--1.

Care sunt solicitările statice simple

Intindere si compresiune, forecare, incovoiere, torsiune(rasucire).
2. Cum se aleg tensiunile admisibile
Corectitudinea calculului de dimensionare sau verificare depinde de alegerea tensiunilor
admisibile. Acestea pot fi obţinute prin două metode:
a) Utilizarea unor tabele de valori din indrumare de specialitate, care acoperă un numar
limitat de cazuri practice (metoda tabelară);
b) Utilizarea valorilor tensiunilor limită specifice materialului, raportate la un coeficient
de siguranţă, c, care depinde de aplicaţie (metoda portanţei); potrivit acestei metode,
σa= σlim/c si τa=τlim/c, unde σlim si τlim pot fi limita de curgere sau de rupere a
materialului (la solicitari statice), ori rezistenţa la oboseală (la solicitări variabile).
3. Ce reprezintă solicitările de contact
La contactul între două corpuri (elemente constructive), încărcarea determină o stare de
tensiune în straturile superficiale ale acestora, care poate conduce la distrugerea lor. Din acest
motiv, valoarea acestor tensiuni de contact se determină cu relaţiile din tabelul urmator, în
funcţie de geometria suprafeţelor în contact.
4. Forme geometrice ale contactului intre două corpuri
Sfera pe sfera(interior/exterior), sfera pe plan,cilindru pe cilindru(exterior) cu axe
perpendiculare,cilindru pe cilindru cu generatoare paraelele.
5. Ce parametri determină presiunea la contactul pe o suprafată.
Forta si sectiunea transversala
6. Ce parametri determină tensiunea hertziană la contactul liniar sau punctiform.
-corpurile sunt fixe, omogene, izotrope si asimilate unor paraboloizi sau elipsoizi in zonz de
contact ;
- deformatiile in punctele de contact sunt elastice;
- sarcina este constanta si normala pe suprafetele in contact;
- contactul intre corpuri este direct, fara pelicula de lubrifiant
7. Ce reprezintă caracteristica unui arc.
ARCURI=Elemente elastice cu deformatii mari, datorate unei configuratii geometrice
adecvate
ROL: - senzor de forta, moment, presiune, temperatura; - actuator - atenuator de socuri si
vibratii.
8. Ce este rigiditatea unui arc.
Rigiditatea = panta tangentei la caracteristica, intr-un punct al acesteia; in cazul liniar:
9. Ce este lucrul mecanic de deformatie al unui arc.
Caracteristica arcului fiind liniară, lucrul mecanic de deformaţie se exprimă prin relaţia
L=Fδ/2=4Dm3n*F2/Gd4=4i3nF2/Gd
10. Ce fenomene provoaca neliniaritatea caracteristicii unui arc.
Pentru obţinerea unei caracteristici elastice neliniare (progresive) a arcurilor elicoidale, sunt
utilizate: arcuri elicoidale conice; arcuri elicoidale cilindrice cu pas variabil; arcuri elicoidale
cilindrice cu pas variabil şi/sau diametrul sârmei variabil.
11. Care este solicitarea principală a unui arc lamelar.
Aceste arcuri sunt solicitate la încovoiere.
12. Ce este coeficientul de utilizare volumetrica a unui arc.
Coeficientul de utilizare volumetrica este kv = 0,5, adica valoarea maxim posibila pentru orice
arc
13. Care este specificul arcului lamelar triunghiular
Sunt alcătuite dintr-o singură lamelă (foaie), încastrată, de regulă, la un capăt şi liberă la
celălalt capăt, unde este aplicată forţa exterioară.
14. De ce se utilizeaza arcuri lamelare curbate-preformate.
Aceste arcuri sunt folosite ca arcuri de apăsare, în construcţia aparatelor şi instrumentelor de
măsură, a diferitelor mecanisme şi dispozitive, cum ar fi: unele mecanisme cu clichet
15. Care este directia de deformare a unui arc lamelar curbat-preformat, solicitat de o
fortă transversală.
Orizontal
16. Ce solicitare produce momentul de torsiune aplicat pe arborele unui arc spiral in
spira acestuia.
În cazul fixării rigide a capetelor arcului, în arbore şi în carcasă, spira arcului (panglica
elastică) este solicitată la încovoiere
17. Cum se obtine numărul maxim de rotatii la un arc spiral motor incasetat.
Numarul maxim de rotatii se obtine atunci cand volumul arcului ocupa jumatate din volumul
carcasei (cutiei).
18. Ce diferente există intre un arc spiral de rezistentă şi unul motor.
Arcul spiral de rezistența înmagazinează energie mecanica iar motorul o produce.
19. Utilizări ale arcului bară de torsiune
Arcurile bară de torsiune au utilizări multiple: la suspensia unor autovehicule; la cuplaje
elastice; la chei dinamometrice; la aparate de măsură; la instalaţiile de încercare a diferitelor
mecanisme etc.
20. Solicitările arcurilor elicoidale supuse la intindere-compresiune
Torsiune
21. Solicitările arcurilor elicoidale supuse la torsiune.
Incovoiere
22. Ce parametri determină creşterea săgetii arcurilor elicoidale.
Sageata creste cu cresterea temperaturii
23. Ce parametri determină micşorarea săgetii arcurilor elicoidale.
Temperatura.
24. Cum se evită, constructiv, flambajul arcurilor elicoidale de compresiune
Diametrul sârmei creste odată cu înălțimea.
25. Ce tip de legare/montaj al arcurilor implică o săgeată comună.
În paralel.
26. Ce tip de legare/montaj al arcurilor implică o încărcare comună
Legare în serie
27. Ce sunt arcurile termo-bimetalice
Arcuri bimetalice sunt formate din doua foi suprapuse si pot fi lamelare, spirale plane, elicoidale
pentru măsurarea temperaturii, supape si regulatoare de debit.
28. Care este condiția constructivă pentru a obține deformația termică maximă la un arc
termo-bimetalic
Deoarece coeficientul de dilatare termica a stratului activ este mult mai mare decât al celui
pasiv, împiedicarea dilatării lor termice, prin lipirea (sudarea) pe o fata, conduce la curbarea
(încovoierea) ansamblului.
Încovoierea elementului are loc in ipoteza ca secțiunile sale transversale rămân plane si se
rotește una fata de cealaltă eu unghiul dθ (fibrele din stratul activ se dilata mai mult decât cele
din stratul pasiv). In fibrele din cele doua straturi apar si deformații elastice e, corespunzătoare
tensiunilor create de dilatarea împiedicata. Astfel, deformația totala, ε , a fibrei AB, situata la
distanta y de stratul de lipire, este suma unei deformații termice εt si a unei deformații elastice,
εy.
29. Care este poziția fibrei neutre a unui arc termo-bimetalic care îndeplinește condiția
de deformație termica maximă, dacă este solicitat mecanic la încovoiere.
Pentru sensibilitate maxima a bimetalului, fibra neutra se afla pe stratul de lipire.
30. Ce parametri influențează săgeata termică a unui arc termo-bimetalic
-variația de temperaturi
-grosimea arcului
-lungimea arcului
-coeficienți pentru dilatarea termică
31. Ce parametri influențează săgeata mecanică a unui arc termo-bimetalic
-forța cu care se acționează pe arc
-lungimea arcului
-modul elasticitate longitudinal
-moment de inerție
32. În ce poziție a secțiunii unui arc termo-bimetalic sunt maxime tensiunile generate
termic
Valorile maxime ale tensiunilor termice se obțin pe stratul de lipire (y=0)
33. În ce poziție a secțiunii unui arc termo-bimetalic sunt maxime tensiunile generate
mecanic
In cazul solicitării de încovoiere, s-a stabilit ca efortul unitar variază linear, fiind nul pe stratul
de lipire si maxim pe fibrele extreme ale celor doua straturi componente ale bimetalului.
34. Ce sunt membranele
Membranele sunt placi elastice de grosime foarte mica, uzual de forma circulara, incastrate pe
contur. Se utilizează ea traductoare de presiune , ea elemente de acționare sau de etanșare
intre doua fluide.
35. Ce tip de caracteristica au membranele plane cu deformatii mai mici decât grosimea
lor
In cazul deformațiilor mici (w0 < h), integrarea conduce la rezultate exacte, prin neglijarea
eforturilor unitare de întindere, atât radiala, cat si circumferențiara ( se considera numai
încovoierea).
Caracteristică este curba.
36. Ce tip de caracteristica au membranele plane cu deformatii mai mari decât grosimea
lor
-La membranele eu deformații mai mari (h < w0 < 3h) eforturile unitare de întindere radiala si
tangențiala nu mai pot fi ignorate, caracteristică membranelor fiind:
-Caracteristica este cubica.

37. Ce solicitare determină primul termen din caracteristica membranelor cu deformații

mari.
Solicitarea de încovoiere.
38. Ce solicitare determină al doilea termen din caracteristica membranelor cu
deformații mari.
Solicitarea de întindere.
39. Ce specific au membranele sferice
Sunt, de regula, membrane metalice, in forma de calota sferica cu o curbura miea (raza mare).
Datorita formei geometrice, la o anumita presiune (numita eritiea) își pierd forma stabila de
calota sferica, săgeata centrala crescând brusc, fără degradarea materialului membranei.
In momentul pierderii stabilității, creșterea brusca a săgeții are loc cu zgomot, aceste membrane
fiind numite si “pocnitori”.
Aceasta proprietate este utilizata la presostate, valoarea presiunii conducând la
închiderea/deschiderea unor contacte electrice care alimentează motorul unui compresor, la
pulverizatoare sau pompițe de mana, pentru ungerea cu ulei a mecanismelor fine.
40. Ce efect are ondularea suprafetei unei membrane asupra caracteristicii sale.
Forma si dimensiunile profilului au un rol determinant pentru caracteristică membranei,
acestea conducând la diminuarea tensiunilor de întindere si creșterea celor de încovoiere.
41. Ce rigiditate au membranele nemetalice cu gofreu marginal
Rigiditatea la încovoiere a acestor membrane este practic nula.
42. Cum se deformeaza un tub Bourdon sub actiunea presiunii interioare a unui fluid
Sub acțiunea presiunii, tubul suferă 2 deformații: deplasarea capătului liber (mărirea razei de
înfășurare) si deformarea secțiunii transversale, care tinde spre forma circulara.
43. Cum se transformă şi amplifică săgeata unui tub Boudon.
- Se măsoară săgeata capătului liber, proporționala cu presiunea
- Săgeata capătului liber se exprima prin componentele radiala si tangențiala
-Unghiul dintre direcția săgeții si direcția tangențiala este important in construcția
manometrelor
44. Ce rol are arcul spiral montat pe arborele acului indicator al unui manometru cu tub
Bourdon
Arcul spiral are rolul de a aduce acul indicator în poziția inițială după măsurare (in poziția zero).
45. Cum este influențată săgeata unui silfon de parametrii fizici ai caracteristicii sale.
La măsurarea presiunii, sifoanele au un capăt etanșat cu un capac si se deformează cu o
valoare (săgeata) în corespondență cu cea a presiunii aplicate în interiorul sau în exteriorul
tubului.
46. Ce rol au arcurile din cauciuc
-Cauciucul este un material cu elasticitate mare (rigiditate mica), având proprietatea de a disipa
energia înmagazinată prin deformare.
-Arcurile confecționate din cauciuc se utilizează pentru amortizarea șocurilor si vibrațiilor. Ele
se interpun intre sursa de șocuri/ vibrații si subansamblul care trebuie protejat.
47. Ce rol au armaturile metalice în construcția arcurilor din cauciuc.
-Intre cauciuc si metale se pot realiza asamblări rezistente, cu durabilitate mare.
- Armaturile metalice au si rolul de a orienta deformația arcului din cauciuc in direcția dorita.
48. În ce condiții se poate aplica legea lui Hooke la calculul arcurilor din cauciuc
Daca deformațiile sunt mici, arcurile din cauciuc se calculează cu relațiile simple din rezistenta
materialelor, bazate pe legea lui Hooke. Acestea sunt valabile daca alungirea specifica, ε, nu
depășește 10…20%, ceea ce asigura dependenta liniara intre σ si ε.
49. Ce sunt asamblările nedemontabile
Asamblările nedemontabile sunt ansambluri ce se obțin prin:
- Deformarea materialelor elementelor constructive: nituire, nervurare, imprimare,
răsfrângere, urechi, largire-ingustare
- Solidificare unui material: sudare, lipire, încleiere, chituire (materialul se interpune intre
suprafețele elementelor care se îmbina)
50. Cum se realizeaza asamblarea prin nituire
Gaura de trecere a nitului prin piese trebuie sa aibă dimensiunea nominala mai mare, jocul
nefiind de tipul ajustaj. Tija nitului depășește grosimea pieselor cu un volum echivalent
capului închizător care trebuie confecționat prin deformare plastica. Nituirile se pot realiza la
cald sau la rece. La dimensiuni mici, nituirea se face la rece, cu excepția asamblărilor la care
trebuie evitata solicitarea pieselor (ceramice). In cazul materialelor izolatoare, se utilizează
nituri tubulare, la care montajul se face fără forte de apăsare mari.
51. Cum se realizeaza asamblarea prin rasfrangere
Realizează o legătura rigida, nedemontabila, prin forma, intre doua piese introduse una in alta.
Îmbinarea se obține prin îndoirea extremității uneia din piese, ceea ce necesita materiale
metalice subțiri si moi (s < 1mm). Se utilizează table din otel, alama, aluminiu si aliaje de
aluminiu. La îndoirea marginilor se utilizează dispozitive cu role.
52. Cum se realizeaza asamblarea prin urechi
Asamblările prin urechi se realizeze prin deformarea materialului unei piese de îmbinat, după
ce zona de îndoit a fost introdusa in piesa conjugata, prin decupări corespunzătoare
(decupările au dimensiuni mai mari decât secțiunea urechii).
53. Cum se realizeaza asamblarea prin nervurare
Asamblarea prin nervurare se realizează între două piese în general cilindrice și introduse una
în alta. Una dintre piese se deformează peste cea de-a doua piesă pe care s-a realizat în
prealabil o degajare corespunzătoare.
54. Cum se realizeaza asamblarea prin sudare
Sudare = procedeu tehnologic de unire a doua piese, prin încălzire ocala si/sau presiune, cu
sau fără material de adaos, in urma căruia se ormeaza forte de adeziune moleculare. Este
specifica materialelor metalice si termoplastice.
55. În ce constă sudarea prin puncte
Electrozii trebuie sa aibă o buna conductivitate termica și electrica, duritate și rezistenta la
uzura (sa nu-si modifice forma) si sau se sudeze cu piesele de îmbinat. Cuprul si argintul
satisfac majoritatea cerințelor, cu excepția durității si a rezistentei la uzura.
Durata unui impuls de curent este foarte scurta (0,1-0,2s), încălzirea pieselor având un
caracter local. Practic, la distanta de 5 mm de centrul punctului de sudura, temperatura scade
de la 1400° la 200°.
Piesele care se sudează prin puncte trebuie sa aibă grosime apropiata si sa fie din același
material sau cel puțin, dacă sunt diferite, materialele trebuie să aibă puncte de topire
apropiate.

56. În ce constă sudarea in linie

Daca electrozii sunt role in contact permanent cu piesele de îmbinat, iar curent este aplicat
continuu, cusătura rezultata este continuă.
Pentru a obține o rezistenta a cusăturii sudate egala cu a pieselor de baza, se poate mari
lungimea cordonului prin inclinarea direcției acestuia cu cu unghiul β.
57. Cum se realizeaza asamblarea prin lipire
Asamblările prin lipire realizează o legătura nedemontabila intre doua sau mai multe piese
metalice, prin interpunerea intre suprafețele de îmbinare a unui material metalic de adeziune
(aliajul de lipit). Acesta formează un aliaj cu materialul pieselor in zona suprafețelor de
asamblare, fenomen favorizat de aplicarea unui fondant, care are si rol de curățare a
suprafețelor de impurități si oxizi.
In funcție de temperatura de topire a aliajului de lipit se deosebesc:
- Lipituri moi la temperaturi sub 450° - cu aliaje de cositor (staniu) si zinc;
- Lipituri tari la temperaturi peste 450° - cu aliaje de argint, aluminiu, alamă
58. Cum se realizeaza asamblarea prin incleiere
In termeni de specialitate, încleierea înseamnă atașarea a doua piese prin intermediul unui
adeziv aplicat in strat subțire pe suprafețele de contact, legătura fiind asigurata de adeziunea
intre suprafețe si substanța de încleiere. In principiu, materialul adeziv conține o substanța
care se evapora, restul întărindu-se pentru a asigura îmbinarea.
59. Ce sunt asamblările demontabile
Asamblările demontabile se realizează prin pene, știfturi, strângere si filet.
60. Cum se realizeaza asamblarea prin efect de pana
Penele sunt elemente de asamblare care fac legătura intre doua piese cu axa longitudinala
comuna. Au forma prismatica si o ușoara inclinare a muchiilor, care facilitează introducerea
in locașurile din piesele de asamblat.
Efectul de pana se bazează pe inclinarea uneia din fete (cu unghiul α). Daca P este forța de
introducere a penei, aceasta va produce o
reacțiune (R), cu o componenta orizontala egala cu P si o forța de apăsare Q asupra locașurilor
din piesele e asamblat.
Se obține o amplificare substanțiala a forței de introducere a penei, ca forța de strângere a
pieselor îmbinate.
61. Cum se transmite momentul intre arbore si butuc la asamblările cu pene
longitudinale (înalta, plată, concavă)
Este solicitata la strivire pe fetele superioara si inferioara, la contactul cu butucul, respectiv
arborele.(Frecare)
62. Care sunt solicitările la care este supusă o pana longitudinală
Solicitarea la strivire pe fetele superioara și inferioara, la contactul cu butucul, respectiv
arborele.
63. Cum se transmite momentul intre arbore si butuc la asamblarile cu pene paralele şi
disc
Momentele între arbore și butuc la asamblările cu pene paralele și disc se transmit în mod
direct.
64. Care sunt solicitările la care este supusă o pana paralelă
Este solicitata la forfecare in zona de intersecție a suprafeței laterale a arborelui cu pana si la
strivire pe fetele laterale, la contactul cu canalele din butuc, respectiv arbore.
65. Care sunt solicitările unei asamblări cu stift transversal
Este solicita la forfecare si la strivire.
66. În ce constă o asamblare prin caneluri.
Sunt specifice fixării unor piese pe arbori. Legătura se obține prin caneluri realizate in arbore
si in piesa conjugata. Asamblarea este similara uneia cu mai multe pene paralele, care fac corp
comun cu arborele. Arborii canelați asigura: o îmbinare mai rezistenta; o centrare mai buna; o
deplasare mai ușoara a butucului in lungul arborelui.
Profilul canelurilor poate fi: dreptunghiular, cu profil in evolventa , triunghiular.
67. Cum se realizează o asamblare prin strângere
Este cel mai simplu caz de asamblare directa a doua piese, prin care una din ele piesa
cuprinzătoare (alezajul) o cuprinde parțial pe cealaltă. Cum dimensiunile nominale sunt
aceleași, se obține strângere daca dimensiunea efectiva a piesei cuprinse este mai mere decât
cea a piesei cuprinzătoare (ajustaj cu strângere); suprafețele pieselor pot fi netede sau striate
in zona de asamblare.
68. Ce corectii trebuie făcute după calculul strângerii necesare în vederea asigurării
rezistenței Asamblării
Strângerea efectiva trebuie corectata cu valori suplimentare datorate rugozității suprafețelor in
contact si posibilelor variații de temperatura.
69. Avantajele asamblărilor prin filet
- asamblare mai sigura, cu gabarit redus (lungime de contact mare a spirei);
- precizie mai mare a asamblării, la cost redus (filetele se pot obține prin deformare plastica
sau așchiere);
- solicitare mai mica a suprafeței de contact, prin repartizarea sarcinii pe lungimea spirei.
70. Randamentul filetului
Randamentul șurubului este un raport intre lucrul mecanic util si cel consumat pentru
depășirea tuturor rezistentelor. Lucrul mecanic util este cel efectuat de deplasarea sarcinii, Q,
cu un pas, p, la o rotație completa.
71. Componentele momentului de strangere a surubului
Mt = Mt1 + Mt2 unde:
- Mt1 momentul de frecare intre spirele filetului șurubului si piuliței sau a unei piese
asamblate;
- Mt2 momentul de frecare intre capul șurubului sau piulița si suprafața pe care se reazemă;
72. Solicitarile spirei filetului
- Presiune de contact
- Forfecare
- Încovoiere
73. Cum se dimensionează şuruburile
In funcție de modul in care se dezvolta forța axiala, calculul de rezistenta ia in considerare
doua cazuri: fără strângere inițiala si cu strângere inițiala. Forța axiala exista întotdeauna si
poate fi generata de: strângere, modul de exploatare sau datorita tensiunilor termice. Forma
constructiva, ne paralelismul suprafețelor de montaj sau forte transversale pot conduce la
încovoierea șurubului.
74. Grupele de caracteristici mecanice pentru şuruburi
Suruburile, prezoanele si stifturile filetate se executa in 11 grupe de caracteristici mecanice.
Simbolul unei grupe de caracteristici mecanice se compune din 2 nr.
Grupe de caracteristici mecanice: 4.6, 4.8, 5.8, 6.8, 8.8(pana la M16), 8.8(peste M16), 10.9,
12.9.
75. Grupele de caracteristici mecanice pentru piulițe
Se pot executa in 7 grupe: 4, 5, 6, 8, 10, 12, 14

76. Care este diferența între un arbore și o osie

Osiile nu transmit momente de torsiune
77. Solicitările la care sunt supuşi arborii
Incovoiere si torsiune
78. Determinarea momentului de Ȁncovoiere a arborilor

Mi = √𝑀𝑖ℎ + 𝑀𝑖𝑣
Mih, Miv- momente de incovoiere in plan orizontal, respective vertical pt sectiunea
considerata
79. Determinarea momentului Ȁncovoietor echivalent pentru calculul arborilor

Mie = √𝑀𝑖 + 𝑀𝑧
80. CorecĀia momentului Ȁncovoietor echivalent pentru calculul arborilor

Mie = 𝑀𝑖 + (𝛼𝑀𝑧)
81. Verificarea arborilor la oboseală
Se determina eforturile unitare maxime si minime de incovoiere si torsiune in sectiunea
respective, cu formulele:
𝜎𝑖𝑚𝑎𝑥= = -𝜎𝑖𝑚𝑖𝑛 respective 𝜏𝑚𝑎𝑥 = si 𝜏min = 0
82. Verificarea arborilor la rigiditate (deformații)

c= =n =n  (rigiditatea la incovoiere)
k=Mt/𝜑 = Glp/l = pi d^4/32 x G/l (rigiditatea la torsiune)
83. Verificarea arborilor la turație critică
La rezonanta, cand ω =ωcr sageata dinamica creste, teoretic, la infinit (fdin → ∞). Cum pulsatia
vibratiei este egala cu viteza unghiulara a arborelui, aceasta generand miscarea vibratorie →
viteza unghiulara (turatie) critica
Analizand deformatia dinamica a arborelui in functie de viteza unghiulara, rezulta concluziile:
- In cazul cand ω < ωcr sageata dinamica creste cu ω; - Pentru ω = ωcr (domeniul rezonantei)
sageata dinamica este teoretic infinita, existand pericolul deteriorarii arborelui; - Pentru ω >
ωcr sageata dinamica se micsoreaza cu cresterea turatiei de regim, incat, la limita, cand ω →
∞, sageata dinamica se apropie de valoarea excentricitatii care a provocat dezechilibrul
sistemului → autocentrarea arborelui In mod obisnuit, arborii trebuie sa functioneze la turatii
n < 0,8ncr sau n>1,2ncr
84. Utilizarea arborilor flexibili
Servesc la transmiterea Mișcării de rotație pe distante și la unghiuri mari și a Mișcării dintre 2
mecanisme care întrerup axa arborelui.
85. Cum se corectează valorile nominale ale momentului transmis, respectiv turației, în
funcție de raza de curbură la montaj a arborilor flexibili
Puterea maxima transmisa este determinata cu axa arborelui dreapta. Cand axa arborelui
flexibil este curbata, se poate miza numai pe o fractiune din aceasta, in functie de valoarea
razei de curbura. De exemplu, daca exista zone curbate cu raza minima, se poate utiliza numai
30% din puterea maxima. Similar, turatia de utilizare trebuie diminuata procentual, cand
arborele lucreaza cu o anumita curbura.
86. Avantajele lagărelor cilindrice de alunecare
Tehnologie simpla +cost redus ;
Forma asigura portanță mare și o comportare buna in regim vibratoriu
87. Dezavantajele lagărelor cilindrice de alunecare
Centrare mai puțin precisa datorită jocurilor mari
88. Solicitările lagărelor cilindrice radiale de alunecare
Dimensiunile principale ale lagarelor radiale se determina cu relatiile care definesc solicitarile
de contact fus-cuzinet, de incovoiere a fusului si de incalzire a lagarului.
89. Solicitările lagărelor cilindrice axiale de alunecare
Solicitarile la care sunt supusi pivotii sunt: compresiunea, incovoierea, presiunea specifica si
incalzirea. In practica, suprafata de sprijin a pivotilor este inelara si dimensiunile acesteia se
determina pe baza presiunii specifice si a incalzirii, compresiunea si incovoierea fiind mai
putin critice.
90. Momentul de frecare din lagărele cilindrice axiale de alunecare
Verificarea la incalzire se face pornind de la calculul momentului de frecare de pivotare intre
suprafetele fusului si cuzinetului, in ipoteza regimului de rodaj (presiune uniform distribuita).
Aceasta ipoteza este acoperitoare, conducand la valori mai mari ale momentului de
frecare.Conform figurii:

91. Avantajele lagărelor cu suprafete conice

Au avantajul unei bune centrări a ansamblului fus-cuzinet și a menținerii acesteia, prin reglaj,
chiar in cazul uzurii suprafetelor in contact.
!92. Cum influenĀează semiunghiul conului precizia de centrare
O varietate importanta a lagarelor conice o reprezinta centrajele, carora le este specific fusul
conic si cuzinetul cilindric. Sunt utilizate la sarcini si turatii mici, asigurand o centrare foarte
precisa (pana la 2 µm). Uzual, cuzinetul este filetat exterior, pentru a realiza reglarea axiala.
!93. Cum influenĀează semiunghiul conului momentul de frecare

α - semiunghiul la varful conului;

94. Cum poate fi micşorat momentul de frecare din lagărele conice axiale
Prin creșterea unghiului α
95. Ce sunt centrajele
O varietate a lagărelor conice , care au fus conic și cuzinet cilindric
96. Ce sunt lagarele sferice
Sunt lagare care ofera o mobilitate unghiulara a axei arborelui sau cuzinetului.
97. Ce mobilitate asigură lagărele sferice
Se utilizează când este necesara o mobilitate unghiulara a axei arborelui sau cuzinetului.
98. Ce sunt lagărele pentru vârfuri
Lagărele pentru vârfuri sunt lagăre cu suprafețe sferice, la care raza fusului, r1 are valori mult
mai mici decât raza cuzinetului, r2.
99. Cum se estimează momentul de frecare din lagărele pentru vârfuri verticale

100. Cum se estimează momentul de frecare din lagărele pentru vârfuri orizontale
Momentul de frecare din lagăr, in perioada patinării este: Mf= µN1r1sinα1=Q1sinψr1sinα1
101. Ce sunt lagărele pentru cuțite
Sunt folosite la cantarele mecanice, la articularea clapetelor electromagneților, la traductoare
electromecanice. Sunt lagăre deschise (contactul intre elemente este asigurat prin forța),
formate din cuțitul A, care este așezat pe o pernița (cuzinet) B.
102. Care este tipul frecării asociat cu lagărele pentru cuțite
Frecarea de rostogolire.
103. Ce sunt lagărele in forma de V
Sunt formate dintr-un fus cilindric si un cuzinet prismatic in forma de V.
104. Cum este contactul dintre fus si cuzinet la lagărele în forma de V
Contactul fus-cuzinet se realizează intre un cilindru si doua plane inclinate.
105. Avantajele rulmenților
-pierderi mici de putere prin frecare
-consum mic de lubrifiant
-centrate mai precisa
-lucrării la turații mari
106. Dezavantajele rulmenților
-precizie de execuție si montaj mai mare
-gabarit radial mai mare
-durabilitate limitata
107. Ce tip de rulmenti se folosesc la diametre ale fusurilor sub 10 mm
-rulmenți cu bile
-cu role cilindrice
-cu ace
108. Ce proprietate au rulmentii radiali cu role cilindrice
Rezista la greutăți mari.(Radiale)
109. Ce avantaj au rulmentii radiali-axiali cu role tronconice.
Pot prelua atât sarcini radiale cat si axiale
110. Ce tip de montaj este mai favorabil durabilitătii rulmentului: cu inel interior sau
exterior rotitor
Cu inel interior rotitor
111. Cum trebuie fixat un rulment prin soluția de montaj
Montajul cu rulmenți trebuia sa realizeze fixarea radiala si axiala a arborelui, in ambele
sensuri fără a introduce forte suplimentare in rulmenți, atunci când arborele se dilata termic
si/sau se încovoaie sub acționarea forțelor exterioare.
112. Ce inseamna “conducerea” unui arbore printr-un singur rulment
'Conducerea' ansamblului de către un rulment se obține prin fixarea axiala a acestuia in
ambele sensuri.
113. Cum trebuie sa fie montat rulmentul neconducător si de ce
Rulmentul neconducător trebuie sa fie montat 'liber' in direcție axiala pentru a asigura
sprijinirea arborelui.
114. Ce inseamna conducerea reciproca a unui arbore sprijinit pe rulmenți
Conducerea reciproca înseamnă fixarea arborelui in direcție axiala de către ambele lagăre cu
rulmenți, fiecare intr-un sens.
115. Ce tipuri de montaj se pot realiza cu doi rulmenti radiali-axiali cu role tronconice
Arbore cu rulmenți pereche montați in x, respectiv cu rulment radial cu role cilindrice.
116. Ce este durabilitatea unui rulment
Durabilitatea unui rulment este numărul de rotații sau numărul orelor de funcționare pe care le
poate efectua înainte de apariția primelor semne de oboseala a materialului, pe căile de rulare
ale inelelor sau pe corpurile de rostogolire.
117. Ce este durabilitatea de bază a unui rulment
Durabilitatea de baza reprezintă numărul de rotații efectuate sau depășite de 90% din
rulmenții lotului supus încercărilor, fără sa apare semne de oboseala a materialului.
118. Ce este capacitatea de incarcare dinamica de bază a unui rulment
Capacitatea de încărcare dinamica de baza, C, reprezintă sarcina radiala in cazul rulmenților
radiali, respectiv axiala in cazul rulmenților axiali, de valoare si direcție constanta, care
acționând asupra unui lot de rulmenți aparent identici asigura acestuia durabilitatea de baza de
un milion de rotații, când inelul interior este rotitor, iar cel exterior fix.
119. Ce este capacitatea de incarcare statica de bază a unui rulment
Capacitatea de încărcare statica de baza, C0, este sarcina radiala pentru rulmenții radiali,
respectiv axiala pentru rulmenții axiali, care produce, in locul de contact dintre corpul de
rostogolire cel mai încărcat si calea de rulare a inelului interior, o deformație remanenta de
0,0001 din diametrul corpului de rostogolire.
120. Ce este sarcina dinamica echivalenta a unui rulment
Sarcina dinamica echivalenta, P, este sarcina radiala pentru rulmenții radiali si radial-axiali,
de valoare si direcție constante, sub acțiunea căreia un rulment cu inelul interior rotitor si cel
exterior fix atinge aceeași durabilitate ca si în condițiile reale de încărcare, cu forte combinate.
121. Care este legătura între durabilitatea unui rulment, capacitatea de încărcare
dinamica si sarcina dinamica echivalenta
Acționând asupra unui lot de rulmenți aparent identici asigura durabilitatea de baza de un
milion de rotații, când inelul interior este rotitor, iar cel exterior fix.
122. Care este valoarea turatiei care delimiteaza calculul de alegere pe baza
durabilității, respectiv a capacitații de încărcare statice de baza
<10 RPM