Biodeteriorarea la piatra si fresca

Studiu
biserica rupestra Corbii de Piatra

Cuprins:
1. Introducere:
 Biodeteriorarea.Biodegradarea
 Biopatina
 Factorii biodegradarii
2. Biodegradarea pietrei
 Piatra material suport pentru arta
3. Studiu la biserica rupestra Corbii de Piatra
 Informatii generale despre biserica
 Stadiul actual de biodegradare al bisericii. Probleme identificate
 Biodeteriorarea frescei
4. Biodeteriogenii si rolul lor in degradarea monumentului
 Cianobacteriile si algele
 1.Biodeteriorarea. Biodegradarea.
Conform Dictionarului explicative al limbii romane, biodegradarea este un proces de
descompunere, de distrugere a unui produs biodegradabil. Biodeteriorarea inseamna
degradarea sub actiunea factorilor biologici. Altfel spus biodeteriorarea, reprezinta actiunea
prin care organismele determina transformarea unui material valoros intr-unul rezidual. Este un
proces care actioneaza in sens, negativ, care trebuie, pe cat posibil, evitat sau intarziat. Pe
suprafata obiectelor se formeaza o pelicula vie, formata din diferite specii de microorganisme
care reprezinta ceea ce numim film biologic (biofilm sau biopatina). Biopatina poate determina
aparitia unor procese de biodegradare a substratului, insa, in anumite perioade poate avea
chiar un rol de protectie a acestuia impotriva fixarii si germinarii unor specii mai periculoase.
Degradarile suferite de obiectele de arta sunt direct influentate atat de factorii externi
cat si de cei interni. Factorii care contribuie la deteriorarea obiectelor de arta din piatra sunt:
 Lumina (aportul de energie primara)
 Umiditatea
 Zona climatica cu caracteristicile sale meteoclimatice (temperatura si umiditatea
aerului, precipitatiile, viteza si directia vantului, durata de expunere solara, etc.)
 Poluarea mediului

Factorii interni sunt natura si tipul materialelor utilizate si vechimea materialului suport. Piatra
folosita de artisti are caracteristici diferite (duritate, porozitate, alcalinitate), ceea ce determina
sensibilitatea/rezistenta la biodeteriorare.

2. Biodegradarea pietrei.
O mare parte din patrimoniul cultural mondial are ca materie prima piatra. Aceasta se
deterioreaza lent si ireversibil. Se estimeaza ca in cazul calcarului, in urmarorii 100 de ani, vor fi
erodati, in medie, 1,5-3,0 mm, ceea ce corespunde cu disparitia totala a inscripriilor in urmatorii
300 de ani. Asadar urarea “tare ca piatra” pare sa nu aiba o incarcatura prea obtimista atunci
cand se pune problema alterarii rocilor. Pana nu de mult s-a considerat ca degradarea rocilor si
a zidurilor se datoreaza doar factorilor fizico-chimici. Se considera ca alterarea rocilor este un
proces chimic dependent de natura substratului, de porozitatrea lui, de accesibilitatea apelor
subterane, de pH, de microclimate, etc.
Rocile sunt supuse la doua procese de degradare evidente:
- Eroziunea – fragmentarea rocilor in bucati mici si particule minerale;
- Coroziunea – dizolvarea mineralelor si dizolvarea (hidroliza) elementelor
constitutive, având drept scop consecinţă dispersarea materialului, în parte
subformă de soluţie şi în parte cu aspectul unor corpusculi în suspensie.
Este adevarat ca aceste procese se produc si in conditii de sterilitate, in schimb in
prezenta microorganismelor ritmul degradarii rocilor se realizeaza mult mai rapid.
Microorganismele (bacterii, alge si fungi) actioneaza atat la suprafata rocilor, cat si in
profunzimea lor.
 3. Studiu la biserica rupestra Corbii de Piatra.
Ansamblul Corbii de Piatra este o manastire din Romania situata in satul Jgheaburi,
comuna Corbi, judetul Arges. Mănăstirea este un ansamblu rupestru din secolul XIV, reînființat
în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica manastirii fost
sapata în peretele masiv de stanca (gresie), înalt de circa 30 m și lung de 14,5 m. Este situată la
400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stang al Raului Doamnei. Prima atestare
documentara este la 23 iunie 1512, dar exista informații certe conform cărora biserica a existat
si inainte de aceasta data.

Biodeteriorarea s-a identificat atat la exteriorul cat si la interiorul monumentului Corbii

de Piatra. La exterior, acest proces actioneaza la nivelul rocii si a unicului zid existent dar
efectele majore se constata pe termen lung. La baza zidului exterior s-au pus in evidenta
detasari prin actiunea combinate a plantelor si a factorilor climatici. In spatiile dintre pietrele de
constructie, plantele ierboase isi fixeaza radacinile. Acelasi process s-a identificat in fisurile rocii
situate deasupra bisericii, unde se dezvolta plante lemnoase.
La interior, biodeteriorarea actioneaza direct la nivelul picturii murale si a suportului
acesteia. Efectele biodeterioraii s-au identificat in situ prin examinare directa cu ajutorul
aparatelor de marire, in lumina directa si razanta. Examinarea in situ permite pe baza
recunoasterii morfologiei specifice sa fie emisa suspiciunea de biodeteriorare. Dovada certa a
desfasurarii procesului de biodeteriorare si implicit a existentei biotereriogenilor s-a adus dupa
recoltarea probelor prin metode non destructive, examinarea la microscopul optic si electronic
si prelucrarea lor in conditii de laborator, respectiv identificarea categoriei sau a aparentei
taxonomice a acestora.
In biserica rupestra Corbii de Piatra procesul de biodeteriorare este extins la toti peretii
precum si la obiectele existente in fiecare incapere. Peretele nordic din naos se afla in faza cea
mai avansata de biodeteriorare pentru ca a fost colonicat in timp de mai multe generatii
successive de cianobacterii, alge verzi, fungi si briofite. Un strat extins de biofilm verde este
vizibil pe tot peretele nordic, sudic, pe bolta si in altar. La intrarea in naos, privirea este atrasa
de culoarea verde in diferite nuante, in functie de grosime si tipul de microorganism generator,
care nu permite citirea scenelor picturii murale nici in locurile unde aceasta se mai pastreaza.
Modificarile aparute ca urmare a procesului de biodeteriorare precum si intensitatea acestora
depinde de tipul de biodeteriogeni precum si de numarul generatiilor de colonizatori care s-au
succedat.
In cazul bisericii Corbii de Piatra au fost identificate urmatoarele tipuri morfologice de
degradari determinate de actiunea combinata a biodeteriogenilor si a conditiilor de
microclimate:
 Cruste de culoare neagea, patina de culuare brun-neagra, exfolieri, pulverulenta sunt
determinate de dezvoltarea bacteriilor autotrofe identificate in partea inferioara a
catapetesmei si in altar;
 Pulverulenta de culoare gri-albicioasa, patina de culoare inchisa sunt determinate de
bacterii heterotrofe filalmentoase si s-a identificat în zona mediană a catapetesmei;
 Suprafata acoperita de biofilm lucios/ sau mat de culoare albastui-verzuie, patina de
culoare inchisa sunt determinate de cianobacterii si s-a identificat in pronaos, pe
peretele nordin din naos si in altar;
 Aspect paslos sau prafos, pete colorate sau exfolieri sunt determinate de fungi,
identificat pe peretii din naos si altar;
 Strat de culoare verde in diferite nuante, cu aspect continuu sau in mase izolate este
determinat de briofite si a fost identificat pe peretii exterior ai rocii, pe peretele interior
nordic din naos si altar.
 Cruste de diferite culori, excavatii, clivari sunt determinate de licheni, identificati pe
partea exterioara a zidului si pe roca;
 Crapaturi si detasari de materiale sunt determinate de plante superioare ce actioneaza
mecanic prin radacini, identificate la baza zidurilor precum si de licheni identificati pe
zidul exterior si pe roca(acestia actioneaza biochimic prin producerea de acizi organici).

Un aspect morfologic deosebit al biodeteriorarii observat predominant pe mortar, în altar si

sporadic pe peretele nordic este reprezentat de stratul de origine biologica gros de 1-3 mm de
culoare bruna, consistenta moale, avand forme neregulate. Pictura murala care s-a mai pastrat,
are aspect lucios datorita peliculei foarte subtire de apa de la suprafata.
Patina si cruste de culoare neagra pe catapeteasma Biofilm produs de cianobacterii – peretele nordic naos

Biofilm produs de alge verzi in naos Aspect paslos – miceliu sporulat (Aspergillus flavus)
In altar
 Briofite identificate in altar Plante fixate in crapaturile rocii

Licheni, briofite si plante superioare peretele exterior

Biodegradarea la fresca. Fresca (in italiana “Affresco”, derivat din cuvântul fresco =
proaspat) este o pictura murala executata pe o tencuială proaspata, in care culoarea este
incorporata chimic și poate fi astfel conservata un timp nelimitat. Fresca se compune din trei
elemente:
 Suportul, respective zidul din piatra sau caramizi, care trebuie sa fie uscat si fara
denivelari. Inainte de a se aplica tencuiala, se acopera cu un amestec de var gras stins,
nisip și apa, intr-un strat de cca. 1 cm, pentru a-l face cat mai neted posibil.
 Tencuiala sau mortarul, elementul purtator al frescei, este compusa dintr-o pasta
alcatuita din nisip fin, pulbere de marmora, var și apa. Tencuiala, caracteristica tehnicii
al fresco, este formata din doua straturi: fresca neagra , primul strat si fresca alba, care
se asaza peste primul. Fresca alba este de fapt stratul peste care se picteaza.
 Culoarea, care se aplica in mod obligatoriu pe tencuiala inca uda, este o vopsea minerala
rezistenta la var.
 Pe suprafata picturii murale din biserica Corbii de Piatra s-au identificat microorganisme
care determina un process intens de biodeteriorare si actioneaza atat la nivelul stratului
pictural cat si al suportului. Dupa colonizare, microdeteriogenii fac parte integrata din
monument si contribuie la pierderea semnificativa a stratului pictural, la acoperirea acestuia cu
biofilm de culoare verde sau neagra. Acest process incepe chiar din momentul colonizarii. Primii
colonizatori ai picturii murale executate in tehnica “al fresco” sunt bacteriile chemolitotrofe
care determina coroziunea biologica a materialelor de legatura prin capacitatea acestora de a
produce acizi. Bacteriile chemoorganotrofe se dezvolta pe suprafete cu un continut foarte
scazut de compusi organici si sintetizeaza acizi care determina solubilizarea componentelor
minerale dar si procese de decolorare. Efectele biodeteriorarii determinate de aceasta
categorie de biodeteriogeni s-au identificat la baza peretilor interior din naos.
Microorganismele fotoautotrofe se dezvolta pe peretii umezi care primesc lumina.

4. Biodeteriogenii si rolul lor in degradarea monumentului

Principalele categorii de biodeteriogeni identificati in biserica rupestra Corbii de Piatra sunt:
cianobacteriile, algele, briofitele si fungii(microscopici si macroscopici).
Cianobacteriile si algele. Cianobacteriile sunt primele care colonizeaza suprafetele si porii si
formeaza un film verde-albastrui. Multa vreme au fost considerate alge albastre sau alge
albastre-verzui. Sunt unele din cele mai vechi organisme capabile de fotosinteza. Mecanismele
de biodeteriorare a cianobacteriilor sunt: retinerea apei urmata de pierderea acesteia
(strapare), sinteza bioprodusilor cu rol de pigmentare sau depigmentare, sinteza acizilor
organici cu actiune la nivelul porilor determinand largirea acestora si formarea cavitatilor,
biosinteza surfactantilor ce modifica permeabilitatea apei. Pe suprafetele unde cianobacteriile
sunt in asociatie cu actinomicetele biodeteriorarea este mai accentuata datorita capacitatii
acestora de a sinteza acizi organici care extrag ionii de calciu, ceea ce determina precipitarea
sarurilor (de calciu) si formarea mineralelor secundare.
Biodeteriogenii cu cea mai mare raspandire in interiorul bisericii Corbii de Piatra sunt
reprezentati de cianobacterii si alge verzi. In pronaos, desi peretii sunt varuiti este vizibila
culoarea verde determinata de dezvoltarea algelor verzi atat pe suprafata varuielii cat si pe
treapta care conduce spre naos. Pavimentul situat la baza peretilor prezinta de asemenea
biofilm de culoare verde. In naos, cianobacteriile si algele verzi au fost identificate pe peretele
sudic si nordic, pe catapeteasma in partea inferioara si mediana, pe paviment inclusiv pe
treapta care conduce spre altar, in altar precum si pe bolta.
Bibliografie:
 Etiopatogenia operei de arta - Editura Academiei Oamenilor de Știință
din RomâniaBucurești, 2013
 Biologia in conservarea operei de arta - Mariana Mustata, Gheorghe Mustata
 Caietele restaurarii 2014 – Editura ACS
 Corbi de Piatra - Studiu Interdisciplinar - Biodeteriorarea si biodeteriogenii - Prof. Univ.
Dr. Ioana Gomoiu, Prof. Dr. Elias Chatzitheodoridis
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fresc%C4%83
 https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Corbii_de_Piatr%C4%83