UTILAJE ELECTRO-MECANICE INDUSTRIALE

1. CUPLAJE ŞI FRÂNE MECANICE, HIDRAULICE ŞI

ELECTROMAGNETICE

1
 Cuplaje şi frâne mecanice, hidraulice şi electromagnetice

Cuplajele realizează legătura permanentă sau intermitentă între doua

elemente consecutive ale unei transmisii, în scopul transmiterii mişcării de
rotaţie şi a momentului de torsiune, fără a modifica legea de mişcare. Acestea
sunt dispozitive mecanice, hidraulice sau electromagnetice de cuplare a mişcării
de rotaţie între două părţi: antrenoare şi antrenată. Rezultă funcţia principală a
acestora: transmiterea mişcării şi a momentului de torsiune. Marea diversitate a
domeniilor de utilizare a cuplajelor a impus atribuirii acestora şi a altor funcţii
suplimentare: protecţia împotriva vibraţiilor şi şocurilor;
 compensarea abaterilor de poziţie a elementelor legate prin cuplaj (axiale,
radiale, unghiulare sau combinate), datorate erorilor de execuţie şi/sau montaj;
 limitarea turaţiei;
 limitarea sarcinii transmise;
 întreruperea legăturii dintre cele două elemente;
 limitarea sensului de transmitere a sarcinii.

Cuplajele mobile se pot realiza cu elemente rigide sau elastice. Cuplajele

mobile radiale compenseazǎ micile deplasǎri radiale dintre cei doi arbori.
Cuplajele intermitente comandate pe bazǎ de fricţiune transmit mişcarea ca
urmare a frecǎrii ce ia naştere între douǎ sau mai multe discuri sau piese apǎsate
între ele. Suprafaţa de frecare poate sǎ fie planǎ, conicǎ sau cilindricǎ. Marele
avantaj al acestor cuplaje este cǎ, la cuplare, viteza arborelui condus creşte
treptat pînǎ atinge viteza arborelui conducǎtor, fǎrǎ sǎ se producǎ şocuri.
Forţa P de apǎsare se poate realiza pe cale mecanicǎ (forţa unui arc), pe
cale electromagneticǎ (forţa de atracţie a unui electromagnet) şi pe cale
hidraulică. Cu cât este mai mare diametrul mediu al inelului de frecare, cu atât
pot fi transmise, în condiţii de altfel egale, momente de torsiune mai mari.
Frecarea poate fi mǎritǎ şi mai mult, dacǎ se amplaseazǎ în serie mai multe
2
suprafeţe de frecare (cuplaj cu lamele) sau se folosesc ca suprafeţe de frecare
suprafeţe conice (cuplaj de fricţiune conic).
Cuplajele magnetice asigură transmiterea unor momente de torsiune din
sau înspre incinte închise la care peretele nu poate fi gǎurit.
Cuplajele limitoare de sens (unisens) sunt cuplaje intermitente ce transmit
mişcarea într-un singur sens, intrând în acţiune automat, prin intermediul
corpurilor de blocare, care realizează legătura între cele doua semicuplaje, de
fapt doua inele, ca urmare a formei de pană a spaţiului dintre acestea. În urma
blocării, cele doua parţi ale cuplajului se rotesc sincronizat. Corpurile de blocare
pot fi executate sub forma unor role cilindrice sau sub forma unor piese
profilate. De regulă, corpurile de blocare sunt montate în colivii, excepţie făcând
corpurile de blocare sub forma rolelor cilindrice, care pot funcţiona în colivii sau
individual.
Toate aceste dispozitive se aleg din catalog, după dimensiunea nominală
(momentul nominal), având în prealabil un calcul de dimensionare. Calculul ţine
cont de momentul de transmis în sarcină, frecvenţa cuplărilor, temperatură etc.
De menţionat sunt cuplajele amortizoare care sunt folosite la cuplarea
motoarelor asincrone trifazice la cutiile de viteze, sau la orice alte acţionări
(inclusiv pompe), aceasta în scopul amortizării vibraţiilor torsionale specifice
acestor motoare şi reducerii zgomotului rezultat din acestea.
Cuplajele amortizoare folosesc elemente elastice de cauciuc, intercalate
între partea antrenoare şi cea antrenată a cuplajului. Aceste cuplaje sunt tipizate
şi se aleg din catalog în funcţie de puterea motorului de antrenare. Cuplajul
elastic cu ghiară se compune din două semicuplaje şi un element intermediar
elastic din polipropilenă, rezistent la uleiuri minerale, temperatură şi diferiţi
agenţi chimici. Prin forma lor se asigură un transfer optim de putere între
arborele conducător şi condus, reducându-se astfel solicitarea dinamică şi
vibraţiile de torsiune din sistem.

3
 Mai sunt şi alte tipuri de cuplaje, care pot fi menţionate: cuplaje în cruce
pentru compensarea abaterilor de coaxilitate dintre partea antrenoare şi cea
antrenată, cuplaje de depǎşire unidirecţionale şi bidirecţionale pentru
intercalarea în nodurile lanţurilor cinematice de avans la maşinile convenţionale,
cuplaje de siguranţă cu decuplarea mişcării la atingerea cuplului maxim
transmisibil, etc.
Pentru mecanismele de avans CNC sunt utilizate cuplajele elastice din
punct de vedere al coaxilităţii părţilor antrenoare şi antrenate, dar rigide din
punct de vedere torsional. Acestea sunt specifice lanţurilor cinematice CNC. De
asemenea, pot fi amintite cuplajele mecanice pentru cuplarea traductoarelor
rotative, având compensarea abaterilor de coaxialitate, dar rigide torsional.
Rigiditatea torsională se înţelege în toate cazurile ca eliminatorie a jocului, a
hysterezisului, a asigurării pretensionării torsionale în transmiterea mişcării.
Toate aceste cuplaje sunt tipizate şi produse de firme de specialitate.