii de acum, drept mai nenorociti, mai oropsiti i mai rai decit toti
oamenii. Dar dupa cum acel prea rau hulitorxxxxx frumos i-a numit pe apostolii
lui Hristos m5.gari ** 1234, asa si eu as spune ca pe greci i-a ales sa fie mai degimbal nebuni pentru Hristos 1235 decit s filosofeze in elenism si sa invete
neintunecata
xx scornitori
xxx cartulii care consemneaza observatiile zilnice
xxxx prevestitoare
xxxxx clevetitor

'

* I Corinteni, 1, 18.
Porphyrius, Kat& xptcruav6v, frg. 4 (ed. A. v. Harnack).

563

365

cisoham x npoTqbe Eiceirebbbra nnemerta npemy,hpocul 6oxFut 3anoneEtem FrayqaTb,

succoice Apesne K3 baqama nepherbube rimy' H TB0pILTIII. Ho x npeE033hTbro bamemy
o6pantmC51.

linmuu ada6. Mopanbbyto cDrurococturo HRH yqeure, HMxce 3no4tFurocTFt

o6y3gasuorch, Ao6po,geTenff Dice noompuoTch X H HaCTaBJIAIOTC51, apanbr Frapx-

gator unmuu aaa6, ewe (cxpeqb mopanbboe ytiebbe) 3a pa3mmoe paurbrx po,rtos
ynoTpearrebbe H HOCTaHOBIICHIle pa3J1W1H0 B311MaTI4C51 H pa3ymenicx ,LIOJI)KeHcrayer. MbI itmeem o HeM IIpe,31RDICHTH, no enbxy y myxammeEtaboh OTMaHCKI4X B

ynorpe6nemo3 ecTb. Ho nortexe camoe Ae.no Tpe6ohant BHAIITCH, ,1:Ia Frew npocTpabbee o TOM peqem, Toro pamt, ,aa He xaxo 3,ae YxH nomeuraem, yMbICJIIMOM o6
Flom npextroxarrb rj_te B coauthor' rnahe 0 upaeax u npupoduort om caAfozo mnademieemea CK11011110CMii. Cero paEhi nvicaTb bmeem, nTo y3p1ITCA B Fume 0 npaeneuuu Ommancicus umnepuu.
IlpoTtree Typnr c apancxorsa ripeso,ay, apanbr Dice II3 AplICTOTeSIOBbIX MOpanbffba y4m-1Kr' bens' CJIOBO BO CJIOBO npenaraioute, HbIHe B CBOHX ILIKOMX yqe-

}imam npeEphan4 o6bria13 HMeIOT. Tonb Dice BEICOKO nocTahnsuor CHe rieute, AK
yThernictraFoT, 'ITO 6e3 oboro 3aKOHOIICKyCTBO, cya H camas' Te0SLOTH5I H HayKa 0
366

60)KeCTBeHHbIX bmebax, Fume / ripeilahan4ch, HH)Ke pa3ymenrch moweT, paccyxEtaFoate (Fr BO npahEty He 6eccmbrarreuro), penbruo 6bITH ttlybaameriT H KaHOH Bees'
MOpaIIblIbI51 (1)FIJIOCOC1)1411. 1-leCO pax,' T.MatOJIIOT H3pgaHOI-0 B peJI1111414,

113p5WHOF0

6bITH H timnocotba mopaRbboro. Penbrbm 6o He pm, pane Eto6po,aeTenem nocnertonaTb, 3.qo4HuroeTeri )Ice 6eraTb. 0Txyay 6Jrarbe H amble o6briab no 3anosextem
3alcolia (eroxe BORK) 60)KIII0 6bITH Heine TOJIKyIOT) TO eCTb no euncy ,he5IHHR
genohetrecxah obbrm noc.negytoT HAx npoTaFourch, npomexo,awrb yrsepKaator.
011K2. Taxo K o ropucnpyAebubb (Foxe WIMUU 061K2 bapbbatoT) pa3yMeloT,
AKO Fame npeEtaharach, HH)Ke I103HaHHa 6bITH moxeT 6e3 bayxx unazuem, TO eCTb

Tearrorbb. 'gee pagEt K Tothice 0 npaeneuuu runi3e Bp oTcnant ymbrcsmom,

Bee 6o npahneure narnamecxoe, nobewe COCTOHTC5I H COCTABJI5leTC51 3aKOHONI

60)KIIIIM H genoheqecxam, nocaegyeT ,ha 6e3 nomeruaTenbcma uuta npeEtnowbm

o riebbil TOM B npegpeqemtort KHH3e, B KOTOpOCI nporanxemtee H npocTpabbee
oboe TOJIKOBaTH bmeem.

Tinaeuem. Bepx Dice hcex bacon, 511C0 H npoTime Hamra, xoTopbre Bbiconarrinvo
Heicyto nourawa K nourraFoT BlIaCTI3 (TO eCTb 6ora 3Hal-OULHH K TOMy

no.a.to-

Hume) Frayxy Teonorm nonaraloT. Ho nobewe MbI B batiane cero Jena mbowartmast H npoTcpaluto o myxammegabcxort Teanorma yxe pexoM, 6naronoTpe6bo
ocTach X( a TO TOKMO, MTO TaM)Ke, Arco woraue bmeem pewit o6entaxom, TO eCTb
o bayKe Fimeri 6oxecrhebbbrx, Awe eCTb Bepx H BEacomarturbrt KpaH Beer mei-losemecxoro H 60)KeCTBeHH01-0 3HaHHA. HbIHe, eJIHKO TecboTa HnH ripmcxop6Froc-rb
spemerin ottonyumeT H eurxo MbI B HaMATI4 coarrioEterio bmeem (3aHe Furbix my-

ammeEtabcxxx asTopos 'cuff BecbMa mnuaemch) no cline 113pe4em.

X no6pluiaromi

564

pe celelalte neamuri ale lumii poruncile intelepciunii lui Dumnezeu, dupa cum

invatau i f5.ceau demult, la inceput, cei de mai inainte. Dar sa revenim la

ale noastre de care ne-am apucat mai inainte.
Ilmii adab. Filosofia sau invatatura cu care se domolesc raut5.tile, iar
virtutile se incurajeazax i se indrumeaza, o numesc arabii ilmii adab'236.
Potrivit feluritei intrebuintari si hotariri a diverselor neamuri, ea adica
invatatura morala trebuie sa se is si sa se inteleaga in chip felurit. Noi
vom vorbi despre ea aa cum o folosesc muhammedanii otomani. Dar cum
insui lucrul pare ca cere s-1 tratam ceva mai pe larg, pentru ca nu cumva
s incurcam aici rinduiala, ne-am gindit sag expunem intr-un capitol special,
Despre moravurile
inclinarea fireasth din copilarie. Despre acelea vom
scrie cele ce se vor vedea in cartea Despre guvernarea Imperiulni
Otoman.

Turcii, traducind unele [opere] cuvint cu cuvint dupa versiunea arab5.,

iar arabii din invata.turile morale ale lui Aristotel*, au obiceiul sa le predea
acum oamenilor in colile lor. Atit de mult pretuiesc ei aceasta invatatura,
incit afirma ca fara ea jurisprudenta, judecata i insai teologia si stiinta
despre numele dumnezeieti nu se pot nici / preda, nici intelege, judecind
(i, intr-adevar, nu f.'ra, rost) ca, religia este fundamentul i indrumarul filosofiei morale. De aceea ei spun ca cel bun in religie este si un bun filosof moral.
Caci religia nu invata decit sa urmezi virtutilor si s5. fugi de rautati. De aici

afirma ca provin obiceiurile bune si rele, dupa poruncile legii (pe care o interpreteaza, nu rau, ca fiind voia lui Dumnezeu), adica dupa m5.sura in care

faptele omeneti urmeaza sau se impotrivesc acelora.

Fikh. La fel socotesc i despre jurisprudenta (pe care o numesc ilmii
fikh)1237, ca nu poate fi nici predat5., nici cunoscuta, far5. tiinta ilahiet 1238,

adica teologia. De aceea ne-am pus in gind s-o tratam in aceeai carte Despre guvernare. C5.ci, intrucit toata guvernarea politica consta i se compune
din legea lui Dumnezeu i din cea omeneasca, urmeaza ca, pentru a nu incurca
ordinea, sa vorbim despre invatatura aceea in cartea sus- mentionata, in care

o vom interpreta mai pe lung i mai pe larg.

Ilahiet. Iar culme a tuturor scolilor ap.za ei cunoa$erea teologiei,
ca i celelalte natii care au cunoscut $i respecta puterea suprem5. (adica cunosc pe Dumnezeu si i se inching). Cum ins5,, la inceputul acestei lucrari,
am vorbit foarte multe si pe larg despre teologia muhammedana, n-a mai
ra."mas necesar sa expunem decit despre ceea ce am faga.duit acolo sa tratam
mai jos, adica despre tiinta numelor dumnezeiesti, care este culmea i limita
suprema a intregii cunoa$eri omeneti i dumnezeieti. Vom spune, ap.dar,
dupa putere, cite ingaduie strimtorarea i durerea timpului i cite le avem
pastrate in memorie (pentru ca sintem cu totul lipsiti de cartile altor autori
muhammedani).
x se impulsioneaza
Aristotel, al-Akhltil).

565

366

Faasa mpuaecRma deeRmaR

0 nayice lima' 6oxcec-rBeinffax

Hnmuu yceMa. 51K0 xmena 60wecTBennme 1001 OT myxammenax clificasnoTcsi
enmco HX B nammTb npmecTx Bo3moroxom B xxxre 0 meonoeuu, B muse 0 603e
R309TOX0M, Toro panx npennewxT 3ne na noxawem, ziTo xmexem Hay Kx o 6owecrBenabnc xmenax pa3yMeeT, cynepcnmo3noe apancicoe, nepcx.ncicoe H TypeuKoe
fulcra'!"
Bo-nepBba y6o Hayica o 6owecTBeimmx xmexax napxnaeTcH HJiMUU ycema
H ecTb o6inax X emnfoo6pa3nax X Bcem Hauxnm, Myxammexta npopoica 6owug
6brrx xcnonenaloamm. 146o ne HHaK0 Typal H apanbi, xxwe HHaK0 nepcbi (xoTa
H

367

B HIThIX 3aKOHHbIX xepemonxxx x yeTaBax npemxoro pamicTBroT, SIKO)Ke B matte

0 epec,tx myxammedaucKux npoTcpamo H3b5IBH.X0M) 0 603e H ero cooticTBax

pa3yMeloT. Cen naynt ytixTeng r.naromoT l0 6biTx itex3pegenny H genoBetiecicomy
npenamuo H nacTaBnenxio BecbMa xeso3mowxy. H AKO HeXHTpOCTIHO lienoBegecicoto
H yno6onoxTxem, HO OT eAHFIbISI 6 MIMS! 6J1aTO,L(aTH x MxnocepJu npxo6peTexa

o acnpowexa 6biTx moweT. Temwe Bo- nepBblx ylixTenx oxide yqemucam CBOHM
npen,naraioT 9pe3 so3nep)Kainfe OT BCKKOTO 6paunla H nwrxa ymepuonexxe H
xecyuienxe nnOTH noTone, na yrawennum Bcem nnoTcKum cxnam H moryTcTBy
IC o6pa3y neicoemy yMOITOCTIOBTellisHOTO pa3ymeim (mo)ICeT 6bITb cemy nocnexty-

mule aKcxomaTy, oxnexce npecTaeT gyBcrso, Tamo HatuniaeTcn pa3ym), npiryTOTOBATCH. KaK0 we 6mBaeT OHOe npxyroToBnelme B Tofiwe KHR3e H rnaBe OT
nac pe'IeHO eCTb, HO 11TO OT TaKOBOTO npxyroToBnexxx noc.nenoBarx BeppoT,
a6Re 11315IBJI10.

BepylOT, nage we 3a 133J:well-foe yTBepwnaloT CHI;, 9TO aKK 9pe3 BJIHSIHHOe

mime H 6owinim napoBanxem nonamioe 3HamIe, yM H pa3ym TaKo npocBeinaercg

II o3apneTcn, IIKO OTCTOBILIag, ant npacyTcTsylowan YMHbIM nymx OKOM 3peTx
MO)KeT H OT Beiica npewne xecBenombie emy Beinerr HI(eHxx TaK0 IIOCTH3a1OTCSI H

B xpamununax pa3yma co6xpaloTcx, AK BO Bceneinforf ceil, am{ B nexoem npoTcpaxnernuem H qucTernnem 3epnane, Bee Beater! BH,IXbI x a TOMM H HX nixtweinu H nericTBFin

nucTBenneihne moryT Bxnetru 6bITH. 1431eMJII-OT we H3 cen nayKX 3nalme Benketi,

ewe xeconenamba, 9TO enmomy Gory npanmiecTBoBaTx H cBoricTsenno 6 burn

yTsepw,galoT. H Cei3 TaaTOMOT 6bITH BbIC09aiiLIIHH nO3HaHHH npemy,xpocTx H

Benenxx cTeneHb, B xemwe ARam nocTaBnemnA npewne nanenxn OT camoro

6ora xarieturbni iumry HJIH KaTanor npenycTaBnenxn H IIpOBH,ReHHA 60)10151 BCCb

npogirran H ypa3ymen 6Ame. deco pam rnararnoT, noliewe 6or Rpe3 ylienxe KypaHOBO.

363

3HaTHe HMeH CBOHX paBHO OTKpbIJI BCCM mycnlimaxam H Corpeunisumx BO

AAaMe tienoBeKoB, B nepBoe HeT.TIeHHA (no cmoTpemno nyinemrbix TOKMO cxn)

npkthene cocTosnixe, moweT BCSIKxH mycnxmaintx 9pe3 aloe OT Tena orlywnenue
gyIIIeBHbIMx cxnamx npocTo H CB060)1H0 nenalonntmx, B npocToe H xe3a/Kpbnoe
seiner no3nanne H pa3ymexxe nocTxrnyTx. Oncyny, pownivacn B HHX nex3petiexnal panocrx, o mapcKom IIJIOTCKOM x 0 9eM-.TIH6 0 KO BHeLLIHHM gyBcTsam nplinanewauiem, HIDKC HOMbIWRSITH, "Hum na nombuunsnoT wenaTx moryT, aKx 6br 6buto

mime genoBeica x 6ora max 6owecTsemibin BOJIH ero BO exilic) carieme x conpaX Hepamemlag
XX o6pani MTh BHALI

566

Capitolul al treizeci

)Si

noucilea

Despre stiinta numelor dumnezeiesti

Ilmii usema. Muhammedanii socotesc ca exista 1001 nume dumnezeiesti,

iar cite din ele mi-am putut aduce aminte le-am enumerat in cartea Despre
teologie, in capitolul Despre Dumnezeu 1239; de aceea aici ne propunem s
aratam ce intelege superstitiosul neam arab, persan si turc sub numele de
stiinta a numelor lui Dumnezeu. /
Mai intii, deci, stiinta despre numele lui Dumnezeu se numeste ilmii
usema 1240 i este comuna si aidomax la toate natiile care marturisesc ca
Muhammed este Profetul lui Dumnezeu. Caci turcii, arabii si persanii nu judeca diferit despre Dumnezeu si despre atributele lui (desi in unele ceremonii
si rinduieli ale legii se deosebesc foarte mult, dupa cum am aratat pe larg
in capitolul Despre ereziile muhammedane). Dascalii acestei stiinte spun ea
ea este inexprimabila, ca este cu totul imposibil sa fie predata.' si invatata
de oameni si ca poate fi ceruta si obtinuta nu prin istetimea si priceperea
lesnicioasa omeneasca, ci numai de la harul si milostivirea lui Dumnezeu.
De aceea dascalii aceia propun mai intii discipolilor for mortificarea si uscarea trupului prin infrinare de la orice mincare si b5.utura ping acolo incit,
fiind stinse toate puterile si taria trupului, sa se pregateasca pentru un fel

367

de intelegere cu o minte patrunzatoare (urmind, poate, axiomei: Uncle

inceteaz5. simtul, acolo incepe intelectul"). Cum se face aceasta pregatire
am spus in aceeasi carte si capitol, iar ce cred ei c5. va urma acestei preg5.tiri

voi arata indata.

Ei cred si mai ales afirma ca lucru precis ca printr-o cunoastere revarsata si data de darul lui Dumnezeu mintea si intelectul se instruiesc si se lumi-

neaza in asa masura, incit pot vedea cu ochiul cel intelegator al sufletului
cele departate ca fiind de fats, iar ideilexx lucrurilor din veac necuhoscute
lui mai Inainte asa se prind si se aduna in vistieriile intelectului, incit pot fi
vazute foarte limpede, in lumea aceasta, ca intr-o oglinda vasta si foarte
curata, toate imaginile lucrurilor si atomii, miscarile si actiunile lor. Din
aceasta stiinta trag ei cunoasterea lucrurilor Inca nefacute, despre care afirma
ca i se potriveste si-i este proprie numai lui Dumnezeu. Iar acesta spun ca
este cel mai inalt grad de cunoastere a intelepciunii si de contemplatie ; Adam,
Intemeiat pe aceasta inainte de cadere si invatat de Dumnezeu insusi, a citit
si a inteles toata cartea sau catalogul predestinarii si al providentei lui Dumnezeu. De aceea ei zic: intrucit Dumnezeu prin inv5.tatura Curanului a dezv5.luit deopotriva cunoasterea numelor sale tuturor musulmanilor, si pe oamenii

care au pacatuit intru Adam i-a adus la starea prima de nestricaciune (dar
numai in ce priveste puterile sufletesti), fiecare musulman poate, prin instrainarea sa de trup, prin puterile sufletesti care lucreaza simplu si liber, sa
ajunga la cunoasterea si intelegerea simpla / si neacoperita a lucrurilor. De
unde, cind se naste in ei o bucurie inexprimabil5., dinspre cele lumesti,trupesti
si care tin de simturile cele de din afara, nu pot dori sa mai gindeasca si nici

nu gindesc, ca si cum s-ar fi facut o contopire si o impreunare a omului cu

Dumnezeu sau cu vointa lui cea dumnezeiasca. infasurat de aceasta legax neschimbata
xx chipurile sau felurile

567

36&

xceHHe. KoTopbIM C01030M 06J10)KeHlIbiri H HepeinHmocmaHmail BCA npemexkurHR

14 HacTosugHsi B nyIncre ymy csoemy no,gBepweHHme H pa3ymy copasHeHHme }men

6b1 npexnewauwe Beam.

Koem paga BIllibi 171aTORIOT, xoTopmil xorga 3JiaTO, AHamaHT H HHbIe Aparo-

ueuxbie, siwe HayTpa H3 He,ap csoffx npoR3BogaTa o6brie, Beam npHyroToBnsrrx

3Hasnue, TOR He 1414bIM 06pa3om, pa3Be nocpeAcTratem HayKH o 60)1CeCTBellHbIX Hme-

Hax Ae.aamiff TaKOBbIA Beam nanyman xyxkowecTso. Toro Ana, erAa myxammeAaHe
c.rmatiaT noBecTspoutHx, AKO 14 y xplarcmaH 6bInla HeKorAa Taxoame genoseum,
xoTopme tipe3 xxmlltiecxylo XHTpOCTb xameHb cininococbcialk coTBopl4wa, a6He
110XCI, H to.6y.ny 6bITH cxa3y}oT, yrriepw,aarouie, RICO HCCTb BO3M0XCHO, Aa me.nosexy

HeBepHy cyuly 1103BOJIHTCA OT 6ora 3HaHHe HmeH ero, 6e3 erowe cnoco6Ha TaKOBOe
TaRHCTBO HHK0.1114 )Ke nocTHrHyro H 110ATO 6bITH mower. H.T114 TJIaTOMOT, AKO
TaKOBbIR menoaex rio,A xpHCTHaHCKIIM Hme Hem myxamme,aaHHH H 60)1CeCTBeIlHbIX
HmeH 6bICTb 14CKyCHbal.

ilpe3 CHID Taxowite 60XCeCTBeHHIAX HMeH Hayxy TJIaTOJII0T, AKO KypaHoc

TaHHCTBeHHIAR H ymom tienoBetlecxxm 14e110CTIDKHMIAR CeHC HCTOJIKOBaH 6bICTb.
ripen CHIO Hayxy 6aCHOCJ1OBAT, AKO CaTIOMOH cosepmeHHo Har114JICA 60)ICHeR H

tienoBeriecxoil npemygpocTH, 513bIKI4 H ,rulaneKTbr Bcex lienosex, KHBOTeH, ITHU

H HeCeKOMNX 3HalHne, maBonam, datcunam, AemoHam, BeTpaM, peKaM, mopsim H
Bcem TBapem He6eCHbIM, 3eMHbIM H npeHcno,AHHm noBenename. ilpe3 CHID Hayxy
cxa3yroT, AKO lienoBex myxamme,gaHHH Cy1.1,1161, 11110T1110 y6o 01-1HCaHHbICI H Ha Hexoem
mecTe nocraBneHHbill, gymem H pa3ymom Be3,Eke npe6bmaeT H BCA BO extHHom BpemeHe riyHx-re o6xo,u,HT 1,1 BH,LII4T. 14 ,21a exximm BCA 1331ABJ110 CJIOBOM, xpome 6ec-

cmepTkor Ha 3emnH 6or cosepweHHeriumii H cammx aHrenos MHOtOileCTHellIliliff

H Bbm.1111HR myxammeAaHHH COTB0p14THCA H 6bITH MONCeT. Ho 0 CHX JIONCHbIX 6.1151-

,HOCJI0B1451X ,LIOBOJIbH0 ywe pemecg, libiHe K 1411bIM HX 6e3ymc-rBam o6parllm CJIOBO./

naea ttembipedecRmaR

369

0 HayKax pacad, Cbl2p, Mb1.11Cb1M H npurq.

ilmeHem HayK Ha3HaRa1oTcH H uHme Heme xlapoAethibie, Bomne6 Hme, )xpe6Hespaw6H-rcTBeHame, o6aBaTenbHme, nposeluaTe.abHme HAN ra,gaTenbHme, cam3aTenbHme H npoTime xaTpocrit, OT minim Hente Hers036paHeHm CyTb myxammeAaHOM, Hemiewe liel103BaneHb1 H 3aKOHOM KypaHOebiM 3anpemeHbi H mep3ocnim CyTb.
n03BO.TieHHbIe y6o CyTb pacad, pemenb, cbtzp, Mb1.11C191M, OKyMaK, Bo36paHeuHme

)xe Oaf:, dxcfiveauc, 6y2u, zuo36atidoscui1buc H daaeau IUeslmblH. Y6o H o cHx Bcex
B xpaTue 03peaux, xo Hut cero TILIeTHOTO Tpy,tka COTB0p14M.
Pacad. Pacad CBORCTBeHHO 3HameHyeT aCTp0HOM1110 IIFICJIHTCJIbHy10 (KOTOpOr0

6e3ymcrBa irritreneil H y xpHeTHaH He mum o6peTaeTc5). CeMy cyeTcTBy 3e.uo HpHsiermulacsi myxammegaHcime acTpoHomm, 'co-mm:4e ropaemoo XBaJIATCA, AKA OT
nymcra BpemeHH (B xoTopoe 3Be 3g HMI mama. Hexoe co6paHHe 6broaeT) HpHICJI10galowaRcA Bemem no,aHe6ecHmm H B NCILBOT pOKLIUIHMCA npempeuta moryT. A3
BO npaB,gy xoTsi cesi xHTpocTH Becbma He 3Ham, o6ame e.ramo tipe3 o6pa3oBaHHe

568

tura si legat in mod indiscutabil, el ar avea atunci lucrurile din trecut si pe

cele actuale, prezente, supuse mintii sale intr-un punct si egale pentru intelegere.

Din aceasta cauza mai spun ca cel care a aflat cindva sa faca aur, dia-

mante $i alte lucruri pretioase pe care in mod obisnuit le produce natura

din adincurile sale n-a primit mestesugul de a face astfel de lucruri decit prin

stiinta despre numele dumnezeiesti. De aceea, cind muhammedanii and pe

cei ce povestesc ca si la crestini au fost uneori oameni care printr-o inventie
chimica au facut piatra filosofala, indata spun ca este o minciuna si fabula,
afirmind ca nu e cu putinta ca omului necredincios s i se ingaduie de Dumnezeu cunoasterea numelor sale si ca fail de ajutorul lui o asemenea taina
nu poate fi nicicind cunoscuta si primita. Sau spun ca un atare om, sub numele
de crestin, a fost de fapt muhammedan si cunoscator al numelor lui Dumnezeu.

Tot asa zic ei ca prin aceasta stiinta a numelor dumnezeiesti poate

fi explicat sensul mistic si nep5.truns de mintea omeneasca al Curanului.
Prin aceasta stiinta basnesc ca Solomon a invatat perfect intelepciunea
lui Dumnezeu si pe cea omeneasca, cunostea limbile si graiurile tuturor oame-

nilor, ale animalelor, pasarilor si insectelor, poruncea diavolilor, djinilor,

demonilor, vinturilor, riurilor, marilor si tuturor fapturilor ceresti, pamintesti si celor de dedesubt. Prin aceasta stiinta spun ei ca omul muhammedan,
circumscris la trup si asezat intr-un loc oarecare, petrece cu sufletul si cu
mintea pretutindeni, cutreiera si vede toate intr-o singur'a clipire de timp
si, ca sa le spun pe toate intr-un cuvint, ca in afara de nemurire un muhammedan se poate face si poate fi pe pamint dumnezeul cel mai desavirsit,
mult mai cinstit si mai inalt decit ingerii. Dar am grait de ajuns despre aceste
desfrinate si mincinoase cuvinte, sa ne intoarcem acum cuvintul spre alte
nebunii ale lor./

Capitolul al patruzecilea

369

Despre tiintele rasad, sihr, tilsim i altele

Sub numele de stiinte sint trecute si alte vraji facatoare de farmece,
magice, aruncarea zarurilor, de descintece, prezicatoare sau de ghicire, de
legare, si alte siretlicuri dintre care unele nu sint interzise muhammedanilor, iar
altele nu sint ingaduite, ci oprite de legea Curanului i scirboase. Cele ingaduite

sint: rasad, remel, sihr, tilsim, okumak, iar cele interzise:fal, djeazulik, bughi,
eiatin. Vorbind deci pe scurt despre toate acestea
vom pune capat acestei lucrari zadarnice.

gkiozbaidjilik i daavai

Rasad. Rasad inseamna in mod propriu astronomia calculatoare (nebunie care are nu putini adepti si la crestini) 1241. De aceasta desert5.ciune
s-au lipit foarte mult astrologii muhammedani, care se lauds cu trufie ca
pornind de la un moment al timpului (in care se produce o configuratie a
stelelor sau a planetelor) pot prezice cele ce se petrec cu lucrurile sub cer
si cu cele ce s-au nascut in viata. Este adevarat ca deli nu cunosc deloc acest

viclesug, totusi, dupa cit pot pricepe cu mintea prin cultura, socotesc ca

569

Bo yme nocTnrHyrn mory, paccy>xamo, snco H3 mHormx H palannHbix nxcert moxceT

6bITb Cny4HTCR, ./la He LITO HCTHI-IFI0e HRH HCTHHHe noao6Hoe HHoraa npeapexyt

oHble npopswaTznn, xxowe mHe cnynxcx snaeTn cHe, ewe npeanoxcy.

npeA CTpaWHbIM OHbIM H pcacsnAm Ha CynTaHa MycTacIsy KOIICTaHTHHCP.
110JIbCKHX Typicoo 6yHT0m, B KOTOpbIr1 Tomy HH3J10)KeEIHy 6bIBWy, B3bI,Lte Ha npecTon
Hb1HewHu.l CYJITaH ArMe,r( (H tap madamoc Cy 30U Al)): CmepTb 6o TBOS4 )ICHBOT

morti) cex Hayscn npencicycHbril ersmeTcxxii apart roaa Toro nporHocTax (AKowe
Bo Bcex ecIsnmepnaax 6busaTH BILEKVI) B KOHCTaHTHHOII0J1b npncnan, B KOTOPOM
mexcay riporiHmir BeutmH, TemfoK xapaxTnpamH ABOAKKA 0 CYJITaHOBOM C ripeCTOJia
HI131I0)KeHilli H CMepTH LITAWeCA ceHC [

]. Pe4eHHe Tpemii COCTOHTCA micbmeHbi:

0, e H m. Ho awe HaA [ 9 ] ABC nonoNcaTcx Tonics', cnm 06pa3om

[j ] nnTaercst

Kyeeem, ewe eCTb KpenOCTb, moryTcTBO nns4 no6zaa; awe Ace Haa Tem Ace nKCbMeHCM
[i ] easwa TOKMO TOtIKa nono)Kirrcsi, 4aTaeTC5I
I Beam, TO eCTb KOHeIj )1013M
370

Huff cmepTb. Apart y60 TOR XHTPOCTHIO XHTpOCTb/ npliKpb1Basi, Haa nHcbmeHem
[ 3 ] eaHHy y6o Tonic), nepHyso, ap-yryto xce xpacHyso npHnoNwn, xoTopoe

peneswe, npea, Hewacrnmnam OHbIM cynTaHa MycTacinA cnynaem, Bce ymeHme

TypeuicHe pa3ymenH, }WO no,406aer 1114TaTii C ,EtBeMB TOSPIKaMH Li Taxo: Ey cede
xyeeemucyfunalcoAyp, TO ecTb B ceM roay xpenocTb nun no6eja cynTaHoBa 6yaeT.
no HenasmHom )ice OHOM enyMaM, KpacHyto yemoTpemue BO Bcex y xoro-nn6o o6pe-

Tiwacst ecknmepswax Tonscy (KoTopylo Ansi yraeHnx cency npnaan 6snue npopnuaTenb) no3Hawa, suco dyeeem C ABemB ToliKamii, HO Oeem c earmoso TOKMO TO4K010

411T4TH 110,406arne, TO ecTb B cem rogy cmepTb cynTaHoBa 6vneT.

CKa3yloT K TOMy, AKO cesi Hayiu4 CYTb H npaBitla H KaHOHBI H3BeCTHbIe

11

HeJIMICHbIe, BCA )ICe Tpy,LIHOCTb ex COCTOHTCA B Tyllf0M ynawerocx paccpx,aewrn

CJI0B0n0Ka3aHHH. 14 BO 1131ACHeHHe mown csoex, He Heyreamylo B nplixnaa

npoH3BoasiT II0BeCT13, ro-Ace nto6Be paaH LIFITaTeJIA Hauler 3,ae npeanosicHTH He
o6neHnmcg.
ifcmopu.n. Cica3y}oT, AK() 6bICTb HeICHR napb nepcnacmr", xxce eaaHoro Totiwo
Hmemwe CbIHa, xoToporo BO BCCX CB060AFIbIX xyamicecTBax H Hayxax o6y4sTH
Tuiamecx. 14 TaK0 C BeJIHKIIVI HKHHBeHHem My)Keri BO BCSIKOR HayKe 3eI10

HCKyC-

HbIX AnA HacTaBnewm CbIHa csoero oTsciogy co3Baa, mexcny KOTOpbIMH 6bICTb
eal{H, KOTOpbdi H HayKy pacad H peisienb (0 Heibxe 3pH HIVACHIC) B coBepuieHcrBo
3Hasllue. llapb y6o noBenen, aa 6bI CbIH ero OT OHOrO ynnTenx Hayxe pacad HarieH
&La. H TaKO ytIHTenb OHbII4 4pe3 nATb JIeT Tpy,HitricK H Bee KaHOHbI H npaBnna,
srAce cam 3Hanwe CbiHy Hapcxomy cosepweHHo npegaae. 14 napcxxil CbIH Tax TBepao

Ha namxTb Bce oHble mynnn 6xme, Rico yjo6ee emy 6bino 6b1 HX nponliToBaTH.,
Hexce Icomy-nH60 HHomy nOBCAAHCBHbIe MOJIHTBbI. 06a4e ynnTenb ycmoTpmule
soHowy 3eJI0 TJVII0F0 6bITH pa3yma H HH K MeMy TO,LIII0f0 paccpiczkeHHB, H60 H3
AaHHbIX, npH3BonemAx, Tpe6oBaHaux, H3BCCTHbIX, CBe.MOMbIX H ABHbIX npeanoxcemirt,

HHxoexce 3axmoneHHe H Hmcoexce H3BecTHoe H npHcToAHoe mowawe nonosicHTH

oscowsafwe x.

Ho nxToneTHom y6o BcenpnnexcHom TpyJe, Hapb Bonpocnn ynnTenx, eaa

.r1H CMH ero Mymari HayKy pacad rnaronemyro. OTBewa rixTenb: 0, nap, Chill
imori Bcsi BO npaBay OT meHe emy npenaHHax H3rIHJI, o6a4e caM winToAce 3HaeT.

Uapb nepsee ymnsulac51, HOTOM rHeBom Ha rurreng Bocnanmcx: Kalco, pew,

BcK inylata H rnarOnelant, AKO caM Hnnecoxce 3HaeT? OTBewa ynnTenb, rnaronsc

Awe yroaHo 6y,aeT TBoemy llapcicomy BennnecTsy, npH3oBH npea ce6e mum.
371

TBoero / H a3 Tpemx cnoBamkt H3bABJII0, IITO OH, AKO)Ke pex, OT meHe npenaHHax
BC5I H3y4Hn, 06a4e OT ce6e He wiaeT 4T0-JTH60. HpH3BaHy y60 6blinuy cbmy HaX onncaime

570

printre multe si felurite minciuni se poate intimpla ca acei prezic5.tori sa

prevesteasca uneori ceva adevarat sau asem5.n5.tor cu adev5.rul, asa cum

am avut prilejul sa vad, ceea ce voi expune.

Inainte de insp5.imintatoarea si groaznica r5.scoa1a a turcilor din Constantinopol impotriva lui Mustafa sultanu11242, in care acela a fost detronat si s-a suit

pe tron actualul sultan Ahmed (6 Tap %yaw; era) c(.4 gor) caci moartea ta
e viata mea !"), un arab egiptean iscusit in accasta stiinta a trimis la Constantinopol pronosticul acelui an, in care, printre alte lucruri (dupa cum se vede
in toate efemeridele), se putea citi, cu acelcasi caractere in sens dublu, detronarea si moartea sultanului [ L.'S/ ]. Cuvintul era alcatuit din trei litere:
f-v-t; dar daca deasupra lui [ ] [f] se pun dcua puncte [3 ],
se citeste kuvvet, care inseamna tarie, putere sau victorie; iar daca deasupra
aceleiasi litere se va pune numai un punct [ j ]
f ], sc citctc
]
fevt, adica sfirsitul vietii sau moarte. Arabul acela, acoperind siretcma cu
o alt5. siretenie /, a adaos deasupra literci [ j ] un punct negru si altul
rosu ; inainte de nenorocirca sultanului Mustafa, toti savantii turci au intelcs
ca acel cuvint trebuie citit cu doua puncte [ 3 ] astfel: Bu serve kuvveti
sultan olur, adica: In acest an va fi taria (sau victoria) sultanului" 1243.
Iar dupa neasteptata intimplare, vazind punctul rosu in toate efemeridele
care s-au aflat la cineva (pe care prezicatorul it adaugase pentru a ascunde
sensul), au cunoscut ca se cuvenea sa citeasc5.' nu kuvvet, cu doua puncte,
ci fevt, cu un singur punct, adica: In accst an va fi moartca sultanului".

370

Se mai spune ca regulile si canoancle acestei stiinte sint precise si nemin-

cinoase si ca toata dificultatea ei consta in judecata si demonstratia stupida

a celui ce este invatat. Si, spre a-si 15.muri parerea, dau ca exemplu o poveste
hazlie, pe care, din dragoste fata de cititorul nostru, nu ne vom lenevi, s-o
prezent5.m aici.

Istorie. Spun ca a fost odata un imparat persan si avea un singur fiu,

pe care se silea sa-1 instruiasca in toate artele liberale si in stiinte. Si, astfel,
a chemat cu mare cheltuiala de pretutindeni barbati foarte priceputi in toata

stiinta, pentru instruirea fiului sau, printre care era si unul care cunostea
la perfectie stiinta rasad i rernel (despre care vezi mai jos). Asadar, imparatul a poruncit ca fiul lui s fie invatat in stiinta rasad, iar dascalul acela
s-a ostenit cinci ani, predind in chip des5.virsit fiului de imparat toate canoanele si regulile pe care le cunostea. Fiul de imparat asa de tare le-a invatat
pe de rost, incit ii venea mai usor sa le rosteasca decit altcuiva rug5.ciunile
cele de toate zilele. Dar dascalul a observat ca tinarul e foarte prost la minte
i ca nu e apt pentru nici o judecata, caci din propozitiile cerute, precise,
cunoscute si evidente pe care i le dadea dupa placul lui nu putea scoate nici
o concluzie si nici o notiunex precis5. si potrivita.
Dupa cinci ani de munca staruitoare, imparatul a intrebat pe dascal
daca fiul lui a invatat stiinta zis5. rasad. Raspuns-a dascalul: O, imparate,
fiul tau a invatat intr-adeva'r toate cele ce i-au fost predate de mine, dar
el insusi nu tie nimic". /mparatul mai intii s-a mirat, apoi, aprinzindu-se

de mime asupra dascalului, a zis: Cum le-a invatat pe toate si zici ca el

insusi nu stie nimic?" Raspuns-a dascalul, zicind: Data binevoieste maria-ta
imparateasc5., cheama inaintea ta pe fiul tau / si in trei cuvinte iti voi arata
ca, precum am zis, toate cele predate de mine le-a invatat, insa de la sine
X

descriere

571

371

'Aux!

glta.LHIaA
H VH143

H.LEMC

dmoodu tduti ET1 '1111f0HEH micoirou .11iaLodau s modos 113000 -dot

013003 cH.LHooduoa om a H.Lodo,i HmAd 1500110 oilliaaothioo .Laavoi

Akvooah `Aniarig HIgO aaduti ou axArH mainfertadu ualnaoun H icHaudu ga.LoamcottAx

`axadgo 0x15 HOIO 010 a aliAd poao OHHOhOHM .1.14mcdall 0.LhOH aoirdAdx H Adlitt

aatriANH aHD ut'..ia Ho `axadgo curanHiA :ahad cap `o `oiduti au-aooV t.Lood.mx wicija
EE XIMA 013 `133.LOECTSIOdll 03"0130 .10 010000 143 014HOLNOcOOPd 0.LhOH alihonDitt
opah Hred 1431011 Hooduoa 'oda aoHo aoir,iXdx H AdH17 `03111SYVH 0.1.11 .LONCONI OUP:19
0 Ys13h s0 prixo 010000 HOMOdLIOff trig aura' Off OIALc YsI3000 `033111.K.LNIN 0001. -.ID
inCHirid :111(01111(1 OX(01.1114}p) OOHR 1.031COIAT `14.1149 `o 'am. aficd 41131AIO 911h1411511f3W
HTEJoi ciu-aisrhA :shad aHD 4.LOa aHHaVaacHodu trALK UHI43 `01000.1. lind0.1.00 ou
Hiaodilix `ogA amcoi a0 allow `irRhAirou axadgo ciTriaa =rig oiAirJAdx H AdHT1 -ANUS
iir4H4Iradma112A`oiAm amc HVEd ENtAcEd H isillianciaaed `H.LooVicmo OH JON `H.LHEIWOOEd
ONK 4HOYsIEN HPIHM41141131A1 a H.L3d01 }DIM Is91fIrld31/C OH '0.1.031C0Int OH O3Irel1 V1/' -S10011
'NOM

siza valoaigxedaaHgathic H crdgo Ruirettra }um -odu

HxhO.L
014313H
H `ridimudvx Liompahadi 13)1COPI 4.L149 HILLHEIA1031 x
3dh
xx
mac BBH9000LI .1.010101f0H
1043 E0133h110031 311310H `01411H3hAlf.L0 EH ONCXHH 3dh
InthO.L H Iff.LdOh .L0 NOhO.L x INUNhO.L OPIHHONCH.LOCILI 1010001d0h011 OHMOH Yid/Cliff!) H
Iffd}1.1.310dEX OXX11) .1.041101001 111149 X14143011-.103 `IcYsIONIOVO0OH OXEHH AELLOHOLL' 14
'quakvaj

411.9;ildcr T1od

ISHHETMd

on4Haod.Lo `(AIAION339OH CH 010dOION tff.1.041fO.L0.140h0H 010daYsl H INIOff3Hh o -Alm

xmoahaaoiran atrioretrziA intoxvildodu

XEcel,

daff,)

d219D OHH30.L311000

oioadau Kiraimadgocx

00.1.393M1f00 H Ot33 .1.0100101f1 zing

1,11fthrH 14 Hvairmardu toolicHusamoo wimp

.1.3X1LOYsiffH

ANAE13 HIA1I911103HCH H HINFIlicHrEd/CIE11

.I.01AVO0 HII49

ISCIE11

tHOIA101f0D 010dOIOX 010)1./CEH -ow

MEN(

OH OIAINOI X1.111.1.0$14D1C IELDIOUTIHY '11.101AdVed OH If BOO 0 `PlEgd90 a aNcisH HO

01111CIOX
amtmcow oxE,I `Iouroduiri MO0011"Oh BOO H.100d.131X DI9113SX011

0.100030

misdotaadu
Jolly a `woo a

'0110X EC Illf010 '1,1191111311M1 tIFINHISHOdH. H h.1.0d11 10)1(01/4

H
`14XELI alnu `.1.arrioxooa a aoadau .Lamcopz Ha.H.Lvdacoa '311HIS01.003
HaHdoaaadu
0411.130d.LHX .Laxcopi toznidoim.00 Ere 41110 11 ',112)1COV IS1HVI011119

010

lrg aOIHJo H a.mada H ISEIiH EtnHIfBmEdaa H

Ett *HalAntl110dLI 0130 CHILLOOdIIIX 'IOIAVO0 031g Hord4
141410d1 `.1.A11HHo

ZLE

malt'

019:11`11rudki.HH

moimpotiow / -alrAh
tiog agoo turig iou .liter

Hoao inucoirouoaH,Lodu H wali'our WIDIaLHENyeducp

ff.LOOd.LHX oxxuo.L xxxH.L011011.1.01,1OL1 `.LOIELbEdOELLA
aox 0 NuirAguip XII IfEOX 'MOM

Iszuo

ysionotrD `Htriad OHM

031111fO A

-Ai

ir14011141 `Iirlel,71/141 0111 INEIHHOHLCdrH INOHHOliOd H 1111ItH affeauodaa *301/DUI

tmoxrigo xorulhicdaaiA Rugg arruroa Ea.Lo9 OJOHO `xxxxorah' aodo.Lox
N10.1.011 OHHOPI3d110H H oHliaa `.LauEusgadu 01 %LOD ONCHI.COHOH* .L0 0.10H11 MISO.L ILLOOdISIX
HMV Hi.HEuweH

0.10H3XX3H HO.LH1113dEd H `03.LHdO0.LO OHM 01110 i of OONTWOCI Oh11100d003 170L1 -3H

NOMEHE YLL140.1A HUH OELLOCIEH IfdETE H '12.1.0dLI a THIHOhOilf)1011 OIOTHA3 -Hare
HILLL `.Lainox Erl OH 031EX OOHO .L0 010HH 0)7.100 0112.1.0d90 OXCLIO3 1131f0V0 HIfH -odu
Hamm
`.LONCOW Cadh 14e1031//ffia If3H.LIMOUDIE H 0314.1.VISH3 I3S01.3113)KII0V

lung

x ORREII0ELX1r00011NO
xx SHIM HIN9
xxx /ammo lung
xxxx asHorfaaatodn

Z1,9

nu stie ceva". Cind a fost chemat deci fiul de imparat, dascalul 1-a rugat
pe imparat sa binevoiasca sa tina inelul in pumn i sa-1 intrebe pe fiul sau
ce are ascuns in pumnul miinii sale. Cind s-a facut acestea, fiul de imparat,
prin stiinta indicatiilor si a regulilor artei ce i se predase, a aflat ca tatal
sau tine inchis in mina ceva rotund si avind o gaura. Cind a aflat el aceasta,
dasc5.1u1 a zis: Iata, imparate, pina aici se intinde ingeniozitatea la care
1-am invatat eu ; famine acum sa traga .0 concluzie dupa judecata sa proprie. De aceea intreaba-1 ce poate fi acest lucru rotund si cu gaura". Si, fiMd

intrebat de tatal sau, mult s-a framintat in mintea sa si a izbucnit zicind:

Nu poate fi nimic altceva, tata, decit o piatra de moara". Atunci dascalul
a zis: Acesta este produsul mintii fiului tau, care, prin instructia primita
de la mine a aflat ca e vorba de un lucru rotund si avind o gaura, insa din
cauza unei atit de uimitoare lipse de inteligenta si de judecata n-a putut
socoti ca o piatra de moara nu poate sa se ascunda in pumnul miinii". Dar
s mergem mai departe.

Remel. Remel 1244 este un fel de aruncare a zarului i un fel de ghicire

i caractere, poate ca ale geomantieix
grecesti, foarte asemanatoare, se parexx, unor gramajoare [de pamint] separate
de la care, tragind linii prin puncte si de la puncte la puncte, deseneaza figuri
i caractere (despre care spun ca sint potrivite cu necunoscutul, asadar lucrarii i alcatuirii ceresti), din care desene prezic cu m5.sura si cu numa'rul, ghi-

sau de prezicere prin anume puncte

cind intimplarile oamenilor.

Sihr. Sihr 1245 inseamna in mod propriu magie i zic ca aceasta este
o stiinta alcatuita din principii i reguli precise si naturale, al du-ei prim
inventator a fost imparatul Solomon, stiinta prin care putea s inteleaga
nu numai graiurile animalelor, ci putea preface si toate in chipurile dorite de
el. Astfel, spun ei ca omul priceput in aceasta dibacie poate preface pe oricare
altul in magar, in cal, in stilp de piatr5., de lemn etc. $i iarasi, daca vrea,
ii poate intoarce in starea cea dintii. Prin aceasta dibacie se poate face ca
focul si ploaia, fulgerele i tunetele sa se coboare, sa fulgere i sa tune, s
se produca i alte infricosari i minunatii. Prin aceasta iscusinta spun ei
ca a opus Faraon minunilor lui Moise / pe ale sale si a aratat oamenilor faraoniti ca el este Dumnezeu*. Intr-un cuvint, ei afirma ca aceasta dibacie
actioneaza tot atit de multxxx pe cit actiona la greci, in fabulele lor, toiagul
Circei 1246..

Tflsim. Tilsim1247 , sau ceea ce printr -un cuvint corupt europenii nostri
au obisnuit a numi talasman, afirma ca este lucrareaxxxx acelei vrajitorii care
ramine neaparat si vesnic, pina ce se va dezlega si desface de un altul iscusit

in aceeasi dibacie. Asadar, daca cineva vrea sa ascunda o comoara mare

sub vreun semn sau sa apere imparatia imparatului i altele ce se afla in
grea cumpana, pentru ca nu cumva aflind altul acesta sa fie invins sau depait, trebuie sa se inchida i sa se lege prin tilsim.
un fel de vrajire cu pStnint

xx poate
xxx e la fel de puternic.i.

xxxx produsul

* Coran, X, 76 i urm.; XXVI, 34 fi urm.

573

572

0 cell XIITpOCT11 yaHMITe.abHa51 HeKa5I H e,aBa Bep05ITHa51 y HHCaTe.TIerl TpeNeCKPIX BCSIKIISIBepbI ,LIOCT01111bIX TiXTaX0M. AKO)Ke 0 CTOJIHe MeXIHOM TpOrICTBeHHOTO

3M115I 06pa3 11My111eM B H110,ap0Me KOHCTaHTI1H0110J1bCKOM BO BpeM5I .11e0Ha HmnepaTopa, or Helmer BonxBa, Torowle Hmeim B03,1014)KeHHOM X, HmAce BOC1751THJI 3MX5IM BO Tpaa BX0,1111TH H me.mosexom IlaKOCTI3 TBOpHTH, icoTopme npeic,ie

3eJI0 MHO3H H menoBeicom BpeiniTenbfibi 6bnua, AK HaKTO)Ke B ,Ipame csoem 6e3onacHo 1109HBaTH MO)KaLlle. no yarpoeHm4 xce cronna TOTO, KpellK0 yTBep)K,galOT,
51K0 BC5I 3M1151 H3 Tpaaa 143FHaHb1 H 11p0FHaHbI 6bnua. Bo spew' Ace cynTaHa Mypaita,

TpeTHero cero HmeHH oTmaRcicoro HmnepaTopa, coicpyullummmcx tieJIIOCTRM efigRoro 3MI451, IlaKH 3M1,111 BO Tpa,ae, HO He TOJIb MHOTHe H mucompice Bpeiumme 51BJ151THC51 Ramania.
Ho C1151 MHIO 3a cDa.6y.mbi HMeTHC5I Mory-r, meco pajJ,H 11X H3BeCTHOTO HCTOpHKa

(Ke14)11H eCTb, ante Ao6pe nammTeTyi-o, Toma 2, HOTa 311) cesi XIITpOCTX He0)10J1eH-

11b114 npinteuy aprymeHTxx. BonBaH mpamopm41, 06pa3 mexosemecionl Hmynuni,

nag rpaRcicHmH KOHCTaHTHHOHOJIBCKHMH BpaTaMli (KOTOpbIe

HbIlle AX1pIlaH0110J1bCKHMH BpaTaMI4 Ha3b1Bal0T), B eroAce 6ace (Him 51K0 )Ke o6iue
110CTaBJIeH 6bICTb

rnaroneTcx ne,aecTane) HanHcaHo 6e: luoicinomeHHe TpH6annoB. Bo AHH BacHniix

MaxeBoHma, rpemecicoro HmnepaTopa, CHmeoR Bonrapcniii BnacTirresibxxx

PHM-

c
HmnepHEo B TOJIIIKy10 npmen &nue TecHoTy, AKO HHKTO)Ke 6e3011aCHO MOT
3a Tpa,LICKHe H3bITH CTeHbI, 60JITapOM BC5I OKOJIO rpaga pa3opmionnim H 110pa60111a1011111M. BaCILTIHri y6o, H11 B tiumxce Ha,neAciibi Hmex, Benincom cymmoioxxxx rorio373

BbI51 ,aa1111 Mlip y HeripHaTenx xyrarin noRyxcHameca OT Hapona, rxacauero, suco

Oimeou H poH 6onrapcicHri ecTb HenpeoganeRinori. B Taxoaom yTecHema /cyLuemy xmnepaTopy H 0 nyminem Hemel ycTpoeHHH C CBOHMH COBeTHHKaM11 COBeT

Taopswiemy, npegcran Hemel cesi xxrpocTif xcxycHbitt, empxe HM51 6e HoaHH,

H npeanowui HmnepaTopy, AKO OH mower B eJIIIHOM momexTe CHMe0Ha KH51351
6onrapcicoro OT cesi )KH3HH HcTpe6Prrx. Emywe HOTH61By, Becb pog 6onrapcxHi7
HmriepaTopy CBOIO 110,LaCTIOHHT BbI10. TOKMO )1a. 1103BOJIXT HmnepaTop TsopaTh
eMy, 9ro-nH6o OH xouLeT H BO 11pa13,ay 6e3 BC5IK1451 TOCyaapCTBy. H coxposmily yTpa-

TbI. HMnepaTop Bo-nepBbix menoBeica Toro, 51103 o6e3ymneria n nxcxsua Cy,a11.11

6bITH. Ho ][10TOM (y6eAcgamalefi HyKne) lipH3B0J11111 eMy TB0p1ITH LITO-J11160 BOCX0111eT.

OH B35IB xameHuuncoa H x 60Jmaxy, 'nice Bepxy KceponocDa xxxxx nom_

Raelalb1171 3ana,ay npsnue c HIIMH nplunemng, nnaBy 6onBaHa TOTO OTCelall KM nose-

nen. Kamemumar xce 6e3 noBeRemui mmnepaTopcicoro ymmurrb TO oTpeicomacx,

6e 6o 6anBaH mai ,upesHero H H3pAinforo xygoAcecTsa, HaHHoil y6o 6bimueI3 HM11epaTOpy 0 TOM BegomocTH, cam K mecry, anexce 6e 6onmaa npxHite, H BOJIXBa oHoro

Bonpoczn OT ycemeHHA rnaBbi TOJIb ikpesHero H Hnpximoro macTepcma 6on-BaHa,

xoero nocncriosamui oAcHgaTH no,no6aeT. OH cinema, AK B TOR CaMbIfl. momeHT,
BOHb ice masa 6onBaHa oTcemeHa 6yoneT, CHMeoH KH5I3b BonrapcicHil )1CH3Hb CB010

CKO1PlaeT. Anne int xce TOO He 6y,oeT, eMy camomy (BanxBy) masa Ha oTcemeTcx.
HmnepaTop XOT51 He coBepmexxo sepy Tom), emiunue, o6ame many 6amBaFra nonycran oTcaux. Ilecomy 6bnuny, no maRbix H-.Hex Bo3BeineHo 6bicTb HmnepaTopy,
X

yc-rpommom

XX ,a0BOrt
XXX Kfumb

>00(X imenom

XXXXX ropa =Ts B KoHaraimmorrone

574

Despre aceasta siretenie am citit unele uimitoare si abia verosimile

la scriitorii greci vrednici de toata crezarea*, precum despre stilpul cel de
arama in chip de ,carpe triplu** de pe hipodromul din Constantinopol, ridicatx pe timpul lui Leon imparatul de un mag cu acelasi nume, cu care i-a
impiedicat sa mai i ntre in cetate si sa faca stricaciuni oamenilor pe serpii
care mai inainte erau foarte multi si v5.tamatori oamenilor, asa incit nimeni
nu'putea sa se odihneasca in casa lui fara primejdie. Iar dupa ce s-a construit
stilpul acela, afirm5.' cu tarie ca toti serpii au fost izgoniti din cetate si alungati. In vremea sultanului Murad, al treilea imparat otoman cu acest nume,
cind s-au sf5.'rimat falcile unui ,carpe, iarasi au inceput sa apara in cetate
serpii, insa nu atit de multi si fara a vatama pe cineva 1248.
Dar socotesc ca acestea pot fi luate drept fabule; de aceea, din cunoscutul istoric voi aduce un argumentxx de neinvins al acestei siretenii (Chedrin,
daca tin bine minte, tomul II, nota 311)***. 0 statuie de marmura cu chip
de om a fost pus5.' deasupra portilor cetatii Constantinopol4* (care acum
se numesc portile Adrianopol) si pe baza ei (care se numeste de obicei piedes-

tal) s-a scris: Nenorocire tribalilor". In zilele lui Vasile Macedoneanul,

imparatul grecesc, Simeon stapinul xxx Bulgariei a adus Imperiul Roman
la o asemenea strimtorare, incit nimeni nu putea sa iasa fara primejdie dincolo
de zidurile cetatii, bulgarii distrugind si robind toate cele din jur. Deci Vasile,

nemaiavind nadej de in nimic, printr-o mare sumaxxxx de bir anual a silit

poporul, care striga ca Simeon si neamul bulgaresc este neinvins, sa cumpere
pacea de la inamic. Cind se afla imparatul intr-o asemenea strimtorare /
si f5.cea slat cu sfetnicii sai pentru o mai bung intocmire a lucrurilor, i s-a
infatisat un oarecare priceput in aceasta dib5.cie, al carui nume era Ioan,
si i-a spus imparatului ca el poate intr-o clipa sa-1 nimiceasc5.' din viata pe
Simeon cneazul Bulgariei, iar cind va pieri el tot neamul bulgaresc isi va
supune imparatului grumazul sau; dar imparatul
ing5.duie s faca ce
va vrea el si fara nici o pierdere pentru imparatie si vistierie. Imparatul
a socotit la inceput ca omul acela este iesit din minti si mincinos, dar pe urma (silindu-1 nevoia) i-a ingaduit sa faca ce va vrea. Acela, luind zidari si
venind cu ei la statuia care era pusa deasupra Xerolofuluixxxxx privind spre
apus,
poruncit sa taie capul acelei statui. Pietrarii ins5 fara porunca
imparatului, au refuzat sa faca acest lucru, caci era statuia aceea de o art5.
veche st frumoasa. Cind s-a dat imparatului de tire despre aceasta a venit
el insusi la locul unde era statuia si a intrebat pe magul acela ce rezultat
se cuvine sa astepte de la taierea capului unei statui atit de vechi si de o art5.
aleasa. El a ra'spuns ca in chiar clipa cind va fi taiat capul statuii Simeon,
cneazul Bulgariei, isi va sfirsi viata. Iar daca nu se va intimpla acest lucru
sa i se taie lui insusi (vrajitorului) capul. Imparatul, deli n-a dat cu des5.virsire crezare acestui lucru, a ingaduit sa i se taie capul statuii. Cind s-a f'5.cut
aceasta, dupa putine zile i s-a vestit imparatului ca Simeon cneazul in aceeasi
construit
88 o dovada
888 cneazul
8888 nunaar
88,d48

un deal in Constantinopol

* Herodot, lo-topiat, IX, 81; Tucidide, Icrroplat, I, 132.

** V. fig. 37.
* Georgios Kedrenos, Etv6wig tatopt65v, ed. A. Fabrotui, t. II, Parisiis, 1697
(recte: Theophanes continuatus, VI, 20 -21).
4* V. fig. 38-39.

575

373

AKO CHmeoH KH51313 B TOrl)Ke nem H B TOCDKe qaC MOTT:4M H HecTeprnimbim tipeaa
HeAyrora oftErmit, CK01111an )1(113}16 CBO}O.

Ha npenrpanH.H KoHcrattrtrHononicxom, Ha acHATHAecicom Bocitopa 6pe3e,

6,103b BecH HE" He Baunu pexemmx, OCTalIKH Apex Helmer 3namtx BHH3y ropta
BHAVIMBI cym, B 6oxy xce Tox ropm eCTb nxepb mandiumA. Henbnt y6o 113 cy.rrraHOB 110KyCHJIHC51 110CJIaTH Tamo 6ocTaHnxatex, ;la 6b1 sHyrpb SMIRK, xoTAIne
3HaTH, LITO 6b1 Tamo 6bLTIO. Ho 60CTall,a)KIIH ycznylountricx BHHTH Tamo H eyne
Ha coxpyineHHe sepal nriepH OHESA 11pOTATIIIH14, Bee BO exam H Torixce MOMeHT

HeAosenomtam cariaem yMpoma. H Taxo HOTOM nporme cynTaHm npecTarna

TOTO HCKyIIIaTH, rnaronAtoine, 511(0 f0):( 3HameHHem tribmcb/m, HJI11 coxposHule
FLAH HHOe HeiITO BeJIHICHA nem," OT ge.TIOBeK cpx,aeHHoe Tamo 110J10)KeHO H COKpbITO

ecm. Mbnice Bepy tutiarenio ocraxnule, Ha npennoweitHoe no3Bpamemcx.

374

Oxymax. Oxymax C npoc-roro Typeuxoro .513b1Ka 3HameHyer o6axamte

1111bIii o6aBalorA pon,

xoTopoe myxammenaHom 1103B0J1eHHO eCTb (XOT5I / eon,

KOTOpIal d3K.83y.//b1K Ha311Ba1OT, 0 Hem)ce Hmaue, TOCI 6o HeI103BOneH H 3anpetutex

HmeeTcx). B ceM xynowecme ynpaxamoTcx npecTapenbre HexHe myxat H weHb",

Koropme BepyloTcx mpe3 Hexae CJIOB o6pa3M 11111eLITaH1151, napanHA, Hnporrxxecxyto,
cyxoTHylo H 11111,1e AOJITOJIeTHLIe H noacstaHeHable 60.11e31111 HCLIeJIATII, 113 BepTo-

rpanox H OT npeaex nnonoHocHba nepaH XX 1 pay cHenalounte, capamy H nono6Hb1M o6pa3om y6brroK HaHocAulasi Hecexomax OTTOHATH. Mo6onbrrcma pant He
emutoxpaTHo cex nun' HCKyCHTeJIbCTBO comopHx, o6age He nonyttax wenaemoro,

3a xTo erza yxopxx o6aBaTenx, OH nponnoo yxopsnue moe Heseperalte, rnaroxx,

AKO x cemy o6aBaTenbc-raa pony He TOKMO o6aBarenbHax cHna, HO csepx Toro

H Bepa xenaioulero noTpe6yeTcx.

Ta6upnaMe. Ta6upHame earl, Harm ranaHHA H Tonxoaamix CHOB, y myxammenaH 3eno anasHa H ynoTpe6HTenbHax. Cero 6e3ymcraosaHHA o6pa3a He ninumixacx

Apexne H ripemynpasi Fpeintx, He munaloTcsi

xce H HbIHe HeKHHX OT HaWHX 3e.TIO

ymnme TnaBbI. Ho eraa CHM H COHHAxxx B CellillfeHHOM l7ucauuu H B HHbIX ,HOCTOIIHMX

'wpm Hcropmax noxxanentbi CHERLIHM, y6exnaemc5 6boatouxemy cHm o6pa3oM

npopHaamno, Hexoe npeHmymecrsoxxxx npH3BonHTH. MyxammenaHe )xe mexcay
minemtem H comtem ensa xaxosoe 11pH3HalOT palawnte. MHAT 6o, 51K0 scum
col'He (ewe pyst HapHualoT) HexTo npe13HameHyer. gems panH ametoT Benxi=
KHHTH HaIIIICaHlible 0 TOJIKOBaHHH CHOBIUM111111. lip0Viee rnaramor, 511(0 CHOW'.
Aemisi Aenoxxxxx He B CHOBILLE51111eM, HO B TOJIKOBaHHH CHOBIVeH1151 COCTOHTC5I,

TO ecm, Axo no 6naromy Half 3nomy Toro Hcronxottamno, nage Hexe no camomy
cHosHnemno xemb npinunomaeTcx. Ho moemy mHemno, BCA COHHA (KpoMe 6oxceCTBeliliblX OTKpOBeHHit) He cyrb HHOe LITO, pa3Be BapeHHe cromaxa H OT BHelliElliX

,ELBH)KeHHrl BO sHyTpuntx xyBcTBax xecoro-n1160 BHCIIIHHM cooTaeTcTxylowero

Boo6paxceHHoe mettraHHe. TaKO menbxxx, erna BHAHT BO CHe H.TIH Bony B menbifflue
ocxynemuyio, HMI IIJIOTHHy po3opsaHHy eyniym, TomcyeT, AKO He'ITO 3noe npHKnioAHTHcx emy HMeeT, Mime camp() menbmtuy H Aenaimexxxxxx ex cmepTb HIM

6one3ab TOJIKyIOT. Typal awe KTO BO cite Ha xoHe cerksima ce6e xxxrr, paccpxnaloT, AKO tlearb H nocroliNcTso mime nonyulTH Kmeer, 3nexce B Poccint 6eny
Hexym HacroATH BepAT H rmoTti./
X HaroBopm HMI IIICIITaHHA

XX npricHe HMI rycemuuld

xxx CHOBWICHHA
xxxx carry HRH FULICTI. MIK AOCTORHCTBO

xxxxx acrioiniemae RIM noczeaosatme

xxxxxx pa6ary

676

zi si in acelasi ceas si-a sfirsit viata cuprins de o boala cumplita si nesuferita

a pintecelui 1249 .

in suburbia Constantinopolului, pe tarmul asiatic al Bosforului, aproape de satul zis Vaili, la poalele muntelui 1299, se vad ruinele unei cladiri foarte

vechi, iar in coasta muntelui aceluia o usa foarte mica. Unii dintre sultani
au incercat sa trimita acolo bostangii ca sa intre inauntru, vrind sa cunoasca
ce este acolo. Dar bostangiii, silindu-se sa intre acolo $i intinzind miinile
sa sfarme zavorul usii, au murit toti pe loc printr-o intimplare necunoscuta.

Astfel, ceilalti sultani au incetat sa mai incerce acel lucru, zicind ca este
sub semnul ti/sim sau ea acolo e pusa si pa'strata o comoara sau altceva socotit

de oameni foarte pretios. Noi insa, lasind crezarea cititorului, ne intoarcem

la cele ce ne stau inainte.

Okumak. Okumak pe limba simply turceasca inseamna descintecx 1251,

care le este ingaduit muhammedanilor (deli / exista si un alt fel de descintec
numit djeazulik, vezi mai jos, care este neing'aduit si interzis). Cu acest mestesug se indeletnicesc unii barbati si femei, foarte batrini, care cred ca prin
oarecari cuvinte si soptiri vindeca paralizia, hidropica, ftizia si alte boli indelungate sau de toate zilele si ca alunga din gradini si de la pomii fructiferi
viermiixx care maninca iarba, lacusta si alte asemenea insecte care aduc
daune. Din curiozitate am incercat lucrul acesta o data, insa n-am obtinut
cele dorite, pentru care 1-am ocarit pe descintator, dar el, dimpotriva, ocara necredinta mea zicind ca pentru acest fel de descintece se cere nu numai
puterea descintecului, ci si credinta celui ce doreste.
Tabirname. Tabirname este stiinta ghicirii si a tilcuirii viselor 1252 ;
la muhammedani e foarte slavita si folosita De acest fel de nebuneala
n-a fost lipsita in vechime si inteleapta Grecie, si nu lipsesc nici
acum capetele foarte destepte ale unora dintre ai nostri. Insa cind
visele si somnul xxx le auzim laudate in Sfinta Scripture* i la alti

istorici vrednici de crezare, ne convingem sa acordam o oarecare intiietatexxmx

prezicerii ce se face in acest fel. Ei socotesc ca fiecare vis (pe care-1 numesc
ruia) preinchipuie ceva, de aceea au carti mari scrise-clespre tilcuirea viselor 1255.
Mai departe zic ca lucrareaxxxxx visului nu depinde de cel care viseaza, ci de til-

cuirea visului, asadar ca dupa tilcuirea lui bung sau rea se intimpla lucrul,

mai curind decit dupa visul insusi. Dupe parerea mea toate visele (gall
de revelatiile dumnezeiesti) nu sint altceva decit fermentarea stomacului
si o nalucire provocata de miscarea simturilor din afara spre cele dinauntru,

ceva ce corespunde cu cele din afara. Astfel morarul, cind vede in vis ca
s-a imputinat apa la moara sau ca e sparta iezitura, tilcuieste ea are sa i se
intimple ceva rau, altii tilcuiesc insasi moara si lucrareaxxxxxx ei ca moarte sau

boala. Dace cineva se vede in vis sezind pe cal, turcii socotesc ca are sa primeasca o cinste sau o demnitate oarecare, pe cind aici, in Rusia, cred ca va
veni o mare nenorocire etc. /
x bolboroseli sau opotiri
xx gindacii sau omizile
xxx vedeniile din somn
xxxx fort& sau putere sau respect
xxxxx implinirea sau urmarea
xxxxxx functionarea.
Geneza, 41, 1 i urm.; Ester 1; Ezechiel, 40, 2 vi urm.

577

374

Inasa ttembipedectimb nepeai

375

O Haynx 0a.4, aNCR3),./1bIK H IIpOTIIHX He1103BOJICHHIAX

R.31C.R3yAb1K. Awe HayKH ameHem HonwHa ecTb Ha3sanic5t, Tonb Henenast H

BCAffeCKH HHasonbcKast XII.TpOCTb, }owe o6unim HMeHeM aNcli3yribIK Hap HuatoT,

xoTopyto Kamm 6bI JIaTHHCKIIM arnr rpeitecKHm noHo6ano Ha3BaTH pe,temem,

ewe K nrnuemy est npHnHitecTsosano 6b1 143BeCTITIO, He smiuty. ECTb 60 HextecTmseilunet sonxsoBaHHH pog H pocnycTHeiluntx menoseKos 3noHelicrso, aKH 6b1 pewit
HexpomaHTHH x H neKaHomaHTHH xx H camoe masona npH3msaHHe, ywacHast HeKa$I H egsa BeposiTHast. 06pa3 we Ii IiHH ecTecTsallimil npeBocxowunast OT
ynpawHsnounucH B Hei4 6b1BaTli cKa3y1oT a HaHnage, AKO CHA XHTpOCTb npH cny'iaa
He9liCTb151 H Henenmst J1106BH BO y.TIOBJ1e111111 B conpyAceHsuf H B CJIyHeHHHxxx H npo-

VIM B yrameHHH tnicToro cynpywecTseHHoro J1106J1eH351, B noKa3aHHH H cosepIlleHMI HaCHJIHA MHCTOTe H cTbutemno HeEICT.BeHHOMy H nowy itHcroTy, J10)KHOe

HaseHetmoro mHoryto cHny HmeeT. Cammx Tex, KoTopme cauesyto seL1 i. nocTpaAmyl sHgex H cJII,imax cKa3ylonnix H HcnosextpoulHx (XOTA 51 IIIIKOJIII)Ke noseplin
6bIX, AKO moweT cHe 6bITH, pause COMBOJ151101.11y BOJIbff0My XOTeHHIO, emywe cam
6or csemoryamii HaCRTIN51 TB0pHTH He xouteT, KOJIBMH nage ,H,HaBOJI HIM 110)406-

E1AR eMy maponert Hexi HnH o6asiTenb He BO3MO)KeT Toro r111H14711), HO, mite
HcTHHHy penal gonweHcmyem, y TypKos HemHoro BO npanHy TaKOBOTO HextecrHst

tiTHTenert o6peTaTHcH cKa3y1oT, y TaTap xce npemHowecTso. KoTopme sonKa,

;la 61.1 oBer 6e3 nacTmpst He noxxtuan, TaTA, Ha 6b1 RoHeil H3 CTa,aa 6e3 crpaweil
ocTanneHHoro He yKpaHn, ymennnix nneHHHKon, na He o6psuityT nyTH, no ewe
6bI MOTJ7H y6excaTH, cnosamH HeKIIHMH H ,1111aBOJIBCKHMH inenTaHHHma 3anHaatoT,
CB513y1OT 11 BC5PleCKH nyTb HM npeceutaloT.

Cest XffTpOCTII, 51KO)Ke cnbnny CyTb H B CeM TOCyHapCTBe 3eJ10 HCKyCffbIe,

Ff3 HX)Ke ,111111 e,I1HHO H Hpyroe, HTO OT AOCTORHOTO BepbI 9e.H0BeKa CJIMCIMX, 3r_te

npluioxcy. HemHorumx npexcne neTbi awn, eHHH lunsixTHq HMeHeM Anexceil

376

,ItmarpeH, ChM KOJITOBCKOCI, KOTOpb1171 limes' 17051TH weHy H 6pa'moe 6e301IaCHO

ornpastab Hecenxe, HaHAJ106511.11e 9eJI0BeKa II0CeJIAHNHa,/ rIHHA C HHM no 06bPial0

norosop; ,na 61.1 napoHertcTso, KoTopmm eMy (weHHxy) mime yrpowanH HeHectCTBeHHO COTB0p11.11. rp035111.1e 6o eMy HeKTO, AKO ante He BO3bMeT Ce6e B Cy1Ipyry xce

seKyto, eilwe npexcne CJIOBO ,Han 651We, TO INIKaKO)Ke BO3M01CeT HCHOJIHHTH Aena

mywecKoro H BC59eCKH ninnHTcH ecTecrseintoro ycnawHeHHH. )KeHHx y6o Tor!

cnoco6HeM mapoHest 6panHoro Topicec-rna 6naronony9Hoe Hmen oKoHmaHHe H
6eHbr, esixce 6os1utecst, H36bUI 6e3 BCAK1451 Tpy,fflIOCTH. HO 110CeRAHHH OHbIr1 Hap0,1:161CTBa HpOTHaBLIcl, He TOKMO 06e11.1aHHOTO no noronopy B03,11a51HHA OT maHxTina TOTO He nany=tan H C 11pa3,E1H131M14 pyKaMH CO ,I1B0pa H3bITH nortywHeH 6e,
HO H paHbI TA)KKHe BMeCTO 3aIIJIaTb1 BOCITHAJI H TaK0 K CJIe3aM rpO3b6y npHme-

inatoutH BO CBOA on,HHe. Xem4xy we C csoelo o6py9iHneto He y eine Tpa AHH BO

yTeXaX Hpellp0B0,E(HBIlly H Ce He eMy camomy TOKMO, HO H sceti menHaH Heyno6o-

sepHoe npirxmotmcst 3J10. Bo-nepamx y6o camomy eMy wecTottailinyto 6one3Hb

B 51,7:Tax oulyrnmny H aKH CTATHeHHA )101.11 HeAyTOM 0):1ep)KHMy 11J103 1OTB0pHTelIbffbIe
MaCTH TOJINKO paCIWXHy1I1a, AKO KO r111HeHHIO ILTIOTCKOTO COBOKyILTIeHHA BC5PIeCKH

Heyno6eH H 6ecciuleu coTBopHcsi. Ho cHe Hecrb yHHBHTenbHo, nocnenytoutee

X

Boaxaoaaame OT Tpynoa qe.aosegecairx

xx BonxBoaatrae OT Ta3a HRH yMIABaJILHHII,b1

XXX compaxemia

578

Capitolul al patruzeci si unulea

375

Despre stiintele fal, djeazulik i altele neingaduite

Djeazulik. Daca trebuie sa primeasca numele de stiinta siretenia asa
de absurda si cu totul diavoleasca numita indeobste djeazulik 1254 nu vad
cu ce cuvint latinesc sau grecesc s-ar fi cuvenit s-o chemam ca s5. se potriveasca

la o mai bung definitie a ei; caci este cel mai nelegiuit fel de vrajitorie si o
crima a celor mai destrabalati oameni, cum am spune necromantiex si

lecanomantiexx, ins5.si invocarea inspaimintatoare si abia verosimila a diavolului. Se spune ca cele savirsite de cei ce se indeletnicesc cu ele depasesc mo-

dul si rinduiala fireasca; dar mai cu seamy ca aceasta siretenie are multa
putere in cazurile de dragoste necurata si absurd5., in vinarea, imprietenirea
si imperechereaxxx si invers in stingerea dragostei curate dintre soti, in ar5.-

tarea si savirsirea siluirii aduse cu minciuna cur5.teniei si pudoarei feciorelnice

si patului neintinat. Am vazut chiar pe cei care au p5.'tirrrit un astfel de lucru
si i-am auzit pe cei ce le spuneau si le marturiseau (desi n-as fi crezut nicio-

data ca poate sa se intimple asa ceva decit daca consimte vointa libera, careia insusi Dumnezeu cel atotputernic nu voieste s-i faca siluire si cu atit
mai mult nu poate savirsi aceasta diavolul sau un fermecator sau un descint5.tor asemenea lui). Dar, ca sa spunem adeva'rul, la turci se zice ea nu se
prea g5.sesc multi adepti ai acestei nelegiuri, in schimb la tatari sint foarte
numerosi cei care prin cuvinte si soptiri diavolesti impiedica, leaga si curma
in fel si chip calea lupului ca sa nu rapeasca oile fara pastor, a hotului ca
sa nu le fure caii din herghelia lasala lara paza, a prizonierilor evadati ca

sa nu afle cale pe care sa fuga.

Si in aceasta imparatie, dupa cum aud, sint unii foarte priceputi in

aceasta siretenie, din minun5.tiile carora voi adauga aici una si alta, pe care

le-am auzit de la

at

om vrednic de crezare. Nu cu multi ani mai inainte

a fost un sleahtic cNnumele Alexei Dmitrev, fiul lui Koltovskaia, care, vrind
sa se insoare si sa-si petreaca veselia nuntii faxa de grija, a naimit un t5.ran
facind cu el invoiala, dupa obicei, / sa dezlege farmecele cu care it amenintau
(pe mire) altii ; caci cineva it ameninta ca de nu va lua de nevasta pe
cutare femeie, careia ii daduse mai inainte cuvintul, nu-si va putea indeplini
treaba de barbat si se va lipsi cu totul de placerea fireasca. Deci, cu ajutorul
vrajitorului, mirele a avut sfirsit bun al solemnitatii nuntii si a sc'apat
f5ra nici o greutate de nevoia de care se temea. Dar t5.ranul care cu vrajile
sale alungase vrajile altora nu numai ca n-a primit de la sleahtic plata fagaduita dupa invoiala si a fost silit sa iasa din curtea lui cu miinile goale, dar

in loc de plata a luat si batai grele si astfel, amestecind lacrimile cu amenint5xi, a plecat la ale sale. Iar mirele si logodnica sa nici trei zile n-au
petrecut intru desf5.tari, si iata ca nu numai lui, ci si la toat5. slugarimea
lui ii s-a intimplat un rau foarte greu de crezut. Mai intii, a simtit el insusi
o durere foarte cumplita in testicule si a fost cuprins de boala spasmelor
vinelor, organele genitale i s-au umflat asa de tare incit a devenit cu totul
inapt si impotent pentru actul impreunarii trupesti. Dar aceasta nu e de
x vraiire cu trupurile de morti

xx vrajire cu vasele sau ligheanele de spAlat

xxx impreunarea

579

376

og gam& `4.1.0a oxis 000 Hs1ilt0 Rdu ado& 010 nurnuxicuo R 000 HX1111M511-0h `ringadax
arndog `nou 'mean `R0As micairao m 1100 'maws:um H P110X3 kiniot oda umoaxcAlAi
Elf011 '0H111X3 OH)K0.1 'EMEHEd.L3011 01.h H 1111H01130.1 331 H Ora a IA101 11111:10110111X0IfE
'EMP390d11 OXCOHHOV KEHd000.10if E14011 1(HHHICIf03011 XWOHO 0 00E11 ll0hEIMEEE
'cLiang ogH 0113011 laIVIIIIEK 1101 000 a Ri4170 Dianoisz aoadau autudttc H -11011.301.30
OOH oa1311M7 rxmaAirou 0NC140j, HUH 141411H '111411K1f03011 OH '01111/1011A hal.111-0t7 14.10.1.X.11
14 E0dh XHILLOULI 0,100X3H EVXdll '1111111AHH KILLEdE103 X 011HH4lf0141 H
ummiairow wRooduou Ell IOW XIA10 VOURX '113111.1111KEI Amicuraw 0)K 14114a0dA3

KOHHEPKAdIX
A

Arnaadccoa watilur H O waringiAdou nAdu `Arnaucexou Ett AVA.L..1.0 153.1.01411EH

031141I0 .1.31110X 1111141511000ll H0.1. `E1112E1.10
'0110c1
09X 1431111XXII KIN -X011
KR Ott '15301411EH OH E1114HTIOW ISOELL 01(0310 OX(111(0)11111 01013'011 EHXdIl
0,100 15311111HE0tIEH 5<41EINLI 11311H11011314 00HH3h0d 1ALFIKE3 `PNI011'OE' XHIIHNI103011 09
4E1E11

'Op

IN101011 OH HH111110H

I4ttoa a0 niniticuraw a ii 4i tioao `AinVam.i.o ou woulata Rim

Aar xaoula K00 EVOR

EVXd15
01114HI4I

EH

w01111

01001/%1

`olaiviraudu udaa
LL

IcIna

osol
x

ONC

Hal

0E011314 H

E0dh 014HIAIOCHOLI K311111.1c1010d11 `14170X0dIl

09X Er O)KOXK 0111,1 ERRER)I3 4.L/CO

BEEIOWej,

0110.1.E.1111

utt

oirAg

1100 1/770 'TIDO 170d OJOHMIlfEEd '151131M111d0d11 OXK EV..10 OIX .1.119X,1011 `0.1h
.1011115d90 'HU Only .1.0E1f0XCEOR '0.10h 114h1(11011 Illf H KEHH 11143 MI9011'011 -01(110XX
'1511H0.1. 1/40141A1A09E1f3 INH00.3 ISISKIMSYstlaff X lAr14110c1E.133d11 NEXXIAI .115110Xlidll 014113hX0H
araoodu aiirtramAIRXAIN Hxd,ia H OHIO 03 IAIOH110a010.1Elf9 H viaimairow XEMIalf3
11101AEUX:3'314 OXIC ErnaLadgo 3cAult xAdv.1.0 AVardu '1141-nomin0aodu 011E90 EE 1,131X5HE-0
ono R.LRAxoR xx `xEramc 3310licomaa X0.10W RazhAirou `30inzavirar7 031CHIfOXMI 0.10110XE.1.

xmodgo

notcp.vv95

ognRaVedmk

Vira.Luiriaaodu) ifridai.ox rig own HIM

0.10.1XdV

oiAnHaugkiou

Irmudacoa

1Ci7AX10 '01EhOilfXEE OXIC OH1E 0.Lh X14101113170

V OH XIAIOX15011 `IfaL0EhX1.13 931(01r a.1.00
00310H 011H0h011tX}Idll
IfEhAlf3 114031(1 airaou

mutes

153111.1301111140d11

411100

011'Ort HMOS '1/3101VIEHEO11 E OH

ou317 .1.0 X1c113.1.30aH HHO

-out'adu

53.10E11EHE

nafg

91.03

>I HNITH KO3 141.00d.1.11X

nafg Run dafg .LoiranR11 `.1,ourareirj

Tod

Lucido.i.ox

4Lc.L ou onmadamodu

031K 1500 1A1011.1.00XWEXX OHX014101I 4100 -011'31,

XX0a H130H301101f3 014HOlf90d1.01IX '141154.1.0 Ertodoi OXC H EIHALCE09 0101. R.1.11d0a.L03

mum a/nu oaR121130orlivsz

tlitiAdg

HNE

aluaa

E1/' 09141f-01h HO .LahOd

0110101X.LOOLI .1.01/X9 11111HILEIX
01X11.1,30aEH H OIXHHH.L3H 141149 .LoAdaa 0110 '4.1.30d.LHX 0)KOXIS

Rdmaa Eadh 3:11003 510017OciEh a 011-317 -oamodu

arnisna0 a isimaltx/(30Rd atrioirmir .Lonsod.r.oic
EH 1530 Elf& a 101110hOd ISEX0dI4E00 .07.130a `areug tHHH.L3H EILL3Qh H E11011'01.1 Ring
altr3 wrj xreut E.1..E0031 Rcaa`Rd III,IdOIOX il4a011113 X1411931111f0a Raloodazx ouac
'153111301190 0H11111E11031c151 OhEIMEH
'DX andaLoR EHE.LE-X3 NNE 3 rivA

wicolaii Orla0XEI flOfeed2d9 0

YsIOXHII0a HHHOLh011 'AX1C9 OXCEI Oil

'01E111490
XIAIOHtlE10111111 ISIMMOdX1 WEHEJ.IfX3
4dl4E00 Ho.L `ormiadoxo ancaR '31411H
OH 01'0101 1/41.1.3011 OH H 1451EMI 110111HIC '413199 `11311130H90 XIS 01/X(01 H If3 1414HaE
X1A100a3 AHELI(X3 0511E.L3XjA1 '11HdOELL03 Oh19O IAIr3
'1114X141 niniAcirao Rapg
1A101011 .10 1530.10M9EHOIHX9EH EndEH 1314HHEIA114011 0.10HV*1 '11011XIN IH9X H a -MIEN
10 a0X3c1.1
oiAinAR31. Axad 03KEUXI, ONUS) HOU 14131f0110HHEdleV .10h0.1. H
[509M] (KOOMEEPIEEH Ramcdaaa '9133
'0111451f90d.LOLIX

aim&

nascevutonj g 5nwtnascevngtonz 031(0 OHHOS1311013 2014alfOIE15a3 051131010dEh

'.1.0XHOIAIEHE

01f0 ruiRairgiCiriA H 0,10111,10d11 AWOL 1911.1.1s0d0a 1.1.X3 'HXdX1. OH

x 131111I1A1314,1
xx HIEHEOV

089

031(014011

mirare ; mai de mirare este ceea ce urmeaza, anume ca toate slugile care lucrau
in curtea lui si toti rindasii, armasarii, ogarii, cocosii, ginsacii, ratoii si
toate vietatile si dobitoacele casei lui care erau de parte barbateasca au suferit

la fel ca si stapinul lor. Si asa au ramas intru nenorocirea lor ping cind au
plata de doua on pretul invoit cu taranul. Caci dupa plata aceea intr-o clipa
au capatat toti sanatatea de mai inainte si lucrarea fireasca. Acelasi sau alt
ta'ran, nu-mi mai amintesc, obosit de cale lung5. si trecind peste iezitura

unui helesteu, a cirmit-o spre moara si a cerut de la morar sa-i dea de

baut cvas. Morarul ins5., uitindu-se la el cu o fata aspra si aratindu-i cu o

injuratura helesteul, i-a spus sa bea de acolo cit urea. Sateanul acela a raspuns: Am vrut s5. beau apa pentru ca ma chinuie o sete de nepotolit, dar
de azi inainte moara to nu se va mai alimenta cu apa din helesteul acesta".
Si s-au implinit cele zise, cad cind a plecat taranul de la moara pe drumul
lui, dupa ce a baut apa, intr-un ceas sau doua toata apa din helesteul acela
a disparut sl, ra'bufnind prin niste canale subterane, a izbucnit x in alt loc.
Acestea vi be infatisez precum mi-au fost spuse, iar crezarea s ramina la
cititor.
Fal. Fal inseamna un fel de preziceri felurite 1255 cum ar fi, de va pierde

cineva / ceva daca va mai gasi, sau de va dori ceva daca va c'apata si alte
urzeli mincinoase asemenea acestora, pe care nascocindu-le cu mintea for
slaba turcii muhammedani neinvatati si de rind se duc la oamenii foarte
batrini [ca sa le ghiceasc5]. Litre cei ce povesteau am auzit pe unii cu evlavie
si cu rugaciune ea au aflat doua b5.trine care preziceau drept, dar eu, de
cite on am dorit sa incerc xx acest lucru, n-am putut niciodata primi cele
dorite, n-am aflat niciodata un asemenea faldji (prezicator) 1256 care sa-mi
inapoieze lucrul meu sau al altuia pierdut sau furat. De unde deduc ca daca
i se intimpla ceva numai unuia si nu fiecaruia este minciuna, hazard si
intimplare, pentru ca abia dupa ce s-a produs lucrul este el cunoscut, iar fapta
nu se cunoaste mai inainte dupa anumite cauze.
Bughi. Exista sf un alt fel al acestei siretenii, pe care turcii ii numesc
in limbajul de rind bughi sau buhu1257. Zic ca prin acest mestesug este cu
putinta a-i lua omului folosirea ratiunii si a-1 face nebun $i lipsit de minte.
Sau, de a se va proceda mai cu mils, se poate face ca orice va zice el altul
s creada si sa-1 is drept lucru adevarat si precis. Acest viclesug, dupa cum
se spune, it pun in aplicare mai cu seama vizirii cei mari prin fermecatorii
lor, care-1 scot din minte pe sultan si-1 fac lipsit de judecata, pentru ca
toate faptele sf vorbele vizirului s le socoteasca totdeauna drept bune,
adevarate, cinstite si folositoare. Eu insumi am cunoscut un asemenea vizir
care intrebuinta foarte mult astfel de siretlicuri magice, si, cum astfel de
buhudji erau in mare respect, dupa obiceiul notoriu al sultanilor turci, vizirul acela a fost lipsit mai curind decit altii nu numai de cinste, ci $i de
cap. Se spune ca acelasi lucru 1-a facut si slavitul muftiu Felzullah Efendi
sultanului sau Mustafa 1258, dar mai pe urma el insusi, fiind prins de poporul fasculat, a fost chinuit mult, omorit si aruncat in riul vecin Tumdje
(care curge pe ling5. A drianopol si in vechime se numea de greci

[Thvcroc]).

Ghiozbaidji. Ghiozbaidjilik in mod propriu inseamna o vr'ajitorie de

legat 1259. Turcii sint foarte cufundati si mult increzatori in aceasta, dar
x jesit
)0< sa cunosc

581

377

HIPIHMXCe HJEH mano 9lim pa3HciTtylar OT 6y2u, 6aBHTHCA B TICTOJEKOBaHHH CeS1

XHTPOCTH yxe H CKTIFIO eCTb, OT H3J10)KeHHA we CaMOTO HMeHH 3HameH0samin
BHAKTCA 3HaTIFITH cBm3aHHe ogee, Hmwe KTO He MOTA 6M BHAeTH H 1103HaTH 311a51

H Hetiecrimasi npyroro Ae5111HA H cnoseca./

378

,..Taaeau tileflMbrn. rlocnenmolo, rnasHernuyto H cammm HMeHeM HetiecrmsertLupo, Heubm y myxammenaH HmeroT XHTpOCTb H TOR o6ytialoTcsi, 'owe HapHHalOT daaeau weRmbni, TO ecrb npH3BaHHe nHasona. HHAHaue we H apanm 6onee

B cHe yxnomnuacsi 6e3ymarBo, Hexce Typx14 H nepcbr. CeR seam caHneTenb MK

eCTb TOCI10)11111 He Klel, ponom ILTIJIHpAHHH, TO eCTb CilaBAHHH, KOTOpbal HeKoma

npen camlim n,apcxxm senHaecTsom ynirszrenE.Hoe CHHeBOe HVITO cxa3biname.

Erna 6o OH 6e B Hepe KoHcraHTHHononm, me mHowailume HHocTpaHabie xyrium
o6HTaTH o6bmail HMelOT, ynro6Hn 6sune BenbmH Hexylo 6naronenHyio B cocenCTBe o6HTaxnuyio weHumy, HO noHewe HK o6ealaHammm, HH TOTOBeCIIIIHMH .aapaMH
ycHeTH tiTo-nH6o mowame (6e 6o weHa Ta CBOIO IfFICTOTy 60ApCTBeHHO xpaHsnuag

H 3axoxHoe nowe onacHo 6nionywag), noncrpexaionieg ero Henenomoil noxoTH,

o6peTe Taxosa apana, xoTopma xBanallecsi, AKO tipe3 HpH3 BaHHe nHaBona, IITO-AH60
KTO Bo3wenaeT, moweT COTBOpHTH. Tocnonm y6o TOR apana OHOTO (AKO)Ke caM
cxa3osame) ripxnewHo npocsaue, na 6b1 CBOHM K nHaBony X02 aTaCICTBOM yomuin,
BO ewe 6bi so3moum eMy MEICJII3 weHbi K Boni' H wenaHmo cBoemy npmcnoHHTH.

Emywe apan CoTBopio, peqe, sceoxoTHo H 3eno neticTsHTenbHo, awe H TM mHe

so Bees!, Awe nosenio Te6e, ELOBHRell1HC51. H cHe o6ewasmy I-mm =1y Tomy,
apan Hagan yMHHHTH ero, na HanlimeT npocHTenbHoe X UHChMO CO6CTBeHH010 CH
pyK010 11 CB0e 14MA 110,111114CaB na yrsepAHT, AKO OTTORe Be ,IHO AllaBOJIy CapICHTH

H ero 3a TOCKOAHHa H II0KpOBHTelIA cnoero npH3HasaTH HMaTb H oHoe IIHCbM0

B 6e3BOAHMil H HccoxmHR KAaA513b na asepwer. Ha cHe Bo-nepabix OH TOCIIOAKH
apany peg; 511C0 HeCTb AOCTORHO yt1HHIITH TO ne.TIOBeKy XplICTHaHIIHy Cy111y, emywe

apan oTsema, AKO He BO3M0)KeT XCeAaeMOTO 110Ar114TH, aule He COTB0pHT TOM,

ewe nOBene eMy. H Taxo OH rocnonHH, HJIH He TepKA CTpeA 0Tp0t1HII1HbIX XX, arm,

'rro HaHllatle BepHA 6bIX, .4106011bITCTBa paAH, no ysewaHmo apanosy npocHTenb-

Hoe lc ngasony nHcbmb sbrumpemeHabim o6pa3oM HanHcan H yntepnkur co6CTBelifEb151 pyix 110,1111HCaHHeM, B xnan23b, erowe apan noxa3a eMy, ssepwe, =aecomy
6brinuy, XOTA apart OFEbIrl Ilpe3 Hecxonbxo nHeil HeripecTaHHo merrrame H o6pa3bi x"
H3 AOMy, B HeMXCe (1-0C110,1111H TOM cnan, BOTIHe H3sepraLue, 06alfe AKO HHKOeTO)Ke
B ,E(eJ10 11p0H3111eCTBHA, HHXCe Ky10 AllaBOJIbCKy10 BJIaCTb Ha 1111CTOe H He0KaAAHHOe

379

6narogecTHsbm weHbr cepnHe no3Han 63nue, caM cxa3oname H TOMS, y6ewnalocm

sepHTH, 3aHe TaxoBbfg gecTH pagHTenbHmil Myx, ante 6bi tier =nom He rimuur,
He yTBepXCAaJ1 6M ce6e oHoe corsopma. A Ramage npen camlim uapclaim senHliecritom, HH no xoToporvry o6pa3y morn 61,1 cxa3mBaTH, ero B CaMOM Aene He
6buio. Omyny 130ClIeA0BaTH MHFO, AKO CeA XHTpOCTI4 cyeTHoe TOLIHIO eCTb HmeHoBaHHe, noHewe nymesHaR BOAR H camomy Gory TBopHy lipOTHBHTHCA H 11130THBHO
BOAH ero, XOTA 11011yCTHTeALHO TOKMO AeJlaTH MO)KeT. H 0 CHX y6o no 3ne petieHHas', ,
na 6yollyT.

ICOHELI IIEPBOFO TOMA

X cynuimcy H.TIM wzo6Prrapo

XX KyllHAOROBESX
XXX HKOHLI

582

cum nu se deosebeste cu nimic sau prea putin de buhi, ne-am plictisit sa ne

pierdem timpul cu explicarea acestei siretenii si sa tilcuim cuvintul cu care
e numita, care inseamna, dupa cum pare, legarea ochilor, asa Melt cineva
n-ar mai putea vedea si cunoaste faptele si cuvintele rele si nelegiuite ale
altuia. I

Daavai seiatin. Unii dintre muhammedani au si practica o ultima

378

Oretenie, cea mai de seamy si dupa insusi numcle ei cea mai nelegiuita, pe
care o numesc daavai eiatin 1260, adica invocarea diavolului. Indienii si

arabii s-au abatut intru aceasta nebunie mai mult decit turcii si persanii.
Martor pentru acest lucru imi este un domn oarecare*, de neam iliric, adica
slay 1261, care cindva a povestit inaintea insesi Mariei sale imperiale ceva asa

de uimitor: Cind era el in Pera Constantinopolului, unde au obiceiul sa locuiasca foarte multi negustori straini, s-a indragostit de o femeie frumoasa
ce locuia in vecinatate; dar cum nu putea spori deloc nici prin promisiuni,
nici prin daruri (caci femeia aceea isi pazea cu grija neprihanirea sa si patul
legitim), indemnat de pofta lui nesabuita, a aflat un arab care se lauda ca
prin invocarea diavolului poate face orice va pofti cineva. Deci domnul
acela 1-a rugat staruitor pe acel arab (cum spunea el singur) ca prin mijlocirea sa care diavol sa faca asa incit sa poata indupleca gindul femeii spre voia

si pofta sa. Iar arabul i-a zis: Voi face cu placere si foarte eficace daca si
to mi to vei supune in toate cite-ti voi porunci". Si, cind a promis acel domn
aceasta, arabul a inceput sa-1 invete sa scrie cu mina lui un zapis x si, iscalindu-si numele, sa confirme ca de atunci inainte va sluji vesnic diavolului
si-1 va recunoaste drept stapinul si protectorul sau, iar acel zapis sa-1 arunce
intr-o fintina farce apa si uscata. La aceasta domnul a raspuns mai intii
arabului ca nu se cuvine sa faca asa ceva, fiMd crestin, dar si arabul i-a
r5spuns ca nu va putea obtine cele dorite daca nu va face ceea ce i-a

poruncit lui. Si astfel, domnul, nemaisuportind sagetile copilarestixx sau (ceea

ce este mai degraba de crezut) din curiozitate, dupa povata arabului a scris
zapisul catre diavol in felul zis mai sus si, iscalindu-1 cu propria-i mina, 1-a
aruncat in fintina pe care i-a aratat-o arabul. Iar cind s-a f5.cut aceasta,
desi arabul a soptit necontenit citeva zile si a aruncat in zadar chipurile xxx
din casa in care dormea (domnul acela), n-a aflat nici o implinire si nici o
putere a diavolului asupra inimii curate si nepingarite a femeii evlavioase,
dupa cum a spus el insusi si / ma conving sa-1 cred. Pentru ca un asemenea
barbat, grijuliu pentru cinstea lui, nu spunea ca a savirsit aceasta daca n-ar
fi comis realmente ceva si mai cu seamy n-ar fi putut in nici un caz sa spuna
ceea ce n-a fost in realitate inaintea insesi Mariei sale imperiale. De unde
trag concluzia ca denumirea acestei siretenii este desarta, intrucit vointa
sufletului poate si lui Dumnezeu insusi s i se impotriveasca si poate face
impotriva lui, desi numai din ingaduinta. Dar despre acestea ajunga cele
spuse pins aici.
SAR$ITUL TOMULUI !NTH

x suplic5. sau cerere

kx ale lui Cupidon

xxx icoanele

* V. fig. 39.

583

379

ANEXA
TEXTELE IN LATINA DIN EDITIA PRINCEPS

NOTA EDITORULUI

Editarea inchindrilor latine care precede, textul editiei princeps a Sistemului (Sanktpiterburh, 1722, p. lb 12b, semnalata in aparatul critic prin P) a trebuit sa se intemeieze,
in lipsa oric5.rui manuscris al for cunoscut roue, pe insasi forma in care ni le ofera acea.sta editie,
al cArei tipograf lucru yacht nu intelegea mai deloc textul in litere latine pe care it

imprima, ceea ce a dus la cite o lacuna (cf. p. 2b si n. 2 la text), la cite o corectura neindeminatica, (cf. p. 12b si n. 14 la text) sau la alte asemenea imperfectiuni.
to recensiunea critic, a textelor latine am apelat si la confruntarea cu forma in care acestea au fost reproduse de I. Bianu si N. Hodos in Bibliografia romdneascd veche (Bucuresti,

1910. IL p. 10 19, mai jos BRV), spre a tine seama indeosebi de unele emendari izbutite
pe care le prezinta aceasta prima editie romaneasca a Laudelor latine.
Semaele grafice care ne-au fost necesare sint urmatoarele:
completarea unei abrevieri
( )
adaugirea unei (unor) litere sau cuvinte omise
< >
eliminarea unei (unor) litere gresit adaugate.
[ I
Literele cursive din textul latin semnaleaza, o emendare a cArei adoptare este lamurita
In aparatul critic.
In traducerea textelor latine am tinut, fireste, seama de versiunea data in editia
lona/Weasel a Sistemului, publicata de Editura Minerva in 1977 (p. 8-20). Vom avea a
spun aici ca latina celor doi cArturari rusi care win sa i se inchine invatatului principe Cantemir
este deosebit de alambicatA si de incarcata cu simboluri mitologice si cu imagini poetice tradi-

tionale, a caror fericita redare in romaneste nu este nicidecum lesnicioasa.

D.S.

585

ODE

lb

IN LAUDEM OPERIS
SERENISSIMI PRINCIPIS

DEMETRI I KANTEMIRI
SYSTEMA DICTI

DE RELIGIONE ET STATU
IMPERII TURCICI

Si quem cupido noscere Turcica.

urit scelesti Muhamedi genus
illique cognatum Gelonum
progeniem vitiosiorem.

Regni nefandi quanta potentia,

diri potentis foedera bellaque,
artes, doli, status fidesque
relligio male sana Turcae
Illi, relict pulvere patriae,
non est rotundis Iapeti rotis,
aut Thessalum impigro caballo
Odrysias properandum ad oras.
Non est necessum carbasa navium
depicta pandi remige plurimo,

aut alitis vastas per auras

fulmineae volitare penna.

Intra penatum dulcia limina

inclusus, haerens absque periculis,
hoc non fatigatus volumen
mente terat maiiibusque verset.
Istic videbit cuncta Othomanica,
quidquid profanum, quidve sacrum impiis,
totum velut magno in theatro,
vel speculo nitidoque, vitro.
Authoris ingens gloria Principis,
lectoris ingens utilitas pii:
illi laboris stat corona,
huic opus emolumenta donat. /

Scripsere multi Bistona, non nego,

multi, sed unus certius & satins
<descripsit> 1 hic Princeps serenus
visa aliis nisi per dioptram.

2b

Praeclarum opus vel marmore firmius,

insigne scriptum ipso aere perennius,
Authore dignum Cantemiro,
Principe Demetrio celebri.

1 <descripsit> addidi : vacat in P et apud BR

586

lb

0DA
INTRU LAUDA OPEREI
PREALUMINATULUI PRINCIPE

DIMITRIE CANTEMIR
INTITULATE SISTEMUL
DESPRE RELIGIA $1 STAREA
IMPERIULUI TURCESC

1262

Daca pe cineva it arde dorinta de a cunoate cele turcett

neamul nelegiuitului Muhamed 1263
qi stirpea Inca si mai stricata
a gelonilor 1264, inrudita cu el

Cit de mare <este> puterea domniei celei blestemate,

tratatele crincenului stapinitor Si razbcaiele,
meteugirile, viclesugurile, starile si credinta,
<adica> religia cea nesanatoasa a turcului 1265 -

Acela nu-i nevoit ca, parasind pulberea patriei sale,

sa zoreasca pe rotundele roti ale lui Iapet,
sau <calare> pe vrednicul cal al tesalienilor
inspre tarmurile odrize 1266,

Nu e silit

sa-$i intinda zugravitele pinze ale corabiilor

cu multime de vislasi
sau sa pluteasca-n zbor pe adierile intinsului <vazduh>
cu a pajurei fulgerului aripa 1267,

Ci, <raminind> inlauntrul iubitelor praguri ale penatilor sai

tinindn-se inafara de primejdii,
far& de vreo ostenea15., <are doar) a strabate in minte
si a rasfoi in miini volumul acesta.

1268

Aici va vedea toate cele otomane,

fiece lucru profan i fiece lueru stint necredincioilor,

totul ca intr-un mare teatru,

on printr-o oglinda, sau printr-un geam straveziu.

Nesfirita este slava Principelui autor,

Nemasurat folosul piosului cititor
Aceluia ii revine cununa pentru truda <sa>,
Acestuia lucrarea ii daruiete <doar> c4tiguri. /
Au scris ei multi despre <faptele> bistonilor 1268, nu tagaduiesc,
multi, dar, singurul, mai sigur i mai pe-ndeaiuns
acest luminat Principe <a descris> 1270

2b

lucrurile vazute de altii doar cu ocheanul.

Opera stralucita, mai trainicA gi decit marmora,

scriere de seams., mai durabila decit insui bronzul 1271,
demna de autorul ei, Cantemir,
de vestitul Principe Dimitrie.

587

Demitte fastus, perfida Turcia,

ter<r>ere a spectris desine inanibus,
fucos adhuc iactare contra
Christiadas copiasque divum!

Iam nota nobis omnia somnia &

fastus tuorum, vel penetralia
nudata iam prostant Deorum
fana, domus, populus, senatus.
Ligno Meet se comparet inclytus
ferroque Princeps & volucri alitum

pennae, sed his iunctis per artem,

qua rapidam faciunt sagittam.

Ex his timenda est Rossiaci tibi

Petri tonantis sceptrigera maim
effecta fatalis sarissa,
in iugum ruitura, Princeps.
Dodona clavam procreat Herculis,
ferrum Gradivi cudit acinaces,
lethum velox penna feretur,
mille dabunt sociata mortes,

Turcis ferales, at non tibi, Rossia:

grandis refulget spes reparabilis
tantae Pellasgorum ruinae,
Hellados ac Orientis omnis. /

lb

Franges tu mentis cornua Bos <p >horl

solvesqu e Graium ferrea vincula.

Intende robustos lacertos

& scythicos scythicis seta arcus.

Ita cecinit Eius Celsitudinis

Devinctissimus Serous
&

Arc himandrita Theophylactus

Scholar urn Moscuensis Rector.

' <r> manifeste desideratur in P et aped BRV

588

Perfidy Turcie, leapadl-ti trufia

incetea.zA a mai inspaiminta cu fantasme dep.rte,
a te mai fall cu boiurile <tale>
impotriva creFtinilor qi a cetelor <lor> de sfinti.
Ne sint acum cunoscute toate himerele qi
nazurile trufaqe ale alor ad, iar lacaqurile tainice
ne stau de-acum in fats dezvaluite:
templele, palatele, poporul, divanul.
SlAvitul Principe se poate asemui cu lemnul
si cu fierul i cu pana cea lute a paserilor 1272,
dar cu acestea data imbinate prin mWequgul
gratie caruia <ele> 1273 alcAtuiesc sageata cea. lute.

Pentru acestea ai a te teme

de lancea fatalk faurita de mina purtatoare de sceptru
a lui Petru al Rusiei, tunatorul 1247,
<Turcie>, care, princiark te vei prabusi sub jug 1274.

Dodona dA na#ere bitei lui Hercule 1275,

Fierul <sabiei> izbote paloele lui Gradivus 1276,

Moartea cea grabnicA va fi purtatA de pana (sagetii),

<iar> ingemanate vor pricinui o mie de morti,

Funeste turcilor, dar nu tie, Rusie:

<Tie> iti va straluci mAreata nAdejde ca. se va reface
atit de marea, mina, a pelasgilor 1277,
a Greciei i a RAsaritului intreg. 1

Vei fringe coarnele Bosforului involburat 1274

3b

vei dezlega lanturile de fier ale grecilor.

Incordeaza -ti vinjoasele brate

ii tale -le scitilor arcurile <lor> scitice 1276.

Astfel a cintat al TnAltimii Sale
preaplecat slujitor

it

Arhimandrit Teofilact,
Rector al colilor din Moscova 1244.

589

SERENISSIMO

4b

er

CELSISSIMO

DEMETRIO CANTEMIR
S(ACRI) ROSSIACI IMPERII PRINCIPI
TERRARVM MOLDAVIAE HAEREDITARIO

DOMINO
Tara praeclaris animi dotibus,

quam antiquis principum Moldavia e 1 imaginibus

ILLVSTRI,

felici politioris litteraturae cultori

cultorumque Patrono gratiosissimo

Opus suum de systemate religionis Muhamedanae etc.'

in lucem edenti
votum hoc
vovet, dicat, dedicat.

Intuere, lux publica,

illustrem fetum mentis Serenissimae

et ex lineis Apellem, ex literarum umbris Solem,

ex sua Minerva metire Iovem.
Lucem tuam non ambit

divinioris hic Minervae partus,

qui Serenissimis totique orbi claris fulget natalibus;
earn tamen videre meruit, ut plures illustraret.
Lege grata, evolve venerabunda
magnum opus
magnis partum conatibus, grandi refertum eruditione,
ingenti destinatum commodo,
novum in eloquentia Tullium,
redivivum in politicis Lypsium, /
Rossiacum in sensu Catonem,
in omnibus
Principem ingeniorum sec ingenium Principum
miratura,

5b

DEMETRIVM CANTEMIRIVM,
quem,

Augusto magnorum MOLDAVIAE Principum ortum sanguine,

substrata purpura vix Lucina excepit,
ornamento polorum, cornmodis populorum,
educandum Palladi commendavit
felix incrementum,
quem avito solio extulit natura super capita,
politior litteratura altius evexit super ingenia:
una dedit Principem vittam,
altera Principem vitam,
ut utriusque suffragio tot dotibus coronata mens
ubique teneat Principatum.
Primo tamen regend<a>e Moldavorum fortunae celitus destinari debuerat
in avito horum capite monstraturus orbi,
quantum valeat in singula eius membra.
I principum Moldaviae ac mox Opus suum... etc. maioribus litteris, nec tamen maiusculis

kabet P

690

PREALUMINATULUI

4b

$1

PREAINALTULUI

DIMITRIE CANTEMIR
PRINCIPE AL SFINTULUI IMPERIU RUSESC,

DOMN
EREDITAR AL TARII MOLDOVEI

ILUSTRU
atit prin multstralucitele inzestari ale sufletului sau,

cit si prin stravechile chipuri 1281 ale principilor Moldove 1,

fericitului cultivator al literaturii multrafinate
si preamilostivului patron al celor care o cultivA
i se inchina, adreseath, dedica
aceasta urare,
in vreme ce c1a la lumina

Opera sa despre sistemul religiei mohamedane

s. c. 1.

Priveste, obsteascA lumina,

ilustra odraslA a unei minti prealuminate si masoara-1
(ca) pe Apelles 1282 chip& trasaturile <penelului>, <ca> pe Soare 1283 dup& umbrele literelor,
(ca) pe Jupiter dupa Minerva sa 1284.
Lumina to nu se straduie s-o dobindeascA
acest vlastar al unei Minerve multdivine,
care scinteiaza prin stirpea-i prealuminata ti vestita in fata intregii lumi;

el s-a invrednicit totusi sa o vada, ca pe si mai multi sa.-i fact, vestiti.

Citeste recunoscAtoare, parcurge cu respect
m&reata opera
zAmislita cu man stradanii, plin& de o mare eruditie,
menita unor foloase uriase,
spre a-1 admira
pe noul Tullius intru elocintA lass
pe Lipsius reinviat in politic& 1288,
Pe Cato cel rusesc intru intelepciune 1287

5Is

intru toate
pe Principele geniilor si pe geniul Principilor,

pe DIMITRIE CANTEMIR,

pe care,
nascut din augustul singe al marilor Principi ai MOLDOVEI,
cu greu 1-a tinut pe brate, pe asternut de purpurA, Lucina 1288
<si> 1-a incredintat Palladei spre a-1 creste
intru podoaba globului pamintesc, intru folosul popoarelor 1288
<ca pe) un fericit vlastar,
pe care firea 1-a inAltat deasupra capetelor <altora> pe tronul strAmosesc,
<iar> cultura mai rafinata 1-a ridicat deasupra mintilor <altora>:
una i-a dat diadema princiarl,
cealalta i-a dat o viata princiarl 1288 ,
astfel ca, prin sufragiile amindurora o minte incununat& cu atitea insusiri
sa stapineasca pretutindeni intiietatea 1290.
A trebuit, totuSi, mai filth, sa fie hArazit de cer spre a cirmui soarta moldovenilor,
avind a arata lumii, <asezat> in fruntea for <chip& dating) strabuna,
cit de mare ii este pretul, <fie si> in privinta partilor ei 1281 separate.

591

Decernat divinus Plato,

utrum regna felicius adorent regnantem philosophum,
an fortunatius pareant regi philosopho.
Vtroque grata audiit Moldavia citra Controversiam
in PRINCIPE CANTEMIRIO,
in quo
cum regali serto coniunctam sapientiae lauream adorabat,
nec a prudentia gubernandi seiunctam gloriam philosophi mirabatur.
Verum ambiendae tanti Principis amplitudini
ingenti MOLDAVIA non suffecit vastitate;
Rossiam inde provectus & transvectus,
non ignarus coronatis Rossorum aquilis amicum esse lumen,
quod non minus a splendore natalium, quam a Cleantis lucerna trahitur:

vindex nimirum avitae fidei & libertatis,

desertis rebellium Dco castris, sponte aquilas secutus Rossiacas,

solum pro opimis spoliis Christum induendo,
maluitque libere alterius subiici imperio,
CHRISTO & PETRO POTENTISSIMIS,
captivando semetipsum in obsequium fidei perpetuae,
quam sub iugo Barbarorum aliis imperare. /
BONIS AVIBVS
progredere ab Oriente, Sol Principum,
altiorem auspicare gradum in Rossiaco climate:
ubique
ceu astrorum, ita terrarum Princeps audis,
hic etiam

6b

SERENISSIMVS.
At

non defecit ascensu nobilis virtutis impetus:

in alto Fortunae positus
virtutibus passus altius promovit.
Si sequi alios debuisset,
non praeire non poterat;

praeire iussus,
continuis meritis gloriam magnorum superavit.
Humili nimirum collis pro alpibus est.
Cui vero Augusta virtutum placuere insignia,
ipsa lucta animatur.
Augusti id genus ingenii & Tui, PRINCEPS SERENISSIME I
Invenisse tibi domi tanta decora parum est,
quin virtutibus promoveas.
Sublimi maiorum gloriae fastigio quod addas
quaeris, addis.
Virtus verus animi honor, gloriosum CANTEMIRIANVMque satellitium.
Ita nomine & re Princeps
unius Rossiae meruit, totius orbis dici potuit.
Vno purpureo illustris sanguinis, altero candido virtutis suffragio
Augusta conscendit culmina.
Ni tamen ad trabeata fastigia sca,bellum posuisset natura,
cortinae, rostra, cathedrae doctorales ascensus fecissent purpureos.
Erubescunt alii in purpura doctorum volumina,
quasi augustus murex pallorem paginae aversetur,
aurumque coronarium non ferat auras literarum,
cum tamen
infauste Regnis exoriantur coronati soles,

quibus praeambula sapientiae non praelucet aurora.

Vt enim
vix fortunatius literariae comitantur umbrae,
quam nomina avita Serenitate illustria,
ita vix auspicacius Augusti soles illucescunt orbi post noctes,
quam Atticas. /
Quam raro igitur,
ut bone Fortunae, ita magnae cum sapientia convenis,

Vb

592

Hotkrasc.5. divinul Platon

daca regatele se vor inching in adoratia unui filosof domnitor
sau se vor supune mai cu priinta unui rege filosof.
Despre Moldova s-a spus, far& infruntare, <ck este> plink de har in ambele <privinte>
in <persoana> PRINCIPELUI CANTEMIR,
in care
venera cununa de lauri a intelepciunii ingemknata cu cea regal&
si nu admira slava filosofului despartita de prevederea ocirmuirii.
Dar, cu <toata> imensa ei intindere, MOLDOVA
n-a fost deajuns spre a cuprinde fala unui Principe atit de mare 1292;
a fost ridicat si mutat de acolo in Rusia,
nu fail. a sti c& acvilelor incoronate ale rusilor le este prietena lumina
care izvorkste atit din stralucirea obirsiei, cit si din faclia lui Cleante '292:
anume, ascumparator at credintei si libertatii strabune,
plasind tabara celor razvratiti impotriva lui Dumnezeu, a urmat de la sine acvilele ruse,sti,
in loc de spolii bogate invesmintindu-se doar cu Hristos,
si a preferat, liber, sa se supunk cirmuirii altuia,
LUI HRISTOS SI LUI PETRU, PREAPUTERNICII,
robindu-se el insusi ascultarii unei credinte vesnice,
decit, sub jugul barbarilor, sa le poruncea.sca altora. /
SUB BUNE AUSPICII
inainteaza de la Rasarit, Soare al Principilor,
prevesteste-ti o si mai mare inaltare pe meleagul rusesc:
pretutindeni
ti se spune Principe, precum al astrelor, tot astfel al pkminturilor,

6b

PREALUMINAT

si aici.
Dar

avintul nobilei virtuti n-a contenit in ridicare:

asezat pe culmile sortii

a pksit si mai sus prin virtuti.

<Chiar> de-ar fi trebuit sl-i urmeze pe altii
nu putea s& nu-i intreaca;

indemnat s& -i intreaca

A depksit gloria celor marl prin meritele <sale> neintrerupte.

Anume, celui de rind un deal ii pare cit muntii.

Dar (cel) caruia i-au plAcut augustele insemne ale virtutilor

este insufletit prin lupta insasi.
Acesta-i felul augustei firi, (ca) si a tale, PRINCIPE PREALUMINAT!

Putin lucru este pentru tine sk fi aflat acasa atitea onoruri,

cit sk nu le duci mai departe prin virtuti.

Cauti, adaugi
ce <poti> aclauga inaltului pisc al slavei strabunilor.
Virtutea este adevarata cinstire a sufletului, un glorios alai CANTEMIRESC.
Astfel, prin nume si prin fapta
a meritat s& i se spun& Principe doar al Rusiei, ar fi putut <s i se spunk) at lumii.
Pe de-o parte prin sufragiul purpuriu al singelui (sau) ilustru,

pe de alta prin cel alb ca neaua at virtutii

a urcat pe augustele culmi.

Chiar clack firea nu ti-ar fi asezat o treapt& spre inaltimile hlamidei,

tribunele, catedrele doctorale ti-ar fi asternut suis de purpurk 1294.
Altii <invesmintati> in purpurk rosesc in fata volumelor invktatilor,
ca si cum purpura august& respinge <de la sine> albul paginii 1295,
iar aurul pentru coroane n-ar rabda zugrkvirea unor litere 1299,

auditoriile,

cu toate c.&

sorii incununati 1297 rasar a nenoroc pentru domniile

asupra cArora nu straluceste aurora premergatoare a intelepciunii.

Uci precum
greu se insotesc mai fericit umbrele <vietii> literare 1298
(cu altceva> decit cu numele ilustre prin luminktia for strabunk,
tot astfel cu greu stralucesc mai norocit asupra lumii augustii sort
dup& <alte> nopti decit cele atice 1299.

Asadar, cu cit mai arar,

impreunk cu intelepciunea, to intilnesti cu o soartA pe cit de bunk,

VIP

tot pe-atit de manta,

593

tam magnifice
utranque iunctam Palladi glorioso sinu amplexus es,
CANTEMIRE SERENISSIME,
nec fortunatus sibi visus,
nisi opibus cumulareris sapientiae,
nec magnus
nisi doctiori penna coronata praetervolares fastigia.
Probasti exemplo, firmasti omnium iudicio

sufficere virum Augustis ostris & rostris literariis,

tam rarum,
quam TV.
Eadem confinia sapientiae & virtuti,

eadem sapientiae & Tibi.

Vt tamen magis proximam faceres,
utramque lateri admovisti,
ut, qui illam atque hanc intensissimae 2 mentis Tuae speculo intuentur,
utramque laudent, ament, mirentur
utramque merito,
neutram satis.
Annexuisti Principi Tiarae doctas taenias
et frontis & vitae ornando tempora,
nunquam Serenissimus sibi visus, nisi literis quoque claresceres,
nunquam Princeps, nisi mentium quoque teneres Principatum,
nunquam avitis ceris clarus, nisi eas literis obsignares.
Hinc ob rara togae sagique decora
Illustris Societatis scientiarum Brandeburgensis coronae Doctorum inscriptus,
nobilis corporis membrum principale,
hoc est caput, dici meruisti.
Avitum diademma gentilitium caput coronavit,
doctorale educatam sub illo coronare debuit sapientiam.
Quam pulchre convenit annulo DOCTORAL'
Principum gemma, Musarum pretium, CAW' EMIRIVS I
Quem dum ornat,

ab eodem pariter sui pretium capit.

SALVE, PRINCEPS & DOCTOR,

ac, ne nomina mutem, qua Tua virtus dignitasque in unum coniunxere,
SALVE, BIS PRINCEPS,
saepius magne, saepius digne,
caelitum atque 3, hominum suffragiis
documento orbi,
quod Tibi nec docti desunt, nec Principis artes
mixta sed animo cum love Musa Tuo.
0, dignum caelo terrisque spectaculum !
PRINCEPS in purpura, PRIMA S in toga,

Eb

in throno caput,

in Musaeo totus aureus CANTEMIRI'VS I

Illic natura in solium extulit,

hic sapientia in culmen sublimavit,
utrique fastigio supparem indolem
Magistra & Architecta
VIRTVS.

0, iucunda terrarum monumenta!

Domus Academia, palatium palaestra, praecepta exempla
integra aula, nobile virtutis sacrarium,
amplissimum sapientiae theatrum !
Quot 4 domestici,

tot artium iuxta ac probitatis discipuli;

quot famuli, tot studiosi;
quot advenae,
tot stupendae eruditionis auditores,
omnes admiratores.
2 intensissimae dubitanter correxi (sed et intentissimae, vel intectissimae conici potest):

intersissimae ( /) P, BRV
3 atque scr.: atquae hic P. BRV
4 Quot BRV: Quod P
594

cu tot atita maretie

ai cuprins la sl&vitul tau piept amindoul <darurile sortii>, unite cu Pallas <Atena>,
PREALL'MINATE CANTEMIR,
pArindu-ti-se c& n-ai fi fost nici norocos
data nu to -ai fi incarcat cu bogatiile intelepciunii,

nici mare
data n-ai fi zburat cu aripa invataturii mai inalte deasupra culmilor incoronate 13.

Ai dovedit prin pilda, ai dovedit prin judecata tuturor

cA un bil.rbat poate face fat& si augustelor purpuri si tribunelor literare 131.

<fiind> atit de rar
ca TINE.
Intelepciunea si virtutea au accleasi hotare,
intelepciunea si cu Tine aceleasi.
Totusi, ca sa, ti le apropii si mai mult,
pe ambele ti le-ai adus alaturi,
ca aceia care le privesc si pe una si pe alta in taria oglinzii mintii tale 1302
sA, le laude, iubeasca si admire pe amindou&
pe amindou& pe merit,
pe nici una indeajuns.
Ai alipit tiarei princiare panglicile doctorale,
impodobind si timplele fruntii, si clipele vietii 1303,
niciodata parindu-ti Prealuminat, decit data ai straluci si prin culturl,
niciodata, Principe, decit data. ai dobindi si intiietatea mintilor,
niciodat& vestit prin stramosestile <chipuri> de cearA, data nu
le-ai pecetlui prin cultura 1304.

De aceea, pentru rarele( -ti) insusiri <si> in toga, si in mantie <de razboinic> 133
trecut in cununa doctorilor ilustrei Societati stiintifice a Brandenburgulut 130,
ai meritat s& ti se spun& membru de capetenie,
asadar cap al acestui nobil corp.
Diadema stramoseasca a incununat capul nobilului neam 1307,
cca de doctor s-a cuvenit sA incununeze intelepciunea roditA sub ea.

Cit de frumos se potriveste inelului de

DOCTOR

nestemata Principilor, rasplata Muzelor, CANTEMIR!

Cit& vreme it impodolyestP p- el,
<acesta> isi capata deopotriva de la el valoarea.

SALUT, PRINCIPE $1 DOCTOR

SALUT, iNDOITE PRINCIPE,

si, ca A, nu schimb numele pe care virtutea si demnitatea Ta le-au unit intr-unul singu r,
adesea mare, adesea demn,
<si> prin sufragiile celor de sus si prin ale oamenilor,
spre pilda <intregii> lumi, /
caci tie nu-ti lipsesc nici artele invatatului, nici ale Principelui,
ci in sufletul 'Tau Muza salasluieste ingernAnata cu Iupiter 1304.
0, spectacol vrednic cerului si pAmintului!
PRINCIPE in purpura, FRUNTA$ in toga,
capetenie pe tron,
in lacasul muzelor cu totul de our CANTEMIR
Acolo natura te-a ridicat pinA pe tron,
aici intelepcipnea te-a inAltat pe culme,

8b

VIRTUTEA,

invatatoare si arhitecta,
(ti-a mladiat) 130 o fire pe potriva aminduror piscurilor.

0, placute monumente ale paminturilor!

Casa

Academie, palat

palestrA, precepte

pilde 1310,

aula desAvirsita, nobil sanctuar al virtutii,

preamarit teatru al intelepciunii
Citi oameni de casa,
tot atiti discipoli ai artelor si, deopotrivA, ai probitb.tii;
citi slujitori tot atiti invatAcei;
citi sositi din afara,

tot atiti auditori ai invataturii (tale) uluitoare

cu totii plini de admiratie.

595

Non potuit non plurimum sapere sapientia

tanto virtutis ac sapientiae
publico professore,

in quo
magisne laudandus sit erga peritos omnes amor,
tantus enim est literarum aestimator, ut in aliis quoque eas aestimet,
an admiranda peritia?
Quae tanta est,
ut non plus ardenter affectet, quam probe calleat scientias.
In linguis omnibus eruditis accuratam doctrinam,
in rebus civilibus summam prudentiae atque integritatis gloriam,
constantem fidem in theologicis,
suptilem 5 rationem in logicis,
solidam in physicis experientiam,
sinceram in ethicis probitatem
aliasque nobilis animi dotes,
quas in singulis vel antea.cta, vidit aetas, vel secutura expectat,
in uno spectamus, laudamus, miramur
CANTEMIRIO,
priorum imagine, secuturorum idea,
omnium compendio. /
Quas huic memor posteritas laudes non deseret,
in quo[t] 8 tot decora concentrata suspiciet?
Ferrum, clavam, calamum
forti pectore, candido corde, acri ingenio

9b

vibrat, regit, versat,

ut mortem hostibus, amorem civibus, pretium literi<s>

omnibus aestimationem sui ingerat.

A pondere tamen ingenii ac rationum

praecipuum ubique sibi vendicat pretium:
quidquid aggreditur, comite laude auspicatur,
quidquid auspicatur, omnium commendatione perficit,
quidquid perficit, omnium admiratio coronat,
ita,

ut

singulis eius scriptis

laus, honor et admiratio subscribant.
In maximis maximae Domus negotiis
potiores temporis partes impendit eruditioni,
potiorem eruditionem depingend(a)e Aul(a)e 8 Othomanicae,
quam
vivis coloribus ea felicitate ingenii expressit,

qua nulli alteri licuit.

Ingens illa barbaricae molis magnitudo
tanta hic spectator in paging,
quanta in se est;

tanta illa in se est,

quantam haec exhibet.

Par magnitudini rerum delineatio,
par delineationi industria.
Quam breviter in paginam contraxit calamo,
brevius in punctum contrahendam gladio ominatur.
Vivit virtutibus Christianorum,
scripsit vitia Barbarorum,
ex illis ut Christum legeret,
ex his ut Mahumetum proscriberet.
Vitiis aliorum suam probavit virtutem,
ceu

de toxico salutare instaurando antidotum,

nimirum

5 subtilem BRV
1 in quo scribendurn duco, in quot (ante tot) P, BRV
7

uteri P, BRV

5 depingend(a)e Aul<a>e corr. BRV

596

Intelepciunea. n-a putut s5. nu-si atinga. culmea

cu un obstesc profesor
atit de mare intru virtute si intelepciune,
la care

sa fie oare mai de laudat dragostea fat' de toti invatatii

caci este un cu atit mai mare pretuitor al literelor, cu cit le pretuieste si la altii
sau de admirat <inalta> lui pricepere?
Aceasta este atit de mare,

incit nu-i este mai arzatoare nazuinta catre stiinte, decit exacta stapinirea lor.
0 ingrijita cunoa,stere a tuturor limbilor eruditiei,
un neintrecut nimb al prudentei si integritatii in treburile politice,
o nestramutata credinta in cele teologice,
o subtila judecata in cele logice,

o solid, experienta in cele fizice,

o nepatata probitate in cele etice,

precum si alte insusiri ale unui suflet nobil,

pe care la cite unul fie ca le-au vazut trecutele vremi, fie el be asteapta cele viitoare,
le privim, le laudam, be admiram la unicul
CANTEMIR,

intruchipare a inaintasilor, model al urmasilor,

sinteza a tuturor. /
Ce laude nu va inceta <sa-i dea) posteritatea, pastrindu-i amintirea,
<lui>, in care va vedea atitea insusiri intrunite laolalta?
Fierul, buzduganul, condeiul 1311
le roteste, stapineste, minuieste
cu piept viteaz, cu inima curata, cu minte ascutita,
incit <O. le aduca> moarte vrajmasilor, iubire concetatenilor, pret literelor
<si> s'd le insufle tuturor pretuire pentru el insusi.
Iar prin ponderea talentului si a preocuparilor <sale>
el dobindeste de pretutindeni cea mai de seama vazA:

9b

de orice s-ar apuca, o incepe insotit de lauda,

orice ar incepe duce la implinire cu consideratia tuturor,
orice ar duce la implinire este incununat de admiratia tuturora,
astfel incit
sub fiecare scriere de-a lui
lauda, onoarea si admiratia isi pun iscalitura.
Yn cele mai de seam, treburi ale Casei celei mai de seams 13"
cele mai alese clipe el $i le cheltuieste pentru eruditie,
cea mai aleasa eruditie intru zugravirea Portii Otomane,
Pe care
a infatisat-o in vii culori cu o asemenea maiestrie,
cum nu i-a mai fost dat altuia nima,nui.

Imensa aceea marime a greului barbar

se poate vedea aici in paging. atita
cit este ea de mare;
atit e ea de mare,
pe cit o arata. aceasta.
Intruchiparea este pe masura maretiei faptelor,
rivna pe masura intruchiparii

Cea pe care a strins-o pe scurt in pagina cu pana lui 1313

el prevesteste el trebuie strinsa si mai din scurt cu spada.
El traieste chip& virtutile crestinilor,
a asternut in scris viciile barbarilor,
ca prin acelea sa.-1 fad. ales pe Hristos,
<iar) prin acestea sa-1 proscrie pe Mahomet.
Prin viciile altora el si-a dovedit virtutea,
parcel

scotind dintr-o otrava un leac mintuitor

adicA

597

qua voce scelus reprehenditur, laudatur virtus.

panegyris virtuosorum,
audatia tirannorum gloria Imperatorum I
Non illis quisquam potest sentire sceleratius, non hoc sanctius;
illi Numinis contemptores nefarii,
hic cultor religiosissimus. /
Quantum scelus hostis, tanta huius laus est.
Capita libri
Capita sunt Aulae Turcicae:
Hypocrisis & Tyrannis.
Altero dum irreligiosam religionem recenset,
ad sincerum Dei cultum convocat.
Altero dum palliatae politi<a>e 9 tyrannidi larvam detrahit,
gementes sub iugo populos in libertatem evocat;
utrobique
earn eruditionem claudit,
quam Doctissimi vizi suam optent,
PRINCIPIS optimi admirabundi profiteantur.
Quoties calamum arripuit,
toties omnes praetervolasse visus.
Quot duxit lineas,
tot consummatae eruditionis impressit characteres.
Quot verba fudit, tot oracula.
Quot literas posuit,
tot suffragia composuit ad syllabum aeternitatis.
Quot paginas implevit, tot tabulas,
quibus nobile encomium perenni stylo inarabit immortalitas.
Quot apices pinxit,
tot sibi obeliscos, tirannidi metas fixit.
Et ferrea armatus casside & solida galeatus ratione
barbaricum prosternit ictum,
nec mirum
assueta trophaeis manus etiam calamo triumphare novit.
Si in laudes excurrit virtutum, caelos videntur ascendere;
in vitia si invehitur, exanimata sponte ruunt infra Orcum.
Periclem credidisses
e sublimi dignitatis suggestu fulminatricem evibrantem facundiam,
ni Iovem potius dixeris e Rossiaco detonantem caelo,
ne tam probrosi crescant Gigantes.
Haec est pacificarum mentium pugna:
decertare contra vitia, confodere stylo tirannidem,
prosternere indomitos Barbarorum spiritus,
ducere in triumpho plausus saeculorum.
Cuius fastum glorioso olim calcavit pede,
calcandum orbi exhibet universo.
Stringit simul gladium & calamum:
ne plures hostes ducat in compede,
quam cives in sui amorem aureo mancipet eloquio,
doctior Hercules. /
Evanescet infensum regnis astrum ad praesentiam 10 Solis literarii.
Subibit ecclypsim (sic) (0, utinam!) perpetuam:
e diametro opponitur
Crimen improborum

10b

1lb

Apollo Serenissimus.

Non amplius cruenta Luna fucato terris illudet lumine.

Latentia in sinu suo monstra universo manifestabit orbi
Divinus Plato

ita est,
dum alii ad hostes apertos talpae,
CANTEMIRII SERENISSIMI
etiam ad occultos lincea sagacitas.

9 politie P, BRV
" praesetintiam P, BRV
598

prin glasu 1 cu care este vestejita faradelegea este laudata virtutea.

Crima ticalosilor panegiricul virtuosilor,
cutezanta tiranilor slava imparatilor!
Nimeni nu pcate avea simtaminte mai ticaloase ca aceia, nici mai sfinte decit acesta.

Aceia sint hulitorii cei nelegiuiti ai Divinitatii,

acesta inchinatorul ei cel mai credincios, /
Cit de mare este blestematia Nrajmasului, atit de mare este meritul lui.

10b

Capetele earth
sint capetele Portii Turcesti:
ipocrizia si tirania.
In vreme ce intr-o parte is seams la religia cea necredincioasa,
el cheama la curata inchinare catre Domnul,
in vreme ce in cealalta parte el smulge tiraniei masca prefacutei guvernari 1314,
cheama la libertate popoarele ce gem sub jug 1315;
amindoul <partile>
cuprind o asemenea eruditie,

cum si-ar dori-o (pentru sine> cei mai invatati

<0 ar avea a marturisi plini de admiratie (ca ea este> a celui mai bun Principe 1316.
De cite on a apucat condeiul,
de tot atitea on a parut a-i depasi in zbor pe toti.
Cite linii a tras,
tot atitea caractere de o desavirsita eruditie a imprimat;
cite vorbe a revarsat tot atitea oracole;
cite litere a asternut,
tot atitea sufragii si-a strins pentru catastiful vesniciei;
cite pagini a umplut tot atitea table
in czre nemurirea ii va incrusta cu nepieritoru-i stil 1317 nobilul elogiu;
cite trasaturi a scris,
tot atitea obeliscuri siesi 1318, tot atitia stilpi de hotar a implintat tiraniei.
Inarmat si cu o casca de fier, incoifat si cu solida ratiune
el doboara lovitura barbara
nimic de mirare
ca mina obisnuita cu trofeele stie sa triumfe si cu condeiul.

Daca strabate laudele virtutilor, ele par O. urce la cer;

daca se napusteste asupra viciilor, ele se prabusesc de la sine, neinsufletite, mai jos de Infern.
L-ai fi crezut un Pericle,
care de pe inaltimea sublima a demnitatii azvirle fulgerele elocintei,
daca n-ai zice mai degraba ca e Iupiter, care tuna din <inaltul> cerului rusesc,
ca sa nu se ridice atit de ticalosi Gigantii.
Aceasta este lupta mintilor pasnice:
sa se razboiasca, cu viciile, sa strapunga cu pana tirania,
sa doboare spiritele cele neimblinzite ale barbarilor,
sa culeaga in triumf aplauzele veacurilor.
Trufia cui a calcat-o odinioara cu slavitu-i picior
o infatiseaza. lumii intregi spre a o calca <in picioare).
El tine strinse deopotriva spada si condeiul,
ca sa nu dila. <cetluiti> in butuci mai multi dusmani,

de citi cetateni a inrobit dragostei pentru el, prin elocinta sa de aur,

<ca> un Hercule mai invatat. /

Va pali astrul cel nefast domniilor in fata Soarelui literaz 1313,

va suferi (0, (lac& <ar fi asa) !) o eclipsa vepnica:
dimpotriva i se arata
Prealuminatul Apollo.
Insingerata luna nu-si va mai bate joc de paminturi cu fatarnica-i lumina.
Divinul Platon
va dezvalui intregului univers monstrii ascunsi in sinul sau 1320

1 lb

asa si este,
city vreme altii sint ca niste cirtite in fata dusmanilor vaditi,
agerimea de Lynceus chiar si fata de cei ascunsi
A PREALUMINATULUI CANTEMIR.

599

Frustra
tot arcanis muniris seris, Porta Othomanica,
nemini non pervia prostas,
exemplo CANTEMIRII.

Ne sentiatur, plurimum interest nosse malum.

Ignota causa morbum reddit incurabilem.
Toxicum, quo magis latet, maxime necat.
Nisi Troiano equo inclusae insidiae laterent Troianos,
staret Troia.
Altum infligit vulnus celatus dolus,
praevisa iacula minus feriunt.
0, quot suffocavit regna toti Asiae extensus laqueus!
Quot absorpsit provincias lacrimis populorum innatans malefida Charybdis!
Scopulus erat toti Christianitati formidandus
causa in promptu
quia plurimis ignotus.
At,

dum omnibus innotescet,

arnittet pretium sui ars dolosa.
Succisa radice, sponte vites corru
Occluso ostio, etiam rapidissima siccantur flumina.
Sint Othomani Gigantes

CANTEMIRIVS IOZVES.

Quod 11 iactant robur, erit rubori.

Hydra capere sueta mox capta erit.

Contra tam atrox monstrum talem Christianus Orbis Herculem suspirabat.
Erige triumphalia signa, sacra militia!
Iurati tui hostis exarmata iacent castra,
eversa moenia, reclusa 12 propugnacula, patente ianua stat PORTA.

Ad Labyrinthum tot maeandris involutum

victricem filum CANTEMIRIANA porrigit Ariadne 13./

12b

Minotaurus, qui praedari cupit,

mox praeda erit.

Palmaris Tullii fuerit gloria
sanguinarium civem ab una urbe exegisse facundia;
plus CANTEMIRIO deferat posteritas,
qui tirannum ab orbe proscribit universo.
Huc Plinii, non Lisippi
ingenia, non marmora

stylum, non scalpra

a,cuite!

Vocales Aencomiastas (sic), non elingues obeliscos meretur,

dignus elogio, non ostentatione
CANTEMIRIVS.
Assurgs altius, Principum gloria!
Unico orbi oblato libro,
Barbarorum metum, Christianorum gratitudinem, eruditorum panegyres
omnium laudem nancisceris.
Quamvis

Responsura tuo nunquam est par Fama Labori15

Vestrae Sereni tati 15

devinctissimus
Hier(o)n(ymus) Gedeon Wiszniowski
Ph(ilosophiae) D(octor)
H(onorarius) Th(eologiae) P(rofessor)
Dabam ex Collegio S(acrae) C(aesareae) M(aiestatis)
Mosquensi, 22 Novembr(is)
17 19

Hor(atius), li(bro) 2, sat(ira) 8.

11 Quot BRV

12 reculsa BRV
12 Ariadnae BRV
14 Assurgealtius post impresionem vix manuque corr. P
12 Verba maioribus litteris, non lawn maiusculis, scripta in P Notam in margine adhibet

P, in textum recepit BRV

600

Zadarnic

te intaresti cu atitea taine <prea> tirzii, PoartA Otoman.,

pentru nimeni nu te mai inalti de nepatruns,

prin pilda lui CANTEMIR.

Spre a nu-1 simti, lucrul cel mai de seams este O. cunosti rAul.
Cauza necunoscuth face boala de nevindecat 1321.
Otrava, cu cit e mai ascunsa, cu atit mai mult ucide.
De nu le-ar fi scapat troienilor cursele ascunse in calul cel troian,
ar fi in picioare Troia 1322.
Viclesugul cel ascuns pricinuieste o rank adinca,
(pe cind) aruncaturile vazute dinainte vatama mai putin.
0, cite domnii a sugrumat latul intins asupra intregii Asii!
Cite provincii a inghitit, inotind in lacrimile popoarelor, Caribda cea perfida!
Era un recif de temut pentru intreaga crestinatate
pricina-i la indeming
fiindca le era celor mai multi necunoscut.
Dar,

cith vreme le va ajunge cunoscut tuturor,

mestesugul cel viclean isi va pierde pretul.
Cu radacina taiata, vitele se prabusesc de la sine la pamint.
Cu zagazul inchis 1323, chiar si cele mai navalnice fluvii seacA.
Fie otomanii Giganti
CANTEMIR (este ca) IOWA 1324.
Vlaga cu care se ingimfa le va fi spre rusine 1323.
Hidra cea obisnuitil sa prinda va fi in curind prinsa.
Ympotriva unui monstru atit de crincen lumea crestina suspina dup5. un stare Hercule.
0, sfinta ostire, ridica-ti steagurile triumfale!
Zac dezarmate taberele vrajmasului tau jurat,
zidurile-i rAsturnate, meterezele desprinse, Poarta sty cu canaturile desfacute.
Catre Labirintul cel intortocheat in atitea meandre
Ariadna CANTEMIRIANA ne da in mina firul purtator de izbinda: /
Minotaurul, care pofteste sa prade,
va fi in curind (el insusi> prada.
Va fi fost ea gloria lui Tullius incununata cu <frunze de> palmier,
cum ca. prin elocinta a alungat dintr-un oras un cetatean singeros 1323.
posteritatea ii va oferi si mai mult lui CANTEMIR,
care il proscrie pe tiran din lumea intreaga.
Ascutiti-va incoace
<voi,> Plinii, nu Lisippi 1327,
mintile, nu <blocurile de> rnarmora,
stilul, nu daltile!
CANTEMIR

media encomiasti cu glas puternic, nu obeliscuri lipsite de grai,

vrednic flind de elogiu, nu de fala in van.
Ridica-te <si> mai sus, slava a Principilor!
Printr-o singura carte oferith lumii
vei dobindi
infricosarea barbarilor, recunostinta crestinilor, panegiricele eruditilor,
lauda tuturora.
Cu toate ca.

Nicicind o faimg. pe potriv1 nu va rgspunde trudei tale*.

Lumingtiei Voastre
Iercn Lim

preaplecat
Ghedeon Visniovski "28

Doctor in Filosofie
Profesor Onorar de Teologie
Am scris din Colegiul moscovit al S(acrei) M(aiestati) I(mperiale)
22 noiembrie 1719

Horatiu, cartea a 2-a, satira a 8-a, (versul 66).

601

12b

NOTE $1 COMENTARII
1. Salutatio imperial& de rigoare, la numai citeva luni dup5, ce Senatul rus adoptase hot&-

rirea. privind titlul de imperator pentru suveranii Rusiei, hotarire in care Dimitrie Cantemir
avusese un rol important. V. despre aceasta P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Via la ,si opera,
p. 136, si Eugen Lozovan, L'acclamation impdriale de Pierre le Grand, in Romanica", 5, 1972,

p. 201 -210.
2. Din. gr. ctinoxpettov = suveran independent",

Teluat din titulatura imperial&

bizantin& in practica donmeasca de la not (singur stapii itor' , sec. XIV) si rusa (camodepaicey).
In dedicatie Cantemir preia titluri folosite in practica, diplomatic& si de cancelarie traditional&
rusk adaugind altele create de el potrivit procedeelor encomiastice ale timpului (Leibniz insusi,

contemporanul slu, nu era numit le flatteur des princes" ?).

3. Piissime Imperator i se adresa Cantemir lui Petru I in corespondenta din 17 11; v. cele

trei scrisori publicate de Stefan Ciobanu, in Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romans,
Memoriile Sectiunii Literare, s. III, t. 2. 1925, p. 462, 464, 466.
4. Titlurile de Pater patriae, imperator totius Russiae, Petrus Magnus fusesera conferite

de Senat lui Petru cel Mare cu justificarea c5, si in Roma antics. titulatura Pater patriae era
acordata prin naturile acelorasi institutii (P. P. Panaitescu, ibid.; E. Lozovan, op. cit., p. 203;
cf. si relatarile a doi contemporani, rezidentul Hanovrei Friedrich Christian Weber, Das veriinderte Russland, II. Bd., Hannover, 1739, p. 3, si Friedrich Wilhelm von Bergholz, Tagebuch

welshes er in Russland von 1721 bis 1725 als holsteinischer Kammerjunker gefuhret hat, in Magazin

fur die neue Historic and Geographie", Halle, t. XX, 1786, p.

142).

5. Cel mai malt titlu al suveranilor rusi pin& in 1547, cind devine accesoriu titlului de tar.

adoptat de Ivan al IV-lea; dup. Petru cel Mare a fost purtat de m-mbrii familiei impariale.

6. Ordinul Sfintului Andrei eel intii chemat" (Opaew C1. AudpeE 17epeo3eaunozo", dupa
traditie, cel care a introdus crestinismul in Rusia, considerat drept protector al acestei taxi), distinctie infiintath de Petru cel Mare in 1698.

7. XtXiapXog, lit. comandant peste o mie de ostasi"; aci in sens de comandant al reghnentului.

8. 17peo6pastcencxute noAx, primul dintre cele dou& regimente rusesti de gard& infiintate de Petru cel Mare in 1687, numit astfel dupa satul Preobrajenskoe (Schimbarea la Fat5.")
de ling& Moscova si format indeosebi din nobili.

9. Petru cel Mare fusese astfel numit Inca din 1713, in brosura Kuuza Mapcoea unti
eouncxux &lb om eoticx thapcxato eeauvecmaa poccutecxux, publicata la Sankt-Peterburg,
relatie a victoriilor St cuceririlor rusesti asupra suedezilor (P. Pekarskii, Hay= u Aumepamypa
e Poccuu npu llempe BeAuxom, t. II, p. 290-305). Brosura fusese recenzaa la Leipzig in Acta
eruditorum", 1714, octombrie, p. 485-486 (E. Lozovan, op. cit., p. 208-209). Ambele armate,
adic5, trupele de uscat si marina.
10. Neptun, titlu justificat de victoriile Rusiei asupra Suediei, incheiate prin paces de la
Nystad (30 august/10 septembrie 1721).

11. Titlul de amiral a fost introdus In armata runs de Petru cel Mare, care a infiintat fn
1718 Colegiul amiralitati i.

603

12. Mari le Baltic& a Nordului, Caspica. si Neagra.

13. Titluri onorifice acordate arului in cadrul relatiilor cu cele trei puteri maritime
europene.

14. Petru I, protectorul semnatarului epistolei dedicatorii, D. Cantemir.

15. Cantemir scria Sistemul in 17 19 (v. cartea I, cap. 9, p. 22 si nota 118; cartea a III-a,
partea a II-a, art. 10, p. 78 si nota 320), asadar adresa epistola dedicatorie dupa terminarea lucrarii, in 1720, al noualea an" de la venirea sa in Rusia (1711).

16. In textul rus: Koneepcaqua < lat. conversatio legatura apropiata, in cazul de
fajes prietenia aratata de Petru I lui D. Cantemir.
17. V. referinta la Epictet, p. 3a.
18. Dupes traditia biblices, preluata de islam, marele cunoscator al tainelor naturii a fost
Imparatul Solomon (Is. Sir., 47, 13 -20; Coran, II, 102; IV, 63 etc.). In evul mediu i s-au atribuit o serie de carti despre magie, mancie etc. (Augustin Calmet, Dictionnaire historigue ... de
la Bible, t. V, ToulouseNismes, 1783, p. 62-63). Citind indata Deuteronomul, autorul pare a
se referi insa. la Moise.

19. Referire la Sa'di cidt indata.

.20. La acest capitol din Golestan pare sa se refere Cantemir, si anume la semnificatia Jul
general& iar nu la un pasaj anume. Este vorba de sahul nevrednic si de supusii prin care se mentin statul, guvernul si armata. V. Sa`di, Golestan, ed. Mohammad Ali Forughi, Teheran, 1955,
p. 85 ( identificare facuta la cererea noastra de doamna Sokufe Saidi).
21. Termen din alchimie (preluat de chimia moderns) desemnind starea de inactiune a
elementelor precipitate".

22. Referire la teoria proprietitilor corpurilor din fizica antics si medieval& Fraza exprima
atitudinea unui ginditor modern, increzator in puterea stiintei si tehnicii, atitudine agreabil&
desigur, tarului reformator.
23. Tot versuri din Sa`di, Golestan, ed. cit., p. 73, identificate de doamna Sokufe Saidi,
care ne-a pus la dispozitie si traducerea moderns efectuata de dinsa (in versificarea lui George
Dan: Doar de cind privirea to ma lumineazA, / Cartea-mi straluceste: scare in amiaza!" Citatul urmator este o continuare a acestor versuri: Chiar cind robu-acesta phn e de cusururi,/
Sahul cind le-ngaduie, merite-s de-a pururi ! "). Sint cuvintele adresate de poet marelui emir
Abt-Bakr ibn Abu Nasr. In transliteratie: Zangah ke tors bar mane meskin nazar ast/Asharam
Si: Gar khod hame 'eibha bedin bande dar ast / Har 'eib ke sultan
az aftab meshhur tar ast.
be pasandad honar ast.
24. Superlativ al adj. gr. Staicptrucog = bun judecAtor, patrunzator, discret.
25. In text: 6ecaucKpemnbdi, neologism format cu termenul latin discretus, in sensul
mentionat in nota. precedent&
26. In text dexada, neologism format din gr. Ufa:cc, poate prin fr. dicade sau ital. decade.

27. Termen grecesc = in schimb".

28. Termen grecesc = sChita, prima forma a unui desen". Autorul isi compares, modest,
operele (zece?) cu o simples schita fata de inmiitele realizari ale lui Petru I.
29. N-am putut identifica, autorul acestor versuri. Cantemir a lasat loc fiber in text pentru
forma for original& asa cum a procedat si in cazul precedentelor citate din Sa'di. Daces versurile
ar fi fost in latina sau greaca, imprimarea for n-ar fi pus probleme, deoarece tipografia dispunea
de caractere latine, iar cuvintele grecesti se puteau cornpune cu caractere chirilice, ca si in alte
cazuri. Cautarea autorului acestor versuri ar urma, asadar, sa fie indrumata tot spre literaturile
persana sau arabA.

30. In textul rus: Hudak/a:1H KaAienb = AuSiri nkpri, piatra pentru verificat aurul
(Theocrit din Syracusa, = 12,36).
31. In sens propriu siriacul mammona= bogatii", ebr. mammon ascuns" ; ad, figurat,
diavolul".
32. In textul rus twee = pintece", dar si abdomen", sediul mintii, localiza.tA de antici
si medievali in inima.
33. Aci in sensul neotestamentar si patristic: pagini".

604

34. Din gr. iraptnatryrucog, adept lui Aristotel, care obisnuia sa-si predea invatatura
plimbindu-se.
35. De fapt autorul se referise pin& acum la Apostolul Pavel; imparatul-proroc David este

citat indatg.

36. Adversar al crestinismului, identificat de biserica primitivg cu diversi persecutori,

!titre care Neron ; in Noul Testament, fals Mesia, care va preceda a doua venire" a lui Hristos.
37. Preot din Alexandria (m. 336) care contesta divinitatea Logosului (Iisus Hristos),
generind prima erezie important& in Biserica crestina, condamnata de un sinod local (Alexandria,
320) si de primul Sinod ecumenic (Niceea, 325).

38. Caluggr sirian (m. 451), apoi patriarh al Constantinopolului, adversar al doctrinei
despre Logosul intrupat, sustinind existenta a doug naturi separate (umang, si diving) in Hristos.
Condamnat in sinodul din Efes (431) si in edictul despre unire (433), nestorianismul s-a rgspindit
in Persia, apoi in Asia Central& si in China.

39. Numele profetului islamului apare in carte pentru prima oara si in aceasta forma,
argumentata in cartes I, cap. 1, p. 1.
40. In text: 611HUICC = fenix". Este negresit o eroare de tipar pentru finic (smochin"),
lectura plauzibil., referire la Ps., 91, 12: Dreptul ca finicul va inflori".
41. Autor bizantin din timpul impgratului Heraklius (610 -641); in Istoriile sale relateaza
evenimentele domniei lui Mauricius (582 602) si razboiul sau cu persii, dar pentru acea perioadg,

evident, nu se putea referi la siretenia muhamedang".

42. Autor (c. 1100) al unei Istorii universale, Kedrenos se ocupg putin de islam, fapt de
care Cantemir pare constient, mentionindu-1 intre scriitorii crestini care trateaza partial si superficial" despre doctrina mahomedana.
43. Impgrat al Bizantului (1341 1355) si autor al unei Apologii impotriva lui Mahomed
(sub numele monahal de loasaf Hristodoulos). Este unul din autorii reprezentativi ai literaturii
polemice antiislamice bizantine, de fapt relativ saraca.
44. Porphyrius, filozof grec neoplatonic, ngscut la Tyr (234), mort la Roma (c. 303-305).
Este evident a D. Cantemir se refera Ia acest autor, deoarece 11 cunoaste drept peripatetic"
(Porphyrius a scris Comentarii la Categoriile lui Aristotel, traduse in romaneste de C. Noica, Bucuresti, Editura Academiei, 1968) si ii atribuie comentarii la Vechiul i la Noul Testament (este

vorba de lucrarea impotriva crestinilor, pastrata in numai 97 de fragmente, editate de A. von

Harnack in Abhandlungen der preuss. Akad. d. Wissenschaften, Berlin, 1916, sub titlul Porphyrius

Gegen die Christen", 15 Bucher. Zeugnisse, Fragmente and Referate). Anacronismul comis
de Cantemir atribuind comentarii Ia Coran unui ginditor din sec. al III-lea nu poate fi explicat
decit printr-o sursg. intermediary, total necritica, in care sint raportate la islam observatiile
(foarte aspic!) fgcute de Porphyrius Ia adresa crestinismului (v. Pierre de Labriolle, La reaction
payenne. Etude sur la polimique antichrdtienne du Ie au VI" siecle, Paris, 1942, p. 223-296, in
special p. 286). Paginul" devine in textul rus pdginii. S-a tradus dupg, sens.
45. Dupg sensul literal, exterior si temporal, opus celui simbolic, launtric si etern.
46. Rationament fals flout din ignorant., paralogismul fictivului Porphyrius salveazg
buna-credinta a acestui curios izvor, la care Cantemir tine atit de mult.
47. In textul Institutiilor: Iuris praecepta sunt haec: Honeste vivere, alterum non laedere,
scum cuique tribuere".
48. Zicala antic& similarg cu de pre unghe leul sg poate cunoaste" ((tic Oviocatv Atovra
tvcbcrKatv sau ex ungue leonem) folosita de Cantemir in Istoria ieroglificcl i in Hronicul vechimei
a romano-moldo-vlahilor.

49. Referire la alegoria din gravura lui A. F. Zubov (v. Studiul introductiv, p. 30).
50. /mpgratul-proroc David, citat mai sus ( Ps., 118, 85).

51. Prin pacea de la Carlowitz (26 ianuarie 1699), care incheia razboiul dintre Liga

Sfinta" si Imperiul Otoman, Transilvania, Ungaria si Slovenia fuseserg. eliberate" de sub jugu 1

turcesc, trecind sub dominatia austriacg.

52. Declaratia este nuantat& si nu lipsita de ironic: lui Petru I i s-ar datora initiativa
cartii, dar numai a versiunii ei in limba vulgarg (in rug), ceea ce autorul considerg drept o sarcina
minora, el nefiind socotit vrednic de o Trtisiune mai insemnata pe care sg. o indeplineasc& fie cu

spada, fie cu condeiul.

605

53. Cantemir numeste principala surs5, de informatie pe care a folosit-o in lucrarea sa.
Titlul exact al cartii Muhammediye este Risale-i Muhammediye, poem didactic, cuprinzind

o descriere amply a doctrinei si traditiilor islamului. Scris de poetul mistic turc Iazicioglu Mehmed
vi incheiat in august 1449, poemul a cunoscut o large raspindire prin copii manuscrise, servind
ca manual introductiv in doctrina islamica. A fost publicat de Mirza Kazimbeg la Kazan in 1845;
un arnplu rezumat la J. von Hammer-Purgstall, Geschichte der Osmanischen Dichtkunst, I. Bd.,
Pesth, 1835, p. 127 134; alte referinte despre autor vi opera la Franz Babinger, El, IV, p. 1235-

- 1237. Numele Profetului se ortografiaza Muhammad, iar compus, Muhammad al-Mu5pfa.

Cantemir da forma turcizata a numelui: Muhammedu'l-Mustafa.
54. Tc. todit, ar. shadda, semn in scrierea araba indicind dublarea un3i consoane..
55. Tc.-persan: Peygamberimitz iki cihan gtinesi Muhammedta-Mustafa.
56. Procedee si figuri frastice (adica figuri de stil < gr. cppacrrocog). La sfirsitul capitolului, autorul citeaza nume vi expresii araba si persane in pronuntie turci: Aleyhi es-salavatu
ve es-seltim (ar. ' Alayhi allalciwatu wa al-salam), Resul ullah (ar. Rcisrau'lleih), Ahir peygamber
(Akhir peygamber), Ulu yol gOstereci.

57. Mahomed s-a nascut de fapt la Mecca, dup5, toate probabilitatile in anul 570 (data
exacta este inch discutata, unii autori propun 580 sau chiar ani ulteriori). in 570 imparatul
fustin cel Tinar (565-578) era, efectiv, in al cincilea an de domnie. La fel de incerta este ori'Abd Allah ibn 'Abd al Muttalib , deginea Profetului. Nu se tie nimic despre tatal sau
cedat, probabil, inainte de nasterea lui Mahomed ; mama sa, Amina, dintr-o familie meccana,
a murit cind fiul sau avea abia vase ani (Fr. Buhl, in El, I, 332 vi IV, 685-686). Datele lui Cantemir nu sint confirmate de cercet5.rile moderne.
58. Iblis < StdfloXog, diavolul in traditia arab5,. Fenomenele care ar fi avut loc la nasterea
Profetului nu au temei coranic. Ele fac parte dintr-o traditie legendary perpetuate. de Muhammediye vi de alte lucrari similare. lath cum relatea.za aceste fenomene Abunazar (Abu Naar ?),
citat, in traducere, de Ludovico Marracci, Alcorani textus universus, Patavii, 1698 (Mahumeti
auctoris Alcorani vitae rerumque gestarum synopsis, cap. 2: De nativitate Mahumeti et prodigiis
quae in ea evenisse finguntur): Eodem tempore (inquit Abunazar) daemones ex orbibus ccelestibus
eiecti, convenerunt ad diabolum, ut hoc idem ei significarent. Ille vero iussit eos universam terrain
circumire, ut quid novi evenisse viderent. Cum itaque illi terram pervagarentur, pervenerunt Meccam,
in qua viderunt domum, quandam angelis circumdatam; ex ea vero ignis ad ccelum usgue emicabat.
Reversi igitur daemones diabolo, id quad viderant retulerunt; qui ex hoc, ortum iam esse Mahumetum
i ntel ell exit .

59. Hakime, corect Halima, dupa traditie doica lui Mahomed (Fr. Buhl, in El, II, 254).
Din aceeasi traditie fac parte vi relat5.rile urm5.toare: Mahomed a fost mai intii pastor (toti
profetii an inceput prin a fi p5,stori), intr-o zi arhanghelul Gabriel ii despica pieptul vi -i scoate din

inima un cheag de singe negru. Relatarea lui Cantemir, exceptind un detaliu (arhanghelul Gabriel in loc de doi ingeri), este foarte asemanatoare celei a lui Marracci, op. cit., p. 12. De comparat
reactia Hanalei: Quod cum collectanei vidissent, aufugientes, venerunt ad Halimam, eique id quod
Mahumeto evenerat narraverunt. Erupit statim in fletus et clamores Halima; et advolans cum tota
vicinia ad montem alum, invenit Mahumetum in medio ovium absque ulla laesione, prorsusque

incolumen. Legenda pare a fi doar o amplificare a unui pasaj din Coran, XCIV, 1.
60. Mahomed a fost sau copil postum, sau orfan din pruncie, dupa cum dat5,m moartea

tatalui sail (v. nota 57)..Sarcina de tutore trecu mai intii asupra bunicului s5,u dinspre tats,
'Abd al-Muttalib, iar la moartea acestuia asupra unchiului sau Abu Talib. Fara sa primeasc5.
credinta islamicA, Abu Talib a fost un fidel aparator al lui Mahomed in anii persecutiilor din
partea meccanilor (Fr. Buhl, Er, I, p. 53 vi 111). Expresia ascunzind aceasta intru inima sa"
e un exemplu de stil biblic adesea prezent in paginile Sistemului.
61. Abu Djahl, rude a Profetului, dintr-o nobill familie kuraisita. Mahomed fhcind parte

din familia adverse hasemita, este explica.bila dusminia lui Abu Djahl. Mai toate episoadele re1 atate in legatur& cu acesta sint legendare (Fr. Bahl, Er, I, 85-86).
62. Yalyci: Traditia islamica, aminteste de doue intilniri ale lui Mahomed cu calugari
cre*tini, amindoua in Siria: la virsta de doisprezece vi la cea de doulzeci vi patru de ani. Numele
calugarului intilnit mai intii la Damasc (un nestorian) era Babir5 Gheorghe sau Serghie, chip&

opinia autorilor musulmani sau crestini (Theophanes, Georgius Sphrantzes). Numele Yattyl
(loan) dat de Cantemir acelui calugar se poate explica prin faptul c5., dupy legenda, mormintul
Sf. loan Botezatorul s-ar afla in Damasc, in marea mosz:hee a umaiazilor (A. J. Wensinck
Er, I, 589, s.v. Bahira; B. Carra de Vaux, El, IV, 1211 -1212, s.v. Yahya). De notat ce la Da:
mast Mahomed insotea pe Abu Talib, iar nu pe Abu Djahl.

606

63. Abu Bakr, primul calif al islamului, discipol al Profetului. Comerciant bogat din
Mecca, el a legat din tinerete prietenie cu Mahomed, inainte ca acesta sa fi inceput propovaduirea

islamului. Total devotat doctrinei acestuia, la moartea lui Mahomed, in 632, a fost ales sef al
comunitatii. Lui i se datoreazg prima redactare a Coranului. A murit la 23 august 634 (Fr. Buhl,
EI, I, p. 83 -84, s.v.). Cit priveste regiunile in care Mahomed a calgtorit, pentru comert, cu Abu
Bakr, de observat ca. Hidjazul este o parte a Arabiei, nu a Persiei.
64. Khadidja, prima sotie a lui Mahomed, cobora dintr-o familie kuraisitg.. Mai fusese
casgtoritg de doll& on si avea citiva copii cu sotii sai anteriori. Dupg traditie, la data casatoriei
cu Mahom-d, acesta avea dougzeci si cinci, iar Khadidja patruzeci de ani, virste contestate de
unii cercetatori (Fr. Buhl, Er, II, 911-912). Afirmatia ca. la cincisprezece ani M. luat doug
neveste" este asadar inexacta. Trebuie observat, de asemenea, ca. Mahomed nu si-a luat o a doua
sotie cit timp a trait Khadidja; cu aceasta el a avut cinci copii: patru fete si un baiat, Abdullah,

mort tinar (dupa, unii autori chiar mai multi copii). 0 alts inadvertenta priveste numele fiicei
lui Abu Bakr cu care Mahom-d s-a casatorit indata dupg fuga la Medina: este vorba de 'A'isha.
Fatima si Rukayya erau fetele Khadidjei. Mahomed n-a avut o sotie cu numele Rukayya; Cantemir face aci o confuzie de nume cu Rayhana sau Ramla (v. notele 134 135).
65. V. mai jos, Cartea I, cap. 12, p. 33 si urm.
66. Hires', munte in apropiere de Mecca, situaNpre nord-est, pe care Mahomed se retragea
adesea pentru m-ditatie si unde, dupa traditie, ar fi avut prima revelatie (T. H. Weir, El, II, 334),
67. Taiurdt= Pentatcucul, primele, cinci cacti din Vechiul Testament (in ebraica Tora).
Frecvent citata in Coran ca si Indjil (Evanghelia), aceste texte sint considerate drept sfinte, cu
atit mai mult cu cit unele pasaje din ele sint interpretate ca anuntind venirea lui Mahomed (Gn.,

XVI, 9 12; XVII, 20; XXI, 21; Deut., XVIII, 18; XXXIII, 2, 12; /a., XVI, 7). in Coran

referirile la cele doll& carti sint frecvente, ca si indicatiile privind respectarea lor. De remarcat
cg, impreung cu Evangheliile canonice, doctrina islamica, a facut larg apel la Evangheliile apocrife

(a copilgriei lui Iisus, a Sf. Iacob, Apocalipsul Sf. Pavel etc.), acordindu-li-se un credit egal
(B. Carra de Vaux, in Er, II, 534-536, s.v. si J. Horowitz, ibid., IV, p. 742-744, s.v.). Credinciosii Torei (evreii) si ai Evangheliei (crestinii) erau deosebiti de pagini, ca oameni ai Cgrtii"
(ahl al-kitab), bucurindu-se de un statut special in regiunile dominate de islam (I. Goldziher,

in EI, I, 188 189).

68. 'Ali b. Abu Talib, var si ginere al lui Mahomed, prin casatoria sa cu Fatima, fiica
Profetului, apoi al patrulea calif. infatisindu-1 drept al treilea convertit (dupa Khadidja si Abu
Bakr), Cantemir accepts o traditie afirmata de Mas'udi, Kitdb al-Tanbih, ed. de Goeje, Leyden,
1894, p. 231 (Cl. Huart, Er, I, 285, s.v.). 'Othman, negustor bogat din Mecca, ginere al lui
Mahomed prin casatoria cu Rukaiya, apoi al treilea calif (644-655). A imbratisat printre cei
dintii islamul (G. Levi della Vida, El, III, 1077 sq.). 'Abd al-Rahman, negustor, apoi coman.
dant al ostilor Profetului, unul din primii convertiti, m. 652 (M. Th. Houtsma, EI, I, 54 -55)69. 'Omar, al doilea calif, intemeietor al Imperiului Arab. La inceput adversar neimpacat
al islamului, conversiunea sa a avut loc brusc, fie prin intilnirea cu Mahomed, relatata de Cantemir, fie prin auzirea citorva versete din Coran. Socru al Profetului prin fiica sa Hafsa, se bucura

de o mare influenta asupra acestuia (G. Levi della Vida, EI, III, 1050 1052)
70. Oca, tc. okka< ar. waNyya, unitate de capacitate arab5 transmisa, prin turci, si in
tarile romane, echivalenta. cu 1,283 kg sau patru livre romane (nu trei, cum reiese din text).
(N. Stoicescu, Cum mdsurau strdmosii. Metrologia medievalii pe teritoriul Romtiniei. Bucuresti,
1973, p. 181 -186). Funt = 0,454 kg.
71. Este vorba de Abu Kubais, muntele sfint", la rasarit de Mecca. Dupg traditie acolo se

afla Pestera tezaurului" (Magharat al -Kazis) in care ar fi locuit primii oameni si ar fi fost
ingropati Adam si Eva, Seth etc. (EI, I, 99; Cl. Huart, ibid., IV, 400).
72. Aceasta formula reprezinta profesiunea de credinta a musulmanului si prima din cele

cinci obligatii ale sale. Dupa cum se va vedea (p. 256), simpla ei rostire de catre un nemusulman

putea antrena convertirea lui. V. si nota 96.

73. Sfetnici, mai precis tovarasi, prieteni, oaspeti (a$12.db) ai Profetului au fost acei convertiti la islam care au ramas cu el in timpul campaniilor pentru rgspindirea credintei si ping la
moartea lui. Ulterior acest titlu a fost dat si altor maulmani foarte credinciosi (I. Goldziher,
EI, I, 484-485). Cf. si cartea I, cap. XII, p. 33. Primii patru tovarasi ai lui Mahomed au fost
Abu Bakr, 'Omar, 'Othman si 'All.

607

74. Cartea cea mare..., referinta la Muhammediye (v. nota 53), principala surs1 a lui Cantemir, dar poate i la Sira, biografia traditional& a Profetului, reunind, in diferitele ei redactiuni,
o bogat& recolta de date i fapte reale sau legendare despre viata i activitatea lui Mahomed

(G. Levi della Vida, in EI, IV, 458-462). Mai jos tc. siirme = antimoniu".
75. Comparatie cu Iosif, fiul lui Iacob, patriarh al poporului evreu (Gn., 30, 24 sq.). in
acest capitol, persoana lui Mahomed trebuie inteleasa drept infelfi,sarea, portretul acestuia
(lat. persona, mentinut in textul rus). Acest portret este traditional i it intilnim ca atare in
scrierea, deja citata, a unui contemporan, Ludovico Marracci, cap. 26, p. 31 i urm. Un portret
similar al lui Mahomed in Incrementa atque decrementa ..., III, 3, nn.
76. Colocinii (< gr. KoXoxiA/0a, lat. colocynthis), plante din familia cucurbitaceelor, cu
fructe foarte amare, ca tartacutele (Lagenaria vulgaris). Citeva rinduri mai departe cuvintul
turcesc nalin (papuci de lemn) trebuie citit main (pron. nalin).
77. Tc. mescid < ar. masdjid = moschee".
78. Hidjra (sau mutarea Profetului de la Mecca la Medina) nu corespunde cu inceperea
activitAtii sale de profet, care se situeazA cu citiva ani inainte. Aceasta mutare a lui Mahomed
(cuvintul hid jra inseamn& a rupe relatiile, a emigra, a-i pArasi tribul", deci nu este corect
tradus prin fugil) s-a intimplat, dupa majoritatea autorilor, la 8 rabi' I (20 septembrie) 622.
'Omar este cel care a fixat data mutarii laMedina drept inceput al erei mahomedane. Cantemir are dreptate, cum vom vedea, indicind ca inceput al Hegirei data de 15 iulie 622, seara
(deci cind incepea 16 iulie), dar aceasta corespunde cu mutarea efectivA care avusese loc inain-

te. Sistemul calendarului fiind deja stabilit printr-un precept coranic, au fost pastrate lunile
gi s-a lAsat drept prim& luny, muharram, pentru cA in cursul ei se reiau afacerile dupA pelerinaj. Originea erei a fost deci fixata nu chiar in ziva Hegirei, ci in prima zi a lunii muharram a anului Hegirei. AceastA prima zi eadea intr-o vineri qi corespundea cu 16 tammuz (iulie)
din anul 933 al erei seleucizilor, sau 622 al erei cretine' . Heraclius (610-641) era, efectiv, in
al doisprezecelea an de domnie (B. Carra de Vaux, EI, II, 320 -321). Informatiile lui Cantemir provin din Sethus Calvisius, Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum...,

Francofurti ad Moenum et Lipsiae, 1685, p. 601: Anno mundi 4571, post C[hristum] 622:
Muhammed Pseudopropheta haec anno metu inimicorum suorum ex urbe Mechic cogitur profugere,

et ab hac fuga ordiuntur suam aeram sive annos Muhammedani... Incipit autem, ut dixi, haec
aera arabum sive anni Hegirae dies 15 julii vesperi occidente sole, judaeorum more quando inchoa-

Putin mai sus, izvorul celeilalte informatii, privitoare la

tur feria sexta [adica vineri,
Heraclius: Heraclius anno imperil duodecimo, indictione decima, cum Pascha celebrasset dies
4 aprilis, sequenti die, feria secunda [aclica luni, n.n.], vesper eduxit Constantinopoli exerciturn contra persas... Saes dux a Chosroe mittitur... ".
79. Tc.: Hicret-i nebeviye = Starnutarea Profetului".
80. Kazboiul la care se referA autorul este acela dintre bizantini i persani din 622-628.
hi 626, araisprezecelea alcirmuirii sale, Heraclius a reuit sA invinga sub zidurile Constantinopolului asediat armatele avaro-slave, cu care erau aliati persanii, condui de regele sasanid
Chosroes I (Khosro, 531-579). Data acceptatA a mortii lui Mahomed este 13 rabi' I, anul 11
al Hegirei, aadar 8 iunie 632, intr-o luni (Fr. Buhl, EI, III, 702). Data indica.t& de Cantemir
(17 iunie 631) este reprodusl dupl Calvisius.
81. In ce privete data naterii lui Mahomed autorii ezitl intre anii 570 si 580. Cantemir
urmeazA traditia cronicarilor musulmani, dui:A care la inceputul activitatii sale profetice Mahomed avea 40 sau 43 de ani, la care se adaugg cei zece ani i ceva" de apostolat la Mecca
si alti zece la Medina, ceea ce face plauzibilA virsta final& de 60-63 de ani. Autorii modern/
considerA insA ca la inceputul misiunii sale Mahomed avea numai 30 de ani (Fr. Buhl, art. cit.,
685).

82. Cantemir a adunat anii propovaduirii la Mecca *31 la Medina, care au totalizat, dupa
izvoarele sale, 23 de ani lunari, perioada in care a fost alcatuit Coranul. De notat ins& ca la
moartea lui Mahomed nu toate capitolele cartii erau scrise, unele fiind numai numerotate. Fixarea in scris a revelatiilor" Profetului a fost facutl de primul calif, Abu Bakr, la indemnul
lui 'Omar (Fr. Buhl, Er, TI, 1129 1130). IndatA mai departe autorul afirma el arhanghelul Gabriel ar fi deschis pintecele" lui Mahomed inainte de cAlatoria" lui cereascA. Dupa
traditia islamick acest act apartine arhanghelului Mihail, care a deschis pieptul, iar nu pintecele Profetului (A. J. Wensinck, El, III, 559).
83. Tc. Cebrtiil Emin (Gabriel cel credincios) < ar. Djabrel'il al-Amin. Arhanghelul
Gabriel, numit i Amin al -wahyi cel caruia i s-a incredintat sarcina revelatiei", ocupa un loc
important in traditia islamica, in chemarea i initierea lui Mahomed etc. (B. Carra de Vaux,

EI, I, 1017 1019).

608

84. Este vorba de doul locuri sacra": stejarul din Mamvri, mentionat in Vechiul Testament (v. referinta in text), venerat in traditiile moza.ica, crestina pi islamia.; Bayt Allah =
= Casa lui Dumnezeu", paladiumul islamului (Ka'ba), constructie de form& cubic& situatA
In mijlocul marii moschei din Mecca. Acest lams, cel mai important in cultul islamic, adApostaste piatra neagre(al-liadjar al-aswad) adusl din rai", la care se refer& arhanghelul Gabriel
(A. J. Wensinck, EI, II, 622-630). Termenul precedent (hadji) desemneaa pe credinciopii
care an flcut pelerinajul ritual la Mecca (v. Cortez, a V-a7cap. VI, p. 186 pi urm.).
85. Reamintim cele ar5.tate in Studiul introductiv cu privire la felul in care Cantemir
folosepte textul Coranului: arturarul, citind din memorie, rareori di. textul si referintele exacta,
reupind totupi ss, comunice esenta fiecarui pasaj.
86. Ars, pronuntia tura a ar. 'arsh = tronul lui Dumnezeu" (v. Coran, II, 256), de forra cubic& pi atit de mare incit cuprinde cerurile pi pAmintul (Cl. Huart, El, II, 1223, s.v.
Kursi).

87. Textul citat este din sura a XVII-a a Coranului (C'dlatoria nocturna), iar on din

sura Despre fiii lui Israel. Cantemir citeazi textul, dar it pi interpreteaza (cel mai indepartat
licap de ruaciune este casa sfintului Ierusalim"). Aceasta interpretare coincide cu aceea a
specialiptilor: Aceasta moschee foarte indepartata ar putea s5. semnifice simbolic paradisul,
dar ne gindim mai degrabl la templul din Ierusalim unde s-a vazut str5.muta.t prorocul Muhammad"

(D. Masson, Le Coran, Paris, 1967, p. 871). Pentru literatura privitoare la all-

toria" lui Mahomed la ceruri v. B. Schricke, Isra', in EI, II, 589-590.

88. Expresie liturgic& creptin5. (slujba ceasurilor de dimineatl.", respectiv mezonoptica,
utrenia impreuna cu ceasul I etc.) prin care autorul irrtelege prima rugaciune rituals, din cele
einci pe zi obligatorii pentru once musulman. Este vorba de rugIciunea. Kur'an al-fadjr mentionata anume de Coran, XVII, 50 (A. J. Wensinck, EI, IV, 100, s.v. Sala*
89. Burak, animal legendar care 1-a dus pe Mahomed in alatoria" lui la car. descrierile exegetilor musulmani este imaginat drept o iapa cu cap de femeie i coadA de plun. La
fel apare in miniaturile persane (B. Carra de Vaux, EI, I, 813).
90. V. in continuare cap. 7 pi 8.
91. V., mai departe, Cartea a V-a, cap. 6, p. 193 pi urm. Dar aci trebuia flcuta distinctia intre templul din Ierusalim si cel din Mecca.
92. Ibid., 194 -195.
93. Tc. Seldm aleykam I - Aleykam es-seltim !

94. Noe (ar. Nuh), dreptul biblic (care a salvat de potop neamul omenesc si animalele
uscatului imbarcind cite o pereche pe arca sa), a intrat in traditia islamia prin Coran pi legende ulterioare, ca pi fiii ss.i Sam, Ham si Yafith. Un alt fiu, Kana'an ar fi dispArut inecat de
potop (Bernhard Heller, EI, III, 10 13-10 14).
95. Pronuntie tura popular& a ar. tasbih, infinitivul II al verbului cu radlcina s-b-h,
= a pronunta formula subhan Allah" ( Lauds, lui Allah 1 "), foarte frecventi. in Coran (Fr. Buhl,

El, IV, 515 -516 pi 719).

95. Formula Ld ildhe illd Allahu [ye] Mu/Jammed resulu'llahi < ar. if ilaha illa'lah wa
Muhammad rasulu'llahi este marturisirea credintei musulmane (shahada), prima dintre cele
cinci conditii fundamentale ale apartenentei la islam (B. Carra de Vaux, EI, IV, 268, pi A. J.
Wensinck, ibid., 719, s.v.: Tashahhud).

97. Forma tura (Sir kdtibi) a titlului ar. de Katib al-sirr, secretarlef sau particular
(F. Krenkov, EI, II, 868). Acesta ar fi copiat mama artii" (Umm al-kitab) sau originalul
ceresc" al Coranului revelat lui Mahomed.

98. Pronuntia tura (Levh-i mahfaz) a ar. Law!). ma/gas= tabla bine plzita", care
cuprinde, dupa traditie pi exegeza corania, originalul ceresc" al Coranului (v. sura LXXXV, 22).

99. Sensul termenului grecesc este de chiup" sau poloboc". Vadra, unitate de capacitate folositA pi in tarile romanepti, avea 12,289 1. sau 10 ocale (N. Stoicescu, op. cit., p. 171180).

100. Acest pasaj intarepte aprecierea autorului (v. Cartea a IV-a, cap. 2, p. 87 pi nota 348)
c& teologia musulmaa este mai degrab& apofatic5. (negativ5.) decit afirmativl. Incognoscibil&

in esenta ei, divinitAtii nu i se potrivesc atributele lumii corporale. Ea poate fi cunoscua

609

numai prin actiunea sa In lame (mina autotputerniciei sale"), asa cum in doctrina palamitg
pot fi cunoscute energiile (necreate), dar nu esenta divinitatii.
101. V. nota 96.
102. Alt exemplu de citare din memorie a Coranului. Reamintim ca
Cantemir para.

frazeazg adesea textele citate sau le adauge comentarii proprii.

103. in traditia musulmang interventiile succesive pentru scgderea numarului ruggciunilor zilnice de la cinzeci la cinci sint sugerate lui Mahomed nu de Hristos, ci de Moise (Musa).
De asemenea, numarul initial este coborit indata nu la patruzeci, ci la doug.zeci si cinci (v. pentru
alte detalii A. J. Wensinck, El, IV, 101, s.v. Sala*

104. Scutirea de rugaciunile zilnice a bolnavilor este corect relatatg; aceste rugaciuni
trebuiau completate, totusi, indata dupg insang.tosire (El, IV, 10 1- 102).
105. Cantemir combing. sensul tc. budala= prost, imbecil" cu ar. budalie (sing. badil),
prin care, in ierarhia hagiografica sufitg., se intelege a cincea categoric de sfinti necunoscuti",
prin mijlocirea carora se obtine ploaia la vreme, biruinta in razboaie etc. (I. Goldziher, EI, I,
68-69, s.v. Arden). Astfel creeaza el cuvintul hibrid budallah = nebunii pentru Dumnezeu ",
care amintesc de nebunii pentru Hristos" (rus. loponinna), categoric de mistici din crestinismul medieval.
106. V. mai departe, Cartea a III-a, partea a II-a, art. 3 a .71 -72.
107. Forma turcg. (.am-i ;serif) a numelui marii moschei a umaiazilor din Damasc (alSha'm al-Sharif sau Djcimi' al-Umawi), care insg n-a fost construitg de Mu'awiya (Amavia,
califul sarazin" I), primul calif umaiad (m. 680), ci abia in 708, de catre al-Walid ibn 'Abd alMalik, al saselea calif (705-715), prin transformarea unei vechi biserici a Sf. loan Botezgto-

rul, datind din sec. al III-lea si desavirsita de imparatul Theodosie (379-395). in timpul lui
Cantemir, moscheea (distrusa, de foc in 1893, discutabil restauratg.) era, prin decoratia ei eleganta, somptuoasg., consideratg drept una din minunile lumii (A. J. Wensinck, El, III, 433).
Despre coborirea din cer la Mecca v. si Incrementa atque decrementa, c. III, cap. III, n. gg.
108. V., mai departe, Cartea a V-a, cap. 6, p. 186 si urm.
109. Forma turcg (sabah namazi ) a denumirii rugaciunii de dimineatg. falai al-fadjr
prescrisa de Coran, XI, 116.
110. Repetarea erorii semnalate in nota 87.
111. Marea moschee din Mecca (al-masdjid al- harem). Constructia acestui lgcas, ince,

puta Inca in anul 8 al Hegirei prin grija lui Mahomed, a continuat ping, in anii 1572- 1577, cind
sultanul Selim al II-lea i-a adus insemnate imbunatatiri si i-a reconstruit acoperisul (A. J. Wen-

sinck, EI, III, 442-443, s.v.).

112. V., Mai sus, nota 61.

113. Acest text nu exist& in Coran (v. intr-un sens apropiat VI, 10 si IX, 29, singurele
locuri in care se vorbeste despre djihod, razboiul sfint, sau rgspindirea islamului cu sabia ; cf.
D.B. Macdonald, EI, I, 1072- 1073, s.v.).
114. De la strgmutarea lui Mahomed la Medina si pint la moartea sa au trecut zece, nu
noug. ani (Fr. Buhl., EI, III, 70 1-702). Cf. si notele 81 si 139.
115. Din nou referire la cartea Muhammediye, v. nota 53.

116. Abil Djahl = Pgrintele neitiintei ", porecla data de Mahomed (datoritg, ostilitatiii
fata de islam si staruintei in pg.ginism) lui Abu'l Haltarn 'Amr ibn Hisham ibn al-Mughira (Fr.
Buhl, EI,oI, 85).
117. V., mai sus, nota 79.
118. Calcul inexact: anul 17 19 corespunde cu anul Hegirei 1131/1132 (v. Mihail Guboglu,
Tabele sincronice. Datele Hegirei fi datele erei noastre. Cu o introducere in cronologia musulmand,

Bucuresti, 1955, p. 227).

119. Forma tura. (Medine-i miineovere) a denumirii arabe al-Madina al- munawwara.
120. V. nota 76.
121. Basmala, sau tasmiya, formula de invocare a lui Allah la inceputul oricarei actiuni,
in introducerea fiecarei sure din Coran sau a cartilor. Forma arabe corecta (corupta in pro-

610

nuntarea tura.) este: Bi'smi'lleihi' l-aboxne/-apind = !n numele lui Dumnezeu cel indurAtor,
eel milostiv".
122. V., mai sus, nota 96.
123. Fukaha, (tc. fukah4), carturari interpreti ai legii in orice prob1eme ale vietiireligioase,
politice, juridice sau familiale, care formeaza impreuna obiectul stiintei fikh = jurisprudenta"

(I. Goldziher, EI, II, 106- 111).

124. Un asemenea pasaj nu exists in Coran. Unii exegeti au raportat la Abu Djahl pa-

sajele din Coran, XVII, 62; XLIV, 43 si XCVI, 6, in care acesta nu este numit.
125. to text conoxynnenne, probabil in sensul de intregire, implinire" (luna plink).
126. Despartirea lunii in doul este una din minunile" cele mai cunoscute ale lui Mahomed, repetata de biografiile traditionale, mentionata si de autori europeni, ca B. d'Herbelot,
Bibliothegue orientale, Paris ,1697, s.v. Camar. Litoralul Hedjazului este despartit printr-un

lant de munti inalti de platourile din interior. N-am putut identifica cei doi munti citati de
Cantemir intre culmile care inconjoara. Mecca.
127. Miracolele" (mu'djiza) atribuite Profetului variazle duple diferitele relatiuni. Unele
(fringerea lunii, lupul vorbind, dintele cazut) sint povestite si de L. Marracci, in Prodromus
ad Refutationem Alcorani, pars secunda, p. 17, 32, si in Refutatio Alcorani ad suram 3, p. 121
si 131, duple Georgius Almacinus, Historia arabica I (trei dinti i-ar fi cazut in Mafia de la
Ohod).

128. Nici o indicatie in izvoarele noastre thspre Zozai si despra taurul lui.
129. V., mai jos, Cartea a VI-a, cap. 36, p. 355.
130. Coranul ingaduie casatoria cu captive. Interdictia la care se refer Cantemir priveste
numai femeile idolatre (cf. textul citat) si numai inainte de convertirea lor.
131. Fatima, fiica lui Mahomed din prima casa.torie, sotia lui 'Ali. Indecentele atribuite
atit lui Mahomed cit si fiicei sale (relatate si de alti autori) provin din afabulatii populare preluate de polemica. antiislamica.
132. Versurile lui Iuvenal sint indreptate contra Mesalinei: et lassata viris necdum satiala
recessit (v. i p. 513 din editia Minerva, 1977).
133. Tc. Allah askIna.
134. Mahomed a avut urmItoarele sotii: Khadidja (v. nota 64); Sawda bint Zam'a (V.
Vacca, EI, IV, 193- 194); `A'isha bint Abu Bakr, sotia preferata (M. Seligsohn, EI, I, 22022 1); Hafsa bint 'Omar (H. Lammens, El, II, 229); Zainab bint Khuzayma (V. Vacca, EI, IV,
1267); Zainab bint Djahsh (ibid.); Umm Salima (D. S. Margoliouth, Encyclopaedia britannica,
llth ed., vol. XVII, p. 410); Djuwayriya (ibid.); Umm Habiba Ramla bint Abu Sufyan (Fr.
Buhl, EI, 110); Maim-ma, ultima sotie (idem, EI, III, 153). Numarul sotiilor variaza dup./
biografi; astfel, L. Marracci, Vita et gestis..., loc. cit., ii atribuie doulzeci una de sotii patru
concubine.

135. Concubinele lui Mahomed au fost: Safiya bint Huyaiy (V. Vacca, EI, IV, 5960), Rayhana bint Zaid al-Narlariya (idem, EI, II, 1194) si Meiriya Copta (Fr. Buhl, Er,
HI, 311-312). k relatarea lui Cantemir rolurile sint inversate: nu Mariya i-a reprosat Profetului dragostea cu o sclava, ci Haf si 'A'isha s-au plins ca sint neglijate in favoarea unei
concubine (Fr. Buhl, EI, III, 3 11-3 12, s.v.). Acelasi detaliu (e prins cu sclava, promite ci
o va parasi, apoi devine sperjur) la L. Marracci, Refutatio..., XLVIII, p. 663.
136. Mahomed n-a murit otravit, ci de febra Medinei", boala curenta pe vremea sa.
137. V. nota 68. Corect: Abu Tellib.
138. Este vorba de al-'Abbas b. 'Abd al-Muttalib, unchiul lui Mahomed, negustor din
Mecca (m. 652-653), incepatorul dinastiei abbasizilor (Fr. Buhl, EI, I, 9- 10).
139. Data stramutaxii la Medina (Hegira) este 15 iulie 622, iar a mortii lui Mahomed
8 iunie 632(13 rabl. I, h. 11). Asadar, al zecelea an de la Hegira aproape se incheia. V. si nota
114.

140. V. mai departe, Cartea a V-a, cap. 6, p. 186 si urm.

141. Tatars: Mal kop algae djok = Bogatie mult., [dar] nimeni care s-o ia".
611

142. V. mai sus, p. 26. De mentionat ca Mahomed a fost aria in lupta cu meccanii de
Ia Ohod, in h. 3 (Fr. Buhl, EI, III, 1038). Forma corectA a denumirii mantia sfintA" este
hsrka-i ,serif. Cf. si Incrementa atque decrementa, III, 3, nn.

143. Ramadan, numele celei de-a noua luni a calendarului musulman si a postului anual
(v. mai departe, Cartea a V-a, cap. 5, p. 180).
144. Livra (lat. libra) = funtul" (lat. pondus), echivalent, dupa ling cu 450-550 g.

145. Tc. sahtiyan = marochin".

145a. Tc. htnta.
146. 'Allam, steag (ar.); Mahomed avea un steag propriu de culoare neagra numit `ukcItb,
adoptat ulterior de abbasizi. Steagul umaiazilor era alb, al alizilor verde. Ele erau folosite nu
numai la razboi, dar si in unele ceremonii religioase. - Sancalt-1 pry= steagul nobil (tc.) sau
steagul Profetului, pastrat la Constantinopol. Lung de 4 m, are in virf un glob de argint in
care se pastrea.za un Coran scris, dupA traditie, de califul 'Othman. El este infasurat in 40 de
bucati de tafta cuprinzind alte relieve islamice (un alt Coran scris de 'Omar si o cheie de argint
a orasului Mecca), iar totul in matase verde. A fost adus din Egipt dupa cucerirea acestei tad
de sultanul Selim I in 15 17 (EI, I, 252; Cl. Huart, ibid., IV, 156).
147. Acest capitol urma sa figureze in lucrarea Despre guvernarea otomanci, care fie n-a
fost scrisa, fie s-a pierdut.
148. Referinta, ca si mai sus, la cartea despre guvernarea otomana.
149. Dona, exemplate din Coran sint pastrate in faldurile steagului sfint" v. (nota 146),
dar nici unul scris de Abu Bakr.
150. Informatie exacta: steagul sfint" n-a fost luat de Ioan Sobieski la 12 octombrie
1683, cind a salvat Viena asediata de turci; Kara Mustafa Pasa (mare vizir de trista memorie,
1676- 1683, decapitat la Belgrad din porunca sultanului Mehmed al IV-lea.) reusise sa salveze
stindardul refugiidu-se la Esztergom (Strigoniu), in Ungaria. V. Incrementa atque decrementa..., IV, 1,78.
151. V. nota 73.
152. Amir = emir, set capitan", malt titlu in ierarhia musulmana. Existau: amir cikhdr
sau mare comis, amir dad sau ministru al justitiei si amir al- hadjdj, sef al caravanei de pelerini Ia Mecca. Acest titlu a fost purtat mai intii de Abu Bakr, de unde afirmatia ca asemenea

emiri sint urmasi ai Profetului (EI, I, 334).

153. Shaykh (ar.) = batrin, venerabil, barbat de peste 50 de ani" (titlu purtat de sefii
de triburi si de unii man dregatori). Traducerea preferati" nu este exacta (A. Cour, El, IV,
284 -285).

154. Tc. cider yeri peygamber. Cf. si nota 73.

155. V. notele 63, 68, 69 si G. Levi della Vida, El, III, W77- 1078:
156. Ar. shari'a, tc. feri'at, legea canonica musulmana., ansamblul poruncilor lui flumnezeu, calea cea dreapta". Cp. Coran, XLII, 11, ; XLV, 17 etc. Ea cuprinde dreptul de succesiune, dreptul penal, prescriptiile divine privind actiunile permise si interzise (J. Schacht,
El, IV, 33 1-336).
157. V. Cartea a II-a cap. 1, p. 37 si urm.
158. Curioasa. inadvertentA: Ali n-a fost asasinat de Abu Bakr (care murise in 634), ci
de `Abd al Rahman b. Muldjam al-Sarimi, la 24 ianuarie 661, ca rAzbunare pentru rubedeniile
ucise in Mafia de la Nahrawan, din anul 658, intre alizi si kharidjiti. - Djami' (mai exact
al-masdjid al-djcimi', tc. cami) inseamna moschee mare, in care credinciosii se aduna pentru
slujba de vineri (EI, I., 1040).
159. V. Cartea. a V-a, cap. 19, p. 316: Despre ereziile religiei muhammedane in general.

160. Dhu'l-Fakar (ar.) sabia lui Mahomed, pe care acesta a luat-o de la un necredincios
in batAlia de la Badr (624). Arms cu doll& taisuri, dupl unii autori cu don& virfuri, era vestitA
pentru calitatile ei deosebite. De la Mahomed a trecut la 'Ali, apoi in posesia califilor abbasizi
(E. Mittwoch, EI, 1, 985).

612

161. Este vorba despre Wal a. dintre arabi si bizantini de la Yarmuk (636), care a permis celor dintii cucerirea, Siriei.
162. Basra (Bassora), oral comercial in Irak, la 420 km sud-est de Bagdad, pe Shatt, al'Arab (estuarul format la confluenta fluviilor Tigru si Eufrat), intemeiat in anii 637 sau 638
din ordinul califului 'Omar. Anterior fusese aci o fortareata bizantina, cucerita de arabi in 634.
163. Edessa (azi Urfa), oral stravechi in Turcia de azi, intemeiat pe o asezare mai veche
de Seleukos I in epoca elenistica, fost sub dominatie parts, romans, bizantina, persana, cucerit
de arabi in 641.

164. Dara (Daras), cetate pe frontiera bizantino-persana, cucerita de arabi o data cu

Edessa.

165. Ierusalimul (al -Kuds) a fost cucerit de arabi in 637 sau 638, cind generalul Abu.
`Ubayda 1-a chemat pe 'Omar sa is in stapinire orasul, pe care locuitorii nu voiau sa-1 predea

decit califului (Fr. Buhl, EI, II,

1161).

166. Templul muhammedan" este al-Masdjid al-aksa, mares moschee cladita pe ruinele
templului din Ierusalim. Este lacasul cel mai indepartat" amintit in Coran, XVII, 1. Pe stinca
sacra unde fusese cindva templul lui Solomon, califul 'Omar a cladit mai intii un lacas de rugaciune (moscheea lui 'Omar). Inconjurata de o amply traditie legendary mult imliogatita de musulmani, stinca a devenit, sub 'Abd al-Malik ibn Marwan, centru de pelerinaj prin cladirea. Domului stincii" (1Cubbat al $akhra), in anii 688 -691 (A. J. Wensinck, EI, III, 442; J. Walker,

EI, II, 1152 1155).

167. 'Omar a fost ucis, din razbunare, de Abu Lu'lu'a, sclavul lui al-Mughira ibn Shu'ba,
guvernator al Basrei. Dupa unii exegeti, asasinul a fost doar instrumentul rivalilor politici ai
lui 'Omar (G. Levi della Villa, El, III, 1052). Informatiile lui Cantemir se cuvin deci modificate
astfel: sclavul nu era al lui si nu ucisese instigat de persani. Istoricul citat (Zakuti) este, foarte
probabil, evreul portughez Abraham Zacutus Lusitanus (m. 1642, v. Jewish Encyclopaedia,
s.v.), cunoscut de autorii arabi drept Zalcatala Tisanu (informatie comunicat& de colegul Ion
Matei). Cantemir fsi luase ins referinta de la Calvisius, care mai citea.za. pe Zakutius in Opus
chronologicum, ed. 1685, p. 663.

168. `Othmcin, al treilea. calif (h. 23 33 = 644 -655). In timpul lu1 islamul a anexat
tregiuni intinse ale Imperiului Sasanid, in Armenia, Africa de Nord, Nubia si Asia Mica. Cirmuirea
lui autoritara si arbitrary i-a adus pieirea (asasinat in iunie 656). Moartea. lui 'Othman a inaugu-

rat o perioada de conflicte interne, care au dus la schisma islamului intre siiti (partizani ai lui
'Ali) si sunniti. Mu'eiwiya a fost primul calif umaiad. Bun strateg, el a contribuit in timpul
lui 'Othman la cuceririle arabe. In ce priveste cetatea" cucerita ( Constantia), Cantemir face
o confuzie: Baca este vorba de Constantina din Algeria, acest oral nu a fost cucerit decit spre
sfirsitul sec. al VII-lea ; mai probabil, Cantemir s-a referit la Cezareea, oral ocupat de Mu'awiya
(G. Levi della Vida, EI III, 1077 1080; H: Lammens, ibid., 659 -663).
169. V. nota 73 si I. Goldziher, EI, I, 484-485, cu amply bibliografie privind pe primii
patru califi.

170. Tc. ocak = vatra, camin".

171. Tc. hiked.
172. V. nota 153. Seicul cu cel mai inalt titlu, suprem pontif al islamului, era de fapt muftiul
din Constantinopol, shaykh al-IsIdm. Cantemir se refer& probabil la demnitatea de sharif al
Meccai, guvernator al orasului incepind din 960 (instituirea sarifatului), care se bucura, in calitate
de descendent al familiei Profetului si de paznic al locurilor sfinte" ale islamului, de un respect
deosebit (C. von Arendonk, El, IV, 336-341).
173. Tc. tehniye.
174. Kapuct base, demnitate otomana, sef al strajilor seraiului sultanului, in numar de

50 pentru fiecare poarta. Erau deopotriva folositi pentru trimiterea de mesaje sau invitatii
persoanelor notabile din tart sau din strainatate (Fr. Babinger, EI, II, 769).
175. Tc. hil'at, vesmint descris pe larg in Incrementa atque decrementa, III, 3, ii: Hain&
colorata, impodobita cu o liand& de our sau argint pe margini, pe care imparatul o da vizirilor,
pasilor sau altor persoane insemnate ca semn de cinstire sau pentru a le rasplati vreun serviciu
neobisnuit, sau chiar pentru vreo veste bung. Sint trei feluri de halat [. ..]; in mod obisnuit este
numit caftan".

613

176. Mustafa al II-lea (6 februarie 1695 -21 august 1703), al douAzeci si doilea sultan
otoman. Cantemir descrie domnia acestuia in Incrcmenta..., IV, 4.
177. Tc. Feyh efendi; pers. padishah sau tc. Padi,sah-i
osman, titlu al sultanilor, incepind
de la sfirsitul sec. al XV-lea (Fr. Babinger, EI, III 1086); tc. vekil-i feriat-i Muhammedi.
178. V. nota 152.
179. Al-Kor'cln, cartea sacra a musulmanilor (= citire, recitare, declamare"). Unii autori
- urmati si de Cantemir - pronuntau Kur'cin. Dup& credinta mahomedan5 aceasta carte este
doar copia unui arhetip pastrat in cer. Ea are 114 capitole sau surate, redactate fie la Mecca, fie
la Medina. Coranul insusi, duple, traditia islamicA, reprezinta o confirmare a Torei i a Evangheliilor, considerate deopotriva drept cacti revelate ; iata de ce atit evreii, cit si crestinii sint con-

siderati drept oameni ai Cartii" (ah al-kitab). V. Fr. Buhl, EI, II, 1124- 1139, s.v.
180. Furlyin = distinctie", separare", revelare", mintuire". Cf. Coran, XXV, I;

acest termen se refer& la cartes sacra, de aceea pentru exegeti el este sinonim cu Coranul insusi

(A. J. Wensinck, EI, II, 127).

181. Nici un pasaj din Coran, XVI, din care citeaza indata autorul nu a fost mentionat mai
inainte.
182. Forma turca (Kelamullah ) a expresiei arabe Kellam Allah = Cuvintul lui Dumnezeu", sinonim cu Coranul, sinonimie intemeiat& pe cap. VII, 141 si XLVIII, 15 ale Cartii (v.
pentru detalii D. B. Macdonald, EI, II, 7 12-7 17).

183. Cuvintul Koran scris cu semnul hamza poate fi sau un infinitiv avind sensul de
participiu pasiv, sau un adjectiv calificativ derivat de la tara'a = a aduna "(Fr. Buhl, El, II,
1124). De aici sensul de carte a adunarii, a comunitatii", la care se refers Cantemir. Dar 4ra'a
inseamna si a citi, a recita" (Allah isi incepea revelatiile prin porunca.: ljur' citeste!").
184. V. nota 67.
185. Isa Mesih, pronuntare tura a lui 'PM Masih, forma arabl din Coral a numelui lui
Iisus Mesia (II, 136; IV, 45 etc.). Expresia Iisus fiul Mariei" apare in carte de treisprezece ori.
Trei surate (III, V si XIX) se refer& in mod special la traditia crestina. Iisus apare in Coran drept
un profct deosebit, ultimul inainte de venirea lui Mahomed. Textele referitoare la Iisus sint
influente ale Etanghcliilor canonice, dar si ale unor apocrife ca aceea a lui Toma (D. B. Macdo-

nald, EI, II, 558-560 si nota 67).

186. Zubur inseamna in Coran (XXVI, 196; III, 181 etc.) scrieri revelate" si carti ceresti" in general. La singular cuvintul este folosit de Mahomed pentru a desemna Psaltirea
lui David (IV, 161; XVII, 57; XXI, 105). Cartea pare sa fi fost cunoscut& de scriitorii arabi
Inca inainte de Mahomed ( J. Horovitz, Er, IV, 1250- 1251).
187. V. Cartea I, cap. 2, p. 6.
188. V. Cartea a IV-a, cap. 14, p. 133 si urm.
189. Afirmatia lui Cantemir (v. si mai sus, paragraful Psaltirca) este prea categoric& si
chiar ea genereaza contradictia semnalata indata (nestatornicia lui Mahomed, care accept&
totusi ca si nemahomedanii se pot mintui). Tn realitate, recunoscind caracterul sacru al Torei
qi al Evangheliilor i manifestind simpatie pentru oamenii Cartii", Mahomed nu putea aboli
rinduielile si legile acelora".
190. Interpreti moderni ai Coranului afirma chiar c& islamul a acceptat o serie de dogme
crestine. V., in acest sens, Emile Dermenghem, La vie de Mahomet, Paris, 1929, p. 124 si urm.

191. Cum arat& indat& autorul, aceste intervale corespund cu anii dintre chemarea"
lui Mahomed si sfirsitul vietii lui. in ce priveste redactarea Coranului (fixarea in scris a cuprin-

sului sau - transmis pe cale oral& - din ordinul califului `Othman), ea a durat tot 23 de ani
(de la moartea lui Mahomed, 632, pina la aceea a lui `Othman, 655).
192. Tc. hadis-i ,serif < ar. hadith sharif, traditia privind actele sau spusele Profetului
si, in general, orice comunicare religioas& sau profan5.. Aceste elemente ale traditiei doctrinare

islamice au fost culese indat& dup& moartea lui Mahomed si clasate in culegeri tematice intitulate musannaf, adica redactare (Th. W. Juynboll, EI, II, 20 1-206). Cantemir explica acest
c. III, 2, n. 20.
cuvint si in Incrementa atque decrementa.
193. Tc. ayat-i kerime < ar. aya, pl. clyat = semne miraculoase", versete ale Coranului.
194. Autorul trateaz& probleme care au pasionat timp de secole pe exegetii Coranutui,
pe filologi sau specialisti in doctrina islamic5.. Despre imperfectiunile cartii, v. Fr. Buhl, El,
II, 1134. Aceste imperfectiuni se datoreaza neglijentei copistilor, rezistentei celor ce stiau

614

Coranul pe de rost si n-au vrut al se corecteze potrivit textului stabilit de `Othman, dificultgtilor
scrierii arabe, care nu are deloc vocale scurte si numai citeva vocale lungi.
195. Despre numarul cuvintelor (12000 sau numai 3000) nu se face in Co Ian nici o mentiune. Autorul are ins5. dreptate citind opiniile dupa care la textul Coranului pot fi adaugatesi cuvinte din traditie (1tadith ); unele hadisuri (tudsi, sau ilcihi) se bucura de acelasi respect

ca sicuvintele cartii insesi.

196. Nici aceasta declaratie a Profetului nu figureaza, in Coran.
197. Ambele afirmatii (limba Coranului nu poate fi vorbit5.; nici un verset sau cuvint
nu poate fi inteles perfect) sint exagerate. Autorul insusi recunoaste ca apelul la exegeti se face
doar pentru pasajele obscure.
198. De remarcat c.s titlul capitolului nu are nici un raport cu textul. Despre cartea Muhammediye autorul tratase mai inainte (v. nota. 53).
199. Relatarea acestui concurs al cugetarii si talentului literar asemanator faimoaselor
intreceri din antichitatea greaca de la Olympia, la care autorul se si referg in continuare, asociazg.
mai multe elemente: in perioada preislamica, aparatul cultului pagin comporta niste stilpi de
piatra, locuri sacre ale caror functiuni nu sint bine cunoscute, dar a caror lapidare de c5.tre pelerini a intrat in ritualul hagialicului la Mecca (EI, I, 231 si Fr. Buhl, ibid., 1041). Rolul for
in biografia Profetului si in istoria originii islamului este mai bine cunoscut. Acolo [este vorba
de stilpul de la Akaba] a ayut Mahomed intilnirile sale secrete cu citiva medinezi dupa ce doctrina
sa esuase la Mecca. ,Base persoane au imbratisat mai intii islamul, apoi alti doisprezece i-au adusomagiu, fars insa, ca prin aceasta A. se angajeze sag protejeze efectiv pe Profet. Biografii numesc
aceasta omagiul femeilor (bai'at al-nisa ) sau prima Akaban, pentru a o deosebi de a doua
Akaba din anul urmator, cind 70 de medinezi au jurat s5.-1 apere pe Mahomed, la nevoie si cu
sabia (bai'at al- barb). Ulterior a fost in51tata o moschee in vecinatatea coloanei de piatra, mentionate mai sus, numita Moscheea omagiuluia, in amintirea evenimentului mondial care avusese

loc acolo" (El, I, 231). Pe de alts parte, se cuvine mentionat ca, termenul 'arfid, coloana" unei
poezii (ultimul picior al primului emistih, asadar mijlocul, miezul versului), inseamn5 in sen
propriu, stilpul central al cortului (Weil, in EI, I, 469). Sa retinem, de asemenea, observatia lui
A. S. Tritton (El, IV, 388) ca locuitorii Medinei treceau drept cei mai buni dintre acesti poeti.
[oraseni, n.n.]. Evreii si crestinii erau poeti si, adesea, versurile for nu se pot deosebi de acelea
ale paginilor. Resedintele micilor principi arabi in special Vim erau centre de activitate
poetic5.. Acolo veneau beduinii dornici s Hug ceva folds de la patronii literaturii. Ei se intilneau de asemenea la numeroase bilciuri unde aveau loc concursuri intre poetii rivali". Aceste
detalii ne apropie de relatarea lui Cantemir, al card izvor (vag indicat prin o carte a istoriilor
adunate in zilele lui Muhammed" care circula la turci) ramine de identificat.
200. Tc. nazire = imitatie, pastis5,".

201. Tc. pir <pers. pir = batrin", in ierarhia sufita un fel de duhovnic, indrumator

spiritual care avea dreptul ss introduca in aceasta tagma mistica un murk/ (novice). Folosirea
acestui termen pentru o institutie preislamica este, fireste, anacronica.
202. Tc. sure < ar. sfira. Evident, Mahomed nu putea atirna pe stilp primele doua sure
ale Coranului, deoarece prima sura este o alcatuire postuma Profetului, scriss pentru a servi
drept introducere cartii, iar ordinea capifolelor in forma actual& a fost stabilit5. abia in versiunea
califului 'Othman.
203. Tc. nazm < ar. nadhm. Mahomed she provocat in repetate rinduri adversarii
creeze sure aseman5.toare celor din Coran (II, 21; X, 39; XI, 16), dar acestia nu au reusit ; Corants/ reprezina o noun forma literary care n-a putut dobindi decit o influenta indirect5, asupra
dezvoltarii literare ulterioare, pentru cg ea a aparut cu pretentia de a avea o origine diving si
astfel excludea once incercare publics de imitatie" (C. Brockelmann, EI, I, 411).
204. Tc. neshi < ar. naskhi, caligrafie araba folosita in Imperiul Otoman pentru scrierea.
cartilor religioase si literare. Pentru acest fel de scriere, indeosebi in cultura otomang, v.
M. Guboglu, Paleografia ,si diplornatica tureo-osmanci. Studiu si album, Bucuresti, 1958, p. 28.205. Tc. talik< pers. ta`lik, caligrafie araba in care rindurile sint inclinate dinspre dreaptasus spre stinga-jos, sub influenta vechii scrieri nationale persane pehlevi. De aci afirmatia autorului cA. 'Ali ar fi transcris un Coran in scriere talik (care s-a impus, de fapt, abia din secolul af
XIII-lea si in special pentru carti de versuri). Este Ina adevarat ca rnanuscrisele Coranulul
(in araba cu traducere persana interlineara) erau copiate in caligrafie talik (B. Moritz, El, I,
398-399. V. i M. Guboglu, ibid.).
6 1 5.

206. V. Cartea. a VI-a, cap. 19, p. 316 si urm.

207. Tc. hayir it;s-serr min Allah < ar. khayr wa sharr min Allah.
208. V. Cartea a IV-a, cap. 5, p. 97 si urm.
209. V. Cartea a IV-a, cap. 14, p. 133 si urm. Referire la Adam Quadmon.
210. Rezumatul invataturii Coranului expus in acest capitol este, in liniile sale marl

exact, Expunerile moderne, introducerile la traducerile Coranului sau 4n doctrina islamului sint

Intru totul asemanatoare. Cf. Studiul introductiv, p. XXI XXIII.

211. Teza. ca Evangheliile ar fi fost intentionat corupte de crestini pentru a inlatura pasajele care anuntau venirea lui Mahomed a facut parte din arsenalul apologetic musulman clasic.

Desi ideile crestine au patruns in numeroase locuri din Coran, ca qi in traditia doetrinara islamica,.

invatatii musulmani au dat Noului Testament interpretari proprii, uneori false. Evangheliile
sint totusi considerate de mahomedani drept carti sacre si se bucurau de respect in special in
rindurile poporului turc (B. Carra de Vaux, EI, II, 534-536;L. Marracci, Prodromus ad Refutationem Alcorani, pars prima, p. 6 si urm.).
212. Citat inexistent in Platon, luat probabil dintr-o sursa secundara. necritica.
213. Ne aflam din nou in fata izvorului intermediar care atribuie enormitati lui Porphyrius
tr. nota 47). Fragmentele reunite de Harnack nu cuprind, fireste, asemenea aprecieri, greu de
a.cceptat cu atit mai mult cu cit acreala lui Porphyrius se inaspreste rind vorbeste de Sf. Pavel"
(P. de Labriolle, La reaction paienne, p. 256, 258 ; dar despre grosolania" erestinismului, (3apf3apov

-ragriga, o incercare barbara" de a inlatura civilizatia, ibid., p. 287).

214. Biografia lui Mahomed in versiunea ei legendara cuprinde doll& intilniri ale Profetului cu calugari crestini: 1. La doisprezece ani, cind insotea pe unchiul sau Abu Talib la Barsa,
fntilnirea cu Sergius Bahira (<aram. behind = alesul"), care recunoaste in el pe viitorul profet;
2. La douazeci si patru de ani, in Siria; intilnirea cu un calugar Nestor, care de asemsnea fl recunoaste drept trimis al lui Dumnezeu. Aceste legende, care dezvolta faptul desigur real al contactelor lui Mahomed cu cercuri nestoriene, sint relatate atit de autori arabi, cit si de cronicari
bizantini ca Theophanes sau Sphrantzes (cf. si nota. 62). V. date ample la A. J. Wensinck, EI,
I, 589. Autori ca Ludovico Marracci, De Alcorano, III, p. 35, credeau ca monachum quemdam,
Sergium nomine, Alcoranum scripsisse, vel in illo scribendo Mahumetum adiuvisse. Sed quis fuerit
ssle Sergius, non omnes conveniunt". Cf. acelasi Prodromi ad refutationem Alcorani, pars prima,

p. 42-43.

215. Mapira pare O. fie o lectura gresita pentru Bayra (v. nota precedents si L. Marracci,
op. cit., p. 36-37); Salman al-Farisi (Saimaa. Persanul) , personaj semilegendar, ar fi fost unul
din primii tovarasi" ai Prifetului si reprezinta prototipul persanilor convertiti la islam. Sclav
rascumparat, a devenit adeptul lui Mahomed dupa o indelungata cautare a adevarului (G. Levi
Bella Vida, EI, IV, 120 121); Abdullah din Persia este negresit 'Abd Allah b. Khazim al-Sulami, unul din tovarasii Profetului si guvernator al Khorasanului (M. Seligsohn, El, I, 26); nu
1-am identificat pe Salom Iudestl.
216. Referinia exacta nu este la sura XCV (Curmalul ), ci la a VI-a (Albinele); textul
nu este corect citat, ci parafrazat, poate printr-un intermediar. Coranul, XVI, 103, suns: Stiu
ca ei spun: Nu 1-a invatat decit un muritor !#, dar cel la care se gindesc vorbeste o limbs
strains (ar. 'adjami), in timp ce aceasta este o araba limpede". Cantemir (sau izvorul sail) cla
termenului arab 'adjami > tc. acem (= barbar, ignorant, ageamiu") sensul literal (= persan").
217. Abfc Bakr, socrul lui Mahomed (prin casatoria Aisei), primul calif (v. nota. 63). Rela-tiunea fantezista privind geneza Coranului a fost construita pe un singur fapt real: Abu
Bakr a pregatit prima redactare a cartii, dupa moartea. Profetului. In ce privesteraporturile
reale dintre el si Mahomed, iata avizul unui specialist modern: Abu Bakr nu reprezenta sub
nici un raport idei si principii noi; el urma in mod absolut vederile lui Mahomed si persevera
in tot ceea ce prietenul sau poruncise sau indicase" (Fr. Buhl, EI, I, 83).
218. V. nota 192.
219. Dupa o informatie a lui Ibn al-Athir (ed. Tornberg, III, 86), cele patru redactari menlionate mai sus au fost adoptate fiecare intr-o regiune deosebita: aceea a lui Ubaiy la Damasc,
a lui Milcdad la Horns, a lui Ibn Masud la Kula si a lui al-Ash`ari la Basra" (Fr. Buhl, EI, II,
1131).

220. V. Cartea a VI-a, cap. 19, p. 318 si urm.

22 1. Tc. Jars < ar. ford = prescriptii riguros obligatorii, a caror nerespectare este pedep-

:sal, a caror pazire este, dimpotriva, rasplatita" (Th. W. Juynboll, El, II, 65-66). Toate sen-

616

surile citate de Cantemir sint luate din Lexiconul lui Meninski, p. 3499, s.v. faerz: secare, incidere.
in crenam aut foramen uti lignum igniarium quod zend dicitur; definire, sancire, imperare, necessario observandum; de Deo: dare definitum quid, per lege aut debito; pl.: incisura; pec. igniarii zend
dicti qua park extunditur ignis, et crena in cornu arcus, cui cornu inhaeret; item sanctio, statutum;
quod impositum et imperatum est a Deo estque hoc necessariae observantiae; canon, stipendium,
clypeus, sagitta non alata qualibus aleatores ludunt; praestantis dactyli genus, peculiare Arabiae
felicis parti, quae Oman dicitur; debitum ex praecepto divino, aut lege omnino observanda sub peccato
mortali, ad differentiam sannet quae citra peccatum mortale, aut non observatur, q. nostrum consi1 ium evangelicum.

222. Tc. siinnet < ar. sunnat = obicei, maniera de comportare, precept". Prin acest

termen se intelege mai ales obiceiul lui Mahomed", obicei a carui respectare inseamna o imitare" a Profetului (A. J. Wensinck, EI, II, 581-583). Sensurile provin din Meninski, op. cit.,
p. 2682, s.v. siinnet: natura, indoles, via, institutum, mos vivendi, lex; pec. exemplum dickrum

factorumque Mahometis, quae sectatoribus ipsius a Corano secundaria lex est; et genus dactylorum
Medinensium; forma, vet superficies, Irons, vultus et tormentus; poena, lex et institutum Prophetar
quasi (absque comparatione) consilium evanghelicum, praescriptum, regula et vulgo circumcisio.

223. Tc. farz deiil, silnnetti1r.

224. Francois Mesgnien ( Meninski), orientalist fyancez (1623 1698), interpret al guvernului polonez la Constantinopol, apoi al celui austriac, autorul dictionarului citat in text, opera
fundamentals a lexicografiei turce, arabe qi persane.
225. Hrism, hrismos < gr. xptap.6g = prorocie".
226. Titlu adaugat de not dupa Sumar.
227. Tc. Esrar-i cefr-i runtaz. Cantemir se refer& la Djafr, carte din traditia esoterica
qiita, cuprinzind descrierea evolutiei religioase i politice a lumii pina la sfiritul acesteia. Ea ar
fi fost o interpretare secrets a Coranului intocmita de insui Ali, iar dupa alai autori o alcAtuirea celui de-al aselea imam, Dja`far ibn Muhammed al Sad* (m. in 168/784-785), scrisa pe o
piele de ied sau miel intarcat (djafr). Alte carti asemanatoare ar fi fost Djami'a i Mashaf FBtima

(B. Macdonald, El, I, 1022 1023). Pentru Ibn Khaldun astazi aceasta tiinta se numete
simiycl, sau magia literals.... Este un subiect inepuizabil, care pune numeroase probleme [ ...].
Specialitii nu sint de acord asupra puterii magice a literelor [...]. Nu e o problem& tiintifica.
sau de domeniul rationamentului" (Discours sur l'histoire universelle, al-Muqaddimat, tradVincent Monteil, t. III, Beyrouth, 1968, p. 1103 i urm). incercarile noastre de a da de urma izvorului lui Cantemir s-au dovedit infructuoase. Este cert ca el a avut in mina un asemenea text,
care, cum vom vedea, circula in Istanbulul timpului sau.
228. Hasan, fiul mai mare al lui 'All i al Fatimei, nepotul iubit al lui Mohamed (n. H. 3/4,
m. H. 49). Senzual, risipitor, putin preocupat de raspunderile sale de calif de Bagdad, a renuntat
contra unor avantaje la aceasta demnitate. Moartea sa, datorita probabil exceselor, a fost puss.
de scriitorii iiti pe seama umaiazilor, pentru a face din Hasan un martir". Husain, fratele sau
(n. H. 4/5, m. 62/680), lipsit de personalitate, a pierit intr-o lupta cu un detaament al califului
umaiad Yazid, la Karbala, fiind de asemenea trecut in rindul martirilor de catre iiti.
229. Tc. hoca < Pers. khwadja,
ar. khatvadja, apelativ rezervat persoanelor laice dom._

nul, jupinul", apoi dascal, preceptor, diac".

230. Aci in sens de abdomen (inima)", sediul sufletului i al mintii in antropologia medicvala.

231. Tc. ibn-i Yakub, numit mai departe Akib.

232. Cuvintul ifani (?) ne sugerea.th fie numele 'Affan (califul 'Othman ibn 'Affan), deci
f iii lui Othman", fie tc. ihvan < ar. ikinvcin = fratii, prietenii, tovaraii". in ambele cazuri
referinta lui Cantemir ne trimite la secta iita a ismailienilor sau septimamienilor (sab`iya),
care limita la apte num&rul imamilor vizibili (la cei mai vechi iiti, imam = calif", R. Strothmann, EI, II, 682). Secta ii are obir1ia in actul lui Dja'far al Sadik, al aselea imam, care, c. 762,

a deposedat de acest titlu pe fiul sau Ismail, pentru pacatul betiei. Deli Ismail a murit inaintea..
tatalui sau, o parte din Iiiti au vrut ss vada in el ultimul imam legitim, a carui demnitate s-ar fi
perpetuat apoi intr-o serie de imami ascun,si, pins ce va aparea ultimul, un fel de Mesia (Mandi)
care va impune lumii conceptiile ismailiene. Aceasta micare politica ce se revendica nu numai
de la Ismail, dar i de la alti frati ai lui, i careia i s-a opus apoi secta. duodecimamienilor (ithno.

617

'ashariya, devenia doctrina de stat in Persia), sustinind o serie de doisprezece imami vizibili,
piill la Muhammed al-Mandi, care va reapOrea la Judecata din urma a generat o doctrin&
ezotericA puternic influentatO de gnoza neoplatonia. in cazul septimamienilor, o ierarhie cornplicata de profeti, tacuti', marturii" (hudjdja) care desemneazs pe imamul epocii personaje in numar de sapte sau doisprezece, derivind unii din altii conform teoriei gnostice a emanaB ilor. Afilierea la aceasta sects este obiectul unei initieri influentate de speculatiile neoplatonice,

misterele parse si esoterismul crestin. Membrii unei ligi ultrasiite, probabil ismailiene, din sec.
.al X-lea, se numeau ikhzucin al -safe' = fratii puri "si aveau o doctrina sincretista (toate religiile
.au ca scop revenirea sufletelor la Dumnezeu, din care eman5.). Pentru tot ce preced5., a se vedea,

in El, articolele lui T. J. de Boer, II, 487-488; Cl. Huart, II, 599-600; R. Strothmann, II,
-682-683; acelasi, IV, 24-26.

233. Cei sapte califi (a cAror anuntare" de c5.tre cele sapte planete sugereaz& corespondenta gnostic& dintre microcosm si macrocosm) sint dintre cei paisprezece ai dinastiei umaiade,
de la Mu'awiya I (660-680), pina la Marw5.n II (744-750); ceilalti doisprezece (aceeasi corespondenta cu cele dou&sprezece luni) sint califi adbasizi, descendenti din unchiul Profetului,
incepind cu 'Abbas al Saffah (750-754); pe ultimul, Muhammed, nu-1 putem identifica in seria
.celor 37 de califi ai acestei dinastii. Cf. K. V. Zettersteen, EI, I, 14 15. S-ar putea insa ca aci
ss fie o referint& duodecimamianO precis5, dupa cum ne sugereaza acest pasaj din Ibn Khald-un:
Imamitii extremisti, si in special duodecimamienii [...], cred c5. al doisprezecelea imam al lor,
Muhammad ibn al-Hasan al 'Askari, pe care it numesc Mandi, a intrat in subterana familiei sale
la al-Villa si a fost tAinuit R acolo timpul cit se inchisese cu mama lui. El ar fi r5.mas acolo,
4 ascuns ; va iesi la sfirsitul vremilor si va face sa domneasca dreptatea pe p5,mint" (Discours
sur l'histoire universelle, trad. cit., t. I, Beyrouth, 1967, p. 3)1). Despre Mandi v. nota precedents.
234. Dukeli (?) are asonante cu Drik/at, numele unui trib mongol < Daltlan, fratele unui
tramos al lui Genghis-han. Desi istoria lui consemnata de istoriografia arab& apartine

secolelor XIII XVI, faptul ca acest trib si ramificatiile lui si-au intins dominatia asupra unei
marl pArti din Asia Central& (numele Dalat < Dughlat a fost perpetuat printr-o important
ramura kirghizA), ca si conceptia musulmana cl primii stapini ai lumii au fost triburile nomade
.care an creat apoi cetAtile si civilizatia sedentarilor (v. Ibn Khaldun, loc. cit., p. 245) ar putea
indreptati ipoteza acestei proveniente pentru dukeliii lui Cantemir. V. si W. Barthold, EI,

I, 1112 1114.

235. V. despre aceste personaje, popoare si evenimente Cartea a III-a, partea a II-a, art. 16, p.

64-75.

236. Ceea ce urmeazs pare sa fie citat textual din Esrdr-s cefr-i ritmetz (v. nota 227), lucrare

pe care Cantemir o numeste mai jos Apocalipsul lui Muhammed. Rezulta ca autorul a avut la
indemin& aceasta carte, ceea ce si explica detaliile pe care le cll. Textul, care trebuie examinat
de un specialist in literatura divinatorie islamic5. (asa-numita magie literals "), face parte dintr-o
serie de scrieri raspindite in timpul lui Cantemir in cercurile carturarilor turci. Stiinta secretelor
literelor (simiya < gr. aT11-teia = semne") este de origine sufita. V. in acest sens Ibn KhaldAn,
op. cit., t. III, Beyrouth, 1968, p. 1103 si urm. si reproducerea unei table divinatorii provenind
tocmai dintr-un manuscris care a apartinut sultanului Ahmed al III-lea, protectorul lui Cantemir
(Biblioteca Topkapusarayi, Istanbul, ms. Ahmed III, 3042, t. I, folio 23.7, loc. cit., p. 1114).

237. V. nota 234.

238. Evident altA denumire pentru Esrdr-1 cefr-i ritmuz (v. nota 227).
239. Ar. saVab, pl. sakcIliba < gr. csKkeiflot = slav(i)". Este evident intentia autorului
.de a conferi (ca si in Monarchiarum physica examinatio) un rol politic eminent poporului rus,
identificat cu Baniel-Asfar = fiii Roscatului" (personajul biblic Esau, astfel descris in Gn. 25,
25); slavii sint la rindul for descrisi in izvoarele arabe ca un popor cu parul si barba blonde sau
_roseate (W. Barthold, El, IV, 488), iar tarul Rusiei, dupl o relatare a lui H. Lammens, era numit

Malik al-A sfar (I. Goldziher, EI, I, 484).

240. Tc. Ilciasker = Soldatul tarii" (personaj legendar).
241. Hemje, hamje (pentru tc. hamze < ar. hamza) este semnul grafic indicind exploziva
laringian5. atona (intreruperea vocii, inchiderea. laringelui). Cuvintul nu e sinonim cu licimza,
nume propriu diferit ortografiat, care la rindul sau nu e echivalentul arab al biblicului Samson.
Traditia musulmanA cunoaste ins5. un Vamza, unchiul si fratele de lapte al lui Mahomed, ostas
-viteaz, poreclit leul lui Allah si al Trimisului sail", care poate justifica o analogie cu Samson

(v. H. Lammens, EI, II, 270).

618

242. Autorul se refer& la provincia 'Ira Is-I 'Adjami din estul Irakului, fosta Medie antica,
La aceeasi regiune pare a fi si referinta la tara Arak (p. 59).
243. Ibn Khaldrin, citind un poem al lui as-Sabti despre tablele divinatorii (Zcl'iradja),.
stia, la fel, ca Cezarul for (bizantin) este un 11..." (ed. cit., t. III, p. 1115).
244. Tc. Mehdi < ar. Mandi = cel condus de Dumnezeu", denumire data citorva personaje politice din istoria islamului si unui fel de Mesia, care, dupa traditie, va aparea catre stirsitul lumii pentru a reintrona dreapta-credinta. Domnia lui de o mie de ani va fi urmata de
Judecata. de Apoi (D. B. Macdonald, El, III, 116- 120).
245. Muradin (?), poate in sensul de un Murad oarecare", dar Muradi este cunoscut si
ca nume literar (takhallus ), folosit de sultanul Murad al III-lea.
246. Rum, denumirea turco-persana a Imperiului Bizantin < gr. pconatot = bizantini",
in Asia Central& prin aceeasi denumire se intelegea insa Imperiul Roman (Fr. Babinger, EI,

III, 1255- 1256).

selcukf, dinastie turca, prin extensiune populatia turca dominanta, in secolele

in Asia Centrala si Orientul Apropiat.
248. V. nota 239. De adaugat ca fiii lui Asler" (Banu'l- Asfar) au fost nu numai slavii,
247. Tc.

XI- XIII,

dar inaintea for grecii, romanii, spaniolii si europenii in general. Lupte intre arabi si asfari pentru
stapinirea Constantinopolului consemneaza. traditia (hadith ). Cf. I. Goldziher, EI, I, 483-984,

249. Tc. Nevruz < pers. Nawraz = Anul Nou", echinoctiul de primavara (21 martie),
care inaugura anul solar persan. Cantemir era, fireste, constient de faptul ca relateazO in 7227
(5508 de la facerea lumii" + 1719) credinta ca ciclul lumii de la facerea lui Adam se implineste-

in anul 7000".

250. Tc. muharrem < ar. mitharram, prima hal& a anului arab. Deoarece, cum arata autorul, potrivit anului solar socoteala este alta", nici echinoctiul de primavara nu poate c &des in
aceeasi luna a anului arab, nici luna muharrem in aceeasi sezon.
251. Embolic < gr. EigioXog, intercalare, adaugare a unei zile, a unei luni sau a a altui
interval de timp in calendar, ca, de exemplu, in anul bisect. N-am putut stabili la ce calcul'

embolic" se refers autorul.

252. S-ar parea ca se reia citarea (sau parafrazarea) dupa Esrar-1 cefr-i rilm4z, de vremece se face aluzie la cartea aceasta plina de taine".
253. A. Cartea a V-a, cap. 6, p. 193.
254. V. nota 77.
255. Tc. ulema .< ar. `zdama' = carturari, savanti" (p1.).
256. Tc. kadi < ar. kadi = judecator", dpp& legea musulmana, in orice problema civila
sau penala.
257. in textul rus nommen = poruncit", confuzie cu prorocit".
258. V. notele 239 si 248.
259. Pers. Nashirwan, Anosharwan < pehlevi Anoshak-ruwan = cel cu sufletul nemuritor", porecla lui Chosroe I, regele persan (531-579) erou al epopeii lui Firdousi Shah-name,
In cele ce urmeaza monarhie = imparatie". Autorul dezvolta. tema Translatio imperil, trata.ta
in lucrarea sa Monarchiarum physica exanzinatio.
260. in originalul latin: Hedain, denumire care poate insemna, in forme corupte, fie
al- Madd'in, localitate la sud-est de Baghdad, pe fluviul Tigru, fosta capitala a Imperiului Sasanid, format& din orasele Seleucia si Ctesiphon reunite, fie Kazwin, oras la nord-vest de Teheran.
Fosta capitala a Persiei de la Shah Tahmasp I (1524- 1576) ping la Shah 'Abbas I (1587- 1628),
Kazwin a pastrat pina in epoca modern& numele de Dar al-Saltana (Scaunul cirmuirii"), pe care
11 cunostea, probabil,
si Cantemir.

261. Khorasan (Tara Soarelui-rasare"), regiune din rasaritul Persiei, cuprinzind si tara
Pahlav, de unde erau originari partii. A fost cucerita de arabi in 651-652.
262. 29 de capitole ale Coranului, majoritatea din Mecca, au la inceputul lor, indata dupa
invocatie (basmala), o serie de litere (intre doua si cinci). intelesul for nu a putut fi ping azi
descifrat de exegeti, fie ei arabi sau crestini: simboluri cifrice, abrevieri, initiale de mime, tau)
6,19

duce la interpretari hazardate, care au fost, fireste, larg folosite de magicieni (Fr. Buhl, EI,

II, 1134 1135, nr. 15).

263. Tc. Sam < ar. al-Sha'm = Siria, cuprinzind, in antichitate, toata regiunea dintre

Anatolia. si Arabia.
264. Constantinopol < gr. Kewcrravnvoimcatc, sediul beniasferilor (aci grecii).

265. V. capitolul urmator.

266. Personaj legendar, neidentificat in literatura consultata, ca si urmatoarele doul:
Ali si Fatme.
267. Personaj legendar.
268. Yemen, actualul stat din sud-vestul Arabiei, corespunzind cu cele mai vechi limite
ale Arabiei Felix.
269. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 186 si urm.
270. Personaje legendare.

271. Probabil deformare a numelui Kathai, Khitai, dat de autorii arabi Chinei; si mai
apropiate de forma Hut ar fi Khotan, oras din Turkestanul chinez, in zona de contact dintre
islam si budism, sau Khuttal, regiune aflatoare azi in R.S.S. Tadjica, pe cursul superior al AmuDariei.

272. Nume legendar, neidentificat in lucrarile consultate.

273. V. capitolul urmator.
274. V. nota 232.
275. Bukhara, cunoscutul oras din Turkestan ; pasajul tara de la apus (sau cum se poate
tilcui altfel, din Africa)" arata ca in textul citit de autor scria Maghrib, Apusul, Berberia (zona
din Africa de nord-vest cuprinzind Tripolitania, Tunisia, Algeria si Marocul).

276. Ar. khalifa = calif succesor", loctiitor al Profetului.

277.. Tc. seyf-x katrldx si burhan-r satrldi , care s-ar traduce sabia legata" si dovada vinduta".

278. Peninsula si port in sudul Arabiei.

279. Cuvint neidentificat.

280. V. nota

158.

281. Abin-Su'ad, tc. EbUssitad, vestit jurisconsult otoman de origine kurda (1490/14911574),

autor al unui comentariu al Coranului, precum si al culegerii de legi a lui Soliman

Magnificul intitulata Iciniin-name. A avut, intre alto demniati, pe aceea de shaikh al-Islam.
282. Tc. cin< ar. Sin, numele dat de musulmani unei parti a Chinei sau acestei taxi In
totalitatea ei, dupa dinastia Tzin.
283. Teccali, tc. Deccdl < ar. Dadjdjal, personaj mitic, un fel de Antimahomed, pe care
autorii it explicit si-1 descriu in mod foaediferit (originar din Java, iudeu, monstru, se va arata
in Ispahan, sau in Kufa, sau in Khorasan etc., etc.). Domnia lui, dupa, legends, va dura patruzeci
de zile, dupa, care va fi ucis de Mandi (B. Carra de Vaux, EI, I, 909).

284. Tc. zinhar = Ia seama

Atentiel"

285. Basra, portul irakian (v. nota 162), nu este situat in apropierea unui munte: poate
el autorul se refers la Basra marocana, oras disparut prin secolele XIV XV, care era asezat

pe un platou, intre doll& coline.

286. Tc. fetva < at. fatwa, raspuns sau sentinta formals data de un jurist sau mufti.
287. Idris, personaj citat de doua on in Coran (XIX, 57 qi XXI, 85), identificat de exegeti
cu biblicul Enoh (Gn., 5, 23-24), initiat in stiintele inalte si in. tainele privind sfirsitul lumii.
288. Ramla, localitate la circa 40 km spre rasarit de Ierusalim, fosta capitals a provinciei
Filastin.

289. Muhammad, aci in seas de Vestitorul".

620

290. Minaretul cel mai inalt, dinspre sud-est, al moscheii umaiazilor din Damasc, numit

si Minaretul lui Iisus", datorit& traditiei citate in text.

291. Ludd, localitate in Palestina, la sud-est de Iafa (gr. A088ct), in care, dupA traditie, a
avut loc lupta. Sf. Gheorghe cu balaurul si unde era venerat mormintul martirului. DupA o legend& musulmana relatata Inca, in secolul al X-lea de Mukaddasi, Antihristul (aci Dadjdjal).
va fi ucis de Iisus la poarta. bisericii Sf. Gheorghe din Ludd (Fr. Buhl, EI, III, 34-35).
292. Tc. Yec4c ve Mectic < ar. YddjUdj tva-Mad jiidj, popoare biblice legendare (Gog si
Magog, din Gn., 10, 2 etc.), originare din nord-est, care vor pustii lumea inaintea JudecAtii
de Apoi. Toate elementele relatarii lui Cantemir (piticii cu urechi mari, care inccarca sa sparga
zidul lui Alexandru cel Mare, sageteaz& cerul, pustiesc pamintul, seaca apele si vor fi mincati
de pasOri) se regasesc in traditia islamicA (A.J. Wensinck, EI, IV, 1204-1205). Interesanta
indicatia ca musulmanii se vor sAtura numai cu rostirea numelui lui Dumnezeu, cAci asa ii
va invata sA faca Iisus Hristos". Este asociata aci tehnica repetArii neconteninte a numelui
divinitAtii (dhikr) din mistica musulmank cu practica similarg isihastA (cf. G.-C. Anawati
et Louis Gardet, Mystique musulmane, 2e dd., Paris, 1968, p. 178 si urm.).
293. Despre zidul construit de Alexandru cel Mare (sau Zidul caucazian) va scrie citiva
ani dupA Sistem Cantemir insusi, dupA cercetari intreprinse in cursul campaniei rusesti in Caucaz
(notele Principelui an fost public-ate partial sub titlul De muro caucaseo, in Commentarii Academiae Scientiarum Petropolitanae 1 (1726), p. 425-463; v. si Opere/e principelui Demetriu
Cantemir, t. VII, Bucuresti, 1883, 32 p.).
294. Referire la dhikr, corespondentul musulman al rugAciunii lui Iisus practicatA de
isihasti. V. si nota 1036. Observatia lui Cantemir corespunde perfect doctrinei islamice.
295. Este vorba despre ashab al-kahf = oamenii din pesterA", versiunea arabA a Legendei celor ,sapte tineri adormiti. Dupa traditia crestink in timpul persecutiei lui Decius (249
251), sapte tineri crestini din Efes s-au refugiat intr-o pesterA, unde au adormit, pentru a se
trezi abia in timpul domniei lui Theodosie al II-lea (408-450). DupA Caron ei ar fi dormit
309 ani, dupA alte traditii 372. Legenda, care a fost consemnatA mai intii intr-un text siriac
din secolul al V-lea, a cunoscut apoi o largA raspindire in literaturile orientale si occidentale

(A.J. Wensinck, EI, I, 485-486).

296. Tc. Dabbetu'l Arz<ar. Dcibbat al-Ard = tiara pAmintului ", monstru legendar a cA.rui aparitie va anunta sfirsitul lumii. Descrierea lui Cantemir corespunde in linii mari celei din

traditia islamicA (A.S. Fulton, El, I, 907).

297. Tc. el-leftet uflah aid ez-zdlimfn < ar. al-laftatu'llah 'aid al-zolimin.
298. V. nota 86.
299. Tc. kdtib < ar. katib, v. i nota 97.
300. Tc. muezzin < ar. mu'adhdhin = vestitorul", cel care din balconul minaretului
anuntA rugAciunile rituale musulmane.

301. Tc. ezan < ar. adhcin = chemarea la rugaciune" din balconul minaretului sau de
pe acoperisul moscheii.
302. Tc. el-hamdu li'llah < ar. al-hamdu
303. Ar. mihrab, Ms& bogat decoratA, similara (dar de dimensiuni mai mici) cu absida
altarului din bisericile crestine, prin care, in moschei, se indica directia orasului Mecca (kibla),.
spre care trebuie indreptate rugaciunile. Traducerea altar" este, fireste, abuzivA.

304. Ar. cluklan = fumul", titlul surei XLIV si, dupA traditia islamicA, unul din semnele preinergAtoare sfirsitului lumii.

305. Ar. Isrdfii < ebr. Sercifim, arhanghel, dup5. traditia islamicA de staturA uriask
initiatorul lui Mahomed in misiunea sa profeticA. Este numit si Domn al trimbitei", deoarece
in eshatologia musulmanA el va trebui s& sune invierea mortilor la Judecata de Apoi (A. J.
Wensinck, EI tI, 590).
306. Medina, Basra, v. notele 119, 162 si 285; Tirmidh (pron. local& Termer), oras
pe malul septentrional al Amu-Dariei, in Uzbekistanul de azi, cunoscut in evul mediu ca important centru comercial si cultural ; Merde este negresit Mardin, oral vechi in Mesopotamia su.
perioarA (azi in Turcia, deci nu in India de rAsArit "); Samarkand vestit oral in Turkestan;
pentru Buchara v. nota 275. Climatul" (ar. /Vim < gr. taiga = inclinare") inseamnA
una din cele sapte zone in care geografii arabi (dupa cei greci, ca Eratosthene si Hipparc) im621

lumea cunoscutg., luind drept criteriu ziva cea mai lungg, a anului (in ore). Regiunea
Bukharei si Sogdianei (cu capitala la Samarkand) se afla in a IV-a parte a lumii, sectiunea.
a VIII-a (Ibn Khaldiin, op. cit., t. I, p. 147).
-pArteau

307. Probabil kanturus < gr. xevra6poc = centaur"; ar fi, deci, vorba despre aparitia

unui popor de monstri.

308. Tc. Evvel Sam, ahir 5a7n".
309. Hama, oras in Siria, pe fluviul Oronte, la nord de Damasc.

310. Tc. mogol < ar. mughal = mongol" (in text la pluralul persan, cu terminatia in
-Mt).

311. Mosul, fort pe Tigru, in Irak, in fata. vechiului Ninive; fost sub dominatie mongoll
(Hulagu, Tamerlan), ceea ce poate explica referirea la tOtarii rAdriteni".
312. Seyhan este o regiune din Turcia de sud (cu capitala Adana ), strabOtutO de
fluviul Seyhan. Vechiul Cydnus este la vest de Seyhan si poarta numele turcesc Tarsus Cap.
313. Regiune neidentificatO.

314. Babilon = Baghdad ; pentru Urfa, v. nota 163.

315. Ar. =min = simunul", vint fierbinte si violent din desert.

316. Konya, anticul Iconium, este un oras din platoul Anatoliei, intr-o regiune deluroad,
nu departe de muntii Taurus. V. si nota 505.

317. Mistr < ar. Misr = Egipt; in t-xt: Elcair (tc. Elkahire < ar. al-Kahira = Cairo);

numele complet: Misr al-Zfahira.

318. Franc" (tc. freak), numele dat europeanului in islamul medieval.
319. Tc. Halil ur-rahman< at. Khalilu'r-raismcbt.

320. Dacs luam drept exacts data h. 1133 (asa si in ms. lat., f. 127v), autorul scria
aceste rinduri intre 2 noiembrie 1720 si 23 septembrie 172 1 (v. si notele 118 si 406). Aceasts
mentiune oferl interesante puncte de reper pentru stabilirea datei redactOrii Sistemului i a
raportului intre versiuni (v. Studiul introductiv).
.
321. Tc. Mumyiuddin < ar. Mumyi ud-Din, personaj neidentificat.
322. Tc. Cebrdil, Mikdil, Israfil, I srdil < ar. Djabrd'il = Arhanghelul Gabriel (v. nota 82),
Mikal = Arhanghelul Mihail, Israfil (v. nota 305) si
sau Aard'it= ingerul mortii (v.
articolul lui A. J. Wensinck, EI, II, 606-607).
323. Dintre necredinciosi" vor scapa de chinurile vesnice numai monoteistii (evreii si
crestinii).
324. Tc. ildhiyat i ilm-i ildhi < ar. al-'ilm

= stiinta despre divinitate" (Ibn

Khalcan, op. cit., t. III, p. 1042: metafizica., a treia dintre stiintele intelectuale").
325. Tc. ilm-i filth (fikth ) < ar. ai -'ilm al-filshr= stiinta dreptului, a legii", in sensul
romanului iurisprudentia: rerum divinarum notitia (I. Goldziher, El, II, 106). in textul la-

tin (f. 64): intelligentiae, sive iuris rerumque divinarum scientia, quo nomine iurisprudentia...
326. Tc. fukand, pluralul lui fakih < ar. fakih, fukaha'.
327. Probabil tc. elifbd parast = bani pentru alfabet"; suparast (forma de text) inseamd.
bani de apg.".
328. Lat. summula = rezumate".
329. in original habitus, redat in textul rus prin za6ym, ca neologism care cerea o explicatie.
330. Birgill, sau Birgewi, Muhammed ibn Pir 'Ali, teolog turc (1523- 1573), autor de
manuale teologice si juridice, scrise mai ales in araba, intre care catehismul citat de Cantemir,
intitulat si Vasiyettuime = Cartea Testamentului ". (El, I, 744). V. si Studiul introductiv,
nota 52.
331. Tc. Cevahir 01-isldm < ar. Djawahiru'l -islam = Guivaierurile credintei". Traducind
titlul cOrtii prin esenta...", autorul pare a facs o confunzie intre cevair =diamante, giuvaieruri", si cevher = esenta, substantg.".
332. Ortodoxia musulmana (sunnitA) cunoaste patru scoli de interpretare a dreptului
(filsh ), reprezentind patru rituri (madhahib) numite dupg, imamii care au intemeiat respectivele

622

doctrine juridice sau codificari ale legilor: 1. ritul hanafit, creat de Abu Hanifa (696-767),
obligatoriu in intreg Imperiul Otoman; 2. ritul safiit, creat de Muhammad ibn Idris al Shafi'l

(m. 820); 3. ritul malikit, dupa. Malik ibn Anas (715-795), si 4. ritul hanbalit, infiintat de
Ahmed ibn Muhammad ibn Hanbal (780-855). Aceste patru rituri sint recunoscute ca deopotriva legitime, deosebirile dintre doctrinele for fiind minime (I. Goldziher, El, II, 110).
Numele dat de Cantemir ritului hanafit este cel turc, de rinduiala a lui Imam azam" (ar. Imam
a'zam = imaim.1 suprem"). Analogia imami-preoti (indata mai departe) este inexacta: imamul (ghid, indrumator) este seful comunitatii musulmane, cel ce conduce rugaciunea publics
si calif, in ipostaza de succesor al lui Mahomed.
333. in transmiterea doctrinei, asa cum o infatiseaza Catehismul citat de Cantemir, trebuie separate trei categorii de mime: 1. jurisconsulti celebri, intemeietori ai ritului hanafit
(a carui traditie este prezentata in text) Abu klanifa (v. nota precedents,) si dascalul sau

klammcid ibn Abi Su layman (m.c. 738); 2. transmitatori ai spuselor Profetului (1uzdith ), asanumitii traditionisti", pe garantia carora se bizuia corpul doctrinar: Ibrahim ibn Muhammad
al-ljanafiya (citat de Ibn Khaldim, op. cit., t. II, p. 648-649); 'Abd Allah al-10f re; a carui
mernorie fidela era puss pe seama apei balite din putul sfint Zemzem de la Mecca ; 'Abd Allah
ibn Mas'fid, unul din primii convertiti la islam, tovaras al Profetului, renumit drept Cununa
a legii musulmane" (v. despre toti acestia I. Goldziher, EI, II, 109; A. J. Wensinck, ibid.,
428; B. d'Herbelot, Bibliotheque orientale, s.v. Abdulla); 3. urmeaza Profetul si personajc din
traditia monoteismului ebraic. Seth era un fiu at lui Adam care (dupa, scrierea. apocrifa Mica
Genezd) fusese rapit in nori", unde primise diferite revelatii; identificarea numelor I sraf
Rafail nu este corecta, etimologiile for sint diferite (serafim, respectiv leacul lui Dumnezeu");
se repeta confuzia Israel-Azra'el (ingerul mortii).
334. Tc. Inne ed-din incr Allahu el-isldm < ar. Inna al-din 'inda Allahu al-islam.
335. In original: quo ad politicum, politic" in sensul de laic, profan, obstesc", spre decsebire de cugetarea religioasa.
336. Comentariul traducatorului, lat. conditio fiind un neologism. Este vorba de cei cinci
stilpi" ai credintei musulmane (v. Cartea a V-a, cap. 2).
337. Tc. rekat.
338. Ziva la musulmani (ca si la crestinii orientali) este impartita. in 12 ore de intuneric
si 12 de lumina.. Ziva propriu-zisa incepe la rasaritul soarelui (ora 6 dimineata) si se termina
la 6 seara; asadar, ceasul al noualea" cade cu trei ore inainte de apus, deci la trei dupa-amiaza
(cind ortodocsii fac slujba de sears, sau vecernia).

339. Tc. yatsi = noaptea." (de fapt culcarea"), care cade la o ora, si jumatate dupa,

apus, asadar pe la 71/2 8 seara -(v. nota. precedents).

340. Tc. fitre, in sens propriu pomana data la sfirsitul postului".
341. V. Cartea a V-a, cap. 3, p. 171 si urm.
342. Ibidem.

343. $emsu'd-din Sivasi (Shams al-Din), sau $amsi, dervis turc, fondator at ordinului
samsiya, autor al multor lucrari religioase in limba tura., m.c. 160 1 (D. S. Margoliouth, EI,
IV, 321).

344. Tc. ezeli, ebedi = vesnic", dar v. si ar. azal = eternitate fara inceput" si abaci=
eternitate fara sfirsit" (teologia musulmana, cdncepe realitati care pot avea inceput, dar nu
sfirsit, si invers, existente din eternitate, dar perisabile). Aceste nuante sint corect redate in
text.
345. Din lat. punctum --= si clips ", cf. glosa lui Cantemir.
346. Tc. stfat = epitet, atribut, calitate morals, adjectiV" < ar. .Fifo. V. si nota 348.
Traducerea prin persoand (aparent falsa.) provine din echivalentul gr. irra50-racytg lat. persona

--= ipostaza", in romans, si slaves veche = fata, chip". Ar. sifa este insa, definit si ca un cuvint ce indics, una din starile (altutal) unui dhat" sau ceea ce indices o idee si totodats, o esenta
sau o substanta (dhat)" (D.B. Macdonald, El, IV, 422).
347. Seria de atribute divine reprezinta formele turcesti ale unor cuvinte arabe sau persane, si anume: din araba ekber, rahmdn, rahim, kaytm, halim, rezzak, mu'in, fettdh, hakk,
hlikim, malik, malikillintilk, sdbur, ma'bibd, rebb, rebbuldlemin, kazitilhaccdt, cendb-i izzet, vahib,
delle, a'la, miirid, mukaddes, tebarike, tekaddese, mUsebbed itl-esbab, halik, muhe'imir, basil, sub-

hdn, mecid, kadri, kavi; din persanakhodd (Dumnezeu), khodal (divin"), yezid (Dumnezeu"),
yezdan(Dumnezeu"), driver (stapin"), hodavendigar(suveran"); cuvintele tangrs (Dumnezeu")

si calab (stapin") sint de origine turd..

623

348. Doctrina crestina oriental& face o distinctie fundamentals, intre teologia catafatic&
sau afirmativl si cea apofatica sau negativA, determinatO de faptul cA lui Dumnezeu, creatorul
lumii, nu i se pot atribui calitati care convin creaturilor. A spune despre creator cs. este bun,
puternic, milostiv etc. ar insemna, asadar, a-1 cobori la nivelul creaturilor sale. Se ajunge astfel
la afirmatii care au generat numeroase neintelegeri qi controverse in gindirea medieval& europeana, ca Dumnezeu nu este mare, nu este bun" etc. (Cf. 'Vladimir Lossky, Theclogie mystique
de l'Eglise d'Orient, Paris, 1944, p. 23). Aceleasi dispute au nIscut in cugetarea musulman&
intrebarea dada epitetele, calitatile atribuite lui Allah nu reprezinta o diminuare a esentei divinitatil, daca nu existA o contradictie intre ofcit (atribute) qi dlzdt (esen15.), ajungindu-se la
concluzia c5, atributele lui Allah sint eterne, subzistind in esenta lui, ci ca de nu sint el, dar
nici altceva decit el" (subl. n.) (D.B. Macdonald, EI, IV, 422). Problema era, asadar, pe de

o parte de a mentine unitatea interioara a personalitatii lui Allah", iar pe de alts, parte de
a justifica descrierile coranice ce i-au fost fAcute". De observat c& un curent insemnat de ginditori musulmani consider& asem.enea atribute drept imperfecte, defavorabile, eronate sau direct imposibile (ibid. ). AceastA atitudine apropie gindirea musulmana de teologia negativ&
cresting, fapt pe care Cantemir it surprinde cu multA finete.

349. Tc. ruhullah < ar. rah Allahi.

350. Gr., = prin excelenta".
351. Tc. held' miillah < ar.

352. Tc. ilm ildhi < ar. 'am ildhi.

353. Tc. gaib < ar. &Tab; tc. thhir < ar. zahir.
354. Tc. yed-i kudret ilahi < ar. yad lsudrati ildhi.
355. V. mai sus, nota 98.
356. Tc. ilm-i semd < ar. 'ilm al-samd.
357. V. Cartea a VI-a, cap. 34, p. 346 sq.
358. Tc. takdir ilahi < ar. takdir 111491.
359. Probabil glosa traducatorului in msg.
360. Tc. Takdir tedbiri fesh ider.
361. V. Cartea a IV-a, cap. 6, p. 101.
362. V. nota 207.
363. Explicatiile cuvintelor distil; qi emistih (mai jos) apartin traducAtorului in rusa.
364. Tc. Gelmeli olsa ademe devlet
cdiniliir bir kildb-i zahmet
eyleme tedbir anga dayanmaz nice bin zincir,
Gitmeli olsa ademden devlet
iar mai jos:
Virmeyince ma'bud, ne eylesijn Mahmuil.

365. De fapt iraddt-i ciii i, expresie in limba tura..

366. Pers. divcinerd kalem nist.

367. Trimiterile sint gresite. !ntilnim in Coran aceste idei (dar nu in aceeasi exprimare),
in sura VI, 20-21, 43, 130 si passim, unde se spune cA Allah se indeparteaza de cei necredinciosi si se mentioneaza hulirile acestora, iluzia el faptele for sint bune, constiinta erorii for la
Judecata din urrna.
368. Aceeasi observatie. Texte apropiate se sf15. in sura a X-a, nu in a XIX-a.
369. Incl din paragraful precedent este abordata mares probleml a conflictului dintre
libertatea omului si predestinarea lui temporala si eternA de catre Allah. Si al:di-Moth libertAtii
( lsadariya ) i cei ai determinismului (djabariya ) aflau temeiuri in Coran, dar cei dintii (situati
in curentul de gindire al mutazilitilor) au fost considerati in afara ortodoxiei sunnite, care proclama predeterminarea absolutA a tuturor actelor umane. V., In acest sens, H. Lammens,
L' Islam, croyances et institutions, 3e 6d., Beyrouth, 1943, p. 64-65, si Albert N. Nader, Le systeme philosophique des mu`tazila (premiers penseurs de l'Islam), Beyrouth, 1956, p. 5-6 si 82-83.
370. Referire la Cartea destinelor, serial in cer, in care sint consemnate mai dinainte toate

faptele oamenilor si evenimentele pAmintesti. Coranul citeaza adesea aceasta carte (X, 61;
XI, 6; XXVII, 75; XXXIV, 3; LVII, 22), urmind unei traditii biblice (Ps., 138, 16; Apoc.,
5, 1; 10, 2 etc.). Referinta la Coran, in acelasi paragraf, este, din nou, eronata. V. si nota 908.
371. AltA problems fundamental& a cugetarii musulmane abordatA de Cantemir: aceea
a distinctiei intre unicitatea qi atributele lui Allah, dezbatere care a pasionat pe teologii si fi-

624

lozofii islamului timp de citeva secole. Dificultatea consta in definirea esentei lui Allah: procedind conform logicii, prin genul univoc si diferenta specific& s-ar introduce in esenta lui Dumnezeu o multiplicitate sau i s-ar atribui lui Allah caractere comune cu acelea ale creaturilor lui.

Pentru a evita asemenea definitii.incompatibile cu natura diving s-au adoptat dou& solutii:
teologii mutaziliti (rigoristi) au golit notiunea de Dumnezeu de orice atribut pozitiv, multumindu-se sa afirme drept proprie lui Dumnezeu eternitatea, adica sinonimia Allah = Eternul;
in felul acesta se inlatura antromorfismul celor care aceptau ad litteram pasaje din Coran imaginind pe Allah ca avind chip, miini, miscindu-se etc. ; teologii asariti (ortodocsi), intemeiati
tot pe texte coranice, sustineau cs, trebuie deopotriv& acceptata unitatea perfects a lui Allah,
De de o parte, si multiplicitatea atributelor lui pozitive pe de alta parte (ca: viata, puterea,
stnnta, vointa), fara a se incerca se se stabileaSca natura raporturilor intre aceste atribute si
unitatea divina. Al-Ghazali (1058-1112), adoptind pozitia asarita, a explicitat-o, aratind ca
pentru filozofi (falaWa) acceptarea atributelor divine nu aduce nici o atingere unitatii desavirsite a lui Allah si nu introduce multiplicitatea in aceasta unitate: ele nu sint decit negari
ale unor pretinse imperfectiuni divine si reprezinta nu relatii de la creator spre creaturi, ci invers.

Astfel, cind se spune ca Allah e. cel dintii nu inseamna el el este definit in raport cu fiintele
de dupe el, ci ca existents acestora vine de la el, ca el este cauza for etc. (Cf. L. Gauthier,
Ibn Rochd (Averrods), Paris, 1948, p. 148-151). In raport cu aceste atitudini de gindire, Cantemir ne apare, ca si in afirmatia precedent& privind caracterul negativ al teologiei musulmane
(v. nota 348), drept un adept al mutazilitilor, care afirmau unitatea dintre esenta si atributele
divine: acestea sint deci numai aspecte ale lui Allah, care se manifest& prin atributele sale.
(Cf. Studiul introductiv qi A.N. Nader, Le systeme philosophique des mulazila, p. 49-55.)

372. Ginditorii musulmani disting intre Cel dintii" (al-awwal) qi Cel dintii cauzat"
(al-ma`lal al-awwal), care este Primul intelect (L. Gardet, La pensde religieuse d'Avicenne
(Ibn Sind), Paris, 1951, p. 50 si nota 2). Exprimarile lui Cantemir (Dumnezeu a creat mai
intii unitatea... In al doilea rind a creat nur...) sint ei onate, deoarece Dumnezeu este considerat
unitatea perfecta (care, deci, nu este creata), lum na (nur) insasi (Dumnezeu este lumina
cerurilor si a pamintului", Coran, XXIV 35), iar abia intelectul (aci mintea) este prima lui creatie. De altfel, afirmatiile citate sint contrazise de pasajul imediat urmator in care autorul accept&
ca, Allah n-a creat si nu va crea nimic mai ales, mai bun si mai frumos" decit mintea. Doctrina

islamica despre fir este de inspiratie gnostica si neoplatonica. In lucrarea apocrifa Teologia
lui Aristotel, care a avut o mare raspindire intre ginditorii arabi medievali, Allah (Cauza prima) transmite forta luminii intelectului (`ala) qi prin acesta sufletului lumii. Prim sufletul
lumii intelectul comunica puterea luminii naturii; la rindul sau sufletul lumii transmite lumina lucrurilor care se nasc si pier. Dupa cum apare din aceasta doctrina, lumina este inteleasa in sensul aristotelic (De anima, II, 7, 418 b) drept o energie, o for% activa, iar nu
ca ceva corporal. Ideea lui Cantemir ca lumina ar fi o prim& materie" sau un aer fin" (eter)
nu e compatibil& cu conceptul de materia prima ('unsur = element, stihie"); poate autorul
a avut in vedere al cincilea. element" (quinta essentia, ar. tab' ), din care ar fi fost create sferele ceresti. In conceptiile arabe de inspiratie gnostica despre materie (madda) se distinge intre
materia primitiv& (emanatie a luminii divine, deci o materie inteligibila), materia lumii (particular& sferelor. ceresti), materia stihiilor si materia care poate fi prelucrata (T. J. de Boer,
EI, III, 84, 1021 1022 si IV, 1077). Autorul pare sa se fi referit la prima acceptie a conceptului de materie; exemplificarea pe care o face insa, de indata corporeitatea. ingerilor
poate indica si o confuzie cu aburul" sau flacara fara fum" (Coran, LV, 15) din care ar fi
fast creati acestia (influents ebraic.a). Cf. D.B. Macdonald, EI, I, 1076-1077.
373. Tc. cin < ar. djinn = duh, fiinta nevazuta"; tc. rah (pl. ervah) < ar. rah, (p1'
arwait) = suflet, spirit, Duhul lui Dumnezeu". De observat cs in conceptia musulmana djinii
nu sint ingeri (acestia, ca si oamenii, fiind facuti din lut si lumina, iar djinii din abur sau foc far&
fum). In acest sens afirmatia lui Cantemir el djinii sint ervah" nu este corect.A. Exemplul dat
privind corporeitatea ingerilor este insa exact, deoarece in conceptia musulmana rah, (sau nafs)
este un corp de natura luminii, usor, mobil, care, in Coran (LXX, 4; LXXVIII, 38; XCVII, 4),
este asociat cu ingerii (E. E. Calverley, Er, III, 886 si 888).

374. Mintea, intelectul (ar. 'aid), prima creatura (v. si nota 372), corespunzator lui vac
din metafizica. aristotelica. In gindirea araba intelectul este identificat de adeptii lui Aristotel
cu insusi Dumnezeu ; el este si personificat ca reprezentant" sau trimis" al lui Allah, iar unele
secte au acceptat chiar incarnari" ale lui (T. J. de Boer, EI, I, 245).
375. Tc. tevfik <. ar. tawfik = conformare, concordant& reusita". In conceptia musulmanl orientarea spre divinitate, pazirea ppruncilor etc. nu sint posibile decit printr-un acord
intre minte si corp, interpretat drept un ajutor dat de Allah.
376. 'Ali ibn Aba TBlib, var si ginere al lui Mahomed, al patrulea calif ortodox, personaj
inconjurat de o mare veneratie in islam, cu deosebire in rindurile siitilor. I se atribuie transmite-

625

rea a 586 de hadith, maxime, sentinte i versuri, multe apocrife. Unul din aceste texte este citat
de Cantemir.
377.

...A creat mai intii" se intelege: in actul de creatie a stralucirii, Allah a inceput

cu sufletul lui Mahomed. Cf. Coran, XXIV, 35: Mahomed este lampa care poarta lumina divine.
(revelatia lui Allah este transmisy prin profet). Celebrul mistic Mubyi'l-Din ibn 'Arabi (11651240) afirma ca sufletul omului i-a fost inspirat de duhul divin (rffh ), ceea ce face din om
creatura, intermediary intre Allah si lume, un reprezentant al divinitatii (v. expunerea mai cornpieta. la E. E. Calverley, El, III, 886). Afirmatiile prea putin nuantate ale lui Cantemir
(Mahomed este o particica din sufletul lui Allah" ; el a fost creat inainte de ingeri), de inspiratie sufita., se apropie de acelea ale lui B. d'Herbelot, Bibliotheque orientate, s.v. Mohammed.
Ei [interpretii Coranului] afirma. el Mahomed ar fi fost creat inaintea tuturor vremilor, ca lumea n-ar fi fost create decit pentru el si ca el ar fi singurul mijlocitor intre Dumnezeu oameni...
Ei spun ca primul lucru pe care 1-a creat Dumnezeu a fost lumina, ceea ce este conform cu textul
sacru [Biblia]; dar ei pretind ca aceasta lumina, pe care o numesc nur, era o substanty din carea lost scos sufletul lui Mahomed, iar apoi sufletele tuturor celorlalte creaturi, intre care primul
cc it ccur& sufletele Fatriarhilor si ale profetilor".

378. Tc. tavus < ar. taus = paun". Conceptele din doctrina islamica. la care se refer&

autorul sint: halam sau condeiul de trestie, dupa, traditie primul lucru creat de Dumnezeu pentru
a scrie evenimentele viitoare (un instrument de scris, sau o razs de lumina lunge de la pamint

la cer, Cl. Huart, EI, II, 717); shahada sau profesiunea credintei musulmane (v. notele 72 si
96); ideea ca sufletul lui Mahomed a trait in pciun (ar. (ri'fis) pins la nastere este ciudata. (v. si
traditia despre Simurgh, EI, II, 655). Paunul se bucura de o particulara favoare in traditia musulmana, ca simbol al soarelui si nemuririi (carnea sa era considerate incoruptibila). Arhanghelul

Gabriel este numit de persani Paunul cerului" sau al raiului" (B. d'Herbelot, Bibliotheque
orientate, s.v. Gebrail). Dar tot conform ti iditiei, paunul a servit de intermediar in rai, intre
diavol gi sarpe (A. J. Wensinck, EI, III, 373). In credinta populatiei kurde yazidi din vestul
Irakului si din alte regiuni aflatoare, pe timpul lui Cantemir, in Imperiul Otoman, Meld? Tcl'as
(Tngerul Faun) este organul executiv al vointei Creatorului, esenta lui Allah in actiune, a divinitatii care se manifests, indisolubil legata de divinitate. Asocierea cu Ta'as a sufletului lui Mahomed este insa foarte curioasa, yazidi fiind considerati drept o sects heterodoxy, far& raporturi
cu credinta islamica (Th. Menzel, El, IV, 1229 1230). Nu este, asadar, exclus ca D. Cantemir
sa fi urmat o alta traditie, vulgara, dar mai departe de ortodoxia musulmana.
379. Ar. hidjab desemneaza orice v5.1 servind la despartirea a doll& lucruri. Dupa Coran,
XXXIII, 53, unde se recomanda sa se vorbeasca sotiilor Profetului despartit de un val, obiectul
serveste pentru a separa fiinte de start diferite (la fel in Coran, XLII, 50: Nu i-a fost dat vreunui
muritor ca rumnezeu sa.-i graiasca decit prin inspiratie sau de dupa un v5.1...". Cf. ibidem,
VII, 26: 0, fii ai lui Adam! Am facut sa pogoare poste voi un vesmint care sa ascunda goliciunea voastra, precum gi podoabe ; dar vesmintul fricii cinstitoare de Dumnezeu este mai bun").
Arhitectura simbolica a creatiei, asa cum o infatiseaza autorul, prezenta cifrelor tot simbolice
(30Q 000, 12 000, mai departe 70 000 etc.) vadesc izvoare musulmane de inspiratie gnostic&

pentru aceasta parte a Sistemului. In paragraful urmator Cantemir se refer& la o incheiere"

a relatiunii despre persoana Profetului in izvorul sau. N-am putut verifica dace este vorba tot
despre Muhammcdiye.
380. V. nota 86. In Coran, II, 256 si XXXVIII, 33, se foloseste termenul sinonim kurs1 =
tron", dar fi scaunelul scund din fata tronului, pe care se reazema picioarele.

381. V. cap. 5; p. 97.

382. V. nota 377. De adaugat, tot dupa, Mubyi'l-Din ibn 'Arabi, distinctia intre sufletul
animal al omului (ruh), care ii este insuflat de spiritul divin, si sufletul rational Orals nalikt),
provenind din sufletul universal (al-nafs al-kulliya) de unde, probabil, afirmatia ca sufletele tuturor au fost zidite odata, impreuna". Traducerea din Coran este fortata, ca ss intemeieze
teoria ca sufletul omenesc este o parte" din spiritul divin. R5.spunsul la intrebarea despre su-

flet se rezuma la afirmatia ca el este datorat poruncii (amr ) divine. $tiinta" (la Cantemir:
intelepciunea") face parte din fraza urmatoare.
383. V. nota 373.
334. Este vorba in primul rind de Abu Djahl (v. nota 61), persecutorul islamului la
care, dupa unii comentatori, s-ar referi acele pasaje din Coran (v. referintele).
385. Cartca destinelor, v. nota 370.

386. Este vorba de Serbarea cea mare" (Buyuk bayram ) sau Serbarea jertfelor"

(Kurban bayrami ) care dureaza patru zile in timpul carora pelerinii aduc jertfe (oi, boi, camile)
lui Allah in valea Min& de linga Mecca.

626

387. Tc. terdvih < ar. tardwih, rugaciunea facuta in timpul noptilor de Ramazan.
388. V. Cartea a V-a, cap. 4, p. 174 si urm.

389. Gr. licurataoyia = delir, vorbire incoerentl".

390. V. despre ingeri (mald'ika) amplul articol al lui D. B. Macdonald, EI, III, 201 -209.
391. V. notele 372 si 373.
s
392. Descrierea corespunde cu aceea obisnuita a Arhanghelului Gabriel: Acest finger
area picioarele puse pe p5.mint si capul inaltat pin5. la cer ; el isi intindea aripile de la rasarit
pin5, la apus; picioarele sale erau de culoarea aurorei si aripile verzi" etc. (B. d'Herbelot, Bibliotheque orientale, s.v. Gebrail). Denuniirea de ingeri ai cerului inferior" provine din influenta
conceptiilor aristotelice si neoplatonice asupra celor islamice despre univers: sferele ceresti
(al-a flak) sint miscate si locuite de ingeri de diferite grade.

393. V. Cartea I, cap. 9, p. 21 si urm.

394. V. nota 322.
395. In ortografie turd.: Ismdil, Minedii, Saaddil, Salstlil, Kelkdil, Semhtlil, Zefdil si
Cebrecil.

396. Diavolul ( Shaytcln) ar fi tost creat, dup5. Coran, din foc ; comentatorii acestui pasaj
afirma ca, ingerii au fost facuti din lumin5., iar diavolii din foc sau din fumul focului (A. S. Tritton,

EI, IV, 296). V. si nota 58.

397. Diavolii sint djini (v. nota 373) si ca urmare pot marturisi credinta, pentru c5. Mahomed a fost trimis atit pentru oameni, cit si pentru djini.

398. Tatar.: La'net seytana katarga.

399. Legenda dup5. care Iblis este un finger care a refuzat s5. se inchine lui Adam provine

din textul apocrif crestin Viata lui Adam 1 a Evei (A. J. Wensinck, EI, II, 373).
400. V., supra, nota 373 si art. lui D. B. Macdonald, El, I, 1076- 1077.
401. Dup. traditia biblic5 (Levit. 16, 5-8), in Mama zi a isp5.sirii" marele preot trebuia
sA is doi tapi de jertA pentru pacat", care erau trasi la sorti: unul pentru Yahve si altul pentru
Azazel. Primul era jertfit, al doilea15,sat in libertate in desert. Asupra celui din urml erau aruncate
toate plcatele credinciosilor (de aci denumirea. de tap isp5.sitor"). Azazel, demonul care locuia
in pustie", a trecut in traditia islamica, avind acceptiunea generals de diavol (ar. A zdzil).
402. Tc. Cin baFka, feytdn bcska.
403. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163 si urm.
404. Tc. Rebb 111-alemin.

405. Ideea a lumea aceasta" este ultima nu e general imp5rt5sit5. in traditia islamicA.
Distrugerea lumii (fans') rezult5. din interpretarea datA de exegeti unor pasaje din Coran. Ginditorii mutaziliti si filozofii, ca Avicena sau Averroes, au avut ins5. tendinta - sub influenta
cosmogoniei aristotelico-plotiniene - de a afirma eternitatea lumii (Louis Gardet, La pensle
religieuse d'Avicenne, Paris, 1951, p. 38 si 41 -42; A. N. Nader, Le systeme philosophique des
mu'lazila, Beyrouth, 1956, p. 140, n. 2). Formularea autorului referitoare la universurile anterioare oferA insA pretexte pentru curioase asocieri cu doctrina despre Kali yuga si conceptiile
eshatologice orientale.
406. Da.c5, h. 1132 = 1719 insaamn5. cA autorul se refer5. la perioada 14 noiembrie - 31 decembrie a anului din era crestin5., perioada in care lucra la aceasta parte a Sistemului
(7. qi Studiul introductiv).
407. Tc. heyiild < ar. hayUld < gr. fiXr1 = materia".

403. Tc. Efldtun < ar. Afhitun. V. si Cartea a IV-a, cap. XIII, p. 128- 129.
409. Ar. Arisfu.feilis
410. Ar. si4rat.

Aristatalis.

411. Ar. Dimukritis.

412. Ar. Iklidis.
413. Ar. Bul/rcit.

414. Tc. Calinus < ar. Djciiinus.

627

415. Forma derivata din Alni 'Ali al-Husain ibn'Abdallah ibn Sind, numele marelui filozof

din Bukhara (980- 1037).

416. Li cosmologia musulmana (influentata de conceptii indo-iraniene) parnintul (de

forma plata) este inconjurat de lantul muntilor 1551, formati din smarald verde. Dupa unii autori
(ca Ibn al- Wardi), p5.mintul sta pe un taur, acesta pe o piatr5 car piatra pe un peste care inoata

in mare (M. Streck, EI, II, 645-655).

417. V. Cartea I, cap. 7, p. 11 si nota 86.

418. Metal necunoscut, cupru de munte", amintit de autorii antici (Hesiod in Scutul
lui Hercule, 122; Platon in descrierea. Atlantidei, Critias, 114 e etc., Aristotel in Analiticele

posterioare, 7, 92 b, 22).
419. Al:on-Abbas al-Farghani, cunoscut in literatura europeana drept Alfraganus, celebru

astronom (nu teolog) din secolul al IX-lea. Conceptiile arabe despre dimensiunile soarelui i
lumii erau luate de la astronomic greci.
420. Tc. fersah < ar. farsakh, masura de lungime echivalenta cu 6232,20 m. Socotind
in mile nautice genoveze (de 1852 m), 1 fersah = 3,5 mile. Lungimile circumferintelor soarelui
si lunii sint, evident, fanteziste.
421. hi vechea conceptie a pamintului plat si fix, pentru a se explica miscarea astrelor
s-a formulat ipoteza unor tuneluri in tenaelia pknintului care sa permita trecerea soarelui i
a celorlalte planete de la apus spre rasarit.
422. Dupa unele conceptii ale cosmografilor arabi muntele 1551 (v. nota 416) ar fi fost
asezat pe o mare stinca de smarald ale carei reflexe dadeau culoarea verde (pentru europeni

albastra) a cerului.

423. Tc. Keyser

< ar. Kawthar = plenitudine" (cap. VIII din Coran poart5. titlul:

Surat al-kawthar). Dupa unii exegeti tusk cuvintul ar denumi un fluviu al paradisului, cu albia
de perle i rubine, cu malurile de aur, mai precis un mare lac din care ii au inceputul cele patru
flvuii legendare ale raiului (de apa, de lapte, de vin si de miere). De aci numele nectarului in

tura.. J. Horovitz, El, II, 884-885.

424. Autorul completeaza descrierea muntelui 1551 (v. si nota 416). Existenta unor paminturi dincolo de acest munte era bazata pe spusa atribuita lui Mahomed. Aceste lumi ar fi:
una de aur, aptezeci de argint, apte de muse, fiecare avind o lungime si o latime de 10 000 de
zile de mers si ar fi fost locuite toate de ingeri" (M. Streck, EI, II, 655). De a i, probabil, afirma-

tia ca locuitorii acelor lumi mkturisesc pe Allah si Profet. Cum muntele 155.f era, in sens restrins,
localizat in Caucaz - munte pe care, dupa legenda, 1-ar fi trecut Alexandru cel M,re
imparatului macedonean i s-a putut atribui si cucerirea lumilor situate dupa acel munte.

425. V. nota 416.

426. Tc. Rub-i mesk4n < ar. Rub' al- maskun.
427. Tc. Bahr-i mahcdr < ar. Bray al-maltdjfir Este distinctia pe care o face si cosmogonia biblica. intre apele de sus" si apele de jos" (Gn., 1, 6-7).
428. Keykdil.

429. Este vorba despre Yanyali Es'ad Efendi (m. 1730), carturar turc, profesor de limbi
orientale (araba, persana), corector al tipografiei lui Ibrahim Muteferrika, traducator in turc
al Fizicii lui Aristotel si al unei scrieri de Ibn Sind. invatatul este mentionat si in Istoria
Imperiului Otoman, I, 4, nota g (trad. Iosif Hodos, Bucureti, 1873, p. 38-39), in legatura cu
aceeasi discutie despre Coran (Ion Matei, Le maitre de langue turque de Dimitrie Cantemir: Es'ad

Efendi, in Revue des etudes sud-est europeennes", 10, 1972, no. 2, p. 281 -288).

430. Se poate traduce si prin noroi puturos".

431. Credinta ca trupul lui Adam a fost facut din parnint luat din cele patru puncte cardinale a fost cunoscuta si de doctrina crestina . Asa era explicat de autorii greci insusi numele lui
Adam, format din initialele A - etvatokft (= rasarit"), D - natc (= apus"), A - apKroq
(= miazanoapte") si M - g6eill3pfl (= miazazi"). V. i E. Turdeanu, Dieu crea l'homme de
huit elements et tira son nom des quatre coins du monde, in Revue des etudes roumaines",13- 14,
1974, p. 184 si urm.
432. Forma Heva no este, cum ne-am astepta, luata din latin5. (in originalul cartii autorul

scrie Era), ci de influenia araba (Hawwit); in textul rus intilnim si forma Evva.

628

433. Contradictie, deoarece mai sus autorul afirma ca fiinta omeneascl nici inainte de
pleat nu era nemuritoare", asadar nu prin pacatul lui Adam a patruns moartea in natura
omului".

434. V. mai sus nota 143'.

435. Dupa doctrina musulmana omul poarta in inima ca o pecete stiinta necesara" a
lui Dumnezeu, prin care isi cunoaste creatorul (G. -C. Anawati et Louis Gardet, Mystique musulmane, Paris, 1968, p. 142, n. 50).
436. Tc. mekrdh = scirbos" (v. mai departe, Cartea. a V-a, cap. 15).
437. V. mai departe, cap. 19.
438. Habil i Hcibil, Cain si Abel. Surorile for gemene, mentionate de autor, se numeau
.Alslima (sora lui Cain) si Labuda (a lui Abel). Traditia dupa care cearta dintre cei doi frati ar fi
avut ca origine dorinta lui Cain de a lua de sotie pe sora lui Abel este de origine ebraica (J. Eisen-

berg, El', II,

198).

439. Tc. Seyt < ar. Shith, biblicul Seth, al treilea fiu al lui Adam.
440. Tc. cdmi, minare < ar. djcimi', minor.
441. V. nota. 301. Abel 1-ar fi invatat pe Seth cultul, rugaciunile rituale etc.
442. V. nota 287.
443. Ar. Nuh, biblicul Noe, considerat in Coran primul proroc al pocaintei. Pentru legen<tele relatate de Cantemir v. si Bernhard Heller, EI, III, 1014.
445. V. mai departe, cap. 21, p. 163.

444. V. Cartea a III-a, partea a II-a, cap. 5.

446. V.. Cartea. a V-a, cap. 6, p. 186.
447. Ar. Scim, Ham, Ydfith.
448. Prin arapi autorul intelege ad pe negriiafricani(hamiti), iar nu pe arabii propriu-zisi,

care sint de descendent& semita.

449. Had, profetul poporului 'ad, care, dupa Coran, a trait indata dupa potopul lui Noe.
Este, probabil, biblicul Eber (Gn., 10, 21), stramosul poporului evreu (A. J. Wensinck, Er,
II, 348).
450. Ar.
prorocul trimis poporului arab al thamuditilor (Coran, VII, 71 etc.),
urmasul poporului 'ad (Fr. Buhl, EI, IV, 111). Identificarea cu Melchisedec nu este corecta.
451. Succesiunea corecta a profetilor pocaintii este, dup5. Coran: Nub, Had, Salih, Lrit,
Shu'aib, Musa, Ibrahim (Avraam), descendent al lui Sem, fiul lui Noe. Avraam ocupa un loc Iarg

In traditia islamica (A. J. Wensinck, El, II, 457-458).

452. Dupa Coran, VI, 74-83, XXI, 51-69 si XXXVII, 83-87, Avraam se nascuse intr-o

familie idolatra si a imbratisat credinta in Allah printr-o experienta interioara, Inca din tinerete.
Astfel, el a respins adorarea idolilor, suferind pentru aceasta chinuri din care a scapat in chip
miraculos.

453. Turnul Babel, despre care traditia musulmana a preluat credinta de origine ebraica,
persona si crestina. Babel ar fi fost prima resedinta a lui Noe dupa potop; turnul insusi a fost

construit ae Nimrud (Ernst Hertzfeld, EI, I, 559-560).

9). El
454. Nimrild, personaj cunoscut de musulmani prin traditia biblica (Gn., 10,
a fost cel dintii care a domnit pe pamint dupa potop, avindu-si resedinta. la Babilon. Ibrahim
(Avraam) a incercat far& suedes sa-1 converteasca pe acest tiran care se considera Dumnezeu
voia sa-1 atace pe Allah in cer. Aruncat pe pamint, el cladeste turnul pentru a plitea ajunge
pins la cer, dar mesterii nu se mai pot intelege intre ei - din limba siriaca pe care o vorbeau se
nasc 73 de limbi. Un nor de muste ucide armata lui Nimrud, iar tiranul insusi este chinuit patru
veacuri (Bernhard Haller, EI, III, 900-902).
455. Rakka (anticul Kallinikos), oral in Siria de nord, pe malul sting al Eufratului, intemeiat de Alexandru cel Mare, fosta capital& a lui Harun al-Rasid. Dar Raghes din Biblie (Tobie,
1, 14) este vechiul Rayy (Ragha), oral in Media, ale carui ruine se afla la citiva kilometri spre

sud-est de Teheran.
456. Tc. mancinik = balista, catapult5.".
457. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 186- 188.

629

458. Tc. mucavir < ar. mud jclivir = razboinic".

459. Tc. milsafir < ar. musafir.
460. Ismail, fiul lui Avraam, preluat de Coran (II, 125- 140; III, 84; IV, 163 etc.) din
traditia biblica (Gn., 16, 1- 16), nascut din sclava Agar (Hadjar). De aci numele dat musulmanilor in evul medal european: agareni sau ismailiteni. tntii nascut al lui Avraam, I-a ajutat pe
tatll sau, in Arabia, sl construiasca templul din Mecca. Dupa unele traditii el, iar nu Isaac, ar
fi fost personajul din Gn., 22 (sacrificiul lui Avraam). Ismail era considerat drept parintele triburilor din Arabia de Nord (A. J. Wensinck, EI, II, 579).
461. Zamzam, fintina sacra din Mecca. Dup5, alte traditii, izvorul care i-a dat nastere ar fi
tisnit de sub calciiul Arhanghelului Gabriel, care-1 pazea pe Ismail (A. J. Wensinck, ibid.).
462. Ya'liab, patriarhul biblic (Gn., 30, 1), nepot al lui Avraam, frecvent mentionat in
Coran (II, 132- 133, 136, 140; III, 84; VI, 163 etc.).
463. Ycli7di, numele evreilor in traditia islamica.
464. Ar. Fir'awn = faraon, personaj preluat de traditia musulmana (Coran, II, 49 etc.)
din cea biblica. Episodul despre Iosif in Egipt gi tilcuirea visului lui Faraon este relatat de Coran,

XII, 8. Dar nu sotia lui Faraon 1-a ispitit pe Iosif, ci sotia stapinului sau, comandantul garzii
(Gn., 39, 1-7) sau marele intendent al curtii regale (Coran, XII, 23-30).
465. Coranul cuprinde numai citeva liste de profeti (III, 34; IV, 161 si urm.; VI, 83
$i urm.) far& s& mentioneze nicaieri 224 000 de profeti si c&rti. De altfel, dupa traditia coranica

trebuie facuta distinctia intre trimisi" (rusul) gi profeti" (nabiyan); acestia din urma s-au
aratat numai printre ahl al-kildb (oamenii Cartii", adica iudeii, crestinii gi fnusulmanii).
466. Musa, mentionat frecvent in Coran, ca si in legendele postcoranice, dupa traditiile
biblice si aggadice, inflorite cu elemente folclorice. Cp. cele ce urmeaz& in text cu Bernard Heller,

EI, III, 788-790.

467. Tc. Tar-i Sind. Traditia islamica a acordat un loc deosebit toiagului lui Moise. El
era adus din rai de un inger si servise unui mare numar de profeti $i drepti, de la Adam la Iacob.
El avea proprietAti miraculoase, stralucea in intuneric, scotea ap& din pamint, izvora lapte,
miere parfum etc., etc. (B. Heller, loc. cit.).

468. Pentateucul (Tora) este, in forma so actuall, o compilatie realizat& dupa exilul

poporului evreu (prin sec. V i.e.n.) dupa surse de data, origine 5i istorie diferite. Comentatorii
evrei, alcatuitorii marelui tezaur rabinic cunoscut sub titlul de Talmud (colectie de decizii canonice intemeiate pe Vechiul Testament), i-au dat seama de lacunele Torei, de unde ipotera unei
redactii mai vechi, integral& si incomparabil mai mare. Unii autori musulmani reprosau textului transmis contradictii, omisiuni si falsuri intentionate.
469. Tc. mescidat.
470. V. Cartea a IV-a, cap. 17, p. 150- 155.
471. Aaron, fratele mai mare si tovarasul lui Moise, personaj biblic (Ex., 4, 14 etc.), frecvent

mentionat in Coran, II, 248 etc., sub numele de Hart7n.

472. Despre toiag v. p. 122 si nota. 467; autorul nu spune ca e luat de la Aaron, ci se refers
doar la locul important pe care toiagul acestuia (din traditia biblicA) iI ocup& in legenda musulman& dupa ce e preluat de Moise.
473. V. nota 256. Cadiul se pronunta, in practicl, numai in chestiuni legate de.religie, ca
dreptul familial si cel succesoral, incluse in cel canonic. Observatia c& musulmanii nu cunosc

institutia preotiei este corecta.

474. Dup5. Biblie (Ex. 15, 20; Num. 26, 59) sora lui Moise $i Aaron se numea Maria. Pasajul citat din Coran (XIX, 28) se referO, intr-adevar, la Fecioara Maria, numita sora lui Aaron",
dar pentru a evita anacronismul, comentatorii afirm& c5. acest Aaron nu era fratele lui Moise,
ci un contemporan al Fecioarei, dupa unii chiar fratele ei (A. J. Wensinck, EI, III, 360). I4adar
nu se poate spune ca musulmanii confunda pe sora lui Aaron cu mama lui Iisus.
475. Ar. mufti, judecator cu renume, capabil sa dea consultatii juridice importante (fatzvc1).
476. Tc. milrtedd.
477. V. Cartea a IV-a, cap. 14, p. 133- 139. Referinta la Incrementa pare 0, priveasca.
invOtatura despre Iisus, iar nu pe milrtedd.
478. Iisus Navi (Iosua, ar. Yt7shcl, de unde forma 514a din text), personaj biblic (Ex.

630

raTx4,44-444,-.4".44,

CIA.1*ter
.**".....
colt Mw

if I"1.1
,i *... fge...

111141t

Ow, .". .4'...,,44,.......

/-

,4

1#4. ,4444, 67444.

.7

In 4 4.1

.1,0*

4,

...-s,, 1.?

,::* .9**,..*

C..*

r111.1
II/4 4". is..

IOW

.07.44-

,41.1....../. A.4

." .II+ go 141.

0.

./. .0..

CP rote..
*41

14"44;*

4.

(04 9.*

. .4

.t**/*

,:t

PA .4".

- IP ..) a. ,, ca/.
. t.

-r. Lt#

c:"

../".b.-

3l,.S S 144,0".

ri hf r)191 +01 'Pt.,*

S. It l

01 4: 41

of,

...; .

/*Jr..*

At

.;

4...

rf ,*

174,611...114

... *r.

.4',.4......, /L.

...40. ,..:.

fmr

;ripe 00*

11.474**,

swab i ...It** *a s 0....

*:4 .Lane.

.4:,..f.$ WV/ *:**y*4 p, :-*

## ......01",

'4:4 4(44

..... # l,*

#...,

..r `,1E,..4 0 *, ...sy, ...

** *** i 0**

14:.:

4416. we* *4. 9...

a'

P.....* ,

...'c

iv

...h.* fa r 44 4...

4,1****7**, 379.4

4.1.*

.14"'

44#.#41*,

.A. . # .1 .4. #1* 47#1,4t 4,<#./**,.1..

*****0,41", 144,
A 14, ow .1* , 4,11k .
6
,
406
4.4.44.
Pe4t. 4.* fr.
)6 iSe A.
,redt
T..
..#.
If...W. lee .. Ojos .>
*

**44,...
.
44.4.
r..."

(41.).100. .

. "i

4r.,-

14 .4 /

* 0..4., otaakr :odds e..,....,04

+0,..., .. I.... . ,....
. &,,,....;. 4- 44

T....re' . r 1.01.... -", .

-9.;*

'

as

rt

.744..../

.";. .04 4104*.

".,.............: . .,,,...
..Ipsfer.44.44 ;N., ,.... .4 4 4. r....... . . -,

1A

**4 ,**. 41*

ott.,

I,

2 "4

Ik . .....4.Arr,

r.....44.,:i4......

/4.14 r ;4...4/ ... P...... 4 .4,

.....;##
,ff.../,- . a..* )4
4

Is Oa

lort irt

C2.1#.14.

.*

***

...VA:
/Wm*

et, mew.

*. a. I.

,411.4##

6#4

*4
.." ,- 4 4-, ... i ...r , , i .** A. * . 7; ..., a . . r. air ..,.Jr!'
r
1- rs, ,.. r, . , re..* .,,,, #.,,
f Aft, , f: 1:... f .W.
61

.e
.

?.. ,

,' ****1., r

..

'

.;. .......

41,

* * i * Irlk

* . **, .......

4"

,...t. ...ye . `"

1.1 ,

",

1 ... 4. , ...,

...

^.^ ,'"'

**.* *P.** M***.*** a....,*

r . ....t

..r. :**. 0.* t:',/

; ...Ir. rr. rf.e. At, #4,47.4

*4

..

...

,4"*".. 4r`

,,,,,,,, :.... vil ** I* .j. - 4 / .."*." -

*** *. f. t.iy... O'er.

, . ... r 4'

4.42

......-

" ..
''' . ' tf 6. r:$6.:11!) 4,A M.o.' ..,, r
4: ### t.- # .41 4 4 4 ot **

"

--e

i'

4.. 4. .N. /...........:eVi ,*,^s.

i......kof ''`
... .

' :1".5" i..... .-ak tore ,, .t.... ....

.
r.,../..... - e ,,.....i

..-.6,,..4

... ....

, ..,' t... f, ..4.144111.

,

. A . t. #....# **1-,*"*..... er-rrry

r. * 4r-,.r.,. - ..

AL , to .e..

.../....""'

'''' /.. 1....::f .." e*, 1V. !***7,.** S . 4 4.4. ..44,44 ow ***4* ...*:....w *
4... ,....0 * 4

.. .....

i 4. *ay ".". - # 4 - ...1 ..4- t

1 #.6 "

,..,,,,:a.

A.06614e 5 . yx ,,*,..

^Wt.-,

.. ..,',

At

4'6% 4i.

,,I.

... ,
, ., '6

. ..0...64 ..,041,11416. . .0.6*...

< . 4.,,,,,

I...I,. it6

. - . . At ,.....,,,,,

##

44.4

...

ii;# 4**i", "P.'

4. Dimitrie Cantemir, Curanus.

"i ...
..

4...

SETHI CALVISI

OPUS

CHRONOLOGICUM,
AD ANNUM
M DC LXXXV. CONTINUA TUN 1,
Gyi prxindTh eji

ISAGOGE GE CHRONOLOGICA,
jiiijitrtda appendix

EPISTOLARUM ET ,JUDICIORI;N
tic

cre,nec

coorroverharum thronolo;,ican

no

4mi4.Arimom
ck MSC

AUSPi (.1 I s

.11t. =

1.4.4"

SL8kNISSIN1 PAIN

toIkaarum.

SUMPTIRUS
.1C

DOMINI

FRI1
DOMINI
DUOS SAXONLE 1111,,CLIV AC MO
I .
TRIM &,c &c.
fiii,e4m re, s.; S,r) 4`nom

rqt

71

FA.4.1C0FilATI 11 fl:

Art.n CltRICTI

..f Ir LIPS,

GENSCIL

Af

5. Sethi Cal tisii Opus chronologicum. Francofurti ad Aloentim et Lipsiae, 1685.Foaia de titlu.

AFAILS
1 COKANI
UNIVERSU
Araburn cy.cmplanhils funmu
We, atque pulificrrimis clutacici-ibus
dcfcriptus s

LOrt

tIOni111`)

Ltdcinguc it& at- pari Igcni c

i!) Latinum transl.

ArAbik

itlininat, .

Aprotitis unicuiquc capiti notis , ague refutationc

His omnibus prxmiflus Cu

PRODROMUS
Totum priorem Tomurn implens,
In quo comma indicantur pagtru requenti

A UCT O J&

LUDOVICO TMARRACCIO
E

Can't rf r,firloPir Clf rk"CrU,14I RT.', (.1,14M At t4,

Lki

INNOCENTII XL
Clorividimx manoria- olint Conicitatrio

PATAVII,
M. DC. XCV I 1 I.
Ex Typographia Serninarii.
S

P R 10 RILM 'PE

sti,

6. Ludovico Marraci, .41coctiti It tins mutt/ sus, Patavii, 169S. Foaia de titlu.

--qc*,..?4

-,

, `,

..1,;.s.c r 41

j?;.4
I

;.; ,

<.*

k.4,.

CI
"No",
.14

4k
4.440....x

4-.41

..0"*

14

4?".: .'

/
I,

44iti.0it 41.,41,--4-x*-....

44 owt. J ..
.'t 446

';,

. t. kr- $.
\

\
.:

\t

-fr -.,,.. 4

\ (11

1 4 .v.,11.(

,Af

....

.....,

' x',...

.............-

.,

...,..

..,,,,
.._,

1,4 +

vi

II- f-r,krfoll i

4-

/I

... t,

..,
-,...

....4

ci

/.0-

40

ise .47

,_101

1 -1,

>%?'

.,r .

Y ,.....:.e.,.%*,::,c?...
.

1..k.

10,' - -fr : a,,*

4.

IS.

--"s'.."--- :

sit..
,

t 1 4.
rtes*t.1
I

ote

Nt....'

,t1:1

"

"

t"t
i'

'. )4,,,

..It

:i.

.t;

lE

_,,,,,

,-...7.

..N.,

\
AM

.0

Pt

ti

"

7. Za'iraya, manuscris, inceputul scLolului al XVIII-Ica.

COMPLEMENTUM

THESAURI

LINGuARum orziENTALium,
SEU

ONthlASTICU
LATINO-TURCICO-ARABICO-PE a NI,

SIMUL IDEM

INDEX VII{
LEXICI TURCICO- ARABIC - PERSICI ,
(2,!!od Latin , Ger;iianic , aliarimique Lingitaram
4itijraj

PtrfrilaZdailane

rue/cr in lucent

edit 1111.

:4:00a040

Prircipith Ont.iPityliet liztinis V,JCibitc ,fignifkatiQ

Germlnico-fra:if,e

laid ,

,
- ,:,

,
*

.411.

,,,

twit 41. . :

qui Vicrrfi
4.)

lit---"...--,41' ,.

,,r7 I

Sep. Equite
Aul-.o.Bl

'

Car:Gra:Is,
S.

) ,c:iiii 5.

,..- I.t4. ...Ahatcr:

croft-Ay
ac LI

VILN

ii

,,

kiL.,Gtit.L \:

FRANCISCO
bS:

-ra

cip.clinolti.

tilt I
es

Gattixtic.1-au:

Su,s.
t

,S;

*!' .

>:

Maid. Confailrio
lamp:at prtaur,o.

t rikt

f.tiffita

Fran( i',co a llesgnien Aleninski, The caul us lingua, um or iental lunt Viennae, 1660 0687.

Foaia do titlu a

?M.

.111,1)1,v) iIEQUE.
U
ORIENTALE,
ov

..,,,:636:

"'s

oumorrt..7.450

ftio

DI,

V 3\

t 'XIV': RC!

1\1

1_

CONTENA:s7 GE SERAL Eitf4ST

Tait ce qui regarde la connoiffanec des Pcup

de rOiriP'..nc.

"'

S"

4.

ITION

4,

YEKITAZLES of: TASCLIC$IS.

.

4:

E
Leas

srcrt,

;;

1,Ca.:=x1, io!XVIS.. Ceara , ac b Itivolaioas

8r Iran Lapin.

Laws Titeckicre M Yda,ouz.car , Macy , Plx ri

, Monk , Ma'am , 4
, Chroco;orit, r
14:titcrt =Car's&
, 064 sisa
x.:wc-zelt
Cesze.-- Art". , St trtitan4tor.

pc-zt

LES '.
I

Dora'. rt0.1.4

, !3 4m/,

at/tetra "am ort

, Or:4.m% . Jr um. ore api

par krr-leva, a lave.: &- .e

Cc

Dr icon Trams, Tradoset , CIOW1140.:C , At'vrtvrt .

ie 1432631110S . tit rPt.orri,fit de Coax.,ae boas Ito .1. At teczt.,:s 3t Tic
itArt itlirs Lyres
Paint oe Cr T<tes , tzAst-4.-,
toms tic Soma, otriata , 4%, Afe P:

inn Amigo

teicraz,
ar

.A.m..Se en

Par ?A onikur

Par la Corn

des

7u 101:

Y.E.C" PRIVILEGE
041

._
9. Barthelemi cl'Herbelot, Bibl iotheque orientale, Paris, 1697. Foaia de titlu.

r7M.:;=::MfferZErffiZZ**&.**44-.Sears
IS TO R

tiel

stab jrnsente
il 'ripen()

I
4

10. Paul Recant, 1st( ) ia dello stato p, Cs( Jac dal'IMPt1 io Ott 'nano, rad. C. DAIL Venetia,
1672. Front i.1

taut.

IST o RIA
DELLO STATO PRESENTS

DELL'
IMPERIO
OTT OMAN O

NELLA QyALE SI CONTENGONO

Le Afitrucor Politic& do* Titre&

I puny' principal, della Religion: Afc:Ito.

rnettana . Le Stt CC 'le Erect' e gli ordmi dirttrfi de Is Religion
Lot Optima mil Bare , cow* ofixto dear r.:--(c per Alcre per Terra, c tittle rtndire della flare tyro .
Compofta prima in lingua Inglefe dal Sig. Ricauc , Scudtcre Scgretario clef
Sig. Co. di VVinkhcliey Ambalciadore itraordin4-io del Re d'IngliiIterro Carlo fecondo , a Sultan Maliometto Han IV.
crie al pretence Regna., .
nada:, pond it Francefe dal Sig, Brent, E finaincente
rrafportara in itaii4no
.

Da COSTANTIN BELLI Accadernico Tafritta .

illuftrif

fs. Sig.

BATTIS_TA NANI
CAVALIER PROCVRATOR MERITISSIMO

DI S. MARCO.

-ug

44,

1.4

VENETIA Ivi-DC-L
Pre& Combi & La Noit

co% LiC Nza

DE' SI p.E.A.ropq 2 1:

X11

:17; :

11. Paul Rycaut, Istoria dello stato presence dell'Imperio Ottoman, trad. C. Belli, Venetia,

1672. Foaia de titlu.

OTTOMAN LIB.

C A P.

II.

203

VII

Deli Edbmis.

vio

I'mdine(rEllhefrINI girt tone, catero

'imam tell, Turjii

:1

pr

.s..7,;0S4=ss

1. p; iv.o Fk:ndato: c ui oticit'ci,:iric era c1ianiatoib.7;;

.: em t Cl quale 11 Difcepoli, C gli iCttatOii Rein par

krno molt kw anicitc. Clam che filo Padre era

oiro al

f. piano, e di nazionc ALiiliau, clf,lneo )7n

/.4

lora Pk. 'A-7n ,

per triV. I con ib

Re del Ca:-

oneilo, cgrato
,
o , di' cs fiuumo I en it/0 molto
nclla
Iona , ciliLlente di pia. cre a Dio, c the pafratia la nottc c'l gtorro mile Moldier ale,::erc l'Alcorano co'i voito per terra,
C i r rontmcIi c foticiite (Inca parole . 0 Dio t I znhai data to:bra
lapin? , the corn, lao cuidentonente,che prendi cura di rile ' e
c !oil
:a tua protcz, lone . -Pucks) a Dio 1prczzaneoNtu forte
I

c k.101:7,:r.io,

io

i d(:(.:ico

la tnecli:17.ier.c

f,',711a

Lill

12. Paul Rycaut, Istoria dello stab presence dell'Imperio 011omano, trail. C. Belli, Venetia,
1672, p.

203.

r,

........
,

J TEAIKOM

..,......,

.4.7"....,

1:0.

untztwHArta

pc)cciticKAro r oc y A A p cT B A ,

lit tummy

A BTuX pATop v , rt)phi

,,,BHbist ,BCF,CO3,IpeTBEHI-itiffirMy 3A.,,,
1 CT LA
,
IMF; Ei).,,k'ropy 6 \Ali)tiECTIEStflei'',N1 y . ("1p17.6
A Arom
,
o I uky o , ELIECI BA . SAO-,
AT)A, 111
1! pOIC)1-11-i
K) , AC46p0...fhT V- \, ti ME
VI
c19-:',() ki-Nx h HAyk`iii t xyAolitr,cTs1) t 1 AcAAil EA:co,

-V r
,,,..4-1

iX t) HA p()Jobt BINH bist C %Alibi. HAI.A,A -

OA 15r.a

'f AB i or)y , BE NI -;amy Ki Iii 310 , 11-6tAtiiiixb 1:()=-:c., i ,, Ell E.=1) , 1,1, Nt.),Z1-11. n pl-

,1

FEAR) ,

14 pAerlf).)e r 1.) AI it I I. \ IO . (.)1,),IIIIA C.F1AI )(7.'l'u.tfi, Al-L.Th t OCA-1() BATEA10 CMOTpEAt_1._

I) 0),..4t) TOO) NAB k '+, r 1)y rlpF,B III ilit%Nly , 1,
40(...T;)111i 3r
1,)i,,,)6') vr 611C" AC0
fl) A
\ LA -,;_y, , otliog,ro ii01.1C1C.A M A pcy .
I1EtlX0I1HoNly
41 A iit;K R...*Tp.Tir ,,- -E111:13.N.AH t'l titnEvty , Hi intro
D 1...)K A AF..1),RARt-Itc.3 U ly 1.--P.,-ITylly , 1-1 A 111,Tb; p:-...x.b

. ;,i)

TA.

;
I

(A, TA

Aro

Mops! xb

BijiF.A,,,I.'...11pA Ny

ArAtvicts. Aro ,;raf, , r,NAAI-IcA:.,kro,4 14 AA 4,K Aro AA:AtpA,Ay 14 301.) 21t)-T,ovly ,

ri fyl!ns
npoupx: s apart:
cd(v,my
ti
n
-Bz..",(rt;
\
ic)
troey A k , 0-0
,..

IA

Lti.IIIIEty

E 0 11

LA, fr-It

ttprlirki.stiluotils
tit :4 9

ilA

VI 1418,1014196

ti wail,

,k ,

11 Ep A TO-

' t ,

Oral rw.3.tat

-toting' rigool , cco6AIsoto

, rtc,41 dirt ,
6.A a r acts!

text , it,
6,..aront),Llo 114.A111E..
Aerxmot Afro yrt aalitiaels

tr.CikAto

02.4.1 tiptvirm

los V,ORY PC- rnal..B7 wit

RAcjitE,
C
I xe7
crAs tart t

al.x x

I 11 0 SH IE.
e rtre'reAlaill- roil:

ttnur.
, cr

,,,

.11

14 ri ,1,-,,K.pc)T,i,A.vitur,...my

'

kAtti

Orr4W, i-f

111;th

Al)

t.:cA ilpscri-AartrtapoccitvKow
A clip, tscib
pctoz,,k

Xlt , uo9iccoNty..i.10e> tUIZLAbila I ,

oir b lSx Hi CAN' 715bI.

BALLA
11.

13. Sistortul snit intormirca )cligici mithamnicdane, Sanktpitrlmrh 1722. Epistola cledicatorie

&Me Pan( ctl hate.

14. Odd operci lui

Dimitric Cantemir,
de
Teofilact Lopatinski,
publicata in

Sislemul suit intocmirea religiei muhammedan,

Sanktpiterburh, 1722.

A:

ODE IN LAUDEM OPERIS SERENIISSIM1

PRINCIPIS DEMETRIJ ICANTEMIRE SYSTE-

: MA , DICTI DE RELIGIONE ET STATU

IMPERIL TURCICI.
Si vein cupid() noscere Turcica
t ]rite scelefli Mnliatnedi genus
Morn cognatam Gelonum
progenies)] vitiofioretn,
(egni nefandi qvanta porenria
diri potentis alra , behave,

SERENISS1MO

arses, dolt, flatus, fide/apt

milt* male sans Turcx,
jilt, !chat) padre patriz
non eft rotunda farti rods
aut Theiralum impigro caballo
Oilryltas properandum ad oras.

Non eft fleafinn Cal

CEtSiSSIMO

DEMETRIO CANTEMIR
S:

principurn Moldar

snridvil

D 0 Nt I SI 0
prxcieris salmi seta

tam
Rven,

*mamma)

TE1titARUM MOLDAVIA

Jane videbit cunda othomanica

unto
..

9 VIII

I
Fetid

lintatinse cnittrti
ZnnOsIO graded:limo

poll:I.-A-is

enii4,1ftilnivtl

loom.

04 ten;
,Et

et Nods

lair

rerun:

A pelt< m ,

o eta Minn.
totem

twos

iniUtis kic
(12i Seeertiltenie *Olive

de-Jiro

putiles

mend*
e*

,pij

hoc

liar ,

writ ,

unlit.

laboris Rat corona

buic opus emoluments donar.
itll

zitinti

lucent

room

qvidqvd prolamin' , qvidvc facrum impijs

torten
ur magno in thearro
vet fpeculo nindocre vitro,
uthoris ingens gloria Principis
Retorts ingens

pus Ilium de fyittroate religionis Muhamedaux ttc:

in

naviuui

&pieta palled remise: plurimo

aut aliris vattas pier auras
Fulminex volirare penny
jntra penatum dukia Limina
inclutits, hxrens abfqve periculis
hoc non fatigatus volutren
menre cents nianiblifgt,c eerier.

PRINCIP1

1MPERIJ

ROSSIACI

SertstilTutue

instirum

moist

tomblie

cols*

Jo.loi,

troll Ambit

utottv.ti vow

0;4 0031 Clio* tunitse.

rAin omen yiettre monk , ur rimy,. WARM'
rat! , frt4vds vetwabuNts
1,4430

Mum opal

1444 memo coolltibue. rued, te(olueer to:4*w

3 ntzet3

eisitieetttia cocoon...4o
in rioireettis
olio** ,
Re,leir.334 let politick
Lnoresene
1'4**, 33

15.

Lau la lui Dimitrie Cantemir, de Ghedeon

publicatti in Sislc will salt infocmirea religiei
flitch(' ;;;;; iedaue.

S fluid pi I erburh,

1722.

816

pzAtcAotits

41

KAHTEMip

T
ATOCE314t1/11.1.1EMy
Any,

tilTATE.A10

3ApABIX.

cbitil) teCeetgl, %MACAW)

no cerny

6ozho. *1 Uaptiib nfoonuatyturvi, 50 ripof outx1).

orelscIpa4uSfullo,

al 6orocAonSits

rAyt1ottafullo, 14 Inatrit 6amtxxl) ymoispItne.4.6

;
no xenon noptiAc4 dune
-I RN, ncuckitinilvt
rocno,o.
Caitacea Acta ts HolUls,
A
)41(oHl)
.`
6oxlso , tiellpemetoos ii
is tiff ib 13AaroAarnb
,...
I
%-411i4.1/
coxposcHHax rifcmyApocnis CioisYA orneiobtiota
dwina , die tic:m.13VA Fitz-rya:Act-Oct BC SIKIII KOWIttilg
,"4y
- 4, n
DX .1) K OHEtt1) , intpoKA. 3A110StAb TBOil SSA.
1

4,4'
,._

aienaktxuAx .1014

JP1.

Alto graKce XyAoxfonso, a/Acute, lit vitno Arno 'Ifni,ob4cexoto x1fneocnIllo nFolsneAcHo corm , ice 01'0cm-41-ice in

Climb :

Orife),SACHHoe calm; CAOno me eirmic mOAb tirocirraiiii0,ZSICO1co

lat Z rAyt5two, into ymomt mr.Aotatnectomi) ( paitiT) c..tlxo urfeil)

froze vioAatmylo 6.Aarokimb noasoAlleincsi ) nonnlicn vilfax axe

mozeta. ripoilml plc, nonlicrAa inarmi 6ozin tfelatetteimme.

vipemyAporniR . ,i1L3bi x Zai(otob rAydo1,0srmoy,ortiT) ymo3pli1c_iansoml , slice, X.0 ilienbtrnatiTio
glin'cOxl) vocrtiAnie,lill,i, z no3nanno mcl) yeepAmo nrAoqIc
rasf.ien , /,/ id) c1-0,a,' c Iota) n plc.:6Am " pa3cymAaogrmy y,(000rioCAMAnott,tetile latkiriblri
4aTtliTMI)

lim:111Wcilw5t . titlo lo nra trill momme , A criaxt) 85 rAaroActul.

MAMMA Nuli) 3AK01-1011pECTy111411,J,bi rAyM AEHi.51, nws III'
HO H1. RICO '2,A KOI lb T8014 l'OC110A14. Cen cel-frZel-441, Coalx4 It!

mom: onus,. 7/1 al CBCT1bra OtTWC$13 , KornOrble

lia clip. 11,VtAt.: Ilia N3A0;t0-014 i Wave lamb yvnit
Anto, It itl(rEAC MyAfClItilyTOMI) cOmb: 'nor pa,..04 riropoKt
100,1Z' MItilariCA1-10
MO134601I yCiTtalibt . 14 af(tsiibi Hent)ptibtx1)
4,,,wAT),,tant.,:b , Aa dut Jtoili Of Onfirson0Aortul) mamma), aim
-klitiftzt go iriNiti 'tialsivic ni OCihnir.ACJI 14 sane ymenutortAnIc era
fAtfulmfr. A Di ric.3.,tylnalite latplA , 4cAonSnecKast ymeunionamIst
110.11,0

'.

cy1111,

mu0:1.11tof,11

ut,tc11.1. CA Zil'a..ct a 60MeCingeflubta 24motiorvil. am,/ fia

1 MAZWK on/ noon zerc.yelf1141 ?graft Kamciin , xotrmnic itzlfa
noF..-aatna , ti al< vt 0.14:MOInnoptiaR maizetan, z Rcsixaro cmIxa
.

4 Aocinottia

clumsy , caAmiNil mitots1A1) .cAotonoKaaanicActnuomla

'fozAr n Costamss, tontnit tairireAtemt , at Codoinioml cr.ockil) , rio.,A,Th.

Zoc,lattto , II iacifili0 Atmuno,tcx010 y411131), TA noge,ibnaecia) AA
racy inacra, Arco, Aa He Kaxo HentAy11,1e licAK0My Ayxy ibpycm1),
4

react 4.

tin

16. Syst emu/ au i ntocAni, ca red Igici mithammed we, Sanktpiterblu h, 1722.

MAMA

FIF,pBA.31

o AxEnpopout myxAmmEAt.

FA

BA

0 1/1MEHAX13

nEpsAiii
MyXAMMrAOBVIX1)*

014C.Ake ctoiCmicirlran acorn

umcma, as flarnqaumet
ibACHC1 ITC UNA:0111o; , He CmactrATIVIO
6 wain mvairib , ha 0 Wadi
n ,41),AcY1 My x 74,1C),Otblx1)
uNtyuje Asa,' rugn
neinsU
ircze cooccnacumbia Si naiTuatnr_Ataaxt
kimaraxt% iamb, nr.4-

taloa

*AA,

. (Mb&

Bonanscritilinnice ,

0 ocoi51-itumrc

cer

Asti: 794.41

ripopoYa ulna , Anon on exurb t ikifyxammeit , si 0;0,44.

Islycma.(:,a.
Taxa do hilaoraxsAbi u Rb Kyrarit,
n 8b Ktilst; MyxamNicAte , ;ma c.aom0-nit /mina.

raurfca 04:31a4e: ictyx AMMEAyAl) MyCTATA.

Mrcammcibr r3o mcmricrocilo.,c(ntoc canb cite
crab mcInutfcxl rnos.mo Aunet}3
cocniostseccx ;

'

M. X. M. A.

k env rbitl K00..4160 nirritt

IrvIme n?1,4,aerncri $1-4

TFlintAbi

tiaAnoAaracmca , stiemcilycnit io Asia:rr npouytigivi , HartpkM t1i i 4111.111C.11

Obinin CLAW ,
Myxamme,41), )(.ornopcc rtym no nSko;rci-1110 LaInvmoAorV-lectms
3 sliameHyena), $1) /O noxsaActa) , mmorksi noxsaAta. zz ClAarciAanis
Aoctnori
lima; alcia Ohl no rpviecicy pecan
KcsapTulomcItocl , 6Aare4arn8
rIOAHbIli , t stanOtaymiutn.
Mvcrnacpa , cnolcanIciirm Si4a rit Hyena)
ranwel00,114

soqaTimbrn , stoT naAl) nrornmix-b nagisAwinte.

Taco cr to soft
nAn !mama xoinarrb, flue nfo =IItilolatrns CI, HirtIC.aHHaril , CT API
fa unictit,t sKynts
cA0a..(1-nnarin usegrama iota t nEtrAm.

co

6Eptmy1a 1,1K1/1 Antic/AM FKMIE1.1.11.1 ImyxAmmr,AyAb

1y1ycIA(1>A, mo Canb doer afro coAuuc name ,
11,01)00>
[LIAR Auccnio!as] MyxammeAl Mycnia(pa.
xtcca faxa orni) Hama

XpIctniaticKla MCAtliCACH Heil pA BO pa3.4i,11n Amo racmCfnA a npoHyH.aKcmc : Maxomernb , Marmcmb ,

MyametuI IsIyaeol n nporntiVi.

wams nfxnesto Mama MANI ;

HapluarneAttax KC un'tla era MAO Tie coa(olic.mia cynm

trOo

Atra.AorpiecEz , 4...varsDePicciolt , Mcfna4:12)ofi9com

, it BcsKlmn Irv,
,
A
vacinNeco \Is

17, Sistemul sass intocmirea religiei mithantinedane, Sanktpiterburh, 1722, Inceputul Carpi I.

no.e.,

'Ann nnen

an, e

.e ,

awn nn

nnakan,e,neene

tt

ne

71:a)

.\

:t:411

A=
...-

4.7

S..'

rfi

''1/4iVri

....

r."-u
L

1S. Miniaturil din (Arlen login pofetulut Vahonud dedicata sultanului Alahomed

al III-lea.

19. Deriisi in proLesiune.

Desen

din cod. 8626 al

Bibliotecii Nationale din

Viena.

r,

....

-.-

"

20. Copiii sint dusi la ceremonia circumciiiunii. Desen

din cod. 8626 at Bibliotecii

Nationale din Viena.

41k

AI

'0100;?

O
Y

CJ

-___t

.*

0 Ls

rues
,

.%.!

;.

111

Id

%,

21. Festi7itate la curtea sultanului Ahmed al III-lea. Miniature de Levni, in Vekhi, Stir-name.

17,9
14 etc.), ajutor al lui Moise in lupta contra amalecitilor, conductor al poporului israelit
diva moartea. acestuia. Coranul face aluzie in el in sura V, 23-29.
479. Prorocul Ilie (ar. 'Ilya's), mentionat si in Coran, VI, 85 si XXXVII, 123 130.
480. V. nota 241.
481. Samson era cunoscut in traditia islarnica, si in apropiere de Sara'a (Palestina) exists

un monument numit Kabr Shamshun (Mormintul lui Samson). Cantemir se refers in o prelucrare

araba sau persana a istorieiTui Samson relatata in cartea. Judecdtorii, XIII XVI.

482. Distih in tura:

Dirf3d zemline-i geprev (?)
Terziba,st vu Hamze-i Husrev.

483. Regele-profet David (c. 1002-963 i.e.n.), ar. Da'acl, amintit in Coran, II, 251; IV,
163 etc.

484. Regele Saul (c. 1020 1010 i.e.n.) a fost cunoscut, sub numele Tc1/4t, atit de Coran,
II, 247, 249, cit si de traditia islamica (Bernhard Heller, El, IV, 674-675).
485. Tc. Zebur < ar. Zabur (Coran, XVII, 55).
486. Ar. da'acli.

487. Regele Solomon (c. 970-930 i.e.n.), ar. Sulayman, mentionat in Coran, II, 102;

IV, 163 etc.

488. Pers. div.

489. Tc. Belkiz G ar. Bilkis, regina legendary din Saba (I Imp., 10,1 13, Coran, XXVII,
22-44), venita la Solomon pentru a-i pune intrebari enigmatice (B. Carra de Vaux, EI, I, 738).
490. Ar. Bakht Na,sar, Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului (605-562 f.e.n.).
491. De observat ca Ezdra (autorul cartii cu acelasi nume din Vechiul Testament) nu face
cleat sa povesteasca despre reconstructia templului de catre Zorobabel si marele preot Iosua,
dupa. intoarcerea din robia babiloniana, reconstructie incheiata. in anii 516-515 Le.n. Darimarea
templului a fost poruncita nu de Vespasian, ci de Titus, in anul 70 e.n. Constantin cel Mare a
construit nu templul, ci doua bazilici, pe locurile mormintului lui Iisus si al descoperirii Crucii
(325-326). La fel, Justinian a cladit biserica Fecioarei, dupa unii pe locul templului, in apropiere de actuala moschee Aksa, dupa alti autori pe locul Cinei de taint', cunoscut a fi drept
mormintul lui David.
492. Cotul (cubitus), veche masura de lungime echivalenta cu circa 50 cm.
493. Pasajul este un rezumat al Coranului, XXVII, 17, unde ins& este vorba de furnici
(de unde titlul capitolului respectiv), dar autorul trimite din gresala la cap. V (Punerea mesei
sau Masa servita) .
494. Dreptul boy, eroul cartii cu acelasi nume din Vechiul Testament, a fost cunoscut de
musulmani ca Aiyiib (Coran, IV, 163; VI, 86 etc.). Moscheea. lui Eytip (Eyiip Sultan Camii)
se Bill in partea de nord a Constantinopolului, ling& Cornul de aur, in cartierul Eyilp. A fost
construita in 1458 de sultanul Mehmed al II-lea in amintirea lui Eyilp (ar. Abu Aiyab Ansari,
tc. Eydb-i Ensari), discipol si stegar al Profetului, mort sub zidurile Constantinopolului in 670,
in cursul asediului condus de Yazid, fiul califului Mu'awiya. Mormintul lui Eytip se afla in curtea
moscheii unde aveau loc ceremoniile de intronare a sultanilor. Al-an,scir inseamna aparator.

495. Lulpnan, intelept citat in Coran, XXXI, 12 19, preluat de traditia musulmana

din legendele arabe pagine, un fel de Esop oriental. I se atribuiau numeroase sentinte provenite
de fapt din Cartea lui Ahilzar Asirianul $i fabule, adaptari arabe medievale ale fabulelor lui
Esop (Bernhard Heller, EI, III, 36-39). $t. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia
Romany. Memoriile Seeliunii Literare, s. III, t. 2, 1925, p. 422, observ& a la LuIsman se refer&
invatatul roman si in scrisoarea sa catre Petru cel Mare din 23 noiembrie 1719 (Un filozof oare-

care arab, fiind intrebat de in cine a invatat filozofia, a raspuns ca de la orbi", ibid., p. 486,
nr. XXXIV).
496. V. nota. 449.
497. V. nota. 450.
498. Derivatie inexacta. De altfel, Lukman nu a fost cunoscut ca medic. Pentru asimilarile
propuse v. B. Heller, loc. cit.

631

499. Lat. med. betonica < lat. vettonica, dupa numele unui vechi trib din Galia, vettones =

plants, din familia mentei, cu proprietAti medicinale (Betonica officinalis, rom. cretisor sau
cuisoritA).

500. Iskandar-ndme (Cartea. lui Alexandru), preluata din Alexandria lui Pseudo-Callisthenes,
despre a carei cunostinta se poate deduce din Coran, XVIII, 60 si urm. Cartea circula si in tura,
gratie traducerilor lui Ahmedi (sec. XIV), Ali Sir Nevai (sec. XVI). Este probabil ca autorul s&
se refere la cea dintii din aceste doua versiuni, facutl in turca osmana.

501. Tc. Iskender Zulkarneyn < ar. Iskandar Dhu'l-Karnayn, Alexandru cel cu doua
coarne, astfel numit in Coran, XVIII, 83 si urm.
502. Grecii din Cyrene, vecini cu oaza libiana [a lui Ammon] an imprumutat din Egipt,
dindu-i o form& omeneasc5 tipul corniger al lui Zeus-Ammon, pe care ni-1 &era monetele din
Cyrenaica" (P. Descharmes, Mythologic de la Grece antique, Paris, 1886, p. 53).
503. Tc. Iskender-i R4m ibn-i Feylikos.
504. In traditia musulmana Alexandru cel Mare este infatisat ca un aparAtor al dreptei-

credinte si, pe baza identificlrii cu personajul din Coran, XVIII, 83, este socotit profet (EI,
II, 569).
Legenda relatatO de Cantemir pare intemeiatO pe traditii locale din
505. V. nota. 408.

regiunea Beysehir-Konya. La 20 de km nord de Beysehir, in apropierea lacului cu acelasi nume,

la Eflatun Psnam (Izvorul lui Platon), se pot vedea $i azi urmele unui monument hitit din sec. al
XIII-lea 1.e.n., format dintr-o baza de piatr& impodobita cu basoreliefuri cu tem& religioasA.
Specialistii an recunoscut in aceste ruine (asociate cu o statuie colosall descoperit& la 40 km

distantA, in satul Fasillar) fie un edificiu religios din vechiul regat Arzawa, fie un tropaeum
din timpul regelui Tudhalija al IV-lea (J. Mellaart, The Late Bronze Age monument of Eflatun
Pinar and Fasillar near Beysehir, in Anatolian studies", 12, 1962, p. 111 117; K. Bittel,
Beitrag zu Eflatun Pinar, in Bibliotheca, Orientalis", 10, 1953, p. 2-5; R. Boulanger (6c1.),
Turquie, Paris, 1965, p. 526-527). In legatura cu traditia despre Platon la Konya a se vedea
si F. W. Hasluck, Christianity and Islam under the Sultans, vol. II, Oxford, 1929, p. 370 si urm.
(mormintul lui Platon" intr-o moschee fost5. biserica Sf. Amfilohie, a carui cinstire ar fi fost
incurajata de dervish mevlevi, potrivit tendintei for de a concilia religiile pe o baza acceptatl
D. S. Margoliouth, EI, III, 480).
deopotriv& de musulmani si de crestini
506. V. nota 316.
507. Tc. Behrdm-i Gar Sahib Ktran. Personajul istoric intrat in legend& a fost BahrAm
al V-lea, suveran persan din dinastia sasanicla (420-438), supranumit pentru taria sa Gar (asin
Aristotel.
salbatic, colun), care, evident, nu putea fi contemporan cu Platon
508. Selmtin-i Pak, Salman cel curat, Salman al-Faris!. persan convertit la islamism,
devenit tovarls al Profetului, erou al Persiei convertite si una dintre cele mai populare figuri din
legendele musulmane (G. Levi della Vida, El, IV, 120 121).
509. Tc. Demur Hindi.
510. Tc.

110-1

hayat.

511. In textul rus: 6araz < fr. bagage.

512. Episodul lui Cantemir asociaza citeva traditii legate de populara figurl din legendele
musulmane al-Khadir (sau al-Khidr, formA mai apropiata de Hizr), numit in Coran, XVIII,
60: sluga lui Moise. Este vorba despre cautarea izvorului vietii. Pasajul din Coran, loc. cit., care-1
infAtisea.z5. pe Moise cAutind elixirul are, dup& specialisti, trei surse: Legenda lui Ghilgamel,
Alexandria i legenda ebraicl Ilie ,si rabinul Iosua ben Levi. Ghilgames, Alexandru cel Mare si
rabinul Iosua cauta deopotriva apa (primul iarba) vietii ai trec In calatoria lor prin diferite peripetii. Alexandru nu o poate afla, ci bucatarul sail Idris (dup& R. Hartman un Andrei, personaj

mentionat in Coran, XIX, 56-57 si XXI, 85 -86, A. J. Wensinck, EI, II, 477-478). Ilie este

cel care-1 conduce pe Iosua catre apa vietii. Al-Khadir apare, in versiuni arabe ale legendei lui
Alexandru, drept sef al avangardei regelui macedonean, vizir sau vAr al acestuia. Versiunea, lui
Nizatni ni-1 aratA insA pe al-Khadir cautind apa vietii nu cu Alexandru, ci cu Ilie ('Ilyas, profetul
biblic Ilie), ca in relatarea lui Cantemir; dar ei nu-si renal& tovarasul de drum, ci amindoi beau
din izvor si devin nemuritori (ibidem, EI, II, 9 12-9 16). In credinta popular& al-Khadir si
Ilie sint protectorii cAlatorilor pe mare (primul) si pe uscat (al doilea). M. d'Ohsson, Tableau
general de l'Empire Othoman, t. I, Paris, 1788, p. 187.
513. V. nota 416.

632

514. V. nota 293. Dar derivafia lui Yadjudj si MadjUdj din Gog si Magog nu este gresita.

515. V. Cartea a III-a, partea. a II-a, art. 4, p. 72-73.

516. V. Cartea, a V-a, cap. 5, p. 180-186.
517. Tc. kahve < ar. leahwa = cafea", bautura introdusa la Constantinopol in timpul
domniei lui Soliman Magnificul. In 1554 un alepin si un damaschin au deschis primele cafenele
(kahzva-khrine, la Cantemir circiumi), in capitala imperiului (C. van Arendonck, EI, II, 673).

518. Poate 'Uzayr, profetul evreu Ezdra amintit in Coran, IX, 30, deli venirea. lui"

(sfirsitul sec. V 1.e.n.) nu a fost dupd, ci nainte cu citeva decenii de Alexandru cel Mare (356-

f.e.n.). Asemenea anacronisme sint lila curente in traditia musulmana: Iona (v. nota
urm.), asezat in sirul profetilor tot dup5. Alexandru, a trait la inceputul secolului VIII i.e.n.
519. Ar. Ytinus ibn Mattai, unul dintre profet-ii mici ai traditiei ebraice (Iona), autorul
cartii cu acelasi mime din Vechiul Testament, citat de citeva on in Coran, IV, 163; VI, 86 etc.
520. Shu'aib, profet din Madian mentionat in Coran, VII, 85-93; XI, 84-95 etc., pe
323

care unii exegeti 1-au identificat fare temei cu socrul lui Moise, tot un madianit (numit in Ex. 3,1:
Ietro). Identificarea. cu Isaia este inexacta (numele arab al acestui profet este Sha`ya.)

521. Firmly& profetul Ieremia, autorul cartii cu acelasi nume din Vechiul Testament.
522. Zakdriyci, tatal Sf. loan Botezatorul, mentionat in Coran, III, 37-41 etc.
523. Yahyd, Sf. loan Botezatorul, mentionat in Coran, III, 39; VI, 85 etc.
524. V. nota. 185.
525. V. nota. 465.

526. V. Cartea a III-a, partea a II-a, art. 2, p. 68-71.

527. V. Cartea. a IV-a, cap. 11, p. 120- 123 si nota 474.
528. Hazret-i Meryem Ana, numele Fecioarei Maria in limba tura.
529. In toata relatarea credintelor musulmane privitoare la Iisus sint amestecate pasaje

din Coran la rindul for tributare Evangheliilor (canonice sau apocrife), spuse ale Profetului preluate din traditie sau comentarii ale exegefilor. Astfel, miracolul pasarilor create din lut provine

din Evanghelia lui Toma, III, 1-2, Minunile lui Iisus, text etiopian (Patrologia orientalis,
XII, 626), sau din Evanghelia copi/driei lui Iisus, XXXVI. De ad referinta lui Cantemir la
carti necunoscute sau mincinoase".
530. Acest text nu exista in Coran (vezi insa sura IV, 171: Da, Mesia, Iisus fiul Mariei,
este profetul lui Dumnezeu, Cuvintul sau, pe care 1-a aruncat in Maria un duh care emana
din el").
531. De fapt Coranul, V, 110, nu spune decit ca. Iisus poate invia mortii cu ingaduinta.
lui Allah, WA sa mentioneze nenumarate" asemenea minuni.
532. Tc. ifsely-i Masa, nefes-i Isa.
533. 0 legends postcoranica afirma ca la cererea. apostolilor Iisus ar fi inviat din morti
pe Sem sau pe Ham (nu pe Iafet), pentru a descrie arca. lui Noe (B. Heller, El, III, 1014). Dar
aceasta legend& an exists in Evanghelia copadriei lui lisus, la care trimite Cantemir.
534. Tc. Nefesi Isa-i muhtac dur.
535. Tc. Pavlos. Reprosul de a strica sensul cuvintelor revelate" este adresat anumitor evrei", in Coran, II, 75, IV, 46 si V, 41.

536. Apropierea, usor de facut, intre cele doua texte - Comm LXI, 6 si In., 14, 26 -

fn care lisus anunta venires, dupa el, a Sfintului Duh (in Evanghelie), a lui Mahomed (in Coran)

a dat loc unei bogate literaturi avind ca obiect sensul cuvintului biriklutus, redat mai tfrziu
(sec. al XIII-lea) prin farklit. Autorii musulmani care afirma el textul evanghelic a fost corupt
pretind cs initial in loc de Ilapax2oyrog (mingiietor) era scris IlepixAmog (ilustru, in araba A hmad,

preaslavitur, unul din numele lui Mahomed). Cf. B. d'Herbelot, Bibliotheque orientale, Paris,
1680, s.v. Mohammed, si D. Masson in Le Coran, Paris, 1967, p. 951.

537. V. Cartea a III-a, partea. a II-a, art. 2, p. 68-71.

538. Tc. yunani.
539. Tc. L4 allh aid Allah, Isa rahu'llah.
540. Sistemul nu cuprinde un capitol cu acest titlu, ci doar un paragraf in Cartea a V-a,
cap.

6, p. 200-203.

633

541. Ar. Inil, al- tufuliya, text apocrif cu atribuiri diverse, cunoscut doar in versi-

unea arab& dupl. un original grecesc sau siriac, editat mai intii de Heinrich Sike, Trier,
1697.

542. Despre Yahya bin Zekeriya v. Coran, III, 37-41; XIX, 7 15; XXI, 89-90 (trimi-

terea din text este greaitA). Pasajul citat de Cantemir este din Coran, XXI, 91, dar el se referA
la Maria, deci la naaterea lui Iisus, nu a lui Ioan: Iar cea care a ramas fecioara... I-a insuflat
din Duhul nostru. Am fAcut din ea ai din fiul ei un semn inaintea lumilor".
543. Cf. originalul latin, f. 86'; in versiunea rust textul grec e reprodus cu ca,ractere chidlice in pronuntarea moderns..
544. Mehmed al IV-lea Avct (Vinatorul) a domnit intre 1648 ai 1687. Palatul cel mai
dinauntru", tc. ender:2n, la care se refers. Cantemir era, probabil, complexul de cladiri din curtea
a treia a reaedintei sultanilor la Topkapi Sarayi, curte spre care se deschide Poarta fericirii
(Bab-1 saadet); in partea dreapta a ei se afla ai in prezent tezaurul.

545. Tc. havariyan, apostolii lui Hristos.

546. Capitolul Avraam din Coran este al XIV-lea Cantemir se refers insa la un pasaj
din cap. V, 82-83, unde creatinii sint descriai ca lipsiti de mindrie, sensibili la descoperirile
Profetului, marturisinduli credinta in el.
547. V. nota 536.
548. Eroare. Pasajul se all nu in Epistola cdtre evrei, ci la II Cor., 12, 2-4.
549. Sart Salttk Baba (sau Dede), dervia turc, sfint al ordinului bektaai (v. mai departe,
Cartea a VI-a, cap. 11, p. 300-301), originar din Bukhara. Dupa unele izvoare, prin anii 12631264 el s-ar fi aaezat cu un grup de 10 12 mii de turkmeni in Dobrogea de nord, in regiunea
Babadagului, unde se afla ai principalul sanctuar in care este venerat ai mormintul sau, care
a fost important loc de pelerinaj. Asimilat cu mai multi sfinti creatini (Gheorghe, Ilie, Simion,
;

Spiridon), in credintele populare dobrogene el ar fi fost acelaai cu Sfintul Nicolae. in 1557 solul

polon Erasm Otwinowski semnaleaza, in Babadag, un loc de inchinaciune idolatry la mormintul unui dervia sau calugar turc, anume Nicolae" (Relalia cdleitariei prin Moldova si Dobrogea, trad. P. P. Panaitescu, in Maria Holban, red., Cdldtori strdini despre ldrile romane,
vol. II, Bucureati, 1970, p. 120); misionarul catolic Pietro Diodato Bak gid nota in 164 1 ca
derviaii de la Babadag venereaza un mormint sacru ai afirma ca trupul acela ar fi al Sfintului
Nicolae, pe care-1 numesc Sarisaltik Baba" (Dare de seamd despre Moldova, in Cdldtori strdini, vol. V, Bucureati, 1973, p. 222). Evliya celebi a intilnit la Babadag traditia lui Mehmed
Bukhari, acelaai cu Isvet Nikola (Seytiluitname, II, p. 134 137; Cdldtori strdini, vol. VI,
Bucureati, 1976, p. 352-353, 396). Asa it atia ai Cantemir, a carui informatie este, desigur,
tot de sural dobrogeana ai care, fail indoiall, vizitase mormintul reputatului dervia, in trecere prin Babadag. Cf. ai Fr. Babinger, El, IV, 177 178; Jean Deny, Sari Saltik et le nom
de la ville de Babadaghi, in Mlanges Picot, II, Paris, 1913, p. 12; J. Jacob, Die Bektaschije
in ihrem Verhaltnis zu verwandten Erscheinungen, in Abhandlungen der koniglichen Bayerischen
Akademie der Wissenschaften, Philos.-Philol. u. Hist. Klasse, XXIV, 1909; Paul Henri
Stahl, Croyances communes des chrdtiens et des musulmans balkaniques, in Buletinul Bib]iotecii
Romane", Freiburg, S. N., VII, XI, 1979, p. 111 -112.
550. Tc. Hsdsrellez, ar. Djirdjis, Sf. Gheorghe. Numele turcesc se explica prin faptul
a la musulmani cultul Sf. Gheorghe este asociat cu acela al profetilor Khidr si Ilie (v. nota
512), reuniti sub numele de Hidirellez. Data pomenirii lui de cdtre creatini (23 aprilie) insemna
pentru turci inceputul verii (B. Carra de Vaux, EI, I, 1078).
551. Tc. Kasim < ar. Ifdsim, Sf. Dumitru, a carui serbare (26 octombrie) insemna In-

ceputul iernii (Cl. Huart, EI, II, 844).

552. Haemus, numele latin (dupa cel grecesc) al muntilor Balcani care separa Tracia
de Moesia.

553. Sf. Foca, gradinar din Sinop, cunoscut prin ospitalitatea sa fats de strdini. Condamnat la moarte in timpul persecutiei lui Traian, Decius sau Diocletian, s-a predat de bunavoie
soldatilor trimiai sa-1 omoare, pe care ii primise in casa.. A fost obiectul unei veneratii deosebite
in regiunea ponticl ai la Constantinopol, considerat drept patron al corabierilor. E comemorat

in 22 iulie ai 22 septembrie (W. Smith and H. Wace, A dictionary of Christian biography,

vol. IV, London, 1887, p. 393-394; I. Martinov, Annus ecclesiasticus graeco-slavicus, Bruxellis, 1863, p. 183; Gherasim Timua, Digionar aghiografic, Bucureati, 1898, p. 302-303). B. P.
Hasdeu (Etymologicum Magnum Romaniae, t. II, 1892, p. 1154) arata ca in romani, fiindca.
Foca seamana cu foc, printr-o astfel de etimologie poporana s-a nascut credinta ca el pirte,ste";

de aci superstitia ca cine nu pazeate aceasta zi si lucreaza la vie soarele ii va dogori via cu
amity ai prin aceasta se va usca". Aceasta credinta, se refers la ziva de 1 iulie, cunoscuta
sub numele de Ana-Foca, sfintii serbati la 21, respectiv 22 iulie (Hasdeu, loc. cit.; Tudor Pamfile,
Sdrb4torile de yard in rom4ni, Bucureati, 1911, p. 162 163), dar dupa cum se vede din relata-

634

rea lui Cantemir ea era pazita, in legatura cu pomenirea Sf. Foca, si de plugarii dobrogeni.
V. si Petru Caraman, L'ethnographe Cantemir et le folklore du Proche Orient, in Dacoromania.
Jahrbuch far Ost fiche Latinitat", 2, 1974, p. 323-327.
554. Aluzie la cuptorul din Babilon in care imparatul Nabucodonosor a vrut sa arda pe
cei trei tineri evrei ce nu voiau sa paraseasca legea, mozaica (Dan, 3, 1-30).
555. Mahina, termen latin desemnind un ansamblu alcatuit cu arts, (v. Lucretiu, machina mundi = edificiul lumii). Despre zidirea lumilor v. Cartea a IV-a, cap. 6, p. 101 106.

556. Tc. Rdz -t maltFer; Iftyamet gitni.

557. Tc. Ktztl elma.
558. Tc. Padisahumuz gelar, kifiritn memleketin alur, Kaztl elmayt alub kabz eylcr yedi
ytladak gdvurun /allot cilemazsa gerek, oniki ytladak onlarun begligi; kuyu yapar, bag diker,
bagge balar, olt ktzt olur, oniki yildan sonra htristiyanun hates cskar, of Titrki gerisine tttskare. Profetia, pe care Cantemir o putea cunoaste atit din mediul intelectual turc, cit si din
lecturi europene, fusese consemnata, de alti autori. Ea fusese pub licatA mai intii de Bartholomej Georgevie, carturar croat cazut prizonier la Mohacs, care, dupa eliberarea sa, a scris citeva
cArti de mare Aspindire privind civilizatia otomana, traduse in mai multe limbi. Textul, In
tura, si latina, al profetiei privitoare la cucerirea. Marului rosu" (prin care Georgevie intelegea
Costantinopolul, in simbolistica profetiei Roma), a aparut in brosura Prognoma siue Pracsagium Mehemetanorum, primum de Christianorum calamitatibus, deinde de suae geniis interitu,
ex Persica lingua in Latinum sermonem conuersum. Auth. Bartholomaeo Georgieuits, [Antuerpine, 1545]. A fost republicat la Viena, in 1547, si, in traducerea italiana a lui Lodovico Dome-

nichi, la Florenta, in 1548 (cf. Carol G011ner, Turcica. Die europiiischen Titrkendrucke des XVI.

Jahrhunderts, I. Bd., Bucuresti Berlin, 1961, p. 401, 407, 411). Regasim textul intr-o lucrare atribuita umanistului transilvanean Christian Schaeseus, Pannoniae Historia chronologica, Francofurti, 1596 (cf. Christianus Schaeseus, Opera quae supersunt omnia, edidit Franciscus Csomba, Budapest, 1979, p. 485-486). El a fost studiat de F.T.W Hasluck, Christianity and Islam under the Sultans, vol. II, Oxford, 1929, p. 737-739; Jean Deny, Les pseudoprophities concernant les Turcs au XVIe sicle, in Revue des etudes islamiques", 10, 1936, p.
218; E. Rossi, La leggenda turco-bizantina del Pomo-Rosso, in Studi bizantini e neohellenici",
5, 1937, p. 542-553; W. Heffending, Die titrkischen Transkriptionstexte des Bartholomaeus
Georgievits aus den Jahren 1544-1548, in Abhandlungen fur die Kunde des Morgenlandes",
28, 1942, Bd. 2, p. 12-35; Carol G011ner, Turcica, III. Bd., Bucuresti Berlin Baden,
1978, p. 341 -342; Andrei Pippidi, Tradifia politica; bizantina in ldrile romdne in secolele
XVI XVIII, Bucuresti, 1983, p. 86.

559. V. Cartea a III-a, partea. a II-a, art. 1, p. 64-68.

560. V. nota. 239.

561. Cf. si D. Cantemir, Monarchiarum physica examinatio, ed. I. Sulea-Firu, Studii

;i cercetari de bibliologie" 5, 1963, p. 272.
562. V. nota 426.
563. V. nota 294.
564. Tc. Sedd-i Iskender.
565. V. Cartea a III-a, partea a II-a, art. 2, p. 68-71.
566. Tc. Mehdi-i zaman. Pentru doctrina islamica privind acest personaj eshatologic
(cel condus de Allah"), v. D.B. Macdonald, EI, III, 116 -120.
567. Dupa traditia musulmana ingerul mortii (`Izail) va suna de trei on din trimbitA
la sfirsitul lumii. Primul sunet este acela al consterncirii, al carui efect va fi cutremurul pAmintului, caderea muntilor si a cerurilor, adunarea tuturor animalelor intr-un singur loc. Al doilea
sunet va fi acela al tnortii, dup5. care nu vor mai 'Amine decit Allah, raiul si iadul cu locuitronul slavei. Al treilea sunet va fi al Invierii (G. Sale, Observations historiques et
torii for
critiques sur le mahometisme, in Les livres sacres de l'Orient, traduits ou revus par G. Pauthier,
Paris, 1860, p. 496).
568. Relatarea. lui Cantemir cu privire la sunetele trimbitei este deosebita de cea tra.litionala (v. nota precedents,).
569. 'Izra'll va invia inaintea celorlalte fapturi, impreuna cu arhanghelii Gabriel si Mihail
(G. Sale, op. cit.).
570. Problems controversata in literatura islamica: dupl unii autori, Mahomed ar fi
spus ca oamenii vor invia asa cum s-au nAscut, adica goi si barbatii necircumcisi. La
obiectia Aysei ca o asemenea, stare este indecentA, Profetul ar fi rAspuns ca in aces zi grava, a

635

JudecAtii din urm5., oamenii nu vor fi preocupati de goliciunea lor. Dupa alti autori oamenii
vor invia imbracati in hainele in care au fost ingropati. Yn sfirpit, unii dau imbr5.camintei un
seas figurat: ea ar insemna faptele bune sau rele etc. (G. Sale, op. cit., p. 497).

571. Prefacerea animalelor in praf va fi socotitA, in raport cu chinurile platopilor, o

pedeapsa. upoara. Inca dou5a animale vor avea, intr-o anume interpretare a unor paqaje din
Coran, privilegiul de a infra in rai: ciinele celor papte tineri adormiti pi mAgarul Jul Ezdra
G. Sale, op. cit., p. 499).
572. Aceasta fraza nu se all in Coran. Autorul se refer& la teoria r5spindita in traditia
sunnit& pi imamitA cl mortii sint numai adormiti sau ametiti in mormintele lor, cum pare sa
sugereze pasajul din Coran, L, 19 (H. Lammens, L'Islam, croyances et institutions, 3e dd., Beyrouth, 1943, p. 70).
573. Nici acest pasaj nu exists in Coran. Dup5. cap. XXXVI, 26 din Coran, s-ar permite
unor suflete privilegiate sl primeasc& de indat& rAsplata in ceruri; la fel cap. II, 143; III, 152
pi 163; IV, 76 etc. confer& martirilor morti in razboiul sfint viata vepnicA in preajma lui Allah.
Despre distinctia intre sufletele musulmanilor It necredinciopilor, v. G. Sale, op. cit., p. 494

pi H. Lammens, op. cit., p. 70-71.

574. Sic! La p. 151 se vorbepte despre numai ;aptezeci de neamuri.

575. V. Cartea. a IV-a, cap. 19, p. 156-159.

576. V. despre aceastA punte H. Lammens, op. cit., p. 71; dup& unii interpreti (mu-

taziliti pi modernipti) ea trebuie inteleasa strict simbolic. CA puntea are o lungime ega1& cu latimea riului de foc pe care-1 traverseath este de la inteles.
577. Tc. *urban < ar. *urban, sacrificiu. Aci este vorba despre jertfele aduse de pelerini
in Mecca in ziva de 10 a lunii dhul-hidja; sArb5.toarea din aces zi pi din cele urmatoare este
nurnitA de turd Kurban-bayrams (A.J. Wensinck, EI, II, 1195).

578. V. Cartea a IV-a, cap. 21, p. 163-167.

579. Dupl alte descrieri (G. Sale, op. cit., p. 501), al-Araf era imaginat ca un zid care
separa raiul de iad, servind drept adApost pentru sufletele celor sfinti, ca Limbul din traditia
creptina (Divina comedie, Inf., IV, 1-45).
580. Tc. rekat.

581. V. Cartea a V-a, cap. 4, p. 174-180.

582. Tc. ehl-i fath < ar. ahl al-filth, oamenii legii, inteleptii.
583. V. Cartea I, cap. 2, p. 4 pi nota 61; cap. 9, p. 21 -24.
584. Ceea ce urmea.z& nu se afla in Coran. N-am putut identffica nici pe Evordi, nici pe
Abidonda.

585. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163-167.

586. Tc. cehennem < ar. djahannam, iadul. Imagines unui adinc cu papte etaje pi papte
porti (care-pi are originea in infernul asirian descris in legenda lui Iptar) a fost r5.spindita ai
in evul mediu european (v. descrierea celor papte bolgii In Divina comedie, Inf.); cf. B. Carra

de Vaux, El, I, 1026-1027.

587. Dup5. Coran, XXXVII, 62-68, pomul Zahhtlm se MIA in cercul cel mai de jos al
adului, impreun& cu un cazan de apA clocotitA pi un cuptor in care vor arde pAcatopii (v. mai
jos, p. 160).
588. to textul latin pictoribus; in versiunea rus5. kwepagobi < gr. Coypcupot, iconari, pictori de biserici.
589. Ar. nasard, creptini.
590. Coranul ezitA cu privire la vepnicia chinurilor iadului. Dupa cap. XXIII, 103-104,
s-ar pArea cl p5.c5.topii vor rAmine vepnic in infern; dar dup5, IV, 116 pi XI, 107, Allah iartA
pe cine vrea", apa incit It osinditii pot fi absolviti (B. Carra de Vaux, EI, I, 1026-1027).

591. Cantemir reds esenta contradictiilor Coranului cu privire in vepnicia pedepselor

infernului, dar in mod evident citeazA din memorie, ceea ce explic& erorile In referinte pi texte,
aci ca pi in paragraful urmAtor.
592. V. nota 286.
593. Tc. Comet halt, cehennem hah.

636

594. Tc. cennet < ar. djanna; tc. firdevs < ar. firdaws < gr. napaSsIaoc, raiul. Descrierea data de Cantemir urmeaza traditia musulmana popularl (cp. B. Carra de Vaux, EI,
I, 1043- 1044, si D.B. Macdonald, EI, II, 116).
595. ..... quod Copernicus in suo Vorticum systemate imaginatur" (ms. autograf Cantemir,
f. 96). Autorul pare s5, fi redat, din memorie, revolutio prin vortex (virtej, dar si abis), ceea ce
explica titlul fantezist sub care citeaza celebra lucrare a lui Copernic.
596. V. Cartea a IV-a, cap. 19, p. 156- 159.
597. V. nota 423.
598. Tc. Kutb-i Final < ar. al-Kufb al-shamdli gi Kutb-i centlb < ar. al-Ku(b al- djanubi.
599. B. d'Herbelot, Bibliotheque orientate, s.v. Touba, da cuvintului origine etiopiana
gi

sensul de rai, fericire".

600. V. nota 378.

601. Tc. huri, pers. huri, ar. huriya, fecioarele paradisului cu care vor fi rasplatiti drept-credineiosii, amintite In Conan, II, 35; III, 15 etc. Ele vor fi de aceeasi virsta cu sotii for - 33
de ani - vor ramine mereu fecioare (Conan, LVI, 35-36; A. J. Wensinck, EI, II, 358).
602. Trimiterea la cap. XXVI din Conan e gresitA; in alte capitole (v. referintele noastre)
se fagaduieste credinciosilor nemurirea. csi petrecerea fericita ling& Allah.
603. In textul rus, gresit, 170. Mai jos, elpenbut (in ms. lat. elpenbiit) - cuvint neidentificat ; tc. kefal ball,
604. V. Cartea a V-a, cap. 15, p. 248-251: Despre mekruh. Fumatul ar trebui inclus in
aceasta categorie de fapte, nici ingaduite, nici oprite, dar despre el nu se trateaza in capitolul
respectiv.

605. V. Cartea I, cap. 7, p. 12-13.

606. V. Cartea a IV-a, cap. 9, p. 113- 116.
607. Cuvintul din are sensul de religie" numai in limba persana; in arab& acelasi cuvint
insea.mna judeca.th" gi obicei". Confuzia intre cele trei sensuri era curenta in literatura teologic& islamica si ea a generat numeroase dificultAti exegetilor Coranului. Din in sens de religie
se compune din iskim (pazirea religiei musulmane), imdn (credinta) gi ihson (virtutea). D.B.
Macdonald, EI, I, 1002.
608. V. Cartea aIV-a, cap. 1, p. 82 si nota 332.
609. In sensul cel mai raspindit sunna (= obicei, purtare, precept") desemneaza doctrina
i comportamentul comunitatii musulmanilor ortodocsi, spre deosebire de cei sectanti (shi'a ).
Sunitii sint musulmanii care nu se abat de la dogmele gi practicile traditionale (A.J. Wensinck,

El, IV, 581 -583). Din ar. sunna > tc. siinnet (obicei, regulk dar

gi

(sunnit, ortodox).

circumciziune) gi sums{

610. Tc. Imam-i a'zam < ar. al-imam al-a`zam, imamul cel mare, adica Abu klanifa;

v. gi nota 332.

611. Tc. fart < ar. sharl.

612. Tc. din-i Islamden = religia islamului" (forma de ablativ).
613. Tc. phadet-i kelime, namaz, uruc, hac gi zekat.
614. Tc. farz, sannet, halal, haram si mekrilh.

615. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 82-83 si notele 335-336.

616. Tc. gusitl < ar. ghusl, mares ablutiune ritual& prin care se curata impuritatea mare
(djanna) inainte de savirsirea. rugaciunii (Th. W. Juynboll, El, I, 1042; II, 177).
617. Tc. abdest < pers. adast (ar. wu(lx7), mica ablutiune ritualk necesara pentru curatirea unei impuritati mici (lzadath ) inainte de rugaciune (Th. W. Juynboll, El, II, 198;
Joseph Schacht, EI, IV, 1202- 1203).
618. Tc. tas < ar. (Cu (pres. tasht) = vas, cans ".
619. Tc. Tovbe, ya Allahtm, Rebbim tehafaru'llah.
620. Etimologie inexacta.

621. V. nota 77.

637

622. Tc. legen = lighean".

623. Confuzie in versiunea rust intre cue (in afart) Si a ueu (In ea); dup& logica situatiei
si practica ablutiunii rituale picaturile trebuie s3 cad& induntrul ligheanului pentru a nu pingtri
spatiul si lucrurile dimprejur. S-a corectat si textul rus.
624. Tc. mest > rom. me,si, un fel de cizmulite fart toc, facute din piele subtire, purtate
peste ciorapi (si in incaltAminte).
625. V. Cartea. a VI-a, cap. 20, p. 320 (Despre erezia rafazi).
626. V. Cartea. a IV-a, cap. 5, p. 98.
627. Tc. sabah namazs.
628. Termeni turcesti in acest paragraf: dgle namazt, ikindi namazt, ahsam namazs, yatss
namazs, temcid.

629. Tc. ktbla < ar. 13ibla, directia orasului Mecca, spre care musulmanii trebuie sa priveasc . in timpul rugaciunilor rituale. Determinarea ei reprezinta un capitol special, deosebit
de important, in geografia astronomica araba (C. Schoy, EI, II, 1043- 1047).
630. Tc. namazgah, locul de rugAciune, v. mai departe, p. 176. Citeva rinduri mai sus
Kdbe < ar. Ka`ba, locul sfint al islamului, situat in mijlocul marii moschei din Mecca (v. Cartea
a V-a, cap. 6, p. 186- 188).
631. V. nota 580.
632. Tc. fstrf vdcib (pentru compensatie).
633. Tc. cemaat.
634. Tc. Allahu either, Allahu ekber, e,sheden 14 ilahe illd'Ilahu, e,sheden Muhammedu re_
sulu'llah. Eyd ald es-seldm, eyd ald es-seldm, eyd alerfelah; Allahu ekber, Allahu ekber, ld ilahe
illd'llahu.

635. V. nota 301.

636. Tc. milezzin < ar. mu'adhdhin.
637. Tc. minare < ar. mindr.
638. Acest capitol nu exist& In Sistem; poate ct, autorul II rezerva pentru cartea. proiectatt.
Despre guvernarea otomand. La p. 122 el spusese ins& ca musulmanii nu cunosc asezamintul
preotiei".

639. Tc. Subhan Allah. V. 0 nota 95.

640. Tc. Selamfin aleykam rahmetu'llah.

641. Tc. fdtiha < ar. al-fdtilza = cea care deschide [Coranul] ", titlul primei sure a
Coranului, care face parte din rugaciunea zilnic5. a musulmanilor (namrlx).
642. Tc. El-hamdu li'llah.
643. Tc. cuma.
644. Tc. seldtin.
645. Tc.
646. V. nota 143.
647. Tc. terdvih.

648. Tc. hdtib Car. khafib = vorbitor"; tc. hutbe < ar. khutba =-- predict".
649. Tc. yamdnn.
650. Capitol proiectat pentru lucrarea Despre guvernarea otomana.
651. Tc. cenaze namazs.
652. V. Cartea. a VI-a, cap. 4, p. 268-273.
653. Tc. tnevlild namazt.
654. Tc. rebidlevvel<ar. 'obi' al-awwal. Autorul se refera la luna rabi' I (a treia si a patra
luna a calendarului islamic poarta, acelasi nume), de aceea o mentioneazt drept luna intii".
655. V. p. 183- 184.

638

656. Autorul se refer5, la muntii din nordul Bithyniei (Asia Mica), asadar Alemdag, Maltepedaglari etc. si la Istranca, dagi, ramificare sudica a muntilor Rhodope, in nord-estul Turciei
europene, de-a lungul coastei M&rii Negre. De observat insa ca muntii din Bithynia nu sint
mai inalti decit Olimpul", fie cel din Grecia (2916 m), fie cel din Asia Mica (Kesis dagi, 2550 m).
657. Punctul in seas de secunda" (v. si nota 345).
658. Tc. ,serefe, balcoanele minaretului.

659. V. Cartea. I, cap. 11, p. 30 -31.

660. Tc. iftar, intreruperea postului.
661. Tc. Arife gecesi.
622. V. Cartea 1, cap. 7, p. 15 si nota. 98.
663. Tc. Arife gani. Muntele de linga Mecca se numeste 'Arafat.

664. Dupa o legend& ebraica (Talmud, 'Erubin, 18 b), preluata si de autori crestini

(Tertulian, Irineu, Augustin), Adam, izgonit din rai, a cAzut pe insula Sarandib (Ceylon), undo

a petrecut doul (nu trei) sute de ani in pocainta, despartit de Eva. V. si Coran, II, 37 si
notele lui D. Masson la ed. Pl6iade, Paris, 1967, p. 782. in Ceylon, pe Virful lui Adam erau
venerate urmele picioarelor lui Adam (M. Seligsohn, EI, I, 129).
665. Tc. hats < ar. lzadjdji.
666. Traducerea gr. KawcrtavrtvoinroXtc, Cetatea. lui Constantin. - Mai jos tc. temcid,
slavire", imn religios cintat de muezin din balconul minaretului mai inainte de rasaritul soarelui.

667. Tc. vakif < ar. :valet = donatie pioasa". Prin acest act donatorul renunta la drep-

tul sau de a dispune de obiectul daruit. Uzufructul apartine beneficiarului care nu poate instrAi-

na bunul nici prin vinzare, nici prin mostenire sau donatie (Heffening, EI, IV, 1154-1162).
668. Autorul trimite la un capitol pe care intention s1-1 scrie in lucrarea Despre guvernarea otomand.

669. Sitleymaniye Camii, cea. mai frumoasa moschee imperials din Istanbul, construiti
de celebrul arhitect Siman, In anii 1550- 1557, din porunca sultanului Soliman Magnificul
(1520- 1566).

670. Aya Sofya < ttyia Eotpia, Sfinta intelepciune", ctitoria imparatului Iustinian

(548), transformata in moschee de Mehmed al II-lea (1453), apoi in muzeu de presedintele Ataturk (1935). Superbele mozaicuri n-au fost acoperite cu var decit in secolul al XVIII-lea, ass
incit Cantemir putuse cunoaste monumentul cu decoratia lui crestinl.
671. Tc. Disince tat.

672. V. Cartea. VI-a, cap. 6, p. 278-283.

673. Tc. hag < ar. Izadjdj.
674. Al-Masdjid al-haram, principalul sanctuar al islamului din Mecca (evident un rag,
iar nu o tars "), a carui constructie, inceputA de Mahomed in anul 8 al Hegirei, a continuat
de-a lungul secolelor pins in anii 1572-1577, cind sultanul Salim al II-lea i-a dat actuala
forma.

675. V. Cartea a IV-a, cap. 10, p. 117 -118.

676. Sanctuarul din Mecca se compune din Ka'ba, constructie cubic& in care se pastrea.za
piatra neagra sfinta despre care musulmanii cred ca a c5.zut din cer, puita Zamzam (nota 461)
si makam Ibrahim, locul unde ar fi stat patriarhul Avraa,m pe cind zidea templul, plus citeva

constructii mai mici (A. J. Wensinck, El, II, 622-630 si III, 442-443).
677. Tc. tarbe.

678. Tc. havuz. De observat c5, mihrab nu este echivalentul altarului crestin, element
arhitectonic si ritual care nu exists in moschei, ci o nis5. (in trecut o piatr5.) care indica ktbla,
adica directia spre care trebuie acute cele cinci rugaciuni zi nice.
679. Tc. Beytullah, Beytulmukaddes, Stfatia comet.
680. Constructia cubic& a Ka'bei este acoperita cu un imens brocart negru (kiswa),
care este schimbat in fiecare an in perioada. pelerinajubii. Pe brocart slat brodate cu aur roarturisirea credintei (shahcida) qi versete din Coran. Brocartul vechi inlocuit este imp5.rtit fn

639

mici bucati pelerinilor, iar nu pastrat in vistieria de la Mecca". Cantemir arata a noul aco-

peramint era trimis din diferite p.rti ale lumii islamice, obicei respectat in vremea. lui. Ulterior

kiswa a fost adusa numai din Egipt, obicei intrerupt in 1926 (A.J. Wensinck, EI, II, 622
si 624; Fr. Buhl, ibid., III, 129). In ce priveste lucratura de Frigia" este probabil ca autorul
se refers la broderii de Brusa (deci Bithynia).

681. Imamul este un conductor spiritual, iar in cadrul ceremoniilor religioase credinciosul care std in frunte si face miscarile rituale pe care ceilalti trebuie sa le imite. Islamul nu
cunoaste institutia preotiei, dupa cum arata autorul insusi la p. 122. V. insa 9i p. 177 si nota. 638.
682. Gr. Lictratempcov.

683. In text Elcair, dupa numele arab Misr al-Kalara.

684. Tc. Kilgiik-bayram, sarbatoarea. cea mica, in care is sfirsit postul.
685. V. nota 672.
686. Tc. Medine-i milnevvere; Medinetia-Nebi.

687. Numele italian al catifelei reiate.

688. Este vorba de Baiazid al II-lea (148 1-15 12), fiul si succesorul sultanului Mehmed

al II-lea (1444-1445 si 1451- 1481).

689. Ace care scl le arate polul... = busole.
690. Tc. saka bap.
691. Tc. emirtel hac < ar. amir al-hadjdj.
692. Tc. alters.
693. Tc. elb-s Zemzem < ar. Zamzam. V. si nota. 461 si B. Carra de Vaux, EI, IV, 128 1

694. V. Cartea. a IV-a, cap. 10, p. 119.

695. In acest pasaj se repeta informatia data gresit citeva rinduri mai inainte,

9i

anume

ca putul Zamzam s-ar afla la trei zile departare de Mecca. In realitate Zamzam se afla in

Mecca, in chiar incinta marelui sanctuar al-Masdjid al -harem (v. nota. 676).
696. V. nota 459, dar pelerin in araba se spune mu`tamir. In cele ce urmeaza Cantemir
face o descriere a pelerinajului, desigur dupa relatAri scrise sau orale musulmane, unui crestin
nefiindu-i ingaduit sa viziteze Mecca. Descrierea este exacta in principalele momente (cp. cu

A.J. Wensinck, EI, II, 2 10-2 11); cit priveste detaliile, trebuie tinut seams de faptul ca scolile difera unele de altele in aproape toate punctele" (ibid.).
697. Tc. hiiccet.

698. Tc. nefes ollu, nefes guitar:. In ce priveste originea acestor copii trebuie observat
ca abia zilele de 11-13 dhu'l-hidjdja
sint (thipa numele dat de Mahomed insusi) zilele min_
bauturii si ale desfatarilor trupesti". in zilele imediat precedente (7-10 ale lunii mentionate) pelerinii sint in stare de consacrare (ihram), asadar, contrar celor relatate fn Sister's,
ei trebuie s pazeasc& o abstinenta sever& (A. J. Wensinck, El, II, 483-485). Afirmatia ca
pelerinii se dezbraca ping la piele, infasurindu-si doar o pinta alba, in jurul soldurilor priveste
luarea ihramului: hagiii (numai barbatii) se infasoara in &IA bucati de pinza alba fare nici
o cusatura (rids'), pe care le scot in ziva 10 dhu'l-hidjdja.
699. Ar. al-humar. A saruta. toate cele patru colturi" ale Ka`bei inseamna a face ocolul
ritual al sanctuarului, ocol numit fawtif. Obiceiul, de origine preislamica, era ca acest inconjur
sa se face dezbracat de haine, dar Mahomed a interzis aceasta practica (R.A. Nicholson, EI.
IV, 783-739).
700. V. mai sus, p. 187.
701. V. Cartea. a IV-a, cap. 19, p. 156-159. in cele ce urmeaza trebuie facia& distinctia
fntre nut de foc Araf (v. p. 156 si nota, 579) si muntele 'Arafa sau `Arafat situat la rasarit do
Mecca.

702 In textul rus spare aci un 6 (prescurtare, trimitere?) at carui sens nu 1-am putut
stabili.

703. V. p. 188-189 pi nota. 686.

704. Tc. Kuds-i ,serif < ar. Kuds sharif.
705. Tc. Haremeyn-i ,serif < ar. Hartim sharif.

640

706. Ar. al-had jdj bi-ld gads.

707. Numele grecesc ('Iep6v) al templului din Ierusalim.
708. V. p. 125 pi note. 491.
709. Tc. Dur, ya, mubarek.

710. Tc. kafes = grilaj, cusca; baldachin".

711. Autorul vrea sl spunk Murad al IV-lea, imparatul otomanilor" (1623 1640). Denumire& din text este corectl, deoarece Murad (I, 1359 1389) a fost, intr-adevar, al treilea sultan
al otomanilor, dar pe vremea aceea statul olandez nu avea ambasador la Poart.A.
712. Este negresit vorba despre Cornelius Haga, rezidentul Olandei la PoartS, timp de
aproape trei decenii (din 1611), cunoscut pentru influenta lui, mereu amestecat in afaceri de
patriarhi, de voievozi ai Moldovei pi Tani Romanesti, prin care s-a imbogatit foarte" (raport
al lui Alvise Contarini, bailul Venetiei, din Constantinopol, 8 mai 1638, in E. Hurmuzaki, Documente privitoare In istoria romilnilor, vol. IV, partea 2-a, Bucuresti, 1884, p. 497, nr. DLXXIII;
ibid., IV1, Bucuresti, 1882, p. 643, doc. DLXIX; cf. pi Fr. Pall, Les relations de Basile Lupu
avec l'Orient orthodoxe et particulierement avec le Patriarcat de Constantinople, In Balca.nia",
8, 1945, p. 110, doc. XI).
713. Referiri la urmatoarele evenimente: venirea. lui Vasile Lupu la tronul Moldovei
(aprilie 1634), cu sprijinul rezidentului olandez, pi inscaunarea. lui Chiril Lucaris ca patriarh
al Constantinopolului (4 noiembrie 1620). Fla indoialA despre acest patriarh este vorba, iar
nu despre un Ieremia (nici un patriarh cu acest nume nu a pastorit la Constantinopol fn secolul al XVII-lea); Chiril era cunoscut pentru simpatiile sale protestante (v. raportul lui Haga
despre rolul sAu la alegerea. lui Chiril in N. Iorga, Studii Fi documente cu privire la istoria yowlnilor, vol. IV, Bucuresti, 1902, p. 182, n. 1); pentru rolul lui Vasile Lupu in schinabArile de
patriarhi ecumenici incepind din 1638, v. N. lorga, Vasile Lupu, domnul Moldovei, ca urma,s
al imparalilor Rdsdritului in tutela Patriarhatului de Constantinopol Fi a Bisericii Ortodoxe(1646
1653), in Analele Academiei Romilne, s. II, Mem. ist., 36, 1913 1914, p. 207-236.

714. Despre Lumina sfintA" care, in noaptea de inviere se aprinde in chip miraculos
in biserica Sf. Mormint din Ierusalim, scrisese deja in secolul al XIV-lea Ioan Cantacuzino fn
a sa Apologia contra lui Mahomed ( Patrologiae cursus completes. Patres greaci, ed. J. P. Migne,
t. XXVIII, Paris, 1887, col 774-796; cf. V. Candea, Une version roumaine du XV//e sicle
de l'Apologie contre Mahomet de Jean Cantacuzene, in Revue des etudes sud-est europeenes",

4, 1966, no. 1-2, p. 233-237).

715. Tc. halt -i ,serif < ar. 11.4; sharif.

716. Tc. kelfir < ar. kdfir.
717. Pers. koshe-nishin > tc. k6,seniFin cel ce sade in colt".

718. AdicA fn haine de cadiu (kcidi).

719. V. nota 609.
720. Tc. Subhan Allah ye barek Allah.
721. Tc. Sam < ar. Sha'm, Damascul; Dinalki (forma din text) inseamnA Siria (anticul
Damascenus) ; Damascul duple cel mai vechi nume" = Dimi,sk.
722. V. nota 107.

723. V. Cartea I, cap. 7 pi 8, p. 11-21.

724. Informatiile din acest paragraf trebuie corectate astfel: in partea de rIsArit a sAli

de rugAciune din moscheea umaiazilor, intr-un edicul, se pAstreazA capul Sf. loan BotezAtorul
care ar fi fost descoperit intr-o cripta cu prilejul restaurArii lui al-Walid (708); chemarea la ruglciune (tc. ezan < ar. adhdn) a fost cintatA mai intii la Medina, la indemnul califului 'Omar, In
In urma visului lui 'Abd Allah ibn Zaid ('Omar era primul ctitor al moscheii din Damasc, asadar intiia chemare a fost localizata acolo); lined moschee sint morminte, ca acela al lui Saladin
(m. 1193) intr-un mausoleu anume, dar mormintul califului Mu'awiya (la Cantemir: Amavia),
m. in luna radjab 60 h. (aprilie 680), se afla fn cimitinil Bab al -,saghir.
725. Tc. Aya Sof ya; Ktlbe-i fukara.
726. Yanku bin Madyan, numele dat in legendele turcepti lui Iancu de Hunedoara, eroul
cretin atit de temut incit intrase in folclor. Regretatul Aurel Decei proiectase un studiu asupra
legendelor turcepti privitoare in Iancu Corvin, dezvoltarea unei comunicari tinutk in 1956 la
Paris.

641

727. Hoca efendi, Sadeddin (Sa'dal-din), istoric turc si seyhtilislam (1536/7-1599),

autor al celebrei lucrari Tactittevarih (Cununa istoriilor"), tradusa integral sau partial In citeva
limbi europene, folosita si de istorici roman, ca N. 1311cescu In Istoria lui Mihai-vodd Viteazu 1
(Fr. Babinger, EI, II, 1018- 1019, si Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke, Leipzig,

1927, p. 123 si urm.). Un rind mai sus, arhitectul care a cladit Sf. Sofia este numit Gherman.
Este vorba de doi arhitecti anatolieni, Anthemios din Tralles si Isidor din Milet (Ch. Delvoye,

L'art byzantin, Paris, 1967, p. 56-57).

728. ExistA citeva lucrdri, In persana sau tura despre istoria Sf. Sofia: cea redactatl la
cererea, lui Mehmed al II-lea de Ahmed al-Miami (tradusa in tura, de Nimat Allah, m. 1561/
1562) si alta scrisa pentru acelasi sultan de 'Ali ibn Mutiammed al-Krishdji, amindou& in persana;

un opuscul turc anonim din 1483- 1484; capitole in istoriile Constantinopolului (Tevarih-i
Kostantiniya); lucrarea lui 'All al-'Arabi 'Ilyas, Tevarih-i bina-i Aya Sof ya (1567). Dupa
acest autor, Sf. Sofia ar fi lost construita de un arhitect Ignadius (K. Sussheim, EI, I, 536-537).
729. Sanctuar greu de localizat: dup& nume, ar fi vorba de biserica Sf. Loan de Studion,
ctitorita in 463 de patricianul Studius pentru Manastirea. neadormitilor". SituatA in partea
de sud a orasului, nu departe de cetatea celor sapte turnuri (Yedikule), biserica a fost transformatA in moschee in timpul sultanului Baiazid al II-lea si se numeste astazi Imrahor Camii.
Daca autorul se refer& la ea, ramin neexplicate afirmatiile ca biserica s-ar afla ruinatA ling&
palatul sultanului"; cetatea bizantinA dinspre canal" ar fi, in acest caz, Yedikule. S-ar putea
ins& ca autorul sA se fi gindit la biserica Sf. Irina, ctitorie a lui Constantin cel Mare, a carei
situatie corespunde mai bine descrierii lui Cantemir: ea fusese, dupl cucerire, in incinta. palatului Vechiului Serai (Topkaps Sarayt ) ; in acest caz cetatea bizantina dinspre canal" ar fi
Zidul maritim. In sfirsit, o alt1 ipoteza o ingaduie ruinele bisericii Sf. Than Botezatorul in Trullo,

sau a domului, situata in cartierul Fener, catre Cornul de our si aproape de Palatul Bonus.
730. Nazoreii sint crestinii (nasard); bisericile ortodoxe fiind orientate cu altarul spre
rAsArit, mihrabul (care trebuia sl arate kibla, directia spre Mecca) a fost indreptat spre sudest (nu sud-vest).
731. Coranul prescrie - la locurile citate in text - milostenia ca atare, far& s& specifice
partea din avere care trebuie datA saracilor, problem& rezolvata in mod divers de textele juridice
(o zecime, o douazecime etc., v. H. Lammens, L'Islam, croyances et institutions, ed. cit., p. 79).
732. Tc. Mahlak bilmerse hdlik biliir.

733. Tc. asi.

734. Tc. hidayet.
735. Ar. halal, haram.
736. V. Cartea. a V-a, cap. 2, p. 169 si nota 611.
737. Ibidem, p. 163 -169.
738. Despre Coran este o carte a Sistemului, iar nu un capitol. Autorul trimite la Cartea

a II-a, cap. 3, p. 45.

739. V. p. 90-91 si 207.
740. Tc. Hidayet-i Ilkhi.
741. Tc. Kaza-yt mza.
742. Tc. arzuhal.

743. Tc. kadiasker sau kadi'l asker = judecatorul armatei".

744. Confuzie intre tc. murahhas vestitor, crainic" (termenul intentionat de autor) si
tnurassa lucrat in nestemate".
745. V. nota. 697.
746. Tc. haraccs= perceptor".
747. Tc. zinti= adulter".
748. Tc. ispenc, al cincilea dintre robi" (cuvenit sultanului).
749. V. Cartea a VI-a, cap. 4, p. 268-273: Despre inmortnintare ,si pomenirea mar/dor,
iar nu Despre rfnduielile muhammedane, capitol inexistent in Sistem.

750. V. Cartea. a V-a, cap. 13, p. 239-248.

751. Tc. tecdid-i iman, tecdid-i nigdh.

752. Capitol ce urma al fie scris in lucrarea Despre guvernarea otomand.

642

753. Cantemir avea probabil informafia din Istoriile lui Herodot, traduse in limba romd.n1
in 1669 (ed. N. Iorga, VAlenii de Munte, 1909, II, 73, p. 113- 114). DA.), textul privitor la fenix:
Tar Taste li o pasAre ce sa, cheaml finics, carile eu vie nu am vazut-o, ce am vazut-o zugravit.A.
Pentru cs., dupl cum zic ceia di la Cetatea sorilui, foarte rar vine la danpii, trecind 500 de ani".
(Cf. pi Encyclopeadia britannica, 11th ed., vol. XXI, New York, 1911, s.v. Phoenix.)

754. V. nota 752.

755. Tc. gdvur (pron. ghiaur).
756. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 81-85: Despre teologie, iar nu Despre catehism.
757. V. Cartea a VI-a, cap. 1, p. 252-255.
758. Tc. haftz-s Kuran, recitator al Coranului.
759. Tc. sar, diigiin, nigdh.
760. V. Cartea a VI-a, cap. 3, p. 263 pi urm.: Despre divort.
761. In textul nis inadvertent.A.: neeepuum = necredinciopi".
762. Tc. zeykir.
763. V. Cartea. a V-a, cap. 3, p. 171- 174.
764. Pers. papush > tc. pabuc.
765. V. Cartea a V-a, cap. 4, p. 174- 180.
766. V. nota 74.
767. Tc. ktna.
768. Tc. vdcib.
769. Nomocanon este un termen grecesc (votioxaw5v); autorul se referA In tc. harm's-fame

cod de legi".

770. Tc. staid.

771. Pers. zeihid-perest; tc. marayi=-- ipocriti".
772. V. Cartea I, cap. 4, p. 8 pi nota 77.
773. Tc. Evde lazim amide Karam.
774. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163- 166.
775. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 203.
776. Tc. tdvbe istihfdr.
777. Tc. Ah, yd Rebbim !
778. Tc. tdvbe-i Yusuf ve Nasuh; Cantemir lamurepte in Incrementa atque decrementa,

III, 4, nota d, aceste nume: Veniamin, fratele patriarhului Iosif [Yusuf], este numit Nasuh
in Coran; acest nume a devenit apoi destul de rAspindit printre mahomedani". Observam insa
cs, in Coran numele lui Nasuh (sau Veniamin) nu apare nicioclatA, acest personaj fiind totdeauna.

desemnat (XII, 69-70, 76 etc.) drept fratele" lui Iosif.

779. Tc. emiriFrin, dar mai probabil emr-i Ferif, porunca. padipahului" (v. fi nota. 814).

780. Tc. favu,s aprod" pi kapuciba,si ambelan".

781. Tc. AFkolsun yola.

782. Tc. Geivur oldi, S-a /lent necredincios".

783. Tc. men'-i nefs.
784. Tc. hadr-s nefs, zulm-i nefs.

785. V. nota 717.

786. V. Cartea a VI-a, cap, 8 -18, p. 287-316. V. pi nota. 982.
787. V. nota. 133.

788. V. Cartea I, cap. 10, p. 27-28.

789. Tc. kdgek.
790. Tc. cihdd, gazd.

643

791. Tc. net-i gazd.

792. Tc. gazi < ar. ghazi.
793. Problema este tratatA, intre altele, in Cartea a V-a, cap. 12, p. 230-231. Dar autorul anunta acolo c. va rezerva un capitol intreg acestui subiect in cartea. Despre guvernarea
otomand, ramasa in stadiu de proiect.
794. Tc. .eheldet, fehit.

795. Textul din Coral:, IX, 52 sugereaza, numai ideile din textul Sistemului: Cc asteptati
oare pentru not decit unul din cele doll& lucruri foarte frumoase?" (adica sau victoria, sau
martirajul).

796. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 189-190.

797. V. Cartea a IV-a, cap. .5, p. 100-101.
798. Tc. emraz-i sari'.
799. Tc. Bdb-i addlet, Bdb-i alempenah.

800. V. Cartes. I, cap. VII, p. 16-17. Trimiterea din text este gresita (despre prerogativele lui Mahomed se vorbeste fn Cartea I, cap. IV, p. 8).
801. Tc. hak < ar. halel); tc. ,ser'-i pry < shar' sharif sfinta (canonica) dreptate".
802. Capitol proiectat pentru lucrarea nescrisa. Despre guvernarea otomand.
803. Ar. faluitvet hcini karim; tc. cevmerdlik; tc. miirilvvet < ar. murutowat.
804. Tc. Bugun gelen, bugiln gitsitn.

805. Tc. Yartndast Allah Kerim.

806. Koprillii, celebra, dinastie de demnitari otomani de origine albaneza, din care s-au
ridicat urtnatorii mari viziri: Mehmed (1557- 1661), Ahmed (1635- 1676), Mustafa (1637169 1), Htiseyin (1644- 1702) si Num`an (1670- 1719). - Ibrahim hanoilu, familie nobill otomand

descendent& din marele vizir Ibrahim-pasa (1412-1427), celebra pentru bogatia qi privilegiile
sale. V. si Incrementa atque decrementa, I, 4, nota cc.
807. Tc. Haram geldi, haram gitti.
808. Tc. agavat (pluralul lui aga).
809. Tc. bahFiF < pers. bakhshish. Bacsis se spune darului facut unei persoane de conditie
inferioarl; darul oferit de un subaltern sefului sau se numeste pishkesh (perches), iar schimbul

de daniri intre persoane de aceeasi conditie ta'druf.

810. Vezi nota 325.
811. Forma din textul rus provine din ital. granato.
812. Tc. Halal eyle.
813. Tc. Dobruca, parte din antics Moesia inferior; tc. Konya (fostA Iconium), provincie
(si oras) In partea central-sudica a Asiei Mici.
814. Tc. emr-i ,ser'-i ,serif (v. qi nota 779).
815. Prin Asia se intelege, desigur, aci Asia Mica, regiunea in care s-au asezat mai Intl
otomanii. Decaderea, apoi disparitia sultanatului seldjukid (inceputul secolului al XIV-lea)
a favorizat formarea, in Anatolia, a o serie de principate cucerite apoi de otomani, si anume
(de la rasarit la apus): Karaman, Germiyan, Hamid, Saruhan, Tekeili, Menteseili si Aydin
(v. despre toate EI, s.v.).
816. Referire la lucrarea Despre guvernarea otomand.
817. Tc. Osmanli tav,sant araba ile avlar.
818. Tc. gazdvat.
819. Cantemir se refer& la Mehmed al IV-lea (1648- 1687) si la fiul sau Mustafa al II-lea

(1595-1703), ambii detronati de ieniceri.

820. V. si p. 223, 235.
821. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 84-85.
822. to Cartea a V-a, cap. XIII, p. 235-239, unde trimite autorul, se vorbeste despre
alte obligatii ale sotului fats. de sotie, dar nu despre datoria de a o invata.

644

823. Autorul trimite la Cartea a VI-a, cap. 2, p. 257-263: Despre cdsdtorie, vi la Cartes a V-a,
cap. 14, p. 240-247: Despre haram, adicd despre cele oprite, dar in nici una nu se vorbeste despre

datoria sotului de a-vi catehiza soda.

824. V. Cartea. a V-a, cap. 9, p. 211 -215.
825. Tc. ktzlar agast.
826. Tc. azad kust.
827. V. Cartea. a VI-a, cap. 20, p. 319 -321.
828. V. nota. 793.
829. Tc. nigdh; v. Cartea. a VI-a, cap. 2, p. 257 -263.
830. Traducerea exacts. a celor trei cuvinte: Aceasta fie desp5.rtitA de mine".

831. V. Cartea a VI-a, cap. 3, p. 263-268.

832. Tc. Allah ile cantnuz bililr.
833. Tc. tarbug < ar. (arbish.
834. Tc. yasmak.

835. Tc. kaftan <pers. Pfau.

836. Tc. ferdce < ar. faradja.
837. V. nota. 764.
838. V. supra, p. 236.
839. V. Cartea. a VI-a, cap. 3, p. 263-268.
840. Tc. Nimet allahtndfir (mai exact: Binefacerea este a lui Dumnezeu").
841. Nu un capitol, ci un paragraf, In Cartea. a V-a, cap. 12, p. 228.
842. Tc. can beslemek.

843. V. Cartea. a IV-a, cap. 21, p. 163-166.

844. Tc. Kusbazt kumarbazt oldiiren olur gazi.
845. Tc. Kaza-i ariza.
846. Accepta noir& din cele Zece porunci primite de Moise pe Muntele Sinai (Ex.,
16-25), excluzind porunca a patra, privind repausul sabatic.

19,

847. Pers. butperest.

848. Este vorba despre bogata decoratie interioara, In mozaic, a bisericii Sflnta Sofia
(asadar nu icoane pictate cu vopsele"). Mozaicurile care reprezentau chipuri de sfinti au lost
acoperite fie prin inscriptii, fie printr -o pinza groas5., peste care s-a dat on var, alai religia musulmana nu permite icoane in moschei. Numai cei patru ingeri cu vase aripi desfl,surate, care imp.
dobeau cei patru pandantivi ai cupolei, sint vizibili vi astazi, dar pe chipuri s-au pictat marl
stele aurite. Mozaicurile din partile de jos vi din galeria superioara n-au suferit nici o striaciune ; noaptea, cind interiorul moscheii este luminat de mii de candelabre, se vld, printr-un
elect de lumina, crucile incastrate in aceste mozaicuri" (Djelal Essad, Constantinople. De Byzance

a Stamboul, Paris, 1909, p. 93). Cercetari mai not au stabilit ca abia in secolul al XVIII-lea
mozaicurile bizantine au disparut sub un gros strat de var", asa Licit obscrvatia lui Cantemir
este exacts. (Robert Boulanger, Turquie, Paris, 1965, p. 214).
849. V. p. 175 vi nota 629.
850. V. Cartea. I, cap. 3, p. 7-8.

851. V. Cartea I, cap. 12, p. 33-36. Murad al III-lea, numit indatl, a domnit in anii

1574-1585. Cantemir fi relatea.za domnia in Incrementa atque decrementa, III, 2, f6x5 al men-

tioneze favoarea lui Murad pentru pictur5..

852. Tc. red yd.
853. Tc. siltkartnda,st.

854. Ganymede, fiul lui Tros vi Callirrhoe, cel mai frumos dintre muritori, apit de zei
(iar dupl alte traditii de Zeus insusi, in chip de vultur), ca s5. traiasca intre cei nemuritori vi s5,
umple cupa lui Zeus. - Pentapolis, numele a cinci orase din Cyrenaica. (Cyrene, Berenice, Arsinoe, Ptolemais vi Apollonia), ai carei locuitori aveau o tristA reputatie din cauza depravarii lor.

645

855. La argumentele aduse de autor in Cartea. I, cap. 7, p. 11 17, 0 in pasajul comentat

aici, trebuie adaugat el textele coranice variaza in ce prive9te folosirea vinului, laudat 4n sura
Albina (XVI, 67-71), ca o binefacere a lui Allah, interzis fn surele IV, 46 (credincio9ii sa nu-0
faca rugaciunea ametiti de vin, ei trebuie sa inteleaga ce rostesc), II, 216 (vinul 9i jocurile de
noroc sint pacate) 9i V, 92 (Cu adevarat, vinul, jocurile de noroc, statuile, sagetile divinatorii
sint nelegiuirea. Satanei").
856. Harut qi Marut, doi ingeri cazuti", mentionati in Coran, II, 102; prezen1a for in
traditia musulmana continua credinte zoroastriene, persane i ebraice (v. comentariul lui D.
Masson in Le Coran, Paris, 1967, p. 787). in legatura cu legendele care atribuie caderea for
unei femei, v. P. J. de Menasce, tine legende indo-iraniene dans l'angeologie judeo-musulmanet

a propos de Harut et de Marut, in Etudes asiatiques", I, 1947, p. 10 18.

857. V. nota. 423.
858. V. Cartea. a IV-a, cap. 4, p. 93 9i nota 372.
859. V. nota 510.
860. Tc. EM-i keyf olmak istersen bade nal ol, bok yeme. Este vorba despre Murad al
IV-lea (1623 1640).
861. Este vorba de califul Mu`awiya I (660-680).
862. Tc. kavl ;era.
863. Tc. Kazaya rtza.
864. Tc. ney.
865. V. nota. 436.

866. Este vorba de lacustele salbatice (lat. Locusta migratoria ssi Schistocerca gregaria),
numite in araba al- djarad, a caror mincare este permisa chiar in perioada postului, fiind lipsite
de singe. Asocierea cu acridele din Mt., 3, 4 este corecta. V. 9i J. Ruska, EI, I, 1045 1046.
867. Tc. cdiz.
868. V. Cartea. a IV-a, cap. 7, p. 110 -111.

869. Ar. sar; tc. dalan, sannet dajani, nigah dalani, esir daani.
870. Dupa traditie, Ismail a fost din pruncie pazit de Arhanghelul Gabriel sub forma
stralucirii divine (sakina). Cit prive9te circumciziunea lui, relatata de Cantemir, este probabil
o referire In disputa dintre arabi ai iudei, cei dintii afirmind ca episodul din Gn., 22, 1 18 (sacri-

ficiul lui Avraam) se refer& la Ismail, iar nu In Isaac (A. J. Wensinck, EI, II, 579).
871. Tc. usta hatun.
872. Tc. takye.
873. V. nota. 680.
874. Tc. mektep < ar. maktab.

875. Tc. kapuk.ahyast.

876. Tc. beelerbegi.
877. Cantemir trateaza problema tributului si pe9cheprilor tarilor romane qi in Descriptio
Moldaviae, II, 14 (ed. Gh. Gutu, Bucure9ti, 1973, p. 271-275). V. qi M. Berza, Haraciul Moldovei ,si Tdrii Romane,sti in secolele XVXIX, in Studii ci materiale de istorie medie, 2, 1957,
p. 7-45; acela9i, Regimul economic al dominafiei otomane in Moldova ,ci Tara Romtineascd,
In Istoria Romaniei, vol. III, Bucure9ti, 1964, p. 14 18. Talerul era o moiled& de argint originara din Boemia, curenta in secolele XVI XIX in tarile germanice ai in Europa de sud-est,

cu valori variabile.

878. Capitol proiectat pentru lucrarea. Despre guvernarea otomand.

879. V. nota 96.
880. Tc. Pa,sa kapust. Poarta de aur" (nurnita apoi Yaldtzlt kapu), arc de triumf ridicat
de Teodosie I in 380, face parte in prezent din complexul monumental al celor $apte turnuri
(Djelal Essad, Constantinople, Paris, 1909, p. 6-69; R. Boulanger, Turquie, Paris, 1965, p. 259260).

881. Este vorba despre Sf. Nicolae neomartir din Karpenisios, ucis de turci la 23 septembrie
1672, in virsta de cincisprezece ani, pentru ca n-a vrut sa se converteasca In islamism (eptcrxeuvrei

xai fletxti trcuxbaitatocia, T. 9, Athena, 1966, col. 516, nr. 5). Dupa Antoine Galland, un con-

646

temporan al martirajului, care reds. istoria cu modificari, Nicolae s-ar fi nascut in 1656 la Neohorio in Thesalia si ar fi murit la 27 septembrie 1672 (Journal de M. Antoine Galland pendant
son se jour a Constantinople, dd. Ch. Scheffer, vol. I, Paris, 1881, p. 201 si 229; v. si De la Croix,
La Turquie chretienne sous la puissante protection de Louis le Grand, Paris, 1695, p. 327-329;
idem, Etat present des nations et iglises grecque, arminienne et maronite de Turquie, Paris, 1741,

p. 213 -246).
882. Tc. rakam.
883. Tc. Islam mitbarek ola.
884. Tc. porbaci.

885. Kara Mustafa-pasa, zis si Maktul, din Merzifon, mare vizir intre 1676 si 1683, si
urmasul sau Kara Ibrahim-pasa, din Bayburt, mare vizir intre 1683 si 1685.
886. Tc. &Mire.
887. Tc. merditm.
888. Capitol proiectat pentru cartea Despre guvernarea otomand.
889. Tc. sela'mlik.
890. Tc. vekil.

891. V. Cartea a VI-a, cap. 3, p. 263-268.

892. Tc. girdei.
893. Tc. Allah bilen sizce olsun.
894. Tc. kina < ar. lzinner , pudra, facuta din frunzele arbustului Lawsonia inermis, cu care
barbatii 1,si vopsesc in Orient parul barba, iar femeile unghiile.
895. Tc. idiisiinci kadin.
896. Personajele sint Ferdinand I, marele duce al Florentei (1549- 1607), fiica, sa Caterina
i Ferdinand Gonzaga, duce de Mantua (m. 1627); n-am putut stabili insa originea anecdotei.
897. Forma de casatorie kepin este descrisa. dupa Sir Paul Rycaut, si anume dupad versiunea italiana a cunoscutei sale lucrari despre Imperiul Otoman, versiune datorata lui C. Beth,
Venetia, 1672, p. 212 (trimitem in continuare, in text ca si in note, la aceasta editie; cf. si Stadia/ introductiv si nota 1124). Dupa. Rycaut kepin este o casatorie pe timp limitat, cu pret tocmit
in fata cadiului. Aceasta legatura, de care abuzeaza strsinii, ar fi comparabila. cu emanjebado
sau casado de media carte la spanioli. Este casatoria provizorie" (tc. kiambin > gr. ice7rivtov),
v. N. I. Pantazopoulos, Church and Law in the Balkan Peninsula during the Ottoman Rule,
Thessaloniki, 1967, p. 94 si urm.(informatie de la I. Matei). De observat cs, Rycaut insists, asupra
casatoriei kepin dintre musulmani si crestine; Cantemir descrie cazul invers, al casatoriei provi-

zorii dintre crestini si fete musulmane.

898. Tc. sicil < ar. sidjill-.= document scris": tc. mahkeme < ar. mahkama.
899' Tc. bostancibap, seful gradinarilor Curtii Otomane, malt demnitar, sub a carui autoritate se aflau domeniile imperiale, padurile, constructiile, apele etc. ; yeniperi aast, comandantul ienicerilor, superior tururor ofiterilor si dregatorilor ; subau, comandantul politiei; Galata
voyvodasa.

900. Nume dat Africii de nord-vest, cuprinzind Libia

Marocul).
901.

si

Magrebul (Tunisia, Algeria,

...

prizonierii sad" ; se intelege ostasii ssi cazuti prizonieri".

902. Tc. talak < ar. talak, repudiere, anularea casatoriei. Descrierea este corectl, cu
particularitati specifice lumii otomane (cp. cu J. Schacht, EI, IV, 667-672). Suma de bani
platita sotiei (numita de Cantemir nikkalz) este darul de nunta (mahr). Procedura divortalni
in islam este relativ simplh ; barbatul l i poate repudia sotia fara. ss arate motivele, dar actu l
sau este, In acest caz, considerat ca makrah (urit), iar dupe, juristii hanafiti chiar hartim (interzis).
903. Tc. OF talak. Practica descrisa de Cantemir, recasatorirea cu o femeie repudiata de

trei ori, se numeste tahlil. Ea este aspru criticata, de toate scolile de interpretare a dreptului
musulman (J. Schacht, loc. cit., 669).
904. Capitol proiectat pentru lucrarea Despre guvernarea otomand.
905. V. mai sus, cap. 13, p: 237.
906. Tc. Nigtihun halal, canum azad.

647

907. Forma colectivl a tc. telkin sugestie, inspiratie"; salklm, literal ciorchine de flori
sau fructe"; cf. pi sensul figurat Halka verir talkim, kendi yutar salkin (Una propovaduiepte,
dar alta face"). V. si nota, 903.
908. In conceptia islamicA viata oricArei fiinte are un termen mai dinainte hotArit de
Allah pi scris intr-o carte a destinelor (Kitab mu'wcaldjal, v. Coran, III, 145 si I. Goldziher, EI,
I, 142 -143).

909. Mahomedanii cred a pia la inmormintare sufletul se afla intr-o stare de mare

nelinipte, de aceea funeraliile au lee cit mai curind dup6. moarte. Turcii an un cult deosebit pentru

morti, ceea ce explica atentia acordata cimitirelor lor, considerate drept cele mai pitorepti din
lume" si model al cimitirelor-grAdini moderne. (Cemetery, in Encyclopaedia britannica, 1l

ed., vol. V, New York, 1910, p. 660.)

910. Tc. mastabut.

911. Tc. titrbe.
912. V. notele 636 pi 681.
913. Tc. cendze < ar. djinciza. Rug6ciunile pentru mort (tc. cenaze namazz, ar. plat aldjindza) sint scurte, cum arat6. mai departe autorul. Imamul, stand la capul mortului (dace, e
barbat) sau la picioare (dace e femeie) pronuntl intentia rugaciunii (niya), apoi patru takbir
(formula Allah e mare"): dup6, cea dintli spune fdtilza (prima sura din Coran), la a doua ruga-

ciunea.lui Mahomed, la a treia o rugaciune (c/fea.) pentru mort, la a patra alta pentru eel
prezenti

qi

incheie cu cele dou6 taslima (formula final& insotita de o inchin6.ciune spre dreapta

pi alta spre stinga). A. J. Wensinck, EI, IV, 106.

914. Capitol proiectat pentru lucrarea, Despre guvernarea otomand.

915. V. Cartea a V-a, cap. 5, p. 185 (singurul loc din Sistem in care autorul tratea.z1 despre
wahf) pi nota 667. Cantemir anuntA aci (ca si mai sus) c6, va vorbi mai departe" despre donatii,
dar se refers probabil, la un capitol nescris din lucrarea. Despre guvernarea otomand.
916. Tc. Rahmet canzna.
917. Tc. selamlik takye.
918. Tc. asir a,ss.
919. Tc. keramet < ar. karamat, darurile miraculoase (harisme) acute de Allah sfintilor
sAi (D. B. Macdonald, El, II, 788-789). Ele se deosebesc de minuni (mu'djiza, v. nota 928)
prin faptul c6, beneficiarii for sint sfintii, iar nu profetii sau trimisii lui Allah.
920. Batalia de la Varna (10 noiembrie 1444), in care armatele creptine au fost infrinte si
regele Ladislau al III-lea ucis de otomani (condupi ins& de Murad al II-lea, sultan intre 142 1
pi 1451, iar nu de Baiazid).

921. V. mai departe, cap. 11, p. 300 -301.

922. Este vorba, in continuare, de sultanul Murad al II-lea, pi nu de Baiazid. in iulie

1444, dup6 paces de la Seghedin, incheiata pentru zece ani, Murad a abdicat in favoarea fiului
sAu Mehmed si s-a retras la Magnisa (localitate la nord-est de Smirna), unde si-a cladit o repedin* Reluarea ostilitatilor in toamna aceluiapi an 1-a obligat s6. revina, la conducerea. imperiului
(la fel rAscoala ienicerilor din 1445), apa incit Murad a mai domnit aproape sapte ani.

923. V. nota 1023. Dac6, intimplarea povestitA este pusl pe seama biruitorului de la

Varna, ar fi vorba de Murad al II-lea (v. nota 920).

924. Referire la infringerea. pretendentului Mustafa, numit in izvoarele turcesti Duzme
Mustafa, invins de armatele lui Murad al II-lea la Ulubad (Asia MicA) ; refugiat la Gallipoli pi

Adrianopol, Mustafa a fost prins pi executat in 1422 (J. H. Krammers, El, III, 8 14-8 15).

Referinta lui Cantemir la un prizonier anonim" ,Si la lucrarea, Despre inceputul saracinilor sau
al lurci/or ne introduce plauzibil in bibliografia vechilor scrieri despre Imperiul Otoman (prima
asociere am face-o cu Captivus Septemcastrensis, anonimul sas din Sebes cazut prizonier la
turd in 1438, autorul cunoscutului Libellus de ritu et moribus turcorum, Paris, 1509, reeditat de
mai multe ori). Este probabil cA, D. Cantemir mentioneazA din memorie o lucrare citit6 la Constan-

tinopol. Insuficienta elementelor nu i-a pen/As dr. Carol Gallner (autorul lucrArii Turcica. Die

europeiischen Ti rkendrucke des XVI. Jahrhunderts, 1-111. Bd., Bucurepti-Berlin-Baden-

Baden, 1961- 1978) identificarea cArtii.

925. Tc. Siroz, oral din Grecia de nord, nu departe de Struma; Propontida = Mama Mar-

mara, numitl astfel datorit6, pozitiei sale fatS de Pontul Euxin.

648

926. Mustafa al II-lea, sultan intre anii 1693 si 1703, perioadl in care Cantemir se afla
in Constantinopol.
927. Timar, fief militar acordat ostasilor de valoare, obligati in schimbul beneficiului dobindit (dirlik) sa is parte la rAzboiaie si sa intretinA un numAr de soldati proportional cu beneficiul

( J. Deny, EI, IV, 807 -816).

928. Tc. mdcize < ar. mu'd jiza (aci la pluralul arab ma' djiztit), miracole slvirsite de profetii

sau trimisii lui Allah (A. J. Wensinck, EI, III, 666-667) ; pentru karama, v. nota. 919.
929. Tc. keramet sahibi; mucizat sahibi.
930. Tc. fd-i ,serif, Id -i mabarek i Bayiik bayram, Kurban bayramt, ar. Id al-adhd, 'Id
al-Isurban, Bairamul Mare.
931. Autorul face o confuzie intre datele praznuirii: Bairamul Mare se serbeazA la 10
dhu' 1-hidjdja, iar Bairamul Mic la 1 shawwal (v. si nota 956).
932. V. Cartea a V-a, cap. 5 p. 180- 186.
933. ...nu astronomiceste, ci politiceste", asadar nu dupa calcul si observatie astronomick stiintifick ci empiric, la aparitia lunii noi, dupa calendarul civil".
934. Tc. ruzname.
935. Condica zilnica, aci in sens de table astronomice (zidj ), cuprinzind rezultatele obser-

vatiilor sistematice ale cerului.

936. Tc. namazgah, corespondentul ar. musalla, loc in aer liber unde se fac rugAciunile la

anumite sArbatori (v. pentru detalii A. J. Wensinck, EI, III, 797-798).

937. Tc. kaztasker.
938. Iambol, oral in sud-estul Bulgariei, pe riul Tungea.
939. Tc. ulema < ar. `u/ama' (pluralul lui 'alim, stiutorul", invatatul fn drept si teologie).
940. V. p. 283.

941. Rc. Wilde (sau valde) sultan< ar. walide sultan sultana-mama", titlul purtat de mama
sultanului in timpul domniei acestuia. in timpul sederii lui Cantemir la Constantinopol, sultana
valide au fost Turhan Hadice (mama lui Mehmed al IV-lea), Salihe Dilasub (mama lui Soliman
al II-lea) si Gulnus Emetullah (mama lui Mustafa al II-lea si a lui Ahmed al III-lea). J. Deny,

Er, IV, 1172- 1178.

942. Capitol proiectat pentru lucrarea. Despre guvernarea otomand.
943. In versiunea rusl e0u,stox = taler" (v. si nota 877).
944. Tc. tue.
945. V. nota. 877.
946. Tc. Bayram pe,ske,si ; v. i notele 809 si 877.
947. Regiune aflath sub autoritatea. unui beg (osmanli bey).
948. Lucrarea proiectatA de Cantemir, intitulatl, in alte referinte, Despre guvernarea
',lomat:a. In paragraful urmAtor este mentionat Inca un capitol nescris din acea carte: Despre
razboi.

949. Tc. Fizme akcesi.

950. Tc. astar = dublurk aptuseall".

951. Tc. dolab = scrinciob (dulap)".
952. Tc. Id -i ,serif mabarek ola.
953. Tc. Bayramunuz kutlu ola.
954. Tc. kacctlar bayramt. Eroarea semnalatA si in nota 931: zilele sacrificiului pe muntele

Mink ling& Mecca, au loc in cursul Bairamului Mare, numit din acest motiv si Sarbatoarea
Jertfei (Kurban bayramt).
955. V. Cartea a V-a, cap. 6, p. 192- 193.
956. De vreme ce daduse - gresit - ca data a Bairamului Mare 1 sevval, locurile 'Mate
goale in text (din nesigurantA) trebuie astfel completate. V. insa nota 931.

649

957. Tc. kurban < ar. ',urban = jertfl".

958. Este vorba de podul Araf, descris in Cartea a IV-a, cap. 19, p. 156-159.
959. Tc. Mevfat < ar. Mawlfid. Pentru istoria si traditiile acestei sarbItori, v. H. Fuchs,

EI, III, 481-484.

960. V. Cartea I, cap. 2, p. 2-3. Dui:4 opinia cea mai raspindita, Mahomed s-ar fi nAscut

intr-o luni 12 rabr I (H. Fuchs, loc. cit., 481).

961. Ceremonii politics... ", in sens de laice. Pentru trimiterea din rindurile urmAtoare
v. Cartea a V-a, cap. 4, p. 179 si nota 653.
962. Tc. milbarek cum`a.

963. Tc. cum`a < ar. djunea, reuniune generall (v. pentru detalii Th. W. Juynbell, EI,
I, 1093-1094).
964. Tc. cima.
965. Tc. 2Uhre < ar. zuhara.
966. SArbAtori politice..." (sau civile), adicA profane, lumesti, spre deosebire de &IAAtorile religioase.

967. V. nota 249.

968. Echinoctiul de primAvarA (21 martie) cAdea la 11 martie dupA calendarul iulian

(stilul vechi").

969. Mithras, zeul soarelui Ia vechii persi, divinitate adoptatA si de romani in epoca imperialA.

970. Pentru amAnunte asupra istoricului si sArbAtoririi zilei de Anul Nou, v. R. Ley, EI,

III, 949-950.

971. Tc. mukata < ar. mulsata'a = diviziune".

972. Tc. teddhit = neplAtit; platA intirziata", tc. adar (azer) < ar.-pers. odhdr
(luna a sasea. a calendarului sirian), luna martie in calendarul solar adoptat in epoca modernA
de unele popoare musulmane. Cantemir se referA in o reformA relativ recentA pe vremea lui, si
anume adoptarea calendarului financiar otoman, bazat pe calendarul iulian, cu incepere de la
1 martie 1676 (1087 H.). Ceea ce a contribuit la folosirea acestui calendar hegiro-sau luni- solar,
tncepind din anul Hegirei 1087/1676 e.n., este faptul cA in viata economicA si comercialA se foloseau deja luni solare, in special la preturi de vinzare si cumpArare, la taxe vamale, la impuneri
de biruri s.a.m.d. Tocmai din pricina diferentei celor douA categorii de luni solare si luni lunare

se creau anumite daune vistieriei turcesti, fapt pentru care s-a apelat la acest calendar mixt
(combinat), ca nu cumva statul sA fie in pierdere" (M. Guboglu, Tabele sincronice, Bucuresti,
1955, p. XXXIII-XXXIV). Autorul repetA eroarea de in p. 61: anul lunar musulman coincide
cu cel solar in 33 (iar nu Ia 30 sau 31) de ani.
973. Tc. Id-i erbel'yin.
974. NumAr rotund sau politic", fiind calculat pe baza anului solar, profan, iar nu dupA
cel lunar musulman. De observat cA si sArbAtoarea Cincizecimii este prAznuitA tot dupA calenda-

rul solar (v. denumirile lunilor - siriene - potrivit acestui calendar, la M. Guboglu, op. cit.,

p. XXXI-XXXII)..

975. Este grew de stabilit la ce sistem cronologic se referA autorul. Din paragraful precedent s-ar intelege cA anul despre care vorbeste incepe In luna aprilie, ca. In calendarul ecleElastic evreiesc (nisan); dupA paragraful de fatA ar fi vorba insA de un calendar in care prima
lunA este decembrie, cind incepe iarna, astfel incit iunie marcheazA inceputul celui de-al treilea
anotimp (vara). De observat insA cA si pentru sarbAtoarea Cincizecimii se urmeazA calendarul
evreiesc (a cincizecea zi dupA a doua zi de Pasti, adicA dupA 16 nisan, ceea ce corespunde cu 7 si-

van sau inceputul lunii iunie), cum si arata. mai departe Cantemir.
976. Tc. Gill bayrams; evreii cred, dupA traditie, el Legea a fost datA in ziva aceea pe
muntele Sinai; de aceea ei obisnuiesc sA impodobeasca sinagoga si locurile In care se citeste
Legea, si chiar casele, cu trandafiri si flori impletite In cununi si ghirlande, in mare numAr"
(Augustin Calmet, Dictionnaire... de la Bible, nouv. id., t. IV, Toulouse-Nimes, 1783, p. 247).
977. Tc. Cemre.
978. Tc. CUmle gilnler milbarek dur.

979. Tc. Ugur.

650

980. Tc. Pazar gfini.

981. Tc. bedesten, pigs de obiecte pretioase. In Istanbul, Bedesten ocupg centrul Marelui

Bazar (Bityiik canst).

982. Tc. dervis, membru al unui ordin religios ; In sens restrins, calugar cersetor. Cuvintul
este considerat de origin& persana (deirwesh, cum arata, mai departe, si Cantemir ; cf. si Karl
Lokotsch, Etymologisches Worterbuch der europtiischen Worter orientalischen Ursprungs, Heidelberg, 1927, p. 41, nr. 496); unii autori contest& ins& aceast6. origine (D. B. Macdonald, EI,

I, 975-976). Fiecare ordin de dervisi reprezinta o tale" ( fctrici) de realizare spirituall. V. o

ampla list& a acestor ordine la Louis Massignon, EI, IV, 700-705. Cantemir foloseste acelasi
cuvint rusesc (3cmotatuic) pentru dervis si fakih, ceea ce corespunde conceptulu persan
bd-shar.
[oameni] cu lege". Este vorba de cei care cunosc si practic& legea islamului. Am
tradus, in lipsa unor termeni mai potriviti, in primul caz prin calugAri", in al doilea prin teologi" (v. si notele 123 si 326).

983. Ar. zdhid, ascet abstinent de la orice lucru pieritor (v. Louis Massignon, EI, IV, 1310).
984. Tc. Eyvallah.
985. Tc. tekkenisin, conventuali < tekke (v. nota 995).

986. Termenii urmItori sint explicati in notele 994- 1058.

987. Primele asezaminte ascetice in islam apar la inceputul secolului IX, asadar cu citeva
secole inainte de ordinele religioase (impropriu denumite secte") descrise in Sistem (L. Massignon, EI, IV, 701). Cantemir se refer& aci la congregatiile de dervisi raspindite in Turcia timpului

sau. - P.hir al-Din 'Omar Khalwati (m. la Kaysariye in 1397) este fondatorul ordinului Khalwatiya, apArut in Khorasan ca Tamura a ordinului bagdadian Suhrawardiya si raspindit in Anatolia, Egipt si Nubia. - Nakshband (Muhammad ibn Muhammad Balla' al-Din al-Bukhari,
1317- 1389) a treat ordinul Nalsshbandiya, raspindit in China, Turkestan, Kazan, India, Indonezia si Turcia (D. S. Margoliutoh, EI, III, 809-900; L. Massignon, loc. cit., 704). Originea
dervisilor, asa cum o prezintl Cantemir, este luat5. din P. Rycaut, op. cit., p. 159.
988. Autorul dispunea, cum marturiseste, de prea putine informatii pentru a defini nuantele doctrinare ale celor doi fondatori de ordine religioase. Sufiti, asadar apartenenti ai misticii
islamice prin excelenta tasawwuf, care a cunoscut o remarcabila inflorire pe pamint persan,
dervisii aveau explicabile legAturi siite (de unde afirmatia ca ar fi fost ucenicii lui Ali, ceea ce
pentru Khalwati si Nakshband era o imposibilitate cronologic5.), dar ordinele ascetice si interneietorii for s-au bucurat - cum arata insusi Cantemir indat5. - de o egala reputatie si raspindire in lumea, sunnita. Este adevarat ins& ca dervisii erau in general considerati ca descendenti
fie ai lui Abii Bakr, fie ai lui 'Ali, far& un temei istoric (cf. D. B. Macdonald, Dervish, in Encyclo-

paedia britannica, 11th ed., vol. 8, New York, 1910, p. 75; M. D'Ohsson, Tableau gineral de
l'Empire Othoman, t. IV, Paris, 1791, p. 618 si 626).
989. V. nota 1041.
990. V. nota. 222.

991. V. nota 246.

992. V. Studioul introductiv, p. XXX.
993. Tc. Mevldn@ hunkdr < ar. matvlditti = stApinul nostru" - si pers. khuddwandigdr,
tc. huddvendigdr i derivat hiinkdr =-- st'a'.pin, sultan" (titlu dat unor conducatori spirituali)
si, in combinatia de mai sus, superiorul ordinului mevlevi. Intemeietorul accstui ordin se numea
- in turca: Celaleddin Rilmf - (n. la Balkh in 1207, m. la Konya
de fapt Djalal al-Din
in 1273), dar era invocat cu titlul Mevlana. Mare poet si mistic sufit, Djalal al-Din Celebi a scris
un mare poem in ,case carti ( Mathnawi), un Ditemin i un tratat in proza, Fihi nue fihi (L5.untrul
lAuntrului). B. Carra de Vaux, EI, I, 1033- 1034, si D. S. Margoliouth, ibid., III, 546-547.
994. Ordinul Mevleviya, sau al dervisilor dAntuitori" (fr. derviches tourneurs), intemeiat
de Mevla.na Djalal el-Din (v. nota precedents), de la care I,si trage numele. Caracteristica cea
mai cunoscut& a for este ritualul rugIciunii (dhikr), in cursul cAreia se invirtesc, servindu-se de
piciorul drept ca pivot, in sunetul a diverse instrumente". Desi criticati de alte ordine (in special
de bektasi), ca Si de juristi, dervisii mevlevi s-au bucurat de o mare cinste in Imperiul Otoman,
datorita pietAtii, ca i, probabil, doctrinei for sincretiste, favorabill atit neoplatonismului, cit
651

si crestinismului (D. S. Margoliouth, EI, III, 479 -481). Este ordinul de dervisi cel mai cunoscut
de Cantemir si cel mai atent descris de el. Informatiile sale provin in cea mai mare parte din

P. Rycaut, op. cit., p. 189- 19 1, dar grit preluate selectiv cu detalii privind rolul muzicii In
ritualul acestor denrisi. Dupes cum se stie, carturarul roman a cules o Arie a darvi,silor, care
i-a fost mult timp atribuita (Eugenia Popescu-Judetz, Dimitrie Cantemir, Cartea tiinfei muzicii,
Bucuresti, 1973, p. 44-5 1).

995. Asezamintele dervisilor dantuitori se numeau de fapt mevlevihane (denumirea de

tekke este generala); aceea din Konya era cea mai importanta. Ea a fost inchisa, ca si celelalte
tekke mevlevi din Turcia, printr-un decret din 4 septembrie 1925, dar dansul dervisilor continua
a fi executat in public la Konya, iar in 1973 au avut loc marl serbari cu prilejul implinirii a sapte
secole de la moartea. lui Djelal al-Din. Rolul lui Othman in inzestrarea acestei tekke din Konya
este mentionat mai jos de autor, desigur in legatura cu privilegiul investiturii" sultanilor (v.
p. 299 si nota. 1021).
996. Tc. ,seyh batrin (staret, abate)", superior al unei tekke (comparatia cu un arhimandrit
are exclusiv ultimul sens indicat ; se tie ca islamul nu are preoti, asadar nu poate fi vorba de
vreo demnitate echivalenta, cu aceea de arhimandrit).
997. Cele patru asezaminte mevlevi din Constantinopol erau, dupa relatarile lui Cantemir:
la Beyoglu (Pera), pe Galipdede caddesi, ctitoria lui Iskender-pasa; in Besiktas, sat devenit
cartier periferic al orasului, pe Bosfor; la Kasimpasa, statie maritim5. pe Cornul de Aur ; linga
Yeni kapu (forma veche: Yengi kapu).
998. Tc. I,s oldur ki Allah onlara [yaptu] ?
999. Tc. kitldh, hsrka.
1000. Tc. kitrs. Cit priveste perioada noviciatului, dupa Cantemir de trei ani, ea dura
1001 de zile, impartite In intervale de cite 40 (Ch. Huart, Konia, la ville des derviches tourneurs.
Paris, 1897, apud D. S. Margoliouth, EI, III, 481).
1001. Cp. cu descrierea imbracamintei mevlevi data de D. S. Margoliouth, loc. cit., 480481: boneta (sikke), mantia lung& M.A. mined (tennitre), surtucul (destegii1), centura (elifla-

si mantia (hsrka).

mend )

1002. Tc. Unbend < pers. dulband, turban.

1003. Tacerea era una din regulile de comportare pazite de adeptii lui Pitagora, v. Isocrate,
Busiris, 28 (H. Diels, Fragmente der Versokratiker, 3. Aufl., I. Bd., Berlin, 1912, frg. 4.4, 23.2).

1004. V. nota 984.

1005. Tc. bire (bre 1) ; nemegerek.
1006. Tc. Kiide me,sreb degil, mezheb aranmak gerekditr.
1007. Tc.

1008. Tc. ehl-i keldm.

1009. Tc. berg.
1010. V. note. 926.

1011. Tc. gazel < ar. ghazal, poezie scurta (intre 4 si 15 versuri), cu tema predominant
erotica si filozofica, genul predilect In literaturile persana si tura.
1012. Tc. mukabele < ar. mukcibala.
1013. Tc. tennitre.

1014. Tc. mevltlhane (v. notasi 995), de fapt rasa stapinului" (a lui Mevlana Celaleddin

Ram*

1015. Tc. na't.

1016. Dup. H. C. Lukach, The City of dancing dervishes, London, 1914, apud D. S. Margoliouth, EI, III, 481, instrumentele muzicale folosite In riturile dervisilor mevlevi erau case:

naiul, titera, dibla, tamburul, tamburina si - dupa, alti autori - halile sau zil (mic cirnbal).
Cantemir mentioneath numai doua.

1017. Tc. slide nakkara.

1018. Cf. Eugenia Popescu-Judetz, D. Cantemir, Cartea ;tiinfei muzicii, Bucuresti, 1973,

p. 124 -125, 244 si urm.

1019. Tc. fasl, suits, ibidem.

652

1020. Tc. semaya, ibidem, p. 264.

1021. Tc. Hilcrani. Nu este ins& vorba de un ordin deosebit de dervisi, cum crede autorul,
ci de insusi superiorul ordinului mevlevi, cu resedinta la Konya, care purta titlul de Molla Hilnkdr
(la Cantemir: Mulla HiicrtIn). Obiceiul ca noul sultan s& fie incins cu sabia de seicul dervisilor
mevlevi n-ar data, dupes F. W. Hasluck, decit din 1648; el a fost recunoscut in secolul al XIX-lea
(D. S. Margoliouth, loc. cit.). Mulla Hucran, slavit pentru sfintenia lui si pentru evlavia in ghicirea despre Othman", pare a fi identificat aci cu Edebali (v. Studiul introductiv, p. XXX).
1022. V. nota. 494.
1023. Ordinul dervisilor Bektasiye, a carui infiintare este atribuita unui personaj legendar,
Ham Bektas Veli, nascut la Nisapur (sec. XII), ucenic al celebrului mistic din Turcia oriental&
Ahmed Yesevi. Dup& Jacob, Die Bektaschijje in ihrem Verhaltnis zu verwandten Erscheinungen,
in Ablhandlungen der Kaiserliche Bayerische Akademie der Wissenschaften, I. Cl., 24, 1909, III,
p. 24, ordinul ar fi fost intemeiat de Balim Baba (m. 1516). Caracteristice doctrinei bektasi sint

o serie de idei sufite privind egalitatea originara a religiilor st inutilitatea cultului exterior,
multe elemente crestine, gnostice si pagine" (Tschudi, EI, I, 709), de unde si presupunerea ca
bektasii au fost la inceput crestini convertiti superficial la islamism. Informatiile lui Cantemir
sint sensibil diferite de acelea ale lui P. Rycaut, op. cit., p. 205-206.
1024. Murad I, al treilea sultan otoman (1360 1389) si primul mare cuceritor turc de
teritorii europene. Dup& cucerirea Traciei (c. 1362) a stabilit capitala europea.na a imperiului
la Adrianopol (1366); ulterior a cucerit pArti importante din Bulgaria, Serbia, Grecia si Albania,
orasele Sozopol, Seres, Drama, Cavala, Nis, Sofia etc. A fost asasinat in b&talia de la Kosovopolje

la 20 iunie

1389.

1025. Gelibolu, port in strimtoarea Dardanele in peninsula cu acelasi nume, anticul

Kallipolis.
1026. V. nota 748. Ceea ce urmeazA este un amestec de informatii privind, pe de o parte,
acest impozit, constind dintr-un procentaj de prizonieri de rAzboi cu care sultanul Orhan a creat
corpul ienicerilor, si, pe de alta parte, institutia dev,sirme (rechizitionarea de copii crestini din

regiunile europene ale imperiului, convertiti la islam si repartizati apoi la serviciile curtii sau
oastea ienicerilor). Dup& unii autori am:1sta rechizitie ar fi fost instituita, dup& altii reactualizat& de Murad al II-lea (1421 1451). J. H. Mordtmann, EI, I, 977 978.
1027. Tc. yeniceri (forma veche: yengiceri), oastea nou5.", pus& inc& de la infiintarea ei
sub protectia ordinului dervisilor bektali.
1028. Tc. cuhur.
1029. Tc. Afiyet ola, S5.-ti fie de bine !"
1030. Tc. abdal, prost, simplu.
1031. Kalenderi, amintit la sfirsitul paragrafului, a fost intemeietorul ordinului de dervisi
Kalenderlya. Dup& Cl. Huart (El, II, 734) acest fondator ar fi un arab din Spania, Kalender
YAsuf ; dup& Fr. Babinger (ibid., 735), un personaj legendar ; dup& Louis Massignon (EI, IV,
703), un persan, Sawidji, m. 1218, ceea ce ne apropie de anul Hegirei, indicat mai departe de
Cantemir pentru moartea lui Kalenderi (615). Kalenderiya este un ordin de cllugari ratacitori,

originar din Asia Central& (Fr. Babinger, loc. cit.), influentat de asceza hindusa, ceea ce ar explica
mortificArile descrise mai departe de Cantemir. Pentru portul inelelor (la urechi, la git, la incheie-

i-a adus din Persia la

Damieta care 12 13 (610 h.), dat& cind apar si la Damasc. Contrar afirmatiilor lui Cantemir, deli
persecutati de autoritati, s-au bucurat de mare r5.spindire in Persia, India, Turcia, Siria $i Egipt.
Asemanarile cu filozofia heraclitiana, pe care autorul credea ca a putut-o surprinde la acesti
dervisi, ar fi, poate, dispretul comun pentru lume, sentimentul relativitatii lucrurilor, cautarea
intelepciunii ca singur& cale a cunoasterii, contestarea simturilor, martorii mincinosi". Dup5,
P. Rycaut, op. cit., p. 201, ei ar fi fost mai degraba epicurei. Cantemir face o prezentare diferia
a ordinului; de aci, probabil, protestul sau ca va trata. dup& planul nostru"; ce si cum au scris
altii despre sectele de dervisi fi privestel"
1032. V. nota 999. Lanturile aveau cca 5,5 kg., v. nota 70.
1033. Autorul face probabil o confuzie de nume: Mehemmed Nesri (m. 1520) este celebrul
autor al unei istorii universale in ,case parti, Cihanniima, din care s-a pastrat numai ultima, tratind despre istoria osmana, Tarih-i al-i Osman. Nu exist& un mare poet turc cu acest nume (mai
precis pored& mahlas), atit de rar incit, cum observe Fr. Babinger, nu mai gasim un exemplu

tura miinii, sub pubis), v. Cl. Huart, ibid. $eicul Djamal al-Din

nicAieri". Este mai sigur ca D. Cantemir se gin' dea. la Omer efendi, cel mai mare poet satiric turc
poreclit Nef'i, executat in 1634/1635 (1044 h.) pentru ca ridiculizase pe Bayram-pasa, mare vizir.

653

si cumnat al sultanulni Murad al IV-lea. to poemele sale, intitulate Sclgefile destinului, Neff
a criticat pe puternicii zilei si pe invatati (ulema ), a satirizat credintele populare si institutiile
religioase, de unde reputatia lui de hulitor al legii. Insusi muftiul a fost de acord cu executarea.
lui. Dar Nef'i n-a fost kalenderi, ci, dimpotriv5 a atacat acest ordin (Fr. Babinger, El, III, 961-

962 si 964-965). Episodul pare luat din P. Rycaut, op. cit., p. 182, unde ereticul e numit

Nervisi si e trecut intre bektasi si mumsoyandUren.

1034. Ordinul de dervisi I.Cadiriya a fost intemeiat de misticul sufit 'Abd al-Kadir al-Djill
sau Djilani (1077/1078 1166), jurist, autor a numeroase lucrari (predici, rugaciuni etc.),
reputat ca taumaturg si mare teolog. Informatiile ample ale lui Cantemir se pot explica prin
faptul ca ordinul fusese relativ recent introdus in Asia Mica i la Constantinopol, de catre Ismail
Rami (m. 1731), intemeietorul unei Kadirihane la Tophane si al altor patruzeci de tekke in Anatolia. Pomul verde dat novicilor aminteste de simbolul kadiriilor turci rozeta verde. Regasim
In descrierile riturilor acestui ordin detaliile aduse de Cantemir: folosirea muzicii la dhikr, asprimea postului, importanta viselor. 0 serie de informatii provin din informatiile directe ale autorului, ceea ce le confer& o deosebita valoare. Daca este adevarat ca ordinul a cunoscut o larga

raspindire prin posteritatea numeroasa a fondatorului sau (care a avut 49 de copii), alte date
trebuie corectate: astfel 'Abd al-Kadir a murit (nu s-a nascut) in 561 H; mormintul sau este
la Bukhara, iar nu la Hama, nici la Bagdad (Babilon); D. S. Margoliouth, EI, I, 42-44; II
647-651. Informatiile lui Cantemir sint luate din P. Rycaut, op. cit., p. 198-200 (v. si Studiul
introductiv).

1035. Balat ltapsst, in Zidul maritim al Cornului de Aur, Basilica porta din epoca biza.ntinai

numita astfel pentru ca servea de poarta palatului imperial din Vlaherne.

1036. 'Abd al-Kadir recomanda in scrierea sa Al-Ghunya repetarea de 50 sau 100 de on a
unor formule si rug5.ciune,a, (dhikr) ocup& un loc primordial in tehnica misticA a adeptilor sai.
Cantemir se refer& negresit aci la rugaciunea cu limba", stadiu al ail de realizare sufite (G.-G.Anawati et Louis Gardet, Mystique musu1mane, Paris, 1968, p. 214-221). CIt priveste pe dascAlul"
lui 'Abd al-Kadir, se cunosc numele maestrilor sai de filologie (al-Tebrizi), drept (numerosi seici)
ci sufism (Abrel-Khair Mul?ammed ibn Muslim al-Dabbas), ca si al celUi care 1-a imbracat in

haina de sufit (Abu Sa'd Mubarak al Mukharrimi). Cine sa fie deci Abdul Muumin din Gaza ?
El este mentionat de P. Rycaut, op. cit., p. 199, care it prezintA drept un gramatic, autor al arta
al-Mughrib. Nu 1-am putut identifica. Un 'Abd al-Mu'min, intemeietorul dinastiei almohade din
Africa de Nord (1094 1163), a fost contemporan al lui 'Abd
dar nu era din Gaza.
Autor de rugaciuni secrete" fusese al-GhazAli, cel mai mare teolog al islamului (1058 1112),
un doctrinar al tehnicii dhikr; dar 'Abd al -Kadir nu-i putuse fi ucenic, iar Ghazali nu era din
Gaza, ci din Tus, in Khorasan. Originea informatiei amine sa mai fie cercetata.
1037. Tc. murakabe inseamna, de fapt, contemplatie, extaz" (ar. muraaba atentie
constanta").
1038. Ordinul descris de Cantemir nu figurea.za in listele de farilys (ex. L. Massignon,
EI, IV, 702-705, considerate drept cea mai complete lista), nici ca ramura a derrisilor mevlevi,
nici ca ordin independent. Tc. torlak Inseamna novice, neexperimentat". Lui Baiazid I nu i se
atribuie desfiintarea vreunui ordin ca represiune pentru tentativa de asasinat.
1039. Tc. hancer.
1040. N-am gasit acest episod In Incrementa et decrementa Aulae Othomanicae.

1041. Aceeasi observatie ca si pentru torlaci": ordinul ebribuhari" nu fig-ureaza in

listele de farilea, iar ordinul Nakshbandiya nu are vreo asemenea. ramura. De altfel, insusi numele
(care ar trebui poate ortografiat Ebr-i Buhl:117i) nu pare plauzibil (Ebr nu figurea.zA In onomastics,

persanA sau turcA). Informatia, preluata, cu dezvoltAri, din P. Rycaut, op. cit., p. 194 195,
mai trebuie verfficata.
1042. Litre persanii siiti si turcii sunniti existau, cum se stie, marl divergente doctrinare.
1043. V. nota. 674.

1044. Ibrclhim ibn Adham, celebru ascet din Balkh, in Khorasan (m. Intre 776 si 783),
caruia i se atribuie intemeierea ordinului Adharnlya. Ceea ce se relateaza mai departe In legatura
cu postul si mortificarile acestor dervisi corespunde cu vietuirea fondatorului insusi (Nicholson,
EI, II, 459-460). Informatiile sint luate aidoma dupe Rycaut, op. cit., p. 203-204.

654

1045. Un 'Abd al-Malik apropiat de vremea lui ibn Adham ar fi un ofiter al lui Haran
al-Rashid, devenit guvernator at Egiptului (m. 8 11-8 13). Asocierea lui cu misticul persan este,

evident, fantezistA: in legenda sufia a lui Ibrahim sint numeroase conta.minari cu istoria lui
Buddha, in care apare si motivu 1 suveranului care se leapadA de lume. In legenda amintia,
insusi Ibrahim este un print de Balkh care parasi calea deseraciunii lumesti pentru a urma-o
pe aceea a mortificarii si cucerniciei" (I. Goldziher, A Buddhismus hatdsa az Iszldmra, rezumat de
T. Duka in Journal of the Royal Asiatic Society, 1904, p. 132, apud Nicholson, loc. cit.).
1046. 5iismul.
1047. Acesti dervisi se numeau Khi4riya; se cunoaste un asemenea ordin marocan intemeiat de Ibn al-Dabbagh (m. 1717), dar Cantemir se refers la unul mai vechi, raspindit in Anatolia,
absent din liste]e de taritza qi despre care nu avem alte informatii. Despre corespondentele Khi dr=
Idris = Enoh = Ilie, v. Cartea a IV-a, cap. 8, p. 113, nota 442, si Cartea a IV-a, cap. 13, p. 13 1
132, nota 512. Ar. duldul inseamn& viezure, iar in sensul mitologic vizat de Cantemir este nu-

mele catirului alb al lui Mahomed folosit in expeditiile sale militare, iar nu al tailor de foc ai
prorocului Ilie (Cl. Huart, EI, I, 1114). Despre duldul nu scrie in Coran. Pentru practica for
ascetic& (simularea nebuniei), v. nota 105 pi p. 311 (orig.).
1048. Din cele ce urmeaa rezula ca autorul se refers la un dervis care a repetat sultanului Orhan (1326 1359) profetia seicului Edebali, privind cresterea Imperiului Otoman, interpre-

tarea unui vis al lui Osman I (vezi Studiu introductiv, p. XXX). Cum ordinul infloritor pe
atunci era cel bektasi, creat de Orhan, ar fi vorba de un dervis din acea.sta tagml.
1049. Tdri babiloniene = Irak, regiunea dependentl de Bagdad (Babilon).
1050. Tc. sa'di, &seri, bayrami, kamberi. Ordinul Sa'diya este o ramua siriana a ordinului
Rifel'iya creati. de Sa'd al-Din Djibawi (m. 1335). 'Umariya apare in lista turca de fari0 alui
GlImushani, Djami'usul. .., Cairo, 1319, ca o descendents contrafAcutl din al patrulea. calif
'Omar. Bayramiya e o ramua a ordinului Safawiya; intemeietorul ei a murit in 1471. Despre
dervish kamberi n-am aflat date (L. Massignon, EI, IV, 702-704).

1051. Ar. abdal (pl, lui badal), a cincea. treapt& a ierarhieisfiatilor sufiti. Ignorati de oameni,

ei contribuie, prin vietuirea si rugAciunile lor, la mentinerea ordinii universului. In numAr

de 40, ei ar fi avut sediul in Siria (I. Goldziher, El, I, 68-69). Cantemir se refer& la un sens degenerat al termenului, aplicat unei categorii inferioare de dervisi vagabonzi, Intre care Haci
Bekta,s abdali si Yeniceri abdali.
1052. Tc. itrydn.
1053. Tc. budala, divane, divtine-i Hilda.

1054. V. nota 105.

1055. Tc. tsmarkine = ospiciu".
1056. Corlulu Ali -paca, mare vizir intre 1706 si 1710 (15 iunie). Rezula din cele ce urmeaz&
cs episodul a avut loc in iunie 1710, putin Inainte de plecarea. lui Cantemir din Constantinopol.

1057. Ahmed al III-lea, sultan intre 1703 si 1730, protectorul lui Cantemir in timpul
pederii acestuia la Constantinopol.
1058. Tc. seyah, dervis vagabond. Episodul relatat ar fi avut loc in 1690, clad Koprillazade
Mustafa-pasa, marele vizir al Portii, a asediat si recucerit Belgradul. Sultan era Suleiman al

II-lea (1687 169 1), iar marele impIrat al Indiei" celebrul Avrangzeb (1658 1706), sahul

Imperiului Marelui Moghul.

1059. Dup& un vechi hadith Mahomed ar fi spus ca islamul va fi impArtit in 73 de secte,
din care nu va amine decit una, dreapta-credint.A. De aci imp&rtirea traditionall a sectelor mahomedane, pe care o cunostea si Cantemir. V. In acest seas studiile lui M. Steinschneider, Die
kanonische Zahi der muhammedanischen Sekten and die Symbolik der Zahi 70-73, In Zeitschrift

der deutschen morgenlandischen Gesellschaft", 4, 1850, p. 145 170, si I. Goldziher, Le d6nombrement des sectes mohamitanes, in Revue de l'histoire des religions", 26, 1892, p. 129 137;
cf. si Rev. Griffithes Weeller Thatcher, Mahommedan religion, in Encyclopaedia britannica,

11th ed., vol. 17, New York, 1911, p. 422-424.

1060. Tc. rafszat, rafazi; in text, forma rusificatl zepambucti.
1061. Tc. Kszslbas = cap rosu", sects religioas5. din Asia Mica, a cArei doctrin& este nn
amestec de credinte pAgine, crestine si musulmane. Ei sint diferiti asadar de ereticii" persani
(slit* considerati astfel de turci (suniti). V. si p. 335-338 si nota 1113.

655

1062. V. Cartea. I, cap. 12, p. 36. Ortografia fieclruia din termenii mentionati indata
In turc& este notata o clatA cu explicatiile despre secta. respective.
1063. Tc. talk. v. nota. 205.
1064. Tc. neshf, v. nota. 204.
1065. Tc. L8 alike ilia Allah, Muhammedu resulu'llah ye Ali halifu'llah.
1066. V. Cartea. a V-a, cap. 4, p. 175 si nota 624.
1067. Afirmatia ca, ar fi o fetva data atit de sunniti (turci), cit si de siiti (persani)

se reia mai departe.

1068. V. nota 792.

1069. V. nota 794.

1070. Ar. tandsulth inseamn1 transmigratie, metempsihozA, iar mundsuleh, forma citata
de Cantemir, cel ce se ail& in aceasta stare. Ifulaliya (tc. hululi) sint cei care admit uniunea substantial& a spiritului divin cu omul
= instalare"), ceea ce, in lumina gindirii musulmane
ortodoxe, ii facea suspecti de hylemorfism, de concesii doctrinei crestine a intruparii si de transmigrationism. Numeroase secte siite, sufite, sunnite si moniste, arabe sau persane, impartaseau

acea.stA credinta, imprumutata, dupes autorii musulmani, de la hindusi, iar nu de la Pitagora

(L. Massignon, EI, II, 354; B. Carra de Vaux, ibid., IV, 68 1 682). Cantemir reproduce informatiile lui Rycaut, op. cit., p. 183 185, dupa care acesti sectanti ar fi fost pitagoricieni ; credeau in
metempsihozA, afirmind transmigratia sufletelor omenesti in animale, credinta ilustrata prin
discutia dintre polonezul Albert Robovi si un spiter din Constantinopol cu privire la sufletul
muftiului Behai efendi.
1071. Gr. mod. 6A.at, latrAtor (animal neidentificat, probabil sacal).
1072. Cugetatorii musulmani intelegeau teoria metempsihozei ca aplicindu-se nu numai
fiintelor individuale, ci evolutiei lumilor in general. Shahrastani reproducea credinta hindusa
ca sferele ceresti si astrele revin in acelasi punct, incheindu-si revolutia, in 30 000 de ani (dupes
alti autori 360 000 de ani, iar dupes Mas'ildi 70 000). B. Carra de Vaux, El, IV, 681.
1073. Este vorba de razboiul dintre Imperiul Otoman si cel Habsburgic, si anume de WAlia de la Zenta (1697), la care a participat si Cantemir. Cezarul era impAratul romano-german
Leopold I (1640 1705).
1074. V. Cartea a IV-a, cap. 20, p. 159 163.
1075. Secta Ma'/Uoti era una din numeroasele ramuri ale kharidjitilor, care formau la rindul
for una dintre cele mai vechi secte religioase ale islamului. Kharidjitii (al-hhawaridj) erau membrii

tribului Tamim, care, in Mafia de la Siffin (657), n-au acceptat ca soarta conflictului pentru
califat dintre 'All si Mu'A.wiya A. fie decisa prin arbitraj. Contestind legitimitatea califilor (in
afar& de Abu Bakr si 'Omar), rigoristi in modul de vietuire (puritanii islamului), kharidjitii au
jucat un rol politic insemnat in special in Irak si Arabia (sec. VII), caracterizat prin fanatism
si intolerant& (G. Levi della Vida, EI, II, 957 -961). Maltunitii derivau din kharidjiti prin alte
secte ('Adjarida, aripa radicals, si kharimitii care afirmau cl soarta postum& a omului depinde
de credinta si comportarea lui inainte de moarte). Particularitatea for consta in credinta c&
adevaratul musulman trebuie ss cunoasca toate numele si atributele lui Allah (v. G. Wheeler
Thatcher, loc. cit.). Cantemir descrie secta dupa P. Rycaut, op. cit., p. 177: Acestia sustin ca
in lumea. asta Dumnezeu poate fi cunoscut in chip desavirsit si ce potrivit preceptului a Cunoaste-te pe tine insuti o creatura poate ajunge la cunoasterea perfecta a creatorului ei".
1076. Neotepttcog = inovator", termen (cunoscut si in latina medievala) prin care

erau desemnati in cultura greac& a secolelor XVII XVIII adeptii noilor filozofii rationaliste
si senzualiste apusene ; adeptos pare s& fie acuzativul pl. al lat. adeptus, cel care a atins o anume
stare", dupa cum indices si nota marginal& din text (v. ed. Minerva, 1977, p. 595).

1077. Sa'diya sau Djibawiya nu este o sects, ci un ordin de dervisi intemeiat de Sa'd alDin-Djibawl (m. 1335), ascet sirian care propovaduia o mortificare severs. Adeptii lui, raspinditi
in Siria, Turcia si Egipt, erau reputati ca medici, magicieni si imblinzitori de serpi (D. S. Margo-

iouth, EI, IV, 44-45). Informatiile lui Cantemir, dupa care acesti dervisi ar fi fort sectantii
Malemi, nu se regasesc in literatura de specialitate.

656

1078. Andreas Likinios, carturar si medic grec (iatrofilosof), educat la Padova. A fost
medic al casei Cantemir, In Moldova, apoi a practicat cu mult succes medicina la Constantinopol
si Monembasia (Malvasia), aflaa pe atunci sub venetieni. Ocuparea Monembasiei de catre turci,
in 1715, a this la arestarea si spinzurarea. lui Likinios, la Constantinopol, acuzat de colaborare cu

venetienii. Este autor al citorva scrieri (medicina, versuri etc.). D. Cantemg, Incrementa...,
III, 1, nota k; Constantin N. Sathas, Neoaknvudi paaoyia, Athena, 1868, p. 444-445.
1079. Amir Nat' al-Din Ni'mat Allah Wali, mistic persan (1329/1330 143 1), fondator al

ordinului de derviai Ni'mata115.hiya (singurul ordin al aiismului persan), autor de comentarii la

clasicii sufismului ai de versuri lirice de inaltA calitate (E. Berthels, EI, III, 985-986). Informatiile lui Cantemir provin din Rycaut, op. cit., p. 196 197, care claseaze ins& corect acest eres"
intre ordinele de derviai, iar nu intre sectele islamului.
1080. V. cap. 13, p. 303-306.
1081. Pers. math* > tc. mezelik. Este secta descrisa de P. Rycaut, op. cit., p. 177, ca total
diferitA de maalumi: Cei ce o profeseazA spun c& pentru a ciatiga paradisul trebuie s5. cunoasc5,
pe Dumnezeu in acea,st5. lume printr-o razA anumit.), din esenta ai slava lui si Si trec in numArul

credincioailor pe cei arora 4 se intimplA aceasta".

1082. Sceptici, adeptii scolii lui Pyrrhon din Elis (c. 360
c. 270 i.e.n.), care afirma el
nimic nu existA cu adevarat, ce oricarei propozitii i se poate opune alta egal valabilA, si propovAduia atingerea unei sari de indiferentA superioarA, ataraxia.
1083. Tc. bayafs = comun, ordinar, vulgar". Informatii din P. Rycaut, op. cit., p. 177:
Mai este o sectA a celor ce se cheamA iabaiachi. Ei nags once atiirta. in Dumnezeu ai spun cs.

el conduce lumea la Intimplare, far& ca din eternitate sau mai inainte de facerea lumii sA fi atiut
ce trebuie s5. se intimple in chestiunile particulare, ci c5. a dobindit aceastA atiina prin obianuinta

experiena".
1084. Tc. Bir bayali adam.
1085. Tc. ssr < ar. sirr = secret, mister", de unde mustrri, cel initiat intr-o train& Este
vorba, iaraai, de informatii provenite din Rycaut, op. cit., p. 179 180: Cei ce profesea.a. ateismul se numesc intre ei muserini, ceea ce inseamnA: e Noi avem adevArata tain5.*. Iar aceastA
taina nu este alta decit c& ei neaga cu deaviraire divinitatea si sustin ce natura sau principiul
si

interior al oricArui individ e cel ce reguleazA cursul obianuit al tuturor lucrurilor pe care le vedem
ai le admirAm. De acolo [spun ei] ii au originea, ai miacarea, cerurile, soarele, luna ai stelele, de
acolo se naate, infloreate ai se veatejeate omul, ca iarba si ca florile. E de speriat sA vezi marele
numAr de oameni care imparasesc aceastA pArere la Constantinopol; cei mai multi dintre ei sint
cadii si persoane versate in scrierile arabe". Ateii (ar. kufr al-inkcir, de unde tc. kitfri)laiascundea.0
totuai convingerile, de unde numele for de initiati intr-o tainA ". Ei nu formau, aaadar, o sectA,
ci reprezentau o atitudine fat5, de islam, contestat din afara lui. V. ai p. 344 ai nota 1134.

1086. in text: paenomacnoe (= omonim").

1087. in text: coumemoe.
1088. Este vorba de Mehmed al IV-lea Ant (1648 1687), nu al III-lea (v. si nota 544),

dup5. cum reiese ai din mentionarea, mai jos, a lui KOprillh Fazil Ahmed-paaa, mare vizir tocmai

sub acel sultan. Episodul relatat a avut loc, aaadar, in intervalul 1661 1676, anii guvernArii
acestui Koprulii. Cantemir reproduce informatiile lui P. Rycaut, care declaa (op. cit., p. 180)
cA a fost martorul lor: Un om din aceastA sect.). [muserini, n.n.], bogat ai bine versat in practica
atiintelor orientale, numit Mahomed efendi, a fost executat pe vremea mea in Constantinopol
pentru c5. a proferat multe blasfemii impotriva existentei lui Dumnezeu. Pentru a demonstra
opinia sa impie se serves de obicei de aceste argumente: t Sau spunea el nu existA DumneZen, sau el nu este alit de putemic si alit de hrtelept cum pretind dascAlii noatri. Pentru cA, clac5.
ar fi aaa, el nu m-ar fi lAsat s5. trAiesc atita tocmai pe mine, cel mai mare adversar al existentei
lui care a fost vreodat.5. pe lume ai care vorbesc despre el cu un asemenea dispret *. Si ceea. ce
gAsesc mai ciudat este faptul cA, deai putea a-0 salveze viata lepAdindu -se de invAtatura lui
ai fAgAduind cA pe viitor va urma una mai bunA, a socotit preferabil sA moarA in necredinta lui
decit sA se retracteze, spunind cA dragostea lui pentru adevAr it sileate s& sufere martiriul, deai

era sigur ca [pentru aceasta] nu putea nAdAjdui nici o r5splata". De observat cA un caz Intru
totul asemAnAtor a avut loc In 1602, In timpul sultanului Mehmed al III-lea: jurisconsultul
Nedazh Sari Abdurrahman efendi a fost executat pentru c5, a negat in fata Divanului credinta
in Allah (M. d'Ohsson, Tableau general de l'Empire Othoman, t. I, Paris, 1788, p. 159 160).
V. ai mai jos, p. 342.
1089. Ar. burhani.
1090. Tc. spas. Ar. al-IshraNyfin (sau al-klukamal desemneazA pe adeptii iluminArii"

657

(Hikmat al-ishrals), discipoli ai misticului Suhrawardi (m. 1191) pi ai cugetarii sale sincretiste,
o teosofie oriental inspirata din vechea intelepciune zoroastriana din gnosticism si neoplatonism,
dupa care toate religiile si filozofiile sint expresia aceluiasi adevar. De aci insistenta lui Cantemir
asupra elementelor crestine ale metafizicii iluminarii" (T. J. de Boer, EI, III, 568 ; Cl. Huart,
ibid., 324; S. van den Bergh, EI, IV, 530-531; Henri Corbin, Histoire de la philosophie islarnique,

vol. I, Paris, 1964, p. 284-304 si 360 361). Informatiile lui Cantemir provin din Rycaut, op.
cit., p. 185 186, cu unele dezvoltari (referirea la Muhammediye qi sentinta citat5.).
1091. Tc. sifat < ar. sifat, calitati abstracte ale lui Allah din care decurg numele lui (ex.
milostivirea > Cel milostiv; puterea > Gel puternic etc.). Marturisirea lui Cantemir ca. n-a putut
intelege doctrina despre sifat,deoarece ele sint prezentate cind ca atribute de o fiinta cu Allah,
cind ca zidirile lui, reflecta, o indelungata, disputa din cugetarea islamica. Atitudinea ortodoxa,
general acceptata, considers, aceste ifat drept vesnice pi subzistente in esenta lui Allah: fara a
fi el insusi, atributele nu sint nici altceva decit el; a le socoti drept creaturi inseamna a cobori
cauza, tuturor la nivelul efectelor sale (v. si notele 348, 1102).
1092. V. Cartea a IV-a, cap. 4, p. 93-94. Pentru problema raporturilor dintre atributele si
numele divine v. si cap. 2, p. 86 pi urm.
1093. Hayreti < hayret = uimire, stupefactie". Informatii din P. Rycaut, op. cit., p. 186
187 (acolo si textul in tura.), dezvoltate cu citatul din Aristotel pi cu unele consideratii despre
aceasta secta.
1094. Lat. serttentia, aci in sens de opinie".
1095. Tc. Allahu a'lamu olur; Allahu a'lamu olmaz.
1096. Probabil tc. muammaci < muamma (ar. mu'amma) = enigma.; incomprehensibil".
Secta este descrisa de Cantemir dupa. P. Rycaut, op. cit., p. 17, care o derives din scoala mu'lazila:

adeptii ei spun ca in aceasta lume nu se poate da nici unui om calitatea de sfint, in afar& de
profeti, care au fost fara de pacat, si ci in lumea cealalta adevaratii credinciosi it vor vedea pe
Dumnezeu la fel de clar cum vedem not lung in maxima. crestere. Aceasta nu e in acord cu doctrina lui Mahomed, care a spus ca Dumnezeu ne va 'Amine invizibil pi in lumea cealalta ca si

in aceasta, in care ne aflam acum".

1097. Asa-numita stiinta, sacra, sau infuza, pe care primul om, Adam, a avut-o inainte de
comiterea pacatului originar. Cantemir trateaza despre aceasta facultate a cunoasterii intuitia
intelectuala in Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago, II, 2 1-22.
1098. Tc. &Vizi < sdlis = al treilea.". Reiese din context ca, nu este vorba de un profet
(nabi), ci de un trimis, de un apostol (rassil ), care, pe linga darul profetiei, dispune de o lege
pi o carte. Numarul de trei care ar justifica numele sectei nu este suficient explicat: trei trimisi
ar fi Moise, Iisus si Mahomed; se asteapta deci al patrulea, un persan, dupe. Mahomed (dar citeva rinduri mai sus se afirma ca mai sint asteptati doi). Erezia" este subred intemeiata, si pentru
ca. numarul trimisilor este, dupe. Coran, mai mare (opt numai de la Noe la Iisus ; in doctrina postcoranica sint mentionati 313 sau chiar 315). In orice caz, credinta pare siita, pentru ca apostolul
astepta.t va fi trimis poporului persan (v. A. J. Wensinck, EI, III, 1206, iar pentru profetologie
in general, H. Corbin, op. cit., p. 45 pi urm., 179 si urm.). Informatiile lui Cantemir sint luate
din P. Rycaut, op. cit., p. 177: Cei ce profereaza, secta seilis spun ca Dumnezeu va trimite in
lume un profet ales dintre persani cu o lege noul care o va aboli pe cea a lui Mahomed".
1099. Cantemir stia ca, prima Evanghelie a fost scrisa in alts, limbs, decit greaca (in aramaica.),
de unde sublinierea erorii. In profetologia islamica. (la fel in Acta apostolorum apocrypha) fiecare

popor (umma ) primeste un trimis divin anume, asadar

si

persanii au dreptul la un apostol

propriu.

1100. V. Cartea a VI-a, cap. 11, p. 300-301.

1101. V. Cartea a V-a, cap. 2, p. 170.
1102. V. notele 348 si 1091. fmpotriva literalistilor, care aveau o conceptie naiv'd a atributelor divine, reprezentindu-si divinitatea ca un complex de nume si calificative alaturi de
esenta divina, insasi", ginditorii mutaziliti contestau atributele pozitive ale lui Allah, dind
tuturor antropomorfismelor din Coran un sens metaforic ; asaritii au incercat ss, concilieze cele
doua atitudini, admitind ca. Allah are miini, fats, etc., dar fara a se intreba cum" (bi-lci kayfa ).
H. Corbin, op. cit., p. 166 167. Rycaut, op. cit., p. 182, de unde-si is Cantemir informatia, asociaza, aceasta, credinta a sectei bektasi cu secta mumsOyanduren, identificindu-le (v. mai jos,
p. 335 si nota, 1113). Cel ce a contrazis pe predicator ar fi fost Nesri (la Rycaut, trad. ital.: Nervisi);

v. i p. 302-303 si nota 1033.

1103. Tc. Kadizddeli. Teologul turc Muhammed ibn Bir 'All Birgewi sau Birgili, din
ordinul dervisilor Bayramiya (EI, I, 744; Cl. Huart, ibid., 608), a intreprins intre anii 1558 si

658

1565, dud persecutia kizilbasilor era in toi, o aspra critics la adresa obiceiurilor inovatoare, propovAduind un islamism puritan. El a atacat obiceiuri (ca vizitarea mormintelor, stringerea miinii,
consumarea cafelei, fumatul, dansul, muzica), dar si stiintele sau unele institutii (plata slujitorilor
religiosi sau constituirea. de wakf -uri din bath si bunuri mobile). Birgewi este intemeietorul cu-

rentului kadizadeli, astfel numit dupa discipolul sau (v. nota 1109), iar nu dupa faptul ca ar

fi fost fiul unui pops. ", cum deduce Cantemir din numele Kadi-zade. Desi datorita Catehismului
sau (v. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 82 si nota 330) Birgewi s-a bucurat de o mare faiml, compararea
lui cu Origen si includerea. printre marii exegeti ai islamului sint cu totul exagerate. V. si Halil
Inalcik, The Ottoman Empire. The Classical Age, 1300-1600, London, 1973, p. 183 184. Cantemir isi luase informatiile de la P. Rycaut, op. cit., p. 178, care stia ca aceastA sectA datea.za din
timpul lui Murad, ca a fost infiintat5. de Birgali efendi, care adusese multe inovatii in ceremoniile
inmorrnintarii etc.
1104. Confuzie intre Birgili si comentatorul sari, Ahmed efendi Kadizade (v. nota 1108).

1105. Norocul" lui Origene a fost acela de a fi dispus de tahigrafi (stenografii timpului
&&u) care i-au consemnat cursurile de exegeth biblica, ceea ce face ca opera pastratA a acestui
autor sl fie una dintre cele mai ample din patristica rasaritea.n5.. Origene si-a cistigat un asemenea prestigiu, Melt, deli condamnat de sinodul al V-lea ecumenic (553) pentru invAtAturile
sale uneori prea 1ndraznete, a fost In continuare considerat drept unul dintre cei mai mari doctori ai Bisericii crestine.

1106. Primii patru mari exegeti ai Coranului sint al- Tabari (m. 923), al-Zamakhshari
(m. 1144), Fakhr al Razi (m. 1209) si al-Baidawl (m. la sf. sec. XIII). Numarul acestor mari
interpreti e Ins& mai mare (v. o lists a for la F.M. Pareja et all., Islamologie, Beyrouth, 19571963, p. 6 10-6 14). Cea mai mare parte din informatiile lui Cantemir despre secta hadszade
provine din P. Rycaut, op. cit., p. 181; adeptii ei sint fariseii turcilor, au o inalta p5.rere despre
ei insisi, dispretuiesc pe cei de alte credinte si nu-i salutA, sint in cea mai mare parte meseriasi
si circiumari etc.
1107. V. Cartea a IV-a, cap. 10, p. 116 -120. Textul din Coran nu fusese citat, ci doar
mentionat.

1108. Este vorba de muftiul Abu'l-Su'ud Muhammed al Amid!, v. nota 281. Atacurile
lui Birgevi impotriva institutiilor inovatoare" (v. nota 1103) 1-au determinat sl dea o fetva
prin care confirma legalitatea acestor institutii si condamna fanatismul puritanilor.
1109. Tc. Istanbul efendisi. Ahmed efendi Istanbuli Kadizade (v. mai jos) a fost cadiul
Constantinopolului intre 19 iulie 1566 si 7 iulie 1567 (M. Guboglu, Paleografia ,si diplomatica turcoosmand, Bucuresti, 1958, p. 109), asadar la sfirsitul domniei lui Soliman Magnificul si inceputul

celei a lui Selim al II-lea. Discipol al lui Birgevi, el a scris un cunoscut comentariu al Catehis-

mului acestuia, intens ra.spindit prin copii manuscrise, apoi imprimat la Istanbul in 1219/
1803 (A. Galland, Journal..., dd. Ch. Sheffer, t. II, Paris, 1881, p. 58, n. 2). KadizAde a dat
numele ereziei" (de fapt un curent fanatic) de care se ocupl. ad Cantemir. Adeptii ss.i (fain)
au jucat nu numai un rol religios, ca propovAduitori ai unui islamism puritan, dar si politic.
In 1656 ei au ridicat sarAcimea si studentii din capitall imporiva luxului si deprav5.rii, indemnind

In atacarea manastirilor si la masacre, ceea ce a determinat izgonirea for din Istanbul pentru
evitarea unui razboi civil (v. Halil Inalcik, op. cit., p. 184 185). Muftiul la care se refer&
Cantemir (,seyhillisam) era Abu' 1-Su-'ild Muhammed al-Amidi (numit in text Mehmed efendi),
vestit jurisconsult de origins kurd5. (1490/149 1 1574), autor al corpusului de legi al lui Soliman

(Kar:fin-mime) si al unui comentariu al Coranului.

1110. Tc. Bakkal Car. bakkal = Mean" (nu birtas"),

1111. Tc. /mdm-t a'zam, v. nota 332.
1112. Tc. Kadizadeli geril mitsliiman olmaz.
1113. Tc. Mums8yiinditren. Cantemir descrie si in Incrementa, III, 3, nota y, pe acesti
sectanti ca Bind o varietate a ereziei" persane (rafaze), locuind in muntii Kazdag. In Sistem,
ei sint situati mai inti in Muntii Feniciei" (deci mult mai spre sud), dar ar fi diferiti de druzi,
impotriva carora sint chemati uneori s5. lupte. AceastA populatie ar fi insa deosebita si de cea
tura., fat5, de care isi pastrea.za libertatea prin tratate incheiate cu pasii". Este vorba negresit
de kizilbasi, mentionati deja la p. 318 (v. si nota 1061), dar Cantemir, care-si luase informatiile
din P. Rycaut, op. cit., p. 182 183, nu pare s5, fi remarcat identitatea. Considerati de turci
drept siili, kizilbasii se apropie de sects nusairi din Siria, motiv pentru care Cantemir fi stia ca
locuiesc in Muntii Feniciei". Religia for este un amestec de credinte si practici p5.gine, crestine
si mulsulmane. Kizilbasii nu fac ablutiunile rituale, nici cele cinci rugAciuni zilnice, nu postesc
Ramazanul, cred el Ali este o intrupare a lui Allah si identic cu Iisus, acceptS, Treimea, vene-

659

reaza pe Fecioara Maria pi alti sfinti creptini, tin Paptele, adorl soarele pi luna. Cantemir descrie
cu detalii faimoasele for slujbe de noapte atribuindu-le, dupes o acuzatie ce li se aducea in mod

curent, practici orgiastice (P. Lerch, H3cneaoeanun o6 upancRux xypaax, IIII, Sankt-Peter-

burg, 1856; Millingen, Wild life among the Koords, London, 1870; E. Reclus, Nouvelle gdographie
universelle, t. IX, Paris, 1884, p. 350). De fapt, la aceste slujbe se cintA rugaciuni in cinstea

lui Ali, Iisus, Moise pi David, iar credinciopii isi mArturisesc public pacatele. Se sting apoi facliile

(de unde numele popular al kizilbapilor de feraslindaren, sting&tor de fAclii") pi asistenta se

poadepte cu marl lamentatii. Dupa aprinderea facliilor, preotul impartapepte pe credinciosi cu

pline si vin. De nationalitate turd sau kurcla kizilbapii sint rIspinditi in Afganistan, iar in

Turcia in regiunea central& a Asiei Mici (Ankara Sivas). Rycaut fi descrie drept bektag, numiti
pi zeraki i (sic l) muras conduren (cei ce sting facliile"), musulmani fanatici contra doctrinei
atributelor divine (v. p. 331 pi nota 1102), divinitatea fiind incomprehensibila. Nepri (Dui:A Ry-

caut: Nervisi), prezentat de Cantemir drept sectant kalenderi (p. 302-303, nota. 1033), ar fi
fost adeptul acestei secte, persecutata de marele vizir Mehmed KoprUlu. Cantemir preia o parte
din aceste date amplificindu-le cu informatii proprii. Cp. Cl. Huart, El, II, 1114 1115.
1114. Muntii Feniciei = Muntii Libanului, refugiu de-a lungul timpurilor, pentru numeroasele secte, intre care pi nusairi. Autorul pare sl faces ins& o distinctie intre Muntii Libanului

(citati mai departe ca regiune a druzilor) pi cei ai Feniciei, prin care intelege, poate, Muntii Ansa-

riye, situati imediat spre nord, centrul populatiei nusairi.

1115. Aci in sensul de colectivitate, obste" (gr. o-uvaycoyfi).

1116. Muntii Kazda (tc. kaz = giscl"), in nord-vestul Asiei Mici, regiunea Biga, n-au,
firepte, nimic de-a face cu Muntii Feniciei, unde erau apezati, dou& pagini mai sus, ereticii mumsoyilnditren. Yn antichitate, acepti munti (Ida, in Troada) de pe virful carora (Gargaron) Zeus
privise Troia si navele aheienilor ( Iliada, VIII, 47-50) erau centrul principal al cultului Cybelei,
zeita fecunditatii pi a ceremoniilor orgiastice in cinstea. ei. Situarea aci de catre autor a orgiilor
sectei munadyiindiiren (pe care, dup.& cum mArturisepte, nu le-a putut niciodata vedea ")
s-ar putea explica prin cunoapterea. acestui amanunt. Ar putea fi vorba ins& pi de o confuzie
intre Kazdag si Ilkazdag, munti la nord de Ankara, locuiti de kizilbapi.
1117. Populatie diu Muntii Liban, Anti-Liban pi Hauran, adepti ai unei religii ezoterice,
de origine isrnailita, ei fnsisi declarindu-se cind musulmani, cind creptini. Viteji, iubitori de libcrtate, druzii au remit s&-pi pastrezec autonomia fat& de turci pi au jucat un important rol politic

In Orientul Apropiat in secolele XVII XIX (B. Carra de Vaux, EI, I, 1108 1110).

1118. Lot (ar. Ltit), drept biblic, nepot al lui Avraam. Prin unirea. incestuoas5, cu fiicele
sale a dat naptere lui Moab pi Amon, parintii triburilor moabit si amonit, dupmane lui Israel.
Cantemir se refer& probabil la sodomie (lawatti este un cuvint derivat din numele Lut). in
Incrementa, III, 3, nota y, incestul este intemeiat pe aceeapi comparatie cu pomul si fructele,
ca si in Sistem, atribuita ins& unei fetwd a califului Ali, iar nu Epistolei cdtre Timotei.
1119. Tc. filar al-karabe < ar. fudjur al- karaba.
pers. but1120. Tc. gebri < pers. geber, adept al lui Zoroastru, necredincios (pagin) ;
...idolatrii ce se ail& la muhammedani", in
parast, idolatru (ar. Bodd = Buddha, idol);
sensul de cei pe care mahomedanii ii socotesc idolatri sau de idolatrii cunoscuti de mahomedani.
1121. Pers. tend pi titeshparast, slujitor al foculul zoroastrian (ar. madjus).
1122. Pers. kalbparast = adorator al ciinilor". Ciinii sint socotiti de musulmani drept
animale cu deosebire necurate, iar ciinii negri (p. 340), drept intrupari ale diavolului, de aceea
ei trebuie ucisi (B. Joel, EI, II, 728 729). in Persia veche cfinele era obiectul unei veneratii
speciale si uciderea lui pedepsitl (Vendidad, XIII, 15, 19 5 1; Denkart, VIII, 23). Adorarea,
ciinilor era atribuita si sectei nusairi (N. W. Thomas, in J. Hastings (ed.), Encyclopaedia of religion and ethics, vol. I, Edinburg, 1925, p. 512).
1123. Pers. gclvparast.
1124. Piotr Andreevici Tolstoi, diplomat si c&rutrar rus (1645 1729), ambasador al tarului

la Constantinopol in anii 1702 1714, amintit pi in Incrementa, III, 3, nota i i; IV, 5, 15, 27.
Preocupat de realitatile orientale, a scris un memoriu asupra Imperiului Otoman (1702, inedit,
fost in Arhiva Ministerului rus al Afacerilor Externe, cf. M. P. Arunova, Onucanue II. Toacmozo

nem ucmottnux Ocmauctcoti umnepuu, in vol. E1 U3ICHUU u cpeauuu eocmox, Moscova, 1968, p. 27-

39) ; a tradus, prin intermediar polonez, lucrarea lui Sir Paul Rycaut, The present State of the
Ottoman Empire. .. in three books, London, 1667 (vezi titlul rus in text). Traducerea lui Tolstoi
n-a fost publicat& decit in 174 1 (informatii comunicate de dr. Paul Cernovodeanu). Depi stia de
versiunea lui Tolstoi (cu care avea leg&turi prietenepti), Cantemir a folosit probabil cartea lui
Rycaut in versiunea italiana a lui C. Belli, Padova, 1672 (v. nota 897). Ramin nesolutionate ins&
dou5, probleme: 1. De ce Cantemir nu-1 numeste pe Rycaut, autor cunoscut de el pi citat in Istoria
Imperiului Otoman? in autograful latin el lass loc liber la numele autorului englez, v. f. 101,

660

desigur cu intentia de a-1 al:15.11ga ulterior, iar in versiunea rusd afirma ca scrierea ar fi a unni
anonim". 2. De ce 11 socotea pe autorul artii italian ( Cantemir afirma c Tolstoi ar fi tradus
din italian5,), deli calitatea aceluia de ambasador al regelui Angliei era clar indicata fn titlul
editiei lui Belli? 0 ipotez1 satisfacatoare ar fi aceea ca invatatul roman a folosit un exemplar
din versiunea italiana caruia ii lipsea foaia de titlu. El aver acest exemplar cind redacta Sistemul
(reproduce cuvint cu cuvint dupa Rycaut), asadar nu cita din memorie. 0 alt5, ipoteza (v. editia
Minerva, p. 603) ar fi c5. principele a folosit manuscrisul traducerii lui Tolstoi, in care numele

autorului, dupa obiceiul vremii, nu era mentionat. Tolstoi fi comunicase ins& a a tradus din
italiana. Numele autorului si mentiunea, traducerii din polonez5, au fost probabil adause ulterior.
Aceste informatii privind istoricul versiunii lui Tolstoi chip& Rycaut urmeaza a fi verificate prin
confruntarea textelor rus, italian si polonez ale lucrarii cArturarului englez.

1125. Tara Kurzilor" = Kurdistan, regiune cuprinzind pArti din Turcia Orientals,

R. S. S. Armeana, Irakul de nord-est qi Iranul de nord-vest. Inainte de convertirea la islamism,

kurzii ar fi fost dup5, propria for credintl zoroastrieni, dar surse crestine afirm5, ca erau
idolatri (V. Minorsky, El, II, 1215). Prin inchinatorii focului din India Cantemir intelege desigur
pe persanii zoroastrieni (parsii), care, refuzind sl se converteasca la islam, s-au refugiat, dupa
cucerirea arab5., fn provincia indian5. Gujarat. Acelasi nume este dat si zoroastrienilor ramasi

in Iran (Ant. Pagliaro, EI, III, 1097 1098). Credintele for nu sint, evident, influentate de

Coran, cum pretinde autorul. In ce priveste arderea. cadavrelor (nu a muribunzilor I), obiceiul
este hindus ( Rigveda, X, 15, 14; Atharvaveda, XVIII, 2, 34). Persil expun numai mortii pe
turnurile tacerii", pentru a fi mincati de vulturi. S-a formulat observatia c5, autorul s-a putut
gindi la Kalanos, gimnosofistul indian care, dup. Alexandria, s-a ars pe rug cind si-a dat seama

ca este in ajunul mortii. (v. ed. Minerva, p. 604).

1126. Venerarea ciinilor in vechiul Egipt, mai cu seama la Cynopolis, este relatatI de Strabo,
Geogr., 812.

1127. Mitologia hindusa cunoaste numerosi tauri sacri (Rudra in Rigveda, zeul vedic Indra,

Nandi taurul lui Siva, Vrishabha suportul lumii). Cantemir se refers la uzul ritual al cenusei
rezultate din arderea excrementelor acestui animal si la semnul distinctly al castelor, marcat pe
frunte cu culori in care se amesteca, din pietate, si aceasta cenusl. Idolatrii indieni", care ajungeau la Astrahan qi Moscova pentru a face comert", apartineau in principiu castei negutatorilor, Vaysia.

1128. Afirmatia tiganilor ca ar fi originari dintr-o tars numit.5 Egiptul mic" le-a raspindit numele de egipteni" (engl. gipsy, sp. gitano, gr. *mg, tc. krpti) sau faraoni". Pentru raspindirea qi statutul for in Orientul Apropiat, unde se stia ca vin din India, trimisi ca muzicanti
de regele indian Shangal ( ?) regelui sasanid Bahrain Ger (420-438), v. El, I, 876-877; V. Minorsky, ibid., III, 39 4 1; J. Walker, ibid., 1028 -1030. Ei erau cunoscuti in lumea musulmana
sub numele de Iingtine (tc. cingtine, cingene), luli, mini etc.
1129. Sultanul Soliman I Magnificul purta numele de 1.Ccinani datoritA operei sale legislative reunit& in diferite I.Ctinisn-name.
1130. Cartier din Constantinopol pe tOrmul vestic al Cornului de Aur, la nord de Fener,
unde se mai vad incs ruinele palatului Vlaherne qi biserica. (aghiasma) Sf. Maria a Vlahernelor.
1131. Tc. karat < ar. ltharatlj insemna impozitul (tributul) plAtit de necredinciosi pe teri-

toriul musulman, apoi impozit funciar in general. Autorul face aci, probabil, o confuzie cu
hUccet, dovada.
1132. KUM Mehmed efendi (v. qi mai sus, p. 327 si nota 1088). Cantemir dezvolt5., plecind
de la acest caz de ateism militant, o reflectie a lui P. Rycaut, op. cit., p. 180: Jur ca pin& acum

n-as fi putut crede sl se afle pe borne un ateism adevaxat, convins cum sint ca existenta. lui
Dumnezeu se poate demonstra cu lumina naturall si cu ratiunea. Dar aceasta invincibil& Incapatinare [a lui Mehmed efendi, n.n.] m5. face sa cunosc cs sint unii oameni in ale caror inirni
sint in chip monstruos stinse luminile naturii si ale ratiunii".
1133. Cantemir prezint5, un argument al existentei lui Dumnezeu bazat pe instinct si pe
consensul universal. Argumentul este de inspiratie stoic& (Cicero, De natura deorum, II, 5:
Omnibus innatum et in animo quasi insculptum esse deos; v., de asemenea, argumentul apelului
la divina provindentia, ibid., II, 29, 38).
1134. Ar. zandaka, ilhad, zindils qi mullyid; pers. nelhhoda, tc. Ititapstz. Termenii expriml

conceptul de eterodoxie in sensul dreptului penal islamic: atitudine care poate insemna o
primejdie pentru ordinea si siguranta publicA; cel culpabil (zindils) era pasibil, potrivit Coranului (V, 33 etc.), de pedeapsa capita15. (L. Massignon, EI, IV, 1298 1299). Mu'attila, cei
ce tagaduiesc creatiunea si pe creator, formea.za una din sectele de zanadika In care recunoastem

661

ateismnl (R. Strothman, EI, IV, 719-722). Cantemir se refers fnsa., ca si mai sus, p. 326.1a
atomisti (slim din Incrementa, I, 3, nota g, ca Es'ad efendi, dascalul sail de tura., era versat

in principiile lui Democrit"). Atomismul fusese adoptat de teologia islamica scolastic& (asarita)
ca un argument in favoarea existentei lui Allah: claca, materia este format& dintr-o substanta
(djawhar) indivizibila, din atomi (dharra, djiz' ), rezulta c& organizarea ei, determinarea, specificarea si cuantificarea fiintelor compuse sint datorate interventiei unui principiu transcendent

(B. Carra de Vaux, EI, I, 1057 1058; H. Corbin, Histoire de la philosophic islamique, Paris,
1964, p. 175 176). Atomismul care a produs scandal in cugetarea musulman& a fost acela

profesat de celebrul alchimist si filozof persan a 1-Razi (c. 864-925 su 932), cunoscut in Europa
medieval& sub numele de Rhazes, cel mai mare medic al islamului. Atomismul sau, radical diferit
de acela al teologiei musulmane, deriva din gindirea lui Democrit, caz exceptional in filozofia

medievala". Dupa Razi elementele si ( proprietatile lor) difera prin proportia de atomi si vid

specifica fiecaruia. Raz/ credea in eternitatea timpului si infinitul spatiului si se bizuia in conceptile sale filozofice pe simtul comun. Desi nu era ateu, el a atacat teologia oficial& si a tagaduit
posibilitatea concilierii filozofiei cu religia, afirmind progresul cunoasterii stiintifice. Desi Cantemir nu-1 numeste, este sigur ca i-a cunoscut cugetarea prin invatatul Es'ad efendi. De remarcat
/a acesta din urma (Incrementa, ibid.) distinctia in atitudinea fat& de adevarurile de credint&
si fat& de cunoasterea naturall, caracteristica ginditorului care separa radical stiinta de religie.
Despre Raz/ v. P. Kraus et S. Pines, EI, III, 1213 1215; S. Pines, Beitraege zur islamischen
Atomenlehre, Berlin, 1936; H. Corbin, Histoire de la philosophic islamique, Paris, 1964, p. 194
20 1. $i Rycaut, op. cit., p. 180, afirm& ca in Constantinopol erau multi atei (v. nota 1085).
1135. Filozofii arabi (al- Kind!, al Farabl, Ibn Sina) au adoptat impartirea trihotomica
a sufletului (nafs) dupa. Aristotel, distingind intre partea. vegetativa (nafs ncibati), animal&
(nafs haywcini) i rational& (nafs ncitilca ). Termeniii sint dati In text in tura.: nebati, hayvani
i natiki.
1136. Ar.
cunoastere.
1137. Autorul consider& pe fenicieni si pe vechii egipteni drept inaintasi ai arabilor, de
unde credinta sa ca ar fi vorba de popoare din acest neam si trib". Superioritatea egiptenilor

fata de greci si imprumuturile acestora erau afirmate Inca. de Herodot, II, 4, 104 etc. Alfabetul grecesc deriva ins& din cel fenician.
1138. Identificarile popoarelor not cu cele vechi numai dupa criteriul teritorial erau curente
la autorii medievali. Dup& cum fenicienii si egiptenii erau considerati ca fa.cind parte din neamul

arab (v. nota precedenta), la fel tatarii erau socotiti drept urmasii scitilor din antichitate. De
aceea este invocat Anacharsis printre inaintasii tatarilor. Anacharsis, fiul lui Gnurus, seful unui
trib nomad de pe tarmurile Pontului Euxin, si at unei grecoaice, a trait catre 600 f.e.n. in
589 a calatorit cu o ambasada la Athena, unde 1-a cunoscut pe Solon, de la care a invatat stiinta
si filozofia greaca. Devenit cetatean al Athenei, initiat in misterele eleusine, el a fost considerat
drept unul din cei sapte intelepti ai antichitatii (Herodot, IV, 76; Lucian, Scyth., 1; Cicero,

Tusc. lisp., V, 32; Diog. Laert., I,

101).

1139. Afirmatia lui Cantemir nu provine din Herodot, IV, 95, dupa care acesta Zamolxis
dup& cum zic grecii de la Marea Nea.gra, sa fie fost grec si sa fie slujit la Samos, la Pithagora
filosoful" (traducerea romaneasc& din a doua jumatate a sec. at XVII-lea, ed. N. Iorga, Valenii
de Munte, 1909, p. 237; Herodot era cunoscut de Cantemr si a fost folosit in Hronic). Potrivit
sugestiilor mentionate in editia din 1977 (p. 607), izvorul lui Cantemir ar fi Origene, Kara Kamm,
II, 55 [429] si explica terminatia -skides prin inversarea. xi ski (eroare datorata traducatorului sau tipografului rus) si prin incercarea de refacere a nominativului de la genitivul -idos.
1140. Babilon (ar. Bcibil) = Bagdad, notat dup5. numele sau antic conform procedeului
autorilor medievali semnalat si mai sus. Bagdad nu corespunde cu ruinele asiriene, dar confuzia e foarte frecventa la autorii evrei din epoca abbasida, ca si la calatorii europeni din evul
mediu (confuzie respins& pentru prima oar& de Pietro della Valle, care a trait la Bagdad in anii
1616 16 17).

1141. Traditia islamica distinge intre stiintele acceptate sau Laudabile" (al-mahmfida)
i stiintele condamnabile (al-madhnitna), nefolositoare credinciosului musulman, nici in lumea
accosts., nici In cea de dincolo.
1142. V. Cartea a IV-a, cap. 1, p. 81.
1143. Tc. mektep.

1144. V. nota 327.

1145. Tc. iman suparasi = alfabetul credintei".

662

-,...-_-__._......

24.

Baldachinul mircsei in

cortigiul nuptial. Desen

din cod. 8626 al Bibliotecii Nationale din Viena.

sr

It

25. Hogi la ceremonia inmormintarii. Desen din cod.

8626 al Bibliotecii Nationale din Viena.

yz
.,2asttetz:

.,

40

26. Focuri de artificii festi ie. Miniaturrt de Levin,

in Vekhi, Stir-name, c. 1720 1725.

27. Cortegiu imperial in Constantinopol (1648). Grayura din Coecke van Elst, Les In ears et
factions des Turcs, 1533.

2S. Djalal al-Din Rumi, intcmcielorul

ordinului dervisilor mevlevi. Mini-

atura turcrt din secolul al X'I-lea.

writ

29. Dervisi in geamia din Pera. Gravurrt din Recited de cent estampes
rept" entant diffE'rentes nations du Lama. Giavds... en 1707 et 1708 par les
miles de M. de Ferriol, Paris, 1714, pl. 178.

Specie Je teruis die AIN to deli/ M.

Cattlinal" D. ti 17111101114i

10,

(Prom
to

un Cornea

ei Demi:

Arc_

30. Der its vagabond. Costum de Jervis Superiorul unui asezdmint de dervisi.
Gra zura din Paul Rvcaut, Isloria dal stab /Accent I ll'Impc, i Olt mono, trad.
C. Belli, \ enetia 1672.

4.
;

it

31. Dansul ritual al dervisilor mevlevi. Miniature turcii de la mijlocul secolului al XVII -lca. Colectie particulars.

4.1

...AA'
*

- ...or

..,../4.

*"..

or

4100111....*

0.

/OF

lit

rtidfib

.4%

41.r

A11,010

qt. 411W

r.

41.

.2!

JO

ft sdilee....../c

y ,Or.1,
W

1,

32. Dansul ritual (' sent& ) al deryisilor meal

Miniature din 1792-1793.

33. Tiniir ieniccr de origi-

in
cresting, Desen
ne
A b) ief relation of the (IN cites,

le

Pet

OFtho 4intter'Ntra
r MAWR

1615.

C.).

121,1,nta,.4m.
Qt .

l,.;

WA

??1,

1i

40, R

*,. ,&

JJift1

34. Sacagii ofcrind apt pentru mila lui Allah". Desen din cod. 8626, l3iblioteca
National din \ iena,

0.05,M99'....,..esessece.

,-A9rtolt4A."Sr.rir

.61?:12476,.

.;,2fild

35. Der/is din ordinul kalenderi. Gra-mfg. din Paul Rycaut, Istoria dello slab presence dell' Imperio

Ottoman, trad. C. Belli, Venetia, 1672.

Sultanul Ahmed al III-lea (1703

1730). Portrct contemporan de Levni.

36.

tr '

nA
.

we

loves

*era
Sellt

;MI

Mb-

Le..... Ow.

tiv.:Ai

37. Coloana serpentin& in Hipodromul din Constantinopol. Aliniaturit de la stirsitul secolului al XVI lea dintr-o Stir -name a lui Murad al 111-lea.

38. Coloana lui Arcadius de

pe colina Xerolophos, inainte

de druimare (1711).

a) Desen in ms. Cigogna,

1971.

r.

illiagithialaiiimakaatiaitassaitssligithassismannumattssawweeka

b) Gravuril din colectia Gaigniere.

r.

Aro A*,

39. Negustor ragman. Granra din Nicolas de Nicolay, Les vial, es fit erne, s lives
(Its itavtgattons et p'; 'grtnations ottentalts, Lyon, 156S.

Mne..-.0110111./AVM,...
4.0.s,

14

-4.11144,

40, Tiniir raj din Palatul sultanilor, Xliniatura de Levin, inceputul sccolului al XVIII-lea.

41,

>"\za,

41. Truss de scris aratd: teaca pentru condeie $i calimara. Secolul al X VIII-lea.

Nprermeorr

42.

Efendi. Carturar intre cArtile sale". Gravur5. din Recueil de cent edam pes representant
dif f o eines nations du Levant, Paris, 1714, pl. 29.

"":

Mk

SA

lb Sh

1) a is
..-

..,..

i.i., .,......
4:

0.4y

lc

,e
A

,a.

..,
t

4.4.#

(tic

T0
11

..
.......

,671

4-

",

1'

410

.-

4Iso

..

4x.

.,

C-

,,e
,....

6;3

A *3

ii,

s; 4:

.....

TI,

-, 4:4,61

07
* '

or

-.

Vf

rr, 1,11

'I.

.***

43. Placa de faianta, Iznik, 1660, reprezentind moscheea. din Medina i mormintul Profetului.

,.

fj
L Lai

CI

0 j.
0t44+

//'

),C

L.--1 s

,
44.-4 101 ti

, t.

(2

v....

e s t.

yes,

A.V42 rkt

'NY!, })

0-,

'44!;`"";-7"'.4"0,--,`;'44-,

,L=,

C..- 1 yr,.

774 11

IC re72.":

IsI'll/-14,.(74i.
.... ,...."

.t....t.

7tY,

aI lc ri

38

c1.`,., s:: V.

, ,,,,,i,,,..,, re-ca..,an ,,,,,..,i,i,,,,, 4'4,

,.

ei.,,.

...= , a

;1,,,,,.

,..

,,,:,,(::)

'lee&

.,

fl,/ , .a;2 .:7 7d1.1i to i 1

..-

e ye c i-Y e. e

,/.4C1.- t
f .1,

Sl

C. -C
so,,,..vO
//v. i'
0 Vie
,, Loy ,.... " dA'
./4'ef
r 4 ?0-4....
'i
.
Pklel::14 ' i41 Vin. L-9.4411<./1,Y
t , jp .."-o.
,s.
/ #
t .....t,"
, "es
is
-.') ,
''.'1.-y,

4,..

ie

it,t's i 4 ..

,.

42%.c..e.),.titi q ,, 2.,41, / , ;., .

4. :

I c
..,

t 43,,,i 40 (...1,,,` di 0 VI, fa 4",i`'

'
4.1
L
1,4t ii m 1.14,9. v. 9 .

1
4

,,, 1

'

7/1

'

t ..-- t,

'

v=

k4.,

0, , 1x 4

1,.../L

4k! ,*, 4,114

i,

ae.

/
t it din ..s., ,.,1,,,
,
t',./' ,'
.le.
I.

r *,.*) .,,,i
71rya . ,.: i3 .,,,'
}741',Z10., 7, ,,IFt.' 1.5.,..

'..

:'..;,. ,

A,

; ;',.?,

,'

..)%

<,

,,,,.....
(.
, i-,..

A i,- .=. 7, =,

1....... ,,.q.2.

'

$."

1,

,,. ,

" ., (

...

,N,...:1f- 441 , 9:-,,,,,, 3,3,1 io,.:,'

:1,,,tet-,41,,,I..,

l;. i, ,e.., ,..,

.."

t.,:...'1,,..,

.,

A.

',

I
1-',..
t......:1",41; {I ... i'V +43'101 -i {, ,t 4,,,,,i,
Ali'
i--1'. 1....'.
A
4. ye. 4. e".r.e. .Very

Ii

t' , ,....,

1...R.

4,

I. i . ii..; 1.'1, 7 r V. .,...,, i V i-.

... c.: t.,:: et I ,.,C ?

,, el ( t
0 5.1,,. Al p.y......,'
...,
,t ,,t ,. ..pi., ,c< ''''l
,
1
'
1). ,,,,
,
...
.1..4V.:,..
.' - it+, c14.:I, (. lei ,teytri , " ,,,. tc. .:
.,
e.,
i:
, . , -/ f... /.:'
4 1 '' .4 kt,t.e.",,,./iiii ,(1.%...'.' 3. .ii $ .e.. f, .
*44.t4,44-44

..s

.. , ##,

-.-,

t .
.r, / ( X
. ,1'.." '' ;,". . .,...,10.,,<,,,,,,,,,_*.,

,./,,' `

i2

...4-

...,

.te 4-0.

le

',z., ..

'
t1.141111),.......t,t ,, 4 t,: f t s..,,
...,,,/

.4/

4:4 , 4 ,,,t (
f ...... , 1

fAfae

.,

'

.. -,

'',. ,k,:e, 7,

f ./ 1 $tr'1,,,I h'y ,,,

*4 1.., , 4.
,

'.:id,. y /

r,

,V 4 ti . v*

, ,,,,,,,.. A

;,:e",, #
-.

-.....-.o- c_, (...,

;4.4'1
*164 7
.4....ass, ,..t. sr. ... e# Az frIt .1401,, A V. /4-A....
I.., ,
r
,')
/AO I, ) Ng)! t .. t
)0 A
,...4......1,=4, .0.4, ....41,=== i''',."cli-ei=P%',It fl,.1./ ty,.."1",. e e Clip* ttl, s dtiv4 ii,,,, 0-r.t .
?
4
,i et_,
, -) e' . '',--,,
,. 1
t ' ti
,.
_,....1
'' .-- , - o
WI* cc i t 4c 41..;',..444,11. /.... *I i. ), f' A. ...'.? l: i 4..... , , 4
'Av... -.1-3970.,:teich ZT.... 0
'
-1
.4'
..
,
r 4
tq
.
,, r
r',...
v
j?
/
i
: 1 i s..t
-',
e 4#44 Alre40..; 40- 1' ito.".".....i.ist
.
(4.i!
*: 4 .
T7'.1
is
' i'' 6''
et
.i
r
. ."
42Q
di.
fl
:),44-,
1.
;
6
:'''
0//1.7-,
t , ...,47..,,...04., .. i', vi." 1 : -ri---roi .41'.1,0 A It St. ,11.. ,,,,,,,,, c .3,..:"., /..
ft ietste ye.. >4. 4,-, i e

',:..

...

A,

%.

4.

s=

L ta.,
", r
44 :77 1.4,1 1 al 4?-liti-e; ,--,,,,,
,

:'''

,'

f .;,- 444444# As 4 4...'ss

-*'2' '0 ...ps i , . ,,,
A/Cy .,,,,
.., .
,I ......
.
1
....t,,,
(
'
,9 (.. /' (.5 / di_ '
""
.,'
..y. i11 ,( .
9.401tC, .4t,14.4 444410440,To, . nes Ors*. 014400. 04Af AA Yt ..3",
0 004NA
ASA,

....1 0
,..Z.. a
1/44 t "lert,ra.

%.

I'll

01 le

#t-

,4

4.11.

f s 1sr 4"0-.4.i4+,..
1/

,1

.4V;
let'

'..'

e,,, ,-,P-N.
. f it ')e)
4f-r.. Arir,*(,,C...,... ,,....,,0,10:,4,.,,-4
t-

,/,/, z_i
tt -140- f-4://ti /01171.44>4.4,1i
/i'0-17t.,4-g*: 441;4: r!.... 0.... trl..1' (..,...fr, .
L'A. . . ,9::
,"
t It .
t,
. '.#
o

t4.*, t 1,3 t$
,,,,,

'

4,4 N.: ,i,..i."77:rt

esioso - ,,
40:0 t.. , 74 "so.:41,4
r L.A.r .je, ; z al*...s.:.
1
4,4fr
'''
^Ap. A.t,, NO 4 jsmeti:.. sr. 7.. .....,, .. L 4-1:an

LI
/ )
0 4 ,"... 1,, 14.7'1
xt.1443 tett 4 14(....-", frese I s

rY
...4,-.4-,,,.........-,

,
wr.44.,:.........Lry...

......._

44. Continuatio... Pragmente traduse in german6. Prima

la.

.7

0,,, s

,7

1146. Tc. inea < ar. insha, stil epistolar; ilm al-insha' = epistolografie".
1147. Tc. sarf.
1148. Tc. nahiv.

1149. Tc. *stun, esre, Sluru. Caracterele arabe, omise in versiunea rusk paginile 349-350,
sint scrise in originalul latin, f. 105v -106.
1150. Toate sensurile citate de Cantemir pentru cuvintele arabe, persane si turcesti cn
raclacinile r-m-/ si b-h sint luate din dictionarul lui Fr. Meninski; a se vedea s.v. reml: texere
stoream, gemmis ornare.

115 1. Fr. Meninski, s.v. (in ordinea sensurilor din textul lui Cantemir): proferanter incedere
medio modo inter incessum simplicem et cursum; pluvia pauca: genus metri arabici; calculus vaticinatorius; sortilegii species quae per characteres et puncta instituitur, geomantia; augmentum rei,
excessus lineae in pedibus vaccae sylvaticae, aliae a colore reliquo.
1152. Tc. tesdid, teFdit < ar. tashdid, v. si nota 54. Mai jos, apud Fr. Meninski, s.v. riimmel: paucitas pluviae.
1153. V. nota 288. Mai jos, apud Fr. Meninski, s.v. riimel: nigrae lineae.
1154. Pers. be, beman. Apud Fr. Meninski, s.v. beh: euge, evax.
1155. Pers. beh. Corect gr. Kuficimov gutui", in originalul latin, f. 106: cotoneum malum,
cytonium; apud Fr. Meninski, s.v. bih: bonus, melior, cotoneum tnalum; s.v. bihi: cum co, in co.
1156. Fr. Meninski, s.v. bfih: avis bubonis similis. In paranteze confuzie intre waw

1157. V. nota 1146.

1158. V. nota 224.
1159. Tc. istiliz'h-i berat.
1160. Tc. kiittab.
1161. Tc. husnihat.

1162. Pretul este foarte ridicat (autorul intelege, probabil, prin galbeni - taleri). V. si
preturile de carti consemnate (in piastri!) cu patru decenii mai devreme de Antoine Galland,
Journal... pendant son sejour a Constantinople, el. Ch. Scheffer, t. I-II, Paris, 1881, passim;
o carte de 200 piastri, Vol. I, p. 164.
1163. Tc. mezat.
1164. Ar.

shi'r = poezia, poetica".

1165. Lucrare neidentificata.

1166. Ar. bahr inseamna mare" si fluviu", dar in cazul de fate inseamn5 metru, ma-

sur5, a versului".
1167. Dup& traditia poetic& arab& exist& doar 16 metri, care, prin modificArile ultimului
picior al primului emistih ('arficf) si al celui de-al doilea (Orb), dau 67 de paradigme posibile(Weil, EI, I, 470).
1168. Ar. fcril este un termen tehnic gramatical desemnind subiectul propozitiei verbale
active; f-'-1 impreuna cu sapte litere suplimentare serveste la exprimarea paradigmelor gramaticale ale formelor si la desemnarea picioarelor fundamentale in metrics.: fa'17/un, fcrilun, mafcr-

flun etc. (Weil, loc. cit., 469).

1169. Mufteilun nu figureath intre picioarele fundamentale ale versului arab; este vorba.

poate de mustaf'ilun. Celelalte don& picioare din versul-tip citat sint: mafcrilun si fcrilun. Versul
turcesc este: AFiki didar olan didesi rzl Fen gerek.

1170. Muslih al-Din Sa'di (c. 1193-c. 1290), celebru poet persan, autorul Grcidinii cu
trandafiri (Gulistan), Livezii (Baskin) si Cdrfii sfaturilor ( Pand-nrime). Frecventele referiri
ale lui Cantemir la opera lui (si in Divanul sau in Incrementa) se explica prin faptul ca Sa'di
a fost unul din poetii cei mai studiati si imita.ti in literatura otomara.
1171. Georg Gentius (1618- 1687), orientalist german, educat la Halle, a calatorit la Constantinopol in 164 1 cu ambasadorul olandez, apoi in Persia, activ cercetator al bibliotecilor turcesti,
arabe si persane. Editia lui din Sa'di, cuprinzind textul original si traducerea latink a cunoscut

o a doua editie in 1655 (10 f. + 372 p.). Ea a servit mult timp ca text de baza pentru studiile
europene de literatur& oriental& (v. M. J. Rowlandson, An analysis of arabic quotations which

663

occur in the Gulistan of Muslih-ud Deen Scheikh Sadi, as collated with and according to the editions of Gentius and Gladwin. Madias, College Press, 1828).
1172. Tc. musiki < ar. mdsiki. Pentru ceea ce urmeaza v. D. Cantemir, Cartea iintei

muzicii, ed. Eugenia Popescu- Judetz, Bucuresti, 1973, p. 250 sq.

1173. V. nota. 255.
1174. Tc. lezraat.

1175. Tc. makam, terkip, cube.

1176. Tc. usul < ar. usfa (pluralul lui as/).

1177. Dugs, Eugenia Popescu- Judetz, Dimitrie Cantemir, Cartea ptiinfei muzicii, p. 78-

79, ar fi vorba de un sonometru, construit cu unicul stop de a masura inaltimea exacta a

sunetelor si imaginat pe baza impartirii matematice a distantelor dintre sunetele asezate in scara
muzicala, asa cum servea vechiul monocord oriental, inspirat din monocordul grecesc, pe care

1-au folosit teoreticienii arabi".

1178. Tc. nakis; tasvir etmek, a picta (portrete).

1179. Tc. musavvir bast. Recent, un manuscris romanesc cuprinzind Chipurile impdrafilor
turcesti dimpreuncl cu istoriile for pe scurf (Wroclaw, Ossolineum 5853/III), semnalat de Gh.
Duzinche'vici in Revista istorica romana.", 4, 1934, p. 289-291, si comentat de V. Papa-

costea, ibidem, 5 -6, 1935- 1936, p. 393 -399, a fost atribuit lui D. Cantemir de prof. Gh.
Bogaci (v. Bibliografia).
1180. Cu privire Ia colectia de portrete ale sultanilor, v. M. d'Ohsson, Tableau gimbal
de l'Empire Othoman, t. IV, Paris, 1791, p. 449 si urm.

1181. Autorul se refera la stiinta fiziognomiei, care cerceta caracterul oamenilor dupa
trasaturile fetei. Desi pictate fara nici o arts,, fidelitatea portretelor sultanilor ar fi ingaduit,
asadar, surprinderea celor lesne de inteles si lesne de invatat". Evident a autorul nu putuse
verifica asemanarea uimitoare" decit pentru cei doi sultani pe care ii vazuse Ia Constantinopol,
in rest bizuindu-se pe relatari mai vechi.
1182. V. Cartea a V-a, cap. 14, p. 240.
1183. Tc. sanem inseamna idol, statuie".
1184. Tc. musabak

= b. jour".

1185. Tc. nakkap, aici in sensul de pictor decorator".

1186. Tc. mitcellid.

1187. Tc. i/m-i tevarih.

1188. Tc. tevarihci bap.
1189. Johannes Ldwenklav (Leunclavius), istoric si orientalist (1533- 1593), unul din
fntemeietorii istoriografiei otomane in Europa, autor al lucrarilor: Annales sultanorum othmanidarum a turcis sus lingua scripti, Frankfurt am Main, 1588- 1596, i Historiae musulmanae

turcorum, Frankfurt am Main,

1591.

1190. Augier Ghislain de Busbecq, diplomat si istoric flamand (1522- 1592), ambasador
al imparatului Ferdinand I la Constantinopol (1555- 1562).
1191. Tc. ilm-i rakam.
1192. Ar. 'n/jar droghist".

1193. Tc. ebced< ar. 'abdjad, In sens propriu: primul din cele opt cuvinte prin care
arabii fsi numeau alfabetul ('abdjab, hawwaz etc.). Literele avind si valori numerice, aceste cuvinte au fost folosite si pentru formule magice sau interpretari mistice asemenea Cabalei din

mistica ebraica medievala (Weil, EI, I, 70-7 1).

1194. Ar. al-djabr, algebra", in sens propriu restabilire", pe care matematicianul Behe
al-Din al -`Amill o defineste: Partea care cuprinde un membru negativ (o negatie) este intregita,
iar celeilalte parti i se adauga. un membru egal cu acest membru negativ ; aceasta este algebra"
(Khulcisat al-hisab [Esenta artei calculului], ed. Nesselmann, Berlin, 1843, p. 41). Este metoda

rezolvarii ecuatiilor de gradul I i II (H. Suter El, I,

10 16- 10 17).

1195. Tc. ilm-i hendese < ar. 'ilm al-handasa, de fapt geometria, una din cele patru stiinte

propedeutice (aritmetica, geometria, astronomia si muzica). Aritmetica se numeste 'i/m al

664

hisab, jar stiintele matematice 'ulam al-riyadiya. - Tc. tandid-i-bOad, geografia sau rezumatul t&rilor". - Tc. ant til-mesahat, apoi cografya.
1196. Tc. rub'-i meskan (v. i nota 426). Apelul la harti europene, ilia din sec. al XVI-

lea (Phi reis scrie in 152 1 Kitab-i bahriye pentru navigatia in Mediterana, folosind portulane portugheze) s-a intensificat in secolul urmator, cind au fost traduse Atlas minor de Mercator si Hon-

dius (1621) si Atlas major de Iohan Blaeu (1662).

1197. V. p. 369.
.

1198. Tc. ilm-i teslis.

1199. Capitol proiectat pentru cartea Despre guvernarea otomand.
1200. Tc. ilm-i mantik < ar. 'ilm al-mantik. Cantemir se refer& mai intii la Introducerea
(Etaaycoyfi fi at ntvte (povai) lui Porphyrius la Categoriile lui Aristotel, traduse in arab& sub titlul
Kitab Farfuryus al-ma`raf bi'l-mudkhal. Toate lucrarile de logic& ale lui Aristotel
Categoriile
(al-Maalat), Ermeneutica (al-Vbara sau al-Tafsir ), Analiticele (al-Kiyas ) prime qi secunde,

Apodictica (al-Burhan sau al-Bayan), Topica (al-Khataba ) i Sofistica (al-Maghalit) - au

fost traduse in arab& si au stat la baza logicii islamice. V. in acest sens Khalil GeOir, Les Categories d'Aristote dans leurs versions syro-arabes, Beyrouth, 1948, si S. Van den Bergh, EI, III,

274-276.
1201. Tc. methal < ar. mudkhal.
1202. Tc. fart < ar. shall (cf. si nota 611). Sensul propriu al cuvintului in terminologia
filosofica si juridic& arab& este conditie" (Heffening, EI, IV, 346 -347). Pentru titlul arab al
Categoriilor v. nota 1200.
1203. Tc. delil-i burhan, delil-i galat. De fapt dialectica era folosit& si in teologie (v. nota

1205), nu numai in disputele fizice" (aclica in stiintele naturii).

1204. V. si p. 366.
1205. Tc. iim-i ke/am < ar. 'ilm al-kalcim. Stiinta cuvintului priveste kalam Allah, asadar
Coranul, sau cuvintul inteles drept calitate (sifts) a lui Allah. in folosirea curentA kalam insea.mn&
teologie, mai precis argument intelectual, metoda dialectic& aplicata la teologie (D. B. Macdonald,

El, II, 712 -717).

1206. Hitmayunniime este titlul traducerii in proz& rimatA otomans a operei Kalila
wa-Dimna, culegere de fabule hinduse formind una din cele mai cunoscute carti sapientiale
(oglincla a principilor") din literatura sanscrit& (Pancatantra). Versiunea tura a operei a fost
acuta dupa cea. persana (Anwar-i Suhayli), de catre Ali b. Salih sau Ali Celebi, la inceputul
sec. al XVI-lea.
1207. Tc. dibdce -i kelam.

1208. Tc. hikmet < ar. hikma, intelepciunea, definith drept perfectionarea sufletului
omenesc prin stiintele speculative si dobindirea deprinderii desAvirsite de a face fapte bune
pe cit e cu putint&" (Baidawl, Commentarius in Coranum, Antvcir al-Tanzil, ed. H.O. Fleischer,
vol. II, Leipzig, 1848, p. 113; Cl. Huart, El, II, 324). Prin fizjca autorul numeste filozofia.
1209. Cuvint format din feylesof dup& gr. cfnA,Scro(poc. Filosofia ca *flint& se numeste in

tc. felsefe < ar. falsafa.

1210. V. Cartea a iV-a, cap. 4, p. 93- 97. Trimiterea din textul rus se refer& la Democrit
(fraza urmAtoare).
1211. V. nota 495. Personajul e legendar ; Cantemir it consider& contemporan cu Maho-

med pentru c e citat in Coran.

1242. Tc. ilm-i adab. in sens propriu cuvintul inseamna te,ndinta nobil& si umana a caracterului si rolul jucat de ea in viata particular& si sociala". In sens figurat, cunostintele care dau

o cultura rafinata (I. Goldziher, EI, I, 124- 125).

1213. Capitol din lucrarea nescrisa Despre guvernarea olomand.

1214. Tc. hikmet inseamra intelepciune" (v. nota 1208); aplicat la medicina cuvintul ar

Insemna arta doftorisirii" (de la hekim doctor", in sens de invatat", dar si de medic"). In

turceste medicina se numeste tababet sau hekimlik.

1215. V. notele 413 si 414. Este vorba de Claudius Galenus, celebrul medic latin de cultura greaca din Pergam (c. 113-c. 200).
1216. Tc. nusha = bilet ; copie; amulet".
665

1217. Medic turc (m. 1707), probabil de origine italiank sigur latina si cretin [asadar
un renegat, n.n.], cel dintii dintre faimosii djerrahzadeler care s-au consacrat profesiunii medicale
aproape fflrfl exceptie" (Franz Babinger, Seyyid Ntih, his turkish Sailing handbook, in Imago
mundi", 13, 1955, p. 180- 182; Aufsatze und Abhandlungen zur Geschichte Sudosteuropas und der
Levante, II. Bd., Munchen, 1966, p. 95; Die osmanischen Quellen D. Kantemir's, ibid., p. 150).
Nflh efendi apare si in Incrementa, IV, 5, nota e (in leatura cu mariajul neconsumat al fiului
sau cu o frumoas5, circaziank iubita sultanului Ahmed al III-lea). Izvoarele turcesti cercetate
de Babinger nu ofera alte date despre medicul Nflh si nu permit identificarea lui cu geograful
omonim contemporan Seyyid Niih.
1218. Corlulu Ali pasa, mare vizir intre 3 mai 1706 si 15 iunie 1710. Episodul avea asadar
loc in 1706 (Ahmed a venit la domnie in 1703).
1219. Tc. hekimbast.
1220. V. nota. 1078.

1221. Personaj mentionat si in Incrementa, IV, 3, nota g... (vindecA pe Numln Pasa
Koprultizade de o boalb. inchipuita.)
1222. Tc. cerrahltk, cerrah. Mai jos: cerrahbast.
1223. Ar. tashrih. Yn leatura cu izvorul principal al acestei stiinte la arabi, Ibn
spunea: Galenus a fost cheia medicinii, brisiS i shard' al ei, a,dick, cel ce a expus-o si a comen-

tat-o... Nimeni nu 1-a intrecut in stiinta tashrih, despre care a scris 17 tratate" (B. Carra de
Vaux, EI, IV, 725). Avicenna trateaza despre anatomie in' "Canfin, chip& Galenus si Oribasius
(ed. arabk Roma, 1593).
1224. Tc. tasavvuf, sau ilm-i tasavvuf < ar. tasawwuf, doctrina misticA a sufitilor.
1225. Tc. safi Gar. sufi, mistic, astfel numit datorita vepnintului sAu de ling alba (sftf).
Mult timp s-a crezut in derivatia, inexactk sufi < crexpot;, ceea ce explica si forma sofi folositA
de Cantemir.
1226. Tc. niicgm<ar. nurljtim = stiinta situArii stelelor". Astrologia, ca si astronomia
islamick deriv5, ins& nu din stiinta egipteank ci din cea hindusk iraniara si greceascl. Forma
.nudzm o reproduce pe aceea din originalul latin, f. 111' (Cantemir transcria ar. dj prin dz).
1227. Tc. miineccimbasi < ar. munadjdjim.

1228. V. notele 934 si 935.

1229. Tc. KUM milnecciman kazibun. Pentru forma munedzjimun v. nota 1226. Pasajul
nu e din Coran. Condamnarea astrologilor de catre teologii, juristii si filozofii islamului este
unanimk ceea ce poate explica siguranta autorului cl ar fi vorba de o sentinta coranick
1230. Tc. rasat, observarea corpurilor ceresti.
1231. Tc. Yaramaz saatda dogmts.
1232. Tc. Rasat dil,siimi,s.
1233. Tc. Batlamyos.

1234. Autorul pare si se refere la Porphyrius, impotriva crestinilor, deja mentionat in

Precuvintare... Preaiubitului cititor, p. 4a-5a. Opinia aspra a filozofului despre apostoli (ed.
Harnack, Berlin; 1916, fig. 4) a fost probabil cunoscutA printr-un intermediar (v. si nota 47),

de unde calificativul - inexact - reprodus de Cantemir.

1235. Pasajul din I Cor., 1, 18 a generat o forma de ascetism specifica crestinismului
oriental, constind in simularea dementei, de unde numele de nebuni pentru Hristos" (mpoduebt
Xpucma padu, v. i nota 105). Cf. Serge Boulgakoff, L'Orthodoxie, Paris, 1932, p. 212.

1236. V. nota 1212; v. si p. 361.

1237. Tc. i/m-i fikth < ar. 'ilm al-fikh. V. si nota 325.
1238. V. nota 324.
1239. V. C,artea. a IV-a, cap. II, p., 86.
1240. Tc. ilm-i ilsenui. V. si nota 356.
1241. Tc. rasat inseamna de fapt observarea corpurilor ceresti. Astrologia este ilm-i oilcan!.
V. si p. 364, notele 1226- 1230, si art. lui C. A. Nolina, EI, I, 502-504.

66

1242. Este vorba de Mustafa al II-lea (1695 1703) si de revolta ienicerilor din iulie 1703
indreptata mai intii impotriva marelui vizir Rami-pasa si a muftiului, apoi impotriva sultanului
insusi, care a fost obligat sa abdice, fiind urmat la tron de fratele sau Ahmed al III-lea. Proverbul grecesc citat indata este echivalentul zicatorii romanesti: Scoald-te to ca sA ma asez eu".
1243. Tc. Bu sene kuvvet-i sultan olur. Interpretarea pronosticului" depinde de marcarea
diferita a literelor arabe asemanatoare fa (cu un punct) si kcif (cu cloud puncte).

1244. Tc. remil < ar. 'i/m al raml geomantie". Pentru prezicerea viitorului geoman-

cianul formeaza mai intii citeva gauri si puncte, la intimplare, pe o suprafata, apoi sterge o parte
din ele. Cele ramase sint plasate sub un caroiaj de 16 patrate; semnificatia pozitiei for este interpretata potrivit unor tabele conventionale. Aceasta practica este raspindita indeosebi in Mada-

gascar si in alte regiuni ale Africii islamice (Gabriel Ferrand, E.I, 411, 71 -75).
1245. Tc. sihir < ar. sihr = farmec, vrajitorie, magie". Stintele oculte sint raportate la
Solomon in Coran, II, 96, darsi in alte pasaje (XXI, 81 -82, XXVII, 15-45; XXXIV, 11 13;
XXXVIII, 29-39). Imparatului evreu i se atribuie in traditia islamica originea magiei binefb.catoare" sau albe". In Coran magia mai este frecvent evocata in legatura cu Moise, care
confundd pe magii lui Faraon cu lisus sau Mahomed (D. B. Macdonald, EI, IV, 925-935).
1246. Circe, zeita vrajitoare, fiica Soarelui si a Persei, frecvent mentionata in Odiseea,

X, 221 -574 etc.

1247. Tc. Wan: < ar. tilsim < gr. taXecma = talisman".

1248. Este vorba de Coloana serpentind, unul din cele mai vechi monumente din Constantinopol, ale carei resturi se afla in gradina public& amenajata in At Meydani, pe locul fostului Hipodrom. Coloana a fost mai intii ridicata in fata templului lui Apollon de la Delfi, in
amintirea victoriei grecilor asupra trupelor lui Xerxes de la Plateea (979 i.e.n.). In forma initial&
ea reprezenta trei serpi rasuciti in tornada, ale caror capete sprijineau, in partea superioara, un
trepied de aur. Imparatul Constantin (nu Leon, cum afirma Cantemir) a adus-o in capitala imperiului. Aspectul malefic al celor trei capete de ,carpe, in care atit crcstinii, cit si musulmanii
au vazut personificari demonice, a provocat frecvente mutilari ale monumentului. Credinta c&
prezenta lui impiedica intrarea serpilor in cetate era de circulatie popular& si e mentionata de
Salomon Schweigger in Bin neive Reissbeschreibung auss Teutschland nach Constantinopel and
Jerusalem, Nurnberg, 1608, p. 124. Cantemir confunda cloud episoade: Mehmed al II-lea ar fi
distrus cu buzduganul unul din capetele de carpe in 1453, cind a intrat in Constantinopol, ceea
ce ar fi provocat o invazie de serpi in cetate (Schweigger, loc. cit.); dupa Joseph Fitton de Tournefort, Relation d'un voyage du Levant, t. II, Amsterdam, 1718, acest cap ar fi fost mutilat de

sultanul Murad (al III-lea, 1574 1595, cunoscnt pentru misticismul sau), iar in 1700, dupa

pacea de la Carlowitz, au fost distruse si celelalte douA. Marturia lui Cantemir, care a trait aceasta
ultima mutilare a Coloanei, nu a fost cunoscuta de specialisti (Fr. W. Unger, Quellen der byzantinischcn Kunstgeschichte, Wien, 1878, p. 308-311).
1249. Cantemir descrie Columna lui Arcadius, situata pe colina Xerolophos (azi cartierul
Aksaray), si legenda legatA de ea. Columna a fost inaltata in 902 de imparatul Arcadius in memoria victoriilor lui Theodosius I impotriva gotilor vizigotilor din anii 399-395. Ea era formata dintr-un soclu de marmura Malt de 9 m si lat de 6 m si din columna propriu-zisa, tot din
marmura, pe care erau sculptate in basorelief scene din triumfurile lui Theodosius si Arcadius.
Monumentul, Malt de circa 50 m, purta statuia lui Theodosius I, inlocuita in 921 de Theodosius
al II-lea cu aceea a tatalui sau, Arcadius. Columna a fost darimata in 1715 din ordinul lui Ahmed
al III-lea, deoarece, subrezita de cutremure, ameninta al se prabuseasca. Episodul povestit de

Cantemir provine din J. Skylitzes G. Kedrinos (ed. Imm. Bekker, CSHB, t. II, Bonn, 1839,
p. 307-308, reluare a unui pasaj din Theophanes continuatus, VI, 20-21). La 27 mai 927 tarul
Simeon al Bulgariei a murit subit, ceea ce a pus capat razboiului bulgaro-bizantin. Legenda
pune aceasta disparitie providential& pe seama avertismentului dat de loan Astronomul implratului Roman I Lecapen (920-944); barbatul reprezentat de statuia de pe Xerolophos, care
priveste spre apus, ar fi Simeon insusi, si &A. i se zdrobeste capul, tarul bulgar va muri (ceea

ce, spune cronica, Roman ar fi poruncit sa se facd.). De observat confuzia dintre Simeon si Samuil,

tarii bulgari, dintre Roman I si Vasile al II-lea Bulgaroctonul, confuzie favorizata de imprejurari politice similare, marile conflicte bulgaro-bizantine din timpul celor doi imparati. Despre
monument v. Fr. W. Unger, op. cit., p. 179 186. Legenda reprezinta un caz tipic de ucidere
prin efigie, practica raspinditd. in magia medieval&
1250. Este vorba de localitatea Vanikoy, mic sat ling& Buyiik dere, la circa 20 km de Istan-

bul.

1251. Tc. okumak inseamna a citi, a invatat, a cinta". Land okumak, a blestema".
1252. Tabirname = Cartea tilcuirii viselor.
1253. Tc. riiya.

667

1254. Tc. cazlik. Vrajirea cu ligheanul" mentionata mai jos Insemna ghicirca in suprafete
stralucitoare, fie lichide (apt., cerneala.), fie solide (oglinzi, geamuri, sabii), practica raspindita
Inca acum un secol in unele taxi islamice (F. M. Pareja [id.], Islamologie, Beyrout, 1957 1963,
p. 785).

1255. Tc. fal < ar. fa'l = prevestire, augur".

1256. Tc. falct.

1257. Rc. buht, buhu = farmec"; mai jos, buhuct.

1258. Feyzullah efendi (al-Seyid Mehmed), muftiu de Erzerum, shaikh al-Islam, preceptor
apoi sfetnic al lui Mustafa al II-lea. Abuzurile sale au pricinuit in bunt. masura revolta ienicerilor din 1703 (v. nota 12P42). Depus la 27 iulie acel an, a fost ucis la 23 august si aruncat in
Tungea (J. H. Mordtmann, EI, III, 47).
Tungea se numea in vechime TOvcrog ; Cantemir lasase

loc gol in autograful latin, f.

117.

1259. Tc. gdzbaycalk.

1260. Tc. da'va-i .5'eyatin.

1261. Domnul de neam iliric, adica slay", asadar un dalmat, negutator, fost in Pera

si povestindu-si apoi aventurile la Moscova, lui Cantemir si lui Petru cel Mare, pare s fie Sava
Lukici Raguzinski-Vladislavovici sau Sava Raguzanul (c. 1670 1738), comerciant din Dubrovnik, care a facut si servicii diplomatice lui Brincoveanu si lui Petru. Om de incredere si consilier
al tarului in chestiunile orientale si romanesti (rol revendieat de Cantemir), personajul putuse
stirni animozitatea. Principelui. Asa s-ar explica plasarea aci, intr-o carte pe care tarul yi curtea
rust. aveau s-o citeasca, a unei intimplari atit de pagubitoare pentru eroul ei, care se dezvaluie
deopotriva indiscret, curtezan fart. succes si dedat la practici magice interzise unui crestin. Sava
Raguzanul tradusese in rust lucrarea concetateanului sail Mario Orbini, Il regno degli slavi,
pe care Cantemir in Incrementa, I, 4, nota aa, apoi in Hronic, it critic& aspru pentru inexactitati
si lipsa de obiectivitate, aducind astfel reprosuri si traducatorului ei. Despre Sava Raguzanul
v. I. Neculce, Letopiseful Tdrii Moldovei, ed. Iorgu Iordan, Bucuresti, 1955, p. 272, 276-277,
281, 293, 299, 303; P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, BucureSti, 1958, p. 121;
CoeemcKan ucmopuctecKcia ontiumoneoun, t. 11, Moscova, 1968, col. 821, si Hcmopuvectcue
03113b1 napodoe CCCP u Pymbutuu e XV

nagane XVIII 6., t. III (1673 1711), Moscova,

1970, p. 167, 202 (referinte comunicate de Paul Cernovodeanu).

1262. Judecind dupa frazarea si punctuatia editiei moscovite, arhimandritul Teofilact,

clasicizant erudit, privea titlul operei drept Sistemul", cu subtitlul lamuritor Despre
religia si starea Imperului Turcesc", prin analogie cu tiparul tratatelor ciceroniene intitulate dupa. tiparul Laelius. De amicitia; Cato Maior. De senectute. Metrul strofelor este cel
atribuit dupa traditie lui Alceu, strofa alcaica avind doi endecasilabi, un enneasilab si un

decasilab.(D.S.)
1263. Aceasta forma, a numelui tradeaza influenta lui Cantemir, care insista asupra grafiei

Muhammed, mai apropiata de pronuntia araba, a numelui Profetului.

1264. Gelonii erau in antichitate o populatie scitica, locuitoare la rasarit de Tanais (Don);
aici acest mime este aplicat, printr-o alunecare metaforica traditionala, asupra tatarilor.
1265. La singular, Turca, pe ling& simbolul generic al poporului, armatei si puterii turcesti, trimitea foarte adesea, ca personalizare vadita, la persoana sultanului capetenia vrajmasilor crestinatatii. (D.S.)

1266. Odrizii erau in antichitate cea mai puternica. populatie a Traciei sud-vestice, care si-a
Intins dominarea, in special in secolele VIV i.e.n., asupra majoritatii Traciei. Numele lor, care
sugereaza imediat Tracia, este aplicat aici, tot metaforic, turcilor: calamburul pseudoetimologic
Tracia /Turcia este curent in epoca. Titanului Iapet (fiu al Cerului si al Pamintului al lui
Uranos si al Geei ai tata al lui Prometeu si al lui Atlas) i se atribuia inventarea rotii. Tesalienii erau vestiti drept imblinzitori de cai gi destvirsiti calareti de aici aluzia la vrednicul
I or cal".
1267. Vulturul, acvila lui Iupiter, stapinul fulgerelor si al tunetelor: cu Iupiter tonans
este apoi asemuit Petru I al Rusiei. (D.S.)
1268. Penalii erau zeii care ocroteau casa romanului si, prin extindere, cetatea Romei
sit statul roman. in fiecare cast se afla un altar pe care ardea o flacara nestinsa in cinstea lor,

altar la care li se inchinau ofrande anume; intre pragurile penatilor" este totuna cu acasa".
1269. Bistonii erau un trib antic luat Inca din vechime ca simbol al intregii Tracii (cf. de
ex. Horatiu, Ode, II, 19, v. 20): pentru echivalenta Tracia /Turcia v.n. 1266. (D.S.)

668

1270. to edi is princeps afl5.m aici o lacuna., fapt destul de straniu (o scapare din matrita
tipograficA ?) : cert este ca, metrul cere trei silabe (
/ u), pe care le-am suplinit verbi gratia,
%inind seama de inteles. (D.S.)
1271. Parafraza, a celebrului vers al lui Horatiu: Exegi monumentum aere perennius (Ode,

III,

30, 1).

1272. Lopatinski reia metafora lui Cantemir din Epistola dedicatorie, p. 3ala.
1273. Am preferat aceasta interpretare, L.P. de intregirea prin <oamenii >" adoptata in

ed. din

1977 (p. 9). (D.S.)

1274. Tinind seama de timenda est t i b i, de uzul general al lui 'mere (indeobste intranzitiv) si de tonul general al apostrofei, am inclinat catre aceasta interpretare: alternativa ar

fi fost (lancea) care, princiara. (sau, eventual, intiia"), to va prabusi sub jug". (D.S.)
1275. Dodona era un stravechi oracol din Epir, inchinat lui Zeus si venerat in intreaga
Grecie: clava, bita" lui Hercule, si-ar fi tras originea din vestiiii stejari glasuitori ai oracolului
de aici.

1276. Marte, supranumit Gradivus (cel ce purcede <la razboi >") era venerat mai cu seama
in aria traco-getica.: o data acceptata. echivalenta Tracia / Turcia (cf. n. 1266), palosele lui Gradi- ,

vus" nu sint altceva decit iataganele turcesti, ba.tute de fierul spadei crestine. (D.S.)
1277. Prin pelasgi cei mai vechi locuitori (Inca prehellenici) ai Greciei continentale si
insulare autorul ii numeste, pe cit se pare, pe bizantini, al caror imperiu din Helada propriuzisa., dar $i din Asia Mica si Orient, fusese ruinat de puterea turceasca.
1278. Aluzie atit la numele Bosforului (gr. Bosp (h Joros fiind cam Vadul Boului)", cit
si la binecunoscutul Corn de Aur constantinopolitan. (D.S.)
1279. Scitii sint, in traditia medievala, tatarii, iar aici, in subsidiar toti musulmanii vrajmasi crestinatatii ortodoxe.
1280. Teofilact Lopatinski, arhiepiscop de Tver si Kasin, membru al Sinodului rus.
Nascut in Volinia la o data necunoscuta, a facut studii in strainatate, apoi la Academia din
Kiev. Profesor, apoi prefect (1706 1708) si rector (1708 1722) al Academiei din Moscova,
arhimandrit al minastirii Ciudov din acelasi oral. Din 1725, vicepresedinte al Sinodului. A murit
in 1741 (E. A. Bolhovitinov, Citoeapb ucmopugeocuil o ateueux a Poccuu nucameneu oyxoehozo

etuna, ed. a 2-a, t. II, Sankt-Peterburg, 1827, s.v.).

1281. Aluzie la imagines maiorum, m5.stile din ceara care reprezentau, in marile familii
ale Romei antice, chipurile inaintasilor for celebri. Ius imaginum, dreptul de a infatisa in public
aceste chipuri, era rezervat doar inaltilor demnitari ai statului roman. (D.S.)
1282. Marele pictor grec al sec. IV i.e.n., preferatul lui Alexandru eel Mare.
1283. Soarele este Apollo, zeul artelor si al gindirii luminate; de remarcat jocul implicit de asonante intre Apelles i Apollo (cel de al doilea sugerat de Sol). Umbra este, in antichitate, simbolul vietii culturale, petrecuta in retragere, la loc ferit, departe de virtejul, praful pi
osteneala vietii in aer Tiber; v. si mai jos umbrae litterariae (p. 6 b). (D.S.)
1284. Pallas Athena (lat. Minerva), zeita mestesugurilor si a inventivitatii de spirit, este
fiica preferata a lui Zeus (lat. luppiter), din al carui cap s-a nascut inarmata cu toate atributele
sale divine; imaginea ei revine si la p. 7 b. (D.S.)
1285. Marcus Tullius Cicero (106-43 i.e.n.), marele orator, filozof si om de litere al sfirsitului Republicii romane.
1286. Iustus Lipsius (1547 1606), stralucit filolog si editor olandez, autor a numeroase
lucrri despre institutiile, morala pi istoria romans.
1287. Marcus Porcius Cato, supranumit pi Cato Maior (cel Batrin", 234 149 i.e.n.),
orator si om politic roman, reputat pentru austeritatea, patriotismul pi bunul sau simt politic.
1288. Lucina, zeita a venirii la lumina", deci a nasterilor fericite, a fost treptat asimilata.
cu Iunona, sotia lui /uppiter; ea prezida asupra gestului luarii in brate" a pruncului nou-nascut,

spre a fi imbaiat pentru prima oara.

1289. Joc de cuvinte, prin asonanta, intre poli (polurile globului, vazute ca axa esentiala
a vietii pamintesti) pi populi; la fel, mai jos, intre vitta bentita sacra diadema sacramenta15."

$i vita viata". (D.S.)

1290. Autorul moduleaza pe dublul sens al lui principatus: cel vechi, de intiietate", si
cel mai recent, de principat"; v. pi p. 7 b, cf. si n. 13 la Oda lui Lopatinski, in legatura cu
princeps. (D.S.)

669

1291. Pcirli ale lumii: contrast intre caput (pozitia Domnului in fruntea alor ski) si membrum (orbis) (asezarea Moldovei ca tinut lumesc). Se face apoi referire la Platon, Republica,
473 d: Iar daca
nici filosofii nu vor ajunge regi peste cetati, nici cei numiti astazi regi si
dinasti nu vor ajunge filosofi autentici si destoinici ... nu le este dat cetatilor, drags Glaucon,
nici un liman fata de rele, ba cred cg nici neamului omenesc..." (retradus D.S.).
1292. Autorul se referg la stramutarea lui Cantemir in Rusia dupa infringerea de la Sta.
nilesti pe Prut (1711), incercind sa dea o justificare inaltgtoare acestui exil politic.
1293. Cleante, filosof stoic (cca. 300cca 220 i.e.n.), urmasul lui Zenon la conducerea scolii

Porticului. Se spune ca muncea din greu ping tirziu in noapte, de unde aluzia la faclia lui

Cleante".
1294. Uzajul covorului de purpura asternut inaltelor personaje coboara Inca din vremurile
Imperiului Romano- Bizantin. Purpura covorului este menita sa contrasteze aici cu nobilul purpuriu al singelui cantemiresc. Tot jocul de culori albfro;su se bazeaza pe simbolica medievala:
albul semnifica puritate, rosu/ noblete si vigoare. (D.S.)
1295. Pallor implicg in latina, pe linga albul-galbui al paginii, efortul istovitor al creatiei
intelectuale (paloarea fiind semnul fiziognomic al invataturii
cf. si n. 1283, despre umbra).
(D.S.)

1296. Pe coroanele princiare apareau uneori inscriptii incrustate cu litere de aur. (D.S.)
1297. Cununa care insoteste, ca un halo, soarele-rgsare era interpreta.ta ca un prodigiu:
e. Aelius Lampridius, Alexander Severus, 13, 5.
1298. Cf. n. 1283 (D.S.)
1299. Aluzie la Nodes Atticae, opera de eruditie a compilatorului Aulus Genius (sec. II e.n.),

intitulata astfel in amintirea noptilor lungi de iarna petrecute de autor, aplecat asupra cartilor,
nu departe de cetatea Atenei ( Praef., 4 si 10). Sintaxa acestei fraze vadeste influenta limbii
ruse (prin lipsa lui alia i apoi a lui alias). (D.S.)
1300. Revine imagines solemna a vulturului, regele pasarilor. (D.S.)
1301. joc de cuvinte in rims: ostris /rostris. (D.S.)
1302. Pentru conjectura intensissimae v.n. 2 la text. (D.S.)
1303. Din nou un joc de cuvinte intraductibil, bazat pe ambiguitatea lui tempora: timple"

(de la tempus, -oris timpla"), dar si olipe" (de la tempus, -oris timp, moment"). (D.S.)
1304. $i forma litterae prilejuieste un joc de intelesuri, intre litere", literatura" si miltura" in general. (D.S.)
1305. Deci merite civile si militare" deopotrivg; acest rind alcatuieste un hexametru

perfect. (D.S.)
1306. Autorul se ref era la alegerea lui Cantemir, in 1714, ca membru al Academiei Regale

de Stiinte din Berlin (Societas Regia Scientiarum); v. in acest sens articolul lui Emil Pop,

Dimitrie Cantemir Fi Academia din Berlin, in Studii", 22, 1969, nr. 5. Mggulirea lui Visniovski,
care il arata cap al acestui nobil corp", este incifrata intr-o imagine metaforicg bazata pe ambiguitatea lui membrum, membru, madular" al unui trup, dar si membru" al unei societati savante ;

cf., de altfel, si n. 129 1 (D.S.)

1307. Continua imaginea ca.pului" (v.n. ant.) ; ca si mai sus, autorul elogiului exagereaza,

deoarece, deli fiu si frate de domnitori ai Moldovei, Dimitrie Cantemir nu se tragea dintr-o
familie ilustra prin noblete".
1308. Ultimele doug versus alcatuiesc in original un distih elegiac perfect. (D.S.)
1309. Verbul regent pare a fi fost omis din acest final de frazg. (D.S.)
1310. La Cantemir totul este exemplar: de aici si ingemanarea casei lui cu Academia, a
palatului lui cu palaestra (scoala practicl a celor tineri"), a preceptelor lui cu tot atitea pilde.
(D. S.)

1 3 11. Revine, de ast& data modelata dupa imaginea domnitorului invgtat, tripla imagine
a fi erului, lemnului si penei, ele fiind reprezentate aici de treimea sabie, sceptru, condei; cele trei
predicate se refer& la fiecare din aceste elemente in parte. (D.S.)

1312. Este vorba, fireste, de casa imperials rug. (D.S.)

1313. Anume Poarta Otomana. (D.S.)

670

1314. Joc de intelesuri asupra polivalentei lui palhatus: imbracat" in manta (adica in

hlamida.), dar si invesmintat" in pretexte (adica. prefacut"

de uncle, prin intermediar francez,

si rom. paliativ). (D.S.)

1315. Dovada peremptorie a faptului ca. Lauda lui Visniovski avea in vedere (ca si Oda
lui Lopatinski, cf. p. 2b) Sistemul ca un dip tic (cf. si etc. din intitulare, care ascunde omiterea
partii a doua): De Muhammedana religione deque politico Musulmanae geniis regimine, din care

apare in editia din 1722 doar partea intii (cf. Studiul introductiv p. VI VII). in acest pasaj
totul se bazeaz& pe jocul de sens asupra lui capita: capetele" (hidrei" turcesti) si capetele",
adica titlurile partilor Sistemului, vazut ca un intreg. (D.S.)
1316. Optimus princeps era titlul onorific acordat de senatul roman imparatului Traian
(cel mai frumos pe care niste supusi 1-au acordat vreodata unui sef de stat", spune Leon
Homo, in Histoire romaine, vol. III, Le Haut Empire, Paris, 1933, p. 421).
1317. Joc de intelesuri asupra lui stylus, concret stil, condei", iar abstract stil, maniera
de a scrie". (D.S.)
1318. $i obeliscus are un dublu sens: cel de semn grafic" (ca o bard sau ca un virf de
sageata) si cel de obelisc" de slava. (D.S.)
1319. Revine metafora Soarelui-Apollo, ca zeu al artelor frumoase si al intelepciunii
omenesti. El se opune Lunii

vazuta ca simbol binecunoscut al islamului (cu conotatiile auto-

mate de obscur" si de nefast"). (D.S.)

1320. Aluzie la Platon, Cratylos, 394 a, uncle Socrate trage concluzia c& fiecare spit& va
da un alt vlastar asemanator, daca nu apare vreun monstru". 0 asemenea monstruozitate in
irul nasterii imperiilor este aparitia statului otoman, dupa cum spune si crede Cantemir in
Monarchiarum physich examinatio: Verumtamen, quemadmodum non raro in caeteris quoque
/ naturalibus observare licet, in generantibus, nascentibus atque crescentibus, aliquando, Prater naturae institutum, quaedam a naturali deviare via, obstante nempe et impediente aliquo exotic() et adsci-

titio accidente, quo in casu sive abortivus editur, sive monstrum aliquod naturae legi horrendum
subnascitur. Ita his persimillima considerari potest saeva Othomanorum Monarchia. Quae, ut abortivus et exlex naturae foetus, genuini, naturalis et legitirni fiiii atque successoris, hoc est Borealis
Monarchiae, in Monarchatum aliquantisper retardavit progressum et naturalem debitamque crescentiam (dupa. fotocopia F. mss. 47 aflatoare la Biblioteca. Academiei Romane, p. 9 10, con-

fruntata cu editia princeps data de I. Sulea-Firu in Studii si cercetari de bibliologie", 5, 1963,

p. 272). Adica, in traducere: Dar totusi, precum nu arareori se poate observa si la celelalte
/ lucruri firesti

la cele care se zamislesc, se nasc si cresc

cum el uneori, pe alaturi de rinduiala

naturii, unele se abat de la calea fireasca, anume datorita impotrivirii si piedicii <ridicate> de
un oarecare accident strain si venetic caz in care fie ca. se iveste un avorton, fie c& se isca
nascindu-se un fel de monstru, de care se infioara legea naturii, fie a nu creste dupa inceputul
si ideea firii tot astfel poate fi socotita intru totul asemanatoare acestora si monarhia cea
crincena a otomanilor ; ea, ca un avorton si ca o odrasla nelegiuita a naturii, a intirziat pro*
sirea pin& la monarhat a fiului si succesorului veritabil, natural si legitim adica a Monarhiei de la miazatioapte precum si cresterea ei fireasca. si cuvenita" (traducerea noastra se
bazea.za., emendind-o, pe cea a lui I. Sulea-Firu, op. cit., p. 275; abortivus inseamna. exact copil
nascut prematur"). Visniovski, care, cum se vede, cunostea si a doua parte a Sistemului (v. n.
1315), ba poate si Monarchiarum... (care subzista intr-o forma finala, pregatita spre publicare),
face o aluzie vadita la demascarea monstrului" a Imperiului Otoman. (D.S.)
1321. in original o secventa de sapte picioare iambice. (D.S.)
1322. Reminiscent dupa Eneida lui Virgiliu (II, 56): Troiaque nunc staret Priamique
arx alta maneret ,,Si Troia ar mai fi stat in picioare si Malta cetatuie a lui Priam ar ramine
Inca" (daca sfaturile lui Laocoon, de a cerceta cu arma calul troian, ar fi fost ascultate). (D.S.)
1323. in original ostium, indeobste gura de varsare" a riurilor, dar uneori si strimtoare"
prin care curge un suvoi (Oceani ostium pentru Coloanele lui Hercule Gibraltar, la Cicero,
De imperio Cn. Pompei, 33); aici nu poate fi decit imaginea unui zagaz" care taie cursul riului.
(D. S.)

1324. Iosua, cirmuitor al poporului evreu (sec. XII i.e.n.), tovaras si apoi succesor al lui
Moise. Sub conducerea lui, evreii au cucerit tara Canaanului si cetatea Ierihonului, invingindu-1
pe Gabaon Adonisedec, regele iebuseenilor.

1325. Joc de cuvinte intraductibil intre robur putere, vlaga" si rubor roseata, rusine".
(D. S.)

1326. Aluzie la Catilinarele lui Cicero, care aveau drept scop alungarea de la Roma a lui
Lucius Sergius Catilina, uneltitor impotriva magistratilor alesi si a senatului roman. Prin ple- '

671

carea sa de la Roma, el avea sa se dezvAluie deschis ca inamic al statului, alaturindu-se rascu-

latilor aflati sub arme in Etruria (63 1.e.n.).

1327. Pliniu (cel Tina", cca 62 112 e.n.) simbolizeaza panegiricul, Lisipp (sculptorul preferat al lui Alexandru cel Mare) scuiptura; imagines a doua, a daltilor si a blocurilor de mar murk, este totwi nepotrivitA, Lisipp fiind vestit nu prin metepgul daltuirii in marmura, ci prin
acela al turnarii statuilor de bronz. (D.S.)
1328. Ieronim Ghedeon Viniovski, carturar rus, profesor de filosofie i de teologie, apoi
rector (1722 1782) al Academiei din Moscova (deci succesor al lui T. Lopatinski). In 1728 este
ales episcop de Smolensk, unde infiinteaza o qcoala in limbile latina i slavona. In disputa dintre
Theofan Prokopovici i Stefan Iavorski, el is partea celui din urma, situindu-se astfel in tabAra
careia ii apartinea i Cantemir, ceea ce poate explica relatiile sale cu principele roman.
anyunAonedugeocuti cnoeapb, t. VIII (15) , Sankt-Peterburg, 1892,p. 231, s.v. ; mentiunea. ca
Oda dedicate, lui Cantemir a fost publicata in Nyiman M unucmepcmea napodnozo npoceeuienun"
pe luna august a anului 1855 este inexacta, in numarul respectiv figurind doar o descriere biblio-

fill a unui exemplar al editiei princeps a Sistemului (descoperit in biblioteca gimnaziului din
Trubcevsk, gub. Orel), unde se transcriu (p. 62-63), pe linga inceputul dedicatiei lui Cantemir
catre Petru cel Mare, doar titlurile i iscaliturile Odei lui Lopatinski i Laudei lui Viniovski, cu

simpla pomenire a numarului de versuri i de rinduri ale acestora.

INDICT
INDICE-GLOSAR DE NEOLOGISME

A66a: aba 293, 308

aGrtecT: abdest *, 84, 171, 173, 175, 192,

214, 218, 249, 320

aGniecTos: de abdest 173
a6euanao: abecedar 348
aaamemoia: audienta, ascultare 245
anTonpaTop: autocrat 1 a
awrop: autor 54, 217, 299, 339, 362, 364, 366
aaamanT: diamant 97
agenToc: adept 323

ansumaa: amiral 1 a
atecnoma: axioms 90, 91, 106, 294

ancnomaT: axioms 203, 367

axa,rtemnn: academie 347
aaaaac-rp: alabastru 153
anre6pa: algebra 359
anem6mc: alamic 244
aaanropwlecnnfl: alegoric 1, 94, 166
awl:maw: alfabet 81, 256

aM6ou: amvon 179

aM6pa: ambra 164, 280

anaairrwiecnnii: analitic 360
anaaorwlecnna: analogic 1, 166
anaTema: anatema 231, 319
anaToman: anatomic 347, 363
almoTauan: adnotare 290, 357
anTapimprecialii: antarctic 163
airrimpucT: anticrist 7 d
anTonomacun: antonomasie 2
anoicaannenca: apocalips 61
anonaatmorlecnnii: apocaliptic 55
anocraT: apostat 215

anneurr: apetit 222

anTenaph: farmacist 198

aprymenT: argument 5 d, 46, 48, 372

apnan: arian 318

apncpmemna: aritmetica 256, 357

aplubmeTiveciai: aritmetic 256, 279, 357, 358
apnTwreclani: arctic 105, 163, 337
apoMaT: aroma 164
apTepna: artery 69, 304
apTanya: articol 91, 179, 193, 206, 231
apTffilmanaablibill: artificial 253, 359

apxna: arhiva 140, 181, 260, 265, 314

apmenanapwr: arhimandrit 291

apxnmemin: medielef 362, 363
apxncTpaTnr: strateglef 1 a

* Pentru sensul termenilor orientali folositi de Cantemir i pastrati in forma din

original i in traducerea romaneasca, v.
Indicele cultural si Notele si comentariile.

apxrrexT: arhitect 195

apxifrenTop: arhitect 201
aworreirrypcno: arhitectura 359

awn: arc, rai 15, 39, 74, 95, 97, 103, 104,
106, 111, 114
acTpoaamni: astrolab 359
acTpoaor: astrolog 3, 55, 339
acTpoaornn: astrologie 346, 357, 359
acTponom: astronom 103, 364, 369
acTponomiptecnall: astronomic 180
acTponoman: astronomic 364
acTponomcnifft: astronomic 9, 279
aTencm: ateism 234, 338
:mum ateu 2 c, 24, 40, 158, 320, 342, 332,
343, 344

aTencra: ateu 176

wren: ateu 326
aToM: atom 345
ayainempla: audienta 15
acImplicm: aforism 363

Easeabno: bumbac 189, 269, 293

6aaerimmii: de bumbac 269
6aram: bagaj 131

6aiipaM: baiaram 112, 179, 181, 183, 186,

188, 192, 278, 283, 287
6aiipamonwG: de bairam 283

6anaa: bacan 333

6aaena: balend 114

6aca: baza 372

6araang: batalia 314

6er: bei 280, 281
Germ': beiat 281
6eraep6er: beglerbeg 253
6ecTinn: bestie 167
GeTonnna: betonicd 127

6n6anoTena: biblioteca 75, 140, 168, 351,

355

Gpaxman: brahman 346

6yrhunca: sticla 31
BaignaiG: vadjib, 215
Banyt1): vakuf 185. 271

mange: valide 281

aapaap: barbar 143, 145, 257

napsapun: barbar 4 d, 47, 57

BapaapcTao: barbaric 143, 235

Be3npcnniir al vizirului 203, 234, 377
ae3npb: vizir 5, 31, 32, 36, 195, 208, 253,
257, 269, 270, 276, 279 -283, 285, 311,
314, 327, 362, 377

673

vechil 36
semenbinAct: de schimb 263
Benepouni: veneric 183
sewn: vers 47
suceicrosmil: bisect 285
anneaximnpan: viceamiral 1 a

nunnom: diploma, act 35, 275, 291

,Thenyrauna: disputa 360
,anern.x: distih 91

6nT: deprindere, obinuinta 81

raaxce: hagiu 184, 186, 193, 283

npaKonon: de dragon 295

nyryn: dugun, casatorie 212

258, 307
rnapniummbni: de garnizoand 34
rernpa: hegira 34

Enaurennerz evanghelist 1 d, 194

BeKHA:

rapeM: harem Idea interzis 61, 187, 192,

reena: gheend 16, 159, 160, 162

reenemlii: al gheenei, 44, 79, 160
renepanbmal: general 170, 205, 251, 224,
318

reorpad): geograf 290

reorpagnmeemtd: geografic 186

reorpadin: geografie 347, 359

rewteena: geodezie 359
reomawrmi: geomantie 371
reomeTpwtecludi: geometric
reomeTpun: geometric 102
rnrairr: gigant 114, 124, 125

rime: imn 269

rnnoreft: hipogeu 174

romwe: hoge, invatAtor 56, 81, 251, 252,
341

ronopea: gonoree 171

ropinowr: orizont 174

rpanye: grad, treapta 159
rpammaTmca: gramatica 348
rpanaToBbni: de granat 228

ry6epnaTop: guvernator 208, 253

rye.rib: gas!, 84, 171, 175, 192, 218, 336

rayp: ghiaur, necredincios 158, 211, 229,

235, 241

Amnia: smochind 53
;lemma: decadd 5 a
Aleicanor: decalog 239

Amax: dalac, divort 237, 263, 265, 266

Aem4HH: delfin 132, 152

Aemon: demon 41, 76, 87, 124, 125, 126,

224, -368

xtemonemirt: demonic 125, 225

Aepintui: dervi, calugar 221, 274, 275, 287,

288, 291-294, 297-310, 313-315, 331

Aepanwomff, ,aepanmeemili: de dervi 274,

290, 292, 294, 302, 310
getininmum: definitie 360
Awantm, poicsnin: geamie 67, 113, 172, 176,

178, 179, 182, 183, 185, 200, 213, 216,

247, 269, 306
marmites: al geamiei 185
mxemaaT: adunare, rugaciune colectiva 176
Mum: djln, demon 93, 97, 100, 101, 150,
224. 368
xmamlma: diadems 111, 164

nuaKon: diacon 76, 179

p(Haneicr: dialect, limbs 3 d, 14, 15, 50-52,
178, 214, 222, 339, 354, 360, 371
AnanexTmca: dialecticd 360
nnamanT: diamant 368
Aswan: divan 123

674

AormaT: dogma. 102. 317, 329

TAmcrop: doctor 324, 261
piona6: scrinciob, dulap 282

npaikon: dragon 6 d,

159,

166, 167, 322

mil: ezan, chemare la rugaciune 76, 113,

177, 181, 183, 200
excemrmap: exemplar 355
eKeTpaopmmapnbid: extraordinar 227, 253
eneft: ulei 185. 248, 255
enemenT: element 345, 346
emnp: emir 33
enTycnacm: entuziasm 309
enmemtpiermtii: epidemic 62
enincreTwieemift: epitectic 295
emucypeft: epicureu 326
emmenTngeomii: epileptic 224, 225
enneKon: episcop 35
enneroann: epistold 129, 348, 360

enoxa: epoca 9, 63, 284

epecb: erezie 2 c, 7, 63, 169, 173, 241, 290,
307, 308, 316, 317, 319, 321, 322, 325,

328-332, 335, 337-339,

367

epeTmc: eretic 24, 34, 63, 123, 316, 317,

320, 323 -326, 331, 332, 335, 338
epeTrieemili: eretic 332
ed}emepma, e4uMepHga: efemerida 364, 369,
370

3eKKRT: a cincizecea parte 170, 203, 216,

218

3eHHT: zenit 12

aommx: zodiac 56, 61, 67, 354

amtna: zodie 103
HaKnnT: chihlimbar 163
KRea: idee 95
nztpaniunca: hidraulica 359
wiporpfeemid: hidropic 374

nmam: imam, 82, 169, 176, 177, 188, 210,

258, 259, 263-264, 265, 267, 268, 269,

335, 336, 341, 342

imams: al imamului 342

HMH: imn, cintare 182

nmnepaTop: imparat 1 a, 2 a, 4 a, 3 d, 7 d,
8 d, 30, 34-36, 56, 138, 140, 144, 145,
150, 185, 194, 195, 201, 202, 220, 291,
300, 309, 314, 341, 351, 372, 373
nmnepaTopcmiii: imperial 6 d, 8 d, 185, 196,

209, 281, 283, 309, 373

nmnepaToperno: domnie 299

nmnepan: imperiu 7 d, 8 d, 22, 230, 244,

247, 253, 261, 280, 281, 291, 299, 306,
308, 314, 316, 337, 341, 344, 347, 361,
365, 372
mieTpymenT: instrument 147, 213, 247, 252,
293, 298, 301, 304, 354, 359
nneTpymenTanbumii: instrumental 247, 253
Hnep6ompteemdi: hiperbolic 356
nno,apom: hipodrom 372

ncropint: istoric 9, 46, 128, 189, 200, 201,

230, 291, 356, 372, 374

sicropaorpatbirieccnfi: istoriografic 356
neropinecicinl: istoric 46, 166, 200, 201, 203,
356, 360
noropini: istorie 41, 49, 50, 51, 56, 113, 123,
127, 132, 145, 166, 194, 195, 200, 229,
245, 255, 275, 297, 321, 356, 370
n xnorpaclnin: ihnografie 5 a

Kypinownaii: curios, ciudat 52, 144, 167

K yrroxinn: custodie 255
}maw: chiulag, acoperdrnint pentru cap 292,
294, 302

Kam': cadiu, judecAtor 62

Kaaeffnapb: calendar 180, 279, 364
Kamopa: camera. 255-257, 287

neonapit: leopard 311

Kainucyna: caniculd 339

miaow canon 63, 169, 192, 289, 296, 297,

304, 308, 341, 351, 354, 365, 366, 370

Kamte,anpan: cancelarie 261

K animmot 6aui: capugibasa 35

Kanirran: capitan 131, 220

Kanirrenh: capitel 194
Kapanan: caravand 10
Kapaynb: carauld 255
KapayabinAii: de carauld 183

Kactanomaii: castaniu 58

Karanor: catalog 96, 236, 237, 367

Kamp: guturai 76
KaTeropilln categorie 360

K anixiicm: catehism 82, 84, 85, 211, 231,

332, 334, 348
KaTon ;tic: catolic 155, 193
Kwroniucnii: catolic 104

Knappairr: sfert 156, 175

K Baprepa: gazda, incartiruire 142, 146, 191
Keirrp: centru 117, 159, 189
Kecapb: imparat 62, 322
Ketinin: chefal 181

minapoc: chiparos 114, 345

Kitcrep Ha: cisternd 191

Kalmar: regiune 107, 188, 248

Ko63a: cobzd 69

KonoKinnba: colocint 8
KobinnemenT: compliment 14
KoHnepcantin: conversatie 36, 167

Kottnitunn: conditie 83, 169, 170, 186, 203-

207, 211, 216, 217, 237, 247, 253, 260,

265, 266, 290, 309, 331, 333, 341, 360

Konionnionanbablii: conditional 210

Komcnioutri: concluzie 211

Koinbeicr: bomboand 182, 244
Kopnyc: culegere 40, 52, 229
Rothe, Kati*: cafea 132, 182, 280
KotheKT: bomboand 252
icpticranontaii: de cristal 103, 113
icpitcranb: cristal 293
xpoKontanb: crocodil 282

Kypan: Coran 37-52, 62, 68, 75, 76, 82,

85, 87, 89, 90-92, 95, 99, 106-108, 113,
116, 117, 119, 122, 123, 127, 133, 134,
136 -140, 145, 147, 149, 159 -161, 164,

167-169, 180, 181, 183, 197, 199, 205,

206, 210-213, 217, 220, 221, 223, 229,
230, 235, 239, 242, 244, 245, 252, 254,
276, 297, 303, 307, 308-318, 319, 329,
332, 340, 349, 350, 351, 364

Kyito3nocm: curiozitate 297

Jlarepb: tabdrd 117

n amnaga: lampd, felinar 131, 182, 186, 355

neicanomairrnm: lecanomantie 375

nexciiKon: lexicon 54

an6pa: livrd 6, 30
mum, Annoy linie 175, 202, 240, 359

amps: literd 1

nornKa: logicd 2 c, 47, 359

n oripteciaid: logic 46, 360

myna: lima 25, 32, 66, 74, 75, 103, 104,

106, 122, 180, 181, 279, 338, 339
nynnuii: lunar 180, 284
Jtioubinepi, .1Iyubnbepb: Lucifer 3, 99, 243
Mara3efin: magazie 104
marneneteciald: magnetic 188
mansipcrno: picturd 26
manepa: manierd 339
mainitberr: manifest 342
mairrinc mantie 292
mana: harta 359

maprapirra: margaritar 7, 15, 29, 30, 103,

120, 164, 188, 251, 281
mapmop: marmord 233
macanna: mdslind 165
inwremarim: matematician 106, 359
maTemaTifica: matematica 102, 347, 357, 359
maTemarimeaciiii: matematic 106, 279, 351,

354, 357, 359

mwreonornsi: aiureald 97
mirrepinur: material 202
maTepnanbnbiii: material 103

marquis: materie 32, 93, 97, 102, 110, 113,

118, 119, 123, 345, 350, 361

marpona: matroand 73, 221, 233, 260

maxima: edificiu 26
mauncapa: masa 123, 227
me.tinK: medic 362, 363

memunina: medicind 324

memiitenciiii: medical 361, 363, 364
mewing: moschee 61, 66, 122, 172, 175, 179,
182, 185, 214, 216
mepKypinl: mercur 141
mecT: mest, papuci 173, 214, 237, 320
menufincriecKnii: metafizic 364
meratPopnnecKini: metaforic 166, 356
membopa: metafora 178, 352
meTemncincomic, meremnaixoceoc: metempsihoza 321
meTeop: meteor 104
mereopipiecKnfi: meteorologic 104
mexaninca: mecanicA 347
mexainerecKnii: mecanic 347, 354, 359
Amman: migdal 7, 255

minicrp: ministru 35, 246, 263

milyra: minut 180

mnpiuta: miriad 5 a
momeirr: moment 15, 96,
184, 326, 373, 376

104, 143, 183,

675

momenTanibmal: momentan 324

monapmecHnii: monarhic 64

monapx: monarh 5 a
monapxHH: monarhie 1 a, 64

monax: monah 4, 5, 28, 47, 138, 288, 289,

310

mopanucT: moralist 3 a
mopanmnArt: moral 226, 268, 294, 296, 303,
316, 360, 361, 365, 366
mpamop: marmora 271
mpamopublii: de marmora 103, 189, 194,
202, 340
myemm: muezin 76, 177, 181, 182, 183, 269,
298
My3bIKanT: muzicant 299

myeadmp: musafir, oaspete 191

rdycHmulemol: muzical 147, 299, 353
mycHHHH: muzica 147, 247, 252, 255, 258,
293, 298, 304, 306, 353, 354
myenHman: musulman 70
My4nH: muftiu 224, 225, 229, 269, 270, 280,
320, 327, 330, 333, 334, 337
mydrilies: al muftiului 223, 229, 327
myxammennem: mahomedanism 253

HaMa3: namaz, rugaciune 18, 71, 80, 96,

170, 174-179, 183, 184, 198, 214, 216,
249, 269, 280, 283, 284, 320
Ha 'ups: natura 101, 103, 108, 131, 165,
198, 205, 212, 246, 248, 299, 326, 327,
331, 332, 343-346, 355, 360, 363, 368
HaTypanucT: naturalist 339

naTypananuft: natural 52, 224, 226, 240,

302, 316, 317, 323, 326, 327, 339, 343345, 353, 354, 361, 371
Balm: natie 52, 64, 320, 352, 357, 361,
362, 366. 367

neHpomamum: necromantie 375

'wimp: nectar 163

HearepHH: neoteric 323

mom, Hamm nikkeah, casatorie 209, 210, 212,

235-237, 251, 259, 260, 261, 263-266,

268, 335, 341

HoTa: nota 357, 358
noTamm: insemnare 127, 321
06cepHatum: observatie 364
067.EICT: obiect 324

o63.ficrym: obiect 324

macaw's': ocazie 6, 96, 110, 112, 197, 223,

230, 234, 235, 248, 270, 282
oxean: ocean 35, 114
OHHHHH: opinie 49, 129, 144, 157, 163, 215,

222, 277, 321, 327, 328, 330, 332, 343,

344, 363, 370

imam optics 359

opnim: ordin 1 a
opminapinat: ordinar 70, 179, 195, 218,

227, 284
opH3onT: orizont 12, 174
opd'orpatiia: ortografie 348
ocrponomimeemni: astronomic 106
clump: ofiter 255, 280

Hanmnar: padiph 36
MUSTS: palat 14, 15, 164, 172, 279, 356
676

napalm': paralizie 374

napanorucm: paralogism 5 d
napoxHalmnbili: parohial 182, 219, 258
napyc: pinza 114
naTpHapx: patriarh 142, 195, 261

mina: pa$ 31, 32, 190, 208, 219, 220, 224,

227, 230, 253, 257, 269, 280, 281, 285,
306, 312, 337, 351
naumnaT: paplic 281
numeral': piedestal 372
newt= perioada 297, 345, 350, 360
nepnnaTenm: peripatetician 2 d
nepunaTempleemeli: peripatetic 4 d

nepcona: persoana, chip, fizionomie 1 c, 31,

172, 173, 214, 240, 241, 320
nexora: infanterie 34
HHHT: poet 244

nuwra: poet 4 a, 297, 317, 352, 353

mamma: poetics 42, 293, 297, 301, 303,
310, 352, 353

muermeemia: poetic 8 d, 18, 56, 163, 360

mummeemoaarb: a poetiza 49
meraropageomii: pitagoreic 294, 307
nnanem: planeta 56, 339
nnanemmth: planetar, de planeta 103, 159
nnamira: planeta 284, 369
nnespa: pleura 29
nonaTa: palat 62, 279
nonambdi: de palat 14, 140
nonumma: politica 20, 265
nonummeomil: politic, 7 d, 33, 128, 227,
246, 278, 279, 281, 283 286, 320, 341,
347, 366
110.116: pol 339

nomoc: pol 163, 190

nonsmumii: polar 105
nomna: pompa, fast 32, 192, 246, 251, 252,
255

Hop: por 248

nopoxHanbmaii: parohial 268
nopumi: portie 294
nopcimp: porfir 164
noptimpnbni: de porfir 125
noTenTaT: potentat 36

npawrima: practica 127, 354, 361, 364

npaRnmecHuft: practic 293, 347, 353, 354
npummerr: predicator 331
npemmenT: conducator, ef 143
npenionHym: preludiu 298
npartionim: preludiu 222
npecsn-rep: presbiter 188
npeTeHeT: pretext 195, 209, 221, 229, 246
npeTop: pretor 261
Hp0BHHHHHIlbliblrl: provincial 253

nponmemm: provincie 60, 77, 208, 263, 306,

337

npo6nema: problems 102

npormeTHH: prezicere 4

npornocrwa: prezicere 369

npornommecimit: de prezicere 364
nponymnm: pronuntie 1
nponopumouanbmari: proportional 357, 346
nponopuHH: proportie 156, 157, 351
npoTemnol: protectie 229, 230

npimannaii: privat 167, 174, 183, 195, 209,

214, 246, 274, 285, 296

ucanio: psalm 1 d
ay6.rtimbili: public 167, 172, 174, 182,
191, 196, 209, 214, 246, 253, 260,
270, 275, 287, 300
wake: puls 362, 363
liyuKT: punct 12, 61, 85, 96, 104, 105,
130. 180, 268, 279, 351, 354, 364,

183,
267,

129,
368,

369

Pamaux: ramazan, post 30, 132, 179-181,

183, 185, 188, 213, 216, 222, 239, 279,
307, 331

pama3alioa: de ramazan 180

paTyina: primarie 261
pexTp, paacTp: registru 86, 236, 262, 347
pemmenT: reprezentant, rezident 362
pelocaT; pegiceaT, peicaT: rekkeat, matanie 84,

156, 175. 177-179

peasant: religie 7 d, 8 d. 34, 45, 46, 48, 90,
157, 167-170, 186, 196, 205, 228, 238,
241, 250, 253, 254. 279, 287-290, 294,
296, 298, 299, 301, 309, 316, 317, 320,
329, 341, 342, 361-363, 366
peny6amica: republics 3 a
peuenT: reteta 362, 363
pwrop: retor 43, 360
pwropinca: retorica 2 c, 42, 293, 359, 360
paTopipiecicaci: retoric 178, 297, 356
plahm: ritm 47, 352
pialmnimecHaii: ritmic 41, 47, 302, 335
py6HH: rubin 97, 103, 163
py6anowari: de rubin 103
Canziamia: sanda 146, 294
cancOop: safir 15, 97, 163
CaTana: Satana 101
caTaanacicoll: satanic 3
ceaa6: cele meritorii 205, 215

cexperaph: secretar 15, 40, 53. 320, 351

corra: sects 2 c, 28, 34, 36, 37, 62, 221,
274, 287, 289-292, 299, 301-309, 311,
322, 325, 331, 333-335, 337
cemacTaxon: emistih 91
cenaTopcn3o: senatorie 62
ceoc: sens 50, 141. 334, 349. 350, 368

ceirreamia: parere 4 d, 5 d, 6 d, 20. 24, 33,

40, 41, 47, 50-52, 70, 74. 92, 102, 127,
160-162. 169, 214, 224. 226, 230, 296,
303, 319, 321, 329, 330, 333, 334. 352,
361, 363

cnicypc: ajutor 65
cmoracm: silogism 360
conoorocm: silogism 327
CHMBOII: simbol 348

commorpmecionl: simetric 346

couarora: sinagoga 336

canyc: golf 34
cacnima: sistem f.t. 5 a
comma: sistem 106
cacTemaT: sistem 102, 103, 144, 162, 365
ciconTp: sceptru 299, 347

cmaparx smarald 15, 163

cmaparvtomil: de smarald 103

f.t. = foaia de titlu

cy6Tenbilocis: subtilitate 257

cy6BeicTym: subiect 324

nypraTopiiii: purgatoriu 104, 155, 156, 192

CHMIITOMaT: simptom 363

coilincTmeactol: sofistic 5 d. 47, 360

cnHpT: spirt 244

cyrran: usltan 32, 35, 36. 188, 190, 195,

196, 207, 209, 210, 213, 219, 224, 227,
230, 231, 241, 244, 246, 253, 265, 269,
270, 274-276, 280-283. 291, 295, 297,
299, 300, 306, 309, 311-314, 324-326,
332, 341, 342, 351. 354-356, 362-364,
369, 370. 372, 373. 377

cyaTanna: sultana 265

evil-anima: al sultanului 246, 362, 369, 370
cynTanctatii, cyaralicicoil: de sultan 30, 63,

179. 187. 190, 195-197, 208, 227, 230,

234, 246, 252. 253, 264, 280, 281, 283.
300, 306, 311. 353, 356. 361-364

cyma, cymma: sums 189, 228. 259, 263, 264,

266, 267, 315. 372,

cymy.oa: sumar 81

cynneT: sunet, porunci ale Profetului 52,

53. 170, 175. 176, 178, 179, 205, 206.
211-217, 226, 228, 231, 234. 250, 251,
253

cynepcTuumo3: superstitios 333

cynepcTinuicaublii: superstitios 202, 203, 364,
366

cynepcTituria: superstitie 5, 11, 21, 24, 49,

114, 143. 167, 186, 203, 223, 286, 300,

332. 333, 335
cynnoloca: suplica cerere 378
cynocTaT: dugirian 2 a, 8 d, 26, 27, 63,

134, 151, 179. 222, 224, 275, 317, 327

cyp: casatOrie 212
cypeT: suret. capitol din Coran 42
cypMa: antimoniu 215
cTaT: stat 195
creicoaublii, creicaanablii: de sticla 113, 118
mom: stil 8 d
crnxuuuaiui: stihinic 345
CTRXIM: stihie 102, 364, 354, 359
cTomax: stomac 153. 163, 165, 244. 248, 374
cryueliT: student 353

cxacma: schisma 43. 51

cxxcmaTipleaciiii: schismatic 329

Ta6.runia: tablita, tabel 115, 180, 186, 189,

240. 269

pump: taler (moneda) 253

Tac: lighean 171
TeKCT: text 40, 41, 158, 178, 203, 328, 333,
361

Temnepameirr: temperament 360

Temor: teolog 42. 62, 70, 81, 88, 89, 154,

160, 161, 203. 204, 206. 218, 222
Teo.00rimeciaol: teologic 91, 143, 200, 201,
298, 360
Teonorma: teologie 1 c, 81, 87, 88, 93, 97,
166, 170, 200, 277, 364-366
Teonorcioosaife: teologizare 321
2E
Teopermecicoil: teoretic 347
Teoptotecnxit: teoretic 293, 353, 354

Teoptio: teorie 127, 354, 361, 364

Tepmini: termen 360
TecTamelfr: testament
Tarp: tigru 311

677

Tnmap: risplata 277

Tamnan: toba 110, 252, 255. 258, 298

(Pomp.: felinar 182

d)opma: forma 31. 32, 102, 345

TunorpatIntsi: tipografie f.t., 353

THpaH, Tnpann: tiran 66. 116, 296, 320
Tnpantorectonl: tiranic 257

(Intp-rminticanna: fortificalie 191

diopTyna: soarta 96, 234, 332, 335, 365

4pa3ec: fraza 356, 360

Tinian. Tao: tiranie 8 d, 57, 147, 220-222,

clipacrwiecanii: frastic 2

INT,110: titlu 223

Xaan4i: calif 56. 61, 67. 126, 200

xasixtlicrso: califat 320
xapaKrep: caracter 43
xapaicuip: scriere, caracter de liters 3 d, 43,

224-226, 230, 235-237

THTyJI: titul 35, 36, 216. 226, 244, 289, 291,

315, 341, 235-237

Tonamili: de topaz 293
Tomotectcniat: topic 360

Tparetuta: tragedie 338

Tpairr: itinerar 189

TpaaTaT: tratat 168, 348

TintronomeTpna: trigonometrie 359

Tpon: trop 178

Tyafiang: turban 8
Tyannan: turban 294, 302
Yaema: ulema, invatat 62

yeataepeitabtimii: universal 162, 207, 216, 361

ypnita: urina 173, 234, 363

(Da6yaa: fabula, nascocire 104, 150. 118,

121, 124, 126-128. 132, 141, 145, 146,
154, 156, 194,, 200, 201, 246, 296, 308,
316, 324, 341, 368
tiananana: familie 13, 33, 35, 36, 65, 100,
114, 115, 166. 227, 271, 291, 303, 336,
341

diapaonosuft: al faraonului 4 d
apitcettem: fariseism 332
(papa: porunci ale lui Dumnezeu 52, 53,
170, 175, 176. 178, 179, 202, 205, 206,
211, 216, 217, 226, 228, 231, 234, 269
diapmaaonpoThaTeab: farmacist (vinzator de
leacuri) 357, 361
tbapmaaorrponTeaa: farmacist (preparator de
leacuri) 361
clae6pa: febra 362
dienamen, (bowmen: fenomen, 102, 103, 365

$epcar: fersah, unitate de lungime 103

diema: fetva, sentinla 70. 91, 162, 214. 219.
224, 229, 241, 245, 246, 321
dniana: cups 132
(Intrypa: figura (de stil) 2, 42, 179, 272, 371
taaocotb: filosof 4 d, 5 d, 35, 41, 47, 102,
124, 129, 130. 294, 302, 328, 347, 361,
364

tlinnocottia: filosofie 94, 102, 127-129, 288,

294, 305, 307, 308, 361, 365, 366
tuaococlicatiii: filosofic 294, 324, 328, 368
clinaocotcraosam: a filosofa 365
4ninnx: smochin 3 d, 190
tInnnucc: fenix 210, 221
tintonc: fizician 102, 105, 106, 345, 361
dnictuca: fizica 102, 123, 361
tiniewiecanft: fizic 102, 106, 123, 144, 345,
0354, 360, 364
(Panama: flints 225

(Dam flota 1 a, 245, 279, 359

tinquAameirr: fundamentare 128, 202, 216, 229,

235, 328, 361, 366

byes: funt 6, 30

678

58, 240, 349, 351, 354. 357, 369, 371

xan: han 188, 230
xapeM: templu 11, 196
xapTitiina: hirtiuta 147, 148, 256
XlipTHA: hirtie 15. 43, 76, 319
xepyBHM: heruvim 79
xnanapx: hiliarh 1 a

)(mum: chimist 3 a

xmmtotecanii: chimic 3a, 309. 324, 368

xnpypr: chirurg 252, 363

xnpyprita: chirurgie 363
xopaabno: in hord 3
xpnem: prevestire 55
XpliCTHaHHCM: creltinism 341

xponorpacit: cronograf 201

xponoaortotecama: cronologic 202, 356
xponoaortia: cronologie 357
L(epemonim: ceremonie 4 d. 52, 82, III, 180,

186. 193, 259. 265, 283, 284, 287, 298,

300, 332, 338 -341, 367
ttpKya. aapayab: cerc 354. 359

gay= imputernicit 67, 219, 220,

253

11IapT: conditie 170, 205, 360

watlipan: ofran 341
niaxmaTai: (jocul de) lah 247

mem: eic 33, 35. 36, 189. 191, 196-199,

220, 268, 273. 276, 289, 291, 292, 295
300, 303, 305, 310, 314

utenxoti: al eicului 197

nietacTao: s.eicat 35, 303, 308
wep6eT: erbet 280

womb: lef 193

moat': coala 347, 353, 361, 366
inxonbinaii: de koala 248
IIITHab: stil 1 c, 41, 43, 47, 49, 50, 302, 350
31ccnepumenranamaii: experimental 123
3aemenT: element 102
3minipeticanti: de empireu 11
3HTY3H2CM, 3nlyemacm: entuziasm 48, 49
3THMOJIOCH9feClalii: etimologic 1

3clienmt: efendi, domn 36

lOpiienpyttenutta: jursiprudenta 81, 360, 366

flubmapciatil: ieniceresc 301, 310
surbolapa: ienicer 300, 331
sixoirr: rubin 15, 103

aiwarra: iacobit 48

IfICORHTHCa: iacobita 28

INDICE DE NUME

Aaron (Horton, Harun b. 'Imran, patriarh evreu, c. sec. XIII i.e.n.) 4d, 28, 122, 123, 134
Abas (A683 'Abbas 'Abd Allah al-Saffah, calif, c. 720-754, intemeietorul dinastiei abbaside), 56
Abbas (Abu'l-`Abbas al-Fraghani, zis Alfraganus, astronom, sec. IX) 103
Abbas b. 'Abd al-Muttalib v. Elhabes

'Abd Allah v. Abdullah

`Abd Allah al-Hafiz v. Abdullah

'Abd Allah ibn Masud v. Mesud

'Abd al-Vadir al -Djili v. Abdul Kadri

'Abd al-Malik v. Abdulmelek
`Abd al-Mu'min v. Abdul Muumin
'Abd al-Muttalib Abdulmutalib
'Abd al-Rahman v. Abdurrahman

abdal (ordin de dervisi) 289, 301, 309, 310

Abdul Kadri (Ghilani,`Abd al -Nadir al-Djili, Djilani, mistic sufit, 1077/78- 1166) 303-305
Abdul Muumin din Gaza ('Abd al-Mu 'min, teolog, sec. XI - XII) 305
Abdullah ('Abd Allah fiul profetului Mahomed) 5
Abdullah ('Abd Allah, tatal profetului Mahomed) 2, 3, 24
Abdullah ('Abd Allah b. Khazim discipol la profetului Mahomed) 48
Abdullah ('Abd Allah al-Hafiz, traditionist musulman) 82
Abdulmelek (`Abd al-Malik, guvernator al Egiptului, m. 811-813) 307
Abdulmutalib ('Abd al-Muttalib b. Hashim, bunicul lui Mahomed) 29
Abdurrahman (`Abd al-Rahman, comandant al ostilor Profetului, m. 652) 6
Abel (Habil, Habil, fiul lui Adam) 13, 112
Ab-i Zemzem v. Zemzem
Abidonda (personaj legendar neidentificat) 158
Abisinia 77, 307
Abisaliba v. Ali
Abitalib v. Ali
Abizemzem v. Zemzem
Abu Bakr v. Ebubekir
Abu Djahl v. Ebudjehl
Abu Hanifa v. Imam azami
Abu Kubais v. Kabis
Abu Tam) v. Abuttalib
Abu'l-Su'ild v. Ebusuud
Abuttalib (Abu Talib, unchiul lui Mahomed) 4
Adam (primul om") 13, 32, 39, 45, 60, 82, 91, 99, 100, 105, 107- 113, 119, 124, 133, 150,
184, 185, 191, 192, 213, 241, 250, 367
Aden (regiune in Arabia de sud) 67
Adjiudj si Madjiudj (Adjudj, Eedjiudj i Meedjiudj, Yadjudj ova-Madjudj, Gog si Magog, personaje apocaliptice, aci: popoare) 57, 72, 73, 132, 145, 146
Adrianopol 181, 280, 291, 347, 372

Afet (Yafith, fiul lui Noe) 13, 115

Africa (Pamintul Apusului, Maghrib) 7d, 35, 67, 108, 200
Africa de nord v. Barbaric
Agar (Hadjar, tiitoarea lui Avraam) 191
Ahirpeigamber v. Muhammed

Ahmed (al III-lea, sultan otoman, 1703-1730) 312, 327, 354, 355, 362, 369
Ahmed ibn Muhammad ibn Hanbal v. Imami Ahmedi Hanbeli
679

Aia Sofia (Keabei fukara, Kabe-i fukara, Aya Sofia, biserica Sf. Sofia din Constantinopol) 138,
186, 195, 200, 201, 202, 221, 240, 280

Mime v. Hakime
Akib v. Ibni Akib

Akminar (Turnul alb, minaret al Moscheii ommaiazilor din Damasc) 71

Alcair v. Cairo

Alep 65, 197, 303, 309, 347

Alexandru Macedon (cel Mare, Iskenderi Zuulkarnein, Iskandar Dhu 1-15arnain, 336-323) 72,
105, 127- 132, 145, 146

Alexei Dmitriev, fiul lui Koltovskaia 375

Alfraganus v. Abbas

All ('All, personaj apocaliptic) 59

All ('Ali, personaj legendar din Damasc) 66
Ali (Ali fiullui Abialiba, Ali fiul lui Abitalib, 'All b. Abu Talib, nepot si ginere al lui Mahomed,

al 4-lea calif, c. 602-661) 6, 7, 29, 33, 34, 43, 50, 51, 56, 60, 94, 241, 290, 319, 320
Amavia (Mavie, Muavie, Mu'awiya, primul calif umaiad, 661-680) 19, 35, 57, 126, 200, 243
americani 318
Amina v. Emine
Amsterdam 353

Anacharsis Scitul (principe scit, sec. VI 1.e.n.) 346

Anatolia 228
AnOsharwan v. Chosroe I
Antimuhammed v. Dedjdjial
Arabia (- cea bogatcl) 7d, 5, 20, 21, 34, 36, 53, 66, 67, 107, 118, 167, 188, 230, 294 v. si Iemen,
Petrea
Araf ('Arafa, munte sacru la est de Mecca) 98, 112, 115, 117, 187, 188, 191- 193, 283

Arak (Irak) 58, 59

Arcadius v. Xerolof
Arhimede (savant grec, 287 -212) 357

Arie (eretic crestin, m. 336) 3d

Ariistotel (Aristatelis, AristUtalis, filozof grec, 384-322) 2d, 102, 128, 129, 360, 361
Arut (Hartit, Inger) 242
Asfer (beniasferi, poporul sihalab, Banu'l Asfar, fiii Roscatului", saklab, slavii) 57, 58, 60, '61,

63-67, 145
Ashabi iheeh (Ashab al-Kahf, cei sapte tineri adormiti din Efes) 73
Ashibet (personaj eshatologic) 66
Asia 7d, 229, 300
.
Asia Mica 274, 290, 306
Asiria 78

Astrahan 341, 347

..atesperest (tersa, ateshparast, adorator al focului) 319, 338, 339, 340
Augustin (fericitul, 354-430) 317
Avicenna (Ebualisina, Ibn Sind) 102, 361, 362, 363
Avraam (Ibrahim, patriarh evreu, s. XXI i.e.n.) 11, 13, 19, 23, 38, 39, 44, 45, 82, 116-119,
122, 127, 140, 166, 186- 188, 191- 193, 251, 333, 337
Awrangzelc v. Imparatul din India
Azazil (' Azazil, demon) 101

Babilon (Bagdad) 70, 78, 304, 309, 347

Bachus 6d
Bade All (Edebali din Adana, socrul lui Osman I) 291
Bagdad v. Babilon
Bahira, Sergius v. Serghie monahul
Bahrimandjiur (Bahr-i mahcur, mares de deasupra cerului") 106
baiagi (bayagi, sects, musulmana) 319, 325, 326
Baiazid I (Ildirim, sultan otoman, 1389- 1402) 275, 306, 325
Baiazid II (sultan otoman, 1481- 1512) 189, 274, 275 (confuzie cu Murad II)
Bakht Nasal. v. Nabuhodonosor
Balat (poarta in Constantinopol) 305
Balcani, muntii v. Hemi
Banu'l Asfar v. Asfer
Barbaria (Africa de nord) 261
Barbarosa, Hairuddin (Khair al-Din, pirat sicilian, c. 1476- 1546) 230
Basra (oral in Irak) 3469, 77
68 0

Batlamyos v. Ptolemeu
bayagi v. baiagi
Beelzebul v. Iblis
Behramighiur (Behram, Sahib Kiran, Behram-i Gar Sahib Kiran, Bahram al V-lea, suveran
sasanid, 420-438) 129, 130, 131, 309
Bektas (Hadji Bekta,s, Hagi Bekta,s, Haci Bektas Veli, mistic musulman, sec. XII) 274, 300,

310, 331
bektasi (Bektasiye, ordin de dervisi) 274, 289, 300, 301, 319, 331
Belgrad 314
Belhiz (Belkiz, Billsis, regina din Saba) 125, 126
Belkiz v. Belhiz
beniasferi v. Asfer
Besiktas (Besiktas, cartier al Constantinopolului) 291
Billgis v. Belhiz
Birghili (Mehemed effendi, Muhammed ibn Bir Ali Birgili, teolog turc,

Bitinia (regiune din Asia Mica) 180

Blaer, loan (Ioannes Blaev, tipograf olandez, sec. XVIII) 353
Bosfor 257, 373
Bosnia 261
brahmani (casts, hindusa) 346
Brusa (oral in Anatolia) 309, 347
budalla (budallah, ordin de dervisi) 19, 28, 289, 309, 311-313
Bugrat (Bulsrat, Hippocrat, medic grec, 360-377/359) 102, 361-363
Buhara (oral in Uzbekistan) 67, 77, 290
Bulsrat v. Bugrat
Bulgaria 372, 373
bulgarii (popor) 8d
Burak (Burak, animal fabulos) 12, 20, 22, 147, 154, 165, 166
butperest ( butparast, idolatru) 319, 338, 339
Caiafa (mare preot evreu, sec. I e.n.) 138, 139
Cain (Kabil, 14abil, fiul lui Adam) 112
Cairo (Elcair, al- Kahira) 50, 78, 188, 307, 316, 324, 347, 364
Calvisius (Seth, astronom german) 3, 29

1522- 1573) 82, 332

Canaan (Kenan) 2, 3
Cantacuzino, Ion (imparat bizantin, 1341- 1355) 3d
Ca.nternir, Dimitrie, 5a, lb, 4b, 5b, 8b, 11b, Id
Ca.spica, Mares, 303
Cebrail Emin v. Gabriel

Cezar (= Leopold I, imparat romano-german, 1658- 1701) 7d, 231, 322, 350
Cezareea v. Constantia
Chedrin (Georgios Kedrenos, cronicar bizantin, sec. XI e.n.) 3d, 372
China (Cin, Hut) 66, 67
Chosroe I (Ho,srev, Hozroe, Nu,srevan, Anosharwan, rege persan, 531-579) 9, 64, 124

Cin v. China
Ciorula Ali pasa (corlu Ali pasa, mare vizir, 1706- 1710) 312, 362
Cipru 35, 293, 362
Circe (personaj mitologic) 372
Columna lui Arcadius v. Xerolof
Constantia (probabil orasul Cezareea) 35

Constantin eel mare (imparat roman, 306-337) 125, 138

Constantinopol (Cetatea impiirtiteascti, Cetatea lui Constantin, Tarigrad) 3, 57, 60, 65-67,
81, 106, 123, 126, 127, 140, 180, 181, 185-189, 194, 195, 197, 198, 200, 201, 203.
255, 256, 271, 279, 291, 299, 300, 305, 312, 316, 321, 324, 333, 334, 338, 341, 344,
347, 354, 361, 362, 364, 369, 372, 373, 378
Copernic, Nicolaus (astronom polonez, 1473-1543), 162

corlu Ali pasa v. Ciorula Ali pasa

Corvin v. Ianko bin Madian
Crimeia 30, 280
Cupidon 378

Cydnis v. Selian
Dabetularz (Dabbetu'l Arz, monstru din eshatologia musulmana) 73, 75, 76
Dadjdjal v. Dedjdjial
Damasc (Dimiki, Pdmintul Rdsdritului, Sam, Dimisk, al-Sha'm) 4, 5, 19, 34, 49, 65, 66,
77, 78, 145, 147, 186, 188- 190, 193, 199, 200, v. si Siria

71,.

681

Dara (Daras, cetate in Persia) 34

David (rege al Israelului, c. 1002-963) ld, 13, 39, 45, 47, 67, 95, 124, 247
Dedjdjial (Antimuhammed, Tedjdjial, Tedjdjiali, Dadjdjal, personaj legendar din eshatologia
musulmana.), 57, 66-71, 133, 138, 139, 146 -148
Democrit (Dimokritis, Dimukritis, filozof grec, c. 470-c. 370) 102, 361
Demostene (orator si om politic grec, 384-322) 360
Demurhindi (Demur Hindi, personaj legendar) 130
Dimisk v. Damasc
Dimitrie Sf. (Kassim, Kasim) 138, 142
Dimukritis v. Democrit
Dionisie [Pseudo-]Areopagitul (teolog bizantin, sec. V) 285
Dimiki v. Damasc
Djalal al-Din al-Rami v. Mevlana
Djebrail v. Gabriel
Djermini (personaj legendar) 66
Djilan v. Ghilan
Djilani v. Abdul Kadri
Dobrogea, 138, 142, 228

Don (fluviu) 7d
druzi (duruzi, populatie din Liban) 337
Duke li (popor legendar) 56, 57
Dunarea 7d, 270
duruzi v. druzi
Ebr Buhari (mistic musulman?) 290
ebribuhari (ordin de dervisi) 289, 290, 306
Ebualisina v. Avicenna
Ebubekir (Abu Bakr, primul calif, m. 634) 4-7, 32, 33, 49-52, 241, 319, 320
Ebudjehl (Ebudjahl, Ebudjehel, Abu Djahl, ruda a Profetului) 4, 6, 9, 20-24, 157, 162

Ebuhainf v. Imam azami

Ebusuud (Mehemmed effendi, Abu'l-Su'ad, Muhammed al-Amidi sau Mehrbed efendi, juriscon-

suit otoman, 1490/91- 1574) 67, 333

Edebali b. Bade Ali, v. Molahidjran
Eedjiudj v. Adjiudj
Edesa (Urfa, or in Siria) 34, 78
Eflatun v. Platori
Eflatun Pinar v. Platon.
Egipt (Misr, Misra, al-Misr) 4d, 5, 58, 78, 107, 119, 129, 130, 291, 297, 321

Eiubi Ensari v. by Stegarul

Elcair v. Cairo

Elhabes (a1-`Abbas b. 'Abd al-Muttalib, unchiul lui Mahomed) 29.

Eleon (munte in Ierusalim) 34

Elika (munte in Arabia) 25
Emen v. Iemen

Emine (Amin, mama lui Mahomed) 2, 3

Enghi kapu (Yeni kapu, poarta in Constantinopol) 291
Enoh v. Hizr
Epictet (filozof grec, c. 50-c. 125) 168
epicurieni 326

Epidaur (oral in Grecia anti* 362

Es'ad efendi v. Isaad

Esculap (zeul medicinii la vechii greci)

127

Etiopia 303

Euclid (Midis, Iklidis, matematician grec, sec. IV-III) 102

Eufrat 7d, 309
Europa (Rum) 7d, 57, 65, 66, 78, 228, 290, 300, 309
Eva (Heva, Hawwa, femeia lui Adam) 13, 107- 111, 184, 185, 191, 192, 225
Evordi (personaj legendar) 158

Eyub-i Ensari v. by Stegarul

Ezdra v. Uzeir

Faraon (Firaun, Fir`awn) 119-121, 371

Fatma (Fatme, Fatima, fiica lui Mahomed) 5, 28, 35, 66, 67, 221
Feizullah efendi (al-Saiyid Mehemmed, muftiu de Erzerum, m. 1703) 376
Fenicia v. Liban

682

Ferdinand I v. Florenta printul de

Filip (al II-lea, regele Macedoniei, 359- 336) 2, 8, 128, 295
Filippopole (oral in Tracia) 247
Firaun v. Faraon
Fleghetont (Flegeton, fluviu legendar din lumea subterana) 234
Florenta, printul de f- (Ferdinand I de Medici, mare duce al Florentei, 1587- 1609) 260
Foca, Sf., 138, 142, 143
Frigia (regiune din vechime in Asia Mica) 188, 252

Gabriel Arhanghelul (Djebrail, Djebriil Emin, Cebrail Emin) 4-8, 10-14, 17, 20, 23, 26, 32,
40, 50, 53, 55, 76, 78, 82, 97, 98, 103, 104, 107, 108, 110, 111, 118, 123, 134, 135,
139, 187, 194
Galen (Djealinus, Djalinus, medic grec, c. 131-c. 200) 102, 361-363
Gallipoli v. Kaliupol
gavparast v. gheavperest
Gaza 305

geber v. ghebri
Gelibelu v. Kaliupol
Gentiu, Gheorghe (Georg Gentius, orientalist german, 1618- 1687) 353
gheavperest (ghiavperest, gavparast, adoratori ai boului) 319, 338, 340
ghebri (geber, idolatri) 319, 338
Gheorghe, Sf., v. Hedirles
Gherman (arhitect al bazilicii Sfinta Sofia?) 201

Ghilan (Djilan, oral in Persia), 303-305

Ghilani v. Abdul Kadri
Gog v. Adjiudj
Gonzaga, Ferdinand v. Mantua

Grecia (Rum) 57-59, 77, 106, 300, 363, 374

Grecia asiatica (Ionia) 77
Grecii (popor) 8d
Grecilor, marea v. Mediterana

Habil v. Abel

Haci Bektas Yell v. Bektas

Hadadeb (Had, profet) 116,

Hadji Bektas v. Bektas

127

Hadjibekta.s v. Bektas

Hagibektas v. Bektas
Haemus v. Hemi
haireti (hayreti, sceptici) 319, 329, 330
Haizal Selim v. Vehbin
Hakima v. Hakime
Hakime (Kakima, Akime, doica lui Mahommed) 3, 4
Halilurrahman (Khalilu'r-rahman, templul din Ierusalim) 78
Halveti (Zahir al-Din 'Omar Khalwati, mistic musulman, m. 1397) 290
Ham (fiul lui Noe) 13, 115
Hama (Hamma, Hama oral in Siria) 77, 303, 304
Hamma v. Hama
Hammadi (Harnmad ibn Abi Suleiman, jurist musulman, m.c. 738) 82
Hamze (Hemze, Hamza, Samson, personaj biblic?) 58, 124
Hara, muntele (I-jira', linga Mecca) 5, 6

Harem serif (el Harem, Hieron, al-masdjid al- Karam, templul din Mecca) 11, 12, 20
Haremein serif (Hieron, Ieron, Haremeyn-i serif, templul din Ierusalirn) 193- 196, 199

Haran b. 'Imran v. Aaron

Harat v. Arut
Hasan (nepot al lui Mahomed) 56
Hatidje (Khadidja, prima sotie a lui Mahomed) 5, 6
Hazireti Meriem Ana v. Maria
hayreti v. haireti
Hedain (localitate neidentificata) 64
Hedirles (Sf. Gheorghe, Hidirellez) 138, 142
Heliopolis v. Templul soarelui
Hemi, muntii (Haemus, muntii Balcani) 142, 280
Hemze v. Hamze
Heraclit (filozof grec) 302

683

Heraclius (Imp5.rat bizantin, 610-641) 9, 34

Heva v. Eva

Hidirellez v. Hedirles

Hieron v. Harem serif, Haremein serif

Hippocrat v. Bugrat
I-Iira' v, Hara

Hispania (Spania) 200

Hidjaz (Hedjaz, regiune din Arabia) 5
Hizr (al-Khidr, personaj legendar) 131
Hizr (Idris = Enoh, personaj biblic) 70, 113, 128, 129, 247, 308
Homer 52
Horasan (Khorasan, regiune din rasaritul Persiei) 64, 66, 69

Horum v. Aaron
Hovey v. Chosroe I.
Hristos v. Iisus Hristos
lifid v. Hadadeb
hululi (hululi, adepti ai metempsihozei) v. munasuh
Husein (Husain, nepot al lui Mahomed ) 56

Hut v. China

Iacob (Ya'kub, patriarh evreu, sec. XIX i.e.n.) 45, 119, 209
Iafet (patriarh biblic) 136
Iahiia (Yabya., calugar crestin, sec. VI) 4, 5
Iahiia bin Zekerie v. Ioan Botezatorul
Ianboli (Iambol, oral in Bulgaria) 280
Ianko bin Madian (fano, fiul lui Madian, loan Corvin de Hunedoara) 200-202
Iblis (Beelzebul, Lucifer, Mamona, diavolul) Id, 3, 99, 100, 101, 105, 107, 108, 111
Ibn Sina v. Avicenna
Ibni Akib (Ahib, Ibn Ya'kub, invatatorul nepotilor lui Mahomed) 56
Ibrahim v. Avraam
Ibrahim (fiul profetului Mahommed) 5, 307
Ibrahim (Ibrahim ibn Muhammad al-tianafiya, traditionist) 82
Ibrahim hanogli (Ibrahim Khan-oglu, familie nobill otomana) 227
Ibrahim Iedhimi (Ibrahim ibn Adhan, ascet musulman, m. 776-783) 307, 308
Iconia (Konya, oral in Anatolia) 78, 128, 228, 290, 299, 306
Idris v. Hizr
iedhemi (ordin de dervisi) 289, 307
Iehuda (Yahudi, neamul israelit) 119
Iemen (Emen, Arabia cea bogalci) 5, 66, 230, V. i Arabia
Ieremia (Urmia, Urmiya, proroc) 45, 133, 195
Ieron v. Haremein serif
Ierusalim (al-Kuds), 9,
195, 196,

11, 12,

19,

20, 34, 65,

199, 303

Iessei (tatal lui David) Id

Iflatun v. Platon
Iisus Hristos (Isa Mesih )

9, 13, 14,

17- 19,

22, 34, 39,

148, 152, 240, 331, 337, 341

Iisus Navi (Sua, Wall& Iosua, personaj biblic) 123

Iklidis v. Euclid
Ilias v. Ilie
Ilciasker v. Ildji asker
Ildirim v. Baiazid I

70, 78, 107, 125, 145, 147, 150, 186, 193,

45, 71-73,

87, 119, 123,

133-

139,

Ildji asker (Ilciasker, personaj legendar) 58

Ilie (Ilias, prorocul) 45, 123, 124, 131, 308
Imam azami (Ebu Hanif, Imam Azem, Abu 1-Ianifa, jurist musulman, 696-767; ritul hanafit)
82, 169, 176, 334, 335
Imami Ahmedi Hanbeli (Ahmed ibn Muhammad ibn klanbal, jurist musulman, 780-855; ritul
hanbalit) 82
Imami Malik (Malik ibn Anas, jurist musulman, 715-795; ritul malikit) 82
Imami Safi (Muhammad ibn Idris al Shaul, jurist musulman, m. 820; ritul safiit) 82
Imperiul Arab 186
Imperiul Otoman (Imperiul Aliotman, Imperiul Turcesc, Poarta, Turcia) 167, 188, 195, 221,
228, 229, 253, 306, 308, 337, 347, 361, 362, passim
Imperiul Roman 59, 372

684

India 30, 36, 77, 112,

114, 125,

188, 193, 238, 291, 303, 311, 314, 339

Indus, fluviul, 7d

Ioan (astronom din Constantinopol, sec. X) 373

Than Botezatorul, Sf. (loan inaintemergeitorul, Iahiia bin Zekerie, Yahya bin Zekeriya) 45, 133,
139, 201, 240, 248; Biserica lui (din Constantinopol) 199, 200, 201; Biserica (templul),
lui >r (Moscheea din Damasc) 19
Ioan Corvin de Hunedoara v. Iankobin Madian

Ioan Evanghelistul Sf., ld, 4d, 47, 141

Ioan al III-lea Sobieski (rege al Poloniei, 1674- 1696) 32
Iona (Iunus, )(Onus, profet biblic, sec. VIII i.e.n.) 132, 133

Ionia v. Grecia asiatica.

Ionia.. marea, 58
Ioppe v. Strandja
Iosif (Iusuf, Yasuf ibn Ya`kub, patriarh biblic, sec. XVIII-XVII i.e.n.) 8, 119, 218, 219

by (personaj biblic) 126

by Stegarul (Eiubi Ensari, Eytb-i Ensari; discipol i stegar al Profetului, m. 670) 126, 29
loves (Zeus) 128
Irak v. Arak
Isa Mesih v. Iisus Hristos
Isaac (patriarh biblic, sec. XX i.e.n.) 45, 67, 117, 118, 251
Isaad (Yanali Es'ad efendi, carturar turc, m. 1730) 106
Isaia (,Seib, gresit pentru Sha'ya, profet biblic, sec. VIII i.e.n.) 133
Isfahan 69
Iskandar Dhu'l-Karnain v. Alexandru Macedon
Iskenderi Zuulkarnein v. Alexandru Macedon
Ismail (patriarh biblic, sec. XX i.e.n.) 45, 98, 118, 190, 251

israelit, neamul v. Iehuda

Israfil (Rafail, gresit pentru Israfil, Ingerul invierii) 77, 78, 79, 82
Israel, fiii lui (poporul evreu) 39, 134, 138, 139
Israil v. Izrail
Istranca-dag v. Strandja
israki (israki, secta musulmana) 319, 328, 329

lulian Apostatul (imparat roman, 32 1-323) 125

Iunus v. Iona
Iustin cel Tina'. (al II-lea, imparat bizantin, 565-578) 3
Iustinian (imparat bizantin, 527-565) 125, 138, 194, 201
Iusuf v. Iosif
Iusuf (Yilsuf, personaj eshatologic) 57
ingerul mortii) 78, 107, 149, 150
Izrail (Israil,

Izvorul lui Platon v. Platon

Imparatul din India (Awrangzeb, lah al Imperiului Marelui Moghul, 1658- 1706) 314'

Ka'ba v. Keabe

Kabe-i fukara v. Aia Sofia

Kabil v. Cair

Kabis, muntule (Abu Kubais) 6

kadizadeli (kadizadeli, ordin de dervisi) 319, 332-335

kadri (ordin de dervisi) 289, 303, 304, 325

Kaf (munte legendar) 103- 105, 132, 146

}Mira v. Cairo
kahtani (ordin de dervisi) 66

kalenderi (ordin de dervisi) 289, 30 1-303

Kaliupol (Gelibelu, Gallipoli, port in Dardanele) 300
kamberi (ordin de dervisi) 309
kantur (popor mitologic) 77
Kara Ibrahim pasa (mare vizir otoman, 1683- 1685) 257
Kara Mustafa pasa (mare vizir otoman, 1676- 1683) 32
Karaman (regiune din Turcia) 73
Kamm v. Dimitrie, Sf.
Kassim pasa (cartier din Constantinopol) 291
Kassim v. Dimitrie, Sf.
Ratan (Katane, personaj legendar) 68
Kazdagi, muntii (Kazdag) 337
Keabe (Ka'ba, templul din Mecca) 66, 175, 187, 188, 193, 195
Keabei fukara v. Aia Sofia
685.

Keayser v. Keyser
Kedrenos, Georgios v. Chedrin
Keikeail, arhanghelul (gresit Kelkeail, Keykail) 98, 106
kelbperest (kalbparast, adorator al ciinilor) 319, 338, 339
Kelkeail v. Keikeail
Kenan v. Canaan
Keyser (Keayser, fluviu in paradis) 16. 104, 163, 164, 244
Keykail v. Keikeail
Khadidja v. Hatidje
Khaira.1-Din v. Barbarosa
Khalilu'r-rahman v. Halilurrahman
liTlidr v. Hizr
19ksprili (198prele, familie de demnitari otomani) 227; "...Ahmed pasa, mare vizir otoman,
1661 1676) 327
Kiopriliogli (Kopruluzade Mustafa pasa, mare vizir otoman, 1690) 314
Kiufri Muhammed efendi ( Kufri Mehmed efendi, carturpx otoman, sec. XVII) 327, 342

Kiuif, pustiul (al bufniter) 67

kiurdi, Tara .--... for (Kurdistan) 339

Kizil elma v. Roma

kizilbasi (capete rosii", populatie si sects din Anatolia), 235, 318; v. si mumsoiunduren
Koltovskaia v. Alexei Dmitriev, fiul lui Koltovskaia
Konya v. Iconia
Kopriilil v. Kioprili
KOprOlfizade Mustafa pasa v. Kiopriliogli
Korkud (fiul sultanului Baiazid al II-lea) 189
Kuds v. Ierusalim
Kudsserif (Kuds-i serif, mares moschee din Ierusalim) 193
Kutbidjunub v. Polul antarctic
Kutbisimal v. Polul arctic
Kydnus v. Seihan

Le Duc (medic francez, sec. XVIIXVIII) 362

Leon (I cel Mare, imparat roman 457-474) 372

Leopold I v. Cezar
Liban, muntii (Muntii Feniciei) 197, 335, 337
Lichinie, Andrei (Andreas Likinios, cArturar si medic grec, m. 1715) 324, 362
Lokman (Lukman, Intelept arab legendar) 127, 361
Lot (Lut, personaj biblic) 71, 337
Lucifer v. Iblis
Lukman v. Lokman.

Lut v. Lot

luti (liuti, eretici musulmani) 319, 337, 338

maalumi (neoterici, ma'lumi, sectl musulmana) 319, 323, 324
Macedonia 300

Madjiudj v. Adjiudj
Maghrib v. Africa
Magnisa (Magnesia, oral in Asia Mica) 274
Magog v. Adjiudj
Mahmet v. Muhammed
Mahmud v. Muhammed
Mahomed v. Muhammed
Mahomet v. Muhammed
Malik ibn Anas v. Imami Malik
ma'lumi v. maalumi
Mamona v. Iblis
Mantua, printul de .-... (Ferdinand Gonzaga, duce de Mantua, m. 1626) 260
Mapira v. Serghie monahul
Mardin v. Merde
Maria (Fecioara, Maim lui Iisus, Maica Domnului, Hazireti Meriem Ana, Hazret-i Meryem
Ana) 45, 87, 122, 123, 133-136, 138, 140, 141, 152.
Mariya Copta v. Meriem
Marmara, Mama. (Propontida) 257, 276
Marte (zeul razboiului) 231
Marut ( Marut, Inger) 242

686

Masdjid al-haram v. Harem serif

Mavie v. Amavia

Marul rosu" v. Roma

Mecca (tara Mekke, templul din

3, 5, 7, 9, 10- 13, 20, 22, 25, 29, 30, 35, 41, 50, 61,

66, 67, 73, 77, 83, 103, 107, 115, 117, 118, 145, 147, 155, 170, 184, 186, 188, 189,
191, 193, 194, 199-202, 207, 216, 218, 224, 240, 271, 283, 284, 290, 307, 331, 341;

v. si Harem serif

Medina (Medinei munevvere, Medinetul Nebi, Medine-i manevvere, Med,inetal-Nebi) 3, 9,

22, 29, 30, 35, 41, 42, 50, 53, 65, 66, 70, 73, 77, 118,

145, 147,

186, 188,

10,
189, 193,

195

Mediterana, Marea (marea Grecilor) 7d, 58, 60

Meedjiudj v. Adjiudj
Mehdi (Mehdie, Mehdii zeman, Mehdi-i za.man, erou eshatologic) 56, 57, 59, 61, 63, 67, 68,

70-72, 148

Mehemmed al II-lea v. Muhammed al II-lea

Mehemmed effendi (Mehmed efendi, personaj neidentificat) 312
Mehemmed effendi v. Ebusuud
Mehmed efendi v. Mehemmed effendi
Mekke v. Mecca
Melchisedec (regele Salemului, personaj biblic) 116
Memedan (regiune neidentificata) 78
Merde (Mardin, oras in Mesopotamia) 77
Meriem (Mariya Copta, concubina a lui Mahomed) 5, 28
Meriem v. Maria
Mervan (fiul lui Mahomed", personaj eshatologic) 56
mesaki (sect& musulmana) 319, 325, 326
Mesud ('Abd Allah ibn MasTid, traditionist musulman) 82
Mevlana (Stdtanul", Mevlana hunkiar, aci: Djalal al-Din al -Rumi, poet mistic, 1207- 1273)
291, 299
mevlevi (ordin. de dervisi) 289, 291-300, 306
Mihail (Mikeail, Mindjeail, Mincail, Arhanghel) 7, 72, 82, 98, 111, 151
Misia (Moesia) 142, 228
Mithris (zeul Mithras) 285
Misr(a) v. Egipt
Moesia v. Misia
Moise (Musa, Musa, legislator al Israelului, sec. XIII i.e.n.?) 4d, 13, 19, 20, 25, 28, 38, 39,
45, 47, 73, 119-123, 134, 135, 138, 151, 166, 325, 331, 337, 341, 371

Molahidjran (Mulla hticran, corect: Mulla hunkar, superiorul ordinului mevlevi, aci: Edebali) 299
Moldova 195, 253
mongoli v. mugilani
Moscova 165, 324, 341
Mosol (Mosul, port in Irak) 78
Muamet v. Muhammed
muammazi (muammaci, sect& musulmana) 319, 330
Muavie v. Amavia
Mu'awiya v. Amavia
mugilani (mongoli) 78

Muhammad ibn Idris al Shafi'i v. Imami $afi

Muhammed (Aldrpeigamber, Mahmet, Mahmud, Mahomet, Muamet, Muameth, Muhammedul

Mustafa, Psigamber, Resul, Resulullah, Ahirpeygamber, Muhammedu'l Mustafa, Muhammed, profetul Mahomed, c. 570/580-632) 3d, 1-36, 42, 46, 48, 49, 56, 85, 94, 189
Muhammed effendi v. Kiufri Muhammed efendi
Muhammed, sultan (neidentificat) 123
Mulfammed I (sultan otoman, 1413-1421) 325
Muhammed al II-lea (Mehemmed at II-lea, sultan otoman, 1444- 1445 si 145 1-148 1) 127, 140,
189

Muhammed al III-lea v. Muhammed al IV-lea

Muhammed al IV-lea. Avci (sultan otoman, 1648-1687; gresit: Muhammed al III-lea) 140,
231, 327
Mulla hitcran v. Molahidjran
Mulla hunkar v. Molahidjran
mulhidi (sect& musulmana) 319
Mumiiddin (Mumyi ud-Din, personaj neidentificat) 78
mumsoiunduren (momsayandaren, kizilbasi, sect& musulmana.) 319, 335-337; v. si kizilbasi

687

munasuh (hululi, munasukh, adept al metempsihozei) 319, 321, 322

Muntenia 253
Murad I (sultan otoman, 1360- 1389) 300

Murad al II-lea v. Baiazid II

Murad al III-lea (sultan otoman, 1574- 1595), 241, 332, 372

Murad al IV-lea (sultan otoman, 1623- 1640) 195 (gresit: al III-lea) 195, 244
Muradin (personaj neidentificat) 59
Musa v. Moise
Musirri ( musirri = initiat, aci: ateu) 319, 326, 327
Mustafa (DOzme, pretendent la tronul turcesc, m. 1422) 275
Mustafa v. Muhammed
Mustafa al II-lea (sultan otoman, 1695- 1703) 36, 231, 276, 297, 369, 377
Nabuhodonosor (Puhtinnasir, Bakht Nasar, Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului, 605562 i.e.n.) 125
Naksibend (Naksbendi, Nakshband, mistic musulman, 1317- 1389) 290, 306
Nasuf (Nasuh, fratele patriarhului Iosif) 218, 219

Nef'i v. Nesri

Nemrud (Nemrod, Nizrirrid, personaj biblic) 116, 117

neoterici v. maalumi

Nestorie (Nestorius, invatat crestin eretic, m.c. 451) 3d

Nesri (Mehemmed ,----, , istoric otoman, m. 1520; probabil confuzie cu poetul Nef'i, m. 1634/

1635) 302
Nicolae, martirul (din Rarpenisios, 1656- 1672) 255, 256, 257
Nicolae, Sf. (Sarisallik Baba) 138, 142
Nil, fluviul 7d, 78, 120, 270, 309
Nimetullah (Ni'mat Allah Wall, mistic persan, 1329/1330- 1431) 325
nimetullahi (sects. musulmana) 319, 325

Nimrud v. Nemrud
Nistru, fluviul, 7d
Noe (Nuh, patriarh biblic) 13, 45, 64, 72, 82, 112- 116, 166
Nuh efendi (medic turc, m. 1707) 362
Nusrevan v. Chosroe I
Olimp, muntele 180
Olimpiada (mama lui Alexandru cel Mare) 120
Oman (sultan in Arabia de sud-est) 53

Omer ('Omar al doilea calif) 6, 7, 33-35, 68, 73, 200, 241, 309, 319-320

Orhan (sultan otoman, 1326- 1359) 309

Origen (invatat crestin, c. 185/186-c. 253/255) 332

Otman (' Othman, al treilea calif, 644-655) 6, 33-35, 56, 241, 319, 320
Otman (Osman I Gazi, primul sultan otoman, c. 1281- 1320) 230, 291, 299, 309, 347, 355
Palestina 70
parthieni (parti) 64
Patlemios v. Ptolemeu
Pavel, Sf. (Poles, Pavlos) 3d, 2, 47, 137, 138, 190- 142, 157, 168, 270, 294, 337
Pavlos v. Pavel
Pamintul Apusului v. Africa
Pamintul Rasaritului v. Damasc
Peigamber v. Muhammed
Pera (cartier in Constantinopol) 291, 313, 378, ,
Persia 5, 21, 30, 36, 48, 69, 107, 188, 189, 197, 198, 291, 308, 339
Persic, golful 34
persii 34
Pestera lui Platon v. Platon
Petersburg (Sanktpiterburh), f.t., 324
Petrea (Arabia ,...) 7d
Petru cel Mare (tar al Rusiei, 1682- 1725) f.t., la-5a, 6d-8d, 354, 378
Pilat (Pontius, procurator al Iudeii, 26-36) 139
Pitagora 321
Platon (Iflatun, Eflatun) 47, 102, 129, 130, 361; Pestera lui ,-..., (Eflatun Pinar = Izvorul lui r...) 78,

Poarta v. Imperiul Otoman

Poles v. Pavel

688

Polonia 32
Polul antarctic (Kutbidjunub, Kutb-i centlb) 163
Polul arctic (Kutbisimal, Kutb-i sitnal) 105, 163, 338
Porfirie (Porphyrius, filozof grec, 234-303/305) 4d, 5d, 47, 360
Principilor, insula, 257
Propontida v. Marmara
Ptolemeu (Patlemios, Batlamyos, astronom si geograf grec, m. 161) 102, 103, 357, 365
Puhtinnasir v. Nabuhodonosor

Rafail v. Israfil
rafazi (rafz, rafizat erezia persana", doctrina siitilor) 235, 318 -321, 332
Raghes v. Rikka
Rakka v. Rikka
Rama (Remele, Ramla, localitate in Palestina) 70
Ramla v. Rama
Remle v. Rama
Resul v. Muhammed
Resulullah v. Muhammed
Rikka (gresit: Raghes, Rakka, oras in Siria) 116, 295
Roma (Kizil elms, Mcirul rope', Rum) 59, 64, 66, 144, 145, 193, 194, 200, 324
Roman I Lecapen v. Vasile Macedoneanul
romanii 8d
Rubimeskiun (lumea locuita", Rub'-i meskiln) 105, 146
Rubuv, muntele (neidentificat) 25
Rukii9 (Rukayya, fiica [nu sotia I] lui Mahomed) 5
Rum v. Europa, Grecia, Roma

Rusia la,

6d, 168, 374

Saad (Sa'd al-Din Djibawi, mistic musulman, m. 1335) 309, 323

Saadail, arhanghelul (Saadail) 98
Saadi (Muslitt al-Din Sa'di, poet persan, c. 1193-c. 1290) 204, 352
Saadi (Sadeddin Hoca efendi, istoric turc, 1536/37- 1599) 201, 291
saadi (sa'di, ordin de dervisi) 309, 323
Saba, imparateasa din 0-, v. Belhiz

Sa'd al-Din Djibawi v. Saad

sa`di v. saadi
Sa'di, Muslitt al-Din v. Saadi

Safie (Safiya bint kluyaiy, concubina lui Mahomed) 28

Sahib Kiran v. Behramighiur
saklab v. Asfer
Salih (Sahli, proroc al thamuditilor, gresit: Melchisedec) 116, 127
Salman al-Farisi v. Salom Persanul
Salom Iudeul (convertit la islam, neidentificat) 48
Salom Persanul (Salman al-Farisi, tovaras al Profetului) 48
Salsail, arhanghelul (Salsail) 98
Sam v. Sem
Samarkand v. Semerkand
Samson v. Hamze
Sanktpiterburh v. Petersburg
sarazini (saracini) 275, 303

Sarisaltik Baba (Sari Saltik Baba, dervis turc, sec. XIII, aci: Sf. Nicolae) 142
Sarra (sotia lui Avraam) 191
Saul (Talut, rege al Izraelului, c. 1020- 10 10 i.e.n.) 124
Sava, riul, 7d

Sefiali (personaj neidentificat) 66

seiah (seyah, ordin de dervisi) 289, 313, 314, 315, 316
Seihan, riul (Kydnus, Cydnus, Seyhan) 78

Seihan, iarile (Seyhan, regiune in Turcia) 78

seldje, neamul (seldjucizi, selcuki) 59

Selim (personaj eshatologic) 59
Selim (I, sultan otoman, 1512 -1520) 186, 230
selisi (salisi, secta musulmana) 319, 331
Selmanipak (Selman-i Pak, tovaras at Profetului) 130
Sem (Sim, Sam, fiul lui Noe) 13, 64, 115
Semerkand (Samarkand, oras in Turkestan) 77

689

Sems ($emsu'd-din Sivasi, dervis turc) 85

Seres (Serres, oral in Grecia) 276

Serghie, monahul (Mapira, Sergius Bah ira, calugar crestin)97, 48

Serres v. Seres
Seth (Seith, $eyt, fiul lui Adam) 82, 112, 113
seyah v. seiah

Seyhan v. Seihan
Sham v. Damasc
Sha`ya v. Isaia
Sigrat v. Socrate
Silsrat v. Socrate
Sim v. Sem
Simocatta (Theophylaktos Symokattes, cronicar bizantin) 3d
Simeon (tar al Bulgariei, 893-927) 372, 373
Sinai, muntele (Turi Sina, Tilr-i Sina) 72, 121
Sirat (pod legendar in rai) 155, 156, 158, 192
Siria 50, 77, 303, 304; v. si Damasc
sikalab, poporul, v. Asfer
slavii; popor, v. Asfer
Socrate (Sigrat, Sikrat, filozof grec, c. 470-389 te.n.) 102, 397, 361
Sofia (biserica Sf. ms) v. Aia Sofia
Soliman Magnificul v. Suleiman .
Solomon (Suleiman, Sulaiman, rage aLIsraelului, c. 970-930 te.n) 13, 95, 73, 124-127, 199,
368, 371
Spania v. Hispania
Strandja, 'muntii (Ioppe, Istranca-dag),

180

Strigoniu (oral in Ungaria) 33

Sulaiman v. Solomon

Suleiman v. Solomon

Suleiman (Soliman Magnificul, sultan otoman, 1520 1566) 123, 230, 231, 341
Suleiman al II-lea (sultan otoman, 1687 1691) 314
Suleimanie, djeami (Suleymaniye Camii, moschee in Istanbul, sec. XVI) 185
Sam v. Damasc
Sarni-serif (Sam-i serif, moscheea umaiazilor din Damasc) 19,
Seit v.: Seth
$emhail, arhanghelul ($emhail) 98

$emsu'd-din Sivasi v. Sems

$eyt v. Seth

siiti v. rafazi
$ua v. Iisus Navi

$ueib v. Isaia
TWA v. Saul

Tantal (erou mitologic) 234

Tebaida, pustiul, 308
Tcdjdjial(i) v. Dedjdjial

Templul Soarelui (Heliopolis, in Egipt) 210

Teodor (fratele lui Heraclius, imparat al Bizantului) 34
Termid (Termidh, oral in Uzbekistan) 77
tersa v. atesperest
Tesalonic 321

Tigru, fluviu, 309

Tirmidh v. Termid
Titus Vespasian (impgrat roman, 79 -81) 125
Tolstoi, Petre Andreievici (diplomat rus, 1645 1729) 3 38
Tracia 247, 276, 280, 300
Tundje, riul (Tungea, Tovaoc) 376
Turcia v. Imperiul Otoman
Tur-i Sink Turi Sina v. Sinai

Tarigrad v. Constantinopol
tigani 341

690

199

Ungaria 7d

Urfa v. Edesa
urian (nryin, ordin de dervisi) 289, 309, 310
Urmia v. Ieremia
ilryan v. urian
Uzeir (' Uzair, Ezdra, preot evreu, sec. IV 1.e.n.) 125, 132
Vaili (Vanikoy, sat ling5. Istanbul) 373
Varna 274
Vasile Macedoneanul (imparat al Bizantului, 867-886, confundat aci cu Roman I Lecapen,
920-944) 372.
Vasile, print al Moldovei (Vasile Lupu Voievod, 1631 1653) 195.
Vehbin, fiul lui Haizal Selim (persona] legendar) 25
Venera (zeita Venus) 183, 185, 234, 237, 267

Viena 32, 231, 257, 324

Vladislav, craiul ungur si polon (Ladislau al III-lea Jagello, rege al Poloniei $i Ungariei, 1431
1444) 272

Vlaherng (biserica, in Constantinopol) 341.

Volga, fluviul, 7d, 347

Xerolof (Xerolophos, colia in Constantinopol), 373; statuia de pe es,(Columna lui Arc:adius)

372, 373

Yadjudj v. Adjiudj
YalTthv. Afet
Yahudi v. Iehuda
Yahyd v. Iahiia
Yahya bin Zekeriya v. loan BotezAtorul

Yeni kapu v. Enghi kapu

Yhnus v. Iona
Yfisha v. Iisus Navi
Yusuf v. Iosif
Zacutus Lusitanus, Abraham, v. Zakutii
Zaharia (Zekria, Zakariya, tatal Sf. loan Botezatorul) 133, 139
Zahir al-Din 'Omar Khalwati v. Halveti
kakariya v. Zaharia
Zakutii (zatEatrilu Tisanu, Abraham Zacutus Lusitanus, istoric portughez, m. 1642) 34
Zamolschides (Zamolxis) 347
Zamzam v. Zemzem
Zefzail, arhanghelul (ZefzAil) 98

Zekria v. Zaharia

Zemzem (Abizemzem, Ab-i Zemzem, Zamzam, izvor legendar din paradis) 118, 190, 191

Zeus v. loves
Zozai (personaj legendar neidentificat) 25, 26

INDICE DE AUTORI SI OPERE

ALIXANDRIA v. ISKANDAR-NAME
ARI STOTEL
al-Akhlea (Etica): 365

al-Burhan (Apodictica): 359-360

al-Khataba (Topica): 359-360
al-Maglicilit (Sofistica): 359-360
al-MaTpilat (Categoriile): 359-360

al-Tafsir (Ermeneutica): 359-360

lama Nticondxsta, I, 11, 1100 a:344; III, 4, 1112 a:226; III, 9, 1115 a:222
IIspi. yevtcrung Kai xpOopiftg, II, 6, 33 b, 7:326
IIEpi NIDXfic, II 2, 413, b, 1 si urm.: 345
Tex gad ca (puotKet, I, 1, 1, 980 a:2 d
(Ducruoi, I, 7, 190 b:102
AUGUSTIN

Lucrare neidentificaa (citat din Ovidiu, Metamorphoses, VII, 20): 317

AVICENNA
Kitab al-kantit fi'l-tibb (Canonul medicinei): 361

BIBLIA
Vechiul Testament

Geneza, 9, 13:104; 13, 19:11; 16, 1-15: 118; 18, 3 1-38:337; 22, 1-14:117; 29,
18-28:209; 30, 1 si urm.: 119; 39, 41 119; 41, 1 si urm.: 374
Exodul, 2 si urm.: 120; 4, 1-5: 121
Deuteronomul, 7, 2:20; 12,23:2 a; 16:4 d
III Imparati, 10,1- 13:126
Estera, 1:374
boy, 42:126
Psalmi, 1, 1:3d; 1,2:1d; 1,5:95; 17, 29:93; 67, 36:257; 118, 85:1d; 118, 85:3d;

118,

85:8d; 118, 96:1d; 118, 105:3d

Pilde, 3, 34:151
Ezechiel, 34, 20-22:152; 38,2-3:145; 39,1 si urm.: 145; 40,2 qi urm.: 374
Daniel, 2,2-12:346

Noul Testament
Matei, 5,3-11:294; 5, 17:38; 5, 22:295; 5, 39:5d; 5, 40:5d; 5,47:4d; 10, 39:4d; 11,
29:294; 12,25:220; 16,24:5d; 17, 14-18:225; 18, 22:233; 18, 25:5d; 19, 21:212;
19, 24:106; 20, 28:294; 22, 14:318
Marcu, 8, 35:4d
Luca, 6, 28:4d; 6,29:5d; 10, 20:96; 11, 17:220; 17,33:4d; 18, 22:5d; 23, 43; 207
Ioan, 1,1:4d; 14, 26:137; 14, 26:141; 15, 26:137

Faptele apostolilor: 48
Rol-haul, 9, 3:157; 10, 17:2d
I Corinteni, 1, 18:365
II Corinteni, 12,2-4:141
Galateni, 1, 18:3d
Efeseni, 4, 26:5d

Filipeni, 2, 8:294
I Tesaloniceni, 4, 13:270
I Timotei, 2, 4:318
II Timotei, 2, 6:338

Evrei, 9,8-9, 11:7-19:206

I Petru, 5, 8:8d
I loan, 4, 1:1d.
BIRGIVI (BIRGEVI), MUHAMMED IBN PIR 'ALI
Risale-i Birgevi (Vasiyetname, Cartea Testamentului): 82-84
BUSBECQ, AUGIER GHISLAIN DE
Legationis turcicae epistolae quatuor: 356

692

CALVISIUS, SETHUS
Opus chronologicum ad annum MDCLXXXV continuatum: ad ann. 570:3; ad ann. 622:9;
ad ann. 631:9,29; ad ann. 643:34; ad ann. 644:34, 35
CANTEMIR, DIMITRIE
Incrementa atque decrementa Aulae Othomanicae: 356-357; in praefatione: 229, 347;

I, 2, 22, ann. u:290; II, 4, ann. qq:123; II, 4, 4-6:275; III,

1,

10 et ann. s: 127; III,

128:230; III, 3, ann. y: 324, 338; III, 4, 19:231; III, 4, 25:230; 1112, 1, 6:230; 1112, 6,
19:244; 1112, 6, 20:244; IV, 1, 43, ann. pp: 231

CEVAHIR UL-ISLAM (Giuvaerurile credintei): 82

CICERO

In Catilinam oratio prima /:3a

COPERNIC, NICOLAE
De revolutionibus orbium coelestium libri V/:162
CORANUL, II, 2, 4:161; 31:91; 35 si urm.: 91; 36: 108; 102:242; 142: 184; 145: 184; 154 155:
184; 154:149; 165:39; 183:180; 184:180; 185:180; 185:181-182; 187:180; 187:183;
190:229; 190-193:223; 191:329; 192:329; 221:27; 230;266; 253:136; III, 2:38; 20:119;
42:134; 45-51:134; 49:135; 55:139; 104:91; 128 129:161; 199: 160; IV, 17:92; 142:317;
157:138; 157-158; 138; V, 12:161; 46:136; 48:119; 48:134; 62:160; 82-83:140; 110:

135; 116-118:137; VI, 20-21:92; 38:152; 43:92; 95:102; 130:92; VII, 11:99; 13:99;
19:99; 54: 103; VIII, 35:203; 35:317; IX, 2:203; 5:17; 18:203; 29:20; 52:224; 60:203;

X, 41:17; 41:48; 41:92; 42:92; 76 siurm.:372; 94:38;94:119; XI, 17:160;23:160; 69:333;

106-107:160; 119:160; XV, 28:107; XVI, 64:38; 103:48; 123-124:38; 161:119; XVII,

1:11; 1:20; 63: 95; 84:73; 85:95; 88:41; 88:43; 90-93:20; XVIII, 8 si urm.:73; 92 si
urm.: 72; 94:132; 94-97:146; 96:145; XIX, 27 si urm.: 135; 28:122; 30: 35; 32-33:
149; XX, 17-21:121; 104:149; XXI, 5:17; 5:48; 83-84:126; 91:139; 95-96:145;
96:132; XXIV, 35:340; XXV, 4: 48; 4-6:37; XXVI, 34 si urm.: 372; XXVI, 17
si urm.: 125-126; XXIX, 33:135; 41:245; XXXI, 12:127; 19:127; XXXII, 13:160;
22-23: 39;XXIV, 14:126; XXXV, 11:92; XXXVII, 80:116; 87:116; 101: 116; 102:117;
XXXVIII, 57:160; 71:107; XXXIX, 68:149; XLI, 9:103;9:101; 11:103; 12:101;
12:103; XLII, 46:92; XLIV:68; 35 si urm.:95; XLVI, 3 si urm.: 101; 9:161; XLVIII,
5:164; 29:39; L, 19:154: LIV, 1:25; LVII, 3:86; LIX, 21:41; LXI, 6:137; LXVI,
1-2:28; 12:134; LXVIII, 34;164; LXX, 19:91; LXXVIII, 21-30: 160; LXXIX,
46(?):149; XCIII, 6:11; 6:44; 8:11; XCVII, 1-3: 180; CXII, 13:85-86
DESPRE INCEPUTUL SARACINILOR SAU AL TURCILOR : 275
DIONISIE PSEUDO-AREOPAGITUL:

Epistula VII, 1081 a:285

EPICTET

'EyxetpiStov, 14:168; 46:2 a; 53:168

ESRAR-I CEFR-I RUMUZ (Cartea, tainelor, Apocalipsul musulman): 55, 57-60

EUCLID

Etotx,sta, IXV:359.

EVANGHELIA COPILARIEI LUI IISUS (Cartea despre copilria lui Iisus): 136
EVAGRIUS
Historia ecclesiastica, IV, 32:202.

GENTIUS, GEORGIUS v. SA'DI

HERBELOT, BARTHELEMI D'
Bibliotheque orientate s.v. Mohammed: 94; Roum: 291
HERODOT

lo-ropiat, II, 73:210; IV, 94-95:347; IX, 81:372

HUMAYUN-NAME (Kalila wa-Dimna): 360

IBN SINA v. AVICENNA
IOAN HRISOSTOM, SF.
Liturgia, Ecfcmisul dupcl a treia aducere: 5a
IOSIF FLAVIUS
IIepi To0 iou8alico6 rratt.tou, II, 12:288
ISKANDAR-NAME (Alixandria): 127, 146
IUSTINIAN
Institutiones, I, 3:6d

693

IUVENAL

Satira VI, 30:28

KALILA WA-DIMNA v. HUMAYUN-NAME
KANTAKUZENOS, IOANNES

Kota ModgEO, 1.IIV:3d

KANUN -NAME (Nomocanon") :215

KEDRENOS, GEORGIOS
Eivowtg tocopt7v: :3d ; (Theophanes continuatu s, VI, 20 -21): 373
LEUNCLAVIUS, IOANNES
Annales sultanorum othmanidarum: 356
Historiae musulmanae turcorum libri XVIII: 356
LIBANIUS

Epistula MLXIX: 166

LUCRETIUS

De rerum natura: V, 96:26,

149

MARRACCI, LUDOVICO
Prodromus ad Refutaticmem Alcorani parted quatuor: 3-4 qi urm.: 321 si urm.
MENINSKI, FRANCISCUS A MESGNIEN
Thesaurus linguarum orientalium, turcicae, arabicae et persicae: 54, 349-350
MOLITVENIC, Rinduiala marturisirii, Molitva 1:233.
NOMOCANON, v. KANUN-NAME.
ORIGENE
Kate', Moron, II, 55(424):347
OVIDIU
Metamorphoses, VII, 20:317
PORPHYRIUS
Kitclb Farfuryus al-mcertif bi'l-mudkhal:360

Kat& xptcrctavelv, 1.IXV:4 d; frg. 4:365

PTOLEMAEUS

reorypatpucil cthvrattc, VI, 7, 2, 27:103

RYCAUT, PAUL
Storia dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C. Belli, Venetia, 1672, p. 177:323;
p. 177:326; p. 177:330-331; p. 178:332; p. 179 180:327; p. 180:343; p. 182:303;
p. 182:331; p. 182:338; p. 183:339; p. 183-185:321; p. 185-186:328; p. 186-187:
329; p. 189 193:291; p. 194-195:306; p. 196 197:325; p. 198:304; p. 198-200:
300; p. 202:303; p. 203-204:307; p. 207-208:309;p. 212-260; p. 214:263; p. 214
2 15:267

Monapxun mypeyKa, trad. Piotr Andreevici Tolstoi: 338-339

SADEDDIN, HOCA EFENDI
Tic ilt-tevarih (Cununa istoriilor): 201, 291
SA'DI, MUSLIH AL -DIN
Gulistan (GrAdina cu trandafiri), prefata: 204; Lauda sahului islamului: 9a; Lauda marelui

emir Abu Bala. ibn Abu Nasr: 4a, 5a; cap. I (Despre ale sahilor moravuri), Sahul
eel nevrednic: 3 a
Rosarium 1,oliticum, trad. Georgius Gentius: 352-353
SHAMSHUN-NAME (Cartea. lui Samson): 124
STRABON
fEwypcuptica, VII, 3, 4 -5:347

SYMOKATTES, THEOPHILAKTOS
`Icyropint, I. 1 VIII :3d
SEHADI (neidentificatA): 352
TEVd4 Rill-I BINA-I AYR SOFIA (Istoria zidirii Sfintei Sofii): 201
THEOPHANES v. KEDRENOS, GEORGIOS
TOLSTOI, PIOTR ANDREEVICI v. RYCAUT, PAUL
TUCIDIDE

latopiat, I,

132:372

YAZICIO6LU MEHMET
Risdle-i Muhammediye (Viata lui Mahomed): 1, 10, 21, 25, 41, 48, 97, 105,
164, 242, 319, 328

694

108,

113, 134,

INDICE CULTURAL

abdest v. spalare rituals

abecedar v. alfabet

asceti 315, 316; cel ce sade in colt" lkio-

abstinenta 83
academii 347
acte (hudjdjed, huccet) 191, 208
adar (a sasea luny a anului sirian, martie")

attar v. val de cap

285

adevarul (hak) 227

adormire (deosebita de moarte) 154
adulter 85, 336
adunare (djemaat, cemat) 176

agavati (agdvat, pl. lui aga) 227

alem v. steagul sfint

alfabet (elifsuparesi, abecedar) 81, 256,

348

algebra (eldjebr) 359

alimente interzise 238, 244, 245, 333

Allah 14- 16, 82, 85-90, 366-368, passim;

atributele lui -., 86-90; bunatatea lui
- 24; fiinta lui ~ 16; nenascut 239,
240;

numirile lui

(tespih )

14,

86;

providenta lui ~ 89, 91, 92

ambasadori 253
amvon (mimber) 179
an, -nou (Nevruz, echinoctiul de primavar5.)
61, 285; ~ embolic 61; . solar 61.
anatomic (torih ) 347, 363, 364
animale, geneza for 105, 106; osindirea for
152; ti spurcate 248, 249
antimoniu (kina, kina, surme, surme, pentru
frecat ochii sau corpul) 7, 215, 259, 260
apa, -sfintita 30, 31; movie (abihaiat, ab-i
hayat) 131, 132, 244
apocalips 55-80; v. si sfirsitul lumii
apocatastaza 322
apostoli (havariun, havariyun) 140

Araf v. purgatoriu
arapi (de ce sint negri)
argint viu, 141
arhangheli v. ingeri

179, 221

yeniyin, kOsenisin)

abihaiat v. apa vie

asceza 308, 323, 324

astrologi 55

astrologic (nudzm, niicum) 339, 359, 364;

v. si rasad

astronom 103; ~ sef (munedz-djim

milneccimbasi) 364

astronomic (nudzm, nucum) 279, 364, 369

asir asi v. coliva
atei 324, 343
ateism 326, 338, 342-346
atomi 345
attar v. droghist
Ayat-i kerime v. Coran
azadkusi v. pasari eliberate

bacsis (bah,s4) 227

badestan v. piata public&
bahr v. metru poetic
bahs4 v. bacsis
Bairam pighe,si v. daruri protocolare
Bairamul Mare (Bdyiik Bairdm) 96,
181- 183,

186,

188,

192,

rugaciuni de ~ 179, 287

Bairamul Mic (Hadjdjilar Bairdm, Kiuciuk
Bairdm, Haccilar Bayrami Kiiciik-

Bairam, sarbatoarea mica, sarbatoarea

hagiilor") 188, 283

bakire v. fecioara

bakkal v. bacan
balene 114
barba (semn de distinctie) 215, 249
bastarzi 336, 337; ~ conceputi in timpul
pelerinajului (nefes otultars) 191
bazar v. pia public&
bacan (bakkal) 357
beitulmukkades

(Beytulmukaddes,

arhiva (sidjil, sicil = document scris) 260

sfinta") 187
berci v. drog
betonic. (plant& medicinala) 127
betie 303

aritmetica (ilm-i rekkam) 256, 357

Ars (cerul empireu, tronul lui Allah)

betivi 254
binele 226

Arife (zi premergatoare Bairamului) 112,

180, 183, 184

arta poetics v. poezie

arzihal v. cerere

112,

278 - 284 ;

Beitullah (Casa lui Dumnezeu")

arhiatru (hakimbasi, medic sef) 362

arhitectura,
civila 359; ~ naval& 359

111, 114

bchsi,

beglerbeg 253

115

14-16, 39, 74, 79, 95, 97, 103,

104,

11,
106,

11,

187

casa

blestem (lanet) 99, 109, 320

blindefe 226
boli contagioase
sari') 224

(emrazii sari,

emraz-i

695

bostandji ba,si (bostancibasi, seful domeniilor

imperiale) 261
Bayi ik Bain-1m v. Bairamul Mare

buhi, buhu v. farmec

buthuni v. silogism demonstrativ

cadiu (kadi, judecgtor) 62, 122, 208, 253,

260, 261, 332-335

cafes. (kofe, kahve)

132,

182

caftan (hilat, hil'at) 35

calendar (ruzname, ruzname) 279, 364
caligrafie (husnihat, hfisnihat) 351; ~ gen
neshi 43, 320: ~ gen taalik (ta'lik) 43,
320.

ca.m1t5. (interdictie) 245; ~ permisA 246

capidjibag (capugi-basi, kapuci basi, sef
al strajilor Seraiului) 35, 219
capitol mort (stare chimica) 3a

capuchehaie (reprezentant la Poartg) 253

caractere arabe v. scrisul arab
came de porc (si alte alimente interzise)
238, 244, 245
Cartes comunitAtii" v. Coran
Cartea destinelor" 92, 95, 268

Cartea invataturii lui Allah" (Levhi mahf uz,

Levh-i mahfuz) 15, 94, 96, 183, 184

Casa lui Thumnezeu" v. Beitullah

casa stapinului" v. mevlahane
castitate v. infrinare
catehism (iman suparasi) 82, 334, 348
cauzele creaturilor 94
calugari v. devisi
camile (legends) 283
cArti

(joc de ) 239

cgsgtorie

(dugun, nikkeah, surr, dugun,

nigah sur) 212, 251, 257-261, 341; ~ a

dervisilor

297,

298; interdictie,

242;

reinnoith cu aceeasi femeie (tedjdid

nikkeah, tecdid-i nigah) 209, 210, 237,
263-276; ~ modesta (kepin) 260, 261

ceaus (aprod) 219

ceau,sba,si (seful aprozilor) 253

cer 77, 95, 102, 103, 105; ~ empireu v. Arc;

~ inferior 97; sapte uri 13, 14, 17;

al treilea ~ 133,

141

cerere (arzihal, arzuhal) 208

cersetorie 314, 315

cerul empireu v. Arc

chefal 165
chimie 3a, 324
chirurg-sef (djerrah ba,si, cerrahbasi) 363
chirurgie (djerahlik, cerrahhk) 363
cifre 357

cincizecime (Hamsin, inceputul verii) 286

ciorbagiu (comandant de ieniceri) 256
circ 282
circumciziune 251-255. V. si sunnet
ciuhur (cuhur, instrument muzical) 301
ciuma. 224

cintaret bisericesc (muezin, muezzin) 76,

177, 182, 183, 269, 298
clopote (interdictie) 247

colivA (asir asi, air asi) 272

colocinti (tArtacute) 8, 22, 23

Conceptia imaculatg. 134, 135
concubinaj 242, 281

696

concurs poetic (in Arabia preislamica) 42, 43

conditii (Fart); - ale credintei 170, 205;

~ in logic& 360; ~ necesare (vcuijib) 205,

211, 215; ~ meritorii (sevab) 205, 2 15-

. 217
constringere (kaza) 239

contract 245
contradictie 105

convertire 229, 253-257

Coran (Ayat-i kerime, Curan, Furkan, Kelamul-lah, Cartes comunitatii",

Inst.

tatura milostivg") 3d, 5, 15, 17, 20, 21,

22, 37-54, 62, 63, 76, 113, 183, 206,
290, 318, 350, 368; lectura obligatorie a
~ului, 212; v. si Indicele de autori fi

opere,
s.v. Coran
cosmogonie 102, 103

crainic (murassa, gresit pentru: murahhas)

208

creatia lumii 101, 102; realitati premergA-

toare 93-96

credintg (iiman, iman) 28, 82, 83, 168, 169;

conditii pentru ~ 170, 207, 211; innoire

de ~ (tedjid iman, tecdid-i iman) 209

crestinismul 46, 47
cronologie 102; ~ cresting 102; ~ de la
facerea. lumii 102;
~ militarg 142;
~ musulmana 9, 21, 22, 102; an lungit"
(tedahul) 285
crucea ROstignirii 9
cunoasterea 2d; ~ innascutA 137
cuptorul din Babilon 117

Curan v. Coran
curatenie 214
cutremur 105

daavai .5.eiatin v. invocarea diavolului

dalak v. divort
dans, interdictie de - 247; ~ ritual (al dervisilor mevlevi) 299, 304
daruri protocolare 227; ~ de Bairam
(Bairam pischeFi, Bayram peskesi) 281283; ~ ale domnilor romani cgtre
Poartg 253, 281, 285
daudi (dO'Udi, voce, bas) 124
clArnicie (djevmerdlik, murruvvet, cevmerdlik,

murtivvet) 226-228, 328, 329; ~ interzisa 246; v. si zeciuiala.

Decalogul 239

dede (bunic) 295; (unchi) 315

delfin (porc de mare) 132, 133, 152
delili burhan v. silogism demonstrativ
delili galat v. sofism

dervisi 221, 287 -316

descintec (okumak ) 373; ~ interzis (djeazulik, cazlik) 374, 375

desfrinare (zina) 210

dhikr (rugaciune secrets) 72, 305, 325

calecticg. 360
diavol 44, 93, 97- 100, 109- 111, 160,
273, 316, 368, 375; blestemul lui 99;
invocarea lui 378; diavolii cei not 99.
din (religie, judeca.a, obicei) 168, 169
dinislamden v. islam

directia rituals a rugaciunii (kible, kibla)

175, 202, 216, 240

disciplin& (in armata) 219, 220

div v. uriasi
divort ( dalak, talak = repudiere")
212, 237, 263-268;
263, 265

170,

intreit (irevocabil)

djami v. geamie

djeaiz v. necuviincios
djeazulik v. descintec
djemaat v. adunare
Djemre v. zile bune
djenaze v. rugaciune
djerahlik v. chirurgie

djerrah bag v. chirurg-sef

djevmerdlik v. darnicie
djihad v. rl.zboi sfint

djima v. impreunare
djini v. duhuri
djiuma v. vineri
djografie v.

geografie

document v. arhiv&
dolab v. scrinciob
domnitori romani 195, 213, 281, 285

donatie pioasa v. vakuf

dregator v. kaziasker

dreptate (feriferif, er-i serif) 226, 227,

229;

social& 6d

fail (MI, model in prozodia arabl) 352

fal v. preziceri
faldji v. prezicAtori
fapte bune 206, 2 15-2 17;

meritorii 2 12-

235

farisei 333
farmec (buhi, buhu, bugu, pentru inlAturarea.

ratiunii) 377
farraf (slugi ale pelerinilor") 191
farz (porunca lui Allah) 52, 53, 170, 176,
178, 205-212, 216, 217, 228, 231, 269
fasl v. psalmodiere
fecioar& (bakire, bakire) 257
femeie (acoperirea fetei) 242

fermecare

(ghiozbaidjilik, gOzbagcilik, legare prin farmece) 377

fersah (imitate de distantA) 103
fetva (sentinta formally) 70, 214, 219, 224,.
225, 229, 239, 241, 245-247
feilusufie v. filozofie
fief militar (timar) 277
fikiha v. teologi
filozofi 127, 129,

130; ,--,moderni 323

filozofie (feilusufie) 361; -- practica 294296

Firaklitis v. Sf. Duh

dreptul canonic musulman (seri'at) 33, 215

drepti 150
drog (berci, berg), 297

fisc v. tedahul
Titre v. rugaciune
fizica (hikmet, hikmet) 102, 361

duhan v. fum

fikaha v. teologi
fitr v. rugaciune

droghist (attar) 357

dugun v. casatorie

duhul divin" v. nur

duhuri (djini, ervah) 44, 93, 95, 97, 100,

101,

224, 368

ebdjed v. numaratoare literal&

ebudjehl carpusi (pepenii lui Abu Djahl",
tartacute) v. colocinti
echinoctiul de primavara v. an nou
efeb (kiocek, kocek) 222, 310
efemeride (takvim, condica zilnica") 279,
364

ehlifikiht v. teologi
ehlikelam v. retor
eldjebr v. algebrA,

elemente naturale (stihii) 102, 345

eliberarea robilor 208, 209

elifsuparesi v. alfabet

emirhadj (emiru'l h&c, capetenia pelerinilor)

190,

191

fizicieni 106, 123

flecareall (interdictie) 246

flota 359
focul de sub pAmint 104
form& 94, 102, 345

ftizie 274, 374

fum (duhan, semn al sfirsitului lumii) 76
fumat v. tutun
Furkan v. Coran
Galata Voievodasi (Galata Voyvodasi, prefectul cartierului Galata) 261
gaza v. vitejie
gazal v. versuri
gazi v. viteaz
geamie (djami) 34, 67, 113, 172, 175- 179,
182, 183, 185, 213, 216, 240, 269, 270,
passim; v. si mezcid
genuflexiuni (reheat, rekat) 84, 157, 158,
175- 177

emiri 33, 36
emrazii sari v. boll contagioase
epilepsie 225

geodezie (ilmul mesa hat, ilm Ul-mesahat)

etica (ilrn-i adab, morall) 294, 295, 361, 365

eunuci 234
Evanghelia 38, 39, 45, 46, 96, 137, 138, 140142, 206, 318, 331, 365; v. si Indicele
de autori ,si opere, s.v. Biblia
extaz 325
ezan (izan, turnul
balconul minaretului
din care se face chemarea" la rugAciune)
76, 113, 177, 181- 183

gheena v. iad, purgatoriu

erezii 316-346
ervah v. duhuri

359

geografie (djografie, tahtiti bilad, cografya,

tandid-i bilad) 347, 359
geomantie (rowel) 371
ghiaur (necredincios) 158, 211, 220, 241
ghicitori in bobi 239
ghiozbaidjilik v. fermecare
Ghiul Bairami v. sarbAtoarea trandafirilor
giulgiu (kefen) 269
glasuri muzicale 353

gramatica. v. sarf
gratitudine (kazaeriza, kaza -yi riza) 207
griul din rai 32, 99, 108, 110

697

gropnite v. turbe
gust v. spalare ritual&
gustare (iftar ) 182

ilmi usema v. qtiintd

ilmi fikh v. jurisprudentIE
ilmi hendese v. matematica
itmi kelam v'. rttorita

ilmi mantik v. logics

hadisi serif v. spusele Profetului

ilmi tesavvuf v. metafizica

ilmi testis v. trigonometrie
ilmi tevarih v. istoriografie
ilmul mesahat v. geodesic
iluminati 328, 329

had j v. pelerinaj
Had jd jilar Bairam v. Bairamul Mic
had ji (cel care a facut pelerinajul") 193
haivani v. suflet
hak v. adevArul
hakimba,si v. arhiatru
halal v. ingAduintb.
Hamsin v. Cincizecime
hanuri 189, 190

imagini, ---zoomorfe (interdictie) 240 ;

mise persanilor 241

imam (conducAtonil rugaeiunii)

har ( hidaet, hidayet) 204, 206; (karamet)

247-277
haraci 342

haram v. interdictie
harem (locuinta femeilor)
258,

196, 205,

213,

307

hati,serif (hatt-i writ porunca imperialA);

195, 196

hatib (katib, citetul Coranului)" 75, 76

havafiun v. apostoli
Hegira (Hid jreti nebevie, Hicreti nebeviye,
mutarea Profetului de la Mecca la Medina,
inceputul erei mahamedane) 9, 21, 22

heiula v. materie
hidaet

v. har

hid.* v. valurile pudoarei

imbalsAmare 269
impreunare (djima,

165

282

ifani (imamii vizibili, dupa secta ismailiana)

36, 57

illahi v. imnuri divine

-um v. tiinta
ilmi adab v. eticA
ilmi rekkam v. aritmetia
698

ca obligatie)

rituall 335,

336

139- 162, 240, 321, 323

iatsi v. noaptea .
icoana v. tasvir
I di erbain v. Patruzecime
idol v. sanem
idolatrie 41, 42, 113, 240, 338
ieniceri 300, 301, 310, 331; comandantul
-, for ( ienicer aga, yeniceri agasi) 261,

ilahiet v. teologia musulmana

cima,

231-234, 236, 267, 284;

iad (gheena) 16, 24, 71, 79, 80, 94, 107, 136,

iiman v. credinta

interdictie ( haram ) 170, 187, 228, 239-247

intervale muzicale ( fobe ) 354
invaliditate 225
invocarea diavolului (daavai
Seiatin,
da'va-i 5eyatin) 378
islam (dinislamden = din-i Islamden, religia musulmanA") 170; rAspindirea lui
prin sabie 47; v. i rAzboi sfint

356, 357

husnihat v. caligrafie
hutbe v. predica

if tar v. gustare
ignoranta 317

178,

izan v. ezan

(interdictie) 246

homosexualitate 222, 233, 310

hrisme (prorociri) 55 i urm.
hudjdjed v. acte
huri (frumoasele din paradis) 101, 164,

177,

188, 210, 258, 259, 263-265, 267-269,

336, 341, 342
iman suparasi v. catehism
imnuri divine ( illahi ) 182
incest 337, 338
inima, laca al cunoa#erii 56
insecte daunatoare 374
instrument matematic (muzical) 354, 355
ingt v. stil epistolar

ispendj (ispenc, al cincilea dintre robi",

impozit cuvenit sultanului) 209, 300
istoriografie ( ilmii tevarih, ilm-i tevarih)

Hid jreti nebevie v. Hegira

hidraulica 359
hidropizie 274, 374
hilat v. caftan
hikmet v. fizicl; medicina
hirka (hirka, mantie de derv4) 292, 293
htrka-i serif v. mantia sfinta
hod ji (invAtAtori) 81, 251, 252, 341
hoinAreala

~per

infrinare (castitate) 218, 220-222, 294, 295

ingaduintA ( halal ) 170, 205, 228, 235-239
ingeri (i arhangheli) 14, 93, 97- 101, 104
106- 109, 112, 124, 213, 272, 273; ingerul
mortii 150, 152;
not 98;
sufletele ,--alor 79, 83

pazitori 251;

inmormintare 209, 268-272

inot 212
intelept v. sofi
invAtati v. ulema
invatatoare ( usta hatum ) 251
invataturA (obligatie) 2 11-2 13, 231
inviere 136, 150, 154, 207

judecatA 210;
de apoi 122, 150- 156;
omului, de cAtre membrele corpului,
153, 154

judecator v. cadiu; mufti

jurisprudenta ( ilmi- fikh, ilm-i fikh) 81, 227,

360, 365, 366; v. i dreptul canonic mu-

sulman.

kdamet ghiuni v. sfiritul lumii

kadi v. cadiu
kaza v. constringere
kazaeriza v. gratitudine

kaziasker (dregator) 280

kazi v. viteaz

Reafir v. necredineios

kefen v. giulgiu
Kel mullah v. Coran
kepan v. casatorie
keriamet v. has; miracole
kiocek v. efeb
kio,senisin v. asceti

Kiuciuh Bairam v. Bairamul Mic

kiullah v. scufie de dervis
kiurs (kiirs, amvon in en oschee). 292
kiuttab v. scribi
kible v. directia rituals a rugaciunii
kina v. antimoniu
kiraat v muzica
kofe v, cafea

medicina ( hikmet, hikmet) 361, 362, 364

rnedjevir (mucavir, razboinic, locuitori ai

Meccli) 117
mekam (case sau lacasuri" muzicale) 353,
354

mekruk v. scirbos
mekteb v. scoala

kurban. sacrificiu

lanet v. blestem
lecanomantie (ghicit in apa) 375
legator de carti (mudjellid mitcellid) 356
legea, g-lui Allah, 2d, 3d, 8d,, 10, passim;
lui Avraam 119; ,-- evanghelica 4d,
5d, 17, passim; "-- mahomedana 3d, 5 d,

6d, 49, 82, 167-250; r. lui Moise 4d, 122

leu (legenda despre) .115, 166
Levhi mahfuz v. Cartes invataturii lui Allah"
limba arab& 47 -51, 53-54, 74, 212;
4.4 obligatorie 247

limba attics 52

limba bulgarA 52
limba cazaceasca 52
limba cella 52
limba cloaca 52
limba ebraica, 49
limba elina (greaca) 47, 52
limba german& 52
limba ionic& 52
limba permit& 48, 49
limba polona 52
limba rust' 52
limba siriaca 116

imba sirba 52
limba slavona 52
limbi (impartirea .-lor la Turnul Babel) 116
locurile sfinte islamice 19, 186-201
logic& (ilmii mantik, ilm-i mantik) 359,

360; introducere in ,--,(medhal, methal) 360

lumea 102; arderea lumii 149, 150; creatia

lumii 101, 102;
cealalta 105; sfirsitul
lumii 144- 150
luna 279; go frinta prin .miracol 25, 106;

natura lunii 103,

lux (interdictie) 246

materie ( heiula, heytila) 102, 345; ?-- cristalina 113; prima ,-., v. nur
mousoleu v. turbe
marturie 211
marturisirea credintei (;rahada) 2.4, 128,
157 158, 169, 170, 177, 218, 255; r- orestine 198
masury muzicala v. usid; t crkib
mecanica 347, 359
medkal v. logics
medic 127

104

mac 297

magie ( sih, sihir) 371-373

mantia sfinta (a lui Mahomed, hirka-i
serif) 30

martir (fehid) 218, 224, 225, 255-257, 321

matabut v. nasalie
matematica (ilmi hendese, ilm-i hendese)
347, 359
matematicieni 102, 106

mercur v. argint viu

merdum v. vacluva.
mest (cipici purtati in casa sau moscheei,
173, 214, 320
mestesug 213
metafizica (ilmii tesavvuf, ilm-i tasaVvufl 364
metempsihoza. 321, 322
meteorologic, fenomen ,--, 104
metru poetic ( bahr ) 352
mevlahane

(mevlahane, casa stapinului",

asezamint de dervisi) 298

mevlud (ziva nasterii lui Mahomed) 283, 284

mezcid (lacas de rugaciune) 122, 172, 175,
182, 185, 214, 2 16; v. si geamie
miei (sacrificiu) 192, 283
milostenie ( surre, siIrre) 190, 213, 218,
226, 314, 315;
benevoll 216;
interzisa. 246
mimber v. amvon
minaret 113, 177, 320

mintea (creatura primordiala) 93

miracole (mudjezat, keramet, mticize) 25-29,

135- 136, 274-278

miini (vopsite cu kina) 215
mintuire 45, 162

moarte 100, 108, 111, 149, 344:a doua

moaste 29, 139,

monstri 105

140

"

154

morals v. etica
mormint v. turbe
motan (legenda) 115, 166
motorul prim natural (principiul miscarii) 343

mucenic v. martir

mucenicie (sehadet, eliaclet) 218, 224-225,

255-257, 321

mudjellid v. legator de. carti

mudjezat v. miracole
muezin v. cintaret bisericesc
mufti (judecator) 123, 161, 223, 270, 280,
327, 333, 334
Muhammedie (carte de doctrina islamica) 2,

4, 49, 50, 97, passim; v. si Indicele de

autori i opere, s.v. Yazicioklu Mehmet

Muharrem (prima luny a anului arab) 61

mukabele v. Ziva adunarii
muncile vesnice v. torturile pacatosilor
munedzdim basi v. astronom
murasa (rect : murahhas) v. crainic

699

snurruvvet v dArnicie

nturtad v. renegat
musafiri (oaspeti) 117
musavvir v. pictor
nausea (legends) 125, 126
musevvir basi v. pictor
musabak v. sculpture in filigran
muzica 255, 269, 297, 298, 301, 310, 353,

354; ~ instrumentala (interzial) 247,

353; instrumente de ~ 39, 353; ~ a lui

Tedjdjial 147; ~ vocals (kiraat) 247, 353

nahv v. sintaxa
nai (nei) 247, 293, 298, 304
nakkas v. pictor
nak,s v. pictura
namaz v. rugaciune
namazkeah v. rugaciune

natiki v. suflet

naturalisti 102
nazm (particularitate de stil a Coranului) 42,
43

nasalie (matabut, mastabut) 269

nebati v. suflet
nebuni 254, 311, 312
necredincios (keaf ir, 'Kafir) 196
necromantie 375
necuviincios (djeaiz, caiz) 249
nefes ogullari v. bastarzi
nei v. nai
neshi v. caligrafie
Nevruz v. an nou
nikkeah v. casatorie
noaptea (iatsi, vremea. odihnei" , yatsi) 84
nodul gordian 48, 49
nudzm v. astrologie ; astronomie
-numArAtoare literals (ebdjed, ebced) 357
nunta v. casatorie
nur (duhul divin", prime" materie,
stralucirea") 15, 93, 94, 97, 99, 244

nusha v. retete medicale

oaspeti v. musafiri

.okumak v. descintec
omul, ~animal 343; creatia omului 107, 108,

124; ~ rational 344

optic& 359

orase 359
orichalc (metal necunoscut; alama ?) 103

orologiu (interzis in orasele orientale) 247

ortodox v. sunni
ospiciu (timarhan; timarhane) 311
ospitalitate 117, 118, 228, 238
pace 228 - 231 ; '..temporary a musulmanilor cu crestinii 230, 231

padisah 36
Paraklitos v. Sf. Duh
paralizie 274, 374
-pap 281
Patruzecime (Idi erbain, Id-i erba.'yin, inceputul primaverii) 285, 286
-pleat, "-originar 99, 100, 108- 111; ~ de
moarte v. interdictie
pacatosi 150, 151
-pliajnen (legenda.) 245

pamint, geneza lui 102- 105; buricul (cen-

700

trul) lui

144

par de prisos (originea legendara) 110, 111,

249, 250; (taierea, raderea, smulgerea obli-

gatorie a parului) 214

pasari eliberate (azadkusi, azad kuss) 234,
238, 239

paunul (legends) v. Tays

pedepse v. torturile pacatosilor

pelerinaj (hadj) 83, 170, 184,

218, 283; v. si hadji

Pentateuc (Tevrat) 4d, 38,

188- 196,

39, 45,

121,

122, 206; v. si Indicele de autori si opere,

s.v. Biblia
pescuit 246
petreceri (interdictie) 247
petitorie 257, 258

piatra filozofall 324

plata public& (badestan, bazar, bedesten) 287

picioare (vopsite cu kina) 215
pictor (musavvir) 355; ~ sef (musavvir

bass) 355; ~ de flori (nakkas) 356

pictura (naks, nakis) 240, 241, 356

pisicti 238; legends despre ~ 166

pisches v. daruri
pitici 145- 146
pocainta 107, 203, 2 18-220
poeti 244
poezie (sir) 302, 310, 352, 353
poligamie 209, 212, 231, 236, 237
politeism 343

politete 94
pomenirea mortilor 272
porc de mare v. delfin

portret v. tasvir
porunci date primilor oameni 108, 206;

v. si Decalog
post (piele", tronul unui seic) 291

post (urudj, uruc, abstinenta.) 83, 170, 180 186,

307,

Ramazan

324; ~ benevol 216; v. si

potop 113- 115, 166

practica 127
predestinare 92
predicator v. vaiz
predico. (hutbe, pomenirea. sultanului") 178,
179

preludiu muzical (taksim) 298

prezicator (faldji, falci 377
preziceri (fal) 376, 377
prizonieri 207-209, 275; eliberarea for 262
proroci 45, 83, 112- 126, 119, 127, 132,
133, 136, 277
prostitutie sacra, 27, 28

psalmodiere (fasl, suits muzicala) 298

psalterion (zebbur ) 247

Psaltirea (Zebbur) 39, 45, 47, 96, 124, 206;
v. si Indicele de autori Si opere, s.v. Psalmi
pudoare 94

purgatoriu (Araf, al -Aral, Riul de foc",

Gheena") 89, 155- 158, 163, 166, 171,
175, 184,

185, 208, 218, 272, 323; v. si iad

purificare 156, 157, 333

rai 15, 100, 107, 109, 111,

217, 218, 321
rakkam v. aritmetica

112,

162 -166,

Ramazan (luna de post) 132, 180, 181, 183,

185, 188, 213, 279, 331
rasad (ghicit in stele") 364, 369; v, pi
astrologie

ratiune 343
rabdare (virtute) 315, 316
ascumpararea, prizonierilor 207-209
rau 226
razboi, -nedrept 230; ~sfint (d jihad, cihad)
16, 20, 213, 222, 223
reforma. fiscala v. tedahul

reguli de igiena 248-250

reheat v. genuflexiuni
religie 168, 169, 301, 302, 366; v. pi legea
mahomedana
remel v. geomantie; vrajitorie

remmel v. seceta
renegat (murtad, murtedd) 123
restituirea lucrului furat 210
retor (ehlikelam, ehl-i kelam) 297

seceta (remmel) 349

selamlik (selamlik, locuinta barbatilor) 258
(semaya,
cintare cereasea",
masura in muzica turceascA) 298, 299
sevab v. conditii
sfat 214
semaia

Sf. Duh ( Paraklitos, Firaklitis) 137, 138, 141

Sfinti 139- 143

sfirsitul lumii (ruz mah,ser, kdamet ghiuni,
raz-i maliser, kiyamet giini) 144- 150;
semne premergatoare,
apocalips

57-64; v.

si

sidjil v. arhiva
sifat (atributele divinitatii) 328
silogism demonstrativ (burhuni, delili burhan, burhAni, delil-i burhan) 327, 360
simun v. samm
sintaxa (nahv, nahiv) 348, 349
sinucigasi 344

retorica (ilmii kelam, ilm-i kelam) 178, 352,

353, 360
retete medicale (nusha, musha) 362

riaia v. supus
risipa (interdictie) 246
Riul de foe" v. purgatoriu
riuri 104

robi 207-209; casatoria for 261; v.

si

prizonieri

rugaciune (namaz ) 18, 19, 83, 84, 157,

170, 174- 179, 214, 216, 249, 320;
pentru dezlegarea. postului (titre) 84;
~ de dimineata ( sabah namazt ) 11, 20;

de inmormintare (djenaze, cendze) 179,

269, 284; ~ la naste7ea. Profetului, 179;

secreta (dhikr ) 305, 325; loc de ~

(namazkeah, namazgah) 175, 280, 283

'fah v. duhuri
ruine 125
ru4 mahser v. sfirsitul lumii
ruzname v. calendar

sabah namazi v. rugaciune

sabia lui Ali (Zuulfikar ) 34
sacagiu v. sakka-basi
sacrificiu (kurban ) 155, 188, 283
sade nahare v. timpan
sakkabafi (saka basi, seful sacagiilor) 190
samm (simun, vint fierbinte din desert) 78
sandjaki ,serif v. steagul sfint
sanem (idol, aci: arta de a sculpta animale) 355

sarbatoarea, .-trandafirilor (Ghiul Bairami,

Gul Bayrami) 286; ~ prizonierilor 262,

sirkiatibi (sir katibi, scribul lui Allah)

15,

39, 40
sih v. magie
smerenie 226
soarele 103, 104;
rasare la apus 74, 75
sodomie 265, 337, 338
sofi (stiff, intelept) 364
sofism (delili galat, dalil-i galat) 360
solie de felicitare (tehniye ) 35
soma peste masura (interdictie) 246
spatiu 162
spalare rituala (abdest) 84, 98, 171- 173,
175, 192, 214, 218, 249, 320; (gust) 84,
98, 171spirt v. yin

173, 175, 192, 218, 336

spusele Profetului

(hadisi

serif, hadis-i

serif, traditia mahomedana orala) 40, 50

steagul sfint (alem sandjaki ,serif, sancak-i
serif) 32, 33, 126
stil (al Coranutui, al limbii arabe) 41-43;
~ epistolar (in,sa ) 348, 350, 351
stiliti (asceti stilpnici) 315, 316

stralucirea" v. nur

suba,si (subasi, comandantul politiei) 261

suflet 79, 95, 108, 345; al lui Mahomed

94, 112; ~ rational (natiki ), 345; ~ senzitiv (haivani, hayvani) 345; ~ vegetativ
(nebati) 345
sultan 279-284; fii de ~ 252, 253; inmormintarea. lor, 270

sultana valide (valide sultan, sultana. mama)

281

sunnet (porunca Profetului, circumciziune)

263.

52, 53, 170, 176, 178, 205, 2 11-2 17, 228,

231, 250, 253

284

sunni (musulman ortodox) 169, 228, 290,

306, 308, 320
supunere (ascultare) 218 -220

s.rbatori,
populare (civile, laice, politice)
142, 143, 253, 285-287; religioase 278schisma musulmana 7, 34, 43, 51
scrib v. sirkiatibi
scribi (kiuttab, ktittab) 351
scirbos (mekruh) 111, 170, 205, 248-250, 333

scribul arab 43; v. si caligrafie

scrinciob (dolab ) 282
scufie de dervis (kiullah, kaiak) 292, 302

sculpture v. sanem; ~ in filigran

bak ) 355

(mu,sa-

supus (riaia, reaya) 241

sure (capitol din Coran) 42
surme v. antimoniu

surr v. casatorie
surre v. milostenie

,sahada v. marturisirea. credintei

,sarf (gramatica) 348

701

sarpele 109, 111

,sart v. conditii

scoala (mekteb, mektep) 252, 347, 348

sehadet v. mucenicie
,sehid v. martir
pic 33, 35, 191, 196, 197, 268, 276, 291,
303, 304; de Mecca 35, 36
,siriat v. dreptul cononic musulman

,seri serif v. dreptate

sir v. poezie
soareci (legenda despre ) 114, 166
lobe v. intervale muzicale
stiinta. (i/m) Id, 2d, 346-348; divink

a numelor divine (ilm usema,

ilm-i usema) 366, 367; a tainelor 56
113;

taalik v. caligrafie
tabirname v. vise
table (joc de ) 239, 247

taht v. tron

tahtiti bilad v. geografie

taksim v. preludiu muzical
takvim v. efemeride
talisman (tilsim, tilsim) 372
tasvir (portrete, icoane) 355
Tays, pasarea (tavus, paunul, local al su-

fletului lui Malaomed) 94, 109, 164

tacere 294
tarie (de caracter) 218, 222, 223
tedahul

(tedahul, an lungit", plata in-

tirziata", reforma fiscall) 285

tedjdid iman v. credinta
tedjdid nikkeah v. casatorie
tehniye v. solie de felicitare

tekke (ma-nastire de dervisi") 291, 292, 299,

304-306, 309, 314, 315

temdjid (temcid, o ora inainte de rasaritul

soarelui) 174, 181, 183

tennure

(tenntire, haina larga purtata de

dervisi) 298
teologi musulmani (ehlifikihi, fikiha, fileaha,

ehl-i fikih, fukaha) 24,

81, 157

torturile pacatosilor (mbncile iadului, pedepse) 99, 155- 162, 219

tratate 230
trigonometrie (ilmii teslis, ilm-i teslis) 359
trimbita de corn (semn al sfh-sitului lumii)
77, 79
trindavie (interdictie) 246

tron (taht) 280; v. si Ars; v. 0 post

Tuba. (porn legendar in rai)

tulpan v. turban
tuneluri subterane 104
turban (tu/pan) 294

164

turbe (ttirbe, mausoleu, mormint) 187, 269,

271, 272, 276, 303; ", al seicilor si vitejilor 273, 274
tutun (fumat) 165, 182, 312-,
de prizat165
ucidere inutile. (interdictie) 245
usema (invatati) 62, 70, 249, 280
unitatea (creatura primordiala) 93
universurile 101; v. si lumea

uriasi (div) 114, 124

usta hatun v. invatatoare

usul (masura muzicala) 354

vad jib v. conditii
vakuf (donatie pioasa) 186
vaiz (vaiz, predicator) 178, 297
vase interzise 333
vacluva (merdum, merclam) 257

val de cap (astar) 282

valurile pudoarei (hidjdb) 94, 95.
vechil (vekil, loctiitoi) 258
versuri (gazal, gazel) 297
vierme (legenda despre
126
vinul

(interzis

mahomedanilor)

16, 219,

242-244, 297
vineri (djiuma, cuma, ziva de adunare")
178, 179, 284

vise (tabirname, cartea tilcuirii lor) 374

viteaz (gazi, kazi) 223, 224, 239
vitejie (gaza, .gaza,) 222, 223, 231

teologia musulmana. (ilahiet, ilahyiat, ilrn-i

vizir, 281; mare"-, 281; inmormintarealui 270

teorie

vint 104; ve si samm

voievozi v. domnitori romani

ilah) 81- 166, 366

127

teravi (rugaciuni in noptile de Ramazan)

96, 179, 182, 183

terkib (masura muzicall) 354

tespih v. Allah
Testamentul nou 46; v.

si Indicele de

autori Fi opere, s.v. Biblia

Testamentul vechi 46; v. si Indicele
autori si opere, s.v. Biblia
tesrlh v. anatomic

de

tevarih v. istoriografie
tevarihdji basi (mai-marele istoricilor) 356;

v. si istoriografie
tevfik (consimtamintur unirii cu Allah) 94
Tevrat v. Pentateuc
timar v. fief militar
timpan (sade nahare, instrument pentru
marcat masura) 298
tilsim v. talisman
timarhan v. ospiciu
Cara intunericului 131

tonuri muzicale 354-355

702

vinatoare (interdictie nerespectata) 246

vointa,

90, 91, 206, 207; M a lui

libera.

Allah 91, 92

vrajitori 219
vrajitorie (remel) 349, 370, 371
ylax (corcitura de hip cu vulpe) 322
Zebbur v. Psaltirea, psalterion ; v. si Indicele

de autori ,si opere, s.v. Biblia

Zakistim v. Zakum

Zakum (Zakkum, porn legendar in paradiS) 160

zeciuiala (zekkeat) 83, 170, 203, 216, 218

zenit 12
Zidul lui Alexandru 146, 147
Zile, -bune 286, 287; ",rele 286, 287; "-ale
carbunilor aprinsi" (Djemre, Cemre, sarbatoare populara) 286
zina v. desfrinare
Ziva adunarii (mukabele) 298
zodiac 61, 103

Zuulfikar v. sabia lui Ali

,BIBLIOGRAFIE
1. TEXTUL

1. Originalul latin

a. Manuscrisul autograf
Arhiva Centrals, de Stat de Acte Vechi a U.R.S.S., Moscova, fondul 181, Sectia de manuscrisea fostei Biblioteci a Ministerului Afacerilor Straine; ms. nr. 1325, f. 2- 128. Incipit:Curanus. Demetrius Cantemir lectori charissimo salutem. [Versiunea scurta: f. 2-43; versi-

unea amplificata: f. 44- 128'],

b. Copia originalului latin

Biblioteca. Academiei R.S. Romania, Bucuresti, Sectia manuscrise: ms. lat. 76, f. 39- 100'
[numai versiunea scurta]; Fotocopii nr. 145, vol. I-II [fotocopia integrals a originalului latin]; Sectia microfilme: mf. 37 [reproducerea integrals, a originalului latin].

c. Fragmente publicate
Cando. Virgil

Dimitrie Cantemir ,si artele islamului, in Manuscriptum", 4, 1973, nr. 4 (13),.

p. 8- 13 [f. 106- 108' din manuscrisul autograf].

2. Editia princeps ruses

Knuza cucmuma unu cocmonnue myxammedaucicun penueuu. Hanenamoca noceilenuem ezo eeminecmecr
Hempa Bemmaeo, umnepamopa u camodepaicya ece Poccuucnaeo e munoepa0uu yapcmonomaecr
Caumnumep6ypxa. .11ema 1722. JeKa6pft e 22 dent. IL+ 5 + 12 + 2 + 8 379 p. lf. pl.

3. Traducerea germana
Arhiva Academiei Germane de Stiinte din Berlin: documente D. Cantemir, in-folio I: V. Nr.

3.

4. Traducerea bulgara
Biblioteca de Stat M.E. Saltikov-Scedrin", Leningrad, fondul Pogodin: ms. 1204, f. 17 9-340.
Miscelaneu cu scrieri ale lui Sofronie Vraceanski. Incipit: Cucmuma u penueun maxomedancnaa...

5. Traduceri romfinesti
Cantemir, Principele Dimitrie-Despre Coran. Dupd copia latineascd de la Academia Romtind,
acum mai intii tellmcicit si tipdrit in romanote de Ioan Georgescu, profesor la Liceul Mircea
cel Batrin", Consta.nta, in Analele Dobrogei", 7, 1927, p. 67- 121; extras: Cernauti,
Editura revistei Analele Dobrogei", 1927. 57 [-59 p.]. Recenzie: Al. Busuioceanu,
in Curentul", 1, 1928, 14 ianuarie, p. 2.
' Cantemir, Dimitrie - Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane. Traducere, studiu introductiv si comentarii de Virgil Candea. Bucuresti, Editura Minerva, 1977. LXXIV + 687
p. + [20] f. pl. (Scriitori romani). Recenzii in: Flacara", 26, 1977, nr. 28 (1153), p. 17

(Serban Cioculescu); Flacara", 26, 1977, nr. 35 (1160), p. 11 (G. Zane); Romania
literara", 10, 1977, nr. 25, p. 19 (Alexandru Dutu); Luceafarul", 20, 1977, nr. 27,
p. 1, 5 (Al. Piru); Revue des dtudes sud-est europeennes", 15, 1977, nr. 4, p., 787-788
(Carol Gollner); Biserica Ortodoxa Romans ", 116, 1978, nr. 1-2, p. 152- 156 (diac.
prof. Emilian Vasilescu) ; Glasul Bisericii", 37, 1978, nr. 5 -6, p. 664 - 667 (pr.
Gh. Cunescu); Tribuna Romaniei", 7, 1978, nr. 147, p. 4 (Dan Medeanu, interviu

cu Alexandru Oprea despre premiul Perpessicius" pe anul 1977 acordat traducerii

Sistemului) ; Studia et acta orientalia", 11, 1983, p. 117- 118 (Rodica Pop),
Candea, Virgil - Dimitrie Cantemir si artele islamului, in Manuscriptum", 4, 1973, nr. 4 (13)
p. 8- 13. [Fragmente traduse dupa originalul latin.]
,

Candea Virgil-Dimitrie Cantemir, Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane", in Luceafarul", 16, 1973, nr. 21, 26 mai, p. 3. [Fragmente traduse dupa versiunea. rusa.]

703

II. LUCRARI DESPRE SISTEM

1. Studii fundamentale
Candea., Virgil - Cantemir et la civilisation islamique, in Romano-arabica", 2, 1976, p. 15-42.

Ciobanu, Stefan - Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Roman l. Memoriile Secfiunii

literare, s. III, t. 2 1925, p. 341-544 (v. p. 412 -424, 522-525). Recenzii: N. Iorga,
In Revista. istoricl. ", 11, 1925, nr. 7-9, p. 137- 147; P.P. Panaitescu, in Dacoromania", 5, 1927, 1928, p. 1238-1251.
Panaitescu, P.P. - Dimitrie Cantemir. Viala Fi opera. Bucuresti, 1958, p. 137, 212 -219.
2. Descrierea manuscrisului original $i a editiei princeps
Belokurov, S.A.-rpecteacuti u At:mum/am monucu Eu6nuomenu mocnoecicazo Apxuea Munucmepcmea unocmpanubtx den, in C6opuwc Munucmepcmea unocmpatundx den, 7 (1900), p.
CXC-CXCVI.
Bianu, loan si Nerva Hodos - Bibliografia romdneascd veche, t. II, Bucuresti, 1910, p. 4-.19,
nr. 180.
.Bikova, T.A. si M.M. Gurevici - Onucauue u3danuii zpaxedancnoli nettamu 1708
aneapb
1725 z., MocKaa - JIemuirpag, 1955.
Pekarskij, P. - Onucanue cnaenno-pyccnutt ;man munozpaOuti 1698-1725 zodoe, Camtrnerep-

6ypr, 1862, p. 529, 581-585 [vol. II din Napa: u Aumepamypa e Poccuu npu .17empe
Benunom].

Rodosskij, A.S. - Onucanue latuz zproicoancnoti nenamu XV Mao cmonemun, xpannuluxca o

5u6nuomene C. Ilemep6ypzaccni ayxoenoil Alcademuu. Camanerep6ypr, 1899.

Tocilescu, Grigore Gr. - Raport despre misiunea in Rusia, in Analele Societdiii Academice Remane, s. I, Sect. I, 11, 1878, p. 47, 54, 56.
Zaitev, F. - News, xnuza e 6u6nuomexe Tpy6etpcozo ynunuufa, in )Kypnan Multucmepcmea
Hapoottozo 17poceeufenun, 1855, air., Vica3aTein,, p. 61-63.

3. Generalitati
Bantis-Kamenskij, D. - Cnoeapb aocmonamnmnbtx 'wadi pycacoti 3emAu, T. III, MocKna, 1836,

p. 41.
Bklarau, Dan - Filozofia lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1964, p. 186- 188.
Bezviconi, G. - Contribu/ii la istoria relafiilor romdno-ruse din cele mai vechi timpuri pfnd in

1854, Bucuresti, 1958, p. 127.

"Busuioceanu, Al.- Studii not asupra lui Dimitrie Cantemir, in Curentul", 1, 1928, 14 ianuarie,

p. 2.
Ciobanu $t. -Istoria literaturii romilne vechi, IV, Bucuresti, 1945- 1946, p. 202-2 15 (Curs
litografiat).

-Coroban, V. - Umanismul lui Dimitrie Cantemir, in Limba si literatura moldoveneasa",

16, 1973, nr. 3, p. 19-28.
Dvoicenko-Markov, D. - Demetrius Cantemir and Russia, in Balkan Studies", 12, 1971, nr. 2,

p. 383-398.

Grasshof, H.- Russische Literatur in Deutschland im Zeitalter der Aufklarung, Berlin, 1973,
p. 132- 134.
Grasshof, H.-Die geistig-kullturellen Traditionen der Familie Cantemir, in Sitzungsberichte der
Akademie der Wissenschaften der D.D.R., 1973, nr. 13, p. 86.
Hasdeu, D.P. - Istoria tolerantei religioase in Romania, ed. a 2-a rev. si ad., Bucuresti, 1868,
p. 57.
Iorga, Nicolae -Istoria literaturii romane in secolul al XVIII-lea (1688-1821), vol I, Bucuresti,
1901, p. 402-403.
Iorga, Nicolae - 0 suferintd de cdrturar roman intre strdini, in Revista istorica", 11, 1925,

nr. 7-9, p. 137-147.

Maikov, L.N. - Kuir.wata Mapua KanmeMupoea, in Pyccsas c-rapunao, 28, 1897, I, 49-69,
401-417; II, p. 425-451; III, p. 225-253.
Maikov, L. N.- Mamepuanbt atm 6uozpaOuu nil. A. A Kanmemupa, in Coopnwc Omoeitenun
pyccnozo R3bnca u cnoeecnocmu umn. Alcademuu no" 1903, T. LXXIII, p. 295.

Mines, Hie - Despre Dimitrie Cantemir, Iasi, 1926, p. 19, 20, 64, 287-295.

704

Panaitescu, P.P. - Le prsnce Dimhtre Cantemir et le mouvement intellectuel russe .sous Pierre le

Grand, In Revue des etudes slaves", 6, 1926, fasc. 3-4, p. 252-253.

Panaitescu, P.P. - Dimitrie Cantemir, in Istoria literaturii ronkine, vol. I, Bucuresti, 1964,
p. 632-633.
Pascu, Giorge - Via la ,si operele lui Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1924, p. 96-97.
Pekarskij, P. -Haytca u Aumepamypa e Poccuu npu Hempe Beautom, Camcruerep6ypr, 1862,
T. I, p. 236-237, 248-252.
Simonescu, Dan - Activitatea lui Dimitrie Cantemir in Rusia, in Studii si cercetAri istorice",
19, 1946, p. 9-17.
4. Geneza si izvoarele Sistemului
Babinger, F. - Izvoarele turce,sti ale lui Dimitrie Cantemir, in Arhiva romAneasca", 7, 1941,
p. 111- 112.
Babinger, F. - Die osmanischen Quellen D. Kantemir's, in Omagiu lui I. Lupa,s, Bucuresti,
1943, p. 37-46.
Babinger, F. - Die tilrkischen Quellen Dimitrie Kantemir's, in Zeki Velidi Togan'a Armaan,
Istanbul, 1951, p. 50-60; republicat in Aufsdtze und Abhandlungen zur Geschichte
Siidosteuropas und der Levante, II. Bd., Munchen, 1966, p. 142- 150.
Bogaci, Gh. - Dimitrie Cantemir inedit, in Moldova socialistA", 1976, august, 13, nr. 188.
Cantemir, D.-Rdspuns Sinodului rus, in chestia Sistemului religiei mahomedane", la $t
Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Romdncl. Memoriile Segiunii literare,

S. III, t. 2, 1925, p. 524-525, nr. LXIX.

Cernovodeanu, Paul, Alvina Lazea si Mihai Caratasu - Din corespondenta ineditcl a lui Dimitrie

Cantemir, in Studii", 26, 1973, nr. 5, p. 1042-1043.

$erban, C. - Jurnalul lui Ivan Ilinski, in Studii", 8, 1955, nr. 5-6, p. 119-135.
Voskresenskij, N.A. - 3axonoclamenbcicue mom Hempa I, Mocicrta - Ilemiurpart, 1945,

p. 112-114.

5. Valoarea folclorici

81

etnografica. a Sistemului

Botez, Liliana-Elemente de folclor turcesc in lucrdrile de orientalisticd ale lui Dimitrie Cantemir.

Conductor stiintific: lector Mamut Enver. Bucuresti, 1968, 40 p. dactilograf. (Universitatea. Bucuresti. Facultatea. de Limbi Clasice yi Orientale.)
Caraman, Petru - L'ethnographe Cantemir et le folklore du Proche-Orient, in Dacoromania.
Jahrbuch fur Ostliche Latinitat", 2, 1974, p. 3 13-341; 3, 1975-1976, p. 237-270.
Fochi, Adrian - Dimitrie Cantemir etnograf ,si folclorist, in Revista de etnografie si folclor",
9, 1964, nr. 1, p. 71- 102, si nr. 2, p. 119- 142 (v. p. 83-84, 95-96, 125, 130-132).

6. Valoarea Sistemului pentru studiile orientale

Botez, Liliana - Dimitrie Cantemir, precursor al orientalisticii, in Revista de istorie ii teorie
literarl", 23, 1974, nr. 1, p. 5 1-58.
Candea., Virgil D. Cantemir ,si cultura persana, in Contemporanul", 1970, nr. 26 din 26
iunie, p. 10.
CAndea., Virgil - Dimitrie Cantemir orientalistul, in Saptamina", S.N., 1973, nr. 121, p. 3, 6.
Goldenberg, Yves Notes en merge de quelques ecrits roumains sur le Coran et l'Islam (I), in
Analele Universitdtii Bucuresti, Limbi Orientate. 21, 1972, p. 121 -127.
Guboglu, M. - Orientalistica romand, in Studii si articole de istorie, 1, 1956, p. 319.
Guboglu, M. - D. Cantemir, in Studii si articole de istorie, 2, 1957, p. 179-208.
Guboglu, Mihail - Dimitrie Cantemir - orientaliste, in Studia et acta orientalia", 3, 1961,
p. 152- 157.
Kratikovskij, I.I. - Otteplai no ucmopuu pyccKoli apa6ucmuxu, Mocicea - JIeuuttrpa.,4, 1950,
p. 42-43; acelasi, H36protubte couwienun, Mocicsa - Ifemixrpark, 1958, p. 33-34.
Matei, Ion - Le maitre de langue turque de Dimitrie Cantemir: Es'ad Efendi, in Revue des
etudes sud-est europeennes", 10, 1972, no. 2, p. 28 1-288.
Matei, Ion - Cantemir orientalistul si posteritatea critics, in Vista, romAneasa", S.N., 26,
1973, nr. 9, p. 113- 121.

Smirnov, N.A. - Ovepicu ucmopuu u3yuenuft HcAama e CCCP, Moskva, 1954, p. 26-27.

705

7. Receptarea operei in cultura secolelor XVIII- XIX

Angelov, B. St. - Co &mutt Bpavattaudi. Mamepuanu 3a dscueoma u meopvecmeomy, in <<Hattecnia
Ha Plitc-nrryra no 6-snapcica nwrepaTypa, 7, 1958, p. 309-341. [Traducerea bulgara.]
Itahnerci Wernei." Ein bWeutender Velehrfer an der Schwelle zur Frithaufkldrung: Dimitrie
Cantemir (1673 1723), in Sitzungsberichte der Akademie der Wissenschaf fen der D.D.R.,
1973, nr. 13, p. 25 si 31. [Traducerea Sistemului in germanl..]

andea, Virgil - La diffusion de l'oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du Sud-est et au Proche

Orient, in Revue des etudes sud-est europeennes", 10, 1972, no. 2, p. 350-35 1.
[Traducerea bulgarl].
Cernovodeanu, Paul - Demetre Cantemir vu par ses contemporains (le monde savant et les milieux diplomatiques eurdpecns ), in Revue des etudes sud-est europeennes", 11, 1973,

no. 4, p. 649, 653.

Cernovodeanu, Paul - Les oeuvres de Demetre Cantemir presentees par Acta eruditorum" de

Leipzig (1711-1738), in Revue des etudes sud-est europeennes",

12, 1974, no. 4,

p. 540.
Decizia Sinodului rus in chestia cdrtii lui Dimitrie Cantcmir Sistemul religiei mahomedane", la
St. Ciobanu, Dimitrie Cantemir in Rusia, in Academia Roma'net. Memoriile Sectiunii

Literare, S. III, t. 2, 1925, p. 522-524, nr. LXVIII.

Densusianu, Ovid

"

Notite asupra lui Dimitrie Cantemir, in Revista critic' literarg.", 2, 1894,

p. 62-68.

Fabricius, Johannes Albertus - Salutaris

[Sumarul ed. ruse tradus in latina..]

lux

Evangelii, Hamburgi,

17J1, p. 495-497.

Georgiev, Emil-CoOpouuti Bpavancicu, in Hemopun na 6bneapcnama numepamypa,

Humepamypa

na eb3pbdtthafte, Sofia, 1966, p. 69. si urm. [Traducerea bulgarg..]

Georgiev, Emil - CoOpona Bpavancnu: )Kumu u cmpabanue, Sofia, 1966, p. 71 si urm.
[Traducerea bulgarg..]
Horanyi, Alexius Memoria hungarorum et provincialium scriptis editis notorum, pars II,

Viennae, 1776, p. 277-287.

Iatimirskij, A.I.
Meinate meKcmbt u 3amemu cmapunuod cnaenncitod numepamypbt, in
,

H3ttecmun On:de/town pyccKozo .,13bitia U ciweecnocmu umn. Axademutt HayK, 21, 1916, M. II,
109-110, 115 -116. [Traducerea bulgara..]
Ionescu, Anca Irina - Considerations sur la traduction du Livre sur le Systeme de la religion des
musulmans de Cantemir par Sofronie Vradanski, in Revue des etudes sud-est europeennes",

15, 1977, no 1, p. 101- 112. [Traducerea bulgarg..]

Ionescu, Anca Irina La contribution de Demetre Cantemir a la modernisation du lexique de la
langue russe, in Analele Universitittii Bucuresti, Limbi Fi Literaturi Strefine, 26, 1977,

nr. II, p. 53-57.

Kiselkov, V.S1.- CoOponuti BpavaticKu. )Kueom u meopvecmeo, Sofia, 1963, p. 69 -81. [Traducerea bulgarg..]
Kohl, Johann Peter - Introductio in historiam et rem literariam slavorum imprimis sacra. Alto-

naviae, 1729, p. [X], nr. IV si p. 20, adn. e (recenzie in Acta eruditorum", 1729, fasc.

XI, nov., p.

509).

Kopreeva, T.N. -Heu3eecmnbta ucmovnux CoOponun BpavancRato, in Tpydbx omdena apeenepycocou Aumepamypbt AKac). HayK CCCP, 23, 1968, p. 261-275. [Traducerea bulgara.]
Oregkov, N. Aemo6uozpaOunma na CoOponu Bpavancnu, Sofia, 1914. [Traducerea bulgara.]
Ploesteanu, Grigore Dimitrie Cantemir - ecoul operei si personalitillii sale la maghiari, in
Vatra", 13, 1983, nr. 3 (144), martie 20, p. 14.
Pop, Emil T. - Dimitrie Cantemir si Academia din Berlin, in Studii", 22, 1969, nr. 5,
p. 840-844. [Traducerea. germang..]
Sobolevskij, A.I. - Heumecmnate mpyabz COOpOUUR BpavaucKazo, in H3eecmun OnukAenun
pyccxozo .113bUCCI u cnoeecnocmu umn. AKademuu HayK,. 13, 1908, tot, I, p. 91 -94. [Traducerea bulgarg..]
Veress, Andrei
Bibliografia romand ungard, vol. I, Bucuresti, 1931, p. 284-285, nr. 562;

vol. II, p. 32-33, nr. 643; p. 162- 163, nr. 962. [Sistemul citat de autori maghiari

din sec. XVIII.]

Wallaszky, Paullus - Conspectus reipublicae litterariae in Hungaria ab initiis regni ad nostra
usque tempora delineatus, Posonii et Lipsiae, 1785, p. 234; editio altera auctior et emendatior, Budae, 1808, p. 340-34 1 si nota b. [Versiunea rusa.]

706

TABLA ILUSTRATIILOR
1. Dimitrie Cantemir. Gravure, posturnO. din The History of the growth and
decay of the Othman empire, translated by N. Tindal, part I, London, 1734 (Bucuresti,

Biblioteca Academiei R. S. Romania)

2. Religia mahomedanO. Alegorie de A. F. Zubov. Frontispiciu in Sistemul
sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.

3. Dimitrie Cantemir, Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.* Foaia de titlu (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania,
sectia Carti rare)
4. Dimitrie Cantemir, Curanus, 1. 2 (Moscova, Arhiva Centrals, de Stat de
Acte vechi a U.R.S.S., fondul 1,81, Sectia de manuscrise a fostei Biblioteci a Minis-

terului Afacerilor Straine, ms. 1325)

5. Sethi Calvisii Opus chronologicum, Francofurti ad Moenum et Lipsiae
1685. Foaia de titlu (Bucuresti, Biblioteca. Academiei R. S. Romania, sectia
,

Carti rare)
6. Ludovico Marracci, Alcorani textus universus, Patavii, 1698. Foaia de
titlu (Bucuresti, Biblioteca. Academiei R. S. Romania, sectia CArti rare).

III,

7. Za'iraya, t. I, f. 237 (Istanbul, Biblioteca. Topkapi Sarayi, ms. Ahmet

3042)

8. Francisco a Mesgnien Meninski, Thesaurus linguarum orientalium, Viennae, 1680- 1687. Foaia de titlu a vol. IV. (Bucuresti, Biblioteca. Academiei R. S.

Romania, sectia Carti rare)

9. Barth6lemi d'Herbelot, Bibliotheque orientate, Paris, 1697. Foaia de titlu

(Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania, sectia CArti rare)
10. Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C.
Belli, Venetia, 1672. Frontispiciul (Bucuresti, Biblioteca Institutului de Istorie

N. Iorga")

11. Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C.
Belli, Venetia, 1672. Foaia de titlu (Bucuresti, Biblioteca Institutului de Istorie

N. Iorga")

12. Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C.
Belli, Venetia, 1672, p. 203 (Bucuresti, Biblioteca. Institutului de Istorie N. Iorga")
13. Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
Epistola dedicatorie Cdtre Petru cel Mare (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S.

Romania, sectia CArti rare)

14. Odd operei lui Dimirie Cantemir de Teofilact Lopatinski, publicata in
Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktipertburh, 1722 (Bucuresti,
Biblioteca Academiei R. S. Romania,sectia Carti rare)
15. Lauda lui Dimitrie Cantemir, de Ghedeon Visniovski, publicatO in Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722 (Bucuresti, Biblio-

teca Academiei R. S. Romania, sectia Carti rare)

16. Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
Prefala (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania, sectia Carti rare)
17. Sistemul sau intocmirea religiei muhammedane, Sanktpiterburh, 1722.
rnceputul Cdrlii I (Bucuresti, Biblioteca Academiei R. S. Romania, sectia CArti
rare)

18. Miniaturl din Genealogic profetului Mahomed dedicatl sultanului Maho-

med al III-lea (Dublin, Chester Beatty Library, ms. turc., c. 1598)

19. Dervisi in procesiune. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterreichische

Nationalbibliothek)
20. Copiii sint dusi la ceremonia circumciziunii. Desen din cod. 8626 (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek)

21. Festivitate la curtea sultanului Ahmed al III-lea. Miniatur5. de Levni,

in Vekhi, Sur -name, c. 1720- 1725 (Richard Ettinghausen, Miniatures turques,
Milano,

1965,

pl. 24)

22. Cortegiu nuptial. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterreichische NatioJ
nalbibliothek)

707

23. Scent de harem. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterreichische Nationalbibliothek)

24. Baldachinul miresei in cortegiul nuptial. Desen din cod. 8626 (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek)
25. Hogi la ceremonia inmormintarii. Desen din cod. 8626 (Viena, Oesterrei-

chische Nationalbibliothek)
26. Focuri de artificii festive. Miniature, de Levni, in Vekhi, Stir-name, c.
1720 1725 (Richard Ettinghausen, Miniatures turques, Milano, 1965, pl. 26)
27. Cortegiu imperial in Constantinopol (1648). Gravura din Coecke van
Elst, Les mceurs et fachons des Turcs, 1533 (Londra, British Museum Library)

28. Djalal al-Din Rumi, intemeietorul ordinului dervisilor mevlevi. Miniatura tura. din secolul al XVI-lea (Istanbul, Biblioteca Topkapi Sarayi)
29. Dervisi in geamia din Pera. Gravura. din Recueil de Cent Estampes representant differentes nations du Levant. Graves ... en 1707 et 1708 par les ordres de M.
de Ferriol, Paris, 1714, pl. 178 (Bucureiti, Biblioteca Academiei R. S. Romania,
sectia Stampe)

30. Dervis vagabond. Costum de dervis. Superiorul unui asezamint de derdrip. Gravura din Paul Rycaut, Istoria dello stato presente dell'Imperio Ottomano, trad.

C. Belli, Venetia, 1672 (Bucuresti, Biblioteca Institutului de Istorie N. Iorga")

31. Dansul ritual al dervisilor mevlevi. Miniature tura de la mijiocul secolului al XVII-lea. Colectie particulars (Paul Coles, The ottoman impact on Europe, London, 1968, p. 55)
32. Dansul ritual (' sema') al dervisilor mevlevi. MiniaturA din 1792-1793
(Dublin, Chester Beatty Library, ms. 474, f. 248 b)
33. Tinar ienicer de origine crestina. Desen in A brief relation of the turckes,
( Londra, British Museum Library)
34. Sacagii oferind apt pentru mila lui Allah". Desen din cod. 8626 (Viena,
Oesterreichische Nationalbibliothek)
1618

35. Dervis din ordinul kalenderi. Gravura din Paul Rycaut, Istoria dello
stato presente dell'Imperio Ottomano, trad. C. Belli, Venetia, 1672 (Bucuresti,

Biblioteca. Institutului de Istorie N. Iorga")

36. Sultanul Ahmed al III-lea (1703 1730). Portret contemporaan de
Levni (Istanbul, Topkapi Sarayi)
37. Coloana serpentine in Hipodromul din Constantinopol. Miniatura, de
la sfirsitul secolului a XVI-lea dintr-o Sur -name a lui Murad al III-lea (Istanbul,
Topkapi Sarayi)
38. Coloana lui Arcadius de pe colina Xerolophos, inainte de darimare (1711).
Desen in ms. Cigogna, 1971 (a) (Venetia, Museo Civico Correr). Gravura din colectia Gaignieres (b). (Paris, Bibliotheque nationale)
39. Negustor raguzan. Gravura din Nicolas de Nicolay, Les quatres premiers livres des navigations et peregrinations orientales, Lyon, 1568 (Paris, Bibliotheque Sainte Genevieve)
40. Tinar paj din Palatul sultanilor. Miniature de Levni, inceputul
secolului al XVIII-lea (Instanbul, Topkapi Sarayi MiAzesi)
41. Truss de scris arab, teaca pentru condeie si calimara. Secolul
al XVIII-lea (Alger, Muzeul National de Antichitati)
42. Efendi. Carturar intre cartile sale". Gravura din Recueil de cent
estampes reprisentant differentes nations du Levant, Paris, 1714, pl. 24.

43, Placa de faianta, Iznik, 1660, reprezentind moscheea din Medina si

mormintul Profetului (Paris, colectia Camille Aboussouan)
44. Continuatio. Extractus aus dem ru/3ischen Buch des Fr. Cantemiri von
der turkischen Religion. Fragmente traduse in germane, prima Ma (Arhiva Academiei Germane de $tiinte din Berlin)

708

SUMAR

Studiu introductiv

I. Trilogia islamologic5. a lui Cantemir: religia mahomedank descrierea institutiilor

si istoria Imperiului Otoman
II. Structura I cuprinsul Sistemului
III. Geneza Sistemului

VI

VIII
IX

IV. Valoarea stiintifia a Sistemului

V. Valoarea literary,
VI. Circulatia Sistemului
VII. Sistemul in istoria studiilor orientale

XIX.

XXVIII

XXIX
XXXIV

Nota asupra editiei

XL

KHIVA CHCTHMA HRH COCTOSIHME MYXAMMEAAHCK14.51 PE.TI1411/114

SISTEMUL SAU INTOCMIREA RELIGIEI MUHAMMEDANE

IIerpy Benkmomy 8.. .] cnoBonpmfoineime (1a)

Lui Petru cel Mare [. . .] cuvint de inchinaciune ( la)

OrnaBneime low nepBoro roma H B F114X conepmcauwxca rnaB (1c)

Sumarul cartilor din primul torn si al capitolelor cuprinse in ele ( lc)

1Z

lipengcnorme. gumwrpu# KairremBp nio6e3Beihnemy nurarenio 31Ipamin (1d)

18

Precuvintare. Dimitrie Cantemir preaiubitului cititor sanAtate (1d)

19

13

Cartea intii. Despre profetul mincinos Muhammed (1)

32
33

Kama Bropan. [0 Bmeliax Kypaue] (37)

Cartea a doua. [Despre Curan] (37)

86
87

Kilitra nepBan. 0 micenpopone Myxammene (1)

Kaara rperna, conemicaulan B ce6e xplicmm HMH orxpomrrenman nposemaimn nwenpopoxa

Myxammena o Beinex Bmyumx cnpurnica npexcne /mice isofp He norn6Ber (55)
Cartea a treia. [Despre Apocalipsul muhammedan] care cuprinde hrisme sau prevestiri reve-

latorii ale pseudoprofetului Muhammed despre lucrurile ce se vor intimpla inainte

de a pieri lumea (55)

112

113

Moira lierBepram. 0 reonorm myxammenalicicoll (81)

Cartea a patra. Despre teologia muhammedana (81)

148
149

KHara naran. 0 myxammenaticxon penBrim (167)

Cartea a cincea. Despre religia muhammedanl (167)

278
279

709

Kfixra inecrax. 0 BlibIX cell pemirrn4 ycrartax (251)

Cartea a xasea. Despre alte rinduieli ale acestei religii (251)

398
399

ANEXA

Textele in Latina din editia princeps. Nota editorului

585

Ode in laudem operis serenissimi principis Demetrii Rautemiri Systema dicti de religione et
statu Imperii Turcici, auctore Archimandrita Theophylactuo, Scholarum Moscuensis
Rectore ( lb)

586

Oda intru lauda operei prealuminatului principe Dimitrie Cantemir intitulate Sistemul
despre religia xi starea Imperiului Turcesc de Arhimandrit Teofilact, Rector al qcolilor
din Moscova ( lb)

587

Serenissimo & celsissimo Demetrio Cantemir S(acri) Rossiaci Imperii principi terrarum
Moldauiae haereditario domino, auctore Hier(o)n(ymo) Gedeone Wiszniowski,
Ph(ilosophiae) D(octore), H(onorario) Th(eologiae) P(rofessore) (4b)
Prealuminatului xi preainaltului Dimitrie Cantemir, principe al Sfintului Imperiu Rusesc,
domn creditar al pill Moldovei, de Ieronim Ghedeon Vixrdovski (4b)

590

NOTE SI COMENTARII

603

591

INDICI

Indice-glosar de neologisme
Indice de nume
Indice de autori xi opere
Indice cultural

673
679

692
696

Bibliografie

703

Tabla ilustratiilor

707

Redactor: VERONICA GANA

Tehnoredactor: ELENA MATEESCU

Bun de tipar: 10 XI 1987

Format : 16/70 X 100. Coll de tipar 47

17 planxe alb-negru h. cretata,
C.Z. pentru biblioteci marl : 908.5(496).

C.Z. pentru biblioteci mid : 297.

Tiparul executat sub cpmanda
nr. 1449 la
Intreprinderea Poligrafica
1Jatca,414**1

13 Decembrie 1918".
str. GriEore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti.
Republica Socialistti Romania