PROIECT DIDACTIC

Disciplina: Echipamente si utilaje pentru prelucrarea materialelor

Clasa: a XI- a B,C
Unitatea de conţinut:
Tip de material, forma, aspect, dimensiuni-
prop.fizice,mecanice,chimice, prop.tehnologice pentru lemn.
Conţinuturi:
STRUCTURA SI PROPRIETATILE LEMNULUI
Tipul lecţiei: Mixta
Timpul acordat: 150 min.
Competenţe specifice vizate -
- dezvoltarea capacităţii de a identifica proprietatile lemnului
Competenţe:
CS1 – descrie structura lemnului
CS2-enuma si descrie proprietatile lemnului
Obiective:
O1:sa recunoasca elementele comune la toate speciile de lemn
O2:sa enumere avantajele si dezavantajele lemnului
O3:sa identifice elementele structurale ale lemnului
O4:sa numeasca defectele lemnului
O5:sa recunoasca proprietatile fizice ale lemnului
O6:sa enumere rezistentele mecanice ale lemnului
Metode şi procedee didactice:
1.problematizarea,
2.explicaţia,
3.lucru în echipă,
4.descoperirea,
5.observaţia dirijată.
6.metoda „palariei reflexive”
7.reteaua de discutie
Mijloace de învăţare:
1.fişe de lucru,
2.fise de documentare
Desfăşurarea în timp a lecţiei:
- Momentul organizatoric
- Verificarea cunoştinţelor dobândite în lecţia anterioară
- Anunţarea de noi cunoştinţe prin realizarea obiectivelor de referinţă
- Sistematizarea şi fixarea noilor cunoştinţe
- Notarea şi concluzii finale
- Tema pentru acasă
- Bibliografie.
Etapele lecţiei Competenţe Activitatea desfăşurată de profesor Activitatea Timp Metode Material
specifice desfăşurată acord utilizate didactic
vizate de elevi at
0 1 2 3 4 5 6
1. *Verifică prezenţa şi consemnează absenţele. *Îşi pregătesc
Organizarea Cere elevilor să aibă pe bancă caietele de notiţe caietele de notiţe
clasei *Verifică dacă tabla este curată şi ştearsă. şi instrumentele
de desen.

2. *Profesorul va verifica cunoştinţele printr-un fisa de

Verificarea lucru.Organizeaza clasa pe grupe si profesorul imparte fisele de
cunoştinţelor lucru elevilor.Timpul de lucru va fi de 40 de min.In ultimele 10
dobândite în min. Elevii vor roti fisele de lucru si vor aprecia activitatea
colegilor prin notare,
lecţia
anterioară
3. Profesorul va anunţa tema care urmează să fie discutată *Elevii îşi vor
Anunţarea nota tema în
6.1 Structura si proprietatile lemnului caiete
temei
4. CS3 –componente *Ascultă *expunerea *mostre
Dobândirea de comune la toate STRUCTURA Şl PROPRIETĂŢILE LEMNULUI
explicaţiile şi *problemati *fişe
speciile de lemn Lemnul este un material de natură organică vegetală, furnizat de
noi cunoştinţe arbori forestieri, din specii răşinoase şi foioase. Lemnul este alcătuit din notează în zarea *planşe
ţesuturi vegetale, constituite din celule a căror membrană este formata din caiete. *conversaţi
fibre de celuloză. Toate speciile de lemn au trei componente comune: *Ascultă şi a
celuloză, lignină şi hemiceluloză, reprezentând circa 90% din greutatea
lemnului uscat, alături de alte substanţe (substanţe minerale, proteice, răşini, participă la *explicaţia
ceruri etc.) în proporţii variabile, în funcţie de specie. dialogul iniţiat
CS4-identifica
Avantaje: de profesor şi
- rezistenţe mecanice relativ ridicate la o densitate aparentă mică,
avantajele si
- elasticitate, durabilitate în condiţii favorabile,
notează în
dezavantajele caiete.
- capacitate de prelucrare uşoară,
lemnului - varietatea posibilităţilor de îmbinare,
- aspect estetic,
- proprietăţi de izolare termică, fonică şi elastică etc.
Dejavantaje:
- neomogenitatea structurală,
- anizotropia proprietăţilor fizico-mecanice,
- variaţia volumetrică sub acţiunea umidităţii şi temperaturii,
- defectele inerente structurii lemnoase,
- sensibilitatea la acţiunile mediului exterior,
 - instabilitatea termică şi combustibilitatea,
- rezistenţele mici la forfecare şi despicare etc.
Datorită caracteristicilor sale tehnice bune, materialul lemnos se foloseşte la
elemente de rezistenţă în construcţii, Ia cofraje pentru lucrări de beton, ca
material de învelitori, pereţi, pardoseli, materiale de izolare termică, fonică,
electrică etc.

CS5-recunoaste 1. Structura lemnului

Structura macroscopică a lemnului se poate determina folosind sec-
elementele
ţiuni transversale (perpendiculare pe axa longitudinală a arborelui), secţiuni
structurale ale
tangenţiale (paralele cu axa longitudinală a arborelui) şi secţiuni radiale
lemnului
(care trec prin axa longitudinală a arborelui).
Pe o secţiune transversală prin trunchiul arborelui, pornind de la
exterior înspre axa cilindrului lemnos, se disting următoarele elemente
structurale:
- coaja, formată din ritidom ( ţesuturi moarte cu rol de protecţie) şi
stratul liber
( format din vase liberiene prin care circulă seva elaborată);
- cambiul, format din celule vii, care generează creşterea arborelui;
- lemnul propriu- zis, format din inele anuale concentrice, dispuse
în zone concentirce diferite: alburnul, zona exterioară (prin care
circulă seva brută); duramenul, ţesuturi cu celule fibroase care
măresc rezistenţa lemnului;
- măduva, alcătuită din ţesuturi rarefiate, şi canalul medular.

2.Defectele lemnului
CS6- numeste Lemnul poate prezenta o serie de defecte, datorate unor factori care
defectele acţionează în timpul creşterii arborelui sau după tăierea lui, cum sînt:
lemnului - defecte de creştere (noduri, curbură, conicitate etc),
- crăpături,
- defecte provocate de microorganisme (defecte de culoare, putrezire),
de larve
şi de insecte.
CS7- 3.Proprietăţile fizice ale lemnului
proprietatile a. Culoarea lemnului depinde de specie şi variază de la alb- gălbui
fizice ale (tei, molid), pină la negru, trecînd prin nuanţe de cafeniu şi roşu. Ea este un
lemnului factor estetic, determinant mai ales la lucrările de tâmplărie.
b.Densitatea lemnului. Densitatea reală a lemnului nu variază
prea mult de la o specie la alta şi drept urmare se consideră că este de1 500
kg/mc. În schimb, densitatea aparentă depinde foarte mult de specie şi de
umiditatea lemnului.
c.Porozitatea lemnului este o consecinţă a structurii celulare.
Cu cît porozitatea este mai mare, cu atît rezistenţele mecanice ale lemnului au
valori mai mici, iar capacitatea de izolare termică şi fonică a lemnului este
mai mare.
d.Umiditatea. După tăiere, lemnul conţine o cantitate mare de apă care poate
ajunge la jumătate şi chiar mai mult din masa sa. Această apă se găseşte în
trei forme diferite:
- apă liberă, parte preponderentă, care circulă prin ţesuturile vegetale.
- apă de hidroscopicitate
- apa legată chimic, în proporţie de 1% care se găseşte în compoziţia
substanţelor ce alcătuiesc materialul lemnos.
e.Contragerea şi umflarea sînt variaţii ale volumului
lemnului, determinate de schimbări ale conţinutului de apă de
higroscopicitate din lemn. La scăderea conţinutului de apă se produce
contragerea, iar la mărirea lui se produce umflarea lemnului.
i. Conductivitatea termică mică a lemnului uscat îl face să fie bun
izolant termic.
g.Conductivitatea acustică a lemnului determină folosirea lui
la executarea izolaţiilor fonice.
h. Conductivitatea electrică redusă a lemnului face ca el să poată
fi utilizat, în special impregnat, ca material electroizlant.
CS8-determina 4. Rezistenţele mecanice ale lemnului
rezistentele Rezistenţele mecanice ale lemnului sînt influent ale de unghiul
mecanice dintre direcţia de aplicare a forţei şi direcţia fibrelor longitudinale, de
umiditatea lemnului şi de defectele acestuia. Rezistenţele mecanice ale
lemnului se determină pe epruvete mici, cu umiditatea relativă de 15%. Din
punctul de vedere al comportării la solicitări mecanice, speciile lemnoase se
clasifică astfel: specii tari (stejar, frasin, fag, salcîm, nucetc.) şi specii moi
(brad, molid, tei, plop, salcie etc).
a.Rezistenţa la compresiune se determină pe epruvete prismatice
de 20 X 20 X 60 mm, confecţionate din lemn fără defecte, paralel cufibrele,
caz în care sarcina aplicată are direcţia axei longitudinale aepruvetei (fig.
VI.2, a), şi perpendicular pe fibrelor direcţia forţei putînd fi tangenţială sau
radială. Rezistenţa la compresiune paralel cu fibrele este de circa 5—10 ori
mai mare decît cea perpendicular pe fibre. De exemplu, în cazul fagului,
valoarea celor două rezistenţeeste de circa 525 şi respectiv 90 daN/cm² .
 b.Rezistenţa la întindere se determină pe epruvete confecţionate
din lemn fără defecte şi feţele cit mai paralele (fig. VI.3, o), paralel cu fibrele
şi perpendicular pe fibre, direcţia forţei puţind fi tangenţială sau radială.
Rezistenţa la întindere paralel cu fibrele este de 20- 30 ori mai mare decît
rezistenţa la întindere perpendicular pe fibre (fig. VI.3,6).

c.Rezistenţa la încovoiere se determină pe epruvete prismatice de

20x20x300 mm. Pentru molid această rezistenţă este de 660 daN/cm2, iar
pentru fag, de 1 050 daN/cm2.
5. Se va face de către profesor în vederea aprofundării lecţiei noi
Sistematizarea prin întrebări:
şi fixarea noilor  Care este structura lemnului
 Care sunt defectele lemnului
cunoştinţe
 Care sunt proprietatile lemnului
6. Notarea se va face de către profesor în urma răspunsurilor
Notarea şi date de elevi.
concluzii finale.
A. STRUCTURA Şl PROPRIETĂŢILE LEMNULUI
Lemnul este un material de natură organică vegetală, furnizat de arbori
forestieri, din specii răşinoase şi foioase. Lemnul este alcătuit din ţesuturi vegetale,
constituite din celule a căror membrană este formata din fibre de celuloză. Toate
speciile de lemn au trei componente comune: celuloză, lignină şi hemiceluloză,
reprezentând circa 90% din greutatea lemnului uscat, alături de alte substanţe
(substanţe minerale, proteice, răşini, ceruri etc.) în proporţii variabile, în funcţie de
specie.
Avantaje:
- rezistenţe mecanice relativ ridicate la o densitate aparentă mică,
- elasticitate, durabilitate în condiţii favorabile,
- capacitate de prelucrare uşoară,
- varietatea posibilităţilor de îmbinare,
- aspect estetic,
- proprietăţi de izolare termică, fonică şi elastică etc.
Dezavantaje:
- neomogenitatea structurală,
- anizotropia proprietăţilor fizico-mecanice,
- variaţia volumetrică sub acţiunea umidităţii şi temperaturii,
- defectele inerente structurii lemnoase,
- sensibilitatea la acţiunile mediului exterior,
- instabilitatea termică şi combustibilitatea,
- rezistenţele mici la forfecare şi despicare etc.
1. Structura lemnului
Pe o secţiune transversală prin trunchiul arborelui, pornind de la exterior înspre
axa cilindrului lemnos, se disting următoarele elemente structurale:
- coaja, formată din ritidom ( ţesuturi moarte cu rol de protecţie) şi stratul
liber
( format din vase liberiene prin care circulă seva elaborată);
- cambiul, format din celule vii, care generează creşterea arborelui;
- lemnul propriu- zis, format din inele anuale concentrice, dispuse în zone
concentirce diferite: alburnul, zona exterioară (prin care circulă seva brută);
duramenul, ţesuturi cu celule fibroase care măresc rezistenţa lemnului;
- măduva, alcătuită din ţesuturi rarefiate, şi canalul medular.
2.Defectele lemnului
Lemnul poate prezenta o serie de defecte, datorate unor factori care acţionează în
timpul creşterii arborelui sau după tăierea lui, cum sînt:
- defecte de creştere (noduri, curbură, conicitate etc),
- crăpături,
- defecte provocate de microorganisme (defecte de culoare, putrezire), de larve
şi de insecte.

3.Proprietăţile fizice ale lemnului

a. Culoarea lemnului depinde de specie şi variază de la alb- gălbui (tei,
molid), pină la negru, trecînd prin nuanţe de cafeniu şi roşu. Ea este un factor estetic,
determinant mai ales la lucrările de tâmplărie.
b.Densitatea lemnului. Densitatea reală a lemnului nu variază prea mult
de la o specie la alta şi drept urmare se consideră că este de1 500 kg/mc. În schimb,
densitatea aparentă depinde foarte mult de specie şi de umiditatea lemnului.
c.Porozitatea lemnului este o consecinţă a structurii celulare. Cu cît
porozitatea este mai mare, cu atît rezistenţele mecanice ale lemnului au valori mai
mici, iar capacitatea de izolare termică şi fonică a lemnului este mai mare.
d.Umiditatea. După tăiere, lemnul conţine o cantitate mare de apă care poate
ajunge la jumătate şi chiar mai mult din masa sa. Această apă se găseşte în trei forme
diferite:
- apă liberă, parte preponderentă, care circulă prin ţesuturile vegetale.
- apă de hidroscopicitate
- apa legată chimic, în proporţie de 1% care se găseşte în compoziţia substanţelor ce
alcătuiesc materialul lemnos.
 e.Contragerea şi umflarea sînt variaţii ale volumului lemnului,
determinate de schimbări ale conţinutului de apă de higroscopicitate din lemn. La
scăderea conţinutului de apă se produce contragerea, iar la mărirea lui se produce
umflarea lemnului.
i. Conductivitatea termică mică a lemnului uscat îl face să fie bun izolant
termic.
g.Conductivitatea acustică a lemnului determină folosirea lui la executarea
izolaţiilor fonice.
h. Conductivitatea electrică redusă a lemnului face ca el să poată fi utilizat, în
special impregnat, ca material electroizlant.
4. Rezistenţele mecanice ale lemnului
Rezistenţele mecanice ale lemnului se determină pe epruvete mici, cu
umiditatea relativă de 15%. Din punctul de vedere al comportării la solicitări
mecanice, speciile lemnoase se clasifică astfel: specii tari (stejar, frasin, fag, salcîm,
nucetc.) şi specii moi (brad, molid, tei, plop, salcie etc).
a.Rezistenţa la compresiune se determină pe epruvete prismatice
de 20 X 20 X 60 mm, confecţionate din lemn fără defecte.De exemplu, în cazul
fagului, valoarea celor două rezistenţeeste de circa 525 şi respectiv 90 daN/cm².

b. Rezistenţa la întindere se determină pe epruvete confecţionate

din lemn fără defecte şi feţele cit mai paralele (fig. VI.3, o), paralel cu fibrele şi
perpendicular pe fibre, direcţia forţei puţind fi tangenţială sau radială.
c.Rezistenţa la încovoiere se determină pe epruvete prismatice de 20x20x300
mm. Pentru molid această rezistenţă este de 660 daN/cm2, iar pentru fag, de 1 050
daN/cm2
Numele _________________
Clasa___________________
Data_________________

TEST DE FIXARE DE CUNOSTINTE

I. Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi încercuiţi litera corespunzătoare

răspunsurilor corecte:....................................................................................................30p
a) Luciul lemnului reprezintă gradul de fineţe al structurii lemnului.
b) Nodurile sunt puncte de îmbinare a ramurilor cu trunchiul copacului.
c) Secţiunea longitudinală se obţine prin tăierea trunchiului perpendicular pe axa arborelui.
d) Lemnul care stă în apă se umflă.
e) Lemnul uscat se aprinde în prezenţa focului.

II. Realizaţi corespondenţa prin săgeţi, între proprietăţile fizice ale materialului lemnos
din coloana A şi definiţiile acestora din coloana B:............................... 20p

Coloana A Coloana B
1) densitatea a) caracteristica lemnului de a reflecta lumina.
2) umiditatea b) cantitatea de apă conţinută de lemn într-un
moment oarecare:
3) contragerea c) proprietatea lemnului de a-şi micşora volumul prin
uscare;
4) umflarea d) raportul dintre greutatea şi volumul lemnului;
e)proprietatea lemnului de a-şi mări volumul prin
reţinerea apei;

III. Citiţi cu atenţie definiţiile şi completaţi următorul aritmograf.

Folosiţi-vă de verticala dată – DEFECTE..........................................40 p

1. Apar în urma tăierii ramurilor.

2. Devierea de la forma rotundă la cea ovală.
3. Unele specii sunt dăunătoare pădurii.
4. Conturul ondulat al trunchiului.
5. Creşterea strâmbă a trunchiului.
6. Produse de ger.
7. Trunchi îngroşat brusc la bază.

D
E
F
E
C
T
E

Se acorda din oficiu 10 puncte

BAREM DE CORECTARE
I. b); d); e);

II. 1-d ; 2-b ; 3-c ; 4-e.

III. 1-noduri;
2-ovalitatea;
3-furnicile;
4-canelura;
5-curbură;
6-crăpături;
7-lăbărţarea;