Sunteți pe pagina 1din 6

Test din incercarea la traciune

1. In ce const incercarea la traciune ?


n principiu, ncercarea const n aplicarea unei forte progresive de tractiune pe
directia axei longitudinale a epruvetei, n general pn la ruperea acesteia.
2. Care sunt procesele (fenomenele) prin care trece materialul epruvetei in timpul
solicitrii la intindere, de la inceput pan la distrugerea ei ?
Pe parcursul ncercrii, sub aciunea forei progresive de traciune F, epruveta se
alungete, se ecruiseaz, se gtuie i n cele din urm se rupe.
3. Reprezentai graficului funciei F = f (L), denumit curb caracteristic a epruvetei,
in carea s-au notat: F = .....U.M., L = ....... U.M.. Explicitai mrimile aprute in
relaie.

F= fora progresiva de traciune


L=lungirea epruvetei corespunzatoare fortei F
4. Reprezentai epruveta cilindric solicitat la traciune, cotat corespunztor fazelor
de inceput i de sfarit a incercrii.

5. Reprezentai graficul funciei = f (), denumit................................,


in care s-au notat: = .....U.M., = ....... U.M.
6. Care este relaia de calcul pentru tensiunea i care sunt U.M. ?
Explicitai marimile notate in relaie cu precizarea U.M.
= F / A0 [MPa]
A0 = aria seciunii transversale iniiale
7. Legea lui Hooke la traciune este valabil numai pe zona de proporionalitate
a curbei carcteristice convenionale.; ea se determin cu relaia = E .Explicitai
mrimile din relaia de calcul cu precizarea unitilor de msur.
= tensiunea
E = modulul de elasticitate longitudinal

alungirea
8. Tensiunea corespunztoare punctului P de pe diagram este
definit ca limit de proporionalitate i se noteaza cu p.Pan in punctul P,
deformaiile epruvetei n aceast zon a diagramei sunt mici, uniform repartizate pe
seciune i au aceeai valoare pe toat lungimea calibrat, Lc, a epruvetei. dup ce
fora de traciune ii inceteaz aciunea.
9. Poriunea PE din curba caracteristic constituie zona de elasticitate
iar tensiunea corespunztoare punctului E este definit ca limit de elasticitate i se
noteaz cu e.
10. Pan in punctul E, deformaiile maxim admisibile ale epruvetei, dup ce fora de
traciune ii inceteaz aciunea, pot atinge valoarea:
a) 0,01% din lungimea epruvetei;
b) 0,2% din lungimea epruvetei;
c) 2% lungimea epruvetei.
11. Din punctul E incepe zona;
a) deformaiilor plastice;
b) deformaiilor elastice.
12. Zona CC se numete zon (palier) de curgere,, iar tensiunea corespunztoare
punctului C este definit ca limit de curgere, care se noteaz cu c.
13. Limita de curgere este definit ca fiind valoarea efortului unitar/tensiunii pentru
care se inregistreaz deformaii plastice mari in condiiile aplicrii unei fore
exterioare constante.Se spune c materialul curge.
14. Zona CR din curba caracteristic constituie zona de ecruisare (de ntrire).
15. Punctului R ii corespunde fora maxim din timpul incercrii; ca urmare
tensiunea in acest punct are valoarea maxima i in mod convenional reprezint
rezisten la rupere, notat r (sau Rm).
16. In apropierea punctului R, intr-o anumit poriune a epruvetei apare o gtuire
(subiere) acesteia.
17. In apropierea punctului R, deformarea epruvetei are loc numai in poriunea
gatuirii i la fore tot mai mici deoarece seciunea epruvetei scade continuu.
Poriunea RR din curba caracteristic se numete zon de cedare.
18. Curba caracteristic convenional din figura 4 corespunde:
a) cuprului, bronzului, plumbului, aluminiului;
b) oelurile pentru arcuri, unor oeluri clite, fontelor, alamelor;
c) oelurilor moi.

19. Curba caracteristic convenional din figura 5 corespunde:


a) cuprului, bronzului, plumbului, aluminiului;
b) oelurile pentru arcuri, unor oeluri clite, fontelor, alamelor;
c) oelurilor moi.
20. Curba caracteristic convenional din figura 6 corespunde:
a) cuprului, bronzului, plumbului, aluminiului;
b) oelurilor pentru arcuri, unor oeluri clite, fontelor, alamelor;
c) oelurilor moi.
21. In cazul materialelor cu fragilitate pronunat, rezistena la rupere este, practic,
aceeai cu limita de curgere.
22. Explicai relaia: t = e + p .

teste alungirea totalae este componenta elastic a alungirii, care se anuleaz


dup ce fora de traciune i nceteaz aciunea; p este componenta plastic
(remanent), ireversibil.
23. In urma efecturii incercrii la traciune se determin urmtoarea caracteristic
mecanic:
a) Re care reprezint limita de curgere aparent i care se definete ca
fiind tensiunea la care alungirea epruvetei crete fr ca fora s creasc. Precizai
relaia de calcul, U.M. i explicitai mrimile aprute in relaie.
Re = Fc / A0
Fc = fora corespunztoare curgerii
A0 = aria seciunii transversale iniiale a epruvetei
24. In urma efecturii incercrii la traciune se determin urmtoarea caracteristic
mecanic:
a) Rp0,2 - care reprezint limita de curgere tehnic a unui oel i care se definete
ca fiind tensiunea corespunztoare unei alungiri remanente prescrise.
25. In urma efecturii incercrii la traciune se determin urmtoarea caracteristic
mecanic:
a) Rm care reprezint rezistena la rupere. Precizai relaia de calcul, U.M. i
explicitai mrimile aprute in relaie.
Rm = Fmax / A0 [MPa] ;
Fmax= fora maxim
A0= aria seciunii transversale iniiale a epruvetei
26. In urma efecturii incercrii la traciune se determin urmtoarea caracteristic
mecanic:
a) An (n) - care reprezint alungirea la rupere. Precizai relaia de calcul, U.M. i
explicitai mrimile aprute in relaie.
An = 100 ( Lu . L0) / L0 [%] ,
L0 este lungimea iniial ntre repere; Lu este lungimea ultim ntre repere msurat
dup rupere.
27. In urma efecturii incercrii la traciune se determin urmtoarea caracteristic
mecanic:
a) Z () care reprezint gtuirea la rupere Z. Precizai relaia de calcul, unitile de
msur i explicitai mrimile aprute in relaie.
Z =100(A0 . Au) / A0 [%] ,
Au este aria seciunii transversale ultime (la rupere) a epruvetei.
28. Epruvetele utilizate la traciune pentru care factorul dimensional n= 5 sau 10 se
numesc epruvete proporionale.

29. In dotarea laboratorului de tiina i tehnologia materialelor exist masina


universala de incercari mecanice de tip SzF-1 capabil s dezvolte o for maxim
de 25kN, pe care se pot efectua urmtoarele tipuri de incercri: ncercri la
compresiune, la ncovoiere i la torsiune.
30. Reprezentai epruveta plat solicitat la traciune, cotat corespunztor fazei de
inceput i sfarit a incercrii.

31. Identificai pe schema mainii universale de incercri mecanice din fig. 8


urmtoarele pri componente: 1 batiul mainii, 2 coloane, 3 traversa
superioar fix, 4 falc inferioar, 5 - falc superioar, 6 - urub de micare, 7 pupitrul de comand, 8 - acul indicator al forei curente, 9 - acul indicator al forei
maxime de rupere, 10 penia care traseaz diagrama for deformaie, 11 tamburul pe care este infurat hartia ce conine diagrama.

32. Scrile de msurare realizabile la maina universal de incercri mecanice sunt:


a) scara I , de la 0 la 5 kN, cu o precizie de msurare de 20 N;
b) scara II , de la 0 la 12,5 kN, cu o precizie de msurare de 50 N;
c) scara III, de la 0 la 25 kN, cu o precizie de msurare de 100 N.
33. Pentru epruveta rotund, lungimea calibrat a epruvetei se determin conform
relaiei: Lc = L0+ 2d0, in care s-au notat:
Lc = lungimea calibrat
L0 = lungimea iniial ntre repere
d0 = diametrul pentru epruveta rotund
34. Pregtirea incercrii cuprinde urmtoarele etape:
a) msurarea dimensiunilor iniiale ale epruvetei, d0 i L0 ;
b) marcarea reperelor pe poriunea calibrat a epruvetei, cu ajutorul dispozitivului de
marcat diviziuni, astfel nct lungimea L0 s fie divizat n 10 intervale echidistante;
c) prinderea epruvetei ntre flcile mainii;
d) pornirea mainii.
35. Efectuarea incercrii presupune trecerea prin urmtoarele faze:
a) aplicarea asupra epruvetei, prin intermediul mecanismului de ncrcare, a unei
fore care s produc o tensiune sub limita de elasticitate;
b) mrirea n continuare a forei aplicate asupra epruvetei i urmrirea acului
indicator al forei.
c) citirea i notarea forei corespunztoare curgerii, Fc ;
d) continuarea ncercrii pn la ruperea epruvetei.
e) citirea i notarea forei maxime , Fmax ;
f) oprirea mainii.

g si h se afla in laborator.
36. Dup ruperea epruvetei in main se efectueaz urmtoarele
operaii de final:
a) scoaterea celor dou pri ale epruvetei dintre flcile mainii ;
b) aezarea celor dou pri ale epruvetei pe mas, cap la cap, n vederea msurrii.
37. Pentru mrimile: d0 = 6 mm i d = 3,6 mm, calculai striciunea (gituirea)
epruvetei.
38. Pentru mrimile: L0 = 37 mm i L = 46 mm, calculai alungirea epruvetei.
39. Pentru mrimile: Fmax = 1250 kgf i d0 = 6 mm, calculai limita de rupere a
materialului in [daN/ mm2].
40. Pentru mrimile: Fc = 850 kgf i d0 = 6 mm, calculai limita de curgere a
materialului in [daN/ mm2].

Calculul mrimilor Re , Rm , A si Z de la
exercitiile 37,38,39 si 40 se face cu ajutorul
relatiilor de la punctele 23,25,26 si 27 n
care se intr cu mrimile determinate n
etapele anterioare.