MONOTEISM ȘI PANTEISM ÎN

SPAȚIUL HINDUS

Îndrumător:Dr. Gheorghe Mihalache

Student: Beligan Sergiu-Nicolae
 Obiective principale

1. Identificarea particularităţilor panteonului hindus

2. Familiarizarea cu principalele divinităţi ale

hinduismului
 Noțiuni generale
-În panteonul hindus întălnim atât zei de rang superior cât și divinități mai puțin importante sau inferioare
-Conform tradiției vedico-brahmanice acestor zei se adaugă și ființele spirituale care pot fi benefice sau malefice

-Numărul total al zeităților din spațiul religios hindus este extrem de mare. Opera Mahābhārata amintește de 33.333 ființe divine,
cel mai probabil o extensiune a numărului de 33 de divinitați amintie în cele patru Vede. Șivaiții din sudul Indiei numără chiar
1.100.000 de divinități și demoni

-Deși răspândită pe tot arealul geografic Indian, religia hindusă nu este omogenă din cauza a cel putin două fenomene: existența
divinităților cu caracter regional și faptul că in hinduism zeitățile nu cunosc o coordonată statică în ceea ce privește importanța și
în mod implicit popularitatea
 Particularităţile panteonului hindus
-În cadrul panteonului hindus întălnim multe din divinitățile din perioada vedică, Varuna- zeul oceanului, Agni- zeul
focului, Indra- zeul tunetului, Soma-zeul lunii etc. În hindusim aceștia nu mai au un rol central, multe din funcțiile și
caracteristicile lor fiind asimilate de Vishnu și Siva, care au devenit cele mai proeminente figuri ale acestei religii.
-Zeii hinduși nu se pot sustrage de la legea Karmei, ei trebuie să se supună ciclului reîncarnarilor.
- Uneori zeii hinduși vin pe pamant pentru a-i ajuta pe oameni in lupta impotriva adversarilor si a fortelor malefice.
- Locuința zeilor este în vârful legendarului Munte Meru.
- Panteonul Hindus este foarte variat, întâlnindu-se astfel divinități masculine și feminine, ființe și forțe supranaturale,
forme de zoolatrie (cultul vacii sacre) și fitolatrie.
- Este prezentă colaborarea între divinități(Indra îl înfrange pe monstrul Vitra cu ajutorul lui Vishnu).
Principalele divinități ale panteonului Hindus
 Vishnu
-Deși în perioada vedelor a jucat un rol minor, în hindusim acest zeu se bucură de o
popularitate însemnată.
- El asimilează atributele lui Indra, devenind protector al zeilor și oamenilor în fața
răului. În acest context el devine prototip pentru regele ceresc și ajunge până la a fi
considerat protectorul ordinii cosmice- dharma, ceea ce face din el un fel de Atotțiitor al
hindușilor.
- Este identificat cu conceptul de Absolut impersonal, numit Brahman. Sinele lăuntric și
esența tuturor ființelor și a celor create. Un zeu absolut, nenăscut și nemuritor care totuși
se creează pe sine însuși pentru a restaura ordinea perturbată a lumii.
-Este o divinitate ce aparține castelor superioare, ariene. Adepții îi aduc în temple doar
ofrande vegetale.
- Avatara: este doctrina care învață despre reîncarnările și intervențiile lui Vishnu în
lumea oamenilor.
Avatara
 Doctrina avatarelor lui Vishnu
- În calitate de gardian al ordinii universale și protector al omenirii este de așteptat ca Vishnu să intervină atunci când stabilitatea universului și
siguranța oamenilor este amenințată de forțele malefice, astfel zeul recurge la avatare: reîncarnări periodice în oameni sau animale.
- Există 10 avatare principale: Masya(peștele), Kurma(broasca țestoasă), Varaha(porcul mistreț), Narasimha(om-leu), Vamana(pitic),
Parasurama(fiul brahmanului Jamadagni), Rama(eroul din Ramayana), Krishna(cel negru), Buddha, Kalkin( judecătorul de la sfârșitul perioadei
kali)
- Despre avatarul Rama vorbește epopeea Ramayana. Vishnu alege să se încarneze în Rama pentru a lupta împotriva puternicului rege al
demonilor, Ravana.
- Avatarul Krishna este un propovăduitor religios, acesta încearcă sa medieze conflictul militar dintre cele doua clanuri Kaurava și Pandava însă
fară succes iar pe parcursul războiului îi sunt recunoscute calitățile de erou fiind totdată și mentor al lui Arjuna. După terminarea războiului,
retrăgandu-se în pădure este ucis, din accident, de către un vânător, moment în care este ridicat la ceruri de zei.
- Reîncarnarea lui Vishnu în persoana lui Buddha demonstrează caracterul expansionist al religiei hinduse care încearcă să asimileze elemente
mistice din alte culturi. Există și ipoteza conform căreia Vishnu s-a reîncarnat in Buddha pentru a-i atrage pe oamenii răi spre apostazie, fapt care
ar fi grăbit procesul de distrugere al acestora. Mai există și o a treia părere care suține că aceast avatar a fost necesar pentru eradicarea
sacrificiilor animale din brahmanism si hinduism.
 Siva
-În perioada vedică era cunoscut drept Rudra.
-În perioada post-vedică asimilând caracteristicile mai multor divinități locale
Siva (cel prietenos) devine numirea predilectă a acestui zeu.
-Este prin excelență un zeu al contrariilor, are atat o latură demonică cât și una
divină, aducător de groază și blând, distruge și în același timp construiește,
provoacă moarte și este totodată izvorul vieții.
-Sub aspectul său negativ zeul este prezentat ca locuind in regiunile muntoase
din nord, inaccesbile din cauza junglei
-A fost asemănat cu Mahakala(timpul ca principiu distructiv, personificarea
morții)
-Este patronul asceților hinduși, reprezentând imaginea ideală a yoginului
retras in pustietatea muntelui Kailasa pentru a medita vreme de mii de ani.
-Se află în raport de opoziție cu zeul Vishnu.
 Brahma
- În hinduism Brahma este zeul creației.
- Autorul noțiunilor fundamentale precum: lege, pedeapsă, moarte și
distrugere a lumii
- În general este reprezentat cu 4 capete, deoarece se crede că el ar fi
creatorul celor 4 vede: Rigveda, Yajurveda, Samaveda și Atharvaveda
- Împreună cu soția sa Sarasvati trăiește în lumea Satyaloka/Brahmaloka
fiind separat de ceilalți zei
- Are o poziție destul de incertă întrucăt poate fi confundat cu Brahman
- Literatura mai tărzie îl privește drept îndrumătorul suprem, un zeu care
recreează întreg universul la începutul fiecărei noi perioade cosmice, în
urma rugăminților zeilor Vishnu și Siva
- In perioada de început a hinudismului se bucura de mai multă
popularitate decât în prezent
Hinduismul- religie politeistă, panteistă sau
monoteistă?
Este destul de dificil să abordăm o poziție fermă în ceea ce privește caracterul religiei hinduse. Există argumente care
pot susține valența politeistă a acestei religii: varietatea cultelor(Pūjā) asociate unui spațiu geografic sau unei clase sociale
anume. Politeismul se mai justifică și prin faptul că hinușii sunt predispuși la a anima realitățile înconjurătoare, venerându-
le (munți, izvoare, arbori).
În ceea ce privește perspectiva panteistă a hinduismului ea poate fi pusă pe seama conceptului de impersonal absolut-
Brahman, care reprezintă esența universului și a tuturor celor ce se află în cosmos. Însă această perspectivă reprezintă mai
mult un sentiment sau o senzație pentru credinciosul de rând și nu o doctrină teologică bine definită.
Monoteismul hindus este foarte diferit de conepția din spațiul european. Arealul indian este caracterizat prin
ambiguitate în ceea ce privește monoteismul din cauză că putem să observăm fie un monoteism alternativ, unde în funcție
de perioada istorică o anume zeitate este ”promovată” la gradul de divinitate supremă, ori suntem puși față în față cu o
formă de henoteism tocmai datorită acestei ierarhizări.
Tot în acest sens este de remarcat faptul că, încă din perioada de început a hinduismului este conturată ideea conform
căreia zeii din panteonul hindus nu ar fi decăt manifestări, aspecte ale uneia și aceleiași divinități supreme.