Lemn

1. Compozitie
- Se caracterizează prin compoziție chimica elementara, si anume carbon, C— 49%, H2 — 6.3%, O2 —
44%, azot si oligoelemente.
- Lemnul contine in proportie de 97% - 99% substante organice si 3% substante minerale, acestea fiind
cele care raman sub forma de cenusa in urma arderii.

2. Structura
- Lemnul este format in proportie de 90% - 95%, in functie de esenta, din polizaharide de forma: celuloza
(fiind cea care formeaza fibra lemnoasa), lignina sau hemiceluloza.
- Polizaharidele formeaza macrostructura lemnului.
- Inelele anuale sunt formate din lemn de primavara (partea mai afanata), si lemn de toamna
(partea mai compacta), dezvoltarea in lateral a lemnului, avand loc sub coaja.
- In functie de cum sunt taiate inelele anuale, apare variatia de volum rezultata in urma variatiei de
umiditate.

3. Factorii care determina proprietatiile

- Natura organica a lemnului
- Esenta, clasa din care el face parte — foioase, rasinoase
- Directia pe care se masoara proprietatile: Axial, Radial, Tangential, Paralel sau Perpendicular
pe fibra. Oricum se masura aceste proprietati apar variatii diferite.
- Proprietatile lemnului se modifica numai cu variatia apei de higroscopicitate.
- Determinarile standard pe lemn se fac la umiditate relativa de 15%

4. Proprietati fizico-mecanice
4.1 Fizice
- Densitatea absoluta: nu variaza cu esenta lemnoasa. Ea este egala cu 1500 kg/m3.
- Densitatea aparenta: variaza cu esenta, cu tipul de arbore in cadrul aceleiasi esente, si cu umiditatea.
- Higroscopicitatea: lemnul este un material hidrofil si absoarbe vaporii de apa din admosfera. Se
afecteaza intr-un fel proprietatile lemnului
- Umiditatea: absoluta ; relativa
- Transferul termic: reprezentat de coeficientul de conductivitate termica X = 0.29 W/mK.
- Variatia de volum: dependenta de umiditatea lemnului si de directia masurarii
4.2 Mecanice
- Rezistente: compresiune, intindere prin incovoiere, despicare, tractiune
- Deformatii

5. Comportarea la incalzire si protectia

- incalzit treptat, pana la 105°C — pierde apa libera din structura
- Incepand cu 110°C, din lemn incep sa distile gaze combustibile, cum ar fi metanul.
- La circa 200°C, aceste gaze se aprind in prezenta unei flacari. Se atinge astfel, punctul de aprindere.
- In jur de 300°C, intervine punctul de inflamabilitate, cand gazele degajate si lemnul se autoaprind.
- Pentru ridicarea acestor puncte, lemnul se ignifugheaza. Ignifugarea reprezintă oprirea degajării gazelor
prin impregnarea lemnului cu diferite substante

6. Durabilitatea si protectia
- Durabilitatea este determinata de rezistenta la putrezire, fiind cauzata de atacul biologic al unor
ciuperci xilofage. (produc substante acide cu un pH < 2)
- Lemnul se comporta bine la putrezire daca este perfect uscat sau suprasaturat cu apa.
- Pentru marirea durabilitatii lemnului se folosesc metode indirecte cum ar fi cele legate de transport si
depozitare, sau metode directe, legate de metodele de protectie prin fungicizare, tratare cu substante chimice,
substante fungicide, care sunt substante anorganice sub forma de solutii de electroliti, sau substante organice.
- Putin durabile: lemnul rezista intre 3 si 7 ani. Exemplu: bradul si molidul.
- Durabile: lemnul rezista intre 7 si 10 ani. Exemplu: salcamul, pinul, frasinul.
- Foarte durabile: lemnul incepe sa putrezeasca dupa 10 ani. Exemplu: stejarul si nucul. Stejarul tratat cu
gudron, durabilitatea sa poate creste pana la 30 de ani, iar tratat cu clorura de zinc, durabilitatea sa poate creste
mai mult de 15 ani.

7. Materiale cu structura nemodificata si modificata

7.1 Cu structura nemodificata (foioase si rasinoase)
a. Materiale brute
- busteni (lemnul curatat de coaja) — materie prima pentru cherestea, stalpi de inalta tensiune, traverse
de cale ferata sau sprijinirea diferitelor constructii.
- lemnul rotund pentru construcții — rezultat din rasinoase: bile, manele, prajini. Toate sunt folosite ca
materiale de schelarie sau pentru lucrari de reazem, in special pentru taluzare.
b. Materiale semifabricate
- Cheresteaua, obtinuta din bușteni de foioase sau rasinoase, prin operatiile de taiere, de debitare si
tivire: grinzi, dulapi, rigle, scanduri, sipci.
- Traversa de cale ferata: confectionata din stejar si mai rar din fag. Este formata din talpa traversei, fata
traversei, laterale, teșituri. Se impart in 4 clase: Traversele prelucrate pe toate fetele cu tesituri ; Prelucrate pe
toate fetele dar fara tesituri ; Prelucrate pe 3 fete, iar a 4a avand curbura naturala ; Traverse la care este
prelucrata numai fata. Conditii de calitate ale traverselor de cale ferata: ele se utilizeaza obligatoriu fungicizate ;
trebuie sa fie lipsite de defecte structurale, mai ales in zona de prindere a caii; nu se admit curburi, mai ales in
plan vertical
- Furnirul: se obtine numai din lemn de foioase si reprezintă foi cu grosimi cuprinse intre 0.1 si 8 mm. Se
obtine prin operatiile de derulare si de decupare.
c. Materiale finite
- Placaje: rezultate dintr-un numar impar de foi de furnir, impregnate si liate cu rasini si presate
la cald.
- Paneluri: se obtin din sipci imbinate cu adezivi si acoperite cu foi de furnir sau placaj. Ele
substituie cheresteaua.
- Placi celulare: sunt realizate dintr-un cadru de lemn, in interiorul caruia este format un caroiaj.
In ochiurile acestui caroiaj, se introduce un material izolator. Cadrul respectiv acoperindu-se cu furnir.

7.2 Cu structura modificata

Ele valorifica superior masa lemnoasa, care nu are ca destinatie materialul de constructii.
Compozitia chimica se modifica prin impregnarea materialului de baza lemnos cu compusi macromoleculari de
tipul rasinilor.
Structura acestor materiale se modifica prin presare la cald.

- PAL-ul este obtinut din aschii de regula de rasinoase, impregnate si liate cu rasini, cu
substante ignifuge si hidroizolante. In functie de continutul in rasini si de temperatura si presiunea la
care sunt obtinute, aceste materiale se impart in placi usoare cu densitatea aparenta mai mica de 450
kg/m3, placi semigrele cu densitatea aparenta intre 450 — 750 kg/m3 si placi grele cu densitatea
aparenta mai mare de 750 kg/m3. (OSB = Oriented Strand Board)
- PFL-ul se obtine din fibra lemnoasa fabricata prin defibrare mecanica sau chimica, masa fibroasa se
omogenizeaza cu rasini si se preseaza la cald. In functie de tehnologia de obtinere, si aceste placi pot avea
densitati cuprinse intre 400 si 900 kg/m3. (MDF = Medium Density fiberboard)
- Lignofolul (lemn stratificat densificat LSD), obtinut din foi de furnir impregnate cu rasini, si presate cu
100 — 150 atm, la temperaturi cuprinse intre 140 si 150°C. Se obtine un material cu aspect diferit de cel al
lemnului.
- Tego - Se utilizeaza pentru cofrajele de inventar. Se poate turna in ele beton fara ca acestea
sa fie unse, nu absorb apa, nu se deformeaza, este un material foarte dens, de culoare roscata.
Prezinta urmatoarele caracteristici fizico-mecanice: Densitatea aparenta 1200 kg/m3 = Compactitate
foarte mare ; Rezistenta la compresiune 1600 daN/cm2 ; 2400 daN/cm2 rezistenta la intindere ;
Duritate Brinell, cu valoare in jur de 18.
- Lignostonul, obtinut din lemn de carpen, care este un lemn afanat. Acest lemn se impregnează
cu rasini si se presează la cald, pana cand volumul sau scade cu 25% - 30%; Densitatea aparenta este
cuprinsa intre 1300 — 1400 kg/m3 ; Rezistenta la compresiune este in jur de 2500 daN/cm2 ;
Rezistenta la tractiune 2500 daN/cm2 ; Rezistenta la incovoiere statica 2500 daN/cm2 ; Un material
total insensibil la apa.