STRUCTURI DIN LEMN

PENTRU LOCUITE

STUDENTI:

CONSTANTINESCU ELENA-VERONICA
ROTARU DANIEL
 AVANTAJE
• Materie prima folosită la realizarea elementelor structurale din lemn se poate găsi în
resursele locale obţinând astfel costuri mai mici pentru transport si pentru punerea în operă a
construcţiei.
• Existenţa unor sortimente variate de material lemnos, oferă posibilitatea realizării unor
sisteme structurale complexe.
• Structurile din lemn au o durabilitate mare dacă sunt exploatate în condiţii optime impuse de
mediul înconjurător.
• Greutatea specifică aparentă a lemnului (500 – 700 kg/mc) este redusă şi anume de 3 până la
16 ori mai mică decât cea a betonului (2400 kg/mc) şi a oţelului (7800 kg/mc). Acest avantaj
conduce la realizarea unor construcţii din lemn uşoare care au caracteristici dinamice bune şi o
comportare favorabilă a structurii la acţiuni seismice.
• Valoarea mare a raportului rezistenţă-densitate impune folosirea lemnului ca material de
construcţii atunci când sunt îndeplinite condiţiile de rezistenţă şi stabilitate conform normelor în
vigoare.
• Lemnul se poate prelucra uşor cu utilaje si scule simple atât în fabrică,
cât şi pe şantier. Se pot realiza produse sau sisteme structurale
prefabricate astfel încât durata de execuţie a unei construcţii din lemn să
se micşoreze. Deoarece pentru prelucrarea şi punerea în operă a lemnului
se folosesc tehnologii uscate, structurile din lemn pot fi folosite imediat
după execuţia acestora.
• În cazul deteriorării sau degradării unui element structural, se poate
interveni uşor în structură prin demontarea şi refacerea sau
înlocuirea parţială sau totala a elementului respectiv.
• Prezintă calităţi superioare din punct de vedere al izolării termice si
acustice. Coeficientul de conductibilitate termică al lemnului este mai
mic decât cel al betonului, zidăriei de cărămidă sau b.c.a.
• Lemnul este un material reciclabil, poate fi refolosit, după o perioadă
de exploatare în cadrul unui sistem structural, la obţinerea altor elemente
structurale şi nestructurale.
 DEZAVANTAJE
• Variabilitatea foarte mare a caracteristicilor mecanice şi elastice atât între specii cât şi în cadrul
aceleiaşi specii datorită orientării fibrelor şi anizotropiei materialului lemnos dar şi a existenţei unei
gamă foarte mare de specii lemnoase;
• Micşorarea rezistenţelor mecanice ale lemnului şi implicit înrăutăţirea comportării la acţiunile fizice şi
mecanice din cauza neomogenităţii structurii şi a defectelor de structură (noduri, fibre deviate etc.);
• Forma, dimensiunile secţiunii transversale şi lungimea sortimentelor din lemn, pentru elementele
cu secţiune simplă, sunt limitate. Atunci când folosim elemente din lemn care necesită dimensiuni mai
mari sau forme complexe ale secţiunii transversale dar şi a structurii se pot folosi produse din lemn
lamelat încleiat sau elemente cu secţiune compusă
• Lemnul este sensibil la variaţiile de umiditate care conduc la instabilitate dimensională a elementelor
(în sens longitudinal, tangenţial sau radial) deformaţii însemnate (umflarea şi contragerea) şi la
modificarea proprietăţilor fizice şi mecanice;
• Elementele şi structurile din lemn necesită tratamente periodice cu substanţe fungicide şi ignifuge în
scopul creşterii durabilităţii. Lemnul netratat corespunzător este expus pericolului de incendiu, la
putrezire şi la degradări în urma atacului de insecte, ciuperci sau de către rozătoare.
• Structurile din lemn necesită lucrări de inspectare şi întreţinere periodice.
UN IMOBIL CU DESTINATIE MIXTA DIN NORVEGIA A
FOST DESEMNAT OFICIAL CEA MAI INALTA CLADIRE
DIN LEMN DIN LUME DE CATRE CONSILIUL PENTRU
CLADIRI INALTE SI HABITAT URBAN.

Titlul de cea mai inalta cladire din lemn din lume a fost detinut pana acum de Brock
Commons Tallwood House din Vancouver, inalta de 53 de metri, care are de fapt o
structura hibrida, fiind construita din lemn (in proportie de 76%), dar si din beton.
Inainte de Mjostarnet, cea mai inalta cladire construita integral din lemn a fost Treet
(care inseamna "arbore" in norvegiana), tot o cladire norvegiana, situata in Bergen, care
masoara 49 de metri.
 STADII DE UMIDITATE A
LEMNULUI

Se deosebesc patru stadii de umiditate a lemnului şi anume:

umiditatea lemnului proaspăt, după doborâre;
umiditatea lemnului uscat în aer;
umiditatea lemnului uscat în incintă închisă;
umiditatea lemnului ud.
• Umiditatea lemnului ud, a celui uscat în aer şi a celui uscat în incinte închise. Lemnul care a stat
mult timp în apă se spune că este lemn ud. De obicei, umiditatea acestui fel de lemn este mai mare decât
aceea a lemnului dintr-un arbore proaspăt doborât.
• Când lemnul proaspăt doborât sau acela ud stă mult timp în aer, el atinge umiditatea lemnului uscat în
aer.
• Umiditatea lemnului uscat în aer se consideră aproximativ 15% şi variază în funcţie de temperatura şi
umiditatea aerului. În zona ţării noastre, umiditatea lemnului uscat în aer atinge 15 – 20 %, mai umed
spre zonele din nord şi, dimpotrivă, ceva mai uscat spre sudul ţării.
• Lemnul uscat în aer, adus într-o încăpere încălzită, atinge, după un timp oarecare umiditatea lemnului
uscat în incintă închisă.
• Umiditatea lemnului uscat în incintă închisă este de 18 – 13 %, în funcţie de umiditatea şi temperatura
din încăpere.
• Ţinut un anumit timp la temperatura de 100 – 105 ºC, lemnul pierde aproape toată apa, cu excepţia apei
de constituţie şi ajunge la starea absolut uscată.
• Umiditatea lemnului în stare absolut uscată se numeşte umiditatea lemnului absolut uscat.
• Scos în aer liber, lemnul absolut uscat începe să absoarbă imediat apă din aerul înconjurător.
 FOLOSIREA LEMNULUI ÎN
CONSTRUCŢII
•Folosirea lemnului în construcţii trebuie să ţină seama de proprietăţile acestuia si
anume: fizice, termice, mecanice, rezistenţă la solicitari statice, rezilienţă, duritate,
durabilitate, rezistenţă la smulgerea cuielor.
•Proprietăţile fizice ale lemnului sunt:
- densitatea aparentă este definită prin raportul dintre masa si volumul aparent.
Densitatea aparentă a lemnului uscat variază de la o specie la alta, în raport cu
porozitatea. Datorită contracţiei, porozitatea scade şi, ca urmare, compactitatea
lemnului creşte, iar acest lucru diferă şi de la o specie la alta (la foioase este mai
mare decât la răşinoase).
•Proprietăţile termice ale lemnului sunt:
• - dilatarea termică, diferă pe direcţiile longitudinală, radială şi tangenţială deoarece
lemnul este un material anizotrop (cea mai mare dilatare termică este pe
longitudine);
• - conductivitatea termică este redusă deoarece lemnul este un material termoizolant;
 
•Proprietăţile mecanice ale lemnului. Lemnul, datorită anizotropiei proprietăţilor
mecanice, prezintă un modul de elasticitate mai mare pe direcţia longitudinală faţă de cea
radială şi tangenţială.

• Rezistenţele lemnului la solicitările statice. Rezistenţele mecanice ale lemnului sunt

diferite de la o specie la alta după natura solicitării, în funcţie de densitatea aparentă,
direcţia solicitării, umiditatea şi defectele lemnului.
• Rezilienţa lemnului reprezintă rezistenţa la încovoiere prin şoc şi caracterizează
tenacitatea sau fragilitatea lemnului, ea depinzând de densitatea aparentă şi direcţia
aplicării solicitării.
• Duritatea lemnului reprezintă marimea forţei lemnului în plan transversal, după care
lemnul se clasifică în: dur (stejarul), mijlociu de moale (fagul) şi moale (molidul).
• Durabilitatea lemnului depinde de putrescibilitatea si combustibilitatea acestuia, în
funcţie de care distingem: lemn foarte putin durabil (plopul), putin durabil (molidul),
durabil (salcamul) si foarte durabil (stejarul). Împotriva putrezirii lemnului se folosesc
substanţe antiseptice şi fungicide, iar împotriva inflamabilităţii se utilizează soluţii
ignifuge.
MĂSURI DE PROTECŢIE A CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN

 
•Având în vedere că lemnul este un material putrescibil şi inflamabil, la
realizarea construcţiilor din lemn se iau o serie de măsuri de protecţie,
atât a materialului lemons, cât şi a construcţiei în sine, pentru a se evita
apariţia unor fenomene de degradare. Aceste măsuri sunt:
- împotriva putrezirii;
- împotriva focului.
•Împotriva putrezirii, la realizarea construcţiilor din lemn se prevăd măsuri chimice
de antiseptizare pentru distrugerea sporilor de ciuperci şi măsuri constructive pentru a
feri lemnul de umezire. Antiseptizarea se realizează prin impregnarea în profunzime
sau vopsire superficială cu substanţe antiseptice uleioase sau solubile ca: creuzot,
sulfat de cupru, clorură de zinc etc. Măsurile constructive constau în proiectarea
construcţiilor din lemn astfel încât să se evite umezirea lemnului sau să se permita
uscarea acestuia în cazul unei eventuale umeziri. Pentru aceasta trebuie ca:
- soclul construcţiilor din lemn sa se realizeze din beton, zidărie de piatră sau de
cărămidă având înălţimea minimă de 40 cm;
- se evită încastrarea stâlpilor de lemn în fundaţii de beton;
- grinzile planşeelor din lemn se reazămă pe zidărie prin intermediul unei
cosoroabe, capetele grinzilor se impregnează sau se izolează cu carton bituminat
şi se prevăd orificii pentru aerisire;
- se evită îmbinările care permit acumularea sau stagnarea apei.
•Împotriva focului se utilizează ignifugarea. Ignifugarea se face prin
spoire cu var sau prin impregnare cu substanţe (fosfat de amoniu, silicat
de sodiu, etc.). Măsurile chimice urmăresc:
- evitarea folosirii lemnului în încăperi cu temperaturi ridicate sau unde
este foc deschis;
- îndepărtarea lemnului de sursele de căldură;
- evitarea secţiunilor cu goluri care activează arderea, etc.
 LEMNUL CA MATERIAL DE CONSTRUCŢIE – TIPURI DE
PRODUSE
Produse brute, semiprefabricate şi finite – produse care păstrează structura materialului lemnos din
care provin:
• produse brute din lemn rotund
• sortimente de lemn rotund – bile, manele şi prăjini
• lemn rotund pentru piloţi
• traverse de cale ferată
• cherestea
• lemn încleiat
• furnir

Produse obţinute prin operaţii

de aşchiere, defibrare, impregnare,
presare, încleiere – produse care nu
mai păstrează structura lemnului din
care provin
UTILIZARE LEMN MASIV-EXEMPLU DE CASA DIN BÂRNE
 LEMN ÎNCLEIAT – PRODUSE FINITE DIN
LEMN
• Lemnul încleiat este un material cu calităţi superioare obţinut în urma
unui proces de asamblare sau îmbinare a mai multor lamele din lemn
ecarisat (scânduri sau dulapi). Piesele de lemn sunt aşezate unele peste
altele şi îmbinate prin intermediul unor pelicule de încleiere, prin presare.
• Elementele încleiate pot fi realizate de lungimi (20-30-40m) şi înălţimi
foarte mari (până la 2,00m), dimensiunile fiind limitate în general de
mijloacele de transport.
Lemnul lamelat încleiat se poate folosi pentru producţia elementelor structurale folosite la construcţii industriale şi
agrozootehnice, locuinţe, săli de sport, piscine, magazine şi centre comerciale, biserici, poduri auto şi pietonale.

În funcţie de domeniul de aplicare, lungimile elementelor diferă:

• grinzi – 1…30 m;
• cadre – 10 …50 m;
• grinzi cu zăbrele sau arce – 20 … 100m .
Deoarece glulam-ul se obţine prin încleierea unor lamele foarte subţiri şi elastice se pot produce uşor sisteme
sau elemente curbe (arce sau cadre curbe, dublu sau triplu articulate), ceea ce pentru alte materiale de
construcţii este un proces costisitor. În cazul grinzile drepte, cu o înălţime transversală constantă, acestea se
pot modela în procesul de fabricaţie cu contrasăgeată pentru compensarea săgeţii de încovoiere a grinzilor.
Astfel obţinem elemente suple, estetice din punct de vedere arhitectural fără creşterea costului de producţie.

Grinzile din elemente de lemn încleiate pot fi drepte sau curbe, cu moment de inerţie constant sau variabil.
 FURNIR, PLACAJ, PANEL
Furnirul este un produs obţinut prin tăierea, longitudinală sau tangenţială a trunchiului arborelui
în foi subţiri (0,08 … 7 mm).
Operaţie de derulare cu maşini speciale
După modul de utilizare avem:
• furnire estetice – pentru mobilier
• furnire tehnice, de faţă sau miez, destinate fabricării placajelor, panelelor, lemnului stratificat

Furnir tehnic se obţine, din lemn de diverse esenţe: fag, stejar, brad, plop
Placaje – panouri de diferite dimensiuni formate dintr-un număr impar de straturi de furnire
suprapuse (3 … 9), în general alternative, perpendicular pe direcţia fibrelor, obţinute prin
încleierea şi presarea la cald.
Panel – este fabricat din miezuri de şipci cu feţele din furnire de bază. Straturile din miez se
realizează din cherestea de brad, molid, tei care nu trebuie să conţină putregai, coajă înfundată,
noduri parţial concrescute
 PRIMIRE BUSTENI TRATARE TERMICA
BUSTENI

INDEPARTARE PRISMA TAIERE PLANA FURNIR

 • FORMATIZARE
• USCARE FURNIR

• SORTARE FURNIR
• FORMATIZARE
 CHERESTEAUA – LEMNUL ECARISAT

• Produse semiprefabricate: necesită operaţii de cioplire şi

ecarisare
• Se obţine din lemn brut debitat în sens longitudinal
• Rezultă produse de diferite dimensiuni cu cel puţin două
suprafeţe plane şi paralele
 LEMNUL STRATIFICAT SAU
LAMELAT
Lemnul stratificat sau lamelat (Laminated Veneer Lumber - LVL) Lemnul stratificat se obţine prin lipirea
unor lamele fine de tip furnir (1 … 5 mm grosime), prin intermediul unor adezivi şi presarea pachetului la o
temperatura de 150˚C. Orientarea fibrelor tuturor foilor sau majorităţii lor este paralelă. Prin obţinerea
acestui produs s-a urmărit reducerea efectelor negative datorate defectelor produsului brut. Se obţin grinzi
cu lungimi de aproximativ 20-25m Domenii de utilizare:
• Elemente structurale pentru acoperiş
• Grinzi pentru planşee din lemn
• Poduri, podeţe
• Talpi pentru grinzi
• Grinzi cu zăbrele

Lemnul stratificat se caracterizează faţă de lemnul natural prin durabilitate comparabilă,

umiditate de echilibru în serviciu cu 2% mai mică, caracteristici mecanice superioare,
variaţii dimensionale în funcţie de umiditate mai mici
 PLACI AGLOMERATE DIN
LEMN
Materiale aglomerate din lemn sub forma de placi care se utilizeaza in structura de
rezistenta a caselor din lemn pot fi :
• placi stratificate (placaj, panel)
• placi din aschii de lemn (PAL)
• placi din aschii orientate de lemn (OSB)
• placi fibrolemnoase cu diverse densitati (MDF, HDF, PFL)

Placile stratificate se compun din doua straturi exterioare din furnir si un miez, care poate fi
furnir in mai multe straturi (placaj) sau lemn incleiat (panel).
Caracteristici fizice:
• densitate 0,40-0,60 g/cmc (exceptional 1,40 g/cmc)
• umiditate 5-15 %
• modificari dimensonale in functie de umiditate – longitudinal si transversal 0,01-0,02%,
in grosime 0,25-0,30 %
• conductivitate termica 0,15 W/mK
•Wave Bridge
 •Glulam Bridge 40m
DIFC Dubai

•Milford Glulam Bridge

•86m Glulam Traffic Bridge

• Structura de rezistenta a constructiilor moderne din lemn
este realizata din material lemnos de rasinoase, consolidata
de panouri tip OSB si de alte elemente metalice de legatură.
Acest tip de structura ofera avantaje net superioare fata de
constructiile din beton si fata de cele tradiţionale din lemn:
• obtinerea unei structuri usoare si foarte rezistente;
• siguranta in cazul producerii seismelor;
• folosirea eficienta si economica a materialului lemnos;

• realizarea in timp redus a constructiei;

Daca la aceasta structura adaugam folosirea unor materiale

moderne de constructie (vata minerala, rigips, membrane etc.)
obtinem o izolatie termica si fonica foarte bună, umiditate
interioara optima, precum si un climat de locuit foarte sanatos.
O configuratie tipica pentru peretii exteriori
este (de la interior spre exterior): • rigips

panouri de rigips, • membrana - vapori

bariera (sau membrana semipermeabila) de • vata minerala

• OSB
vapori,
• bariera aer
structura portanta din lemn, constituita din • invelitoare exterioara
dulapi cu dimensiunea 150x50 mm,
pozitionati perpendicular pe directia peretelui
si formand spatii de 410 mm sau 610 mm,
izolatia termica (cel mai uzual formata din
vata minerala) introdusa in spatiile dintre
dulapi,
panouri de OSB (sau alte materiale
similare),
bariera de aer,
invelitoare exterioara (placaje, tencuieli,
STRUCTURA ACOPERIS-AQUAPARK SPANIA (ANALIZA
CU ELEMENTE FINITE-EXECUȚIE STRUCTURĂ DIN
ELEMENTE DE LEMN LAMELATE INCLEIATE)
STRUCTURA ACOPERIS-AQUAPARK SPANIA
(VEDERE DIN INTERIOR)
BAZIN OLIMPIC-SPANIA (VEDERE DIN INTERIOR)
 SARPANTE
SISTEM TRADITIONAL

►CAPRIORI:
SECTIUNEA: 75-120 X 150-
200MM
SPATIERE CAPRIORI: 700-
1000MM
COSOROABA: 120 X 120MM
PANA: 120 X 200-300MM
►ASTEREALA-SCANDURI
 SARPANTE
FERME

►SISTEM PREFABRICAT

►IDEAL PENTRU
SARPANTELE DIN LEMN
DEOARECE FIECARE
ELEMENT LUCREAZA
IN INTINDERE
SAU
COMPRESIUNE
• https://
www.youtube.com/watch?v=B5TrAuhVg1c&t=11s&ab_
channel=MariusSoflete
• https://www.youtube.com/watch?v=zRQNo4iH2OI&ab_
channel=ConstructieCaseLemn-CristianCirebea
• https://youtu.be/Tvh8_14_VXchttps://
youtu.be/ZwdCMjRGyME
• https://youtu.be/7BItoW3-ONA
• https://youtu.be/lXYlQOYqItQ
• https://youtu.be/AbAQjiJkyMw
VA MULTUMIM !