ISTORICUL SFANTULUI MUNTE ATHOS Sfantul Munte este o peninsula cu lungimea de 60 km o latime ce variaza intre 8-12 km ,aria totala

fiind de 360 Km patrati. Muntele Athos, sau Athon, dup niste vechi traditiuni ntunecate ar veni de la Athos, un supranume ce da zeului Joe (Jupiter) care avea un templu pe unul din vrfurile Muntelui. Printre celelalte temple de pe Athos, pe unul din vrfurile cele mai nalte, era zidit templul zeului Apolon, care ntrecea pe toate ca mrime, nltime si art. In zilele senine, Idolul se vedea dela Constantinopol si era adorat cu nsufletire. In timpurile vechi Athosul era tot att de renumit ca si Olimpul, faimosul munte, pe nltimea cruia slsluiau zeii mitologiei antice. De la poalele Athosului si pn la cele ale Olimpului se ntinde ca o pnz albastr, frumoasa mare Egee, semnat ca o multime de insule, a cror legende sunt cunoscute de toate popoarele. Athonul nsusi, nu de putine ori a slujit de slas zeilor din Olimp. O legend spune, c vreme ndelungat a petrecut aici si Junona. Muntele Athos, pe atunci era locuit de pgni. Deasupra lui se aflau 5 cetti: Dion, Olofiscus, Acroaton, Zissus si Cleone. Locuitorii acestor cetti ca si cei de prin insulele din apropiere, au adus multe jertfe sngeroase zeittilor de pe munte, si n special lui Apolon cel de pe vrful Athonului. Lumea dornic s cunoasc viitorul venea de prin toate prtile, spre a-l consulta si toti primeau de la dnsul rspunsuri potrivite, dar fireste mincinoase, ca toate rspunsurile oracolelor pgne. Dup poemele lui Homer, pe lng Atbon, ar fi trecut flota viteazului ntre viteji, Achile, fiul lui Pele, regele Tesaliei, cnd mpreun cu Agamenon, si nteleptul Ulise, au pornit rzboi mpotriva Troiei, faimoasa cetate ale crei ruine se vd si astzi, pe coastele Asiei Mici. Crestinarea Athosului. Pgnii care locuiau Sf. Munte, dup o veche traditiune bisericeasc au

primit crestinismul din vremile cele dinti ale erei crestine, n niste conditiuni cu totul exceptionale. Se stie c, dup nltarea Mntuitorului la cer si pogorrea Sf. Duh asupra celor 12 Apostoli, printre care erau si sfintele femei mironosite, n frunte cu Sf. Fecioar Maria, urmnd poruncii Mntuitorului: Mergnd nvtati toate neamurile... si propovduiti evanghelia la toat zidirea", Sf. apostoli au tras la sorti, care ncotro s mearg la propovduire. In chipul acesta, s-au ornduit toti, fiecare n cte o parte a lumii. Ct despre Maica Domnului, singur Dumnezeu, dup a Sa pronie, i-a rnduit mai nainte soarta, trimitnd pe arhanghelul Gavriil, care i-a vestit, ca s mearg la muntele Athos, unde sunt cele mai multe Temple pgne. Aceasta s-a ndeplinit ntocmai, n urmtoarele mprejurri: In insula Cipru, fusese rnduit episcop, Lazr, cel nviat a 4-a zi din morti; hirotonit de ctre apostolul Varnava, ucenicul Sf. Ap. Pavel. Dup un timp, oarecare, Lazr a fost cuprins de un dor nespus, de a mai vedea, odat nainte de a-si da obstescul sfrsit pe prea Sf. Fecioar; dar stiind bine, c el nu se mai putea duce la Ierusalim, din cauza jidovilor, carel urmreau, ca s-l ucid, a scris o epistol Maicii Domnului, prin care o ruga, cu mult struint si cu adnc smerenie, ca s vin ea la Cipru, spre a-I mprtsi blagoslovirea Fiului si Dumnezeului. Maica Domnului, primind scrisoarea aceasta duioas, a rspuns Sf. Lazr, c-i va ndeplini dorinta, numai s-i trimit o corabie n portul Iaffa, ca s o ia. Primind acest rspuns, Sf. Lazr s-a umplut de o bucurie nespus si a trimis ndat corabia la port. Maica Domnului o astepta. Sa suit n corabie, nsotit fiind de apostolul Ioan feciorelnicul -n grija cruia o lsase Mntuitorul - si de alti doi apostoli si s-au ndreptat cu corabia, spre insula Cipru. Vntul ns fiind mpotriv, - dup dnmnezeiasca rnduial de sus - se pomeneste dup ctva vreme de cltorie, la limanul lui Climent, din muntele Athos, n dreptul Mnstirii Ivirilor de azi. Cnd s-a apropiat corabia de trm, s-a ntmplat o minune! Toti idolii din munte au czut cu fetele la pmnt, sfrmndu-se n mii de bucti; iar idolul Apolon, cel din vrful Athonului rcnind groaznic, fr ornduial, ca niciodat, a strigat; Iesiti noroadelor brbati si femei, tineri si btrni si alergati n grab, la limanul lui Climent, ca s ntmpinati pe Maica Marelui Imprat si adevratului Dumnezeu, Iisus Hristos! Si zicnd aceste cuvinte, ndat idolul a czut de pe vrful muntelui, mpreun cu diavolul care locuia ntr-nsul, sfrmnd coama ntreag a muntelui si prbusindu-se n adncurile mrii. Norodul, auzind aceasta, s-a nspimntat foarte si adunndu-se la un loc cu mic cu mare s-au pogort n grab la limanul lui Climent, unde au ntmpinat pe prea Sf. Nsctoare de Dumnezeu si Sf. apostoli care era cu dnsa. Fiind ea pe bordul corabiei, i-au adus cuviincioasa cinstire si cznd i s-au nchinat, zicnd; O prea sfnt stpn, Maic pururea fecioar! Spune-ne luminat cum ai nscut pe cel nencput?

Cum ai hrnit cu lapte din snul Tu pe cel ca hrneste toat fptuirea si cum ai tinut n Sf. Tale brate pe cel ce tine n brate toat zidirea? " Atunci Maica Domnului, cea cu dar druit, deschiznd gura a dezvluit norodului aceluia nselat de idoli toate tainele Fiului Su, nvtndu-i s cread si s se boteze n numele Lui. Si asa a crezut tot norodul si s-a botezat de la mic la mare, aducnd multumire Maicii Prea Curate. Maica Domnului le-a mai spus urmtoarele cuvinte: O fii luminati, ascultati. Acest loc a fost sortit mie de ctre Fiul si Dumnezeul meu. Voi ns, nu veti mai rmne mult aici, pentru c pe muntele acesta voi trimite brbati din toat lumea, ca s vietuiasc n curtie, dup chipul ngerilor. Dup aceasta, maica cea prea curat s-a suit n corabie, mpreun cu cei doi ucenici care o nsoteau, si dnd ultimele povete norodului, binecuvntndu-l, a plecat spre insula Cipru. Sf. Lazr, dup mult asteptare, zrind corabia apropiindu-se, mult s-a nveselit, vrsnd lacrimi de bucurie. Si sosind corabia, Maica Domnului a povestit Sf. Lazr cum a fost rnduit s mearg la muntele Athos, unde a adus pe tot norodul la credinta cea adevrat. Sf. Lazr s-a bucurat mult, si lund blagostovenia cea mult dorit, corabia cu Maica Domnului s-a ndeprtat de la trm, pornind spre Iaffa si apoi spre Ierusalim. Nu se stie sigur cnd au venit primii monahi pe muntele Athos. Se bnuieste ns c ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol si Evanghelist Ioan (101 dup Hr.), care nsotise pe Sf. Fecioar n cltoria Sa spre Athos. Aceast versiune voieste s ne spun c, chiar din timpurile vechi ale erei crestine, au debarcat aici sihastri din Asia mic, poate si din Efes, patria Sf. Evanghelist Ioan, unde viata singuratic, contemplativ, ncepuse a se manifesta de timpuriu. Desigur ns, c viata clugreasc de aici a luat fiint mai nti sub forma de sihstrii si de schituri. Pe vremea mpratului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau cteva Mnstiri, care ns au fost pustiite de barbarii nvlitori. Ctre sfrsitul secolului al VIII-lea, venind de la Roma, Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat n vis, a gsit muntele pustiu. De aceea a trebuit s-si caute adpost ntr-o pester ntunecoas, plin de trtoare otrvitoare, pe care numai cu rugciunea le-a alungat. Hrana sa, la nceput, a fost din ierburi care cresteau n preajma pesterii, iar mai n urm s-a nvrednicit de hran cereasc pe care i-o aducea ngerul Slavei, o dat la patruzeci de zile. In a doua jumtate a sec. IX (867) vine si se aseaz la Athos, pustnicul Ioan Colibasul vestit prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmat de altii, asa c n scurt timp nltimile muntelui au

fost populate cu sihastrii si monahii, rvnitori dup viata ngereasc, post si rugciune de zi si de noapte, n linistea profund a muntelui. Vasile Macedon, mpratul bizantului (867-886) ascultnd rugmintea sihastrului Ioan Colibasul, i drui lui si urmasilor si acest munte, care de acum nainte ncepe a se numi Sf. MUNTE. Privilegiul acesta al lui Vasile Macedon, l ntri si mpratul Leon Inteleptul. Pe lng sihastrii, mai venir apoi si chinovitii, care ncepur s zideasc mnstiri. Ca organizator al Sf. munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care mpreun cu alti rvnitori de viat monahiceasc, ntemeie marea mnstire Lavra, pe la anul 963. Pentru viata sa, plin de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut n rndul Sfintilor. Prin secolul. al X-lea, viata monahal ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi se retrag la mnstirile Aghiorite si intr n rndurile monahilor. Lor le urmeaz mprati, printi si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea desftrilor, trind n singurtatea muntelui sfnt, si ducnd cu dnsii averi si odoare scumpe. Faima despre sfintenia vietii n Sf. Munte, s-a rspndit n toat lumea. Principii tutoror popoarelor ortodoxe: Iberi, Rusi, Srbi, Bulgari si mai ales Romnii, druiesc averi considerabile pentru zidirea si mpodobirea mnstirilor din Sf. Munte. 0 chestie care merit s fie cercetat este si interzicerea intrrii femeilor, sau femelelor n genere, n Sf. Munte. Dup o veche traditie, pstrat prin viu grai, se povesteste c, Plagudia, sotia mpratului Teodosie cel mare trecnd cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a abtut si pe la muntele Athos spre a vedea mnstirea Vatoped zidit de ctre sotul su. Primit n port de ctre monahii a mers pn n tinda Bisericii, unde este pn astzi Icoana Maicii Domnului numit vie. Aici auzi o voce tuntoare: Opreste-te si ntoarce-te napoi cci eu sunt mprteasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit s tulburi linistea supusilor mei ? S stiti c de azi nainte, nici o femeie nu va mai clca pmntul sfnt al acestui munte". Auzind aceste cuvinte, mprteasa Plagudia czut cu fata la pmnt, pocindu-se de ndrzneala ce a avut, drui mnstirii odoare scumpe dup care a plecat la Constantinopol. De atunci si pn azi, nici o femeie n-a mai intrat n republica monahilor a Sf. munte Athos.

Prin sec, XI-lea, Athosul si pierde caracterul de asezmnt mprtesc, curat Bizantin. Atunci Rusii ntemeiaz aici mnnstirea lor Sf. Pantelimon, numit Rusicu, cu slujb ruseasc de pe crti Slavonesti, pomenite nc pe la 1143. In curnd se nfiinteaz si mnstirea Srbeasc Chilandarul, o frumoas mnstire bulgreasc si un frumos schit romnesc: Prodromul. In timpul imperiului Latin, ntemeiat de cruciati n anul 1204, monahii Sf. munte Athos au nscris cea mai glorioas pagin a istoriei lor, luptnd si mrturisind, n ciuda tuturor prigoanelor catolice, credinta drept mritoare de rsrit. Martiriul, mucenicia si moartea, nu i-au putut clinti de pe temeliile credintei ortodoxe. De atunci si pn azi, Sf. munte Athos a fost cheagul ortodoxiei de pretutindeni si centrul prin excelent al monahismului ortodox. CAREIA Careia M-re greceasc numit Protatul, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Ctitorul ei dintru nceput, a fost mpratul Constantin cel Mare (324-337). In 361 , pe vremea patriarhului ariean Eudoxiu a fost arsa. A fost zidit ns de ctre mprati Bizantini. La nceput a fost un schit, mai trziu avndu-se n vedere locul unde se afla, cu sfatul ntregului Sf. Munte s-a hotrt a se socoti catedrala orasului Careia. Chiliile sunt locuintele ieromonahilor slujitori ai administratiei centrale a Sf. Munte. In tinda bisericii se vd mormintele clugrilor martiri, care au mrturisit credinta dreapt, contra unirii cu Roma. Deasupra mormntului ard necontenit 4 candele mari. Biserica a fost pictat de maestrul Emanuel Panselin si se ntretine de ctre celelalte M-tiri mari ale Athosului, ca, catedral central. In vechime i-a fost nchinat M-rea Cotroceni din Bucuresti si Sfintii 3 Ierarhi din Iasi. Biblioteca Careei este veche si foarte bogat. Aici se afl arhiva antichittii si actele secrete ale M-rei pe care clugrii le pstreaz cu mare grije neartndu-le la nimeni. In timpul rzboiului mondial (1914-918), englezii au silit pe clugri s le arate aceste acte, pe care le-au fotografiat si apoi le-au napoiat. Aici se gseste si primul tipic al Sf. Munte (targos). Are si 42 manuscrise grecesti pe pergament din sec. XII-XlVlea si multe altele. Aici se afla mormintele sfintilor martiri ucisi de Ioan Vecos in 1204 caci s-au opus latinizarii Sfantului Munte.

Icoana "Axion Estin" este legata de minunea icoana se afla la Chilia Adormirii Maicii Domnului langa schitul Sf. Andrei, in anul 980. Un ucenic se ruga in fata icoanei cu rugaciunea "Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim." Atunci apare Arhanghelul Gavriil in chipul unui calugar si ii spune sa se roage asa "Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine Nascatoare de Dumnezeu , cea pururea fericita si preanevinovata si maica Dumnezeului nostru" la care sa adauge "Ceea ce esti mai cinstita...", dar ucenicul nu a retinut exact cantarea , atunci ingerul a scris cu degetul pe o lespede de piatra aceasta cantare . Aceasta piatra se pastreaza si in zilele noastre. In Lunea luminata se face litanie in Careia cu aceasta icoana, iar pe 24 oct. la Tesalonic. Schitul Sfantului Andrei In 1830 doi sihastri rusi Visarion si Varsanufie au construit o chilie; in 1874 s-a ridicat o biserica mare cu 3 altare , 19 paraclise si 30 de clopote. Sfinte moaste: aici se gaseste capul Sfantului Apostol Andrei , particele de la sf. Alex Nevski , Sf. Maria Magdalena.

MNSTIREA MAREA LAVRA Mnstirea Marea Lavr este considerat prima mare mnstire de obte din Muntele Athos, i a fost ntemeiat pe la anul 963 prin osrdia pustnicului Atanasie din Trapezunda, i cu ajutoare bneti date de ctre mpraii Bizantini, Nichifor Focas (963-959) i Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes : 969-973). n aceast mnstire a trit cel mai cunoscut imnograf i compozitor bizantin, Ioan Cucuzel. Aceast Mnstire avea pe vremuri ca la 200 de clugri greci. Ctitori din rile Romne Ruinndu-se cu vremea, a fost nfrumuseat de ctre domnitorii rii Romneti: Alexandru Basarab (13101352) i Vladislav Basarab (13641374). Ei au druit i o icoan a sfntului Atanasie Athonitul de mare art, lucrat n argint i aur. ntr-o parte i alta a icoanei se vd chipurile gravate ale lui VladislavBasarab i al soiei sale, doamna Ana Vintil-Vod. Voievodul Ungro-Vlahiei (1532-1535) cu fiul lor Drghici au druit o icoan numita. "Egumenia". Mai trziu Neagoe Basarab a rennoit-o acoperind-o cu plumb i nfrumusendo. Matei Basarab a zidit biserica Sf. Mihail (1691) pe ai crei perei este zugrvit ca i ctitor Gavril-Movil. Domnul Moldovei trimitea cte 15 mii taleri annual

La 1713 Constantin Brncoveanu construiete un paraclis n cinstea icoanei "Cucuzelia". Biblioteca n aceast Mnstire se afl ctre 2050 de manuscrise, dintre care 650 pergamente, mai multe din ele sunt n legtur cu ara romneasc. Biblioteca mnstirii mai deine 165 de codici vechi i mai mult de 30.000 de cri tiprite, fiind cea mai important bibliotec atonit. Moate i odoare n interiorul bisericii principale (catolicon - katholikon) se afl mormntul Sfntului Atanasie Atonitul, iar lng el se afl bastonul de fier de doi coi, n 4 muchii, al sfntului Atanasie i o cruce de lemn ferecat n fier pe care o purta la piept sfntul. Se mai afl o bucat din Sf. Lemn al Sfintei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos, Capul Sfntului Vasile cel Mare, o mn a sfntului Ioan Gur de Aur, o mn a Sf. Apostol Andrei cel dinti chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel i multe alte sfinte moate. Poseda mitra i crja lui Nechifor Focas (963-969). n curtea mnstirii se afl cel mai vechi chiparos din lume plantat de nsui sf. Atanasie Athonitul.

Icoane "Cucuzelia" - Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit la o priveghere iar Maica Domnului i-a spus din icoana: "Cnt-mi, Ioane, i m laud, c i eu nu te voi lsa!" "Econoama" - Sf. Athanasie fiind ngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau, Maica Domnului i-a grit : "Nu te ntrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei mnstiri " - i de atunci pn n zilele noastre mnstirea nu are econom. "Portria" - Un turc a tras n icoana cu pistolul i al treilea glonte s-a ntors i l-a lovit pe el. MNSTIREA VATOPED Ctitorul ei fondator dintru inceput a fost marele Constantin (ca multumire ca Maica Domnului l-a scapat pe fiul ascadie de la inec) Pe la 361-363 tot Sf. Munte a fost pustiit de pgni, n (379-395) a fost re facut de mpratul Teodosie-cel-mare - Iar pe la anul 860 iar a fost pradat de ctre Beduinii Siriaci. Ctitorie veche a lui Alexandru-L pusneanu (D-l Moldovei), care n a doua domnie (1563-1568), drueste pe lang o cup mare de argint si btut cu solzi de aur. ce a but insa si d-na sa dintr'nsa, si merticul anual de 300 galbeni rosii. In acea vreme se aflau ca la 300 clugri n M-tire- In aceast M-tire se gasesc multe icoane fctoare de minuni; Odoare si sf. moaste. Brul Maicii Domnului negru se pstreaz ntr-o racl de argint. Dou cruci de la mpratul Constantin fcute dupe modelul care i s-a aratat pe cer, nainte de a ncepe lupta cu Liciniu, se pstreaz pe Sf. Mas. Capul Sf. Andreiu. Paharul (Jaspis) oferit de Manuel ComneanuPaleologul apoi un deget al Sf Ioan Boteztorul, mna Sf. Grigore-Decapolitul druit de d-na Maria-lui Serban Cantacuzino si multe alte sf. moaste. Biblioteca din Vatopedi este cea mai bogat din Sf. Munte. Pe lng crti Teologice sunt si multe manuscrise de mare valoare istoric si arheologic. 634 manuscrise grecesti dintre care ca jumtate pe pergament, 150 cu cntri bisericesti si o serie de manuscrise Slavonesti. Are 10 paraclise in interior si 3 in exterior.

Icoane: "Pantanassa" icoana vindecatoare de cancer si boli incurabile "Izbavitoarea celor deznadajduiti" Theotokos "Elaiovritissa" "Izvoratoarea de mir" a izvorat ulei pe timpul foametei "Vimatarissa"

"Ctitorita" - aceasta icoana a fost ascunsa de navalirea paganilor de un calugar intr-o groapa sub Sf. Masa cu o lumanare aprinsa in fata ei, iar dupa 72 de ani a fost gasita iconana in cel loc cu lumanarea inca arzand. (calugarul respectiv a fost luat prizonoer de pagani si cand a ajuns la manastire dupa 72 de ani le-a spus calugarilor sa sape in acel loc si au gasit icoana) "Junghiata" - a fost lovita de un diacon (era suparat pe bucatar fiindca nu a vrut sa-i mai dea mancare cand a intarziat la masa - intarzia des) cu un cutit , si imediat a curs sange din icoana. Diaconul si-a venit in fire si si-a dat seama de greseala si s-a rugat Maicii Domnului sa-l ierte neclintit in fata icoanei iar dupa cativa ani Maica Domnului i-a spus ca l-a iertat dar mana care a lovit icoana va da socoteala la judecata lui Dumnezeu. Iar dupa moartea lui mana respectiva i-a ramas uscata ca marturie.

"Izvabitoarea de barbari" - aceasta icoana arata inainte de aceasta minune ca o icoana clasica. Portile manastirii se tineau inchise in timpul noptii de navalirea paganilor (piratii) iar dimineata se deschideau. Un calugar s-a inchinat acestei icoane dimineata iar Maica Domnului i-a vorbit din icoana si i-a spus sa nu deschida portile manastirii fiindca sunt piratii la porti si vor prada manastirea si o vor incendia , atunci Mantuitorul ridica manuta si ii acopera gura Maicii Domnului si ii spune sa-i lase in pace pe calugarii acestia fiindca nu fac voia lui , atunci Maica Domnului ii apuca mana Mantuitorului si o lasa in jos si spune din nou acelasi lucru. Iar icoana ramane asa. Intr-adevar piratii erau la portile manastirii si astfel s-a izbavit manastirea si calugarii de distrugere. "Antifomitria"- la anul 382 - fiica lui Teodosie cel Mare vine la ctitoria tatalui sau (sa vada cum decurg lucrarile de reparatie) si se inchina la icoana atunci Maica Domnului striga din icoana "Ce cauti aici? De acum incolo sa nu mai calce picior de femeie pe aici..." si de atunci s-a interzis accesul femeilor in muntele Athos. Sf. moaste : Capul Sf. Ioan Gura de Aur cu urechea stanga intreaga - La urechea stanga i-a talcuit ingerul sfintele evanghelii si a ramas neputreda spre marturie ca a fost adevarata talcuirea ingerului. De asemenea aici se gaseste si Braul Maicii Domnului (facut chiar de mainile Maicii Domnului). Pe mosia acestei M-tiri se afla trei schituri Romnesti; Schitul Sf Ipatie, Sf. Ioan Boteztorul si Sf. Gheorghe. MNSTIREA IVIRON

Ctitorul acestei M-tiri a fost Ioan Iviritul prieten al Sf. Atanasie cel Mare venit din provincia Caucazului, care se numea Ivirica, pe la anul 980. Multe odoare scumpe are aceast biseric: vase, vesminte, salbe de galbeni de aur, una druit de Petru cel Mare, tarul Rusiei, pe care n-o poate ridica o persoan. Pe unul din pereti este zugrvit chipul lui Mihai Viteazul (1593-1601) ctitor domnitor. Pe timpuri avea 200 clugri.

In paraclisul de la poart se afl Icoana Maicii Domnului fctoare de minuni, numit ,,Portrita" care a venit pe mare de la Bizant. O femeie credincioasa pe timpul prigoanei icoanelor a ascuns aceasta icoana in casa, dar soldatii au aflat , atunci aceasta le- dat bani multi sa-i dea un ragaz pana a doua zi. Atunci noaptea pe ascuns femeia a scos icoana din casa si s-a dus cu ea la malul marii si i-a spus "Maica Domnului eu nu mai pot sa te apar.." si a pus-o pe apa. Iar icoana a venit dreapta pe apa pana la muntele Athos. Calugarii de la Iviron au vazut-o si au incercat sa o scoata din apa dar nu au reusit . Cel care a scos-o din mare a fost monahul Gavriil care era de fapt fiul femeii din Constantinopol. Apoi nu puteau introduce icoana in biserica , nu au putut-o urni de la poarta manastirii si le era frica sa nu vina sa o ia cineva , atunci s-a auzit glas din icoana "Nu voi ma aparati pe mine, eu va apar pe voi!" apoi au putut-o muta. S-a prorocit ca la sfarsitul lumii aceasta icoana va pleca pe mare asa cum a venit. O alta minune la aceasta icoana : un tanar n-a primit paine de la bucatar , atunci Maica Domnului i-a dat un galben sa-l duca bucatarului - bucatarul si-a dat seama de unde era galbenul respectiv si s-a cait. Uleiul de la candela acestei icoane este leac pentru otrava. Pe vremea venirii Arabilor n Sf. M-te un soldat arab a lovit cu cutitul n chipul icoanei acesteia, si ndat a nceput a curge snge. Arabul vznd minunea, s-a nfricosat si cznd la pmnt s-a pocit, s-a botezat n legea crestineasc si s-a mbrcat n haina monahiceasc, rmnnd acolo pn la moarte. Pe lng alte obiecte de valoare are: o evanghelie pe pergament din sec. al XIII-lea, 31 evanghelii pe pergament din sec. XIII-XIX-lea, 45 manuscrise pe pergament cuprinznd chestiuni bisericesti din sec. XIV-XIX-lea, 174 manuscrise cu materii profane din sec. XIX-XX-lea, dou evanghelii

pe hrtie din sec. XVII-lea, 772 manuscrise de muzic bisericeasc din sec. XIV-XIX-lea. Se mai afl multe Sfinte Moaste: 150 de cutii de argint (au atat de multe particele de moaste incat in fiecare zi la sf. Liturghie scot moastele unui sfant din ziua respectiva), snge de la Sf. apostol Petru, o prticic din fasa Domnului, o prticic din moastele Sf. Ioan Boteztorul, mna Sf. Ioan Gur de Aur, capul Sf. Nichita Romanul, al lui Teodor Stratilat si altii. O alta minune : cand manastirea nu a dat masa la hram de frica foametei ,fiindca nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au inceput sa care graul din hambare. MNSTIREA HILANDAR

Aceast sf. M-re a fost zidit de Vldica srbesc, Stefan Nemanici la 1151-1195, care n clugrie lu numele de Simeon, mpreun cu fiul su Sava. La aceast M-re se afl dou icoane fctoare de minuni. Una numit Trirucita" (cu trei mini) fiindc sub minele Maicii Domnului este zugrvit si mna Sf. Ioan Damaschin. Se stie c acesta, a fost secretarul, Voievodului Damascului si scriind el o scrisoare mpratului Bizantin, Leon Iconoclastul, a fost socotit de voievod ca trdtor al intereselor Damascului si deci a poruncit s i se taie mna. A stat mna spnzurat n ulita Damascului, de dimineat si pn seara. Ctre sear Sf. Ioan a cerut mna de la voievod si i s-a permis s-o ia. Ioan o asez la locul de unde fusese tiat si prin rugciune fierbinte, cu lacrimi fcute n fata acestei sfinte icoane s-a prins la loc lecuinduse.

Se mai gsesc sfinte moaste ale diferitilor sfinti, o prticic din Sf. lemn, Capul Sf. Eftimie cel mare si piciorul Sf. Simeon ctitorul M-rei. In interior are 16 paraclise cu odoare scumpe, o evanghelie scris pe pergament de mare valoare, crti si manuscrise Slavone, 6 din pergament din sec. XII-XVII-lea cuprinznd chestiuni bisericesti, 68 manuscrise cuprinznd materii Eclesiastice din sec. XVII-XVIII-lea.

MNSTIREA DIONISIU Aceast M-re a fost zidit de ctre Sf. Dionisie de Corita prin 1389, de la care s-a si numit M-rea lui Dionisie. Locul unde s-a zidit a fost artat ntr-un chip minunat lui Dionisie care se sihstrea ntr-o pester din apropiere, anume; In toate noptile se pogora din cer o lumin ca o stea n acel loc si sta pn n zori de zi. Vznd aceast artare minunat, cuviosul Dionisie n mai multe rnduri, s-a dus si a vestit aceasta printilor din Sf. Munte. Acestia au cunoscut c este voia lui D-zeu s zideasc pe locul acela o sf. M-re. Dionisie apoi a strns bani de la domnii crestini si a zidit aceast sf. M-re. Printre ctitori se afla si mpratul Alexie de la Trapezunda (1615), iar mai trziu monahul Antonie Moldoveanul, a zidit spitalul cu biserica Sf. doctori fr de arginti, Cosma si Damian. In anii 1512-1521, NeagoeBasarab domnul Trii Romnesti a fcut-o din nou, i-a dat avere si schitul din jud. Romanati.

Aici se afl mormntul Sf. Nifon mitropolitul Trii Romnesti (Trgoviste 1504). Neagoe-Vod i-a fcut un sicriu de sidef n care s-au pus sfintele moaste, afar de cap, care a fost adus n tar si asezat la M-rea Curtea de Arges. Fiul lui Neagoe, Petru Neagoe a fcut daruri de mare valoare. Domnitorul Trii Romnesti Alexandru si sotia sa d-na Ruxandra, i-a fcut daruri scumpe. Se mai afl mna dreapt a Sf. Ioan Boteztorul, un dinte al Sf. Hristofor si mici prticele de la Sf. evanghelist Luca si arhidiacon Stefan, o bucat din lantul Sf. Petru etc. Crti alese: o evanghelie pe pergament din sec, VII si 17 manuscrise rulate cu sfinte liturghii pe pergament, 20 evanghelii pe hrtie din sec. XIVXVII-lea si multe altele.

MNSTIREA CUTLUMUS Ctitorul ei fondator a fost Alexe Comneanu, mpratul Bizantului si clugrul Calist Cotlomuseanu (sec. IX), un arab evlavios de la care si trage si numele. Mama acestuia, era crestin si el nsusi devine crestin schimbndusi numele su arab, n Constantin iar din clugrie, Calist. Mai trziu, aceast M-re a fost jefuit, iar Vod Neagoe Basarab, Mircea cel Btrn si Vintil Vod domnii Trii Romnesti au refcut-o si au mpodobit-o din nou. Aici a fost Protas, fostul mitropolit al UngroVlahiei Hariton (1372-1380+), din care pricin se mai numeste si M-rea Sf. Hariton. In 1766, a vietuit aici ca simplu clugr Matei patriarhul Alexandriei care a nzestrat-o cu avere. Aici se afl icoana Mntuitorului si a Maicii Domnului numit Mijlocitoarea", fctoare de minuni. Are prticele de la diferiti sfinti: capul Sf. Haralambie, piciorul Sf. Ana, capul Sf. Alipie Stlpnicul precum si mna stng a lui Grigore Teologul, Sf. Paraschevi , Sf.Anastasia (izb. de otrava). Pe lng crti vechi de ritual si teologie, are si manuscrise, 94 pe pergament cuprinznd chestiuni bisericesti din sec. XXIV-lea, 300 manuscrise cu materii si muzic bisericeasc din sec. XIV-XIX-lea. In paraclis se afla icoana Maicii Domnului "Tare Aparatoare" (sec.XIII) - aparatoare de foc si de frica.

MNSTIREA PANTOCRATOR Primul ctitor al ei a fost mpratul Alexie Comneanul, n a doua jumtate a sec. XIV. Mai trziu din cauza cutremurului a stat mult vreme pustie. Evlavia romneasc a renoit-o. Banul-Gavril din Romnia si cu alti boeri crestini au refcut-o au zugrvit-o si au mpodobit-o frumos. Aci a vietuit clugrul malorus Paisie-Velicicowski (+ 1794), reorganizatorul vietei monahale din Moldova. Tot ei trimeteau bani pentru ntretinerea monahilor. Avea nchinat M-rea Cscioarele (jud. Vlasca). Odoare: Icoana Maicii Domnului zis Gherondissa" (btrna) frumos mbrcat n argint de ctre Filaret mitropolitul Moscovei. In bibliotec se gsesc crti de valoare: O evanghelie scris pe pergament foarte mrunt cu litere aurite, de ctre, Ioan-Colibasu sec. XIII, o psalitre cu 12 miniaturi, care se pstreaz n sf. Altar. Tot pe perga ment foarte vechi se gsesc 66 manuscrise cuprinznd materii din sec. XI-XIV-lea. Sf. moaste are; Un deget de la piciorul sf. Ioan-Boteztorul, piciorul cu pulpa Sf. Ap. Andrei (cel dinti chemat) si scutul sf. Mercurie, Capul sf. Ioancel-Milostiv, capul sf. Teodor Stratilat, prticele din moastele sf. arhidiacon Stefan, a sf. Ignatie, a sf. ap. Tit si Constantin-cel-mare. Are 8 paraclise in interior si 7 in exterior. Aici se afla o icoana a Maicii Domnului "Gherontisa" - cu aceasta icoana s-a intamplat urmatoarea minune : staretul care era bolnav la pat a trimis vorba preotului care facea liturghia sa termine slujba mai repede si sa vina sa-l impartaseasca . Preotul insa nu a ascultat gandindu-se ca va mai trai pana cand va termina slujba si nu s-a grabit atunci Maica Domnului a strigat din aceasta icoana spunandu-i sa asculte cuvantul staretului. Atunci acesta infricosat a

terminat slujba cat a putut de repede si s-a dus si l-a impartasit pe staret, dupa care staretul s-a savarsit. MNSTIREA XIROPOTAMU Ctitor dintru nceput a fost mprteasa Pulheria a Bizantului (424) si fratele ei Teodosie cel Mic. Pe la anul 839 a fost jefuit de arabi, iar pe la 870 s-au adunat monahii printre care a fost si fiul mpratului Bizantin Mihail Procopie, care mbrcnd haina monahal a luat numele de Pavel. El a zidit din temelie toat M-rea. Dup ctva timp Pavel s-a retras n singurtate unde a pus nceput altei M-tiri cu numele Sf. Pavel, iar cu timpul s-a ruinat si aceasta, iar cel care a restaurat-o a fost clugrul Chesarie Daponte ntre 1761-1783, cu ajutoare date de la domnitori si boieri Munteni. In interior are 10 paraclise. Bibliotec bogat cu crti si manuscrise grecesti: 19 manuscrise pe pergament cuprinznd diferite materii din sec. X-XIV, 239 manuscrise cuprinznd probleme bisericesti din sec, XVI-XVIII si altele. Sfinte Moaste are: Bucata cea mare din lemnul crucii Domnului mbrcat n argint, ca o palm si ceva lungime si ca dou degete ltime se vede si gaura cuiului ori cine o va sruta, cu evlavie, sloboade o mireasm nespus, o cruce din lemn sf. mpodobit cu pietre scumpe rosii, druit de Constantin Duca domnul Trii Romnesti, un deget al Sf. Vasile cel Mare, capul Sf. Axentie, o bucat din moastele Sf. Salomeia, bucti din fasa si scutecele Domnului, parte din darurile care le-au adus magii la nasterea Domnului, o bucat mare de snge de la Sf. 40 mucenici si altele.

MNSTIREA ZOGRAFU Ctitorii ei fondatori sunt trei frati; Moise, Aron si Ioan, din neamul mpratului Iustinian, originar din Ohrida (Macedonia). Acesti trei frati au sihstrit aci ntr-o desime mare de copaci, cutnd si gsind locul au zidit M-rea de o frumusete nespus pe la nceputul sec. X, sub mpratul Leon cel Intelept 886-912. Nestiind ei ce nume s-i dea, au fcut rugi fierbinti si cu post mare, cu lacrimi s-au rugat, s le descopere Dumnezeu ce nume s-i dea. Deci au luat o icoan nezugrvit si punnd-o n fata bisericii sau rugat s le arate lor D-zeu n aceea icoan chipul care s fie. Iar dup ctva vreme uitnduse ei la icoan au vzut strlucind ca un soare luminos chipul marelui mucenic Gheorghe. Bucurie cereasc au cuprins sufletele lor, lund-o au pus-o n biseric unde se face minuni. Auzind la Constantinopole, a venit un arhiereu care s-a ndoit si punnd degetul sub ochiul drept al chipului Sf. Gheorghe a zis: Aceasta este zugrveal fcut cu minune? Dar vrnd s ia mna, n-a mai putut cci degetul a rmas lipit asa c a fost nevoie s i-l taie, care se vede si astzi la icoan. Pe vremuri cnd au stpnit Latinii, din ordinul Papei de la Roma s-a fcut prpd. Apoi a fost zidit din temelie de Stefan cel Mare domnul Moldovei, 1502. Apoi Alexandru Voievod si Vasile Lupu. Cantemir, i-a druit n 1698, M-rea Cpriana (Basarabia) si M-rea Dobrvtul (Vaslui). Mai are dou icoane fctoare de minuni. Una din ele a fost druit de Stefan cel Mare. A mai druit un steag care pe o parte are icoana Sf. Gheorghe, iar pe cealalt, stema Moldovei. Sfinte moaste: Talpa Sf. Stefan cel Nou, o parte din moastele Sf. Nichita Romanul, Sf. Ignatie si multi altii

MNSTIREA DOCHIARU Fondatorul acestei mnstirii a fost cuviosul Eftimie prietenul Sf. Atanasie cel Mare (1070). Arhanghelul Mihail a descoperit unui tnr o comoar pe metocul acestei mnstiri. Tnrul acela a spus Egumenului ce i se artase, iar Egumenul, a trimis mpreun cu tnrul nc alti doi ucenici, ca s descopere comoara si s-o aduc la mnstire. Cei doi ns au socotit c ar fi bine s le rmn lor comoara si asa au legat o piatr mare de grumazul tnrului aceluia si l-au azvrlit n mare. Apoi au luat comoara si, ascunznd-o, au spus ctre Egumenul mnstirii c n-au gsit nimic, iar pe tnrul acela nu stie ce s-a fcut, c au fugit fr s-l fi vzut. Pe cnd ns tnrul era n fundul mrii si si pierduse simtirea, i s-a artat aievea doi tineri strlucitori la fat: erau Arhanghelul Mihail, si Ingerul pzitor al tnrului, iar cel din urm a zis ctre Arhanghel: Dac tu binevoiesti, Arhanghele, scap pe acest tnr nevinovat. Tnrul ud cum era, si cu piatra de gt s-a pomenit deodat n mijlocul Bisericii Dochiarului unde a povestit Egumenului ce i s-a ntmplat. Astfel ucigasii au fost descoperiti, si siliti au adus comoara, cu care s-a zidit mnstirea dndu-i numele de Sf. Voievozi. Iar piatra care a fost legat de gtul tnrului se pstreaz si astzi zidit n M-tire. Mnstirea mai are si o icoan fctoare de minuni, care se numeste; Grabnic, Ajuttoare" n fata creia ard 4 candele mari de aur trimise din Rusia. In interior mai sunt 10 paraclise. Moaste sfinte are: prticele din trupul Sf. Haralambie, ale Sf, Mercurie, capul Sf. Teodor si altii. Printre ctitorii acestei mnstiri este si Alexandru Lpusneanul, domnul Moldovei cu sotia sa.

MNSTIREA CARACALU Ctitorul acestei M-tiri a fost Antoniu Caracal, mprat Roman (211 dup Hr.), de la care si trage si numele. Prdat n sec. XIII, Andronie al II Paleologul a nzestrat-o asigurndu-i existenta, Mai trziu (1530) a fost renoit, de ctre Petru-Vod-Rares (Domnul Moldovei), iar sotia sa D-na Ruxandra i-a rscumprat metoacele n 1670. Iubitor pentru acest Sf. lcas, Petru-Rares a trimes pe Proto Sptarul Petru cu multi bani, poruncindu-i ca s zideasc o Mnstire frumoas la malul mrii. Acesta ns fiind lacom de bani ca si Iuda a zidit o bisericut mic si s-a ntors n tar spunnd domnitorului c a fcut cum i-a poruncit. Domnitorul ns aflnd adevrul, s-a suprat foarte si vroia s-i taie capul. Proto sptarul Petru ca s-si scape viata, a promis c va ridica M-tirea, cu cheltuiala sa, Asa a si fcut (1534). Si ntorcndu-se n tar, cu bun isprav, domnitorul l-a iertat, si l-a primit, cu mare cinste. Mai trziu, nsusi domnitorul si cu Proto-sptarul su, s-au dus la Sf. M-te, unde sau clugrit, lund el, domnitorul, numele de Pahomie. Aci s-au svrsit amndoi, n viat sfnta si fapte de milostenie crestineasc. Biserica este mreat, zugrvit artistic, n stil bizantin. Chmovie, cu peste 109 clugri; azi 64, de neam greci. In interior are si 19 paraclise. Sf, Moaste; O prticic din sfantul lemn. Capul Sf. Apostol Bartolomeu. Degetul cel mic de la mna dreapt a sf. Ioan Boteztorul, Capul Sf. Policarp, episcopul Smirnei. Mna stng a sf. mucenite Marina, Apoi prticele mici: De la sf. mucenici arsi n Nicomidia; de la sf. Mercurie; de la sf. Ioan cel Milostiv; sf. Haralambie; sf. Averchie; sf. Orest si sf. mucenic Ghedeon. Arhitectura bisericii are elemente in stil moldovenesc. Aici se afla o icoana facatoare de minuni pictata de un necunoscut la 1540. In 1700 un incendiu a distrus toata manastirea cu exceptia icoanei (la care a ars spatele iar fata a ramas intacta).

MNSTIREA FILOTEU Este ctitorie veche din vremea crestinrii Elinilor, Arabii nvlir n Sf. M-te o jefuir si fu mult vreme pustie. A fost zidit din nou prin osteneala clugrului Arsenie, si a staretului Filoteiu de undesi are numele. Pe la 1070-81 a fost renoit de mpratul Bizantin, Nichifor-Botaniatul. care a mpodobit-o cu daruri mprtesti. In 1492 a fost restaurat de ctre Leontius, regele Serbiei si fiul su Alexandru. Staretul ei cuviosul Dionisie, din Olimp, amenintat cu moartea de ctre clugri, toti bulgarii a trebuit s se retrag. Pe la 1775 a ars o parte din chilii, care au fost zidite de d-na Maria-Procopoaia, din Bucuresti. Obiecte de valoare are: 0 bucat dintr-un cui de la crucea Domnului, druit de mpratul Nichifor-Botaniatul si mana dreapt a Sf. Ioan Gur-de-Aur. Icoane: O icoan factoare de minuni, numit Glicofilusa (zugrvit de Sf. Ap Luca) care pe vreme mpratul iconoclast Teofil, a fost aruncat in mare, unde a stat mult vreme. Apoi a fost aruncat la mal tocmai n locul unde pe vremuri a fost o capiste a idolilor pgnesti. Din locul unde a fost gsit icoana a izvort aiasm si este si astazi. Alt icoan fctoare de minuni care se numeste Gherontissa venit de la Nigrita, prin minune.

Moaste Sfinte are: Piciorul Sf. Pantelimon druit de mpratul Constantin Paleologul, o prticic din lemnul Sfintei Cruci si o prticic din mna Sf. Ioan-Gur-de-Aur si multe altele.Are 6 paraclise in interior si 3 in exterior. Vlad Tepes , Neagoe Basarab , Radu Paisie , Matei Basarab cu sotia (parti pictate in trapeza) au facut donatii importante manastirii.

MNSTIREA SIMONOS PETRA A fost zidit prin minune pe la mijlocul sec, XIV-lea. Cum ? Stnd la rugciune cuviosul Simeon, ctitorul ei; O stea s-a lsat din cer n noaptea de Crciun, artnd locul unde trebue s zideasc M-rea. De aceea s-a numit noul Bethleem. Un inger s-a coborat din cer cu o sfoara, si apucand sfantul de un capat si ingerul de celalalt capat au inconjurat stanca si au tras retezand varful stancii pentru a se putea construi manastirea. Cuviosul Simeon a venit n Sf. Munte pe la 870, pustaicindu-se ntr-o pester care se vede si astzL In 1334 regele Srbilor Ioan Ugles a renoit-o si nbogtit-o cu daruri scumpe. Dup un timp M-rea a fost jefuit de Arabi un alt cuvios tot Simeon a renoit-o fiind ajutat de mpratul Bizantin Andronie-cel-mare, al crui fiu Ioan, a vietuit n M-re necunoscut de nimeni ca grdinar. La 1581 a fost distrus de foc. Vre-o 30 clugri se aruncar de pe stnc pentru a se salva, dar siau gsit moartea. Egumenul M-rei, Eugeniu, cu ctiva clugri, care scpar, s-au retras n Mrea Xenofonte, de unde mai n urm au revenit si au refcut-o cu ajutoare bnesti din tara Romneasc. La (1593-1601), MihaiViteazul a ajutat-o cu bani (anual) si i-a trimes ca dar o evanghelie mbrcat n argint si poleit cu aur, precum si dou cruci de lemn Sf. I-a nchinat si M-rea sa din Bucuresti, cu Schitul ei: Besteleu din Arges si Isvoranul din jud. Buzu. Sf. moaste

are: Mna stng a Mariei Magdalena. capul Sf. Modest, capul Sf. Pavel mrturisitorul, prticele de la Sf. Varvara, Sf. Evdochia, Sf. Trifon, Sf. Eftimie, Iacob Persul si Sf. Naum. MNSTIREA SF. PAVEL Intemeietorul ei este Sf. Pavel (fiu de mprat) retras aci cu ctiva clugri n sihstrie fiind locuri de mare liniste. Pavel a fondat M-rea si a stat ca Egumen 45 de ani, fiind chemat la Constantinopole pentru oarecare pricini mprtesti, a murit pe drum, n corabie. Fiind n vrst de 110 ani. Dup ce a ajuns corabia la Constantinopole, crestinii Tarigrdeni, i-au luat sf. trup si l-au ngropat cu mare cinste ca unul ce era fiu de mprat. Mai trziu arabii au jefuito ns a fost zidit din temelie din marmur cioplit, de Ioan Constantin Basarab si Constantin Brncoveanu (domnul Trii Romnesti). Stefan Vod, fiul lui Bogdan la 1501 i-a zidit aghiasmotarul, de la Brncoveanu avea anual 4000 piastri, iar de la Banul Barbu si Radu cte 2000 anual piastri. Neagoe Vod i-a zidit turnul, iar Matei Basarab cu sotia sa d-na Elena au dat sume mari de bani, nchinndu-i si M-rea Jitianu din judetul Dolj. Iar Dabija Vod, cu sfatul trii i-a nchinat la 1664 Februarie 19, M-rea Todireni. Mai are si dou icoane fctoare de minuni si o bucat din trestia pe care i-a dat-o n mn Mntuitorului spre batjocur Irod. Aci se afl o cutie de argint cu darurile care le-au adus magii Domnului la Vitleem: aur, smirn si tmie, 14 bucti aur, 62 bucti smirn si tmie nsirat pe srm. Prticele din sf. moaste de la Constantin cel Mare, Sf. Silvestru, Sf. Haralambie, Sf. Trifon, capul Sf. Teodor Stratilat, piciorul Sf. Grigore Teologul si altii. Pe mosia acestei M-ri se mai afl multe schituri printre care: schitul romresc Lacu cu hramul Sf. Dimitrie n care vietuiesc ca la 70 clugri romni.

MNSTIREA STRAVRONIKITA Stavronichita (crucea lui Nichita) numele l-a luat de la un scluptor de cruci, cuviosul Nichita care a fondat-o pe la 1006. Distrus de foc, a fost renoit de ctre patriarhul Constantinopolului Ieremia n 1520. La 1525, Neagoe-Basarab a zidit aghiazmatarul si paraclisul si i trimetea si bani pentru ntretinere. Serban-Cantacuzino i-a fcut deasemenea nbunttiri. Biserica sf. Gheorghe a fost zidit de ctre mitropolitul Grigorie II al Ungro-Vlahiei 1765, care s-a svrsit aci fiind nmormntat la malul mrii, unde a fost odat o cruce de piatr. I-a mai fost nchinat si biserica sf. Apostoli din Bucuresti 1765. Icoane: O icoan a sf. Nicolae fctoare de minuni n urmtoarele mprejurri: Pe la 1545, clugrii au iesit la mare s vneze peste pentru praznic. In loc de peste ns, au scos afar aceast icoan si au asezato pe mal. Din locul unde a fost icoana, a isvort aghiasm, care este si astzi. Istoricul acestei icoane este urmtoarul: Aceast sf. icoan, nc din timpul iconoclastilor care cercnd sa o taie cu securea; s-a fcut ca o ran n locul acela si a nceput a curge snge. Spimntndu-se pgnii au aruncat-o n mare. Unde stnd s-a lipit n locul acela o scoic care se vede si astzi [icoana svrsind minuni] Sf. moaste are: Mina sf. Ana, mna sf. Elefterie si cotul de la mna sf. Vasile-cel-mare. Ale sf. doctori Cosma si Damian fr de arginti si multe altele. In bibliotec se gsesc multe manuscrise printre care 57 pe pergament cuprinznd materii bi sericesti din sec. XI-XIX-lea si altele.

MNSTIREA XENOFONT Ctitorul acestei M-tiri a fost cuviosul Xenofonte prin sec. X. Acesta fusese un viteaz grec, care si-a svrsit viata mpreun cu cei doi fii ai si Ioan si Arcadie, n lavra cea mare. Amiralul Simeon Enuncul a renoito. El se fcu clugr cu trei membrii din suita sa: Eusebiu, Candid si Ilarion. In 1285, fu distrus de ctre unionistii Latini, dar a fost refcut de ctre domnitorii Trii Romnesti. Pe la 1545, a fost renoit de ctre boierii Craioveni: Barbu Banu, Danciu Vornicu, Prvu si Radu. Are trei icoane fctoare de minuni foarte frumoase. Una a Maicii Domnului creia i se zice si Povtuitoarea", una a Sf. Gheorghe si alta a Sf. Dimitrie. Sfinte moaste are: o bucat din capul Sf. mucenic Trifon. mna sf. Marina, a sf, Modest si altele. Biblioteca pe lng crti de valoare mai au si cteva manuscrise dintre care 8 pe pergament din sec. XII-XIV-lea cuprinznd chestii bisericesti si 3 manuscrise pe pergament cuprinznd liturghia Sf. Ioan Hrisostom.

MNSTIREA SF. GRIGORIU S-a fondat prin struinta si rugciunile cuviosului printe Grigorie Sinaitul, care a vietuit n pestera din apropiere care se vede si astzi. Cu nvlirea Arabilor n Sf. Munte a fost jefuit si ars. Un alt cuvios, Ioachim Macri Gheni, mergnd la Constantinopole unde a dat de fiii de domnitori si boieri romni, crora le-a cerut ajutoare, ca s refac M-rea. Au dobndit pe lng ajutoare si 5000 aspri anual pentru ntretinere. Stefan cel Mare o reface din nou n 1500. Odoare scumpe are: Una icoan a MaiciiDomnului fctoare de minuni a fost druit de d-na Maria Asanina Paleoloaga (mama lui Bogdan al Moldovei). In dou rnduri a ars M-rea, dar icoana a rmas neatins. 0 prticic din Sf. Lemn, prticele din moastele Sf. Pantelimon, ale Sf. Grigore Teologul, ale Sf. Dionisie si ale Sf. mucenite Fotini Samarineanca, Biblioteca are multe crti vechi. Sunt si 6 manuscrise pe pergament cuprinznd materii bisericesti din sec. IX-XII-lea, 97 pe hrtie si 37 tot pe hrtie referitoare la muzica bisericeasc din sec. XV-XVIII.

MNSTIREA ESFIGMENU Istoricul acestei sf. M-tiri este urmtorul: In mai multe nopti cuviosii clugri au fost desteptati de un zgomot cu lovituri de toac. Egumenul mpreun cu ceilalti cuviosi au ascultat n ce parte toac pn au aflat locul. Din acest semn au nteles c ngerul le-a artat locul cel mai frumos, unde au zidit M-rea. Strngnd ei ajutoare au zidit-o pe locul unde le-a descoperit lor ngerul, numind-o Simone" (a tocat). Asa s-a numit mai bine da 200 ani, cnd si-a schimbat numele n Esfigmenul (Strmtoare) dup pozitia locului. Ctitorii ei vechi au fost mpratul Teodosie cel Mic, cu sora sa Pulheria si Marcian (445). Mai pe urm a fost refcut cu ajutoare de la domnii Trii Romnesti. In fata bisericii se vd zugrvite chipurile patriarhului Constantinopolului Antim si a mitropolitului Veniamin Costache. In vechime M-rea ducea lips de ap. Egumenul Grigorie Palama a fcut rugciuni si postiri cu lacrimi si i s-a descoperit locul unde spnd, a izvort ap, care curge si astzi n fata M-rei. Sunt si 9 paraclise dintre care unul pe seama romnilor. Odoare scumpe are: o cruce de aur, cu pietre scumpe, trimis de mprteasa Ecaterina II-a a Rusiei si o evanghelie trimis de printul Mihail Pavlov al Rusiei.

MNSTIREA SF. PANTELIMON Aceast Mnstire a fost ntemeiat prin sec. XI sub mprtia lui Alexe I. Comneanu, de ctre ctiva clugri veniti din Rusia si au avut ca la 3000 clugri. ntre 1812-1821, Scarlat Calimah domnul Moldovei a zidit din temelie, biserica si chiliile. Pictura este de o frumusete rar. Aci se afl icoana Sf. Pantelimon fctoare de minuni, avnd si moaste. Pisania de la intrare arat pe Scarlat Calimah ca ctitor fondator. Capul de Bour al Moldovei a fost sculptat n piatr cu data de 1819, si pe turnul nalt de lng trapez. Intre anii 18871888, a fost refcut de tarul Rusiei Alexandru al III-lea. Sfinte Moaste: Capul Sf. Pantelimon, prticele din moastele Sf. Iosif pzitorul Sf. Fecioare, o prticic din moastele Sf. apostol Toma si o bucat din piatra care a fost pe mormntul Domnului si multe alte. In interior sunt vreo 70 paraclise. Averile din care se ntretine se gsesc la Istanbul si n Rusia. Are si o bibliotec foarte bogat, 24 evanghelii pe pergament din sec. XI-XV-lea, 69 manuscrise pe pergament cuprinznd materii bisericesti din sec. XI-XIV-lea si 126 manuscrise de muzic bisericeasc din sec. XIII-lea.

MNSTIREA CONSTAMONITU

A fost zidit la nceput de Impratul Constantin, fiul lui Constantin cel Mare, care se mai numeste si mnstirea lui Constantin. Ruinndu-se, a fost zidit mreat si frumoas cu ajutoare date de Impratii Rusiei. In interior are 8 paraclise. Are 2 icoane, fctoare de minuni, una a Maicii Domnului, si alta a Sf. Arhidiacon Stefan, 19 cutii cu Sfinte Moaste diferite, o parte din mna Sf. Arhidiacon Stefan, capul Sf. Vlasie si osul dela umrul drept al Impratului Constantin cel Mare, o evanghelie mbrcat n Aur donat din 1820. In bibliotec, se mai gsesc pe lng crti, si manuscrise vechi de mare valoare, si anume: 14 manuscrise scrise pe pergament din Sec. VIIXIV, 84 pe hrtie, cuprinznd materii religioase din Sec, XIV - XVIII si 12 tot pe hrtie, de muzic Bisericeasc, din Sec. XVI - XVIII.