Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SOLICITARI
1. INTINDERE / COMPRESIUNE
F = forta in kg
2. Compresiunea pura are loc numai la piesele scurte, la care lungimea este de cel mult 6 - 8 ori
mai mare decat dimensiunea transversala, deoarece altfel s-ar produce fenomenul de flambaj
in care:
F = forta de tractiune, in kg
l = lungimea piesei in cm
E = modulul de elasticitate, in kg/cm2
La piesele metalice solicitate, materialul din locurile strivite se afla in conditii de solicitare
marita; lemnul rezista slab la strivire.
in care:
Rezistenta admisibila la strivire σstra, fata de rezistenta admisibila la compresiune σac are
aproximativ urmatoarele valori:
σstra ≅ 0,3 x σac pentru lemn cand forta lucreaza perpendicular pe fibre
σstra ≅ 0,7 x σac pentru lemn cand forta lucreaza in lungul fibrelor.
2. FORFECAREA
Forfecarea este solicitarea produsă de două forţe, de mărimi egale şi de sensuri opuse
(numite forţe tăietoare), care acţionează de o parte şi de alta a unei bare, într-o aceeaşi secţiune
transversală, pe direcţie perpendiculară pe axa ei longitudinală.
Forfecarea
1. Rezistenta la forfecare (rezistenta tangentiala - sau efortul unitar tangential), ia nastere intr-o
sectiune a unei bare supusa la o forta taietoare T, care actioneaza pe axa longitudinala. Ea este
data de relatia:
4. Deformatia elastica ( deplasarea) unei piese supuse la forfecare este data de relatia:
3.INCOVOIEREA
Incovoierea
1. Rezistenţa la încovoiere.
Încovoierea unei grinzi (piese) se produce prin efectul unui moment încovoietor Mi.
Într-o anumită secţiune de-a lungul grinzii, momentul încovoietor corespunzător acestei secţiuni
este dat de relaţia:
σai = rezistenţa admisibilă la încovoiere a fibrei celei mai obosite (deci fibra cea mai depărtată de
axa neutra), care se găseste la distanţa “y” de axa neutră a secţiunii (kg/cm2);
y = distaţa fibrei celei mai indepărtete faţă de axa neutră a secţiunii (cm);
y1 şi y2 = distanţele la axa neutră ale fibrelor celor mai indepărtate, în care rezistenţele
admisibile la tracţiune sa respectiv la compresiune sac sunt maxime (cm)
Mi = momentul încovoietor care solicită piesa în secţiunea considerată (kg cm)
σai = rezistenţa admisibilă la încovoiere pentru materialul din care este confecţionată piesa
care se dimensionează (kg/cm2)
σai = rezistenţa admisibila la încovoiere pentru materialul din care este confecţionată piesa
verificată (kg/cm2).
5. Sageata (cm)
6. Unghiul fibrei medii deformate (a), în radiani (1 radian = 180/p =57,2950 )
Este unghiul pe care îl face fibra medie deformată cu axa (0-X) ce trece prin centrul de greutate
al secţiunilor de-a lungul grinzii in cauză.
4. RASUCIREA
Daca o piesa este supusa unui moment de torsiune Mt, in piesa se va produce un efort de
torsiune:
Pentru ca o piesa să reziste la efortul de torsiune produs de momentul de torsiune Mt este necesar
Wpnec = modulul de rezistenţă polar necesar pentru ca piesa să reziste la efortul de torsiune
produs de momentul de torsiune Mt . (cm3)
Mt = momentul de torsiune care solicită piesa în secţiunea considerată (daN cm)
τa = rezistenţa admisibilă la torsiune pentru materialul din care este confecţionată piesa care
se dimensionează (daN/cm2)
τa = rezistenţa admisibila la torsiune pentru materialul din care este confecţionată piesa
verificată (daN/cm2).
E. LEGEA LUI HOOKE
În anul 1678 Robert Hooke (1635-1703), astronom şi matematician englez, pasionat de
studiul corpului solid supus tracţiunii unor forţe, a fost probabil în măsură să afirme: „Ut tension,
sic vis!”, adică într-o traducere aproximativă „Cât este întinderea atât este şi forţa”
N
σ A N
¿ = =
E E EA
EA – rigiditate la întindere
Masina de incercat
Tensiunile sunt o masura pentru solicitarea materialului, alungirile sunt o masura pentru
deformatii. Relatia intre tensiuni si deformatii se numeste lege de material. Legea de material
este dependenta de material; determinarea ei se face numai experimental (SR-EN ISO 6892-
1:2010). In timpul incercarii se masoara continuu forfa F si alungirea ΔL.
Ca rezultat al incercarii se obtine o diagrama σ-ε (σ=F/A, ε=Δl/l) .
Epruvete
Diagrama σ-ε
S-a stabilit pe cale experimentală că, în cazul în care solicitările mecanice aplicate
asupra unei piese crează stări de tensiuni capabile să producă numai deformaţii elastice ale
materialului acesteia, este valabilălegea lui Hooke, adică dependenţa dintre tensiunile generate
de solicitările mecanice şi deformaţiile specifice de natură elastic produse este liniară
Astfel, în cazul unei piese metalice care suferă deformaţii elastice sub acţiunea
unei solicitări de întindere sau compresiune monoaxială, starea de tensiuni generată în
piesă este caracterizată numai printr-o tensiune normal σ (orientată după direcţia forţelor
exterioare care produc întinderea sau comprimarea monoaxială a piesei) şi legea lui Hooke
are următoarea formulare analitică:
De asemenea, în cazul unei piese metalice care suferă deformaţii elastice sub acţiunea unei
solicitări de forfecare pură, starea de tensiuni generatăîn piesă este caracterizată numai print-o
tensiune tangenţială τ şi legea lui Hooke are următoarea exprimare analitică:
(expuse anterior) ale legii lui Hooke, sunt caracteristici (constante) proprii materialului
piesei solicitate, ce exprimă capacitatea materialului de a se opune acţiunii de deformare
elastică exercitate de solicitările mecanice exterioare; caracteristica E este denumitămodul
de elasticitate longitudinală, iar caracteristica G – modul de elasticitate transversal