Arsene Petru

Teologie Pastorală

Anul ll, Grupa l.

Evaluare

Subiectul l

Conversația euristică se caracterizează prin faptul că aceasta se prezintă sub forma unor
întrebări și răspunsuri care trebuie să aibă ca scop final o concluzie, adică o noutate pentru
elevul antrenat în acest proces al învățării. Acesta nu poate ajunge la concluzia finală fără a fi
dirijat de dascălul care-l ajută să ajungă din aproape în aproape, prin această conversație
socratică, la noutatea propusă.

Pentru rezovarea subiectului am ales lecția ,,Sinoadele Ecumenice și rolul lor în

formularea și trăirea dreptei credințe”, iar pentru a înțelege mai bine această nouă lecție voi
face trimitere la lecția precedentă intitulată ,,Răspândirea creștinismului după Edictul de la
Milan”.

Profesorul: Copii, ce am învățat noi despre Edictul de la Milan? Ce importanță a avut

acest Edict, cine și când l-a dat?

Elevul: Împăratul Constantin cel Mare a dat acest edict pentru oprirea oricărei
persecuții împotriva creștinilor.

Profesorul: Care au fost urmările Edictului de la Milan? Sau ce s-a întâmplat cu

creștinismul?

Elevul: Fiind tolerat, el s-a răspândit repede peste tot în lume.

Profesorul: Cum s-au creștinat geto-daco-romanii?

Elevul: Prin predica Sf. Ap. Andrei, soldați, coloniști, sclavi.

Profesorul: Am văzut cum a fost tolerată religia creștină în întreg Imperiul Roman, dar
cum nici o societate sau organizație nu poate rezista fără reguli așa și Biserica nu putea rezista
fără o cunoaștere a dogmelor (învățăturii de credință) și combaterea ereziilor, astfel se ajunge
la convocarea celor șapte Sinoade Ecumenice, despre care vom discuta astăzi.
 PROIECT DIDACTIC

Instituţia de învăţământ: Colegiul Național ,,Gheorghe Roșca Codreanu”

Data: 13.01.2021

Disciplina: Religie ortodoxă;

Clasa : a X- a;

Student practicant: Arsene Petru

Unitatea de învătare: Teologie Ortodoxă

Subiectul lectiei: Asceza creștină – milostenia.

Tipul lecţiei: Mixt (recapitulare, sistematizare, aprofundare; motivaţie şi atitudine, sensibilizare spirituală)

Scopul lectiei: conştientizarea rolului milosteniei în dobândirea mântuirii ;

Competenţe derivate:

La sfârsitul lecţiei, elevii vor dovedi următoarele competențe:

C1 – cunoasterea căilor ascezei crestine şi importanța practicării lor pentru dobândirea mântuirii ;

C2 – explicarea modului în care Însusi Mântuitorul și Biserica Lui trebuie să facă milostenie;

C3 – sintetizarea învăţăturilor cresţine despre milostenie prin asceza si dobândirea harului divin în
Biserica

Competenţe afectiv – comportamentale:

CS1 – angajarea în convorbiri şi dezbateri cu profesorul şi colegii prin care să facă dovada
interesului pentru cunoasţerea învătăturilor creştine;

CS2 – integrarea în comportamentul propriu a învătăturilor cresţine în scopul dobândirii virtutilor;

Resurse:

1. Oficiale: * Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a X a, aprobată prin OM….;
● Planificarea calendaristică orientativă;

2. Temporale: *număr de lecţii:2

durata : 50’
3. Bibliografie:
1. *** Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R.,
Bucuresti 1991
2. Mladin, dr. Nicolae-Mitropolit, Teologie Morală Ortodoxă, Bucureşti, 1980;
3. Vizitiu, pr. Prof. Mihai, Studiul Noului Testament;
4. Muha, Corneliu, Auxiliar didactic pentru elevi, clasa a X a, Editura Sf Mina, Iasi, 2011;
5. Mironescu Alexandru, Floarea de foc, Editura Eikon,2019
6. Ghid de proiectare didactica,Editura Sf.Mina,vol 3.

Strategia didactică

1. Metode şi procedee:lectura şi interpretarea textului biblic, expunerea , expresivă şi explicativă,

conversatia ( catehetică, euristică, multidirecţională de tip dezbatere colectivă), argumentarea biblică şi
patristică, problematizarea, meditatia religioasă, metoda intuiţiei pe baza suportului vizual,
demonstraţia şi metoda intuiţiei interne (“ sclipirea credinţei”)
2. Mijloace de învăţământ: Sfânta Scriptura, textul patristic, citate din duhovnicii contemporani si din
Sfintii Parinti, icoana” Hristos-Vita de vie”
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontala si activitate individuală.
 Scenariul didactic

Nr Etapele C.D Timp Activiatate Activiatea elevului Metode Mijloace de Forme de Evaluare
crt Lectiei (min) profesorului şi procedee învătământ organizare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Momentul 5’ *Salutul * Salutul *Rugăciunea *Activitate
organizatoric *Rugăciunea *Rugăciunea în comun frontală
*Efectuarea prezenţei elevilor
*Realizarea unei atmosfere benefice Pregătirea pentru începerea
desfăşurării lecţiei orei;
2. Verificarea 5’ *Profesorul adresează următoarele * Răspunsuri aşteptate: *Conversaţia *Auxiliarul *Activitate *Aprecieri
cunoştinţelor din întrebări: - Asceza creștină - rugăciunea catehetică pentru elevi frontala verbale
lecţia - Despre ce am discutat ora trecuta? -exercitiu spiritual, nevoință
anterioa1ră -prin post, rugăciune și
- Ce e asceza? milostenie

-Cum putem face asceza? * Activitate *Notarea

frontală ●

3. 5’ • Plecând de la etimologia Activitate Aprecieri

Pregatirea cuvântului „asceză”, să vedem frontala verbale
Aperceptiva ce semnificații are aceasta:
Cuvântul de origine greacă Elevii citesc cugetarea postata.
askeo, askesis, asketes a
avut diferite semnificaţii în *Expunerea
decursul timpului cu
referire la:

• exerciţiul trupului, în cazul *Explicaţia Activitate *Observare

atleţilor şi a soldaţilor; frontală a
• exerciţiul inteligenţei şi al curentă
voinţei, a muncii artistice Biblia
sau tehnice; Activitate
• exerciţiul ce întăreşte Frontal
virtuţile morale, la cult şi la
viaţa religioasă.
Elevii ascultă cu atenţie
4.Anuntarea
Titlui lectiei Astazi vom invata in lectia Asceza Elevii noteaza titlul lectiei in
noi crestina - milostenia, caile prin care caiete:Asceza crestina –
milostenia. Aprecieri
Prezentarea
Competentelor accedem,ne insusim valorile Activitate verbale
esentiale, spirituale. frontală

• Pe drumul căutării lui *Observare

Dumnezeu, asceza este un a
antrenament conştient şi Argumentarea Sistematică
perseverent, şi presupune o Biblică
tensiune constantă. Ea
presupune atât efort
spiritual, cât şi fizic, căci
ambele părţi ale fiinţei
noastre suspină după Activitate
mântuire. *Metoda frontală
intuiţiei pe
• Aşadar, din punct de vedere baza suportului
creştin, asceza este un auditv
exerciţiu făcut în mod
conştient şi sistematic,
pentru desprinderea de
5.Tratarea noii patimi şi dobândirea
Teme virtuţilor. -A inceput Postul Craciunului.

• Acest antrenament prinde -Este destul de greu.

viaţă atunci când folosim Explicatia
principalele „arme”
creştine: rugăciunea, postul
şi milostenia.

Profesorul posteaza textul lectiei si

arata elevilor diferite imagini -metoda
suggestive despre milostenie intuitiei pe -icoana
-elevii privesc imaginile si baza suportului -imagini
asculta explicatiile profesorului vizual

OGLINDA TABLEI

• Cuvântul de origine greacă askeo, askesis, asketes a avut diferite semnificaţii în decursul timpului cu referire la:
1. exerciţiul trupului, în cazul atleţilor şi a soldaţilor;
2. exerciţiul inteligenţei şi al voinţei, a muncii artistice sau tehnice;
3. exerciţiul ce întăreşte virtuţile morale, la cult şi la viaţa religioasă.
• Postul - este reținerea totală sau parțială de la anumite alimente si băuturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral.
• Rugăciunea-este convorbire cu Dumnezeu.
• Asceza nu anihilează trupul, ci tinde spre sfințirea lui.
• Milostenia trebuie făcută cu dărnicie şi cu bucurie.
• Faptele de milostenie sunt acţiunile caritabile prin care venim în ajutorul aproapelui în nevoile lui trupeşti şi spirituale.

.
Subiectul al lll-lea.

În procesul de învățare o componentă esențială este evaluarea. Aceasta are scopul de a

fi o cale de perfecționare atât a tehnicilor de învățare, cât și a modalităților de predare.
Evaluarea este un proces de verificare a cunoștințelor asimilate de elev care presupune
obiectivitate și nu implică emiterea unor judecăți de valoare.

Verificarea orală constă în realizarea unei conversații prin care profesorul poate
descoperi identificarea cantității și calității învățării prin comunicarea deplină între el și elev.
Metoda aceasta de lucru este transparentă și flexibilă, oferindu-i multă libertate de exprimare
elevului. Acum sunt clarificate și corectate imediat eventualele erori ale fiecarui elev.

Verificarea scrisă este concretizată prin diferite suporturi, ca de exemplu lucrările de

control sau tezele. Aici, elevul își prezintă achizițiile fără intervențiile nimănui. În această
formă de evaluare subiectivitatea profesorului este exclusă aproape total. Eficiența este de nivel
ridicat deoarece se poate efectua verificarea unui număr mare de elevi într-un timp scurt,
diminuând, în același timp, stările emoționale ale fiecăruia (cei timizi își pot exprima mai bine
ideile).

Compararea acestor două metode implică observarea faptului că ambele forme de

evaluare prezintă calități diferite, mulțumitoare, dar și defecte. Dacă proba orală pierde avantaj
prin subiectivitatea evaluării care ține seama de starea de moment a examinatorului sau starea
psihică a elevului la momentul respectiv, prin necesitatea unui volum mare de timp și prin
validitatea sau fidelitatea notării care sunt mai scăzute, a doua formă de evaluare se dovedește
a fi mai corectă. Verificarea scrisă are la rândul ei o serie de dezavantaje dintre care amintim
două: feed-back-ul întârziat și lipsa încurajării și a dirijării prin întrebări ajutătoare.

În concluzie, părerea mea este că cea de-a doua formă de verificare a cunoștințelor
rămâne pe primul plan pentru un rezultat obiectiv, corect și transparent.
Subiectul al lV-lea.

O situație de evaluare subiectivă este atunci când profesorul unui seminar teologic este
pus în situația să examineze două persoane care aparțin aceleiași clase. Prima, seminaristul X
care este fiul unui mare demnitar de stat și Y, al doilea copil al unei familii de etnie rromă dintr-
un sat al județului Vaslui. Primul elev reușește să ,,impresioneze” profesorul prin puținele
cuvinte trase de dascăl și dobândește calificativul cel mai mare, în comparație cu elevul al
doilea care, deși cunoaște lecția la perfecție, nu este ascultat de cel de la catedră, ci mai mult,
primește un discurs moralizator care are ca nucleu aspectele negative pe care le are clasa sa
defavorizată asupra țării noastre. În final, cei doi se întorc în bancă evaluați după statutul social
pe care îl au părinții.

O a doua situație este atunci când profesorul favorizează o anumită persoană a unei
familii înstărite care are grijă ca dascălului să nu îi lipsească nimic din curte (o găină, un
curcan). Acest elev nu este mai deloc scos la tablă sau ascultat și primește calificative pe
nemeritate.

Soluții pentru prevenirea situațiilor subiective:

- este necesară verificarea profesorului de către orice unitate de învățământ prin

chestionare anonime adresate elevilor;
- eliberarea frustrărilor personale ale dascălului în momentul în care intră pe ușa clasei;
- evaluarea trebuie să țină cont de capacitatea fiecăruia de a asimila informațiile;
- este necesară evitarea indignării la ură;
- supra-aprecierile private trebuie evitate, iar aprecierile colective stimulate;
- aprecierea muncii fiecăruia, indiferent de statutul social din care provine fiecare
persoană;
- educarea elevului referitor la drepturile acestuia trebuie înnoit an de an de către o
persoană străină unității de învățământ unde se practică;
- elevului trebuie să i se înrădăcineze ideea că are un cuvânt de spus în fața oricărui
profesor, iar profesorului ideea că dascălul trebuie să aibă o autoritate aparte în fața
elevilor, autoritate recunoscută prin convingere, nu prin învingere.