CONSTRUCTII AGROTURISTICE

CU STRUCTURA DIN LEMN

DOCUMENTE SIMILARE
Share on tumblrShare on vkShare on
facebookShare on mymailruMore Sharing
Services0

Constructii
+ Font mai mare | - Font mai mic

ASAMBLARI PRIN BOLTURI - Calculul de

rezistenta
MARCAJE RUTIERE
MODERNIZARE STRAZI LOCALITATEA
SLOBOZIA JUD IALOMITA
CONSTRUCTII AGROTURISTICE CU
L - ZONA DE LOCUIT
STRUCTURA DIN LEMN
PLANSEE DIN BETON ARMAT MONOLIT
INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE
1 LEMNUL CA SI MATERIAL DE
CAIET DE SARCINI - INSTALATII DE
CONSTRUCTIE
CANALIZARE INTERIOARE EXECUTATE CU
TUBULATURA DIN PVC
Lemnul a fost folosit pentru realizarea Dimensionarea elementelor de otel/aluminiu
structurii de rezistenta a constructiei inca MATERIALE DE CONSTRUCTII PENTRU
din cele mai
INSTALATII - Subiecte pentru examen + raspunsuri
Tamplarie - GLAFURI PENTRU FERESTRE
vechi timpuri datorita urmatoarelor avantaje:
rezistente mecanice relativ mari atat la
compresiune cat si la intindere
prelucrarea lemnului este usoara datorita
rezistentei reduse la prelucrare

TERMENI importanti pentru acest

document

: case vechi din lemn : : STRUCTURA LEMNULUI :pereti

de rezistenta plan :

este mai ieftin ca otelul si betonul deoarece

nu necesita cheltuieli de fabricare si consum mare de energie
constructiile din lemn se pot executa in orice anotimp fara a necesare masuri speciale ca la beton
si zidarie
asamblarea, montarea si demontarea constructiilor din lemn se face cu usurinta si cu cheltuieli
mici iar recuperarea poate fi de 100%
coeficientul de conductibilitate termica este redus, lemnul fiind un excelent izolator termic;
rezistenta pe care o opune trecerii unui flux termic este de 300 de ori mai mare decat a otelului si
de 10 ori mai mare decat a betonului
durabilitatea este mare in conditiile in care se asigura protectie impotriva focului si putrezirii
cheltuielile de intretinere sunt nule sau foarte mici, deoarece nu apare fenomenul de coroziune ca
la otel
este un material 100% natural, 100% reciclabil; nu polueaza mediul nici la punerea in opera nici in
procesul de fabricatie cum se intampla cu betonul sau otelul
bradul, pinul si molidul, speciile care asigura cel mai bun lemn de constructii, sunt raspandite pe
arii largi in Romania, in special in nordul tarii.
Acest material prezinta urmatoarele dezavantaje:
lemnul este un material neomogen si anizotrop, avand noduri si defecte precum si rezistente
mecanice diferite perpendicular si paralel cu fibrele
umiditatea are influenta negativa asupra proprietatilor si rezistentelor lemnului

in timpul exploatarii apar fisuri si crapaturi, desprinderi de noduri, care pot reduce mult
capacitatea portanta a elementelor de constructie.
elementele de constructii din lemn necesita masuri speciale de protectie la foc, in special cele cu
sectiuni reduse
1.1 Utilizarea lemnului lamelat incleiat. Lemnul lamelat incleiat este un produs relativ nou, care
datorita calitatilor sale deosebite, se foloseste pe scara tot mai larga. Se obtine in urma unui proces de
asamblare prin incleiere a mai multor piese din lemn ecarisat (scanduri, dulapi, rigle) in conditii
speciale de executie.
Din punct de vedere al proprietatilor mecanice si a eficientei economice lemnul lamelat incleiat
este superior lemnului masiv din urmatoarele motive:
rezistenta la forfecare a cleiului este superioara celei a lemnului
cleiul asigura o legatura perfect rigida intre piesele asamblate
efectul negativ al defectelor pieselor componente se diminueaza, deoarece suprapunerea acestora
in aceeasi sectiune este putin probabila
la executia elementelor din lemn incleiat lemnul este valorificat la maxim, putand fi utilizate si
piese din lemn cu dimensiuni mici se pot obtine elemente cu sectiuni mari la care nu mai exista
pericolul aparitiei fisurilor se pot obtine elemente cu lungime mare (lungimea acestora nu mai
depinde de lungimea arborelui)

Fig.1 Grinda din lemn lamelat

incleiat. 46
Tinand seama de aceste avantaje se poate afirma ca lemnul lamelat incleiat este un material
de constructie modern, performant si eficient.
Utilizarea eficienta a lemnului in elementele din lemn lamelat incleiat poate fi ilustrata si prin
modul de confectionare a grinzilor, la care in zonele cu solicitari maxime se prevad scanduri de calitate
superioara, iar in restul sectiunii se pot utiliza si scanduri de calitati inferioare

Fig. 2 Utilizarea scandurilor de calitate superioara in zonele comprimate si intinse duce la cresterea
capacitatii portante a grinzilor din lemn lamelat incleiat.
Cresterea capacitatii portante a grinzilor se poate realiza si prin legarea scandurilor prin
metoda cu dinti (finger joint), pe directie longitudinala. In aceasta metoda piesele de lemn sunt in
prealabil prelucrate la capete, prin crestarea sub forma dintilor de fierastrau, apoi sunt incleiate,
urmarindu-se si de aceasta data dispersarea zonelor de imbinare.

2 STRUCTURA SI PROPRIETATILE LEMNULUI

Lemnul este produs prin cresterea si dezvoltarea arborilor si arbustilor de foioase (fag, stejar, tei,
paltin, ulm, frasin, nuc, carpen, plop etc.) si conifere sau rasinoase (brad, molid, pin, etc.). In
constructii cea mai larga utilizare o are lemnul de rasinoase, datorita faptului ca are durabilitate
ridicata, structura simpla si proprietati fizico-mecanice bune.
2.1 Structura macroscopica a lemnului. Modul de grupare a elementelor anatomice observabile cu
ochiul liber se numeste structura macroscopica. Cunoasterea acestei structuri este de mare
importanta pentru identificarea rapida a diverselor specii de lemn, respectiv pentru aprecierea calitatii
lemnului arborilor din cadrul unei specii.
Din figura 4 se pot observa urmatoarele elemente anatomice importante:
maduva-este formata din tesut moale, si este situata in centrul cilindrului lemnos
alburnul-este zona situata in imediata apropiere a cojii prin care circula seva; lemnul de alburn
este mai putin rezistent si putrezeste mai usor
lemnul matur-se afla in zona centrala a trunchiului si este format din celule moarte; acest lemn are
calitati mecanice superioare si rezista mai bine si la putrezire; atunci cand are o culoare mai
inchisa decat a lemnului din alburn poarta numele de duramen; speciile de rasinoase cu duramen
sunt pinul, laricele, tisa si duglasul, iar speciile fara duramen sunt molidul si bradul; dintre foioase
stejarul, nucul, ulmul, frasinul, salcamul, salcia, ciresul si plopul au duramen, iar fagul, paltinul,
carpenul, teiul si mesteacanul nu au duramen
inelele anuale-reprezinta cantitatea de lemn formata intr-o perioada de vegetatie; inelul anual are
doua zone care se deosebesc atat ca aspect cat si ca rezistenta: lemnul timpuriu sau de primavara
si lemnul tarziu sau de vara; prin numararea inelelor anuale se poate determina varsta arborelui;
razele medulare-sunt formate din celule in care se depoziteaza substante hranitoare

porii-sunt prezenti doar la lemnul de foioase; in sectiune transversala au aspectul unor orificii, iar
in sectiune tangentiala se prezinta sub forma unor zgarieturi
cambiul-este format din celule care asigura cresterea in grosime a cilindrului lemnos; in fiecare an
se formeaza un tesut de coaja vie (numit liber) spre exterior si un inel anual spre interior; cambiul
este situat sub coaja si se observa usor, imediat dupa indepartarea acesteia, avand o consistenta
lipicioasa
coaja sau scoarta este formata din coaja vie si coaja moarta, care constituie invelisul protector al
arborelui.
Arborele se poate sectiona dupa trei planuri, realizandu-se sectiuni transversale (perpendicular pe
axa longitudinala a trunchiului), sectiuni radiale (prin axa longitudinala a trunchiului) si sectiuni
tangentiale (perpendicular pe raza si tangenta la un inel anual).
2.2 Defectele lemnului. Lemnul poate prezenta diferite anomalii si defecte, care se clasifica
astfel:
defecte de forma ale trunchiului si defecte de structura a lemnului noduri si crapaturi gauri
de insecte, alteratii, defecte datorate parazitilor vegetali defecte de ranire

3 CONSTRUCTII CU STRUCTURA DIN LEMN

Constructiile cu structura din lemn sunt destul de rar intalnite in Romania, aplicabilitatea
acestor structuri fiind restransa doar la domeniul constructiilor de locuinte individuale din zonele rurale
de deal si de munte si ses si case de vacante. In trecut, majoritatea locuintelor taranesti au fost
executate, cu structura din lemn, as cum se poate vedea astazi in muzeele satului din Bucuresti, Sibiu

Fig.8 Casa veche taraneasca de lemn din zona Banatului expusa la muzeul satului din Timisoara
Acest fapt se datoreaza schimbarilor intervenite in sectorul constructiilor din Romania in a doua
jumatate a secolului XX, cand s-a trecut la construirea masiva de locuinte colective din beton armat
(blocuri). Totusi experienta acestor ani demonstreaza ca locuintele colective din beton nu sunt
corespunzatoare din multe puncte de vedere: economic, psiho-social, confort termic si acustic,
protectia mediului inconjurator, etc. De aceea, este necesara gasirea de solutii pentru construirea de

locuinte individuale, din structuri usoare, care sa asigure tot confortul necesar unei locuinte moderne,
la un pret scazut.
In SUA si Canada structurile din lemn sunt utilizate la peste 55% din locuinte in timp ce in
Romania ponderea lor este de circa 2%. Una din cauzele principale a eliminarii acestor structuri o
constituie lipsa specialistilor care sa fie capabili sa proiecteze si sa execute structuri eficiente din lemn,
intrucat invatamantul superior tehnic formeaza in continuare ingineri constructori specializati in primul
rand pe structuri grele.
Lemnul a fost utilizat si pentru construirea lacasurilor de cult de-a lungul secolelor, in cele mai
diferite zone geografice.
Datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta lemnul ca material de constructie (rezistentele
mecanice relativ mari, greutatea proprie redusa, prelucrare usoara. rezistenta la transmisie termica
ridicata etc.); acesta a fost folosit pe scara larga in decursul timpurilor la realizarea constructiilor.
Datorita existentei noilor produse pe baza de lemn si a posibilitatilor noi privind protectia lemnului
impotriva putrezirii si a focului, precum si a posibilitatilor mari de asociere cu alte
materiale eficiente (moderne), in prezent se remarca tendinta tot mai mare pentru realizarea caselor la
care lemnul se foloseste numai pentru elemente de rezistenta.
Casele din material lemnos asociat cu alte materiale moderne reprezinta o continuare a
traditiei constructiilor din lemn, ridicata pe o treapta superioara, datorita dezvoltarii industriei
materialelor de constructii si a tehnicii constructiilor. In noua varianta, constructia caselor se bazeaza
pe utilizarea unui numar relativ redus de prefabricate.
Fata de constructiile clasice din zidarie, durata de executie se reduce foarte mult. Timpul
necesar montajului si asamblarii prefabricatelor este minim, toate operatiile pe santier executandu-se
pe baza unui plan de montaj. fara a necesita utilaje speciale.
Panourile prefabricate de pereti si p1ansee se realizeaza cu termo si fono-izolatie,
corespunzatoare gradului de protectie impus prin prevederile normativelor in vigoare.
Toate elementele din lemn masiv sunt tratate in mod corespunzator, pentru a asigura o
protectie antiseptica, fungicida si ignifuga a constructiei.
Totodata, finisajele se realizeaza in culori pastelate, din materiale noi, asigurandu-se astfel un
aspect p1acut si o protectie buna la intemperii si uzura. Tamplaria, care poate fi realizata din lemn de
rasinoase de calitate superioara sau din mase plastice, finisata cu emailuri in culori adecvate, este, de
regula, inglobata in panouri sau se livreaza separat, o data cu acestea. .
3.1 TIPURI CONSTRUCTIVE CARACTERISTICE
Din punct de vedere constructiv, casele din lemn se pot realiza in urmatoarele doua tipuri
principa1e: cu pereti portanti din lemn masiv; din panouri mari portante. cu schelet din lemn.
Alegerea tipului constructiv se face in functie de o serie de factori, dintre care cei mai
importanti sunt: destinatia, regimul de inaltime si indici tehnico-economici.
Destinatia cladirii (case de locuit sau case de vacanta) determina anumite cerinte si elemente
functionale, respectiv un anumit mod de organizare si de compartimentare a spatiului in plan si un
anumit tip constructiv de structura. Totodata, forma in plan a cladirii si modul de rezolvare a partiului
au implicatii directe asupra pozitiei elementelor portante verticale, influentand alegerea unuia dintre
tipurile constructive mentionate.
Regimul de inaltime a unei cladiri este determinat de destinatie, aspecte urbanistice si posibilitati
tehnologice de realizare. La stabilirea regimului de inaltime (P, P + lE sau P+ 1M), trebuie sa se
tina seama de faptul ca o data cu cresterea inaltimii cresc si incarcarile (solicitarile), pentru
preluarea si transmiterea carora se impune o anumita rezolvare constructiva, atat in ceea ce

priveste sistemul de rezistenta cat si in ceea ce priveste natura materialelor folosite.

Alegerea tipului constructiv (structural) trebuie sa tina seama si de urmatorii indici tehnico
economici: cresterea productivitatii muncii pe santier si reducerea perioadei de
executie; reducerea consumului de materiale si a costului etc.
3.1.1 Case cu pereti portanti din lemn masiv. Acestea au in prezent un domeniu mai restrans de
folosire, datorita faptului ca reclama un consum mare de material lemnos de bun calitate. In general,
acest tip de pereti se utilizeaza pentru realizarea constructiilor de case si cu caracter turistic,
amplasate in zonele montane, unde lemnul apare ca un material local de constructie.
Peretii portanti sunt aceia care preiau si transmit la infrastructura incarcarile verticale si
orizontale, indeplinind astfel si rolul de contravantuire. In raport cu pozitia pe care o ocupa in
ansamblul constructiei, acestia pot indeplini functia de inchidere (pereti exteriori) sau de
compartimentare (pereti interiori). In fig. 4.4 este prezentat parterul unei case cu pereti din lemn
masiv si sectiune transversa1a, avand o parte din functiuni amplasate la mansarda.

In general, peretii din lemn masiv se pot realiza din lemn brut, prelucrat pe fata, sau din lemn
ecarisat. In vederea protejarii corespunzatoare a peretilor impotriva umiditatii din sol, acestia se
realizeaza pe un soclu suprainaltat din beton, prevazut Ia partea superioara cu hidroizolatie orizontala
alcatuita din doua stratului de panza sau carton asfaltat, lipite cu bitum la cald.
Peretii din, lemn masiv se pot realiza cu una sau ambele fete aparente. Solutia cu ambele fete
aparente se aplica mai mult in cazul casutelor camping, la care nu se pun conditii speciale de protectie
termica, in schimb se cere realizarea unor conditii de ambianta cat mai placute.
In cazul caselor de locuit, peretii din lemn masiv se realizeaza, de obicei cu fata exterioara
aparenta (curba sau plana fig. 10), iar pe fata interioara se aplica un strat termoizolant si un finisaj,
care se poate executa in diferite variante (lambriu din lemn, ghips-carton etc.). Grosimea riglelor
(grinzilor) din lemn variaza intre 7,5 si 10 (12) cm, iar grosimea stratului de termoizolatie rezultata din
calculul la transmisie termica, tinand seama de rezistenta globala minima impusa de STAS 6478/1
93.

Imbinarea grinzilor la colturi se poate face in coada de randunica sau sub forma de chertare cu
capete prelungite, iar etansarea rosturilor, prin prelucrarea suprafetelor de contact sub forma de
lamba si uluc sau prin realizarea unei adancituri in care se introduce o banda subtire de etansare din
materiale sintetice (fig. 11). Varianta sub forma de lamba si uluc (fig. 11, b) se foloseste, de obicei, la
realizarea casutelor de vacanta, iar variantele a si c (fig. 11), la realizarea caselor de locuit.

a-din grinzi cu fata exterioara curba; b-cu ambele fete plane; a-in coada de randunica; b, c-prin
chertare 1-grinzi de lemn; 2-termoizolatie; 3-lambriu din lemn; 4-hidroizoiatie. cu capete
prelungite.
In cazul caselor de vacanta avand dimensiunile in plan relativ reduse (200-300/250-350 cm),
peretii se pot realiza din cherestea (scanduri sau dulapi), cu grosime redusa (variind in general intre
2,8 si 4,8 cm). In scopul fixarii intre ele si al etansarii rosturilor, canturile cherestelei se prelucreaza
sub forma de lamba si uluc, simplu sau dublu, in functie de grosime (fig. 14).
Imbinarea de colt se poate face si prin intermediul unor stalpisori, cand prinderea se realizeaza prin
cuie sau suruburi de lemn sau prin chertare cu petrecere (fig. 15). In primul caz (fig. 15, a), pentru
inchiderea rostului vertical care se creeaza intre cele doua scanduri, se impune prevederea, la
exterior, a unei lamele verticale subtiri fixate prin cuie sau suruburi.

In figura 16 se prezinta cate un exemplu de casa de vacanta realizat in fiecare din cele doua
variante de imbinare a lamelelor la colturi si intersectii: a-cu stalpisori interiori si lamele subtiri pentru
inchiderea rosturilor; b-cu chertare si petrecere a lamelelor intersectate.

3.1.2 Case prefabricate cu pereti portanti din panouri mari. Executate din lemn asociat cu
produse pe baza de lemn si alte materiale eficiente, se pot realiza intr-o gama foarte variata (casute
camping, cabane turistice, case de vacanta si case de locuit).
Peretii portanti din panouri mari se realizeaza, de obicei, cu schelet format din rigle de lemn,
captuseala din produse noi pe baza de lemn (PAL, PFL) in combinatie cu alte produse moderne (lemn ciment, ghips-carton, mase plastice etc.) si o umplutura termo sau fonoizolanta, realizata din materiale
usoare (vata minerala, po1istirer expandat etc.).
Modul de alcatuire constructiva, tipul captuselii si natura ump1uturi se stabilesc in functie de
rolul panoului:(portant sau neportant) si functia acestuia (de inchidere sau de compartimentare
interioara).
Numarul tipuri1or de panouri (exterioare si interioare) depinde de
modul de realizare a partiului si de compartimentarea interioara. Un exemplu
de realizare a unui panou de perete portant, exterior si interior, care poate fi
executat in mai multe variante de alcatuire constructiva, este prezentat in
fig. 17.

In general, panourile de pereti portanti (exteriori si interiori) sunt alcatuite dintr-un schelet de
rezistenta format din talpi (orizontale), montanti si rigidizari (drepte sau oblice). Captuseala
panourilor se poate realiza in diferite variante, natura materialelor folosite se alege in functie de
pozitia panoului (exterior sau interior).
In cazul peretilor exteriori, fata exterioara se poate executa din frize de cherestea sau placi din
lemn-ciment, rezistente la variatii de umiditate si la intemperii, iar fata interioara din PAL-AI (placi din
aschii de lemn antiseptizate si ignifugate) sau lambriuri din cherestea. Umplutura cu rol termoizolant
se poate realiza din vata minerala, polistiren extrudat etc. La pereti interiori, captuseala se realizeaza,
de obicei, din PAL-AI sau lambriuri din cherestea (scanduri) din lemn de rasinoase sau ghips-carton. In
tara noastra au fost proiectate si realizate mai multe tipuri de casute camping, week end si case de
locuit, avand peretii portanti din panouri mari din lemn si produse noi pe baza de, lemn (PAL si PFL).
Unul din tipurile de casute week-end si case de locuit realizate de CPL Bacau este prezentat in fig. 1

Dupa modul de alcatuire a panourilor de pereti exteriori, se disting doua tipuri principale (fig.
19):
a-panouri tristrat, cu captuseala exterioara aparenta realizata sub forma de frize din
cherestea (scanduri) de rasinoase, iar cea interioara din PALAI (fig. 19, a); bpanouri tristrat, cu captuseala exterioara si interioara realizate din PAL, avand la
exterior un strat de aer si o protectie din zidarie de caramida aparenta, de 12,5 cm
grosime (fig. 19, b). .
Panouri de pereti exteriori de tip ,,a se folosesc, de obicei, la realizarea caselor week-end sau
de locuit cu parter, iar tipul ,,b, la realizarea caselor de locuit parter sau cu mansarda (P + M),
amplasate in zone mai reci si cu climat umed.

6-strat aer de minimum 40 mm; 7-zidarie de caramida aparenta de 12,5 mm.

In strainatate, casele prefabricate din panouri mari, cu schelet portant din lemn, au capatat in
ultima perioada o extindere mare, mai ales pentru realizarea caselor de locuit individuale, parter cu
mansarda (P+M).
Extinderea mare, in. multe tari dezvoltate, a caselor de locuit din panouri mari, cu schelet din
lemn, se datoreaza avantajelor pe care le prezinta in comparatie cu solutiile clasice (traditionale), din
lemn sau zidarie, atat din punct de vedere tehnic cat si economic (consum redus de materiale
deficitare, reducerea perioadei de executie etc.).
Dintre variantele constructive moderne, folosite curent pentru realizarea caselor de locuit, se
pot mentiona urmatoarele doua:
panouri mari prefabricate, formate cu schelet din lemn, captuseala din placi de ghips-carton si
umplutura termoizolanta din vata minerala sau polistiren extrudat, avand la exterior un strat
suplimentar de protectie realizat din doua randuri de scanduri decalate
idem ca la varianta ,,a, avand la exterior un strat suplimentar realizat din caramida eficienta, de
12,5 cm grosime (fig. 20, b).

Fig. 22 Structura executata in Romania, cu pereti si plansee din lemn pentru locuinta unifamiliala.