Sunteți pe pagina 1din 12

METODE ~I PRODUSE NOI PENTRU CONSERVAREA ~I RESTAURAREA LEMNULUI DIN PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL ,

chim. Mariana PRUNA Ing. dr. Octavia ZELENIUC dr. Livia BUC$A drd. Valeriu OLARU biolog Ileana CHIRTEA Introducere Principiile de baza ale protectiei lemnului sunt aplicabile I In domeniul special al conservarii i restaurarii lemnului component al monumentelor istorice i bunurilor culturale. Preocupari de imbunatatire a durabilitatii unor materiale perisabile de natura organica cum este lemnul, sunt intalnite in traditia populara i constau in tratamente de afumare, aplicare a unor extracte naturale de origine vegetala, animala sau minerala i prin adoptarea unor tehnici constructive specifice anumitor zone geografice i c1imatice . In secolul al XX-lea pentru protectia lemnului s-au utilizat in special, tratamente pe baza de substante chimice, a caror eficacitate ridicata a dus la 0 adevarata explozie a industriei de profil. Ultimele doua decenii, au fost insa marcate de eforturile pentru Iimitarea utilizarii acestor produse care s-au dovedit toxice pentru om i mediul inconjurator. Mai mult, metodele chimice au generat probleme privind identificarea i depozitarea deeurilor de lemn tratate chimic. Cerintele actuale in protectia lemnului impun 0 creterea a durabilitatii naturale, asigurand o majorare corespunzatoare a duratei de utilizare, a functionalitatii, sigurantei i confortului in constructii, constituind 0 veriga importanta in ansamblul cerintelor i eforturilor de economisire i valorificare superioara a lemnului masiv, cu implicatii majore asupra protectiei fondului forestier. Protectia lemnului in domeniul conservarii i restaurarii monumentelor istorice i bunurilor culturale Lemnul este un material organic higroscopic, de natura celulozica. Aceste caracteristici il fac vulnerabil la atacul unor agenti biologici de tipul bacteriilor, fungilor i insectelor, care produc fenomene specifice de degradare. La aceti agenti biotici, se adauga factorii de mediu (umiditatea, temperatura, radiatiile ultraviolete, poluantii atmosferici) care diversifica i potenteaza deteriorarea lemnului. Lemnul pus in opera, ca parte integranta a unui monument sau bun cultural, pe langa valoarea materiala are valente artistice, documentare sau tiintifice, care ii confera un statut aparte. Pornind de la aceste considerente, in cadrul cercetarilor efectuate de INL Bucureti, Laboratorul de Protectia Lemnului, au fost studiate i testate combinatii noi de produse pentru tratamentele de conservare i restaurare a lemnului din monumente istorice i bunuri culturale. Proiectul "Elaborarea unor prod use i metode pentru restaurarea i conservarea lemnului din monumentele istorice i bunuri culturale", ctr. 1B03/2003, finantat de Programul AMTRANS in cadrul Planului National de Cercetare-Dezvoltare din perioada 2003-2005, s-a finalizat cu 0 gama de produse de protectie i tratare curativa, care raspund cerintelor actuale din domeniul protectiei lemnului dar i cerintelor specifice conservarii i restaurarii monumentelor i bunurilor culturale. La elaborarea acestui proiect, INL Bucureti a avut ca parteneri Catedra de Conservare i Restaurare din cadrul Universitatii "Lucian Blaga" din Sibiu i Complexul Muzeal National "ASTRA" Sibiu. Durabilitatea lemnului Durabilitatea lemnului este 0 caracteristica determinata de specia forestiera, de modul de expunere, conditiile de utilizare i riscul de atac biologic. astlel, in tara noastra s-a determinat pe cale micologica durabilitatea naturala a speciilor lemnoase, punandu-se in evidenta durabilitate

maxima pentru duramenul de stejar ~i durabilitate minima pentru fag. Conform SR EN 335-1: 98, riscul de atac biologic este Incadrat In 5 c1ase, pentru 0 anum ita situatie practica ~i 0 anum ita zona qeoqrafica (tabelul 1):
Conditii generale de utilizare Expunerea la umezeala Aparitia agentilor biologici de risc Ciuperci Insecte 1) U Termite Daunatori marini 0

Nu 1 .La adapost, fara contact cu solul 0 L (mediu uscat) 2 .La adapost, fara contact cu solul (risc Ocazional de umezeala) U U L 3. Fara contact cu solul, neadapostit Frecvent U U L 4. In contact cu solul sau apa Permanent U L U 5. In apa sarata Permanent L U U U = Prezenti In toata Europa L = Prezenti In anumite zone din Europa o = Riscul de atac poate fi nelnsemnat, In functie de situatiile specifice din practica

0 0 0 U

Clasele de risc 1... 3 se regasesc la lemnul utilizat In constructii (Iocuinte, institutii, monumente, etc.) care de regula sunt a~ezate pe fundatii, ~i lemnul nu vine In contact direct cu solul sau apa. Ca atare, In aceste conditii, agentii biologici care pot ataca ~i degrada lemnul sunt specii de ciuperci ~i insecte xilofage care apar ocazional, cand lemnul ajunge la 0 umiditate de peste 18-20 %. In aceste cazuri protectia preventiva a lemnului nu este obligatorie. Pentru celelalte tipuri de constructii, In care lemnul vine In contact direct cu solul sau cu apa de mare, Incadrate In c1asele 4 ... 5 de risc de atac biologic (~indrila, stalpii de telecomunicatii, traversele de cale ferata, ambarcatiuni sau constructii miniere) sunt necesare masuri speciale de protectie . Factori de risc In biodegradarea lemnului din monumente istorice ~i bunurile culturale Ca urmare a actiunii factorilor de degradare, lemnul sufera modificari ireversibile In timp (deform are, decolorare, culoare, fisurare, crapare, exfoliere, mucegaire, putrezire, fragilizare etc.). Toate acestea transformari conduc la modificarea structurii, formei, rezistentei mecanice etc. Neinterventia la timp pentru stoparea acestor procese poate conduce la disparitia lemnului implicit a bunurilor ~i monumentelor. In acest sens, biodegradarea reprezinta un factor de risc major pentru durabilitatea lemnului. In cadrul studiilor efectuate pe 120 de monumente istorice din Romania, au putut fi identificate principalele specii de ciuperci ~i insecte xilbfage care produc degradarea lemnului din aceste constructii. Cu ocurenta cea mai ridicata apar urmatoarele specii de ciuperci: Coniophora puteana (66% din cazuri), Serpula lacrymans (31 % din cazuri), Phellinus cryptarum (29% din cazuri), Fibroporia vaillanti (22,5% din cazuri), Dacrymyces contiguus (21 % din cazuri). Dintre speciile de insecte xilofage identificate la monumentele studiate cu ocurenta cea mai ridicata apar speciile: Anobium punctatum, Xestobium rufovillosum ~i Hylotrupes bajulus. In majoritatea cazurilor atacurile de ciuperci ~i insecte sunt asociate sau se succed unele dupa altele. (Bucsa, 2005). La bunurile culturale din lemn sau cele compozite care au ca suport lemnul, cei mai frecvent Intalniti agenti de biodegradre sunt insectele xilofage din care se evidentiaza Anobium punctatum, Anobium pertinax ~i Xestobium rufovilosum.

Fig. 1. Castelul din Sambata de Jos, atac de Coniophora puteana la elementele plan~eului ~i ~arpantei. The castle from Sambata de Jos, Coniophora puteana attack at the monuments

Fig. 2 Castelul din Sambata de Jos, cu Invelitoarea de protectie provizorie degradata ~i infiltratii masive de ape pluviale. The castle from Sambata de Jos, a temporary protective cover, destroyed and great rain water infiltrations

Radiatii La alegerea produselor pentru efectuarea tratamentelor trebuie cunoscute urmatoarele aspecte legate de eficacitatea maxima de protectie: starea de agregare a substantei (lichida, solida sau gazoasa) ~i metodele de aplicare; lavabilitatea ~i natura substantei (uleioasa, solutie organica sau pe baza de apa); compatibilitatea cu suportul lemnos, cu alte materiale de protectie, finisare ~i Incleiere; efectul eficacitatii de protectie asupra cre~terii durabilitatii naturale a lemnului; datele ecologice ~i toxicologice ale produsului ~i corelarea acestora cu protectia lemnului ~i a mediului.

1. Desfa~urarea experimentarilor
Tn cadrul unui muzeu In aer liber activitatea este orientata atat pe conservarea ~i restaurarea patrimoniului mobil cat ~i a celui imobil. Patrimoniul mobil poate fi expus In obiectivele reconstruite din muzeu, In expozitii pavilionare, In depozite sau In spatiul de carantina. Patrimoniul imobil poate fi deja reconstruit, achizitionat ~i depozitat sau aflat in situ. Conditiile de mediu diferentiate In functie de aceste cazuri impun ~i diferite necesitati de tratamente preventive ~i curative, In functie de factorii de risc specifici. Modul de prelucrare ~i finisare a materialului lemnos (Iemn natur, furniruit vopsit sau policrom) ~i starea de conservare, impun de asemenea abordari diferentiate. Stocurile de material lemnos nou, din depozitul de bu~teni ~i cherestea, utilizat pentru completari ~i Inlocuiri necesita de asemenea tratamente preventive speciale. In laborator s-au efectuat lucrari de formulare ~i reformulare a unor recepturi elaborate In etapa de studii de solutii, functie de rezultatele testarilor preliminare de eficacitate de protectie a substantelor active ~i produselor utilizate In tratamentele de protectie insecto-fungicide, hidrofuge ~i ignifuge. Ca element de noutate s-au abordat prod use, metode ~i aparatura moderne, pentru protectia mediului, prin folosirea de biorepelenti, extracte naturale insecticide ~i fungicide, metode fizice. Produsele ecologice sunt pe baza de aminoacizi din ulei de soia, minerale ~i feromoni. Aparatele ~i produsele din aceasta categorie au la baza principii active de respingere (insecticide repelente - radiatii n produse de unele minerale) ~i de atractie (atractanti sexuali - capcane feromonale ~i atractia luminoasa - capcan'e cu radiatii UV). Tot In acest sens, de noutate, s-au efectuat aplicatii cu aerosoli cu ceata rece (metoda ULV) ~i fumigare cu ceata calda (metoda Fogg), care prezinta interes In domeniu, pentru protectii cu produse chimice la un nivel ridicat de micronizare, avand eficacitate de penetrare echivalenta cu metodele de gazare. Substantele active ~i unele produse finite utilizate In cadrul experimentarilor sunt indigene ~i de import, ~i au fost puse la dispozitie sau procurate de la urmatoarele firme: Microproductie INL Bucuresti; OLTCHIM si AGEXIM Rm. Valcea; MOPEKA Timisoara; BAYER LANXESS Germania; ARCH TIMBER Anglia; AECTRA Du Pont; PRIMOSAL Bucurest, bioproduse ~i aparate de import din Coreea. Metodele ~i aparatura testata sunt de ultima generatie ~i se practica In domeniul protectiei fitosanitare, igienei ~i cel agro-alimentar, fiind agreate In prezent pe plan mondial ~i In domeniul protectiei bunurilor culturale din lemn, In procedeele de combatere, prevenire ~i monitorizare a atacurilor biologice. Pentru lucrarile desfa~urate In cadrul laboratorului din INL s-a folosit ca material de lucru lemn de ra~inoase ~i foioase, reactivi ~i aparatura din dotare. Substantele ~i produsele testate In laborator pentru eficacitatea de protectie la actiunea factorilor biologici, de mediu ~i c1imatici sunt materiale destinate activitatii de conservare ~i restaurare, din urmatoarele categorii: Insecticide In solutii apoase ~i organice; Fungicide In solutii apoase ~i organice; Ignifuge care nu modifica culoarea suportului lemnos; Hidrofuge-paste ~i emulsii parafinoase, solutii apoase ~i emulsii siliconice Antiseptizanti-dezinfectanti; Solutii de curatire (apoase ~i slab alcoolice, acetice de compu~i tensioactivi ionici ~i anionici);

Umplutori de pori-chituri pentru consolidare (amestecuri de ra~ina alchidica, ulei de in ~i absorbanti minerali ~i organici); Produse colorante pentru restaurare (amestecuri cu vascozitate ~i nuanta variabila din ra~ina alchidica, solventi organici ~i pigmenti anorganici). Cu unele dintre aceste produse s-au efectuat teste de compatibilitate la amestecare Tnfaza lichida pentru obtinerea unui cumul de proprietati a materialului de protectie sau s-a testat posibilitatea aplicarii acelora~i pro9use, cu efecte specifice, Tnstraturi succesive, pe acela~i suport. Rezultate obtinute La finalul experimentarilor de laborator ~i "in situ" s-au obtinut prin formulare ~i testare produse pentru urmatoarele domenii de aplicare : conservare-restaurare a lemnului expus Tnconditii de interior; conservare-restaurare a lemnului expus Tnconditii de exterior; conservare a lemnului rotund ~i a cherestelei din depozit; curatirea ~i dezinfectia obiectelor din lemn. Produsele, metodele ~i aparatele de aplicare formeaza un sistem de protectie pentru conservarea ~i restaurarea lemnului dupa cum urmeaza :

Solutie fungicida Compozitie: Preventol TC, A8-D, R80 Solventi organici Aplicare: Injectare, Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si combaterea atacului de ciuperci lignicole (mucegaire, albastrire, putrezire) la lemnul din constructii

Solutie insecticida Compozitie: Preventol HS11, R80 Solventi organici Aplicare: Injectare, Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si combaterea atacului de insecte xilofage la lemnul din constructii

Solutie insecto-fungicida Compozitie: Preventol TC, A8-D, HS11, R80 Solventi organici Aplicare: Injectare, Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si combaterea afacului de ciuperci si insecte xilofage la lemnul din constructii

Grund fungicid Compozitie: Preventol TC, A8-D, R80 Solventi organici Ra~ina alchidica Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare:

Grund insecticid Compozitie: Preventol HS11, R80 Solventi organici Ra~ina alchidica Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare:

Grund insecto-fungicid Compozitie: Preventol TC, A8-D, HS11, R80 Solventi organici Ra~ina alchidica Aplicare: Pensulare, Pulverizare

Prevenirea ~i combaterea atacului fungic: Pelicula suport la conservarea ~i restaurarea lemnului.

Prevenirea ~i combaterea insectelor xilofage. Pelicula suport la conservarea ~i restaurarea lemnului.

Utilizare: Prevenirea ~i combaterea atacului biologic. Pelicula suport la conservarea ~i restaurarea lemnului.

Produs de protectie si finisare decorativa Compozitie: Preventol TC, A8-D, R80 Solventi organici, Ra~ina alchidica Cromat de zinc Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Conservarea ~i restaurarea lemnului de constructii cu strat de coloare.

Produs de protectie si finisare decorativa Compozitie: Preventol HS11, R80 Solventi organici, Ra~ina alchidica Oxid de fier Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Conservarea ~i restaurarea lemnului de constructii cu strat de coloare.

Produs de protectie si finisare decorativa Compozitie: Preventol TC, A8-D, HS11, R80 Solventi organici, Ra~ina alchidica Oxid de molibden Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Conservarea ~i restaurarea lemnului de constructii cu strat de coloare.

MOPECHIM Solutie ignifuga care nu Goloreaza lemnul Compozitie: Carbamida fosforata, Compu~i cu bor Aplicare: Pensulare, Pulverizare Imersie Utilizare: Prevenirea si reducerea propagarii focului. Ignifugarea materialelor din lemn FIRE STOP LIQUID Lichid ignifug Compozitie: Fosforamide complexe. Aplicare: Pensulare, Pulverizare Utilizare: Prevenirea si reducerea propagarii focului. Ignifugarea materialelor din lemn, hartie si textile.

Prod use hidrofuge ~i de antiseptizare a lemnului rotund ~i a cherestelei, dezinfectanti ~i solutii de curatire. La aceste variante de lucru au fost introduse ca elemente de noutate variante de protectie ecologica, agreate Tndomeniu, pe plan mondial: 1 produs mineral insecticid cu efect repelent datorat emisiei de radiatii pi - Biomagic; 1 produs natural insecticid pe baza de ulei de soia - Bionatroll;

1 produs natural fungicid pe baza de ulei de soia - Bionatrol M; 1 capcana feromonala; 1 capcana luminoasa cu radiatii UV ~i catalizator de Ti02 - Black Hole.

Concluzii Experimentarile "in situ" au pus Tn evidenta oportunitatea lucrarilor de cercetare din acest proiect prin modul de abordare a problemei protectiei lemnului Tntr-un context general, adaptat la specificul domeniului conservarii ~i restaurarii monumentelor ~i bunurilor culturale. In cadrul experimentarilor s-au evidentiat aspectele legate de comportarea produselor la aplicare. Pentru lemnul nou, fara atacuri de origine biologica s-a realizat cre~terea rezistentei la atacurile agentilor biologici ~i la actiunea factorilor c1imatici. Pentru lemnul vechi, s-a obtinut stoparea sau diminuare atacurilor ~i s-a Tmbunatatit activitatea de combatere, dezinfectare, curatire ~i monitorizare a degradarilor provocate de agentii biologici ; Retetele ~i produsele puse la dispozitia Laboratorului de conservare ~i restaurare din cadrul Complexului Muzeal National Astra precum ~i metodele de protectie profilactica ~i curativa constituie un experiment important pentru Tnsu~irea ~i diseminarea acestora Tn reteaua de profil din tara noastra. Un interes deosebit I-au prezentat variantele de combatere ecologice ~( ca urmare, muzeul s-au dotat cu 0 capcana luminoasa Black Hole. In perspectiva, se preconizeaza achizitionarea aparaturii de aplicare a produselor prin metoda cu ULV, 0 metoda de micronizare ~i pulverizare Tn profunzime, cu eficienta ridicata Tn aplicare; Specificitatea domeniului abordat face ca produsele, sistemele ~i metodele de aplicare ale acestora sa raspunda unor cerinte suplimentare ~i din punct de vedere eco-toxicologic;

- SumarIn perioada 2003-2005, INL Bucure~ti, Tmpreuna cu Universitatea "Lucian Blaga" ~i Complexul Muzeal National "Astra" din Sibiu au colaborat Tn cadrul unui proiect de cercetare finantat de Programul AMTRANS, Tn vederea elaborarii unei game de produse ~i metode noi pentru conservarea ~i restaurarea lemnului din monumente istorice ~i bunuri culturale.

NEW METHODS AND PRODUCTS FOR THE CONSERVATION AND RESTORATION OF WOODEN MADE CULTURAL HERITAGE
- AbstractBetween 2005 / 2006 INL Bucharest, together with "Lucian Blaga" University and the National Museum Complex "ASTRA" from Sibiu worked together at a research project financed by ANTRANS Program to elaborate a new group of methods and products for the preservation and restoration of the historic monuments and cultural artifacts made of wood.

Bibliografie - E. Vintila., 1988, Protecfia lemnului i a materialelor pe baza de lemn, Ed. Tehnica, Bucure~ti. - Mariana Pruna, Octavia Zeleniuc, Elaborarea unor produse i metode pentru restaurarea i conservarea lemnului din monumente istorice i bunuri culturale, Contract 5B03/2003, Programul AMTRANS. - Livia Buc~a., C. Buc~a., 2003 Studiu privind problemele actuale concrete Tn domeniul consevariirestaurarii lemnului din monumente istorice i bunuri culturale, Contract 5B03/2003, etapa 1, Programul AMTRANS. - Livia Buc~a., C. Buc~a., 2005 Agenti de biodegradare la monumente istorice din Romania, prevenire i combatere, Ed. Alma Mater Sibiu. - SR EN 335: 1997, Ourabilitatea lemnului i a materialelor derivate din lemn - Oefinitia claselor de risc de atac biologic;

PROGRAMUL BUCURESTI

AMTRANS

ELABORAREA UNOR PRODUSE SI METODE PENTRU RESTAURAREA SI CONSERVAREA LEMNULUI DIN MONUMENTELE ISTORICE SI BUNURI CULTURALE

Universitatea Lucian Blaga-Sibiu Catedra de Conse rvare- Restau rare

INL BUCURESTI Laboratorul de Protectia Lemnului

Complex Muzeal ASTRA-Sibiu Laboratorul de Conservare- Restaurare

SISTEM DE PROTECTIE PENTRU CONSERVAREASIRESTAURAREA LEMNULUI

1
PRODUSE EXPERI MENT ALE Testari de laborator Recepturi Compatibilitate Reactivitate Mucegaire Albastrire Putrezire Insecte Foc Hidrofugare Testari "in situ" Evaluarea Eficacitatii de Protectie METODE DE APLICARE

1
DOMENII DE UTILIZARE Laboratorul de ConservareRestaurare Curatire (Iemn, textile, sticla, ceramice) Dezinfectare Prevenire Finisare Spatii expozitionale Spatii de depozitare Carantina Depozit lemn

1
GHID DE PROTECTIE Factori De Risc Insecte Alterari cromatice Ciuperci de putrezire Umiditate Temperatura Produse de Protectie Instructiuni de lucru Prevenire Combatere

Chimice Injectare Pensulare Stropire Pulverizare aerosoli termici (fumigare ceata calda) Pulverizare aerosoli reci (ULV) Fizice Capcana luminoasa Biologice Capcana feromonala

CONCLUZII Lemnul reprezinta traditie si modernism In constructii; Protectia Lemnului Incepe din faza de exploatare ~i se aplica In diverse etape de prelucrare cu scopul cre~terii durabilitatii naturale ~i duratei de utilizare, functie de riscurile practice de expunere; Protectia Lemnului In Constructii este 0 Alternativa Durabila pentru Conservarea si Restaurarea Bunurilor Culturale si Monumentelor Arhitecturale, Ecleziastice i Muzeale

Ministerul Culturii ~i Cultelor

Consiliul Judetean Sibiu

Complexul National Muzeal "ASTRA" - Sibiu

CIBINIUM 2001 - 2005


IDENTITATE ~I GLOBALIZARE iN SECOLUL XX - CERCETARE ~I REPREZENTARE MUZEALA-

INTERCONEXIUNI

LEMN - PROTECTIE MONUMENTE ISTORICE ,

dr.ing. Octavia ZELENIUC chim. Mariana PRUNA dr. bioI. Livia BUC$A dir. drd. Valeriu OLARU bioI. Ileana CHIRTEA

1. INTRODUCERE Patrimoniul cultural na1ional prin obiectivele ce-I definesc constituie 0 reala monografie a istoriei i culturii noastre. Complexul Na1ional Muzeal "ASTRA" cuprinde un numar de 91 unita1i cu aproape 300 de construc1ii ce acopera numeroase tipuri de monumente de arhitectura i tematica populara. Dei monumentele au 0 structura compozita, materialul predominant utilizat este lemnul. Muzeul, dispune de asemenea, de un valoros i bogat patrimoniu de bunuri culturale mobile. Din acesta, peste 7000 de obiecte au ca material constitutiv lemnul. Colec1ia este de 0 mare diversitate structurala privind speciile lemnoase constitutive, vechimea i dimensiunile. Lemnul este insa un material biologic, higroscopic, de natura Iigno-celulozica. Aceste caracteristici il fac sensibilia atacul unor agen1i biologici de tipul insectelor, fungiilor, bacteriilor, care produc fenomene specifice de degradare. La aceti agen1i biotici de degradare se adauga factorii abiotici de tipul radia1iilor ultraviolete, varia1iile de umiditate i temperatura, poluan1ii atmosferici, care diversifica i grabesc deteriorarea lemnului. Se poate interveni i influen1a puternic comunita1ile de biodaunatori prin masuri muzeotehnice ce pot crea condi1ii favorabile sau limitative pentru instalarea, dezvoltarea i raspandirea lor. Printre cele mai importante activita1i cu Impact asupra biodaunatorilor sunt cele de conservare a monumentelor. Pornind de la aceste considerente, la nivel na1ional s-a ini1iat un proiect care a avut ca obiectiv prioritar dezvoltarea unei game de prod use special destinate conservarii lemnului istoric. 2. ACTIUNI DE PROTECTIE A LEMNULUI , Protec1ia impotriva' proceselor de biodegradare se poate realiza pe 2 cai: protec1ie preventiva: prin inlaturarea condi1iilor de "confort", localizarea focarelor, efectuarea de tratamente profilactice; protec1ie curativa: de eradicare a atacurilor biodaunatorilor prin metode variate: fizice, chimice, biologice, integrate. Pe lemnul din construc1ii i monumente istorice aflate "in situ" i muzee in aer liber au fost identificate 86 de specii de macromicete i 87 de coleoptere xilofage. La aceti agen1i de biodegradare se adauga cei abiotici care diversifica i grabesc deteriorarea lemnului. Tn formele de atac avansate, lemnul ii pierde practic rezisten1ele mecanice ajungand un material uor friabil, ce nu mai poate asigura func1iile ini1iale. Pornind de la aceste considerente, trebuie sa gandim protec1ia lemnului ca un sistem complex care trebuie sa inceapa in primul rand din padure, pentru a asigura un lemn sanatos construc1iilor care se vor ref ace in spiritul conceptelor de conservare-restaurare. Este important ca lemnul pe care il utilizam sa provina din arbori sanatoi.

In conditiile unei dezvoltari durabile a fondului forestier, metodele biologice ca~tiga tot mai mult teren In domeniul protectiei arborilor pe picior Impotriva degradarii. Mentionam In acest sens, una din initiativele Institutului de Cercetari ~i Amenajari Silvice Bucure~ti de utilizare a inocularilor cu tulpini hypovirulente ale ciupercii Cryphonectria parasitica.

Actiunea de protectie implica de asemenea utilizarea unor masuri de protejare a lemnului rotund In padure ~i In depozit precum ~i antiseptizarea cherestelei pe perioada depozitarii.

Protectia monumentelor este 0 provocare; acestea sunt supuse sistematic unui proces continuu de degradare ~i se impun luarea unor masuri corespunzatoare de conservare-restaurare a lemnului.

Aceste valori trebuie pastrate In integritatea lor fizica, estetica ~i istorica fara a-~i pierde Insa patina ~i farmecul inconfundabil conferit de trecerea anilor. 2.1. PRODUSE DE PROTECTIE , Controversele Intre adeptii produselor chimice ~i organizatiile de protectia mediului sunt tot mai acute. Organizatiile ecologice propun promovarea tratamentelor de protectie a lemnului bazate pe metode fizice, biologice ~i climatice, precum ~i revitalizarea metodelor traditionale, denuminduIe "tratamente verzi" (green treatments). Desigur aceste metode au revenit In atentia cercetatorilor, dar rezultatele obtinute nu sunt pe masura a~teptarilor. in acest context, In prezent, substantele chimice reprezinta Inca 0 solutie viabila pentru conservarea lemnului i stoparea distrugerii acestuia In timp. Realizarea produselor s-a facut dupa principii chimice, la baza carora au stat teste preliminare de solubilitate, compatibilitate, stabilitate, repetabilitate ~i reproductibilitate a componentelor ~i compozitiei substantei rezultate. Produsele de protectie s-au realizat dupa urmatoarele criterii de selectie:

substan,a activa incorporata In produs, In func'ie de efectul preventiv sau combativ scontat: fungicid, insecticid, insectofungicid, hidrofug, dezinfectant, etc. dupa categoria de produs: sterilizant, antiseptizant, peliculogen (grund, emulsie, lac, vopsea), impregnant, pasta, chit, etc .. func'ie de starea de agregare: gazoasa, lichida sau solida; func'ie de metoda de aplicare: de suprafa,a sau de profunzime.

Pe baza re,etelor stabilite In laborator i In urma testelor de eficacitate tipuri de produse:

s-au elaborat urmatoarele

. Produs hidrofug sub forma de emulsie parafina . Produs insecticid pe baza de Preventol 11, R80; . Produs insecto-fungicid pe baza Preventol TC, A8-D, HS11, R80; .,*- Produs fungicid pe baza de Pre ven tol A8-D, R80; Produs de protectie i finisare decorativa; Produs dezinfectant- fungicid.

de HS de TC,

'*

'*-

2.2. METODE DE APLICARE Procedeele de aplicare a acestor prod use difera func'ie de natura elementului de lemn tratat (tip de obiect, rol func'ional i estetic, tipul constructiv demontabil sau fix), a modului de finisare, a gradului de deteriorare. 5e folosesc astfel procedee c1asice de tratare superficiala (pensulare, pulverizare, imersie) i in profunzime a lemnului (bai simple, bai duble calde-reci, impregnare cu vid-presiune), dar i procedee specifice de restaurare-consolidare cum ar fi injectarea In galeriile de insecte, gazare, aerosolizare, fumigare, etc. Tn ultimii ani ideea combaterii integrate, cea mai completa metoda care utilizeaza procedee combinate, catiga tot mai mult teren In fa,a efectelor negative ale metodelor chimice. Combaterea integrata are la baza fundamente ecologice~ biologice i de protec'ie a mediului. Ea include metode mecanice, fizice, chimice i biologice. In cadrul schemelor de combatere integrata accentul se pune pe metodele biologice. 5e utilizeaza mijloace de integralitate, de prognoza i avertizare. Programele de combatere integrata se bazeaza pe mai multe principii dintre care esen'ial este a se lua In considerare complexitatea bicenozelor, a dinamicii popula'iilor, contextul ecosistemic, etc. 3. CONCLUZII Civiliza'ia lemnului la romani este recunoscuta prin valoarea sa inestimabila artistica, istorica i documentara. Operele realizate din lemn, formeaza 0 componenta remarcabila a patrimoniului cultural naiional. Fiecare opera de arta reprezinta 0 marturie a istoriei omenirii, 0 creaiie a geniului creator uman, constituind un document complex caruia conservarea - restaurarea trebuie sa-i pastreze nealterata valoarea i integritatea. Daca nu se intervine prompt pentru Incetinirea i/sau stoparea procesului de degradare atacul se extinde, iar lemnul va suferi transformari inevitabile devenind irecuperabil i pierzand In final calitatea sa de bun cultural. Tn acest context, lucrarea a avut drept scop promovarea unor prod use de protec'ie insectofungicide, produse de curaiire, chituri, avand la baza substan,e active (existente pe pia,a romaneasca), In formulari chimice accesibile specialitilor din domeniul conservarii monumentelor istorice i a bunurilor culturale.

4. BIBLIOGRAFIE 1. Berry, R.W., 1994. Remedial treatment of wood rot and insect attack in buildings. Building Research Establishment, Garston Watford. 2. Moldoveanu, A., 1999. Conservarea bunurilor de patrimoniu culturale. Ministerul culturii, ISBN 973-98956-70, Bucure~ti. 3. Vintila, E., 1978. Protecfia lemnului i a materialelor pe baza de lemn, Editura Tehnica, Bucure~ti. 4. Zeleniuc, 0., Pruna M., Bucsa, L. 2003. Elaborarea unor produse i metode pentru restaurarea i conservarea lemnului din monumente istorice i bunuri culturale. Raport cercetare C 580312003, Bucure~ti

There is a pressing need for comprehensive understanding of Cultural Heritage conservation, in order to preserve for present and for unforeseeable future, the historical and cultural values created by generations. This should be seen as global mission which lead to the preservation and salvaging of cultural heritage components with the further development of a standard procedure for microbiological control and monitoring techniques. Paper presents some aspects concerning the research activity in wood protection of historical monuments and art objects, against insect and fungi attack. The project was developed by National Institute of Wood in collaboration with ''Transilvania'' and "Lucian Blaga" Universities and ASTRA National Museum Sibiu.