Studiu individual

Biserici de lemn, degradare, probleme de conservare-

restaurare

Biserica de lemn “Sfântul Ioan Evanghelistul”

Apoldu de Jos

Francesca-Lisa Maior, Restaurare Lemn Policrom, anul I, sem. II

 I. Identificarea monumentului

Biserica de lemn purtătoare a hramului Sfântul Ioan Evanghelistul este unul dintre locașurile
de cult unice în Transilvania pentru frumusețea, istoria și valoarea patrimonială. Acest locaș
se găsește în localitatea Apoldu de Jos, la 59 km de Sibiu. Monumentul se află pe o terasă
naturală, aproape de ulița principală a comunei. Drumul către locul înalt unde este amplasată
biserica este marcat de un șir de trepte pietruite. 1

În urmă cu două secole, edificiul a fost strămutat din Ocna Sibiului și reconstruit în Apoldul
de Jos. Momentul strămutării bisericii și consacrarea acestuia Sfântului Apostol și
Evanghelist Ioan se preconizează a fi în intervalul anilor 1763-1765, dar există, însă,
posibilitatea ca acesta să fi fost chiar mai devreme, la începutul anului 1761.2

II. Descrierea monumentului

Edificiul religios de la Apoldu de Jos se înscrie într-un plan navă dreptunghiular, fiind
compartimentat astfel: pronaos, naos, altar. Biserica nu prezintă pridvor pe niciuna dintre
laturi, intrarea este amplasată pe latura nordică, cu un ancadrament de lemn masiv, sculptat la
baza acestuia. Pronaosul de formă patrulateră este absidat poligonal în trei laturi, dar
nedecroșat, trecerea înspre naos se face printr-un perete despărțitor, iar din naosul
dreptunghiular, trecerea către altar se face printr-un perete străpuns de trei intrări,
terminându-se înspre răsărit într-o absidă poligonală decroșată cu 5 laturi.

La nivelul navei, două grinzi secundare dispuse transversal coagulează structura ansamblului
și sprijină arcele bolții. În partea superioară, paralel cu talpa, grinzile principale leagă în

1
Ioan Ovidiu Abrudan, Vechile biserici de lemn din ținutul Sibiului, Editura Universităţii “Lucian
Blaga” din Sibiu, Editura ANDREIANA,
2010, p.59.
2
Ioan Ovidiu Abrudan, Vechile biserici de lemn din ținutul Sibiului, Editura Universităţii “Lucian
Blaga” din Sibiu, Editura ANDREIANA,
2010, p. 66.
cunună întregul monument, iar spre exterior, în prelungire, capetele formează console,
retezate oblic, în linie continuă.3 Un aspect interesant întâlnit aici este faptul că bolta
tavanului din naos poate fi privită ca o împrumutare din arhitectura bisericilor gotice de plan
sală. Lumina pătrunde prin cinci ferestre aflate pe pereții naosului, respectiv pronaosului, a
căror îmbinări la exterior sunt în lambă și uluc.

Planul Bisericii;

Perete despărțitor; Intrarea în pronaos;

3
Ioan Ovidiu Abrudan, Vechile biserici de lemn din ținutul Sibiului, Editura Universităţii “Lucian
Blaga” din Sibiu, Editura ANDREIANA,
2010, p.68.
Cele trei intrări spre altar;
Absida decroșată a altarului în 5 laturi;

Îmbinări și console;
 Îmbinare în lambă și uluc a ferestrelor;

În ceea ce privește elementele de elevație, acestea urmăresc, evidențiază și susțin structura

planimetrică interioară a edificiului.
 Schiță elevație;

Pe soclul de o înălțime considerabilă care, la origine, a fost construit din piatră, cărămidă și
nisip, este așezată talpa din lemn masiv de stejar, întreaga construcție fiind susținută de
această ramă lată. Pereții sunt construiți din bârne din lemn de brad, dispuse în tehnica
românească numită și blockbau. Bârnele articulate în coadă de rândunică, sunt retezate după
modelul cheotorii nemțești, fiind tăiate la nivelul pereților. La nivelul superior al pereților
verticali se află cosoroaba suprapusă acestora. Lumina intră prin intermediul unor opt
ferestre, îmbinate

Soclul cimentat;

Grinda talpă;
1. Soclul și talpa; 2. Pereții verticali;
 1. Cosoroaba suprapusă pe pereți, șarpantă, aruncătoare de apă; 2. Învelitoare - șiță;

Biserica nu dispune de turn, astfel că, potrivit zonei, a fost ridicată o construcție simplă pe
direcția nord-vest, aceasta servind drept clopotniță.
 Clopotnița;

III. Stare de conservare suport lemn interior-exterior

Soclul bisericii a fost, ulterior, cimentat, aceasta fiind o intervenție nepotrivită, provocând
degradări la nivelul grinzii talpă, datorită imposibilității de scurgere a apei. Materialul folosit
nu permite trecerea apei sau evaporarea acesteia, iar umiditatea se păstrează creând un mediu
propice pentru diferitele tipuri de degradări biologice. În timp, acest proces duce la fragilizrea
structurii bisericii.

Având în vedere zona aleasă, și anume, peretele de sud al bisericii Apoldu de Jos, degradările
la nivelul lemnului sunt următoarele:

Localizare Degradare Cauze

Partea inferioară a grinzilor
– peretele interior
Pe întreaga suprafață -
exterior
Pe alocuri, pe pereții
verticali (latura sudică) -
exterior
Pete de umiditate, depuneri
aderente și neaderente
Depuneri neaderente
Murdărie superficială, praf,
pânze de păianjeni
Atac xilofag activ prin
prezența rumegușului și a
orificilor de zbor
(Xestobium rufovillosum)
Pete umiditate - suport lemn;
Infiltrații apă,
Lipsa îngrijirii spațiului
exterior
Soclul cimentat (intervenție
ulterioară), umiditate
ascensională
Atac de insecte xilofage: rumeguș și orificii de zbor

Orificii de zbor grinzi – perete vertical latura sudică;

Talpa și în special la capete,
la îmbinări
Așchieri, crăpături, fisuri
Degradare foto-chimică,
grizarea lemnului
Fisuri, crăpături, grizarea lemnului;
Detaliu așchieri și crăpături - talpă;
Uzură funcțională. Frecare,
eroziune.
Variații de umiditate și
temperatură
Factori atmosferici: lumină,
vânt, ploaie, zăpadă
 Crăpături longitudinale la nivelul tălpii, dar și a grinzilor pereților exteriori;

Grinzi pereți exteriori Strat de protecție - brunisat Intervenție ulterioară,

Noduri concrescute probabil cu o substanță
bituminoasă cu rol de
protecție, dar care este
toxică și crește riscul
incendiului
Defecte naturale ale
lemnului
Cosoroaba Depuneri aderente –
rămașițe de tencuială, aspect
inestetic
Depuneri neaderente – praf,
pânze de păianjeni
Crăpături, lipsuri material
lemnos, lemn fragilizat
Tencuită anterior, având ca
scop protecția, însă menține
umiditatea și favorizează
dezvoltarea biodăunătorilor
Infiltrațiile apei fluviale,
variațiile de umiditate și
temperatură; contrageri ale
lemnului
 Urme de tencuială și diverse depuneri; Crăpături;

IV. Stare de conservare strat pictural – Tehnica Distemper paint

Peretele de sud al naosului bisericii păstrează aproape în întregime pictura,

pierderile fiind minime, comparativ cu peretele de nord, unde pierderile sunt de
proporții însemnate, datorate infiltrațiilor apei pluviale care au pătruns prin
acoperișul cu probleme. Pictura, în tehnica distemper paint sau tempera slabă,
cu un liant slab, dar care se păstrează foarte bine în timp și se adaptează foarte
bine mediului. Fiind o pictură polară, depunerile se fixează mai puternic,
îndepărtarea acestora fiind mai dificilă. În acest caz, nu a fost necesară o
consolidare profilactică. S-au făcut, însă, o serie de teste de curățire a
depunerilor.
Pictură - peretele de sud al naosului
 Detalii teste de curățire;
Localizare Degradare/Intervenții
ulterioare
Întreaga suprafață Depuneri neaderente,
aderente, ancrasate, praf,
fum
Întreaga suprafață Oxidarea picturii, strat
pictural închis la culoare
În zona superioară și cea Halouri de umiditate, pete
mediană - dreapta de diverse naturi
Cauze
Lipsa întreținerii spațiului
interior al bisericii, lipsa
ventilației
Lumina, îmbătrânirea
materialelor, fum
Infiltrațiile apei pluviale,
migrarea pigmenților,
umiditate
 Halouri de umiditate, pete diverse, migrări

În partea superioară, la Halouri de umiditate, pete, Infiltrațiile apei pluviale,

intersecția grinzilor spălare a picturii, putregai mediu propice dezvoltării
transversale cu pereții biodăunătorilor
În zona inferioară, la contactul
cu stranele
Uzura pronunțată a straturilor
picturale
Deteriorarea peliculei de
culoare, erodare și desprinderi
Factorul uman, Neglijența,
eroziune, frecare
Introducerea unor elemente
metalice, care ar servi drept
cuier, considerată a fi
intervenție deosebit de
nepotrivită și dăunătoare
Șocuri mecanice

Uzura funcțională, desprinderi și pierderi ale stratului pictural

 Eroziunea stratului pictural, partea inferioară;

Elemente metalice, deasupra stranelor

Zona mediană, Fisuri ale stratului pictural Umiditatea crescută a

Fisuri, crăpături, minime suportului de lemn și
pierderi de strat pictural și implicit a stratului pictural
grund – lacune Defecte naturale ale
lemnului, noduri
 Detalii fisuri;

Detaliu pierdere;
În partea inferioară, la
intersecția grinzilor cu
fereastra
Lacune, uzură pronunțată, pete diverse;
Zona mediană a peretelui sudic
Lacune de dimensiuni medii, Infiltrații ale apei, umiditate,
pierderi ale stratului pictural neglijența umană
și a grundului, uzură Introducerea cuielor
pronunțată, pete de diferite metalice
naturi
Pierderi stratu pictural
Halouri de umiditate, mici pierderi Umiditate, infiltrații ale apei,
de strat pictural, spălarea pierderea coeziunii dintre liant și
pigmenților stratul pictural
 Halouri umiditate;

Detaliu pierderi strat pictural și grund;