Sunteți pe pagina 1din 13

I.

DATE GENERALE
Unitatea de invatamant: Liceul Tehnologic Topoloveni
Clasa: IX B- mecanică
Aria curriculară: Tehnologii
Data:
An şcolar: 2015-2016
Profesor: ing. Tataran Mihaela
Proiect Didactic
II. CONSTRUCŢIA
Disciplina: M3: Tehnologii generale mecanice
Unitatea de învăţare: Prelucrarea semifabricatelor prin aşchiere;
Subiectul: Noţiuni de bază ale procesului de aşchiere.
Tipul lecţiei: mixtă (combinată)

Competenţe:
- executarea operaţiilor simple de prelucrarea semifabricatelor prin aşchiere;
- dezvoltarea gândirii critice – rezolvarea de probleme ( forme de aşchii, adaos de prelucrare, regim de lucru);
- completarea documentaţie specifice domeniului mecanic;
Obiective:
a) pedagogice:
- însuşirea terminologiei specifice lucrărilor mecanice de prelucrare a semifabricatelor prin aşchiere;
- corelarea operaţiilor specifice domeniului mecanic cu operaţii specifice de calcul (dimensiuni, viteze, transformări mărimi etc.);
b) Operaţionale – la sfârşitul activităţii elevii vor fi capabili să:
- identifice tipurile de aşchii şi modul de formare a aşchiei;
- să identifice sculele aşchietoare;
- să recunoască elementele constructive ale strungului normal;
c) psihomotorii:
- să-şi dezvolte gândirea logică, capacitatea de sinteză şi finalizare a sarcinii de lucru;
d)afective:
- să aprecieze corect soluţiile oferite de colegi;
- să se implice cu plăcere şi interes la toate etapele lecţiei;
Metode de învăţământ:
Expunere, conversaţie, brainstorming, demonstraţie, explicaţie, evaluare: metoda ciorchinelui, prezentare PowerPoint;
Moduri de activitate cu elevii:
Frontal (pentru reactualizarea cunoştinţelor), individual (realizarea feedback-ului), pe grupe de elevi (rezolvarea unor sarcini de lucru);
Bibliografie: ; Vasile Mărginean, Ion Moraru, Dumitriu Teodorescu , Utilajul şi tehnologia meseriei, manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, Editura Didactică şi Pedagogică-Bucureşti –
1997;Auxiliare curriculare - www.edu.ro; www.didactic.ro,
Tabel de specificare a corespondenţelor
Activitatea de învăţare
Obiective
Etapele lecţiei Conţinutul informaţional şi aplicativ detaliat Activitatea profesorului
operaţionale Activitatea elevului
şi strategiile folosite
1. Moment organizatoric Asigurarea Comunic cu elevii, notez absenţii, etc. Conversaţia Elevii de serviciu informează
condiţiilor optime Exerciţii de încălzire diferite aspecte: absenţe, etc.;
3 minute pentru desfăşurarea pentru asigurarea
orei; climatului favorabil în
clasă;
2. Verificarea Reactualizarea Am pregătit trei fişe de lucru, iar elevii sunt împărţiţi în 3 grupe. Aplic Instrucţiuni de lucru, Primesc fişele de lucru, colile
cunoştinţelor anterioare noţiunilor esenţiale metoda „ciorchinelui” şi procedez astfel: cerinţe pentru rezolvarea pe care vor realiza lucrarea,
studiate orele - pe fiecare fişă am scris o frază nucleu Ex: Avantajele/dezavantajele sarcinii de lucru primite; creioanele colorate; .
10 minute; anterioare din UÎ: forjării, Avantajele semifabricatelor matriţate, faţă de semifabricatele
tehnologia forjate liber etc.;
elaborării - am identificat câte un cuvânt legat de termenul din nucleu;
semifabricatelor; - am trasat linii de la cuvânt la nucleu;
- le-am cerut elevilor să se consulte între ei şi să completeze schemele
în 5-6 minute;
- fişele fiecărei grupe le-am lipit pe tablă, iar din fiecare grupă un
reprezentant a prezentat rezultatul muncii grupului pe care-l
reprezintă;
- notez elevii care prezintă rezultatul activităţii „ciorchinelui”;

3. Pregătirea aperceptivă Realizarea legăturii Am învăţat procedee de elaborare a semifabricatelor: turnarea forjarea, Prin întrebări bine alese Elaborează posibile
dintre cunoştinţele laminarea, extrudarea, trefilarea. Cu semifabricatele obţinute vom încearcă să facă legătura răspunsuri;
3 minute; anterioare şi cele obţine produsul finit. Acum realizăm prelucrarea prin aşchiere a cu lecţia nouă;
noi. metalelor , iar produsele obţinute le vom utiliza în diferite aplicaţii
practice.
4. Anunţarea lecţiei şi a Cunoaşterea titlului Noţiuni de bază ale procesului de aşchiere. Comunicare Notează titlul în caiete;
obiectivelor lecţiei 1. să identifice tipurile de aşchii şi modul de formare a aşchiei; Notează titlul lecţiei pe
2. să identifice sculele aşchietoare; tablă;
2 minute; 3. să recunoască elementele constructive ale strungului normal

5. Transmiterea de 1. identificarea Majoritatea pieselor componente ale maşinilor şi aparatelor pentru care Brainstorming; Se consultă între ei, răspund
cunoştinţe noi tipurilor de aşchii se cere o precizie şi o calitate superioară a suprafeţelor sunt supuse solicitărilor profesorului;
şi modul de unui proces de prelucrare mecanică prin aşchiere.
27 minute formare a aşchiei; Prin aşchiere se îndepărtează de pe suprafaţa semifabricatului adaosul
de prelucrare, sub formă de aşchii, cu scule aşchietoare.
1. Tipuri de aşchii. Forma aşchiilor rezultate la prelucrarea prin
aşchiere depinde de natura materialului de prelucrat, de forma
geometrică a scule, de regimul de aşchiere etc.

a – de rupere, care se obţin, de regulă, la prelucrarea materialelor Descriere după model; Notează unele informaţii şi
fragile, ca: fonta, bronzul etc. urmăresc atent prezentarea;
b – de forfecare sau de fragmentare. Se obţin la prelucrraea metaleor
dure şi semidure;
c- continue sau de curgere, se obţin la prelucrarea oţelurilor moi, a
alemelor etc.
2. Formarea aşchiei

Analizează individual
elementele constructive din
fişa de lucru primită;
Prezente

Descriere după model;

Elevii primesc individual fişe


de lucru care conţin schemele
prezentate.

Explicaţie

Elevii execută după model


Mişcarea sculei aşchietoare, ex: la frezare, găurire etc. tipurile de asamblări şi
Sau a piesei de prelucrat, la strunjire, în vederea detaşării aşchiilor, se adresează întrebări
numeşte mişcare principală de aşchiere. Mişcarea principală poate fi profesorului;
de rotaţie(strunjire, frezare, găurire etc.) sau translaţie (rabotare,
mortezare).
Este necesară şi o mişcare de avans, care asigură continuitatea Descrie modul de lucru;
detaşării aşchiilor, această mişcare poate fi realizată de scula
aşchietoare la: strunjire, rabotare) sau de piesa de prelucrat (frezare,
mortezare).

Descriere după model;

Comunică cu profesorul,
formulează întrebări,
Adâncimea de aşchiere este determinată de mărimea adaosului de elaborează răspunsuri;
prelucrare, şi se recomandă să se facă dintr-o singură trecere, dacă
acest lucru este posibil.
Elementele geometrice ale cuţitului:

2. Identificarea   Elevii identifică elementele


sculelor aşchietoare geometrice ale sculelor
aşchietoare;

A- partea activă a cuţitului cu care se realizează detaşarea aşchiilor;


B – partea de prindere a cuţitului în dispozitivul portcuţit;
1- faţa de degajare, pe care alunecă aşchiile în timpul procesului de
prelucrare;
2- Tăişul secundar;
3 – Faţa de aşezare secundară;
4- Vârful cuţitului;
5- Faţa de aşezare principală; Demonstraţie
6- Tăişul principal; Operează cu parametrii care
determină regimul de aşchiere;
Regimul de aşchiere: reprezintă totalitatea parametrilor care
caracterizează desfăşurarea procesului de aşchiere. Ex: viteza de
aşchiere, avansul, adâncimea de aşchiere;
Vas * 1000 rot
n
d min
Viteza de aşchiere Vas este spaţiul parcurs de tăişul sculei în raport cu
piesa de prelucrat, în unitatea de timp (m/minut). Cu viteza Vas
calculată sau aleasă din normative se calculează numărul de rotaţii n,
pe care trebuie să-l facă piesa de prelucrat sau scula respectivă.
d- diametrul piesei de prelucrat sau al sculei dacă aceasta efectuează
mişcarea principală de aşchiere în mm.
În atelierele de prelucrări mecanice prin aşchiere ponderea cea mai
mare o au strungurile. Strunjirea – este operaţia de prelucrare prin
aşchiere pe maşini – unelte numite strunguri.
La strunjire, piesa execută mişcarea principală de aşchiere (de
rotaţie), iar scula mişcarea de avans. Demonstraţie Analizează tipurile de cuţite de
Sculele pentru prelucrarea prin strunjire cele mai folosite sunt strung;
cuţitele de strung.
După cum varietatea prelucrărilor executate pe strung este foarte mare, Apreciază verbal elevii,
la fel şi cuţitele sunt foarte numeroase. în funcţie de modul de
realizare a sarcinilor de
lucru primite;

Fixarea cuţitelor – dintre dispozitivele de prindere a sculelor pe


strung, cele mai răspândite sunt suporturile portcuţit, de diferite
construcţii. Aducerea şi fixarea sculei în poziţia de lucru se realizează
3. să recunoască prin rotirea suportului portcuţit, cu ajutorul unei manete. Cuţitul se
elementele fixează în portcuţit cu şuruburi, astfel încât vârful lui să se găsească la
constructive ale înălţimea piesei de prelucrat.
strungului normal
Dintre strungurile utilizate în atelierele de prelucrări mecanice cel mai
des folosite sunt strungurile normale (universale). Descriere după model
Analizează diapozitivele
În această oră vă prezint doar noţiuni generale despre strunguri. prezentate.

6. Realizarea feedback-ului şi Consolidarea Test de completare a elementelor constructive ale procesului de Distribuie individual Rezolvă sarcinile de lucru
asigurarea retenţiei
noţiunilor studiate formare a aşchiei şi a strungului normal. testele elevilor primite;
5 minute
Solicită detalii organizatorice.
Test pentru realizarea feedback-ului

1. Completaţi schema de formare a aşchiei:


4 puncte;

2. Completaţi elementele constructive ale strungului normal din figura următoare:


4 puncte;

Notă: se acordă 2 puncte din oficiu


Barem de corectare
1. 4 puncte;

2. 4 puncte;

NOTĂ: se acordă 2 puncte din oficiu;


Metoda „Ciorchinelui” – pentru recapitularea cunoştinţelor
Grupa nr. 1

AVANTAJELE FORJĂRII

DEZAVANTAJELE FORJĂRII

1. după temperatura de lucru

Clasificarea forjării

2. după modul de aplicare a forţei de deformare


Grupa nr. 2

Lingouri ……………..

Materialul iniţial utilizat la forjare este constituit din

Semifabricate laminate …….


Grupa nr. 3

Adaosurile tehnologice…..
Precizie…..

Semifabricatele matriţate prezintă avantaje


însemnate în comparaţie cu semifabricatele
forjate liber

Calitate …… Cost ……

După felul în care se produce deformarea


plastică a metalelor şi aliajelor poate fi

Deformare elastică….. Deformare plastică…..


Fişă de lucru personalizata

Prin aşchiere se îndepărtează de pe suprafaţa semifabricatului adaosul de prelucrare, sub formă de aşchii,
cu scule aşchietoare.
Formarea aşchiei

Adâncimea de aşchiere este determinată de mărimea adaosului de prelucrare, şi se recomandă să se facă


dintr-o singură trecere, dacă acest lucru este posibil.
Regimul de aşchiere: reprezintă totalitatea parametrilor care caracterizează desfăşurarea procesului de
aşchiere. Ex: viteza de aşchiere, avansul, adâncimea de aşchiere;
În atelierele de prelucrări mecanice prin aşchiere ponderea cea mai mare o au strungurile.
Strunjirea – este operaţia de prelucrare prin aşchiere pe maşini – unelte numite strunguri.
La strunjire, piesa execută mişcarea principală de aşchiere (de rotaţie), iar scula mişcarea de avans.
Sculele pentru prelucrarea prin strunjire cele mai folosite sunt cuţitele de strung.
După cum varietatea prelucrărilor executate pe strung este foarte mare, la fel şi cuţitele sunt foarte
numeroase.

Fixarea cuţitelor – dintre dispozitivele de prindere a sculelor pe strung, cele mai răspândite sunt
suporturile portcuţit, de diferite construcţii.
Aducerea şi fixarea sculei în poziţia de lucru se realizează prin rotirea suportului portcuţit, cu ajutorul unei
manete.
Cuţitul se fixează în portcuţit cu şuruburi, astfel încât vârful lui să se găsească la înălţimea piesei de
prelucrat.