Apărător al creștinătății

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe/George s-a născut în

Cappadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian.
Mai multe date nu se cunosc cu certitudine, neexistând nici un document al epocii,
care să conţină date despre viaţa sa. Ceea ce se ştie despre el a fost scris ulterior, în
Evul Mediu.
S-a înrolat în armata romană şi, parcurgând ierarhia militară, Sf. Gheorghe s-a făcut
remarcat prin faptele de arme. În ciuda decretului împotriva creştinilor, emis de
Diocleţian în 303, Sf. Gheorghe a ales să-şi mărturisească public credinţa creştină. Din
ordin imperial, sfântul a fost întemniţat şi supus torturii pentru a-şi renega credinţa.
Loviri cu suliţa, lespezile de piatră aşezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var,
încălţamintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou şi toate celelalte torturi
nu au reuşit să-l facă să renunţe la credinţa sa.
Martorii suferinţelor Sfântului Gheorhe, uimiţi de puterea sa de a rezista la durere, au
renunţat la credinţa în zeităţi păgâne, îmbrăţişând creştinismul. O dovadă a sfinţeniei
sale o reprezintă o minune săvârşită de Sf. Gheorghe în timpul întemniţării sale.
Atingând trupul unui deţinut mort din celula sa, acesta a înviat, convingând-o astfel
chiar pe împărăteasa Alexandra, soţia lui Diocleţian, să se creştineze. Întrucât Sf.
Gheorghe a respins oferta împăratului de a-i acorda înalte onoruri în schimbul
renunţării la creştinism, Diocleţian a ordonat omorârea prin decapitare a Sf. Gheorghe
şi a soţiei sale.
În conştiinţa populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi
sfinţi, numerose biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care
poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este
denumit astfel. Imaginea Sf. Gheorghe ucigând balaurul este prezentă şi pe stegul
Moldovei din medievale trimis de Ştefan cel Mare la Mănăstirea Zografu de la Muntele
Athos.
Legenda potrivit căreia sfântul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioară este o
invenţie târzie, medievală. Adesea însă, iconografia recentă ni-l prezintă pe sfânt
călare, doborând cu suliţa un balaur, poate simbolic. Unii comentatori sunt însă de
părere că este vorba doar de o preluare târzie a mitului grec al lui Perseus şi
Andromeda.
 După această legendă a luat naştere statuia din Monumentul Sfântului Gheorghe din
Praga este prima statuie ecvestră din bronz expusă într-un spaţiu public, aceasta fiind
amplasată în faţa Castelului Hradcani din centrul oraşului Praga. Istoricii se contrazic
în ceea ce priveşte autenticitatea statuii din Cehia.
Imaginea creată de această statuie este una cu puternice valenţe creştine, deoarece
astfel se creează un peisaj în care Sfântul Gheorghe devine un apărător al creştinătăţii

.Statuia Sfântului Gheorghe

omorând balaurul din Praga. În spate se vede o porţiune din castelul Hradcani.

Statuia originală de la Praga este prima statuie ecvestră de for public, fără a avea o
legătură cu arhitectura. realizată din bronz în perioada medievală, a Renaşterii timpurii
din Europa. Statuia Sfântului Gheorghe din Praga a fost realizata în anul 1373 de către
sculptorii clujeni Martin (Marton) şi Gheorghe (György), fiii pictorului Nicolae (Miklos)
din Cluj, la comanda împăratului Carol al IV-lea, totodată rege al Boemiei. Originalul
statuii a fost mutat de-a lungul timpului în diverse locaţii ale Castelului Hradciani din
Praga, iar în acest moment se află amplasat în „A Treia Curte”, lângă o mică fântână.
La iniţiativa împăratului Franz Joseph au fost realizate două copii ale statuii, una din
ele pentru oraşul natal al artiştilor, iar cea de-a doua pentru Budapesta. Copia din
Budapesta se află în apropiere de „Bastionul Pescarilor” (magh. „Halászbástya”).
Statuia Sf.Gheorghe din Cluj-Napoca pe vechiul amplasament (Piaţa L.Blaga)

Statuia Sfântului Gheorghe (omorând balaurul) din Cluj-Napoca este o

copie a statuii Sfântului Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de
Kalman (Coloman) Lux (1880-1961).
Statuia a fost amplasată la Cluj în jurul anului 1900, iniţial în „Piaţa Sf.Gheorghe”
(redenumită în perioada comunistă în "Piaţa Gheorghe Sion", apoi în "Piaţa Păcii", în
prezent "Piaţa Lucian Blaga"), în faţa Bibliotecii Universitare. În anul 1960 a fost
mutată în piaţa mică din faţa Bisericii Reformate-Calvine de pe str.M.Kogălniceanu,
locaţie considerată mai potrivită.
Pe soclul statuii este prevăzută inscripţia A.D. MCCCLXXIII HOC OPUS IMAGINIS S.
GEORGII PER MARTINUM ET GEORGIUM DE CLUSSENBERCH CONFLATUM EST, în trad.
"A(nul) D(omnului) 1373 Această operă îl reprezintă pe S(fântul) George (şi este) de
Martin şi George de Clussenberch (Cluj) făcută."

Statuia ecvestră îl reprezintă pe

Sfântul Gheorghe îmbrăcat în zale, ucigând un balaur, al cărui corp este acoperit cu
solzi identici zalei de pe armura sfântului. Observaţia acestui amănunt l-a inspirat pe
poetul şi filosoful Lucian Blaga să scrie poemul intitulat Sfântul Gheorghe bătrân ,[ ”
Sfârşise lupta. Când?Când s-a-ntâmplat? Ca sta / bălaurul cu solzii-mprăştiaţi prin
spini(...)” ] publicat în anul 1943 în volumul "Nebănuitele trepte”.
.

Statuia din Cluj este confecţionată din bronz, aceasta fiind afectată
de una dintre „bolile” frecvente care apar la statuile din bronz expuse în aer
liber. Astfel, statuia Sfântului Gheorghe din Cluj prezintă urme verzi, care apar
când clorurile şi oxigenul interacţionează într-un mediu umed. Soluţia pentru
respectivele pete verzi este ca aceste zone să fie tratate cu ulei de nucă de
cocos. O altă soluţie ar putea fi spălarea respectivelor zone cu apă distilată, însă
această operaţiune trebuie repetată timp de o săptămână. Mai mult, autorităţile
locale ar trebui să ceară sfaturi omologilor săi cehi, pentru a se interesa care
sunt mijloacele prin care aceştia reuşesc să menţină „vie” o statuie veche de
şapte sute de ani. Autorităţile
competente le-au lăsat în paragină şi nu le acordă, nici până în prezent, suficientă
atenţie. Un număr mare de clădiri-monument, cu o puternică însemnătate istorică,
o serie de locaţii, a căror exploatare turistică ar putea influenţa aportul de
vizitatori în zonă,dar si in tara, nu sunt printre priorităţile autorităţilor.Trist.

Bibliografie :
• Bodea Gheorghe - Clujul vechi şi nou, Cluj-Napoca, 2002
• Poze : Google
Statuia pe noul amplasament de lângă Biserica Reformată-Calvină (str.M.Kogălniceanu)

Buda Mioara Fulga –design vestimentar an II