PROIECT DIDACTIC

Unitatea Școlară: Liceul Tehnologic Râșnov

Domeniul pregătirii de bază: Mecanică
Disciplina/ Modulul: M V – CDL - PRELUCRĂRI PE MAȘINI CU COMANDĂ
Specializarea: Operator la mașini cu comandă numerică
Clasa: a X B
Profesor: ing. Bogdan Alexandru
Lecția: Scule așchietoare și procesul de așchiere
Tipul lecţiei: Lecție de dobândire a priceperilor și deprinderilor
Durata lecţiei: 100 minute
Locul de desfăşurare: Agent economic

Obiective operaţionale – la sfârşitul activităţii elevii vor fi capabili:

- 1. Să identifice tipurile de aşchii şi modul de formare a aşchiei;
- 2. Să identifice sculele aşchietoare;
- 3. Să enumere mişcări executate în procesul de aşchiere
- 4. Să recunoască tipuri de suprafeţe prelucrate prin aşchiere;

Metode de învăţământ:
Expunere, conversaţie, brainstorming, demonstraţie, explicaţie, evaluare;

Moduri de activitate cu elevii:

Frontal (pentru reactualizarea cunoştinţelor), individual (realizarea feedback-ului), pe grupe de elevi (rezolvarea unor sarcini de lucru);
Bibliografie: Vasile Mărginean, Ion Moraru, Dumitriu Teodorescu, Utilajul şi tehnologia meseriei, manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, Editura
Didactică şi Pedagogică-Bucureşti – 1997;Auxiliare curriculare - www.edu.ro; www.didactic.ro,
 Tabel de specificare a corespondenţelor

Activitatea de învăţare
Obiective
Etapele lecţiei Conţinutul informaţional şi aplicativ detaliat Activitatea profesorului
operaţionale Activitatea elevului
şi strategiile folosite
1. Moment Asigurarea condiţiilor Comunic cu elevii, notez absenţii, etc. Conversaţia Elevii informează diferite
organizatoric optime pentru aspecte: absenţe, etc.;
desfăşurarea orei;
5 minute
2. Verificarea Reactualizarea MUCN specifice prelucrării prin strunjire Instrucţiuni de lucru Elaborează posibile răspunsuri;
cunoştinţelor noţiunilor esenţiale
anterioare studiate orele
anterioare
10 minute;
3. Anunţarea lecţiei Cunoaşterea titlului Scule așchietoare utilizate în procesul de așchiere: Comunicare Notează titlul în caiete;
şi a obiectivelor lecţiei 1. Să identifice tipurile de aşchii şi modul de formare a aşchiei;
2. Să identifice sculele aşchietoare;
5 minute; 3. Să enumere mişcări executate în procesul de aşchiere
4. Să recunoască tipuri de suprafeţe prelucrate prin aşchiere;

4. Transmiterea de 1. Identificarea Majoritatea pieselor componente ale maşinilor şi aparatelor pentru care Brainstorming; Se consultă între ei, răspund
cunoştinţe noi tipurilor de aşchii şi se cere o precizie şi o calitate superioară a suprafeţelor sunt supuse solicitărilor profesorului;
modul de formare a unui proces de prelucrare mecanică prin aşchiere.
70 minute aşchiei;
Prin aşchiere se îndepărtează de pe suprafaţa semifabricatului adaosul
de prelucrare, sub formă de aşchii, cu scule aşchietoare.

1. Tipuri de aşchii. Forma aşchiilor rezultate la prelucrarea prin Descriere după model; Urmăresc atent prezentarea;
aşchiere depinde de natura materialului de prelucrat, de forma
geometrică a scule, de regimul de aşchiere etc.

a – de rupere, care se obţin, de regulă, la prelucrarea materialelor

fragile, ca: fonta, bronzul etc.
b – de forfecare sau de fragmentare. Se obţin la prelucrraea metaleor
dure şi semidure;
c- continue sau de curgere, se obţin la prelucrarea oţelurilor moi, a
alemelor etc.
2. Formarea aşchiei Descriere după model; Analizează individual elementele
constructive

Explicaţie Elevii adresează întrebări

profesorului;

În procesul de prelucrare, desprinderea aşchiilor are loc ca urmare a Descrie modul de lucru; Elevii adresează întrebări
acţiunii forţei F, aplicată asupra sculei aşchietoare. Apăsarea exercitată profesorului;
de sculă creşte treptat, producând la început deformarea locală, în stare
elastică a materialului, după care, pe măsură ce apăsarea creşte,
deformaţiile trec în stare plastică. În faţa tăişului sculei se formează o
zonă de deformaţii puternice. În această zonă cristalele metalului se
lungesc şi se înclină treptat. Când înclinarea a atins unghiul grăuntele
de metal începe să alunece.
Tipuri de aşchii.
Forma aşchiilor rezultate la prelucrare prin aşchiere depinde de natura
materialului de prelucrat, de forma geometrică a sculei, de regimul de
aşchiere.

B C A
Tipuri de așchii
 După forma lor, aşchiile pot fi:
 de rupere (A), care se prezintă sub formă de părţi izolate, rupte
unele de altele.
 de forfecare sau de fragmentare (C ), care se prezintă sub forma
unor elemente unite între ele.
 continue sau de curgere (B), care se prezintă sub forma unor
panglici continue netede.
Apreciază verbal elevii, Comunică cu profesorul,
2. Identificarea sculelor Cu ajutorul sculei aşchietoare are loc desprinderea stratului de metal în funcţie de modul de formulează întrebări, elaborează
aşchietoare de pe suprafaţa unei piese şi generarea unei suprafeţe de o anumită realizare a sarcinilor de răspunsuri;
formă şi dimensiuni. Pentru ca procesul de aşchiere să poată fi realizat lucru primite;
este necesar ca scula să îndeplinească anumite condiţii legate de forma
sa geometrică şi de proprietăţile materialului din care este executată.

Scule aşchietoare(1-cuţit de strung; 2-freză; 3-burghiu)

Descriere după model Elevii identifică elementele
Elementele geometrice ale cuţitului: geometrice ale sculelor
aşchietoare;
 
Analizează tipurile de cuţite de
strung;

A- partea activă a cuţitului cu care se realizează detaşarea aşchiilor;

B – partea de prindere a cuţitului în dispozitivul portcuţit;
1- faţa de degajare, pe care alunecă aşchiile în timpul procesului de
prelucrare;
2- Tăişul secundar;
3 – Faţa de aşezare secundară;
4- Vârful cuţitului;
5- Faţa de aşezare principală;
6- Tăişul principal;

Regimul de aşchiere: reprezintă totalitatea parametrilor care

caracterizează desfăşurarea procesului de aşchiere.
 Fixarea cuţitelor – dintre dispozitivele de prindere a sculelor pe
strung, cele mai răspândite sunt suporturile portcuţit, de diferite
construcţii.
Aducerea şi fixarea sculei în poziţia de lucru se realizează prin rotirea
suportului portcuţit, cu ajutorul unei manete.
Cuţitul se fixează în portcuţit cu şuruburi, astfel încât vârful lui să se
găsească la înălţimea piesei de prelucrat.

3. Enumere mişcări Descriere după model Analizează diapozitivele

executate în procesul prezentate.
de aşchiere

Mişcarea sculei aşchietoare, ex: la frezare, găurire etc.

Sau a piesei de prelucrat, la strunjire, în vederea detaşării aşchiilor, se
numeşte mişcare principală de aşchiere. Mişcarea principală poate fi
de rotaţie(strunjire, frezare, găurire etc.) sau translaţie (rabotare,
mortezare).
Este necesară şi o mişcare de avans, care asigură continuitatea
detaşării aşchiilor, această mişcare poate fi realizată de scula
aşchietoare la: strunjire, rabotare) sau de piesa de prelucrat (frezare,
mortezare).

Adâncimea de aşchiere este determinată de mărimea adaosului de

prelucrare, şi se recomandă să se facă dintr-o singură trecere, dacă
acest lucru este posibil.

4. Recunoașterea Strunjirea suprafeţelor cilindrice exterioare Descriere după model Analizează diapozitivele
tipurilor de suprafeţe În cazul prelucrării suprafeţelor cilindrice exterioare, piesele de prezentate.
prelucrate prin prelucrat se fixează in universal sau se prind între vârfuri, în funcţie de
aşchiere; dimensiunile şi rigiditatea acestora. Atunci când este necesar, sunt
sprijinite în lunete sau în dispozitive.
 Strunjirea suprafeţelor cilindrice interioare
La strunjirea cilindrică interioară, piesa de prelucrat se fixează în
universal. Când este necesar, piesa poate fi strunjită cu ajutorul unei
lunete.

Strunjirea suprafeţelor frontale şi retezarea

La prelucrarea suprafeţelor frontale, piesa execută mişcarea
principală de aşchiere (mişcarea de rotaţie), iar scula, mişcarea de
avans ft, care în acest caz este o mişcare rectilinie-transversală
(perpendiculară pe axa piesei). În mod obişnuit, piesa se fixează în
universal.

Frezarea suprafețelor plane

O problemă foarte importantă care trebuie avută în vedere la
operaţiile de frezare o constituie aşezarea şi fixarea piesei de prelucrat
deoarece la frezare apar forţe de aşchiere mari.
 Găurirea şi centruirea
De foarte multe ori, operaţia de găurire se execută cu burghiul
Pentru executarea găurilor de centrare se procedează în mod
asemănător ca la operaţia de găurire. În acest caz, se foloseşte un
burghiu special pentru găuri de centrare, fixat cu o mandrină în pinola
păpuşii mobile.

5. Realizarea feedback- Verifică prin întrebări Se concentrează şi răspund la

ului şi asigurarea
frontale, modul de întrebări
retenţiei
receptare a noilor
10 minute cunoştinţe Sunt atenţi la aprecierile
profesorului