Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1400
conditii de laborator au aratat ca
valoarea medie a rezistentei la 1200
800
elasticitate variaza intre
110000daN/cm2 si 140000 600
daN/cm2.
400
1400
- INCOVOIERE:
- ipoteze simplificatoare: legea Hooke + ipoteza Bernoulli;
- schema statica pentru incovoiere fara forta taietoare;
- distributia eforturilor unitare σ pe inaltimea sectiunii transversale;
Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere,
avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de ≈ 750 daN/cm2.
Influenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila, mai ales daca acestea
sunt situate in zona intinsa a barei. Experientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este
mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund. In cazul in care
suma dimensiunilor nodurilor reprezinta 1/3 din latura sectiunii elementului din zona intinsa,
rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar 0.40-0.50 pentru lemn ecarisat si 0.60-0.80
pentru lemn rotund, din valoarea rezistentei de rupere a epruvetelor standardizate.
Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare,
si anume legea lui Hooke si faptul ca lemnul are acelasi modul de elasticitate E la incovoiere
ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune.
Experimental, s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare, raportul dintre valoarea
absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata εc si respectiv a celor din zona intinsa
εt, este foarte apropiat de 1, aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu centrul de
greutate al sectiunii. In vecinatatea ruperii insa, valoarea raportului dintre deformatia specifica
de compresiune si cea de intindere se reduce pana la ≈ 0.75, axa neutra incepand sa se
deplaseze spre zona intinsa.
In concluzie, in cazul solicitarii la incovoiere, ca urmare a deformatiilor care o insotesc,
distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi
considerata liniara doar in prima faza a incarcarii, cand acestea sunt mici.
σs
σp
εp ε
Curba caracteristica a lemnului la compre-
siune si strivire perpendiculara pe fibre
- FORFECARE:
- rezistenta la forfecare transversala τ t;
- rezistenta la forfecare paralela τ p;
- rezistenta la forfecare longitudinala perpendiculara τ perp;
CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA
Nt
INTINDERE AXIALA: σ= ≤ σ at ( Rt )
An
Nt = forta axiala normata (de calcul);
An = aria sectiunii transversale, slabite;
σ at = rezistenta admisibila la intindere in lungul fibrelor;
Rt = rezistenta de calcul la intindere in lungul fibrelor;
Nc
COMPRESIUNE AXIALA: σ= ≤ σ ac ( Rc )
ϕAn
N
ϕ= = coeficient de flambaj;
N cr
π 2 EI
N cr = 2 = forta critica de flambaj;
lf
E = modul de elasticitate al materialului;
I = moment de inertie al sectiunii (dispersia, ex.valori);
l f = lungimea de flambaj a barei (in functie de rezemari);
I
i= = raza de giratie;
A
lf
Zveltetea se cuantifica prin λ = (coeficient de zveltete);
i
λ2
Pentru λ ≤ 75 se obtine ϕ = 1 − 0.8( );
100
3100
Pentru λ > 75 se obtine ϕ =
λ2
M max l 2
VERIFICARE DE RIGIDITATE: f = α
EI
Sageata limita
Nr.crt. Element Incarcari de Incarcari de
lunga durata scurta durata
1. Plansee curente L/250 L/250
2. Plansee pod L/200 L/200
Acoperisuri
3. - pane, capriori; L/200 L/150
- astereala; L/150 L/100
4. Dolii L/400 L/300
QS b
In general, pe langa incovoiere apare si forfecarea: τ = ≤τa ( Rf )
bI b
l1
Q = forta taietoare normata
(calcul);
Sb = momentul static brut al
stanga
Qasociat
p lunga durata
q normat
sectiunii;
b = latimea sectiunii;
stanga sus
M cap . gr
stanga jos
M cap . gr
stanga
Qasociat
Mx My
VERIFICARE DE REZISTENTA: σ = + ≤ σ ai ( Ri )
Wx Wy
VERIFICARE DE RIGIDITATE: f = f x2 + f y2 ≤ f adm
COMPRESIUNE EXCENTRICA (DREAPTA SI OBLICA)
N ld Sy = S + S
t r
y y S y = S yt + S yr1 + S yr 2
N ld N ld
S x = S xt + S xr S y = S yr S x = S xt + S xr1 + S xr2
S x = S xr
H
H
H
Y Y Y
X X X
M calcul = M I + ∆M + N ld ⋅ e unde:
MI = S⋅H;
M = η ⋅ M ; ∆M = M II − M I
II I
1
η= π 2 ( EI ) conventional
N , N cr =
ld
;
1− l 2f
N cr
N Mx My
σ= ± ± ≤ σ ai ( Ri )
A Wx Wy
SARPANTE
TIPURI CONSTRUCTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE
GRUPAREA INCARCARILOR
- IPOTEZA I: incarcarea permanenta + incarcarea din zapada;
- IPOTEZA II: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (presiune) +
+ incarcarea din zapada;
- IPOTEZA III: incarcarea permanenta + forta concentrata (1000N);
- IPOTEZA IV: incarcarea permanenta + incarcarea din vant (pres.+suct.);
CALCUL CAPRIORI
- se considera simplu rezemati pe pane;
- sunt incarcati cu reactiunile din astereala sau sipci;
CALCUL PANE
- se considera simplu rezemate sau continue pe popi (ziduri, pt.cosoroaba);
- sunt incarcate cu reactiunile din capriori;
CALCUL POPI (elemente verticale sau inclinate, care preiau reactiunile panelor);