1

SUPORT CURS
MASINIST LA MASINI MOBILE PENTRU
TRANSPORTURI INTERIOARE
(STIVUITORIST)

COD NOMENCLATOR:

8334.1.1

CLASIFICAREA STIVUITOARELOR
1 STIVUITOARE AUTOPROPULSATE:
a) motostivuitoare (motor cu ardere intern)
b) electrostivuitoare (acumulator electric)
2 TRANSLATOARE STIVUITOARE
Prin construcie, stivuitoarele trebuie s fie capabile de a-i
asigura funcia, s fie reglate i ntreinute fr ca persoanele s fie expuse
riscului atunci cnd aceste operaii sunt efectuate n condiiile prevzute de
productor.
Msurile adoptate trebuie s asigure eliminarea riscurilor de
accidentare pe ntreaga durat de via previzibil a stivuitorului, inclusiv
fazele de montare i demontare, chiar dac aceste riscuri de accidentare
rezult din situaii anormale previzibile.
La alegerea celei mai corespunztoare soluii productorul
trebuie s aplice urmtoarele principii:
- eliminarea sau reducerea riscurilor ntr-o msur maxim posibil
(integrarea elementelor de securitate nc din faza de proiectare i de
execuie a stivuitorului)
- adoptarea msurilor de protecie necesare pentru riscurile care nu au
putut fi eliminate
- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate
eficacitii incomplete a msurilor de protecie adoptate
La proiectarea i construcia stivuitorului, precum i la
elaborarea crii tehnice, productorul trebuie s ia n considerare nu numai
utilizarea sa normal, ci i alte situaii rezonabil previzibile.
Stivuitorul trebuie s fie astfel proiectat nct s se evite
utilizarea sa normal dac acesta comport un risc. Eventual, cartea tehnic
trebuie s atrag atenia utilizatorului asupra contraindicaiilor prin folosirea
stivuitorului.
n condiiile de utilizare prevzute ale stivuitorului trebuie s
fie reduse la minimum disconfortul, oboseala i tensiunile psihice ale

personalului manevrant, aplicnd principiile ergonomiei.

COMPONENTELE DE SECURITATE ce se folosesc, dup

caz, la stivuitoare, sunt urmtoarele:
a) limitatoare de sfrit de curs
b) ntreruptor de sfrit de curs (de avarie)
c) limitatoare de sarcin
d) dispozitive de reinere a fluidului din cilindrii
e) limitatoare de vitez
f) paracztoare
g) tampoane i opritoare
h) piese de reazem i curitoare de in
i) contacte electrice de siguran
Limitator de sfrit de curs component de securitate destinat s
ntrerup automat acionarea mecanismelor stivuitorului cnd prile sale n
micare depesc poziiile limit de lucru stabilite, permind acionarea
mecanismelor n sens invers celui n care s-a limitat micarea respectiv.
ntreruptor de sfrit de curs (de avarie) ntreruptor dispus astfel
nct s ntrerup curentul motorului de traciune (i eventual s aplice
frna) n momentul n care manevrantul nceteaz s acioneze acest
ntreruptor la stivuitoarele cu manevrant purtat, ntreruptor poate fi i
scaunul sau o pedal, iar la stivuitorul cu manevrant pieton, timona.
Limitator de sarcin component de securitate destinat s ntrerup
automat acionarea mecanismului de ridicare n cazul depirii sarcinii
nominale, permind acionarea mecanismului n sensul coborrii sale.
Dispozitiv de reinere a fluidului din cilindri component de
securitate destinat reinerii fluidului n cilindri la scderea brusc a
presiunii.
Limitator de vitez component de securitate care, la depirea unei
viteze stabilite, acioneaz paracztoarele i comand orpirea.
Paracztor component de securitate destinat s opreasc i s
menin oprit pe glisiere cabina n cazul depirii vitezei stabilite.
Tamponul component de securitate destinat amortizrii ocurilor
de lovire.
Opritorul component de securitate destinat limitrii deplasrii
peste poziiile limit de lucru stabilite.

Piese de reazem componente de securitate destinate evitrii

ocurilor provenite din spargerea accidental a roolor de rulare sau a ruperii
axelor acestora, precum i mpotriva deraierii.
Curitoare de in componente de securitate destinatendeprtrii
de pe cale ade rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gsi pe
aceasta.
Contacte electrice de siguran componente de securitate destinate
pornirii accidentale a motorului i punerea n micare a acestuia.
DISPOZITIVE DE FRNARE
( descriere, rol, tipuri existente, mod de funcionare, reglare i verificare ).
Rol funcional i clasificare:
n construcia mecanismelor sunt prevzute dispozitive de frnare i de
oprire n scopul micrii sarcinii, prilor mobile ale macaralei nsi i
meninerii acestora n poziiile dorite cu o siguran dat.
Dispozitivele de frnare i de oprire trebuie s aib o funcionare
sigur, o construcie simpl i robust, trebuie s poat fi reglate i depanate
uor i s se ncadreze ntr-un gabarit ct mai redus. n acest scop ele se
monteaz pe arborele cu viteza, unghiular cea mai mare, unde momentul
redus al forelor exterioare are valoarea cea mai mic ( arborele motorului).
Condiiile de lucru ale frnelor depind de parametrii cinematici i
dinamici ai mecanismului, precum i de numrul de frnri efectuate n
unitatea de timp. Frnele trebuie s asigure o frnare lin iar la defrnare, s
permit rotirea liber a elementului mobil.
Dup rolul funcional, frnele se mpart n:
- frne de oprire, capabile s nving att momentul static ( al forelor
exterioare), ct i momentul dinamic dat de energia maselor n micare,
oprind micarea ntr-un timp impus;
- frne de coborre care nvingnd numai momentul static, asigur
coborrea sarcinii cu vitez practic constant
Dup modul de comand frnele pot fi:
- frne comandate
- frne semiautomate
- frne automate
Frnele comandate sunt acionate de operator prin manet sau pedal
procesul de frnare fiind meninut sub controlul acestuia
La cele semiautomate procesul de frnare este declanat de
conductorul utilajului odat cu ntreruperea acionrii mecanismului,
desfurndu-se apoi fr posibilitatea interveniei operatorului asupra
intensitii sau duratei procesului de frnare. La cele automate, conductorul

mainii nu poate declana i nu poate interveni n procesul de frnare, el

avnd loc automat sub aciunea greutii sarcinii ridicate sau a vitezei de
coborre.
Mai sunt frne cu saboi
- exteriori
- interiori
- frne cu band
- frne cu discuri ( axiale)
Sistemul de frnare pentru motostivuitorul de tip M32MS este de tip
hidraulic. Prin apsarea pe pedala de frn se creeaz presiune hidraulic n
cilindrul principal de frn, presiune ce se transmite la cilindrii receptori de
acionare a saboilor.
Frna de staionare de la mecanismul de tragere, prin intermediul
cablului de acionare i al unui sistem de prghii acioneaz direct asupra
saboilor.
Toate racordurile elementelor care alctuiesc instalaia de frn
trebuie s fie perfect etane. Nu se admit nici un fel de scurgeri de lichid de
frn.
Cu ocazia verificrilor tehnice zilnice se va acorda o atenie deosebit
instalaiei de frn deoarece defectarea ei poate duce la accidente grave. n
cazul constatrii lipsei de eficacitate a frnelor se va opri i asigura imediat
motostivuitorul, fiind interzis cu desvrire continuarea lucrului cu
instalaia de frn defect, pn la remedierea cauzelor care au condus la
defectare.
Cantitatea de lichid de frn din rezervorul pompei principale de
frn se va verifica periodic, iar n cazul c se constat o scdere, se vor
depista cauzele. Se recomand schimbarea lichidului de frn la fiecare doi
ani.
Dup fiecare intervenie se verific dac nu a ptruns aer n instalaie,
fapt ce se manifest prin pierderea capacitii de frnare. Aerisirea frnei se
va face de personal competent i cu experien, cu completarea permanent
a lichidului de frn n rezervorul pompei principale de frn pn la nivelul
marcat.
Pe msura uzurii plcilor de friciune ale saboilor se regleaz jocul
dintre saboi i tambur.
Cabluri i lanuri
( materiale, construcie, mod de fixare, uzur permis, ntreinere)
Construcie i clasificarea cablurilor

Cablurile sunt organe flexibile alctuite din mai multe srme sau din
mai multe toroane nfurate elicoidal n jurul unei inimi centrale, ntr-unui
sau mai multe straturi suprapuse. Toroanele sunt mnunchiuri de srme
nfurate elicoidal n jurul unei inimi proprii ntr-unui sau mai multe
straturi suprapuse, iar inima este partea central metalic sau nemetalic a
cablului n jurul creia se nfoar srmele sau toroanele lui.
Cablurile multifilare de oel sunt folosite la legarea suspendarea,
ridicarea sau tractarea sarcinilor sau prilor mobile ale macaralelor ( cum
sunt crucioarele de sarcin tractare sau braele basculante cu mecanism cu
cablu ). Ele au nlocuit aproape total lanurile ntruct sunt mai uoare, mai
ieftine, prezint aceeai flexibilitate n orice direcie i au proprietatea de a
nu se rupe brusc, ci n mod normal - fir cu fir, ceea ce permite constatarea
uoar a strii i nlocuirea lor din timp.
De asemenea au avantajul de a funciona linitit fr ocuri; n
consecin permit acionarea cu viteze mai mari. Singurul dezavantaj n
raport cu lanurile l constituie faptul de a avea o flexibilitate mai mic, deci
de a necesita role i tamburi de diametre mai mari.
Dup forma seciunii transversale, cablurile se pot grupa n:
- cabluri rotunde a cror seciune se poate nscrie ntr-un cerc;
- cabluri plate, a cror seciune se poate nscrie ntr-un dreptunghi;
Dup forma seciunii transversale a toroanelor cablurile pot fi:
- toroane rotunde
- toroane profilate cu seciune triunghiular
- cu seciune oval sau plat
Dup forma seciunii srmelor, cablurile pot fi:
- cabluri deschise
- cabluri seminchise
- cabluri nchise
Dup sensul de cablare, cablurile pot fi cabluri dreapta, dac
toroanele au sensul de nfurare spre dreapta i cabluri stnga dac sensul
de nfurare al toroanelor este spre stnga Sensul dreapta se marcheaz prin
simbolul Z, iar sensul stnga prin simbolul S.
Dup caracteristicile constructive de baz, cablurile rotunde pot fi :
- simple
- duble
- triple
Cablurile simple sunt cabluri monotoron, alctuite dintr-unul
sau mai multe straturi rsucite n jurul unei inimi centrale metalice.
Cablurile simple deschise se execut n construcie deschis,
seminchis, sau nchis.
Cablurile simple deschise se utilizeaz ca ancoraje i ghidaje

flexibi Cablurile duble sunt cabluri deschise, care se realizeaz ntr-una

le, iar din urmtoarele variante constructive.
cablur
Cabluri duble cu:
ile
- construcie normal
semi
- construcie flexibil
nchise
- construcie concentric
i
- construcie combinat
nchis
Cele care au construcie normal sunt cabluri alctuite din
e
srme avnd acelai diametru. Numrul firelor dintr-un toron poate fi
drept 7,19,57 sau
cablur 61, iar nr. toroanelor poate fi 6 sau 8. Inima toroanelor este metalic (
i
un fir central), iar inima cablului poate fi metalic sau nemetalic.
purtt
Cablurile duble, construcie normal mpreun cu cele de
oare. construcie
C
combinat constituie categoria cea mai frecvent, utilizat n domeniul
abluri instalaiilor de ridicat.
le
Cele care au construcie flexibil sunt cabluri avnd srme de
duble acelai diametru, inim central nemetalic i toroane dintr-unul sau
sunt maxim dou straturi de srme nfurate n jurul inimii, de asemenea
cablur nemetalic a ' toronului. Sunt cabluri utilizate n special n marin
i
Cablurile compuse, construcie tripl sunt cabluri care se
comp alctuiesc prin cablarea mai multor cabluri duble n jurul unei inimi
use nemetalice sau metalice.
realiz
Srmele utilizate la cablurile de oel multifilare sunt realizate
ate
prin trefilare din oel carbon de calitate mrcile: OLC35, OLC 45..
prin OLC 55 i OLC 60, n trei clase de calitate i cinci categorii de
nfu rezisten.
rarea
Srma pentru cabluri se execut fie cu suprafaa n stare
mai neacoperit, mat, fie n scopul proteciei contra coroziunii - ntr-una
multo din urmtoarele variante de acoperire: zincat nainte de trefilare sau
r
zincat tras, zincat final electrolitic, zincat cu strat gros de zinc.
toroan
Materialul inimii cablurilor i toroanelor este determinat de
e n mediul i
jurul condiiile de exploatare. Astfel inima poate fi : vegetal, metalic,
unei metalic independent, sintetic sau mineral.
inimi
centra
le.
Inima vegetala se confecioneaz din fibre dure naturale(sisal, manila)
sau din fibre moi (cnep, bumbac pescresc, iuta) nfurat intr-un singur
toron pentru cablurile rotunde cu diametre sub 20 mm, sau in mai multe
toroane nfurate in sens invers sensului de nfurare a cablului

Inima vegetal asigur o mare flexibilitate cablului, o ungere din

interior a acestuia ntruct este impregnat iniial cu un lubrifiant neutru,
precum i o oarecare amortizare a ocurilor n funcionare.
Inima metalic se confecioneaz din aceeai srm din care este
confecionat i cablul, avnd forma unui toron de aceeai construcie ca cele
ale cablului. Reduce flexibilitatea cablului.
Inima mineral se confecioneaz din fibre de azbest neimpregnate n
unsori consistente. Este utilizat la cablurile destinate lucrului n medii cu
temperaturi nalte n cazurile n care se urmrete asigurarea unei flexibiliti
mai mari dect cea oferit de cablurile cu inim metalic.

DISPOZITIV DE MANEVRARE A SARCINILOR

Dispozitiv de ncrcare

OBLIGATIILE
STIVUITORISTULUI

1. Cadru fix; 2. Cadru mobil; 3. Crucior port-furci; 4. Furc; 5. Cilindru de ridicare; 6, ntinztor lan; 7. Lan ridicare; 8. R

Sarcinile principale ale motostivuitoristului nceperea lucrului sunt

urmtoarele:
- sa nu urce pe motostivuitor n stare de oboseal sau de ebrietate;
- s verifice existena lubrefianilor n locurile de ungere, conform indicaiilor
din schema de ungere aferent crii motostivuitorului;
- s verifice ca pe motostivuitoare sa nu se gseasc obiecte aezate la
ntmplare;
- s verifice dac mecanismul de acionare a motostivuitorului funcioneaz n
mod sigur, lin i fr vibraii accentuate;
- s verifice n special frnele mecanismelor de acionare
- n cazul cnd motostivuitoristul constat un defect pe care nu-1 poate ndeprta
singur, nu va pune n funciune motostivuitorul i va anuna eful seciei de care
aparine, n scopul lurii msurilor necesare. Dup ndeprtarea defectului
motostivuitoristul va face o nou verificare.
Sarcinile principale ale motostivuitoristului n timpul lucrului
sunt
urmtoarele:
- n cazul n care nu are vizibilitate datorit volumului sarcinii transportate, s
efectueze manevre numai pe baza comenzi lor date de persoana numita n acest scop;
Semnalul de oprire va fi luat n considerare din partea oricrei alte persoane;
- s nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
- la ridicarea sarcinilor, s nu depeasc sarcina maxim admis;
- la ridicarea unor sarcini care depesc 5o% din sarcina admis, va executa n
prealabil o ridicare de prob pentru a se convinge dac frna rezista normal i sarcina
este bine echilibrata;
- n perioadele cu temperaturi sczute, s nu efectueze micri de ridicare nainte
ce a verifica dac sarcina nu este aderent la sol sau nu s-a compactat;
- sa nu transporte persoane;
- s nu permit echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;.
- s efectueze manevrele pentru deplasrile pe orizontal a sarcinilor astfel nct
acestea s se afle la o distan, de cel puin 1 m fa de obiectele aflate n raza de
aciune a motostivuitorului.

Nu se admite trecerea sarcinilor peste maini, tuburi de oxigen, materiale

explozibile, vehicule sau in general peste acele obiecte a cror deteriorare poate
provoca pagube sau accidente;
- s execute manevrarea motostivuitorului astfel nct sa evite balansarea
sarcinii i producerea ocurilor. In acest scap, se interzice manevrarea comenzilor

mecanismelor dintr-un sens ntr-altul, fr a fi oprite, n prealabil, n poziia Zero.

Motostivuitoristul trebuie s prevad, ia executarea comenzilor i timpul necesar
pentru frnarea complet;
- sa opreasc motostivuitorul n funciune dac se aud zgomote anormale sau
daca constat orice alt defect care poate periclita sigurana funcionrii;
- s opreasc funcionarea motostivuitorului dac iluminatul la locul ce munc
este insuficient sau dac vizibilitatea este mpiedicata de fum, vapori, cea, etc. daca
nu s-au luat msuri suplimentare de siguran (de exemplu, transmiterea comenzilor
prin intermediul unor persoane instruite n acest scop);
- s utilizeze materialele i echipamentul de protecie prevzute de normativele
legale n vigoare;
- sa cunoasc i s aplice msurile de protecia muncii, specifice locului de
munc;
Sarcinile principale ale motostivuitoristului dup terminarea lucrului sunt
urmtoarele:
- s descarce sarcina;
- s deplaseze motostivuitorul la locul stabilit pentru repaus;
- s aduc n poziia de oprire (poziia "ZER0") toate aparatele de comand;
- s asigure eliminarea posibilitilor ca o persoan neinstruit s efectueze
manevre cu motostivuitorul.
MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR
Supravegherea
Pentru funcionarea in condiii de sigurana, stivuitoarele vor fi supuse unui
regim special de supraveghere in conformitate cu prevederile prezentei prescripii
tehnice si ale instruciunilor de exploatare elaborate de productor.
Unitile care dein si/sau exploateaz stivuitoare sunt direct rspunztoare
pentru funcionarea acestora in condiii de sigurana.
In vederea aplicrii prevederilor prezentei prescripii tehnice, privind securitatea
in funcionarea stivuitoarelor, unitile care folosesc aceste instalaii vor numi personal
tehnic, ingineri si tehnicieni de specialitate, in raport cu numrul si complexitatea
instalaiilor, care vor fi autorizai de ISCIR-INSPECT IT (modelul autorizaiei este
conform anexei K).
Personalul autorizat rspunde mpreuna cu conducerea unitilor menionate de
luarea masurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripii tehnice privind
securitatea in funcionare a stivuitoarelor.
Responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalaiilor (RSVTI),
autorizat de ISCIR-INSPECT IT, trebuie sa posede cunotine teoretice si practice in

domeniul stivuitoarelor si are urmtoarele sarcini principale:

- sa tina evidenta stivuitoarelor si sa urmreasc efectuarea la termen a verificrii
tehnice oficiale fr de care acestea nu pot funciona;
- sa urmreasc pregtirea stivuitoarelor si a sarcinilor de ncercare necesare pentru
verificrile tehnice oficiale si sa participe la efectuarea lor;
- sa supravegheze ca stivuitoarele sa fie folosite in conformitate cu prevederile
prezentei prescripii tehnice, instruciunile de exploatare si normele specifice de
protecia muncii;
- sa urmreasc realizarea la termen a dispoziiilor date prin procesele-verbale
ncheiate cu ocazia verificrii tehnice oficiale, sa examineze in mod regulat registrul de
evidenta a supravegherii si sa ia masuri pentru remedierea imediata a defectelor
semnalate;
- sa interzic manevrarea stivuitoarelor de ctre persoane neautorizate;
- sa efectueze instructajul profesional si de protecia muncii cu stivuitoritii, o dat
pe semestru;
- sa organizeze reexaminarea periodica anuala a stivuitoritilor si sa participe in
comisia de reexaminare;
- sa colaboreze la ntocmirea planului de ntreinere, revizii si reparaii si sa
urmreasc ndeplinirea lui la termenele prevzute;
- sa urmreasc efectuarea reparaiilor numai de ctre ageni economici autorizai
conform prevederilor prezentei prescripii tehnice;
- sa urmreasc modul in care se asigura exploatarea stivuitoarelor in toate seciile
sau sectoarele si in toate schimburile de lucru;
- sa tina evidenta stivuitoritilor autorizai.
Registrul de evidenta a supravegherii stivuitorului
Pentru fiecare stivuitor, unitatea deintoare va ntocmi un registru de evidenta a
supravegherii, in care stivuitoritii si seful echipei de ntreinere si revizie sunt obligai
sa scrie sub semntura toate observaiile avute asupra stivuitorului respectiv. De
asemenea, vor nscrie sub semntura remedierile care se executa ca urmare a
observaiilor precum si descrierea succinta a reparaiilor.
Stivuitoritii vor consemna observaiile avute la preluarea stivuitorului, in timpul
lucrului (daca este cazul) si la predarea acestuia sau la ncetarea lucrului. Daca nu au
nimic de semnalat vor meniona in scris acest lucru la preluarea si la predarea
stivuitorului.
In registrul de evidenta a supravegherii se vor nscrie, de asemenea, sub semntura
dispoziiile pentru oprirea stivuitoarelor din funciune, ca urmare a unor deficiente care
afecteaz sigurana in funcionare, inclusiv natura deficientelor respective.
Registrul de evidenta a supravegherii se va ntocmi dup modelul prezentat in
anexa A, se va numerota, nurui si viza de ctre conducerea unitii deintoare.

Registrul se va pstra in bune condiii. RSVTI va verifica si viza acest registru

periodic, cel puin o data pe semestru.
Norme de exploatare
Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie sa se fac in conformitate cu
prevederile prezentei prescripii tehnice, cu normele specifice de protecia muncii,
instruciunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv si instruciunile interne
elaborate de unitatea deintoare.

Este interzisa funcionarea stivuitoarelor in cazul in care componentele de

securitate nu sunt in stare perfecta de funcionare sau nu ndeplinesc condiiile tehnice
prevzute in documentaia tehnica.
Este interzisa folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari
dect sarcina maxima admisa,
Stivuitoarele la care sarcina este limitata prin condiii de forma sau de gabarit, nu
pot funciona daca nu sunt ndeplinite condiiile respective.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de
carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conin clor, acid sulfuric si similare se
vor lua masuri speciale de protecia muncii. Toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directa a unui cadru tehnic care rspunde de acest transport.
In vederea evitrii producerii de accidente datorita organizrii
necorespunztoare a locurilor de munca, unitile deintoare de stivuitoare vor
ntocmi instruciuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de munca, in
care se vor preciza: nlimea maxima a stivelor sau a materialelor depozitate, modul
de depozitare, locurile destinate depozitarii, obligativitatea amenajrii si ntreinerii
corespunztoare a cailor de acces si a pardoselii, asigurarea de gabarite
corespunztoare pentru cile de transport si in general toate prevederile necesare
pentru asigurarea condiiilor de protecie a muncii.
La Stivuitoarele cu comanda hidraulica, lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si
pstreze toate proprietile in intervalul de temperatura cuprins intre -20C si +40C,
sa nu fie periculos din punct de vedere exploziv, sa nu fie toxic si sa nu duca la
coroziunea echipamentului.
Este interzis a se executa ungerea, curirea, ntreinerea sau repararea
stivuitoarelor in timpul funcionarii lor.

La stivuitoarele care manipuleaz obiecte mici, nepaletizate sau

necontainerizate, organele de manipulare trebuie sa fie echipate cu un sptar vertical
care sa mpiedice o eventuala cdere a sarcinii sau a unei pari din sarcina peste
stivuitorist, atunci cnd catargul este inclinat la maximum spre spate.
Stivuitoarele trebuie sa fie prevzute cu dispozitiv de blocare mpotriva folosirii
de ctre persoane neautorizate.
Stivuitoristul nu trebuie sa prseasc instalaia atunci cnd aceasta are sarcina
ridicata.
Cile de circulaie cu inclinare mai mare de 3 se vor marca.
La translatoare stivuitoare trebuie sa fie respectate urmtoarele spatii de
siguran:
- spaiul de sigurana superior, pana la elementele cele mai de jos ale plafonului, sa
fie de cel puin 75 mm;
- spaiul de sigurana inferior, pana la podea, sa fie de cel puin 50 mm;
- spaiul de sigurana pe orizontala, fata de rafturi, sa fie cel puin 50 mm.
Manevrarea
Manevranii de stivuitoare, denumii in continuare "stivuitoriti", trebuie sa fie
autorizai in conformitate cu prevederile anexei M.
ndatoririle stivuitoritilor rezulta din prevederile prezentei prescripii tehnice,
ale instruciunilor de exploatare, precum si din instruciunile interne ale unitii
deintoare.
Sarcinile principale ale stivuitoristului nainte de nceperea lucrului sunt
urmtoarele:
- sa nu manevreze stivuitorul in stare de oboseala sau sub influenta alcoolului;
- sa controleze starea tehnica a utilajului si funcionarea componentelor de
securitate;
- in cazul in care constata un defect pe care nu poate sa-l remedieze singur, nu va
pune utilajul in funciune si va anuna echipa de ntreinere si reparaii pentru
remedierea defectului.
INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA
OFICIALA

INTRETINEREA SI REVIZIA STIVUITOARELOR

ntreinerea si revizia periodica a stivuitoarelor trebuie sa fie efectuate de o
unitate autorizata de ISCIR-INSPECT IT, care are in componenta personal calificat si
instruit in acest scop compus din mecanici, lctui si electricieni cu o practica de cel
puin 2 ani in meserie, constituii in echipe conduse de personal de specialitate
(tehnicieni, ingineri).
Documentaia tehnica de autorizare a unitilor de ntreinere si revizie a
stivuitoarelor de ctre ISCIR-INSPECT IT va fi ntocmita conform prevederilor anexei
L.
Autorizaia eliberata de ISCIR-INSPECT IT va fi in conformitate cu prevederile
anexei G.
Pentru efectuarea operaiilor de ntreinere si revizie se determina starea tehnica
a stivuitorului si principalele operaii ce urmeaz a se efectua. Acestea constau in
general din:
- curirea stivuitorului;
- controlul pornirii motorului si al strii tehnice a bateriei de acumulatori;
- controlul sistemului de frnare si de direcie;
- controlul nivelului uleiului;
- verificarea strii de uzura a lagrelor si a bunei funcionari a sistemului de ungere;
- ungerea si gresarea pieselor supuse frecrii, conform schemei de ungere;
- verificarea funcionarii si etaneitii circuitelor hidraulice;
- verificarea funcionarii componentelor de securitate si reglarea acestora;
- verificarea funcionrii mecanismelor stivuitorului si remedierea sau nlocuirea
subansamblelor uzate;
- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;
- strngerea elementelor de mbinare, a articulaiilor, a dopurilor de golire si de
control, a piulielor jenilor si verificarea fixrii tampoanelor si a opritoarelor;
- verificarea instalaiei electrice de comanda si semnalizare;
- verificarea roilor de rulare si a strii pneurilor.
ntreinerea si revizia parii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu
utilajul scos complet dintre rafturi, de pe o platforma fixa prevzuta cu balustrade de
protecie.

Periodicitatea si volumul lucrrilor de ntreinere si revizie sunt stabilite in

funcie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcionare si condiiile de mediu in

care lucreaz.
Evidenta lucrrilor de ntreinere si revizie se va tine intr-un registru ntocmit
conform modelului din anexa F.
Operaiile de ntreinere si revizie executate se vor consemna in registrul de
evidenta a supravegherii stivuitorului sub semntura.
Repararea
Condiia de baza pe care trebuie sa o satisfac repararea stivuitoarelor este
asigurarea funcionarii in condiii de securitate pe toata perioada de utilizare.
Repararea stivuitoarelor trebuie sa fie fcuta de ageni economici care dispun de
mijloacele tehnice corespunztoare si sunt autorizai de ISCIR-INSPECT IT.
Documentaia tehnica pentru repararea stivuitoarelor se va elabora de ctre
proiectani autorizai de ISCIR-INSPECT, in limitele si condiiile prevzute in anexa I.
Proiectantul rspunde de concepia corecta a soluiilor constructive, de alegerea
materialelor, de calculul de rezistenta al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivit
condiiilor de funcionare date, precum si de stabilirea metodelor si volumului de
verificare dup reparare. Modificrile importante in cadrul lucrrilor de reparaii sunt
menionate in anexa I.
Reparatorul rspunde de alegerea corecta a procedeelor tehnologice de execuie
si de calitatea execuiei si a materialelor folosite, in conformitate cu prevederile
prezentei prescripii tehnice, cu prevederile documentaiei tehnice pentru reparare si cu
instruciunile de reparare a stivuitoarelor. Condiiile privind autorizarea reparatorilor
precum si obligaiile si responsabilitile ce le revin sunt prevzute in anexa B.
Autorizaia de a repara stivuitoare nu este necesara atunci cnd reparaia se
efectueaz de productorul instalaiei.
In cadrul lucrrilor de reparare a stivuitoarelor trebuie sa fie folosit personal
calificat si instruit anume in acest scop.
Se vor lua masuri corespunztoare pentru prevenirea avariilor si accidentelor la
executarea lucrrilor de reparaii.
La lucrrile de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de protecia
muncii si Normele Tehnice pentru prevenirea si stingerea incendiilor valabile pe

teritoriul Romniei.

AUTORIZAREA DE FUNCTIONARE
Generaliti
Stivuitoarele pot fi puse in funciune numai dup obinerea autorizaiei de
funcionare in urma unei verificri tehnice oficiale efectuate in conformitate cu
prevederile prezentei prescripii tehnice.
Stivuitoarele vor fi nregistrate in evidenta tehnica a ISCIR-INSPECT IT, iar
verificarea tehnica oficiala va fi efectuata de inspectorii de specialitate ai ISCIRINSPECT IT sau de RSVTI al unitii deintoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT
IT.
Pentru obinerea autorizaiei de funcionare a stivuitoarelor, beneficiarul de
acord, dup caz, cu unitatea de montaj trebuie sa solicite in scris la ISCIR-INSPECT
IT, efectuarea verificrii. Totodat, va prezenta urmtoarea documentaie;
a) cartea stivuitorului - completata cu documentaia de montaj, dup caz. In cazul
instalaiilor importate se va prezenta si documentul/dovada de luare in evidenta
eliberat(a) de ISCIR-INSPECT la efectuarea importului;
b) declaraia de conformitate a stivuitorului;
c) procesul-verbal de probe de casa cu rezultate corespunztoare.
Documentaia va fi nregistrata la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu
beneficiarul:
a) fie data certa la care urmeaz sa se efectueze verificarea de ctre inspectorul de
specialitate al ISCIR - INSPECT IT;
b) fie acordul scris in vederea verificrii si eliberrii autorizaiei de ctre RSVTI, din
cadrul unitii deintoare.
Documentaia incompleta va fi napoiata unitii deintoare pentru a fi
completata, iar data verificrii va fi stabilita in condiiile artate anterior, dup
completarea acesteia.

Instalaiile care necesita montare la locul de funcionare vor fi pregtite si

prezentate la verificarea in vederea autorizrii funcionarii de ctre unitatea care

executa montajul. La verificare trebuie sa participe responsabilul tehnic cu

supravegherea lucrrilor din unitatea de montaj respectiva.
Cartea stivuitorului
Cartea stivuitorului pentru Stivuitoarele noi, trebuie sa conin:
1) Cartea stivuitorului - partea tehnica, care va conine:
- indicaii privind marcarea;
- caracteristici tehnice de baza ale stivuitorului;
- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea si ridicarea sarcinii (limite de
utilizare, condiii normale de utilizare, instruciuni de utilizare si mentenan);
- planuri si scheme necesare pentru :
_ punerea in funciune;
_ ntreinerea si inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc.);
_ verificarea funcionarii;
_ reparare;
- instruciuni pentru :
_ transportul stivuitorului si subansamblelor;
_ montare si demontare;
_ instalare si reglare;
_ contraindicaii privind utilizarea stivuitorului;
- instruciuni de utilizare a stivuitorului in medii potenial explozive, cnd este
cazul.
Aceasta carte trebuie sa fie redactata sau tradusa in limba romana.
2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, in care se completeaz proceseleverbale de verificare si de inspecie.
Cartea stivuitorului va fi completata cu documentaia de montaj (acolo unde este
cazul), ntocmita de montatorul autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documentaie incompleta sau
lipsa si aflate in perioada de exploatare, la care nu se poate reconstitui, in nici un fel,
cartea stivuitorului-partea de construcie elaborata iniial de productor, se va completa
respectnd urmtoarea procedura:
a) se va ntocmi documentaia tehnica de ctre o unitate de proiectare autorizata de
ISCIR-INSPECT IT, care va stabili parametrii de utilizare ai stivuitorului (daca este
cazul);
b) unitatea de proiectare va elabora un plan de verificare a stivuitorului cu
menionarea metodelor si volumului de ncercri la care va fi supus stivuitorul (daca
este cazul);
c) o unitate autorizata de ISCIR-INSPECT IT pentru activitatea de montare/reparare
a stivuitoarelor va derula planul de verificare si va emite concluziile testelor intr-un
raport tehnic de ncercri si verificri, nsoit de buletine de analiza ale examinrilor
distructive si nedistructive, eliberate de laboratoare autorizate de ISCIR-INSPECT

(daca este cazul);

d) se vor elabora instruciuni de exploatare, ntreinere si revizie a stivuitorului;
e) dup autorizarea de funcionare a stivuitorului de ctre ISCIR-INSPECT IT,
montatorul/reparatorul va marca pe stivuitor (daca este cazul):
- un numr de nregistrare (corespunztor poziiei din registrul de evidenta al
proiectantului);
- parametrii de exploatare ai stivuitorului.
Cartea stivuitorului trebuie sa conin:
1) Cartea stivuitorului - partea tehnica, care va conine:
- partea de proiectate:
- caracteristici tehnice de baza ale stivuitorului;
- lista componentelor de securitate;
- planuri si scheme necesare pentru:
_ punerea in funciune;
_ ntreinerea si inspecia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc.);
- instruciuni pentru:
_ montare si demontare;
_ instalare si reglare;
_ ntreinere si revizie;
_ exploatare etc.;
- raportul tehnic de ncercri si verificri:
_ metode de ncercare folosite;
_ buletine de analiza ale examinrilor distructive si nedistructive;
_ concluziile raportului.
2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, in care se completeaz proceseleverbale de verificare si de inspecie.
Verificarea tehnica oficiala (la prima punere in funciune)
nainte de nceperea verificrii se va face instructajul de protecia muncii
persoanelor participante, de ctre deintorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi
ndeprtate din raza lui de aciune.
Verificarea va fi condusa, dup caz, de ctre inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT sau de ctre RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
Verificarea tehnica oficiala trebuie sa stabileasc daca:
- exista cartea stivuitorului - completata cu documentaia de montaj, dup caz;
- exista declaraia de conformitate a stivuitorului;
- exista procesul - verbal de probe de casa cu rezultate corespunztoare;
- stivuitorul a fost executat, echipat, montat si instalat in conformitate cu prevederile
prezentei prescripii tehnice;

- stivuitorul supus la ncercri a corespuns si funcioneaz normal;

- este asigurata ntreinerea si revizia de ctre o unitate autorizata;
- personalul de manevrare este instruit si autorizat;
- construcia metalica si mbinrile acesteia nu prezint defecte vizibile;
- instalaia electrica este echipata cu dispozitivele de protecie necesare si prevzuta
cu inscripionrile corespunztoare;
- sunt prevzute pe stivuitor: placa cu sarcina maxima admisa, inscripionri de
avertizare si plcute de fabricaie. Acestea trebuie sa corespunda cu stivuitorul
prezentat pentru verificri.
Verificarea tehnica oficiala consta din:
a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului;
b) ncercri in gol;
c) ncercri in sarcina:
- statice;
- dinamice;
d) ncercri de stabilitate;
e) alte ncercri.
ncercrile in gol se efectueaz prin acionarea mecanismelor stivuitorului, fr
sarcina. Cu aceasta ocazie se verifica si funcionarea componentelor de securitate, cu
excepia limitatorului de sarcina.
ncercarea statica se efectueaz cu o suprasarcina cu 25% mai mare dect
sarcina nominala, ridicata la 100 mm de sol, timp de 10 minute, si numai daca
verificrile si ncercrile anterioare au avut rezultate corespunztoare. Daca
mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat in acest scop, ncercarea se va face
ridicndu-se suprasarcina de 10% si adugndu-se fr ocuri diferena pana la
valoarea suprasarcinii cu care trebuie sa fie verificat stivuitorul.
Nu este admisa deformaia permanenta a structurii portante (furci, mese, catarg,
coloana).
Pentru aceasta ncercare se vor lua masuri speciale in vederea evitrii pericolului de
rsturnare (legare cu lanuri, cabluri etc.).
Daca la ncercarea statica stivuitorul s-a comportat corespunztor se va trece la
efectuarea ncercrilor dinamice.
ncercrile dinamice se executa cu sarcina nominala.
Micrile se vor executa in felul urmtor:
- separat pentru fiecare micare a stivuitorului;
- porniri si opriri pentru fiecare micare;
- lent si fr ocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.
Pentru stivuitoarele cu nlimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea
corespunztoare capacitaii stivuitorului la nlimea de ridicare maxima.

Se urmrete ca prinderea furcilor sa nu permit:

- o dezagatare nedorita (in special in timpul coborrii, daca furca se izbete de un
obstacol);
- o alunecare laterala libera (nefuncionalitatea dispozitivului de zvorre).
Sarcina nominala ridicata la orice nlimea cu catargul in poziie verticala trebuie
sa-si menin nlimea.
Coborrea de la sine a sarcinii nominale, in timp de 10 minute, nu trebuie sa
depeasc:
- 20 mm in cazul palanului dublu;
- 30 mm in cazul palanului triplu;
- 40 mm in cazul palanului cvadruplu;
- 100 mm in cazul acionarilor hidraulice.
Verificarea vitezei de coborre a sarcinii, in cazul scderii brute a presiunii
fluidului de lucru, se face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborre a
sarcinii va fi limitata de ctre o componenta de securitate la maximum 30 m/min.
Verificarea funcionarii limitatorului de sarcina, care consta dintr-o supapa care
acioneaz in cazul creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se
realizeaz prin ncercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% dect sarcina
nominala.
Se vor verifica scprile de fluid ale sistemului hidraulic.
Translatoarelor stivuitoare li se verifica suplimentar funcionarea paracztoarelor
cu o suprasarcina cu 10% mai mare dect sarcina nominala.
ncercarea consta in simularea creterii vitezei de coborre a mecanismului de
stivuire care trebuie sa comande acionarea paracztoarelor. Paracztoarele trebuie
sa acioneze sigur si simultan pe glisierele coloanei att la creterea vitezei de coborre
peste limitele admise cat si in cazul ruperii cablului de traciune.
In cazul translatoarelor stivuitoare, care in locul paracztoarelor au in componenta
o frna de sigurana (de avarie), se verifica nchiderea ei in mod automat sub aciunea
limitatorului de viteza.
ncercrile de stabilitate se realizeaz prin coborrea sarcinii nominale si oprirea
brusca a acestei micri, care nu trebuie sa provoace rsturnarea stivuitorului.
Daca in cartea stivuitorului nu se precizeaz nclinarea maxima admisa a terenului
pe care poate circula acesta, se vor efectua ncercrile de stabilitate in conformitate cu
prevederile standardelor in vigoare.

Concluziile verificrii tehnice oficiale

Autorizarea de funcionare se acorda numai daca rezultatele verificrii tehnice

oficiale satisfac prevederile prezentei prescripii tehnice, printr-un proces-verbal
conform modelului de la anexa D in care se consemneaz parametrii de funcionare
aprobai, precum si data urmtoarei verificri (luna si anul), care nu va fi mai mare de
patru ani,
Pentru instalaiile a cror verificare a fost ncredinat RSVTI al deintorului,
autorizat de ISCIR-INSPECT IT, unitatea deintoare, va transmite o copie a
procesului verbal si fisa de evidenta la ISCIR-INSPECT IT solicitnd odat cu aceasta
nregistrarea instalaiei in evidenta tehnica a ISCIR-INSPECT IT si comunicarea
numrului de nregistrare. ISCIR-INSPECT IT va comunica unitii deintoare
numrul de nregistrare in cel mult 7 zile de la data solicitrii.
Unitatea deintoare are obligaia de a ridica de la ISCIR-INSPECT IT cartea
stivuitorului - partea de exploatare, in cel mult 30 de zile de la data nregistrrii.
Evidenta stivuitoarelor va fi inut de ctre unitile deintoare intr-un registru
al crui model este prezentat in anexa S.
Unitatea deintoare este obligata sa pstreze in bune condiiuni cartea
stivuitorului-partea de exploatare la care se va ataa documentaia tehnica.
Este interzisa acordarea autorizrii de funcionare cu condiia nlturrii
ulterioare a unor deficiente care afecteaz securitatea in funcionare.
Deficientele menionate in procesul-verbal de autorizare trebuie sa fie remediate
in termenele stabilite.
Nendeplinirea dispoziiilor date prin procesul-verbal atrage dup sine anularea
autorizaiei de funcionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri.
Se interzice acordarea autorizaiei de funcionare in urmtoarele cazuri:
- cartea stivuitorului si documentaia de montaj (dup caz) lipsesc sau sunt
incomplete;
- componentele de securitate funcioneaz defectuos;
- frnele mecanismelor funcioneaz defectuos;
- protecia mpotriva tensiunilor de atingere nu este asigurata, crend pericol de
electrocutare; lipsesc sau nu funcioneaz dispozitivele de semnalizare optice sau
acustice;
- instalaia electrica este executata defectuos, prezentnd pericol de electrocutare;
- modul de fixare al elementelor de rezistenta, cablurilor, lanurilor sau altor
dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunztor, putnd favoriza producerea de
avarii sau accidente;
- se constata fisuri in structura portanta a stivuitorului;
- sunt slbite mbinrile principale ale construciei metalice;
- exista deformaii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcia metalica;

- la ncercrile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obinut rezultate

corespunztoare;
- calea de rulare prezint erpuiri, denivelri, pante peste limitele admise;
- stabilitatea stivuitorului nu este asigurata;
- instalaia hidraulica prezint scpri de fluid.
De asemenea, nu se acorda autorizaia de funcionare daca se constata la verificare
orice alte deficiente care pot genera avarii si accidente sau daca stivuitoristul nu este
autorizat.

Verificri tehnice programate si neprogramate (inopinate)

In timpul exploatrii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor
verificri tehnice oficiale periodice. Cu aceasta ocazie se verifica starea tehnica a
stivuitorului si se acorda, dup caz, autorizaia de funcionare in continuare.
Verificrile se vor efectua de ctre ISCIR -INSPECT IT in a crei raza de activitate se
afla stivuitorul sau de ctre RSVTI, dup caz. Daca rezultatele verificrilor tehnice si
ncercrilor, comparativ cu prevederile documentaiei tehnice nsoitoare si ale
prezentei prescripii tehnice, au corespuns se ntocmete un proces-verbal de verificare
prin care se acorda autorizarea de funcionare in continuare, fixndu-se si data (luna si
anul) urmtoarei verificri tehnice oficiale care nu va fi mai mare de 3 ani. Scadenta se
stabilete in funcie de complexitatea, locul de instalare, condiiile de mediu si regimul
de funcionare, vechimea in serviciu si starea tehnica ale stivuitorului.
Daca rezultatele sunt necorespunztoare, deficientele se consemneaz in procesulverbal si nu se acorda autorizaia de funcionare.
La verificarea tehnica oficiala periodica este obligatorie prezenta RSVTI al
deintorului, a responsabilului tehnic cu supravegherea lucrrilor de ntreinere si
revizie a stivuitorului, precum si orice alta persoana solicitata de inspectorul de
specialitate al ISCIR-INSPECT IT.
Verificarea tehnica periodica trebuie sa stabileasc, pe lng cele menionate la
autorizarea iniiala de funcionare, si urmtoarele:
- daca registrul de evidenta a supravegherii este corect completat si inut la zi;
- daca exploatarea, ntreinerea si revizia se fac in condiii satisfctoare si asigura
funcionarea stivuitorului in condiii de securitate;
- daca gradul de uzura si deficientele elementelor componente ale stivuitorului
(inclusiv cabluri, lanuri, sine de rulare etc.) nu constituie un pericol pentru
funcionarea stivuitorului si nu s-au depit limitele admise.
Cu aceasta ocazie se va efectua o examinare vizuala amnunit a braelor de
furca, in cazul constatrii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control

nedistructiv.
Se vor verifica in mod special clciul braelor si agtorile furcilor.
Uzura prilor orizontale si verticale ale furcilor nu trebuie sa depeasc 10% din
grosimea acestora.
Diferena de nlime a captului liber al furcii fata de poziia iniiala nu trebuie sa
depeasc 3% din lungimea prii orizontale.
In caz contrar furcile se vor retrage din funcionare.
Autorizarea de funcionare in continuare se va acorda numai daca la verificrile
tehnice si ncercrile efectuate se constata ndeplinirea tuturor cerinelor de securitate
prevzute in prezenta prescripie tehnica.
Rezultatele verificrii tehnice se vor consemna intr-un proces-verbal din cartea
stivuitorului-partea de exploatare.
In cazul in care verificarea se face de ctre RSVTI, un exemplar al procesului-verbal
de verificare se va nainta imediat la ISCIR-INSPECT IT in a crei raza de activitate se
afla stivuitorul.
In situaia in care inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT nu s-a putut
prezenta din motive obiective la data stabilita, se va stabili de comun acord cu
deintorul o noua data de verificare. Daca nici la aceasta data inspectorul de
specialitate al ISCIR-INSPECT IT nu s-a prezentat, RSVTI va proceda la verificarea
tehnica a stivuitorului fr nici o alta comunicare.
Este interzisa funcionarea stivuitorului cu scadenta de verificare depit.
Este interzisa acordarea autorizatei de funcionare cu condiia nlturrii
ulterioare a unor deficiente care afecteaz securitatea in funcionare sau in cazurile
menionate mai sus.
Daca motivul neacordrii autorizaiei de funcionare este o deficienta care
afecteaz stabilitatea stivuitorului se va proceda, in afara de oprirea din funcionare, si
la demontarea stivuitorului in vederea reparrii.
Cu ocazia verificrii periodice, daca se considera necesar, va fi examinata si
pregtirea profesionala si comportarea in serviciu a stivuitoristului autorizat, fcnduse, daca este cazul, si meniunile respective in carnetul de autorizare.
Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT au dreptul de a efectua
verificri tehnice prin sondaj, neprogramate, la toate stivuitoarele supuse prevederilor
prezentei prescripii tehnice precum si de a efectua verificri prin sondaj asupra
modului in care reparatorii, ntreintorii si deintorii respecta prevederile prezentei
prescripii tehnice.
De asemenea, personalul responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a
instalaiilor (RSVTI) si personalul tehnic de specialitate responsabil cu supravegherea

lucrrilor de ntreinere ai deintorului au dreptul de a efectua verificri tehnice

inopinate la stivuitoarele aflate in exploatare, lund, dup caz, masurile necesare
pentru respectarea prevederilor prezentei prescripii tehnice.
Examinrile si ncercrile periodice nu trebuie sa fie mai dure dect cele cerute
nainte de punerea in funciune a stivuitorului. Aceste ncercri nu trebuie, prin
repetarea lor, sa cauzeze uzura excesiva sau scderea rezistentei care ar duce la
diminuarea securitii stivuitorului.

SERVICE-UL TEHNIC AL MOTOSTIVUITORULUI

Respectarea perioadelor de service si a operaiilor de intretinere effectuate ca o parte a

ntregului service al stivuitorului dupa cum recomandam este o condiie prealabila pentru
reducerea uzurii prtilor si componentelor sale ca si pentru prelungirea duratei sale de
viata.
N

Descrierea operaiunii

NR.
CRT.
1
2
3
4
5
6
7
8

Verificare nivel lichid

rcire
Verificare nivel ulei
hidraulic
Verificare ulei la motor
Verif, filtre de aer in medii de
lucru cu praf
Verif, nivel combustibil in
rezervor
Verif, presiune in anvelope si
strngere buloane roti
Verif, funcionare claxon,
semnalizatoare, lumini
Verif, funcionare frna de mana

Dupa fiecare Dupa fiecare

8 h de lucru 200 h de
funcionare
V
V

Dupa fiecare
400 h de
funcionare
V

Dupa fiecare
1000hde
funcionare
V

V
V,

V
V

V
V

V
V

13

Verif, cursa pedala de frna de

serviciu si nivel lichid frna
Verif, aciune echip.
hidraulic prin ridicare,
coborre, inclinare a echip. de
ridicat
Verif, nivel ulei in transmisia
hidrodinmica
Verif, scurgeri ulei, combustibil,
lichid de frna sau lichid de
rcire
Schimb ulei motor

14

Schimb filtru ulei motor

15

Schimb elemeni filtru aer motor

16

Curarea filtrului decantor al

motorului
Verificare si, daca e necesar,
reglare a vitezei motorului si
depistare zgomote anormale

strngere
curea
18 Verificare
transmisie motor
Verificare furtune si starea
garniturilor pt. scurgeri de ulei,
motorina sau apa

9
10

11
12

17

18.
19

20.
21.
22.

23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40

41

Verif,
baterie
de
20
acumulare
21 Verificare stare sistem de rcire

22 Verificare lucru distributor si

mecanism de mers lent al
transmisiei si, daca e necesar,
reglare
23 Verificare fixare si mod de lucru
al cilindrului telescopic (de
ridicare)
24Verificare fixare si lucrul
cilindrilor de inclinare
25Verificare stare lanuri de
ridicare
26Verificare funcionare sistem de
frnare
27Verificare stare furtune si
conducte ale echipamentului
hydraulic si servo-directiei
28Verificare
stare
conductori
electrici
Gresare utilaj cf. Anexa 1
29

Schimb elementi
30
filtru motorina
31Verificare si reglare
injectoare motor
32Verificare si, daca e cazul,
reglare distanta intre supape si
culbutori
33Eliminare aer din sistemul de
alimentare
34Schimb ulei in transmisia
hidrodinmica
35Curare filtre in transmisia
hidrodinmica
36Verificare nivel ulei in
puntea motoare
37Verificare fixare si prindere
cruce cardanica
38Curare filtru de ulei in
echipamentul hidraulic
39Verificare joc intre scripei si
profile in sistemul de ridicare, si
fixare
Verificare
nivel
ulei
in
recipientul de servo-direcie si,
daca este cazul, umplere
Verificare fixare : motor,

42
43
44
45
46
47
48
49

50
51
52

transmisie, servo-direcie si
pompa centrala frna.
Verificare si service pt. demaror,
alternator si pompa de injecie
Verificare presiune in
transmisie
Schimb ulei in puntea
motoare
Reglare rulmeni butuci in
puntea motoare
Reglare rulmeni butuci in
puntea de direcie
Schimb
filtru
echipament
hidraulic
Schimb
filtru
echipament
hidraulic
Verificare si reglare viteza de
ridicare, coborre si inclinare a
echipamentului de ridicare
Verificare si reglare
echipament hidraulic
Verificare presiune in servodirecie si lucrul servo-direciei
Sistemul de frne - verificare
starea de funcionare

V
V
V
V
V
V
V
V

V
V
V

Note :

1. Daca se lucreaz in mediu cu mult praf, schimbai uleiul de la

motor si din cutia de transmisie mai des, ca si filtrul de aer al motorului.
2. Schimbai lichidul de frna si de rcire la fiecare 1 an de lucru sau
2000 h de funcionare (primul care se atinge din cele doua intervale de timp).
3. La fiecare 2000 h de lucru scoatei carcasa, splai-o si reglai
pompa de injecie DN.

DEFECIUNI

Tip defeciune

Cauza

Metode de remediere

Transmisia hidrodinmica
Cu motorul pornit si cutia de viteze Nivel sczut al uleiului
acionat, utilajul nu pleac

Verificai uleiul pe joja dup ce

transmisia a fost acionat timp de 1
min. Oprii-o si completai cu ulei.

de pe loc

Ambreiajul nu lucreaz.

Verificai presiunea in transformator,

care in poziie neutra si la 1000 rpm
trebuie sa fie de min. 26kN/m2 (2.6 kg /
cm2)
Verificai presiunea in supapa de
sigurana a furtunului de ieire, care
trebuie sa fie de min. 40kN/m2 (4
kg/cm2) la 1000 rpm
Verificai daca si celalalt ambreiaj
Ambreiajul patineaz
patineaz si msurai presiunea in
ambreiaj. La o turaie de 1000 rpm
trebuie sa fie de 4kg/cm2 minimum.
Verificai celalalt ambreiaj daca nu s-a
blocat. Verificai discurile sinterizate si
schimbai-le daca s-au uzat. Verificai
garniturile de la arbori.
Nivel prea mare ori prea mic de ulei.
Spuma in ulei.
Vezi Nivel sczut de ulei. Aspirare
de aer prin flana de aspiraie datorat
slbirii hoiturilor sau fisurrii flanei.
Tip nepotrivit de ulei.
Nivel incorect al uleiului. Spuma in ulei. Vezi mai sus.
ndeprtai cauza prin aerisirea si
Sistemul de rcire a cedat.
splarea sistemului.
Lucrai la viteza mai mica. Evitai
Operare incorecta.
blocarea arborelui de ieire.
Flux sczut de ulei in hidrotransformator. Supapa de sigurana in transformatorul
ulei este nfundata.
Vezi Ambreiajul patineaz

Presiune sczuta in ambreiaj

Pompa de ulei s-a uzat.

Presiune sczuta in transformatorul

hidraulic

Temperatura anormal de mare

Pierdere de putere

Nivel sczut al uleiului

Verificai presiunea pompei si

schimbai-o, daca s-a uzat.
Umplei cu ulei la nivel.

Ptrundere de aer prin flana de

ndeprtai cauza.

aspiraie.
Uleiul este rece
Presiune mica in hidrotransformator si
ambreiaje.
Unul sau amndou ambreiajele s-au
gripat
Frna de mana este acionat.

Incalziti-1 si verificai apoi.

Vezi presiune mica in
hidrotransformator
Verificai reglajul lor.
Eliberai frna de mana.

Utilajul merge numai intr-o direcie Ambreiajul pentru respectiva direcie s-a Vezi ambreiajul nu lucreaz
si merge lent cnd este in poziie
gripat.
neutra
Ambreiaj stricat.
Ca mai sus.

Puntea motoare
Diferenialul este blocat

Ulei insuficient in pompa

Rulmeni uzai sau spari
Pinioane uzate sau sparte
Joc mare intre coroana si pinion

Carterul diferenialului se
nclzete prea tare.

Pierderi de ulei
Rotile si anvelopele
Jenile se nclzesc

Completati.
Schimbai rulmenii.
Schimbai pinioanele sparte sau foarte
uzate.
Reglai distanta.

Ulei insuficient in cutie.

Umplei.

Rulmenii sunt prea strni

Reglai-i.

Coroana si pinionul sunt prea aproape Reglai-i

unul de altul.
Garnituri uzate
Schimbai-le.

Gresare insuficienta
Rulmenii sunt strni

Gresai cu vaselina
Reglai rulmenii

Rulmeni prea uzai sau spari.

Schimbai-i.

Jos excesiv al roilor

Joc prea mare intre rulmeni

Rulmeni uzai sau spari.

Reglai-i.
Schimbai-i

Uzura inegala a anvelopelor

Direcia dereglat
Opriri energice cu patinarea roilor.

Reglai direcia.
Evitati oprirea cu patinare.

Frne
Pedala "moale" sau care necesita Aer in lichidul de frna
mai multe apsri
Pedala se gripeaz in poziia de jos Distanta prea mare intre saboii de frna
si ferodoul tamburului
Frnele sunt ineficiente
Ferodoul este murdar de unsoare
Frne inegale
Ferodou murdar de unsoare
Distanta saboi-ferodou difer intre cele
doua roti
Ferodoul este uzat

Frna se blocheaz

Suprafaa zgriata sau uzata a

tamburelor de frna
Arcuri de readucere moi
Vrfurile pivoilor sunt lipicioase

Eliminati aerul.
Reglai distanta respectiva.
Curatati stratul gras cu motorina.
Curatati-1 cu motorina.
Reglai-o
Schimbai ferodoul
Strunjii-i sau schimbai-i.
Schimbai arcurile.
Curai-le

Pistoanele cilindrilor de frna s-au gripat Schimbai-le.

Pedala de frna nu revine
Arcul desprins, slbit sau rupt
Scdere rapida a nivelului
Pierderi de lichid de frna
lichidului de frna
Pedala nu acioneaz sistemul de Pompa centrala de frna este stricata
frne
Echipamentul de comanda
Pedala de acceleraie si maneta de Arcuri desprinse, slbite sau rupte
sens de mers nu revin
Elementele de prindere sunt unse
Sistemul electric
Circuitul electric cedeaz

Siguranele sunt arse

Legturi slbite sau oxidate

ndeprtai cauza.
Remediati cauza
Reparati pompa centrala frana

Reparati arcurile
Curai-le
ndeprtai cauza si schimbai
siguranele
Curai-le si strngei-le.

Refacei izolaia sau schimbai

conductorii.
Acumulatorul nu este ncrcat ori Releul de ncrcare este deranjat sau Reglai releul.
este supra-ncrcat
bornele s-au scurtcircuitat intre ele
Alternatorul a cedat
Reparati alternatorul.
Izolaia este distrusa

Acumulatorul
Bateria se descarc foarte rapid

Nivel sczut al electrolitului

Densitate sczuta a electrolitului

Adugai electrolit.
Corectai densitatea

Prin sulfatare a sczut randamentul Schimbai bateria

bateriei
Regulatorul alternatorului este defect
Reparati-1

Catargul
Ridicarea se face cu intermitenta
Scripete lipicios, gripat sau spart
Joc mrit al catargului mobil sau al Joc mrit intre role si suport role.
suportului vertical
Zgomot anormal
Rulmenii rolelor sunt spari
Sistemul hidraulic
Cilindrii se deplaseaz cu
intermitente

Servo-direcie hidraulica
Volanul se rotete cu dificultate

ndeprtai cauza
Reglati-1.
Schimbai rulmenii.

Ptrundere de aer in sistem

Aerisii sistemul.

Nivel sczut al uleiului hidraulic

Mai adugai ulei.

Pierderi ulei

ndeprtai cauza

Garnituri deteriorate

Schimbai-le.

Pompa sau distribuitor ulei stricate

Schimbai-le.

Nivel sczut al uleiului in rezervorul de Completai cu ulei

ulei
Pierderi pe la articulaii
Reparai articulaiile.
Pompa uzata
Garnituri deteriorate la cilindrul
hidraulic
Piston al cilindrului uzat

Schimbai pompa
Schimbai setul de garnituri
Schimbai pistonul

Frecare mrita in coloana de direcie si ndeprtai cauzele

alte elemente ale punii de direcie
Defeciuni la supapa de sigurana in Deschidei supapa si verificai daca nu
conducta de intrare a sevo-direciei, cueste blocata in poziia deschis sau
nfundat. Curai-o, reglai.
pierderi de ulei
Defeciunea se remediaz in service
specializat.
Pierderi de ulei de la o supapa care Elementele de fixare ale supapei nu sunt Strngere elemente fixare.
nu este bine reglata
suficient strnse.
Garnituri sparte sau foarte deformate
Schimbare garnituri.
Discrepante intre unghiurile de Ptrundere de aer in sistem.
Aerisii sistemul.
cotire ale volanului, respectiv, roilor
directoare
Nivel sczut al uleiului in rezervorul de Completai cu ulei.
ulei.

Volanul se rotete liber.

Unghiuri de blocare dereglate

Reglai geometria.

Nivel sczut al uleiului in rezervor.

Cilindru hidraulic uzat

Completai ulei
Schimbai cilindrul

Pompa uzata

Schimbai pompa.

Pierdere excesiva de ulei intre culise si Schimbai culisele.

corp
Volanul se rotete arbitrar in orice Cilindrul plonjor al casetei de direcie Se duce utilajul intr-un service
specializat pentru demontarea casetei de
este blocat in alta poziie dect cea
direcie
direcie si repararea ei.
neutra
Strngei articulaiile
Pierderi de ulei de la supapa Articulaii slbite ale supapei
nereglabila
nlocuii inelele. Suportul vertical cu
Inele de etanare rupte sau deformate
ataamentul de lucru trebuie ridicat si
fixat bine in partea de sus a catargului
fix.

Schema de ungere a motostivuitorului M32H

Dup fiecare ore de funcionare(zilnic).
1.
Verificare nivel ulei din carter motor
Dup fiecare 120 ore de funcionare
2.
Verificare i completare nivel ulei din baia filtrului de aer i carter compresor;
3.
Ungerea rulmenilor ventilatorului i pompei de ap;
4.
Ungerea rulmentului de presiune al ambre ia j ului;v
5.
Ungerea rulmenilor de la pivoii fuzetelor;
6.
Ungerea articulaiilor sferice ale v barelor de direcie;
7.
Ungerea articulaiilor pedalelor de ambreiaj i frn;
8.
Verificare si completare nivel carter punte fata;
9.
Ungerea cailor de rulare ale mecanismului de ridicare.
Dup fiecare 250 ore de funcionare
1. Schimbare ulei n carterul motorului;
2. Schimbare ulei n baia filtrului de aer;
10. Ungere rulmeni alternator
11. Verificare si completare nivel ulei din carter ambreiaj i cutie de vitez;
12.Verificare i completare nivel ulei din corpul i regulatorul pompei de injecie.
Dup fiecare 1000 ore de funcionare
8. Schimbare ulei din carcasa punte faa;
11. Schimbare ulei din carcasa ambreiaj-cutie de viteze;
13.
Ungere rulmeni conici de la roile faa i spate;
14.
ngere rulmeni cu ace din rolele mecanismului de ridicare:
15.
Ungere rulmeni role de lan:

16. Ungere rulment din volanta rotorului.

AVARII SI ACCIDENTE LA MOTOSITIVUITOARE

In vederea funcionrii fr ntreruperi i n deplin siguran a instalaiilor de

ridicat, indiferent de locul funcie nrii i de tipul instalaiei, este necesar sa se
evidenieze att principalele cauze care au condus la avariile i accidentele produse la
motostivuitor ct i msurile ce se impun pentru prevenirea, eventual eliminarea
avariilor i accidentelor.
Cauzele avariilor i accidentelor
Este cunoscut faptul c motostivuitoarele n timpul operaiilor pe care le execut
prin ridicarea i transportarea sarcinilor la diferite puncte de lucru, n diverse condiii,
prezint un anumit grad de periculozitate.
Din acest motiv, ct i datorit solicitrii intensive n condiii deosebite sau n
unele situaii normale de lucru, s-au produs o serie de avarii avnd drept urmare
pagube materiale i, uneori, chiar victime omeneti.
Analizele efectuate asupra evenimentelor petrecute au scos n eviden, dac nu
n ntregime, cel puin parial cauzele care au concurat la producerea lor.
Astfel, n marea lor majoritate, cauzele previn din nerespectarea sau tratarea cu
superficialitate a prevederilor legale ce reglementeaz acest domeniu (prescripii
tehnice - Colecia ISCIR, instruciuni de exploatare elaborate de ntreprinderile
constructoare i alte normative specifice).
Din analizele efectuate privind cauzele care au contribuit efectiv la producerea
avariilor i accidentelor la motostivuitoare, au rezultat, n general, factorii care au
generat direct sau indirect, producerea evenimentelor, printre care se menioneaz:
- lipsa sau funcionarea defectuoas a limitatoarelor de sarcini care au permis
suprancrcarea motostivuitorului (din cauza necunoaterii greutii sarcinilor
care erau manevrate.

MASURI PENTRU EVITAREA SI ELIMINAREA AVARIILOR SI

ACCIDENTELOR
Avnd n vedere c 65% din cauzele accidentelor i avariilor au drept baz surse
organizatorice i umane i 33% sunt cauze tehnice, se impun urmtoarele msuri de
prevenire:
1. Verificarea tehnic a instalaiilor de ridicat i anume:
a. verificarea tehnica pentru autorizarea funcionrii ;
b. verificarea tehnic periodic;
c. verificarea tehnic dup reparaii.
2. Selecia personalului de deservire n care s se in seama de aptitudinile i calitile
psihofiziologice ale individului
3. Precizarea obligaiilor de deservire pentru motostivuitoriti.
Verificarea tehnic a instalaiilor de ridicat
Verificarea tehnic pentru autorizarea funcionarii
Verificarea tehnic pentru autorizarea funcionrii motostivuitoarelor se
efectueaz, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, de ctre organele de
verificare ISCIR, precum i de ntreprinderile deintoare prin personalul propriu de
specialitate autorizat ISCIR.
Verificarea tehnica nainte de darea n exploatare
Pentru darea n exploatare a motostivuitoarelor noi sau montate nou,
ntreprinderile deintoare trebuie s obin autorizaia de funcionare din partea
unitii teritoriale ISCIR n a crei raz ce activitate se afl motostivuitorul ce urmeaz
a fi supus verificrii.
Verificarea i ncercarea motostivuitorului n vederea autorizrii funcionrii se
face la cererea deintorului. In acest scop, deintorul are obligaia sa solicite n scris,
verificarea tehnic oficial la unitatea teritorial ISCIR, cu cel puin apte zile nainte
de darea n exploatare a motostivuitorului.

Verificarea tehnic dup reparaii

Daca n timpul exploatrii, motostivuitorul a fost supus unor lucrri de
reparaii iar n cadrul acestor lucrri s-a efectuat cel puin una din operaiile
specificate n prescripiile tehnice GR3 - Colecia ISCIR - deintorul este obligat
s solicite verificarea, de ctre organul ISCIR n a crui raz de activitate urmeaz
s funcioneze motostivuitorul, n vederea autorizrii de funcionare.
Odat cu solicitarea scris, este obligatoriu a se nainta i documentaia
tehnic de reparaie, ntocmita n conformitate cu prevederile prescripiilor
tehnice menionate la alineatul precedent.
Da ca documentaia tehnic naintata este complet i ntocmit n
conformitate cu prescripiile tehnice - Colecia ISCIR - unitatea teritorial fixeaz,
de comun acord cu deintorul, data la care motostivuitorul trebuie s fie pregtit
pentru verificarea tehnic speciala; verificarea se face n prezena delegatului
ntreprinderii reparatoare, a deintorului i a personalului de manevr instruit i
autorizat i a echipei care a efectuat lucrrile de reparare.
Verificarea tehnic are drept scop s stabileasc urmtoarele:
dac lucrrile de reparaii sunt de bun calitate i la efectuarea lor s-a inut
seama de prevederile proiectului de reparaii i a prescripiilor tehnice;
dac materialele ntrebuinate n cadrul lucrrilor de reparaii sunt
corespunztoare, prin verificarea certificatelor de calitate eliberate de furnizor,
caracteristicile tehnice trebuie s corespund celor, prevzute n prescripii i
standarde
- daca lucrrile de sudare au fost executate de sudori autorizaii;
- dac dispoziiile date cu ocazia verificrilor anterioare, privind nlocuirea unor
elemente componente sau a unor piese de uzur avansat, au fost respectate ( se
va verifica gradul de uzur a pieselor nenlocuite);
- dac n registrul de supraveghere a motostivuitorului sunt menionate lucrrile
efectuate.
Verificarea tehnic dup reparaii comport aceleai etape ca i verificarea
tehnica pentru autorizarea funcionrii.

INSTRUCTIUNI PRIVIND FOLOSIREA STIVUITORULUI

1. nainte de utilizarea stivuitorului verificati:

direcia;
semnalele de avertizare;
frna de mana si pedala de frna;
furcile;
daca exista scurgeri de ulei;
alte verificri recomandate de ctre productor

2. Manevrarea stivuitorului se face doar din scaunul de conducere al

utilajului

- poziie incorecta de manevrare a stivuitorului de ctre operator, ceea ce

poate duce la accidente, att ale persoanei care opereaz, cat si ale altor persoane
din apropierea stivuitorului;

3. Furcile trebuie introduse astfel nct sarcina sa se gseasc cat mai

aproape posibil de cadrul de ridicare al furcilor

- poziia corecta de manevrare a stivuitorului de ctre operator;

Atenie:
- Manevrarea stivuitorului se va face doar de ctre personal specializat!

- preluarea incorecta a sarcinii (numai cu vrfurile furcilor) poate cauza

rsturnarea acesteia in timpul transportului, cu repercusiuni neplcute si asupra
stivuitorului;

4. Evitarea transportului unei sarcinii pe o distanta lunga

- poziionarea corecta a sarcinii transportate cu ajutorul stivuitorului;

Atenie:
- Manevrarea stivuitorului se va face doar de ctre personal specializat


transport incorect al sarcinii datorita poziionrii acesteia doar in partea din
fata a furcilor, cat si datorita nerespectrii diagramei de funcionare a stivuitorului
oferita de ctre productor sarcina este poziionata corect pe furci si este
respectata si diagrama de transport emisa de ctre productor;

5. Nu suprancrcai stivuitorul!

suprancrcarea stivuitorului cu sarcina care depete sarcina maxima

admisa de ctre productor poate duce la accidente;

- exploatarea corecta a stivuitorului cu transportarea sarcinilor respectnd

diagrama de sarcina admisa a productorului;

6. A se evita viteza excesiva la deplasarea stivuitorului, att cu sarcina, ct

si fr sarcina

folosirea vitezei excesive poate cauza accidente;

- manevrarea stivuitorului cu o viteza adecvata poate prentmpina

eventualele accidente cauzate de o viteza excesiva;

- la efectuarea virajelor se recomanda ncetinirea vitezei, frnarea si

accelerarea facondu-se cu atenie

- La efectuarea virajelor este recomandata ncetinirea vitezei folosirea

vitezei la efectuarea virajelor poate duce la rsturnarea stivuitorului cu consecine
grave;

La preluarea unei sarcini de la nlime este interzis a se deplasa ulterior

stivuitorul fr ca furcile sa fie coborte pana aproape de nivelul solului, pana la o
nlime care sa permit transportul fr pericol al sarcinii

deplasarea stivuitorului se face abia dup ce furcile cu sarcina de

transportat au fost coborte pana la nivelul minim la care sa se poat realiza
deplasarea stivuitorului;
-

A nu se folosi pasarele care se pot deplasa pentru trecerea stivuitorului

- utilizarea unor pasarele neadecvate, care pot sa se deplaseze sau sa

alunece, pentru trecerea stivuitorului poate duce la accidente;
lsarea libera a roilor camioanelor sau remorcilor poate
de asemenea provoca accidente;

- utilizarea punilor de legtura nedeplasabile (fixe) sau care sa nu alunece

duc la utilizarea in condiii de securitate a stivuitorului;
- se recomanda blocarea roilor camioanelor sau remorcilor chiar daca frna
de mana este trasa;

Se recomanda mersul cu spatele atunci cnd sarcina mpiedica sau

mascheaz privirea spre fata a operatorului stivuitorului

- mascarea privirii operatorului stivuitorului de ctre sarcina poate conduce

la accidente;

- la transportul sarcinilor care mascheaz privirea operatorului, este

recomandat mersul cu spatele pentru evitarea oricror accidente cauzate de lipsa
de vizibilitate;

Operatorul stivuitorului trebuie sa priveasc ntotdeauna pe direcia

sensului de mers

neatenia la sensul de mers al stivuitorului poate cauza accidente;

- in timpul lucrului cu stivuitorul, operatorul trebuie sa priveasc

ntotdeauna in direcia sensului de micare al stivuitorului pentru a evita
accidentele;

Trebuie avuta grija fata de persoanele care se gsesc in apropierea

sarcinii ridicate de ctre stivuitor

- la manevrarea sarcinii ridicate trebuie ca operatorul stivuitorului sa se

asigure ca persoanele din imediata apropiere nu sunt in pericol de accident;

- operatorul stivuitorului trebuie sa se asigure ca persoanele din imediata

apropiere a locului unde este manevrata sarcina ridicata nu sunt pui in pericol de
ctre stivuitor;

Este strict interzis a se transporta persoane cu ajutorul stivuitorului

- operatorul stivuitorului nu poate transporta persoane cu ajutorul
dispozitivului de ridicare al utilajului;

- transportul persoanelor cu ajutorul stivuitorului este strict interzis;

Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitorului nu este permisa

- este interzis a se ridica persoane cu ajutorul dispozitivului de

ridicare al stivuitorului;

in anumite situaii excepionale este posibila ridicarea persoanelor cu

ajutorul stivuitorului, insa doar cu acordul persoanelor responsabile din partea
ISCIR cu exploatarea utilajului, si folosind o nacela care respecta normele de
securitate a muncii;

Stivuitorul trebuie astfel parcat nct sa nu stnjeneasca trecerea

periculos;

parcarea stivuitorului se va face astfel nct sa nu fie un obstacol

parcarea in poziie corecta a stivuitorului;

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE AL MOTOSTIVUITORISTULUI

Lucrul pe cai de circulaie rutiera; lucrul cu substane inflamabile,

periculoase:

casca protecie
- inventar

bocanci protecie - 1/24

mnui protecie - inventar

ochelari protecie - inventar

salopeta protecie -1/24

masca protecie - inv. secie

In plus, pentru:
intemperii - scurta impermeabila cu gluga - inv. secie
frig
- capion
-1/24
- ub mblnit - 1/72
- lucru cu substane nocive - cizme protecie - 1/24

MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARII, DE INCENDIU SI IN

CAZ DE ACCIDENTE LA STIVUITOARE

Rolul organizrii primului ajutor

Organizarea primului ajutor are rolul de a permite victimei sa
supravieuiasc, respectiv sa nu i se agraveze starea sntii pana in momentul in
care personalul unitii sanitare poate prelua sarcina tratrii sale in continuare.
Primele ngrijiri sunt acordate de cei care asista la producerea accidentului
(colegi) sau sunt luate de nsi victima accidentului (autoajutor). De aceea se
impune cunoaterea masurilor de prim ajutor de ctre toata lumea. Aplicarea
corecta a masurilor de prim ajutor este uneori de importanta vitala. De multe ori
este mai importanta acordarea primului ajutor chiar dect tratamentul aplicat
ulterior intr-o unitate spitaliceasca. Aplicat corect, poate evita apariia unor
complicaii grave in imediate sau tardive, putnd uneori preveni instalarea unor
infirmiti. Schematic, masurile de prim ajutor se rezuma la:
oprirea hemoragiilor,
pansarea aseptica a rnilor,
imobilizarea corecta a fracturilor,
prevenirea socului.
Care sunt principiile generale de acordare a primului ajutor?
Degajarea victimei de la locul accidentului are o foarte mare importanta
(sunt situaii in care aceasta trebuie scoasa din spatii strmte, in care manevrarea
este greoaie). Degajarea trebuie sa se fac cu calm, prin manevre blnde si nu
forate.
Inventarierea rapida a leziunilor este absolut necesara. Evaluarea leziunilor
trebuie sa fie rapida si completa si se face prin dialogare cu victima sau prin
inspecia atenta a corpului acesteia. De multe ori, sunt neglijate leziuni care pot sa
aib urmri din cele mai grave (de ex. fracturi de coloana cervicala: victima
acuza dureri importante in zona cefei, ceea ce trebuie sa trezeasc suspiciuni de
existenta a unei fracturi; daca victima nu este scoasa cu capul fixat rigid, fr
micri de lateralitate sau
flexie a gatului, dintr-o fractura banala se poate ajunge la o complicaie
ireversibila, respectiv tetraplegia - adic paralizia membrelor superioare,
inferioare, a trunchiului, etc.; acest lucru se ntmpla deoarece in timpul micrii
de flexie a gatului un fragment osos al fracturii poate seciona

mduva spinrii). Este important sa se cunoasc faptul ca este mai bine ca cel care
acorda primul ajutor sa se abin de la gesturi crora nu le cunoate semnificaia.
Calmul stpnirea de sine are un rol foarte important. Panica in cazul unui
accident poate duce la pierderea de viei omeneti sau la leziuni infirmizante
pentru victima.
ndeprtarea cauzelor care au determinat accidentul sau pun viata victimei
in pericol este obligatorie (curent electric, incendii, fum, gaze sau substane
toxice, apa, etc.).
Ordinea de abordare a leziunilor este in funcie de gravitatea acestora.
Astfel, funciile vitale (circulaia, respiraia) vor fi primele recuperate prin
respiraie artificiala si masai cardiac extern.
In caz de hemoragie externa mare, este imperios necesara recunoaterea
caracterului hemoragiei pentru a face hemostaza corect - un garou aezat incorect
poate sa duca la sporirea cantitativa a sngelui.
Pansarea plgilor (rnilor) se va face cu pansamente cat mai curate (pe cat
posibil aseptice); o plaga aparent inofensiva poate fi infectata chiar de cel care
acorda primul ajutor.
In cazul certitudinii unei fracturi nu se vor face tentative brutale de axare manevrele vor fi blnde, fr a accentua durerea victimei, aceasta putnd fi factor
de producere a socului traumatic. Imobilizarea fiecrui segment in parte trebuie sa
fie fcuta corect - atelele (improvizate din scnduri, bare din aluminiu, crengi de
copac, etc.) vor fi aplicate ferm, dar nu constrictiv.
Victima este supravegheata in permanenta si transportata ct mai rapid la
unitatea spitaliceasca.
Traumatismele
Traumatismele sunt leziunile complexe ale corpului omenesc provocate de
un agent traumatic extern (mecanic, chimic, fizic, electric, radiaii, etc.). Etiologia
traumatismelor si politraumatismelor este legata de creterea traficului rutier (cele
mai frecvente victime), industrializarea puternica, folosirea in agricultura a unor
substane chimice pentru combaterea duntorilor, folosirea intr-o gama larga a
curentului electric in scopuri industriale sau casnice, marile calamiti naturale
(cutremure, inundaii). In funcie de locul producerii se mpart in: traumatisme
rutiere, de munca, de casa, sportive.

Fracturile
Fractura este ntreruperea continuitii osului determinata de aciunea unor
forte mecanice externe. Traumatismul acioneaz asupra ntregului organism si nu
numai asupra segmentului in care determina fractura. De aceea se poate vorbi de
boala fracturar, fapt care rezulta din aspectul bolnavului (este ocat) si din
procesul de reparaie a fracturii. Prin aciunea agentului traumatic au loc
modificri locale si la distanta. Durerea de la locul fracturii semnalizeaz
sistemului nervos trauma, iar acesta, pe cale hormonala si neurovegetativa,
declaneaz reflexe cu scop reparator.
Mecanismele de producere sunt:
- directe (fora mecanica acioneaz chiar in locul producerii fracturii);
- indirecte (fora mecanica acioneaz la o oarecare distanta).
Mecanismele de producere indirecte acioneaz in moduri diferite:
- prin flexiune (osul este supus iu flexie forat);
prin torsiune (rsucire);
prin traciune (la electrocutai prin contractura violenta a muchilor;
inseriile musculare rup "pastile" din os);
- prin smulgere;
- prin compresiune sau presiune au loc accidente grave, cum ar fi la coloana
vertebrala. Fracturile se clasifica in funcie de comunicarea cu exteriorul:
- fracturi deschise - fractura comunica cu exteriorul prin ntreruperea pielii;
fracturi nchise - fractura nu comunica cu exteriorul.
Fracturile se clasifica in funcie de traiectul fracturii:
- transverse;
- oblice;
- spiroide;
- longitudinale;
- cu dublu sau mai multe traiecte;
- cominutive (cu multe fragmente).
Fracturile se clasifica n funcie de poziia capetelor oaselor:
- cu deplasare (cele mai multe);
- fr deplasare (capetele oaselor sunt in contact aproape total).

Simptome:
Tabloul clinic local al unei fracturi este nsoit de semne generale cum ar fi:
- paloarea,
- scderea tensiunii,
- transpiraii abundente,
- agitaie psihica, etc.
Semnele locale (la segmentul fracturat) pot fi si ele de probabilitate (durere,
echimoza, deformarea regiunii, impotenta funcionala) sau de certitudine:
- mobilitatea anormala a regiunii,
- crepitaia osoasa, o senzaie seaca, ascuita, rugoasa, care se aude si se simte in
momentul in care se mobilizeaz focarul de fractura, netransmisibilitatea micrii.
Fractura deschisa
Este o forma mai grava prin complicaiile imediate si tardive. Deschiderea
focarului de fractura se poate face fie de la exterior (agentul mecanic sparge sau
taie pielea, muchii, fasciile si stabilete o comunicare a focarului cu exteriorul),
fie de la interior, printr-un fragment de os ascuit. Fractura deschisa se nsoete de
obicei cu rupturi ale muchilor, fasciilor, nervilor, arterelor si venelor. Cnd se rup
vasele, viata victimei este pusa in pericol - este obligatorie hemostaza provizorie
(prin garou improvizat care se aeaz deasupra plgii ). Posibilitile de infectare
a plgilor (fracturii) in acest caz este foarte mare. De aceea pansamentele trebuie
sa fie cat mai curate (sterile daca este posibil). Cel care da prim ajutor nu va
insista sa reduc o fractura nchis (sa pun cap la cap fragmentele) deoarece
exista pericolul deschiderii focarului de fractura. Fractura deschisa va fi trimisa la
spital in timpul cel mai scurt.
Primul ajutor in caz de fracturi

Fig.

I. Imobilizarea corect a unei fracturi de gambei

cu atel de strm In i/3 medie.

Accidentatul nu va fi transportat fr imobilizarea segmentului fracturat.

Imobilizarea este fixarea fragmentului fracturat (solidarizarea) la o atela rigida,

pentru a nu permite micarea focarului de fractura. Degajarea victimei din situaii

speciale (spatii strmte) se face dup imobilizarea fragmentelor fracturate. Pentru
imobilizare se vor folosi aele tipizate sau improvizate (cptuite nainte de
utilizare cu vata sau materiale textile moi) din scnduri de lemn, bare de aluminiu,
crengi de copac, bete de schiuri, carton presat, tabla etc. Imobilizarea trebuie sa
cuprind obligatoriu articulaia de deasupra focarului de fractura, precum si
articulaia de sub acesta - pentru a nu se mica focarul de fractura. Exemplu: in
fractura de gamba se imobilizeaz att genunchiul, cat si glezna, (fig. 1)
Prin manevre blnde (traciune in axul lung) se ncearc sa se axeze
segmentul fracturat, apoi se solidarizeaz cu fa, leucoplast, cordoane textile,
curele din piele, etc. Extremitile segmentului (degetele minii sau ale piciorului)
vor fi totdeauna la vedere si nu vor fi ascunse sub bandaj deoarece pot da in
formaii importante despre starea vaselor si nervilor din teritoriul fracturat.

Fig. 2 - Traciune n ax.

Atelele se aplica ferm pe segmentul fracturat, dar nu constrictiv.

Imobilizarea corecta a segmentului fracturat combate durerea (care provoac soc).
Victimei i se administreaz medicamente contra durerii si sedative, apoi se
transporta la spital.

Principii de imobilizare ale fracturilor membrului superior

Denumirea fracturii
Fracturi de clavicula

Recunoatere
Imobilizare
relieful pe care-1 descrie clavicula este - mi se fac manevre brutale (tentative de reducere)
ntrerupt, aceasta fiind unghiulat
deoarece:
la palparea locului tumefiat si unghiulat in imediata apropiere a umrului trec formaiuni
apare durere violenta
vasculo-nervoase importante care pot fi lezate
la micarea membrului superior apare in fracturile claviculei se poate deschide fractura
durerea
in unele cazuri poate fi nepata pleura
la locul fracturat apare crepitaia osoasa
- primul ajutor:
- imobilizarea la torace a membrului superior lezat
- solidarizarea fracturii cu una sau doua earfe sau cu
bandaj Desault
- antebraul este aezat in unghi drept fata de bra
Fracturi de omoplat
sunt rare
survin de obicei prin soc direct
sunt greu de diagnosticat
Fractura extremitii
sunt uor de recunoscut: umanii este
superioare a humerusuli czut si bolnavul i susine antebraul segmentului
(braului)
lezat cu mana
durerea in punct fix este importanta
apariia unei mobiliti anormale la umr
Fracturile diafizei
deformarea (unghiularea) regiunii
traciune blnda in axul lung al braului, fr
humerusului
mobilitate anormala
unghiularea braului pentru a nu leza nervul radial din
crepitaii osoase
imediata apropiere
netransmisibilitatea micrii
se imobilizeaz cu atela de sarma (cptuita
durere puternica
cu vata) care se muleaz pe umr si cot
in lipsa atelei de sarma, se imobilizeaz cu
earfa pentru solidarizarea umrului superior la torace
Fracturile articulaiei
- se imobilizeaz corect cu antebraul flectat pe bra la
cotului
90 cu aele de sarma; manevrele trebuie sa fie blnde
pentru a nu afecta vasele si nervii din apropiere
Fracturile diafizare ale
- dup o axare blnda, antebraul va fi imobilizat pe
oaselor antebraului
aele de scndura sau de sarma, cu prinderea obligatorie
a articulaiilor pumnului si cotului; antebraul este
flectat la 90 fata de bra
Fracturile extremitii
- se imobilizeaz pe atela de lemn sau sarma, ce se
inferioare a oaselor
ntind pe toata lungimea antebraului pana la cot si pana
antebraului
in dreptul articulaiilor metacarpo-falangiene
Fracturile
oaselor
- se imobilizeaz pe aele aezate pe fata palmara a
minii (carp, metacarp,
segmentului, ntinzndu-se de la jumtatea antebraului
falange)
pana in vrful degetelor

Principii de imobilizare ale fracturilor membrului inferior

Cel ce acorda prim ajutor in caz de fracturi ale membrului inferior trebuie
sa tie urmtoarele:
- in caz de suspiciune a unei fracturi a membrului inferior este bine ca
bolnavul sa nu calce cu sprijin pe membrul afectat (leziunile existente se pot
agrava, putnd duce la infirmiti definitive);
- manevrele de axare vor fi blnde (pentru a nu leza pachetele vasculonervoase sau a nu da natere la fracturi deschise);
- imobilizarea va cuprinde obligatoriu articulaiile superioare si inferioare
focarului de fractura.

DENUMIREA

RECUNOATERE

IMOBILIZARE

FRACTURII

Fracturile
extremitii
superioare a
femurului

- nu se insista ca bolnavul sa mearg (se pot deplasa

fracturile)
- bolnavul va fi culcat
- imobilizarea se face solidariznd membrul bolnav la cel
sntos cu cordoane textile, curele, etc.
- transportare pe targa
Fracturi Ie diafizei - deformarea regiunii
- se face traciune in ax cu blndee
femurului
- mobilitate anormala
- se ntinde atela din zona lombara peste genunchi, prinznd
- netransmisibilitatea micrii
si articulaia gleznei
- crepitaiile osoase
- se pot asocia nc 1-2 atele aezate pe partea interna a
durere puternica, bolnav adesea ocat (palid, membrului inferior pentru a nu permite micarea focarului de
cu transpiraii abundente, senzaie de pierdere a fractura
cunotinei)
- daca nu exista posibiliti de imobilizare se solidarizeaz
membrul fracturat la membrul sntos
- manipulri blnde
- genunchi tumefiat, cu reliefuri normale
Fracturile
- imobilizare a ntregului membru inferior cu aele paralele
terse (articulaia genunchiului este plina cu
genunchiului
- obligatoriu transport pe targa
Fracturile diafizare snge)
- manipulare pentru axare blnda
ale oaselor gambei - mobilitate anormala
- imobilizare a ntregii gambe, solidariznd genunchiul si
- netransmisibilitatea micrii
glezna prin atela unica de sarma sau prin aele de lemn aezate
- crepitaii osoase
paralel; piciorul este aezat la 90 fata de gamba
- deformarea regiunii
- imobilizare cu atela de sarma sau cu doua aele de lemn
- greu de diagnosticat fr radiografii
Fracturile gleznei
glezna tumefiata, cu reliefuri normale terse, aezate paralel de sub genunchi, prinznd glezna; piciorul este
aezat la 90 fata de axul gleznei
dureroasa
- la palpare se percep crepitaii osoase
- imobilizare pe aele aezate pe fata plantara a piciorului si fata
Fracturile oaselor
posterioara a gambei; se ntinde de la jumtatea gambei pana la
piciorului (astragal
vrful degetelor; fata dorsala a degetelor va fi lsata
calcaneu, tars, metatars,
descoperita
falange)
-

impotenta funcionala completa

durere inghinala violenta
picior rotat extern
uneori membrul interesat este mai scurt

Masuri de prim ajutor:

- scoaterea de sub tensiune (altfel exista pericolul electrocutrii celui care

intervine); daca acest lucru nu este posibil, cel care intervine va avea pe mini
mnui de cauciuc sau orice alt material electroizolant;
- cazul in care accidentatul si-a pstrat cunotina si funciile vitale
(respiraia, circulaia): el va fi acoperit cu cearafuri calde, se fac masaje uoare, i
se administreaz un sedativ si este supravegheat cteva ore, nu necesita
spitalizare;
- in cazul opririi funciilor vitale, pana la transportul la o unitate sanitara
se face reanimarea respiratorie si cardiaca;
- reanimarea respiratorie ncepe cu degajarea cailor respiratorii superioare,
gatul va fi in hiperextensie (un sul sub ceafa); se face controlul obligatoriu al
limbii, tergerea secreiilor si respiraie "gura la gura";
- reanimarea cardiaca consta in masaj cardiac extern;
- cnd ambele funcii vitale sunt oprite se combina respiraia artificiala
"gura la gura" cu masajul cardiac extern;
- daca nu este posibil transportul imediat la spital, se administreaz pentru
combaterea socului soluii saline 5% si soluii alcaline (o linguria bicarbonat de
sodiu la 250 ml ceai), de mai multe ori in decurs de o ora;
- este obligatoriu la acest al doilea caz transportul la spital.
Arsurile
Arsurile pot fi produse de flacra, de lichide fierbini, de substane chimice.
In funcie de profunzimea rnii, ele se clasifica in arsuri de gradul I (irosirea
dureroasa a pielii), de gradul II (pe piele apar bule pline cu lichid transparent,
glbui sau rou), de gradul III (arsurile intereseaz si straturile de esuturi aflate
sub piele - grsime, muchi, vase, nervi). ntinderea arsurii poate sa fie diferita.
Primul ajutor trebuie sa fie difereniat in funcie de cauza arsurii.
Arsurile prin flacra (combustie):
in primul rnd trebuie stins focul (prin acoperirea victimei cat mai strns cu
ptura sau acoperire cu nisip sau cu extinctorul - nu este bine sa se sting focul
prin turnare de apa peste victima, mai ales in cazul arsurilor provocate de benzina,
gaz, alcool);
nu se ndeprteaz hainele carbonizate de pe accidentat (se pierde timp, si
se favorizeaz intrarea in socul traumatic datorita durerii);
arsurile din zonele descoperite de gradul I se badijoneaz cu alcool si se
las descoperite;
in arsurile de gradul II si III nu trebuie sa se sparg bicile cu lichid, pana
la transportarea la spital; rnile se vor acoperi cu comprese sterile sau cu
-

cearafuri sau pnze cat mai curate;

accidentatul este transportat cat mai repede la spital.
Arsurile prin electricitate - sunt tratate in acelai mod ca cele prin flacra,
lundu-se suplimentar masurile de la subcapitolul "electrocutarea" (scoaterea de
sub tensiune, reanimarea respiratorie si cardiaca etc.).
Arsurile chimice - rnile vor fi splate cu antidotul corespunztor (peste
arsurile provocate de acizi: se toarn pentru splare apa si spun; peste arsurile
provocate de baze: se toarn pentru splare apa amestecata cu lmie sau oet).

Stri patologice provocate de expunere la cldura

Apar in anumite condiii cnd organismul nu mai poate pierde excesul de
cldura. Cele mai frecvente sunt:
crampele calorice (dureri ale muchilor membrelor superioare si
inferioare, ale abdomenului, la persoane care lucreaz in mediu cu temperaturi
ridicate) - se administreaz soluii srate;
socul caloric (cefalee, greuri, agitaie, delir, convulsii, febra 40C,
pierderea cunotinei; este foarte periculos) - tratamentul trebuie aplicat forte
repede pentru a nu se instala leziuni ireversibile si consta in reducerea
temperaturii prin:
introducerea victimei in baie rece (chiar cu gheata);
mpachetri in cearafuri umede;
punga cu gheata pe ceafa si pe cap;
masajul extremitilor;
analeptice in cazul instalrii colapsului; sunt contraindicate alcoolul si
narcoticele;
colapsul caloric (cefalee, vrsturi, lipotimii, dureri musculare,
hipotensiune arteriala, transpiraii abundente) - bolnavul este instalat intr-o
camera rcoroasa, cu membrele superioare puse deprtate de trunchi, se
administreaz buturi srate si in cantitate mare si analeptice (nicetamid).

Intoxicaii profesionale
Intoxicaia acuta este ptrunderea in organismul uman, voluntara sau
involuntara, pe cale digestiva, respiratorie sau cutanata a unor substane toxice
solide, lichide sau gazoase, care determina tulburri grave, uneori moartea.
Cunoaterea caii de ptrundere a toxicului in organism este importanta
pentru ca trebuie ntrerupta ptrunderea toxicului.
In caz de intoxicaie profesionala pe cale respiratorie, se scoate intoxicatul
la aer curat, la umbra si i se administreaz un antidot (Atenie! Antidotul este
specific toxicului.). Daca este czui, i se face respiraie artificiala si masaj cardiac
extern.
In caz de intoxicaie pe cale cutanata, se scot hainele contaminate ale
victimei, apoi se spal tegumentele acesteia cu multa apa.
In caz de intoxicaie pe cale digestiva, se ncearc golirea coninutului
stomacului prin provocare de vrsturi. Splaturile gastrice se fac numai de ctre
personal medical calificat.
Bolnavul intoxicat este obligatoriu culcat in decubit lateral, avnd cile
aeriene superioare libere. Trebuie supravegheat pentru ca in cazul in care vars sa
nu aspire vrstura n cile aeriene.

Exemple de acordare a primului ajutor:

Intoxicaii acute cu acizi (HC1, H2SO4, HNO3, fenic, etc.):
- se da bolnavului sa bea 2-3 litri de apa, lapte, lapte cu 6-8 albuuri de ou; se
provoac vrstura;
daca nu poate fi transportat rapid la spital, la -2 ore I se da din nou lapte cu
albu;
in intoxicaia cu HC1 antidotul este fosfatul de aluminiu (phosphagel);
- in cazul arsurilor cu acizi, se ndeprteaz hainele mbibate cu toxicul si se
spal tegumentul cu apa cu sare (o linguria la 1 l), iar peste rni se pun comprese
curate mbibate in soluie de magnezie calcinata;
- nu se face spltura gastrica;
- nu se face respiraie artificiala.

Intoxicaii acute cu baze (soda caustica, amoniac, etc.):

- se pot da bolnavului sa bea 1-2 litri de apa sau lapte cu albu de ou;
- se poate administra phosphagel;

- se da bolnavului sa bea 3-4 litri de apa cu oet (acid acetic 2%), n jur de 1,5-2
litri amestec pentru 30 grame de alcalin ingerat;
- se administreaz suc de lmie;
nu se face spltura gastrica;
nu se provoac vrsturi;
se administreaz 1-2 lingurile de xilina pentru alinarea durerilor din
cavitatea bucala.
Intoxicaii cu oxid de carbon (cefalee, vertij, senzaie brusca de slbiciune,
tulburri de vedere, tulburri de respiraie, creterea tensiunii, pierderea
cunotinei pana la coma):
bolnavul este scos din mediul toxic;
este aezat in decubit lateral, cu cile respiratorii libere;
i se administreaz oxigen;
in caz de stop respirator, se face respiraie gura la gura;
se transporta urgent la spital.

ORGANIZAREA I FUNCIONAREA ISCIR

Art. 1.
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si
Instalaiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR, este organ de specialitate
cu personalitate juridica in subordinea Ministerului Industriei si Resurselor, avnd
ca principal obiect de activitate asigurarea in numele statului a proteciei
utilizatorilor si sigurana in funcionare pentru instalaiile, aparatele,
componentele, dispozitivele de sigurana si mijloacele de control, prevzute in
anexa nr. 1.
(2) Sediul ISCIR este in municipiul Bucureti, Str. Fluviului nr. 16, sectorul 1.
(3) Patrimoniul este constituit din patrimoniul ISCIR si patrimoniul
inspeciilor teritoriale din structura sa, uniti fr personalitate juridica prevzute
in anexa nr. 2.
Art. 2. - Pentru realizarea obiectului sau de activitate ISCIR are urmtoarele
competente:
a) asigura in numele statului controlul respectrii prevederilor legale din
domeniul sau de activitate, prin supraveghere tehnica, control si verificri in
funcionare, precum si prin supravegherea pieei pentru instalaiile si aparatele
prevzute in anexa nr. 1;
b) elaboreaz prescripii tehnice in aplicarea reglementarilor din domeniul
sau de activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitii produselor;
c) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor de
sigurana, materialelor si a mijloacelor de control din domeniul sau de activitate;
d) expertizeaz si evalueaz cauzele si efectele privind accidentele si avariile
din domeniul sau de activitate;
e) constata nerespectarea dispoziiilor legale in domeniul sau de activitate si
aplica sanciuni contravenionale, dup caz.
Art. 3.
(1) In realizarea obiectului sau de activitate ISCIR are urmtoarele atribuii
principale:
a) elaboreaz strategii si programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaboreaz, actualizeaz si publica prescripii tehnice privind proiectarea,
omologarea, construirea, montarea, repararea, ntreinerea, exploatarea,
transportul, depozitarea, manipularea si verificarea instalaiilor, aparatelor,
componentelor, dispozitivelor de sigurana, materialelor si mijloacelor de control,
precum si prescripii tehnice privind examinarea si autorizarea sudorilor, a
personalului care executa examinri nedistructive si a personalului de exploatare
pentru instalaiile prevzute in anexa nr. 1. Prescripiile tehnice se publica in
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;
c) autorizeaz, in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice,

capabilitatea agenilor economici care proiecteaz, construiesc sau monteaz

instalaii, aparate, componente sau dispozitive de sigurana din domeniul sau de
activitate;
d) autorizeaz, in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice,
capabilitatea agenilor economici care repara, controleaz prin mijloace
distructive si nedistructive, ntrein sau verifica instalaii, aparate, componente sau
dispozitive de sigurana din domeniul sau de activitate;
e) autorizeaz, in conformitate cu prescripiile tehnice, laboratoarele si
standurile unde se executa ncercri in vederea omologrii instalaiilor si
aparatelor, inclusiv a dispozitivelor de sigurana din domeniul sau de activitate;
f) autorizeaz punerea in funciune si funcionarea instalaiilor si aparatelor
din domeniul sau de activitate, in conformitate cu prevederile prescripiilor
tehnice;
g) autorizeaz sudorii, personalul care executa examinri nedistructive,
precum si personalul de exploatare - fochiti, laborani chimia apei, macaragii,
liftieri si alte categorii de personal stabilite prin prescripiile tehnice;
h) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, componentelor,
materialelor, dispozitivelor de sigurana si a mijloacelor de control aferente
acestora, precum si a procedurilor de sudura, in conformitate cu cerinele
prescripiilor tehnice sau, dup caz, cu cerinele reglementarilor tehnice prevzute
in Legea nr. 608/2001, pentru domeniul sau de activitate;
i) verifica respectarea prevederilor legale privind lucrrile de construcii si
montaj pentru dotri tehnologice industriale in domeniul sau de activitate;
j) efectueaz verificri tehnice, periodice si inopinate pentru instalaiile si
aparatele aflate in funciune, in conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice,
si interzice funcionarea acestora atunci cnd constata ca nu sunt ndeplinite
prevederile acestor prescripii;
k) realizeaz supravegherea tehnica pentru activitile, personalul, instalaiile,
aparatele, dispozitivele de sigurana, materialele si mijloacele de control pe care
le-a autorizat si decide, dup caz, meninerea sau retragerea autorizrilor acordate;
l) realizeaz supravegherea pieei in domeniul sau de activitate;
m) cerceteaz avariile si accidentele la instalaii si aparate supuse controlului
ISCIR, evalueaz si expertizeaz cauzele, modul in care s-au produs si efectele
rezultate si dispune masurile ce se impun privind sigurana in funcionare a
acestora, dup caz;
n) organizeaz si participa la cursuri pentru autorizare, specializare si formare
profesionala in domeniul sau de activitate;
o) deruleaz programe si campanii de informare in domeniul sau de activitate,
in scopul creterii siguranei in funcionare a instalaiilor, aparatelor,
componentelor, dispozitivelor de sigurana, materialelor si a mijloacelor de
control;
p) participa la elaborarea de standarde naionale in domeniul sau de

activitate;
q) elaboreaz si supune aprobrii ministrului industriei si resurselor proiectul
listei cuprinznd tarifele pentru lucrrile din competenta ISCIR;
r) editeaz si publica periodic Buletinul de informare tehnica (BIT) si alte
materiale specifice domeniului, in scopul realizrii siguranei in funcionare si al
prevenirii accidentelor si avariilor;
s) colaboreaz cu instituii similare si cu organisme din alte tari, stabilete si
ncheie cu acestea, in condiiile legii, convenii si protocoale de recunoatere
reciproca, reprezint interesele Romniei in organizaii si instituii internaionale,
in domeniul sau de activitate, in calitate de membru observator sau de membru cu
drepturi depline;
t) coordoneaz si deruleaz programe la nivel naional cu finanare interna
si/sau internaionala.
(2) ISCIR ndeplinete orice alte atribuii stabilite potrivit legii pentru
domeniul sau de activitate.
Art. 4.
(1) Structura organizatorica a ISCIR este prevzuta in anexa nr. 3.
(2) In cadrul ISCIR se organizeaz 3 uniti cu activiti distincte, dup cum
urmeaz:
a) ISCIR-INSPECT care cuprinde departamentul "Supraveghere tehnica si
verificare in funcionare" si departamentul "Prescripii tehnice", avnd in
subordine inspecii teritoriale;
b) ISCIR-CERT care cuprinde departamentele pentru evaluarea conformitii
si certificarea produselor si sistemelor de management al calitii;
c) ISCIR-SP care cuprinde departamentul "Supraveghere piaa", avnd in
subordine inspecii teritoriale.
(3) Salarizarea personalului ISCIR se realizeaz potrivit reglementarilor in
vigoare aplicate instituiilor publice finanate integral din venituri extrabugetare.

Art. 5.
(1) ISCIR este condusa de un inspector de stat sef, numit prin ordin al
ministrului industriei si resurselor.
(2) Inspectorul de stat sef reprezint ISCIR in raporturile cu ministerele, cu
celelalte organisme de specialitate ale administraiei publice centrale si locale,
precum si cu persoane juridice din tara si din strintate.
(3) In exercitarea atribuiilor sale inspectorul de stat sef emite ordine. Ordinele
de interes general se publica in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(4) Inspectorul de stat sef numete prin ordin inspectorul de stat sef adjunct,
directorii, inspectorii efi de departamente si inspectorii efi ai inspeciilor
teritoriale.

(5) Inspectorul de stat sef poate da mputerniciri de reprezentare si delegare de

competenta si altor persoane din cadrul ISCIR.
(6) In cadrul structurii ISCIR, prin ordin al inspectorului de stat sef, se pot
organiza servicii, birouri, laboratoare, compartimente si subuniti necesare
realizrii obiectului sau de activitate.
Art. 6. Funcionarea si atribuiile inspeciilor si unitilor din structura ISCIR se
stabilesc prin Regulamentul de organizare si funcionare a ISCIR, care se aproba
prin ordin al inspectorului de stat sef.
Art. 7.
(1) In vederea ndeplinirii atribuiilor sale ISCIR colaboreaz cu ministerele si
cu celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale si locale.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii si documente de la persoane
fizice sau juridice care proiecteaz, construiesc, monteaz, repara, ntrein, dein,
exploateaz si comercializeaz instalaii, aparate, componente, dispozitive de
sigurana, materiale si mijloace de control, prevzute in anexa nr. 1.
(3) ISCIR are dreptul de acces in spatiile de proiectare, producie, ncercri,
verificare finala si depozitare a aparatelor si instalaiilor, precum si in locurile in
care acestea sunt utilizate.
(4) Pentru realizarea expertizelor privind avariile si accidentele din domeniul
sau de activitate ISCIR asigura personalul de specialitate necesar si suporta toate
cheltuielile cu deplasarea, cazarea si diurna acestora. In cazul in care este
necesara efectuarea de analize sau expertize in laboratoare ori in alte instituii
similare, cheltuielile se suporta de persoana fizica sau juridica care solicita
analiza, expertiza sau punctul de vedere al ISCIR.
Art. 8. - ISCIR are obligaia de a nainta ctre Ministerul Industriei si Resurselor
rapoarte trimestriale si informri periodice, dup caz, privind activitatea proprie.
Art. 9.
(1) Finanarea activitii ISCIR se asigura integral din venituri extrabugetare,
potrivit legii. Veniturile se realizeaz din tarife percepute pentru activitatea de
supraveghere tehnica, verificare in funcionare si control, precum si din orice alte
activiti cu caracter specific prestate de ISCIR.
(2) Tarifele se propun de ctre ISCIR si se aproba prin ordin al ministrului
industriei si resurselor.
Art. 10.
(1) ISCIR ntocmete anual bugetul de venituri si cheltuieli care se aproba de
ministrul industriei si resurselor, in condiiile legii.
(2) Activitatea de supraveghere a pieei este finanata din veniturile ISCIRINSPECT. Fondurile necesare pentru susinerea acestei activiti se prevd

special, la nceput de an, in bugetul de venituri si cheltuieli al ISCIR, ele urmnd

sa fie folosite separat si numai in acest scop.
(3) Disponibilitile bneti aflate in conturile ISCIR la finele anului se
reporteaz si se utilizeaz de aceasta in anul urmtor.
Art. 11. - Pentru activitile specifice ISCIR dispune de un parc auto propriu
conform normativului prevzut in anexa nr. 4.
Art. 12. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaz:
--------------p. Ministrul industriei si resurselor,
Mihai Berinde,
secretar de stat
Ministrul muncii si solidaritii sociale,
Marian Sarbu
Ministrul finanelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Bucureti, 27 decembrie 2001. Nr. 1.340.

ANEXA Nr. 1

DOMENII SUPUSE REGLEMENTARILOR ISCIR

A. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat si aparate consumatoare de
combustibil clasice, supuse regimului de verificare tehnica
1. Cazane de abur, de apa calda sau fierbinte si similare
2. Recipiente care lucreaz sub presiune
3. Conducte pentru fluide sub presiune
4. Macarale, mecanisme de ridicat, ascensoare, instalaii de transport pe cablu,
instalaii de ridicat pe plan inclinat
5. Sobe sau alte aparate de nclzit, in uz neindustrial, alimentate cu
combustibil solid, lichid sau gazos
6. Aparate de gtit si pentru nclzirea apei si similare, in uz neindustrial sau
colectiv, alimente cu combustibil solid, lichid sau gazos
7. Arztoare pentru combustibil solid, lichid sau gazos
8. Dispozitivele de sigurana pentru instalaiile si aparatele prevzute la pct. 1-7
inclusiv

9. Aparatura si instalaii de automatizare aferente echipamentelor si instalaiilor

prevzute la pct. 1-8 inclusiv.
B. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat si componente din cadrul
obiectivelor si instalaiilor nucleare, supuse regimului de verificare tehnica
1. Generatoare de abur, apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Recipiente care lucreaz sub presiune
3. Conducte de abur si apa, precum si pentru alte lichide, vapori si gaze tehnice
uscate sau umede
4. Pompe
5. Armaturi
6. Suporturile elementelor sub presiune
7. Macarale, poduri rulante si mecanisme de ridicat
8. Ascensoare
9. Dispozitivele de sigurana pentru instalaiile prevzute la pct. 1, 2, 3, 7 si 8.
C. Materiale folosite la construirea, montarea, exploatarea, repararea si
verificarea instalaiilor si aparatelor, precum si mijloace de control, supuse
regimului special de verificare tehnica
1. Produse din metale feroase, neferoase si materiale nemetalice - table, evi,
tuburi, profiluri, forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare
2. Materiale pentru sudura - electrozi, srme, fluxuri, materiale pentru brazare
3. Radiofilme pentru radiografie industriala
4. Lichide penetrante - degresani, penetrani, emulgatori, developani
5. Pulberi magnetice pentru examinri nedistructive
6. Materiale folosite pentru tratarea agenilor termici - mase schimbtoare de
ioni, ageni de alcalinizare si similare
7. Mijloace de control manuale, semiautomate sau automate pentru examinri,
msurtori si ncercri nedistructive prin radiografie, ultrasunete, lichide
penetrante, pulberi magnetice, cureni turbionari, emisie acustica, precum si
accesoriile necesare executrii lucrrilor respective
8. Detectoare pentru examinrile de etaneitate, precum si accesoriile acestora

ANEXA Nr. 2
INSPECTII TERITORIALE ALE ISCIR
-------------------------------------------------------------------------------Nr.
crt.
Denumirea inspectiei teritoriale
Raza de activitate
-------------------------------------------------------------------------------1. IT ISCIR Bacau
- Judetul Bacau
IT ISCIR SP Bacau
- Judetul Neamt
2. IT ISCIR Brasov
- Judetul Brasov
IT ISCIR SP Brasov
- Judetul Covasna
3. IT ISCIR Bucuresti
- Municipiul Bucuresti
IT ISCIR SP Bucuresti
- Judetul Ilfov
- Judetul Giurgiu
- Judetul Ialomita
- Judetul Teleorman
- Judetul Calarasi
4. IT ISCIR Cluj-Napoca
- Judetul Cluj
IT ISCIR SP Cluj-Napoca
- Judetul Maramures
- Judetul Bistrita
- Judetul Salaj
5. IT ISCIR Constanta
- Judetul Constanta
IT ISCIR SP Constanta
- Judetul Tulcea
6. IT ISCIR Craiova
- Judetul Dolj
IT ISCIR SP Craiova
- Judetul Gorj
- Judetul Mehedinti
- Judetul Olt
7. IT ISCIR Galati
- Judetul Galati
IT ISCIR SP Galati
- Judetul Braila
- Judetul Vrancea
8. IT ISCIR Iasi
- Judetul Iasi
IT ISCIR SP Iasi
- Judetul Vaslui
9. IT ISCIR Oradea
- Judetul Bihor
IT ISCIR SP Oradea
- Judetul Satu Mare
10. IT ISCIR Pitesti
- Judetul Arges
IT ISCIR SP Pitesti
- Judetul Valcea
11. IT ISCIR Ploiesti
- Judetul Prahova
IT ISCIR SP Ploiesti
- Judetul Buzau
- Judetul Dambovita
12. IT ISCIR Sibiu
- Judetul Sibiu
IT ISCIR SP Sibiu
- Judetul Alba
- Judetul Hunedoara

13. IT
IT
14. IT
IT
15. IT
IT

ISCIR
ISCIR
ISCIR
ISCIR
ISCIR
ISCIR

Suceava
SP Suceava
Targu Mures
SP Targu Mures
Timisoara
SP Timisoara

- Judetul Suceava
- Judetul Botosani
- Judetul Mures
- Judetul Harghita
- Judetul Timis
- Judetul Arad
- Judetul Caras-Severin
------------------------------------------------------------------------------

ANEXA Nr. 3
INSPECTIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR
RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALATIILOR DE RIDICAT - ISCIR

----------------------------STAT SEF ADJUNCT|

--------------------|INSPECTOR DE STAT SEF|

-----------+--------|
+--------+INSPECTOR DE

|
-------------------------------------------------------|
|
AUDIT INTERN
+-------------+
---------------------------|
--------------+------+OFICIUL
JURIDIC|
--------------------------------------------------------+
--------------|
----------------|
--------------|
|DIRECTOR ECONOMIC+-------------------+------+RESURSE UMANE
|
|
----------------|
-----------------------+---------------------------------------------------|-------------------------|
ISCIR - CERT
| | ISCIR - INSPECT
| | |
ISCIR - SP |
|
| |
----------------------+-|--+------------|
| --------------- | |
--------------+-----------| |
-----+-----|
| |
DIRECTOR
| | |
|
INSPECTOR-SEF
|
| |
|INSPECTORSEF|
|
| --------------+ | |
--+---------------------+-| |
-----+-----|
| ------------- | | |
|
|
| |
|
|
| |
CERTIF
++ | | ------+-----------------+------------ | |
-----+-----|
| |
PROD.
|| | | |DEPARTAMENTUL| |
DEPARTAMENTUL
| | |
|
DEPARTAMENTUL|
|
| ------------- | | | | PRESCRIPTII | | SUPRAVEGHERE TEHNICA SI | | |
|
SUPRAVEGHERE |
|
| ------------- | | | |
TEHNICE
| |VERIFICARE IN FUNCTIONARE| | |
|
PIATA
|
|

| |
CERTIF
++
+--------+|
| |
PERS.
||
|
|
| ------------- |
+--------+------| ------------- |
--+-| |
CERTIF
++
SP 15|
| |
SIST.
||
----| ------------- |
| ------------- |
| | LABORATOR ++
| ------------- |
| ------------- |
| |DEPARTAMENTUL+
| | ECONOMIC
|
| -------------

-------------

------+--------+--------|

------------------------|--------|-----------

-|
---------

--+--

--+--

--+--

|IT 1 |

|IT 15|

|SP 1 |

-----

-----

-----

|
|
|
|
|
|
|
|

-------------------

ANEXA Nr. 4

NORMATIV
privind parcul auto pentru ISCIR
1. Autolaboratoare
2. Autoturisme
3. Autoturisme

- cate un autolaborator pentru fiecare inspecie

teritoriala
- cate un autoturism pentru fiecare jude deservit
de inspeciile de intervenie-verificare teritoriale
- cate un autoturism la 10 inspectori de
specialitate care efectueaz inspecii si verificri
tehnice in teren;
- cate un autoturism pentru fiecare jude
deservit de inspeciile teritoriale in scopul
realizrii activitii de supraveghere a pieei;
- cate un autoturism pentru conducerea ISCIR*.

_____________
*) Conform prevederilor Ordonanei Guvernului nr. 80/2001.
NOTA: Consumul lunar pentru fiecare autoturism este de 300 l/autoturism.
Consumul lunar pentru fiecare autolaborator este de 250 l/autolaborator (benzina)
sau de 150 l/autolaborator (motorina).

HOTRRE
privind unele msuri pentru reorganizarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune i Instalaiilor de Ridicat i nfiinarea Societii Comerciale ISCIRCERT S.A.
n temeiul art. 108 din Constituia Romniei, republicat, i al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i a ministerelor, cu modificrile i completrile ulterioare,
Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.
Art. 1. (1) Se nfiineaz Societatea Comercial ISCIRCERT S.A. prin reorganizarea Inspeciei de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, prin divizarea parial a unei
pri din patrimoniul acesteia din urm.
(2) Societatea comercial prevzut la alin. (1) este persoan juridic romn, care se organizeaz ca societate
comercial pe aciuni, sub autoritatea Ministerului Economiei i Comerului, acionar unic n numele statului, i
funcioneaz potrivit legii i statutului prevzut n anexa nr. 1 care face parte integrant din prezenta hotrre.
(3) Sediul Societii Comerciale ISCIRCERT S.A. este n municipiul Bucureti, str. Sfntul Elefterie nr.
4749, sectorul 5.
Art. 2. Societatea Comercial ISCIRCERT S.A. are ca obiect principal de activitate evaluarea
conformitii i certificarea produselor, a sistemelor de management i a personalului.
Art. 3. (1) Capitalul social al Societii Comerciale ISCIRCERT S.A. este de 19.390.900 mii lei i se
constituie prin preluarea unei pri din capitalul social al Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, n baza situaiei financiare anuale ntocmite la data de 31
decembrie 2004.
(2) Capitalul social al Societii Comerciale ISCIR CERT S.A. este deinut n ntregime de statul romn
n calitate de acionar unic, reprezentat de Ministerul Economiei i Comerului.
Art. 4. (1) Societatea Comercial ISCIR-CERT S.A. va prelua toate drepturile i i va asuma toate
obligaiile corespunztoare patrimoniului preluat de la Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat i se subrog n toate drepturile i obligaiile ce decurg din raporturile
juridice ale societii n raport cu terii, pentru domeniul su de activitate.
(2) Predarea-preluarea activului i pasivului aferente capitalului social vrsat se face pe baz de protocol de
predare-primire ncheiat n termen de 60 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei hotrri.
Art. 5. Personalul din cadrul Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat, necesar desfurrii obiectului de activitate al societii nfiinate conform prevederilor art.
1 alin. (1), se consider transferat la Societatea Comercial ISCIRCERT S.A.
Art. 6. (1) Societatea Comercial ISCIRCERT S.A. este condus de adunarea general a acionarilor,
constituit din reprezentanii acionarului, i este administrat de consiliul de administraie.
(2) Adunarea general a acionarilor a Societii Comerciale ISCIRCERT S.A. este format din 3
membri, care sunt numii i revocai prin ordin al ministrului economiei i comerului.
(3) Consiliul de administraie al Societii Comerciale ISCIRCERT S.A. este format din 3 membri,
dintre care unul este directorul general al societii comerciale, numit i revocat de adunarea general a acionarilor
societii comerciale, n baza mandatului emis de ministrul economiei i comerului.
(4) Atribuiile adunrii generale a acionarilor i ale consiliului de administraie ale societii comerciale nou
nfiinate conform art. 1 alin. (1) sunt prevzute n statutul propriu.

Art. 7. Finanarea activitii Societii Comerciale ISCIRCERT S.A. se asigur integral din venituri
proprii, potrivit legii.
Art. 8. Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru
Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, se modific i se completeaz dup cum urmeaz:
1. Articolul 1 va avea urmtorul cuprins:
Art. 1. (1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de
Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridic, n subordinea
Ministerului Economiei i Comerului, avnd ca activitate principal asigurarea n numele statului a proteciei
utilizatorilor i sigurana n funcionare pentru instalaiile i echipamentele sub presiune, precum i pentru
instalaiile de ridicat, denumite n continuare instalaii i echipamente, prevzute n anexa nr. 1.
(2) Sediul ISCIR este n municipiul Bucureti, str. Sfntul Elefterie nr. 4749, sectorul 5.
(3) Capitalul social al ISCIR la data de 31 decembrie 2004 este de 409.524.277 mii lei.
2. La articolul 2, literele a), b) i c) vor avea urmtorul cuprins:
a) asigur n numele statului controlul respectrii prevederilor legale din domeniul su de activitate, prin
supraveghere tehnic, control i verificri n funcionare, precum i prin supravegherea pieei atunci cnd este
nominalizat pentru aceast activitate n reglementrile tehnice, pentru instalaiile i echipamentele prevzute n
anexa nr. 1;
b) elaboreaz prescripii tehnice pentru domeniul su de activitate, cu respectarea prevederilor legislaiei
armonizate din domeniul reglementat;
c) evalueaz instalaiile i echipamentele n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile, cu
excepia acelor instalaii i echipamente ce fac obiectul legislaiei armonizate din domeniul reglementat;.
3. La alineatul (1) al articolului 3, literele b)e), h), k), m), o) i r) vor avea urmtorul cuprins:
b) elaboreaz, actualizeaz i public prescripii tehnice privind proiectarea, omologarea, construirea,
montarea, punerea n funciune, repararea, ntreinerea, exploatarea, transportul, depozitarea, manipularea i
verificarea instalaiilor i echipamentelor, precum i a aparatelor, componentelor, dispozitivelor de siguran,
materialelor i mijloacelor de control aferente acestora, cu respectarea legislaiei armonizate n vigoare;
c) autorizeaz, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice, capabilitatea agenilor economici care
proiecteaz, construiesc sau monteaz instalaii i echipamente din domeniul su de activitate, cu excepia celor ce
fac obiectul legislaiei armonizate din domeniul reglementat;
d) autorizeaz, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice, capabilitatea agenilor economici care
repar, controleaz prin mijloace distructive i nedistructive, ntrein sau verific instalaiile i echipamentele,
precum i aparatele, componentele sau dispozitivele de siguran aferente acestora, din domeniul su de activitate,
aflate n funciune;
e) autorizeaz laboratoarele i standurile unde se execut ncercri n vederea omologrii instalaiilor i
echipamentelor, precum i a aparatelor, inclusiv a dispozitivelor de siguran aferente acestora, n conformitate cu
prescripiile tehnice;
............................................................................................
h) omologheaz instalaiile i echipamentele, aparatele, componentele, materialele, dispozitivele de siguran
i mijloacele de control aferente acestora, precum i procedurile de sudur, n conformitate cu cerinele
prescripiilor tehnice;
............................................................................................
k) realizeaz supravegherea tehnic pentru activitile, personalul, instalaiile i echipamentele, precum i
pentru aparatele, dispozitivele de siguran, materialele i mijloacele de control aferente acestora, pe care le-a
autorizat, i decide, dup caz, meninerea sau retragerea autorizrilor acordate;
...........................................................................................
m) cerceteaz avariile i accidentele la instalaiile i echipamentele supuse controlului ISCIR, evalueaz i
expertizeaz cauzele, modul n care s-au produs i efectele rezultate i dispune msurile ce se impun privind
sigurana n funcionare a acestora, dup caz;
.............................................................................................
o) organizeaz cursuri de instruire privind modul de implementare a reglementrilor din domeniul su de
activitate, deruleaz programe i campanii de informare, n scopul creterii siguranei n funcionare a instalaiilor
i echipamentelor, precum i a aparatelor, componentelor, dispozitivelor de siguran, materialelor i a mijloacelor
de control aferente acestora;
.............................................................................................
r) editeaz i public materiale specifice domeniului, n scopul realizrii siguranei n funcionare i al
prevenirii accidentelor i avariilor;.
4. La alineatul (1) al articolului 3, dup litera b) se introduce o nou liter, litera b 1), cu urmtorul
cuprins:

b1) elaboreaz prescripii tehnice privind examinarea i autorizarea sudorilor, a personalului care execut
examinri nedistructive i a personalului de exploatare pentru activitile ce fac obiectul prescripiilor tehnice
prevzute la lit. b);.
5. La alineatul (1) al articolului 3, dup litera k) se introduce o nou liter, litera k 1), cu urmtorul
cuprins:
k1) autorizeaz persoane juridice referitor la activitile de instruire i formare profesional pentru sudori,
pentru personalul care execut examinri nedistructive, precum i pentru personalul de exploatare fochiti,
laborani chimia apei, macaragii, liftieri i alte categorii de personal stabilite prin prescripiile tehnice;.
6. Dup alineatul (2) al articolului 3 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmtorul cuprins:
(3) Prescripiile tehnice prevzute la alin. (1) lit. b) i b1), precum i lista prevzut la alin. (1) lit. q) se
aprob prin ordin al ministrului economiei i comerului i se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
7. Alineatul (2) al articolului 4 va avea urmtorul cuprins:
(2) n cadrul ISCIR se organizeaz dou uniti cu activiti distincte, dup cum urmeaz:
a) ISCIRINSPECT care cuprinde Departamentul supraveghere tehnic i verificare n funcionare i
Departamentul prescripii tehnice i care are n subordine inspecii teritoriale;
b) ISCIRSP care cuprinde Departamentul supravegherea pieei i care poate avea n subordine reprezentani
n teritoriu.
8. Alineatul (4) al articolului 5 va avea urmtorul cuprins:
(4) Inspectorul de stat ef numete i revoc prin ordin inspectorii de stat efi adjunci, directorii, inspectorii
efi de departamente i inspectorii efi ai inspeciilor teritoriale.
9. Alineatul (6) al articolului 5 va avea urmtorul cuprins:
(6) n cadrul structurii ISCIR, prin ordin al inspectorului de stat ef se pot organiza servicii, birouri,
laboratoare, compartimente i subuniti necesare realizrii obiectului su de activitate.
10. Alineatele (2) i (3) ale articolului 7 vor avea urmtorul cuprins:
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoane fizice sau juridice care
proiecteaz, construiesc, monteaz, repar, ntrein, dein, exploateaz i comercializeaz instalaii i echipamente,
precum i aparate, componente, dispozitive de siguran, materiale i mijloace de control aferente acestora, cu
respectarea legislaiei armonizate din domeniul reglementat.
(3) ISCIR are dreptul de acces la agenii economici i instituiile publice care dein sau construiesc, dup caz,
instalaii i echipamente din domeniul su de activitate, precum i n locurile n care acestea sunt utilizate.
11. Articolul 8 va avea urmtorul cuprins:
Art. 8. ISCIR are obligaia de a nainta ctre Ministerul Economiei i Comerului, la cerere, rapoarte i/sau
informri privind activitatea proprie.
12. Alineatul (1) al articolului 9 va avea urmtorul cuprins:
Art. 9. (1) Finanarea activitii ISCIR se asigur integral din venituri proprii, potrivit legii. Veniturile se
realizeaz din tarife percepute pentru activitatea de supraveghere tehnic, verificare n funcionare i control,
precum i din orice alte activiti cu caracter specific, prestate de ISCIR cu respectarea art. 3 alin. (1) lit. q).

13. Alineatul (2) al articolului 9 se abrog. 14. Alineatul (2) al articolului 10 va avea urmtorul cuprins:
(2) Activitatea de supraveghere a pieei poate fi finanat din veniturile ISCIR i/sau ale autoritii
competente potrivit prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor, cu modificrile i
completrile ulterioare. Fondurile necesare pentru susinerea acestei activiti se prevd special, la nceput de an, n
bugetul de venituri i cheltuieli al ISCIR, ele urmnd s fie folosite separat i numai n acest scop.
Art. 9. Anexele nr. 1, 2 i 3 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 se modific i se nlocuiesc cu anexele
nr. 2, 3 i, respectiv, 4 la prezenta hotrre.
Art. 10. Pn la data de 31 decembrie 2005, Societatea Comercial ISCIRCERT S.A. preia
competenele dobndite de ctre organismul de certificare a conformitii produselor ISCIRCERT din cadrul
ISCIR prin ordinele ministrului economiei i comerului n vigoare. n acest interval, Societatea Comercial
ISCIRCERT S.A. va depune diligenele pentru ndeplinirea condiiilor necesare aprobrii/desemnrii n
condiiile legislaiei n vigoare.
Art. 11. Anexa nr. 3 la Hotrrea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea i funcionarea Ministerului
Economiei i Comerului, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 485 din 7 iulie 2003, cu
modificrile i completrile ulterioare, se completeaz cu o poziie nou, poziia 58 1, care va avea urmtorul
cuprins:

581. Societatea Comercial ISCIRCERT S.A. Art. 12. Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind
organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor
de Ridicat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificrile i
completrile aduse prin prezenta hotrre, va fi republicat, dndu-se textelor o nou numerotare.
PRIM-MINISTRU
CLIN POPESCU-TRICEANU
Contrasemneaz:
Ministrul economiei i comerului,
Codru Ioan ere
Ministrul finanelor publice,
Ionel Popescu
Bucureti, 9 martie 2005.
Nr. 182.
ANEXA Nr. 1
STATUTUL
Societii Comerciale ISCIRCERT S.A.
CAPITOLUL I
Denumirea, forma juridic, sediul, durata
ARTICOLUL 1
Denumirea
(1) Denumirea societii comerciale este Societatea Comercial ISCIRCERT S.A., denumit n
continuare ISCIRCERT S.A.
(2) n toate actele, facturile, anunurile, publicaiile ori n alte nscrisuri emannd de la
ISCIRCERT, denumirea societii va fi precedat de cuvintele societatea comercial sau de
iniialele S.C. i va fi urmat de cuvintele societate pe aciuni sau de iniialele S.A., de capitalul
social, din care cel efectiv vrsat potrivit ultimei situaii financiare anuale aprobate, de sediul social, de
numrul de nmatriculare i de codul unic de nregistrare la oficiul registrului comerului.
ARTICOLUL 2
Forma juridic
ISCIRCERT S.A. este persoan juridic romn, avnd forma juridic de societate comercial
pe aciuni, i i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i cu prezentul statut.
ARTICOLUL 3
Sediul
(1) ISCIRCERT S.A. are sediul principal n Romnia, municipiul Bucureti, str. Sfntul Elefterie
nr. 4749, sectorul 5.
(2) ISCIRCERT S.A. poate nfiina sedii secundare fr personalitate juridic, situate n
localiti din ar sau din strintate, care se vor organiza ca sucursale, reprezentane sau agenii, cu
aprobarea adunrii generale a acionarilor.
ARTICOLUL 4
Durata
Durata ISCIRCERT S.A. este nelimitat, activitatea acesteia urmnd s se desfoare de la
data nmatriculrii n registrul comerului.
CAPITOLUL II
Scopul i obiectul de activitate
ARTICOLUL 5
Scopul
ISCIRCERT S.A. are ca scop prestarea de servicii pentru certificarea conformitii produselor,
a sistemelor de management i a personalului.
ARTICOLUL 6
Obiectul de activitate

(1) Obiectul principal de activitate al ISCIRCERT S.A. const n evaluarea conformitii

produselor, sistemelor de management i personalului prin efectuarea de testri i realizarea de analize
tehnice (cod 7430).
(2) Obiecte secundare de activitate sunt:
1. activiti de arhitectur, inginerie i servicii de consultan tehnic legate de acestea (cod 7420);
2. consultan n domeniul echipamentelor de calcul (hardware) (cod 7210);
3. consultan i furnizare de programe informatice (software) i editare de programe (cod 722,
7221, 7222);
4. activiti legate de bazele de date (cod 7240);
5. alte activiti legate de informatic (cod 7260);
6. cercetare-dezvoltare n tiine fizice i naturale, precum i n tiine sociale i umaniste (cod
7310, 7320);
7. activiti juridice, de contabilitate i revizie contabil, consultan n domeniul fiscal; activiti de
studii de pia i de sondaj; consultan pentru afaceri i management (cod 741, 7411, 7412, 7413,
7414, 7415);
8. activiti de instruire (cod 8042);
9. activiti de editare publicaii i de lucrri tehnico tiinifice specifice activitilor din obiectul su
de activitate (cod 2222, 2223, 2225);
10. participare la organizaii profesionale i patronale (cod 911).
(3) Activitile prevzute ca obiecte secundare pot fi realizate numai n situia n care prin aceste
activiti nu se aduce atingere imparialitii ISCIRCERT S.A., necesare n cadrul procesului de
evaluare a conformitii.
CAPITOLUL III
Capitalul social, aciunile
ARTICOLUL 7
Capitalul social
(1) Capitalul social al ISCIRCERT S.A. este de 19.390.900 mii lei, vrsat integral la data
nfiinrii, este mprit n 193.909 aciuni nominative, fiecare aciune avnd o valoare nominal de
100.000 lei, i se constituie prin aportul n natur din cadrul Inspeciei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat ISCIR i spaiul n suprafa de 200,60
m2 avnd valoarea de 5.440.000,00 mii lei, nscris n Cartea Funciar Bucureti sub nr. 3757, nr.
cadastral 1887/2, pe baza situaiei financiare ncheiate la data de 31 decembrie 2004, care va fi
actualizat conform prevederilor legale.
(2) Capitalul social este n ntregime deinut de Ministerul Economiei i Comerului, n numele
statului, pn la transmiterea aciunilor din proprietatea statului ctre persoane fizice sau juridice,
romne ori strine, n condiiile legii, i este vrsat integral la data constituirii ISCIR CERT S.A. n
capitalul social nu sunt incluse bunuri de natura celor prevzute la art. 136 alin. (3) din Constituia
Romniei, republicat.
(3) Ministerul Economiei i Comerului este acionar unic n numele statului la ISCIRCERT S.A.
i exercit toate drepturile i i asum toate obligaiile ce decurg din aceast calitate, n condiiile legii.
ARTICOLUL 8
Majorarea sau reducerea capitalului social
(1) Majorarea capitalului social se face n condiiile legii.
(2) Adunarea general extraordinar a acionarilor sau, n situaia prevzut la art. 15 alin. (6),
consiliul de administraie va putea decide majorarea capitalului social, cu respectarea dispoziiilor legale
n vigoare la data majorrii lui.
(3) Capitalul social va putea fi majorat prin:
a) noi aporturi n numerar i/sau n natur;
b) ncorporarea rezervelor, potrivit legii, n care vor putea fi incluse diferenele favorabile rezultate
din actualizarea valorii imobilizrilor societii comerciale, cu excepia rezervelor legale, precum i a
beneficiilor sau a primelor de emisiune;
c) conversia unor creane lichide i exigibile asupra ISCIRCERT S.A. cu aciuni ale acestuia;
d) alte surse stabilite de adunarea general a acionarilor ori de consiliul de administraie, dup
caz, potrivit legii.
(4) Hotrrea adunrii generale extraordinare a acionarilor pentru majorarea capitalului social se
va publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, acordndu-se pentru exerciiul dreptului de
preferin un termen de cel puin o lun, cu ncepere din ziua publicrii.
(5) Reducerea capitalului social se face n condiiile legii.
(6) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micorarea numrului de aciuni;

b) reducerea valorii nominale a aciunilor;

c) dobndirea propriilor aciuni, urmat de anularea lor;
d) alte procedee prevzute de lege.
(7) n cazul n care administratorii constat pierderea a jumtate din capitalul social, acetia sunt
obligai s convoace de ndat adunarea general extraordinar a acionarilor pentru a hotr fie
reconstituirea capitalului social, fie reducerea lui la valoarea rmas, fie dizolvarea ISCIRCERT
S.A.
(8) Reducerea capitalului social se va putea face numai dup dou luni de la data publicrii n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, a hotrrii adunrii generale extraordinare a acionarilor ori,
n situaia prevzut la art. 15 alin. (6), a consiliului de administraie, potrivit prevederilor legale.
ARTICOLUL 9
Aciunile
(1) Drepturile i obligaiile aferente aciunilor aflate n proprietatea Ministerului Economiei i
Comerului sunt exercitate de ctre acesta.
(2) Aciunile nominative ale ISCIRCERT S.A. vor cuprinde toate elementele prevzute de lege.
(3) Conversia i nstrinarea aciunilor se vor putea realiza n condiiile stabilite de adunarea
general a acionarilor, cu respectarea prevederilor legale. n condiiile legii, prin decizie a adunrii
generale a acionarilor, vor putea fi emise aciuni prefereniale, cu dividend prioritar, fr drept de vot.
(4) Evidena aciunilor se va ine ntr-un registru numerotat, sigilat i parafat de preedintele
consiliului de administraie, registru care se pstreaz la sediul ISCIR CERT S.A. sub ngrijirea
secretarului consiliului de administraie.
(5) Modificrile care se opereaz n registru vor respecta prevederile legislaiei n vigoare.
(6) Aciunile emise de ISCIRCERT S.A. pot fi grevate de un drept de uzufruct sau pot fi gajate,
n condiiile legii.
(7) Persoanele fizice sau juridice, romne ori strine, vor putea deine aciuni ale ISCIRCERT
S.A., potrivit reglementrilor n vigoare.
ARTICOLUL 10
Obligaiuni
ISCIRCERT S.A. este autorizat s emit obligaiuni n condiiile legii.
ARTICOLUL 11
Drepturi i obligaii decurgnd din aciuni
(1) Fiecare aciune subscris i vrsat de acionari, potrivit legii, le confer acestora dreptul la un
vot n adunarea general a acionarilor, dreptul de a alege i de a fi alei n organele de conducere,
dreptul de a participa la distribuirea profitului conform prevederilor prezentului statut i dispoziiilor
legale, respectiv alte drepturi prevzute n statut.
(2) Deinerea aciunii certific adeziunea de drept la statut.
(3) Drepturile i obligaiile legate de aciuni urmeaz aciunile n cazul trecerii lor n proprietatea
altor persoane.
(4) n cazul n care o aciune nominativ devine proprietatea mai multor persoane, nu se va nscrie
transmiterea dect n condiiile n care acestea desemneaz un reprezentant unic pentru exercitarea
drepturilor rezultnd din aciuni.
(5) Obligaiile ISCIRCERT S.A. sunt garantate cu capitalul social al acestuia, iar acionarii
rspund n limita aciunilor pe care le dein.
(6) Patrimoniul ISCIRCERT S.A. nu poate fi grevat de datorii sau de alte obligaii personale ale
acionarilor.
ARTICOLUL 12
Cesiunea aciunilor
(1) Aciunile sunt indivizibile cu privire la ISCIRCERT S.A., care nu recunoate dect un singur
proprietar pentru fiecare aciune.
(2) Cesiunea parial sau total a aciunilor ntre acionari sau ctre teri se efectueaz n condiiile
i cu procedura prevzut de lege.
(3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra aciunilor nominative emise de ISCIRCERT
S.A. se realizeaz prin declaraia fcut n registrul acionarilor, subscris de cedent i de cesionar sau
de mandatarii lor. De asemenea, transmiterea se mai poate realiza i prin act autentic, cu efectuarea
meniunilor corespunztoare n registrul acionarilor.
ARTICOLUL 13
Pierderea aciunilor
(1) n cazul pierderii unor aciuni proprietarul va trebui s anune consiliul de administraie i s fac
public faptul prin pres, n cel puin dou ziare de larg circulaie din localitatea n care se afl sediul
principal al ISCIRCERT S.A. Aciunile pierdute se anuleaz.

(2) Anularea lor se va publica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a. Dup 6 luni acionarul
va putea obine un duplicat al aciunilor pierdute.
CAPITOLUL IV
Adunarea general a acionarilor
ARTICOLUL 14
Reprezentarea
(1) n perioada n care statul este acionar unic la ISCIRCERT S.A., interesele acestuia n
adunarea general a acionarilor vor fi reprezentate de Ministerul Economiei i Comerului.
(2) Reprezentanii n adunarea general a acionarilor, n numr de 3, sunt numii i sunt revocai
prin ordin al ministrului economiei i comerului.
ARTICOLUL 15
Atribuiile adunrii generale a acionarilor
(1) Adunarea general a acionarilor a ISCIRCERT S.A. este organul de conducere al
acesteia, care decide asupra activitii i asupra politicii sale economice i de afaceri.
(2) Adunrile generale ale acionarilor sunt ordinare i extraordinare.
(3) Adunarea general ordinar a acionarilor are urmtoarele atribuii principale:
a) aprob strategia global de dezvoltare, modernizare, restructurare economico-financiar a
ISCIRCERT S.A.;
b) alege i revoc administratorii i cenzorii, conform prevederilor legale;
c) se pronun asupra gestiunii administratorilor;
d) stabilete nivelul remuneraiei lunare cuvenite membrilor consiliului de administraie, precum i
cenzorilor;
e) stabilete bugetul de venituri i cheltuieli i, dup caz, programul de activitate pe exerciiul
financiar urmtor;
f) numete directorul general al ISCIRCERT S.A i stabilete nivelul remuneraiei acestuia,
precum i premierea acestuia;
g) aprob sau modific bilanul contabil i contul de profit i pierdere dup analizarea rapoartelor
consiliului de administraie i cenzorilor;
h) aprob repartizarea profitului conform legii;
i) hotrte cu privire la folosirea dividendelor aferente aciunilor gestionate, pentru restructurare i
dezvoltare;
j) hotrte cu privire la contractarea de mprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor
externe; stabilete competenele i nivelul de contractare a mprumuturilor bancare de pe piaa intern i
extern, a creditelor comerciale i a garaniilor, inclusiv prin gajarea aciunilor, potrivit legii;
k) analizeaz rapoartele consiliului de administraie privind stadiul i perspectivele referitoare la
profit i dividende, nivelul tehnic, calitatea, fora de munc, relaiile cu clienii;
l) se pronun asupra gestiunii administratorilor i asupra modului de recuperare a prejudiciilor
produse ISCIRCERT S.A. de ctre acetia;
m) hotrte cu privire la ipotecarea, gajarea sau nchirierea unor active ale ISCIRCERT S.A.;
n) aprob regulamentul de organizare i funcionare a consiliului de administraie;
o) aprob delegrile de competen pentru consiliul de administraie;
p) reglementeaz dreptul de preemiune al acionarilor i al salariailor ISCIRCERT S.A. cu
privire la cesiunea aciunilor i aprob limitele i condiiile pentru cesionarea ctre salariaii si a unui
numr de aciuni proprii;
q) ndeplinete orice alte atribuii stabilite de lege n sarcina sa.
(4) Pentru atribuiile menionate la alin. (3) lit. b), c), e), g), h), i), j), k), m), n) i o) adunarea
general a acionarilor nu va putea lua hotrri dect n urma obinerii de ctre fiecare reprezentant a
unui mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
(5) Adunarea general extraordinar a acionarilor se ntrunete pentru a hotr urmtoarele:
a) schimbarea formei juridice;
b) mutarea sediului;
c) schimbarea obiectului principal de activitate;
d) majorarea capitalului social, precum i reducerea sau rentregirea lui prin emisiune de noi
aciuni, n condiiile legii;
e) fuziunea cu alte societi comerciale sau divizarea;
f) dizolvarea anticipat;
g) emisiunea de obligaiuni;
h) modificarea numrului de aciuni sau a valorii nominale a acestora, precum i cesiunea
aciunilor;

i) orice alt modificare a actului constitutiv sau orice alt hotrre pentru care este cerut
aprobarea adunrii generale extraordinare a acionarilor;
j) aprobarea conversiei aciunilor nominative emise n form dematerializat, n aciuni nominative,
emise n form materializat i invers;
k) aprobarea conversiei aciunilor prefereniale i nominative dintr-o categorie n alta, n condiiile
legii;
l) aprobarea ncheierii actelor juridice, ncuviinate de ctre consiliul de administraie, prin care
dobndete, nstrineaz sau constituie garanie, bunuri aflate n patrimoniul ISCIRCERT S.A. a
cror valoare depete 50% din valoarea contabil a activului acesteia la data ncheierii actului juridic
respectiv;
m) nfiinarea sau desfiinarea sucursalelor, reprezentanelor ori ageniilor, fuziunea, divizarea i
participarea la constituirea de noi persoane juridice din ar sau din strintate, dac prin aceasta nu se
aduce atingere independenei ISCIRCERT S.A., necesare n cadrul procesului de evaluare a
conformitii.
(6) Pentru atribuiile adunrii generale extraordinare a acionarilor fiecare reprezentant trebuie s
obin un mandat special prealabil de la organul care l-a numit.
ARTICOLUL 16
Convocarea adunrii generale a acionarilor
(1) Adunarea general a acionarilor se convoac de ctre preedintele consiliului de administraie
sau de ctre un membru al acestuia, pe baza mputernicirii date de preedinte.
(2) Adunrile generale ordinare ale acionarilor au loc cel puin o dat pe an, n cel mult 4 luni de la
ncheierea exerciiului financiar, pentru examinarea situaiei financiare anuale precedente i pentru
stabilirea programului de activitate i a bugetului de venituri i cheltuieli pe anul n curs.
(3) Adunarea general a acionarilor va fi convocat ori de cte ori va fi nevoie, n conformitate cu
prevederile legale n vigoare i cu dispoziiile prezentului statut, cu cel puin 15 zile nainte de data
stabilit.
(4) Convocarea va cuprinde locul i data inerii adunrii generale a acionarilor, precum i ordinea
de zi, cu menionarea explicit a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor acesteia.
(5) Cnd pe ordinea de zi figureaz propuneri pentru modificarea prezentului statut, convocarea va
trebui s cuprind textul integral al propunerilor.
(6) Adunarea general a acionarilor se ntrunete la sediul ISCIRCERT S.A. sau n alt loc
indicat n convocare.
(7) Adunarea general extraordinar a acionarilor va fi convocat ori de cte ori este cazul, la
solicitarea acionarului unic sau la cererea consiliului de administraie.
ARTICOLUL 17
Organizarea adunrii generale a acionarilor
(1) Pentru validitatea deliberrilor adunrii generale ordinare a acionarilor este necesar prezena
acionarilor care s reprezinte cel puin jumtate din capitalul social, iar hotrrile s fie luate de
acionarii care dein majoritatea absolut din capitalul social, reprezentai n adunare.
(2) Pentru validitatea deliberrilor adunrii generale extraordinare a acionarilor sunt necesare:
a) la prima convocare, prezena acionarilor reprezentnd trei ptrimi din capitalul social, iar
hotrrile s fie luate cu votul unui numr de acionari care s reprezinte cel puin jumtate din capitalul
social;
b) la convocrile urmtoare, prezena acionarilor reprezentnd jumtate din capitalul social, iar
hotrrile s fie luate cu votul unui numr de acionari care s reprezinte cel puin o treime din capitalul
social.
(3) n ziua i la ora menionate n convocare, edina adunrii generale a acionarilor va fi deshis
de preedintele consiliului de administraie sau, n lipsa acestuia, de ctre cel care i ine locul.
(4) Adunarea general a acionarilor va alege dintre acionarii prezeni un secretar care va verifica
lista cu prezena acionarilor, indicnd capitalul social pe care l reprezint fiecare i ndeplinirea tuturor
formalitilor cerute de lege i de prezentul statut pentru inerea edinei, i va ncheia procesul-verbal al
adunrii generale a acionarilor.
(5) Procesul-verbal va fi semnat de reprezentanii Ministerului Economiei i Comerului, desemnai
s reprezinte interesele ISCIRCERT S.A. n adunarea general a acionarilor, i de secretarul care
l-a ntocmit.
(6) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor se va scrie ntr-un registru sigilat i parafat.
(7) La fiecare proces-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, listele cu prezena
acionarilor, precum i, dup caz, mandatele speciale ale reprezentanilor mandatai de Ministerul
Economiei i Comerului.

(8) La edinele ordinare i extraordinare ale adunrii generale a acionarilor n care se dezbat
problemele referitoare la raporturile de munc cu personalul ISCIR CERT S.A. pot fi invitai i
reprezentanii sindicatului i/sau reprezentanii salariailor care nu sunt membri de sindicat, care nu vor
avea drept de vot.
ARTICOLUL 18
Exercitarea dreptului de vot n adunarea general a acionarilor
(1) Hotrrile adunrii generale a acionarilor se iau prin vot deschis.
(2) Votul va fi nominal n cazul hotrrilor a cror valabilitate este condiionat de existena
mandatelor speciale.
(3) Hotrrile se vor putea lua n condiiile i cu majoritatea prevzut de lege pentru adunrile
generale ordinare sau, dup caz, pentru cele extraordinare.
(4) La propunerea persoanei care prezideaz adunarea general a acionarilor sau a unui grup de
acionari prezeni ori reprezentai se va putea decide ca votul s fie secret i n alte cazuri, cu excepia
situaiei n care este necesar votul nominal.
(5) Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administraie, pentru
revocarea lor i pentru luarea hotrrilor referitoare la rspunderea administratorilor.
(6) Pentru a fi opozabile terilor hotrrile adunrii generale a acionarilor vor fi depuse n termen de
15 zile la oficiul registrului comerului pentru a fi menionate n extras n registru i publicate n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
(7) Hotrrile adunrii generale a acionarilor nu vor putea fi executate nainte de ducerea la
ndeplinire a formalitilor prevzute la alin. (6).
(8) Hotrrile luate de adunrile generale ale acionarilor n condiiile legii i ale prezentului statut
sunt obligatorii chiar i pentru acionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat mpotriv.
(9) Acionarii care nu sunt de acord cu hotrrile luate de adunrile generale ale acionarilor cu
privire la schimbarea obiectului de activitate, mutarea sediului sau schimbarea formei juridice au dreptul
de a se retrage din ISCIRCERT S.A. i de a recupera contravaloarea aciunilor pe care le posed,
conform prevederilor legale.
CAPITOLUL V
Consiliul de administraie
ARTICOLUL 19
Organizare
(1) ISCIRCERT S.A. este administrat de un consiliu de administraie compus din 3 membri,
dintre care unul este directorul general al acestuia.
(2) Membrii consiliului de administraie sunt numii pe o perioad de cel mult 4 ani i pot fi revocai,
dup caz, prin hotrre a Adunrii generale a acionarilor a ISCIR CERT S.A.; ei sunt remunerai
pentru aceast calitate cu o indemnizaie lunar.
(3) Membrii consiliului de administraie pot avea calitatea de acionar.
(4) n situaia n care se creeaz un loc vacant n consiliul de administraie, adunarea general a
acionarilor propune un nou administrator n vederea ocuprii acestuia. Durata pentru care este ales
noul administrator pentru a ocupa locul vacant va fi egal cu perioada care a rmas pn la expirarea
mandatului predecesorului su.
(5) Consiliul de administraie se ntrunete lunar la sediul ISCIRCERT S.A. sau ori de cte ori
este necesar, la convocarea preedintelui ori la cererea unei treimi din numrul membrilor si.
(6) Consiliul de administraie i desfoar activitatea n baza propriului regulament i a
reglementrilor legale n vigoare.
(7) Consiliul de administraie este prezidat de preedinte, iar n lipsa acestuia, de ctre un membru,
n baza mandatului preedintelui.
(8) Preedintele numete un secretar fie dintre membrii consiliului de administraie, fie din afara
acestuia.
(9) Conducerea ISCIRCERT S.A. se asigur de ctre un director general, care este i
preedintele consiliului de administraie.
(10) Pentru valabilitatea hotrrilor este necesar prezena a cel puin jumtate din numrul
membrilor consiliului de administraie, iar acestea se iau cu majoritatea simpl a membrilor prezeni.
(11) Dezbaterile consiliului de administraie au loc, conform ordinii de zi stabilite i comunicate de
preedinte, cu cel puin 7 zile nainte de data inerii edinei. Dezbaterile se consemneaz n procesulverbal al edinei, care se scrie ntr-un registru sigilat i parafat de preedintele consiliului de
administraie.
(12) Procesul-verbal se semneaz de toi membrii consiliului de administraie i de secretar.
(13) Pe baza procesului-verbal secretarul consiliului de administraie redacteaz hotrrea
acestuia, care se semneaz de preedinte.

(14) Consiliul de administraie poate delega, prin regulamentul de organizare i funcionare, o parte
din atribuiile sale directorului general al ISCIRCERT S.A. i poate recurge, de asemenea, la
experi, pentru soluionarea anumitor probleme.
(15) n relaiile cu terii ISCIRCERT S.A. este reprezentat de directorul general, pe baza i n
limitele mputernicirilor date de consiliul de administraie, care semneaz actele de angajare fa de
acetia.
(16) Preedintele consiliului de administraie este obligat s pun la dispoziie acionarilor,
auditorului economico-financiar extern i cenzorilor, la cererea acestora, toate documentele
ISCIRCERT S.A.
(17) Membrii consiliului de administraie vor depune o garanie conform prevederilor legale. (18)
Membrii consiliului de administraie rspund individual sau solidar, dup caz, fa de ISCIRCERT
S.A. pentru prejudiciile rezultate din infraciuni sau abateri de la prevederile legale, pentru abaterea de la
statut ori pentru greeli n administrarea acestuia. n astfel de situaii ei vor putea fi revocai.
(19) Sunt incompatibile cu calitatea de membru n consiliul de administraie persoanele prevzute
n Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat.
(20) Nu pot fi directori ai ISCIRCERT S.A. i ai sucursalelor acestuia persoanele care sunt
incompatibile potrivit Legii nr. 31/1990, republicat.
(21) La edinele consiliului de administraie n care se dezbat problemele referitoare la raporturile
de munc cu personalul ISCIRCERT S.A. pot fi invitai i reprezentanii sindicatului i/sau
reprezentanii salariailor care nu sunt membri de sindicat, dar care nu vor avea drept de vot.
ARTICOLUL 20
Atribuiile consiliului de administraie, ale directorului general i ale directorilor executivi
A. Consiliul de administraie are, n principal, urmtoarele atribuii:
a) aprob structura organizatoric i regulamentul de organizare i funcionare a ISCIRCERT
S.A.;
b) aprob nivelul garaniilor i modul de constituire a acestora pentru directorul general, directorii
executivi ai ISCIRCERT S.A., directorii din cadrul sucursalelor i pentru persoanele care au
calitatea de gestionar;
c) ncheie acte juridice prin care s dobndeasc, s nstrineze, s nchirieze, s schimbe sau s
constituie n garanie bunuri aflate n patrimoniul ISCIRCERT S.A., cu aprobarea adunrii generale
a acionarilor, atunci cnd legea impune aceast condiie;
d) aprob delegrile de competen pentru directorul general i pentru persoanele din conducere,
n vederea executrii operaiunilor ISCIRCERT S.A.;
e) aprob competenele pe domenii de activitate (economic, comercial, tehnic, administrativ,
financiar, juridic etc.), n vederea realizrii obiectului de activitate al ISCIRCERT S.A.;
f) aprob ncheierea oricror contracte pentru care nu a delegat competen directorului general al
ISCIRCERT S.A.;
g) supune anual spre analiz i aprobare adunrii generale a acionarilor, n termen de 60 de zile
de la ncheierea exerciiului financiar, raportul cu privire la activitatea ISCIRCERT S.A., situaia
financiar i contul de profit i pierdere pe anul precedent, precum i proiectul programului de activitate
i proiectul bugetului de venituri i cheltuieli ale ISCIRCERT S.A. pe anul n curs;
h) convoac adunarea general extraordinar a acionarilor ori de cte ori este nevoie;
i) aprob ncheierea contractelor de import-export pn la limita a maximum 50% din valoarea
contabil a activelor societii comerciale la data ncheierii actului juridic respectiv, cu aprobarea
adunrii generale a acionarilor;
j) stabilete drepturile, obligaiile i responsabilitile personalului ISCIRCERT S.A., conform
structurii organizatorice aprobate;
k) stabilete competenele i nivelul de contractare a mprumuturilor bancare curente, a creditelor
comerciale pe termen scurt i mediu i aprob eliberarea garaniilor;
l) aprob numrul de posturi i normativul de constituire a compartimentelor funcionale;
m) aprob programele de cercetare, dezvoltare, investiii;
n) stabilete tactica i strategia de marketing;
o) stabilete i aprob, n limita bugetului de venituri i cheltuieli aprobat de adunarea general a
acionarilor, modificri n structura acestuia, n limita competenelor pentru care a primit mandat;
p) negociaz contractul colectiv de munc prin mandatarea directorului general i aprob statutul
personalului;
q) rezolv orice alte probleme stabilite de adunarea general a acionarilor sau care sunt prevzute
de legislaia n vigoare.
B.1. Directorul general reprezint ISCIRCERT S.A. n raporturile cu terii.
2. Directorul general are, n principal, urmtoarele atribuii:

a) aplic strategia i politicile ISCIRCERT S.A.;

b) numete, suspend sau revoc directorii executivi, cu avizul consiliului de administraie;
c) angajeaz, promoveaz i concediaz personalul salariat, n condiiile legii;
d) numete, suspend sau revoc directorii executivi i directorii din cadrul sucursalelor;
e) particip la negocierea contractului colectiv de munc, ale crui negociere i ncheiere se
desfoar n condiiile legii, n limita mandatului dat de consiliul de administraie;
f) negociaz n condiiile legii contractele individuale de munc;
g) ncheie acte juridice, n numele i pe seama ISCIRCERT S.A., n limitele mputernicirilor
acordate de consiliul de administraie;
h) stabilete ndatoririle i responsabilitile personalului ISCIRCERT S.A.;
i) aprob operaiunile de ncasri i pli potrivit competenelor legale i prezentului statut;
j) aprob operaiunile de vnzare i cumprare de bunuri potrivit competenelor legale i
prezentului statut;
k) mputernicete directorii executivi, directorii din cadrul sucursalelor i orice alt persoan s
exercite orice atribuie din sfera sa de competen;
l) rezolv orice alt problem pe care consiliul de administraie a stabilit-o n sarcina sa.
C.1. Directorii executivi i directorii din cadrul sucursalelor sunt numii de directorul general i
se afl n subordinea acestuia, sunt funcionari ai ISCIRCERT S.A., execut operaiunile acestuia i
sunt rspunztori fa de acesta pentru ndeplinirea ndatoririlor lor, n aceleai condiii ca i membrii
consiliului de administraie.
2. Atribuiile directorilor executivi sunt stabilite prin regulamentul de organizare i funcionare a
ISCIR CERT S.A.
CAPITOLUL VI
Gestiunea
ARTICOLUL 21
Cenzorii
(1) Gestiunea ISCIRCERT S.A. este controlat de acionari i de 3 cenzori care sunt alei de
adunarea general a acionarilor. Cel puin unul dintre cenzori trebuie s fie expert contabil.
(2) n perioada n care statul deine mai mult de 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi
recomandat de Ministerul Finanelor Publice.
(3) Adunarea general a acionarilor alege, de asemenea, acelai numr de cenzori supleani, care
i vor nlocui, n condiiile legii, pe cenzorii titulari.
(4) Pentru a putea exercita dreptul de control, cenzorilor li se pot prezenta, la cerere, date cu privire
la activitatea ISCIRCERT S.A., situaia patrimoniului, profitului i a pierderilor.
(5) Cenzorii au urmtoarele atribuii principale:
a) n cursul exerciiului financiar verific gospodrirea mijloacelor fixe i a mijloacelor circulante,
portofoliul de efecte, casa i registrele de eviden contabil i informeaz consiliul de administraie
despre neregulile constatate;
b) la ncheierea exerciiului financiar controleaz exactitatea inventarului, a documentelor i a
informaiilor prezentate de consiliul de administraie asupra conturilor ISCER-CERT S.A., bilanului
contabil i contului de profit i pierdere, prezentnd adunrii generale a acionarilor un raport scris;
c) la lichidarea ISCIRCERT S.A. controleaz operaiunile de lichidare;
d) prezint adunrii generale a acionarilor punctul lor de vedere la propunerile de reducere a
capitalului social sau de modificare a statutului i a obiectului de activitate ale ISCIRCERT S.A.
(6) Cenzorii sunt obligai, de asemenea:
a) s fac, n fiecare lun i inopinat, inspecii ale casei i s verifice existena titlurilor sau a
valorilor care sunt proprietatea ISCIRCERT S.A. ori care au fost primite n gaj, cauiune sau
depozit;
b) s ia parte la adunrile generale ordinare i extraordinare ale acionarilor, insernd n ordinea de
zi propunerile pe care le consider necesare;
c) s constate depunerea garaniei din partea administratorilor;
d) s vegheze ca dispoziiile legii i ale prezentului statut s fie ndeplinite de administratori i de
lichidatori.
(7) Cenzorii se ntrunesc la sediul ISCIRCERT S.A. i iau decizii n unanimitate. Dac nu se
realizeaz unanimitatea, raportul cu divergene se nainteaz adunrii generale a acionarilor.
(8) Cenzorii pot convoca adunarea general extraordinar a acionarilor, dac aceasta nu a fost
convocat de consiliul de administraie, n cazul n care capitalul social s-a diminuat cu mai mult de 10%
timp de 2 ani consecutivi, cu excepia primilor 2 ani de la constituirea ISCIRCERT S.A., sau ori de
cte ori consider necesar pentru alte situaii privind nclcarea dispoziiilor legale i statutare.
(9) Atribuiile, drepturile i obligaiile cenzorilor se completeaz cu dispoziiile legale n materie.

(10) Cenzorii i cenzorii supleani sunt numii de adunarea general a acionarilor pe o perioad de
maximum 3 ani i pot fi realei.
(11) Sunt incompatibile cu calitatea de cenzor persoanele prevzute la art. 161 alin. (2) din Legea
nr. 31/1990, republicat, i n reglementrile legale n vigoare.
(12) Cenzorii sunt obligai s depun nainte de nceperea activitii o garanie egal cu o treime
din garania stabilit pentru membrii consiliului de administraie.
(13) n caz de deces, imposibilitate fizic sau legal, ncetare ori renunare la mandat a unui
cenzor, cenzorul supleant cel mai n vrst l nlocuiete.
(14) Dac n acest mod numrul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii rmai numesc alt
persoan n locul vacant, pn la cea mai apropiat adunare general a acionarilor.
(15) n cazul n care nu mai rmne n funcie nici un cenzor, consiliul de administraie va convoca
de urgen adunarea general a acionarilor, care va proceda la numirea altor cenzori.
(16) Cenzorii vor trece ntr-un registru special deliberrile, precum i constatrile fcute n exerciiul
mandatului lor.
(17) Revocarea cenzorilor se va putea face numai de adunarea general a acionarilor.
CAPITOLUL VII
Activitatea
ARTICOLUL 22
Finanarea activitii proprii
Pentru ndeplinirea obiectului de activitate i n conformitate cu atribuiile stabilite, ISCIR CERT
S.A. utilizeaz sursele de finanare constituite conform legii, credite bancare i alte surse financiare.
ARTICOLUL 23
Exerciiul financiar
Exerciiul financiar ncepe la data de 1 ianuarie i se ncheie la data de 31 decembrie ale fiecrui
an. Primul exerciiu financiar ncepe la data nmatriculrii ISCIR CERT S.A. la oficiul registrului
comerului.
ARTICOLUL 24
Personalul
(1) Personalul de conducere i de execuie din cadrul ISCIRCERT S.A. este numit, angajat i
concediat de directorul general.
(2) Angajarea i concedierea personalului din sucursalele ISCIRCERT S.A. se fac de ctre
conductorul sucursalei n limita delegrii de competen care i-a fost acordat.
(3) Plata salariilor i a impozitelor aferente, a cotelor de asigurri sociale, precum i a altor obligaii
fa de bugetul de stat se va face potrivit legii.
(4) Drepturile i obligaiile personalului ISCIRCERT S.A. se stabilesc prin regulamentul de
organizare i funcionare, contractul colectiv de munc i prin reglementri proprii.
(5) Drepturile de salarizare i celelalte drepturi ale personalului angajat se stabilesc prin contractul
colectiv de munc pentru personalul de execuie i de consiliul de administraie pentru personalul numit
de acesta.
ARTICOLUL 25
Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea activelor corporale i necorporale din patrimoniul ISCIRCERT S.A. se stabilete
de ctre consiliul de administraie, n conformitate cu prevederile legale.
ARTICOLUL 26
Evidena contabil i bilanul contabil
(1) ISCIRCERT S.A. va ine evidena contabil n lei, va ntocmi anual situaia financiar i
contul de profit i pierdere, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanelor Publice.
(2) Situaia financiar i contul de profit i pierdere vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea a IV-a, conform prevederilor legale.
ARTICOLUL 27
Calculul i repartizarea profitului
(1) Profitul ISCIRCERT S.A. se stabilete pe baza situaiei financiare aprobate de adunarea
general a acionarilor. Profitul impozabil se stabilete n condiiile legii.
(2) Profitul ISCIRCERT S.A. rmas dup plata impozitului pe profit se va repartiza conform
hotrrii adunrii generale a acionarilor i dispoziiilor legale n vigoare.
(3) ISCIRCERT S.A. i constituie un fond de rezerv i alte fonduri, n condiiile legii.
(4) Plata dividendelor cuvenite acionarilor se face de ctre ISCIRCERT S.A., n condiiile legii,
dup aprobarea situaiei financiare de ctre adunarea general a acionarilor.
(5) n cazul nregistrrii de pierderi adunarea general a acionarilor va analiza cauzele i va hotr
n consecin, potrivit legii.

ARTICOLUL 28
Registrele
ISCIRCERT S.A. va ine, prin grija membrilor consiliului de administraie i, respectiv, a
cenzorilor, toate registrele prevzute de lege.
CAPITOLUL VIII
Asocierea, modificarea formei juridice, dizolvarea i lichidarea, litigii
ARTICOLUL 29
Asocierea
(1) ISCIRCERT S.A. poate constitui, singur sau mpreun cu alte persoane juridice ori fizice,
romne sau strine, alte societi comerciale ori alte persoane juridice, n condiiile prevzute de lege i
de prezentul statut.
(2) ISCIRCERT S.A. poate ncheia contracte de asociere cu alte persoane juridice sau fizice,
fr constituirea de noi persoane juridice, dac asocierea este destinat realizrii scopului i obiectului
su de activitate.
(3) Condiiile de participare a ISCIRCERT S.A. la constituirea de noi persoane juridice sau n
contracte de asociere se vor stabili prin actele constitutive ori prin contractul de asociere, care vor fi
aprobate de adunarea general a acionarilor.
ARTICOLUL 30
Modificarea formei juridice
(1) Schimbarea formei juridice a ISCIRCERT S.A. se va putea face numai n temeiul hotrrii
adunrii generale extraordinare a acionarilor i cu ndeplinirea tuturor formalitilor prevzute de lege.
(2) n perioada n care Ministerul Economiei i Comerului este acionar unic, transformarea formei
juridice a ISCIRCERT S.A. se va putea face numai cu aprobarea adunrii generale a acionarilor.
ARTICOLUL 31
Dizolvarea
(1) Dizolvarea ISCIRCERT S.A. va avea loc n urmtoarele situaii:
a) imposibilitatea realizrii obiectului su de activitate;
b) declararea nulitii;
c) hotrrea adunrii generale a acionarilor;
d) pierderea unei jumti din capitalul social, dup ce s-a consumat fondul de rezerv pentru
motive ce nu atrag rspunderi de orice natur, dac adunarea general a acionarilor nu decide
reconstituirea capitalului social sau reducerea lui la suma rmas;
e) deschiderea procedurii falimentului;
f) cnd numrul acionarilor scade sub minimul legal;
g) alte cauze prevzute de lege sau de prezentul statut.
(2) Hotrrea de dizolvare a ISCIRCERT S.A. trebuie s fie nscris la oficiul registrului
comerului i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.
ARTICOLUL 32
Lichidarea
(1) Dizovarea ISCIRCERT S.A. are ca efect deschiderea procedurii de lichidare.
(2) Lichidarea ISCIRCERT S.A. i distribuia produsului net al lichidrii patrimoniului se fac n
condiiile legii i cu respectarea procedurii prevzute de lege.
ARTICOLUL 33
Litigiile
(1) Litigiile de orice fel aprute ntre ISCIRCERT S.A. i persoane fizice sau juridice, romne
ori strine, sunt de competena instanelor judectoreti de drept comun.
(2) Litigiile nscute din raporturile contractuale dintre ISCIRCERT S.A. i persoanele juridice
romne ori strine pot fi soluionate i prin arbitraj, potrivit legii.
CAPITOLUL IX
ARTICOLUL 34
Prevederile prezentului statut se completeaz cu dispoziiile legale referitoare la societile
comerciale cu capital de stat, cu cele ale Legii nr. 31/1990, republicat, cu cele ale Codului comercial i
ale celorlalte reglementri legale n vigoare.

ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 1 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001)

INSTALAII I ECHIPAMENTE SUB PRESIUNE I

INSTALAII DE RIDICAT
A. Echipamente sub presiune i instalaii de ridicat clasice, supuse regimului de verificare
tehnic:
1. Cazane de abur, de ap cald sau fierbinte i similare
2. Recipiente care lucreaz sub presiune
3. Conducte pentru fluide sub presiune
4. Macarale, mecanisme de ridicat, ascensoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat
pe plan nclinat
5. Aparate de nclzit, n uz neindustrial, alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arztoare pentru combustibil solid, lichid sau gazos
7. Dispozitivele de siguran pentru instalaiile i aparatele prevzute la pct. 16 inclusiv
8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente echipamentelor i instalaiilor prevzute la pct.
17 inclusiv.
B. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i componente din cadrul obiectivelor i
instalaiilor nucleare, supuse regimului de verificare tehnic:
1. Generatoare de abur, ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Recipiente care lucreaz sub presiune
3. Conducte de abur i ap, precum i pentru alte lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
4. Pompe
5. Armturi
6. Suporturile elementelor sub presiune
7. Macarale, poduri rulante i mecanisme de ridicat
8. Ascensoare
9. Dispozitivele de siguran pentru instalaiile prevzute la pct. 1, 2, 3, 7 i 8.
ANEXA Nr. 3
(Anexa nr. 2 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001)
INSPECII TERITORIALE ALE ISCIR
Nr.
crt.

Denumirea inspeciei teritoriale

1. IT ISCIR Bacu
2. IT ISCIR Braov
3. IT ISCIR Bucureti

4. IT ISCIR Cluj-Napoca

5. IT ISCIR Constana
6. IT ISCIR Craiova

7. IT ISCIR Galai
8. IT ISCIR Iai
9. IT ISCIR Oradea

Raza de activitate
Judeul Bacu
Judeul Neam
Judeul Braov
Judeul Covasna
Municipiul Bucureti
Judeul Ilfov
Judeul Giurgiu
Judeul Ialomia
Judeul Teleorman
Judeul Clrai
Judeul Cluj
Judeul Maramure
Judeul Bistria
Judeul Slaj
Judeul Constana
Judeul Tulcea
Judeul Dolj
Judeul Gorj
Judeul Mehedini
Judeul Olt
Judeul Galai
Judeul Brila
Judeul Vrancea
Judeul Iai
Judeul Vaslui
Judeul Bihor

10. IT ISCIR Piteti

11. IT ISCIR Ploieti
12. IT ISCIR Sibiu
13. IT ISCIR Suceava
14. IT ISCIR Trgu Mure
15. IT ISCIR Timioara

Judeul Satu Mare

Judeul Arge
Judeul Vlcea
Judeul Prahova
Judeul Buzu
Judeul Dmbovia
Judeul Sibiu
Judeul Alba
Judeul Hunedoara
Judeul Suceava
Judeul Botoani
Judeul Mure
Judeul Harghita
Judeul Timi
Judeul Arad
Judeul Cara-Severin

LEGE nr. 64 din 21 martie 2008

privind funcionarea in condiii de sigurana a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de
ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 1. (1) Prezenta lege stabilete cadrul legal pentru funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub
presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaiile i echipamentele prevzute n anexa nr.
1. Condiiile de funcionare n siguran a acestor instalaii i echipamente se reglementeaz prin legi
specifice.
Art. 2. - n scopul funcionrii n condiii de siguran, instalaiile sub presiune i instalaiile de ridicat
clasice, aparatele consumatoare de combustibil i componentele acestora, prevzute n anexa nr. 2,
precum i instalaiile sub presiune, instalaiile de ridicat, unele instalaii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum i componentele acestora, prevzute n anexa nr. 3, se supun regimului de
autorizare i de verificare tehnic, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 3. (1) Introducerea pe pia, punerea n funciune i/sau utilizarea instalaiilor i echipamentelor
prevzute la art. 2 sunt admise numai n condiiile stabilite de prezenta lege.
(2) n situaia n care instalaiile i echipamentele prevzute la art. 2 sunt reglementate prin directive
europene, acestea se supun regimului de autorizare i verificare tehnic dac prin aceast cerin nu
se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementri tehnice.
Art. 4. (1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat,
denumit n continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraiei centrale, cu personalitate
juridic, responsabil n numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare n condiii de
siguran a instalaiilor i echipamentelor prevzute n anexele nr. 2 i 3, denumite n continuare
instalaii/echipamente.
(2) ISCIR exercit urmtoarele funcii:
a) de autoritate n domeniul instalaiilor/echipamentelor, care asigur controlul respectrii
prevederilor referitoare la condiiile de introducere pe pia i punere n funciune a
instalaiilor/echipamentelor, precum i urmrirea i controlul regimului de autorizare i verificarea
tehnic a instalaiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigur elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru
domeniul su de activitate.
(3) ISCIR funcioneaz n subordinea Ministerului Economiei i Finanelor i este finanat integral din
venituri proprii, potrivit legii.
(4) ISCIR este condus de un inspector de stat ef, numit prin ordin al ministrului economiei i
finanelor, iar modul de organizare i funcionare a ISCIR se stabilete prin hotrre a Guvernului.
Art. 5. - n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) accident - evenimentul fortuit, care ntrerupe funcionarea normal a unei/unui
instalaii/echipament, provocnd avarii i/sau afectnd viaa sau sntatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare i atestare, efectuat de ctre ISCIR, a competenei i
capabilitii unei persoane fizice sau juridice de a desfura una dintre activitile prevzute la art. 8
alin. (1);

c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de

instalaii/echipamente, dup caz, stabilit prin hotrre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin.
(4), ca urmare a verificrii condiiilor de montare/instalare conform prescripiilor tehnice, pe baza
cruia pot ncepe lucrrile de montare/instalare;
d) autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de
instalaii/echipamente, dup caz, stabilit prin hotrre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin.
(4), n scopul atestrii faptului c o/un instalaie/echipament ndeplinete toate condiiile i cerinele
pentru a fi pus/pus repus/repus n funciune i utilizat/utilizat n condiii de siguran;
e) construire - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui instalaii/echipament, realizat
conform
documentaiei tehnice aferente acesteia;
f) deintor - persoana fizic sau juridic ce deine cu orice titlu o instalaie/echipament n exploatare;
g) documentaie tehnic - totalitatea documentelor i instruciunilor elaborate, conform prevederilor
prescripiilor tehnice, de ctre productor pentru construirea, montarea, instalarea, punerea n
funciune, realizarea reviziilor, reparaiilor i/sau pentru ntreinerea instalaiilor/echipamentelor sau,
respectiv, totalitatea documentelor ntocmite de ctre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru
efectuarea acestor activiti n vederea realizrii sarcinilor specifice ce le revin; documentaia tehnic
include, dup caz, descrierea general a instalaiei/echipamentului, proiectele de execuie, procesul
de fabricaie, schemele i circuitele pentru componentele instalaiilor/echipamentelor, descrieri i
explicaii necesare pentru nelegerea acestor desene i scheme, rezultatele calculelor de proiectare,
rapoartele ncercrilor i examinrilor i altele asemenea;
h) expert ISCIR - persoana fizic autorizat de ctre ISCIR, pe baza evalurii capabilitii i
competenei sale, n scopul realizrii de sarcini specifice;
i) expertiz tehnic - investigaia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaii/echipament;
j) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaii/echipament la locul utilizrii i/sau
de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaii sau echipamente, n vederea asigurrii condiiilor de
funcionare;
k) introducere pe pia - aciunea de a face disponibil/disponibil, pentru prima dat, contra cost sau
gratuit, o/un instalaie/echipament n vederea distribuirii i/sau utilizrii;
l) ntreinere - totalitatea operaiunilor prin care se asigur meninerea instalaiei/echipamentului n
parametrii de funcionare n condiii de siguran;
m) montare - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui instalaii/echipament, conform
documentaiei tehnice, n vederea funcionrii acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitilor desfurate de ctre o comisie, n legtur cu un anumit tip de
instalaie/echipament, identificat corespunztor, n scopul determinrii parametrilor reali de
performan i siguran n funcionare, n vederea atestrii ndeplinirii condiiilor/cerinelor
aplicabile;
o) prescripie tehnic - norma tehnic elaborat de ctre ISCIR i aprobat prin ordin al ministrului
economiei i finanelor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, care conine, pentru
domenii clar definite, condiii i cerine tehnice referitoare la instalaii/echipamente i la activiti
specifice domeniului de activitate, prevzute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaz n legtur cu
acestea, n vederea introducerii pe pia, punerii n funciune i utilizrii instalaiilor/echipamentelor
respective n condiii de siguran n funcionare;
p) productor - persoana fizic sau juridic, responsabil pentru proiectarea i/sau realizarea
unei/unui
instalaii/echipament n scopul introducerii pe pia i/sau al punerii n funciune, n numele su,
precum i orice persoan fizic sau juridic, care construiete, monteaz, instaleaz, ambaleaz sau
eticheteaz o/un instalaie/echipament n vederea introducerii pe pia i/sau punerii n funciune sub
nume propriu;
q) punere n funciune - aciunea care are loc n momentul primei utilizri a unei/unui
instalaii/echipament;
r) regim de autorizare i verificare tehnic - totalitatea condiiilor, cerinelor, examinrilor, ncercrilor
i/sau evalurilor la care este supus/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalaie/echipament, pe
parcursul realizrii i utilizrii, precum i deciziile luate n legtur cu aceasta/acesta, n scopul de a
se asigura funcionarea n condiii de siguran, conform prescripiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrri i operaiuni ce se execut prin nlturarea
neconformitilor/defeciunilor constatate la o/un instalaie/echipament, n scopul aducerii
acesteia/acestuia la parametrii iniiali sau la ali parametri care asigur funcionarea n condiii de
siguran a acesteia, conform prescripiilor tehnice;
t) repunere n funciune - aciunea care are loc n momentul primei utilizri a unei/unui
instalaii/echipament, ulterior reparrii, efecturii unei revizii i/sau efecturii unei intervenii de
ntreinere a acesteia/acestuia, conform prescripiilor tehnice;
u) revizie - activitatea, de regul planificat, ce const n ansamblul operaiunilor ce se execut
asupra unei/unui instalaii/echipament n scopul reglrii sau nlocuirii pieselor i aparatelor nglobate
de aceasta/acesta, conform prescripiilor tehnice;
v) utilizator - persoana fizic sau juridic ce are n folosin o/un instalaie/echipament.

Art. 6. - Fr a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admite introducerea pe pia i
punerea n funciune a instalaiilor/echipamentelor care ndeplinesc urmtoarele condiii, dup caz:
a) sunt respectate condiiile i cerinele de funcionare n condiii de siguran;
b) sunt supuse verificrilor tehnice i sunt omologate;
c) sunt puse la dispoziia utilizatorilor, de ctre productori, instruciuni tehnice pentru utilizarea
instalaiilor/echipamentelor n condiii normale, pentru ntreinerea, realizarea reviziilor i a
reparaiilor
instalaiilor/echipamentelor, precum i, dup caz, pentru pregtirea personalului de deservire:
d) au autorizaii de funcionare iniiale, emise conform prevederilor prescripiilor tehnice aplicabile;
e) exist, pentru utilizare, la fiecare loc de munc, instruciuni tehnice pentru utilizare n condiii
normale, precum i documente cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i
dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este nglobat;
f) exist, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.
Art. 7. (1) Se admite meninerea n exploatare numai a acelor instalaii/echipamente care respect condiiile
prevzute la art. 6 lit. e) i f), sunt supuse regimului de autorizare i verificare tehnic n utilizare,
dein autorizaie de funcionare valabil i care sunt reparate, ntreinute i supuse la revizii potrivit
prevederilor prescripiilor tehnice i potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Rezultatele verificrilor tehnice realizate pe parcursul activitilor prevzute la alin. (1) trebuie s
ateste
existena condiiilor de funcionare n siguran a instalaiilor/echipamentelor la data efecturii
verificrilor.
Art. 8. (1) Activitile de construire, montare, instalare, punere n funciune i control nedistructiv, precum i
cele ce privesc supravegherea i verificarea tehnic n utilizare, reviziile, reparaiile i lucrrile de
ntreinere pentru instalaii/echipamente se realizeaz numai de ctre persoane fizice sau juridice
autorizate, n condiiile stabilite de prescripiile tehnice i de prezenta lege.
(2) Productorii care presteaz activiti de construire, montare, instalare, punere n funciune,
revizie, reparaii i lucrri de ntreinere pentru instalaiile/echipamentele realizate de ctre ei fac
excepie de la cerina de autorizare prevzut la alin. (1).
(3) Activitile persoanelor autorizate, prevzute la alin. (1), se realizeaz n limita competenelor i
responsabilitilor stabilite prin documentul de autorizare.
Art. 9. (1) Verificrile tehnice prevzute n documentaiile tehnice i prescripiile tehnice se realizeaz de
ctre ISCIR sau, dup caz, de ctre persoanele autorizate pentru construcie, montare, instalare,
punere n funciune, revizii, reparaii, lucrri de ntreinere, autorizare a funcionrii sau verificri
tehnice n utilizare; responsabilitile privind realizarea verificrilor tehnice i corectitudinea
rezultatelor obinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate, dup caz.
(2) Pentru verificrile tehnice stabilite n prescripiile tehnice ca fiind n competena de realizare a
ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor alin. (1).
CAPITOLUL II
Obligaiile i responsabilitile productorilor
Art. 10. - Productorii, cu excepia celor care realizeaz instalaii/echipamente conform
reglementrilor tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, nainte de
introducerea pe pia i/sau punerea n funciune a acestora, au urmtoarele obligaii i
responsabiliti:
a) s se asigure c instalaia/echipamentul se realizeaz cu respectarea cerinelor de funcionare n
condiii de siguran, prevzute n prescripiile tehnice aplicabile;
b) s ntocmeasc documentaia tehnic prevzut de prescripiile tehnice i s stabileasc prin
aceasta inclusiv examinrile i ncercrile ce trebuie efectuate pe parcursul construirii, montrii i
instalrii, n scopul verificrii parametrilor de funcionare n condiii de siguran a
instalaiei/echipamentului;
c) s elaboreze instruciuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea n condiii normale,
ntreinerea,
realizarea reviziilor i repararea instalaiei/echipamentului, documente cuprinznd msurile ce trebuie
luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor, precum
i instruciuni pentru pregtirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci cnd
prescripiile tehnice prevd aceast cerin;
d) s realizeze sau, dup caz, s asigure realizarea construirii i/sau a montrii
instalaiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 i ale prescripiilor tehnice;
e) s solicite i s obin omologarea instalaiei/echipamentului;
f) s asigure i s foloseasc la construirea i la montarea instalaiilor/echipamentelor, atunci cnd
prescripiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ctre

ISCIR, sudori autorizai ISCIR, precum i personal autorizat ISCIR, care execut examinri prin
mijloace sau metode nedistructive;
g) s pun la dispoziia utilizatorilor documentele i instruciunile din documentaia tehnic stabilite
n conformitate cu prescripiile tehnice aplicabile, precum i instruciunile tehnice prevzute la lit. c).
Art. 11. - Productorii care realizeaz instalaii/echipamente din categoria celor prevzute la art. 3 alin.
(2) au obligaiile i responsabilitile prevzute n reglementrile tehnice ce transpun directivele
europene care stabilesc condiiile de introducere pe pia i/sau punere n funciune pentru
instalaiile/echipamentele respective.
CAPITOLUL III
Obligaiile i responsabilitile persoanelor fizice sau juridice autorizate
Art. 12. - Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au urmtoarele
obligaii i responsabiliti, dup caz:
a) s presteze activitile pentru care au fost autorizate, n limita competenelor i n condiiile pentru
care sunt autorizate;
b) s pregteasc i s asigure condiiile pentru realizarea verificrilor tehnice a
instalaiilor/echipamentelor;
c) s foloseasc n lucrrile aferente activitilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor
prescripiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori
autorizai ISCIR, precum i personal autorizat ISCIR, care execut examinri prin mijloace sau metode
nedistructive;
d) s ntocmeasc documentaia prevzut de prescripiile tehnice i s o pun la dispoziia
deintorului/utilizatorului odat cu predarea/recepia instalaiei/echipamentului;
e) s informeze imediat productorul sau deintorul/utilizatorul despre orice neconformitate
constatat;
f) s asigure realizarea lucrrilor de revizii, precum i activitile de reparaii i ntreinere, la
termenele scadente;
g) s monteze i/sau s instaleze instalaii/echipamente numai dac este emis i se respect avizul
obligatoriu de instalare.
Art. 13. (1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplic i productorilor prevzui la art. 8 alin. (2).
(2) Prevederile art. 12 lit. c) nu se aplic procedurilor de sudare, sudorilor i personalului care execut
examinri prin mijloace sau metode nedistructive care au aprobri valabile, emise n conformitate cu
prevederile reglementrilor tehnice ce transpun directive europene aplicabile instalaiilor/
echipamentelor, n situaia n care cerinele ce au stat la baza emiterii acestor aprobri sunt
echivalente cu cele stabilite n prescripiile tehnice.
CAPITOLUL IV
Obligaiile i responsabilitile deintorilor/utilizatorilor de instalaii/echipamente
Art. 14. - Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are urmtoarele
obligaii i responsabiliti conform prescripiilor tehnice:
a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare;
b) s solicite i s obin autorizaia de funcionare iniial sau reautorizarea;
c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este utilizat/utilizat n condiii
de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor i ntreinerii de ctre persoane autorizate,
conform instruciunilor tehnice ale productorilor;
d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice specifice pentru utilizarea n
condiii normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor cuprinznd msurile ce trebuie luate
n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care
aceasta/acesta este nglobat/nglobat;
e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat;
f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/echipamentelor.
Art. 15. (1) Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaii/echipamente prevzute n anexa nr. 2 pct.
1-4 i n anexa nr. 3 pct. 1-3 i 8 are obligaia s le nregistreze la ISCIR, s in evidena centralizat
a acestora i s comunice la ISCIR orice modificare intervenit n situaia tehnic sau juridic a
acestora, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice.
(2) Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaii/echipamente prevzute la alin. (1) are
obligaia s asigure operator autorizat, responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic n utilizare
a
instalaiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescripiilor tehnice.
CAPITOLUL V
Accidente, for major sau pericol iminent

Art. 16. - Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaiile/echipamentele prevzute la art.
15 alin. (1) are obligaia, n cazul producerii oricrui accident la acestea, de a opri din funcionare
instalaiile/echipamentele i de a anuna de ndat ISCIR despre producerea evenimentului.
Art. 17. (1) n cazuri justificate, de for major sau de pericol iminent, accesul reprezentanilor ISCIR se poate
efectua indiferent de zi/or i necondiionat de participarea unui delegat din partea
deintorului/utilizatorului.
(2) n cazurile prevzute la alin. (1) reprezentanii ISCIR pot dispune oprirea din funciune sau
mpiedicarea punerii n funciune a instalaiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dup caz.
Art. 18. - n cazurile prevzute la art. 17 alin. (1) n care reprezentanii ISCIR sunt mpiedicai s
ptrund n locurile unde sunt amplasate/deinute instalaiile/echipamentele, acetia pot solicita
sprijinul ofierilor i agenilor din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative, care
acioneaz n conformitate cu prevederile legale incidente.
Art. 19. (1) n aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanii si, are dreptul:
a) s solicite informaii i documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaz,
instaleaz, pun n funciune, repar, ntrein, asigur realizarea reviziilor, dein, utilizeaz i/sau
comercializeaz instalaii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efecturii controalelor prevzute la art. 4 alin. (2), la sediul i/sau n locul n
care i
desfoar activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaz, instaleaz, pun n
funciune, repar, asigur realizarea reviziilor, ntrein, comercializeaz, dein i/sau utilizeaz
instalaii/echipamente, precum i n locurile n care sunt utilizate instalaii/echipamente, indiferent de
forma de deinere a acestora.
(2) Persoanele ce dein/utilizeaz instalaii/echipamente, precum i cele care desfoar activitile
prevzute la art. 8 alin. (1) au obligaia s permit accesul i s pun la dispoziia reprezentanilor
ISCIR informaiile i documentele referitoare la instalaii/echipamente, pe care acetia le solicit.
Art. 20. - n situaia n care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie s participe,
conform legislaiei n vigoare, i reprezentani ai altor autoriti, acetia au obligaia s nu modifice
starea de fapt a instalaiei/echipamentului avariate/avariat i s conserve locul pn la sosirea
reprezentanilor i a experilor ISCIR, cnd este cazul.
CAPITOLUL VI
Infraciuni i contravenii
Art. 21. - Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend de
la 30.000 lei la 100.000 lei meninerea/repunerea n funcionare a instalaiilor/echipamentelor, dup
ce a fost oprit sau interzis funcionarea acestora, prin proces-verbal ncheiat de ctre inspectorii de
specialitate din cadrul ISCIR.
Art. 22. (1) Efectuarea uneia dintre activitile prevzute la art. 8 alin. (1) fr autorizaie constituie
infraciune i se pedepsete dup cum urmeaz:
a) cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend de la 30.000 lei la 100.000 lei, activitile
neautorizate
privitoare la instalarea, construcia sau montajul instalaiilor/echipamentelor n sectorul nuclear;
b) cu nchisoare de la 3 ani la 10 ani i interzicerea unor drepturi, efectuarea neautorizat a unor
activiti privitoare la punerea n funciune, exploatarea, modificarea instalaiilor/echipamentelor n
sectorul nuclear.
(2) Tentativa se pedepsete.
Art. 23. (1) Scoaterea neautorizat din funciune, n totalitate sau n parte, a dispozitivelor de siguran i
control instalate n condiiile legii la instalaii/echipamente, fr a avea motive ce decurg din cerinele
de securitate nuclear sau de radioprotecie, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav, se
pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) este svrit din culp, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni
la un an sau cu amend de la 20.000 lei la 60.000 lei.
(3) Efectuarea verificrilor tehnice la instalaiile/echipamentele prevzute n anexa nr. 3 pct. 1-9, n
vederea autorizrii de funcionare, de ctre persoane ce nu sunt angajate n cadrul ISCIR, se
sancioneaz cu amend penal de la 30.000 lei la 100.000 lei.
Art. 24. - Constituie circumstane agravante comiterea uneia din faptele identificate la art. 21-23, dac
instalaiile/echipamentele sunt puse n funciune sau sunt meninute n funciune pentru a fi utilizate
de ctre persoane care execut activiti de utilitate public.
Art. 25. (1) Urmtoarele fapte constituie contravenii i se sancioneaz dup cum urmeaz:
a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) i e), art. 10 lit. a), b) i e), art. 12 lit. b), d), e) i f), art. 14
lit. c) i e), art. 16 i ale art. 19 alin. (2), cu amend de la 2.000 lei la 15.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. b) i f), art. 10 lit. c), d), f) i g), art. 12 lit. a), c) i g) i ale art.
14 lit. a), b), d) i f), cu amend de la 15.000 lei la 25.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. a) i d) i ale art. 11, cu amend de la 25.000 lei la 35.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amend de la 30.000 lei la 40.000 lei.
(2) Constituie sanciune contravenional complementar suspendarea pe o perioad de pn la 6
luni sau retragerea, dup caz, a avizului, autorizaiei eliberate de ISCIR.
(3) Inspectorul de specialitate ISCIR poate fixa prin proces-verbal i un termen limit pentru
remedierea aspectelor sesizate n urma controlului.
Art. 26. (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre inspectorii de specialitate din
cadrul ISCIR.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii
procesului-verbal de constatare a contraveniei jumtate din minimul amenzii aplicabile; inspectorii
de specialitate din cadrul ISCIR fac meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal de
constatare a contraveniei.
(3) mpotriva procesului-verbal de constatare a contraveniei se poate face contestaie n termen de
15 zile de la data nmnrii sau comunicrii procesului-verbal de constatare a contraveniei.
(4) Contestaia se adreseaz inspectorului-ef al inspeciei teritoriale de care aparine inspectorul
constatator.
Art. 27. - Dispoziiile art. 25 i 26 referitoare la contravenii se completeaz cu prevederile Ordonanei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri
prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.
CAPITOLUL VII
Dispoziii finale
Art. 28. (1) Anexele nr. 1-3 fac parte integrant din prezenta lege.
(2) Anexele se modific i/sau se completeaz prin hotrre a Guvernului.
Art. 29. - Prezenta lege intr n vigoare la 90 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I.
Art. 30. - Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi, Decretul Consiliului de Stat nr. 587/1973 privind
funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor
consumatoare de combustibil, publicat n Buletinul Oficial nr. 168 din 27 octombrie 1973, cu
modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare prezentei legi se abrog.
Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale art.
76 alin. (1) din Constituia Romniei, republicat.
PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR PREEDINTELE SENATULUI
BOGDAN OLTEANU NICOLAE VCROIU

Bucureti, 21 martie 2008.

Nr. 64.
ANEXA Nr. 1
Instalaii i echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaiilor i echipamentelor de frnare, basculare i
semnalizare, montate pe
autovehicule
2. Instalaiile i echipamentele sub presiune, instalaiile i echipamentele de ridicat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele aparinnd Sistemului naional
de transport
al gazelor naturale, precum i cele aparinnd sistemelor de distribuie i instalaiilor de utilizare a
gazelor naturale
ANEXA Nr. 2
Instalaii sub presiune i instalaii de ridicat clasice, aparate
consumatoare de combustibil i componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru ap cald sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat pe plan
nclinat, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de nclzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arztoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaiile, echipamentele i aparatele prevzute la pct. 1 i 3-6
8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente instalaiilor i echipamentelor prevzute la pct. 1-7
9. Instalaii i echipamente destinate, montate i utilizate n cadrul parcurilor de distracii

ANEXA Nr. 3
Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i unele instalaii din
cadrul obiectivelor nucleare, precum i componente ale acestora
1. Generatoare i cazane de abur, de ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Conducte pentru lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armturi
7. Pompe
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante i alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaiile i echipamentele prevzute la pct. 1, 3, 4 i 8
NOT:
Materialele folosite la construirea, montarea, utilizarea, repararea i verificarea instalaiilor i
aparatelor se supun regimului de verificare tehnic i sunt:
a) produse din metale feroase, neferoase i materiale nemetalice - table, evi, tuburi, profiluri, forjate,
turnate, semifabricate pentru organe de asamblare;
b) materiale pentru sudur - electrozi, srme, fluxuri, materiale pentru brazare.