Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea Ingineria Lemnului

PROIECT DE DIPLOMA

Student :.Margarit Iuliana -Gabriela

Grupa: 6231
Specializarea: IPL
Îndrumător :

Promoţia
 PROIECT DE DIPLOMA

Sa se proiecteze structura unei cabane din lemn cu destinație

turistică

1.Studiul construcțiilor din lemn

2.Studiul situației actuale din zona Prahovei si variante
constructive de casuțe din lemn
3.Proiectul tehnic si tehnologic al variantei adoptate
4.Calculul economic
5.Norme de protecția muncii si PSI
1. STUDIUL CONSTRUCȚIILOR DIN LEMN

1.1 Scurt istoric

1.2 Generalitați privind construcțiile din lemn

1.3 Structura caselor din lemn

Materiale utilizate in construcții din lemn

Lemnul
 Lemnul este un material de origine organica – biologica, produs al padurii in urma unui proces de
stocare a materialelor lingo-celulozice in interiorul arborilor. Prin aceasta definire a materialului
lemnos se pun in evidenta trei mari proprietati ale sale: variabilitatea, anizotropia si
biodegradabilitatea.

In termenul de variabilitate se cuprind doua componente: variabilitatea intre specii si variabilitatea

speciei insasi. Originea filogenetica a speciilor permite sa se explice marile diferente ale materialului
produs. De exemplu, intre familia rasinoaselor, cu o organizare a sistemului lemnos foarte primitiva si
intre familia foioaselor mult mai complexa si care ii confera proprietati tehnologice superioare. La
punerea in opera a lemnului in constructie se face apel la o alegere judicioasa a speciilor, in functie de
caracteristicile care se doresc: rezistenta, durabilitate naturala, culoare. Din punct de vedere
microstructural variabilitatea lemnului se explica prin cresterea sa anuala sub forma de inel de
crestere, care la randul sau este foarte diferit in ceea ce priveste lemnul timpuriu cu densitate mica si
lemul tarziu cu densitate mare. Aceasta eterogenitate microstructurala sta la baza instabilitatii
dimensionale a lemnului odata cu variatia umiditatii.

Lemnul este un material organic puternic higroscopic deoarece prin el circula apa in faza de
crestere si se formeaza esential din apa si dioxid de carbon. In timpul vietii lemnul contine foarte
multa apa, de pana la cinci ori greutatea sa cum este cazul esentelor foarte poroase, ca lemnul de
balsa.

Proprietatile termice ale lemnului sunt specifice. Dilatarea termica este slaba si neglijabila in
raport cu variatiile dimensionale in functie de modificarile umiditatii. Conductibilitatea termica este
de asemenea foarte mica, ceea ce face din lemn un bun izolator termic.

Anizotropia lemnului este rezultanta organizarii materiei lemnoase dupa cele trei directii:
longitudinala, tangentiala si radiala.

In ceea ce priveste durabilitatea, lemnul fiind un material organic celulozic este puternic
biodegradabil prin microorganisme si insecte. In functie de durabilitate, utilizarile sunt impartite in
clase de serviciu, care determina alegerile tehnice, atat alegerea esentei lemnoase cat si a tratamentului
chimic preventiv. Fiind un material care contine mult carbon si hidrogen, lemnul este un bun
carburant. Din fericire conductibilitatea sa termica este slaba si il face un carburant cu combustie
lenta. Aceasta permite utilizare sa in constructii. Cele doua caracteristici necesita in acelasi timp reguli
stricte la punerea in opera, in domeniul conceptiei pentru a proteja lemnul si pentru a garanta
durabilitatea lucrarii. Lemnul este un asnamblu de celule moarte organizate in masa lemnoasa din
interiorul arborelui.Celula, elementul principal al substantei lemnoase, trebuie sa raspunda la multiple
functii si deci este de mai multe tipuri. Principalele functii si principalele celule asociate acestora,
pentru cele mai importante materiale lemnoase sunt:
  functia de transport, intrucat celula trebuie sa alimenteze frunza cu apa; apa este extrasa din sol
de catre radacini si transportata pana la frunze sub forma de seva bruta care contine mineralele
cu rol de regulator al activitatii celulare, celulele sunt goale pe interior si formeaza o legatra
continua de la radacina la frunza; acest tip de celula la rasinoase se numeste traheida
 functia de nutritie, prevede transformarile chimice ale substantelor si stocarea rezervelor in caz
de oprire a aporturilor energetice din diferite motive; celulele specializate in aceasta functie
sunt denumite celule de parenchim, longitudinale si radiale.
 functia de comunicare cu elule adiacente si ortogonale, care permit crearea unui sistem de
retea tridimensionala, cu zone de incrucisare intre celulele longitudinale si celulele transversale
si care permit sevei sa circule pe aceste directii
 functia de protectie, in mod expres in zona exterioara a arborelui, prin celulele localizate in
coaja acestuia.

Dupa moartea celulelor din acestea nu mia raman decat peretii celulari, care constituie
materialul lemnos asa cum il intalnim in practica.

Masa lemnoasa a arborilor este caracterizata prin trei directii de crestere naturala (fig. 1):directia
longitudinala(L),care permite transferul sevei ;directia radiala pe care se dezvolta traheidele radiale si
care permit comunicarea tridimensionala pe mai multe straturi de celule asigurand o mai buna
coeziune structurala a ansamblului;directia tangentiala (Tg) este directia pe care se gaseste zona
generatoare libero-lemnoasa sau zona cambiala si care este regiunea activa unde celulele traiesc si se
divid pentru a da naste cresterii pe diametru.Divizarea are loc pe directia tangentiala pentru a mari
diametrul arborelui;majoritatea celulelor cresc spre interiorul arborelui si pe directie radiala pentru a
compensa marirea diametrului;majoritatea celulelor cresc spre interiorul arborelui si constituie masa
de lemn,iar o mica parte cresc spre exteriorul arborelui pentru dezvoltarea cojii.

Sectiunea transversala completa a unui trunchi permite sa se puna in evidenta trei parti,mai mult
sau mai putin distincte:

 coaja,care serveste ca strat de protectie al trunchiului;

 alburnul,care este partea partiala in viata a arborelui,fiind format din primele inele
anuale,imediat in spatele cojirii;

 duramenul,denumit si lemn perfect este situat in partea centrala a trunchiului in care vasele
sunt obturate de diferite depuneri de tanin,coloranti ,rasini etc.
 Fig.1 Sectiuni principale prin lemn:
Tr - sectiune transversala, R-sectiune
radiala, Tg - sectiune tangentiala, 1a-
coaja moarta, 1b-coaja vie, 2
cambiul,3-maduva, 4-alburn, 5-
duramen, 6 –raza, 7 raza medulara, 8-
inel anual.

Tesutul lemnos este format din traheide ,celule fuziforme denumite in mod curent fibre de
lemn.Traheidele dispuse in cadrul lemnului de primavara indeplinesc in primul rand o functie de
conducere a sevei si sunt prevazute cu numeroase punctuatii areolate, care servesc la schimbul de seva
intre doua celule longitudinale si radiale.Aceste punctuatii pot fi comparate cu mici orificii care
functioneaza precum pompele cu membrana.Celulele de parenchim radial se formeaza in jurul razelor
lemnoase, care reprezinta traheidele orizontale.Traheidele lemnului de vara prezinta pereti celulari
grosi si constituie in principal un tesut de sustinere care-i confera lemnului calitati
mecanice.Majoritatea speciilor de rasinoase au in structura lor canale rezinifere, care sunt dispuse
paralel cu traheidele.

In tara noastra se utilizeaza in principal urmatoarele specii de rasinoase:molidul,bradul,pinul

,laricele.

Foioasele sunt specii mai recente decat rasinoasele ,fiind aparute in principal acum 150 milioane de
ani iar diversitatea lor biologica este superioara celor de rasinoase,ceea ce da acestora un ansamblu
numeros de familii,specii si esente.
 Foiosele prezinta doua tipuri de celule:vasele care constituie un sistem tubular ce incepe de la
radacini pentru a asigura circulatia sevei si fibrele,celulele cu peretii grosi care constituie suporyul
mecanic al arborelui si care determina densitatea lemnului,de asemenea principalele proprietati fizici
ale lemnului,Densitatea variaza puternic de la o specie la alta si in cadrul aceleiasi specii lemnoase,in
timp ce este relativ uniforma pentru rasionoase .Pe sectiune transversala vasele apr ca niste orificii
,ceea ce le distinge de rasinoase,

In tara noastra se utilizeaza in principal urmatoarele foioase:stejarul si fagul

Proprietatile lemnului din structuri

Umiditatea lemnului

Lemnul ,fiind un material higroscopic,poate primi si retine o anumita cantitate de apa,in stare lichida
si de vapori.Cantitatea de apa continuta de lemn este exprimata in raport cu masa sa si se numeste
umiditatea lemnului.

Variatia contragerii functie de umiditatea lemnului

Convential cheresteaua considerata uscata are o umiditate de maxim 17%,iar cheresteaua umeda o
umiditate mai mare den17 %.Cheresteaua este uscata pentru a fi siguri ca,procesul contragerii apare
inainte ca materialul sa fie folosit.Umiditatea de echilibru ,la care lemnul nici nu castiga si nici nu
pierde umiditatea de la aerul inconjurator,pentru piesele de cherestea folosite la interior va fi intre
10% si 15%.Uscarea se face de asemenea pentru a evita
deformarea:curbarea,incovoierea,rasucirea,bombarea,din cauza contragerilor neuniforme,in special pe
directiile radiale si tangentiale.

Rezistenta lemnului

Lemnul are o rezistenta mai mare pararel cu fibrele decat perpendicular pe fibre.Datorita acestui
lucru structurile din lemn sunt proiectate astefel incat sa profite de acest avantaj.

Compresiunea.Fibrele mici si stranse care formeaza structura celulara a lemnului ii confera acestuia
rezistenta la incarcari aplicate paralel cu fibrele.Fiecare fibra primeste si da suport lateral fibrelor
vecine;fiecare actioneaza ca o coloana goala pe dinauntru.

Tractiunea .Lemnul are o masa mare rezistenta la tractiune pararela cu fibrele dar are o rezistenta mica
perpendiculara pe fibre.
Incovoierea.Lemnul are o buna comportare la incovoiere.Grinzile cu grosime mai mica au o rezistenta
pe unitate mai mare dar acest factor nu se ia in considerare.Modulul de elasticitatr al lemnului la
incovoiere, care este o masura a rezistentei la deformatie sub sarcina, se determina prin standarde.

Forfecarea .Spre deosebire de celelalte proprietati ale lemnului are o rezistenta foarte mare la forfecare
perpendicular pe fibre si o rezistenta mai mica paralel cu fibrele.La proiectarea grinzilor forfecarea
perpendicular pe fibre nu se ia in calcul datorita valorii in cazul lemnului.

Protectia lemnului in structuri

Multe dintre speciile lemnoase nu prezinta o durabilitate naturala asigurata prin procesul de crestere si
acumulari de substante chimice.De aceea pentru marirea durabilitatii in constructii se pot utiliza doua
procedee principale:protectia constructiva si protectia chimica.

Protectia constructiva

Prin protectia constructiva se urmareste protejarea lemnului la apa stagnata sau infiltrata,elementul
catalizator al reactiilor de biodegradare.Principalele cauze ale degradarii lemnului sunt legate de
conditiile meteorologice(apa,soarele,vantul),apa fiind insa factorul cel mai important.De aceea
reducerea continutului de apa in mod periodic prin ventilare,determina ca ciupercile sa nu se mai
dezvolte.O protectie constructiva buna asigura ca lemnul sa nu mai fie expus direct intemperiile,ceea
ce asigura un continut de apa scazut,inferior pragului de 18% peste care cipercile se pot
dezvolta.Ramane insa riscul atacului insectelor in intervalul 10 la 18 %,cu toate ca atacul se produce
in special asupra lemnului cu un continut mai ridicat de apa.Pentru piese de sarpanta,de exemplu
,riscul atacului de insecte este aproape neglijabil pentru un continut de umiditate inferior pragului de
18 %.

Pentru piese expuse intemperiilor asigurarea unei bune aerari,determina generarea unei uscari
rapide a lemnului si deci limitarea riscului de atac.In acest caz se recomanda alegerea unei specii
durabile natural,insotita de masuri de protectie constructiva eficace.

Soarele produce o alterare superficiala a lemnului.Aceasta degradare foto-chimica este provocata in

principal de catre razele ultraviolete.Culoarea lemnului devine gri si inelele anuale devin proeminente
ca urmare a degradarii mai rapide a lemnului timpuriu,ale caror caracteristici mecanice sunt inferioare
celui tarziu,prin foto -oxidare.Vantul,insotit de materiale solide pe care le transporta,poate de
asemenea sa accelereze procesul de degradare sub efectul soarelui,prin abraziunea suprafetei
lemnului.

O protectie constructiva optima este obtinuta printr-o proiectare adecvata a lucrarii,atat in ceea ce
priveste conceptia intregului,cat si studiul detaliilor de asamblare.Un control atent pe durata punerii in
opera este de asemenea necesar pentru a asigura punerea in opera a masurilor prevazute.
 Atentie deosebita trebuie sa fie acordata extremitatilor grinzilor,care absorb mult mai usor apa prin
capilaritate .Principalul scop al protectiei constructive este de a impiedica accesul apei pe sectiune
transversala si de a asigura o buna ventilatie prin care sa se asigure uscarea rapida a pieselor ,atunci
cand se produce o eventuala infiltrare a apei.De exemplu ,in cazul acoperirilor prin lambrisare a
fatadelor este necesara asigurarea ventilarii pe verticala prin convectie aerului.La dispunerea pe
orizontala a lambriului ,distantarea fata de perete se asigura cu ajutorul unor sipci verticale de
montaj ,asigurandu-se in acest fel miscarea pe verticala a aerului preluarea si evacuarea in exterior de
catre acesta a vaporilor de apa formati in spatele lambriului.

Acelasi proces se obtine si prin sipci duble la dispunerea pe verticala a lambriului ,sau cu ajutorul
sipcilor discontinue in siruri alternante.Pentru protectia constructiva a elementelor din lemn fata de
apa trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:alegerea speciei lemnoase ,modul de debitare a
lemnului ,geometria constructiei,protectia prin acoperire si conceperea detaliilor de montaj.

Alegerea speciei lemnoase.Structurile de rezistenta ale constructiilor din lemn sunt realizate in
principal din molid si din brad, mai putin din pin.Specia cea mai rezistenta natural este laricele ,insa
ponderea acestuia in cadrul masei lemnoase din tara noastra este redusa.In general se cauta ca
elementele din lemn sa fie protejate contra intemperiilor,sau expuse partial la actiunea acestora.Se
prefera sa se aleaga specii care au o durabilitate naturala mai mare, in locul utilizarii protectiei
chimice a lemnului,din considerente ecologice.
 Speciile de rasinoase se utilizeaza cu prioritate la alcatuirea scheletului de rezistenta alcatuit din
elemente comprimate, perpendicular pe fibre sau in lungul fibrelor,sau elemente supuse la incovoiere
si mai putin la tractiune.Atunci cand solicitarea preponderenta este perpendiculara pe fibre, cum este
cazul talpilor asezate direct pe sol, se utilizeaza cu prioritate stejarul.

Modul de debitare a lemnului.Prin modul de debitare a lemnului se urmareste limitarea sau

controlul aparitiei fisurilor in lemn.

Lemnul rotund are avantajul in constructii ca prezinta un minimum de fibre taiate la suprafata,ceea
ce reduce cantitatea de apa absorbita prin capilaritate in sistemul de vase.Dezavantajul lemnului
rotund este ca datorita prezentei inimii si a contrangerii tangentiale apar fisuri aleatoare in timpul
uscarii.Aceste fisuri constituie puncte slabe ale lemnului,daca sunt expuse intemperiilor si se umplu cu
apa..Remedierea acestui inconvenient se face prin executarea unei taieturi de contragere.Aceasta
operatie consta in crearea unei tsieturi cu ajutorul ferastraului circular care sa constituie o fisura mica
dispusa de maniera sa indeplineasca exigentele legate de intemperii,de asamblare sau de estetica
constructiei.Aceasta metoda poate fi extinsa si asupra unei sectiuni partiale din lemnul rotund.

Eficacitatea taieturii de contragere este asigurata atunci cand ea este executata pe fata cea mai
departata fata de inima,acolo unde tensiunile de contragere sunt maxime si pericolul de fisurare este
iminent .De asemenea se va avea in vedere ca dispunerea taieturii sa nu afecteze capacitatea statica
sau sa creeze probleme constructive.De exemplu in cazul grinzilor incovoiate,cu eforturi taietoare
importante,taietura se va dispune pe verticala,perpendiculara pe planul orizontal neutru.Daca
elementul de constructie este expus intemperiilor se va avea in vedere ca sa nu se permita infiltrarea
sau stagnarea apei pe taietura.Pentru sectiuni de lemn ecarisat si cherestea de asemenea se aplica
principiul taieturii de contragere.Taietura trebuie sa fie executata pe o adancime suficienta,pentru a-si
indeplini rolul,iar dispunerea acesteia sa respecte principiul aplicarii pe suprafata cea mai indepartata
fata de inima lemnului.

Elementele de constructie din lemn care nu contin pe sectiunea transversala inima pot fi utilizate ca
atare, fara taietura de contragere ,prin asezarea lor corecta in raport cu inelele anuale.

Dispunerea corecta a inelelor anuale

Geometria constructiei.Alegerea formei unei constructii si a acoperisului acesteia prezinta o

importanta deosebita in ceea ce priveste calitatea protectiei constructive.Marirea pantei acoperisului
si a lungimii strasinii,de asemenea prevederea unui pridvor sau a unei verande,favorizeaza reducerea
apreciabila a riscului la precipitatii a fatadelor.

Protectia constructiva prin geometria constructiei

Acoperiri
de protectie.Protectie foarte eficace se obtine prin utilizarea unor elemete de acoperire a punctelor
sensibile ale structurii constructiei ,ca de exemplu capetele grinzilor din lemn.

Protectia constructiva prin elemente de acoperire(a si b)

Aceste elemente de acoperire sunt in general obtinute din lambriuri ,panouri ,table din otel
inoxidabil.Este important ca sub elementul de acoperire sa se asigure o ventilatie corespunzatoare care
sa favorizeze o uscare rapida a lemnului in cazul unor infiltratii de apa.

Utilizarea diferitelor tipuri de lambrisaje presupune adaptarea lor la diferite moduri de

montaj.Lambriurile cu sipca de acoperire sau suprapuse alternant nu trebuie sa fie montate orizontal
sau inclinat deoarece pericolul infiltrarii apei este iminent .Lambriurile montate inclinat asigura in
acelasi timp de contravantuire pe langa avantajul evacuarii apei,de asemena confera un aspect estetic
deosebit.

Dispunerea constructiva a lambriului

a)dispunere orizontala, b)dispunere inclinata

Proiectarea imbinarilor. In afara de eliminarea riscului infiltrarii apei intre suprafetele elementelor
imbinate trebuie luat in considerare si faptul ca apa trebuie sa se evacueze in exterior, iar suprafetele
umezite sa se usuce rapid printr-o buna ventilatie. In principal prezenta umiditatii poate fi datorata
urmatorilor factori: expunere la intemperii,absorbtia prin capilaritate si condensul. Atunci cand lemnul
este montat pe alte materiale si pe care apa poate patrunde, asamblarile trebuie concepute de maniera
sa se evite absorbtia prin capilaritate in lemn. Aceasta absorbtie se face in principal prin suprafetele de
capat, unde fibrele lemnoase joaca rolul de vase capilare.
 Asamblarile expuse intemperiilor trebuie sa fie pe cat posibil evitate. Atunci cand acest lucru este
imposibil, trebuie sa se ia acele masuri constructive pentru a impiedica patrunderea apei. De exemplu
in cazul stalpilor, la imbinarea de reazem se pot lua urmatoarele masuri constructive: la stalpii interiori
se interpune un strat de caton bitumat intre capatul stalpului si fundatie pentru a rupe capilaritatea (fig
2.20); la stalpii exteriori, pe langa un strat izolator de neopren, stalpul se fasoneaza in maniera in care
se formeaza “picatura cazatoare” in exteriorul imbinarii sau se incastreaza in interiorul materialului
lemnos o eclisa din otel fixata cu suruburi cu cap ingropat, incastrata la randul ei intr-un soclu de
beton, care ridica lemnul deasupra nivelului cu risc de umiditate.

Un alt exemplu este protectia impotriva ploii a unei impinari cu ajutorul piesei metalice de legatura. In
acest caz se practica o marire a tablelor de protectie in asa fel ca acestea sa asigure o protectie eficace.

La constructiile din lemn prevazute cu izolatie se poate produce uneori fenomenul de condens in
interiorul instalatiei. Pentru evitarea acestui fenomen este necesara respectarea exigentelor referitoare
la fizica cladirilor. De exemplu se va prevede intotdeauna o barierea de vapori dispusa la partea
interioara a izolatiei. Pe partea exterioara a izolatiei nu se vor dispune decat materiale permeabile la
vaporii de apa si daca este posibil se va asigura o ventilatie a izolatiei pentru a permite o uscare rapida
in caz de condens.
Sortimentele lemnului utilizat in constructii

Cheresteaua de rașinoase

In special cea de molid si de brad,ai rar din pin ,se utilizeaza la executarea
elementelor de rezistenta din structura acoperisurilor si a peretilor,planșeelor si
a pardoselilor ,precum si ca elemente de inchidere si placari la
pereti,tavane,etc.

Categoria A cuprinde elemente supuse la întindere și întindere cu incovaiere,la

care efortul unitar depașește 70% din rezistența admisibilă.In această categorie
nu se admite coloratia cafenie și roșcata,crapăturile radiale și de ger,găuri și
galerii de insecte.Sunt admise noduri sănătoase izolate,care să nu
depășească1/5 din lațimea elementului și/sau mai mici de 50 mm și noduri
grupate la care suma diametrelor nodurilor,pe o lungime de 15 mm,să nu
depășească 2/5 din lățimea elementului,fibra răsucită daca nu depășește
100mm/m,fibra inclinată dacă nu depaseste70mm/m și curbura longitudinală
dacă este mai mică decât 1/400 din lungime.

Categoria B cuprinde elementele supuse la compresiune și compresiune cu

încovoiere,al căror efort unitar nu depășeste rezistența admisibilă,precum si
elementele supuse la intindere sau întinderea și încovoiere,dacă tensiunile nu
depășesc 70 din rezistența admisibilă.În această categorie intră tălpile
superioare,diagonalele și montanții comprimați ai
fermelor,coșoroabelor,căapriorii,stâlpii.La această categorie nu se admit
crăpături radiale și de ger,găuri și galerii de insecte.Sunt admise noduri
sănatoase izolate ,care să nu depasească1/3 din lățimea elementului și 70 mm
din diametru și noduri grupate ,daca suma diametrelor lor pe 150 mm din
lungime nu depașește 2/3 din lațimea elementului.

Categoria C cuprinde elementele supuse numai la incărcări accidentale și a

căaror deteriorare nu periclitează rezistența și stabilitatea construcției.În
aceasta categorie astereala,paziile,streașina infundată și lucrările auxiliare.
Foioasele tari,ca stejarul,ulmul,frasinul,salcâmul,pot fi utilizate în structuri de
rezistență,ca elementele de acoperire sau de inchidere și la executarea ușilor
și ferestrelor.

Placajul

Placaje
Placajele ( STAS 1245-90 ) sunt panouri de diferite dimensiuni, realizate dintr-un număr impar
(minimum trei) de straturi de furnir, încleiate prin presare la cald la o temperatură de 90 oC … 150oC cu diverse
tipuri de adezivi. Foile de furnir folosite la placaje se obţin prin derulare longitudinală a trunchiului şi au
grosime de 1…4 mm.
Fibrele foilor exterioare sunt dispuse în acelaşi sens, iar fibrele foilor intermediare în sensuri alternative
simetric faţă de axa mediană (fig 1.6). În mod obişnuit fibrele sunt dispuse perpendicular unele pe altele la două
foi alăturate.

De luat din referat(alex)

 Avantajele si dezavantajele utilizarii lemnului im constrcții
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

            Principalul avantaj al lemnului este ca se gaseste in natura, iar intr-o forma putin prelucrata poate
fi folosit direct in constructie. Oricum, chiar folosind un grad ceva mai avansat de prelucrare (gater, taiere
de margini, uscare, ajustarea grosimii cherestelei), utilizarea sa ramane simpla. Poate ca din acest fapt
rezida si dezavantajul fata de propria fiinta: fiind prea usor prelucrabil si avand atatea calitati, exploatarea
sa este irationala in raport cu cultivarea sa.

            Este relativ usor, are rezistente mecanice bune (in anumite conditii de aplicare a sarcinilor
exterioare) si are in plus si rezistenta termica destul de ridicata. Este adevarat ca este sensibil la foc (dar
poate fi protejat destul de eficient contra acestuia), poate putrezi (dar noi stim cum sa-l ferim de umiditate)
si poate fi atacat de multi agenti patogeni sau daunatori, de la microbacterii, la micelii si pana la rozatoare.
Dar si in aceste cazuri poate fi protejat, este adevarat, pentru o durata limitata in timp.

            Planta din care este extrasa partea denumita generic "lemn" (din brad, din stejar etc.) este o fiinta
vie. Ceea ce este extras contine, mai mult sau mai putin, o structura interna sensibila la mediu. Variatiile de
temperatura si umiditate, de incarcare exterioara sau tipul de imbinare cu alte elemente structurale au o
mare influenta asupra comportamentului materialului in timp (aparitia de fisuri, crapaturi, modificare a
dimensiunilor s.a.). Ceea ce trebuie facut, dupa parerea noastra, este aplicarea unuia sau a mai multor
procedee de izolare fata de mediul exterior, in scopul protejarii lemnului fata de cat mai multi dintre factorii
agresivi mentionati mai sus.

            ESENTE, DENSITATI, REZISTENTE

            Prezentam in tabelul de mai jos rezistentele caracteristice pentru trei

dintre esentele cele mai folosite in Romania, si anume brad, fag si stejar. De la
inceput, trebuie sa reamintim ca lemnul este un material anizotrop, iar in contact
cu mediul materia misca. In functie de umiditate, volumul creste sau scade, de
exemplu.

Tabel 1

Nr. Solicitare Brad Fag Stejar

1 Incovoiere si compresiune paralela cu fibrele 100 110 130
2 Intindere paralela cu fibrele 70 85 90
3 Compresiune perpendiculara pe fibre 15 24 30
4 Forfecare in lungul fibrelor 3 4 5
5 Forfecare in plan normal pe directia fibrelor 54 60 75

            Caracteristica principala in anizotropie o constituie forma fibroasa a lemnului. Coeziunea intre fibre
este mult mai redusa decat rezistenta efectiva a fibrelor, fie ca sunt supuse la intindere sau la compresiune
(in ultimul caz, tipul compresiunii este determinant deoarece efectele de deformatie transversala pot fi
importante).

            Este clar de ce notiunea de "despicare" este cel mai adesea asociata cu lemnul. Ajunge o simpla
comparatie intre punctele 1 si 4 din tabelul de mai sus, pentru a realiza cat de slaba este legatura intre
fibre, iar daca vom compara liniile 4 si 5 vom observa ca fibrele in sine au o rezistenta apreciabila. Mai
remarcam superioritatea stejarului, mai ales in legatura cu  punctul 5, iar densitatea variaza intre 500-850
kg/mc, in functie de esenta (densitate mai mica inseamna rezistente mai mici).
            DEZAVANTAJUL PRELUCRARII SUMARE

            Lemnul este un material extrem de valoros. De la utilizarea sa in

constructii si chiar pana la folosirea sa pentru incalzire, in "sublima" calitate de
lemn de foc, acest material ne-a insotit in intreaga noastra istorie. Valoarea sa
este inestimabila sub un alt aspect: plantele daunatoare de lemn absorb cea mai
mare parte din bioxidul de carbon din atmosfera si dau in schimb oxigen.

  Prin lemn pus in utilizare dupa o prelucrare sumara intelegem inclusiv cheresteaua. Folosit la cofraje (popi,
placaj interior), acest lemn isi pierde valoarea. El nu devine nici scara interioara, pentru a nu mai vorbi de
sculptura.

            Inainte de a face o sinteza a acestei prime parti, se cuvine sa aruncam o privire la ceea ce gandesc
altii despre subiectul aici tratat - lemnul, cum stiu sa il conserve si cum stiu sa il puna in adevarata sa
valoare. Castigul momentan este aparent, el aduce in interiorul lui o paguba, uneori ireparabila. Ar fi bine sa
utilizam lemnul numai pentru ceea ce dureaza.

            Lemnul, provenind dintr-o fiinta vie (planta cu denumiri generice, precum copac sau pom), are
caracteristici speciale: o structura interna complicata, anizotropie (proprietati elastice diferite intr-un spatiu
tridimensional) si un comportament in timp care se manifesta destul de imprevizibil. Acestea sunt motivele
pentru care recomandam cateva reguli in cazul folosirii lemnului natural (de la barne pana la scandura):

- asigurati-va ca materialul este suficient de uscat pentru fiecare treapta de prelucrare; uscarea rapida
excesiva poate duce la craparea lui in sens longitudinal - cu alte cuvinte, daca doriti sa folositi lemn sub
forma de busteni, lasati-i coaja pana la obtinerea unui grad de uscare suficient, recomandabil intr-o incinta
protejata si fara utilizarea de procedee de uscare artificiale; coaja actioneaza asemanator unei "camasi de
forta" pentru materialul din interior;

- inainte de introducerea in gater in vederea obtinerii lemnului ecarisat (grinzi, stalpi, scandura), asigurati
un grad mediu de uscare, pentru a evita contorsionarea ulterioara a produselor obtinute;

- dupa prelucrarea in vederea montajului structural, asigurati toate masurile tehnic posibile de izolare a
materialului uscat fata de mediul exterior; aici nu este vorba numai de umiditate, ci si de parazitii
omniprezenti care pot "ajuta" la scurtarea duratei de viata a elementului structural.

            Pe scurt, pentru o cat mai lunga si corecta durata de functionare a elementelor de constructie
obtinute direct din lemn natural, cuvantul de ordine este mumificarea sa.
            In cea mai mare parte a aplicatiilor practice, produsele din lemn sunt folosite ca elemente liniare.
Grinzile, stalpii, capriorii sarpantelor sunt numai cateva exemple. In anumite situatii, elementele liniare au
marginile lungi prelucrate si alaturate in asa fel incat sa se obtina o forma aproximativa a unui
comportament planar. Fara a face calcule, inaintasii au intuit moduri potrivite de punere in valoare a
elementelor liniare din lemn.

     Dintre toate eforturile posibile, vom neglija cu o oarecare impertinenta torsiunea. In general, la

structurile traditionale acest efort are o valoare foarte mica, desi nu stim daca acest fapt este voit sau nu.
De celelalte eforturi ne ocupam in continuare si ar fi bine sa aveti un creion din lemn la dispozitie. Sau
o sipca flexibila. Oricum, ceva dupa care sa nu va para rau - s-ar putea sa distrugem elementul.

            Sa vedem acum solicitarile:

(a)        incovoiere. Este produsa de momente incovoietoare aplicate la capetele segmentului de bara

considerat. Remarcam liniaritatea capetelor - o ipoteza, de altfel;

(b)       efort axial (intindere/compresiune). Prin intindere, elementul ar trebui sa se dovedeasca

destul de rezistent (aparenta care inseala). Prin compresiune sanatoasa, veti
obtine flambajul (pierderea stabilitatii) relativ usor - daca depasiti o anumita limita, elementul
cedeaza de-a binelea;

(c)        forta taietoare. Asa cum am vazut in precedentul capitol (si cum stiam, oricum), lemnul este
format din fibre. Rezistenta unei fibre intinse este este incomparabil mai mare decat coeziunea
dintre fibre. Despicarea lemnului este foarte usoara in raport cu taierea lui in sens transversal. In
primul caz este doar firava coeziune care ni se opune, in al doilea caz fibrele sunt cele care trebuie
taiate (cum asezam butucul pe taietor?). In realitate, in cazul elementelor de constructii,
incovoierea pura nu exista. Solicitarea suplimentara care o insoteste este cea de forfecare
(corespunzatoare fortei taietoare) si acest tip de solicitare compusa ne intereseaza in continuare.

In afara tensiunilor normale datorate incovoierii (M) , mai apar tensiuni tangentiale, provenite din
solicitarea de forfecare (Q). Reflectate prin eforturi ca suma lor pe intreaga sectiune transversala, aceste
tensiuni produc deplanarea sectiunii transversale. Ea este cu atat mai accentuata cu cat raportul intre
lungimea elementului si inaltimea sectiunii transversale este mai mic. Evident, ceva tensiuni pun la
incercare coeziunea dintre fibre. Contrar asteptarilor, aceste tensiuni "perverse" provin din forte taietoare.

Dar pentru a ilustra pe scurt ce se intampla, ca sa incheiem aceasta parte, sa consideram

doua grinzisoare, pe care, suprapuse, sa le asezam pe doua reazeme, la capete. Actionate
printr-o forta verticala, ele se vor deforma si vor aluneca (luneca
una in raport cu cealalta. Daca vrem sa obtinem o rezistenta sporita la incovoiere, vom fi tentati sa plasam
un strat de adeziv intre ele. Avem suficienta rabdare si lasam adezivul sa se intareasca, dupa care supunem
grinda "1 x 2" la o incarcare gravitationala din ce in ce mai mare. In cazul in care am folosit un adeziv slab,
acesta se va rupe, sistemul revenind practic la vechea situatie.

Adezivul imaginat de noi nu este altceva decat coeziunea dintre fibre. Juravski a constatat singur ce
inseamna incovoierea in prezenta fortei taietoare. Si ca sa fie si o parafraza bacoviana: "Sunt singur si ma
duce-un gand la lemnul din traversa!"

Aflam istoria lemnului dupa inelele anuale, iar anii buni pentru lemn se transforma in deformatii
mari pentru noi, atunci cand uscam respectivul lemn. In acest context, de diferentiere a contractiei
(contragerii, dupa unii autori) in functie de grosimea stratului, intervine un element suplimentar legat de
directiile straturilor. Aceste directii difera in functie de zona din trunchi din care a fost obtinut elementul
liniar din lemn (scandura, sipca, pana de coama etc.).

Asimetria cea mai pronuntata in ceea ce priveste contractia la uscare este remarcata in situatia (a).

Daca in situatiile (b) si (c) caracteristicile geometrice sectionale nu se schimba foarte mult, in prima
situatie (in zona marginala a trunchiului), avem de-a face cu incovoierea, respectiv cu departarea fibrelor
superioare de planul nedeformat.

Revenind la situatia (a), data fiind intinderea fibrei inferioare, aceasta constituie locul de plecare a
unor fisuri pe verticala (neprezentate in desen, pentru a evita incarcarea lui, dar usor de imaginat).
Asemenea fisurari se produc si in cazurile (b) si (c), fisurile rezultate fiind perpendiculare pe directiile
radiale ale fibrelor. Adaugate starii de fisurare datorate alunecarii radiale dintre fibre, noul grup de fisuri
conduc la reduceri ale rezistentelor finale in raport cu cele ale materialului viu. Am prezentat anterior
rezistente indicative de calcul pentru materialul uscat, din care rezulta comportamentul net superior al
lemnului la solicitari ce conduc la tensiuni predominant paralele cu fibrele.

Tipurile de deformatii prezentate atrag atentia asupra unui comportament aleatoriu, mai ales in
ceea ce priveste imbinarile. Este practic imposibila adaptarea unui proiect la tipul sectiunii lemnoase
folosite. Remediile exista, iar probabil cel mai simplu este utilizarea lemnului in compozite si nu in sectiuni
groase din material lemnos.

Cineva compara structura interna a lemnului cu "un manunchi de surcele lipite intre ele" si asa este.
Urmarea uscarii este pierderea apei, respectiv moartea celulelor ce asigura coeziunea intre fibrele
celulozice. Coeziunea intre fibre se reduce mult, desi nu dispare numai sub efectul uscarii. Ca urmare a
micsorarii volumului, apar tensiuni interne principale (intinderi/contractii/forfecari in combinatie), ce conduc
la fisuri in plane transversale si longitudinale, datorita ruperilor in zonele cu cea mai redusa coeziune inter-
fibre.
 Starea de fisurare mai depinde si de parametrul timp. Indiferent de modul de tratare, se dovedeste
ca fisurarea avanseaza o data cu trecerea timpului, dar tratarea lemnului prelungeste durata lui de viata. Sa
nu ignoram nici efectele nefaste pe care le au insectele, rozatoarele sau putregaiul asupra materialului.
Tratarea lemnului ajuta foarte mult la combaterea factorilor nocivi amintiti, dar, in acelasi timp, reduce
progresul pierderii rezistentei structurale interne. Dar, asa cum spuneam, este cazul sa analizam putin
modul in care lemnul este util din punct de vedere structural.

Clasificarea caselor și structura caselor din lemn

Clasificarea construcțiilor

Clasificarea construcțiilor,în general,prezintă o importantă practică,contribiund in mod deosebit la

alegerea sarcinilor, a regimului de exploatare, a duratei de serviciu etc, iar în cadrul documentării
tehnice ea serveșeste pentru clasificarea materialului documentar.

Clasificarea construcțiilor și elementelor de construcție din lemn poate fi făcută după durată, condițiile
de exploatare, destinație, sistemul static etc, conform STAS 856-71.

Clasidficarea după durata de exploatare

1. permanente ,cu o durata mai mare de 4 ani,sub formă de construcții civile, industiale, agricole,
poduri, baraje, etc.
2. provizorii, cu o durată mai mică de 4 ani, sub formă de baracamente, tribune, poduri pentru
restabilirea circulației, etc.
3. auxiliare, sub formă de schele

Clasificarea după contițiile de exploatare:

1. Adăpostite, ferite de intemperii
2. neadăpostite, care sunt supuse umezirii alternative
3. sub apă, care stau permanent sau timp îndelungat sub apă

Clasificare după destinație:

1. construcții civile, industriale și agricole, cuprinzând clădiri, hale
2. poduri și podețe de șosea, de cale ferată.
3. hidrotehnice, cuprinzând baraje
4. speciale, cuprinzând silozuri, turle de foraj

Clasificare după sistemul constructiv:

1. grinzi cu secțiune simpaă sau compusă, armate sau de tip macaz, cu contrafișe, cu zăbrele si grinzi
încleiate
2. cadre cu inima plină
3. arce cu inima plină, cu zabrele si din lemn încleiat
4. bolți lamelare sau membrane
5. cupole lamelare

Clasificare după modul de îmbinare

1. îmbinări dulgherești
2. îmbinări speciale
3. îmbinări înclinate
4. îmbinări în cuie
5. îmbinări mixte
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 25

Clasificare după modul de execuție

1. construcții executate în atelier sau în fabrică
2. construcții executate pe șantier

Structura caselor din lemn

În majoritatea cazurilor, orice construcție cuprinde urmatoarele părți

principale
 Infrastructura construcției, aflată sub cota ±0,00 și care cuprinde
fundația

 Suprastructura construcției, adică partea care se afla deasupra cotei

±0,00

 Lucrările de instalație

1. Infrastructura construcției cuprinde ca element principal fundația

2. Suprastructura este partea din construcție situata deasupra terenului si
cuprinde toate elementele de rezistență, în afara fundațiilor, precum și
lucrarile de finisaj și protectie

Elementele de rezistența cuprind

 Pereții delimiteaza spațiul interior al casei de mediul înconjurator.
Preiau încarcarile transmise de celelalte elemente de construcție
(planșeu, grinzi, acoperiș) și le transmit fundației.â

 Stalpii constituie elemente de resistență, verticale, care au rolul de a

prelua sarcinile de la elementele construcției orizontale sau încleiate
și le transmit fundației

 Planșeu element orizontal care separă înte ele elementele unei

case pe înalțimea acesteia sau închid casa la partea superioară.

 Șarpanta constituie elementul de rezistență al acoperișului, având

rolul de a susține învelitoarea casei

Lucrările de finisaj și protecție au rolul de a face construcțiile folosibile în

condiții cat mai confortabile, dându-le un aspect placut și estetic, precum
și de protecția unor agenți agresivi precum: vântul, ploaia, zăpada. Aceste
lucrări cuprind:
 Învelitoarea protejază construcția acțiunii ploilor
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 26

 Pardoseala asigură o buna circulație în interior și protejazaă

împotriva uzurii

 Tâmplăria împreună cu geamurile asigură închiderea golurilor lăsate

în pereți pentru circulație, iluminare și ventilare naturală

 Finisajul (vopsire) se aplică pe suprafața pereților, planșeului,

tâmplariei sau pe conductele instalațiilor și pe calorifere, cu rol de
protecție și decorativ.

3. Lucrarile de instalații

Pentru exploatarea caselor, în bune condiții și realizarea unui grad

corespunzător de confort sunt necesare lucrari de instalații care cuprind:
 Instalații electrice de iluminat, de protecție (paratrăznet)

2.Studiul situației actuale din

Zona Prahovei si variante
constructive de căsuțe din lemn

Case din zona Valea Prahovei

Casele de vacanța din zona Valea Prahovei ,sunt in general

,locuințe specifice zonelor muntoase.
Sunt construite în întregime din lemn sau zidărie sau se realizează o
combinație între aceste două materiale.Lemnul apare sa fie în
sistem ecarisat,fie sub formă de lemn rotund.
Casele sunt structurate ,de obicei,pe un singur nivel , dar sunt si pe
două niveluri,proiectate pentru un confort sporit și o familie
numeroasă.
Î n general ,casele de vacanța ,destinate locuirii temporare,nu au
dimensiunile celor construite in vederea locuirii permanente.Există
însă și excepții multă lume consideră că în timpul vacanțelor,atunci
când dorim să ne relaxăm și să ne simțim cât mai bine,trebuie să
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 27

ne bucurăm de cel mai bun confort,eventual alaturi de prieteni,de

aceea multe reședințe de vacanța sunt foarte spațioase.

Casa Argenta
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 28

Plan parter

Plan mansarda
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 29

Dimensiuni si detalii

Suprafata utila (mp) 132

Suprafata construita desfasurata (mp) 150

Dimensiunile cladirii (L x l) 10.13 m x 7.90 m

Inaltimea cladirii (m) 8.38

Inclinatie acoperis 40 grade

Suprafata acoperis (mp) 106

Numar balcoane 2

Parter

Vestibul parter (mp) 5.07

Hol + Casa scarii parter (mp) 7.64

Bucatarie parter (mp) 14.18

Living + Dining parter (mp) 20.49

Baie 1 parter (mp) 5.85

Birou/ Dormitor oaspeti parter (mp) 14.04

Mansarda

Hol + Casa scarii mansarda (mp) 10.5

Dormitor matrimonial mansarda (mp) 17.34

 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 30

Dormitor 1 mansarda (mp) 13.64

Dormitor 2 mansarda (mp) 13.27

Baie 1 mansarda (mp) 4.88

Baie 2 mansarda (mp) 5.93

Casa Amelia
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 31

Plan parter
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 32

 Regim de inaltime:   Parter si Mansarda (P+M)

 Tip casa:   Locuinta unifamiliala

 Suprafata utila:   162,9 mp

 Suprafata construita (amprenta la sol):   94,9 mp

 Suprafata desfasurata:   253,5 mp

 Gabarit:   8,1 x 12,7 m

 Inaltime la coama:   7,71 m

 Panta acoperis:   43,0°

 Numar persoane:   5

 Numar dormitoare:   4

 Numar bai:   2

 Locuri de parcare in garaj:   1

Casa EMA
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 33
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 34

Plan parter
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 35

Plan mansarda
 Regim de inaltime:   Parter si Mansarda (P+M)

 Tip casa:   Locuinta unifamiliala

 Suprafata utila:   152,9 mp

 Suprafata construita (amprenta la sol):   102,4 mp

 Suprafata desfasurata:   224,7 mp

 Gabarit:   11,8 x 10,6 m

 Inaltime la coama:   8,27 m

 Panta acoperis:   40,0°

 Numar persoane:   5

 Numar dormitoare:   4

 Numar bai:   2

 Fara garaj.

Casa Meria
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 36
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 37

Plan parter
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 38

Plan mansardă

 Regim de inaltime:   Subsol, Parter si Mansarda (S+P+M)

 Tip casa:   Locuinta pentru doua familii

 Suprafata utila:   231,0 mp

 Suprafata construita (amprenta la sol):   122,2 mp

 Suprafata desfasurata:   338,7 mp

 Gabarit:   12,6 x 12,4 m

 Inaltime la coama:   7,1 m

 Panta acoperis:   42,0°

 Numar persoane:   7

 Numar dormitoare:   5
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 39

 Numar bai:   4

 Fara garaj.

Case din bușteni

Opțiunea pentru o astefel de casă ar putea fi motivată mai intâi prin

argumentele apariției conceptelor ecologice și ale modei rustice în
expansiune.Lemnul nature optimizează climatul interior al casei,
sporește termoizolația și protecția fonică.Lemnul rotund nu este
doar un material de construcție ecologic,ci și unul economic .Un alt
avantaj practic este timpul redus de execuție a casei,proces care se
desfașoară intr-un atelier specializat și intr-un ritm neîntrerupt de
condiții atmosferice favorabile.Mai intâi se realizează elementele
constructive din trunchiuri de rășinoase decojite,cu diametrul de 20-
30 cm.
Urmează asamblarea casei în atelierele firmei constructoare,urmată
de o perioadă de 30-40 de zile în care lemnul se tasează sub
actiunea greutații.
După ce lemnul s- a uscar și s- a așezat suficient ,constrcția se se
demontează și se recompune pe amplasamentul casei.Între fundatia
deja turnată și structura din bușteni remontată intervine o talpă de
lemn.O fundație masivă din beton armat nu este absolut necesară
atunci când nu se dorește obținerea unui subsol funcțional,o
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 40

fundație din piatră de râu(material l îndemâna.în zonele montane

fiind suficientă.
Prinderea grinzilor între ele se realizează prin cepuri din lemn si/sau
scoabe metalice,iar colțurile sunt rezultatul încrușisării prin
chertare.Toata structura lemnoasă este tratată corespunzător.
Materiale termoizolante și de finisaj elaborat nu sunt indispensabile,
cu excepția camerelor de baie și eventual a bucătăriilor,unde este
recomandat gips-cartonul fidrofud,finisat ulterior,cu zugrăveala
lavabilă,lambriu ,gresie sau faianța.La interiorul celorlalte spații
funcționale ,relieful buștenilor se regăsește decorativ,fiind bine pus
în evidență în special în incăperi de dimensiuni mari.
Învelitoarea acoperișului este ușoara ,din bitumuri
optimizate.Ferestrele au rame din lemn multistrat cu geam
termopan.

3.Proiectul tehnic și tehnologic al variantei

adoptate
3.1 Alegerea variantei constructive
3.2. Proiectul tehnic
3.3.Proiectul tehnologic
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 41

3.1.Alegerea variantei constructive

Anexa 2
Contrucția ce face obiectul prezentului proiect,îl constituie o
casuța de vacanță sezonieră,din lemn.
Documentația pentru proiect cuprinde
Piesele scrise
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 42

Piesele desenate

1.Date generale
1.1 Denumirea proiectului Căsuță de vacanță
1.2 Amplasament
1.3 Beneficiar Margărit Iuliana-Gabriela
1.4 Identificarea Proiect nr 1/2018

II.Descrierea amplasamentului
Terenul este ....

În prezent ,terenul este liber de orice construcție și prezintă

o declivitate de la N-V la S-V.Accesul carosabil se face în
partea de N-N-V a terenului.

III.Sistem constructiv
Căsuța are o structură de rezistență alcatuită din stâlpi și
grinzi de lemn.
Acoperisul este tip șarpantă din lemn,cu invelitoare din
dranița.
Fundatia va fi executată din beton simplu,la o adâncime de
fundare de 0,40 m.La fundare se va respecta adâncimea de
îngheț pentru zona Prahovei și încastrarea în terenul de
fundare.
Pereții sunt executați din lemn ecarisat,cu sistem de grinzi
și stâlpi.
Planșeul va fi executat din lemn,cu grinzi principale.
Pardoseala va fi executată din lemn.
Finisajele exterioare sunt din lambriu de rășinoase.
În timpul lucrărilor se vor respecta Normele de Protecția
Muncii în vigoare.Conform Normativ P100/1992,construcția
se află in zona F de intensitate seismică,pentru
care.Ks=0,08 și Tc=1,5 sec.
Clasa de importantă este III,pentru careα= 1.00
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 43

IV.Utilitati
 Instalatii electrice

v.Elemente de bilanț teritorial

 Suptrafața terenului St =80mp

 Aria construită Ac=14,19 mp

 Aria desfășurată Ad=14,19 mp

 Aria utilă Au=12 mp

 Regim de inălțime P

 Procent de ocupare al terenului Pot=9,46

 Coeficient de utilizare al terenului Cut=0,05

VI.Date tehnice privind siguranța la foc a construcției

Gradul de rezistența la foc al construcției este III.
Materialul lemnos folosit în construcție va fi ignifugat
conform normativelor în vigoare.

VII.Date tehnice și măsuri de protecție sanitară a investiției

7.1 Terenul,este situat in intravilanul...............și se află intr-
o zonă în care funcțiunea dominantă este cea de locuire.
Nu există specificații în ceea ce privește potențiale surpări
sau alunecări de teren,iar amplasarea casei și adâncimea
de fundare stabilită prin proiect nu admite posibile inundații.
În apropiere nu există unități de mică industrie,care ar
putea crea riscuri pentru sănătate sau disconfort prin
producerea de
zgomot,vibrații,mirosuri,praf,fum,gaze,toxice,etc.
Folosința actuală a terenului este de fânaț.Prin construirea
obiectivului propus conferă funcțiunea de locuire și turism.
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 44

7.2Scopul construcției propuse este de asigurare a spațiului

de odihnă,de recreere și de desfășurare a activității de
servicii,respective prin activitatea de turism propusă.
Amplasarea căsuței,prin distanțele păstrate fața de
vecinătăți,prin conformarea și alcătuirea ferestrelor,asigură
insorirea 1 oră și 30 min,la solstițiul de iarnă,zilnic.
De asemenea,nivelul de zgomot exterior se păstrează sub
40 dB și nivelul de zgomot interior se va păstra sub 35 dB.
De asemenea,sunt asigurate distanțele față de construcțiile
învecinate în ceea ce privește acțiunea unor vânturi
dominante sau a unor curenți locali de aer.
7.3 Suprafața incăperii de cazare este de 12 mp
Înăltimea încăperii este de 2,50 m.
Materialele folosite la construcție și finisaje au agrement
tehnic.Lemnul utilizat în alcătuirea elementelor constructive
și la realizarea șarpantei va fi tratat cu substanțe fungicide
șiignifuge,iar detaliile constructive vor fi realizate astfel încât
umiditatea să nu fie dirijată către interior.
Astfel,alcătuirea pereților exteriori este din lemn,strat de
aer,folie de protecție,vata minerala ,lambriu de rășinoase.

7.4 Colectarea,îndepărtarea,neutralizarea deșeurilor solide

Produsele generate de activitatea de construcție a
abiectivului,ce pot fi clasate ca deșeuri ,sunt acele
materiale care rezultă din decapări sau demontări.Din
operațiunea de săpătură rezultă un volum de terasamente
care,dacă corespunde încercărilor de laborator este reciclat
prin integrarea lui în lucrările obiectivului proiectat.
Materialele ce nu pot fi reciclate sau colectate vor fi stocate
și transportate la rampa de gunoi împreună cu deșeurile
menajere,înlăturând astfel orice risc sau discomfort ce
poate fi creat de mirosuri,insecte,rozătoare.

3.2 Proiectul tehnic

Fundația

Fundatii:
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 45

Fundatia este structura pe care este construita

casa. Ea poate fi facuta din piatra, beton, otel sau
lemn. Ea trebuie sa fie puternica, uscata
Nu este o idee prea buna sa economisesti bani in
detrimentul calitatii fundatiei. Fiti siguri ca este bine
proiectata si ca poate suporta incarcatura
proiectata, inclusiv o eventuala extensie. Asigurati
fundatiei o buna hidroizolatie si o termoizolatie
 

Fundatia se clasifica dupa:

 Dupa adincimea de fundare

 De suprafata sau directa( (care transmit sarcina prin
intermediu)
 De adincime sau indirecta (pe piloti, chesoane, puturi,
coloane)- transmit sarcina atat prin baza, cat si prin partile
laterale ale corpului acesteia
 Dupa modul de executie fata de apele subterane
 Deasupra nivelului apelor freatice
 Dupa tipul materialelor folosite (rigide sau elastice)
 Dupa forma in plan:
o Izolate

o Continue

o Cu retele de grinzi

o Radier general

Pentru constructiile usoare (case, case de vacanta, garaje, etc.), o

solutie recomandabila este aceea a realizarii unei fundatii continue
cu descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune
efectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de umflare.
 
Materiale folosite la executarea fundatiilor:
 Zidaria de caramida       -  Se foloseste pentru terenuri uscate
(unde exista agenti agresivi care pot ataca fundatiile
executate din alte materiale (ex: piatra, beton) Caramizile vor
fi pline, bine arse, fara concretiuni de var si mortar de ciment
cu marca minima "M 25"
 Beton armat + armatura  - acesta se va procura sub doua
forme:
o Pe componente: produse de balastiera + ciment
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 46

o Beton gata preparat de la statiile de betoane

 Piatra (beton ciclopian)
Zidaria de piatra este folosita in zonele muntoase, unde piatra se
gaseste din belsug, facandu-se economii insemnate la capitolul
materie prima. Normativele in materie prevad ca marca acesteia sa
fie de cel putin 100.
 Grosimea fundatiilor din piatra este, in general, de 60cm pentru
piatra bruta, sparta neregulat si cel putin 50cm pentru piatra bruta cu
doua fete pararelele.
 Liantul (mortarul) pentru zidaria din piatra se executa din var-ciment,
avand cel putin marca 10.
Pentru a se asigura o stabilitate crescuta si o exploatare normala a
unei cladiri, atat terenul pe care se construieste, cat si fundatia
trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
 
�       terenul trebuie sa fie suficient de rezistent, astfel incat sa nu
cedeze sub apasarea fundatiei
�       deformatiile pe care le poate comporta terenul nu trebuie sa
depaseasca limita admisibila pentru tipul de constructie
�       fundatia trebuie sa fie alcatuita incat sa aiba capacitatea de a
transmite si repartiza uniform si in deplina siguranta, efortul la
care este supusa de catre partea de suprastructura (constructia
superioara)
�       adancimea de fundare trebuie sa corespunda normelor, adica
fundatia sa nu fie afectata de inghet, umflarea sau contractia
solului, afanarea acestuia. Un alt element de care trebuie sa se
tina seama o reprezinta dinamica pamantului: alunecari de teren,
seisme etc. Probleme apar atunci cand solul in care se
intentioneaza sa se execute fundarea este sensibil la umezire,
este argilos, cu umflaturi si contractii mari, ori este foarte
compresibil.
Soluri sensibile la umezire.La noi in tara cel mai raspandit sol de
acest tip este loessul, ocupand 17% din suprafata teritoriala, in
special in Baragan, Campia Dunarii, Moldova si Dobrogea.
Grosimea medie a acestor soluri este de 10-15m. Caracteristic
pentru acest tip de sol este faptul ca sub actiunea apasarii
transmise de catre constructie, atunci cand umiditatea creste, se
taseaza suplimentar, realizand prabusiri interne ale pamantului.
Pentru constructii usoare se poate folosi o adancime de fundare
de 1-2m si fundatii cu latimea de 1m.
 
Pentru constructii mai grele si de o mai mare importanta solutia
consta in aplicarea unui set de masuri anterioare realizarii
fundatiei:
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 47

�       eliminarea sensibilitatii la umezire printr-o compactare

suplimentara a solului cu ajutorul malului greu
�       forma in plan a cladirii trebuie sa fie cat mai simpla, de
preferinta dreptunghiulara
�       stabilirea modalitatii de fundare care sa strapunga solul
sensibil la umezire si sa se sprijine pe  un strat de sol
rezistent (piloti, coloane etc.)
 
Solurile argiloase cu umflaturi si contractii mari.
                Acest tip de sol sufera modificari importante de volum, ca
urmare a variatiilor de umiditate. Degradarile datorate contractiei
sau umflaturii sa manifesta sub forma unor crapaturi, relativ
verticale, in ziduri si fundatii, strabatand de obicei zonele slabite
ale ferestrelor sau usilor. Se poate constata de asemeni o
desprindere (separare) a anexelor (scari,verande,etc.). Pentru
constructii usoare (case, case de vacanta, garaje) o solutie
recomandabila este realizarea unei fundatii continue cu
descarcari pe reazame izolate, care realizeaza o presiune
efectiva mai mare pe teren, compensand presiunea de umflare.
Pentru constructii multietajate care au subsoluri, este
recomandata o adancime de fundare de cel putin 2-2,50m si
asezarea acesteia pe o perna compacta de nisip sau pamant
stabilizat cu nisip intr-un strat de aproximativ 20cm.
 
Solutii pentru prevenirea degradarilor cauzate de contractii sau
umflaturi
�       sectionarea fundatiei si a cladirii in tronsoane, prin
rosturi de tasare
�       conductele instalatiilor de alimentare sau evacuare a
apei care intra sau ies din cladire traversand fundatiile,
trebuie sa fie prevazute cu racorduri elastice
�       se recomanda construirea unor trotuare etanse in jurul
cladirii cu o latime de minim 1m, atasate pe un strat de
pamant stabilizator (grosime de 20cm) si cu o inclinatie
spre exterior de 5%
�       amenajarea corespunzatoare a terenului din jurul
cladirii cu pante de scurgere spre exterior pentru o mai
buna evacuare a apelor pluviale
�       anexele cladirii (scari, terase,etc.) trebuie sa fie fundate
la aceeasi adancime, respectand modalitatea
Talpa

Se execută din lemn cu dimensiunile de

d=14/14 cm și L=4,30 m și umiditatea de 15

Elementele centurii se tratează antiseptic și ignfug.

 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 48

Talpa face legătură între fundația și pereți.Ea se fixează pe fundație cu ajutorul a două
elemente de fixare din OL și cu șuruburi.

La colțuti ,talpa se consolidează cu scoabe și cuie.

Pereții –stâlpii

Sunt elemente de rezistență verticale ale căsuței.

Sunt executați din lemn ecarisat,cu sistem de grinzi și stâlpi.

Stâlpii se execută dintr –un singur element.Nu se înnădesc.

Îmbinarea cu talpa se face prin cep drept stăpuns.

Grinzile

Fac parte,în general ,din categoria celor mai simple elemente de rezistența
plane,folosite în construcții de lemn.Se utilizează grinzi cu alcatuire simplă,de tipul
grinzilor cu console și articulații.

Grinzile cu console și articulații sau grinzi Gerber sunt considerate din punct de vedere
static determinate și se pot executa din lemn ecarisat.Ele se consideră ca grinzi
continue pe mai multe reazeme,la care nedeterminarea statică este înlăturată prin
introducerea unui număr convenabil de articulații.

Căpriorii

Se confecționează din lemn rotund,cu diametru de 10-12 cm.Se așează dupa linia de
cea mai mare pantă-perpendicular pe coamă,la distanțe de 80 cm unul de altul.

Rezemarea căpriorilor se face fără chertare,cu pană în unghi de pantă și cuie.Căpriorii

și popii se leagă între ei cu clești executați din lemn ecarisat.

Popii

Sunt elemente verticale ale șarpantei ,stâlpi realizați din lemn rotund cu d=12-14
cm.Popii preiau încărcările de la pane și le transmit planșeului.

Acoperișul

Acoperisurile sunt pasrti distincte ale constructiilor cu destinatiile de

acoperire si de inchidere a constructiilor la partea superioara, avand ca scopuri
izolarea termica , protectia cladiriifata de intemperii si uneori crearea unui
spatiu mansardabil de locuit:
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 49

Acoperisurile pot fi:

- Acoperisuri cu pante mici, pana la 7o, denumite acoperisuri terasa,

utilizate in specialin zonele tropicale cu climat cald-uscat, in care caderile
de zapada sunt fenomene isolate si rare;
- Acoperisuri cu pante medii, intre 7o si 17o , destinate zonelor subtropicale-
mediteraneene, in care caderile de zaada sunt mici si de scurta durata;
- Acoperisuri cu pante mari, la care panta acoperisului variaza intre 17o si
45o , uneori mai mari; sunt destinate pentru zonele temperate, unde
caderile de zapada sunt mari; aceste acoperisuri sunt de forme diferite, in
functie de numarul pantelor si geometria lor.
In functie de forma suprafetelor si numarul pantelor acoperisurile sunt:

- Acoperisuri cu suprafete plane inclinate, cu: o panta, doua pante, doua

pante si frontoane tesite, patru pante (cu mai multe pante si alte forme(
- Acoperisuri cu suprafete curbe utilizate in general la constructiile
industrial, socio- culturale, religioase sau sportive si mai putin la case de
locuit.
Acoperisurile prezentetate in
sunt tipuri traditionale de acoperisuro care s-au dovedid a fi practice de-a
lungul anilor si sunt folosite astazi la toate tipurile de constructii:
- Acoperisul cu o pantaeste cel mai usor de construit deoarece inclinarea se
realizaeaza intr-o singura directive; acesta fiind folosit uneori ca acoperis
principal al unei cladiri dar cel mai des e folosit pentru acoperirea
soproanelor, a barcilor si a partilor aditionale unei cladiri;
- Acoperisul cu doua pant) este usor de construit si e probabil unul din cele
mai folosite modele;
- Acoperisul cu doua pante si frontoane tesite este una dintre cele mai
puternice structure; unghiul dintre coamele laterale este de 45o pornind
de la colturi; acest model este mai greu de construit decat acoperisul
mansardat; atunci cand pantile se unesc intr-un punct central structura
formeaza acoperisul cu patru pante.
- Șindrila se așează pe șipcile battue pe căpriori paraleli cu poala
acoperișului.Se execută din două straturi suprapuse .Distanța dintre șipci
este în funcție de lungimea șindrilei,de 25 cm.Rosturile paralele cu linia de
cea mai mare pantă vor fi decalate de la un rând la altul cu o jumătate de
lamella.În secțiune se vor afla,în camp,minim două șindrile.Fiecare lamella
va fi fixate cu un cui care străbate și lamela rândului inferior.Capul cuiului
va fi acoperit de lamella rândului superior.
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 50

- Pe coamă este un rând în plus de șindrilă.

Astereala

La toate tipurile de șarpantă,astereala are funcția de formare a unei

suprafețe plane,pentru a realiza suportul învelitorii.Astereala este formatâ
din scânduri cu grosimea de 2-2,5 și lățimea de 12-20 cm,dispuse paralel cu
streașina și rezemând pe cel puțin 3 căpriori ,de care se prind în cuie.

Pardoseala

E un element de construcție care,asigură circulația în interiorul

construcției,contribuin la crearea unui confort corespunzător în interior.

Pardoseala este din lemn de rășinoase .E călduroasă,termo și fonoizolantă,se

întreține ușor și e suficient de durabilă.

Pardoseala este tip dușumea,mai exact dușumeaua dată la rindea pe o

singură față,din scânduri de 24,28 sau 38 mm și lățimii între 100 -300 mm.

Realizarea pardoselii presupune obținerea a două straturi funcționale

distincte stratul suport și stratul de uzură.

La pardoseli din lemn,stratul de uzură este cel care contribuie prin aspect și
confort la realizarea finisajului interior al încăperii.

Lemnul de rășinoase este utilizat la fabricarea pardoselilor datorită calităților

sale estetice,fizice și economice.

Calitățile estetioce ale lemnului de rășinoase

Ca urmare a constituției chimice și structurii sale,lemnul de brad prezintă o

frumoasă culoare alb-gălbuie.

Calitățile fizice ale lemnului de rășinoase importante pentru folosirea lui în

structura pardoselilor sunt izolarea termică,conductibilitatea
electrică,elasticitatea,duritatea și rezistența la uzură.

Izolarea termica exprima prin coeficientul de pătrundere a căldurii

b= , unde
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 51

c= căldura specifică

Cu cât coeficientul de pătrundere a căldurii este mai mare,materialul dă mai

repede senzația de rece .

Pardoseala din scânduri de lemn de brad,rindeluite ,de 23 mm,fixate pe

grinzișoare are o rezistență termică de

Conductibilitatea electrică

Pardoseala din lemn,la umiditatea de echilibru,se comportă ca

semiconductoare electrice,cu rezistența specifică electrică destul de
mare.Față de izolatoare,care nu conduc deloc curentul-din care cauză pot
aparea încărcări electrice statice supărătoare-pardoselile din lemn prezintă o
protecție excelentă la acțiunile curentului electric,neexistând nici pericolul
încărcării statice.

Duritatea

Orice tip de pardoseală,sub acțiunea unor solicitări de presare nu trebuie să

lase urme remanente.Valorile limită a unor asemenea solicitări sunt .

 Pentru mobilier staționar 5*100000 N/

 Pentru mobilier mobil 10*100000 N/

 Pentru scaune de birou sau fotolii prevăzute cu role 20*100000 N/

Lemnul are o bună comportare la acțiunea forțelor de presare,data prin
duritatea acestuia.
Rezistența la uzură
Durabilitatea unei pardoseli depinde,în cele mai multe cazuri,de rezistența
la uzură,respective fenomenul de roadere și strivire a suprafețelor de
către tălpile încălțămintei și particulelor de nisip transportate de
acestea.Cea mai mare rezistență la uzură o au speciile de rășinoase ca
stejar,fag ,frasin, paltin,ulm,nuc negru.

Calitațile economice
 UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIA LEMNULUI
SECŢIA IPL
Page. 52

Pardoselile de brad reprezintă avantajul că,dupa folosirea mai

îndelungată,pot fi recondiționate prin șlefuire sau rașchetare.
Modul de finisare prin pelicule de protective PALUX conferă posibilitatea
folosirii lemnului de brad,cu o mica rezistență la uzură in final avand un
aspect calitativ finisat.Acoperirea cu pelicule mărește rezistența la uzură și
asigură o întreținere ușoară și rapidă.