B-dul Stefan cel Mare nr 8, Et.

1, cam 104
Iasi, Judetul Iasi
+(40) 742-777975 ; +(40) 749652134
+(40) 0332-802020

1

LEMNUL CA MATERIAL DE CONSTRUCTIE


1.GENERALITATI

Lemnul este unul din materialele de constructii folosite din cele mai vechi timpuri la executia diverselor lucrari
ca:poduri,fortarete,locuinte, constructii agrozootehnice etc.

Lemnul se utilizeaza si astazi curent in constructii pentru structuri de rezistenta, in special la acoperisuri, pentru
finisaje- tamplarie ,strat de uzura la pardoseli, placaje etc, pentru punerea in opera a betonului(cofraje)etc.
In etapa actuala dezvoltarea constructiilor de lemn este favorizata de posibilitatile usoare de prelucrare a
materialului lemnos, de dezvoltarea mijloacelor de imbinare si metodele stiintifice de calcul, dar este limitata de
concurenta noilor materiale de constructii(otel , aluminiu, materiale plastice, beton armat s.a.).Se urmareste in
principal realizarea de constructii din lemn tipizate industrializate, cu imbinari eficace(metalice, incleiate) ca:
tronsoane incleiate, arce lamelate produse industrial, case prefabricate etc. In aceasta conceptie s-au realizat
in ultimul timp constructii din lemn indraznete cu deschideri mari si forme arhitecturale variate.

Lemnul fiind de natura organica, cu o structura celulara, da un material eterogen si anizotrop, avand proprietati
variabile pe diferite directii(axiala, radiala, tangentiala) ale fibrelor.

1.1 Avantajele lemnului

Ca material de constructie lemnul prezinta o serie de avantaje si anume:
are un coeficient de calitate ridicat, dat de greutate materialului raportata la rezistenta lui;din acest
punct de vedere este comparabil cu otelul si superior betonului si zidariei.Acest avantaj este
semnificativ la acoperisuri , unde greutatea proprie a elementului constituie partea precumpanitoare a
incarcarii;
prezinta coeficient de dilatare liniara mic, astfel ca , la constructiile de lemn nu sunt necesare resturi de
dilatatie, si coeficient de conductibilitate redus, fiind un bun izolator termic;
se prelucreaza usor si cu mana de lucru mai putin calificata;
executarea si montarea constructiilor din lemn se poate face in orice anotimp, fara a se lua masuri
speciale;
lemnul este un material care permite realizarea unor forme arhitectonice placute;
la prelucrarea si punerea in opera consumul de energie calorica este minim.










B-dul Stefan cel Mare nr 8, Et. 1, cam 104
Iasi, Judetul Iasi
+(40) 742-777975 ; +(40) 749652134
+(40) 0332-802020

2
1.2 Dezavantajele lemnului

Datorita structurii celulare si a naturii sale organice lemnul prezinta si o serie de dezavantaje si anume:
poate avea unele defecte in structura :noduri, crapaturi, fibre deviate, pungi de rasina, gauri de insecte
etc., care influenteaza negativ proprietatile mecanice;
sortimentul de material lemnos obtinut prin debitarea bustenilor este limitat ca sectiune si ca lungimi
este un material inflamabil, necesitand masuri de protectie speciale contra incendiilor;
variatia umiditatii lemnului provoaca umflarea si contragerea acestuia;din cauza anizotropiei lemnului,
acest fenomen se manifesta diferit in raport cu directia fibrelor considerate,si anume: variatiile
dimensionale sunt minime in lungul fibrelor si au valori importante pe directia tangentiala inelelor
anuale.De aceea , piesele obtinute prin debitare se deformeaza la variatiile de umiditate aparand noi
crapaturi (mai ales in zone medulara), care reduc rezistentele mecanice ale piesei.Contractia poate fi
limitata printr-o alcatuire convenabila a detaliilor de constructie, astfel incat efectele acesteia sa fie
minime; de exemplu: la imbinarile cu pene acestea trebuie sa fie astfel asezate incat sa se impiedice
iesirea lor din lucru prin deformare;
utilizarea lemnului in constructie este limitata si datorita faptului ca este un material deficitar, a acrei
folosire in alte sectoare este economic mai justificata.

2.STRUCTURA SI COMPOZITIA LEMNULUI

Arborii folositi pentru lemnul de constructie se pot clasifica in doua mari categorii:
esenta de foioase(fag, stejar, carpen, frasin, salcam etc);
rasinoase(brad, molid, pin etc).

Substanta organica a lemnului absolut uscat contine in medie urmatoarele elemente chimice: 49,5% carbon,
6,3%hidrogen, 44,2%oxigen, care formeaza un numar de substante organice compuse-celuloza, lignina,
hemiceluloza etc.

Celule au diferite forme, cu peretii de grosimi variabile dupa felul esentei arborilor, dispuse diferit, dar
totdeauna orientate in doua sensuri:longitudinal si radial.

Celulele lemnului se grupeaza in tesuturi, care intr-o sectiune transversala prin trunchiul arborelui apar sub
forma unor inele concentrice, iar intr-o sectiune radiala, in straturi paralele.

Partea de arbore care furnizeaza lemnul de constructie este tulpina. Sectiunea transversala prin tulpina unui
arbore este alcatuita din urmatoarele straturi concentrice:coaja, cambiu(mazga),cilindrul lemnos si inima.In
constructii se foloseste,in general, materialul aflat in zona cilindrului lemnos , alcatuit din : alburn (lemnul
tanar), duramen (lemnul lignificat)si canalul medular.








B-dul Stefan cel Mare nr 8, Et. 1, cam 104
Iasi, Judetul Iasi
+(40) 742-777975 ; +(40) 749652134
+(40) 0332-802020

3
Cresterea in grosime se face prin suprapunerea de noi straturi celor existente in partea de sub coaja(zona
cambiu).Cantitatea de substanta formata in cursul unui sezon de vegetatie alcatuieste inelele sau cercurile
anuale .

Datorita conditiilor naturale ale mediului inconjurator in care se dezvolta , lemnul prezinta unele defecte de
crestere sau provenite din actiuni intamplatoare ca seceta excesiva, vanturi puternice, etc., precum si datorita
atacarii lemnului de catre bacterii(putregaiul) sau insecte xilofage

Cele mai importante defecte ale lemnului ,care au repercursiuni si asupra calitatii sale, sunt:
nodurile,formate la punctele de legatura ale ramurilor cu trunchiul arborelui . Nodurile pot fi aderente ,
concrescute(nu micsoreaza decat in mica masura rezistenta lemnului la compresiune, rezistenta la
intindere fiind insa foarte mult influentata) sau cazatoare(se desprind la debitare din bustean lasand o
gaura care slabeste sectiunea);
fibrele rasucite reprezinta un defect de crestere care micsoreaza rezistenta si genereaza dificultati la
prelucrare;
crapaturile sunt defecte ce se pot datora gerului, contragerii la uscare etc. si pot influenta mult
comportarea lemnului ca material de rezistenta.Ele au de obicei directie radiala si mai rar apar
crapaturi inelare;
alteratiile lemnului de datoreaza fie unor anomalii survenite la formarea lemnului(coloratii anormale),
fie atacarii lemnului de catre insecte sau bacterii. Insectele xilofage si in special larvele acestora se
incuibeaza in lemn producand gauri mai mari sau mai mici.Bacteriile , respectiv ciupercile produc
grave dezagremente de natura fizico-chimica, substanta lemnoasa suferind o degradare(putrezire);
pungile de rasina micsoreaza sectiunea elemntului si murdaresc lemnul in timpul prelucrarii;
infurcirea si concresterea sunt datorate dezvoltarii arborilor prea aproape unul de altul; acest defect
limiteaza lungimea si sectiunea elementului ce urmeaza a fi extrfas din trunchi;
conicitatea reduce rezistenta la compresiune si produce deseuri mari la prelucrarea mecanica a
lemnului.Conicitatea este o caracteristica a lemnului rotund .Marimea conicitatii depinde de specia
lemnului;ea se limiteaza la 0,8 cm/m pentru consatructii civile si industriale si la 1,0 pentru poduri;
curbura sau cresterea stramba nu permite obtinerea unor piese de lungimi corespunzatoare.

3.PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE LEMNULUI

1.1 Anizotropia lemnului.

Lemnul este un material anizotrop(care nu are aceleai proprieti fizice n toate direciile; care prezint
direcii privilegiate), proprietatile fizico-mecanice variind dupa trei directii principale si anume:
-sensul longitudinal corespunde cu directia fibrelor lemnului;
-sensul radial corespunde directiei razelor medulare si este normal fibrelor lemnului;
-sensul tangential corespunde directiei tangentei la inelele anuale si este deci perpendicular sensului radial.







B-dul Stefan cel Mare nr 8, Et. 1, cam 104
Iasi, Judetul Iasi
+(40) 742-777975 ; +(40) 749652134
+(40) 0332-802020

4
1.2 Greutatea specifica aparenta

Greutatea specifica aparenta sau greutatea unitatii de volum variaza in functie de specie, de conditiile de
crestere a arborelui, de gradul de umiditate etc.

1.3 Umiditatea lemnului

Apa in lemn se prezinta sub mai multe forme:
apa chimic legata,care face parte din materia lemnoasa si nu poate fi scoasa decat prin ardere;
apa legata, cuprinsa in peretii celulelor,care poate fi scoasa complet din lemn numai prin uscare in
etuva;
apa libera,care umple golurile intracelulare si vasele si care se pierde(elimina)usor.

Lemnul tinut intr-un mediu uscat pierde apa micsorandu-si volumul, iar intr-un mediu umed absoarbe apa,
marindu-si volumul.Lemnul este deci un material higroscopic(care absoarbe cu usurinta apa din atmosfera).

Lemnul verde, proaspat taiat poate avea un grad de umiditate de peste 50%.Prin uscare lemnul pierde intai
apa libera ajungand la 25-30% umiditate,la punctul de saturatie de fibra(cand nu mai are decat apa
higroscopica)

Variatia cantitatii de umiditate higroscopica conduce la fenomenul de contragere si umflare, iar umiditatea
peste limita de saturatie de fibra favorizeaza dezvoltarea parazitilor,provocand putrezirea lemnului.

Contragerea lemnului ,datorita pierderii apei higroscopice, produce scaderea volumului lemnului si are ca
efecte deformarea si strambarea pieselor de lemn precum si aparitia crapaturilor.Deformarea din contragere se
produce datorita anizotropiei lemnului, adica a coeficientului de contragere diferit pe cele 3 directii.

Diferenta dintre coeficientii de contragere in directia radiala si tangentiala conduc la deformarea pieselor de
lemn care depinde de pozitia pe care piesa a avut-o in bustean , deci de modul cum sunt dispuse inelele
anuale in piesa si de dimensiunile pieselor.

Aceste deformatii conduc la dezagremente in exploatarea unor elemnte , de exemplu la eventuala la eventuala
rupere a unei invelitori bituminoase datorita deschiderii rosturilor scandurilor de astereala.De asemenea,
deformatiile pot conduce la micsorarea capacitatii portante sau chiar la iesirea din lucru a imbinarilor.

Masurile de limitare a contractiei se refera la limitarea umiditatii lemnului acolo unde efectele contragerii ar fi
periculoase si la limitarea dimensiunilor pieselor.

Putrezirea poate conduce la distrugerea totala a celulozei prin descompunerea ei in bioxid de carbon si
apa.Putrezirea se produce sub efectul unor ciuperci aerobe(se dezvolta numai in prezenta aerului) ce se
dezvolta in conditii de exzistenta a umiditatii peste umiditatea de saturatie si de temperatura intre 0 si 50C.






B-dul Stefan cel Mare nr 8, Et. 1, cam 104
Iasi, Judetul Iasi
+(40) 742-777975 ; +(40) 749652134
+(40) 0332-802020

5
Masurile de evitare a putrezirii vizeaza fie distrugerea sporilor de ciuperci prin antiseptizarea
lemnului(tratament chimic),fie prin masuri constructive de evitare a umezirii.

Masurile constructive contra putrezirii se refera la:
alegerea si sortarea corecta a lemnului;
evitarea umezirii lemnului ce poateaparea din precipitatii, din condens sau prin contactul cu elementele
de constructie (betoane, zidarii).Umezirea se evita prin dispunerea sub piesele de lemn a unor straturi
de hidroizolatie;Prin dispunerea sub elemntele importante a unor piese din lemn rezistent,
impregnate,prin evitarea incastrarii directe a stalpilor de lemn in fundatii si socluri si prin corecta
rezemare a grinzilor pe zidarie;
asigurarea uscarii lemnului prin asigurarea unei circulatii a aerului care indeparteaza umiditatea.

Masurile chimice contra putrezirii realizeaza distrugerea sporilor de ciuperci cu ajutorul unor substante numite
antiseptice sau fungicide.Substantele antiseptice pot fi uleioase(creuzotul,carbolineumul, petrolatomul) sau
solubile in apa(fluoruri de sodiu, cloruri de zinc etc)

Substantele antiseptice se pot aplica prin vopsire(tratare superficiala), impregnare sub presiune sau
impregnare prin alternarea de bai calde si reci(folosind celulele lemnului).

1.4 Dilatarea termica

Variatia dimensionala a lemnului datorita temperaturii este foarte mica. In sensul transversal, adica
perpendicular pe directia fibrelor, acest coeficient este de 10-20 de ori mai mare. Aceste valori foarte mici
determina aparitia unor eforturi neglijabile din diferentele de temperatura,deci elimina necesitatea rosturilor de
dilatatie.

1.5 Conductivitatea termica

Lemnul este un corp rau conducator de caldura(din cauza structurii poroase) si valorile coeficientilor de
conductibilitate termica justifica utilizarea lemnului si a derivatelor din lemn ca materiale termoizolatoare.

1.6 Conductivitatea electrica.

Lemnul uscat este in mod practic rau conducator de electricitate.Rezistenta electrica scade insa repede odata
cu cresterea umiditatii.

Lemnul uscat constituie un izolant suficient de bun pentru instalatiile si echipamentele electrice de joasa
tensiune.Deoarece umezirea ii modifica mult proprietatile , el trebuie vopsit sau lacuit cand este utilizat la
instalatii electrice.








B-dul Stefan cel Mare nr 8, Et. 1, cam 104
Iasi, Judetul Iasi
+(40) 742-777975 ; +(40) 749652134
+(40) 0332-802020

6
1.7 Arderea lemnului.

Arderea lemnului este un proces de oxidare a materiei sale organice .Lemnul se protejeaza contra incendiului
prin masuri constructive si chimice.
Masurile constructive urmaresc:
utilizarea lemnului numai in cladiri care nu prezinta pericol de incendiu,avand temperaturi interioare
normale, fara foc deschis, scantei etc.
indepartarea lemnului de sursele de caldura, de exemplu cosuri
folosirea sectiunilor din lemn masiv cu muchiile tesite.

Protejarea chimica denumita si ignifugare reprezinta tratarea cu substante a caror actiune consta din:
izolarea fizica a lemnului prin invelisuri rau conducatoare de caldura(azbest, tencuieli)
topirea substantei ignifuge sub influenta caldurii si degajarea de vapori sau gaze inerte care, prin
amestecarea cu gazele de descompunere, micsoreaza inflamabilitatea acestora;
micsorarea temperaturii lemnului prin consumarea unei parti din caldura de catre substantele ignifuge
in procesele de topire ,evaporare sau descompunere a acestora.
Substantele ignifuge trebuie sa fie stabile in timp, sa nu aiba actiune corosiva asupra metalelor, sa nu
favorizeze putrezirea si sa nu modifice rezistentele lemnului.

Dintre substantele ignifuge se pot remarca sarurile de amoniu(difosfat si monofosfat de amoniu) si silicatul de
sodiu aplicat pe suprafata lemnului in solutii apoase.

CONSTRUCTII dupa: Prof.dr.ing. C.PESTISANU
Editura didactica si pedagogica BUCURESTI - 1979