Lemnul ca material compozit

Structura lemnului
n construcii, lemnul se foloseste ca structur de rezisten la acoperiuri, pentru finisaje, la
tmplarii, pentru structuri de rezisten la pardoseli, placaje, cofraje etc.
Arborii din care se obine lemnul pentru construcii se impart n dou grupe: rainoase
(bradul, molidul, pinul, tisa etc. i foioase (stejarul, fagul, plopul, nucul, salcia etc..
!emnul are ca principali compui chimici: celuloza, lignina i "emiceluloza, iar secundari:
uleiuri #egetale, rini, acizi #olatili, tanini, sruri minerale, colorani naturali etc.
$ %eluloza face parte din cadrul poliza"aridelor, fiind un compus macromolecular, cu
structur fibroas insolubil n ap, prin nclzire nu se topeste, ci se descompune, iar
fr aer se carbonizeaz, ea constituind sc"eletul de rezisten al membranei celulare.
$ !ignina este un compus macromolecular, amorf, aromatic ce umple spaiile din jurul
fibrelor, marind rezistena mecanic a lemnului.
Apa se gaseste n lemn sub form de ap absorbit i ap liber. Apa legat prin absorbie (apa
de "igroscopicitate i apa liber constituie, impreun, umiditatea lemnului, care se e&prim
sub form de umiditate absoluta sau de umiditate relativ.
Avantajele lemnului folosit ca material de construcie:
$ coeficient de calitate ridicat'
$ coeficient de dilatare liniar mic'
$ se prelucreaz uor'
$ se poate folosi n orice anotimp.
Dezavantajele folosirii lemnului:
$ prezint defecte de structur ca: noduri, crpturi, guri de insecte etc.'
$ prin debitarea butenilor materialul lemons este limitat ca lungime i seciune'
$ este un material putrescibil i inflamabil etc.
(olosirea lemnului n construcii trebuie s in seama de proprietile acestuia si anume:
fizice, termice, mecanice, rezisten la solicitari statice, rezilien, duritate, durabilitate,
rezisten la smulgerea cuielor.
Proprietile fizice ale lemnului sunt:
$ densitatea aparent este definit prin raportul dintre masa si #olumul aparent.
)ensitatea aparent a lemnului uscat #ariaz de la o specie la alta, n raport cu
porozitatea. )atorit contraciei, porozitatea scade i, ca urmare, compactitatea
lemnului crete, iar acest lucru difer i de la o specie la alta (la foioase este mai mare
dect la rinoase.
Proprietile termice ale lemnului sunt:
- dilatarea termic, difer pe direciile longitudinal, radial i tangenial deoarece
lemnul este un material anizotrop (cea mai mare dilatare termic este pe longitudine'
- conductivitatea termic este redus deoarece lemnul este un material termoizolant'
Proprietile mecanice ale lemnului. !emnul, datorit anizotropiei proprietilor mecanice,
prezint un modul de elasticitate mai mare pe direcia longitudinal fa de cea radial i
tangenial.
*
Rezistenele lemnului la solicitrile statice. +ezistenele mecanice ale lemnului sunt diferite
de la o specie la alta dup natura solicitrii, n funcie de densitatea aparent, direcia
solicitrii, umiditatea i defectele lemnului.
Reziliena lemnului reprezint rezistena la nco#oiere prin oc i caracterizeaz tenacitatea
sau fragilitatea lemnului, ea depinznd de densitatea aparent i direcia aplicrii solicitrii.
Duritatea lemnului reprezint marimea forei lemnului n plan trans#ersal, dup care lemnul
se clasific n: dur (stejarul, mijlociu de moale (fagul i moale (molidul.
Durabilitatea lemnului depinde de putrescibilitatea si combustibilitatea acestuia, n funcie de
care distingem: lemn foarte putin durabil (plopul, putin durabil (molidul, durabil
(salcamul si foarte durabil (stejarul. mpotri#a putrezirii lemnului se folosesc substane
antiseptice i fungicide, iar mpotri#a inflamabilitii se utilizeaz soluii ignifuge.
n construcii, materialul lemnos se poate folosi sub form brut, semiprelucrat, prelucrat
sau ca produse deri#ate din lemn.
a) Materialele lemnoase brute se folosesc sub form de lemn rotund obinut prin curirea
de crci i decojirea butenilor. n funcie de dimensiuni, lemnul rotund poate fi sub
form de bile, manele sau prjini diferite ca diametru la captul subire i gros,
precum i ca lungimi.
b) Materialele lemnoase semiprelucrate pot a#ea una sau mai multe fete plane si acestea
se folosesc sub form de cioplitur care poate fi: de depozit sau de comand, i de
lemn semirotund, ntrebuinat ca piese supuse la nco#oiere sau la fi&area altor piese
din lemn.
c) Materialele lemnoase prelucrate sau cheresteaua se obin prin tierea longitudinal a
butenilor, proces numit debitare, cu ajutorul gaterelor, fierstraielor cu panglic sau
cu circulare. %"erestelele cu muc"ii #ii i marginile plane se prezint sub form de:
scnduri, dulapi, ipci, rigle, grinzi, difereniate ntre ele prin lime i grosime.
d) Materialele lemnoase prelucrate, finite se prezint sub form de: i, indril,
scnduri fuite, duumele cu lamba i uluc, parchete.
e) Produsele derivate din lemn se prezint sub form de:
$ placaje (obinut din trei sau mai multe foi de furnir, nc"eiate cu un adezi# sintetic
rezistent la umiditate'
$ paneluri (obinut dintr$un miez gros realizat din ipci sau lemn lamelat ncleiat, peste
care se lipesc pe ambele fee cte una sau dou foi de furnir. ,e utilizeaz la
realizarea foilor de u, la finisaje uscate etc.
$ produse din achii din lemn PA- (obinute prin aglomerarea ac"iilor din lemn
neindustrializabil sau din deeuri, sub presiune i la temperatur ridicat, cu ajutorul
unui liant dintr$o rin sintetica i clei. n construcii se folosesc la: perei
despritori, foi de ui, finisaje uscate, straturi$suport pentru pardoseli, izolari fonice i
termice etc.
- produse din fibre din lemn - P! (obinute prin ncleierea sub presiune i la
temperatur ridicat a fibrelor de lemn, formnd plci. .lcile se pot finisa prin
aplicare de lacuri sau emailuri. ,e utilizeaz ca straturi izolante termice i fonice, la
perei desparitori, tencuieli uscate, cofraje, ta#ane etc.
/
Msuri de protecie a construciilor din lemn
A#nd n #edere c lemnul este un material putrescibil i inflamabil, la realizarea
construciilor din lemn se iau o serie de msuri de protecie, att a materialului lemons, ct i a
construciei n sine, pentru a se e#ita apariia unor fenomene de degradare. Aceste msuri
sunt:
$ "mpotriva putrezirii'
$ "mpotriva focului.
mpotriva putrezirii, la realizarea construciilor din lemn se pre#d msuri c"imice de
antiseptizare pentru distrugerea sporilor de ciuperci i msuri constructi#e pentru a feri lemnul
de umezire. Antiseptizarea se realizeaz prin impregnarea n profunzime sau #opsire
superficial cu substane antiseptice uleioase sau solubile ca: creuzot, sulfat de cupru, clorur
de zinc etc. #surile constructive constau n proiectarea construciilor din lemn astfel nct s
se e#ite umezirea lemnului sau s se permita uscarea acestuia n cazul unei e#entuale umeziri.
.entru aceasta trebuie ca:
$ soclul construciilor din lemn sa se realizeze din beton, zidrie de piatr sau de
crmid a#nd nlimea minim de 01 cm'
$ se e#it ncastrarea stlpilor de lemn n fundaii de beton'
$ grinzile planeelor din lemn se reazm pe zidrie prin intermediul unei cosoroabe,
capetele grinzilor se impregneaz sau se izoleaz cu carton bituminat i se pre#d
orificii pentru aerisire'
$ se e#it mbinrile care permit acumularea sau stagnarea apei.
mpotriva focului se utilizeaz ignifugarea$ 2gnifugarea se face prin spoire cu #ar sau prin
impregnare cu substane (fosfat de amoniu, silicat de sodiu, etc.. 3surile c"imice urmresc:
$ e#itarea folosirii lemnului n ncperi cu temperaturi ridicate sau unde este foc desc"is'
$ ndeprtarea lemnului de sursele de cldur'
$ e#itarea seciunilor cu goluri care acti#eaz arderea, etc.
Produsele din lemn in Desi!n
Parchetul din lemn degaja eleganta si aduce un plus de caldura si culoare locuintei
dumnea#oastra. )aca doriti podele de o frumusete durabila, alegeti parchetul din lemn
masi#: tine rece #ara, cald iarna, este economic, rezistent si se pastreaza usor.
"sile din lemn masiv# a#antaj pe care il confera usile din lemn masi# comparati# cu toate
celelalte tipuri de usi este durata de e&ploatare sau, cu alte cu#inte, rezistenta in timp mult
superioara celorlalte. ,pre e&emplu, o usa din stejar masi# bine intretinuta poate a#ea o durata
de folosinta de peste *11 de ani. 3arturie spuselor anterioare stau zecile de cladiri istorice ale
caror usi din stejar masi# se prezinta in conditii e&celente c"iar daca peste ele au trecut atatia
ani. )atorita particularitatilor lemnului masi# ele au o rezistenta sporita la zgariere, lo#ire sau
alte tituri de actiuni mecanice asupra lor sau daca totusi aceste incidente nedorite lasa urma
asupra lor acestea pot fi retusate cu usurinta prin slefuire, c"ituire, retusare, lacuire.4oate
aceste reparatii efectuate corespunzator si cu materiale profesionale pot reda usii d#s. aspectul
initial, fiind cu greu obser#abile.
5n alt mare a#antaj pe care il au aceste usi este faptul ca la fabricarea sau finisarea lor nu sunt
folosite decat substante ecologice, in marea lor majoritate pe baza de apa, deci nu au nici un
fel de emisii to&ice care sa duca in timp la afectarea sanatatii d#s. comparati# cu usile in a
caror componenta sunt elemente din 3)(,6)(,),. despre care nu se poate spune acelasi
7
lucru si care in tarile occidentale nu se mai gasesc la mare cautare tocmai pe acest
considerent: .8!5A+9.
$aluzelele orizontale din lemn reprezinta una din cele mai elegante solutii pentru interior,
oferind incaperilor un stil aparte
%erestre cu tamplarie din lemn !emnul are si e&celente calitati de izolator termic. %a
urmare, ferestrele cu tamplarie din lemn nu sunt afectate de temperaturile e&treme si sunt mult
mai putin susceptibile la fenomenul de condensare decat alte tipuri de tamplarie pentru
ferestre
)ar toate a#antajele enumerate pana acum au un pret. ,i nu doar in ceea ce pri#este banii pe
care ii #eti scoate din buzunar pentru o tamplarie din lemn de calitate:
4rebuie sa tineti cont ca lemnul este predispus la umflare si contractare datorita conditiilor de
mediu. )e aceea, o tamplarie de lemn realizata si intretinuta necorespunzator este e&pusa
aparitiei deformarilor si crapaturilor. .e langa aspectul estetic degradat, si etanseitatea acestor
ferestre este compromisa.
.roducatorii de tamplarie din lemn au gasit insa o rezol#are la aceasta problema structurala a
lemnului: folosirea de lemn stratificat
Lemnul stratificat se obtine prin suprapunerea si lipirea prin presare a mai multor straturi de
lemn natural. (iecare strat este obtinut prin debitarea radiala a lemnului, iar adezi#ul folosit
este unul special, rezistent la apa. +ezultatul este o structura rigida si stabila, in care
deformarile si modificarile de #olum ale fiecarui strat sunt ani"ilate de catre celelalte straturi.
)e retinut:
8 tamplarie din lemn stratificat de calitate nu admite e&istenta nodurilor sau altor
defecte.
8 alta problema la o tamplarie de lemn este intretinerea periodica a acesteia pentru a o proteja
de factori distructi#i precum apa, radiatiile ultra$#iolete sau di#erse microorganisme. .entru
aceasta se recomanda folosirea de lacuri ecologice, pe baza de apa.
)aca ar"itectura cladirii asigura o e&punere redusa a tamplariei la ploaie si radiatii solare,
tamplaria din lemn stratificat poate fi alegerea perfecta pentru orice casa:
9&ista insa solutii si pentru medii atmosferice ostile: tamplaria combinata. !a acest tip de
tamplarie partea interioara este din lemn, pe cand cea e&terioara este din .;% sau, cel mai
adesea, din aluminiu.
0
<eneficiile= ;eti putea astfel admira in casa dumnea#oastra gratia si frumusetea lemnului
natural beneficiind in acelasi timp la e&terior de rezistenta si intretinerea usoara oferita de
.;% sau aluminiu.
2nainte de a prezenta succint ce a#antaje si deza#antaje are o tamplarie din lemn, trebuie
subliniat faptul ca acest tip de tamplarie este singurul recomandat de organizatiile
internationale de protectie a mediului, deoarece lemnul este un material regenerabil si care nu
are efecte noci#e asupra sanatatii si mediului:
Avantaje tamplarie de lemn:
Aspect estetic deosebit, ce poate fi armonizat cu orice stil ar"itectonic'
(le&ibilitate ca si forma si dimensiune'
%alitati foarte bune de izolare termmica si fonica'
%reaza o atmosfera naturala, calda si intima'
.rin impregnare se poate obtine o gama #ariata de culori si nuante'
2n #arianta stratificata, resistent si trainic'
9ste un material natural care nu afecteaza mediul si sanatatea'
Adauga #aloare oricarei case.
Dezavantaje tamplarie de lemn:
,e poate deforma sau crapa daca nu este corect e&ecutata si intretinuta'
>ecesita periodic lacuirea sau #opsirea'
.ret mai ridicat decat .;%$ul sau aluminiul.
?
@
A
2.1.2. Sortimente de lemn folosite in constructii
!emnul rotund (fig. /* se obtine prin doborrea arborilor in e&ploatarile forestiere, din
trunc"iuri sau crengi groase. 9l poate fi cojit sau necojit. <ustenii de rasinoase se decojesc
imediat dupa doborre, deoarece altfel sunt predispusi 7 atacul ciupercilor si insectelor
&ilofage 9&ista urmatoarele sortimente de lemn rotund, in functie de dimensiuni (tabelul /:
$ bustenii, cu diametrul cel mai mare. de minimum /1 cm'
$ bilele, care sunt #rfuri sau trunc"iuri cu urmatoarele dimensiuni: ! B @$C m, d B */$*@ cm.
)D/1 cm' sunt folosite la sc"ele, esafodaje etc.'
$ manelele, cu ! B 7$@ m' dEF$** cm: sunt folosite la sprijiniri, sc"ele etc.:
$ prajinile, cu ! B /,@$0 m' d B 0$A cm' se folosesc ca si manelele:
$ pilotii, cu ! B 7$*? m si diametrul la jumatatea lungimii cuprins intre /1 si 01 cm: se
folosesc la fundatii, diguri, poduri.
(ig. /* !emn rotund. (ig. //. %ioplitura
4abelul / )imensiunile de fasonare a lemnului rotund pentru constructii
>r
%rt
,entimentul
de lemn
rotund
)iametrul
la capatul
subtire (fara
coaja, cm
!ungimea
* <ile */$*? E@ m
/ 3anele F$** E7 m
7 .rajini 0$A E /,@1 m


(ig. /7. %"erestea $ elemente componente:
* $ fata' / $ cant' 7 $ capat' 0 $ muc"ie: ? $ tesitura.
F

(ig. /0. )enumirea pieselor de c"erestea dupa gradul de prelucrare a canturilor:
a $ c"erestea ti#ita: b $ c"erestea semiti#ita. c $ c"erestea neti#ita.

(ig. /?. ,ortimente de c"erestea, dupa forma geometrica a sectiunii trans#ersale:
a $ lemn semirotund' b $ lemn sferic' c $ grinda cu doua fete' d $ grinda cu trei fete' e $
grinda cu patru fete'
f$ margine: o $ laturoi.
Lemnul cioplit sau GcioplituraH (fig. // se obtine prin cioplirea lemnului rotund,
rezultnd grinzi cu fete netede si muc"ii tesite sau ascutite !emnul cioplit se foloseste mult la
constructii rurale, poduri, tra#erse.
Cheresteaua (lemnul ecansat se obtine prin debitarea bustenilor paralel cu a&a
longitudinala, cu ajutorul gaterelor, ferastraielor panglica sau ferastraieior circulare, si are cel
putin o fata neteda.
%"eresteaua li#rata santierelor de constructii se poate clasifica dupa urmatoarele criterii:
a dupa specia lemnoasa, e&ista: c"erestea de rasinoase (brad, molid, pin etc.'
c"erestea de foioase tari (fag, stejar, carpen, paltin, ulm etc.' c"erestea de foioase moi (plop,
tei, anin, salcie etc.'
b dupa gradul de prelucrare a canturilor (fig. /0, e&ista urmatoarele tipuri$ c"eresteaua
ti#ita, care are ambele canturi prelucrate (daca este fara tesitura pe canturi, ea se numeste
Gc"erestea ti#ita curatH, c"eresteaua semiti#ita, care are un singur cant prelucrat'
c"eresteaua neti#ita, care are ambele canturi neprelucrate (are forma rezultata din
bustean'
c dupa forma geometrica a sectiunii trans#ersale (fig. /?, e&ista urmatoarele sortimente:
lemn semi$
rotund, sfert, grinzi sau prisme cu doua fete, grinzi sau prisme cu trei fete, grinzi sau prisme
cu patru fete, margini, laturoaie'
d dupa grosime (sau raportul intre grosime si latime, fig. /@, e&ista urmatoarele sortimente:
scndura, dulap, margine, grinda, sipca, rigla' in tabelul 7 sunt cuprinse dimensiunile
principalelor sortimente de c"erestea, de foioase si rasinoase'

C


(ig. /@. ,ortimente de c"erestea, in functie de grosime:
a $ scndura' b $ dulap' c $ margine' d$ grinda' e $ sipca' f$ rigla.
Tabelul 3 ortimente de cherestea dupa !rosime sau dupa raportul dintre latime si
!rosime
)enumirea
produselor de
c"erestea
%"erestea
de foioase

%"erestea de
rasinoase


Irosimea,
mm
IrosimeJlatime,
mmJmm
Irosimea,
mm
IrosimeJlatime,
mmJmm
KKLipci
/1, /?, 71
(7/, 01
@1...nelim.
*11...nelim.
*/, *F,/0 F1... 711
(rize ?1. ..*11 *11...nelim. /F... A? *11... 711
,cnduri
numai
stejar
*11... 711 *11... 711 */1. ..7?1
)ulapi ?1. ..*11 ?1.. .*11 /F. .C@ 7F. ..*?1
Irinzi
/1, /?, 71,
01
/1... 01 */, *F,/0 *F. ..0F
+igle /1,/? 7?.. .*/1 *F,/0 7?. ..C?
4abelul 0 ,ortimente de c"erestea dupa lungime

*1
,ortimentul de
c"erestea
%"erestea de foioase %"erestea de rasinoase
!imitele
lungimilor, m
%restere,
cm
!imitele
lungimilor,
m
%restere, cm
!unga *,F1.. .@.11 *1 7,11.. .@,11 /?
,curta *,11... *,A1 *1 *,11.. ./,A? /?
,ubscurta 1,0?... 1,C? ? 1,?1.. .1,C? ?
(rize: $ scurte $
lungi
1,/1.. .1,/?
*,11.. .7,11
? *1 $ $
KKLipci 1,01... *,11 ? *,11.. ./,A? /?
+igle peste * ,11 *1 7,11.. .@,11 ?1

(ig. /A. )enumirea pieselor de c"erestea, in functie de pozitia fetelor in raport cu inelele
anuale:
a $ c"erestea radiala' b $ c"erestea semiradiala' c $ c"erestea tangentiala.


e dupa lungime, e&ista urmatoarele sortimente de c"erestea: lunga, normala, scurta,
subscurta' dimensiunile acestor sortimente sunt cuprinse in tabeiul 0'
f dupa pozitia piesei de c"erestea in raport cu ineleJe anuale (fJg. /A e&ista urmatoarele
sortJmente: c"erestea radiala (ung"iul dintre tangenta la inelele anuale si fata e&terioara este
cuprins intre @1M si C1M' c"erestea semiradiala (ung"iul dintre tangenta la inelele anuale si
fata e&terioara este cuprins intre 0?M si @1M' c"erestea tangentiala (ung"iul dintre tangenta la
inelele anuale si fata e&terioara este cuprins intre 1M si 0?M'
g dupa locul ocupat in sectiunea trans#ersala a bustenilor (fig. /F, e&ista urmatoarele
sortimente: piesa a&iala, piese centrale, piese laterale si laturoaie'
" dupa calitate, lemnul se clasifica in functie de prezenta defectelor (numarul si marimea
lor, precum si in functie de calitatea prelucrarii.
Parchetul (fig./C este un produs semifabricat din lemn, sub forma de lamele
paralelipipedice, a#nd canturi prelucrate astfel inct sa se poata imbina intre ele. ,e foloseste
la pardoseli si se fabrica in mai multe sortimente: piese de parc"et, frizuri de parc"et,
per#azuri. .arc"etul se fabrica din frize si sipci de foioase, mai ales de fag si stejar, in mai
multe #ariante dimensionale.
**
"i!# $%. )enumirea pieselor de c"erestea, dupa locul ocupat in sectiunea trans#ersala a
busteanului:
* $ piesa a&iala' / $ piese centrale' 7 $ piese laterale' 0 $ laturoaie.

"i!# $&. .arc"etul: * $ piesa de parc"et' / $ frizuri de perete' 7 $ per#aze.

,cndurile rindeluite si profilate (fig.71 sunt produse semifabricate din lemn, care se
folosesc in constructii fara alte prelucrari. 9le pot fi profilate pe canturi in diferite forme
(lamba si uluc, falt etc.. ,cndurile rindeluite se folosesc la dusumele, la placarea peretilor,
plafoanelor etc.
(urnirele sunt foi subtiri obtinute prin derularea sau taierea plana a bustenilor de diferite
specii. (urnirele oot fi:
$ estetice, cu desen decorati# si grosimi de 1,0$* mm' se obtin prin taiere plana sau
derulare e&centrica si se folosesc la acoperirea unor suprafete de material lemnos'
$ te"nice, cu grosimi de 1,?$7,* mm' se obtin prin derulare centrica si se folosesc la
fabricarea placajului, panelului, lemnului stratificat sau la acoperirea suprafetelor cu subfurnir
sau furnir de dos.
.rodusele stratificate sunt de mai multe feluri, si anume: placaj, panel, panouri celulare
etc.
.lacajul (fig. 7*,a este un panou alcatuit dintr$un numar impar de foi de furnire te"nice,
incleiate intre ele, cu directia fibrelor alternati# perpendiculara. .lacajul se fabrica cu di#erse
dimensiuni si numere de straturi. %ele mai folosite placaje sunt cele din fag. in lucrarile de
constructii, placajele se pot folosi la pardoseli, pereti despartitori, cofraje etc.
.lacajul prezinta multe a#antaje fata de lemn, si anume: are latimi cu mult mai mari
dect cele mai late sortimente de scnduri (deci se poate reduce numarul de inadiri' are
structura mai omogena dect lemnul masi#'
(ig. 71. ,cnduri rindeluite si profilate: a $ cu lamba si uluc' jb $ cu falt' c $ profile di#erse'

(ig. 7*. .anouri stratificate: a$placaj' b$panel.
are stabilitate dimensionala mai buna' nu crapa si are greutate redusa' este estetic si placut.
.lacajul se poate finisa in diferite moduri (transparent, opac.
Panelul (fig. 7*,@ este un panou din lemn format dintr$un miez din sipci acoperite pe
ambele fete cu un strat de furnir te"nic, prin incleiere. (ibrele furnirelor #or fi perpendiculare
*/
pe directia fibrelor sipcilor din miez. Aceste panouri se pot slefui, furnirui, colora, lacui,
#opsi.
.anourile celulare (fig. 7/ sunt alcatuite din rame de c"erestea dublu placate cu panouri de
placaj sau .(!, a#nd in interior un miez care poate fi confectionat din diferite materiale.
,emifabricate superioare din lemn. 5tilizarea acestor sortimente duce la importante
economii de c"erestea pe santier.
.lacile din asc"ii de lemn (.A! sunt panouri obtinute prin aglomerarea asc"iilor de lemn
cu ajutorul unui adezi# si, apoi, presarea la temperaturi ridicate. 9le se fabrica in mai multe
sortimente si se pot folosi asa cum rezulta din fabricatie sau se pot innobila. Aceste panouri au
urmatoarele a#antaje fata de lemn: sunt mai omogene (au aceleasi proprietati mecanice in
toate directiile' rezista mai bine la #ariatiile de umiditate din atmosfera.
.lacile din fibre de lemn (.(! sunt panouri fabricate din fibre de lemn im$pslite si
incleiate. 9le se fabrica in mai multe sortimente si pot a#ea suprafata emailata, melaminata,
furniruita sau imprimata. Aceste panouri se utilizeaza in constructii pentru izolarile termice
sau acustice ale planseelor si peretilor, precum si la alte lucrari (captuseli interioare, tencuieli
uscate, cofraje etc..

(ig. 7/. .anou celular (structura: * $tra#ersa ramei' /$montantul ramei' 7$adaos pentru
montarea broastei' 0 $ placarea cu .(! dur' ? $ furnir de fata' @ $ miez celular' A $ bordura' a$
panou pentru usi, cu inc"idere fara falt' b $ panou pentru usi, cu inc"idere in falt' c $ tipuri de
miezuri celulare.
*7
*0