'" V

I
.^ r
INTRU SLAVA SFINTEI CEI DE O FIINŢĂ Şl DE VIEAŢĂ FĂCĂTOAREI
Şl NEDESPĂRŢITEI TREIMI

TIPĂRIT IN ZII ELE PRI-A ÎNĂLŢATULUI NOSTP'

PATRIARH \l b is f r i c ORTODOXE ROMÂNE FIIND

I. P . S. D-r MIRON CRISTEA

C u b in e c u vâ n ta re a Sfâ n tului S in o d al Sfin te i B is e ric i A u to ce fa le

O rtodoxe Rom âne

T IPO G RAFIA BISERICCASCÂ DIN SF. MONASTIRF CFRNICA

1926
 Precuvântare făcută „către cetitori" de stareţul Neonil al
Mănăstirii Neamţul la 1846.
La toata persoana ce se ua îndeletnici a cel), dând ceea întru JJrit.tos îmbrăţişare, rog pre
acelaş Dâtiitor de Haruri, a-l dărui toată fericirea.

oată ceata Clirosului ce aşteptaţi luna lui Ianuarie, pentru sfinţenia ce aduceţi
& apelor prin puterea ce aveţi a Duhului. Toată administraţia boierimi ce aşteptaţi
% ' pe Ianuarie ca o stihie schimbătoare dregătoriilor. Ceata neguţătorească ce alergaţi
la Ianuarie ca la o mişcare a apei şi mreajă cu care prindeţi slujbele. Toţi vă
rog aruncaţi ochii în fruntea acestei cărţi şi veţi vedea că aceasta este un Mineiu al iunei
cea aşteptata de toţi, Ianuarie, în limba patriei tălmăcită şi tipărită, pentru ca să aibă
fieştecare ştiute slujbele sfinţilor, pre cari mai vârtos îi punem mijlocitori, a acestei luni
trebuinţelor. Intru această luna se află soarele în zodia lui Idrohoos, adccă vărsătorul de
ape, când şi Mântuitorul Hristos iarâş întru această lună a stătut la botez în apeie
Iordanului. Aceasta luna a lui Ianuarie s’a adăogit de al doilea împărat al Râmlenilor,
Numa Pompile (fiindcă până a:uncca anul în zece luni numărându-se se încheiâ la
Dechemvrie precum s’a şi arătat la prefaţa a acestei luni) carele dând răsboiu împotriva
Latinilor şi întru sjutor chiemând pre Ianos dumnezeul şi biruind întocmit anul de
luni unsprczccc, numindu-o luna lui Ianuarie afierosindu-o acelui dumnezeu lanos şi
începerea anului aşezându-o. Ianos tâlmăcindu-sc va să zică Portar. Deaceia cei vechi
după ce s’au aşezat şi luna lui Fevruarie, zugrăviau această lună cu o cheie în mâna
cea dreaptă rezemată asupra a 12 stâlpi prin caTe vrea să arate cum că aceasta deschide
uşa îa celelalte luni ale anului.
Această lună o ţinea toţi Râmlenii începere de an nou. La începerea lunei aceştia
schimbau ei oficiile şi îrrpârţiau dregătoriile, prea creştinul împărat Constantin cel Mare
ce descoperire dumnezeească mutând Schipturilc ale Romei cei vechi, la Ronn cea
nouă, ochiul răsăritului, lauda firei prea minunatul Vizantie. Şi dupre numele său
Constar.tinopoli a adus întrânsa şi obiceiurile Romei cei vechi. Dela acest sfânt
împărat precum alte bune orândueli s’au dat spre podoaba Ia biserica, aşa şi începerea
lui Ianuarie s'au aşezat Praznic de an nou.
Eu văzând că Principatele acestor ţâri Româneşti au avut din vechime obiceiu a
schimbă dre-gatoriile Ia începerea Iui Ianuarie, an nou nuir.indu-1 şi prăznuindu-1, întorc
ochii mei înapoi la veacurile trecutc şi deabia pomenite, cred cu gândul ceeace cetesc
prin istorii şi mai vârtos pre istoricul Dion pre carele îl întăreşte Melctic Gheograful
cap. 24, scriind pentru Misia, unde curat vădeşte că Traian împăratul după ce a
supus pre Daci, cu pierderea lui Decebal, a trecut mulţime de Râmleni în părţile
acestea, făcându-i pre unii proşti locuitori, pre alţii stăpâni locuitorilor, de unde se face
nu fără de cuvânt simberazma că Principatele aceste Româneşti ca nişte apichii ale
Râmlenilor urmează dela aducere şi ale lor obiceiuri.
Iar când văd şi pre istoricul Bo, că arată pre marele Constantin împăratul că ar fi
avut lucruri ostăşeşti într’aceste locuri, la care şi Melctie Gheograful scriind pentru
Misia de sus, arată pre acest sfânt împărat, tăbărît cu oştile aproape de Silistra. Nu
mă sfiesc a da socoteală că marele Constantin călcând părţile acestui Io:, sau însuş
 — <5 —
întâiu a adus obiceiurile Râmlenilor sau le-au întărit găsindu-le, ca un împărat al
Romei ceii noua, ci ori dela Traian sau dela marele Constantin, de se trag prin urmare
aceste obiceiuri, nu fac filonfehie. Insă dintru aceastea sa descoper lucruri minunate;
se află linia neamului Românesc din vechi trăgându-se din slăvit neam al Romanilor
(Vuluhii numindu se dtipre limba slavoneasca) a cărora slavă au strălucit împreună
unde şi-au întins şi soarele razele. Deci această lună a lui Ianuarie pentru obiceiul ce
se păzeşte la începerea ci, este ca o planetă care poartă în sine laudele Patriei noastre,
este ca o planetă întru care sc văd pre an odată razele Patriei, este ca un sfeşnic
caiele şi pus supt obroc prin crăpături şi prin margini iveşte lumina înlre care se
slăviau odată cele vechi veacuri ale Patriei.
O veacuri, veacuri, ce învechiţi lucrurile şi prefaccţi stările. Pravilă veche dintâiu
este dată în toată lumea ca să nască şi să moară, ca să iâ începere şi sfârşit toate
lucrurile. Stăpânul tuturor n’au voit să fie nici un lucru stătător, toate câte vezi şi te
minunezi prin prefacere au că se duc la pierzare sau la oareşicare schimbare, vezi acel
soare, lipseşte. Luna pătimeşte şi scade .şi stelele cad, pogoarâ-te dela cele din Cer
şi te uită la aer, acesta se pieface in tot ciasul şi vine de se face vânt, nor şi ploaie.
Pogoară-te la ape, dintr’acele mari gârle cc le numim noi pururea curgătoare, unele
cu totul s’au uscat, altele au schimbat mătdlc şi drumurile, însuş oceanul lucrul firei
cei mari şi tainic, aci de furtuni se înalţă aci se smereşte şi când lipsesc furtunile,
nu lipsesc dela dânsul vărsările şi cele înapoi curgeri, creşte şi se micşorează în
toate zilele pre alocurea, în cât poate cineva să hotărască cum că este odată să se
usuce şi să se aducă întru nefiinţă cu totul.
Insuş şi pământul de vei căută, care îl dovcdcsc nemişcat şi Intru sine statornic,
în unele locuri cade şi de duh ascuns se cutremură, în alte locuri de ape se cufunda
sau de foc se arde. Deci, când aceste mari trupuri şi veşnice oareşicum dupre vederea
noastră sunt orânduite spre prefacere şi pierzare, cc socoteşti pentru cetăţi, stăpâniri
şi împărăţii, cari atâta sunt de muritoare şi stricăcioase, în cât sunt şi acei cari le-au
întocmit, şi precum Ia oameni sunt tinereţe, urmează vârsta bărbătească, bătiânejele
şi moartea, aşa şi acestea au începere, creştere, stare, înălţare şi toate le are pentru
accasta ca să şi cadă. Un cutremur din zilele lui Tibcrie, 12 slăvite oraşe ale Asiei
le-au surpat. L'n cutremur în zilele marelui Constantin, 12 sate ale Campaniei le-au în­
ghiţit. Un răsboi al Atilei mai mult de o sută de oraşe le-au prefăcut în pulbere. Tivele
cele vcchi ale Eghiptului deabea auzirea Ie pomeneşte. Cele o sută de oraşe ale
Crltului abea cineva le crede. Oraşul Carhidonului, al Corintului, al Atinei, al Spartei
şi alte slăvite oraşe, cei vechi le-au văzut şi s’au minunat, noi auzindu-le şi nevăzându-le
ne minunăm, ne spăimântăm câ nu găsim nici semnele lor, sate am zis până acum şi oraşe.
Insă şi împărăţii întregi, şi stăpâniri numite, se prăvălesc intr’acea prăpastie a
pierzării. înflorea o dată Anadolul, Asiria, Eghipetul şi Iudeia. Erau puternice la arme,
erau iscusite la minte, Grecii erau întru minune la învăţătură; soarta aceasta s’a mutat
la Europa, şi pentru ca să crezi cele trecute cc nu vezi, vezi cele de acum ce le
crezi. Polonia cea ca o nemărginită, fal-o micşorată şi înjosită Iezuiţii ce duhovuiceau
şi pre taina împărâţeau, din orânduiala lor ridicaţi. Sfcţin din republică în despotic iidicaia
şi în monarhie. Bavaria în multe feluri bărduită, şi alte stăpâniri prefăcute în nouă
oblăduiri mai Intâiu necrezute, iar acum văzute şi pipăite. De unde se vede că marele
acela Meşter şi Ziditor, are pentru lucrurile omeneşti multe feluri de chipuri, şi dupre
plăcere unde socoteşte le şi potriveşte; şi Pronia duninezeească alergând cu umblet
fără de sunet cu glăsuire fără de auzire; zice unuia să sc scoale şi altuia să cadă,
unuia să împărătească, altuia sâ se supue, unuia să se ascundă şi altuia să se ivească.
Pentru aceea, iubiţilor, este prea folositor să cercăm noi păcătoşii şi numai decât vom
află cari sunt pricinile de unde au curs şi încă până în ziua de astăzi curg toate tică­
loşiile şi nenorocirile obşteşti, şi împarte asupra neamului omenesc pre faţa acestui
pământ. Deci mai întâiu se cade a şti: Că această nobilă fiinţă, omul, în însuşirile cele
trei de căpetenie care el Ie stăpâneşte (şi cu care s’au numit a fi dupre chipul şi asemă­
narea Ziditorului), cea mai întâiu este voiea sau neatârnarea sa, de unde spre a r.u
o întrebuinţâ rău, din dată i s'au pus cea întâiu poruncă, călcarea aceştia au pricinuit
căderea aceea mare, care au tras după sine toate ticăloşiile, şi omul alergând a urma
poftelor sale care l-au tot depărtat de îndurarea dumnezeeasca, s’au deprins de atuncea
a călcâ ori şi ce bună legiuire care l-ar fi apropiat de dumnezeeasca îndurare, depăr-
tându-se de aceasta şi viind întru minte nepriceputa, s’au alunecat în sfârşit în pră­
păstiile acele vrednice de jelit, câte pentru aceasta se scriu în istoria universală, şi
care nu s’au urmat, decât spre îndestularea dreptăţii dumnezeeşti, şi răsplătire pentru
păcatele omeneşti. Pentrucă nu se face păcatul fără de pedeapsă sau vremealnicâ, sau
veşnică. In vremealnica viaţă pentru păcate, se fac feluri de primejdii, goniri, turburări,
răsboaele cele dintre noi, de moarte purtătoare rane, năprasnice morţi, năvăliri acelor de
altă seminţie şi risipire desăvârşit nu numai cetăţilor, ci şi întregilor ţâri şi împărăţii.
Prccurn în cartea înţelepciunii se scrie: „Pustiit-au tot pământul fărădelegea şi rău­
tatea (păcatului) au răsturnat scaunele puternicilor*. Inţclcp. Cap. V. 24.)
Ş i pentru ca să ne însemnăm despre aceasta, foarte bine ca despre o pricină atin-
gătoare de soarta întregului neam omenesc, este de trebuinţă a înturnâ a noastră luare
aminte la Istoria sfânta, şi acolo vom vedeă Iconomie dumnezeeasca lucrând în chipul
celor mai minunate fapte cu norodul Israiltenesc, care în câtă vreme păzeă porun­
cile lui Dumnezeu, şi ascultă de proorocii cari îi ţinea în legătură de dragoste, şi de
pace cu dânsul, întratâta numai şi el îşi revărsă mila sa asupra lor, şi pre cât se abăteâ
călcând poruncile lui şi ucigându-i proorocii, pre atâta apoi şi el îi dâ în mâinile vrăj­
maşilor lor, cari de atâtea ori i-au robit pe la Babilon şi pe aiurea, aşa în cât această
orânduială, se pare că atuncea ajunsese din urmări a fi cunoscută şi altor neamuri
barbare. Pentrucă vedem, că pre când Olofern Voevodul al Sirianilor a fost năvălit
cu putere vrând să ia cetatea Vitulia, atuncca s’au apropiat la dânsul unul din ai
săi cu propunerea aceasla, precum că norodul Iudeilor au un Dumnezeu oarecarele,
cu carele când sunt ei în pace, niminea nu-i poate birui, fără numai atuncca când cu
el vor fi învrăjbiţi, şi pre cât acuma mi se pare, ei se afla în buna pace cu Dumnezeul
lor. Drept aceea n'ar fi acum bun prilejul de a năvăli asupra lor. Acest sfat neprimindu-1
Olofern precum ne spune sfinţita Istorie, i s a tăiat capul de muerea acea văduvă din
cetate. Iată cum le ajută lor Dumnezeu când păzea poruncile lui, în care de ar fi ră ­
mas n!ar fi tras asupră-le înfricoşata hotărîre a relei soarte dela Domnul nostru Iisus
Hristos, care ei singuri şi-au dat-o zicând, că pre cei răi, cu râu îi va pierde, care
curând s’au şi plinit zdrumicându-se şi secerându-se cu amar de cumplita sabie a
Romanilor de care s’au şi răsipit de pre pământul făgăduinţei lor ca nişte paie dela o
arie prin toată lumea, duprecum spre încredinţare şi dovadă celor de atuncea adevăruri,
îi vedem şi până astăzi. Astfel se varsă paharul mâniei lui Dumnezeu preste fii
neascultării. Unele ca aceste pedepse se fac aicea pentru păcate, iar în veacul ce va
să fie, c e ? focul cel nestins în iad, întunerecul cel neluminos, viermele cel neadormit,
tartarul de carele şi singurul satana se cutremură. Intru acestea au a se pedepsi în
veci păcătoşii cei nepocăiţi.
înfricoşate sunt pildele, iubiţilor cetitori! Ş i figurat închipuite le vedem împlinindu-se
acestea şi altor naţii fără de frica lui Dumnezeu, de care pătrunşi fiind părinţii noştri,
se fereau cu toate puterile despre asemenea, cinstind pre Dumnezeu cu dragoste şi cu
frică, carele îi apără pre ei de toate năvălirile vrăjmaşilor lor şi a cărora cinstire de
Dumnezeu slujiâ de pildă şi altor creştini, pentrucă se afla în scrisorile sfintei Mitro­
polii o însemnare scrisă de Preasfinţitul Mitropolit al Moldaviei Chir Gheorghie, că
împăratul cetăţii lui Constantin, Manuil Paleologul, avându*şi pre Fiul său loan Paleo-
logul la curtea Austriei, Viena, fiindcă era ginere împăratului Austriei şi chiemându-se de
părintele său cu grăbire ca să meargă la Ţarigrad pentru suirea pe tron în locul
tatălui său fiind ajuns de adânci bătrâneţe, i s'au prelejit a trece prin ţara Moldaviei,
căruia ieşindu-i înainte fericitul Alexandru Voevod cel Bun, şi cu tot senatul, de a-
semenea Mitropolitul Iosif cu Clirosul bisericesc şi întâmpinându-1 dupre toată cuviinţa,
ca pre un împărat creştinesc, l-au petrecut până la cetatea Chilia. Atuncea împăratul
Paleologul văzând buna cinstire, a norodului ţării Moldaviei şi întreagă bună orânduială
 I
— 8 —

a slujbei şi ceremoniile bisericeşti, întocmite şi ţinute cu aceeaş sfinţenie cu care maica

noastră Biserică a răsăritului le păstrează cu neabatere precum s’au aşezat de către
soboarele de a toată lumea, s’a minunat foarte şi a dat laudă lui Dumnezeu,-zicând:
cum că ţară ca aceasta şi un asemenea minunat domnitor, cu aşa de bine credin­
cioşi boieri şi norod înţelept, aiurea nu au mai văzut şi nici crede să mai fie. Deci,
întorcându-se luminatul acel împărat la Ţarigrad şi împărăţindu*se a trimis binecre-
dinciosului nostru Domn coroană împărăteasca şi Alurghită precum şi alte daruri pre­
ţioase. Deasemenea şi Preaosfinţitului Mitropolit al M oîdaviei, pre lângă altele i-a tri­
mis şi un aşezământ cuprinzător de deosebite drituri şi pronomii însuşite Mitropoliei
Moîdaviei, iară în privirea cinstirii de Dumnezeu a norodului acestei p ri, a trimis
două mari şi făcătoare de minuni icoane, una a Preacuratei Fecioarei de Dumnezeu
Născătoarei, care se află aicea întru această Monastire a Neamţului şi alta a sfintei
Annei muma Preasfintei Fecioarei care este la Monastirea Bistriţa, dupre cum pentru
acestea mai pre larg se povesteşte în acea scriere a Mitropolitului Gheorghie.
Iară eu smeritul stând aicea am gândit: oare nu cumva aceste sfinte icoane trecând
cu chipul acesta dela creştinii din Ţarigrad la părinţii noştri, însemnă cu aceasta
totodată şi trecerea milostivirii Dumnezeeşti în pământul nostru şi mi se pare că tocmai
aşa s’a urmat. Pentrucă vedem în istoriile bisericeşti, că şi altă sfântă icoană din
Ţarigrad a M aicii Domnului numită Odighitria tot în timpul acela şi chiar în zilele
acestui împărat, cu dela sine şi nevăzută putere din Constantinopol călătorind
prin neştiută cale a aierului, a trecut la creştinii din Roşia unde se află şi până
astăzi, dupre mărturia sfântului Dimitrie a Rostovului. Deci ce însemnă a:easta? Decât
jalnică depărtare a lui Dumnezeu deasupra cetăţii lui Constantin, care anume când
o a zidit a încredinjat-o purtării de grijă a M aicii Domnului, de a căreia ajutor
nu s’ar fi părăsit până numai întâiu s’au împlinit măsura cea scrisă în Apocalipsis:
Că celce face strâmbătate mai facă, şi celce se spurcă, mai spurce-se, în urmarea
cărora această slăvită împărăţie creştinească s’a lăsat a cădeâ supt jugul cel dc fier,
şi cumplit al Otomanilor. Iară buna cuvântare şi Darul M aicii Domnului dimpreună
cu acele sfinte icoane au trecut în ţara noastră. Pentrucă mărturiseşte tot acest M itro­
polii Gheorghie, că sfânta Anna dela Bistriţa, la vreme de neploaare scoţându-se cu
Litanie, este fără sminteală că urmează ploaie, de nu pretutindenea, dar pre locurile
de prin preajma Monastirii negreşit, aceasta făcându-se In vreme cuvenită este cu­
noscută obşteşte.
Iară încât pentru minunile cele mai pre sus de fire câte se lucrează aicea la M o ­
nastire în chipul celor mai minunate fapte dela această sfântă icoană, încredinţez si
eu păcătosul, că mi s’au întâmplat a vedeă chiar cu ochii mei, singura piedică de
care se opreşte al ei minunatul D ar şi boala cea mai grea de vindecat, din a cărei
pricină să depărtează ajutorul de sus, este necredinţa din zilele noastre, de care
puţin sau nicidecum bolind părinţii noştri, Dumnezeu îi făceâ atât de Înfricoşaţi şi
biruitori vrăjmaşilor lor, precum pre marele Ştefan, de carele istoricii lumii se mi­
nunează de prea slăvitele lui biruinţe, care cu atâta sunt mai de mirare cu cât el le-a
săvârşit fără de mijloacele ajutătoare ce trebuia ale alcătui închipuirile cele mai agere
a unei minţi pline de diplomaţie, drept aceea apoi îi şi însuşesc feluri de vrednicii
politiceşti cu deosibite laude şi numiri; însă nici unul măcar din greşală nu nime­
reşte adevăratul principiu al său adică credinţa şi frica lui Dumnezeu, fără de care
a sa bărbăţie negreşit că adesea s’ar fi clintit şi s’ar fi smintit. Dovadă pentru
aceasta ne slujesc sfintele Oltare şi Monastirile care până în ziua de astăzi stau ca
nişte sfinte locaşuri a pocăinţei şi a singurătăţii şi care s’au înfiinţat de dânsul nu
numai spre adăpostire şi petrecerea celor ce voesc a se depărtâ din’ lume şi în linişte
a plânge şi a se îngriji de păcatele sale, ci cine înţelege, chiar spre întărirea şi în­
temeierea ţării sale.
Dintre care spre a sa veşnică şi neştearsă pomenire fiind şi această sfântă M o ­
nastirea Neamţului, după toată căderea ce a suferit şi ea dimpreună cu ţara aceasta
din pricina supărărilor duşmăneşti, apoi mai pre urmă prin preţioasele osteneli ale
 __ 9 __

prea cuviosului nostru părinte Stareţului Paisie. aducându-se la pontul menirei sale
şi umplându-se de monahi iubitori dc osteneală, ale cărora înaintiri, partea în cât se
atinge de sporirea Bisericii româneşti, precum tălmăcirea cărţilor cu a lor dare la
lumină, minunata buna orânduială a slujirii streinilor ce năzuesc la închinăciune întru
acest Ioc de evlavie şi altele în folosul omenirii, cercâtorului nu-i este cu greu a le
află. In privirea cărora înţeleptul şi prea înnâlţatul nostru domn Mihail Grigoriu
Sturza V. V. ca un adânc cugetător, pătrunzând întru tot ce se atinge de mărirea
şi lauda ţării Moldaviei şi îmbunătăţind, a binevoit a hărăzi şi acestei Monastiri un
aşezământ, la anul 1843, pi in care oseb:ndu-o dintre toate Monastirilc s’au asemănat
celor dintru început ai ei ctitori, Alexandru cel Run şi Ştefan cel A1are, şi celelalte...

Al dragostei voastre fierbinte rugător către milostivul Dumnezeu pentru mântuirea

voastră şi doritor de tot binele.

N EO N IL Arhimandrit şi Stareţ sfintelor Monastiri Neamţul şi Secul

împreună cu tot soborul.
 LU N A LU I

I A N U A R I E
A R E Z IL E T R E IZ E C I Ş I U N A
Z IU A A R E C E A S U R I 10 ŞI N O A P T E A C E A S U R I 14

în ziua întâia: C ea dupre trup tăiere îm prejur a Domnului nostru lisus H ristos; şi
pomenirea celui dintru sfinţi părintelui nostru Vasilie cel Mare, Arhiepiscopul Chesariei
Capadochiei.
LA V E C E R N IA C E A MICĂ
La Doairne strigat-am... Stihirile sfântului pe 4, glasul al 3-lea, singur glasul.
Ale lui G herm ano :

ţături drept slăvitoare ai izvo-

rît lumii, din care adăpat fi­
ind poporul cel credincios al
Bisericii, aduce rodul buze­
lor ce mărturisesc Darul celui
ce a prea slăvit pomenirea
ta, în veacul veacului.
De două ori.

Mirul Darului cel vărsat

preste tine, te-a uns ca să lu­
crezi cu sfinţenie bunaves­
tire a împărăţiei cerurilor,
Vasilie de Dumnezeu grăi-
torule. Bună mireazmă lui
re Hristos, izvorul vie­ Hristos făcându-te, de miro­
fP ţii, sălâşluindu-1 în su­
fletul tău prin curată
viaţa ta, de sfinţenie arătă-
sul cunoştinţei lui toată lu­
mea ai umplut. Pentru aceas­
ta glasurile slugilor tale, cu
torule Vasilie, rîuri de învă­ bunăvoinţă priimindu-le, cere

12
• «.«
nouă cclorce te cinstim pre
tine mare milă.
Al lui Vizantie.
Cu arhierească haină fiind
îmbrăcat, apărătorule al Tre­
imii, Vasilie, înaintea scau­
nului celui de judecată ai stă­
tut, fiind în primejdie pentru
credinţă şi arătând vitejeas­
că împotrivire, ai ruşinat mâ­
nia eparhului ce se semeţiâ,
cu stăpânia păgânătăţii, şi în­
grozea cu tăierea mărunta­
ielor. Cu osârdie acestea a-
legându-le şi mucenic de bu­
năvoie făcându-te, cu cununa
biruinţii te-ai încununat dela
H risto s, celce are m are
milă.
Slavă, glasul al 2-lea a lui loan Monahul.
pirea celorce sunt semu-
ind, şi nestatornicia tuturor
socotind, numai pre unul ai
aflat neclătit, pre colace este
mai pre sus de fiinţă făcător
a toate, de carele şi mai vâr­
tos lipindu-te, dorul celorce
nu sunt stătătoare ai lepădat.
Roagă-te ca să dobândim şi
noi dumnezeescul Dar, ară-
tătorule de sfinţenie, Vasilie.
Şi acum, a praznicului, glasul al 8-lea
Nu s’a ruşinat prea bunul
Dumnezeu, cu trupească tă­
iere a se tăiâ împrejur, ci s’a
dat pre sine chip şi pildă tu­
turor spre mântuire. Că fă­
cătorul legii, celece sunt ale
1 11
■■MM
LU N A i LUI
IANUAKI1-
i i n i i i i i i
legii le-a plinit, şi proorociile
p ro o ro cilo r celece au fost
pentru dânsul. Celace toate
le cuprinzi cu palma, şi cu
scutece te-ai înfăşat, Doam­
ne, slavă ţie.
LA STIHOAVNĂ
Stihirile, glasul al 2-lea
Podobie: Casa Eufratului,..
piind Biserică cu totul lu­
minoasă a luceafărului celui
în trei sori, luminezi sufletele
celorce se împărtăşesc cu­
v in te lo r talc, V a s ilie .
Stih: Gura mea va grăi înţelepcinne şi
cugetu! inimii mele pricepa.
Trâmbiţă din Cer, sunetul
glasului tău este, cu foc cu
care se ard toate învăţăturile
cele ereticeşti, Vasilie.
Stih: Gura dreptului va deprinde înţelep­
ciune şi limba lui va grăi judecată.
0 lumină în trei străluciri
despărţind feţele şi împreu­
nând o fiinţă, ai surpat pre
Arie şi pre Savelie, Părinte.
Slavă, Şi acum, asemenea.
Cinstim tăierea împrejur a
trupului Cuvântului lui Dum­
nezeu, carele s’a făcut 0111, şi
pomenirea lui Vasilie cel Ma­
re, cinstim pre Născătoarea
de Dumnezeu.
Acum slobozcşti... Sfinte Dumnezeule... după
Talâl nostru...
Troparul sfântului, glasul l-iu.
In tot pământul a ieşit ves­
tirea ta, că acela a priimit cu­
vântul tău. Prin carele cu dum-
riezeească cuviinţă ai învăţat
 • * I «>•
INI 4 H .ZIUA DINTÂIU
» I4l|'l I I I d I • P • • • 4 11 I I
13

firea celorce sunt ai arătat, Nu s’a ruşinat prea bunul

obiceiurile oamenilor le-ai îm­ Dumnezeu, cu trupească
podobit, împărăteasca pre­ tăiere împrejur a se tăia, ci s’a
oţie, părinte cuvioase. Roagă dat pre sine chip şi pildă
pre Hristos Dumnezeu, să tuturor spre mântuire. Că fă­
mântuească sufetele noastre. cătorul legii, celece sunt ale
Slavă... Şi acum a praznicului, glasul acelaş.

Celace şezi pe scaun în

chipul focului întru cei de
sus, împreună cu Părintele
cel fără de început, şi cu dum-
nezeescul tău Duh. Bine ai
voit a te naşte pre pământ,
din Fecioara Maica ta, ceea-
ce nu ştie de bărbat. Pen­
tru aceasta te-ai şi tăiat îm­
prejur ca un om a opta zi.
Slavă sfatului tău celui prea
bun, slavă rând uielii tale, slavă
smereniei tale, unule iubi-
torule de oameni.
Ecten ia mică şi Otpustul.
legii le-a plinit, şi prooro-
ciile proorocilor celece au
fost pentru dânsul. Celace
LA V E C E R N IA C E A M ARE. toate le cuprinzi cu palma,
După obişnuitul Psalm, cântăm : Feric ii băr­ şi cu scutece te-ai înfăşat,
batul... Slava întâia. L a Doamne strigat-am,
Stihirile pe 8 : Ale praznicului 4 şi ale Doamne, slavă ţie. De două ori.
sfântului 4. Stihirile praznicului, glasul
al 8-lea, însuş glasul. Alte Stihiri ale sfântului Vasilie, glasul
al 4-lea.
ogorându-se Mântui­ Po d o b ie: Celace de sus eşli chemat...
torul la neamul ome­
nesc, primit-a înfăşare Celace eşti chcmat cu nu­
cu scutece. Nu s’a scârbit mele împărăţiei; când preoţia
de trup cască tăiere împrejur, cea împărătească, adică po­
cel de opt zile dupre mumă. porul cel sfânt al lui Hri­
şi fără de început dupre tată. stos, cu înţelepciunea şi cu
Acestuia credincioşii să-i stri­ ştiinţa, tu Părinte l-ai păscut,
găm: Tu eşti Dumnezeul no­ atuncea te-a împodobit cu
stru, milueşte-ne pre noi. coroana împărăţiei, Vasilie,
De două ori. împăratul celor ce impără-
B.
14 LU N A L U I IA N U A R IE
4.1 « • » • *•««••• •M« » »I I
ţese, şi Domnul tuturor, cel-
ce este împreună socotit cu
celce l-a născut, Fiul cel pu~
rururea veşnic, şi împreună
fără de început. Pre carele
roagă-1 să mântuiacă şi să lu­
mineze sufletele noastre.
De două ori.
Cu veşmintele arhieriei
fiind împodobit, bucurându-
te ai propoveduit Evanghe­
lia împărăţiei, izvorând Bi­
sericii învăţăturile dreptei slă­
viri, Vasilie. Cu care acum
fiind luminaţi, o Dumnezeire
nedespărţită în Tatăl atotţii-
torul, şi întru unul născut
Cuvântul lui Dumnezeu, şi
intru Dumnezeescul Duh, o
binevestim şi o slăvim, în
trei feţe nedespărţită. Pre
care roagă-o să mântuească
şi să lumineze su fle te le
noastre.
Celace eşti împreună cu
cetele cereşti, şi împreună
lăcueşti părinte Vasilie, a
cărora şi vieţii ai râvnit cu
strălucită curăţia vieţii tale,
încă în trup petrecând, cu
cei de pre pământ ca un fără
de trup. Pentru ceicc se
îndulcesc cu cea de Dum­
nezeu Insuflată învăţătura ta,
pre Hristos Dumnezeul nos­
tru roagă-1, casă-i mântuească
din nevoi şi din întunerecul
necunoştinţei, şi să lumineze
sufletele noastre.
M « < l l I • I M • !(•>• • ■• « *» • • • • • » « *» • « ■ •
Slavă glasul al 8-lea, a lui Anatolie.
De înţelepciune iubitor fă-
cându-te, Cuvioase, şi din
toate celece sunt alegân-
du-ţi împreună vieţuitoare,
cea spre Dumnezeu gândirea
de moarte, cu cuviinţă viaţa
ţi-ai petrecut. Că patimile
trupului (cu ostenelile înfrâ-
nării pre tine îmbrăcându-te,
şi cu dumnezeească gândire
de lege, nerobită vrednicia
sufletului păzindu-ţi cu bogă­
ţia faptei bune), şi tot gân­
dul trupesc ai supus Duhului.
Pentru aceasta trupul urân-
du-ţi şi lumea şi pre ţiitorul
lumii, stând înaintea lui Hris­
tos, cere sufletelor noastre
mare milă.
Ş i acum a praznicului, glasul acelaş
Pogorându-se Mântuitorul la...
Caută Stihira dintâiu.
VOHOD ; Lumină lină.
Prochimenul zilei şi parimiile
Dela Facere cetire,
rw-* Cap. 17, Vers 1.
râtatu-s'a Domnul lui Avraam, şi
(M ) i-a zis Iui: IZli sunt Dumnezeul
tău. fa plăcere înaintea mea şi fii
fară prihana, şi voiu pune legătura mea
între mine, şi între tine şi te voiu în-
] mulţi foarte. Şi vei fi tată a multe nea­
muri, şi nu se va chiemâ numele tâu
Avram/ ci va fi numele tau Avraam;
că tată a multe neamuri te-am pus. Şi
te voiu creşte foarte foarte, şi te voiu
pune întru neamuri, şl împăraţi din Line
vor ieşi. Şi voiu pune legătura mea în­
tre mine şi înlre tine, şi între semin­
ţia La după tine, întru neamurile lor,
întru legătură veşnica. Şi Ie voiu fi lor
Dumnezeu. Şi a căzut Avraam pre faţa sa
şi s’a închinat Domnului. Şi a zis Dum­
nezeu lui Avraam: Iarâ tu legea mea sH
o păzeşti, tu şi seminţia ta după tine întru
 IN Z IU A D IN T A IU
neamurile lor. Şi aceasta este legea care
să o păzeşti între mine şi,între voi, şi
între seminţia ta după tine întru neamurile
lor. Ş i se va tăia vouă împrejur toată
partea bărbătească. Şi veţi tăiâ împrejur
marginea trupului vostru, şi va fi întru
semn de legătură între mine şi între voi,
şi între seminţia ta după tine, intru nea­
murile lor. Ş i pruncul de opt zile se va
tăiâ vouă împrejur, toată partea bărbătea­
scă în neamurile voastre. Ş i partea băr­
bătească, care nu-şi va tăia împrejur
marginea trupului său, în ziua a opta, per-
de-se-va sufletul acela din neamul său, că
legea mea a stricat.
D ela P ild e le lui S o lo m o n c e tire .
G a p . 8 , V ers. 22.
omnul m’a întemeiat început căilor
sale, spre lucrurile lui mai ’nainte de
veac m’a întemeiat, întru început.
M ai ’nainte de facerea pământului, şi mai
’nainte de facerea adâncurilor, mai 'na­
inte de curgerea izvoarelor apelor. Mai
’nainte pâna ce nu se înfipsese munţii.
M ai 'nainte de toate măgurile m’a născut.
Domnul a făcut laturile şi pustiile, şi
marginile lumii sub Cer. Când gătea Ce­
rul, cu dânsul eram. Şi când şi-a osebit
luiş scaun pe vânturi. Ş i când întărea
norii cei de sus, şi ca nişte tării puneâ
izvoarele cele dc sub Cer. Când puneâ
mării hotar, şi apelor, ca să nu treacă
ţărmurile s a le ; şi tari făcea temeliile pămân­
tului. Eram la dânsul asemenea. E u eram
de carele se bucură în toate zilele, mă
veseliam înaintea fetii » lui în toată vremea.
D ela P ild e le lui So lo m o n c e tire .
C a p . IO , V e rs . 32.
ura dreptului izvorăşte înţeleciune,
ia 'ă limba nedreptului va pieri.
Buzele oamenilor drepţi socotesc
cele plăcute, şi gura celor necuraţi se
răsvrăteşte. Cumpenele viclene urâciune
sunt înaintea Domnului, iară cumpăna
dreaptă priimitâ este Iui. Ori unde intră
înălţarea, acolo şi ocara, iară gura smeriţilor
se învaţă înţelepciune. Săvârşirea drepţilor
va îndrepta pre dânşii; şi împedecarea
călcătorilor de lege va prădâ pre ei. Nu vor
folosi averile în ziua mâniei; iară dreptatea
15
va mântui dela moarte. Murind dreptul lasă
grija, iară perirea necuraţilor este urîtă şi
grabnică. Dreptatea nevinovatului îndrep-
tează căile, iară cel necurat întru necurâţia
sa cade. Dreptatea oamenilor drepţi va
scăpa pre ei; şi întru răutatea lor se prind
cei fărădelege. Sfârşindu-se omul drept,
nu i se va împuţina nădejdea, iară lauda
necuraţilor va pieri. Dreptul din cursă va
scăpa, şi în locul lui se va da cel necurat.
In gura necuraţilor, laţul cetăţenilor, iară
cliibzuirea drepţilor cu bună sporire. Intru
bunătăţile drepţilor, se va îndreptă cetatea,
şi întru perirea necuraţilor bucurie; întru
binecuvântarea drepţilor, se va înălţa ce­
tatea, şi cu gura necuraţilor se va săpâ.
Batjocoreşte pre cetăţeni cei lipsiţi de minte
iară omul înţelept linişte aduce.
L A L IT IE .
S tih ira hram ului, apoi ale sfântului, glasul
al 3-lea, însuş glasul. A le lui G h e rm an o .
P re Hristos izvorul vieţii
sălăşluindu-1 în sufletul tău,
prin curată viaţa ta, de sfin­
ţenie arătătorule Vasilie, rîuri
de învăţături drept slăvitoare
ai îzvorît lumii. Din care a-
dăpat fiind credinciosul po­
por al Bisericii, rodul buze­
lor celorce mărturisesc Darul,
aduce celuice a proslăvit po­
menirea ta, în veacul veacului.
M irul Darului cel vărsat
preste tine, te-a uns, ca să
lucrezi cu sfinţenie buna ves­
tire a împărăţiei cerurilor, V a ­
silie de Dumnezeu grăitorule.
Căci bună mireazmă făcân-
du-te lui Hristos, de mirosul
cunoştinţei lui toată lumea ai
umplut. Pentru aceasta glasu­
rile slugilor tale cu bună
voinţă primindu-le, cere nouă
 16 LU N A LU I IA N U A R IE
celorce te cinstim pre tine
mare milă.
A lui Vizantic.
Cu arhiereasca haină fiind
îmbrăcat, apărătoruleal Trei­
mii, Vasilie, înaintea scaunu­
lui celui de judecată ai stă­
tut, primejdie luând pentru
credinţă, şi vitejească împotri­
virea arătând ai ruşinat mânia
Eparhului, celuice se semeţiâ
cu stăpânia păgânătăţii, şi în-
groziâ cu tăierea măruntaelor.
Cu osârdie acestea alegăndu-
le, şi'mucenic de bună voie fă-
cându-te cu cununa biruinţii
te-ai încununat dela Hristos
celce are mare milă.
Slavă, glasul al 6-lea:
l/ărsatu-s’a Darul în buze­
le tale cuvioase Părinte, şi
ai fost păstor Bisericii Iui
Hristos, învăţând oile cele
cuvântătoare să creadă în
Treimea cea de o fiinţă, în­
tru o Dumnezeire.
Şi acum, a praznicului, glasul al 8-lea.
Pogorîndu-se Mântuitorul la neamul
omenesc...
Caută Stihira dintâiu dela Vecernia cea
mare.
LA STIH O AVNĂ
Stihirile Sfântului glasul 1-iu,alui Vizan-
tie, singur glasul.
0 du^nezeească şi sfân­ Roagă-te ca să dobândim şi
tă albină a Bisericii lui Hris­
tos, Vasilie prea fericite! Că
tu cu acul dumnezeescului
dor întrarmându-te pre tine
hulele eresurilor cele urîte
de Dumnezeu le-ai rănit, şi
sufletelor credincioşilor dul­
ceaţa bunei credinţe le-ai în-
vistierit, şi acum umblând
prin verdeaţa cea nestricată
a dumnezeeştilor grădini, po­
meneşte şi de noi, stând îna­
intea Treimii cei de o fiinţă.
Stih: Gura mea va grăi înţelepciune, şl
cugetul inimii mele pricepere.
A lui Vasile Monahul.
Bunătăţile tuturor sfinţi-
lor ai adunat, părintele nos­
tru, Vasilie, blândeţele lui
Moisi, rîvna lui Ilie, mărturisi­
rea lui Petru, şi binecuvânta­
rea lui loan. Ca Pavel nu ai
încetat, strigând: Cine este
slab, şi eu să nu îiu slab? Cine
se sminteşte, şi eu să nu
mă aprinz? Pentru aceasta
împreună cu dânşii sălăşlu-
indu-te, roagă-te să se mân­
tuiască sufletele noastre.
Stih: Gura dreptului va deprinde înţelep­
ciune şi limba lui va grăi judecată.
Glasul al 2>lea, a lui laan Monahul.
pirea celorce sunt semu-
ind, şi nestatornicia tuturor
socotind, numai pre unul ai
aflat neclătit, pre celace este
mai pre sus de fiinţă făcător
a toate, de carele şi mai vâr­
tos lipindu-te, dorul celor ce
nu sunt stătătoare ai lepădat.
noi dumnezeescul Dar ară-
tătorule de sfinţenie, Vasilie.
Slavă, glasul al 6-lea:
Celace Darul minunilor
din Cer ai luat şi înşelăciu­
nea idolilor ai mustrat cu în­
văţăturile, mărirea arhierei­
 • ••
M»•M MMMI
< I
< <I
I4I
IM
IN Z IU A D IN TÂ IU
I•
>•
••
!
>■«
••
••
•«
•»
■>»
•■•
•
•«■
•
*•
lor eşti şi întărirea, prea feri­
cite Vasilie şi tuturor părin­
ţilor pildă de învăţătură, în-
drăsneală având către Hris­
tos ; pre acela roagă-1 să mân­
tuiască sufletele noastre.
Ş i acum, a praznicului, glasul al 8-lea.
Nu s’a ruşinat prea bunul...
Caută Stihira a doua dela Vecernia cea
mare. Troparele amândouă caută-le la
Vecernia mică.
LA U T R E N IE
La Dumnezeu este Domnul, Troparul praz­
nicului de două ori. Slavă al sfântului,
Ş i acum iar al praznicului.
După întâia Stihologie, Sedealna glasul
al 5-lea.
Po d o b ic: Cuvântul cel împreună...
Oa pre o podoabă împă­
rătească a Bisericii lui Hris­
tos, pre Vasilie toţi să-l lău­
dăm, comoara învăţăturilor
cea neîmpuţinată. Că cu a-
cestea el ne-a învăţat pre noi
să cinstim sfânta Treime cea
unită în fiinţă şi despărţită in
feţe.
Slavă, glasul 1-iu.
Podobie: Mormântul tăx..
Vasilie înţelepte, celace
stai înaintea Treimii, roagă-
te să dobândim în ziua ju­
decăţii noi, ceice te lăudăm
pre tine şi cinstim pomenirea
ta, Dar şi milă şi curăţire de
greşeli; ca cu gura şi cu ini­
ma să mărim pre unul iubi­
torul de oameni.
Ş i acum, a prazniculj I:
Făcătorul tuturor şi Stă­
•
••
• *
.1•MM•
*
.«
•
17
•
II
t HI
IIII•
•*
•
pânul lumii, celace este sus
împreună cu Tatăl şi cu Du­
hul, ca un prunc se taie îm­
prejur, pre pământ a opta zi.
Cu adevărat dumnezeeşti şi
minunate sunt lucrurile tale,
că tu Stăpâne pentru noi te-ai
tăiat împrejur, celace eşti pli­
nirea legii.
După a doua Stihologie, sedealna, glasul
al 8-lea.
Podobie: Pre înţelepciunea...
Din înţelepciunea cea ne­
grăită cu privirea la Dumne­
zeu, luând bogăţia cea de tai­
nă, tuturor ai isvorît apele or­
todoxiei, care inimile credin­
cioşilor dumnezeeşte le ve­
selesc, iară învăţăturile ne­
credincioşilor, precum li se
cade, le cufundă. Pentru a-
ceasta dintru amândouă, prin
sudorile bunei credinţe, te-ai
arătat nebiruit apărător Tre­
imii, Ierahe Vasilie. Roagă-te
lui Hristos Dumnezeu iertare
de greşeli să dăruiască celor
ce cu dragoste prăznuiesc
sfântă pomenirea ta.
Slavă glasul al 3-lea.
Podobie: Dumnezeeştei credinţe...
Toată lumea ai adăpat ca
cu nişte ape cu învăţăturile
tale, semănând dogmele bu­
nei credinţe. Că isvorul vie­
ţii Hristos întru tine s’a o-
dihnit cu adevărat, Vasilie.
Pre carele roagă-1 ca celace
ai îndrăsnire de Dumnezeu
insuflate, să ne dăruiască
nouă mare milă.
 I
18
Şi acum, glasul al 4-lea.
Po d o b ie : Degrab ac întâmpină...
Celace a fost nevăzut cu
firea, acum se vede cu trupul.
Cuvântul cel nezidit, acum
născându se din Curata Fe­
cioară se zideşte. Pentru a-
ceasta şi dupre lege (pentru
oameni) ca un prunc de opt
zile se taie împrejur. Aceluia
dar să ne închinăm, ca unui
Mântuitor al nostru.
După PoJieleu, Scdealna, glasul al 8-lea.
P o d o b ie : P ic înţelepciunea...
Ou puterea dumnezeeşti-
lor cuvinte ai surpat eresuri­
le cele întunccate, toate por­
nirile lui Evnomie le-ai cufun­
dat. Şi oamenilor pre Duhul,
Dumnezeu a îi l-ai propove-
duit. Şi cu înălţarea mâini­
lor pre vrăjmaşi i-ai omorît,
toată slujirea cea rea a lui Sa-
velie o ai gonit. Toate păre­
rile lui Nestorie le-ai surpat
Ierarhe Vasilie. Roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, iertare de
greşeli să dăruiască celorce
cu dragoste prăznuiesc sfân­
tă pomenirea ta.
Slavă, asem enea.
Darul dumnezeeştilor tale
cuvinte, şi înălţimea cea de
taină a dogmelor, scară dum-
nezeeştei înălţări s’a făcut
nouă. Că duhovnicească trîm-
hiţă agonisindu-ţi, Părinte, cu
aceea aipropoveduit dumne-
zeeştile învăţături. Pentru a­
Iii
L U N A L U I IA N U A R IE
ceasta şi în loc cu verdeaţă
te-ai sălăşluit răsplătirileoste-
nelelor tale luând, cuvioase
Ierarhe Vasilie. Roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, iertare de
greşeli să dăruiască, celorce
cu dragoste prăznuiesc sfântă
pomenirea ta.
Ş i acum, a Născătoarei...
Stăpânul tuturor şi făcăto­
rul, din prea curat pântecele
tău trup luând, folositoare oa­
menilor pre tine te-a arătat,
ceeace eşti cu totul fără pri­
hană. Pentru aceasta toţi la
tine alergăm, iertare de gre­
şeli cerînd Stăpână şi ca să ne
mântuim de munca cea veş­
nică şi de toată răutatea ţii'o-
rului lumii celui rău. Pentru
aceasta strigăm către tine:
Roagă-te Fiului tău şi Dum­
nezeu, iertare de greşeli să
dăruiască celorce se închină
cu credinţă prea sfintei na­
şterii tale.
Apoi Antifonulceldintâiualglasuluial 4-lea
Prochim enul, glasul al 4-lea.
Gura mea va grăi înţelepc'une, şi cu­
getul inimii mele pricepere.
Stih:
Auziţi acestea toate neam.irile, ascul­
taţi toţi ccice locuiţi în lume.
Toata suflarea..
E va n g h e lia dela lo a n ;
Zis-a Domnul: Eu sunt usa...
După Psalm ul 50, Slavă, glasul al 2-lea:
PenUu rugăciunile Ierarhului tău V a­
silie, milostive, curăţeşte mulţimea gre­
şelilor noastre.
« * a i B « i < » a t a i a i » i * i » «•■•••I*4>«
IN Z IU A D IN T Â IU
4<« • » » *•••••* • • • • * * i « • • • » > +
19

Ş i acum : Alt C A N O N al sfântului.

Penlru rugăciunile Născătoarei de Dum­ F a c e r e a lui loan D am aschin.
nezeu, milostive, cuiăţeşte mulţimea gre­ P e a s n a 1, glasul şi irm o sul ace laş.
şelilor noastre.
S t ih : M ilueşte-m ă Dum nezeule dupre " laşul tău se cădea să vie
m a re mila ta.
Ş i S tih ira , glasul al 6-lea.

Vărsatu-s’a Darul în bu­

f î Vasilie, la ceice vor să
înceapă laudele tale. Ci tu
zele tale, cuvioase Părinte, şi Părinte voinţa primind, dă-
.ai fost păstor Bisericii lui ne Dar fără pizmuire.
Hristos, învăţând oile cele Săltarea cea cu patimă a
cuvântătoare să crează în trupului ce munceşte, cu dra­
Treimea cea de o fiinţă, într’o gostea iubirii de înţelepciune
Dumnezeire. o ai pedepsit. Pentru aceasta
întru împărăţiile cele nestri-
CA N O A N ELE
Al praznicului c u Irm osul pe 6 şi al sfân­
căcioase locueşti, părinte V a ­
tului pe 8. silie.
C A N O N U L praznicului. Pre calea cea aspră a bună­
F a c e r e a lui T co fa n . tăţilor tu umblând, ai ajuns la
P e a s n a 1, glasul al 2-lea, Ir m o s : cerescul suiş cel neted şi cu
linişte, şi tuturor tc-ai arătat
! eniţi noroadelor să cân-
a
pildă, Vasilie.
tăm cântare lui Hristos
Patim ile sufletului împre­
„Dumnezeu, celuice a de­ ună şi ale trupului Vasilie,
sp ă rţit marea şi a trecut pre
spre folos, cu sabia Duhului
„poporul, pre care l-a mân­
le-ai tăiat, şi pre tine Stăpâ­
t u it din robia Eghiptenilor,
nului jertfă te-ai adus.
„că s’a proslăvit.
S la v ă :

Ziua cea de a opta, care Fiind tu tăinuitor celor ne­

poartă chipul veacului ce va grăite, Vasilie, de împărătea­
să fie, cu a ta sărăcie cea de sca preoţie a lui Hristos cu
bună voie, Hristoase, se lu­ taină ai învăţat Părinte, lu­
minează şi se sfinţeşte. Că minat arătându-ne nouă lu­
întru aceasta dupre lege la mina Treimii.
trup te-ai tăiat împrejur. Ş i acum a N ă s c ă t o a r e i:

Tăiere împrejur primeşte Cine va putea să spue du­

Hristos, a opta zi dela na­ pre vrednicie cea mai pre sus
şterea sa, şi întru aceasta a- de cuvânt a ta zemislire? Că
stăzi umbra o opreşte, răsă­ pre Dumnezeu ai născut cu
rind lumina Darului celui nou. trup prea sfântă, pre celce
 20 L U N A L U I IA N U A R IE
!
•»•
'
• •
•t•t«•(«l
- l«1 * 1 II IM»•I tI M••
•••»
••
«•
!>
«<!
•»•
*»• **••KM-
.•«»
•I

s’a arătat Mântuitor nouă Al Sfântului.

tuturor. De toată învăţătura plin

C a ta v a s ie : fiind nu numai de cea de jos
*pundul adâncului l-a de­ şi călcată, ci mult mai vârtos
scoperit, şi pre uscat pre ai de cea mai bună, te-ai arătat
„săi i-a trecut, întru acelaş lumii lumină Vasilie.
„acoperind pre protivnici, cel Cu frica Domnului fiind
„tare întru răsboaie Domnul, întemeiat, că începerea înţe­
„că s’a prea mărit. lepciunii aceasta este la iubi­
Strana a doua. rea de înţelepciune cea mai’
Vmblat-a Israil prin va- bună te-ai înălţat o Vasilie.
„lul cel învăluit al mării, cel Vasilie înţelepţeşte te-ai
„ce s’a arătat uscat îndatăşi. suit cu lucrarea, şi lucrarea
„Iară negrul luciu pre voe- suire la înalta privire cea
„vozii eghipteni i-a înccat cu dumnezeească o ai arătat;
„totul mormântul cel aşter- şi cunoştinţa celorce sunt
„nul cu apă, cu puterea cea o ai deprins luminat.
„tare a dreptei Stăpânului. Slavă.
Peasna 3-a, Irm os: împreună cu naşterea lui
Hristos a sosit, şi împreună
ntăreşte-ne pre noi întru a strălucit pomenirea ta, Pă­
at tine .[Doamne, ce lace rinte. A căruia nespusă taină
„prin lemn ai omorît păcatul cu învăţăturile tale arătat o
,şi frica ta o sădeşte în ini- ai făcut.
„mile noastre, celorce te lău- Şi acum, a N ăscătoarei:
„dăm pre tine.
pără sămânţă pre Dum- I
Cuvântul cel mai pre sus nezeu ai zămislit în pântece
de fiinţă întrupându-se, spre şi l-ai născut negrăit întrupat,
încetarea legii s’a tăiat îm­ spre carele a căută nu îndrăs-
prejur, şi începăturile dum- nesc puterile cereşti, Curată
nezeescului Dar, şi ale vie­ pururea Fecioară.
ţii nestricăcioase ne-a dat C a ta v a s ie :
nouă. f-Domnul celce dă împă­
Plinitor legii, iară nu ca caţilor noştri tărie, şi înalţă
un protivnic lui Dumnezeu „cornul unşilor săi, din Fe­
fiind Hristos întrupându-se cioară s’a născut, şi vine că-
s’a arătat; şi a îngăduit de „tre Botez. Deci credincioşii
bună voie a se tăia împrejur „să-i strigăm: Nu este sfânt ca
a opta zi. „Dumnezeul nostru şi nu este
 IN ZIUA DINTAlU
„drept fără numai tu, Doa­
mne.
A doua strană. '
Câţi ne-am deslegat din
„cursele cele vechi, de leii
„cei mâncători sfărâmăndu-
„li-se dinţii; să ne bucurăm
„şi să lărgim gura, împletind
„cuvântul din cuvintele cân­
tării-; cu care dela noi se
„îndulceşte de daruri.
CO NDACUL praznicului, glasul al 3-lea.
Podobie: Fecioara astăzi...
Domnul tuturor tăiere îm­
prejur rabdă, şi greşelile oa­
menilor ca un bun ie taie. Dă
mântuire astăzi lumii, şi se
bucură întru cei de sus ie­
rarhul Ziditorului şi purtă­
torul de lumină, dumneze-
escul tăinuitor al lui Hristos,
Vasilie.
Scdcalna sfântului, glasul al 8-lea.
Podobie: Pre înţelepciunea...
Deschizându-ţi gura, cu cu­
vântul lui Dumnezeu ai ves­
tit înţelepciunea propovedu-
itoruieal luminii, şi dumneze-
easca înţelegere lumii ai se­
mănat; învăţăturile părinţilor
cu adevărat întărindu-le, ca
şi Pavel te-ai arătat apără­
tor credinţei. Pentru aceasta
şi cu îngerii împreună cetă­
ţean te afli, şi te arăţi îm­
preună vorbitor, fericite, de
Dumnezeu grăitorule Vasi­
lie; roagă-te lui Hristos Du­
mnezeu, iertare de greşeli
21
să dăruiască, celorce cu dra­
goste cinstesc sfântă pome­
nirea ta.
De două ori.
Slava,Şi acum, a praznicului, glasul al 4-lea.
Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...
Oa celace eşti adâncul iu­
birii de oameni, te-ai îmbră­
cat Stăpâne cu chip de rob, şi
la trup te-ai tăiat împrejur dă­
ruind tuturor oamenilor ma­
re mila ta.
Peasna 4, Irm os:
jr& uzit*am, Doamne, auzul
jjjăS iconomiei tale, şi te-am
„prea mărit pre tine u-
„nule iubitorule de oameni.
Tăierea împrejur a încetat,
de când Hristos de bună vo­
ie s’a tăiat împrejur, mulţi­
mile neamurilor mântuindu-le
cu Darul.
Viaţa cea nesfârşită a vea­
cului ce va să fie, ziua a opta
oînchipueşte; întru care Stă­
pânul Hristos s’a tăiat îm­
prejur.
Al sfântului.
Impodobească-se mireasa,
Biserica, precum cu naşterea
lui Hristos, aşa şi cu pome­
nirea ta prea fericite.
Nebiruit te-ai arătat, pen­
tru Dumnezeuluptându-te Va­
silie, celace întru toate po­
runcile lui te-ai plecat.
B is e ric ii te-ai dat dela
Dumnezeu îngrădire, şi zid
tare, Vasilie prea fericite.
 22 LU N A LU I IA N U A R IE

I
S la vă. -
y -

Tu din Fecioară Maică ne­

Celor protivnici lui Dum­ grăit ai ieşit, Doamne, şi cu
nezeu, sabie cu două ascuţi­ chipul omenesc bine ai voit a
şuri tăietoare, şi foc carele mi- te îmbrăcă ca un prunc dupre
stueşteînşelăciunea, te-ai ară­ lege, legea plinind.
tat, părinte Vasilie.
Nopţii s’a asemănat ceea
Ş i acum , a N ă s c ă to a r e i: ce a născut pre îsrail, ca ceea
Rugămu-le pre tine, Cu­ ce a iubit umbra legii; din ca­
rată, ceeace ai zămislit pre re strălucind lumina lumii,
Dumnezeu fără de sămânţă, Hristos s’a arătat.
să te rogi pururea pentru robii Al sfântului
tăi. Biserica aduce astăzi cu
C a ta v a s ie : adevărat îndoită prăznuire: a
tăierii împrejur, ca un prunc,
'^ftuzitu-s’a, Doamne, glasul
Stăpânul arătându-se pe pă­
„tău carele ai zis, glasul ce-
mânt şi pomenirea slugii celei
„luice strigă în pustie; când
înţelepte şi de trei ori fericite.
„ai tunat preste ape multe,
„mărturisind Fiul tău, cu totul L>umina cea necuprinsă o-
„fiind de faţă; iară prin Duhul dihnind întru tine, Cuvioase,
„a strigat: Tu eşti, Hristoase, făclie luminoasă lumii pre
„înţelepciunea şi puterea lui tine te-a arătat Hristos. Pen­
Dumnezeu. tru aceasta lăudăm pome­
A doua strană. nirea ta, Vasilie.
Hici puitorul dc lege Moi-
Curăţindu-se cu lumina ve-
si, nici losif cel mai ’nainte
„derii de taină, cântând pro­
de lege n’a fost măsurător
o ro cu l a oamenilor înnoire
de grâu pentru mâncare pre­
„a dat glas, mişcat fiind de
cum tu, că cu dumnezescul
„ Duhul, arătOndîntruparea ne­
trup, însuţi ospătător te-ai
spusului Cuvânt; de carele
arătat, Vasilie.
„s’au sfărâmat stăpânirile ce- S la vă:
„lor puternici. Cartea facerii cea cu totul
P e a s n a 5-a, Irm o s:
întunecată, ce s’a pus în Sinai
f s ătătorule de lumină şi lui Moisi, tu tâlcuindu-o din
. Ş, făcătorul veacurilor Do- dumnezeeştile vistierii, tutu­
i mnul,*întru lumina po­ ror o ai arătat, prea fericite
runcilor tale povăţueşte-ne Vasilie.
„pre noi; că afară de tine pre Ş i acum a N ă s c ă to a re i:

„alt Dumnezeu nu ştim. Ţie ceeace ai născut pre

 IN ZIUA DINTÂIU
Hristos Ziditorul tuturor, stri­
găm: Bucură-te, Curată, bu-
cură-te ceeace ai răsărit nouă
lumina, bucură-te ceeacc ai
încăput pre Dumnezeu cel
neîncăput.
Catavasie:
^Iisus, începătorul vieţii,
„vine să deslege osânda lui
„Adam celui întâiu zidit. Şi cu­
răţire ca unui Dumnezeu
„netrebuindu-i, pre cel căzut
„îl curăţeşte în Iordan, întru
„care pierzând vrajba, dârue-
„şte pacea care covârşeşte
„toată mintea.
A doua strană.
Cei cari ne-am spălat prin
„curăţirea Duhului de veninul
„spurcatului şi întunecatului
„vrăjmaş,plecat-am pe calea
„cea nouă nerătăcită, care
„duce în bucuria cea neapro-
„piaţă, apropiată numai celor
„împăcaţi cu Dumnezeu.
Peasna 6-a, Irmos:
dâncul cel mult al păca­
l ă telor m’a înconjurat, şi
„strig ţie, urmând proorocu-
„lui: Din stricăciune, Doamne,
„scoate-mă.
buat-a sfârşit legea, de
când Hristos prunc făcându-
se, plinitor legii arătându-se,
tăiere împrejur a luat şi a
deslegat blestemul legii.
Sâmbăta şi tăierea împre­
23
jur, şi întărâtarea jidovilor a
încetat, cu bună voinţa lui Hris­
tos celuice s’a arătat şi a stră­
lucit primăvara Darului.
Al sfântului.
Rrănit-ai din destul sufle­
tele săracilor cele topite de
foame, şi inimile flămânzilor
le-ai umplut, Vasilie, de toată
dumnezeeasca veselie.
Rrănit-ai pre poporul cel
flămând cu hrană cerească,
(că pâine îngerească este Cu­
vântul, Vasilie), căruia dătător
de grâu ai fost.
Adunat-ai ca o albină, Va­
silie, cu iubire de osteneală
floarea a toată fapta bună şi
iscusit îacându-te, într’însele
te fericeşti.
Slavă.
Nevoitu-te-ai a te despărţi
de lume, şi cu Dumnezeu a
vieţui, pentru aceasta în locul
celor nestătătoare şi strică-
cioase părinte Vasilie cele ră-
mâitoare ca un înţelept ai
câştigat.
Ş l acum, a N ăscătoarei:
Rugul celce s’a împreunat
cu focul Iară ardere, în Sinai,
mai ’nainte te-a închipuit pre
tine Maică pururea Fecioară,
care nu ştii de nuntă, Născă­
toare de Dumnezeu, Marie.
Catavasie:
^ glasul Cu vântului,sfeşnicul
„luminii, luceafărul mergăto-
 I .U N A Lt U I IA N U A R IE
» « .| « « * a ■
i u • I I I U d l • • • ••••«■«
„rul înaintea Soarelui, în pu-
„stie, pocăiti-vă strigă tuturor
„neamurilor şi mai ’nainte vă
„curăţiţi: că iată de faţă stă
„Hristos mântuind lumea din
„stricăciunc.
A doua strană.
Pre cel dorit l-a arătat cu
„prea fericit glas Tatăl, pre
„carele din pântece l-a izbuc­
n it. Adevărat, zice, acesta
„de o firefiindu-mifiu,luminat
„a ieşit din neamul omenesc,
„cuvânt viu,al meu şi om du-
„pre rânduială.
C O N D A C U L sfântului glasul a! 4-!ea.
Podobie: Arătalu-tc-ai astăzi lumii...
Arătatu-te-ai temeiuneclă-
tit Bisericii, dând tuturor oa­
menilor domnia cea nestrica­
tă. Pecetluindu-o cu învăţătu­
rile tale de cele cereşti, arătă-
torule Vasilie cuvioase.
IC O S.
Paharul curăţiei, gura în­
ţelepciunii şi temeiul învăţă­
turilor, marele Vasilie tuturor
străluceşte duhovniceşte. V e­
i carele se zisese dela îngerul, mai’nainte
niţi dar şi să stăm în casa lui
Dumnezeu, cu căldură privind
cu minunile împodobindu-ne,
ca cu o rază strălucindu-ne
cu Duh curăţitor de viaţă ră-
corindu-ne. Urmând credinţei
acestuia căldurei şi smereniei
prin care lăcaş firii luiDumne-
! zeu s’a arătat. Către carele
strigând să-l lăudăm, de cele
• #•
24 w
cereşti arătătorule Vasilie cu­
vioase.
Luna lui Ianuarie are zile treizeci şi una,
ziua are ceasuri zece şi noaptea c e a ­
suri patrusprezece. In ziua întâia prâz-
nuim c e a dupre trup tăiere îm prejur a
Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului
nostru lisus Hristos.
Stih: Hristos, tăinuindu-se împrejur, legea s'a
tăiat.
Şi legea tăindu-se, s'a adus in lăuntru Da­
rul cu adevărat.
T a ierea împrejur cea dupre trup a
Domnului nostru lisus Hristos, care a
luat pentru ca sâ puie capăt rânduelei
legii vechi, şi să aducă taiere împrejur
duhovnicească si nefncutâ de mână. A-
ceasta am luat de atuncea de la sfinţii
părinţi sâ o prăznuim după înconjurarea
crugului anului. Care o şi prăznuim, ca i
pre o zi domnească, pentru Domnul ce ne-a
cinstit pre noi, şi a voit a o primi aceasta,
câ precum a luat naştere trupească şi ne­
cuprinsă pentru noi şi altele toate fireşti,câ­
rc n’au nici o prihană, îutr’acest chip a pri­
mit tăierea împrejur a legii ca să astupe şi
gurile ereticilor cariîndrâsnesc a zice că n’a
luatei trup, ci s’a născut dupre nălucire. Câ
în ce chip s’ar fi tăiat împrejur de n’ar
fi fost luat trup? Şi pentru ca să astupe
gurile jidovilor cclor neînţelegători, cari îl
cleveteau pre dânsul că nu păzeşte Sâm­
băta şl strica legea. Carele a păzit legea şi pâ*
nala tăierea împrejur. Ş i pentru aceasta după
opt zile dela sfântă naşterea lui cea din
Fecioară, bine a voit de s’a adus de Maica
sa şi dc Iosif, la locul unde aveau obiceiu
jidovii de se tăiau împrejur, şi s'a tăiat
împrejur, şi s’a numit numele lai lisus,
de ce s’a zămislit el în pântecele Fecioa­
rei. Şi dacă s’a întors iarăşi cu părinţii săi
acasă, a vieţuit dupre firea omeneascâ/cres-
când cu vârsta şi cu înţelepciunea şi cu
Darul, spre mântuirea noastră.
Intru a ce a s tă zi, pom enirea celui dintru
sfinţi părintelui nostru Vasilie c e l mare,
Arhiepiscopul C hesariei Capadochiei.
S t ih : Viază Vasilie, in Domnul murind.
Viefueşte însă şi cu noi, ca celce prin
cărţi este vorbind.
In ziua dintâi a lui Ianuarie,
Prin moarte s'a mutat Vasilie.
 ÎN Z IU A D IN TA IU
A c e s t dintru sfinţi părintele nostru
Vasilie, a fost pe vremea împăratului
Valent, înnaintea căruia a şi îndrâsnit
de a grăit pentru dreapta credinţă şi la
mustrat, pre el. Fiindcă căzuse în necre­
dinţa lui Arie, şi ca focul pierdea bisericile.
Tatăl acestui sfânt a fost din Pont, şi maica
lui din Capadochia. Şi întru cuvintele
învăţăturii, nu numai a întrecut pre cei
ce erau atuncea, ci şi pre cei de demult
că străbătând tot felul de înţelepciune şi
învăţătură, întru toate a eşit înainte şi a în­
trecut. Ş i nu puţin s’a nevoit de a invâţat
filozofia practică, şi cu ştiinţa aceea covâr­
şind pre toţi ceice erau atuncea, s’a înălţat
la scaunul arhieriei. Unde multe ne voinţe
a luat pentru dreapta credinţa, şi cu în­
ţelepciune tare şi neschimbată a îngrozit
pre eparhul; şi a grăit cuvinte ca acelea
cu care, ca cu un trăsnet a lovit întru în­
ţelepciunea celor de altă credinţă. Şi a
învăţat şi alcătuirea obiceiurilor şi cunoş­
tinţa’ celorce sunt o a aşezat arătat. Şi
cu tot felul de bunătăţi, turma Iui Hristos
îndreptând-o, s’a mutat către Demnul. Era
însă statul trupului Iui foarte înalt, drept
Ia stat, uscăţiv, scăzut Ia trup şi negri-
cos Ia faţă, cu gălbiniciune amestecat, cu
fruntea puţin încreţită, lungâreţ !a umeri le
obrazului, cu nasul lungâreţ,’ cu sprin-
cenilc rotunde, cam spânzurate şi încre­
ţite, asemenea cu omul îngrijat fiind. Cu
tâmplele adâncate, cu barba lungă de
jumătate căruntă şi cam pleşuv; fiu lui
Vasilie şi Emiliei, şi se face prăznuirea
pomenirei lui în sfânta biserică cea mare.
-Intru această zi sfântul mucenic Teodot, de
sabie s’a săvârşii.
S tih : Teodot. nu voiu suferi*, zic cu.
De nu mi se va tăia capul pentru Dumnezeu.
Intru accastă zi, sfântul Grigore Nazianzul tatăl
sfântului Grigore Teologul, cu pace s'a săvârşit.
S tih : Cu lâudător al sfârşitului dc sine îm­
bogăţit.
^trârinte prin cel din coapsele talc născut.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântuieşte pre noi, Amin.
P e a s n a 7, Irmos.
hi pul cel de aur în câm­
f pul Deiră cinstindu-se,
cei trei tineri au de­
făim at porunca cea prea
25
„fără de Dumnezeu, şi fiind
„aruncaşi în mijlocul focu­
lu i, răcorindu-se au cân-
„tat: Bine eşti cuvântat Dum­
nezeul părinţilor noştri.
Luminată şi prea luminată
este naşterea lui Hristos ca­
re m ai ’nainte închipuieşte
astăzi şi taina înnoirei ce va
să fie. Că dupre rânduiala le­
gii Mântuitorul se taie îm-
rejur nu ca un Dumnezeu,
ci ca un om, şi ca o plinire
a legii.
L>egea plinind Făcătorul le­
gii cu trupul astăzi de bu- i
nă voie se taie împrejur; tă­
iere făcând iernei păcatului,
şi a strigă dăruind: Bine eşti
cuvântat Dumnezeul părinţi­
lor noştri.
Al sfântului.
Chipul Tatălui este Fiul,
şi al Fiului Duhul este; iară
tu a Duhului, o Vasilie, ne­
întinată oglindă eşti, şi ca­
să a toată Treimea. Fericită
pomenirea ta! Si cei ce o
slăvesc pre ea, se vor prea­
mări.
A.fundându-ti mintea întru
adâncurile lui Dumnezeu ce­
le neajunse, şi adunând tu
mărgăritarul cunoştinţei cel de
mult preţ, ai îmbogăţit lu­
mea cu înţelepciunea şi a stri­
gă o ai învăţat: Bine eşti
cuvântat Dumnezeul părinţi­
lor noştri.
III
 26 LU N A L U I IA N U A R IE

O împreună suflare a min- to ru l cel cu foc, duh de

ţei şi sfinţită însoţire! Ca­
ri sunteţi ca un suflet în
două trupuri nedespărţit, în I
Grigorie Vasilie, cu dumne-
zească dragoste împreunaţi,
şi in Vasilie Grigorie. Acum
rugaţi pre Hristos pentru tur­
ma voastră. * „cuvântat.
Tată săracilor, folositor vă­
duvelor, şi bogăţie celor lip­
siţi, neputincioşilor mângâ­
iere, şi celor cu bogăţie chi-
vernisire, bătrâneţelor toiag
te-ai arătat, învăţătură tine-
reţelor şi călugărilor îndrep­
tare spre bunătăţi, Vasilie.
Sla v ă
Curăţindu-ţi mintea de toa­
tă întinata spurcăciune Va­
silie, ai semuit cele duhov­
niceşti cu Duhul cel dorit |J „tru fiinţă toate le-a adus:
ţie. Pentru aceasta lăudând
Treimea, cu îndrăsneală ai
s tr ig a t: Bine eşti cuvântat
Dumnezeul părinţilor noştri.
Ş i acum , a N ă scă to a re i:
Pre tine rug cu foc ar­
zând, Moisi în muntele Si­
nai Curată mai ’nainte te-a
văzut, care ai primit fără
ardere raza cea nesuferită a
fiinţei celei negrăite, ceice s’a
unit cu grosimea trupului în­
tru una din sfintele Ipostasuri.
C a ta v a s ie :
„rouă suflând, n e v ă tă m a ţi
„i-a păzit, şi pogorârea dum-
„nezeescului înger. Pentru a-
„ceea în văpaie răcoriţi fiind,
„cu mulţămită au cântat: Prea
„lăudate, Doamne, al părinţi-
„lor, şi Dumnezeule bine eşti
A doua strana.
Ars-a cu apă capetele ba­
laurilor, celce a potolit vă-
„paia cea înaltă a cuptoru­
lu i, in care erau credincio­
ş i i tineri. Negura cea grea
„care este din păcat, toată
„o spală cu roua Duhului.
P e a s n a 8, Irm o s:
\ re Dumnezeu Cuvântul
î carelc cu negrăita înţe­
lepciune toate le-a al­
cătuit, şi dintru nefiinţă în-
„Bine îl cuvântaţi lucrurile
„ca pre Domnul şi îl prea
„înălţaţi intru toţi vecii.
In ziua a opta s’a tăiat îm­
prejur ca un prunc Stăpânul,
şi Iisus a luat numire, că al
lumii este Mântuitor şi Domn.
Pre celce a eşit din Tatăl
mai ’nainte de veci şi fărădeîn-
ceput, Dumnezeu Cuvântul, şi
dupre lege cu trupul s’a tăiat
împrejur, lăudaţi lu c r u r ile
Domnului pre Domnul.
Al sfântului.

i^ P r e tinerii cei binecredin- Cu ziua cea de a opta de

„cioşi, cari au intrat în cup­ | la naşterea lui Hristos, dupre
 IN Z IU A
vrednicie s’a împreunat pome­
nirea Ierarhului, care cinstin-
du-o cu credinţă, lăudăm pre
Domnul, şi-l prea înălţăm în
veci.
P re celace cu nespusa
rânduială a dăruit pre Vasilie
lumii lumină de bună credin­
ţă, şi trâmbiţă de Dumnezeu
cuvântătoare; bine cuvântaţi
lucrurile Domnului pre Dom­
nul, şi-l prea innălţaţi întru
toţi vecii.
P re celace cu îndestu­
lată lucrare s’a sălăşluit întru
înţeleptul Vasilie, şi printr’in-
sul cu bună cinste dumne-
zeeşte a grăit: Rine cuvântaţi
lucrurile Domnului pre Dom­
nul, şi-l prea înălţaţi întru
toţi vecii.
Ceice ne-am îndulcit cu
dumnezecştiletalecuvinte Va­
silie, neîncetat prăznuind a ta
pomenire, strigăm: hine cu­
vântaţi toate lucrurile Dom­
nului jpre Domnul, şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
B in e cuvântăm pre T a tă l pre Fiul şl pre
sfântul Duh Domnul.
Razele cuvintelor le-ai ră-
vărsat în lume Vasilie. Care
luminat i-au îndreptat a cinsti
o îire a Treimii, strigând: Bine
cuvântaţi toate lucrurile Dom­
nului pre Domnul, şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Şi acum , a N ă scă to a re i:
Pre Dumnezeu Cuvântul
D IN TÂIU 27
celce a ieşit din Tatăl mai
’nainte de veci şi fără de ani,
şi mai pre urmă a răsărit
din Fecioară, bine cuvântaţi
lucrurile Domnului pre Dom­
nul, şi-l prea înălţaţi în veci.
S ă lăudăm bine să cuvântăm , şi să ne
închinăm Domnului cântând, şi prea
înălţâncJu*l pre dânsul întru tof* vecii.
C a ta v a s ie :
j (~Ţaină prea mărită a ară­
t a t cuptorul Babilonului, ca-
„rele a izvorît rouă. Că în
„repejuni vrea să primească
„Iordanul focul cel nemate-
„rialnic, şi să sufere pre Zi­
ditorul cu trupul botezân-
„du-sc. Pre carele popoarele,
„îl binecuvintează şi îl prea
„înalţă întru toţi vecii
A doua strană.
Făptura se cunoaşte acum
„slobodă şi cei mai ’nainte
„întunecaţi fii ai luminei. Nu-
„mai domnul întunerecului
„suspină. Acum vine să la-
„ude cu osârdie pre Prici-
„nuitorul, ceeace era întâiu
„ticăloasă, toată moştenirea
„neamurilor.
L a Peasn a 9.
Cccace eşti mai cinstită... nu cântăm ci,
cântăm pripelile ace ste a ale T ă e rii îm ­
prejur
Măreşte suflete al meu pre cclcc dupre
lege cu trupul s’a tăiat împrejur.
Irm o su l:
Pre tine ceeace pre lumi­
nătorul Dumnezeu, celce a
„răsărit mai ’nainte de soare,
iii
 28.......... ................ ....... ........... LUNA LU I IA N U A R IE _

„carele trupeşte la noi a ve- ’nainte nevoie pătimind pen-

„nit, din coapsele cele fecio­ tru Biserică prea fericite.
reşti negrăit l-ai întrupat, Prea sfinţită adunarea Bi­
„bine cuvântată, Preacurată sericii lui Hristos, văzându-o
„Născătoare de Dumnezeu cu a ta Arhierie împodobită
„te slăvim. înţelepte, pierzătorul munci­
De două ori, cu aceeaşi pripeală. Apoi. tor ca de un tunet trăsnit fi­
Măreşte, suflete al meu pre cela ce în ind a căzut; că raza Duhului
ziua a opta a luat tăiere împrejur. cea dintru tine nu o a putut
De două ori. t
răbda Vasilie.
Astăzi Stăpânul se taie împrejur la trup In loc de sla vă :
ca un prunc, plinind legea.
Măreşte, suflete al meu, pre celce a
Astăzi Stăpânul se taie împrejur la înfrumuseţat Biserica lui Hristos.
trup, şi Iisus se chiamă.
Covârşind Hristos preste Scaunului Apostolilor şi
hotarele îirei omeneşti s’a cetei purtătorilor de chinuri
născut mai pre sus de fire, ai lui Hristos, şi cortului pa­
din Fecioară. Şi precum po­ triarhilor, şi desfătării drep­
runceşte Scriptura legii, la ţilor, şi bucuriei proorocilor
trup se taie împrejur şi plini- te-ai învrednicit, Vasilie; că
tor legii se arată. Născătoarei de Dumnezeu
tăinuitor, şi Treimii slujitor 1
Veniţi să prăznuini întru
te-ai făcut.
sfinţenie mărită numirea Stă- In loc de Şi acum :
1 pânului Hristos; că Iisus cu Măreşte, suflete al meu, pre cea mai
dumnezeească cuviinţă se nu­ cinstită de cât oştile cele cereşti, pre Prea­
meşte astăzi, cu carele împre­ curata Fecioara de Dumnezeu Născă­
toarea.
ună şi pomenirea Ierarhului
să o mărim. Celace acopere cele mai
pre deasupra cu ape însuşi
Alte pripele ale sfântului Vasilie.
Domnul carele înfrânează ma­
Măreşte, suflete al meu, între ierarhi pre
marele Vasilie. De două ori.
rea, şi adâncurile usucă, din
Măreşte, suflete al meu, pre luminătorul tine Curată trup luând, din
lumii cel prea luminat. De două ori. Betleem sârgueşte către Ior­
Măreşte, suflete al meu pre marele Va- dan să se boteze cu trupul.
siJie cel din Chesaria. De două ori.
Pripeală:
Vrmelor celor purtătoare Măreşte, suflete al m eu, pre celce
de viaţă, ale Păstorului celui dupre lege cu trupul s’a tăiat împrejur.
mare, ca o oaie credincioasă C atavasie:

a lui Hristos, Vasilie ai ur­ Mu se pricepe toată limba

mat, că tiranului trupul tău „a te lăudă dupre vrednicie
Părinte ţi-ai dat vitejeşte mai „şi se întunecă şi mintea cea

»>««» «an
„mai pre sus de lume, a cântă
„tie Născătoare de Dumne­
zeu. Insă ceeace eşti bună
„primeşte credinţa, că ştii
„dragostea noastră cea dum-
„nezeească; că tu creştinilor
„eşti folositoare, pre tine te
„slăvim.
A două P r ip e a lă :
Măreşte, suflete al meu, pre cea mai
cinstită decât oşt le cele cereşti, pre Prea­
curata Fecioară de Dumnezeu Născă­
toarea.
C a ta v a s ie :
0 minunile naşterii tale nezeu. Intru neschim bată
celei mai pre sus de minte!
Mireasă Preacurată, Maică
b in ecu vân tată! Prin care
dobândind desăvârşit mân­
tuire, te lăudăm cum se cade
ca pre făcătoarea de bine,
daruri aducând cântare de
multămită.
S V E T IL N A
P o d o b ie: Cu Duhul in Biscrică...
Cu dragostea filozofiei ai
tăiat împrejur/ Părinte, aco-
peremântul sufletului tău, şi
lumii te-ai arătat ca un soare
cu minunile; şi ai luminat gân­
durile credincioşilor de Dum­
nezeu înţelepţite, al Treimii
slujitorule, o Vasilie înţelepte
şi tăinuitorule, al Născătoa­
rei de Dumnezeu. D e d o u ă ori.
S la v ă Ş i acum, a Praznicului.
Cu trupul se taie împre­
jur plinind legea, ca un prunc
a opta zi, Făcătorul veacu­
IN Z IU A D IN T Â IU 29
I II
rilor; şi cu scutece se înfaşe
ca un om, şi cu lapte se hră­
neşte, celace toate le ţine cu
nemăsurata tărie ca un Dum­
nezeu, şi cu buna voinţă le
poartă.
L A H V A L IT E .
Stihirile pe 6, glasul al 5-lea.
P o d o b ie : Bucură-te cămara...
Rabdă tăierea împrejur cu
trupul, celace s’a născut din
Tatăl fără taiere, şi fără stri­
căciune negrăit ca un Cuvânt
şi ca un Dumnezeu din Dum­
Dumnezeire rămâind. Pentru
aceasta dupre lege, făcându-
se celce este mai pre sus de
lege. Din blestemul legii iz­
băveşte pre toţi şi binecuvân­
tare de sus dărueşte deci prea
bună smerenia lui mărindu-o
să o lăudăm, şi cu multămită
să o slăvim; rugându-1 pre
dânsul să dăruiască sufletelor
noastre mare milă. De două oh.
Dupre Dar Fiu lui Dum­
nezeu făcându-te, cu a doua
naştere a dumnezeescului
Botez, pre cel din fire şi cu a-
devărat, şi mai ’nainte de veci
Fiul lui Dumnezeu şi Cuvân­
tul cel de o fiinţă cu Tatăl,
şi împreună fără început l-ai
mărturisit, Cuvioase; şi gurile
ereticilor cele neîncuiate cu
strălucirea cuvintelor tale le-
ai astupat. Pentru aceasta şi
întru împărăţiile cele de sus
te-ai sălăşluit, împreună îm-
 30 LUN A L U I IA N U A R IE
n n n im i • • ■ • • • • • • • • • • • • • « i

părăţind cu unul, şi celce din întărindu-te, ai înţeles Vasilie,

fire este împărat Hristos, ca­ că frica este începătura înţe­
rele din destul dă lumii mare lepciunii. La întreagă înţe­
milă. lepciune şi la dreaptă viaţă
te-ai suit Părinte. Iară prin
Inlăuntru cereştei Biserici
dragoste cu Dumnezeu te-ai
ca un arhiereu sfinţit ai în­
unit, şi prea de aproape te-ai
căput, cu lucrarea şi cu pri­
făcut lui. De unde dumneze-
virea la cele de sus, şi cu în­
eştile îndreptări şi judecăţi
cepăturile înţelepciunii ca cu
învăţându-te, obiceiurile oa­
un vestmânt sfânt îmbrăcân-
menilor le-ai înfrumuseţat, şi
du-te. Şi acum în altarul cel de
minţile c re d in c io ş ilo r le-ai
sus, Cuvioase, jertfa slujind şi
împodobit, şi cu duhovniceş-
înaintea lui Dumnezeu stând,
tile puneri de lege pre Sobor
şi liturghia cea^Jără materie
ai luminat. Deci, roagă pre
săvârşind, pomeneşte cu mi­
Hristos, să dăruiască suflete­
lostivire prea fericite Vasilie,
lor noastre mare milă.
pre ceice săvârşesc sfinţită
S la v ă , g lasu l al 6.
şi prea cinstită pomenirea ta,
rugând pre Hristos, celce dă Vărsatu-s’a Darul în bu­
lumii mare milă. zele tale cuvioase Părinte, şi
Cu totul fiind sfinţit lui ai fost păstor Bisericii lui
Dumnezeu, şi în tot chipul Hristos, învăţând oile cele
din copilărie dăruit şi cu ra­ cuvântătoare să crează în
zele prea înţeleptei înţelep­ Treimea cea de o fiinţă, în­
ciuni strălucit, cunoştinţa ce­ tru o Dumnezeire.
lorce sunt arătată o ai făcut, Ş i a cu m , a praznicului, glasul al 8-lea.
luminat tâlcuind, şi înţelep-
ţeşte spuind buna rânduială Pogorându-se M â n tu ito ­
întru celece sunt, şi făcând rul la neamul omenesc, pri-
întemeere prea dumnezeeş- imit-a înfăşare cu scutece, nu
tei cunoştinţe. Pentru aceasta s’a scârbit de trupeasca tă­
pre tine de Dumnezeu grăi iere împrejur, cel de opt zile
torule şi dumnezeescule în­ dupre Mumă, şi fără început
văţător, şi luminătorul B i­ dupre Tată. Acestuia credin­
sericii cel purtător de lumi­ cioşii să-i strigăm: Tu eşti
nă te propoveduim, lăudăm Dumnezeul nostru, milueşte-
pre Hristos, care dă lumii ne pre noi. S L A V O S L O V IA c e a m are.
mare milă. Şi să ung frunţile cu untdelem n
ca n d e la sfântului.
din

Cu temerea de Dumnezeu C e a s u l 1-iu, şi c e l d e să v ârş it O tpust.

 IN Z IU A D IN T Â IU
00i IV!
L A L IT U R G H IE
Fericirile din canonul praznicului, Peas-
na 3 pe 4. şi din Canonul sfântului Peas-
na a 6 pe patru. După Voliod, Troparul
praznicului şi al sfântului. Slsvă, Con-
dacul sfântului, Şi acum, al praznicului.
1 Prochimenul praznicului, glasul al 6-lea:
Mântueşte Doamne poporul tău... Stih: Către
tine Doamne voiu strigă... Şi al sfântului
glasul 1: Gura mea va grăi înţelepciune...
Stih: Auziţi accstca toate neamurile..
Apostol către Coloseni: Fraţilor, vedeţi
ca nu cineva să vă insele pre voi.- Şi
al sfântului, către E v re i: Fraţilor Ar­
hiereu ca acesta... Aliluia, glasul al 8-lea: Cela
ce paşti pre Israil... Stih: Gnra drep­
tului va deprinde înţelepciune.. Evan­
ghelia dela Lu câ : In vremea aceea, sau
hitors pudorii slăvind si lăudând pre
Dumnezeu... Şi a sfântului, tot dela Lucâ:
In vremea aceea, xlătut-a Iisus la loc şe$~
Şi celelalte ale dumnezeeştei liturghii a
marelui Vasilie, în Ioc de: Cade-se să
te fericim, cântăm: De tine se bucură..
C H IN O N IC U L
Lăudaţi pre Domnul din Cer...
Alta :
Intru pomenile veşnică va f...
CAD E-SE A Ş T I:
C ă de se va întâm pla a c e s t praznic Dum i­
nică.
L A V E C E R N IA C E A M IC A
Stihirile învieriidupre obiceiu. La
Stihoavnă, Stihira învierii, a glasului
de rând una. Apoi Stihirile Stihoavnei
sfântului Vasilie, cele dela Vecernia cea
mare, cu Stihurile lor. Slavă, glasul al 6-lea:
Varsatu-s’a Darul în buzele tale... Şi
acum, a piazuiculul: Nu s'a ruş nat prea
bunul Dumnezeu... După Tatăl nostru
Troparul învierii, Slava, al sfâmului, Şi
acu ni, al praznicului. Ectenia mică şi
Otpust.
L A V E C E R N IA C E A M A R E
L a Doamne strigat-am, cântăm
31
hirile învierii 3, ale praznicului 3, şi
ale sfântului 4, Slavă, a sfântului: De în­
ţelepciune iubitor... Ş i acum, Dogmatica
glasului, Vohod, Prochimenul zilei, şi ci- !
tirile 3. La Litie, Stihira hramului şi ale
sfântului Vasilie. Slavă, a sfântului, Şi
acum, a praznicului. La Stihoavnă, Stihirile
învierii, Slavă, a sfântului. Ş i acum a praz­
nicului. L a binecuvântarea pâinilor, T ro ­
parul sfântului de 2 ori, şi Născătoare de ;
Dumnezeu Fecioară odată şi cetire.
LA U T R E N IE
L a Dumnezeu este Domnul, Troparul
învierii de 2 ori, Slava, al sfântului, Şi
acum, al praznicului. După Catisme, Se-
delnele învierii cu ale Născătoarei; după
Polieleu, Mărimurile praznicului şi ale sfân­
tului; Soborul îngeresc. Ipacoî al glasului
şi Sedelnele sfântului toate câte odată,
Slavă, Sedealna cea după Polieleu, Şi
acum, a praznicului, Antifoanele, şi pro­
chimenul glasului, şi Toată suflarea sâ
laude pre Domnul, Evanghelia învierii,
apoi învierea lui Hristos văzând... şi Psalmul
50, şi Stihira învierii. Canonul învierii cu
Irmosul pe 4, şi al praznicului pe 4, şi
al sfântului pe 6. C atavasiile: Fundul a-
dâncului !-adescoperit... şi umblat-a Israil...
al fiecărei strane Irmosul său. După a 3
Peasnâ, Condacul praznicului şi Sedealna
sfântului de 2 ori, Slavă, Ş i acum a praz­
nicului. După a 6 Peasnă, Condacul şi
Icosul sfântului, şi citim Prologul. La a 9
Peasnă cântăm^Ceeace eşti mai .cinstită...
iară pripelele praznicului şi ale sfântului nu
le cântăm. SvehTna Învierii, Slavă a sfân­
tului, Ş i acum, a praznicului. L a Laude.
Stihirile învierii 4, şi ale sfântului cu cea de
Slavă 4, cu obişnuitele Stihuri ale lui. Slavă '
Stihira Evangheliei, Şi acum, Prea binecu­
vântata eşti... Slavoslovia cea mare. Tro­
parul Invierei numai. Ecteniile şi Otpustul.
Şi învăţătură a lui Studit. Şi se dâ fraţilor şi
untdelemn sfinţit dupre obiceiu, din candela
sfânului, Şi ieşire în Pridvor. Ş i Ceasul 1 La
ceasul 1,Troparul învierii, Slavâ, a praznicu­
lui, Ş i acum Troparul Născătoarei dela cea­
suri. După sfinte Dumnezeule, Condacul
praznicului, şi Otpustul deplin la ceasul 3-
lea,Troparul învierii, Slavâ al sfântului, Şi a-
cum, al Nascătoarei ceasurilor. După Sfinte
Dumnezeule, zicem Condacul sfântului,
Sti­ şi al praznicului, schimbându-lc.
 32 LUNA LUI IAN UARIE
LA L IT U R G H IE
Fericirile glasului pe 4. Şi ale orazni-
cului Peasna a 3 pc 4. Şi ale sfântului,
Peasna 6 pe 4, după Vohod, Troparul În­
vierii şi al praznicului, şi al sfântului,
Slavă, Condacul sfântului, Şi acum, al
praznicului, Prochimenul Duminecei celei
mai înainte de arătarea lui Dumnezeu, şi
al Sfântului. Apostolul Duminici: celei
mai ’nainte de Botezul Domnului, din
cea către Timoteiu: Fiule Timote'w. price-
gliiază intru toate*. Celălalt Apostol, din
cea către Coloseni: Fraţilor, vedeţi să mt
vă insele pre voi cineva- Şi al sfântului
din cea către Evrei: Fraţilor, Arhiereu
ca acesta... Aliluia, al duminecii celei mai
’nainte de Botez. Evanghelia Duminicii
celei mai ’nainte de Botez, dintru a lui
Marcu, şi a Tăierci împrejur dintrt a lui
Lucâ. Şixa sfântului, tot dela Lucâ. Chi-
nonicul: Lăudaţi pre Domnul... Altul: Intru
pomenire veşnica... Iară Liturghia se cântă
a marelui Vasilie neschimbată. In .oc de
Cade-se să te fericim, cântăm: De tine se
bucură...
Sâmbătă înaintea Botezului
La Liturghie Apostolul din cea către
Timoteiu: l'iulc Timoteiu, ceiee slujesc
bine, treaptă bună toruşi tei (h>b&*\desc...
Evanghelia dela Mateiu: în vremea aceea
a venit loan Botezătorul.
Duminecă înaintea Botezului
Prochimenul, glasul al 6-lea, Mântueşte
Doamne poporul tău... S tih : Catr? tine
Doamne voiu strigă Dumnezeul meu... Apo­
stolul din cea către Timoteiu: Fiule Timo­
teiu, pnveghează intru toate... Aliluia, glasul
al iS-lca Dumnezeule milostiveşle-te spre
noi... Evanghelia dela Marcu: începerea
Evangheliei lui lisvs /fricos..
IN A C E A ST A LUNA
IN 2 ZILE.
înainte prăznuirca Botezului Domnului
nostru lisus Hristos, şi pomenirei celui
dintru sfinţi părintelui nostru Silvestru
Papa dela Roma.
La Doamne strigat-am, Stihirile pc 6,
Stihirile înainte prăznuirii, glasul al 4-lea.
I
Podobie : Ca pre un viteaz...
v ântările cele de înainte
prăznuire cu bună cre-
# dinţă mai ’nainte să le
vestim, ale cinstitului Botez, al
Dumnezeului nostru. Că iată
ca un om cu trupul va să vie
la Mergătorul său înainte; şi
să ceară Botezul cel de mân­
tuire spre înnoirea tuturor, ce­
lorce cu credinţă şi cu sfinţe­
nie vor să se lumineze, şi să se
împărtăşească Duhului.
Rristos se arată, Dumne­
zeu se vede, David mai 'na­
inte a scris mai arătat, şi către
rob vine Botez cerând. Iorda­
ne rîule, umple-te de veselie!
Pământule şi mare, dealurile
şi munţii, şi inimile omeneşti
acum săltaţi, lumină Înţelegă­
toare primind.
Riul păcii şi isvorul des­
fătării (precum scrie), fiind tu
atotputernice Doamne; cum
te vor primi curgerile rîurilor,
suindu-te gol celace îmbraci
cerurile cu nori, şi goleşti toată
răutatea vrăjmaşului, şi cu
nestricăciune îmbraci pre cei
pământeşti.
Alte Stihiri ale Ierarhului glasul al 8-lea.
Podobie: O prea slăvită minune.,.
Părinte ierarhe Silvestre,
luminându-te sfinţit cu lumina
preoţiei, ai luminat pre cre­
dincioşi cu învăţături lumină­
toare, să cinstească o fiinţă
în trei Ipostasuri şi întru o
• !
< •
••>
• .
...
...
...
...
...
..
IN DOUA Z IL E
fire; şi ai izgonit întunerecul
eresurilor. Drept aceea astăzi
prăznuim luminat pomenirea
ta cea purtătoare de lumină,
bucurându-ne.
Părinte purtătorule de
Dumnezeu Silvestre, stâlp de
îoc te-ai arătat, cu sfinţenie
povăţuind adunare sfinţită, şi
nor umbritor, care ai scos pre
credincioşi din înşelăciunea
Eghipetului şi i-ai povăţuit pu­
rurea spre slava cea nemuri­
toare, cu în v ă ţă tu rile tale cele
nerătăcite. Drept aceea cins­
tim pomenirea ta cea mărită şi
sfinţită.
Părinte grăitorule de Dum­
nezeu Silvestre, cu rîurile ru­
găciunilor tele, adevărat ai în-
necat pre balaurul cel cu multe
chipuri, arătându-te minunat
ca un sfinţit. Mulţime de elini
ai adus către Dumnezeu şi
semeţia evreilor o ai smerit,
săvârşind minuni prea mari
înaintea lor de îaţă, pentru
aceasta te cinstim şi te fe­
ricim.
Slavă, Şi acum, a înainte prăznuirii, glasul
al 6-lea.
V in ela Torrian H risto s a-
devărul, să se boteze dela
loan, şi acela zice către dân­
sul. Mie ’mi trebueşte să mă
botez dela tine şi tu vii la
mine? Nu îndrăznesc iarbă
fiind, să mă ating de foc;
tu mă sfinţeşte, Stăpâne, cu
dumnezeească arătarea ta.
33..... ..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.-
LA STIHOAVNĂ.
Stlhirlle, glasul 1-iu, a lui loan Monahul,
singur glasul.
Luminat a fost praznicul
celce a trecut, iară mai lu­
minat este, Mântuitorule, cel
ce vine. Acela pre îngeri a
avut bine vestitori, iară a-
cesta pre Mergătorul înainte
l’a aflat înainte gătitor. In­
tru acela sângele vărsându-
se, ca un fără de fii a plâns
Vetleemul; iară întru acesta
apele binecuvântându-se, cu
mulţi fii se cunoaşte scăldă­
toarea. Atuncea steaua pre
maghi înştiinţaţi i-au făcut,
iară acum Tatăl pre tine lu­
mii te-a arătat. Celace te-ai
întrupat şi iarăş vei să vii
arătat, Doamne, slavă tie.
Glasul al 2-lea.
Stih: Pentru aceasta îmi volu aduce aminte
de tine, din pământul Iordanului şi al
Ermonului din munte mic.
Ale lui Andrei lerusalimleanul.
Iarăş Iisus al meu se cu-
răţeşte în Iordan şi mai vâr­
tos curăţeşte păcatele noas­
tre. Că vin e cu adevărat
la Botez, vrând să spele
zapisul lui Adam, şi zice
către loan: Vino, de slujeş­
te o, Botezătorule, începăturii
tainei celei înfricoşate. V i­
no, tinde-ţi mâna ta degra­
bă şi te atinge de creşte­
tul celuice a sfărâmat ca­
pul balaurului şi a deschis
raiul, pre carele l-a încuiat
călcarea de poruncă, cu în­
 34
şelăciunea şarpelui, prin gus­
tarea din lemn oarecând.
Glasul al 3-lea.
S tih : Vâzutu-te-au apele, Dumnezeule,
vâzu-tu-te-au apele şi s’au spâinântat.
Strălucit a fost praznicul
celce a trecut, slăvită este şi
ziua de acum. Intru aceia ma-
ghii s’au închinat Mântuitoru­
lui; iară întru acesta pre Stă­
pânul sluga cea mărită l-a bo­
tezat, acolo păstorii fluerând,
l-auvăzut şi s’au minunat; iară
aicea glasul Părintelui, a măr­
turisit pre Fiul unul născut.
Slavă, Şl acum, glasul acelaş.
Veniţi toţi credincioşii,
lăsând ludeea, să trecem în
pustiul Iordanului, şi să ve­
dem astăzi acolo pre celce
s’a arătat pentru noi cu trup,
cerând Botez îri apele Iorda­
nului. Şi pre Botezătorul a-
părându-se şi strigând cu fri­
că: Nu îndrăznesc să pun
mâna cu palmă de ţărână pre
foc. Iordanul şi marea au fu­
git, Mântuitorule, şi s’au în­
tors; iară eu cum voiu pune
mâna pe creştetul tău, de
carele se cutremură Serafi­
mii? Intorsu-s’a Io rd an u l,
când a luat prin Eliseu co­
jocul lui Ilie; cum n’ar intra
în prăpastie şi în adâncime
văzându-te pre tine gol în
repejuni. Şi cum nu mă va
arde pre mine cu totul, de
tine fiind înfierbântat? Ce te
zăboveşti, Botezătorule,a bo­
—j
LUNA LU I IA N U A RIE
teză pre Domnul meu? Io r­
danul strigă către loan: De
ce opreşti curăţirea multora?
Toată făptura a sfinţit, Iasă să
mă sfinţească şi pre mine şi
firea apelor; că spre aceasta
s’a arătat.
Troparul Ierarhului, glasul al 4-lea.
îndreptător credinţei...
Caută la sfârşitul cărţii.
Slavă, Şi acum, Troparul înaintea
prăznuirii, glasul a! 4-lea.
K <3ăteşte-te, Zavuloane, şi
bine te împodobeşte, Ncfta-
linie; Iordane rîule stăi, pri­
meşte săltând pre Stăpânul
celce vine să se boteze. Bu-
cură-te Adame, împreună cu
strămoaşa.Nu vă ascundeţi ca
mai’nainte în raiu. Că celce
v’a văzut pre voi goli, s’a
arătat, ca să vă îmbrace în
haina cea dintâiu. Hristos s’a
arătat, toată făptura vrând
să o înnoiască.
LA PAVECERNIŢA
Cântăm Tripcznetul, Irmoasele îndoin-
du-le, şi Troparele pe 6, şi pe urmă Irm o ­
sul întru amândouă stranele.
Şi fiindcă, şi Tripezneţul al doilea are Irmos,
cântăm al Făcătorului dintâiu Irmos dc 2
ori; iară Troparele amânduror făcătorilor, pc
6 şi pre urmă Irmosul Tripezneţului al doilea
intr amândouă strănile împreună. Aşa cântăm
Canoanele şi Irmoasele şi la alte Pavecerniţc.
T R iP E Z N E Ţ U L .
Peasna 1-ia, glasul al 2-lea, Irm os :
^ eluice marea cea neum-
biată şi cu valu ri, cu
® dumnezeească porunca
„sa o a uscat; şi a trece pedes-
 IN DOUA ZILE
„tru printr’însa, pre poporul
„lsrailtenesc l-a p o v ă ţu it:
„Domnului să-i cântăm, că
„cu slavă s’a prea mărit.
S tih : Siavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă
ţie.
Plecăciunea cea nespusă
a Ziditorului, strălucind mai
’nainte din Fecioară, lumea a
luminat, şi iarăş însuşi Hris-
tos altă taină acum săvâr­
şind, vine la Iordan spre stre­
ină înnoirea oamenilor.
T2a să slujască la lucru în­
fricoşat, vine înainte la Ior­
dan acum M ergătorul îna­
inte, glasul Cuvântului, celuice
a îmbogăţit cu Dumnezei­
rea pre Adam cel sărac. Că
cu Duhul îmbogăţindu-1, vine
Hristos prin Darul Botezului.
Peasna S-a. Irmos :
nîricoşatu-s’a de nes-
purcatul trup, cel întru
if; o podoabă cu sufletul
„al tinerilor celor cu bună
„credinţă, şi s’a depărtat fo-
„cul cel ne ostenitor, ce se
„hrănise cu multă materie, şi
„văpaia cea pururea vie po-
„tolindu-se, cântare vecuitoa-
„re se cânta: Pre Domnul
„toate lucrurile lăudaţi-1, şi-l
„prea înălţaţi întru toţi vecii.
Pre voi vase ale mele a-
lese vă voiu cunoaşte, de se
va însemnă pecctea Darului
meu întru voi, stălucind lu­
mina cea întreită spre Botez;
35
Hristos Cuvântul a zis, celorce
petrec întru trîndăvirea lenei,
că întru această cale nouă
de mântuire, şi viaţa slobo­
zirii viu dăruind.
împotriva rânduielei fireşti
este, lucru celce se săvâr­
şeşte întru tine acum, că cel
mai mic, precum cunoştinţa
învaţă, se binecuvintează
dela cel mai mare, pentru
aceasta m’am temut a mă a-
tinge cu mâna de capul tău,
Mântuitorului a strigat Mer­
gătorul înainte. Ca nu este
cu cuviinţă a se apropia iar­
ba de foc. Tu mai vârtos mă
sfinţeşte pre mine robul tău.
Alt Tripezneţ, al căruia Acrostih este:
Cei de a treia... Glasul al 2-lea, Irmos.
Poruncii muncitorului...
Somnul lenei cel sufletesc
lepădându-1, cu privegherea
inimii celuice vine să cură-
ţească sufletele în repejuni,
să strigăm: Binecuvântaţi
toate lucrurile Domnului pre
Domnul şi-l prea înălţaţi în
veci.
Din destul să fie întru noi
fapta sufletului întru înnaltă
privire, ca dupre amândouă
părţile arătându-ne luminaţi,
celuice curăţeşte toate să-i
strigăm: Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pre Dom­
nul.
Talantul cu cuvânt lucră­
tor împodobindu-1 întru în­
 Ill
36
• • • •> 4 •
LUNA LU I IAN U A RIE
M M ••• I » I » • ( « « a • • » »« - H « • • • • • • • •« » • • • « 44«>la4t*»>« • «-ta» • •

doită -lucrare, cu credinţă se boteze, cu fapte bune să-l

Stăpânului celui ce-1 dă, cre­ cinstim.
dincioşii ca nişte robi sâ-i a- Alt Irmos al Tripezneţului.
Ceeace pre Dumnezeu cel ne.,.
ducem, celuice vine să se bo­
teze spre înnoirea sufletelor. întinăciunea cea grea a
Irmosul :
păcatului lepâdându-o, curaţi
Să lăudăm, bine să cuvântăm... să ne arătăm Stăpânului,
celuice a curăţit pre toţi cu
Poruncii muncitorului cei dumnezeeştile rîuri.
„trei cuvioşi tineri nesupu-
„indu-se, în cuptor fiind a- L>a Hristos, celce vine în
„runcaţi, au mărturisit pre rîul Iordanului să se boteze,
„Dumnezeu, cântând: Bine veniţi să ne apropiem, cu
"„cuvântaţi lucrurile Domnu­ curgeri de lacrămi curăţin-
lu i pre Domnul. du-ne.
Peasna 9, Irmos.
Pre noi, ceice am prăz-
nuit naşterea ta, Mântuitorule,
lăvit-ai, Hristoase, pre cu Maghii şi cu păstorii, acum
Născătoarea de Dum­ ne primeşte. Cari te cinstim
f nezeu, ceeace te-a năs- pre tine, celce vii să te botezi.
„cut pre tine, din carea
„Ziditorul nostru cu trup a-
Irmosul:

„semenea nouă pătimitor te-ai Ceeace pre Dumnezeu

„îmbrăcat, dezlegătorul gre­ „cel neîncăput, în pântece l-ai
şelilor noastre. Pre aceasta „încăput şi bucurie lumii ai
„îericindu-o toate neamurile, „născut, pre tine te lăudăm,
„pre tine te mărim. „Născătoare de Dumnezeu
„Fecioară.
Toată întinăciunea cea din
patimi lepădând, cu vredni­
cie cunoştinţa dumnezeescu-
luiBotez, înţelepţeşte să luăm.
Că vine Ziditorul să dăru­ L A U T R E N IE
iască curăţire streină, bote- La Dumnezeu esle Domnul, Troparul înainte
zându-se în repejuni, şi să a- prăznuirii de 2 ori.vostru,
Slavă, a sfântului Sil*
rate tuturor schimbare nouă. Şi acum, al inainte prăznuirii.
După întâia Stihologhie, Sedealna, glasul
Căutând la Hristos celce 1-iu.
s’a smerit dc bună voie, până Podobie : Mnrmuntul tău...
şi la chip de rob; sub măna Imbrăcându-te, Iisuse al
lui cea tare acum să ne meu întru a mea sărăcie,
smerim, cu duhul înălţându- mers-ai amestecându-te cu
ne. Ca pre acesta cc va să robii, şi Botez cerând dela

I li
• • • •••■« • • • a • • •• » M i m i r I I I
rob, iubitorule de oameni,
Pentru aceasta văzândute
loan, a strigat: Cum te voiu
boteza pre tine celce nici
cum nu ai spurcăciune? Dum­
nezeule prea bune.
Slavă, Şi acum, asem enea:
Merge mai ’nainte Hris­
tos pentru bunătate la iz- | „a uscat; şi a trece pedestru
voarele rîului Iordanului, şi
va întru acelea să lucreze cu
Darul înnoirea noastră. Dum-
nezeescule Mergătorule îna­
inte, priimeşte-1 pre dânsul
bucurându-te; şi vrând el, în
ape spală pre unul iubitorul
de oameni.
După a doua Stihologhie, Sedealna, tu-s’a şi s’a arătat mântui­
g l a c i a l 4lea.
Podobie: Dcgrab ne întâmpină...
Sărăcind cel bogat pen­
tru milostivirea cea multă,
vrând să ne îmbogăţească
pre noi, cari sărăcisem oare-
când pentru neînfrânare, vine
să intre în repejunile Iorda­
nului, şi dela loan arătat să
se boteze. Să lăudăm credin­
cioşii smerenia lui cea multă.
Slavă, Ş i acum, asemenea.
Plinitu -s’a astăzi glasul
Isaiei celuice strigă: Gătiţi
calea Domnului, şi cărări fa­
ceţi, că a strigat precum zice:
Trâmbiţa cea iubitoare de
pustie, pre toţi chemându-i,
loan cel mare. Deci, să aler­
găm împreună, lucruri mă­
rite să vedem.
n
IN D O UĂ Z ILE
i i M . » « a - n * * « M . n . i . * . » in . | 1i n . i r t M i l l I » i| i i • • i i i ' i • • • « • • • • • • •••’ « • » • **
37
•• » • » • (
j CA N O A N ELE.
Al înainte prăznuirii cu Irmosul pe 8, şi al
sfântului pe 4.
CA N O N U L inainte prăznuirii.
F ace rea lui loslf.
Peasna 1-a, glasul al 2-lea, Irm os:
jjp eluice marea cea ncum-
biată şi cu valuri, cu dum-
nezeească porunca sa o
„printr’însa, pre poporul Is-
„railtenesc l-a povăţuit; Dom­
nului să-i cântăm, că cu sla-
„vă s7a prea slăvit.
Simţind venirea Domnu­
lui, din pustie vine dumne-
zeescul Mergătorul înainte,
strigând luminat: Apropia-
rea, pocăiţi-vă şi cu apă vă
curăţiţi.
Pre mine cel afundat în
viforul păcatelor, Cuvinte cel
împreună fără început cu Ta­
tăl, cu totul mă curăţeşte cu
stropirea pocăinţii. Celce
dărueşti pururea cu Botezul
tău credincioşilor mântuire,
pentru milostivirea cea ne­
măsurată.
P ă m â n tu l Zavulonului
(precum scrie), văzând lumi­
na cea neapusă, luminează-
te, că iată a venit la rîurile
Iordanului; şi pre Dumne­
zeu celce este presto toate,
îl laudă, strigând: Domnului
să-i cântăm, că cu slavă s'a
prea slăvit.
Pre tot poporul văzându-1
 38 LU N A L U I lANUARI.K. _
Mergătorul înainte viind că­
tre dânsul le-a grăit: Cine
v ’a arătat vouă ca să fugiţi
de mânia ce va să fie? Fa­
ceţi roduri de pocăinţă, cu
Darul mântuindu-vă.
Alt CANON al Ierarhului.
Al căruia A cro stih la G re c i este a c e s t a :
Dă-mi fcricite Dar, a tc lăudă pre line cu
credinţă.
F a c e r e a lui loslf.
P e a s n a 1, glasul al 8-lea, Irm o s:
Cel tăiat, a tăiat pre cea ne...
iul lui Dumnezeu Tată­
F lui te-ai făcut (dupre
Dar) S ilv e s t r e , iubind
viaţa curată. Şi cu străluciri
dumnezeeşti făcându-ţi su­
fletul cu chip luminat, te-ai
mutat către lumina cea ne­
înserată, strigând: Să cântăm
Domnului, că cu slavă s’a
preaslăvit
Ou mare înţelepciune ai
biruit patimile, şi trupul prin
nevoinţepostnîceştil-ai supus
Duhului, înţelepte; şi lăcaş
dumnezeesc făcându-te Trei­
mii arătat, ai pierdut duhurile
viclenirii; cântând Domnului,
că cu slavă s’a preaslăvit.
Dumnezeeşte supuindu-te
legii lui Dumnezeu şi înfru-
museţându-te cu cunoştinta
dumnezeeştei Scripturi; preîn-
ţelepţii Elinilor i-ai învăţatade-
vărul, a mărturisi pre Hristos
împreună cu Tatăl şi cu Duhul,
strigând: Domnului să-i cân­
tăm, că cu slavă s’a preaslăvit.
III
S la v ă :
Propoveduit-cii, fericite Sil­
vestre, pre Hristos cel întrupat,
a se cunoaşte într’un Ipostas,
şi a se înţelege în două voiri şi
în două lucrări; carele a îndum­
nezeit pre ceice cu credinţă
strigă lui: Domnului să-i cân­
tăm că cu slavă s’a preaslăvit.
Şi acum , a N ă s c ă to a re i: de Dumnezeu
Oa să împreune pre cei de
jos cu cei de sus, însuşi Dum­
nezeul tuturor, a intrat în pân­
tece neispitit de bărbat; şi ară-
tându-se întru asemănarea tru­
pului, a stricat păretelecel din
mijloc al vrajbei şi a mijlocit
pace, dăruind viaţă şi Dum-
nezeească mântuire.
P e a s n a 3, Irm os:
Q-p ntăreşte -ne pre noi întru
0 tine, Doamne, celace prin
ci lemn ai omorît păcatul,
„şi frica ta o sădeşte în ini-
„mile noastre, celorce te lău-
„dăm pre tine.
ftrătatu-s’a Hristos, strigă
Mergătorul înainte şi la riurile
Iordanului merge; a’l întâm­
pină pre dânsul să sârguim, cu
gânduri curate fiind luminaţi.
Oăutându-măpre mine cel
rătăcit, întru cele fără cale
Dumnezeul meu, întru sărăcia
cca prea bogată îmbrăcându-
te, stai de faţă să tc botezi,
Mântuirea tuturor.
Pământul şi Cerul acum
III
 IN D O U Ă Z IL E
să dănţuească; Făcătorul de
bine al tuturor se botează în
ape, cufundând mulţimea gre­
şelilor n o a s tre celor fără
număr.
Alt Canon, Irm o s:
Frica ta, Doamne...
Câştigând curăţia gându­
lui, te-ai făcut Ierarh, priimind
ungere sfântă. Pentru aceea te
lăudăm pre tine, Părinte, pur-
tătorule de Dumnezeu.
P re celce trupeşte şi-a în­
tins palmele pre Cruce, l-ai
propoveduit Dumnezeu, cu
dovedirile tale cele cuvântă­
toare, şi semeţia jidovilor o
ai pierdut, prea fericite.
S la v ă :
poarte mare făcându-te în­
tru minuni, duhurile goneşti
şi boalele celorce se roagă
cu credinţă le curăţeşti, Sil­
vestre gânditorule de cele
dumnezeeşti.
Ş i acum , a N ăscăto arei de Dum nezeu:
Fecioară curată după naş­
tere ai rămas întru tot sfântă.
Că ai născut pre Dumnezeu
Cuvântul, carele s’a asemă­
nat nouă fără păcat.
Irm o su l:
prica ta, Doamne, o săde­
ş te în inimile robilor tăi, şi
„fii nouă întărire, celorce întru
„adevăr te chemăm pre tine.
CONDACUL înaintea prăznuirii, glasul
al 4-lea.
P o d o b ie : Arălalu-te-ai astăzi...
L>a repejunile Iordanului
it•
39
astăzi viind Domnul, către
loan a strigat: Nu te teme a
mă boteza, că am venit să
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
ICOS.
Hu te silesc pre tine, Bo-
tezătorule, ca să treci hota­
rele; nu’ţi zic ţie spune-mi
celece grăeşti celor fără lege,
şi vezi pre păcătoşi. Numai
mă botează tăcând şi aştep­
tând cele din Botez, că vei
să aibi pentru aceasta învred-
nicire carea nu a fost înge­
rilor. Că decât proorocii mai
mare te voiu face. Că dintru
aceea nici unul arătat pre
mine nu m’a văzut, ci întru
închipuiri şi în umbre şi vi- j
suri; iar tu înaintea mea stând
m’ai văzut, că am venit să
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
Sed ealn a Sfântului, glasul al 8-lea.
Po d o b ie: Pre înţelepciunea...
Rîu al bunei credinţe ară-
tându-te, Sil vestre, tot pămân­
tul l-ai adăpat, cu rîurile dog­
melor tale, ca un Ierarh dum-
nezeesc, cu ploile minunilor,
ai spălat întinăciunile patimi­
lor, şi dupre vrednicie ai moş­
tenit pâraele desfătării; drept
aceea adunându-ne astăzi, cu
cântări, dupre cuviinţă te cins­
tim şi cu credinţă strigăm
ţie dumnezeescule Ierarhe:
Roagă-te lui Hristos Dumne­
zeu, iertare de greşeli să ne
 40
>"*•••• 4 » * . r •» • a i
dăruiască, celorce prăznuim
cu dragoste sfântă pomeni­
rea ta.
Slavă, Ş i acum , a înainte prăznuirii, glasul
al 8-lea.
P o d o b ie : Fluerile
Dumnezeule celace eştinc'
văzut, Cuvinte cel neajuns,
carele te-ai născut din Tatăl
mai pre sus de fire şi de cu­
vânt, şi iarăş mai pre urmă
din Fecioară, neschimbând
ceeace ai fost, mergi în curge­
rile Iordanului acum să te bo­
tezi cu trupul; celace bine
ai voit a mântui ca un Dum­
nezeu neamul omenesc.
P e a s n a 4, Irm o s :
Y Y en't-ai din Fecioara, nu
ţ.:> sol, nici înger, ci tu în-
'v’ su-ţi Domnul te-ai în­
trupat, şi m’ai mântuit pre
„mine tot omul. Pentru acea-
„sta strig ţie: Slavă puterii
tale, Doamne.
Mjnuncază-se de venirea
ta marele Mergătorul înainte,
Iisuse, făcătorule de bine, şi
spăimântându-se, strigă că­
tre tine: Foc fiind, Stăpâne, să
nu mă arzi pre mine, celace
sunt iarbă, Doamne.
Văzându-mă pre mine,
stând acum de bună voie în
apele acestea, apropie-te
Ioane şi mă botează, ca sâ fac
Darul cel prin apă neamului
omenesc.
Soare ca în nişte nori, as­
cuns în trup te-am cunoscut
II!
T.'JNA i •T.LTI IA N U A R IE
• • • • in i « • • • • • • • • i • i • «•» i a i t.a i II.i. a • I I a i l * ! ! M M a i i i i.a i i i a i a
Dumnezeul meu; dar cum eşti
gol acum cu apele fiind îm­
brăcat, loan a strigat, spăi­
mântându-se.
păstoreşti... L>uminează-se firea ome­
nească, şi mântuire iâ de in-
tunerecul păcatului, şi de sus
se îmbracă cu dumnezeească
îmbrăcămintea nestricăciunii
golindu-mă eu.
Alt Canon, Irmos.
Auzit-am, Doamne, taina...
Ierarh cuprins de Dum­
nezeu te-ai arătat, Părinte Sil­
vestre, ungând preoţi prin
Duh dum nezeesc, şi no-
roade luminând prea sfinţite.
Cu ajutorul Duhului gonind
boale, ai tămăduit patimi ne­
vindecate, întru tot fericite,
întorcând din înşelăciune pre
cei fără de minte.
Izgonind înşelăciunea ere­
surilor, Silvestre, ai păstorit
turma la verdeaţa cunoştin­
ţei de Dumnezeu, izvorînd a-
pele bunei credinţe.
Slavă.
Darul Duhului sfânt, s’a
vărsat în buzele tale, Părinte.
Pentru aceea te-a uns Dum­
nezeu preot norodului său,
prea fericite.
Ş i acum , a N ă s că to a re i de Dumnezeu.
Vindecă zdruncinările ini­
mii mele Fecioară, şi îndrep-
tează mişcările sufletului meu
către voirile lui Dumnezeu,
Preacurată.
III
 IN D O U Ă Z IL E 41
i I 'l l . i i ' i ' i ' i i i-r *wli>ia<ii>iiai»n*iai>i>iMaiii>.,«>.,.ira.iii:ii4.a.Kdi.iii..» • • i i ■I ........ > i ■■■■■• i i............................ ■■■i l l ■■■ i ,i i . i .i i i m u

P e a s n a 5-a, Irm o s:
lele cele cum plite, şi cele
ătătorule de lumină, şi grele zdruncinări ale sufle­
y făcătorul veacurilor Do- telor.
v j mnul, întru lumina po­ S la v ă :
runcilor tale povăţueşte-ne
„pre noi, că afară de tine pre B o ala eresului celui cum­
„alt Dumnezeu nu ştim. plit al lui Manent, cea uci­
gătoare de suflet, care cu a-
Pocăiti-vă, împărăţia lui mar mânca inimile, încetân-
Dumnezeu s’a apropiat. Stri­
du-o cu lucrătoare leacuri ale
gă sfinţitul Mergător înainte
cuvintelor ta le , purtătorule
ce s’a arătat din pustie şi ne-a
de Dumnezeu, o ai vindecat
înnoit pre noi cei pustiiţi. caun doftor, cu Darul cel dum-
Venit-a Hristos pre carele nezeesc al sfântului Duh.
legea de demult l-a numit şi
Ş i acum , a N ă s că to a re i de D u m n ez eu :
sfinţită adunarea prooroci­
lor, înnoindu-ne cu dumneze- Bucură-te, ceeace singură
escul Rotez, pre noi cei înve­ ai născut pre cel cu putere
chiţi cu multe greşeli. nemărginită, carele a sărăcit
Streine şi înfricoşate lu­ întrupându-se, bucură-te, în­
cruri (a zis loan) văd astăzi. dreptarea lumii celei căzute,
Acum izvorul nemuririi a ve­ Preacurată. Bucură-te, dezle­
nit să ceară dela o mică pi­ garea întristării. Bucură-te,
cătură dumnezeescul Botez. mântuirea credincioşilor. Bu­
Alt C an o n , Irm o s:
cură-te, scaunul cel înalt al
Pentruce m'ai lepădat... lui Dumnezeu.
P e a s n a 6, Irm os:
Cu împletirile cuvintelor
tale Părinte, ai dezlegat toate dâncul cel mai de desubt
al păcatelor m’a încunju-
legăturile cele deşarte; şi pre
cei legaţi de înşelăciune, i-ai
legat întru dum nezeeasca
M rat; ci ca pre proorocul
Ionă, Doamne, Doamne, scoa-
„te din stricăciune viaţa mea.
credinţă; deschizând cuge­
tele lor cu descoperirea Scrip­ Rourează dezlegarea pă­
turilor, Ierarhe fericite. catelor noastre, iubitorule de
Inima ta părinte s’a făcut oameni, celace în curgerile
fără prihană întru îndreptă­ Iordanului ai cufundat gre­
rile Stăpânului tuturor, pre şelile pământenilor, pentru
carele iubindu-1, trupul ţi l-ai mare mila ta.
biruit şi îmbogăţindu-te cu Hoeanul dreptăţii fiind tu,
Darul minunilor, vindeci boa- Hristoase, mergi acum în rîul

Ui iii
 42 LUNA LU I IAN U ARIE
Iordanului să cufunzi pre ba­
laur, şi neascultarea lui A-
dam să o speli.
Izvorul nestricăciunii fiind
i tu, Hristoase, cu adevărat,
cum te vor încăpeâ pre tine
curgerile rîului? A strigat Mer­
gătorul înainte, slăvind multă
milostivirea ta.
Alt Canon, irm os:
Rugăciunea mea voiu vărsă...
Cu rugăciunile tale ai în­
chis în pază veşnică şi nescă­
pată pre cel viclean balaur,
carele din pizmă strică pre
1 ceice se apropiau de el îeri-
I cite, puindu-i pecetea Crucii
! ca nişte uşi şi ca nişte zăvoare.
Sunetul cuvintelor tale, ce­
lor curgătoare de miere, în tot
pământul a ieşit prea fericite,
şi lumina învăţăturilor tale, şi
razele minunilor, şi arătarea
cea dumnezeascâ a faptelor a
strălucit la marginile lumii.
S la v ă :
Izvorind vindecări şi daruri
dumnezeeşti dindestul totdea­
una, din ploile prea sfântului
Duh carele lucrează toate, Ie-
rarhe prea fericite, vindeci în
Dar pre ceice vin către tine
cu credinţa curată.
Şi acum, a Nascătoarei de Dumnezeu:
De Dumnezeu grăitorii
prooroci cunoscând adânci­
mea tainei tale, Fecioară; proo­
roceşte o au vestit mai ’nainte
luminându-se cudumnezee-
scul Duh. Si
> acum văzând noi
acele arătări credem cu bu­
curie.
Irmosul :
Rugăciunea mea voiu văr-
„sâ către Domnul, şi lui voiu
„spune scârbele mele, că s’a
„umplut sufletul meu de rău-
„taţi, şi viaţa mea s’a apro­
p iat de iad şi ca Ionâ mă
„rog: Dumnezeule, din stri­
căciune, scoate-mă.
CO ND ACUL Ierarhului, glasul al 2-lea.
Podobie: Căutând cele dc sus...
De înţelepciunea lui Duin- (,
nezeu umplându-ţi gura ta,
ne-ai descoperit nouă cunoş­
tinţa Treimii; şi nedurnne-
zeirea tiranilor o ai surpat,
Silvestre, cu praştia cuvinte­
lor tale. Drept aceea roagă-
te Domnului pentru noi.
ICOS.
Imbogăţindu-te cu scaunul
căpeteniei apostolilor, te-ai
arătat slujitor lui Dumnezeu
prea minunat, împodobind, în­
tărind şi mărind Biserica cu
dogme dumnezeeşti. Şi lumi-
nându-o c.aostealuininoasăcu
lumina bunătăţilor,şi învăţân-
du-o să creadă în Treime, ca
întru o Dumnezeire nedespăr­
ţită, ai gonit eresurile vrăjma­
şilor, prea înţelepte, Silvestre.
Pentru aceea roagă-te Dom­
nului pentru noi.
i r
II •
H tiIM.ll<
lMIMIMIIIM
IN DOUĂ Z ILE
II II IIII III III III|I||4
4»I
Intru accastâ lună, în 2 zile, pomenirea
celui dintru sfinţi, părintelui nostru S il­
vestru papă al Romei.
Stih: Inviază boul cel mort pre Zamvrl vră­
jitorul ruşinând.
Silvestru papa Romei, carele vieţuieşte şi
mort fiind.
Silvestru duhul şi-a dat,
In a doua zi a acestei luni cu adevărat.
Acest sfânt, pentru al lui mult spor şi
înălţare spre bunătăţi, a fost hirotonit
episcop Romei celei vechi dacă a murit
Miltiad. Şi fiind făcător de multe minuni,
şi aducând pre marele Constantin împăra­
tul la credinţa întru Hrislos, şi curâţindu-1
prin sfântul liotez, de patimile trupului şi
ale sufletului, şi arătându-i din lege şi din
prooroci, ca Hristos este mai ’nainte proo-
rocit. Şi înviind taurul, pre carele îl o-
morîse jidovul Zamvrl fermecătorul cu fer-
mecele, pre carele Zamvrl nu l-a puiuţ
învia. Şi fiind mijlocitor Ia mulţi de mân­
tuire, întru bătrâneţe adânci sfa mutat
către Domnul.
Intru această zi, pomenirea sfântului sfin­
ţitului m uccnic Tcaghin.
Stih: Tcaghin inlră in mijlocul mării aşa,
în care de te vei şi afundă, în lăuntriil
Cerului te vei afla.
Acesta a fost episcop în celatea Paria
dintru această zi. sfântul Seighie de sabie s’a
Elispontului, deci adus fiind la tribunul
Zilichintie şi mărturisind pre Hristos Dum­
nezeu, fără de cruţare a fost bătut cu
toiege. Apoi a fost legat, şi după acestea
a fost aruncat în adâncurile mării, unde
şi-a săvârşit calea nevoinţei.
tflntru această zi, sfinţii Tcopemt şi Teodota,
maica sfinţilor celor fără de argint, in pace
s'a săvârşit.
Stih: Pre Teopempt ca să*l dezlege de le­
gătura trupească voind,
Venit-au Îngeri înfocaţi, Dumnezeu trimiţând.
Stih: Teodot trecut-a viaţa boalelor.
Ceeace a născut in viaţă pe vindecătorii
neputinţelor.
Intru această zi, prea cuviosul Marcu cu pace
s'a săvârşit.
Stih: Marcu pământeşti cuvinte n a auzit
/rJnLru această zi, sfântul noul mucenic Zor/.
cu adevărat,
Şi mai nainte de a se mutâ dela pământ,
urechile dela cele pământeşti ş’a ridicat.
întru această zi, pomenirea sfântului mu­
cenic Vasile, cel din Anghira.
Stih: Strigarea, groapa, muşcarea tiarelor
celor sălbatice cu adevărat,
Pre Vasilie cel prea blând nu l-a Înfricoşat.
43
Sfântul acesta mucenic Vasilie a fost pre
vremea Iul Iulian Parava:ul, din cetatea
Anghirci. Şi fiindcă credea în Hristos, a
fost prins şi ducându-l faţă la ighemonul
Satornil, cu mare îndrăzneala a mărturisit
înaintea Iui pre Hristos. Deci, fiind spân­
zurat, a fost strujit tară milostivire. Apoi
a fost adus dela Angliiia Ia Constanti-
nopol şi acolo iarăş a fost strujit. Şi
atâta dc tare a fost întins, în cât i-a ieşit
închieturile umerilor şi & mâinilor sale.
Apoi a tăiat curele, şi a scos din trupul
sau, şi cu fiare înfocatc i-a străpuns mă-
dulări'e; şi toafe aceste munci le-a suferit
cu bărbăţie. Pentru care a şi priimit a-
jutorul dela Dumnezeu. Caci fiind arun­
cat în cuptor de foc aprins, a fost păzit
nevătămat, prin rugăciunea sa. După a-
cestea l-a întors legat !a Chesarea, şi a
fost osândit de boierul cel dc acolo, ca
sa se lupte cu fiarele. Deci făcând rugă­
ciune, şi fiind lovit de o leoaică, s’a să­
vârşit şi a luat cununa nevoinţei. Iară
sfintele lui moaşte, cu osârdie adunându-le
rudeniile şi prietenii sâi, şi înfăşurându-le
cu miresme şi cu giulgiu, le-au îngropat cu
cuvenita cinste, la loc însemnat. Iară mai
în urmă au zidit acolo şi o sfântă biserică,
întru numele sfântului acestuia.
săvârşit.
Stih: Nu este cu putinţă a se spur.e nici
in minte a se închipui arătat.
Câtă bucurie Serghie tâindu-i se capul, a-
vea cu adevărat.
ydntru această zi, sfântul leopist, cu pietre,
fiind bătut s a săvârşit.
Stih: Teopiste credinciosule te omoară pre
tine cu pietre arătat.
Mulţimea necredincioşilor prin răul sfa.
'fiîntru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Cosmâ arhiepiscopul Constan-
tinopolei, făcătorul de minuni, carele este în
sfânta biserică ce se chiamă Sevasmia.
Stih: Având dc sus Cosmâ Dar indoit,
Mare podoabă înallului scaun ai stătut.
Giurgiul carele în Mitiiina mărturisind prin su­
grumare s’a săvârşit. In anii una mie şapte sute
şaptezeci.
Stih: /(Irobeşte-ţi bine mueei ii e şi mâna
ta prin sugrumare,
Căci aşâ vei zdrobi pro viâjmaşul celce te a
zdrobit prin luptare.
 44
Cu alt lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne, şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos.
>hipulcel de aur în câm­
f pul D e irâ cinstindu-se,
cei trei tineri au defăi­
m at porunca cea prea iară
„de Dumnezeu, şi îiind a-
„runcaţi în mijlocul focului
„răcorindu-se, au cântat: Bine
„eşti cuvântat Dumnezeul pă­
rinţilor noştri.
Cu haină sfinţită îmbră-
cându-mă, Hristoase, pre mi-
mine cel golit, prin sfatul a-
măgitorului, gol ai venit ca
să intri în ape pentru bogă­
ţia bunătăţii, laud milosti­
virea ta, şi mă închin minu­
natei rânduelii tale.
Ce este această multă pur­
tare degrije a ta, Hristoase,
pentru noi? Ce este această
negrăită şi mai pre sus de
minte smerenie? Zis-a loan
când te-a văzut pre tine gol,
şi poruncindu-i lui ca să te
boteze.
Aprins-ai, Hristoase, ca o
făclie cinstitul tău trup în mij­
locul Iordanului şi ai căutat
chipul cel îngropat cu pati­
mile şi cu păcatul; şi aflân-
du-1 l-ai înfrumuseţat cu Bo­
tezul tău, bunule. Pentru a-
ceasta te lăudăm pre tine.
Alt Canon, Irmos:
Tinerii cei din Iudeea...
Drept ca un finic în casa
LUNA LU I IAN U ARIE
Domnului, ai înflorit, Părinte,
rodurile dreptăţii, din carele
se hrănesc ceice te cinstesc,
cântând: Dumnezeul părinţi­
lor noştri, bine eşti cuvântat.
Cu dovedirile cele tari ale
cuvintelor tale, ai biruit pre
cei cu minte deşartă, cari
boleau de necredinţă, şi bu-
curându-te (prea lăudate Sil­
vestre) cântai: Dumnezeul
părinţilor noştri, bine eşti cu­
vântat.
Slava şi pomenirea ta, Pă­
rinte, petrece in veci, împre­
ună cu toţi drepţii, cu cari
pomeneşte-ne pre noi. ceice
cu credinţă cântăm: Dumne­
zeul părinţilor noştri, bine eşti
cuvântat.
S la v ă :
Ierarhul cel strălucit lumi-
nându-se cu strălucirea Du­
hului, a risipit întunerecul rău­
tăţii, şi a luminat pre toţi
ceice strigă: Dumnezeul pă­
rinţilor noştri, bine eşti cu­
vântat.
Şi acum a Născătoarei de Dumnezeu:
Prea minunată Fecioară!
Tu ai purtat în pântece pre
cel mai ’nainte de veci, ase-
mănându-se cu noi prin trup,
pentru nemărginita sa milos­
tivire, ca să mântuiască pre'.
ceice cântă: Dumnezeul pă­
rinţilor noştri, bine eşti cu­
vântat.
II
 IN D O UA Z IL E ............................ .............. .... . . . J ? . . .
P e a s n a 8, Irmos.
re Dumnezeu carele s’a
P pogorît în cuptorul ccl
cu foc la tinerii evree-
„şti, şi văpaia întru răcoreală
„o a prefăcut, ca pre Dom-
„nul lâudati-1 lucrurile, şi-l
„p r e a în ă lţ a ţ i întru toţi
vecii.
Glasul celuice strigă în
pustie, arătat înainte a stătut
loan, întorcând inimile celece
se pocâesc cu căldură, să slă­
vească pre Mântuitorul şi Stă­
pânul celce s’a arătat în
Iordan.
Izvorul dulceţii eşti, ce­
lace mările şi izvoarele ai
făcut şi cum în ape intri? Ce
voeşti să speli? Celace eşti
spălarea şi curăţirea tuturor
celorce te laudă pre tine, Hris-
toase în veci.
Căutând să usuci curge­
rile răutăţii vrăjmaşului, şi
mările patimilor să le poto­
leşti, şi credincioşilor cură­
ţire şi iertare să le izvorăşti,
Stăpâne, vii să te botezi în
repejunile Iordanului.
Păcătorule al vremilor şi
al anilor, sub ani făcându-te
pentru milostivire, celace fără
de ani ai strălucit din Tatăl
cel prea fără început: Ve-
nit-ai să speli greşelile tu­
turor cele de preste ani, în
repejunile Iordanului.
AU Canon, Irmos:
Ceicc sa u făcut cu Darul...
învăţând o fire a unei Dum-
nezeiri, ce se înţelege în trei
feţe, neîncetat, Părinte, cân­
tai: Binecuvântaţi toate lu­
crurile pre Domnul, şi-l prea
înălţaţi intru toţi vecii.
Humitu-te-ai, Părinte, ade­
vărat învăţător adevărului.
Pentru aceea ai defăimat în
privelişte înşelăciunea rătă­
cirii celei cu nume mincinos,
cântând: Binecuvântaţi toa­
te făpturile pre Domnul, şi-l
prea înălţaţi întru toţi vecii.
Arătatu-te-ai căpetenie a
sfintei adunări, de taine în-
văţătorule. Şi ai împodobit
scaunul căpeteniei ucenici­
lor, strigând: Binecuvântaţi
toate lucrurile pre Domnul,
şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Cu bunătăţi dumnezeeşti
înfrumuseţându-ţi inima, Pă­
rinte, cu totul te-ai făcut fru­
mos, şi te-ai împreunat cu
cetele cele de sus, strigând:
Binecuvântaţi toate lucrurile
pre Domnul, şi-l prea înăl­
ţaţi întru toţi vecii.
Ş i acum , a N ăscă to a re i de Dumnezeu.
Vrmând graiurilor tale ce­
lor dumnezeeşti, neamurile
omeneşti te fericim pre tine
cea pururea fericită, şi cân­
tăm: Binecuvântaţi toate lu­
 46
crurile pre Domnul, şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Irmosul.
S ă lăudăm bine să cuvântăm ...
Ceice s’au făcut cu Da-
„rul tău, biruitori tiranului,
„şi văpăiei, tinerii ceice au
„păzit foarte poruncile tale,
„au strigat: B in e c u v â n ta ţi
„toate lucrurile Domnului pre
„Domnul, şi-l prea înălţaţi în-
„tru toţi vecii.
Peasna 9-a, Irm o s:
re Dumnezeu Cuvântul
P cel dinDumnezeu,carele
„cu negrăită înţelepciu-
„ne a venit să înnoiască pre A-
„ dam cel căzut rău prin mânca-
„ re întru stricăciune, din sfânta
„Fecioară negrăit întrupându-
„se pentru noi credincioşii, cu
„un gând întru laude îl slăvim.
Văzându-te loan pre tine
făcătorul de bine, la sine vi­
ind, şi cerând cu smerenie dela
dânsul Botez, minunându-
se, s’a spăim ântat, n e în ­
drăznind nici cum a se atinge,
cu mâna, de celce se atinge
de munţi şi fumegă.
Ca o rândunea prea cins­
tită, vestind primăvara cea
înţelegătoare, stătut-a Bote­
zătorul înaintea celorce sunt
în iarna nemăsuratelor gre­
şeli, şi a celorce rabdă pu­
rurea viforul duhurilor celor
protivnice prin prea cumplite
patimi.
L U N A L U I IA N U A R IE
P re tine raza slavei Ta­
tălui carele ai strălucit ce-
lorce şedeau întru întunere-
cul răutăţilor, Soarele cel ne-
apus, Doamne. Şi ai venit să
luminezi pre toţi cu sfinţitul
tău Botez, ca pre un Dumne­
zeu şi Mântuitor cu cântări
te slăvim.
Securea morţii lângă ră­
dăcină zăcând, ca pre un lemn
te îngrozeşte cu tăierea, ne-
rodirea ta văzându-o. Deci,
nu rămânea neroditor, suflete
al meu. ci strigă lui Dumne­
zeu cu fierbinte pocăinţă, gre-
şit-am ţie, mântueşte-mă.
Glasul celuice strigă, s’a
auzit în inimile cele pustiite:
Veseliţi-vă, înainte a stătut
Hristos, iertare tuturor dăru-
indu-le. Sfinţiţi-vă toate: ma­
rea şi izvoarele, rîurile şi vă­
ile, luncile şi toate cele de
sub soare.
Alt C anon, Irm o s:.
Cu adevărat Născâtoarc dc...
Cu osârdie te-ai jertfit pre
sine-ţi prea fericite, prin o-
morîrea desfătărilor, şi te-ai
făcut jertfă bine priimită, ce-
luice s’a omorît pentru noi.
Ca o dumnezeească că­
petenie a sfinţilor părinţi, ai
întărit dogma cea prea sfântă,
oprind dogmele ereticilor ce­
le fără de Dumnezeu.
Cu cetele celor fără trup
te-ai adunat, biruind pre vrăj-
I
 Ill III

• I ! I I I I ■ I ■ I I I ( I I I I I I I I I lll l I I 'I 'I I I t . , . .

IN D O U A Z ..........
IL E . . . .- . . . . . . . . . . . . . . .
47,

maşii cei fără trup, dumneze- Mergătorul înainte a’şi pune

escule Ierarhe, Silvestre. mâna, Stăpâne, pre creştetul
S la v ă : tău cel preacurat? Lăudăm
cutrem urându-ne, C uvinte,
Pom enirea ta a răsărit în înălţimea sărăciei tale.
lume ca un soare strălucitor,
povăţuind la lumină, pre ceice L A H V A L IT E .

te laudă cu credinţă, Părinte Pu n e m S tih irile pe 4, g la s u l al 6-lea:

P o d o b ie : îngcrcştile puteri...
Ierarhe.
Ş i acum , a N ă s c ă to a re i de Dum nezeu Puterile îngereşti mergeţi
înainte, dela Vitleem la râu­
Fecioară iubitoare de bu­ rile Iordanului. Mergi mai’na-
nătate, îm b unează sufletul inte Ioane, lăsând pustiul. Bu­
meu cel rănit de păcate, ceea cură-te rîule şi te găteşte şi
ce ai născut pre Dumnezeu tot pământul să se veselea­
şi Domnul cel bun.
scă. Hristos vine să curăţea-
irm o su l: scă păcatul lui Adam, ca un
Cu adevărat N ăscăto are milostiv.
„de Dumnezeu, te mărturi- Cu guri curate, şi cu su­
„simpre tine, Fecioară Curată, flete curăţite, veniţi în taină
„cei mântuiţi prin tine, cu ce- Vitleemul părăsind, şi la Ior­
„tele cele fără de trupuri, slă- dan cu Hristos mergând, să-i
„vindu-te pre tine. cântăm lui cu veselie, toate
S V E T IL N A . moştenirile p ăm ân tu lu i, a-
P o d o b ie : Femei ascultaţi... cum cu credinţă, zicând: Bine
eşti cuvântat celce vii, Dum­
<3lasul celuice strigă glă- nezeul nostru, slavă ţie.
sueşte, şi dealuri săltaţi, dăn-
M are şi înfricoşată taină
ţueşte neamul omenesc; pen­
este, că Dumnezeu oameni­
trucă Cuvântul cel fără înce­
lor s’a asemănat, şi celace nici
put trup luând ca un om, a
cum de păcat nu ştie, ca un
venit să se boteze în Iordan
vinovat cere dela loan a se
de mâinile care le-a zidit, cu­
boteză astăzi în râul Iordanu­
fundând păcatul lumii.
lui. Bine eşti cuvântat celce
S la v ă . Ş i a cu m , a se m e n e a.
te-ai arătat, Dumnezul nostru,
Cum te vor priimi curge­ slavă ţie.
rile rîului, iubitorule de oa- ploarea lui D avid răsărind
meni? Pre tine celace ai făcut din Fecioară, Hristos a venit
rîurile şi marea din celece la râurile Iordanului, să spele
n’au fost. Cum va îndrăzni păcatele strămoşului cu ape.

li:
il
48• • a.• • 4 • i» I I i • i i a i i
L U N A L U I IA N U A R IE
».» 4 I i ■ i i a. a • i a i a I - I 4 ■ a 1 4 » . i . a a « . » 4 . 4 : 1 4 . a a a a a a a a i a i a a. a « a « > a i «a.a • i a î m i a i 4 i a i i i r i ^ i r » a i i a> m i k i n

Dănţucşte, Adame, veseleşte- grăit: Sfinteşte-mă pre mine

te, Evo! Cerul să se bucure, no- şi apele, însuţi celace ai mare
roade să zicem: Bine eşti cu­ milă.
vântat cclce vii, Dumnezeul S tih : Pentru a ce a s ta îmi voiu aduce a-
minte de tine din pământul Iordanului şi
nostru, slavă tie. al Ermonului din munte mic.
Slavă, glasul şi Podobie aceeaş.
(orăteşte-te, Iordane rîule;
Cutremură-se cu mâna te- că iată vine Hristos Dumne­
mându-se a’şi pune mâna, zeu, să se boteze dela loan,
bucură-se cu sufletul gândind ca să sfărâme cu dumnezeirea
loan cum bine ai voita’ţi plecă capetele balaurilor cele ne­
creştetul tău în chip de rob văzute în apele tale. Bucu-
fiind îmbrăcat, ca pre oameni ră-te pustiul Iordanului. Mun­
să-i scapi din robia vrăjma­ ţilor săltaţi cu veselie, că vine
şului, pre ceice strigă: Bine veşnica viaţă să cheme pre
eşti cuvântat celce vii, Dum­ Adam. Glasul vestitorului stri­
nezeul nostru, slavă ţie. gă: O Ioane Mergătorule îna­
Ş i acum , asemenea. inte: Gătiţi căile Domnului
şi cărările lui drepte să le
Tot pământul cu taină să se
faceţi.
bucure acum dupre proorocie,
Stih : Văzutu-te-au apele, Dumnezeule,
şi munţii săsălteze.Intoarce-ţi văzutu-te-au apele şi s’au spăimântat.
curgerile, Io rd an e, precum $ă se veselească pustiul
scrie, înfricoşază-te de îaţa Iordanului şi să înflorească ca
Stăpânului. Că Dumnezeu fă- crinul, că glasul celuice stri­
cându-se om, pre toţi oamenii
gă s’a auzit într’însul, gătiţi
a venit să-i curăţească de
calea Domnului. Că celace a
păcatul lui Adam. pus munţii cu măsură şi vă­
LA STIH O AVNÂ. ile cu cumpăna, celace toate
Stihirile pe 6, însuşi glasul.
le umple ca un Dumnezeu, se
Mai luminat de cât soa­ botează dela slugă. Inceput-a
rele a îost praznicul naşterii a sărăci, celce dărueşte daruri
lui Hristos. Luminat şi prea bogate. Auzit-aEva,întruscâr-
strălucit se arată şi celce vine be vei naşte fii, iară acum a
al dumnezeeştei arătării lui. auzit Fecioara, bucură-te cea
Intru acela păstorii cu îngerii plină de Dar, Domnul este cu
slăvind, s’au închinat lui Dum­ tine, celce are mare milă.
nezeu, celuice s’a făcut om. Slavă, Şi acum , glasul al 8-lea, a lui
Iară întru acesta loan de Stă­ Anatolie.

pânul atingându-se cu mâna Ioane Botezătorule, celce

cea dreaptă, cu cutremur a din pântece m’ai cunoscut pre
i
I
 IN DOUĂ Z ILE
mine Mieluşelul, la rîu fă-mi
slujbă, cu îngerii slujeşte-mi,
tinzându-te atinge-te cu palma
de creştetul meu cel prea curat.
Şi când veivedeâmunţii cutre-
murându-se şi Iordanul întor-
cându-se, să strigi cu dânşii:
Celace te-ai întrupat din Fe­
cioară spre a noastră mân­
tuire, Doamne, slavă ţie.
Şl cealaltă slujba a Utreniei dupre rân-
duială şi Ctpustul.
1NTRU A C E A S T A L U N A
IN 3 ZILE.
înainte prăznuirea Botezului Domnului,
şi sfântul prooroc Malahia şi sfântul mu­
cenic Gordie.
La Doamne stritfat-am, Stihirile pe 6, ale
proorocului 3, şi ale mucenicului 3.
Stihirile proorocului, glasul al 8-lea.
Podobie : Doamne, de ai şi stătut...
oamne, pre proorocul
tău pun rugător şi mij-
J locitor către tine. Cu ale
căruia rugăciuni şi mijlociri în­
durate, desleagă greşelile su­
fletului meu celui desnădăj-
duit, ca un îndurat ce ai bună­
tate din fiinţă şi din fire.
Cuvintele limbii tale celci
deDumnezeu mişcate, văzân-
du-le că au ieşit adevărate pre
tine te fericesc acum proo-
roace, lăudându-te întru ade­
văr; că tu cu glas subţire, ai
străbătut lumea ca un fulger,
spuind mai ’nainte venirea
Domnului cea mântuitoare.
49
Cu viaţa ta cea asemenea
îngerilor te-ai arătat înger pre
pământ. Şi numire de înger în­
tocmai ai câştigat, frumuseţea
sufletului alcătuindu-o, împre­
ună cu frumuseţea trupului,
Matehiai prea fericite.
M<q\g.q Vys
Alte Stihiri ale mucenicului, glasul acelaş.
Po d o b ie: 0 prea slăvită minune..,
Văzând negura înşelăciu­
nii înălţându-se, te-ai depăr­
tat cu fugirea, purtătorule de
chinuri, Gordie, aşteptând pre
Dumnezeu; şi în multe oste­
neli deprinzându-te, şi cu po-
stiri obişnuindu-te.simţindpu-
terea lui ca un luptător de
sine-ţi chemat, ai năvălit asu­
pra protivnicului.
Foarte cu îndrăsneală ai a-
juns la mulţimea vrăjmaşilor
prea lăudate, Gordie, întru ni­
mica socotind priveliştea ce­
lor fărădelege. Şi stând în
mijloc propoveduitor de bu­
nă voie cu glas mare ai pro-
poveduit pre Hristos, Ziditor
şi Domn. dimpreună cu Tatăl
fărăînceput, şi cu sfântul Duh
de o cinste şi întocmai veşnic.
Ţăindu-ţi-se capul cu sabia,
arătat te-ai mutat din viaţă
în viaţă, dela cea muritoare,
la cea nemuritoare, şi din cea
stricăcioasă, către cea nestri-
căcioasă, neaşteptând moarte
firească, ci de bună voie ale­
gând a muri. O! cât sunt de
minunate nevoinţele tale, pur-
 50 LU N A L U I IA N U A R IE

tătorule de chinuri, Gordie, tat minune mare, că Ziditorul

prin care ai slăvit (mucenice) tuturor s’a arătat văzut şi sâ
pre Hristos cel unul milostiv. se boteze a venit.
Slavă, Ş l acum , a înainte prâznuirii, glasul Slavă, Ş i acum , glasul al 5-lea.
al 4-lea, a lui loan Monahul.
L>a rîul Iordanului, Hristos
Oprea slăvită minune, ce­ Dumnezeul nostru vine la Bo­
lace cu Duh sfânt botează si tez, vrând să ne curăţească
cu foc, la Iordan vine să se pre noi defărădelegile noa­
boteze dela loan, Dumnezeu stre, cu arătarea sa, ca un sin­
fiind nu gol, nici om simplu, gur bun şi de oameni iubitor.
ci în două firi, unul acelaş Tro p aru l proorocului, glasul al 2-lea;
Fiul cel unul născut. Cerând,
v^^ăpomenirea proorocului tău
adică Botez, ca un om dela
^-Malahia, Doamne, prăznuind
cel muritor, iar ca un Dum­
printr’însul tc rugăm, mân-
nezeu ridicând păcatul lumii,
tueşte sufletele noastre.
şi dând tuturor mare milă.
Slavă, al M ucenicului, glasul al 4-lea,
LA s t ih o a v n a
Mucenicul tău, Doamne, Gordie...
Stihirife glasul al 6-lea.
P o d o b ie : A treia zi ai inviat... C au tă la sfârşitul cărţii.
Ş ia c u m al înainte prâznuirii, glasulal 4-lea:
Iată luminarea credincio­
Caută-I în 2 zile.
şilor, iată curăţirea noastră,
va să intre în curgerile rlului,
ca să spele întinăciunea rău­
tăţii oamenilor şi să ne înno­
L A P A V E C E R N IŢ A
iască pre noi cei sfărâmaţi.
C ântăm Tripezneţul, al căru ia Stihul cel
S tih : Pen tru a c e a s ta îmi voiu aduce
aminte de tine, din pământul Iordanului de pe margine este a c e s ta la G r e c i :
şi al Erm onului din munte mic. Cei de a patra...
Pe asn a a 3-a, glasul al 2-lea, Irm o s :
Dacă te-a văzut pre tine
viind M ergătorul înainte, [jfh re piatra credinţei întâ-
Doamne, şi cerând ca să te bo­ 4 ; ' rindu-mă, lărgit-ai gura
tezi dela dânsul, cu frică a * mea asupra vrăjmaşilor
strigat: Dumnezeule făcăto­ „mei, că s’a veselit duhul meu
rul meu, cum te voiu boteză „a cânta: Nu este sfânt ca
pre tine cel nespurcat? „Dum nezeul nostru, şi nu
S tih : Văzutu-te-au apele, Dumnezeule, „este drept, afară de tine,
văzutu-te-au apele, şi s ’au spăimântat. Doamne.
Să ne adunăm credincio­ In deşert a fost gândul lui
şii duhovniceşte, la rîurile Irod celuice fărădelege a
Iordanului, ca să vedem ară­ ucis pre pruncii, cari vreau

să dobândească iertare, că
Hristos M ân tu ito ru l nostru,
viată n ep ierz ăto are tuturor
dărueşte, botezându-se.
Cumplită sfătuirea lui I-
rod, vârsta cea tânără a prun­
cilor, mai ’nainte o a omorât,
Vitleemul umplându-1 de sân-
giuri. Iară acum vine Hristos
ca să facă Bisericii fii mulţi
prin Botez.
Alt T rip e z n e ţ.
P e a sn a a 5-a, glasul al 6-lea, Irmos:
a tine mânec, celace
i , prin m ilo s tiv ire te-ai
micşorat pre tine, nes­
chim bat pentru cel căzut, şi
„cu mână de rob ai voit a te
„boteză, Cuvinte al lui Dum­
nezeu, pace dă-mi mie iu-
„bitorule de oameni.
Curăţindu-ne cugetele şi
mai ’nainte spălându-ne cu îm­
părtăşirea tainei înfricoşatei
rândueli, toţi credincioşii să
întâmpinăm pre Hristos, cel­
ce vine în repejunile Iordanu­
lui să ne curăţească pre noi.
Vedeţi prieteni glasul Cu­
vântului, sfeşnicul Soarelui,
pre prietenul Mirelui, celce
strigă noroadelor, pocăiţi-vă.
Şi sârguiţi a vă curâţi, spre
întâmpinarea Ziditorului.
P e a sn a a 8-a, Irm o s:
u v â n tu l m uncitorului
I pentrucă biruia, de şap-
!§) te ori cuptorul a fost ars
oarecând, întru carele tinerii
i«•»•«cian •.«■•a.t.»•••-••« ........ .
nu s’au ars, porunca împăra­
tului călcând, ci au strigat:
Toate lucrurile Domnului pre
Domnul lăudaţi-1, şi îl prea în-
nâlţaţi întru toţi vecii.
Vărsând isvoare de la­
crimi credincioşii din ochi,
să ne curăţim toată spurcă­
ciunea sufletului, şi lumina
cea întreită în lumină să ve­
dem, viind Hristos să se bo­
teze; căruia i-a mărturisit Ta­
tăl din Cer şi venirea Duhului
sfânt a strălucit în chip de po­
rumb.
Toată lacrima Hristos şter­
gând dela toată faţa, merg
boalele su fle te lo r cele cu
multă durere, fără de durere
în apă să le potolească, şi pre
oamenii cei învechiţi să-i în-
noească cu a doua naştere,
pre ceice cu cântări îl slă­
vesc pre el în veci.
Sfinţescu-se sufletele cu
baia Botezului cea de Dum­
nezeu dată, şi cu focul Du­
hului celce curăţeşte pati­
mile, şi arde toată materia
spurcatei răutăţi, şi dâ Dar
a strigă întru um ilinţă: Pre
tine te prea înălţăm, Hristoase
în veci.
Alt C a n o n , Ir m o s :
Chipul răutăţii...
Scuturând somnul răută­
ţii dela ochii sufleteşti, să
scoatem credincioşilor vicle­
şugurile din inimile noastre,
 52 LUN A LU I IA N U A R IE
şi cu lacrimi fierbinţi să ne
spălăm minţile, ca văzători
să ne arătăm celuice s’a a-
rătat, slăvind pre Hristos în
veci.
Cuvânt spurcat din gân­
duri viclene să nu scoatem,
dumnezeesc cuvânt gândind,
cântări să aducem Cuvântu­
lui celuice s’a arătat cu trup
pentru noi, şi a luminat pre
cei din întunerec. Pre carele
toată făptura bine-1 cuvin-
tează, slăvindu-1 în veci.
Adâncul înţelepciunii, tai­
na cea ascunsă, acum se a-
rată oamenilor, noeanul ju­
decăţilor lui Dumnezeu. Acum
Dumnezeu cu trup se desco-
I pere credincioşilor prepământ
arătându-se, spre înnoirea
neamului omenesc. Pre carele
toată făptura bine-1 cuvintea-
ză, slăvindu-1 în veci.
Te lepezi, Ioane, a face de­
grabă plecându-te mie. Deci, I ule, şi ne mântueşte pre noi.
lasă acum, că aşa este cu cu-
. viinţă nouă a plini cu ade-
|| vărat toată dreptatea, (slugii
li a zis Stăpânul); pre carele toa-
| tă făptura bine-1 cuvintează
slăvindu-1 în veci.
Irm osul:
S ă lăudăm bine sâ cuvântăm... fletele noastre, H ris to a s e
Chipul răutăţii cumplitu­
lu i Irod, toţi batjocorindu-1,
„la Iordan veniţi să mergem
„credincioşi, ca să vedem pre
„Mântuitorul botezându-se cu
„trupul de Mergătorul înainte
„în repejuni. Pre carele toată
„făptura bine îl cuvintează,
„slăvindu-1 în veci.
Peasna a 9-a, Irmos :
lli u suflete curate şi cu buze
(6) nespurcate, veniţi să mă­
rim pre cea nespurcată şi
„prea curată Maica lui Em ­
manuil, printr’aceasta adu-
„când rugăciuni celuice s’a
„născut dintru dânsa. Milo-
„stiveşte-te spre s u fle te le
„noastre, Hristoase Dumne­
zeule,şine mântueşteprenoi.
He înţelegător şi spre Hris­
tos nemulţămitor, nimenea
să nu fie, îndelungă răbdarea
aşteptării lui şi a bunătăţii,
defăimându-o să nu o hulea­
scă. Ci cu frică şi cu bucu­
rie să-i slujim lui, cântând:
Milostiveşte-te spre sufletele
noastre, Hristoase Dumneze-
Grăeşte noroadelor celor
neplecate Mergătorul înainte,
cine va arătat vouă ca să fugiţi
de mânia ce va să fie? Pui
de năpârci. Deci roduri de
pocăinţă vrednice arătaţi, stri­
gând: Milostiveşte-te spre su­
Dumnezeule şi ne mântueşte j[
pre noi.
0 îndrăsnirea oarbei ne-
cunoştinţe; că pre Hristos,
căruia cei de alt neam, ca unui
 IN TKfcl ZILE
Mântuitor s’auînchinat, cu da­
ruri cinstindu-1, cei de casă
(arătându-se el) caută nebu­
neşte să-l ucidă. Milosiiveş-
te-te spre sufletele noastre,
Hristoase Dumnezeule şi ne
mântueşte pre noi.
Alt Canon, Irmns:
Ceeace eşli mai cinstită...
Căderea lui Adam cea cu
totulpierzătoare,acumîndrep-
tândii'O, s’a arătat Adam cel
nou, slobozire naşterei cei de
a doua dând aeve prin Botez.
Legea şi proorocii plinind
şi dreptatea săvârşind Mân­
tuitorul tuturor, acum sub pal­
ma robului se supune, din
robia vrăjm aşului scoţând
pre om.
Lumină mare a strălucit
neamurilor, celor întunecaţi
le-a luminat dumnezeeasca
rază; şi celorce şedeau de de­
mult in umbra morţii, Soarele
ccl strălucit, Hristos le-a ră­
sărit.
Inconjurat-au oştile înge­
reşti, pre Mântuitorul, când
s’a botezat în Iordan, şi cu
cutremur acea taină mare a
lăudat, a smereniei lui cei ne­
grăite.
Irmosul:
Ceeace eşti mai cinstită
„decât Heruvimii şi mai slă­
bită fără de asemănare de
„cât Serafimii, care fără stri­
căciune pre Dumnezeu Cu­
vântul ai născut, pre tine cea
53 i
„cu adevărat, Născătoare de
„Dumnezeu, te slăvim.
Şi cealaltă slujbă a Pavecerniţei c e le i m ici
dupre rânduială şi Otpustul.
LA U T R E N IE
La Dumnezei» esle Domnul, Troparul în ain te
prăznulrei şi al proorocului. S la v ă , al m u­
cenicului.
Şi acum, al înainte prăznuirei.
După întâia Stihologhie, Sedealna, glasul
al 3-lea.
Podobie: De frumseţea fecioriei tale...
Celace este necuprins du­
pre Dumnezeire, şi cuprins cu
materia trupului, va să vie a
se boteză în curgerile Iorda­
nului. Pre acesta cu curăţia
gândului să-l primim, că tu­
turor va să facă înnoire. Că­
tre carele să strigăm cu frică:
slavă, Hristoase, arătării tale.
Slavă, Şi acum, a se m e n e a :
Arătându-te tu în Iordan,
Mântuitorule, ca să te botezi
în ape cu trupul, oştile în­
gereşti s’au spăimântat vă­
zând pre Stăpânul făpturii
stând înaintea slugii. De sus
te-a propoveduit pre tine Ta­
tăl cel fără început; pentru a-
ceasta, cu veselie strigăm ţie:
slavâ, Hristoase, arătării tale.
După a doua Stiholo<jhie, Sed ealna, glasul
al 5-lea.
Podobie: Cuvântul cel împreună...
Pre Cuvântul cel întoc­
mai cinstit cu Tatăl şi cu Du­
hul, carele s’a întrupat pen­
tru milostivire şi s’a botezat.
II
54 L U N A L U I IA N U A R IE
Cetele îngereşti văzâ ndu-1 s’au
cutremurat, şi rîul Iordanului
cucerindu-seşitemându-ses’a
întors înapoi, ridicându-ne la
înălţimea mântuirii, pre noi
cei stricaţi cu patimile.
S la v ă , Ş i acum , asem enea.
C u v â n tu l cel împreună
îără început cu Tatăl şi cu
Duhul, celce s’a închipuit pen­
tru milostivire acum în chip
strein, vine să se boteze pen­
tru noi. Să-l întâmpinăm pre
el cu gând curat, bine eşti cu­
vântat, strigând: H ristoase
Mântuitorule, îăcătorule de
bine, celce vii să ne sfinţeşti
pre noi.
Psalm ul 50
C A N O AN ELE
T r e i: al înainte prăznuirii, cu Irmosul pe
6, al proorocului pe 4 şi al m ucenicului
pe 4.
Canonul înainte prăznuirii.
F a c e r e a lui losif.
P e a s n a 1-a, glasul al 4-lea, Irm os:
f a eschide-voiu gura mea,
Pk şi se va umplea de Duh,
IIP şi cuvânt voiu răspunde
„împărătesei Maicii, şi mă
„voiu arătă luminat prăznuind
„şi voiu cântă minunile ei. bu-
„curându-mă.
Celace adâncurile cu po­
runca ta le-ai făcut, iubitcrule
de oameni, şi pământul pre
ape l-ai spânzurat, Doamne,
smerindu-te vii să te botezi in
curgerilc apelor, spălându-mă
pre mine de întinăciunea pa­
timilor.
De bună voie ai sărăcit,
I.
pre mine cel sărăcit de voie,
prin a d ă o g ir ile răutăţilor,
îmbogăţindu-mă, Hristoase şi
la apele Iordanului mergi Bo­
tez cerând, celce eşti îără de
păcat.
Ijumea cea învechită cu
greşelile înnoindu-o, iubito-
rulede oameni, streină naştere
de a doua, vii să faci oame­
nilor prin apă şi prin Duh.
Pentru aceasta, slăvim ară­
tarea ta.
)avid cu dumnezeescul
Duh mai ’nainte strigând, a
zis: Ce-ţi este mare că ai fu­
git acum? Şi ţie Iordane că
te-ai întors, pre Hristos vă­
zând gol stând întru tine?
Alt C A N O N al p ro o ro culu i
Al căru i acro stih la G r e c i este
a c e s ta :
Lauda lui Malahia să se mărească.,.
F a c e r e a lui Teofan.
P e a sn a 1-a, glasul al 8-lea, Irm o s:
Cel tăiat a tăiat pre cea ne...
v impreună cu ceata cea de
| sus bucurându-te şi cu
IE'J aceea împreună dănţu­
ind şi veselindu-te. Şi dupre
vrednicie fiind plin de lumină
dumnezeeasca, de Dumnezeu
Insuflate. Rugându-te, păzeşte,
pre ceice cu credinţă prăz-
nuesc cinstită pomenirea ta,
cântând Domnului.
Fiind împodobit cu frumu-
„ setea sufletului cea in chip
* de înger, asemenea şi cu po­
doaba trupului, de Dumnezeu

grăitorule; luminat ai primit
lumina cea de sus, a dumne-
zeeştei străluciri, şi cu bucu­
rie, strigaiu: Să cântăm Dom­
nului, că cu slavă s’a prea-
slvăit.
Cu bună socotinţă săvâr-
şindu-ţi viaţa, şi fiind împo­
dobit cu frumuseţea obiceiu­
rilor, şi cu obişnuiri b u n e ,
prea fericite fiind îmfrumuse-
ţat; te-ai arătat prooroc cu
bună credinţă adevărului, stri­
gând: Să cântăm Domnului,
că cu slavă s’a prea slăvit.
A N ăscăto arei...
Prea curată M a i c a lui
Dumnezeu atotţiitorului, ce­
eace eşti din neam împără­
tesc, Stăpână, care numai tu
singură ai odrăslit pre Dum­
nezeu împăratul tuturor, năs-
cându-1 mai pre sus de fire
cu trup, mântueşte-ma de pri­
mejdii, ca să cânt Fiului tău :
Că cu slavă s’a proslăvit.
Alt C A N O N al m ucenicului
Al căru i a cro stih la G re c i este a c e s ta :
Pre mucenicul Gordie cu cântări
măresc.
F a c e r e a lui T e o fan .
P e a s n a 1-a, glasul al 8-lea Irm os:
Să cântăm Domnului...
<p unoscându-te că eşti
(§ m ă r t u r i e adevărului,
«i Gordie prea fericite, dă-
rueşte-mi Har luminător din
Cer, cu rugăciunile tale.
$ă cântăm Domnului ce­
luice a întărit pre muceni­
cul împotriva vrăjmaşilor, şi
IN T R E I Z IL E 55
l-a împodobit cu cunună de
biruinţă.
S la v ă :
Cu puterea şi cu întrar-
marea împăratului tuturor în-
trarmându-te, ai surpat ne­
bunia tiranilor prea slăvite,
Gordie.
Ş i acum , a N ă s c ă to a re i:
Arătatu-te-ai lăcaş apei cei
izvorîtoare de nemurire, care
izvorăşte tuturor oamenilor
viaţă, Mireasă a lui Dum­
nezeu.
P e a sn a a 3-a, Irm o s :
|f ?, re ai tăi cântăreţi Năs-
■Kpi cătoare de Dumnezeu,
® ceeace eşti izvor viu şi
„îndestulat, cari s’au împre­
u n a t ceată duhovnicească în-
„tăreşte-i, şi întru dumneze­
ia s c ă slava ta, cununilor sla-
„vei învredniceşte-i.
Veseleşte-te pustie înse­
tată, firea omenească toată,
iată apa vieţii se arată adă-
de laude pându-te pre tine cu Darul de
prisosit, Hristos, înnoirea tu­
turor.
Ca să mă cauţi pre mine
cel rătăcit cu mintea, mergi
la ape, Hristoase, întru care in-
trînd cufunzi greşelile mele,
şi mă scoţi pre mine dintru
adâncul a toată răutatea, ca
un milostiv.
Soarele nevrând să te va­
dă pre tine gol, Cuvinte, îşi as­
 56
cunde razele, că pre mine cel
golit prin înşelăciunea şarpe­
lui, cu Botezul tău vii să mă
îmbraci în haină de mântuire.
Alt Canon, Irmos.
Tu eşli întărirea...
Te bucuri acum văzând
că a ieşit proorociile tale la
săvârşire, fericite Malahie; cu-
prinsule de Dumnezeu.
Soarele dreptăţii cel Înţe­
legător, carele are vindecare
în aripi, ne-a răsărit acum,
precum ai proorocit de Dum­
nezeu insuflate.
A Născătoarei...
Toată nădejdea mea spre
tine o pun Preacurată, tot su­
fletul şi cugetul către tine îmi
întind, bucurându-mă.
Alt Canon, Irm os:
Nu este sfânt ca Domnul...
Socotind nestatornicia ce­
lor trecătoare, Mucenice prea
lăudate, şi aducându-ţi aminte
de starea celor statornice, fără
temere ai intrat întru nevo-
inţa muceniei.
bepădat-ai deşertăciunea
cea vremelnică, şi ţi-ai pus
gândul la celece rămân pu­
rurea, prea fericite. Şi fugind
dela oameni, te-ai făcut îm­
preună locuitor cu îngerii, ca
un cugetător de cele dumne­
zeeşti.
S la v a :
Cugetările cele pămân­
LUNA LU I IA N U A R IE
teşti le-ai părăsit, aflând vie­
ţuire cerească, Mucenice, că
nesuferind a vedea trufia în­
şelăciunii, te-ai depărtat în
pustiu.
Şi acum, a N ăscăto arei:
Nu este fără prihană ni­
meni ca tine, Stăpână, şi nu
este nimeni curat afară de
tine Preacurată. Că ai încă-
put în pântece pre Ziditorul
tuturor, pre unul cel mult mi­
lostiv.
Irmosul:
Nu este sfânt ca Domnul
„şi nu este drept ca Dumne­
zeul nostru, pre carele îl la-
„udă toată făptura, şi nu este
„ drept, afară de tine, Doamne.
C O N D A C U L înainte prăznuirii, glasul al
4-lea. '
Podobie: Arâtatu-te-ai astăzi...
L>a repejunile Iordanului
astăzi viind Domnul, către
loan a strigat: Nu te teme a
mă boteză, că am venit să
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
icos.
Nu te silesc pre tine Bo-
tezătorule ca să treci hota­
rele. Nu-ţi zic ţie: Spune-mi
celece grăeşti celor fărădelege
şi vezi pre păcătoşi, numai
mă botează tăcând, şi aştep­
tând cele din Botez; că vei
să aibi pentru aceasta în-
vrednicire care nu a fost
îngerilor. Că decât proorocii
 IN T R E I Z IL E 57

mai mare te voiu face. Că din­ menirea ta, şi cu dragoste te

tru aceia nici unul arătat pre lăudăm, şi cu credinţă te fe­
mine nu m’a văzut, ci întru ricim prea lăudate, strigând
închipuiri şi în umbre şi v i­ către tine: Roagă-te lui Hris­
suri ; iar tu înaintea mea stând tos Dumnezeu, iertare de gre­
m’ai văzut. Că am venit să şeli să dăruească, celorce
mântuesc pre Adam cel în- prăznuesc cu dragoste sfân­
tâiu zidit. tă pomenirea ta.
C O N D A C U L p roorocului, glasul al 4-lea.
Pod o b ie: Arătatu-te-ai astăzi... Slavă... a m ucenicului.

Ou darul proorociei îmbo-

înfocat fiind de dragostea
găţindu-te p rooroacc Ma-
lui lisus, prin sfat de sine-ţi
lahie, venirea lui Hristos mai
mucenice înţelepte, cu osâr­
înainte arătat o ai vestit, şi
die la moarte pre sine-ţi te-ai
mântuirea lumii. Cu a cărui
dat, şi în mijlocul priveliştei
strălucire, lumea s’a luminat.
de sine-ţi chemat ai stătut,
C O N D A C U L m u c e n ic u lu i, g lasu l al 8-lea.
strigând tiranilor: Iată eu de
P o d o b ie : Ca nişte pârgă a firii...
faţă sunt. Pentru aceasta şi
Ale tale sudori prea lău­ înşelăciunea arătat mustrân-
date tot pământul au adăpat du-o, de sabie cu capul tău
şi cu cinstitele sângiuri, Gor­ a fost tăiat fericite, şi către
die, toată lumea ai veselit. Cu viaţa cea fără de sfârşit te-ai
rugăciunile tale de Dumnezeu mutat prea lăudate; roagă-te
înţelepţite, mântueşte pre toţi lui Hristos Dumnezeu, iertare
ceice-ţi cântă ţie cu credinţă de greşeli să dăruiască, ce­
şi te fericesc, şi-ţi strigă cân­ lorce cu dragoste prăznuiesc
tare vrednică p rea lăudate, sfântă pomenirea ta.
ca un mult pătimitor. Ş i acum a înainte prăznuirii, glasul al
8-lea.
S e d e a ln a p ro o ro cului, glasul al 8-lea.
P o d o b ie : Pre înţelepciunea... P o d o b ie : Fluerile cele păstoreşti...

Imbogăţindu-te cu darulpro- Ceata proorocească se bu­

orociei, te-ai învăţat prin Du­ cură acum, care a propovc-
hul cu cuviinţă dumnezeească duit Botezul lui Hristos, celce
cunoştinţa celorce vor să fie, izvorăşte viaţă. Strigă Isaia:
Malahia, de Dumnezeu insu­ scoateţi apă curăţitoare. Scrie
flate. Şi tuturor ai spus mai dumnezeescul Părinte, cum
înainte venirea lui Hristos şi fuge marea dela faţa lui Dum­
chemarea limbilor cea dum­ nezeu celuice bine a voit, cu
nezeească, fericite. Pentru a- milostivire, a mântui neamul
ceasta, prăznuim cinstită po­ omenesc.
 58
P e a s n a 4, Irm o s :
. \ umnezeescul sfat cel ne-
urmat, al celui prea înalt,
M/ al întrupării tale cei din
„Fecio ară, proorocul Avva-
„cum înţelegându-1, ■a strigat:
„slavă puterii tale, Doamne.
Cu spaimă se cuprinde
Cerul, şi oştile îngereşti vă-
zându-te pre tine Hristoase
în chip de rob mergând la
sluga ta, şi cerând Botez.
Ioane săltează, că vine
Domnul celce mântueşte pre
toţi să se plece sub mâna ta
cu smerenie; ca pre mine cel
smeritsămă înalţe cu dumne-
zeescul Botez.
Plecând cerurile te-ai po-
gorît în Fecioară, iubitorule
de oameni; şi lui loan ţi-ai
plecat crcştetul cerând Botez,
slavă milostivirii tale celei
multe.
Deslegând legăturile cele
n e m ă s u r a t e ale păcatelor
mele, Cuvinte, la apele Iorda­
nului sârgueşti a veni şi a te
boteză, Stăpâne; slavă milos­
tivirii tale celei multe.
Alt Canon, Ir m o s :
Au/it-am Doamne taina...
Făcându-te prooroc bună­
tăţii celei dumnezeeşti feri­
cite, tuturor limbilor ai pro-
poveduit mântuirea, care s’a
făcut.
Invăţându-te prin Duhul,
LU N A L U I IA N U A R IE
cea negrăită taină a întrupă­
rii Cuvântului, cea mai pre
sus de fire. O ai propove-
duit mai ’nainte, Malahia, fe­
ricite.
A N ăscăto arei...
L>a tine îmi pun toată nă­
dejdea mântuirii mele, şi chi- i
verniseala vieţii, Maică Fe­
cioară, cea plină de Daruri.
Alt C anon, Ir m o s :
Din munte umbrit...
Ascultând preafericite gra-
iurile lui Hristos, cu bucurie
ai părăsit ostăşia cea strică-
cioasă, şi te-ai făcut ostaş
împăratului ceresc, purtăto-
rule de cunună, mucenice
Gordie.
Zdrobitu-s’au mucenice
munţii tiranilor, şi s’au topit
măgurile idolilor, lovindu-se
de chinuirea ta cea tare, şi
de îndrăsneală, purtătorule
de cunună.
S la v ă :
Toată mânia tiranului cea
neoprită, o ai pornit asupra
ta, cugetătorule de Dumuezeu
înţelepte, spăimântându-se
prea fericite de înălţimea su­
fletului şi a gândului tău.
Şi acum a N ăscătoarei...
Mireasă a lui Dumnezeu,
Marie, Născătoare de Dum­
nezeu. mântueşte-mă de cum­
plite greşeli şi de prim ejdii;
şi cu rugăciunile tale mă po-
 IN T R E I Z IL E
vătueşte către limanul liniştei
şi al mântuirii.
P e a s n a a 5-a, Irm o s :
păimântatu-s’au toate de
f dumnezeească slava ta;
că tu Fecioară neispitită
„de nuntă, ai avut în pântece
„pre Dumnezeu cel preste
„toate, şi ai născut Fiu pre
„cel fără de ani, tuturor ce-
„lorce te laudă pre tine, pace
„dăruindu-le.
DepartedeDumnezeu ome­
nirea fiind, Cuvântul lui D um ­
nezeu milostivindu-se sp r e
dânsa om s’a arătat. Şi cu
Botezul cel de D u m n e z e u
lucrat la sine o a adus cu
dumnezeească cuviinţă, şi la
vrednicia chipului celui din-
tâiu o a ridicat.
Pre noi ceice eram morţi
pentru călcările de poruncă,
vii Dătătorule de viaţă cu
totul îndurate, să ne înviezi
în curgerile Iordanului. Pen­
tru aceasta, slăvim acum cu
credinţă arătarea ta, şi mila
cea nemăsurată.
Minunează-se tot sufletul
gândind la a ta înfricoşată
rânduială, Cuvinte. Cum vrând
săînnoeşti pre toţi, vii să in­
tri în curgerile rîului gol, celce
te îmbraci cu lumina.
A lt C a n o n , Irm o s :
C d c e din noaptea ne...
Ziua cea înfricoşată a ve­
nirii lui Hristos, o ai vestit
59
mai ’nainte, Malahie, cugetă-
torule de Dumnezeu luminân-
du-te de dumnezeescul Duh.
Dumnezeu, celce curăţeşte
întinăciunea sufletelor, şi o
spală cu Darul, ca ceice spală
pre iarbă verde, asemenea
te-a slăvit pre tine, cugetă-
torule de Dumnezeu.
A N ă s c ă to a re i...
Ou naşterea ta cea purtă­
toare de viaţă, Prea sfântă
Fecioară, ai stricat stăpâni­
rea morţii şi ai izvorît viaţa
veselitoare, Fecioară.
A lt C a n o n , Irm o s a c e la ş .
Alergând către privelişte
ca un leu vitejeşte, şi fără
temere fericite, ai socotit pre
acei nebuni, ca pre nişte pie­
tre fără suflet.
I n vă ţ â ndu-t e muceni ce
Gordie învăţăturile Scripturii
celei de Dumnezeu insuflate,
toate le-ai aflat îndemnătoare
spre mântuire.
Slavă:
Cu cercarea pricepând ti­
ranul împrotivirea ta cea sta­
tornică, cugetătorule de D u m ­
nezeu, a plesnit ca nişte va­
luri de tăria ta.
Ş i acu m , a N ă s c ă to a r e i:
Celce s’a întrupat mai pre
sus de fire din pântecele tău
prea curată Fecioară, a lumi­
nat lumea cu strălucirea cuno­
ştinţei de Dumnezeu.
 60
Peasn a a 6-a, Irm os:
ugetătorilor de Dumne-
m zeu săvârşind acest praz-
§> nic dumnezeesc şi cu
„totul cinstit al Maicii lui
„Dumnezeu, veniţi să plesnim
„cu mâinile slăvind pre Hris-
„tos, celce s’a născut dintru
„dânsa.
Ceice şedeţi întru întunerec
de demult, văzând lumina
viind, de bucurie vă umpleţi.
Iată s’a arătat Domnul îm­
brăcat cu repejunile Iordanu­
lui.
Cum te va vedea viind
Mergătorul înainte pre tine,
Mântuitorule, şi cerând dutn-
nezeescul Rotez? Cum te vor
sprijini apele Iordanului pre
tine, celce eşti izvorul iertării ?
Să stropească norii veşe-
lindu-se, bucurie înţelegătoa-
re; iată a venit Domnul să
se boteze, risipind norii ini­
milor noastre.
Alt Canon, Irm os:
Rugăciunea mea voiu vărsa...
Luminându-se cugetul tău
cel înţelept, de însâş stră­
lucirea cea dumnezeească, şi
depărtându-se de lucrurile
cele pământeşti, s’a învredni­
cit cunoştinţei celor viitoare,
că ai proorocit chemarea
limbilor şi încetarea legii.
Cu adevărat a venit Dom­
nul (pre carele noi cu bucu­
rie îl căutăm) în lăcaşul ca­
LU N A LU I IA N U A R IE
rele însuş cu înţelepciune
şi-a zidit din Fecioară bine­
cuvântată, precum a zis Mala­
hia măritul, fiind luminat de
Dumnezeu.
A N ăscătoarei IM
Cel fără început, unul nă­
scut al Tatălui, acelaş unul
născut, s’a născut din Fecioa­
ră întrupându-se negrăit. Şi
pre ceeace l-a născut o a
păzit Fecioară. Dumnezeu fi­
ind adevărat, măcar de a şi
luat fire omenească.
Alt Canon, Irm os:
Precum ai mântuit..
$e jertfeşte Ciordie jertfă
şi se aduce ţie Dar primit,
Stăpâne, stropit cu sânge, râv­
nind patimii tale celei de
bună voie.
Tiranul cel trufaş la minte
îţi făgăduia oarecare mărire
stricăcioasă, Ciordie ţie, carele
erai plin de mărire nestricâ-
cioasă, şi aveai comoară
viaţa cea nemuritoare.
Slavă:
Având nădejdiile tale în­
tinse drept către Dumnezeu,
ai defăimat nestatornicia vie­
ţii, şi tăindu-te cu sabia, te-ai
mutat către lăţimea cea des­
fătată.
Şi a c u m , a N ă s c ă to a re i do D um nezeu ;
piindu-mi gândul omortt
de întreitele valuri ale pati­
milor, înviază-1 ca ceeace ai
 IN T R EI ZILE
născut pre Hristos viaţa cea
veşnică, carele dărueşte tu­
turor tămăduiri.
Irm osul:
Precum ai mântuit pre
„proorocul dintru adâncul cel
„mai de desubt, Hristoase
„Dumnezeule, şi pre mine
„mă scapă de păcatele mele,
„ca un iubitor de oameni şi
„îndreptează viaţa mea, ro-
„gu-mă.
CO N D ACU L proorocului, glasul al 3-lea.
Podobie : Fecioara astăzi...
piind tu mare prooroace
Malahia plin de înţelepciunea
cea prea înţeleaptă şi dum­
nezeească, ca un prooroc ai
arătat pre celce este din veac
înţelepciunea lui Dumnezeu,
că este să se amestece cu toţi
cei de jos. Pentru aceea te
cinstim săvârşind cu credinţă
dumnezeească pomenirea ta.
Alt Condac ai mucenicului, glasul a! 2-lea.
Podobie: Pre Născătoarea de Dumnezeu...
Toţi să lăudăm pre încu­
nunatul Gordie, cel nebiruit
ostaş în chinuri, şi în munci
neînfrânt; carele ne-a strălu­
cit cu adevărat dela răsărit,
ca o stea mare; dumnezeea­
scă podoaba mucenicilor lui
Hristos.
ICOS.
Pre Cuvântul cel dimpre­
ună cu Tatăl fără început, pre
înţelepciunea cea adevărată,
pre izvorul cuvântării, pre a­
61
dâncimea cunoştinţei,pre mai
marele nevoinţelor mucenici­
lor, pre mărturia adevărului,
pre Stăpânul a toată sufla­
rea, îl chem să-mi deâ mie
putere de laudă, ca să pot
lăudă cum se cade dupre vre­
dnicie, vitejiile mucenicului,
carele a strălucit dela răsărit,
şi a înfruntat nebunia tirani­
lor dumnezeească podoaba
mucenicilor lui Hristos.
Intru această lună, în 3 zile, sfântul p ro o ­
roc Malahia. M a f e a f r » î )
Stih: Malahia celce se laudă cu a Îngerului
numire.
S t laudă insă mai vârtos cu a îngerilor îm ­
preuna şedere.
Zburat-a sufletul in ziua a treia.
Din mădulările lui Malahie.
:esta după întoarcerea jidovilor din
robie, s’a născut intr’un sat ce se chiamă
Sofes, din seminţia lui Levl, carele încă
tândr iiind, a avut viaţă bună şi sfântă,
si s’a numit Malahia, ce se tâicueşte
înger, pentru două pricini. Una, căci era
la fa.ţc frumos şi vesel. Şi alta, căci câte
proorocea el, îndată se şi adeverea prin
mijlocirea îngerului, carele i le spuneâ.
Iară glasul îngerului auzeau numai cei ne­
vrednici, iară cei vrednici, îl vedeau
precum eră. Şi a proorocit pe vremea lui
Esdra. Apucând cu patru sute de ani mai
înainte de naşterea lui Hristos, şi murind
l-a îngropat cu părinţii lui la satul acela.
Şi a fost precum se zice în tinereţile
sale frjmos la faţă, cu obrazul rotund,
cu pârul creţ şi puţinei pleşuv, cu capul
lungâreţ.
Intru accastă zi, sfântul mucenic G o rd ie.
S tih : ijl ciuv pre înarmatul Gordie il va
trece cu vederea.
Pre cel împotriva înfricoşatei arme a săbiei
bărbat prea tare.
A c e st sfânt mucenic Gordie a fost
din Chesaria Capadochiei, In zilele îm ­
părat ulii Liehinie, şi a fost comit cu rân-
duiala, preste o suta de ostaşi împârâ* '
 62 LUNA LU I IA N U A R IE
Ieşti. Şi neputând răbda să vadă îndrăz-
nirea păgânilor, şi hula asupra Iui Hris-
los, a fugit departe, şi a petrecut în munţi
cu fiarele. Dupâ aceea aprinzând-t se
cu dragostea care avea întru Hristos şi
luând îndraznire împotriva înşelăciunii, a
alergat ca un leu din pustie, la cetate,
căutând să sfarme pre vicleanul începător
al acelci înşelăciuni. Şi intrând în mijlocul
adunării poporului, cu îndrăzneală a pro-
povecuit pre Hristos. Şi prin arâ:area sa
. întorcând pre tot poporul cu fara spre
sine, atâta cât s’a speriat stâpânitorul din
scaun carele şedea cu boierii sâi. Şi pen­
tru aceia pornindu-se stâpânitorul scela cu
turbata mânie asupra sfântului, i-a tăiat
capul; şi aşa a luat sfârşit sfânt.il mu­
cenic Gordie; pre acesta cu cuvinte de
lauda l-a cinstit marele Vasilie.
Intru această zi, pomenirea cuviosului părin­
telui nostru Petru (purtătorul de semne), carele
!-a pus in sfânta Biserică a sfântului Zaharia,
in Atroa.
S t ih : Alt Petru intâiu ales Petru s a ară­
tat fiind.
Semne nenumărate precum şi acela făcând.
Intru această zi, sfinţii mucenici, Maica, cu
doi fii, de foc s’au săvârşit.
S tih : Maica arzându-se şi copii către pară
ciripind ca nişte pui de pasări aleargă iară.
Pentru a!e lor sfinte rugăciuni, Doam­
ne, milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a Irm os:
ţjv ’au slujit făpturii cuge-
^ tătoriideDumnezeu,fâră
&k. numai Făcătorului; ci în-
„grozirea focului bărbăteşte
„călcându-o, se bucurau, cân­
tân d : prea lăudate Domnul
„p ă rin ţilo r şi Dumnezeule
„bine eşti cuvântat
Pre mine cel sfărâmat cu
greşelile şi carele zăceam în­
tru întunerecul neascultării;
Doamne, milostivindu-te, m’ai
miluit pentru bunătate, şi în
apele Iordanului, Doamne, vii
să te botezi.
Ce vedere înfricoşată este
aceasta? Strigat-au cetele în­
gereşti: Celce a făcut izvoa­
rele şi rîurile cu porunca, în
repejunile Iordanului merge
să se îmbrace, că cu acestea
a înnoit pre Adam.
înălţime nespusă şi adânc
nemăsurat este, Stăpâne, rân-
duiala ta, care covârşeşte
toată ajungerea minţii; cum
cu apă, şi cu prea sfântul Duh
pre oameni curăţeşti.
Alt Canon, Irm o s :
Tinerii evreeşti în cuptor...
Tu ai proorocit venirea
cea cinstită a Stăpânului tu­
turor, prooroace Malahia fe­
ricite, strigând: Bine eşti cu­
vântat, Doamne Dumnezeule
în veci.
Primeşte îndurate pre pu­
rurea pomenitul prooroc Ma­
lahia, carele se roagă pentru
ceice te laudă cu credinţă şi
strigă: B in e eşti cuvântat,
Doamne Dumnezeule în veci.
A N ăscătoarei de Dumnezeu
Imbrăcându-te întru mine,
îndurate; din cinstita Fecioară
tot cu totul te-ai unit cu mine
dupre Ipostasul tău (fără ame­
stecare), Cuvinte al lui Dum­
nezeu. Bine eşti cuvântat, Doa­
mne Dumnezeule în veci.
 IN T R EI Z ILE
Alt Canon. Irm os:
Celce ai răcorit pre tineri...
Câştigând lauda muceniei
Gordie, şi purtând cununa,
dănţueşti împreună cu îngerii,
strigând către Hristos: Bine
eşti cuvântat, Doamne Dum­
nezeul părinţilor noştri.
Ca unul ce ai avut îndrăs-
neala bunei credinţe, în pri­
velişte înfruntai pre păgâni
cântând cu glas mare: Bine
eşti cuvântat, Doamne Dum­
nezeul părinţilor noştri.
S la v ă :
Roagă-te acum să se mân­
tuiască de greşeli, ceice la­
udă cu credinţă pomenirea
ta, strigând către Hristos:
Bine eşti cuvântat, Doamne
Dumnezeul părinţilor noştri
Şi a c u m , a N ă s c ă to a r e i: vrăjmaşi, şi să strigăm; Lă­
Spinii păcatului cei otră­
vitori tâmpeşte i cu vărsarea
tămăduirilor tale, Născătoare
de Dumnezeu, binecuvântată
preacurată, ceeace ai născut
pre Dumnezeu fără sămânţă.
Peasna8-a, Irm os:
re tinerii coi binecredin-
P şi iarăş ne zideşte pre noi
! cioşi în cuptor, naşterea prin apă şi prin Duh, zidire
Născătorei de Dumne­
zeu i-a mântuit. Atuncea fiind
„închipuită, iară acum lucrată
„pre toată lumea ridică să-ţi
„cânte ţie: Pre Domnul lu-
. „crurile lăudaţi-1, şi-l prea în-
nălţaţi întru toţi vecii.
63
(orlasul Tatălui din înăl­
ţime, pre tine Fiul cel de o
fiinţă te-a mărturisit, carele
ai intrat în ape, şi binecuvân­
tarea ta acestora ai trimis bi-
necuvântatule, Hristoase, şi
Duhul sfânt pre tine tuturor
te-a propoveduit Dumnezeu
întrupat.
Dănţueşte făptură văzând
sfântă arătarea lui Dumnezeu,
îngeri cântaţi, mare vesele-
şte-te, iazere şi izvoare săl­
taţi şi rluri în taină lăudaţi
cu cântări, că stă de faţă Hri­
stos cu binecuvântare, lumi-
nându-vă pre voi.
Să cântăm Domnului în­
tru laudă celuice s’a arătat
în ape şi sfărâmarea noastră
cu acestea o a înnoit, şi a sfă­
râmat capetele nevăzuţilor
udaţi-1 toate lucrurile, şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
0 minunea minunilor!
Cum Dumnezeul nostru, cel
ce este mai pre sus de toa­
tă făptura, s’a zidid şi s’a fă­
cut din Maica lui Dumnezeu.
Şi neînnoeşte de bună voie,
prea minunată, însuş Făcă­
torul de bine.
Alt Canon, Irm os:
Biruitori tiranului..,
Inslreinându-te de toată
nălucirea cea materialnică, a-
I 111
64«.I.■
I •• • • ••l>4*l'• M■■DIIHIKiai I »«
LUNA LUI IANUARIE
1
4II I 11I I («liltlil tt.l I • a .» a >i! • ■ « i» • m m

rătătorule de cele sfinte, te^ai Domnului pre Domnul, şi-l

arătat oglindă neîntinată ra­ pre înălţaţi întru toţi vecii.
zei celei dumnezeeşti, cân­ Binecuvântăm pre T a tă L .
tând : Binecuvântaţi toate făp­
turile pre Domnul, lăudaţi-l In veacuri nesfârşite pe­
şi-l prea înălţaţi întru toţi trece slava mucenicilor tăi şi
vecii. fericirea cea nemuritoare. B i­
ne te cuvântăm toate făptu­
Slavei celci negrăite tu rile pre tine, Doamne, şi te
te-ai făcut văzător, şi ai fost prea înălţăm întru toţi vecii.
propoveduitor tainelor celor Şi acum, a N ăscătoarei :
cereşti fcricitc, cântând neîn­
cetat : Binecuvântaţi toate făp­ Zămislind întrupat pre Cu­
turile pre Domnul, lăudaţi-l vântul cel mai ’nainte neîn­
şi-l prea înălţaţi întru toţi trupat, ai stricat blestemul
vecii. cel de demult al Evei, Fecioa­
ră, născând lumii binecuvân­
A N ă scă to a re i:
tarea.
Ounoscându-tc pre tine Irm o s :
Maică vieţii şi Născătoare S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
de Dumnezeu, toţi te fericim Ţinerii cei grăitori de Dum­
Maică Fecioară, cu credinţă nezeu, în cuptor călcând vă­
ortodoxă. Binecuvântând p a ia cea de foc, au cântat:
dimpreună naşterea ta Prea­ „Binecuvântaţi lucrurile Dom­
curată, şi prea înălţându-te nului pre Domnul.
Curată întru toţi vecii.
Peasna 9>a, Irm os:
Alt Canon, Irm os:
Tinerii cei grăitori cie„.
^ ot neamul pământesc,
să săi teze cu Duhul fi-
Darul carele îţi urmă ţie • ind luminat, şi să prăznu-
nevăzut, luminându-te muce­ „ească firea minţilor celor
nice Gordie, te-a umplut de „fără de trup, cinstind sfinţita
bună vitejie, carele strigai: „prăznuire a Maicii lui Dum­
Binecuvântaţi toate lucrurile nezeu, şi să strige :Bucură-te
Domnului pre Domnul, şi-l „prea fericită, Născătoare de
prea înălţaţi întru toţi vecii. „Dumnezeu, curată pururea
De călătorie grabnică a- „Fecioară.
pucându-te, purtătorule de Iată Mieluşelul celce ri­
chinuri, ai ajuns la sfârşitul d ic ă greşelile omenirii a ve­
cel dorit al împărăţiei, stri­ nit şi este de faţă. Şi cerând
gând: Binecuvântaţi lucrurile dela slugă Botez, în chip de
 IN T R E I Z IL E
rob stă înainte, căutând să
ne mântuiască pre noi cei ro­
biţi de amăgitorul, şi cari am
pierdut frumuseţea cea din­
tâiu.
Ajătatu-s’a adevărat Dum­
nezeu întrupat pentru bună­
tate, şi merge să se îmbrace
în a p e le Iordanului, celce
îmbracă Cerul cu nori ade­
vărat. Toţi acum cu bucurie
mai ’nainte prăznuim cinstita
lui arătare.
Săltează cu bucurie, şi mai
’nainte te găteşte o Iordane!
Ca să iei apa ceeace curge
spre viaţa de veci. Rîuri dăn-
ţuiţi văzând acum pre izvo­
rul desfătării, intrând în re-
prejimile Iordanului şi iz.vo-
rul răutăţii uscând.
$trălucit-a ziua cea de
mântuire’’nouă celorce dor­
mim totdeauna în noaptea pa­
timilor, pentrucă a venit H ri­
stos Domnul de faţă, celce
este Soarele dreptăţii cel în­
ţelegător, ca să-şi plece capul
său la rob, şi cu trupul să se
boteze de bună voie.
$păimântează-se Heruvi­
mii şi toată firea cerească,
ceeace eşti cu totul fără pri­
hană, de cinstită naşterea cea
mai pre sus de cupfindere,
a celuice s’a asemănat nouă,
pentru milostivirea cea ne­
grăită şi s’a botezat cu tru­
pul, a căruia dumnezeeasca
li
65
arătare, toţi o prăznuim, bu-
curându-ne.
Alt C an o n , Irm o s :
Spâimântatu-s a tot auzul...
Sosit-a praznicul cel de
Dumnezeu luminat şi cin­
stit al proorocului Malahia,
luminând cu străluciri pro­
oroceşti pre ceice cu credinţă
s’au adunat de cântă: Izvo-
rând tuturor tămăduiri de
suflete, şi luminând curat pre
cei cugetători de Dumnezeu.
Păzeşte mult milostive, B i­
serica ta, cu dreapta ta cea
tare şi stăpânitoare de viaţă,
pentru rugăciunile slugii tale,
celuice ne-a spus nouă mai
’nainte întruparea ta, prin ca­
re a răsărit mântuire şi scă­
pare credincioşilor.
A N ă s c ă to a re i.
V iaţă ajunsă la vreme cu­
leg, nefăcându-mi-se strică­
ciune de lemnul cunoştinţei,
Că tu Preacurată, ai odrăslit
lemnul vieţii, pre Hristos, cel
ce a arătat tuturor intrările
vieţii. Drept aceea, Preacura­
tă, te vestim credincioşii Năs­
cătoare de Dumnezeu.
Alt C a n o n , Irm o s:
Naşterea pururea Fecioarei...
Roagă-te Stăpânului să fie
milostiv celorce cu credinţă
te cinstesc, şi săvârşesc lumi­
nată şi cinstită prăznuirea ta,
Gordie, podoaba mucenicilor.
III
 66 L U N A L U I IA N U A R IE

Indestulându-te acum, de toţi iubitorii de mucenici să

desfătarea cea netrecătoare, ne îndemnăm cu osârdie, spre
şi de privirea Dumnezeirii bună rodirea bunătăţilor.
şi de lumina cea neînserată, S la v ă , Ş i acu m , a în a in te prăznuirii.
P o d o b ie : Cu Duhul in Biserică...
în lăcaşurile cele veşnice, cu­
legi acum rodurile chinurilor Vitleem ul părăsind, mi­
tale, Gordie. nunea cea prea nouă, la Ior­
S la v ă . dan să alergăm din suflet fier­
Această zi a văzut pati­ binte, şi acolo să vedem în­
ma ta, care nu o a întunecat fricoşată taină; că cu dum­
vremea, nu o a întunecat ui­ nezeească cuviinţă a stătut
tarea, ci pururea răsare ca de faţă, gol fiind Hristosul
soarele, celorce te laudă cu meu, îmbrăcându-mă în haina
credinţă, mucenice Gordie. cereştei împărăţii.
Ş i acu m , a N ă s c ă to a re i: L A L A U D E (H v a lite ).
S tih irile pe 4, glasul a l 6-lea.
Ca ceice ne-am mântuit P o d o b ie : Ingereştile puteri...
de blestemul cel mai dinainte
Fecioară, prin naşterea ta cea Celace are scaun Cerul,
d um nezeească, toţi dupre Stăpânul a venit pre pământ
vrednicie te lăudăm, cântând întrupându-se din Fecioară.
cu mulţumită: Bucură-te Năs­ Şi la Iordan stând de faţă,
cătoare de Dumnezeu, nă­ curăţirea tuturor cere dela
dejdea noastră. loan, moştenirile a tot pă­
Ir m o s u l: mântul. Acestuia să-i cântăm:
Bine eşti cuvântat celce te-ai
Naşterea pururea Fecioa- arătat, D u m n e z e u l nostru,
„rei, ceeace s’a arătat mai slavă ţie.
„ ’nainte puitorului de lege
„în munte prin foc şi prin Venit-a Hristos la curge­
„rug, spre mântuirea noastră rile Iordanului, Botez cerând
„a credincioşilor, cu cântări celce curăţeşte păcatele. Tot
„neîncetat o mărim. pământul să sălteze. Cerurile
S V E T IL N A sfântului G o rd ie. să se veselească. Bucură-te
P o d o b ie : Femei ascultaţi... Biserica cea din păgâni. îm ­
Această zi s’a arătat a praz­ păratului mireasă făcându-te,
nicului lui Gordie, cugetăto­ şi cu credinţă strigă: Bine
rului de Dumnezeu, şi prea mă­ eşti cuvântat celce te-ai ară­
ritul mucenic, pre care acum tat, Dumnezeul nostru, sla­
luminat să-l săvârşim, căci s’a vă ţie.
nevoit pentru Hristos. Deci M unţii dulceaţă de veselie
ii Tl
 IN TREI ZILE
să pice, cu mâinele în taină
acum plesniţi neamuri. Pus­
tiul să înflorească. Iordane
sprijineşte, vino Botezătorule
de slujeşte tainei Mântuito­
rului bucurându-te. Noroade
să cântăm: Bine eşti cuvân­
tat celce te-ai arătat, Dum­
nezeul nostru, slavă ţie.
Lumina ceeace din lumină
a strălucit mai ’nainte de ani,
celorce şedeau în noapte s’a
arătat, şi întunerecul păcatu­
lui curăţind a luminat. Dăn-
ţueşte, Adame, veseleşte-te
Evo! Hristos Mântuitorul a
venit, Davide strigă: Bine eşti
cuvântat celce te-ai arătat,
Dumnezeul nostru, slavâ ţie.
Slavă, glasul şi Podobie aceiaş.
Steaua din Iacov a răsă­
rit lumii, şi păcatul oamenilor
cel ca văpaia luând, îl în­
groapă in apele Iordanului,
strălucind cu raza Dumneze-
irii, şi luminarea cunoştinţei
de Dumnezeu dând neamu­
rilor. Bine eşti cuvântat celce
te-ai arătat, Dumnezeul nos­
tru, slavă ţie.
Şi a o u m , ase m e n e a.
Plinitor legii dupre trup
fiind Hristos, a venit la Ior­
dan, începătura mântuirii să
o săvârşească ca un îndurat,
şiBotezătorului îşi pleacăcreş-
tetul, celuice strigă cu cre­
dinţă: Noroade să strigăm:
Bine eşti cuvântat celce te-ai
67
arătat, Dumnezeul nostru, sla­
vă ţie.
LA STIHOAVNĂ
S tiliirile , ylctî»ul al 2 - lc a ;
P o d o b ie : Casa Eufratului...
Dela Vitleem, să ne mu­
tăm la Iordan, că acolo ce­
lor din întuneric, iată începe
lumina a străluci.
Stih : Pentru aceasta îmi voiu a d u c e a-
minte de tine, din pământul Iordanului
şi al Ermonului din munte m ic.
Pământul Z a v u lo n u lu i,
ceice sunteţi de cea parte de
Iordan, auziţi, se apropie
Hristos Mântuirea, lumina şi
izbăvirea.
Stih: Văzutu-te-au apele Dumnezeule,
văzutu-te-au apele, şl s’au spăim ântat.
<3ăteşte-ţi şi tu Iordane
curgerea că celce botează cu
foc, se apropie, să înnoiască
zidirea cea sfărâmată.
Slavă, Şi acum, asemenea.
ftrătatu-s’a raza slavei Ta­
tălui, în curgerile Iordanului
cu Botezul curăţind, întină­
ciunea sufletelor noastre.
Şl cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân-
duială şl Otpustul.
ÎN T R U A C E A S T A L U N A
IN 4 ZILE.
înainte prăznuirca Botezului Domnului şi
Soborul sfinfilor celor şaptezeci de ap o ­
stoli. Şi cuviosul părintele nostru Ţe-
octist egumenul cel din Cucumia Sicilie i.
La Doamne* slrigat-am, Stihirile p e 6 ale
apostolilor 3, şi ale Cuviosului 3.
 68 .m a a » • a » a i a 4 * a i»a • t • « ■ «.a a a »*.i
LUNA LU I IA N U A RIE « m • 4» .1• • aa •

Stihirile apostolilor, glasul al 4-lea. de dumnezeeasca dragoste,

P odobie: Dat ai semn... prea fericite, cu bucurie ai
luat asupră-ţi Crucea ta, şi
iţ'fre Cleopa şi pre Andro- ai urmat lui Hristos, şi omo-
' nic, pre Siluan şi pre rîndu-ţi cugetul trupului, cu
Agav, pre Anania şi pre înfrânarea, ai primit lucrarea
Filip, pre Prohor şi pre Ni- Duhului cea vie, ca să risi­
canor, pre Ruf şi pre Sosten, peşti viforul boalelor, cu căl­
pre Lin şi pre Stahie, pre dura rugăciunilor celor bine
Ştefan, pre Timon şi pre Er- primite. Pentru care cu un
man, pre Flegonta şi pre Mar­ glas te fericim.
co, pre Lucâ, pre Sosipatru, Când ti-ai curăţit Părinte
pre Iason şi pre Cae, pre ochiul sufletului, cu rugăciuni
Tihic şi pre Filimon, cu cân­ neîncetate, lăcaş te-ai făcut
tări sfinţite, să-i fericim noi Dumnezeirii. celei în trei stră­
credincioşii. luciri. Şi primind ungereapre-
Narcis şi Trofim, Kesar, oţiei cea dumnezeeasca şi
Zina şi Aristarh, Marco, Siîa sfântă, ai intrat Inlăuntru ce­
şi Cae, Ermi şi Asincrit, A- lor neumblate, jertfind pre cel
polos şi Chifâ, Climent şi Iust, ce s’a jertfit pentru tine, prin
Quart, Erast şi Luca, Onisifor, pogorîrea sa cea negrăită.
Carp şi Evod, Matia şi Iacov,
ftrătându-te Cu nerâuta-
Urvano şi Aristovul, Tihic şi tea minţii, blând şi răbdător
Aristarh, dupre vrednicie să de cele rele, părinte Teoctiste,
se cinstească. ai moştenit deplin cu ade­
Pud şi Irodion, pre Ar- vărat pământul celor blânzi.
tcman şi pre Filolog, Qlim- Şi prin împărtăşire îndum-
pan şi Rodion, Apelli şi pre nezeindu-te, te îndestulezi de
Amplia, Patrovan şi Tit, Ter- desfătare şi de veselie, şi de
tie şi Tadeu, pre Epeneton bucurie adevărată. Unde nu
cel minunat, pre Ahaic, pre încetă a pomeni pre ceice te
Aquila, pre Luchie şi pre cinstesc curat, şi săvârşesc
Varnava, pre Furtunat, şi pre a ta dumnezeeasca adormire.
Apolo pururea pomenitul, Slavă, Ş! acum, glasul al 3-lea.
pre Crisc şi pre Marco, să-i
cinstim, pre propovăduitorii Strălucit a fost praznicul
lui Dumnezeu. * celce a trecut, slăvită este
Alte Stihiri ale Cuviosului, glasul al 2-lea. şi ziua de acum. Intru acela
P o d o b ie : Când depre lemn... maghii s’au închinat Mântui­
Când ţi s’a rănit sufletul torului, iară întru aceasta pre

T
 IN PATRU ZILE
Stăpânul sluga cea slăvită l-a
botezat. Acolo păstorii flue-
rând l-au văzut şi s’au minu­
nat; iară aicea glasul Părin­
telui, pre Fiul unul născut
l-a propoveduit.
LA ST IH O A V N Ă
Stihirile, glasul al 8-!ea.
Po do b ie; Mucenicii tăi Doamne...
poc nesuferit îiind tu Hri-
stosul meu, eu îiind ţărână
şi umbră, ce-mi pleci mie
sfânt capul tău? De carele
se cutremură mulţimea înge­
rilor. zis-a loan către făcăto­
rul când a venit să se boteze.
Mare este pogorârea ta la noi,
milostive, dătătorule de viaţă.
Stih : Pentru aceasta îmi voiu aduce
aminte de tine din pământul Iordanului
şi al Ermonului din munte mic.
Iată luminarea noastră*
scăparea şi mântuirea, de voie
vine mai ’nainte la Iordan
gol arătat, celce se îmbracă
cu apele ca cu un veşmânt,
îmbrăcând goliciunea tuturor,
ceeace se golise prin sfatul
împotrivnicului şarpe.
Stih: Văzutu-te-au apele Dumnezeule,
văzutu-te-au apele şi s’au spăimântat.
poc nesuferit cu adevă­
rat, mai ’nainte vine de voie
la Iordan, curâţindu-mă pre
mine cel sfărâmat de cel vi­
clean, prin călcarea poruncii.
Ca o ploaie cerească se p ri­
meşte prin mijlocul apei, cea
spurcată de multe greşelile
I I
69
mele, ca un bun şi rnult mi­
lostiv.
Slavă, Şi acum, glasul al 6-lea.
Vine la Io r d a n Hristos,
adevărul, să se boteze dela
loan, şi acela zice către dân­
sul: Mie’mi trebueşte să mă
botez dela tine, şi tu vii la
mine. Nu îndrăznesc iarbă fi­
ind, să mă ating de foc. Tu
mă sfinţeşte, Stăpâne, cu dum-
nezeeascâ arătarea ta.
Troparul apostolilor, glasul al 3-lea.
Sfinţilor apostoli, ru g a ţi
pre milostivul Dumnezeu, ca
să dea iertare de greşale su­
fletelor noastre.
Slavă al Cuviosului, glasul al 8-lea.
Cu curgerile lacrâmilor talc...
C aută la sfârşitul cărţii.
Şi acum , al înainte prăznuirii
Caută-I in 2 zile.
LA P A V F O n R N IŢ Ă
Cântăm Canonul
Al căruia Acrostihul la G reci este acesta:
Joiei celei lungi, lungă laudă îi cânt.
Pe asn a 1-ia, Glasul al 6-lea, Irm o s:
<?p u tăiere s’a tăiat marea
m Roşie, şi adâncul cel hră-
% nit cu valuri s’a uscat, ace-
„eaş împreună făcându-se,
„celor fără de arme trecută
„şi celor prea întrarmaţi mor-
„mânt. Şi cântare lui Dum­
nezeu cuvioasă s’a cântat; câ
„cu slavă s’a proslăvit Hris-
„tos Dumnezeul nostru.
 70
Cea a tot pricinuitoare şi
dătătoare de viaţă, înţelep­
ciunea lui Dumnezeu cea ne­
măsurată şi-a zidit eişi casă
din Curata Maică, ceeace n’a
ştiut de bărbat. Iară acum
merge la riurile Iordanului,
cerând botez spre înnoirea
oamenilor.
Taine învăţând înţelepciu­
nea lui Dumnezeu, chiamă pre
toţi cei din păgâni la lumină,
pre ceice zăceau mai’nainte
întru întunerecul neluminatei
necunoştinţe, la cunoştinţa a-
devărului; scoţându-i la lu­
mină prin Botezul celce cu-
răţeşte inimile, şi zideşte prin
Duhul.
$ă auzim acum glasurile
prooroceşti, cele plinite prin
Duhul. Căci celce botează cu
Duhul şi cu foc Hristos, mer­
ge la Iordan. Veniţi la dânsul
şi vă luminaţi, că feţele voa­
stre nu se vor ruşina.
P e a sn a 3-a, Irm os:
omn fiind a toate, şi Zi-
ditor, Dumnezeule cel fă-
y J ră de patimă, zidire ţie
„ţi-ai unit sărăcind, şi rîurilela
„care ai voit a veni însu-ţi fi-
„ind, popoarelor ai strigat:
„Apa vieţii scoateţi, şi cu
„credinţă vă întăriţi.
Darul Botezului cel dez­
legător, sufletelor împreună
şi tru p u rilo r, Mântuitorule
vii să-l dărueşti. Pentru acea­
LU N A L U I IA N U A R IE
sta ne dai acum nouă şi Dar
In loc de dar, strigând: Apa
vieţii scoateţi şi cu credinţă
vă întăriţi.
Bărbatul nebun, celce nu
cunoaşte pre Dumnezeu, să
strică. Că pentru izvodirile
cele netrebnice, selipseşte de
tot binele, şi cade din toată
mântuirea, de a căruia parte,
toţi ceice cunoaştem pre Hri­
stos, să ne mântuim.
Peasna, 4-a, Irm os:
ai’nainte văzând proo­
fe d rocul taina ta cea negră -
k is ită Hristoase, a strigat:
„Pus-ai Darul Botezului cel
„tare tuturor, celorce cu cre­
d in ţă îl primesc pre el, spre
„iertarea greşelilor noastre.
Mergând la Botezul celce
izvorăşte celor muritori ierta­
re, chem pre toţi cei însăr­
cinaţi cu rele greşeli, carii
rău vieţuesc întru necurăţie,
sufletească odihnă să le dai
lor ca un îndurat făgăduin-
du-te.
C e la c e te-ai împărtăşit
cu trupul meu, ca să-mi dai
mie Dumnezeirea ta, că chi­
pul Părintelui tău neschimbat
fiind, încapi sub mâinile zi­
dirii tale Mântuitorule, fără
păcat om arătându-te, cu cel
asemenea, curăţind Cuvinte
pre cel asemenea.
Băutură şi ungere şi Duh
sunt cunoştinţele peceţii tale
 IN PA T R U Z IL E
Mântuitorule, şi darurile cele
de taină, şi lucrurile dumne- ' riseşte fiu iubit, pre tine celce
zeeştilor daruri cele vrednice
de iubire; că pre tine unul
născut, curăţire in lume, Ta­
tăl te-a trimis.
Pe a sn a 5-a, Irmos.
—j u legătura temerii îiind
cuprins acum Mergătorul
V®) înainte se leapădă a bo­
teză pre Hristos, văzându-1
„cu cucerniciestândgollaape,
„pre celace acopere cu ape
„cele mai pre deasupra.
Ceeace ţine apa cea ne­
ţinută şi mai pre sus în văz­
duh, înţelepciunea lui Dum­
nezeu, care opreşte adâncu­
rile, şi mările înfrânează, vine
la Iordan, şi Botez ia din mâi­
nile slugii.
Inchipuindu-seîn Adam cel
dintâiu Hristos, vine să-l cu-
răţească cu Botezul, celce în­
făşură Cerul cu nori, şi se îm­
bracă cu lumina, gol se vede
în repejunile Iordanului, şi cu
mână se cuprinde celce poartă
toate.
P e a s n a 6, Irm os:
ft» dâncul cel mai de jos al
£ păcatelor m’a încunjurat,
şi viforul ne mai râbdân-
„du-1, ca Ionâ strig către tine,
„Stăpânul: Din stricăciune
„scoate-mă.
Domn ştiindu-te pre tine
cerurile, spus-au slava ta,
Mântuitorule, întru naşterea
I
11
ta; iară acum Tatăl te mărtu-
te-ai botezat.
Tot celce poartă întinăciu-
ne, să o curăţească, cu cur­
geri de lacrimi, şi la Hristos
cu cutremur să vie, carele mer­
ge să curăţească cu foc, şi
cu dumnezeescul Duh firea
noastră.
Peasn a 7, Irm o s :
£yr?j inerii în Vavilon, de vă-
<t|> paia cuptorului nu s'au
i-is spăimântat, ci în mij-
„ locul văpăii aruncându-se,
„fiind rouraţi, au cântat: Bine
„eşticuvântat,Doamne, Dum­
nezeul părinţilor noştri.
Clătinând cu capul spre
vrajbă, nimenea cu înşelăciu­
ne să nu se mişte, celui de a-
proape cu rău să-i răsplătea­
scă, rău pentru rău gândind.
Ci intru dragoste pre Dom­
nul celce s’a arătat să-l cin­
stim.
Noi ca nişte prieteni ai lui
Hristos, puţin rău să pătimim
împreună, cu celce s’a închi­
puit, şi s’a arătat ca şi noi,
şi vine să ia Botez spre cu­
răţirea chipului.
Cu mine împreună de se
va pogor! cineva, şi împreună
se va îngropâ prin Botez, cu
mine se va desfăta, întru slavă
şi întru înviere. Hristos acum
vesteşte, pre carele cu cre­
dinţă să-l întâmpinăm.
 72
i » • < • **• • i ••• • • • i « •• i •
L U N A L U I IA N U A R IE
• • •

P e asn a 8, Irm o s:
trivă a zis prietenul, şi Cu­
entru leg ile părinteşti,
P fericiţii tineri în Vavilon
mai ’nainte nevoie păţi-
„mind, au scuipat porunca
vântului glasul, şi Soarelui
sfeşnicul; pre carele îl prea
înălţăm întru toţi vecii.
P e a s n a 9, Irm os:
„cea nebunească a celuice
„împărăţia. Şi împreunându- ‘i , in ospăţul Stăpânului, şi
„se cu focul cu carele nu s’au l'N 1! din masa cea nemuri-
„ars, celuice stăpâneşte, vred- " toare, ceice ne-am îndul­
„nică cântare i-au cântat: Pre c i t în peştera cea săracă, a-
„Domnul lăudaţi-l lucrurile, „cum la Iordan să alergăm,
„şi-l prea înălţaţi întru toţi „să vedem taină streină, ca-
vecii. „re soleşte spre strălucirea
cea de sus.
Oaspeţii dumnezeeşteihra-
ne, ceice în Vitleem cu cuvân­ Mergeţi dela Vitleem cei­
tul nc-am hrănit, şi cu îngerii ce v ’aţi îndulcit cu minunile
am proslăvit, şi cu păstorii spre partea Iordanului, şi a-
şi filozofii pre celce s’a în­ colo veţi vedea lucruri cu
trupat, să mergem acum în taină săvârşite, şi pre Hris­
taină la Iordan, să vedem tos viind prin Botez să în­
taina cea mare, pre care noiască pre Adam pentrucă
Hristos vine să o săvârşească. s’a întrupat.
Pre carele îl prea înălţăm Ziditorul născându-se din
întru toţi vecii. Tatăl mai ’nainte de veci, s’a
Capul legii şi al prooroci­ născut mai pre urmă neschim­
lor păzind, şi cu dragoste în- bat, întrupându-se din Curata
tărindu-ne, următori să fim Fecioară dumnezeeasca Fiică,
lui Hristos, celuice pentru dra­ îndoit rămâind, Dumnezeu şi
gostea c.ea desăvârşit, trup a om, ca să înnoiască pre Adam
luat şi prin Botez pre noi cu prin Botez.
Tatăl ne-a împăcat, şi ne-a Ca un om dupre fire, iară
învăţat, a cântă: Pre Domnul nu dupre nălucire, ai venit în
lăudaţi-l lucrurile, şi-l prea mijlocul tuturor, cerând Botez,
înălţaţi întru toţi vecii. însuţi fiind din fire nevino­
Primit-a pre celace a ve­ vat, că ai venit să îngropi
nit să curăţească păcatele lu­ vinovăţiile oamenilor, în ape
mii cu ape; dar nu i-a îngă­ botezându-te.
duit lui fiind cuprins de ffică. Ş i cealaltă slujbă a P a v e c e rn iţe i celei
m icif dupre rânduială şi O tpustul
Mie ’mi trebueşte să mă bo­
tez dela tine, Mirelui împo­

I
 IN PATRU
M>l 1114 • • •« i a a.
s î^ îc s ^ S K a
L A U T R E N IE .
La Dumnezeu este Domnul: Troparul înna-
inte prăznuirii şi al apostolilor. Slavă,
al Cuviosului, Şi acum iară al înnainte
prăznuirii.
După întâia Stihologhie, Sedealna, glasul
al 4-lea.
Podob ie; Degrab ne întâmpină...
Iată vine la Iordan Hristos,
şi chiamă pre Mergătorul în­
nainte; Vino de mă botează
pre mine, celce curăţesc tot
păcatul lumii cu apele râului!
Tinde-ţi mâna ta spre dum-
nezeescul meu creştet; că am
venit să vindec greşelile
manei.
Slavă, Ş i acum, glas acelaş
Podobie: Celce te-ai înălţat...
împăratul tuturor şi Stă­
pânul, la Botez cu dumneze-
ească cuviinţă viind, credin­
cioşii văzându-1 să-l lăudăm.
Cărările inimilor noastre să
le gătim cu dragoste, spălând
întinăciunile cumplitelor gre­
şeli, că iată vine să mântu­
iască neamul omenesc, în rîu-
rile Iordanului.
După a doua Stihologhie, Sedealna, glasul
al 8-lea.
P o d o b ie ; luviul-ai Jiu muimâut...
Botezătorule cel mare al
Domnului bucură-te, că a ve­
nit Hristos să se boteze de
la tine. Tremuri ca o slugă,
căci Stăpânul îşi pleacă ţie
capul. Atinge-te de dumne-
zeescul creştet al celuice ţine
Z ILE 73
I’» • « I « I
cu mâna toate, şi Dumnezeu­
lui celuice mântueşte cu buna
voinţă neamul omenesc.
Slavă, Ş i acum, iar aceasta.
C A N O A N ELE
Al înainte prăznuirii cu irmosul pe 6 şi
al Apostolilor pe 4, şi ai Cuviosului pe 4.
C A N O N U L înnainte prăznuirii
Al căruia acrostih la Greci este dupre
Alfa Vita, Facerea lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 6-lea, Irm o s :
a pre uscat umblând Is-
ifj rail cu urmele prin adânc,
pre gonaciul Faraon vă-
„zându-linnccat, a strigat: Lui
„Dumnezeu cântare de biru­
in ţă să-i cântăm.
$ă se bucure, făptura, mo­
ştenirile neamurilor să cânte.
Iisus împăratul a tot pămân­
tul, merge in rîurile Iordanu­
lui, să facă a noastră curăţire.
In haină roşie împărătească,
dinsângele fecioresc, Doamne
îmbrăcându-te cu trupul, la
curgerile apei vii gol, ca să
îmbraci a mea goliciune.
Fiul Tatălui celui fără în­
ceput,tu fiind, la fiul Zahariei,
milostive cu umilinţă vii ce­
rând Rotez, ca cu Darul, fii lui
Dumnezeu să ne faci pre noi.
Alt Canon, al Apostolilor.
Al căruia acrostih la Greci este a c e s t a :
Pre ucenicii Iui Hristos cei al doilea voiu
lăudă.
F a ccre a lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irm o s:
Dcschide-voiu gura mea...
^ ă c â n d u - v ă ucenici lui
Hristos, carele pentru noi
& s’a arătat în trup material­
ise, prealăudaţilor, aţi luminat
 74
•••••• ••• I i «>••»•<••• a l ••!••••■• i
toată lumea cu razele bunei
credinţe, risipind întunerecul
nedumnezeirii.
Părăsind firea cea strică-
cioasă şi nestatornică a celor
trecătoare, au urmat lui H ri­
stos: Crisc, Prohor, Andro-
nic, Tadeu şi Nicanor, făcân-
du-se luminători cu chip dum-
nezeesc.
Puterea vrăjmaşului o aţi
biruit slăviţilor, cu puterea
Duhului, şi pre cei de tot slă-
bănogiţi de nebunia nedum­
nezeirii, i-aţi umplut de pu­
tere şi de cunoştinţă dumne-
zeească.
Am plia şi Stahie şi Filip,
au propoveduit pre Domnul,
carele s’a arătat cu adevărat
în trup, ca nişte Apostoli, ca
nişte Ierarhi dumnezeeşti, şi
ca nişte s lu jit o r i lucrurilor
celor mai pre sus de cuget.
A l N ă s c ă to a re i:
$ă cinstim palatul cel dum-
nezeesc al împăratului, întru
carele a lăcuit precum a voit.
Să slăvim pre cea neispitită
de bărbat, şi una Născătoa­
rea de Dumnezeu, prin care
ne-am îndumnezeit.
Alt C A N O N al Cuviosului.
P e a s n a 1-a, glasul al 2-lea, Irm o s;
Intru adânc au aşternut...
îul desfătării, Hristos, v i­
t ne să se spele la apele
Iordanului ca un rob,
munţi săltaţi, măguri încin-
geţi-vă cu bucurie, cei spur-
LIUIMN M
A •ILI IUI Il i IA N U A R IE »'»»
M I » I I I I I • li • » l •«
*»*
• ■
•#•
câţi gătiţi-vă către dumneze­
easca curăţire.
Pom enirea ta cea luminată
astăzi a strălucit nouă Teoc-
tiste, raze de soare ale fap­
telor tale, gonind posomorî-
rea patimilor noastre, care po­
menire săvârşindu-o, cu cre­
dinţă şi cu dragoste te feri­
cim.
S la v ă :
Intraripându-te cu dragos­
tea lui Hristos, te-ai înălţat
depărtându-te de turburarea
cea lumească. Drept aceea ai
alergat către nevoinţele cele
ostenitoare ale postniciei, şi
prin înfrînare ca un înger ai
vieţuit.
Ş i acum , a N ă s c ă to a re i:
Veniţi să fericim cu gând
curat pre cea Curată, pre fru­
museţea lui Iacov, care ale-
gându-o o a iubit Dumnezeu
întru care s’a şi sălăşluit; să
o lăudăm ca pre un cort de
sfinţenie, ca pre una mai cin­
stită decât toate făpturile.
P e a s n a 3-a Irm o s :
u este sfânt precum tu,
M ’ Doamne. D u m n e z e u l
. .’ m eu,careleaiînălţatcor-
„nul credincioşilor tăi, Bunule,
„şi ne ai întărit pre noi pre
„piatra mărturisirii tale.
Celace stăpâneşti toate
un Dumnezeu, porţi chip
slugă, şi la slugă îndurate
ca
de
vii
trupeşte, prin Botezul cel de
 IN P A T R U Z IL E
Dumnezeu lucrat, din robia
vrăjmaşului scoţându-ne pre
noi.
Pentruce ai venit la rîu?
Ce îel de curăţire voieşti! Ce
întinăciune cauţi să speli, Bu­
nule? Laud, Cuvinte, cea mai
pre sus de minte micşorarea
ta, cea pentru milostivire.
Căutând Hristoase o a ia
care o a sfărâmat lupul cel
sălbatec cu înşelăciune, în cur­
gerile Iordanului ai stătut,
s trig â n d Mergătorului îna­
inte: Vino de mă botează tu.
Alt C an o n , Irm o s:
Pre ai tăi cântăreţi...
Ca pre nişte rîuri v’a tri­
mis pre voi Cuvântul în tot
pământul, ca să-l umpleţi pre
el cu adăpările dumnezeescu-
Iui Duh şi cu Darul să stin­
geţi văpaia nedum nezeirii
prea înţelepţilor.
$ă lăudăm pre dumneze-
escul Timon, pre Sila şi pre
Siluan, şi cu credinţă să mă­
rim pre Epeneton cel slăvit;
pre Urban şi pre Agav, pre
adevăraţii propoveduitori ai
lui Hristos.
Făcăndu-vă acum fericiţi,
aţi făcut pre cei mai nainte
ticăloşi, părtaşi fericirii celei
dumnezeeşti; ca ceice aţi a-
vut învăţător pre Dumnezeu
cel cu adevărat fericit.
A N ăscăto are i.
Curată mai ’nainte de naş­
tere, şi întru naştere, şi după
naştere te-ai arătat adevărat
maică Fecioară. Că pre Dum­
nezeu l-ai născut, pre carele
arătat l-a propoveduit sobo­
rul apostolilor.
Alt Canon, Irm o s;
Pre piatra credinţei...
Celce a făcut adâncurile
apelor cu porunca, celce a-
copere cu ape cerurile, vine
la ape sâ se boteze. Suflete
priveghează, curăţeşte-te de
patimi, aducând odraslele bu­
nătăţilor.
Dulce la miros ca tran­
dafirul, ai odrăslit Teoctiste
mirosire în grădina postnicici,
cu lucrarea Duhului, umplând
totdeauna de bună mireazmă,
pre ceice cântă lui Dumne­
zeu. Nu este sfânt afară de tine,
Doamne.
S la v a :
Ca un măslin roditor ai
o d r ă s lit în casa Domnului
Teoctiste. Cu untul-de-lemn
al ostenelilor tale, veselind fe­
ţele noastre Cuvioase, ale ce­
lorce cântăm: Nu este sfânt
afară de tine, Doamne.
Ş i acum , a N ă s c ă to a re i:
Mulţi sunt ceice se luptă
cu mine din văzduh. Intru du­
reri mi-a lipsit viaţa, cufun-
datu-m’am în prăpastia gre­
şelilor. Mântueşte-mă, Stăpâ­
nă, nu mă trece cu vederea,
II
76 LUNA LUI IA N U A R IF .

câ pre tine te am ajutătoare Şi acum, a înainte prăznuirii. Podobie

asemenea.
nebiruită.
lisus născându-se din Fe­
Irm osul:
cioara Maria, şi in Iordan bo-
Pre piatra credinţei întă- tezându-se dela loan, Duhul
„rindu-mă, lârgit-ai gura mea s’a pogorit preste dlnsul vă­
„asupra vrăjmaşilor mei, că zut în chip de porumb. Pen­
„s’a veselit duhul meu a cântă: tru aceasta proorocul cu înge­
„Nu este sfânt ca Dumnezeul rii a g răit, strigând: Slavă
„nostru, şi nu este drept, a- venirii tale Hristoase. Slavă
„fară de tine, Doamne. împărăţiei tale. Slavă randu-
elii tale, unule iubitorule de
Condacul şi Icosul, Innainte prăznuirii.
Caută-le in 3 zile.
oameni.
Peasna 4-a, Irmos:
Sedealna apostolilor, glasul al 3-lea.
Podobie: Durr.nezeeştei credinţe...
%f ristos este puterea mea,
Dumnezeu şi Domnul,
Stâlpi neclătiţi Bisericii, şi JA! cinstita Biserică cu «ium-
temelii bunei credinţe fiind u- „nezeeascăcuviinţăcântci,stri­
cenicii Dumnezeului nostru, când: Din cuget curat întru
păziţi-o pre ea nevătămată, go­ „Domnul prăznuind.
nind smintelele celui viclean,
şi rugând pre Ilristos Dum­ Când te-a văzut pre tine j
apa Iordanului, Doamne, s’a
nezeul nostru totdeauna, să
întors, şi firea noastră cea
ne dăruiască nouă mare milă.
spurcată de multe patimi, la
Slava, a Cuviosului, glasul 1-iu. ceruri s’a în to rs, închinân-
P o d o b ie : Piatra îiind pecetluită... du-se ţie.
Păstorind cu dumneze- Spăimântează-se soarele
ească plăcere turma Domnu­ văzându-te pre tine, Soare, go-
lui cu fluerul Cuvântului, pur- lindu-te trupeşte, şi în taină
tâtorule de Dumnezeu Teoc- luminând toată firea cea în­
tiste, la păşunea nepătimirii tunecată ce s’a golit pentru
şi a vieţii, mântuită o ai a- neascultare, Stăpâne.
dus lui Dumnezeu, şi la dân­ Iată curăţirea, iată mân­
sul mutându-te plata ostene- tuirea şi înnoirea tuturor, şi
lclor cea vrednică ai luat. Sla­ luminarea a venit la ai săi.
vă celuice ţi-a dat ţie pu­ Deci să ne lipim de dânsul
tere. Slavă celuice te-a în­ prin curăţia vieţii.
cununat. S la v ă celuice lu­ AII Canon, Irmos:
crează prin tine tuturor tă­ Sfatul ccl neurmal...
măduiri. Marea păgânilor o a tur-

I
I
I N P A T R U Z IL E
burat intrând într’insa prea
înţelepţii, ca nişte cai, uceni­
cii Mântuitorului, şi pre cre­
dincioşi i-a mântuit cu apă
sfântă şi cu Duh.
Strălucit-au ca soarele pre
pământ, Pud, Apelie şi Filo­
log şi Irodion, Ruf. şi Patrova,
şi pre credincioşi i-a lumi­
nat, scăpându-i din întune-
recul necunoştinţei.
Incordându-vă v ’a trimis
pre voi cel milostiv ca pre
nişte săgeţi ascuţite, ca să
sdrobiţi săgeţile vrăjmaşului,
şi pre cei răniţi cumplit mă­
riţilor, cu Darul lui Dumne­
zeu să-i vindecaţi.
Laudă să aducem Mântui­
torului cu cântări, mărind pre
Rodion de Dumnezeu grăi­
torul, şi pre lăudatul Ermie, pre
înţeleptul Asingrit, pre dum-
i neescul Lin şi pre Gaie.
A N ăscăto are i.
Pre tine prea fericită, ceata
proorocilor de demult prin
Duhul, cu dumnezeeşti gra­
iuri sfinţite, cu dumnezeească
cuviinţă te-a numit Preacu­
rată, uşă şi munte umbrit.
Alt Canon, Irm os :
Venit-ai din Fecioară...
Picat-a dulceaţă sudorile
ostenelelor tale, pierzând a-
mărăciunea dracilor prea fe­
ricite, depărtând umezelele
cele sărate ale boalelor, vred­
niciile de laudă.
77
Indumnezeindu-te cu cură­
ţiri neîncetate Cuvioase, te-ai
făcut luminător prea luminat
postnicilor şi izvor iscusit, şi
îndreptător şi turn nemişcat.
S la v ă :
Despărţit-ai mările cele să­
rate ale patimilor Teoctiste,
cu toiagul credinţei, şi ai în-
necat Părinte pre Faraon cel
nevăzut, ajungând la pămân­
tul făgăduinţei, Cuvioase.
Ş i acum , a N ă s c ă to a r e i:
$triga-voiu ziua şi noaptea
către tine Preacurată, şi mă
voiu mântui. Şi voiu trece
preste zidul desfătărilor, şi
voiu scăpă de bântuelele dra­
cilor cu mijlocirea ta.
P e a s n a 5, Irm o s:
u dumnezeească strălu-
Ir cirea ta bunule, sufletele
(i> celorce mânecă la tine
„cu dragoste, mă rog lumi-
„nează-le, ca să te vadă Cu-
„vinte al lui Dumnezeu, pre
„tine adevăratul Dumnezeu,
„pre c e la c e chemi din ne-
„gura greşelilor.
Roadă să aducem lui Hris­
tos, viaţă curată, că vine cu-
răţind spurcăciunea păcate­
lor prin ape cu Darul, unul
făcătorul de bine şi cel fără
păcate.
Norodule celce şedeai de
demult întru întunerecul ne­
cazurilor, lumina cea neapusă
s’a arătat ţie, vezi şi cu dum-
III

78
nezeeştile raze te luminează,
şi laudă Darul celuice s’a a-
rătat.
M are taină săvârşind, la
marele Mergătorul tău îna­
inte vii, o dătătorule de lu­
cruri mari, Doamne! firea o-
menească cea micşorată, ne­
grăit slă vin du-o prin Botez.
Alt can o n , Irm os
Spâim ântatu-sau’ toate...
Luând voi putere, ca nişte
apostoli, a legă şi a dezlega
prea lăudaţilor, pre cei legaţi
cu legătura relei credinţe i-aţi
dezlegat. Pentru aceasta po­
menirea voastră prâznuim cu
credinţă dănţuind.
Cu dumnezeeşti cântări
Aristarh să se cinstească, Ter-
tie, Iason şi Sosten, Kesar şi
Marco, Lucâ, Sosipatru, Quart
şidumnezeescul Apelie, Clim,
Epafrodit şi prea înţeleptul
Erast.
Pre voi ca şi pre cei doi­
sprezece v a trimis Domnul,
ca să desrădăcinaţi toată ne-
dumnezeirea, între toţi oame­
nii sădind arătat dumneze-
easca cunoştinţă, măriţilor a-
postoli, cei rugători pentru
sufletele noastre.
A N ă s c ă to a re i:
I^uminează-mi ochii inimii
mele Fecioară; străluceşte-mi
raza pocăinţei, de întunere-
cul cel veşnic mă scapă, ceea­
ce eşti uşa luminii, şi scăpa­
III
I
L U N A L U I IA N U A R IE
rea tuturor creştinilor, celor
ce cu credinţătelaudăpretine.
Alt C anon, Ir m o s :
Lumina celor din intunerec...
Cu plugul rugăciunilor, o-
gorînd pământul inimii, ai
semănat într’însul sămânţa
Cuvântului, P ă rin te cugetă-
torule de cele dumnezeeşti,
şi ai cules roadă bună din
destul, care hrăneşte sufle­
tele tuturor credincioşilor ce­
lorce te laudă.
Aducând totdeauna gând
priveghelnic Părinte, cugetă-
torule de cele dumnezeeşti,
ai adormit patimile cele per-
zătoare de suflet, grăbindu-te
a ajunge la zorile cele dum­
nezeeşti, către strălucirea lu­
minii celei neapuse, unde este
lăcaşul celorce se veselesc.
S la v ă :
Ca un luminat de Dum­
nezeu, şi purtător de lumină,
plin fiind de Darurile dumne-
zeescului Duh Părinte, ară­
tând firea cea curată a ne­
rău tăţii, descoperind tuturor
că ai vieţuit în trup ca un
înger.
Ş i acum , a N ă s c ă to a re i:
Arătatu-te-ai P re a c u ra tă ,
uşa răsăritului celuice s’a ară­
tat dintru înălţime, şi scaun
înalt până la Cer al împăra­
tului, şi scară înaltă pre care
s’a pogorît Hristos, şi a vorbit
cu oamenii cei mântuiţi.
 IN PATRU ZILE
Peasna 6, Irmos:
area vieţii văzându-o
înălţându se de viforul
ÂM ispitelor, la limanul tău
„cel lin alergând, strig către
„tine: Scoate din stricăciune
„viaţa mea mult milostive.
Celace eşti plin de ape
de taină, ca un izvor al pă­
cii, însuţi Doamne la rîu ai
venit, dela o picătură mică
cerând să te botezi, celce li­
nul eşti fără păcat.
Minunatu-s’a ceata îngeri­
lor de sus, văzând gol pre
celce acopere Cerul cu nori.
şi a strigat: Ce este această
a ta multă umilinţă pentru
oameni.
Cel plin s’a deşertat, cel
nevăzut iată întrupându-se
s’a arătat, Iordane rîule ve~
seleşte-te, curgerile tale um-
ple-ţi, ca să speli pre înnoito­
rul tuturor.
AH Canon, Irm os:
înţelepţii lui Dumnezeu...
fn toată lumea aţi stropit
apa vieţii cea de mântuire,
nori însufleţiţi arătându-vâ a-
postoli, şi inimile credincio­
şilor aţi rourat.
P u te re a dumnezeeştilor
voastre cuvinte, a biruit pre
cea multă iuţime a ritorilor
şi pre cei neînţelepţi carii
nebunise prin cunoştinţa în-
şelăciunii, i-aţi înţelepţit prea
înţelepţilor.
79
Dumnezeescul Pud şi Tro­
fim, Filimon slăvitul şi Ari­
starh, Onisifor şi Tihic cel
prea ales, ca nişte ucenici ai
Cuvântului, să se mărească.
A N ăscăto arei:
Pre tine te laud ceeace
una eşti lăudată, mărescu-te
pururea de Dumnezeu mă­
rită, şi te fericesc pre tine,
ceeace neamurile neamurilor
te fericesc, Fecioară de Dum­
nezeu fericită.
Alt Canon, Irmo-s.
Intru adâncul greşeltlor...
Duhurile viclenirii le-ai
supus, arătându-te lăcaş sfân­
tului Duh, celuice a suflat
întru tine putere, purtătorule
de Dumnezeu, prea fericite
Teoctiste.
S la v ă :
Cu toiagul tău cel cuvân­
tător Cuvioase, ai hrănit tur­
ma ta cea cuvântătoare, Părin­
te, la verdeaţa sihăstriei, şi o
ai povăţuit către staulul cel
ceresc.
Şi acum, a N ăscătoarei:
Celce a întins Cerul cu
voia, te-a arătat pre tine alt
Cer pre pământ, Născătoare
de Dumnezeu Curată, şi din
tine s’a arătat celor dintru
întunerec.
Irmosul:
Intru adâncul greşelilor
„fiind încunjurat, chem a-
 ------

80 L U N A L U I IA N U A R IE

Pre bărbaţii cei mult slăviţi ai lui Dumnezeu.

„dâncul milostivirii tale cel
„ne urmat; din stricăciune, Aceşti şaptezeci de apostoli, fiind a-
„Dumnezeule, scoate-mă. leşi de puterea cea a tot stăpânitoare, au
fost trimişi în toată lumea, ca săzmulgă
C O N D A C U L apostolilor, glasul al 2-lea. pre oameni din înşelăciunea şi nebunia
P o d o b ie : Căutând cele de sus... idolească, şi să-i întoarcă către cunoştinţa
cinstirii de Dumnezeu. Pentru aceasta toţi
Ceata ucenicilor lui Hris­ cu feluri de chinuri nevoindu-se pentru
tos celor şaptezeci, să o lă­ adevăr, s’au mutat către Domnul precum
udăm dumnezeeşte credincio­ se arată în viaţa fiecăruia.
şii astăzi şi să oprăznuim. Că * Intru aceasta zi, prea cuviosul părintele nostru
printr’înşii toţi ne-am învăţat Teoctist, egumenul lăcaşului celui din Cucumia
(sau Cunumia) Siciliei. cu pace s’a săvârşit.
a cinsti Treimea cea nedes­
S tih : Nezidite Cuvinte al lui Dumnezeu
părţită; că sunt luminători parte ii dai.
dumnezeeştei credinţe, Lui Teoctist in pământul cel pururea cu ver­
deaţă al Edemului.
icos.
■fcIntru această zl, şase sfinţi mucenici, cu
Ceata celor şaptezeci de pace s'au săvârşit.

apostoli, să o lăudăm cu un S t ih : Ş a s e suflete luminate, din viaţă zbu­

rând.
glas credincioşii întru sfinţite Stau de faţă împreună cu îngerii cei câte
cântări. Pre Stefan, pre Pro^. cu şase aripi fiind.

hoc şi pre Sila, pre Nicanor, Intru această zi, pom enirea sfinţilor mu­
pre Timon, şi pre Amplie. cenici, Zosim a monahul şi Atanasie Co-
pre Parmena, pre Apelin. pre mlntarisie.

Iacov* pre Filip, pre Aristarh Stih: Atanasie împreună cu Zosima murind
Dulce îi este şi a vieţui împreună cu el in
pre Matia,şi pre Irodion^ pre lăuntrul pietrei fiind.
Crisc„ pre Flegont, pre Var-
nava, Lin şi pre Olimp* pre A ce st sfânt Zosima era din Cliilicliia,
şi locuiâ în pustie împreună cu fiarele.
Anania, pre Lucâ şi pre A Deci fiind prins de boierul Dometian, şi
sigcrist, pre Iason, pre Titt mărturisind că Hristos este Dumnezeu
pre Tadeuu pre Kesaj; şi pre adevărat, a fost ars prin urechi cu fiare
înfocate, şi a fost pus într’un cazan plin de
Climent, pre Chila, pre Iu st, împuţiciuni clocotite. Apoi fiind spânzurat
pre Erast şi pre Cleopa, pre cu capul în jos, cu chip prea mărit, de
Andronic, pre R u t pre Agav, toate s'a păzit nevătămat. Căci s’a arătat
un leu în privelişte, carele cu glas ome­
pre Marco, pre Sosten şi pre nesc a vorbit pentru Dumnezeirea lui
ceilalţi, că sunt luminători Hristos. Deci dintru aceasta, a tras la
dumnezeeştei credinţe. credinţa lui Hristos pre Atanasie Cominta-
risic. Deci fiind sfântul slobod dc tiranul,
Intru a ce a stă lună în patru zile, pom e­ s’a dus iarâş în pustie şi în munţi, unde
nirea şl soborul sfinţilor slăviţi, celo r
şaptezeci de apostoli.
petreceâ mai ’nainte, şi catihisind, a bote­
zat pre pomenitul Atanasie. Deci acolo
S t ih : Ceată prea aleasă a apostolilor de aflându-se ei, s’a despicat o piatră în
şapte ori zece fiind.
chip minunat, întru care intrând amân­
Tn c e r u r i acum d im p reu n ă CU n ev o ito rii este
d ă n ţu in d ... doi, şi-au dat sufletele lor în mâinile Iui
Intru a patra zi laud eu Dumnezeu.
 i I i i I M i ■ i i >■ i i l i I > i l I i m a m i I i i i
IN.....................................................
■ i i ■ u i i ■ .
P A T R U Z IL E 81

Intru această zi, pom enirea p rea cuvi­ mis de părinţi la tatăl său sănătoasă. Insă
oasei Apolinariel celei din Singlit. nupă puţine zile, a început tânara a se a-
S tih : De pre pământ pre Apolinaria o ridică, rătâ că este îngrecata. Iara tatâl ei soco­
Căci în ceruri a lăcui era vrednică. tind că s’a îngrecat de Ava Dorotei, a
trimis îndată călăreţi grabnici, şi l-a adus
tocjv ururea pomenita aceasta Apolinaria,
pre el înaintea sa.'
a fost pre vremea împăratului Leon
Atuncea sfânta, arătându-se prin oare­
4/ celui mare, cel poreclit machelie,
care semr.e, că erâ fiica lui Antemie, a
^ în anii patru sute cincizeci şi şapte,
făcui pre toţi sâ se minuneze şi să se în-
fiică Iui Antemie, carele eră rânduit de
I fricoşeze; şi mai ales pentru minunea ce
împăratul a fi cârmuitor Romei. Care cu
făcuse la însuşi sora sa. După acestea
frumuseţea şi cu înţelepciunea ccvârşiâ
pre multe femei din timpul acela. Ş: din râmâind puţine zile cu părinţii săi, s’a în­
tânăra vârsta sa a dorit fecioria şi se tors iarăşi la chilia sa, fără sâ se înştiin­
ruga lui Dumnezeu ziua şi noaptea, ca ţeze cineva de ceeace s’a făcut. Iară după
sâ-şi câştige dorinţa sa, adicâ sâ rămâie ce s’a săvârşit, atuncea s’a cunoscut de
monahi, că este fcmcc. Pentru care toţi
fecioară pâna la moarte. Pentru aceasta
s’au spâimântat, şi s’au îndemnat să mul­
s’a rugat părinţilor săi, ca sa o lase sa
ţumească lui Dumnezeu.
se ducă la Ierusalim. Şi câştigându-şi voia,
luând fericita slugi şi slujnice, asemenea ^Intru această zi, pomenirea Cuviosului pă­
şi aur şi argint şi haine scumpe şi astfel rintelui nostru Evtimie cel nou. carele se află
s’a dus la sfânta cetate. Acolo le-a îm­ aproape dc sfântul Mochie.
părţit toate pre la săraci. Iară după cc Stih : Vesel, nevoindu-sc prin ostenele Ev-
s'a închinat sfintelor locuri, şi-a slobozit tiroie,
robii şi roabele, a oprit cu sine numai Vesel se duce la lăcaşurile cele de veselie.
un bătrân şi un famen pre cari Iuându-i, d in tru această zi, cuviosul Evtimie egumenul
a pornit să meargă la Alexandria Şi a- Monastirci Vatopedului, carele a inlruntal pre
jungâ .d la un loc şes, au hotărît sâ şeadă împăratul Mihail latino-cugetătorul, şi pre pa­
acolo, ca sâ se odihnească puţin de oste­ triarhul Becul; întru adânc s a săvârşit.
neala căii. Stih : Innecat-a apa pre Evtimie cel vestit,
Şi după ce oamenii săi au adormit, Carele înşelăciunea latino-cugetătorilor a ru­
atuncea de trei ori fericita defăimând pre şinat.
toate, a fugit pic ascuns şi a intrat în ^ In tru această zi, cei împreună cu Evtimie
lunca ce se află acolo. Unde a rămas doisprezece tr.onahi vatopedeni, cari pre cei
mulţi ani, atâta în cât pielea trupului ei mai de sus latino-cugetători, i a înfruntat;
prin sugrumare s’a săvârşit.
s’a făcut vârtoasa ca de broască ţesteasâ
din muşcaturile ţânţarilor ce se aflau acDlo. Stih : Douăsprezecimea monahilor, strălucite
Apoi s’a dus la un schit unde erau mulţi cununi a luat.
sfinţi părinţi, şi acolo făţărnicindu-se ca Căci înşelăciunea latino-cugetătorilor a in-
frunfSt.
este famen, s’a numit pre sine Dorotei.
Iară cuviosul Macarie ce se ailâ acolo, ^ Iulru această zi. pomenirea sfinţilor mucenici.
o a primit pre ea, şi i-a dat chilie, întru Hrisant şi Evfimia aproape dc sfântul Acachie.
care închizându-se de trei ori fericita, se S tih : Hrisant roadă prea dulce înflorind,
rugă lui Dumnezeu ziua şi noaptea. Insă Care s’a arătat mult mai pre sus şi dc cât
tatâl său Antemie avea şi altă fiică, care aurul fiind.
patimeâ de duh necurat. Şi pentru aceasta Cuvântul pie tine Evfimio arătat.
o a trimis pre ea la părinţii schitului ca D c h u n ă la u d a c e a n e m u r ito a r e te-a în v r e d ­
n ic it.
sâ o vindece. Iară pentru fiica sa aceasta
Apolinaria, a obosit (căutându-o) si mai, f\ Intru această zi, sfântul noul mucenic Onu-

mult nu cercetă pentru ea. Deci părinţii frie, carclc a mărturisit în Hio, la anii o mie
opt sute optsprezece.
au trimis pre cea îndrăcită Ia sora sa, ca­
re se fatărniceâ că se numeşte Dorotei, Pentru ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
precum am spus mai sus. Şi în puţine milueşte-ne şi ne mânuieşte pre noi,
zile a scăpat tânăra de dracul, şi s’a tri- Amin.

T
 82 . - ........
L U.....
N A L U I IA N UI •A. MR MIE • • M • II I I M M I III • I • i I I I I I I • I I I I I I I II • I

Peasna 7-a, Irm os: lin, celor învăluiţi în marea

'jpfr atâtor de rouă cuptorul celor cumplite, m ân tu ito ri
l-a făcut îngerul, cuvioşi- v’aţi arătat şi îndreptători în­
VJ „lor tineri, iară pre haldei ţelepţi cântând: Doamne al
„arzându-i, porunca lui Dum­ părinţilor şi Dumnezeule bine
nezeu, pre muncitorul l-a eşti cuvântat.
„plecat a striga: Bine eşti cu­
Toţi pre Evod şi pre Carp
vântat Dumnezeul părinţilor
să-i fericim, pre Tihic şi pre
„noştri.
Chifâ, pre Iust, pre Arteman
Cum te vor primi repe- şi pre slăvitul Zinâ, ca pre
junile rîului, pre tine celace nişte ucenici ai lui Hristos,
eşti izvorul desfătării, Hri­ cântând: Doamne al părinţi­
stoase? Cum Mergătorul îna­ lor şi Dumnezeule bine eşti
inte îşi va tinde mâna spre cuvântat.
tine, celce cu mâna la-i zi­ In chipul fulgerului, prin
dit pre el, şi din mâna celui Duh făcându-vă Apostoli
viclean ne-ai izbăvit pre noi. ai lui Hristos, pre cei ţinuţi
Izvorul bunătăţii fiind tu, în noaptea necunoştinţii ia-ţi
Doamne, cum vii la curgerile izbăvit şi la lumina vieţii aţi
Iordanului, căutând să adăpi îndreptat pre ceice strigă tot­
cu apele nestricăciunii pre deauna: Dumnezeule bine eşti
cei căzuţi în stricăciune pen­ cuvântat.
tru mâncarea cea amăgitoare, A N ă s că to a re i:
prin pizma şarpelui. Curăţire te-ai făcut celor
$ă pice munţii bucurie şi ce pururea greşesc, ceace eşti
dealurile să sălteze veselindu- cu totul fără prihană, născând
se. Riurile să plesnească cu mai pre sus de fire pre Hris­
mâinile; că s’a arătat Hristos tos celce a ridicat păcatul lu­
şi merge să cufunde în apă mii, căruia strigăm: Doamne
greşelile oamenilor. al părinţilor, şi Dumnezeule
Alt Canon, Irm os: bine eşti cuvântat.
N ’au s l u j i t f ă p t u r e i . . .
Alt Canon, Irmos:
Vânând cu cuvântul, aţi Porunca cea protivnicâ.
scos dintru adâncul nedum- 0u v ă rs ă rile lacrimilor
nezeirii pre păgânii cei mult stingând aţâţările patimilor
risipiţi. Cu semne şi cu mi­ fericite Teoctiste, ai izvorît rî-
nuni întărind minţile lor în­ uri de minuni pjirurea curgă­
ţelepţilor Apostoli ceice aţi toare, cu care se spală boa-
fost povăţuitori celor rătăciţi. lele sufletelor şi ale trupurilor
Intrând in limanul cel prea pururea pomenite.
 IN PATRU ZILE
Slavă...
Rîvnind blândeţelor 1u i
David, Părinte, ai câştigat ne­
vinovăţia şi răbdarea lui Iov.
Nefătărnicia lui lacov. cre­
dinţa lui Avraam, şi dragostea
cea fierbinte a lui Petru, cu
cari împreună sălăşluindu-te,
adu-ţi aminte de noi.
Şi acum, a Născătoarei...
Născându-ne nouă viaţa
cea înfiinţată, care cu moar­
tea a încetat pre moarte Fe­
cioară, fiind eu omorât de în-
necările relelor, înviază-mă
cu rugăciunile tale, Curată,
binecuvântată şi prea slăvită.
Peasna 8-a, Irm os:
in văpaie roua ai izvorît
cuvioşilor, şijertfadrep-
tului cu apă o ai ars; că
„toate le faci, Hristoase, cu
singură voirea. Pre tine te
prea înălţăm întru toţi vecii.
Ou cojocul a despărţit E-
liseiu curgerile rîului. Darul
Botezului mai 'nainte întune­
cat însemnându'l. Care Hris­
tos l-a făcut suindu-se într’în-
sele, unul Făcătorul de bine.
însemnat-a oarecând slă-
vitul prooroc Darul Botezului,
cu care apele cele mai ’nainte
neroditoare, făcându-se mult
roditoare cu puterea Dumne­
zeului nostru celuice s’a arătat.
Toată valea de dumneze-
eştile Daruri se va umplea,
şi dealul cel protivnic se va
4 44
>l>* «<I <I 1
<»! «.*■ • I t i l l H« I IUI • * 83
•*44-4
. •
smeri, şi cele strâmbe, în drep­
te se vor întoarce, cu arăta­
rea lui Dumnezeu celuice s’a
întrupat.
Alt Canon, Irm os:
Pre tinerii cei binecredincioşi...
Arând minţile cele înţelc-
nite, cu plugul Cuvântului,
aţi semănat seminţe de mân­
tuire prea slăviţilor, şi spicul
bunei credinţe însutit l-aţi se­
cerat, adică mulţimea celorce
s’au mântuit, apostoli ai Dom­
nului prea înţelepţi.
Cu laude dumnezeeşti pre
lacov, pre Cleopa şi pre Var-
nava şi pre Ştefan pre N ar­
cis prea înţeleptul, pre Marco,
pre Aristovul, şi pre Apelie
să-i cinstim, ca pre nişte a-
postoli ai lui Hristos, strigând:
Pre Domnul lăudaţi-1 şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Crucea în loc de pavăză
purtând împotriva tuturor ta-
berilor balaurului bărbăteşte
v’aţi oştit, prea înţelepţilor
apostoli. Şi pre acelea pier-
zându-le, pre oamenii pre ca-
re-i robise, i-aţi vânat prin cre­
dinţă, şi Stăpânului şi dătă­
torului de viaţă i-aţl adus.
A Născătoarei...
0 minune mai pre sus de
minuni, cum ai născut; şi ai
rămas Fecioară, Preacurată
dumnezeiască Mifeasă! Că ai
născut pre Cuvântul cel îm­
preună fără început cu Tatăl.
 84
Căruia toţi cântăm: Pre Dom­
nul lăudaţi-l lucrurile, şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Aii Canon, Irm os:
Pre cel ce s'a pogorit...
Săvârşindu-ţi viaţa ade­
vărat întru nerâutate, cuge-
tătorule de Dumnezeu, pă­
rinte Teoctiste, ai surpat rău­
tatea vrăjmaşului cu gând
desăvârşit, strigând: Lăudaţi
pre Domnul, şi-l prea înălţaţi
întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Acum securea îngrozeşte
tăierea credincioşilor. Suflete
al meu grăbeşte, şi tăind spi­
nii patimilor, adu Domnului
roduri coapte la vreme, mân-
tuindu-te, prin ru g ă c iu n ile
purtătorului de Dumnezeu.
Ş i acum a Născătoarei...
Din toate neamurile pre
tine te-a ales Hristos, spre
a sa sălăşluire Născătoare de
Dumnezeu, înnoindu-ne cu u-
nire dumnezeiască pre noi ca­
ri eram stricaţi. Pentru aceea
te lăudăm întru toţi vecii.
Irmosul:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
Pre Dumnezeu care s’a
„pogorît în cuptorul cel cu
„foc la tinerii evreeşti, şi vă-
„paia întru răcoreală o a pre-
„ făcut, ca pre Domnul lău-
„daţi-1 lucrurile şi-l prea în­
călţaţi întru toţi vecii.
HF:
LUNA. LU I IA N U A R IE
Peasna 9-a, Irm os:
f re Dumnezeu a*l vedeâ
nu pstfi cu putinţă oa­
menilor, spre carele nu
„cutează a căută cetele înge­
reşti; iară prin tine Preacu­
rată, s’a arătat oamenilor
„Cuvântul întrupat. Pre carele
„slăvindu-1 cu oştile cereşti,
„pre tine te fericim.
Rristoase, celace cu mâi­
nile ai zidit pre om, sub mâna
Mergătorului înainte te pleci
ca un om, smerindu-te, casă
mă înalţi pre mine cel de de­
mult smerit şi pierit. Slavă
înfricoşatei şi măritei rându-
elii tale.
Curăţirea sufletelor se gă­
teşte, luminarea şi deslegarea
din cele rele a venit. Iordane
rîule veseleşte-te, dănţueşte
făptura toată, şi pământule şi
mare bucuraţi-vă, slăvind pre
prea bunul Hristos.
Celace eşti plinirea tutu­
ror bunătăţilor, ai venit stri­
gând către sluga ta cea plină
de sfinţenie, carele s’a mirat
de a ta umilinţă. Apropie-te,
botează-mă că voiu să umplu
firea celor pământeşti de sfin­
ţenie, şi de curăţenie.
Alt Canon, Irm os:
Tot neamul pământesc...
Vindecă, Hristoase,patimi­
le inimilor noastre, pentru ru­
găciunile celorce te-au iubit şi
te-au propoveduit tuturor pă­
 IN P A T R U Z IL E 85
I I • • • I • • • • • • I I I I • • • • • ••I•• I•••••••••*•!•••••>•••

gânilor pre tine Dumnezeu rată, ceeace eşti lauda înge­

împreună şi Domn, şi făcător rilor şi mântuirea tuturor oa­
a toate, şi a gonit toată înşe­ menilor, celorce te laudă pre
lăciunea idolilor cu lumina tine cu neîncetate glasuri.
propoveduirei. Alt C a n o n , Ir m o s :
Fiul Pârinlelui cel fără...
Ca nişte fulgere a strâlu-
lucit în lume Lucâ împreună Zidire curată lui Dumne­
cu Erm i, Marco, şi Anania zeu te-ai arătat, Teoctiste, ne-
şi cu Matia sfinţitul Olimp, întinându-ţi frumseţea sufle­
şi plinirea credincioşilor a- tului, Cuvioase, cu întinăciu­
rătat o a luminat. Pre cari nea păcatelor. Ci cu totul te-ai
cu credinţă astăzi să-i cinstim înfrumuseţat pre tine, cu în­
cu sfinţite şi cu cinstite cân­ mulţirea bunătăţilor, pentru
tări. aceasta te cinstim.
Cu bună cuviinţă să stăm Cu bunătăţi împodobindu-
în casa Dumnezeului nostru, te, cu dragostea luminându-te
şi să fericim pre sfinţiţi pro- cu felurile bunătăţilor strălu-
poveduitori şi învăţători, cari cindu-te, te-ai mutat către pă­
sunt înţelepţi ca îngerii şi rinţii tăi, la bătrîneţe adânci,
înbogăţitori, mântuitori, apă­ Părinte înţelepte, păzindu-te
rători şi folositori tuturor ce­ în jitniţele cele dumnezeeşti
lorce cinstesc pomenirea lor. ca nişte g rîu copt la vre­
$trălucitu-s’a cu lum ina mea lui.
S la v ă .
cea fără materie a Duhului,
Achila, Ahaic, şi Luchie cel Turm a ta astăzi dănţue-
mărit, şi Furtunat, împreună şte prăznuind pomenirea cea
cu cei şasezeci şi şase de slu­ purtătoare de lumină a ador-
jitori ai lui Hristos, şi sfin­ mirei tale, care şi după mu­
ţiţi ucenici, şi inimile tuturor tarea ta să nu încetezi, de
le luminează astăzi, pomeni­ trei ori fericite, a o binecu­
rea lor cea purtătoare de lu­ vânta din Cer, stând înain­
mină. tea lui Dumnezeu împreună
A N ă scă to a re i... cu îngerii, prea fericite.
Ş i acu m , al N ă scă to a re i...
Strălucirea luminării na­
şterii tale a strălucit, şi a lu­ Ceeace ai născut viaţa,
minat toată partea cea de sub spre izbăvirea oamenilor, în-
Cer, şi pre mai marele întu- viază sufletul meu carele este
nerecului l-a pierdut Născă­ omorît de greşeli, Fecioară
toare de Dumnezeu Preacu­ curată ca o milostivă, şi ca
I
86
o singură folositoare celorce
scapă la acoperemăntul tău,
Preacurată.
Irmosul.
piui Părintelui celui fără
„de în c e p u t Dumnezeu şi
„Domnul, întrupându-se din
„Fecioară s’a arătat nouă, ca
„să lumineze cele întunecate
„şi să adune cele risipite. Pen-
„tru aceasta pre Născătoarea
„de Dumnezeu cea prea lău­
d ată o slăvim.
SV E T IL N A .
Părăsind lumea cei şapte­
zeci, Cuvinte, s’au făcut uce­
nici prin dragoste tie Cuvân­
tului şi învăţătorului, cură-
ţind prin credinţă lumea din
necunoştinţă.
Slavă, alta Svetilnă.
Apostoli prea lăudaţi şi
ucenici ai lui Hristos celui în­
durat şi văzători de Dumne­
zeu, nu încetaţi rugându-vă
pentru noi, ceice săvârşim
cu dragoste pomenirea voas­
tră, ca să dobândim iertare
greşelilor, şi Darul cel dum-
nezeesc în ziua judecăţii.
Ş i acum, a înainte prăznuirei.
Găteşte-te Zabuloane, în-
frumuseţează-te N e fta lime.
Ridică Iordane pre Ziditorul
tuturor şi Dumnezeu, carele
vine cu trup către tine, vrând
ca să spele păcatclc noastre.
L U N A L U I IA N U A R IE
LA L A U D E (Hvalite)
Stihirile pe 4-, glasul al
Podobie : îngereştii*: puteri...
Pre carele mai ’nainte l-a
însemnat glasul celuice stri­
gă, venit-a Hristos la curge­
rile Iordanului, şi Mergăto­
rului înainte i-a zis: Vino de
mă spală cu ape, boteazâ-mă
pre mine celce m’am pogo-
rît acum. Că am venit să spăl
pre Adam, din căderea cea
dintâiu. Bine e ş ti cuvântat
celce te-ai arătat, (Dumnezeul
nostru slavă ţie.
înălţarea Cerului, nici cum
nu am cercat, nici numărul
stelelor, nici pământul nu am
măsurat si » cum mă voiu a-
tinge cu mâna de creştetul tău?
Mergătorul înainte a zis Stă­
pânului. Şi cum te voiu bo­
teză pre tine, celce porţi făp­
tura cu mâna? Pentru acea­
sta strig către, tine: Bine eşti
cuvântat celce te-ai arătat
Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Innecat-ai oarecând păca­
tul pe vremea lui Noe, deschi­
zând jghiaburile cereşti cu cu­
vântul. Şi cum va suferi Iorda­
nul văzându-te? Că iată curge­
rea îşi întoarce, cunoscân-
du-te pre tine toată făptura
şi eu strig ţie: Bine eşti cu­
vântat celce te-ai arătat, Dum­
nezeul nostru, slavă ţie.
Venit-a Hristos la repeju-
nile Iordanului, cerând Bo­
tez, celce a şters păcatele,
 IN PA T R U Z IL E 87

tot pământul să sălteze, ce­ orocule Ioane, pre Mântuito­

rurile să se veselească. Bu­
cură-te Biserica cea din pă­
gâni, care te-ai logodit cu
împăratul, şi cu credinţă stri­
gă: Bine eşti cuvântat celce
ai venit, ca să mântueşti toate.
Slavă, asem enea.
Ca să se plinească bună
voinţa Tatălui, am venit pre
pământ, îmbrăcându-mă în
sărăcie. Cerul îmi este mie
scaun, şi pământul aşternut,
şi ţie grumazii îmi plec, că la
aceasta am venit, botează-mă
pre mine, şi întru mine se vor
curaţi greşelile oamenilor.
Şi acum , Po d o b ie aceeaşi.
rul lumii, şi botează pre Fă­
cătorul, spre înnoirea oame­
nilor.
S t ih : Văzutu-te-au ap ele, Dumnezeule,
văzutu-te-au apele şi s ’au spăim ântat.
Venit-a luminarea, mântu­
irea s’a arătat la Iordan. Veniţi
să ne adunăm, ca să ne cură­
ţim, şi să lăudăm cele din­
aintea prăznifirii
Slavă, Şi acum , asem enea.
Astăzi Hristos, dezlegare
de mântuire, dărueşte oameni­
lor. Intinăciunea sufletelor
curăţind, cu focul Botezului.
Ş i ce a la ltă slujbă a U tre n ie i după rându-
ialâ şi Otpustul,

Tu celace cu lumină ai
povăţuit pre Israil mai ’nainte
prin stâlp şi prin nor, şi l-ai IN T R U A C E A S T A L U N A
rourat în pustie, tu celce IN 5 Z IL E .
stăpâneşti toate, celce eşti din înainte prâznuirea Botezului Domnului.
Ş i sfinţii m ucenici T e o p e m tş i T e o n a , şi
fire negrăit, în chip dc rob cuvioasa Sing clitichia.
cum te-ai îmbrăcat? Nu mă L a Doamne strigat-am, Stihirile 6, glasul
voiu atinge de tine îocule, eu al 4-lea.
iarba, însuţi mă botează, că Po do b ie: Ca pre un viteaz...

mie îmi trebueşte să iau cu­ re Teona şi pre Teo-

răţire dela tine. pemt înţelepţii să-i lău­
L A S T IH O A V N Ă .
Stihirile, glasul al 2-lea.
dăm ; că învăţăturilor lui
Po do b ie: Casa Eufratului... Hristos plecându-se, şi toată
închinăciunea cea necuvioasă
Arătatu-s’a raza sla v e i arătat stricând, cea sfântă şi
Tatălui, în repejunile Iorda­ cinstită cu înd răzneală a
nului, cu Botezul curăţind, în- mărturisit, pre unul Domnul
tinăciunea sufletelor noastre. şi Dumnezey înaintea feţei
S t ih : Pen tru a c e a s ta îmi voiu ad uce a-
minte de tine din păm ântul Iordanului şi tiranilor, cu' bună nădejde
al Erm onului din munte mic. cinstind şi încununându-se
Primeşte ca o slugă, pro- de sus.
Ill
88 L U N A L U I IA N U A R IE
V ia ţa cea râvnitoare de
cele de jos, şi pofta desfă­
tării, şi strălucirea cea înflo­
rită, lăsându-o ca trecătoare
măriţilor, de Hristos v’aţi li­
pit, cu podoaba lui cea fru­
moasă aprinzându-vă, şi v ’aţi
adus ca nişte dulci mirositori
trandafiri şi cu cununa ne­
stricatei împărăţii, prin dum­
nezeiască cuviinţă v ’aţi încu­
nunat.
Ceice aţi urît lumea, mai
pre sus de lume v ’aţi arătat
şi în Biserica celor întâiu năs­
cuţi v ’aţi împreunat şi îm­
preună cu îngerii cântaţi, cân­
tare nestricăcioasă, înaintea
lui Dumnezeu stând împre­
ună, şi înşelăciunea idolilor
cea fărădelege stricând, ne­
bunia muncitorilor, muceni-
ceşte aţi defăimat.
A lte S tih iri ale C u vio asei, glasul 1-iu.
P o d o b ie : Ceeace eşti bucuria...
De mărirea părinţilor do­
rind cu adevărat, mărirea cea
nestricăcioasă o ai iubit. Pen­
tru aceasta depărtându-te de
desfătări, trupul tău la toate
durerile ţi-ai dat, şi acum ai
luat răsplătirile durerilor, îm­
preună cu Hristos împărăţind.
Celace pre Io v l-a lăsat
celuice l-a cerut, şi tu vrând
să te lămureşti ca nişte aur,
ţi-ai lăsat trupul tău să pă­
timească de silnicia celui rău.
Pentru aceasta ruşinând tu
iii
pre ispititorul prin răbdarea
neputinţelor, cu cununa bi­
ruinţei te-ai încununat.
Frum oasă podoaba Mirelui
Hristos poftind, şi a te face
Mireasă lui tu voind, cu toate
felurile bunătăţilor prin du­
rerile sihăstriei, pre tine te-ai
împodobit. P e n tru aceasta
acum cu dânsul, împărăteşti
întru cămara lui.
S la v ă , Ş i acum , glasul al 6-lea :
Găteşte-te, Iordane rîule,
că iată vine Hristos Dumne­
zeu să se boteze dela loan
ca să sfărâme cu Dumnezei­
rea capetele balaurilor cele
nevăzute în apele tale. Bu-
cură-te p u s tiu l Iordanului.
Munţilor săltaţi cu veselie, că
vine veşnica viaţă să cheme
pre Adam, glasul Strigăto­
rului strigă, o Ioane Mergă-
torule în a in t e : Gătiţi căile
Domnului şi cărările lui drepte
să le faceţi.
LA S T IH O A V N Ă .
S tih irile glasul al 6-lea.
P o d o b ie : A treia zi ai inviat, Hristoase...
Păm ântule şi cele pămân­
teşti săltaţi şi vă bucuraţi!
Izvorul desfătării în rîu se
botează, uscând curgerea rău­
tăţii, şi izvorăşte dumneze­
iască iertare.
S tih : P e n tru a c e a s ta îm i voiu a d u c e a-
m inte de tin e din p ăm ântul Iord an u lu i şi
al Erm o n u lu i din m unte m ic.
Dătător de lumină fiind
lisus, netrebuindu-i să se bo-

• ». a . • + « • « • • • » • 11» a<
teze cu trupul, intră în rîurile
Iordanului vrând să lumineze
pre ceice erau întru întune-
rec, prin credinţă cu osârdie i lea uscată ceeace crâ udă,
să-l întâmpinăm pre el.
S tih : Văzutu-te-au apele, Dumnezeule, vă- devărat. Prin carele noi curge­
zutu-te-au apele şi s ’au spăim ântat.
Purtând chip de rob, mergi
să te botezi, Hristoase, dela
rob, în rîurile Iordanului, mân-
tuindu-ne din robia păcatului
celui de d em u lt şi sfinţin-
du-ne şi luminându-ne pre
noi.
Slavă, Şi acum , glasul al 6-lea.
Să se veselească pustiul
Iordanului, şi să înflorească
ca crinul; că glasul celuice
strigă s’a auzit într’însul: Gă­
tiţi calea Domnului. Că celce
a pus munţii cu măsură şi
văile cu cumpăna, celce toate
le umple ca un Dumnezeu,
se botează dela slugă. Înce­
put-a a sărăci celce dărue-
şte daruri bogate. A uzit-aEva;
Intru scârbe vei naşte fii. Iară
acum a auzit Fecioara: Bu­
cură-te cea plină de Dar,
Domnul este cu tine, celce
are mare milă.
T ro p aru l m ucenicilor, glasul al 4-lea.
Mucenicii tăi, Doamne...
Slavă, T ro p a ru l Cuvioasei, glasul al8-lea.
Intru tine Maică cu osârdie...
C aută la sfârşitul cărţii.
Ş i acum , a înainte prăznuirii, glasul al
4-lea.
Intorsu-s’a oarecând rîul
Iordanului prin cojocul lui E-
III
II
IN C IN C I Z IL E 89
> m u m> « • » « •n •n ................
liseiu, înălţându-se Ilie; şi s’a
despărţit apele într’o parte şi
într’alta, şi i s’a făcut lui ca­
spre chipul Botezului cu a-
rea vieţii cea trecătoare o
trecem, Hristos s’a arătat la
Iordan, să sfinţească apele.
L A P A V E C E R N IŢ A
C ântăm Canonul, Irmosul de două ori,
iară T ro p a re le pe 6, şi pre urmă, iarăşi
Irm osul în tr’am ândouă stranele.
Al căruia A cro stih la G re c i este a ce sta :
Şi aslăzi încă cânt marea Sâmbătă.
P e a sn a 1-a, glasul al 6-lea, Irm os ;
re celace a acoperit cu
P valulmărei oarecând, pre
„gonaciul tiran, rîurile
„Iordanului îl ţin şi îl acopere,
„a mea curăţire acum cură-
„ţind omeneşte, că cu slavă
„s’a preamărit.
S t ih : Sla v ă ţie Dumnezeul nostru,slavâţie.
Doamne Dumnezeul meu,
laudă de luminare şi cântare
de prăznuire înainte voiu cân­
tă ţie, celuice cu dumnezeeşti
arătări în taină m’ai înnoit
pre mine şi la dumnezeiască
luminare m’ai ridicat.
Sus pre tine fiind mai ’na­
inte de veci, şi jos de curând
arătat, cele mai pre sus de
lume şi cele de pre pământ
văzându-te, Mântuitorule, s’au
spăimântat, şi au lăudat cea
 SO LU N A L U I IA N U A R IE
mai pre sus de cuvânt a ta
micşorare.
Ca să umpli de slava ta
toate, pre tine însuţi te-ai
micşorat până şi la chip de
slugă, si acum sub palma slu-
gei îţi pleci capul ca o slugă,
mie înnoire şi curăţire dâru-
indu-mi.
P e a s n a a 3-a, Irm os :
re tine celace ai înte-
f : meiat pe ape tot pămân­
t u l fără de ţinere, făp­
tu ra văzându-te cu trupul
„ascuns în ape, de multă spai-
„mă s’a cuprins, strigând: Nu
„este sfânt fără numai tu,
„Doamne.
Chipurile dum nezeeştei
tale arătări mai ’nainte prin
prooroci le-ai arătat. Ia ră
acum cele ascunse prin lucruri
cunoscute le-ai făcut, arătând
oamenilor tainile astăzi, dân-
du-le înnoirea naşterii de a-
doua.
Tins-a Iordanul apele ca
nişte spate cu cutremur, a pri-
imi pre Ziditorul celce s’a
botezat trupeşte, şi pre toţi
i-a sfinţit, strigând: Nu este
sfânt afară de tine, Doamne,
iubitorule de oameni.
Mare ajutor spre mântu­
ire a dat Hristos, Botezul, ce­
lorce cunosc dumnezeiască
strălucirea lui, celorce cântă
cu veselie: Nu este sfânt afară
de tine, Doamne, iubitorule
de oameni.
P e a sn a 4-a, Ir m o s :
}!Y enirea ta cea către Bo-
,-tez, mai ’nainte văzân-
S „du-o Avvacum, spăi-
„mântându-se, a strigat: La
„mare, caii tăi ai adus, Mân­
tuitorule, ape multe turbu­
rân d .
Arătându-te cu trupul, s’a
sfinţit pământul, apele s’au bi­
necuvântat, Cerul s’a luminat,
iară neamul omenesc de ama­
ră tirănia vrăjmaşului s’a iz­
băvit.
După dumnezeescul cu­
vânt acum Mergătorul înainte
din pustie merge la Iordan,
zicând: Pocăiţi-vă, apropia-
tu-s’a împărăţia cerurilor, che­
mând pre toţi la dumneze­
iasca slavă.
Celace a întors de demult
■marea în uscat, şi izvoare din
piatră a izvorît, curăţire de
greşeli acum face, în rîul Ior­
danului cu focul Duhului.
P e a s n a 5-a, Irm o s:
umina cea neînserată a
* dumnezeeştei a ră tă rii
M „tale, Hristoase, celeice
„s’afăcut spre noi pentru milo­
stivire , Isaia văzându-o, de
„noapte mânecând a strigat:
„Ceiluminaţi, veniţi de văspă-
„laţi cu apă dumnezeiască şi
„cu Duhul adevărului, şi su-
„fletul şi trupul vă curăţiţi.
 In
Innoeştiprepământeni.nou
Adam făcându-te, Ziditorule!
Cu foc şi cu Duh, şi cu apă,
streină a doua naştere săvâr­
şind şi înnoire minunată, fără
sfărâmare şi fără topituri, cu
Botezul cel de Dumnezeu lu­
crat înnoindu-i.
Prin Duh înnoeşti sufletele,
şi prin apă sfinţeşti trupul cel
alcătuit, a doua oară zidind
pre omul cel vieţuitor, că ce­
lui de două feluri, de odată
rodind leacuri de folos, cu
înţeleaptă purtare de grijă îi
aduci, ca un doftor al trupu­
rilor şi al sufletelor.
Din cea curată ieşind cela-
, ce te-ai născut din Tatăl mai
înainte de veci; la cel din cea
stearpă ai venit, cerând ca un
om Botez. Dar din apă cu tai­
nă prin Duhul ai făcut, Mân­
tuitorule, Biserica mult rodi­
toare, ceeace eră fără de fii
mai ’nainte.
Peasna 6-a, Irm os :
Tp uprins a fost de frică, dar
nu s'a oprit dumnezees-
„cui Botezător. Că măcar
„că s’a şi sfiit a se apropia
„iarba de foc, dar auzind :Lasă
„acum, a alergat, plinind po-
„runca ca o slugă. Şi dumne-
„zeescul glas a auzit de sus,
„mărturisind pre Fiul cel mai
„înainte de veci.
$crisu-te-ai, dar nu te-ai
supus rob, poruncilor Kesa-
c i n c i z il e 91
rului plecându-te. Că măcar
de te-ai şi plecat de bună voie,
mângâere nouă celor din ro­
bie dându-ne, şi ai dat dajdie
de drahmă; dar pre noi cei
vânduţi de demult legii pă­
catului ne-ai izbăvit acum, şi
moştenirei fieşti ne-ai învred­
nicit.
împărăteşti dar nu lume-
şte, celce din fire eşti împărat;
că măcar că şi din seminţia
lui David dupre trup născân-
du-te, scaunul împărăţiei lui,
Mântuitorule, ai luat, dar veş­
nică stăpânie ai, împărăţind
cu Tatăl mai ’nainte de veci
pururea, şi în veci cu Duhul.
Stăpânitorul lumii s'a nu­
mit şi împărat, şi celor diri ape
de demult; dar se sugrumă
cu a ta curăţire, şi se surpă
în mare ca şi legheonul oare-
când; iară facerea mâinilor
tale cea robită de demult, Mân­
tuitorule, prin puternică mâ­
na ta izbăvirii o ai învred­
nicit.
P e a sn a 7-a Irm o s :
ţp; egrăită minune! Celace
a izbăvit în cuptor pre
Âk „cuvioşii tineri din vă-
„paie, îşi pleacă creştetul şi
„cere Botez dela slugă, cură-
„ţind pre ceice strigă: Mântui­
torule Dumnezeule, bine eşti
„cuvântat.
Tăiatu-s’a rîul Iordanului
oarecând cu cojocul, mai’na-
 92
'• • • • » ••■II J
inte închipuind Botezul tău,
prin carele se rumpe haina
patimilor, şi îmbrăcămintea
nestricâciunei singură se face
celorce strigă: Mântuitorule
Dumnezeule, bine eşti cuvân­
tat.
Fericit este rîul, că întru
sine primind pre Făcătorul
botezându-se, s’a arătat izvor
de apa de viaţă purtătoare, J Duh îl pogoară, şi împărtăşi­
spre mântuirea noastră, celor­
ce cântăm : M ântuitorule
Dumnezeule, bine eşti cuvân­
tat.
Dumnezeiasca omorîre cu
însemnare închipuind, cufun­
darea în apă de trei ori, în­
tru Botez ne îngropăm îm­
preună cu Hristos, sculării
celei de a treia zi împărtăşin-
du-ne, şi strigând lui Hristos:
Bine eşti cuvântat.
V n Dar al Tatălui şi al
Fiului şi al Duhului se să­
vârşeşte, pre ceice poftesc
cu credinţă Darul dumneze-
escului Botez, cari au luat
puterea moştenirei fieşti, ca
să strige: Dumnezeule, bine
eşti cuvântat.
P e a s n a 8-a Irm o s:
^ păimântează-te înfrico-
şindu-te Cerule, şi să se
t „clătească temeliile pă­
m ântului; că iată cu apă se a-
„copere, celace aars cu ape de
„demult jertfa celui drept cu
„preaslăvire. Pre carele ti-
».$
• I • ■* « I
LUN A L U I IA N U• A• » R»|t|
*4.1.»
IE» 4 1 .
„neri bine-1 cuvântaţi, preoţi
„lăudaţi-1, noroade prea înăl-
„ţaţi-1 întru toţi vecii.
Vine Hristos, să dea mân­
tuire tu tu r o r credincioşilor
prin Botez, că întru acesta pre
Adam curăţeşte, pre cel căzut
înalţă, pre tiranul celce l-a
surpat îl ruşinează, cerurile
deschide, pre dumnezeescul
rea nestricâciunei dărueşte.
Incetat-a înşelăciunea vrăj"
maşului, că glasul strigătorul
lui în pustie strigă: Gătiţi
calea Domnului, şi toate că­
rările lui drepte le faceţi po­
runceşte, că valea cea sme­
rită, adică firea omenească
se înalţă; şi muntele şi dealul
vrăjmaşilor se smereşte.
0 prea slăvite daruri! O
dumnezeescul Har, şi nespusa
dragoste! Că iată cu apă mă
curăţeşte, cu foc mă luminea­
ză, şi cu dumnezeescul Duh
mă săvârşăşte, Făcătorul şi
Stăpânul acum în Iordan, îm-
brăcându-se in firea mea fără
de păcat.
P e a s n a 9-a, Irm os :
\W u tânguiţi în zadar, oa-
'0 menii cei sugrumaţi cu
lanţurile deznădăjduirii
„şi vinovaţi răutăţilor. Ci întru
„umilinţa sufletului, să ve-
„nim la celace curăţeşte pre
„toţi ca la unul cel curat, şi
„carele dă iertare prin Botez.
 IN CINCI ZILE
Intru streină naşterea tacea
din Fecioară, întâiu mai pre
sus de fire, minunat te-ai făcut,
Cuvinte al lui Dumnezeu, iară
acum măreşti această 1aină
mare făcându-o prea slăvită
cu cinstită împărtăşire, scăl-
dătoare de mulţi fii prin dum-
nezeescul Duh.
Pământul s’a s fin ţit cu
sfântă naşterea ta, Cuvinte,
spuindcerurile cu stelele sla­
va ta. Iară acum s’a binecu­
vântat firea apelor botezân-
du-te tu cu trupul, şi neamul
celor pământeşti s’a suit ia­
răşi la bun neamul cel dintâiu.
Să se bucure tot pămân­
tul, Cerul să se veselească, lu­
mea să plesnească cu mâinile,
apele să sălteze, izvoarele şi
iazerile, adâncurile, mările îm­
preună să se bucure, că vine
Hristos sa curăţească pre A-
dam, şi să-l mântuiască cu
dumnezeescul Botez.
LA UT REN IE
La Dumnezeu este Domnul... Troparul îna­
inte prăznuirii odată şi al Mucenicilor.
Slavâ, al Cuvioasei. Şi acum, iar al îna­
inte prăznuirii.
După întâia Stihologhie, Sedealna, glasul
1-iu.
Podobie: Ceata îngerească să se...
Veseleşte-te rîule Iordane,
că întru tine făcătorul tutu­
ror vine de bună voie să iâ
93
Botez dela rob, ca un milo­
stiv. Bucură-te, dănţueşte A-
dame şi strămoaşă Evo! Că a
venit mântuirea tuturor Dum­
nezeu cel prea bun.
Slavâ, Şi acum, asem enea.
Izvorul dulceţii fiind Stă­
pânul, merge la curgerile rîu-
îui să se boteze, vrând să mă
adape pre mine cu apele cu­
răţirii, pre carele văzându-1
loan a strigat: Cum îmi voiu
tinde mâna mea pe creştetul
tău, de carele se cutremură
toate.
După a doua Stihologhie, Sed ealn a, g la ­
sul al 3>lea.
Podobie: De frumuseţea fecioriei tale...
%
Pre cel necuprins carclc
a sărăcit cu trupul, şi vine la
Botez ca să lucreze într’în-
sul a noastră înnoire, toţi să-l
lăudăm ca pre Dumnezeu cel
mult milostiv, şi umilinţa lui
să o slăvim, strigând cu inimă
mulţămitoare,slavă Hristoase,
arătării tale.
Slavă, Şi acum, asemenea...
Celace ai îmbrăcat goii-
ciurealui Adam în haina mă­
ririi milostive, vei să te go­
leşti cu trupul în rîul Iorda­
nului, o minune prea slă vită !
Cum te va sprijini apa, Stă­
pâne Doamne? Pre tine celce
acoperi cu ape cele mai pre
deasupra, precum scrie. Lău­
dăm lisuse,făcătorule de bine,
toţi arătarea ta.
 94 •<• • • » * a t t a i n * • •
L U N A L U I IA N U A R IE
m m i » 1 .1 l i . u i h m i » m « h m iin n M ia in « ii a « n a « ii|i

Psalm ul 50.
duhovniceşti, prea slăvind pre
C A N O A N E trei.
Al înainte prăznuirii cu Irmosul pe 6, şi
Hristos.
al m ucen icilo r pe 4, şi al Cuvioasei pe 4. Mucenicii lui Hristos, şi
C A N O N U L înainte prăznuirii.
apărătorii cei tari ai credin­
P e a sn a 1-ia, glasul 1-iu, Irm os:
ţei, întrarmându-se cu tărie
iejn in robia cea amară izbă- împotriva necredinţei, au bi­
• j vindu-se Israil, marea ruit pre vrăjmaşul.
WJ cea neumblată o a trecut (jonaciul cel necredincios,
„ ca preuscat,pre vrăjmaşul vă- şi străin de credinţa lui Hri-
„zându-1 înnecat, cântare lui stos, iuţindu-se cu mânie pă­
„Dumnezeu a cântat, ca unui gânul împotriva mucenicilor,
„făcător de bine, celuice a s’a biruit de credinţă.
„făcut minuni cu braţ înalt, A N ăscătoarei...
„că s'a prea slăvit.
Turma care o ai câşti­
Rristos vine la Botez. Hris­
gat, Născătoare de Dumnezeu,
tos la Iordan merge. Hristos
păzeşte-o pre ea de toată ne­
îngroapă cu ape acum păca­
voia, rugând pre Mântuito­
tele noastre ca un bun; cu
rul şi Dumnezeul nostru.
veselie să-i cântăm lui că s’a
Alt CA N O N , al Cuvioasei.
prea slăvit. Al Căruia acrostih la G re ci este aceasta:
$ă stropească (veselin- Chiami-mă Singcliticliio către lauda ta...
P e a s n a 1, g las u l al 2-lea, Irm o s :
du-sc) norii veselie veşnică, Veniţi noroadelor să cântăm.,.
Hristos lisus merge, cu apele y . orind să încununez cu
Iordanului să înnecerîurile pă­
|v| cântări pomenirea ta, ţie
catelor, dăruind tuturor lu­ %■' îndrăznesc eu cel ne
minare. cântăreţ, şi cu totul necurat;
Iată lumina se arată, iată ci dă-mi mie cuvântul înţelep-
curăţirea se iveşte, iată Mân­ ciunei şi al curăţiei, prin rugă­
tuitorul stă de faţâ, ca sâ stră­ ciunile tale.
lucească celor din întunerec Ridicându-ţi tot gândul că­
d u m n e z e e ştile raze. Pre tre dumnezeiasca înălţime,
acesta cu gânduri curate (bu- şi către noianul bunătăţilor;
curându-ne) să-l primim. şi cunoscând ce lucru sunt
Alt CA NO N, al m ucenicilor.
P e a sn a 1, glasul al 5-lea, Irm os:
desfătările cele de sus, te-ai
Sâ cântăm Iui Dumnezeu... depărtat de toate rudeniile
V w eniţi credincioşilor să tale.
&)> prăznuim împreună po- Slavă...

m menirea cea prea lău­ Inălţându-ţi gândul către

dată a mucenicilor, cu cântări Dumnezeu cel prea înalt, tru­
 IN C IN C I Z IL E
pul tău carele eră lipit către
cele pământeşti, prin postiri,
şi prin ostenele l-ai uşurat,
poftind strălucirea cea mare.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
Rămâind ceeace a fost,
celce s’a întrupat din pânte­
cele tău, Născătoare de Dum­
nezeu, ne-a dăruit nouă ce­
lor din ţărână, ceeace am fost
mai ’nainte, izbăvindu-ne din
păcate.
P e a s n a a 3-a, Irm o s :
EW u întru înţelepciune şi
v bogăţia lui, să se laude
• f t „muritorul, ci întru cre­
d in ţa Domnului, cu inimă
„curată strigând lui Hristos
„Dumnezeu şi cântând puru-
„rea: Pre piatra poruncilor
„tale întăreşte-mă, Stăpâne.
Celace şade mai ’nainte
de veci împreună cu Tatăl şi
cu Duhul, acum mai pre urmă
întrupându-se din Fecioară
precum ştie, Hristos merge
la Botez, nemurire prin dum­
nezeiasca baie, tuturor dă­
ruind.
Cu ape vrând să îngroape
păcatele noastre, în rîurile
Iordanului pentru milostivi­
rea milei, Hristos Dumnezeu
merge. Şi iarăşi va să ne zi­
dească prin Botez pre noi cei
stricaţi.
(goliciunea cea de ruşine
a strămoşului Adam acope-
rindu-o, te goleşti de bună
95
voie, şi cu curgerile Iordanu­
lui pre tine însuţi te acoperi,
celce cu apă acoperi cele mai
pre deasupra, Hristoase, unule
mult milostive.
Alt C a n o n , Irm o s ;
Iniăritu-s’a inima mea...
S ă lăudăm pre dumneze-
eştii mucenici, pre apărătorii
ortodoxiei şi ai credinţei, pre
Teopemt şi pre Teonă, cei
pururea lăudaţi.
Mucenicii lui Hristos ară-
tându-se îndreptare, chip şi
pildă, s’au făcut povăţuitori
sfinţilor spre lupte.
Râvnind mucenicii vieţii
acestora, celei înbunătăţite,
toţi cu un gând stând de faţă
înaintea scaunului tir â n e s c
strigau; Creştini suntem toţi.
A N ă scă to a re i...
Hăscutu-te-ai negrăit din
Fecioară, arătatu-te-ai precum
bine ai voit, iubitorule de
oameni, şi lumea o ai înnoit,
Doamne.
Alt C a n o n , Irm o s:
Intâreşle-ne pre noi intru line...
Mici cum nu ţi-ai ferit tru­
pul care se strujiâ ne oprit
de multe rane, afară din o-
stenelele sihăstriei, cu care
se isgoneâ supărătorul.
Alesu-ţi-ai Cuvioasă calea
cea strâmtă, pricinuitoarea
vieţii celei nestricate şi dum-
nezeeşti, defăimând calea cea
V
 96 LUN A LU I IA N U A R IE
largă, de care nimic nu este
mai râu cu adevărat, la celce
are minte.
Slavă,..
Floarea cea rumenă a fe­
ţei tale o ai lepădat cu to­
pirea şi cu ostenelele înîrâ-
nării, şi aprinderea ochilor
tăi ţi-ai stins, cu mulţimea
lacrimilor.
Şi acum, a Născătoarei...
Intrupându-se Cuvântul
din tine Preacurată, şi vrând
să spele trupul omenesc de
întinăciune, prin pilda cură-
ţirei neîntinatului trup, se pri­
meşte în ape.
irm osul:
Intăreşte-nc pre noi întru
„tine, Doamne, ce.ace prin
„lemn ai omorît păcatul, şi
„frica ta o sădeşte în inimile
„noastre, celorce te lăudăm
„pre tine.
CO NDAC, al înainte prăznuirii, glasu!
al 2-lea.
Podobie : Căutând celc de sus...
Rristoasc curăţind mul­
ţimea greşelilor tuturor cu
îndurare, prin mila cea ne­
măsurată, mergi in apele Ior­
danului să te botezi ca un
om, cu haina slavei celei din-
tâtu îmbrăcându-mă pre mine
cel golit cumplit.
Sedealna Cuvioasei, glasul, al 5-lea.
Po d o b ie: Cuvântul cel împreună...
Osteneala postnicilor tu
covârşindu-o, în ceruri te des-
îătezi, Intru mai luminat lă­
caş, şi de mai bună rază te-ai
umplut. Pentrucă bărbăteşte
pre calea cea cu anevoie ai
umblat, biruind ceste de ai­
cea, şi îngerilor te-ai asemă­
nat; şi acum slavei acelora
eşti împărtăşită.
Slavă, Sedealna m ucenicilor, glasul 1-iu.
Podob ie: Mormântul lâu...
Teopemt arătându-se Ie­
rarh celor de jos, s’a arătat
prin chinuri Ierarh şi în cele
de sus, şi împotrivirea tira­
nilor nerăbdând s’a rănit. Şi
bucurîndu-se a strigat: Cins­
tesc pre unul celce a îngro­
pat în curgerile Iordanului,
greşelile oamenilor.
Ş i acum, asemenea.
Ploaia cea mare merge, să
se boteze la râurile Iordanu­
lui cu trupul voind. Către ca­
rele dumnezeescul Mergăto­
rul înainte, spăimântându-se
a grăit: Cum te voiu boteză
pre tine, celace nici cum în­
tinăciune nu ai? Cum îmi voiu
tinde dreapta pre capul tău,
de carele se cutremură toate.
Peasna 4-a, Irm os:
^ uzit-a de demult Avva-
cum cel minunat auzul
tău, Hristoase, şi cu frică
„a strigat: Dumnezeule, de la
„amiază-zi vei veni, şi cel
„sfânt din munte umbros cu
„desime, casă mântueşti pre
„unşii tăi, slavă puterii tale,
„Doamne.
 IN CINCI Z ILE 97

L>uaţi apa vieţii, că iată cuvântată, Curată Fecioară,

acum a venit izvorul păcii cu păzeşte de toată primejdia
adevărat, ca să usuce apele pre ceice te laudă.
necredinţei cele turburate şi Alt Canon, Irm o s :
Venil-ai din Fecioară...
să izvorască luminarea ce­
lorce cântă lui: Slavă pute­ Fiind tu aleasă la frumuse­
rii tale, Doamne. ţile trupului, te-ai făcut la
mulţi pricină vederii tale, fără
Veseleşte-te pustie, toată
dobândire a lor. Pentru aceea
firea omenească ceeace erai
mai ’nainte însetată. Acum s’a însăţi tu stricându-ţi frumuse­
arătat izvorul desfătării, stri­ ţea feţei, te-ai făcut părtaşă
când seceta păcatului cu a- frumuseţei celei dumnezeeşti.
pele Iordanului. Căruia cu cre­ Ca Iov ai răbdat pătimi­
dinţă cântăm: Slavă puterii rea trupului! Nu ai primit
tale, Doamne. cuvânt de cererea sfârşitului,
<3lasul celuice strigă (du­ ci supuindu-te vremii şi fi­
pre proorocie)a răsunat în cu­ rii, te-ai mutat către lăcaşul
getele cele pustiite, zicând: cel dumnezeesc.
Slavă...
Gătiţi căi drepte lui Hristos
celuice vine, ca prin Botez Osebitu-te-ai singură de
să ne curăţească pre noi cei rudenii şi de părinţi şi de bo­
învechiţi, dezlegând osândi­ găţie, alegând pre singur Hris­
rea cea dintâiu. tos, bogăţia cea nefurată şi
Alt Canon, Irm os:
Auzit-am auzul...
necheltuită, cu carele împre­
Toată lumea o au adăpat ună te-ai făcut părtaşă slavei
cu cuvinte dumnezeeşti, ma­ celei de sus.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
rii mucenici ai lui Hristos şi
a încctat înşelăciunea. Haşterea ta cea fără stri- !
Avuţia ce nu se poate răpi căciune de om, pre Adam a
au aflat cu adevărat muce- . mântuit din stricăciune că şi
nicii, defăimând avuţia, mă­ zămislirea s’a făcut mai pre
rirea şi strălucirea celor pă­ sus de om, pentru aceea iz-
mânteşti. băveşte-mă, Fecioară, de stri­
Implătoşinduse mucenicii căciunea răutăţilor.
P e a sn a 5-a, Irm os :
cu arma lui Hristos, cu aceea
au surpat toată cruzimea tira­ • umina ta cea neapusă,
nului. străluceşte-o, Hristoase,
A N ăscătoarei... în inimile celorce cu ere- j
Maică fără prihană, bine­ „dinţă te laudă pre tine, pa-

98
„cea ta cea mai pre sus de
„minte dându-o nouă. Pen-
„tru aceea din noaptea ne-
„ştiinţei, cătrc ziua luminii
„tale alergând, te slăvim iu-
„bitorule de oameni.
împăratul păcii, Hristoase,
tu îiind peretele cel din mij­
loc al vrajbei l-ai stricat, în­
tru asemănarea trupului ară-
tându-te pre pământ. Pen­
tru aceasta venirea ta văzând,
loan s’a spăimântat cu frică
poruncindu-i ca să-şi pue mâna
pre tine.
Capetele balaurilor ca să
le sfărâme cu ape H ris to s ,
sârguindu-se acum a mers şi
a strigat către Botezătorul cel
ce se cutremură: Tindeţi mâ­
na ta şi te atinge de creşte­
tul meu şi frica o leapădă
săvârşind ceeace ţi-am po­
runcit.
Arătat-a proorocul oare-
când Darul Botezului, prin
dum nezeescul Duh, lovind
apele Iordanului cu cojocul.
Care s’au despărţit, făcându-
se nouă cale la dumnezeiasca
naştere cea deadouă, ară-
tându-se într’însele Hristos.
Alt C an o n , Irm o s:
Mânecă duhul meu...
Înţelepţii mucenici cei în-
trarmati ai credinţei, biruind
vitejeşte chinurile vrăjmaşi­
lor celor fărădelege au primit
cununi.
Ill
L U N A L U I IA N U A R IE
Hici momelele, nici amă­
girea, nici mărirea celor pă­
m â n te ş ti, n’au putut să o-
prească călătoria cred in ţei
voastre mucenicilor, pentru
aceea vă şi veseliţi.
Stând înaintea scaunului
slavei D om nului, împreună
cu îngerii rugaţi-vă neîncetat
să deâ iertare de greşeli
celorce vă laudă pre voi cu
credinţă.
A N ăscăto arei...
Prea sfântă Fecioară cea
plină de Daruri, care ai năs­
cut în timp pre cu vân tu l
mai pre sus de minte, roagă-1
pre dânsul să mântuiască su­
fletele noastre.
Alt C anon, Ir m o s :
Dătătorulc do lumină...
păcutu-te-ai înţeleaptă, lă­
caş Cuvântului celuice lăcu-
eşte în suflete curate; că tu
prea slăvită ai luminat frumu­
seţea sufletului tău, cu multe
ostenele sihăstreşti.
Trupul tău cel rumen din
darul cel firesc, l-ai omorît
prin multe ostenele, luminând
mai mult ca lumina bunătă­
ţilor, chipul sufletului tău, ca­
rele străluceşte luminat.
Slavă...
Materia trupului, arzân-
du-o tu, cu dragostea sufle­
tului tău cea către Hristos,
acum te bucuri adevărat fără
de materie împreună cu în­
r
 IN CINCI Za.»ILE
gerii cei fără materie privind ’|
pre Dumnezeu.
Ş i acum, a Născătoarei... dumnezeasca trecere, care
Celce s’a născut din pân­
tecele tău, Preacurată, cu a-
devăratîără de sămânţă, Hris­
tos capul credincioşilor, a
zdrobit acum pre capul ba­
laurilor ce erau încuibaţi în
rîuri.
Peasna 6-a, irm os;
^ u totul sunt cuprins de
(» nenumăratele patimi şi
% in chitul răutăţilor am
„căzut. Ci mă ridică din strică­
ciune, Dumnezeule, ca oare-
„când pre Ionă şi întru cre­
dinţă dărueşte-mi nepăti-
„mire, ca cu glas de laudă
„şi cu duh de mântuire să
„jertfesc ţie.
M ilo s tiv ire a îndurărilor
Hristos arătând, în chip de rob
cel neschimbat a mers la rob
cerând Botez, scoţând din
robie omenirea. De a căruia
venire spăimântându-se s’a
înfricoşat şi de temere s’a
tras înapoi.
Cum te vor sprijini curge­
rile rîului, pre tine îocul cel
nesuferit, carele mergi acum ?
Cum vor vedea goliciunea ta
cereştii îngeri ? Cum îşi va
tinde loan mâna spre tine,
Cuvântul lui Dumnezeu cel
prea fără început? Carele din
pământ l-ai zidit pre dânsul.
• a a • i • i •• • i a i i a a i i • • a i a a a a • i « » a i a * i t n i ia
99
i. • » i i a<t •«
Marea fugind s’a despărţit,
arătând norodului celui nou
o a lucrat în apă, cu trupul
viind, celce a izvorît ape din
piatră în chip minunat. Pre
acesta ca pre un Dumnezeu
să-l slăvim, carele sfărîmarea
noastră a două oară o a zidit.
Alt Canon, Irm o s:
lonâ din pântecile iadului...
Incetat-au mucenicii înşe­
lăciunea idolilor, chinuindu-
se în privelişte şi toată ne­
credinţa o au pierdut de pre
pământ cu patimile lor.
Vrăjmaşul şi gonaciul cre­
dinţei, a pus slugile sale cu
săbiile scoase, să vă omoare
amar pre voi mucenicilor ca
pre nişte miei.
Cum aţi văzut pre tirani
intrarmaţi cu săbii, voi ceata
sfinţilor aţi strigat fără frică:
Ostaşi ai lui Hristos suntem,
o judecătoriile.
A Născătoarei...
Nu încetă a te rugă Dum­
nezeului nostru, pre carele l-ai
născut netâlcuit, Născătoare
de Dumnezeu, să mântuiască
de primejdii pre ceice te la­
udă pre tine Preacurată pu­
rurea Fecioară.
Alt Canon, Irm os:
In tr u a d â n c u l gre şelilo r...
Luminându-te cu raza Du­
hului toată desfătarea pofte­
 100
lor trupeşti, o ai lepădat. Căci
te-ai rănit de dragostea bu­
nătăţilor.
Astăzi ţi-a strălucit pome­
nirea mai luminat decât lu­
ceafărul, luminând întunere-
cul sufletelor. Ceeace eşti po­
doaba postnicilor şi a siha­
strilor.
S la v ă :
Cinstea curăţiei o ai păzit,
poftind cămara de mire cea
nestricăcioasă, că te-ai înfier­
bântat de dragostea lui Hris­
tos Mirelui tău celui străin.
Ş i acu m , a N ă scă to a re i...
Ca să ne umplem de slavă,
a venit Domnul slavei la o-
mul cel fără slavă. Căci ca
un om spălându-se Fiul tău
Preacurată, a slăvit pre oa­
meni.
Irm o s u l:
Intru adâncul greşelilor fi-
„ind încunjurat, chem adâncul
„m ilostivirii tale cel neurmat,
„din stricăciune, Dumnezeule,
„scoate-mă.
C O N D A C U L înainte prâznuirii,
4-lea.
P o d o b ie : Arâtatu-te-ai astăzi...
ba rep eju n ile Iordanului
astăzi viind Domnul, către
loan a strigat: Nu te teme a
mă boteză. Că am venit să
mântuesc pre Adam cel întâiu
zidit.
icos.
Adâncul cel nemărginit al
LUN A L U I IA N U A R IE
înţelepciunii şi izvorul cel
pururea curgător al darurilor
fiind tu Cuvinte, dai lumii
iertare, căci fiind adânc izvo-
răşti viaţă şi în repejunile
Iordanului te grăbeşti acum
cerând Botez, ceiace de sus
singur eşti fără de întinăciune,
curăţeşti păcatele oamenilor
ca un milostiv, întru care
dezlegarea celui căzut ai lu­
crat, Hristoase, cu întruparea,
căci ai venit să mântueşti,
pre Adam cel întâiu zidit.
Intru a c e a s tă lună, în 5 zile, sfântul sfin­
ţitul m u c e n ic T e o p e m t e p is c o p u l şi
T e o n â m u c e n ic u l
S tih : Cum se săvârşeşte Teopemt însuşi să
spue,
Nevoindu-mă mă săvârşesc, tăindu-mi-se
capui de sabie.
Mucenicul Teonâ in groapa cea mai de de-
subt fiind,
Zicerea Psaltiriei pusu-m’a pre mine eră
strigând.
Teopemt in a cincea zi prin sabie fiind tăiat,
Viata aceasta o a lăsat.
A c e s t sfânt mucenic Teopem t a fost
episcop în zilele lui Diocliţian împăratul, |
în anii doua sute nouăzeci şi ridicând
Diocliţian goană asupra creştinilor, întâiu
acesta atuncea a mărturisit pre Hristos.
Şi daca l-a prins şi l a dus la împăratul
glasul al şi văzând înşelăciunea lui, s’a mâniat
Diocliţian şi a băgat pre sfântul înlr’un
cuptor cu foc şi a ieşit dintr’însul sănă­
tos. D upă aceea i-a scos un ochiu, apoi
l-a adăpat cu otravă şi dintru toate a-
cestea ieşind sănătos, a adus la credinţa
Iui Hristos şi pre fermecătorul aclea anume
Teonâ, carele îi dăduse otravă şi pătimind
şi altele multe munci afară dintr’acestea,
i-a tăiat capul şi aşa cu cununa muce­
niciei s’a încununat. Iară pre sfântul Teonâ,
carele fusese fermecător şi crezuse, l-a
aruncat într’o groapa cu capul în jos şi
l-a împresurat cu pământ, şi aşa ş’a dat
sufletul în mâna lui Dumnezeu.
 IN CINCI Z IL E
Intru a c e a s tă zi,pom enirea sfintei Singcli-
tichiei.
Stih : Singclitichi robia vieţii lăsând,
In ceruri cu robii lui Dumnezeu ccî chemaţi
este petrecând.
A ceastă sfântă a fos: de neam mare
şi a avut bogăţie multă, împreuna cu te­
mere de Dumnezeu şi mulţi se nevoiau
să o ia prea dânsa soţie pentru frumuseţea
ei şi înflorirea statului, iară ea nu avea
gând să se mărite, ci mai mult îşi înălţa
dragostea sa câtre Dumnezeu. Pentru aceea
a ieşit cu totul din grijile lumii afară şi
a luat toată nevoinţa spre adăogirea bună­
tăţilor, omorîndu-şi trupul cu post şi a
doborît jos pre vicleanul luptător diavol.
Şi în trup fiind, mintea câtre Dumnezeu
îşi ridică. Iară aproape de sfârşitul vieţii
sale, vicleanul diavol o a ispitit şi mult
împotrivă i-a stătut, ca şi lui Iov, cu
bube grele trupul ei stricându-1, atâta cât
tot trupul ei i s’a mâncat de bube şi de
viermi. Şi ajungând până la optzeci de
ani şi neîncetând, nici părăsind oster.elele
sale, şi neslâbind Intru bunătăţi, aşa cu
luptă bărbătească, a răposat cu pace şi
ş’a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu,
şi a luat cunună de biruinţă cu sfinţii.
Intru a ce a stă zi, pom enirea cuviosului
părintelui nostru G riyo rie ce l din Acrită.
Stih : Grigorie cu bunătăţile foarte fiind
strălucit.
Cu strălucire mutându-sc şi de mare slavă
este îmbogăţit.
A cest sfânt Grigorie a fost din ves­
titul ostrov al Ciitului, fiu de părinţi ev-
sevioşi numiţi Teofan şi luliani. Deci, după
ce a petrecut îndestulată vreme la în­
văţaturi, i s’a poruncit în urmă de părinţii
săi ca să pască oile. Deci, odinioară a-
prinzându-se de dumnezeiască rîvnâ şi
dragoste, a ieşit din patria sa şi s’a dus
laSeleuchia; unde petrecând puţină vreme,
vieţuiâ fericitul, numai cu prea puţina
pâine şi cu apă. Şi după ce a ajuns la
douăzeci şi şase de ani ai vârstei sale,
atuncea luptătorul ce icoane Leon Armea­
nul, lepădându-şi viaţa, dreapta credinţă,
iarăşi s’a înfăţoşat. Deci, atuncea acest
Cuvios s’a dus la Ierusalim, iubind ca să
se închine la tot locul sfânt, însă câte
rele a pătimit acolo dela agareni şi evrei,
101
în vreme de doisprezece ani întregi, cu
neputinţă este să Ie scrie cineva, vrând
să păzească scurtarea.
Şi dela Ierusalim ieşind s'a dus la Roma
şi acolo luând îngerească scliima Monahi­
lor, îşi domolea trupul său cu înîrânarea.
Iară după ce a murit împăratul Stavrachie
şi s’a făcut împărat Mihail Curopolatul şi
Rangavea, iară Patriarh Constantinopolei
s’a făcut sfântul Nichifor; atuncea a fost
trimis la Roma câtre prea sfinţitul Papa,
Mihail Sinadon mărturisitorul; carele aflând
acolo pre cuviosul acesta Grigorie, l-a
luat cu sine când se întorcea la Constan-
tinopol şi ducându-1 la mănăstirea ce se
află în locul Acrită, la numărat şi pre el
cu monahii cei aflători acolo. Deci, acolo
Cuviosul aîlându-sc, vieţuiâ desculţ şi cu
o singură cămaşă, culcdndu-se pe o ro­
gojina şi mâncând şi bând Ia dcuă S2 U
trei zile, prea puţină pâine şi apa. Apoi
închizându-se pre sine într’o groapă prea
adânca, acolo a plâns mulţi ani turbura-
rea ce s’a făcut la biserica lui Hristos,
pentru lepădarea sfintelor icoane. Iară
mai pe urmă ieşind din groapă, s’a în­
chis într’o chilie prea strâmtă, îmbrăcat
fiind cu o cămaşa de piele. Şi umplând
de apă un vas mare ce se aflâ în grădină,
îşi lepăda noaptea cămaşa şi intră în vas.
Acolo aflându-se citea toată Psaltirea $i
după ce o sfârşea, atuncea leşiâ afară. Şi
aşa a făcut în toate zilele vieţii sale. Deci,
cu asemenea .upte bine nevoindu-se feri­
citul, ş’a dat sufletul său în mâinele lui
Dumnezeu.
Intru a c e a s tă zi, p om enirea cuviosului
părintelui nostru Fo stirie.
Stih : Fostirie luceafăr s'a văzul cu adevărat,
Prin lumina vieţii şi a minunilor arătat.
jvţ2 }, cest dintru sfinţi părintele nostru
3 ^ Fostirie, strâiucind dela răsărit ca
jjfefc un soare s’a dus la părţile apusu-
-■-* lui şi suindu-se pre un munte înalt
şi liniştit, fârâ de materie, se rugă lui
Dumnezeu celui fără de materie, strîm-
torându-sc pre sine, cu posturi cu prive­
gheri, cu cu cari pe pământ şi cu toata
altă aspră petrecere. Deci, prin acestea
s’a făcut cu adevărat luceafăr, potrivit
cu numele său, strălucind lumea. Căci,
pentrucă păzeâ trupul său neîntînat şi
sufletul curat şi cea dupre chip nespur­
 102 LU N A L U I IA N U A R IE
cata pre cât era cli putinţa; pentru aceasta
s?a făcut lăcaş Duhului sfânt. Şi dar eră
îmbogăţit fericitul cu Darul minunilor şi
vindecă toata boala cea de mulţi sau pu­
ţini ani, a celorce se apropiau de el cu
credinţă.' încă nu numai acestea, ci şi
pâine primea din Cer fericitul, precum şi
proorocul llie. Insă llie o primeâ prin a-
ducerea corbului, iară marele acesta Fo-
stirie primea pâinea prin dumnezeescul
înger, de şi nu-1 vedeâ pre el pentru
oarecare dumnezeiască economie. Câci pre
toată ziua aducând pâine îngerul, o pu­
nea la un loc osebit fără sa se arate el
sfântului. Şi dacă ar fi venit la el, doi şi
trei, sau şi mai mulţi fraţi străini, dupre
numărul fraţilor, atâtea şi pâini se aflau
la locul obişnuit. Cine vreodată a văzut
asemenea minune străină? Sau a auzit
asemenea lucru preamărit? Căci rare cri
şi la prea rari sfinţi s’a întâmplat aceasta.
Insă nu s’a învrednicit fericitul de aseme­
nea minune până la sfârşitul vieţii sale;
precum s’a părut de cuviinţă dumnezeeştei
pronii. Căci când era singuratic, Iin ştinda-
se şi îndeletnicindu-se numai întru singur
Dumnezeu, atuncea îi aduceâ Iui pâine
îngerul. Iară după ce a aşezat monastire
cu Darul lui Dumnezeu şi a aduna: mulţi
monahi, atuncea nu mai primea mai muit
pâine dela Dumnezeu; ci din lucrarea
mâinilor sale, câştiga nu numai cele de
nevoie spre vieţuirea sa, ci şi la mulţi
alţii da cele de trebuinţă şi aceasta s’a
făcut nu că Dumnezeu a slăbit. Departe
acea hulă! Câci cum ar fi slăbit să deâ
la unul cele spre trebuinţa. Acela, carele
a hrănit în pustie atâtea mii a nemulţă-
mitorilor evrei? Şi nici s’a făcut aceasta,
că Dumnezeu s’ar fi întors despre rugă-
ciunca robului său. Să nu fie! Fiindcă
cuviosul nu s’a rugat vreodată, ca să-i
dea Dumnezeu bucate trimise. Căci auzeâ
glasul Domnului, zicând: „Căutaţi mai
întâiu împărăţia lui Dumnezeu şi drep­
tatea Iui şi acestea toate se vor adaogă
vouâ“ (Alateiu cap. 6 vers. 33).
Ci aceasta se făcea, fiindcă mai ’nainte
adică Cuviosul cu totul luă aminte la
Dumnezeu şi nimic nu se grijeâ nici
pentru însăşi cea de nevoie a sa hrană.
Şi pe lângă acestea nu avea nici un as­
cultător ca sâ se îngrijească pentru pâinea
sa. Pentru aceasta de novoie îi eră aju­
torul lui Dumnezeu spic aceasta. Tară
după aceasta socotind să povăţuiascâ şi
pre alţii Ia petrecerea şi ne voinţa cea dupre
Dumnezeu, pentru aceasta lucră cu mâinile
şi da pildă şi fraţilor ca să facă şi ei a-
semenea; şi dar mai mult nu avea trebu­
inţa de hrana de sus. Căci şi Dumnezeu
pre aceasta o voieşte mai mult decât pre
toate, adică să nu fim cu totul neiucrâtori
şi să mâncăm în dar pâinea noastră. Ci
să lucrăm şi din însuşi lucrul şi osteneala
noastră, să dăm şi altora cele spre trebu­
inţa. Pentru aceasta dar, mai ’nainte adică
sfântul acesta primea hrana prin înger,
iară în urmă s?a lipsit de aceasta. Şi nu
numai atâta, ci i s'a poruncit de Dumnezeu,
să nu ia dela nimenea cele spre trebuinţe;
ci din lucrul mâinilor sale, să scoată toate,
cele de nevoie vieţuirii sale. Ca să înveţe,
pre ucenicii săi, nu numai cu cuvântul
ci şi cu lucrul şi să le arate lor să se
osârduiasca în lucrarea mâinilor şi în sfânta
rugăciune.
Acest fericit, pentru că în acea vreme
s’a aţâţat eres la B'serica lui Dumnezeu
şi mulţi părinţi s’au adunat ca să -facă
sobor pentru el, atuncea zic şi Fostirie,
acesta fiind chemat la sobor, s’a dus şi
el faţă şi făcând izbânda şi-a făcut
minunat numele său. Căci mulţi eretici,
de el îndemnaţi, s’au întors din eresurile
lor Ia dreapta credinţă; iară cei mai mulţi
ascultând învăţăturile lui, s’au făcut monahi
şi în scurt a zice multe minuni prin
acest sfânt s?au Tăcut, nu numai când
vieţuiâ, ci şi dupre mutarea sa din viaţă,
care s’a întâmplat către seară în a cincea
zi a lunei lui Ianuarie.
dintru această zi, sfântul mucenic Saie, aruncat
fiind in mare s'a săvârşit.
S tih : Saie zice venil-am in adancurile marii,
Fugind dc prăpâstuitoarele adâncuri ale în­
şelăciunii.
\j4nlru această zi, sfântul mucenic Teoid, dc ir.un-
^ citori fiind călcâi s'a săvârşit.
S t ih : Cu picioarele trupul lui Tenid căl-
căndu-se,
Sufletul in linul Cerului este strânjjându-se,
X Intru această zi, cuvioasa Domnina, cu pace s'a
săvârşit.
S tih : Dărueşte-ţi ţie moştenirea cea dc sus,
Domr.ino pătimirea trupului cea dc jos.
 IN CINCI ZILE
^Intru această zi, prea cuvioasa Tatiana, cu
pace s'a săvârşit.
Stih: Tatianei topindu-se prin postirc de
demult,
Cu îngerii, prietenii postirei acum U : petre­
k s
când.
^CTlntru această zi, sfântul noul mucenic: Ro­
mano cel «lin Carpenisia in Vizantia mărtu­
risind. la ar.ii o mic şapte sute nouăzeci şi
patru, prin sabie s'a săvârşit.
Stih: Cu adevărat Romano vitejeşte s'a ne­
voit.
Căci virtute nebiruită dela Dumnezeu a
primit.
Pentru ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milucşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
Peasna 7-a, Irm o s:
^ ' inerii ceice s’au arătat
* (f oarccând sfinţi pentru
t-o buna credinţă, trecut-au
„ca printr’o cămară prin vă-
„paia cuptorului cea nesufe­
rită , şi cu un glas lăudând
„cântare, cântau: Dumnezeul
„părinţilor bine eşti cuvântat.
Rristos mântuirea s’a a-
rătat, luminare dăruind. Să
se bucure Cerul şi norii să
pice cu adevărat dreptate,
celorce strigă: Dumnezeul
părinţilor bine eşti cuvântat.
L)âna care mai ’nainte o
a văzut Ghedeon şi paharul
fiind plin de apă de se vărsă,
luminat a arătat Botezul tău,
Hristoase, carele botezându-
tfi îl dai celorce cântă: Dum­
nezeul părinţilor bine eşti cu­
vântat.
Apele cele sărate ce erau
neroditoare, vindecându-le
Eliseiu, mai ’nainte a închi­
puit bună rodirea cinstitei
103
scăldaturi, care vrea să îie
cu taină celorce cântă: Dum­
nezeul părinţilor bine eşti
cuvântat.
Alt Canon, Irm os:
Cuptorul celce ardea...
Sfârşit mucenicesc împre­
ună aţi primit, omorându-vă
cu sabia, cu femeile şi cu
copiii, lui Hristos strigând:
Bine eşti cuvântat Dumnezeul
părinţilor noştri.
$e bucurau sfinţii, văzân-
du-se pre sineşi că se săvâr­
şesc prin sabie şi cu credinţă
strigau: Bine eşti cuvântat
Dumnezeul părinţilor noştri.
Trufia păgânilor a pierit
de pre pământ şi dumnezeii
lor au căzut la pământ, cu
mărturisirea mucenicilor, cari
au luat cununi.
A Născătoarei...
Păzeşte-ţi turma prea cu­
rată Fecioară de toată primej­
dia, ca una ce eşti singură
folositoare neamului nostru,
binecuvântată Născătoare de
Dumnezeu prea lăudată.
Alt Canon, Irm os:
Porunca cea potrivnică...
Rău socotind împotrivni-
cul, gândea să slăbească tăria
sufletului tău cu boale, dar
te-a aflat ca un Iov răbdă­
tor şi înţelept şi rănindu-se
de înţeleaptă răbdarea oste-
nelelor tale, s’a biruit.
 104 LUN A LU I IA N U A R IE
Intru tine înţeleaptă, sufle­
tul fiind plin de prea bune
şi dumnezeeşti poveri, a scă­
pat acum de întreitele valuri
ale vieţii, către limanul cel
liniştit, unde s’a gătit de de­
mult odihna patimilor tale ce­
lor multe.
Slavă...
piind ca o lumină în lă­
caş de vieţuire obştească, ai
îndreptat pre obşte a nu-şi
schimbă niciodată locul, căci
răbdarea este pricinuitoare de I subt mâna slugii, celuice cu
mare răsplătire; şi cu adevă­
rat nu te-ai lenevit, a fi fo­
lositoare sihastrilor, cu cu­
vinte şi cu fapte.
Şi acum a Născătoarei...
pirea apelor mă spală de
păcate cu voirea naşterii tale
celei mai pre sus de cuvânt,
Mireasă a lui Dumnezeu, căci
curăţirea lui Dumnezeu făcă­ ' a doua zidire. Pentru aceasta
torului de lumină, spală pre
! cei întinaţi cu multe greşeli.
Fecioară.
Peasna 8-a, Irmos ;
uptorul ccl înfocat şi rou-
I'; rat, a arătat chipul minu-
nei celei mai pre sus de
„fire. Pentrucă focul nu a ars
„pre tinerii coconi, arătând
„dumnezeiasca naştere a lui
„Hristos, cea fără de sămânţă
„din Fecioară. Pentru aceea
„lăudând, să cântăm: Toată
„zidirea bine să cuvintezepre
„Domnul şi să-l prea înalţe
„întru toţi vecii.
Laudă cu mare glas Stă­
pânului să-i înălţăm; că a ve­
nit şi s’a arătat, intrat-a în
ape şi s’a golit celce îmbracă
Cerul cu nori şi s’a botezat,
curăţindu-ne pre noi ceice
cântăm: Bine să cuvinteze
toată făptura pre Domnul, şi
să-l prea înalţe întru toţi vecii.
Veniţi să mergem cu gân­
dul la Iordan, vedenie mare
intr’insul să vedem; că Iisus,
luminarea vine şi se pleacă
cutremur cântă: Bine să cu­
vinteze toată făpturapre Dom­
nul, şi să-l prea înalţe întru
toţi vecii.
Cărbunele pre carele mai
înainte l-a văzut Isaia, în a-
pele Iordanului aprinzându-
se, a ars toată materia păca­
telor şi a dat celor sfărâmaţi
lăudând să cântăm: Bine să
cuvinteze toată făptura pre
Domnul, şi să-l prea înalţe
întru toţi vecii.
Alt canon, Irm os:
Pre împăratul slavei...
Pre unul cel milostiv îm­
părat al slavei, mărturisind
înţelepţii mucenici, au luat da­
rurile biruinţii, cu bună în-
drăsneală, strigând: Ncroade
prea înălţaţi pre Hristos în
veci.
Tare au stătut împotrivă
mucenicii lui Hristos către
 IN CINCI Z IL E
tiran, nevoindu-se vitejeşte,
biruind Înşelăciunea idolilor
şi cu bună îndrăsneală, stri­
gând: Noroade prea înălţaţi
pre Hristos în veci.
Ca nişte diamante vitejii
ostaşi, biruind îngrozirile ti­
ranului şi chinurile, cu bucu­
rie strigau: Preoţi cântaţi, no­
roade prea înălţaţi pre Hris­
tos în veci.
A N ăscăto arei...
Pre unul cel milostiv, Cu­
vântul cel mai ’nainte de veci
carele s’a născut din Fecioară
în vremile cele de pre urmă,
şi a mântuit neamul omenesc:
Preoţi cântaţi-1, noroade prea
înălţaţi-1 întru toţi vecii.
Alt C anon, Irm o s:
Pit; Dumnezeu celce s'a pogorât...
Tu fericită pofteai să a-
jungi cu adevărat către pă­
mântul celor blânzi, unde lă-
cuesc în veci cetele îngerilor
şi ale cuvioşilor, ale sihastri­
lor şi ale fecioarelor, lău­
dând cu cântări pre Hristos
în veci.
Cu frumuseţea cea din fire
fiind aleasă, inţelepţeşte te-ai
nevoit, pentru patimile sufle­
tului, ca să biruiască chipul
frumuseţei patimile cele sufle­
teşti. Drept aceea stingând fru­
museţea trupului, ţi-ai aprins
prin sihăstrie sufletul tău.
105
B in e cu v â n tă m pre Tatăl...
Având c ă t re Dumnezeu
gând priveghetor, din osârdia
sufletului ai adormit desăvâr­
şit măestriilc înşelătorului, cel
meşteşugăreţ de rele şi acum
prea slăvită fiind adormită,
vieţueşti în veci.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
Vrând F iu l tău Preacu­
rată să nască pre oameni de
isnoavă merge, grăbind ca
un om către Iordan, pentru
dragostea cea desăvârşit, să
se boteze fără de întinăciune,
ca să cufunde toată spurcă­
ciunea răutăţii oamenilor.
Irm o su l:
S â lăudăm, bine să cuvântăm ...
Pre Dumnezeu carele s’a
„pogorît în cuptorul cel cu foc
„la tinerii evreeşti şi văpaia
„întru râcoreală o a prefăcut,
„ca pre Domnul lăudaţi-1 lu­
cru rile şi îl prea înălţaţi
„întru toţi vecii.
P e a s n a 9-a, Ir m o s :
uy egrăităestetainaFecioa-
' v, rei.Pentrucă aceasta Cer
) şi scaun de heruvimi şi
„cămarăpurtătoare de lumină
„s’a arătat, a lui Hristos şi
„ D u m n e z e u atotţiitorului.
„Pre aceasta cu cucernicie,
„ca pre o Născătoare de Dum­
nezeu o mărim.
Taină străină văz şi prea
slăvită: Iisus merge de bună
voie la apa Iordanului, stri­
 106 u
• I. i « • » M n i n iii » « * •> • ■ a • a « •m î m p u ţ
LU N A L U I • «IA
i i
N U A R IE
«».» « m u «.aaiM i

gând către loan: Prietene, în- făimându-le cu credinţă mu­

credinţează-mi dreapta ta cenicii lu i Hristos şi cu o-
mie, celuice săvârşesc lucruri sârdie împreună pătimind, au
înfricoşate, spre câştigarea dc luat dela Dumnezeu Dar de
noroade. tămăduiri.
Pustiile Iordanului să în­ Purtătorii de chinuri, vi­
florească, ceice şedeţi întru tejeşte împlătoşându-se prin
întunerec, lumina cea mare credinţă, cu Crucea Domnu­
ce s’a arătat vouă văzându-o, lui au surpat taberile vrăj­
săltaţi; Hristos din Ga.ilea maşului şi au luat cununile
viind, primeşte cu trupul să biruinţei.
se boteze dela slugă. A Născătoarei...

Veseleşte-te, acum Iordane Ceeace ai zămislit în pân­

şi dănţueşte, o Ioane săltează, tece pre Cuvântul cel necu­
lumea toată bucură-te! Iată prins şi l-ai născut nouă fără
s’a arătat Hristos şi s’a golit, sămânţă, roagă-1 neîncetat să
şi s’a botezat, îmbrăcând firea ne mântuiască sufletele noas­
omenească în haina nestrică- tre.
ciunii. Alt Canon, Irm os:
A Născătoarei... Pre Dumnezeu Cuvântul...

Zămislit-ai fără stricăciune Lurninându-te pre sineţi

pre cel necuprins cu mintea, cu frumuseţile fecioriei slăvi­
ceeace eşti cu totul fără pri­ tă, te-ai înfrumuseţat cu cunu­
hană şi ai născut mai pre nile vieţuirii sihăstreşti. Pen­
sus de fire şi de cuvânt, pre tru aceea te încununează pre
celace a aşezat cu cuvântul | tine cu cunună îndoită, Mi­
toate, înţelepteşte cu voia. Pre rele tău cel străin, de a că­
acesta ca pre un Dumnezeu ruia dragoste tu te-ai rănit.
roagă-1 pururea, să ne mân­ Nu te-a ruşinat prea cin­
tuiască pre noi. stită Singclitichi, nădejdea ca­
Alt Canon, Irm o s: re o ai avut în inima ta, pen­
Pre Maica cea mai pre sus... tru cele viitoare, că acum ai
Călcând cu credinţă pre luat răsplătirile ostenelelor
toţi închinătorii idolilor, mu­ dela Mântuitorul, pentrucă ai
cenicii lui Hristos, au săvâr­ săvârşit tot felul de sihăstrie.
şit dumnezeiasca călătorie cu S la v ă :
bună credinţă şi credinţa o Putere şi întărire, te-ai îm­
au întărit. brăcat cu Hristos cinstită şi ai
Toate cele pământeşti de- smerit până la pământ sprân­
 IN C IN C I Z IL E 107
i « i i i i i i i i i i i i i i •• i i • i i i i

ceana celuice a grăit nedrep­ dumnezeescul Botez, pre cei

tate spre înălţime. Pentru a- ce erau întru întunerec.
ceea te-a împodobit pre tine L A L A U D E (H valite)
cu cununa biruinţei, Iisus dă­ Stih irile pe 4, glasul al 6-lea.
tătorul de biruinţă. P o d o b ie : îngereştile puteri...
Ş i acu m , a N ăscăto arei...
Pentru ce te îndoeşti, Bo-
Prin tine Preacurată, a luat tezătorule, de această rându-
stare întărită căderea stră­ ială, care o săvârşesc spre
moşilor, ncavând putere să mântuirea tuturor? Cele de
meargă mai ’nainte, căci cu demult lasă-le acum şi gân­
Botezul Fiului tău, toată rău­ deşte de cele nouă. Crede lui
tatea s’a cufundat acum. Deci, Dumnezeu celuice s’a pogorît
pre tine ceeace eşti pricinui­ şi apropiindu-te, slujeşte-mi
toare curăţirii te cinstim. mie. Că Dumnezeu fiind am
Irm o s u l: venit, pentru milostivire, să
curăţesc pre Adam din cădere.
piui Părintelui celui îără de
început, Dumnezeu şi Dom­ Ca să ridici păcatele noas­
nul, întrupându-se din Fe­ tre pre umere, venit-ai Iisuse
cioară s’a arătat nouă, ca să la curgerile Iordanului şi eu
lumineze cele întunecate şi m’am spăimântat de înfrico­
să adune cele risipite. Pen­ şată venirea ta. Deci, cum îmi
tru aceasta pre Născătoarea porunceşti mie să te botez?
de Dumnezeu cea prea lău­ însuţi ca să mă curăţeşti ai
dată o mărim. venit şi cum acum ceri dela
S V E T IL N A .s fin ţilo r .
mine Botez, celace eşti cu­
răţirea tuturor?
P o d o b ie : Celce ai impodobil Cerul...
Neajuns este cuvântul fi­
Putere in munci s’a trimis rii mele, că în chip de slugă
ţie dela Dumnezeu Teopemte îmbrăcându-mă, am venit la
ierarhe, cu care pre Teonă Iordan, nici cum de mine nu
cel dimpreună pătimitor l-ai te lepădă. Vino, nu te teme,
tras la credinţă, cu carele apropie-te de mine, dreapta ta
acum pre tine te lăudăm. pe creştetul meu puind, stri­
S la v ă , Ş i a cu m a înainte p râznuirii: gă: Bine eşti cuvântat celce
Celace a strălucit din Fe­ te-ai arătat, Dumnezeul nos­
cioară în Vitleem trupeşte, la tru, slavă ţie.
Iordan acum se sârgueşte să 0 mai pre sus de gând
spele spurcăciunea pământe­ şi nemăsurată sărăcia ta, Cu­
nilor, la lumină aducând prin vinte al lui Dumnezeu, te-am
 108
cunoscut, că pentru mine cel
căzut, prin milostivirea ta te-ai
îmbrăcat întru Adam şi ai
înnoit celece au fost dela
Adam. Deci, plecându-mă po­
runcii tale cu credinţă, strig
către tine: Bine eşti cuvântat
celce te-ai arătat, Dumnezeul
nostru, slavă ţie.
Slavă, glasul şi Pcdobie aceeaş.
Ou cutremur slujind loan
Stăpânului, se bucură cu su­
fletul şi strigă cu veselie: Bu-
curaţi-vă împreună cu mine
toate neamurile strămoşilor,
că a venit aşteptarea noastră,
venit-a la Iordan Hristos, să
curăţească pre toţi de păcatul
lui Adam, ca un milostiv.
Ş i acum, asem enea.
$ă cântăm noroade, celuice
s’a născut din Fecioară şi
în rîul Iordanului s’a botezat
şi către dânsul să stri­
găm: împărate a toată făp­
tura, dârueşte nouă fără 'o-
sândă, întru cunoştinţă cura­
tă, cu credinţă să ajungem şi
sfântă scularea ta din morţi,
cea de a treia zi.
LA STIH O A VN Ă.
Stihirile, glasul al 2-lea.
P o d o b ie : Casa Eufraluiui...
Iată Împăratul, iată aştep­
tarea lui Israil a venit. No­
roade bucuraţi-vă, că lumina
s’a arătat.
Stih : Pentru aceasta îmi voiu aduce a-
minte de tine din pământul Iordanului şi
al Ermonului, din munte mic.
Când celor de pre pământ
SLUJBA
ce erau întru întunerec, dum­
nezeiasca lumină cu trupul
s’a arătat, atuncea şi Darul,
tuturor a răsărit.
S t ih : Văzutu-te-au apele, Dumnezeule,
văzutu-te-au apele şi s ’au spăimântat.
Sfcşnicule al luminii, raza
Soarelui, Mergătorule înain­
tea Cuvântului, prietene al
Mirelui, proorocule slujeşte.
Slavă, Ş i acum, glasul al 8-lea.
Ioane Botezătorule, cela­
ce din pântece m’ai cunoscut
pre mine Miluşelul, la rîu fă-
mi slujbă, cu îngerii slujeş­
te-mi, tinzându-te, atinge-te
cu palma de creştetul meu
cel prea curat. Şi când vei
vedea munţii cutremurându-
se şi Iordanul întorcându-se,
să strigi cu dânşii: Celace te-ai
întrupat din Fecioara spre a
noastră mântuire, Doamne,
slavă ţie.
Bine este a se mărturisi Domnului: Sfinte Dum­
nezeule... După Tatăl nostru, Troparele sfin­
ţilor şi al înainte prăznuirii. După aceea
Ecteniile şi Otpustul.
SLUJBA BASURILOR.
S F IN T E I Ş l D U IV1N EZEEŞTE! ARĂTĂ RI.
Cade-sc a şti: Căci de se va întâmplă ajunul
sfintei şi dumnezeeştei arătări Sâmbătă sau
Duminecă, facem slujba ceasurilo: Vineri, pela
ora 7 dimineaţa; ajunăm pâna la ceasul 3 p. m.
Iară intru insuşi .ajunul se tacc post, ori in ce
zi se ~văi""intârr.pfâ. urgemn y in .ajunul
naştern'Tui Tfnşţ&s^
 C E A S U R IL O R
C E A S U L ÎN T Â IU
B in e cu vân tâ n d P re o tu l, zicem :
Slavă ţie Dumnezeul nostru : împărate ce­
resc ; Sfinte Dumnezeule ; Prea sfântă Treime ;
Tatăl nostru. D upă V o sglas, Doamne milu-
eşte ; de 12 ori. Slavă Şi acum. Veniţi să ne
închinăm : de 3 ori
D e ci a c e ş ti Psalm i.
P s a lm u l 5.
raiurile mele ascultă-le D o am n e!
J înţelege strigarea m ea; ia aminte
WpJ glasul rugăciunii mele, împăratul
^ meu şi Dumnezeul meu, căci către
tine mă voiu rugă Doamne. Dimineaţa
vei auzi glasul meu, dimineaţa voiu sta
înaintea ta şi mâ vei vedea. C ă Dum ­
nezeu celce nu voeşti fărădelege tu eşti.
Nu va lăcui lângă tine celce vicleneşte,
nici vor petrece călcătorii de lege îm-
preajma ochilor tăi. Urât-ai pre toţi ceice
lucrează fărădelege. Pierde-vei pre toţi
ceice grăesc minciună. Pre bărbatul sân-
giurilor şi vicleanul, urăşte Domnul. Iară
eu întru mulţimea milei tale, voiu intră
în casata. închina mă-voiu spre sfânta Bise­
rica ta întru frica ta. Doamne, povâţueşte-
mâ întru dreptatea ta, pentru vrăjmaşii
mei, îndrepteazâ înaintea ta calea mea.
Că nu este, în gura lor adevăr. Inima
lor este deşartă, groapa deschisă grumazul
lor, cu limbile sale vicleneau. Judecă-i
pre ei, Dumnezeule. Cadă d i n cugetele
sale. Dupre mulţimea păgânătăţilor lor,
leapădă-i pre dânşii că te-au amârît, Doam ­
ne. Ş i să se veselească toţi ceice nâdâjdu-
esc întru tine; în veac se vor bucura, şi te
vei sălăşlui întru dânşii şi se vor lăuda
întru t i n e ceice iubesc numele tău. Că
tu vei binecuvânta pre cel drept, D oam ne;
că cu arma bunei voiri ne-ai încununat
pre noi.
P salm u l 22.
omnul mâ paşte şi nimica nu’mi
% va lipsi. In locul păşunii acolo
f c w m’a sălăşluit, la apa odihnei m’a
hrănit, sufletul meu Ta întors. Po-
vâţuitu-m’a pre cărările dreptăţii, pentru nu­
mele lui. Că de voiu şi umblă în mijlo­
cul umbrei morţii, nu mâ voiu teme de
rele, că tu cu mine eşti. Toiagul tâu şi
varga ta acestea m’au mângâiat. Gâtit-ai
înaintea mea masă, împotriva celorce mâ
109
necăjesc. Uns-ai cu untdelemn capul meu
şi paharul tâu este, adăpându-mâ ca un
puternic. Şi mila ta mâ va urmă în toate
zilele vieţii mele; şi ca să lăcuesc eu în
casa Domnului, întru îndelungare de zile.
Psalm u l 26.
§
omnul este luminarea mea şi mân­
tuitorul meu, de cine mă voiu te­
m e ? Domnul este scutitorul vieţii
mele; de cine mâ voiu înfricoşâ?
Când se vor apropiâ asupra mea ceice
îmi fac râu, ca sâ mănânce cărnurile mele.
C e i c e mă necăjesc şi vrăjmaşii mei,
aceia au slăbit şi au câzut. De s’ar rân-
dul asupra mea tabăra, nu se va înfricoşâ
inima mea. De s’ar scula asupra mea râs-
boiu, întru aceasta eu nâdăjduesc. Una
am cerut dela Domnul; aceasta voiu căuta;
ca sâ lâcuesc în casa Domnului, în toate
zilele vieţii mele. Ca să vâd frumuseţea
Domnului şi sâ cercetez Biserica cea sfântă
a lui. C â m’a ascuns în cortul său în ziua
răutăţilor mele. Acoperitu-ir.’a întru ascun­
sul cortului său. Pre piatră m’a înălţat;
şi acum iată a înălţat capul meu preste
vrăjmaşii mei. Incunjurat-am, şi am jertfit
în cortul lui, jertfă de laudă şi de strigare.
Glâsui-voiu şi voiu cânta Domnului. Auzi
Doamne, glasul meu cu carele am strigat.
Milueşte-mă şi mâ ascultă. Ţ ie, a zis
inima mea, pre Domnul voiu căuta. C ă­
utat-a pre tine faţa mea, faţa ta, Doamne
voiu căuta. Sâ nu-ţi întorci faţa ta de că-
, tre mine şi sâ nu te abaţi întru mânie
dela robul tâu. Ajutorul meu fii, sâ nu
mă lepezi pre mine şi să nu mâ laşi
Dumnezeule, Mântuitorul meu, că tatăl meu
şi maica mea m’au părăsit pre mine;
iară Domnul m’a luat. Lege pune-mi
mie, Doamne, în calea ta, şi mă îndrep-
teazâ în cărare dreaptă, pentru vrăjmaşii
mei. Nu mă dâ pre mine în sutleteie
celorce mâ necăjesc; că s’au sculat a-
supra mea mărturii nedrepte şi au minţit
strâmbâtatea eişi. Cred că voiu vedeâ
bunătăţile Domnului în pământul celor
vii. Aşteaptă pre Domnul, îmbărbătează*
te şi sâ se întărească inima ta şi aşteap­
tă pre Demnul.
S la v ă , Ş i acum ; Aliluia de 3 ori, D oam ne
m ilueşte, de 3 ori.
S la v ă , T ro p a ru l, glasul al 4-lea.
Intorsu-s’a oarecând rîul
 110
Iordanului prin cojocul lui
Eliseiu, înălţându-se Ilie. Şi
s’au despărţit apele într’o par­
te şi într’alta şi i s’a făcut lui
calea uscată, ceeace eră udă,
spre chipul Botezului cu a-
devărat, prin carele noi curge­
rea vieţii cea trecătoare o
trecem. Hristos s’a arătat la
Iordan să sfinţească apele.
Şi acum, a Născătoarei...
Ce te vom chemă, o ceea­
ce eşti plină de Dar! Cer?
că ai răsărit pre Soarele drep­
tăţii. Raiu? că ai odrăslit floa­
rea nestricăciunii. Fecioară?
câ ai rămas nestricată. Maică
curată? că ai avut în sfintele
tale braţe fiu pre Dumnezeul
tuturor. Pre acela roagă-1 să
mântuiască sufletele noastre.
Deci T ro p arele ă cc ste a glasul al 8-lea,
fa ce re a lui So fro n ie patriarhul
Ierusalimului.
ftstăzi firea apelor se sfin­
ţeşte şi se desparte Iordanul
şi îşi întoarce curgerea apelor
sale, văzând pre Stăpânul bo-
tezându-se.
De 2 ori, fără s tih : Apoi Stih :
Pentru aceasta îmi voiu aduce aminte
de tine din pământul Iordanului şi al
Ermonului, din munte mic.
Ca un om ai venit la rîu,
Hristoase împărate şi Botez
ca o slugă a luă, te sârgueşti,
Bunule, din mâinile Mergăto­
rului înainte, pentru păcatele
noastre, iubitorulede oameni.
S L U JB A
i • i MţkMMMMiiMaiMiiiMMMaiiaaaMMMMMiiiaai
S t ih :
Văzutu-te-au apele, Dumnezeule; vâ-
zutu-te-au apele şi s’au spăimântat.
Ia ră aceasta. Apoi, Slavă...
Oătre glasul celuice strigă
în pustie: Gătiţi calea Dom­
nului, venit-ai, Doamne, chip
de rob luând, Botez cerând,
celace nu ştii de păcat. Vă-
zutu-te-au apele şi s’au temut,
cutremuratu-s’a M ergătorul
înainte şi a strigat, grăind:
Cum va lumină sfeşnicul pre
lumină? Cum îşi va pune mâna
robul pre Stăpânul? Sfinţeşte-
mă pre mine şi apele, Mân­
tuitorule, celace ai ridicat
păcatul lumii.
Şi acum, iară aceasta.
Prochim enul, glasul al 4-lea.
Şi a tunat din Cer Domnu şi cel înalt
şi-a dat glasul său.
S tih :
lubi-te-voiu, Doamne, virtutea mea,
Domnul este întărirea mea.
Din Pro o ro cia Isaiei cetire.
Cap. 35, vers. 1.
cestea zice Domnul, sâ se vese-
leascâ pustia cea însetată, sâ se
bucure pustia, şi să însorească ca
crinul şi să încolţească, şi toate
sa se veselească, şi se vor bucură pus­
tiile Iordanului. Şi slava Livar.ului s’a dat
ei şi cinstea Carmilului; şi poporul meu
va vedea slava Domnului şi înălţarea lui
Dumnezeu. Intâriţi-vă mâini slabe şi ge­
nunchi slăbănoage, va mângâiaţi şi ziceţi
celor slabi de inimă, întâri|i-vă şi nu vă
temeţi. Iată Dumnezeul nostru cu jude­
cată va răsplăti. Acela va veni şi ne va
mântui pre noi. Atunci se vor deschide
ochi orbilor şi urechile surzilor vor auzi.
Atunci va sări şchiopul ca ccrbul şi lim­
pede va fi limba gângavilor, câ s’a vărsat
apă în pustie şi vale în pământ însetat.
 C E A SU R IL O R
Şi vor fi cele fără de apă bălţi şi în pă­
mântul cel însetat izvoare de ape vor fi.
Acolo va fi veselia pasărilor şi lăcaşul
Sirinilor şi trestie şi balta. Acolo va fi
cale curata şi cale sfânta se va chema
şi nu va trece acolo necurat, nici va fi
acolo cale spurcata. Cei risipiţi vor merge
pre dânsa şi nu vor rătăci. Ş i nu va fi
acolo leu, nici fiară cumplita nu se va
sui pre dânsa, nici se va află acolo. C i
vor merge pre dânsa cei isbâviţi şi aleşi
de Domnul şi se vor întoarce şi vor veni
în Sion cu veselie şi cu bucurie, şi ve­
selie veşnica preste capul lor. Lauda şi
bucuria şi veselia îi va ajunge pre dânşii
şi va fugi durerea, scârba şi suspinarea.
A PO STO LU L.
Din faptele A postolilor cetire.
C ap. 13, vers. 25.
f
n zilele acelea, dacă şi-a plinit loan
^ călătoria, z icea: Cine ma socotiţi
a fi, nu sunt eu. Ci iată vine dupre
' mine căruia nu sunt vrednic, în ­
călţămintea picioarelor a deslegâ. Bărbaţi
fraţi, fiii neamului lui Abraam, şi cari între
voi se tem de Dumnezeu, vouă cuvântul
mântuirei aceştia s'a trimis. Pentrucă cei­
ce locuesc în Ierusalim şi boierii lor, pre
acesta necunoscându-1 şi glasurile Proo­
rocilor cclccc în toate Sâmbetele se citesc
judecând, au plinit. Şi nici ovină de moarte
aflând, au cerut dela Pilat sâ-1 omoare
pre el. Şi dacă au săvârşit toate, celece
erau pentru el scrise, pogorîndu-1 depie
lemn l-au pus în mormânt. Iară Dumnezeu
l-a sculat pre el din morţi. Carele s'a arătat
în zile multe celorce s’au suit împreună
cu dânsul din Galileea în Ierusalim. Cari
sunt lui mărturii către popor. Şi noi, vouă
binevestim făgăduinţa cea făcută către
părinţi, că pre aceea Dumnezeu o a plinit
nouă fiilor acelora înviind pre Iisus.
Eva n g h elia dela M ateiu.
C ap . 3, vers. 1.
n vremea aceea, a venit loan Bo-
tezătorul, propoveduind în pustia
Iudeii şi zicând: Pocăiţi-vă, că s’a
apropiat Imparaţla cerurilor. Ca a-
cesta este celce s’a zis de Isaia prooro­
cul, ce zice: Glasul celuice strigă în pu­
stie ; gătiţi calea Domnului, drepte faceţi
111
cărările lui. Şi acesta loan avea îmbră­
cămintea lui de peri de cămilă şi brâu
de curea împrejurul mijlocului lui; iară
hrana lui era acride şi miere sălbatecă.
Atunci ieşiâ la dânsul Ierusalimul şi
toata Iudeea şi toată latura dimprejurul
Iordanului; şi se botezau în Iordan dela
dânsul, mărturisindu-şi păcatele sale. Iară
văzând pre mulţi din Farisei şi din sadu-
chei, viind către botezul lui, au zis lor:
Pui de năpârci, cine va arătat vouă ca
sa fugiţi de mânia ceeace va sa fie? Deci,
faceţi roduri vrednice de pocăinţă. Şi sa
nu vi se pară a grăi întru sine-vă: P ă­
rinte avem pre Abraam ; că zic vouă, că
poate Dumnezeu şi din pictiele acestea
să ridice fiii lui Abraam ; Ca iată şi securea
la rădăcina pomilor zace; deci, tot pomul
carele nu face roadă bună, se taie şi în
foc se aruncă. Eu adică vă botez pre voi
cu apa spre pocăinţă, iară celace vine
după mine mai tare decât mine este căruia
nu sunt vrednic a-i ţine încălţămintele,
acesta vă va boteză pre voi cu Duhul
Sfânt şi cu foc.
Apoi zice c it e ţ u l:
P a ş ii mei îndreptează-i dupre cuvân­
tul tău şi sâ nu ma stăpânească toata
fărădelegea. Izbăveşte-mă de clevetirea oa­
menilor şi voiu păzi poruncile tale. F V
ţa ta arată-o preste robul tău şi mă în­
vaţă îndreptările tale. Să se umple gura
mea de lauda ta, Doamne, ca sa laude
slava ta, toată ziua marc cuviinţa ta.
Sfinte Dumnezeule, Prea Sfântă Treime,
şi după Tatăl nostru
C O N D A C , glasul al 4-lea.
Po d o b ia: Arâtatu-te-ai astăzi...
I>a repejunile Iordanului
astăzi viind Domnul, către
loan a strigat: Nu te teme
a mă boteză, că am venit sâ
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
Doam ne m ilueşte de 40 de ori.
Şi r u g ă c iu n e a a c c a s ta .
Celace în toată vremea şi în tot cea­
sul, în Cer şi pre pământ eşti închinat
 S L U JB A
şi slăvit, Hristoase Dumnezeule, îndelung
râbdâtorule, mult milostive şi mult milo-
sârde; carele pre cei drepţi iubeşli şi pre
cei păcătoşi milueşti, carele pre toţi che­
mi la mântuire pentru făgăduinţa bună­
tăţilor ce vor sa fie. însuţi Doamne, pri­
meşte şi rugăciunile noastre în ceasul
acesta şi îndreptează viaţa noastra spre
poruncile tale. Sufletele noastre le sfinţeşte,
trupurile curăţeşte, cugetele îndreptează,
gândurile curăţeşte. Şi ne mântueşte pre
noi de tot necazul celor rele şi al durerii.
Ocoleşte-ne pre noi cu sfinţii tăi în­
geri, ca cu mijlocirea lor fiind păziţi şi
povăţuiţi, sâ ajungem la unirea credinţei
şi Ia cunoştinţa slavei tale celei neapro-
piate. Că bine eşti cuvântat în vecii ve­
cilor. Amin.
D oam ne m ilueşte de 3 ori.
S la v ă , Ş i acum .
C eeace eşti mai cinstita decât Heru­
vimii, şi mai mărită fără de asemănare
decât Serafimii, care fără stricăciune pre
Dumnezeu Cuvântul ai născut. Pre tine
cea cu adevărat Născătoare de Dumne­
zeu te mărim.
Intru numele Domnului, binccuvintează
părinte.
Pre o tu l.
I
Dumnezeule milostiveşte-te spre noi...
Ş i ru g ă c iu n e a :
Hristoase lumina cea adevărată, care
luminezi şi sfinţeşti pre tot omul ce vine
în lume; să se însemneze preste noi lu­
mina feţii tale, ca într’insa să vedem lu-
mia cea neapropiată. Şi îndreptează paşii
noştri spre lucrarea poruncilor tale. Pen ­
tru rugăciunile Prea curatei maicii tale
şi ale tuturor sfinţilor tăi. Amin.
C E A S U L A L T R E IL E A .
Veniţi sâ nc închinăm, dc 3 ori.
Ş i a c e ş ti 3 Psalm i.
Psalm ul 2 8 .
uceţi Domnului fii lui Dumnezeu,
aduceţi Domnului pre fii berbecilor. Adu­
ceţi Domnului slavă şi cinste. Aduceţi
Domnului slavă numelui lui. Inchinaţi-va
Domnului în curtea cea sfântă a lui.
G lasul Dom nului preste ape, Dumnezeul
s l a v e i a tuna:. Domnul preste ape mul­
te. Glasul Domnului întru tărie. Glasul
Domnului întru mare cuviinţă. Glasul
Domnului celuice sfărâmă chedrii şi va
zdrobi Domnul chedrii Livanului şi-i va
zdrumicâ pre dânşii ca p;e viţelul L iv a ­
nului. Şi cel iubit ca fiul inorogilor. G la ­
sul Domnului celuice tai? para focului.
Glasul Domnului celuice clăteşte pustiul;
şi va clăti Domnul pustiul Cadisului. G la­
sul Domnului celuice săvârşeşte cerbii. Şi
va descoperi dumbrăvile şi în Biserica
| lui tot carele grâeşte mărire. Domnul po­
topul va lăcui; şi va şedea Domnul împărat
în veac. Domnul tărie poporului său va
dâ. Domnul va binecuvântâ poporul său
cu pace.
Psalm ul 41.
J? n ce chip doreşte cerbul spre iz-
voarele apelor, aşa doreşte sufletul
p meu spre tine Dumnezeule. Insetat-a
1 sufletul meu spre Dumnezeul cel tare,
cel viu. Când voiu veni şi mă voiu arătă
feţii lui Dum nezeu? Făcutu-s’au lacrimile
mele mie pâine, ziua şi noaptea. Când
mi se ziceâ mie în toate zilele, unde este
Dumnezeui tău? Acestea aii-am adus a-
minte şi am vărsat spre mine sufletul meu,
că voiu trece în locul cortului celui mi­
nunat până la casa lui Dumnezeu. In glasul
bucuriei şi al mărturisire: sunetului ce
prăznueşte. Pentruce eşti mâhnit suflete
al m eu? Şi pentruce mă t.irburi? Nădăi-
dueşte spre Dumnezeu, câ mă voiu măr­
turisi lui, mântuirea feţii rrelc şi Dumne­
zeul meu. Spre mine însu-mi sufletul meu
s’a turburat. Pentru aceasta îmi voiu a-
duce aminte de tine din pământul Iorda­
nului şi al Ermonului, din nutite mic. A-
dânc pre adânc chiamă, întru glasul jghia-
burilor tale. Toate înălţările tale şi valu­
rile ta'.e preste mine au trecut. Ziua va
porunci Domnul mila sa şi noaptea cân­
tarea lui dela mine. Ruguciunea Dum ne­
zeului vieţii mele. Zice-voiu lui Dumne­
zeu: Sprijinitorul meu eşti. Pentruce m’ai
uitat? Ş i pentruce mâhnindu-mă umblu,
când mă necăjeşte vrăjmaşul? Când se
sfărâmau oasele mele. mă ocărau vrăj-
 C E A S U R IL O R 113
maşii mei. Când ziceau ei mie în toate zilele: Iordanului prin cojocul luiE-
Unde este Dumnezeul tâ u ? Pentruce eşti
mâhnit suflete a! meu şi pentru ce mă liseiu,înălţându-se Ilie ; şi s’au
turburi? Nădajdueşte spre Dumnezeu, ca despărţit apele într’o parte şi
mâ voiu mărturisi lui, mântuirea feţii mele într’alta, şi i s’a făcut lui ca­
şi Dumnezeul meu.
lea uscată ceeace eră udă,
P s a lm u l 50.
rwAsy7 ilueşte-mâ D u m n e z e u l e dupre
spre chipul Botezului cu a-
l ( | y l niare m ila ta şi dupre mulţimea devărat. Prin carele noi curge­
îndurărilor tale, şterge fârădele- rea vieţii cea trecătoare o tre­
gea mea. M ai vârtos mă spală de
fărădelegea mea şi de pâcatul meu mă ,
cem. Hristos s’a arătat la Ior­
curăţeşte. Ca fărădelegea mea eu o cunosc dan să sfinţească apele.
şi pâcatul meu înaintea mea este pu­ Ş i acum ...
rurea. Ţ ie unuia am greşit şi râu înain­
tea ta am făcut; ca sâ te îndreptezi în­ Hăscătoare de Dumnezeu
tru cuvintele tale şi sâ birueşti când vei tu eşti viţa cea adevărată,
judecă Tu. Câ iată întru fărădelegi m’am
zemislit şi în păcate m’a născut maica
care ai născut nouă rodul
mea. C ă iatâ adevărul ai iubit; cele ne- vieţii, ţie ne rugăm : Roagă-te
arătate şi cele ascunse ale înţelepciunii tale Stăpână împreună cu sfinţii
mi-ai arătat mie. Stropi-mâ-vei cu issop
şi mă voiu curaţi. Spăla-mâ-vei, şi mai
Apostoli, să miluiască sufle­
vârtos decât zăpada mâ voiu albi. Au­ tele noastre.
zului meu vei dâ bucurie şi veselie, bu- A p o i T r o p a r e le a c e s te a , g la su l al 8-lea.
cura-se-vor oasele cele smerite. întoarce
faţa ta de către păcatele mele şi toate M e rg ă to ru lu i înainte şi
fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată Botezătorului şi proorocului
zideşte întru mine, Dumnezeule, şi duh
drept înnoeşte întru cele din lâuntru ale
şi celui mai cinstit decât toţi
mele. Nu mâ lepăda dela faţa ta şi Duhul proorocii, i-a tremurat acum
tâu cel sfânt nu-1 lua dela mine. Dâ-mi mâna dreaptă, când te-a vă ­
mie bucuria mântuiiii tale şi cu Duh stă­
pânilor mâ întăreşte. Invăţa-voiu pre cei
zut pre tine Mieluşelul lui
fărădelege căile tale şi cei necredincioşi Dumnezeu, celce ai curăţit
la tine se vor întoarce. Izbăveşte-mâ de păcatele lumii; şi cu grijă
sângiuri, Dumnezeule, Dumnezeul mântu­
irii mele; bucura-se-va limba mea de drep­
fiind cuprins, a strigat: Nu
tatea ta. Doamne, buzele mele vei des­ cutez să mă ating, Cuvinte, de
chide şi gura mea va vesti lauda ta. Câ creştetul tău. însuţi mă sfin­
de ai fi voit jertfă, aş fi dat; arderile de tot
nule vei bine voi. Jertfa Iui Dumnezeu, duh
ţeşte şi mă luminează, îndu­
umilit. Inima înfrântă şi smerită Dumnezeu rate, că tu eşti viaţa şi lu­
nu o va urgisi. F ă bine, Doamne, întru buna mina şi pacea lumii.
voirea ta Sionului, şi să se zidească zidurile
De 2 o ri fă ră S t i h : A p o i S t i h :
Ierusalimului. Atuncea bine vei voi jertfa
dreptăţii, prinosul şi arderile de tot. Atunci Pentru aceasta îmi voiu aduce aminte
vor pune pre altarul tâu viţei. de tine din pământul Iordanului şi al Er-
monului, din munte mic.
S la v ă , Ş i a cu m , Aliluia, de 3 ori.
G lasul, al 4-lea.
D o am n e m ilueşte d e 3 ori. S la v ă , T r o p a ­
rul, g lasu l al 4-lea. Treimea, Dumnezeul nos­
Intorsu-s’a oarecând rîul tru pre sine nouă astăzi ne-
•I
 114
despărţităs’au arătat, mărturie
celui de o fiinţă a strigat; şi
Duhul în chip de porumb sa
pogorît din Cer; Fiul şi-a ple­
cat prea curatul său creştet
Mergătorului înainte şi bo-
tezându-se a izbăvit omeni­
rea din robie, ca un iubitor
de oameni.
S t ih :
Văzutu te au apele Dumnezeule; văzu*
tu-te-au apele şi s’au spăimântat.
Ş i iară aceasta.
Apoi, Slavă, Glasul al 5-îea.
Viind cu trupul la Iordan,
Doamne, vrând sâ te botezi
în chip de om, de viaţă dă-
tătorule, ca pre noi cei rătă­
ciţi, de toată meşteşugirea şi
cursa balaurului mântuindu-
ne. ca un milostiv să ne lu­
minezi, de Tatăl ai fost măr­
turisit şi dumnezeescul Duh
în chip de porumb a venit
preste tine. Deci, sălăşlueşte-1
pre el In sufletele noastre, iu-
bitorule de oameni.
Ş i acum, iară aceasta.
Apoi Prochimenul, glasul al 4-lea.
Văzutu-te-au apele Dumnezeule,
zutu-te-au apele şi s’au spăimântat.
Stih:
Glasul Domnului preste ape...
Din proorocia Isaiei, cetire.
Cap. 1 vers. 16.
^ cestea zice Domnul: Spălaţi-vă şi
va curăţiţi, scoateţi vicleşugurile
din sufletele voastre înaintea o-
yi-k- chilor mei. Părăsiţi-vă de răutăţile
voastre. învăţaţi-vă a face bine. Căutaţi
judecata. Isbăviţi pre cei năpăstuit; ju­
decaţi săracului, faceţi dreptate văduvei
şi veniţi sâ ne întrebăm, zice Domnul.
S L U JB A
Şi de vor fi păcatele voastre ca moho-
râciunea, ca zăpada le voiu albi; iară de
vor fi ca roşala, ca lâna ie voiu albi şi
de veţi vrea şi mâ veţi asculta pre mine,
bunătăţile pământului veţi m ânca; iară de
nu veţi vrea şi de nu mă veţi ascultă pre
mine sabia va va mâncâ pre voi, ca gura
Domnului a grăit acestea.
A PO STO LU L.
Din Faptele Apostolior cetire.
Cap. 19. vers. 1.
n z;leie acelea fost-a când eră Apoi*
f
!os în Corint, Pavel trecând prin
părţile cele de sus, 'a venit în Efes;
^ şi aflând pre oarecari uccnici, a zis
câîre e i: Luat-aţi Duh sfânt, după ce aţi
crezut? Iară ei au zis către dânsul: încă
nici de este Duh Sfânt am auzit. Şi a
zis către e i: Dar în ce v ’aţi botezat ? Iară
ei au zis: In Botezul Iui loan. Iară Pavel
a zis: loan a botezat Botezul pocăînţii,
zicând poporului sa creaca întru celace
vine după dânsul adică întru Hristos Iisus.
Şi auzind s’au botezat întru numele Dom­
nului Iisus. Şi puindu-şi Pavel mâinile
preste ei, a venit Duhul Sfânt preste dânşii
şi grâiau în limbi şi prooroceau. Şi erau
de toţi bărbaţii ca la doisprezece.’ Şi el
intrând în sinagogă, cu îndrăzneală grâlă
în trei luni întrebându-sc şi adeverind cele
de împărăţia Iui Dumnezeu.
Evanghelia dela Marcu.
Cap. 1, vers. t.
y> nceperea Evangheliei a Iui Iisus Hri*
yte stos Fiul Iui Dumnezu; precum
s’a scris în prooroci: lată, eu trimit
0 0 pre îngerul meu înaintea feţii tale,
vă­ carele va gati calea ta înaintea ta. Glasul
celuice striga în pustie: Gătiţi calea Dom­
nului, drepte faceţi cărările lui. Eră loan
botezând în pustie şi propoveduind Bo ­
tezul pocăinţii întru iertarea păcatelor. Şi
mergea la dânsul toarâ laturea ludeei şi
Jerusalimnenii şi se botezau toţi în rîul
Iordanului dela dânsul, mărlurisindu-şi pă­
catele sale. Şi eră loan îmbrăcat cu peri
de cămilă şi brîu de curea împrejurul mij­
locului lui şi manca acride şi miere sălbatică.
Şi învaţă, zicând: Vine dupa mine cel mai
tare de cât mine, căruia nu sunt vrednic
plecându-mâ, sa-i desleg cureaua încălţă-
mintelo: lui. Eu v ’atn botezat pre voi cu
-•» • • » « . » ► ♦ l i » I ' M l I i
CEASURILOR
• • • « • * • i « • i I » M i k i a l i i « ft i i m i i « v .................... • . • • • • i • • i • l • I I «*fr l t j < • » , » u
115
* 4 .1 i » i • i » M 4 • • m u h u • ni

.
apă; iară acela vă va boteză pre voi a i întru rarele ai locuit într’însul. Ridică-ţi
Duh Sfânt. mâinile tale preste mândriile lor întru
Apoi citeţul. sfârşit. Câte a viclenit vrăjmaşul întru
Dom nul Dumnezeu bine este cuvântat, cel sfânt al tău. Şi s’au fălit ceice te
bine este cuvântat Domnul, din zi în zi. urăsc pre tine în mijlocul praznicului tău.
Să sporească nouă Dumnezeul mântuirilor Pus-a semnele sale semne şi n’au cunos­
noastre; Dumnezeul nostru, Dumnezeu cut; ca într’o ieşire mai pre sus; ca
celce mântueşte. într’o dumbravă de lemne, cu topoare au
tăiat uşile lui deodată, cu secure şi cu
Slinte Dumnezeule, Prea sfântă Treime după
bardă l-a surpat pre el. Ars-a cu foc
Talăl nostru...
sfinţitorul fau. In pământ au surpat lo­
C O N D A C , glasul al 4-lea.
caşul numelui tău. Zis-a întru inima lor,
La repejunile Iordanului rudeniile lor dimpreună: Veniţi şi să
astăzi viind Domnul, câtre stingem toate praznicile lui Dumnezeu
dc pe pământ. Semnele lor nu am vă­
loan a strigat: Nu te teme a zut. Nu este încă prooroc şi pre noi nu
mă boteză. Că am venit să ne va mai cunoaşte. Până când, Dumne­
mântuesc pre Adam cel iu- zeule, va ocărî vrăjmaşul, va întărâta cel
potrivnic numele tău până în sfârşit?
tâiu zidit. Pentru ce întorci mâna ta şi dreapta ta
Doamne milueşte, de 40 ori. din mijlocul sânului tău până în sfârşit;
Ş i rugăciunea; iară Dumnezeu împăratul nostru, m ai
Celace în toată vremea... înainte de veac a făcut mântuire în mij­
locul pământului. T u ai întărit întru pu­
Doamne milueşte, de 3 ori.
terea ta marca; tu ai zdrobit capetele
S la vă, Ş i acum .
balaurilor în apă. T u ai sfărâmat capul
Ceeace eşti mai cinstită...
balaurului; datu-lai pre el mâncare po­
Intru numele Domnului, binecuvinteazâ poarelor Arabilei. T u ai rupt izvoare şl
părinte. pâraie, tu ai uscat rîurile Itamului. A ta
Preotul. este ziua şi a ta este noaptea, tu ai să­
Pentru rugăciunile sfinţilor... vârşit zorile şi soarele. T u ai făcut toate
Ş i acea sta ru g ă ciu n e : cele frumoase ale pământului, vara şi
primăvara tu le-ai zidit pre ele. Adu-ţi
Stăpâne Dumnezeule, Părinte atotpu­ aminte de aceasta: Vrăjmaşul a ocărit
ternice, Doamne, Fiule, unul născut Ifsuse
pre Domnul şi poporul cel fără de minte
Hristoase şi Du hule Sfinte. O Dumnezeire,
a întărîtat numele tâu. Să nu dai fia­
o putere, milueşte-mâ pre mine păcătosul,
relor sufletul ce se mărturiseşte ţie; su­
şi cu judecăţile etre ştii, mântueşte-mă fletele săracilor tăi să nu le uiţi până
pre mine nevrednicul robul tâu, că bine în sfârşit. Caută spre aşezământul tău,
eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin.
că s’a umplut cei întunecaţi ai pămân­
tului de casele fărădelegilor. Să nu se
întoarcă smerit şi înfruntat, săracul şi
mişelul vor lăudă numele tău. Scoală-te,
Dumnezeule, alege judecata ta; adu-ţi
C EA SU L A L Ş A S E L E A aminte de ocara ta, cea de câtre cel
Veniţi să ne închinăm, de 3 ori. nepriceput toată ziua. Nu uitâ glasul slu­
gilor talc; mândria celorce te urăsc pre
Ş i aceşti Psalm i: Psalm ul 73.
tine; s’a înălţat pururea.

f
||rţ\ entru ce Dumnezeule ne-ai lepă-
Psalm ul 76.
dat până în sfârşit? Iuţitu-s’a mâ-
) nia ta preste oile păşunii talc. A- u glasul meu câtre Domnul am sfri­
du-ţi aminte de adunarea ta care o ai ji} £at> cu glasul meu către Dumne-
câştigat din început. Mântuit-ai toiagul S zeu şi a căutat spre mine. In ziua
moştenirii tale. Muntele, Sionul acesta, necazului meu pre Dumnezeu am
 116
cântat, cu mâinile mele noaptea înaintea
Iui şi nu m ’am amăgit. Lepâdatu-s’a a
se mângâia sufletul meu. Adusu-mi-am
aminte de Dum nezeu şi m’am v e s e lit;
gândit-am şi a slăbit duhu! meu. Apu-
cat-au înainte străji ochii mei, turbura-
tu-m’am şi n’am grăit. Gândit-am la zi­
lele cele de demult şi de anii cei veş­
nici mi-am a d u s aminte. Ş i cugetam
noaptea cu inima mea, chitiam şi se mâh­
nea duhul meu. A u doară în veci va le­
pădă Domnul şi nu vă adaoge bine a
voi în că ? Au până în sfârşit mila sa o
I va tăiâ; sfârşit-a cuvânt din neam în
neam. A u doară va uită a se milostivi
D um nezeu? Sau va ţinea întru mânia
sa îndurările s a le ? Ş i am zis, acum am
început. Aceasta este schimbarea dreptei
1 celui prea înalt. Adusu-mi-am aminte de
I lucrurile Dom nului, că-mi voiu aduce
aminte din început de minunile tale. Ş i
j I voiu cugeta întru toate lucrurile tale şi
întru isprăvile tale mă voiu deprinde.
Dumnezeule întru cel sfânt este calea ta.
I Cine este Dumnezeu mare ca Dum ne­
zeul nostru? T u eşti Dumnezeu carele
, faci minuni. Cunoscută ai făcut întru
popoare puterea ta. Mântuit-ai cu braţul
tău pre poporul tău, pre fiii lui Iacov
şi ai lui Iosif. Vazutu-te-au apele, D um ­
nezeule, văzutu-te-au apele şi s’au spăi-
mântat, tur buratu-s’au adâncurile. M u l­
ţimea sunetului apelor. G la s au dat no­
rii, că săgeţile tale trec, glasul tunetu­
lui tău în roată. Luminat-au fulgerile
tale lumea, clâtitu-s'a şi s’a cutremurat
I pământul. In mare căile tale şi cărările
tale în ape multe şi urmele tale nu se
vor cunoaşte. Povăţuit-ai ca pre nişte oi
pre poporul tău, cu mâna Iui M o isî şi
a lui Aaron.
P s a lm u l 90.
elee locueşte întru ajutorul celui
prea înalt întru acoperemântul Dum ­
nezeului cerului se va sălăşlui. Zi-
^ ce-va Dom nului, sprijinitorul meu
eşti şi scăparea mea, Dumnezeul meu şi voiu
nădăjdui spre dânsul. C ă el te va mântui
clin cursa vânătorilor şi de cuvântul turbu­
rător. Cu spatele sale va umbri ţie şi
sub aripile lui vei nădăjdui. Cu armă
te va încunjurâ adevărul lui, nu te vei
teme de frica de noapte; de săgeata ce
S LU JB A
zboară ziua; de lucrul ce umblă întru
întunerec, de întâmplare şi de dracul cel
de amează-zi cădea-va despre laturea ta
o m ie , şi zece mii d e a d r e a p t a ta
şi spre tine nu se va apropiâ. Insă
cu ochii tăi vei privi şi răsplătirea pă­
cătoşilor vei vedea. Câ tu, Doam ne, nă­
dejdea mea, pre cel prea înalt ai pus
scăpare ţie. Nu vor veni către tine rele
şi bătae nu se va apropiâ întru loca- ţ
şui tău. C â îngerilor săi va porunci pen-
I tni tine, ca să te păzească întru toate
căile tale. P re mâini te vor ridică, ca
| nu cândva să îm pedice de piatră pi­
ciorul tău. Preste aspidă şi vasilisc vei
încăleca, şi vei calcă preste leu şi presle
balaur. Câ spre mine a nădăjduit şi-l
voiu mântui pre el. Acoperi-l-voiu pre
el, că a cunoscut n u m e l e meu. Stri-
ga-va câtre mine şi-l voiu auzi pre el. Cu
dânsul sunt în necaz, scoate-l-voiu pre
dânsul şi-l voiu mări. C u lungime de
zile îl voiu umpleâ pre el şi voiu arătă
lui mântuirea mea.
S la v ă , Ş i a cu m , A liluia d e 3 ori. D o a m n e
m ilu e şte de 3 ori.
S la v ă , T r o p a r u l, g la s u l al 4-lea.
Intorsu-s’a oarecând rîul
Iordanului prin cojocul lui Eli-
seiu, înălţându-se Ilie. $i s’au
despărţit apele într’o parte şi
într’alta şi i s’a făcut lui calea
uscată, ceeace eră udă, spre
chipul Botezului cu adevărat,
prin carele noi curgerea vie­
ţii cea trecătoare o trecem.
Hristos s’a arătat la Iordan,
să sfinţească apele.
Şi acum, a Născătoarei...
Că nu avem îndrăsneală
pentru multe păcatele noas­
tre, tu pre celce s ’a născut
din tine roagă-1 Născătoare
de Dumnezeu Fecioară, că
mult poate rugăciunea Maicii
|i spre îmblânzirea Stăpânului.
 C E A S U R IL O R 117

Nu trece cu vederea rugă­ Ia ră aceasta.

S la v ă , glasul al 5-lea.
ciunile păcătoşilor, Preacu­
rată, că milostiv este şi poate Pentruce-ţi întorci apele
să mântuiască celce a primit tale Iordane? Pcntruce-ţi tragi
a pătimi pentru noi. înapoi curgerea, şi nu-ţi faci
Apoi T r o p a r e le a c e s te a , glasul al 8-lea. mergerea cea după fire? Nu
Acestea zice Domnul către pot suferi (zice) focul cel mis­
loan: Proorocule, vino de mă tuitor. Spăimântezu-mă şi
botează pre mine, celce te­ mă înfricoşez de această mul­
am zidit pre tine şi luminez tă smerenie. Că nu m’am o-
cu darul şi curăţesc pre toţi, bişnuit a spălă pre cel curat,
atinge-te de dum nezeescul nici m’am deprins a curăţi pre
meu creştet şi nu te îndoi. cel fără de păcat, ci vasele cele
Proorocule lasă acum, pentru întinate a le curăţi. Spinii pă­
că am venit să plinesc toată catelor a-i arde învaţă, celce
dreptatea, tu dar nu te îndoi se botează întru mine Hris- j
nimica, pentrucă pre luptă­ tos. loan împreună cu mine
torul celce se tăinueşte în mărturiseşte, glasul Cuvân­
ape, pre domnul întunerecului, tului strigă: Iată Mieluşelul
merg să-l pierd mântuind lu­ lui Dumnezeu celce ridică
mea din cursele lui acum, păcatul lumii. Acestuia cre­
dănd ca un iubitor de oameni, dincioşii să-i strigăm: Celace
viaţă veşnică. te-ai arătat, Dumnezeule, spre
D e două ori, fă ră stih. Apoi Stih, glasul a noastră mântuire, slavă ţie.
al 6-lca.
Ş i acu m , ia ră a ce a s ta .
Pentru aceasta îmi voiu aduce aminte de
Apoi Pro ch im e n u l, glasul al 4-lea.
tine, din pământul Iordanului şi al Er-
monului, din munte mic. Giasul Domnului preste a p e ...s ,trv .^ .

Astăzi proorocia Psalmu­ S tih :

lui vine să iâ sfârşit, că ma­ Aduceţi Domnului fiii lui Dumnezeu...

rea (zice) a văzut şi a fugit, Din p ro o ro c ia Isaiei, ce tire .
Iordanul s’a întors înapoi, C ap . 12, vers. 3.
dela faţa Domnului, dela faţa y cestea zice Dom nul: Scoateţi apă
Dumnezeului lui lacov celui­ întru veselie, din izvoarele mân-
i^ji tuirii şi vei zice în ziua aceea
ce a venit să iâ botez dela
^■a8° lăudaţi pre Domnul, chemaţi nu- j
slugă, ca noi de necurăţia mele lui, vestiţi întru neamuri slava lui. j
idolească spălându-ne, să ne Aduceţi-va aminte că înalt este numele
lui. Cântaţi numele Domnului că lucruri
luminăm sufletele printr’însul.
înalte a făcut. Vestiţi acestea preste tot
S tih : pământul, bucuraţi-vâ şi vâ veseliţi ceice
Văzutu-te-au apele Dumnezeule, văzutu- locuiţi în S io n ; că s’a înălţat sfântul lui
te-au apele şi s’au spăimântat. Israil în mijlocul lui.
 118
APO STO LU L
Din c a rte a c e a c ă tre R o m ani, a sfân tu ­
lui A postol Pavel cetire.
C ap. 0, vers. 3.
F
raţilor, câţi întru Hristos Iisus ne­
am botezat, întru moartea lui ne­
am botezat. împreună cu el ne-am
îngropat prin Botez întru moarte;
ca în cc chip s'a sculat Hristos din morţi
prin slava Tatălui, aşa şi noi întru înnoirea
vicţH sa umblăm. Că de vreme ce îm­
preună odrăsliţi, ne-am făcut cu asemă­
narea morţii lui, deci şi învierii Iui vom
fl părtaşi. Aceasta ştiind, că omul nostru
cel vcchiu cu dânsul împreună s'a răstignit,
ca să sc strice trupul păcatului, ca sâ nu
mal slujim noi păcatului. Pentrucă celce
a murit, s’a îndreptat de păcat. Că de
am murit împreună cu Hristos, credem
că vom şi înviâ împreună cu dânsul. Şti­
ind că Hristos celce a înviat din morţi
nu mai moare; că moartea pre dânsul nu
îl mai stăpâneşte. Că ce a murit, păcatu­
lui odată a murit; iară ce viează, viează
Iul Dumnezeu. Aşa şi voi, socotiţi-vă pre
voi morţi a fi păcatului şi vii lui Dum­
nezeu întru Hristos Iisus, Domnul nostru.
Evanghelia dela M arcu
Cap. 1, vers. 9.
<srp n vremea aceea, venit-a Iisus din
Nazaretul Galileii şi s’a botezat de
Ţ Ia loan în Iordan. Şi îndată ieşind
c' din apă a văzut cerurile deschise,
şi Duhul ca un porumb pogorându-se
preste dânsul. Şi glas a fost din ceruri:
Tu eşti fiul meu cel iubii, întru carele
bine am voit. Şi îndată Fa scos pre dânsul
Duhul în pustie. Şi erâ acolo în pustie
patruzeci de zile, ispitindu-se de satana;
şi erâ cu fiarele şi îngerii slujiau lui. Şi
dupăce s’a prins loan, a venit Iisus în
Galileia, propoveduind evanghelia împără­
ţiei lui Dumnezeu. Şi zicând: Că s’a
plinit împărăţia lui Dumnezeu, poca-
iţi-vâ şi credeţi în Evanghelie.
A poi citeţul ;
D e grab să ne întâmpine pre noi in­
durările tale, Doamne, că am sărăcit foarte.
Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul
nostru, pentru slava numelui tău. Doamne,
mântueşte-ne pre noi şi curăţeştc păcatele
noastre, pentru numele tău.
SLU JB A
Sfinte Dumnezeule, Prea siântă Treime...
Şi după TatĂl nestru.
CO N D A C U L
ba repejunile Iordanului
astâzi viind Domnul către
loan a strigat: Nu te teme
a ma boteza, că am venit să
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
D oam ne m ilueşte, de 4 0 de ori.
Celace in toată vremea: Doamne milueşte
de 3 ori, Slavă, Şl acum.
Ceeace eşti mai cinstita.,.
Intru numele Domnului binecuvintează
părinte.
P re o tu l:
Dumnezeule, milostiveşte-te spre noi.,.
Apoi ru g ă c iu n e a :
umnezeule şi Doamne al puterilor,
şi a toată făptura ziditorule; carele
pentru milostivirea milei talc celei
neasemănate; pre unul născut Fiul
tău, pre Domnul nostru Iisus Hristos, l-ai
trimis spre mântuirea neamului nostru.
Şi prin cinstită Crucea lui zaplsul păcate­
lor noastre l-ai rupt şi al biruit întru
dânsul stăpâniile şi puterib întuncrecului.
însuţi Stăpâne, iubitorule ce oameni, pri­
meşte şi aceste rugăciuni ate noastre păcă­
toşilor de mulţămită şi de ccrcrc. Şi ne
rnântueşte pre noi de tostă cădcrca în
păcat, cca de tot pierzătoare şl întunecată,
şi de toţi ceice caută sa ne facâ nouă
râu, văzuţi şi nevăzuţi vrăjmaşi. Pătrunde
cu frica ta trupurile noastre; şi nu plecă
inimile noastre spre cuvinte sau gânduri
rele; ci cu dorirea ta răneşte sufletele
noastre; ca spre tine totdeauna căutând,
şi cu lumina cea dela tine povăţuiţi fiind,
la tine lumina cea neapropiată şi pururea
fiitoare privind, neîncetată mărturisire şi
mulţămită ţie să înălţăm, Tatălui celui
fară dc început, împreună si unuia născut
Fiul tău, şi prea sfântului şi bunului şi
de viaţa făcătorului Duhuui tău; acum
şi pururea şi în vecii veciior. Amin.
 C A Ş U R IL O R ....................................................... 119
C EA SU L AL N O U L IÎA
Veniţi să ne închinăm, De 3 ori.
Ş i aceşti Psalm i.
Psalm ul 98.
onmul s’a împârăţit, întru podoabă
s’a îmbrăcat; îmbrăcatu-s’a Dom*
nul întru putere şi s’a încins. Pen*
v JJ truca a întărit lumea care nu se
va clăti. Gata este scaunul tau, de atunci
din veac eşti tu. Ridicat-au rîurile Doam­
ne, ridicat-au rîurile glasurile sale, ridi­
ca-vor rîurile valurile sale de glasuri de
ape multe. Minunate sunt înălţările ma­
rii, minunat este întru cele înalte Domnul.
Mârturiil tale s’au încredinţat foarte. Casei
tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru
lungime de zile.
Psalm ul 113.
ŢP ntru ieşirea lui Israil din Ifghipet,
y lv a casei lui Iacov, din popor barbar,
W facutu-s’a ludeia sfinţirea lui, Israil
stăpânirea lui. Marea a văzut şi a
fugit, Iordanul s’a întors înapji. Munţi
ca aţi săltat ca berbecii şi dealurile ca
mieii oilor. Ce îţi este ţie mare câ ai fugit,
şi tu Iordane câ te ai întors înapoi? Munţi
ca aţi sâltat ca berbecii şi dealurile ca
nv'eii oilor. De faţa Domnului s’a clătit
pământul, de faţa Dumnezeul lui lacov.
Acelce a întors piatra în iazere de apa,
şi cea vârtoasă în izvoare de ape. Nu
nouă, Doamne, nu nouă; ci numelui tău
da slava, pentru mila ta şi adevărul tău.
Ca nu când va sa zica neamurile, unde
este Dumnezeul lor. Iară Dumnezeul nos­
tru în Cer şi pre pământ, toate câte au
vrut au făcut. Idolii păgânilor argint şi
aur, lucruri dc mâini omeneşti. Gura au
şi nu vor grăi. Ochi au şi nu vor vedeâ.
Urechi au şi nu vor auz;; nări au şi nu
vor mirosi; mâini au şi nu vor pipăi;
picioare au şi nu vor umblă. Nu vor
glăsui cu gâtlejul lor. Asemenea lor sa
fie ceice fac pre ei şi roţi ceice nadaj-
duesc spre dânşii. Casa Iui Israil a nă­
dăjduit spre Domnul; ajutorul şi scuti-
torul lor este. Casa Iui Aaron a nădăj­
duit spre Domnul. Ajutorul şi scutitorul
lor este. Ceice se tem de Domnul au nă-
iir
dâjduit spre Domnul; ajutorul şi scuti­
torul lor este. Domnul pomenindu-ne pre
n o i ne-a binecuvântat. Binecuvântat-a
casa lui Israil, binecuvântat-a casa lui
Aaron; binecuvântat a pre ceice se tem
de Domnul, pre cei mici cu cei mari.
Adaogă Domnul spre voi şi spre fiii voştri.
Binecuvântaţi sunteţi voi Domnului, celui­
ce a făcut Cerul şi pământul. Cerul ce­
rului Domnului; iară pământul l a dat
fiilor oamenilor. Nu cei morţi te vor Iăudâ,
Doamne, nici toţi ceice se pogoară în
iad. Ci noi cei vii’ b:ne vom cuvântă pre
Domnul, de acum şi pâna în veac.
Psalm ul 85.
leaca Doamne urechia ta, şi mă
P auzi; că sărac şi lipsit sunt eu. Pâ-
^ zeşte sufletul meu, câ cuvios sunt.
Mântueşte pre robul tău Dumnezeul meu,
pre celce nădăjdueşte spre tine. Milueş­
te-mă, Doamne, câ către tine voiu strigă
toată ziua. Veseleşte sufletul robului tău,
că către tine am ridicat sufletul meu. Că
tu Doamne eşti bun şi blând, şi mult
milostiv tuturor celorce te chiamă pre tine.
Asculta Doamne rugăciunea mea şi ia
aminte glasul rugăciunii mtle. In ziua
necazului meu am strigat Cctre tine, .că
m’ai auzit. Nu este asemenea ţie întru
dumnezei, Doamne şi nu este dupre fap­
tele tale. Toate neamurile câte ai făcut
vor veni şi se vor închina înaintea ta,
Doamne, şi vor slăvi numele tău. Câ
mare eşti tu celce faci minuni, tu eşti
Dumneze u însuţi. Povăţueşte-mă, Doamne,
în calea ta şi voiu merge întru adevărul
tau. Veseleasca-se inima mea, ca sa se
teamă de numele tău. Mărturisi-ma-voiu
ţie Doamne, Dumnezeul meu cu toată
inima mea şi voiu slăvi numele tău în
veac. Câ mila ta mare este spre mine
şi ai izbăvit sufletul meu din iadul cel
mai de jos. Dumnezeule, călcătorii dc lege
s’au sculat asupra mea şi adunarea celor
tari au căutat sufletul meu, şi nu te-au
pus pre tine înaintea lor. Şi tu Doamne,
Dumnezeul meu eşti Indurat şi milostiv,
îndelung răbdător şi mult milostiv şi a-
devărat. Caută spie mine şi mă milueşte,
dă tăria ta slugii tale şi mântueşte pie
fiul slujnicii tale. Fă cu mine semn spre
bine şi sâ vadă ceice mă urăsc şi să se
 120 S L UaJB A
i • i • *< i • • • i t u • •« • i i i •a i • •• • a I a i • a a a a a • a l 4 aa « • » 4 a » 4 * * « > t «•» a * a * » « a ii» a a i » a m « m i a » i a » i i » • * • ! » « « » a « 1 « 1 >a M I 1 1 1 a a 1 a a

ruşineze; ca tu Doamne ini-ai ajutat mie

De două ori, fără stih.
şi m-ai mângâiat.
Apoi Stih :
Sla v ă Ş i acum : Aliluia de 3 ori:
Slavă, Troparul glasul al 4-lca. Pentru accasta îmi voiu aduce aminte
de tine din pământul Iordanului şi al Er-
Intorsu-s’a oarecând rîul monului, din munte mic.
Iordanului prin cojocul luiE- Glasul al 2-lea.

liseiu.inălţăndu-sellie. Şi s’au Când a văzut Mergătorul

despărţit apele într’o parte înainte pre Domnul slavei vi­
şi într'alta, şi i s’a îăcut lui ind către sine, a strigat: Iată
calea uscată ceeace era udă, celce izbăveşte lumea din
spre chipul Botezului cu ade­ stricăciune, a venit; iată
vărat. Prin chipul carele noi celce ne mântueşte pre noi din
curgerea vieţii cea trecătoare necaz, iată celce dărueşte ier­
o trecem. Hristos s’a arătat tare păcatelor, pre pământ din
la Iordan să sfinţească apele. Fecioară curată a venit pen­
Şl acum , a Născătoarei: tru mila. Şi în loc de robi iii
Celace pentru noi te-ai năs­ lui Dumnezeu face. Şi în lo­
cut din Fecioară şi răstignire cul întunerecului lumineză o-
ai răbdat, Bunule, carele cu menirea, prin apa dumneze-
moartea pre moarte ai călcat, escului său Botez. Deci, ve­
şi înviere ai arătat ca un Dum­ niţi cu un glas să-l slăvim
nezeu, nu trece cu vederea pre dânsul, împreună cu Ta­
pre ceice i-ai zidit cu mâna tăl şi cu Sfântul Duh.
ta, arată iubirea ta de oameni S tih :

milostive, primeşte pe Născă­ Vâzutu-te-au apele Dumnezeule, vă-

zutu-te-au apele şi s’au spâimântat.
toarea de Dumnezeu ceeace
Ş i iară aceasta.
te-a născut pre tine, care se
In ştiinţă sâ fie, că se ceteşte această samo-
roagă pentru noi şi mântueşte glasnicâ intăiu, cu evlavie şi cu glas mare, de
Mântuitorul nostru pre po­ Canonarhul in mijlocul Bisericii: apoi se cântă
cu glas dulce intru amândouă stranele.
porul cel desnădăjduit. Slavă, glasul al 5-lea.
Deci, T ro p a re le acestea; glasul al 7-lea.
Mâna ta care s’a atins de
Spaimă era a vedea pre prea curat creştetul Stăpâ­
Făcătorul cerului şi al pămân­ nului, (de trei o ri) prin care şi
tului în rîu fiind gol, şi Botez cu degetul pre dânsul l-ai a-
dela slugă spre m ântuirea rătat nouă, înalţă-o către dân­
noastră, luând ca o sluga. Şi sul pentru noi. Botezătorule,
cetele îngereşti s’au mirat cu ca celace ai îndrăsneală multă.
frică şi cu bucurie; cu care Pentrucă mai mare decât toţi
ne închinăm ţie, mântueşte-ne proorocii a fi, de dânsul eşti
pre noi, Doamne. mărturisit. Şi iarăş ochii tăi
 C EA SU R IL O R
cari au văzut pre prea sfân­
tul Duh ca în chip de po­
rumb pogorându-se, ridică-i
către dânsul, Botezătorule,mi­
lostiv nouă îăcându-1. Şi vino
de stai împreună cu noi, pe­
cetluind cântarea (de o ri).
Şi înainte î n c e p â n d prăz-
nuirea.
Ş i acum , iară ace a sta .
Proch im enul, glasul al 3-lea.
Domnul este luminarea mea şi Mântui­
torul meu, de cine mâ voiu teme.
S t ih :
Domnul este scutitoru; vieţii meîe, de
cine mâ voiu înfricoşa.
Din p ro o ro cia Isaiei, ce tire , cap. 49 ve rs.8.
cestea zice Domnul: In vreme p!â-
cută te-am auzit pre tine şi în
ziua mântuirii ti-am ajutat ţie şi
<t> <«> te-am ridicat şi te-am dat şi
te-am pus spre împăcarea nea­
murilor, ca să tocmeşti pământul şi să
moşteneşti moştenirile pustiei. Ca să gră-
eşti celor din legături ieşiţi şi celor dintru
întunerec arătaţi-vă. In toate căile se vor
paşte şi întru toate cărările păşunea lor.
Nu vor flămânzi nici vor însetâ, nici va
vătăma pre ei zăduful, nici soarele. Ci
celace-i milueşte îi va mângâia pre dânşii
şi prin izvoare de ape îi va trece şi voiu
pune tot muntele spre cale şi toată că­
rarea spre păşunea lor. Iată aceştia de
departe vor veni, aceştia de Ia amează
noapte şi dela mare, iară alţii dela pă­
mântul Perşilor. Veselească-se cerurile
şi sâ sc bucure pământul, să vestească
munţii veselie şi dealurile dreptate; că
a miluit Domnul pre poporul său; şi pre
cei smeriţi ai poporului său i-au mân­
gâiat şi a zis S io n u l: Părăsitu-m’a Dom­
nul şi Dumnezeu m’a uitat pre mine.
Au doară va uita muma pre pruncul său,
sau nu-i va fi milă de fii pântece ui său ?
Ş i de-i va ş! uită muma pre aceştia, daiâ
eu nu te voiu uită pre tine, zice Domnul
Atotţiitorul.
ll1
121
APO STO LU L
Din c a rte a c e a c ă tre T it a sfântului Apos­
tol P a v e l ce tire .
Cap. 2, vers. 11.
-p iuleTite,aratatu-s’a Darul Iui Dum-
f ^ nezeu cel mântuitor tuturor oame­
—
nilor. Invăţându-ne pre noi ca ie-
pâdând păgânatatea şi poftele cele
lumeşti, cu întreagă înţelepciune şi cu
dreptate şi cu bună credinţă să vieţuim în
veacul de acum. Aşteptând fericita nădejde
şi arătarea slavei marelui Dumnezeu şi
Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Carele
s’a dat pre sine pentru noi, ca să ne mân­
tuiască pre noi de toată fărădelegea şi
sâ îşi curăţească luiş popor ales. râvnitor
de fapte bune. Iara când s’a arătat bună­
tatea şi iubirea de-oameni, a Mântuito­
rului nostru Dumnezeu; nu din lucrurile
cele întru dreptate, care am făcut noi, ci
dupre a lui milă ne-a mântuit pre nDi,
prin baia naşterii cei de a doua şi a în­
noirii Duhului sfân:. Pre carele l-a văr­
sat preste noi în destul prin Iisus Hristos
Mântuitorul nostru. Ca îndreptându-ne prin
Darul Iui, moştenitori sa fim dupre nă­
dejdea vieţii celei veşnice.
Evang helia dela Lucâ-
Cap. 3, ve rs. 1.
<rp n anul al cinsprezecelea al împă-
raţiei lui Tiberie Kesarului, dom-
;Y nind Pilat din Pont în ludea; şi Irod
stăpânind, a patra parte pre Oali-
leia; iară Filip fratele lui stăpânind a patra
parte: Ituria şi laturea Trahoniei. Şi Li-
sanie a paira parte stăpânind: Avilinia.
In zilele Arhiereilor Anei şi Caiafei, fost-a
cuvântul Domnului către loan fiul Zahariei,
în pustie. Şi a venit în toată laturea Ior­
danului, propoveduind Botezul pocăin'ii
întru iertarea păcatelor. Precum este scris
în cartca cuvintelor Isaiei proorocului, carclc
zice: Glasul celuice strigă în pustie, gă­
tiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările
lui. Toată valea se va umpleâ şi tot mun­
tele şi măgura se va sm eri; şi vor fi cele
strâmbe drepte şi cele colţuroase căi ne­
tede, Ş i va vedea tot trupul mântuirea
lui Dumnezeu. Deci, ziceâ noroadelor celor­
ce mergeau să sc boteze dela el: Pui
de năpârci, cine v ’a arătat voua ca sa
 122
fugiţi de mânia ceeace va sâ fie ? Faceţi
darâ roduri vrednice de pocăinţa, şi nu
începeţi a zice în tiu v o i: Tată avem pre
Avraam ; câ zic vouă: Câ poate Dum­
nezeu şi din pieirile acestea sâ ridice fii
Iui Avraam. Că iata şi securea la rădăcina
pomilor zace; deci tot pomul carele nu
face roadă bună, se tae şi în foc sc
aruncă; şi îl întrebau pre el noroadele,
zicând: Darâ ce vom face? Şi răs­
punzând, ziceâ lor: Celace are două haine,
să dea celuice nu are; şi cclce are bu­
cate, asemenea să facâ. Şi au venit şi
vameşii sâ se boteze dela dânsul şi au
zis cătrc el: Invăţâtorule, ce vom face?
Iară el a zis către dânşii: Nimic mai mult
decât esle rânduit vouă, să nu faceţi. Şi
îl întrebau şi ostaşii, zicând: Ş i noi ce
vom face: Şi a zis câtre dânşii: Pre ni­
menea să nu asupriţi, nici să clevetiţi; şi
să vă îndestulaţi cu lefile voastre. Iară
aşteptând poporul şi cugetând toţi întru
inimile sale de loan, ca nu cumva el să
fie Hristos; răspuns’a loan tuturor, zicând:
Eu cu apă vă botez pre voi; iară vine
cel mai tare de cât mine, căruia nu sunt
vrednic a-i deslegâ cureua încâlţamintelor
lui. Acesta va boteză pre voi cu Duh
sfânt şi cu foc. A căruia lopata este în
mâna lui şi va curaţi aria sa, şi va adună
grâul în jitniţa sa, iară plevele le va arde
cu focul nestins. M ulîe încă şi altele b:ne
vestea poporului, mângâindu-1.
Apoi citeţul.
N u ne da pre noi până în sfârşit,
pentru numele tau cel sfânt şi nu strică
legătura ta şi nu depărta mila ta de!a
noi, pentru Avraam cel iubit de tine şi
pentru Isaac robul tău şi Israil sfântul tâu.
Sfinte Dumnezeule, Prea sfântă Treime. Ş i după
Tatăl nostru,..
C O N D A C U L , glasul al 4-lea.
ba repejunile Iordanului
astăzi viind Domnul, c ă t re
loan a strigat; Nu te teme a
mă boteză. Că am venit să
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
Doam ne m ilueşte, de 40 ori.
Celace în toata vremea...
SLUJBA
D oam ne m ilueşte, de 3 ori.
S la v ă , Ş i a c u m :
Ceeace eşti mai cinstită...
Intru numele Domnului.
P re o tu l:
Dumnezeule, milostiveşte-te spre noi.
Ş i ru g ă c iu n e a :
^ tăpânc Doamne Iisuse Hristoase
yo: Dumnezeul nostru, celace înde-
lung ai răbdat pentru greşelile noa-
stre şi până la acest ceas de acum
ne-ai adus pre noi; întru carele pre lemnul
cel de viaţă făcător fiind restignit, tâl­
harului celui bine cunoscător, intrare în
raiu ai făcut şi cu moartea pre moarte
ai sfărâmat. Curăţeşte-ne pre noi păcă­
toşii şi nevrednici robii t ă i; că am gre­
şit şi fărădelege am făcut şi nu suntem
vrednici sâ ridicăm ochii noştri şi sâ pri­
vim la înălţimea cerului, pentrucă am
lăsat calea dreptăţii tale şi am umblat
în voile inimilor noastre. C i ne rugăm
neasemănatei bunătăţii tale: Iartă-ne pre
noi, Doamne, dupre mulţimea milei tale,
şi ne mântueşte pre noi, pentru numele
tâu cel sfânt. Că s’au stins întru deşer­
tăciune zilele noastre; scoate ne pre noi
din mâna protivnicului şi ne iartâ nouă
păcatele şi omoară gândul nostru cel tru­
pesc. Ca lepădând pre omul cel veehiu,
întru cel nou să ne îmbrăcam şi ţie să
vieţuim, Stăpânului nostru şi făcătorului
de bine. Şi aşâ urmând poruncilor tale,
ia odihna cea veşnică să ajungem, unde
este locaşul tuturor celorce se veselesc.
Ca tu eşti dupre adevâr veselia cea ade­
vărată şi bucuria celorce te iubesc, Hris­
toase Dumnezeul nostru, şi ţie slavă în-
nâlţâm, împreună cu Părintele tâu cel
fără de început şi cu prea Sfântul şi B u ­
nul şi de viaţă Făcătorul Duhul tâu, acum
şi pururea şi In veci vecilor. Amin.
O B E D N IŢ A
Psalm ul 102
inecuvinteazâ suflete al meu pre
Domnul şi toate cele din lâuntrul
meu, numele cel sfânt al lui. Bine
cuvintează suflete al meu pre Dom-
nul şi nu uită toate răsplătirile lui, Pie
 «
.«««ft a
Ci E■A S U Ri •ILi »O
ut • mi
ccicc curăţcşte toate fărădelegile tale, pre
celce vindecă toate boalele tale. Pre celce
izbăveşte din stricăciune viaţa ta, pre
celce te încununează cu milă şi cu îndu­
rări. Pre celce umple de bunătăţi pofta
ta, înoi-se-vor ca ale vulturului tinereţele
tale. Celce face milostenie Domnul şi ju­
decată tuturor celorce Ii se face strâm­
bătate. Cunoscute a făcut căile sale Iui
Moisî, fiilor lui Israil voile sale. Indurat
şi milostiv este Domnul. îndelung răbdător
şi mult milostiv. Nu până în sfârşit se va
iuţi, nici în veac nu se va mânia. Nu du­
pre fărădelegile noastre a făcui nouă, nici
dupre păcatele noastre ne-a răsplătit nouă.
Ca dupre înălţimea cerului dela pământ
a întărit Domnul mila sa, spre ceice se
tem de el. Pre cât sunt departe răsăritu­
rile dela apusuri, depărtat-a de !a noi
fărădelegile noastre. In ce chip milueşte
tatăl pre fii, a miluit Domnul pre ceice
se tem de dânsul; ca el a cunoscut zi­
direa noastra, adusu-ş’a aminte că ţărână
suntem. Omul ca iarba, zilele Iui ca fioarea
I câmpului, aşâ va înflori. Câ duh a trecut
într’însul şi nu va fi şi nu şi va mai
cunoaşte încă locul său. Iară mila Dom­
nului, din veac şi până în veac, spre ceice
se tem de dânsul. Şi dreptatea lui spre
fiii fiilor, spre ceice păzesc aşezământul
de lege al lui şi’şi aduc aminte de po­
runcile Iui, ca să Ie facă pre ele. Dom­
nul în cer a gătit scaunul său şi îm­
părăţia lui pre toţi stăpâneşte. Binecuvân­
taţi pre Domnul toţi îngerii lui cei puter­
nici la virtute, cari faceţi cuvântul lui, a
auzi glasul cuvintelor lui. Binecuvântaţi
pre Domnul toate puterile Iui, slugile Iui
cari faceţi voia lui. Bine cuvântaţi pre
Domnul toate lucrurile lui, în tot locul
stăpânirii lui; binccuvinteazâ suflete al
meu pre Domnul.
Slava, Psalmul 145.
^ audă suflete al meu pre Domnul,
y lăudâ-voiu pre Domnul în viaţa
\{\ mea, cântâ-voiu Dumnezeului meu
până ce voiu fi. Nu va nădăjduiţi
spre boieri, spre fiii oamenilor întru cari
nu este mântuire. Eşi-va duhul lui şi se
va întoarce în pământul său. In ziua
aceea vor pieri toate gândurile lui. Fe­
ricit este, căruia Dumnezeul Iui iacov este
ajutorul lui, nădejdea lui spre Domnul
■
R
t •• • i»• • •• •• r •• •i »•• m i • ntama
123
Dumnezeul lui. Spre ceice a făcut Cerul
şi pământul, marea şi toate celece sunt
într’însele. Spre celce păzeşte adevărul
în veci, spre celce face judecată celor nă­
păstuiţi, spre celce dă hrană celor flă­
mânzi. Domnul desleagâ pre cei ferecaţi
în obezi; Domnul înţelepţcştc orbii; Dom­
nul ridică pre cei surpaţi; Domnul iubeşte
pre cei drepţi; Domnul păzeşte pre cei
nemernici. Pre săracul şi pre văduva va
primi şi calea păcătoşilor o va pierde.
Impărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul
tău Sioane, în neam şi în neam.
Ş i acum:
Unule născut, Fiule şi Cuvântul lui
Dumnezeu, celace eşti fără de moarte,
şi ai îngăduit pentru mântuirea noastră a
te întrupa din sfânta Născătoare de Dum ­
nezeu şi pururea Fecioara M aria; carele
ncschimbat te-ai întrupat şi răstignin-
du-te, Hristoase Dumnezeule, cu moartea
pre moarte ai călcat. Unul fiind din sfânta
Treime, împreună slăvit cu Tatâl şi cu
sfântul Duh, mântueşte-ne pre noi.
După aceea, Fcricirile:
Intru împărăţia ta pomeneşte-ne pre
noi Doamne, când vei veni întru împă­
răţia ta.
Fericiţi cei saraci cu duhul, că acelora
este împărăţia cerurilor.
Fericiţi ceice plâng, că aceea se vor
mângâia.
Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moş­
teni pământul.
Fericiţi c e i c e flămânzesc şi înseto-
şaza de dreptate, că aceia se vor să­
tura.
Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor
mii ui.
Fericiţi cei curaţi r.u inima, rA aceia
vor vedeâ pre Dumnezeu.
Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii
lui Dumnezeu se vor chemă.
Fcriciţi ceice se gonesc pentru drep­
tate, câ acelora este împărăţia cerurilor.
Fericiţi veţi fi când va vor ocărî pre voi,
şi vă vor goni, şi vor zice tot cuvântul
râ u împrotiva voastră minţind pentru
mine;
Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră
multă este iu ceruri.
 124 S L U JB A C E A S«U R IL O R
* ••••••I ••I I »•••*• I»••
•4
Slavă, Şl acum :
Pomeneşte ne pre tioi Doamne, când
vei veni întru împărăţia ta.
Pomeneşte-ne pre noi Stăpâne, când
vei veni întru împărăţia ta.
Pomeneşte-ne pre n o i Sfinte, când
vei veni întru împărăţia ta.
Ceata cerească te laudă pre tine
şi zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Sa-
vaot, plin este Cerul şi pământul de
slava ta.
S tih : Apropiaţi-vâ c ă tre dânsul şi veţi
lumina, şl feţele vo astre nu se vor ru­
şina.
Ceata cerească te laudă pre tine şi
zice: Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot,
plin este Cerul şi pământul de slava ta.
S la v ă :
Ceata sfinţilor îngeri şi a arhanghe­
lilor, cu toate cereştile puteri, te laudă
pre tine şi zice: Sfânt, SîSnt, Sfânt
este Domnul Savaot, plin este Cerul şi
pământul de slava ta.
Şi acu m :
.97=3 red întru unul Dumnezeu, Tatâl
r atotţiitorul, făcătorul Cerului şi al n
W pământului, văzutelor tuturor şi ne-
^ văzutelor. Şi întru unu l Domnul Iisus |[
Hristos Fiul Iui Dumnezeu unul născut,
carele din Tatâl s’a născut mai’nainte
de toţi vecii. Lumină din Lumină, Dum­
nezeu adevărat din Dumnezeu adevărat,
născut iar nu făcut; cel de o fiinţă cu
Tatâl prin carele toate s’au făcut. Carele
pentru noi oamenii şi pentru a noastră
mântuire, s’a pogoiît din ceruri şi s’a
întrupat dela Duhul sfânt şi din Maria
Fecioara i?\ s’a făcut om. Şi s’a răstignit
pentru noi, în vremea lui Palat din Pont
şi a pătimit şi s’a îngropat şi a înviat a !
treia zi dupre Scripturi. Ş i s’a suit la
ceruri şi şade deadreapta Tatălui. Şi ia­
răşi va sa vie cu slavâ sâ judece vii şi
morţii, a căruia împărăţie nu va avea sfârşit.
Şi întru Duhul sfânt, Domnul de viaţă
Făcătorul, carele din Tatal purcede; ce­
lace împreună cu Tatăl şi cu Fiul este
închinat şi slăvit, carele a grăit prin pro­
oroci. Intru una sfântă, soborniceasca şi
apostoleascâ Biserică. Mărturisesc un Bo­
II«a •t rai»»M •• •
••« I I Uluiţi «<M>I•
tez întru iertarea păcatelor. Aştept în­
vierea morţilor. Ş i viaţa veacului ce va
sâ fie. Amin.
Slăbeşte, l a s ă , i a r t ă Dumnezeule,
greşelile noastre, cele de voie şi cele
fără de voie, cele cu lucrul şi cu cu­
vântul, cele cu ştiinţa şi cu neştiinţa,
cele din noapte şi din zi, cele cu min­
tea şi cu gândul, toate le iartă nouă
ca un bun şi iubitor de oameni.
Tatâl nostru...
CO N D ACU L:
L>a repejunile Iordanului
1 astăzi viind Domnul, către
loan a strigat: Nu te teme
a mă boteză, că am venit să
mântuesc pre Adam cel în­
tâiu zidit.
Doamne milueşte, de 40 de ori. Ş i ru­
găciunea aceasta.
P re a sfântă Treime, Stăpânie de o
fiinţă, împărăţie nedespărţita, ceeace eşti |
pricina tuturor bunătăţilor’; binevoeşte şi
pentru mine păcătosul, întăreşte şi înţe-
lepţeşte inima mea şi şterge toatâ înti-
năciunea mea, luminează gândul meu, ca
totdeauna sâ te slăvesc şi sâ te Icud şi
să mă închin ţie şi să zic: Unul sfânt,
unul Domn, Iisus Hristos, întru slava lui
Dumnezeu Tatâl. Amin.
Ş i de este Liturghie, z ice m : Cade-se cu
adevărat... Şi se fa c e Otpust. Iară de nu
este Liturghie, zicem :
" Fie numele Domnului... De 3 ori.
Slavă, Ş i acum , Psalm ul 33.
ine voiu cuvântă pre Domnul în
jjpjj) toată vremea, pururea lauda lui în
V ; g u r a mea. Intru Domnul se va lau-
—- dâ sufletul meu. Auda cei blânzi,
şi să se veselească. Măriţi pre Domnul
cu mine şi sa înălţăm numele lui îm ­
preuna. Căutat-am pre Domnul şi m’a au­
zit şi din toate necazurile mele m au iz­
băvit. Apropiaţi-vă către dânsul şi vă lu­
minaţi; şi feţile voastre nu se vor ruşina.
Săracul acesta a strigat şi Domnul l-a
auzit pre dânsul şi din toate necazurile
lui l-a mântuit. Tăbarî-va îngerul Dom­
nului împrejurul celorce se tem de dân-
 L U N A L U I IA N U A R IE IN Ş A S E Z IL E 125
■i l l ' l < l I I I • i • • H M * * » ! • 0 « • • • • *» » » « • * • » « . * * « • » • • • • • • • • • « • # • • > • *• » «

sul, şi-i va izbăvi pre ei. Gustaţi şi ve­ ora patru după amtazi, toacă in toaca cea mare
deţi CA bun este Dom nul; fericit bârbatul şi ne adunăm in biserică. Şi binecuvântând
preotul începem Vecernia şi citim Psalmul cel
carele nădăjdueşte spre dânsul. Temeţi-vă obişnuit Dc se va întâmpla Sâmbătă scara,
de Domnul toţi sfinţii Iui, că nu este lipsă citim catisma cea întâia toată. Iară de va fi
celorce se tem de dânsul. Bogaţii au să­ Duminică scara, citim Antifonul intâiu. Iară
răcit şi au flămânzit; iară ceice caută pre de este intr'altă zi, nu citim Catisma.
Domnul, nu se vor lipsi de tot binele. L a Doamne strigat-am... S tih irile pe 8.
Veniţi fiilor, ascultaţî*mă pre mine; frica Ş i în cep e Pre o tu l a fa c e P ro sc o m id ia ,
Domnului voiu învaţă pre voi. Cine este iară strănile câ n tă stihirile a c e s te a îndo-
omul celce voeşte viaţa, carele iubeşte indu-le. G lasul al 2-!ea, sin g u r glasul, ale
lui loan monahul.
să vadă zile bune? Opreşte-ţi limba ta
dela rău şi buzele tale, ca să nu gră­
iască vicleşug. Fereşte-te de rău şi fă __
re luminătorul nostru,
bine, caută pacea şi o urmează pre ea. carele luminează pre
Ochii Domnului spre cei drepţi şi ure­
chile lui spre rugăciunea lor. Iară faţa
Domnului asupra celorce fac rele, ca
să piardă de pre pământ omenirea lor.
f
tot omul, vâzându-1 Mer­
gătorul înainte, viind să se
boteze, se bucură cu sufle­
Strigat-au drepţii şi Domnul i-a auzit
pre ei şi din toate necazurile lor i-a mân­ tul şi se cutremură cu mâna.
tuit. Aproape este Domnul de cei umiliţi
la inimă; şi pre cei smeriţi cu Duhul va
mântui. Multe sunt necazurile drepţilor,
şi din toate acelea va mântui pre ei Dom­
nul. Păzeşte Domnul toate oasele lo r ;
nici unul dintr’însele nu se va zdrobi.
Moartea păcătoşilor este cumplită. Şi
ceice urăsc pre dreptul, vor greşi. Mân-
tui-va Domnul sufletele robilor săi şi
nu vor greşi toţi ceice nădăjduesc spre
dânsul.
S la v ă , Ş i acum , şi obişnuitul O tpust
Cade-se a ş ti: Că de se va intârapla ajunu
Botezului Sâmbătă sau Duminecă, Liturghia lu‘
Gură de Aur se săvârşeşte, întru acea zi la
vremea sa. Iară Liturghia Marelui Vasilie se
săvârşeşte a doua zi, adică în ziua prăznuirei.
Iară să se ştie; când este ajunul Sâmbătă
sau Duminecă, fttunccn nu sg face [Liturghie
Vi.Qgli.c i numai ceaiurile şi vecernia la vre-

II arată pre el şi zice noroade­

lor: Iată celace mântueşte pre
Israil, celce ne scapă pre noi
din stricăciune. O celace eşti
IN T R U AOKASTĂ LUN Ă fără de păcat! Hristoase Dum­
IN 6 ZILE. nezeul nostru, sla v ă ţie.
S fâ n ta şi D um nezeiasca a ră ta re a D om ­ De două ori.
nului Dum nezeu ş i M ântuitorului nostru
lisus Hristos. Mântuitorul nostru dela
Cade-se a şti, că de se va întâmpla sărbătoa­ slugă botezându-se şi prin
rea aceasta in zi dc Duminecă, nimic nu cân­
tăm ale învierii, ci toate ale praznicului- Pc la venirea Duhului mărturisin-
 126
du~se, s’au spăimântat văzân-
du-1 Oştîle îngereşti. Şi glas
din Cer a venit dela Tatăl:
Acesta pre carele Mergătorul
Înainte mâna îşi pune, Fiul
meu cel iubit este, Intru carele
bine am voit; Hristoase Dum­
nezeul nostru, slavă ţie.
De două ori.
Curgerile Iordanului, pre
tine Izvorul te-au primit şi
Mângâitorul în chip de po­
rumb s’a pogorît. Plecatu-şi-a
creştetul, celce a plecat ce­
rurile. Strigat-a şi a zis lu­
tul către Ziditorul: Ce-mi po­
runceşti celece sunt mai pre
sus de mine? Mie îmi trebu-
eşte Botezul tău. O celace
eşti îără de păcat; Hristoase
Dumnezeul nostru, slavă ţie.
De două ori.
Urând să mântueşti pre
omul cel rătăcit, nu ai soco­
tit nevrednicie în chip de rob
a te îmbrăcă. Că s’a căzut ţie
Stăpânului şi Dumnezeu, ca
să primeşti ale noastre, pen­
tru noi. Că tu botezându-te
cu trupul, Mântuitorule, iertă­
rii ne-ai învrednicit pre noi.
Pentru aceasta, strigăm către
tine: Făcătorule de bine, Hris­
toase Dumnezeul nostru, sla­
vă ţie.
De două ori.
Slavă, Ş i acum, glasul acelaş.
A lui Vizantie.
Plecatu-ţi-ai capul Mer­
gătorului înainte, sfărâmat-ai
LU N A L U I IA N U A R IE
capetele balaurilor, venit-ai
la râuri, luminat-ai toate, ca
să te slăvească, Mântuitorule,
pre tine luminătorul suflete­
lor noastre.
VO H O D cu Evanghelia.
Prochim enul zilei şi Paremiile.
Lumină lină: Dela F a c e re cetire.
Cap. 1 vers. 1.
f
ntru început a făcut Dumnezeu Ce
rul şi pământul. Şi pământul eră
nevăzut şi netocmir, şi întunerec
eră deasupra adâncului. Şi Duhul
lui Dumnezeu se purtă preste apă. Şi a
zis Dumnezeu: Sâ se facă lumină; şi
s’a făcut lumină, Şi a văzut Dumnezeu
lumina că este bună şi a despărţit Dum­
nezeu între lumina şi între întunerec; Şi a
numit Dumnezeu lumina ziuă şi întunerccul
l-a numit noapte. Şi s'a făcut seară şi s'a
făcut dimineaţă, zi una. Şi a zis Dumne­
zeu să se facă tărie în mijlocul apei şi
să fie despărţită apa de apă; şi s’a făcut
aşa. Şi a făcut Dumnezeu tăria şi a
despărţit Dumnezeu între apa care eră
deasupra tăriei, şi între apa care eră sub
tărie şi a numit Dumnezeu tăria Cer.
Şi a văzut Dumnezeu că este bine şi
s’a făcut seară şi s’a făcut dimineaţă,
ziua a doua. Şi a zis Dumnezeu: S ă se
adune apa cea de sub Cer, întru adu­
nare şi să sc arate uscatul şi s’a făcut
aşa. Şi s’a sdunat apa cea de sub Cer,
întru adunările sale şi s’a arătat uscatul.
Şi a numit Dumnezeu uscatul pământ;
şt adunările apelor le-a numit mări. Şi a
văzut Dumnezeu că este bine. Şi a zis
Dumnezeu sâ răsară pământul iarbă verde,
care să samene sămânţă şi dupre fel şi
dupre asemănare; şi pom roditor, carele
să facă roadă, căruia sa fie sămânţa lui
în tr’în sul dupre fel pre pământ şi s’a făcut
aşa. Şi a dat din sine pământul iarbă
verde, care samână sămânţă dupre fel şi
dupre asemănare pre pământ; şi pom
roditor, carele face roada, căruia sămânţa
lui este într’însul dupre fel pre pământ.
Şi a văzut Dumnezeu că este bine şi
s’a făcut seară şi s’a făcut dimineaţă
ziua a treia.
 IN ŞASE ZILE
Dela E ş ire cetire.
C ap . 14. V ers. 15.
I vei păzi toate îndreptările lui, toată nepu­
^ 7 is-a Domnul către M o isi: Ce strigi
J{fe câtre m ine? Zi feciorilor lui Israil
0 sâ purceadă. Iară tu ia toiagul tâu
—' şi tinde mâna ta spre mare şi să o
împărţi pre ea şi să intre feciorii lui Israil
prin mijlocul mării pre uscat. Ş i iată eu
voiu întări inima lui Faraon şi a slugilor
lui şi a tuturor Egliiptenilor şi vor intră
în urma lor. Ş i ma voiu prea mări întru
Faraon şi întru toată oastea lui şi în că­
ruţele şi în caii lui. Şi vor cunoaşte toţi
Eghiptenii, că eu sunt Domnul, dacă mă
voiu prea mări în Faraon şi în căruţele şi
în caii lui. Ş i a tins Moisi mâna spre mare
şi a lovit Domnul marea cu vânt mare
al Austrului toată noaptea şi a uscat ma­
rea. Şi s’a Împărţit apa şi au intrat fe­
ciorii lui Israil prin mijlocul mării pre us­
cat. Şi le-a fost lor apa ca un z:d dea-
dreapta şi ca un zid deastânga şi i-au
gonit Eghiptenii. Şi a intrat după dânşii
toată câlârimea lui Faraon şi căruţele şi
călăraşii prin mijlocul mării. Şi a tins
Moisi mâna asupra mării şi s’a aşezat
apa de către ziuă la locul sau ; iarâ Eghip­
tenii fugeau pre sub apă şi au sfărâmat
Domnul pre Eghipteni în mijlocul mării. Şi
întorcându-se apa, a acoperit căruţele şi
călăraşii şi voevozii şi toată puterea lui F a ­
raon care intrase după dânşii în mare şi n’a
rămas nici unul dintr’înşii, iarâ feciorii lui
Israil au trecui pre uscat prin mijlocul
mării.
D ela E ş ire , cetire.
C a p . 15, vers. 22.
idicat-a Moisi pre feciorii lui Isra-
jg v ; il dela marea Roşie şi i-a dus pre
dânşii în pustia Sur. Şi a mers trei
^ zile prin pustie şi nu află apă sâ
bea şi au venit Ia Mera şi nu puteau
sâ beâ apă din Mera că era amară. Pen­
tru aceasta s’a numit numele locului a-
i şedeau întru întunerec, iubi­
celuia amărăciune. Şi cârtiâ norodul asu­
pra lui M oisi, zicând: Ce vom b e â ? Şi
a strgat Moisi câtre Domnul. Şi D um ­
nezeu i-a arătat lui un lemn; şi l-a băgat
pre dânsul în apă şi s’a îndulcit apa.
Acolo i-a pus Dumnezeu lui îndreptări
şi judecăţi, şi acolo l-a ispitit şi a zis: De
vei auzi cu auzul glasul Domnului Dum-
127
nezeului iau, şi vei face ce!e plăcute îna­
intea Iui şi vei ascultă poruncile lui şi
tinţa ce am adus asupra Eghiptenilor, nu
voiu aduce asupra ta; că eu sunt Dom­
nul, celce te vindec pre tine. Ş i au venit
în Elim ; şi erâ acolo douăsprezece iz­
voare de apă şi şaptezeci de copaci de
finici şi au tâbărît lângă ape. Ş i s’a ri­
dicat dela Elim şi a venit toată aduna­
rea feciorilor lui Israil la pustia Sin, care
este între Elim şi între Sinai.
T ro p a ru l, glasul al 5-lea.
A.rătatu-te-ai în lume, cel-
ce ai îăcut lumea, ca sâ lu­
minezi pre ceice şedeau întru
întunerec, iubitorule de oa­
meni, slavă ţie.
S t ih :
Dumnezeule, milo$tiveşte-te spre noi şi
ne binecuv.ntează; lumineazăfaţa ta preste
noi şi ne milueşte.
Ca să luminezi pre ceice
şedeau întru întunerec, iu­
bitorule de oameni, slavă ţie.
Stih:
Ca să cunoaştem pre pământ calea ta,
în toate neamurile mântuirea ta.
Ca să luminezi pre ceice
şedeau întru întunerec, iubi­
torule de oameni, slavă ţie.
Stih :
Mârturiseascâ-se ţie noroadele Dum­
nezeule, mâriurisească-se ţie noroadele
toate: Pământul şi-a dat rodul său.
Ca să luminezi pre ceice
torule de oameni, slavă ţie.
S tih :
Binecuvinteazâ-ne pre noi Dumneze­
ule Dumnezeul nostru, binecuvinteazâ-ne
pre noi Dumnezeule şi să se teamă de
dânsul toate marginile pământului.
 128 LU N A L U I IA N U A R IE
Ca să luminezi pre ceice
şedeau întru întunerec, iubi-
torule de oameni, slavă ţie.
Slavă, Ş i acum.
Citeţul ce te ş te Troparul.
Arătalu-te-ai în lume, celcc ai făcut lu­
mea...
Apoi însuş citeţul cântă.
Ca să luminezi pre ceice
şedeau întru întunerec, iubi-
j torule de oameni, slavă ţie.
D e la Isus a! lui Navi, cetire .
Cap. 3, vers. 7.
is-a Domnul către Isus: Astăzi In-
/ţt\ cep a te înălţă pre tine înaintea
pfr) tuturor feciorilor lui Israil; ca să
^ cunoască că în ce chip am fost cu
Moisi, aşa voiu fi şi cu tine. Şi acum po­
runceşte preoţilor celorce poartă sicriul
legii, zicând: Dacă veţi intra întru o parte
de apa Iordanului, sa staţi în Iordan. Şi
dacă au intiat preoţii, cari purtau sicriul
leg i Domnului în Iordan, şi s’au udat pi­
cioarele preoţilor cari purtau sicriul; în­
tru o parte de apa Iordanului. Iară Ior­
danul s’a umplut întru toată matca sa, ca
în zilele secerişului de grâu. Şi au statut
apele celece curgeau din sus întru o adu-
i nare, fiind depărtate foarte. Dela cetatea i
Damin până la părţile Cariatirimului. Iară
celece curgeau în jos s'au pogoiît în ma­
rea Arabiei până la marea sărată, până ce
au scăzut de tot. Şi norodul stâ In preajma
Ierihonului şi preoţii cari purtau sicriul le­ dan
gii Domnului, stau pre uscat în mijlocul
Iordanului gata. Şi toţi feciorii lui Israil
au trecut pre uscat, până când a sfârşit
tot norodul a trece Iordanul.
Dela a patra c a rte a îm păraţilor cetire.
Cap. 2, vers. 6.
is-a llie către Eliseiu: Şezi aicea câ Damascului, d e c â t Iordanul şi decât
J tk Domnul m’a trimis pânâ la Iordan,
rev) Şi a zis Eliseiu : Viu este Domnul , şi mă voiu spălă întrînsele şi mă voiu
^ si viu este sufletul tău, că nu te
voiu lăsă pre tfne. Şi au mers amândoi şi
cincizeci de oameni din feciorii proorocilor
au venit şi au stătut în preajmă de de­
parte, iară ei amândoi au statut lângă Ior­ I cut? Darâ cu cât mai vârtos că (i-a zis
dan. Ş i a luat llie cojocul său şi l-a în­
vârtit pre dânsul, şi a lovit cu dânsul apa
şi s’a împărţit apa întru o parte şi îr.tr’alia,
şi au trecut amândoi pe uscat Şi a fost
dacă au trecut ei, a zis llie lui Eliseiu:
Cere ce vei să-ţi fac ţie, mai 'nainte până
ce nu mă voiu luă dela tine. Şi a zis
Eliseiu: Să fie Duhul carclc este în tine
îndoit întru mine. Ş i a zis llie : Greu lu­
cru ceruşi, însă de mă vei vedeâ când mă
voiu luă dela tine va fi ţie aşa, iară de
nu ma vei vedeâ, nu va fi. Şi a fost când
| mergeau ei şi vorbiau şi iată un car dc
foc şi cai de foc, au despărţit între a-
mândoi. Şi s’a ridicat llie cu cutremur ca
spre Cer ’ şi Eliseiu priviâ. Şi strigă: Pă­
rinte, părinte, carul lui Israil şi călăraşul
lui. Şi de aici nu l-a mai văzut pre dân­
sul. Şi s’a apucat Eliseiu de haina sa şi
o a rupt în două, Şi a luat cojocul lui
llie, Eliseiu care căzuse de asupra lui. Şi
I s’a întors Eliseiu, şi a stătut pre Ţărmu­
rile Iordanului; şi a luat Eliseiu cojocul
lui llie care căzuse deasupra lui şi a lo­
vit apa şi nu s’a împărţit. Şi a zis E li­
seiu: Unde este Dumnezeul lui llie încă
, şi acum ? Şi a lovit Eliseiu apa a doua
oara, şi s’a împărţit apa într’o parte şi
într’alta şi a trecut pre uscat.
Dela a patra C a rte a îm păraţilor, cetire.
Cap. 5. vers. 9.
tv- ™ enit-a Neeman boierul împăratului
‘ Asiiienilor cu căruţele şi cu caii sâi
şi a stătut la uşa casei lui Eliseiu.
t i Şi a trimis Eliseiu către dânsul un
vestitor, zicând: Mergi de te spală în Ior­
de şapte ori şi ţi se va preface tru­
pul tău şi te vel curaţi. Şi s’a mâniat
Neeman şi s’a dus şi a zis: Iată ziceam
câ va ieşi la mine şi va stâ, şi va che­
mă numele Domnului Dumnezeului său,
şi’şi va pune mâna sa pre stricăciune şi
o va alunga dela trupul meu, au doară
nu sunt mai bune Arvana şi Farfa apele
toate apele lui Israil, au nu voiu merge
curăţi? Ş i s’a întors şi s’a dus CU mânie,
Si s’au apropiat slugile lui şi i-au zis lui,
Doamne: De ţi-ar fi grăit ţie proorocul
un cuvânt marc au doară nu l-ai fi fă-
 I\ ŞA SE ZILE
spala-te şi te cu l ăţeşte. Şi s’a pogorît
Neeman şi s'a afundat în Iordan de şapte
ori dupre zisa omului lui Dumnezeu, şi i
s’a prefăcut trupul, ca trupul unui prunc
mic şi s’a curăţit.
Troparul, glasul al 5-lea.
Păcătoşilor şi vameşilor,
pentru mulţimea milei tale
te-ai arătat Mântuitorul nos- |.
tru. Că unde vrea să strălu­
cească lumina ta? fără numai
celorce şedeau întru întu-
nerec, iubitorule de oameni,
slavă tie.
Stih : Domnul s’a impărăţit întru podoabă
s*a îmbrăcat.
Sfârşitul Troparului.
Că unde vrea să strălu­
cească lumina ta? fără numai
celorce şedeau întru întu-
nerec, iubitorule de oameni,
slavă ţie.
Stih : Ridicat-au rîurile, Doamne,
rldicat-au glasurile sale.
Că unde vrea să strălu­
cească lumina ta? fără numai i
celorce şedeau intru intu-
nerec, iubitorule de oameni,
slavă
Stih: Minunate sunt înălţările mării,
minunat este întru cele înalte Domnul.
Că unde vrea să strălu­
cească lumina ta? fără numai
celorce şedeau întru întu-
nerec, iubitorule dc oameni,
slavă \
\e. ' • 1 tâmpinarea ta şi patru sute de bărbaţi
Slavă, Ş i acum.
Ceteţul ceteşte Troparul.
Păcătoşilor şi vameşilor, pentru mulţimea
milei tale te-ai arătat, Mântuitorul r.ostru.
120
Apoi însuş ceteţul cântă:
Că unde vrea să strălu­
cească lumina ta? fără numai
celorcc şedeau întru întu-
nerec, iubitorule de oameni,
slavă ţie.
Din proorocia Isaiei, cetire.
Cap. 1, vers. 16.
cestea zice Domnul: Spălaţi-vă şi
vă curăţiţi, scoateti vicleşugurile din
sufletele voastre înaintea ochilor
mei. Părăsiţi-vă de răutăţile voastre.
Invăţaţi-vă a face bine. Cautaţi judecata.
Isbăviţi pre cel năpăstuit, judecaţi săra­
cului, faceţi dreptate văduvei şi veniţi sa
nc întrebăm zice Domnul. Şi de vor fi
păcatele voastre ca mohorâciunca, ca ză­
pada le voiu albi iară de vor fi ca roşala,
ca lâna le voiu albi şi de veţi vrea şi
mă veţi ascultă pre mine, bunătăţile pă­
mântului veţi mâncâ, iar de nu veţi vrea
şi de nu ma veţi ascultă pre mine, sabia
vă va mâncâ pre voi; că gura Domnului
a grăit acestea.
Dela F a ce re cetire.
Cap. 32, vers. 1.
(5^ autând lacov, văzut-a tabăra Iui
f
Dumnezeu tâbărîta şi l-a întâmpi­
nat pre el îngerii lui Dumnezeu şi
a zis lacov când i-a văzut pre
dânşii, tabăra lui Dumnezeu este aceasta
şi au chemat numele locului aceluia tabără.
Şi a trimis lacov vestitori înaintea sa la
fratele său Isav, în pământul Siir, în ţi­
nutul Edemului şi le-a poruncit lor, zicând:
Aşâ sâ ziceţi Domnului meu lui Isav,
aşa zice sluga ta lacov. Cu Lavan am
locuit şi până acum am zăbovit, şi am
câştigat oi şi boi şi slugi şi slujnice şi
am trimis să spun Domnului meu lui Isav,
ca să afie sluga ta Har înaintea ta. Şi
s'a întors vestitorii la lacov, zicând: Mers-
am la Isav fratele tău şi vine întru în­
cu dânsul. Şi s-a înfricoşat lacov foarte
şi nu ştiâ ce va să facă. Şi a împărţit
poporul cc era cu dânsul şi boii şi oile
în două tabere. Şi a zis lacov, de va
veni Isav asupra unei tabere şi o va tăia,
a
 130 LU N A LU I IA N U A R IE
clic. tabără se va mântui. Ş: a zis Iacov:
Dumnezeul tatălui meu al lui Avraam şi
Dumnezeul tatălui meu al lui Isaac, Doamne,
celace mi-ai zis mie, întoarce-te la pă­
mântul naşterii taie şi-ţi voiu face ţie
bine. Destul îmi este mie toată dreptatea
şi tot adevărul, carc ai făcut robului tău.
Că numai cu acest toiag al meu am trecut
Iordanul.
Dela E ş ire , cetire.
Cap. 2, vers. 5.
ogorîtu-s’a fata Iui Faraon să se
spele în apă şi roabele ei umblau
pre ţărmurile apei şi văzând un
sicriaş in baltă a trimis o roabă
de l-a luat şi deschizându-1, a văzut un
prunc plângând în sicriu şi i s’a făcut
milă de dânsul fetei lui Faraon şi a zis:
Din pruncii jidoveşti este acesta. Şi a
zis sora lui, fetei Iui Faraon: Voia îţi
este să-ţi chem ţie femeie doică de la ji­
dovi, să-ţi hrănească pruncul? Ş: i-a zis
ei fata lui Faraon, mergi. Şi ducându-se
fata, a chemat pre muma pruncului. Şi a
zis ei fata Iui Faraon: Păzeşte-mi pruncul
acesta şi mi-l hrăneşte. Iarâ eu iţi voiu
da ţie plata. Şi a luat femeia pruncul şi
I-a hrănit. Şi crescând pruncul !-a dus pre
dânsul la fata lui Faraon şi i-a fost ei în
loc de fecior. Şi s’a numit numele lui
Moisi. zicând: Câ din apă l-am luat pre
dânsul.
Din c a rte a judecăto rilor, cetire.
Cap. 6, vers. 36.
is’a Ghedeon către Dumnezeu: De
.vei mântui cu mâna mea pre Israil,
precum ai grăit: lalâ eu voiu pune
' S ' o lâna pre arie; şi de va fi rouă
numai pre lână şi preste tot pământul
uscăciune, voiu cunoaşte că prin mâna
mea vei mântui pre Israil, în ce chip ai
grăit; şi a făcut aşa. Şi a mânccat Ghe­
deon de dimineaţă şi a stors lâna şi a
curs rouă din lână, un pahar plin de apă
şi a zis Ghedeon călre Dumnezeu: Sâ
nu se aprindă mânia ta asupra mea şi
voiu grăi încă odată şi voiu ispiti încă
odată cu lâna. Sâ fie uscăciune pre lână
numai, iară preste tot pământul rouă şi
a făcut Dumnezeu aşa în noaptea aceea.
Şi a fost uscăciune pre lâna numai, iară
preste tot pământul rc u â ..
Dela a treia c a r t e a îm păraţilor, ce tire :
Cap. 18, vers. 30.
'-^ 7 is-a Ilie câtre norod: Apropiaţi-vă
către mine. Şi s’a apropiat tot’ no-
râflj rodul către dânsul. Şi a luat Ilie
douăsprezece pietre, dupre număiul
celor douăsprezece neamuri ale lui Israil,
precum a grăit Domnul către dânsul, zi­
când: Israil va fi numele tău. Şi a zidit
pietrele întru numele Domnului şi a în­
noit altarul Domnului cel stricat şi a făcut
groapa împrejurul altarului, întru care în­
căpeau două obroace de sămânţă împre­
jurul altarului şi a pus lemne pre altarul
ce făcuse şi a tăiat bucăţi jertfele şi le-a
pus pre lemne şi a înconjurat altarul şi
a zis Ilie: Aduceţi două vedre de apă şi
turnaţi peste altar şi peste jertfe şi peste
lemne şi a zis: Turnaţi a doua cară; şi
au turnat. Şi a zis: turnaţi a treia oară;
şi-au turnat. Şi curgea apa împrejurul al­
tarului şi groapa s'a umplut de apă. Şi
a strigat Ilie la Cer şi a zis: Doamne
Dumnezeul lui Avraam şi al Iui Isaac şi
al lui Iacov, auzi-mâ pre mine astăzi cu
foc şi ca să cunoască tot poporul acesta,
că tu eşti unul Domnul Dumnezeul ’ui
Israil şi eu sunt robul tău şi pentru tine
am fecut acestea toate şi tu ai întors
inimile norodului acestuia în urma ta. Şi
a căzut foc de la Domnul din Cer şi a
mistuit jertfele .şi lemnele şi apa cea de
pre dânsele. Şi apa cea din groapă şi
pietrele şi ţărâna le-a I ns focul şi a căzut
tot norodul pre faţa sa şi a zis: Adevărst
Domnul Dumnezeu, acesta este Dum­
nezeu.
Dela a patra c a rte a îm păraţilor, cetire.
Cap. 2 vers. 19.
'*£^7 is au oamenii cetăţii Ierihonului că-
/W iş tre Eliseiu: Iată locuinţa cetăţii a-
• cesteea este b u n ă . Precum tu
^ Doamne vezi, darâ apele sunt rele
şi pământul neroditor şi a zis Eliseiu, a-
tfuceţi-mi mie o vadră nouă şi puneţi în-
tr'însa sare; şi au luat şi i-au adus lui.
Ş i a eşit Eliseiu la izvoarele apelor şi a
aruncat acolo sarea şi a zis: Aşâ grăeşte
Domnul, vindecat-am apele acestea şi nu
va mai fi de acum înainte moaite aici,
trei r.erodire dintr’însele. Şi s’au vin-
 IN Ş A S E Z IL E
decât apele până în ziua aceasta, dupre
cuvântul care a grăit Eliseiu.
Din p ro o ro c ia Isaiei, cetire.
C a p . 4 9 , vers. 8.
cestea zice Domnul: In vreme plă­
cută te-am auzit pre tine si în ziua
de mântuire ţi-am ajutat ţie şi te-am
ridicat şi te-am dat şi te-am pus
spre împăcarea neamurilor, ca să tocmeşti
pământul şi să moşteneşti moştenirile pus­
tiei. Ca să grăeşti celor din legături eşiţi
şi celor dintru întunerec, arâtaţi-vă. In toate
căile se vor paşte şi întru toate cărările
păşunea lor. Nu vor flămânzi nici vor
însetâ, nici îi va vătămâ pre ei zăduful,
nici soarele; ci celace li milueşte îi va
mângâiâ pre dânşii şi prin izvoare de ape
îi va trece şi voiu pune tot muntele spre
cale şi toată cărarea spre păşunea lor.
Iară aceştia de departe vor veni, aceştia
dela miazănoapte şi dela mare, ară alţii
dela pământul Perşilor. Veselească-se ce­
rurile şi să se bucure pământul, să ves­
tească munţii veselie şi dealurile dreptate.
Că a miluit Domnul pre norodul sau şi
pre cei smeriţi ai norodului său i-a mân­
gâiat şi a zis Sio n u l: Părăsitu-m’a Dom ­
nul şi Dumnezeu m’a uitat pre mine. Au
doară va uită muma pre pruncul său, sau
nu-i va fi milă de fii pântecelui său ? Şi
de îi va şi uita muma pre occştia, dar
eu nu te voiu uita pre tine, zice Dom­
nul atotţiitorul.
După a ce s te a , E c te n ia , iară şi iară şi
după V osglas c â n tă :
Sfinte Dumnezeule.
Ş i A p osto l. Pro ch im e n , glasul al 3-lea.
Domnul este luminarea mea şi mân­
tuitorul meu, de cine ma voiu teme.
S tih :
Domnul este scutitorul vierii mele, de
cine mâ voiu înfricoşa.
Din c a r te a c e a c ă tre C o rin te n i a sfântu­
lui A postol P a ve l, cetire .
C ap . 9, vers. 19.
raţilor, slobod fiind de toate, tutu-
ih y ror m’am făcut rob, ca pre cei mai
j| mulţi sâ dobândesc. Şi m’am făcut
^ Iudeilor ca un Iudeu, ca pre ludei
să-i dobândesc. Celor de sub lege, ca un
supus legii, (ne fiind sub lege), ca pre
cei de sub lege sâ dobândesc. Celor fă­
rădelege, ca un fărădelege, (nefiind fără­
III
131
delege Iui Dumnezeu, ci întru legea lui
Hristos), ca să dobândesc pre cei fără­
delege. M ’am făcut celor neputincioşi, ca
pre cei neputincioşi sâ dobândesc. Tutu­
ror toate m’am făcut, ca oricum pre vre­
unii să mântuesc. Şi aceasta fac pentru
Evanghelie, ca împreună părtaş ei să mă
fac. Au nu ştiţi că ceice aleargă în locul
de priveală, toţi adică alpargS, dar unul
ia darul. Aşa sâ alergaţi ca sâ apucaţi.
Iară tot celce se nevoeşte de toate sc în-
frîneazâ. Şi aceia adică ca să ia cunună
slricăcioasă, iară noi nestricăcioasă. Eu
drept aceea aşa ak rg nu ca şi cum nu
aşi şti. Aşa dau rasboiu nu ca şi cum
aş fi bătând văzduhul. Ci îmi chinuesc
trupul meu şi îl supui rob iei; ca nu cumva
altora propoveduind însu mi sâ mă fac
netrebnic.
Aliluia, glasul al 3-lea.
Răspuns-a inima mea cuvânt b un; Gră-
esc cu lucrurile mele împăratului.
S tih :
împodobit cu frumuseţea mai mult decât
fiii oamenilor.
Evan g h elia dela L u c â
C a p , 3, vers. 1.
In anul al cincisprezecelea al stâpânirei
lui Tiberie Kesarului,
Caut-o la c e a s u l al noulea. Ş i p re rând
d um nezeiasca Litu rg h ie a m arelui Vasilie
In lo c de Cuvine-sc cu adevărat... cântăm :
D c tine se bucură toată făptura...
C H IN O N IC U L
Lăudaţi pre Domnul din ceruri...
m m ăm m m m m m m m m
Iară după rugăciunea cea după Amvon.
Nu z ice m : Fie numele Domnului, ci eşim
toţi prin uşa cea mare în mijlocul bisericii,
unde este apa gătită. Igumenul sau preotul
cel mai mare, mergând eu cinstita Cruce, cle­
ricii cu stetnicele înainte, şi ierodiaconul cu
cădelniţa. Şi pune cinstita Cruce pre scaunul
cel gătit unde este apa gătită.
Ia ră câ n tă re ţii câ n tă T ro p a re le acestea,
pe g lasul al 8-lea, singur glasul.
F a c e r c a lui S o fro n ie P a tria rh u l Ieru­
salimului.
laşul Domnului preste
fL ape strigă, grăind: Ve-
v niţi de luaţi toti Duhul
înţelepciunii, D uhul înţele-
 132
gerii, Duhul temerii de Dum­
nezeu, al lui Hristos celuice
s’a arătat.
De tre i ori.
Astăzi îirea apelor se sfin­
ţeşte şi se desparte Iordanul
şi se întoarce curgerea ape­
lor sale, văzând pre Stăpânul
botezându-se. De doua ori.
Oa un om ai venit la rîu,
Hristoase împărate, şi Botez
ca o slugă a luă te sârgueşti
bunule, din mâinile Mergăto­
rului înainte, pentru păcatele
noastre, iubitorule de oameni.
De două ori.
S la v ă glasul a ce la ş.
Către glasul celuice strigă
în pustie, gătiţi calea Dom­
nului, venit-ai, Doamne, chip
de rob luând, Botez cerând,
celace nu ştii de păcat. V ă ­
zutu-te-au apele şi s’au temut,
cutremuratu-s’a M erg ăto ru l
înainte şi a strigat, grăind: i
Cum va lumina sfeşnicul pre
lumină? Cum îşi va pune mâna
robul pre Stăpânul? Sîinţe-
şte-mă pre mine şi apele, Mân­
tuitorule, celace ai ridicat pă- |
catul lumii. I voastre şi urmaţi căilor mele. Ascultaţi-
Ş i a c u m , ia ră a c e a s ta .
A p o i parim iile.
Din p ro o r o c ia Isaiei, c e tire .
C a p . 35 , ve rs. 1.
/rgk cestea zice Domnul, sâ se vese-
c_4 r lească pustia cea însetată, să se bu-
cure pustia şi sa înflorească ca cri*
^ nul şi sâ încolţească, şi toate sâ se
veselească, şi se vor bucura pustiile Ior­
danului. Şi mârirea Livanului s’a dat ei
şi cinstea Carmilului şi norodul meu va
LU N A LUI IA N U A R IE
vedeâ slava Domnului şi înălţarea lui
Dumnezeu. Intăriţi-vă mâini slabe şi ge­
nunche slăbănoage vâ mângâiaţi, şi zi­
ceţi celor slabi de inimă, întăriţi-vâ şi nu
vă temeţi. Iată Dumnezeul nostru cu ju­
decată v a răsplăti; acela va veni şi ne
va mântui pre noi. Atuncea se vor des­
chide ochii orbilor şi urechile surzilor vor
auzi. Atuncea va sări şchiopul ca cerbul
şi limpede va fi limba gângavilor, câ s’a
vărsat apă în pustie şi vale în pământ |
însetat. Ş i vor fi cele fără de ape bălţi,
şi în pământul cel însetat izvoare de apă
va fi. Acolo va fi veselia pasărilor şi lo-
l| caşul Sirinilor şi trestie şi baltă. Acolo
va fi cale curată şi cale sfântă se va
chema, şi nu va trece acolo necurat, nici
va fi acolo cale spurcată. Cei risipiţi vor
merge pre dânsa şi nu vor rătăci. Şi nu
va fi acolo leu, nici fiară cumplită nu
se va sui pre dânsa, nici se va află acoîo.
Ci vor merge pre dânsa cei izbăviţi şi
aleşi de Domnul şi se vor întoarce şi
vor veni în Sion cu veselie şi cu bucu­
rie, şi veselie veşnică preste capul lor.
Lauda şi bucuria şi veselia îi va ajunge
pre dânşii şi va fugi durerea, scârba şi
i] suspinarea.
Din p ro o ro c ia Is a ie i c e tire .
C ap . 55 , v e rs . 1.
jrVi
'!:ji şa grăeşte Domnul, cei însetaţi mer-
(£& geţi la apă. Şi câţi nu aveţi argint,
ll&i, mergând cumpăraţi şi mâncaţi şi
beţi fără argint şi fără preţ, vin şi gră­
sime. Pentruce preţuiţi argintul nu întru
p â in i? Ş i osteneala voastră nu îr.tru saţiu.
Ascultaţi-mâ pre mine şi veţi mânca cele
bune şi se va desfăta întru bunătăţi su­
fletul vostru. Luaţi aminte cu urechile
mă pre mine şi va fi viu întru bunătăţi
sufletul vostru: şi voiu pune vouă lege
veşnică, cefe sfinte ale lui D avid şi cre­
dincioase. Iată mărturie întru neamuri l-am
dat pre dânsul, Domn şi povăţuitor nea­
murilor, iată neamurile care nu te ştiau
pre tine te vor chema şi noroadele care
; nu te cunoşteau la tine vor alergci, pentru
Domnul Dumnezeul tău şi pentru sfântul
lui Israil, că te-am mărit pre tine. Căutaţi
pre Dumnezeu şi dacă îl veţi aflâ voi
pre dânsul, să-l chemaţi şi daca se va
i
 IN Ş A S E Z II.E
apropiâ de voi, sâ-şi lase cel necredincios,
caile sale şi omul cel fărădelege sfaturile
sale şi să vă întoarceţi la Domnul Dum­
nezeul vostru şi vă veţi mi lui. Şi să stri­
gaţi, câ mult va iertă păcatele voastre.
Câ nu sunt sfaturile mele, ca sfaturile
voastre; nici căile mele, ca căile voastre,
grâeşfe Domnul. Ci în ce chip este de­
parte Cerul dela pământ, aşa sunt departe
căile mele dela căile voastre şi cugetele
mele dela cugetele voastre. Că precum
se pogoară ploaia sau zăpada din Cer,
şi nu se mai întoarce acolo, până când
adapă pământul şi rodeşte şi răsare şi
dă sămânţă sămănătorului şi pâine de
mâncare, aşâ va fi cuvântul meu, carele
va ieşi din gura mea, nu se va întoarce
la mine îndeşert, până când va plini
toate câte am voit. Şi voiu face cu spor
căile mele şi poruncile mele. Că întru
veselie va veţi veseli şi întru bucurie va
veţi învăţa. Câ munţii şi dealurile vor
săltă, aşteptânduvă pre voi întru bucurie
şi toate lemnele ţarinii vor bate cu ramu­
rile. Şi în locul scaiului se va înălţă chi-
paris. Ş i în locul urzicii va creşte mirsina.
Şi va fi Domnul numit şi întru semn
veşnic şi nu va lipsi.
Din p ro o ro c ia Isaiei, c e tire .
C ap . 12, vers. 3.
cestea zice D om nul: Scoaie-ţi apă
fj^Sj întru veselie, din izvoarele mântuirii.
Ş i veţi zice în ziua aceea: Lăudaţi
pre Domnul, chemaţi numele lui, vestiţi
întru neamuri slava iui. Aduceţi-vă aminte
câ înalt este numele lui. Cântaţi numele
Domnului că lucruri înalte a făcut. Vestiţi
acestea preste tot pământul, bueuraţi-vă
şi vă veseliţi ceice locuiţi în Sion. Câ s’a
înălţat sfântul lui Israil în mijlocul tău.
APO STO LU L
P ro c h im e n glasul al 3-lea.
Domnul este luminarea mea şi mân­
tuitorul meu, de cine mă voiu teme.
S tih :
Domnul este scutitorul vieţii mele, de
cine mă voiu înfricoşâ.
Din c a r t e a c e a c ă tre C o rin te n i a sfâ n ­
tului Apostol P a v e l cetire.
C ap . 10, v e rs 1.
Fraţilor, nu voiu ca sâ nu ştiţi voi,
133
că părinţii noştri toţi sub nor au fost
şi toţi prin mare au trecut. Şi toţi prin
Moisi s’au botezat, in nor şi în mare.
Ş i toţi aceiaşi mâncare duhovniceasă au
mâncat. Şi toţi aceiaşi băutură duhovni­
cească au băut. Că bea din piatra cea
duhovnicească care urmă. Iarâ piatra eră
Hristos.
Aliluia, glasul al 6 - le a :
Glasul Domnului preste ape...
Stih :
Dumnezeul slavei a tunat:
Evan g h elia dela M arcu .
C a p . 1, ve rs 9.
In vremea aceia venit-a lisus din Na-
zaretul G alileli şi s’a botezat dela loan
în Iordan. Ş i îndată ieşind din apă, a
văzut cerurile deschise şi Duhul ca un
porumb pogorîndu-se preste dânsul. Şi
glas a fost din ceruri: Tu eşti fiu meu
cel iubit, întru care bine am voit.
De e s te D iaco n , z ice E cte n iile , iară de
nu este z ice P re o tu l singur.
Cu pace Domnului să ne rugam.
Pentru pacea de sus şi pentru mân­
tuirea sufletelor noastre. Domnului să ne
rugăm.
Pentru pacea a toată lumea şi bună
starea sfintelor 3ui Dumnezeu biserici şi
pentru unirea tututuror, Domnului s4 ne
rugăm.
Pentru sfântă Biserica aceasta şi pen­
tru ceice cu credinţă, cu bună cucernicie
şi cu frica lui Dumnezeu intră într’însa,
Domnului sâ ne rugăm.
Pentru Preasfinţitul Arhiepiscopul şi
Mitropolitul nostru (cutare), sau pentru
Preasfinţitul iubitorul de Dumnezeu Epis­
copul nostru (cutare), şi pentru cinstita
preoţie şi întru I Iristos diaconie şi pentru
tot clerul şi norodul, Domnului sâ ne
rugăm.
Pentru prea înălţatul şi iubitorul de
Hristos regele nostru (N ) şi pentru toată
curtea şi ostaşii lui. Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să-i ajute şi să supue sub
picioarele lui pre tot vrăjmaşul şi pizma­
şul, Domnului să ne rugăm.
Pentru sfântul locaş acesta, oraşul şi-
ţara aceasta şi pentru toate oraşele şi sa-
 134 L U N A L U I IA N U A R IE
tele şi pentru toate ţările şi pentru ceice
cu credinţă vieţucsc într’însele, Domnului
sâ ne rugăm.
Pentru bună liniştea văzduhurilor şi
pentru înm ulţirea roadelor pământului şi
pentru vremi cu pace, Domnului sâ ne
rugam.
Pentru ceice umblă pre ape şi câlâto-
toresc şi pentru cei bolnavi şi pentru
ceice se ostenesc şi pentru cei robiţi şi
pentru mântuirea lor, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca sâ se sfinţească apa aceasta
cu puterea şi cu lucrarea şi cu venirea
Sfântului Duh, Domnului sâ ne.rugăm.
Pentru ca să se pogoare spre apa a-
ceasta lucrarea cea curâţitoare a Treimii
cei mai pre sus de fiinţă, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca să dăruiască apei acesteia
Darul izbâvirei şi binecuvântarea Iorda­
nului, cu puterea şi cu lucrarea şi cu
venirea Sfântului Duh, Domnului sâ ne
rugăm.
Pentru ca să se zdrobească satana sub
picioarele noastre şi sâ se risipească tot
sfatul viclean, carele se porneşte asupra
noastră, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne scoată pre noi Dom ­
nul Dumnezeul nostru din toată vrăjmă­
şia şi ispita care stă nouă împrotivă şi
sa ne facă vrednici bunătăţilor celor făgă­
duite, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca sâ ne luminăm noi cu lu­
minarea cunoştinţii şi a bunei credinţi
prin venirea Duhului sfânt, Domnului sâ
ne rugăm.
Pentru ca să trimită Domnul Dumne­
zeu binecuvântarea Iordanului şi să sfin­
ţească apa aceasta, Domnului sâ ne rugăm.
Pentru ca să se facă apa aceasta Dar
de sfinţenie şi curăţire păcatelor, spre
tămăduirea sufletelor şi a trupurilor şi
spre tot folosul de trebuinţă, Domnului
sâ ne rugăm.
Pentru ca sâ fie apa aceasta curâţitoare
spre viaţa de veci, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca sâ se arate aceasta izgoni-
toare de toată bântuiala vrăjmaşilor celor
văzuţi şi celor nevăzuţi, Domnului sâ
ne rugăm.
Pentru ceice o vor luâ şi o vor primi,
spre sfinţenia caselor, Domnului sâ ne
rugăm.
Pentru ca să fie aceasta spre curăţirea
sufletelor şi a trupurilor tuturor celorce
vor lua cu credinţă şi vor gustă dintr’însa,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne învrednicim noi, bă
ne umplem de sfinţenie, prin gustarea
apei aceştia, cu venirea cea nevăzută a
Duhului Sfânt, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să audâ Domnul Dumnezeu
glasul rugăciunii noastre celor păcătoşi
şi sâ ne miluiască pre noi, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca sâ ne izbăvim noi de tot
necazul, mânia şi nevoia, Domnului sâ
ne rugăm.
Apară, mântueşte, milueşte şi ne pă­
zeşte pre noi Dumnezeule cu Darul tâu.
Pre prea sfânta curata, prea binecuvân­
tata, slâvita Stăpâna noastră de Dumne­
zeu Născătoare şi pururea Fecioara Maria,
cu toţi sfinţii pomenindu-o ; pre noi înşine
şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui
Hristos Dumnezeu sâ o dăm.
Vosglas.
Câ ţie se cade toată slava, cinstea şi
închinăciunea Tatălui şi Fiului şi Sfântu­
lui Duh, acum şi pururea şi în vecii
vecilor. Amin.
A c e s te a zicându-le d iaconul, preotul se
ro a g ă în taină zicând ru g ă ciu n e a a c e a s ta :
tv^-v oamne Iisuse Hristoase, fiule unul
născut, carele eşti în sânul Tată-
§
lui Dumnezeul cel adevărat, izvo­
rul vieţii şi al nemuririi, lamina
cea din lumină, carele ai venit în lume,
să o luminezi pre dânsa. Luminează gân­
dul nostru cu D uliul tău cel sfânt şi ne
primeşte pre noi cari aducem ţie slavă şi
bună mulţămită, pentru lucrurile tale cele
din veci mari şi minunate şi pentru
mântuitoarea ta rânduială cea din vecii cei
mai de pe urmă, întru carele te-ai îmbră­
cat întru amestecarea cea neputincioasă şi
săracă a noastră şi te-ai smerit întru mă­
surile cele de rob, îm păratul tuturor, încă
şi a te boteza în Iordan de mâna robu­
lui ai suferit. Ca sfinţind firea apelor, celace
eşti fără de păcat, să ne faci nouă cale la
naşterea de a doua cea prin apă şi prin
Duh şi să ne întorci pre noi la mântuirea
cea dintâiu. A le caria taini dumnezeeşti
pomenirea prăznuind, ne rugăm ţie, Stăpâne,
TT
 IN ŞASE ZILE
iubitorule de oameni, strupefte şi presie
noi nevrednicii robii tui. dupre făgăduinţa
ta cea dumnezeiască apă eurăţitoare, Darul
■milostivirii tale, ca eercrca noastră a păcă­
toşilor preste apa aceasta, să fie bine pri­
mită bunătăţii tale. Şi binecuvântarea :a
printr'însa noua şt tot credinciosului no­
rodului tău sa se dăruiascî, spre slava
sfântului şi închinatului tău nume.
C a ţie se cade toată slava, cinstea şi
închinăciunea împreună cu ce', fără dc
îuceput al tău părinte şi cu prea sfântul
şi bunul şi de viaţă făcătorul Duhul tău,
acum şi pururea şi în vecii vecilor, amin.
Iară sfârşind diaconul ec tenia, zice preotul cu
glas mare această rugăciune, a lui Sofronic
Patriarhul Ierusalimului.
reime prea înaltă, Dumnezeire prea
bună, rm i pre sus înfiinţată, întru
tot puternică, ceeace :oate le cer­
cetezi, nevăzuta,* nea1 wunsa care
eşti făcătoare fiinţelor celor de duhuri şi
firelor celor cuvântătoare. Bunătatea cea
firească, lumina cea neapropktă, care lu­
minezi pre tot omul ce vine în lu m e ;
străluceşte şi întru mine nevrednicul ro­
bul t&u. Luminează-mi ochii minţei mele,
ca sa îudrăznesc a lăuda facerea de bine
cea nemăsurată şi puterea ta.-Fie primită
rugăciunea care se face dela mine pentru
norodul ce stă înainte.) Să nu oprească
păcatele mele, venirea sfântului Duh aicea,
ci mâ iartă, ca să sirig către tine fără o-
sândă şi să grăesc şi acum cceace eşti
prea bună. Slăvimu-te pre t:ne, Stăpâne,
iub:-.orule de oameni, atctţiitcrule împărate
cel n a i 'nainte de veci. Slăvimu-te pre
tine, Ziditorule şi facăioriile \ toate. SIS-
vimu-te pre tine celce eşti fără de tată
din M umă şi fără de mumă din Tata. Că
în praznicul ce a trecut, prunc te-am văzut;
iară întru acest dc acum desăvârşit le ve­
dem pre line celce te-ai arătat deplin
Dum nezeul nostru din cel depiir. Că as­
tăzi ne-a sosit nouă tuturor vremea de
praznic şi-ceata sfinţilor eu roi se adună.
Şi îngerii cu oamenii împreună prăznucsc.
Ca astăzi Darul D uhului sfânt în chip de
porumb preste ape a venit. Astăzi Soarele
cel neapus a răsăr.t şi lumea cu lumina
Dom nului se luminează. Astăzi luna cu
raze luminoase tot pământul luminează.
Astăzi stelele cele luminoase, cu lumina
135
strălucirii lumea împodobesc. A stăzi norii
rourează d.n Cer omenirii ploaia dreptăţii.
Astăzi cel nefăcut dela făptura 5a de b u n ă
voie se atinge cu mâna. Astăzi proorocul
şi înainte mergătorul se apropie către S tă ­
pânul şi cu frică stă înaintea lui, v ă z â u d
pogorârea lui Dumnezeu la noi. A stăzi
apele Iordanului se prefac întru vindecări
cu venirea Dom nului. Astăzi cu curgeri
de taină toată făptura se adapă. A stăzi
păcatele oamenilor cu apele Io rd a n u lu i se
curăţesc. Astăz. raiul s'a deschis oam enilor
şi Soarele dreptăţii ne luminează nouă.
Astăzi apa cea amară care erâ îu vrem ea
lui Mo:si se preface poporului întru d u l­
ceaţa cu venirea DomnulujtîMstăzi ne-am
izbăvit de plânsul cel de ccemult şi ca un
Tsrail nou ne.-am mântuit. Astăzi ne-am
mântuit de îutunerec şi cu lumina eunoş-
tiuţii de Dumnezeu ne-am lum inat A stăzi
întunerecul lumii se pierde cu arătarea
Dumnezeului nostru. Astăz. cu fâclic se
luminează de sus toată răptura. A stăzi
înşelăciunea se surpă şi cale de m ân tu ire
ne lucrează nouă venirea Stăpânului. A s ­
tăzi cele de sus cu cele dc jos îm p re u n ă
prăznucsc şi cele de jcs cu cele d c sus
împreună vorbesc. Astăzi prăznuirea cea
sfinţită şi m ult vestită a drept credincioşilor
ie bucurai) Astăzi Stăpânul la Botez m erge,
ca să ridice firea omenească Intru în ă l­
ţime. Astăzi cel neplecat se pleacă ro b u lu i
său, ea să ne slobczească pre n o i d in
robie. Astăzi împărăţia cerurilor am do­
bândit. Că împărăţia Dom nului n u are
sfârşit. Astăzi păm ântul şi marea b ucu r.e
lumii au împărţit şi lumea s’a u m p lu t dc
veselie. Văzutu-te-au apele, D um n e zeu le !
Vazutu-te-au ?.pele ,?i s’au temut. Io rd a ­
nul s'a întors înapoi văzând focul Dum -
nezeirii trupeşte pogorându-se şi in tr â n d
într'îusul. Iordanul s’a inters înapoi, vă­
zâud pre D uhul sfâut In chip de p o ru m b
pogorându-se şi zburând Împrejurul tău.
Iordanul s’a întors înapoi, văzâud pre cel
nevăzut, a fi văzut pre Făcătorul întrupat,
pre Stăpânul în chip de rob. Iordanul
s’a întors înapoi şi munţii au săltat, v;.-
zând pre Dumnezeu întrupat şi norii au
dat glas. mirându-se de cclcc a venit lu ­
m in i din lum ină, Dumnezeu adevărat
din Dumuezeu advăral. Prăznuirea S tă­
pânului astăzi In Iordan vizând şi pre
celce moartea neascultării ş: acul In-
 136 LUNA LUI IANUARIE
şelăciunii şi legătura iacului în Iordan
a afundat. Şi Botezul mântuirii luniii a
dăruit. Pentru aceasta şi eu păcătosul ş:
nevrednicul robul tău, spuind muririle m i­
nunilor tale, cu frică fnr.d cuprins, îr.tru
umilinţa strig către tine.
Şi îndată şi încope preotul cu glas mare
rugăciunea aceasta.
Mare eşti, Doamne şi mi­
nunate sunt lucrurile tale şi
nici un cuvânt nu este de
ajuns spre lauda minunilor
tale.
De trei ori.
După aceasta z ic e :
ă tu cu voia toate le-a: adus, din-
tru nefiinţă întru fiinţă. Cu puterea |
r â ta ţii împreuna făptura şi cu pur-
^ tarea ta de grijă chiverniseşti lumea. .
T u din patru stihii ai aşezat făptura, cu
patru vremi ai încununat curgerea anului.
De tiue se cutremură toate puterile Înger­
eşti. Pre tine te laudă soarele. Pra tine te
slăveşte luna. Ţie se cuceresc stelele. Pre
tine tc ascultă lumina. De tine se îngro­
zesc adâncurile. Ţie slujesc izvoarele. Tu
ai întins Cerul ca o piele. Tu ai întărit
pământul pre ape. T u ai îngrădit marea cu
nisip. T u spre suflare a: vărsat văzduhul.
Puterile îngerilor ţie slujesc. Şi cetele
arhanghelilor ţie sc închină. Heruvimii cei
ci: ochi mulţi şi Serafimii cei cu câte şase
aripi împrejur stând şi zburând, de frica
slavei tale celei neapropiate se acopcr. Câ
tu Dumnezeu fiind nehotărît şi fără în­
ceput şi negrăit, ai venit pre pământ, chip
de rob luând, întru asemănarea omenea­
scă facându-te. Că n ai suferit, Stăpâne, pen­
tru milostivirea milei a vedeâ neamul o-
mcneac muncindu-se de diavolul, ci ai
venit şi ne-ai mântuit pre noi. Mărturisim
bunătatea, vestim mila, nu tă in u ia facerea
ta de bine. Firea neamului nostru o ai
izbăvit. Pântecile Fecioarei le-ai sfiuţi cu
naşterea ta. Toată făptura te laudă pre tine
celace te-ai arătat Că tu Dumnezeul nos­
tru pe pământ te-ai arătat şi cu oamenii
împreună ai petrecut. T u şi repejuailc Ior­
danului le-ai sfinţit, d.u Cer trimiţând
D u h u l tău ccl sfânt şi capetclc balaurilor
cari sc ascundeau acolo le-ai zdrobit.
Tu însuţi dar, iubitorule
de oameni împărate, vino şi
acum prin venirea sfântului
tău Duh şi sfinţeşte apa a~
C e a s t a . De trei ori.
Aceasta zicând preotul de trei o ri, b ine.
cuvintează apa cu mâna, afundându-o
în chipul Crucii, la flecare S tih . A p o i
z ice :
i-i dă ei Dar de vinlecare şi bine-
cuvântarea Iordanului. Fă-o pre
rg a dânsa izvor nestricăciunii, D a r de
sfinţenie, dezlegare de păcate, v in d e ­
care dc boalc, dracilor pierdere, d e p u te ­
rile cele protivnice neajunsă, de pu te re a
îngereasca p lin i. Ca toţi ceice se vor
stropi iţi ver gustă dintr'însa, să o a ib ă
spre curăţirea sufletelor şi a tru p u rilo r,
spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea
caselor, spre tet folosul de trebuinţă. C ă
tu eşti Dumnezeul nostru, celace ai în n o it
prin apă şi prin Duh firea noastră cea î n ­
vechită de păcat. Tu eşti D u m n e z e u l nos-
•ru, carele pre vremea lui Noe, c u a p ă ai
înuecat păcatul. T u eşti D u m n e ze u l n o s ­
tru, celace ai sees neamul jidovesc d in
robia lui Faraon, prin mare şi p r in M oisi.
Tu eşt: Dum nezeul nostru, celace ai d es­
picat piatra in pustie şi au curs ape şi
râurile s’au umplut de apă şi pre p o p o r u l
tău cei însetat l-ai adăpat. T u eşti D u m ­
nezeul nostru, celace cu apă şi c u foc,
plin Die ai izbăvit pre Israil de rătăcire a
lui Vaa. De trei ori.
Insu-ţi şi acum, Stăpâne,
sfinţeşte apa aceasta, cu Du­
hul tău cel sfânt.
Asemenea şi aceasta zicându-o P re o tu l
de trei ori binecuvlntează apa ia ră ş i în
cruciş.
Apoi zice.
D ă tuturor celorce sc vor a tin g e de
dânsa şi o vor gusta şi se vor s tro p i cu
dânsa, sfinţire, sănătate, curăţire, b in e c u ­
vântare.
Şi mântueşte Doamne pre prea î n ă l ­
ţatul ş: ue Hristos iubitorul R e g e le n o s ­
tru (N) De trei ori.
Şi-l păzeşte pre dânsul subt acopere-
 t* • l 4 . k i K k l 4 . M M • « • « • ■ « I M * * * •••> • •*'
m..şAspi#a L E 137
m ântui tâu în pace, supune sub picioarclc nezeule, şi lumea ai luminat,
lui. pre tot vrăjm aşul şi pizm aşul şi luptă­
torul. Dărueşie lu i toate cererile cele către
slavă ţie. De 3 ori.
mântuire ş: viaţa veşnică. După aceasta stropeşte altarul şi toată
Pomeneşte, Doamne, pre prea sfinţitul Biserica şi poporul cu sfânta apă. Şi
Arhiepiscopul şi Mitropolitul nostru (N) viind în biserică, cânta această Stihiră,
pe glasul al 6-lea.
sau pre iubitorul cit- D um nezeu Episcopul
nostru (N) şi toată preoţia şi diaeonia care
este întru Hristcs şi poporul ce stă înainte.
Să cântăm credincioşii,
Ş i’i milueşte pre dâr.şii şi pre uni r'upre mărirea facerii de bine a lui
I mare m ila ta. Ca şi de toate Stihiile şi de Dumnezeu cea pentru noi.
în g e ri şi de oam eni şi de toţi cei văzuţi
şi nevăzuţi, să se slăvească num ele tău
Că făcăndu-se om pentru pă­
cel prea sfâut, al T atălui şi al F iu lu i şi catul nostru pentru curăţirea
al Sfântului D u h acum şi pururea şi în noastră se curăţeşte în Ior­
I vccii vecilor, A m in .
P re o lu l; Pace tuturor, Diaconul:
dan, unul cel curat şi nestri-
Capetele voastre D o m n u lu i să le plecaţi. căcios, sfinţindu-mă pre mine
Preotul plecându-şi capul, zicc în taina, şi apele şi sdrobirid capetele
această rugăciune. |, balaurilor în apă. Deci să luăm
P le a c ă D oam ne urechia ta şi nc auzi
apă cu veselie fraţilor: că
pre noi, celce ai primit a te boteza în Darul Duhului nevăzut se dă,
Iordan şi ai sfinţit apele. Ş: ne binecuvin- celorcc iau cu credinţă, dela
tează pre noi pre toţi prin plecarea gru­
m azului nostru, cari închipuim chipul ro­
Hristos Dumnezeu şi Mân­
biei. Şi ne învredniceş’c pre noi a ne tuitorul sufletelor noastre.
umplea de sfinţenia ta, prin împărtăşirea
După aceea.
şi stropirea apei acesteea. Şi sâ ne fie noua,
Doamne, sănătatea sufletului şi a trupului. Fie numele D o m n u lui binecuvântat de
C ă tu eşti sfinţirea sufletelor noastre acum şi pân ă în veac. De 3 ori.
şi ţie slavă şi m ulţum ită şi închinăciune Slavă, Şi acum şi Psalm ul 33.
înălţăm , îm preună cu Părintele tău cel
Bine voiu cuvântă, pre D o m n u l în toată
fără început şi cu prea sfântul şi bunul
vremea...
: şi de viaţă Făcătorul tău D u h , acum şi
pururea şi îu vecii vecilor, A m in. Ş i Otpustul acesta.

După aceasta luând Preotul cinstita Celace în Iordan dela lo an , a voii a

Cruce, o afundă pre dânsa drept în apă, se boteza pentru mântuirea noastră, Hristos
de trei ori, făcând chipul Crucii, ţiind adevăratul D u m n e ze u l nostru. Pentru ru­
cu amândouă mâinile, şi zicând : Troparul găciunile prea curatei M aicii sa’.e, cu p u ­
glasul 1. terea cinstitei şi de viaţa făcătoare: Cruci
şi pentru ale tuturor sfinţilor, să nc m i­
In Iordan botezându-te tu luiască şi să ne mântuiască pre noi, ca
un bun şi iubitor dc oameni.
Doamne, închinarea Treimii
s’a arătat, că glasul Părinte­ Ş i sc dă anaforâ poporului şi gustăm şi
din sfânta apă, mai ’nainte dc Anaforâ.
lui a mărturisit ţie, Fiu iubit Această râr.duială sc face. <Ih*:3 se întâmplă
pre tine numindu-te şi Duhul a;unul in post.
Iară de se va întâmplă Sâmbătă sau Dumi­
în chip de porumb, a adeve­ nică, când nu «sie post, deci facem liturghia
rit întărirea Cuvântului. Celce mai. dc. dimineaţă, precum intralte zile.
Iară Vecernia se iace scara, precum mai na­
te-ai arătat, Hristoase Dum­ inte s'a zis, până la Evanghelie: şi Sfinte L)um-
 138 LUN A L U I IA N U A R IE
nezeule, nu se cântă, pen tracă nu se slujeşte
Liturghie, (căci Liturghia sa slujit mai dc di­
mineaţă), ci după Parimii.
Prochim enul Apostolului, Apostolul, şi
Evanghelia, Ecteniile.
Şi eşind la locul cel gătit, cântând: Glasul
Domnului preste ape şi celelalte pre rând.
Şi sc face sfinţirea apei neschimbată, precum
mai'nainte s’a arătat.
Iară după ce intrăm in biserică, cântăm Sti­
hira cea mai sus scrisă. Să cântăm credin­
cioşii. Şi se face de preot ecteniile şi Otpustul.
Rine voiu cuvântă pre Domnul nu zicem,
pentrucă se zice la Liturghie, ci cântăm : Tro­
parul şi Condacul, praznicului şi intru mulţi
ani.
La masă, (^brânză şi ouă şi peşte nu mân­
căm, ci cu imtdelerrin şi cu vin, slăvim pre
DTfmnezeu. -— ■
CADE-SE A ŞTI:
Cum că praznicul arătării Domnului
intru oricare zi se va întâmpla, aşa să sc
urmeze:
Fe la ceasurile şapte seara toaca para-
eclisiarhul în toaca cea marc şi trage
toate clopotele. Ş: aduuându-ne în bise­
rică şi binecuvântând Preotul, cântăm,
Pavecernita cea marc, şi, Cu noi este. Ihmi-
nezetu Cu cântare, pe glasul al 8-îe?„ După
cel întâiu Sfinte Dumnezeule, Troparul:
In Iordan Botezânchi-te tu Doamne. După
al doilea vSfinte Dumnezeule, Condacul:
Aratatu-te-ai astăzi. După slavă întru cei
de sus, eşim dupre obiceiu cu Litia.
LA L IT IE
Stihirile, glasul al 4-lea, ale lui Cozma
Monahul, însuşi glasul.
Celce se îmbracă cu lu­
mina ca cu o haină, pentru
noi bine a voit a se face ca
noi. Şi în repejunile Iorda­
nului se îmbracă astăzi, nu
lui însuşi trebuindu-i acestea
spre curăţire, ci nouă întru
sine rânduindu-ne a doua naş­
tere o minune! Fără de îoc
se fierbe şi zideşte fără sfă­
râmare şi măntueşte pre cei
întru dânsul luminaţi, Hris­
tos Dumnezeu şi Mântuito­
rul sufletelor noastre.
Pre tine celace cu Duhul
şi cu foc, curăţeşti păcatul
lumii, văzându-te Botezătorul
viind către dânsul, spăimân-
tându-se şi tremurând a stri­
gat, grăind: Nu cutez a mă
atinge dc creştetul tău cel
prea curat. Tu mă sfinţeşte
Stăpâne cu Dumnezeiască a-
rătarea ta unule iubitorule de
oameni.
Veniţi sâ urmăm fecioare­
lor celor înţelepte. Veniţi să
întâmpinăm preStăpânul celce
s’a arătat. Că a venit ca un
n
mire la loan. Iordanul văzân­
du-te s’a temut şi a aşteptat,
loan a strigat: Nu cutez a
mă atinge de creştetul cel
fără de moarte. Duhul s’a
pogorît în chip de porumb
să sfinţească apele. Şi glas
din Cer: Acesta este fiul meu,
celce a venit în lume să mân­
tuiască neamul omenesc,
Doamne, slavă ţie.
Botezatu-s’a Hristos şi a
ieşit din apă, şi a ridicat împre­
ună cu sine lumea. Si * s’a vă-
zut deschizându-se cerurile,
care Adam le-au închis luişi
şi celor împreună cu dânsul.
Şi Duhul a mărturisit Dum­
nezeirea; că celui asemenea
 ÎN ŞA SE ZILE
i-a venit şi glas din Cer. Că
de acolo este mărturisit,
Mântuitorul sufletelor noas­
tre.
Outremuratu-s’a mâna Bo­
tezătorului, când s’a atins de ! şilor mare milă.
, prea curat creştetul tău. In-
torsu-s’a rîul Iordanului Îna­
poi, ne îndrăsnind a-ţi sluji
ţie că celace s’a sfiit de Isus
al lui Navi, cum nu avea a
se teme de Făcătorul său?
Dar toată rânduiala o ai pli­
nit Mântuitorul nostru, ca să
mântueşti lumea cu arătarea
ta, umile iubi torule de oameni.
Slavă, glasul la 8-lea, a lui loan Monahul.
Doamne, vrând să plineşti
I celce ai rânduit din veac,
din toată făptura slujitori tai­
nei tale ai luat. Din îngeri
pre Gavriil, din oameni pre
Fecioara, din ceruri steaua,
şi din ape Iordanul. Intru
! carele fărădelegea lumii o ai
pierdut, Mântuitorul nostru,
slavă ţie.
Şi acum, glasul acelaş a lui Anatolie.
Astăzi făptura se luminea­
ză. Astăzi toate se veselesc,
cele cereşti împreună şi cele
pământeşti. îngerii şi oame­
nii se amestecă; că unde este
venirea împăratului şi rân­
duiala vine. Deci, să mergem
i la Iordan să vedem toţi pre
loan cum botează creştetul
j cel nefăcut de mână şi fără
de păcat. Pentru aceasta a-
139
postolescul glas aducând cu,
un glas să strigăm: Arătatu-
s?a Darul lui Dumnezeu cel
mântuitor tuturor oamenilor,
luminând şi dând credincio-
LA ST1HOAVNÂ
Stihirile glasul al 2-lea, a lui Anatolie,
însuşi glasul.
L>arîul Iordanului văzându-
te pre tine loan la sine viind,
a zis, Hristoase Dumnezeule:
Ce ai venit la slugă, celace
nu ai spurcăciune, Doamne?
Intru al cărui nume te voiu
boteza? întru al Tatălui? Ci
pre acesta îl porţi întru tine.
Intru al Fiului? Ci tu însuţi
eşti celace te-ai întrupat. In­
tru al Duhului sfânt? Ci şi
pre acesta îl ştii da credin­
cioşilor prin guri. Celace te-
ai arătat, Dumnezeule, milu-
eşte-ne pre noi.
Stih: M area a văzut şi a fugit, Iordanul
s’a întors înapoi.
Văzutu-te-au apele, Dum­
nezeule, văzutu-te-au apele şi
s’au temut. Că spre a ta sla­
vă a privi Heruvimii nu pot,
nici Serafimii a căută. Ci cu
frică stându-ţi înainte, unii te
poartă, iară alţii slăvesc pute­
rea ta. Cu cari, îndurate, ves­
tim lauda ta, grăind: Celace
te-ai arătat, Dumnezeule, mi-
lueşte-ne pre noi.
Stih: Ce-ti este ţie mare câ ai fugit şi
tu Iordane că te-ai întors înapoi.
A s tă z i făcătorul Cerului
 140 LU N A LU I IA N U A R IE
şi al pământului, vine cu trup
la Iordan, Botez cerând cel
fără păcat, ca să curăţească
lumea de înşelăciunea vrăj­
maşului. Şi se botează dela
slugă Stăpânul tuturor şi cu­
răţire prin apă dărueşte nea­
mului omenesc. Acestuia să-i
strigăm: Celce te-ai arătat,
Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Slavă, Ş i acum, glasul al 8-lea, a lui
Teofan.
Pre Soarele cel din Fecioa­
ră, văzându-1 cel din cea stear­
pă sfeşnicul cel luminos, la
Iordan cerând Eotez, cu fri­
că şi cu bucurie a strigat că­
tre dânsul. Tu mă sfinţeşte,
Stăpâne, cu dumnezeiască
arătarea ta.
T roparul, glasul 1-iu:
* In Iordan botezându-te tu
Doamnej închinarea Treimii
s’a arătat./Că glasul părinte­
lui a mărturisit ţie./Fiu iubit
pre tine numindu-te | şi Du­
hul în chip de porumb, a
adeverit întărirea Cuvântului./
Celce te-ai arătat, Hristoase
Dumnezeule,] şi lumea ai lu­
minat, Slava ţie. De trei ori.
Ş i obişnuită binecuvântarea pâinilor şi
cetire spre lauda praznicului.
LA U T R E N IE .
L a Dumnezeu este Domnii], T ro p aru l de 3 ori
Uupâ întâia Stihologhie, Sedealna, glasul,
al 3-lea.
Podobie: De frumuseţea fecioriei tale...
Arătându-te tu în Iordan,
Mântuitorule, şi botezându-te
dela Mergătorul înainte, Hris­
toase, fiu iubit ai fost de Ta­
tăl mărturisit. Pentru aceasta
şi împreună fără de început
cu Tatăl te-ai arătat. Şi Du­
hul sfânt preste tine s'a po-
gorît. Intru carele şi luminân-
du-ne strigăm: Slavă lui Dum-
Dumnezeu în Treime.
Slavă, Ş i acum , glasul al 4-lea.
Podobie: Degrab nc întâmpină...
Apele Iordanului le-ai sfin­
ţit, stăpânirea păcatului o ai
sfărâmat, Hristoase Dumne­
zeul nostru. Plecatute-ai pre
tine sub palma Mergătorului
înainte şi ai mântuit din în­
şelăciune neamul omenesc.
Pentru aceasta te rugăm mân­
tueşte lumea ta.
După a doua Stihologhie, Sedealna, gla­
sul al 5-lea.
Po d o b ie: Cuvântul cel împreună:
Cu repejunile Iordanului
te-ai îmbrăcat, celace te îm­
braci cu lumina prea slăvit.
Intru care ai înnoit firea lui
Adam cu ascultarea, sfărâ­
mând pre balaurul, Cuvinte
al lui Dumnezeu. Pentru a-
ccasţa te lăudăm pre tine şi
sfântă arătarea ta toţi o slă­
vim.
Slavă şi acum glasul al 4-lea.
Po d o b ie : Spăimântatu-s'a Tnşif.
Iordane rîule, ce te-ai mi­
rat văzând gol pre cel nevă
zut? Văzut-am şi m’am spăi-
mântat, zice: Şi cum n’aş fi
avut a mă spăimântâ de dân­

ÎN Ş A S E Z IL E
sul şi a mă întoarce? îngerii
văzându-1 s’au înfricoşat. Ce­
rul s’a spăimântat şi pămân­
tul s’a cutremurat şi marea
s!a îngrozit, şi toate cele vă­
zute şi cele nevăzute. Hris­
tos s’a arătat la Iordan, să
sfinţească apele.
După Polileul, Sedealna glasul al 4-lea.
Podobie: Spăimântatu-s'a IosiL.
Veniţi să vedem credin­
cioşii, unde s’a botezat Hris­
tos. Să mergem drept aceea
la rîul Iordanului asupra gla­
sului celuice strigă în pustie
şi să vedem acolo pre Făcă­
torul Iui Adam, plecându-se
sub mâna robului pentru mi-
losârdia cea negrăită. Şi că­
tre dânsul cu mare glas să
strigăm: Venit-a celce s’a a-
rătat în Iordan, să sfinţească
apele.
Slavă şi acum aceeaş.
Apoi Antifonul dintâiu al glasului al 4-lea
Prochim en glasul al 4-lea
Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s’a
întors înapoi.
S t ih :
Ce’ţi este ţie mare câ ai fugit, şi tu
Iordane ca te-ai întors înapoi.
Toată suflarea.,..
Evanghelia dela IVlarcu
In vremea aceea, venit a lisus din Na-
zaretul Galiîeei;
Caut-o la sfinţirea apei..
După Psalm ul 50, S la v ă glasul al 2-lea.
Toate astăzi să sc bucure, Hristos a-
rătându-se în Iordan..
Şi acum to t aceeaşi. Deci Stih:
Milueşte-mâ Dumnezeule dupre mare
mila ta...
Şi stihira 6 glas.
Dumnezeu cuvântul s’a a­
Ill
141
rătat cu trup neamului ome­
nesc şi a stătut a se boteză
In Iordan, şi a zis către dân­
sul Mergătorul înainte: Cum
îmi voiu tinde mâna şi mă
voiu atinge de crcştctul ce­
luice ţine toate? Măcar de şi
eşti din Maria prunc, dar te
ştiu Dumnezu mai "nainte de
veci, pre pământ umbli, ce­
lace eşti lăudat de Serafimi;
şi slugă îiind a boteză pre
Stăpânul nu m’am învăţat.
Celacc eşti neajuns, Doamne,
slavă ţie.
C A N O A N E DOUĂ.
Irm oasele amândurora canoanelor de
câte 2 ori, şi T ro p are le pe 12.
C A N O N U L ce l dintâiu.
Al căruia Acrostih la G re c i este acesta
Botezul este curăţirea păcatelor celor
p3n'â:iteşti.
Al lui Cosma.
Peasn a 1-a glasul al 2-lea Irmos:
fu n d u l adâncului l’a des-
coperit şi pre uscat ai
săi i-a trecut, întru acelaş
„acoperind pre protivnici, cel
„tare întru războaie Domnul
„că s’a proslăvit.
Pre Adam cel stricat, ia­
răşi îl zideşte în curgerile Ior­
danului, şi capetele balaurilor
celorce s’au încuibat le sfă­
râmă, îm p ăratul veacurilor
Domnul că s’a proslăvit.
Cu focul cel fără materie
al Dumnezeirii, în trup ma-
te ria ln ic îmbrăcându-se cu
apa Iordanului se acopere
celce s’a întrupat din Fecioa­
ră Domnul că s’a proslăvit.
 142 LUKA LUI IANUARIE
Celce spală spurcăciunea
oamenilor, împreună cu ace­
ştia curăţindu-sc în Iordan,
s’a asemănat lor voind, celce
a fost rămâind, pre cei din
întunerec luminează Domnul,
că s’a proslăvit.
Alt CANON lam bicesc al sfântului loan
Damaschin.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Aslăzi bunul Prunc cu focul duiînezecştii
lumini al celui prcacurai. surpând neputinţa
duhului, o ingroapă in riuri, arzând puterea
stâpânitorului lumii. Iară celorce prin aceste
dulci cântări ii laudă, le dă Dar.
Peasna 1-a, glasul al 2-lea. Irm o s:
Vmblat-a Israil prin valul
..cel învăluit al mării, celce
„s’a arătat uscat îndatăşi. Iară
„negrul luciu pre voevozii
„lighipteni, i-a înnecat cu to­
tu l mormântul cel aşternut
„cu apă, cu puterea cea tare
„a dreptei Stăpânului.
Strălucirii Soarelui celui
purtător de lumină ce s’a a-
râtat oamenilor, acum din
pustie spre apele Iordanului,
împărate, ţi-ai plecat gruma­
zul tău, ca să răpeşti din lo­
cul cel întunecos pre începă­
torul neamului, şi de toată
spurcăciunea să curăţeşti
făptura.
Cuvinte cel fără de înce­
put, pre celce s’a îngropat
împreună cu tine în ape, pre
cel stricat de înşelăciune nou
îl faci. Acest prea puternic
glas negrăit dela Tatăl luând:
Acesta este Fiu al meu iubit,
şi întocmai mie cu firea.
Catavasiile, Irmoasele, a a m ân d u ro r C a ­
noanelor :
Peasna a treia, Irmos.
Domnul relee dă împă­
caţilor noştrii tărie şi înalţă
„Cornul unşilor săi, din Fe­
cioară s’a născut, şi vine că­
tre Botez. Deci credincioşii
„să-i strigăm: Nu este sfânt
„ca Dumnezeul nostru şi nu
„este drept fără numai tu,
„Doamne.
Cea mai ’nainte stearpă şi
cumplit neroditoare, Biserica
lui Hristos astăzi te vesele­
şte. Că prin apă şi prin Duh
fii s’au născut ţie, cari cu
credinţă strigă: Nu este sfânt
ca Dumnezeul nostru, şi nu
este drept fără numai tu,
Doamne.
Cu mare glas în pustie
strigă Mergătorul înainte: G ă­
tiţi căile lui Hristos şi că­
rările Dumnezeului n o stru
drepte le faceţi, cu credinţă
strigând: Nu este sfânt ca
Dumnezeul nostru, şi nu este
drept fără numai tu, Doamne.
Alt Canon, Irmos:
Câţi ne-am dezlegat din
„cursele cele vechi, de leii
„cei mâncători sfărâmându-
„li-se dinţii, sâ ne bucurăm
„şi să lărgim gura, împletind
„cuvântul din cuvintele cân­
tării, cu care dela noi se în­
dulceşte de daruri.
Celce a sădit întâiu omo-
râciunea făpturei, închipuin-
'li
 IN ŞA SE ZILE
du-se în firea fiarei, cei fă­
cătoare de rău, se întunecă
prin trupeasca venire, lovin-
du-se de Stăpânul celce s’a
arătat ca un luceafăr, ca să-i
sfărâme capul lui cel prea
vrăjmaş.
Trage la sine firea cea de
Dumnezeu zidită, cea îngro­
pată în hotarele pântecelui
muncitorului. Naşte-se iarăşi
spre înnoirea neamului pă­
mântesc. Că a venit Stăpâ­
nul, lucru prea bun săvârşind,
v râ n d să o curăţească pre
dânsa.
Ipacoi glasul al 5-lea.
Când cu arătarea ta, ai lu­
minat toate, atuncea marea
cea sărată a necredinţei a fu­
git. Şi Iordanul celce curgea
în jos s’a întors, la Cer ridi-
cându-ne pre noi. Ci cu înăl­
ţimea dumnezeeştilortale po­
runci păzeşte-ne pre noi, Hris­
toase Dumnezeule, p entru
rugăciunile Născătoarei de
Dumnezeu şi ne milueşte.
Peasna a 4~a, Irm os :
uzitu-s’a, Doamne, glasul
tău carele ai zis, glasul
„celuice strigă în pustie;
„când ai tunat preste ape
„multe, mărturisind Fiului tău,
„cu totul fiind de faţă, iară
„prin Duhul a strigat: Tu eşti.
„Hristos, înţelepciunea şi pu-
„terea lui Dumnezeu.
$â se curăţească Soarele
cel prea luminat din fire, cine
III
143
a văzut? propoveduitorul a
strigat. Să te spăl pre tine cu
ape raza slavei, chipul Tată­
lui cel pururea veşnic şi iarbă
fiind să mă ating de focul
Dumnezeirei tale. Că tu eşti
Hristos, înţelepciunea şi pute­
rea lui Dumnezeu.
Arătatu-şi’a Moisi dumne­
zeiasca cucernicie care a a-
vut, apropiindu-se de tine;
că dacă te-a cunoscut pre tine
când l-ai strigat din rug în-
datăşi ş’a întors faţa, dar eu
cum te voiu vedea luminat?
Sau cum îmi voiu pune mâna
pre tine? Că tu eşti Hristos,
înţelepciunea şi puterea lui
Dumnezeu.
Cu suflet înţelegător fiind
eu şi cu cuvântare cinstit,
mă ruşinez de cele fără de su­
flet; că de te voiu boteză pre
tine, pârâş este mie muntele
celce fumegă cu foc şi ma­
rea ceeace a fugit în două
părţi, şi Iordanul carele s’a
întors. Că tu eşti Hristos în­
ţelepciunea şi p u te re a lui
Dumnezeu.
Alt Canon, Irm o s;
Curăţindu-se cu lu m in a
vederii de taină, cântând
proorocul a oamenilor în­
noire, a dat glas mişcat fiind
de Duhul, arătând întruparea
a nespusului Cuvânt; de ca­
rele s’au sfărâmat stăpâni­
rile celor puternici.
 144 LU N A LU I IANUARIE
Trimis fiind dela Tatâl prea
luminate Cuvinte, vii să go­
neşti cuprinderea nopţii cea
rău întunecată, şi să desră-
dăcinezi păcatele oamenilor,
şi fii luminaţi la tine să tragi
cu Botezul tău fericite, din
curgerile Iordanului.
L>a singur Cuvântul cel prea
mărit privind, luminat pro-
poveduitorul strigă făpturei:
Acesta fiind mai ’nainte de
mine, al doilea prin trup în­
tocmai cu chipul meu a stră­
lucit cu dumnezeiasca putere,
ca să strice păcatul nostru
cel vrăjmaş.
Mâncare de viaţă purtă­
toare întru sine purtând, vâ­
nează, alergând asupra cuibu­
rilor balaurilor, multe curse
surpând Dumnezeu Cuvântul,
şi pre celce lovia cu călcâiul
pre tot neamul, pre acesta
j prinzându-1 mântueşte făp­
tura.
Pe asn a 5-a, Irm o s:
1? isus începătorul vieţii,
vine să deslege osânda
f lui Adam celui întâiu zi-
„dit. Şi curăţirc ca unui Dum­cându-1 sus. Acum în apele
nezeu netrebuindu-i, pre cel
„căzut îl curăţeşte în Iordan,
„întru care pierzând vrajba,
„dărueşte pacea care covâr­
şe şte toată mintea.
ftdunându-se popoare îără
număr să se boteze dela
loan, însuşi în mijlocul lor a
stătut, şi a strigat către ceice
erau de faţă: Cine v ’a arătat
vouă neplecaţilor să fugiţi de
mânia ceeace va să fie? Ro-
duri vrednice lui Hristos fa­
ceţi, că celce stă de faţă a-
cum pace dărueşte.
Lucrătorul şi Făcătorul în
mijloc stând, ca unul celce
cearcă inimile tuturor, şi lo­
pata cea curăţitoare în mâini
luând, aria cea a toată lumea
prea o înţelepţeşte o alege
nerodirea arzând, şi celor
bine roditori viaţă veşnică
dăruind.
A lt Canon, Irm os:
Ceice ne-am spălat prin
„curăţirea Duhului, de vcni-
„nul spurcatului şi întunecatu­
lu i vrăjmaş, plecat-am pre
„calea cea nouă nerătăcită,
„carc duce în^ Jbjicuria cea
„ neapropiatăWm aî’celor îm­
păcaţi cu Dumnezeu.
Văzând Făcătorul întru
întunerecul greşelilor, în le­
gături nescăpate pre celce
l’a zidit cu degetele, l’a pus
pre amândouă umerile ridi-
cele mult curgătoare spălân-
du-1 de ruşinea cea de de­
mult a obiceiului celui rău
al lui Adam.
Cu bună credinţă să aler­
găm cu osârdie, la izvoarele
cele prea curate, ale curge­
rii cei de mântuire, să ve-
 IN ŞASE ZILE
dem pre Cuvântul cel din cea
nestricată, care aduce vadra
dumnezeeştei încetări, ceeace
curăţeşte cu dulceaţă boala
lumii.
P e a sn a 6-a, Irm o s :
Vsşj laşul Cuvântului, sfeşni-
I cui lum inii, luceafărul
^ Mergătorul înaintea Soa-
„relui, în pustie pocăiţi-vă
„strigă tuturor popoarelor, şi
„mai ’nainte vă curăţiţi, că
„iată de faţă stă Hristos, iz­
băvind lumea din stricăciune.
Celce s’a născut fără stri­
căciune din Dumnezeu şi Ta­
tăl, din Fecioară fără spurcă­
ciune s’a întrupat Hristos. A
căruia cureaua, adică unirea
Cuvântului cea cu noi, nu lesne
a o deslegă învaţă Mergă­
torul înainte; pre pământeni
din stricăciune izbăvindu-i.
Cu foc desăvârşit botează
Hristos pre ceice nu se pleacă,
şi nu-1 cunosc pre el Dumne­
zeu. Iară cu Duhul înnoeşte
prin apă cu Darul, pre ceice
cunosc Dumnezeirea lui, de
greşeli izbăvindu-i.
Alt Canon, Irm os :
Pre cel dorit l-a arătat cu
„prea fericit glas Tatăl, pre
„carele din pântece l-a născut.
„Adevărat, zice, acesta de o
„fire fiindu-mi Fiu, luminat a
„ieşit din neamul omenesc,
„Cuvânt al meu viu şi om
„dupre rânduială.
Din leul cel de mare, proo­
rocul celce în trei nopţi strein
s’a fiert în pântece, iarăşi a
ieşit. Mântuirea de balaurul
cel de oameni ucigător, prin
naşterea cea de a doua tutu­
ror mai ’nainte arătând, în
anii cei de apoi.
Deschizându-se Cerul, prin
prea luminate ferestre uceni­
cul a văzut pre Duhul cel
trimis dela Tatăl, rămâind
preste Cuvântul cel prea cu­
rat, pogorându-se ca un po­
rumb cu chip negrăit şi po­
poarelor s’a arătat venind la
Stăpânul.
C O N D A C U L, glasul al 4-lea, însăşi
podobie.
Arătatu-te-ai astăzi lumii
şi lumina ta, Doamne, s’a în­
semnat preste noi, cari cu
cunoştinţă te lăudăm. Venit-
ai şi te-ai arătat lumina cea
neapropiată.
icos.
(jalileii neamurilor, latu­
rii Zavulonului şi pământu­
lui Neftalimului, precum a zis
proorocul, lumină mare a stră­
lucit Hristos, celor întunecaţi
rază luminoasă s’a arătat,
care în Vitleem a răsărit şi
mai vârtos din Maria, Domnul,
în toată lumea ş’a răspândit
razele, Soarele dreptăţii. Pen­
tru aceasta cei din Adam goli,
veniţi toţi să ne îmbrăcăm
într’însul, ca să ne încălzim,
că acopere pre cei goli şi
10
 146 LUNA LUI IANUARIE

luminează pre cei întunecaţi. „lăudate Doamne al părinţi­

Venit-ai şi te-ai arătat lumina lo r şi Dumnezeule, bine eşti
cea neapropiata. „cuvântat.
Intru a c e a s tă lună, în 6 zile, sfânta şi dum­
nezeiasca a ră ta re a Domnului Dumnezeu,
Precum în ceruri cu cu­
şi M ântuitorului nostru lisus Hristos. tremur şi cu minune, au stă­
S tih : Botezul lui Hristos cerurile deschizând. tut de faţă la Iordan puterile
Pre ceice nu-l întinează pre acesta în lăuntru
este aducând.
îngereşti, privind la atâta sme­
Mergătorul înainte cu adevărat. renie a lui Dumnezeu, cum
In a şasea zi pre Hristos in riu a botezat.
celace ţine aşezarea apelor
Intru aceasta zi prăznuim sfânta ară­
celor mai pre deasupra, în
tare a Domnului şi Dumnezeului şi M ân­
tuitorului nostru lisus Hristos, în biserica ape purtător de trup a stătut,
cea mare şi în celelalte sfinte biserici, Dumnezeul părinţilor noştri.
ce se afla pre alte locuri. Făcând de cu
seară slujba priveghere!. Pentru aceasta, Norul oarecând şi marea,
că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbră- mai ’nainte a închipuit minu­
cându-se în vechiul Adam şi plinind
toate ale legii, a venit şi la marele proo­
nea Dumnezeescului Botez;
roc loan, ca să sc boteze, carele îl opriâ întru care poporul cel de de­
zicând către dânsul: Mie-mi trebucştc sâ mult s’a botezat întru ieşire
mă botez dela tine şi tu vii la m ine?
Insa dacă a auzit pre Domnul, zicând:
prin puitorul de lege. Şi ma­
Lasă acum şi a cunoscut câ Botezul este rea eră chipul apei, iară no­
plinirea a toată dreptatea, a lăsat. Şi în­ rul al Duhului. Prin care de­
dată s’a botezai Hristos şi toată firea
apelor a sfinţit şi toate păcatele oameni­
săvârşit făcându-ne, strigăm:
lor în repejunile Iordanului cufundâudu-Ie, Bine eşti cuvântat Dumne­
îndată a ieşit din apă şi înnoind şi de zeul părinţilor noştri.
iznoavâ zidind pre omul carele era înve­
chit în păcate, i-a dat împărăţia cerurilor. Toţi credincioşii întru ca­
A căruia este slava şi puterea, în vecii rele săvârşire am luat, pre
vecilor, Amin.
acela Dumnezeu numindu-1,
Intru a ce a s tă zi, sfântul noul sfinţit mu­
ce n ic Rom ano Lachcdcm onul, m ărturi­ neîncetat cu îngerii să slăvim
sind în anii o mie şase sute nouăzeci şi pre Tatăl şi pre Fiul şi pre
cin ci, prin sabie s’a săvârşit.
S tih : Romano prin sabie mutându-se de pre
Duhul sfânt, că aceasta este
pământ, Treimea în feţe cea de o fi­
Locueşte acolo unde cetele mucenicilor sunt.
inţă şi un Dumnezeu, căruia
P e a s n a a 7-a, Irm o s:
cântăm: Prea lăudate Doam­
re tinerii cei bine credin­
P-
cioşi, cari au intrat în
cuptorul cel cu foc, Duh
ne al părinţilor, şi Dumneze­
ule, bine eşti cuvântat.
Alt Canon, Irm o s:
„de rouă suflând, nevătămaţi
Ars-a cu apă capetele ba­
„i-a păzit şi pogorîrea dumne-
laurilor, celce a potolit vă-
„zeescului înger. Pentru a-
„paia cea înaltă a cuptorului,
„ceea în văpaie răcoriţi fiind,
„în care erau credincioşii
„cumulţămităau cântat: Prea
 •• • «•! •
IN $EASE
•*!<*«•' • 4•» • »»«•»'• I fta I • « I « t t li»4«t •
•na a>i
ZILE
i i • « • i i u i M i » a « i« « i « . f c a * * » a u a .« a
147

„tineri. Negura cea grea ca- Leapădă toată tem erea,

„re este din păcat, toată o Mântuitorul a zis Mergătoru­
„spală cu roua Duhului. lui înainte şi mie te pleacă
Tu văpaia Asirienilor cea şi ca la un bun, v in o la mine,
îngrozitoare, care te-a închi­ că aceasta din fire sunt. Po­
puit pre tine o ai oprit, pre- runcii mele te supune şi mă
făcându-o în rouă. Iară acum botează pre mine celce m’am
cu apă te-ai îmbrăcat Hris­ pogorît. Pre carele bine mă
toase, arzând pre vătămăto­ cuvintează popoarele şi mă
rul vrăjmaş cel tăinuit, ca­ prea înaltă întru toţi vecii.
rele chiamă la calea cea alu­ Cuvintele Stăpânului dacă
necătoare. le-a auzit Botezătorul, cutre-
Despărţindu-se Iordanul murându-se, palma şi-a tins.
de demult, pre uscat a trecut Insă cu mâna atingându-se de
poporul Israiltenesc, închipu- creştetul Ziditorului său ce­
indu-te pre tine cel prea pu­ luice vrea să se boteze, a
ternic, carele treci acum făp­ strigat: Sfinţeşte-mă, că tu
tura cu sârguire prin ape, la eşti Dumnezeul meu, pre ca­
calea cea nestricată şi mai rele bine te cuvintează popoa­
bună. rele şi te prea înalţă întru
toţi vecii.
Ştim că tu de demult ai Trefmlca.
adus cu ticăloşie potopul cel
a tot pierzător spre strică- A. Treimii arătare în Ior­
ciunea a toate, o întreite lu­ dan s’a făcut, că singură fi­
cruri mari şi streine făcând! rea cea mai pre sus îndum­
Iară acum ai înnecat, Hristoa­ nezeită, Tatăl, a strigat: A-
se,păcatul pentru milostivirea cesta ce se botează, Fiul meu
şi mântuirea oamenilor. cel iubit este. Şi Duhul a ve­
Peasna a 8-a, Irm os:
nit la cel asemenea, pre ca­
rele bine-1 cuvintează popoa­
aină prea slăvită a ară- rele şi-l prea înalţă întru toţi
<$} tat cuptorul Vavilonului, vecii.
„carele a izvorît rouă.
Alt_Canon, Irmos.
„Că în repejuTii vrea să pri­
c e a s c ă Iordanul focul cel Slobodă adică făptura se
„nematerialnic şi să sufere „cunoaşte şi fii ai luminii,
„pre Ziditorul cu trupul bo- „celei in ai’nainte întunecaţi.
„tezându-se. Pre carele bine „Numai domnul întunerecu-
„îl cuvintează popoarele şi îl „lui suspină. Acum bine să
|i „prea înalţă întru toţi vecii. „laude cu osârdie pre prici-
 148 L U K A L U I IA N U A R IE
l i a i M I I I I I I I I I M I t l l ' I M I I i n i M I I I I t t I • •til l I • •<•• • • •»<•••! • » • • • •

P r ip e a lă :
„nuitorul ceeace eră întâiu
„ticăloasă, toată moştenirea Măreşte suflete al meu pre celace dela
Mergătorul înainte Botez a cerut.
„neamurilor.
Prip eală:
Cei trei de Dumnezeu cin­ Măreşte suflete al meu pre celace a
stitori, în foc îiind rouraţi, venit la Iordan să se boteze.
strălucindu-se prea arătat în­ T r o p a r u l:
tru întreite sfintenii, luminat Davide, vino cu Duhul la
au arătat firea cea prea înaltă, cei luminaţi. Acum cântă a-
prin care ccl cu amesteca­ propiaţi-vă către Dumnezeu
rea omenească a ars cu roua cu credinţă, grăind: Lumina-
milostivindu-se, toată înşelă­ ţi-vă, că săracul acesta Adam
ciunea cea a tot pierzătoare. întru cădere a strigat şi l-a
In alb să se îmbrace toată auzit pre el Domnul, venind
firea pământească cea din că­ în curgcrile Iordanului şi pre
dere acum în ceruri ridicată. cel stricat l-a înnoit.
Pentrucă dela Cuvântul prin Prip e ală :

carele se păzesc toate, scăl- Măreşte suflete al meu pre celace de

glasul părintesc a fost mărturisit.
dându-se în ape curgătoare,
P rip e a lă :
de greşelile cele dintâiu a scă­
Măreşte suflete al meu pre unul din
pat, luminat spălându-se. Treime, carele grumazul şi-a plecat şi Bo ­
L a P e a s n a 9-a. tez a primit.
Ceeace eşti mai cinstita... T ro p a ru l:
Nu cân tăm , ci pripelile a c e s te a :
Isaia, spâlaţi-vă şi vă cu­
Măreşte suflete al meu, pre celace în
Iordan s'a botezat împăratul Hrisios.
răţiţi grăeşte, lăsaţi vicleşu­
gurile din ’naintea Domnu­
Irm osul:
lui. Cei însetoşaţi mergeţi la
Nu se pricepe toată limba apa cea vie. Că Hristos stro­
„a te lăudă dupre vrednicie peşte cu apă înnoitoare, pre
„şi se întunecă şi mintea cea ceice se apropie către dân­
„mai pre sus de lume, a cântă sul cu credinţă şi botează cu
„ţie de D u m n ezeu Născă­ Duhul spre viaţa cea neîm-
toare. Insă ceeace eşti bună bătrânitoare.
,,primeşte credinţa, că ştii Prip eală:
„dragostea noastă cea dum­ Proorocule, vino la mine tinde-ţi mâna
nezeiască; că tu cretinilor şi mă botează degrab.
P rip e a lă :
„eşti folositoare, pre tine te
Proorocule lasă acum şi mă botează
„slăvim. pre mine celace voesc, ca am venit să
Q eci şi a doua strană, câ n tă a ce e a ş plinesc toată dreptatea.
p rip eală şi Irm osul asem enea. Apoi a- T r o p a r u l:
c e s te pripele îm preună cu T ro p a re le în­
tâiului Canon. Păziţi suntem credincio-
in

•*•■•*•*•••.««•» I M •
şii, cu Darul şi cu pecetea, că
precum de pierzătorul scăpau
jidovii, ungând pragurile de
demult cu sânge, aşa şi nouă
ne va fi această dumneze­
iască prăznuire, baiedeadoua
naştere, de unde vom vedea
şi lumina Treimii cea neapusă.
Apoi iarăş strana întâia cântă pripeala
canonului al doilea.
P rip e a lă :
Măreşte suflete al meu pre cea mai cins­ ceput cu împărtăşirea Duhu­
tită decât oştile cele cercşti, pre prea cu­ lui, şi cu prea curate ape cu-
rata Fecioara Născătoarea de Dumnezeu.
Irm osul:
0 minunile naşterii tale acum o ai mutat la viaţa cea
„celei mai pre sus de minte!
„Mireasă prea curata, Maică
„binecuvântată! Prin care do-
„bândim d e s ă v â rş it mân­
tuire, te lăudăm cum se cade
„ca pre făcătoarea de bine,
I „daruri aducând, cântare de
„mulţămită.
Pripeală :
Astăzi Stăpânul îşi pleacă grumazii sub
mâna Mergătorului înainte.
Pripeală:
Astăzi loan botează pre Stăpânul, în
curgerile Iordanului.
P rip e a lă :
Astăzi Stăpânul în ape îngroapă păca­
tele oamenilor.
Troparul:
Ştim că celece s’au arătat
lui Moisi prin rug, aicea prin
streine aşezământuii s’au lu-
I crat. Că precum s’a păzit Fe­
cioara foc purtând, născând
pre purtătorul de lumină, de
bine făcătorul, aşa şi rîurile
Iordanului primindu-1
1
I
IN Ş A S E Z IL E
I •»*• •• 4 1
149I •• . K M . M 4 ' * » » •••• I •I »«»
I M 1» • '! M
Pripeală:
Astăzi Stăpânul de sus se mărturiseşte
fiu iubit
Pripeală :
Astăzi Stăpânul a venit sâ sfinţească
firea apelor.
P rip e a lă :
Astăzi Stăpânul Botez primeşte din
mâna înainte Mergătorului.
T ro p a ru l:
Vns-ai firea omenească să-
vârşindu-o împărate, fără în­
răţindu-o şi puterea întune-
recului cea înălţată biruind,
neîncetată.
Apoi strana întâia, cântă pripeala Cano­
nului întâiu şi Irm o su l:
Nu se pricepe toată limba...
Şi a doua, strană asem enea cântă pri­
peala Canonului al doilea şi Irmosul:
O minunile naşterii tale...
S V ET IL N A .
P o d o b ie : Cercctatu ne-au pre noi dc sus...
ftrătatu-s’a Mânt uitorul Da­
rul şi adevărul, în repejunile
Iordanului; şi pre ceice erau
întru întunerec şi în umbră
dormiau i-a luminat. Pentrucă
a venit şi s’a arătat, lumina
cea neapropiată.
De trei ori.
LA H V A L IT E
Stihirile pe 6, glasul l-iu. Singur glasul.
Ale lui Ghermano patriarhul,
Lumină din lumină a stră­
lucit lumii Hristos Mântuito­
rul nostru, celce s’a arătat
Dumnezeu. Acestuia popoa­
rele să ne închinăm.
 150 L 'JN A L U I IA N U A R IE
D e două ori.
Cum te vom cinsti, Hris­
toase, pre tine Stăpânul, noi
robii dupre vrednicie? Că în
ape pre noi pre toţi ne-ai în­
noit.
Tu în Iordan botezâdu-te
Mântuitorul nostru, apele ai
sfinţit, sub mâna slugii ple-
cându-te şi patimile lumii tă-
măduind. Mare este taina rân-
duelii tale, iubitorule de oa­
meni, Doamne, slavă ţie.
i>umina cea adevărată s’a
arătat şi tuturor luminare se
dărueşte. Botează-se Hristos
cu noi, celce este mai pre sus
decât toată curăţia. Pune sfin­
ţenie în apă şi sufletelor acea­
stă curăţire se face. Pămân­
tesc lucru este celce se arată
şi mai pre sus de ceruri celce
se cunoaşte. Prin baie este
mântuirea, prin apă Duhul,
prin afundare suirea noastră
la Dumnezeu se face. Minu­
nate sunt lucrurile tale, Doam­
ne, slavă ţie.
Celace îmbracă Cerul cu
nori, cu apele Iordanului se
îmbracă astăzi şi cu a mea
curăţire se curăţeşte, celace
ridică p ăc a tu l lumii. Şi de
Duhul cel de o fiinţă de sus
se mărturiseşte, Fiul unul năs­
cut a fi al Tatălui celui de sus.
Către carele să strigăm: Cela­
ce te-ai arătat şi ne-ai m ân­
tuit pre noi, Hristoase, Dum­
nezeul nostru, slavă ţie.
Sla v ă , glasul al 6-lea, a lui Anatolie.
Cu apele Iordanului te-ai
îmbrăcat Mântuitorule, celace
te îmbraci cu lumina ca cu
o haină. Şi ţi-ai plecat creş­
tetul la Mergătorul înainte,
celace ai măsurat Cerul cu
palma. Ca să întorci lumea
dela înşelăciune şi să mân-
tueşti sufletele noastre.
Ş l acu m , glasul al 2-lea, a lui Anatolie.
Astăzi Hristos la Iordan
a venit sâ se boteze. Astăzi
loan s’a atins de creştetul Stă­
pânului. Puterile cereşti s’au
spăimântat, văzând taină prea
slăvită. Marea a văzut şi a
fugit, Iordanul văzând s’a în­
tors înapoi, iară noi ceice ne­
am luminat, strigăm: Slavă
lui Dumnezeu celuice s’a ară­
tat şi pre pământ s’a văzut
şi a luminat lumea.
S L A V O S L O V IA c e a m a re .
E c te n iile şi O tpustul.
Apoi preotul imbrăcându-sc în veşmintele
preoţeşti şi luând cinstita Cruce in mâini şi
cădelniţa cu tămâie şi mergându*i înainte cu
sfeşnicele, ieşind din biserică mergem la riu,
sau la un izvor de apă, unde va fi gătită apa,
cântând Troparele, glasul al 8-lea:
Glasul D o m n u l u i preste ape strigă
grăind...
Şi celelalte.
Şi se iace şi cealaltă slujbă acolo, a sfinţirii
apei celei mari. Adică Parimiile, Apostolul,
Evanghelia şi rugăciunile precum mai nainte
s'a scris.
Iară daca se stropesc toţi din sfânta apa,
cântăm Troparul şi Condacul praznicului. 5»
intorcându-ne intrăm in biserică şi slăvind cân­
tăm acest Tropar.
 IN ŞASE ZILE
Slavă, glasul al 2-lea.
A. Treimii arătare s’au fă­
cut in Iordan, că singură fi­
rea cea mai pre sus îndum­
nezeită, Tatăl a strigat: A-
cesta ce se botează Fiul meu
cel iubit este. Şi Duhul a ve­
nit la cel asemenea, pre ca­
rele bine-1 cuvintează popoa­
rele şi-l prea înalţă întru toţi
vecii.
Şi acum, glasul al 6-lea.
$ă cântăm credincioşii
mărirea facerii de bine a lui
Dumnezeu cea pentru noi, că
făcându-se om pentru păca­
tul nostru, pentru curăţirea
noastră sc curăţeşte în Ior­
dan, unul cel curat şi nestri-
căcios, sfinţindu-mă pre mine
şi apele şi zdrobind capetele
balaurilor în apă. Deci săluăm
apă cu veselie îratflor, că Da­
rul Duhului nevăzut se dă
celorce iau cu credinţă, de
la Hristos Dumnezeu şi Mân­
tuitorul sufletelor noastre.
Apoi făcându-se Ecteniade către preot,
sărutăm cinstita Cruce şi se face
Otpustul
(V EZ I) AtCeasia învăţătura a i>şirii şi a sfin­
ţirii apei înaintea Liturghiei este luată din
ir.ineile greceşti, iară aicea s'a obişnuit a se
face după Liturghie, îndată după rugăciunea
Amvonului ca şi eri şi după sfnţirea apoi,
stropindu-sc preoţii şi toată adunarea cu sfânta
apă şi bând dintr nsa. ne întoarcem iarăşi in
biserică cântând obişnuitele Tropare, după care
se cântă: Fie numele DomvAilui... şi Bine voiu
cuvânta pre Domnul sc ceteşte. $i se dă la
toţi anaforă şi sc face cel desăvârşit Olpust.
151
LA LITURGHIE
Cântăm Antifoanele.
Antifonul dintâiu, glasul l-iu S tih 1.
Intru ieşirea lui Israil din Eghipet, a ca s e i
lui lacov din norod varvar.
Pentru rugâciunilc Născătoarei de Dum ­
nezeu, Mântuitorule, mântueşte-ne pre noi.
Stih: Fâcutu-s’a ludeea sfinţirea lui, Israil
stăpânirea lui.
Pentru rugăciunile Născătoare de Dum ­
nezeu...
Stih: Marea a văzut şi a fugit, Iordanul
s’a întors înapoi.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum ­
nezeu...
Stih: Ce-ţi este ţie Mare că ai fugit, şi
tu Iordane că te-al întors în ap o i.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum ­
nezeu...
Slavă.
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu...
Şl acum:
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu...
ANTIFON al 2-lea, glasul al 2-lea.
Stih: luhit-am că va auzi Domnul glasul
rugăciunii mele.
Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dum­
nezeu, celce te-ai botezat în Iordan de
la loan, pre noi cari cântăm ţie Aliluia.
Stih: Că a plecat urechia sa m ie, şi in
zilele mele îl voiu chema,
Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dum ­
nezeu...
Stih: Cuprlnsu-m’au durerile m o rţii şi
primejdiile iadului m’au aflat.
Mâr.tueşte-ne pre noi Fiul Iui Dum­
nezeu...
Stih : Milostiv este Domnul şi d re p t şi
Dumnezeul nostru milueşte.
Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dum ­
nezeu...
S la v ă :
Mântueşte-ne pre noi Fiul Iui Dum­
nezeu...
 I

m
152
u ••« • i • « i » • ««ir
i r a■•
« i n■ a1 •-M44*
» • 4 * ■ • « « .» •
LU N A « L• •U I IA N U A R IE
•«•••» i « 1 1 4

Ş i acum . cunoştinţă te lăudăm, venit-ai

Vnule născut, Fiule şi Cu­ şi te-ai arătat lumina cea ne
vântul lui Dumnezeu, celace apropiată.
eşti fără de moarte şi ai pri­ In loc de: Sfinte Dumnezeule, cântăm :

mit pentru mântuirea noas­ Câţi în Hristos v’aţi botezat, întru

Hristos v’aţi îmbrăcat, Aliluia.
tră, a te întrupa din sfânta Prochimen, glasul al 4-lea.
Născătoare de Dumnezeu şi Bine este cuvântat celce vine întru
pururea Fecioara Maria; care­ numele Domnului.
le neschimbat te-ai întrupat, Stih:
şi răstignindu-te Hristoase Mărturisiţi-vâ Domnului câ este bun
Dumnezeule, cu moartea pre ca în veac este mila lui.
Apostolul din cartea cea către Tit.
moarte ai călcat. Unui fiind Cap. 2, vers. 11.
din sfânta Treime, împreună Fiule Tite, arătatu-s’a Darul lui Dum­
slăvit, cu Tatăl şi cu sfântul nezeu.
Duh, mântueşte-ne pre noi. Caută la ceasul al noulea.
Aliluia, glasul al 4-lea.
ANTIFOINUL al 3-lea.
Aduceţi Domnului pre fiii lui Dumnezeu.
Stih: Mârturisiti-vă Domnului că este bun,
că în veac este mila lui. Stih:
Troparu', glasul 1-iu. Glasul Domnului preste ape...
Iu Iordan botezându-te tu, Doamne... Evanghelia dela Matciu.
Cap. 3, vers. 13.
Stih: Zică dar casa lui Israil, că este
bun, câ in veac este mila lui. In vremea aceea, a venit lisus din
In Iordan botezându-te tu, Doamne... Galileea la Iordan câtre loan, ca sâ se
boteze dela dânsul. Iară loan îl oprea pre
Stih : Zică casa Iul Aaron, că este bun,
că în veac este mila lui. ei, zicând: Eu am trebuinţă a mă boteza
dc tine şi tu vii câtre mine. Şi răspun­
In Iordan botezându-te tu, Doamne...
zând Ii sus, a zis către el: Lasă acum,
S tih : Zică toţi ce ice se tem dc Domnul, câ aşa este cu cuviinţă nouâ, ca să pli­
că este bun, că în veac este mila lui. nim toatâ dreptatea, Atuncea l-a lăsat
In Iordan botezându-te tu, Doamne... pre el. Şi botezându-se lisus, îndatâşi a
ieşit din apă şi iată i s’a deschis lui ceru­
VOHOD:
rile şi a văzut pre Duhul lui Dumnezeu,
Bine este cuvântat ce lce vine întru nu­
mele Domnului, Dumnezeu este Domnul pogorîndu-se ca un porumb şi viind
şl s ’a arătat nouă. preste dânsul. Şi iată glas din ceruri,
zicând. Acesta esle Fiul meu cel iubit,
In Iordan botezându-te tu, Doamne... întru carele bine am voit.
Slavă, Şi acum, CONDACUL.
CHINONICUL.
Arătatu-te-ai astăzi lumii Arătatu-s’a Darul Iui Dumnezeu cel
mântuitor tuturor oamenilor.
şi lumina ta Doamne s'a în­
La masă se face dezlegare la toate, ori
semnat preste noi, car: cu în ce zi s’ar întâmpla.

li
 IN ŞAPTE ZILE
IN T R U A C EA STĂ LU N Ă
IN 7 Z ILE .
Soborul sfântului slăvitului prooroc, în-
nainte IVIergătorului şi Botezătorului loan.
La Doamne strigal-am, Stihirile g asu l a!
6-lea, ale praznicului 3 şi ale înainte
M ergătorului 3. Stihirile Praznicu ui, gla­
sul al 2-lea :
Pre luminătorul nostru, carele luminează
pre tot omul...
Mântuitorul nostru dela slugă bote-
zându-se...
Curgerile Iordanului pre tine izvorul...
Caută-le la Vecernia praznicului.
Alte Stihiri ale Mergătorului înairte, gla­
sul 1-iu.
Podobie: Prea lăudaţilor mucenici..
rea lăudate Mergătorule
f ! înainte al lui Hristos,
Botezătorule de Dumne­
zeu primite, pre tine cu
hună credinţă fericindu-te, pre
Hristos slăvim, celce îtr Ior­
dan şi-a plecat ţie capul şi
îirea oamenilor o a sfinţit.
Deci pre acesta roagă-1, să
dăruiască sufletelor noastre,
pace şi mare milă.
153
In sus privind înţelepte,
Ioane Mergătorule înainte, ai
văzut slava Tatălui cea ne-
grăită şi pre Fiul in ape. Şi
pre Duhul pogorindu-se ca
un porumb, curăţind şi lumi­
nând marginile. Pentru aceasta
pre tine tăinuitorul Treimii
lăudându-te, cinstim dumne­
zeiască prăznuirea ta.
Întărit îiind cu dumneze-
escul Dar al lui Hristos, Bo­
tezătorule şi Mergătorule în-
nainte, tu ne-ai arătat nouă
pre Mieluşelul carele a ridi­
cat toate păcatele lumii şi
la dânsul ai trimis pre doi
din ucenici, bucurându-te as­
tăzi. Pre acela roagă-1, să
dăruiască sufletelor noastre,
pace şi mare milă.
Sla vă, glasul al 6-lea.
Celace eşti în trup lumină­
tor, Mergătorule înainte al Mân­
tuitorului, odrăslirea celei
sterpe, prietene al celui din
Fecioară, căruia cu săltări în
pântece te-ai închinat şi l-ai
botezat în apele Iordanului.
Pro acesta roagă-1, rugămu-ne
proorocule, ca să scăpăm de
întreitele valuri ce vor sâ fie.
Ş i acum, glas acelaş.
Dumnezeu Cuvântul s’a
arătatcu trup neamului ome­
nesc şi a stătut a se boteză
în Iordan şi a zis către dân­
sul Mergătorul înnainte: Cum
îmi voiu tinde mâna şi mă
iii
 154
voiu atinge de creştetul celui
ce ţine toate? Măcar de şi eşti
din Maria prunc, dar te ştiu
Dumnezeu mai ’nainte de ve­
ci. Pre pământ umbli, celace
eşti lăudat de Serafimi. Şi
slugă fiind a boteză pre Stă­
pânul nu m’am învăţat. Cela
ce eşti neajuns, Doamne, sla­
vă ţie.
V O H O D , Lumina linâ.
Prochimen, glasul al 7-lea.
Dumnezeul nostru în Cer şi pre pă­
mânt, toate câte a vrut a făcut.
S t ih :
Intru ieşirea lui Israil din Eghipet, a
casei Iui lacov, din norod varvar.
Stih:
Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s’a
întors înapoi.
S t ih :
Ce-ţi este ţie Mare câ ai fugit şi tu
Iordane câ te-ai Întors înapoi.
Dumnezeul nostru în Cer şi pre pă­
mânt.
LA STIHOAVNĂ.
Stihirile glasul al 4-lea.
P o d o b ie : Dat-ai semn...
Dacă te-a văzut pre tine
Stăpâne, loan Mergătorul în­
nainte, la dânsul viind, spăi-
măntându-se, ca o slugă cu
bună minte cu frică a stri­
gat: Ce smerenie este aceasta
Mântuitorule ? Ce sărăcie în­
tru care te-ai îmbrăcat? Cel­
ce cu bogăţia bunătăţii pre
omul cel smerit l-ai înalţat,
ca un milostiv, tu într’insul
mai pre sus de minte îmbră-
cându-te.
S tih : M area a văzut şi a fugit, Iordanul
s’a întors înapoi.
LUNA LUI IANUARIE
II.
..
..
..
..
..
.«II IM|I|
| MIIMI I•ttr»
II. II I I |
I4■••••
Vino astăzi la mine celce
săvârşesc taina, Mergătorului
înainte, i-ai răspuns Mântu­
itorule a toate. Şi cu frică îmi
slujeşte şi nu te teme că pre
Adam cel sfărâmat prin păcat,
înnoindu-1, mă botez ca un om
în apele Iordanului, celace du­
pre fire sunt nespurcat, la care
mă vezi pre mine viind.
S tih : Ce-ţi este ţie mare că ai fugit şi
tu Iordane că te-ai întors inapoi.
Soarele să se curâţiască,
cine din pământeni a văzut?
loan împotrivă a zis şi pre
celce îmbracă Cerul cu nori
gol de tot şi pre celce a fă­
cut izvoarele şi rîurile să in­
tre în ape? Spăimântezu-mă
de rânduiala ta cea negrăită,
Stăpâne. Nu îngreuia pre sluga
ta, cu înfricoşate porunci.
Slavă, glasul al 4-lea, a lui Vizantie.
Ca un rîvnitor al Duhu­
lui şi al Darului rândurea de
Dumnezeu grăitoare, rându­
iala împăratului celuice a ră­
sărit, luminat neamului ome­
nesc din cea Curată, spre în­
noirea oamenilor, chiar o ai a-
rătat Mergătorule înainte, o-
biceiurile celor mâhniţi sco-
ţându-le până în sfârşit. Şi
ca să iâ viaţa cea pururea
veşnică, îndreptând in im ile
celorce se botează întru po­
căinţă, fericite de Dumnezeu
primite.
Ş i acum, glas acelaş.
( Veniţi să urmăm îecioa-
J
IN ŞA PT E Z IL E
relor celor înţelepte. Veniţi să
întâmpinăm pre Stăpânul cel
ce s’a arătat, că a venit ca
un mire la loan. Iordanul vă- | zut în chip de porumb. Pen­
zându-te s'a temut şi a aştep­
tat. loan a strigat: Nu cutez
a mă atinge de creştetul cel
fără de moarte. Duhul s’a po-
gorît în chip de porumb să
sfinţească apele. Şi glas din
Cer: Acesta este Fiul meu cel
ce a venit în lume, să mântu­
iască neamul omenesc, Doam­
ne, slavă ţie.
* Troparul, glasul al 2-lea.
Pomenirea dreptului cu
laude, iară ţie destul îţi este
mărturia Domnului, Mergăto-
rule înainte. Că te-ai arătat
cu adevărat şi decât prooro­
cii mai cinstit. Câ şi a boteză
înrepejuni pre cel propove-
duit te-ai învrednicit. Drept
aceasta pentru adevăr nevo-
indu-te, bucurându-te bine ai
vestit şi celor din iad, pre
Dumnezeu, celce s’a arătat în
trup celce a ridicat păcatul
lumii, şi ne-a dăruit nouă
mare milă.
Slavă, Şi acum.
Tro parul praznicului.
L A U T R E N IE
L a Dumnezeu este Domnul, Tropariu praz­
nicului de 2 ori. Slavă, al M ergătorul îna­ din pruncie fiind dăruit.
inte. Şi acum, iară al praznicului.
După întâia Stihologhie, Se d e a lra glasul
1-iu.
Po d o b ie: Piatra fiind pecetuita...
lisus născându-se din Fe­
l!
155
cioara Maria şi în Iordan bo-
tezându-se dela loan, Duhul
s’a pogorît preste dânsul, vă­
tru aceasta proorocul cu în­
gerii au zis, strigând: Slavă
venirii tale Hristoase; slavă
împărăţiei tale; slavă rându-
elii tale, unule iubitorule de
oameni.
Slavă, Ş i acum, iară aceasta.
După a doua Stihologhie, Sedealna gla­
sul al 4-lea.
Podob ie: Arâtatu-te-ai astăzi...
In repejunile Iordanului,
văzându-te pre tine voind să
te botezi, marele Mergătorul
înainte Hristoase, cu veselie
a strigat: Venit-ai şi te-ai a-
rătat, lumina cea neapropiată.
Slavă, Ş i acum, iară aceasta.
Psalm ul 50.
C A N O A N E LE .
Ale praznicului pc 8 şi ale sfântului pe 6.
C A N O N U L inainte Mergătorului.
Botezătorulc al lui Hristos, primeşte lau­
dele mele.
F a c e re a lui Teofan.
Peasna 1, glasul al 2-lea, Irm os:
Calea marii cea nebAtutâ.
re mine cel cufundat în
3 viforul patimilor mele,
Mergătorule înainte gră­
bind cu rugăciunile laie, mân-
tueşte-mă. Că al nepătimirii
însuţi ai fost locaş cinstit şi
prea curat, Domnului de sus
îngerul celce stă înaintea
lui Dumnezeu, bucurându-se
te-a vestit Zahariei cinstitu­
lui tău părinte, când slujiâ el
 156
celor sfinte, pre tine cel în­
tocmai cu îngerii prea fericite,
celce tc-ai făcut Domnului
Mergător înainte şi prieten.
Plin de duhul cel prea sfanţ I nului, tăinuitorule al Darului.
te-ai făcut, încă în pântecele
maicii tale înlăuntru fiind pur­
tat. Şi cu frumoasă săltare bu-
curându-te ai vestit, rodul Fe­
cioarei, şi te-ai închinat lui,
proorocule prea cinstite.
S la v ă :
Pre celace a tăiat calea
vieţii cea streină, şi mai 'na­
inte neumblată de toţi oame­
nii şi a botezat pre Hristos
în repejunile Iordanului să-l
lăudăm, pre Mergătorul înain­
te al Domnului cel dimmeze-
esc şi de Dumnezeu inţelepţit.
Ş î ucum , a N ăsc ăto a re i: Hristos, apropiaţi-vă cu cre­
Prea sfinţită cămara fe­
cioriei, care ai purtat în pân­
tece pre Dumnezeu Cuvântul,
pre ceice aleargă la tine şi
te cheamă pre tine Curată,
mântueşte-i cu rugăciunile
tale, năvalirea primejdiilor ri-
sipindu-o, ceeace eşti cu to­
tul fără prihană.
Catavasiile praznicului.
Fundul adâncului...
AHă Catavasie:
IJmblat-a Israil prin valul...
Peaxna 3-a, Ir m o s :
Pe pialra credinţii.
eîăimarea nerodirii o ai
!<| dezlegat, cunoscând
MJj dumnezeiască naşterea
cea din Fecioară, ai săltat
LUNA LU
■•«
«
I•
«
IA
«■
N•IUI•
I•
A•
RIE I•
I•>
•••
«<IIIII ■
CII •
III IIIII|III
bucurându-te in pântecele
maicii tale prea lăudate, îm­
preună locuitorule cu îngerii,
Mergâtorule înainte al Dom­
Cărările Domnului mai
înainte gătindu-le, ai mers în-
naintea feţii lui, proorocule;
Că tuturor ca un sfeşnic lumi­
nând raza slavei Tatălui, ca­
re s’a ivit în trup prin apă,
o ai arătat, celace eşti decât
toţi mai ales.
Slavă:
Răsărit-ai ca un luceafăr,
pre Soarele dreptăţii vestin-
du-1 celor din întunerec, că
mântuirii tuturor tu ai fost
propoveduitor şi înainte Mer­
gător şi tuturor ai zis: La
dinţă şi vă veţi mântui.
Şi acum, a N ăscătoarei:
Bucuria cea nestricată pri­
mind, ai zămislit fără să­
mânţă pre Stăpânul tău, cel
ce a chemat toată partea cea
de sub soare, Maica lui Dum­
nezeu, căruia şi strigăm: Că
nu este sfânt afară de tine,
Doamne.
Catavasie:
Domnul cclce da tărie..
Altă Catavasie.
* Câţi ne-am dezlegat din...
CO N D ACU L şl IC O S U L praznicului, apoi
Sedealna, glasul 1-iu.
Podobie : Mormântul tău..,.
Ploaia cea mare vine că-
 IN ŞA P T E Z IL E
tre râurile apelor, vrând să se
boteze cu trupul. Către ca­
rele spăimântându-se dum-
nezeescul Mergătorul înainte,
zicea: Cum te voiu boteză, ne
având nici cum întinăciune?
Cum îmi voiu tinde dreapta
pre creştetul, de carele se cu­
tremură toate?
S la v ă , Ş i acum , glasul al 8-lea.
Podobie : Pre înţelepciunea şi Cuvântul...
Iordanul cu apa a slujit
ţie, loan şi-a tins mâna cea
putrezitoare, arătându-te tu cu
trupul la Botez, celace eşti
nevăzut. Ci acela s’a tras îna­
poi cu frică, iară acesta a-
dică cu cutremur s’a atins de
tine cel neputred. Cu adevă­
rat Mieluşelul lui Dumnezeu
eşti şi izvor pururea viu, cela­
ce izvoarele şi marea şi oame­
nii ai sfinţit. Că Treimea a
strălucit de sus, Tatăl, Fiu
pre tine te-a numit şi Duhul
sfânt s’a pogorât.
P e a s n a 4-a, Irm os:
Te laud pre line câ cu auzul...
Pre cei întinaţi a-i spăla cu
apă, te-ai trimis dela Stă­
pânul, bine gătindu-i ca să
primească pre Hristos, celce
a ridicat păcatul şi înşelăciu­
nea a gonit cu raza cunoş-
tinţii de Dumnezeu, prea cins­
tite.
Ca să mă vindec de ve­
ninul cel din muşcarea bala­
urului roagă-te fericite, celace
157
ai botezat pre Hristos cu a-
pele Iordanului; în care rău­
tatea balaurilor cea încuibată,
Mântuitorul o a sfărâmat.
Cu înţelepciunea lui Dum­
nezeu fiind împodobit, ai ve­
nit propoveduitor al lui Hris­
tos. Că glasul celuice strigă
fiind tu, ai strigat: Pocâiţi-vă.
Ca uri prooroc mai nainte
spuind, pre celce te-a arătat
pre tine mai pre sus decât
toţi oamenii.
S la v ă :
Streină şi oamenilor neo­
bişnuită viaţă vieţuind, ai
stătut de faţă în apele Ior­
danului prea fericite, glasul
Tatălui auzind şi venirea
Duhului văzând.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
Domnul celce toate a zi­
dit, ca noi însuşi se zideşte.
Că sălăşluindu-se Preacurată
în pântecele tău cel prea sfânt,
în chipul omenesc s’a îmbră­
cat şi chipul său a mântuit.
C atavasie.
Auzitu-s’a Doamne glasul tău...
Altă C atavasie.
Cu focul vederii celei de taină...
P e a s n a a 5-a, Irm o s :
Celace eşli luminarea...
u strălucirile bunătăţii cei
If mai pre sus de îire îiind
(§> luminat, ca din cereasca
învăţătură cea de taină, ai
stătut de faţă la apeîe Torda-
"!•»
158 I I | X»MM.| M •••• M4 »•««.»'
nului, botezând şi curăţind cu
apă Mergătorule înainte, pre
ceice veneau la tine cu cre­
dinţa sufletului.
Lumina cea curată şi ne-
stricăcioasă vrând să o botezi,
vas preacurat te-ai arătat. Că
mai mare decât toţi a fi, de
dânsul te-ai ales şi decât pro­
orocii mai cinstit. Că pre cel
proorocit a-1 vedea te-ai în­
vrednicit.
S la v ă :
Celce a fost trimis îna­
intea feţii Domnului şi oame­ i Hristos pre tine te mărturi­
nilor cărările cele drepte a
arătat, cutremurându-se s’a
atins de creştetul Stăpânului
şi l-a botezat, zicând Mergă­
torul înainte: Pre alt Dumne­
zeu afară de tine nu ştiu.
Şi acum, a N ăscătoarei:
piui lui Dumnezeu, Fiul
tău Fecioară luminat s’a ară­
tat, lucruri ca un Dumnezeu
săvârşind numai cu vrerea.
Pentru aceasta pre tine toţi
Născătoare de Dumnezeu cu
adevărat şi drept te numim,
că altă Maică a lui Dumne­
zeu nu ştim.
C atavasie:
lisus începătorul vieţii...
Altă Catavasie:
Ceice ne-am spălat prin...
Peasna a 6-a, Irm os:
Intru adâncul păcatelor... cu trupul botezându-te. Şi toţi
u glasul Cuvântului îna-
;> inte ai mers şi ca un
luceafăr ai răsărit, mai
înainte vestind, Mergătorule
LU N A L U I IA N U A R IE
înainte arătat, tu pre Soarele
dreptăţii.
Grijile cele pământeşti nu
le-ai ştiut şi cu cereştile nă­
dejdi te-ai îmbogăţit, pre pă­
mânt ca un înger viaţă pe­
trecând, prea fericite.
S la v ă :
P e c e te a proorocilor pre
tine te cunoaştem, ca un mijlo­
citor al celei vechi şi al celei
nouă şi Botezător şi înainte
m ergător, al Mântuitorului
sim.
Şl acum, a N ăscătoarei:
Nespusă zămislirea cu a-
devărat şi negrăit cel născut
al tău şi necuprins de toţi
credincioşii se cunoaşte şi se
crede, una dumnezeiască Mi­
reasă.
C atavasie:
Glasul Cuvântului...
Allă Catavasie.
Pre cel dorit l-a arătat...
C O N D A C U L sfântului, glasul al 6-lea.
De venirea ta cea trupeas­
că temându-se Iordanul, cu
cutremur s’a întors, şi slujba
proorocească plinindu-o loan,
cu frică s’a tras înapoi. Cetele
îngereşti s’au spăimântat, vă­
zându-te pre tine în repejuni
cei dintru întunerec s’au lu­
minat, lăudându-te pre tine,
celce te-ai arătat şi ai luminat
toate.
 IN Ş A P T E Z IL E
ICOS.
L u i Adam celuice orbise
în Edem, i s’a arătat Soarele
în Vitleem şi i-a deschis lui
luminile, spălându-le pre ele
în apele Iordanului, celui în­
negrit şi întunecat, i-a răsărit
lumina cea neapusă. Mai mult
nu-i va mai îi lui noapte, ci
pururea ziuă. Că dimineaţa
dimineţilor pentru dânsul s’a
născut. Că după amiazăzi s’a
ascuns precum scrie. Aîlat-a
rază care l-a ridicat pre el.
Celce a căzut către seară s’a
mântuit de întunerec şi a a-
juns la dimineaţa ceeace s’a
arătat şi a luminat toate.
Intru a c e a s tă lună în 7 zile, soborul sfân­
tului p ro o ro c şi M erg ăto ru lu i înainte şi
B o te z ă to ru l loan, şi s ’a pus şi a d u c e re a
p re a cin stite i şi sfintei s a le mâini, la îm ­
p ă ră te a s c a c e ta te , a lui Constantin.
S t i h : Propoveduitorule cum a te lăudă
limba mea va putea,
Pre carele limba Iui Hristos, mai mare de
cât pământenii te zicea.
Cinstită pomenirea M ergătorului înainte,
Se face în ziua a şaptea.
ntru a doua zi după dumnezeeştile
i. arătări am luat dintru începutjdeia
J} sfinţii părinţi, de prăznuim soborul
prea slăvitului prooroc înainte Mer­
gătorului şi Botezătorului loan. Căci el
a fost slujitor tainii dumnezeescului B o ­
tez al D om nului; puindu-se şi acest
praznic la rândueală, cu celelalte ale
sale praznice; ca să nu trecem cu tă­
cere nici unele din minunile şi darurile
cele mai pre sus de fire ale lui. Sosit-a
împreună şi mutarea şi aducerea prea
cinstitei lui mâini la ConstantinopoL care
a fost întru acest chip: La cetatea Sevastiei,
unde se povesteşte că s’a îngropat sfinţit
trupul lui, evanghelistul Lucâ mergând
acolo şi luând mâna dreaptă a prooro-
cescului aceluia trup, la patria sa Antiohia
159
o a adus, unde şi făceâ aceasta multe
minuni, dintre care este şi aceasta una:
Un balaur îşi aveâ cuibul în hotarele ce­
tăţii aceştia, pre carele locuitorii de acolo,
ccic c erau d esp re p artea E lin ilo r, îl fâceau
Dumnezeu şi-l cinsteau cu jertfe în toţi
anii. Ş i ce era mai rău, se aducea jertfă
dc om. Ş i trecând vremi, s’a întâmplat
şi rândul unuia din creştini, să-şi deâ
pre fiica sa balaurului. Pentrucă balaurul
acesta, târându-se afară din cuibul său,
se vedeâ o groaznică şi înspăimântată
vedere; şi gură mare căscând, lua jertfa
şi o rupea şi o scutura cu dinţii.
Tatâl fetei aceleia, se rugă lui Dum ­
nezeu şi sfântului loan înainte Mergăto­
rului cu suspinuri, ca să-i scape fiica sa
dintru o moarte amară ca aceea, S ’a cerut
deci să sc închine la sfânta mână a sfân­
tului loan şi acolo unde o sărută, a rupt
cu dinţii pre ascuns degetul cel mare dela
mână. Şi dacă a dobândit ceeace doria,
a ieşit din biserică. Deci sosind ziua jertfei,
fiind faţă mulţimea, a mers tatăl fetei du-
cându-şi pre fiica sa, şi apropiindu-se de
balaur, cum l-a văzut căscând gura şi
aşteptând jertfa, atuncea aruncând acel
sfânt deget al înainte Mergătorului în
gâtlejul lui, o minune! îndată cu aruncarea
aceea i-a sosit şi moartea. Şi fiind acestea
aşa, s’a întors tatâl cu fiica sa vie la casa
sa, povestind acea minunată scăpare şi
mulţimea poporului minunându-se de acea
mare minune, da glasuri de mulţumire lui
Dumnezeu şi sfântului loan, zidindu-i o
biserică mare.
Spun încă şi aceasta pentru sfânta mâ­
nă, cum că la praznicul înălţării cinstitei
Cruci, se înălţa şi acea cinstită mână a
Botezătorului de arhiereul şi când se înălţă,
uneori se desfăcea, iară alteori se strân­
gea şi cu desfacerea ei, însemnă eftină-
tate de roade, iară cu strânsul ei, lipsă şi
nerodire. Drept aceea, mulţi din cei după
vremi împăraţi ce au fost, doreau ca să
o dobândească. Iară mai ales Constantin
şi Romano Porfirogeniţii. Pentru aceea şi
împărăţind ei, s’a făcut scoaterea şi mu­
tarea cinstitei mâini a Mergătorului înna-
inte de un diacon dela biserica Antiohiei
anume Iov şi s’a adus la Constantino-
pol, întru însăşi seara dumnezeeştilor A-
rătări pre timpul Vecerniei, la care s’a dat

160 L U N A L U I IA N U A R IE
obiceiu de fac creştinii aghiazmă, pre
care sârutândii-o cu dor iubitorul de|Hris-
tos Împărat, o a aşezat în casa împără­
tească şi se face soborul acestuia în Fo-
rachia.
^ In tru această zi, sfântul noul mucenic Ala-
nasie cel din Ataiia carele a mărturisit in Sm ir­
na, în anii una mie şapte sute.
S tih : Nu vechiul Atanasie este mărturisind,
ci acesta nou mucenic al Domnului fiind.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
niilutşle-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
P e a sn a 7-a Irm o s:
Pre Heruvim i urmând tinerii...
upăce ai slujit Botezului,
|. | Mergătorule înainte şi ai
I P săvârşit, luminat tainele
cele date tie dela Dumnezeu
ca un miel fără de răutate jun-
ghiindu-te te-ai adus jertfă.
Pentru aceasta împreună cu
tine cu un glas cântăm: Bine
este cuvântat Dumnezeul pă­
rinţilor noştri.
Hou llie tu te-ai făcut cu
îndrăzneală, Mergătorule în-
nainte şi pre împăraţii ceice
făceau fărădelege de faţă mu-
strându-i şi viaţă fără mate­
rie arătând ca şi acela, de trei
ori fericite. Pentru aceasta îm­
preună cu tine proorocule cân­
tăm: Bine este cuvântat Dum­
nezeul părinţilor noştri.
S la v ă :
Celacc eşti mai pre sus
decât proorocii şi decât a-
postolii lui Hristos Mergăto­
rule înainte, dum nezeiască
cinste moştenind, tu plinirea
legii şi începătura Darului ce­
lui nou luminat te-ai arătat.
Pentru acesta împreună cu
I
tine de trei ori fericite cân­
tăm: Bine este cuvântat Dum­
nezeul părinţilor noştri.
Ş i acum , a N ăscătoarei:
Cu cuvântare de cântare
pre Stăpâna cea Preacurată
şi de Dumnezeu primită, prea
cu bună credinţă dupre vred­
nicie toţi să o lăudăm, ca pre
ceeace a născut pre Dumne­
zeu cel unul născut, carele
s’a arătat nouă oamenilor. Că­
tre carele credincioşii cu un
glas cântăm: Bine este cu­
vântat Dumnezeul părinţilor
noştri.
C a ta v a s ie :
Pre tinerii cei bine credincioşi...
Altă C a ta v a s ie :
Ars-au cu apă capelele...
P e a sn a 8-a, Irm o s :
Pre Dumnezeu carele >a pogorât...
gfjv re tine celce te-ai arătat
« y pre pământ întocmai cu
f ’ îngerii cu viaţa asemenea
şi mai pre sus decât toţi, Ioane,
prea fericite, cu bucurie te
cinstim, strigând: Binecuvân­
taţi toate lucrurile Domnului
pre Domnul.
Pentru o fire a Dumne-
zeirii în trei feţe cea dc o
fiinţă, proorocule ai învătat.
Că prin glasul Tatălui şi prin
venirea Duhului, ai cunoscut
pre celce s’a botezat, pre Cu­
vântul lui Dumnezeu cel pu­
rurea veşnic.
Luceafăr Înţelegător, ve-
 IN ŞA P T E Z ILE
stind pre Soarele celce a ră­
sărit din Fecioară, mai ’nainte
ai mers din cea stearpă, Ioane
prea cinstite,şi ai propoveduit
pre Mielul, celcc a ridicat pă­
catul lumii pentru iubirea de
oameni.
B in e cu v â n tă m p re T atăl...
De sus privind acum, feri­
cite, păzeşte-ne cu rugăciu­
nile tale pre noi ceice urmăm
dumnezeeştii tale propove-
duiri prea fericite şi umblăm,
înainte Mergătorule, intru
dumnezceştile tale învăţături,
şi mântuitoarele dogme.
Şi a c u m .
Raza cea mai nainte de
veci a slavei Tatălui o ai ză­
mislit negrăit, pre Cuvântul
cel fără de început, carele a
fost întru început înţeles şi
acum din tine Preacurată,
unul născut s’a asemănat
făpturii fără schimbare.
S ă lăudăm bine să cuvântăm...
C a ta v a s ie :
Taină prea slăvită a ar£tat...
Altă C a tavasie:
Făptura se cunoaşte literă...
La Peasn a 9-a.
Ceeace eşti mai cinstita... nu cântăm,
ci pripelele praznicului cu Irm oasele îm­
preună cu T ro p arele pe 8.
Iară la al sfântului, pripeala a ce asta:
Măreşte suflete al meu, pre cel între. I
prooroci marele Mergătorul înainte.
Din pustie glasul Mergă­
torului înainte, ne arată pre
161
Cuvântul celce a venit la noi
trupeşte. Şi pre acela ce a ve­
nit se găteşte cu bucurie să-l
boteze, pre celace curăţeşte
sufletele de păcat prin cre­
dinţă.
Darul şi legea, mijlocitor
cinstit, arătat te pun înainte,
pre tine celace pre aceea o
ai pecetluit, iară pre acesta
l-ai început, pre celace eşti
mai cinstit de Cuvântul decât
toţi proorocii, carele ai vie-
ţuit aicea mai pre sus decât
cele văzute prea cinstite.
Slavă.
Celce a arătat viaţă ase­
menea celor fără de trupuri,
cu cetele îngereşti împreună
se veseleşte şi stând înaintea
scaunului Stăpânului se bu­
cură, celorce-1 laudă, iertare
şi mântuire cerându-le.
Ş i acum, a N ă scă to a re i:
Mântuitorul tuturor, pen­
tru bunătate om s’a îăcut şi
a luat cu iubire de oameni
trupească naştere din fecio­
rescul tău pântece, celace mai
pre sus de oameni, din fire
este iubitor de oameni, Năs­
cătoare de Dumnezeu prea
fericită.
Apoi pripelele praznicului şi Catavasiile.
Nu se pricepe toată limba...
Altă Catavasie :
O minunile naşterii tale...
S V E T IL N A .
P o d o b ie : Femei auziţi...
Prooroc pre tine mai ’na-
n
 162 LU N A L U I IA N U Ai R IE
i u i m i i ia i m i •n-ti-tnt « n i i i i rnu wiai^i • i i i m i • ■ * > ri n i.hi • • • • • i • i i • • • .<••n ••i

inte te-a numit Stăpânul şi l-au văzut şi cu cuvinte întu­

mai pre sus decât proorocii necate l-au propoveduit, pre
şi mai mare decât toţi cei acela a-1 boteză în Iordan te-
născuţi din femei. Că pre ca­ ai învrednicit. Şi glasul Tatălui
rele toţi proorocii şi legea l-a din Cer ai auzit, carele a măr­
propoveduit, pre Hristos cu turisit a lui fiească fiinţă.
trupul l-ai văzut, pre carele Şi pre Duhul l-ai văzut
şi botezându-1, te-a arătat mai în chip de porumb, glas a-
cinstit decât toţi. ducând spre celce s’a bote­
Slavă, altă Svetilnă. zat. Ci o celace eşti mai pre
sus decât toţi proorocii, nu
Minunat mai ’nainte ai
înceta a te rugă pentru noi,
gătit cărările lui Dumnezeu cari săvârşim cu credinţă a
îiind glasul venirii lui şi pro-
ta pomenire.
poveduitorul cel prea adevă­
Şl acum, glasul al 2-leă.
rat cel mai întâiu dintre pro­
oroci, fericite Ioane, tu ai vă­ Astăzi Hristos la Iordan
zut lumina, ca unul celce ai a venit sâ se boteze. Astăzi
săvârşit purtarea lui de gri­ loan s’a atins de creştetul Stă­
jă cea negrăită. pânului. Puterile cereşti s’au
Ş i acum, a praznicului. spăimântat, văzând taină prea
Podobie : Cercetatu-ne-a pre no:... slăvită. Marea a văzut şi a
ftrătatu-s’a M ântuitorul, fugit, Io rd a n u l vă z â n d s’a în­
Darul şi adevărul, în repeju- tors înapoi. Iară noi ceice
nile Iordanului şi pre ceice ne-am luminat, strigăm: Sla­
erau întru întunerec şi în um­ vă lui Dumnezeu celuice s’a
bră dormiau i-a luminat. Pen­ arătat şi pre pământ s’a vă­
trucă a venit şi s’a arătat lu­ zut şi a luminat lumea.
mina cea neapropiată. S L A V O S L O V IA cea mare.
LA H V A LIT E. Ectcn iile şi Otpustul.

Stihirile pe 4, glasuS 1-iu.

Lumină din lumina a strălucit...
Ş i celelalte caută-le la Hvalitele prazni­ o>: W
cului LA LIT U R G H IE.
Slavă, glasul al 6-lea:
Fericirile din Canonul praznicului, Peas­
înger din pântece nerodi­ na a 3-a pe 4 şi dintru al sfântului, Peas­
na a 6-a pe 4; după Vohod:
tor, ai ieşit Botezătorule. Din Mântueşte-ne pre noi Fiul lui Dumnezeu,
scutece In pustie te-ai sălăş­ csjace te-ai botezai dela loan în Iordan, pro
luit şi pecete tuturor pro­ ceiciPţi cântăm ţie, Autuia. ' "‘
*— ŞM cânfSm pâîEf faodovania prazni­
orocilor te-ai arătat; că pre cului. Apoi Troparul praznicului şi al sfân­
carele aceia în multe chipuri tului, Slava, Condacul sfântului, Şi acum,

~
 IN OPT Z ILE 163

al praznicului. Prochimenul, glasul al 7- tut înaintea Stăpânului tutu­

lea: Veseli-se-va dreptul de Domnul...
Stih: Auzi Dumnezeule glasul Meu... A-
postol din Fapte: In zilele acelea fost-a
când erâ Apolos în Corint... Aliluia, glasul
al 5-lea: Lumină a răsărit dreptului... F-
vanghelia dela loan: In vremea aceea vede
loan pre Iisus viind către dânsul şi zice :
fată Mielul lui Dumnezeu...
CH1NONICUL
Intru pomenire veşnică va fi...
De se va întâmpla soborul înainte
Mergătorului Duminica, se pune întâiu
slujba învierii, apoi a praznicului şi pre
urmă a sfântului.
Sâmbătă după Botezul Domnului, Pro­
chimenul praznicului, Apostol: Fraţilor
întăriţi-vă întru Domnul... Evanghelia dela
M atei: In vremea aceea dus a fost Iisus în
pustie de Duhni.
Duminică după Botezul Domnului, Pro­
chimen. ApOSîol: Fraţilor, fiecăruia din noi s'a
dat Darul... Aliluia, Evanghelia dela Matei:
In vremea aceea, auzind Iisus că loan s’a
prins, s’a dus în Galileea... Chinonicui praz­
nicului. Altul: Lăudaţi pre Domnul...
INTRU A C E A S T Ă LU N A
tN 8 Z IL E
ror, încununându-te ca pre un
biruitor.
Arătând dragostea cea de
la inimă, cu umilinţă udai pă­
mântul cu lacrimi, Slăvite, şi
cu pârul capului ştergeai aş-
temutul picioarelor lui Hri-
stos socotindu-1 şi pre în­
suşi ca şi cum ar fi de faţă şi
te vedeă, de carele dorind,
îmbrăţişai urmele lui, lumi-
nându-ţi sufletul cu vedenii
dumnezeeşti ale cugetului.
Hici lungimea căei, nici ne-
voile locurilor, nu a putut,
Cuvioase, să slăbească fier­
binţeala călătoriei tale către
Dumnezeu, că şi acolo sosind
şi veselindu-te de locuri, unde
au călcat picioarele Dumne­
zeului nostru, nici cum nu
te-ai lenevit a ajunge şi că­
tre Sionul cel ceresc, prin si­
hăstrie şi prin ostenelile tale.
Alte Stlhiri ale Cuvioasei glasul al 4-lea.
Podobie; Dat-ai semn...

Prea cuviosul părintele nostru Gheorghie

Hosevitulş! cuvioasa m aica noastră Dom-
Dela apus ai răsărit, către
nica. La Doamne strigal-am, Stihirile pepartea răsăritului prea feri­
6, a le prea cuviosului 3, şi ale cuvioasei 3.
cită ca o stea prea luminoasă,
Stihirile prea cuviosului, glasul al 4-lea.
Po d o b ie: Ca pre un viteaz... strălucind cu razele faptelor
9p> etatea cea tare a sufle- tale celor bune, Cuvioasă, şi
ifj tului tău, nu o au miş- ai luminat cugetele credin­
î® cat năvălirile cugetelor cioşilor cu lumina minunilor
fericite, că puind înainte ca tale. Pentru aceasta te feri­
un turn sihăstria ta cea tare,, cim şi cinstim pomenirea ta,
te-ai păzit pre sineti nerănit slăvind pre Hristos carele te-a
şi fără nici o stricăciune de ’ mărit pre tine cu cinste.
cumplitul războinic şi ai stă­ Rânindu-te cu dragostea

✓
 I
î 64 LU N A LU I IA N U A R IE

iubirii lui Hristos, o, Dom- luminează pre oameni, tu îiind

nico, prea lăudată, lui ai ur­ Iisuse al meu, în rîurile Ior­
mat, lepădându-te de mărirea danului botezându-te, cu to­
cea trecătoare şi de dulceţile tul ai strălucit lumina cea de
trupului şi de toată altă des­ o fiinţă cu Tatăl. Intru care
fătare a vieţii. Drept aceea toată lum ea luminându-se,
te-a sălăşluit în cămară prea Hristoase, strigă tie: Bine eşti
luminoasă, lisus iubitorul de cuvântat celce te-ai arătat,
oameni şi Mântuitorul sufle­ Dumnezeul nostru, slavă ţie.
telor noastre. S tih : M area a văzut şi a fugit, Iordanul
3*a în to rs înapoi.
Arătând întru tine de faţă
patimile Domnului şi făcăto­ Veniţi să ne curăţim sim­
rului tâu şi prin cuvânt în­ ţirile ca să ne săturam de
dreptând greşelile nccuvân- dumnezeiasca slavă, cu gân­
tării patimilor, te-ai făcut fe­ dul ca prin trup. Şi văzând
cioară ca o făptură cuvântă­ pre llristos că se botează cu
toare a Cuvântului. Drept a~ trupul şi zdrobeşte capul v i­
cela dupre asemănare Îndrep­ cleanului, cu cântări lăudân-
tând căile, pururea fericită, du-1, dupre cuviinţă; să-i stri­
te-ai arătat chip al lui Dum­ găm lui: Bine eşti cuvântat
nezeu adevărat şi curat. celce te-ai arătat, Dumnezeul
Slavă, Ş l acum, a n^aznicului glasul, l-iu.
nostru, slavă ţie.
A lui Ghermano. Stih : Ce-ţi este ţie M a re câ ai fugit şi
tu Iordane c ă te-ai întors înapoi.
Celace îmbracă Cerul cu Ţu, Iisuse al meu, iubito­
nori, cu apele Iordanului se
rule de oameni, ne adăpi cu
îmbracă astăzi şi cu a mea
apă de viaţă în rîul Iordanu­
curăţire se curăţeşte celace lui, pentru milostivire, pre noi
ridică păcatul lumii şi de Du­ cari eram aprinşi de sete.
hul cel de o fiinţă dc sus se Pentru aceea adăpându-ne
mărturiseşte, Fiul unul năs­ din izvorul tău ccl nemuritor
cut a fi al Tatălui celui de şi purtător de lumină, Hris-
sus. Către carele să strigăm: toase, cântăm: Bine eşti cu­
Celace te-ai arătat şi ne-ai vântat celce te-ai arătat, Dum­
mântuit pre noi, Hristoase, nezeul nostru, slavă ţie.
Dumnezeul nostru, slavă ţie. Slavă, Ş i acum, glasul al 2-lea, al lui
LA STIH O A VN Ă. Anatolie.
L>a rîul Iordanului, văzân-
Stihirile praznicului, glasul al 6-lea.
Po d o b ie : Ingereştilc puteri...
ciu-te pre tine loan la sine
Lumina cea de sineşi lu- I viind, a zis, Hristoase Dum­
minată, cea luminătoara^ce J nezeule: Ce ai venit la slugă
•
IN .« OFT —ZII.F.
• • « » » * * • # « • • » « - i * iiit** «it«. t •».(«•** «it « r a :».ii«a» «.a *. «.«'«it.* 4 <k im i i a a a « a a i >a r i i t i a i i a i a a a i • a
165
a» « » » . . . «an

celace nu ainecurăţie, Doam­ întru carele bine am voit, pre

ne? Intru al cui nume te voi acesta să ascultaţi. Acesta
boteză? Intru al Tatălui? Ci este celce luminează lumea cu
pre acesta îl porţi întru tine. milostivirea sa, celce s’a bote­
Intru al Fiului? Ci tu însuţi zat şi a mântuit că un Dum­
eşti celace te-ai întrupat. In­ nezeu neamul omenesc.
tru al Duhului sfânt? Ci şi S la vă, Ş i acum , iară aceasta.
pre acesta îl ştii da credin­ Psalm ul 50.

cioşilor prin guri. Celce te-ai C A N O A N ELE.

Al praznicului ce l dintâiu cu Irm osul pe
arătat, Dumnezeule, milueşte- 6, şi al sfinţilor 2 pe 8.
ne pre noi. C A N O N U L Cuviosului.
T ro p aru l praznicului. P e a s n a 1-a, glasul al 4-lea, Irm os:
Deschidc-voiu gura mea...

Roagă-te, Gheorghie, lui li­

sus începătorului înţelepciu­
LA U T R E N IE nii, ca la deschiderea gurii
L a Dumnezeu este Domnul, T ro p a ru l praz­ mele, să-mi dea Dar ca să
nicului, de trei ori, cânt eu necântăreţul pomeni­
După întâia Stihologhie, Sed ealna, glasul
al 4-lea.
rea ta dupre vrednicie, cu
Po d o b ie : Stăpânitu-s’a Tnsif.,.
cântări dumnezeeşti bucurân-
du-mă.
Isus al lui Navi, prin râul Vieţuit-ai pre pământ ca
Iordanului, trecând pre no­ un fără de trup, mare Gheor­
rod şi sicriul lui Dumnezeu, ghie şi după a c e e a te-ai
umbrit scrie facerea de bine împreunat cu cetele celor îără
care era să fie. Că chipul în­ de trupuri, cântând Ziditoru­
noirii şi pildă nemincinoasă lui, cântări întreit sfinte şi
a naşterii celei de a doua, a-
primind strălucire dela dân­
cea trecere cu taină prin a- sul.
mândouă umbrit ne-a însem­
nat nouă întru Duhul. Hris­ Cu cugetele tale cele mai
tos s’a arătat la Iordan, să pre sus dc lume, nu ai băgat
sfinţească apele. seamă de lume, iară sihăs-
Slavă, Ş i acum , iară a ce a sta .
trind în lume unde s’a îngro­
După a doua Stihologhie, Sed ealna, glasul
pat Hristos, te-ai mutat de
al 8-lea. acolo către lumina cea ne­
P o d o b ie : H uerile păstoreşti...
pieritoare, împreunându-te
$e botează Hristos celce înţelepte, cu cetele celor în­
lu m in e a z ă lumea, dela > tâiu născuţi.
înălţime, Tatăl a mărturisit, zi­ Al N ăscătoarei :
când: Acesta este Fiu' meu Deschizându-mi gura, am

III
 166
» • • • • • • • * • • • • • • • • • • <• • •
LU N A L U I IA N U A R IE
• • • • • • • • • i ■• i » • » i i • • • • • • • * • • • • « i « i•*••• • • ' • «<r•••»•(•»•««

voit Preacurată să te cânt naştere, mai pre sus de fire

pre tine care ai născut pre ai rămas nestricată, Curată
înţelepciunea cea ipostatnică, Maică a lui Dumnezeu. Pen­
dar ca uri necurat neputând tru aceea dorind de tine
precum se cade să te cânt, Domnica, s’a adus de dum-
Preacurată, cer ajutorinţa ta. nezeescul Duh în urma ta
Alt CANO N al Cuvioasei. nestricată împăratului tutu­
Al căruia Acrostihul la G reci este acesta: ror Fiului tău, Preacurată.
Pre buna fccioarâ Domnica acum laud.
Peasna 3-a, Irm os:
Fa ce re a lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 2-lea, Irmos: Pre ai tăi cântăreţi...
Intru adânc a aşternut.
pălându-te cu lacrimile
jp u dorul tău cel dumne- tale ti-ai curăţit trupul
(p zeesc întraripându-ţi su-
^ îletul slăvită ai zburat
mai pre sus de cursele cele
§ de noroiul cel lumesc
şi întru aceste curgeri ca de
rîuri, ai înnecat năpădirea
trupeşti. Drept aceea fiind eu dracilor sihăstreşte.
vânat de cursele şarpelui, te
rog prea cinstită, Domnico, Cu cuviinţă şi fără prihană
mântueşte-mă cu rugăciunile şi cu dreptate ţi-ai împodobit
tale, viaţa înţelepte şi lângă aces­
Ou bucurie ai urmat lui tea luând şi ostenelele si-
Hristos urmând legiuirile lui hăstreşti, ai moştenit viaţa
cele sfinte prea cinstită. Şi cea fără osteneală de Dum­
te-ai numărat în cetele fecioa­ nezeu fericite, Gheorghie.
relor, ca o fecioară fără pri­ Fiind cuprins prea fericite
hană. Drept aceea adunân- de dumnezeeasca dragoste
du-nc toţi, cu credinţă te cins­ a locurilor de pe marginea
tim pre tine, lăudată. Sionului, către acelea ai pur­
S la v ă :
ces şi acolo ai petrecut până
Hedormitând nici cum de la moarte, înţelepte, chinuin-
somnul răutăţii, slăvită, pri- du-ţi trupul cu osteneli.
veghiai în faptele cele lumi­ A N ăscăto arei:
noase şi te-ai mutat către lu­
mina cea neînserată, fiind re­ Pre mine cântăreţul tău,
vărsată preste tot de lumi- Fecioară, carele am greşit
nele cele de acolo~ şi lumi­ fără iertare, îndreptează-mă
nând pre ceice te măresc. L către calea pocăinţii, Mireasă
a lui Dumnezeu, care ai năs­
Şi acum, a N ăscăto arei:
cut pre Cuvântul celce cură-
Şi înaintea naşterii şi dppa I ţeşte păcatele lumii.
•I I•
I•I I«I••
•I••
•MI1
>l
<«•
••II MI II I II II•
IMIMI I4IM•f!
• *
IN O PT Z IL E
!« « •»« IM » 1 • « • • • « • • .» ! t I • • • I 1 • •••- • • • »• •
167
»«.*«•! * •

Alt Canon Irmos : zeeşti pre ceice cu credinţă

Inflorit-a p u s tiu l... te chiamă pre tine. Roagă-te
Pre ceice înnotau pre mare pentru noi lui Hristos Mân­
i-ai mântuit, Domnico, trimi­ tuitorului, carele s’a arătat în
ţând mării untdelemn, cu bi­ repejuni şi a luminat pre cei
necuvântare şi schimbând fur­ zidiţi din pământ.
tuna întru linişte. Sedealna, glasul al 5-lea.
P o d o b ie : Cuvântul cel împreună...
Pre tine ceeace erai lu­
minată de luminele cele fără Pre celcc a fost înmulţit
materie, îngerul cel cu chip la post şi prea slăvit vieţui­
de lumină te-a vestit către tor ceresc şi rugător pentru
Ierarhul, când ai sosit cu voie cei credincioşi, să-l lăudăm
dumnezeiască la ceata cea acum şi să-l slăvim. Pentru
împărătească. că s’a nevoit a lucra celuice
S la v ă : bine a voit a se sui pre Cru­
ce, cu durerile cele adevărat
Intraripându-te cu vetrela
fără prihană şi cu viaţa lui
înîrânării, ai ajuns la lima­
cea slăvită.
nurile nepătimirii, măiito, şi
Slavă, Sedealna Cuvioasei, glasul al 4-lea.
te-ai făcut liman celor alune­
Podobie: Degrab ne întâmpină...
caţi la adâncimea răutăţilor.
Ş l acum, a N ăscăto arei: Trupul ţi-ai răstignit îm­
preună cu patimile şi toată
Întăreşte neputinţa mea, dragostea ta, Domnico, o ai
Preacurată Stăpână, ceeace avut către Hristos Mirele tău.
ai născut puterea celui prea Pentru aceea ai luat cunună
înalt carele dă fiinţă tuturor nestricată şi te-ai numărat în
şi care a mărit pomenirea cetele îngerilor, Cuvioasă, ru-
Domnicăi. gându-te lui neîncetat pentru
Irm o su l: ceice te cinstesc.
Inflorit-a pustia ca crinul, Şi acum, a praznicului, asemenea.

„Doamne, biserica păgâni­ Apele Iordanului le-ai sfin­

lo r cea stearpă prin venirea ţit, stăpânia păcatului o ai
„ta, întru care s’a întărit inima sfărâmat, Hristoase Dumne­
„mea. zeul nostru. Plecatu-te-ai pre
CO N D ACU L Cuviosului, glasul al 4-lea. tine sub palma Mergătorului
Podobie: Arătatu-te-ai astăzi... înainte şi ai mântuit din în­
Lumină p rea luminoasă şelăciune neamul omenesc.
te-ai arătat Gheorghie, stră­ Pentru aceasta te rugăm mân-
lucind cu razele cele duj»fte- tueşte sufletele noastre.
 168
P e a sn a 4, Irm os:
Celce şade in slavă...
^ r? rănindu-te prin osârdie
• cu postirile ca, cu nişteresc, te slăveşte pre tine mă­
J'\\ mâncări fericite, acum
ţi-ai adus sufletul tău vesel
înaintea Stăpânului tuturor,
carele te-a chemat cătrc dum­
nezeiasca desfătarea cea de
sus bucurându-te.
Ca un cer împodobit te-
ai arătat, cu faptele bune ca
cu nişte stele, purtând ca un
soare pre Domnul, carele lu­
mină sufletul tău ca pre o
lună şi te arătă părtaş sla­
vei lui.
Stăp ân u l pogorându-se
pentru noi din Cer, a aflat
Sionul locaş dumnezeesc cu | îmbrăcat cu podoaba care o
adevărat. Intru care sălăşlu-
indu-te tu cu dragoste şi a-
vându-1 ca pre o scară, te-ai
suit către Sionul cel de sus.
A N ăscăto arei:
Celace şade pururea în
şanurile Tatălui celuice l-a
născut, acum s’a arătat şe-
zând necuprins în braţele tale,
arătându-te şi după naştere
pre tine care l-ai născut, a-
devărată pururea Fecioară
nestricată.
Alt Canon, Irmos
Vcnit-ai din Fccioară...
Strălucit-ai lumină de vin­
decări, gonind întunerccul pa­
timilor şi cetele dracilor şi
ai luminat pre toţi ceice se
LU N A LU I IA N U A R IE
apropiau cu bună credinţă de
tine, Domnico.
Mirele împăratul cel ce­
rită, înaintea împăratului ce­
lui pământesc carele se spăi- '
mântâ de viaţa ta cea cu­
rată şi de minuni.
S la v ă :
Ascultător fiind rugăciu­
nilor tale Domnul, arătat a
însemnat ţie loc, întru carele
ai ridicat casă de sihăstrie,
gonind duhurile vicleniei,
Domnico.
Ş i acum , a N ă scă to are i:
Desbrăcatu-s’a Adam de
hainele omorîrei prin dum­
nezeiască naşterea ta şi s’a
a ţesut însuşi Cuvântul în
pântecele tău, întrupându-se.
P e asn a 5-a, Irm os:
Spâimântatu-s au toate...
tfSi păimântatu-s’au îngerii
şi toată adunarea cuvi-
§ oşilor, văzând cu adevă­
rat neîncetarca ostenelelor
tale şi viaţa cea aspră, căci
erai ostenindu-te ca o piatră
îără suflet, către săvârşirea
bunătăţilor.
Iarăşi la tot sufletul a stră­
lucit marele acesta Gheor-
ghe, umplând pre toţi cu văr­
sarea luminilor şi scăpând de
întunerecul patimilor, mişcân-
du-se şi acum ca un soare prea
curat cu lucrare mântuitoare.
| De patria ta te-ai înstrei- I
r II!
 •I •M
IN OPT Z IL E
i l a « ! f c » « . t i l * . « .|< » « • ) . » I . ) . * . ( , » « « a I I I M i l |
169
• ...............................................................

nat înţelepte, Gheorghie, iu­ Ş i acum, a N ăscăto arei:

bind mai mult de cât pre ru­ Pre sfântul Domnul l-ai
dele tale, pre Hristos celce născut lumii, Născătoare a
s’a înstreinat la oameni. Pen­ Domnului, pre carele din suflet
tru aceea te-ai făcut vrednic iubindu-1 Domnica, a domnit
lui, învrednicindu-te Darului patimi făcătoare de strică­
celui de sus. ciune, lăudându-te pre tine
A Născătoarei: Fecioară.
Tu ai înfrumuseţat Prea­ Peasna 6-a, Irm os:
Strigat-au mai 'nainte...
curată plinirea oamenilor, că
tu Fecioară te-ai arătat mai ^
trigat-ai către Dumnezeu
desfătată de cât lăţimea Ce­ cu lacrimi neîncetate şi
rului, născând pre Dumne­
zeu Cuvântul, carele a întins
cerurile ca o piele şi pre oa­
§
te-a scos din viaţă ca
dintr’un chit cumplit, către
izvoarele îndumnezeirii cele
meni i-a zidit. fără de valuri şi pururea curgă­
Alt Canon, Irm os: toare.
Dătătorule de lumină.,. Mulţimea bunătăţilor te-a
Ostenind ca un lucrător făcut ca un zid în patru col­
de pământ, curată, şi cu plugul ţuri, netemător de împroş­
rugăciunilor tăind brazda cea cările vrăjmaşilor celor înţe­
sufletească, ai secerat roadă legători. Căci ca un întărit,
îmmulţită, care se păstrează ai biruit pre supărătorul.
in jitniţele cele dumnezeeşti. Ca o oaie ai alergat la
Luminându-ţi cugetul tău mănăstirea Hozeva, având |
cel curat, cu puterea Duhu­ fapta bunătăţilor ca pre un
lui care lucrează toate, ve­ toiag, îndreptând către Edem
deai cele de departe ca şi cum oile care locuiau într’însa.
ar fi aproape şi spuneai mai A Născătoarei:

înainte săvârşirilor celor vii­ Sălăşluitu-s’a ca un om în

toare. pântecele tău Domnul, Fecioa­
S la v ă : ră, învrednicindu-mă pre mi­
Lucrătorul de cele sfinte, ne omul locaşurilor celor ne­
prin puterea Duhului, te-a pieritoare, trecându mi cu ve­
săvârşit cu dumnezeiasca derea faptele cele fărădelege
ungere a diaconiei, prooro- şi greşelile.
cindu-ţi să păstoreşti suflete Alt Canon Irmos:
Intru adâncul greşelilor.,.
sfinţite, Domnico. de Dumne­
zeu înţelepţită. Sfinţită casă proorocească
 170 L U N A L U I IA N U A R IE
>.» . m v ++++*>+>+•— m m m u » » »> m h h ib — ■ h i m .» « . w — m

ai ridicat, dumnezeescului Za- ca sâ se închine primitorului ce viaţâ

mormânt al Mântuitorului nostru lisus
hariei proorocului celui cuge­ Hristos şi tuturor locurilor celor de prin
tător de Dumnezeu, cu ca­ li prejur sfinţite şi sfinte şi de multe minuni
rele împreună acum dânţu- pline. Deci închinându-se şi câştigând
sfinţenie şi Darul cel dintru acestea, a
eşti în casă sfântă, Domnico, intrat în monâstirea lui Hozeva, ceeace
de Dumnezeu întelepţită. aşâ se ziceâ. Şi făcându-se monah şi îm­
preună numărându-se cu frâţimea, atâta
Arătatu-te-ai izvor bogat de nebiruit s’a arătat din început, către
al tămăduirilor, spălând ar­ toatâ osteneala, şi aspra vieţuire, urmând
sura patimilor, izvorind sfin­ lui Dumnezeu celuice pentru noi a murit
cu trupul, şi sârguindu-se a se omorî îm ­
ţenie de mântuire fecioară, preună cu el şi a se răstigni împreună,
cea cu numele domnesc, mi­ în cât se părea, că este nematerialnic şi
reasă al lui Dumnezeu. fără de trup, şi pre toţi i-a făcut a se
S la v ă : spaimântâ şi-i îndemnă câtre dorinţa şi
rîvna răbdării sale celei preste fire. Deci
P re tine ca pre o frumoasă, aiungând Ia vîrful nepătimirii şi umplân-
ca pre o împodobită, ca pre o du-se de Darul sfântului Duh, şi puindu-se
pre sine la cei împreună petrecâtori şi la
cinstită, ca pre o strălucită cu toţi ceilalţi, ca un stâlp însufleţit şi icoană
razele fecioriei, te-a luatluişi de toatâ lucrarea bunătăţilor şi până în
Mirele Domnul, pururea po­ sfârşit neslâbind din postnicie, a aflat
odihnă ostenelelor şi durerilor sale celor
menită. multe, mutându-se câtre Domnul cel dorit.
Ş i a cu m , a N ă s c ă t o a r e i:
Intru a c e a s t ă zi, p o m e n ire a p re a c u v io a ­
Pentru mine, ca mine s’a sei m a ic e i n o a s tre D om nica.

făcut prunc, celce este cu S t ih : Dom nica cugetătoarea de cele cereşti

păm ântul lăsând.
totul deplin prin tine, înnoin- S'a suit la ceruri precum eră dorind.

du-mă pre mine cel învechit A c e a s ta a fost în zilele lui Teodosie

de patimi, prea sfântă Mireasă marelui împărat şi a trăit până în zilele
lui Leon şi Zinon. Ş i erâ din cetatea Car-
a lui Dumnezeu. taghena care este spre Carhidona. Şi dupre
Irm o su l: oarecare rânduială dela Dumnezeu s’a
dus la Constantinopol, împreună cu alte
Intru adâncul greşelilor
patru fecioare. Iară Nectarie ce erâ atuncea
„fiind încunjurat, chem adân- patriarh, le-a primit îndemnându se dintru
„cul m ilostivirii tale cel ne- oarecare descoperire şi le-a botezat. Deci
intrând această p r e a cuvioasă Ia viaţâ
„urmat, din stricăciune, Dum­
călugărească şi luptându-se cu trude şi
nezeule. scoate-mă. nevoinţe bărbăteşti şi ajungând la cea
C O N D A C U L şi I C O S U L praznicului. desăvârşit nevoinţă şi învrednicindu-se a
Intru a c e a s tă lună in 8 zile, p rea c u v i­
face minuni şi proorocind multora de celece
osul p ă rin te le no stru G h e o rg h ie H ozevitul.
erau să fie, către Domnul a răposat.
S t i h : I-ui Gheorghie celuice cu lacrimi a
semănat. Intru a c e a s tă zi, p o m e n ire a sfinţilo r m u­
Vremea ii este acum cu bucurie de secerat. c e n ic i Iulian, V a silisa şi a c e lo r d im p re­
Gheorghie în a opta zi, a intrat. ună cu dânşii.
In Cerul ccl răsfăţat. * tih : Pre Iulian şi Vasilisa multe răsplătiri
zac aşteptând.
A c e s t fericit părintele nostru Gheor­
Ca pre ceice prin sabie sunt zăcând.
ghie lâsându-şi patria şj neamul şi toată Sabia taie capul lui Chelsie.
desfătarea lumească, a venit la Ierusalim, $i îm preună cu capul acesta pre al lui Antonie.

f
•» i d i i m > » < i. • i. • a « « • n v n a a i p t m a i i a i i • » • •• a •
IN O PT ZII.F.
• i • i • » • i • i a . i . a i . a ft a a a. a a • • 1 . • a a • •.« » « • ■ • • • • •
171
■«•••«• «a a a 1 • 1 . 1 • a * a*

cest sfânt mucenic Iulian eră pe au aruncat fiarelor spre mâncare. Deci
z|r vremea împăratului Diodiţian şi a fiind păziţi nevătămaţi şi din accste munci,
ighemonului Marchian. îăscut în mai la urmă li s’au tăiat capetele şi aşa
& cetatca Antinupol ce se află în E- au luat fericiţii cununile rnuceniei. Şi se
ghipet, Insurându-se şi*a înduplecat pre face soborul lor la prea sfânta şi muce-
legiuita sa femeie Vasilisa ca să ramâie niceasca lor biserică, care sc află lângă
întru feciorie şi înfrînare. Şi după ce o Foros.
tunse pre ea călugăriţă la o mănăstire, dintru această zi, sfinţii mucenici ceice prin sfân­
s’a călugărit şi el la altă mănăstire şi era tul Iulian au crezut, prin sabie s'au săvârşit.
egumen preste douăsprezece mii de monahi. S t ih : Lu: Hristos dând adevărată cinstire.
Deci fiind prins de ighemonul şi nelepă- S'au dat pre sineşi spre moarte cu bună
dându-se de Hristos, ci batjocorind idolii, gândire.
l-a pornit pe ighemonul la atâta mânie, Intru această zi, femeia ighemonului ceeace
încât a trimis oameni şi au ars mănăstirea 1 a crezut prin sfântul Iulian, prin sabie s’a să­
vârşii.
sfântului împreună cu monahii, htru carea
au ars şi toţi episcopii şi ceilalţi clerici S t ih : De dragostea lui Hristos, maica lui
Chelsie rănindu-se.
câţi au năzuit acolo şi aşâ şi-au sfârşit
•A defăimat bărbatul şi muncile bucurându-se.
mărturisirea lor.
Intru această zi pom enirea sfântului sfin­
Iară sfântul Iulian întins fiind pre pă­ ţitului m ucenic Carterie.
mânt, a fost bătut. Apoi l-au strâns cu Stih : Luptă-te Carterie, către foc şi sabie,
lanţuri de fier şi i-au zdrobit oasele. Atuncea îndrăznind,
un muncitor fiind orb de un ochiu, a crezut Răbdare către amândouă luptele arătând.
în Hristos si s’a vindecat de mucenicul; 1ccst sfânt Carterie eră în an/i îm-
pentru care i s’a şi taeat capul şi a luat paratului Diocliţian şi a lui Urvan,
cununa muceniei. Incâ şi Chelsie tini ighe ighemonul Chesariei Capadochiei,
monului împreună cu douăzeci de ostaşi, preot şi dascăl creştinilor. Deci
au crezut în Hristos, văzând că sfântul zidind el o mică biserică şi adunând
Iulian cu rugăciunea sa a înviat un mort. acolo mulţimile creştinilor, îi învăţă ca să
Pentru aceasta dupre porunca ighemonului, cinstească numai pre Hristos, ca celce
mai întâiu a fost pus ia închisoare fiul este Dumnezeu adevărat şi alt dumnezeu
sau Chelsie; apoi a fost aruncat în căl­ afară dc el să nu cunoască. Pentru aceasta
dări cu apâ clocotită împreuna şi alţi dar fiind pârît la ighemonul. s’a ascuns;
şapte fii ai acestuiaş ighemon, ca ceice iară Domnul i s’a arătat lui şi i-a zis:
crczuscrâîn Hristos. Pre lângă aceştia şi Mergi, o Cartei ie, şi arată-te pre sine la
pre Antonie şi Anastasie înviatul din morţi. : ceice te caută şi eu voiu fi cu tine. Căci
Deci toţi aceştia nevătămaţi, pâzindu-se trebuie să pătimeşti multe pentru numele
cu Darul lui Hristos şi alţi mulţi elini au meu. Căci mulţi prin tine au să creadă
crezut în Hristos, împreună şi maica lui intru mine şi să sc mântuiască. Atuncea
Chelsie, soţia ighemonului. Deci toţi aceştia sfântul umplându-se de bucurie şi mulţu­
ce crczuscrâ în Hristos stând de faţă înaintea mind lui Dumnezeu, s’a dat pre sine faţa.
ighemonului, au făcut rugăciune şi o mi­ Şi mai întâiu a fost pus la închisoare,
nune! au căzut idolii cei din capişte şi apoi ducându-l înaintea ighemonului i s’a
s’au zdrobit şi capiştea s’a cufundai în poruncit ca sa jertfească mincinosului dum­
pământ. Deci elinii adunând legături de nezeu Sarapid. Iară sfântul prin rugaciunea
paie şi muindu-le cu untdelemn, au legat sa, a surpat idolul acestuia. Deci a fost
cu acestea mâinile şi picioarele sfinţilor. bătut cu toiege de şasesprezece ostaşi.
Apoi au dat foc paielor, ci însă Darul lui Apoi a fost spânzurat pre un lemn şi cu
Dumnezeu şi din aceasta i*a păzit nevă­ brice i-au scos unghiile mâinilor şi ale
tămaţi şi nu au ars. Pentru aceasta sfân­ picioarelor lui, şi cu căngi de fier i-au
tului Iulian şi Iui Chelsie, le-au despoiat sfâşiat tot trupul. Sfântul însă prin dum­
pielea de pe capete. Jară preotului Antonie, nezeiesc înger, a stătut mai pre sus de
i-au scos ochii cu căngi de fie*. Şi pre toate muncile acestea şi s’a făcut sănătos.
maica Iui Chelsie o au spânzurat, apoi o || Ci iarăş din porunca ighemonului i-au
 172 LUNA LU I IANUARIE
sfredelit cu fiare spatele mucenicului, şi
având o tabla de fier roşită în foc, o a
pus pre pieptul lui. Dupa acestea din
porunca a şezut pre un scaun de fier roşit
în foc, apoi iarăş l-a pus la închisoare.
Şi dupăce a înoptat, iarăş i s'a arătat
Domnul. Şi deslegându-l din legături şi
sănătos făcâtidu-l l-a scos arară prin uşile
închisorei. Pentru care mulţi din cei ne­
credincioşi vazându-l pre el sănătos, mer­
geau şi se botezau dela el şi se vindecau
de boalele lor. Pentru aceasta iarâş a fost
muncit sfântul. Câci i-au spânzurat de mâini
şi de picioare pietre foarte mari, şi cu
toiege a fost batul pieste pântece şi cu
făclii aprinse l-au ars pre el, aruncându-i
deasupra pucioasa şi păcură topilă, apoi
i-au turnat în gură plumb fiert; în sfâr­
şit l-au aruncat în foc şi râmâind ne­
vătămat, înălţă lui Dumnnzeu laude şi
mulţumiri. Deci un evreu fiind acolo faţa,
s’a umplut de mânie şi luând spurcatul
o suliţă, a lovit cu ea $i a pătruns coasta
sfântului. Şi mai Intâiu a ieş t atât de
multa apâ, în cât a stins cuptorul cel cu
foc, apoi a curs şi sânge. Şi asa şi-a dat
viteazul nevoitor sufletul în mâinile lui
Dumnezeu, şi a luat cununa nnceniei.
Jţ Intru această zi. pomenirra celui cinlru sfinţi
părintelui nostru Chir arhiepiscopul Constanti-
nopolei, $i se face soborul lui in slănU. monastirc
a oraşului şi in biserica cea marc, Duminica.
S tih : Chir cclce slăveşte trupul tău, Hris­
toase al meu,
Despărţindu-se dc trup, stă înaintea Tronu­
lui tău.
^Inlru această zi sfântul Attic patriarhul Con-
stantinopolei, cu pace s’a săvârşit.
Stih: Toată materia trupească covârşind,
Attice, cu tot gândul către cei gânditori eşti
viind.
ftlntru această zi. sfântul prooroc Sameu Ela-
mitcanul, cu pacc s'a săvârşit.
Stih : Nu mai întrebuinţează Sameu viitori­
mea pre pământ jos,
Câci acest proorocesc scaun este sus.
^Intrn această zi. sfântul Agaton cu pace s'a
săvârşit.
Stih : Agatoanc. cu inima prea mult ra'am
inbun&tăţlt,
Aducându-mi aminte dc singur r.umai paş­
nicul tău sfârşit.
Stih : Focul societatea bărbaţilor pre spate
este purtând,
Umbrit dc spatele dur>'nc7.eeşti fiind.
Aceşti sfinţi mucenici erau din Li-
via şi fiind prinşi pentru mărturisirea
Iui Hristos, au fost aduşi înaintea an-
tipatului Liviei şi fiindcă ei stăruiau în
credinţa lui Hristos, pentru aceasta au fost
sfâşiaţi. Şi legându-li-se mâinile şi picioa­
rele li s’au pus jeratec pe spate, şi cu
frigări ascuţite ii se strâpungeâ trupul.
Iară aceasta muncă îndelungând spre mai
mult timp şi-au dat sfinţii sufletele în
mâinile lui Dumnezeu şi purtători de bi­
ruinţă s’au suit în ceruri.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Peasna 7, Irmos:
N au slujit făpturii...
ţ?v evoindu-te cu ostenelile
J&k sihăstriei, nu te-ai plecat
Jfcfi cugetelor celor satanice-
şti, că avându-ţi gândul nea­
dormit către Dumnezeu celce
poate a mântui, te-ai scuturat
de toată năpădirea.
Cu zăcerile pre pământ, cu
privigherile şi cu postirile,
toate mădulările cele de pre
pământ ţi le-ai omorît şi acum
i vieţueşti, fericite, viaţa cea
veşnică şi nestricată, rugân-
du-te pentru noi carii te lău­
dăm cu dragoste.
Mormântul celui pururea
viu, foarte ai poftit a-1 vedea
şi a-i te închină lui înţelepte.
Şi ajungând acolo, Cuvioase,
ai socotit că se cuvine să te
omori prin sihăstrie, dimpre­
ună cu celce s’a omorît pen­
tru milostivirea sa.
A Născătoarei.
H’au slujit făpturii, ceice
te-au cunoscut pre tine că
 "
• mill lM
ÎN•
'
«
OPT
4
.11
.14
ai născut pre Făcătorul. Ci
cunoscând Dumnezeu adevă­
rat pre Cuvântul celce a ră­
sărit din tine Fecioară, strigă:
Doamne al părinţilor şi Dum­
nezeule, bine eşti cuvântat.
Alt Canon, Irm os:
Porunca cea protivnică...
Gândul tău îndumnezein-
du-se totdeauna, cu plecările
cele către Dumnezeu, s’a fă­
cut cu chip de lumină. Pen­
tru aceea te-ai abătut dela
vrăjmăşia trupului, de Dum­
nezeu înţelepţită, cân tân d :
Celce eşti b in e c u v â n ta t şi
p r o s lă v it
Taine dumnezeeşti ţi-au
descoperit ţie Dumnezeul cel
mai pre sus de fiinţă, odih-
nindu-se întru tine, că tu cu­
rată ai văzut viind sfântul în­
ger şi sfinţind firea apelor cu
Duhul.
S la v a :
păcându-te locaş dumne-
zeescului Duh, Curată, când
erai în sfântul locaş ai auzit
glas, care te învăţă taine dum­
nezeeşti şi mutarea din trup
a celuice împărăţia.
Ş i acum, a N ă s c ă to a re i:
Tăria mea şi laudă şi mân­
tuire îmi este Domnul, celce
te-a ales pre tine mai’nainte,
Maică prea curată şi Mireasă
nenuntită. Pre carele nu în­
cetă a-1 rugă pururea pentru
robii tăi, Preacurată.
ZILE 113
Pe asn a, 8-a, Irm os:
Pre tinerii cei bine credincioşi...
1$¥ ici cum genelor tale dor-
■ ■mitare nu ai dat, Părinte,
nici somn ochilor, pânăce
te-ai făcut pre sineţi locaş
iscusit şi îrumos, al Atotţii-
torului, Cuvioase. Pre carele îl
laudă toate lucrurile şi-l prea
înalţă întru toţi vecii.
Aflat-aipreafericite, odihnă
ostenelilor tale celor nenu­
mărate, raiul carele l-a gătit
dc demult Domnul, împărăţie
de obşte celorce-1 iubesc pre
el din suflet, cari strigă ne­
încetat: Lăudaţi şi-l prea înăl­
ţaţi întru toţi vecii.
Aîlatu-te-a pre tine, mă­
năstirea din Hozeva dreptar
şi pildă prea aleasă, ca pre un
lucrător de tot felul de fapte
ale bunătăţilor, lauda cuvioşi-
lor, înţelepte Gheorghie. Pen­
tru aceea vieţuind dumneze-
eşte dimpreună cu tine, dăn-
ţuesc întru toţi vecii.
A N ă s c ă to a re i:
Cuvântul cel limpede de
a lc ă tu ir i, dupre dumnezer
iasca sa fire, s’a arătat cu a-
devărat alcătuit din tine Năs­
cătoare de Dumnezeu, pentru
nespusa lui milostivire, unind
la Ipostasul Dumnezeirii lui
trupul cel înalt din sângiurue
tale. Pentru aceea ştiindu-te
că eşti Născătoare de Dumne­
zeu, te lăudăm cu cântări in­
tru toţi vecii.
 174
Alt Canon, Irm o s:
Pre Dumnezeu ccîce s'a...
Impodobindu-te cu bună­
tăţile şi înfrumuseţându-te cu
podoabe de minuni, ai alergat,
Domnico, către cămara cea de î
I mire a împăratului Hristos,
cântându-1 şi prea înălţându-1
I în veci.
]j rmând lui Hristos, ca unui te-ai nevoit să stingi cuptorul
păstor curat, mieluşa cinstită,
cu bucurie te-ai sălăşluit în
staulul cel ceresc, ur.de este
adunarea oilor celor alese.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Cu voia lu i Dumnezeu
cea de tot lucrătoare, cunos­
când părăsirea trupului tău,
ai adus cu suflet curat laudă
de mulţumită pricinuitorului
tuturor, Intru a căruia mână
ţi-ai dat Duhul tău, curată.
Şi acum, a N ăscătoarei:
Dumnezeul cel mai pre
sus de fire s’a înfiinţat pen­
tru rioi din sângiurile pânte-
celui tău Fecioară, vrând să
înnoiască fiinţa cea stricată,
pentru îndurare şi pentru bu­
nătate, cel prea lăudat Intru
toţi vecii.
Irm o s:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
Pre Dumnezeu carele s’a
„pogorît în cuptorul cel cu
„foc la tinerii evreeşti şi vă­
p aia intru răcorealâ o a pre-
„făcut, ca pre Domnul lău-
LU N A L U I IA N U A R IE
„daţi-1 lucrurile şi îl prea înăl­
ţa ţi întru toţi vecii.
Peasna a 9-a, Irmos :
Tot neamul pamănicsc...
oată desfătarea vieţii o
aidefăimat,Părinte dum-
nezeescule, pentru des­
fătarea şi pentru slava cea ce­
rească, că cu pătimirea cea rea,
patimilor, cu lacrimile tale
cele multe, Gheorghie, po­
doaba cea cinstită a sihas­
trilor.
Acum prea înţelepte, cu
adevărat stai înaintea lui
Dumnezeu, cu carele ca să
te uneşti, te-ai nevoit mai’na-
inte prin sihăstrie şi te în­
dulceşti arătat de arătările
lui. Drept aceea dă tuturor
celorce te cinstesc luminare
şi împărtăşire de cele dum-
nezeeşti.
Ridicatu-te-ai către lumina
cea neapusă prealăudate, iz-
băvindu-te de în tu n e re cu l
vieţii. Şi stai înaintea Atot-
ţiitorului şi a luminii celei în
trei sori, împreună cu cetele
cele de sus şi te îndestulezi
de lumina ce se trimite de a-
colo, Fericite, şi ne luminezi
pre noi cari te lăudăm pre
tine.
A Născătoarei:
Vrând Dumnezeu să mă
îndumnezeiască, cu totul se
uneşte cu mine întru tine şi
 IN O PT Z IL E 175
i « a i » « « » i i i i M i i a i a a i i i i i a » i i > i i M i i i i i i a a a i a i u t t 4 < * M i » « i t * a i i i « . M > » H » i i i « i i i | i > « i a 4 i i > < »<(«••» a o « i » * - i a i m•m m îm i. .. . a «•»

taina cea nepricepută la toti rea iubitoare de curăţie, ca

acum se arată. A i născut Fe­ pre un măslin, ca pre un che-
cioară nestricatâ şi Dumne­ dru, ca pre o porumbiţă a-
zeu se vede trup. Pre carele leasă, toţi te lăudăm pre tine,
cinstindu-1 pre tine te fericim Domnico, care eşti cu nume
acum, Marie, precum singură de Doamnă.
ai proorocit. Ş i acum , a N ăscăto are i:
Alt Canon, Irm o s:
Milostiveşte-te, Doamne,
Pre Dumnezeu Cuvântul...
m ilostiveşte-te spre mind,
Cete prea sfinţite înge­ când vei vrea să mâ judeci, şi
reşti, care mergeau cu cântări să nu mă osândeşti în foc. Să
sfinţite înaintea dumnezees- nu mă înfruntezi cu mânia
cului tău suflet, la cinstită a- ta. Se roagă ţie Fecioara, ca­
dormirea ta s’au arătat celor­ re te-a purtat în pântece, Hri­
ce priviau, povăţuindu-te la stoase, şi mulţimea îngerilor
locul cortului celui minunat, şi cetele cuvioşilor.
unde este glasul celorce prăz- Irm o su l:
nuesc.
Pre Dumnezeu Cuvântul
ftrătându-te tu ca o viţă „cel din Dumnezeu, carele cu
dumnezeiască a viei prea ro­ „negrăită înţelepciune a ve-
ditoare, Domnico, ne-ai odrăs- „nit săînnoiască pre Adam cel
lit nouă struguri dumneze- „căzut rău prin mâncare în-
j eşti de umilinţă, izvorând vin „tru stricăciune, din sfânta
de tămăduiri sufletelor şi ve­ „Fccioară negrăit întrupân-
selind inimile celorce cu cre­ „du-se pentru noi credincioşii,
dinţă te cinstesc. „cu un gând întru laude îl
De patimi trupeşti şi de în- „slăvim.
tinăciuni sufleteşti şi de toată S V E T IL N A
viclenia vrăjmaşului, mântu- P o d o b ie ; Cercetatu-r.e-a de sus...

eşte-ne pre noi, Domnico, cu Defăimând cele pământe­

rugăciunile tale, cari scăpăm şti Cinstită, şi cele stricăcioa-
la acoperământul tău cu dra­ se cu rîvna ta cea fierbinte că­
goste şi săvârşim praznicul tre Hristos, ai poftit cele din
tău cel dumnezeesc şi cinstit. Cer nestricăcioase. Pentru a-
S la vă: ceasta Hristos te încununează,
Ca pre o rază a soalelui Domnico, cu cununi nestri­
care luminează pre toti, ca căcioase.
Slavă, Ş i acum , a praznicului, asem enea.
pre o mireasă împodobită a
lui Hristos şi ca pre o turtu­ Arătatu-s’a M ântuitorul,
 176
Darul şi Adevărul în repeju­
nile Iordanului. Şi pre ceice
erau întru întunerec şi în um­
bră dormiau i-a luminat. Pen­
tru că a venit şi s’ci arătat
lumina cea neapropiată.
LA ST IH O A V N Ă
Stihirile, glasul al 2 - le a :
P o d o b ie : Casa Eufratului...
Mare şi înfricoşată taină
se săvârşeşte, câ Stăpânul tu­
turor, pentru curăţirea oame­
nilor, de mâna robului se bo­
tează.
S t i h : M a re a a văzut şi a fugit...
Ţatăl de sus strigă, ace­
sta este Fiul meu cel iubit, ca­
rele acum se botează cu tru­
pul în rîurile Iordanului.
S tih : Ce-ţi este tie M a re că ai fugit.
Cetele îngereşti, văzând
pre Stăpânul asemenea cu
robii botezându-se în rîuri, cu
totul se spăimântau, lăudând.
S la v ă şi acum, glasul al 4-ca
Pre tine celace cu Duh şi
cu foc, curăţeşti păcatul lu­
mii, văzându-te Botezătorul
viind către sine, spăimântân-
du-se şi tremurând a strigat
zicând: Nu îndrăznesc a mă
atinge de creştetul tău cel
prea curat. Tu mă sfinţeşte,
Stăpâne, cu arătarea ta, în­
suţi iubitorule de oameni.
Ş i cealălaltă slujbă a U treniei dufaă rân-
duialâ şi Otpustul
LU N A L U I IA N U A R IE
LA L IT U R G H IE
F e ric irile din Canonul praznicului. Peasn a
4-a pe 6, dintr’am ândouâ Canoanele.
Prochim en, Aliluia şi Chinonicul prazni­
cului.
IN T R U A C E A S T A LU N Ă
IN 9 Z IL E .
Sfântul m ucenic Po lievct.
L a Doatr.ne strigat-am... Stihirile pe 6, ale
praznicului 3 şi ale sfântului 3.
Stihirile praznicului, glasul al 8-lea:
Podobie : Doamne de ai şi stătut...
oamne, de ai şi stătut
§ înaintea lui loan, ca un
om la Iordan, dar nu
te-ai depărtat de pre scaun,
şezând împreună cu Tatăl şi
botezându-te pentru noi, lu­
mea ai izbăvit din robia celui
strein, ca un îndurat şi iubi­
tor de oameni.
Doamne, de te-ai şi îmbră­
cat cu rîul Iordanului ca un
om, dar te-ai mărturisit de
la înălţime, cu pogorîrca Du­
hului. Şi glasul Tatălui te-a
mărturisit pre tine Fiu, ci a-
rată-te şi dărueşte nestrică-
ciune sufletelor noastre.
Doamne, tu cel neschim­
bat născut din Tatăl mai ’na­
inte dc veci, ai venit în vre-
mile cele de pe urmă şi ai
luat chip de rob, şi pre cel
după chipul tău, ca un Ziditor
l-ai înnoit, că botezându-te
ai dăruit nestricăciune sufle­
telor noastre.
 IN NOUĂ ZILE
Alte Stihiri, ale sfântului, gla3ul 1-iu.
Podobie: Ceeace eşti bucuria...
Precum David zicea: Ca
din groapa ticăloşiei şi ca din
tina noroiului, te-a scos pre
tine, mucenice, Hristos din
înşelăciunea idolilor. Că a în­
tărit tăinuit picioarele tale, pe
piatra cunoştinţii lui, căruia
roagă-te să ne mântuim noi.
Nici dorul soţiei, nici dra­
gostea fiilor, nici vrednicia
socrului, nici bogăţia de averi
sau de bani, n’au mişcat tăria
sufletului tău, dela adevărată
credinţa lui Hristos, prea fe­
ricite Polievcte.
Şi mai ’naintea Darului mu-
ceniei tale, Fericite, te-ai îm­
podobit adevărat cu faptele
dreptăţii. Drept aceea în ur­
mă te-ai învrednicit a te face
mucenic credincios lui Hris­
tos, botezându-te prin însuţi
sângele tău, întru moartea lui
cu bună credinţă.
Slavă, glasul 1-iu, a lui Vizantie.
Oştile îngerilor astăzi dăn-
ţuesc, la pomenirea muceni­
cului Polievct şi neamul o-
menesc cu credinţă prăznue-
şte şi cu bucurie strigă: Bucu-
ră-te prea lăudate, celace ai
călcat cursele lui Veliar cele
cu multe împletituri şi cununa
biruinţii ai luat dela Hristos;
bucură-te, ostaşule al Impăra-
tului celui mare şi Mântuitoru­
lui nostru, celace ai surpat
177
capiştele idolilor, bucură-te
podoaba mucenicilor; roa-
gă-te să se mântuiască de toată
nevoia ceice cu credinţă să­
vârşesc pomenirea ta, cea pu­
rurea cinstită.
Ş i acum a praznicului, glasul al 2-lea, a lui
Anatolie.
Astăzi făcătorul Cerului
şi al pământului, vine cu trup
la Iordan, Botez cerând cel
fără păcat, ca să curăţească
lumea de înşelăciunea vrăj­
maşului. Şi se botează dela
slugă, Stăpânul tuturor şi cu­
răţire prin apă dărueşte nea­
mului omenesc. Acestuia să-i
strigăm: Celace te-ai arătat
Dumnezeul nostru, slavă tie.
LA STIHOAVNĂ.
Stihirile, glasul al 6-lea.
Podobie: A treia zi ai înviat, Hristoase...
Venit-ai la ape, cel ne­
priceput tuturor, plecatu-ţi-ai
capul la Mergătorul înainte
şi sfinţind lumea, o ai izbăvit
de robie, cu Botezu. tău, celce
eşti fără păcat.
Stih: M area a văzut şi a fugit, Iordanul
s’a întors înapoi.
piu iubit, Tatăl dela în-
nălţime de sus şi Duhul te-a
mărturisit pre tine, Hristoase,
prin care s’a cunoscut Taina
Treimii, botezându-te în Ior­
dan.
Stih: Ce-ţi este ţie Mare că ai fugit şi
tu Iordane că te-ai întors înapoi.
$finţit*ai,Mântuitorule,toa- I,
te repejunile Iordanului şi firea
 178 LU N A L U I 1ANUARIR
apelor ca un Dumnezeu. Pen­
tru aceasta te şi slăveşte nea­
mul omenesc şi laudă ară­
tarea ta.
Slavă, Ş i acum, glasul al 4-lea.
A lui Cosm a Monahul.
Celce se îmbracă cu lu­
mina ca cu o haină, pentru
noi bine a voit a se face ca
noi. Şi în repejunile Iorda­
nului se îmbracă astăzi, nu
lui însuşi trebuindu-i acestea
spre curăţire, ci nouă întru
sinerânduindu-ne a doua naş­
tere. O minune ! fără de foc
se fierbe şi zideşte fără sfă­
râmare şi mântueşte pre cei
întru dânsul luminaţi, Hris­
tos Dumnezeu şi Mântuitorul
sufletelor noastre.
Troparul sfântului, glasul al 4-lea:
Mucenicul tău Doamne, Polievct...
Caută la sfârşitul cărţii.
Slavă, Ş i acum, al Praznicului.
LA U T R E N IE
L a Dumnezeu este Domnul, Troparul praz­
nicului de două ori. Slavă, al sfântului.
Şi acum, iarăşi al praznicului.
După întâia Stihologhie, Sedealna glasul
al 4-lea.
Podobie: Celce te-ai înălţat pre Cruce.
Pentru în d u r ă r ile tale,
Dumnezeule, plecându-te oa­
ia cea rătăcită pierzându-se,
o ai căutat pentru milostivi­
rea milei, iubitorule de" oa­
meni. Drept aceea ai venit la
Iordan, ca să arăţi a cunoa­
şte taina sfintei Treimi. Şi
kM l>» I I I M I
noi lăudându-te, strigăm cu
credinţă: Venit*ai şi te-ai a-
rătat lumina cea neapropiată.
Slavă, Ş i acum, iară aceasta.
După a doua Stihologhie, S e d e a I n a
glasul al 8-lea.
Podobie: Fluerilc cele păstoreşti.
Arătatu-s?a nouă Stăpânul
tuturor, în repejunile Iorda­
nului, ca să topească tăinuit
tot păcatul ca un milostiv şi
prea bun. Toată zidirea să
salte că se botează Hristos
Domnul, celce bine a voit ca
un Dumnezeu, să mântuiască
neamul omenesc.
Slavă, Ş i acum, iar aceasta.
Psalmul 50.
C A N O A N ELE
Al praznicului, cel de al doilea cu Irm o­
sul pe 8.
Ş i al Sfântului pe 4.
C A N O N U L Sfântului
Al căruia acrostih la G rcci este a c e s ta :
Do-mi mie mucenice, dnrilul tău Dar.
F a ce re a lui Teofan.
P e a s n a 1-a, g lasu l a l G-lea, Ir m u s :
Cel tăieat a tăieat...
mplându-te de desfăta­
ţ i rea cea mult dorită şi
i de fericită lumină îndes-
tulându-te, Slăvite, şi de ceata
cea îngerească învrednicin-
du-te, păzeşte, Polievcte, pre
ceice laudă prăznuirea ta, cari
cântă Domnului: Că cu slavă
s’a proslăvit.
Pomenirea ta cea aducă­
toare de lumină şi bine în­
seninătoare, a răsărit plină de
dumnezeiască lumină, lumi­
nat luminând pre ceice te
laudă cu credinţă, viteazule

ostaş al lui Hristos Polievcte,
prea fericite, cântând Dom­
nului: Că cu slavă s’a pros­
lăvit:
Slavă...
întărit fiind cu tăria Du­
hului, Fericite, şi cu dumne­
zeiască putere îmbrăcat, cu
tărie ai mers spre lupta vrăj­
maşului şi surpându-1 pre
el de tot, cu osârdie strigai:
Domnului să cântăm, că cu
slavă s’a proslăvit.
Ş i acum , a Născătoarei...
Hâscut-ai Preacurată întru­
pat, pre cel mai nainte fără de
trup, Fecioară Născătoare de
Dumnezeu, rămâind iarăşi Fe­
cioară preacurată cu adevă­
rat, pre celce pentru noi cu
bogăţia îndurării a sărăcit şi
a mântuit pre ceice strigă
lui: Că cu slavă s’a proslăvit.
Peasna, 3-a, Irmos:
Tu eşti întărirea celorce...
chimbatu-ţi-ai gândul că­
tre buna credinţă, în-
vrednicindu-te de sus
dumnezeiasca vedenie a Mân­
tuitorului, Polievcte.
Dorind de biruinţa chinu­
rilor, toate cele de pe pă­
mânt le-ai defăimat slăvite, şi
te-ai învrednicit moştenirii
cereşti.
Slavă...
Dorind de slava cea mai
pre sus de cuget, ai năvălit
vitejeşte şi ai surpat înjosirea
idolilor.
IN NOITÂ Z ILE 179
Şi acum, a Născătoarei...
Indreptează-mi, Stăpână,
paşii ca să merg către Fiul
tău cu vieţuire lăudată.
Irmosul:
Tu eşti întărirea celorce
„aleargă la tine, Doamne, tu
„eşti lumina celor întunecaţi
„şi pre tine te laudă duhul
„meu.
C O N D A C U L şi IC O S U L praznicului.
Sedealna Sfântului glasul al 5-lea.
Podobie: Cuvântul cel împreună...
Ca un ostaş bun al lui Hris­
tos Dumnezeului tuturor, de
Darul lui întărindu-te cu to­
tul te-ai schimbat pre sineţi,
spre dragostea lui, prin Nearh
credinciosul tău tovarăş, în­
ţelepte. Drept aceea chinu-
indu-te dupre lege, te-ai încu-
nunatde Domnul dupre vred­
nicie, mucenice Polievcte.
Slavă, Şi acum, a Praznicului.
Imbrăcându-te cu repeju­
nile Iordanului, celce te îm­
braci cu lumină, prea slăvit,
cu acestea ai închipuit iarăşi
firea lui Adam, care eră sfă­
râmată din călcarea poruncii,
Cuvinte alui Dumnezeu. Pen­
tru aceasta tc lăudăm şi toţi
slavoslovim sfântă, arătareata.
Peasna a 4-a, Irm o s :
" Tu eşti tăria mea, Doamne...
rin mărturisirea bunei
P
-
credinţe, te-ai adus pre
sineţi Stăpânului, prea
alesule, primind cu dragoste
i
r
I
_1180.................. ...................................LU N A . LU IJA N U A R IE ...................... _

junghiere pentru dânsul, slă­ eştii nepătimiri. Deci, pre Fe­

vite, şi dintr’aceasta făcân- cioara care l-a născut pre
du-te slobod de toată prihana, acesta fără ispită de nuntă,
strigi Mântuitorului: Slavă pu­ ştiindu-o Născătoare de Dum­
terii tale, iubitorule de oameni. nezeu, o slăvim.
Peasna a 5-a, Irmos:
Indulcindu-te de dulceaţa
Penlnice m'ai lepădat...
bunei credinţe, te-ai întraripat
g ) a să dobândeşti desfă-
de dragostea cea dumneze­
Ife tarea cea veşnică prea
iască şi fiind rănit cu curată
& fericite, ai defăimat dul-
şi luminată dorire şi aprin-
ceţile vieţii şi rudenia firii şi
zându-te cu dragostea împă­
desfătarea şi slava şi însăşi
răţiei celei de sus, cu cântări
viaţa şi de nădejdea ta nu
cânţi Stăpânului: Slavă pu­ te-ai greşit.
terii tale, iubitorule de oameni.
piind învăţat tainele cele
L>egându-te într’un gând dumnezeeşti, ale dumneze-
mai pre sus de fire cu Nearh eştei vederi, cu gând întărit
şi învăţându-te din cuvintele
ai mers către nevoinţele cele
lui buna credinţă a Treimii, desăvârşit. Şi arătându-te bi­
cugetătorule de Dumnezeu, ruitor, te-ai învrednicit cunu­
mucenice Polievcte, te-ai în­ nilor celor nepieritoare, Poli­
vrednicit luminii mucenicilor,
evcte.
celei cu adevărat mult dorită Slavă :
şi prea poftită.
Slavă : Având cuget din fire ură­
tor de răutate, cu bună cre­
Humăratu-te-ai împreună dinţă ai lepădat credinţa cea
cu oştile cele muceniceşti, fără de Dumnezeu şi fiind
luând împărăţie nemişcată, aprins de rîvna dreptei cre­
puindu-te pre dânsa junghiat dinţe şi plin de osârdie, de
de curând, încă curgând sân­ Dumnezeu insuflate, pre dum­
gele te-ai înălţat prea înţelep­ nezeii cei deşerţi i-ai surpat,
te, ca să dobândeşti bucuria prea fericite.
cea neschimbată şi lumină ne­ Şi acum, a Născătoarei...
înserată şi mare laudă.
(jraiurile buzelor tale ur­
Şi acum a Născătoarei...
mând te fericim, Preacurată.
Asemănându-se cel ceresc Căci adevărat făcând Domnul
cu cei de pre pământ, i-a măriri cu tine te-a mărit şi
făcut pre ei cereşti şi păti­ născându-se din pântecele
mind cu fire pătimitoare, le-a tău, te-ai arătat adevărată
dăruit împărtăşirea dumneze- Maică a lui.

!
V

Peasna 6-a, Irmos :
Adâncul păcatelor...
nvrednicitu-te-ai cetei în­
§ gereşti, vredniciile de lau-
fată viaţă îngerească. Ci cu
e!i> dă Mucenice, arătând de CO N D A C U L Sfântului, glasul al 4-lea.
dânşii împreună roagă-te ne­
încetat, fericite, să se mântu­
iască de supărări ceice te
laudă.
Adormit-ai, Mucenice,
somnul cel dupre datoria iu­
biţilor, tăindu-ţi-se capul prin
sabie, mult pătimitorule. Şi a-
cum ai moştenit în ceruri moş­
tenire nestricată petrecând
împreună cu mucenicii.
Slavă:
întocmai părtaş patimilor
Mântuitorului te-ai făcut, ce­
luia cc pentru noi a primit pa­
tima Crucii; şi acum, fericite,
împreună cu dânsul împără­
teşti precum s’a făgăduit, în
veac fără sfârşit.
Şi acum a Născătoarei...
Având milostivire, ca una
ce ai născut pre Cuvântul cel
iubitor de oameni, mântueş-
te-ne pre noi de silnică şi cum­
plită primejdie. Că numai pre
tine, prea curată Stăpână, te
avem credincioşii folositoare
nebiruită.
i Irmosul:
Adâncul păcatelor şi vi-
„forul greşelilor mâ turbură şi
„întru adâncul deznădăjduirii
„celei silnice mă surpă pre
i
IN NOUĂ Z ILE 181
„mine, ci îmi întinde şi mie
„mâna ta cea tare ca lui Petru
„o îndreptătorule! şi mă mân-
„tueşte.
Podobie : Arătatu-te-ai astăzi...
Mântuitorul plecându-şi
capul in Iordan, a sfărâmat
capetele balaurilor. Iară capul
purtătorului de nevoinţă tă-
indu-se, pre cel înşelător a
ruşinat.
ico s.
In rîul Iordanului, Făcăto­
rul a toate plecându-şi capul,
Botez a luat şi capetele ba­
laurilor nevăzut zdrobindu-le,
putere a dat oamenilor asu­
pra celui mult maestru,
carele mai întâiu în raiu a
înşelat pre Adam cu mânca­
rea din lemn şi morţii l-a su­
pus pre el fără nădejde. Pen­
tru aceasta viteazul Polievct
acum după vorbele cele mo-
melnice ale femeei sale ne-
plecându-se, a pătimit tare,
tinzându-şi capul. Carele tă-
indu-se, pre cel înşelător a
ruşinat.
Intru această lună în nouă zile pom eni­
rea Sfântului m ucenic Polievct.
S tih : Polievct a cărui pătimire a fost tă­
ierea Cuvinte,
Foarte mult se rugă să pătimească pentru
tine mai 'nainte.
Intru a noua zi, Polievcte, cu adevărat.
Tăierea ţie marc slavă ţi-a dat.
Acesta a fost pe vremea lui Dechie
şi Valerian împaraţilor, fiind ostaş la Me-
letina Armeniei, carele întâiu el a mărtu­
risit întru acel oraş pentru Hristos. Că
viind acolo o poruncă şi dogmă paga-
r
•i «
<
182
■>
■14ft iiaiai «•••« t • i i i i i • i •14.1.1 i >•
LU N•<A
■-
•«•«
■
L-■
U
'■»
■
I i IA N U A R IE
neasca ca să se lepede toţi de Hristos;
şi cine nu s’ar supune poruncii, sâ-i fie
moartea pedeapsa. Sfântul acesta nimic
temându-se, a mărturisit şi a propoveduit
de faţă pre Hristos. Deci cu multă îndrăz­
neală şi lăudată cutezare ce aveâ, a sfă­
râmat de tot idolii pe cari îi cinsteau pă­
gânii. Şi neplecându-se nici cu îmbunări,
nici cu amăgirile socrului său, nici înfrîn-
gându-i-se inima de plângerile şi vâitătu-
rile femeei sale, ci întărind tocmelele şi
legăturile ce făcuse cu mucenicul Nearh,
prietenul sau, carele se temea ca nu ctimvâ
să sc osebească de credinţa lui Hristos.
Pentru aceasta stând întărit şi neschim­
bat întru mărturisirea credinţei, şi-a primit
sfârşitul prin sabie. Şi se face soborul
lui la prea sfânta sa mucenic.
Intru a c e a s tă zi prea cuviosul părintele
nostru Eu stratie făcătorul de minuni.
Stih: De şi duhul lui Eustratie cerul este
primind,
Trupul lui izvorăşte Darul minunilor pre pă­
mânt.
A cesta era din politia Tarsici, ca­
re se află sub locul optimatilor, comit
fiind cu vrednicia, ce se numeşte Viţiani şi
fiind fiu de părinţi bine cinstitori Gheor-
ghie şi AteghitA, cari vieţuiau cu îndes­
tulate bunătăţi. Deci, bine crescându-se şi
învăţâudu-se de părinţii săi, când a ajuns
Ia vârsta de douăzeci de ani, a fost stă­
pânit de dumnezeiasca dragoste. Pentru
aceasta îăsându-şi părinţii, a fugit la mun­
tele Olimpului şi s’a dus la mănăstirea
ce se chiamâ a Avgavrilor, întru care a
strălucit prin sihăstrie şi fapta bună, mo­
şii săi cei despre maică: Vasilie şi Grigo­
rie. Deci fiind primit dc moşii săi, Eus-
iratie a fost tuns în schima monahală
şi câştigându-şi dorinţa, slujeâ tuturor
fraţilor, cu inimă osârditoare şi cu sme­
rită cugetare, fără sâ aibă în mintea sa
vreun lucru al acestui veac şi fără sâ
câştige alt, decât o haină de pâr şi o ţe­
sătură de lână pe care se culcâ. Şi unde
află loc, acolo primeâ puţină odihijâ, căci
nu avea loc hotărît spre somn.
Săvârşindu-se cei mai dinainte egumeni
ai mănăstirii, i s’a încredinţat egumenia
fraţilor marelui acestui Eustratie, care s’a
înduplecat de rugămintea lor.
Iară pe atunci Leon cel cu numele de
fiarâ adică armeanul, întorcându-se birui­
tor dela războiul împotriva Bulgarilor, s’a
sculat împotriva împărăţiei Iui Mihail Cu-
ropalatul, adecă Rangave; şi lipsindu-fpre
cl şi de femee şi de copii şi legându-1
şi tăindu-i parul, l-a surghiunit la ostro­
vul Protis, ce este în preajma Constan-
tinopolei, spurcatul acesta Leon, zic, se
siliâ sâ înnoiască iarăşi eresul luptârii de
icoane care cu mulţi ani mai ’nainte era
stins. Atuncea toţi creştinii, î$i lăsau ca­
sele şi fugeau. Pentru aceasta şi acest |
cuvios Eustratie, cu îndemnarea cuviosu­
lui loanichie cel mare, cel din Olimp, a-
dicâ şi-a lăsat mănăstirea şi s’a dus la
patria sa. Ci iarăşi când Biserica şi-a luat
podoaba sa, ridicarea şi închinarea sfin­
telor icoane, care s’a făcut în vremea lui
Mihail şi a Teodorei, atuncea cuvioşii şi
purtătorii de semne, părinţi, întorcându-se
pre Ia mănăstirile lor, s’a întors şi sfântul
Eustratie la mănăstirea sa.
Deci toatâ ziua se ostenea cu fraţii la
lucrurile cele trupeşti, larâ noaptea, o pe­
trecea cu stare de toatâ noaptea şi cu în­
genuncheri. Şi nu numai aceasta, ci şi când
se savârşiâ slujba şi cântarea Bisericii, fe­
ricitul acesta inlrînd în sfântul altar, stă
din început pânâ în sfârşit, zicând cu u-
milinţâ întru sine: Doamne milueşte. Şi
minunile câte s’au făcut de el, nu este cu
putinţa a se sale, fiind foarte multe la
număr. Pre care le-a luat dela Dumnezeu
spre semn prea adevărat, câ a bine plă­
cut lui Dumnezeu. lara când s’a apro­
piat sfârşitul, a chemat pre toţi ascultă­
torii şi monahii şi le-a zis: Frăţii or şi pă­
rinţilor, vremea vieţii mele, a luat sfârşit
deci fiii mei iubiţi, păziţi amanetul sfintei
schime, ce aţi primit, ştiind că aceste de
faţă lucruri, sunt vremelniceşti şi deşarte;
iară cele viitoare sunt veşnice şi nesfâr­
şite. Deci, sârguiţi-va fii mei, ca sâ vă în ­
vredniciţi părţii celor mântuiţi. Acestea
zicând şi făcând rugăciune, s’a pecetluit
pre sine cu semnul Crucii, apoi ridicân-
du-şi ochii spre Cer a zis: In mâinile tale,
Doamne, pun duhul meu şi îndată a a-
dormit somnul odihnei, după ce a trăit
întregi nouăzeci şi cinci de ani.
.Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, m i­
lueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
â
 IN NOUĂ ZIJLE

Peasna 7-a, Irmos : chinuri, Polievcte, că te-ai fă­

Dc pogorirea lui Dumnezeu...
cut jertfă bine plăcută, pri­
rătat-ai, Stăpâne, slugii
f tale puterea ta, pentru
mită lui Hristos celuice s’a jun­
ITM aceea a venit cu osârdieghiat
către mucenie de sineşi che­
pentru tine şi s’a jertfit.
Pre carele tineri bine-1 cu­
vântaţi, preoţi lăudaţi-1, po­
mat şi făcându-se purtător de
poare prea înălţaţi-1 întru
biruinţă, cântă: Bine eşti cu­
toţi vecii.
vântat Dumnezeul părinţilor
noştri. Mucenicească împotrivire
arătând pre pământ până la
Humita şi întru tot lău­
i| sânge, mucenice Polievcte,
data prăznuirea ta, a răsărit te-ai sălăşluit în cămară de
mucenice, P o lie v c te . Căci
mire mult luminoasă în ce­
aduci lumina arătării Stăpâ­ ruri, botezându-te în scăldă­
nului tău şi luminează pre
toarea sângiurilor tale şi Stă­
ceice cu credinţă strigă: Bine
pânului cântând: Preoţi bine­
eşti cuvântat Dumnezeul pă­
cuvântaţi, popoare prea înăl-
rinţilor noştri.
Slavă...
I ţaţi-1 întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
A v u ţia cea negrăită şi
vrcdnicia cea veşnică ai aflat piindu-mi sufletul omorît
dumnezeesculeşi ai luat lauda de păcate, având îndrăzneală
ceeace nu cade, ci în veci mucenicească, înviază-1 slă­
petrece, strigând: Bine eşti vite, îndreptându-1 către dum-
cuvântat Dumnezeul părinţi­ nezeeştile porunci şi întor-
lor noştri. cându-1 precum se cuvine că­
Şi acum, a Născătoarei...
tre bunătate, ca Stăpânului să
Pre celce se înţelege pu­ strige: Preoţi binecuvântaţi-1,
rurea împreună cu Tatăl cel popoare prea înălţaţi-1 întru
fără de început, zămislindu-1, toţi vecii.
Fecioară, i-ai născut fiu întru­ Ş i acum, a Născătoarei...
pat, ca să mântuiască pre ceice
cu credinţa, strigă: Bine eşti Bucură-te prin care am
cuvântat Dumnezeul părinţi­ câştigat bucuria cea veşnică.
lor noştri. Bucură-te ceeace ai risipit
Peasna 8-a, Irm os: mâhnirea Evei şi ai întors în­
De şapte ori cuptorul... ' tristarea lui Adam spre vese­
i u sfinţenie se săvârşeşte lie. Bucură-te ceeace ai năs-
f astăzi pomenirea ta cea ] cut pre Dumnezeu întrupat,
te mult dorită, Mucenice al
lui Hristos, purtătorule de
Fecioară Născătoare de Dum­
nezeu, folositoarea credincio-
 184
şilor celorce te prea înalţă
întru toţi veci.
Irm o s u l:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm ...
De şapte ori c u p t o r u l,
„muncitorul haldeilor l-a ars
„nebuneşte, cinstitorilor de
„Dumnezeu, iară văzându-i
„pre aceştia cu putere mai
1 „bună mântuiţi, Făcătorului
„şi Mântuitorului, au strigat:
„Tineri, bine îl cuvântaţi, pre-
„ oţi lăudaţi-1, popoare prea în-
„nălţaţi-1 întru toţi veci.
P e a s n a 9-a, Irm o s:
Spăim ântaîu-s'a de aceasta...
} { V eniţi iubitorilor de mu-
cenici, sa lăudăm pre Mu-
' >cenicul cel încununat de
Dumnezeu, pre carele l-a mărit
cel prea înalt cu a sa arătare
cea cu nume luminos şi l-a
cinstit cu ziua cea de cinste,
şi l-a încununat şi la împo­
dobit cu bunătăţi dumneze­
eşti.
Ou curgerile sângiurilor
tale celor muceniceşti, care
s’au vărsat, ai înn ecat pre vrăj ­
maşul făcătorul de rele, iară
Biserica lui Hristos adăpân-
du-o, (o ai luminat de Dum­
nezeu, fericite (Polievcte), ca­
re cu credinţă pururea te fe­
riceşte.
S la v ă :
F i mie ajutor, Mucenice,
izbăvindu-mă de multe feluri
I de supărări şi de întâmplări,
III
LU N A L U I IA N U A R IE
şi dezlegându-mă de legătu­
rile eresului şi mântuindu-mă
din temniţă cumplită, cu ru­
găciunile tale, pre mine ca­
rele te laud cu gând curat,
pururea fericite Polievcte.
Ş i acum , a N ă scă to a re i...
P re H r i s t o s celce este
capul şi plinirea legii şi a pro­
orocilor, tu l-ai cunoscut Prea­
curată. Carele pentru noeanul
cel nemărginit al milostivirii,
bine a voit a se face om din
tine, pentru noi şi a mântuit
j pre ceice cu credinţă puru­
rea te slăvim.
Irm o s u l:
Spăimântatu-s’a de aceasta
„Cerul şi marginile pămân­
tu lu i s’au minunat, că Dum­
nezeu s’a arătat oamenilor
„trupeşte; şi pântecele tău s’a
„făcut mai desfătat de cât ce­
cu rile. Pentru aceea pre tine
„Născătoare de Dumnezeu,
„începătoriile cetelor înge­
r e ş ti şi omeneşti te slăvim.
S V E T IL N A .
Po d o b ie : Cu duhtil in Biserică...
Din suflet mult roditor câş­
tigând avuţie cerească, cea
mult dorită, slavă şi lumină o,
Polievcte fericite, şi mergând
la Dumnezeu, ai primit şi
"
dumnezeiască cunună din mâ­
na celui prea înalt, împreună
cu cetele mucenicilor, ca un
mărtuiisitor al adevărului.
in
J l
Slavă, Ş i acum a praznicului, asemenea.
In chip de rob ai venit,
Cuvinte, şi ai cerut Botez ca
un om, celce eşti mai pre
sus de vreme. Spăimântatu-
s’a pământul şi Cerul şi ce­
tele îngereşti şi firea apelor.
Iară Mergătorul înainte înîri-
coşându-se, cu temere şi cu
bucurie săvârşiâ slujba.
LA STIHOAVNĂ.
Stihirele, glasul al 6-lea.
P o d o b ie: ingereştile puteri...
<3răeşte şi spune, o pro-
oroace Isaie, cine a strigat
cu glas mare în pustie? Scoa­
teţi dar apa veseliei cea cu-
răţitoare. Acesta Toan carele
botează, a strigat în pustie:
Hristos vine. Bine eşti cu­
vântat celce te-ai, arătat Dum­
nezeul nostru, slavă ţie.
Stih: M area a văzut şi a fugit. Iordanul
s ’a întors înapoi.
0 sărăcie nespusă şi mai meu celce a venit în lume,
pre sus de cuget! Cum Fă­
cătorul îşi pleacă la zidire
curatul şi dumnezeescul creş­
tet spre Botez, chipul sme­
reniei aducând celor prin sine
luminaţi. Căruia şi cântăm: 1
Bine eşti cuvântat celce te-
ai arătat, Dumnezeul nostru,
slavă ţie.
Stih: Ce-ţ) este tie M are c ă ai fugit şi
tu Iordane c ă te-ai întors înapoia
IN N O U Ă Z IL E 185
Lepădându-te de cele pă­
mânteşti, ca de nişte lucruri
păgubitoare, veniţi cu gândul
sâ ne curăţim simţirile şi
pre Hristos vâzându-1 că se
botează cu trupul, de loan
Mergătorul înainte, toti slă­
vindu-1 pre el, cu credinţă să
strigăm: Bine eşti cuvântat
celce te-ai arătat, Dumnezeul
nostru slavă ţie.
Slavă Ş i acum, glasul al 4<lea.
Veniţi să urmăm fecioare­
lor celor înţelepte. Veniţi să
întâmpinăm pre stăpânul cel­
ce s’a arătat, că a venit ca
un mire la loan. Iordanul vâ-
zându-tes’a temut şi a aştep­
tat. loan a strigat: Nu cutez
a mă atinge dc cre ştetu l
cel îără de moarte. Duhul s’a
pogorât în chip de porumb
să sfinţească apele şi glas
din Cer: Acesta este Fiul
să mântuiască neamul ome­
nesc, Doamne, slavă ţie.
Ş i cealaltă slujbă a U treniei dupre rân-
duială şi Otpustul.
Lr\ L IT U R G H IE
Fericirile din canonul praznicului, Peasna
a 4-a pe 6, dintru amândouă Canoanele,
Prochim en, Aliluia şi Chinonicul prazni­
cului şl al sfântului, slujbă m ucenicească.
I
186 L U N A LU I IA N U A R IE
INTRU A C E A S T Ă LUN Ă
IN 10 Z IL E
C e l dintru sfinţi părintele nostru Grigorie
Nisis şi cuviosul părintele nostru Dome*
tian episcopul Melitinei; şi cuviosul Mar-
chian preotul şi iconom ul bisericii celei
mari.
L a Doamne strigat-am, Stih irile pe 6.
Stihirile ierarhului, glasul a! 5-lea.
P o d o b ie : Cuvioase părinte.
Ţf- uvioase părinte, prea
fi sfinţite Grigorie, conde­
ns1 iul cel plin de glasul Mân-
gâitorului şi limba cea prea
aleasă a bunei credinţe. Lu­
minătorul cel cu multe lumi­
ni, din dumnezeiasca străluci­
re. Propoveduitorul adevăru­
lui, temeiul cuvântării de Dum­
nezeu. Izvorul dogmelor ce­
lor înalte, rîul învăţăturilor
celor curgătoare de miere. A-
lăută cu viers dumnezeesc,
a cântărilor celor de Dum­
nezeu scrise, care îndulceşte
cugetele credincioşilor. Lui
Hristos te roagă, pre Hristos
pleacă prea înţelepte, pre cel­
ce în rîurile iordanului, din
nou a zidit lumea, să mân­
tuiască sufletele noastre.
Cuvioase părinte, prea cin­
stite Grigorie, securea care
taie năpădirile ereticilor, sa­
bia cea cu două ascuţişuri a
Mângâitorului, cuţitul care­
le taie seminţile cele necu­
rate, locul carele arde eresu­
rile cele uscăcioase şi lopata
cea cu adevărat plugărească
ii
care bine osebeşte greimea
şi uşurimea dogmelor şi cum­
pănă a iscusinţii, care pre
toţi îi îndreptează către căile
mântuirii. Lui Hristos te roa­
gă, pre Hristos îmblânzeşte-1
prea înţelepte, pre celce în
rîurile Iordanului, a zidit lu­
mea din nou, ca să mântu­
iască neamul nostru.
Cuvioase părinte, Grigorie,
prea fericite! Gura care izvo­
răşte glasurile cele fericite,
scoţându-le din cele nesfâr­
şite dumnezeeşti izvoare ale
mântuirii şi care spune tutu-
rorcuvintede rugăciune, drep­
tarul care îndreptează către
bunătate, celce eşti prea lu­
minat cu vedenii dumneze-
eşti, luminându-te de strălu­
cirea Treimii, cei nezidite, ca­
ria şi nebiruit ajutor te-a
făcut. Pre Hristos roagă-1, pre
Hristos îmblânzeşte-1, Cuvioa­
se, pre celace în rîurile Ior­
danului a zidit lumea din nou,
ca să mântuiască neamul nos­
tru.
Alte Stihiri ale sfântului Dometian glasul
1-iu.
Po do b ie: Prea lăudaţilor mucenici...
Celace mai 'nainte a în­
fricoşat că va lăsă tot pămân­
tul sec şi va pierde marea,
lăudându-se împotriva credin­
cioşilor, li s’a arătat astăzi
ca o pasăre şi mai de râs de
cât un ţânţar, întru a cărei
închipuire se prefăcea, in­

trând ca o îngrozire la sluga
lui Hristos.
Astăzi Dornetian ne chia-
mă pre noi credincioşii, la os­
păţ plăcut lui Dumnezeu. Să
ne adunăm la dânsul cu gând
de veselie şi sâ prăznuim îm­
preună cu el faptele lui ru~
gându-ne Mântuitorului su­
fletelor noastre, să dăruiască
pace lumii.
Immulţit-ai talantul lui Hris­
tos, care ţi s’a dat prea cins­
tite, cu Dar îndoit ca o slugă
dreaptă. Pentru aceasta auzi:
Bine sâ fie ţie robule, căci
eşti slugă bună. Deci dar, intră
întru bucuria Domnului tău,
ca să-ţi iei darurile ostenelelor
tale.
Slavă, a sfântului, glasul al 4-lea.
Cuvântul înţelepciunii ta­
le, înfrumuseţându-1 cu bună­
tate neapropiată, te-ai făcut
prea frumos spre amândouă
părţile, Grigorie al Nisenilor,
prin glasul tău cel grăitor de
Dumnezeu,împodobind şi ve­
selind norodul cu înţelegere
şi învăţând prea înţelepţeşte
o Dumnezeire a Treimii. Drept
aceea cu dogme drept credin­ I dumnezeescul Duh cel de o
cioase, biruind eresurile cele
streine, ai ridicat biruinţa cre- văzându-se negrăit, acum a-
dinţii în toată lumea. Deci,
stând înaintea lui Hristos cu
slujitorii cei fără de materie,
cere sufletelor noastre pace
şi mare milă.
IN ZECE Z ILE 187
Ş i acum a praznicului asem enea, a lui
C osm a Monahul.
Cutremuratus’a mâna Bo­
tezătorului când s’a atins de
prea curat creştetul tău. In-
torsus’a rîul Iordanului îna­
poi, neîndrăznind a sluji ţie;
că celace s’a sfiit de Isus al
lui Navi, cum nu aveâ a se
teme de Făcătorul său? Dar
toată rânduiala o ai plinit Mân­
tuitorul nostru, ca să mân-
tueşti lumea cu arătarea ta,
unule, iubitorule de oameni.
LA STIH O A V N Â
Stihirile, glasul al 2-lea.
P o d o b ie : Casa Eufratului...
Cântare nouă de cuviinţă
să cânte toată zidirea, lui Hris­
tos carele s’a născut din Fe­
cioară şi s’a botezat astăzi în
Iordan.
S t ih : M area a văzut şi a fugii, Iordanul s ’a
întors înapoi.
Trâmbiţa cea proorocească
Mergătorul înainte să strige,
roduri de fapte alese faceţi
Domnului, celuice s’a botezat
în rîuri.
Stih : Ce-ţl este ţie M a re c ă ai fugit, şi tu
Iordane c â te-ai întors înapoi.
Luminând dela înălţime
fiinţă şi în chip de porumb,
lergâ către Hristos.
Slavă a Ierarhului, glasul al 4-lea.
Viaţă dumnezeiască să­
vârşind, ai luminat fapta prin
 188...................................................... LUNA^LUI IA N U A RIE

vedenia ştiinţei, Grigorie, des- ape, de dumnezeescul înainte

coperitorule de cele dumne­ Mergătorul. Iară de sus Ta­
zeeşti. Că iubind înţelepciu­ tăl îl mărturisea: Acesta este
nea cu dragoste dumnezeias­ Fiul meu cel iubit şi Duhul
că, din gura Duhului ai luat s’a arătat spre el în chip strein
Dar bogat. Şi ca fagurul de de porumb.
miere picând dulceaţa cuvin­ Slavă, Ş i acum, iar accasta.
telor tale, pururea veseleşti După a doua Stihologhie, Sedealna glasul
al 4-lea.
cu înţelegeri dumnezeieşti, Bi­
Podobie: Spâimântatu-s'a losif...
serica lui Dumnezeu. Pentru
aceasta petrecând în ceruri ca Vremea este a arătării lui
un Ierarh, roagă-te neîncetat Dumnezeu, Hristos ni s’a a-
pentru noi ceice săvârşim po­ rătat nouă în rîul Iordanului.
menirea ta. Veniţi credincioşi sâ scoatem
Şi acum , a praznicului, asemenea. apă de iertarea păcatelor noa­
stre, că Hristos a venit cu
P re tine celace cu Du­
trup, căutând oaia cea prin­
hul şi cu foc, curăţeşti păca­
să de fiară şi aflând-o iarăş
tul lumii, văzându-te Boteză­
o a băgat în rai ca un milos­
torul viind către dânsul, spăi-
tiv, Hristos s’a arătat la Ior­
mântându-se şi tremurând a
dan şi lumea a luminat.
strigat, grăind: Nu cutez a mă
Slava, Şi acum, iarăş aceasta.
atinge de creştetul tau cel C A N O A N ELE.
prea curat. Tu mă sfinţeşte, Al praznicului cel dintâiu cu Irmosul pe
Stăpâne, cu dumnezeiască 6 şi ale sfinţilor, două pe 8.
arătarea ta, unule iubitorule C A N O N U L sfântului Grigorie.
F a ce re a lui loan monahul:
de oameni. Peasn a 1-aglasul al 5-lea. Irm os:
Troparul, glasul al 4-lea.
Calul şi pre călăraşul...
Dumnezeul părinţilor noştri...
iind tu adâncimea înţe­

r
Caută la sfârşitul cărţii
Slavă, Ş i acum, al praznicului. lepciunii şi bogăţia cuno-
ştinţii şi izvor fiind al
însăşi bunătăţii, dă-mi mie,
Hristoase, putere să laud cu
L K U T R EN IE cântări pre Grigorie, pre lu­
La Dumnezeu este Domnul, Troparul Prazni­
cului de 2 ori. Slavă al sfinţilor Şi acum minătorul măritei tale Biserici.
iarăş al praznicului.
După întâia Stihologhie, Sedealna glasul
Părinte Grigorie, podoa­
al 3-lea ba în v ă ţă to r ilo r, primeşte
Podobie; Fecioară astăzi... lauda cea sărăcească, care se
Stăpânul astăzi a venit aduce prin dragoste pomeni­
în Iordan şi s’a botezat în rii tale, întru care îmhtânze-

I
I
IN ZECE ZILE
şte-ne nouă pre H ris to s .
Cu cuvânt îndestulat şi
înţelept (învăţătorule de cele
sfinte) ai învăţat cinstita B i­
serică, a teologhisi o unime în
trei numere şi Treimea de
un scaun şi de o cinste, Gri­
gorie.
A Născătoarei...
Numai credinţa să fie po-
văţuitoare, iară 11 li dovada mi­
nunilor tale celor mai pre sus
de gând, Născătoare de Dum­
nezeu Fecioară. Că ai născut
pre Dumnezeu Cuvântul, pre
cel necuprins cu gândul, îm­
brăcat cu omenirea.
Alt CA N O N al sfântului Dometian.
P e a sn a 1-a, glasul 1-iu, Irm os:
Dreapta ta cca purtătoare...
Wţ ăpădirile trupului şi nă-
.j •’.[ vălirile patimilor, Părin-
te, dc Dumnezeu cu-
prinsule şi răsboiul care se ri­
dică asupra sufletului meu po-
tolindu-le, păzeşte-mă întru
j stare paşnică.
Cu dragoste şi cu dorire
neabătut, apucându-tc de în­
ţelepciunea cea de sus, tru­
pul l-ai supus şi de cele de
pre pământ te-ai scuturat, Cu­
vioase. Şi cu adevărat, ca prin
împărtăşire, Dumnezeu J:e-ai
făcut.
Slavă...
Dometian ccl minunat, câte
puţin înnă’ţându-se dela pă­
189
mânt, a sosit dela putere mai
mică, către puterea cea desă­
vârşită şi suişuri în inima sa
J a pus.
Ş i acum, a N ăscătoarei...
Cufundând în ape frămân-
tătura trupului cea mântui­
toare care a luat Domnul din
sângiurile tale cele fecioreşti,
l-ai făcut nebiruit către tabe-
rile cele împotrivnice.
Pe asn a 3-a, Irm os:
Celace pre nimica ai infipl...
ţ ăltările trupului le-ai su-
pus gândului care este
©) stăpân, iar gândul l-ai su­
pus împăratului tuturor. Drept
aceea bine săvârşind călătoria
poruncilor, tu te-ai făcut pre­
cum se cade sălăşluire Trei­
mii, Grigorie.
L a faptă ai adus privirea
ştiinţei, Părinte, pentru aceea
Hristos a dat în mâna ta con­
ducerea Bisericii, care fără
prihană o ai condus, ca un a-
I Ies tăinuitor, Grigorie, prea
fericite.
$uindu-te către muntele
! bunătăţilor, Grigorie şi puind
în inima ta suişurile, te-ai ri­
dicat de la pământ cu aler­
gare neîncetată către vieţu­
irea cea cerească, inai’naintea
ieşirii tale din trup.
A N ă s c ă to a re i...
Tu fără împreunare şi fără
de durere de maică, te-ai fă­
cut Maică lui Dumnezeu, ce-
I
190 LIJN A LU I IA N U A RIE

luice a strălucit din Tatăl cel I sufleţită a slavei tale celei ne­
nemuritor. Pentru aceasta te
propoveduim cu dreaptă cre­
dinţă Născătoare de Dumne­
zeu, că ai născut pre Cuvân­
tul întrupat.
Alt C anon, Irm o s :
însuţi celace ştii neputinţa... Bisericii şi al înţelepciunii,
Vrăjmaşul cel prea vechiu
cu toată tăria lui, neputând să
mişte podoaba sufletului tău,
se preface la vremea tainelor,
pasărea cea mai proastă, ca
să slăbească tăria ta.
Slavă...
Pentru lauda nebuniei, cu
dreptate s’a defăimat balau­
rul cel ticălos, prefăcându-se
in chip de muscă câinească,
spre mai multă slăbiciune a
! luişi s’a supus, călcându-se
sub picioarele cele frumoase
ale drepţilor.
Şi a c u m , a N ăscătoarei...
Din tine născându-se fără
sămânţă, Fiul cel mai ’nainte
de veci, Fecioară Maică, lu­
mea a înnoit, omorând Dom­
nul cu Botezul său, pre şar­
pele cel ascuns în ape şi izbă­
vind oamenii din stricăciune.
Irm osul:
povestite, iubitorule de oa­
meni.
CO N D A C U L şi IC O S U L praznicului.
C o nd acul Ierarhului, glasul al 2-lea.
Podobie : Pre cea inlru rugăciuni...
Dumnezeescul Ierarh al
cinstitul, scriitorul de cântări
al Nisei, mintea cea deştep­
tată, Grigorie, cu îngerii dăn­
ţuind şi desfătându-se întru
dumnezeiasca lumină, se roa­
gă neîncetat pentru noi toţi.
icos.
Cu strălucire minunată ai
strălucit în lume mai mult de
cât soarele, Cuvinte şi cu ra­
zele luminii ai luminat Mân­
tuitorule toate, tu în apele Ior­
danului ca un om a te bo­
teza binevoind, ca să speli a
mea întinăciune, împreună şi
spurcăciunea greşelilor celor
multe, dându-mi mie Dar ca
să laud, pre înţeleptul Ierarh
şi tăinuitorul tău. Că mijlo­
citor pre acesta aduc ţie; şi
rugându-1 strig pururea, ca
să se roage neîncetat pentru
noi toţi.
Sedealna, glasul al 3-lea.
Podobie: Pentru mărturisirea...

în s u ţi ce lace ştii neputin- Dumnezeiască lumină câş­

„ţa fiinţei omeneşti şi dapre tigând şi cu viaţă fără ma­
„milostivire te-ai închipuit terie nevoindu-te, cu nume a-
„într’însa, încinge-mă cu pu- semenea sfinţeniei te-ai împo-
„tere de sus, ca să strig ţie: " dobit; că învăţând dogmele
„Sfântă este Biserica cea în- cele mai pre sus de fire, ai
 întărit lumea cu dreaptă cre­ proastă, a scripturii legii şi
dinţă, Părinte cuvioase;roagă frumuseţea cea ascunsă a în­
pre Hristos Dumnezeu, să ne ţelegerilor, nouă o ai desco­
dăruiască nouă mare milă. perit.
Slavă, Sed ealna cuviosului Dometian, Rugăciunea cea dată de
glasul 1-iu.
Podob ie: Piatra fiind pecetluită.,. Dumnezeu, care a ieşit din
dumnezeiasca gură pre scurt,
Oinstindu-te, Părinte, cu o ai lărgit la Biserică, Grigo­
dumnezeiasca ungere a preo­ rie, ca un tăinuitor de cele
ţiei, o ai luminat pre dânsa dumnezeeşti.
cu podoabe dumnezeeşti ale
A Născătoarei...
bunătăţilor şi cu dumnezeias­
că supunere către Hristos. Fără împreunare ai ză­
Şi săvârşindu-ţi călăto ria, mislit îu pântece nestricat şi
strigi în ceruri împreună cu fără dureri ai născut. Şi după
îngerii: Slavă milostivirii tale, naştere, Fecioară, te-ai păzit,
Mântuitorule. Slavăîmpărăţiei născând pre Dumnezu cu trup.
tale. Slavă rânduelii tale, Alt Canon, Irm os:
Munte umbrit cu Darul...
( unule iubitorule de oameni.
Jid o vilo r cari cinstesc le­
Şi a c u m , a p razn icu lu i a s e m e n e a :
gea le-ai arătat a fi umbră
lisus născându-se din Fe­ Darului celor din legea lui
cioara Maria şi în Iordan bo- Dumnezeu şi Evanghelia o ai
tezându-se dela loan, Duhul arătat a îi taină arătării lui
s’a pogorât preste dânsul vă­ Dumnezeu celei adevărate,
zut în chip de porumb. Pen­ strigând lui Hristos: Slavă
tru aceasta proorocul, cu înge­ puterii tale, Doamne.
rii au zis, strigând: Slavă veni­
rii tale, Hristoase. Slavă împă­ Strălucind ca o stea mult j
răţiei tale. Slavă rânduelii tale, luminoasă dela răsărit, lumi-
unule iubitorule de oameni. l nezi Biserica, propoveduind
Peasna 4, Irm o s : pre Hristos cu bună credinţă
Cunoscând dumnezeiasca ta... şi dovediri înţelepte a fi Soa­
a un stâlp cu totul lumi­ rele dreptăţii, strigând către

C nat te-ai arătat, cu viaţa

şi cu cuvântul îiind a-
prins de râvna cea fierbinte
a ortodoxiei, Grigorie, povă-
ţuind pre Israil cel nou.
Primind Darul Duhului, ai
osebit îmbrăcămintea cea
dânsul: Slavă puterii tale,
Doamne.
Slavă...
bepădatu-te-ai de toată
răutatea şi de dragostea cea
materialnică, cu osârdie, Pă­
rinte, şi ai luminat cu lumină

1
 192
plinirile patriei tale înţelepte
şi le-ai plouat lor avere cu
mulţime mai îndestulată de
cât aurul.
Şi acum, a Nâscăioarei...
Cuvântul ca un Dumne­
zeu fiind nevăzut luând din
Fecioară fire omenească, se
face văzut şi se curăţă în rlu
cel fâră păcat, ca să cureţe
de greşală pre celce a căzut.
Peasna 5-a, Irmos:
Celace tc îmbraci cu lumina...
şw?: u ca focul ai ars împle-
ticirile cuvintelor celor
& spinoase ale eresurilor.
Iară minţile credincioşilor le-ai
luminat, fericite, învătătorule
de taine, Grigorie.
Ţu ai înfruntat neasemă-
narealui Evnomie şi cuvintele
lui cele meşteşugite cu tărie
şi laţurile curselor cele tari
le-ai stricat ca pre nişte ţe­
sături de păianjen.
Inîruntat-ai prea alesule
pre Machedonie celfără Dum­
nezeu, carele huliâ fără te­
mere pre dumnezeescul Duh,
ca unul ce nu aveâ împărtă­
şire cu dânsul, Grigorie.
A Născătoarei...
Tu născându-ne îără să­
mânţă nouă dreptate şi mân­
tuire pre Hristos, ai lăsat fără
de blestem firea strămoşului,
Născătoare de Dumnezeu.
Alt Canon, Irmos:
Celce ai luminat...
Căutat-a spre pământ Stă­
LUNA LU I IANUARIE
pânul făpturii şi s’au clătit
temeliile lui (cugetătorule de
cele dumnezeeşti) şi tare s’au
înfricoşat, iar vitejia sufle­
tului tău, Părinte, nu te-a abă­
tut dela rugăciune.
N u ai suferit, fericite, să |
auzi pre ceice hulesc la în-
nălţime şi pre cei fără de
minte a grăi nedreptate, ci
i-ai întors pre dânşii cu to­
iagul tău cel păstoresc şi ai
tămăduit partea cea bolnavă.
Slavă...
Mici cum nu ai îngăduit j
(de Dumnezeu grâitorule) să !
suferi a se propovedui intru
Hristos o fire alcătuită, ci tu
i-ai vânat cu mreaja dogme­
lor tale şi i-ai adus iarâ la lu­
mină.
Şi acum, a Născătoarei...
(Eliseiu a îndulcit amără­
ciunea apelor cu sare, iară
Fiul tău şi Dumnezeu, Maică
a lui Dumnezeu, botezându-
se în ape, a ridicat amărăciu­
nea şi durerea păcatului.
Peasna 6-a, Irmos:
Linişteşte, Stăpâne Hristoase...
jsa vându-ţi cugetul smerit
şi către toţi blând, te-ai
E arătat războinic, Grigo­
rie, către ceice se nevoiau să
micşoreze slava lui Hristos.
Despărţirea Treim ii cea
streină şi semeaţă a lui Arie,
tu desăvârşit o ai surpat cu
înţelepciunea ta şi cu cuvân­
tul îndestulat, Grigorie.
— ■ — ■ . • ■ ■- - ■ ----------------- ---------------------------- .

IK ZECE ZILE 193

Vnimea Treimii fără în­ „este mântuitor, socotitu-ne-

văţătură socotind amestecare „am ca oile de junghiere, mân-
Sabelie luptătorul de Dum­ „tueşte pre norodul tău Dum­
nezeu, s’a ruşinat prin tine, nezeul nostru. Că tu eşti ce-
Grigorie, întru tot fericite. „lor neputincioşi tărie şi în­
A N ăscătoarei...
dreptare.
C O N D A C U L sfântului Grigorie, glasul 1-iu
Fecioara a născut şi năs­ P o d o b ie : Ceata ingerească...

când a rămas Curată, pur­ Cu ochiul sufletului pri­

tând în mâini cu adevărat ca veghind, Ierarhie, deşteptat
o Maică Fecioară, pre celace păstor te-ai arătat lumii şi cu
toate le poartă. toiagul înţelepciunii tale prea
Alt Canon, Irm os:
Incunjuratu-ne-a pre noi...
fericite, Cuvioase, pre toţi ne­
credincioşii i-ai gonit, ca pre
Hântuitu-s’au ca din cursc nişte lupi. Nevătămată păzin-
popoarele cele primejduite de du-ţi turma prea înţelepte,
moarte, Cuvioase, şi mulţi­ Grigorie.
mea patimilor, cu rugăciunile IC O S .
tale s’a gonit departe, căci
ei te-au avui pre tine întâiu Pentru lene cu ticălosul
ajutător. am căzut şi spre moarte am
adormit, ci ca un păstor deş­
Slavă...
teptat scoală-mă, Părinte,
Incetat-ai cu rugăciunea patimile mele celece rău mă
prea înţelepte pornirea boa- muncesc pre mine le adormi,
lei, alergând degrab la Fe­ ca sculându-mă să laud cu­
cioara şi Maica Mântuitoru­ rat mutarea ta cea purtătoare
lui. Că îiind păstor nu ai su­ de lumină, care o a proslă­
ferit să rabzi a se primejdui vit S tă p â n u l lumii, dupre
turma ta. vrednicie, şi pre tine ca pre
Şi a cu m , a N ăscătoarei... o slugă credincioasă, ca pre
un învăţător prea înţelept, ca
Spăimântatu-s’au c e te le
îngerilor văzând pre cel ne­ pre un prieten şi tăinuitor
văzut născut din Fecioară cu şi ca pre un ispravnic al dog­
trup şi cufundat în rîu ca melor sale, a căror ungere
să se boteze, celce se slăveşte nespurcată bine o ai păzit,
de cei fără materie. prea înţelepte, Grigorie.
Intru această lună in 10 zile, pom enirea
Irm osul: celui dintru sfinţi părintelui nostru, G ri­
gorie Nisis Episcopul.
Incunjuratu-ne-a pre noi
S tih : Musa Grigorie, al cărui tron este
„adâncul cel de desupt şi nu Nisa,
 194 LU X A LL
Nu in Pi«rie, ci in Edem îşi are locuinţa.
In a zecea a aceleaşi zi.
Grigorie al Nisei din viaţă se sfârşi.
A cesta a fost frate marelui Vasilie,
luminat şi lăudat întru ştiinţa înţelepciu
nii şi râvnitor credinţei ortodoxe, de aceea
a şi fost păstor bisericii lui Hristos. Şi
mergând împreună cu ceice mergeau la
Constatitinopol la al doilea Sinod şi stând
împotriva eresurilor celor păgâne, s'a aflat
nevoitor biruind pre cei împrotivnici cu
puterea cuvintelor sale şi cu dovedirile
sfintei Scripturi. Că răzbătând toată ştiinţa
cuvintelor şi strălucind şl în bunătăţi, a
luat biruinţele. Şi ajungând la hunele bă­
trâneţe, a adormit şi s’a dus câtre Domnul.
Insă şi la statul trupului şi la toate eră
asemenea fratelui său Vasilie, afară din
cărunţeala ce aveă, căci eră puţinei mai
vesel.
Intru această zi, pomenirea prea cuvio­
sului părintelui nostru Dometian, epis­
copul Meletinei.
S tih : Dometian s’a izbăvit de stricăciune,
Dacă se cuvine vieţii acest nume.
A cesta eră pre vremea împărăţiei lui
Iustin cel mic. Fecior din părinţi bine-
credincioşi şi bogaţi, anume Teodor şi
Evdochîa. Deci, procopsind la învăţătură
şi la ştiinţa înţelepciunii celei dc afară
şi a sfintelor Scripturi şi însurândi.’-se şi
după aceea îndată murindu-i femeia, în-
torcându-şi toată nevoinţa către dumne­
zeiasca filosofie, s’a făcut arhiereu şi păs­
tor sfintei biserici din Meîetina, fiind de
treizeci de ani. împreunând şi politiceasca
înţelepciune cu viaţa cea sihâstreasca, n’a
fost numai pricina mântuirii celor supuşi
ai săi, ci a toată limba. Trimiţând împă­
^Litrii această zi, sfântul Ammon, cu pace s’a
ratul de-l luâ de multe ori şi întărind cu
dânsul împărăţia Perşilor lui Hosroiu, când
s’a ridicat Varam asupra lui, de l-a scos
din domnie, când l-a făcut a dă şi bir
Grecilor. De aceea făcându-se prieten cu
Mavrichie împăratul Grecilor şi cu împă­
răteasa lui şi făcând prin mijlocul lor mul­
tă avere, o a cheltuit la zidiri de sfinte
biserici şi bolniţe hrănitoare de săraci. Deci,
mergând la Constantinopoh- câtre Dom­
nul a răposat. Unde cinstindu-se cu cu­
viinţă de toatâ politia bisericească şi împă­
rătească, pus în coşciug şi petrecut cu
făclii şi cântări s’a întors la moşia sa, ară­
tând multe minuni şi înviată şi după moar­
II
IA N U A R IE
tea sa. Ş i se face soborul lui şi al sfân­
tului Grigorie Nisis în Sfânta biserică
cea mare.
Intru această zi, pomenirea celui dintru
sfinţi părintelui nostru IVlarchian preotul
şi iconomul bisericii celei mari.
S tih : Zburat-a la Cer, unde slava este mare,
Marchian a cărui slavă şi pre pământ a fost
mare.
A c e s t sfânt Marchian a fost pe vre­
mea lui Marchian şi a Pulheriei împă­
raţilor; iară strămoşii lui fiind din Roma
cea veclie, dc acolo a venit în Constan-
tinopol. Deci, acesta a zidit biserica sfintei
Irinei spre Alare şi a unit cu ea casa de
rugăciune a sfântului Isidor. Asemenea a
zidit biscrică sfintei Anastasiei, care se
află la intrările lui Domnin şi pre care
o a scăpat şi din focul cel mare ce s’a
întâmplat în Constantinopol. In vreme ce
focul a ars părţile cele de sus ale biseri­
cii, acesta stă pre acoperământ şi avân-
du-şi mâinile ridicate făcea rugăciune cu a-
cest chip o a scăpat. Iară lucrare a minuni­
lor, ce a luat dela Dumnezeu sfântul ace­
sta şi simpla lui îmbrăcăminte şi sărăceasca
petrecere şi de amărunţimea sihăstriei sa­
le, de şi se află în bogăţie, acestea zic,
mai pre larg le povesteşte viaţa sa. Şi
se face soborul său la biserica proorocu­
lui şi Botezătorului loan, lângă Chinsterna
cc-i zic şi Mochisie, la locul numit al lui
Daniil. Se face încă amintire şi pentru
marele cutremur ce s'a întâmplat în această
zi, pre la începutul împărăţiei lui Vasilie,
când şi Biserica prea sfintei Născătoarei
de Dumnezeu, cea din Sigmati şi multe
alte biserici şl case de rând au căzut.
săvârşit.
S tih : Dumnezeiască lumina bunătăţii s'a
stins.
Căci trupeşte luminile lui Ammonie au apus.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ue şi ne mântueşte pre noi.
Amin.
Peasna 7-a, Irm o s:
Cel prea înălţat Domnul...
yv nindu-te p rin dragoste
^<:j cu lumina Dumnezeirii
celei In trei sori, Grigorie,
tuturor zărindu-lecao oglindă,
■

1
IN Z EC E Z IL E 195
■ « ia v a * ' » ... • ir • R 4 >» • ««• • • It

Slavâ.
îi luminezi cu întoarcerile lu­
minii. în vă ţă tu rile eresului lui
Cuvintele tale le-ai lăsat Sevir celui cu credinţă rea,
părinteşte ca o comoară, pen­ le-a surpat dum nezeescul
tru curăţirea obiceiurilor su­ Dometian; iară credinţa cea
fleteşti şi pentru împlinirea nevătămată şi dreaptă o a
minţii celorce cu credinţă vestit cu dumnezeiască cu­
cântă: Dumnezeule, bine eşti viinţă, propoveduind pre
cuvântat. Dumnezeu cel lăudat şi pros­
Pre Tatăl 1-ai propoveduit lăvit.
mintea cea dintâiu şi prici­ Ş i acum, a Născătoarei...
nuitor; însă Cuvântului năs­
Nu s’a osebit de firea Tată­
cător, şi Duhului purcezător,
lui dumnezeescul Cuvânt, în-
cântând o Treime: Bine eşti
trupându-se din Fecioară, că
cuvântat, Dumnezeule.
şi pre ea după întrupare o
A Născătoarei... a păzit cu adevărat nemic­
Vn Ipostas în două firi ai şorată. La care primeşte şi
născut Preacurată, pre Dum­ mărturisirea cea dela Tatăl,
nezeu cel întrupat, căruia toţi Hristos cel proslăvit.
îi cântăm: Dumnezeule, bine Peasn a 8-a, Irmos :
eşti cuvântat. Ţie Ziditorului a l.oate...

Alt Canon, Irm os: oată lumina Mângâito-

Pre tine Născătoare de Dumnezeu... <k> rului ai primit, fericite,
ca să te luminezi Cu­
Păgăduiala ta, Hristoase,
cea fără minciună, arătat s’a vioase, strigând: Toate făp­
împlinit la credincioşi, că turile Domnului lăudaţi pre
Domnul şi-l prea înălţaţi întru
dumnezeescul Dometian s’a
învrednicit Darului a tămă­ toţi vecii.
dui boale şi a izgoni draci, He izvorăsc nouă din pân­
propoveduind pre Dumnezeu tecele tău rîuri de cunoştinţă
cel lăudat şi proslăvit. dupre dumnezeescul cuvânt
Pre pământ fiind cu noi al lui Hristos, că cu adevărat
şi trupeşte petrecând Domnul, Darul te-a arătat lumii, Pă­
a împărtăşit cu darurile facerii rinte, izvor pururea curgător
de minuni pre ceice i-au ur­ în veci.
mat lui şi l-au iubit cântând: 0 cât este de minunată
Dumnezeul părinţilor noştri frăţeasca doime, că şi dupre
cel lăudat şi proslăvit. trup frate şi întru cele dumne-
 196
zeeşti la un gând! Pre aceasta
cinstindu-o, adevărat vom
cinsti pre Vasilie Împreună
cu Grigorie în veci.
A Născătoarei...
Pre tine ceeace mai pre
sus de gând (dupre socotinţa
cea dumnezeiască şi ome­
nească) ai născut pre Domnul
şi ai rămas Fecioara. Toate
făpturile cu cuviinţă bine te
cuvântăm şi te prea înălţăm
întru toţi vecii.
Alt Canon, Irmos:
In cuptor fiii lui Israil-..
Trecut-ai toată legea firii
oamenilor şi te-ai apropiat
de Dumnezeu, cel prea dorit
de cât toate, grăitorule de
cele dumnezeeşti. cântându-i
lui: Binecuvântaţi toate făp­
turile pre Domnul şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Ascultând dumnezccştile
porunci cu socotinţa bunei
supuneri, ai risipit din des­
tul avuţia ta săracilor, feri-
cite, strigând: Binecuvântaţi
toate lucrurile pre Domnul
şi-l prea înălţaţi întru toţi
vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
păcutu-te-ai, Dometiane,
izvor nelipsit de tămăduiri, ca
o fântână curgătoare de bău­
tură şi pârîu de desfătare şi
râu de pace celorce strigă:
Toate lucrurile, lăudaţi pre
LUNA LUI IANUARIE
Domnul şi-l prea înălţaţi în­
tru toţi vecii.
Şi acum a Născătoarei...
In cuptor (prin închipu­
ire) te-au însemnat pre tine de
demult tinerii, Fecioară, şi ’n
rug te-a însemnat mai înainte
Moisi, şi isaia te-a văzut că
vei să naşti prunc fără de
bărbat, pre Domnul Slavei,
pre carele il prea înălţăm întru
toţi vecii.
Irm osul:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
In cuptor tinerii lui Is ­
rail, ca într’o topitoare, cu
podoaba bunei credinţe, mai
curat decât aurul au stră­
lucit, grăind: Binecuvântaţi
toate lucrurile Domnului pre
Domnul, lăudaţi-1 şi-l prea
înălţaţi intru toţi vecii.
Peasna 9-a Irmos:
Isaie dănţueşli;...
ândul nostru neputăncl a-
tţir rătat a lăudă bunătăţile
^i1 faptelor şi cuvintelor talc,
Grigorie, îşi mărturiseşte bi-
ruire lăudata şi vesteşte lauda
ta, preste putinţa sa.
Prea alesule întru tăinui-
tori, stând acum înaintea T re­
imii, împreună cu ceata apos­
tolilor şi a proorocilor, a mu­
cenicilor, a drepţilor şi a patri­
arhilor, adu-ţi aminte de noi,
cari lăudăm pomenirea ta,
G r ig o r ie .
Caută de sus acum,Arhie-
i
 I»
••»
«•» •
l.
l>JM•mi
:«HI•
»•
••
■>■
!
!'
• >
»U
reule, spre a apără Biserica
lui Hristos dăruind biruinţă lj vântului, Părinte.
bine credincioşilor şi sîăramă
jugul robiei, mântuind cu ru­
găciunile tale, pre ceice alear­
gă la tine, Grigorie.
A Născătoarei...
Ca una ce ai născut Prea­
curată pre Ziditorul făpturi­
lor, porţi stăpânire preste
toată zidirea, având mărime
neasemănată şi mai pre sus
de fire. Pentru aceia închi-
nându-ne naşterii tale, pre
tine te slăvim.
Alt Canon, Irm os:
Chipul naşterii tale... J „ardea ne ars şi acum te ru-
Incetat-ai, Părinte, dea mai
dori apucând cea mai desă­
vârşită dorire şi te-a primit
j pre tine sălăşluirile patriarhi­
lor, şi cetele drepţilor şi ale
jj cuvioşilor. Cu cari împreună
roagă-te pentru noi, Atotţiito-
I rului.
Patria ta a ţinut ca un
j odor cinstit trupul tău cel
mult pătimit ascunzându-1 în
I şanurile ei slăvite, pornindu-
se de mişcările cele ca de mai-
I că că nu a suferit să te câş- i stim.
I tige pre tine alţii streini.
Slavâ...
Vino de-mi fii mie ajutor
la supărările vieţii şi la pri­
mejdii şi alinează furtuna pa­
timilor, care se ridică asupra
mea şi mă îndreptează către
I limanul cel liniştit, cu rugă­
It•
IN lZEC
•«•
E Z ILE 197
ciunile tale, ca cu suflarea
Ş i acum a N ăscătoarei...
Stăpânind moartea până
j la tine, a încetat, că bine ai
voit a te face ca noi, din Maică
fără bărbat, ca să ne mân-
tueşti pre noi Fiul lui Dum­
nezeu cel mai pre sus de fire
şi să ne lămureşti pre noi
prin ape, cu focul cel dum-
nezeesc al Botezului.
Irmosul :
Chipul naşterii tale celei
„curate, l-a arătat rugul celce
„găm, ca să stingi cuptorul
„ispitelor cel sălbătăcit asupra
„noastră, ca să te slăvim pre
„tine, Născătoare de Dumne­
zeu , neîncetat.
S V E T IL N A .
Podobfe : Cercetatu-ne-a pre noi...
Pre păstorul cel bun, pre
Grigorie prea înţeleptul, pre
Arhiereul Nisenilor, pre fra­
tele înţeleptului Vasilie, cel
întocmai la obiceiuri, cu cân­
tări şi cu laude toţi să-l cin-
Slavă, Ş i acum , a praznicului
ftrătatu-s’a M ântuitorul,
Darul şi Adevărul, în repeju­
nile Iordanului, şi pre ceice
erau întru întunerec şi în um­
bră dormiau i-a luminat. Pen­
tru că a venit şi s’a arătat
, lumina cea neapropiată.
 195
LA LA U D E (Hvaltte)
Stihirile pe 4, glasul al 4-lea
P o d o b ie : Cclace dc sus eşti chemat...
Celce din pântecele mai­
cii ai îost ales, tu prea sfin­
ţită ungerea Darului, sfinţite
tăinuitorule, fiind uns ai prea
strălucit bisericilor buna cin­
stire. Drept aceea şi ca un
înger pământesc te-ai arătat
sfinţind cu duhul cele dum­
nezeeşti cu adevărat, negră­
ite, înfricoşate taine şi te-ai
adus ca un prea fără prihană,
mireasmă lui Hristos, Dum­
nezeului nostru. Pre carele
roagă-1 să mântuiască şi să
lumineze sufletele noastre.
De două ori.
Celce eşti împodobit din
lumina cea neapusă, tu pre
cinstitul scaun ai împodobit
strălucindu-te şi împodobin-
du-te cu razele bunătăţilor,
arătătorule de cele sfinte.
Drept aceea ai luminat toate
marginile cu fulgerile dogme­
lor tale, ca un mărgăritar prea
luminat şi în chipul aurului.
Şi acum te sălăşlueşti în lo­
caşurile drepţilor, văzând pre
H ris lu s D u m n ez eu l
Pre carele roagă-1 să mân­
tuiască şi să lumineze sufle­
tele noastre.
Celce ai primit bogăţia în­
ţelepciunii, tu împlătoşindu-
te, slăvite, cu dumnezeiasca
smerenie cea de Dumnezeu
învăţată, ai surpat pre celce
LUNA LUI IANUARIE I
I»•Ut• ••«
1*
1
fără de măsură se mândrea.
Pentru aceasta şi cetele sfin­
ţilor celor gânditoare, înspăi-
mântându-se se minunau,
cum ai biruit cu bărbăţie pre
vrăjmaşii cei nevăzuţi şi acum
purtător de cunună, te vese­
leşti prea fericite, cu Hristos
Dumnezeul nostru. Pre ca­
rele roagă-1 să mântuiască
şi să lumineze sufletele noa­
stre.
Slavă, glasul al 4-lea.
Infrumuseţându-ţi cu bună­
tatea cea neapropiată, cuvân­
tul înţelepciunii tale, împo­
dobit despre amândouă te-ai
făcut, Grigorie al Nisenilor,
cu glasul tău cel de Dumne­
zeu grăitor împodobind şi
veselind norodul înţelepţeşte,
învăţându-i o singură Dum­
nezeire a Treimii prea cu cu­
viinţă. Pentru aceasta şi cu
dumnezeeştile dogme, sur­
pând eresurile celor de alt
neam, tăria credinţii la mar­
gini o ai ridicat, stând îna­
intea lui Hristos, împreună cu
slujitorii cei nematerialnici;
cere sufletelor noastre pace şi
nostru. mare milă.
Ş i acum, a praznicului, asemenea.
Cutremuratu-s’a mâna B o ­
tezătorului, când s’a atins de
prea curat creştetul tău, în-
torsu-s’a rîul Iordanului îna­
poi, neîndrăznind aţi sluji ţie.
Că celace s’a sfiit de Isus al
lui Navi, cum nu avea a se
 TN ZECE ZILE 199
•a • ■ ■ i i ■ • ••r + io ii ii îH 'H • • •»*>■ »* « I • «1.1 4)1 I « t *• • *•* •

teme dc Făcătorul său? Dar nevoeşte-te acum pentru B i­

toată rânduiala o ai plinit, serică, păzind temeiul ei ne-
Mântuitorul nostru, ca să mân- clătit din dogmele tale, Gri­
tueşti lumea cu arătarea ta, gorie.
unule iubitorule dc oameni. Şi acum, a praznicului asemenea.

LA STIHOAVNÂ Tu în Iordan botezându-

Stihirile glasul al 2-lea. te Mântuitorul nostru, apele
Podobie: Casa Eufratului... ai sfinţit, sub mâna slugii
Acum Mântuitorul dăru- plecându-te şi patimile lumii
eşte oamenilor curăţire mi­ tămăduind. Mare este taina
nunată, lămurind fără de foc rânduelii tale, iubitorule de
şi înnoind sufletele fără sfărâ­ oameni, Doamne, slavă ţie.
Ş i cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân-
mare. duială şi Otpustul.
Stih: M area a văzut şi a fugit, Iordanul
s ’a întors înapoi.

Scoateţi cu osârdie, apa

vieţii celei dumnezeeşti, din
izvoarele cele mântuitoare, LA L IT U R G H IE
popoare cu veselie spre mân­ Fericirile din Canonul praznicului, Peas­
tuirea sufletelor. na 5-a cu Irmosul pe 4. Şi din Cano­
nul sfântului Grigorie, Peasna 6-a pe 4.
Stih : Ce-ti este t*e M are ca ai fugit şi
Prochimen, glasul al 7-lea: Scumpă este
tu Iordane c ă te-ai întors înapoi.
înaintea Domnului moartea cuvioşilor lui...
Venit-a lumina, Darul s’a Stih : Ce voiu răsplăti Domnului... Apos­
tol către Corinteni: Fraţilor, fiecăruia se
arătat, mântuirea a sosit, lu­
da arătarea Duhului spre folos... Aliluia, gla­
mea s’a luminat, noroade um- sul al 2-lea: Preoţii tai, Doamne, se vor
pleţi-vă de bucurie. îmbracă întru dreptate... Evanghelia de la
Slavă glasul 1-lu, a lui Anatolie. M ateill: In vremea aceea mer$~au după fisus
popoare multe din Gallleia... Chinonicul praz­
buptătorule cel viteaz al nicului...
dreptei credinţe, celce ai pă­
timit rău ca un bun ostaş al
lui Hristos Dumnezeu şi ca­
rele ai plăcut celuice te-a a-
les ostaş, cu bună nevoinţă,
 — j-.~~.7T:

200 ............... ...........L U N A _f .UT IA K U A K IK . ..

nezeu purtătorule, Teodosie,

aflând curat sufletul tău, pre­
cum a dorit, Darul prea sfân­
tului Duh, s’a sălăşluit întru
tine ca o lumină prea curată.
Cu a cărui lucrare luminat
fiind împodobit, neîncetat slă­
veşti pre Hristos unul Fiul în
două firi, celce s'a botezat
cu mâna Mergătorului îna­
inte şi s’a mărturisit cu gla­
sul Tatălui; pre acela îmblân­
M ’RLl A C E A S T Ă M IN A
zeşte-1, aceluia te roagă, Cuvi­
ÎN I I Z IL E oase, să dăruiască lumii unire,
Prea cuviosul părlrttelr nostru Teudo- | pace şi mare milă. De uoua ori.
sie Începătorul vieţii de obşte-
|-a Vecernie cetim : Cuvioase părinte de Dum­
bii-kiiu! . slava
dintâiu. nezeu purtătorule, Teodosie,
cu cuviinţa tc-ai învrednicit
DoLimnc sOrL^L-ani, &tifriri5e pe 6, gla­
sul al 5-lea.
Podobie: Cumuase PârinUi.,.
vieţii celei îericite cu curăţia
şi cu sihăstria aceasta aîlân-
jjjfŞj uvioase părinte de D um­ du-o; că după viaţa de aicea
il; nezeu purtătorule Teo- te-ai mutat la viaţa cea de
dosie! Foarte te-ai]nevoit sus, tuturor să se bucure zi-
întru această viaţă trecătoare,
cându-le şi cu cei iară de tru­
cu cântări, cu posturi şi cu
privegheri, pi]da fâcându-te puri neîncetat sîăvind pre
ucenicilor tăi, şi acum dăn- Hristos, celce a luat negrăit
trup din Fecioară şi a cufun­
ţueşti împreună cu cei fără.,
dat păcatele noastre cu Bo­
de trupuri, slăvind neîncetat
tezul în rîul Iordanului. Pre
pre Hristos Dumnezeu Cu­
vântul cel din Dumnezeu şi acela îmblânzeşte^ aceluia
Mântuitorul, carele şi-a ple­ roagă-te, Cuvioase, sâ dăru­
iască lumii unire, pace şi ma­
cat capul Mergătorului înainte
şi a sfinţit firea apelor. Pre re milă. De <louâ ori,
acela îmblânzeşte-1, aceluia te Slava, glasul a[ 2-Te.a.

roagă, Cuvioase, sa dăruiască Cuvioase părinte, ca pre o

Bisericii unire, pace şi mare
milă.
De două ori.
Cuvioase părinte de Dunv
cetate a Dumnezeului celui
viu, a veselit sfinţitul tău su-
ftet, pornirile rîului apei ier­
tării, acelui ce a trecut For-
 IN UNfSFRiKZECE ZILS
danul şi tuturor marginilor
a izvorit cuvântul bunei cre­
dinţe a lui Hristos Dumne­
zeului nostru* Pre carele roa­
gă-] prea fericite, Teodosie, să
mântuiască sufletele noastre.
Şi acum , a praznicului, glasul acelaş a lui
Vizantie.
Plecatu-ţi-ai capul Mergă­
torului înainte, sfărâmat-ai
capetele balaurilor, venit-ai la
rîuri, luminat-ai toate, ca să
te slăvească, Mântuitorule,
pre tine luminătorul suflete­
lor noastre.
VOHOD: Lumiiiâ lină.
Prochimenul zii el $î cetirile,
Dela înţelepciunea lui Solomon, cetire
Cap. 5, vers. 16.
R-v^ repţri în veci vor fi vii şi intru
|ţm Domnul plata lor şi purtarea de
ift jl ^riia pentru dânşii del a cel prea înalt.
Pentru aceasta vor luă împărăţia
podoabei şi stema frumuseţei din mâna
Domnului, că cu Dreapta sâ va acoperi
pre ei şi eu braţul său îi va apără, Lu-
a-va toata arma dragostea lu! ţi va în-
trarmă făptura spre izbânda vrăjmaşilor,
înibrăcase-va în zaua dreptăţii şi-şi va
pune luişi coif judecata cea nefăţătnicâ.
Lua-va pavăză nebiruită sfinţenia şi va
ascuţi cumplită mânie întru sabie şi va
dâ răsboiu împreună cu dânsul lumea
asupra celor fără de minte. Merge-vor
drept nemeritoare săgeţile fulurilor şi ca
dintr’un arc bine încordat al norilor, la
(intă vor lovi Şi din mânia cea zvârlitoare
de pietre, pline se vor arunca grindine.
Intărise-va asupra lor apa mării şi rîurile
îi vor înnecâ de năprasnă. Sta-va îm­
potriva lor Duhul puterii şi ca un vifor
va vântură pre ci. Şi va pustii vot pă­
mântul fărădelegea şi răutatea va răsturnă
scaunele puternicilor. Auziţi dar împăraţi
şi înţelegeţi, învăţaţi-vă judecătorii mar­
ginilor pământului. Luaţi în urechi ceice
stăpâniţi mul (îmi şi ceice vă crufiţi întru
✓
201
popoarele neamurilor, Că dela Domnul
s’a dat vouă stăpânirea şi putere dela
cel prea înalt.
Dela înţelepciunea lui Solomon, e ntire.
Cap. 3 vers. 1»
atletele drepţilor sunt în mânu lui
-XL Dumnezeu şi nu se va atinge de
dânsele, munca. ^Pănitu-s’a întru
ochii celor nepricepuţi a muri şi
s'a socotit pedepsire ieşirea lnr şi mer­
gerea dela noi sfărâmare, iară ei sunt în
psce* Că înaintea feţii oameni tur de vor
luă şi muncă, nădejdea lor este plină de
nemurire. Şi puţin fiind pedepsiţi, cu mari
faceri de bine se vor dărui, că Dum ne­
zeu i-a ispitit pre dflnşii ţi i-a aflat
luişi vrednici. Ca aurul în ulcea i-a lămurit
pre ei şi ca o jertfă de ardere întreagă
i-a primii. Şi în vremea cercetării sale
vor străluci şi ca scânteile pre paie vor
fugi. Judeca-vor limbi şi vor stăpâni
popoarele şi va Împăraţi într’ânşiî Domnul
în veci. Ceice nădăjduiesc spre dânsul vor
înţelege adevărul şi credincioşii In dra­
goste vor petrecc cu dânsull Că Dar şi
mila este *ntru cuvioşii lui şi cercetare
întru aleşii lui.
Dela înţelepciunea lui Şoiom on, c etire .
Cap. 4. vers. 7.
reptul (ie va ajunge să se sfâr-
h k şcascâ, înim odihnă va fi. Că ba-
[fc^i trâneţcle sunt cinstite, nu cele de
^ mulţi ani, nici cele ce se numără
cu numărul anilor, Şi căruntejeie sunt în ­
ţelepciunea oamenilor şi vârsta bătrâne­
lelor viaţă nespurcată. Plăcut lui Dum ­
nezeu făcându-se, l-a iubit şi vieţuind între
păcătoşi, s’a mulat. Răpitu-s’a, ca să nu
schimbe răutatea mintea lui, sau înşelă­
ciunea să înşele sufletul tui. Că rîvna
răutăţii întunecă cele bune şi neînfrinarea
poftei schimbă gândul cel fără de răutate.
Sfârşindu-se preste puţin, a plinit ani
îndelungaţi, Ca plăcut eră Domnului su
fletul iui. Pentru aceasta s’a grăbit a-l
scoate pre dânsul din mijlocul răutăţii.
Şi popoarele vai ănri şi necunoscând, tiici
puind în gând una ca aceasta. Că Dar
şi milă este lutru cuvfoşii lui şi cercetare
întru aleşii lui.
 202 LU N A LU I IA N U A R IE na>aa>a a • a # » i • a«
i i a • * a an a t i e a • » a • • • « «■••• a u m n a m i a a m o t i

LA STIHOAVNĂ tuturor oamenilor prin apă şi

Stihirile praznicului, glasul al 4-lea.
Faceree lui losif. prin Duh se va face.
Podobie: Dal-ai semn celor... Slavă, glasul al 8-lea al lui Studitu.

Văzut-ai cum m’am îm­ Mulţimile călugărilor pre

brăcat cu chipul tău pre ca­ tine îndreptătorul te cinstim,
rele am zidit, mai pre sus de Teodosie, părintele nostru, că
gând smerindu-mă, Domnul prin tine, pre cărarea cea
a zis: Dar ce lucru strein este dreaptă cu adevărat a umblă
prietene, de mă voiu pleca am cunoscut. Fericit eşti că
dreptei tale ca unul din cei lui Hristos ai slujit şi ai bi­
ce sunt împreună cu tine slugi, ruit puterea vrăjmaşului. Ce­
şi de mă voiu îmbrăcă cu a- lace eşti cu îngerii împreună
pele golindu-mă, ca pre cei vorbitor, cu drepţii şi cu cu-
goli voiu să îmbrac ca un mi­ vioşii împreună locuitor, cu
lostiv Intru veşnică nestrică- cari roagă-te Domnului, să
ciune. mântuiască sufletele noastre.
Stih : M area a văzut şi a fugit, Iordanul Şi acum, a praznicului, asemenea.
s’a întors înapoi.
Oştile îngereşti s’au spăi-
Arătatu-te-ai întrupat, însă mântat de lucrul ce s’a văzut
pântecele pre tine te-a primit astăzi în Iordan, gol stând tu,
rămâind nears. Că cuptorul Mântuitorule, în ape. Şi prea
de departe aceasta a închi­ curatul tău creştet plecân-
puit, nearzând pre tineri, iară du-ţi să te botezi dela loan,
eu iarbă fiind, pre foc cum că tu sărăcind de bună voie,
îmi voiu pune mâinile, Stă­ lumea ai îmbogăţit, Doamne,
pâne? De carele se înîricoşa- slavă ţie.
ză cele cereşti şi toate cele Troparul, glasul al 8-lea.
pământeşti, Iisuse atotputer­ Cu curgerile lacrimilor tale ..
nice, Mântuitorul sufletelor Caută la sfârşitul cărţii.
Slavă, Şl acum al praznicului.
noastre.
S tih : Ce-ti este ţie mare că ai fugit şi tu
Iordane că te-al întors înapoi.

Tu mă spală în apele Ior­ LA UTRENIE

danului, pre mine celace nici La Dumnezeu cslc Domnul, Troparul praz­
o întinăciune nu am, Domnul nicului de două ori, Slayă ai Cuviosului, Ş i
acum iar al praznicului.
a zis. Si firea omenească ceea-
9
După întâia Stihologhie, Sedealna
ce se întinase, prin neascul­ glasul al 4-lea.
tarea lui Adam, spălându-se, Podobie: Spăimântalu-s'a losif...
nouă se va face. Că eu bo- Isus al lui Navi trecând
tezându-mă, a doua naştere pre popor prin rîul lordanu-
 IN UNSPREZECE ZfLE
lui şi sicriul lui Dumnezeu,
umbrit scrie facerea de bine
care era să fie. Că chipul
înnoirii şi pildă nemincinoasă
a naşterii celei de a doua,
acea trecere cu taină prin a-
mândouă umbrit ne-a însem­
nat nouă întru Duhul. Hristos
s’a arătat la Iordan, să sfin­
ţească apele.
Slavă, Ş i acum, asem enea.
In vremea dumnezeeştei a-
rătări, Hristos s’a arătat nouă
în rîul Iordanului, veniţi să
luăm credincioşi apa iertă­
rii păcatelor noastre. Că Hris­
tos cu trup a venit căutând
oaia cea răpită de fiară şi
aflândU'O, o a adus ca un mi­
lostiv iarăş în raiu. Hristos
s’a arătat în Iordan şi lumea
a luminat.
După a doua Stihologhie, Sedealna,
glasul al 5-lea.
Po d o b ie: Cuvântul ccl împreună...
Cetele îngereşti văzând pre
Cuvântul cinstit împreună cu
Tatăl şi cu Duhul şi întrupat
pentru milostivire şi bote-
zându-se, s’au cutremurat; şi
apa Iordanului ruşinându-se
şi înfricoşându-se s’a întors
înapoi, suindu-ne pre noi (cei­
ce suntem stricaţi cu patimi)
către înălţimea mântuirii.
Slavă, Ş i acum, lot aceasta.
După Polieleu, Sedealna sfântului glasul
al 3-lea.
Podobie : Pentru mărturisirea...
Dumnezeeştile talc mâini
ridicându-le sp re înălţim e,
stâlp de lumină purtător, Cu­
vioase, te-ai arătat cu razele
rugăciunilor strălucind. Că la
ceruri ridicându-ţi gândul şi
părtaşi celor negrăite îăcân-
du-te, cu totul ai strălucit. Pre
Hristos Dumnezeu rugând, să
ne dăruiască nouă mare milă.
De două ori.
Slavă, Ş i acum, a praznicului, glasul al
3-lea.
Po d o b ie : Fecioara astăzi...
Stăpânul astăzi la Iordan
a venit, botezându-se în ape
dela dumnezeescul Mergăto­
rul înainte şi de sus Tatăl
a mărturisit lui: Acesta este
Fiul meu cel iubit. Şi Duhul
s’a arătat cu strein chip de
porumb preste dânsul.
Apoi Antifonul dintâiu al glasului al 4-lea
Prochim en, glasu! la 4-lea.
Scumpă este înaintea Domnului moar­
tea cuviosului lui.
S tih :
Ce voiu răsplăti Domnului pentru toate
celece mi-a dat mie...
Toată suflarea...
Evanghelia dela IVIateiu:
Zis a Domnul ucenicilor săi, toate îmi
sunt date mie...
După Psalmul 50, Slavă glasul al 2-lea.
Pentru rugăciunile cuviosului tău Te-
odosie, milostive...
Şi acum :
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu milostive...
S t i h : Milueste-mă Dumnezeule dupre
mare mila ta şi dupre mulţimea îndură­
rilor tale. /
Apoi Stihira, glasul al ţ^-lea.
Cuvioase părinte, în tot
pământul a ieşit vestirea is-
I
 204 • • i i i i n
LU N A
i • .1»» «4. »
L U I IA N U A R IE
. •••i r i i ■ « II•*III HMMMIMI III II I I II III

prăvilor tale. Pentru aceasta împărtăşit Crucii, pentru noi,

în ceruri ai aflat plata oste­ făcându-te, Părinte, prin post-
nelilor tale, taberile drăceşti nicie, dupre vrednicie ase­
ai pierdut, cetele îngereşti ai menea te-ai făcut şi învierii
ajuns, a cărora viată îără pri­ lui şi împreună moştean sla­
hană ai urmat. Indrăznire a- vei, Teodosie.
vând către Dumnezeu, cere Şl acum, a Născătoarei...
pace sufletelor noastre.
Dumnezeiască ce a ta fe­
C A N O A N ELE.
cioarelor, prea dumnezeeşte
Af praznicului ce l de al doilea cu Irmosul
pe 6 şi al cuviosului pc 6.
te numeşte bună între femei
C A N O N U L cuviosului. de Dumnezeu Născătoare
Facerea lui Teofan. Stăpână, pre tine cea împo­
Peasn a 1-a, glasul al 2-lea Irm o s ; dobită cu frumuseţile Dumne-
Intru adânc au aşternut... zeirii. Că pre Cuvântul cel de
a un înţelept începător bine făcător mai pre sus de
'I de cete al nostru, părinte Cuvânt l-ai născut.
Teodosie, cu dumneze­ C a ta v a s ie :
iască cuviinţă începe cântare Umblat-a Israil prin valul...
lui Hristos Dumnezeu, celuice Peasna a 3-a, Irm o s:
a venit spre mântuirea a toată Infiorit-a pustiul ca crinul...
lumea şi prea sfântă pome­ yp el ace acopere cu ape
nirea ta întru sine o a pro­ [y
U
i. cele mai pre deasupra
slăvit. Domnul, trupeşte s’a
Din pustie Mergătorul îna­ îmbrăcat în rîurile Iordanului,
intea lu i H ristos, odrasla întru carele s’a întărit inima
Elisavetei cea din Aaron a mea.
venit. Iară Teodosie, in seăl- Celce a strălucit dumne­
dătoare prin Duhul născându- zeiască lumină în Iordan, o-
se, cetăţean pustiei s’a făcut, drasla celor dc pre pământ
lui lisus urmând. de Dumnezeu dată a binecu­
Botezându-se in repejuni, vântării şi a bunei voinţe,
Hristos, întărîtarea adunării pre tine mai înainte te-a a-
Israilteneşti s’a pierdut. Iară rătat, Teodosie.
în Biserică viaţa cea întocmai Lăsat-ai lumea şi ccle din
cu îngerii s’a sădit, care ne­ lume, Cuvioase, urmând goli­
schimbat o ai săvârşit, prea ciunii Stăpânului, celeeace
fericite, Teodosie. s’a făcut în Iordan, Teodosie.
Slavă... Slavă...

Părtaş patimii celuice s’a Crucea Mântuitorului pe

 I
IN U N S P R E Z E C E Z IL E 205
I III III I II II I II I II I II H
II I I I | | | | •
I•I I II I«I II I II ■
II I I I I •4II
K MIM(t I II I I•
• I II I•
•
•«I II I I'l I I ■
!
«!!I I lI |
.»
>l

umere ridicând, ai alergat la napoi cu frică, iară acesta a-

mormântul lui, ca un cerb la decă cu cutremur s’a atins de
izvoarele apelor cele de mân­ tine cel neputred. Cu adevă­
tuire preafericite, Teodosie. rat Mieluşelul lui Dumnezeu
Ş i acum , a N ăscătoarei... eşti şi izvor pururea viu, cela­
Cetele îngereşti s’au spăi- ce izvoarele şi marea şi oame­
mântat Preacurată şi inimile nii ai sfinţit că Treimea a
omeneşti s’au înfricoşat de strălucit de sus. Tatăl, Fiu pre
naşterea ta. Pentru aceasta tine te-a numit, şi Duhul sfânt
s’a pogorît.
pre tine de Dumnezeu Năs­
cătoare cu credinţă te cinstim. P e a s n a a 4-a, Irm o s :

C a ta v a s ie : Venit-ai din Fecioară...

Câţi ne-am dezlegat...
i ’ n ape capetele balaurilor
C O N D A C U L şi IC O S U L praznicului.
Sed ealn a Cuviosului, glasul al 8-lea.
ai sfărîmat şi cu Duhul,
P o d o b ie: Pre înţelepciunea... i i Cuvinte, al lui Dumnezeu
m’ai înnoit pre mine tot omul.
Cu înîrînarea şi cu durerile
Pentru aceasta strigăm către
şi cu rugăciunile, sufletul tău
tine: S la v ă p u te r ii ta le ,
împodobindu-ţi cu dumneze­
Doamne.
iască cuviinţă, te-ai făcut păr­
taş cuvioşilor pururea slăvite, Vrmând ascultării lui H ris­
şi daruri de minuni cu ade­ tos, celuice şi-a plecat creş­
vărat ai luat, ca să tămădu- tetul Mergătorului înainte şi
eşti neputinţele celorce te smereniei celei prea alese,
cinstesc pre tine cu credinţă. părinte Teodosie, in turnul
Pentru aceasta şi mulţimile cel neclătit al bunătăţilor te-ai
dracilor gonind, dai tămăduiri suit.
oamenilor cu Darul, de Dum­
nezeu purtătorule, Teodosie, Fecioarei şi M aicii lui Hris­
roagă-te lui Hristos Dumne­ tos Dumnezeu slujind, Darul
zeu, iertare de greşeli să dă­ Duhului cel nebiruit ai luat
ruiască, celorce prăznuiesc cu părinte, Teodosie, şi pre vrăj­
dragoste, sfântă pomenirea ta. maşii cei nevăzuţi ai surpat.
D e două ori. Slăvită peşteră care a pri"
Slavă , Ş i acum , a praznicului.
mit pre filosofi, de daruri ar
Iordanul cu apa a servit ducător pre tine te-a arătat
ţie, loan şi-a tins mâna cea lui Hristos, celuice s’a bote­
putrezitoare, arătându-te tu zat pentru noi, cu credinţă,
cu trupul la Botez celace eşti Teodosie, şi cu nădejde dra­
nevăzut. Ci acela s’a tras în- goste aducând.
 206
Slavă...
Cu p a tim ile Stăpânului
Hristos îiind întărit, cu dra­
goste din voinţa inimii ai răb­
dat suferinţă părinte, Teodo­
sie, luptându-te cu biruitorul
lumii cel întunecat.
Ş i acum, a N ă scă to a re i:
Zămislit-ai în pântecele tău
fără sămânţă pre Domnul şi
l-ai născut întrupat pre acesta
care mântueşte lumea cu ru­
găciunile tale. Pentru aceasta
strigăm către tine: Bucură-te,
pururea Fecioară, Stăpână.
C a ta v a s ie : ceasta, Vasilie slăvită sluga
Cu focul vederii cei...
P e a sn a a 5-a Irm os:
Mijlocitor lui Dumnezeu...
]? ipindu-ţi mintea de cela-
wţ.ce ne-a înnoit pre noi I cum sunt eu, Dumnezeu fă-
liEsîn ape, înţelepţeşte ţi-ai
întărit trupul tău cel slăbit
cu pustnicia şi cu chinuirea,
prea fericite, Teodosie.
Viaţă pururea supuindu-ţi
la gândirea de moarte şi sâr-
guindu-te a merge la celce
s’a arătat pentru noi cu trup,
mormânt ţie ţi-ai făcut, Teo­
dosie.
Slavă...
Morţii lui Hristos cei de
bună voie urmând slăvitu l
tău ucenic V asilie , părinte
Teodosie, mormânt nou şi-a
{acut bucurându-se.
Ş i acum , a Născătoarei...
Iată în pântece de Dumne­
LUN A L U I IA N U A R IE
zeu Născătoare Preacurată,
pre Hristos Dumnezeu mai
pre sus de cuvânt l-ai avut,
precum Isaia mai ’nainte a
proorocit şi mai pre sus de
îire l-ai născut de Dumnezeu
Născătoare.
C atavasie:
Ceice ne am spălat...
Peasna 6-a, Irm o s:
Intru adâncul păcatcior...
Si,j? estricăciune nouă ne-ai
-Kv dăruit, H ristoase, cu
- învierea ta. Pentru a-
ta şi dupăce a murit ca şi
cum ar fi fost viu s’a arătat.
Celce curăţeşte lumea s’a
botezat pentru mine, om pre-
cându-se, pre carele în două
firi, Teodosie, fericite l-ai pro­
poveduit.
Slavă...
D ulceaţă de veselie lui
Hristos Dumnezeu, celuice a
întors lacrimile mironosiţelor
întru bucurie, Teodosie, pâ-
raele lacrimilor tale a picat.
Şi acum, a Născătoarei...
M ilostivirii tale învredni-
ceşte-mă, ceeace ai născut
pre Cuvântul cel prea milos­
tiv, carele cu sângele său pre
oameni din stricăciune a mân­
tuit.

ITv UNSPREZECE ZILE
Catavasie :
Pre cel dorit I-a arătat.,*
CONOACUL c u v io su lu i, g la s u l al 6 -le a,
PododÎ0 ; Apârâf Aurei DoamnfiL,
Sădit fiind în curţile Dom-
nului tăi], cu cuvioasele tale
bunătăţi frumos ai înflorit şi
ai îmmulţit fiii tăi în pustie,
cu ploile lacrimilor tale udân-
du-i, dumnezeescule începă-
torule de turmele dumneze-
eştilor locaşuri. Pentru aceas­
ta strigăm: Bucură-te părinte,
Teodosie,
ICOS.
Om cu firea ai fost, Pă­
rinte, dar te-ai arăt ai împreună
cetăţean cu îngerii* Că vie­
ţuind ca un fără de trup pre
pământ înţelepte, toată pur­
tarea de grije de trup o ai
lepădat. Pentru aceasta şi
dela noi auzi: Bucură-te, o-
draslă de părinte evlavios.
Bucură-te, stalpare de maica
bine credincioasă. Bucură-te,
cetăţean iile, al pustiei cu totul
înfrumuseţate. Bucură-te, lu-
minătorule, al lumii mult lu­
minoase. Bucură-te, câ din
tinereţe ai urmat lui Hristos.
Bucură-te, că ai veştejit des­
fătările trupeşti. Bucură-te,
solitorule de mântuire al că­
lugărilor. Bucură-te pilda mân-
gâerii celor mâhniţi, JBueură-
tc, celace ai mântuit pre mulţi
de înşelăciune. Bucură-te,
celace dărueşti izvoare de
minuni, Bucură-te, celace ai
*!■“■
■■ ■■■
207
avut purtare de grijă pentru
cei săraci. Bucură-te, folosi­
torul şi mântuitorul nostru.
Bucură-te părinte, Teodosie.
întru aceastâ lună îti 11 zile, pom enirea
prea cuviosul ui părintelui nostru Teodosie
Chinovfarhul InCepătorut vieţei deobşte
şi dascălul pustiei.
Stih; I pavaluitaruf vieţii obşteşti,
Obţifas^fi psşniba monahilor, cu ieşirea cTiti
v iiţi prieinueşti.
E[j j cis-prt-i t:i, h‘ li a c t ilt i luni Li,
Ciiinoviarliul stricLcinisa viaţi pirisi.
Acest prea cuvios părintele nostru
Teodosie, a fost din salu! Moganmtţ, din
eparhia Capadoc'iiior, din tată anume
Progresie şi din maică anume livtoghia,
credincioşi ş[ bfne cinsiitorf amândoi. Deci,
intrând la viaţa călugărească şi luând por­
tul acesta, merse la Ierusalim, de acolo
s’a tins la Antioliia, la manele Simeon
Siâlpnicu], dela carele s’a învăţat şi a
deprins adaosul şi procopseai a ce vrea
sa aibă spre bunătăţi, având a se tace
pastor a multor ol cuvântătoare. Apoi a
petrecut siliastrcşte lângă oarecare le Lo-
ghin om deapururea pomenit, petrecând
in contenirea poftelor desăvârşit, într’atâta
cât m(r3o săptămâni odalâ mâncâ. Ş i
treizeci de ani pâine n'it mâncat şi tftCLinLf
şi alte bunătăţi, Ajuns-a la atâta înălţime,
cât ftcea şl preaslavfte minuni, ele vreme
ce singur acest prea cuvios iu alt oarecarele
părinte, vedeâ pre monahul Vasilie celce
murise şi-şi trinnise mormântul, stand cll
fraţii eân-au împreună şî la ceialalţi
erâ nevăzut. Ş[ nea-landu-se foc, a aprins
cărbunii cei stinşi, acolo unde vrea sa
facă mănăstirea şi pre oarecare femec cc
ii mers la dânsul o a vindecat de curgerea
sângelui. Şi dintr’un grăunţ de grâu, ce
l-a binecuvântat şi !-a dat â făcut de se
vărsă din jintifele cele de grâu. Şi pre un
copilaş re căzuse înti'un puţ, arătând u^se
nevăzut 1-g sco5. încă şi riiiilţihe de lăcuste
a gpmt, numai ccrfându-le. Si rasa cca de
par a sfântului în loc de platoşa, a ferit
tn razhoaie pre Chirie comitul Anadolu-
lui de nu s’a r^nit Şi pământul fiind asu­
prit spre roadele lut de seceta, l-n scăpat
pogărănd ploae cu rtlgâdunea sa. Şi a
proorocit încă şî sfrkathmea ce erâ sa
II
 208 LUN A T.UI IA N U A R IE
se întâmple Ia Antiohia de cutremur. Şi
pre mulţi a scăpai din furtuna şi valul
mării, arătându-se întru dânşii la primej­
die. Şi făcându-se dascăl a mulţi ucenici,
către Domnul a raposat. Şi se face so­
borul lui la biscrlca siăntului apostol Petru.
Intru această ai, pomenirea prea cuvio­
sului părintelui nostru T eodosie cel din
Antiohia.
S tih : Strâmtă calc Teodosie călătoiind,
Pe calea cea lată a Edemului se ailă călcând.
A ce st întru sf:nţi cuviosul părintele
nostru Teodosie, alt sihastru, este din
cetatea Antiohiei, din părinţi vestiţi. Şi
glasul Stăpânului mai cu trezvire oare-
când ascultându-1, lăsându-şi casa, bo­
găţia, rudenia şi pre toate celelalte, s'a
dus la cele mai ascunse locuri ce plecau
spre mare. Şi micşoarâ chilie făcându-şi,
petreccâ viaţâ monahicească, îmbrăcat cu
haine de păr şi sub ele grele lanţuri
purtând, unul la gât, altul pre mijloc şi
două în amândouă mâinile. Şi stăruind
întru rugăciune şi întru lucrarea mâinilor,
dorinţa şi trufia şi pre celelalte patimi
trupeşti le adormeâ. Pârul său eră lipos
şi lung până la picioare. Câte odată îm-
pleteâ zimbiluri, iară altă data îşi faceâ
mici straturi In grădină şi aruncă in ele
seminţe şi hrana cea de aco;o din destul
adunând, o aveâ spre întrebuinţarea sa şi
a streinilor ce s’ar fi întâmplat sâ vie la
el. Şi fiindcă vremea treceâ şi vestea lui
sporeâ, mulţi năzueau la el, cerând să
petreacă asemenea viaţă, pre cari şi pri-
mindu-i pustiul acela l-a făcui altă cetate
cerească. Iarâ acolo oarecând năvălind
Agarenii, nimic împotrivă n’au făcut, ci
şi cuccrindu-se de fericitul, s’au dus de
acolo. Deci, pentru năvălirea Agarenilor,
fericitul lăsând pustiul, a venit la patria
sa şi făcându-şi o mică chilie, încă şi
alţi oarecari împreună cu el lucrau du­
hovniceasca lucrare. Căci ziceâ către cei
împreună cu el, că deşi s’a cucerit de noi
Agarenii, dar însă scris este oareunde
pentru noi, să dăm loc urgiei. Şi Hristos
fugind dc Irod pre noi învâţându-ne o
faceâ aceasta. Ci şi ne-am învăţat să nu
ne aruncăm pre sine în ispite. Căci ce
ne opreşte pre noi patria, câtre duhov­
niceasca lucrare, dacă vom vo i? Şi puţin
oareşce .r.ai trăind, s'a mutat câtre Dom ­
nul.
-ft Intru această zi, adunarea celor zece mii de
sfinţi ingeri. Şi se face Jnlăuntrul m ărturisirii
sfintei Anastasia, la intrările lui Domnin.
Stih : Pre îngerii, cari cu laude cântarea cea
întreit sfântă cântau,
De cuviinţă este cu cântâii a se încunună.
^ Intru această zi. pomenirea sfântului Ştefan
cel din Plachidiane ; şi sfântul Teodor şi ar­
himandritul Agapie.
Stih : Cei trei acum inaintea tronului Treimii
se află stând,
Şi pământul şi Cerul lăsând.
#Intru această 7.i .sfântul Mair. bătut s'a săvârşit.
Stih : Mair in bătăi aflându-sc strigă:
Nu ie teme Maire, bată-te şi te vei încunună.
-^intru această zi, prea cuviosul Vitalie, cu
pace s'a săvârşit.
Stih : Şi când îţi dai duhni Vitalie, D om ­
nului.
Sc îngrozeau de tine duhurile viclenirii.
^Clntru această zi, cuviosul Teodosie egumenul
sfintei monastiri a lui Kiloteu din Athon ; şi
carele a stătut episcop Trapezuntei, cu pace
s’a săvârşit,
Stih : Lui Teodosie îndoită cunună s’a îm ­
pletit.
Ca celuice şi arhiereu Domnului şi cuvios
a stătut.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Am in.
P e a s n a 7-a, Ir m o s :
Porunca cea protivnică...
—-i elee ai unit, Cuvinte al
flui Dumnezeu, cu Bote­
zul tău rîurile care ard
păcatul şi văpaia care ră­
coreşte n eam u l oamenilor,
mântueşte, Doamne, neamul
omenesc, celce eşti binecu­
vântat şi proslăvit.
Celuice a făcut Iordanul
cuptor, pre tine însuţi ca nişte
tămâie cu totul te-ai ars, Cu­
vioase. Şi văpaia cerească ne-
mincinos semn al voiei lui
Dumnezeu luând, locaş de
suflete mântuitor ai făcut.
 J III
IN U N SPR EZEC E >Z IL E ....... ....................................... _ 209

Căpeteniilor tale, se pleacă nici arzând, iară pre cei cre­

căpeteniile lui Moisi, Darul dincioşi răcorind, cari strigă:
arătându-se, Cuvioase, că pre Binecuvântaţi toate lucrurile
vrăjmaşii cei nevăzuţi sur- Domnului pre Domnul, şi-l
pându-i, cetatea cea cerească prea înălţaţi întru toţi vecii.
o moşteneşte poporul tău, Din patimiletrupeşti ieşind,
prea lăudate. mai ’nainte de mergere, Teo­
Celuice a îngropat păcatul dosie, scoţând din şanurile
în ape, pre tine însuţi locaş pământului ape, tânărului te-ai
lui Dum nezeu plăcut te-ai arătat celuice strigă: Bine­
făcut, Teodosie. Biserică zi­ cuvântaţi toate lucrurile Dom­
dind, ca să se aducă cântare nului pre Domnul, lâudaţi-1
neîncetată cu glasuri în multe şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
limbi ai aşezat. păcutu-s’a binecuvântarea
Slavă... mâinilor tale cu prea dumne­
Vrmând îndrăznirii tineri­ zeiasca porunca lui Hristos
lor, îngrozirea tiranului cea celuice s’a botezat în ape,
cu foc insuflată o ai batjo­ pământului celui neumed apă
corit înţelepţeşte, folosind Bi­ prea roditoare şi soare în­
sericii lui Hristos, părinte Teo­ călzitor. Că g rău n ţu l spre
dosie. Pentru care de bună multă roditură de grâu fără
voie s’a arătat cu trupul răs­ semănătură s’a hrănit.
tignit. In norul cel înţelegător al
Şi a c u m a N ăscntoorc»...
dumnezeeştii lumini, tu in­
Prea curată zămislire, ne­ trând, Teodosie, şi tăbliţa cu
stricată naştere, tu una ai degetul lui Dumnezeu seri-
arătat Fecioară rămâind că ai indu-ţi în inima ta, învăţătu­
zămislit, Curată, pre Dumne- rile bunei credinţe le-ai adus
, zeu celace este preste toate, ucenicilor tăi, carte de viaţă,
I carele s’a făcut om, spre mân-
fericite.
| tuirea credincioşilor şi scă­
pare. Credinţei celei tari ai celea-
C a ta v a s ie : ce i-a curs sânge, Părinte,
Ars-a cu apă capelele... urmând femeia, de rasa ta
Peasna 8-a, Irm os:
Cuptorul în Babilon...
atingându-se ca un întuneric
prin luminarea cea dintru tine,
uptorul oarecând în Ba­
ll] bilon a închipuit apele boala i-a fugit, că ai fost vas
® Iordanului, eu dumne­ ales lui Hristos celuice s’a
zeescul Botez pre cei protiv- arătat.

1 ~
 210 LUNA l u i ia n u a r ie
w i . » 4 > » i ^ a • ► • • • « '» • r • •• » • ......... M > » t it a n ii « j i
i i nr •>*•■»«••• < • » » ■ • • • i> t i - h « i

B in e c u v â n tă m pr© T a tă l—
Aducându-ne am inte de
Pre tine Dumnezeul cel învăţăturile tale, Teodosie, în
din Dumnezeu văzându-te două fiinţe propoveduim pre
trupeşte arătat, Hristoase, ne­ Hristos, două voi ştiind fireşti
grăit am cunoscut pre Părin­ şi lucrătoare şi prin sine pu­
tele tău cel nevăzut şi pre ternice, întru Dumnezeu cel
Duhul tău cel sfânt, strigând: ce s’a botezat cu trupul.
Binecuvântati-1 toate lucrurile Darea cca bună, dupre nu­
Domnului pre Domnul, şi-l mire luând dela Tatăl lumi­
prea înălţaţi întru toţi vecii. nilor, sufletelor şi trupurilor
Ş l acum, a Născătoarei...
tămăduitor te-ai făcut, hrană
Tu pre cel nedespărţit de îndestulată şi băutură celor
Tatăl, carele s’a sălăşluit în ce se topiau de foame şi de
pântecele tău cu dumneze­ sete şi îmbrăcăminte golilor
iască bărbăţie, îără sămânţă şi celor căzuţi îndreptare.
l-ai zămislit şi negrăit l-ai năs­ Slavă...
cut, Dumnezeu împreună şi Nu înceta p riv in d spre
om. Pentru aceasta pre tine turma ta, Părinte cuvioase, şi
mântuire nouă tuturor te ştim. aducându-ţi aminte de făgă­
S ă lăudăm, bine să cuvântăm... duinţa ta, a căruia nădăjduire
C a ta v a s ie :
ca nişte anghire tari o am legat
Slobodă se cunoşte făptura...
de piatră, către Hristos solitor
Peasna 9-a, Irm os:
Fiul Părintelui... avându-te pre tine, Teodosie.
Ş i acum, a Născătoarei...
ropoveduit-ai de Dum­
P nezeu înţelepţite, Teo­
dosie, sinoadele cele în­
tocmai la număr cu cinstitele
Ca un luceafăr de dimi­
neaţă te-ai aflat în noaptea a-
cestei vieţi, cu razele fecio­
Evanghelii ale lui Hristos, din riei strălucind, ceeace ne-ai
buna voinţă sângele cu mu- arătat nouă răsăritul Soarelui
cenicească râvnă topindu-ţi, dreptăţii celui înţelegător,
şi mucenic fără de sânge din Maica lui Dumnezeu prea cin­
buna credinţă te-ai arătat. stită.
C a ta v a s ie :
Judecata pre cel nedrept, O minunile naşterii tale...
cu dreptate l-a osândit pen­ S V E T IL N A cuviosului.
tru a ta izgonire izgonindu-1, Podobie: Femei auziţi...
şi necuratul lui s u fle t prin Mintea curăţindu-ţi de tur-
hulitoarele lui buze scoţân- burarea patimilor, Cuvioase,
du-i, pre vrăjmaşul vieţii l-a luminat ai primit dumneze-
lipsit de viaţă, Cuvioase. eştile arătări ale prea lumi-
 I
IN U N S P R E Z E C E Z IL E
natei şi întreit strălucitei Dum-
nezeiri, prea fericite Teodo­
sie, celace eştiluminareapust-
nicilor şi acum rugându-te nu
încetă pentru noi de Dum­
nezeu purtătorule.
Slavă, altă Svetilnă.
Lum inat ne-am curăţit
prin curăţirea ta, Hristoctse, şi
acum prin bucuria prăznuirii
cinstitului T e o d o sie ne-am
îmbogăţit Drept aceca şi ce­
tele călugărilor se bucură.
Şi acum, a praznicului, asem enea.
Arătatu-s’a M ântuitorul,
Darul şi adevărul în repeju-
I nile Iordanului şi pre ce ice
erau întru întunercc şi în um­
bră dormiau i-a luminat, pen­
trucă a venit şi s’a arătat lu-
1 mina cea neapropiată.
L A H V A L IT E
Stihirile pe 4, glasul al 5-lea. ţie, ca să zideşti Biserică prea-
Podobie: Bucură-te cămara...
Casă de sfinţite bunătăţi
făcându-te pre tine, Teodosie,
te-ai învrednicit a locui in
dumnezeiasca Biserică a Năs­
cătoarei de Dumnezeu şi a
o cerceta pre ea, că a vedeă viinţă, preafericite, fiind cins-
dumnezeiasca strălu cire ai I tit. Pre Hristos roagă-1 să
iubit şi acum vezi bună po­
doaba cortului celui adevărat
şi negrăita frumuseţe, care o
a în te m e ia t cel prea înalt,
Cuvioase, şi sălăşlueşte în-
tr’insa pre ceice se uită la
dânsul cu osârdie, pre acela
roagă-1 să dăruiască sufle­
telor noastre mare milă.
iif "" ' =
211
Ou durerile postniciei pre
tine însuţi curăţindu-ne, ur­
mător ai fost Stăpânului tău,
prea îericite. Pentrucă boala
celeiace s’a atins de margi­
nea hainelor tale o ai vinde­
cat şi pre ceice se topiau de
îoameîn pustie i-ai hrănit, dân-
du-le din vistieria cea nede-
şertatâ ca celace ai numele
Darului lui Dumnezeu şi cre­
dinţa ortodoxă ai propoveduit,
Cuvioase. Nebunia muncito­
rului întru nimic socotindu-o,
pre Hristos roagă-1, să deâ
suîletelor noastre mare milă.
V ăp aia dragostei celei
neschimbate şi arzătoare şi căl­
duroasă către Dumnezeu, a-
prinzându-o, din cer ai luat
strălucirea, care dumneze­
iască bunăvoinţă ţi-a vestit
sfinţită învăţătoare de fapta
bună şi purtătoare de grijă de
suflete. Care începându-o cu
bună credinţă o ai sfârşit, unde
şi mult pătimitorul tău trup
zace, cu puneri sfinţite cu cu­
dăruiască sufletelor noastre
mare milă.
Ou adevărat până la cor­
tul cel minunat, până la casa
lui Dumnezeu, Teodosie, ai
trecut, intru bucuria şi veselia
sufletului unde este g la s u l
celorce prăznuesc, Părinte, au­
zind veselă şi dulce cântare
 212 .............. ..................
şi întru împărtăşirea negrăi­
tei mângâieri, de care singur
dorind, trupul ţi-ai om orît
care ai şi dobândit, cu dum­
nezeiasca dreptate fiind îm­
podobit, pre Hristos rugân-
du-1 să dea sufletelor noastre
mare milă.
Slavă, glasul al 2-lea.
Scară bunătăţilor şi pildă
te-ai arătat pre pământ, pre
tine te lăudăm ca pre o po­
doabă a sihastrilor, că ai si-
hăstrit cu adevărat ca marele
Antonie, nemăsurată smere­
nie arătând. Şi păscându-ţi
pre poporul tău cu bună cu­
viinţă l-ai sălăşluit In staulul
cel sfânt, unde petrece ceata
sfinţilor. Cu de adinsul stri­
găm către tine: Nu uită şi
acum turma ta, prea fericite
Teodosie, ci cu rugăciunile
tale către Domnul, mântue-
şte-ne pre noi, rugămu-ne ţie.
Şi acum, a praznicului, glasul al 2-lea,
a lui Anatolie.
Astăzi Hristos la Iordan
a venit să se boteze. Astăzi
loan s’a atins de creştetul Stă­
pânului. Puterile cereşti s’au
spăimântat, văzând taină prea
slăvită! Marea a văzut şi a
fugit. Iordanul văzând s’a în­
tors înapoi, iară noi ceice ne­
am luminat, strigăm: Slavă
lui Dumnezeu celuice s’a a-
arătat şi pre pământ s’a vă­
zut şi a luminat lumea.
LUNA LUI J
SLA V O SLO V IA cea mare.
Ecteniile şi Otpustul:
Ceasul intâiu şi cel desăvârşit O tpust.
LA L IT U R G H IE
Fericirilc din Canonul praznicului, Peas­
na 6 pc 4 şi din Canonul cuviosului,
Peasna 6 pc 4. Prochimen, glasul al 7-lea:
Scumpă este înaintea Domnului moartea
cuviosului... Stih: Ce voiu răsplăti Dom ­
nului;.. A p o s to l câtre Evrei: Fraţilor,
adttseti-vt aminte de moi mori voştri...
Aliluia, glasul al 6-lea: Fericit bărbatul
carele se teme de Domnul.., S tih : Puterni­
că pre pământ va fi sămânţa lui. E v a n ­
ghelia dela Lucâ: In vremea aceea slă-
lui-a lisu? la toc şes—
CHINONICUL.
Intru pomenire veşnică va îi...
CAD E-SE A Ş T I:
Şi pentru aceasta, cum se sue Dum i­
neca Vameşului şi a Fariseului.
Ca se înccpc Dumineca Vameşului şi
a Fariseului, din unsprezccc zile ale. lui
Ianuarie, după praznicul dumnezeeştei a-
ratârl, din ziua pomenirii prea cuviosu­
lui părintelui nostru Teodosie şi se po­
goară până la Fevruarie în 15 zile.
Şi se cuvine a şti:
Câ de se va întâmplă Dumineca Vam e­
şului şi a Fariseului în 11 zile ale Iui
Ianuarie, slujba prea cuviosului Teodo-
sie se pune într’altâ zi, când va socoti
eclisiarhul.
SÂ M BĂ T Ă S E A R A
La Vecernia cea mică de va fi prive­
ghere, Stihirile învierii şi ale Născătoarei
de Dumnezeu dupre obiceiu.
LA V E C E R N IA C E A M A R E
Fericit bărbatul, Catisma toatâ. La
Doamne strigat-am, Stihirile învierii 3 şi
 IN DOUĂSPREZECE ZILE
a lui AnatoLie 1. Şi ale praznicului 3. A-
ceeaşi zi şi din Triod 2, îtidoind cea
dintâiu. Slavă a Triodului, Şi acum, a
Născătoarei cea dintâiu a glasului ce va
fi. Vohod, Prochimenul zilei. La Litie,
Stihirile praznicului, ale Stihoavnei aceiaş
zi dela vecernie. Slavă, Şi acum, a T ri­
odului glasul al 3-lea. La Stihoavnă Sti­
hirile Învierii, Slavâ a praznicului, Şi a-
cum a Triodului. La binecuvântarea pâini­
lor, Troparele: Născătoare de Dumnezeu
Fecioară... de 2 ori şi a praznicului o-
dată şi cetire. Iară de nu este privighere,
Troparul Învierii, Slavă, Şi acum al
praznicului. La pavecerniţâ după Cade-se
cu adevărat... şi dupâ Tatâl nostni... Con­
dacul praznicului, Slavă, Şi acum, al
Triodului.
LA U T R EN IE
La Dumnezeu este Domnul, Troparul
învierii, dc 2 ori, Slavă, Şi acum, al
praznicului. Printre Catisme, Sedelnclc
învierii cu ale Născătoarei. După, Fericiţi
cei fără prihană... Soborul îngeresc, I pa coi
a glasului, Antifoanele şi Prochimenul.
Toata suflarea... Evanghelia învierii. învi­
erea lui Hristos... Apoi Psalmul 50, S la v â :
Uşile pocăinţei... Şi acum: Cărările mân­
tuirii... Stih: Milueşte-mâ Dumnezeule...
Şi Stihira: La mulţimea faptelor mele...
Canoanele: al învierii cu Irmosul pe
4 şi al praznicului pe 4 şi al Triodului
pe 6. Catavasiile praznicului, după a 3-a
Peasnă, Condacul şi Icosul şi Sedealna
praznicului, S.avă, Şi acum, al Triodului.
Dupâ a 6 Peasnă Condacul şi Icosul Trio­
dului. La a 9- a Peasnă cântăm: Ceeace eşti
mai cinstită... Svetiîna învierii, Slavă, a
praznicului, Şi acum, a Triodului. La
Laude Stihirile învierii 3 şi ale praznicu­
lui 3 şi ale Triodului 2 pe glasul al 3-lea.
Stihurile: Scoală-te, Doamne, Dumnezeul
meu... şi Stihira: Cunoscând suflete al
meu... şi al 2 Stih: Mărturisi-mă-voiu ţie,
Doamne.,. Glasul Fariseului cel multlăudă-
tor... Slavă, glasul al 8-lea: Pre Fariseul
celce se îndreptă... Şi acum... Prea bine­
cuvântată eşti..., Slavoslovia cea mare
şi Troparul învierii numai. Ecteniile şi
Otpustul. Şi obişnuita Ieşire, întru care
cântăm, Slavă, Şi acum, Stihira Evan­
ghelici. Şi ceasul întâiu, la ceasuri, Tro­
213
parul învierii, Slavă al praznicului, Şi a-
cum, al Născătoarei ceasurilor. După Ta­
tăl nostru, Condacul praznicului, şi cel
desăvârşit Otpust. Asemenea şi la celelalte
ceasuri, zicem Troparul învierii şi al
praznicului, iară Condacele le schimbăm.
L A L IT U R G H IE .
Fericirile glasului pe 4, şi ale prazni­
cului, Peasna cea de rând pe 4 şi ale
Triodului. Peasna 6 pe 4. Dupâ Vohod,
Troparul învierii şi al praznicului, Sla­
vă, Condacul praznicului, Şi acum, al
Triodului. Prochimenul Duminecei după
Botez, apoi al praznicului, Apostolul şi
Evanghelia Duminecii dupâ Botez; şi în
urmă a Vameşului şi a Fariseului.
CH INO NICUL.
Lăudaţi pre Domnul din ceruri...
Ş i al praznicului.
IN T RU A C E A S T Ă LUN Ă
IN 12 Z IL E 11
Sfân ta mucenică Tatiana.
La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6 ale
praznicului 3 şi ale sfintei 3.
Stihirile praznicului, glasul al 2-lea.
Podobie: Când tc-a po£orii...
ânlare acum după praz- j
f nicul Botezului lui Hris-
® tos, să cântăm credin­
cioşii, cu gând prea curat,
că iată a sosit la Iordan cu
trupul, celce pururea este îm­
preună cu Tatăl şi cu Duhul,
dupre firea Dumnezeirii, stri­
gând către loan: Vino, Bote-
zătorule, de mă botează, că
voiu să spăl de întinăciune
firea oamenilor ca un iubitor
de oameni.
Cu frică îţi slujesc ţie, Hris­
toase, toate cetele îngerilor,
ca unui împărat şi Dumnezeu.
Heruvimii nici cum nu îndrăz- 1
 214 LUNA LUI IANUARIE

nesc să se uite la tine; iară maşul, ţi-ai îm pletit cunună de

mie (celce sunt iarbă) îmi biruinţă, o Tatiano, de Dum­
porunceşti, Stăpâne, să pipăi nezeu fericită.
creştetul tău cel dumnezeesc! H ici sabie, nici foc, nici
loan zice, cu totul îiind cu­ chinuri sau scârbe, nici foa­
prins de îrică. Să nu mă ardă mea, nici tot felul de muncă
focul cel nesuferit al înîrico- nu au răcit dragostea ta cea
şateitaledumnezeiri, Doamne. către Domnul. Căci căutân-
V en it-am întrupându-mă du-1 pre el cu inimă fierbinte,
din Fecioară, să înnoesc pre toate cele văzute le-ai defăi­
Adam în rîurile Iordanului, mat, Muceniţă, şi ai locuit în
zice iarăşi (către Mergătorul lăuntrul cămării celei dumne­
înainte) Mântuitorul şi Dum­ zeeşti a Mirelui, făcându-te
nezeu. Apropie-te dar către mireasă împăratului tuturor.
mine, ca către Hristos, Ioane, S la v ă , Ş i acum glasul al 6-lea.
că aceasta din fire sunt; şi
mă botează trupeşte, ca să Toată firea pământenilor
zdrobesc capetele balaurilor văzându-te gol în ape pre
celor de acolo, eu Domnul, tine. Ziditorul cerând Bote­
| celce ridic păcatul lumii. zul, se spăimânta de îrică şi
Alte S tih iri, ale sfintei glas şi Po d o b ie se schimba; iară Mergătorul
a ce e a şi. înainte, eră cuprins de cutre­
Când te-ai luminat din des­ mur, neîndrăznind să se a-
tul cu lumina Duhului, avuţia propie de tine. Marea a fu­
ai urît, numai cea cerească git, Iordanul şi-a întors re-
iubind. Ş i înbrăcându-te ară­ pejunea, munţii au săltat vă­
tat cu tărie mucenicească, ai zându-te şi puterile cereşti
alergat către ostenele preste se mirau, zicând: o minune!
măsură, drept aceea surpând M â n tu ito ru l se desbracă,
pre vrăjmaşul ţi-ai îm pletit vrând să îmbrace pre oame­
cununi de biruinţă, o Tatiano, ni, cu mântuirea şi cu înno­
de Dumnezeu fericită. irea.
L A S T IH O A V N A .
Când ai curăţit întinăciu-
Stihirile, glasul al 6 -lea:
nea trupului şi văpaia păca­
Po d o b ie : Ingereştile puteri...
tului cu roua dumnezeescului
Duh, care îţi ajută, atuncia ai Acum să strigăm Domnului
legat gurile fiarelor în mijlo­ prooroceşte: A rătatu - te - a i
cul priveliştei, dându-ţi bărbă- nouă Mântuitorul nostru şi
teşte trupul spre chinuri, pen­ Ziditorule şi ai zdrobit, Cu­
tru aceasta surpând pre vrăj­ vinte, gurile balaurilor în lor-
 — ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
IN D O U Ă SPR EZ EC E ZELE
dan ca un indurat şi pre cei
orbiţi i-ai luminat, Hristoase,
cu lumina ta; bine eşti cuvân­
tat Dumnezeul nostru celce
te-ai arătat, slavă ţie.
S t ih ; M area a văzut şi a fugit, Iordanul
s’a întors înapoi.
Putere ne-ai dat nouă a-
supra vrăjmaşilor cu Botezul
tău, Cuvinte, celorce cu dra­
goste ne închinăm rânduelii
tale, care. cu voia ta ai îm­
plinit, deslegând pre oame­
ni din blestemul ce a ieşit
din Edem, pentru care cân­
tăm: Bine eşti cuvântat cel­
ce te-ai arătat, Dumnezeul
nostru, slavă ţie.
Stih : Ce-ţl este ţie IVlare că ai fugit, şi
tu Iordane că te-ai întors înapoi.
Oeicc odinioară ne-am îm­
brăcat întru Adam cu haine
de piele de voia noastră, pen­
tru cădere, desbrăcându-ne
astăzi la rîurile Iordanului în­
tru Botezul Domnului, tcolo-
ghisind împreună cu îngerii,
să-i strigăm: Bine eşti cuvân­
tat celce te-ai arătat Dumne­
zeul nostru, slavă ţie.
Slavă, Şi acum, glasul al 6-lea
Sâ cântăm credincioşii sla­
va facerii de bine a lui Dum­
nezeu cea pentru noi; că îă-
cându-se om pentru păcatul
nostru, pentru curăţirea noas­
tră, se curăţeşte în Iordan,
unul cel curat şi nestricăcios
sfinţindu-mă pre mine şi a-
pele şi zdrobind capetele ba­
215
laurilor în apă. Deci, să luăm
apă cu veselie fraţilor că Da­
rul Duhului nevăzut se dă ce­
lorce iau cu credinţă dela Hris­
tos Dumnezeu şi Mântuitorul
sufletelor noastre.
T ropar glasul al 4-lea:
Mieluşeaua ta, Iisusc, Tatiana...
Caută la sfârşitul cărţii.
Slavă, Şi acum, a praznicului.
LA U T R EN IE
L a Dumnezeu este Domnul, Troparul praz­
nicului, de două ori. Slavă, al Sfintei, Şl
acum, iarăşi al praznicului.
După întâia Stihologhie. Sedealna glasul
al 4-lea.
Podobie: Spâimântatu-s a losif...
Iordane, rîule ce te- ai mirat,
văzând gol pre cel nevăzut:
Văzut-am, zice şi m’am spăi-
mântat. Si cum n’aş îi avut
a mă spăimântâ de dânsul şi
a mă întoarce? îngerii văzân­
du-1 s’au înfricoşat, Cerul s’a
spăimântat şi pământul s’a
cutremurat şi marea s’a în­
grozit şi toate cele văzute
şi cele nevăzute. Hristos s’a
arătat la Iordan să sfinţească
apele.
Slavă, şi acum asemenea...
După a doua Stihologhie Sedealna gla­
sul al 8-lea.
Podobie: Fluerile păstoreşti...
Botează-se Hristos celce
luminează lumea, dintru înăl­
ţime Tatăl a mărturisit, zi­
când: Acesta este Fiul meu
întru carele bine am voit, pre
dânsul să ascultaţi. Acesta i
 216
este celce luminează lumea cu
milostivirea sa, celce s’a bo­
tezat şi a mântuit ca un Dum­
nezeu, neamul omenesc.
Slavă, Şi acum iară aceasta.
C A N O A N ELE.
Al praznicului cel dintâiu cu Irmosul pe8,
şi al sfintei pe 4.
C A N O N U L Sfintei
F a c e re a lui Ignatie
Peasna 1-ia, glasul al 2-lea, Irm o s : Doamne.
Veniţi popoarelor sâ cântăm...
iind înfrumuseţată cu lu-
mini muccniccşti, stai
io înaintea Preacuratului aceasta pre balaurul, capre
tău Mire muceniţă, cerând să
se mântuiască de greşeli
pierzătoare de suflet, ceice te
laudă.
Avuţia cea stricăcioasănici
cum nu o ai băgat în seamă
Muceniţă, cu osârdie căutând
avuţia cea nestricăcioasă şi
vecuitoareîn ceruri şi bucurân- îndulceşti de râul desfătări
du-te ai intrat în priveliştea
mucenicilor.
Slavă...
Spre chinuri, spre dureri,
spre bătăi de multe feluri, ai
alergat fără temere, Muceniţă,
că ai avut întru ajutor Darul
Mântuitorului întărindu-te.
Ş i a c u m , a N ă«ir.*tnarp i...
Ceeace ai născut izvorul
nepătimirii, tâmădueşte-mă
pre mine celce sunt rănit de
patimi şi din focul celvcşnic
mă răpeşte, ceeace singură
eşti de Dumnezeu dăruită,
Fecioară.
LU N A LU I IA N U A R IE
Peasn a 3-a, Irmos:
Pre piatra credinţei...
ntreitele valuri ale chinu-
•
f ’ rilor împresurându-te, nu
au putut mişcă turnul
inimii tale prea lăudată, căci
erâ întărit pre piatra dragostei
lui Hristos, căruia strigai:
Nu este sfânt afară de tine,
Celce a purtat neputinţa
oamenilor a întraripat, nepu­
tinţa ta cu puterea sa. Pentru
un neputincios l-ai trântit la
pământ, Muceniţă, strigând
cu credinţă: Nu este sfânt,
afară de tine, Doamne.
S!avă~.
Rîurile nelegiuirii le-ai
uscat, cu rîurile sângiurilor
tale, fericită? Iară acum te
şi locueşti în lumină neînse­
rată, strigând: Nu este sfânt
afară de tine, Doamne.
Şi acum, a Născătoarei...
Zămislirea şi naşterea ta
este mai pre sus de cuvânt
că ai născut pre celce a fă­
cut veacurile cu cuvântul, ca­
rele izbăvit de necuvântare
marginile lumii, Fecioară, ne­
ispitită de bărbat, pre carele
roagă-1 totdeauna, să ne
mântuim noi.
Irm osul:
Pre piatra credinţii întă-
„rindu-mă, lărgit-ai gura mea
„asupra vrăjmaşilor mei, că
„s’a veselit duhul meu a cântă:
 I

II K I t l II *
«•»
« I I K W U I I
IN D O U Ă S P R E Z E C E IZ
•*
•
IL
>«•
E•
•(1I . C M ' I t
• II
11•I •II I I I I I I f f * 'I 4t« lI I »•
217
•I I I II I »M l III

„Nu este sfânt ca Dumnezeul muceniei minunat, se sălâşlu-

„nostru şi na este drept, afară eşte cu Mirele cel curat..
„de tine, Doamne. Pre cei fără de lege ce îţi
C O N D A C U L m uceniţei, glasul al 4-lea.
P o d o b ie : Arătatu-tc-ai astăzi lumii.
zgâriau obrazul cu fier, îi chi­
nuiau nevăzut îngerii cercşti,
Luminat ai strălucit întru fiind trimişi dela Dumnezeu
pătimirea ta, răbdătoare de spre ajutorul tău Muceniţă,
chinuri, ceeace te-ai mohorît cari s’au minunat de răbda­
în sângiurile tale şi ca o fru­ rea ta.
moasă porumbiţă, către Cer
Slavă...
ai zburat, Tatiano! Roagă-te
dar pentru ceice pururea te Propoveduind pre Hristos,
cinstesc pre tine. dupre lege, ai biruit pre cei
Sedealna, glasul 1-iu.
fărădelege şi te-ai adus lui
Podobie: Mormântul tău...
jertfă fără prihană, bine pri­
Pre urmele iubitului tău mită şi prea desăvârşit, stri­
urmând, cinstită Tatiano, cu gând: Pre tine iubindu-te,
osârdie ai râvnit morţii ace­ Mântuitorule, mă junghiu.
luia şi patimii cei curate. Pen­
tru aceasta ai şi aflat cămara Ş i acum, a Născătorei...

cea cerească, purtând cununa Către liman liniştit în-

nestricată, dupre vrednicie şi dreptează-mă Mireasă a lui
slavă nemuritoare. Dumnezeu prea sfântă, că fur­
Slavă, Şi acum , a praznicului, asemenea... tuna şi valul păcatului mă
viscoleşte, suîlându-se cum­
Ploaia cea mare vine că­
plit de vânturile duhurilor ce­
tre rîurile apelor, vrând să
lor viclene, care mă necăjesc.
se boteze cu trupul. Către
Peasn a 5-a, Irm os :
carele spăimântându-se dum­
Lumina celor din întunerec...
nezeescul Mergător înainte,
zicea: Cum te voiu boteză rica lui Dumnezeu pri-
neavând nici cum întinăciu- (f? mindu-o în pântecele cu-
ne? Cum îmi voiu tinde dreap­ & getului, ai născut minu­
ta pre creştetul de carele se nat duh, de mărturisire mân­
cutremură toate. tuitoare şi de mucenie, ceeace
P e a sn a 4-a, Irm os: eşti cu cuget viteaz, pătimind
Tc laud pre tine... tare şi biruind începătoriile
rumoasă statornicie a su­ cele protivnice.

F fletului având Tatiana, Ceeace s’a împreunat cu

w strălucind cu frumuseţeatine prin nepătimire, urmând
bunei credinţe şi cu lumina patimei tale celei cinstite şi
 218
fericite, dătătorule de viaţă,
Hristoase, pătimeşte cu osâr­
die, tăindu-i-se mădulările,
strigând: A lt Dumnezeu afară
de tine nu ştiu.
Slavă...
Ou rază luminătoare stră­
luceşti, luminându-te cu lu­
minarea sfântului Duh. Şi lu­
minezi inimile credincioşilor
risipind intunerecul păcatu­
lui, Muceniţă a lui Hristos
purtătoare de chinuri prea
cinstită.
Ş i acum a N ăscăto arei...
Norule cel luminos al Soa­
relui, luminează-mi mie lu­
mină ca să risipească întune-
recul păcatelor mele. Dă-mi
mână celuice sunt căzut în
noroiul păcatelor, ridică-mă
de unde zac; că tu singură
eşti îndreptarea lui Adam ce­
lui căzut.
P e a s n a 6-a Irm o s:
Intru adâncul păcatclor...
acă a cunoscut cinstita
muceniţă, că ai fost în­
tins pre lemn, Hristoase,
rabdă spânzurare şi zgârie­
turile trupului, pentru dragos­
tea ta, Atotputernice.
Sălbatecele fiare s’au ru­
şinat de tine când te chinuiai
bărbâteşte în mijlocul prive-
liştei, ca şi mai înainte Tecla
ceeace a pătimit, a căreea
rîvnă ai avut pururea fericită.
Slavă...
Viindu-ţi îngerii cereşti în
LUNA LUI IANUARIE
mijlocul temniţei, te-au lumi­
nat cu lumină, uşurându-te
de dureri şi mărindu-te ca
pre o mieluşea a lui Dum­
nezeu.
Ş i acum a Născătoarei...
Din toate neamurile te-a
ales pre tine podoaba lui Ia ­
cov, pre care te-a iubit Fă­
cătorul, Preacurată, şi din tine
răsărind s’a arătat.
Irm o s u l:
Intru adâncul păcatelor
„fiind Incunjurat, chem adân-
„cul m ilostivirii tale cel ne-
„urmat, din stricăciune, Dum­
nezeule, scoate-mă.
C O N D A C U L şi IC O S U L praznicului.
Intru a c e a s tă lună, în 12 zile, p om enirea
sfintei m uceniţă Tatianei.
S t ih : Sabia a pricinuit la lianei cunună ne­
veştejită.
Care intru toate se află strălucită.
Intru această iuna in a douasprezccca zi,
Tatiana de sabie se săvârşi.
A ce asta a fost din Roma cea veche,
pe vremea împărăţiei lui Alexandru, din
tată ce a fost în trei rânduri la dregă-
toria Ipatiei. Ş i dupre orânduiala bisericii,
ea era diaconiţă şi pentrucă mărturisiâ
pre Hristos, o au adus la împăratul şi
intrând cu dânsul în capiştea idolilor, a
clătit şi a surpat jos prin rugăciune, idolii
ce erau într’însa. De care lucru s’a bătut
preste obraz şi cu undiţe, i-au rupt ple­
oapele ochilor. După aceea spânzurându-o
o au strujit şi i-au ras capul, apoi dân-
du-o fiarelor şi focului şi rămânând nevă­
tămată i-au tăiat capul.
Intru a c e a s tă zi, pom enirea sfântului
m u ccn ic P e tru Avesalom iteanul.
S tih : Petru pre cărbuni aprinşi dulce duhul
işi dâ.
Dc dumnezeiasca dragoste aprinzându-i-se
inima.
A ce sta sporind întru bună cinstirea
credinţei şi întru virtutea trupească, tânăr
 IN DOUĂSPREZECE ZILE
cu vârsta, Iu privelişte pre Hristos a măr­
turisit. Deci igliernonul Elevterupolei, prin-
zându-I pre el şi nici cu măguliri mu-
indu-I, nici cu îngroziri înspSimântându-1
prin foc s'a săvârşii, întru care sfântul
a primit cununa muceniei.
Intru aceasta zi. pomenii*ea sfântului
mucenic Mertle.
Stih: De Dumnezeul cel singur i.nalt pu­
ternic ai dorit.
Si ai fost bătut Merlie foarte cumplit.
A c e s ta a fost adus la D ioclitian îm
pârâtul, când el se ostăşea sub ceata
maurilor şi fiind silit ca să aducă jertfă
idolilor şi neplecându-se, a fost descins
de ostâşie şi de cin şi i s’a strujit irupul
cu bătăi. Deci, răbdând el întru munci,
în cât nici glas na scos, minune şl în-
spăimântare da tiranului. Pentru care spre
mai mult întinzându-se munca, fiindcă
nu se află Ioc în Irupul mucenicului, ne­
cuprins de rane, a poruncit sa se slo­
boadă din munci şi sa se arunce în tem­
niţa. Deci, trecând opt zile şi mult sânge
curgând din răbdătorul lui trup, şi multă
mireazmă făcându-se, apoi obosit dc du-
ren fericitul şi-a dat cinstitul sau suflet
în mâinile Iui Dunnezeu.
Intru accastă zi, sfinţii opt mucenici dela
Niceia, de sabie s’au săvârşii.
S tih : Ceată oarecarea de opt Ia număr o-
moară sabia,
Vrând să afle viaţa veacului al op:ulea.
Intru această 7 . i, sfârta muceniţă iivtasiu de
sabie s'a săvârşit.
S tih : însuşi lui Dumnezeu Mântuitorului,
lumii,
Evtasia şi-a dat capul prin tăierea săbiei
Intru această zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru si dc minuni făcătorul llie.
Stih : Alt făcător de minuni llie s'a arătat.
Acest llie făcător dc minuni cu adevărat.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
Peasna a 7-a, Irmos.
Porunca cea prolivnica.
It vrăindu-te tare cu sabia,
ai răbdat cu tărie tă-
ierea ţâţelor, ca o nebi­
ruită şi cu foc din Cer ai ars
muceniţă pre ceice nu vreau
219
să se închine lui Dumnezeu,
pre carele toată făptura mă-
rindu-1, îl laudă.
Purtând în inimă dumne-
zeescul îoc al dragostei tale,
Hristoase, cea pururea pome­
nită nu s’a temut de focul
cel asemenea cu dânsa rob,
asemănându-se la bărbăţie
şi la tărie tinerilor celor mai
de ’nainte.
Slavă...
Sălbăticia fiarelor s’a su­
pus ţie, căscările leilor le-ai
trecut nevătămată, mărindu-te
pre tine Dumnezeu, pre ca­
rele l-ai slăvit, plinind pati­
mile lui în trupul tău prea
lăudată.
Ş i acum, a Născătoarei...
Ceeace ai născut nouă
viaţă Ipostatnică, care cu
moartea pre moarte arătat o a
pierdut, omoară patimile tru­
pului nostru, cari te cinstim
pre tine cu credinţă curată,
ca pre o Născătoare de Dum­
nezeu şi proslăvită.
Peasna 8-a, Irmos.
Pre ce'.ce s'a pogorit...
<y> mpodobindu-te cu bună-
>tăţi, te-ai înfrumuseţat cu
^ podoabele muceniei şi
te-ai logodit cu Mirele cel mai
frumos decât toţi oamenii,
strălucind cu frumuseţea ne­
muririi, Tatiano, de Dumnezeu
cugetătoare.
împreună cu slujitorii cei

220
fără de trup, preamăreai la
închisoare pre mărirea dum­
nezeeştei străluciri şi rămâind
neapropiată de toti ceice
erau ţinuţi de întunerecul
înşelăciunii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Struncinarea mădulărilor
tale, a slăbit meşteşugirile
vrăjmaşului şi curgerea sân-
giurilor a uscat pâraele cele
cumplite ale nedumnezeirii,
arătându-se nouă noian de mi­
nuni, Preacurată.
Ş i acum, al Născătoarei...
Mântueşte, milostiveşte-te
spre noi ceeace ai născut mai
pre sus de cuvânt, pre îndu­
rătorul Dumnezeu Mântuito­
rul, ridicând dela noi arsurile
cugetelor şi zăduful patimilor,
cu rugăciunile tale maică cu­
rată Fecioară.
Irmosul:
S ă lăudăm bine să cuvântăm...
Pre Dumnezeu carele s’a
„pogorât în cuptorul cel cu
„foc la tinerii evreeşti şi vă­
p a ia întru răcoreală o a pre-
„făcut, ca pre Domnul lău-
„daţi-1 lucrurile, şi îl prea în­
c ă lţa ţi întru toţi vecii.
Peasn a 9-a, Irm o s :
Pre Dumnezeu Cuvântul...
fn\ upă chinurile cele multe,
cumplitul judecător, te-a
KJ' pus la osânda săbiei, Mu-
ceniţă, la a căreea suire s’au
veselit cetele cele îngereşti,
1
LU N A L U I IA N U A R IE
iară Hristos te-a încununat
pre tine, cu dreapta cea a-
totputernică, ca pre una ce
te-ai chinuit dupre lege.
împreună cu cetele cele
prea luminate ale mucenici­
lor te-ai sălăşluit, şi apropi-
indu-te mai arătat la Dum­
nezeu, vezi celcce văd în­
gerii şi ca o fecioară curată
locueşti în cămara Mirelui tău
rugându-te să se mântuiască
ceice cu dragoste te cinstesc.
Slavă...
Izvor pecetluit şi grădină
închisă. Dar cinstit şi sfinţit,
mireasă a lui Hristos nestri­
cată, jertfă şi junghiere, mie-
luşâ şi frumoasă porumbiţă a
Stăpânului tuturor te propo-
veduim, Tatiano.
Ş i acum, a Născătoarei...
Ceeace primeşti glasurile
celorce cu credinţă cer dela
tine folosinţă, care singură e-
şti scăparea cred in cioşilor
mântueşte,milostiveştete,Stă­
până, păzeşte de stricăciune
şi de toată asuprirea pre cei­
ce cu dragoste şi cu credin­
ţă pururea te măresc.
Irmosul:
Pre Dumnezeu Cuvântul
„cel din Dumnezeu, carele cu
„negrăită înţelepciune a venit
„să înnoiască pre Adam cel
„căzut rău prin m âncare
„întru stricăciune, din sfânta
„Fecioară negrăit întrupându-
 IN DOUĂSPREZECE Z ILE
„se pentru noi credincioşii cu
„un gând Intru laude îl mărim.
S V E T IL N A
Podob ie : Arătatu-s'a Mântuitorul....
Pentru dragostea lui Hris­
tos ai răbdat chinuri, tu, Ta­
tiano, cea cu gând vitejesc şi
puterea dracilor vitejeşte o ai
pierdut. Pentru aceasta toţi
cu credinţă te fericim.
Slavă, Şi acum, a praznicului.
Arătatu-s’a Mântuitorul,
Darul şi Adevărul, în repe-
junile Iordanului şi pre cei­
ce erau întru Intunerc şi în
umbră dormiau i-a luminat.
Pentrucă a venit şi s’a ară­
tat lumina cea neapropiată.
l a s t i h o a v n A.
Stihirile praznicului, glasul al 6-lea.
Podobie Intferejtile puteri...
I>umină din lumină îiind
Iisuse al meu lumină, ne-ai
luminat pre noi cu străluci­
rea ta cea negrăită, ca cei-
ce eram mai ’nainte orbiţi de
şarpe în Edem. Acum vă­
zând lumina la Iordan, toţi
cântăm luminii tale cu cre­
dinţă: Rine eşti cuvântat cel­
ce te-ai arătat Dumnezeul
nostru, slavă ţie.
Stih: M area a văzut şi a fugii, Iordanul
s’a întors înapoi.
Tăinuitorule ispravnice al
înfricoşatelor taine, Mergăto­
rule înaintea bucuriei şi în­
suţi văzătorule al Duhului,
roagă-te Cuvântului carele
T
221
s’a botezat de tine precum
bine a voit, să ne dea nouă
pururea iertare păcatelor, ca­
ri cântăm lui: Bine eşti cu­
vântat celce te-ai arătat
Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Stih: Ce-ţi este ţie M are că ai fugit şi
tu Iordane că te-ai întors înapoi.
Să ridicăm credincioşii cu
înţelegere inimile, să alergăm
degrab la râurile Iordanului
şi să vedem pre Ziditorul,
trupeşte botezându-sede loan
Mergătorul înainte şi cu dân­
sul pre Dumnezeu cuvântând
să ziccm: Bine eşti cuvântat
celce te-ai arătat, Dumnezeul
nostru, slavă ţie.
Slavă, Şi acum, asemenea...
0 ! ce rânduială dumneze­
iască, mai pre sus de gând.
Cum Făcătorul a stătut în-
naintea făpturii şi-şi pleacă
capul la dânsul, căci ne adu­
ce nouă prin pildă chipul sme­
reniei, celorce suntem lumi­
naţi întru el, pentru care cân­
tăm: Bine eşti cuvântat cel
ce te-ai arătat, Dumnezeul
nostru, slavă ţie.
Ş i cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân­
duială şi Otpustul.
LA L IT U R G H IE
Fericirie, din Canonul praznicului. Peasn a
7-a pe 6.
 222 LUNA LUI IANUARIE
IN T R U A C E A S T Ă LU N Ă
IN 13 ZILE.
Sfinţii m ucenici Erm il şi Strato nic.
Intru această zi, se cântă împreună şi slujba
sfinţilor părinţi, celor ucişi in Sinaiu şi în
Rait. Pentrucă in 14 zile se odovâeşte praz­
nicul sfintei dumnezeeştei arătări.
L a Doamne strigai-am, Stihirile pe 6, ale
M u cen icilor 3 şi ale Cuvioşilor 3.
Stihirile M u ce n icilo r glasul al 4-lea.
P o d o b ie : Dat-ai semn...
S3 rmil cel slăvit, Stratonic
cel cugetător de Durn-
nezeu, doimea cea mi­
nunată, mărturisind pre Trei­
mea cea nezidită, după multe
chinuri şi munci au biruit în­
şelăciunea mulţimii dumne­
zeilor şi încununându-se cu
diademe de biruinţă se roagă
să se dăruiască lumii pace
şi mare milă.
Păcându-te slugă Cuvân­
tului mucenice Ermile, din a-
legerea dumnezeescului Duh
şi cu amestecarea sângelui
văpsind veşmântul preoţiei,
cu adevărat mai sfinţită o ai
făcut şi mai luminoasă. Şi a-
cum te-ai mutat la locaşurile
împărăteşti cele înţelegătoare,
făcându-te rugător fierbinte
pentru ceice te cinstesc.
Suferind legături din po­
runcile judecătorului, v ’aţi
băgat în coşniţă şi primind
amândoi sfârşit fericit şi înne-
care în ape, înţelepţeşte aţi
înnecat într’nsele pre meşte-
şugitorul vrăjmaş şi acum pe-
treceţi în ceruri cu bucurie,
rugându-vă pentru toţi, vite­
jilor mucenici.
Alte Stihiri a le cuvioşilor Părinţi, glasul
a l 8-lea.
P o d o b ie : Ce vă vom numi sfinţilor...
Tare v ’aţi nevoit sfinţilor
suferind vitejeşte, cu răbda­
rea, năpădirea varvarilor şi
puindu-vă sufletele cu osâr­
die înaintea săbiilor, v’aţi în­
cununat cu cununi muceni-
ceşti şi cu îngerii acum pe-
treceţi dupre vrednicic. Multă
este răbdarea vostră şi mai
mari darurile. Rugaţi-vă să se
mântuiască sufletele noastre.
Cuvioşi ai lui H ris to s ,
nebăgând în seamă cele tre­
cătoare ale vieţii, de bunăvoie
v’aţi chinuit, supuind viteje­
şte cugetul trupului şi prin sa­
bie săvârşindu-vă întru Hris­
tos, acum dupre vrednicie
cu îngerii petreceţi. Pentru
aceasta cinstind pomenirea
voastră vă rugăm, ca să vă
rugaţi să se mântuiască su­
fletele noastre.
B in e vieţuind sfinţilor şi
vitejeşte urmând chinurilor
muceniceşti, dupre vrednicie
aţi luat din Cer darurile. Să­
biile voi nu le-aţi băgat în
seamă, răbdând munci aseme­
nea lor. Ca împreună cu dân­
şii să vă încununaţi cu cu­
nuna muceniei. Rugaţi-vă să se
mântuiască sufletele noastre.
Slavă, glasul al 8-lea, a lui Studit.
Cuvioşilor p ărinţi cuge­
tând ziua şi noaptea în legea
 IN T R EISP R E Z EC E Z JLE 223

S tih : Ce-ţi este tie M are c ă ai fugit, şl

Domnului, v’aţi învrednicit a tu Iordane c ă te-ai întors înapoi.
vă face împreună sădiţi cu
lemnul vieţii şi roada voastră Venit-a luminarea, izbă­
a odrăslit cununi muceniceşti. virea s’a arătat în rîurile Ior­
Deci având îndrăznire către j danului, să ne adunăm dar ca
Dumnezeu puitorul de ne- să ne curăţim şi să cântăm
voinţe, cereţi şi nouă iertare pre iubitorul de oameni.
şi mare milă. Sla vă, glasul al 8-lea.

Şi acum, a praznicului, asem enea. Vieţuind viaţa cea întoc­

Astăzi făptura se lumi­
nează, astăzi toate se veselesc
cele cereşti împreună şi cele
pământeşti, îngerii şi oamenii
se amestecă. Că unde este ve­
nirea împăratului şi rânduiala
vine. Deci, să mergem la Ior­
dan să vedem toţi pre loan,
cum botează creştetul cel ne- ţele muceniceşti, prin sudorile
îăcut de mână şi fără păcat.
Pentru aceasta apostolescul
glas aducând, cu un glas să
strigăm: Arătatu-s'a Darul lui
Dumnezeu cel mântuitor tu- noi.
turor oamenilor, luminând şi
mai cu îngerii, prin ostenele
sihăstreşti, cuvioşilor părinţi,
şi plecând înfrânării trupul,
ca pre un rob l-aţi supus Du­
hului. Şifăcându-vă lucrători,
poruncilor Domnului, aţi pă­
zit frumuseţea chipului cea
dintâiu şi aţi săvârşit nevoin-
cele sihăstreşti. Şi împodo-
bindu-vă cu cununi îndoite,
neîncetat rugaţi-vă Mântui­
torului, ca să ne mântuim
Ş i acum , a praznicului, a se m e n e a :

dând credincioşilor mare milă.

Oştile îngereşti s’au spăi-
L A STIHOAVNĂ, mântat de lucrul ce s’a vă­
Stihirile, glasul al 2-lea. zut astăzi în Iordan, gol stând
Po d o b ie: Casa Eufratului... tu, Mântuitorule, în ape. Şi
Arătatu-s’a s tră lu c ire a prea curatul tău creştet ple-
slavei cea părintească, în rîu- cându-ţi să te botez dela loan;
rile Iordanului, curăţind cu că tu sărăcind de bună voie,
Botezul, întinâciunea suflete­ lumea ai îmbogăţit, Doamne,
lor noastre. slavă ţie.
Stih: M area a văzut şi a fugit, Iordanul Troparul M ucenicului, glasul al 4-lea.
s’a întors înapoi.
Mucenicii tăi, Doamne...
Primeşte ca o slugă, proo- Slavă, al Cuvioşilor, asem en ea:
rocule Ioane, pre Mântuitorul Dumnezeul părinţilor noştri...
lumii şi botează pre Făcăto­ Caută la sfârşitul cărţii.
rul, spre înnoirea oamenilor. Ş i acum al praznicului.
 - -- ■ ■ ___________________________

224 L U N A L U I1.1 .IA

a.
N A U R •IE
» • • • • « « a aa a a t i a a a a i t i a a •a a• • 4 a a aa a > » a

arătat aţi înflorit ca finicuJ,

roduri hrănitoare de suflet ale
bunătăţilor, de D u m n ez eu
LA U T R E N IE purtătorilor, aducând oameni­
L a Dumnezeu este Domnul, T ro p a ru l p raz­ lor duleeaţă mai bună decât
nicului o d ată şi al M u cen icilo r. S la v ă al
Cuvioşilor, Ş i acu m , iară al praznicului.
mierea. Pentru aceasta şi mă­
După întâia Stih o lo g h ie, S e d e a ln a C u vio ­ rim cu credinţă pomenirea
şilor glasul al 4-lea. voastră.
Po d o b ie : Spăimântatu-s'a losif...
Sla v ă , Ş i acu m , a praznicului.
Botezatu-v’aţi cu întreit
Apele Iordanului le-ai sfin­
chip, al treilea Botez cel prin
ţit, stăpânirea păcatului o ai
credinţă. Intâiu Botezul focu­
lui cel prin apă şi prin dum­ sfărâmat, Hristoase, Dumne­
zeul nostru. Plecatu-te-ai pre
nezeescul Duh şi al doilea
prin lacrimi în Raito şi în tine sub palma Mergătorului
înainte şi ai mântuit din în­
Sinai, sihăstrindu-vă cu tărie
şi săvârşind pre pământ v i­ şelăciune neamul omenesc.
Pentru aceasta te rugăm, mân-
aţă întocmai cu îngerii feri­
ciţilor şi al treilea ca nişte tueşte lumea ta.
Psalm u l 50.
berbeci aleşi, junghiindu-vă CA N O A N ELE
pentru Hristos Dumnezeu; Al praznicului c e l de al doilea cu Irm o­
pre acesta neîncetat îmblân- sul pe 6, şi ale sfin ţilo r 2 pe 8.
C A N O N U L m u cen icilo r.
ziţi-1 să mântuiască sufletele
Al că ru ia acro stih la G r e c i e ste a c e s ta .
noastre. M ărirea mucenicilor tăi o laud, Mântuitorule.
Sla vă, Ş i acum , a praznicului glasul al F a c e r e a Iui losif.
3-lea. P e a s n a 1-a glasul al 8-lea Irm o s :
Podod ie : Fecioara astăzi... Să cântăm Domnului...

Stăpânul astăzi a venit la instiţi ca nişte stele lumi­

Iordan, botezându-se în ape
dela dumnezeescul Mergăto­ f nate de Dumnezeu, v ’aţi
arătatlaîntârirea Bisericii
I rul înainte. Si de sus Tatăl a
mărturisit lui: Acesta este Fiul
meu cel iubit şi Duhul s’a
înţelepţilor, luminându-ne pre
noi cu luminări, dumnezeeşti
mucenicilor.
arătat cu chip strein de po­ Arătatu-v’aţi ca nişte jăra-
rumb preste dânsul. tece înţelegătoare, aprinzân-
După a doua Stihologhie, S e d e a ln a Cu-
vioşifor, glasul al 4-lea. du-vă cu focul Duhului, pu­
Podobie: Degrab ne întâmpină... rurea pomeniţilor şi văpaia
Locuind în pustie cu bună idolilor o aţi stins cu rîurile
credinţă lui Dumnezeu şi pos­ sângiurilor voastre.
tind cu înfrânarea de patimi, Spălându-vă cu apele lui
J
IN T R E IS P R E Z E C E Z IL E
Hristos, celuice a înnecat în
râuri necredinţa noastră, aţi
uscat gârlele nedumnezeirii
mucenicilor.
A Născătoarei...
Incetează-mi curgerile pă­
catelor mele, ceeace ai veşte­
jit stricăciunea morţii, cu na­
şterea ta. Şi-mi dă umilinţă,
Născătoare de Dumnezeu
Preacurată.
Alt CANON al Cuvioşilor.
Al cărui Acrostih la G reci este a c e s ta :
A lăuda nevoinţele părinţilor marc lucru este.
Facerea lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos:
Adâncul Mării Roşii...
^ăcându-vă cu chip lumi-
f nos prin sihăstrie, prea
fericiţilor, cu a d e vă ra t
v’aţi arătat cu chip dumneze-
esc, prin vărsarea sângelui.
Pentru aceasta vă şi veseliţi,
împreună cu sihastrii lui Hris­
tos şi cu mucenicii.
In marea lacrimilor voa­
stre, mai întâiu aţi înnecat
(înţelepţilor) pre Faraon cel
înţelegător, iară pre urmă cu
curgerea sângiurilor, l-aţi o-
morît. şi l-aţi trimis la pieri-
ciune.
Dătătorul de lumină, Dom­
nul luminând patimile voa­
stre slujitori ai lui Hristos,
v’aţi săvârşit cu răbdare si­
22S
hăstria, luminat şi arătat, stră­
lucind mai mult decât razele
soarelui.
S la v ă ..
Nici întristarea, nici iuţi-
mea durerilor, nici depărta­
rea de tot de grijile lumeşti,
mucenicilor, nici năvălirea cea
sălbatecă a varvarilor, nu v ’au
depărtat pre voi de nădejdea
cea mai bună.
Ş i acum, a Născătoarei...
Domnul cel din fire neîn­
căput Intru toate, încape în­
tru tine, Stăpână, făcându-se
om pentru milostivire, ca să
mântuească pre oameni, în
negrăita lui iubire de oameni.
Peasna 3-a, Irm o s:
Frica la. Doamne...
rând nestatornicia cclor
jl trecătoare, aţi poftit des­
imi fătarea cea netrecătoare,
a celor viitoare, vitejilor ostaşi
ai lui Hristos împăratului tu­
turor.
Vitejeşte aţi stătut împro-
tiva celuice poruncea fărăde­
lege, ca să vă plecaţi la ne­
credinţă, cugetătorilor de ce­
le dumnezeeşti, şi aţi aflat cu­
nuni de biruinţă din ceruri.
Chipurile înşelăciunii le-aţi
surpat la pământ, neînşelăto­
rilor mucenici ai lui Hristos.
Iară pre sine-vă v’aţi ridicat |
w
 226
• • • » 1*1 • • I I • • IU M m M I « • ! .1
LU N A L U I IA N U A4 «.fr
9 4 . a.
R IE 4 •( 4 <» « I I I I I I M ' M I M I I • »• >» > 4 • • • I • • I I 4 u li

Irmosul...
locaşuri cinstite şi stâlpi ai
cunoştinţii de Dumnezeu. Nu întru înţelepciune şi
A Născătoarei... „în putere şi în bogăţie ne
„lăudăm, ci întru tine înţe­
Sabia care mai’nainte se lepciunea Tatălui cea Ipo-
întorccâ asupra mea, îmi dă „statnică, Hristoase. Că nu
mie acum intrări, înfruntân- „este sfânt afară de tine, iu-
du-se de suliţa care a împuns „bitorule de oameni.
pre cel născut din tine, Maică
C O N D A C U L şi IC O S U L praznicului.
Fecioară.
Sedealna M ucenicilor, glasul t-lu.
Alt Canon Irm os: Podobie : Mormântul tău...
Nu întru înţelepciune...
In ape dimpreună aţi luat
Cu cuget zdrobit slujind fericitul sfârşit înţelepţilor,
lui Dumnezeu, aţi zdrobit se- înnecând pre Veliar într’în-
meţia vrăjmaşului, fericiţilor, sele cu Darul Dumnezeului
zdrobindu-vă cu sabia şi o- nostru, Mucenicilor. Pentru
morându-vă. aceasta luând cununi ca nişte
Yitându-vă, înţelepţilor, la purtători dc biruinţă, vă ve­
vecuirea celor stătătoare, v ’aţi seliţi cu cetele îngerilor. Cu
lepădat de târâturile celor ne­ carii împreună, aduceţi-vă a-
stătătoare şi curgătoare. Pen­ minte şi de noi.
tru aceea vă fericiţi cuvioşi-
Slavă, a Cuvioşilor, glasul al 4-lea.
lor mucenici.
Podobie... Degrab nc în tâ m p in ă ...
Slavă...
ftrătându-vă ca nişte stre­
$upuindu-vă legii cei dum­ ini şi nemernici, şi făcându-
nezeeşti cu cuget bine cre­ vă colibi în pustietăţi, cu a-
dincios, dulceţile trupului le- devărat aţi sihăstrit Cuvioşi­
aţi omorît prin înfrânare, şi lor, împodobindu-vă goliciu­
acum nevoindu-vă, aţi luat nea cu îmbrăcămintea bună­
slavă. tăţilor, asemănându-vă din*
Ş i acum, a Născătoarei...
preună patimilor lui Hristos.
Pentru aceasta aţi primit şi
Prea sfântă care ai născut junghiere dela varvari.
pre Cuvântul cel prea sfânt, Şi acum, a praznicului, a s e m e n ta .
sfinţeşte-ne nouă sufletele şi
trupurile, carii te fericim pre Rristos Dumnezeul nostru
tine, cea fără prihană. celace se îmbracă cu lumină.
 IN T R EISPR EZ EC E Z ILE 227
«.ll i i i i i M M • • m a iiiM * ii* iW i* M iiia « > * i • 1 1 • i t« •hi i mi mi i i i i mi i i i i i i i i i i a

ca, cu o haină, se îmbracă bia prea fericiţilor, v’aţi mu­

acum cu rîurile Iordanului, tat împreună către viaţa cea
pre carele Tatăl de sus măr­ cerească, bucurându-vă.
turiseşte şi de jos slava Du­
hului, care a venit preste Omorându-vă mai ’nainte
dânsul ca, către cel de un sca­ de moarte cu înfrânare de
un cu Tatăl. Acesta este cel­ bună voie cuvioşilor, cumplit
ce luminează şi ne sfinţeşte v ’aţi omorît de bunăvoie, prin
pre noi! săbiile celor fărădelege şi
v’aţi încredinţat de viaţa cea
Peasna 4-a, Irmos :
fără de moarte.
Auzit-am Doamne...
Ca nişte miei v’aţi hrănit
JP a o slugă a Cuvântului
cu înfrînarea şi ca nişte ber­
IK mucenice Ermile, cu cu-
beci aleşi omorându-vă de
® vintele tale ai înfruntat
mâinile lupilor celor vărsători
cu osârdie nebunia cea necu­
de sânge, v ’aţi adus la viaţa
vântătoare a celor fărădelege.
cea veşnică, Cuvioşi ai lui
Cugetătorii de Dumnezeu Hristos.
propoveduind o fire a Dum- I
Slavă...
nezeirii, o putere şi o dom­
nie, au defăimat înşelăciunea Preoţii şi bătrânii şi tinerii
mulţimii dumnezeilor. ceice locuiau la Muntele Raito
Zgâriindu-te spânzurat şi şi la Sinai, s’au făcut mucenici,
vieţuind cu cuviinţă şi moarte
cu chinurile fiind înconjurat,
silnică murind.
ai rămas neclătit pătimitorule,
mucenice Ermile, cugetătoru- Ş l acum, a Născătoarei...
le de Dumnezeu.
Domnul cel mai ’nainte de
AI Născătoarei... veacuri, arătându-se din Fe­
Cu lenevire dormind şi fi­ cioară prunc tânăr şi făcân­
ind acoperit cu păcatul, po- du-se om, înnoeşte omenirea.
văţueşte-mă către pocăinţă, Să-‘i cântăm lui: Slavă puterii
ca ceeace eşti Maică prea tale, Doamne.
curată a Cuvântului. Peasna 5-a, Irm os:
Alt Canon, Irm o s : Pcntruce rn'ai lepădat...
Ridicat pre Cruce...
aw orii chinurilor, nu au a-
Nebiruindu-vă de patimile M? coperit vitejia voastră,
trupului, aţi biruit pre vrăj­ JU i mucenici prea lăudaţi,
maşi şi omorându-vă cu sa­ căci mai mult decât soarele

III
 —

228 L U N A L U I IA N U A R IE
• • n » ii» ain ii» iiiflN an a v iiM iu t iv i «mi» «•» a«••••»•»•••«•■a • •«*•»•<•••*• a>aa#a^«M>i ►• a.a.» •#a>it*>na«*a mi aia«ia«iaaiaatB

s’au arătat, povătuind la lumi­ Curgerile sângiurilor îm-

nă pre ortodoxi cu lumina bu­ preunându-le cu curgerile la­
nei credinţe şi risipind întu- crimilor voastre purtătorilor
nerecul dracilor. de Dumnezeu, într’însele aţi
Trecând preste hotarele înnecat pre şarpele cel în
omenirii de Dumnezeu feri­ multe chipuri.
ciţilor şi unindu-vă (prin cu­ Slavă...
răţiri desăvârşit) cu cel mai
pre sus de îire, cu tăria gân­ Veselia lui Dumnezeu v’aţi
dului, aţi suferit chinurile cele învrednicit a o vedeâ şi bu­
amare şi zgâriiturile şi mun- curie veşnică aţi luat ferici­
j cile. ţilor, pentru o sten elile şi
trudele voastre.
Vitejeşte ai stătut împro-
tiva judecătorului, mărite mu­ Ş i acum , a Născătoarei...

cenice Ermile, şi te-ai învred­

nicit a auzi glas din Cer prea Născut-ai pre Dumnezeu
fericite, să vorbeşti cu dra­ mai pre sus de cuvânt şi de
goste cu celce te-a chemat, cuget şi ai rămas după naş­
ca cu un puitor de nevoinţe tere ca şi mai’nainte de naş­
şi întăritor mucenicilor lui. tere, Fecio ară Curată de
Dumnezeu dăruită.
A Născătoarei... 1
P e a sn a 6-a, Irm o s :

Ca o frumoasă, ca o îm­ Rugăciune inalt către Domnul...

podobită, ca una ce străluceşti tfW mplându-vă de ape fă-

întru curăţie, ai întrupat pre ţi,I cătoarc dc viaţă, v ’aţi le-
Cuvântul ccl frumos întru fru­
pădat în curgerile râuri­
museţe, Maică Fecioară, şi ai lor, şi întru acelea luându-vă
născut pre celce dă tuturor sfârşitul, aţi înnecat pre mai
fiinţă din bogăţia bunătăţii,
marele răutăţii şi acum ne iz-
cu lucrare dumnezeiască..
vorîţi nouă izvoare de tămă­
Alt Canon, Irm o s : duiri, prea lăudaţilor.
Tu, Doamne lumina mea...
Băgându-vă cu osârdie în
Arătatu-v’aţi raiu desfătă­ coşniţă v’aţi dat adâncimii,
rii, având în mijlocul vo­ purtătorilor de chinuri, şi v’aţi
stru lemn de viaţă pre Dom­ suit către viaţă dumnezeia­
nul, carele a primit sângele scă, vitejilor, aflând cu bu­
vostru ca o jertfă. curie cele din veac nădejdii,
 IN TREISPREZEC E ZILE
sfinţilor mucenici, muri cuge­
tătorilor.
ftrătatu-te-ai, Strat oni ce,
mucenice, (când te chinuiau şi
te bateau amar) stâlp de răb­
dare nemişcat, răzemat de te­
meiul credintii, pierzând prin
cuvinte şi prin fapte împro-
tivirea gonacilor.
A Născătoarei...
Patimile sufletului meu ce­
lui neputincios şi durerea ini­
mii Fecioară şi răzvrătirile
gândului meu cele de multe
feluri, vindecâ-le, Născătoare
de Dumnezeu, ca o milostivă.
Şi încetează rogu-mă viforul
| cel cumplit al patimilor mele.
Alt Canon Irm os:
JertU-voiu ţie cu glas...
Rupând legăturile doririi
lumeşti, prin sihăstrie, v’aţi
I deslegat delegaturile trupu­
lui cu moarte silnică, şi v’aţi
legat cu dragostea cea nedes-
legată a Ziditorului.
Cu vieţuirea cea înaltă a-
rătându-vă ca nişte munţi,
pre celce îngrozea că va să
piardă munţii şi toată zidirea
în puterea sa, l-aţi supus sub
picioarele lui Hristos.
Slavă...
Adăpându-vă cu apele la­
crimilor fericiţilor, ca un pă­
mânt bun şi gras, rodiţi spicul
muceniei, carele se păstrează
în jitniţile cele veşnice ale
lui Hristos.
229
Ş i acum, a Născătoarei...
Adormi valurile patimilor
trupului meu, cu rugăciunea
ta cea neadormita, Fecioară,
rogu-mă, şi să nu mă dai să
adorm, în somnul cel prea
greu al păcatului.
Irmosul :
Oertîi-voiu ţie cu glas de
„laudă, Doamne, B is e r ic a
„strigă către tine, de sângele
„dracilor curăţindu-se,cu sân­
g ele cel curs prin milostivire
„din coasta ta.
CO ND ACUL cuvloşllor, glasul al 2-lea.
Podobie : Căutând celc de sus...
Din gâlceava lumii aţi fu­
git şi la limanul cel lin v ’aţi
mutat, prin sângiurile muce­
niei şi cu ostenelile postni-
ciei v’aţi încununat. Pentru
aceasta v ’aţi şi arătat cu mu­
cenicii şi cu cuvioşii împre­
ună locuitori.
I COS.
M ă d u lă rile cele de pre
pământ omorîndu-vă, cuomo-
râciunea cea de viaţă purtă­
toare, patima lui Hristos aţi
în ch ip u it, mai întâiu întru
buna postnicie şi a două oară
iarăş întru pătimire. Pentru
aceasta însuşi şi îndoite cu­
nuni v’a trimis c a p e te lo r
voastre sfinţilor părinţi, gă-
tindu-vă locaşul ceresc şi lo­
cul cel veşnic; unde acum
bucurându-vă, v ’aţi arătat cu .
mucenicii şi cu cuvioşii îm­
preună locuitori.
 230
» H 'i * t a i- i • i n u iu m i u n
LU N A L U I IA N U A R IE
t i ■ a n 0 «*•><» ■ ai m . i a .» a . » a -a a t a > a < ii« .iia m a **a<4>0 «•••!•» >i a 1 a i a • a - a a ••••• • a a a • a a a - i a 1 a a a • a a a « a i « | .

Intru a ce a stă lună în 13 zile, pom enirea să rămâe întru aceeaş stare. Şi pre oare
sfinţilor mucenici Erm il şi Stratonic. carele judecător Pers, ce a făcut o jude­
S tih : Coşniţa este corabie lui Erm il şi Stra­ cată strâmbă, l-a îngrozit. Câci aflându-se
tonic. acolo o piatră mare, blestemându-o pre
Cari obştească innotare au făcut intru adânc.
In această lună în a treisprezecea zi, aceasta sfântul o a zdrobit, în cât s’au
îngrozit ceice stau de faţă şi priveau. De
Frmii şi Stratonic innecaţi în Dunăre se
săvârşi. care temându-se şi judecătorul, a înnoit
judecata cea dinainte şi a dat altă dreaptă
A cesta a fost pe vremea lui Lichinie hotărîre şi oarecari săraci cu chip de
împăratul, şi eră sfântul Ermil dupre rân- batjocură, închipuind pre unul dintre ei
duiala biscricii diacon; carele stând îna­ că este mort şi rugându-se fericitului ca­
intea împăratului şi mărturisind numele rele treceâ pe acolo, ca să iâ ceva dela
lui Hristos, întâiu la bătut cu nişte toiege el, cu adevărat pre acela l-a trimis morţii,
de aramă peste fălci, apoi şi bătut şi şi iarăş fiind rugat l-a înviat. Ş i când
chinuit cu multe rane, îndemna pre Stra­ s'a făcut episcop patriei sale Nisibe şi a
tonic prietenul său, sâ se îmbărbăteze şi fost faţă la sinodul din Nicheea, unde s’a
să nu se spăimânteze, pre carele îl dtireâ anatimatisit spurcatul Arie când el se
inima de chinurile lui. Că atunci când sârguiâ să fie primit în biserică să slu­
bateau pre sfântul Ermil cu taiege, în- jească împreună prin chip viclean, a murit
torcându-se şi văzându-l Stratonic, a plâns prin rugăciunea acestui mare lacov. D ar
şi îndată se pricepu că erâ la un gând şi lui Savorie împăratul Perşilor, carele
şi la o voinţă cu dânsul. Deci întiebân- s’a dus să înconjure Nisibe şi multe meş-
du-1 împăratul, mărturisi că este creştin teşugiri a făcut şi se găteâ să intre în
şi s'a aruncat împreună cu Erm il în apa lăuntru, numai arătându-se sfântul, spre
Istrului adică în Dunăre, unde amândoi fugă pre Perşi i-a întors, nor de muşte
şi-au primit fericitul sfârşit. Şi sc face şi de ţânţari râzboindti-se cu ei, de cari
soborul lor în biserica arhanghelului M i­ caii şi elefanţii îmboldindu-se şi rupând
hail, care este la Oxia. legăturile fugeau; care văzând împăratul
Intru a ce a stă zi, prea cuviosul părintele şi de nedumerire cuprinzându-se, s’a în ­
nostru lacov cel din Nisibe. tors la ale sale nelucrător. Intru aceste
S tih : lacov cel cu iirea muritor, prea mari faceri de minuni, dumnezeescul
Erâ de necuviinţă a nu muri cu cei aseme­ lacov izbândind şi piin de zile făcându-se,
nea muritori. s’a odihnit.
A cesta a fost născut şi crescut în Intru această zi, srăntul m uccnic A ta n a sie ,
marea cetate Nisibe. Iubind viaţa cea b ă tu t cu toiege s'a săvârşiL
paşnică şi liniştită, s’a suit pe vârfurile S tih ; Bătăilor Atanasie te-ai dat pre sine,
înalţilor munţi de acolo şi sufereâ ferici­ Grăbind ca să mori, pentru ca să vietueşti
tul vitejeşte, vara adică arsura, iară iarna mult mai bine.
gerul şi ghiaţa, hrana Iui erau ierburile Intru această zi, sîantu'. Pahcmie şi Papirin,
cele sălbatice, iară băutura puţină apă, in apă s’au săvârşit.
S t ih : Asemenea sfârşit şi Papirin a aflat,
şi îmbrăcămintea lui erâ un singur aco­
Precum tu, Pahomie fiind în apă aruncat.
perământ; şi în scurt aşa îşi dărăpănă
Intru această zi, înnoirile proorocului llie la
trupul, neîncetat aducând sufletului duhov­
monastirea din Valea adâncă.
nicească hrană. De aicea i s'a făcut lui
Intru aceasta zi, prea cuviosul părintele nos­
îndrăzneală către Dumnezeu şi mai 'nainte
tru Maxim Cavsocalivitul, carcie in sfântul
vedea cele viitoare şi Dar spre facerea de munte al Atonului a sihăstrit la anul una mie
minuni, a primit din Darul sfântului Duh; I trei sute douăzeci, cu pace s'a săvârşit.
căci trecând oarecând pe la un Ioc şi vă­ S tih : Maxim cu bunătăţile pre toţi i-a în­
zând oarecare femei că stau la un izvor trecut.
fără ruşine, izvorul l-a uscat, iară perii De şi acum in anii aceşti mai de pre urmă a
capului lor au făcut să se înâibească, sihăstrii.
fiind rugat apoi a făcut să izvorască iarăş Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
apă; iară pre femeile acelea, le-a lăsat milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
J...................................................... ...................................1
___ ______ _______ ________ _____ nj N
Peasna 7-a, Irmos :
Tinerii evreeşti in cuptor...
in gura ta ai izvorît, Cu-
vioase, izvorul cel curgă-
& tor de miere, carele a
potolit amărăciunea trândă-
virii pătimitorului Stratonic,
Ermil celce a strigat: Dum­
nezeule bine eşti cuvântat
în veci.
Toiag de putere ţiind Cru­
cea cea mântuitoare vitea­
zule mucenice şi răbdând
toiege, cu osârdie cânţi Zidi­
torului tău, Erm ile: Bine eşti
cuvântat Doamne Dumne­
zeule în veci.
Celce a mântuit minunat
din pântecile chitului pre pro­
orocul cel ţinut intr’însul, a-
cela mântueşte după sfârşit
din apele gârlelor, moaştele
voastre cele purtătoare de
biruinţă, purtătorilor de chi­
nuri.
A Născătoarei
Ca să deslegi blestemul
Evei, Hristoase, te-ai sălăşluit
în pântecele cel fără prihană,
izvorînd izvoare de bună cu­
vântare, celorce strigă: Bine­
cuvântat este rodul pântece-
lui tău, Preacurată.
Alt canon, Irm os:
Tinerii cei din Avraam...
piind străluciţi cu strălu­
cirile înfrânării şi luminaţi cu
sfinţite pătimiri sfinţilor, a-
rătat v’aţi mutat către lumina
T R EISP R E Z EC E Z ILE 231
cea neapusă, făcându-vă îii
zilei.
De dulceţile cele din lume
înstreinându-vă de bună voie,
minunat v ’aţi unit cu celce
s’a arătat în trup oamenilor,
moştenind bunătăţile cele veş­
nice şi nepieritoare, Cuvio-
şilor.
Slavă...
Dumnezeescul P a v e l şi
loan, şi Teodul şi Nil şi îm ­
preună toţi postnicii şi slăvi-
ţii mucenici, ceice au murit
şi au vieţuit, prea lăudat să
se fericească.
Şl acum, a Născătoarei...
Pre tine ceeace ai pur­
tat cu adevărat în pântece
mana vieţii, te însemnă prea
arătat de demult năstrapa cea
purtătoare de mană. Binecu­
vântată eşti tu între femei,
prea curată Stăpână.
Peasna 8-a, Irmos:
De şapte ori cuptorul...
ătându-te şi cumplit cu
yM sabia tăindu-te şi de mul-
ţimile necazurilor încun-
jurându-te, pururea pomenite
Ermile, lui Stratonic te-ai făcut
povătuitor către faptele drep­
tei credinţe, cu carele şi stri­
gai: Preoţi binecuvântaţi, po­
poare prea înălţaţi pre H ris­
tos în veci.
Cei neplecaţi cu cugetul
şi viteji la patimi şi vrednici
darurilor celor cereşti, pietrile
 232
cele de mult pret, turnurile
cele de pază credincioşilor,
poruncindu-li-se să se închine
pietrilor, nu le-au dat cinste.
Iară lui Dumnezeu Stăpânului
tuturor strigau: Tineri bine­
cuvântaţi, preoţi lăudaţi, po­
poare prea înălţaţi pre Hris­
tos în veci.
Coastele tale sâpându-le
tiranul cu unghiile, şi cu să­
biile tăindu-te fără de milă,
nu ţi'ai abătut gândul ce eră
întărit cu dragostea cea dum­
nezeiască, şi priveai prin cu­
get frumuseţea Mântuitorului,
căruia acum bucurându-te, cu
îndrăsneală strigi: Popoare
prea înălţaţi-1 întru toţi vecii.
A Născătoarei...
Celce în toate este desă­
vârşit şi cu firea neapropiat,
s’a arătat mie apropiat, îm-
brăcându-se cu trup din tine
cea neispitită de nuntă, pre
carele cu osârdie roagă-1 să
risipească sarcina fărădelegi­
lor mele şi să mă mântuiască
pre celace cânt: Preoţi bine­
cuvântaţi, popoare prea înăl­
ţaţi pre Hristos în veci.
Alt Canon, Irmos:
Mâinile întinzându-şi Daniil..,
Prea mare ceată de cuvi-
oşi împodobită cu vitejii si-
hăstreşti, arată astăzi pre toţi
dănţuitori dumnezeeşti, ca să
o laude pre ea şi lui Hristos
să cânte: Binecuvântaţi toate
LUNA LU I IAN U ARIE
lucrurile Domnului pre Dom­
nul.
Ounghiatu-v’aţi ca nişte
miei, tăindu-vă de săbiile var-
varilor, şi v’aţi adus jertfe de­
săvârşii, Cuvântului carele s'a
jertfit, şi v ’aţi sălăşluit în lo­
caşurile celor întâiu născuţi,
cântând: Binecuvântaţi toate
lucrurile Domnului pre Dom­
nul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
<?oli fiind de toată dulceaţa
cuvioşilor părinţi, aţi desbră-
cat pre vrăjmaşul cel prea
rău, carele a dcsbrăcut pre
strămoşi şi luându-vă podoa­
ba sfântă ca nişte pătimitori,
pre acela l-aţi îmbrăcat cu ru­
şine, înţelepţilor.
Şi acum, a Născătoarei...
Iarăş se deschide (prin
tine) raiul cel dintâiu, de Dum­
nezeu dăruită Fecioară, şi se
aduce înlăuntru omul cel o-
sândit dintâiu, şi prea cu ade­
vărat se îndumnezeeşte fră-
mântătura oamenilor celorce
strigă: Toate făpturile lăudaţi
pre Domnul.
Irm osul:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
Mâinile întinzându-şi Da-
„niil, gurile leilor cele deschi­
d e în groapă le-a încuiat, şi
„puterea focului a stins, cu
„buna faptă încingându-se, ti-
„nerii cei iubitori de buna cre­
dinţă, strigând: Binecuvân-
 IN TREISPREZEC E ZILE
„taţi toate lucrurile Domnului
„pre Domnul.
Peasna 9-a, Irm o s:
Splim ânlat’.i s’a tot auzul...
recând noianul chinu-
<*}• rilor (cu vetreala lui Hris-
cJif> tos) mucenicilor, v’aţi
aşezat la lim anul odihnei,
unde sunt cetele mucenici­
lor, adunarea drepţilor, unde
este lumina cea neapusă şi
bucuria celorce prăznucsc în­
tru Duhul.
Cei de Dumnezeu lumi­
naţi v ite ji mărturisitori ai
adevărului, trecând întunere-
cul cel adânc al chinurilor, au
mânecat către Soarele cel ne-
apus, carele a strălucit mai
'nainte decât luceafărul, şi a-
cum luminează lumina mân­
tuirii sufletelor noastre.
Astăzi săvârşind Biserica
lui Hristos sfântă pomenirea
muceniciei voastre prea feri­
ciţilor, face praznic de ve­
selie şi luminos, slăvind pre
Dumnezeu celce v’a dat vouă
cununi, mărindu-vă pre voi
ca pre nişte slugi.
Ridicatu-v’aţi cu adevărat
sfinţilor către înălţimea lă u ­
dată a muceniciei şi aţi luat
săvârşirea poftei voastre în­
tru adevăr fe riciţilo r, luând
împărăţia lui Dumnezeu cea
nemişcată mucenice Strato-
nice, împreună cu Ermil cel
înţelept şi de Dumnezeu cu­
getător.
—
233
A Năacătoarc!
Milostiveşte-te spre mine
Mântuitorule celce te-ai nas- j
cut şi ai păzit (după naştere)
nestricată, pre ceeace te-a
născut, când vei şedea să
judeci faptele mele, trecând
nelegiuirile şi păcatele mele,
ca ceice eşti fără de păcat,
ca un Dumnezeu milostiv şi
iubitor de oameni.
Alt Canon, Irm os:
Hristos piatra cea nctaiată...
Veniţi să mărim cu glas
mare (prin sfinţite cântări) pe
cuvioşii părinţi, cari au vie-
ţuit cu cuviinţă la Raito şi
la Sinai şi cu bună credinţă
s’au nevoit.
Cât sunt de lăudate oste-
nelele voastre cele sihăstreşti
purtătorilor de chinuri! Cât
sunt preste măsură nevoin-
ţele cu care aţi biruit pre în­
şelătorul! Cât este de minu­
nată lupta, prin care dupre
lege v’aţi încununat.
Trupul şi sufletul v’aţi dă­
ruit Domnului, dupre cuvi­
inţă şi sfinţindu-vă cu sudo­
rile înfrânării, cu curgerile
sângiurilor din trup aţi uscat
marea răutăţii cei varvari-
ceşti.
Slavă...
Pomenirea voastră cea
luminată de Dumnezeu, lumi-
nându-se cu răsăriturile oste­
nelilor voastre cele pentru
 234 LU N A L U I IA* MNM U A R IK
.. * 4 * I M I M » . . M . n i M . i n • •••►«•*■«<• I I » '• • • " • • • t it a ii.u a

Hristos fericiţilor, luminează rinţilor şi slava mucenicilor,

cugetele tuturor cu Darul mulţimea cea pururea prăz-
dumnezee&cului Duh, carele nuitâ a minunaţilor părinţi
lucrează toate. din Raito şi Sinai.
Ş i acum, a Născătoarei... Ş i acum , a praznicului.

Se cutremură Heruvimii In ziua de astăzi s’a fă­

de Cuvântul, celce şade pre cut zi de lumină neapusă, că
dânşii negrăit. Văzându-1 Hristos adevărul a venit a-
prunc ţiindu-se în braţele tale cum de s’a arătat. Să-l lău­
cele de maică, prea sfântă dăm pre el cu cântări şi cu
Stăpână, ceeace eşti mai | glasuri, dupre cuviinţă, ca
înaltă de cât toată zidirea. pre un Ziditor şi Stăpân. O !
Irm osul:
ce taină nouă. Că făcătorul
Rristos piatra cea netă- lui Adam, de bună voia lui
„iată de mână, cea din mar­ s’a arătat om.
g in ea unghiului, din tine LA STIH O A VN Ă.
„muntele cel netăiat, Fe- I Stihirile praznicului, glasul al 6-lea.

„cioară s ’ a tăiat adunând P o d o b ie : Ingereştile puteri...

„firile cele osebite. Pentru Veniţi şi noi cu simţirea
„aceasta veselindu-ne, pre I inimii să alergăm credincio­
„tine Născătoare de Dum­ şii la râurile Iordanului şi vă­
nezeu te slăvim. zând pre Hristos că se bo­
' S V E T IL N A .
Po do b ie: Femei auziţi glas...
tează cu trupul de loan M er­
gătorul înainte. Acum împre­
Cântând cu dragoste sfin­ ună cu dânsul slavoslovind,
ţita prăznuire a lui Erm il cu­ să-i strigam lui: Bine eşti cu­
getătorul de Dumnezeu, toţi vântat celce te-ai arătat, Dum­
să slăvim pre Hristos, carele nezeul nostru, slavă ţie.
s’a botezat astăzi de loan în S tih : M area a văzut şi a fugit, Iord anul
râurile Iordanului, şi împre­ s ’a întors înapoi.
ună a proslăvit pre aceştia, ! Acum toiagul lui Ieseiu
ca pre nişte dumnezeeşti mu­ a odrăslit pre dumnezeescul
cenici ai lui. sicriu cel primitor de Dum­
Slavă, altă Svetilnă.
nezeu şi de mană, din care
Prin ostenelele sihăstriei a ieşit floarea vieţii cea ne­
desăvârşit aţi omorît pre şar­ pieritoare. De care spăimân-
pele începătorul răutăţii. Iară tându-se Iordanul şi loan cu
Ia sfârşitul vostru aţi luat cu­ mâna pipăindu-1, striga lui
nunile muceniciei. Lauda pă- Hristos: Bine eşti cuvântat
 IN PA T R U SPR EZ EC E Z ILE
celce te-ai arătat, Dumnezeul
nostru, slavă ţie.
S tih : Ce-ţi este ţie m are c ă ai fugit şi
tu Iordane că te-ai întors înapoi.
Cântaţi cu viersuri puteri
cereşti, cântaţi oamenilor şi
vă veseliţi, într’un glas, că
iată Stăpânul, strălucirea Ta­
tălui, vine la râurile Iordanu­
lui ca să se boteze dela rob,
popoare să strigăm: Bine eşti
cuvântat nelce te-ai arătat,
Dumnezeul nostru, slavă ţie.
Slavă, a Cuvioşilor, glasul al 8-lea.
Fcriciţi sunteţi Cuvioşi şi
Mucenici ai lui Hristos Dum­
nezeu. Cuvioşi, că pentru drep­
tate aţi fost goniţi şi Muce­
nici, căci sabia nu v ’a des­
părţit pre voi de dragostea
lui Hristos şi pentru aceasta
vă bucuraţi, că plata voastră
multă este în ceruri.
Şi acum, a praznicului, asemenea a lui
Anatolie:
Astăzi îăptura se lumi­
nează, astăzi toate se vese­
lesc, cele cereşti împreună
şi cele pământeşti, îngerii şi
oamenii se amestecă. Că unde
este venirea împăratului şi
rânduiala vine. Deci să mer­
gem la Iordan, să vedem toţi
pre loan, cum botează creş­
tetul cel neîăcut de mână şi
îără de păcat. Pentru aceasta
il apostolescul glas aducând, cu
I un glas să strigăm: Arătaţii -
s’a Darul lui Dumnezeu cel
mântuitor tuturor oamenilor,
235
lum inând şi dând credin­
cioşilor mare milă.
Ş l cealaltă slujbă a U treniei după
rânduială şi Otpustul.
LA L IT U R G H IE
Fericiric din Canonul p r a z n ic u lu i,
Peasna 8-a pe 4. Ş i din Canonul părin­
ţilor, Peasna 6-a pe 4. Prochimen, glasul
al 7-lea: Scumpă este înaintea Dom­
nului moartea cuvioşilor lui... S tih : Ce
voiu răsplăti Domnului... Apostol câtre
Rom ani: Fraţilor, ştim a i calorce iubesc
pre Dumnezeu*. Aliluia, glasul al 4-lea:
Strigat-au drepţii şi Domnul i-a'auzit
pre ci... Evanghelia dela Lucâ: în vremea
aceea stăiul-a lisus la foc sex.
C H IN O N IC U L
Bucuraţi-vă drepţii întru Domnul...
IN T R U A C E A S T Ă LU N Ă
ÎN 14 Z IL E
Cuvioşii părinţii noştri, sfinţii cei ucişi
în Sinai şi în Raito.
Intru această zi, se cdovăeşte praznicul slinlci
şi dumnezccşteî Arătări şi cântăm toată slujba
praznicului neschimbată, a Vecerniei şi Utreniei,
afară de Vohod şi de Paiim ii, de Litie şi de
.Polieleu şi Ia Liturghie de Antitoane.
Intru această lună în 14 zile, sfinţii cu­
vioşi părinţi c e s’au ucis în muntele Sinai.
S t ih : Sabie este aicea, care multe omoruri
a lucrat.
Iară ceice au pătimit, bărbaţi, prieteni bună­
tăţii s au aflat.
In aceasti lună in a patrusprezecea zi,
Arătaţii părinţi de sabie se jertfi.
A ceştia dorind de viaţa sihăstrească,
lăsând toate lucrurile lumeşti, locuiau în
pustie, cu cari împreună eră şl fericitul
Nil, carele fusese cparli în Constantinopol,
carcle şi cu puterea ştfinţii (fiind foarte
învăţat) şi cu Darul sfântului Duh, foarte
frumoase cărţi a scris, îndemnătoare spre
 236.......... ............. .. ................ r>L U ^ TJ ^ j . ^ X A g l E
nevoinţâ, pomenind şi de viaţa şi prada
şi uciderea acestor prea cuvioşi părinţi,
de vreme ce aceştia s’au ucis de barbarii
cc Ie zic vlemii, cari din Arabia până la
Eghipet şi spre marca Roşie se întind la
pustie. Şi mai ’nainte cu mulţi ani pc
vremea împărăţiei lui Dioditian şi a Iui
Petru patriarhul Alexandriei, s’au omorît
si alţii, cari şi aceia sihâstrcau în muntele
Sinai. Că ieşind Saracmii cari locuiau şi
ei în muntele Sinai, murind mai marele
acestora, au ucis pre mulţi din sihastri,
iară alţii scăpând la cetate, s’au arătat
Saracinilor noaptea pară de ioc, arzând
tot muntele şi para se suia până la Cer,
care văzând Saracinii s’au speriat şi Icpă-
dându-şi armele au fugit. Deci, cei dintâiu
ucişi, erau treizeci şi opt, având multe
rane pre trupurile lor, însă dintr’inşii s’au
aflat doi v ii: Sava şi Isaia, iară de cei
ucişi, unora li se tăiase capetele de tot,
altora se ţineau de o parte capetele în
piele., alţii jumătate tăiaţi. Pre cari i-au
îngropat aceşti doi părinţi, cari au po*
vestit şi celece s’au întâmplat.
Intru această zi, pomenirea celor trei­
zeci şi trei de părinţi ce 3’au ucis la
Raitd.
Stih : Precum Rahil oarecând pre fii. iară
acum pre părinţi,
Plânge Rait6 ca pre cei împreună dc sabie
jertfiţi.
A ceşti fericiţi părinţi se ne voiau şi
petreceau pustniceşte, acolo unde erau
cele douăsprezece izvoare de ape şi cele
şaptezeci de steble de finic. Deci, intrând
trei sute de Vlemi, în vase mari, şi tre­
când luciu! Etiopiei şi viind la un loc,
au aflat o corabie şi trecând în ţara Fa-
raniţilor, îi întâmpinară Faraniţii şi au
fost biruiţi de Vlemi şi au pierit patru­
zeci şi şapte de bărbaţi. lara Vlemii luând
femeile şi copii Faraniţilor, au mers la
cetate unde erâ biserica sfinţilor părinţi,
cari închizând poarta îşi aşteptau moar­
tea. Dcci, viind barbarii şi negăsind bani
şi avere, i-au ucis pre toţi şi luând prada
s’au dus să treacă şi neaflând corabia
care o afundase podvoranii şi fugiseră, s?au
umplut de mânie şi au junghiat pre toţi
robii, asemenea şi ei s’au junghiat unii
pre alţii.
Intru această zi, pomenirea prea cuvi­
J osului părintelui nostru Teodul, feciorul
lui Nil cel înţelept.
Stih : Cu cuviinţă pre Teodul voiu laudă
Ca pre o sluga a lui Dumnezeu şi cu nu­
mele şi cu fapta.
A cesta a fost fecior lui Nil cel în­
ţelept, carele a fost eparh în Constanti­
n o p le şi lăsând mărirea lu:nii, a mers
de s’a călugărit împreună cu fiul său în
muntele Sinai. După aceea af!ându-se şi
acesta si alţii acolo şi petrecând pustni­
ceşte, i-au lovit barbarii fără de veste,
şi începând a junghia pre sfinţii părinţi, Nil
a putu sâ fugă, iară fiul său Teodul, s’a
prins rob şi cu alt oarecarele tânăr şi îi
duceau legaţi. Deci, ajungând barbarii de
a dormi pe Ia corturile lor, au vrut să
junghie pre acei tineri să-i facă jertfă
luceafărului ce răsare înaintea soarelui.
Dar unul a scăpa: şi a fugit, iară barbarii
adormind, soarele a răsărit şi luceafărul
s'a ascuns şi nu au junghiat pre Teodul. i
Deci, vrând să-l vânză, nu le dâ mai mult
decât doi galbeni, cât unul dintr’înşii sco­
ţând sabia a vrut să-l junghie. Atuncea
l-a cumpărat episcopul şi i-a dat drumul
şi bine vieţuind cu plăcere dumnezeiască,
a răposat. Şi se face soborul acestor sfinţi
părinţi împreună, la cinstita biserica sfân­
tului apostol Pavel, care este unde se
hrănesc săracii.
Intru această zi, pomenirea prea cuviosu­
lui părintelui nostru Ştefan ce a făcut
mănăstirea Hinolacul.
S t ih : Dumnezeescului Ştefan groapa s'a
sapat mormântul Iui.
Carele a zidit monastirca Hinolacului.
A cest sfânt Stefan era din părţile
Anadolului, de bun neam cupre marele
Iov, din început râvnind viaţa sihăstreasca
şi ducându-se pe Ia mănăstirile cuvioşilor
bărbaţi, cele de pre la Iordan şi din pustiu
şi a sfântului Evtimie, Sava şi Teodosie.
Şi învăţându-se bir.e petrecerea fiecaruia,
mai în urmă s’a pogorît la C.nnstantinopol
pc vremea împărăţiei lui Leon Isavrul.
Deci, dându-i-sc găzduire, lângă Gherman6
prea sfinţitul patriarh şi rămâind lângă
el câtva timp, multe dela acela învăţând
şi spre folos luându-1 şi bun sfetnic lui
în lucrări făcându-se, a locui la mănăstirea
 IN PA TRIJSPRF.ZF.C E Z ILE
ce acum se zice Hinolacul, care s’a în­
temeiat de dânsul şi mulţime de monahi
acolo a adunat. Pre cari cu învăţătura şi
cu povăţuirea, i-a hrănit Domnului şi i-a
adus la măsura vârstei, plinirei lui Hris­
tos. Deci, bine petrecându-şi viaţa şi a-
şezârei celei de sus, aicea a luat dove­
dirile când eră a se mută, petrecându-se
sufletul său cu mărire precum ceice pentru
curăţenie au văzut, multora au povestit,
şi a sburat dela cele de jos, la cereştile
locaşuri.
Intru această zi, pomenirea cuviosului părinte­
lui nostru Sava arhiepiscopul Serbiei şi ctitorul
sfintei monastiri a Hilindarului.
S tih : Luceafărul luminând Serbia, părinte
tc-ai aratat,
Carele cu faptele şi cu cuvintele talc, aceea
mărită s'a aflat.
Intru această /.i, sfânta muceniţă Agiri, la
întunecoasa temniţa bagându-sc, s'a săvârşit.
Stih: Necuraţii, puind pc Agni in casă în­
tunecoasă.
I-a pricinuit ei prea luminată casă.
C u ale lor sfinte ru găciuni, D o am ne m ilu ­
eşte-ne şi no. m Antueşto prn nni, A m in .
C A D E-SE A Ş T I
Că de se va întâmplă odovania praz­
nicului dumnezeeştei Arătări, în Dumineca
cca mai ’nainte de a Vameşului şi a
Fariseului, Sâmbătă seara la Vecernia cea
mică, la Doamne strigat-am, punem sti­
hirile învierii, pe 4. Slavă, Şi acum, a
praznicului. La Sîihoavnă stihira învierii
1, şi a praznicului. Stihoavna cu stihu­
rile sale cele dela Vecernia cea mare.
Slavă, Şi acum, a praznicului: Astăzi
Hristos la Iordan a venit... glasul al 2 lea,
cea dela Hvalite. Troparul învierii, Slavă,
Şi acum, al praznicului.
LA V EC ER N IA C E A M A R E :
Dupfl obişnuita Catismâ, La Doamne
strigat-am: Stihirile învierii 3 şi ale lui
Anatolic 1, şi ale praznicului b, celece
sunt la însuşi praznicul. Slavă, a praz­
nicului, Şi acum, a Născătoarei învierii
glasului. La Litie, stihirile. Slavă, Şi acum,
a praznicului. La Stihoavnă, Stihirile învi­
erii, Slavă, Şi acum, a praznicului. La
binecuvântarea pâinilor, Troparul: Născă­
237
toare de Dumnezeu Fecioară... de doua
ori, şi al praznicului odată şi cetire din
Faptele Apostolilor. Iarâ de nu este P riv e ­
ghere, după: Acum slobozeşti... Troparul
învierii, Slavă, Şi acum, al praznicului.
La Pavecerniţâ, după Cade-se cu adevă­
rat... şi după Tatăl nostru, Condacnl
praznicului.
LA U T R EN IE
La Dumnezeu este Domnul, Troparul
învierii ce 2 ori. Slavă, Şi acum, al
praznicului. După Catisme, Sedelnele în ­
vierii cu ale Născătoarei şi cetire. După
Fericiţi cei fără prihană, şi Troparele:
Soborul îngeresc... Ipacoi al glasului,
Antifoande, Prochimen: Toată suflarea..
Evanghel a învierii şi celelalte ale învierii
până la Canoane. Canonul învierii cu
frmosul pe 4, şi al Născătoarei de Dum ­
nezeu pe 2, şi ale praznicului, amândouă
Canoanele pe 8. Catavasiile praznicului,
după a 3-a Peasnă, Condacul praznicului
şi Icosul şi Ipacoi al praznicului şi cetirea
prâznuirii. După a 6-a Peasnă, Condacul
învierii şi Icosul şi cetirea Ia Prolog. La
a 9 Peasnă, cântăm: Ceeace eşti mai
cinstită... Svetilnă învierii, Slavă Şi acum,
a praznicului. La Hvalite Stihirile învierii
4, şi ale praznicului 4, cu Stihurile lor.
Slavă, Stihira Evangheliei, Şi acum: Prea
binecuvântată eşti... Slavoslovia cea mare.
După Sfinte Dumnezeule, Troparul în vi­
erii numai, Ecteniile şi Otpustul. La ceasuri
Troparul învierii, Slava, al praznicului.
Şi acum, a Născătoarei ceasurilor. După
Tatăl nostru, Condacul praznicului şi al
învierii le zicem schimbându-le.
LA LIT U R G H IE
Fericirile glasului pe 6 şi ale praznicu­
lui, Peasna 9, dela amândouă Canoanele
pe 4. După Vohod Troparul învierii şi
al praznicului. Prochimenul, Apostolul şi
Evanghelia Duminecii rândului. Aliluia şi
Chinonicul piaznicului şi al zilei.
C A D E-SE A Ş T I:
Dc se va întâmplă, in odovania dum­
nezeeştei Arătări, Dumineca Vameşului
şi a Fariseului, Sâmbătă seara Ia Va-
 238 LU N A LU I IA N U A R• IE
••>••• ' » « • l - a - i ■ » «>l • ■ I I I ■ > l » « -« " li -« -• « • ■ '■ '• ‘■••li a i ■ •» •

cernia cea mică: Stihirile Învierii pe 4. Icosul Praznicului şi cetire la Prolog. La

Slava, Ş i acum, a Născătoarei glasului a 9-a Peasna cântăm: Ceeace eşti mai
de la Vecernia cea mică. La Stihoavnă cinstită... Svetilna învierii, Slavă, a Triodu­
Stihira învierii una, şi Stihoavna prazni­ lui, Şi acum, a praznicului. La Hvalite
cului dela Vecernia cea mare cu Stihurile Stihirile învierii 4 şi ale praznicului, cu
ci. Slava, şi acum, a praznicului: Astăzi cca dc Slavă 4 cu Stihirile lor, Slavă a
Hristos... scrisă la Hvalite, du pa Sfinte Triodului glasul al 8-lea: Pre Fariseul ce
Dumnezeule... Tioparul învierii. Slavâ, Şi se îndreptă... Şi acum: Prea binecuvân-
acum al praznicului. Ectenia mică şi tata eşti... Slavoslovia cea mare, Ecteniile
Otpustul. şi sfârşit. Şi obişnuita ieşire întru care
LA V E C E R N IA C E A M A R E cântăm Slavă, Şi acum, Stihira Evan­
gheliei. La ceasul dintâiu, Troparul Învi­
Fericit bărbatul, Catisma toata, la Doam­ erii. Slavă al praznicului, Şi acum, al
ne strigat-am... Stihirile Învierii 3 şi al- Născătoarei ceasurilor. După Sfinte Dum­
Triodului 3 cu cca dc Slavă, şi ale praz­ nezeule, Condacul Triodului. Aşa şi la
nicului 4, celece se cântă la însuşi praz­ celelalte ceasuri zicem Troparele, al praz­
nicul, Slavă, a praznicului, Şi acum, a nicului şi al Triodului schimbându-le, le
Născătoarei, a glasului din Octoih. Vohod, zicem.
Prochimenul zilei. La Litie, Stihirile praz­ LA LIT U R G H IE
nicului şi ale Triodului acelniaş glas
3 : Glasul Fariseului cel mult lăudător... Fericirile glasului pe 4 şi ale Triodu­
Slavă, glasul acelaş: Cunoscând suflete lui Peasna 3-a pe 4 şi ale praznicului
al meu osebirea... Şi acum, a praznicu­ Peasna 9 pe 4. După Vohod, Troparul
lui. La Stivoavnâ, Stihirile învierii, Slavă Învierii şi al praznicului, Slavâ, Condacul
a Triodului, Şi acum a praznicului. La Triodului Şi acum, al praznicului, Pro­
binccuvântarca pâinilor, Troparul: Născă­ chimenul giasului si al praznicului. Apos­
toare de Dumnezeu Fecioară... de 2 ori, tol şi Evanghelia Vameşului şi a Fariseu­
şi al praznicului, apoi Cetire. Iară de lui. Chinonicul zilei şi al praznicului.
nu este Privighere, după: Acum slobo-
zeşti... Troparul învierii, Slavă, Şi acum,
al praznicului, la Pavecerniţă, după Cade-
se cu adevărat... şi după Tatăl nostru...
Condacul praznicului, Slavă, Şi acum, al
Triodului.
IN T R U A C E A S T Ă LU N Ă
LA U T R EN IE IN 15 Z ILE.
Prea cuvioşii părinţii noştri Pavel Tiveul
La Dumnezeu este Domnul, Troparul şi Sfântul loan Colibaşul.
învierii, de 2 ori. Slavâ, Şi acum al praz­
La Doamne strigat-am. Stihirile pe 6, glasul
nicului. După Catisme, Sedelnele învierii,
al 2 ’ lea.
cu ale Născătoarei şi Fericiţi cci fără Podobie: Când de pe lemn...
prihană... cu Troparele: Soborul îngeresc...
ând din voie dumne­

f
Ipacoi al giasului antifoanele, Prochimenul
glasului şi Evanghelia Învierii: Învierea zeiască ai părăsit grijile
lui Hristos văzând... Psalmul 50, Slavă:
Uşile pocăinţii... Şi acum: In calea mân­ vieţii cu înţelepciune,
tuirii.,. Deci Stihu l: Milueşte-mă Dum­ * Părinte şi ai alergat
nezeule... A p o i Stihira: La mulţimea
faptelor mele... glasul al 6-lea, Canonul către ostenelele sihăstriei, a-
Învierii cu Irmosul pe 4 şi al Triodului tuncea cu bucurie ai mers în
pe 4. Ş i ale praznicului amândouă Ca­ pustii neumblate, înfierbân-
noanele pe 6. Catavasia praznicului, după
a 3-a Peasnă Condacul şi Icosul şi Se­ tându-te de dragostea iubirii
dealna Triodului, Slavă, Şi acum, a praz­ Domnului. Pentru aceasta, pu-
nicului. După a 6 Peasnă Condacul şi ştiind patimile cu petrecerea
 IN CINCISPREZECE ZILE
întru cele bune, ca un înger
ai vieţuit.
Din tinereţe osebindu-te
pre sine-ţi, Părinte, de toată
adunarea oamenilor întâiu tu
ai apucat pustietatea, Pavele,
mai mult decât toţi sihastrii
şi în toată viaţa ai fost ne­
cunoscut. Pentru aceea cu vo­
ie dumnezeiască te-a aflat
Antonie, ca pre o comoară as­
cunsă şi lumii te-a arătat.
Streină petrecere vieţuind,
Pavele, pre pământ, ai locuit
împreună cu îiarele, slujindu-
te Cuvioase, prin pasăre, din
I voie dumnezeiască. Şi a-
I ceasta văzându-o marele An­
tonie când te-a aflat, um-
plându-se de mirare, neîncetat
slăvea pre purtătorul de gri­
jă al tuturor şi Stăpânul ca
pre 1111 Dumnezeu.
Alte Stihiri ale sfântului loan, glasul şi
Podobia, asemenea.
Când cu chemarea cea
dumnezeiască bucurându-te,
ai fugit de frumuseţea lumii,
Părinte, atuncea calea cea
strâmtă şi cu ostenele şi
prea aspră mai mult ai socotit,
de cât calea desfătării. Drept
, aceea prin scăparea şi goli-
I ciunea tuturor poftelor, îmbră-
cându-te în chip dumnezeesc,
ai luat asupra ta purtarea de
grijă a sufletelor, de Dumne­
zeu fericite.
Vieţuirea cea streină şi
ll
239
începerea cea streină ai înţe­
les, fiind rănit de dragostea
lui Hristos, a căruia sărăcia
cc.a n e sp u să ai iubit. Şi îna­
intea porţilor părinţilor tăi,
ca unul cel fără casă te-ai chi­
nuit, fiind înghesuit şi scâr­
bit, Părinte. Drept aceea um-
plându-te de daruri, moşte­
neşti avuţia cea nerisipită în
ceruri.
Purtând în mâini sfânta E-
vanghelie, acesteia împlinitor
te-ai arătat Părinte. Că lepă-
dându-te de averile părinţilor,
cu lacrimi şi cu strâmtoare ai
săvârşit toată viaţa ta prea
cuvioase, Ioane. Drept aceea
cu dumnezeiască mângâere şi
neîncetată veselie te îndul­
ceşti acum, de Dumnezeu mă­
rite.
Slavă, a sfântului loan, glasul al 2-lea. ,
L>epădându-te de lume şi
de celece sunt în lume, prea
cuvioase şi luând Evanghelia,
evangheliceşte ai urmat lui
Hristos. Şi întru o colibă, ca
într’un raiu tăinuit vieţuind
cu petrecerea cea desăvârşit '
cumplită a trupului ai sugru­
mat pre balaurul cel ucigaş
de oameni. Drept aceea pe­
trecând în ceruri, Ioane, prea
fericite, cere-ne nouă mare
milă.
Şi acum, a Născătoarei...
Po d o b ie : Când de pre lemn...
Bucură-te stea cu chip de
I
•
240 I»
• ••
«I•
••«I
LU N A «
L•
••
U•*
•
I IA N U A R IE
soare, bucură-te pricina tutu­
ror bunătăţilor, Preacurată.
Bucură-te ceeace ai încăput
pre Dumnezeu cel neîncăput,
ceeace ai odrăslit spicul ne­
muririi. Bucură-te dumneze­
iască căruţă, uşă prea lumi­
nat ă. Bucură-te pierderea bles­
temului celui strămoşesc, Fe­
cioară, care eşti pricinuitoa-
rea bunătăţilor.
A Crucii a Născătoarei, asemenea.
Când a văzut nestricata
Mieluşa pre Mieluşelul său, ca
pre un om, trăgându-1 spre
junghiere de bună voie, grăia
plângând: Te grăbeşti acum,
Hristoase, sâ mă îaci fără de
fiu, pre mine care te-am năs­
cut. De ce ai făcut aceasta
Mântuitorule al tuturor? Insă
laud şi slăvesc bunătatea ta
cea desăvârşit şi mai pre sus
de minte şi de cuvânt, iubi­
torule de oameni.
STIH O AVNA din Octoih.
Slavă a sfântului, glasul al 6-lea.
Cuvioase părinte, în tot pă­
mântul a ieşit vestea fapte­
lor tale. Pentru aceasta în ce­
ruri ai aflat plata ostenelelor
tale, taberile drăceşti ai pier­
dut cetele îngereşti ai ajuns
a cărora viaţă fără prihană
ai urmat. Indrăsnire având
către Dumnezeu, cere pace
sufletelor noastre.
Şi acum a Născătoarei...
Po dobie: Tuată n ă d e jd e a p u in d u şi...
Bucură-te sfeşnic prea lu- j le dracilor prea fericite, pen-
«
««
■••
»«
!(
. •
•••
•«i
iai
l.1l
> M
<*
l<r
i 4
.*
««■
(••
•
minat, mai luminos decât lu­
minile soarelui, Stăpână. Bu­
cură-te deslegarea blestemu­
lui celui dintâiu prea curată,
Stăpână, nădejdea celor des-
nădăjduiţi, chemarea cea din
nou a neamului nostru. Bu­
cură-te palatul cel luminos,
al împăratului tuturor, mun­
tele cel gras, din carele a
ieşit Mântuitorul. Bucură-te
făclia cea dumnezeiască şi
luminoasă a dumnezeescului
Cuvânt. Bucură-te sfeşnic cu
totul luminos. Bucură-te scau­
nul cel de foc.
A Crucii, a N ăscătoarei
Sabie (precum a zis Si­
meon) prin inima ta a trecut
prea curată Stăpână, când ai
văzut pre celce a strălucit
din tine (cu cuvânt negrăit),
de cei fără de lege ca un o-
sândit pre Cruce înălţat şi cu
oţet şi cu fiere adăpat şi în
coastă împuns şi la mâini şi la
picioare pironit. Şi tânguin-
du-te ai glăsuit strigând ca o
maică: Ce este această taină
nouă prea dulcele meu Fiu.
Troparul, glasul al 4-lea:
Dumnezeul părinţilor noştri..,
Caută la sfârşitul cărţii.
Slavă alt Tropar, glas acelaş.
Din pruncie pre Domnul
iubind cu căldură, lumea ai
lăsat şi cele în lume frumoase.
Şi postnicind cu cuviinţă ţi-ai
pus coliba înaintea porţilor
părinţilor tăi. Zdrobit-ai curse­
I

IN U N S Pa mR» E• « •Z• • •Ea «Ca .aEa t Z IL E 241

• » a * - a • •• »• !• a • » a • a * • • • a* » «• »4>a-a*a «> a a * 4 m a • • « J im « .a a t * • • 1» as* a i B » a i r « i » a r w a a a a -a a n i i i a i a i t . c t n i a t a « i i » a « î m i • m a t * a « a « > a ia

tru aceasta pre tine, Ioane, “ mai pre sus de toate, pre
Hristos după vrednicie te-a tine te lăudăm.
prea mărit. Alt CANO N al sfântului loan.
Şi acum, a Născătoarei.... Al căruia acrostih la G re ci este a c e s ta :
C au tă la sfârşitul cărţii. Cu rugăciunile talc, fericite, arată-mă pre
mine sărac de patimi.
F a c e re a lui losif.
Peasn a 1-a, glasul al 2-lea, Irm os:
Intru adânc a aşternut...

C A N O A N ELE
Din Octoih unul cu Irmosul, pe 6 şi ale
sfinţilor două pe 8.
C A N O N U L sfântului Pavel.
F a c e re a lui loan Monahul.
Peasna 1-a glasul al 8-lea, Irmos. cea dumnezeiască, îmbogă-
^ ă cântăm Domnului ce-
luice a povăţuit, pre po­
fporul său prin marea
Roşie cântare de biruinţă, că Jugului celui bun al Dom­
s’a proslăvit.
Pre Pavel purtătorul de
Dumnezeu, ca pre o podoabă
a sihastrilor, credincioşii adu-
nându-ne, cu cântări dupre
datorie să-l cinstim.
Păcutu-te-ai pustiului în­
mbogăţindu-te cu bună-
LA U T R E N IE
ifi tăţile cele dumnezeeşti,
«îi ai defăimat bogăţia cea
pământească şi ai câştigat pre
cea cerească. Pentru aceea
fiind eu sărac de cunoştinţa
ţeşte-mă cu darul, ca să-ţi
laud vieţuirea cea întocmai
cu îngerii părinte.
nului supuindu-te, fericite, din
tinereţe te-ai nevoit cu lupte
sihăstreşti, întrarmându-te pe
tine cu smerirea lui Hristos.
Prin care te-ai înălţat, Ioane,
către înălţimea cea cerească.
Slavă...

tâiu cetăţean, Pavele, pururea Ca unul ce ai umblat pre

pomenite, arătându-te moş- cărarea cea strâmtă, cu scârbe
tean împărăţiei prin sihăstrie. şi cu lacrimi şi cu suspinuri
Cu totul curăţindu-te pre şi cu rele pătimiri prea cu­
tine însuţi prin înîrânare prea vioase, ai ajuns la lărgimea
fericite, te-ai arătat locaş lui prea mareaîiându-ţi sălăşluire
Dumnezeu şi cu îngerii îm­ vrednică ostenelelor tale, Pă­
preună locuitor. rinte, vrednicule de mirare.
A Născătoarei... Ş i acum a Născătoarei...

Hăscătoare de Dumnezeu De cumplite vicleniri ale

preacurată, ceeace mai pre patimilor viscolindu-mă, Fe­
sus de fire ai născut întrupat cioară şi clătinându-mă de
pre Cuvântul cel veşnic şi năvălirile păcatelor, prea lă-
 242• » • « < « • • « ■ ! • ( » « 4 L U N A L U I IA N U A R I E
•• «•«.» I I » M I • I I C I DHI't llUtlUIlIll • « I I I «M l

dată, năzuesc cu dragoste primit şi te-a numărat pre

către folosinţa ta cea neador­ tine în cetele sihastrilor.
mită, pururea Fecioară, milos- A.rătatu-te-ai ca o minune
tiveşte-te spre mine şi mă prea mare, spăimântând ini­
mântueşte. mile celor bine credincioşi
Peasna 3-a, Irmos: prea cuvioase, în ce chip ai
op elace ai întărit cu cuvân- răbdat la porţile părinţilor
[f] tul cerurile şi pământul tăi şi sărac şi scârbit.
l-ai întemeiat pre ape Slavă...
multe, în tă re ş te - m ă către
cântarea slavosloviei tale, Dupre lege nevoindu-te
Doamne. întru rugăciuni şi în postiri
întru nepătimire te-ai îmbră­
Intinzându-ţi ochiul sufle­ cat prea cuvioase, smerindu-ţi
tului către Dumnezeu, pre zburdările trupului, cu pute­
dânsul l-ai iubit Părinte, u- rea dumnezeiescului Duh.
rând cele pământeşti şi pe­
Şi acum, a Născătoarei...
trecând viaţă îngcrească.
Cu razele bunătăţilor, a- Ca pre un trandafir, cu
rătat ai gonit negura patimi­ miros de mir, din văi te-a a-
lor, Părinte, primind în inima flat pre tine Curată cel Curat,
ta luminarea Duhului. şi a locuit întru tine, umplând
Rrănindu-te cu pâinea cea de bun miros omenirea.
cerească ca odinioară llie prin v Irmosul:

corb, ai scăpat de Iezavela cea

Inflorit-a pustia ca crinul,
înţelegătoare, la acoperă­ „Doamne, biserica păgânilor
mântul lui Hristos.
„cea stearpă prin venirea ta,
A N ăscătoarei...
„întru care s’a întărit inima
împăratul slavei şi Făcă­ „mea.
torul, din văpseala sângiuri- CONDACUL Sfântului Pavel, glasul al
3-lea.
lor Născătoarei de Dumnezeu P o d o b ie : F e c io ară astăzi...
vâpsindu-şi haina cea împă­
rătească, tăinuit o a mohorât. Ca pre o lumină neapusă
Alt C anon, Irm o s :
a soarelui celui înţelegător,
Inflorit-a pustia ca crinul...
adunându-ne astăzi cu cân­
tări te lăudăm, că ai luminat
Rugăciunile tale, ca o tă­ pre toţi ceice erau întru în-
mâie cu bună mireasmă, ai a- tunerecul necunoştinţii. Su-
dus Atotvăzătorului, prea cu­ indu-i către dumnezeiasca în-
vioase. Care mirosind, le-a nălţime, podoaba Tiveilor şi
 IN CINCISPREZECE ZILE
părinţilor şi sihastrilor tare
temelie, prea cuvioase Pavele.
Sedealna sfântului Pavel, glasul 1-iu
Podob ie: Mormântul tău...
Frumuseţile lumii din ini­
mă urînd, şi pre unul Dum­
nezeu din suflet iubind Pa­
vele, ai ajuns în pustiu ca
într’o cetate de locuit şi dân~
du-te numai la priviri nemiş­
cate, cu trupul îiind, te-ai a-
rătat ca un înger. Pentru a-
ceasta te cinstim.
Slavă, altă Sedealnă, glasul aJ 3-lea.
Podobie: D e frum useţea fecioriei laie...
Părăsind avuţia cea stri-
căcioasă şi mărirea cea tre­
cătoare, ai dobândit avuţia
cea cerească fericite Părinte,
şi lauda cea cu adevărat veş­
nică Pentru aceasta fericim
sfântă adormirea ta şi întru
dânsa prăznuind, strigăm tie:
Pomeneşte-ne pre noi, ca cel­
ce ai îndrăsneală către Dom­
nul, Ioane.
Şl acum, a Născătoarei, asemenea.
Ca o vie nelucrată, Fe­
cioară, strugurul cel prea fru­
mos l-ai crescut, celce izvo­
răşte nouă vinul mântuirii,
care veseleşte sufletele şi tru­
purile tuturor. Pentru aceasta
pre tine ca pre o pricinuitoare
a bunătăţilor, fericindu-te pu­
rurea cu îngerul, strigăm ţie:
Bucură-te cea plină de daruri.
A Crucii, a Născătoarei, asemenea...
Cea neispitită de nuntă,
243
Curata şi Maica ta Hristoase,
văzându-te pre tine mort
spânzurat pre lemn, ca oMaică
plângând, a grăit: Ce ţi-a răs­
plătit ţie adunarea jidovilor
cea fărădelege şi nemulţămi-
toare? Care cu multe şi mari
darurile tale Fiul meu s’a des­
fătat, laud plecăciunea ta cea
dumnezeiască.
Peasna 4-a Irmos:
>)uvinte, din munte um­
f bros, din una Născătoa­
rea de Dumnezeu, cu
dumnezeiască vedere, proo­
rocul mai ’nainte a cunoscut
că vei să te întrupezi şi cu-
tremurându-se, slăvea pu­
terea ta.
Fiind sădit în casa lui Dum­
nezeu, ai odrăslit buna rodire
a bunătăţilor şi năvălirile tru­
pului le-ai veştejit cu sihăs­
tria ta.
Cu focul dragostei lui Hris­
tos, ai ars spinii patimilor, şi
pre tine te-ai arătat, Părinte,
locaş Duhului.
Cu toiagul vieţii tale celei
îmbunătăţite, ca pre nişte fiare
ai gonit patimile. Pentru a-
ceea şi moartea ta, fiare ţi-au
adunat spre îngroparea ta.
A Născătoarei
Raină mohorîtă tăinuit s’a
ţesut Dumnezeului tuturor,
din prea curate sângiurile tale,
Născătoare de Dumuezeu, cu
careîmpodobindu-se, ne-aîm-
I
244 L U N A L U I IA N U A R IE
• ■ ia i« iiiiia * a ia a iim ia » iiii* iia « ii< ii| i| iiiH • « mi » a>i •
••• • » « • ii>
i4
<i«
m» a < i4 ••!•««» ••*• iia v H a n a a it iiiiiiiM M » i a n M a«»*a i

preunat pre noi cu Dumne­ Fiind vestit întru cântări

zeu şi Tatăl. şi în postiri, în rugăciuni şi
Alt Canon Irm o s: în privegheri, fericite, către
Venit-ai d in Fecioară... Dumnezeu te-ai sălăşluit, cu­
In haine sărăceşti, te-ai a- vioase Pavele.
rătat comoară ascunsă, de V iaţa ta a fost prea cin­
Dumnezeu insuflate, că ai iu­ stită întru Domnul, Pavele
bit podoaba dumnezeiască şi prea fericite, şi îngroparea ta
cu aceea îmbrăcându-te, ai in­ minunată.
trat In cămara Mirelui cea Săvârşind călătoria sihăs­
de sus. triei, Cuvioase, te-ai făcut a-
Prim ind sămânţa cea ce­ semenea cu puterile cele de
rească în brazdele inimii, de sus, Părinte.
Dumnezeu însuîlate, ai odrăs­ A N ă scă to a re i..

lit spic veselitor, carele hră­ Ş i după naştere te lăudăm

neşte gândurile celorce te lau­ pre tine Fecioară Născătoare
dă, urmându-ţi cu cuviinţă. de Dumnezeu, că tu ai năs­
Slavă... cut cu trup în lume pre Dum­
nezeu Cuvântul.
In colibă prea mică şi strâm­
Alt Canon, Irm o s:
tă petreceai dumnezeescule,
Lumina celor din întunerec...
din voia ta îăcându-te alt La-
zăr sărac. Pentru aceea te o- Strein te-ai făcut de dul-
dihneşti acum în sânurile lui ceţile pământeşti; strein de
Avraam, Părinte cuvioasc. ai tăi, strein de părinţii tăi
Ş i acum , a Născătoarei... cu a ta voie, şi curăţindu-te
pre tine cu înfrânarea, te-ai
Indreptează-mi mişcările unit cu Atotţiitorul, părinte
sufletului, Preacurată, c ă tre Ioane, sărăcindu-te cu duhul.
dumnezeeştile porunci ale ce­
luice a strălucit din pântecele păcându-te pre tine casă
tău mântuindu-mă de viforul sfintei Treimi, ai poftit a te
smintelelor vieţii, cu mijlo­ strâmtoră în colibă, curăţin-
cirile tale. du-ţi sufletul cu dumnezeeş­
.Peasna%5-a, Irm os:
tile cugetări, văzând prin gând
pururea frumuseţea lui Dum­
ţjp r ânecând, strigăm ţie, nezeu cea negrăită, părinte
Doamne: Mântueşte-ne Ioane.
A A pre noi, că tu eşti Dum­
S la v ă :
nezeul nostru, afară de tine
„pre altul nu ştim. Arătatu-te-ai plinitor le­

i!
 * <• «• • • !• « * « i » «• »«*• «• • p i n i t
IN C IN S P R E Z E C E Z IL E « • • •• i i
245
• » •• i a « ■ i . a i i •ai . k i t a a •i aa u n a i a aa m a m •»».«> a« ' a u : m a i » « a « i » « * «

gii lui Dumnezeu, nealegând | vânt pre Cuvântul întrupat,

nimic mai de cinste decât dra­ rugămu-ne Fecioară, scapă de
gostea lui, cugetătorule de i cursele vrăjmaşului sufletele
Dumnezeu. Că nu te-a slăbit noastre.
pre tine dragostea părinţilor Alt Canon, Irm os :
şi a fraţilor, nici bogăţia, nici Intru a d â n c u l păcatelor...
dulceaţa trupului, Părinte.
Ş i acum , a Născătoarei...
Pre şarpele cel trufaş l-ai
biruit cu armele smereniei fe­
Pre Emmanuil Stăpânul , ricite, şi înălţându-te întru Du­
tuturor ai născut fără strică­ hul, te-ai sălăşluit în locaşuri
ciune, rămâind Fecioară şi pururea veşnice.
după naştere, Maică Fecioară. Vmplutu-te-ai de Darurile
Pre carele roagă-1 neîncetat Duhului şi duhurile viclenirii
să mântuiască de supărarea le-ai supus ca un înţelept şi cu­
vrăjmaşilor, pre ceice scapă i| minte şi cu totul dat lui Dum-
sub acoperemântul tău. 11 nezeu.
P e a s n a 6-a, Irm os:
Slavă...
^ ,7 a in ă luminoasă dă-mi
mie, celace te îmbraci cu Fiind împodobit cu înălţă­
J lumina ca cu o haină, mult rile nepătimirii părinte Ioane,
«milostive Hristoase, Dumne­ măcar că te strâmtorai în co­
z e u l nostru. libă şi te împroşcai de supă­
rări, dar răbdai întărindu-te
Intinzându-ţi-se mâinile că­
dumnezeeşte.
tre Dumnezeu, sufletul tău Cu­
vioase, l-ai pus lângă dânsul, Ş i acum, a Născătoarei...

bine plăcând lui şi în zi şi în Pre Cuvântul cel întocmai

noapte. lucrător şi de un scaun ce­
Adormirea ta o au mărit luice l-a născut, I-ai întrupat
oştile îngerilor, cetele pro­ din pântecele tău Curată, ca­
orocilor şi ale sfinţilor apos­ rele pentru nespusă milosti­
toli, cuvioase Părinte. virea sa, s’a îmbrăcat cu toată
Scăpând de furtuna pati­ I omenirea noastră.
milor Cuvioase, cu vetreala si­ Irmosul A _ I
hăstriei celei desăvârşit, te-ai T G U su l w e -***
Intru adâncul greşelilor
aşezat la limanul cel nevifo-
fiind încunjurat, chem adân- 1
rât al lui Hristos.
cui milostivirii tale cel neur- 1
A N ăscăto arei
mat; din stricăciune Dum-
Oeeace ai născut prin cu­ j nezeule, scoate-mă.
TlT
J l
246 L U N A L U I IA N U A R IE
C O N D A C U L sfântului loan, glasul a l 2-lea.
P o d o b ie : Cele dc sus căutând...
De cele de sus dorind a le
dobândi preaînţelepte,frumu­
seţile cele dc jos cu chibzuirc
le-ai defăimat şi lui Hristos
celuice a sărăcit, împreună
sărăcind, bucurându-te ai ur­
mat, Ioane. Către carele nu în­
cetă, cu osârdie rugându-te
pentru noi toţi.
Alt C O N D A C , asem enea.
Iu b in d înţelepte sărăcia
ceeace nu se fură, bogăţia pă­
rinţilor tăi ai urât. Şi Evanghe­
lia în mâinile tale ţiind, ai ur­
mat lui Hristos Dumnezeu,
Ioane, rugându-te neîncetat
pentru noi toţi.
ico s .
Cine este îndestulat du­
pre vrednicie să laude oste­
nelile şi durerile tale şi tru­
dele cele multe, strălucirea şi
slava? Ci cu rugăciunile tale
către Dumnezeu, cele bine
primite, Darul Duhului acum
mie dărueşte-mi, ca să spun
cu credinţă nevoinţele tale ce­
le mai pre sus de fire şi să
laud suîerirea ta cea mai pre
sus de cuvânt şi răbdarea la
gândirea de cele de sus prea
fericite. Prin care pre vrăj­
maşul cel amăgitor l-ai ruşi­
nat. Nu încetă rugându-te pen­
tru noi toţi.
Intru a c e a s tă lună în 15 zile, pom enirea
I p re a cuviosului părintelui nostru Pavel
Tiveul.
S t ih : Dacă dc minune porţile din Tivele
Eghipetului sunt,
Cu cât mai vârtos Pavel porţile vieţii lăsând.
Intru această lună în a cincisprezecea zi,
Pavel odrasla Tivaidei, viaţa părăsi.
A ce sta a fost pe vremea lui De-
chie şi Valerian prigonitorii creştinătăţii,
fiind din Eghipet, din Tivaida cea de sus.
Dcci, cunoscând câ vrea sa-1 vândă cum­
natul sâu din zavistie, căci îi oprise par­
tea ce i se cuvenea dela părinţi, a fugit
de s’a depărtat !a munţi şi mergând pu­
rurea mai ’nainte, de multă vreme ce a
trecut, şi-a schimbat patima sa. In loc
de a se teme de celce 11 prigoneâ veni
la dorire de călugărie. După aceea merse
lângă o peşteră, în pustiul cel mai adânc,
întru carele petrecându-şi toată vremea (ca­
re erâ multă), cu pace şi cu lipsa pofte­
lor, către Domnul a răposat. Pre acesta
(precum spun) aflândti-1 marele Antonie,
s’a minunat şi pentru locul cel cu nevoie
şi pentru lungimea vremii şi pentru ose­
bire, că mai ’nainte de alţii, a îndrăznit
de a mers în părţile cele mai dinlăuntru
ale pustiului şi şi-a îndelungat alergătura
nevoinţii sale pâna la o suta treisprezece
ani, că atâta a trăit, ieşind din tânără
vârsta sa, din grijile lumii.
Intru a c e a s tă zi, prea cuviosui părintele
nostru loan c e l pentru H risto s s ă ra c ,
c a re le şi C a liv it s ’a numit, a d ic ă colibaş.
S tih : T â n ă r lc p ă d â to r de lu m e ,
du-şi c o lib a de pe p ă m â n t.
părăsin-
N o u ă c o lib ă in ceruri şi-a zid it.
In a cincisprezecea zi,
lo a n c o lib a 'şi părăsi.
A ce sta a fost în Constantinopol, fe­
cior senatorului Eutropie şi al Teodorei.
Şi din tinereţe încă a ieşit din şcoală
neştiind nimenea, nici părinţii săi nici das­
călii şi s'a dus cu un călugăr la mănăs­
tirea ce-i zic Ton Achimiton, adicâ a ne­
adormiţilor şi s’a făcut călugăr, obişnuit
a petrece cu multă nevoie. Ş i deoarece
vicleanul diavol îl îmboldea cu dorul pă­
rinţilor săi, a biruit şi întru aceasta pre
vrăjmaşul, că spuindu-şi gândul către e-
gumenul mănăstirii şi cerând dela dânsul
şi dela toţi fraţii rugăciune şi iertăciune,
spre ceeace i s’a părut să facă s’a dus,
Ia casa Iui, cu chip sărăcesc, îm brăcat cu
rasă, unde petrecând strâmpt în tr’o coliba
câţiva ani şi batjocorit de slugile sale,
sufereâ dinafara porţii văzând pre tatăl
 IN CIN CISPREZEC E Z ILE
său şi pre maica sa trecând cu lumeşti
năluciri şi păzindu-se în portul acel ne­
cunoscut. Când a fost sâ moară a che­
mat pre maica sa şi cu vădirea evan­
gheliei cea ferecată cu aur, care îi făcuse
părinţii, încă de când erâ la şcoală cu
copiii şi aşa s'a cunoscut că este fiul lor
şi şi-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.
Intru a ce a stă zi pom enirea sfântului mu­
cenic Pansofie.
S tih : Şi pre Pansofie, înşelătorilor, cu cât
mai mult il veţi lovi.
Cu atâta şi cununi mai multe ii veţi implcti.
A ce sta era din Alexandria având tată
pre Nil, carele crâ cinstit cu cinul de
antipat. Deci, pentru multa lui bogăţie şi
pentru isteţimea firească şi pentru bună­
tatea părintească, a sporit la vârful învă­
ţăturii şi a celci elineşti şi a celei creşti­
neşti. Acesta după săvârşirea tatălui său,
deşertându-şi bogăţia sa, spre ajutorul
celor lipsiţi, s’a dus în pustie, prin lepă­
darea de cele pământeşti căutând pre
Domnul. Ş i petrecând în pustiuri două­
zeci şi şapte de ani şi în singurătate vor­
bind cu Dumnezeu şi mintea sa dela cele
de jos, Ia cele de sus înălţându-o, fiind­
că nu erâ cu putinţă atâta bunătate a se
ascunde, a fost pârât Ia Augustalie, gu­
vernatorul Alexandriei, căruia i se încre­
dinţase de Dechie râsboiul cel împrotiva
creştinilor. Deci, stând înaintea luf şi din
cuvintele lor, înfruntând înşelăciunea cre-
dinţii Iui şi trufia tiranului ruşinându-o,
a fost bătut cumplit şi şi-a primit cununa
muceniciei.
Intru această zi, sfinţii şase părinţi cu pace
s’au săvârşit.
S t ih : Şase strălucite suflete din viaţă zbu­
rând.
Cu îngerii cei cu câte şase aripi impreunâ
se află stând.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi.
Amin.
P e a sn a 7-a, Irm os:
elace ai întemeiat pă-
mântui întru început şi
cerurile cu cuvântul le-ai
«întărit, bine eşti cuvântat în
247
»veci, Doamne, Dumnezeul
«părinţilor noştri.
Cugetul trupului supuin-
du-1 Duhului, cuviosul striga:
Bine eşti cuvântat, Doamne,
Dumnezeul părinţilor noştri.
Scăpând din cursele vrăj­
maşului Cuviosul, cu bucurie
strigă: Bine eşti cuvântat,
Doamne, Dumnezeul părinţi­
lor noştri.
Toată văpaia patimilor căl­
când sihăstreşte Cuviosul, stri­
gă: Bine eşti cuvântat, Doam­
ne, Dumnezeul părinţilor no­
ştri.
A Născătoarei...
Celce ai făcut pre Fecioara
Cer şi dintr’însa ai strălucit
ca soarele, bine eşti cuvân­
tat, Doamne, Dumnezeul pă­
rinţilor noştri.
Alt Canon, Irmos
Porunca cea prolivnică...
Calea cea strâmptă ai ales
mai de cinste, decât cea largă,
minunate, şi cu bucurie ai răb­
dat la porţile părinţilor tăi,
înfruntându-te şi trudindu-te
cu multe boale, de Dumne­
zeu fericite.
Impodobitu-te-ai pre tine
înţelepte, cu prea frumoase
suişuri, omorându-ţi cugetul
trupului. Drept aceea te-ai
mutat către cele cereşti, nu-
mărându-te pururea cu cetele
cinstiţilor părinţi, vrednicule
de minune.
 248
Slavă...
Incrcdinţândii'tecăilorcare
povăţuesc către odihnă dum­
nezeiască, te-ai abătut de la
prăpăstiile dracilor fericite,
fiind acoperit cu dumnezee-
scul Dar şi strigând: Celace
eşti binecuvântat şi prea pro­
slăvit.
Ş i acum , a Născătoarei...
Lăudam naşterea ta bine­
cuvântată, prin care ne-am
mântuit din osârdia cea de
demult şi pte tine te fericim
de Dumnezeu fericită, pre
care singură te-a iubit, celce
este binecuvântat şi proslăvit.
P e a s n a 8-a, Irm os:
fpj re împăratul slavei cel
£ fără de început, de carele
'A se înfricoşează puterile
^cereşti şi se cutremură ce-
vtele, îngereşti, preoţi lăuda-
»ţi-l, popoare prea înălţaţi-1
dintru toţi vecii.
Rîvnit-ai lui loan Mergăto­
rului înainte, cugetătorule de
Dumnezeu sihăstrind în pus­
tie. Cu carele împreună te-ai
învrednicit a dobândi viaţa
cea adevărat veşnică.
Ou roua înîrânării ai stins
de tot cuptoarele patimilor
Părintele nostru, cu bună cre­
dinţă strigând: Popoare prea
înălţaţi pre Hristos în veci.
Raiu ai făcut cu adevărat
pustiul strălucindu-te cu toată
LU N A L U I IA N U A R IE
bunătatea într’însul. Drept a-
ceea te-ai şi învrednicit des­
fătării raiului.
A Născătoarei...
Oa una ce ai îndrăsneală
către Dumnezeu prealăudată,
Maica lui Dumnezeu Marie,
roagă-1 pre dânsul sâ ne mân-
iuim de primejdii, ceice te
lăudăm pre tine cu credinţă.
Alt Canon, Irm os :
Pre Dumnezeu carclc s’a pogorât...
Ţesându-ţi ţie însuţi, Ioane,
haină ce nu se învecheşte, îm-
pestrită cu bunătăţi, te-ai îm­
brăcat cu haină proastă, în
chip de sărac petrecând la
porţile părinţilor tăi.
Pără prihană, ca alt Iov
înaintea porţilor ai pătimit
râu ca în gunoiu, suferind în­
fruntările slugilor tale, înţe­
lepte, chinuindu-te de foame
şi de sete. Drept aceea ai
moştenit împărăţia cea de sus.
Binecuvântăm pre Tatăl...
A lt Avraam te-ai arătat,
aducând ca pre un oaspete
pre Treime la coliba ta, prin
suişuri dumnezeeşti şi prin
cugete curate şi prin sărăcie
desăvârşit, slujindu-i ei, Feri­
cite, întru toţi vecii.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Râu pururea curgător ni
se izvorăşte nouă, celorce nă-
zuim la tine Preacurată, din
care luând Dar din destul,

I ••• • ( M
lăudăm naşterea ta Preacu­
rată, şi o prea înălţăm întru
toţi vecii.
Irm o su l:
S ă lăudăm , bine să cuvântăm...
P re Dumnezeu carclc s’a
pogorât în cuptorul cel cu
îoc la tinerii evreeşti şi vă­
paia întru răcoreală o a pre­
făcut, ca pre Domnul lău-
daţi-1 lucrurile, şi îl prea în-
nălţaţi întru toţi vecii.
P e a s n a 9-a, Irm os :
re cel nevăzut cu chip
P-
dumnezeesc primindu-1,
n e i s p i t i t ă de nuntă mânţa cea cerească în braz­
«Fecioară şi Maică, cu laude
«naşterea ta o slăvim.
Ca pre o comoară înţe­
legătoare ascunsă, Cuvioase,
Dumnezeu te-a descoperit lui
Antonie, iară nouă te-a arătat
spre slavă şi veselie.
Pironindu-te pre sineţi în
frica lui Dumnezeu, Cuvioase,
şi săvârşindu-ţi viaţa cu grija
morţii, te-ai învrednicit vieţii,
Părinte.
Ca unul ce ai îndrăsneală
către Dumnezeu, roagă-te pen­
tru noi, cari îţi săvârşim cu
credinţă această pomenire a
ta, Pavele fericite.
A N ăscăto arei...
Ceeace ai zămislit pre
Hristos cel îără început îm­
preună cu Tatăl şi cu Duhul
sfânt, şi l-ai născut negrăit
JL
IN C IN CIIS P R■EI •
ZH
EI•
C•E Z IL E 249
I I HI tI I • •
I I•«
>•»
•<•
••«
>■•
»•
'
••••
••(
• «
It•Il
* l
ll<l
» l
« M«
«l-M'
l
Fecioară, roagă-1 ca să ne
mântuim noi.
Alt Canon, Irm o s:
Fiul Părintelui celui...
Strigai Cuvioase: Puterea
mea şi lauda îini este Domnul,
întru carele biruesc pre păr­
tinitorul întunerecului, n ici
cum nu mă tem de înşelăciu-
nileluiceledin năluciri, privind
prin gând numai frumuseţea
cea dumnezeiască şi neapro­
piată.
Ca un pământ gras Cu­
vioase, a primit inima ta să­
dele gândului şi aduce roadă
spic însutit, carele hrăneşte
sufletele tuturor celorce le
cinstesc pre tine cu credinţă,
de Dumnezeu îericite.
Fiind împreună cu Stă- .
pânul tău, Cuvioase, şi lumi- .
nându-te de acolo cu strălu- .
ciri prea luminate roagă-te,
Ioane minunate, să se dea
dumnezeiască lumină celor­
ce cu credinţă săvârşesc po­
menirea ta cea luminată.
Slavă...
Sîinţitu-te-a Domnul din
pântece pre tine Fericite, şi
către dânsul ţi-ai îndreptat că­
rările tale, drept aceea te-ai
numărat cu cuvioşii ceice au
vieţuit cu bună credinţă, cu
cari împreună te îndestulezi
de Dumnezeu, prea îericite.
iii
 J_
250 L U N A L U I IA N U A R IE

Ş i acum , a N ăscătoarei...
înţelepte; iar acum ai aflat
Locaş luminii s’a făcut locaş desfătat împreună cu
pântecele tău, prin care au îngerii şi cu toţi sfinţii în ce­
văzut lumina ceice şedeau în­ ruri, Ioane.
tru întunerec. Pentru aceea Slavă, altă Svetilnă.
te lăudăm pururea cu gla­ Lăsând d o ru l părinţilor
suri netăcute Maica lui Dum­ şi bogăţia cea trecătoare, ţi-ai
nezeu, şi cu dragoste te cin­ luat Crucea ta, Părinte Ioane,
stim pre tine, nădejdea sufle­ şi cu osârdie ai urmat lui Hris­
telor noastre. tos şi omorându-ţi patimile
Irm osul:
prin sihăstrie, te-ai suit către
Piui Părintelui celui fără de nepătimirc, rugându-te pen­
început Dumnezeu şi Dom­ tru noi, de Dumnezeu purtă-
nul, întrupându-se din Fe­ torule.
cioară, s'a arătat nouă, ca să Ş i acum , a N ăscătoarei...
lumineze cele întunecate şi Prea lăudată Fecioară, tu
să adune cele risipite. Pen­ ai născut pre Hristos, vesti­
tru aceasta pre Născătoarea torul sfatului celui mare al
de Dumnezeu cea prea lău­ Tatălui, pre împăratul slavei.
dată o mărim. A căruia Cruce ridicând-o
S V E T IL N Ă . cuvioşii şi sihastrii, au aler­
P o d o b ie : F e m e i auziţi... gat după dânsul: cu cari îm­
Indumnezeindu-te cu îm­ preună roagă-te neîncetat
părtăşirile cele către Dumne­ pentru noi, Născătoare de
zeu Cuvioase, ai ajuns a fi Dumnezeu.
A C rucii, a N ăscătoarei...
Dumnezeu dupre Dar împre­
ună cu Antonie, prea fericite. Cea cu totul nevinovată
Cu carele pomeneşte-ne sfin­ Mieluşea, văzând pre Hristos
te, pre noi ceice săvârşim po­ ca pre un miel spânzurat pre
menirea ta cea purtătoare de Cruce, ca o Maică cu plângere
lumină şi te cinstim cu drago­ tânguindu-se îl slăvea.
ste, Pavele, luminătorul si­
LA ST IH O A V N Ă
hastrilor.
Stihirile din Octoih, S la v ă a'sfântului Pavel
Alta a lui loan. glasul al 8-lea.

Ca alt Lazăr sărac petre- Mulţimile călugărilor pre

ceai la porţile părinţilor tăi tine îndreptătorul te cinstim,
cuvioase Părinte, strâmtorân- Pavele părintele nostru, că
du-te într’o colibă mică prea prin tine pre cărarea cea
 IN a t*CIN
• ■« •
CISPREZECE ZILE
» m a « a a .a a « • ( « • ( ' • i i . i i i i v>ii»iii a a I
251

dreaptă cu adevărat a umblă 8-lea: Fericit bărbatul carele sc teme de

Domnul... Stih: Puternică pre pământ va
am cunoscut. F e r ic it eşti fi sămânţa lui... Evanghelia dela Matei;
că lui Hristos ai slujit şi ai Z<s-u Domnul ucenicilor aăi: Toate iun
biruit puterea vrăjmaşului. sunt date mic dela Tatăl meu...
Celace eşti cu îngerii împre­ CHINONICUL.
ună vorbitor, cu drepţii şi cu Intru pomenirea veşnica va fi dreptul...
cuvioşii împreună locuitor, cu
cari roagă-te Domnului, să
miluiască sufletele noastre.
Ş i acum, a Născătoarei...
C A D E-SE A Ş T I ;
Curată Fccioară, uşa Cu­ Că dintru aceasta zi, începem a cântă
în biserică şi jumătăţile ceasurilor. Ase­
vântului, Maica Dumnezeului menea şi Canoanele Născătoarei de Dum­
nostru, roagă-te să ne mân- nezeu cele rânduite Ia Pavecerniţă şi două
tuim noi. Canoane din Octoih la Utrenie; asemenea
de astăzi înainte (in zilele sfinţilor cc se
A Crucii, a Născătoarei... praznuesc) cântăm Catavasiile: Pământul
Podobie: O piva slăvită minune...
cel roditor... până la odovania praznicului
întâmpinării Domnului.
Ce priveală este aceasta
ce se vede? care se arată
ochilor mei o, Stăpâne! Celce
tii toată zidirea, te spânzuri
pre lemn şi te omori, celace IN T R U A C E A S T A LU N Ă
dai viată tuturor, Născătoarea IN 16 Z IL E
de Dumnezeu plângând zicea, Inchinarca cinstitului lant al sfântului şi
când a văzut înălţat pre Cru­ întru tot lăudatului apostol Petru.
ce pre celce a strălucit ne­ La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul al
lj Jfclea.
grăit dintr’însa Dumnezeu şi Podobie : Ca pre un viteaz...
om.
']£ nşelăciunea ai le g a t,
Ş i cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân-
duiaJă şl Otpustul. V pentru Domnul îiind le-
Âk. 8a* în temniţă închis,
Apostole. Pentru aceasta te
cinstim pre tine cu dragoste
LA LIT U R G H IE
şi cu credinţă sărutam lanţul
Fericirile din Canonul sfântului Pavel,
tău, din carele luând sănătate
Peasna 3-a pe 4. Şi din Canonul sfân­ trupului şi sufletului mântu­
tului loan, Peasna 6-a pe 4. Prochimen, ire, dupre datorie te lăudăm
glasul al 8-lea: Lăuda-se-vor cuvioşii în­ pre tine, de Dumnezeu văză-
tru mărire... Stih: Cântaţi Domnului cân­
tare nouă... Apostol, către Galateni: Fra­ torule, vorbitorule cu cei fără
ţilor, ronda buhului... Aliluia, glasul al de trupuri, dc două ori.
 252........................................... LU N A _LU I J^ O T A JU E ........................... ......................

Prin tine cunoştinţă au cuetorule al împărăţiei ceru­

luat neamurile păgânilor cele rilor. Dărueşte Dar celorce
cu multă semeţie, cari mai te cinstesc cu dragoste, şi să­
înainte erau ţinute întru ne- rută cu poftă cinstitul tău lanţ.
cunoştinţă. Al cărora chip, l-a Ca celce stai înaintea scau­
arătat vasul cel de sus ve­ nului lui Hristos Dumnezeu
nit, carele avea înlăuntru tot împăratului tuturor, rugă­
felul de jivini, Apostole. Pen­ ciuni făcând pentru noi cei
tru aceasta toată vârsta te mă­ căzuţi.
reşte, închinându-se lanţuri­ Ş i acum, a Născătoarei...

lor pre care le-ai purtat pentru Născătoare de Dumnezeu

Hristos prea cu osârdie. tu eşti viţa cca adevărată,
De două ori. care ai odrăslit rodul vieţii,
De c a re le te-ai lepădat ţie ne rugăm. Roagă-te Stă­
când se judecă, pre acela când până, cu sfântul apostol Pe­
s’a sculat din morii l-ai lău­ tru şi cu toţi sfinţii să mi­
dat, Apostole, şi l-ai propove­ luiască sufletele noastre.
duit la marginile lumii, Dum­ A Crucii, a Născătoarei...

nezeu şi om, carele pentru Văzând întru tot nevino­

multa bunătate a vieţui! cu vată de Dumnezeu Născătoa­
oamenii. Pentru aceasta cu re, viaţa noastră spânzurând
dragoste te fericim Petre, în- pre lemn, ca o maică tângu-
chinându-ne lanţurilor care ai indu-te, ai strigat; Fiul meu
purtat pentru Hristos, prea şi Dumnezeul meu, mântue­
mărite. De două ori. şte pre ceice cu dragoste te
Slavă, glasul al 6-lea, al lui Vizantie. laudă pre tine.
s
A s tă z i temeiul Bisericii LA STIH O A VN Ă.
Petru, piatra credinţii, ne pu­ Stihirile, glasul al 4-lea.
Podobie: Dat ai semn cclorcc...
ne nouă înainte cinstitul lanţ,
spre sufleteasca bună întărire. Lanţului celui prea cin­
Veniţi toţi pre acesta săru- stit să ne închinăm, intru ca­
tându-1, cu cântări de bună rele se desleagă legăturile
laudă pre dânsul să-l încunu­ patimilor. Că dupre vrednicie
năm. Bucură-te apărătorul se sfinţeşte cu darurile cele
credinţii cel fierbinte, carele negrăite ale lui Petru prea în­
cu călduros gând ai mărturi­ ţeleptului, şi dela dânsul cu
sit pre Hristos Fiul lui Dum­ adevărat luând Dar pururea
nezeu cu îndrăzneală multă. lucrător şi acesta ca şi acela
Bucură-te bucuria lumii şi des- legăturile patimilor şi ale gre-
•••
IN ŞASESPREZECE ZILE « i a u . a m
u t i l * ii. « »•••■•• • • » « « u n i s a i a * n i ; a i » u t • i i • • » i « . t i n i * a . a « i i m i < i i i i i « a i * 4 > a m a is u * a a a u m i i >i « | * 4 H * « ii i i *
253

şelilor, cu Dumnezeescul Dar toţi să-l sărutăm şi pre celce

rupându-le, deslegare de ce­ l-a prea mărit pre el să-l ru­
le rele dărueşte. găm: Cu rugăciunile lui, Hris­
S t i h : In to t pământul a ieşit vestirea... toase, mântueşte sufletele
noastre.
Străluceşte lanţul tău, o ver- Ş i acum , a Născătoarei...
hovnice pururea mărite ca Podobie: A treia zi ai înviat...
soarele ceresc. Prin carele
Ochiul inimii mele către
ne înălţăm de pe pământ la
tine îl tind, Stăpână, nu trece
înălţimea uşilor cereşti, şi la
amărâta mea suspinare. In
tine înţelepte ca la un portar
ceasul când va judecă Fiul
prea strălucit cu credinţă ve­
tău lumea, fii mie acopere-
nim, deci ca celace porţi
mânt şi ajutătoare.
cheile împărăţiei, vrednicule
A Crucii, a N ăscăto arei, asem enea...
de minune, cu milostivire des­
chide
• •• nouă intrarea mântu- Văzându-te răstignit Hris­
îrn. toase, ceeace te-a născut
S tih : C eru rile spun slava lui Dumnezeu. strigă: Ce taină streină este
aceasta care văd Fiul meu?
Laudă cu un glas împre- Cum mori spânzurat pre lemn
unăcu oameniicetele îngereşti cu trupul, dătătorule de viaţă.
astăzi Petre, cântă ţie. Că în­ T roparul, glasul al 4-lea.
gerul intrând te-a lovit în
coasta ta şi strejile trecând, Roma nepărăsind, la noi
legătura cea cu lanţ o ai lă­ ai venit prin cinstitele lan­
sat mâhnire celorce te-au le­ ţuri care ai purtat, celce ai
gat pre tine, iar nouă prea fost de cât apostolii mai în­
înţelepte, bucurie dăruindu- tâiu pre scaun şezător. Că­
ne, deslegi vinovăţiile gre­ rora cu credinţă închinându-
şelilor cele nedeslegate. ne, ne rugăm: Cu ale tale ru­
Slavă, glasul al 6-lea. găciuni cele către Dumnezeu,
dărueşte nouă mare milă.
Iarăşi ne ridică pre noi Slavă, Ş i acum , a N ăscătoarei...
căldurosul folositor la duhov­ j ^ C aută la sfârşitul cărţii:
niceasca masă, Petru piatra
credinţei, cinstitul său lanţ
puindu-1 înainte nouă ca o
mâncare de mult preţ, spre tă­ TA U T R F N IE
măduirea boalelor^spre mân- L a Dumnezeu este Domnul, T ro p a ru l A-
gâerea celor necăjiţi, spre li­ postolului, de două ori. S la vă, şi acum ,
al N ăscătoarei. După Catism e, Sed elnele
man celor înviforaţi. Veniţi din Octoih.
 254 LUNA LUI IANAURIE
CAN O AN ELE.
Amândouă din Octoih fără muceniclne
şi al Apostolului pe 6.
Al căruia acrostih la Greci este a c e s ta :
Lanţurilor lui Petru ne închinăm cu dragoste.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea Irm o s :
eschide-voiu gura mea,
k|) şi se va umplea de Duh,
W; şi cuvânt voiu răspunde
„împărătesei Maicei, şi mă
„voiu arăta luminat prăznu-
„ind, şi voiu cântă minunile
„ei bucurându-mă.
Pre piatra dumnezeeştei
tale mărturisiri fiind măriţi
celace eşti pre scaun mai în-
tâiu şezător, lauda apostoli­
lor lui Hristos, cu credinţă
ne închinăm legăturilor tale
cu care prea curate mâinile
tale s’au legat.
Pusu-te-a pre tine Dom­
nul, Apostole, întrupării sale
mărturie prea adevărată, ca
să vesteşti venirea lui, Crucea,
moartea şi învierea.
De trei ori lepădăndu-te
de Domnul ca de un om prost
înaintea ucigătorilor de Dum­
nezeu, nimica nu ai greşit din
teologhia ta cea mai de ’nainte,
Petre. Că l-ai mărturisit pre
el Fiul lui Dumnezeu şi Dum­
nezeu.
Rupe legăturile păcatu­
lui nostru Apostole, ale celor­
ce ne închinăm cu credinţă
dumnezeescului tău lanţ, şi
îndurându-te deschide-ne
nouă cu cheile împărăţia cea
de sus ca un milostiv.
4.1. » • 4. I>■ l.l.l I 1 4 > M «
A Născătoarei...
Locaşul curăţiei tale cel
prea curat, eu spurcatul şi
necuratul, a-1 lăudă nu pot,
ceeace nu ştii de nuntă.
Pentru aceasta cu curăţia
Duhului mă curăţeşte, ca să
te măresc pre tine.
Alt CANON al Apostolului.
Al cărui acrostih la G reci este a c e s ta :
Cinstesc pre Petru temelia dogmelor.
Fa ccrca lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos;
Casele Israilteneşti...
ţn.j răznueşte dănţuind
fM toată Biserica lui Hris-
® tos întru Duhul, lăudân-
du-te pre tine cu credinţă şi
sărutând cinstit lanţul tău cu
dragoste, Apostole, întâiu pre
scaun şezătorule, care ai pur­
tat fiind legat fericit, legând
pre tiranul.
Dintru adâncul înşelăciunii
având Petre pre oameni, ca
nişte peşti, i-ai adus celuice
te-a ales pre tine din pescari,
adevărat a îi mai întâiu decât
toţi ucenicii. Pentru aceasta
lanţul care ai purtat, cu bună
cinste îl sărutăm.
Slavă...
Pre temeiul credinţei su­
fletele tuturor credincioşilor
le-ai zidit şi capiştile înşelă­
ciunii Petre surpându-le, ai
zidit biserici, care cu mare
glas te cinstesc pre tine, Feri­
cite, şi lanţul greu înţelepte,
care ai purtat.
 IN ŞA SESPR E7 .FC E Z IL E
Ş i acum, â Născâioarci...
Toate armele înşelătorului
vrăjmaş, Preacurată Fecioară,
desăvârşit au lipsit, de când
s’a rănit cu suliţa Cuvântul
celce s’a sălăşluit în pânte­
cele tău cel nespurcat. Cu a
căruia dulce dorire te rog, ca
să se rănească acum şi inima
mea.
Peasna 3-a, Irm os:
Jgy u întru înţelepciune şi
în putere şi în bogăţie
ii»Al ne lăudăm, ci întru tine
„înţelepciunea Tatălui cea i-
„postatnică, Hristoase. Că nu
„este sîânt aîară de tine, iu-
I „bitoruie de oameni.
Pentru lanţurile în care
te-a osândit Irod ca pre un
făcător de rele, te cinsteşte
acum Biserica prea lăudate
Petre, închinându-se cu cre­
dinţă chinurilor tale.
H ai mult decât cu aur şi
cu podoabă de mult preţ, se
împodobeşte că lanţurile tale
Biserica, Apostole, care le şi
sărută cinstindu-se întru tine.
Celce erâ al patrulea bi­
ruitor, dându-te la patru că­
petenii câte cu patru, şi cu
lanţ legându-te, te-a păzit Pe­
tre, ca să te omoare pre tine.
Dela cari te-a mântuit Hris­
tos, prin mâna îngerului.
D'n dumnezeescul şi prea
cinstit trupul tău Apostole,
lanţurile tale împărtăşire lu­
255
ând şi de Darul tău atingân-
du-se, sfinţesc pre toţi ceice
se închină lor.
A Născătoarei...
Iată s’a deslegat omenirea
de blestemul cel dintâiu şi
s’a surpat satana pricinuito- 1
rul căderii, Curată. Că tu
ne-ai născut nouă binecuvân­
tarea.
AH Canon, Irm os:
Arcul celor puternici...
Tot împreunându-te cu lu­
mina cea prea curată, cu dum-
nezeeştile ei împărtăşiri, a
doua lumină te-ai arătat Pe­
tre, luminând sufletele noas­
tre.
Legile lui Hristos le-ai în­
tărit, şi pre cei fărădelege i-ai
învăţat legea cea bună, ca i
un mai mare al apostolilor,
şi ca un temeiu al dogmelor
neclătit.
Slavă...
Ou limbă sfinţita ai pro-
poveduit pre Dumnezeu cel­
ce a pătimit şi Crucii cu trup
s'a Împărtăşit. Pentru aceasta
Petre, cinstim lanţul celce te-a
legat pre tine.
Ş i acum, a Născătoarei...
Stătut-a numai până la
tine moartea pornirii celei
neoprite. Că tu ai născut iz­
vorul nemuririi Născătoare
de Dumnezeu Maică Fecioară.
 256
•
I•I•■ I i « i i i * t i n a « i I.»
Arcul celor p u te rn ic i a
„slăbit, şi cei neputincioşi s'au
„încins cu putere. Pentru a-
„ ceasta s’a Întărit întru Dom-
„nul inima mea.
CO NDAC, glasul al 2-lea
P o d o b ie : Cele de sus căutând...
Piatra Hristos pre piatra
credinţii, pre cel mai întâiu
decât ucenicii pre scaun şe-
zător, 11 prea măreşte luminat.
Că chiamă pre toţi să prăz-
nuiască cu credinţă, Petre, mi­
nunile cinstitului tău lanţ şi
dă iertare de greşeli.
Sedealna, glasul al 4-lea.
Po d o b ie : Degrab ne întâmpină... carele eşti născut din Tatăl
Celace te-ai făcut biserică
Treimii celei mai pre sus în­
dumnezeite, pre ceice te cins­
tesc pre tine cu credinţă întru
sfântă casa ta, sfinteşte-i lumi-
nează-i şi le plineşte cererile
şi dă deslegar£ de toate j Te laud pre tine îndelung
smintelele lui Veliar, ce vin
asupra celorce roagă pre Hris­
tos cu osârdie, Petre apostole.
Slavă, glas acelaş.
Podobie: Celce te-ai înălţat...
Oa pre un mai mare al
înţelepţilor apostoli şi descu-
etor al împărăţiei cerurilor,
te lăudăm pre tine cu credinţă,
Apostole, şi sărutăm cu curată
cunoştinţă, Petre, lanţurile
care ai purtat ca un făcător de
rele, stricând facerile de rău
ale vrăjmaşului. De care ca
să ne mântuim noi roagă-te.
L U N A L U I TA N U A RJE
•» I • !
•» ................... •
•••• * ............ •
«•••
•*MI
1 IJ
I I M 4 I a«a • ii» 4 i 1 4 » a ta - a a a a ia iiia iH
Irm o sul: Şi acum, a Născătoarei...
H ai înaltă decât Heru­
vimii şi decât Serafimii, şi de
cât Cerul şi pământul mai
desfătată, şi de cât toată făp­
tura cea văzută şi cea nevă­
zută mai pre sus te-ai arătat, cu
asemănare neasemănată. Că
pre carele desfătările ceruri­
lor nu-1 încap, acela în pân­
tecele tâu a încăput, Curată.
Pre carele roagă-] să mân­
tuiască pre robii tăi.
A Crucii, a Născătoarei, asemenea...
Văzându-te spânzurat pre
Cruce pre tine, H ristoase,
cel fără de început ceeace
te-a născut mai pre urmă cu
trup, strigă: Vai mie prea
iubite Iisuse! Cum tu celace
eşti slăvit de îngeri ca un
Dumnezeu, acum voeşti a te
răstigni de cei fărădelege ?
răbdătorule.
Peasna 4-a, Irmos:
& elace şade întru slavă,
% pre scaunul Dumnezeirii,
pe nor, a venit lisus cel
„prea Dumnezeit prin palmă
„curată şi a mântuit pre cei-
„ce strigă: Slavă, Hristoase,
„puterii tale.
Incinge-se cu credinţă (prin
gând) haina cea împărătească
şi cetatea ta, Petre, întru prea
cinstit lanţul tău. Căruia prin
simţire închinându-se îl sărută
 Ill
r•I ItII■I I••HI■II I H
III1
1
1IS>
111
I
IN Ş A S E S P R EZ E C E Z IL E
Il i t i«
>•
>)
.I1.a|
.|
.»c
m »«
I»|
««4
iMIHIMMIl
- M•!
•••
•*
1••
•MUMIMI II • I1
1 IIl i r
257
III I'
I.I II

şi cinsteşte puterea şi minu­ cut pre ape, prin prisosinţa

nile tale. dragostei celuice a umblat
In temniţă te-a pus Irod preste dânsele Petre, şi dum-
pre tine legat, vrând să te nezeeştile cărări ţie ţi-a arătat.
scoată la poporul cel de Dum­ Slavâ...

nezeu ucigător, A p o sto le . Doctorie având de multe

Iară mântuindu-te dela Dum­ feluri de boale dumnezeescul
nezeu, ai lăsat legăturile tale tău lanţ prea fericite Petre,
spre închinăciunea slugilor pre acesta îl sărutăm cu cre­
tale. dinţă, pre tine cinstindu-te.
Intărindu-se prin atingerea Şi acum, a Născătoarei...
prea curatului tău trup şi Ca într’o poiată desfătată
umplându-se de Dar lanţul sălăşluindu-se împăratul tu­
cel pus împrejurul tău, sfin­ turor, în sfânt pântecele tău
ţenie ne dărueşte nouă tutu­ s’a arătat întrupat, cu totul
ror celorce ne închinăm lui fără prihană Stăpână.
prin tine, Petre prea cinstite. Peasna 5-a, Irm o s:
Cu frică şi cu dragoste a- a cum mă voiu scula du-
propiindu-ne, ne închinăm le­ j^ preproorocie, a zis Dum-
găturilor lui Petru, prin sem­ k& nezeu, acum mă voiu pro­
nele lui fiind întăriţi, aducând slăvi, acum mă voiu înălţă,
apostolului credinţă şi închi­ „luând din Fecioară pre cel
năciunea care se cuvine lui. „căzut şi la lumina cea mi­
A Născătoarei... eunată a Dumnezeirii mele
Pre tine Născătoare de „înălţându-1.
Dumnezeu ca pre ceeace ai Strică, Apostole, legăturile
născut pre Dumnezeu cu trup, păcatului meu celece sunt
cu cântări te slăvim, tot ere­ puse împrejurul grumazului
sul gonind. Că întru tine Cu­ meu, şi mâ împing la strică­
vântul din sângele tău trup ciune, ca celce ai luat putere
însufleţit, zidindu-şi s’a arătat. dela Mântuitorul, a legă şi a
Alt Canon, Irm o s: deslegâ greşelile.
Pentru dragostea numelui tău... ftşează prea lăudate, ridi­
Spuind măririle Stăpânu­ cările vrăjmaşilor si strică
lui, ai întors inimile nepleca­ smintelele Bisericii, dându-i
ţilor jidovi la dumnezeiasca unire, celace pentru dânsa cu
credinţă, ca o temelie a cre­ lanţ te-ai legat, pre care cu
dinţei. credinţă îl şi cuprindem.
Vmbletele tale s’au cunos­ Mântueşte, Apostole, din

19
 258 LU N A LU I IA N U A R IE
m i m 4*u» • M’* » * « • • • « . » . « • « . i M i i a i i a i i i M i i i i i m » m u

robia cea înţelegătoare pre pentru carele lanţuri ai purtat

ceice se închină cu credinţă Petre, cărora a ne închină
lanţului tău şi ne păzeşte învrednicindu-ne, cu bună
pre noi spre cereştile corturi, credinţă te cinstim.
care ne-ai încredinţat ca un Şi acum, a Născătoarei...
păstor al nostru şi învăţător. Pre mine cel îngreuiat cu
Pre cari i-a îndreptat cu sarcina a multe păcate, Prea­
mijlocirea ta cea înfricoşată, curată uşurează-mă acum, în-
Petre Apostole, Dascălul tău, tărindu-mă ca sâ port jugul
ca să împărătească preste noi lui Hristos cel prea uşor.
ortodocşii, păzeşte-i cu pu­ Peasna 6-a, Irm os:
ternică dreapta ta, prea mă­ y Yi enit-am întru adâncurile
rite. iu l mării şi m’a înnecat pre
A Născătoarei... d mine viforul păcatelor
Cunoscutu-te-a soarele cu „mele celor multe; ci ca un
mult mai pre sus decât ra­ „Dumnezeu scoate dintru a-
zele lui, pre tine prea lăudată „dânc viaţa mea, mult milos­
din care s’a arătat Dumnezeu tive.
întrupându-se, înălţând la lu­ Astăzi puterile cereşti şi
mina Dum nezeirii lui pre adunările apostolilor împre­
ceice te cinstesc pre tine. ună se bucură cu cei pămân­
A II Canon, Irmos: teşti Petre, văzând semnele
Lurrsineaz.ă-ne pre noi, Doamne... chinurilor tale închinate fiind.
Pre Fiul cel împreună fără Veselescu-se cetele înge­
de început cu Tatăl l-ai pro­ rilor şi se tângueşte tabăra
poveduit prin dumnezeiască drăcească temându-se Petre,
descoperire, prea lăudate şi văzând semnele chinurilor ta­
te-ai învrednicit fericirii ce­ le închinate fiind.
lei din gura celui fericit. Adormit-au ostaşii ceice
Când ai văzut lumina ce­ te păziau pre tine, Petre, în­
eace a strălucit In Tavor, care tru venirea îngerului, şi din
a acoperit razele soarelui, mâinile tale lanţurile îndatăşi
atuncea cu lumina cea din au căzut, cărora cu cuviinţă
lumină te-ai strălucit, Petre, ne închinăm.
şi ai luminat pre cei credin­ Pre Tavita cea moartă o
cioşi. ai înviat, pre stejari i-ai fă­
Slavă...
cut ca nişte morţi, din legă­
Pre Hristos mortul cel de turi te-ai scuturat; toate ale
trei zile l-ai propoveduit, tale sunt mai pre sus de minte
 IN Ş A S E S P R E Z E C E Z IL E
a .•
Apostole, pentru aceasta cu
credinţă pre tine te cinstim.
A Născătoarei...
Intrat-am în iarna pierzării
şi m’a turburat râurile greşe­
lilor mele celor nemăsurate,
ci milostivindu-te spre mine
Stăpână, povăţueşte-mă la li­
manul cel dumnezeesc.
AH Canon, Irm o s:
Strigat-a mai nainte...
Cu capul în jos prea mă­
rite, suferind răstignire, ţi-ai
gătit picioarele tale spre ce­
reasca mergere, pre care a
umbla întăreşte-ne pre noi,
ucenice al lui Hristos.
Sălăşluitu-te-ai în viaţa ce­
lor vii, şi legat fiind pentru
dânsa, legăturile lui Veliar
celuice te-a legat pre tine
le-ai sfărâmat; pentru aceasta
cinstim lanţul tău.
Slavă...
Roagă pre stăpânul făp­
turii, prea fericite, ca să tri­
mită curăţire, pace şi milă,
celorce te măresc pre tine,
ca pre un ucenic al lui prea
adevărat.
Şi acum, a Născătoarei...
De hainele cele de piele
ale omorâciunii s’a dezbră­
cat strămoşul, că Ziditorul
tuturor s’a îmbrăcat într’în-
sul, întrupându-se din sângele
tău mai pre sus de cuvânt,
250
................... >H I . . . . i.n • . . r .
ceeace eşti cu totul fără pri­
hană.
Irm osul:
Strigat-a mai ’nainte în­
chipuind îngroparea ta cea
„de trei zile, proorocul Ionâ
„în chit rugându-se: Din stri­
căciune scapă-mă, Iisuse îm­
părate al puterilor.
CONDAC, glasul al 2-lea.
Po d o b ie: Pre cea intru rugăciune...
Pre cel mai mare şi mai
întâiu decâtapostolii, pre dum­
nezeescul ucenic al adevăru­
lui, pre marele Petru să-l lău­
dăm, şi lanţul să-l sărutăm
cu credinţă, deslegare de gre­
şeli luând.
icos.
Pre lăudatul şi marele u-
cenic al Domnului, ce limbă
omenească poate să-l mărea­
scă dupre vrednicie? Că dum­
nezeescul Cuvânt l-a fericit,
ce minte îl va lăudă pre a-
cela precum se cuvine? Insă
de oarece oricine pre cât îi
este dupre putinţă, dator este
lui Dumnezeu a aduce, acea­
sta şi eu a face mă ispitesc. Ci
o iubitorilor de praznic! Cu
bună cinste pre cel întâiu pe
scaun şezător, cu cântări să-l
încununăm, iertare de greşeli
luând.
Intru această lună în 16 zile, închinăciu­
nea cinstitului lanţ al sfântului
apostol Petru.
S t i h : Inchinându-m ă Petre, lanţului tău ce­
lui cinstit.
 260 LUNA LU I IAN U ARIE
De Iun# lanţurile greşelilor mele, deslegân-
du-mă, voiu fi scăpat.
In această lună in a şasesprczccea zi,
închinăciunea mea lanţului lui Petru voiu
jertfi.
Intru această zi, facem Închinăciune
cinstitului lanţ al sfântului Petru, care i
l-a pus Tetrarhul Irod, precum spune la
Faptele Apostolilor, care deslegându-se,
de îngerul ce s’a arătat; şi aflând unii
din credincioşi, au fos: cu pază de la unii
la alţii, şi mai pre urmă s’au adus de cei
bine cinstitori la Constantinopol şi s’a pus
în Biserica sfântului Petru, care este în-
lăuntru în biserica cea mare, unde i se
face soborul.
Intru această zi, Sfinţii mucenici şi fraţi
buni, Pevsip, Elasip, Mesip şi Neonlla,
moaşa lor.
Stih : De şi călăreţi cu înseninarea numirilor
s'au aflat,
Câteşi trei însă spre pară pc jos au alergai.
Neonila bătrână, dar către focul aprins.
Ca o tânără in floare suferind s'a dus.
A ceşti sfinţi erau din Capadochia câteşi
trei şi erau foarte iscusiţi, spre a îmblânzi
caii cei tineri sălbatici şi spre ai alergă
pre câmpii. Deci, în vremta ce ei aveau
o serbare în patria lor, care se numeâ a
lui Dia Ncmesie, au chemai şi pre mă­
tuşa lor Nconila spre ospăţ. Iară bătrâna
fiind învăţaţii, credinţa lui Hristos le-a po-
| vestit lor icotiomia lui cea^pentru noi şi-şi
batea joc. dc idoli. Deci, povestirea aceasta ,
s'a făcut lor pricina, ca să-şi adjeâ aminte j
fiecare ce a văzut în visul său. Iară acele
vedenii, îi povăţuiau pre ei ca sâ creadă
în Hristos. Deci, îndată câte trei au surpat
idolii şi mărturisind în privelişte pre Hris­
tos, au fost aruncaţi de elinii stăpânii
lor în foc, întru carele săvârşindu-se au
I luat cununile mucenicie!.
Intru această zi, sfântul mucenic Danact.
S tih : Dacă de Delta, prin tăierea capului
Danacte le vei lipsi,
Apărat stăpânilor Cerului te vei vădi.
Acesta era din Hiric, din locul numit
Avion, cleric sfintei biserici de acolo. Deci,
luând veşmintele bisericii, ca să Ie scape
dc năvălirea păgânilor şi fiind prins de
ci în oarecarele loc, şi silnicindu-se ca
să jertfească lui Dionis, pentrucă nu s’a
plecat, a fost omorît de săbiile lor.
Intru această zi, sfântul noul sfinţit muccnic
Damaschin, carele a mărturisii în satul numit
Gaprov, a Tâmovului, in anii una mie şapte
sute şaptezeci şi unul, prin sugrumare s'a să­
vârşit.
S tih : Pentru clevetire, mucenia tie s'a dă­
ruit.
Ca celce nevoitor al Domnului te-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne mi-
lueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
Peasna 7-a, Irmos :
<%%elace ai mântuit în îoc
((4 pre tinerii lui Avraam şi
§) ai ucis pre Haldei, cari
„fără dreptate vânau pre cei
„drepţi, prea lăudate Doamne,
„bine eşti cuvântat Dumne­
zeul părinţilor noştri.
Celace i se părea că îm­
părăteşte şi mai vârtos cel
stăpânit de desfătare, spre
plăcerea iudeilor făcând, la
legături de fier te-a osândit,
care Apostole, le cir.stim, lă~
udându-te pre tine.
Toată făptura s’a sfiit de
tine, ucenice al lui Hristos!
Că pre mări ai umblat, legă­
turile ca nişte puzderii, uşile
cele de fierea nişte uliţe s’a
socotit înaintea ta cu puterea
Mântuitorului.
Celace pre fermecătorii cei
mincinoşi i-ai omorît şi morţi
ai sculat şi şchiopi şi slăbă­
nogi ai însănătoşit şi bolnavi
cu umbrirea ta ai tămăduit,
prin uşile încuiate ai trecut şi
din lanţurile cărora ne închi­
năm ai scăpat, Petre.
Din Palestina, calul şi a-
postolul lui Hristos, Petru,
 IN Ş A S E S P R E Z f'C E Z ILE
ca dintr’o privelişte ieşind şi
lumii propoveduind, în Roma
cea veche a răposat, celor de
la răsărit dându-le lanţul spre
închinăciune.
A Născătoarei...
Minunea naşterii tale vă­
paia haldeească o a arătat,
pre tineri nimica vâtămân-
du-i. Deci şi pre mine cel ars
cu multe greşeli, cu roua ru­
găciunii, tale, mântueşte-mă
Stăpână.
Alt Canon, Irmos:
Coconii lui Avraam..,.
De trei ori te-ai lepădat
de Hristos, pentru aceasta cu
întrebarea cea de trei ori a
tămăduit greşala ta, Petre
prea lăudate. Şi întărire te-ai
arătat multora celorce se alu­
necă.
Ca un legat al lui Hristos,
cu prea dulce dor, cu feluri
de legături te-ai împărtăşit.
Pentru aceasta lanţului tău
celuice des leag ă patimile,
Petre, cu credinţă ne închi­
năm.
Slavă...
Lauda lui Hristos ai fost,
pre dânsul întru mădularele
tale le-ai prea mărit, Petre
prea lăudate. Pentru aceasta
pre tine te mărim şi lanţului
celuice te-a legat ne închinăm.
Şi acum, a Născătoarei...
Celace s’a pogorît pre pă­
mânt ca ploaia, Fecioară, cu
261
dumnezeiască cuviinţă totpă-
mântul a adăpat şi te-a ară­
tat pre tine Curată, mai cin­
stită decât toţi îngerii.
Peasna 8-a, Irm o s:
re tinerii cei bine cre­
P dincioşi în cuptor, naş­
terea N ăscăto are i de
„Dumnezeui-a mântuit. Atun-
„cea fiind închipuită, iară a-
„cum lucrată, pre toată lumea
„ridică să-ţi cânte ţie: Pre
„Domnul lucrurile lăudaţi-l şi-l
„prea înălţaţi întru toţi vecii.
Puitorule de lege păstorule
şi învăţătorule al turmelor lui
Hristos, Petre mărite, pre cei­
ce te laudă pre tine cu bună
cinste şi cu credinţă se în­
chină lanţurilor tale, din legă­
turile păccttului mântueşte-i.
Turburările dracilor risi-
peşte-le, iarna păcatului po­
toleşte-o, boalele cele cu pri­
mejdie şi necazurile şi năvă­
lirile barbarilor goneşte-le, Pe­
tre, dela ceice cinstesc lan*
ţurile tale.
Darului se îm părtăşeşte
tot celce se atinge de cinstit
lanţul tău, Apostole, de sfin­
ţenie umplându-se şi cu bu­
curie cântând: Toate făpturile
binecuvântaţi şi lăudaţi pre
Domnul.
închinăciunea cea cu evla­
vie a cinstitelor tale lanţuri,
ca un ospăţ cu tot felul de
dulceaţă se pune înainte. Că

262
tu eşti şi ospătătorul acestei
dumnezeeşti v e s e lii Apos­
tole.
A N ăscătoarei aia
Târându-se şarpele cel a-
măgitor prin rele sfaturi, m’a
izgonit din desfătare. Iarâ
îngerul cel mare al sfatului,
făcându-se om din pântecele
tău, pre mine locuitor raiu­
lui iarăş m’a făcut.
Alt Canon, Irmos:
Mântuitorule al tuturor...
Lucrând (Petre) ţarinile ini­
milor, bine ro d ito a re le-ai
făcut pre ele lucrătorului făp­
turii, celuice ţi-a dat dumne-
zeeştile chei, a legă şi a des-
legâ greşelile.
Pre tine totdeauna te fe­
ricim, Petre, şi sărutăm lan­
ţul tău carele ca un făcător
de rău l-ai purtat ucigând
pre începătorul răutăţii şi le-
gându-1 cu legăturile tale, A-
postole.
Pre celace a legat iadul
şi moartea, cu legăturile şi
cu prea curată patima sa,
luminat l-ai propoveduit. Pen­
tru aceasta prea fericite, lan­
ţul tău sărutându-1 ne sfinţim.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Ca şi cetele cele de sus
să strigăm cu glasuri întreit
sfinte, pre Tatăl pricinuito­
rul a toate acum slăvindu-1,
şi pre Fiul şi pre Duhul, o fi­
inţă, o putere şi o lucrare.
III
I
LUNA LUI IAN UARIE
Ş i acum, a Născătoarei...
Sfeşnic înţelegător mai ’na­
inte te-a însemnat proorocul,
pre tine ceeace ai purtat dum­
nezeiasca făclie de Dumnezeu
Născătoare. Care a luminat
pre ceice erau mai ’nainte
întunecaţi cu multe întunecări
de răutăţi.
Irm osul:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
Mântuitorul al tu tu ro r,
„Atotputernice, pre ceice se
„ţineau de buna credinţă, în
„mijlocul văpăii pogorându-
„te i-ai rourat, şi i-ai învăţat
„să cânte: Toate lucrurile bi­
necuvântaţi şi lăudaţi pre
„Domnul.
Pe a sn a 9-a, Irm os:
ot neamul pământesc
să sălteze cu duhul fiind
«JL luminat, şi să prăznu-
„iască firea minţilor celor fără
„de trup, cinstind sfânta prăz-
„nuire a Maicii lui Dumne­
zeu , şi să strige: Bucură-te
„prea fericită, Născătoare de
„Dumnezeu, Curată pururea
„Fecioară.
Cu totul dulceaţă eşti, prea
lăudate Apostole, şi de toată
mângâierea pline sunt laudele
tale. Pentru aceasta şi acum
pre slugile tale care se închi­
nă cu credinţă legăturilor tale,
veseleşte-i şi-i sfinţeşte, şi ca
să prăznuiască luminat, în-
vredniceşte-i.
 I

IN Ş A S E S P R E Z E C E Z IL E 263

Alt Canon, Irmos:

Sfărâm ă tăria vrăjmaşilor
celorce se luptă cu noi, A po­
stole. Iară binecredincioşilor
cu puterea ta cea nebiruită,
supune în cătuşi de fier pre
mai marii lor. Biruinţă adu­
când cetăţii tale, întru care
lanţul prea c u r a t e lo r tale
mâini acum se cinsteşte.
Cu adevărat, a d e v ăra te
sunt cuvintele tale, Stăpâne,
care ai grăit, zicând: Celace
crede întru mine şi mai mari
lucruri decât ale mele va face.
Că iată Apostolul şi viu îiind
cu umbrirea boalelor a vinde­
cat, şi acum cu lanţurile sale
feluri de minuni lucrează.
A T re im ii.
Prea înalte Părinte, Fiule
şi Mângâitorule, Treime în­
tocmai cinstită, cu rugăciunile
lui Petru mai marelui aposto­
lilor t ă i, binecredincioşilor
ajută-le în răsboaie totdeauna,
şi cetăţii tale, -stare neclătită
şi nemişcată şi paşnică dăru-
eşte-i.
A N ă s c ă to a r e i ■■
■ rutăm lanţul cu carele Petre
Toti oamenii a lăudă naş­
terea ta cea streină neprice-
pându-ne, cuvântul îngerului
celuice a venit la tine, bu-
curându-ne, cântăm: Bucură-
te mântuirea oamenilor, hra­
na săracilor! Bucură-te pe­
depsirea dracilor! Bucură-te
curăţirea greşelilor noastre.
Naşterea ta nestricată...
A vedeâ cele de departe
te-ai învrednicit, la celece ai
avut tu nădejde cu credinţă
Petre. Şi răsplătirile ostene-
lelor cele dela Dumnezeu iu­
bitorul de oameni, bucurân­
du-te ai luat. A căruia dum­
nezeiasca patimă în trupul
tău o ai închipuit.
Oa un Dumnezeesc descu-
etor al împărăţiei, deschide
intrările acesteia, celorce te
cinstesc pre tine cu credinţă
pre păm ânt şi sărută cinstitul
tău lanţ Petre, care l-ai pur­
tat, legat îiind.
îm preună cu Fiul îiind în
Tavor, te-ai învrednicit a a-
uzi glasul Tatălui, carele l-a
arătat pre el. Şi dumnezees-
cul Duh, Petre, cu prea stră­
lucire luminând inima ta a
curăţit.
Slavă...
Nouă celorce te cinstim
pre tine cu dragoste, şi să­
ai fost legat, cere curăţire şi
deslegare de greşeli, şi de­
sfătarea împărăţiei Cerului.
Şi acum, a Născătoarei...
Locaş luminii ai fost, pen­
tru aceasta povăţueşte-mă la
lumină Fecioară, pre mine cel
întunecat cu toate ispitele
vrăjmaşului, ca cu credinţă
 264 LUNA LU I IA N U A RIE l«* • « « l i » « I I

să te măresc pre tine Prea­ cut naşterea ta celorce cântă

curată Fecioară. cu dragoste: Slavă sc cuvinc,
Irm osul: cinste şi închinăciune Trei­
Naşterea ta nestricată s'a mii celei neapropiate şi dum­
arătat, Dumnezeu din coap­ nezeeşti.
sele tale a ieşit. Că s’a ară­ LA LA U D E (Hvalite)

tat purtător de trup pe pă­ Stihirile, glasul al 6-lea:

mânt şi cu oamenii a petre­ Podobie: A treia zi ai înviat....

cut Pentru aceasta pre tine Cinstind ostenelele vesti­

de Dumnezeu Născătoare, rii tale prea lăudate Corifeule
toti te mărim. şi lanţului cu credinţă închi-
SV ET ILN A . nându-ne, lăudăm pre Hris­
Podobie: Femei ascultaţi... tos dătătorul de viaţă, şi fă­
Hu trupul şi sângele Pe­ cătorul de bine al sufletelor
tre, ci Tatăl ţi-a insuflat ţie, noastre. De două ori.
Dumnezeu a numi pre Hris­ Precum dintru a d â n cu l
tos Fiul Părintelui Dumne­ nedumnezeirii ai scos prea
zeului celui viu. Pentru aceas­ mărite pre oameni, cu undiţa
ta şi fericit pre tine, însuş propoveduirii; aşa ne scoate
mai ’nainte te-a mărturisit. din întristare cu rugăciunile
Şi după mutarea numelui te-a tale Petre, şi pre noi cari cu
chemat Petru, ca pre o piatră dragoste te cinstim pre tine.
tare şi temeiu Bisericii. Celace prin ru g ă c iu n ile
S la v ă , altă Svetilnă.
tale prea lăudate, ca cu nişte
Pre mine ticălosul celce dumnezeeşti chei ai deschis
sunt legat cu lanţurile pati­ intrările cereşti, deschide-ne
milor, desleagă-mă, fericite, uşile Corifeule, nouă celorce
precum odinioară îngerul lui te mărim pre tine, ca celace
Dumnezeu ţi-ai deslegat lan­ ai îndrăznire.
ţurile, şi cu mărire te-a scos Slavă, glasul_al 4-!ea, a lui Anatolie.
din temniţa întru care ai fost Dupre vrednicie ai luat
închis prea fericite, Petre, dela Dumnezeu daruri înţe­
mai marele apostolilor. lepte Apostole, piatra credin­
Şi acum, a Născătoarei...
ţei, prin care sângele tău ţi-ai
Fecioară cu totul fără pri­ adus Ziditorului, ca o hrană
hană, tu te-ai cunoscut şi Mai­ dulce prea lăudate. Şi descu-
că, ca ceeace ai născut pre etor uşilor cereşti te-ai ară­
Dumnezeu, şi omul mai pre tat cu Darul, tuturor celorce
sus de fire si mântuire s’a fă­ te laudă pre tine cu credinţă.
 IN Ş A SE SPR EZ E C EI I Z ILE
4 1• S I ■
► ■ ’I *• ' M l l t » I >1 >|i • i t l l k l I I
• I
265

Ş i acum, a Născătoarei...
sângele meu i-am răscumpă­
Podob ie: Ca pre un viteaz...
rat spre mântuire. Pre acela
Ca pre o rugătoare nea­ roagă-1 de Dumnezeu fericite
dormită şi mângâietoare tare, Apostole, să ne dăruiască no­
câştigându-te pre tine Prea­ uă mare milă.
curată (către Domnul),adormi Ş i acum, a Născătoarei...
ispitele şi alinează valurile
ticălosului meu suflet, şi ini­ De toate primejdiile pă­
ma mea ceeace este întru zeşte pre robii tăi binecuvân­
necaz o mângâie Fecioară, ro- tată Născătoare de Dumne­
gu-mă ţie, şi umple de Dar zeu, ca să te slăvim pre tine
mintea mea, ca dupre vred­ nădejdea sufletelor noastre.
nicie să te măresc pre tine. A Crucii, a Născătoarei...

A Crucii, a Născătoarei, asemenea. M ie lu şa u a şi Maica ta

Preacurata Stăpână, vă­ Doamne, văzându-te pre tine
zând mort pre Hristos celce pironit pe Cruce, se minună
a omorît pre înşelătorul văi- şi strigă: Ce este această ve­
tându-se, cu amar strigă, ce­ dere prea iubite Fiule? Dar
luice a ieşit din pântecele ei, acestea ţi-a răsplătit ţie, ne­
şiminunându-sede îndelungă credincioasa adunare a celor
răbdarea lui, grăia: Fiul meu fărădelege, care s’a îndulcit
prea iubite, nu uită pre sluj­ de minunile tale cele multe?
nica ta, nu zăbovi iubitorule Ci slavă negrăitei smereniei
de oameni, celace eşti mân­ tale, Stăpâne.
gâierea mea. Ş i cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân­
duială şi Otpustul.
STIHOAVNA din Octoih.
Slavâ, a Apostolului, glasul al 4-lea, a
lui loan monahul.

Cu întrebarea cea de trei

ori, adică Petre iubeşte-mă, LA LIT U R G H IE
lepădarea cea de trei ori, Hris­ Fericirile din Canonul Apostolului, Peas*
tos o a îndreptat. Pentru a- na a 3-a şi a 6-a pe 8. Prochimen, glasul
ceasta şi Simon către ştiito- al 8-lea. In tot pământul a ieşit vestirea lor...
Stih: Cerurile spun slava lui Dumnezeu...
rul tainelor a zis: Doamne, Apostolul din Fapte: In vremea aceea,pus-a
toate le cunoşti: toate le ştii; Irod împăratul mâinile... Aliluia glas 1-iu:
tu ştii că te iubesc. Drept a~ Mărturisi-vor cerurile minunle tale Doa­
mne... Evanghelia dela loan: In vremea a-
ceea către dânsul Mântuito­ ceea, arâtatu-s’a lisus ucenicilor săi, dupâce
rul a zis; Paşte oile mele; pa­ s’a sculat din mărfi, şi a zis lui Simou Petru,..
şte pre cei aleşi ai mei; paşte CHINONICUL.
mieluşeii mei, pre cari cu In lot pământul a ieşit vestirea lor...
 266
«.» i i 1 4 i n !.«>•*• u i ia »• llilill I K I M I l l
LUNA LUI IANUARIE It •••»•<••! I I I I I • I I I ■ ••

cu Duhul, acum împreună te

bucuri cu dânşii, pomenind
prea fericite pre toti ceice
IN T R U A C E A S T Ă LUNĂ săvârşesc cu dragoste, cinsti­
IN 17 Z ILE . tă pomenirea ta, Antonie.
P r e a cuviosul şi de Dumnezeu purtătorul
părintele nostru Antonie cel Mare. Ca şi văzătorul de Dum­
LA V E C E R N IA C E A M IC Ă nezeu Moisi, ai intrat în no­
Stihirile pre 4, glasul al 2-lea. rul vedeniilor cel înţelegător
Podob ie: Când de pre lemn... cu adevărat, şi îndatăşi ai vă­
ând în mormânt bucu- zut luminat pre acela de ca­
rându-te pre tine însuti rele ai dorit. Şi prea mărin-
% te-ai încuiat, P ă rin te , du-te la fată cu raza aceea,
pentru dragostea lui Hristos, Părinte, te-ai povăţuit la lo­
ai răbdat prea tare dela caşurile cele mântuitoare. Pen­
draci ispite, şi cu rugăciunea tru aceasta adunându-ne de
şi cu Darul ai arătat vi- Dumnezeu înţeleptite, bucu-
clenirile lor mai slabe decât rându-ne, strigăm: Slavă Dum­
păianjenul, atunci s'au ve­ nezeului nostru, celuice te-a
selit cetele cereşti, strigând: întărit pre tine.
Slavă celuice te-a întărit pre Slavă, glasul al 3-lea:

tine, Antonie. De două ori. Cuvioase Antonie, arzătoare şi cu tot

sufletul obişnuinţă...
A lt Ilie te-ai arătat, având Caut-o la V cce rn ia ce a mare la Litis.
pre măriţii tăi ucenici, ca pre Ş i acum, a Născătoarei...
Eliseiuînţelepte, cărora şi Da­ Sicriu înţelegător tc ştim
pre tine Preacurată, care ai
purtat lespezile cele scrise de
Dumnezeu şi pre dătătorul
de lege şi Ziditorul nostru.
Pre carele roagă-1 să mântu­
iască sufletele noastre.
LA STIH O A V N Ă .
Stihirile, glasul al 2-lea:
Podob ie: Casa Eufratului...

Arătatu-te-ai din scutecele

Maicii tale vas sfinţit, de Dum­
nezeu purtătorule Antonie, şi
casă prea sfântului Duh.
rul tău îndoit l-ai vărsat, răpit Stih : Scum p ă este inaintea Domnului
m oartea cuviosului lui.
fiind ca într’un car ceresc Pă­
rinte. Pentru aceasta vieţuind Amăgirile viclenilor draci,
 IN ŞAPTESPREZECE ZILE
biruindu-le cu puterea Crucii,
luminat ai arătat slava luiHris-
tos, părinte Antonie.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de
Domnul.
Ridicatu-te-ai ca llie în car i
de foc şi ai mers fericite fără
mijlocire la Treime, Antonie
prea cuvioase.
Slavii, Şi acum, a Născătoarei.»
Cetele cele de sus, Născă­
toare de Dumnezeu Fecioară,
te laudă cu cei de jos, mă­
rind neîncetat prea curatănaş-
terea ta.
Tropar, glasul al 4-lea.
Râvnit or lui Tlie cu obi­
ceiurile asemănându-te, Bo­
tezătorului cu drepte cărări
urmând, părinte Antonie. Pus­
tiului te-ai făcut locuitor şi ai
întărit lumea cu rugăciunile
tale. Pentru aceasta roagă-te
lui Hristos Dumnezeu să mân­
tuiască sufletele noastre.
Slovă, Şi acum, Născătoarei..,
Taina cea din veac ascunsă
şi de îngeri neştiută, prin tine
Născătoare de Dumnezeu ce­
lor de pre pământ s’a arătat
Dumnezeu întru împreunare
neamcstecată Intrupându-se,
şi Crucea de bună voie pen­
tru noi luând. Prin care în­
viind pre cel întâiu zidit, a
mântuit de moarte sufletele
noastre.
Ectenia mică şi Otpustul.
LA V EC ER N IA C E A M ARE.
Fericii bărbalul... Slava întâia.
La Doamne slrigal-am, Stihirile pre 8 , gla­
sul al 4-lea.
Podobie: Cclacc eşti chemat...
elace te-ai luminat cu ra­
il? zele Duhului, când dum-
(§> nezeescul dor pre tine
te-a aprins şi sufletul ţi-a ri­
dicat, ca să doreşti de dra­
gostea lui cea prea multă cu
adevărat. Atunci nu te-ai
uitat la trup şi la sânge şi
afară de lume ai fost, prin
multa pustnicie şi linişte cu
dânsul unindu-te. Pentru a-
ceasta te-ai umplut (precum
ai cerut) de bunătăţile cele
de acolo şi ai strălucit ca o
stea, luminând sufletele noas­
tre Antonie.
De două ori.
Celace ai sfărâmat arcele
şi săgeţile dracilor, cu Darul
dumnezeescului Duh, şi rău­
tatea şi pândirea lor tuturor
o ai vădit cu dumnezeeşti în­
văţături, de dumnezeeşti raze
fiind strălucit, călugărilor te-ai
făcut prea strălucit luminător
şi pustiei întâiu împodobitor,
şi bolnavilor iscusit şi cinstit
tămăduitor şi pildă întâiu şi
închipuire vieţii cei îmbună­
tăţite, părinte Antonie.
De două ori.
Celace eşti plin de dum-
 2f>fi
nezeeştile daruri* pre tine ca
pre o oglinda neîntinată a
dumnezceştilor arătări, Părin­
te, aflându-te Hristos, razele
cele strălucite ale luminii sale
tie ţi-a arătat. De unde te-ai
arătat izvor îndestulat de vin­
decări, şi hrană celor flămânzi
şi celor însetaţi, prin ploaie
rourând iertare şi patimile su­
fleteşti văzându-le, cu cuvân­
tul tău înţelepţeşte mai bune
le-ai făcut lui Dumnezeu. Pre
carele roagă -1 sâ mântu­
iască şi să lumineze sufletele
noastre.
De două ori,
Celace eşti curat la suflet
şi la inimă, Înger pământesc,
om ceresc, învăţător fecioriei,
al înfrânarii cumpănă adevă­
rată Antonie, carelc eşti îm­
preună cu Stăpânul tău, şi
slav oslovie fără tăcere, feri­
cite, împreună cu îngerii şi cu
cuvioşii şi cu toţi mucenicii
lui aduci, pre ceice săvârşesc
a ta cinstita pomenire puru­
rea, din cumplite nevoi şi din
greşeli mântueşte-L De dobori.
Slava., glasul al 6-lea, a lui Sjcheot.
Pre cel dupre chip păzin-
dip nevătămat, mintea stă­
pân preste patimile cele pier­
zătoare pustniceşti putndu-ţl,
spre cel dupre asemănare, cât
este dupre putinţă te-ai suit.
I Că bărbăteşte firea silindu-ţi,
te-ai nevoit pre cel mai rău
a-1 supune celui mai bun, şi
1
LUNA LUI IANUARIE
pre trup a-1 face rob sufletu­
lui. Pentru aceasta călugărilor
te-ai arătat mai mare, cetă­
ţean pustiei, celorcc bine că­
lătoresc povaţuitor, îndreptă­
tor de faptă bună prea ade-
vărat. Şi acum în ceruri, o-
glindele deslegându-se feri­
cite, curat vezi sfânta Treime,
rugându-te fără mîjlocirc, pen­
tru ceice cu credinţă şi cu
dragoste te cinstesc pre tine.
Şi a^um , a Născătoarei...
Oîne nu te va ferici pre
tine prea sfântă Fecioară? Sau
cine nu va lăuda prea curată
naşterea ta? Că celce a stră­
lucit fără de ani din Tatăl,
Fiul unul născut, acelaş din
tine cea Curată a ieşit negrăit
litrupându-se. Din fire Dum­
nezeu fiind şi cu firea om fă-
cându-se pentru noi. Nu în
două feţe fiind despărţit, ci
în două firi neamestecat, fiind
cunoscut. Pre acela roagă-1
Curată, cu totul fcricită să se
miluiască sufletele noastre,
VGHOD, Lirmii:â lină...
Prochimenul zilei şi Parimiile.
Defa InţeJepciynea lui Solomon.
Cap. 5, Vers 16.
Drepţii în veci vor fi vii.
C ea de a doua.
Sufletele drepţilor sunt în mâna lui
Dumnezeu,.,
Şi a trejii;
Dreptul dc va ajunge sa se savârşască,,.
Caută-I* în fi zrln ale acesîei JunF.
LA LITIE.
Stllilrllc, gJasul şl 2-lea, ale lui S i udit,
Pustnicească nevoia tă aî

adunat pre pământ, cuvioase
Antonie, şi adăogirile patimi­
lor în izvorul lacrimilor talc
toate le-ai potolit. Şi scară
dumnezeiască şi cinstită la
ceruri ridicând, la toţi s’a cu­
noscut viaţa ta, de Dumne­
zeu primită; că rodurile bu­
nei credinţe întrânsa tare a-
ratând, tămădueşti cu dânsele
| neputinţele patimilor, celor
ce-ţi strigă ţie cu credinţă:
Bucură-te steaua răsăritului
, cea ca aurul strălucitoare şi
al călugărilor luminâtorule şi
păstorule. Bucură-te prea lău­
date, creşterea cea prea bună
a pustiei, şi razimul Bisericii
cel neclătit. Bucură-te îndrep­
tătorul cel mare al celorce ră­
tăcesc. Bucură-te lauda noas­
tră şi a lumii bucuria cea
luminoasă.
Pre îngerul ccl de pre pă­
mânt şi în ceruri omul lui
Dumnezeu, bună podoaba lu­
mii, desfătarea bunătăţilor şi
a faptelor bune, lauda pust­
nicilor, pre Antonie să-l cin­
stim. Că sădit fiind în casa
lui Dumnezeu, a înflorit du­
pre dreptate. Şi ca un chedru
în pustie a îmmulţit turma oi­
lor lui Hristos celor cuvân­
tătoare, întru cuviinţă şi drep­
tate.
Cuvioase părinte, din prun­
cie cu osârdie spre fapte bune
nevoindu-te, te-ai făcut organ
sfântului Duh. De la dânsul
............... ... ....................... .................................................. 2 6 9 f
luând lucrarea minunilor, ai
îndemnat pre oameni să u-
rască cele îndulcitoare. Şi a-
cum cu dumnezeiască lumină
mai curat fiind strălucit, lu­
minează şi gândurile noastre,
părinte Antonie.
Glasul al 3-lea, a lui Anatolie.
Cuvioase Antonie, arză­
toare şi cu tot sufletul obişnu­
inţă de pustnicie prea tare,
ca şi cum te-ai fi odihnit între
cei fără materie ai săvârşit.
Că, cu cei mai din pustie pre
tine !mpreunându-te duhov-
niceşte, săgeţile dracilor cele
ca focul arzătoare le-ai călcat,
şi mai pre sus decât toată
fapta bună făcându-te, te să-
lăşlueşti împreuna cu îngerii
întru împărăţia cerurilor. Cu
cari împreună roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, să mân­
tuiască sufletele noastre.
Slavă, glasul al 5-lea.
Cuvioase părinte, glasul E-
vangheliei Domnului auzind,
lumea ai părăsit, bogăţia şi
slava întru nimica socotin-
du-le. Pentru aceasta tuturor
ai strigat: Iubiţi pre Dumne­
zeu şi veţi află Dar veşnic.
Nimic să nu cinstiţi mai mult
decât dragostea lui, ca atun­
ci când va veni întru slava
sa, să aflaţi odihnă cu toţi
sfinţii; cu ale cărui rugăciuni,
Hristoase, păzeşte şi mântu-
eşte sufletele noastre.

îl()
Şi acum, a Născătoarei...
Pericimu-te Născătoare de
Dumnezeu Fecioară şi te mă­
rim credincioşii dupre dato­
rie, pre tine cetatea cea ne­
mişcată şi zidul cel nesurpat,
şi folositoarea cea tare şi scă­
parea sufletelor noastre.
LA STIHOAVNĂ.
Stihirile glasul al 5-lea.
Podobie: Bucură-tc cămara...
Bucură-te celace ai fost
sihastrilor conducător şi ne­
biruit ajutător! Că tăind ră­
dăcinile poftelor şi pornirile
dracilor, împrotivindu-te băr-
băteşte, ai biruit neputinţa lor
şi înşelăciunea cea de suflet
pierzătoare, şi ai arătat a Cru­
cii Mântuitorului lucrarea şi
nebiruita putere. Cu care şi
încingându-te ai biruit pre
toţi ceice se leapădă de dum­
nezeiască arătarea lui Hris­
tos in trup. Pre carele roa-
gă-1 să dea sufletelor noastre
mare milă.
Stih: Scumpă este înaintea Domnului
moartea cuviosului lui.
Stâlp luminos cu faptele
bune întărit şi nor umbrit ai
fost celor din pustie, de pre
pământ la Cer povăţuind pre
ceice văd pre Dumnezeu. Cu
toiagul Crucii despărţind ma­
rea patimilor şi pre Amalic
cel netrupesc biruind, neapă­
rată suire la Cer ai aflat, de
Dumnezeu fericite, şi moşte­
nire nestricăcioasă, cu cei fără
Il
LU N A LU I IA N U A R IE
de trupuri stând cu bucurie
înaintea scaunului lui Hristos,
pre carele roagă-1 să dea su­
fletelor noastre mare milă.
Stih: Fericit bărbatul carele se teme
de Domnul.
Bucură-te celace locueşti
împreună cu cetele îngereşti
întru cele de sus Antonie, că
viaţa acelora, Părinte, pre pă­
mânt ai vieţuit cu adevărat,
cu fapta bună nevoindu-te,
te-ai arătat oglindă, prea cu­
rată şi neîntinata, primind ra­
zele cele prea strălucite ale
sfântului Duh, prea îericite.
Pentru aceasta fiind luminat,
ai văzut celece vor să fie,
toate mai ’nainte supuindu-le,
de dumnezeiasca arătare de |
lumină îiind învăţat; pre Hris­
tos roagă'l, să dea sufletelor
noastre mare milă.
Slavă, glasul al 8-lca, a Sicheotului.
Mulţimile călugărilor pre
tine îndreptătorul te cinstim,
Antonie părintele nostru. Că
pre tine pre că ra re a cea
dreaptă cu adevărat a umblă
am cunoscut. Fericit eşti că
lui Hristos ai slujit şi ai bi­
ruit puterea vrăjmaşului. Cela­
ce eşti cu îngerii împreună
vorbitor, cu drepţii şi cu cu-
vioşii împreună locuitor. Cu
cari roagă-te Domnului, să
miluiască suîletele noastre.
Şi acum, a Născătoarei...
pecioară nenuntită, care i
 IN Ş A P T E S P R E Z E C E Z IL E
pre Dumnezeu negrăit l-ai ză­
mislit cu trup, Maica Dumne­
zeului celui prea înalt, rugă­
ciunile robilor tăi primeştele,
ceeace eşti cu totul îără pri­
hană. Care tuturor dărueşti
curăţire de greşeli, acum ru­
găciunile noastre primindu-le,
roagă-te sâ ne mântuim noi
toţi.
L a binecuvântarea pâinilor.
Troparul, glasul al 4-lea.
Râvnitor lui llie cu obiceiurile asemâ-
nându-te... De două ori.
Caută-I la Vecernia mică.
Ş i Născătoare de Dumnezeu, odată.
Cetire a Cuvântului.
LA U T R E N IE
L a Dumnezeu este Demnii], Troparul Sfân­
tului de două ori. Slavă, Şi acum, al Nă­
scătoarei.
După întâia Stihologhie, Sedealna glasul
al 8-lea.
Po d o b ie: Pre înţelepciunea...
Sufletul tău legându-ţi cu
dragostea lui Hristos, cele pă­
mânteşti toate urându-le ară­
tat, te-ai sălăşluit, Părinte cu­
vioase, în pustietăţi şi în munţi.
Că din pomul cunoştintii gus­
tând slăvite, ca din cele de
taină, îngereşte ai strălucit,
tăinuitorule. Pentru aceasta
şi norul trupului tău trecân-
du-l întunerecul dracilor ai
gonit fericite, celace ai fost
Intre călugări mai ales. Roa-
gă-te lui Hristos Dumnezeu,
iertare de greşeli să dăruia­
■h i i m i i n
271
scă, celorce prăznuiesc cu
dragoste sfântă pomenirea ta.
De două ori.
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...
Pre înţelepciunea şi Cu­
vântul în pântecele tău zămis­
lind fără de ardere Maica lui
Dumnezeu, negrăit ai născut
pre celace a făcut toate şi în
braţele tale ai avut pre cela­
ce ţine toate, şi din ţâţe ai hră­
nit pre celace hrăneşte lu­
mea. Pentru aceasta te rog
pre tine prea sfântă Fecioară,
ca să mă curăţeşti de greşeli
când voiu vrea să stau îna­
intea feţii Ziditorului meu,
Stăpână Fecioară curată, al
tău ajutor atunci să-mi dă­
rueşti. Pentrucă poţi câte vo-
eşti Preacurată.
După a doua Stihologhie, Sedealna sfân­
tului glasul al 5-lea.
Podobie: Cuvântul cel împreună...
Pre sihastrul Domnului cu
cântări să-l cinstim ca pre
celce a omorât toate năvăli­
rile patimilor, cu înîrânarea
şi cu răbdarea cca tare cu a-
devărat, şi a ruşinat îoarte pre
împrotivă luptătorul vrăjmaş
şi toate mândriile lui, şi acum
se roagă Domnului să miluia­
scă sufletele noastre.
De două ori.
Slavâ, Ş i acum, a Născătoarei...
Bucură-te uşa Domnului
cea neumblată, pre care mai
înainte te-a propoveduit toţi
cei prea drepţi, şi proorocul
„272 ____ _______
Daniil, munte netăiat. Şi Da­
vid dulcele cântăreţ; cu Moisi
şi cu apostolii, rug şi năstrapă,
şi toiag, nor, uşă şi scaun, şi
munte mare te-a arătat nouă.
După Polieleu, Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie: Pre înţelepciunea...
(jâlcevile lumeşti lăsându-
le şi Crucea ta pre umere lu-
ându-ţi, pre tine însuţi tot te-ai
adus Domnului şi afară de
trup, Părinte, şi de lume fiind,
te-ai făcut părtaş Duhului
sfânt. Pentru aceasta şi spre.
râvna ta pre nnroade adu­
nând, cetăţi ai deşertat şi pu­
stietăţile cetăţi le-ai făcut, de
Dumnezeu purtătorul, Anto­
nie, roagă-te lui Hristos Dum­
nezeu, iertare de greşeli să
dăruiască, celorce prăznuesc
cu dragoste sfântă pomeni­
rea ta.
Slavă glasul al 4-lea.
Podobie: Arătatu-tc-ai astăzi lumii...
Cu lumina cea neapropia­
tă luminat fiind, ca o stea ai
strălucit întru dăscăliile pus­
tiei, luminând Antonie, pre
ceice au venit la tine cu suflet
neîndoit.
Şi acum, a Născătoarei, asemenea...
Cu venirea prea sfântului
Duh, pre cel de pre un scaun
cu Tatăl şi de o fiinţă, prin
glasul îngerului l-ai zămislit
Curată de Dumnezeu Născă­
toare, ceeace eşti chemarea
lui Adam.
LUNA LU I IAN U ARIE
Apoi flntifonul dintâiu al glasului al pa­
trulea, Prochimen, glasul ai 4-ica.
Scumpă este înaintea Domnului moartea
cuviosului lui.
Stih :
Ce voiu răsplăti Domnului pentru toate
care mi-a dat mie.
Toatî suflarea.
Evanghelia dela M atei:
Zis-a Domnul ucenicilor sai: Toate îmi
sunt date mie...
După Psalmul 50, Slavă glasul al 2-lea.
Pentru rugăciunile cuviosului tau An­
tonie, Milostive, curaţeşte mulţimea gre­
şelilor noastre.
Şi acum
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu, Milostive...
Stih: Milueşte-mă Dumnezeule dupre
mare mila ta şi dupre mulţimea...
Stihira, glasul al 6-lea.
Cuvioase părinte, în tot pă­
mântul a ieşit vestea isprăvi­
lor tale, pentru aceasta în ce­
ruri ai aflat plata ostenelelor
tale, taberile drăceşti ai pier-
, dut, cetele îngereşti ai ajuns,
a cărora viaţă fără prihană
ai urmat. Indrăsnire având
către Dumnezeu, cere pace
sufletelor noastre.
CANOANELE.
Al Născătoarei de Dumnezeu cu Irmosul
pe 6, şi al cuviosului pe 8.
CANONUL Născătoarei de Dumnezeu.
Facerea lui loan Damaschin.
Peasna 1-a, glasul al 2-lea, Irm os:
alea mării cea nebătută
'1 şi neumblată, călătorin-
du-o neudat Israilul cel
„ales a cântat: Să cântăm
„Domnului, câ s’a proslăvit.
Scara cea fără materie de
demult şi calea mării cea stre­
ină şi neumblată, naşterea ta
Jll

B« • ! • • •• « I »
INa.ŞAPTTEŞPR^CE^aLE^ 273

a arătat Curată, care o lău­ luminătoare prea înţelepte lu­

dăm toţi, că s’a proslăvit. ' minat fiind, vrăjmăşească în-
Puterea celui pre înalt sta­ tărâtarea dracilor, fericite, şi
tul cel desăvârşit, înţelepciu­ gurile cele căscate ale fiare­
nea lui Dumnezeu, care s’a lor şi durerile vătămăturilor,
întrupat din tine Preacurată, capre nişte păianjeni le-ai sfă­
cu oamenii a locuit, că s’a râmat, cu dumnezeiască dra­
proslăvit. goste fiind aprins.
Ş i acum , a Născătoarei...
1 /mblat-a prin u ş a cea
neumblată a pântecelui tău Ca ceeace ai îndrăsneală
celui încuiat Soarele dreptăţii, ca o Maică a lui Dumnezeu
Curată şi lumii a luminat că către celce s’a născut din tine,
s’a proslăvit. Cuvântul cel unul născut şi
împreună fără început cu Ta­
Alt CANON al Cuviosului.
Al căruia acrostih la G re ci este acesta;
tăl şi de o fiinţă cu Duhul,
Cu dreptul este a lăudă pre dumnezeescul rugându-1 nu încetă, ceeace
Antonie. eşti cu totul fără prihană, ca
F a ce re a lui losif. să izbăvească din nevoi, pre
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irm os:
ceice te măresc pre tine de
Pre gonaciul Faraon...
Dumnezeu Născătoare.
elace la nemurire şi la via- C a ta v a s ie :
ţa veşnică ai apucat cu a- Pământul cel roditor de
i§> devărat, şi de raza cea „adâncime, uscat l-a umblat
întreit strălucitoare Părinte te „oarecând soarele, căci ca un
saturi, roagă-te, ca să sc lu­ „zid s’a închegat apa de a-
mineze cu luminarea Darului „mândouă părţile, poporului
sufletul meu cel întunecat, ca „celuice a trecut marea pe­
dupre vrednicie să te laud destru, şi cu plăcere lui Dum­
pre tine. nezeu a cântat: Sâ cântăm
Tânăr iiind de vârsta tru­ „Domnului, că cu slavă s’a
pului, calea cea nouă a faptei „proslăvit.
bune luând, fără primejdie Peasn a 3-a, Irm os:
ai călătorit pre dânsa. Legii m reul puternicilor s’a sfă~
Mântuitorului celei nouă ple- tis râmat, prin stăpânirea ta,
cându-te de trei ori fericite, Hristoase, şi cei slabi
şi poruncilor Evangheliei ce­ s’au încins cu putere.
lor de viaţă purtătoare ur­ Gel mai pre sus decât toată
mând. vremea, ca un făcător al vre-
Slavă...
milor, din tine Fecioară de
Cu strălucirea cea în trei bună voie prunc s’a zidit.

20
 274
Pântecele cel mai desfă­
tat decât cerurile, să-l lăudăm
credincioşii, prin carele A-
dam în ceruri bucurându-se
petrece.
Alt Canon Irmos:
Celce ai întărit cerurile...
Ou gând întărit şi cu răb­
dare stătătoare stingând vă­
paia patimilor, te-ai îmbră­
cat în luminată haina nepă-
timirii, părinte Antonie şi in
veşmântul mântuirii.
Cu năvăliri prea tari dra­
cii îndrăznind şi asemănân-
du-se fiarelor, n’ai băgat sea­
mă de puterea lor cea slabă,
că pre cel tare în războaie
ai avut ajutor.
Slavă...
Purtătorul de Dumnezeu,
pre căpeteniile întunerecului
şi stăpâniile înfrângându-le
cu înfrânare tare, purtător de
izbândă biruitor s’a făcut, An­
tonie, lauda sihastrilor şi bu­
curia călugărilor.
Ş i acum, a Născătoarei..
Mintea mea cea omorîtă
cu lucrarea cea de viaţă, ca­
re din tine s’a arătat, lumii,
ridică-o Curată şi la viaţă
o povăţueşte, ceeace una ai
sfărâmat porţile morţii, cu
cel născut al tău.
Catavasie: ^
în tă rire a celorce nădăj-
LUNA LUI IA N U A RIE
i « m i t a • • i 4 4 H M i » « « i » i a i » » c 4 . M i * i i a * i i a 4 i k « a« i i . » i « t a *
„duesc spre tine, întăreşte,
„Doamne, Biserica ta, care
„o ai câştigat cu scump sân­
g ele tău.
Sedealna sfântului, glasul «ti 4-lea.
Podobie: Degial» ne întâmpină...
Chemării Domnului tă u
ai urmat, lepădându-te de lu­
me şi de toate frumuseţile ei,
prea fericite Antonie, scârba
postniciei cu osârdie ai su­
ferit şi taberile dracilor cu
bărbăţie le-ai gonit. Pentru
aceasta pururea cu credinţă
şi cu cântări cinstim pomeni­
rea ta.
Slavă, altă Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie : Pre înţelepciunea...
Crucea D om nului ridi­
când înţelepte şi lui până în
sfârşit urmând, mintea nu ţi-ai
întors la lume, de Dumnezeu
înţelepţite, ci cu înfrânarea şi
cu ostenelele ţi-ai omorît pa­
timile, şi pre tine însuţi te-ai
gătit Biserică Domnului. Pen­
tru aceasta răsplătire de da­
ruri ai luat, a vindecă boa-
lele şi a goni duhurile, de
Dumnezeu purtătorule Anto­
nie. Roagă-te lui Hristos Dum­
nezeu, iertare de greşeli să
dăruiască, celorce prăznuiesc
cu dragoste sfântă pomeni­
rea ta.
Şi acum, a Născătoarei, asemenea.
Ca ceeace eşti Mireasă cu
totul fără prihană a făcăto­
rului, ca o Maică a Mântui­
torului care nu ştii de băr-
 '•••*••
IN Ş«
A
.
»
PT
M«.
E.»
4
S•
«
P.!.
R
«.
E4
1.
Z
k
EC
.»•»
EM•
Z
.|
.
IL
•UI
E.»
» I«l
i*•
«.■
275
U k l l l i l •■•.«•I<4<I 4< » a.li ••» •<•'•■ 11•

bat, ca ceeace eşti locaş Mân- puterii tale, iubitorule de oa­

gâitorului, cu totul îără pri­ meni.
hană, pre mine celace sunt Cu totul te-ai sfinţit lui
locaş spurcat fărădelegii şi Dumnezeu, Antonie, însuţi cu
batjocură dracilor întru cu­ acela unindu-te prea înţelepte
noştinţă m’am făcut grăbe­ prin fapta bună şi prin cuvân­
şte de mă izbăveşte de lucra­ tări, şi dumnezeeştei vederi
rea lor cea rea, locaş luminat ca un curat învrednicindu-te,
prin fapta bună făcându-mă, că de pământ şi dc cele pă­
ceeace eşti de lumină pri­ mânteşti depărtându-te,dupre
mitoare Curată, goncşte-mi vrednicie ai aflat cereasca
negura patimilor şi împărtă­ desfătare.
şirii celei de sus mă învred­ Slavă...
niceşte şi luminii celei neîn­
serate, cu rugăciunile tale. Mintea şi sufletul cură-
Peasna 4-a, Irm os: ţindu-ţi Antonie, înşelăciunea
cea do suflet pierzătoare, Pă­
f ia uzit-am, Doamne, auzul rinte, şi meşteşugirile şi amă­
a | economiei talc şi te-am girile cele amare şi nălucirile
UÂ proslăvit pre tine, unule vrăjmaşilor le-ai vădit, că pă­
„iubitorule de oameni. timind te-ai învăţat, şi învăţat
Iată s’a prea înălţat dumne- îiind, ai învăţat mulţimile că­
zeescul munte al casei Dom­ lugărilor prea fericite.
nului, mai pre sus decât pu­ Ş i acum, a Nâscâtoarci...
terile, Maica lui Dumnezeu,
prea arătat. Pre Dumnezeu celce s’a
Afară de legile firii Fe­ întrupat din tine roagă-1. Ca­
cioară una născând pre Stă- rele neschimbat a rămas pre­
pânitorul făpturii, te-ai în­ cum a îost şi fireşte de o fi­
vrednicit duinnezeeştei che­ inţă fiind, este întocmai cu
mări. Tatăl şi cu tine ceeace l-ai
născut, iertare de greşeli şi
Alt Canon, Irmos :
T u eşti lâria mea. D oam ne...
mântuire sufletelor să dăru­
iască, celorce te laudă pre
S c a ră dumnezeiască dc tine cu credinţă.
bunătăţi făcându-ţi, la înălţi­
Catavasie’:
me, Părinte, te-ai suit şi pre
Dumnezeu ai văzut într'însa Acoperit-au cerurile bună­
întărit, şi daruri împărţind ta te a ta, Hristoase, că ieşind
cu mână prea bogată, celor­ „din Chivotul sfinţirii tale,
ce cântă cu credinţă: Slavă „din Tiestricata Maică, în Bi~

i
 Il
276
'••• • • « . ■•••»'««•» • M •■•••■« I M I I I • I ••
LU N A L U I IA N U «.»«.»
A R .1.»
IE . • • ll.l I 1 4 k l • «.»•••■•» l >I•I» « ••.t•t a

„serica slavei tale, te-ai ară­ puterea asupra duhurilor ce­

t a t ca un prunc în braţe pur­ lor necurate înţelepte, că firea,
ta t, şi s’au [umplut toate de Părinte, biruindu-ţi, darurilor
„a ta laudă. Duhului, celor rtiai pre sus de
Peasn a 5-a, Irmos. fire te-ai împărtăşit.
m, ărbunele carele mai ’na­ Ş i acum, a Născătoarei...

il inte s’a arătat Isaiei, ca un Ceice te avem pre tine zid,

soare din feciorescul pân- şi cu folosinţa la suntem pă­
„tece a răsărit, celor rătăciţi ziţi, care cu dumnezeiască
„întru întunerec, luminarea mărirea ta ne lăudăm, pre tine
„dumnezeeştii cunoştinţe dă- te fericim. Că tu Preacurată
„ruindu-le. sufletelor noastre izvorăşti
Norilor, dulceaţă de veselie bucurie şi veselie.
stropiţi celor de pre pământ, Catavasie
că prunc s’a dat, celce este - JT
mai’nainte de veci, întrupân- Dacă a văzut Isaia cu în
du-se din Fecioară, Dumne­ „chipuire, pre Dumnezeu pe
zeul nostru. „scaun prea înalt, de îngerii
„slavei încunjurat, a strigat:
V ieţii şi trupului meu lu­ „Vai mie ticălosul! Că mai
mină a strălucit şi mâhnirea „înainte am văzut pre Dumne­
păcatului o a deslegat, întru z eu întrupat, pre celace stă­
cele mai de pre urmă, din Fe­ pâneşte pacea şi lumina cea
cioara fără de sămânţă întru- „neînserată.
pându-se cel prea înalt.
Peasn a 6-a, Irm o s :
Alt Canon, Irm o s :
Pen truce mai lepădat...
laşul graiurilor celor de
rugăciune, din suflet cu
Locuind întru tine având ! durere auzind, Stăpâne,
pre Dumnezeu, celce toate le „scapă-mă de rele, că însuţi
vede, fericite, carele te-a în­ „eşti pricinuitorul mântuirii
văţat şi te-a luminat şi te-a „noastre.
înţelepţit, suişiurile sufletelor Firea omenească, ceeace
celor curate şi fericite, de trei slujea păcatului, Stăpână Cu­
ori fericite, a le vedea te-ai în­ rată, prin tine a dobândit scă­
vrednicit.
pare. Că Fiul tău ca un miel
Slavă...
pentru toţi s’a junghiat.
D a ru l tămăduirilor asu­ Strigăm ţie toţi adevăra­
pra boalelor celor de multe fe­ tei Maicii lui Dumnezeu, mân­
luri ţie ţi-a dăruit Hristos, şi tueşte pre robii tăi, ceice te

1
JL
IN Ş A P T E S P R E Z E C E Z IL E
mânie, căci singură către Fiul
ai câştigat îndrăsneală.
Alt Canon, Irm os:
Adâncul păcatelor...
Viaţa cea dupre lege v i­
tejeşte din pruncie primind-o
de Dumnezeu înţelepţite, pâ­
nă în sfârşit o ai păzit, şi ca
un dumnezeesc biruitor cu­
nună de biruinţă ai luat dela
împăratul tuturor.
Slavă...
ftvându-te pre tine rugă­
tor prea tare către Dumne­
zeu fericite şi părtaş purtă­
rilor de grijă, şi folositor, şi
ajutător, şi mijlocitor bine pri­
mit, de toate nevoile ne mân-
tuim, de ispite şi de primejdii.
Ş i acum, a Născătoarei...
Inălţat-ai cu tot adevărul fi­
rea omenească cea căzută, pre
Fiul cel văzut neschimbat în
chipul cel dumnezeesc, şi în­
tru o întocmire cu Tatăl, de
Dumnezeu Născătoare fără
sămânţă născându-L
C a ta v a sie :
Strigat-a [ie,' văzând bă­
trânul, cu ochii mântuirea,
„care a venit popoarelor de
„la Dumnezeu, Hristoase, tu
„eşti Dumnezeul meu.
CONDAC, glasul al 2-lea.
Podob ie : Căutând cclc dc sus...
Valurile lumeşti lepădân-
du-le, viaţă fără gâlceavă ai
săvârşit, Botezătorului ur­
JL ,
277
mând la tot obiceiul preacu­
vioase. Deci, împreună cu dân­
sul te cinstim, Părinte al părin­
ţilor, Antonie.
ICOS.
Glasul lui Hristos auzind,
ai umblat în urma porunci­
lor lui, gol de lume făcându-
te. Şi ai lepădat toate grijile
de agoniseală, de averi şi de
slugile tale şi de iubirea suro­
rii tale, de Dumnezeu pur-
tătorule Antonie. Şi singur
în pustietăţi cu Dumnezeu
vorbind prea curat, ai luat
Darul cunoştinţii. Care tri-
mite-1 mie, celuice voiu să
te laud pre tine, Părinte al
părinţilor, Antonie.
Intru această lună, în 17 zile, pome­
nirea prea cuviosului părintelui nostru
Antonie cel mare.
S tih : Cerul cu unul cel mai mare şi de
cât ingerii s'a îmbogăţit,
Fiindcă pre Antonie mai marele sihastrilor
a primit.
In aceasta lună in a şaptesprezecea zi,
Antonie viata părăsi.
Acesta erâ de neam eghiptean, în­
văţat dela părinţii sfii şi dela moşi crc-
dinţa în Hristos, şi a trăit pe vremea
lui Diocliţian şi Maximian, ajungând până
în zilele bine credinciosului Împărat Cons­
tantin şi feciorilor lui, şi dându-sc pre
sine în viaţa monahală, atâta a întrecut
pre toţi, cât s'a făcut pildă celor mai
de pre urmă, şi ce este mai minunat
lucru, că întâiu foarte în scurtă vreme
s'a făcut începător şi dascăl celei preste
firea omenească politie, şi singur numai
a ajuns la hotarul cei mai desăvârşit,
precum arară istoria lui. Insă mult este
a povesti noi celece sunt lăudate şi ves­
tite la toţi, atâta numai trebue să zicem,
că aflându-se în trup muritor se de­
pănă dela cclc trupeşti şi vedeâ suişu-
 278 LUNA LU I IA N U A RIE
rile sufletelor, şi pre dracii cel dosădiau,
carele este lucrul îirii cei preste fire şi
fără de trup. Deci-trăind o suta şi cinci
ani, s’a mutat la Domnul; iar soborul
lui se face în biserica cea mare. Şi viaţa
lui s'a scris de marele Atanasie episcopul
Alexandriei.
Intru această, zi cuviosul şi de Dumnezeu
purtătorul părintele nostru Antonie cel nou şi
făcătorul de minuni, carele a sihăstrii în schi­
tul Venei, cu pace s’a săvârşit.
S tih : Dar Antonie cel nou, unde sc va
aşeză ?
Dccât numai cu vechiul Antonie se va îm­
preuna.
Intru această 7.\, pomenirea bine cinstitorului
împărat Teodosie cel mare.
Stih: împărăţia, piedică ţie nu li-a stătut,
Pentru a fi Teodosie mântuit.
Intru această 7.i, cuviosul Abila, cu pace s’a
săvârşit.
S tih : Ahilev stăpâneşte oraşele jos cu ar­
mele,
Iară Ahila câştigă cetatea cea dc sus cu
ostenelele.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
Peasna 7-a Irm os:
Wf\ itori prea învăţaţi s’au
jM arătat tinerii oarecând.
wu Că din suflet cuprins de
„Dumnezeu grăind, cu bu-
„zele au cântat: Dumnezeul
„cel mai pre sus de dumne­
a e i, al părintjlor şi al nostru,
„bine eşti cuvântat.
Văzut-a Iacov noaptea cu
adevărat ca întru închipuire
pre Dumnezeu întrupat, iar
dintru tine întru strălucire s’a
arătat celorce cântă: Dum­
nezeul părinţilor cel prea în­
dumnezeit şi prea proslăvit
Semnele negrăitei întru­
pări celei dintru tine mai ’na­
inte vestindu-le, s’au luptat
cu Iacov, prin care de hună
voie s’a întrupat cu oamenii,
Curată, Dumnezeul părinţilor
cel prea îndumnezeit şi prea
slăvit
Vrît este celce nu te ves­
teşte pre tine unul Fiul F e ­
cioarei, din prea lăudata Tre­
ime, cu minte neîndoită şi cu
limba, strigând: Dumnezeul
părinţilor cel prea îndumne­
zeit şi prea slăvit.
Alt Canon Irmos:
Dc pogorârea lui Dumnezeu...
Pahar cu miresme de fap­
te bune au fost fălcile tale, cu
bună mireasmă şi de mântu­
ire, dând miros ca dintr’o gră­
dină celorce strigă cu dra­
goste: Bine eşti cuvântat
Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă...
Darul prea sfântului Duh
întru tine sălăşluindu-se, go-
nitor de duhurile cele viclene,
Părinte, te-a făcut şi călugă­
rilor învăţător, cari strigă:
Bine eşti cuvântat Dumnezeul
părinţilor noştri.
Şi acum, a Născătoarei...
Pre Maria cea prea cura­
tă şi prea sfântă sâ o lău­
dăm, câ printr’însa ne izvo­
răşte nouă Darul darurilor, ce­
lor mai pre sus de minte, ca
din izvorul dumnezeeştei bu­
nătăţi. Pre care cu gând bine
credincios acum să o fericim.
Catavasie: ^
Pre tine celce ai răcorit
 IN ŞAPTESPREZECE Z IL E 279

„în foc pre tinerii ceice Dum­ tru ispite răbdare Antonie,
nezeu te-a numit, şi în Fe­ întru curăţia minţii pre pă­
cioară nestricată te-ai sălăş­ mânt ca un înger arătându-te
lu it, lăudăm pre Dumnezeu lui Dumnezeu, ai strigat: Ti­
„Cuvântul, cântând cu bună neri binecuvântaţi, preoţi lău­
„credinţă: I3ine este cuvântat daţi, noroade prea înălţaţi-1
„Dumnezeul părinţilor noştri. pre el întru toţi vecii.
Peasna 8-a Irm u s:
Cu cererile şi cu rugăciu­
p hipul cel de aur defăi- i nile, Cuvioase, apropiindu-te
(l| mându-1 de trei ori feri- tu neîncetat către Dumnezeu,
ciţii tineri, văzând chipul ai alergat la înălţimea cea prea
„lui Dumnezeu, cel viu şi înaltă, din cursele dracilor
„neschimbat, prin mijlocul îo- scăpând şi din tirănia lor mân-
„cului cântau: Toată zidirea tuindu-te, de Dumnezeu înţe-
„cea înfiinţată să laude pre . lepţite cânţi: Preoţi lăudaţi,
„Domnul, şi să-l prea înalţe noroade prea înălţaţi pre Hris­
„Intru toţi vecii. tos întru toţi vecii.
Văzutu-s’a pre pământ Binecuvântăm pre Tatăl-.
prin tine, şi cu oamenii îm­
preună a petrecut, cel nease­ Hou Moisi făcându-te, în
mănat cu bunătatea şi cu pu­ pustie biruinţă asupra vrăj­
terea, căruia cântând toţi cre­ maşilor şi luptătorilor ai pus,
dincioşii, strigăm: Toată făp­ pre norod povăţuind, adecă
tura cea înfiinţată să laude adunarea sihastrilor, cari în­
pre Domnul şi să-l prea în- tru veselie şi cinstită viaţă a
nalte întru toţi vecii. strigat Stăpânului: Preoţi lău-
Ou adevărat pre tine Cu­ daţM, popoare prea înălţaţi
rată vestindu-te te slăvim, pre Hristos întru toţi vecii.
Născătoare de Dumnezeu. Că Şi acum, a Născătoarei...
tu una ai născut pro cel din
Treime întrupat, căruia cu De Dumnezeu Născătoare
Tatăl şi cu Duhul cântăm: Preacurată, ranele sufletului
Să Jaude toată făptura pre meu şi ranele cele din păcat
Domnul şi să-l prea înalţe curăţeşte-le, spălându-le cu iz­
întru toţi vecii. voarele cele din coasta celui
născut al tău şi cu pâraele
Alt Canon, Irmos :
Dc şaple ori cuptoiul...
cele dintr’însa, curăţindu-le,
căci către tine strig şi la tine
Intru rugăciuni priveghere, năzuesc, şi pre tine te chem
în posturi bună întărire, în­ cea plină de Dar.
 280 L U N A L U I IA N U A R IE
iia » a « a > a < a 'a r* > « '« t* * * « * « t«t» f» i» « » a » ie w a a » « a ta ta ia ia n a a a a ia ia ia ia i ■ i i> a . i a * c i< a > i i ••i«a*i*t*a«a*a.a • • • • • • • •

C a ta v a s ie . ^
lumină, prea îericite părinte
S ă lăudăm , bine s ă cuvântăm ...
Antonie, plină de bucurie, pli­
Cu focul cel nesuferit îm- nă de veselie, duhovnicească,
„preunându-se tinerii, ceice plină de Duhul sîânt, plină de
„au stătut pentru buna cre- bunămireazmăşi deluminare;
„dinţă şi de văpaie nevătămân- şi acum câştigându-te pre tine
„du-se, dumnezeiască cântare canon sihăstriei şi legiuitor,
„au cântat: Binecuvântaţi toa- ne bucurăm.
„te lucrurile Domnului pre Nu încetă rugând pre Mân­
„Domnul, şi-l prea înălţaţi în- tuitorul, prea cinstite Părin­
„tru toţi vecii. te, să dăruiască celorce să­
P e a s n a 9-a, Ir m o s : vârşesc cu bună cucernicie
u totul eşti dorire, cu to­ sîinţită pomenirea ta, iertare
f tul eşti dulceaţă, Cuvinte
„al lui Dumnezeu, Fiule
„al Fecioarei, Dumnezeule al
de greşeli, împărţirea daruri­
lor, dumnezeiască folosinţă,
suîletelor mântuire şi scăpa­
„dumnezeilor, Doamne prea re veşnică.
„sfinte al sfinţilor. Pentru a- S la vă...
„ceea împreună cu ceeace întocmai cu îngerii vieţii
„te-a născut, pre tine te slă­ vieţuind pre pământ, întocmai
b im .
cu îngerii ai aîlat luminare.
Toiag de tărie s'a dat firii Că întru împărtăşirea strălu­
celei slabe, Cuvântul lui Dum­ cirii lor celei de Dumnezeu
nezeu în pântecele tău Prea­ împodobite ai fost. Cu cari
curată, şi pre aceasta o a scu­ împreună te şi bucuri pururea
lat fiind alunecată până la iad. ca un dumnezeiesc prooroc,
Pentru aceasta pre tine Prea­ ca un mucenic de cunună pur­
curată, ca pre o Născătoare de tător, ca un mai mare al călu­
Dumnezeu te slăvim. gărilor.
Priimeşte Stăpâne cu m i­ Ş i acu m , a N ă scă to a re i...
lostivire pre ceeace o ai ales,
Zămislit-ai fără sămânţă
pre Maica ta rugătoare pentru
Fecioară, fără pofte trupeşti,
noi, şi de a ta bunătate toate
pre Cuvântul lui Dumnezeu,
se vor umplea; ca toţi pre tine
celce a zidit toate şi îără stri­
ca pre făcătorul de bine să
căciune l-ai născut, îără du­
te slăvim.
reri de maică. Pentru aceasta
Alt ca n o n , Ir m o s :
pre tine, Născătoare de D um ­
Infricoşatu-s a de aceasta...
nezeu, cu inima şi cu limba
Sosit-a prăznuirea ta cea de mărturisindu-te, te slăvim.
I !
IN ŞA P T E SPR E Z EC E Z IL E
i C ata va sie : 0
In lege, în umbră şi in
„Scriptură, închipuire vedem
„noi credincioşii, toată partea
„bărbătească ce deschide pân-
„tecele, sfânt lui Dumnezeu
„este. Deci pre Cuvântul cel
„mai ’nainte născut, Fiul Ta-
„tălui celui fără de început,
„cel întâiu născut din Maică
„fără ispită bărbătească, îl slă-
„vim.
SV ETILN A .
Podob ie : Cu duhul in Biscrica...
Iluminator lum inătorilor
ai fost, şi călugărilor îndrep­
tător şi începător Antonie, la­
uda lumii, învăţându-i ca un
viteaz şi voevod ales, să nu
se teamă de năvălirile dră­
ceşti, ajutor având pre Hris­
tos, pierzătorul înşelăciunii.
Slavă...
In trup săvârşind viaţă în­
gerească, ai umblat ca un
fără de trup, şi lumii te-ai
văzut luminător, pururea stră­
lucind, şi tuturor te-ai arătat
Antonie de Dumnezeu pur-
tătorule, lauda călugărilor, po­
doaba sihastrilor şi lauda pă­
rinţilor.
Ş i acum, a Născătoarei...
Nădejdea lumii cea bună,
de Dumnezeu Născătoare Fe­
cioară, folosinţa ta cea nebi­
ruită cerem. Stăpână, noi cei­
ce suntem cuprinşi de neca­
III
281
zuri şi dc valurile vieţii în­
văluiţi, opreşte vânturile pa­
timilor şi ne du la limanuri­
le voirilor lui Dumnezeu.
LA H VALITE
Stihirile pe 4, glasul al 8-lea.
Podobie : O prea mărilâ minune...
Cuvioase părinte Antonie,
tu jugul lui Hristos pre ume­
re ridicând, înălţarea satanei
cu Crucea o ai surpat, şi pu­
stiile cetăţii le-ai arătat, prin
chipul vieţii tale, o prea fe­
ricite! Lauda sihastrilor. Pen­
tru aceasta pre Hristos ne­
încetat roagă-1, să ne milu­
iască pre noi.
Cuvioase părinte Antonie,
pentru viaţa cea adevărată în
mormânt te-ai Închis, nici cum
netemându-te de năvălirile
protivnicului cele cu sunet şi
cu plesnit, Cuvioase, ci cu ru­
găciunile tale le-ai surpat, o
suflet răbdător! Al pustii po-
văţuitorule! Pentru aceasta şi
acum toţi pre tine te cinstim
şi te fericim.
Ou credinţă adunându-ne
toţi, pre tine ca pre un siha-
tru al lui Hristos te cinstim
Antonie. Că bucurându-te, ai
umblat prin pustietăţi neum­
blate, înţelepte cu adevărat, şi
îndreptător credincios te-ai a-
rătat ei. Pentru aceasta ţie
noi toţi strigăm: O prea fe­
ricite! Celace eşti lauda că­
lugărilor, Mântuitorului ncîn-
_2 8 2 ......... ..... ...... ........... U JN A L JA N U A R IE ............

cetat te roagă, ca să ne iz­ ' tonie, roagă-te Mântuitorului

băvească pre noi.
Părinte al părinţilor An­
tonie, cu nesăţioasa dragoste
şi iubirea lui Hristos sufle-
tul mişcându-ţi, în pustietăţi
l-ai căutat pre el, de toate
valurile depărtându-te. Şi sin­
gur cu acela unul vorbind şi
prin minte împreunându-te şi
de lumină umplându4e. Cu
care luminează şi sufletele
noastre, celorce te lăudăm
pre tine.
Slavă, glasul al 8-lea al lui Anatolie.
In căruţa bunătăţilor cca
mergătoare la Cer suindu-te
minunate ai ajuns la cetatea
cea prea înaltă, prin sihăstrie,
din pustie încunjurând îrum-
seţele Ierusalimului celui de
sus. Şi din ncvoinţcle ccle cu
osteneală, dupre vrednicie
cinste luând, te bucuri împre­
ună cu mai marii cetelor ce­
reşti prea fericite, veşnicilor
bunătăţi moştenitor şi împă­
răţiei locuitor făcându-te. Deci,
de Dumnezeu purtătorule An-
tuturor, să împace lumea şi
să izbăvească sufletele noa­
stre.
Şi acum, a Născătoarei...
Stăpână priimeşte rugă­
ciunile robilor tăi şi ne izbă­
veşte pre noi de toată ne­
voia şi necazul.
SLAVO SLO VIA, cea marc.
Ecteniile şi Otpustul.
Ceasul întâiu şi Otpustul deplin.
LA L1TURGIHF,
Fericirile din Canonul Cuviosului. Peas-
na 3-a şi a fi-a. Prochimen, glasul al 7-lea:
Scumpă este Înaintea Domnului moartea
cuvioşilor lui... Stih: Ce voiu răsplăti
Domnului... Apostol, către Evrei: Fraţilor
ascultaţi pre învăţătorii vosf.rL. Aliluia,
glasul al 6-lea: Fericit bărbatul carele se
teme de Domnul... Stih: Puternica pe
pământ va fi sâinânţa lui... Evanghelia
de Ia Lucâ: In vremea aceea, stătut-a
ia loc şes...
CHINONICUL.
Intru pomenire veşnică va fi...
 L
IN O PT SPREZEC E Z IL E 283

Toată fapta bună ai de­

prins cu răbdare de Dumne­
zeu insuflate şi ungându-te
IN T R U A C E A ST A LUN Ă
cu sfântă ungerea Duhului,
IN 18 ZTLE.
Cei întru sfinţi părinţii noştri şi marii
sfinţitor prea sfinţit arătat ai
arhiepiscopi ai Alexandriei, Atanasie şi fost şi păstor adevărat şi cre­
Chirii.
De va voi cel mai mare, facem Polieleul şi sla-
dinţii apărător. Pentru acea­
voslovie că aşa li s'a pus şi slujba dupre cum sta toată Biserica măreşte po­
şi la Mineile greceşti este.
După obişnuitul Psalm, cântăm Fericit
menirea ta, a i sfinţenie să-
bâfbatul... Slava dintâiu. vârşindu-o şi pre Mântuitorul
La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6,
glasul al 4-fea.
ij slăvind.
Podobie: Ca pre un viteaz... Alte Stihlri, ale Sfântului Chirii glasul şi
Podobie aceiaşi.
oniri ai răbdat şi nevoi
ai suferit, de Dumnezeu Cu dogmele tale cele de
îoc, toată materia eresurilor
$\| grăitorule cuvioase A- ca vreascurile se arde prea
tanasie, până ce ai gonit înţelepte. Şi adunarea înţele­
mşeiaciu- gerilor necredincioşilor celor
nea lui A- neplecaţi, întru adâncuri se
rie cel fără cufundă Chirile, şi cu dog­
de Dum ­ mele înţelepciunii taie se îm­
nezeu şi podobeşte fericite, în toate
turm a ta zilele Biserica credincioşilor,
de păsa- care cu mare glas te cinste­
nâtatea lui o ai mântuit de o şte pre tine.
fiinţă a fi cu Tatăl, Fiul şi Du­
hul învăţând cu dreaptă cre­ Cu bună rostirea cuvinte­
dinţă, lucrătorule de sfinţenie lor tale, prea sfinţite Chirile,
prea fericite. toată Biserica se împodobeşte
Cu strălucirile propovedu- şi cu bună credinţa seînfrum-
I irii pre cei dintru întunerec seţează cu frumoase podoabe,
i-ai luminat, şi toată înşelă­ şi cinsteşte cu sfinţenie sfântă
ciunea ai gonit, nevoi păti­ şi vestită pomenirea ta, slă­
mind tare pentru credinţă A- , vite, celace eşti lauda orto-
tanasie, ca un păstor adevă­ doxilor şi mai marele părin­
rat, ca un temeiu neclătit al ţilor, al prea sfântului sobor
Bisericii lui Hristos, prea lău­ apărătorule.
date. Pentru aceasta adu- Dela Biserica lui Hristos
nându-ne, pre tine te cinstim ai gonit pre lupii cei înţele­
cu cântări, bucurându-ne. gători Chirile, cu toiagul în-
 284
m » 4 « i
văţăturilor tale, şi pre acea­
sta împrejur o ai îngrădit cu
gardul cuvintelor tale, şi o
ai pus înaintea lui H ris to s
nesmintită şi nemişcată. Pre
carelc roagă-1 să se mântuia­
scă de stricăciune şi de nevoi,
ceice cu credinţă săvârşesc
pururea cinstită pomenirea ta.
S la v ă , glasul al 6-lea, a lui Chirii patriarhul
Constantinopolei.
P re începătorii ierarhilor,
vârfurile patriarhilor şi prea
luminaţii luceieri ai lu m e i,
pre arătătorii vo in ţe lo r lui
Hristos, adunându-ne o iubi­
torilor de praznic! cu duhov­
niceşti laude să-i lăudăm, zi­
când: Bucură-te părinte A ta­
nasie, cel cu numele nemuri-
rei, carele pre bârfitorul Arie,
ca pre un lup l-ai izgonit din
turma lui Hristos, cu izgo-
nitoare praştia dogmelor tale
celor de Dumnezeu înţelep-
ţite. Bucură-te stea prea lu- »
minoasă, prea fericite Chirile
apărătorule al p u ru re a Fe­
cioarei, carele cu glas mare în
sfântul sinod cel din Eîes, stră­ stau nouă înainte spre laudă,
lucit o ai prop oved uit pre
ea, Născătoare de Dumnezeu,
pierzătorule al bârfelilor lui
Nestorie. Bucuraţi-vă izvoa­
rele teologhiei, rîurile cele pu­ lui pentru sufletele noastre.
rurea curgătoare ale înţelep-
ciunei de Dumnezeu, şi fân­
tânile dumnezeeştei cunoştin­
ţe. Ci o prea înţelepţilor pă­
rinţi de trei ori fericiţi, nu în­ firile ereticilor; şi stăpânirea
I
L U N A L U I IA N U A R IE
t iit it v a in a t n iB a iiia i • • • • • •
cetaţi a vă rugă lui Hristos
Dumnezeu, pentru ceice cu
credinţă şi cu dragoste săvâr­
şesc pururea sfinţita şi cinsti­
tă prăznuirea voastră.
Şi acum , a N ăscătoarei...
Cine nu tc va ferici pre
tine prea sfântă Fecioară? Sau
cine nu va lăudă Preacurată
naşterea ta? Că celce a strălu­
cit fărâ de ani din Tatăl, Fiul
unul născut, acelaş din tine
cea curată a ieşit negrăit în-
trupându-se, din fire Dum­
nezeu fiind şi cu firea om fă-
cându-se pentru noi. Nu în
două feţe fiind despărţit, ci
in două firi neamestecat fiind
cunoscut. Pre acela roagă-1, Cu­
rată cu totul fericită, să se
miluiască sufletele noastre.
V O H O D : Lumină lină...
P ro c h im e n u l zile i şi P a rim iilp , ra u te
înnainte, în 2 5 de zile ale a c e s te i luni.
L a L IT IE , Stihirile, glasul 1-iu.
Cu dulceaţa cântărilor, să
binecuvântăm ziua de faţă a
dascălilor şi să glăsuim ne-
voinţele lor. Căci aceştia ne
râvnitorii lui Hristos, c a ri
surpând b â rfirile ereticilor,
ne-au învăţat pre noi a cinsti
Treimea, şi se roagă Domnu­
G lasul al 2-lea.
P re ie r a r h ii lui Hristos
Atanasie şi Chirii toţi să-i lău­
dăm. Căci au surpat toate bâr­
 !N O PT SPR EZ EC E Z IL E
sfintei Treimi, în toată lumea
arătat o propoveduesc, pre un
Dumnezeu în trei feţe nedes­
părţit. Căruia se şi roagă pen­
tru noi, ceice cu credinţă să­
vârşim pomenirea lor.
Glasul al 8-lea.
Pre vârfurile ierarhilor şi
prea străluciţii luceferi ai lu­
mii, pre Atanasie împreuna
cu Chirii, credincioşii cu cân­
tări să-i cinstim, şi să stri­
găm lui Hristos cu bucurie:
Milostive Doamne, dă rugăto­
rilor tăi, prin mijlocirile da­
scălilor, iertare de păcate şi
mare milă.
Slavă, glasul al 5>lea.
Când păstoreaţi Biserica,
dascălilor, atunci îngrădeaţi
gurile ereticilor. Căci cum cu
totul ar fi putut a-şi întoarce
ochii la strălucirea de Dum­
nezeu insuflatelor învăţături­
lor voastre? Pentru aceasta ne
rugăm ierarhilor lui Hristos,
iarăşi astupaţi gurile celor rău
cugetători din vrem ile noas­
tre, izbăvindu-ne pre noi din
smintelele lor, vrednicilor de
laudă, prea mari ierarhilor.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
pericimu-te pre tine de
Dumnezeu N ăscăto are Fe­
cioară, şi te slăvim credin­
cioşii dupre datorie, ceeace
eşti cetate neclătită, zid ne­
biruit, folositoarea cea tare
şi scăparea sufletelor noastre.
285
LA S T IH O A V N Ă .
Stihirile, glasul al 5-lea.
P o d o b ie : Bucură-te cămara...
Bucură-te înd rep tăto ru l
faptelor celor bune, celace
te-ai nevoit prea tare pentru
credinţă şi ai stricat credinţa
cea rea a lui Arie, cu vinele
cinstitelor tale cuvinte, Ata­
nasie, luminos învăţând de o
putere a Dumnezeirei cea în
trei staturi cunoscută, de la
carea toate cele gândite şi cele
văzute, prin singură bunăta­
tea s’a adus întru facere, şi
arătând cele necuprinse ale
dumnezeeştei lucrări, pre Hris­
tos roagă-1 să trimită sufle­
telor noastre mare milă.
S tih : G ura mea va grăi înţelepciune şi
cugctul inimei mele pricepere.
Bucură-te întemeerea pa­
triarhilor, trâmbiţă bine glă­
suitoare, minte bine price­
pută, limbă prea ascuţită, o-
chiul c e l luminos, arătarea
dogmelor celor drepte. Păsto-
rule prea adevărate, sfeşnice
prea strălucite, secure carca
tai toată materia eresurilor,
şi o arzi cu focul Duhului.
Stâlpul cel nemişcat, turnul
cel neclătit carcle ai propo­
veduit luminat puterea Tre­
imii cea mai presus de fire:
pre care roagă-o, să dea su­
fletelor noastre mare milă.
Stih: Pre o ţii tăi Doam ne se vo r îm b răca
întru dreptate, şl cuvioşii tăi se vor bucura.
Bucură-te steaua cea prea
III
 2B6
luminoasă, care ai luminat
toată puterea cea de sub soare
cu nevoinţele luptelor tale. Şi
ai gonii arătat credinţa cea rău
întunecată a lui Arie. Minte
cerească, carele cu învăţătu­
rile ai luminat pre toţi orto­
doxii prea lăudate, celace ai
propoveduit pre Fiul a îi de
o fiinţă cu Tatăl şi împreună
pre scaun şezător, şi întocmai
cu aceeaşi cinste şi într’un
chip. Şi pre Dumnezeiescul
Duh, dupre Dumnezeire în­
tocmai în fire şi nedespărţit.
Pre carele pururea roagă-1, să
dea sufletelor noastre mare
milă.
Slavă glasul al 3-lea a Iul Ghermano.
Iarăşi Nilul cel curgător
de aur şi cu numele nemu-
rirei numitul, prin pomenirea
cea de preste ani venindu-ne
nouă, cu bune adăogiri îşi var­
să apele nemurirei cele cu aur
curgătoare, şi roduri dând de
hrană dulce, prin cuvântarea
de Dumnezeu a sa cea prea
înaltă, ne învaţă să neînchinăm
stăpâniei Treimei, cei nedes­
părţite, şi vărsând din sine
dumnezeieştile învăţături, a-
dapă gândurile credincioşilor
şi se roagă pentru sufletele
noastre.
Ş i acum , a N ăscătoarei:
Fără de sămânţă d ela
dumnezeiescul duh şi cu sfa­
tul Tatălui, ai zămislit pre
LUNA LUI IANUARIE
Fiul lui Dumnezeu, celce este
din Tatăl fără mumă mai ’na­
inte de veci, şi pentru noi din
tine fără de Tată fiind, cu trup
l-ai născut, şi prunc cu lapte
l-ai hrănit. Pentru aceasta nu
încetă a-1 rugă, să se mântu­
iască din nevoi sufletele noas­
tre.
Troparul, glasul al 3-lea.
Cu faptele dreptei credinţe
strălucind şi toată credinţa
cea rea stingând, biruitori
purtători de biruinţă aţi fost,
cu bună credinţă pre toţi
îmbogăţind, Biserica foarte
împodobind, dupre vrednicie
aţi aflat pre Hristos Dumne­
zeu, celce dărueşte nouă ma­
re milă.
Slavă, Ş i acum a N ăscătoarei, Invierei.
Pre tine ceeace ai solit...
Cau+â la sfâşitul cărţii.
LA U T R E N IE
La Dumnezeu este Doinr.ul, troparul sfinţilor
dedouâori. Slavă Ş i acum, al N ăscăto arei.
După întâia Stihologhie, Sedealna, glasul
al 3-!ea.
Podobie: De frumuseţea fecioriei tale...
înşelăciunea eresurilor o
ai vădit, şi ai propoveduit
dreapta credinţă, ca un gră­
itor de Dumnezeu, cu bună
credinţă luminat arătând Ie-
rarhe trei ipostasuri întru u-
nimea Dumnezeirei, în fire de
o fiinţă şi în feţe neameste­
cate. Pentru aceasta şi adu-
 IN OPTSPREZECE ZILE
nându-ne părinte Atanasie,
săvârşim pomenirea ia.
De două ori.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
De frumuseţea fecioriei tale
şi de prea luminată curăţiea
ta, Gavriil mirându-se a stri­
gat ţie, Născătoare de Dum­
nezeu: Ce laudă vrednică voiu
aduce ţie? Sau ce te voiu
numi pre tine? Nu mă pricep
şi mă minunez! Pentru aceasta
precum mi s'a poruncit strig
ţie: Bucurâ-te ceeace eşti pli­
nă de Dar.
După a doua Stihologhie, Sedealna
glasul 1.
Podobie : .Mormântul tău..
Pre dumnezeieştile slugi
ale cinstitei Treimi şi apără­
torii credinţei, pre Atanasie
împreună şi pre Chirii cu cân­
tări toţi să-i lăudăm, cari întru
adâncurile învăţăturilor celor
creştineşti, adunarea cea fără
priceperea neplecaţilor eretici,
precum se cădea, o a cufundat.
De două ori.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei.
Marie, ceeace eşti cin­
stit locaş al Stăpânului, ridi-
că-ne pre noi cei căzuţi în
prăpastia cumplitei desnădăj-
duiri, şi a greşelilor şi a ne-
cazurilor; că tu eşti mântui­
rea păcătoşilor şi ajutătoare
şi folositoare tare, şi mântu-
eşti pre robii tai.
După polieleu, Sedealna, glasul al 4-lea,
Podob ie: Degrab ne întâmpină...
Cu dumnezeeştile daruri
287
fiind împodobiţi, părinţi de
Dumnezeu înţelepţiţi, aţi înfru­
museţat cetatea Alexandreni-
lor. Şi toată lumea aţi învă­
ţat dumnezeeştile dogme cu
cărţile şi credinţa cinstitei
Treimi, ca nişte dumnezeeşti
trâmbiţe, măriţilor. De doua ori.
Slava, Şi acum, a Născătoarei...
Pre Dumnezeu cel mai pre
sus de vremi şi mai ’nainte
de veci, sub vremi l-ai năs­
cut cu trup mai pre sus de
fire pre Dumnezeu omul Prea­
curată; pentru aceasta pre
tine de Dumnezeu Născătoare
cu adevărat şi drept toţi măr­
turisind u-te, cu osârdie stri­
găm ţie: Slavei cei veşnice
pre toţi îi învredniceşte.
Deci Antifortul dintâiu al glasului al 4-lea.
Prochimcn, glasul al 4-lea.
Preoţii tăi, Doamne, sc vor îmbrăcă
întru dreptate...
S tih :
Gura mea va grăi înţelepciune şi cu­
getul inimii mele pricepere...
Toată suflarea...
Evanghelia dela loan, Cap. X, V. 1—9.
Zis-a Domnul către Iudeii cari veniseră
la dânsul: Amin, Amin grăesc.
După Psalm 50, Slavă, glasul al 2-lea.
Pentru rugăciunile Arhiereilor tăi, Milos­
tive, curăţeşte mulţimea greşelilor noas­
tre...
Şi acum:
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu, Milostive..:
S tih : Milueşte-mâ, Dumnezeule dupre
mare mila ta...
Stihira, glasul al 6- ea.
Vărsatu-s’a Dar în buzele
 288 ■4 I I I i H M • • » « < I H .4 • M »d l 'l i l 'M
LUNA LUI
i
IA N A U RIE

voastre, cuvioşi Părinţi, şi aţi înconjoară smeritul meu su­

îost păstori Bisericii lui Hris­ flet şi 11 scârbesc.
tos, învăţând oile cele cuvân­ Trăgându-mă cu osârdie
tătoare, să creadă în Treimea de viscolele cele cumplite ale
cea de o fiinţă, întru o Dum­ păcatelor, celorce mă stăpâ­
nezeire. nesc, scapă-mă Preacurată pre
CA N O AN ELE. mine robul tău, şi la limanul
Al N ă s că to a re i de Dumnezeu cu Irmosul
mântuirii mă povăţueşte.
pc 6, şi ale sfinţilor două pe 8.
C A N O N U L N ă scă to are i He D u m n e z e u . Odihnitu-s’a Hristos întru
P e a s n a 1-a, glasul al 3-lea, Irm o s: tine cea singură binecuvân­
Kh ă cântăm Domnului, celui- tată, şi s’a îmbrăcat din tine
>1, ce a făcut înfricoşate mi- cu trupul său, vrând să mă
„nuni în marea Roşie. Că îmbrace pre mine cel golit.
„cu marea a acoperit pre cei Alt C A N O N al sfântului Atanasie.
Al căruia acro stih la G re c i e s te ace s ta ,
„protivnici şi a mântuit pre Is-
fără de T ro p a ru l N ă s c ă to a re i:
„rail: Aceluia unuia să-i cân-
Atanasie s’a născut slava dreptcredincioşilor.
„tăm, că s’a proslăvit. F a c e r e a lui T e o fan .
Pe asn a 1-a, glasul al 8-lea, Irm o s:
A. ta curăţie prea curată Fe­ Pre Faraon celce se purlâ...
cioară, a curăţit spurcăciunea
m duc laudă lui Atanasie,
şi urâciunea lumii. Deci, pre
mine celce am căzut în tina
•Jil ca şi cum i-aşi slăvi bu-
patimilor, cu rîurile rugăciu­
kM nătatea, iar lui Dumne­
zeu mai ales laudă aduc, dela
nilor tale, curăţeşte-mă de
carele se dă oamenilor Darul
spurcăciunea patimilor.
faptelor bune, cel vrednic de
Născătoare de Dumnezeu laudă, al căruia a îost însu­
Fecioară, cu apele rugăciu­ fleţit chip şi pildă.
nilor tale rourează-mi sme­ De dumnezeiasca înţelep­
ritul meu suflet, celce se to­ ciune îiind plin, şi mai mult
peşte de zăduful nenumăra­ decât poarele cu viaţa înge­
telor mele păcate, ca câşti­ reşte strălucind în lume, şi
gând dumnezeiască răcorire, vieţuind, Cuvioase, ai întrecut
cu cântări să te slăvesc pre legile laudelor cclc dela noi.
tine Preacurată. Ci primeşte-le Părinte, măcar
Arată-te prea sfântă Stă­ că nu te lăudăm cum se cu­
până scăpare mie celui ne­ vine.
trebnic, şi mă mântueşte de Dupre datorie cântare al­
amestecurile patimilor mele cătuim, întru mărită pomeni­
celor turburătoare, care acum rea ta, Dar nepricepându-ne
 IN OPTSPREZECE ZILE
spre laudele tale cele mai mul­
te Atanasie, dupre vrednicie
cerem să ni se dea nouă ier­
tare, şi Darul mântuirii prin
tine cel desăvârşit.
Zburdările poftelor trupeşti
cele din tinereţe le-ai omo-
rît, în tinereţele tale agoni-
sindu-ţi minte de bătrân şi
stătătoare, Atanasie prea fe­
ricite; că cu dragostea înţe­
lepciunii toate simţirile ţi-ai
îndreptat.
A N ăscătoarei...
Lucruri prea slăvite s’au
grăit dc tine în neamurile nea­
murilor, ceeace ai încăput pre
Dumnezeu Cuvântul în pân­
tece şi curată ai rămas, de
Dumnezeu Născătoare Marie.
Pentru aceasta toţi te cinstim
pre tine, cea dupre Dumne­
zeu folositoarea noastră.
Alt CANO N al sfântului Chirii.
Al căruia acrostih este ace sta la G reci,
fără de T ro p a re le N ă scă to a re i:
Chirii alăuta îndumnezeitelor priviri,..
F a c e re a lui loan IVionahu!.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irm o s:
Adâncul mării Roşii...
m ela Dumnezeu luând Da-
rul cel dătător de lumină,
y J Chirile, şi luminos lumi­
nător arătându-te, cuvântătoa­
re raze străluceşti noauă prin
pomenirea ta, ca dupre vred­
nicie să te lăudăm.
Vmplutu-te-ai de marea
lumină a Duhului, Chirile în­
ţelepte, ca un păzitor al po­
— iii
2S9
runcilor lui Hristos, şi cură-
ţindu-te de patimi, te-ai fă­
cut locaş prea înaltei Dumne-
zeiri, al Treimii cu adevărat.
Siavă...
Ca un plin de râvnă şi de în­
drăzneală, Chirile slăvite, toa­
te limbile cele vătămătoare,
împotriva lui Dumnezeu lup­
tătoare, ale ereticilor celor răi
credincioşi, fără minciunăle-ai
vădit, apărând dreapta cre­
dinţă.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Celce a călcat porunca
Ziditorului, cel mai întâiu din
oameni amăgindu-se, s’a lepă­
dat din desfătare. Dar tu nă­
scând pre Mântuitorul, pre
acela ce o a călcat cumplit,
iarăşi l-ai chemat, Maică Fe­
cioară.
Catavasie:
Pământul cel roditor...
P e a sn a 3-a, Ir m o s :
uîlete sterp şi neroditor
t câştigă-ţi rod bine slăvit,
şi bine rodit făcându-te
„strig *: Intăritu-m’am prin
„tine Dumnezeule, nu este
„sfânt, nu este drept, afară
„de tine, Doamne.
Luminează-mă cu lumina
feţii tale Stăpână, pre mine
celce sunt acoperit cu multe
păcate şi mă mântueşte, ca
să strig Fiului tău: Sfânt eşti
Doamne.
 290
lacov mai’nainte te-a vă­
zut pre tine scară Fecioară,
deci pre mine cel căzut în­
tru adâncimea patim ilor lu­
meşti, ridică-mă spre înăl­
ţimea Cerului, prea curată
Stăpână.
Bu sunt cel căzut întru
adâncimea dezmerdărilor lu­
meşti, prea sfântă Stăpână, ri­
dică-mă pre mine, şi mă cu-
răţeşte, mântuindu-mă de pa­
timi şi de scârbe şi de întris­
tări.
Isaia ccl sfinţit luminân-
du-se prea sfinţit (oarecând)
cu Dumnezeescul Duh, a stri­
gat: Iată Fecioara va luă în
pântece pre Dumnezeu, în-
trupându-se pentru m ilosti­
virea cea necuprinsă.
C va cea mai de’nainte a
supus blestemului neamul o-
mer.esc prin mâncarea din
pom, iară tu Preacurată năs­
când pre Ziditorul, ai adus
omenirea la bună cuvântare.
A lt C an o n , Irm os :
Celce ai întărit cerurile.
Curăţindu-ţi de toată spur­
căciunea sufletul şi trupul A-
tanasie, biserică te-ai arătat
vrednică lui Dumnezeu. Pen­
tru aceasta plinirea Treim ii
întru tine s’a odihnit, de sfin­
ţenie tăinuitorule prea feri­
cite.
Sufletul tău, precum a pof­
¥
LU N A LU I IA N U A R IE
tit Darul Mângâitorului, aflân-
du-1 curăţit de patimi, lucră­
rile arătate într’însul şi-a ară­
tat şi luminător luminos Pă­
rinte lum ii te-a pus.
Canon arhieriei ca un A r­
hiereu te-ai arătat şi viaţa ta
pildă celei lucrătoare, iară cu­
vântul tău înţelepte, chip lu­
minat al privirii la cele de
sus şi învăţătura ta cu ade­
vărat de Dumnezeu grăitoare
s'a arătat.
A N ă scă to a re i
Decât Heruvim ii şi decât
Serafim ii mai înaltă te-ai a-
rătat, Născătoare de Dumne­
zeu. Că tu una ai prim it în
pântecele tău pre Dumnezeu
cel neîncăput, ceeace eşti fără
prihană. Pentru aceasta toţi
credincioşii pre tine Curată
cu cântări te fericim.
Alt C anon, Ir m o s :
Veseleşte-se de tine...
întărit fiind întru Hristos,
meşteşugirile vicleanului ba­
laur cu minte tare, Chirile, ca
o ţesătură de păianjen le-ai
rupt.
T ina patimilor din suflet
o ai lepădat, Chirile, surpând
toată înălţarea gândurilor ce
s’au înălţat asupra lui Hristos.
Slavă...
Cu un bine priceput ne­
voitor, Părinte, te-ai ferit tare
de toată patima dulceţii tru­
 IN O PTSPREZEC E Z IL E 291
• m
ia a;i>aa • « * i i • a •
t ama •m » •m
utl
a mi
a 4
niau
<t44
ir*i . n » ••»«* amu» i
iia.
tai
4 i
a Mi
iii
a i
a a
R i
a i
iii
a i
iii■ u
i»am» ■ m » r n n i i M am ■ a m i» .» .» i
4 «i
i

peşti, ca de un lucru vătămă­ cu bună credinţă vicleşugu­

tor şi amăgitor. rile lui Arie, ai rămas nevă­
Şi acum, a Născătoarei... tămat- şi biruitor adevărului
părinte Atanasie, lauda cre­
îngerul Gavriil bucuria cea dincioşilor. Pentru aceasta
mai pre sus de cuvânt ţi-a lăudându-te dupre datorie,
spus ţie: Bucură-te locaşul lui săvârşim dumnezeiască po­
Dumnezeu, Intru carele a se menirea ta.
sălăşlui bine a voit.
Slavă, a sfântului Chirii, glasul şi Po-
CO N D ACU L Sfântului Atanasie, glasul dobic asemenea:
al 2-lBa.
Podobie: Cu curgerile sângiwilor... înşelăciunile eresurilor ai
învăţăturile dreptei cre­ înfruntat şi credinţa cea drept
dinţe sădind, spinii relei cre­ slăvitoare ai luminat, ca unul
dinţe ai tăiat, înmulţind să­ ce ai fost grăitor de Dumne­
mânţa credinţii cu ploarea zeu şi bine credincios, ai pro-
Duhului, cuvioase. Pentru a- poveduit în lume, ca să cins­
ceasta pre tine te lăudăm A- tească o Treime întru o Dum­
tanasie. nezeire. Cea întru o fiinţă cu
firea şi neamestecată cu fe­
ICOS. ţele. Pentru aceasta şi noi a-
Pomenirea cea cinstită a dunându-ne prea lăudate Chi­
lui Atanasie şi a lui Chirii, rile, cinstim pomenirea ta.
cu cântări să o lăudăm astăzi Şi acum, a Născătoarei...
credincioşii, că aceştia pre A-
rie cel înşelător şi pre Evno- De dumnezeiasca fire ne-
mie împreună cu Savelie i-au despărţindu-se, trup sa făcut
surpat întru adâncul periciu- în pântecele tău şi întrupân-
rii lor, dându-i pre ei focului du-se Dumnezeu a rămas, ce­
celui veşnic, ca să-i ardă, ca lace după naştere pre tine
pre unii ce au hulit îără drep­ Maică Fecioară, ca şi mai
tate întruparea Mântuitoru­ înainte de naştere te-a păzit
lui. Pentru aceasta te lăudăm îără prihană însuşi Domnul.
pre tine, Atanasie. Pre carele cu osârdie roagă-1,
Sedealna sfântului Atanasie, glasul
să dăruiască nouă mare milă.
al 3-lea. Peasna 4-a, Irmos:
Podobie: De frumuseţea fecioriei laic...
I us-ai spre noi tare dra­
Precum mai’nainte a rân­
duit celce te-a chemat pre
tine, te-ai făcut înainte închi­
P goste, Doamne. Că pre
unul născut Fiul tău pen­
tru noi la moarte l-ai dat.
puire a nemuririi, că omorând „Pentru aceasta strigăm ţie,
 292
„mulţumind: Slavă putereii
„tale Doamne.
Ranele sufletului meu vin-
decă-le Stăpână curată şi mă
scapă de patimile cele aducă­
toare de moarte, ridicându-mă
către viaţa mântuirii, ceeace
ai născut viaţa.
Ocârmuitoare fii mie Prea­
curată, celace mă învăluesc
totdeauna în marea cugetelor
lumeşti şi mă povăţueşte că­
tre limanul mântuirii, prea
sfântă Fecioară.
Dacă au văzut îngerii, Fe­
cioară Curată, că a ieşit din
pântecele tău Fiul lui Dum­
nezeu cu veselie ziceau :
Slavă naşterii tale Stăpănă
Fecioară.
Mântueşte-mă Maică cu­
rată din robia patimilor ceeace
ai născut pre Stăpânul celce
a luat chip de rob şi la lima­
nul legii îndreptează~mă Fe­
cioară.
Arătatu-te-ai scaun prea
luminat al împăratului ceresc
Fecioară, întru care voind s’a
odihnit cu trupul şi a ridicat
osteneala noastră cea multă
şi a aşezat pre om la scau­
nul cel împărătesc, precum
bine a voit.
Alt Canon, Irm o s:
Tu eşti tăria mea Doamne...
Toată suflarea cea de viaţă
purtătoare a Duhului lui Hris­
tos întru tine a suflat, care
LUNA LUI IA N U A R IE..................................
de sus a venit cu dumneze­
iască cuviinţă în foişor şi pre
ucenici i-a umplut, apostol al
treisprezecelea te-a arătat Pă­
rinte pre tine, carele ai pro-
poveduit credinţa drept mă­
ritoare.
Tu cu dumnezeiasca râvnă
foarte aprins, în sinod împre­
ună nevoindu-te şi mai ’na­
inte până ce te-ai făcut tu mai
întâiu pre scaun şezător, in
Nicheea ai propoveduit pre
cea de o fiinţă. Pentru a-
ceasta Hristos mai mare păs­
tor şi învăţător Bisericii pre
tine te-a pus.
încredinţate fiind ţie câr­
mele Bisericii, din dumneze­
iască rânduială Atanasie, toa­
te limbile cele bârfelnice vă­
tămătoare de suflet ale ere­
ticilor, ca o secure oarecare
le-ai tăiat, desrădăcinându-le
ca pre nişte spini şi înţelep-
ţeşte ai arat sămânţa cuvân­
tului adăpând.
De limba ta cea de foc s’a
ars despărţirea cea înstreină-
toare a lui Arie şi amesteca­
rea lui Savelie, răutăţile cele
fără îndreptare şi care aduc
cele întocmai cu cinstea la rea
cinste şi împreună cu dânşii
toată hula ereticească o A-
tanasie.
A Născătoarei...
Tu eşti lauda credincioşi­
lor, ceeace nu şti de mire, tu
 IN OPTSPREZECE Z ILE
folositoarea, tu scăparea cre­
ştinilor, zid şi liman, căci că­
tre Fiul tău rugăciuni aduci
ceeace eşti cu totul fără pri­
hană şi mântueşti din primej­
dii pre ceice cu credinţă şi
cu dragoste te cunosc Născă­
toare de Dumnezeu curată.
Alt Canon, Irm os:
Văzându-te înălţat...
Văzându-te pre tine Hris­
tos biruind patimile cele de
suflet pierzătoare şi cu gândul
înfrânându-ţi trupul de Dum­
nezeu purtătorule Chirile, Ar-
hipăstor dumnezeeştei Bise­
rici Părinte te-a pus.
Moştenitor făcându-te ca
un fiu iubit bunătăţii lui Mar-
cu celei părinteşti şi scaunului
lui priimitor ai fost, urmelor
dumnezeescului Evanghelist
urmând.
Slavă...
De Hristos ca o oaie te-ai
păstorit, iară ca un păstor ai
păstorit turma Părinte cu cu­
vintele tale cele de suflet hră­
nitoare, ca cu nişte ierburi şi
îlori ale Darului din destul
hrănindu-o.
Şi acum, a Născătoarei...
Tirania morţii cea mân­
cătoare, Maica lui Dumnezeu,
o ai călcat, născând viaţa cea
nemuritoare, Preacurată, pen­
tru aceasta ţie strigăm: Bucu-
ră-te de Dumnezeu Născă­
toare prea lăudată.
293
Peasna 5-a, Irmos:
elace eşti nevăzut, pre
pământ te-ai arătat şi cu
oamenii de bună voie ai
„petrecut cel necuprins. Pen­
tru aceasta la tine mânecând
„cântăm ţie, iu b ito ru le de
„oameni.
Ca ceeace ai purtat în
braţe, pre celce poartă toate
cu dumnezeeasca voie, Năs­
cătoare de Dumnezeu, caută
spre mine, şi mă mântueşte
de cugete netrebnice, celece
sunt spre patimi.
Odorul fe c io rie i tu eşti
prea curată Fecioară. Drept
aceea pre m ine cel tras de
amăgirile dezmierdărilor lu­
meşti, mântueşte-măMaica lui
Dumnezeu.
Horule cel luminos al soa­
relui, luminează-mi mie lu­
mină ca să risipească întu-
nerecul păcatelor mele, dă-mi
mână mie celuice sunt căzut
în noroiul păcatelor, ridică-
mă de unde zac, căci tu sin­
gură eşti îndreptarea mea.
E d e m u l cel încuiat prin
călcarea poruncii celor întâiu
zidiţi, mi s’a deschis prin na­
şterea ta Fecioară, ceeace ai
născut pre H risto s viaţa
noastră.
Palatule cel luminat al Stă­
pânului, arată-mă pre mine
casă luminii, uşa cea neum­
blată, deschide-mi calea po-
 294
căinţii, povăţuindu-mă către
viaţă nemuritoare.
Alt Canon, Irm o s :
Pen truce mai lepădat...
Pre Hristos având Părinte
grăind prin organul cel cu
bun glas al limbii tale, ai
ruşinat eresul idolesc cu scrip­
turile, pre cei rătăciţi îndrep-
tându-i şi întorcându-i la ade­
văratul Dumnezeu, părinte A-
tanasie.
presurile cele a tot pier­
zătoare Părinte le-ai biruit, cu
cuvintele şi cu scrisorile, înşe­
lăciunea cea de multe feluri iz-
gonindu-o din lume, cu înţe­
lepte dovediri şi luminat ară­
tând credinţa drept măritoare,
neputând să-ţi răspundă îm­
potrivă fericite.
învăţător mare cu adevă­
rat între învăţători înţelepte
Atanasie, cu cuvânt nemin-
cinos împreună cu apostolii
te-a numărat Biserica lui Hris­
tos Părinte, pre tius carele
ai arătat cuvântul credinţii
cel fără prihană.
A Născătoarei...
Oeaace ai agonisit îndrăz­
neală ca o Maică către Fiul
tău Preacurata, purtarea de
grijă pentru noi cei de un neam
nu o trecc cu vederea rugămu-
ne. Că noi creştinii pre tine
una către Stăpânul rugătoare
milostivă te-am pus înainte.
LUNA LU I IA N U A RIE
Alt Canon, Irm os:
Tu Doamne lumina mea...
Ourgerei râului,ce este plină
de apă cu adevărat s’a ase­
mănat cuvântul tău Chirile,
întorcând meşteşugurile celor
rău credincioşi.
Despărţirea cea urâtă a
lui Arie, o Chirile, întocmai
şi amestecarea cea spurcată
a lui Savelie din temelie o
ai surpat.
Slavă...
Cuvintele tale cele de bo­
găţie făcătoare, ca nişte aur
o Chirile şi ca nişte vistierii
şi pietre scumpe, le-ai lăsat
Bisericii lui Hristos.
Ş i acum, a Născătoarei...
Icoana sfântului tău chip
Curată, cu adevărat goneşte
dracii şi pre credincioşi sfin­
ţeşte şi mântueşte sufletele
noastre.
Peasna 6-a, Irm os:
M; dâncul cel mai de jos al
-■
Mpăcatelor m’a încunjurat
a şi se sfârşeşte duhul meu.
„Ci întinzându-ţi, Stăp ân e,
„braţul tău cel înalt, ca pre
„Petru Indreptătorule, mântu-
„eşte-mă.
Scăpare de greşeli ca o
bună dărueşte-mi mie robului
tâu, Preacurată, celuice cu
credinţă cer folosinţa ta, şi
mă scoate dela judecata ce
va sâ fie.
Striga-voiu ziua şi noaptea
PB
IN O PT SPR EZ EC E Z IL E
către tine Preacurată şi mă
voiu mântui şi voiu trece pre­
ste zidul desfătărilor şi voiu
scăpă de bântuelele dracilor
prin mijlocirea ta.
Ou totul sunt ticălos şi
totdeauna arătat m’am spur­
cat, fiind cuprins de necuraţii
şi văzând acum dinapoia pi­
cioarelor mele moartea, strig
ţie Născătoare de Dumnezeu,
ajută-mi mie.
Omoară Preacurată zbur-
dările cugetelor celor viclene,
care totdeauna chinuesc pre
smerit sufletul meu şi mă în-
viază, rogu-mă.
Prea sfântă Fecioară ceea­
ce eşti bucuria îngerilor, um­
ple dc bucurie cugetul meu
cel mâhnit şi cu lenea cufun­
dat.
Alt Canon, Irm o s:
Curăţeşte-mS Mântuitorult-...
Semănător de săm ânţă
streină asupra întrupării lui
Hristos Cuvântului, pămân­
teanului celui nou arătându-
se Apolinarie, tare s’a mus­
trat de tine prea fericite, ca
un nebun şi lipsit de minte.
Ape cu curgeri cuvântă­
toare, ce s’au vărsat din bu­
zele tale, ca din izvorul Da­
rului cel pururea curgător Cu­
vioase, mai dulci decât mierea
ca dintru o fântână credin­
cioşii scoatem.
Minuneze-se fiecare, Pă­
295
rinte, precum se cuvine de
ale tale înţelepte scrisori, cu
dragoste cuprinzându-le ere­
surile celece vreau să răsară
văzându-le gonite dela tine
dupre proorocie.
A Născătoarei...
Să ne izbăvim de cum­
plitele greşeli cu rugăciunile
tale Născătoare de Dumne­
zeu curată şi să dobândim
dumnezeeasca strălucire a Fi­
ului lui Dumnezeu, celuice s’a
întrupat din tine negrăit, Prea
cinstită.
Alt Canon, Irmos.
Jertfi-voiu ţie cu glas...
Ou cleştele, Serafimul i-a
dat proorocului cărbune, iar
tu Bisericii lui Hristos cu mâi­
nile tale, de sfinţenie tăinui-
torulc, îi dai curăţire, din dum­
nezeiescul îoc fiind aprins.
Nu pre cei de altă semin­
ţie d e pre lângă hotar, ca Sam­
son ai pierdut, ci toate învă­
ţăturile celc de altfel ale celor
de altă credinţă, şi putere or-
todoxilor ai dat, Chirile.
Slavă...
Soborului celui de Dum­
nezeu ales cu adevărat aju­
tător fiind, vrăjmăşia lui Nes-
torie, îndrăsneala cea huli­
toare asupra lui Hristos o ai
surpat Părinte, suflând cu râv­
nă pentru adevărată Maica
lui Dumnezeu.
 296 LU N A LU I IAN UAR'C
Ş i acum, a Născăioarei:
Luminezi cu cei născut al
tău toate marginile, de Dum­
nezeu Născătoare Fecioară,
că tu una te-ai arătat Curată
din veac, având pre Soarele
dreptăţii.
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...
Ierarhilor cei prea mari ai
bunei credinţe şi vitejilor a-
părători ai Bisericii lui Hris­
tos, păziţi pre toţi ceice cântă:
Mântueşte îndurate pre ceice
te cinstesc pre tine cu crcdinţă.
ICOS.
Cu mâna ta cea necuprin­
să şi cu puterea cea negrăită,
Biserica ta acum o ai făcut
Cer îndurate, arătând cu a-
devărat pre aceşti doi mari
şi cuvioşi luminători strălu­
ciţi, care au luminat lumea,
împreună cu prea înţeleptul
Atanasie pre dumnezeescul
Chirii. Deci, cu rugăciunile lor
gonind noaptea eresurilor, ri­
sipeşte toata negura vrăjma­
şilor, Mântuitorule, şi cu înfri­
coşată lumina ta luminează
mulţimile credincioşilor, ca să
glăsuiască şi să strige ţie: Mân­
tueşte îndurate, pre ceice te
cinstesc pre tine cu credinţă.
Intru această lună în 18 zile. P o m e n ire a
celo r dintru sfinţi părinţilor noştri Ata-
nasic şi Chirii patriarhii Alexandriei.
S tih : Atanasie, că şi după moarte viază,
eu rostesc,
Căci drepţii şi după moarte vieţuesc.
Făptura astăzi tăcerea lui Chirii prăznueşte,
Dar nu şi pomenirea sfârşitului celui puru­
rea pomenit vesteşte.
în această lună in a optsprezecea zi,
Atanasi? fie viaţă se sfârşi.
Djnlru aceştia sfântul Atanasie a fost
în zilele marelui împărat Constantin. C a­
rele la Sinodul dintâiu ce s'a făcut la Ni-
cheea, nefiind încă episcop, ci diacon, cu
înţelepte cuvinte din ştiinţa şl cu dovediri
din sfânta Scriptură a ruşinat pre Arie,
iară după moartea lui Alexandru, făcân-
du-se arhiepiscop Alexandriei, l-a izgonit
prin multe locuri Constandie şi pătimind
patruzeci şi doi de ani prin goane, se
mută către Domnul.
Iară sfântul Chirii era în zilele îm pă­
ratului Teodosie ccl mic, nepot fiind lui
Teofil arhiepiscopul Alexandriei şi urmă­
tor scaunului lui. Deci, a fost razim şi a-
jutător sinodului al treilea ce s’a făcut la
Efes şi a catcrisit pre rău credinciosul
Nestorie, carele a bârfit multe hule îm-
protiva sfintei Stăpânei noastre Născătoa­
rei de Dumnezeu. Deci, strălucind cu multe
bunătăţi, 3fântul accsta C h irii, întru D o m ­
nul a răposat.
Insă sfântul Atanasie era după chipul
trupului om de mijloc Ia vârstă, cam spă­
tos şi la stat cam gârbov, vesel la faţă,
frumos la obraz, pleşuv, cu nasul plecat
grăsulia la fălci, cu barba lunga şi tăiat
puţin la gură, nu prea cărunt, nici dc tot
alb, ci cam plavoş.
Iară sfântul Chirii cu puţin mai neted
la faţa, cu sprâncenele groase şi mari
aduse şi rotunde şi neted la frunte, cu
nasul plecat, gros la nări împresurat, bu­
cile obrazului late, şi buzele mai groase,
cam pleşuvatec la frunte, barbă deasă şi
lungă, cu pârul cam galben amestecând
cărunteţe. Şi se face prăznuirea lor în
sfânta biscricâ cea mare.
Intru această zi, sfânta muceniţă Xeni, în foc
s’a săvârşit.
S t ih : Hristos a venit oarccând să pue foc
pre pământ,
Xfrîiii hrănind focul cu strein chip se află su­
ferind.
I u l i u ac e astă /.i, p o m e n ire a p r e a c u v io s u lu i
părintelui nostru Marchian celui din Cipru:
Stih: Ş i Marchian chipul nevoinţei strein
a avut.
Nu către sânge, ci către celece incepătoriile
intunerccului sunt.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, mi-
lueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin,
II
IN O PT SPREZEC E Z ILE
Peasna 7-a, Irmos:
f
ei trei tineri în cuptor
Treimea închipuind-o, în­
grozirea focului au cal-
„cat cântând şi strigând: Bine
„eşti cuvântat Dumnezeul pă­
rinţilor noştri.
Izvorule, celce izvorăşti a-
pa iertării, curgerea păcatelor
m ele usucă-o, dăruindu-mi
mie izvor de lacrimi, ca să
te slăvesc pre tine pururea
Născătoare de Dumnezeu.
Blisavet prin graiuri pro­
oroceşti slăvind slava ta Prea
curată, măririle naşterii tale
celei dumnezeeşti (bucurân-
du-se)le-a propoveduitarătat,
că tu eşti veselia tuturor şi
lauda.
Inima mea ceeace se clă­
teşte totdeauna cu valurile
lumeşti, o linişteşte Maică Fe­
cioară, povăţuindu-mă către
limanul mântuirii.
Răsărind Soarele slavei
din tine norul cel uşor Năs­
cătoare de Dumnezeu (mai
pre sus de gând) a luminat
toată zidirea, drept aceea cu
cuget bine credincios te slă­
vesc Fecioară Maică.
Alt Canon, Irm o s:
De pogorîrea lui Dumnezeu...
Pre Cuvântul cel întocmai
cinstit şi împreună cu Tatăl
pre scaun şezător, pre Fiul
unul născut cu dreaptă cre­
dinţă propoveduindu-1, Părin­
III
297
te, celace eşti cu numele ne­
muririi numit, iarăş înveţi că
Duhul împreună cu Tatăl şi
cu Fiul este între o fire şi de
o fiinţă.
Pre tine învăţătorul ară­
tat propoveduitor de cele sfin­
te, al luminii celei în trei lu­
minător, vestind credinţa or­
todoxă până la marginile pă­
mântului, văzându-te tatăl pă-
gânătăţii, goniri asupra ta a
ridicat.
Nevoi nenumărate au fost
care ai luat fericite, nevoin-
du-te pentru buna credinţă, şi
cununile aşişderea nenumă­
rate, că diamant ai fost celor­
ce bat, iară ca un magnet la
tine ai atras pre toţi.
învăţăturile cele streine şi
cele osebite de Biserica lui
Hristos gonindu-le, Treimea
o ai teologhisit în ipostasuri,
şi unimea Dumnezeirii; căreia
ai cântat: Bine eşti cuvântat
Dumnezeul părinţilor noştri.
A Născătoarei...
Pre Maria cea prea cura­
tă şi prea sfântă să o lăudăm,
că printr’însa ne izvorăşte
nouă Harul darurilor celor
mai pre sus de minte, ca din
izvorul dumnezeeştii bunătă­
ţi, pre care cu gând binecre-
dincios acum să o fericim.
Alt Canon, Irmos:
In cuptor COCOnii lui Avraam...
In muntele Sinai în nor
 298 LU N A LU I • «IA N U A R IE
4»». M i l t l a ilC B U l t r i M - M I M «•»» l»*> • 4»l

Peasna 3-a, Irmos:

de demult intrând Moisi, fe­
ricite Chirile, a luat legea, re celce s’a pogorît în vă­
care ucidea cu scriptura; iară
tu ai descoperit frumuseţea
cea ascunsă a Duhului.
P paie, la tinerii evreeşti, cu
putere Dum nezeaiscă,
„pre Domnul celce s’a arătat
Punerile de lege cele date „preoţi bine îl cuvântaţi, şi-i
mai ’nainte ca unor prunci „prea înălţaţi întru toţi vecii.
prin vorbe întunecate Părinte, Maica lui Dumnezeu, sca-
înţelegerile cele ca nişte tran­ pă-mă de supărările patimilor,
dafiri cu frunze acoperite, tu care viscolesc sufletul meu,
le-ai descoperit, tâlcuind în- că nu am altă nădejde afară
închipuirile prea luminat. de tine, Stăpână. Pentru acea­
Cărţile cele cu anevoie de sta dă-mi mila ta cea bogată.
cuprins ale propoveduitorilor Maică Preacurată, nouă
de Dumnezeu, şi ale prooroci­ celorce ne căim şi către H ris­
tos alergăm şi dorim ca să
lor celor de Dumnezeu, pri­ luăm iertare de păcate, pre a-
miţi, cu Darul Duhului celui cesta fă-1 milostiv tuturor, Stă­
plinitor fiind insuflate, Chiri­ pâna lumii.
le, acelea nouă curat le-ai Hăscut-ai cu trup pre Dum­
descoperit. nezeu Cuvântul cel fără în­
Slavă-.. ceput, Născătoare de Dum­
nezeu, celce este cu Dum­
Intru neamestecată împre­ nezeiasca naştere mai ’nainte
unare dumnezeească, şi în­ de veci din Tatăl fără mumă:
tru netăiată despărţire, lumi­ Bine este cuvântat rodul pân-
nat Părinte de Dumnezeu gră­ tecelui tău, Stăpână.
ind, trei Ipostasuri ai zis Chi­
Vindecându-mă cu naşte­
rile neschimbate întru o fiinţă,
rea ta (prea curată Maica lui
şi întru o Dumnezeire.
Dumnezeu) de omorîrea tru­
Şi acum, a Născătoarei... pească cea de demult, şi le­
Ceeace eşti locaş sfinţit pădând blestemul şi strică­
Dumnezeesc, al celui prea în- ciunea şi moartea care s’a pri­
nalt, bucură-te, că prin tine cinuit din păcat, împreună cu
s'a dat bucuria, Născătoare de oştile cele de sus te slăvim .
Dumnezeu, celorce strigă: Alt Canon, Irm o s:
De şapte ori cuptorul...
Binecuvântată eşti tu între fe­
mei, ceeace eşti cu totul fără Podoaba Arhiereilor cea
prihană, Stăpână. bine slăvită, Atanasie, stâlpul

I
 IN O PTSPREZECE Z ILE
luminii, şi întărirea Bisericii,
apărătorule al Treimii, trâm­
biţa cea de aur a teologhiei şi
al vieţii călugăreşti adevărate
scriitorule de îndreptare, îm­
preună cu noi prăznuind, pre­
oţii săvârşind, popoare cre­
dincioase aducând lui Hris­
tos în veci.
Cu numirea nemuririi nu­
mit ai fost cu adevărat, că pre
ceice se zăbovesc la cea lu­
crătoare cu cuvântul i-ai între­
cut şi pre cei iscusiţi în cu­
vânt prin adeverirea vieţii
biruindu-i, întru amândouă
ai covârşit pre cei prea înalţi.
Pentru aceasta cu bunătate
prea înaltă strălucind, nemu­
ritoare pomenire ai câştigat
în veci.
Prea luminată arhierie ai
arătat, de cele cereşti tăinui-
torule de Dumnezeu primite,
prin nevoinţele tale cele vi­
tejeşti, şi înşelăciunea o ai go­
nit cu ale tale dese izgoniri
pentru Treimea, pre care pro-
poveduindu-o ai strigat: Ta­
tălui vă închinaţi, pre Fiul
Dumnezeu îl numiţi, pre Du­
hul lăudaţi intru toţi vecii.
A Născătoarei...
I>ocaş luminii celei nea-
puse te-ai îăcut Preacurată,
că ai născut lumina color din
întunerec şi din umbră, ca­
re luminează pre toate cu Da-
rul cunoştinţii de Dumnezeu,
299
căruia neîncetat credincioşii
cântăm: Tineri binecuvântaţi,
preoţi lăudaţi, popoare prea
înălţaţi-1 pre el întru toţi
vecii.
Alt Canon Irm os:
Mâinile întinzându şi...
Ca un val de mare cu a-
devărat, întru tine s’a vărsat
izvorul înţelepciunii. Pentru
că râuri pururea curgătoare
de învăţături creştineşti au
curs din Pântecele tău Părinte,
precum mai ’nainte a zis Hris­
tos. Că covârşesc nisipul cu­
vintele tale cele de Dumne­
zeu grăitoare.
Păstor şi învăţător înţe­
lept Bisericii arătându-te, a-
mândouă testamentele lumi­
nat le-ai tâlcuit Chirile cu­
vioase, care ca o anghiră şi
duhovniceşti moşteniri având
cuvintele tale strigă: Bine­
cuvântaţi toate lucrurile Dom­
nului pre Domnul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Tu de unirea cea negră­
ită a Cuvântului celui prea
meşter, ce s’a întrupat pen­
tru noi, înveţi Chirile, şi de
aceste păreri amândouă a ne-
despărţirii, asem en ea şi a
amestecării te-ai ferit, stri­
gând: Binecuvântaţi toate lu­
crurile Domnului pre Domnul.
Ş i acum , a Născătoarei...
M a rie Stăpâna tuturor,
scapă ticălosul meu suflet cel
 300 L U K A L U I IA N U A R IE
• • • •• a .a i « »« «e»«a> 4’ « » : « >r a m a i » *««■■■■!• ta « ia ■■i • • • m • i <«a*n» ««<••»>»> a<a • • • • • • • • i i i • i • •• a • • i i * « • * • • • « * t • • > im a i • i • t • • i i i ■• • •

stăpânit de patimile trupeşti te vom ferici pururea M arie;

cele cumplite şi de spurcate căci ai născut pre Dumnezeu
greşeli, cu puterea ta cea tare, cel cu adevărat fericit, prea
şi-i dă iertare de greşeli şi curată Fecioară.
mărirea cea nestricată. Izvor de tămăduiri avân-
P e a s n a 9-a, Irm o s : du-te pre tine Preacurată, a-
«ţ> a muntele Sinai, în Rug dapă-mă pre mine cel cuprins
f ^ te-a văzut Moisi, pre tine de zăduful patimilor lumeşti,
las careaizăm islitînpântece ca ceeace ai născut izvorul
„focul Dumnezeirii fără de ar- vieţii, Născătoare de Dumne­
„dere, iară Daniil te-a văzut zeu Fecioară.
„munte netăiat, Isaiate-a nu- A lt C a n o n , Ir m o s :
„m it toiag odrăslit din rădă­ Spăimântatu-s'a dc aceasta.,.
c in a lui David.
$trălucitu-ţi-a viaţa ca un
Cu îndestularea vieţii celei fulger şi s’a revărsat vestirea
curveşti, către iad acum m’am ta ca un tunet Părinte tutu­
apropiat, Fecioară ceeace ai ror, pre cât soarele vede, că
prea multă îndurare, ca ce­ din Cer de sus ai avut în-
eace nespus ai născut pre suflarea ta cu adevărat. Pen­
bunul Dumnezeu, milostivin- tru aceasta nu ţi-a stins po­
du-te, mântueşte-mă. menirea ta mormântul, prici­
Vnule împărate, îrică-mi nuitorul uitării Atanasie.
este de a doua venire a ta, şi Cu lumina cea întreit lu ­
mă tem, că fără măsură ţi-am minătoare şi întreit străluci­
greşit şi nu mă fac mai bun toare, prea luminat acum fiind
prin pocăinţă, ci ca unul ce strălucit, cântăreţilor tăi răs­
eşti bun, întoarce-mă şi mă plătiri în chip de raze de soa­
mântueşte, Iisuse, prin rugă­ re, ca printr’o oglindă lumi­
ciunile cele bine priimite, ale noasă de sus le trim iţi, şi ţie
celeiace te-a născut pre tine. pre ei îi agoniseşti fericite,
Locuind în pântecele tău măcar că este mare şi mai pre
celce locueşte întru înălţime, sus de vrednicie, covârşind
te-a făcut pre tine mai des­ cererea.
fătată de cât cerurile, Marie, Cântând te rugăm pre tine
Născătoare de Dumnezeu; pre cu deadinsul: Pentru Biserică
carele neîncetat roagă-1 pen­ roagă-te, să dăruiască prin
tru noi robii tăi. Cruce biruinţă regelui, şi cre-
Vrm ând cuvintelor ta le dinţii ortodoxe putere asu­
neamurile neamurilor, pre tine pra eresurilor vrăjm aşilor şi

II
 IN OPTSPREZECR ZILE
nouă mântuire şi lumii pace,
întru pomenirea ta, Atanasie.
A Născătoarei.»
Ca ceeace ai născut pre
Mântuitorul şi răscumpărăto­
rul, mântuire a dobândi în-
vredniceşte-mă Fecioară prea
curată, cu rugăciunile tale
dcslegând legăturile greşeli­
lor mele. Că toate câte voeşti
acum le îaci, ca ceeace ai pur­
tat în braţe pre împăratul
tuturor, cel cu bunătatea fără
asemănare
Alt Canon, Irmos:
E v a cu a d c v ă ia l...
înălţarea cea ridicată a-
supra cunoştinţii lui Hristos
şi a dumnezeeştei Maicii lui,
Chirile, toată nedumnezeirea
lui Nestorie tare o ai surpat,
asemenea şi îndoirea fiilor şi
amestecarea firilor celor fără
de cap.
Cu puterea înţelegerilor,
şi cu luminarea Darului, pre
Treimea de o fiinţa, şi pre
Dumnezeu Fiul întrupat ai
teologhisit fericite şi arătân-
du-te Născătoarei de Dumne­
zeu apărător, între cei de sus
acum te proslăveşti.
Slavă...
De sus spre noi cântăreţii
tăi te uită, pururea mărite Pă­
rinte, cu milostivire, regelui
celui de cruce purtător biru­
inţă dându-i, şi înălţând cu
rugăciunile tale cornul orto-
30!
doxilor şi luminând pre ceice
măresc pomenirea ta.
Ş i acum, a Născătoarei...
Inima mea cea neroditoare
de dumnezeeşti fapte bune,
preacurată N ă scă to a re de
Dumnezeu, arată-o de roadă
aducătoare, Fecioară ceeace
te-ai născut din cea stearpă,
prin sfatul celuice a făcut
toate cu voia, ca să te laud
pre tine, cea prea lăudată.
SV ET ILN Ă .
Podobie: Cu uccnicîi să ne suim...
Prea înaltei Dumnezeirii
Treimii v’aţi arătat, prea în­
ţelepţi tăinuitori şi apărători,
Atanasie fericite şi Chirile de
Dumnezeu arătătorule, pre
Arie surpând, împreună cu
dânsul şi pre Savelie, încă si
pre Nestorie cel rău credin­
cios, împreuna cu dânşii şi
toată altă înşelăciune a pă-
gâneştilor eresuri, Arhiereii
Domnului.
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...
Muntele lui Dumnezeu cel
prea sfânt şi sfeşnicul şi nâ~
strapa şi sicriul şi masa şi
toiagul şi cădelniţa şi dum­
nezeescul scaun şi uşa şi Bi­
serica şi cămara, pre cea Cu­
rată şi Fecioară sâ o lăudăm
cei de Dumnezeu gânditori,
din care Dumnezeu întru-
pându-se- fără schimbare şi
mai pre sus de fire, aîndum-

302
nezeit omenirea cu împreu­
narea cea negrăită.
LA H V A LIT E.
Stihirile pe 4, glasul al 4-lea.
Po d o b ie: Ca pre un viteaz..
Cu strălucirea dumneze-
eştilor tale cuvinte Cuvioase,
toată Biserica se împodobe­
şte, şi cu bună crcdinţâ se în-
îrumseţează cu podoabe fru­
moase, şi cinsteşte dupre da­
torie întru tot prăznuită po­
menirea ta Atanasie; celace
eşti lauda bunei credinţe a
preoţilor, luminat şi mare pro-
poveduitor şi al Treimii apă­
rător.
Cu dogmele tale cele de
foc, toată materia eresurilor
cea ca vreascurile se arde prea
înţelepte, şi adunarea înţele­
gerilor necredincioşilor celor
neplecaţi, întru adâncuri se cu­
fundă Chirile; şi cu dogmele
înţelepciunii tale se împodo­
beşte fericite, în toate zilele
Biserica credincioşilor, care
cu mare glas te cinsteşte pre
tine.
Cu stră lu cirile propove-
duirii pre cei dintru întune­
rec i-ai luminat, şi toată în­
şelăciunea o ai gonit, nevoi
pătimind tare pentru credin­
ţă Atanasie, ca un păstor a-
devărat, ca un temeiu neclă­
tit al Bisericii lui Hristos prea
mărite. Pentru aceasta adu-
nându-ne, pre tine te cinstim
cu cântări, bucurându-ne.
Il
L U N A L U I IA N U A R IE
Glasul al 3-lea, singur glasul.
Pre Atanasie şi Chirii, lau­
da cea mare a Arhiereilor, pre
folositorii cei dupre podoaba
sfinţeniei nebiruiţi, să-i lău­
dăm; că aceştia adunările e-
resurilor tăindu-le cu puterea
Duhului, biruinţe ortodoxiei
au ridicat în toată lumea, nu­
mărând cu bună credinţă tai­
na Treimii, prin osebirea fe­
ţelor, şi iarăşi împreunându-o
întru una fără amestecare prin
întocmirea fiinţei, şi ca Heru­
vimii de Dumnezeu grăind, se
roagă pururea pentru sufle­
tele noastre.
Slavă, glasul al 3-lea, a lui Gherm ano.
Trâmbiţa cea mare a a-
devărului, mult pătimitorul A-
tanasie astăzi la ospăţ chia-
mă Biserica. Luminat toţi cre­
dincioşii să mergem la prăz-
nuirea bunului păstor, cu cân­
tări cinstind sfinţitele lui oste­
neli; ca prin rugăciunile lui
să luăm dela Hristos Dum­
nezeu mare milă.
Ş i acum a Născătoarei...
Stăpână ceeace eşti nă­
dejdea şi folositoarea mea, ri­
dică (Preacurată) mâinile tale
către Fiul tău şi-l roagă pre
el cu îndrăzneală ca pre un
făcător de bine, să ne milu­
iască pre noi în ziua jude­
căţii.
i
IN N O U Ă SPREZEC E ZILE
It I|
«lI I III I4 •■
.•.
• i
ll•III
S L A V O S L A V IA c e a mare.
E c te n iile şi Otpustul.
C easu l întâiu şi c e l d esăvârşit
L A LIT U R G H IE
Fericirile din Canonul sfântului Atana­
sie, Peasna 3 pe 4 ; si din Canonul sfân­
tului Chirii Peasna 6, pe 4. Prochimen,
glasul al 8-lea: Lăuda-sc-vor cuvioşii în* §
tru slavâ... Stih ; Cântaţi Domnului cân­
tare nouă... Apostol câtre Evrei: Fraţi­
lor, aduceţi-vă aminte de mai mari voştri...
Aliluia, glasul al 2-Ica: Preoţii tăi se
vor îmbracă întru dreptate... Evanghelia
de!a Matei: Zis-a Domnul ucenicilor săi: Voi
sunteţi lumina lumii...
C H IN O N IC U L.
Bucuraţi-vâ drepţii întru Domnul...
O'iS
IN T R U A C E A S T A L U N A
IN 19 Z IL E
P re a cuviosul p ărin tele nostru IVIacarie
Eghipteanul.
L a Doamne strigat-am, Stihirile pe 0, glasul
ai 4-la.
P o d o b ie : Dat-ai semn...
■
. orind de fericirea cea
. \mai pre sus de gând
dumnezeescule, înfrîna-
rea o ai socotit desfătare,
sărăcia bogăţie, neaverea a-
vere adevărată şi cumpătarea
cinste de bună mărire. Pen­
tru aceasta ai şi aflat dorirea
cea dupre gândul tău, sălăşlu-
indu-te în locaşurile sfinţilor
prea fericite.
>»•»*•••■«> « > 4 « « i« l l t f t i l l l
303
fr iM * l« # «
1
*1I•«
Alergarea nevoinţei fără de
Otpust.
întoarcere înapoi o ai săvâr­
şit şi credinţa ai păzit. Pen­
tru aceasta şi cununa drep­
tăţii ai luat Părinte, care ţie
■ţi-a gătit Hristos, celce dă
dupre vrednicie plată şi da­
ruri hărăzeşte şi răsplătire
pentru ostenele. Care ca şi
noi acum să le dobândim,
roagă-te de Dumnezeu pur-
tătorule.
Toată patima dulceţii o ai
lepădat, smerindu-ţi trupul
tău de Dumnezeu înţelepţite,
şi amărându-ţi simţirea cu os-
tenelele înfrânării, şi cu gre­
lele nevoinţe şi cu suferirea
primejdiilor. Pentru care ai
luat îndulcirea cea fără sfâr­
şit şi desfătarea cea neînce­
tată şi bucuria cea negrăită.
Sla v ă , glasul al 8-!ea, a lui Anatolie.
Bucură-te Eghtpte, carele
ai odrăslit pre Macarie, cel
între cei fericiţi, ca pre un
mai mare ca acesta. Că lumi-
nându-se cu înţelepciunea Du­
hului sfânt, toată sihăstria o a
întrecut cu vieţuirea lui cea
îmbunătăţită. Pre acesta şi noi
aducându-1 mijlocitor, cerem
să se roage lui Hristos, ca să
mântuiască sufletele noastre.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
V e z i dumnezeească M i­
reasă suspinurile inim ii mele
celei zdrobite, şi primeşte
Curată Fecioară Marie ridi-
I

304
a .a i .» .■ • » ■ ■ « • i « f l < i i s i n a * » a » a ■ a
LU N A L U I IANUARIE
a a • a * M > M > M < a < i i a .» . . * .a .4.a > « .» «■» a u a a . » 4 H . * > a . k a 4 . k « « i i f t i M a m a i u ^ M t i i M a > » « • • .* .» 4 .* « * a «•» i > * a < » 4 i a N i a w i w i t »

carea mâinilor mele, ca o iubi­ O Fiul meu şi Dumnezeule!

toare de oameni şi nu mă Ce este accasta prea mărită
lepăda pre mine, cea cu totul a ta şi streină auzire, care o
fără prihană, ca să te laud şi suferi pentru mare mila ta.
să te măresc pre tine, ceeace T roparul, glasul 1-iu.
ai mărit neamul nostru. Locuitor pustiului...
A Crucii, a Născătoarei... Slavă,* Ş i acum, a Născătoarei...
C aută la sfârşitul cărţii.
Oân d te-avăzut M ieluş eaua
şi Fecioara pre tine Mielule,
mergând către junghiere, cu
lacrămi mergea după tine şi L A U T R E N IE
zicea; Unde mergi degrab Fi­ CANOANELE.
ul meu? Voiu veni după tine Amândouă din Octoih, şi a sfântului pe 6.
prea dulcele meu Fiu! Că nu C A N O N U L sfântului.
rabd a nu te vedea, Iisuse Al cărui acrostih la G re ci este a c e s t a :
Laud pre Macarie cel prea bun între sihastri.
al meu, mult milostive. F a c e re a lui Teofan.
LA STIH O A VN Â. Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos.
Stihirile din Octoih.
Slavă, a sfântului, glasul al 6-lea. etele Israilteneşti, cu pi­
cioare neudate trecând
Ouvioase părinte, în tot pă­ Marea Roşie şi adâncul
mântul a ieşit vestea faptelor „cel umed, pre călăraşii vrăj­
tale. Pentru accasta în Cer
m aşi voevozi văzându-i în-
ai aflat plata ostenelelor tale, „tr’insa cufundaţi, cu bucurie
taberile drăceşti ai pierdut; ce­ „au cântat: Să cântăm Dum­
tele îngereşti ai ajuns, a că­
nezeului nostru că s’a pros-
rora viaţă fără prihană ai ur­ „lăvit.
mat. Indrăznire având către
Domnul cere pace sufletelor L>uminându-te cu lumina
noastre. cea dumnezeiască Părinte, şi
Ş i acum , a Născătoarei...
petrecând acum cu îngerii,
mântueşte cu rugăciunile tale
Ochiul inimii mele îl ridic pre ceice săvârşesc prea sfin­
către tine Stăpână, nu trece ţită pomenirea ta, şi cu bu-
puţina mea suspinare, în cea­ curic strigă: Să cântăm Dum­
sul când va judecă Fiul tău nezeului nostru, că s’a pros­
lumea, fii mie acoperemânt lăvit.
şi ajutătoare.
Purcezând pre calea cea
A Crucii, a Născătoarei, asem enea.
către viaţă, neîntors o ai să­
Privindu-te pre tine Preacu­ vârşit prea fericite, fugind de
rata pironit pre lemn, strigă: gâlcevi şi risipind turburările
 IN N O U Ă SPR E Z E C E Z IL EI 1 1 305
• i i • ■ ■ i ii ■ a, ■ . . . . . . . . ■ ■ ■ a k b . ■ ... ■ i • t l l i l . 1 a . l . H .
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..I m n a n » i- i i l . i I i i n In ia .
..
..
..
..
...
..
..
..
..
.. i i i . nun

dracilor, strigând cu bucurie: de Dumnezeu, ai părăsit cele

Să cântăm Dumnezeului nos­ de pre pământ, uşura ndu-te
tru, că s’a proslăvit. cu ostenelele înfrânării ne­
Omorîndu-ţi cugetul tru­ slăbit.
pului, cu luptele tale cele si- Rupând le g ă tu rile firii
hăstreşti prin Dumnezecscul cu vieţuirea ta cea preste fire
Duh, l-ai pus Părinte. Şi o- şi curată, de Dumnezeu pur­
cârmuindu-te cu a lui dum- tătorule, ai câştigat lucrarea
nezeească putere, cu bucurie celor preste fire.
strigai: Să cântăm Dumne­ Slavă...
zeului nostru, că s’a proslăvit. Pentru ca să vorbeşti cu
Slavă... Dumnezeu, întru neturburare
Toate cele veselitoare le-ai Macarie, ai ales a locui în
părăsit Părinte, iubind vese­ pustie, depărtându-te de tur-
lia ceeace este pururea în burări Părinte.
casa Domnului, unde este gla­ Şi acum , a Născătoarei...
sul celorce prăznuesc curat Vrând să mântuiască pre
şi cu bucurie strigă: Să cân­ om, cclce este preste măsură
tăm Dumnezeului nostru, că iubitor de oameni, ca un fă­
s’a proslăvit. cător de bine s’a sălăşluit în
Şi acum, a Născătoarei... pântecele tău necuprins, Mai­
Zămislind Curată în pân­ ca lui Dumnezeu.
tece pre Fiul cel fără de ani Irmosul :
al Tatălui, celui îără de în­ Arcul celor puternici a slâ-
ceput, îăcându-se trup pen­ „bit, şi cei neputincioşi s’au
tru noi oamenii, l-ai născut „încins cu putere. Pentru a-
negrăit sub ani, căruia bucu- „ceasta s’a întărit întru Dom-
rându-ne, strigăm: Sâ cântăm „nul inima mea.
Dumnezeului nostru, că s’a CO NDAC, glasul al 4-lea.
proslăvit. Podobie : Arătatu-te-ai astăzi...
Peasna 3-a, Irm o s:
In casa înfrânării Dom­
Arcul celor puternici...
nului cu adevărat te-a pus ca
lecându-te sub legea pre o stea nerătăcitoare, lumi­
P Duhului cu a căruia în-
trarmare îiind încins Cu­
vioase, nu ţi-ai plecat voirea
nând marginile, Părinte al pă­
rinţilor, Macarie prea cuvi­
oase.
legii păcatului. icos.
$us către Dumnezeu a- Pre cel iubit al Domnu­
vând cugetul tău, purtătorule lui, lauda călugărilor, vistieria

2?
 306
4itii u tilii i n i n u M i i a a a •« ••» •••• • •
minunilor, pre marele Maca-
rie să-l lăudăm cu credinţă.
Că acesta cu raza nevoinţe-
lor sale ca soarele a strălu­
cit, luminând pre ceice erau
întru întunerecul patimilor şi
a păcatului şi gonind amăgi­
rea cea întunecată a dracilor.
Pentru aceasta şi râuri de
bogate tămăduiri, ca dintru o
fântână cuvântătoare izvo- 1 <%%elace şade în slavă, pre
rînd, adapă sufletele tuturor
celorce strigă: Părinte al pă­
rinţilor, Macarie prea cuvi­
oase.
S e d e a ln a , glasul 1-iu.
P o d o b ie : Mormântul tău...
Cu focul sihăstriei ispitin-
du-te, înţelepte, ca aurul în
cuptor te-ai arătat mai lămu­
rit. Pentru aceea te-ai mutat
către împărăţiile cele cereşti,
drept aceasta cu credinţă lă-
udându-te, strigăm: Cere-ne
nouă Părinte: Har, milă şi
iertare greşelilor.
Slavă, Ş i acum , a Născătoarei...
Indreptează-ne la calea
pocăinţii pre noi, cari ne a-
batem pururea la calea rău­
tăţilor şi mâniem pre prea
bunul Domn, ceeace eşti ne­
ispitită de nuntă, binecuvân­
tată Marie, scăparea oameni­
lor celor fără de nădejde, lo­
caşul lui Dumnezeu.
A C ru cii, a N ăscă to a re i asem enea :
Mieluşaua cea cu totul
fără prihană, pre Mieluşelul
LU N• •A...................
LUI IA• *N• •>«.».
U A R• .IE
. # #• • • » • ra i »• n i • i a m it i i > i i » i n » i i m i m • • • •
şi Păstorul văzându-1 spân­
zurat şi mort pre lemnul Crucii,
cu lacrimi grăia, ca o maică
tânguindu-se: Cum voiu răbda
smerenia ta cea mai pre sus
de Cuvânt? Fiul meu şi pa­
timile cele de bunăvoie? Prea
bunule Dumnezeule.
Pe asn a a 4-a, Irm os :
scaunul Dumnczeirii, pre
nor uşor, a venit Iisus
„cel prea îndumnezeit, prin
„ palmă curată şi a mântuit pre
„ceice strigă: Slavă Hristoase,
„puterii tale.
Desbrăcatu-te-ai P ărin te
dimpreună cu patimile păca­
tului, de omul cel vechiu ce
se strică, prin înîrânare, şi
te-ai îmbrăcat prea cinstite
cu celce se înnoeşte întărit
pentru Hristos.
Viaţa ta cea prea lumi­
nată Părinte, ca o iscusită
îndreptare a întregei bună­
tăţi dumnezeeşti s’a arătat,
întru rugăciuni şi în postiri
şi în privegheri şi în cererile
cele către Hristos, iubitorul
de oameni.
H ’ai dat genelor tale dor-
mitare, purtătorule de Dum­
nezeu P ărin te , până când
te-ai făcut pre sine-ţi casă
prea sfinţită Stăpânului celui­
ce vede toate, către carele
strigai: Slavă Hristoase pu­
terii tale.
III
 IN NOUĂSPREZECE ZILE
Slavă...
In tinereţe ţi-ai arătat în­
treaga înţelepciune, în bătrâ­
neţe mintea şi în toată viaţa
răbdarea şi îndelungă sufe-
rire şi dragostea către toţi
ccice strigă: Slavă Hristoase
puterii tale.
Ş i acum, a Născătoarei...
Omorîti fiind oamenii, i-ai
înviat Preasfânta şi i-ai ridi­
cat pre ei, fiind căzuţi la pe-
riciune, ca ceeace ai născut
pre dătătorul de viată şi Mân­
tuitorul celorce strigă: Slavă
Hristoase puterii tale.
Peasna 5-a, Irm os:
uminarea ta Doamne, tri-
mite-o nouă, şi din ne-
i&Sgura greşelilor izbăveş-
„te-ne pre noi Bunule, pacea
„ta dâruindu-ne.
Intinzându-ţi Cuvioase cu­
getul sufletului în sus şi sim­
ţirile înţelepţeşte ocârmuin-
du-le, te-ai făcut locaş sfinţit
I lui Dumnezeu atotţiitorului.
Veştejind măestriile bala­
urului celui prea viclean, ai
tâmpit meşteşugirile lui cele
amare, îndreptându-ţi sufletul
pururea cu legea cea dumne­
zeiască.
Slavă...
Impodobindu-ţi Cuvioase
cugetarea sufletului, şi puiii-
du-ţi gândul stăpân, ai avut
pre Hristos îndreptător că
tre calea cea cerească.
l
307
Şr acum, a Născătoarei...
Fecioara a născut pre Fiul
cel mai pre sus de vreme, ca­
rele a pus tuturor legi de cu­
răţie şi a vestit celor de pre
pământ curăţia ortodoxiei.
Peasn a 6-a, Irmos:
Strigat-a mai 'nainte...
n pustie ai iubit să locu-
eşti cu o sârd ie, purtă-
>torule de Dumnezeu, aş­
teptând într’însa pre Dumne­
zeu celce te apără şi păziâ
paşii tăi.
Heclătit ai petrecut în si­
hăstrie cugetătorule de Dum­
nezeu, până la sfârşit păzin-
du-o pre dânsa cu iscusire.
Prin care te-ai învrednicit lu­
minii cei nespuse şi dumne­
zeeşti.
Slavă...
Petrecere întocmai ca în­
gerii ai vieţuit pre pământ, şi
cinste ai câştigat întocmai ca şi
îngerii dupre vrednicie, stând
înaintea Dumnezeului tuturor
dimpreună cu îngerii.
Şi acum, a Născătoarei...
Zămislit-ai în pântece Mai­
ca lui Dumnezeu, pre Dum­
nezeu Cuvântul cel fără în­
ceput, făcându-se asemen ea cu
noi, pentru noi, şi cunoscân-
du-se în două firi neschimbat.
Irmosul:
Strigat-a mai ’nainte în­
chipuind îngroparea ta cea
„de trei zile proorocul Ionâ,
 308
• I •M
« | • •« • I • I» I I t I I » ••
LU N A L U I IA N U A R IE « .* t . » i i » u t i » a i » « m a i t n r m ••*•••*»••

„în chit rugându-se: Din stri­ intre aceştia, accst dintâiu a fost
llb'Jl născut şi crescut pustiului, purtân-
căciune izbăveşte-mă, Iisuse fe )l) du-se din copilărie cu oarece (ce
„împărate al puterilor. •^ este buna fapta), care pre buna faptă
îndrăgindu-o şi cuprinzându-o, s’a făcut
CO N D AC, glasul 1-iu.
locaş dumnezeiesc al Duhului, de vre­
P o d o b ie: Ceata îngerească...
me ce atâta răbdare a dobândit din
sudorile faptei bune, cât a luat putere a
pcricită viaţă săvârşind în goni duhurile cele necurate. Avea şi
lume, ai luat Dar dela Dum­ darul înţ'elegeiii şi spunea mai 'nainte
celece erau să fie, şi de alte minuni
nezeul minunilor, a locui în a fos: tăcător. Pentru care pricina cu
pustie ca într’o cetate, şi a te multă rugăciune a arhiereului celui de a-
tuncea, a primit preoţia, nerăbdând ar­
sălăşlui dupre vrednicie cu
hiereul a se ascunde lumina sub obroc.
cetele mucenicilor în pămân­ Şi aşteptă a i se sfinţi mâna din pipairea
tul celor blânzi, purtătorule acestuia. Care lucru făcându-se, s’a dat
pre sineş Macarie la mai grea petrecere.
de Dumnezeu Macarie. Pentru Că făcând o hrubă pe sub pământ, carc
aceasta te cinstim. se tindea dela chilia lui ca o jumătate
de stadie, săpând cu mâinile sale la că­
icos. pătâiul hrubei peşteră: şi de mergea vreo­
dată, mulţi acolo sâ-l supere, el îuriş
piind ucenic adevărat al intră în hruba aceea şi ajungeă la peşteră
lui Antonie, purtătorule de şi nu-1 află nimenea. Iară cât pentru mân­
Dumnezeu Părinte, închipu­ carea şi băutura sa este de prisos a scrie
şi a zice. Câ trupul său şi obrazul său
ind ca ceara, adevărat ai ară­ îi mărturisea covârşirea postului şi a ţine­
tat toată bunătatea şi pătimi­ rii. Intre acestea viind la dânsul un eretic
rea acestuia, pentru aceea ca să vorbească, carele avea drac arhicon
(stăpânesc) şi zicând că nu este învierea
un llie şi ca unui Eliseiu în­ morţilor, a înviat pre un mort, ca să-l
doit ţi s’a dat ţie darul tă­ supue pre el. Şi zicea sfântul, că sunt
măduirilor, şi ca unuia ce ai două cete drăceşti: Una, care se luptă
cu oamenii în streine şi neasemănate pa­
dobândit strălucirea vederii timi, iară alta care se chiamă arhicon,
mai 'nainte a adevărului, în adică care trage la rătăcire şi pre aceşti
toată lumea lucrarea vieţii draci îi rândueşte satana la fermecătorii
şi începătorii de eresuri. Acest sfânt a
tale s’a socotit mare, deştep­ proorocit urgia Domnului la ucenicul său,
tând pre cei adormiţi în pră­ carele luă ale săracilor de le ascundeâ
pastia periciunii. Pentru a- şi nu se pocăiâ, care s’a şi făcut, de
vreme ce s’a înleproşat. Şi pre celce din
ceasta te cinstim. ispită drăcească mânca în fiecare zi câte
Intru a ce a stă lună, în 19 zile, pom enirea trei măsuri de pâine şi beâ un vas mare
cuvioşilor părinţilor noştri M acarie Egip­ dc vin l-a făcut de mânca numai trei li­
teanul şi postnicul, şi M acarie tre de pâine. Văzut-a aceasta şi pre dia­
Alexandreanul. volul şi cum îşi purtă măeştriile şi înşe­
S tih : Macarie de pământ s’a depărtat, . lăciunile lui în tidvuliţc. Şi a îndreptat
Şi la fcricită plată cerească s'a ridicat. şi pre Teopemt monahul, ce era înşelat
Doimea dumnezeieştilor Macarii au muriţi de dânsul. Şi a auzit glas dintr’o căpă-
Şi de viaţa cea prea fericită s’au împărtăşit ţână uscată a unui popa idolesc, ce zăceâ
In această lună in a nouăsprezecea zi, în pustie, zicând: Câ prin mijlocirea ru­
Macarii pământul celor fericiţi nimeri. gilor sale se uşură puţin munca celorce
 IN NOUĂSPREZECE ZILE
sc aflau în iad, când le făceâ pentru
dânşii. Proorocit-au şi de pustiirea schi­
tului. Invial-a şi pre alt mort, ca să spue
unde ascunsese averea celorce o cereau
şi iarăş i-a poruncit de a adormit. Cu
acestea dar lucruri dumnezeeşti împodo­
bit fiind, în bătrâneţe bune şi-a primit
sfârşitul vieţii sale, trăind de toţi anii nouă­
zeci.
<f? ară celălalt siant Macarie Alexau-
, dreanul a stătut preot locurilor ce
f
se zice Chilii, arătând desăvârşit
linişte şi răbdare, şi făcând lucruri
şi semne mari. De bunătăţile acestuia
mlnunându-se marele Antonie, a zis: lată tul a zis către dânsa: Nu primesc eu
Duhul sfânt s’a odihnit întru tine şi de
acum vei îi rnoştean bunătăţilor mele.
Acest Macarie, de auziâ pre cineva că
a făcut fapta de postnicie, râvnind a- ! înşelăciunii, Însemnându-Ie pre acestea
celuia. cu fapta o împlincâ. Deci, auzind
că Tavenisioţii în toi postul cel mare
mănâncă bucate netrecute prin foc, a
hotărî: sa nu mănânce şapte ani, tot ce ar
fi trecut prin foc, afară de verdeţuri crude
şi de legumi muiate. încă şi de somn se
luptă să se stăpânească şi n’a intrat sub
acoperemânt, întregi douăzeci dc zile şi
douăzeci de nopţi, arzându-se de arsura I
zilei şi îngheţând use ds răceala nopţii. Fiind
supărat oarecând de dracul curvii şi du-
cându-se !a un pustiu prea adânc a stat gol
şascluni, unde ţânţarii fiind prea mari ca ves- i
pele, cumplit îl împungeau pre el, în cât
a scos şi băşici preste tot trupul. Iară
I după şase luni întorcându-se Ia chilia sa,
numai depre glas se cunoştea, căci tru­
pul sau se schimbase, şi se asemănă cu
cu al leproşilor. Acesta oarecând săpând
puţ, o aspidă aflându-se acolo s’a alins
de mâna sa (care această fiara este omo-
rîtoare), iară el cu amândouă mâinile a-
pucându-o de aripele ei, o a spintecat,
zicând • Netrimiţându-te pre tine Dumne­
zeu, cum ai îndrăznit a te atinge de mine?
A intrat uarecând în monastirea Taveni- 1 năvălirile vrăjmaşilor şi cercare ziceâ ca
sioţilor, îmbrăcat cu haine mireneşti, vrând
ca să afle de petrecerea fiecăruia. Şi so­
sind postul cel mare, a văzut feluri de
petreceri între ei, câci unul adică mâncâ 1
într’o seara, altul în a doua, altul în a | Intru această zi, aducerea moaştelor celui
treia, altul în a cincea, alţii toată noap
tea stând ziua şedeau la lucru de mâini. I
Iară Macarie udând u-şi lut m Iad iţe de
309
finie, într’un ungliiu până s’a îm­
plinit cele patruzeci de zile şi a so­
sit Paştile, întru care zile n’a gustat
pâine nici a p ă ; nu şi-a plecat genunchiul,
n’a şezut, nu s’a culcat, n’a gustat altă
hrană, a:ară de uscături nefierte şi acestea
numai Dumineca. Acesta şezând odată în
ogradă şi vorbind cele de folos, o hienă
(fiară sălbatecă) având cu sine puiul ei
carele erâ orb, intrând I-a aruncat Ia pi­
cioarele lu i; iară sfântul, scuipându-i pre­
ste ochi, I-a făcut pre el să vazâ, pre
carele luându-l hiena a ieşit afară. Şi a
doua zi de dimineaţă grăbind, a adus
fericitului o mare piele de oaie. Iară sfân­
cele cu nedreptate. Iară ea plccându-şi
capul, a ieşit din ogradă. A văzut şi a-
cesta pre diavolul având cu sine felurile
prin oarecare găuri de şoarece şi tidvuliţe.
Deci, erâ sfântul de trup mic şi subţiratec,
avea şi puţin păr pe buze şi în barbă.
Câci dc covârşirea ostelelilor sihăstriei
nici perii i-a răsărit. Deci, aşâ nevoindu-se
şi. la adânci bătrâneţe ajungând, s’a mutat
către Domnul.
Intru a c e a s tă z» p o m enirea sfintei mu-
ce n iţe Eu frasiei.
S tih : Cu înţeleaptă minciună de batjocură
trupească ai scăpat.
Şi la nevoinţa cea prin sabie, Eufrasio ai
alergai.
Aceasta erâ din cetatea Nicomidiei,
pre vremea împăratului Maximian, de
neam mare, de obicciu întreg, înţelept şi
bun. Deci, nesupuindu-se a jerfi dracilor,
a fost bătută cumplit. Şi rămâind ea ne-
plecată, a fost dată la un bărbat barbar ca
să o batjocorească, de către carele i s’a şi
tăiat capul înşelându-se de ea, care îi
zicea: Câ de se va feri de dânsa, îi va
da lui o doftorie care întrebuinţând-o, va
fi nevătămat de lovirile săbiilor şi de
să ia întir.zându-şi gâtul ei. Iară acela
dc adevăr aceasta socotind-o şi repezind
sabia mai tare, a tăiat capul ei.
dintru sfinţi părintelui nostru Grigorie Teo­
logul, in biserica sfinţilor Apostoli.
S t i h : Buna ta mutare, te are pre tine mort
părinte.
 310 .. ......................... ........LUNA L U IJA N U A R IE

C&ci cn pre tine ţi pre apoeioli are înlrii

bunătate.
cuvioase Macarie, strigând:
Intui această zi. adicerea aminte a minunei cei
Prea lăudate Doamne Dum­
mari din Niceea, când marele Vasilie prin ru­ nezeul părinţilor noştri, bine
găciune a deschis uşile bisericii soborniceşti
şi o a dat pe seama ortodoxilor. eşti cuvântat.
S tih : Cum Vasilie nu ţi-ar fi deschis ţie u- Slavă...
si’.e biserica cea mare,
Când ea pre tine biserică însufleţită le are. L>uminându-ţi sufletul cu
Intru această A , pomenirea cuviosului părin­
telui nostru Meletie Vasiliotul mărturisitorul,
podoabele bunătăţilor şi îă-
carele a fost la ani o mie două sute trei. cându-te frumos la podoabă,
Stih : David adică pre cel de alt neam, cu
praştia, morţii l-a dat, cântai cu bucurie lui Dum- (
Dar insă şi Meletie înşelăciunea Afsor.ilor
o a surpat.
nezeu: Prea lăudate Doamne
Intru această zi, pomenirea celui dintru sfinţi Dumnezeul părinţilor noştri,
părintelui nostru Marcu Efeseanul, cel numit
şi Eujihenic şi singur luptătorul, apărătorul şi bine eşti cuvântat.
păzitorul ortodoxiei celor dela răsărit. Şi acum, a Născătoarei...
S tih : Cu adevărat, dupre basme, Atlas co­
rul pre umere este ţiind,
Ţine însă cu adevărat şi Marcu pre umere,
Pre noi cari eram robiţi Fe­
ortodoxia apărând. cioară, chemându-ne Domnul
Intru această zi, pomenirea celui intru sfinţi cel iubitor de oameni, către j
părintelui nostru Arsenic arhiepiscopul Cher-
chirei, cu pace s’a săvârşit
ceeace am fost, sălăşluindu-
Cu ale lor sfinle rugăciuni, Doamne
se în pântecele tău, s’a în­
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. trupat Dumnezeul părinţilor
Amin. noştri cel binecuvântat.
Peasna 7-a, Irmos Peasna 8-a, Irmos
: elee ai mântuit în îoc pre
f
Pra tinerii cei bine credincioşi...
tinerii lui Avraam, şi ai uvintele vieţii celei veşni-
ucis pre Haldei, cari fără ip ce primindu-le în inima
„dreptate vânau pre cei drep- ^ ta prea fericite, trupul
„ţi, prea lăudate Doamne, ţi l-ai veştejit, despre lume
„bine eşti cuvântat Dumne­ te-ai omorît, şi îmbrăcându-
zeul părinţilor noştri. te cu omorîre purtătoare de
Cn îndemnarea cea de sus | viaţă, strigi: Pre Domnul lău­
şi cu ajutorul lui Dumnezeu daţi şi-l prea înălţaţi întru
biruid pre vrăjmaşi, te-ai fă­ toţi vecii.
cut purtător de biruinţă, stri­ Roagă-te purtâtorule de |
gând: Prea lăudate Doamne Dumnezeu celuice singur este
Dumnezeul părinţilor noştri, dătător bunătăţilor, să se facă
bine eşti cuvântat. milostiv celorce prăznuesc
Curăţind negura ceeace pomenirea ta cea pre cinsti­
se face din patimi, te-ai lu­ tă, cerându-le lor iertare de
minat cu lumina nepătimirii păcate: Pre Domnul lăudaţi-1
 Il
IN N O U Ă S P R E Z E C E Z IL E
i« i «i a i t i
făpturile, şi-l prea înălţaţi în­
tru toţi vecii.
Luând aminte de pleca­
rea ce neîncetată către Dum­
nezeu şi primind de acolo
raza strălucirii, ca lumina soa­
relui ce se înfrânge printr’o o-
glindă curată, versueşti, cân­
tând: Pre Domnul lăudaţi-l
lucrurile, şi-l prea înălţaţi în­
tru toţi vecii.
Bin e cu v ân tă m p re T atăl...
Pre scara cea întinsa că­
tre înălţime, pre care s’a a-
rătat Domnul întărit, te-ai suit
Părinte, pururea trecând îna­
inte cu dumnezeeşti suişuri
Cuvioase, până ce ai ajuns, stri­
gând: Pre Domnul lăudaţi,
şi-l prea înălţaţi întru toţi vecii.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
Lăudămu-te cea plină de
Dar, că ne-ai născut nouă pre
Dumnezeu întrupat; drept a-
ceea toţi te numim Născătoa­
re de Dumnezeu, masă primi­
toare de Dumnezeu, podoaba
lui Iacov, strigând: Pre Dom­
nul lăudaţi şi-l prea înălţaţi
întru toţi vecii.
Irm o s u l:
S ă lăudăm bine să cuvântăm...
Pre tinerii cei bine cre­
d in cio şi în cuptor, naşterea
„Născătoarei de Dumnezeu
„i-a m â n tu it. Atunci fiind
„închipuită, iară acum lucra-
„tă; pre toată lumea ridică
.
311
m ă i t u i a i •> i a n i i i u j j « i m e t i l i i n u n i i • r a m 1 1 a i * * * a » i» i» r a * a
„să-ţi cânte ţie: Pre Domnul
„lucrurile lăudaţi-l şi-l prea
„înălţaţi întru toţi vecii.
Peasna 9-a, Irm o s:
E va prin boala...
u lacrim ile cele si hăstreşti
f
ai adăpat arătura inimii
tale, iară acum bucurân­
du-te Părinte purtătorule de
Dumnezeu, cu veselie culegi
snopii darurilor nevoinţelor
tale; pentru aceea toţi te feri­
cim.
Lum ina cea veşnică ţi-a
răsărit neapus, bucuria te-a
primit, unde dănţuind cu în­
gerii pre lângă împăratul şi
Domnul,adu-ţi aminte Părinte
prea fericite, de ceice săvâr­
şesc pomenirea ta cu credinţă.
Slavă...
$trăduitu-tc-ai Părinte du­
pre lege strădălnicească, pre­
cum se cade, şi ai biruit. Drept
aceea cel singur făcător de
bine te-a cinstit cu cununa
slavei, şi te-a învrednicit a-
rătării de lumina cea dum­
nezeiască, şi desfătărilor ce­
lor îericite.
Ş i acu m , a N ăscăto arei...
Ca ceeace ai născut pre
făcătorul tuturor făpturilor,
Maica lui Dumnezeu, ai în­
trecut toată făptura, cu slavă
dumnezeiască, cu sfinţenie şi
cu D ar şi cu toate alegerile
bunătăţii; drept aceea toţi
te slăvim.
 312
• • I a I I I • I I M l • I •«
LU N A L U I IA N U A iR• IE
t.» • a i ( a i i • «••»• • • • • *» • • • • a » .i. n n M -i« .» . » a 4 ^ . a ^ 4 *a 4 ^ a «

Irmosul: în Cer, slugă a lui Hristos, Ma­

Bva adică prin boala neas­ carie, căci cu dreapta credinţă
cultării, blestem înlăuntru ne-ai propoveduit nouă cre­
dinţa lui cea adevărată şi fără
„a adus. Iară tu Fecioară de
prihană; pentru aceea roagă-
„Dumnezeu Născătoare, prin te cuvioase Părinte întru po­
„odrasla purtării în pântece, menirea ta de Dumnezeu pur­
„lumii binecuvântare ai înflo­ tătorule, să ne dăruiască nouă
r it ; pentru aceasta toţi te mare milă.
„mărim. Ş i acum, a N ăscătoareL.
SV ETILN A .
Ca ceeace ai către Dum­
Podob ie : Celce ai impodobit...
nezeu rugăciune neadormită,
Dorind de viaţa cea înge­ şi mângâere întărită, Prea­
rească, te-ai depărtat pre tine curată, îmblânzeşte supără­
în pustietăţi, şi ai supus pa­ rile, adormi viscolele ticălosu­
timile trupului, făcându-te în­ lui meu suflet şi inima care
tocmai cu îngerii, purtătorule este întru scârbe, mângâe-o,
de Dumnezeu părintele nos­ rogu-mă Fecioară. Şi umple
tru Macarie. de Dar gândul meu, ca să te
Slavâ, Ş i acum, a Născăioarei... măresc dupre vrednicie.
A Crucii, a Născătoarei asemenea.
Cu acoperemântul tău cel
tare, păzeşte-ne pre noi robii Pre tine Mieluşelul şi Păs­
tăi (Preacurată) nestricaţi de torul, dacă te-a văzut pe
viclenirea vrăjmaşilor, că nu­ lemn Mieluşaua care te-a nă­
mai pre tine te avem scăpare scut se tânguia, şi ca o Maică
la nevoi. striga către tine: Fiule prea
A Crucii, a Născătoarei... iubite! Cum te-ai spânzurat
pe lemnul Crucii îndelung
Dacă ai văzut pre Cruce răbdătorule? Cum ţi s’a pi-
pre Hristos pre carele l-ai I ronit mâinile (Cuvinte) şi pi­
născut prea curată Fecioară, cioarele tale de cei fărădelege?
mirându-te de îndelungă răb­ Şi sângele tău l-ai vărsat Stă­
darea lui cea nespusă, la cele pâne.
din lăuntru te sîărâmai, tân- Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân-
guindu-te. duială şi Otpustul.
STIHOAVNA din Octoih.
Slavă, a sfântului, glasul al 4-lea.

$tălucit-au faptele tale cele

bune ca soarele pe pământ şi
 IN DOUĂZECI DE
III!«II I 4*•
ZILE «•«■■Ut ■IIIIIUI * •*» • **■
313
«!• u a illl» I ' l l 1IH .I*M

un luminător, cu hrana cea

nemuritore te desfătezi.
Treimea cea de o fiinţă
LA L IT U R G H IE . cu adevărat şi fără începui,
Fcricirile Octoihului pe 4, şi din Cano­ locaş Duhului întru tine pil­
nul sfântului, Peasna 6-a pe 4. Prochi­
men, glasul al 8-Ica: Lauda se-vor cuvio­
ind, lumintor prea luminat
şii întru slavă... Stih: Cântaţi Domnului
cântare nouă... Apostol câtre Galatcni:
Fraţilor, roada Duhului... Aliluia, glasul al
8-!ea: Fericit bărbatul care se teme de
Domnul... Stih : Puternică pe pământ va
fi sămânţa lui... Evanghelia dela Alatei:
Zis-a Domnul ucenicilor &ai: Toate mu
surd dale mic dela Tatăl meu.
C H IN O N IC U L
Intru pomenire veşnică..

IN T R U A C E A S T A J l. U N A
IN 21) D E Z ILE.
P re a cuviosul părintele nostru;Evtim !e te-ai arătat de Dumnezeu pur-
cel mare.
tătorule Evtimie, şi trecând |
LA V E C E R N IA CEA M IC Ă .
toate cele pământeşti, în ce-
Stihirile pe 4, glasul 1-iu.
rururi locaş ţi-ai aflat.
Podobie: Ceeacc eşti bucuria...
Slavă, glasul al 2-!ea.
reste sferele cereşti, zbu­
rând prin dumnezeiasca Cuvioase părinte, din prun­
faptă bună prea fericite cie cu osârdie spre fapta bu­
Părinte, ai intrat în nor Cu­ nă nevoindu-te, te-ai făcut or­
vioase, prin carele cu ade­ gan siântului Duh, şi dela .
vărat nu în vorbe întunecate dânsul luând lucrarea minu­
ci în Darul lui Dumnezeu te-ai nilor, ai îndemnat pre oameni
arătat, strălucire luând. De două să urască dulceţile. Si acum
ori. cu dumnezeiască lumină m’ai
luminat fiind strălucit, lumi­
Ou b u n ă tă ţile luminări'
nează şi cugetele nostre pă­
du-ti sufletul şi mintea, la Cer
te-ai mutat, la împărăţia lui rinte Evtimie.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Hristos, Evtiinie de trei ori
fericite aducându-i lui mă- I Pre tine te mărim Născă­
nunchele ostenelelor tale, şi toare de Dumnezeu, strigând:
între sihastri arătându-te ca Bucură-te uşă încuiată, prin 1
 314 0 •
LU N A L U I IA N U A R IE
i an « ■» a.Bt a . a « • •

care s’a deschis oamenilor

raiul cel de demult
L A STIH O A VN Ă .
Stih irile, glasul al 2-lea. L A V E C E R N IA C E A M A R E.
Podob ie : Casa Eufratului... După obişnuitul Psalm , cântăm :
Fericii bărbatul... Sla v a dintâi. /
A m ă g itu r ile viclenilor L a Doamne strigat-am, Stihirile pe & gla­
sul 1-iu.
draci, biruindu-le cu puterea P o d o b ie : Prea lăudaţilor mucenici...
Crucii luminat ai arătat slava ărinte Evtim ie, naşterea
lui Hristos, părinte Evtim ie.
S tih : S c u m p ă este înaintea Domnului
m o arte a cuviosului lui.
P ta mai înainte o a ves­
tit îngerul ceresc cel tri­
mis, ca şi a lui loan, celuice
Ridicatu-te-ai ca llie în a odrăslit din pântece sterp,
car de îoc, şi ai mers fericite că aceluia râvnitor te-ai ară­
fără mijlocire la Treime, E v ­ tat şi asemenea cu obiceiul,
timie prea cuvioase. neagonisitor, fără de casă ca
S tih : F e ric it bărbatul c a re le se tem e de Botezătorul şi în munţi hră-
Domnul întru poruncile lui va voi foarte.
nindu-te, ai strălucit cu ne­
Purtând în mâinile tale, măsurate minuni. B f c j lo u ă ori.
Crucea Domnului, Părinte nă­
lucirile dracilor, până în sfâr­ Părinte Evtim ie, rod din
şit, Evtim ie le-ai pierdut. cea stearpă ai odrăslit, dar
S la v ă , Ş i a c u m ...
te-ai arătat cu adevărat mult
roditor. Că din sămânţa cea
Bucură-te ceeace ai luat duhovnicească, de m onahi
bucuria lumii, pre Hristos s’au umplut pustiul, carele mai
dătătorul de viaţă, şi ai oprit ’nainte eră neumblat. Şi acum
întristarea strămoaşei. te roagă, să dăruiască sufle­
T ro p a r, glasul al 4-lea: telor noastre pace şi mare
Veseleşte-te pustie ceeace milă.
nu năşteai, bucură-te ceeace Părinte Evtim ie, viaţa ta
nu aveai durere, că ţi-a îmmul- este prea aleasă şi credinţa cu
ţit ţie fii bărbatul doririlor ce­ adevărat ortodoxă. Că din cele
lor duhovniceşti, cu bună cre­ lucrătoare la privirea cea prea
dinţă sădindu-i, cu înfrânarea înaltă ai ajuns, făcându-te lo­
hrănindu-i,spre săvârşirea bu­ caş înţelepciunii, pre unul din
nătăţilor. Cu ala cărui rugă­ Treime Hristos în două firi
ciuni, Hristoase Dumnezeule, cinstind. Pre carele roagă-1
mântueşte sufletele noastre. pentru sufletele noastre.
Sla vă. Ş i acum , a N ăscăto arei învierii: Alte Stlhirl, glasul al 4-lea.
Podobie : Cclace de sus eşti chemat...
Taina cea din veac ascunsă...
C au tă la sfârşitul cărţii. Celace din pântecele Mai-
■ i ■ • • i •• i • «ni «a m u » ■
cii tale ai îost sfinţit, când
ochiul celce vede toate, mai
’nainte a văzut bun gândul
şi voinţa ta, care te-a dus
îără de întoarcere la cele mai
bune, atunci prea fe ric ite ,
pre tine Dar de Dumnezeu
dat cu numele mângâerii nu­
mit mai ’nainte vestindu-te,
a deslegat întristarea părinţi­
lor. Pentru aceasta din prun­
cie făgăduindu-te, lui Dumne­
zeu făcătorului de bine, ai
plăcut pre carele roagă-1 să
mântuiască şi să lumineze
sufetele noastre. De doua ori.
Celace ai fost plin de da­ li lugărilor toiag şi întărire, al
ruri dumnezeeşti, pre tine ca
pre o oglindă neîntinată a nouă, celorce te cinstim, mare
dumnezeeştilor arătări, Pă­
rinte aflându-te Hristos, ra­
zele luminii sale cele străluci­
toare ţieţi-au luminat, de unde
izvor îndestulat de tămăduiri
te-au arătat, hrănitor flămân- I stită? Că ispită de bărbat ne-
zilor şi setoşilor prin ploaie
adăpându-le pofta. Şi sufle-
teştile voinţe văzând, cu cu­
vântul înţelepţeşte mai bune
le-ai făcut lui Dumnezeu. Pre
carele roagă-1, să mântuiască
şi să lumineze sufletele noa­
stre.
Celace cu privirea la celc
de sus şi cu lucrarea ai stră­
lucit, via ţa asemenea cu a în­
gerilor ţi-a fost, îndreptătoare
de faptăVbună şi pildă pr^a
adevărată./ celorce vor să slu-
jască lui Dumnezeu întru să­
IN DOUĂZECI
..........
DE ZILE
.............• ••••.• • «m m t» •« m i • m i •••••
315 ■
vârşire. Iară cuvântul tău de
Dumnezeu intelepţite Evti­
mie, Treimea o a cinsti a în­
văţat şi pre Hristos unul a
fi cunoscut în două firi, şi so-
boarele cele întomai numă­
rate cu patru Evanghelii ale
lui Hristos. Pre carele roagă-1,
să mântuiască şi să lumineze
sufletele noastre.
Slavă, glasul al 3-lea;
Sfinţit fiind lui Dumnezeu
din pântecele Maicii tale, ca
alt Samuil părinte Evtimie,
dupre numirea ta te-ai făcut
mângâiere credincioşilor, că­
Duhului sfânt curat locaş, cere
milă.
Şi acum, a Născătoarei...
Cum să nu ne mirăm de
naşterea ta cea cu bărbăţie
dumnezeiască, cu totul cin­
luând, ceeace eşti cu totul
fără prihană, ai născut fără
de tată pre Fiul cu trup, pre
cel născut din Tatăl mai ’na­
inte de veci fără mumă. Ca­
rele nici cum n’a răbdat schim­
bare. sau amestecare, sau de­
spărţire, ci a păzit întreagă
osebirea amândurora firilor.
Pentru aceasta Maică Fecioa­
ră Stăpână, pre acela roagă-1,
sâ mântuiască sufletele, ce­
lorce cu dreaptă credinţă, de
Dumnezeu Născătoare tc măr­
turisesc pre tine.
 316................... ..................................LUNA. LUI. IANUARIE.......... ..........

VOHOD : L u m in ă lina... rinte Evtimie, că de petrece­

Prochimenul zilei şl Parinille. rea cea de sus dorind, bo­
Dela înţelepciunea Iul Soloir.on...
găţia cea vremelnică întru ni­
Drepţii în veci vor fi vii...
mica o ai socotit; şi imbră-
Cea] de a doua.
cându-te în smerenie, desfă­
Sufletele drepţilor sunt în mâna lui
Dumnezeu...
tarea ai urît şi ai iubit înfrâ-
Şl a treia.
narea, nedreptatea ai lepădat
Dreptul de va ajunge sâ se săvârşascâ...
şi ai urmat dreptăţii; pentru
Cautâ-le înapoi ia 11 zile ale acestei luni.
aceasta Părinte cuvioase, po­
LA LITIE. meneşte-ne şi pre noi întru
Stihirile, glasul al 2-lea, singur glasul, cuvioase rugăciunile tale cele
a lui Ghermano. către Domnul.
Veseliţi-vă a zis părinţilor Slavă, glasul al 4-lea.
îngerul Domnului, că prunc $trălucit-au faptele tale cele
se va naşte vouă, numit cu bune ca soarele, pre pământ
numele veseliei. Şi te-ai ză­ şi în Cer, sluga lui Hristos,
mislit in pântece, aducându-le Evtimie. Că cu dreapta cre­
lor făgăduinţa şi din scutece dinţă ne-ai propoveduit nouă
cu rugăciunea te-ai hrănit, pă­ credinţa lui Hristos cea ade-
rinte Evtimie. vărată şi fără prihană. Pen­
A lui Studit. tru aceasta roagă-te cuvioase
Intărindu-ţi mintea cu dum­ Părinte, întru pomenirea ta
nezeiască cunoştinţă, părinte de Dumnezeu purtătorule, să
Evtimie, ccle trecătoare le-ai ne dăruiască nouă mare milă.
trecut, nimica mirându-te de Şi acum , a N ăscătoarei...
cele pământeşti. Şi în ne­
cazuri cu inimă îndrăzneaţă Caută spre rugăciunile ro­
arătându-te prea viteaz; şi în bilor tăi, ceeace eşti cu to­
pustnicie şi intru sufleteasca tul fără prihană, potolind por­
linişte smerit şi blând. Şi no­ nirile asupra noastră cele rele,
ianul cel nestătător al acestei şi din tot necazul izbăvindu-
vieţi de acum arătat trecân- ne pre noi. Că pre tine una te
du-1, la limanul cel cu bună avem anghiră tare şi nemiş­
linişte ai ajuns. Pre Hristos cată şi a ta folosinţă am do­
roagă-1, să miluiască sufletele bândit, să nu ne ruşinăm Stă­
noastre. până, ceice te chemăm pre
A aceluia?.
tine. Grăbeşte spre rugăciu­
nea celorce strigă către tine
Lucrurile cele dintru a- cu credinţă: Bucură-te Stă­
ceastă viaţă le-ai defăimat, pă­ până ajutătoarea tuturor, bu-
 !N DOUĂZECI DR ZILE
curia şi acoperemântul, şi
mântuirea sufletelor noastre.
LA STIH O A VN Ă
Stihirile, glasul al 5-lea.
Podobie : Bucură-te cămara...
Bucură-te celace ai fost
ca o începătură de mângâere
Bisericii, Părinte cuvioase, că
prin naşterea ta toate porni­
rile ereticilor din dumneze­
iască rânduială s’au izgonit.
Pentru aceasta pre tine cu nu­
mele bucuriei te-a numit Evti­
mie. Că cetele fiinţelor celor
cereşti le-ai umplut de bucurie
prin strălucirea vieţii. Cu cari
împreună sălăşluindu-te şi de
lum ină umplându-te şi cu
strălucirea cea prea fericită
şi dumnezeiască desfătându-
teacum,pre Hristos roagă-l,să
dăruiască sufletelor noastre
mare milă.
Stih: Scum pă este înaintea Domnului
m oartea cuviosului lui.
Cu toiagul Crucii întărin-
du-te, pâraele fărădelegii le-
ai uscat, şi din râul dumne­
zeeştei desfătări, şi din izvo­
rul raiului duhovniceşte prea
fericite adăpându-te, izvoare
de mântuire în pustie ai a-
rătat. Şi cu apele dumneze-
cscului Duh Cuvioase hrănit
fiind, ca un finix te-ai suit la
cereasca înălţime, şi stâlp în
chipul focului te-ai arătat de
Dumnezeu inţelepţite, şi plin
de lumina cea mult străluci­
toare a lui Hristos. Pre carele
317
roagă-1 să dea sufletelor noa­
stre marc milă.
Stih : F e ric it bărbatul c a re le se tem e de
Domnul.
Cu adevărat până la cor­
tul cel minunat, până la casa
lui Dumnezeu prea fericite, ai
trecut întru bucuria şi vese­
lia sufletului, unde glasul cel
frumos al celorce prăsnuesc
Părinte ai auzit, şi întru îm­
părtăşirea cântării celei dulci
şi a negrăitei veselii şi frum-
seţi eşti Evtimie. De care
singur dorind, trupul ţi-ai o-
morât, care ai şi dobândit,
cu dumnezeiasca dreptate fi­
ind împodobit. Roagă pre Hri­
stos celce dă lumii mare milă.
Slava, glasul ai 5-lea.
Cuvioase părinte, nu ai dat
somn ochilor tăi, nici genelor
tale dorinitare, până ce sufle­
tul şi trupul de patimi ţi-ai
curăţit, şi pre tine însuţi te-ai
gătit locaş Duhului. Că viind
Hristos cu Tatăl, sălăşluire
întru tine au făcut, şi Trei-
mei celei de o fiinţă slugă fă-
cându-te, de lucruri mari ve-
stitorule Evtim ie; ro ag ă- te
pentru sufletele noastre.
Ş i acum , a Născătoarei...
pericirnu-te Născătoare de
Dumnezeu Fecioară, şi te mă­
rim credincioşii dupre dato­
rie, pre tine cetatea cea ne­
mişcată, şi zidul cel nesurpat,
 I

!
».
318
• I
.»m.t. •
*.
LU N A L U I IA N U A R IE •«
.» «
a •
.«
!•
••
•mt • « i l i l i l i M »
>•
>■
•■
!>
«•
*

şi îolositoarea cea tare, şi scă­ din destul, Evtimie de Dum­

parea sufletelor noastre. nezeu purtătorule, roagă-te
Troparul, şi a Născătoarei, caută-le la pentru noi, ceice te lăudăm
Vecernia cea mică. pre tine cu bună credinţă.
De două ori.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei..

Prea sîântă Fecioară mi-

L A U T R E N IE
lueşte-ne pre noi, ceice scă­
La Dumnezeu este Domnul. Troparul sfân­
tului de 2 ori. Slavă, Şi acum al Născă­ păm cu credinţă la tine cea
toarei. După întâia Stihologhie, Sedeal­ milostivă şi cerem acum a
na, glasul al 4-lea.
Podobie: Arătatu-te-ai astăzi...
ta caldă folosinţă; că poţi cu
adevărat a mântui pre toţi,
Cu lumina cea neapropiată ca ceeace eşti Maica Dumne­
luminat îiind, ca o stea ai zeului celui prea înalt, cu ru­
strălucit în pustietăţi, cu în­ găciunile tale cele de Maică
văţăturile luminând Evtimie, pururea îmblânzindu-1, ceeace
pre ceice veniau la tine cu eşti de Dumnezeu dăruită.
suflet neîndoit. După Polieleu, Sedealna, glasul al 8-lea.
Slavă, alta asemenea. Podobie : Pre înţelepciunea şi Cuvântul...

Din Eghipet ai strălucit Sărăcia celuice s’a născut

ca un luceafăr, şi lumea ai lu­
minat cu strălucitele tale bu­
nătăţi Evtimie, strălucind tu­
turor lumina sihăstriei.
Ş i acum, a Născătoarei...
Rugăciune primind dela
noi, ceice alergăm la acope-
remântul tău, prea curată Fe­
cioară, nu încetă rugându-te
iubitorului de oameni, să mân­
tuiască pre robii tăi.
După a doua Stihologhie, Sedealna gla­
sul al 5-lea.
P o d o b ie : Cuvântul cel împreună...
De grijile lumeşti lepădân-
du-tc şi primind viaţa cea în­
gereasca, cu înîrânarea.suîle-
tul ti-ai împodobit şi Dar de
minuni dela Dumnezeu ai luat
din Fecioară pentru noi cu a-
devărat luând, ai socotit cele
trecătoare ca iarba îericite.
Ca din pomul cunoştinţii gu­
stând Cuvioase, călugărilor
te-ai arătat dumnezeiesc învă­
ţător. Pentru aceasta şi spre
râvna vieţii îngereşti ai ridi­
cat pre toţi, şi spre cuno­
ştinţa credinţii, purtătorule
de semne Evtimie. Roagă pre
Hristos Dumnezeu, iertare de
greşeli să dăruiască, celorce
prăznuesc cu dragoste sîântă
pomenirea ta. De două ori.
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei.
pre tine Fecioară, ca pre
ceeace numai tu între îemei
îără sămânţă ai născut pre

I
 IN D O UĂZECI D E Z IL E
Dumnezeu cu trup, toate nea­
murile omeneşti te fericim;
că focul Dumnezeirii întru
tine s’a sălăşluit; şi ca pre
un prunc cu lapte ai hrănit
pre Făcătorul şi Domnul. Pen­
tru aceasta neamul îngeresc
şi omenesc, dupre vrednicie
mărim prea sfântă naşterea
ta, şi cu un glas strigăm către
tine: Roagă pre Fiul tău şi
Dumnezeu, iertare de greşeli
să dăruiască celorce cu cre­
dinţă se închină naşterii tale.
Apoi Antifonu! dintâiu a! glasului al pa­
trulea. Prochimen, glasul al 4-lea.
Scumpă este înaintea Domnului moar­
tea cuviosului lui.
Stih:
Ce voiu răsplăti Domnului pentru toa­
te, care mi-a dat mie.
Evanghelia dela IVIateiu.
Zis-a Domnul uceniciror săi: Toate
îmi sunt date mie dela Tatăl...
Şi după Psalmul 50, Slavă glasul al 2-lea.
Pentru rugăciunile cuviosului tău E v ­
timie Milostive, curăţeşte mulţimea păca­
telor noastre.
Şi acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu, Milostive.
Stih: Milueşie-mă Dumnezeule dupre
mare mila ta...
Apoi Stihira, glasul al 6-lea.
Cuvioase părinte, în tot pă­
mântul a ieşit vestea ispră­
vilor tale. Pentru aceasta în
ceruri ai aflat plata ostene-
lelor tale; taberile drăceşti ai
pierdut, cetele îngereşti ai a-
juns, a căror viaţă fără pri­
hană ai urmat; îndrăznire a-
319
vând către Dumnezeu, cere
pace sufletelor noastre.
CA N O AN ELE.
Al Născătoarei de Dumnezeu cu Irm o ­
sul pe 6.
Caută-I înainte în 27 de zile ale a c e s ­
tei luni.
Şi ale Cuviosului două CANOANE p e 8.
CANONUL cel întâi al cuviosului.
Al cărui acrostih la Greci este a c e s ta :
Lauda pământenilor te-ai arătat Evtimie.
Facerea lui loan Damaschin.
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irmos :
Nu este asemenea lie...
eslegat-ai întristarea ce-
| l lorce te-au născut prea
)j mărite, dela Dumnezeu
făgăduit fiind, şi mai ’nainte
de naşterea ta, Dar numit cu
numele bucuriei.
Strigă cu mulţămită Bise­
rica Cuvioase, prim indu- te
pre tine dela Dumnezeu o-
draslă mai ’nainte veselitoare.
de paşnică veselie.
Alt CANON al Cuviosului.
Al cărui acrostih la G reci este a ce sta :
Cu rugăciunile tale prea fericite, hm ină dâ-
mi mie.
Facerea lui Teofan...
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irm o s:
Pre <*onaciul Faraon...
u rugăciunile şi cu cere­
r
rile tale îmblânzind pre
© Dumnezeu, întunecatul
nor al întristării mele, prea
fericite risipeşte-1, celace eşti
plin de veselie şi de mân-
gâere, înaintea împăratului
tuturor stând.
Ca alt Samuil de Dumne­
zeu dat, şi mai ’nainte de ză-
 320
• ....................... . . . . . . . . . . ...................
LU N A L.U I IANAURIE
. . . . . . . . . . . . . .
. .

mislire făgăduit fiind Părinte, Dumnezeu, celuice te-a prea

tuturor bisericilor te-ai ară­ mărit şi mai ’nainte de ză­
tat Cuvioase chemare dupre mislire.
numire, dupre amândouă a- Ou îndestulată dragoste
dus fiind prin strălucirea bu­ spre Dumnezeu fiind aprins,
curiei. cu gând prea bine credincios
Rugăciuni şi cereri făcând ţi-ai înfrânat patimile, prea cu­
părinţii tăi către Dumnezeu, vioase. Pentru aceasta dum­
Dar dumnezeiesc pre tine te-a nezeescul Dar întru tine s’a
luat, şi odrăslire purtătoare odihnit.
de lumină, carele prin naştere Alt Canon, Irm os:
ai vestit strălucirea bunei cre­ Celace ai întărit dintru...

dinţe şi vădirea eresurilor. Din cea stearpă născându-

Slavă... te lucrător mult roditor de
Ţu din pruncie te-ai sfin­ bună rodire duhovnicească te-
ţit Cuvioase, lui Dumnezeu ce­ ai arătat, tăind spinii păgâ-
luice te-a dat; şi spre dânsul nătăţii Cuvioase, şi dumne­
privind, şi îndreptat fiind cu zeiască sămânţa bunei cre­
poruncile lui cele făcătoare de dinţe aruncând.
viaţă, de Dumnezeu purtăto- Sfinţit slujitor vedeniilor
rule, la înălţimea cea prea în- celor mai pre sus de fire şi
naltă a faptelor bune te-ai ri­ de taină, de Dumnezeu pur-
dicat prin credinţă. tătorule făcându-te, pre cei ne­
$i acum, a Născătoarei...
credincioşi i-ai adus lui Hris­
Pre tine Maica lui Dumne­ tos, carii cu dumnezeiască
zeu folositoare avându-te, nu cuviinţă crezând, cu învăţătu­
ne vom teme de tabăra vrăj­ rile tale Părinte s’au învăţat
maşilor, cari se luptă împro- cele mai bune.
tiva celorce slăvesc cu bună
credinţă, pre celce s’a născut Ou gând prea curat şi bine
din tine, Dumnezeu şi Dom­ credincios fiind cuprins, decât
nul tuturor, pre carele roagă-1 cele trecătoare şi sticăcioase,
pentru noi. îndatăşi mai mult ţi-ai ales
Catavasie: viaţa şi desfătarea cea veş­
Pământul cel roditor de... nică, prin înfrânarea cea mul­
Peasna 3-a, Irm os: tă omorîndu-ţi trupul tău Ev­
Nu intru înţelepciune...
timie.
(p|\ re tine ceeace te-a născut
Slavă...
râvnind Annei, ca pre cu-
viosul Samuil cel de de­ Cu suflet arzător şi cu
mult, jertfă vie te-p. adus lui dragoste umilită, de pândirile
j
«•■
>‘■
<
1 « .I . • » t «•• «••• ■• ('• • ■• una « i i t i t a n , » , i . » «
vrăjmaşilor draci cele ca focul
arzătoare scăpând, cu Darul
cel răcoritor te-ai luminat Pă­
rinte, purtător de minuni fă-
cându-te.
Ş i acum, a Născătoarei...
(jraiurile dumnezeeştilor
prooroci şi proorociile lo r
le-ai pecetluit, născând pre
Cuvântul celce a grăit prin-
tr’înşii; şi au plinit ale lor
grăiri de Dumnezeu, ceeace
singură eşti binecuvântată,
Preacurată.
Sedealna, glasul al 8-lea.
Po d o b ie: Pre
Cu untuldelemn al înfrâ-
nării ţi-ai umplut candela su­
fletului duhovniceşte, şi do­
rind de venirea cea pururea
; luminoasă a Mirelui tău, cu ru­
găciuni neadormite o ai aş­
ii teptat Cuvioase, şi în cămara
lui te veseleşti fericite. Pen­
tru aceasta dupre vrednicie
desfătarea cea pururea vie ai
| luat şi lucrarea minunilor, de
Dumnezeu purtătorule Evti­
mie. Roagă-te lui Hristos Dum­
nezeu, iertare de greşeli să dă­
ruiască, celorce prăznuesc
cu dragoste sfântă pomeni­
rea ta. De două ori.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Laudă de mulţumită du­
pre datorie aduc ţie Stăpână,
ca văduva acei doi bani pen­
tru toate darurile tale; că tu
IN D O U Ă Z EC I D E Z IL E 321
. . . •• w a i i r a u u i t i i i i « m « . • • • • . . . • . o i
te-ai arătat acoperemânt îm­
preună şi ajutor, ferindu-mă
pururea de supărări şi de ne­
voi. Pentru aceasta izbăvin-
du-mă de ceice mă necăjesc,
ca din mijlocul unui cuptor
cu văpaie, din inimă strig ţie:
Născătoare de Dumnezeu a-
jută-mi mie, rugând pre Fiul
tău şi Dumnezeu, ca să-mi
dea iertare de greşeli, că pre
tine te am nădejde, eu nevred­
nicul robul tău.
Peasn a 4-a, Irm o s :
Plecat-ai cu pogorirea ta Hristoase...
ăzindu-ţiminteaneschim-
înţelepciunea şi Cuvântul... bată din scutece, viaţa ta
■i’ suire la Dumnezeu o ai
arătat de carele apropiindu-
te, te-ai înălţat Părinte, din pu­
tere în putere.
Iubit-ai smerenia lui Hris­
tos şi nemernic de aicea spre
cetatea cea de Dumnezeu pri­
mită făcându-te, împreună
te-ai răstignit prin minte, cu
celace a pătimit pre Cruce
pentru tine.
Dupre lege a pătimi vo­
ind, te-ai desbrăcat de lume,
şi gol luptându-te cu luptă­
torul împotrivă, dupre ase­
mănarea lui Hristos, în pus­
tie biruinţă ai ridicat.
Alt Canon, Irm os:
Tu eşti tăria mea Doamne,,»
Pre tine tot Părinte te-ai
sfinţit lui Dumnezeu, dorind
de slava cea nemuritoare, şi
la dânsul ai alergat cu căl-
23
 322
dură prin vieţuire curată, prin
pustnicie şi prin viaţă prea
luminată, neîncetat strigând:
Slavă puterii Tale iubitorule
de oameni.
Tu izvorul bunătăţii Cu­
vioase iubindu-1 din toata pu­
terea, pustnicilor te-ai făcut
izvor de dumnezeeşti daruri,
pre ei, însetoşaţi fiind, vin-
decându-i. Că izvoare, pre­
cum şi Moisi de demult în
pustie cu strălucire, prea fe­
ricite ai izvorît.
Arătând din cele de taină
ale Duhului, pre fiii robiei
i-ai slobozit, fii lui Dumnezeu
pre aceia cu dumnezeiască cu­
viinţă îndoindu-i, prin Bote­
zul facerii de fii. Că urmând
vieţii dumnezeescului Mergă­
tor înainte, botezător te-ai
arătat Evtimie.
Slavă...
Dela Dumnezeu cu Darul
fiind luminat, celorce nu te
ştiau, te-ai cunoscut Evtimie,
că nu eră cu cuviinţă adevă­
rat, fapta ta cea buna în pus­
tie să se tăinuiască şi să se
acopere. Pentru aceasta pre
tine ca pre un sfeşnic purtă­
tor de lumină, stăpânul a
toate te-a arătat tuturor.
Ş i acum, a Născătoarei...
Bucură-te cinstită, bucu­
ră-te Fecioară Preacurată. Bu­
cură-te munte umbrit cu Da­
rul. Bucură-te cort. Bucură-
LUNA LU I IA N U A RIE
te sicriu. Bucură-te sfeşnice,
care ai purtat dumnezeeasca
lumină. Că solitoare de bu­
curia cea negrăita şi de ve­
selia sufletelor credincioşilor
te-ai făcut.
Peasna 5-a, Irm os:
Necredincioşii nu vor vedeâ...
re tine însuţi te-ai plecat
P legii lui Dumnezeu, câ
trupul tău purtătorule de
Dumnezeu, ca pre un organ
al sufletului ţi-ai robit, zbur-
darea trupului supuindu o
duhului.
Veselindu-te ţi-ai săvârşit
cărarea vieţii,şi frica lui Dum­
nezeu întru tine zămislind ai
născut mântuirea celor rătă­
ciţi, strălucindu-le ca un soare
în pustie acoperit
Alt Canon Irm os:
Pentruce m'ai lepădat...
Pre pustnici la cereasca
cărare a bunei credinţe, Ev-
timic, părinte i-ai povăţuit şi
la moştenirea cea nemuritoa­
re întru cele de sus i-ai adus,
stâlp de foc şi nor arâtându-
te prin raza Duhului.
Doctor foarte milostiv spre
cei neputincioşi pre tine Pă­
rinte lumii te-a dăruit Hris­
tos, şi hrănitor flămânzilor
prea slăvit, învăţător celor
nepricepuţi, înţelepţitor celor
necunoscători, celor rămaşi
de părinţi şi săracilor spri­
jinitor.
 IN DOUĂZECI DE ZILE
Indurat, milostiv şi purtă­
tor de curată cunoştinţă ai
fost, tăind pricinile patimilor
cu dumnezeeşti învăţături şi
înţelepţind Părinte şi învă­
ţând pre ucenicii tăi şi nepu­
tinţele sufletelor tămăduind.
Slavă*..
Pretutindenea răspândind
razele minunilor tale, pre toţi
i-ai lnminat şi ca magnetul
i-ai atras la învăţăturile talc,
înnoindu-le obişnuinţele, şi
voinţele sufletelor îndreptân-
du-le cu curăţia sufletului.
Şi acum, a Născătoarei...
Adevărată Născătoare de
Dumnezeu toţi pre tine te
mărturisim, ceeace eşti de
Dumnezeu dăruită, noi cari
prin naşterea ta ne-am mân­
tuit de naşterea cea strică-
cioasă, şi la viaţa cea mai
bună iarăş ne-am chemat,
pentru milostivirea milei Dum­
nezeului nostru.
Peasna a 6-a, Irmos:
Venit-am intru adâncurile...
|rt recum dedemult pre fiii
cei din roabă prin baia
® naşterii celei de a doua,
fii i-ai făcut, şi acum cu ru­
găciunile tale de Dumnezeu
purtătorule, sfărâmă jugul ro­
biei noastre.
Pusu-te-a pre tine isprav­
nic înţelept şi învăţător cclor
nepricepuţi, şi izgonitor du­
hurilor cclor viclene, de Dum­
223
nezeu purtătorule, Darul lui
Dumnezeu, celce s’a sălăşluit
cu lucrarea întru tine.
Aii Canon, Irm os:
Curăţttşte-mă Mântuitorule...
Putere prea mare dela
Dumnezeu luând, mulţimile
vrăjmaşilor draci le-ai gonit,
tămăduind de necăjirea lor
pre toţi ceice aleargă la tine
cu credinţă.
Fericit ai fost cu adevă­
rat părinte Evtimie, sărăcie
de bogăţie făcătoare şi plân­
gere de bucurie agonisindu-ţi,
Cuvioase, prin care împără­
ţia cerurilor ai moştenit.
Slavă...
L>epădat-ai cinstea cea de
pre pământ şi slava cea lesne
veştejitoare, şi viaţa cca pu­
rurea veşnică şi moştenirea
cea nestricăcioasă, prea fe­
ricite ai luat, în locaşurile ce­
reşti sălăşluindu-te prea ade­
vărat.
Ş i acum, a N ăscătoarei:
Doamnă a toate şi Stăpână
pre tine te numim, că adevă­
rat pre celace este Dumne­
zeu l-ai născut negrăit, pre
celce a făcut toate şi le ţine
şi le cuprinde, ceeace eşti
cu totul fără prihană.
CONDAC, glasul al 8-lea,
Podobie: Ca nişte pârgă a firii...
întru cinstită naşterea ta,
bucurie făptura a aflat, şi în­
tru dumnezeească pomenirea
 324 LU N A L U I IA N U A R IE
*••«>»•*•»•«••• • i« » a in ia > a a* a • tfia' « < i a a i a r a * a -» « * »• • • i . k » 4 < » « i a a 4 . » « > * . i • c a a i a . a i M a o a>a.a n a a ia a .i a< h m «• • i . u m - H i M i i n m i i m i u i m

ta Cuvioase, veselie a luat peşterile muntelui, împreună cu prea cu­

viosul Tcoctist. In care a vindecat pre
pentru multe minunile tale, mulţi din grele boale şi zic că şi acesta
din care dă sufletelor noastre cu numele Domnului din foarte puţine
din destul şi ne curăţeşte de pâini a hrănit patru sute de "'oameni ca­
latori ce nimeriseră la monastirea I ul Şi
spurcăciunea păcatelor, ca să nu numai el deslegând sterpiciunea cu
cântăm: Aliluia. puterea lui Dumnezeu s?a născut, ci şi
icos. pre alte femei care nu năşteau, prin ruga
sa Ie-a tăcut bine roditoare de prunci.
Din inimă leneşă, laudă Şi acesta ca marele llie a deschis por­
cum voiu aduce eu ticălosul? ţile Cerului şi a tămăduit pământul ca­
rele erâ bolnav de nerodire şi a vă­
Mă spăimântcz! şi voiu lăuda dit strălucirea cea dinlăuntru a sufle­
pre marele Evtimie. Dar nă- tului prea cuviosului, stâlpul cel de foc,
dăjduindu-mă spre rugăciu­ pre carele când slujiă jertfa cea iară
de sânge, l-au văzut ceice stau împre­
nile lui, cu bucurie şi cu multă jur; se pogorâ dela Cer şi stă lângă sfân­
osârdie voiu începe cântare, tul până săvârşiâ sfântajertfă. încă şi
şi tuturor voiu spune viaţa aceasta, câ vedeâ cu gândul gândurile
şi aşezarea celorce mergeau sâ se îm­
şi naşterea lui şi cum părinţii părtăşească cu dumnezeaesca împărtăşire,
acestuia au cântat: Aliluia. cari dintr’înşii mergeau cu curată cuno­
Intru acea stă lună în 20 de zile, pom e­ ştinţă şi carele erâ întinat Cu adevărat
nirea prea cuviosului părintelui nostru grăiesc că acesta erâ un semn al celei
Evtim ie cel mare. desăvârşit curăţenii sale. Acest fericit
Stih : Ce obştesc este ţie Evlm ic si vieţii ajungând la nouăzeci şi şapte de ani a
de pre pământ, răposat întru Domnul, in zilele împăra­
Ridicâ-te spre îngerii ceice iu><lrt>inaţi de tului Leon cel mare. Insă erâ la chip
viaţă sunt.
Intru această luna în a douăze:ea zi. cuvios şi la fire fără de răutate, la faţă
Evtim ie de a veţuî contenî. albeneţ, la stat orn de cinste, cărunt la
pâr, barba lăsata în jos până la brâu.
cest prea cuvios părintele nostru
Şi zic pentru dânsul şi aceasta, că vrând
şi marele Evtim ie, a fost pe vre­ să moară un monah carele se păreâ multora
mea împărăţiei lui Graţia», născân- a fi întreg înţelept şi ţinut de pofte, icra
du-se In Alelitina, mitropolia ce
n a fost aşa, ci mai vârtos dimpotrivă
este în Armenia, din părinţi de bun neam,
neastâmpărat şi neînfrânat. Câ a văzut
anume: Pavel şi Dionisia, ca marele loan,
fericitul un înger trăgându-i sufletul din-
din pântece sterp şi neroditor. Pentru
tr’însu! cu o ostie, auzind împreună şi
aceasta şi-a avut şi numele cupre făgă­
glas, carele vădeâ ascunsele ruşini ale
duinţă, viind glas de sus Ia părinţii lui
monahului. Şi sc face pomenirea lui în
sâ se bucure şi să se afle în voie bună,
sfânta biserică cea mare.
când se rugau ca să le deâ fii. Pre a-
cesta dupa moartea tatălui său, l-a dus Intru această zi, sfinţii mucenici Vas,
Evsevie, Evtihie şi Vasilid.
maicâ-sa la Evtroiu marele episcop a!
Melitinei şi a fost rânduit de dânsul la S t ih : Mâinile lu‘ Vas, de mâinile gelatului
s’au tăiat.
ceata clericilor. Deci, iăcându-$e iscusit Mâinile sfinţite de ale celui spurcat.
spre adunarea sfintelor învăţături şi în- Toate mădulările lui Evsevie, cu securca
trecând pre toţi cei de potriva lui cu ne- Ie-a tăiat.
voinţa faptelor celor bune, fos-a silit să Insă el întru dreapta credinţă a rămas netăial.
se liiiutonlseasca preot şi să primească grija Pre hv ti llie in trei părţi l-a despărţit.
Pre celce dumnezeeştile Irei feţe a cinstit.
sfintelor monastiri şi a schiturilor. Deci Vasilid nevoind a se despică,
fiind de douăzeci şi nouă de îmi, s'a dus Spre plăcerea nevoitorilor a voit preste pân­
Ia Ierusalim şi s’a sălăşluit mtr’una din | tece a se spinteca.
 iv i M a u ■ n r -*
IN■ i D
• • • i i • • • • I «:| I I I
O U Ă ZEC I D E Z IL E
• ■ m I • l • • • I • M M M 4 U I I I ■<» c m • • • •
325
• m i m r « « » • • » • • • « • • « • M C M .n a * !

Aceştia erau pre vremea lui Diocli­ apucând o pâine (căci atuncea se întâmpla­
ţian împăratul, plini de bogăţie şi sena­ se să-i aducă brutarul pâinile ce i le gătise),
tori. Au crezut In Hristos şi au primit cu mânie asupra săracului, ca cu o pia­
Botezul şi vâzând pre episcopul Teo­ tră a aruncat cu acea pâine. Deci n'au tre­
pemt câ rabdă întru munci şi că mi­ cut două zile, şi patrichiul a căzut în boală,
nuni lucrează cu puterea lui Hristos, şi vedeâ că are să dea răspuns de celece
ad u ş i fiind şi ei înaintea împăratului, a făcut. Apoi i sc părea că vede o cum­
mai întâi li s’au luat brâele, apoi au pănă şi că despre partea stângă a ei, se
primit feluri de chipuri dc moarte. Căci adunau oarecarii negri şi puneau faptele
sfântul Vas fiind băgat într’o groapă lui cele rele, iarâ despre partea dreaptă
până la mijloc şi tăindu-i-se mâinile şi vedea oarecari bărbaţi, cu haine albe îm­
tot trupul măcelârindu-i-se şi-a dat du­ brăcaţi şi minunaţi Ia faţă, carii nu aflau
hul. Iară sfântul Evsevie fiind spânzu­ ce alt bun să pue ca să vie cumpăna dreap­
rat cu capul în jos, a fost tăiat în bucăţi tă de o potrivă cu cealaltă, de cât nu­
cu securi. Iară sfântul Evtihie, fiind în­ mai pâinea aceeace o aruncase cu mâ­
tins cu sila la patru stâlpi, s’a spintecat nie asupra săracului. Acestea văzându-le
în trei. Iară sfântului Vasilid cu cuţitul Petru, şi-a venit întru sine, şi îndată ce
i-au spintecat pântccclc; şi aşa au pri­ s’a ridicat din boală, a împărţit la săraci
mit cununa muceniei. nu numai averea sa toata, ci şi hainele
ce purtă le-a dat unui sărac. Şi fiindcă
Intru această zi, sfinţii mucenici Inna,
Pinna şi Rima.
a văzut în visul său pre Hristos purtând
acele haine, pentru aceasta fericitul s'a
S tih : Căldură priimească, pre nevoitorii ge­
lului arătat.
vândut şi pre sine la un argintar, şi pre­
Inna, Pinna, Rima ceice au îngheţai. ţul l-a dat săracilor. Deci fiindcă vedeâ
fericitul câ în urma are să se cunoască
Aceşti trei mucenici erau dela un loc cine este, pentru aceasta vrând să fugă
despre miazănoapte. Deci fiind prinşi de din casa stăpânului său, a zis către por­
barbarii închinători de idoli, au fost duşi tarul carele erâ surd şi mut: intru nu­
la stâpâniloru! lor. Carele auzind pre mu­ mele Iui Hristos auzi-mă şi-mi deschide
cenici că mărturisesc pre Hristos, i-au o- poarta. Şi o minune! surdul şi mutul au-
sândit pre ei ca să-şi săvârşească viaţa zeâ şi vorbeâ; deci dcschizându-i-se, a
prin ger. Şi dar au fost legaţi mai întâiu ieşit şi s’a dus la Ierusalim. De acolo
sfinţii de stâlpi drepţi, cari erau înfipţi în ducându-se, a mers la Constantinopol unde
mijlocul râului pe vremea iernii. Când şi a şi adormit în Domnul, şi s’a îngropat
această apă fireşte mişcătoare şi curgă- la locul numit al boului în însăş casa sa.
toaie, nu se osebeâ de trupurile cele ne­ Intru această zi, pomenirea sfinţilor mucenici
mişcătoare şi grele, fiindcă erâ cu totul Tirs şi Agnî.
îngheţată. Deci prin aşâ muncă, şi-au dat S t ih : Tirs şi Agni, pentrucă pre Hristos
fariciţii sufletele în mâinile lui Dumnezeu, au iubit.
şi au luat cununa muceniei. Şi moartea pentru el, foarte cu bucurie o
Intru această zi, pomenirea fericitului a primit.
Petru Vameşul. Intru această zi, pomenirea prea evseviosului
împărat Leon cel mare, din Tracia cel numit
Stih : Hristos pre line Petre, dela vamă te
Marcel.
chiamâ.
M ai întâiu Ia bunătate, iară acum spre ce­ Stih: Pre credinciosul Leon, pre marele îm­
rească desfătătoare hrană. părat,
împăratul Hristos, stăpânltorul Cerului l-a
Acesta erâ pre vremea împăratului Ius- încununat.
tinian, încredinţându-i-se toată ocârmui- Intru această zi, pomenirea sfintei muceniţă
rea Africii, a stătut patrichiu. Dar cu to­ Annci.
tul crud fiind şi nemilostiv, era cunoscut Stih : Anna pre gânditorul M ire dorind.
de toţi şi numit fidolas (adică scump); Prin mucenic aproape de el se află stâr.d.
deci odată unul din săraci spre cercare a- Ir.lru această zi, sfântul noul mucenic Za-
propiindu-se de el, cereâ milostenie, iarâ el haria, carele a mărturisit in Paleapatra a Pe-
 LUNA LUI IANUARIE
loponcsulut, la anul o mie şapte sute optzeci
şi doi, despărţindu se in două s'a să'ârşit.
S t ih : Prii: lăţimea părţilor tale întru lăţi­
mea Cerului ai locuit,
Şi dc acolo şi răsplătirile o Zaharie ai do­
bândit,
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
niilueşle-ne şi ne niântueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irm os:
Coconii cei tineri in Babilon.
v w ăzutu-te-ai în mijlocul
norului, Părinte, cu fo-
& cui cel mai pre sus de
fire acoperit, ca un dumne­
zeesc de cele cereşti tăinuilor,
strigând: Bine eşti cuvântat
Doamne Dumnezeul părin­
ţilor noştri.
Datu-ţi-a ţie cele mai pre
sus de fire din destul Părinte,
făcătorul firii, arătându-ţi vo­
inţele sufletului Cuvioase, ce­
lorce voiau să se cuminice
cu trupul Domnului tău.
Pre unul carele şi după
dumnezeiasca întrupare, este
unul născut în două firi cins-
tindu-1 ai strigat: Bine eşti
cuvântat Doamne Dumnezeul
părinţilor noştri.
Alt Canon, Irm os:
De pogorirea Iui Dumnezeu...
Privelişte postniciei şi în­
văţătoare de sfinţenie Părinte,
viaţa ta s’a arătat, prin în-
frînarea cea desăvârşit, cu cei
fără de trupuri unindu-te, şi
strigând Evtimie: Bine eşti
cuvântat Dumnezeul părin­
ţilor noştri.
Sabie de amândouă păr­
» a >11» a 411. • a . it a a u :» > a < » ik ia i« ta (
ţile ascuţită, Hristos pre tine
te-a arătat, carele inimile vrăj­
maşilor şi taberile drăceşti ai
junghiat şi ai veselit sufletele
celorce cântă: Bine eşti cu­
vântat Dumnezeul părinţilor
noştri.
Slavă...
De lumina cea întreit stră­
lucitoare umplându-te Părin­
te, a doua lumină cu împăr­
tăşirea închipuindu-te, celei
dintâiu te-ai arătat Evtim ie,
raze răspândind celorce cântă:
Bine eşti cuvântat Dumne­
zeul părinţilor noştri.
Ş i acum, a Născătoarei-.
Ca luceafărul de dimineaţa
ai răsărit, pre Soarele drep­
tăţii având, carele din întu-
nerecul necunoştinţii lumea
ai curăţit cu razele cunoştinţii
de Dumnezeu, căruia cântăm:
Bine eşti cuvântat Dumnezeul
părinţilor noştri.
Peasna 8-a, Irm os:
Pre coconii cei bine...
îf ui Dumnezeu pre tine
h x sîinţindu-te şi aprinzân-
M du-ţi cuptorul cunoştinţei
inimii, Evtimie bucurându-te,
ţi-ai întors toată viaţa ta ca
o jertfă fără prihană, cântând
lui Hristos: Pre Domnul lău­
daţi lucrurile, şi-l prea înălţaţi
întru toţi vecii.
piu făcându-te prin dum­
nezeescul Dar, ca o moştenire
ai luat ştiinţa celorce vor să
I
il
IN DOUĂZECI DE ZILE
îie, că firea înfrânându-ţi, firea
ai covârşit prin mai ’nainte
cunoştinţă, spre săvârşire sar-
guindu-te Evtimie: pre Dom­
nul lăudaţi lucrurile, şi-l prea
înălţaţi întru toţi vecii.
Alt Canon, Irm o s:
De şapte ori cuptorul..
Infrânare prea tare ago-
nisindu-ţiprea îericite, la viea-
ţa cea prea înaltă ai ajuns, îă-
cându-te locaş de încăpere Du­
hului celui de viaţă făcător,
şi darurilor celorce izvorăsc
de acolo din destul, cântând
neîncetat: Noroade preaînăl-
ţaţi-1 pre el întru toţi vecii.
Mutându-te ai ajuns la
Sion, cetatea cea prea înaltă
şi la locaşurile cele vcşnicc
ai venit, moştenirea cerească
din ostenelele tale aflând, cu
cetele îngereşti cânţi: Tineri
binecuvântaţi, preoţi lăudaţi,
noroade prea înălţaţi pre Hris­
tos în veci.
Cu totul strălucit fiind ca
soarele, pustietăţile ai luminat
şi pre dracii cei cu chipuri
întunecate i-ai gonit, şi stâlp
cu totul luminos până la Cer
înalt te-ai făcut, cu raze fă­
cătoare de minuni strălucind,
şi neîncetat strigând: Preoţi
lăudaţi, noroade prea înălţaţi
pre Hristos în veci.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Cu prea sîinţite fapte prin
viaţă îiind împodobit, bună­
327
tatea cea prea înaltă ai plinit,
prin îndreptarea învăţăturilor
luminos fâcându-te, şi tâlcui-
tor teologhiei celei adevărate,
neîncetat strigând: Preoţi bi­
necuvântaţi, noroade prea
înălţaţi pre Hristos în veci.
Ş i acum , a Născătoarei...
Mireasă dumnezeiască, cu
totul îără prihană, pre ceice
scapă la tine, scoate-i din ro­
bia patimilor, şi neatârnare
singură stăpânitoare dă Stă­
până Bisericii ortodoxilor, ce­
lorce cântă cu credinţă: Pre­
oţi, binecuvântaţi, n o ro a d e
prea înălţaţi pre Hristos în
veci.
Peasna 9-a, Irm os:
După natşerc Curată...
f
zvor dc tămăduiri şi mai
înainte de moarte şi în si­
criu Cuvioase adormit în­
treg aîlându-te, ca pre un vi­
teaz purtător de biruinţă te
fericim.
împăratului pământesc pe
tine cel din înălţime, ajutor
te-a îăcut asupra vrăjmaşilor
şi turmei tale, îrnprotiva a
multor îeluri de ispite, Pă­
rinte cuvioase.
Alt Canon, Irmos:
Infricoşatu-s’a de aceasta,..
Arătatu-ţi-a ţie H r is to s
deslegarea ta spre dânsul cea
mult rodită Părinte, ca şi de
demult lui Moisi văzătorului
de Dumnezeu, căruia urmă­
ill
 328 « « n i i B a i t 1 4 i <•( i i m i m a m a i i B a<a a « > » «
LU N A LU I IANUARIH e a i i n ia i

tor prin fapta bună făcându-te, iertare de păcate şi de, gre­

ai despărţit marea patimilor şeli şi tăiere datoriilor mele,
şi ai trecut neoprit la pămân­ dumnezeieştilor îndurări ur­
tul făgăduinţii pre cei pro- mând, cu nădejdea rugăciu­
tivnici biruindu-i. nii talc dc Dumnezeu înţe-
Pornitu-s’a în pustie apă lepţite fiind întărit,
şi în pământul cel însetat baltă Ş i acum, a Născătoarei...
s’a făcut, cu rugăciunile tale Turn de mântuire fii mie
Părinte, prcfăcându-se, că ce­ Curată, oprind taberile dra­
tele sihastrilor într’însa au cilor şi mulţimea ispitelor şi
locuit ca nişte izvoare. Latu­ a nevoilor gonind, şi năvăli­
rea Iordanului a înflorit ca rea patimilor departe împră­
crinul, adăpat fiind cu lacri­ ştiind şi curată slobozenie dân-
mile. du-mi, şi îndestularea dumne­
Mutatu-te-ai ca şi llie râv- zeieştilor daruri dăruindu-mi.
nitorul, cu căruţa faptelor S V E T IL N A .
bune suindu-tcla Cer, unde Podobie : Femei auziţi glas...
viaţa ta arătat s’a scris, Cu­ Din pântece te-a sfinţit
vioase, şi acum înaintea Stă­ Dumnezeu Părinte cuvioase,
pânului stând, pomeneşte pre ca şi pre Ieremia de demult şi
ceice săvârşesc cu credinţă pre Samuil, de Dumnezeu pur­
pomenirea ta cea de lumină tătorule, proorocdumnezeiesc
purtătoare şi sfinţită. arătându-te de minuni făcă-
Viaţa ta prea fericite în­ torule Evtimie, locuitorule
gerească a fost şi petrccerea împreună cu îngerii. Cu ca­
ta prea strălucită, de Dum­ ri pomeneşte pre toţi ccice
nezeu înţelepţite şi sufletul te laudă pre tine cu credinţă.
tău prea luminat de Dumne­ Slavă, altă Svetilnă, asem enea:
zeu văzător şi creadinţa ta Dumnezeiescul înger a ve­
cea bună. Că dumnezeeştilor stit naşterea ta din pântece
dogme tâlcuitor ai fost, de sterp, precum odinioară a ve­
Dumnezeu văzătorule şi pro- stit odrăslirea Mergătorului
poveduitor învăţăturii orto­ înainte. Pentru aceasta te-ai şi
doxe te-ai arătat. făcut asemenea lui, Evtimie,
Slavă... botezător crescut în pustie,
Rugător şi îmblânzitor că- fără avere, fără casă strălu­
trc Dumnezeu pre tine Pă­ cind cu toate darurile.
rinte te pun înainte cu osâr­ Ş i acum, a Născătoarei.

die, ca să te rogi şi su-mi ceri In două voi şi în două

I
!N D O U Ă Z E C I D E Z IL E
firi, ceeace eşti cu totul fără
prihană şi Intr’un Ipostas ai
născut pre Dumnezeu negrăit,
carele pentru noi a sărăcit de
bună voie până la răstignire,
şi nouă ne-a dăruit bogăţia
Dumnezeirii, de Dumnezeu
Născătoarc Fccioară.
LA L A U D E (H valite)
Stihirile pe 4, glasul al 8-lea.
Po d o b ie: O prea slăvită minune...
Cuvioase părinte Evtimie,
lăsând cele de pe pământ, lui
Hristos ai urmat slăvite, ne­
socotind mai mult cele stri-
căcioase decât celece vor să
fie. Şi în pustie ca într’o ce­
tate locuind, taberile drăceşti
ai pierdut. O cine ar putea să
spuie pururea slăvite, dupre
adevăr, căldura sufletului tău
cea către Domnul De două ori.
Cuvioase părinte Evtimie,
tu te-ai arătat îndreptarea că­
lugărilor şi lauda şi îndulci­
rea ortodoxilor şi luminos lu­
minător lumii. Că de înfrico­
şările vicleanului vrăjmaş nu
te-ai spâimântat, în peşteră
locuind. O Darul ce este în­
tru tine fericite, prin carele
I arătat ai călcat toată înălţi­
mea dracilor.
Cuvioase părinte Evtim ie,
tu cu adevărat sufletul ţi-ai
înălţat către Dumnezeu şi cu
pustnicia sfinte, simţirile ţi-ai
curăţit, şi cu neîncetate rugă­
ciuni prea fericite, vierii celei
nemuritoare te-ai învrednicit,
329
podoaba postnicilor pururea
slăvite! De tine Hristos bu­
curând u-se, te-a primit în lo­
caşurile cele fără materie.
Slavâ, glasul al 8-lea.
Mulţim ile călugărilor pre
tine îndreptătorul te cinstim,
Evtim ie părintele nostru, că
prin tine pe cărarea cea dreap­
tă cu adevărat a umblă am
cunoscut. Fericit eşti că lui
Hristos ai slujit şi ai biruit
puterea vrăjmaşului. Celace
eşti cu îngerii împreună vor­
bitor, cu drepţii şi cu cuvioşii
împreună locuitor. Cu^Gari
roagă-te Domnului, să milu­
iască sufletele noastre.
Şi acum , a Nâscatoarei...
Stăpână primeşte rugăciu­
nile robilor tăi, şi ne mân­
tueşte pre noi de toată nevoia
şi necazul.
S L A V O S L O V IA c e a mare.
Ecte n iile şi Otpustul.
C easul întâiu şi c e l desăvârşit otpust.
LA L IT U R G H IE
Fericirile din Canonul cel dintâiu al
sfântului, Peasna 3-a pe 4, şi din Cano­
nul cel de al doilea, Peasna 6-a pe 4.
Prochimen, glasul al 7-lea: Scumpă este
înaintea Domnului moartea cuvioşilor lui...
Stih : C e voiu răsplăti Domnului... Apos­
tol, către Fvrei : Fraţilor, ascultaţi pre în­
văţăturii voştri... Aliluia, glasul al 6-lea:
Fericit bârbatul carele se teme de Dom­
nul. S tih : Puternică pre pământ va îi să­
mânţa lui... Evanghelia de la L u c â :
In vremea aceea, stătut-a /isus la loc şes...
C H IN O N IC U L.
Intru pomenire veşnică va fi...
 330 LU N A LUI IA N U A R IE
• • • • • I I I I I I I I I I • I I I • IIHl**llltlUII»l*iHI**1'l'|iH*l.» • <UI MI I i ..... .... ... .

celuice în două fiinţe şi în-

tr’un Ipostas a voit să se a-
rate oamenilor.
IN T R U A C E A S T Ă LU N Ă A lte Stihiri ale sfântului m u cen ic Neofit,
IN 21 D E Z IL E . glasul al 8-lea.

P r e a cuviosul părintele nostru Maxim P o d o b ie : O prea slăvită minune...

M ărtu risito ru l şi sfântul m ucenic Neofit.
L a Doamne strigalam , Stih irile pe 6, ale 0prea slăvită m inune!
lui Maxim, glasul al 4-lea.
Porumbiţă vorbeşte cu mu­
P o d o b ie : Ca pre un viteaz...
cenicul Neofit, în graiu ome­
ropoveduit-ai cuvioase nesc viind de sus. Prin care
f M a x im e , pre celace
p e n tru . î n d u r a r e s’a
f ă c u t om p r e c u m b i n e
străluceşte cu viaţă întocmai
cu îngerii. De care întărindu-
se, se chinueşte foarte tare. O
a voit, cum că se înţelege dumnezeieşti fapte ale muce­
în d o u ă v o i r i şi în două nicului! Cel cu încincite lupte;
lucrări, îngrădind gurile ereti­ cu ale căruia rugăciuni mân-
cilor, cele deschise ale celor tuieşte sufletele noastre, Hris­
spurcaţi,-care din supărarea toase, ca un milostiv.
diavolului^carele a meşteşu­
0 prea slăvită m inune!
git răutatea, îl socotesc pre
Neofit cel întreg la minte, din
dânsul întru o voire şi întru
scutecele sale săvârşeşte mi­
o lucrare.
nuni cu lucrarea Duhului, din
Cu vinele dogmelor tale piatră scoate apă, cu rugăciu­
părinte Maxime, ai sugrumat nile. Pre aceea din care s’a
pre Pir, cugetătorul de cele născut fiind moartă o scoală.
rele, carele bârfea, şi izgoniri O dumnezeieşti fapte ale prea
ai răbdat şi scârbe pururea cinstitului mucenic! Cu ale că­
pomenite, bătându-tc cumplit ruia rugăciuni, mântuieşte su­
şi tăindu-ţi-se limba şi mâna fletele noastre, Hristoase, ca
cea dumnezeiască şi pururea un milostiv.
către Dumnezeu ridicată, prin 0 prea slăvită minune! Pă­
care scriai dogmele cele în- timind pentru Hristos Neofit
nalte. cel viteaz, pre vrăjmaşi îi
Ca un condei degrab scri­ spăimântează cu minuni în- j
itor ascuţit de Duhul, s’a fă­ fricoşate. Focul îl potoleşte,
cut sfântă limba ta Părinte, băgându-se într’insele fiarele
scriind cu Darul pre lespezile sălbatece, le arată îmblânzite.
inimilor noastre legea dum­ O tărie nebiruită, intru care
nezeieştilor bunătăţi şi iscu- s’a arătat minunat pâtimito-
sirea dogmelor, şi întruparea rul! Ci cu rugăciunile lui mân-
 IN DOUĂZECI SI UNA DE Z ILE
tueşte-ne pre noi Dumne­
zeule.
Slavâ, glasul al 6<lea, a lui Maxim.
Cuvioase părinte, în tot
pământul a ieşit vestirea fap­
telor tale. Pentru aceasta în
ceruri ai aflat plata osteneli­
lor tale, taberile drăceşti ai
pierdut, cetele îngereşti ai
ajuns. A cărora tfiaţă fără pri­
hană ai urmat. Indrăsnire a-
vând câtre Domnul, cere pace
sufletelor noastre.
Ş i acum, a Născătoarei.
Podobie : Ţ oală n ădejd ea...
Din pântecele chitului, al
păcatului celui rău scoate-mă
Stăpână ceeace ai cuprins in
pântecele tau, pre cel necu­
prins Mântueşte-mă de valul
cel rău al supărărilor, ră-
peşte-mâ Fecioară din fur­
tuna greşelilor mele, uscând
noianul fărădelegilor mele, şi
încetând năpădirile taberii
celei drăceşti cu ajutorul tău
cel dumnezeesc, Curată. Ca
neîncetat să te măresc pre
cea pururea fericită.
A Crucii, a Născătoarei...
A treia zi ai înviat...
Fecioara şi Maica ta cea
curată, văzând pre norodul
cel fărdelege, fără dreptate
pironindu-te pretinepre lemn,
precum mai înainte a zis Si­
meon, Mântuitorule, la ră­
runchi se rănea.
331
LA STIHOAVNĂ.
Stihirile din Octoih,
Slavă a lui Maxim, glasul al 8-lea.
Mulţimile călugărilor pre
tine îndreptătorul te cinstim,
Maxime, părintele nostru, că
prin tine pe cărarea cea drea­
ptă cu adevărat a umblă am
cunoscut. Fericit eşti, că lui
Hristos ai slujit şi ai biruit
puterea vrăjmaşului. Celace
eşti împreună cu îngerii vor­
bitor, cu drepţii şi cu cuvi-
oşii împreună locuitor; cu
care roagă-te Domnului, să
miluiască sufletele noastre.
Şi acum a Născătoarei...
Podobie : Mucenicii tai Doamne...
Scoate-mă Stăpână din
mâinile şarpelui celui ucigă­
tor de oameni, celace va să
mă înghită pre mine cu vicle­
şug de tot. Mă rog ţie, sfă­
râmă fălcile lui şi-i strică meş-
teşugirile ca scăpând din un­
ghiile lui să măresc pururea
puterea ta.
A Crucii, a Născătoarei...
Junicea cea fără prihană
văzând pre viţelul pironit de
bună voie pe Cruce, plângea
cu jale; Vai mie (strigă) Fi­
ul meu! Ce ţi-a răsplătit ţie
adunarea nemulţămitorilor
jidovi; vrând să mă lipsească
pre mine de tine Fiule prea
iubite.
 332 LU N A L U I IA N U A R IE
Troparul lui Maxim, glasul al 8-lea.
Al ortodoxiei îndreptătorule...
Slavă, Troparul, glasul al 4 lea.
M ucenicul tâu Doarnne Neufil...
Ş i acum, a Născătoarei:
Caută la sfârşitul cărţii.
LA U T R E N IE
CA N O AN ELE.
Din Octoih unul, şi* ale sfinţilor două pc 8.
CANO NUL Cuviosului.
AI cărui acrostihul este acesta la Greci,
fără de ale N ăscăto arei:
Prea marele Maxim se măreşte.
JFaccrea lui loan Damaschin.
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irmos :
ă cântăm Domnului ce­
luice a povăţuit pre no­
rodul său prin marea
„Roşie, cântare de biruinţă,
„că s’a prea slăvit.
Tot Darul Duhului cel de
Dumnezeu insuflat pică-1 în­
tru mine, din limba ta cea
curgătoare de miere şi dulce,
dumnezeiescule Maxime.
poc arzător te-ai arătat
împotriva eresurilor Fericite;
că le-ai topit pre dânsele ca
pre o trestie, cu răvna Duhului.
Părerea cea fără socoteală
s’a scornit din alegerea prea
rea credincioasă, socotind o
voie la Hristos, iară cu cu­
vintele tale Părinte, s’a în­
fruntat.
A N ăscătoarei:
Celce bine a voit a se naş­
te din' pântecele^tău, Mireasă
a lui Dumnezeu, cu totul este
dorire şi dulceaţă şi lumină
nespusă.
Alt CANON al mucenicului.
Al căruia acrostih este acesta la G re ci:
Te laud mucenice, nouă odraslă a lui Hristos.
F a c c rc a lui losif.
Peasna l-a, glasul al 'jţ-lea Irm o s:
Apa trecându-o...
unoscându-te pre tine
f prea fericite că eşti o-
© draslă tânără a lui Hris­
tos, odrăslită în livedea mu­
cenicilor şi ai înflorit rodu-
rile bunei credinţe, Neofite
te lăudăm.
Arătându-te împlinitor cu­
vintelor celor dumnezeieşti fe­
ricite, din pruncie ai ales în-
ţelepţeşte partea cea bună, şi
te-ai făcut Îndreptător celor
rătăciţi.
Slavă...
D ulceaţa cunoştinţii de
Dumnezeu, picând din buzele
tale cele sfinţite, de Dumne­
zeu cugetătorule, ai îndulcit
cu cuviinţă sufletele cele o-
trăvite de răutatea vrăjma­
şului.
Ş i acum, a Născătoarei...
Născând pre cel din fire
Ziditor, ai îndumnezeit toată
fiinţa pământenilor, p e n t r u a-
ceea cu adevărat te mărturi­
sim Născătoare de Dumnezeu
Fecioară, dumnezeiască Mi­
reasă.
 IN DOUĂZECI $1 UN A D E Z ILE
Peasna a 3>a, Irmos.
Tu eşti întărirea celor...
jiW axim cel mare, cu ade-
vărat s’a arătat propove-
A/C duitor, şi mărturisitor
credintii celei bune a lui Hris­
tos prin sânge. -
Maxime fericite, tu prin
sihăstrie te-ai făcut cuvios lui
Dumnezeu, cu adevărat locaş
al filosofei.
Limba ta prea fericite Ma­
xime, a izvorît ca nişte rîuri
dogmele cele prea credin­
cioase ale lui Hristos, prea
înţelepte.
A Născătoarei...
Ca să ne arăţi nouă ca­
lea care duce la sfinţenie Stă­
pâne, te-ai sălăşluit cu prea
sfinţire in pântece prea sfinţit.
Alt Canon, Irmos, a c e la ş ..
Fiind dat cu totul Cuvân­
tului celui prea îndurător,
te-a păzit pre tine nebiruit
Duhul cel curat, prea lăudate.
Lâudat-a pre Domnul mul­
ţimea noroadelor celor cre­
dincioase, văzând prin tine
învierea din morţi a Maicii
tale Mucenice.
Slavă...
Porumbiţă strălucind lu­
mină, te-a chiemat pre tine
cu glas viu, către căile cele
mântuitoare, Neofite.
Ş i acum, a Născătoarei...
Laudă de mulţămită pu-
333
rurea îţi dă ţie neamul ome­
nesc Maica lui Dumnezeu;
căci a moştenit prin tine ne­
murirea.
Irm osul:
Tu eşti întărirea celorce
„aleargă la tine, Doamne, tu
„eşti lumina celor întunecaţi
„şi pre tine te laudă Duhul
„meu.
CO NDAC, glasul al 8-lea.
Podobie; Apărătoarei Doamne...
Pre râvni torul Treimii şi
marele Maxim, celce a în-
văţat luminat dumnezeiasca
credinţă, a mări pre Hristos
în două firi şi în două voi
şi lucrări, întru cântări vred­
nice credincioşii să-l cinstim,
strigând: Bucură-te propo-
veduitorule al credinţii.
icos.
Deschide-mi buzele Dum­
nezeule Mântuitorul meu şi-mi
dă ca să trag spre mine dum­
nezeiescul Dar, ca să laud du­
pre vrednicie cu cuviinţă, Hris­
toase, mai pre sus decât pre
toţi, pre celace a propoveduit
ale tale două firi. Pentru acea­
sta şi dela noi aude acestea:
Bucură-te luminătorule carele
luminezi lumea. Bucură-te li­
manul celorce sunt în viforul
vieţii. Bucură-te făclia călugă­
rilor cea prea luminată. Bucu­
ră-te lauda mucenicilor şi în­
tărirea. Bucură-te celace eşti
| cu adevărat frumuseţea Biseri­
lf
 334
cii şi podoaba. Bucură-te ra-
zemul credinţii şi temeiul cel
neclătit. Bucură-te că ai sur­
pat îndrăznirea eresurilor. Bu-
cură-te că cu osârdie pentru
Hristos ţi s’a tăiat mădulările.
Bucură-te bucuria celorce te
cinstesc pre tine cu credinţă.
Bucură-te celace umpli de bu­
curie pre ceice te iubesc pre
tine. Bucură-te celace pre
mulţi ai mântuit de Veliar. Bu-
cură-tc celace pre cei credin­
cioşi i-ai adus lui Dumnezeu.
Bucură-te propoveduitorule
al credinţii.
Sed ealna Cuviosului, glasul al 5-lea.
Po d o b ie: Cuvântul cel împreună...
Răbdând izgonire pentru
credinţă, ai izgonit Părinte tot
eresul şi tăindu-ţi-se limba
împreună şi mâna Maxime, ai
luat cunună frumoasă de măr­
turisire din mâna Făcătoru­
lui, îcricite. Pre carele neîn­
cetat roagă-1 să se miluiască
sufletele noastre.
Slavâ, a lui Neofit, glasul al 4-lea.
P o d o b ie: Celce te-a înălţat...
Odrăslind ca o mlădiţă tâ­
nără în livad a pătimitorilor
lui Hristos, ai adus lui Hristos
rodurile dumnezeieştei cuno­
ştinţe. Cu care se hrănesc
ceice te cinstesc cu credinţă,
slăvite Neofite viteazule pă-
limitor. CI cu rugăciunile tale
mântueşte-ne pre noi totdea­
una, stând înaintea lui Dum­
nezeu.
LU N A L U I IA N U A R IE
Ş i acum , a Născătoarei...
După Dumnezeu la aco-
peremântul iau cel dumneze­
iesc, năzuind eu smeritul Nă­
scătoare de Dumnezeu, mă
rogplecându-mă,milueşte~mă
Curată, că mi-a împresurat
capul păcatele şi mâ tem Stă­
până de iad şi mă cutremur.
Ci îă rugăciune către Fiul tău,
ca să mă scape de dânsele,
Preacurată.
A C rucii, a N ăscăto arei, asemenea...
Ceeace te-a născut în vre-
mile cele mai dc pre urmă cu
trup, pre tine cel născut din
Tatăl îără de început, văzân-
du-te pre Cruce spânzurat,
Hristoase, strigă: V ai mie
prea dorite Iisuse, cum cel
slăvit de îngeri ca un Dum­
nezeu Fiule, te omori acum
pre lemn cu voia ta de către
oamenii cei fărădelege; laud
îndelungă răbdarea ta.
Pe asn a 4-a, Irm o s :
jqH uzit-am Doamne taina i-
ă conomii tale, înţeles-am
lucrurile tale şi am pro­
slăvit Dumnezeirea ta.
Cei de pre pământ te cins­
tesc şi cetele celor cereşti
se minunează, câ pentru dra­
gostea înţelepciunii te-ai a-
rătat Părinte, ca un fără de
trup.
Tiranul a fost cumplit, iară
răbdarea ta nebiruită. Pen­
tru aceea tu te-ai fericit, iară
 IN DOUĂZECI ŞI UNA DE ZILE
prea inrăutăţitjjl acela s’a iz­
gonit.
Pătimit-au împreună cu
tine Maxime, cei doi ucenici
ai tăi prea fericiţi, împărtă-
şindu-se cu tine la pătimire.
Pentru aceea au luat şi da'
ruri întocmai cu tine.
Ou curgerea sângelui tău
adăpându-se Biserica lui Hris­
tos, odrăsleşte dogma cea
dată deîa părinţi dia dum­
nezeiască sămânţa ta, Cuvi­
oase.
1
A Născătoarei:
Prin naşterea ta scăpând
de datoria păcatului cu totul
fără prihană, îţi aducem ţie
laudă de mulţumită, Miresă
a lui Dumnezeu,
AII Canon, Irmos a ce la ş:
Nevinovăţia vieţii tale şi
nespăimântarea cugctului tău
văzându-le, multe mulţimi au
venit către Dumnezeu Muce-
nicc slăvite.
Jn munte ajungând ai lo­
cuit, povăţuindu-le fericite de
dumnezeescul Duh. Si hră-
*
nindu-te de îngeri, te-ai ară'
tat întocmai cu îngerii.
Primind dumnezeeştile
legi cclc scrise, vredniciile de
minune, te-ai sârguit de le-ai
plinit pe dânsele, supuindu-te
ostenelilor pătimirii.
Slavă...
Ou milostivire ai risipit,
335
şi ai dat săracilor precum ti
s’a poruncit, câştigând în lo­
cul acestora cele stătătoare
în veci, fericite.
Şi acum, a NăscătoareL,
Ai născut Născătoare de
Dumnezeu pre cel mai pre sus
de dumnezei, carele din voia
Iui s’a sărăcit pentru hogăţia
bunătăţii, făcându-i-se milă
de sărăcia noastră,
Peasrţa 5-a, irm os:
ânecând strigăm tie
•fcv Doamne, mântueşte-ne
MM pre noi, că tu eştî Dum­
nezeul nostru, afară de tine
„pre altul nu ştim.
Maxim, celce a adunat
cunoştinţa celor pământeşti,
şi a celor cereşti, cu dreptate
se numeşte iubitor de înţe­
lepciune.
Pentru dragostea înţelep­
ciunii cclci mai bune, te-ai a-
ratat următor prea ales lui
Hristos, pururea fericite Ma­
xime.
Din mânia tiranului te-ai
izgonit fericite, dar ai aflat
pre Iisus mângâere,
A Născătoarei...
Oeice nu te cunosc pre
tine Născătoare de Dumne­
zeu Maica lui Dumnezeu, să
nu vadă lumina, ceeace s’a
născut din tine Preacurată.
Alt Canon Irmos :
Pentru cc m'ai kp&rîat..,
Făcându-te plin dc taine
I
 336
• " < »« • • • I ||>| ■ I M
LU N A L U I IA N U A R IE
I I • I t r t I I I I4,a.|.«.|.|,»|4> | l|. | 4 >t

negrăite, vrednicule de minu­ Domnului, purtătorule de

ne, ai alergat cu bucurie către Dumnezeu, ca să mă scape
nevoinţele cele vitejeşti ale din patimi sufleteşti şi din
pătimirii, ce ereau arătate ne- stricăciunea trupului.
spăimântându-te de chinuri, Tot izvorul cel noroios al
nici de moarte mucenice Ne­ eresurilor se usucă prea fe­
ofite. ricite Maxime, astupându-se
Din negrăită purtarea de cu puterea limbii tale.
grijă a celuice-ţi îndreptă căile, Milostiveşte-te spre mine
mărite, viind îngeri dumne­ insu-ţi tu bunule Hristoase,
zeeşti, te-au tras din munte că­ şi izvorăşte inimii mele izvor
tre nevoinţe, ca pre alt Moisi de Dar, prin rugăciunile cu­
slăvit la chip cu dumnezeeşti viosului tău Maxim.
lumini.
Al Născătoarei...
Slavă...

Cuvânt viu având în ini­ Ceeace numai tu prin cu­

mă prea fericite mucenice Ne­ vânt ai zămislit în pântece pre
ofite, cu gând îndrăzneţ stri­ Cuvântul, rugămu-ne, izbă­
gai către ceice te goneau. In- veşte din cursele vrăjm aşu­
su-mi chemat viu acuma, că­ lui sufletele noastre.
tre ceice mă caută, ca să vă Alt Canon, Irmos :
înfruntez deşertăciunea celor Rugăciunca mea voiu vărsă...
ce credeţi voi într’înşii.
Ş i acum a Născătoarei...
Inălţându-te pe lemn prea
fericite te-ai sgâriat fără m ilă
Taina cea dumnezeiască la coaste cu fiare, şi cu în­
care eră ascunsă mai ’nainte fruntări ai sfărâmat inima a-
de toţi vecii, Fecioară fără măgitorului cea orbită, carele
prihană, prin tine s’a cunos­ îţi poruncca să jertfeşti dum­
cut în toată lumea, făcându- nezeilor, şi să te lepezi de
se Fiul şi Cuvântul lui Dum­ D u m n e z e u l cel n e m u rito r.
nezeu trup, şi îndumnezeind
Chinuindu-te şi legându-
pre om Fecioară.
te Mucenice, de tot ai îm-
P e a sn a 6-a, Irm o s :
pedecat înşelăciunea, şi cără­
aină luminoasă dă-mi rile vrăjmaşului cele fără de
mie, celace te îmbraci cu rânduială le-ai arătat, nelu­
j % lumina ca cu o haină, crătoare cu puterea Duhului.
„mult milostive, H r is to a s e Şi ai alergat către Cer, şi stai
„Dumnezeul nostru. înaintea lui Hrsitos purtând
Neîncetată rugăciuneaduci cunună.

I
 1
IN D O UĂ Z EC I Ş I U N A D E ZELE
■
Slavă...
Indulcitute-ai de irumuse-
tele Stăpânului, şi te-ai lipit
de dânsul strigând: Cuvinte
al lui Dumnezeu, pentru tine
carele te-ai jertfit de bună voie,
eu mă junghiu, râvnind ară­
tat cinstitelor şi dumnezeeş-
tilor tale patimi.
Şi acum, a Născătoarei...
Arătatu-te-ai scaun prea
luminat al împăratului ceresc
Fecioară, întru care voind s’a
odihnit cu trupul, şi ne-a ri­
dicat osteneala noastră cea
multă, şi a aşezat pre om la
scaunul cel părintesc precum
bine a voit.
Ir m o s u l :
Rugăciunea mea voiu văr-
„sa către Domnul şi lui voiu
„spune scârbele mele, că s’a
„umplut sufletul meu de rău-
„tăţi, şi viaţa mea s’a apro­
p ia t de iad, şi ca Ionâ mă
„rog: Dumnezeule, din stri­
căciune scoate-mă.
CONDAC, glasul al 4-lea.
Podob ie: Arâtatu-to-ai astăzi...
Cu mărturisiri sfinţite te-ai
împodobit şi te-ai ridicat în­
cununat dela pământ, către
lumina cea neînserată şi că­
tre slavă, o Maxime! Păzeşte
pre ceice cinstesc pomeni­
rea ta.
ICOS.
întărirea preoţilor, teme­
lia dogmelor, trâmbiţa înţe­
337
lepciunii şi izvorul credincio­
şilor, astăzi prin a sa pome­
nire răsare în lume, Maxim
cel minunat. Ci dar sculaţi-vă
toti către strălucirea lui, lău­
dând îndrăsneala şi râvna,
care a arătat pentru buna cre­
dinţă. Pentru cari, ca un a-
devărat păstor pentru turmă
a năvăiit vitejeşte asupra lu­
pilor, pre cari biruindu-i, s’a
încununat cu daruri de biru­
inţă. Drept aceea strigăm lui:
Păzeşte pre ceice cinstesc po­
menirea ta.
Intru această lună in 21 de zile, pome­
nirea prea cuviosului părintelui nostru
Maxim Mărturisitorul.
S tih : Lipsindu-te de mână şi de limbă, ia­
răşi mâna şi limba iţi răsar Părinte.
Şt sufletul In mâinile lu i, Dumnezeu iţi dai
Maxime cinstitc.
In a două zeci şi una trupul lui Maxim cel
cinstit.
Pământul prin moarte l-a acoperii.
cesta a fost în zilele rău credin-
ciosului împărat Consta, ce a fost
frjţ; tată împăratului Constantin, ce s'a
nunijt Bărbosul, nepotul lui Iraclie,
carelc fiind cinstit dela cei mai de ’na-
inte împăraţi, eră iscusit la lucrurile poli-
ticeşti, învăţând şi îndreptând celece tre­
buiau a se face. Cu înţelepciunea şi cu
firea cca bună şi mintea ce aveâ, s'a suit
la cinstea protasicritului şi s’a făcut sfet­
nic împăraţilor.
Pe atunci ivinduse eiesu! monofiziţi­
lor şi dându-se porunci, care au fost lipite
pe pereţii bisericilor, Maxim nesufeiind
un asemenea eres, s’a lepadat de toata
cinstea lumească, alegând mai bine a fi
lepădat şi nebăgat în seamă în casa Iui
Dumnezeu, decâl sa locuiască în salaşu-
rile păcătoşilor. Şi mergând la monastirea
din Hrisopoli, s'a călugărit, unde a fost
igumen. De aicea ca de foc aprinzându-se
de dumnezeiasca râvnă s’a dus la Roma
cea veche, şi a plecat pre fericitul papa
Martin, ca sâ strângă Sinod local şi sâ a-
24
 338 LUN A LU I IA N U A R IE
natematiseascâ pre începătorii şi pre pri­
cinuitorii păgâneşti acelei dogme, celorce
bârfiau o voie singurâ a fi la Hristos, încă
şi spre mustrarea şi ruşinarea acelora ce
credeau aşâ; a scris cuvinte şi cărţi, care
adeveriau temeiul credinţii noastre cu dăs­
căleşti dovediri ale sfintei scripturi, de
le-a trimis pretutindenea în lume. Iară
întorcându-se dela Roma cu cei doi A-
nastasii ucenici ai săi, s’a numărat ca
un vinovat d ’înaintea sfatului, care erâ
tot la acel gând cu împăratul, despre par­
tea acelui eres. Şi de vreme ce toţi ţi­
neau cu împăratul, numai sfântul Maxim
stâ împotrivă şi îndemnă şi pre alţii cu
scrisorile lui, ca să nu se supue’ nici
sâ-şi schimbe gândul lor, s’a trimis la
închisoare în Tracia şi stând tare în cre-
credinţă, i-a tăiat mâna şi limba. Şi de
acolo a fost izgonit la Lazichia, unde
petrecând trei ani şi singur servindu-se
la trebuinţele trupului sau şi plin fiind
de zile bolnăvindu se puţin a răposat în
Domnul şi s’a îngropat în monastirea
sfântului Arsetiie, într’acca ţară a Lăzilor,
făcând în toate zilele multe minuni. Şi
spun câ după tăiere, iarăşi i-a venit limba
la loc cu minune dela Dunmnezeu şi a
vorbit curat până la moarte. Iară din cei
doi ucenici ai lui, Anastasie celui mai marc
cu vârsta tăindu-i-se şi lui asemenea ca
şi dascălului mâna şi limba, s’a trimis
depaiie la închisoare. Iară cel mai tânăr
Anastasie trimiţându-se la oarecare ce­
tate din Tracia, şi-a săvârşit viaţa şi s’a
odihnit întru Domnul.
Intru a c e a s tă zi, pom enirea sfântului
m ucenic Neofit.
S t ih : Pre Neofit sabia îl dezrădăcinează de
pre pământ.
Ca pre o prea. frumoasă ramură din nou sădit
A cesta a fost din Nicheea Bitiniei,
fiu de părinţi bine credincioşi şi creştini,
anume Teodor şi Florentia, pre vremea îm­
părăţiei lui Diocliţian, şi îndată dintru înce­
putul vieţii sale a fost plin de Darul lui
Dumnezeu. De vrem** 'e fiind de nouă ani,
când învăţâ carte cu' copii făceâ rugăciune
şi minunat i se sporeă spre învăţătură,
şi veneâ o porumbiţă de zburâ împrejurul
patului. Şi fiindcă porumbiţa vorbiâ cu
graiu omenesc, pentru aceasta mamă-sa
murind dc frică, iară el o a înviat prin
rugăciunea sa. Deci mergând în muntele
Olimpului, a intrat într’o peşteră, în care îi
arătase porumbiţa, cccace îl povăţuiţi. Şi
gonind fiara ce erâ acolo şi-a făcut acolo
locaşul, hrănindu se de dumnezeiescul în­
ger. Iară după ce a ajuns la unsprezece
ani ai vârstei sale din arătare dumneze­
iască s’a pogorît din munte, şi sărutând
pre părinţii săi şi dând la săraci din ave­
rea lor, iarăşi s’a întors la munte. Iară la
cincisprezece ani ai vârstei sale, a stătut
înaintea lui Dechie guvernatorul, povă-
ţuindu-se la accasta de Dumnezeiescul
înger. Drept aceea pentru nenădăjduita
îndrăznire şi cutezare ce a arătat, în­
tâiu a pus de l-a bătut, după aceea l-a
băgat întrun cuptor ars şi scăpând cu
Darul lui Hristos, l-a dat ia fiare. Şi ră­
mânând de toate nevătămat, a fost omorlt
de sabie de un barbar, ce s’a repezit a-
supra lui.
Intru această zi, pom enirea prea cuviosu­
lui părintelui nostru Zoslm a, episcopul
Siracu siei din ostrovul SiciSiei.
S t ih : Zosimâ mutare din viajă a aflat,
Căruia şi mai înainte toată viaţa mutare,
ii erâ cu adevărat.
A cesta era din Sicilia, din părinţi cre­
dincioşi şi cucernici şi cu îndestulare vie­
ţuind, care aveau moşie lângă mănăstirea
Luchiei fecioarei. Iară după ce s’a născut
Zosimâ şi s’a înţărcat, a fost dat dar sfin­
tei Luchiei şi «1 şi moşia. Deci în mănăs­
tire petrecând, s’a făcut păzitor .sicriului
sfintei. Şi atuncea ducându-se câtre pă­
rinţii săi, nici cât de puţin n’a lost în­
găduit să petreacă împreună cu ei, ci în­
dată a fost trimis înapoi Ia locaşul sfin­
tei, zicâtidu-i părinţii, câ acolo trebue sa
fie, unde s’a şi afierosit. Intru care mă­
năstire petrecând treizeci de ani, s’a fă­
cut şi igumen; apoi s a făcut şi episcop ce­
tăţii Siracusei, de Teodor papa Romei
şi bine păstorind încredinţată lui cnvân-
tătoare turmă, şi pre mulţi întorcând dela
necredinţă Ia credinţă şi de la răutate la
bunătate, a adormit în pace, trăind ani
cincizeci.
Intru această zi, pătim irea sfinţilor mu­
cenici Evghenie, Valerian, Candid şi Aqui-
la ce ice în Trapezunta au mărturisit.
Stih : Pre Evghenie şi pre trei nevoitori ce
împreună sunt,
Pentru bunul neam sufletesc sabia i-au o-
morit.
 IN DOUĂZECI ŞI UNA DE ZILE
Aceştia s'au nevoit pe vremea îm­
părăţii lui Diocliţian şi Maximian şi a
ducelui Lisie, căci ascunzându«se !n mun­
ţii Trapezuntei, s'au prins de Lisie, şi
mărturisind pre Hristos, au fost surghi-
uniţi într'o strâmtă cetăţue a pământului
lăzesc, numita Pi tius. Şi de acolo au
fost aduşi ia Trapezunta, şi înfăţişi ndu-se
la ducele li sJa strujit trupurile cu vine
de bou. Apoi fiind spânzuraţi, au fost
sfâşiaţi cu unghii dc fier şi arşi cu făclii
aprinse. Tară dupâce au căzut cu feţele
în sus ceicc munceau, turburând u-se ighe-
monul, a poruncit sa se puna sfinţii Ia
închisoare. Şi după câteva zile, fiind prins
şi sfântul Evghenie, carele până atuncea
încă nu era prins şi mărturisind pre Hris­
tos. a fost bătut cu cruzime. Deci ducâti-
du-se împreună cu ighemonul la capiştea
idolilor, şi făcând rugăciune, a făcut sâ
cadă toţi idolii, şi să se zdrobcască ca
praful. Pentru care şi cu funii fiind legat
şi cu toiege groase a fost bătut. Apoi
fiind spânzurat, şi cu unghii de fier foarte
tare i s'a sgâriat coastele şi cu făclii a-
prinse a fost ars, ungându-l cu sare şt oţet
prea tare. Apoi toţi sfinţii fiind băgaţi îtitr’un
cuptor aprins şi scăpând de aceia, prin
sabie s’au săvârşit.
Intru această zi, soborul sfintei Irinei în
sfânta biserică ce este de către mare,
şi pomenirea sfintei muceniţe Agnl.
Stih: Desfrânaţii, p u in d pre A g n i în casă
întunecoasă,
I-a pricinuit locuinţă prea, luminoasă.,
^ f â n t a muceniţă Agni, era din ce ta-
-r tea Romei, de neam strălucit. A-
^ ceasta având viaţa sa. potrivită cu
numele, multe femei mergând către
dânsa, le învăţă cuvântul adevă­
rului şi le îndemnă să cunoască pre Hris­
tos Dumnezeu şi lui singur să-i slujească.
Acestea ajungând ia urechile fghemonu-
lui, a fost răpită îndată. Şi înfaţiş ndu­
se înaintea lui, erâ îndemnată să jert­
fească, sau de nu, să fie dusă Ia o casă
de curvăsărie. Iară ea zicea: dumneze­
ilor tăi nu voiu jertfi, r.lvi pentru curvie
îmi pasă, căci îndrăznesc la Dumnezeul
meu, că ajutată fiind dc ci, voiu scăpa
dc acea ruşine. Acestea auzlndu-le ne­
legiuitul ighemon a chiemat pre staro­
stele de curvc şi i-a dat pre cecace
339
p u rta numele curăţii, porundndu-i ca
să o ducă îmbrăcată cu o singura haină
spre batjocură. Şi după ce a ajuns la
sataniceasca prăvălie şi se apropii fie-
carele vrând să-şi bată ioc, nimenea o-
prindu-i, ci mai vârtos toţi îndeninându-
se fără frică şi fără de socoteală a sc
apropiâ dc dânsa, îndată amorţeau şi Ii
se lâmpeâ pofta, şi ca nişte morţi’ se ailau.
Atuncea unul, ca-şi cum mari cugetând,
trufaş, şi carele mustră pre ceice intrau,
CU multa obrăznicie s’a apropiat de sfânta
fecioara, şi îndată s’a făcut fără de suflare
şi a căzut pre pământ. Şi mult ceas tre­
când, unul din ceice stau faţă a strigat,
zicând: Mare este credinţa creştmi'or, şi
intrând şi ceilalţi, cu un glas toţi au stri­
gat: Mare este puterea lui Hristos. Despre
acestea înştiinţându-se ighemonul, a adus
faţă pre sfânta, a adus încă şi pre mortul
înaintea iui şi i-a zis: Spune vicleană fc-
mee, cum ai omorît tânărul? şi sfânta i-a
răspuns: Când ai poruncit să fiu batjocorită,
ducându-mă pre mine, îmi urmă mie un
tânăr, luminat îmbrăcat şi intrând stă
lângă mine, carele pofta tinerilor o tâm­
pei, şi pre bărbatul acesta pre carele îf
vezi mort, carele s’a apropiat mai in urmă,
cu trufie şi obrăznicie, mai 'nainte de a
se atinge dc tnine mai ’nainte de a scoate
cuvânt, ]-a făcut astfel precum îl vezi
acum. Zis-a ighemonul: Şi cine este a-
cesta? Răspuns’a sfânta: Domnul şi Dum­
nezeul meu a trimis pre îngerul său, ca
sa oprească de a mi sc face mie batjocură,
iară ighemonul a zis: Deci de voeşli să
ne îndupleci, că adevărul grăeşti, roagă-tc
Dumnezeului tău, şi-l Inviază pre el.
Atuncea muceniţă ridicându-şj mâinile spre
Cer şi făcând rugăciune, îndată a înviat
mortul. Şi s'au spăimântat toţi de această
minune; si însuşi ighemonul şi mulţi au
strigat: .Mare este puterea creştinilor, şi
mare întru adevăr este Dumnezeul acestei
prea de bun neam femee. Iară unii rău
credincioşi şi necuraţi au strigat către
ighemonul: Ridică-o pre ea din mijloc,
căci aceasta ce ţi se pare că face mi­
nuni, prin vrăji le face. Atuncea a po­
runcit să se arzâ sfânta cu foc. Deci
aprinzându-se mare foc, sfânta pecetlu-
indu-se pre sine cu semnul Crucii, a in­
trat cu îndrăzneală în mijloc şi rugăciune
în gură având, a zburat ’ către Domnul,
 340 LUN A LU I IA N U A RIE

lăsându-şi trupul. Iarâ dupace a contenit fiinţe şi în doua voiri; Dum­

văpaia, oarecari iubitori de Hristos luând
pe ascuns cinstitele ei moaşte, cu cinste
le-au îngropat, slăvind pre Dumnezeu.
Intru această zi, sfinţii patru inucenLi cei din
Tir de sabie s‘au săvârşit.
S tih : Un glas la cei patru nevoitori era a
se auzi,
Veselie este nouă prin sabie a muri.
Intru această zi, cuviosul Neofit, Prosmonarul
monastirei Vatopedului, carele şi glasul Năs­
cătoarei de Dumnezeu l-a auzit, ieşind din
gura sfintei ei icoane cu pace s'a săvârşit.
Stih: Neofit prietenul Fecioarei fiind.
O minune streină! Glasul aceleia este a-
uzind.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
milueşte-ne şi ne mântuieşte pre noi, Amin.
Peasna 7-a, Irm os:
inerii ceice merseseră
<>> dinludeeaînBabilonoa-
recând, cu credinţa Tre-
„imei văpaia cuptorului o au
„călcat, cântând: Dumnezeul
„părinţilor noştri bine eşti Alt Canon, Irmos:
„ cuvântat. Tinerii evreeşli in cuptor...
nezeul părinţilor noştri bine
eşti cuvântat.
Ştiind Părinte două lu- ;
crări ale lui Dumnezeu celui
întrupat, şi invăţându-ne de
la tine două voiri însăşi stă- 1
pânitoare, cântăm: Dumne­
zeul părinţilor noştri bine eşti |
cuvântat.
A Născătoarei...
Din pântece fecioresc în-
trupându-te, Hristoase, te-ai
arătat spre mântuirea noastră,
drept aceea ştiind pre Maica
ta Născătoare de Dumnezeu,
cu mulţămită strigăm: Dum­
nezeul părinţilor noştri bine
eşti cuvântat.

O fire, o voire, o lucrarc Cuptor arzător de viu

în Treime ai vestit, iară pre făcând nelegiuitul, Intru acela
Dumnezeu cel întrupat l-ai te-a închis trei zile, dar nici
propoveduit în două firi, 111 cum nu te-ai aprins Neofite,
două voiri şi în două lucrări; strigând: Dumnezeule bine
Dumnezeul părinţilor noştri eşti cuvântat.
bine eşti cuvântat. Când stai tu î i mijlocul
Hu ai propoveduit Părinte văpăii fericite, se glăsuiau
două voiri întru Hristos des­ cântări minunate, căci roua lui
părţite, cu Împotrivire de Dumnezeu te răcorea muce­
gând, ci mai ales osebite, du- nice, strigând: Doamne Dum­
felurime îitească; Dum­ nezeule bine eşti cuvântat.
nezeul părinţilor noştri bine Slavă...
eşti cuvântat. Lucrul ce s’a făcut la tine,
Ţiind dumnczeieştile talc erâ prea mare minune, care
cuvinte, ca pre un stâlp drep­ spăimântâtot cugetul, căci fo­
tei credinţe Părinte, pre unul cul nici cum nearzându-te pre
din Treime credem în două tine, cugetătorule de Dum-
 ■MWMWIMi *•»> «•W»tl I l i n
II HIM I a il I 1.1
nezeu, vărsându-se, a ars prc
moştenitorii focului.
Ş i acum, a Născătoarei...
Arătatu-te-ai mai aleasă de
cât îngerii, născând pre Ves­
titorul sfatului celui mare,
Născătoare de Dumnezeu Cu­
rată, căruia toţi strigăm: Bine
eşti cuvântat Doamne Dum­
nezeule în veci.
Peasna a 8-a, Irm os:
jp eice s’au făcut cu Darul
tău biruitori tiranului şi
© „văpăii, tinerii ceice au
„păzit foarte poruncile tale, 1 noit viaţa; pre carele îl lău­
„au strigat: Bine cuvântaţi
„toate lucrurile Domnului pre
„Domnul.
Iubind cu totul pre celce
foarte a iubit neamul ome­
nesc, ţi-ai ridicat Crucea şi te-ai
răstignit cu el fericite, cân­
tând: Bine cuvântaţi toate lu­
crurile pre Domnul, şi-l prea
înălţaţi pre el întru toţi vecii.
Instrăinându-te de toată
dulceaţa cea aducătoare de
moarte fericite, te-ai făcut pre
tine cu totul dumnezeiască
oglindă neîntinată, cântând:
Bine cuvântaţi făpturile pre
Domnul, şi-l prea înălţaţi pre
el întru toţi vecii.
De cruzimea cea cu cre­
dinţă rea a tiranului celui cum­
plit, nu te-ai spăimârrtat, ci ai
stătut ca un turn neclătit şi
nemişcat al ortodoxiei, stri­
gând: Binecuvântaţi făpturile
IN D O U Ă ZEC IM UŞ4I>ftU
.«UI» l<
NIM
l>
AII ••DI IEI »ZI IHIiMHI
IL E « IU I |tk»ll««llilM iMKwCHiVHit 341
pre Domnul, şi-l prea înălţaţi
întru toţi vecii.
Primind strălucire purtă­
toare de viaţâ, dela o Dum­
nezeire în trei Staturi, te-ai
arătat soare celor rătăciţi în­
tru întunerec, cântând: Bine
cuvântaţi lucrurile pre Dom­
nul, şi-l pre înălţaţi întru toţi
vecii.
A N ăscăto arei:
Lui Adam celui căzut tu
te-ai arătat îiică, iară lui Dum­
nezeu Maică celuice mi-a în-
dăm toate făpturile ca pre un
Domn, şi-l prea înălţăm în­
tru toţi vecii.
Alt Canon, Irm o s :
De şapte ori cuptorul...
Ou trup tânăr şi cuminte
desăvârşit ai pierdut vicleşu­
gul începătorului de răutate
prea fericite, odrăslind ca un
pom prea frumos în curţile
celuice a răsărit din rădăcina
lui Ieseiu, câtre carele strigi
neîncetat: Preoţi binecuvân­
taţi, noroade prea înălţaţi pre
Hristos întru toţi vecii.
In privelişte s’au ruşinat
de tine fiarele, purtătorule de
chinuri, ca şi mai ’nainte de
Daniil cel sfinţit, căci te-au cu­
noscut pre tine mărturisitor
patimilor lui Hristos, pre ca­
rele mărturisindu l, ai răbdat
ch in u rile cele nevindecate,
strigând: Preoţi binecuvânta-
Ill
342
• i <► K i r n i t r m i'i
ţi-1 noroade prea înălţaţi pre
Hristos întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Leului celui prea mare,
care te cunoştca mai ’nainte
In munte Neofite, aducându-te
legat în privelişte, i s’a dat dru­
mul spre chinuirea ta pătimi-
torule, şi cunoscându-te s’a
închinat ţie cu frică şi cu ru­
şine, Vărsând şi izvoare de la­
crimi umilite, cu bună simţire,
de Dumnezeu fericite.
Şi acum, a Născătoarei...
Prunc tânăr ai născut Prea­
curată pre cel născut din Ta­
tăl riegrăit, mai ’nainte de toa­
tă zidirea. Ci dar roagă-1 pre
dânsul să mămnoiască pre mi­
ne cel învechit întru greşeli şi
să mă mântuiască, ca să strig:
Tineri binecuvântaţi, preoţi
lăudaţi, noroade prea înălţaţi
pre Hristos întru toţi vecii.
Irm o su l:
S ă lăudăm, bine sâ cuvântăm...
De şapte ori cuptorul, mun­
cito ru l Haldeilor,l-aarsnebu-
„neşte cinstitorilor de Dum­
nezeu, iară văzându-i pre
„aceştia cu putere mai bună
„mântuiţi, Făcătorului şi Mân­
tuitorului, a strigat: Tineri
„bine îl cuvântaţi, preoţi lău-
„daţi-1, noroade prea înălţaţi-1
„întru toţi vecii.
Peasna 9-a, Irm o s:
aşterea pururea Fecioa-
■V rei, ceeace s’a arătat mai­
c ii 'nainte puitorului delege
„în rniunte prin foc şi prin rug,
LU N A L U I IA N U A R» IE - * »
m i i i i m i m i i m i ii i i i t a i i • i i i i ■ • i i i i • i i • • tt! ■ • • • « ii > « • ia i •>i i » ^ i « * * 4 i a i » i n «•••«ia •
„spre mântuirea noastră a cre­
dincioşilor, cu cântări neîn­
ce ta t o slăvim.
Precum sângele lui Avei
încă până acum şi în veci stri­
gă, aşa şi dogmele tale cele de
Dumnezeu insuflate, cu glas
mare propoveduiesc Bisericii
lui Hristos, Maxime, prea fe­
ricite şi prea mare.
Mâna ţi s’a tăiat, dar scrie
cu deget dumnezcicsc, în inimi
credinţa drept măritoare, ca
printr’un condei cu cerneală,
cu limba cea tăiată, şi cu sân­
gele tău cel cinstit.
$e vesteşte în lume în­
drăzneala ta cea dumneze­
iască şi focul cel din inima al
dragostei celci dumnezeieşti,
pentru care ai suferit cu o-
sârdie vărsarea sângelui, cu­
vioase Maxime.
Stai înaintea dumnezeies­
cului scaun împreună cu mu­
cenicii, cu care te-ai împărtă­
şit de râvna credinţii Părinte,
unindu-ne şi pre noi cu Stă­
pânul, şi ţie făcându-ne urmă­
tori.
A Născătoarei...
Tu eşti Născătoare de Dum­
nezeu arma noastră şi zidul,
tu eşti folosinţa celorce a-
leargă la tine; pre tine şi acum
spre rugăciune te cerem, ca
să ne mântuim de vrăjmaşii
noştri.
J.
r i
IN« f i Di aO UĂ ZECI
I « I I
Ş I |UNA
»••••
DI EI I •Z ILE
111*11 t i l l • I •
343
I UI »

Alt canon, Irm os:

ţă jăratecul cel ceresc, Mirea­
Spăimântatu-s'au de aceasta... să dumnezeiească, arde-mi şi
Ca un miel ai stătut la acum patimile inimii mele
junghiere, de bună voie pus în- cele uscăcioase şi din gheena
naintea judecătorilor celor a- focului mă scapă, rogu-mă,
mari, care te omorau muce­ ca sâ te măresc pre tine nă­
nice Neofite, şi împungându- dejdea credincioşilor, Prea­
ţi-se coasta cu suliţa, ai luat curată.
fericit sfârşit, pătimitorule al Irmosul.

lui Hristos, prea viteazule. Spăimântatu-s’a de aceas­

Ca o junghiere, ca o jertfă ta Cerul, şi marginile pă­
frumoasă, ca o cinstită jertfire, mântului s’au minunat că
ca un odor sfântului locaş, ca Dumnezeu s’a arătat oameni­
un prinos curat, ca un viţel lor trupeşte, şi pântecele tău
de mult preţ, ca o mlădiţă tâ­ s’a făcut mai desfătat decât
nără a raiului te-ai adus lui cerurile. Pentru aceea pre ti­
Dumnezeu, fericite. ne Născătoare de Dumnezeu,
începătoriile cetelor înge­
păcutu-te-ai asemenea în- reşti şi omeneşti te mărim.
chipuitor patimilor, celuice
SV ET ILN A .
a pătimit pentru noi din bu­ Podobie: Cu ucenicii sa ne suim...
nătatea lui şi cu potrivirea su-
liţii; cu adevărat te-ai mărit O fire, o voie, o lucrare
şi acum locueşti în ceruri, îm- în Treime ai propoveduit, cu­
podobindu-te cu diadema bi- vântând de Dumnezeu, iară
ruinţii şi umplându-te de bu­ pre Dumnezeu cel întrupat Pă­
curie neschimbată. rinte mărturisindu-1 în două
Slavă:
firi, în două voi, şi în două lu­
crări, Maxime, prea înţelepte,
Pomenirea ta cea plină de descoperitorule al celor
lumină şi luminată a patimii dumnezeieşti, tu ai stricat e-
tale mucenice, a răsărit mai resnl celor vrăjmaşi lui Dum­
mult decât soarele, luminând nezeu, de cari tăinuindu-ţi-se
cugetele credincioşilor întru mâna şi limba, te-ai arătat mu­
care te rugăm, scapă-ne pre. cenic.
noi de întunerecul tuturor Slavă, a Muccnicului, asemenea.
patimilor şi din primejdii
cumplite. Humai cât te-ai ivit Neo­
Şi acum, a Născătoarei...
fite, minunat ai înviat din
moarte pre maica ta, arătând
Ceeace porţi ca o linguri- mare minune, ca o slugă a Iui
i
344
Hristos, căruia şi acum stând
înainte purtând cunună, cu-
getătorule de Dumnezeu, nu
încetă a te rugă pentru ceice
te laudă pre tine sfinte şi să­
vârşesc pomenirea ta, cea pur­
tătoare de lumină, pătimito-
rule mucenice.
Şi acum, a Născătoarei.*.
Cea streină şi negrăită, şi
dumnezeiască taina naşterii
tale celei curate, spăimântea-
ză cetele îngerilor şi ale oa­
menilor, Maică Fecioară prun­
că, că Dumnezeu întrupându-
se în pântecele tău fără ames­
tecare, fără sămânţă, mi s’a
arătat apropiat cel neapropi­
at, unindu-mă cu Dumnezei­
rea lui prea slăvit.
ST IH O A V N A din Octolh.
Slavă, a iui Maxim, glasul al 6*lea.
Impodobindu-ti v ia ţ a cu
filosofia, te-ai luminat pre si-
ne-ţi cu înţelepciunea lui Dum­
nezeu. Drept aceea întru a-
mândouă bine alergând, amân­
două le-ai pecetluit cu buna
mărturisire, dc trei ori feri­
cite Maxime, având îndrăz­
neală către Ilristos Dumne­
zeu; roagă-te neîncetat pen­
tru sufletele noastre.
Şi acum a Născătoarei...
Nimenea din ceice aleargă
la tine, nu ese ruşinat Prea­
curată Născătoare de Dumne­
zeu Fecioară, ci cerşind bun
LU N A L U I IA N U A R IE
Dar, primeşte dăruirea către
cererea cea de folos.
A Crucii, a Născătoarei...
P o d o b ie : A treia zi ai înviat...
Preacurata dacă te-a vă­
zut pre Cruce răstignit, tân-
guindu-se, strigă ca o maică:
Fiul meu şi Dumnezeul meu!
Prea dulcele meu Fiu! Cum
suferi patimi de ocară.
Ş i cealaltă slujbă a U treniei dupre rân-
duială şi Otpustul.
L A LIT U R G H IE
Prochimen, glasul al 4-lea: Sfinţilor care
sunt pe pământul lui... S tih : M ai ’nainte
vedeam pre Domnul... Apostol, către E-
vrei: Fraţilor, sfinţii toţi prin credinţă... Aliluia,
glasul al 4-lea: Strigat-au drepţii şi Dom­
nul i-a auzit pre dânşii... Evanghelia dela
Lu câ : Zis-a Domnul, tot celace mă va măr­
turisi pre mine înaintea oamenilor...
C H IN O N IC U L.
Bucuraţi-vă drepţii înlru Domnul...
INTRU ACEASTĂ LU N Ă
IN 22 D E Z ILE.
Sfântul apostol Tim oteiu şl sfântul cu­
viosul m ucenic Anastasie Persul.
L a Doamne stritfat-am, Stihirile, pe 6, ale
apostolului 3 şi ale lui Anastasie 3.
Stihirile apostolului, glasul 1-iu.
Po d o b ie : Prea lăudaţilor mucenici...
u razele Duhului lumi-
nându-te arătat, desco-
peritorule de cele sfinte
Timotee, te-ai arătat ca un
luminător prea luminos, aler­
gând preste tot pământul şi
17
 tn d o u ă z e c i .si d o u a d e zile.
luminandu-I cu Darul. Şi arum
te roagă, să sc dăruiască su­
fletelor noastre, pace şi mare
milă.
Cugetătorule de Dumne­
zeu Timotce, din pârâul des­
fătării ai băut, şi cu cuget
dumnezeiesc ai adăpat pre
celce dorea cu fierbinţeală de
cunoştinţa lui Dumnezeu, a se­
ină nandu-te lui Hristos. La
carele acum cu bucurie ai a-
lergat, ca să vezi slava cea
prea luminată a Treimii şi
pacea cea cu putere nemăr­
ginită.
De Dumnezeu cugetăto-
rule Timoiee, cu boale dese
ale trupului şi cu neputinţă
întărindu-ţi g â n d u l fericite,
prea lesne ai stocat tăria în­
şelăciunii, îngrădindu-te cu
puterea lui Hristos. Si ne-ai
propoveduit nonă cu glas în™
nalt, dumnezeiasca Evanghe­
lie a păcii.
Alte StihJri ale fui Anastasie, glasul $r
Podobie asemenea.
Marginile lumii laudă a-
cum minunile tale, făcătoru-
le de minuni Anastasie. Că răs-
plătindu-ţl Hristos, te-a îm ­
podobit cu faceri de minuni
rabdând pentru dânsu1 chi­
nuri şi după moarte te-a în­
vrednicit slavei celei bune ne­
muritoare şi de fericire,
Mucenice A n a s t a s i e , ri­
dicând strălucite biruinţe îm­
345
potriva înşelăciunii, porţi la­
udă asemenea cu numele tău,
prea fericite, fiind vestit pre-
tutindenea ca un biruitor vi­
teaz Anastasie. Şi acum ridică
din căderea păcatelor, pre cei-
ce cu credinţă cinstesc pome­
nirea ta.
kauda mucenicilor Anas­
tasie, ridicând luminat semne
de biruinţe împotriva înşelă­
ciunii. ai luat îndoită cununa
sihăstriei şi a pătimirii celei
tari şi împotrivirii tale până
la moarte. Drept aceea dupre
vrednicie ţi-a dăruit Stăpânul
Hristos şi lucrarea minunilor.
S l a v ă g la s u l ai 3-1 e a .
Fiind mai ’nainte ales lui
Dumnezeu şi ucenic înţelep­
tului Pa vei, te-ai învăţat cele
dumnezeieşti bine vieţuind şi
arătat îmbrăţişind credinţa
fără îndoială până la sânge,
te-ai făcut şi arhiereu credin­
cios Timotee apostole. Drept
aceea înfruntând pre ceice
se nebuneau după idoli şi chi-
nuindu-te cu măciuci şi cu pic-
tre? ai iuat cununile muceniei.
Pentru aceasta prea fericite,
roaga-te pentru noi cari să­
vârşim cu credinţă, pomeni­
rea ta cea prea cinstită.
Ş i a c u m , 3 N ă s c ă to a r e i..,.
P o d o b ie : O prea slavitti minune..-
Bucură-te Fecioară, dum­
nezeiască Mireasă. Bucură-te
nădejdea credincioşilor. Bu- 1
 346 L U N A L U I IA N U A R IE
i M im a t a ’» * * » » a m r « : i r •>*

cură-te curăţirea lumii. Bu­ chipul credinţii şi întărirea

cură-te ceeace mântuieşti pre Bisericii.
robii tăi de toată întristarea, ji Slavă, a lui Anastasie, glasul al 2-lea:
Bucură-te pierderea morţii. Mărit-ai Hristoase, pre­
Bucură-te raiul cel aducător cum în Iudeea aşa şi in Va-
de viaţă. B u c u r ă - t e spriji- vilon, puterea cinstitei Cruci.
neala celorce te cheamă. Bu­ Că printr’însa au învăţat Va-
cură-te dumnezeesc locaş al vilonenii prăznuirea cea făcă­
lui Dumnezeu şi munte sfânt. toare de viaţă a învierii. Şi
A Crucii, a Născătoarei, asemenea. Crucea cea robită de dânşii li
0 prea slăvită minune! O
s’a făcut mântuitoare nebu­
taină înfricoşată! O lucru de nii idoleşti; şi mărturisitor,
spaimă! zicea Fecioara, dacă adevărat al minunilor, este
te-a văzut pre Cruce în mij­ pătimitorul Anastasie cel slă­
locul a doi tâlhari spânzurat, vit carele sc cinsteşte acum,
pre carele fără dureri înfri­ dănţuind împreună cu îngerii
coşat te-a născut, plângea, stri­ şi rugându-se pentru sufletele
gând: V ai mie Fiule prea iu­ noastre.
Ş i acum, a Născătoarei...
bite! Cum norodul cel nemul­ Podobie: Când de pre lemn...
ţumitor cumplit te-a pironit ,
Numai tu ai purtat în pân- I
pe Cruce.
tece nestrîmtorat pre Dumne­
L A S T IH O A V N Ă
zeu cel neîncăput, făcându-se
Punem Stihirile din Octoih, apoi zicem
această Stihiră, glasul 1-iu. om pentru bunătatea sa, prea
S tih : sfântă a lui Dumnezeu M i­
In tot pământul a ieşit vestirea lor, şi reasă. Pentru aceea te rog
Ia marginile lumii cuvintcie lor. mântuieşte-mă de relele care
P re lum inătorul credin­ mă strâmtorează. Ca trecând
cioşilor şi apostolul, pre Ti­ drept prin cărarea cea strâm­
moteiu cel vestit întru Evan- I tă, să ajung la lărgimea feri­
ghelie, veniţi noroadelor să-l cirii celei de acolo.
lăudăm, zicând: Bucură-te ra­ A Crucii, a Născătoarei, asemenea:
mura credinţei, cea veseli- V ă z â n d Preacurată pre I
toare a facerii de fii a dum­ făcătorul a toată lumea, că
nezeiescului Pavel. Bucură-te rabdă multe ocări şi se înalţă
îndreptătorul bunătăţilor.gura pe Cruce, suspinai zicând: |
cea cu multă înţelepciune a Prea lăudate Doamne, Fiule
Cuvântului. Bucură-te fluerul şi Dumnezeule, cum suferi ne­
marginilor pământului, cel a- cinste în trup? Vrând să cin­
les de Dumnezeu. Bucură-te steşti zidirea ta, Stăpâne. Sla- *
 ^ I
IN D O U Ă ZEC I .ŞI. D O U Ă D E Z IL E 347

vă milostivirii tale celei multe Năvălirile patimilor şi în-

şi pogorârii talc celci nespuse tunerecul necunoştinţii risi-
iubitorule de oameni. peşte-1 prin rugăciunile tale
Troparul, glasul al 4-lea
fericite, cu darul ccl luminos
Bunătate învăţându-te şi al nepătim irii; ca să te laud
trezvindu-te Intru toate, cu dupre vrednicie, arătătorule
bună cunoştinţă ca un sfinţitor de cele dumnezeieşti.
cuvios imbrăcându'te ai luat Dumnezeu cel mai ’nainte
din vasul alegerii cele negră­ cunoscător carele poartă grijă
ite şi credinţa păzind, în­ pentru noi cu purtare de grijă
tocmai curgerea ai săvârşit, înţeleaptă, văzând mai ’nainte
sfinţite apostole Timotee, roa­ frumuseţea cugetului tău Ti-
gă-te lui Hristos Dumnezeu, motee, te-a învrednicit a îi îm­
să mântuiască sufletele noas­ preună slujitor cu dumneze­
tre. ieştii apostoli, mărite.
Slavă, a m ucenicului, asemenea.
0 stăpânie mai pre sus de
Mucenicul tâu Doamne, Anastasie.,.
fiinţă cunoaştem, care poartă
Ş i acum, a Născătoarei...
C aută la Sfârşitul cărţii»
grija tuturor, că Timoteiu
lin fiind, luininându-se cu Da­
rul lui Hristos, acum se numără
apostol împreună cu dum­
LA UTRENIE
nezeiescul Pavel.
C A N O AN ELE. Alt C A N O N al M u ce n icu lu i. .
Din O ctoih unul p c 6, şi ale sfinţilor Glasul şi Irmosul acelaş.
două pe 8.
C A N O N U L apostolului.
Luminăndu-se cu z o r i l e
Al că ru ia acro stih, la G r e c i e ste a c e s t a : cele prea luminate ale învi­
fă ră de al N ăscăto arei. erii tale, Hristoase, Anastasie
Pre apcslolul Tim otciu, cu cântările acestea
i! măresc.
cel numit cu numele ci şi tră-
P e a s n a l-a, glasul al 4>lea, Irm o s: gându-se dela răsărit, ca soa­
F a c e r e a lui T e o fa n . rele luminează acum Biserica
reapta ta cea purtătoare cu minunile.
Slavă...
aii de biruinţă, cu dumne-
zeiască, cuviinţă întru piind plin de dragoste dum­
„tărie s’a prea mărit. Că a- nezeiască, vitejeşte ai răbdat
„ceasta nemuritorule, ca o muncile, mucenice Anasta­
„puternică a toate pre pro- sie; şi cu podoabele cele si-
„tivnici ai zdrobit, Israilteni- hăstreşti fiind împodobit, cu
„lor prin adânc cale nouă bucurie le-ai adus lui Hris­
„făcându-le. tos jertfă cu bun miros.

348
Ş i acum , a Născătoarei...
Roagă-te Maică a lui Dum­
nezeu, să fie blând şi milos­
tiv credincioşilor Cuvântul,
pre care l-ai născut şi a venit
la noi trupeşte, că pre tine te
avem apărătoare şi mântuire.
P e a s n a 3-a, Ir m o s :
Însuţi celace ştii neputinţa...
V Wărsatu-s’a Darul cu îndes-
C!> tulare în buzele tale prea
oJ fericite şi a izvorît râurile
dogmelor, care adapă Biserica
lui Hristos şi aduc roadă prea
îmmulţită, Timotee propove-
duitorule al lui Hristos, cu-
getătorule de D u m n e z e u a-
postole.
Picioarele tale dupre pro-
orocie s’au înfrumseţat prea
fericite, că bine ai vestit prea
înţelepte pacea, care întrece
tot gândul cu adevărat, pre
Mântuitorul şi Domnul tutu­
ror, carele a deslegat răs-
boiul cel vechiu al oameni­
lor.
Omorându-ţi mâdulările
trupului, le-ai supus socotin-
ţii celei bune, fericite Timotee,
dând la partea cea mai bună
stăpânirea celor rele şi pati­
mile le-ai stăpânit şi sufletul
l-ai luminat, îndreptându-te
cu dogmele lui Pavel.
Al m ucenicului.
Vmblând pre cărarea cea
s t r â m t ă fnai’nainte prin
sihăstrie, ai alergat şi către
I
I
L U N A L U I IA N U A R IE l •
•14l i M II I
. I
I.4I(
•II I ■•II t a
mărirea muceniei, aflând des­
fătare prin munci şi cule­
gând prin ostenele veselia cea
cerească, slăvite m u c e n ic e
Anastasie.
Slavă...
Osteneala chinuirii tale a
ieşit în toată lumea, Mucenice
nebiruite, că puindu-tc împo­
triva păcatului până la sânge,
te-ai făcut purtător de biru­
inţă şi te-ai împodobit cu cu­
nună de biruinţă.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Din tine ne-a odrăslit nouă
floarea cea neveştejită, care
bine miroase la toată firea
omenească,cu dumnezeiescul
mir al firii sale, împreună cu
Tatăl îără de început şi din
tine întrupat sub vreme, prea
curată Fecioară.
Irm o su l:
însuţi celace ştii neputinţa
fiinţei omeneşti şi prin milos­
tivire te-ai închipuit într’însa,
încinge-mă cu putere dc sus
ca să strig ţie: Sfântă este
Biserica cea însufleţită a sla­
vii tale celei nepovestite,
iubitorule de oameni.
Sed ealn a, glasul al 4 - le a:
Po d o b ie : Degrab ne întâmpină.
Infrumseţându-te cu dum-
nezeieştile daruri, ai împodo­
bit luminata Mitropolie a E-
fesenilor, slăvite apostole, că
te-ai arătat propoveduitor îm­
preună cu dumnezeiescul Pa-
 IN D 0U Ă 2EC I SI DO UA D E Z ILE
vel, vestind mai’nainte tutu­
ror Cuvântul mântuirii. Drept
aceea cu credinţă prăznuim
pomenirea ta.
Slavă, a mucenicului asemenea.
Ca unul ce erai luminat
la cuget cu străluciri dumne­
zeieşti, de Dumnezeu gândi-
torule părintele nostru, te-ai
arătat prea cinstit In slava să­
vârşirii, şi te-ai îăcut cu dum­
nezeiasca înţelepciune cuvios
întru sihăstrie şi mucenic prin
sânge, mucenice Anastasie.
Pentru aceasta Hristos izvo­
răşte întru tine Darul minu­
nilor.
Şi acum, a Născătoarei...
Inoit-ai P re a c u ra tă cu
dumnezeiască naşterea ta fi­
inţa pământenilor cea muri­
toare, fiind stricată de păcate;
şi ne-ai ridicat pre toţi din
moarte către viaţă nestrică-
cioasă. Pentru aceasta dupre
datorie toţi te fericim Fe­
cioară prea lăudată, precum
ai proorocit.
A Crucii, a Născătoarei, asemenea:
pecioarăprea curată, Maica
lui Hristos Dumnezeu, sabie
a trecut prin prea sfântul tău
suflet, când ai văzut răstignit
de bună voie pre Fiul tău şi
Dumnezeu. Pre carele bine­
cuvântată, roagă-1 neîncetat,
să ne dăruiască nouă iertare
de greşeli.
349
Peasn a 4-a, Irm os:
unte umbrit cu Darul cel
fŞfî' dum nezeiesc, privin-
MKi du-te Avvacum, cu o-
„chii cei de departe văzători
„mai'nainte a vestit pre sîân-
„tul lui Israil ce vrea să iasă
„dintru tine spre mântuirea
„noastră şi înnoirea.
Alegând prea fericite a
petrece întru chinuire, dupre
lege ai supus gândului întrei­
tele valuri ale patimilor prin
înfrânare desăvârşit şi ajun­
gând la vârful bunătăţilor,
mare propoveduitorule, cuge-
tătorule de Dumnezeu Ti-
motee.
Strălucind Pavel ca soa­
rele, te-a trimis pre tine ca
pre o rază luminoasă, arătă-
torule de cele dumnezeieşti
Timotee, spre povăţuirea şi
întărirea noastră, care cu lu­
mină îndestulată luminează
lumea prea luminat.
Dorind cu fierbinţeală de
bunătatea cea mai desăvârşit,
şi prin dragoste unindu-te cu
dânsa de Dumnezeu cuprin-
sule, ai petrecut viaţă potri­
vită doririi tale, văzându-ţi
totdeauna dorul, şi umplân-
du-te de vedenia lui.
Al Mucenicului.
Nimic nu te-a despărţit
pre tine de dragostea lui Hris­
tos, nici tăierea mădulărilor,
nici în g r o z ir e a muncilor,
 ---- s--

350 L U N A L U I IA N U A R IE

nici sabia, nici moartea, nici tăinuitorule de cele sfinte, prea

focul, nici foamea, Anastasie fericite.
cel împreună locuitor cu ceata Vcenicul cel tare al dum­
cea cerească. nezeiescului Pavel, urmează
S la v ă : urmelor învăţătorului său, se­
Ou o s â r d ie ridicându-ţi mănând credincioşilor învă­
Crucea pre umere, ai urmat ţăturile lui, prin care îndrep-
poruncilor lui Hristos celor tându-ne către lumina orto­
mântuitoare. Si făcându-te ur- doxii, de noapte mânecând,
mătorlui până la moarte, prea te slăvim iubitorule de oa­
bunule, acum te îndestulezi meni.
de strălucirea lui. A.rătându-se Pavel a doua
Ş i acum , a Născătoarei...
lumină, slujitoare luminii ce­
lei dintâiu, cu cunoştinţa ei
Viind mai marele voievod nc-a luminat pre noi. Aces­
din Cer cu bucurie, bine ţi-a tuia s’a arătat Timoteiu îm­
vestit tie de faţă Curată, zi­ preună ostaş, îngrădindu-se
când: Că va ieşi Dumnezeu cu cu toată întrarmarea lui de
trup din tine, Fecioară prea biruinţă.
curată, spre mântuirea noa­ Al M ucenicului.
stră, celorce pre tine cu dra­ Celce odinioară se lăuda
goste te lăudăm. preste măsură şi îngrozea că
P e a s n a 5-a, Irm o s : va să cuprindă pământul, şi
m umnezeu fiind păcii, Ta- îndeşert se lăuda că va secă !
tă îndurărilor, pre Inge- marea, cu vitejiile tale, înţe­
>' rulsfatuluităuceluimare, lepte mucenice Anastasie, de
„dăruindu-ne pace l-ai trimis tot se calcă împrotivnicul lui
„nouă. Deci povăţuiţi fiind la Dumnezeu.
„lumina cunoştiinţii de Dum­ S la v ă :
nezeu, de noapte mânecând, Dupre lege pătimind Mu­
„te slăvim iubitorule de oa- cenicul lui Hristos şi biruind,
„meni. arătat îşi ia darurile cele
kuminându-te de luminile pentru nevoinţe, lucrarea mi­
cele fără materie, ale luminii nunilor; că tămăduieşte boale,
celei dintâiu şi pricinuitoare şi goneşte draci cu puterea lui
tuturor, ai luminat lumea cu Hristos, lucrând minuni A-
propoveduire cinstită, arătân- nastasie.
du-te luminător al ortodoxii, Ş i acum , a N ăscătoarei...

şi de faţă având locul vieţii, Ou naşterea ta Fecioară ai

I
 1K DOUĂZECI_ŞI DOUĂ DK E L E
încetat blestemul Evei mumei
tuturor, răsărind lumii bine-
cuvântare pre Hristos. Pen-
tru aceea cu veselie mărturi-
sindu-te pre tine cu gura şi
cu limba, cu adevărat Născă­
toare de Dumnezeu te fericim.
Peasna, 6~a, Irm os:
Din ■pânU’r t pre Trmâ...
' ărutăaluiDumnezen te-ai
f dumnezeiesc numele lui
arătat Timotee, purtând
înaintea tiranilor celor fără de
Dumnezeu, cuprinsule de
Dumnezeu, nespăimăntân(Iu­
te de sălbăticia lor; că tu ai
fost îmbrăcat cu puterea Mân-
tuitoruiui cea nebiruită.
Cununa bine înfrumuseţată
ai primit Timotce prea feri­
cite, de Dumnezeu cugeiăto-
rule Apostole, şi dupre vred­
nicie porţi diadema împără­
ţii, şi stai înaintea scaunului
Stăpânului tâu, veseiindu-te
împreună cu Pavel în locaşu­
rile cereşti, prea ieri cite.
Mirosind T t m o t e e prea
cinstite, mirul cel înţelegător
al lui Hristos, carele s'a văr­
sat prin trup pentru noi, te-ai
împărtăşit dintr’a lui bună mi-
reazmâ, şi ai împărţit sfinte,
din înţelegătoare bunătatea
lui, celorce năzuiesc la tine cu
credinţă, tăinuitorule al celor
negrăite.
Al Mucenicului.
Luminându-te arătat
351
strălucirea Crucii, ai risipit în-
tunerecul înşelăciunii şi lup-
tăndu-te cu tiranul, l-ai biruit
prea lăudate, şi cu bucurie ai
luat semnele biruinţli, muce­
nice al lui H r is to s Anas­
tasie înţelepte, dănţuind îm ­
preună cu ostile mucenicilor.
A Născătoare?..,
Toată adunarea prooroci­
lor Invăţându-se de Dumne­
zeu, a spus mai ’nainte taina
celeinegrăite şidumnezeieştei
zămisliri, a lui Dumnezeu Cu­
vântul cea din tine Maică Fe­
cioară ; câ tu ai arătat de faţa
sfatul cel vechiu şi prea a-
devărat
Irmosul*»
I)in pântece pre Ionă ca
„pre un prunc l a lepădat tiara
„marii, precum 1-a primit. Şl
Jn Fecioară salăşluindu-se
„Cuvântul şi trup luând, a
„ieşit păzinâu-o nestricată. Ca
„celce nu a pătimit stricăciu­
n e , pre ceeace l-a născut, o-
„a păzit nevătămată,
CondaCj glas 1-iu,
Podobie: Cea^a inferească,,,
Pre dumnezeiescul ucenic
şi împreună călătorul cu Pa­
vel, pre Timoteiu toţi credin­
cioşii să-l lăudam cu cântări,
împreună cu dânsul cinstind
şi pre înţeleptul Anastasie,
celce a strălucit din Persida ca
cu o stea şigoneştepatimilenoas-
 352
• 1 1 . . 1 <•>•!■>■ 1 I ' l l I I I I M
LU iN
I l t :H llll* |.|.|.|iH H « llii:H lil« i* ..m
A L U I IA N U A R IE
...i,|...i,i,i

stre cele sufleteşti şiboalele gogion, ţiind în Efes idoli pre m âinile lor,
şi puind nişte chipuri de obraze, şi cân­
trupului. tând într’aceste cântece gonind ca nişte
icos. tâlhari, şi pre bărbaţi şi pre femei, şi fă­
când inult omor, nesuferind fericitul Tim o­
Ca un pescar i s t e ţ a a- teiu a vedeâ grozăviile lor, şi dojenindu-i,
runcat mrejile Darului, marele ca să se ferească de acele fapte scârnave,
Pavel apostolul, şi întâiu pre fu omorît de dânşii, năvălind asupra lui
cu pari. Apoi sfintele Iui moaşte s’au
grăitorul de Dumnezeu Ti­ adus la Constantinopol cu porunca ma­
moteiu, ca pre un vânat sîânt relui îm părat Constantin, prin sfântul Ar-
l-a tras, şi împreună cu dân­ temic duxul. Ş i s’a pus în biserica sfinţi­
lor Apostoli, unde i sc face şi prăznuirea.
sul încunjurând marginile, a
tras din gâtlejul diavolului, Intru această zi, pomenirea sfântului, prea
cuviosului m u cen ic A n astasie Persu l.
pre ceice au priimit cuvân­
S t ih : Anastasie sugrumare având in gât.
tul credinţii, din cari a îost Se împodobeşte ca cu un gherdan prea
strălucit.
şi Viteazul Anastasie. Că cre­ Pre Anastasie sugrumarea îl săvârşi.
zând, toată rătăcirea Perşilor In a douăzecea şi doua zi.
a părăsit, şi numele Iui Hris­ ăritul mucenic Anastasie a fost
tos pre umere l-a purtat. Pen­
tru aceasta cu dumnezeescul
Dar, goneşte patimile noastre
cele suîleteşti şi boalele tru­
M din Persida, pe vremea lui Hos-
roiu carele împărăţeâ preste Perşi,
şi al lui Iraclie ce împărăţeâ preste
Rom ani; însă erâ de patrie Razih, dintr’un
oraş ce se chiemâ Nuni. Şi-i era numele
mai ’nainte Magundat, fecior unui vrăjitor
pului.
ce-1 chiemâ V av, dela carele s’a învăţat
Intru a c e a s tă lună, în 2 2 de zile, sfântul meşteşugul vrăjitoriei. Carele cu puţin mai
apostol T im o te iu , u ce n icu l sfântului a- 'nainte se numărase în ceata ostaşilor ce
postol Pavel. se chemă a Tironilor. Deci prădând Perşii
Stih : Tim oteiu de dumnezeiasca dragoste locurile sfintei cetăţi Ierusalimul, şi prin-
a cununilor arzând. I zând pre mulţi robi, fu luat de dânşii şi
A văpsit pământul cu sângiurile prin toiege cinstitul lemn al cinstitei Cruci, pre care
bătut fiind.
In a douăzeci şi două zi duhul şi-a dat.
Domnul nostru lisus Hristos cea dupre
Timoteiu cel lăudat. trup patimă a răbdat, şi de minunile ce
se făceâ de dânsul, adecă de sfânta Cruce
A c c s ta a fost din cetatea ce se chiamă în ţara lor, se dusese vestea, că Dumne­
Listra, din tata elin şi din maică jido­ zeul creştinilor a venit aicea. Deci M a­
vească, ce o chicmâ Eunichi. Deci fâ- gundat fiind biruit de Darul Iui Dumne­
cându-se ucenic lui Pavel apostolul şi zeu, cercă cu multă osârdie, să afle pen­
scriitor şi propoveduitor dumnezeeştei tru Hristos, pentru aceea aflând dela un
Evanghelii, s’a lipit lângă cel mult iubit om credincios toată orânduiala Crucii,
ucenic loan, şi se făcu de acest P a­ crezu în Hristos. De aci mergând la Hal-
vel apostolul, episcop Efesului; că după chidon, şi aflând de înfrângerea Perşilor
ce scoase marea afară pe loan, precum cc li s’a făcut de Iraclie, se duse la Ierapoli;
povestesc celece s’a scris de Irineu epis­ unde aflând pre un lucrăior de aur, lucră
copul Lugdunilor, de l-a dat la Efes, pre­ cu dânsul la meşteşug, iară de acolo se
cum se povesteşte, şi iarăşi s’a Sţgonit duse la Ierusalim, şi se botează în sfânta
la ostrovul Patmos de Domeţian împăra­ cetate, şi se numi Anastasie. Ş i mergând
tul. Acest fericit Tim oteiu cârmuiâ Efesul. la monastirea sfântului Sava, luă sfânta
Iară slujitorii de idoli pentru prăznuirea shimâ a monahilor. Şi petrecând toatâ calea
obişnuită a patriei lor, ce se ziceâ Cata- cea bună, ce aduce pre om spre faptă
 IN DOUĂZECI $1 DOUĂ DE ZILE
buna şi învâţând sfintele cărţi şi Psaltirea
de rost, şi pornind u-şi mâi vârtos şi
mai înfierbântat dorul ce aveâ către Dum­
nezeii, sc rugâ să-şi săvârşească viaţa
prin mucenie şi prin sânge, ca văzând
pre păreţii bisericilor zugrăviturile sfinţilor,
şi auzind în cărţi ca şi cum ar fi aevea,
foarte se aprindeâ spre a acestora urinare.
Drept aceea i se arată şi în vis, unde
luă un pahar de aur plin devin, şi-1 bau
tot, pre carele socotindu-l câ erâ semn
poftei celei sâdite în inima sa ce aveâ
ua sa mărturisească pentru Hristos, ş» îm-
părtăşindu-se cu dumnezeeştile Taine, ieşi
din monastîre, şi se duse în Chesaria Pa­
lestinei, unde văzând pre vrăjitori, şi bat­
jocorind celece făceau ei, şi numiidu-se
pre sine creştin, fu prins de dânşii, şi a-
dus la Marzavanâ, domnul lor. De către
carele îi tu poruncit a căra pietre. Unde
mergând mulţi din neamul Iui, nj lipsi
a face tot felul de ocară asupra lui, sinul-
gându-i barba, câ socoteau ocară neamului
lor credinţa în Hristos. De aceea fu bătut
de dânşii foarte râu, şi aducându-se îna­
intea lui Hosroiu împăratul Perşilor, şi
mărturisind pre Hristos, şi nepriirind a
se întoarce iarăş spre legea lor cea per-
seascâ, fu bătut cu toiege fără de milă,
şi I-au spânzurat de o mână, atârnân-
du-i o piatră de desupt. De aceea pu-
indu-i un laţ de grumaz, nu putea nici
sâ răsufle, şi numai de abea răsuflând
îi tâiară capul. Şi sc face soborul lui
în sfânta sa mucenie, ce este în feuntrul
bisericii sfântului apostol Filimon în lo­
cul ce se numeşte stratigie.
Intru această zi, pom enirea sfinţilor mu­
cenici, Manuil, Gheorghie, Petru, Leon,
Sionie, Gavriil, loan, Parod, şi alţi trei
sute şaptezeci şi şapte.
Stih : Sabia pre Manuil in două părţi tăind.
Carele in Hristos două firi nedespărţit este
cinstind.
Pre Gheorghie şi Petru cărora este obştea­
scă slujirea rritre Dumnezeu.
Obşteşte ii taie pentru obştescul său Stăpân.
Leon avea sârjjuinţă neclătită cu adevărat.
Spre sabia ce pântccelc i-a despicaL
Frica s-lbii cc la tfrumaii s'a întins aproapp.
De Gavriil şi de bionic erâ departe.
Nu s’au spăimântat de sabie fiind ostaşi,
loan şi Leon cei prea aleşi.
Parod dc mulţimea pietrilor fiind împroşcat.
Calea vieţii dulce o a liecuL «.u adcvâial.
353
Pre trei d o u i zecimi încincite la num ăr ce
prin sabie le-au omorît.
Cu înzecită şeptime pre ele le-a unit.
Aceşti sfinţi din feluri dc eparhii şi
locuri fiind, locuiau în Adrianopoli. Iară
nemulţămitorii şi necunoscâtorii Bujgari,
au venit ca sâ stăpânească pre Greci.
Deci pre Traci şi pre Macedoni robin-
du-i, şi pre însă-şi împărăteasa cetă­
ţilor prigonind, au venit la Adrianopoli,
şi stăruind la ea trei zile, o au stăpânit.
Deci acestea se făceau când împăra­
teâ rău credinciosul Leon Armeanul lup ­
tătorul de icoane; şi când Crum stă­
pânea neamul Bulgarilor. Fiindcă intrând
Crum în Adrianopoli dupăce o a stă­
pânit, a scos afară patru mii de creştini,
împreună şi pre prea sfântul episcop
al Adrianopolei, pre carele aruncându-1
la pământ, la călcat cu picioarele pre
grumaji. Iară dupăce a murit Crum, i
s'a făcut diadoli Dticum. Iară dupăce
a murit şi Ducum, s’a făcut guverna­
tor Bulgarilor Dizang, om crud, sălba­
tec şi neomenit, carele şi pre Arhie­
reul Andrianopolei, Manuil cu numele,
la spintecat în două, şi tâindu-i mâinile
de prin umere, l-a aruncat spre mân­
carea fiarelor. Deci pentru sălbăticia lui,
pedepsit fiind de Dumnezeu cu orbi­
rea ochilor, a fost omorît de ai săi.
Şi primind stăpânirea Bulgarilor Mur-
lagon, a omorît toţi creştinii ce nu sc
supuneau a se lepădă de Hristos. Pre
alţii legându-i şi la pedepse şi munci
supuindu-i, iară pre alţii chinuindu-i cu
neomenoase chinuri, i-a scos din viaţă.
Acesta şi pre sfântul arhiereu Delbetu
Gheorghie şi pre episcopul Petru, mai
întâiu fără omenie i-a zdrobit cu toiege,
apoi Ie-a tăieat sfintele lor capete. Ase­
menea şi pre ceilalţi trei sute şaptezeci
şi şapte, cu sabia i-a omorît. Acesta şi
lui Leon şi loan ostaşilor creştineşti, Ie-a
tăieat capetele. Iară sfântului Leon epis­
copul Niclieei, carele se părea a fi scopit,
i-a spintecat pântecele cu sabia. Şi lui
Gavriil şi lui Sionie, le-a tăiat capetele
cu cuţitul. Iară pre Păros sfinţitul preot,
l-a osândit să fie omorît cu pietre; încă
şi pre alţi mulţi creştini cu feluri de munci
muncindu-i, i-a omorît neomenitul; nu numai
|| păgânul acesta Murtogon făcca accstca, ci
? 25
 354 LUNA LU I IAN UARIE
şi ceilalţi ighemoni ai Bulgarilor, cari
unii dc la alţii primeau stăpânirea, şi aceş­
tia, zic, toţi spurcaţii, pre mulţi creştini
au omorît cu feluri de munc».
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne mi-
lueşte-ne şi ne mâitlucşte pre noi. Amin.
Peasna 7-a Irm os:
J. re tine Născătoare de
Dumnezeu, cuptor înţe-
® legător te cunoaştem
„credincioşii. Că precum a
„mântuit pre cei trei tineri
„cel prea înălţat, şi pre mine
„tot omul în pânteccle tău
„m’a înoit Dnmnezeul părin­
ţilo r cel lăudat şi proslăvit.
păcându-te împreună dăn­
ţuitor cu ceata cea cerească
dupre vrednicie îericite, te ve­
seleşti dimpreună bucurân­
du-te, umplându-te de stră­
lucire dătătoare de lumină,
tăinuitorule al celor sfinte Ti­
motee, şi vestind pre Dum­
nezeu cel lăudat, şi prea pro­
slăvit.
Slujind cu sfinţenie Evan­
gheliei lui Hristos, Pavel cel
prea dumnezeesc, cu bucurie
trimitea din vârful bunătăţi­
lor cărţi de Dumnezeu scrise
către tine ucenicul Timotee
vestind pre Dumnezeu cel
lăudat şi prea proslăvit.
Slăbiciunea trupului o în­
tărea bună tăria sufletului, că
vieţuind tu pre pământ ca un
fără trup, te-ai făcut mucenic,
de Dumnezeu fericite, zdro-
binduţi-se capul, slujitorule al
Tainelor lui Dumnezeu.
Al Mucenicului
Pătimitorul, arătând ade­
vărată pildă vitejia lui, în­
deamnă pre credincioşi, să
urmeze acum dumnezeeştei
patimi celei de bună voie,
care a suferit pentru noi, Dum­
nezeul părinţilor noştri, cel
lăudat şi prea proslăvit.
Slavă...
întocmai la putere se crede
Treimea, de ceice iu b e sc
buna credinţă. Că vitejii păti-
mitori pentru dânsa s’au chi­
nuit vrăjindu-şi sângele, mu-
ceniceşte îm pletincindu-se,
dânclu-şi sufetele arătat, şi
omorându-se cu foc.
Şi acum â N ăscătoare i...
Bucură-te Curată acope­
rirea lui Adam, din care a
ieşit Păstorul cel prea înăl­
ţat, îmbrăcându-se cu adevă­
rat întru mine tot omul, pen­
tru milostivirea sa cea necu­
prinsă. Dumnezeul părinţilor
cel lăudat şi proslăvit.
Peasna 8-a, Irm os:
Cuptorul cel răcorit...
rătatu-te-ai vrednic trep­
tei îngereşti,Timotee îeri­
cite. Că învăţându-te mai
pre sus de fire pentru cetele
cele cereşti, ai urmat lumină­
rii lor înţelepte, cu care dim­
preună bucurându-te, cânţi:
Bine să cuvinteze toată zidi­
rea pre Domnul, şi să-l prea
înalte întru toţi vecii.

IN D O U Ă ZECI 51 D O U Ă DJl ZILE
ftrâtatu-te-ai cugetătorule
de Dumnezeu ca un apostol,
îmbrăcat cu putere din Cer,
care a venit cu mijlocire stre­
ină la ucenicii cei însuşi vă­
zători Cuvântului, o Timotee.
Cu care împreună bucurăn-
du-te, cânţi: Bine să cuvin­
teze toată făptura pre Dom­
nul şi să-l prea înalţe întru
toţi vecii.
Incetat-ai de a mai dori
prea fericite, ca unul ce ai
ajuns cu adevărat la bunăta-
tea'cea mai desăvârşit, Timo-
tee învăţătorule de Dumne­
zeu, luminându-te totdeauna
cu lumina Treimii arătat. Şi
acum cânţi, veselindu-te: Bine
să cuvinteze toată făptura pre
Domnul şi să-l prea înalţe
întru toţi vecii.
Al Mucenicului,.,
De pre pământ te-ai înăl­
ţat către ceruri, purtând cu­
nună mucenice Anastasie, fu­
gind de toată înşelăciunea dra­
cilor, şi călcând Închinăciu­
nile idolilor. Drept aceea ve­
selindu-te acum, strigi: Bine
să cuvinteze toată făptura pre
Domnul şi să-1 pre înalţe în­
tru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Văpsindu-ţi haina, muce­
nice prea fericite, din sângiu-
rile tale cele muceniceşti, şi
Crucea purtându-o semn de
schiptru, împreună cu Hris­
Jl
355
tos, împărâţeşti în veci Anas­
tasie: şi acum veselindu-te,
cânţi: Bine să cuvinteze toată
făptura pre Domnul, şi să-l
prea înalţe întru toţi vecii.
Şi acum , a Născătoarei...
Cuvântul cel bogat, carele
se slăveşte cu cântări ar han-
gheliceşti, pentru noi a să­
răcit, alegând u-te Maică pre
tine frumuseţea lui Iacov, cea
binecuvântată. Drept aceea
lăudând u-te pre tine, strigăm:
Bine să cuvinteze toată făp­
tura pre Domnul şi să-l prea
înalţe întru toţi vecii.
Irm osul:
S â lăudăm, bfne să cuvântăm...
Cuptorul cel răcorit a în­
ch ip u it chipul minunii celei
„mai pre sus de fire, câ nu
„a ars pre tinerii pre cari
„i-a primit, precum nici fo­
rtcui Dumnezeirii pântecele
„Fecioarei în care a intrat.
„Pentru aceasta cântând, să
„strigăm: Bine să cuvinteze
„toată făptura pre Domnul,
„şi sâ-1 prea înalţe întru toţi
„vecii.
Peasna a 9-a, Irmos:
Chipul Curatei naşterii tîile ..
raiul lui David s’a îm­
plinit, căci ca un fulger
te-ai arătat în lume, lu­
minând marginile cu învăţă­
turile, pururea pomenite fe­
ricite Timotee. Drept aceea
neîncetat te mărim, arătăto-
rule de Dumnezeu,
 356 M lllim iM I M I «•»••••••>«••
LUNA• • • LUT IA N U A R IE
■ ■ » ft < • » • « ! » « . » • I i k l • I I I I • II I I • I • I • I I • I t IU I P H I I <

Vmplându-te prea înţele­ de Dumnezeu născând pre

pte, şi curat îndestulându-te Dumnezeu Cuvântul, ai ară­
de raza cea începătoare de
|
tat taina cea mai’nainte de
lumină şi de strălucirile Dum- neamuri şi de veacuri ascun­
nezeirii celei în trei Sori, mân­ să, întru Dumnezeu celce a
tueşte fericite de întunerecul zidit toate.
Irm osul:
păcatelor, pre ceice te cins­
tesc, fnvăţătorule de cele sfin­ Chipul naşterii tale celei
te prea cinstite. „curate, l-a arătat rugul cel
Socotind drept, te slăvim „ce ardeâ nears. Şi acum te
întocmai cu Tatăl, unule năs­ „rugăm, ca să stingi cuptorul
cut Fiule, şi cu Duhul, întă- „ispitelor cel sălbătăcit asu-
rindu-ne de învăţăturile apos­ „pra noastră, ca să te mărim
tolilor tăi, Stăpâne, de ale lui „ pre tine, Născătoare de Dum­
Pavel propoveduitorul rân­ nezeu neîncetat.
S V E T IL N A
duelii tale, şi de ale lui Ti-
Po d o b ie: Femei auziţi glas...
motci, cugetătorul de Dum­
nezeu. Doimea cea cu chip prea
Al Mucenicului... luminos astăzi strălucind mai
Ou râurile sângiurilor tale luminat decât soarele, toată
mărite ai stins toată înşelă­ lumea o luminează Timoteiu
ciunea idolilor; iară plinirea apostolul, cel de un scaun cu
Bisericii o ai luminat. Pentru apostolii şi dumnezeescul A-
care prea alesule, nu înceta nastasie, veselia sihaştrilor şi
rugând pre Stăpânul, ca să lauda mucenicilor.
A Născătoarei...
te fericim toţi.
Slavă... Prea curată Maică a lui
Dumnezeu, vestirea cea mare
0 cât este mai pre sus de
a apostolilor şi a mucenicilor,
cuvânt slava ta, şi luminarea a proorocilor şi a cuvioşilor
ceadumnczeească şi negrăită
lor, îmbunează-ne nouă robii
cu adevărat, de care te-ai tăi pre Fiul tău şi Domnul,
împărtăşit ca un biruitor, A-
Născătoare de Dumnezeu,
nastasie, stând înaintea Stă­
când va şedea să hotărască
pânului Hristos. P re carele cele dupre vrednicie fiecăruia.
şi acum roagă-1 pentru noi STIH O A VN A din Octolh.
ceice te lăudăm. Apoi Stih glasul 1-iu.
Şi acum, a Născătoarei... Minunat este Dumnezeu întru sfinţii săi,
Dumnezeul lui Israil.
0 ce înfricoşată minunea
ta. Că tu Fecioară Născătoare Pre viteazul pătimitor A ­
 IN D O UĂ ZECI î?I DOUĂ D E Z IL E
nastasie, carele s’a nevoit bine
pentru buna credinţă, veniţi
noroade să-l lăudăm, zicând:
Bucură-te părtinitorule cel
tare al credinţii, după pro­
oroci şi după apostoli. Bucu-
ră-te celace ai în sineţi pre
Hristos, urmând lui Pavel
prin fapte. Bucură-te limanul
cel nelnviforat al bolnavilor.
Bucură-ie lauda noastră, şi
veselia lumii.
Slavă, glasul al 5-lea:
Cuvioase părinte, surpând
cu puterea Crucii toată înşe­
lăciunea Vavilonului, te-ai fă­
cut biruitor Midilor şi Hal-
deilor celor înţelegători, nu
te-ai îndulcit de netezimea de­
sfătărilor. Nu te-ai spăimân­
tat de focul ispitelor. Drept
aceea Hristos Dumnezeu te-a
încununat cu daruri de biru­
inţă. Pentru aceea sleind îm­
preună cu îngerii (Anastasie)
roagă-te către Domnul cerând
pace şi sufletelor noastre
mare milă.
Ş i acum, a Născătoarei...
Podobie: Bucură-te cămara...
Bucură-te porumbiţa cea
aleasă, poleita cu aripile fecio­
riei şi turturea prea frumoasă
şi rândurea prea aleasă, şi
pasăre prea curată. Mieluşa
carc ai născut pre Mieluşelul
Dumnezeului nostru, junice
dumnezeească, care ai purtat
jugul celuice poartă păcatele
noastre. Viea ceaprea roditoa­
357
re, care înfloreşte strugurii
bunei credinţe, ce dă vinul mu­
ceniei. Pre dânsul roagă-1, să
se dea robilor tăi mare milă.
A Crucii, a Născătoarei, asemenea:
Stând lângă Crucea ta,
Iisuse, ceeace te-a născut tân-
guindu-se plângea, strigând:
Nu rabd Fiule a te vedea pi­
ronit pre lemn, pre celace
te-am născut. Că eu am scă­
pat de dureri, ca una ce am
fost fără bărbat şi cum acum
sunt cuprinsă de dureri şi mă
sfărâm la inimă eu cea fără
prihană? Că acum s’a împli­
nit cuvântul, care a zis Si­
meon, că prin inima mea va
trece sabie. Dar acum o Fiul
meu! scoală-te şi mântueşte
pre ceice te laudă.
Ş i cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân-
duiaiă şi Otpustul.
LA L IT U R G H IE
Fericirile din Octoih şi din Canonul
apostolului Peasna 3, pe 4. Prochimen,
glasul al 8-lea: In tot pământul a ieşit
vestirea lor... Stih: Cerurile spun slava
lui Dumnezeu... Apostolul către Timo-
teiu: Muie Timoteiu, mulţumesc lui Dum­
nezeu... Aliluia, glasul l-iu: Mărturisi-vor
cerurile minunile tale Doamne... Evanghe­
lia lui Lucâ: In vremea aceea, arătat-a
Domnul şi alţi şaptezeci de ucenici...
CHINONICUL.
In lot pământul a ieşit...
 358
IN T R U A C E A S T A LU N Ă
IN 23 D E Z ILE.
Sfântul sfinţitul m ucenic Clim ent epis­
copul Anghirei şi sfântul m ucenic Aga-
tanghel.
L â Doamne strigat-am, Stihirile pe 6, gla­
sul al 2-lea.
Podobie : Când de pre lemn...
" iţă viei celei de taină
k 'ir săpată cu lucrare de
taină te-ai arătat, că
cu durerile p u stn ic ii
fiind tăiat Părinte, şi cu sabia
tirăriii adunat, vinul umilinţii
ne-ai plinit nouă. De care a-
cum toţi săturându-ne, cu cre­
dinţă prăznuim prea sfântă
pomenirea ta, prea fericite.
Când cele preoţeşti ai lu­
crat, jertfa cea înfricoşată şi
prea desăvârşit şi mai pre sus
de lume, atunci te-ai adus cu
lucrare de preoţie lucrat şi
sângele tău prea înţelepte,
prea cu sârguitoare inimă, l-ai
amestecat cu sângele Stăpâ­
nului tău, cu carele tu fiind
stropit fericite, tot curat te-ai
arătat, tot prea sfinţit, de Dum­
nezeu grăitorule.
Junghiind pre Mielul lui
Dumnezeu, carele curăţeşte
păcatele lumii, şi stricăciu­
nea şi moartea o a pierdut, ca
o jertfă fără prihană te-ai jun­
ghiat, de Dumnezeu înţelep-
ţite, pătimitor făcându-te fe­
ricite, prin asemănarea mor­
LUN A LU I IA N U A R IE
ţii celei purtătoare de viaţă.
Iară acum ai dobândit împă­
răţia lui, vrednicule de feri­
cire.
Alte stihiri ale sfântului m ucenic Aga-
tanghel, glasul al 4-lea.
P o d o b ie : Ca pre un viteaz...
Climent cel prea ales te-a
avut pre tine împreună călă­
tor, şi împreună pătimitor, cu
bune vestiri, cu carele împre­
ună ţi-ai săvârşit călătoriile
cele dumnezeeşti, sdruncinân-
du-te şi chinuindu-te cu tot
felul de munci, Agatanghele,
până ce făcându-te desăvâr­
şit încununat, te-ai mutat că­
tre cele de sus, ca să te ve­
seleşti pururea împreună cu
îngerii.
Ş i cu zgârieturi şuviţin-
du-te, şi de foc topindu-te, şi
cu făclii de pretutindcnca ar-
zându-te, şi pre grătar întin-
zându-te, şi ca o pâine curată
cocându-te pre jăratec, înţe­
lepte Agatanghele, te-ai adus
mesei celei cereşti, rugându-
te, ca să se mântuiască dc
toată munca, ceice cu cre­
dinţă te cinstesc pre tine.
Bătăi ai răbdat şi pre lemn
întinzându-te ai suferit vite­
jeşte sfăşieturile şi la sfârşi­
tul chinurilor tale tăindu-ţi-se
capul, înţelepte Agatanghele,
cu pătimirile sângelui tău ai
adăpat toată cinstita Biserică,
care laudă vitejiile tale cele
 ■ ■ ■ ■ « ■ v i ■■ n a n n a iH
IN DOUĂZECI
■■ u u u u h h f c i*
SI TREI d e ZTLci
t * n n ^ i i i i v n a t i i u 1. 1 1 . 1 1 1 1 1 t ţ, . . 4 r ■ m ■ 1 <1 1 1
359
ic 1 t i . ■ .1 ■ii -■ .■

luminatej lauda mucenicilor StJhoavna Octoihuiur, slavă glasul 1-iu, a

lui An^tolie.
mult pâtimitorulc.
Slavă, glasul al O-lea.
Pre minunatul între pre­
oţi. pre mucenicul Climent,
Incunjurarea vremilor cea cercarea muncilor cea în lun­
împătrata, de Dumnezeii che- gă vreme, l-a învrednicit a
matule, de şapte ori îndoit, dobândi desfătarea bunătăţi­
bătut, strujit, schimbând ce­ lor celor deapururea. Şi s’a
tăţi şi ţări, răstignit fiind pen­ îmbogăţit cu cele dumneze­
tru Hristos. Dar nici iocul, ieşti, celce cu pilda sa a în ­
nici sabia, nici ranele, tăria demnat pre mulţi spre lupte,
sufletului tău nu o a dezle­ şi a supus trupul, a cugetâ
gat. Şi ai pierdut virtutea dia­ mai pre sus de moarte. Către
volilor, sîinţlte mucenice Cli- carele credincioşii să strigăm:
mente. Pentru aceasta roagă- Mare mucenice slăvite, cu ru­
te lui Hristos Dumnezeu, sâ se găciunile tale cele către Hris­
mântuiască sufletele noastre. tos, dezleagă împotrivirile
Şi acum, 3 Născătoarei... cele de preste ani ale patimi­
P u J u b ie : Mucenicii lai Doannr^.,, lor noastre, şi ne scăpă de
Mântueşte-mă pre mine cele cumplite, pre ceice te
Preacurată din ispite şi din lăudăm pre tine.
Şi acum, a Născătoarei...
nevoi şî din amestecăriie pa­ Podobie: Ceeatt: btiuuria.Hi
timilor şi de dosâdirile dra­
Ou proorocii să lăudăm pre
cilor, de Dumnezeu Născă­ Fecioara pre ceeace este nas-
toare, ca ceeace ai adâncul trapă dc aur, a mannei, pre
milostivirii, şi te-ai a r ă t a t
rugul cel nears şi masă, şi
Stăpână solitoare de mântu­
scaun, sfeşnic de aur, carele
ire, născând pre milostivul
are luminare, munte netăiat,
Dumnezeu, unul prea îndurat,
şi sicriu al sfinţeniei, şi uşă
"-şi mult milostiv.
dumnezeească.
A Crucii, a Născătoarei, asemenea..,
A Crucii, a Născătoarei:
Hu pot Fiule să te văd Stând lângă Crucea Fiu­
pre lemn adormit pre tine, ccl- lui şl Dumnezeul ui tâu, şi
ce dai deşteptare tuturor ca v ă z â n d îndelungă răbdarea
celor adormiţi de demult cu iui, plângând ai grăit Maica
rodul de somnul cel de pier­ prea curată: Vai mie Fiule
zare al neascultării, sa le dai prea dulcel Ce pătimeşti aces­
deşteptare dumnczeească şi tea cu nedreptate, Cuvinte al
mântuire, Fecioara grăia tân- lui Dumnezeu? Ca să mân-
guindu-se, pre care o slăvim. tueşti pre om.
 360 LUNA LUI IANUARIE
Troparul, glasul al 4-lea.
Viţă de sfinţenie şi stal-
pare de chinuire, floare prea
sfinţită, şi rod de Dumnezeu
dat credincioşilor, prea sfin­
ţite, pururea înflorind tc-ai
dăruit. Ci ca celace ai fost
împreună cu mucenicii păţi-
mitor, şi cu Ierarhii împreună
pre scaun şezător; roagă-te
lui Hristos Dumnezeu, să se
mântuiască sufletele noastre.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Caută la sfârşitul cârtii.
LA UTRENIE
CANOANELE.
Din Octoih unul şi ale sfinţilor două pe 8.
CANONUL sfântului C.'iment.
Al căruia acrostih la Greci este acesta:
Laud viţa viei celei gânditoare.
Facerea Iul Teofan.
Peasna t-a, glasul al 6-lea, Irmos.
9p>a pre uscat umblând Israil
cu urmele prin adânc, pre
gonaciul Faraon văzân-
„du-1 înecat, a strigat: Lui
„Dumnezeu cântare de biruin­
ţ ă să-i cântăm.
Cu cetele cele din înăl­
ţime ca un preot şi ca un mu­
cenic slăvit, stând înaintea lui
Hristos, cu deadinşul roagă-1,
să dobândească strălucirea ta,
ceice te laudă pre tine.
întinse lupte pre pământ
săvârşind, Cuvioase, te-ai în­
vrednicit a luă cununa îm­
părăţiei Cerului, şi viaţă veş­
nică şi nestricată.
Mântuit îiind cu patima
celui îără patimă, prin pati­
mă, te-ai sârguit a alerga că­
tre dânsul, făcându-te urmă­
tor la arătare patimilor lui,
împreună locuitorule cu în­
gerii.
A Născătoarei...
împodobită fiind cu frumu­
seţea faptelor bune, Maica lui
Dumnezeu prea curată, pre
Dumnezeu cel adevărat fă­
cătorul de bine l-ai zămislit
nouă, celce izvorăşte izvorul
bunătăţilor.
Alt CANON al m u c e n ic u lu i.W '- v ;1
*'
Al căruia acrostih la Greci este a c e s t a :
Laud prea fericite Darul tău bucurându-mă.
Facerea lui losif.
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Ir m o s :
Celce a bătut EghipetuL..
re lăudatul între muce­
P nici, pre lauda pătimi tori-
lor, pre cel cu nume de în­
ger, carele s’afăcut şi cu fapta,
astăzi să-l cinstim cu bucurie,
şi cu credinţă să-l fericim.
Invrednicitu-te-ai m ă r ite
cinstei mucenicilor, văzând
pre sfinţitul Climent strădu-
indu-se cu mare îndrâsneală
la Roma, cu carele împreună
adunându-ne, cu credinţă te
cinstim.
Slavă...
Omorându-te pentru în­
 IN DOUÂZEQ ŞI TREI DE ZILE
treaga lume, prea fericite , ai
alergat în privelişte, pro [jo­
yed ui rtd omorârea datatoru­
lui de viată, şi răbdând chi­
nuri, acum te-ai învrednicit
vieţii celei neschimbate.
Şi acum a Născătoarei...
Nâscut-ai F e c i o a r a pre
Domnul, carcle s'a întrupat
pentru negrăita milostivire.
De carele dorind Agatanghei,
s'a lepădat de trup, chinuin-
du~se minunat, cu carele îm­
preună te lăudăm.
P e asn a 3-a, ir m o s :
u este sfânt precum tu
M f Doamne D u m n e z e u l
M meu, carele ai înălţat
((cornul credincioşilor tăi bu­
nule, şi ne-ai întărit pre noi
„pre piatra mărturisirii tale.
Roduri frumoase ai adus
mlădiţă viţei celei purtătoare
der viaţă făcâridu-te, şi aceş­
tia cu muccniceşti străluciri
împodobindu-le, Mântuitoru­
lui tuturor le-ai sfinţit.
bui Pavel te-ai arătat ur­
mător, toată lumea alergând
prea fericite, cu Botezul cel de
Dumnezeu lucrat şi cu sângele
stropirii a mărturisirii tale
sfinţind.
A Născătoarei..,
Hu este fără prihană pre­
cum tu preacurată Născătoare
de Dumnezeu, că pre unul
din veac, pre Dumnezeu cel
adevărat şi făcătorul tuturor, !
361
pre Dumnezeu Cuvântul, ma’i
presus de cuvânt l-ai născut
Alt Canon, Irmos;
Ifildritu-sa inima mea.,.
Ostenelele tale cele nemăr­
ginite iţi laud prea fericite,
zdruncinăturile şi chinurile
cele multe, bărbăţia, sfăşieriie
şi moartea, prin care te-ai în­
vrednicit vieţii Agatanghele,
După nenumărate chinuri
şi dureri, după bătăi şi şuvi-
teri, purtătorule de chinuri,
în mare te-ai dat ca să te în-
neci mărite, din care Zidi­
torul tuturor pre tine te-a
mântuit.
Slavă...
ftrzându'ţi-se trupul, voi­
niceşte şi bărbăteşti (vitea­
zule muccnice) ai răbdat arsu­
rile piroanelor, primind de
sus roua răbdării, Agatan-
ghele.
Şi acum, a Nascătnarci.,.
O taină minunată! In ce
chip Fecioara s'a arătat mai
desfătată decât cerurile? ză­
mislind in pântece pre cel ne­
cuprins, î n c ă p â n d u - 1 fără
strâmtoare.
Irmuâuk
Intăritu-s'a inima mea în-
„tru Domnul, înălţaţii-s’a cor­
b u l meu întru Dumnezeul
„meu, că nu este sîânt afară
„de tine, Doamne.
 362
Sed ealn a, glasul al 4-lea.
Podob ie : Celce te-ai înălţat...
Ou cosorul mucenii ade­
vărat tăindu-te înţelepte Ie­
rarhe, ca o vie roditoare, ai în­
florit struguri copţi, şi curgând
must de cunoştinţă dumneze-
ească, şi de mucenie Părinte.
Din care fiecine împărtăşin-
du-se, tot credinciosul îşi în­
dulceşte simţirile sufletului.
S la v ă , glas acelaş.
P o d o b ie ; Arălalu-le-ai as lăzi lumii..,
Ca pre unul ce te-ai fă­
cut bun vestitor, cu luminări
date de Dumnezeu, lăudân-
du-te cu credinţă, săvârşim
pomenirea ta, lauda muceni­
cilor, înţelepte Agatanghele.
Ş i acum , a N ăscătoarei, asem enea...
Folositoare nebiruită celor
scârbiţi, şi solit oare gata celor
fără ajutor întru necazuri,
scapămiă din nevoi, nu mă
trece, ceeace eşti ajutătoarea
tuturor.
A C ru cii, a N ăscătoarei, asem enea...
Văzând spânzurat pre lemn
pre Fiul tău prea curată Fe­
cioară, rupându-ţi-se cele
din lăuntru, ca o maică stri­
gai: V ai mie! Cum ai apus
lumina mea, cea fără de ani.
P e a sn a 4-a, Irm o s:
a j? ristos este puterea mea,
Dumnezeii şi Domnul,
ir cinstita Biserică cu Dum-
„nezeească cuviinţă cântă,
LUNA LUI IANUARIE
„strigând: Din cuget curat în-
„tru Domnul prăznuind.
Alergând împrejur tot pă­
mântul, ai tins viţa luptelor,
izvorând bucuria cea prin
pătimire, şi dulceaţa bunei mi-
rezme. răbdătorule de patimi
prea fericite.
Văzând în grădina pati­
mii tale, florile mănunchilor
tale, prea fericite, bucurându-
ne secerăm, şi cu mărite mi­
nuni simţirile le umplem de
veselie.
Fiul zilei te-ai făcut minu­
nate, şi al luminii celei ne­
înserate, neîncetat fiind stră­
lucit de lumina cea cu trei lu­
minători şi de luminarea pro-
poveduirii.
A N ăscăto arei».
M ane prea curată, locaş
curăţiei, încăpător de dumne­
zeeasca veselie, îiind spurcă­
ciunea şi întinăciunea sufle­
tului meu pierde-o.
Alt Canon, Irm o s:
Auzit-a in Dumnezeule...
Suferind chinuri cu multe
feluri de dureri, viteazule mu­
cenice, şi bucurându-te îm­
preună cu dumnezeescul Cli-
ment, ai sfinţit tot pământul
cu curgerile sângelui, de Dum­
nezeu cugetătorule Agatan­
ghele.
$pânzuratu-te-ai pre lemn
ca şi Hristos, şi ţi s’a zgă-
 IN DOUĂZECI
rial coastele cu fier, slăvite,
spăimântând cu răbdarea pre
toţi, înţelepte Agatanghele.
Slavâ...
Slăvind pre Hristos pur-
tătorii de chinuri, locuiau în
pază, ca nişte păzitori porun­
cilor dumnezeeşti, Giment cel
prea ales, şi Agatanghel pu­
rurea pomenitul.
Şi acum, a Născătoarei...
pericimu-te pre tine pu­
rurea Născătoare de Dumne­
zeu, binecuvântată, prin care
ne-am învrednicit slavei,
şi raiul cel dintâiu, care l-am
pierdut, iarâş l-am câştigat
de iznoavă.
Poasna 5-a, irmoa:
'-p* u dumnezeiască strălu-
[| cirea ta, Bunule, sufletele
â „celosce mânecă la tine
„cu dragoste, mă rog lumi-
^nează-te ca să te vadă, Cu­
minte al lui Dumnezeu, pre
„tine adevăratul Dumnezeu,
„pre celace chemi din negura
„greşelilor.
Rane de mulţi ani şi prea
îndelungate, răbdând prea
înţelepte, mult pătimitor te-ai
făcut, iară acum dulceaţă a
nestricatei fericiri, care ră­
mâne în veci, o ai moştenit.
Credinţa ca o cmghiră tare
şi nădejdea şi dragostea, te­
melie puind, cinstitei Treimi
pre tine te-ai pus biserică
siintită, Părinte prea fericite.
51 t r e i de z t l f 363
Perechea cea prea lumi­
nată de Dumnezeu împodo­
bită, sJa nevoit în privelişte
pătimirii, luând veşnică viaţă,
împreună cu îngerii săltează
şi se bucură.
A Născătoarei...
Vrând sâ mântuiască din
stricăciune firea omenească,
cea stricată Ziditorul şi Dom­
nul în pântece curăţit, şi cu
sîântul Duh sălăşluindu-set
negrăit s’a închipuit.
Alt Canon, Irmos:
Şi-mi fâRfli mis Doamne,,,
Inîierbântându-vâ de jăra-
tecele dragostii făcătorului
tuturor, v’aţi băgat in var în­
fierbântat, mucenicilor buni
biruitori.
Podoabă prea frumoasa
v’aţi arătat pătimitorilor,
Iuându-vi-se pielea trupului,
nebiruiţilor mucenici.
Slavă—
Intinzându-te pre grătar,
şi frângându-te pre jăratec, A-
gatanghele, ai spăimântat pre
îngeri, văzându-ţi muceniile.
Şi acum, a Născătoarei.»
ftrată-te cea neispitită de
nuntă, scăpându-ne pre noi
pre toţi de supărări, şi de
primejdii, şi de scârbe, pre
ceice cu dragoste te lăudăm,
Peasna 6-a, Irmos;
area vieţii văzăndu-o
fe s înnălţându-se de viforul
Mm ispitelor, la limanul tău
„cel lin alergând, strig către
 364
„tine: Scoate din stricăciune
„viaţa mea mult milostive.
Dupre lege pătimind, cu­
nuni din mâna Stăpânului ai
luat, împărţirea a multe fe­
luri de daruri, şi Dar de tă­
măduiri; şi a vindecă boalele
credincioşilor.
Viaţă dumnezeiască, ză­
bovire întru nevoinţe, lun­
gire în rane, încununare dc
taină a bunei cuviinţe, şi stema
frumuseţii, şi haina nestrică-
ciunii ţi-a fost ţie.
A Născătoarei...
Prea curată Stăpână, ceea­
ce ai născut pre cârmaciul
pământenilor, pre Domnul,
nestatornicia patimilor mele,
şi cumpiita turburare poto­
leşte-o, şi dă linişte inimii
mele.
Alt Canon, Irmos...
Tntru noianul vieţii...
Laudă de mulţumită ai a-
dus lui Dumnezeu, cugetăto-
rule de Dumnezeu mucenice,
băgându-te în cuptor ca ti­
nerii cei robiţi odinioară, şi
primind rouă din Cer Aga­
tanghele.
Cu bunele vestiri cele prin
îngeri, întărindu-ţi gândul, ai
suferit prea lesne chinurile,
şi durerile, ca şi cum ar fi pă-
timitaltul, Agatanghele cel cu
gând vitejesc.
Slavă...
Sfinţită perechea voastră
ni
LU N A LIJF IA N U A R IE
înţelepţilor, văzându-o amă­
gitorul, v’a chinuit în legături,
şi v’a sdruncinat cu munci,
şi v’a închis în temniţe, dar
a rămas de râs la împotrivi­
rea voastră cea nestrămutată.
Şi acum, a Născătoarei...
Măntueşte-mă Preacurată
de lenevirile somnului celui
aducător de moarte, şi mă în­
tăreşte Stăpână a priveghia
spre laude dumnezeieşti şi
spre fapte bune, ca cu dra­
goste să te măresc.
Irmosul;
Prin noianul vieţii pentru
„faptele mele, nvam pogorît
„în iad; ci ca Ionâ din chit,
„aşâ strig: Fiule şi Cuvinte
„al lui Dumnezeu, scoate-mă
„dint;u adâncul răutăţilor,
„rogu-mă.
CONDAC, glasul al 4Hea.
Podobie: Arătatu tc-ai astăzi...
Cinstită viţă din via lui
Hristos te-ai făcut prea lău­
date Climente, mult pătimitor
arătându-te; cu celce împre­
ună cu tine a pătimit, ai stri­
gat: Tu eşti Hristoase, lumi­
nata bucurie a mucenicilor.
ICOS.
Pre cel din pruncie cu lap­
te hrănit cu sfinţenie, pre stâl-
parea viţei împăratului Hris­
tos, întru cântări să-l cinstim
cu credinţă; că acesta ade­
vărat cu veselie şi cu podoabă
 iIN DOUĂZECI _Şt TREI DE _ZILE.....................................365
sfa arătat cinstit, în munci şi
în patimi nemişcat, în preo­
ţie închipuit Ierarh, şi păr­
taş dumnezeeştei împărăţii.
Căci capiştilc idoleeşti, şi mâ­
nia tiranilor întru nimic so-
cotindu-o, in privelişte cu bu­
curie pre unul M ân tu ito ru l
mărturisind, a strigat: Tu eşti
Hristoase, luminată bucurie a
mucenicilor.
Intru această Luna, în 23 de zile, Pome­
nirea sfântului sfinţitului mucenlcClirnent,
Episcopul Anghirei, şi sfântul mucenic
Agatanghei,
Stih : Din şanţurile lui Climsnf şi a[3 lui
A^ataiighel te sau vârsat.,, ^
Guri sahiGÎ celei însetate de sângiuri sa
adăpat.
Tăiaţi aţi fost in a. d o d ă itu i ţi Lrei de îile...
Climente şi Agata,tighcl+2.
ericitiil uccsla şi minunatul Ciment,
mai în ryatâ viaţa aceasta omenea­
sca a petrecut cu muccnic, de vreme
ce s’a luptat şi s'a nevoit împotriva
tiranilor doitâzeci şi opt de ani; ne avânţi
nici odatl vreme liniştită la mijloc, nici
răsuflare, şi pace vreodată clin poruncă,
la zile orânduite, precum este obiceiu a
se face la eeicc dau râzboîu; ş: la o parte
alra, ca iarăşi sa poaia cădeâ unii preste
alţii c j oare care putere şi căldură; ci
razboaele şi luptele lui erau iuţi şi necurmate.
Câ; nu erâ a se miri cineva mai mult de
vremea în care sufereâ el, ca şi cum ar
fi pătimit al Lui, au de mulţimea mişeilor,
ce-i aducea, ci mai vârtos putea sa se
mire şi de una şi de alta. Câ trecând prin
tu: felul de munci, şi facându-se privelişte
tuturor tiranilor ce erau atuncea, şi mai
în toata lumea, şi minunând şi pre îngeri
cu răbdarea lui, întru acesi chip a luat
cununa s’avei. D ici era sfântul acesta din
Angliira Galatiei, dm tară ellin, şi maică
credincioasa, anume Soţia. Şi a intrat în
viaţa călugăreasca dc doisprezece ani; tara
când a fost do douăzeci de ani, sfa fâcut
araicreu, şt s’a nevoit pe vremea a doi
împăraţi: a lui Diocliţian şi Maxîmian, şi
a noua boieri şi îghemoni (cari sunt aceştia):
Dometian, Agripin, Cuuvridiie, Dotnelie,
Saverdot, Maxim, Afrodisie, Lucie şi A-
Icxandru.
[ara fericitul Aga„tanghel erâ roman
de neam. Deci dupace se omorâra sfin­
ţii ce erau la Roma cu sfântul Climent,
din carele erâ unul şi acesta, şi mai în ­
tâiu decât alţri a mers de s’a botezat
de sfântul Climent, şi fugind intru acea
vreme ce era sâ taie pre ceice erau cu
dânsur. la închisoare, când vrea să ia slu­
gile Iul Maxlmian pre Climent, sa-1 bage
în corabie sa-1 ducă ia Nîcotnidia, apu­
când acesta mai Jnainte, a intrat în co ­
rabie şi aşteptă pre Climent şi dupScc
veni şi el, şM văz ft căzându-i la picioare,
se bucură ş:. se păru întoarcerea şi pocă­
inţa lui ca venirea unui bun înger, Şi se
nevoiâ cu dânsul, până sosiră la Anghira
şi statură înaintea tui Lucie şi acoto tă-
indu-i-se capul din porunca lui Lucie îm ­
preuna cu al[i bărbaţi şi femei şi copii,
ce erau cu dânsul şi crczuseră în Hristos,
se duse spre cereşti’s locaşuri.
Iară felurile muncilor ce 'ericitul Climent
osebit a pătimit, erau acestea: Adică spân­
zurat de un lemn şi strujit, băiut cu pietre
preste obraz ş; preste gură, băgat în
temniţă, apoi legat de u roata şi bStut cu
toiege, bătut cu ptluge de fier preste gura,
zdrobit la falei şi cu măselele scoase,
ferecat în obezi şi băgat îti temniţa; a-
cestea de osebi sunt ale sfântului Climent
patimi. Iară împreuna cu Agatangliel, sunt
aceste, adică: Fură bătuţi cu vine de bou
uscaie, spânzuraţi de un lemn, arşi pe
coaste cu făclii aprinse, daţi la fiare şi
printre degetele mâinilor bagate ţapuşi de
fier arse şi băgaţi în vartiiţâ, tinde au
stat două zile şi la umere jupuiţi, scoţân-
du-Ie curele şi iarăşi bătuţi cu toiege şi
puşi pre paturi de fier aîse. Aruncaţi o
zi şt o noapte în cuptor de foc, strujiţi
râu pc pântece. Aruncaţi preste ţepi tăioase
şi ascuţite cumplit, ce erau înfipte jos pc
pământ, de care se tătară şi sc împunseră
şi singur sfântul Agatangliel a primit pre
capul său plumb topit. Legatu-le-a şi două
pietre de râşniţâ de grumazi amândoura
şi purtându-i prin io: oraşul îi ucideau cu
pietre. Şi iarăş osebit sfântului Clirnent
li bătură prin urechi piroane de fier arse
şi iarăş ars cu făclii şi iegat dc o piatra
mane, fit bătut preste obraz şi pre cap
cu beţe şi luând în toate zilele câte o
••
366
• «4>4< • • « > ■ ■ ■ » * a a i • •
LU N A L U
4 .1 a • • h » * a 4 < M < K i •*a
I IA N .A. Ui mRnIEa a I i
• « .» > k j i i i • a «i» > » a * a * a x a « i . » a rf.a . ■ « i a a •••».a«a*>

sută cincizeci de rane, le rabdă. In cca din care erâ fericitul acesta Salaman, carelc
de apoi Ie tăiară capetele amândoura, în pentrucă a iubit liniştită viaţa monahilor,
Angliira Galatiei. Şi se face pomenirea pentru aceasta aflând în satul cel de ccia
lor în sfânta lor mucenie, care este de parte de râu o mică chilie, s’a închis în-
acea parte de Evdozie, de cea parte de tr'însa fără să-i lase uşe ca sâ poată ieşi,
Anapl6 şi In sfânta Biserică a sfintei Irinei şi fără de fereastră ca să-i intre lumina.
celei vechi şi a celei noui. Ci odată pe an, săpâ pământul pe de
lutru aceasta zi, prea cuviosul părintele nos­
desubt şi ieşiâ afară, şi cercând puţina
tru Evsevie. supărare, îşi strângeâ hrana de nevoie
preste tot anul, şi aşa a petrecut mulţi
Stih : Vino câtre noi la cereasca veselie,
Interii cei veseli zic către Evsevie. ani fericitul. Deci aflând Arhiereul locului
de bunătatea lui, s’a dus la el vrând ca
Intru această zi, prea cuviosul părintele să-i dea preoţia. iŞi săpănd puţina parte
nostru Mavsima Şirul.
a chiliei, a intrat în lăuntru şi puindu-şi
Stih : Mavsima vorbind mai 'nainte cu limbi mâinile preste capul lui, a săvârşit ru­
sirieneşti, găciunea hirotoniei. Şi ia spus lui multe
Acum vorbeşte câtre îngeri cu limbii îngere?li. şi i-a vestit Darul preoţiei ce i-a dat;
însă nici un cuvânt n'a auzit din gura
L a cetatea Chirului cea din Antiohia,
cuviosului. Deci s'a dus Arhiereul, po­
a stătut un cuvios, Mavsima cu numele,
runcind ca sa se zidească iarăşi partea
sirieneasca limbă vorbind; carele de şi
chiliei cea stricată. Altă dată a trecut
erâ crescut cu viaţă ţărănească şi pros-
noaptea Eufratul creştinii locuitori satului
tatică, a strălucit însă cu bunătăţile. Avea
şi i-au stricat chilioara. Apoi Iuându-I
numai o haină şi când se învecheâ, nu
pre el ridicat, l-nu dus în sat fără sâ se
o lepăda; ci preste rupturile cele vechi,
împotrivească cl la aceiace au făcut ei,
coseâ alte petice/şi cu aceea îşi acopereă
şi fără să le zică aşâ să facă. Deci având
goliciunea trupului. Dar atâta eră de o-
în satul lor altă chilie gata, l-au închis
sârduitor întru primirea streinilor şi săraci­
într’insa; iara cuviosul asemenea se liniştea
lor, în cât deschideâ la toţi uşile chilii
şi acolo, fără să vorbească cu cineva. Iară
sale. Zic câ aveâ două chiupuri, unul
după puţine zile, creştinii ce erau locuind
plin de grâu şi altul de untdelemn, din
în alt sat, de cca parte de râu, ducâtidu-se
care da la toţi ceice aveau trebuinţă şi
noaptea i-au stricat chilioara aceia, şi luând
pururea izvoră şi nici odată se deşertau.
asemenea pre sfântul ridicai, l-au dus în
Căci Dumnezeu celce îmbogăţeşte pre
satul lor fără să H se împotrivească cu
toţi, care îl chiamă pre el, acesta precum
cuvântul, şi să-i silească ca să-l lase,
a poruncit, vasul de apă şi de grâu şi
şi fără să se ducă dc voie. Aşâ cu de­
de untdelemn al văduvei Sareftencei, sa
săvârşire s’a făcut pre sine mort fericitul i
izvorască făină şi untdelemn, dându-i ei
în viaţa aceasta. Pentru care şi adeverind
bogată roada seminţelor găzduirii lui Ilie,
glasul apostolului Pavel, zicea de trei ori
asemenea, zic acestaş Dumnezeu a dăruit
fericitul: „D e accia nu mai viez eu, ci
şi la minunatul acesta şi iubitorul de străini
viază întru mine Hristos, iarâ ceice acum
Mavsima darea bunătăţilor, de o măsură
vieţuesc în trup, vieţuesc întru credinţa
cu osârdia sa. Deci bine şi cu cuvioşie
Fiului lui Dumnezeu, celuice m’a iubit
petrecându-şi viata, s'a mutat către Dom­
nul. pre mine, şi s’a dat pre sine pentru mine*.
(Galateni, cap. 2, v. 20). Cu asemenea
Intru această zi, pomenirea prea cuvi­ chip omorându-sc pre sine fericitul Sala­
osului părintelui nostru Salaman sihas­ man, ca nici unul vreodată şi-a petrecut v i­
trul.
aţa până s?a mutat către Domnul, că să
Stih : Te duci din viaţa jos târâtoare şi de dănţuiască în veci.
cele de jos râvni toare,
Salamane inaltule cu lucru şi cu cuvântul, Intru această zi, sfinţii doi mucenici cei arun­
la cele veselitoare. caţi in groapa pariei, s’au săvârşit.
Lângă marginea râului Eufratului, este S t ih : Inlăuntru groapei doi mucenici încă­
un sat spre apus, cu numele Capersanâ, pând,
 IN DOUĂZECI ŞI T R EI DE ZILE
Dumnezeeasca dragoste pre frica este afa­
ră scoţând.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi,
Amin.
Peasna 7-a, Irmos...
fivp merii In Vavilon, de vă-
<t> paia cuptorului nu s’au
S d spăimântat, ci în mijlocu
„văpăii aruncându-se, fiind
„rouraţi au cântat: Bine eşti
„cuvântat Doamne Dumne­
zeul părinţilor noştri.
Cu raza muncirii lumea ai
luminat, cântând lui Hristos
cu curăţia cugetului şi a su­
fletului: Bine eşti cuvântat
Doamne Dunînezeul părinţi­
lor noştri.
Prea sfinţita prăznuire a
îndreptărilor tale, cu cereas­
că lumină strălucind, lumi­
nează pre ceice strigă: Bine
eşti cuvântat Doamne Dum­
nezeul părinţilor noştri.
A Născătoarei...
înţelepciunii celei prea în­
ţelepte, Fecioară, Maică te-ai
făcut, ceeace toate cu înţelep­
ciunea le ocârmueşte cu bu­
nătatea cea din îire: Bine cu­
vântat este rodul pânteedui
tău, Preacurată.
Alt Canon Irmos...
Nu ne da pre noi până...
Aceşti doi pururea pome­
niţi, Climent cel mare, împre­
ună cu Agatanghel, risipind
întunerecul necredinţii vrăj­
maşilor celor răi, luminează
367
din destul Biserica cu lumina
pătimirilor, ca nişte pururea
luminători, pre cari cu mare
glas să-i lăudăm.
Bărbăteşte ai răbdat zgâ-
riiturile şi toate întreitele va­
luri ale nesuferitelor dureri,
rănind pre vrăjmaşii cei ne­
văzuţi, cu ranele trupului tău
mucenice slăvite, părtaşule al
pătimirii lui Hristos, şi lo-
cuitorule împreună cu îngerii,
lauda mucenicilor Agatan-
ghele.
Slavă...
Bucurându-te înţelepte, ai
răbdat ca un fără de trup gre­
lele înfierbântări de plumb,
cele puse deasupra dumne-
zeescului tău cap, care ţi-1 ar­
dea preste tot, Agatanghele
ostaşule al lui Hristos, pen­
tru aceea cu credinţă te slă­
vim.
Şi acum, a Născătoarei...
Arătatu-te-ai o Fecioară!
Taină Cuvântului celui ne­
grăit, că îără stricăciune ai în­
căput întru tine pre Dumne­
zeu, celce este neîncăput în­
tru toate, şi l-ai născut şi cu
lapte l-ai hrănit, vrând să ne
mântuiască pre noi, cari te
mărturisim pre tine Născă­
toare de Dumnezeu.
Peasna 8-a, Irm o s :
entru legile părinteşti, fe­
riciţii tineri în Vavilon
mai’nainte nevoie păti-
„mind, au scuipat porunca
 368 LUNA LU I IANUARIE
„cca ncbunească a celuice
„împărăţeâ. Ş i împreunân-
„du-se cu focul cu care nu
„s'au ars, celuice stăpâneşte
„vrednică cântarc i-au cân-
„tat: Pre Domnul lăudaţi-l
„lucrurile, şi-l prea înălţaţi
„intru toţi vecii.
ftrătându-vă luminători
prea luminaţi pre pământ, lu­
minaţi tăria cinstitei Biserici
prea fericiţi; iară în ceruri
cu strălucirea patimilor voas­
tre, prăznuirea celor întâi
născuţi veseliţi, strigând: Pre
Domnul lăudaţi-l, şi 1 prea în-
nălţaţi îţtru toţi vecii.
Cu veselie prăznuim acum
pomenirea cea de bucurie a
nevoinţelor tale, căci ca un
îără de trup ai răbdat întrei­
tele valuri ale ranelor, ci în
locul acestora veşnica desfă­
tare dupre vrednicie ai luat,
bogata răsplătire. Pre Dom­
nul lucruri lăudaţi-l, strigând:
Şi-l prea înălţaţi întru toţi
vecii.
In haină impestrită, şi prea
luminată a slavei tu îmbră-
cându-te, în locul duhului cum­
plitei trândăviri, preafericite,
In locul muncilor petrecere
îngerească, a vieţii celei dea-
pururea luând, o ai schimbat.
Pre Domnul lucrurile lăudaţi,
strigând: Şi-l prea înălţaţi în­
tru toţi vecii.
A Născătoarei...
Pre cel din Tatăl cel pu­
rurea fiitor, Cuvântul cel pu­
rurea fiitor, şi împreună cu­
noscut, iară în vecii cei mai
de pre urmă întrupându-se
din Fecioară, tot chipul ome­
nesc Dumnezeu l-a făcut luişi
dupre Ipostas ne amestecat
unindu-1. Pre Domnul lucru­
rile lăudaţi, şi-l prea înălţaţi
întru toţi vecii.
Alt Canon, Irm os:
Toate le-ai aşezat Stăpâne...
Cup icăturilesângiurilor
talc stingând focul nedumne-
zeirii, ai adăpat (prea lăudate)
Biserica lui Hristos, care îm-
floreâ cu credinţă, şi lăuda
nelncetat(dupre vrednicie) os-
tenelele tale cele mari, lup­
tele, şi vitejiile cele luminate,
înţelepte Agatanghele.
Climent cel prea ales şi A-
gatanghel întocmai au luat cu­
nunile biruinţii. Drept aceea
stând înaintea celuice împă-
răţeşte preste toţi întru înăl­
ţime, ne sunt nouă sprijini­
tori şi izbăvitori, bine cuvân­
tând şi lăudând neîncetat
pre Domnul.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Asemănându-te cu tinerii,
ceice au stins văpaia, te-ai
supus focului, purtătorule de
chinuri, ca şi cum ai fi fost fără
de trup, fiind înfierbântat de
râvna dragostei Domnului, A-
gatanghele, şi cu fierbinţeală
strigai: Binecuvântaţi neîn­
T
 IN DOUĂZECI $1 TREI
14I•.I.
cetat făpturile Domnului pre
Domnul.
Şi acum, a Născătoarei...
Tare mângâiere şi nădejde
neruşinată, zid nebiruit, şi
dumnezeească apărare, te are
poporul tău celce te laudă
Fecioară, şi mântuindu-se cu
bună cântare strigă: Bine cu­
vântaţi neîncetat lucrurile
Domnului pre Domnul.
Irm osul:
Să lăudăm,-|bine să cuvântăm...
Toate le-ai aşezat cu înţe­
lepciunea ta, Stăpâne, şifun-
„dul pământului iarăş pre-
,fcum ştii l-ai întărit, temelia
„lui înfigându-o pre ape ne-
„mărginite. Pentru aceasta
„toţi strigăm, cântând: Bine
„cuvântaţi lucrurile Domnu-
„lui pre Domnul.
Peasna 9-a, Irm o s :
p, re Dumnezeu a-1 vedea
p l nu este cu putinţă oa-
1/ menilor, spre carele nu
„cutează a căuta cetele înge­
reşti ; iară prin tine Preacu­
rată, s’a arătat oamenilor
„Cuvântul întrupat;, pre ca­
rele slăvindu-1 cu oştile ce­
reşti, pre tine te fericim.
Cu baia botezului celui
în chipul luminii, făcându-te
desăvârşit, şi cu ungerea preo­
ţiei, şi cu mucenicescul sânge
spălându-te, fericite, împodo­
bit fiind, bucurându-te, ai a-
lergat la cereştile oştiri, de
Dumnezeu fericite.
DE
II>
4.
1
Z ILE
II ll ••
•l
i»«
||lllll Ml•l••«
*<
••<
•
•••
« »
»«l
»
369
M
i«*
a i
» M
Cununa sfinţilor mucenici
Cuvântul lui Dumnezeu, cu­
nuna darurilor a împodobit
sfântul tău creştet minunate,
Soarele cel neapus al drep­
tăţii. Pentru care, lupte în­
delungate ai suferit bucurân­
du-te.
A Născătoarei
piui şi Cuvântul lui Dum­
nezeu, cel fără de început în-
trupându-se, fiu Fecioarei se
face, cu bună voinţa Tatălui,
şi cu împreună lucrarea Du­
hului celui dumnezeesc. Pen­
tru aceasta tot chipul meu cel
stricat l-a înnoit, ca un Atot­
puternic.
Alt Canon, Irmos:
Făcut-a tărie cu braţul său...
Ca o pereche frumoasă
arătându-se Agatanghel cel lă­
udat, împreună şi Climent cel
viteaz, luminându-se cu po­
doabe muceniceşti; şi acum
stau înaintea lui Dumnezeu
împăratului tuturor, purtând
cununi cu bună laudă, împre­
ună cu cei fără de trup.
Hu ţi-a fost milă de trup,
carele în multe vremi a luat
chinuri cumplite, dorind de
bunătăţile, care au gătit Dum­
nezeu dumnezeeştilor sale
slugi împreună cu cari pe­
treci mucenice Agatanghele,
bucurându-te în veci.
Slavă...
Pământul prăznueşteşiCe- |
rul dănţueşte, cetele îngeri-
 370
IU I 4 j i i i i i ' i ' r i 'i n i m u •m r •4 n • in ■ i « iu n
LUN A LU I IA N U A RIE

A Născătoarei...
lor celor fără de trup se ve­
selesc şi inimile credincioşi­ Tu eşti a mea folositoare
lor cu bună credinţă slăvesc Preacurată, şi năzuinţă tare,
astăzi pomenirea ta înţelepte; tu şi apărătoare, şi acopere-
întru care, pre ceice te cins­ mânt, şi la tine cad, strigând:
tesc, mântueşte-i de toată Din nevoile mele scapâ-mă,
bântuiala, cu rugăciunile tale. ca ceeace ai născut bucuria,
Ş i acum, a Născătoarei... şi din focul de veci mă ră­
Luminezi lumea Preacu­ peşte Fecioară, pre mine celce
rată, răsărind pre lumina, ca­ nădăjduiesc spre tine.
Şi cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân-
re a strălucit din Tatăl mai duialâ şi Otpustul.
pre sus de gând şi mai ’nainte
de veci, drept aceea îţi strig:
Goneşte* Curată din inima
mea întuherecul cugetelor ce­
LA LIT U R G H IE.
lor fără rânduială, ca să te
Fericirile Octoihului şi ale sfântului Cli­
slăvesc. ment, Peasna 3-a pe 4 Prochimen, gla­
Irm osul; sul al 7-lea: Cinstită este Înaintea Dom­
nului moartea cuvioşilor lui... Stih: Ce
Păcut-a tărie cu braţul său, voiu răsplăti Domnului... Apostol, către
„pentrucă a surpat pre cei Filipeni: Fraţilor, petrecerea noastră in
ceruri ed.j... Aliluia glasul al 2-lea: Preoţii tăi
„puternici de pe scaune şi se vor îmbrăcă Intru dreptate... S tih :
„a în ă lţa t pre cei smeriţi, Fericit bărbatul carele se teme de Dom­
„Dumnezeul lui Israil, întru nul... Evanghelia dela loan: Zis-a Dom­
nul.. Kv suni uşa».
„care ne-a cercetat pre noi
CHINONICUL.
„Răsăritul cel dintru înălţime,
Intru pomenire’'veşnică ,va Ii dreptul...
„şi ne-a îndreptat pe calea
„păcii.
S V E T IL N Ă .
Podobie : Femei auriţi...

Ca şi Pavel Apostolul tot IN T R U A C E A ST A LUNA

pământul împrejur l-ai aler­ IN 24 D E Z IL E .
Prea cuvioasa maica noastră Xeni.
gat, şi cu îndelungate luptele L a Doamne strigat-am... Stihirile Cuvioasei,
tale ai întins viţe Climente, glasul 1-iu.
şi cu mreaja credinţei ai vâ­ P o d o b ie : Ceeace eşti bucuria...
nat pre Agatanghel, pre cel.
împreună părtaş, şi împre­ SjTfî a i ’nainte strămutân-
ună mucenic, pre pătimitorul M du-te cinstită, cu gân-
cel asemenea numit bunei ^ ~ direa şi adeverind cu
vestiri. fapta, ceeace ai socotit cu

III
-4« • •>•• • 4 '• • • I »>|l| «•» «•» M
IN DOUĂZECI ŞI P A T R U DE Z IL E
• • M l M l .t.M H H ia • • • «i» « i» i|M l<M<l « t • I * l> II H 1 im W l» .
371
IMltUlC4iBIOI

cugetul, ai ieşit din sălbătă- zurat pre Cruce, tânguindu-

ccasca deşertăciune a de­ se strigă: Prea dulcele meu
şertărilor, şi ţi-ai îndreptat Fiu! Ce este această nouă şi
călătoria, înstrăinându-te cu minunată vedere V Cum te-ai
suirea cea aspră a bunătăţi­ pironit cu trupul pre Cruce?
lor îericită Xeni. Celce toate le ţii în mâna ta.
A.şezându-te în limanul sâ­ Tropar, glasul al 8-lea.

nului de pământ celui dum- Intru tine M aică cu osârdie...

Slavă, Ş i acum , a praznicului.
nezeesc, ai trecut furtuna va­
Caută la sfârşitul cărţii.
lurilor lumii. Iară luntrea su­
fletului tău necufundată pur-
tându-o cinstită, de valurile
amărăciunii desfătărilor, pe­ LA U T R E N IE
treci plină de poverile cele CA N O AN ELE.
tainice. \ Amândouă din Octoih şi al Cuvioasei pe 4.
C A N O N U L Cuvioasei.
Instrăinându-te cu dum- Peasna l-a, glasul al 8-lea, Irm os :
nezeească urmarea lui Dum­
ântare săînălţămpopoare
nezeu celuice pentru noi s’a
pogorît de sus către noi, ca
să înalţe pre cei căzuţi, ai ră­
f minunatului D um neze­
ului nostru, celuice a mân-
„tuit din robie pre Israil, cân-
mas înţeleaptă, necunoscută
„tare de biruinţă cântându-i şi
rudeniilor; iară credincioşilor
„strigând: Să cântăm ţie unuia
şi lui Dumnezeu, mai ales ai
„Stăpânului.
fost cunoscută, rugându-te
Xeni totdeauna. Strein îiind de toată bu­
Slavă, Şl acum, a Născătoarei...
nătatea şi îiind depărtat de
Dumnezeu prin fapte necu-
Prea slăvită eşti întru nea­ vioase, îă-mă al lui cu rugă­
murile neamurilor, Maică Fe­ ciunile tale cele bine primite
cioară Curată, Născătoare de Xeni cinstită cuvioasă, pre
Dumnezeu Marie, apărătoa­ mine, carele laud viaţa ta
rea lumii, care ai născut cu cea streină.
trup pre Fiul Tatălui celui
fără început şi împreună veş­ A.prinzându-te pre tine fo­
nic cu duhul adevărat. Pre cul cel înţelegător, ca pre o
carele roagă-1 să ne mântuim materie lesne arzătoare, te-a
noi. plecat să te lepezi cu gând
bărbătesc de înşelăciunea cea
A Crucii, a N ăscătoarei, asem enea,
lumească şi de logodnicul cel
Dacă a văzut Fecioara cea trupesc, şi a te logodi, curat
fără prihană pre Fiul său spân- cu Domnul.
 — I. .

372 LU N A •aLmUr nI i t IA N U A R IE
a iB ia ia ia ii t a a . i a i- .m -iu t a a i in a .i. a i4 m B a « iB a iia n a n a i a i i a a u t a i

Slavă... luminos al Soarelui celui în­

Cugetând viaţa streină, de ţelegător, şi prea luminat, ca­
ceeace vecueşte în Cer, şi rele a răsărit din pântecele
nu se trece, ţi-ai răsplătit nu­ tău, luminează sufletele, ce­
mirea ca şi cu îapta, şi ai lorce te laudă.
alergat ca un cerb setos pre Irmosul:
urma logodnicului celui ne­ Celace ai întărit cu cu­
muritor. vântul cerurile, şi pământul
Şi acum, a Născătoarei... „l-ai întemeiat pre ape multe,
Să lăudăm credincioşii cu „întăreşte-mă către cântarea
cântări pre Maria cea prea „slavosloviei tale, Doamne.
curată Născătoarea de Dum­ Sedealna, glasul al 8-lea.
nezeu, pre cea plină de da­ Podobie : Pre înţelepciunea...
ruri, pre acoperemântul cel Iubind pre Cuvântul lui
dumnezeesc, pre limanul cel Dumnezeu Tatâl, carele s’a
liniştit, pre mântuirea credin­ arătat pre pământ pentru bu­
cioşilor. nătate, i-ai urmat ca unui mire
\ Peasna a 3-a, Irmos : prea fericită, şi cu osârdie ai
Celce ai în tarii cerurile... părăsit pre mirele cel strică-
|T\\ iruind dragostea cea cios şi patria, şi bogăţia cea
IM dumnezeiască pre sufle- trecătoare. Pentru aceasta vie­
i / tul tău cel curat, te-a ple­ ţuind pe pământ strein, pre­
cat pre tine curată, să uiţi cum îţi este şi numele, ai o-
ostenelele sihăstriei şi firea. morît patimile, şi ai câştigat
Indulcindu-te de frumuse­ moştenirea celor vii, de Dum­
ţile logodnicului celui nemu­ nezeu insuflată Xeni; roagă-
ritor, frumuseţile trupului ţi te lui Hristos Dumnezeu, ier­
le-ai veştejit, şi te-ai arătat tare de greşeli să dăruiască,
prea frumoasă, locuind în celorce prăznuesc cu drago­
dumnezeeasca căinară cea de ste sfântă pomenirea ta.
Mire. Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...

Slavă... Intru ispite dc multe fe­

Dobândind aripi poleite luri de nevoi, ale vrăjmaşilor
ale bunătăţilor, ai zburat că­ celor văzuţi şi nevăzuţi am
tre înălţimea Cerului, fericită, căzut, şi de furtuna păcate­
ca o porumbiţă nestricată. lor mele celor fără număr fi­
ind ţinut Preacurată, ca că­
Ş i acum, a Născătoare ...
tre o caldă folositoare, şi a-
Fecioară, ceeace eşti nor coperemânt, şi liman al meu

iii
 ÎN DOUA ZFCJ Şl PATRU DE ZlUS
alerg la bunătatea ta. Pentru
aceasta Preacurată, roagă pre
celcc s’a întrupat îără de să­
mânţă din tine, pentru toţi
robii tăi, ceicc te lăudăm ne­
încetat, Născătoare de Dum­
nezeu Preacurată, rugându-1
pre acela cu deadinsul, ier-
I tare de păcate să dăruiască,
celorcc ne închinăm cu cre­
dinţă dumnczeeştei naşterii
tale.
A Crucii, a Născătoarei..,
Mieluşaim văzând pre Cru­
ce pre MielJşelul şi Păstorul
şi Mântuitorul, se văitâ lă­
crămând cu amar, strigând:
Lumea se bucură luând mân­
tuire prin tine, iară pântecele
meu arde văzând răstignirea
ta, care o rabzi pentru îndu­
rarea milei. îndelung râbdă-
torule Doamne, adâncul mi­
lei şi izvor nedeşertat, mt-
lostiveşte-te şi dărueşte ier­
tare de greşeli, celorce laudă
cu credinţă dumnezeeştile
tale patimi.
Peasna 4-a, Irm o s:
cp uvinte, din munte umbros
| din una Născătoarea de
VC: Dumnezeu, cu dumne-
;)zeească vedere, proorocul
„mai’nainte a cunoscut că vei
„să te întrupezi; şi cutre-
„rnurându-se slăvea puterea
„ta.
ftdus-ai lui Hristos zestre:
Curăţia, omorârea mădulari­
lor si ostenelile înfrânării; şi
în locul acestora ai primit
împărăţia cerească şi desfă­
tarea cea veşnică,
Ydându-ţi aşternutul cu
lacrimi cuvioase şi mâncând
pâinea cu cenuşă, ai câştigat
mângâierea cea nemuritoare
şi desfătarea raiului.
Slavă...
Dându-te pre sineţi pildă
de bunătăţi ai tras multe su- i
flete către mântuire, care s’a
depărtat de dorirea lumii,
cugetătoare de Dumnezeu
Xeni, vrednică de laudă.
Şi acum, a Născătoarei...
Bucură-te dela noi, prea
sîântă Născătoare de Dum­
nezeu. Bucură-te ceeace ai
născut bucuria lumii. Bucu­
ră-te singura sprijineala oa­
menilor, binecuvântată Năs­
cătoare de Dumnezeu Fe­
cioară.
Peasna 5-a, frmos:
jf ntunerecul sufletului meu
vjg- risipeşte-1, dătătorule de
lumină, Hristoase, Dume-
„zeule celace ai gonit întu-
„nerecul cel mai dinainte al
„adâncului şi-mi dărueşte Iu-
„ mina poruncilor tal e, Cuvinte,
„ca mânecând să te slăvesc
„pre tine.
Ga o junice dorind de
dumnezeeasca frumuseţe a
Păstorului, strigat-ai: LTnde
păstoreşti acum Mire? Unde
te odihneşti? Spune-mi; căci
 374
doresc şi mă aprind totdea­
una a vedea faţa ta cea prea
frumoasă.
Dragostea este frumuseţea
mea, Mirele strigă, de mă ca­
uţi cinstită, cea luminată cu
bunătăţile, caută-mă în ceruri
că eu acolo păstoresc şi tot­
deauna îmi chem oile păşu-
nei mele.
Slavă...
Turturea prea fumoasă,
rândurea prea luminată şi pri­
vighetoare înţelegătoare te-ai
arătat Xeni cinstita şi frumu­
seţe păstrată lui Hristos, scă­
pând de cursele cele înţele­
gătoare ale vânătorilor, vred­
nică de laudă.
Ş i acum , a Născătoarei...
Pre cel de sus fără de mai­
că, în vremile cele de apoi
l-ai născut celor de jos fără
de tată, Fecioară, înfiinţându-
se deplin cu al nostru pentru
multa bunătate. Pre carele
roagă-1, să se mântuiască de
stricăciune, ceioe te laudă.
Pe a sn a 6-a, Irm os:
Curăteşlc-mă Mântuitorule...
V t? iaţa ta cea streină, şi
?v.j> nevoinţa cea preste fire
d de om, mărindu-o celce
pentru tine s’a înstreinat prea
lăudată, te-a împodobit Cu­
vioasă, cu semne şi cu minuni
cu adevărat minunate.
Pre mine, carele m’am în­
streinat departe de poruncile
LU N A LU I IA N U•<u«aiai»
A R IE u i m i na « • » »4»»amnmi
Dumnezeului nostru, apro-
pie-mă de dânsul cu rugăciu­
nile tale, Cuvioasă, şi mă îă
strein de gheena cea cumpli­
tă, şi de patimile celece mă
cuprind.
Slavă...
Când încunjurarea de ste­
le te vestiă mai pre sus de
gând la cei de aproape, şi la
cei de departe, cu mijlocire
streină, atuncea fiind încunu­
nată cu încunjurarea bunătă­
ţilor, te-ai suit către Hristos,
de carele doriai mărită Xeni.
Şi acum, a Născătoarei...
Celace şade necuprins
pre umerii Heruvimilor, a lo­
cuit în pântecele tău cuprins
cu trupul, iară nu cu Dum­
nezeirea, şi din tine a ieşit,
ca să mântuiască pre oameni.
Irm o su l:
Ourăţeşte-mă Mântuito­
ru le , că multe sunt fărăde-
„legile mele, şi mă ridică din-
„tru adâncul răutăţilor rogu-
„mă. Căci către tine am stri-
„gat, şi mă auzi Dumnezeul
„mântuirii mele.
CO ND AC, glasul al 2-lea.
P o d o b ie : Cu curgerile sângiurilor...
Pomenirea ta cea de stre­
ini iubitoare Xeni săvârşin-
du-o, noi ceice te cinstim pre
tine cu dragoste, lăudăm pre
Hristos, celce ţi-a dat ţie în­
tru toate putere de tămădu­
iri: pre carele roagă-1 tot­
deauna pentru noi toţi.
 in d o u ă _zeci
ICOS.
Pre Hristos celce s’a năs­
cut din Fecioară în chip strein,
Xeni mărită, roagă-i să ne fie
milostiv, nouă celorce aler­
găm la tine dupre datorie, din
suflet şi din inimă curată şi
cu bună credinţă ne silim
a lăudă pomenirea ta. Care
toate puterile cereşti ca pre
o purtătoare de lumină, şi
fără prihană, şi sfântă prăz­
nuirea ta dupre vrednicie o a
cinstit mărită. Care te rogi
neîncetat pentru noi toti.
Intru această lună, in 24 dt zile., pome­
nirea sfintei Maicii noastre Xeni.
Stih ■,Xocji se înslrein-ează dc viaţa aceasfa
aiăîat..’
Dc care şi m ai 'nainte vieţuind, era sLryină
ca adevărat...
Amândouă slujnicile Xcr.si sunt murind.,.
Dc bunătăţii*', aceleia ne însfcreinate fiind.
In douâzţci şi patru de zilt K^nii a venit.
In iălă^luirea Ceruki şi s'a odihnit,
ericita aceasta ţi pururea pomeni-
L .J * ta Xeni a fost din narea şi sla-
Yf'" vita cetate a Romei, din neam cin-
« stit şi râvnttor. Deci vrând părinţii
ei să o mărite, şi gătind toate celece erau
de treaba nunţii, ea s’a sculat de a higiL
clin cămara cea de mirt Li, cu alic două
femei ritiere slujnice ale sa]c care fă-
cându-şi călătoria pre mare şl trecând
şî prin alte locuri, au sosit la cetatea
ce se cheamă Milassa, şi mai vârtos au
nemerit la acea cetate, îiind îndemnata
de dutntiezeescul Pavel monahul şi pre­
otul. carele arătând a-se dela Dumnezeu
în ostrovul Co, o a îndreptat spre cele
mai bune, îti care loc făcând o bise­
rică pre numele sfântului întâiului mu­
ţenie Ştefan, împreuna cu cele doua
slujnice ale el, şi cu alte câteva fecioare
Ce se adunase acolo, au arătat multa
nevoinţâ, aducându-se pre sine spre ce­
reasca petrecere, cu toata răbdarea şi
părăsirea simţirii poftelor lumeşti. Deci
petrccându-şi bine viaţa şi după cu­
p a tr u de z e le ........ 375
vioasa aceea şi fericita ei moarte, şi-a
luat de sus mărturia; câ întru ameazăzi
luminând soarele pământul, s’a Ivit o cruce
de stele, care era înconjurată tic raze lu ­
minoase, atât Cât se părea a fi o cunu­
nă fericitei, datfi ei de la Dumnezeu pen­
tru îndelungatul post, şi priveghere şi
feciorie. Şi aceasta este adevărat, că după
îngroparea moaştelor sale Îei pământ, nu s’a
mai văzut acea stea cu raze. Deci s'a desco­
perit şi lucrurile cele despre sfânta, spu­
nând una din 3!uj nici le sale când vrea
sâ moară, din ce patrie şi din ce neam
era fericita. Şi numele cel dela părinţi,
care se chema Evsevia, şi deci vrând ea
a nu se cunoaşte, şi-a pus numele pre
urma Xeni.
Intru aceasta zi, pomenirea sfinţilor mu­
cenici, Pavel, Pavsirion şi Teodotion,
Stih: Pavairioti si Pivei amândoi fraţi cei
rabdfttori.
Curgerea râului ii arată şi Împreună nevoi­
turi,
lalH grn-nfi7.nl să fie dar s-abîa viind.
Strigă Teotiotion pre Dumnezeu dorind.
Aceştia erau pre vremea lui Diocli-
tian şi Maxi mi an împăraţii, şi Arian ighe-
momil, în Cleopatrida, fraţi dupre trup,
din tânără vârst£ îmbrăcaţi în sliitna mo­
nahicească, Şi erau de ani când au fost
prinşi, Pavel de treizeci şi şapte, iară
Pavsirie dc douăzeci şt cinci. Deci aflând
de prinderea lor, Teodotion fratele lor,
lăsând petrecerile prin munţi cu tâlharii,
(câci şi el era părtaş obiceiuiui acelora)
a venit ca să-i vadă pre ti, şi să ii se
închine; şi vSzându-i pre ei ca stă în ju­
decata, n’a cutezat a sc apropia, ci du-
dndu-se într'o parte, cugetă întru sine,
oare ce fel de moşteniri vor dobândi fra­
ţii săi. Şi înfierbântându-se, s’a întors şi
s’a mărturisit pre sine creştin înaintea ti­
ranului Arian, şi sărind asupra lui, îl
pogorî pre el de pre scaun. Deci în ­
dată cuie înfocate i-a fost bătute prin
cotisle, încă şi în pântece şi ş’a primit
sSarşituî vieţii tăindu-i-se capul de sabie.
Iară Pavel şl Pavsirle, fiind aruncaţi în
râu ş’au săvârşi; mucenia.
Intru accasta ai, pomenirea sfântului mu­
cenic Vavila Cel din Sicilia, şt Timoteiu
şi Agapîe, ucenicii lui.
S tih : Vavila mai 'nainte improtiva dracilor
s'a nevoit;
 376 LUNA LUI IANUARIE
Apoi şi prin sânge s’a chinuit.
Pre Agapie împreună cu Timoteiu cel lăudat:
îi cunosc următori învăţătorului pea ară lat.
A cest sfânt mucenic Vavila, de bun
nearn fiind dupre marele Iov, despre
răsăriturile soarelui, a fost născut din
părinţi de bun neam şi iubitori de Dum­
nezeu, în vestita Teopoli. Şi învăţân-
du-se întru ea, cu învăţătură şi înţelep­
ciunea Domnului; şi sfinţitele dumne­
zeieşti Scripturi, degrab cu silinţă învă-
ţându-le şi din tânără vârstă iubind pre
Hristos, a urât lumea. Deci murind pă­
rinţii sai, a împărţit bogăţia pe la săraci,
şi la văduve şi Ia sărmani. Şi scuturân-
dti-se pre sine, de toată lumeasca mate­
rie, suindu-se în munte se liniştea având
cu sine şi pre amândoi ucenicii săi, pre
Agapie şi Timoteiu. Deci făcându-se şi
preot, dupre vrednicie a cinstit cinul preo­
ţiei. Dar fiindcă necredincioşii şi vărsă­
torii de sânge Elîini, grăbeau ca să-l
vândă pre ei' ighemonilor, lăsând Roma,
s’a dus la Sicilia, fmpreună cu amândoi
ucenicii săi. Zăbovindu-se acolo, pre mulţi
» a luminat cu darul ce locuia întru el,
’ aducându-i la cunoştinţa de Dumnezeu.
Ci fiindcă cetatea nu se poate ascunde,
deasupra muntelui stând, precum este
scris; nici acesta s’a tăinuit de ighemo­
nul de acolo. Deci prăznuindu-1 pre el,
împreună cu amândoi ucenicii săi, îndată
ce a văzut câ cu îndrăzneală mărturise­
şte pre Hristos Dumnezeul adevărat, mai
întâiu ia bătut cu feluri de toiage năvălind
asupra lor şi roşindu-le trupurile lor. Apoi
purtându-i pre ei prin cetate prin mun­
citori, cu feluri de chipuri şi fără ome­
nie îi ustura: Una ad i$ îngrozind prin
ei cetăţile Siciliei, iară alta plinindu-şi
osebita patimă, prin pedeapsa lor. Insă
sfinţii mucenici se întăreau, privind la
veşnicile bunătăţi. Iară a doua zi tâin-
du-i pre ei cu săbiile, i-au aruncat în
foc. Insâ nu a vătămat focul nici de cum
trupurile lor, ci întregi şi nevătămate le-a
păzit. Pre cari şi luându-le oarecari cre­
dincioşi dupre vrednicie, le-au îngropat
în insula Siciliei.
Intru această zi pomenirea prea cuvio­
sului părintelui nostru Machedonie.
Stih: Din nenumăratele părinteştii c tale lo­
caşuri a câstigd dorind:
Hristoase şi Machedonie unul este luând.
A cest înlru sfinţi părintele nostru
I Machedonie, avea lupta şi privelişte vâr-
I furile munţilor. Nu într’un sat întemein-
du-se, ci acum întru acesta sâlâşluin-
du-se, acum în celălalt mutându-se, în
Finicia, Siria, şi Cilicia. Şi aceasta o
făcea, fugind de îmbulzeala celorce nă­
zuiau la el. Deci patruzeci şi cinci dc
ani a petrecut aşâ neavând, cort nici co­
libă, ci într’o crăpătura adâncă, avându-şi
şederea. Iară dupăce s’a făcut preot, a
ascultat de ceice-l rugau şi şi-a făcut chilie.
Mai pre urmă înlrebuinţâ şi căsuţi, nu
ale sale, ci streine, douăzeci şi cinci de
ani a petrecut, salăşluindu-se în colibă
şi în căsuţe. In cât se adună anii luptelor
sale la şaptezeci, cu pâine de orz şi cu
apă patruzeci de ani hrânindu-se. M a i
în urmă însă în neputinţă căzând, se hrăneâ
cu o micâ părticică de pâine şi cu apă.
Acest minunat, mare făcător dc m inuni
făcându-se, draci din oameni isgonincl,
şi feluri de boale vindecând şi alte nu
puţine prea mărite săvârşeâ. A cestu ia
odată ia adus o femee care prea m ult cu
covârşire mâncâ, din lucrarea drăcească
şi mult pentru dânsa tânguindu-se rudele
sale, se rugau ceice o aduseseră la sfântul
ca să o miluiască şi sâ o vindece pre ea.
Iară sfântul făcând rugăciune o a făcut
pre ea să mănânce fireşte; câci m âncâ
preste măsură de mult. Şi lui D um nezeu
cu curăţenie, şi cu stăruinţă slujind ani
şaptezeci, s'a mutat către Domnul.
Intru această zi, aducerea m o a ş te lo r
sfântului prea cuviosului m ucenic A n a s ­
tasie Persul.
Stih : Anastasie pentru nevoinţele tale tc-ai
încununat:
Iară nouă Darul moaştelor tale ne-ai dat.
Mergând Iraclie împăratul Ia Persid a
şi murind Hosroiu împăratul Perşilo r iară
un călugăr dela mănăstirea M ucenicului,
văzând oastea împăratului, s’a bucurat.
Şi era cu poporul creştinilor, care se în ­
torceau pre la locurile lor şi viin d Ia ie-
gumenul său, i-a adus moaştele m uceni­
cului, şi a povestit, că la Persida a tă­
măduit pre un îndrăcit, puindu-le deasupra
lui. Deci Iraclie la douăzeci de ani după
împărăţia lui, a adus în Ierusalim cins­
titul lemn. Iară un episcop fiind trimis de A r ­
hiepiscopul cel mai mare, în părţile R o m a ­
 IN d o u a z e c i ş i p a t r u d e z il e
nilor, a luat moaştele sfântului de Je-a dus
la Chesarla şr dând acolo puţină parte,
cealaltă o a oprit, iară cinstitul cap al
mucenicului şi icoana, se cinsteşte şi se
înuhtnă tie oel credincioşi în marea şi
vechea Romă.
Intru aceasta zi, pomenirea sfântului Mucenic
Ermoghen ţi Mamant.
Stih : ErxnO^hen şi Marnant pri elenii lui
Hristos cu adevărat,
A muri pentru el nici cuci s'au îtilricuşat.
intru aceasUt zi, prsa cuviosul, p£.riritele
nostru Filon, culce a fost Episcop Culpasiţi,
cu pace s'a săvârşit
Stih: Filon din pământeni ^ra Iui Hristos
neajLiL'jri aducând.
Căci dela el Darul a fost având.
Intra accastă zi, prea cuviosul părintele
nostru F:1ipic preotul, cu pace s'a. săvârşit.
Stih: Precum caii cei alergători cu adevătat,
Filipic bucurându-se in csruri a sburat
Litru actaslâ Ă, sfântul mucenic Varsim şi
dai fraţi ai Iui, de ţabie s'au săvârşit.
Stih: Pre cei trei Ira|i dumnezeeîisca dra­
goste i-a legat,
Şi -ca să dorească, dumnezeescul sfârşit cel
ririn sabie i-a itidupiecat
Intru aceastâ zi, p/ea cuviosul Zcsimâ cu
pace s’a săvâril.
Stih: Zosima* cine vei spune îndelung ale
tale dureri,
Precum şi m urind Iu, cuuunele nenum ăratelor
ia.e osteneli.
In-ni aceasta zi, pomenirea stântului prii-
crtjcylui, înainte m ergătorului şi botezătorului
loan, aproape de Tavru.
Stih : Deci litnhn mea pre propoveduitoml
cura fi Uudâţidu-1,
Pre carele lin>b<t lui Hristos mai mare de
cât pământenii este numindu-l.
InTril această zi, cuviosul şi de Dumnezeu
purtătorul părintele nostru Dionisie cel din
Olimp cu pace s’a săvârşit.
Stih : Cu trupul ca un fără de trup ai vi3^
;uit părinte,
ţi acum cu ingerii cei fără de trup le ve­
seleşti sfinte.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne,
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Atrrn,
Peasna 7-a, Irmos:
inerii evrceşti, au călcat
4 > în cuptor văpaia cu în-
drăsneală şi focul în
„rouă l-au schimbat, strigând:
„Bine eşti cuvântat Doamne
„Dumnezeule în veci.
Roma se laudă cu scute­
377
cele tale, iară Mflassa şi mai
mult se laudă, având moaş­
tele tale, din care izvorăşti
minuni credincioşilor,mireasă
a lui Dumnezeu.
Râu de tămăduiri te-ai a-
rătat, în ne când noeanurile
patimilor celorce cântă: Bine
eşti cuvântat în veci Doamne
Dumnezeul părinţilor noştri.
Slavă—
ftdormit-ai patimile cele
pierzătoare de suflet, prin
multe privigheri fericită; şi
ai adormit somnul, care se
cuvine drepţilor, rugându-te
pentru lume.
şi acum, a Nascătoarei...
Nu încetă rugându-te, ce­
lui ce s’a întrupat dîn tine mai
pre sus de cuvânt, prea lău­
dată Născătoare de Dumne­
zeu, să se mântuiască sufle­
tele noastre din cursele vrăj­
maşului.
Peasna S-a, Irmos:
Celace: acoperi cu a p ă cele...
|f ogodindu-te (precum este
iKscris) cu un bărbat cu cel
frumos în podoabă, cu
Hristos; te-ai nevoit a face tot
felul de bunătăţi, cu bună cre­
dinţă, şi te-ai sălăşluit în dum-
1 nezeeascacămarăceadeMire,
slăvită, luând zestre Darul de
tămăduiri întru toti vecii.
kipitu-s’a, Hristoase, sufle­
tul meu după tine (strigata-i
cu dragoste) ca un pământ în-
1
II—
—
378 L U N A L U I IA N U A R IE

setoşat, pre tine te caut Doam­ neputincios, şi acum vieţueşti

ne apa cea vie, tie iţi aduc plo­ în ceruri, unde cu adevărat
ile lacrimilor, adapă-mă cu râ­ ţi-a fost vieţuirea ca o fecioa­
urile dragostei tale, Mântuito­ ră curată.
rule întru toţi vecii. B in e este cuvântat Dom­
Binecuvântăm pre Tatăl...
nul, celce a arătat cinstitele
Infrumuseţatu-te-ai dorind tale moaşte, liman liniştit de
de cel cu adevărat dorit, mă- tămăduiri celorce pururea se
ritu-te-ai Fecioară, lipindu-te primejduesc în noeanul, şi în
de slăvitul Hristos, tu ai adus valul patimilor, cinstea sihas­
Mântuitorului ceată sfântă de trilor şi lauda fecioarelor, pur­
fecioare, care ţi-au urmat ţie. tătoare de Dumnezeu Xeni.
Cu carele dimpreună dănţu- Indumnezeindute cu dum-
eşti acum la locaşurile cele nezeeştile lumini curată, vezi
de sus. mai curat pre cel mai desă­
Şi acum, a Născătoarei...
vârşit dorit, că vezi celece
Numai pre tine podoaba văd îngerii, şi dănţueşti îm­
lui lacov te-a ales Cuvântul preună cu toţi cei aleşi, ce­
Tatălui şi în pântecele tău s’a rând pururea deslegare păca­
sălăşluit, şî precum bine a voit telor, celorce te laudă.
a ieşit Preacurată, mai frumos Slavă...
decât toţi oamenii, ca să cu­
reţe firea noastră cea întune- Ca pre un locaş
1 •i w
fecioriei,
1•
_*
rvUlCti
a ta
ca pre o porumbiţa curata, ca
Irm osul: pre o turturea nevinovată, ca
Să lăudăm bine să cuvântăm»'* pre o mireasă a lui Hristos, şi
bună şi fără prihană, cu un
C e la c e a co p e ri cu ape
chip al dumnezeeştilor bună­
„cele mai pre deasupra ale
tăţi, ca pre o grădină încu­
„tale, celace pui mării hotar
iată credincioşii te cinstim, de
„nisipul, şi toate le ţii. Pre
Dumnezeu purtătoare Xeni.
„tine te la u d ă soarele, pre
Şi acum, a Născătoarei...
„tine te măreşte luna, ţie îţi
„aduce toată făptura laudă ca Vrmând cuvintelor tale,
„Făcătorului tuturor în veci. totdeauna te vom ferici (pre j
Peasna a 9-a, Irmos: tine Marie) neamurile neamu­
Rine este cuvântat Domnul... rilor, că ai născut pre Dum­
!=5>etrecând viaţă streină şi nezeu cel adevărat, Preacu­
J omorând patimile trupu- rată Fecioară carele, face cu
(!/ lui mărită, ai biruit prin adevărat fericiţi pre toţi cei
neputinţă pre vrăjmaşul cel ce slujesc lui.

1
 IH M
INI I D
H M
O U Ă ZEC
M II IIIM i M
I Ş I CINCI D E Z IL E
l l I ( • I • I I • • I U IB . It | • • ■ « • • • • I I I I U I I I ■ I I I I I 4 I I I I •■•> I l > l l •
379

Im osul:

Bine este cuvântat Dom­

nul Dumnezeul lui Israil, cel­
ce a ridicat nouă corn de IN T R U ACEASTA LUNA

mântuire, în casa lui David IN 25 D E Z ILE.

Cel dintru sfinţi părintele nostru Grigorie
slugii sale, întru care ne-a Arhiepiscopul C o n stan tin op le!, cuvân­
cercetat pre noi răsăritul cel tătorul de Dumnezeu.
dintru înălţime şi ne-a în­ LA V E C E R N IA CEA M IC Ă .

dreptat pre calea păcii. Punem Stihirile pe 4, glasul al 4-lea.

Podobie : C a pre un viteaz...
SVETILNA.
Podobie : Fem ei ascultaţi glas...
jp u gura cea de Dumnezeu
grăitoare, de Dumnezeu
Dorind prea cinstită Xeni cuvântătorule Grigorie şi
de locaşul cel ceresc, tc-ai fă­ cu limba ta cea cuvântătoare
cut pre tine streină de patrie, de Dumnezeu, ai arătat pre
de bogăţie şi de neam, ca o cel lăudat în Treime, pre Dum­
iubitoare de credinţă, dc Dum­ nezeu cel de o fiinţă, pre Ta­
nezeu purtătoare. Şi ridicân- tăl şi pre Fiul şi pre Duhul
du-ti Crucea ta, cu osârdie Sfânt, şi ai uscat nebunia el-
ai alergat cătrc Hristos, celce linilor şi minciuna, propove­
a venit din Fecioară cu mij­ duind adevărul, cu cuvintele
locire streină, să mântuiască tale cele grăitoare de Dum­
pre oameni. nezeu.
A Născătoarei...
$i vederea ta a fost cins-
ftrătatu-te-ai Stăpână, câ
întreci mai pre sus de tote
făpturile Fecioară, născând
cu trup pre Dumnezeu şi Zi­
ditorul tuturor, cu a căruia
Cruce întărindu-se fe m e ile
cele cugetătoare de Dumne­
zeu, vitejeşte au biruit, cu
care dimpreună toţi te lăudăm,
binecuvântată Marie.
Aceasta poate să se zică şi in loc de a
Crucii. Ş i cealaltă Slujbă a Utreniei.

tită şi chipul tău smerit, sfin­

* ţite Grigorie. Pentru aceasta
te cinstim cu cântări de bu-
 380
curie, şi zicem; Bucură-te stea
înţelegătoare, care luminezi
marginile, cu strălucirea în­
ţeleptelor tale cuvinte: Bu­
cură-te trâmbiţa care propo-
vedueşti lumii poruncile lui
lisus.
Organul cel mult glăsuitor,
alăuta cea bine alcătuită, flue-
rul şi vioara cea dulce răsună­
toare, pre Ierarhul cel prea
înalt, şi marele învăţător al
Bisericii lui Hristos, sâ-1 lău­
dăm, cântând: Bucură-te a-
dâncul dumnezeescului Dar.
Bucură-te înălţimea cereştilor
înţelegeri, Părinte al părin­
ţilo r Grigorie.
Cu praştia dumnezeeştilor
tale cuvinte, de Dumnezeu
insuflate, cu putere preaslă-
vite, ai împrăştiat ca pre un
lup pre A rie , şi d e p a rte
l-ai gonit dela turma lui Hris­
tos, păstorule prea bune, pă­
zind oile tale întru păşunea
Treimii, pentru aceasta pre
tine te cinstim, păstorule al
păstorilor Grigorie.
Slavă, glasul al 6-lea.
Pre mai marele păstori­
lor, şi cinstea patriarhilor,
pre tâinuitorul văzătorilor de
Dumnezeu, şi mintea cca prea
înaltă a cugetării de Hristos,
adunându-ne o gânditorii de
Dumnezeu, cu duhovniceşti
laude să-l lăudăm, zicând: Bu­
curate izvorule al cuvântării
LUNA LUI IANUARIE
de Dumnezeu, râul în ţe le p ciu ­
nii, şi curgerea dum nezeeştei
cunoştinţe. Bucură-te s t e a
prea luminoasă, că lum ea to a ­
tă luminezi cu dogmele tale.
Bucură-te celace eşti m are a-
părător al bunei credinţe, şi
al relei credinţe gonitor p rea
slăvit. Ci o prea înţelepte, de
Dumnezeu cuvântătorule Gri-
gorie, nu încetă rugându-te
lui Hristos Dumnezeu, pen­
tru ceice săvârşesc pururea
cu credinţă şi cu dragoste,
pomenirea ta cea p lăcu tă lu i
Dumnezeu, şi cinstită.
Şi acum, a Născătoarei...
Născătoare de D u m n e ze u ,
tu eşti vita cea adevărată, care
ai odrăslit rodul vieţii, ţie
ne rugăm: Roagă-te S tă p â n ă ,
cu Ierarhul Grigorie, s ă se m i­
luiască sufletele noastre.
LA STIHOAVNĂ.
Stihirile, glasul al 2-lea.
Podobie: Casa Eufratului...
Veniţi iubitorilor de dum-
nezeeaasca înţelepciune, pre
dumnezeescul cuvântător de
Dumnezeu, să-l lăudăm, stri­
gând: Bucurăte înţelepte G ri­
gorie.
Stih : Gura mea va grăi înţelepciune, şi
cugelul inimii mele p ricep ere.
(jura cea sfinţită, lim b a
cea dc Dumnezeu grăitoare, şi
dumnezeeasca minte a în ţe ­
leptului Grigorie, toţi să o lă u ­
dăm, de Dumnezeu în ţe le p ­
ţilor.
 IN DOUĂZECI $[ CINCI D E ZILE 381

Stih: Auziţi acestea toate neamurile,

ascultaţi toţi ccice locuiţi in lume.

Oasă de taină, a dumne-

zeeştilor sale cuvinte, a gătit L A V E C E R N IA CEA M ARE.
tuturor, marele Grigorie; ve­
După obişnuitul Psalm, cântăm : Fericit
niţi credincioşilor să ne os­ barb al ll!.,. Slava dinlăiu...
pătăm. La Doamne strigat-am... Stihirile pe 8,
Slavă... glasul 1 iu.

Intru cinstita Treime, în Podobie: Prea Uudaţilor muţeniei,,.

Tatăl, Cuvântul şi Duhul, dum­ ţfft ărinte Grigorie, buzele

nezeescul cuvântător de Dum­ 5' tale nu le-a acoperit mor­
nezeu, a crede a învăţat, în- f mântul, solitorul uitării
tr’un Dumnezeu nedespărţit. că a dumnezeeştei cuvântări
Şi acum, a Născătoarei,..
1 gură te-ai arătat, dogmele bu­
nei credinţe şi acum lumii gră­
Intru tine Maica lui Dum­ ind u-le. Pentru aceasta roa-
nezei^ şi întru dumnezeescul gă-tc, ca să dăruiască sufle­
tău Fiu, marele cuvântător dc telor noastre, pace şi mare
Dumnezeu, a crede a învăţat, milă. De două ori.
Marîe, Maică Fecioară. Părinte Grigorie, înţelep-
Troparul, glasul 1-lu... ţeşte de trup te-ai ferit, de cel
pluerul cel p ă s to r e s c al vrăjmaş şi înşelător, şi în că­
ruţa bunătăţilor cea cu patru
cuvântării tale de Dumnezeu,
cai, la Cer mergătoare suin-
a biruit trâmbiţele ritorilor-, , du-te ai sburatla frumuseţea
că ţie celuice ai cercat adân­ cea nespusă. De care sătu-
curile Duhului, şi frumuseţile rându-te, acum te rogi să se
vorbei ţi s’au adaos. Deci roa­ ; dăruiască sufletelor noastre,
gă pre Hristos Dumnezeu, Pă­ pace şi mare milă.
rinte Grigorie, să mântuiască P ă rin te G rig o rie, lui
sufletele noastre. Dumnezeu şi oamenilor ai
Slavă, Şi acum, a Născătoarei învierii. fost credincios mijlocitor cu
Gavriii zicând ţie Fecioara,., Darul; şi acum cu rugăciunile
Caută la sfârşitul cărnii. tale cele cu bună îndrăzneală
bine milostiv fă c â n d u - n e
nouă, pre Hristos Domnul nu
încetă a-1 rugă, Cuvioase, să
dăruiască sufletelor noastre,
pace şi rnare milă.
_lll
382
Alte Stihiri, glasul al 2-lea.
P o d o b ie : Cu ce cununi de laudă...
Veniţi cu sfinţite cântări
să lăudăm pre grăitorul de
Dumnezeu, pre ochiul cel pri-
veghetor al Darului, şi gura
cea prea înţeleaptă a Duhului,
pre luminătorul lumii cel
strălucit, şi marele glăsuitor
al Bisericii. Lauda ortodoxiei
cea prea luminată, curgerea
cuvântării de Dumnezeu, râul
dumnezeeştilor dogme cel
pururea curgător, izvorul cel­
ce izvorăşte apele dumneze-
eştei dulceţi. dc douăon.
Cu dragoste duhovnicea­
scă astăzi să lăudăm pre Ie­
rarhul, pre cel întocmai la o-
biceiu cu apostolii, apărăto­
rul bunei credinţe, izvorîrea
grăirii de Dumnezeu, râul în­
văţăturii cel prea dulce, în­
tărirea cuvintelor celor înalte
grăitoare. Buzele cele din Cer
tunătoare, limba cea cu îoc su­
flătoare, vistieria înţelepciu­
nii, pre propoveduitorul Cu­
vântului, podoaba credincio­
şilor.
Cu cântări dupre datorie
toţi să lăudăm pre cuvântă­
torul de Dumnezeu, pre pă­
zitorul turmei lui Hristos şi
vânătorul lupilor, cel prea în­
ţelept. Pre zmulgătorul ne-
ghinilor celor înstreinate, pre
semănătorul dreptelor dog­
me, cel prea minunat. Preizgo-
nitorul ereticilor cel prea tare,
ill
LU NA LUI IA N U A R IE
carele a înmulţit cu adevărat,
cu dumnezeeasca priveghere
talanţii lui Hristos, precum
s’a căzut, şi lumea a luminat
cu dumnezeeştile străluciri
ale învăţăturilor.
Slavă, glasul al 8-lea...
Limba ta cea deşteptată
spre învăţătură, glăsuind în
urechile inimilor, sufletele le­
neşilor le ridică, şi prin cuvin­
tele cele de Dumnezeu gră­
itoare, scară se află, care sue
pre cei de pe pământ la Cer.
Pentru aceasta Grigorie, de
Dumnezeu cuvântătorule, nu
încetă rugându-te lui Hristos
Dumnezeu, sâ mântuiască din
nevoi sufletele noastre.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Împăratul cerurilor pen­
tru iubirea de oameni, pe pă­
mânt s’a arătat şi cu oamenii
a petrecut. Că din Fecioară
curată trup luând, şi dintr’însa
ieşind cu luarea, unul este Fiul
îndoit în fire, dar nu în feţe.
Pentru aceasta pre acesta
desăvârşit Dumnezeu şi om
desăvârşit, cu adevărat pro-
poveduindu-1, mărturisim pre
Hristos Dumnezeul nostru;
pre carele roagă-1 Maică ne­
nuntită, să se miluiască su­
fletele noastre.
 IN D O U Ă ZE C I $1 CINCI D E ZILE
(V O H O D ) Lumină lină...
Prochim enul zilei şi cetire.
Dela Pilde cetire.
Cap. 1, V e rs 8.
omenirea dreptului cu laude şi bine­
cuvântarea Domnului pre capul lui.
Fericit este omul, carele a aflat în­
ţelepciunea, şi muritorul ce ştie price­
perea; că mai bună este neguţătoria a-
cesteia, decât a aurului şi a argintului
visteria. Şi mai scumpă este decât pie-
t/e!e cele de mu‘t preţ, şi tot ce este scump
nu este vrednic ei; pentrucă lungimea
zilelor şi anii vieţii sunt în dreapta ei, şl
în stânga ei bogăţie şi slavă. Ca din gura
ei ese dreptate, legea şi mila pe limbă
le poartă. Deci ascultaţi-mă pre mine o
fiilor, că lucruri de cinste voiu să zic. Şi
fericit este omul carele căile mele va păzi,
Că eşirile mele sunt eşiri de viaţă, şi se
găteşte vrere de la Domnul. Pentru aceasta
, vă rog pre voi, şi pun înainte glasul meu
fiilor omeneşti* Că eu înţelepciunea am
tocmit, sfatul şi ştiinţa şi gârWul eu l-am
chemat. Al meu este sfatul şi întărirea,
a mea este priceperea, şi a mea este tăria.
Eu pre ceice mă iubesc pre mine, îi iubesc;
şi ceice mă caută vor află Dar. înţelegeţi
dar cei fără de răutate chibzuiala,’ şi cei
neînvăţaţi lipiţi-vă inima. Ascultaţi-mă pre
mine iarăşi; că lucruri de cinste’ voiu sâ
zic. Şi voiu scoate din buzele mele cele
drepte, că adevărului se va învăţă grumazul
meu, şi urâte sunt înaintea mea buzele
mincinoase. Câ dreptate sunt toate graiurile
gurii mele, nimica nu este într’însele strâmb,
nici răzvrătit. Toate sunt drepte celorce
înţeleg şi netede celorce află cunoştinţa.
Că vă învăţ pre voi adevărul, ca să fie
în Domnul nădejdea voastră, şi sâ vă
umpleţi de Duh.
Dela în ţelep ciu n ea lui So lo m o n citire.
C ap . 10, V e rs 32.
u:a dreptului izvorăşte înţelepciune
şi buzele oamenilor înţelepţi ştiu
Darul cel bun. Gura înţelepţilor se
învaţă înţelepciune, şi dreptatea mân­
uieşte pre dânşii din moarte. Sfârşindu-se
omul drept, nu-i piere nădejdea; ca fiul
drept se naşte întru viaţă. Şi întru bu­
nătăţile sale va culege roada dreptăţii.
383
Lumina drepţilor este deapururea, şi dela
Domnul vor aflâ Dar şi slavâ. Limba
înţelepţilor ştie cele bune, şi în inima
lor odihneşte înţelepciunea. Iubeşte Dom­
nul inimile ceie cuvioase, şi primiţi
sunt lui toţi cei fără prihană în cale. în­
ţelepciunea Domnului luminează faţa celui
priceput; câ soseşte la ceice o doresc
mai ’nainte de ce o cunosc pre dânsa.
Celace mânecă la dânsa nu va osteni, şi
celce priveghează pentru dânsa degrab
I fără de grijă va fi. Că pre cei vrednici
ei, singură umblă împrejur căutându-i şi
în cărări se arată lor cu bună priinţâ, pre
înţelepciune nici odată nu o birueşte
răutatea. Pentru aceasta am fost şi iubitor
frumuseţei e i; şi o am iubit, şi o am
căutat pre dânsa din tinereţele mele Şi
o am căutat sâ o aduc mie mireasă. Ca
pre Stăpânul tuturor o am iubit, că este
învăţătoare întru ascuns de ştiinţa lui
Dumnezeu, şi aflătoare de lucrurile lui.
Osteninţele ei sunt bunătăţile şi învaţă
acea curăţenie şi minte, şi dreptate, şi
bărbăţie, decât care mai de trebuinţă
nimica nu este întru viaţa oamenilor. Şi
de pofteşte cineva multă ştiinţă, ştie cele
trecute şi celece vor sâ fie le semueşte,
ştie tălmăcirea cuvintelor, şi dezlegările
vorbelor celor ascunse, semne şi minuni
mai ’nainte ştie, şi întâmplările vremilor
şi ale anilor, şi tuturor este sfetnic bun.
Că nemurire este într’însa, şi slavă întru
împărtăşirea cuvintelor ei. Pentru aceasta
am făcut vorba către Domnul, şi m’am
rugat Iui, şi am zis dintru toata inima
m ea: Dumnezeule al părinţilor, şi Dom­
nul milei, celce ai făcut toate cu Cuvân­
tul tău şi cu înţelepciunea ta ai tocmit
pre om ca sâ stăpânească făpturile cele
îăcute de tine, şi să îndrepteze lumea în­
tru cuviinţă şi dreptate, dă-mi înţelepciu­
nea care şade pre scaunele tale şi nu
mâ despărţi pre mine dela slugile tale,
câ eu sunt robul tău, şi fiul slujnicei tale.
Trimite-o pre dânsa din ceruri, dela lo­
caşul tău cel sfânt, şi dela scaunul slavei
tale, ca fiind cu mine sâ mâ înveţe ce
place înaintea fa ; şi să mâ îndrepteze
spre cunoştinţă, şi să mă păzească întru
slava sa. Că gândurile celor muritori toate
sunt cu temere, şi cu greşalâ cugetele
I lor.
 384 L U N A L U I IAN U ARIE
* * * .n • • • la a iM n iiti.i 4n *4 « i» i i • m u » n i ii 4 i» 4 > « > » « •» « ■►
« < » • • » • > • • • • ! '« « • 4 i i i m u » iilia lif< n tiii« a * a iia ii» a iM iia i« i» i) i

Dela înţelepciunea lui Solom on cetire.

Şi umplându-te de Dar, dum­
C ap. 4, V ers 7.
nezeeştile învăţături ai tunat,
reptul de va ajunge sâ se siârşa-
scă, întru odihnă va fi. Câ bătrâ- de trei ori fericite Grigorie,
£} J' neţele sunt cinstite, nu cele de mulţi şi cu puterile îngereşti îm-
^ ani, nici celece se numără cu numă­ preunându-te lumina cea în­
rul anilor. Şi cărunteţele sunt înţelep­
ciunea oamenilor, şi vârsta bătrâneţelor
treită şi nedespărţiţăai propo­
viaţă nespurcată. Plăcut lui Dumnezeu veduit. Pentru aceasta cu ale
făcându-se, l-a iubit; şi vieţuind între tale c u v in te luminându-ne
păcătQşi, s’a mutat. Râpitu-s’a, ca să nu
schimbe răutatea mintea lui, sau înşelă­
Grigorie, ne închinăm Treimii
ciunea să înşele sufletul lui. Că râvna ră­ celei cunoscute întru o Dum­
utăţii întunecă cele bune, şi neînfrânarea nezeire, spre mântuirea su­
poftei schimbă gândul cel fără de răutate.
Sfârşindu-se preste puţin, a plinit ani în­
fletelor noastre.
delungaţi. Că plăcut erâ Domnului sufle­ Ou limba ta cea de foc
tul lui. Pentru aceea s’a grăbit a-1 scoate
pre dânsul din mijlocul răutăţii. Şi no­ de Dumnezeu grăitorule Gri­
roadele văzând, şi necunoscând, nici pu- gorie, limbile cele vătămă­
ind în gând una ca aceasta. Că Dar şi
milă este întru cuvioşii lui, şi cercetare toare, cele luptătoare împo­
întru aleşii lui. triva lui Dumnezeu, ale ere­
LA L IT IE . ticilor le-ai ars; că dumneze­
Stihirile, glasul 1-iu, singur glasul.
iască gură te-ai arătat, care
A Iui Anatolie:
cu duhul a grăit măririle lui
Cu dumnezeeşti fapte tru­ Dumnezeu. Şi cu scrisorile ai
pul împreună cu sufletul du­ însemnat fiinţa cea întocmai
pre lege curătindu-ţi, hotarele puternică a Treimii celei ne­
cuvântării de Dumnezeu ai
văzute şi cu lumina cea întreit
străbătut, dumnezeeştile tai­
ne învăţându-te, de Dumne­ strălucitoare luminând lumea
zeu arătătorule Grigorie. Şi cea pământească, te rogi ne­
în norul cel neapus intrând, încetat pentru sufletele noa­
aşezarea de lege cea de Dum­ stre.
nezeu însemnată ai luat, ca­ Slavă, glasul acelaş.
re însemnă pre Treimea cea Cu Dumnezeeşti fapte trupul împreună
de o fiinţă. Căreia închinându- cu sufletul...
ne prin tine, cântând zicem: Stih ira c e a dintâiu.

Unime, ceeace eşti în Treime Ş i acum , a Născătoarei...

cunoscută, m ilueşte-ne pre Pentru rugăciunile tutu­

noi. ror sfinţilor, Doamne, şi ale
Ou cuvântul lui Dumne­ Născătoarei de Dumnezeu, pa­
zeu deschizându-ţi gura ta, cea ta dăne-o nouă, şi ne mi­
ai tras Duhul înţelepciunii. lueşte pre noi ca un îndurat.
I I!
IN D O U Ă Z E C I ŞI CINCI D E ZILE
L A ST IH O A V N Ă
Stih irile, glasul al 5 - le a :
P o d o b ie : Bucură-te cămara...
Bucură-te izvorul dumne-
zeeştei cuvântări, şi locaşul
privirii la cele prea înalte.
Că adâncul cel de sus Părinte
cu binecuvântat gând cercân-
du-1, tuturor l-ai arătat, în­
treit luminătoare a îi o ames­
tecare a luminii unită întru
unirea Dumnezeirii, şi între­
ită întru cinstitele Ipostasuri;
şi cu curăţia vieţii şi cu stră­
lucirea cuvintelor, ai învăţat
a cinsti pre prea sfânta Trei­
me de Dumnezeu Insuflate.
Dela care roagă-te ca să tri­
mită sufletelor noastre mare
milă.
Stih : Gura m e a va grăi înţelepciune...
Ou raza c u v â n tă r ii de
Dumnezeu, noaptea cea întu­
necată a eresurilor o ai stri­
cat, că la izvorul luminilor
cu gând de Dumnezeu cins­
titor, şi de Dumnezeu înţe-
lepţit ajungând, de Dumnezeu
cuvântătorule, razelor celor
ce se trim it de acolo te-ai
împărtăşit. Că strălucită min­
tea ta ca o oglindă îăcându-ţi,
lumina Dumnezeirii cea între­
ită şi nedespărţită, Părinte ai
luat prea luminat, şi raza cea
unită din destul, o ai încăput,
pre care acum roagă-o, să
deâ sufletelor noastre mare
milă.
385
S tih : G u ra dreptului va deprinde...
Bucură-te râul lui Dum­
nezeu, cel pururea plin de a-
pele Darului, carele veseleşti
toată cetatea împăratului Hris­
tos, cu dumnezeeşti cuvinte
şi învăţături. Izvorule al des­
fătării, noianul cel nedeşertat.
Păzitorule cel adevărat şi du­
pre lege al dogmelor. Apără-
torule al Treimii cel prea cald,
organul Duhului, minte deş­
teaptă, limbă b in e glăsui­
toare, carele adâncul scriptu­
rilor ai tâlcuit; pre Hristos
acum roagă-1 să dea suflete­
lor noastre mare milă.
S la v ă , glasul al 8-lea:
Inim ile credincioşilor, cu
limba ta arătându-le Grigorie,
rodurile bunei credinţe pu­
rurea înîlorite ai crescut în-
tr’însele lui Dumnezeu, şi le-ai
împodobit cu curăţia gându­
rilor, tăind din rădăcină ere­
surile cele spinoase. Pentru
aceasta primind laudele noa­
stre, dumnezeească alăută,
ochiul cel priveghetor, păs­
torule al păstorilor, vânătoru-
le de lupii cei înţelegători.
Roagă-te cu deadinsul Cu­
vântului, pentru sufletele noa­
stre.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Fecioară ceeace nu ştii
de mire, care pre Dumnezeu
negrăit l-ai zămislit cu trup,
Maica Dumnezeului celui prea
27
■■
386
• I I I < I I I I < I < •III Il l <<
<oi<■
LUNA LUI IANUARIE
> < i» in > t < < > ) i> I U »
•.»»
»>■
•» a.» a.a •
I1 •■.
• m
u»I■•i«•I•I••iii i <
< iiii•<i4
:1
.
1 <
iii<
> i <
< i<i«iu lm

înalt, rugăciunile robilor tăi mele Treimii, Părinte prea cu­

primeşte-Ie, ceeace eşti cu vioase. Roagă-te lui Hristos
totul îără prihană; care tutu­ Dumnezeu, să dăruiască nouă
ror dărueşti curăţire de pă­ mare milă.
cate; acum rugăciunile noa­ Ş i acum , a Născătoarei...
stre primindu-le, roagă-te să
ne mântuim noi toţi. De dumnezeeasca fire ne-
despărţindu-te, trup s’a făcut
L a binecuvântarea pâinilor.
T ro p arul sfântului, glasui 1-iu.
în pântecele tău, ci Dumnezeu
Fluerul cel păstoresc... De două ori. a rămas dupăce s’a făcut om,
Caută-I la Vecernia ce a mică. celace după naştere ca şi mai
Şi Născătoare dc Dumnezeu... odată. ’nainte de naştere maică Fe­
Ş i citirea Cuvântului. cioară cu totul îără prihană
te-a păzit, însuşi Domnul. Pre
carele cu osârdie roagă-1, să
ne dăruiască nouă mare milă.
După a doua Stihologhie, Sed ealn a gla­
LA U T R E N IE sul al 5-lea.
L a Dumnezeu este Domnul... Troparuil sfân­
tului de două ori. Po do b ie: Cuvântul cel împreună...

Slavă, Ş i acum, a Născătoarei... Priveghind la cuvântul a-

După întâia Stihologhie, Sedealna, gla­
sului al 3-lea.
devărului lui Hristos, stăpâ-
nia Treimii Dumnezeu o ai
Po do b ie: Pentru mărturisirea...
cuvântat, şi păgânătatea lui
Dumnezeeştei s tră lu c iri Arie şi cea fărădelege a lui
făcându-te moştean, cu viaţă rea credinţă surpând, ca un
nematerialnică ai vieţuit, cu viteaz al bunei crcdinţe, şi
sfinţirea întocmai numit. Că părtinitor Ierarhe, ai luminat
mai pre sus de îire luminat pre ceice dormiau întru în-
descoperind învăţăturile, in tunerecul necunoştinţii.
ortodoxie, credinţa o ai în­ De două ori.
tărit, părinte cuvioase. Pre Slavă, Ş i acum , a Născătoarei...
Hristos Dumnezeu roagă-1 să
Patim ile sufletului meu
ne dăruiască nouă mare milă. cele cu multe dureri, şi boa'
S la v ă asemenea...
lele trupului meu degrab le
Stâlp al Bisericii ai îost, vindecă, şi rătăcirile minţii
avuţie nefurata a bunei cre­ mele aşază-le, ceeace eşti cu
dinţe te-ai arătat, de Dumne­ totul îără prihană, şi întru
zeu cuvântătorule Grigorie, liniştea gândurilor, a aduce
luminându-ţi viaţa ta cu ne- rugăciuni curate împăratului
pătimire şi descoperind dog­ tuturor învredniceşte-mă de
 IN DOUĂZECI ŞI CINCI DE Z ILE 387

Dumnezeu Născătoare, şi a iască ; că pre tine te am nă­

cere iertare greşelilor. ri ejde, eu netrebnicul robul
După polieleu, Sedealna, glasul al 8-lea. tău.
Podobie : Pre înţelepciunea şi Cuvântul,.. Deci Antifonul dintâiu al glasului al pa­
trulea.
Defăimând înşelăciunea Prochimen, glasul al 4-lea.
celor rău credincioşi, şi Scrip­ Gura mea va grăi înţelepciune, şl cu­
turile deschizând cu dumne­ getul inimii mele pricepere.
zeească cuviinţă, ai trimis în­ Stih:
văţături, care au îndulcit cu Auziţi acestea toate neamurile, ascul­
taţi toţi ceice locuiţi în lume.
adevărat mai mult decât mie­ Toată suflarea...
rea inim ile credincioşilor, Evanghelia dela loan:
vredniciile de minune, a sluji | Zis-a Domnul către jidovii care veniseră
Treimii întru IJnimea Dum- la dânsul: Amin, Amin graesc vouă:
Celace nu intră prin uşă...
nezeirii. Pentru aceasta chi­
După Psalmul 50,
pul Mântuitorului în icoană Slavă, glasul al 2-leâ.
l-ai pus înainte, să sărutăm Pentru rugăciunile Ierarhului tău, Milos­
cu dragoste omenirea cuvân- tive curâţeşte mulţimea păcatelor noastre.
tătorule de Dumnezeu, Gri­ Şl acum...
gorie ; roagă-te lui Hristos Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
Dumnezeu, iertare de greşeli nezeu, Milostive...
Milueşte-ne pre noi Dumnezeule dupre
să dăruiască celorce prăznu- mare mila ta...
esc cu dragoste sfântă po­ Ş i stihira, glasul al 6-lea.
menirea ta.
De două ori
Cuvioase de trei ori feri­
cite prea sfinţite Părinte, păs- i
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...
torule cel bun, şi al lui Hris­
Când va veni să judece tos mai marelui păstorilor
tot pământul Stăpânul tutu- ' ucenice, celace ţi-ai pus su­
ror şi Făcătorul, cu cele dea- fletul tău pentru oi, tu şi acum
dreapta să mă împreuni pre prea lăudate, de Dumnezeu
mine osânditul, şi din întune- cuvântătorule Grigorie, cere
recul cel mai dinafară şi din cu rugăciunile tale, să ne dă­
toată munca pre mine netreb­ ruiască nouă mare milă.
nicul robul tău să mă scoţi, CANO ANELE.
rogu-mă; ca cu mulţumită să Al Născătoarei de Dumnezeu cu Irm o­
sul pe 6.
măresc bogăţia bunătăţii tale, Şi ale sfântului două pe 8.
de Dumnezeu Născătoare cu CANONUL Născătoarei de Dumnezeu.
totul fără prihană, şi să strig Peasna 1-a, Glasul al 8-lea Irm os:

ţie bucurându-mă. Koagă-te ă cântăm Domnului ce-

Fiului tău şi Dumnezeu, ier­ â luice a povăţuit pre no-
tare de greşeli să-mi dăru­ S rodul său prin m area
 388 *1 ^ 1 « It llK
LUN A L U I IA N U A R IE ii» • i l i n i i m i n e m u « • m i 4 »ii|i»h»o»ti»a«

„Roşie, cântare de biruinţă, ţii tale dăruindu-ţi, Bisericii

„că s’a proslăvit. ca unei maice pre tine Dar
Prea curată Născătoare de te-a dăruit.
Dumnezeu, care pre Cuvân­ Mintea stăpân făcându-ţi,
tul cel întrupat pururea ve- poftele trupeşti ţi-ai înfrânat
cuitor şi prea dumnezeesc, şi încăpător făcându-te dum-
mai pre sus de lire l-ai năs­ nezeeştilor străluciri, pre un
cut, pre tine te lăudăm. Dumnezeu în trei feţe a cins­
Pre tine strugurul cel pur­ ti, ne-ai luminat pre noi Gri­
tător de viaţă, carele izvo- gorie.
răşti dulceaţa mântuirii a toa­ A Născătoarei...

tă lumea, Fecioara te-a năs­ înţelepciunea lui Dumne­

cut Hristoase. zeu case eişi şi-a zidit, în pân-
Neamul lui Adam la feri­ teceletău sălăşluindu-se, ceea­
cirea cea mai pre sus de minte, ce eşti cu totul fără prihană,
prin tine fiind ridicat Născă­ şi plină de Dar, şi mai pre
toare de Dumnezeu, dupre sus de minte s'a arătat ca
vrednicie te lăudăm pre tine. un om cu acesta unindu-sc
C A N O N U L cel dinlâiu al Ierarhului. dupre Ipostas, Curată.
Al cărui acrostih este a cesta la Greci.
Alt CANON al Ierarhului.
Laud pre fericitul Grigorie cuvântătorul dc Facerea accluiaş Teofan.
Dumnezeu.
Peasna 1-a, glasul 1-iu. Irm os:
F a c c re a lui Teofan.
Laudă de Dumnezeu văzătorul.
Peasna l-a, glasul l-iu, Irm os:
Hristos se naşte, slăviţi-].,. W î? ântuirea începătorului
re cuvântătorul de Dum­ }|r neamului şi a patimi-
nezeu cel al doilea, pre j y j , lor noastre, sângele cel
stâlpul cel ceresc lumi­ dumnezeesc, ce a curs, ai stă­
nos, trâmbiţa înţelepciunii lui tut a-1 aduce întru jertfă, şi
Dumnezeu, veniţi iubitorilor acum Grigorie prea înţelepte
de cuvintele acestuia, cu dra­ fă-ne nouă pre Dumnezeu mi­
goste adunându-ne, să-l lău­ lostiv.
dăm, ca pre un cuvântător de Slavă...
Dumnezeu. Table de Dumnezeu în­
Cuvântul cel fără început semnate a luat Moisi, intrând
al Tatălui, carele ca un Dum­ în nor oarecând, iară tu pu-
nezeu este purtător de grijc indu-ţi în minte masa cea de
a toate, cu puterea cea de grije Dumnezeu primită, cu dea-
purtătoare fericite, Dar de cu­ dinsul pre Dumnezeu ai ru­
vânt şi de înţelepciune min­ gat.
 IK DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE
Şi acum , a Născătoarei...
Vrând pentru milostivirea
sa, să cheme din moarte şi
din stricăciune îirea omenea­
scă, Dumnezeu cel preste
toate, Fecioară prea curată,
în curat pântecele tău s’a să­
lăşluit.
Catavasie;
Pământul cel roditor...
Peasna a 3-a, Irmos;
u eşti întărirea celorcc
\i> aleargă la tine Doamne,
<4 tu eşti lumina celor în­
tunecaţi şi pre tine te laudă
„duhul meu.
Dâ-ne nouă ajutor cu ru­
găciunile tale Preacurată, go­
nind năvălirile cumplitelor în-
cunjurări.
Strămoaşei Evei tu te-ai
făcut îndreptare, pre începă­
torul vieţii lumii născându-1,
Născătoare de Dumnezeu.
Incinge-mâcu putere, Prea­
curată, care cu adevărat pre
Dumnezeu l-ai născut cu trup;
puterea Tatălui cea ipostat-
nică.
Alt Canon, Irmos:
Fiului celui mai 'aainle-..
Având izvorul înţelepciu­
nii, carele neîncetat izvorăşte
învăţăturile cele dc Dumne­
zeu înţelepţite prea fericite,
ai umplut Biserica lui Hris­
tos, care strigă lui Dumne­
zeu, celuice este preste toate:
Sfânt eşti Doamne.
389
Propoveduitorul bunei
credinţe cel cu glas mare şi
cuvântătorul de Dumnezeu
cel binevestit al cuvântării
dc Dumnezeu, vistieria pri­
virii la cele de sus, din des­
tul ne pune nouă înainte, şi
ne împarte bogat bogăţia cea
neîmpuţinată.
Ritorul cel cu foc insuflat,
lăuta Darului cca de Dum­
nezeu vestitoare, cu suflare
de Dumnezeu grăitoare, şi cu
glas insuflat de Dumnezeu,
glăsuind prea luminat, cân­
tarea fiinţii celei în trei sta­
turi, nouă ne-a cântat.
A Născătoarei...
De Dumnezeu Născătoa­
re împărăteasă a toată făptu­
ra, pre Hristos împăratul tu­
turor rugându-1 nu înceta, pre
carele l-ai născut spre mân­
tuirea noastră celor de pre
pământ, sâ mântuiască, pre
ceice te lauda pre tine.
Alt Canon, Irm o s :
Ceea.ce mai ’nainte,.,
Oeîace mai ’nainte de eşi-
rea din pântece ai fost vestit
ceeace te-a născut cuvioase
Părinte, numirea purtându-ti
dupre vrednicie Terarhe înţe­
lepte. din tot sufletul strigăm
ţie Părinte: Bucură-te.
Slavă...
Celce mai înainte decât
a voi cele rele, soţie şi ajută-
 I

390........ ....... ......... ................... LUN A LU I IA N U A R IE ..... ............ ............................. ........

toare prin dumnezeeşti ară­ deadreapta să mă impreuni

tări ţi-ai ales curăţia cea vă­ pre mine cel osândit, şi din
zătoare de Dumnezeu, şi în- întunerecul cel mai din afară,
ţelepţia, apărătorule al cre­ şi din toată munca pre mine
dincioşilor veselindu-ne, stri­ netrebnicul robul tău să mă
găm: Bucură-te Părinte. scoţi Preacurată, rogu-mă; ca
Şi acum, a Născătoarei... cu mulţumită să măresc bo­
găţia bunătăţii tale, Născă­
Alunecarea cea de demult toare de Dumnezeu cu totul
a strămoaşei Evei o ai îndrep­ lăudată, şi să strig ţie bucii-
tat, primind întru tine pre rându-mă: Roagă-tc Fiului
Cuvântul Tatălui, cclce a în­
tău şi Dumnezeu, iertare de
dreptat pre cei surpaţi, cu pu­ greşeli să-mi dăruiască; că
tere nebiruită, Maică Fecioară. pre tine te am nădejde eu ne­
Catavasie:
vrednicul robul tău.
întărirea celorce nâdajduesc-.
Peasna 4-a, Irmos:
Sedealna, glasul al 8-lea:
Pre înţelepciunea şi Cuvântul... PŞ uzit-am Doamne taina i-
m conomii tale, înţeles-am
Deschizându-ţi gura cu Cu­ lucrurile tale, şi am prea
vântul lui Dumnezeu, ai ră­ „mărit Dumnezeirea ta.
spuns înţelepciune propove-
duitorule al luminii, şi cuno­ Roldă nearată, care ai ră­
ştinţă dumnezeeasca lumii ai sărit spicul cel făcător de via ­
semănat, întărind cu adevărat ţă, care dă iumii viaţă, N ăs­
dogmele părinţilor, şi ca Pa­ cătoare de Dumnezeu, mân­
vel te-ai arătat apărător cre­ tueşte pre ceice te laudă pre
dinţii. Pentru aceasta şi cetă­ tine.
ţean împreună cu îngerii eşti, Născătoare de Dumnezeu
şi împreună vorbitor cu dân­ Preacurată pre tine toţi cei
şii te-ai arătat îericite, de Dum­ luminaţi te cunoaştem, că ai
nezeu grăitorule G rig o rie; născut Soarele dreptăţii pu­
roagă-te lui Hristos Dumne­ rurea Fecioară.
zeu, iertare de greşeli să dă­ Curăţire dărueşte neştiin-
ruiască celorce prăznuesc cu ţelor noastre, ca celace eşti
dragoste, sîântă pomenirea ta. îără de păcat, şi împacă lumea
De două ori. ta Dumnezeule, pentru rugă­
Slavă, Şl acum, a Născătoarei... ciunile celeace te-a născut.
Când va veni să judece Alt Canon, Irmos:
Toiag din rădăcină lui Iessei...
tot pământul, stăpânul tutu­
ror şi Făcătorul, cu oile cele Tăinuitor Treimii îăcâii
 IN d o u A z e c i si CINCI LîE z il e
du-te, cu a aceştia cunoştinţă
lumea ai luminat înţelepte, ra­
zele dogmelor strălucindu-le,
Cuvioase, ale învăţăturii tale
celei adevărate, la care gân­
dind pururea, toţi pre tine
cu bună credinţă te lăudăm.
buceafăr luminos bunei
credinţe ai răsărit, primind
intru tine lumina cea cu trei
străluciri, şi noaptea cea în­
tunecată a pagâneştilor ere­
suri, cu raza dogmelor tale
celor înţelepte, o ai gonit, şi
sufletele credincioşilor părin­
te le-ai luminat
Pre mintea cea mai pre
sus înfiinţată, izvorul Cuvân­
tului şi al Duhului, care sunt
din cel pururea veşnic, cu tu­
netul cel de Dumnezeu grăi­
tor prea fericite, Dumnezeu
a îi zicând-o, cu bună cre­
dinţă o ai învătat Aceasta de
la dânsul fiind învăţat, dela
Dumnezeirea cea dumneze-
este stăpânitoare cu adevărat
şi de lumină începătoare.
$uitu-te-ai în muntele bu-
nătăţilor, de cele de jos ose-
bindu'te, şi dela lucrurile cele
muritoare depărtând u-te, şi
table cu măna lui Dumnezeu
scrise, învăţăturile curatei teo-
loghii ai luat, învăţătorule de
tainele cele mai pre sus de
lume Grigorie.
A Născătoarei,..
Pre Adam, cel din voia
j
391
sa mai ’nainte câzut, I-ai ri­
dicat, ceeace eşti cu totul fără
prihană, născând Viata cea cu
un Ipostas din pântece fecio­
resc, curăţit cu Duhul. Şi la
desfătarea cea nepâtimîtoare,
şi dumnezeească şi nestricată,
iarăş l-ai adus Stăpână.
Alt Canon, Irmos, aceia^...
Cu minunatul Awacum
stând la dumnezeească paza
ta Grigorie, şi pre celce este
pre umerile Heruvimilor cu-
noscându-1, mântuirii celei a
toată lumea te-ai făcut vesti­
tor, pururea strigând: Slavă
puterii tale Doamne.
Mai marilor cetelor, ce­
lorce se arată aproape, şi îna­
intea lui Dumnezeu stau, a-
semanandu-te prea înţelepte,
şi celece sunt mai pre sus de
cât aceea, cu mintea încum-
jurându-let iară nu partea cea
de jos; ai ai uns la starea cea
prea înaltă, de acolo aducând
oamenilor bogăţie neîmpuţi­
nată.
Slavă-.
Celace ai intrat în norul
cel necuprins, şi ca dintru o
fereastră de piatră ai văzut
dosul, adică firea cea trupea­
scă amestecată cu cca fără
trup, şi amestecării celei ne­
amestecate ai fost arătător,
sluga lui Hristos; pre acesta
fă-1 milostiv robilor tăi.
 392
Ş i acum , a Născătoarei...
Munte înţelegător tu te-ai
arătat, din care s'a tăiat ne­
grăit piatra cea cinstită, ca­
re a zdrumicat chipul întu­
necatei înşelăciuni, şi cu lu­
minarea Darului a luminat,
pre ceice cu credinţă puru­
rea strigă: Slavă puterii tale
Doamne.
C ata va sie :
Acoperit-au cerurile bunătatea... ricite, cu bună credinţă te-a
P e a s n a 5-a, Irm o s:
37 ^ â n e c â n d , strigăm tie [
fcm Doamne:Mântueşte-ne
JMsi pre noi, că tu eşti Dum­
nezeul nostru, afară de tine
„pre altul nu ştim.
Potoleşte viforul patimilor
mele cel nestătător, ceeace
ai născut pre Dumnezeu chi-
vernisitorul şi Domnul.
Slujcsc naşterii tale Prea- ;
curată Născătoare de Dum­
nezeu, cetele îngerilor şi adu­
nările oamenilor.
M arie Născătoare de Dum­
nezeu cea nenuntită, nădej­
dile vrăjmaşilor deşartă-le şi
pre ceice te laudă pre tine
îi veseleşte.
Alt Canon, Irm o s :
Dumnezeu fiind păcii...
Dumnezeească vestirea cu­
vintelor tale, şi al învăţătu­
rilor dumnezeescul Dar, ca un
fulger grabnic au încunjurat
tot pământul. Treimii întru
LUNA LUI IANUARIE
unime şi unimei în Treime
să ne închinăm, de Dumne­
zeu grăitorule, învăţându-ne
pre noi.
Dorit-ai cu adevărat de
înţelepciunea lui Dumnezeu,
şi frumseţea cuvintelor ai iu­
bit şi mai mult o ai cinstit
decât toate cele preafrumoase
de pre pământ; pentru aceasta
cu cununa darurilor, prea fe­
împodobit şi de Dumnezeu
cuvântător te-a făcut.
Ă vedea arătat pre celce
este, ca şi Moisi de demult,
tu ai dorit de Dumnezeu grâi-
torule, şi dosul acestuia, în
piatră fiind acoperit, a-1 vedea
te-ai învrednicit, şi te-ai în­
văţat adâncul dumnezeeştei
fiinţe, cel fără de cuprindere
arătat.
A N ăscătoarei...
Celace ai zidit de demult
pre Eva strămoaşa ta, din
tine s’a întrupat, osândirea a-
celeia, şi- neascultarea arătat
vindecând, şi dezlegându-o
ca un îndurat, şi Stăpân al
tuturor; dc Dumnezeu Născă­
toare Maică pururea Fecioară.
Alt Canon, Irm os:
Cărbune cu foc dc buzele...
L>ângă tot focul vederii de
Dumnezeu prea fericite G ri­
gorie, apropiindu-te prin cu­
răţia minţii şi a sufletului,
Ill

IN D O U Ă Z EC I Ş I C IN C I D E Z IL E 393

fără saţiu cu mâinile tale ai Cuvântul lui Dumnezeu

luat lumina cea întreit stră­ pre tine oamenilor (Născă­
lucită şi întocmai văzută. toare de Dumnezeu) te-a a-
Slavă... rălat scară cerească, că prin
tine la noi s’a pogorât.
Ou strălucirile luminii ce­
Alt Canon, Irmos...
lei în trei strălucitoare fiind
Din pântece pre lonâ...
încunjurat, şi din lumină fi­
ind aprins, şi cu dumnezeeşti Cu curgerile înţelepţilor
raze, mintea luminându-ţi cu tale învăţături, prea înţelepte,
asemenea strălucitoare raze mintea lui Arie cea prea tur­
pre toţi i-ai luminat. bure o ai uscat, întru linişte
Ş l acum , a N ăscătoarei... păzind turma ta neînnecată, ca
pre o corabie cuvântătoare, în­
Lumină cea din lumină, tru care ai pus s e m in ţe le
pre Cuvântul Tatălui unul bunei cinstiri cu podoaba cu­
născut cel fără început pri­ vintelor tale.
mind Maică Fecioară; uşă lu­
Ca să-ţi îmbogăţeşti mintea
minii arătat te-ai făcut, pre
cu strălucirea cinstitei Treimi
Soarele dreptăţii luminat ară-
Părinte, o ai luminat ca o o-
tându-1.
glindă neîntinată şi nouă, de
C a ta v a s ie :
curând curăţită, prin înfrâ-
Dacâ a văzut Isaia cu Închipuire...
nare d esăvârşit făcându-o;
P e a sn a 6-a, Irm os :
pentru aceasta şi de Dum­
a in ă luminoasă dă-mi nezeu prea văzător te-ai ară-
M mie, celace te îmbraci
cu lumina ca cu o haină,
„mult m ilo s tiv e Hristoase,
tatprin dumnezeeştile arătări.
Cu totul amestecându-te
cu raza Duhului, te-ai făcut
„Dumnezeul nostru. luminător cu totul luminos
Pre tine Biscrică lui Dum­ Părinte, cu strălucirea cuvin­
nezeu şi cort, poiată însufle­ telor tale luminând marginile
ţită şi uşă cerească, Născă­ şi cu curăţia teologhiei îm­
toare de Dumnezeu credin- podobind frumoasă adunarea
j cioşii te vestim. credincioşilor, de Dumnezeu
Chipurilor idoleşti fiin d grăitorule Grigorie.
risipitor (ca un Dumnezeu) Hou Samuil de Dumnezeu
cel născut al tău, Marie dum­ dat te-ai arătat, dat fiind lui
nezeească Mireasă, este închi­ Dumnezeu şi mai ’nainte de
nat împreună cu Tatăl şi cu zămislire prea fericite, cu în- j
Duhul. ţelepţia şi cu curăţia fiind

T“ “
 3 M ........ ................................... LUN A _LUI _1AKUARTE
înfrumseţat şi cu prea sîântă
îmbrăcămintea preoţiei Pă­
rinte împodobit, mijlocitor
fiind intre Ziditorul şi între
zidire*
A Născătoarei...
Rârtie curată, care vrei să
primeşti întru tine pre Cu­
vântul scris, celce a îost mai
întâiu nescris împrejur dupre
Dumnezeire» mai’nainte ai îost
cunoscută de prooroci de de­
mult, Maică Fecioară. Că tu
pre cel nehotârît în pântecele
tău negrăit l-ai încăput
Alt Canon, irmos;
Ccice în mare ai suferii,..
Nefiind înnecat cu mintea,
fundurile dumnezeescului a-
dânc ai cercat, şi dintr’însele
tu ai scos mărgăritarul Stă­
pânului, şi tăcerea ca cuvân­
tul ai pus. prea alesule Gri­
gorie.
Slavâ,..
Celace prin curată rugă­
ciune ai alinat marea cea săl­
bătăcită, şi sârâtura cuvinte­
lor celor streine o ai lepădat
afară, tu Stăpânului ai adus
pre poporul cel credincios, ca
o picătură cerească Grigorie.
Şi acum, a Născătoarei...
Necuprinsă de cugetele o-
meneşti este tai na naşteri I tale
celei negrăite, şi înfricoşate,
Maica lui Dumnezeu; că tu
Fecioară pre făcătorul tuturor
născând, ai rămas Fecioară.
Catavasie:
Strigat-a ţie văzând...
CON DAC. glasul al 3~?ea.
Podobie: Fecioară astăzi...
Ou limba ta cea de Dum­
nezeu grăitoare, împletiturile
ritorilor deslegându-le slăvite
cu haina ortodoxiei cea ţesută
de sus, Biserica ai împodobit,
care şi purtându-o, împreună
cu noi fii tăi strigă: Bucură-te
Părinte, mintea cea prea înaltă
a cuvântării de Dumnezeu,
ICOS,
De înţelepciunea ta cea de
Dumnezeu grăitoare, şi prea
înaltă, umple-mi mintea mea
cea săracă şi ticăloasă, ca să
laud viaţa ta Părinte. Că nu
pot să-ţi aduc tie cuvânt, de
nu-mi vei da Lu mic cuvânt
j şi cunoştinţă, putere şi înţe­
lepciune. Ca dintru ale tale,
să-ţi aduc ţie, şi din bogăţia
bunătăţilor taie, de acolo să
am pricinile, şi să încununez
cinstitul şi sfântul tău creştet,
cu credincioşii strigând: Bu­
cură-te Părinte, mintea cea
prea înaltă a cuvântării de
Dumnezeu,
Intru această lună în 25 de zile, p om e­
nirea celui diratru sfinţi părintelui nostru
Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul, a r ­
hiepiscopul Constantino polei.
Stih: A cunoflţite cu ortodoxie fiinţa lui
D-dEiuiti^i'U. [celui adevărat)
LMa Grigorie w U Darul acesta creştinilor dat.
Cuvântătorul de Dumnezeu Grigorie,
A m-jrit in douăseci şi tiu ci dc 2ile ale l u i
Ianuarie.
cff'w lirele acesta Grigorie cuvântăto-
rol dc Dumnezeu, a fost pre vre-
ijfpj'l nea împărăţii lui Valent şi Teo-
AVit!. dosie eel mare, a caruia patria cea
pământeasca a fost cea a doua a Capa-
III
 IN D O U Ă ZEC I Ş I C IN C I D E Z IL E
docililor, iară cea cerească, Ierusalimul
cel de sus. Insă părinţii lui erau de bun
neam şi drepţi: Grigorie şi Nona, care
mai 'nainte neştiind, se închinau idolilor,
iară dupăce au născut pre marele Grigorie,
au fost renăscuţi de Duhul sfânt prin apă
şi prin Duh, şi atunCea Tatăl sfântului
s'a făcut ales învăţător şi Arhiereu Nazi-
anzului; iară dupăce a ajuns Ia măsura
vârstei şi a răzbătut ca nimeni altul, lot
meşteşugul şi ştiinţa învăţăturii, s’a făcut
tâlcuitor şi dascăl vieţii sale, şi a cinstit
cu cuvinte de laudă de îngropare pre
marele Vasilie şi pre Grigorie tatăl său,
şi pre fratele său Chesarie, şi pre sora sa
Gorgonia. Deci si cine a scris ceva pentru
dânsul, n’a luat din altă parte pricinile,
fără cât din celece erau scrise de dânsul.
Atâta numai este de nevoie a zice, că
de ar fi trebuit să se facă la oameni
vreo icoană şi stâlp, sâ aibă parte din
toate bunătăţile, acesta era marele G ri­
gorie; că covârşind şi biruind cu strălu­
cirea vieţii sale pre ceice dupre practică
erau procopsiţi, la atâta cunoştinţa s’a
suit, cât toţi erau biruiţi de înţelepciunea
lui ce avea, şi de cuvintele cele dăscăleşti
şi dogme. Pentru aceasta a dobândit şi
numele a se chemă şi a se zice cuvântă­
tor de Dumnezeu. Cârmuind biserica
Constantinopolci, doisprezece ani, până
la sinodul al doilea. Erâ la statul trupu­
lui mijlociu, puţin cam galben şi vesel
la faţă.>Cu nările late cu sprâncenele
drepte, căutătura blândă şi veselă, la un
ochiu erâ mai mâhnit, care erâ cam tras
de un semn de lovitură ce avea la pleopa
din sus. Barba nu erâ prea lungă, însă
deasă destul. Pleşuv şi alb la păr, barba
pe margine cam afumată. Ş i se face
prăznuirea lui în sfânta biserică cea mare,
şi la mărturisirea sfintei Anastasiei, la
intrările lui Domnin şi în biserica marilor
apostoli, unde i-a pus cinstitele moaşte,
Constantin Porfirogcnitul i u b i t o r u l de
Hristos, şi cu prea evseviosul împărat, ce
le-a adus din Nazianzul Capadochilor.
Intru a c e a s tă zi, p o m enirea p re a cu vi­
osului P ă rin telu i nostru Puplie.
S tih : Puplie pc viaţa cea materialnică le­
pădând,
Pe cea nematerialnică şi gânditoare este luând.
A cesta erâ din ceata sfetnicilor, din
?
395
cetatea Zevgma, ce se află lângă rîul Eu ­
fratului. Deci suindu-se într’un munte
înalt, carele erâ nu mai mult de trei­
zeci de stadii departe de zisa cetate,
ş ’a făcut o mică peşteră. Ş i toate câte
a primit dela părinţi, le-a împărţit să­
racilor, întru toată bunătatea şi sihăstria
petrecând. Deci vestea lui pretutinde-
nea mergând, mulţi mergeau către el
ca să se împărtăşească din sihâstreştile
lui nevoinţe. C ă r o r a şi poruncindu-le
a ’şi face mici chilii, adese ori îi cercetâ
ca nu cumvâ să se afle în chiliile lor
afară de trebuinţe ceva. Caci şi însăşi
pâinea o cumpănea cu cumpăna, şi de
găsea la vreunul mai multa, rob pân-
tecelui pre acela îl numcâ, şi spre sa­
ţiu iubitor de trup. Iară de vedeâ pre
vreunul ca osebeşte f ă i n a de tărâţe,
ziceâ că acela se împărtăşeşte de des­
fătarea sivariticeascâ pre care îi defai-
nia istoricii. Şi noaptea fără de veste
mergând la uşa fiecăruia, dacă-1 aflâ fă­
când rugăciune, cu tăcere iarăşi se du­
cea. Iar de simţeâ pre vreunul dor­
mind, lovind cu mâna în uşa aceluia,
mult îl mustră pre el cu cuvântul, în
cât din deasa cercetarc a acestuia, multe
oarecare icoane s’au făcut tipărite cu
toată bunătatea aceluia. Din care sunt
Teotechi, şi Atonie, cari şi apărarea,
şi îngrijirea pentru fraţi, după sfârşitul
său o a primit asuprăşi. Aşâ bine ne-
voindu-se, cu pace ş’a dat sufletul lui
Dumnezeu.
Intru a c e a s tă zi, p o m enirea p re a c u ­
viosului părintelui nostru M aris.
S tih : Şi Maris acum se află fericit,
Ca celce poruncile lui Hristos a plinit.
A c e s t sfânt părintele nostru Maris
încă în lume aflându-se, erâ tânăr, fru­
mos, şi cu bun glas. Pentru aceasta
împodobeâ praznicile lui Hristos şi ale
sfinţilor, cu dulcile lui cântări. Iubeâ pu­
rurea p re Dumnezeu, şi poruncile lui
cu osârdie le săvârşeâ. Ci şl trupul, şi-l
păzeâ fericitul curat, şi sufletul neînti­
nat, de şi se afiâ între cursele dulce-
ţilor, şi se aduna cu oameni lumeşti.
Iară când a vrut să se lepede de lume,
s’a dus la un sat n u m i t O m i r şi ,
acolo făcându-şi o chilioară şi închizân-
du-se într’însa, a petrecut treizeci şi şapte
 396 LUNA LUI IANUARIE
de ani. Carele de şi primea multa ume­
zeala din muntele megieşit, care umezeai,1
mult îl vătâmâ, n’a voit să o schimbe ci
a lăitias într'infta pânâ la .sfârşitul vieţii
_salg. Acesta iubeâ prostia^i de Obiceiu-
riî-e celc felurite şi înşelătoare, cu toiul
se îngieţoşâ; jubind sărăcia mai mult
(fccât multa bogăţie. Şi vieţuind uni nouă­
zeci, întrebuinţa haine Jâcute din peri de
capre. Pâine şi puţina sare, îi plineă tre­
buinţa hranei. Deci de multa vreme do­
rind, s*i vuzA aducându-se duhovniceasca
jertfă, preotul întrebuinţând mâinile dia­
conilor In loc de jertfe! ni c înaintea sa, a
adus tainica şi mântuitoare a jertfă. Iară
el de toată dulceaţa umplându-se, i se
pâreâ câ vede însuşi Cerul. Aşa bine
vieţuind şi la ceruri zburând, dSnţueşte
împreuna cu toţi sfinţit, în locaşurile celor
întâi născuţi,
4Intru aceasta zi, sfânta MeduJa tu suţiilc w
iu foc s'a săvârşii.
Stih: Cinstita Medula roaba lin Dumnezeu
Cuvântului fiind,
Cu robi lui Dumnezeu împreună, nevoitoare
s’a arătat, prin foc murind.
^ Intru această zi, prea cuviosul Apollos cu
pace s'a săvârşit.
Stih: Până la slârţilul vieţii bine vieţuind-
.Apollos toată obrăznicia diavolului este
zdrobind.
* Intru această zi, cuviosul părintele nostru
Castin. episcopul Biianliei,
Stih ; Pre Castin cel dupre toate ban ţi drept,
Hristos l-a arătat din necredincios şi preot,
înlru actastă zi, pomenirea prea cuviosului
părintelui nostru Dimitrie ScLevofitactuL
S tih : Lui Dimîtric nimic era din ceslt pă­
mânteşti placând,
* îndată la cele ncmatctialnice privind-
*Intru această zi, sfanţul noul mucenic Av-
xeîitie, carele a mărturisit în Constantinfipnl
la anii n mie şapte sute douăzeci, prin sabie
s'a săvârşit.
Stih : Mare cununi a crescut lui Avxpntie,
La cele cereşti inutindu-se prin sabie.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
milueşte-nc şi ne mântueşte pre nor,
Amin,
Peasnaj 7-a Irmos:
inerii ceice merseseră
din Iudeea în Vavilon
1JU» oare când, cu crcdinţa
„Treimii, văpaia cuptorului o
I* k A,^6Z:lr
&tc*
„au călcat, cântând: Dumne­
zeul părinţilor noştri bine eşti
„ cuvântat
J)in pântece fecioresc în­
trupând u-te, te-ai arătat spre
mântuirea noastră, pentru a-
ccasta ştiind pre maica ta Năs­
cătoare de Dumnezeu, cu
bună credinţă strigăm: Dum­
nezeul părinţilor bine eşti cu­
vântat.
Toiag ai răsărit Fecioară
din rădăcina lui Iessei prea fe­
ricită carele aduce din floare
roadă de mântuire, celorce
cu credinţă, Fiului tău strigă:
Dumnezeul părinţilor noştri
bine eşti cuvântat.
De înţelepciune ai umplut
pre toţi, şi de putere dum­
nezeească, înţelepciunea cea
ipostatnică, a celui prea înalt,
(prin Născătoarea de Dumne­
zeu) pre ceice-ţi cântă ţie cu
credinţă: Dumnezeul părin­
ţilor noştri bine eşLi cuvântat.
Alt Canon, InrnQ»:
Coconii in buna credinţă...
Cu totul este dor şi dul­
ceaţă, cu adevărat cuvântul
tău Grigorie, cu totul este
plin de veselie şi de lumină,
umplând de sufletească mân-
gâere, pre ceice cântă cu cre­
dinţă: Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
Ou minte luminată la iz­
vorul luminilor ai ajuns, şi
cu strălucirile cele de acolo
 IN DOUĂZECI $I CINCI D E Z ILE
fiind aprins, ai ars bârfelile
lui E v n o m ie , Treimii stri­
gând: Dumnezeul părinţilor
bine eşti cuvântat.
Deschizând jghiaburile a-
dâncului înţeleptelor tale dog­
me, şi desfăcând izvoarele în­
ţelepciunii, ai acoperit pre că­
peteniile înşelăciunii, strălu­
cit fiind cu lumina cea veş­
nica, şi întreit luminătoare.
A N ăscătoarei.
Ca ploaia pe lână pogo-
rându-se In pântecele tău, s’a
întrupat râul pâcii, şi izvo-
rul bunătăţilor, celace pică­
turile ploii le numără; Dum­
nezeul părinţilor cel binecu­
vântat.
Alt Canon, Irmos :
Trccut-a ca printr’o cămară...
înaintea judecătorilor ne­
drepţilor voevozi stând Gri­
gorie, pornirile ereticilor ce­
lorce suflau mai iute decât
Socul, cu buna credinţă le-ai
ars. Treimii strigând: Dum­
nezeul părinţilor noştri bine
eşti cuvântat.
Slavă...
Pre prea sfânta Treime,
izvorul cel neturbure al bine
cinstitelor dogme Grigorie,
din buze vărsându-1 pre pă­
mânt, pre cel înţelenit adă-
pându-1, purtător de flori l-ai
arătat; Dumnezeul părinţilor
noştri bine eşti cuvântat.
397
Ş i acum...
Omorâtu-s’a strămoşul, ca
celce a gustat (fără cale) din
pom, iară tu o Fecioară! V i­
aţa cea fără sfârşit odrăzlind,
l-ai ridicat pre dânsul să lo­
cuiască în raiu, Născătoare
de Dumnezeu, Curată bine­
cuvântată.
C a ta v a s ie :
Pre tine celce ai răcorit...
Peasna a 8-a, Irm o s :
re împăratul ceresc, pre
P carele îl laudă oştile în­
gereşti, lăudaţi-1 şi-l prea
„înălţaţi întru toţi vecii.
Săgeţile protivnicilor cele
aprinse, şi în chipul văpăei
făcute asupra noastră, stin-
ge-lc, ca să te lăudăm Curată
în veci.
M ai pre sus de fire l-ai
născut Fecioară, pre Ziditorul
şi Mântuitorul Dumnezeu Cu­
vântul, pre carele îl pre înăl­
ţăm întru toţi vecii.
Pre tine făclie luminătoare,
cu raze dc aur, lumina cea
neapropiată, ce s’a sălăşluit
întru tine Fecioară, te-a ară­
tat întru toţi vecii
Alt Canon Irmos :
Cuptorul cel răcorit...
întocmai cu Tatăl a îi Cu­
vântul şi Duhul, cu bunătatea
şi cu împărăţia, cu bună cre­
dinţă ai Învăţat întocmirea fi­
inţei şi a firii şi unirea cu-
 =

3 ??.......................... ........................ .L U N A L U I IANUARIE

t .*•■•••►«mani••'»•*••• •»»«•••••!• * • a m iM M in n !•»•» • •*

noscând; pentru aceasta bu- cuvântată Maică alegându-te,

curându-te ai strigat: Bine să pentru aceasta lăudându-te,
cuvinteze toată făptura pre cântăm: Bine să cuvinteze
Domnul şi să-l prea înalţe toată făptura pre Domnul, şi
întru toţi vecii. să-l prea înalţe întru toţi vecii.
Alt Canon Irm o s :
Mărirei îngereşti te-ai în­ Coconii ceice nu s au spurcat...
vrednicit, că ai strălucit lumii
ca un înger, Treimii, prea în­ H ai pre sus decât văpaia
Vavilionului Părinte înălţân-
ţelepte, curăţindu-ti cu osâr­
die sufletul, trupul şi gândul, du-te şi mai mult decât aceea
căruia acum cânţi veselin- cu bună credinţă aprinzân-
du-te: Bine să cuvinteze toată du-te, ceresc tăinuitor şi pro-
făptura pre Domnul şi să-l poveduitor al Treimi arătân-
pre înalţe intru toţi vecii. du-te, strigi: Bine să cuvin­
teze toate făpturile Domnului
M i l o s t i v cu rugăciunile pre Domnul.
tale pre Stăpânul făcându-1, Binecuvântăm pre Tatăl...
cere Părinte iertare de greşeli Focul cuptorului ispitelor
nouă, celorce prăznuim cu
celui de fier în multe chi­
credinţă, sfinţită şi întru tot puri Părinte stingându-1 şi les­
cinstită pomenirea ta, întru
ne din ispite ieşind, la Cer
care veselindu-ne, cântăm: ai zburat, strigând: Bine să
Bine să cuvinteze toată făp­
cuvinteze făpturile Domnului
tura pre Domnul şi să-l prea pre Domnul.
înalţe întru toţi vccii. Şi acum, a Născătoarei...
Tăinuitor al unei stăpânii Sfeşnicul cel poleit cu aur
în trei feţe, şi al Dumneze- cu închipuire a arătat dum­
irii în Treime, prin obişnuinţa nezeească naşterea ta Preacu­
faptelor bune f ă c â n d u - t e rată cinstită, că tu lumina cea
teolog al Treimii te-ai ară­ neapropiată lumii o ai răsă­
tat, prea fericite şi acum cânţi rit, căruia strigăm: Să laude
bucurându-te: Bine să cuvin­ lucrurile Domnului pre Dom­
teze toată făptura pre Dom­ nul.
nul, şi să-l prea înalţe întru C atavasie:
toţi vecii. S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
Cu focul cel nesuferit...
Al Născătoarei
Peasna 9-a, Irmos :
Cel slăvit cu îngereşti cân­ u adevărat Născătoare
tări, Cuvântul cel îndestulat, IJj de Dumnezeu, te mărtu-
pentru noi a sărăcit, pre tine risim pre tine Fecioară
frumseţealui Iacov cea bine- „curată cei mântuiţi prin tine;
I
IN DO UĂZECI Ş I CINCI OF. Z IL E
„cu cetele cele îără de trupuri,
„mărindu-te pre tine.
De veselie şi de bucurie
plină este pomenirea ta, iz-
vorând tămăduiri, celorce se
apropie, şi celorace te ves­
tesc cu bună credinţă Năs­
cătoare de Dumnezeu.
Ou psalmi te lăudăm, ce­
eace eşti plină de daruri, şi
neîncetat strigăm ţie: Bucu­
ră-te că tu ai izvorât tuturor
bucuria.
prumos a crescut rodul
tău Născătoare de Dumnezeu,
solitor, nu celorce se împăr­
tăşesc stricăciunii, ci vieţii,
celorce te măresc pre tine
cu credinţă.
Alt Canon, Irm o s:
Chipul Curatei naşterii laic...
Iţi dă ţie viaţa nestricâ-
cioasă Treimea cea stăpâni-
toare, pre care Dumnezeu a
fi o ai zis, primindu-ţi ne-
voinţele tale cele pentru dânsa
şi învăţăturile şi luptele. Că­
reia acum Părinte îi stai în-
nainte, pentru lume rugător
prea ales.
Celace cu raza luminii ce­
lei întreit strălucitoare, care
iese dintr’o Dumnezeire, eşti
strălucit, de sfinţenie tăinui-
torule Grigorie, pre ceice te
laudă pre tine cu credinţă
mântueşte-i, şi cu teologhia
învăţăturilor tale la lumină
povăţueşte-i.
399
Alergarea cea bună ai să­
vârşit, pentru stăpânitoarea
Treime nevoindu-te şi îndum-
nezeire ca un grăitor de Dum­
nezeu ai dobândit şi plini­
rea dumnezeescului tău dor
ai luat dupre vrednicie, celce
eşti cinstită podoaba bise­
ricilor
A Născătoarei...
0 înfricoşată minunea ta!
Că tu Fecioară Născătoare de
Dumnezeu, taina cea mai’na-
inte de neamuri şi mai’nainte
de veci ascunsă, întru Dum­
nezeu celce a zidit toate, năs­
când pre Dumnezeu Cuvân­
tul nespus, o ai arătat.
Alt Canon, Irmos :
Izvorul cel primitor...
Celace adâncul cel de sus
al dumnezeeştei necuprinderi
cu bună credinţă l-ai deschis,
mintea ta ca dintr’o piatră ne­
cuprinsă, la Treimea cea dum-
nezeească stăpânitoare ţi-ai
ridicat; prea fericite Părinte,
pre tine te slăvim.
Celace ai rumpt haina cea
proastă a scripturii legii, şi
cea dintr’însa dumnezeeasca
şi de taină frumuseţe a dum-
nezeeştilor scripturi ale Du­
hului ne-ai tălm ăcit nouă;
prea fericite Părinte, pre tine
te slăvim.
Celce eşti împreună nu­
mărat cu cetele cele de sus
cuvioase Părinte, pentrucă cu
 400 L U• N
i • m i •
dânsele în veci te sălăşlueşti,
pentru turma ta fă rugăciune,
către Dumnezeu; prea îericite
Părinte, pre tine te slăvim.
Slavă.»
Celace te-ai învăţat cele
dumnezeeşti din dumnezeea­
sca şi mai pre sus de minte în- j cea negrăită adâncime a tai­
suflare, cuvioase Părinte, şi
spre împreunarea cea cu ştiin­
ţă ne ajunsă, a acelora cu taină
te-ai săvârşit, dupre datoria
ta cea nemăsurată; prea fe­
ricite Părinte, pre tine te fe­
ricim.
Ş i acum, a Născătoarei...
Tu încăperea dumnezee-
ştei necuprinderi Curată, mai
pre sus de fire te-ai făcut, ca
ceeace ai împrumutat trup
lui Dumnezeu, carele când s’a
născut îără sămânţă, nu ţi-a
stricat feciorescul p ân tece ; |] neapropiate, pace lumii, şi
pre tine te slăvim.
C atavasie;
In lege, în umbră şi în Scriptură... re-ne acum celorce te lăudăm
S V E T IL N A
Podobie : Cu ucenicii sâ ne suim,
Vnim ii celei în trei Ipo-
stasuri, şi Treimii celei desă­
vârşit întru o Dumnezeire,
prea înţelepte de Dumnezeu
Cuvântărorule, nc-ai învăţat
să ne închinăm, lumină zicând
pre Tatăl, şi pre Fiul lumi­
nă, şi iarăş lumină pre Du­
hul Sfânt. Insă o lumină ne­
despărţită, neamestecată. Că
A »Li nUi i In i IA N U A R IE
i m s t i i i i i t i i t iii « » m ...............................................................
unul este Dumnezeu, luminat
arătând Întocmirea fiinţii, o
Grigorie fericite.
Slavă, asem enea.
P r e a înţelepţeşte slujin-
du-te cu înaltă grăire a dog­
melor tale, arătat ai învăţat
nelor lui Hristos, şi ai lăudat
nevoinţele şi vieţile sfinţilor,
o Grigorie fericite. Şi făcân-
du-te acum Dumnezeu, prin
împărtăşire dumnezeească,
mântueşte-mă şi pre mine, şi
mă primeşte, de Dumnezeu
Cuvântătorule, în locaşurile
tale.
Şi acum, a Născătoarei...
Ou Maica lui Dumnezeu,
şi Fecioara Maria, şi cu ma- |
rele Vasilie prea înţelepte,
stând înaintea Treimii celei
bine credincioşilor împăraţi
biruinţe şi nouă mântuire ce-
pre tine de Dumnezeu Cu­
vântătorule, Arhiereule G ri­
gorie, ritorule al Bisericii.
L A H V A L IT E
Stihirile pe 4, glasul al 4-lea.
Podobie: Celace de sus eşti chemat...
Tăind tu norul Scripturii,
ai intrat cu Duhul la lumina
cea prea înaltă, şi de acolo
luând vărsarea de lumină, pre
toţi i-ai îmbogăţit, cu teolo-
 IN DOUĂZECI ŞI CINCI DE ZILE
ghia Grigorie prea înţelepte,
luminătorule al Bisericii. Si »
cu fulgerile cuvintelor tale,
norii cei întunecaţi ai eresu­
rilor ai gonit. Pentru aceasta
te sălăşlueşti, unde este gla­
sul celorce prăznuesc, cu în-
gcrii împreună vorbitor fiind,
rugându-te neîncetat, să se
mântuiască sufletele noastre.
Celace de Dumnezeu cu­
vântător al doilea, şi tăinui­
tor ai fost dumnezeeştei stră­
luciri, şi al Treimii luminat
scriitor, carele de firea cea
negrăită şi dumnezeiască mai
pre sus de fire ai învăţat Gri­
gorie şi acum prea luminat
te îndulceşti de Dumnezeu;
pre ceice te cinstesc pre tine
pomeneşte-i, şi apărător fii
Bisericii, pre care o ai adunat.
Că vestirea ta în toate mar­
ginile lumii a ie^it, învăţând
a mări Treimea cea de o fiinţă.
Arând cu limba de Dum­
nezeu Cuvântătorule în braz­
dele inimii, dumnezeiască să­
mânţă ai pus, cu cuvântarea
de Dumnezeu cea prea înaltă
îmbogăţind toată plinirea B i­
sericii. Drept aceea neghinile
eresurilor cu focul Duhului
le-ai ars, cu dragostea dum­
nezeeştei filosofii fiind hrănit,
Părinte al părinţilor şi păsto-
rule al p ă s to r ilo r şi slava
credincioşilor, al preoţilor lu­
minătorule, lauda lumii, prea
fericite Grigorie.
401
•I)e paharul înţelepciunii
apropiindu-ţi cinstită gura ta
părinte Grigorie, ai băut dum­
nezeiasca apă a teologhiei şi
credincioşilor din destul o ai
împărţit şi ai astupat curge­
rea eresurilor cea pierzătoare
de suflete şi pline de hulă;
că pre tine ca pre un cârmaciu,
te-a aflat Duhul sfânt, împin­
gând şi gonind ca pre nişte
suflări de vânturi, pornirile
necredincioşilor, întru unimea
fiinţii, Treimea vestindu-o.
Slavă, glasul 1-iu, a lui Anatolie...
Alăutei Duhului, biruito­
rului eresurilor şi îndulcirii
ortodoxilor, celui socotit al
doilea cu celce s’a rezemat pe
piept, singur văzătorul învă­
ţăturilor Cuvântului, înţelep­
tului Arhipăstor, noi fiii B i­
sericii cu cântări de laudă
să-i zicem: Tu eşti păstor bun,
carele te-ai dat pre tine în­
suti Grigorie, ca şi învăţăto­
rul Hristos pentru noi şi îm­
preună cu Pavel dănţueşti, şi
te rogi pentru sufletele noa­
stre.
Ş i acum, a Născătoarei...
Rugăciunile p ă c ă to ş ilo r
primindu-le, şi suspinul ce­
lor necăjiţi netrecându-1 cu
vederea, roagâ-te celuice s’a
născut din prea curat pânte­
cele tău, să ne mântuiască pre
noi, prea curată Fecioară.
S L A V O S L O V IA mare.
Ecteniile şl Otpustul.
28
 .rn n .v .- .a
402 LU N A LU I IA N U A R IE
LA LIT U R G H IE
Fericirile din Canonul Ierarhului ccl
dintâi Peasna 3*a, pe A, şi din Canonul
cel al doilea Peasna 6-a, pe 4. Prochimcn,
glasul l-iu. Gura mea va grăi înţelepciune.
Stih: Auziţi acestea toate neamurile...
Apostolul către Corinteni, Fraţilor, fieşte-
cârula se dă arătarea Duhului... Aliluia,
glasul al 6-lea. Luaţi aminte poporul meu.
Evanghelia dela loan, Zt$-a Domnul eu
sunt u.şa...
CHINONICUL
Intru pomenire veşnică va fi...
INTRU A C E A S T Ă LUN Ă
IN 26 Dfc Z ILE.
Prea cuviosul părintele nostru Xenofont
şl soţia lui, împreună cu doi fii ai lor.
L a Doamne strigat-am, Stihirile
glasul al 2-lea.
Podobie: Când dc pre iemn...
trălucind cu vrednicii
f sufleteşti, cu milostenii,
şi cu credinţă, te-ai lu­
minat pre tine Însuţi. Că cu
bucurie ai împărţit bogăţia ta
săracilor, şi dreptatea ta ră­
mâne In veci, răsărindu-ţi ţie
Părinte lumină neînserată,
unde vezi pre cuvioşii tăi fii,
şi pre ceeace i-a născut, lo­
cuind în cetatea cea cerească.
Nebăgând seamă mărirea
cea stricăcioasă, v’aţi învred­
nicit slavei celei nestricăcioa-
se şî dumnezeieşti. Căci căl­
când toată veselia vieţii, foar-
te aţi dorit de Hristos cel cu
adevărat veselitor, purtători­
lor de Dumnezeu, carele v’a
mântuit pre voi de întreitele
valuri, şi de furtuna lumii, şi
v’a aşezat la viaţa cea lină
şi purtătoare de lumină, prea
fericiţilor.
Omorând patimile trupu­
lui, v’aţi îmbrăcat cu hainele
nepătimirii, ţesându-le pre
dânsele cu curăţia vieţii. Şi
încă în trup fiind, aţi arătat
vieţuire întocmai cu îngerii,
ca nişte răbdători, şi toţi
v’aţi învrednicit de slava cea
îngerească întru înălţime, în-
dulcindu-vă de lumina cea
dumnezeiască.
Slavâ, Şi acum, a Născătoarei...
Humai tu ai purtat în pân­
tece îără strâmtoare pre cel
neîncăput, făcându-se om pen­
tru bunătatea sa, prea sfântă
Mireasă dumnezeiască. Drept
aceea te rog, scapă-mă de pa­
timile care mă necăjesc, ca, că-
lătorindu-mă pe cărarea cea
strâmtă şi dreaptă, să apuc
pe calea care duce la viaţă,
Fecioară.
A Crucii, a Născătoarei...
Când ai văzut Fecioară
spânzurat pre Cruce pre stru­
gurul cel prea copt, pre ca­
rele 1-aipurtatnelucrat în pân­
tece, tânguindu-te te văitai,
şi strigai: Fiul meu, pică în­
tru noi vin, prin care să se
• « u t* » «ni» M i m « u i » .
TN DOUĂZECI
• a if t » a M a » « > « M tf t « ( l i f t
ŞI ŞAŞE aaDE
a m i t ■ ■ • « • » '• « •••( • « i » « na. ..M a*»a
ZILE *•». aa4*aa««fta
««»a• • » a
403

ridice toată beţia patimilor, Slavă.

făcătorule de bine; cu rugă­ Cort nou ca al lui Avra­

ciunile celeiace te-a născut am, ai arătat tu casa tuturor.
pre tine Cuvinte, ca un mi­ Drept aceea dumnezeescule
lostiv. te-ai odihnit în şanurile lui
Troparul, glasul al 4-lea : Avraam, dupre vrednicie şi
Dumnezeul părinţilor noştri.
dreptate.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Caută la sfârşitul cărţii. Şi acum, a Născătoarei...

Cuvântul cel fără început

carele a strălucit din Tatăl
mai ’nainte dc toţi vecii, să-
LA U T R EN IE
lăşluindu-se cu totul întru tine
C A N O A N ELE.
Preacurată, m’a închipuit din
Amândouă din Octoih şl al sfinţilor pe 4. nou, pre mine tot omul.
CA N O N U L sfinţilor. Peasna 3-a, Irm o s:
Al căruia acrostih este acesta la Greci
Pe piatra credinţei...
Laud pre Xenofont, pre soţia şi pre fiii săi
|iind cinstiţi cu vrednicii
F a ce rea lui Teofan.
Peasna 1-a, glasul al 2-lea, Irm o s:

W eniţi noroadelor să cân-

tăm cântare lui Hristos
& Dumnezeu, celuice a des­ suire, privirii strigând: Tu eşti
p ărţit marea şi a trecut pre
„norodul, pre carele la slo­
bozit din robia Eghiptenilor,
„că s’a proslăvit.
Indulcindu-vă acum de
lemnul vieţii şi de raiu, de
adevărata desfătare cu toată
casa voastră prea înţelepţilor,
rugaţi-vă către iubitorul de
oameni, să ne mântuim noi,
ceice vă lăudăm pre voi.
Pre calea poruncilor tale
umblând cu fierbinţeală sluga
ta, Stăpâne, a ajuns la loca­
şurile cele de potriva doririi
lui, apucând viaţa cea veş­
nică.
prea luminate, aţi stră­
in lucit cu vieţuiri prea lu­
minoase, că fapta o aţi arătat
P
Dumnezeul nostru şi nu este
drept afară de tine, Doamne.
Ca unul ce erai pus is­
pravnic preste toate, ai pri­
mit purtarea de grijă a tu­
turor, împărtindu-ţi avuţia la
cei lipsiţi, primind şi ospă­
tând cetele sihastrilor, cuvi­
oase Părinte.
Slavă...
Rrănindu-te în legea Stă­
pânului, ţi-ai învăţat fiii tai
cu legea şi cu îndreptarea şi
cu învăţătura Domnului, stri­
gând : Dumnezeule tu eşti
Dumnezeul nostru şi nu este
sfânt afară de tine, Doamne.
 /■

404 LU N A LU I IA N U A R IE
•»• »•!>*.«■«.*•» I «ill» Itliltli» *«.•••« I ••"!»• MII •
■ •
■ «
••
• • « H U I ■ « t| l» • |>tai « « • « • » » O M 4 H . I « • » » • «H. • •

Ş i acum, a Născătoarei... cinstim, şi cu credinţă stri­

Veniţi să lăudăm credin­ găm: Purtătorilor de Dumne­
cioşii pre ceeace după naş­ zeu prea fericiţilor, rugaţi-vă
tere a rămas Fecioară, pre lui Hristos Dumnezeu, iertare
Maria cea mai sîântă decât de greşeli să dăruiască, ce­
îngerii, pre cea adevărată Năs­ lorce prăznuesc cu dragoste,
cătoare de Dumnezeu fără sfântă pomenirea voastră.
ispită de nuntă, strigând: Bu­ Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
cură-te Maică prea curată,
bucură-te Stăpână. Ca pre o Fecioară şi sin­
gură între femei, pre tine
Irmosul:
care ai născut fără sămânţă
Pre piatra credinţii întă- pre Dumnezeu cu trup, toate
„rindu-mă, lărgit-ai gura mea neamurile oamenilor te feri­
„asupra vrăjmaşilor mei; că cim, că întru tine s’a sălăş­
„s'a veselit duhul meu a cân- luit focul Dumnezeirii, şi ca
„tâ: IVu este sfânt ca Dum­ pre un prunc cu lapte ai hră­
nezeul nostru şi nu este nit, pre Ziditorul şi Domnul.
„drept afară de tine, Doamne. Drept aceea neamul îngerilor
CONDAC, glasul al 4-lea. şi al oamenilor dupre vred­
Podobie: Arătalu-te-ai astăzi lumii... nicie slăvim prea sfântă na­
In curele Stăpânului ai şterea ta, şi cu un glas stri­
priveghiat, săracilor împăr- găm [ie: Koagă-te Fiului tău
ţindu-ţi averea ta cu linişte şi Dumnezeu, iertare de gre­
fericite, împreună cu soţia ta şeli să dăruiască, celorce se
şi cu fiii tăi. Pentru aceasta închină cu credinţă prea sfin­
moşteniţi dumnezeiasca des­ tei naşterii tale.
fătare. A Crucii a Născătoarei:
Sedealna, glasul al 8-lea.
Mieluşaua văzând pe Cru­
Podobie: Pre înţelepciunea...
ce pre Mielul şi Păstorul şi
Priveghind întru poruncile Mântuitorul, se văitâ lăcră­
Stăpânului şi îndreptând a- mând şi cu amar strigând: Lu­
semenea într’un chip pre fiii mea se veseleşte luând mân­
tăi şi pre soţie, fericite Xe- tuire, iar la cele dinlăuntru
nofonte, cu dânşii dimpreună ale mele mă aprind, văzând
moşteneşti îm părăţiile cele răstignirea ta care o rabzi
de sus, părăsind furtuna tu- pentru milostivirea milei. în­
I turor supărărilor. Drept aceea delung răbdătorule Doamne,
cu bună credinţă vă lăudăm adâncul milei, şi izvor nede-
pre voi şi cu dragoste vă şertat, milostiveşte-te, şi dă
I

M l * •••>•.» •
IN D O UĂ ZECIIiht4ikilila«,|
Ş I Ş A S«•»
41111 «!» I I M ! «îl «IliS IIIfel*. !.«■•«•» ( I •n.fct.ii 1 0 . 1
E •D E Z ILE
• ■ D I M I I I , I |.l l« • • ■ « in * »!•••>• • 4 » • • ■ 4 t i i ■
405i< » ••
r a n»

rueşte iertare g re şe lilo r, poarte de bună cuviinţă

celorce cu credinţă laudă şi sfinţită cu adevărat este
dumnezeeştile tale patimi. pronia către tine şi minunată
Peasna 4-, Irm o s: şi proslăvită dumnezeeasca
uzit-am Doamne auzul ocârmuire a Stăpânului tutu­
rânduelei tale, şi te-am ror, prea fericite, Arcadie.

M proslăvit pre tine unule

iubitorule de oameni.
Scăpând de furtuna vieţii,
Rristos, celce s’a culcat
Slavă...

mai ’nainte în braţele dum-

v’aţi aşezat la limanul bunei nezeescului bătrân Simeon,
credinţe, tineri prea fericiţi. purtând grijă pentru tine Ar-
piind învăţaţi cunoştinţa cadic, te-a povăţuit aducân-
celor dumnezeeşti şi celor o- du-te la un bătrân dumne­
meneşti, aţi ales mai de cinste zeesc.
a sluji lui Dumnezeu. Ş i acum, a Născătoarei...
Slavă...
Scăpând minunat din a- Pre Fiul cel fără început
dâncimea cea lumească, Cu- şi împreună veşnic cu Tatăl
vioşilor, v’aţi apropiat de a- l-ai născut întrupat din tine
dâncimea bunătăţilor. mai pre sus de fire Preacurată
drept aceea te propoveduim
Şi acum, a Născătoarei...
Născătoare de Dumnezeu cu­
Fiind izbăviţi cu sângele rată.
care s’a vărsat din coasta Peasna 6-a, Irm os:
Fiului tău, Maică a lui Dum­ Intru adâncul greşelilor...
nezeu, toţi te fericim.
orind de viaţă, fericită,
m ,
Peasna 5-a, Irm o s :
ai năzuit la adunarea
p\ ătătorule de lumină şi fă- lEi' sihaştrilor, având ajutor
cătorul veacurilor Dom- Ioane suflarea cea vieţuitoare.
y nul, întru lumina porun­ L>epădându-te de omorâ­
cilo r tale povăţueşte-ne pre
rea răutăţii cea ucigătoare de
„noi, că afară de tine pre alt oameni, şi de otrava cea pur­
„Dumnezeu nu ştim.
tătoare de moarte, ai alergat
Sârguindu-te către viaţa Ioane la mormântul lui Hris­
cea nestricăcioasă, te-ai ne­ tos cel purtător de viată.
voit Arcadie, sa ajungi la ce­ Slavă...
tatea cea sfinţită şi te-ai a-
propiat de mormântul vieţii Viaţa lui loan ai râvnit
celei adevărate. căci asemenea ca acela ai lo­
 406
(«•«•kHiaai»**!*
L U N Aia «L•»U I IA4«i.N« • »U« •A R■IE
a u t» • •••«

cuit în pustii, şi ai vieţuit cu­ celorce săvârşim pomenirea

rat Ioane, curăţindu-te Hris­ voastră cca purtătoare de lu-
tos. mină; pre Hristos dătătorul
Ş i acum, a Născătoarei... de cununi slăvind.
Intru această lună în 26 de zile, pom e­
Celce însuş a întins Ce­ nirea prea cuviosului părintelui nostru
rul, alt Cer însufleţit te-a fă­ Xenofont, a soţiei lui Maria, şi a fiilo r
cut pre tine Născătoare de lo r; Arcadie, şi loan.
Dumnezeu Curată, şi din tine Stih : Cei de pre lângă Xenofont, pământul
au părăsit.
a răsărit celor dintru întu­ Şi !a bogată masa Cuvântului ca nişte slugi
nerec. s'au primit.
Irm o su l: Împreună cu fiii şi cu soţia Xenofont,
In a douăzeci şi şase zi a răposai.
Intru adâncul greşelilor A ce st prea cuvios Xenofont erâ din
„fiind înconjurat, chem adân- Constantinopol, carele şi pre dinafară eră
„cul milostivirii tale cel ne- bogat, şi pre din Iăuntru mai mult spre
„urmat, din stricăciune Dum­ credinţa ce aveâ către Dumnezeu. Deci,
trimiţându-şi pre amândoi fii la cetatea
nezeule scoate-mă. Beritului din Finicia, pentru deprinderea
CO N D AC, glasul al 4-lea. şi învăţătura, şi spărgându-se corabia cu
Po d o b ie: Ară tatu-te-ai astăzi... dânşii, a purces de s’a dus cu soţia sa,
ca să-şi caute feciorii. Pre care aflându-i
Din marea vieţii scăpând, la Ierusalim îmbrăcaţi în chipul monahicesc,
dreptul Xenofont, cu cinstită se făcură monahi şi el cu soţia sa, şi
ataca au sporit în bunătăţile sufletului, şi
soţia sa, în ceruri împreună ei şi fiii lor, cât s’au învrednicit a facc
se veselesc cu fiii lor, pre şi minuni. Şi fiind plăcuţi Iii Dumnezeu
Hristos mărind. până în sfârşit, s’au mutat către Domnul.
ICOS. Intru această zi, pom enirea cutrem urului
celui mare.
Streină cale cu dumneze­ S t ih : Cuvinte clătit-ai pământul, dar iarăş
iască cuviinţă Xenofonte că­ ai încetat.
Că de cât mânia, îndurarea iţi este mai
lătorind, împreună şi cu so­ multă cu adevărat
ţia ta v’aţi uitat de fire, ca si
A cesta s’a făcut la sfârşitul împărăţiei
cum aţi fi fost fără trupuri lui Teodosie celui mic, Fiul lui Arcadie
cu adevărat pre pământ ară- şi al Kvdoxiei, în ziua Duminecii, Ia două
tându-vă; pentru aceasta şi ceasuri din zi, şi a căzut zidurile cetăţii
de cutremur, şi multă parte de casc s’au
uşile cereşti vouă s’a deschis, surpat, mai aîes de la intrările Troadisiilor,
şi împreună cu îngerii dăn- până Ia poarta Iui Tetrapil cea de aramă,
ţuiţi, ca ceice aţi fost ai viei şi a ţinut cutremurul trei luni. Intru care
împăratul făcând litanii cu tot soborul, cu
Domnului dumnezeeşti lucră­ lacrimi zicea: Scapă-mă Doamne de dreapta
tori, împreună şi cu fiii voştri. ta urgie, şi şterge păcatele noastre prin
Deci, rugaţi pre Hristos, să pocăinţă; căci ai clătit pământul, şi l-ai
cutremurat pentru păcatele roastre. Pen ­
dăruiască rază de luminare tru ca să te prea slăvim pre singur bunul,
întunecatelor noastre inimi, şi de oameni iubitorul Dumrezeul nostru
 IN DOUAZfia Şi ŞASE T)F. ZILE; 407

Intru a c e a s t ă zi, pornEînlrea prea c u v io ­ In tiu ace&stă zî, pn#a cuvy;stil Gavriil, cu
sului p ă rin te lu i n o stru S im e o n ce f numit pace s'a săvârşit.
vechiul Stih: Trnprşi.ină cu. Gavriil cel al interilor
S tih : Simcoane vecmule (.ârâna Jupădând.,. mai intâiu -:tstător.
P r in ţărână CSfUi! v ^ c jiţiiH ri. vrjijnnPŞ eţiţi Ilriji^ys pune ţii pre nuui Gavriii împreună
sfărâm ând- şezător.
Intru această ii. doi mucenici cei din Fri-
Acesta din copilărie, iubind paşnica ^ih„ bătuţi j'm bâ^'^Lr^rL.
viaţS, şi Intru o crapii tură mică sălăşlu- S tih ; De: nevoitori, dc toîcgc rănindu-st
indii se, nici o hrand omeneasca primea; Grabnica iniprCMKă vind-ecare au aliat in-
ClLCi nurn-ti biiriEieiiile ue Se îp ân âncă le cununlndu-sc.
uneltea spre hrana. Deci, având dumn^ Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
zeasCci dorinţa, s'a dus la muntele Si- milueşte-ije şi ne mântueşte pre noi, Amin.
naiului, intrând inlauntru peşterii, întru
Peasna 7*a, Irm os:
care oarecând a’a ascuns Alotel cizâud
cu faţa în jos, jjapte zile fărft dc- hrană [jf* orunca cea protivnică iui
înlru rugăciuni în Iaci inii zăbovitidiiş^
nu s’a sculat mai'nainte, pânSce a auzît
Dumnezeu,a tiranului ce-
dumnezeesc glas pomncindfeţ sa se scoale, i1' lui călcător de lege, în-
şi s£ âiănânce trei mere ee-t erau !ui puse „naltă văpae a ridicat; iară
înainte. Deci, sculandu-se (căci erâ pre
faţâ zăcfl;id) ţi aEJăddy cele hei mere, tu
„Hristos atins cinstitorilor de
psârdjfc le-a mâneai; A pui pogorânJu-sc „Dumnezeu tineri, roua Du-
din munte, şi zidind doua mâfiâatiri, a „hului; celace bine este cu-
luat sfârşitul os ten ici oase i vieţi, prea slă-
vite minuni mai 'nainte săvârşind, spre
„vântal şî prea slăvit.
lauda tui Dumnezeu. Purtătorul de Dumnezeu
Intru a c e a s t ă eI, p o m e n ire a sfinţiror m u­
ce n ici Anii nia preotul ş i Petru tem nicerul,
văzând prin curăţia gândului
şi alţi ş a p ie BJujftori ceau fo st cit dânşii. a vestit adunarea voastră mai
S t ih : P-elru îiuprtuiiB, cu cei ţapii; in mitre înainte; ca Dumnezeu cel drept
flu intrat.
Cu care ţi A n a n ii tu du!eeată s'a im-preunit.
răsplatindu-vă vouă dumne-
zeeşte pentru buna credinţă,
A ceştia erau pe vremea împăratului
Diocliţian ţi a Iui Maxim i ghemonu! îti v’a adunat Ia un loc, ca un
Fini ci a. Către carele fiînd adus sfântul milostiv.
Anania, şi pre Hristoa mărturisind şi pre Slava...
idoli batjocorind, a fost băltit cu toiege
şi ura pie âpaLe cu friguri înfocate, şi tftif Văzând iubitorul de oa­
pre părţile cele arse cu oţet şi cu saramură,
Careie prin rugăciune a cutremurat capi-
meni râvna voastră cea orto­
ştea, şi pre idoli i-a surpat la pământ* apoi doxă, şi primindu-vă credin­
fiind pus la închisoare, s'a împărtăşit de ţa, şt plecându-se la dorirea
hrană dumnezeeasca, ţtflde a adus la cre­ voastră pre voi pre toţi v’a
dinţa lu i! Iri&los, pre p<52itoralinchiscri:; cu
eariieîmpieuuâ, din poruncă guvernatorului adunat la o cunoştinţa, ca un
Maxim, a SuferiL sfârşitul prin lunecare îăcător de bine, şi pururea
în mane, împreună ci\ ajţs şapte usfaji, prea slăvit,
ce i-a tras Ia credinţa lui Hristos, scă­
pând minunat din prea CMmpiitele mtitici. Ş i acum, a Născătoarei...
]Titm afsaaffl 7.Î, prea ftuviflsLll A i t i f t n â £U
pace sa săvârşit Nădejde neruşinată, şi nă­
Stih: Auuni| LoL firul vîeţa plinind, dejde întărită, zid nemişcat,
Viata, cart niciodată m i se piinc^te, este
moşteninc. acoperemânt şi ajutor fii-mi
 408
aH H t a . ■ ■ • ■ • i I' • ■ in
mie celuice nădăjduesc latine
Preacurată; că la tine îmi este
toată nădejdea m â n t u ir ii
mele.
P e a s n a 8-a, Irm os:
Cuptorul ccl cu foc...
l „sca poruncă, pre Haldei ar-
uptorul focului ce vă ar­
C dea tare, bârbăteşte 1-ati
răbdat, pentru despărţi­
rea u n u ia de a ltu l, că ru-
pându-vă la cele dinlăuntru
de boldul unirii, aţi răbdat
chinuri muceniceşti.
De sus v ’a um b rit pre
voi nor de rouă a iubirii de
oameni, în munţii Sionului,
unde a înfierbântat roua Du­
hului pre ucenicii, cari stri­
gau: Binecuvântaţi toate făp­
turile pre Domnul.
B in e cu vân tă m p re Tatâl...
Rugaţi-vă părinţi prea fe­
riciţi, să ni se facă Făcătorul
de bine m ilostiv şi blând nouă,
celorce acum fericim sfin­
ţită pomenirea voastră, care
sunteţi uniţi din fire, şi adu­
naţi cu Darul.
Ş l acu m , a N ăscătoarei...
P re unul născut Fiul lui
Dumnezeu, Cuvântul celce
a strălucit negrăit mai ’na-
j inte de veci din Tatăl cel fără
început, pre celce s’a făcut
întâi născut decât toată zi- \
direa, l-ai născut Maica lui
Dumnezeu; pentruaceea toate
neamurile te mărim.
L U N A L U I IA N U A R IE
... i ■ i ■ m i ■ a m .m ■ a .a .l < ........ • •
a a • • • a a m .............
.
Irm o su l:
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
Cuptorul cel cu foc oare-
„când în Vavilon, lucrările
„ş’a despărţit cu dumnezeea-
„zând, iară pre credincioşi ră­
co rin d ; pre ceice cântau: B i­
necuvântaţi toate lucrurile
„Domnului pre Domnul.
Pe a sn a 9-a, Irm o s:
Pre Dumnezeu Cuvântul...
■ idicând pe umere Crucea
f e lui Hristos, aţi săvârşit
(yU calea sihăstriei, cu ade­
vărat toată bunătatea săvâr- i
şind, pânăce aţi luat însăşi
viaţa cea cu adevărat ne­
muritoare, încununându-vă
cu toată casa voastră.
Stăpânind cugetul trupu­
lui, aţi adunat bogăţia Du­
hului, luând Dar de tămăduiri
din izvorul darurilor, de care
acum apropiindu-vă, în veci
vă odihniţi.
Slavă...
Biruind Cuvioşilor meşte-
şugirile balaurului, la sfârşi­
tul nevoinţelor v ’aţi cinstit,
luând (dupre vrednicie) cu­
nunile dreptăţii dela Hristos.
Fre carele acum rugaţi-1, să
se mântuiască sufletele noa­
stre.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
M ireasă dumnezeească,
pre cel mai ’nainte fără de
maică după întâia naşterere,

IN DOUĂZECI ŞI ŞAPTE DE ZILE
l-ai născut fără de tată întru­
pat pentru noi, cunoscându-se
în două firi, dumnezeească,
şi omenească, carele se în­
credinţează prin lucrări.
Irm osul:
Pre Dumnezeu Cuvântul
„cel din Dumnezeu, carele
„cu negrăită înţelepciune a
„venit să înnoiască pre A-
„dam cel căzut rău prin mân-
„care întru stricăciune, din
„sfânta Fecioară negrăit fntru-
„pându-se pentru noi credin­
cio şii, cu un gând întru laude
„îl mărim.
S V E T IL N A
P o d o b ie: Celce a împodobit Cerul...
Impărţitu-ti-ai bogăţia să­
racilor, dupre p lă c e r e a lui
Dumnezeu, şi înstreinându-ţe
te-ai unit cu Domnul o X*e~
nofonte! Pre carele roagă-1
prea fericite, ca sâ ne scape
pre noi din patimi,
A Născătoarei...
Oştile îngerilor şi cetele
sfinţilor, cu adevărat le-au în­
trecut măririle tale, Preacu­
rată. Pentru aceea roagă pre
Hristos pentru poporul ce l
greşit.
Şi cealaltă slujbă a U treniei dupre rân-
duială şi otpustul.
1
409
IN T R U ACEASTĂ LUNĂ
IN 27 DE ZILE.
Ad ucerea m oaştelor celui dintru sfinţi
părintelui nostru loan gură de aur, A r­
hiepiscopul Constantinopolului.
LA V E C E R N IE
După obişnuitul Psalm , cântăm :
Fericit bărbatul... Slava dintâiu.
L a Doamne strignt-am... Stihirile pe 8.
Glasul al 4-lea.
P o d o b ie : C a pre u n v ite a z ..
râmbiţa cea cu aur fe-
recată, organul cel de
Dumnezeu insuflat, no­
ianul dogmelor cel nedeşer­
tat, întărirea Bisericii, mintea
cea cerească, adâncul înţelep­
ciunii, paharul cel cu totul
de aur, carele varsă din sine
râuri de învăţături curgătoare
de miere, şi adapă făptura;
cu dulce cântare să-l lăudăm.
De două ori.
Steaua cea neapusă, care
cu razele învăţăturilor lumi­
nează toată partea cea de. supt
soare, pre învăţătorul pocă-
inţii, buretele cel cu totul de
aur, carele şterge umezeala re­
lei desnădăjduiri, şi rourează
 410
•• • M ••« • M
L U N iA
• • a ; a a < i « s i a w i i i « a i a a i a • « a aa a a i a a i i n
L U I L V N U A R IE
a i a i < i « ( l | i • a «•» a a * » < a i|- a i t a i 1 * 1 n a a «>• ( a n i >• « . a « - a . • a i m a •

inimile cele topite de păcate. zeşti împodobit fiind cu ste­

Pre loan cel cu cuvinte de lele minunilor, înţelepte. Porţi
aur, dupre vrednicie să-l cins­ pre Hristos cel mai strălucit
tim. de cât soarele, carele lumi­
îngerul cel pământesc, şi nează acum întoarcerea ta;
omul cel ceresc, rânduneaua pentru aceasta strigăm: Prea
cea bine grăitoare şi mult glă­ luminate de lumină purtăte-
suitoare, vistieria bunătăţilor, rule, Hrisostoame prea înţe­
piatra cea nezdrobită, pilda lepte, roagă-te să mântuiască,
credincioşilor, cel cu muce­ şi să lumineze sufletele noa­
nicii asemenea, întocmai stă­ stre.
tător cu sfinţii îngeri, cel a- Acum Cerul cu îngerii dăn-
semenea la obiceiu cu apo­ ţueşte, împreună cu făptura
stolii; întru cântări să se mă­ se veselesc adunările ome­
rească Gură de aur. neşti, că celace a arătat pre
Alte Stihirl, glasul al 4-lea: pământ pre toţi gânditorii de
P o d o b ie : Celce de sus eşti chemat... cele cereşti prin dumnezeia­
Sfinţită dănţuire să facem, scă scara cinstitelor sale cu­
că cununa Bisericii lui Hris­ vinte, acesta prin suirea dum-
tos cea în chipul aurului spre nezeeştilor trepte, ca un nou
mărire împărătească astăzi Iacov arată pre dumnezeeştii
din Comane cetatea împără­ îngeri, cari se bucură de în­
tească vine, luminează stră­ toarcerea lui. Pentru aceasta
lucind de sus întru întoarce­ strigăm, prea fericite vorbi-
rea sa, la împărăţia cea fără torule împreună cu îngerii cei
materie pre credincioşi aduce fără materie: Hrisostoame,
şi la împăratul tuturor îi a- roagă-te să se mântuiască
propie. Pentru aceasta stri­ sufletele noastre.
Slavă, glasul al 4-lea, a lui Cosm a.
găm, cu numele de aur nu­
mite Părinte: Dumnezeescule Hu era cu cuviinţă ţie
Hrisostoame, cel cu totul de Hrisostoame, lăsând Constan-
aur, roagă-te, să mântuiască tinopolul, să locueşti în Co­
şi să lu m in e z e s u fle te le mane. Pentru aceasta de Dum­
noastre. nezeu îndemnată îiind toatăa-
De două ori. dunarca împărătească, iarăş
0a un Cer luminos al B i­ te-a în to rs în Constantino-
sericii, la apus, o Hrisostoame! pol, şi s’a veselit Biserica vă-
Isgonire ai luat prea cumplit, zându-te pre tine, mărturisin-
şi luminezi astăzi făpturii fără du-te, şi zicând: Măreşte mă­
apunere bucurându-te, încăl­ rirea mea pre Domnul, carele

IN D O U Ă Z E C I Ş I Ş A P T E D E Z IL E
•i
mi-a întors mie pre mirele
meu, şi întărirea credinţii, pri­
mirea vredniciilor mele şi o-
dihna tâmplelor mele, şi în-
nălţarea înţeleptei smereniei,
şi adâncul milosteniei şi bo­
găţia sărăciei mele şi înde-
lungarea pocăinţei. Pentru a-
ceasta te rugăm pre tine cu­
vioase Părinte, cere pace, şi
sufletelor noastre mare milă.
Ş i acum , a N ăscăto arei...
Proorocul David, carele
pentru tine este a lui Dumne­
zeu Părinte, cu cântarea mai
’nainte pentru tine a glăsuit,
către celce a făcut ţie mă­
riri. Stătut-a împărăteasa dea-
dreapta ta. Că pre tine Maică
solitoare vieţii te-a a r ă t a t
Dumnezeu, carele fără de tată
din tine a se face om bine a
voit, ca iarăş să zidească chi­
pul său cel stricat de patimi,
şi oaia cea rătăcită, din munte
răpită, aflându-o, pre umere
ridicându-o, la Tatăl să o a-
ducă, şi dupre voia sa cu pu­
terile cereşti să o împreuneze,
şi să mântuiască Născătoare
de Dumnezeu lumea, Hristos
celce are mare şi bogată milă.
V O H O D : Lum ină lină...
P ro ch im e n u l zilei şi citirile.
D ela Pild e c itire , cap . 10, vers. 8.
P
omenirea dreptului cu laude, şi bi­
necuvântarea Domnului pre capul
lui. Fericit este omul, carele a a-
flat înţelepciunea, şi muritorul ce
ştie priceperea: câ mai bună este negu-
ţătoria aceştia, decât a aurului şi a ar­
gintului visteria. Şi mai scumpa este decât
pietrele cele de mult preţ; şi tot ce este
Iii.
r e i.|iii4 « . i >i • « i m n i > .«
411
« « m i n i • • » ► • • •■* 4 ^ « ic it u
scump nu este vrednic ei. Pentrucâ Iun"
gimea zilelor şi anii vieţei sunt în dreapta
ei şi în stânga ei bogăţie şi mărire. Că
din gura ei iese dreptatea. Legea şi mila
pre limbă le poartă. Deci, ascultaţi-mă
pre mine o fiilor, câ lucruri de cinste
voiu sâ zic. Ş i fericit este omul, care că­
ile mele va păzi. Câ ieşirile mele sunt
ieşiri de viaţă şi se găteşte vrere dela
Domnul. Pentru aceasta vă rog pre voi
şi pun înainte glasul meu fiilor omeneşti.
C â eu înţelepciunea am întocmit, sfatul,
ştiinţa şi gândul eu l-am chemat. Al meu
este sfatul şi întărirea, a mea este price­
perea şi a mea este tăria. E u pre ceice
mă iubesc pre mine îi iubesc: şi ceice
mă caută vor aflâ Dar. înţelegeţi dar cei
fără de răutate chibzuială şi cei neînvă­
ţaţi lipiţi-vă inima. Ascultaţi-mă pre mine
iarăş că lucruri de cinste voiu sâ zic.
Ş i voiu scoate din buzele mele cele drepte,
că adevărului se va învăţa grumazul meu
şi urîte sunt înaintea mea buzele minci­
noase. Cu dreptate sunt toate graiurile
gurii mele, nimica nu este într’însele
strâmbt, nici răzvrătit. Toate sunt drepte
celorce înţeleg şi netede celorce află cu-
noştiinţa. Că vă învăţ pre voi adevărul,
ca sâ fie în Domnul nădejdea voastră şi
şi să vă umpleţi de Duh.
D e la înţelepciunea lui (So lom o n ce tire .
C ap . 4, V ers. 14.
ăudându-se dreptul, se vor vesel
noroadele; că pomenirea lui este
fără de moarte. Pentrucă dela Dum-
© nezeu se cunoaşte şi dela oameni
şi place Domnului sufletul lui. Iubiţi dar
o oamenilor înţelepciunea, poftiţi-o pre
dânsa şi vă veţi învăţă, începerea ei ca
este dragostea ’ şi paza legilor. Cinstiţi
înţelepciunea, ca sâ împârăţiţi în veci.
Spune-voiu vouă şi nu voiu ascunde de
voi tainele lui Dumnezeu. C ă acela este
povaţă înţelepciunii şi îndreptător înţelep­
ţilor şi ştiutor a tot cugetul şi lucrul şi
toate gândurile le învaţă înţelepciunea,
că este într’nsa Duh înţelegător şi sfânt
şi strălucirea luminii celeice este deapu-
rurea şi chipul bunătăţii lui Dumnezeu.
Aceea aşază soţi lui Dumnezeu şi proo­
roci şi mai frumoasă este decât soarele
şi decât toată facerea stelelor. Luminii
asemănându-se se află mai întâi. Aceea
 412 LUNA LUI IANUARIE
pre ceice slujesc ei, i-a scăpat de dureri,
şi i-a îndreptat pe cărări drepte. Datu-
le-a lor cunoştinţă sfântă şi i-a păzit
pe ei de vânători. Datu-Ie-a şi luptă tare
ca să înţeleagă toţi că mai puternică este
decât toată credinţa şi nu va birui rău­
tatea nici odată pre înţelepciune: nici va
trece judecata pre cei râi certându-i. Că
au zis întru sine gândind cu nedreptate: Sâ
facem silă dreptului, să nu ne fie milă
de sfinţenie lui, nici să ne ruşinăm de
cărunteţe!e bătrâneţelor celor de rr.ulţi ani.
Ca ne va fi tăria noastră lege şi să vâ­
năm pre dreptul, că nu ne este nouă de
nici o treabă şi stă împotriva lucrurilor
noastre şi ne impută nouă greşelile legii
şi ne defăimează nouă păcatele învăţăturii
noastre. Şi ne spune nouă, câ are cuno­
ştinţa lui Dumnezeu şi Fiul lui Dumne­
zeu pre sine se numeşte. Şi ne*a fost
nouă, s p r e vadirea cugeteior noastre,
şi greu ne este n o u ă şi v e d e m câ
nu este a s e m e n e a altora viaţa lui
şi s'au s c h i m b a t cărările lui. Intru
b a t j o c o r ă ne-am socotit înaintea lui
şi se depărtează de căilc noastre, ca de
nişte necuraţii şi fericeşte cele mai de pre
urmă ale drepţilor. Sa vedem dar de sunt
cuvintele lui adevărate şi să isptim celece
vor să i se întâmple lui. Cu ocară şi cu
munca sâ-1 întrebăm pre dânsul, ca să
cunoaştem blândeţele lui şi să ispitim
nerăutatea lui, spre moarte de ocară să-l
judecăm pre dânsul. Câ va fi luare de
seamă din cuvintele lui. Acestea au gân­
dit şi au rătăcit; câ i a orbit pre dânşii
răutatea lor. Şi nu au cunoscut tainele
Iui Dumnezeu, şi n’au socotit, ca tu eşti
Dumnezeu însuţi, carele ai stăpânire preste
viaţă şi preste ’ moarte; şi mântueşti în
vreme de scârbă şi curaţeşti de toatâ rău­
tatea, îndurat şi milostiv şi dai sfinţilor tăi
Dar, şi cu braţul tău mândrilor sta: împotrivă.
D ela în ţelepciunea Iul So lo m o n cetire.
Cap. 10, V ers. 32.
f
ura dreptului izvorăşte înţelepciu­
ne; şi buzele oamenilor înţelepţi,
ştiu Darul cel bun. Gura înţelep­
ţilor se învaţă înţelepciune, şi drep­
tatea îi scapă pre dânşii din moarte. Sfâr-
şindu-se omul drept, nu-i piere nădej­
dea. Că fiul drept se naşte în viaţă, şi
întru bunătăţile sale va culege roada
dreptăţii. Lumina drepţilor este deapu-
rurea, şi dela Domnul vor află Dar şi
mărire. Limba înţelepţilor ştie cele bune,
şi în inima lor odihneşte înţelepciunea.
Iubeşte Domnul inimile cele cuvioase,
şi primiţi sunt lui toţi cei fără prihană
în cale. Inţeleciunea Domnului luminează
faţa celui priceput. Că soseşte la ceice
o doresc mai ’nainte de ce o cunosc pre
dânsa şi lesne se vede de ceice o iubesc
pre dânsa. Celace mânecă Ia dânsa nu
va osteni şi celce priveghează pentru dânsa
degrab fără de grije va fi. Că pre cei
vrednici ei, singură umblă împrejur cău-
tându-i, şi în cărări se arată lor cu buna
priinţă, pre înţelepciune nici odată nu o bi-
rueşte răutatea. Pentru aceasta am fost şi
iubitor frumuseţii ei şi o am iubit şi o am
căutat pre dânsa din tinereţele m ele; şi o
am căutat sâ o aduc mie mireasă. Ca pre
Stăpânul tuturor o am iubit, că este în­
văţătoare întru ascuns de ştiinţa Iui Dum­
nezeu, şi aflătoare de lucrurile Iui. Oste-
nelele ei sunt bunătăţile şi învaţă aceea
curăţenie şi minte, dreptate şi bărbăţie,
decât care mai de trebuinţă nimica nu
este întru viaţa oamenilor. Şi dc pof- *
teşte cineva multă ştiintâ, ştie cele tre­
cute şi celece vor sa fie le semueşte,
ştie talmâcirca cuvintelor, şi dezlegă­
rile vorbelor celor ascunse, semne şi mi­
nuni mai nainte ştie şi întâmplările vre-
milor şi ale anilor şi tuturor este sfetnic
bun. Că nemurire este într’însa şi slavâ,
întru împărtăşirea cuvintelor ei. Pentru
aceasta am făcut vorbă către Domnul şi
m’am rugat iui şi am zis dintru toatâ
inima mea: Dumnezeule al părinţilor şi
Domnul milei, celce ai făcut toate cu cu-
v â n t u ! t ă u şi cu înţelepciunea ta ai
tocmit pre om, ca să stăpânească făp­
turile cele făcute de tine şi să îndrepteze
lumea întru cuviinţă şi dreptate. Dă-mi
înţelepciunea care şade pe scaunele tale
şi nu mă despărţi pre mine dela slugile
tale, că eu sunt robul tau şi fiul slujnicii
tale. Trimete-o pre dânsa din ceruri, dela
locaşul tau cel sfânt şi de la scaunul
măririi tale, ca fiind cu mine sâ mă în­
veţe ce place înaintea ta şi să mă îndrep­
teze spre cunoştinţă şi să mă păzească
întru slava sa. C â gândurile celor muri­
tori toate sunt cu temere şi cu greşeală
cugetele lor.
 IN *> »D O UĂ ZECI Ş I Ş A P T E D E ZMILU E• » ■ 4 1» « I H • 413
4 .| « .lift *. * M I I « O I 'I . M i t M M 4 . I • •• I I C I • « • «>» « U lf t il M U • • •

LA STIHOAVNĂ. cerem sufletelor noastre să se

Stihirile glasul al 5-lea.
dea mare milă.
Podobie: Bucură-te cămara...
Stih: Gura dreptului va deprinde înţelep­
B u cu ră - s e Biserica lui ciune şi limba lui va grăi judecată.
Hristos, la tine făclia cea sfin-
Măsurătorul de grâu al |
ţită privind, la sfeşnicul cel
lumii, carele cu cerească des­
purtător de lumină, pre carele
fătare a Duhului, hrăneşte ini­
surpându-te vrăjm aşii, sub
mile tuturor credincioşilor,
acoperământul tăcerii te-a
nu din Eghipet vine, ci nou
ascuns şi te cinsteşte cuvi­
losif arătându-se prin cinsti­
oase Părinte pre tine, celace
în muntele bunătăţilor ca o tele moaşte, din Comane se
mută, viforul răutăţilor şi no­
dumnezeească strălucire, lu­
ianul necazurilor astăzi tăin-
minezi cu minunile marginile
lumii mai mult decât soarele. du-1 cu rugăciunile. Deci pre
Astăzi judecata lui Dumne­ acesta fericindu-1, lum inat
zeu ceeace nu ia mită, arată să-l lăudăm, ca de greşeli şi
din înălţime dreptatea ta ca de boale şi de primejdii să
o ameazăzi prea luminată şi ne mântuim, pre Hristos ru­
gând, să dea sufletelor noa­
dă celor din lume pace şi
mare milă. stre mare milă.
Slavă, glasul al 6-lea.
S t ih : G ura mea va grăi înţelepciune şi
cugetul inimii mele pricepere.
Cuvioase dc trei ori feri­
Izvorăşte ca un vas cu cite prea sfinţite Părinte, păs-
mir frumos, dumnezeeşti iz­ torule cel bun, şi al lui Hris­
voare de minuni, Gură de aur, tos mai marelui păstorilor
sicriul tău în lume, şi cu curge­ ucenice, celace ţi-ai pus su­
rea tă m ă d u irilo r umpli de fletul tău pentru oi, tu şi a-
mireazmă sufletele celorce te cum prea lăudate Ioane ^ură
cinstesc pre tine. Că cu mi- i de ăur, cere cu rugăciunile tale
să se dăruiască nouă mare
rezmele darurilor lui Hristos milă.
cele fără materie Imbogăţin- Şi âcum, a Născătoarei...
du-se, bună mireazmă puru­
rea vie dărueşte, celorce a- Născătoare de Dumnezeu
lu eşti viţa cea adevărată,
leargă cu credinţă. Pentru a-
care ai odrăslit rodul vieţii,
ceasta îndulcindu-ne credin­ ţie ne rugăm: Roagă-te Stă­
cioşii cu Duhul,din mirezmele până cu Ierarhul loan, şi cu
cinstitelor tale moaşte, ne des- toţi sfinţii, să se miluiască su­
fătăm cu desfătare de sus, şi fletele noastre.
 411
.«.• .»«•••• « * t a a i a • i » i t u • a.i.’ t a «••••« «•!
Troparul, glasul al 8-lea...
Din gura ta ca nişte lu­
mină de foc strălucind Darul,
lumea a luminat, vistieriile ne-
iubirii de argint lumii a câş­
tigat, înălţimea gândului sme­
rit nouă ne-a arătat. Ci cu cu­
vintele tale învăţându-ne, pă­
rinte Ioane gură de aur, roagă
pre Cuvântul Hristos Dum­
nezeu, să mântuiască sufletele
noastre.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Celace pentru noi te-ai născut...
Caută la sfârşitul cărţii.
LA U T R E N IE
L a Dumnezeu este Domnul, Troparul de 2
ori.
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...
După intâia Stihologhie, Sedealna glasul
al 4-lea.
Podobie : Celace te-ai înălţat...
Ca un organ dumnezeesc
strălucit ca aurul şi frumos,
de Dumnezeu grăitorule, a
cântă Bisericii, de Hristos
Gură de aur te-ai dăruit, rân-
dunea bine glăsuitoare, carele
ca aurul străluceşti fericite,
minte cu aur împodobită, lă­
uta pocăinţii; pre ceice te
cinstesc pre tine, scapă-i de
ispite cu rugăciunile tale, Păs­
torule vrednicule de minune.
Slavă, glasul 1-iu...
Podobie : Mormântul tău.
Cu strălucirile
I
LU N A «•«•i
L Ua Ia .i .*IA N U A R IE
a <• i a a i a a n r a an a a i i n i t r ii ii a
rilor ca un soare mare pămân­
tul ai luminat, şi întunerecul
necunoştinţii departe l-ai go­
nit Ioane gură de aur. Pentru
aceasta te rog, de întunerecul
cel veşnic să mă mântueşti,
şi luminii mântuirii cu ru­
găciunile tale să mă învred­
niceşti.
Ş i acum, a Născătoarei...
pară sămânţă tu una ai
născut pre Hristos, minune
mai pre sus de minte! Cum
Fecioară Maică eşti? Pentru a-
ceasta Năcătoare de Dumne­
zeu, ţie închinându-ne, pre
tine te slăvim. Că tu ai năs­
cut pre împăratul slavei, pre
carele roagă-1, să împace lu­
mea, şi să mântuiască sufle­
tele noastre.
După a doua Stihologhie, Sedealna,
glasul al 4-lea.
Podobie: Spăimântatu-s'a IosiL.
Cu dumnezeiasca judecată
dupre vredniciefăcându-te pă­
stor turmii lui Hristos, vred­
nicule de minune, ca pe nişte
lupi cu praştia cuvintelor tale
dela dânsa i-ai gonit, pre cei­
ce făceau fărădelege, fără milă
mustrându-i prea înţelepte, de
cari şi izgonit fiind din piz­
mă Hrisostoame, cale depăr­
tată ai călătorit pentru dânsa
cu minte tare, întru care ai
şi murit. Dar te-ai întors la
cetatea împărătească, cu mare
strălucire, dând dumnezeeşti
învăţătu­ daruri. De două ori.
 .
..
.
IN D O UĂ ZECI Şl Ş A...
.
..
..
..
..
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Spăimântatu-s’a losif, cea
mai pre sus de fire văzând,
şi a socotit cu mintea de ploaia
cea de pe lână, întru zămis­
lirea ta cea fără sămânţă Năs­
cătoare de Dumnezeu. De ru­
gul cel nears în foc, de to­
iagul lui Aaron ce a odrăslit,
şi mărturisind logodnicul tâu
şi păzitorul, preoţilor a stri­
gat: Fecioara a născut, şi
după naştere iarăş a rămas
Fecioară.
După Polieleu, Sedealna, glasul al 8-lea.
Podobie : Porunca cea cu taină...
Cu îndreptarea A rhieriei
celei adevărate ţi-ai luminat
viaţa, semănând cu hună cre­
dinţă cuvântul Domnului la
oameni, Gură de aur. Vărsând
prin raza Duhului, (înţelep-
ţeşte) a d ă p ă rile învăţăturii
tale celor de pe pământ, şi
sădind obiceiurile cele hune.
Pentru aceasta primind cu
credinţă rodurile cugetului, şi
gustând am cunoscut îndul­
cirea slavei celei Dumneze­
eşti De două ori.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Mulţumim ţie pururea
Născătoare de Dumnezeu, lă­
udând naşterea ta ceeace eşti
de Dumnezeu dăruită, neîn­
cetat strigând: Mântueşte-ne
Fecioară prea milostivă, ca o
bună, şi ne scoate dela draci,
şi dela răspunsul cel înfrico­
P....
T
..
.
E.. U E Z IL E
. I I.IHlHlllit 1
415
I•
şat în ceasul întrebării, ca să
nu ne ruşinăm noi robii tăi.
Deci Antifonul dintâiu al glasului al 4-lea.
Prochimen, glasul al 4-lea.
Gura mea va grai înţelepciune, şi cu­
getul inimii mele pricepere.
Stih :
Auziţi acestea toate neamurile ascul­
taţi toţi ceice locuiţi în lume.
Toata suflarea...
Evanghelia dela loan.
Zis-a Domnul câtre jidovii care veniseră
la dânsul: Amin, Amin grflesc vouă... Cela- '
ce nu intră prin uşă...
După Psalmul 50, Slavă, glasul al 2-lea.
Astăzi săltează Intru Du- >
hui adunările Arhiereilor îm­
preună cu noi, cinstind po­
menirea ta Ierarhe gură de
aur Cuvioase, luminătorule al
Bisericii.
Şi acuum...
Pentru rugăciunile Nâscatoarci de Dum­
nezeu milostive.
Stih : Milueşte-ne Dumnezeule dupre
mare mila ta... Şi Stihira, glasul al 6-lea.
Trâmbiţă cu glas de aur
te-ai arătat, cel cu cuvinte de
aur Hrisostoame. Aur făcând
inimile credincioşilor, cu în­
văţăturile tale cele cu oste-
nele ca aurul, că dupre pro-
orocie a ieşit vestirea dog­
melor tale, Cuvioase părinte
şi marginile a toată lumea au
luminat.
 416
CANO ANELE.
AI Născătoarei de Dumnezeu cu Irmo­
sul pe 6, şl ale sfântului două pe 8.
CANONUL Născătoarei de Dumnazeu.
Al căruia acrostih la Greci este a c e s ta :
Bucură* te locaşul bucurici deslegarea în­
tristării.
F a ce re a lui loan.
Pesna 1-a glasul al 8-lea, Irm o s:
re Faraon celce se purta
P în căruţă, l-a cufundat
toiagul lui Moisi, celce
„ a făcut minuni oarecând,
„în chipul crucii lovind, şi
„despărţind marea şi pre Is-
„rail fugâtorul mergătorul cel
„pedestru l-a mântuit; pre
„celce cântă cântare lui Dum­
nezeu.
Bucură-te scăparea bles­
temului celui de demult, şi
izvorul bine cuvântării. Bu-
cură-te Maica vieţii, stricarea
iadului omorârea morţii. Bu-
cură-te deslegarea întristării,
încăperea bucurici cea des­
fătată. Bucură-te Născătoare
de Dumnezeu prea lăudată.
Căruţa Cuvântului cea cu­
vântătoare şi însufleţită. Bu­
cură-te cea cu totul fără pri­
hană. Bucură-te căruţa lui Da­
vid cea mult numită, căruţa
cea cu miile îmmulţită. Bucu-
ră-te ceeace fără asemănare
decât Heruvimii eşti mai
înaltă, şi pre Serafimi co­
vârşeşti.
Ceeace eşti mai sfântă
decât puterile cele netrupeşti,
Bucură-te dumnezeească Mi­
LUNA LU I IA N U A RIE
reasă. Bucură-te ceeace eşti
mai înaltă decât toată firea
cea zidită. Bucură-te poiata
lui Dumnezeu. Bucură-te sca­
un de foc. Bucură-te făclie
mult luminoasă. Bucurăte cu
mii de nume numită Stăpână.
Ceeace toiag din rădăcina
lui Tessei ai crescut. Bucu­
ră-te neîntinată. Bucură-te o-
drăslirea toiagului lui Aaron,
celce mai ’nainte te-a închi­
puit pre tine cu taină şi a-
dânc, că precum acela nuci,
aşa tu pre Hristos ai înflorit.
CANONUL Ierarhului.
Facerea lui lo s if:
Peasna 1-a, glasul al 8-lea, Irm os:
Cântare să înălţăm popoare,,,
ogăţie sufletului ai des-
chis vistieria Duhului Pă-
A ' rinte gură de aur, din
care îmbogăţeşti Biserica cu
cuvintele tale; care dupre
vrednicie prăznueşte dum­
nezeească întoarcerea ta.
Cu cuvinte de aur ai îm­
podobit Gură de aur sfinţită
haina Bisericii, care mai’na-
inte Hristos cu sângiuri o a
ţesut. Pentru aceasta dupre
vrednicie prăznuim dumne­
zeească întoarcerea ta.
Piatră nemişcată te-ai a-
rătat şi stâlp, şi temeiu Biseri­
cii lui Hristos, celuice este
piatra cea din capul unghiului,
pre carele ai zidit cuvintele
cele de Dumnezeu cinstitoare,
 IN DOUA ZECI ŞI ŞAPTE DE ZILE
ca nişte pietre, înţelepte Ie-
rarhe.
A Născătoarei...
Ceeace numai tu eşti, care
nu ştii de nuntă, cinstită
Marie pururea Fecioară, Năs­
cătoare de Dumnezeu, Doam­
nă Preacurată Stăpână, şi mai
înaltă, şi mai aleasă decât
toate făpturile, pre tine nă­
dejde toţi te-am agonisit.
Alt CANON, al Ierarhului.
Al căruia acrostih, la G reci este acesta:
Lui Gura dc aur a treia cântare cân;,
Peasna 1-a, glasul al 3-lea Irmos :
Celacc a împreunat apele...
ură de Dumnezeu grăi-
ţL toare, organe cel cu glas
de aur, cu strălucirea cu­
vintelor prin rugăciunile tale
luminează-mi mintea mea, ca
să laud pomenirea întoarcerii
tale Ioane, celce eşti numit
cu numele dumnezeescului
Dar.
Ca o stea luminoasă, ca
un soare ce luminează pre oa­
meni, ca un luminător bunei
credinţe, sub pământ (cuvi­
oase) apuind dupre legile fi­
reşti, iarăş ne-ai răsărit nouă
fiilor tăi, revărsâiidu-ne din
destul razele minunilor.
Slavă...
Cu limba ta cea cu aur
grăitoare de învăţături, ai um­
plut toată partea cea de sub
soare, şi cu cântări de aur ra­
zele tămăduirilor tuturor ai
i 29
417
strălucit, pierzând întunere-
cui patimilor cu întoarcerea
ta Cuvioase.
Şi acum, a Născătoarei...
Ritorisind cele dumneze­
eşti, pre Cuvântul cu un Ipos-
tas l-ai arătat, că îndoit este
după ce a ieşit din cea Cura­
tă, trup luând, pre care bine
o cuvântăm, şi cu credinţă ne­
încetat o slăvim, dumnezee-
scule Gură de aur.
Catavasie:
Pământul cel roditor...
Peasna 3-a, Irmos:
oamne celace ai făcut
fe l cele deasupra sferei ce-
Mp reşti, şi ai zidit Biserica,
„tu pre mine mă întăreşte In-
„tru dragostea ta, că tu eşti
„marginea doririlor şi credin­
cioşilor întărire, unule iubi-
„torule de oameni.
Bucură-te arma cea prea
tare a credincioşilor, Stăpână.
Bucură-te îolositoarea cea
puternică. Bucură-te spriji-
neala. Bucură-te ajutătoarea
păcătoşilor. Bucură-te zidul
celorce te chiamă pre tine.
Bucură-te bucuria lumii.
Bucură-te sprijineala cea
prea tare a mântuirii ome­
neşti. Bucură-te chemarea lui
Adam şi a Evei prin care au
luat bună moştenirea cea de
demult. Bucură-te ceeace ia­
răş ai deschis raiul.
Bucură-te rugul cel nears.
 418 LUNA LUI IANUARIE
Bucură-te căruţa luminii. Bu­
cură-te norul soarelui, bucu­
ră-te scaunul împăratului cel
i preaslăvit şi pretutindenea
I vestit. Bucură-te cetate în­
sufleţită a lui Hristos Dum­
nezeului celui viu.
Ceeace nu ştii de nuntă
Maică, bucură-te curată Stă­
până. Bucură-te holdă neara­
tă şi nelucrată, ceeace ai lu­
crat pre lucrătorul tuturor.
Bucură-te pământiile, care ai
răsărit adevărul.
Alt Canon, Irm o s:
Nu este sfânt ca Domnul...
1 te-a pus.
Cu învăţăturile tale cele
de aur ai poleit înţelepte cu­
nuna Bisericii şi bună cre­
dinţa ei o ai împodobit Pă-
I rinte cu dumnezeeştile tale
I dogme. Pentru aceasta dupre
vrednicie te cinsteşte.
Mirosesc ca crinii ţarinii,
Cuvioase, miresmele ostene-
lelor tale, prin care bine ai
plăcut lui Dumnezeu Ierarhe,
primejdiilor şi necazurilor ce­
lor multe şi pământului îm-
părtăşindu-te.
Ca nişte flori mirosesc ro-
durile cuvintelor tale, duhov-
niceşte izvorând dumneze-
iească dulceaţa înţelepciunii
Hrisostoame şi acum de mi­
reasmă umplându-ne pre noi
prin bunătăţile cele lucră­
toare.
II!
A N ăscăto arei:
Hemăsurat ai rămas, mă­
car de şi cu trup te-ai îm bră­
cat din Fecioară pentru mine.
Pentru aceasta şi în două
firi ţie mă închin şi în două
voi şi în două lucrări H ris­
toase.
Alt Canon, Irmos:
Celace dintru celece...
Intru închisorile izgonirii
te-a ascuns împărăteasa cea
orbită, pre tine făclia cea
prea luminată. Iară Hristos
în sfeşnic prea înalt iarăş
Izvorând ape de minuni,
şi vărsând râuri de tămădu­
iri, te-ai întors Ilrisostoam e
la ceice cinstesc cu credinţă,
pomenirea întoarcerii tale
Ioane.
Slavă...
Nilul ce cu aur curgător
vărsându-se prin cuvinte şi
prin minuni, s’a întors, să a-
lergăm împreună, şi cu cre­
dinţă toţi să luăm din destul,
şi de toate să ne sâturăm.
Ş l acum, a Născătoarei...
Firea pământească nu poa­
te să te laude pre tine, care
îngerii te laudă, pre ceeace
ai născut cu trup pre Dum ­
nezeu. Insă cu credinţă robii
tăi îndrăsnim a te lăudă pre
tine, şi a te slăvi.

IK DOUĂZECI SI ŞAPTE DE ZILE
Sedealna, glasuf al 8-Iea.
Podobie: FYc înţelepciunea şi Cuvântul.,.
înţelepciunea cea de sus
cunoscând, şi Darul cuvinte­
lor celor dela Dumnezeu, tu­
turor ai strălucit ca aurul In
topitoare, şi pre sfânta Trei­
me, unime, o ai propoveduit,
înşelăciunea iubirii de argint
săgetându-0 cu cuvintele tale.
Pentru aceasta şi cu râvnă pre
împărăteasa inustrând, cu ne­
dreptate dela turma ta te-ai
izgonit îericite Toane gură de
aur. Roagă-te lui H r is to s
Dumnezeu, iertare de greşe­
li să dăruiască, celorce prăz-
nuesc cu dragoste sfântă po­
menirea ta. De două ori.
$lav<1, acum, a. Născătoarei..,
Pre unul din Treime mai
pre sus de îire l-ai zămislit
Fecioara, şi minunat l-ai năs­
cut mai pre sus de cuvânt şi
de cuget, şi părtaşă dumne-
zeeştei firi, ai făcut îirea o-
mcncască cca izgonita de de­
mult. Pentru aceasta adunân-
du-ne toţi ceice ne-am mân­
tuit cu naşterea ta, cccace
eşti cu totul fără prihană, cu­
vintelor tale urmând, dupre
datorie pre tine te fericim;
rugând pre Hristos Dumne­
zeu, iertare de greşeli să dă­
ruiască, celorce te slăvesc cu
credinţă, pre tine Maica lui.
i
419
Peasna 4-a, Irm os:
jjrpj u eşti tăria mea Doam-
ne, tu şi puterea mea,
tu Dumnezeul meu, tu
„bucuria mea. Celace nu ai
„lăsat şanurile părinteşti, şi
„a noastră sărăcie o ai cerce­
ta t. Pentru aceasta cu proo­
ro c u l Avvaeum strig către
„tine: Slavă puterii tale iubi-
„torulc de oameni,
Răsăritule al razei părin­
teşti, şi al Soarelui celuice a
răsărit mai ’nainte de luceafăr
din Tatăl, bucură-te de Dum­
nezeu Născătoare. Bucură-te
nor uşor şi însufleţit Fecioară
Maică. Bucură-te binecuvân­
tată. Bucură-te prea slăvită, cu
totul îără prihană.
Tu eşti cădelniţa de aur,
Stăpână a cărbunelui celui ne^
suferit şi fără materie, cu care
s’au ars înscrisul cel rupt al
neascultării lui Adam; pen­
tru care bucură-te strig tie,
prin care tuturor s’a dat bu­
curia şi desfătarea şi mân-
gâerea.
Tu eşti slava oamenilor şi
cinstea şi lauda şî cununa în­
gerilor şi stema; pentru acea­
sta pământul şi Cerul o Bise­
rică bine întocmită alcătuind,
bucură-te ţie strigă, Bucură-te
Stăpâna lumii. Bucură-te a-
jutătoarea tuturor oamenilor.
Patul ccl cinstit, pre ca­
rele Solomon mai ‘nainte la-
•
420 t M itu im m m ■ ■ « • n u r » . . .
LU N A■ • ■LU I IA N U A RIE
■ • a w n » u » a * «i*-!*!.»»» • u m M n i a i i a i i i i i

însemnat, cel încunjurat de tors, veniţi bucurându-ne cu

şasezeci de puternici. Bucu- sfinţite cuvinte să-l cinstim,
ră-te Fecioară, sicriul cel cu pre celce cu înţelepciunea
aur poleit al sfintenii celei în­ cuvintelor a defăimat cuvin­
ţelegătoare. Bucură-te cleşte tele cele iubitoare de deşer­
dumnezeesc. Bucură-te rug tăciune şi bârfelele.
purtător de îoc. Bucură-te uşă, Imbogăţitu-ne-ai pre noi
şi scară şi pod. cu bogăţia învăţăturilor Hri-
AH Canon, Irmos: sostoame şi ai înfrânat mâna
Cuvinte din munte umbros...
cea greu îngreuiată cu bogă­
Nou Avraam te-ai arătat ţia lăcomiei, vădindu-o prea a-
Ierarhe, ca pre alt Isaac viaţa rătat şi după moarte cu bogă­
ta jertfindu-ţi, şi duhovni­ ţia dumnezeescului Dar sfinte.
cească jertfă ai adus in focul Slavă...
sufleteştei ştiinţe. Arcul celor puternici, iu-
Tu lui Iacov râvnind, de ţirnea tirănească s’a sfărâmat.
Dumnezeu purtătorule, scară Iară tu întru neputinţa trupu­
vieţii celei lucrătoare te-ai a- lui îngereşte vieţuind, ai bi­
rătat, înălţările dumnezeeşti- ruit, rugători având pre ceice
lor gândiri în inima ta puind. mai nainte erau go n it ori,
Cu toiagul cel de taină, Hrisostoame prea sfinţite.
adică cu limba ai despărţit Ş i acum, 'a Născătoarei...
tot adâncul Scripturii, de trei Cetele îngereşti cu dulci
ori fericite, ca şi Moisi tre­ cântări pre tine te laudă Fe­
când pre oameni la cunoştin­ cioară. Că pre acela, la carele
ţa credinţii. nu pot să privească, din pân­
A Născătoarei...
tecele tău cei curat l-ai năs­
Bucură-te vistieria mân­ cut; carele trup a luat fără de
tuirii tuturor, bucură-te izvor schimbare, Preacurată, dum­
de tămăduiri înţelegător. Bu­ nezeească Mireasă.
cură-te munte sfânt pre care Peasna 5-a, Irmos:
proorocul mai ’nainte te-a [pi entruce m’ai le p ă d a t
văzut, Născătoare (ie Dum­ fp dela faţa ta, celace eşti
nezeu. ® lumină neapusă? Ş i m’a
Alt Canon, Irmos: „acoperit Intunerecul cel stre-
Pus-ai spre noi tare dragoste... „in pre mine ticălosul. Ci mă
Iubitorilor de cuvinte, pre „întoarce şi la lumina po­
împodobitorul cel mare al cu­ runcilor tale in d re p te a z ă
vintelor, carele iarăş s'a în­ „căile mele, rogu-mă.
 u t t ' l t l I l l ' I «»!•• • l
llf
t'
t J
IN D O UĂ ZECI
II • III».
Ş IM
4 > » * < * • • • « .. . « M
Ş>AP
t •.
1.
T• «E-4
*
. .
»
D Ea
•« I
t l
ia
ZIIILE
. • II I I I IaII KlllllMI44.MWIll1l4.kl4
421 • •

Prin stăpânia drăcească şi ne sfinţitorule, bărbăteşte ai

oastea cea lirănească din văz­ arătat, prin cetăţi nelocuite,
duh, dă-mi ca să trec fără de şi prin izgoniri umblând.
grijă în vremea ieşirii mele, Cu fulgerul cuvintelor, cu­
ca cu buucuriesă strig ţie: Bu­ noştinţa cea mai pre sus de
cură-te Stăpână, bucură-te nă­ lume ca un tunet vestindu-o
dejdea tuturor cea neruşinată. tâinuitorule de cele negrăite
Ca ceeace ai zămislit bu­ ploile învăţăturilor nouă ne-
curia, bucură-te cea cu totul ai plouat.
fără prihană. Bucură-te Prea­ A N ăscăto arei:

curată. Bucură-te dulce mi­ pără stricăciune născând

rositoare, floarea curăţiei cea de Dumnezezeu Născătoare,
In chipul porîirii. Bucură-te rod nesemănat numai tu una
trandafirul fecioriei cel roşu, te-ai arătat Fecioară, prunc
şi mireazm alui Dumnezeu sugător purtând.
cea bine mirositoare. Alt Canon, Irm os:
Bucură-te năstrapă de tai­ Către tine mânec...
nă, din care mirul cel bun
Ca o primăvară te-ai a-
miros a curs. Bucură-te dum­
nezeească fântână, care ai rătat, umplând de mireazmă
in taină din florile darurilor
izvorât apa cea vie. Bucură-te
m ulţim ile credincioşilor, şi
viţă nelucrată, care ai rodit
stricând iarna răutăţilor Pă­
strugurul vieţii, Stăpână.
rinte cu întoarcerea ta.
Bucură-te uşă neumblată
Dumnezeescul râu, izvo­
prin care a trecut Hristos
rul darurilor s’a întors, cei
Domnul, ceeace ai deschis
însetaţi veniţi de luaţi cu cre­
cu naşterea ta uşile raiului,
dinţă apa vieţii, dumnezeeşte
bucură-te. Bucură-te, prin ca­
veselindu-vă.
re se bucură Cerul şi pămân­
Slavă...
tul dănţueşte; care cele de
sus cu cele de jos le-ai îm­ Apuind te-ai ascuns, vai,
preunat. mie podoaba mea! Ci te-ai în­
Alt Canon, Irmos: tors doritul meu în vremea
Din noaptea necunoştinţii... ta, Biserica lui Hristos Pă­
Sfinţită haina ta împodo- rinte strigă către tine, celce
bindu-ţi cu ostenelile nevoin- te-ai întors.
ţelor tale, ţi-ai arătat ierarhia Şi acum, a Născătoarei...
mai luminată, Hrisotoame. Milostiv fă-mi mie, pre cel­
Vitejească nevoinţă de tai­ ce a ieşit din pântecele tău,
 422
i » ••• i t i- iit 4 ia « ia iilit ik
ceeace eşti cu totul îără pri­
hană, pre Cuvântul cel pur­
tător de trup. Pre carele în
Biserică Simeon ţiindu-1, ca
pre un făcător l-a slăvit.
P e a s n a Jr a , Irm os;
ugăciunca mea voiu văr- : curâ-te ceeace ai cinstit cu
să către Domnul şi lui
1 * ^ voiu spune scârbele me-
„le că s’a umplut sufletul meu
„de răutăţi, şi viaţa mea s’aa-
„propiat de iad, şi ca Ionâ mă
„rog: Dumnezeule, din stri­
căciune scoate-mă.
Bucură-te vas în s u f le ţ it
Stăpână, roşala cu care din
prea curate sângiurile tale ai
roşit haina împăratului tutu­
ror, cea roşie în chipul porîi-
rei, şi goliciunea lui Adam o
ai acoperit. Bucură-te prea ! celce te-a ales pre tine şi
lăudată.
întăreşte inimile oameni­
lor fireşte, pâinea cea simţi­
toare Fecioară, şi sufletelor
creştineşti le dă putere sfânt
numele tău cel lăudat. Pen­
tru aceasta şi toată limba cu
bucurie strigă către tine: Bu­
cură-te.
Sfeşnic în chipul aurului,
bucură-te, bucură-te sicriul cel
de Dumnezeu încăpător. Bu­
cură-te cort. Bucură-te munte
sfânt. Bucură-te cetate însufle­
ţită a Dumnezeului celui viu.
Bucură-te leagănul lui Hris­
tos. Bucură-te dumnezeească
Biserică mult luminoasă.
L U N A L U I IA N A U R IE
iik u ia a M ii■ • ■ ■ « i a * » » 4 > k < u » .i.i.i.a • i ii B « a t a i « i a < n i a a i a i M i i * a n « i i > » < n i • «•• •<a iK n a m M a a v t ia i*
Preacurată cu totul fără
prihană! Bucură-teîloarea cea
aleasă a firii. Bucură-te ceea­
ce eşti de obşte iubitoare de
cinste neamului omenesc, şi
Dar de Dumnezeu dat. Bu-
naşterea ta firea omenească
cea necinstită.
A lt Canon, Irm o s:
Precum ai mântuit...
Ca nişte aur din metale,
dintru adâncul inimii tale în­
ţelepte, învăţăturile cele cu to­
tul de aur, vistierie le-ai strâns
nouă, şi cuvintele tale bogăţie
ne-ai lăsat.
Prea sfântă pomenirea ta
prâznuindu-o poporul Hriso­
stoame, slăveşte pre Domnul,
I te-a chemat la veşnicile lo­
caşuri.
Măcar că eşti şi mort în
mormânt, dar viezi în lume
Hrisostoame, propovedueşti
pocăinţa, şi scrii iertarea, în-
credinţându-o celorce se po-
căesc cu căldură.
A N ascătoareî...
C e lu ic e a şezut în bra­
ţele Fecioarei, şi în sânurile
Tatălui, celuice s’a îm b ră ­
c a t în trup, şi a rămas ne­
schimbat, ca unui Dumnezeu
şi Domn să ne închinăm.
Alt Canon, Ir m o s :
Adâncul ccl mai de jos...
Despărţitu-te-âţuie Biseri­
Il
... .... ...... ............. . IN D O...................
UĂZECI Ş. I.........
Ş A P T E................
D E Z ILE . 423
■..........

ca lui Hristos, nebuna împă­ nile tale Darul tămăduirilor,

răteasă, care cumplit te de­ Ioane Gură de aur.
făima, dar îndatăş ea singu­ icos.
ră s’a despărţit, şi tu o ai de­ Făclia faptelor mele stinsă
făimat pre ea şi după moar­ este, Ioane Gură de aur, şi
te, minunată despărţire fă- spaimă mă cuprinde spre în­
cându-i. tâmpinare sfintelor tale moa­
Organ te-ai arătat al Du­ şte, ci tu însuţi mă povăţu-
hului Făcătorului a toate, Gură eşte şi îndreptează cărările
de aur, glăsuind cu bună în­ mele, dându-mi mie vreme
tocmire, iar muncitoarea a de pocăinţă prea sfinte, că pro-
asurzit ca o aspidă de către poveduitor dumneezesc eşti al
sunet, şi cu moarte foarte ti­ acesteia şialinează viforul pa­
căloasă i s’a răsplătit ei. timilor mele celor de multe
Slavă... feluri şi din cursele lui Veliar
scoţându-măpre mine, la sfâr­
Cu moarte de a şi murit şit să mă mântueşti, ca fiind
Gură de aur, dar cum că n’a mântuit să laud dupre vred­
pătimit el, arătat a învăţat nicie, a ta dumnezeiască în­
pre împăraţi, că poruncilor toarcere, precum mai ’nainte
lor mai întâi neplecându-se, îndrăznind am mărit ador­
iară apoi a doua oară pentru mirea ta, Ioane Gură de aur.
rugăciunile lor s’a întors. Intru această lună, în 27 de zile, adu­
Şi acum, a Născătoarei... ce re a moaştelor celui dintru sfinţi părinţi
părintelui nostru loan Gură de aur Arhi­
episcopul Constantinopolei.
Pre tine unul din Fecioară
Stih: Ioane mort pe scaun aşezat fiind,
cunoscându-te, măcar de ai Pace tuturor ai zis, intru Dumnezeu vie­
şi luat trup, şi îndoit ai fost ţuind.
In a douăzeci şi şaptea zi a lui Ianuarie,
departe a gonit tăierea şi a- Au adus auritul trup fără suflare.
mestecare loan Gură de aur, vzrţ ericitul ac es t a şi dumnezeescul
Iisuse Dumnezeule şi omule.

f
(r loan Gură de aur, câci nu defăima
dreptatea şi să caute dupre faţa
CONDAC, glasul 1-iu. oamenilor, ci şi pre Evdoxia îm­
Podob ie: Ceata îngereasca... părăteasa o a înfruntat, pentru fărădele­
gile şi nedreptăţile ce se făceau de dânsa,
Veselitu-s’a în taină, cins­ (şi mai ales pentru tirănescul chip cu
tita Biserică, Intru întoarce­ care a luat via unei văduve, ce se numea
Calitropia), fu izgonit de două ori, şi
rea cinstitelor tale moaşte. Şi iarăş chemat la scaun. Iară a treia oară
acestea ascunzându-le, ca ni­ şi cea mai de pre urmă, l-a trimis la Cucuso
şte aur de mult preţ, celor­ şt de acolo fu întors la Aravison, de a-
colo Ia Pitius, oraşe nu numai pustii şi
ce te laudă pre tine neînce­ lipsite, de cele de trebuinţă, ci şi totdea­
tat, le dărueşte prin rugăciu­ una prădate de Isatirii, ce’ se învecineau
 424
i i n i i i i r i •••• t iv t iK i'f i
cu dânsele. Deci aflându-se aco!o Ia Pitius
acest mare Părinte şi trupesc înger, fu
chemat de Domnul şi Stăpânul tuturor,
prin mijlocirea sfinţilor apostoli Petru şi
loan şi sc mută Ia veşnicile locaşuri. Iara
sfintele lui moaşte, s’au îngropatul Comane,
împreună cu moaştele sfinţilor mucenici
Vasilisc şi Luchian, precum noaptea prin
vis dela dânşii i s’a descoperit. Şi de vreme
ce atuncea de curând încetase din viaţă
împăratul Arcadie şi femeia sa Evdoxia
şi se făcuse moştenitor împărăţii fiul său
Teodosie ccl mic; iarâ Proclu ucenicul
şi slujitorul sfântului, cu alegerea tuturor
se făcu patriarh Constantinopolei; deci
în al patrulea an al Patriarhii sale şi
dupâ treizeci şi trei de ani ai adormirii
Hrisostomului, plecă pre împăratul Teo­
dosie, de trimise sâ aducă moaştele sfân­
tului. Iară sfântul nevrând sâ se dea pre-
sine, ci stând nemişcat, a trimis împăratul
epistolă cu rugăminte, care cuprindeâ a-
ceste cuvinte.
E p isto la îm p ă ra tu lu i T eodosia.
^ elui a toată lumea Patriarh şi o!a-
(Jj scăl şi duhovnicesc Părinte, lui loan
^ ură aur ^nc^,năciune a^uc eu
™ Teodosie împăratul. Noi cinstite
Părinte socotind a fi şi trupul tău mort
ca ale altora am vrut fie cum să-l ridicăm
şi să-l aducem iarăş către noi. Drept
aceea şi de dorinţa noastră pre dreptate
ne-am scăpat. Iară tu cinstite Părinte, ca
celace ai învăţat tuturor pocăinţa, iartâ-ne
greşeala şi te dărueşte pre tine nouă, ca
unor fii iubiţi părintelui lor, şi veseleşte
cu venirea ta pre ceice te doresc.
Deci dacă duseră epistola aceasta la
Sfântul şi puind-o pe racla Iui, îndată s’a
dat pre sine şi ceice au ridicat racla, fără
osteneală o purtau şi dacă sosiră de ceea
parte de Constantinopol, a trecut împă­
ratul cu toată suita şi patriarhul asemenea
cu tot clerul, şi puse racla ce era cu tru­
pul, Sfântului într’o corabie împărătească.
Şi făcându-se furtună pe mare, celelalte
caice s’au împrăştiat în toate părţile, iarâ
ceeace purtă trupul Sfântului sJa abătut
la via văduvei, a văduvii aceea zic, ce
o nâpâstuise Evdoxia, precum s’a zis
mai ’nainte. Iară clăcă s’a dat via vădu­
vei, atuncea încetă marea de valuri. Deci
întâiu îl duse Ia biserica apostolului Toma,
■* « •
L U N A i nL U I IA N U Aa . i R
• lit ig ii • • • .i‘
IE n a i » • * » • • n i m a i f mi t i » « » » « • • « *«• •»••»••*•«•• *4* 4 *» i ' r n *
cc se numeâ a lui A mantie După a-
ceea la biscrica sfintei lrinei, şi acolo îl
puseră în Sintronul său, şi strigară toţi:
„Primeşte-ţi scaunul tău sfinte". După
acestea puindu-se racla într’o carctă îm­
părătească, îl duseră la biserica cea mare
a sfinţilor apostoli, unde puindu-se în sfin­
ţita catedră, o minune! Strigă turmii sale:
!,Pace tuturor'. Şi dupâ aceasta îl îngro-
parâ în pământ în altar, unde se afla şi
acum. Iară când să săvârşeâ sfânta Li­
turghie, se făcură mari minimi din care
este şi aceasta una: Oarecarele om fiind
bolnav de neputinţa, închieturilor şi cu
totul nemişcat, numai cât s’a atins de
racla moaştelor Sfântului, îndată a scăpat
cu totul de boală. Aşa ştie Dumnezeu
a mări pre cei cc-l slăvesc pre el prin
vieţuirea lor. Şi se falcc praznicul lui în
cinstita biserică a sfinţilor apostoli, unde
se află şi sfântul lui trup, dedesubtul
sfântului altar.
Ia ră pentru izgonirea sa întrebuinţăm
fnsăş cuvintele sale, c e a zis c ă tre epis­
cop ul C hlriac, ca re le şi el e râ izgonit,
fiind a ş â :
Y W ino dar să-ţi scot rana mâhnirii
'17 A şi să- ţi risipesc negura cugetului.
Ce lucru este acela ce-l faci frate
de te mâhneşti, şi te întristezi?
Căci iarna este mare? Şi furtuna aceasta
ce a sosit, bisericii amară şi grea? O
ştiu şi eu aceasta, şi nimenea nu o va tă­
gădui. Dar de vei vrea îţi voi zugrăvi
o icoană a lucrurilor acestora ce se fac.
D e multe ori vedem marea aceasta sim­
ţită, câ se cutremură şi se umflă toc­
mai din fundul adâncimii. Vedem şi pre
corăbicrii ci care neavând ce face pentru
covârşirea furtunii, stau cu mâinile îm­
pleticite preste genunche şi sunt încre­
meniţi. Nici Cerul văzând, nici pămân­
tul, ci zăcând jos în aşternuturile corăbiei,
plâng şi se tânguesc, însă precum aces­
tea se întâmplă la marea care o vedem,
aşâ şi acum este asupra bisericii lui Dum­
nezeu mai mare furtună şi mai multe valuri.
Ci roagă-te Domnului nostru lisus
Hristos, carele nu cu meşteşug birueşte
furtuna, ci numai cu ameninţarea poto­
leşte viforul. Iară de te-ai şi rugat de multe
ori, şi nu ţi s’a ascultat, nu te lenevi, de
vreme ce acest fel dc obiceiu are iubito-
 IN DO UĂZECI ŞI Ş A P T E D E Z IL E
• * i * i • « • • u i » * • ■ » « « » . ««•••
rul de oameni Dumnezeul nostru, grijind
mai ’nainte mântuirea noastră. Ca au doară
nu putea să mântuiască pre cei trei tineri,
ca sa nu se arunce în cuptor? Aşa a
putut, însă mai Întâiu nu i a mântuit, ci
când s’a robit şi s’a dus în ţara barbari­
lor şi s’a scăpat de părinteasca moştenire
şi după ce s’a aruncat în cuptor şi erau
desnădăjduiţi de către toţi şi nu le mai
rămăsese nimica alt. Atuncea, adică atuncea
adevăratul Dumnezeu fără veste făcu minu-
neâ şi risipi focul împrejurul cuptorului Hal-
deilor şi aşâ cuptorul s’a făcut biserică. Şi
chiemâ pre toată zidirea şi pre îngeri şi
puterile şi adunându-se toate împreună
ziceau : „ Binecuvântaţi toate l u c r u r i l e
Domnului pre D om nuK Vezi frate, cum
răbdarea drepţiîor a primenit focul acela
în rouă? Şi plecă pre tiranul Navuhodo-
nosor, a trimite cărţi în toată lumea, şi
să zică : „Mare este Dumnezeul lui Sidrah,
Misah şi Avdenag6“ . Şi vezi câtă groază
au pus, de va grăi (zice) cinevâ cuvânt
rău asupra lor, să-i fie casa de jaf şi a-
verile să i se ia.
Nu te mâhni dară frate Chiriace, câ eu
când mă izgoneam din Constantinopol,
nu grijeam de nici una de acestea, ci
ziceam întru sinc-nii: De-i este voia îm ­
părătesei să ma izgonească, izgonească mă.
„A l Domnului este pământul şi plinirea
lui", de va vrea să m3 herăstruiască, he-
răstruiască-mă, am pildă pre proorocul
Isaia. De va vrea să mă arunce în mare,
îmi voiu aduce aminte de proorocul Ionâ.
De-i este voia să mă bage în groapă, am
pre Daniil băgat în groapa leilor. De va
vrea să mă ucidă cu pietre, am pre Ştefan
întâiul mucenic,, ce a pătimit aceasta. De
va vreâ să-mi ia capul, am pre Boteză­
torul loan. De va vrea să-mi ia averea,
de o am, să o ia : „Căci gol am ieşit
din pântecile maicii mele, gol mă voiu şi
duce".
Pre mine mă învaţă şi apostolul zi­
când : Dumnezeu nu caută în faţa o-
mului. Şi încă de aşi fi plăcut oame­
nilor, n’aşi fi slugă lui Hristos. Mă în-
narmează încă şi David, zicând: „Grâ-
„it-am întru mărturiile tale înaintea îm­
păraţilor şi nu m’am ruşinat. Multe me-
şteşugiri asupra mea ceice mă urau, ci
toate din pizmă le-a făcut. Ştiu cu ade­
vărat că te întristezi frate Chiriace, căci
425
m < * ■-*-■■!•« - i « i » i t i < t i u
ceice ne au izgonit pre noi, merg cu cin­
ste prin târg, şi cu mulţime de înarmaţi
petrecându-i, dar nu-ţi aduci aminte de
bogatul şi de Lazăr, cine întru această
viaţâ petrecea c li scârbă, şi cine ce a do­
bândit? Ce a vătămat pre Lazăr sărăcia?
Au nu-1 duse în sânul lui Avram ca pre
un viteaz şi biruitor? Şi ce a folosit b o ­
gatului bogăţia celuice erâ îmbrăcat în
porfiră şi în viso n? Cu adevărat nimic;
pentru că unde-i sunt postelnicii? Unde-i
sunt fustaşii? Unde-i sunt ciocoii ceice se
hrăneau dela masa lui, şi masa cea împă­
rătească? Au nu-1 ducea legat ca pre un
tâlhar la mormânt? Ducându-şi sufletul
gol din lumea aceasta şi strigând cu glas
sec: „Părinte Avrame milueşte-mă, şi tri-
„mite pre Lazăr, să-şi ude vârful dege­
tu lu i cu apă, să-mi răcorească limba, că
„amar mă prăjesc în văpaia aceasta".
Ticăloase bogatule: Ce chemi tată pre
Avraam ? Căruia nu i-ai urmat viaţa. Acela
pre tot omul a ospătat în casa lui, iară
tu n’ai purtat gri ja unui sărac. Nu se cade
ori şi care a plânge, şi a se tângui? Căci
celace a avut atâta bogăţie, nu poate a do­
bândi o picătura dc apă. Şi pcntrucc a-
ceasta? Pentrucă în iarna vieţii acesteia
n’a semănat milostenie. A venit secerişul
altei vieţi şi n’a secerat. Şi aceasta este
a Stăpânului orânduială, de a făcut a fi
din preajmă munca necuraţilor şi odihna
drepţilor, casă se vadă unii pre alţii şi sâ
se cunoască. De vreme ce atuncea fiecarele
din mucenici îşi va cunoaşte pre tira­
nul său, ce l-a muncit, şi dimpotrivă
fiecarele tiran pre mucenicul său carele
l a chinuit. Şi că acestea ce le zic nu
sunt cuvinte ale mele, ascultă ce grâeşte
î n ţ e l e p c i u n e a : „ A t u n c e a cu multă
„îndrăzneala va stă dreptul în preajma
celorce I-au necăjit". Căci ca un că­
lător ce umblă pre zăduf arzându-se de
sete şi nemereşte o fântână bună, sau ca
un flămând ce va şedeâ Ia o masă plină
de toate mâncările şi se opreşte dc vre
un puternic, să nu se atingă de bucatele
ce stau pe masă şi îi este cu mâhnire şi
cu chin mare celui însetoşat, căci nu-şi
poate stinge setea, şi cel flămând căci este
oprit, sa nu se îndulcească de bucate,
într’acelaşi chip şi la ziua judecăţii vor
vedeâ păcătoşii pre sfinţi bucurându-se,
 Jl
'126 LU N A L U I IA N U A R IE

şi nu vor puteâ să se îndulcească de că de pretutindenea erau goniţi şi prin

masa cea împărătească. cetăţi se ascundeau, câci şi Pavel sc as-
Ca şi pre Adam vrând Dumnezeu să-l cundeâ la o femee ce vindeâ mătăsuri şi
muncească, l-a făcut să lucreze pământul Petru Ia Simon curelarul. Şi că nu aveâ
în preajma raiului, ca privind locul cel îndrăznire Ia cei bogaţi. Iară apoi le-au
dorit, de unde ieşise, să aibă pururea du­ fost toate prea lesne. Intr’acelaşi chip şi
rere în suflet. Şi dacă frate Chiriace nu tu frate nu-ţi face voie rea, dc şi acum
ne întâlnim aicea în viaţa aceasta să vor­ urmezi cele întristăcioase. CacI pe urmă
bim unul cu altul, însă acolo în cealaltă au a urmă cele veselitoare. Auzit-am şi
nu va fi nimene sâ ne oprească a fi unii de bârfitorul acela Arsachic, pre carele
cu alţii. Atuncea vom şi vedeâ pre ceice I-au pus împărăteasa Patriarh, în scaunul
ne-au izgonit, ca şi Lazâr pre bogatul şi meu, câ a necăjit pre fraţii şi fecioarele,
mucenicii pre muncitori. câci u'au vrut să se împărtăşească cu
Deci dar nu te mâhni iubitorule frate, dânsul. Şi mulţi dintr’înşii pentru dragos­
ci-ţi adu aminte de proorocul Isaia ce zice: tea mea prin temniţă au murit. Lupul
„De batjocorirea oamenilor nu te teme, acela zic în chip de’ oaie, ce are numai
„şi de ocara lor să nu te birueşti, căci schims dc episcop, iară dupre adevăr este
„cum se mănâncă lâna de molii, aşa se desfrânat. Câ precum femeea ce-i trâeşte
„vor mâncâ*. Cugetă şi de Domnul Hris­ bărbatul şi merge dupâ altul, se numeşte
tos, cum din scutece erâ izgonit şi în desfrânata, aşa şi acesta desfrânat este,
pământul Eghiptenilor erâ lepădat, celace nu trupeşte, ci sufleteşte. Că fiind eu viu,
ţine lumea în mâna sa. Şi pentruce? Pen- mi-a răpit scaunul.
truca sâ se fecă chip şi pildă nouă, ca Acestea frate Chiriace scriem din Cu-
sâ nu ne mâhnim întru năpăşti. Şi-ţi mai cusft, unde a poruncit împărăteasa, de
adu aminte de patima Mântuitorului, şi ne-a izgonit. Şi multe scârbe pre cale
câte ocări a suferit pentru noi Stăpânul m’au întâmpinat, ci n’am băgat seamă.
a toate. Căci unii din Iudei îl numeau Iară cSnd am venit la ţara Cappadochilor
Samarinean şi băutor de vin. Alţii, îndră­ şi la Tavrochilichia, cete, cete de sfinţi
cit şi prooroc mincinos, zicând: „Iată om părinţi ne întâmpinau. încă şi mulţime de
„mâncător şi băutor de vin*. Şi „Câ cu monahii fecioare, care izvoare de iacrămi
„domnul dracilor scoate pre draci". vărsând şi plângând cu jale mare, căci
Şi ce zic altele, cum îl duseră atun­ ne vedeau ducându-ne Ia izgonire, ziceau
cea să-l deâ de râpă, o minune mare ! între sine: Mai de folos ar fi fost să se
Şi-l scuipau în obraz şi-l dau palme? ascunra soarele, decât să tacă gura lui
Dar câ-I adăpau cu fiere, şi-i băteau loan. Aceste cuvinte m’au turburai foarte
capul cu trestie, şi cu hlamidă împără­ şi rn’a.i scârbit mai mult, unde vedeam
tească îmbrăeându-1, şi cu cununa de că plângeau toţi pentru mine. Iară de
spini încuntinându-1 şi-i cădeau înainte celelalte de toate câte mi s’au întâmplat
batjocorindu-I şi tot felul de batjocoră n’ain băgat scamă. Insă foarte ne-au primit
facându-i şi când îl duceau câinii aceia, cu bini episcopul cetăţii acesteia şi niultâ
mâncătorii de sânge şi îl trăgeau gol la dragos.e câtrc noi a arătat, câ de ar îi
patimă. Şi cum îl lăsară toţi ucenicii lui ? fost cu putinţa şi n’am fi păzit hotarul
Câci unul s’a lepădat de dânsul, iară şi Canjanclc, ne-ar fi dat şi scaunul său.
altul l-a vândut şi ceilalţi au fugit şi sta Kogu-te dar şi te poftesc, goneşte de a-
singur gol în mijlocul mulţimii aceleia, de supră-ţi plânsul scârbei tale şi aibi po­
vreme ce erâ sărbătoarea Pashăi atunci, menire pentru noi, câtre Dumnezeu.
în care îi adunase pre toţi. Şi-l răstig­ Intru această zi, sfânta Marciani împărăteasa,
niră ca pre un 0111 râu, în mijlocul făcă­ ceeace este intre sfinţii apostoli. Şi prea cu­
torilor de rele şi zăcea neîngropat, nici viosul Clavdiu cu pate s'au săvârşit.
I-a pogorât de pre Cruce până când I-a S tih : Pre împărăteasa Marciani din viaţa
cerut oarecine, ca să-I îngroape. Şi cum cea trecătoare,
H riatcs îm p ă ia tu l îm p ăra ţilo r, o scoate îa
au scornit hulă rea asupra lui, cum că ; cea purarea fiitoare.
ucenicii săi l-au furat, iară n'a înviat? Văzâr.d frumuseţea sufletului tău mai deo­
Deci iarăşi adu-ţi aminte şi de apostoli, sebit,

I
1

■ a • «»• • a m a > i< « » •

IN D O U«Ă» i *Z• •EC
m
I Ş I Ş A P T E« •»D E Z IL E
m * l * * * • • « • » « •* • ar a iu • n i a « * • M i a u a i i i i i M i v « i B « ia i i
427
u k o iim ;

Iubitorul de suflete pre tine Clavdine te-a

prim it.
şi grădină bine mirositoare,
Intru această zi, prea cuviosul Petru Eghip- de Dumnezeu lucrată, te-ai a-
teanul, la adânci bătrâneţe ajungând, cu pace
s'a săvârşit, rătat Fecioară, floarea nemu­
Stih : Ca nişte grâu copt de bătrâneţe Petre ririi înflorind. Pentru aceasta
fiind.
Te strânge ca în jitniţâ în mormânt. cu un glas, bucură-te, strigăm
Intru această zi, sfântul noul mucenic Di-
mitrie carele in Constantinopol mărturisind la
ţie: Bucură-te dătătoare de
anii o mie şapte sute optzeci şi patru, de sabie bucurie. Bucură-te iz v o r u l
s’a săvârşit.
S t ih : Lumină cerească preste moaştele tale vieţii.
a stătut,
Cclace pentru dumnezeiască dragostea Iui Prea cinstită Stăpână, izbă-
Hristos te-ai tăiat. veşte-mă de necinstea patimi­
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne lor, ca cu bucurie să-ţi strig
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi, Amin.
ţie: Bucură-te. Bucură-te iz­
Peasna 7-a, Irm os: vorul sfinţeniei. Bucură-te vis­
I e pogorârea lui Dumne- tieria a toată curăţia. Bucu­
K<| zeu focul s’a ruşinat în ră-te locaşul lui Dumnezeu.
s J Vavilon oarecând. Pen­ Bucură-te încăperea lui Hris­
tru aceasta tinerii In cuptor tos.
Alt Canon, Irmos...
„cu bucuros picior, ca întru
Coconii jidoveşti în cuptor...
„o grădină verde săltând, au
„cântat: Bine eşti cuvântat Nevoitor, de Dumnezeu
„Dumnezeul părinţilor noştri. grăitor, mai’nainte te-a cu­
Ceeace numai tu una eşti, noscut şi de obşte folositor
ceeace nu ştii de bărbat şi celorce greşesc în lume, Cu­
una eşti nestricată, bucură-te vioase, vestindu-le pocăinţa.
Stăpână Fecioară şi Maică şi Ca nişte aur în topitoarea
Născătoare de tiu şi care nu nevoilor arzându-te Ierarhe,
ştii de nuntă. Bucură-tc taină nu te-ai topit, nici te-ai ars.
s tr e in ă şi înfricoşată. Bu­ Că lămurindu-te, ţi-ai arătat
cură-te desfătarea îngerilor. ostenelele tale prea bine în­
Bucură-te bucuria oamenilor. rădăcinate.
$ioane cetate însufleţită a Hu ai slăbit Părinte spre
împăratului împăraţilor Hris­ nevoinţe, nu te-ai ruşinat de
tos, de care s’au grăit lu­ cei puternici, nu ai ales mai
cruri prea mărite. Bucură-te mult nedreptatea decât drep­
dumnezeească mireasă. Bucu­ tatea, Cuvioase, şi mărturi­
ră-te scară, prin care ne suim seşte ţarina văduvei.
la Cer de pe pământ şi din A Născătoarei
stricăciune la viaţă. Bucură-te nor uşor. Bu­
Raiu de Dumnezeu sădit cură-te uşă, prin care a tre-
 428
cut unul Dumnezeul nostru
de Dumnezeu Născătoare, cu
naştere îără stricăciune şi fără
sămânţă, din tine Fiul năs-
cându-se, nu s’a schimbat.
Alt Canon, Irmos:
Precum de demult cei trei...
Pre tine înţelepte, celce
ai zis a îi neiertat a face pre
văduvă străină de ale sale,
străin te-a făcut dela cetatea
împărătească prea îndrăz­
neaţă femeie, străină s’a făcut
şi ea de dumnezeescul Dar,
înstreinându-se de prea înţe­
leptele tale învăţături.
Intorsute-ai cu dulceaţă,
celace ca un soare acoperit
cu nor ai îost, prea mare lu-
minătorule, cu strălucirea cea
de taină, a purtătoarelor de
lumină învăţăturilor tale, ce­
lor de aur luminâdu-se toţi,
Ioane Gură dc aur.
Slavă...
Ridic către tine mâinile
mele, Hrisostoame, ca să te
primesc în lăuntru curţilor
mele pre tine mirele, ca pre
o dorire de demult, carele te
întorci luminat, Biserica stri­
gă cătrc tine, prăznuind a-
stăzi.
Şi acum, a Născătoarei.»
Ga un cleşte de taină, vii
la Biserică purtând pre căr­
bunele cel înţelegător, pre
carele Simeon luându-l pre
mâini, s’a luminat Preacurată,
LUNA L III IANUARIE
şi chinurile patimii lui, le-a
proorocit luminat.
Peasna a 8-a, Irmos:
inecuvântaţi tinerii cei
|M in to c m a i cu num ărul
Treimii, pre făcătorul
„Dumnezeu Părintele, lăudaţi
„pre Cuvântul celce s’a po-
„gorât şi focul în rouă l-ci
„prefăcut şi prea înălţaţi pre
„Duhul cel prea sfânt, carele
„dă viaţă tuturor întru toţi
„vecii.
Bucură-te ceeace din r ă ­
dăcina lui Iessei toiag ai odrăs­
lit. Bucură-te ceeace neudat
ai odrăslit floarea cea fru ­
moasă pre Hristos. Bucură-te
munte gras. Bucură-te m u n ­
tele lui Dumnezeu cel um brit.
Bucură-te, întru carele a locui
bine a voit Cuvântul cel m ai
'naite de toţi vecii.
Ou toiagul cel de fier al
sprijinirii tale celei tari, ca
pre nişte câini ce latră şi ca
pre nişte fiare ce răcnesc, care
încunjură smeritul meu suflet
goneşte patimile, care c u m ­
plit mă încunjură, ca să strig
ţie: Fecioară bucură-te.
Inîrumuseţatu-te-ai toată,
pre Hristos cel mai îm podobit
cu frumuseţile decât fii o m e ­
neşti născând, ceeace eşti în ­
tre femei mai frumoasă. P e n ­
tru aceasta, bucură-te strigăm
tie, bucurându-ne. Bucură-te
de Dumnezeu Născătoare Cu-
 IN D O U ĂZECI ŞI ŞAPTE DE ZILE
rată, ceeace eşti plină de Dar.
Bucură-te, ceeace eşti mai m ă­
rită decât toată făptura.
Bucură-te de Dumnezeu
Născătoare prea curată, pre
care Daniil mai ’nainte te-a
văzut munte netăiat, din ca­
rele s’a tăiat piatra cea din
capul unghiului. Bucură-te cle­
şte de cărbune purtător şi de
Dumnezeu primitor. Bucură-
te, ceeace eşti mai sfinţită de
cât îngerii cei netrupeşti. Bu­
cură-te, ceeace eşti mai cins­
tită decât făptura.
Alt Canon, Irmos:
De D um nezeu grăitorii tineri...
L>imba ta cea de Dumne­
zeu grăitoare, ca o trâmbiţă cu
aur ferecată, din Cer în lume
glăsuind, Ierarhe al Dom nu­
lui, înşelăciunea ai gonit.
Sfinţitorule al tainelor ce­
lor negrăite şi tăinuitorule al
celor de sus, şi apărătorule al
Treimii, rugându-te nu încetă
să se mântuiască turma ta.
Ca celace eşti slujitor Tre­
imii Ierarhe, şi împreună lo-
cueşti cu ceata îngerească
Cuvioase. Rugându-te nu în- I
cetâ, să mântuiască pre robii
tăi.
A Născătoarei...
M ai pre sus de fire în pân­ II mâini, celace ai în mâini toată
tecele tău zămislind, pre stru­
gurul cel nelucrat, Fecioară
Maică, ai odrăslit. Deci du­
429
pre vrednicie toţi, bucură-te
strigăm ţie.
Alt Canon, Irmos:
Cu focul cel nesuferit...
Ou ţâţele bunei credinţe
Părinte cuvioase, hrăneşti Bi­
serica, ceeace te-a hrănit pre
tine, răsplătindu-i de şapte
ori, cu pâinea dumnezeescu-
lui Dar, acesteia hrănitorule
dulceaţă vărsându-i, ca nişte
băuturi de tămăduiri, prea fe­
ricite Gură de aur.
In tot pământul a ieşit Pă­
li rinte vestirea învăţăturilor ta­
le, iară nebuna împărăteasă a
te izgoni din loc a poruncit,
dar s’a amăgit. Că tu ca un
uriaş tare, mergător pretutin­
denea străluceşti cu razele cu­
vintelor tale.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Să se lumineze astăzi a-
dunarea credincioşilor, cu ve­
selie întâmpinând pre cel mai
ales dintre învăţători. Că a
venit şi de faţă este, împăr­
ţind tuturor Dar îndestulat, cu
carele ne săturăm, bucurân-
du-ne, din destul.
Şi acum, a Născătoarei...
Te văd pre tine în braţe
de Maică, şi te ştiu neapro­
piat cu firea Dumnezeirii. Dar
cum eşti ţinut Cuvinte pre
zidirea? Zis-a Simeon, Dum­
nezeule omule, slăvind pute­
rea ta cea negrăită.
...430................................... ..... .. . l U N A L U I J ^ A W E

P o a s n a 9-a, Ir m o # :
Străbate inima mea cu d u l­
j? nfricoşatu-s’a tot auzul de ce săgeata dorului tău, cccace
nespusalui Dumnezeu po- eşti cu totul fără prihană, şi
eb gorîre, căci cel prea înalt mă îndeamnă să strig ţie to t­
„de voie s’a pogorît până şi deauna şi să cânt bucurân-
„la trup, din pântece fecioresc du-mă: Bucură-te liman lin ;
„făcându-se om. Pentru aceea bucură-te mare prea dulce şi
„pre prea curata Născătoarea neumblată, care ai înecat pre
„de Dumnezeu, crcdincioşii Faraon cel netrupesc.
„o mărim. Alt Canonj Irm os:
Iată toate neamurile te fe­ Pre Dumnezeu celce s’a arătat...

ricesc pre tine ceapurururea Altă apă de aur curgătoare

fericită, precum mai ’nainte ai te-ai arătat Părinte cu to tu l
zis dela dumnezeescul Duh de aur, că gura ta cea de aur,
Născătoare de Dumnezeu. Şi şi limba cea dulce s’a um p lut
tic, ca celeiace ai născut bu­ de noianul dogmelor şi a d a p ă
curia, strigăm, bucură* te. Bu­ sufletele cele însetate.
cură-te vistieria vieţii. Bucu­
ră-te izvorule, care izvorăşti Mare n e u m b la tă , fiin d
nouă miere sufletească. Scriptura Părinte, umblată şi
trecută o ai făcut lumii ve-
ţndreptat-ai Stăpână Cu­ treală cuvântului întinzându-
rată, alunecarea strămoşului ţi, şi la cunoştinţa cea lin ă
Adam şi întristarea strămoa- ridicându-ţi mintea.
şei Evei întru bucurie o ai
întors. Pentru aceasta tie, ca Tu Gură de aur, ape d in
celeiace eşti pricina bucurii, izvorul cel nedeşertat sc o ­
strigăm: Bucură-te; bucură-tc ţând, izvoarele dogmelor B i­
bucuria credincioşilor; bucu- sericii ai vărsat, din care toţi
ră-te veselia creştinilor. cei însetaţi luăm apele cele
cu aur curgătoare.
Vrednic lucru este, ca să
A Născătoarei...
strigăm tie, bucură-te. Căci
întru tine fireşte bucuria cea R ug arzând cu foc şi ne
pururea veşnică s’a sălăşluit, ars mai ’nainte a văzut de
Fecioară Curată de Dumne­ demult Moisi, Maica lui D u m ­
zeu Născătoare. Bucură-te nezeu Fecioară, carele m ai
raiul desfătării; bucură-te iz­ ’nainte a închipuit pântecele
vorul nemaririi cel cu curgeri tău cel de Dumnezeu prim i­
de aur; bucură-te ceeace iz tor, carele a primit în sine
vorăşti băutură adevărată. focul ccl ncstricăcios.
 IN D O UĂZECI $1 $ A P T E D E Z ILE
Alt Canon, Irm o s:
Minune nouă şi lui Dumnezeu...
Oastea îngerilor, aduna­
rea proorocilor şi dumneze­
ească ceata apostolilor şi a.
mucenicilor, Împreună cu noi
se veselesc luminat, împartă-
şindu-se praznicului, prea fe­
ricite şi Darul cântărilor tale
al lor a îi socotindu-1 ; căci
viaţa tuturor o ai avut, în­
tru tine închipuindu-o.
Iată a strălucit lumina lu­
mii, dumnezeiasca făclie cea
prea înaltă, s’a arătat noia­
nul cel făcător de dulceaţă al
dumnezeieştilor daruri. Veniţi
fraţilor să ne saturăm de lu­
mină, să ne încălzim, să ne
adăpăm inimile cu cântări toţi,
mărind pre cel cu gura de
aur grăitor.
Slavă...
Cântarea aceasta, care ca
cei doi bani dela lipsitul şi
ticălosul meu suflet, cel vă­
duvit cu ticăloşie de toate bu­
nătăţile, iară cu osârdia dum­
nezeieştii bogăţii se aduce
prea fericite, dupre urmarea
dumnezeieştii bunătăţi, pri­
meşte-o, răsplătindu-mi mie cu
Darul cel de bogăţie dătător.
Ş i acum, a Născătoarei...
Vmblând mâ cutremur,
zis-a Simeon, de celace face
cu căutătura a se clăti tot
pământul, iar ţiindu-1 în mâini
pre cel născut al tău Fecioară,
431
mă întăresc. Şi din trupul
celce se cutremură izbăviri-
du-mă dumnezeieştile cuvinte
plinindu-se, bucurâtidu-mă,
duc şi celor din iad bunele
vestiri de bucurie.
SVETEA LN A .
Podob ie: Femei auziţi glas...
Bucură-te cetatea care
împărăţeşte preste toate cetă­
ţile, ca ceeace ai primit a-
stăzi trupul bunului Păstor,
şi mai marelui păstorilor. Ca­
rele pre tine şi toată lumea
a îndreptat şi a mântuit, şi
cu cântările gurii lui celei cu
miere curgătoare te veseleş­
te. De două ori.
Slavă, Şi acum, a Născătoarei...
Bucură-te palatul lui Dum­
nezeu. Bucură-te munte ne­
tăiat. Bucură-te rug nears.
Bucură-te scaun mărit. Bucu-
ră-te masă dumnezeiască.
Bucură-te năstrapă de aur. Bu ­
cură-te sfeşnic prea luminos.
Bucură-te nor strălucit F e ­
cioară maică Marie.
LA LA U D E
Stihirile pe 4, glasul al 4-lea.
Podobie : Dal-ai semn celorce...
Sfinte învăţăturile talc cclc
mai strălucite decât aurul văr-
sându-le prea înţelepte; îm ­
bogăţeşti, Hrisostoame, min­
ţile cele flămânde, şi goneşti
negura patimilor şi cumplită
iarna iubirii de argint. Pen­
tru aceasta dupre datorie pre
 432 .
tine te fericim, şi rămăşiţa
moaştelor tale o cinstim, ca
pre un izvor de sfinţenie.
pără dreptate gonit fiind
dela turma ta Părinte cuvi­
oase, te-ai împărtăşit necazu­
rilor, şi a amarelor izgoniri, în­
tru care te-ai învrednicit fe­
ricitului sfârşit, ca un viteaz
nevoitor, biruind pre cel mult
viclean. Pentru aceasta de în­
toarcerea ta, Biserica se bu­
cură, care cu aurul prea în­
ţeleptelor tale învăţături o ai
împodobit.
Stâlpul cel de foc, râul cel
plin de apele învăţăturilor,
mintea cea cerească, gura cu­
vântării de Dumnezeu, cea cu
totul de aur, credincerul pă­
cătoşilor. Dumnezeescul pro-
poveduitor al pocăinţii. Lu­
minătorul cel prea luminat.
Cerescul om, fericitul Gură
de aur, astăzi să se laude.
Ca o podoabă împărăteas­
că priimind cetatea cea împă­
rătească moaştele tale Hriso­
stoame, cu acestea se cinste­
şte, şi lăudându-se întru cu­
vintele tale, lumea o chiamă
la veselie, şi la dumezeească
împărtăşirea îndestulatelor
tale daruri, cu mare glas stri­
gând : Iisuse prea bunule, tu
eşti lauda robilor tăi.
S la vă, glasul al 4-lea lui Gherm an6.
Părinte Gură de aur, ca
un râu de Dumnezeu pornit
L U N A L U I IA N U A R IE
din Edem, cu taină ieşind, spre
patru începături, încunjurând
prin cuvintele tale marginile
pământului pre tot credin­
ciosul l-ai adăpat, cu învă­
ţătura ta cea cu totul de aur.
Pentru aceasta cu întoarcerea
dumnezeeştilor tale moaşte,
pre noi arătat cetăţeni ne-ai
scris. Roagă-te Ioane, să mân­
tuiască sufletele noastre, a
celorce te lăudăm pre tine.
Ş l acum , a Născătoarei...
De toate primejdiile pă­
zeşte pre robii tăi, binecuvân­
tată Născătoare de Dumne­
zeu, ca să te mărim pre tine,
nădejdea sufletelor noastre.
S U A V O S L O V IA c e a m are.
Ecte n iile şi Otpustul.
C easu l întâiu şi ce l d esăvârşit O tpust.
LA L IT U R G H IE
Fericirile din Canonul Ierarhului cel
dinlâiu, Peana 3-a. pe 4, şi din Cano­
nul cel al doilea, Peasna 6-a, pe 4. Pro ­
chimen glasul 1-iu. Gura mea va grăi
înţelepciune.,. Stih : Auziţi accstea toate
neamurile... Apostol câtre Evrei: Fraţilor
Arhiereu ca acesta se cuvenea să fie nouă..
Aliluia, glasul al 2 lea. Gura dreptului va
deprinde Înţelepciune. Evanghelia dela
loan : Zis-a Domnul, eu sunt uşa...
C H IN O N IC U L.
Intru pomenire veşnică va fi dreptul.
 I

i
a «i
iti
M i
m uai44it« u it i mi»•
IN
•»»
■
D«O
••
UĂZECI Ş I OPT D•
E«m
Zin
i
IL
m »
E«
«»
••
• mii
u »
i<i
i
433
ki
« .
i>a«
.»
.*
•

rea de linişte. Şi printr’însa

IN T RU A C E A S T A LUNA
IN 28 D E ZILE.
P re a cuviosul părintele nostru Efrem
Şirul.
La Doamne strigat-am, Stihirile pe 6 gla­
sul 1-iu.
Podobie: Cceace eşti bucuria...
ăzând frumuseţile, raiu­
lui, din destul desfă-
tându-te în livezi nes-
tricăcioase, ai înflorit în lume
cunoştinţa lui Dumnezeu, de
care împărtăşindu-te Cuvi­
oase, prin d u hovnicească
stare a sufletelor ne înălţăm
CU duhul. De două ori.
suindu-te către Dumnezeu cu
fapta, ai strălucit în lume lu­
minător, şi cuvinte de viaţă
ai izvorît oamenilor. Pentru
aceasta nu încetă întărindu-ne
pre noi cu rugăciunile tale, să
se mântuiască sufletele noa­
stre din stricăciunea celui
strein, cuvioase Părinte.
Şi acum, a Născătoarei.»
Cunoscut-am, că din tine
s’a întrupat Dumnezeu, Nă­
scătoare de Dumnezeu Fe­
cioară; aceluia roagă-te, să se
mântuiască sufletele noastre.
A Crucii, a Născătoarei...

Arătând în scris venirea Văzându-te răstignit, Hris­

Judecătorului, cu râurile la­
crimilor, înveţi să ne aprin­
dem făcliile sufletelor, stri­
gând tuturor venirea Mirelui.
Să ne îmbrăcăm toţi cu haine
luminoase, a întâmpină pre
Mirele Hristos. De două ori.
îngrădindu-ţi trupul cu
înfrânarea, ţi-ai omorît mişcă­
rile patimilor Părinte, prin
rugăciuni şi privegheri. Drept
aceea umbrindu-te pre tine
puterea Duhului, te-a arătat
pre tine luminător a toată lu­
mea. De două ori.
Slavă, glasul al 6-lea.
Cu înţelepciunea depăr-
tându-te de supărările vieţii,
Efreme pururea pomenite, ai
ajuns în pustiu pentru iubi-
toase, ceeace te-a născut,
strigă: Ce taină streină este
aceasta ce o văd Fiul meu?
Cum mori pre lemn
r&»du-te cu trupul, Dătăto-
rule de viaţă.
STIH O AVNA din Octoih.
Slavă, glasul al 4-lea, a lui Anatolie.
1 /dându-ţi aşternutul cu
lacrimi, precum zice prooro­
cul şi cugetare vieţii făcân-
du-ţi pocăinţa ne-ai arătat
nouă frica judecăţii, prin fapte
şi prin cuvinte. Deciadunân-
du-ne toţi, cinstim pomeni­
rea ta prea fericite, însuţi lu-
crătorule de lucruri prea mă­
rite, Efreme pururea pome­
nite. Pentru aceasta şi acum
ne rugăm ţie: Roagă-te lui

30
 434 . LUNA LU I IANUARIE
Hristos Dumnezeu, pentru su­
fletele noastre.
Ş i acum, a Născătoarei...
P o d o b ie : Ca pre un viteaz...
Mântueşte-mă de osândă,
prea sfântă Mireasă a lui Dum­
nezeu, şi rnântueşte cu rugă­
ciunile tale smeritul meu su­
flet, din cumplitele greşeli şi
de moarte şi-mi dărueşte a
aîlă în ziua cercetării îndrep­
tarea, care a dobândit ce­
tele sfinţilor, curăţindu-mă
mai ’nainte de sfârşit cu po­
căinţa şi cu vărsarea lacră-
milor.
A Crucii, a Născătoarei, asemenea...
Mieluşaua care te-a năs­
cut pre tine Mielule şi Păs-
torule, dacă te-a văzut pre
Cruce, se tânguiâ, şi ca o Maică
grăia către tine; Fiule prea
dorite! Cum te-ai înălţat pre
lemnul Crucii, îndelung răb-
dătorule? Cum ţi s’au pironit
mâinile şi picioarele tale Cu­
vinte de cei fărădelege, şi cum
ţi-ai vărsat sângele tău Stă­
pâne?
Troparul glasul al 8-lea.
Cu curgerile 1aeramilor tale...
Sau acesta asem enea:
Din buzele tale ai izvorît
râurile cele purtătoare de lu­
mină ale apelor vieţii, adă-
pând (fericite) toată Biserica,
şi ai izvorît lumii râurile umi-
linţii, revărsând învăţaturile
cele dulci ale pocăinţii, cu cu­
vintele tale, părinte Efreme,
roagă pre Hristos Dumnezeu
să se mântuiască sufletele
noastre.
Slavă, Şi acum a Născătoarei...
Caută la sfârşitul cărţii.
LA U T R EN IE
CAN O AN ELE.
Amândouă din Octoih şi ale sfântului pc 6.
Al cărui acrostih la G reci este a c e s ta :
Laud pre Efrem gânditorul Eufrat...
Facerea Iui Teofan.
Peasna 1-a, glasul al 6-lea, Irmos:
f
a pre uscat umblând Is­
rail, cu urmele prin a-
dânc, pre gonaciul Fa-
„raon văzându-1 înnecat, a stri­
c a t; Lui Dumnezeu cântare
„de biruinţă să-i cântăm.
Cu ploaia cea veselitoare
a rugăciunilor tale, adapă-mi
sufletul meu, carele s’a uscat
de uscăciunea patimilor, şi
însuîlă întru mine cuvânt, ca
să laud pomenirea ta, fericite
Eîreme.
Strălucind luminat lumină
înţelegătoare, te-ai arătat soa­
re Efreme, luminând toată pli­
nirea credincioşilor, cu bună­
tăţi dătătoare de lumină şi cu
frumuseţile dogmelor.
Slavă...
Stingând văpaia patimi­
lor cu râurile lacirmilor, te-ai
făcut vas cinstit Eîreme al
sfântului Duh, izvorând iz-
 IN DOUĂZECI SI OPT DE ZILE
voare de învăţături, de Dum­
nezeu îericite.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Prim ind în pântece fără
stricăciune, ai născut pre Cu­
vântul, celce mântueşte din
stricăciune, pre ceice îi slu­
jesc lui pururea, Maică Fe­
cioară curată, uşa vieţii celei
adevărate.
P e a s n a a 3-a, Irmos:
Nu este sfânt precum tu...
ţjp urăţindu-te pre tine de
Ir toată întinăciunea pati­
mi1 milor, te-ai arătat cămară
de bunătăţi cu adevărat, şi
vas încăpător darurilor sfân­
tului Duh.
He dându-ţi nici cum somn
ochilor tăi, te-ai arătat casă
sfintei Treimi şi comoară înţe­
lepciunii, îmbogăţind lumea
| cu tocmite dogme şi cu raze
luminoase ca aurul, fericite E-
îreme.
Slavă...
Cinstită Biserica lui Hris­
tos te cunoaşte pre tine alt
Eufrat curgător de aur, ce
poezeşti cu curgerile dogme­
lor celor înţelepte şi adăpi
toată făptura.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Vnul din sfânta Treime în-
trupându-se, în două firi, cu
cuviinţă dumnezeească, din
curate sângiurile tale Preacu­
rată, a ieşit ca să mântuia­
435
scă pre cei din Adam, pen­
tru bunătatea sa.
Irm o su l:
Nu este sîânt precum tu
„Doamne Dumnezeul meu, ca-
„rele ai înălţat cornul credin­
cio şilo r tăi Bunule, şi ne-ai
„întărit pre noi pe piatra măr­
tu risirii tale.
Sed ealn a, glasul al 5-lea.
Podobie; Cuvântul lui Dumnezeu...
Pre comoara în ţelep ciu ­
n ii tainelor lui Hristos, pre
paharul cel dumnezeesc al u-
milinţii, să-l lăudăm credin­
cioşii, întru .pomenirea lui.
Pentrucă Efrem cu asemăna­
rea numelui, veseleşte puru­
rea inimile credincioşilor, cu
cuvinte dumnezeeşti, ca un
lucrător şi tăinuitor descope­
ririlor Domnului. De două ori.
Slavă, Ş i acum , a N ăscătoarei...
Pururea Curată Fecioară,
apărătoarea cea fierbinte şi ne-
biruită. Nădejdea cea întărită
şi neruşinată, zid, şi acoperă­
mânt şi liman celorce aleargă
la tine. Roagă-te fiului tău şi
Dumnezeu, împreună cu în­
gerii lui, să dea pace lumii, şi
sufletelor noastre mare milă.
A C rucii, a N ăscăto are i:
Cu Crucea Fiului tău de I
Dumnezeu dăruită, toată în- I
şelăciunea idolilor a încetat |
şi puterea dracilor s’a călcat |1
la pământ. Pentru aceasta noi
III
 436I I I 4 I•> 4
■ I l> M h •••<>• I i | i | < | t | i a i | | i | I • I ' l l
credincioşii dupre datorie pu­
rurea te lăudăm şi bine te cu­
vântăm, şi mărturisindu-te cu
adevărat Născătoare de Dum­
nezeu te mărim.
Pe a sn a 6-a, Irm os :
% fi ristos este puterea mea,
: Dumnezeu şi Domnul, >
J 'c cinstita Biserică cu dum- 1
„nezeească cuviinţă, cântă
„strigând: Din cuget curat în-
„tru Domnul prăznuind.
Puterea cuvintelor tale a
alergat în toată lumea, go­
nind nevederea sufletelor cu
lutnina smereniei cea făcă­
toare de înălţime, fericite E-
freme.
Fără prihană ţi-ai săvâr­
şit viaţa, spălându-te pre tine
cu lacrimi, şi povestind tu­
turor venirea Judecătorului,
cu cuvinte înţelepţeşti, desco-
peritorule de cele dumneze­
eşti, vrednicule de minune.
Văzându-ţi Domnul, înăl­
ţimea cea lăudată a smere­
niei, ţi-a. dăruit cuvânt făcă­
tor de înălţime, prin carele
s’au smerit înălţimile cele
cumplite ale eresurilor.
Slavă...
Intărindu-te cu Darul A-
totţiitorule Părinte, ai stătut
împotriva stăpânirilor celor
drăceşti, şi le-ai biruit, ru­
gându-te pentru noi, care cu
fierbinţeală te lăudăm.
I .UNA L U I IA N U A R IE
I I I l l •• i n i i i M
I • l l li I <•• •• t i s •••!■••• I > l I •4 > U | • |* t I • I l i H l> » < | i|4 '|l| « U l t l l l l l l l l l s l i l I I I
Şi acum , a N ăscătoarei...
Ca pre un locaş dumne­
zeesc, ca pre un munte sfânt,
ca pre un izvor al nestrică-
ciunii, ca pre una ce numai
tu ai fost aleasă Ziditorului
nostru Dumnezeu, pre tine
Fecioară te fericim.
Peasn a 5-a, Irm o s :
<m u dumnezeească străluci­
ţii rea ta Bunule, sufletele
râ „celorce mânecă la tine
„cu dragoste, mă rog lumi-
„nează-le, ca să te vadă Cu-
„vinte al lui Dumnezeu, pre
„tine adevăratul Dumnezeu,
„pre celace chemi din negura
„greşelilor.
Cu curgerile lacrimilor,
ai uscat Părinte de tot no­
ianul dulceţilor, şi cu izvorul
învăţăturilor tale ai înnecat
pâraele eresurilor, Fericite.
Cugetul tău cu plecarea
cea către Dumnezeu, lumi-
nându-se părinte Efreme, s’a
făcut cu totul dumnezeesc,
ca o oglindă dumnezeescului
Duh, primind arătările cele
fără materie.
Slavă...
păcutu-te-ai Părinte locaş
cu adevărat încăpător Trei­
mii, împodobit cu Darul, şi
cu limpezirea bunătăţilor ce­
lor curate, şi cu întregimea
învăţăturilor.
Şi acum , a N ăscătoarei...
M ort m’a făcut pre mine
 IN DO UĂZECI ŞI OPT DE ZILE 437
>»•*»•«•■a ia -*•»• M.a a a i a . a . i - a a • • a a*tia.a>i « • « • * • aa » a i ai «•••>.«• •••

în Edem, gustarea cea rea a Irm o su l:

lemnului, prin viclenirea şar­ Marea vieţii văzân d u -o

pelui, iară tu născând pre dă­
tătorul de viaţă Hristos, m’ai
înviat, de Dumnezeu dăruită.
P e a sn a 6-a, Irm o s :
M area vieţii văzându-o...
ţ=f, urtătorul de Dumnezeu
5 nepuind temeiu de nisip,
f ci credinţă neruptă, a ră­
mas nemişcat de toate vicle- mai ’nainte văzându-1, ai plâns
nirilc vrăjmaşului, ocârmuin-
du-se cu puterea cca nebiruită. ! tor de tăcere; şi lucrător în­
L>imba ta cu adevărat s’a
făcut ca un condeiu degrab
scriitor, învăţând cunoştinţa
bunei credinţe, şi scriind pre
lespezile inimilor legea Du­
hului, Părinte.
Slavă...
Ceice plutesc în noianul
cel lin al dogmelor tale, E-
îreme de Dumnezeu cugetă-
torule, se mântuesc de întrei­
tele valuri, cele stricăcioase de a pornit, socotind că prin arma
suflet, şi cu credinţă ridicân-
du-se în sus, de furtuna ere­
surilor se mântuesc.
Ş i acum , a Născătoarei... vintele şi cu faptele tale pre
Celce este mai pre sus, de
toată făptura cea înţelegătoa­
re, şi cea văzută, ca un Dum­
nezeu întrupându-se, a ieşit
din pântecele tău, păzindu-te
nestricată, precum ai fost îna­
intea naşterii, Mireasă dum­
nezeiască.
„înălţându-se de viforul ispi­
te lo r, la limanul tău cel lin
„alergând, strig către tine:
„Scoate din stricăciune viaţa
„mea mult milostive.
CO N DAC, glasul al 2-lea.
Podobie : Căutând cele ce sus...
Ceasul întrebării pururea
cu amar Efreme, ca un iubi-
văţător ai fost în fapte Cu­
vioase. Pentru aceasta Părin­
te prea fericite, pre cei leneşi
îi ridici spre pocăinţă.
IC O S.
Voind Părinte a urmă că­
rărilor Mergătorului înainte,
din lume tu însuţi ducându-te,
în pustie ai locuit. Insă vrăj­
maşul văzându-te pre tine cel
drept aşa vieţuind, femee cu
totul fără ruşine împrotiva ta
cea de demult, va surpă băr­
băţia ta, şi curăţia ta o va
întina, ca să nu ridici cu cu­
cei leneşi la pocăinţă.
Intru a c e a s tă lună în 2 8 dc zile, pom e­
nirea prea cuviosului părintelui
nostru Efrem Şirul.
S t i h : Auzit-a limba psalmiceş:e, pre care
nu o ştia cu adevărat,
Efrem cel dupre limbă Sirian, prin care sus
s’a chemat.
In a douăzeci şi opt zi îngerii au .uat,
Sufletul lui Efrem cel lăudat.
Acesta erâ dela răsărit, Sirian de neam,
învăţat fiind dela strămoşii sai credinţa
 438 LU N A L U I IA N U A R IE
cea bună, în vremile marelui Teodosie.
Şi a iubit din început fericitul viaţa că­
lugărească, căruia zic că i s’a vărsat Dar
dela Dumnezeu, prin care scriind multe
Scripturi pline de umilinţă, şi cu acelea
a Îndreptat pre mulţi spre faptele bune.
Şi s’a făcut chip şi pilda cuvioşilor celor
de pre urmă spre vieţuirea sihăstrească.
Şi se face pomenirea lui la muceniceasca
biserică a sfintei Achilinci la Filoxcn, a-
proape de târg.
Intru a c e a s tă zi, pom enirea prea cuvio­
sului părintelui nostru Paladie.
S tih : M ai pre sus de săltările trupeşti fiind
Paladie săltează acum însuşi, cerurile moş­
tenind.
Fericitul acesta Paladie Intr'un munte
oarecare, mică căsuţă făcându-şi, s’a închis
pre sine întinsa. Şi împodobindu-şi viaţa
cu privigherea, şi cu necurmată rugăciune,
şi cu postirea, a luat dela Dumnezeu Darul
facerii de minuni. Câci un neguţător carele
purlâ cu sine mult aur, şi a fost ucis de
către oare carele ucigaş de oameni, a fost
aruncat mort lângă uşa chiliei sfântului.
Iară dupâ ce s’a făcut ziuă şi s'a văzut
lucrul, toţi dau vinovăţia uciderii pc Cu­
vios. Şi dar fiind meurijurat de atâta mul­
ţime a făcut rugăciune şi a înviat mortul.
Carele mort sculându-se a arătat pre uci­
gaşul, şi a zis că Cuviosul este nepărtaş
acelei ucideri. încă nu numai aceasta, ci
şi altele multe făcând Cuviosul, şi spre
mai mult fiind minunat din lucrurile bună­
tăţilor, în pace s’a mutat câtre Dumnezeu,
lăsând Bisericii scrisori vrednice de po­
menire, spre folosul celorce le vor află.
Intru a c e a s tă zi, pom enirea prea cuvio­
sului părintelui, nostru Iaco v sihastrul.
Stih : S ’a mutat din trup ca din oarecare
curse scăpând,
Iacov neprins de cursele trupeşti fiind.
A c e s t cuvios lepădându-se de toate
cele lumeşti, a locuit într’o peşteră cins-
prezece ani, aproape de oarecare cetăţue
ce se chema Porfirion, toată sihăstria în­
trebuinţând. La accst Cuvios odată de
către oarccare desfrânaţi, aducându-se o
femee curvâ, care săltă cu neruşinare, îl
îndemnă spre păcătuire. Deci sfântul a-
ducându-i aminle de munca focului ce va
să fie, o a adus lui Hristos pocăindu-se.
Dar fiindcă nimenea nu scapă de cursele
vicleanului, s’a întâmplat şi acesta să cadă
în mare cădere, ca să se facă pildă tu­
turor celorce păcătuiesc, şi povăţuitor spre
pocăinţă. Căci oarecarele bărbat din cei
mari având fiica, care se bântuiâ de
diavolul, o a adus la Cuviosul spre vin­
decare. Carele făcând rugăciune, îndată o
a izbăvit pre ea de diavolul. Insă tatăl
său temându-se ca nu iarăş să o bântu-
iască diavolul pre tânără, împreună cu
fratele său carele erâ foarle mic, i-a
lăsat la peştera Cuviosului. Iară Cuviosul
stăpânindu-se de poftă, vai de cădere!
strică pe fecioara. Apoi ce se face? Ce
să nu se vădească spurcata faptă, ucide
pre tânără, ucide pre fratele s:.u. Iară tru­
purile lor le aruncă în râul ce curgeâ a-
colo aproape. Dcci, dupâ ce cu totul s’a
desnădăjduit de a sa mântuire, a alergat
ca să se ducă In lume. Dar călătorind el
pre cale, l-a întâmpinat un monah oare­
carele cucernic, la ale cărui sfătuiri su-
puindu-se Cuviosul, s’a băgat pre sine
într’un mormânt, toată aspră vieţuire sufe­
rind. Dar fâcându-se oarecând seceta în acel
loc, porunceştc Dumnezeu Episcopului ce­
tăţii, că de nu va face rugăciuni Ia­
cov celce este în mormânt nu va con­
teni seceta. Deci atuncea Episcopul îm­
preuna cu tot poporul ducându-se la el,
şi mult rugându-1, I-au înduplecat ca
să se roage, şi plecându-se a făcut ru­
găciune fericitul. Deci multă ploaie a
curs şi pământul s'a îmbătat de ape.
De aicea luând C u v i o s u l bunele nă­
dejdi semn prea mare având curgerea a-
pelor, a adaos aspră viaţă preste cea­
laltă aspră viaţă, şi lacrimi preste la­
crimi, şi aşa întru bună petrecere şi-a
dat duhul Iui Dumnezeu, prea multe
minuni şi după moarte făcând.
Intru această zi, sfintele două muceniţc
maica, şi fiica, prin sabie s’au săvârşit.
Stih : împreună cu fiica plecându-şi maica
capul,
Amândouă prin sabie ş au dat Duhul.
Intru această zi, sfânta Haris, tăindu-i-se
picioarele s'a săvârşit.
S tih : Haris tăindu-i-se picioarele către Dum­
nezeu a alergat,
Căci sufleteştile picioare nu impreună i s'au
tăiat.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
•u m i i m i • (• • n i « n i 0 <«■>
VS D O U ĂZEC I Ş I OPT D E Z IL E 439

milueşte-ne, şi ne mântueşle pre noi, Pe a sn a 8-a, Irm os :

Amin. Din văpaia cuvioşilor...

Pe a sn a 7-a, Irm os: rătatu-te-ai ca un alt soare

*p--N ătător de rouă cuptorul îJF purtător de lumină, trimi-
l-a făcut îngerul, cuvio- ţând raze de învăţături
WJ şilor tineri. Iară preHal- până la marginile lumii Fe­
„dei arzându-i porunca lui ricite, împuţinând cu lumina
„Dumezeu, pre muncitorul l-a pocăinţii, întunerecul cel fără
„plecat a strigă: Bine eşti de lumină a tot păcatul, cu­
„cuvântat Dumnezeul părin­ vioase Părinte.
ţilo r noştri. Binecuvântăm pre Tatăl...

Puitor de lege iscusit al De râurile dumnezeeştilor

sihastrilor te-ai arătat prea dogme fiind încunjurat, ai ieşit
cinstite, şi îndemnător către gârlă ca din alt Edem, adă-
îm pleticirile dc tot felul de pând faţa pământului, şi în-
vrăjmaşi. Pentru aceasta cins­ necând neghinele necredinţii,
tim pe păm ânt cinstită şi dumnezeescule Efreme.
sfinţită pomenirea ta, Părinte Ş i acum , a N ăscătoarei...
Efreme.
Slavă... Mărturisindu-te cu ade­
vărat Născătoare de Dumne­
Păcutu-te-ai potrivit or­ zeu, cu credinţă strigăm ţie
gan al Duhului pururea po­ bucuria îngerului: Că numai
menite, răsunând cu suflările tu ai născut pre pământ bu­
lui totdeauna, şi cântând cân­ curia, cea plină de Dar, pu­
tare mântuitoare a pocăinţii, rurea binecuvântată.
nouă celorce te lăudăm pre Irm o su l:
Să lăudăm, bine să cuvântăm...
tine.
Din văpaia cuvioşilor rouă
Ş i acum , a Născătoarei...
„ai izvorât şi jertfa dreptului
Zămislirea ta Mireasă Dum­ „cu apă o ai ars, că toate le
nezeească este mai pre sus de „faci Hristoase, cu singură
„voirea; pre tine te prea în-
cuvânt. Că ai născut pre Dum­
„nălţăm întru toţi vecii.
nezeu Cuvântul, pre celce a
P e a s n a 9-a, Irm os :
mântuit de necuvântare pre Pre Dumnezeu a-1 vedea...
toţi oamenii, şi carele dă cu­ ănindu-te de dragostea
vânt a strigă: Bine eşti cu­ Atotţiitorului, toată via­
vântat Dumnezeul părinţilor ţa ta plângându-o ai
noştri. săvârşit, strigând cu spăimân-
I
440
I M * • *»«• > ••a m a n
tare Cuvioase: Slăbeşte Mân­
tuitorule valurile Darului tău,
păstrându-1 pre el din destul
întru viaţa cea viitoare.
Dulce este cuvântul tău cel
dătător de umilinţă şi plin de
luminare celorce aleargă că- « Hristos, părinte Efreme, să
tre tine, purtătorule de Dum­
nezeu Eîreme minunate. Şi
viaţă îără prihană, împodo­
bită şi luminată cu toate bu­
nătăţile cele de Dumnezeu
strălucite.
Slavă.,.
Locaş te-ai făcut Duhului
şi râu plin de ape curgătoare
de viaţâ temelie nemişcată
B is e r ic ii, razim sihastrilor,
pârâu pururea curgător al
dumnezeeştei umilinţe, vred­
niciile de minuni Efreme.
Ş i acum , a Născătoarei... hulitorilor Efreme. Noianurile
Nu poate să înţeleagă cu­ ! patimilor le-ai uscat prin în-
get omenesc taina cea mai
pre sus de gând a naşterii tale
Fecioară. Că locuind Dumne
zeu în pântecele tău, n’a stri­
cat încuetorile fecioriei, pre­
cum singur el ştie, cel necu­
prins dc priccpcre.
Irmosul:
Pre Dumnezeu a-1 vedeâ
„nu este cu putinţă oamenilor,
„spre carele nu cutează a
„căuta cetele îngereşti; iară
„prin tine Preacurată, s’a a-
„rălal oamenilor Cuvântul în­
tru p at; pre carele mărindu-1
„cu oştile cereşti, pre tine
„te fericim.
I!
L U N A L U I IA N U A R IE • a m i m n iia m a a a i» i a • a m a w a a i a •••a •>•••a > i »«aa >a••it » « » a a « i . a * i - a i a i * a a a
S V E T IL N A .
Po d o b ie: Celace ai împodobi: Cerul...
Ca un râu eşti izvorând
pârae de aur curgătoare şi în­
demnând pre popoare către
calca pocăinţii, roagă-te lui
se mântuiască lumea.
A Născătoarei...
Nădejdea celor desnădăj-
duiţi, scăparea creştinilor,
prea lăudată Născătoare de
Dumnezeu, bucuria scârbiţi­
lor, scapă de toată întristarea
pre nevrednicii robii tăi.
S T IH O A V N A din Octoih.
Slavă, glasul al 2-lea, a lui Ciprian.
înflorind ca un finic pre­
cum zice David cuvioase Pă­
rinte, ai tăiat cu sabia limbile
frânare, făcân d u - te organ
sfântului Duh, ridicând arma
Crucii. Roagă pre Hristos ne­
încetat pentru noi, cari să­
vârşim pomenirea ta cea pu­
rurea prăznuită.
Ş i acum , a Născătoarei...
P o d o b ie : Când de pre lemn...
Tuturor scârbiţilor bucu­
rie şi asupriţilor folositoare
şi flămânzilor dătătoare de
hrană, străinilor mângâere, ce­
lor învăluiţi adăpostire, bol­
navilor cercetare, celor nepu­
tincioşi acoperământ şi spri-
jineală, toiag bătrâneţelor, tu
eşti Preacurată Maica Dum-
 ■•
>■■
■■
•a.
.......................... • .... •
nczeului celui de sus, ţie ne
rugăm, grăbeşte de mântue­
şte pre robii tăi.
A C ru cii, o N ăscătoarei...
Văzând Preacurată pre Fă­
cătorul atoată lumea, că rabdă
multe ocări şi se înalţă pre
Cruce, suspinând, ziceai: Prea
lăudate Doamne! F iu le şi
Dumnezeul meu, în ce chip
suîeri cu tru p u l necinstite,
vrând să cinsteşti zidirea ta
Stăpâne? S la v ă m ilostivirii
tale celei multe şi pogorârii
tale, iubitorule de oameni.
Ş i c e a la ltă slujbă a U tren iei dupre rân-
duială şi Otpustul.
L A LIT U R G H IE.
Fericirile din Octoih şi din Canonul
cuviosului Peasna a 6 -a, pe 4. Prochimen,
glasul al 7-lea: Scumpă esle înaintea
Domnului... Stih: Ce voiu răsplăti Dom­
nului... Apostol, către Galateni: Fraţilor,
r o a d ă D u h u lu i... Aliluia, glasul al 6 -lea:
Fcricit bărbatul carele se teme de Dom­
nul... Stih: Puternică pe pământ va fi
sămânţa lui... Evanghelia dela Mateiu:
Z is - a D o m n u l u c e n ic ilo r s ă i :
d a te mie dela Tatăl m eu ...
CHINONICUL.
Intru pomenire veşnică va fi...
•1
IN ■a
D...O U Ă ZECI ŞI N O UI Ă
......... MII II • • I I II I I I
DE ZILE
I II II I • II I l•
>■■
■>
• •Ii . ■
ii itgi i ■■
ii ■
• •■
441
i||*),iM1
IN TRU A C EA ST Ă LU N Ă
IN 29 D E Z IL E .
A d ucerea m o aştelo r sfântului sfinţitului
m u c e n in Ig n a tie , p u r tă to r u l d e D u m n e ze u .
L a D oaunc strigat-am, Stihirile pe 6 glasul
al 4-lea.
P o d o j ie : Ca pre un viteaz...
âcându-te următor prea
ales al cuvântătorilor de
Dumnezeu, ai urmat ur­
melor acelora. Pornindu-
te dela răsărit şi arătându-te
la apus, luminând cu strălu­
cirile dumnezeeştei propove-
duiri, unde ai şi apus din
lume şi ai răsărit la Dumne­
zeu încununat cu lumina Daru­
lui prea înţelepte. De două ori.
Moaştele tale purtătorule
de Dumnezeu prea înţelepte,
iarăş cu cinste s’au dat cetă­
ţii tale, sfinţindu-te mai lu­
minat prin pătimire şi prin
Dar strălucindu-te, ni s’a fă­
cut nouă întoarcerea lor pri­
cinuitoare de prăznuire, um­
plând de veselie şi de bucu­
rie insuflată de Dumnezeu, pre
ceicc cu credinţă te cinstesc
T o n te îm i su n t
pre tine sfinţite mucenice Ig­
natie. De două ori.
Luminând ca soarele, ai
I luminat marginile lumii cu
razele Duhului, apărând fier­
binte cu luminile cuvintelor
tale şi scriind cu adevărat
învăţăturile bunei credinţe.
Drept aceea te-ai făcut prea
fericite şi hrană Stăpânului,
celuice hrăneşte toate cu bu­
nătatea neîncetată.
1
442.... .... ....................Li5?A.!£L m
Dela răsărit la apusuri ai
strălucit mai întâiu, ca un lu­
ceafăr prea luminos Ignatie;
iară acum întoarcerea dum-
nezeeştilor moaşte, dela apus
ai întins razele pre pământ.
Pentru' aceasta roagă-te, să
se mântuiască din stricăciune
şi din primejdii, ceice săvâr­
şesc cu credinţă pomenirea
ta cea pururea cinstită.
Slavâ, glasul al 8-leâ, a lui Anatolie.
Purtătorule de Dumnezeu
Ignatie, de doritul tău Hris­
tos, în braţe primindu-te, ai
luat plata lucrării de sfinţenie
a Evangheliei lui Hristos, ca
să te sfârşeşti prin sân g e.
Pentru aceasta grâu făcân­
du-te a lucrătorului de pă­
mânt, celui fără de moarte,
prin dinţii fiarelor te-ai mă­
cinat, şi pâine dulce lui te-ai
arătat. Roagă-te pentru noi,
pătimitorule fericite.
Ş i acum, a Născătoarei...
Podob ie: O prea slăvită minune...
Mântueşte-mă prea curată
Stăpână, ceeace negrăit ai
născut pre Mântuitorul Hris­
tos, că numai pre tine te am
folositoare şi zid nesfărâmat,
acoperământşiveselieşi dum­
nezeească mângâere sufletu­
lui meu. Ci tu mă izbăveşte
de viermele cel neadormit şi
de focul cel veşnic, Maica lui
Hristos Dumnezeu. | sfântă Fecioară.
II
itm ..
A Crucii, a Născătoarei...
Ce priveală este aceasta ce
se vede, care se arată o Stă­
pâne ? Celce cuprinzi toată lu­
mea, te spânzuri pre lemn şi
te omori, celce dai viaţă tu­
turor? Plângând Născătoarea
de Dumnezeu zicea, când a vă­
zut înălţat pre Cruce, pre celce
a strălucit dintr’însa fără să­
mânţă, Dumnezeu şi om.
ST IH O A V N A din Octoih
Sla v ă glasul 1-iu, a lui Studit.
0 sufletul tău cel tare şi
de diamant, vrednicule de fe­
ricire Ignatie! Că tu către cel
dorit al tău, cu adevărat ne­
slăbit dor având, ai grăit: Nu
este întru mine foc iubitor
de uscăciune, ci mai ales apă
vie şi grăitoare întru mine
este înăuntrul meu, zicându-mi
mie: Vino la Tatăl. Pentru a-
ceasta cu dumnezeescul Duh
fiind aprins, ai ales fiarele,
ca să te despartă mai curând
pre tine din lume, şi la dori­
tul tău Hristos să te trim ită;
pre carele roagă-1, să mântu­
iască sufletele noastre.
Ş i acum IM
Curată ceeace primeşti ru­
găciunile păcătoşilor şi nu
treci cu vederea suspinurile
celor scârbiţi, roagă-te celui
născut din curate sângiurile
tale, să ne mântuim noi, prea
 IN DOUĂZECI ŞI» i NOUĂ
A Crucii, a Născătoarei...
Podobie : Ceeace eşti bucuria...
Stând lângă Crucea Fiu­
lui şi Dumnezeului tău, şi so­
cotind îndelungă răbdarea lui,
Maică curată tânguindu-te stri­
gai: Vai mie Fiul meu prea
dulce! Pentruce pătimeşti a-
cestea îără dreptate? Cuvinte
al lui Dumnezeu, ca să mân-
tueşti neamul omenesc.
Tropar, glasul al % lea.
Şi părtaş obiceiurilor...
Slavă, Ş i acum, al Născătoarei...
Caută la sfârşitul cărţii.
LA U T R EN IE
C A N O A N ELE.
Amândouă din Octoih şi al sfântului pe 6.
Al carul acrostih este accsta la G r e c i:
Pre lunatic steaua cea dola răsărit cu cân­
tări ii cinstesc.
Fa ce re a lui Teofan.
Peasn a 1-a, glasul al 4-lea, Irm os :
dâncul mării Roşii cu ur-
me neudate pedestru tre-
ă cându-1 Israil cel de de­
m ult, cu mâinile lui Moisi în
„chipul Crucii, puterea lui A-
„malic în pustie a biruit.
îndreptând către bunăta­
te viaţa mea, luminează-mă
cu lumina Darului, care locu-
eşte întru tine, purtătorule
de Dumnezeu Ignatie, şi tur-
burarea patimilor cu rugă­
ciunile tale risipeşte-o.
Arătatu-te-ai ca un pă­
mânt prea roditor, carele ro­
deşte însutit sămânţa lui Hris-
I iii
4.
DE • •ZILE
•t . it i u t i M < m t i ir i m
443
i i i a a a i a a » i i • i a a a««
tos, celuice adapă sufletele
cu ploaia Duhului, purtăto­
rule de Dumnezeu Ignatie.
Stăpânul şi Dumnezeul a-
toată lumea, cunoscând cu pu­
terea sa cea mai nainte vă­
zătoare bunătatea sufletului
tău, purtătorule de Dumne­
zeu Ignatie, te-a luminat cu
razele Duhului cele dumne-
zeeşte strălucitoare.
Slavă...
Lurninându-te cu razele
Soarelui celui înţelegător prea
înţelepte, te-ai pornit dela ră­
sărit ca soarele cel simţitor, !
luminând cu propoveduirea
ta întunerecul apusului.
Şi acum, a Născătoarei...
Hăscut-ai Preacurată pre
unul din Treimea cea mai
pre sus de Dumnezeire, carele
s’a arătat din tine asemenea
cu noi în trup, cu bunăvo-
irea Tatălui, şi cu împreună
lucrarea prea sfântului Duh,
Mireasă dumnezeească.
Peasna 3 a, Irm os:
Vesclcştc-se d e tine,..
vpfiindu-mi gândul rănit de
p> cumplitele patimi ale tru-
L pului, vindecă-mi-1, o Ig­
natie mucenice al lui Hristos,
pururea pomenite.
Ştiindu-te bine Hristos,
că eşti la un gând cu apos­
tolii, te-a pus învăţător bise­
ricilor, ca să le luminezi cu
lumina cea dumnezeească.
•
444
i «•••• •• i » H M W a w a a iia a » i> M i> i MtuMoiiini
LUNA i *LUI IANUARIE
a u ia m a * i> a < »
a c » •«iti.tiuikkt a • • • u i a m a « «• • i . i a «<• « a i « • « m i i a i i i ■ > • i i i . m i i au: ■ a i i •■»»«

Slavă».
M a ică Fecioară preacurată
Văzând omorâtpentru tine, pre tine te-a păzit, însuş
pre dătătorul de viaţă, ai Domnul. Pre carele cu osâr­
alergat ca să suferi cu dra­ die, roagă-1 să ne dăruiască
goste moarte pentru dânsul, nouă mare milă.
Ignatie. A C rucii, a Născătoarei...

Ş i acum, a Născătoarei... M ie lu ş e a u a cea nespur-

cată a Cuvântului, Maica Fe­
Ourăţindu-te m a i’n a in te cioara cea nestricată, văzând
prin Duhul, o Curată! Ai năs­ pe Cruce răstignit pre celce
cut pre Cuvântul T a tă lu i, a odrăslit dintr’însa fără du­
spre facerea de bine a firii reri, ca o maică tânguindu-se,
celei cuvântătoare. strigă: Vai mie Fiul meu!
Irm o sul: Cum p ă tim e ş ti? Vrând să
Veseleşte-se de tine B i­ scapi pre om din patimi de
se rica ta Hristoase, strigând: necinste.
P e asn a 4-a, frm os:
„Tu eşti puterea mea Doamne,
idicat pre Cruce văzân-
„şi scăparea, şi în tă rire a .
Sedealna, glasul al 3-lea.
P o d o b ie : Pentru mărturisirea...
t du-te Biserica pre tine
Soarele dreptăţii, a stă-
„tut întru a sa rânduială, pre-
piind luminat de dumne­ „cum se cuvine s trig â n d :
zeescul Duh, cu îndrăsneală „Slavă puterii tale Doamne.
păstorească ai ruşinat vite- Celce cu purtarea de nume
jeşte semeţia cea tirănească se numeşte purtător de Dum­
şi trecând preste noianul în­ nezeu; fiindcă întru Hristos
şelăciunii, ai ajuns către li­ s’a îmbrăcat prin vieţuire, pre
manul cel dumnezeesc, Pă­ toţi îndeamnă luminat să pri­
rinte c u v io a s e . Roagă pre mească tărie de mucenici,
Hristos Dumnezeu, să ne dă­ pentru dragostea cununilor.
ruiască nouă mare milă.
piind întărit Ignatie cu
De două ori. puterea celuice s’a pironit
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei... pre Cruce pentru tine, purtă-
De dumnezeeasca fire nc~ torule de Dumnezeu, ai în­
despărţindu-se, trup s’a făcut demnat fiarele, ca să te des­
în pântecele tău. Şi Dumne­ partă de lume, către dragos­
zeu a rămas, dupăce s’a fă­ tea cea dorită de tine.
cut om, celace după naştere, Iubind frumuseţea Stăpâ­
ca şi mai ’nainte de naştere nului şi având căte dânsul
Ill 111

IN D O U Ă ZECI SI N O U Ă DE ZILE 445

IU ..*.» Ill I. liM II» liU U in il >... »..l •• l . i i M t l l l H I M I M f c l » * •
«•■
•••
I»» HI•
•

dorire neslăbită Mucenice, cu Duhul lui Dumnezeu Ignatie,

osârdie ai râvnit p atim ilor ai scris legile Darului ca nişte
lui, purtătorule de Dumnezeu, lespezi scrise de Dumnezeu.
Ignatie. Ş i acum , a N ăscătoarei...
Slavă...
De sus ţi-a strigat ţie în­
Fiind înfrumuseţat cu mo- gerul glas cu bucurie, Născă­
horâciunea sângiurilor tale toare de Dumnezeu, vestin-
Mucenice, străluceşti şi cu du-ţi negrăit zămislirea Stă­
ungerea preoţiei ca un Arhie­ pânului.
reu, strigând lui Hristos cu Pe asn a, 6-a, Irm o s:
mulţumită: Slavă puterii tale Jertfi-voiu ţie cu glas...
Doamne. , a vân d înţelepciunea lui
Ş i acum , a Născătoarei...
ţM Dumnezeu cea înfiinţată,
Celace cu putere dumne­ M Â ai risipit dogmele înţe­
zeească zideşte toate din ne­ lepciunii elineşti şi cu sunet
fiinţă, s’a născut din tine Mai­ ai surpat peretele cel din
că a lui Dumnezeu, luminând mijloc al înşelăciunii, sfinţite
lumea luminat cu razele Dum- tăinuitorule.
nezeirii, şi cu strălucirile cu-
Nu încetă a te rugă prea
noştinţii de Dumnezeu.
fericite, pentru ceice-ţi să­
P e a s n a 5-a, Irm o s:
vârşesc pom enirea, să se
u Doamne lumina mea mântuiască de supărări cum­
în lume ai venit, lumina plite şi de primejdie, arătân-
cea sfântă, care întorci du-te preot bine primit.
„dintru întunerecul necunoş- Slavă...
„ ţintii, pre ceice te laudă pre încuviinţat ai fost cu băr­
„tine cu credinţă. băţia şi cu înţelepciunea Cu­
Acum privind tu faţa lui vioase, şi cu lumina dreptăţii
Hristos către faţă Ignatie, fi­ şi a curăţiei purtătorule de
ind oglinzile cu adevărat dez­ Dumnezeu Mucenice şi cu
legate, te-ai împreunat cu do­ frumuseţea bunătăţilor te-ai a-
rirea ta. rătat împodobit.
Tras-ai luminare din izvo­ Ş i acum , a N ăscătoarei...
rul cel dătător de lumină Ig­ Singură pre tine în mijlo­
natie. Căci apucându-te Hris­ cul spinilor aflându-te Mirele
tos cu prea c u ra te le sale Cuvântul, ca pre un crin curat
mâini, te-a sfinţit. şi floare din văi, iese din pân­
Slavă». tecele tău, o Maica lui Dum­
Având minte luminată de nezeu.
 446 L U N A L U I IA N U A R IE
• i in i ■ • i i •« i i • • «i 4 i** m « ia u . a . » a * a « a ia « a ia « ia < » 4 ia i* a ia a ia ia H ia * « ii« ia « a ia a ia ii* a

Irm o s u l:
A cesta făcându-se diadoli apostolilor
Jertfi -voiu ţie cu glas de a fost al doilea episcop al Antlohiel. Şi
fiind împreuna cu Policarp episcopul Smir­
„laudă Doamne, Biserica stri- nei, ucenic evanghelistului loan cuvântă­
„gă către tine, de sângele torul de Dumnezeu, a tost adus înaintea
„dracilor curăţindu-se, cu Iui Traian împăratul, şi răbdând tot felul
de cercSri de munci, şi toate biruindu-le,
„sângele cel curs prin mi­ a fost trimis la Roma sa se lupte cu
lostivire din coasta ta. fiarele, ca*e dacă se făcu, îl şi mâncară.
C O N D A C , glasul a! 4-lea. Iară nişte creştini îi luară cinstitele şi
sfintele rămăşiţe de moaşte şi le aduseră
Po d o b ie ; Arâtatu-le-ai astăzi...
dela Roma la Antiohia, şi le daruira fraţi­
Dela răsărit astăzi a răsă­ lor, ca un dar dorit; care cu toatâ cinstea
le-au aşezat în pământ. Pentru care Bi-
rit şi toată făptura luminân- i serica îi prăznueşte pomenirea cu bucurie.
du-o cu învăţăturile, prin mu- Intru a ce a stă zi, pom enirea sfinţilor şapte
cenie s’a împodobit de Dum­ m ucenici, c e s ’au săvârşit în S a m o s a t e :
Filoteiu, Iperehie, Aviv, Iulian, Rom and,
nezeu purtătorul şi dumne- Ia co v şi P arig o rie .
zeescul Ignatie. S t ih : Şapte capete muceniceşti s'au pironit.
Pentru Cuvântul celce pe Cruce a pătimit.
ic o s .
Aceştia făcându se ostaşii lui Hristos,
Preleremia, Dumnezeu din şi întrunind rătăcirea, le zdrobiră braţele
pântece sîinţindu-1, şi mai ’na­ şi coapsele cu toiege groase. De aceea
îi strujirâ fără de m ilă; şi primind lanţuri
inte de naştere cunoscându-1 grele în grumajii lor, îi bâgară în temniţă,
ca un mai ’nainte cunoscător, şi iarăş scoţându-i, fură strujiţi şi spân­
vas a fi el sfântului Duh, 1-u zuraţi, şi plronindu-Ie captlele cu piroane
de fier, şi-au dat sufletele la Dumnezeu.
umplut de acesta îndatăş din
viaţa tinereţelor, şi prooroc Intru ace astă zi, pom enirea sfinţilor mu­
ce n ici Siluan episcopul, L u c a diaconul
şi propoveduitor pre acesta şi M o ch ie citeţul.

l-a rânduit, ca să propove- S t ih : Siluan, Lucă împreună cu Mochie cel

cinstit.
duiască tuturor sfântă veni- Şi pornirile sălbaticilor lei le-au tâmpit.
realui pe pământ. Insă născân- Impărâţind Numerian, erâ goană asupra
du-se şi însuş Dumnezeu din creştinilor, atunci s’a dat în ştire mai ma­
Fecioară, şi la propoveduire relui cetăţii Emesinilor, pentru sfântul pă­
rintele nostru Siluan episcopul acestei,
mergând, a aflat din pruncie cetăţi, şi îndată fu prins, şi împreună cu
ucenic vrednic Darului său, dânsul Lucâ diaconul, şi Alochie citeţul,
pre purtătorul de Dumnezeu, şi statură legaţi înaintea stăpânitorului, pre
care cercetându-i cu amănuntul, şi auzind
şi dumnezeescul Ignatie. că mărturisesc pre Hristos Dumnezeu a-
Intru a c e a s tă lună în 2 9 de zile, ad uce­ devărat, şi anatematesi pre ceice slujiau
rea m o aştelor sfântului sfinţitului m u ce­ idolilor, cu multă urgie şi mânie se porni,
n ic Ignatie purtătorul de Dumnezeu.
şi neputând să i plece cu amăgiturl, îi
Stih : Har fie Ignatie leilor celor de sânge bătură foarte rău, şi băgându- i în temniţa,
vărsători. îi chinuia cu foamea. Deci preste puţine
Căci parte din trupul tău nu lăsat şi cre­
dincioşilor celor iubitori,
zile dându-le iarăş strânsori, şi iarăş
In a douăzeci şi nouă s’a întâm plat; bătându-i şi închizându-i, şi sccându-i cu
Mutarea lui Ignatie cel lăudat. foamea şi cu setea, judecă asupra lor, să
 Ji.

IN D O U Ă Z E C I Ş I N O U Ă D E Z IL E 447

se dea Ia luptă cu fiarele. Deci scoţând ' ceteze gonirea, se mântui dela închisoare,
pre sfinţi Ia privirea poporului, şi lăsându-se şi mergând la episcopia sa, şi mulţumind
| slobode multe feluri de fiare, se rugară lui Dumnezeu, către Domnul s’a dus.
sfinţii lui Dumnezeu, ca sa se sAvârşiaseă Intru această zi, prea cuviosul părintele
acolo. Şi îndată Dumnezeu luâ sufletele nostru Afraat,
slugilor sale. Atunci fiarele cele sălbatece S t ih : Afraat celce cu trupul este mort, şi
sfiindu-se de moaştele sfinţilor, s’au dat vieţuind,
în lături neatingându-se nici decum. Şi In veci vieţueşte şi mort fără suflare fiind.
dupăce a înnoptat, i-au luat nişte creştini, Intru această zi, pomenirea cuviosului pă-
şi i-au îngropat cu cinste, mulţămind lui rietelui nostru Achipsimâ.
Dumnezeu. S t ih : Achipsimâ bucurându-se de trup s’a
Intru a c e a s tă zi, pom enirea sfinţilor mu­ desbrăcat.
ce n ici Sa rvil şi V e ve a soru-sa, c a r e au Carele cu cele de moarte îmbrăcându-se
pătim it în Ed esa. in pământ a intrat,

S tih : Sarvil spurcatele jertfe lăsând, Intru această zi, pomenirea sfântului noului
Lui Hristos împreună cu soru-sa s'au adus mucenic Dimitrie IIiotul, care a pătimit la anul
jertfă voind. una mie opt sute doi.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne
A ce ştia au fost în zilele împăratului milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin.
Traian. Deci sfântul Sarvil era popă dră-
P e a s n a 7-a, Irm o s:
ceştei înşelăciuni, şi slujitor al necuratelor
jertfe. Şi oarecând făcându-se praznic dra­ s? n cuptorul persesc tinerii
cilor, şi fiind dupre obiceiumai mare fruntaş
I spurcatelor acelora jertfe, fu dojenit şi
lui Avraam, cu pofta bu-
înfruntat de episcopul Varsemeu, ca celace cU nei credinţe, mai vârtos
erâ pricină pierzării a multora, care cu „de cât cu văpaia focului fiind
Darul lui Hristos se umili, şi înduplecându-
se la cuvintele episcopului, veni la credinţa
„aprinşi, au strigat: Bine eşti
lui Hristos, împreună cu soru-sa Vevea, „cuvântat, în Biserica slavei
şi se botezară de episcopul. De care lucru „tale Doamne.
fu adus sfântul Sarvil la întrebare Ia Lisie
ighemonul, şi întâiu fu bătut cu toiege, piind înfrumuseţat cu mi­
apoi sdrumicat cu săbii, şi mal preste. rul cel dumnezeesc al preo­
puţin strujit pe obraz, şi legându-i mâinile
înapoi, îl bătură pe pântece, şi-l spân- ,
ţiei, şi împodobit cu sângele
zurară de o mână şi iarăş îl bătură şi-l muceniei, despre amândouă
strujiră. Şi-l arseră pre multe părţi ale părţile te-ai arătat luminos
trupului. Şi pre urmă luă cununa muceniei,
puindu-1 în teasc, şi strângându-1 cu vâr-
Cuvioase strigând: Bine eşti
teje muncitorii, cu hicrâstrău îl herăstru- cuvântat Dumnezeul meu şi
iră dela cap, ap o i îi tâiară capul, Aseme Domnul.
nea a pătimit şi soru-sa din porunca
ighemonului. Ou punere de lege lumi­
Intru a c e a s tă zi, sfântul sfinţitul m uce­ nând toată lumea, cu pâine ce­
nic Varsem eu episcopul Edesei. rească ai hrănit pre credin­
S t ih : Dând Varsemeu pământului trupul
cel îngreuiat,
cioşii cari strigau Stăpânu­
Cu ceice rabdă greutatea zilei s'a împreunat. lui tău: Bine eşti cuvântat în-
A cesta precum s'a scris, fiind pricină Biserica slavei tale Doamne.
sufleteştei mântuirii lui Sarvil, botezându-l, Ou străluciri dătătoare de
a fost pârât la ighemonul Lisie, şi măr­
turisind pre Hristos, fu bătut foarte rău.
raze luminăndu-te prea feri­
De aceca viind scrisori împărăteşti, să în­ cite, şi cu vărsare de lumină
. 413. ...... ... ........_ .....
dela începerea luminii stră-
lucindu-te, cu bucurie ai luat
desfătarea cea cerească, pur­
tătorule de Dumnezeu Igna-
tie, lauda mucenicilor.
Slavă...
Grâu fiind a lui Dumne­
zeu, precum ai zis prea lău­
date, te-ai măcinat dc măse­
lele fiarelor, Mucenice, şi te-ai
făcut pâine prea curată, ce­
luice cu dumnezeească bună­
tate hrăneşte toată lumea.
Ş i acum, a NăscătoareL.
Ceeace eşti locaş sfinţit
şi dumnezeesc al celui prea
înalt, bucură-te. Că prin tine
s’a dat bucuria, Născătoare de
Dumnezeu celo rce strigă:
Bine eşti cuvântată tu între
femei, Prea curată Stăpână
Peasna 8-a Irmos:
Mâinile întiiiaându-şi DaniiL..
ţ^v tând înaintea judecăţii
înţelepte, cu curăţia gân­
f dului, şi cu luminarea
cugetului, Dumnezeu ai
vântat pre Treimea cea ne­
zidită, neîngrozindu-te sfin­
ţite de cruzimea scaunelor
celortirăneşti ci strigai: Toate
făpturile lăudaţi pre Domnul.
Indreptându-ţi gândul în-
ţelepţeşte cu dumnezeeştile
dogme fericite Ignatie, cu râ­
urile înţelepciunii ai tnnecat
de tot pre tiranul cel făţarnic,
şi părtinitorul înşelăciunii,
strigând: Binecuvântaţi toate
lucrurile pre Domnul.
LUNA LUI IANUARIE
Binecuvântăm pre Tatăl...
Luminându-te cu lumina
Dumnezeirii cea nemărginită,
Mucenice nebiruite, ai risipit
intunerecul cel nestatornic al
nedumnezeirii, trimiţând cărţi
lum inoase, celorce cântă:
Bine cuvântaţi toate lucrurile
pre Domnul.
Ş i acum, a Născătoarei...
De mânia şi de căscările
fiarelor nu te-ai temut dum-
nezeescule Ignatie. Căci ră­
sărind din Fecioară puterea
celui prea înalt, te-a îmbră­
cat pre tine cu toată întrar-
marea Crucii. Bine cuvântaţi
toate lucrurile pre Domnul.
Irmosul:
S ă lăudăm bine să cuvântăm...
Mâinile întinzându-şi Da-
„niil, gurile leilor cele rîos-
„chise în groapă le-a încuiat,
„şi puterea focului a stins, cu
„buna faptă încingându-se, ti-
cu­„nerii cei iubitori de buna
„credinţă, strigând: Bine cu­
vântaţi toate lucrurile Dom ­
nului pre Domnul.
Peasna a 9-a, Irmos:
Hristos piatra cea netăiată...
ragostea cea dumneze­
u l iască biruindu-ţi sufletul
WJ tău fericite, grijile lum ii
cele materialnice le-a ars cu
foc nematerialnic şi te-a aşe­
zat purtător de cunună înain­
tea doririi celei desăvârşit.
L>a liman luminos şi prea
It
IN D O U Ă ZEC I Ş I N O U Ă D E
liniştit te-ai aşezat, purtăto-
rule de Dumnezeu Ignatie,
scăpând de furtuna valurilor
şi de năvălirea fiarelor celor
sălbatece şi ucigătoare şi a-
cum luminându-te te îndul­
ceşti întru desfătarea cea
veşnică.
piind împodobit cu cunună
de multe feluri, eşti încuviin­
ţat, învăţâtoruledc cele sfinte.
Că întru tine s’a adunat lauda
preoţiei şi a muceniei. Şi prin
amândouă, ca un părtaş al
Stăpânului tău, te-ai slăvit
împreună cu dânsul
Slava...
Ca unul ce eşti arătător
de cele sfinte, având îndrăz­
neală câtre Stăpânul şi Dum­
nezeu, roagă-1 acum să se
mântuiască de supărări, ceice
cu credinţă săvârşesc pome­
nirea ta, Ignatie.
Ş i acum, a Nâscăioarei...
Ca una ce eşti mai des­
fătată decât cerurile şi mai
sfântă decât Heruvimii şi mai
cinstită decât toată făptura, ai
născut pre Dumnezeu, celce
şade în sânurile Tatălui, pur-
tându-1 în braţaie tale Prea­
curată.
Irm o su l:
Rristos piatra cea netăia-
„tă de mână cea din margi­
n e a unghiului. Din tine mun-
„tele cel netăiat Fecioară s’a
„tăiat, adunând firile cele ose-
ZILE 449
i i m i i i ii i i i i i i n u i i i • ( • i-t i a i a i i
„bite. Pentru aceasta veselin-
„du-ne, pre tine Născătoare
„de Dumnezeu te mărim.
S V E T IL N Ă .
Podobie : F e m e i a u ziţi gla s...
Purtătorule de Dumnezeu
Ignatie, sfinţite mucenice prea
fericite, izbăveşte de toată
scârba şi stricăciunea vrăjma­
şului, pre ceice cu dragoste
prăznuiesc întoarcerea ta cea
luminată, dându-le iertare de
greşeli, ca unul ce ai luat pu­
tere dela Hristos Mântuitorul.
A Nâscâtoarei...
Fecioară Născătoare de
Dumnezeu, tu ai născut ne­
grăit în două voi, şi în două
firi, şi într’un Ipostas pre
Dumnezeu celce a sărăcit
pentru noi până la Cruce, răs-
tignindu-se din voia sa, şi
nouă ne-a dăruit bogăţie Dum-
nezeirii, Preacurată Fecioară.
STIH O A VN A din Octoih.
Slavă, glasul 1-iu, a lui Studita.
Stâlpul cel însufleţit, şi
chipul cel de duhul insuflat,
praznicul cel de preste ani a
sosit, purtătorule de Dumne­
zeu Ignatie, carele învăţătu­
rile tale cele dc taină şi vite­
jiile tale propovedueşte, sta­
rea împotrivă cea pentru cre­
dinţă, până la sânge, fericitul
acel şi pururea lăudatul glas,
carele ai zis: Că grâu al lui
Dumnezeu sunt şi prin din­
ţii fiarelor voiu să mă ma­
cin. Pentru aceasta următor
31
 450 i.h.a.» a . »
LU
i 4. i
N A L« •U
. i i . »
I IA N U A R IE
. a- a a * » i .n >i < 4 U « • • • a a.a • a i a i a i a i a i a i i

CH IN O N IC U L.
patimii Hristosului tău îiind,
acum roagă-1, să mântuiască Intru pomenire veşnică va fi...

sufletele noastre.
Ş i acum, a Născătoarei...
P o d o b ie : Prea lăud aţilo r mucenici...

Tămădueşte prea lăudată

sufletul meu, care boleşte cum­
plit de patimi prea rele, ceeace
ai născut pre Hristos, doîto-
rul şi Mântuitorul tuturor, pre
celce vindecă toată slăbiciu­
nea, carele a răn it cugetul IN T R U ACEASTA LUNA
IN 30 DE ZILE
cel rău al diavolului, şi pre
Sfântul sfinţitul m ucenic Ipolit papa âl
noi din moarte ne-a izbăvit. Rom ei.
A C ru cii, a N ăscătoarei, asemenea... S lu jb a lu: s'a aşezat să se cânte la Pavecer-
niţă. precum înainte se arată.
Văzând Fecioara junghi- Ş l cei dintru sfinţii părinţii noştri! şi
marii Ierarhi, Vasilie cel mare, Grigorie
erea ta cea îără dreptate Hris­ . de Dumnezeu cuvântătorul şi loan Gură
toase, tânguindu-se, strigă ţie: de aur.
Fiul meu prea d ulce, cum LA V E C E R N IA CEA M IC A

mori îără dreptate? Cum te Stihirile pe 4, glasul al 4-lea.

Po d o b ie: Ca pre un viteaz...
spânzuri pre lemn, celce tot
pământul l-ai spânzurat pre 'ţ a înălţimea dragostei lui
ape? Nu mă lăsă singură îă- « . Hristos suindu-te Vasilie,
cătorule de bine mult.milo­ J A ai văzut tainele cele ne­
stive, pre mine Maica şi sluj­ spuse, şi dumnezeeşti, cari
nica ta rogu-mă. le-ai descoperit, şi le-ai ară­
Ş i cealaltă slujbă a Utreniei dupre rân­ tat noroadelor, ca un înţelept
duială şi Otpustul.
propoveduitor al bunei cre­
dinţe. Pentru aceasta roagă-
te să se izbăvească de strică­
ciune şi de nevoi, ceice ur­
LA L IT U R G H IE
mează cu credinţă învăţături­
Fericirile din Ocloih şi din canonul
sfântului, Peasna 6 -a, pe 4. Prochimen
lor tale, Cuvioase.
glasul al 7-lca. Vcscll-se- va dreptul dc legăturile eresurilor le-ai
Domnul... Stih: Auzi Dumnezeule glasul
meu... Apostolul, către Evrei: Fra{tlor,
dezlegat Cuvioase, cu înţelep­
aduceti-vă aminte de zilele cele mai de ’na­ ciunea cuvintelor şi învăţătu­
inte... Aliluia, glasul al 4-leg. Dreptul ca rilor tale, şi într’o unire ai adu­
finicul va înflori... Evanghelia dela Mar­
cu... In vremea aceea, venit-a lisus şl uce­
nat, pre cei cu bună înţele­
nicii lui în Capernaum... gere ai drept măritoarei ere-
 ■a i . i l i . H i . i B . i t - . u
dinţe, care laudă pre Hristos,
Grigorie. Pre carele roagă-1,
să izbăvească de stricăciune
şi de nevoi, pre ceice pri­
mesc cu credinţă, învăţăturile
tale cele dc Dumnezeu grăi­
toare.
Temelie nesurpată. Hris­
tos te-a întărit Bisericii sale I
Părinte cuvioase, pre tine ca­
rele o ai păzit pre ea neclă-
tită şi nebiruită de asuprelele
vrăjmaşilor, de D um nezeu
grăitorule Hrisostoame; şi te
rogi ca să se mântuiască de
' patimile cele stricătoare de
suflet, ceice sunt însetaţi de
cuvintele tale şi de noianul
cunoştinţelor.
Pre cei aleşi ai Treimii
şi florile cele mirositoare, şi
I prea frumoase ale grădinii ce­
lei nestricăcioase, ca pre cei­
ce sunt ca nişte raze ale .soa­
relui celui înţelegător, şi lu­
minează pământul cu dumne-
zeeştile sale străluciri, să-i
lăudăm. Pre marele loan, îm­
preună şi pre dumnezeescul
de Dumnezeu cuvântătorul
Grigorie, şi pre Vasilie cel cu
minte înaltă.
Slavă, glasul al 6-lea...
Oamenii lui Dumnezeu şi
credincioase slugi, slujitorii
Domnului, bărbaţii doririlor,
vasele alegerii, stâlpii şi întă­
ririle Bisericii, ai împărăţiei
moştenitorilor, nu tăceţi a stri- dincioase, buni lucrători ai
. I gâ pentru noi către Domnul.
......... ■ ■ ■•■ «III: X
IN
I
TR
I
E IZIE C I > •D• ■Ei > Z IL I
4 i. i| i « l> . II ■ n i n n . . n . . ir i . i
451
..................
Şi acum, a Născătoarei...
Hâscătoare de Dumnezeu,
tu eşti viţa cea adevărată, care
ai odrăslit rodul vieţii, ţie
ne rugăm: Roagă-te Stăpână,
cu sfinţii ierarhi, şi cu toţi
sfinţii, să se miluiască sufle­
tele noastre.
L A STIH O A VN Ă
Stihirile, glasul al 6-lea.
Podobie: A treia zi ai înviat...
Darul a biruit, c re d in ţa
s’a întărit, umplutu-s’a toate
de cunoştinţa lui Dumnezeu,
prin apostoli şi prin învăţă­
tori şi cu mântuirea ne-am
îmbogăţit.
Stih : Lăuda-se-vor cuvioşii întru slavă
şi se vor bucura întru aşternuturile sale.
Pre tăinuitorii cereşti, şi
învăţătorii omeneşti, adună­
rile cele dimpreună, ale da­
rurilor celor de multe feluri,
care cu îndreptările au biruit
tot cuvântul ereticilor, pre cei
trei sfinţi i-a minunat Dom­
nul.
S tih : Preoţii tăi Doamne se vor îm brăca
întru dreptate şi cuvioşii tăi se vor bu­
cura.
Vasilie dumnezeească min­
te, G rigorie, dumnezeescul
glas, loan luminătorul a toată
lumea, cei trei prea înalţi ur­
mători ai Treimii şi slujitori,
împreună să se laude.
Slavă, glasul al 6-lea...
Drepte slugi bune şi cre­
viei lui Hristos! Voi şi greuta­
 452 LUNA LUI IANUARIE « » ••• • »-••••(
>! «• ! I I • i aai» < i» i> ii»4iiii«> i i u i k i i i i i i

tea zilei aţi purtat, şi talan­ fricoşate şi vrednice de auzit,

tul cel dat vouă l-aţi îmmul- care de sus au glăsuit. şi slava
ţit, şi celorce au venit după lui Dumnezeu o au arătat
voi, nu le-aţi pizmuit. Pentru marginilor, pre cei trei pro-
aceasta uşile cereşti vouă s’au poveduitori ai marei Treimi,
deschis. Deci intrând întru bu­ pre loan şi pre Vasilie dupre
curia făcătorului, rugaţi-vă vrednicie, împreună şi pre
pentru noi sfinţilor învăţători. Grigorie să-i cinstim.
Ş i acum, a Născătoarei... Apărătorii T re im ii, păzi­
Nimenea din ceice aleargă torii bunei credinţe, care după
la tine, nu iese ruşinat dela cei doisprezece sunt trei a-
tine prea curată Născătoare postoli. Râurile cele din Edem,
de Dumnezeu Fecioară. Ci ce izvorăsc apă vie şi faţa
cere Har şi ia Dar spre folo­ pământului o adapă cu dum-
sul cererii. nezeeşti curgeri de viaţă. Sti­
Troparul, glasul al 4-lea... hiile cele mari, care au alcătuit
Ca ceice aţi fost întoc­ credinţa ca şi o făptură. Du­
mai la obiceiu cu apostolii şi pre datorie să sc cinstească.
lumii învăţători, Stăpânului Mu sunt graiuri zice, nici
tuturor rugaţi-vă, pace lumii cuvinte grăite, ale cărora să
să dăruiască şi sufletelor noas­ nu se auză glasurile lor, că
tre mare milă. în tot pământul şi marea a
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei învierii: străbătut vestirea dumneze-
Taina cea din veac ascunsă... eştilor şi înţelepţilor învăţă­
Caută la sfârşitul cărţii.
Ecten ia mică şi Otpustul.
tori ai fă p tu rii. Pentru a-
ceasta mai ales, cu dumne­
zeeştile lor aşezământuri se
cuprinde şi se adună împre­
ună marginile în dreaptă cre­
Pii- dinţă.
LA V E C E R N IA C E A M A R E
Organele Duhului, trâmbi­
După obişnuitul Psalm cântăm : Fericit
bărbatul: Slava dintâi. ţele adevărului pre ritorii Cu­
La Doamne strigat-am... Stihirile, pe 8, glasul vântului, să-i lăudăm cu gla­
al 4-lea. suri de cântări, ceice urmăm
P o d o b ie : Ca pre un viteaz... învăţăturilor lor, rugându-ne
jiN rganele Darului, alăutele lor ca celorce au îndrăzneală
Duhului, trâmbiţele cele către Domnul, să dăruiască
P' bine vestitoare ale pro- lumii pace întărită pururea,
poveduirii, tunetele cele în­ şi nouă tuturor iertare.
 IN TREIZECI
■
•• • •
A lie Stih iri ale sfinţilor Ierarhi, gla­
sul 1-iu.
P o d o b ie : Prea lăudaţilor mucenici...
P re tăinuitorii cei duhov­
niceşti, trâmbiţele cele cuvân­
tătoare ale lui Dumnezeu, pre
dumnezeeştile oglinzi, astăzi
dupre vrednicie să-i lăudăm,
pre marele V a s ilie şi pre
dumnezeescul şi suflătorul de
foc Grigorie şi pre loan cel
adevărat cu gura de aur, ca­
rele a vărsat nouă râurile
cele aurite de Învăţături. De
două ori.
Treapta crcdinţii, gândul
cel dumnezeesc şi priveghe-
tor râul cel izvorâtor de aur,
pre prea luminaţii şi cinstiţii
luminători, pre primitorii Da­
rului Duhului, pre stâlpii cei
neclătiţi, pre întăririle Bise­
ricii, dupre vrednicie cu cân­
tări să-i lăudăm.
Organele D u h u 1 u i , trâm­
biţele dumnezeescului tunet,
fu lg e rile propoveduirii. Lu­
minători prea luminaţi auriţi,
şi purtători de dumnezeeasca
lumină, de trei ori îcricite V a­
silie, prea înţelepte Grigorie,
prea aurite şi prea cinstite
Ioane. Rugaţi-vă lui Hristos,
ca să mântuiască pre ceice
vă cinstesc pre voi.
Slavă, glasul al 6-lea...
Trâm biţele Duhului cele de
taină, pre purtătorii de Dum­
nezeu părinţi astăzi să-i lău-
DE ZILE » • ••*»•■• •■«•••• « « lilts «»••• I • •« « | | •» I
453
dăm, cari au cântat în mij­
locul bisericii, cântare teolo­
gică bine alcătuită, Treimii
uneia celei neschimbate, şi fi-
inţii şi Dumnezeirii. Pre sur-
pătorii lui Arie, şi apărătorii
ortodoxilor. Care se roagă
totdeauna Domnului, să mi­
luiască sufletele noastre.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Cine nu te va ferici pre
tine prea sfântă Fecioară? Sau
cine nu va lăudă prea curată
naşterea ta ? Că celce a stră­
lucit îără de ani din Tatâl,
Fiul unul născut, acelaş din
tine cea curată a ieşit, negrăit
întrupându-se. Din îire Dum­
nezeu fiind, şi cu firea om
făcându-se pentru noi. Nu în
două îeţe îiind despărţit, ci
în două îiri neamestecat îi­
ind cunoscut. Pre acela roa­
gă-1 Curată cu totul fericită,
să se mântuiască sufletele
noastre.
V O H O D : Lumină lină...
Prochim enul zilei, şi cetirile.
Dela a doua lege cetire.
Cap. 1. Vers 8.
is-a Mcisi către fiii lui Is ra il: Ve-
/jllh deţi, ani dat înaintea voastră pă-
mântui, intrând moşteniţi pre dân-
^ sul, carele s’a jurat Domnul părinţi­
lor voştii, lui Avraam, lui Isaac, şi Iul
Iacov, să Ie dea lor, şi seminţiei lor după
dânşii. Şi ani zis vouă în vremea aceea,
zicând: Nu voiu putea singur să vă port I
pre voi. Că domnul Dumnezeu va îm-
mulţit pre voi, şi iată sunteţi astăzi ca
stelele Cerului mulţime. Domnul Dumne­
zeul părinţilor noştri sa vă adaogă pre
 454
s i ■ i ■ « « ii « m a i c i a n • « ■ ■ ■ « m u
voi, ca sa fiţi cu miile îndoiţi, şi să vă
binecuvfntczc pre voi, precum am grăit
vouă. Ş i am luat dintru voi oameni în­
ţelepţi, şi ştiuţi, şi pricepuţi, şi i am pus
pre ei sa stapâneasca preste voi preste
mii mai mari, şi preste sute, şi preste
cincizeci şi preste zece, şi logofeţi ju­
decătorilor voştri. Şi am poruncit jude­
cătorilor voştri în vremea aceea, zicând:
Socotiţi între fraţii voştri, şi judecaţi cu
dreptate între om şi între {ratele lui, şi
între nemernicul lui. Sa nu cunoşti faţa
la judecata. Pre cel mic şi pre cel mare
sa judeci, sâ nu te sfieşti de faţa omu­
lui: Căci judecată a Iui Dumnezeu este.
Dela a doua lege cetire.
Cap. t, Vers 14.
^ 7 is-a Moisl către fiii lui Israil: lată
M s al Domnului Dumnezeului tau este
Tpsfr Cerul, şi Cerul Cerului, pământul
şi toate câte sunt pre dânsul. însă
pre părinţii voştri a voit Dornul a-i iubi
pre dânşii, şi a ales seminţia lor după
dânşii, pre voi mai vârtos’ decât toate
limbile, în ziua aceasta. Şi vă tăiaţi îm­
prejur îuvârtoşarea inimii voastre, şi cer­
bicia voastră sa nu o mai învârtoşaţi dc
acum. Câ Domnul Dumnezeul vostru
acesta este Dumnezeul Dumnezeilor, şi
Domnul domnilor. Dumnezeu mare, şi
tare, şi înfricoşat, carele nu caută în
faţă, nici ia mită. Celace face judecată
nemernicului şi săracului, şi văduvei, şi
iubeşte pre cel nemernic, şi dă lui pâine
şi haină. Dc Domnul Dumnezeul tău să
te temi, şi lui unuia să slujeşti, şi de dân­
sul să te lipeşti, şi întru numele lui sa
te juri. Acela este lauda ta, şi acela este
Dumnezeul tău, celace ţi-a făcut ţie aceste
lucruri mari şi preaslăvite, care au văzut II
ochii tăi.
Dela înţelepciunea lui Solom on cetire.
Cap. 3, Vers, 1.
^ uf letele drepţilor sunt în mâna lui
Dumnezeu, şi nu se va atinge de
îjgft riânsele muncă. Pârutu-s’a întru
ochii celor nepricepuţi a muri şi
s’a socotit pedepsire ieşirea lor. Şi mer­
gerea dela noi sfărâmare, iară ei sunt în
pace. C a înaintea feţii oamenilor de vor
luă şi muncă, nădejdea lor este plina de
nemurire. Şi întru puţin fiind pedepsiţi,
i
L U N A L U I IA■ . •N
» • i> * t i • t i t i • • • • * i • •
U A R IF
••• • • • • • • a i • i » i i i i • • • • » • «>n • « * • « • « ! • » « .» • » • • • •
cu mari bunătăţi se vor dărui. Căci Dum­
nezeu i-a ispitit pre dânşii, şi i-a aflat
luişi vrednici. Ca aurul în ulcea i-a lă­
murit pre ei, şi ca pre o jertfa de ardere
întreagă i-a primit. Şi în vremea cerce­
tării sale vor străluci, şi ca scânteile pre
paie vor fugi. Judeca-vor limbi şi vor
stăpâni noroade, şi va împăraţi întrînşii
Domnul In veci. Ceice nâdâjduesc spre
dânsul, vor înţelege adevărul, şi credin­
cioşii în dragoste vor petrece cil dânsul.
Că Dar si milă este întru cuvioşii lui, şi
cercetare întru aleşii lui.
LA LIT IE.
Stihirile, glasul al 2-lea singur glasul.
A lui Nil Xantopol.
Veniţi slujitorii cereştei
Treimi, să lăudăm treimea cea
pământească, a dumnezeeşti-
lor Ierarhi, pre Grigorie cel
ce are numele cuvântării de
Dumnezeu, pre Vasilie celce
poartă numele împărăţiei, şi
pre loan cclcc are cu ade­
vărat numele Darului, adân­
curile înţelepciunii Duhului,
apele Oceanului, izvoarele ce­
lece pururea izvorăsc apă vie
curgătoare, pre mărgăritarii
cei străluciţi, pre luminătorii
cei pământeşti, cârmele Bise­
ricii, pomii cei luminat rodi­
tori, pre ispravnicii] Darului,
gura Hristosului meu, şi a-
părătorii Treimii; care dela
dânsa fără mijlocire sunt stră­
luciţi, şi se roagă neîncetat
pentru sufletele noastre.
Cărbunii cei aprinşi din
focul cel nesuferit, noi cei lu­
minaţi printr’înşii, cu credinţă
să-i lăudăm. Că aceştia cu îm­
preunarea cea cu dânsul lu-
 IN TREIZECI DE ZILE 455

minăndu-se, luminători lumii tea să ne luminăm. Pentru a-

s’au făcut, putere de viată să­ ceasta strigăm: Treime sfân­
racilor s’au arătat, pre Tatăl, tă, Doamna tuturor, pentru ru­
şi pre Fiul, şi pre Duhul Sfânt, găciunile acestor trei păstori
cu bună credinţă propovedu- ai tăi, turma ta aceasta în pace
ind, cătrc care şi noi sâ zicem: o păzeşte, întărită şi fără de
Bucură-te a Treimii de Dum­ !| întristare, şi o izbăveşte ca
nezeu înţeleptită Treime. un iubitor de oameni.
Glasul al 6-lea: Glasul al 6-lea.

Praştia lui David cea în­ Treime sfântă, şi căreia ne

treit împletită, funia cea de
mătase roşie a lui Solomon,
biciul Cuvântului cel întreit
împletit, pre înţelepţii Ierarhi,
pre marele Vasilie, pre dum­
nezeescul Grigorie, pre loan
Gură de aur, cu credinţă să-i
lăudăm. Că pre Goliat cel ne­
trupesc, cu piatra cea din ca­
pul unghiului surpându-1, cre­
dinţa întru unire o au adus,
cu sângele lui Hristos cel
roşu îngrădindu-o. Şi pre în­
cepătorii eresurilor, ceice pre-
cupesc cele dumnezeeşti,
dela îngrăditurile turcirii lui
Hristos celei dumnezeeşti, de­
parte i-au gonit prin cuvintele
sale, şi până acum credinţa o
întăresc, şi se roagă Domnului
să miluiască sufletele noastre.
Glasul al 8-lea.
Arătatu-s’a Darul lui Dum­
nezeu tuturor oamenilor, în-
văţându-ne pre noi prin învă­
ţături, ca să ne împodobim o-
biceiurile, şi deprinderile mai
bune sâ le facem, şi cu raza
cunoştinţii de Dumnezeu min­
închinăm, slavă înţeleptei rân-
duelii tale. Că pre trei m ari
luminători oamenilor din oa­
meni le-ai dăruit, care îi lu­
minează cu lumina cunoştin­
ţii tale, şi le dau strălucire,
cu raza mântuitoarelor şi cins­
titelor tale voiri. Prin care
lumea cu lumina cunoştinţii
îmbogăţindu-sc, cu a ta sla­
vă se luminează, şi la feri­
cită împărăţia ta se sileşte a
merge. Ale acestor dumne- j
zeeşti învăţături îndemnân-
du-nc pre noi, să Ie ascultăm.
Tu şi rugăciunile lor cele
pentru noi ascultă-le, ca un
Dumnezeu prea îndurat şi
mântueşte sufletele noastre,
ca un iubitor de oameni.
Slavă, glasul al 6-lea.
Pre Ierarhii lui Hristos, şi
lauda părinţilor, turnurile cre-
dinţii, pre învăţătorii credin­
cioşilor şi păzitorii, adunan-
du-ne o iubitorilor de praz­
nic, cu laude de cântări să-i
lăudăm, zicând: Bucură-te lu­
minătorul Bisericii Vasilie în-
 456
* • a ■a • i n • a • i i 1■ a a • a * a a i a a
LUNA LUI IANUARIE
i t i . i i i a « .a • a a a a « .a a a t a< a«< a

ţelepte şi stâlpul cel neclătit. hierei, turnurile cele mari ale

Bucură-te mintecerească, prea Bisericii, stâlpii bunei credin­
mare A rh ie re u le teologule ţe, întărirea credincioşilor, că­
Grigorie. Bucură-te Ioane Gu­ derea ereticilor, ceice aţi păs­
ră de aur, celce cu totul de aur, cut pre poporul lui Hristos
luminate învăţătorule al po- cu dumnezeeşti învăţături, şi
căinţîi. Ci o părinţi de trei l-aţi crescut cu multe feluri
ori fericiţi, nu încetaţi puru­ de bunătăţi, propoveduitorii
rea a vă rugă lui Hristos, pen­ cei luminaţi ai Darului, care
tru ceice săvârşesc cu credin­ aţi pus aşezământuri de lege
ţă şi cu dragoste, prea sfin­ plinirii lui Hristos, îndreptă­
ţită şi dumnezeească pome­ torii, la cele de sus, ceice sun­
nirea voastră. teţi intrările raiului, pre Hris­
Ş i acum , a N ăscăioarei... tos rugaţi-1, ca să trimită su­
Pre ceeace este podoaba fletelor noastre mare milă.
fecioarelor şi bucuria îngeri­ Stih : Lăuda-se-vor cuvioşii intru slavă,
şi se vo r bucura întru aşternuturile...
lor, pre una de D u m n ezeu
Născătoarea şi îngrădirea cea Bucură-te treime de A r­
tarea credincioşilor, adunân- hierei, îngeri pământeşti, cei
du-ne o iubitorilor de praznic, pre Cer umblători, mântui­
cu cântări de laude să o lău­ rea lumii, bucuria oamenilor
dăm, zicând: Bucură-te Fe­ şi învăţătorii lumii, apărătorii
cioară Maică curată. Sfeşnice Cuvântului, doftorii cei prea
ca aurul strălucitor, şi uşă ce­ iscusiţi ai boalelor sufleteşti
rească. Bucură-te cortul sfin­ şi trupeşti. Râurile Duhului
ţeniei, ceeace ai încăput pre cele pururea curgătoare, care
Dumnezeu în pântecele tău cu cuvintele aţi adăpat toată
Preacurată. Bucură-te ceeace faţa pământului. De Dumne­
eşti mai pre sus decât toate zeu grăitoare trepte, dumne-
cetele cereşti îără asemănare. zeeştilor cei cu cuvinte de aur,
Pentru aceasta Maică îără băr­ pre Hristos rugaţi-1, ca să tri­
bat Stăpână, nu încetă păzind mită sufletelor noastre mare
pre robii tăi, ceice te laudă milă.
pre tine pururea cu credinţă Stih: P re o ţii tai Doamne se vor îm b răca
şi cu dragoste, şi se închină întru dreptate şi cuvioşii tăi sc vo rb u cu ra.
n a ş te r ii tale c e le i îără să­ Bucură-te treime de A r­
mânţă. hierei, soarele cerului celui
LA STIH O A V N Ă .
Stihirile, glasul al 5-lea. pământesc, razele şi luminile
P o d o b ie : Bucură-te cămara...
cele de la lumina cea întreit
Bucură-te treime de A r­ strălucitoare, vederea celor
I
IN T R E IZ E C I D E Z IL E 457

întunecaţi, florile cele cu bun paţi pre noi de muncile cele

miros, mai frumoase decât ale de veci.
raiului, teologule şi înţelepte Ş i acum a N ăscătoarei, a lui Gherm ano
Patriarhul.
Vasilie, şi Gură de aur. Tă­
bliţele Duhului, lespezile cele Să trâmbiţăm cu trâmbiţă
de Dumnezeu scrise, ţâţele de cântări, că privind de sus
celece izvorâţi laptele mân­ împărăteasa a toate Maica Fe­
tuirii, podoaba înţelepciunii. cioara, cu binecuvântări încu­
Pre Hristos rugaţi-1, să dea su- nunează pre ceice o încunu­
I îletelor noastre mare milă. nează pre ea. împăraţii şi dom­
Slavă, glasul al 5-lea. nii să alerge împreună, şi pre
împărăteasa să o laude întru
$ă trâmbiţăm cu trâmbiţă
de cântări, să o săltăm în cele cântări, pre ceeace a născut
de praznic, şi să dănţuim bu- pre Împăratul, celce pre cei
curându-ne, întru prea cins- J ţinuţi de moarte mai întâiu
tită prăznuirea învăţătorilor a-i izbăvi cu iubirea de oa­
noştri. împăraţii şi domnii să meni bine a voit. Păstorii şi în­
văţătorii, pre prea curată Mai­
alerge împreună, şi pre Arhie­
rei să-i laude cu cântări, ca ca Păstorului celui bun. adu-
pre ceice au izvorât trei râuri nându-ne să o lăudăm. Pre
prea mari de învăţături ale Du­ sfeşnicul cel cu raze de aur,
norul cel de lumină purtător,
hului, bine curgătoare şi pu­
rurea vii. Păstorii şi învăţă- j pre cea mai pre sus decât He­
torii, pre sfinţii tăinuitori cei ruvimii, sicriul cel însufleţit
întreiţi ai cinstitei Treimi, a- scaunul Stăpânului cel în chi­
pul focului, năstrapa cea de
dunându-ne să-i lăudăm. Cei
iubitori de înţelepciune, pre aur de mană primitoare, pre
cei înţelepţi, preoţii pre păsto­ tabla Cuvântului cea purtă­
rii, păcătoşii pre folositorii, toare de viaţă. Scăparea tutu­
ror creştinilor, cu cântări de
săracii pre îmbogăţitorii, cei
Dumnezeu cuvântătoare lău-
din necazuri pre mângăitori
călătorii pre cei împreună că­ dându-o, aşa să zicem: Pa-
lători, ceice sunt pre mare pre latule al Cuvântului, învred-
ocârmuitorii. Toţi pre ceice niceşte-ne pre noi cei smeriţi
pretutindenea întâmpină cu împărăţiei cerurilor, că nimica
căldură, pre dumnezeeştii Ie­ nu este cu neputinţă mijlo­
rarhi lâudându-i, aşa să zicem: cirii tale.
L a binecuvântarea pâinilor.
Prea sfinţi învăţători, sârgu-
T ro p ar, glasul 1-iu.
iţi de scoateţi pre credincioşi
din smintelele lumii, şi ne scă­ Pre aceşti trei luminători

II
 JL
458 LU N A L U I IA N U A R IE

mai mari ai Dumnezeirii cei mănându-te lui Părinte. Ţi-ai

întreit strălucitoare, pre ceice pus sufletul înaintea ei, vite­
luminează lumea cu razele jeşte pătimind şi te-ai îm-
dumnezeeştilor învăţături. Pe pododit cu Îndoită cunună.
râurile înţelepciunii cele cu Slavă...
miere curgătoare, care adapă Fiind hirotonit din porun­
toată făptura cu apele cuno- ca lui Dumnezeu, cu ungerea
ştinţii de Dumnezeu, pre ma­ cea de preoţie te-a pecetluit,
rele Vasilie, şi de Dumnezeu şi cu cea mucenicească prin
Cuvântătorul Grigorie, împre­ sânge Ipolite.
ună cu slăvitul loan cel cu Ş i acum, a Născătoarei...
limba şi cu cuvinte de aur, Rug nears a văzut Moisi
toţi cei iubitori de cuvintele în muntele Sinai, închipuin-
lor, adunându-ne cu cântări du-te pre tine Fecioară, care
să-i cinstim, că aceştia Tre­ nu te-ai ars de focul Dumne­
imii pururea se roagă pen­ zeirii, căci pre Dumnezeu ai
tru noi. născut.
Alt Tropar, glasul al 4-lea. Peasna a 3-a, Irm os:
Ca ceice aţi fost întocmai la obiceiu Arcul celor puternici...
cu Apostolii... '7
r iei cuvântători ai păs-
Caută la Vecernia mică, şi
Născătoare de Dumnezeu Fecioară...
Odată.
f torit şi ca un miel te-ai
jertfit mai ’naintea oilor
tale, asemănându-te Păstoru­
Ş i cetire a Cuvântului. lui celui mai întâiu decât toţi
şi Mielului lui Dumnezeu.
Cu lapte cuvântător de
Slujba sfântului Ipolit s’a aşezat să se Dumnezeu insuflat, ai adăpat
cânte la Pavecerniţă. pre ceice i-ai păstorit Ipolite.
CANONUL Şi paharul mărturisirii lui H ris­
F a ce re a lui loan Monahul. tos cu bucurie l-ai băut.
P e a s n a 1-ia, g lasu l al 4-1e a, l- m o s : S lavă...
Căruţele lui Faraon,,.
Piind povăţuitor cetei mu­
|7 meniţi să lăudăm pre cenicilor, ai intrat la muce-
sfinţitul Mucenic cu cân- nie pentru buna credinţă cre­
V< tări muceniceşti, văzân- zând întru Dumnezeu Tatăl
du-1 că luminează curat cu împreună cu Fiul şi cu dum-
Dar luminat de Dumnezeu, nezeescul Duh.
pururea slăvind pre Hristos. Şl acum, a Născătoarei...

ftându-ţi-se dela Hristos Bucură-te Maică neispiti­

turma cea cuvântătoare, ase- tă de bărbat, ceeace ai în-

I
 II I
IN T R EIZ EC I D E Z IL E ' 459
(.t l ■.■mu •la a m iii» ■w ■ •■■■«■■■«•■III I n i • i f l U W

căput pre Dumnezeu Cuvân­ Slavă...

tul în pântcccle tău şi l-ai năs­ Basnele elineşti, şi rătă­

cut întrupat, ca pre un Dum- cirea jidovilor cea fărădelege,
. nezeu împreună şi om. tu le-ai înfrânat, cu Darul cel
Peasna a 4-a, Irm os: dumnezeesc, o alesule între
Vestind mai 'nainte proorocul...
mucenici, Ierarhe Ipolite.
cât este mult împletit
§ } dumnezeescul şir al bu­
nătăţilor tale, căci ca un
păstor şi mucenic, întru dânsul
Ş i acum, a Născătoarei...

Pre tine armă nebiruită

asupra vrăjmaşilor te punem
veselindu-te foarte, te-ai cins­ înainte, pre tine întărire şi
tit de Dumnezeu, Ipolite. nădejde de mântuirea noastră
te-am câştigat, dumnezeească
Prinosul lui Avei l-ai în­ Miresă.
trecut, că ai adus lui Dum­ Peasna 6-a, Irm os:
nezeu miei cuvântători, şi cu Jertfi-voiu ţie cu glas...
! sângele tău ai stătut înaintea
Stăpânului, bucurându-te. ertfit-ai M ântuitorului
Slavă... jertfă dc laudă, în B i­
Cugetul cel râu al ereti­ serica cuvioşilor, ca un mij­
cilor cel îndărătnic, biruindu-1 locitor lui Dumnezeu şi oa­
prin Duhul, Fericite te-ai fă­ menilor şi cu osârdie ai a-
cut ales sfinţit mucenic, pen­ dus prinos sufletul tău prin
tru dragostea Stăpânului. sânge.
Şi acum, a Născătoarei... Mulţimea darurilor ai luat
Dacă au văzut îngerii, Fe­ dela Dumnezeu prin Duhul
cioară curată, că a ieşit din sfinţite mucenice, întru deschi­
pântecele tău Fiul lui Dum- dere dumnezeească a buze­
j nezeu, cu veselie ziceau: Sla­ lor tale şi te-ai adus jertfă
vă naşterii tale Stăpână, pre sine-ţi, omorându-te cu
Peasna 5-a Irm o s :
mulţumită.
Tu Doamne luiuina mea... Slavă...

prr.) u cu adevărat te-ai fă- 0 cât este dc dumneze­

cut mucenic între preoţi, ească adunarea mucenicilor
şi între mucenici Ierarh, tăi Hristoase, celorce se des-
şi străluceşti cu daruri îndo­ îătează intru cele nădăjduite
ite, Ipolite. ca cum ar fi de faţă, care
Pietrile cele luminoase se socoteau moartea mai dulce
împodobesc cu aurul Ipolite: decât viaţa.
iar pre tine te luminează lu­ Şi acum, a Născătoarei...

cirea strădaniei Arhieriei tale. 0 minune mai nouă decât

li !
 460 LU N A LUI IA N U A R IE
toate minunile! Că Fecioara |
zămislind în pântece, fără is­
pită bărbătească pre celce
toate le cuprinde, nestrâmt
l-a încăput.
Sedealna, glasul 1-iu.
P o d o b ie: Mormântul tău.,.
Luminător pururea lumi­
nos te-ai arătat în lume, lu­
minând cu fulgerile dumne-
zeeştilor tale cuvinte, cuge­
tele cred in cio şilo r, Ierarhe
Ipolite. Pentru aceasta astăzi
toţi cu bucurie săvârşim sfin­
ţită şi dumnezeiască pome­
nirea ta, şi cu credinţă o cins­
tim.
Pe asn a 7-a, Irm os:
Celace ai mântuit in foc...
ww ăzând luminat P ă rin te
k ji lupta cea prea sfinţită,
ia şi mai ’nainte cunoscută
a muceniei, stându-ţi de faţă,
strigai, bucurându-te: Prea
lăudate Doamne, Dumnezeul
părinţilor bine eşti cuvântat.
Cu strălucirile cele mu-
ceniceşti şi sfinţite, arătat lu­
minezi pre ceice întru po­
menirea ta (sfinţite, mucenice),
cântă: Doamne Dumnezeul
părinţilor noştri bine eşti cu­
vântat.
Slavă...
Ipolit, carele a suferit chi­
nurile muceniei cu tărie din
dragostea cea fierbinte, cu în­
drăzneală strigă: Prea lăudate
Doamne Dumnezeul părinţi­
lor noştri, bine eşti cuvântat.
I
Ş i acum , a Născătoarei...
Pre tine, ceeace ai pri­
mit în pântece fără de stri­
căciune şi mai pre sus de fire,
pre Dumnezeu cel neschim­
bat, carele a venit la oameni
pentru milostivire, te lăudăm
credincioşii, strigând: Prea lă­
udate Doamne Dumnezeul pă­
rinţilor noştri, bine eşti cu­
vântat.
P e a sn a 8-a, Irm os:
Pre celce s'a văzut in chip...
ât este de grasă şi de fru-
Ife moaşă jertfa, căci păstorul
cel bun ca o oaie se aduce
jertfă lui Hristos, strigând:
Preoţi binecuvântaţi, şi-l prea
înnălţaţi întru toţi vecii.
Răsărit-a Ierarhul strălu- i
cind în Biserica ta Hristoa­
se, cu cunună mucenicească
strigând cu veselie: Tineri 1ă-
udaţi-1, noroade prea înălţa­
ţi-1 întru toţi vecii.
Binecuvântăm pre Tatăl...
Bucurându-se Ipolit mu­
cenicul lui Hristos, de hotă­
rârea morţii celei îngrozitoa­
re, strigă: Tineri Binecuvân­
taţi pre Hristos, noroade prea
înălţaţi-1 întru toţi vecii.
Ş i acum , a Născătoarei...
Pre ceeace a zămislit ne­
grăit şi fără sămânţă a năs­
cut bucuria lumii, pre Hris­
tos Dumnezeu, tineri lăuda-
ţi-o, preoţi bine o cuvântaţi,
:HI • I U M • | | ■ • • | » | . » ■ • » • « • • • • 11 • 1 1» • M
IN T R EIZ EC I D EM lZ4IL E
l|«i|^*a|M (••|i»|*l4ili«iMfli>|i»l
461
• «*»»•<

noroade prea înălţati-o întru şi te-ai împodobit cu diademă

toţi vecii. mucenicească.
Irm osul: Şi acum , a Născătoarei...
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
Venitu-ţi-a tie înger stră­
Pre celace s’a văzut în lucind, iar cu strălucirile fe­
„chip de Înger în cuptorul cioriei tale, mai mult s’a stră­
„cel cu foc la cuvântătorii de lucit el, în cât să-şi fi uitat
„cântare, pre Hristos Dum­ şi mărirea sa. Pentru aceea
nezeu lăudaţi-l tineri, preoţi cu frică a strigat ţie: Bucu­
„binecuvântaţi, noroade prea ră-te.
„înălţaţi-1 întru toţi vecii. Apoi Stihirile sfântului celc dela V e­
cern ie glasul 1-iu.
Peasn a 9-a, Irm o s: Po d o b ie: Cecace eşli bucuria...
aştcrea ta nestricată s'a Primind Darul preoţiei Pă­
jKif arătat, Dumnezeu, din rinte, ai luminat pre toţi cu
A m coapsele tale a ieşit, că dumnezeeştile învăţături Ipo­
„s’a arătat purtător de trup lite cugetătorule de Dum­
„pre pământ şi cu oamenii nezeu, şi cu cinstite scrisori
„a petrecut. Pentru aceasta ai descoperit dumnezeeştile
„pre tine de Dumnezeu Năs- cuvinte ale proorocilor, ară-
„cătoare, toţi te slăvim tându-ne nouă, celece se cu­
Ca un sfinţit mucenic prea prind acolo.
lăudat, cu îndoită lumină ai Fiind împodobit cu cu­
luminat Biserica lui Hristos nuna mărturisirii celei dum­
şi veseleşti inimile celorce te nezeeşti, şi împestrind po­
laudă. Pentru aceasta după doaba preoţiei cu amestecă­
vrednicie toţi te fericim. tura sângiurilor tale, cu totul
Jzvorând Bisericii lui Hris­ luminat şi frumos stai înain­
tos izvorul învăţăturilor, prea tea împăratului şi Stăpânului
fericite, aduci lui Dumnezeu şi Făcătorului, prea fericite
din sângiurile cele muceni­ Ipolite.
ceşti curgeri ca de gârlă. Pen­ Ca unul ce ai acum în­
tru aceasta dupre vrednicie drăzneală către Mântuitorul
toţi te fericim. Hristos, prea fericite, cu ru­
Slavă... , găciunile tale cele bine pri­
învăţat ai de Dumnezeu mite, mântueşte-ne de nevoi
grăitorule să ne închinăm u- şi de primejdii, de supărări şi
nui Dumnezeu în Treime, Zi­ de ispite cumplite, de patimi
ditorul tuturor făpturilor ce­ şi de greşeli, pre noi ceice
lor văzute şi celor nevăzute, cu credinţă te cinstim pre tine.
 462 LUNA LUI IANUARIE

Slavăj Ş i acum, a Născătoarei... nişte Ierarhi ai lui H ristos,

Ou toiagul folosinţei tale rugaţi-vă să ne m ântuiască
Născătoarc dc D u m n e z e u pre noi.
prea curată, goneşte patimile Ş i a c u m , a N ă s c ă to a ro i...

cele de fiare ale ticălosului F e c i o a r ă prea lă u d a tă ,

meu suflet, îndreptându-mă
de aicea cu pace către viaţă,
şi mă numără cu turma ta cea
sfântă, a oilor talc celor alese.
Cade-se să te fericim, şi ce elalte.
LA U T R E N IE
L a Dumnezeu e s t e Domnul... Troparele
sfinţilor, Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...
După întâia Stihologhie, Sedealna gla­
sul al 5-lea.
Podobie: Cuvântul cel împreună...
Maica lui Hristos D um nezeu,
M a ric dumnezeească M i­
reasă, şi care nu ştii de
nuntă, folositoarea credincio­
şilor, izbăveşte de toată pri­
mejdia, şi de toată nevoia,
Stăpână Născătoare de Dum­
nezeu, pre ceice cu credinţă
şi cu dragoste aleargă la a-
coperământul tău, una d u m ­
nezeiască Mireasă.
După a doua Stihologhie, Sed e aln a glasul
al 3-lea.
Podobie: Pentru mărturisirea...

Ca pre o podoabă împă­ Stâlp al Bisericii ai fost,

rătească a Bisericii lui Hris­ avuţie nefurată a bunei cre­
tos, pre Vasilie toţi să i lău­ dinţe te-ai arătat, de D u m n e ­
dăm, comoara învăţăturilor zeu Cuvântătorule Grigorie,
cea neîmpuţinată, că cu ade­ luminându-ţi viaţa ta cu ne-
vărat el ne-a învăţat pre noi, pătimirea,şi descoperind d o g ­
să cinstim sfânta Treime cea mele Treimii, Părinte prea
unită în fiinţă, şi despărţită cuvioase! Roagă-te lui H ristos
în Ipostasuri. Dumnezeu, sâ dăruiască nou#
mare milă.
Slavă, altă Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie : Degrab nc întâmpină...
Slavă, altă Sedealnă, glasul al 4-lea.
Podobie; Spâimântatu-s'a losif...
Luminători prea luminaţi In grădina Scripturilor,
ai Bisericii lui Hristos, lu­ ca nişte albine zburând voi
mea aţi luminat cu învăţătu­ înţelepţilor, aţi adunat bine
rile voastre, părinţi de Dum­ din florile cele mai alese, şi
nezeu înţelepţiţi, uscând ere­ | mierea învăţăturilor voastre,
surile tuturor celor rău cre­ o aţi pus înaintea tuturor cre­
dincioşi, şi stingând turbură- dincioşilor împreună, spre în­
rile hulitorilor cclc In chipul dulcirea lor. Şi pentru aceasta
văpăiei. Pentru a c e a s t a ca tot celce se îndulceşte, cu ve-

•
•«•»•••#
•»»
*«•
»»••
•••
••* Iiicix <ktiMi>ni i Ml aninaMi*
selie strigă: Folosiţi iarăş şi
după moarte, celorce vă laudă
pre voi fericiţilor.
Ş i acum, a Născătoarei...
Cu întreitele valuri ale
patimilor, eu nepriceputul fi­
ind învăluit, Prcacurată, te
chem pre tine cu căldură. Nu
mă trece cu vederea pre mine
ticălosul, ca să pier, ceeace
ai născut adâncul milei. Câ
afară de tine altă nădejde nu
am; deci să nu mă arăt vrăj­
maşilor bucurie şi râs, eu cel­
ce mă nădăjduesc spre tine.
Pentrucă poţi câte voeşti, ca »
cecace eşti Maica Dumne­
zeului tuturor.
După Polieleu, Sedealna, glasul al 5-lea.
Podobie : Cuvântul cel împreună...
(jrădina cuvintelor Scrip- I
turilor celor de Dumnezeu
insuflate, pre celce ne-a po­
văţuit pre noi la pocăinţă, ca­
rele multe ispite a răbdat;
pre Gură de aur credincioşii,
(ca ceice ne-am învăţat de
la dânsul) să-l cinstim dupre
datorie; că se roagă Domnu­
lui să se mântuiască sufletele
noastre.
Slavă, altă Sedealna, glasul al 4-lea.
Pudoble: Arătalu-tc-ai astăzi lumii... Dumnezeire.
Prăznueşte astăzi Biserica,
cinstită prăznuirea celor trei
învăţători. Că aceia au întărit
Biserica cu dumnezeeştile lor
învăţături.
Il
Ds T R EIZ EC I D E Z IL E 463
iniiimiHiM
$i acum, a Născătoarei...
Ceeace eşti apărătoare ne­
biruită celor necăjiţi, şi caldă
sprijinitoare celorce nădăj­
duesc spre tine, izbăveşte-mă
din nevoi; că tu eşti ajută-
toarea tuturor.
Apoi Antifonul dintâiu al glasului al
patrulea.
Prochimen, glasul al 4-lea.
Preoţii tăi Doamne se vor îmbrăcă
întru dreptate şi cuvioşii tâi se vor bucurâ.
S tih :
Gura mea va grăi înţelepciune şi cu­
getul inimii mele pricepere.
Toată suflarea...
Evanghelia dela loan:
Zis-a Domnul: Eu sunt uşa...
După Psalmul 50. Slavă glasul al 2-lea.
Pentru rugăciunile Ierarhilor tâi, Milos­
tive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.
Ş i acum...
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dum­
nezeu, Milostive...
Stih • IVlilueşte-ne pre noi Dumnezeule
dupre mare mila ta...
Şi Stihira, glasul al 6-lea.
Vărsatu-s’a Dar în buzele
voastre cuvioşilor Părinţi şi
aţi fost păstori Bisericii lui
Hristos, învăţând oile cele cu-
vântătore, să creadă în Trei­
mea cea de o fiinţă, într’o
CA N O A N ELE T R E I
Al N ăscătoarei de Dumnezeu cu Irmosul
pe 6, şi ale sfinţilor două pe B.
C A N O N U L N ăscătoarei de Dumnezeu:
Al cărui acrostih la G re ci este a cesta:
Pre ceice aleargă la tine, mântueşte*i Fe­
cioară.
 464 LUNA LUI IANUARIE
F a c c re a lui Teofan.
Peasna 1-a, glasul a! 2-lea Irm os:
0 eniti noroadelor săcân-
tăm cântare lui Hristos
Dumnezeu, celuice a des­
p ărţit marea şi a trecut pre
„norodul, pre carcle l-a scă-
„pat din robia Eghiptenilor;
„că s’a prea mărit.
Pre mine, celce cu bună
credinţă te mărturisesc pre
tine Curată, cu adevărat Năs­
cătoare de Dumnezeu prea
cinstită dc nevoile cele cum­
plite şi de boalele sufletului,
şi ale trupului şi dc greşeli
tu mă mântueşte.
Tot adâncul darurilor în­
tru tine pus l-am cunoscut.
Pentru aceasta alergând cu
osârdie (Născătoare de Dum­
nezeu) la dumnezeescul tău
acopereinât, ne mântuim.
Pentru noi, ceice te lăudăm
pre tine Preacurată, roagă,
pre celce s’a întrupat din prea
curatele şi cinstitele tale sân-
giuri, ca să ne izbăvim de
greşeli şi de boală amară.
Toti credincioşii pre tine
câştigându-te laudă, scăpare
şi întărire şi bucurie şi mân­
tuirea sufletelor, nădejde şi
zid, ceeace eşti de Dumne­
zeu dăruită.
C A N O N U L Sfinţilor.
Al cărui acrostih este acesta la Greci:
Lumina cea in trei sori a aprins trei sori.
F ace rea Iui loan Evhaitului.
Peasna 1-a, glasul şi Irmos acelaş.
e mulţumită? Ce răsplă­
f tire cuviincioasă dela noi
oamenii, se va aduce fă­
cătorilor noştri de bine? Prin
care a face bine ne îndreptăm.
Limbile ritoriceşti şi mă-
estriile şi m eşteşugurile şi
toată puterea cuvintelor, a-
cum spre un temeiu să sc por­
nească şi pre ceice au cins­
tit cu ră s p lă tire să-i cins­
tească.
A l său osebit nimic nu au
suferit a câştigă pre pământ
cugetătorii de cele cereşti;
şi păzitorii de obşte şi folo­
sitori s’au arătat. Pentru a-
ceasta şi laudelor de obşte
să se învrednicească.
A Născătoarei...
Pre tine cea în totul iu­
bitoare de cinstea firii noas­
tre, ceeace eşti cu totul fără
prihană, toti te slăvim, o gură
făcându-ne şi o unire.
Alt CANON al Ierarhului.
F a c e re a acaluiaş loan.
Peasna 1-a, ylasul al 8-lea. Irm os:
Pre gonaciul Fararon...
E jţ u este începerea aceasta
/ lucrul nevoinţe omene-
^ şti, ci înţelepciune carc
şade pre scaunul tău iubito-
rulc dc oameni, să-mi ajute
mie, Dar de cuvânt dându-
mi, ca să pot mări pre ace-
i ştia, pre care singură mai
înainte bine i-a prea slăvit.
 • • • ■tai.»».» • • t • « u n i i H i i i B v » a ■ j >« o m
IN TREIZECI DE ZILE 465

Ca un pahar prea plin născut, fă-1 milostiv robilor

Stăpâne, bunătatea ta şi multă tăi, celorce aleargă la acope-
bogăţia iubirii tale de oameni remântul tău, şi cu credinţă
se varsă şi a curs ca pre alţi se închină naşterii tale.
îngeri să arate în trup şi pre Fecioară prea lăudată a-
aceştia ce sunt puşi înainte scultă graiuriîe sufletului meu
acum spre lauda. care dintru adâncul inimii le
Slavă... aduc ţie, şi din patimi şi din
Din Cer sc cădea celor nevoi mântueşte-mă.
cereşti să le fie şi laudele şi Toată viaţa mea îndreptea-
îngerească cântare cuvioasă ză-o Fecioară, nădejdea şi fo­
celor dumnezeeşti, că dum­ losinţa mea, de ispite şi de
nezei sunt dupre împărtăşire cumplite primejdii mântuin-
aceştia, cari pre Dumnezeu du-mă pururea Fecioară.
cel adevărat din fire şi unul Ca ceeace ai purtat în
il au întru sine vieţuind şi braţe pre înţelepciunea lui
grăind. Dumnezeu cea cu un Ipostas
Şi acum, a Născătoarei... Născătoare de Dumnezeu,
Pomenirea drepţilor, de roagă-te ca să se mântuiască
Dumnezeu înţelepţita adu­ din nevoi şi de rătăcire, cei­
nare cu laude o săvârşeşte, ce te laudă pre tine.
i cu care împreună şi Maica Alt Canon, Irm os:
Pc piatra crcdinfii...
lui Dumnezeu, ca un cap al
lor cu cuviinţă împreună se Trâmbiţa cea mare a B i­
prea slăveşte, rânduiala cea sericii, făclia care luminează
din sfârşit şi cea dintâiu şi lumea, propoveduitorul celce
cea din mijloc t” nd şi bunei cuprinde cu vestirea margi­
laude împărtăşindu-se. nile, Vasilie cel cu nume marc
Catavasie: îndeamnă adunarea
•
aceasta.
Pământul cel roditor... Cel luminat din viaţă şi
Peasna 3-a, Irmos: din fapte, cel luminat din cu­
j? ntăreşte-ne pre noi întru vânt şi din învăţături, carele
'■t> tine Doamne, celace prin întru toate străluceşte mai pre
t''; lemn ai omorît păcatul şi sus de toţi ca alt soare, mai
„frica ta o sădeşte în inimile mult decât stelele, mult lă­
„noastre celorce te lăudăm udatul teolog astăzi se feri­
„pre tine. ceşte.
Cu rugăciunile tale Cu­ Iată lumina lumii luminea­
rată, pre Dumnezeu, carele ai ză lu m ii, iată sarea pă~
 466 I I I I H • ai
L U N- AO i* •L■ U I IA N U A R IE
• *•«•••• f « • .......... . . « . • • a .» • , . , . |.|

mântului îndulceşte pămân­ ţelepciunii pre învăţători ri-

tul, iată pomul vieţii rodurile tori îi arată.
nemuririi aduce, sfântul Gură Şi acum, a Născătoarei...
de aur, ceice nu voiţi să mu­
riţi, veniţi de vă îndulciţi. Celce s’a sălăşluit în pân­
tecele curatei Fecioare, sufle­
A Nâscăioarei... tele sfinţilor celor purtători
Celace din nefiinţă întru de Dumnezeu locaş luişi le
fiinţă toate le-a făcut şi fire face şi prin gurile lor tainele
a dat tuturor celor făcute, cele pentru Maica sa ne spune
acelaş şi firile cele date a le nouă.
schimbă ştie, precum voeşte, Catavasie:
de unde se aude şi aceasta, întărirea celorce nâdajduesc...
că Fecioara a născut; cine Sedealna, glasul al 8-lea:
nu se va m inună? P o d o b ie : Pre înţelepciunea ţii Cuvântul...

Alt Canon, Irmos: P re luminătorii cei mari

Celce ai în tării cerurile... şi luminaţi, stâlpii Bisericii
cei nemişcaţi, cu un glas să-i
îndreptătorii obiceiurilor, lăudăm noi, ceice ne îndul­
şi chivernisitorii su flete lo r! cim de bunătăţile şi de cu­
mântuitorii cei de obşte ai vintele lor, împreună şi de
oamenilor, cari chipurile fap­ Dar. Pre înţeleptul Gură de
telor şi ale cuvintelor ne-au
aur şi pre marele Vasilie,
arătat' nouă, învăţătorii vieţii împreună cu Grigorie lumi­
cei luminaţi, luminat să se natul teolog; către care să şi
laude. grăim, din inimă strigând:
D u h u l lui Dumnezeu a Prea mari trei Ierarhi, ruga-
umplut pre Vasilie de ştiinţă ţi-vă lui Hristos Dumnezeu,
şi din lim bile cele de îoc a iertare de ’ greşeli să dăru­
avut una Grigorie şi cu foc iască, celorce prăznuesc cu
a suflat cuvintele cele înalte. dragoste, sfântă pomenirea
Şi gura lui Hristos în loan voastră.
a grăit. Slavă...
Slavă...
în ţe le p c iu n e luând dela
P re înţelepciunea veacu­ Dumnezeu, ca alţi apostoli
lui de acum deşartă cu ade­ trei ai lui Hristos, cu cuvân­
vărat o are nebunia propove- tul cunoştinţii aţi aşezat în­
duirii şi supusă eişi şi ca o văţăturile, care mai ’nainte
roabă slujindu-i. Că Darul în­ cu cuvinte netâlcuite, le-au
■ ■ • « « « • • in ii» » •
IN TREIZECI D E Z IL E
M t a * a ia ia a a i» « « < ia ia ia > a
467
* • * • * < * • ■ » • «*a**a a i a . a i i • a • » » ■ a a a a » a * a a a a a a ia .a a a -« a a a . a a a

alcătuit pescarii întru cuno­ până, ceeace ai născut pre

ştinţă cu puterea Duhului. Că Dumnezeu.
şi aşa se cădea credinţii noa­ De asupreală, de vifor, şi
stre celei drepte să aibă al­ de primejdii, scapă-mă Maica
cătuire. Pentru aceasta toti lui Dumnezeu, prin rugăciu­
strigăm către voi: Rugaţi-vă nile tale, ceeace una eşti prea
lăudată.
lui Hristos Dumnezeu, iertare
de greşeli să dăruiască, ce­ Pre mine cel vânturat de
lorce prăznuesc cu dragoste patimi şi de gânduri, şi de
întreitele valuri ale vieţii, în­
sfântă pomenirea voastră. tru nădejde şi în credinţă Fc-
Ş i acum , a N ăscăto arei...
cioară întăreşte-mă.
Sufletul meu cel smerit Fe­ P re mine cel învăluit de
cioară, carele în viforul ispi­ valurile lu m e ş ti, scoate-mă
telor lumeşti acum este în­ Fecioară, la limanul tău în-
necat, ca şi cum ar fi corabia dreptându-mă.
fără ocârmuitor, ceeace eşti Alt C a n o n , Irm o s:
cu totul fără prihană, şi de Venit-ai din Fecioară...
sarcina păcatelor se arată ne
deşertat. Şi în fundul iadu­ învăţaţi din înţelepciunea
lui a cădea este silit, întâm- cea de jos fiind voi, îndrep­
pină-1 de Dumnezeu Născă­ tare dela cea dumnezeească
toare cu călduroasă rugăciu­ slăviţilor aţi câştigat. Pentru
nea ta, şi-l mântueşte, dân- aceasta pre aceea ca pre o
du-i limanul tău cel cu bună roabă aceştia prea înţelepţe-
linişte, ca cu credinţă să strig şte o aţi supus.
către tine: Roagă-te Fiului tău Iubitorilor de înţelepciune,
şi Dumnezeu, iertare de gre­ de iubiţi pre cei în ţe le p ţi,
şeli să dăruiască m ie: că pre înţeleptiţi-vă, şi a grăi vă în­
tine te am nădejde eu netreb­ văţaţi, toţi ceice vă miraţi
nicul robul tău. de cuvinte, adeverinţa lucră­
P e a s n a 4-a, Irm o s : rii, şi a p rivirii la cele de
sus de acolo învăţându-vă.
mi uzit-am Doamne a u z u l
A N ă scă to a re i...
jj? rânduelii tale, şi te-am
j f l prea slăvit pre tine, unu- P lo a ia cea târzie, care
„le Iubitorule de oameni. mai pre urmă s’a făcut tim ­
De vătăm ările sufletului purie, Făcătorul apelor şi al
meu, şi de boalele trupului, veacurilor, în pântecele tău
dărueşte-mi dezlegare, Stă- I a picat, ceeace eşti cu totul
 468
fără prihană, la vremea sa
răcorind pre cei lipsiţi.
Alt Canon, Ir m o s :
Tu eşti tăria mea Doamne,..
Stâlp de foc povăţuind pre
poporul cel crcdincios, şi ar­
zând pre vrăjmaşii credinţii,
şi neamurile celece urmau
cu tărie mântuindu-le, marele
Vasilie s’a arătat, să îndrăz­
nească, şi să biruească B i­
serica lui Hristos, îmbogăţită
fiind cu un apărător ca acesta.
Desfătare limbii, şi a tot
auzul dulceaţă cuvântul tău a
fost Grigorie, mană de via­
ţă, roua dulceţii, miere din
piatră, îngerească pâine cc-
rească, care îndeamnă fără
saţiu a se sătura de dulceaţa
ei, şi umple de dulceaţă pre
ceice se împărtăşesc ci.
Slavă...
Râul darurilor celor du­
hovniceşti s’a umplut până şi
la vărsare, şi bună faţa pă­
mântului ca un izvor de des­
fătare din gura, cea de aur
adapă, veselind şi îngrăşând
toată cetatea lui Hristos, cu
pornirile dumnezeeştilor va­
luri.
Ş i acum , a N ăscătoarei...
Firea singură prin sine
suferind întru sine împreu­
nare, şi arătându-se mai pre
sus de amestecare în Fiul
tău Stăpână, cei trei de Dum­
nezeu purtători învăţători au
LUNA LUI IANUARIE
mărturisit, din două voi, şi
din două lucrări, îndoit a fi
dupre fire arătându-1.
C a ta v a s ie :
Acoperit*au cerurile...
P e a sn a 5-a, Irm o s:
ătătorule de lumină, şi
U Făcăto ru l v e a c u r ilo r
L* Domnul, întru lumina po-
„runcilor tale povătueşte-ne
„pre noi, că afară de tine
„pre alt Dumnezeu nu ştim.
Armă nebiruită împotriva
a multe feluri de ispite avân-
du-te, de toată silnicia vrăj­
maşilor scăpăm pururea, cei­
ce tc ştim pre tine, curată Năs­
cătoare de Dumnezeu.
Ceeace eşti mai pre sus
decât Heruvimii, plinirea le­
gii ai născut, pre unul năs­
cut Fiul lui Dumnezeu, cel­
ce s’a întrupat din tine. Pre
carele roagă-1 pentru robii tăi.
Ceeace ai purtat în braţele
tale pre Făcătorul tuturor, pre
acesta fă-1 minostiv nouă (cu
rugăciunile tale), celorce din
inimă acum la tine scăpăm.
Din strâmtoare şi din su­
fletul meu cel dureros, rugă­
ciune aduc eu ticălosul, ţie
uneia ceeace ai născut pre
Cuvântul pricinuitorul îndu­
rărilor, îndurându-te mântu-
eşte-mă.
Alt Canon, Irm o s :
Lumina celor întunecaţi.,.
Tu izvorul darurilor tale
 m • •••m i aaa i ix n
cel neîmputinat nici cum cu
deşărtarea, iubitorule de oa­
meni, l-ai dat sfinţilor tăi să
bea din destul, care toată lu­
mea ai adăpat, cu dumneze-
eştile curgeri cele din pânte­
cele lor.
Ce-mi trebueşte aurul? De
ce folos îmi este bogăţia? Şi
slava şi boieria, care ca fu­
mul se risipesc în văzduh?
Toate să piară, toate vântul
să le spulbere. Mie bogăţie
una mult dorită îmi este tre­
imea învăţătorilor, cea împo­
dobit vorbitoare.
Curge râul cu mursă şi
dumnezeească băutură, curge
celor flămânzi mâncare nemu­
ri toare, şi cclor însetaţi bău­ ind cele dumnezeeşti; şi ţine
tură nestricăcioasă, apă vie în
veci, şi care ţine vii, pre cei­
ce o beau; toţi de viaţa cea j nouă, puind înainte întru sine
mult curgătoare săturaţi-vă.
A Născătoarei...
Avea răutatea tărie asu­
pra noastră, dar nu până în
sfârşit, câ a slăbit dupăce a
născut Fecioara pre cel puter­
nic întru tărie, carele a luat
slăbiciunea trupului, şi pre cel
puternic întru răutate l*a o-
morît.
Alt Canon, Irm os:
Pentrucc m’ai lepădat... a născut pre Dumnezeu îm ­
Pre înţelepţii ştiutori de
lucrurile cele dumnezeeşti şi
omeneşti, care firile, celece
sunt, le-au arătat nouă cu iu­
4 »• <• *• »*• » • • a •« •
IN T R E• «IZ
i. *
E C I D E Z IL E
. » a n < « » » « • «. . « . » • « « » a » « ••»•••» •« ••a « a a * f l* » a ia iif t « ia a « a a« »• • » < M < a i »a
469 a>a«
•a> »»««
birea adevărului şi pre Zidi­
torul acelora toţi a-1 cunoa­
şte au făcut, precum s’a că­
zut, cu glasuri de mulţumită
să-i lăudăm.
Amărăciunea şi iuţimea lea­
curilor celor spre mântuire, o
a îndulcit cu înţelepte învă­
ţăturile şi meşteşugurile şi da­
rurile cuvintelor, dumnezee­
ştei tămăduitori ai sufletelor;
îndulciţi-vă toţi iubitorii de
bine şi veselindu-vă, vă mân­
tuiţi.
Slavă...
Tace tot Cuvântul, propo-
veduitorii de Dumnezeu gră­
mai sus decât legea veche cea
cinstitele tăbliţe ale puitori­
lor de lege. Cu care se nu­
mără şi toată adunarea cre­
dincioşilor.
Ş i acum, a Născătoarei...
Pre firea cea nemuritoare
u a întrecut cea muritoare In­
tru sfinţenie şi Fecioară Co­
coana pre îngerii cei fără tru­
puri i-a covârşit, ca ceeace
păratul îngerilor, la carele a
privi, nu este lor cu putinţă.
C a tavasie:
Dacă a văzut lsaia..
 470 LUMA LUI IANUARIE» # i • • • »•«*••• i a n u im > •i i i i u m i u i ) t t v i i

Peasna 6-a, Irm os: dunaţi în numele lui Hristos

<vp ntru adâncul greşelilor
>fiind încunjurat, chem a- de faţă.
§ dâncul milostivirii tale
„cel neurmat, din stricăciune pământului spre înălţimea Ce­
„Dumnezule scoate-mă.
Liman de mântuire ştiin-
du-te pre tine, înnotând prin
noianul vieţii cel inult îngri-
jat, chemu-te pre tine Stă­
până, fii îndreptătoare sufle­
tului meu.
Imbrăcatu-m’am in haina
nebuniei mele, rău pătimind
Maică pururea Fecioară. Ci tu
care ai născut pre Dumne­
zeu, dă-mi, veşmântul bucu­
riei.
Din viaţa cea sfinţită am
căzut prin lene eu ticălosul.
Ci mă ridică, bine cuvântată
Preacurată, la porunca Fiului
tău îndreptându-mă.
Invredniceşte-mă dumne­
zeieştilor milostiviri, ceeace
ai născut pre Cuvântul cel
prea milostiv, carele cu sân­
gele său, pre oameni din stri­
căciune i-a mântuit.
Alt Canon, Irm os:
Intru adâncul păcatelor... dumnezeeştii învăţători.
Cuvântând de Dumnezeu,
aţi arătat trei osebiri în Tre­
ime: Nenaşterea Tatălui şi
naşterea Fiului şi ieşirea a
singur Duhului.
ftstăzi s’a făcut casei a- trei învăţători de Dumnezeu
cesteia prea luminată mân­
tuire; pre doi, şi pre trei a­
cinstindu-i, în mijlocul lor este
Hemăsurat este adâncul
rului, dar de pre pământ pre
sfinţi i-a înălţat mai pre sus
de ceruri cereasca dragoste.
A Născătoarei...
Izvor nou şi pricină tai­
nelor Fecioară avându-te, cei
trei de Dumnezeu grăitori, cu
temeiuri noui, numire nouă
cuvioasă ţie ţi-a adus.
Alt Canon, Irm os:
Curăţeştc-ma Mântuitorule...
Treimea în unime, Dum­
nezeu a o numi ne-am învă­
ţat şi unimea întreită a o lă­
udă am luat dela părinţi, şi
am cunoscut a ne închina u-
nei firi în trei staturi.
Cuvântul erâ întru început
la Tatăl, împreună fără înce­
put, şi Duhul lui Dumnezeu,
şi Dumnezeu erâ împreună
veşnic, o Dumnezeire singură
prin sine de o fiinţă şi întoc­
mai în fire, precum grăesc
Slavă...
împreunez şi despart cele
ce sunt cu împreunare des­
părţite, una nedespărţită o am
în minte şi trei cunosc, pre
purtători primesc, care aşa
m’au învăţat pre mine să cred.
 —
IN T R E IZ E C I D E Z IL E
Ş i acum, a Născătoarei...
Fără mumă mai 'nainte de
trup a îost şi îără Tată după
întrupare, Fiul Tatălui şi al
Maicii, carele acestea amân­
două mai pre sus de minte
se chiamă, că lui Dumnezeu
se cuvin minunile cele prea
mărite.
C atavasie:
Strigat-a ţie văzând bătrânul...
CONDAC, glasul al 2-lea.
Po do b ie: Pre propovăduitorii cei tari...
Pre sfinţii învăţători şi de
Dumnezeu vestitori, căpete­
nia învăţătorilor tăi Doamne,
i-ai primit întru desfătarea
bunătăţilor tale şi odihna. Că
ostenelele acelora şi moartea
ai primit, mai vârtos decât
toată jertfa, celce însuţi prea
măreşti pre sfinţii tăi.
ico s.
Cine este îndestulat să-şi
deschidă buzele sale şi să-şi
mişte limba spre ceice suflă
cu foc prin puterea Cuvân­
tului şi a Duhului. Insă, atâta
îndrăznesc a zice: Că toatâ
firea omenească o au covâr­
şit aceşti trei cu darurile cele
multe şi mari ci cu lucrarea
şi cu privirea la cele de sus
întrecând pre ceice sunt lu­
minaţi întru amândouă. Pen­
tru aceasta a prea mari da­
ruri i-ai învrednicit pre ace­
ştia, ca pre nişte slugi cre­
dincioase ale tale, unule, cela­
ce preamăreşti pre sfinţii tăi.
471
Intru această lună în 30 de zile, pome­
nirea celor dintru sfinţi părinţilor noştri
şi a toatâ lumea dascăli: Vasilie cel
M are, Grigorie de Dumnezeu cuvântă­
torul şi loan Gură de aur.
S tih : Cu dreptate este împreună a cinsti
pre cei trei luceferi.
Care ir. lume au izvorît lumina cca in trei
străluciri.
Toţi suntem in drept a aduce obştească
cântare,
Celorce au vărsat tuturor ohşte.şte Darul
cel mare.
0 rândurea nu face primăvară cântând,
Insă primăvara sufletelor o fac trei privi­
ghetori fiind.
Treimea străluceşte făptura cea gândită,
Iară treimea aceasta pre tine cea văzută.
Cei vechi cinstirea lui Dumneezeu au fost
pierzând,
Nebuneşte soarele şi luna cinstind.
Căci de frumuseţea şi grăbirea lor se mi­
nunau,
Şi ca unor dumnezei cu nedreapta cinstire
se închinau.
Iar dela aceşti trei luceferi ce s'au ivit,
Noi întru cinstirea lui Dumnezeu am sporit.
Căci cu bunătatea vieţii şi înduplecarea cu­
vintelor arâtat,
Pre toţi a cinsti pre unul Ziditorul i-au
plecat.
Pre făptura această văzută este alcătuind.
Focul, aerul, apa şi iirea pământului fiind,
Insă iarăş ceice alcătuesc lumea cea mare
Ş i credinţa către Dumnezeu ca pre o altă
făptură tare.
A stihiilor Treime închipuind,
De nimic pământesc sunt grijind.
Şi pământească înţelegere nici de cum prin
cuvinte au fast având,
Căci Grigorie prin. înţelesul Cuvântului foc
este răsuflând,
Carele spre înălţimea a alergă înduplecă
pre toti.
încă şi pre cei iarăş clin patimi slăbănagiţi.
Răsuflarea oarecare cuvinlele Iui Vasilie s:unt.
Curgerea apelor iarăş pilduind.
Singur cel cu gura şi cu inima aurit,
Pre i:ei topiţi de patimi i-a însufleţit.
Aşa toată firea muritorilor spre înălţime
indemnându-o,
De pe pământ cu ale lor cuvinte sunt ri-
dicându-o,
In luna lui Ianuarie in a trei zecea /.i,
Strălucirea cea in trei sori aurită străluci.
ricina acestei sărbători întru acest
chip a fost: In zilele împăratului
Alexie Comnin, carclc luase schip-
turile împărăţiei după Botaniat, s’a
făcut ceartă în Constantinopol între oa­
menii cei mai de cinste, şi îmbunătăţiţi.
Că unii clnstcau mai mult pre marele
ll
472 L U N A T.Ijr I A N A U R IE
Vasilie, zicând: Că este înalt la cuvânt,
ca celace a ccrcat cu cuvântul firea colorce
sunt, şi la fapte puţin nu cu îngerii a-
semanându-1, şi nici prea lesne ierta. Ci
erâ greu la fire, nici un lucru pământesc
la sine având; pogorând mai jos pe dum­
nezeescul Gură de aur, ca şi cum ar fi
fost oarecum împrotivnic lui Vasilie,
pentrucâ erâ lasator, şi trăgător Ia pocă­
inţă. Iară alţii înălţau pre dumnczccscul
acesta Gură de aur, câci erâ mai deschis
la învăţătură, şi cu dulceaţa graiului în­
dreptă pre toţi, şi-î chema spre pocăinţa,
şi-l cinstea mai sus decât pre marele Va­
silie şi pre Grigorie, atât pentru mulţimea
cuvintelor celor cu miere curgătoare, cât
şi pentru puterea şi adâncimea gândului.
Alţii iarăş erau daţi spre dumnezeescul
Grigorie, ca şi cum ar fi întrecut pre toţi,
cei de demult vestiţi la învăţătura elli-
nească, şi pre ai noştri, cu înălţimea, îm-
frumuseţarea şi cuviinţa cuvintelor şi zicea
câ acesta biruiâ, şi-l suiau mai pre sus
decât pre aceia, într’atâta cât se întâm­
plase de se îniperechiaseră oamenii. Şi unii
se ziceau loaniteni, alţii Vasiliteni şi alţii
Grigoriteni. Deci certându-se în cuvinte
cu numele acestora, şi aşa zicându-se,
mai apoi dupâ câţiva ani se arătară sfinţii
aceştia, întâi, unul câte unul, după aceea
şi câte trei împreună, avea, nu în vis,.
Arhiereului cc pâstorcă atunci cetatea
b’vhaitenilor, marelui loan, carele erâ om
şi la altele înţelept foarte, şi părtaş şi de
învăţătura ellinească, precum se văd scrieri­
le lui şi ajungând la vârful bunătăţilor.
Deci grăiră cu un glas către dânsul: Noi,
precum vezi, la Dumnezeu una suntem,
şi nici o împotrivire sau vrajbă întru noi
nu este; ci fiecare în vremea sa, porniţi
fiind de Duhul sfânt, am scris învăţăturile
celece sunt de mântuirea oamenilor, şi
celece am învăţat am dat. Şi nu este întru
noi cel dintâiu, şi cel de al doilea, ci de
vei zice de unul, cei doi urmează. Drept
aceea scoalâ-te de porunceşte celorce se
ceartă, sâ nu se împerecheze pentru noi.
Că nevoinţa noastră aceasta a fost, şi
până am fost vii, şi dupăce ne-am săvâr­
şit din viaţa; ca să împăcăm şi sa aducem
lumea la unire. Şi încă ne şi împreunea­
ză la o zi precum se cade, aşa ne fă
praznicul. Şi fă în şlire şi celor de pre
urmă, cum că noi suntem una Ia Dumne­
zeu. Adeverind că şi noi vom ajută îm­
preună la mântuirea acelorce ne fac po­
menirea; că şi nouă ni se pare a aveâ
la Dumnezeu oarece îndrăznirc. Acestea
zicând se părea că se sue iarăş la ce­
ruri cu nespusă lumină străluciţi; şi che-
mându-se unul pre altul pre nume. Iară
minunatul acela om, adecă Ioam Evhaitul,
dupâcc sc sculă, făcu precum sfinţii i-au
poruncit, potolind mulţimea şi pre ceice
se prigoneau. Căci erâ omul întru bună­
tăţi vestit, şi a dat Bisericii lui Dumne­
zeu praznicul acesta a-1 prăznui. Şi i-a
vezi mintea acelui om: Că aflând pre
luna aceasta a Iui Ianuarie, că-i aveâ pe
câte trei, adecă la întâia zi pre marele
Vasilie, la douăzeci şi cinci pre dumne-
zeescul Grigorie, şi la douăzeci şi şapte
pre dumnezeescul Gură de aur, i-a îm­
preunat iarăş la treizeci acestei luni,
împodobindu-le slujba cu canoane şi tro­
pare, şi cu cuvinte de laudâ precum li
se cădea. Care precum mi se pare şi cu
voia lor s'a făcut. Câci cât spre laude
nici o lipsă n’au, într’atâta cât au întrecut
pre toate câte s’au făcut de atunci încoace
şi câte se vor face.
Deci erau sfinţii aceştia la statul tru­
pului lor, şi Ia chipul feţii îr.tr’acest fel:
Adecă, dumnezeescul Gura de aur erâ
scurt foarte şi subţire, marc la cap, cu
nasul plecat, galben cam albeneţ, a-
dâncate ghioacele ochilor avându-le şi
băşicile acestora mari, care :âcea căută­
tura veselă de-i străluceâ faţa, măcar că
la altă închipuire se arătă mâhnit, frun­
tea mare şi fără pâr, cu multe sbârcituri,
având şi urechile mari, barba mică şi rară,
cu puţin păr cărunt împodebită, fălcile
trase în lăuntru, de postul cel desăvârşit.
Atâta însă trebue a zice despre dânsul
ca cu cuvântul a întrecut pre toţi filosofii
ellinilor, şi osebit la greutatea noimelor,
adică celor cunoscute de gând şi la cea
prea lesne înflorire a graiului şi atâta a
tâlcuit şi a descoperit dumnezeiasca Scrip-
rură. Şi cu Evangheliceasca propoveduirc
a folosit, ca nimeni altul cât de n’ar fi
fost acesta (măcar câ este cu cutezare a
o zice) ar fi trebuit ca iarăş să vie Hris­
tos pre pământ, larâ la fapta bună şi la
lucrare, şi vedere, atâta s’a făcut cât a
 IN TREIZECI DE ZILE
întrecut pre toţi, făcându-se izvor de mi­
lostenie, şi de dragoste şi de învăţătură.
Deci a trăit acesta şasezeci şi tre- de ani,
păstorind Biserica lui Hristos şase ani.
Iarâ marele Vasilie erâ la trup foarte
lung şi drept la stat, uscăţiv şi lipsit de
carne negru la faţă, cu nasul plecat, sprin-
cenele rotunde, şi făcut la frunte cam
posomorât, asemănând omului gânditor şi
cu griji multe, sbârcit puţinei la obraz şi
lungăreţ. Cu tâmplele adâncate, cam pă­
ros la trup, cu barba lunga de ajuns, ju­
mătate căruntă. Acesta cu cuvintele nu
numai pre înţelepţii ceice s’au aflat în
zilele lui, ci şi pre cei vechi a întrecut, că
petrecând toată învăţătura şi meşteşugul
dăscăliei, întru toate i se putea, numai pu­
ţin nevoindu-se Ia practica filozofei şi spo-
rindu-se cu dânsa spre cunoştinţa celorce
sunt, (adică tuturor lucrurilor cereşti şi
pământeşti). S ’a suit în scaunul Arhieriei
de când erâ de patruzeci de ani, şi cinci
ani a condus Biserica.
Iară sfântul Grigorie cuvântătorul de
Dumnezeu, erâ la starul trupului om de
mijloc, puţinei cam gălbinicios şi vesel la
faţă, lat la nas, cu sprincenele drepte,
căutătura blândă şi veselă, ia un ochiu
erâ mai mâhnit. Carele’ erâ cam tras de
un semn de lovitură cea avea la pleoapa
din sus, barba nu erâ prea lur.gă, iar
deasă destul şi tocmită şi pre margine
afumată ; pleşuv, alb la pâr. Şi aceasta
se cade a zice cineva de dânsul, câ de
ar fi trebuit a se face vre-o icoană sau
stâlp înfrumuseţat cu toate bunătăţile,
acesta marele Grigorie ar fi fost; între-
când cu strălucirile vieţuirii sale pre cei
iscusiţi în practică. Şi atâta cunoştinţă
teologică aveâ cât toţi se biruiau de în­
ţelepciunea sa, cea în cuvinte şi în dogme.
Drept aceea a câştigat şi numele a se
chiemâ cuvântător de Dumnezeu, Ş i a
păstorit Biserica Constantinopolei an: doi­
sprezece; vieţuind pre pământ optzeci de
ani. Cu rugăciunile acestor trei Ierarhi,
Hristoase Dumnezeul nostru şi cu ale tu­
tui or sfinţilor, surpa şi risipeşte ridicările
eresurilor şi pre noi la unire şi paşnică
aşezare ne păzeşte şi cereştii tale împă­
răţii ne învredniceşte. Câ binecuvântat
eşti în vecii vecilor. Amin.
473
Intru a c e a s tă zi, p o m e n ire a sfântului sfin­
ţit m u c e n ic Ipolit, p a p a R o m e i şi a ce lo r
îm p reu n ă cu d â n su l: C h e n su rin , Avras,
ce-i z ic e a şi H risi, F ilic o s , M axim , Ercu lin ,
V e n e rie , S tira c h in , M in a , C o m o d , Erm),
M avru , E v s e v ie , R u s tic , M o n a g rie , Am an­
din, O lim pie, C h ip rie, T e o d o r, Tribun,
M axim preotul, Arhilai d iaconul, Chirin
e p is c o p u l şi S a v a in .
Stih : Ipolit cu îndrăznela în mare intrând,
Ca un cal săltător in câmp şes fiind,
Chensurin grumazul Ia sabie întinzând,
Ca o cute de brici a nevoitorilor fiind,
Măruntaele lui Savain le ard cu aprinse făclii.
A i nemilostivirii prea vicleni fii.
Hrisi aruncată fiind în adânc cu adevărat,
La cămara cerească mireasă de curând gătită
s’a apropiat.
A c e s t sfinţit Sinod erâ pe vremea
împărăţiei lui Claudie, domnind Vicarie
Ulpie Romul; şi Chensurin fiind magistru
şi iubit de împăratul, cinstea pre Hris:os
întru ascuns şi apârâ pre creştini; deci
vădindu-se, a fost pus la închisoare, unde
înviind pre un mort, a înduplecat pre toţi
ostaşii ce se aflaseră acolo faţă ca sâ creadă
în Hristos, cărora din porunca tiranului,
li s’au tâiat capetele şi împreună cu ale
acelora şi al fericitei Hrisi şi al slujitorului
Savain. Care mai ’nainte au suferit multe
munci, pentrucă slujeau sfinţilor şi şter­
geaţi sângiurile lor şi-i mângâiau. Despre
acestea înşti:'nţându-se papa Ipolit, de
râvnă dumnezeiasca mişcat, a venit şi a
mustrat pre tiranul în faţă. Iarâ el aprin-
zându-se de mânie, mai întâiu l-a muncit
împreună cu ceice urmau lui preoţi şi
diaconi şi episcopului. Apoi legându-le
mâinile şi picioarele, i-au aruncat întru
adâcurile mării şi aşâ s’au săvârşit.
Intru a c e a s tă zi, ch in u irea sfântului mu­
c e n ic T e o fil c e l Nou.
S tih : Lui Teofil i se taie capul cel prea iubit.
Căci a sărutâ dumnezeii barbarilor n ’a voit.
A cesta erâ din Constantinopol pe vre­
mea împărăţiei împăratului Constantin şi al
Irinei, fiind senator. Deci rânduit fiind gene­
ral la locul Chivirioţilor, s’a dus cu flota a-
vând cu sine şi pre alţi doi generali,
spre ajutor, care îl şi pismuiau. Deci după
ce au venit Saracinii, împotriva acelui Ioc,
el a ieşit întru întâmpinarea lor cu flota
şi cu ceilalţi doi generali. Şi mai întâiu
a năvălit cu puterea sa şi intrând în mij­
 474 r.u N A u n IA N U A RIE ........... ............................. .........

locul Saracmiîor, a învins. Iară ceilalţi tat Dumnezeul părinţilor no­

doi, pismuindu-1, l-au lăsat singur şi au
fugit. Atunci Saracinii încunjurându-l, l-au ştri.
prins şi ducându-1 la locul lor, l-au pus Cu întunerecul cel cum­
la închisoare; iar după patru ani scoţân-
du-l din închisoare l-au silit ca să se lepede plit al vieţii fiind ţinut, pre
de Hristos şi neplecându-se i-au tăiat celce s’ar scârbi împreună
capul. şi împreună l-ar durea nu am
Intru această zi, sfântul noul mucenic Te­
odor Mitilineanul, carele a mărturisit în Mililina,
agonisit. Cu strălucirea ta Fe­
la anul o mie şapte sute patru, prin sugrumare cioară, dezleagă-mi negura
s'a săvârşit.
greşelilor şi luminează-mă
Stih : Teodor prea cu înţelepciune mărtu­
risind, pre mine celce cânt: Bine eşti
Şi cu înţelepciune nestricăciosă cunună a cuvântat Dumnezeul părin­
fost primind.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Coamne

ţilor noştri.
milueşte-ne şi ne mântueşte pre noi. Amin. prumoasă haina porunci­
Peasna 7-a- Irmos ; lor celor de mântuire, în ca­
hipul cel de aur în câm­ re (prin Botez,) m’am îmbră­
f pul D e irâ cinstindu-se,
^ cei trei tineri au defăi­
cat, o am negrit cu lenea eu
ticălosul; ci acum alerg la tine
Fecioară, cerând ca iarăş să
m at porunca cea prea îără mă îmbrac prin tine în haina
„de Dumnezeu şi fiind arun­ cură ţiei.
c a ţi în mijlocul focului, ră- Alt Canon, Irm o s:
„corindu-se au cântat: Bine Porunca cea protivnicău..
„e ş ti cuvântat Dumnezeul Birueşte-se, fericiţilo r şi
„părinţilor noştri. fuge nestătătoare se ine ţie
Pre C ruce pironindu-se, cea mai dinainte a eresurilor,
celce s’a întrupat din tine şi ceară topită de faţa focului,
Născătoare de Dumnezeu, a toată învăţătura cea streină se
rupt înscrisul lui Adam. Pre arată, lovindu-se de cuvintele
carele acum roagă-1 Preacu­ voastre cele cu foc insuflate.
rată, ca să se mântuiască de De bârfelile cele ellineşti,
nevoi toţi, ceice cu credinţă cele mincinoase s’au ferit, şi
strigă: Bine eşti cu vân tat una îndemnarea cea puterni­
Dumnezeul părinţilor noştri. că întru oameni au ales, prin
Nădejdea bună şi folosi­ care aceşti trei întărind a-
toare credincioşilor eşti Stă­ devărul, aşa toată adunarea
până; şi acum te rugăm, ca credincioşilor o biruesc cu cu­
să dărueşti adâncul milosti­ vintele, şi o aduc la credinţă.
virii tale tuturor, celorce nă- A Născătoarei...
dăjducsc spre tine şi Fiului
Intru tine toată proorocia
tău strigă: Bine eşit cuvân­
........................................... .......IN TREIZECI D E ZILE
s’a plinit, şi sfârşit a luat, de
care se minunează ceice gră-
esc, şi din tine mai luminate
minuni şi decât proorociile
izvorăsc, Curată, care arată în­
ţelepţi, pre ceice tâlcuesc.
Alt Canon, Irm os:
De pogorirca lui Dumnezeu...
Stâlpi care tac şi strigă
văzuţi, şi auziţi, ai faptei bune
şi ai Înţelepciunii, de Dum­
nezeu grăitorii s’au făcut cu
fapta şi cu cuvântul, a strigă
poruncind: Bine este cuvân­
tat Dumnezeul părinţilor no­
ştri.
(glasurile lui Dumnezeu,
care ne tună nouă de sus mi­
nunat, şi strălucirile fulgeri-
lor şi cuvintele voastre prea
înţelepţilor primindu-le noi,
împreună cu voi cântăm: Bine
este cuvântat Dumnezeul pă­ .
rinţilor noştri.
dlavâ...
Grindine se aruncă din
limbile cele de pietre zvârli-
toare, sfărâmând învăţăturile
cele putrede, de îndrăzneşte
cineva în mijlocul grăitorilor
de deşertăciune, cele drepte
ne spuind; bine este cuvâtat
Dumnezeul părinţilor noştri.
Ş i acum, a Născătoarei...
Intru tine Fecioară s’a să­
lăşluit, şi după naştere Fe­
cioară te-a lăsat celcepreface
stihiile, Născătoare de Dum­
......... ......... ....... ............. 475
nezeu Marie prea curată, câ-
trc carele strigăm împreună
cu tine, ceeace eşti cu totul
fără prihană: Bine eşti cuvân­
tat Dumnezeul părinţilor no­
ştri.
C atavasie:
Pre tine celce ai răcorit...
Peasna 8-a, Irm o s:
re Dumnezeu carele s’a
4 pogorît în cuptorul cel cu
foc la tinerii evreeşti şi
„văpaia întru râcoreală o a pre­
făcut, ca pre Domnul lău-
„daţi-1 lucrurile, şi-l prea în­
călţa ţi întru toţi vecii.
îmi slăbeşte mintea acum,
căzând întru adâncurile ne­
cinstirii, cât de aicea cu fe­
luri de rele sunt cuprins. Ci
tu Fecioară vindecă-mă, cu lu­
mina nepătimirei îmbrăcân-
du-mă.
Ţurn tare de putere şi te-
v meiu, şi păzitoare şi folosinţă
pre tine agonisindu-te, cu cre­
dinţă ne mântuim acum, şi
lăudăm naşterea ta Preacu­
rată şi o prea înălţăm intru
toţi vecii.
Al nemuririi izvor prea
limpede te ştim pre tine Năs­
cătoare de Dumnezeu Fe­
cioară, ca pre ceeace ai nă­
scut pre Cuvântul Tatălui, ce­
lui fără de moarte, carele ne
mântueşte de moarte pre noi
pre toţi ceice-1 prea înălţăm
pre el în veci.
 III
476 L U N A L U I IA N U A R IE

Izvor de tămăduiri puru­ împreunat într’o unire întoc­

rea izvorăşti nouă credincio­ mai cinstită, omul cel lăudă-
şilor Preacurată, al căruia tor să nu-i despartă, ci întoc­
Dar din destul luând acum, mai socodindu-i întru aceleaşi
lăudăm naşterea ta Fecioară, daruri, întocmai şi laudelor
şi o prea înălţăm întru toti să-i învrednicească, dulce cân­
vecii. tând: Tineri binecuvântaţi,
Alt Canon, Irm os a c e la ş : preoţi lăudaţi, noroade prea
mnălţaţi-l întru toţi vecii.
Cunoaştem cu bună cre­
dinţă, şi slăbim o fire întoc­ Apărătorii cei dimpreună
mai cinstită, o unime.şi Tre­ ai Dumnezeirii, cei puternici
ime, fără măsură puternică, şi nebiruiţi şi ajutătorii adevă­
care toate le chiverniseşte cu rului cei nemincinoşi, adâncu­
judecăţi prea înalte, că aşa au rile (Duhului) bine cercându-
aşezat a mări aceşti trei de le, cunoştinţele de Dumnezeu,
Dumnezeu purtători; cu care cele cuvioase lui Dumnezeu,
împreună ne închinăm ei în de acolo le-a alcătuit, şi au
veci. învăţata cântă:Noroade prea
înălţati-1 pre el în veci.
Vnitu- s’au trei grăitori de
Binecuvântăm pre Tatăl...
Dumnezeu, care au unit Tre­
imea, şi nedespărţită întru j Din Cer doi luminători
toate o au păzit întru dum- prea mari prin luarea unuia
nezeeasca fire, şi o slavă ne­ dela altul luminează toată par­
despărţită dela dânsa au luat, tea cea de sub soare, iară de
care chiamă spre laudă, pre pre pământ mai luminat lu­
ceice o înaltă pre ea în veci. minează toată lumea trei prea
A N ăscătoarei... m ari luminători, strălucind
Luând firea noastră, nc-a întocmai între sine şi cântând
dat pe a sa făcătorul de bine, împreună: Noroade prea înăl­
făcut-a numai, iară n’a pătimit ţaţi pre Hristos în veci.
Ş i acum , a Născătoarei...
Fecioară; că face, dar nu spre
stricăciunc aşează, mai vârtos Pentru noi a fost întru­
şi pătimind de bună voie, prin parea şi cinstitele patimi, pen­
patimă patimile a dezlegat, tru noi Dumnezeu cu morţii
precum aceşti trei părinţi pre a fost, şi moarte n’a gustat, ca
noi de taină ne-au învăţat. cel slobod dc patimi, iară îm­
Alt Canon, Irm o s : părtăşirea trupului celui mu­
Dc şapte ori cuptorul...
ritor se zice că şi patimii s’a
Pre care Dumnezeu i-a împărtăşit şi morţii; pentru
 IN T R E IZ E C I D E Z IL E 477
i ••• •• ! ■ • • ! « • • • t i i . i w . i 4 i . M i n > » » » M ill» * * » a .i.« i m n . i i t » m i« i« m i« n a i a » M • !••«» i .

carc îl prea înălţăm intru toţi ccl veşnic, ceice cu credinţă

vecii. şi cu dragoste întru cântări
C a ta v a s ie : pre tine te măresc.
S ă lăudăm, bine să cuvântăm...
In pântecele tău s’a sălăş­
Cu focul ccl nesuferit...
luit Fiul, şi om desăvârşit
L a Pe a sn a 9-a, nu cântăm...
s’a făcut pre carele mai 'na­
Ceeace eşti mai cinstită... inte de veci Tatăl l-a născut
C i cântăm , Stihirile. şi izvor de Daruri pre tine
La Irmos şi Ia Troparele Canonului prea sfin­ Maica lui Dumnezeu te-a a-
tei Născătoarei dt: Dumnezeu, zicem Stihira I
aceasta: rătat nouă, celorce ne închi­
M ă re şte suflete al meu p re cea mai cin sti­ năm cu credinţă naşterii tale
tă d ecât oştile ce le de sus, pre prea
cu ra ta F e c io a ră de Dumnezeu N ă scă ­
celei negrăite.
toarea.
Pre cei bolnavi şi cu su-
Pre Dumnezeu Cuvântul |J fletul şi cu trupul şi căzuţi
„cel din Dumnezeu, carele cu în patimi cumplite, văzându-i
„negrăită întelepciunc a ve­ Stăpână, tămădueşte-i cu bu­
stit să tnoeascâ pre Adam, nătatea ta, şi-i izbăveşte din
„cel căzut rău prin mâncare întristările ce-i supără, ca toţi
„întru stricăciune, din sfânta cu cântări neîncetat să te
„Fecioară negrăit întrupându- mărim.
„se pentru noi credincioşii, cu A ii Canon, Irm o s :

„un gând întru laude îl mă- Fiul Părintelui celui...

„rim. S tih : M ă re şte suflete al meu pre aceşti
trei între Ierarhi m ari luminători.
De Dumnezeu ferisită Fe­
cioară, toată nădejdea mea Iată lucrarea voastră şi
îmi pun cu osârdie spre tine turma, pentru care mari du­
mântueşte-mă Maica vieţii ce­ reri aţi răbdat, întru una a-
lei adevărate şi te roagă Prea­ dunându-se şi împreună pre
curată, să se sature de des­ voi trei primindu-vă laudă
fătarea cea deapururea, ceice deobşte are prea dulce uni­
cu credinţă şi cu dragoste în­ rea voastră.
tru cântări pre tine te măresc. M ăre şte suflete al meu pre aceşti trei
luminători ai B is e ric ii Iul Hristos.
Arătându-te Fecioară, lu­
minează întunerecul sufletu­ Hu sabie cu două ascuţi-
lui meu cu strălucirile cele şiuri, ci cu trei ascuţişuri, Da­
fără materie ale luminei tale, rul pune împotriva luptăto­
ceeace eşti uşa dumnezeeştii rilor săi, o sabie din Cer lu­
lumini şi învredniceşte Cura­ crată, de trei puteri ascuţită,
tă, să se izbăvească de focul care pururea s’a luptat pen- |
 478 LU N A L U I IA N U A R IE
■ « »•«•»»■ I I I ( l l ll M if M H I O l 4
*1
.»« H i » ■ « IU » «
II
lMA
lMllk M It t t « IIl M IIim i* » * » «*■•••••••»•»•?•«

tru o Dumnezeire întreit stră­ ceşti trei, că fieştecarele cins­

lucitoare. tea sa întru şineşi poartă,
M ăreşte suflete al meu, pre ceice au nici unul mai întâiu fiind şi
împodobit Biserica lui Hristos. pre cei întocmai cu cinstea
Viata voastră şi trup pur­ covârşindu-i şi îşi împărtă­
tând încă nespurcat, în ce­ şeşte mai vârtos unul altuia
ruri a fost prea lăudaţilor, biruinţa bucurându-se, că nu
în care acum prea curat lo­ încape Intre dânşii îndrăz­
cuind, cereţi, ca noi ceice | neala pizmuirii, care strică
locuim pre pământ, cele de unirea gândului.
sus să gândim şi să le facem. In loc de Slavă.
M ăreşte suflete al meu Stăpânia Dum-
A Născătoarei... nezeirii celei în trei Ipostasuri şi n e­
M ăreşte suflete al meu pre cea mai despărţite.
cinstită şi mai prea mărită decât oştile
cele de sus».
Buna credinţă, care a a-
rătat pre părinţi fii ai săi în­
$trâmtează-mă pre mine tâi născuţi, naşte printr’înşi
lărgimea măririlor tale Fe­ fii luminii dupre lege şi fără
cioară Stăpână, care îmi în- prihană, săvârşiţi prin Duhul,
neacă cuvântul din îmbulzeala celce a grăit viaţă între dân­
şî cu prea slăvire mi se în­ şii şi cere să se păzească pa­
tâmplă de nu mă pricep, de cea până în sfârşit, care prin-
multa putere. Pentru aceasta tr’înşii o a moştenit.
mărim pre celace atâta te-a In loc de Ş i acum.
mărit pre tine. M ăreşte suflete al meu, pre c e a m ai
cinstită şi mai prea slăvită decât o ştile
Alt Canon, Irm os: celc de sus.
Spăimânlatu-s’a de aceasta... piu al lui Dumnezeu ce­
S t ih : M ăreşte suflete al meu pre trei
păstori ai prea sfintei Treimi.
lui viu, căpitenia înţelepţilor
învăţători a propoveduit pre
Inălţatu-s’a bunătatea Tre­ Fiul tău, din descoperirea Ta­
imii şi toate le-a umplut de tălui, nu dela trup şi dela sân­
slavă, altă rază întreit lumi­ ge aceasta învăţându-se, M ai­
nată arătându-ne noua ase­ ca lui Dumnezeu. Pentru a-
menea cu strălucirea ei, pre ceasta pre tine Născătoare de
cereştii de taine învăţători. Dumnezeu şi Fecioară şi M ai­
Prin care la dumnezeeasca că te-a slăvit.
ei privire noi cei binecredin- Catavasie, cu pripeala N ăscătoarei de
cioşi ne îndreptăm. Dumnezeu.
In lege, în umbră şi în Scriptură...
M ăreşte suflete al meu pre aceşti trei
mari luminători ai luminii celei întreit SV ET ILN A .
luminătoare. Podobie: Celce ai împodobit. Cerul...

Hu este al doilea întru a­ Pre vasele luminii, p re

 IN T R EIZ EC I DF ZILE
fulgerile cele revărsătoare de
raze, pre Vasilie cel mare,
pre Grigorie de Dumnezeu
cuvântătorul şi pre loan Gură
de aur, să-i lăudăm acum toţi-
Slavă asemenea.
Dumnezeire una, Părinte,
Fiule şi Duhule, pentru ru­
găciunile lui Vasilie, Grigorie
şi ale lui loan, şi ale curatei
Născătoarei de Dumnezeu, să
nu mă desparţi pre mine de
slava ta.
Şi acum, a Născătoarei...
Stâlpul cel cu îoc înfăşu­
rat, şi cetate cu douăsprezece
ziduri, scaun cu picături de
soare, şederea împăratului,
minune necuprinsă de minte
cum cu lapte ai hrănit pre
Stăpânul.*
LA H V A L IT E
Stihirile pe 4, glasul al 2-lea.
Po d o b ie: Cu ce cununi de laudă...
Ou ce cununi de laude,
vom încunună pre învăţăto­
rii cei despărţiţi cu trupurile,
şi împreunaţi cu Duhul? Pre
mai marii, de Dumnezeu pur­
tătorii, cei întocmai cu numă­
rul şi slugile Treimei, pre lu­
minătorii ceice au luminat
lumea; stâlpii Bisericii. Pre
cari cu cununi de laudă ca
pre nişte biruitori i-a încu-
nunatllristos Dumnezeul nos­
tru, celce are mare milă.
Cu ce podoabe de cântări,
vom încunună pre purtătorii
479
de Dumnezeu? Pre ceice au
fost cereşti tainuitori, şi pro-
poveduitori dreptei credinţe?
Pre cuvântătorii de Dumne­
zeu cei prea aleşi. Pre ma­
rele şi de sfinţenie tâinuitorul
Vasilie, pre dumnezeescul şi
de Dumnezeu grăitorul Gri­
gorie, şi pre loan cel cu limba
cu totul de aur. Pre cari i-a
prea mărit T re im e a dupre
vrednicie, Domnul celce are
mare milă.
Ou ce cuvinte de laudă
vom încunună pre Ierarhii?
Pre cei întocmai apostolilor
cu Darul, şi întocmai cinstiţi
cu facerile de bine. Pre sur-
pătorii păgânătăţii, pre mân­
tuitorii şi îndreptătorii cu cu­
vântul, şi cu fapta. Pre păs­
torii cei prin credinţă urmă­
tori lui Hristos. Pre îngerii
cei pământeşti, şi oamenii cei
cereşti. Pre care i-a cinstit
Hristos Domnul slavei, celce
are mare milă.
Ou ce cununi de laude
vom încunună pre ccl cu cu­
vinte de aur? împreună cu
Vasilie pre Grigorie, cinsti­
tele locaşuri ale Duhului. Pre
apărătorii credinţei cei tari,
stâlpii Bisericii, întărirea cre­
dincioşilor, mângâerea tutu­
ror păcătoşilor. Izvoarele ce­
lece izvorăsc apă din care
bând, ne îndulcim la suflete
cerşind iertare de greşeli şi
mare milă.
 480 LU N A LU I IA N U A R IE
S la vă, glasul al 2-lea:
Astăzi sufletele pământe­
nilor se înaltă dela cele pă­
mânteşti, astăzi cereşti se îac
întru pomenirea sfinţilor, că
uşile cereşti se deschid, şi no­
uă celce sunt ale Stăpânu­
lui se arată. Cuvintele cu­
vinte propoveduesc, şi lim­
bile minuni laudă. Iară noi
c ătre Mântuitorul strigăm:
Slavă ţie Hristoase Dumne­
zeule, că pace credincioşilor
printr’aceştia s’a făcut.
Ş i acum , a Născătoarei, asemenea.
Astăzi Hristos în Biserică
se aduce. Astăzi sub lege se
face celce a dat Iui Moisi le­
gea, oştile îngereşti s’au mi­
nunat în braţele bătrânului
văzând pre celace ţine îm­
preună toate. Simeon de cu-.
cernicieşi de bucurie umplân-
du-se, a strigat: Acum mă
slobozeşte Mântuitorule din
viaţa cea trecătoare, Ia odih­
na ceaneînbătrânitoare, că
te-am văzut, şi m’am veselit.
S L A V O S L O V IA ce a mare.
Ecte n iile şi Otpustul.
Ş i se ung fraţii cu untdelemn, do că-
trc preot.
Ceasul întâiu şi cel desăvârşit Otpust.
LA L IT U R G H IE .
Fericirile din canonul întâiu al sfinţilor,
Peasna 3-a, pe 4, şi din Canonul al doilea,
Peasna 6 *a pe 4. Prochimen glasul al
8-lea: In tot pământul a ieşit vestirea lor.
I
I| Stih: Cerurile povestesc slava lui Dum­
nezeu... Apostol câtre evrei: Fraţilor a-
duceţi-vă aminte de m ai m arii voştri. A-
liluia glasul al 4-lea: Mărturisi-vor ceru­
rile minunile talc Doamne... Evanghelia
dela Mateiu: Zis-a Ib m u u l ucenicilor săi.
\'oi sunteţi lumina lumii.
C H IN O N IC U L.
Bucuraţi-vă drepţii întru Domnul.
(V E Z I:) Tipicurile, şi învăţăturile cele
cuviincioase pentru sfinţii trei Ierarhi, când
se întâmplă în Duminecile Triodului, adecă
a Vameşului, a păcătosului ce s’a pocăit,
a lăsatului de carne şi în săptămâna brânzei,
aicea adică de faţă nu le-am pus, după
cum le-am arătat în alte tomuri, şi până
acum, ci atât pentru aceşti trei Ierarhi,
cum şi pentru înainte prăznuirea întâmpi­
nare!', pentru praznicul Intâmpinârei şi pen­
tru odovania lor. Pentru Aflarea cinstitu­
lui cap al Alergătorului înainte. Pentru
Sfinţii patruzeci de mucenici. Pentru înainte
prăznuirea Buneivestiri. Pentru praznicul
Buneivestiri, şi pentru odovania ei, până
când se întâmpla în sfânta şi marea Sâm­
bătă, caută tipicul la Triod, ori în ce zi
s’ar întâmplă aceste mai sus pomenite
praznice. Acolo vei află pe larg învăţătura
pentru toate, că cu neputinţa este a fi
biserică fără Triod.
INTRU A C EA STĂ LU N Ă
IN 31 D E Z ILE.
Sfinţii făcăto ri de minuni ce i fără arginţi
C hir şi loan.
L a Doamne strigat-am. Stihirile pe 6, glasul
al 4 lea
Podobie: Ca pre un viteaz...
[pţ> ătimitorilor viteji, doftori
de Dumnezeu trimişi,
W Chire şi Ioane, cei cu
nume mare, precum aţi pier­
dut semeţia cea fără de Dum-
 •
««•
mă•« «
ni
b «■ »«»•%••• «
i»i
m ■* i a m a u . a .»
IN TREIZECI D E Z ILE *.a> » « •» « •■ « • i • n < i «• n i i a n
481
a ia a u « * a * a u > a < » a m a « ia « t * * M

nezeu a tiranilor, îndreptaţi Hristos, iară celălalt încuvi-

şi abaterile cugetului meu, cari
mă tirănesc, şi vindecaţi pati­
mile sufletului meu, scăpaţi-mă
de osânda cea viitoare, rugân-
du-vă Mântuitorului.
De două ori.
ftpăraţi-mă sfinţilor de vi­
forul care mă cuprinde, şi de
furtuna întristărilor, care vine
asupra mea şi de durerile tru­
pului, uşurând toată durerea
sufletului, care îmi vine dela
cei văzuţi şi dela cei nevă­
zuţi. Ca cu credinţă şi cu dra­
goste să fericesc cinstita voas­
tră doime, cari v’aţi nevoit
pentru Treime, d c două ori.
£a ceice v ’aţi făcut loca­
şuri lui Dumnezeu prea fru­
moase, Chire şi Ioane, locaşul
vostru îl arătaţi izvor de tă­
măduiri. La carele năzuind,
sfinţilor, scăpaţi-mă de toată
boala, liniştind pre ticălosul
meu suflet, ce este turburat
de bântuelile vrăjmaşului şi
robit răutăţii. De două ori.
Slavă, glasul al 8-lea:
Doime de mucenici ne-a
I răsărit nouă astăzi, tămădu-
indu-ne durerile noastre cele
sufleteşti, Chir şi loan făcă­
torii de minuni. Că unul din- Slavă, glasul al 2-lea a lui Anatolie.
inţându-se întru rânduelile
ostaşilor, se numără în cetele
oştilor cereşti. Pentru aceasta
rugându-se pentru sufletele
noastre, împart tămăduiri, ce­
lorce cu credinţă săvârşesc
pomenirea lor.
Şi acum , a Născătoarei...
Po d o b ie : Mucenicii tăi Doamne...
Cu sunt pomul cel nero­
ditor, Preacurată, carele nu
rodesc roadă de mântuire.
Pentru aceea mă tem de tărie,
ca nu cumva să mă arunce în
focul cel nestins pre mine ti­
călosul. Drept aceea cad că­
tre tine, scapă-mă de acela,
şi mă arată roditor Fiului
tău prin mijlocirea ta Prea­
curată.
A Crucii, a Născătoarei...
Nu pot răbda Fiule, vă-
zându-te pre tine adormit pre
lemn, celace dai tuturor de­
şteptare, pentru ca să dărueşti
dumnezeească şi mântuitoare
deşteptare celor de demult,
cari pentru neascultarea cea
pentru roadă a adormit cu
somnul cel pierzător, Fecioara
grăia tănguindu-se; pre care
o slăvim.
STIHOAVNA din Octoih.

tr’înşii iubind râvna cea în­ Veniţi adunarea credin­

tocmai îngerilor, încuviinţân- cioşilor astăzi, să încununăm
du-se cu viaţa cea sihăstrea- 11 cu laude pre Chir împreună
scă până la sfârşit, prin sân­ cu loan, pre plugarii Daru­
gele muceniei se uneşte cu fl lui şi pre dătătorii din des-

If
 482 LUNA LUI IANUARIE
tul celorce cer. Că în multe
chipuri s’au arătat tuturor
doftori prea luminaţi. Pen­
tru aceasta se şi roagă pen­
tru sufletele noastre.
Ş i acum , a Născătoarei...
P o d o b ie: Când dc pre lemn...
Adăpostire şi sprijineală,
şi scăpare tare eşti creştini-
lor, Maica Dumnezeului nos­
tru. Ci şi acum nu incetâ pu­
rurea a te rugă prin rugă­
ciunea ta cea cu priveghere,
să se mântuiască robii tăi de
toate primejdiile, că după
Dumnezeu pre tine te avem
toţi crcdincîoşii sprijinitoare
şi scăpare.
A Crucii, a N ăscătoarei, a s e m e n e a :
Strugurul cel prea copt,
carele l-ai purtat în pântece
nelucrat, Preacurată dacă l-ai
văzut pre acesta spânzurat
pre lemn, tânguindu-te te văi-
tai şi strigai: Fiule prea dulce!
Izvorăşte Intru noi must, prin
care să se ridice toată beţia
patimilor, Făcătorule de bine.
Cu rugăciunile mele ceeace
te-am născut, ca un milostiv,
Cuvinte.
T ro p aru l, glasul al 5-lea.
Minunile sfinţilor tăi mu­
cenici, zid nebiruit ne-ai dă­
ruit nouă, Hristoase Dumne­
zeule. Pentru rugăciunile lor,
sfaturile păgânilor le risipe­
şte, schiptrurilc împărăţiei le
întăreşte ca un bun şi de oa­
meni iubitor.
Sau acesta, glasul a ce la ş.
Darul Treimii sălăşluin-
du-se întru inimile voastre
cele curate, prea fericiţilor
Chire şi Ioane, înfricoşaţi iz-
gonitori duhurilor celor ne­
curate v’aţi arâtal şi aţi fost
tămăduitori neputinţelor, nu
numai celor descoperite, ci şi
celor ascunse. Drept aceea
îndrăznealăavând către Dum­
nezeu cel iubitor de oameni,
prin rugăciunile voastre cele
neîncetate, tămăduiţi patimile
noastre.
Slavă, Şl acum , a N ăscătoarei...
C aută la sfârşitul Cărţii.
LA U T R E N IE .
Amândouă C A N O A N E L E din Octoih şi
al sfinţilor pre 6-
Peasna 1-a, glasul al 4-lea, Irm o s :
m dăncul mării Roşii cu ur-
tâ me neudate, pedestru tre-
uM cându-l Israil cel de de-
„mult, cu mâinile lui Moisi,
„în chipul Crucii, puterea lui
„Amalic în pustie a biruit.
Stăpânire asupra înşelă­
ciunii ai luat Chire fericite,
a v â n d împreună pătimitor
ostenelilor pre loan măritul.
Pentru aceasta împreună cu
dânsul vă îndulciţi de desfă­
tarea cea mai aleasă în ceruri.
Cu oştire duhovnicească
încingându-tc, Chire prea fe­
ricite, şi părăsind oştirea pă-
« I* I M M » I • « « II» •
mântească prealăudate Ioane,
aţi ridicat împotriva dracilor,
semne de biruinţă dela Hris­
tos.
Slavă...
Femei îndumnezeite, râv­
nind bunătăţii Teclei, s’au
îmbrăcat cu bună credinţă în
podoabafecioriei cea întocmai
cu îngerii şi de dragostea I
muceniei către nevoinţe au
alergat.
Şi acum. a Nâscăioarei...
Din tine cea plină de Dar
Preacurată, ne-a răsărit nouă
Soarele dreptăţii Hristos şi | Dar către dumnezeeasca înăl­
cu lumină a luminat pre cei­
ce şedeau mai’nainte întru
închisorile cele întărite ale în- lumii. Pentru aceea ne ru­
tunerecului.
Peasna 3-a, Irmos :
Veseleşte-se dc line,..
ucenicii cei prea lău­
M daţi, cu trupul cel ne­
putincios ce se întăreau
de patimile lui Hristos, au
biruit pre ucigaşul de oameni.
Primind mucenicii lui Hris­
tos chinurile trupeşti şi des­
fătarea cea nepieritoare, du-
hovniceşte, se bucurau.
Slavă.-
Intăritu-s’a cu Crucea slă- !' Fiul tău, ca să mă mântuesc
biciunea firii femeieşti. Pen­
tru aceea bărbăteşte a biruit
pre vrăjmaşul balaur.
Şi acum, a Născătoarei...
Numai tu Maica lui Dum­
IN TREIZECI $1• « UNA DE Z1LEi ^ .. ..... ............. ......... 483 _
»••••»-••«•«■• 4
nezeu te-ai făcut către cei de
pre pământ pricinuitoare bu­
nătăţilor celor mai pre sus
de fire. Pentru aceasta stri­
găm ţie: Bucură-te.
Irm osul:
Veseleşte-se de tine Bi­
serica ta, Hristoase, strigând:
„Tu eşti puterea mea Doamne,
„şi scăparea şi întărirea.
Sedealna, glasul al 4-lea.
Podobie: Celce te-ai inălfat...
Călcând la pământ dulce-
ţile cele râvnitoare de cele
de jos, v’aţi ridicat mărit prin
ţime a muceniei, pătimitorilor
Chire şi Ioane, luminători ai
găm, să ne apăraţi pre noi
de întunerecul păcatelor, şi
de boale, rugându-vă Dumne­
zeului tuturor.
Slavă, Ş i acum, a Născătoarei...
După Dumnezeu la adă-
postirea ta cea dumnezeească
alergând eu smeritul, Născă­
toare de Dumnezeu, mă rog,
milueşte-mă, Preacurată, că
păcatele mele îmi covârşesc
capul şi mă tem, Stăpână de
munci, şi mă cutremur. Fă
Preacurată rugăciune către
de acestea.
A Crucii, a Născătoarei...
Pre tine cel născut din
Tatăl cel fără de început, vă­
zându-te pre Cruce spânzurat,
 4S4 LUNA LUI IANUARIE
ceeace în vremile cele de a-
poi te-a născut cu trup, strigă:
Vai mie prea iubite Iisuse.
Cum celce te proslăveşti de
îngeri, ca un Dumnezeu, te
răstigneşti Fiule acum de oa-
meni fărădelege voind? Te
laud pre tine îndelung răb-
dâtorule.
Peasna 4-a, Irmos:
ip* idicat pre Cruce văzân-
W du-te Biserica pre tine
Soarele dreptăţii, a stă­
t u t întru a sa rânduială, pre
„cum se cuvine, strigând: Sla-
„vă puterii tale Doamne.
Iluminarea Darului cea ne­
înserată a stricat înşelăciunea
cea iubitoare de întunerec a
vrăjmaşului, arătând biruitori
ei pre Chir şi loan, strălu­
cind ca nişte luminători.
îndulci ndu-se de dragos­
tea Treimii mucenicii şi de
dânsa întărindu-se tare Chir
şi loan, cu unirea cea mai
bună s’au arătat organe ale
lui Dumnezeu.
Slavă...
Cât este de cinstit loca­
şul vostru cel de tămăduiri:
că izgoneşte boala cea rea a
duhurilor celor viclene, şi tu­
turor celorce pătimesc le dă
Dar tămăduitor de rele, ne-
biruiţilor mucenici.
ş i acum, a Născătoarei...
pară ispită dc nuntă ai
! născut o Fecioară, şi după na­
ştere te-ai arătat iarăş Fe­
cioară, Pentru aceea cu gla­
suri neîncetate, cu credinţă
neîndoită strigăm tic: Bucu-
ră-te Stăpână,
Peasna 5-a, Irm os:
u Doamne lumina mea
în lume ai venit, lumina
cea sfântă, care întorci
„dintru întunerecul necunoş-
„tinţei, pre ceice te laudă
„pre tine cu credinţă.
Doimea mucenicilor a do­
rit de tine Mântuitorule. Tu
sfinte dupre vrednicie te-ai
odihnit întru sfinţii Chir şi
loan,
ft] tău lucru este Bunule
surparea vrăjmaşului, tu cu
Crucea ta ai făcut mărturisi­
tori bunei credinţe şi cu m ă­
rire i-ai încununat.
Slava..,
loan şi Chir, cu vitejie în­
demnând pre fecioare, le-au
făcut, să te iubească numai
pre tine, Doamne, cu cuget
neîngrozit.
Şl acum, a Născătoarei...
Pre tine armă nebiruită
asupra vrăjmaşilor te punem
înainte. Pre tine întărire şi nă­
dejde de mântuirea noastră
te-am câştigat dumnezeească
Mireasă.
I

Peasna 6-a, Irmos:
Jertfi-voiu ţie cu glas.,.
fa}) les-au mucenicii mai bine
•£‘ ase jertfi pentru Hristos,
t decât a jertfi vrăjmaşului,
şi decât a alege pre vicleanul
tiran, au ales mai bine pre cel­
ce s’a jertfit pentru noi ca o
oaie, pentru milostivire.
Ceice sgâriau fără de milă
pre mucenici, simţiau durere,
iară săgeţile se făceau ca nişte tăindu-le, Chire de Dumnezeu
bătăi de prunci, la ceice se I înţelepţite, cu loan pururea
sgâriau. Că prea slăvit se în-
tăriau cu dumnezeescul Duh. I eşti doftori sunteţi.
Doimea cea dintr’un cu­
get, cu credinţă şi cu bună pă­
timire mărturisindu-te Domn
şi împărat a toată făptura, a
stătut împotriva celor fărăde­
lege până la sânge.
Slavă...
Prin omorîre a ridicat la­
uda cea nemuritoare, muce-
niţa Atanasia, împreună cu
Eudoxia şi cu Teodota şi cu
dumnezeeasca Teoctista, o- | de multe rane sunt bolnav
draslele ei.
Şi acum, a Născătoarei...
Prin naşterea ta ne cură­
ţim de blestemul strămoaşei
Evei. Că tu născând pre Hris­
tos Fecioară Maică, în locul
blestemului ne-ai izvorît
nouă binecuvântare.
Irmosul :
clertfi-voiu ţie cu glas de
„laudă Doamne, Biserica stri- 1
IN TREIZECI ŞT•«•tUNA
t «
DE» ‘ l ■Z• IL
•
E I ' M I I •’ !
485
•l
„gă către tine, de sângele
„dracilor curăţindu-se,cu sân-
„gele cel curs prin milosti­
v ire din coasta ta.
CO ND AC, glasul al 3>lea.
Po do b ie: Fecioara astăzi...
Din dumnezeescul Har,
Dar de minuni luând sfinţilor,
minuni faceţi neîncetat; toate
patimile noastre, cu meşte­
şugul doftorici cel nevăzut
slăvitul. Căci voi dumneze­
ico s.
Pre voi înşi-vă lui Dum­
nezeu făgăduindu-vă sfinţilor,
toată ispita celor rele pentru
dânsul aţi suferit, murind de
bună voie mucenici viteji şi
după moarte tuturor izvorîţi
dumnezeeşti daruri celorce
sunt dosâdiţi, dintre cart u-
nul şi cel dintâiu sunt eu ti­
călosul. Că la trup şi la suflet
şi cu credinţă strig către voi;
Tămăduiţi-mă! Căci voi sun­
teţi dumnezeeşti doftori.
Intru această lună în 31 de zile, pom e­
nirea sfinţilor şi dc minuni făcătorilor
fără de arginti, Chir şi loan.
S tih : loan împreună cu Chir către sabie
s'au nevoit,
împreună cu Chir face minuni şi după al
săbiei sfârşit.
Pre Chir şi loan i-au tăiat.
In a treizeci şi una zi cu adevărat.
Aceşti sfinţi mucenici Chir şi loan
au fost în zilele împăratului Diocliţian,
însă Chir erâ din Alexandria şi loan din
 486
•-» |4|>»< | airlK M ■ ■ ■ ■ ■ r t iim i ............
Edesa. Deci, fiind atunci prigonire asupra
creştinilor, Chir s’a dus spre partea mării
ce se zice sânul Arabiei şi luând cinul
călugăresc, locui acolo. Iar loan se duse
la Ierusalim şi auzind minunile ce făceâ
Chir, câ tămăduiâ tot felul de boale şi
de neputinţe, se duse la Alexandria şi de
acolo mergând unde erâ el, sc află îm­
preună cu dânsul. Deci, prinzându-se o
femeie anume Atanasia cu trei fice ale ei:
Teodota, Teoctista şi Eudoxia, pentru
credinţa ce aveau în Hristos şi vrând a
stâ de faţă înaintea judecătorului, sfinţii
se temură ca nu cumva să pătimească
ceva, ca nişte femei ce erau, îngrozin-
du-se de mărimea muncilor. Deci, mer­
gând sfinţii, le îmbărbătau şi le îndem­
nau să steâ tare ia munci, cari din cauza
aceasta aprinzându-se -şi ei şi mărturisind
pre Domnul nostru lisus Hristos Dumne­
zeu adevărat şi încăpând la multe munci,
li s’au tăiat capetele împreună cu femeile
celece s’au zis mai sus. Şi se face prâz-
nuirea lor la muccniceasca lor casă la locul
ce se numeşte al Iui Forachie.
Intru aceaslă zi, pomenirea S O t k sfintei muce-
niţe Atanasiei şi a celor trei fiice fecioare ale
ei, Tcodoia, Teoctista şi Eudoxia.
S t ih : M aică prea bună şi treime de fiice
fiind.
Pentru dragostea Părintelui a toate prin
sabie sunt murind.
Intru a ce a stă zi pom enirea sfinţilor mu­
cenici, Victorin, Victor, Nichifor, Claudie,
Diodor, Serap in şi Pap ia ce i din Corint.
S t ih : In piuă mădularele a trei viteji s’au
zdrobii.
Şi câte trei mădulare ale trupului lui Hris­
tos s’au văzul
Bună pârgă Claudie Domnului este dând.
Dela trupul său, mâinile şi picioarele tăind.
Incununeazâ-te Diodore mucenice intrând,
In cuptorul cu foc cununa durerilor pri­
mind.
Dacă de frica săbiei pre tine viată te voiu
iubi.
Şi cum Dumnezeu pre mine Serapin mă
va primi.
Cu amara baia mării Papic spălându-te,
Câştiguri dulceaţa desfătării celei de sus
desfătându-te.
A ceştia In vremea Iui Dechie împă­
ratul fiind prinşi pentru mărturisirea în
Hristos, şi aducându-se înaintea Iui Ter-
tie antipatul, carclc cârmuiâ domnia E-
L U N A L U I IA N U A R IE
«•* ............ .
ladei la Corint (căci din Corint se tră­
geau cu neamul şi sfinţii) după multe şi
nesuferite munci, în multe feluri, sfâr­
şitul vieţii lor primiră, de vreme ce Vic­
torin, Victor şi Nichifor, în piuă fiind
băgaţi şi zdrobiţi şi-au dat sufletele la
Domnul. Iară Claudie, tăindu-i-se mâi­
nile şi picioarele a răposat; iară Diodor
şi-a primit sfârşitul prin foc; iaia lui
Serapin i s’a tăiat capul; iarâ Papia
înnecat în mare şi-a săvârşit mucenia.
Intru ace a stă zi, sfânta muceniţâ Trifina.
Stih: Taurul Trifino sc desfătează de tru­
pul tâu cel curat,
Şi le trimite câtre desfătările cele nestrică-
cioase cu adevărat...
Aceasta a fost din cetatea Chizic,
care este la Elespont, fiica oarec-ăruia
Anastasie senator, şi maică-sa Socra-
tia creştină. Deci a mărturisit, nu de
alţii adusă la această mucenie, ci în-
săş pre sine aducându-se, şi ocărâ şi
batjocoriâ grozăviile cu cari li se pă­
rea nebunilor şi nepricepuţilor a cinsti
pre dumnezeii lor, şi-i învăţă să-şi pă­
răsească deşertăciunile, şi încă se rugă
lui Dumnezeu ca să-i întoarcă. Drept
aceea din porunca lui Chesarie guver­
natorul, fu aruncată în foc, şi scăpând
de acolo cu prea slăvire, o spânzurară
sus, şi slobozindu-o de acolo, căzu jos
pe nişte piroane ce erau puse întră dins.
Apoi fu dată la fiare, şi celelalte fiare
nu sc atinseră de dânsa, iară un taur
trecând o lovi cu coarnele de o spin­
tecă. Şi zic că acolo unde i s’a vărsat
sângele, a izvorît o fântână cu apă cu­
rată, din care scoţând şi bând feme­
ile celece după naştere nu aveau lap­
te, îndată li se făceâ lapte. Şi nu nu­
mai la femei, ci şi la dobitoace parte
femeiească, cari nu aveau lapte şi la
acestea zic, bând din apa aceea, îndată
le veneâ lapte.
Intru această zi, sfântul noul mucenic Ilie
Ardul, carele în Calamata Peloponesului a
mărturisit la anii o mie şase sute optzeci şi
şase. prin foc s'a săvârşit.
S tih : Nu te arde pre tine Ilie purtătorule
de cunună focul,
Căci inlăuntru focul dragostei lui Dumnezeu
erai avându-L
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne rri-
lueşte-ne, şi ne mântueşte pre noi. Amin.
 II!

«*• •t•• I•
•••♦ •4 .1 «
•»
IN T R EIZ ECIlt
!I ' X I 1 4 * 4 . » .
I ii
Şl IUN A D E l.k
ZllIL
.
E.»4•»•••
t4 •
41 • «4* •
-4
487

Pe asn a 7-a, Irm os:

vărat din fire, dar mucenicii
n cuptorul persesc tinerii cei nebiruiţi prin zidire ară­
§ lui Avraam, cu pofta bu- tau pre celce este Ziditor a
db nci credinţe, mai vârtos toată lumea, strigând: Bine­
„de cât cu văpaia focului cuvântaţi toate lucrurile Dom­
,fiind aprinşi, au strigat: Bine nului pre Domnul.
„eşti cuvântat în Biserica sla- Nebuneşte fiind turbaţi de
,vei tale Doamne. înşelăciune tiranii cei cuge­
Cumpănind cugetarea pă- tători de cele pământeşti, îm­
timitorii, ca întru o atârnare pingeau prin moartespre viaţă,
de cumpănă înălţându-se cu pre ceice au vieţuirea nestri­
greimca slavei cei nestricate, cată întru înălţime, cari stri­
striga: Bine eşti cuvântat în gau: Binecuvântaţi toate lu­
Biserica slavei tale Doamne. crurile Domnului pre Dom­
Cunoscând Mucenicii cu­ nul.
getele vrăjmaşului, nebăgând Binecuvântăm pre Tatăl...
seamă de tot felul de chinuri
şi de amăgiri, strigau: Bine Moaştele mucenicilorau a-
rătat fulgere de minuni în lu­
eşti cuvântat în Biserica sla­
vei tale Doamne. me, Hristoase. Arătând în pri­
velişte înşelăciunea nălucirii
Slavă...
ticălosului, şi dând tămăduire,
Cu răbdarea durerilor în- celorce cu bună cuviinţă stri­
cununându-se Chir şi loan, slu­ gau: Binecuvântaţi toate lu­
jitorii Treimii strigau: Bine crurile Domnului pre Dom­
eşti cuvântat în Biserica sla­ nul.
vei tale Doamne. Ş i acum, a Născătoarei...
Ş i acum, a Născătoarei...
Cuvântul Tatălui cel ne
Ceeace . eşti locaş dum­ întrupat, fiind mai ’nainte fără
nezeesc sfinţit al celui prea de maică, pe urmă întrupân-
înalt, bucură-te: Că prin tine du-se din tine Preacurată, s’a
s’a dat bucuria Născătoare de arătat fără de tată, vrând pen­
Dumnezeu, celorce strigă: tru milostivire să mântuiască
Binecuvântată eşti tu între pre ceice cântă: Binecuvân­
femei prea curată Stăpână. taţi toate lucrurile Domnului
Peasna 8-a, Irmos :
Mâinile întinzându-şi...
pre Domnul.
ei fără de lege chemau Irm osul:

f cumplit spre tăgăduirea

^ lui Dumnezeu celui ade­
S ă lăudăm, bine că cuvântăm...

Mâinile întinzându-şi Da-

I
 488
„niil, gurile leilor cele des­
chise în groapă, le-a încuiat,
„şi puterea focului a stins; cu
„buna faptă încingându-se,
„tinerii cei iubitori de buna
„crcdinţă, strigând: Binecu-
„vântati toate lucrurile Dom­
nului pre Domnul.
Peasna 9-a, Irmos :
Hristos piatra'cea netăiala..'.
M scultătoare până la moar­
u l te s’a arătat tovărăşia ne-
UM biruiţilor Chir şi loan, la
dumnezeeştile porunci ale Stă­
pânului. Pentru aceea în mâi­
nile Ziditorului s’au dat su­
fletele lOr.
Doi luminători strălucesc
luminile minunilor, dintr’un
izvor purtător de lumină sco­
ţând bolnavilor tămăduiri din
Darul cel nestricăcios. Pre
cari dupre vrednicie să-i slă­
vim.
Slavă...
Doimea mucenicilor celor
nebiruiţi bărbăteşte a bine­
cuvântat unimea durmezee-
ştei fiinţe în trei ipostasuri;
iar pre Cuvântul cel întru­
pat l-a propoveduit un Hris­
tos în două firi.
Ş i acum, a Născătoarei...
Milostiveşte-te spre mine
Hristoase, când vei veni cu
slavă să judeci lumea, risi­
peşte negura patimilor mele,
cu rugăciunile celeiace te-a
născut, şi cu ale cinstiţilor
LUN A UJT IA N U A RIE
tăi Mucenici, ca un bun, şi
mult milostiv.
Irmosul:
Rristos piatra cea netă-
„iatâ de mână, cea din mar­
ginea unghiului: din tine
„muntele cel netăiat Fecioară
„s’a tăiat, adunând firile cele
„ osebite. Pentru aceasta vese-
„lindu-ne, pre tine Născătoare
„de Dumnezeu te mărim.
SV ET ILN A .
Podobie : Cu ucenicii să ne suim.,.
Mai mari celor fără de
arginţi, şi stele dumnezeeşti
v’aţi arătat lumii Muccnici-
lor, purtătorilor de Dumne­
zeu, ca nişte apărători ai ade­
vărului. Că luând dela Dum­
nezeu îndurare, prea lăuda­
ţilor, tăinuit tămăduiţi pati­
mile sufleteşti şi trupeşti. Pen­
tru aceasta cinstim pomenirea
voastră cea purtătoare de lu­
mină, Chire şi Ioane.
Slavă, altă Svetilnă.
Celace ai impodobit Cerul...
Minunaţilor lum inători,
Chire şi Ioane, tămăduiţi boa-
lele noastre cele sufleteşti şi
trupeşti, ca ceice aţi luat de
la Domnul, Darul tămăduiri­
lor.
Şi acum, a Născătoarei...
Pre tine toţi păcătoşii te
avem părtinitoare, prea sfântă
Născătoare de Dumnezeu. Tu
pre Fiul tău fă-ni-1 nouă bine
Ill
■ a . a i » * «•••!
îmblânzit, Maică de Dumne­
zeu dăruită.
L A H V A L IT E .
Stih irile pe 4 , glasul al 4-lea.
P o d o b ie : Ca pre un viteaz...
P re doimea mucenicilor,
care are strălucirea Treimii
pre tem eliile credinţei, pre flo­
rile care dau mirosul cel ade­
vărat al cunoştinţei lui Dum­
nezeu, pre Chir şi cu dânsul
împreună pre marele loan,
toţi să-i cinstim 'Cu cântări,
ca pre ceice se roagă neîn­
cetat pentru noi, iubitorului
de oameni. De două oh.
Doftori bolnavilor şi lu­
minători neapuşi, prin credin­
ţă apărători mărturisirei, Mu­
cenicilor dimpreună părtaşi
v ’aţi arătat fericiţilor, cari cu | vinte urâte, cu limba grăind
adevărat aţi luat cununile bi­
ruinţei, Chire slăvite şi înţe­
lepte Ioane. Rugaţi neîncetat
I pre Mântuitorul pentru noi,
prea fericiţilor.
Dănţuesc astăzi frumoase­
le fecioare ale lui Hristos, îm­
preună cu doi dumnezeeşti
Mucenici de Dumnezeu cuge­
tători. Şi ca celece sunt păr­
taşe slavei şi strălucirei lor,
măresc dimpreună cu dânşii
pre celce le întărea pre dân­
sei e, cari se roagă să se mân­
tuiască de stricăciune şi de
primejdii, ceice săvârşesc cu
credinţă, cinstită pomenirea
lor, totdeauna.
IN T R E IZ E C I Ş I U N A D E Z IL E 489
a ia t » •••• a •• < a a i a • • « '« • •• • < • a •a .* « > « > « >» m a -• « a> a •» i» •(•• •a » a « a ii* a .* >i»a ■ t i • • • a « • a «a a a i n « t a>au a a t • i a a a a a a ■ a i a a
S la v ă , glasul al 4-lea.
Cu cântări vrcdnice de la­
udă să mărim credincioşii pre
Chir şi pre loan, pre cei în­
tru Duhul fraţi şi dupre trup
cugetători de frăţie. împreună
cu dânşii şi pre viteaza Ata-
nasia şi pre odraslele ei, Te-
odota, Eudoxia şi Teoctista
pătimitoarele şi bunele fe­
cioare, cari se roagă lui Hris­
tos pentru sufletele noastre.
Ş i acu m , a N ăscăto arei...
P o d o b ie : C e la c c d c sus...
Nu ascund eu ticălosul
cumplite răutăţile mele, că le
am câte urăşte Dumnezeu,
spurcându-mi sufletul şi tru­
pul şi gândul, prin cugete cu
lucruri necuvioase şi cu cu-
de rău, pre ceice păcătuesc,
lucrând eu cele mai rele. Năs­
cătoare de Dumnezeu, dă-mi
îndreptare acestora tuturor;
ca trezvindu-mă de cumplita
mea obişnuire, să cad şi să
plând în rămăşiţa vieţii mele
pentru celece rău am făcut.
A C ru cii, a N ă scăto are i:
Nu mă plânge Maică, vă-
zându-mă spânzurat prelemn,
pre mine Fiul tău şi Dum­
nezeu, celce am spânzurat
pământul neţinut pre ape, şi
am zidit toată făptura. Pentru
că mă voiu sculă şi mă voiu
proslăvi şi cu tărie voiu sfă­
râma îm părăţiile iadului şi
 490
voiu pierde toată puterea lui,
şi pre cei legaţi voiu scoate
din răutatea lui ca un milos­
tiv şi-i voiu aduce la Tatăl
meu, ca un iubitor de oameni.
S T IH O A V N A din O ctoih.
S la v ă , glasul 1-iu, a lui Anatolie.
Prim ind d u m n e z e e s c u l
Dar de vindecări, fără de plată
tămăduiţi boalele sufleteşti
şi trupeşti, mai marilor fără
de arginţi, Chire şi Ioane.
Drept aceea Hristos prin voi
dând credincioşilor sănătate
dupre vrednicie, strălucitori
prea adevăraţi a toată lumea
v ’a arătat. Pre care rugaţi-1, să
izbăvească sufletele noastre.
Ş i acu m , a Născătoarei..-
Cu proorocii să lăudăm pre
Fecioara, pre ceeace este năs-
trapă de aur a manei, pre
rugul cel nears şi masă, scaun
şi sfeşnic de aur, carele are
luminare, munte netăiat, si­
criu al sfinţeniei şi uşă dum­
nezeească.
L U N A L U I IA N U A R IE
A C ru cii, a N ă scă to a re i...
Dacă a văzut ridicat pre
Cruce pre Mieluşelul, prea cu­
rata Fecioară, tânguindu-se,
strigă: Prea dulcele meu F iu !
Ce nouă şi prea slăvită ve­
dere este aceasta ? Cum, cela­
ce ţii toate cu mâna, pre lemn
te pironeşti cu trupul.
Ş i c e a la ltă slujb ă a U tre n ie i dupre rân-
d uială şi Otpustul.
L A L IT U R G H IE
Fericirile din Octoih şi din Canonul
sfinţilor, Peasna a 3-a pe 4. Prochimen,
glasul al 4-lea : Sfinţilor celor de pe pă­
mântul lui... S tih : M ai ’nainte am văzut
pre Domnul înaintea mea... Apostol către
Corintcni: Fraţilor voi sunteţi trupul lui
Hristos, şi mădulări d in parte... Aliluia
glasul al 2 -lea: lată ce este ban sau ce
este frumos... Evanghelia dela M ateiu: hi
vremea aceea chemând lisus pro cei doi­
sprezece ucenici al săi...
C H IN O N IC U L
Bucuraţi-vâ drepţii întru Domnul, ce­
lor drepţi se cuvine laudă.
I III
TROPARELE SFINŢILOR
C E L E MAI DE O B Ş T E DIN L UN A LUI IA N U A R IE
L A M U L Ţ I A R H IE R E I
T ro p a r, glasul al 4-lea.
umnezeul părinţilor noş-
. tri, carele îaci pururea
E2' cu noi dupre blândeţile
tale, nu depărta mite ta dela
noi, ci pentru rugăciunile lor,
în pace îndreptează viaţa
noastră.
L A UN A R H IE R E U
T ro p a r, glasul al 4-lea.
îndreptător c r e d i n ţ e i şi
chip blândeţelor, învăţător în­
frânării te-a arătat pre tine
turmei tale, adevărul lucruri­
lor. Pentru aceasta ai câştigat
cu smerenia cele înalte, cu
sărăcia cele bogate, părinte
Ierarhe (N), roagă pre Iiristos
Dumnezeu, să mântuiască su­
fletele noastre.
LA U N S F IN Ţ IT M U C E N IC
T ro p a r, glasul al 4-lea.
Ş i părtaş obiceiurilor, şi
următor scaunelor apostoli­
lor fiind, lucrare ai aflat, de
Dumnezeu insuflate, spre su­
irea privirii Ia cele înalte. Pen­
tru aceasta cuvântul adevă­
rului drept învăţând, şi cu cre­
dinţă răbdând până la sânge
sfinţite Mucenice (N), roagă-
te lui Hristos Dumnezeu, să
mântuiască sufletele noastre.
LA M A I M U L Ţ I M U C E N IC I.
T ro p a r, glasul al 4-lea.
Mucenicii tăi Doamne, în­
tru nevoinţele, lo r cununile
nestricăciunii au luat dela tine
Dumnezeul nostru. Că având
tăria ta pre muncitori au sur­
pat, zdrobit-au şi ale dracilor
neputincioasele în d r ă z n i r i.
Pentru rugăciunile lor, mân­
tueşte sufletele noastre...
LA U N M U C E N IC .
T ro p a r, glasul al 4-lea.
Mucenicul tău D o a m n e
(N), întru nevoinţa sa, cununa
nestricăciunii a luat dela tine
Dumnezeul nostru. Că având
tăria ta, pre muncitori a sur­
pat, zdrobit-a şi ale dracilor
neputincioasele în d r ă z n ir i.
Pentru rugăciunile lui, Hris­
toase D um nezeule, mântu­
eşte sufletele noastre.
L A O M U C E N IŢ Ă .
T ro p a r, glasul al 4-lea.
Mieluşeaua ta Iisusc, (N),
strigă cu mare glas: Pre tine
Mirele meu te iubesc, şi pre
tine căutând mă chinuesc, şi
împreună mă răstignesc, şi
I

4^2
• « I I U M iK K M ' t I ' l i: » I • • •
împreună mă îngrop cu Bo­
tezul tău, şi pătimesc pentru
tine, ca să împărătesc întru
tine, şi mor pentru tine, ca
sâ şi viez intru tine; ci ca pre
o jertă fără prihană, primeş-
te-mă pre mine ceeace cu
dragoste mă jertfesc ţie. Pen­
tru rugăciunile ei, ca un mi­
lostiv, mântueşte sufletele
noastre.
L A UN M Ă R T U R IS IT O R
Tropar, glasul al 8-lea.
A l pravoslaviei îndreptă-
torule, al bunei credinţe în-
văţătorule şi al curăţiei; al lu­ | dinţă. Slavă celuice ţi-a dat
mii lum inâtorule, podoaba
Cuvioşilor cea de Dumnezeu
insuflată (N) înţelepte, cu în­
văţăturile tale pre toţi i-ai lu­
minat, alăută duhovnicească;
roagă-te lui Hristos Dumne­
zeu, să mântuiască sufletele
noastre.
L A u n cuvios
T ro p a r, glasul al 8-lea.
Cu curgerile la c r im ilo r
tale, nerodirea pustiului o ai
lucrat, şi cu suspinurile cele
dintru adânc, spre însutite o-
steneli o ai făcut roditoare. Şi
te-ai făcut luminător lumii,
Sfârşitul lunei Ianuarie, şi Iul Dumnezeu slavă.
Il
T R•••OI .PM Ai K R E L E SFIN Ţ ILO R
I l> » M H k M M I I I I • I t » . •••••. •• ................ O M ............ ..................* * • ••»
1 strălucind cu minunile, (N ),
Părintele nostru; roagă-te lui
Hristos Dumnezeu, să mân­
tuiască sufletele noastre.
A L T U L T O T LA UN C U V IO S .
T roparul, glasul 1-iu.
Locuitor pustiului şi în­
ger In trup şi de minuni fă­
cător te-ai arătat, purtătorule
de Dumnezeu Părintele nos-
II tru (N); cu postul, cu pri­
vegherea, cu rugăciunea, ce-
reştile Daruri luând, vindeci
pre cei bolnavi şi sufletele
celorce aleargă la tine cu cre-
ţie putere, slavă celuice te-a
încununat pre tine, slavă ce­
luice lucrează prin tine tu­
turor tămăduiri.
LA O C U V IO A SĂ
T roparul, glasul al 8-lea,
Intru tine Maică cu osâr­
die s’a mântuit cel după chip ;
că luând Crucea ai urmat lui
Ilristos, şi lucrând ai învă­
ţat să nu se uite la trup, căci
este trecător; ci să poarte grijă
de suflet, dc lucrul cel nemu­
ritor. Pentru aceasta şi cu în­
gerii împreună se bucură Cu­
vioasă (N ), Duhul tău.
 TR0PAKCL6 NĂSCĂTOARCI
m D KH N 62C V
PF. FIF.CE G I.A S C Â N T A T E P R E S T E T O T A N U L

La Vecernie, la Utrenie, după Dumnezeu este Domnul si la stărsitul Utreniei.

D U M IN EC Ă ' S E A R A şi cu rugăciunile ta’edinjnevoiizbâvindu-ne,
Ş l Luni la Dumnezeu este Domnul... glasul cu Crucea Fiului tău pretutindenea fiind
1-iu. păziţi, dupre datorie pre tine toţi cu bună
credinţă te mărim.

M
inunea minunilor, ceeace eşti plină
de Dar, întru tine văzându o, La sfârşitul Utreniei.
făptura .se bucură; câ ai zămislit
Prea curata Născătoare de Dumnezeu...
fără sămânţă, şi ai născut negrăit
pre celce căpiteniile cetelor îngereşti a-1 Vezi mai sus.
vedeâ ru pot. Pre acela roagă-1 pentru M IE R C U R I S E A R A
sufletele noastre. Şi J o i la: Dumnezeu este Domnul... glasul
1-iu.
L a sfârşitul Utreniei.
Ceeace. ai zămislit fărfl de ardere...
P re a curată Născătoare de Dumnezeu,
ceeace eşti binecuvântată în ceruri, şi pre Vezi mai sus.
pământ slăvită, bucură-te Mireasănenuntitâ. La sfârşitul Utreniei.

LUNI S E A R A P re cel fără de maică în Cer...

Şi M arţi la Dumnezeu este Domnul glasul l-iu, Vezi mai sus.
Ceeace ai zămislit fără de ardere, focul JO I S E A R A
Dumnezeirii, şi ai născut fără de sămânţă Ş i Vineri la Dumnezeu este Domnul glasul
pre Domnul, izvorul vieţii; cec plina de 1-iu.
Dar, Născătoare de Dumnezeu, mântueşte
pie ceice le măresc pre tine.
A ta folosinţă agonisind...
Vezi mai sus.
L a sfârşitul Utreniei.
La sfârşitul Utreniei.
P re cel fără de maică în Cer, mai
pre sus de înţeles şi de auz, pre pământ Prea curată Născătoare de Dumnezeu..
fără de tată l-ai născut; pre acela Născă­ Vezi mai sus.
toare de Dumnezeu, roagă-1 pentru sufle­ VIN ERI S E A R A
tele noastre.
Ş i Sâm bătă la Dumnezeu este Domnul, glasul
M A RŢI S E A R A
Şl Miercuri la Dumnezeu este Domnul, glasul 1-iu.
1-iu.
Q avriil zicând ţie Fecioară: Bucură-te,
A ta folosinţă agonisind, Preacurata, împreuna cu glasul s’a întrupat Stăpânul
 494 T R O PA R ELE
a « . a n a >a a a a -a. a • a «
tuturor, întru tine sicriul cel sfânt, precum
a zis dreptul David. Ară:atu*te-ai mai des-
fatata decât ceruri Ic, cccace ai purtat pre
Făcătorul tău. Slavă celuice s’a sălăşluit
întru tine; slavă celuice a ieşit din tine;
slavă celuice ne-a mântuit pre noi prin
naşterea ta.
La sfârşitul Utreniei.
Pre cel fără dc maică în Cer...
Vezi mai sus.
D U M IN EC A SEA R A
Ş i Luni la Dumnezeu este Domnul., glasul
al 2-lea.
Ceeace eşti izvorul milei, îndurării
ne învredniceşte pre noi, Născă­
toare dc Dumnezeu. Caută spre poporul
cel păcătos. Arată, precum deapururea,
puterea ta; că întru tine nădăjduind, stri­
găm ţie: Bucură-te, ca oarecAnd Gavriil,
al celor fără de trup mai Marele Voevod.
L a sfârşitul Utreniei.
Maică sfântă a luminei cei negrăite,
cu îngereşti cântări pre tine cinstindu-te,
cu bună credinţa te mărim.
LU N I S E A R A
Ş i M arţi la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 2-lea.
Firei cei dumnezeeşti ne-am făcut
părtaşi prin tine de Dumnezeu Născătoare,
pururea Fecioara; că pre Dumnezeu în­
trupat l-ai născu! nouă; pentru aceasta
dupre datorie, pre tine toţi cu bună cre­
dinţă te fericim.
L a sfârşitul Utreniei.
P re tine te mărim Născătoare de Dum­
nezeu, strigând: Bucură-te norul luminii
cei neapuse, carc ai purtat în braţe pe
însuşi Domnul slavei.
M ARŢI SEA R A
Ş i M iercuri la Dumnezeu este Domnul, glasul
al 2-lea.
Prea mărită fiind Născătoare dc Dum­
nezeu, Fecioară, pre- tine te lăudăm; că
prin Crucea Fiului tău, s’a prădat iadul
şi moartea s’a omorît şi noi cei morţi
ne-am sculat, şi vieţii ne-am învrednicit;
a • a > ia i a a m a a a • a a a •a i n a ia a a ia ia a a a a a
raiul am luat, desfătarea cea de demult.
Pentru aceasta mulţumind, slăvim ca pre
un puternic, pre Hristos Dumnezeul nostru,
ccl singur mult milostiv.
L a sfârşitul U treniei, glasul al 2-lea.
Născătoare de Dumnezeu, pre tine te
mărim, strigând: Bucură-te toiagul, din
care fără de sămânţă Dumnezeu odrăslind,
a pierdut prin lemn moartea.
M IE R C U R I S E A R A
Şi J o i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 2-lea.
Firei cei dumnezeeşti ne-am făcut
părtaşi... Vezi mai sus.
L a sfârşitul Utreniei.
Pre tine te mărim Născătoare de Dum­
nezeu... Vezi mai sus.
JO I SEA R A
Ş i Vineri la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 2-lea.
Prea mărită fiind Născătoarc dc Dum­
nezeu... Vezi mal sus.
L a sfârşitul Utreniei.
Născătoare de Dumnezeu, pre tine te
mărim... Vezi mai sus.
V IN ER I S E A R A
Ş i Sâm băta la Dumnezeu este Domnul, glasul
al 2-lea.
Toate tainele tale sunt mai pre sus
de cuget, toate sunt prea mărite Născă­
toare de Dumnezeu; cu curăţia fiind pe­
cetluită, şi cu fecioria păzită, Maică te-ai
cunoscut nemincinoasă, născând pre Dum­
nezeu cel adevărat; pie carele roagă-1 să
mântuiască sufletele noastre.
La sfârşitul Utreniei.
Maică sfântă a luminii cei negrăite,
cu îngereşti cântări pre tine cinstindu-te,
cu bună credinţă te mărim.
Iar de se va întâmplă Aliluia, la fie c a re
glas, se zic acestea, glasul al 2-lea.
Apostoli, Mucenici şi Prooroci, Icrarhi-
Jor, Cuvioşilor şi Drepţilor, cari bine aţi plinit
lupta, şi credinţa aţi păzit, îndrăznire având
către Mântuitorul; pre accia ca pre un
bun, rugaţi-1 pentru noi, să mântuiască,
rugămu-vă, sufletele noastre.
Slavă...
Pomeneşte Doamne, ca un bun pre
 N Ă SC Ă T O AaRn ■EI• > !> D
n u * «• (.» a .i.» - a
• ■• «»• j «
robii tai, şi câte în viaţă au greşit, iar-
ta-le; ca nimenea nu este fârâ de păcat,
fara numai tu celce poţi ş: celor adormiţi
a le da odihna.
Ş i acum...
Maica sfântă a luminii cei negrăite...
Vezi mai sus.
D U M IN E C Ă SEA RA
Şi Luni la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 3-lea.
e frumuseţea fecioriei tale, şi de
D prea luminată curăţia ta, Gavriil
mirându-se, a strigat ţie, Născătoare de
Dumnezeu: Ce laudă vrednică voiu aduce
ţie: Ce te voiu numi pre tine? Nu mă
pricep şi mă minunez; pentru aceasta
precum mi s'a poruncit, strig ţie: Bucu­
ră-te, ceeace eşti plină de Dar.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 3-lea.
Fiecine, unde se mântueşte, acolo după
dreptate şi aleargă; şi care alta scăpare
este ca aceasta, precum tu de Dumnezeu
Născătoare, care acoperi sufletele noastre.
LUNI SEA RA
Ş i Marţi la'Dumnezeu este Domnul... glasul
al 3-lea
Ceeace eşti scăparea şi puterea noas­
tră, de Dumnezeu Născătoare, tare ajută­
toare lumii, cu rugăciunile tale acopere
pre robii tai de loată nevoia, una bine­
cuvântată.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 3-lea.
Fiecine, unde se mântueşte...
Vezi mai sus.
M A RŢI SEA R A
Şi Miercuri la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 3-lea.
Toiag de putere câştigând Crucea Fiu- '
lui tău Născătoare de Dumnezeu, cu dânsa
surpăm întărâtările vrăjmaşilor; noi ceice
cu dragoste neîncetat pre tine te mărim.
La sfârşitul Utreniei.
Ceeace eşti scăparea şi puterea noastră...
Vezi mai sus.
E D U M N EZEU
• «.« .• • • • • * « .»
-195
M IE R C U R I SEA R A
Ş i Jo i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 3-lea.
Proorocii au propoveduit, Apostolii
au învăţat, Mucenicii au mărturisit, şi noi
am crezut: Că tu eşti cu adevărat de
Dumnezeu Născătoare; pentru aceasta
şi mărim naşterea ta cea negrăită.
La sfârşitul Utreniei.
tiecine, unde se mântueşte...
Vezi mai sus.
JO I SEA R A
Ş l Vineri la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 3-lea.
Toiag de putere câştigând Crucea
Fiului tău... Vezi mai sus.
La sfârşitul Utreniei.
Ceeace eşti scaparea şi puterea noastra...
Vezi mai sus.
V IN ER I SEA R A
Ş l Sâmbătă la Dumnezeu este Domnul... gla­
sul al 3-lea.
P re tine ceeace ai mijlocit mântuirea
neamului nostru, tc lăudam Născătoare
de Dumnezeu Fecioară. Ca cu trupul cel
luat din tine, Fiul tău şi Dumnezeul nostru,
prin Cruce primind patima, nc-a mântuit
pre noi din stricăciune, ca un Iubitor de
oameni.
La sfârşitul Utrenie?.
Proorocii au propoveduit, Apostolii
au învăţat...
Vezi mai sus.
D U M IN E C Ă SEA RA
Ş i Luni la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 4-lea.
eleice s'a hrănit în Biserica, în
C
Sfânta sfintelor, celei îmbrăcate
cu credinţa şi cu înţelepciunea şi cu ne­
întinata feciorie, Arhistratigul Gavriil i-a
adus din Cer închinăciune, şi: Bucura-te!
Bucura-te cea binecuvântata, bucura-te
prea mărita, Domnul este cu tine.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 4-lea.
P re tine cea decât făptura mai înaltă,
 496
• « • ■ iit u M iiv i • ( ■ « > » • • » «!« • »»• I
T«>•R«•»Oa .P»■••■•••
A R aEaLa .E
» a • v a i* a i | i 4 a •»«•!« «• ■«• » a -a a«a a m a a « i i a a « M a n t i i

a te lăudă după vrednicie neprlcepându- L a sfârşitul Utreniei glasul al 4-lea.

ne, de Dumnezeu Născătoare, le rugăm, Născătoare de Dumnezeu, pre tine
în D ar miluqştc-ne pre noi. te mărim. Vezi mai sus.
LU N I S E A R A V IN E R I S E A R A
Ş i M ărfi la Dumnezeu este Domnul,., glasul Ş i Sâm bătă la Dumnezeu este Domnul, glasul
al 4-lea. al 4-lea.
Către Născătoarea de Dumnezeu, acum Taina cea din veac ascunsă, şi de
cu nevoinţâ să alergăm noi păcătoşii şi îngeri neştiută, prin tine Născătoare de
umiliţii, şi sâ cădem cu pocăinţă, strigând Dumnezeu celor de pre pământ s’a a-
din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, rătat. Dumnezeu întrupându-se întru unire
miloşiivindu-te spre noi, sârgueşte că pierim neamestecată, şi Crucea de bună voie
de mulţimea păcatelor; nu întoarce pre pentru noi primind, prin lare înviind pre
robii tăi deşerţi, că pre tine una nădejde cel întâi zidit, a mântuit de moarte su­
te-am câştigat.
fletele noastre.
L a sfârşitul Utreniei, glasul al 4*lea.
L a sfârşitul Utreniei, glasul al 4-lea.
P r e tine te mărim, de Dumnezeu Năs­
P r e tine te mărim Născătoare...
cătoare, strigând: Tu eşti rugul, în care
Vezi mai sus.
fără de ardere Moisl a văzut, ca o flacără
focul Dumnezeirii.
M ARŢI SEA R A
Ş i M iercuri la Dumnezeu esle Domnul, glasul n <_ .v m ;j

al 4-lea.
D UM IN ECĂ SEA R A
Fecioară cu totul fără prihană, Maică Şi Luni la Dumnezeu este Domnul... glasul
a lui 1Iristos Dumnezeu, armă a străbătut al 5-lea.
prin sfânt sufletul tău, când ai văzut răs­
u îngerii cele cereşti, cu oamenii
tignit de voie pre Fiul şi Dumnezeul tău;
pre care, binecuvântată, nu încetă rugându-l, C
cele pământeşti, cu glas de bucu­
rie, Născătoare de Dumr.ezeu, strigăm
să ne dăruiască nouă iertare de greşeli.
L a sfârşitul U treniei, glasul al 4-lea. către tine: Bucură-te uşa cea mai desfă­
tată decât cerurile; bucură-tc singura mân­
Născătoare de Dumnezeu pre tine tuire a pământenilor; bucară-te Curată,
te mărim, strigând: Tu eşti muntele din cea plină de Dar, caie ai născut pre
care negrăit s’a tăiat piatra şi porţile iadului Dumnezeu întrupat.
s’au sfărâmat.
L a sfârşitul U treniei, glasul al 5-lea.
M IE R C U R I S E A R A
Ş i J o i la Dumnezeu este Domnul... glasul Celace din Fecioară ai răsărit lumii,
al 4-lea. Hristoase Dumnezeule, şi iii luminii prin-
P r e Cuvântul Tatălui Hristos Dumne­ tr’însa ne-ai arătat, milueşte-ne pre noi.
zeul nostru, din tine întrupai l-am cunos­ LU N I S E A R A .
cut, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, Ş i M arţi la Dumnezeu este Domnul... glasul
ceeace eşti una curată, una binecuvântată; al 5-lea.
pentru aceasta neîncetat lăudându-te pre Acoperământul tău cel grabnic şi a-
tine, te mărim. jutorul şi mila, arată-le spre robii tăi, şi
L a sfârşitul Utreniei, glasul al 4-lea. valurile gândurilor celor deşarte, Curată
P re tine cea dc cât toată făptura mai Iinişteşte-Ie, şi sufletul meu cel căzut ri­
înaltă... dică! de Dumnezeu Născătoare; câ ştiu
Vezi mai sus. Fecioară, ştiu că poţi câte şi voieşti.
JO I SE A R A L a sfârşitul Utreniei, glasul al 5-lea.
Ş i Vineri la : Dumnezeu este Domnul... glasul M a ica lui Dumnezeu piea sfânta, zi­
«I 4-lea.
dul creştinilor, mântueşte ca rotdeauna pre
I" ecioară cu toiul fără prihană... poporul tău, care se roagă către tine cu
Vezi mai sus. ll osârdie. Stâi împrotiva gândurilor celor
 4<y7 N Ă SC Ă T O A R EI D E D UM NEZEU
ruşinoase şi mândre, ca sâ strigăm către
tine: Bucurâ-te pururea Fecioară.
M ARŢ] S E A R A .
Şi M iercuri la Dumnezeu este Domnul...
glasul al 5-lea.
Cu crucea Fiului tău, cecnce eşti de
Dumnezeu dăruită, înşelăciunea idolilor
toatâ s'a surpat, şi tăria demonilor s’a
călcat; pentru aceasta credincioşii, dupre
datorie pururea te lăudăm şf hine te cu­
vântăm, şi Născătoare de Dumnezeu, întru
adevăr mârtuiisindu-te, te mărim.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 5-lea.
Celace din Fecioară ai răsărit lumii...
Vezi mai sus.
M IER C U R I SEA R A .
Ş i J o i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 5-lea.
Taina cea străină a Fccioarei, lumi
s'a arătat mântuire; că dintr’însa te-ai
născut fără sămânţă şi cu trup te-ai a-
râtat fără stricăciune, bucuria tuturor
Doamne, slavâ ţie.
La sfârşitul Utreniei
Maica lui Dumnezeu prea sfântă...
Vezi mal sus
Jo i SEARA.
Ş i Vineri la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 5-lea.
Cu Crucea Fiului tău, ceeace eşti de
Dumnezeu dăruită. Vezi mai sus.
La sfârşitul Utreniei.
Celace din Fccioaiă ai răsărit lu­
mii... Vezi mai sus.
VINERI SEARA.
Ş i Sâmbătă la Dumnezeu este Domnul...
glasul al 5-lea.
Bucurâ-te uşa Domnului cea neum­
blată, bucurâ-te zidul şi acoperământul
celorce aleargă la tine, bucurâ-te limanul
celneviforât şi neispitita dc nuntă; ceeace
ai născut cu trup pre Făcătorul tău şi
Dumnezeu; nu lipsi a te ruga, pentru ceice
laudă şi se închină naşterii tale.
L a sfârşitul Utreniei.
Celace din Fecioară ai răsărit lumii...
Vezi mai sus.
DUMINICĂ SEA RA
Ş i Luni la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 6-lea.
Î ncepătură mântuirii, vestirea lui Gavriil
către Fecioara s’a făcui; câ a auzit:
Bucurâ-te! şi n’a fugit de închinăciune,
nici s’a îndoit, ca Sarra în cort; ci aşâ
a zis: lată roaba Domnului, fie mie dupre
cuvântul tau.
La sfârşitul Utreniei.
.îngerescul cuvânt ai luat şl tron de
Heruvimi te-ai ar&tat şi în braţele tale ai
purtat, de Dumnezeu Născătoare, pre cela­
ce este nădejdea sufletelor noastre.
LUNI S E A R A
Ş l Marţi la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 6-lea.
Nădejdea lumii cea bună Născătoare
de Dumnezeu Fecioară, a ta singură şi
tare soire ccrem; îndura-te spre poporul
cel far: de apărător; roagă pre Induratul
Dumnezeu, ?ă mântuiască sufletele noastre
de toatl îngrozirea; ceeace eşti una bi­
necuvântată.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 6-lea.
Nimeni din ceice aleargă la tine, nu
iese ruşinat, curată Fecioară de Dum­
nezeu Născătoare; ci ceie milă şi ia Dar
spre folosul cererii.
MARŢI SEARA
Ş i Miercuri ia Dumnezeu este Domnul, glasul
al 6-lea.
D e Dumnezeu Născătoare Fecioară,
roagă pre Fiul tău celce s’a pironit de
buna voie pre Cruce, şi lumea din în­
şelăciune a izbăvit, pre Hristos Dum ­
nezeul nostru, sa mântuiască sufletele
noastre.
L a sfârşitul Utraniei.
Pre celce s’a născut mai 'nainte de
veci din Tatâl fârâ maică, pre Fiul şi C u ­
31
 498 II
*»IH
II Ihl II I t«<
1II'»II
I».
»
TROPAREI.E
vântul lui Dumnezeu, în anii cei dc apoi
I-ai născut întrupat, din curate sângiu-
rile tale fără bărbat, de Dumnezeu Năs-
câtoare; pre acela roagă-1 sa ne dă­
ruiască nouă iertare de păcate mai ’nainte
de sfârşit.
M IE R C U R I SEA R A
Ş i Jo i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 6-lea.
Sfânta Stăpâna Curată, Maica Dum­
nezeului nostru care ai născut negrăit
pre Făcătorul tuturor, roagă-te împreună
cu sfinţii Apostoli, totdeauna bunătăţii
lui, ca sa ne izbăvească de patimi, şi
sil ne dea nouă iertare de păcate.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 6-lea.
D e mari daruri, Curată Fecioară, Maica
lui Dumnezeu, tu te-ai învrednicit; că ai
născut cu trup pre unul din Treime, pre
Hristos, dătătorul de viaţă; spie mântu­
irea sufletelor noastre.
JO I SEARA.
Şl Vineri la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 6-lea.
D e Dumnezeu Născătoare Fecioară
roagă.»
Vezi mai sus.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 6-lea.
P re celce s’a născut...
Vezi mai sus...
VIN ERI SEARA.
Şi Sâmbătă la Dumnezeu este Domnul,
glasul al 6-lea.
M a i ’nainte a spus Ghedeon zămis­
lirea, şi David a desluşit naşterea ta,
Născătoare de Dumnezeu; câ s’a pogorît,
ca ploaia pre lână, Cuvântul în pân­
tecele tău, şi ai odrăslit fără de să­
mânţă, pâmântule s fi n t e , l um ii mân­
tuire; pre Hristos Dumnezeul nostru, ce­
eace eşti plină de Dar.
La sfârşitul Utreniei glasul al 6-lea.
Pre celce s’a născut...
Vezi mai sus.
m m m
D U M IN E C Ă SEARA.
Şi Luni la Dumnezeu este Domnul... gla­
sul al 7-lea.
D e Dumnezeu Născătoare, Fecioară,
neîntinată, pre Fiul tău roagă-1 cu pute­
rile cele de sus, iertare de greşeli mai-
’nainte de sfârşit să ne dăruiască nouă
celorce cu credinţa pre tine te slăvim.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 7-lea.
Covârşit-ai puterile cereşti, pentrucă
Biserică dumnezeească te-ai arătat, bine­
cuvântata, de Dumnezeu Născătoare, care
ai născut pre Hristos Mântuitorul suflete­
lor noastre.
LUNI SEARA.
Şi Marti la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 7-lea.
Bucură-te» aducem ţie de Dumnezeu
Născătoare, că decât îngerii mai înaltă
te-ai arătat, pre Dumnezeu născând.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 7-lea.
împacă cu rugăciunile Născătoarei de
Dumnezeu viaţa noastă, celorce strigăm
dtre tine: Milostive Doamne slavă ţie.
M ARŢI SEARA.
Şi Miercuri la Dumnezeu este Domnul...
glasul al 7-!ea.
Pre Hristos Dumnezeu, celcc s’a răs­
tignit pentru noi şi a stricat puterea mor­
ţii, neîncetat roagă-1 de Dumnezeu Năs­
cătoare Fecioară, să mântuiască sufletele
noastre.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 7-lea.
Mântueşte-ne de Dumnezeu Născă­
toare, de păcatele ce ne cuprind pre noi;
că altă nădejde credincioşii nu avem fără
numai pre tine, şi pre Dumnezeu celce
s’a născut dintru tine.
M IER C U R I S E A R A .
Şi Jo i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 7-lea.
Rodul pântecelui tău Preacurată, este
plinirea proorocilor şi a legii; pentru a-
ccasta pre tine de Dumnezeu Născă­
toare, întru cunoştiinţâ mărindu-te, cu bună
credinţa te lăudăm.
 N Ă SC Ă TO A REI OF D UM N EZEU
L a sfârşituJ Utreniei, glasul al 7-lea.
Rodul pântecelui tău, dumnezeeasca
Mireasă, oairienilor s’a arătat de mântu­
ire mijlocitor; pentru aceasta pre tine, de
Dumnezeu Născătoare, cu cugetul şi cu
limba marindu-te, credincioşii te lăudăm.
JO I S E A R A
Şi Vineri ia Dumnezeu este Domnul... glasul
al 7-lea.
Pre Hristos Dumnezeu celce s'a răs­
tignit... Vezi mai sus.
L a sfârşitul Utreniei.
Mântueşte-ne de Dumnezeu Născă­
toare... Vezi mai sus.
V IN ER I S E A R A
Ş i Sâm bătă la Dumnezeu este Domnul... gla­
sul al 7-lea.
C a ceeace eşti vistieria învierii noas­
tre, pre ceice se nădăiduesc spre tine
prea lăudata, scoate-i din groapă şi din
adâncul greşelilor; câ tu, pre cei vinovaţi
păcatului i-ai mântuit, ceiace ai născut
Mântuirea; care mai 'nainte de naştere
ai fost Fecioară şi în naştere Fecioară
şi dupre naştere iarăş ai rămas Fecioară.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 7-lea.
Bucură-te ceeace ai încăput în pân­
tecele tău pre cel neîncâput de ceruri;
bucură-te Fecioară propoveduirea pro­
orocilor, prin care a strălucit Emmanuil;
bucură-te Maica lui Hristos Dumnezeu.
D U M IN EC A SEAR A
Ş i Luni la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 8-lea.
ucură-te ceeace prin înger ai primit
bucuria lumii; bucură-te ceiace ai năs­
cut pre Făcătorul tău şi Domnul; bucu­
ră-te ceeace te-ai învrednicit a fi Maica
lui Hristos Dumnezeu.
L a sfârşitul Utreniei, glasul al 8-lea.
Bucurâ-te uşa împăratului slavei, prin
499
care singur ccl prea înalt a trecut, şi pre
tine singură pecetluită te-a păzit spre
mântuirea sufletelor noastre.
LU N I S E A R A
Ş i Mar^i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 8-lea.
întărirea credinţei cea neclătită şi cins­
titul Dar al sufletelor noastre, pre Năs­
cătoarea de Dumnezeu, cu cântări sa o
mărim credincioşii. Bucură-te ceeace piatra
vieţii în pântecele tău o ai încăput; bu­
curâ-te nădejdea marginilor, sprijinirea
celor întristaţi: bucurâ-te Mireasa pururea
Fecioară.
L& sfârşitul Utreniei, glasul al 8^lea,
Fecioară prea curată, trântueşte-ne pre
noi cu rugăciunile tale. mişcând, milos­
tivirea cea de maică către Fiul tau şi
Dumnezeul nostru.
M ARŢI SEARA
Ş i M iercuri la Dumnezeu este Domnul... gla­
sul al 8-lea.
P re mielul şi Păstorul şi Mântuitorul
lumii, pre Cruce văzându-1 ceeace l-a
născut, a zis lăcrămând: Lumea se bu­
cură, luând izbăvire, iară pântecele meu
arde văzând rastignirea ta; care pentru
toţi o rabzi, Fiule şi Dumnezeul meu.
La sfârşitul Utreniei, glasul al 8-lea.
Rodul pântecelui tau, Preacurată, este
plinirea proorocilor şi a legii; pentru a-
ceasta pre tine, de Dumnezeu Născătoare,
întru cunoştinţă lăudându-te, cu bună cre­
dinţă te mărim.
M IE R C U R I S E A R A
Ş i J o i la Dumnezeu este Domnul... glasul
al 8-lea.
U ş a vieţii cea înţelegătoare, Preacu­
rată de Dumnezeu Născătoare, pre ceice
aleargă la tine cu credinţă izbaveşte-i
din nevoi; ca sâ m ă r i m prea sfântă
naşterea ta, sp re. mântuirea sufletelor
noastre.
L a sfârşitul Utreniei
Fecioară prea curată, mântueşte-ne
pre noi. Vezi mai sus...
 500...................... TROPARELE NÂSCÂTOARKJ DE DUMNEZEU
JO I SEARA
Şi Vineri Ta Dumnezeu este Domnul.. gla­
sul al 3-Sea.
Pro mielul şi pastorul şi Mântuitorul.
Vezi mai sus
La sfârşitui Utreniei,
Radul pântece Fui tău .; Vezî mai sus.
VfNERI SEARA
fii Sâmbâtâ la Dumr.eieu este Domnul,.,
glasul al 8-lea.
carele cu moartea pre moarte ai pră­
dat, ţi învierea ai aratat ca lin D um ­
nezeu ; nu trece cu vederea pre ceice
i-ai zidit cu rr.âna ta. Arată iubirea ta
de oameni Milostive, primeşte pre N ă s ­
cătoarea ce Dumnezeu, cceace t e - a
născu: pre tine; care sc roagă pentru
noi; şi mftntiieştc Mântuitorul nostru,
pre poporul cel desnad&jdu it.
La Sfârşitul Utreniei.

Celace pentru noi te-ai născut din Fccioarâ pr ea curată inSfUueştc-ne

Fecioară şi răstignire ai răbdat Bunu’e; pre nC'i... Veai mai sus-

Sfârşitul Troparelor Născătoarei rfe Dumnezeu.

II