SUPORT DE CURS STIVUITORIST

CHISINAU 2011

Introducere: CUNOASTEREA STIVUITOARELOR-TERMENI FOLOSITI Ocupatia de manevrant stivuitoare face parte din standardul ocupational (codul profesiei -11901): Conducator autostivuitoare. Manevranii conduc, ntrein si supravegheaz maini destinate transportului intern, manevreaz sarcini la diferite nlimi, avand cunostinte despre functionarea si capacitatea de sarcina a acestora. Manevrantul stivuitorist, lucreaza pe utilaje cu ajutorul carora preiau, transporta si aseaza marfuri paletate in diferite spatii industriale, docuri, statii cai ferate sau aeroporturi. Din punct de vedere al pregatirii profesionale, un absolvent de liceu, se poate pregati pentru ocupatia de conducator autostivuitoare prin cursuri de calificare profesionala organizate conform Regulilor de protectia muncii in transportul auto. Instruirea in materie de autostivuitoris este obligatorie pentru personalul de manevrare a stivuitoarelor autopropulsate (electrostivuitoare sau motostivuitoare) denumit n continuare stivuitoriti. Autorizaia (diploma de studii) se elibereaz individual persoanelor care, prin promovarea examenului de autorizare, fac dovada ndeplinirii condiiilor specificate n continuare privind capabilitatea teoretic i practic de a exercita activitatea de manevrare a stivuitoarelor. n vederea autorizrii de ctre centrele de instruire, stivuitoritii trebuie s parcurg un program de formare profesional denumit program de specializare, organizat i derulat de ctre furnizori de formare profesional. Termeni si definitii ce se folosesc in acest suport de curs : 1. Activitate de reparare: - ansamblu de lucrari si operatiuni specializate de investigare a defectelor aparute, asigurare a pieselor de schimb, efectuare a depanarilor si/sau inlocuirilor de componente defecte si incercare functionala a stivuitorului, pentru demonstrarea calitatii reparatiei effectuate menite sa readuca stivuitorul in stare buna de functionare in conditii de securitate. Capacitatea uni agent economic de a efectua lucrarile de reparare trebuie sa fie confirmata printr-o autorizatie emisa de autoritatile competente. 2. Ampatamnt distanta intre axele rotilor stivuitorului, masurata in lungul unei axe paralele cu deplasarea acestuia. 3. aparatoare de protectie a manevrantului suprastructura fixate pe carucior deasupra capului manevrantului pentru a-l proteja de caderea obiectelor manipulate sau provenite din stive alaturate. 4. blocare de securitate dispozitiv destinat sa imobilizeze stivuitorul, fiind comandat printr-o cheie de contact sau printr-un alt mijloc pe care manevrantul il activeaza la parasirea caruciorului. 5. caroserie panouri de protectie sau de acoperire fixate la exteriorul stivuitorului. 6. catarg montant fix pe care culiseaza placa portechipament sau unul sau mai multi montanti mobile. 7. catarg cvadruplu catarg care cuprinde un montant fix si trei montanti mobile. 8. catarg dublu(telescopic simplu) catarg care cuprinde un montant fix si un montant mobil. 9. catarg netelescopic catarg care cuprinde un montant simplu. 10. catarg triplu catarg care cuprinde un montant fix si doi montanti mobili. 11. cilindru de ridicare cilindru care ridica, fie prin intermediul lanturilor cu mufe, direct placa portechipament (sau o platforma portsarcina) sau montantul (montantii) mobili. 12. cilindru de ridicare simplu cilindru cu un singur piston, destinat ridicarii sarcinii. 13. cilindru de ridicare telescopic cilindru care cuprinde mai multe pistoane concentrice ce se ridica succesiv. 14. contragreutate masa fixate in partea din spate a sasiului si destinata echilibrarii sarcinii. 15. curatitor de sina componenta de securitate destinata indepartarii de pe calea de rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gasi pe acestea. 16. cursa de ridicare distanta pe verticala intre pozitiile de lucru inferioara si superioara dispozitivului de manilulare a sarcinii.

17. dispozitiv de manipulare a sarcinii dispozitiv (cirlig, graifar, electromagnet, furca, altele) pentru manipularea sarcinilor. 18. dispozitiv de retinere a fluidului in cilindri componenta de securitate destinata retinerii fluidului in cilindri la scaderea brusca a presiunii. 19. ecartament distanta pe orizontala intre centrele rotilor de rulare ale stivuitorului. 20. electrostivuitor stivuitor autopropulsat a carui actionare este electrica. 21. frina dispozitiv destinat reducerii vitezei si/sau impiedicarii miscarii mecanismelor stivuitorului. 22. gabaritul stivuitorului spatiul determinat de conditiile functionarii in siguranta a stivuitorului in vecinatatea unor constructii, ale carui limite pot fi depasite numai de dispozitivul de manipulare a sarcinii in timpul executarii operatiunilor de manipulare. 23. inaltimea de ridicare - distanta pe verticala de la nivelul planului pe care este asezat stivuitorul pina la dispozitivul de manipulare a sarcinii, cind aceasta se afla in pozitia de lucru superioara. 24. incercari dinamice incercarea unui stivuitor prin executarea miscarilor de lucru cu o sarcina ce depaseste cu Y% capacitatea de ridicare a stivuitorului. 25. incercari statice - incercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice la dispozitivul de manipulare a sarcinii ce depaseste cu X% capacitatea de ridicare a stivuitorului. 26. inclinarea maxima a pantei unghi maxim al pantei, exprimat in procente, care poate fi urcata cu o viteza de transport constanta de catre stivuitorul neincarcat. 27. intrerupator de securitate intrerupator dispus astfel incit sa intrerupa curentul motorului de tractiune (si eventual sa aplice frina) in momentul in care manevrantul inceteaza sa mai actioneze acest intrerupator; la stivuitoarele cu manevrant purtat, intrerupator poate fi si scaunul sau o pedala, iar stivuitorul cu manevrant pieton, timona. 28. limitator de sarcina componenta de securitate destinata sa intrerupa automat actionarea mecanismului de ridicare in cazul depasirii sarcinii nominale, permitind actionarea mecanismuilui in sensul coboririi sarcinii. 29. limitator de sfirsit de cursa componenta de securitate destinata sa intrerupa automat actionarea mecanismelor stivuitorului cind partile sale in miscare depasesc pozitiile limita de lucru stabilite, permitind actionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat micsorarea respective. 30. limitator de viteza componenta de securitate care la depasirea unei viteze stabilite actioneaza paracazatoarele si comanda oprirea cabinei. 31. mecanism de deplasare a stivuitorului mecanism actionat si utilizat pentru deplasarea stivuitorului. 32. mecanism de ridicare mecanism actionat si utilizat pentru ridicarea si coborirea sarcinii. 33. moment de rasturnare produs de sarcina produsul dintre distanta la axa de ridicare a sarcinii la axa de rasturnare si sarcina corespunzatoare. 34. motostivuitor stivuitor autopropulsat actionat de motor cu ardere interna. 35. oporitor componenta de securitate destinata limitarii deplasarii peste pozitiile limita de lucru stabilite. 36. Inspectia Muncii 37. paracazator componenta de securitate destinata sa opreasca si sa mentina oprita pe glisiere cabina in cazul depasirii vitezei stabilite. 38. persoana expusa orice persoana care se gaseste integral sau partial in zona periculoasa. 39. piesa de reazem componenta de securitate destinata evitarii socurilor provenite de spargerea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum si impotriva deraierii. 40. pivotare (a catargului sau altui echipament) rotire in jurul axei verticale a intregului ansam,blu ridicator sau numai a organului portsarcina, putindu-se astfel trece de la pozitie laterala de lucru la o pozitie frontala si inverrs. 41. placa portfurca organ culisant pe montantul fix, in cazul catargului netelescopic, sau pe ultimul montant mobil, in cazul catargului telescopic, care sustine elementele purtatoare de sarcina.

42. preluare rafturi manipulare care consta in preluarea unei sarcini din compartimentul unui raft si coborirea ei. 43. punerea in functuine prima utilizare a produsului pe teritoriul Romaniei de catre detonator. 44. raza minima de viraj raza cercului circumscris partii exterioare a rotii din fata stivuitorului, cind rotile sint bracate la maximum. 45. sarcina de incercare valoarea sarcinii la care este incercat un stivuitor. 46. sarcina dinamica sarcina care ia nastere in timpul accelerarii sau decelerarii sarcinii nonimale, partiale etc. 47. sarcina nominala sarcina pentru care a fost proiectat si construit stivuitorul. 48. spatar vertical al sarcinii ecran vertical, montat in general la placa portfurca, pentru a preveni caderea inspre manevrant a sarcinii transportate. 49. stabilitate dinamica rezistenta la rasturnare a stivuitorului aflat in miscare, sub actiunea fortelor create de miscarea respective: deplasare rectilinie sau in curba, frinare, deplasare sarcina. 50. stabilitate statica rezistenta la rasturnare a unui stivuitor care nu executa nici o miscare, singura forta care actioneaza fiind sarcina. 51. stivuire manipulare care consta in ridicarea unei sarcini si depunerea ei pe o stiva formata din sarcini asemanatoare. 52. suprasarcina sarcina care depaseste sarcina nominala. 53. sasiu structura metalica pe care sint montate diversele organe ale stivuitorului, respective ansamblul propulsor, mecanismul de ridicare. 54. tampon componenta de securitate destinata amortizarii socurilor la lovire. 55. translator stivuitor instalatie stivuitoare, cu coloana verticala, care se deplaseaza in culuarul dintre rafturi. 56. viteza de deplasare viteza de deplasare in regim stabilizat a unui stivuitor. 57. viteza de ridicare (coborire ) a sarcinii viteza de deplasare pe verticala in regim stabilizat a sarcinii de lucru. 58. zona periculoasa orice zona din ionteriorul si/sau din apropierea unui stivuitor, in care prezenta unei personae expuse constituie un risc pentru sanatatea si securitatea sa. 59. accident - eveniment datorat stivuitorului care poate produce rniri, mutilri sau chiar decesul persoanelor.

TEMA:1
CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, DESCRIEREA DETALIAT A TIPURILOR DE STIVUITOARE. ANTRENAREA STIVUITOARELOR (ECHIPAMENTUL DE FORTA ELECTRICA SAU HIDRAULICA): A: Definiie. Clasificare. Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare ,,autostivuitoare , sunt utilaje de transport i ridicat mrfuri paletate. Conducerea crucioarelor stivuitoare se face de ctre deserveni stivuitoriti, autorizai, conform Regulilor de protectie a muncii in transportul auto p.17.1 Crucioarele stivuitoare se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel: 1. Dupa modul in care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica in: 1. stivuitoare autopropulsate (autostivuitoare); 2. stivuitoare tractate sau mpinse. 2.Dup modul de acionare principal a roii motoare, autostivuitoarele se clasific n : 1. electrostivuitoare : la care acionarea principal este realizat de un motor electric de curent continuu.

2. motostivuitoare : la care acionarea principal este realizat de motor cu ardere intern. La randul lor, motostivuitoarele se impart in: - motostivuitoare pe benzina; - motostivuitoare pe motorina (Diesel); - motostivuitoare pe gaz.

3.Dupa locul de comanda al autostivuitoarelor : 1. stivuitoare cu conduactor purtat, pe scaun sau in picioare;

2. stivuitoare cu conducator pietonal, cu protap, timona. obs: exist utilaje speciale - transpalei verticali, cu acionare electric, care au, n plus fa de transpaleii obinuii care realizeaz exclusiv funcia de transport i funcia de ridicare a mrfurilor, aceste utilaje fiind conduse ,,de pe sol ;x : EGV.

4.Dupa directia de deplasare; 1. autostivuitoare ce se deplaseaza in fata deserventului pe directia sarcinii;

2. autostivuitoare ce se deplaseaza lateral (spre stanga) avand sarcina in partea dreapta a deserventului;

5. Dupa felul catargelor, autostivuitoarele se clasifica in; 1. Simplex, (cu catarg intr-o singura treapta); 2. duplex, (cu catarg in doua trepte); 3. triplex (cu catarg in trei trepte). 4. cvadruplex(cu castarg in patru trepte) CATARG SIMPLEX

CATARG DUPLEX

CATARG TRIPLEX

CATARG CVADRUPLEX

6. dupa felul organului de prindere a sarcinii, stivuitoarele se clasifica in: 1. stivuitoare cu furci; 2. stivuitoare cu platforma; 3. stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, cirlig, brate ,etc). 7. dupa tipul constructiv; 1. stivuitoare cu contragreutate; 2. stivuitoare cu furci retractabile;

B: Descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare; antrenarea (echipamentul de forta electrica sau hidraulica a stivuitoarelor);

stivuitoarelor

B.1. PRINCIPALELE PARTI COMPONENTE ALE UNUI STIVUITOR :

Corpul stivuitorului: - sasiul cu contragreutatea; - puntea fata (axul de tractiune) ; - puntea spate (axul de directie) ; - coloana de directie (volanul) ; - scaunul operatorului - placuta de identificare si placuta cu diagrama de sarcini

DISPOZITIVUL HIDRAULIC DE RIDICARE

MANETE SI COMENZI

CONTROL MOTOSTIVUITOR PEDALE:

CONTROL DISPOZITIV RIDICARE

B.2. ANTRENAREA STIVUITOARELOR ; B.2.1. Antrenarea motostivuitoarelor : Motostivuitoarele sunt autostivuitoare dotate cu motoare termice destinate sa ridice si sa transporte sarcini in antrepozite sub cerul liber, in departamente de gari, porturi etc., in gama de temperaturi de - 20 C + 35C. Sunt concepute sa se deplaseze pe drumuri uzinale, special amenajate cat si pe drumuri publice, in caz de nevoie, respectind regulile de circulatie pe drumurile publice. Motostivuitoarele se executa in general cu contragreutate sau cu furci laterale si, datorita vitezei de deplasare, au conducatorul purtat pe scaun sau in cabina de comanda. Catargul motostivuitoarelor este de regula simplex, iar organul de prindere este constituit din furci. Se fabrica intr-o gama larga de capacitate, de la 0.6t 40t. - Echipamentul de forta la motostivuitoare: Echipamentul de forta la motostivuitoare consta dintr-un motor termic alimentat cu combustibil (benzina, motorina sau gaz), ce asigura mersul si antrenarea diferitelor echipamente pentru sistemul de actionari hidraulice. a)Dupa felul amestecului de ardere: -motoare cu aprindere prin scanteie electrica- care functioneaza cu benzina si pregatesc amestecul carburant dintre aer si benzina,in afara cilindrilor intr-un dispozitiv numit carburator,sau cu injectie care pregatesc amestecul carburant dintre aer si benzina in interiorul cilindrilor; -motoare cu aprindere prin compresie sau prin comprimare (Diesel) care functioneaza cu motorina , pregatesc amestecul carburant dintre aer si motorina in interiorul cilindrilor. b)Dupa numarul timpilor in care se efectuiaza ciclul de functionare: - motoare in doi timpi, - motoare in patru timpi B.3. Sistemul actionarilor hidraulice: Echipamentul actionarilor hidraulice cuprinde totalitatea sistemelor si elementelor de executie care in final realizeaza manipularea sarcinilor destinate transportului si depozitarii. Echipamentul actionarilor hidraulice se compune in principal dintr-o pompa volumetrica actionata direct de catre motorul cu combustie interna, fluidul de lucru (uleiul hidraulic) actionand prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul carora se executa miscarile cinematice de ridicare/coborire, basculare fata/spate, respectiv miscarea de translatie stanga/dreapta. In ventilul de comanda se monteaza si un ventil de siguranta, care actioneaza in caz de crestere a presiunii uleiului hidraulic peste limitele admise. In instalatia hidraulica se monteaza si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborire a sarcinii. In continuare prezentam partile componente ale instalatiei hidraulice de ridicare a unui motostivuitor: Hidropompa volumetrica (actionata direct de motorul cu combustie interna); Conducte si furtune hidraulice de inalta si joasa presiune; Distribuitoare hidraulice; Supape de siguranta; Cilindri de ridicare; Lanturi de ridicare Echipamentul poate sa realizeze mai multe miscari cinematice pe care le prezentam mai jos: Actionarea dispozitivului de ridicat este asigurata de un sistem hidraulic realizat astfel incat sa poata furniza diferite comenzi in functie de destinatia stivuitorului. Comenzile pentru stivuitoare standard sunt: 1. ridicare coborare, furci; 2. inclinare fata spate, catarg.

In functie de optiuni, stivuitoarele pot fi echipate si cu sisteme de comenzi pentru translatarea furcilor, retragerea catargului (cele cu catarg retractabil) si alte comenzi functie de dispozitivul de ridicare folosit. Sistemul este constituit de regula dintr-o hidropompa actionata de catre motorul principal si sistemul de distribuitoare si supape, in functie de comenzile pe care trebuie sa le asigure, cilindri de ridicare ai saniei furcilor si lanturile de ridicare. B.4. ANTRENAREA ELECTROSTIVUITOARELOR: B.4.1. Generalitati despre electrostivuitoare: Electrostivuitoarele sunt mijloace de transport universale pentru diverse marfuri PALETIZATE in depozite, gari, aeroporturi, porturi sau in interiorul magazinelor. Principalul avantaj al acestor stivuitoare consta in lipsa emisiilor de gaze si a zgomotului ceea ce le ofera perfecta adaptare la lucrul in spatii inchise. Pantele maxime ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sint mici si nu pot depasi, cele cu contragreutate 10% (in gol) si 5% cu sarcina, iar la cele cu catarg retractabil aproximativ 5% (in gol) si 2% cu sarcina. Electrostivuitoarele sunt crucioare stivuitoare moderne, realizate ntr-o construcie fiabil, avnd o manevrabilitate ergonomic realizat prin elemente de comand electronic, sau chiar asistate de calculator. Remedierea tehnic a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcionali prin intermediul unui computer-tester i nlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului hidraulic, electric sau electronic complex. Service-ul acestor utilaje se face permanent de ctre firme autorizate ISCIR, intervenia deserventului stivuitorist pentru orice avarie tehnic a utilajului, fiind interzis. Electrostivuitoarele, aa dupa cum am vazut, sunt de mai multe feluri: 1. Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate; 2. electrostivuitoare de vagon; 3. electrostivuitoare cu furca in interiorul poligonului de sprijin (cu protap) 4. electrostivuitoare cu furci retractabile; Electrostivuitoarele cu furci frontale: Sunt cele mai raspandite electrostivuitoare datorita constructiei simple, caracteristicilor tehnice si dimensiunilor, pretabile manipularii oricarui tip de paleta. Aceste stivuitoare se caracterizeaza, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca furca si sarcina sunt situate in afara sasiului. Se creaza un sistem de pirghii articulate in centrul osiei puntii din fata, un brat al parghiei il constituie catargul, furca si sarcina care dau nastere la un moment de rasturnare fata de al doilea brat: sasiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau nastere la un contramoment care echilibreaza pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie, in spate se pune o contragreutate. Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor. Electrostivuitoarele cu furci frontale se construiesc de obicei pentru capacitate de ridicare de 0.5 3t. inaltimea de ridicare foarte larg raspandita la stivuitoarele de depozit este cea de 3.2 3.3m. Compunerea pe ansambluri a electrostivuitoarelor cu furci frontale: 1. sasiul electrostivuitorului: este executat in constructie sudata, specific acestui tip de stivuitor. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, comenzile, etc. 2. mecanismul de deplasare: prevazut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de o baterie de acumulatori. Puntea din spate este directoare si este astfel conceputa incat sa realizeze o raza exterioara de viraj cat mai mica. Antrenarea rotilor este facuta printr-un mecanism reductor. Directia este cu servomotor; 3. mecanismul de ridicare: poate fi executat in doua variante: simplex sau duplex. La varianta cu mecanism duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane plunger coaxiale; 4. instalatia electrica: este similara pentru toate autostivuitoarele;

5. Instalatia hidraulica: este in functie de tipul mecanismului de ridicare si poate fi simplex sau duplex, si contine rezervorul pompei hidraulice, pompa hidraulica antrenata de motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele, etc. Electrostivuitoarele de vagon: La aceste electrostivuitoare lonjeroanele prevazute cu roti sunt iesite in afara constructiei si in plus in mod obinuit sub furcile purtatoare de sarcina. Prin aceasta constructie se realizeaza o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cadea totdeauna in interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind in consola fata de poligonul de sprijin, ci numai fata de furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea. Aceasta explica de ce stivuitoarele cu protap, la aceeasi capacitate, comparativ cu cele cu furci frontale, au gabarit mai mic si greutate redusa cu 40 50 %, avantaj pentru manevrarea pe pardoseli cu portanta redusa. Prezinta dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca lonjeroanele pot intra in spatiu liber sub stiva, sau numai la manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Lonjeroanele se construiesc in doua moduri: - apropiate, adica in dreptul furcilor; - departate, plasate in afara furcilor, in aceasta situatie incarcatura intra intre lonjeroane. Electrostivuitoare cu furci retractabile: Furcile, la acest tip de stivuitoare, au posibilitatea de a se deplasa nainte si napoi intre lonjeroane. In acest fel in timpul deplasarii pe orizontala incarcatura este plasata in interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii confera o stabilitate mrita. Aceasta constructie este de fapt o combinatie intre stivuitoarele cu furca frontala si cele cu protap avand avantajele ambelor tipuri, adica pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, avand greutatea proprie, gabaritul si spatiul de manevra reduse. Prezinta dezavantajul ca datorita diametrului mic al rotilor au un consum mare de energie electrica si sunt ceva mai dificile la intretinere. Sunt carucioare de manipulat sarcini pe distante scurte pe drumuri special amenajate, netede, tari, orizontale (de preferinta betoane) si uscate. Electrostivuitoarele cu furci retractabile pot fi executate in functie de tipul mecanismului de ridicare in: - varianta simplex, cu un cilindru plunjer; - varianta duplex, cu doua pistoane plunjer coaxiale. Variantele duplex si triplex datorita inaltimii constructive reduse sunt utilizate in special la stivuirea sarcinilor in vagoane de cale ferata sau in spatii cu inaltime limitata. Electrostivuitorul cu furci laterale: Are sasiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de lonjeroane in mijloc, pe care lucreaza amplasat perpendicular pe axa longitudinala un catarg retractabil. Prezinta avantajul unui gabarit redus, insa au inconvenientul ca pot depune sarcina numai intr-o singura parte a sensului de mers; pentru a putea lucra si pe cealalta parte, trebuie manevrat stivuitorul si adus in pozitie corespunzatoare. Exista stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea ca ansamblul portfurca poate fi rotit lateral si dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului atat pe partea stanga, cat si pe partea dreapta. Electrostivuitoare cu furca cu conducator pietonal: Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translatia pe orizontala se realizeaza manual, iar ridicarea la inaltimea incarcaturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au lonjeroanele plasate fie sub furci, fie lateral acestora. Sint destinate sectiilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descarcarea marfurilor din mijloace auto. Sunt de asemenea specializate pentru manipularea butoaielor. B.4.2. Echipamentul de forta a electrostivuitoarelor: Asigur antrenarea micrilor cinematice comandate. Este compus din motoare electrice de curent continuu (dupa model sau firma constructoare, pot fi : unu, doua sau trei motoare), alimentate de o baterie de acumulatori, reincrcabil, n regim ,,uscat la o staie de ncrcare specializat. Motoarele electrice de acionare sunt:

1- motorul de traciune : acioneaz, prin intermediul unei reducii rigide, roata motoare care antreneaz n mar autostivuitorul; viteza de deplasare a electrostivuitorului este comandat de un variator electric acionat prin intermediul pedalei de acceleraie, existnd dou regimuri de vitez (vitez lent, vitez normal), selectate la bordul de comand ; cuplajul acestui motor cu roata motoare, permite rotirea acesteia i n plan (direcia). Tractiunea la acest tip de stivuitoare este asigurata de un singur motor (tractiune anterioara), cu intretinere usoara, cu motor de curent continuu si cu stimulare separata. Numarul de rotatii si cuplul motorului se pot regla independent. Acesta consta dintr-un ghidaj precis, o accelerare puternica si frana electrica, nesupusa uzurii, utilizand exclusiv pedala de acceleratie. Prezentam in continuare un motor de tractiune folosit de catre unele firme la electrostivuitoare: Motorul se comanda printr-un transmitator silentios de putere realizat dupa tehnologia MOS-FET cu frecventa de 16KHz.. Folosind acest tip de comanda, nu mai este nevoie de intrerupatoare de directie si de frane supuse uzurii. Sistemul de franare este cu recuperare de energie cu grad inalt de eficacitate de pana la 15%. Motorul de tractiune este integrat in axul anterior si distribuie miscarea printr-un bloc diferential pe ambele roti din fata. Acest tip de transmisie exclusiv monomotor permite o demontare usoara a motorului si intretinerea periilor. Instalatia electrica este digitala. Aceasta inseamna ca se adapteaza usor la conditii diverse de utilizare. Schimbul de informatii intre componentele electrice, de exemplu comanda miscarii si unitatea de comanda si control se face printr-un sistem bus CAN (Retea de Control a Ariei) deja utilizat cu succes in sectorul automobilistic. 2- motorul pentru acionri al compartimentului hidraulic (pompei hidraulice): alimenteaz hidromotoarele liniare (cilindrii hidraulici), care realizeaz miscrile de ridicare/coborre furci ; avansare/retragere turn (catarg); nclinare turn fa/spate ; translaie lateral turn. 3- motorul electric pentru servodirecie : montat pe coloana de direcie a volanului, acioneaz n sensul de rotaie determinat de deservent, prin intermediul unei transmisii cu lan, axul motorului de traciune, uurnd manevrarea volanului ; acest motor primete un curent electric de excitaie, atunci cnd un senzor electronic montat pe coloana de direcie, este micat ntr-un colier magnetic, pe prima poriune de rotire manual a volanului, dup care acioneaz, direcia; se mai numete mecanism de multiplicare. 4- echipamentul electronic de comand : se afl sub bordul de comand i intercondiioneaz i acioneaz comenzile, prin intermediul computerului de bord. B.4.3. Echipamentul actionarilor hidraulice: Actionarile hidraulice au ca avantaje: -masa relativ redusa raportata la unitatea de putere; -realizarea miscarii de lucru cu viteza constanta; -dimensiuni reduse ale componentelor instalatiei; -realizarea unor grupuri autonome de actionare, specifice instalatiei; Dar si ca dezavantaje se pot indica: -executia elementelor componente cere un grad ridicat de precizie dimensionala ce antreneaza in consecinta si costuri de productie mai ridicate pentru respectivele componente; -modificarea sub influienta temperaturii a viscozitatii uleiului hidraulic, cu consecinte asupra stabilitatii miscarii; -necesitatea unor masuri de protectie adecvate astfel incit sa se previna scurgerile de ulei generatoare de murdarirea mediului de lucru dar si de crestere a riscului de incendii; Pentru transmiterea energiei mecanice de la elementul motor la elementul actionat se foloseste energia hidraulica a unui mediu lichid, sub forma de presiune hidrodinamica sau hidrostatica. In functie de modul in care se foloseste energia hidraulica, se disting doua tipuri de sisteme de actionari hidraulice: sisteme de actionare hidraulica de tip hidrodinamic si sistem de actionare hidraulica de tip hidrostatic.

B.5. SISTEMUL DE TRANSMISIE: Sistemul de transmisie: Transmisia poate fi cardanica cu unul sau doi arbori cardanici de tip deschis (descoperit) cu articulatii cardanice pe rulmenti cu ace sau poate fi hidramata. In continuare prezentam un sistem de transmisie hidrostatic a unui motostivuitor: Sistemul hidraulic consta dintr-o hidropompa reglabila si doua motoare hidroconstante, care sunt instalate ca o unitate in axul compact, si o hidropompa tandem (pompa constanta) pentru hidraulica de lucru si de directie. Directia de deplasare si viteza sint comandate de catre pedale de acceleratie prin hidropompa reglabila. Motoarele hidroconstante din axul de antrenare sunt alimentate cu ulei de catre hidropompa reglabila, si fiecare dintre ele actioneaza o roata motoare printr-o transmisie reducatoare cu doua trepte. Hidropompa reglabila si viteza de deplasare sunt comandate simultan de catre o pedala pentru mersul inainte si inapoi. Cu actionarea hidrostatica, viteza de deplasare a stivuitorului poate fi reglata de la pozitia de repaus pina la viteza maxima intr-o gama infinita in ambele directii. Comanda pedalei duble permite atat o manipulare usoara, cat si siguranta si rapiditate in deservirea stivuitorului.

Transmisia hidrostatica (la unele motostivuitoare) poate fi programata sa regleze parametrii acceleratiei, deceleratiei, schimbarii directiei, franelor si a miscarilor pentru a indeplini perfect toate cerintele fiecarei operatiuni. La unele motostivuitoare, tipul de transmisie hidrodinamica cu o singura viteza este prevzuta cu valva de microvitez ce asigura deplasarea foarte lenta a utilajului pentru miscri de precizie. Transmisia poate fi prevzuta cu dispozitive de blocare in vederea evitrii pornirii motorului cnd este actionat levierul de sens nainte sau napoi.

C. STABILITATEA SI CENTRU DE GREUTATE A STIVUITORULUI: Daca vrem sa definim centrul de greutate , acesta este de fapt un punct fata de care un obiect se afla in echilibru. Pentru stivuitoare : Puntea cu rotile din fata este centru de greutate intre greutatea stivuitorului si greutatea sarcinii. Daca cele doua greutati si distantele dintre centrele lor de greutate si punctul de sprijin sunt egale, stivuitorul se afla intr-o pozitie de echilibru instabila.

Daca rearanjam sacina astfel incit centrul de greutate al sarcinii sa pice mult in afara punctului de sprijin, aceasta va determina ca centrul de greutate al utilajului si sarcinii sa se deplaseze in fata punctului de sprijin ceea ce va duce la rasturnarea utilajului.

Daca aranjam sarcina astfel ca centrul de greutate al acesteia sa fie cit mai aproape de punctul de sprijin, aceasta va determina ca centrul de greutate al utilajului si sarcinii sa se deplaseze inapoia punctului de sprijin, determinind stabilitatea utilajului.

Factorii care determina stabilitatea laterala a stivuitoruluisunt : - plasamentul sarcinii fata de axa longitudinala a centrului de greutate; - greutatea sarcinii de desupra suprafetei pe care opereaza stivuitorul ; - unghiul de panta pe care opereaza stivuitorul.

TEMA:NR. 2.

A. GENERALITATI: Stivuitoarele i componentele de securitate aferente acestora trebuie s satisfac cerinele eseniale pentru sntate i securitate care le sunt aplicabile. Compontele de securitate sunt elemente cu care se echipeaza mecanismele de ridicat avand rolul de a asigura functionarea acestora fara pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervina in cazul executarii unor manevre gresite sau cand apar anumite defectiuni tehnice care pot genera pericole, prevenind personalul de exploatare sau intrerupand miscarea mecanismului in cauza, sau ducand pana la oprirea instalatiei respective. Componentele de securitate nu trebuie folosite in mod intentionat, decat atunci cand se executa verificarea functionarii acestora. Toate componentele de securitate trebuie sa fie verificate de catre manevrant inaintea folosirii utilajului pentru lucru, mai putin limitatorul de sarcina si a dispozitivului de retinere a fluidului in cilindri. Componentele de siguranta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba constructie simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati minime de defectare; - sa poata fi reglate usor si simplu; - sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu; - precizia lor sa permita incadrarea in limitele prevazute in prescriptiile tehnice, pentru marimea pe care o protejeaza; - sa revina la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat actionarea dispozitivului; - sa nu actioneze la aparitia unor cauze trecatoare ce nu pericliteaza securitatea instalatiei sau nu constituie pericol de accident; - numarul pieselor in miscare sa fie minim pentru a reduce frecarile, uzurile si jocurile, toate acestea ducand la reducerea preciziei in functionare; - sa fie suficient de robuste pentru a rezista conditiilor de exploatare; - sa aiba gabarit redus si greutate mica; - intretinerea sa se faca usor si sa nu reclame personal de intretinere cu inalta calificare. B. COMPONENTE DE SECURITATE (DISPOZITIVE DE SIGURANTA)

COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE:

Componentele de securitate care se folosesc, dup caz, la stivuitoare sunt urmtoarele:

a) limitatoare de sfrit de curs; b) ntreruptor de sfrit de curs (de avarie); c) limitatoare de sarcin; d) dispozitive de reinere a fluidului n cilindri; e) limitatoare de vitez; f) paracztoare; g) tampoane i opritoare; h) piese de reazem i curtoare de in; i) contacte electrice de siguran; j) alte componente de securitate precizate de productor n documentaia tehnic de nsoire a stivuitorului.

a) Limitatoare de sfrit de curs; component de securitate destinat s ntrerup

automat acionarea mecanismelor stivuitorului cnd prile sale n micare depesc poziiile limit de lucru stabilite, permind acionarea mecanismelor n sens invers celui n care s-a limitat micarea respectiv. Cu aceste componente de siguranta sunt echipate stivuitoarele, cu exceptia celor actionate manual. La stivuitoare se intalnesc urmatoarele tipuri de limitatoare de sfarsit de cursa: - limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare pentru pozitia superioara a organului de prindere a sarcinii; limita pozitiei inferioare nu este obligatorie; - Limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare pentru deplasarea inainte/inapoi sau stinga/dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaza de catre lungimea cursei pistoanelor in cilindrii hidraulici; - limitatoare de sfarsit de cursa la bascularea catargului fata/spate se realizeaza prin limitarea cursei pistoanelor in cilindrii hidraulici. Pentru exemplificare, descriem in continuare aceasta componenta de securitate pentru stivuitorul FM 14. Limitatoare de sfarsit de cursa la autostivuitorul FM14: Pentru toate cele patru micri cinematice, acionate hidraulic, exist amplasate limitatoare de sfarsit de curs, care acioneaz astfel: - ridicare/coborre furci ; pentru operaia de ridicare, un senzor magnetic (cu avertizare optic), montat la partea superioar a catargului fix, sesizeaz prezena (trecerea) unui limitator metalic montat, la partea inferioar, pe catargul mobil i comand o electrovalv care inchide circuitul de alimentare. - avansare/retragere turn (catarg); senzori magnetici (cu avertizare optic), montai la capetele de curs, sesizeaz prezena (trecerea) unor limitatori metalici montati, solitar cu cursa pistonului, i comand o electrovalve care nchid circuitul de alimentare; prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza turnului (amortizare) la sfrit de curs. - nclinare turn fa/spate ; limitarea cursei se face din cursa pistonului, iar prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza la sfrit de curs. - translaie lateral turn; idem ca la micarea precedent. Limitatoare de sfrit de curs la autostivuitorul R70: Pentru toate cele trei micri cinematice, acionate hidraulic, exist amplasate limitatoare de sfarsit de curs, care acioneaz astfel: - ridicare/coborre furci; limitatoare ce acioneaz electrovalve care nchid circuitul de alimentare; prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza turnului (amortizare) la sfrit de curs. - nclinare turn fa/spate; limitarea cursei se face din cursa pistonului, iar prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza la sfrit de curs. - translaie lateral turn; idem ca la micarea precedent. Butonul de oprire n caz de urgen (butonul de avarie) : este un ntreruptor general, prin acionarea cruia se ntrerupe alimentarea cu energie electric i hidraulic a electrostivuitorului; acionarea se face prin apsarea capului (colorat n rou) butonului de avarie i are drept urmare instantanee, oprirea complet a utilajului. a) Limitator de sarcin; component de securitate destinat s ntrerup automat acionarea mecanismului de ridicare n cazul depirii sarcinii nominale, permind acionarea mecanismului n sensul coborrii sarcinii. Limitatorul de sarcina la autostivuitorul FM14. Pentru micarea cinematic de ridicare a furcilor, acionat hidraulic, pe circuitul de for sunt amplasate supape de siguran, respectiv supape de suprapresiune care, atunci cnd presiunea este depit datorit suprasarcinilor manipulate, acioneaz pentru a descrca debitul pe circuitul de refulare. Toate instalatiile de ridicat trebuie sa fie echipate cu acest dispozitiv de siguranta, cu exceptia celor manuale, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent prin constructia sa, sa nu permita sau sa previna suprasarcini mai mari de 10%

b) ntrerupator de sfrit de curs (de avarie);

(cu graifar, bene, oale de turnare, electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendate si la toate macaralele cu sarcina pina la 1tf (inclusiv.) Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel facuta, incit sa actioneze la o sarcina de peste 10% din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permita ridicarea sarcinii la o inaltime mai mare de 100mm de la sol. b) Dispozitive de reinere a fluidului din cilindri; component de securitate destinat reinerii fluidului n cilindri la scderea brusc a presiunii. -supapele hidraulice de siguran n cazul n care se fisureaz vreo conduct hidraulic, precum i n cazul cnd se rupe legtura realizat prin lan, supapele hidraulice de siguran cu care sunt echipai cilindrii hidraulici, blochez n poziie pistoanele acestora, mpiedicnd cderea liber a furcilor (cu sau fr sarcin). c) Limitatoare de vitez; component de securitate care la depirea unei viteze stabilite acioneaz paracztoarele i comand oprirea cabinei. d) Paracztoare; component de securitate destinat s opreasc i s menin oprit pe glisiere cabina n cazul depirii vitezei stabilite(stivuitoare translatoare).

limit de lucru stabilite. Toi limitatorii de sfrit de curs sunt ,,dublai de opritori-tampon mecanici, care se interpun pe traseul cinematic, n cazul n care micarea nu a fost ntrerupt (limitat) hidraulic de ctre limitatorii prezentai la punctul 2.1.1. (pentru situaia extrem cnd exist defeciuni la sistemul de comand electric/hidraulic) Pentru micarea de retragere a catargului, la electrostivuitorul FM 14, la captul de curs se afl dou tampoane de cauciuc, pentru protejarea bateriei f) Piesa de reazem: component de securitate destinat evitrii ocurilor provenite din spargerea accidental a roilor de rulare sau a ruperii axelor acestora. g) Curatitor de sina: component de securitate destinat ndeprtrii de pe calea de rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gsi pe aceasta. Autostivuitoarele sint prevazute cu diferite contacte electrice ce interzic folosirea lor in afara conditiilor de securitate prevazute in prescriptiile tehnice si instructiunile de exploatare a stivuitoarelor. Deosebim in general urmatoarele contacte de siguranta: Contact electric de siguranta la scaunul operatorului, contact ce interzice conducerea stivuitorului din alta pozitie decat cea asezat pe scaun; Contact de pornire (prevazut cu cheie de contact), ce nu permite folosirea stivuitorului de catre persoane neautorizate; Contact electric la frana de parcare, contact ce nu permite pornirea stivuitorului daca frana de parcare nu este trasa; Contact electric la pedala de frana, care nu permite pornirea utilajului daca nu este actionata pedala de frana; Contact electric de siguranta la selectorul directiei de deplasare, contact ce nu permite pornirea utilajului daca maneta selectorului directiei de deplasare nu este in pozitia neutra; Contact electric de siguranta la centura de siguranta (la stivuitoarele care sint prevazute cu centuri de siguranta), nu permite folosirea utilajului daca nu este pusa centura. Contacte electrice la usa cabinei; Contacte electrice la paracazatoare; Contacte electrice la organele de prindere furci sau mese; Etc.

e) Tampoane i opritoare; Tampon: component de securitate destinat amortizrii ocurilor la lovire; Opritor: component de securitate destinat limitrii deplasrii peste poziiile

h) Contacte electrice de siguran.

C.

In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cu cel putin urmatoarele componente de securitate: Frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare; Limitator de sfarsit de cursa pentru ridicarea/coborirea sarcinii in pozitia superioara si inferioara; Limitator de sfarsit de cursa pentru bascularea fata/spate a catargului; Limitator de sarcina; Dispozitiv de blocare impotriva folosirii utilajului de catre personae neautorizate (cheia de contact); Supapa sau alt dispozitiv contra coborarii accidentale a sarcinii, in cazul spargerii conductelor hidraulice; Dispozitiv de semnalizare acustica si/sau luminoasa; Far pentru iluminat la locul de munca; Lampi pentru semnalizarea pozitiei de mers si directiei; Sistem de protectie pentru locul de comanda cu scaun; Cabina de protectie, pentru sezonul rece si intemperii, care sa asigure respectarea cerintelor de vizibilitate si siguranta in circulatie; Inscriptionarea numarului de ordine, a vitezei maxime de circulatia si a capacitatii maxime de transport. OBS. In ceea ce priveste componentele de securitate, in plus fata de cele cu care se prevad motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevad cu limitatoare de sfarsit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, dupa caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a impiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta pozitie dect cea retrasa complet (in pozitie de transport). In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la electrostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cu cel putin urmatoarele componente de securitate: frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare; limitator de sfarsit de cursa pentru ridicarea/coborirea sarcinii in pozitia superioara si inferioara; limitator de sfarsit de cursa pentru bascularea fata/spate a catargului; limitator de sfarsit de cursa pentru deplasarea inainte/inapoi (retractare) si lateral a catargului; limitator de sarcina; dispozitiv de blocare impotriva folosirii utilajului de catre personae neautorizate; supapa sau alt dispozitiv contra coborarii accidentale a sarcinii, in cazul spargerii conductelor hidraulice; dispozitiv de semnalizare acustica si vizuala; sistem de protectie pentru locul de comanda pe scaun; aparatori de protectie laterale si frontale, montate pe lonjeroanele rotilor libere; inscriptionarea numarului de ordine, vitezei maxime de circulatie si a capacitatii maxime de ridicare.

Cerinte minime de echipare: 1. Motostivuitoare:

2. Electrostivuitoare:

Translatoarele stivuitoare se prevad cu urmatoarele componente de securitate: limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul de ridicare pentru pozitia limita a organelor de prindere a cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaza pe vertical o data cu organele de prindere. Limitatorul de sfarsit de cursa pentru pozitia limita superioara se amplaseaza si regleaza astfel incat, dupa intreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele de comanda corespunzatoare ale organelor de prindere sa ramana o distanta de minimum 60 mm; limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul deplasare a translatorului stivuitor. In cazul cind viteza de deplasare depaseste 32 Km/min, se prevad cate doua limitatoare de sfarsit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizeaza trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeaza deconectarea circuitului de comanda. Limitator de sfarsit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere; Limitator de sarcina; tampoane si opritori; Piese de reazem si curatitoare de sina; Intrerupator de sfarsit de cursa (avarie), care intrerupe circuitul de alimentare a instalatiei in cazul in care organele de prindere, respectiv, cabina depasesc pozitia limita de lucru superioara; Paracazatoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaza pe verticala; Frana de siguranta (de avarie); Limitator de viteza; Contacte electrice de siguranta

3. Translatoare stivuitoare:

TEMA NR.3: DISPOZITIVE DE FRANARE:

A. Descriere, rol, tipuri existente; Pentru utilizarea autostivuitoarelor in conditii de deplina securitate atat pentru manevrant cat si pentru personalul din zona de actiune a utilajului, acestea sunt prevazute cu sisteme de franare. Frana este un dispozitiv destinat sa micsoreze viteza sau sa opreasca ansamblul mecanic ce se gaseste in miscare. Franele pot micsora vitezele de coborare a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la incetarea actionarii lor mentinandu-le blocate in stare de repaus. Franarea se realizeaza datorita frecarii uscate dintre organul mobil (roata de frana) si organul de frana (saboti, banda, etc) transformand energia cinetica a corpului in miscare in caldura. B. Tipuri constructive: Dupa destinatie: Frana de oprire: aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluand energia de miscare si lucrul mecanic al fortelor motoare; frana de coobrare: are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze miscarea; frana de retinere: (blocare), are rolul de a mentine mecanismul blocat impotriva fortelor exterioare. Dupa constructie: Frana cu doi saboti cu actionare electrohidraulica; Frana electromagnetica; Frana cu banda actionata hidraulic; Frana cu discuri conice; Etc.; Din punct de vedere functional; sistemul de franare de serviciu; sistemul de franare de parcare. 1. Frana de serviciu: In functie de tipul utilajului, frana de serviciu poate fi cu tambur cu talpi interioare si actioneaza doar asupra rotilor conducatoare (din fata), spatiul dintre garnitura sabotului si tamburul franelor se regleaza automat, sau frina de serviciu de tip hidrostatic, la care daca se ridica piciorul de pe pedalele de acceleratie, se activeaza frana hidrostatica (de intensitate reglabila) pana la oprirea stivuitorului. Pentru unele stivuitoare, frana de serviciu este de tipul cu discuri lamelare in baie de ulei, fara uzura si fara sa necesite intretinere. Acest tip de frana nu cere inlocuirea ferodourilor si lucreaza silentios. O jumatate din discuri se misca cu osia rotii, cealalta jumatate cu axul motorului. Actiunea de franare se obtine cand discurile sunt compacte actionand pedala, caldura care se emana va fi preluata de ulei. Aceasta favorizeaza o actiune optima de franare in orice conditii atmosferice; frana cu discuri lamelare incapsulate este protejata de praf si apa marind eficacitatea si durata de functionare (practic este fara uzura); intrebuintarea franelor cu discuri lamelare in baie de ulei, care nu cere intretinere si lucreaza fara zgomot, elimina costurile de reparatie. La unele stivuitoare ( de ex.CARGO) , frina de serviciu este de tip hidrostatic. Pe prima parte a cursei pedalei ea actioneaza hidrostatic iar la apasarea completa a pedalei intra in functiune franele inversate si se circumscrie la cazurile de efectiva urgenta. La alte tipuri de stivuitoare, (ex. Balkancar), sistemul de franare de serviciu este de tipul hidraulic ce actioneaza asupra puntii motorului La electrostivuitoare, (cum ar fi Linde R14) , frana de serviciu este de tipul electric si actioneaza la eliberarea pedalei de acceleratie si apasarea pedalei de mers in directia opusa, si frana de picior care este de tipul cu comanda hidraulica si actionare cu saboti externi. La stivuitoare de tipul (FM 14) Frnarea deplasrii se realizeaz cu ajutorul :

a)-pedalei de frn de picior/serviciu-n timpul deplasrii utilajului. b)-frnei de mn -pentru parcarea utilajului. Ambele frne, odat acionate, realizeaz blocarea axului motorului electric de traciune, care antreneaz roata motoare, printr-un sistem de discuri cu ferodou, comandate hidraulic/lichid (a), sau mecanic (b), moment n care sistemul electronic de comand ntrerupe alimentarea cu curent continuu de la baterie . Obs: La ridicarea piciorului de pe pedala de acceleraie ,are loc, practic, o frn de motor, datorit faptului c echipamentul electronic induce un curent n motorul electric de traciune, ceea ce determin generatorul de curent s devin motor de frnare a motorului Diesell. 2. Frana de parcare: Toate stivuitoarele sint dotate cu frana de parcare cu care se imobilizeaza utilajul pe timpul opririlor indelungate. De regula sistemul de franare de parcare este mecanic. Frana de parcare prin comutarea unui buton sau a unei manete. Frana de parcare (stationare), la unele stivuitoare folosite in spatii publice aglomerate, poate fi actionata prin levier sau buton si este inzestrata cu senzor electric care cupleaza frana automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului. Actionarea franei de parcare trebuie facuta cu fermitate si pana la capat pentru a mentine stivuitorul in siguranta chiar pe pante (pentru inclinarea maxima permisa). Stivuitoarele pot fi dotate si cu frana de urgenta, un buton prin apasarea careia sint cuplate imediat franele, stivuitorul se blocheaza. Avertisment: Butonul, frina de urgenta, trebuie folosit doar exclusiv in caz de urgenta. C. Reglare si verificare; Periodic se va verifica eficienta atat a franei de parcare cat si a franei de serviciu. Astfel: - la stivuitoarele de tip CARGO, la fiecare 250 de ore se verifica functionarea pedalei de actionare, trebuie sa fie libera si sa nu prezinte obstacole la actionare, - la fiecare 4000 ore se inlocuieste redresorul de comanda a franei; - trebuie anuntat serviciul de asistenta tehnica pentru testarea franelor si pentru inlocuirea lor eventuala ; - se inlocuiesc furtunele flexibile ale franei; - orice interventie neautorizata asupra franei sau a sistemului de franare poate sa compromita siguranta utilajului; - reparatiile si inlocuirile trebuie sa fie facute de serviciul de asistenta tehnica sau de personal special instruit si autorizat de societate;

TEMA: NR.4 CABLURI SI LANTURI (DESCRIERE, ROL, TIPURI EXISTENTE, MOD DE FIXARE, UZURA PERMISA, INTRETINERE ETC.)
A. CABLURI (MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE FIXARE, UZURA PERMISA, INTRETINERE);

A. Materiale, constructie, mod de fixare:

Cablul din otel este un ansamblu de sarme si toroane ,grupate prin infasurare (cablare) in jurul unei inimi,in unul sau mai multe straturi concentrice (cu exceptia cablurilor plate). Avantajele cablurilor sunt:-greutate proprie mica,mers linistit fara zgomot,comportare buna la soc,durata mare si siguranta in exploatare,supraveghere usoara (inainte de rupere,cablul se alungeste si semnalizeaza uzura prin rupere locala si treptata a firelor). In exploatare se va urmari ca infasurarea sa nu se faca in sensuri opuse si sa nu faca contact cu conductori electrici. 1.Constructie: 1.1.Componenta Cablul se compune din: -inima: este firul sau manunchiul de fire vegetale,minerale,metalice sau plastice,in jurul carora se infasoara sarmele sau toroanele; -toroane:-toronul este format dintr-un manunchi de sarme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice; -sarma de otel:-sarmele ce compun toroanele sunt fire trase,cu sectiunerotunda,din otel cu continut mediu de carbon,avand rezistenta la rupere intre 120-180 kg/mm2. Suprafata poate fi mata,zincata sau cositorita. Sarmele zincate si cositorite se folosesc in mediul coroziv. 1.2.Cablarea Este operatia de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurare in forma de spire elicoidale,precum si poeratia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea sarmelor in toroane cat si toroanelor in cablu poate fi facuta spre stanga (notata cu S) sau spre dreapta (notata cu Z). 2.Fixarea capetelor cablului: 2.1 -Fixare cu ochet prin matisare: se trece capatul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel putin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. -Matisarea este operatia prin care se impreuneaza doua cabluri sau capatul cablului prin care se formeaza un ochi,prin impletirea firelor sau toroanelor din care sunt compuse. -Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima,care are la partea exterioara un canal semicircular peste care se trece cablul;folosirea ochetului este obligatorie,pentru a se evita indoirea brusca a cablului,ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a sarmelor. 2.2 -Fixare cu cleme si ochet: Fixarea se face prin cel putin trei cleme;daca una din clame cedeaza,cablul ramane fixat in celelalte doua;urechea clemei va fi trecuta intotdeauna prin capatul liber al cablului;distanta dintre cele doua cleme va fi mai mare sau cel putin egala cu de sase ori diametrul cablului (minim 150 mm). -Clema este formata dintr-o piesa de otel prevazuta cu doua gauri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate.Strangerea se face cu piulite asigurate cu saibe Grower.

2.3-Fixare prin manson cu pana: Mansonul este din otel turnat si are firma plata;in manson se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu forma semicirculara si peste care se trece capatul cablului care se leaga cu sarma subtire pentru a nu ramane liber;datorita fortei de tractiune,pana tinde sa intre cat mai adanc in manson ,realizandu-se o presiune mare intre pana,cablu si manson,fapt ce impiedica scaparea capatului liber al cablului de pe pana. Montarea incorecta duce la strivirea cablului intre pana si manson. 2.4-Fixare prin conus: Conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior,fara cele doua baze;diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablului;la capatul cablului ce urmeaza a fi fixat in conus se fac doua legaturi,lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului;se introduce capatul cablului in conus,dupa care se desface legatura de capat;se desfac apoi toroanele,se indeparteaza inima,pe aceasta lungime,dupa care se desfac firele din toroane;cu un cleste se indoaie capetele firelor spre interior,dupa care capatul cablului este tras in conus;conusul astfel pregatit se incalzeste la circa 1600 C dupa care se toarna compozitia (plumb plus cositor);compozitia umple toate golurile dintre sarme formand un bloc compact care nu permite smulgerea cablului,este cea mai sigura metoda de fixare. 2.5-Legatura de capat: Legatura de capat asigura capetele cablului contra desfacerii lui;se executa prin infasurarea capatului cu sarma moale in spire alaturate;infasurarea se face pe o lungime de cinci ori diametrul,lasandu-se liber capatul cablului pe o luncime de doua ori diametrul cablului. 3.Verificarea cablului In timpul exploatarii cablurile se verifica astfel: -dupa aspect,zilnic,la inceputul fiecarui schimb,de catre stivuitorist; -verificarea fixarii capetelor de cablu se face de catre firma de service; -verificarea amanuntita a starii tehnice se face lunar,tot de acelasi muncitor,iar la necesitate de catre firma de service. 4.Defectele cablurilor Cablul se scoate imediat din functiune si se inlocuieste,atunci cand prezinta una din urmatoarele deficiente -are un toron rupt;are un nod sau un ochi;este gatuit;este strivit sau aplatizat;este ruginit;sarmele din stratul exterior au o portiune sau pe intreaga lungime a cablului,diametrul micsorat cu 40% din cel initial;numarul sarmelor rupte este de 10% din numarul total de sarme,pe un pas de cablare,adica aparitia unui cuib de ruptura. Observatii: - Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului; -La verificarea cablurilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte: -deteriorari (striviri,ruperi de toroane,aplatizari,etc) sau innodari; -sarme rupte,incrucisate sau fisuri vizibile; -uzuri.

B. LANTURI (MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE FIXARE, UZURA PERMISA, INTRETINERE); Materiale, constructie, mod de fixare: Cele mai uzuale lanturi articulate pentru transmisii si transport sint clasificate astfel: a. Lanturi articulate: * Dupa utilizare: de transmisie; de transport; de tractiune; * Dupa lungimea zalelor: cu zale scurte; cu zale lungi; * Dupa numarul de rnduri de zale cu un rind de zale lanturi simple); cu mai multe rinduri de zale (lanturi multiple) Clasificarea lanturilor articulate de transmisie: 1. Cu bolturi cu eclise simple; cu eclise mobile; fara spatiu liber intre eclise (tip Fleyer); 2. Cu bucse: cu bucse simple; cu bucse multiple; b. Lanturi articulate de transmisie: Cu role: - cu un rand de zale(lanturi simple); - cu mai multe randuri de zale (lanturi multiple); - cu eclise cotite; - cu zale cotite fasonate; - cu bolturi si role; - cu eclise dintate: cu ghidare laterala(exterioara); cu ghidare la mijloc (interioara); Speciale pentru variatoare de turatie B: Constructie: Lanturile de transmisie se formeaza prin montarea, intr-o ordine anumita a zalelor componente, numite zale de formare. Se folosesc totdeauna ca lanturi inchise sau lanturi fara sfarsit. De obicei lanturile se fabrica insa ca lanturi deschise si pentru inchiderea lantului la montarea lui pe rotile de lant, precum si pentru scurtarea lui pe durata exploatarii, apare necesitatea unor zale de legatura. Acestea au forme diferite, dupa cum lantul are un numar par sau impar de zale. Lungimea lantului se exprima in metri sau in numar de zale. Prin lungimea lanturilor in metri se intelege distanta intre axele rolelor (bucselor, bolturilor) extreme ale lantului desfasurat, terminat la ambele extremitati cu zale interioare. Lungimea in numar de zale, numarul total de zale ale lantului, inclusiv zalele de legatura. Lanturi cu bolturi: Lanturile articulate, avand zalele formate numai din bolturi si eclise, reprezinta cea mai simpla constructie de lant articulate. Acest tip de lant este indicat ca lant de tractiune si se prezinta in doua variante: cu spatiu liber intre eclise si fara spatiu liber intre eclise. Lantul cu bolturi cu spatiu liber intre eclise se executa in doua variante: cu eclise simple si cu eclise multiple. Lantul cu bolturi cu eclise simple se numeste si Lant Galle (dupa numele inventatorului Andre Galle). Lantul cu bolturi si cu eclise multiple se foloseste ca lant de tractiune.

B.

Lanturile fara spatiu liber intre eclise sunt cunoscute si ca lanturi Fleyer, sint lanturi la care eclisele zalelor invecinate se repartizeaza alternativ intre zalele adiacente pe toata lungimea bolturilor. Lanturile Fleyer nu se pot folosi pe roti de lant danturate, ci numai pe role si se folosesc numai ca lanturi de tractiune. Lanturi cu bucse: aceste lanturi se executa in doua variante de baza: lanturi cu bucse simple si lanturi cu bucse multiple. Lanturile cu bucse simple sunt lanturi perfectionate prin introducerea articulatiei formata intre bolt si bucsa. In constructia acestor lanturi apar doua tipuri de zale: zale interioare si zale exterioare. Aceste lanturi se folosesc la viteze mici ca lanturi de tractiune si de transport avand o capacitate ridicata de a prelua forte de intindere statice. Lanturi cu bucse multiple: prezinta o constructie speciala, fiind formate din mai multe bucse, respectiv zale interioare. Acest tip de lanturi este folosit pentru sarcini mari dar la viteze moderate. Lanturi cu bucse si role: Aceste lanturi articulate se folosesc cel mai des pentru transmisiile de putere importante Lanturi cu role si zale lungi: se folosesc in transmisii care functioneaza in conditii de incarcare mai putin grele decat transmisiile prin lant cu zale scurte. Dimensiunile zalelor si masa pe unitate de lungime ale acestui tip de lant sint sensibil mai mici decat ale unui lant cu zale scurte de pas egal, dar si sarcina de rupere este corespunzator mai mica. Aceste lanturi, dupa constructie sint de tipul A si de tipul B, avand acelasi pas, dar dimensiuni diferite ale elementelor componente. Lanturi cu eclise cotite: (tip Rotary) au zalele de formare construite cu eclise cotite, care se asambleaza la o extremitate pe bolt, iar la cealalta pe bucsa, relizandu-se astfel zale de aceeasi forma. Zalele cu eclise cotite prezinta o serie de avantaje functionale importante, ca elasticitate mai mare a lantului: uzura uniforma in articulatii. Lanturi cu eclise fasonate: aceste tipuri de lanturi se construiesc din zale de aceeasi forma, cu eclisele usor cotite, facand corp comun cu bucsa, legate intre ele prin bolturi. Prin forma si functionare, acest fel de lant se aseamana cu lantul Rotary. Zalele se executa prin turnare din fonta modificata, iar bolturile din otel carbon de imbunatatire. Lanturi cu bolturi si role: prin adaugarea rolei cu avantajele functionale pe care aceasta le prezinta, tipul acesta de lant realizeaza o imbunatatire importanta a lantului Galle, permitand viteze mai mari, insa la sarcini relative mai mici. C. Uzura permisa, intretinere: In conformitate cu prevederile Prescriptiei tehnice, la verificarea lanturilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte; deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.); alungiri; uzuri (provenite din exploatarea normala, de ruginire, din corodare etc.); Un lant cu zale se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare. La scoaterea din functiune a unui lant cu zale se va avea in vedere cel putin urmatorul criteriu: zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate. La scoaterea din functiune a unui lant cu eclise si bolturi (Galle) se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii: eclisele prezinta indoiri, lovituri sau fisurari; s-a rupt una dintre eclise. Alungirile, precum si uzura lanturilor se va determina pe portiunea cea mai solicitata. In timpul exploatarii cablurile si lanturile se vor verifica periodic, conform prevederilor Prescriptiei tehnice. Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata prin spalare cu petrol, astfel ca eventualele defecte sa poata fi observate usor. Se interzice curatarea prin ardere.

TEMA: NR.5

DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR:

Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa corespunda cerintelor tehnologice , respectiv, sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare. Pentru aceasta, autostivuitorul este alcatuit din doua mari subansambluri: sistemul de rulare transmisia; mecanismele de ridicare/coborire/inclinare a catargului In functie de destinatia stivuitoarelor, acestea pot fi dotate cu diferite dispozitive de manevrare a sarcinilor, cum ar fi: - dispozitiv de prindere cu furci; - dispozitiv de prindere cu falci; - dispozitiv de prindere cu cirlig; - prelungitoare de furci : - sint folosite pentru a permite prinderea incarcaturilor de dimensiuni mai mari, pentru manevrarea corespunzatoare a acestora; - dispozitive speciale pentru folosirea stivuitoarelor in spatii frigorifice carucioarele folosite in depozitele frigorifice sunt prevazute cu instalatii speciale suplimentare, pentru a garanta functionarea la temperaturi scazute (-30C), carucioarele prevazute sa lucreze in spatii frigorifice sunt marcate cu simbolul (*); - transportor cu role pentru baterii; - clame pentru transportul mosoarelor de hartie; - clame rabatabile; - furci impingatoare; - furci speciale; - furci pozitionare; - furci pantograf; - furci triple; - furci push-pull; - dispozitive pentru transportul caramizilor; - rame pentru transportul covoarelor; - plug pentru deszapezire; - cos de lucru la inaltime (platforma de lucru pentru personae, nacela); - grilaj de protectie a incarcaturii; - etc.; Capacitatea de incarcare a stivuitorului Capacitatea de incarcare este influentata de centrul de greutate al incarcaturii si posibil de pneuri. Nu se va depasi capacitatea de incarcare al stivuitorului care este inscrisa in diagrama de sarcina,deoarece se reduce stabilitatea stivuitorului. Se interzice operarea incorecta a stivuitorului sau accesul altor persoane pe stivuitoe,pentru marirea capacitatii de incarcare.

Componentele dispozitivului de ridicare ale unui stivuitor cu catarg simplex:

Componentele unui sistem de ridicare cu catarg duplex

DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR:

Plansa 1

furci-clame rabatabile

furci-clame cu brate alunecatoare

clame pt. mosoare hartie

clame pt. caramizi(blocuri)

clame cu egalizator hidraulic

clame pt. baloti

clame pantograf pt. baloti

clame cu suprafata mare pt. baloti

inversor de paleti

Plansa 2

brat macara

rama transport covoare

furci pt. pozitionare

furci speciale

clame pozitionare culisabil

platforma de lucru

plug pentru zapada

furci integrate

furci duble sau triple

Plansa 3

furci deplasabile

furci duble

furci triple

furci cvadruple

furci push-pull

furci impingatoare

furci rotative

clame rotative pt. baloti

furci clame

minitambur

clame tambur

clame tambur

TEMA:6

OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI
Obligaiile i responsabilitile stivuitoritilor rezult din prevederile instructiunilor de protectia muncii, din instruciunile de exploatare, precum i din instruciunile interne ale proprietarului/deintorului stivuitorului. n exercitarea atribuiilor responsabiliti: sale, stivuitoristul are urmtoarele obligaii i

- s cunoasc stivuitorul pe care lucreaz i condiiile tehnice privind utilizarea (exploatarea) i s le aplice ntocmai; - s nu acioneze stivuitorul att timp ct n zona periculoas nu sunt ndeplinite condiiile de securitate; - s nu acioneze nici un mecanism att timp ct exist persoane pe translatorul stivuitor; n cazul n care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu: la unele lucrri de reglare sau de ntreinere), manevrele se vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate n acest scop; - s ia n primire i s predea stivuitorul prin consemnare n registrul de eviden a supravegherii; dac stivuitorul prezint defecte care pericliteaz sigurana n funcionare, stivuitoristul l va opri din funciune i va anuna Persoana responsabila de intretinere; - s participe la lucrrile de ntreinere, revizie periodic i reparare, precum i la toate verificrile tehnice care se efectueaz la stivuitorul pe care l manevreaz; - s interzic accesul persoanelor strine n cabina de comand sau pe stivuitor; - s consemneze n registrul de eviden a supravegherii stivuitorului toate observaiile asupra deficienelor n funcionare i a modului n care s-au soluionat. Sarcinile principale ale stivuitoristului: nainte de nceperea lucrului sunt urmtoarele: - s nu manevreze stivuitorul n stare de oboseal sau sub influena alcoolului; - s controleze starea tehnic a utilajului i funcionarea componentelor de securitate; - n cazul n care constat un defect pe care nu poate s-l remedieze singur, nu va pune utilajul n funciune i va anuna echipa de ntreinere i reparaii pentru remedierea defectului. 1. verificari inaintea inceperii lucrului la electrostivuitoare: a) controlul functionarii corecte a sistemului de franare: - Verificarea franei de parcare; - Verificarea franei de picior; - Verificarea franei de recuperare; - Verificarea franei de mers inapoi; b) testul de performanta al directiei: - directia trebuie sa fie controlata fara smucituri. Unghiul de intoarcere dreapta/stanga nu trebuie sa fie mai mare de 90; - sistemul de blocare al coloanei de directie trebuie sa blocheze coloana in siguranta. c) Verificarea functionarii dispozitivelor de operare: - Verificarea functionarii manetelor, comutatoarelor cu cheie si a tastelor; - Manetele de comanda si intrerupatoarele cu cheie trebuie sa revina automat in pozitia initiala dupa actionare; d) Verificarea comutatorului cu cheie:

Cheia trebuie sa poata fi scoasa din contact; Cu cheia in pozitia 0 sau cand cheia este scoasa, vehicolul ar trebui sa nu poata fi utilizat. e) Verificarea dispozitivelor de sprijin a incarcaturii, de exemplu a furcilor: - Furcile nu trebuie sa prezinte fisuri; - Furcile nu trebuie sa fie indoite; - Furcile nu trebuie sa prezinte uzura pronuntata (<10%), - Verificarea starii uzurii platformei portfurci care nu trebuie sa prezinte deformari; - Verificarea starii de intretinere, uzura a lanturilor de ridicare; - Lanturile de ridicare nu trebuie sa prezinte deformari. f) Verificarea protectiei de deasupra capului soferului: - Se va face o verificare a protectiei de deasupra capului ; - Se va face o verificare a traversei de spate a incarcaturii. g) Verificarea rotilor: - Verificarea rotilor astfel ca acestea sa nu contina corpuri straine prinse de ele; - Starea strangerii piulitelor rotilor si a cauciucurilor. h) Alte verificari: - Verificarea functionarii claxonului; - Verificarea functionarii luminilor si semnalizatoarelor. 2. verificari specifice, inaintea inceperii lucrului: - Verificarea nivelului de ulei la motor; - Verificarea nivelului de combustibil (butelia cu gaz); - Verificarea nivelului lichidului de racire; - Verificarea nivelului de ulei in instalatia hidraulica Sarcinile principale ale stivuitoristului n timpul lucrului sunt urmtoarele: - s circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicat la 250-300 mm de sol i cu catargul nclinat spre spate; - s circule cu sarcina ridicat numai lng stiv; - s nu efectueze porniri, frnri i opriri brute pentru a evita pericolul de rsturnare; - pentru evitarea pierderii de ncrctur i producerea de avarii i accidente, stivuitoristul trebuie s urmreasc tot timpul configuraia traseului i obstacolele de pe acesta; - la transportul de mrfuri de dimensiuni mari care limiteaz vizibilitatea stivuitoristului, manevrarea este permis numai prin dirijarea sa de ctre un nsoitor; - viteza de circulaie a stivuitoarelor trebuie s fie redus pn la limita evitrii producerii oricror accidente sau avarii; - n cazul manifestrii tendinei de pierdere a stabilitii (roile din spate se desprind de pe sol) sarcina trebuie s fie cobort imediat; - este interzis circulaia stivuitoarelor: pe lng utilaje i instalaii, stive de materiale, la o distan mai mic de 0,5m; n locuri aglomerate i treceri nguste unde nu se asigur gabarite de trecere corespunztoare; pe drumuri nentreinute i insuficient luminate; - s nu permit persoanelor s staioneze sub sarcin sau la o distan mai mic de 2,5 m de stivuitor, n timpul funcionrii acestuia; - n cazul constatrii unor defeciuni n timpul funcionrii, stivuitoritii sunt obligai s opreasc lucrul i s aduc la cunotina echipei de ntreinere defeciunea respectiv; lucrul se va rencepe numai dup nlturarea defeciunilor constatate; - transportul cu stivuitorul a substanelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai dac acestea sunt ambalate conform instruciunilor de ambalare i transport specifice, pe care stivuitoritii sunt obligai s le cunoasc i s le respecte; - s efectueze toate manevrele, cu sau fr sarcin, cu vitez redus i fr ocuri. -

Sarcinile principale ale stivuitoristului dup terminarea lucrului sunt urmtoarele: - s descarce sarcina de pe furci; - s deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaus; - s aduc n poziia de 0 (de oprire) toate dispozitivele de comand; - s trag frna de mn; - s evite parcarea stivuitorului autopropulsat n pant; dac nu este posibil, acesta va fi asigurat corespunztor (calare, pene etc.); - s pun catargul n poziie vertical; - s coboare furcile pe sol.

TEMA:7

MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR:

A. PRINCIPII DE MANEVRARE A STIVUITOARE LOR : Manevrarea stivuitoarelor este o activitate plina de neprevazut, situatii limita, stres , multumire, dar, tu, care esti magnificul, si in acelasi timp stresatul operator, inante de a-ti demonstra maiestria in a manevra acest interesant, necesar si in acelasi timp periculos utilaj, sa nu uiti urmatoarele : 1. Fa inspectia zilnica a utilajului Viata poate depinde de asta ; 2. Cunoaste-ti locul ; 3. Intelege corect diagrama de sarcini a utilajului ; 4. Vezi si fa-te vazut in orice situatie ; 5. Stivuitorul este foarte mobil, dar in acelasi timp si foarte periculos ; 6. Incarca si manevreaza sarcini ; 7. Pot fi ridicate personae pentru lucru la inaltime. Patronul vostru trebuie sa asigure conditii de lucru pentru manevrarea stivuitoarelor. Deasemeni este necesar ca patronul dumneavoastra sa va asigure protectie. Maiestria si siguranta voastra ca operator va fi asigurata daca veti cunoaste locul unde lucrati. Inainte de a pleca la lucru in alte locuri, mergeti si recunoasteti caile de acces pentru acest nou loc unde manevrati stivuitorul. Verificati: Zonele de protectie la inaltime; Curbele fara vizibilitate; Zonele de acces pentru pietoni ; Usile de acces foarte joase ; Suprafetele cu neregularitati; Finisarea suprafetelor de rulare; Drumurile catre caile ferate; Pantele; Tevile si grinzile la nivelul superior ; Traficul din zona; Suprafete umede sau uscate; Incarcare la docuri; Zgomot de masini din zona : o Voi auzi alte masini din traffic ? o Ma vor auzi alte masini din traffic? Sspatiul limitat de manevra o folositi pe cit posibil electrostivuitoare in spatii neventilate sau insufficient aeresite Probleme de vizibilitate o Vad orice persoana existanta in zona periculoasa? o Ei ma vad pe mine? Realizeaza care sunt pericolele generate de manevrarea stivuitorului: Unde va trebui sa opresc? Unde trebuie sa reduce viteza? Unde trebuie sa dau semnale sonore de avertizare? Unde trebuie sa intorc? Care este viteza de siguranta cu care trebuie sa rulez?
CUNOASTE DIAGRAMA DE SARCINI:

Capacitatea de incarcare a stivuitorului este greutatea pe care o poate ridica sitvuitorul, in siguranta, pentru centrul de greutate specificat in documentatia stivuitorului. Centrul de greutate,(pentru sarcina transportata), este distanta de la calciiul furcii pina la centrul de greutate al sarcinii etalon care este stabilita pentru lucrul in siguranta a stivuitorului

Diagrama de sarcini a stivuitorului este garantata prin constructie pentru sarcina ce trebuie ridicata. Deplasara centrului de greutate pentru sarcinile transportate poate genera instabilitatea stivuitorului. Greutatea, forma si marimea sarcinii va avea un efect puternic asupra modului in care va deplasati :

Furcile trebuie sa fie la nivelul cel ma i de jos in timpul deplasarii; Sarcina trebuie transortata in pozitia inclinata catre inapoi; Nu tebuie adaugate alte greutati pentru ridicarea unor sarcini mai mari; Stivuitorul nu trebuie supraincarcat acest lucru poate cauza pierderea controlului asupra stivuitorului.

Pentru a mentine stivuitorul stabil si sa nu va rasturnati, tineti cont de:

Greutatea si forma sarcinii; Inaltimea de ridicare a sarcinii; Unghiul de inclainare a sarcinii Itinerariul pe care trebuie sa -l parcurgeti. VIZIBILITATEA:

VAD SI SUNT VAZUT A vedea si a fi vazut, inseamna a salva vieti. Orice punere in miscare a stivuitorului se face numai dupa ce te-ai sigurat ca drumul de acces este liber. Vizibilitatea voastra poate fi blocata de sarcina. Testul vizibilitatii operatorului, poate fi verificat folosind o persoana aflata ghemuita la o distanta de cel putin cinci metri fata de pozitia operatorului de pe scaun. Daca nu aveti vizibilitate peste sarcina, mergeti cu spatele. Nu intoarceti pe plan inclinat daca nu puteti vedea peste sarcina. Puneti pe cineva sa va dirijeze. Daca nu aveti vizibilitate peste sarcina, puneti pe cineva sa va dirijeze. Ridicarea sarcinii pentru a vedea sub ea nu este o practica buna. Stivuitorul poate deveni instabil. Atunci cind manevrati in locuri intunecoase sau cu vizibilitate scazuta din cauza razelor luminoase, opriti, si plecati dupa ce va acomodati ochii cu lumina . Fiti constienti de punctele oarbe create de catarg, cilindru de ridicare sau alte parti ale stivuitorului. Orice mica parte a stivuitorului poate bloca un unghi destul de mare de vizibilitate pentru suprafata de lucru. Adu-ti aminte ca , orice sau oricine se poate afla in miscare in suprafata in care tu faci manevre. Stivuitorul este un utilaj foarte usor manevrabil , dar poate fi periculos : Un bun operator isi da seama de posibilitatile stivuitorului. Urmatoarele probleme trebuie luate in calcul privind posibilitatile si limitele stivuitorului pentru a lucra in siguranta: STABILITATE SI SARCINA: Stivuitorul, altfel decit masinile de teren, estent destinat sa lucreze cu sarcini grele si pe suprafete plane; Greutatea, forma, marimea si pozitia sarcinii pe furci poate afecta stabilitatea stivuitorului. Cind sarcina este ridicata, stivuitorul devine instabil ; Inclinarea catargului catre inainte sau inapoi cu sarcina ridicata, poate afecta stabilitatea stivuitorului; CAUCIUCURILE: Cauciucurile trebuie sa fie in conditiuni bune si bine unflate(conform indicatiilor) ; SUPRAFATA DE RULARE: Suprafata de rulare trebuie sa aiba portanta ridicata, fara denivelari si obstacole; RAMPE SI PANTE: Cind se urca o rampa cu sarcina, furcile se afla in fata, iar cind se coboara o panta cu sarcina, furcile se afla catre virful pantei. Nu intoarceti niciodata stivuitorul cind urcati o rampa sau coboriti o panta;

VITEZA DE CIRCULATIE: Intotdeauna circulati cu viteza redusa; FRINAREA: Niciodata san u frinati brusc atunci cind aveti sarcina, stivuitorul isi poate pierde stabilitatea.
INCARCAREA SI MANEVRAREA SARCINILOR

Verificati intotdeauna sarcina inainte de a o prelua pe furci: Verificati aceste puncte inainte de inceperea lucrului:

Sarcina este asigurata? daca nu, organizati asigurarea acesteia; Este paletul in cele mai bune conditii? Inlocuiti partile degradate ale paletului ; Este greutatea sarcinii in limitele admise de diagrama de sarcini ? (daca aveti dubii, verificati ca sarcina sa se incadreze in limitele diagramei de sarcini). Dimensiunile si forma sarcinii impun masuri speciale pentru transport, Care este centrul de greutate al sarcinii? Daca sarcina este constituita din piese de diferite dimensiuni, de exemplu, asigurati-va ca centrul de greutate este la mijlocul furcilor cind sarcina este ridicata. Daca dimensiunile sarcinii iti blocheaza vizibilitatea si trebuie sa mergi cu spatele, este necesar sa fii pilotat de catre o persoana.

n timpul manevrrii stivuitorului i/sau elementelor a elementelor sale nu trebuie s se produc deplasri sau micri neprevzute sau brute, nici riscuri datorate instabilitii, dac stivuitorul i/sau elementele sale sunt manevrate conform instruciunilor productorului. 1. Principii de baza in manevrarea stivuitoarelor: Lent si fara socuri; Toate miscarile stivuitorului, trebuie sa fie facute lent si fara socuri. Acest lucru se obtine prin apasarea lenta si progresiva a elementelor de comanda a miscarilor (manete si pedale), fara a avea neaparat o legatura directa cu viteza de rulare aleasa de operator. Viteza oricarei miscari comandate (electric sau hidraulic), poate fi maxima, cu conditia initierii ei printr-o accelerare progresiva, respectiv incetarii acesteia printr-o decelerare progresiva, respectiv incetarii acesteia printr-o franare progresiva. Ergonomia comenzilor: Toate elementele de comanda (manete, pedale, butoane) trebuie actionate in sensul miscarilor cinematice pe care le comanda: avansarea (impingerea, indepartarea) catargului este comandata de maneta pe care o impingem (indepartam); centrarea transversala a catargului este comandata in sensul miscarii (stanga, dreapta pe directia cinematica); inclinarea catargului se comanda in sensul miscarii (catre operator sau dinspre operator). Etc. Separarea secventiala a miscarilor: Operatorul va evita sa comande simultan, miscari cinematice pe care nu le poate supraveghea simultan; de exemplu va comanda, deplasare rulare in mars, in timp ce comanda si coborirea furcilor; Stivuitoristul poate sa observe in acelasi timp, mai multe miscari comandate simultan (sau suprapunere desi se mareste considerabil riscul de accidente de o conducere defectuasa, provocata de oboseala si atentie distributiva slabita numai in cazul in care miscarile comandate simultan pot fi supravegheate simultan (pe aceeasi parte de comanda); de exemplu se poate supraveghea simultan ridicare coborire furci cu avansare/retragere catarg, respectiv inclinare. Este foarte important ca pe timpul deplasarii, in portiunile curbe ale traseului, sa se tina volanul rotit pana la capat, astfel ca operatorul sa supravegheze prin observatii succesive, distantele intre elementele de gabarit ale stivuitorului si obstacolele pe linga care trece; operatorul va realiza acest lucru uitandu-se, succesiv, la muchiile de gabarit diagonal opuse ale stivuitorului care se roteste. Cu alte cuvinte, uitandu - se succesiv unde trebuie, cand trebuie si cat trebuie, operatorul va putea supraveghea cu siguranta mai mare, comanda utilajului.

 Sofajul; Pentru a se realiza o deplasare in siguranta a utilajului, inainte de a se apasa pedala de acceleratie pentru deplasare, fie intr-un sens sau altul, stivuitoristul trebuie sa execute urmatoarele manevre: - se ridica furcile pana la o inaltime adecvata fata de suprafata de parcurs; - se basculeaza platforma catre inapoi; - selectarea programului pentru conducerea stivuitorului (regim de viteza, si caracteristicile de franare); Dupa efectuarea acestor manevre, stivuitoristul va pune utilajul in miscare printr-o acceleratie usoara si progresiva in directia stabilita si la viteza selectata. Pentru mersul inainte, se va apasa usor pedala de acceleratie de mers inainte (se va pune maneta selectorului de directie pentru mersul inainte) si viteza acestuia va creste progresiv in functie de presiunea exercitata asupra pedalei de acceleratie. Pentru schimbarea directiei de deplasare, mai intai, se ridica piciorul de pe pedala de acceleratie de mers inainte si se apasa pedala de acceleratie pentru mers inapoi (se selecteaza de la bord sensul cu ajutorul manetei de selectie a directie de deplasare si se apasa din nou lent si progresiv pedala de acceleratie). Parcarea se executa dupa ce stivuitorul a fost adus la locul de parcare, toate organele de comanda au fost aduse in pozitie neutra, se actioneaza frana de parcare, se opreste stivuitorul si se scoate cheia din contact. Nota: directia de deplasare poate fi schimbata chiar in timpul mersului. Piciorul poate ramane pe pedala de acceleratie. Utilajul va fi franat de catre frana hidrostatica si apoi accelerat pentru directia opusa. ATENTIE! Totdeauna, pentru franare, atingeti o viteza care sa va permita o distanta suficienta de franare. Trebuie sa aveti in vedere ca distanta de franare creste in functie de viteza iar cand aveti nevoie de o franare brusca, utilajul poate intra in derapaj si se poate rasturna. Comenzile pentru manevrarea incarcaturii se vor actiona la simt si fara socuri. Viteza de ridicare/coborire, inclinare, este determinata de viteza cu care este actionata maneta respectiva. Manetele revin in pozitia initiala dupa ce sunt lasate libere. Pozitionarea corespunzatoare a membrelor fata de elementele de comanda: Actionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de comanda, se face respectand pozitionarea corespunzatoare fata de acestea: mana stinga pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale catargului, piciorul drept pe pedala de acceleratie (eventual din dreapta), piciorul stang pe pedala de siguranta (eventual pe pedala de acceleratie din stanga). Pentru ca operatia de rulare sa fie corecta si sigura, operatorul va sincroniza intensitatea manevrarii volanului cu intensitatea apasarii acceleratiei. Control fata: In timpul manevrarii, operatorul trebuie sa tina cont de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate. In functie de pozitia stivuitoristului in cabina de comanda si de vizibilitatea pe care o are, comanda miscarilor cinematice se face astfel incat, gabaritul partilor componente usor observabile, in asa fel incit celelalte parti greu (ne) observabile sa nu fie angrenate in coliziune. Marsul utilajului de tipul celui ce se deplaseaza cu sarcina in dreapta deserventului, se face, de cele mai mai multe ori, spre stanga deserventului, deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat, sau nepilotat doar in fata stivei. Pozitia verticala a catargului: Pozitia orizontala a furcilor stivuitorului, atat de necesara la operatia de introducere scoatere a acestora de sub europalet, precum si la asezare (preluarea) sarcinii pe (de pe) raftul de la etajul stelajului sau pardoseala (la sol), se obtine prin actionarea catargului in pozitie verticala. Datorita pozitiei sale de lucru in cabina stivuitorului, operatorul nu poate aprecia vizual inclinarea catargului, pe care il vede frontal. De aceea, intre cele doua pozitii extreme de inclinare a catargului, operatorul va comanda la simt pozitia verticala a catargului.

La stivuitoarele cu furci retractabile, comanda de inclinare a catargului (maxim spate, necesara la operatia de coborire a sarcinii, precum si la transportul sarcinii), respectiv de revenire la pozitia verticala, se va executa numai atunci cand aceasta se afla in pozitie retrasa, respectiv in centru de greutate din perimetrul de stabilitate maxima a stivuitorului. Depunerea si preluarea unui europalet la inaltime sau la sol, se va executa cu catargul vertical. 2. Postul de conducere Postul de conducere al stivuitorului trebuie s fie proiectat innd seama de principiile ergonomiei. Postul de conducere trebuie s dispun de toate organele de comand necesare. Vizibilitatea de la postul de conducere trebuie s permit stivuitoristului manevrarea n condiii de deplin securitate, att pentru el ct i pentru persoanele expuse. n caz de necesitate, stivuitorul trebuie s fie prevzut cu dispozitive adecvate care s previn riscurile datorate insuficienei vizibilitii directe. Stivuitorul trebuie s fie proiectat i construit astfel nct, la postul de conducere s nu poat aprea riscuri datorate contactului involuntar cu roile sau enilele, pentru stivuitorist. Postul de conducere trebuie s fie proiectat i construit astfel nct s se evite riscurile pentru sntate datorate gazelor de eapament i/sau lipsei de oxigen. Dac dimensiunile permit postul de conducere al stivuitoristului trebuie s fie proiectat i construit pentru a putea fi echipat cu o cabin. n acest caz, trebuie s se prevad un loc destinat afirii instruciunilor necesare stivuitoristului. Postul de conducere trebuie s fie echipat cu o cabin adecvat, dac exist riscuri datorate unei ambiane periculoase. Cabina trebuie s fie proiectat, construit i/sau utilizat astfel nct s protejeze stivuitoristul mpotriva eventualelor riscuri (de exemplu: nclzire i aerisire neadecvate, vizibilitate insuficient, zgomot excesiv, vibraii, cderea obiectelor, rsturnare etc.). Uile cabinei trebuie s fie astfel construite nct s permit prsirea stivuitorului. Materialele utilizate pentru cabin i amenajarea acesteia trebuie s fie greu inflamabile. REGULI DE MANEVRARE A STIVUITOARELOR : Notiunea de autostivuitor utilizat se refer la electrostivuitor si motostivuitor. Atunci cnd este cazul, se vor folosi notiuni separate. Utilizarea autostivuitoarelor este permis numai persoanelor care au fost instruite si autorizate corespunztor . Conductorul autostivuitorului trebuie s aib asupra sa ecusonul de conducere a stivuitorului. El este obligat: a. S cunoasc si s respecte instructiunile tehnice de exploatare a utilajului, conform crtii tehnice, precum si cerintele nvtate la cursul de autorizare. b. Inaintea nceperii lucrului s controleze starea tehnic a utilajului, s verifice dac sistemul hidraulic, cel de franare, de directie, de semnalizare si dispozitivul de sigurant functioneaz corect, fcand probe de lucru (ridicare, coborare, nclinare a catargului, etc). In cazul constatrii unor defectiuni n functionare, conductorul autostivuitorului este obligat s opreasc lucrul si s aduc la cunostinta conductorului locului de munc cele constatate; lucrul se va rencepe, numai dup nlturarea defectiunilor constatate. c. S nu transporte persoane n cabin, pe scrile si prtile laterale ale autostivuitorului, pe furci sau pe paletii liberi de marf. d. S se asigure de stabilitatea si siguranta ncrcturii, att la operatia de deplasare a sarcinii (rularea), cat si la cea de ridicare-coborare, respectiv asezare. e. S nu permit persoanelor strine de locul de munc s conduc utilajul; pentru aceasta, la predarea utilajului unui alt conductor autorizat, va preda si cheia de contact a autostivuitorului.

f. S utilizeze benzi avertizoare ambulante Accesul interzis, pe care le va amplasa n zonele laterale fat de utilaj pe culoarul sau zona de manevr aglomerat, n scopul delimitrii i izolrii acestor spatii de accesul persoanelor. Este STRICT INTERZIS manevrarea autostivuitorului de ctre persoane n stare de oboseal sau sub influenta alcoolului, sau persoane cu vrsta sub 18 ani. Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus si cu mult atentie, numai dup ce conductorul autostivuitorului s-a asigurat c are vizibilitate deplin si c nu sunt persoane n raza de actiune a utilajului. In timpul transportului cu autostivuitorul, precum si la ridicarea/coborirea furcilor (ncrcate sau nu), nici o persoan nu are voie s stationeze la o distant mai mic de 2,5[m] de utilaj si, n nici un caz, sub sarcina ridicat. De aceea, conductorul autostivuitorului este obligat s avertizeze, prin semnal acustic si vizual, persoanele din preajm, nainte de a executa operatiile artate mai sus. Este interzis s se ridice si s se transporte sarcinile, numai pe varful furcilor. Este interzis deplasarea paletilor (ncrcati sau nu), prin tarare direct pe sol; acestia trebuie, anterior, ridicati la cel mult 200-300[mm] de sol. Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicat mai mult de 300[mm] fat de sol, este permis numai la operatia de ridicare si se va executa numai n fata stivei (stelajului). Este intersiz manevrarea simultan cu autostivuitorul a mai multor paleti ncrcati, drmarea stivelor de baloturi, lzi, ambalaje, sau alte materiale, precum si tragerea sau mpingerea altor vehicule. Transportarea paletilor fr marf, suprapusi, este permis numai dac sunt asigurate stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depsit capacitatea de ridicare. Este interzis ridicarea sau coborarea furcilor (cu sau fr sarcin) n timpul deplasrii autostivuitorului. Conductorul autostivuitorului nu va permite ca muncitorii s manipuleze sarcinile aflate pe palet, cnd acesta este suspendat pe furcile utilajului. Circulatia autostivuitoarelor se va face pe cile de acces stabilite si marcate n acest sens. Pentru evitarea deraprii, cile de acces vor fi curtate, n permanent de urme de ulei, carburanti si noroi. Pe timp de iarn, cile de acces din exterior, se vor pstra curtate, sau presrate cu materiale antiderapante (sare,nisip,etc.). Nu este permis deplasarea autostivuitorului n alte locuri, n afara celor stabilite de seful ierarhic. Pentru realizarea unei vizibilitti maxime, deplasarea (marsul) electrostivuitorului se va face numai pe directia longitudinal a utilajului(paralel cu furcile), n sensul stnga conductorului. Sensul dreapta conductorului este admis numai n fata stivei (raftului);n alte situatii speciale, cnd, vizibilitatea fiind sczut datorit nltimii ncrcturii, este obligatorie pilotarea (dirijarea) utilajului, de ctre o singur persoan competent. Viteza de deplasare trebuie adaptat la conditiile drumului si ale spatiului de depozitare. Motostivuitoarele nu vor depsi 10[km/h] pe cile de acces iar electrostivuitoarele, 5[km/h] n interiorul magaziilor. In locurile nguste sau cu vizibilitate redus, viteza de deplasare a autostivuitoarelor, nu va depsi 23[km/h].

Viteza de deplasare se va micsora obligatoriu si se vor emite semnale acustice, n urmtoarele situatii: n locuri aglomerate. - n locuri n care si desfsoar activitatea grupuri de persoane. la trecerea pe lang usi. - la curbe si intersectii, precum si la mersul napoi (n directia sarcinii). la trecerea prin porti. Este interzis punerea n miscare si conducerea de la sol a autostivuitorului. In timpul mersului este interzis urcarea sau coborarea de pe autostivuitor, precum si efectuarea unor manevre de degajare a spatiului sau culoarului de deplasare a utilajului (nlturarea din drum a unor crucioare sau obstacole, deschiderea usilor sau portilor de acces, etc.). Este interzis s se conduc autostivuitorul cu o singur man. Conductorului de autostivuitor i este interzis cu desvrsire s angajeze discutii n timp ce manevreaz utilajul. Locul la nltime, unde se depoziteaz paletul cu marf, respectiv locul de unde se preia paletul cu marf, trebuie cunoscute cu precizie de ctre conductorul utilajului, n timp ce comand deplasarea acestuia. Este interzis cutarea acestor pozitii n timp ce se comand deplasarea elctrostivuitorului; acestea se vor identifica n prealabil. Pentru asigurarea unei vizibilitti si stabilitti optime, precum si pentru a nu acrosa cu sarcina, sau cu partea de sus a catargului tocul superior al usilor de acces sau alte obstacole, deplasarea autostivuitorului se va face cu sarcina implicit furcile, n pozitia cea mai de jos, cu catargul nclinat napoi si retras la maxim. Atunci cnd furcile sunt libere de marf, deplasarea autostivuitorului se va face cu catargul vertical si furcile coborate cat mai aproape de sol. Toate manevrele autostivuitorului, cu sau fr sarcin, respectiv deplasare, ridicare/coborare/centrare/introducere/scoatere furci, nclinare catarg, se vor efectua lent si fr ocuri, actionand progresiv si cu mare atentie elementele de comand ale acestor miscri(volan, manete, pedale). Este interzis franarea sau pornirea brusc a utilajului, n special cu sarcina ridicat pentru evitarea rsturnrii. Frnarea brusc este permis pentru evitarea accidentelor si numai atunci cnd sarcina este n pozitie cobort. Mrfurile (lzi, cutii, etc) ncrcate pe paleti, trebuie s formeze o stiv uniform, centrat si asigurat fat de palet; pentru ca mrfurile s nu se deplaseze n timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborre, acestea se vor asigura si ancora de palet cu benzi elastice speciale. Conductorul autostivuitorului va verifica, nainte de manevrare, ndeplinirea acestor conditii, precum si tipul si calitatea paletului (europalet, fr elmente lips sau deterioate) fiindu-i interzis s execute cu autostivuitorul manevrele de deplasare, urcare/coborre a sarcinilor, n alte conditii. Inltimea stivei de mrfuri pe palet, va fi de 1,5 ori latura mic a bazei stivei.Aceast nltime va putea fi depsit, dac se asigur msuri speciale de rigidizare. Incrctura care se transport sau se ridic, trebuie s fie uniform distribuit pe suprafata paletului si s aiba greutatea, respectiv pozitia centrului de greutate, corespunztoare indicatiilor din diagrama de sarcini afisat n cabina utilajului. Este interzis ncrcarea autostivuitorului peste sarcina admis a capacitatii de ncrcare. Distanta liber minim ntre dou autostivuitoare care se ncarc sau descarc simultan, va fi de 2[m].

Transportul cu autostivuitorul a substantelor toxice, caustice, explozive, etc, se va efectua numai dac acestea sunt ambalate conform instructiunilor de ambalare si transport specifice si legale, pe care conductorii utilajului sunt obligati s le cunoasc si s le respecte. Transportul carburantilor cu autostivuitorul este permis numai n butoaie metalice. Este interzis transportul lichidelor inflamabile, indiferent de cantitate, n vase ca: damigene, gleti sau alte recipiente descoperite. Se interzice conductorului de autostivuitor s prseasc utilajul cu sarcina ridicat. La prsirea oportun a utilajului, se va lsa sarcina pe sol, se va trage frana de man si se va scoate cheia din contact. La terminarea lucrului se vor lsa pe sol furcile libere de marf, catargul vertical, se va trage frana de man si se va scoate cheia din contact. In cazul n care autostivuitorul se defecteaz, avnd sarcina ridicat, nainte de remedierea defectiunilor, conductorul utilajului trebuie s ia msuri de nlturare a persoanelor din zona periculoas. Prezenta utilajului defect trebuie semnalizat. In cazul n care apare tendinta de pierdere a stabilittii utilajului, se va cobor imediat sarcina pe sol, luandu-se msurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului. Inainte de a cobor ncrctura, se va examina cu atentie terenul pe care urmeaz a se aseza sau stivui, acesta trebuind s fie curat si eliberat de orice obstacol. Este interzis depozitarea pe rafturi, prin suprapunere, a doi sau mai multi paleti ncrcati. Se interzice depsirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate n mers. Distanta n urma acestora trebuie s fie de minim 10[m]. Cand se manevreaz motostivuitorul pe teren umed, alunecos, sau cnd este utilizat lama de deszpezire, se va lucra cu vitez redus si cu mult atentie.aDac este cazul, se vor folosi, n mod corespunztor, lanturile antiderapante din dotare. Depsirea cu electrostivuitorul a crucioarelor manuale si a clientilor, este admisnumai prin partea stng a sensului de mers, cu mers ncetinit, semnalizand cel putin de la 5[m]. In timpul manevrrii sarcinii, cu electrostivuitorul stationat, conductorul utilajului, va fixa comutatorul basculant ce stabileste sensul de deplasare a electrostivuitorului, n pozitia 0(neutr), pentru a preveni accidentele ce pot fi provocate n urma atingerii involuntare a pedalei de acceleratie. Cand sarcina este ridicat, este interzis nclinarea catargului, atunci cnd acesta se afl n pozitie avansat. Se interzice lsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de acumulatori. Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de actionare a autostivuitoarelor, trebuie s fie mentinute n permanent curate, n scopul prevenirii alunecrilor. Se interzice orice fel de reparatie, curtire sau ungere n timpul functionrii autostivuitorului. Conductorul autostivuitorului trebuie s cunoasc si s aplice, atunci cnd este cazul, modul corect de folosire a echipamentului aditional din dotarea utilajului(prelungitoarele furcilor, cosul de lucru la nltime, plugul, etc.) La ntrebuintarea echipamentului aditional, precum si n alte situatii conductorul electrostivuitorului, este obligat: speciale,

a).S verifice corectitudinea fixrii cosului sau a prelungitoarelor, pe furcile utilajului, respectiv a plugului la motostivuitor.

b).S tin cont, la ridicarea cosului, de greutatea acestuia si de greutatea ncrcturii (persoane, materiale) din cos, conform diagramei de sarcini a utilajului. c).S nu deplaseze electrostivuitorul, cnd cosul este la nltime. In timpul lucrului cu cosul la nltime, va lua toate msurile mpotriva deplasrii utilajului. d).Nu va prsi, sub nici un motiv, chiar si pentru putin timp, cabina de comand a utilajului, atunci cnd se lucreaz cu cosul la nltime. e).Nu execut nici o manevr de lucru, in afara celor date de persoana desemnat obligatoriu, s conduc si s supravegheze activitatea. f).S verifice corectitudinea fixrii prelungitoarelor pe furcile utilajului, atunci cnd se impune folosirea acestora. g).S-si ia toate msurile de sigurant atunci cnd manevreaz utilajul n zona Intrare personal n vederea executarii manevrelor de deservire prin usa special aflat la etajul cldirii, si anume: - s nu permit, sub nici o form, accesul persoanelor n zona de lucru. s ia msuri speciale, corespunztoare sarcinii manevrate, privind stabilitatea acesteia pe furci, respectiv n ceea ce priveste conducerea utilajului, avnd n vedere spatiul ngust de manevr; este interzis transportul crucioarelor -acestea vor fi doar coborte sau urcate. s nu execute nici o manevr de lucru, fr acordul persoanei care se afl, obligatoriu, la etaj n fata acestei usi, persoan care este obligat s verifice siguranta asezrii ncrcturii pe furcile ridicate ale utilajului; Lucrrile de ntretinere si reparatii ale autostivuitoarelor, trebuie executate numai de ctre personal specializat, care va consemna n registre speciale fiecare interventie de acest gen, ct si lucrrile de verificare tehnic periodic, cel putin o dat pe sptmn, sau conform crtii tehnice a utilajului.

OPERATIUNI DE STIVUIRE SI PRELUARE DE SARCINI

REGULI DE MANEVRARE: 1.Cind transportati sarcini,nu trebuie niciodata sa ridicati sarcina mai sus de 8 inch (25-30 cm) de la pamint. Tineti catargul inclinat spre spate.

2.Daca nu aveti vizibilitate din cauza gabaritului sarcinii, deplasati-va cu spatele, dar nu fara a fi pilotat de un isotitor.

3.Tineti minte! Cind manevrati un stivuitor incarcat pe o rampa, mergeti intotdeauna cu fata. Atunci cind coboriti o panta, mergeti intotdeauna cu spatele.

4.Cind manevrati un stivuitor fara sarcina,nu uitati! Mergeti intotdeauna cu spatele cind urcati o rampa si mergeti cu fata atunci cind coboriti o panta. Centrul de greutate al stivuitorului va fi intotdeauna deasupra rotilor de tractiune

5.Niciodata sa nu intoarceti in timp ce urcati o rampa sau coboriti o panta! Niciodata sa nu abordati transversal o rampa sau o panta! Stivuitorul este ingust si in astfel de conditii centrul de greutate se deplaseaza in afara poligonului de sprijin cauzind rasturnarea stivuitorului

6.Cind manevrati sarcini la inaltimi mari, fiti foarte atenti la anumite obstacole cum ar fi: grinzi, cabluri etc.

7.Daca lanturile de ridicare sunt slabite, inseamna ca sunt probleme la mecanismul de ridicare a stivuitorului. Nu incercati sa reparati lantul sau sa interveniti supra sistemului hidraulic. Chemati echipa de interventie autorizata

8.Nu transportati sau ridicati sarcini instabile pe furci.O sarcina centrata si asigurata pe furci previne producerea unui accident ce poate duce la distrugerea marfurilor, a stivuitorului sau ranirea unei persoane.

9.Incercati, pe cit posibil , sa evitati manevrarea stivuitoarelor pe drumuri denivelate. Daca nu puteti, abordati o astfel de portiuni de drum cu viteza redusa, atentie sporita si icercati sa le traversati oblic.

10.Retineti ca, atunci cind transportati sarcini foarte grele, verificati impreuna cu seful nemijlocit ca suprafetele pe care rulati sa suporte greutatea stivuitorului si a sarcinii.

11.Intotdeauna trebuie sa cunoasteti capacitatea de incarcare a elevatoarelor si lifturilor inainte de a le utiliza. Nu uitati sa calculati greutatea totala a stivuitorului si a sarcinii inainte de a intra in elevator sau in lift.

12.Docurile de incarcare pot fi locuri foarte periculoase. Fiti intotdeuna atenti la marginile docului. O cadere de pe docul de incarcare poate fi fatala. Conduceti incet, fiti cu ochii in patru si veti trai.

13.Oricind puteti si veti incarca si descarca un trailer. Verificati podeaua inainte de a intra in trailer si asigurati-va ca suporta greutatea stivuitorului si a sarcinii

14.Asigurati-va inainte de a incarca un trailer, ca acesta are rotile blocate

15.Nu parcati niciodata in panta. Parcati intotdeuna utilajul in locuri ferite de trafic, in siguranta.

16.Coboriti intotdeauna furcile la nivelul solului, mentinind vertical.Puneti schimbatorul directiei de deplasare in pozitia neutra

catargul

17.Opriti motorul si scoateti cheia din contact. Actionati frina de parcare

18.Daca totusi trebuie sa parcati in panta, asigurati stivuitorul impotriva deplasarii.

19.Aduceti-va aminte! Sunteti responsabili pentru tot ce se intimpla cu stivuitorul pe care il manevrati. Nu permiteti niciodata ca stivuitorul sa fie manevrat de persoane neautorizate. Scoateti cheia din contact cind il parasiti (chiar si pentru putin timp)

20.Stai sub acoperisul de ptotectie cind manevrezi stivuitorul. Acesta te protejeaza impotriva caderilor de obiecte de la inaltime

21.Pastrati-va membrele in interiorul stivuitorului. Imbracati echipamentul individual de protectie si ajustati-l pe corp pentru ca parti din acesta sa nu iasa in afara stivuitorului atunci cind manevrati.

22.Daca stivuitorul se rastoarna, NU SARITI!. _ Fixati-va bine in scaun; _ Prindeti-va bine cu miinile de volan; _ Sprijiniti-va bine cu picioarele de podea; _ Inclinati corpul in directia opusa rasturnarii

23.Manevrarea stivuitorului in conditii de securitate nu inseamna ca sunteti responsabil numai pentru viata voastra ci si pentru viata oamenilor din jurul vostru.

24.Retineti ca sunteti operatorul unui stivuitor si nu soferul unui taxi de serviciu. Nu luati niciodata pasageri in , pe stivuitor.

25.Stivuitorul nu este pe post de ascensor. Nu ridicati niciodata persoane pe furci. Folositi echipamentul adecvat pentru ridicarea persoanelor la inaltime (cosul de lucru la inaltime).

26.Folositi claxonul: - Inainte de a pune in miscare stivuitorul cind mergeti cu spatele; - in intersectii; - cind treceti pe linga usi; -cind nu aveti vizibilitate;

- cind va apropiati de o persoana sau grupuri de persoane

27.Unele stivuitoare sunt echipate cu alarma pentru mersul inapoi. Uitati-va bine de jur imprejurul stivuitorului cind manevrati inapoi si nu uitati sa claxonati.

28.Unele stivuitoare sunt echipate cu lumina galbena intermitenta pentru avertizare. Aceasta avertizeaza persoanele din jur ca se apropie un pericol si exista risc de accidente.

29.Nu treceti sau stationati sub sarcina sau la mai putin de 2.5m fata de stivuitorul care manevreaza.

Cel mai important dispozitiv de protectie de pe tivuitor sunteti voi. Fiti vigilenti, aveti grija de persoanele din jur ca de propria voastra persoana; Monitorizati permanent, parametrii stivuitorului si conditiile de lucru; Imbracati echipamentul individual de protectie; Atentie la locurile unde fumatul este interzis; Nu consumati droguri sau alcool inainte de a veni la serviciu; Atentie la unele substante psihotrope, care va pot atenua din reflexe sau diminueaza atentia; Retineti!, siguranta este cea mai importanta parte a meseriei de stivuitorist.

B. ORGANIZAREA EXPLOATARII ,CARTEA STIVUITORULI, REGISTRUL DE EVIDENTA A EXPLOATARII

A. Norme de exploatare
Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie s se fac n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice, cu normele specifice de protecia muncii, instruciunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv i instruciunile interne elaborate de unitatea deintoare. Este interzis funcionarea stivuitoarelor n cazul n care componentele de securitate nu sunt n stare perfect de funcionare sau nu ndeplinesc condiiile tehnice prevzute n documentaia tehnic. Este interzis folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari dect sarcina maxim admis. Stivuitoarele la care sarcina este limitat prin condiii de form sau de gabarit, nu pot funciona dac nu sunt ndeplinite condiiile respective. La ridicarea i transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilen etc.) sau a recipientelor care conin clor, acid sulfuric i similare se vor lua msuri speciale de protecia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea direct a unui cadru tehnic care rspunde de acest transport. n vederea evitrii producerii de accidente datorit organizrii necorespunztoare a locurilor de munc, unitile deintoare de stivuitoare vor ntocmi instruciuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de munc, n care se vor preciza: nlimea maxim a stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitrii, obligativitatea amenajrii i ntreinerii corespunztoare a cilor de acces i a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunztoare pentru cile de transport i n general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiiilor de protecie a muncii. La stivuitoarele cu comand hidraulic, lichidul de lucru utilizat trebuie s-i pstreze toate proprietile n intervalul de temperatur cuprins ntre -20C i +40C, s nu fie periculos din punct de vedere exploziv, s nu fie toxic i s nu duc la coroziunea echipamentului. Este interzis a se executa ungerea, curirea, ntreinerea sau repararea stivuitoarelor n timpul funcionrii lor. La stivuitoarele care manipuleaz obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie s fie echipate cu un sptar vertical care s mpiedice o eventual cdere a sarcinii sau a unei pri din sarcin peste stivuitorist, atunci cnd catargul este nclinat la maximum spre spate. Stivuitoarele trebuie s fie prevzute cu dispozitiv de blocare mpotriva folosirii de ctre persoane neautorizate. Stivuitoristul nu trebuie s prseasc instalaia atunci cnd aceasta are sarcina ridicat. Cile de circulaie cu nclinare mai mare de 3 se vor marca. La translatoare stivuitoare trebuie s fie respectate urmtoarele spaii de siguran: - spaiul de siguran superior, pn la elementele cele mai de jos ale plafonului, s fie de cel puin 75 mm; - spaiul de siguran inferior, pn la podea, s fie de cel puin 50 mm; - spaiul de siguran pe orizontal, fa de rafturi, s fie cel puin 50 mm. La utilizarea (exploatarea) crucioarelor de manipulare cu acionare manual se vor respecta prevederile n legtur cu efortul fizic stabilite prin normele generale i specifice de protecia muncii. n timpul utilizrii (exploatrii) stivuitoarelor, proprietarul sau deintorul acestora va respecta Normele generale i specifice de protecia muncii i Normele generale i specifice pentru prevenirea i stingerea incendiilor valabile a RM.

Pentru funcionarea n condiii de siguran, stivuitoarele vor fi supuse unui regim special de supraveghere n conformitate cu prevederile prescripiei tehnice i ale instruciunilor de exploatare elaborate de productor. Unitile care dein i/sau exploateaz stivuitoare sunt direct rspunztoare pentru funcionarea acestora n condiii de siguran. n vederea aplicrii prevederilor prescripiei tehnice, privind securitatea n funcionarea stivuitoarelor, unitile care folosesc aceste instalaii vor numi personal tehnic, ingineri i tehnicieni de specialitate, n raport cu numrul i complexitatea instalaiilor. 1.Cartea stivuitorului: Cartea stivuitorului trebuie sa contina: a)Cartea stivuitorului partea tehnica care va contine: -indicatii privind marcarea; -caracteristicele tehnice de baza ale stivuitorului; -caracteristicele dispozitivelor pentru prindere si ridicarea sarcinii (limite de utilizare,conditii normale de utilizare,instructiuni de utilizare si mentenanta); -planuri si scheme pentru: * punerea in functiune; * intretinerea si inspectia (scheme electrice,de ungere,hidraulice,etc.); * verificarea functionarii; * reparare; -instructiuni pentru: * transportul stivuitorului si subansamblelor; * montare si demontare; * instalare si reglare; * contraindicatii privind utilizarea stivuitorului; -instructiuni de utilizare a stivuitorului in medii potential explozive,cand este cazul. Cartea trebuie sa fie redactata sau tradusa in limba romana. b) cartea stivuitorului-partea de exploatare,in care se completeaza procesele-verbale de verificare, Cartea va fi completata cu documentatia de montaj(unde este cazul) 2. Registrul de eviden a supravegherii stivuitorului: Pentru fiecare stivuitor, unitatea deintoare va ntocmi un registru de eviden a supravegherii, n care stivuitoritii i eful echipei de ntreinere i revizie sunt obligai s scrie sub semntur toate observaiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor nscrie sub semntur remedierile care se execut ca urmare a observaiilor precum i descrierea succint a reparaiilor. Stivuitoritii vor consemna observaiile avute la preluarea stivuitorului, n timpul lucrului (dac este cazul) i la predarea acestuia sau la ncetarea lucrului. Dac nu au nimic de semnalat vor meniona n scris acest lucru la preluarea i la predarea stivuitorului. n registrul de eviden a supravegherii se vor nscrie, de asemenea, sub semntur dispoziiile pentru oprirea stivuitoarelor din funciune, ca urmare a unor deficiene care afecteaz sigurana n funcionare, inclusiv natura deficienelor respective. Registrul de eviden a supravegherii se va ntocmi si se va numerota, nurui i viza de ctre conducerea unitii deintoare. Registrul se va pstra n bune condiii. Persoana responsabila (compania de service) va verifica i viza acest registru periodic, cel puin o dat pe semestru. Completarea documentelor : Completarea documentelor se refera la ntocmirea unor rapoarte privind starea tehnica a stivuitorului n timpul exploatarii, a unor evenimente petrecute n timpul efectuarii activitatii de ncarcare / descarcare si transport a sarcinilor, precum si completarea unor documente necesare transportului de marfuri (sarcini), pe plan vertical si / sau orizontal .

B. Supravegherea:

Pentru ndeplinirea acestei activitati, stivuitoristul identifica si obtine documentele necesare transportului sarcinilor, nainte de nceperea activitatii propriu-zise. Acest lucru implica : - identificarea corecta si n timp util a documentelor care trebuie completate sau ntocmite ; - solicitarea catre angajator pentru a obtine autorizatiile speciale privind transportul sarcinilor cu grad ridicat de risc, ncadrate conform prevederilor legale, acolo unde este cazul . Completarea documentelor necesare se face respectnd urmatoarele : - documentele necesare efectuarii operatiilor sunt completate corect, respectnd metodologia si instructiunile de completare stabilite de catre angajator sau prevazute n prescriptiile tehnice; - documentele sau formularele sunt completate clar, citet, fara stersaturi, utiliznd termeni tehnici specifici ; - datele nscrise n documente sau formulare sunt exacte si complete . Rapoartele referitoare la starea tehnica a stivuitorului sau la evenimentele petrecute n timpul exploatarii, trebuie sa fie complete, sa contina toate informatiile necesare, sa fie redactate ntr-un limbaj clar, concis si cu utilizarea temenilor tehnici corecti. Aceste rapoarte tehnice trebuie ntocmite si predate la termenele stabilite de catre angajator . Pentru fiecare stivuitor deintorul va ntocmi un registru de eviden a supravegherii n care stivuitoristii i eful echipei de ntreinere i revizie periodic sunt obligai s consemneze sub semntur toate observaiile asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor consemna sub semntur remedierile care se execut ca urmare a observaiilor, precum i descrierea succint a acestora. Stivuitoristii vor consemna observaiile proprii la preluarea stivuitorului, n timpul lucrului (dac este cazul) i la predarea stivuitorului sau la ncetarea lucrului. Dac nu au nimic de consemnat, vor meniona, n scris, acest lucru la preluarea i la predarea stivuitorului. De asemenea, n registrul de eviden a supravegherii se vor consemna sub semntur dispoziiile privind oprirea stivuitoarelor din funciune ca urmare a unor deficiene care afecteaz sigurana n funcionare, inclusiv natura deficienelor respective. Registrul de eviden a supravegherii se va ntocmi (Model registru in anexa 2), se va numerota, nurui, sigila i semna de ctre responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiei sau conducerea deintorului. Registrul se va pstra n condiii bune la utilajul respectiv. Persoana responsabila va verifica i va viza acest registru periodic, cel puin o dat pe semestru. Registrul va cuprinde urmatoarele: 1. Pe coperta: a. REGISTRU DE EVIDENTA A SUPRAVEGHERII; b. Denumirea si adresa unitatii detinatoare; c. Numarul si anul fabricatiei stivuitorului; d. Numarul de inregistrare in evidenta (daca este) sau, dupa caz, a unitatii detinatoare; e. Caracteristicile tehnice principale ale utilajului; f. Periodicitatea stabilita pentru lucrarile de intretinere, revizie periodica si revizie generala. 2. In interior se vor inscrie, pe coloane: a. Numarul curent; b. Data; c. Operatiile de intretinere, revizie periodica, revizie generala efectuate, precum si, dupa caz, constatarea unor deficiente sau deranjamente in timpul exploatarii; d. Principalele lucrari executate, ca urmare a celor de la pct. c; e. Numele, prenumele si semnatura persoanei care a constatat deficiente sau deranjamente ale utilajuluiei;

f. Numele, prenumele si semnatura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizie periodica, revizie generala sau pentru inlaturarea deficientelor si deranjamentelor constatate in timpul exploatarii; g. Semnatura Persoanei responsabile de intretinere; h. Observatii. 3. Pe ultima pagina se va scrie: Se certifica de noi ca prezentul registru, snuruit, contine . Pagini numerotate (in cifre si litere) Semnatura si stmpila detinatorului.

PROCEDURA DE LUCRU CU STIVUITORUL IN CONDITII DE SIGURANTA

1. Inainte de utilizarea stivuitorului verificati: directia; semnalele de avertizare; frana de mana si pedala de frana; furcile;

daca exista scurgeri de ulei; alte verificari recomandate de catre producator

73

2.

Manevrarea stivuitorului se face doar din scaunul de conducere al utilajului

- pozitie incorecta de manevrare a stivuitorului de catre operator, ceea ce poate duce la accidente, atat ale persoanei care opereaza, cat si ale altor persoane din apropierea stivuitorului; pozitia corecta de manevrare a stivuitorului de catre operator;

pozitia corecta de manevrare a stivuitorului de catre operator; Atentie: Manevrarea stivuitorului se va face doar de catre personal autoizat!

74

3.

Furcile trebuie introduse astfel incat sarcina sa se gaseasca cat mai aproape posibil de cadrul de ridicare al furcilor

-preluarea incorecta a sarcinii (numai cu varfurile furcilor) poate cauza rasturnarea acesteia in timpul transportului, cu repercusiuni neplacute si asupra stivuitorului;

pozitionarea corecta a sarcinii transportate cu ajutorul stivuitorului Atentie: Manevrarea stivuitorului se va face doar de catre personal autoizat!

75

4.

Evitarea transportului unei sarcinii pe o distanta lunga

transport incorect al sarcinii datorita pozitionarii acesteia doar in partea din fata a furcilor, cat si datorita nerespectarii diagramei de functionare a stivuitorului oferita de catre producator

sarcina este pozitionata corect pe furci si este respectata si diagrama de transport emisa de catre producator;

76

5. Nu supraincarcati stivuitorul!

supraincarcarea stivuitorului cu sarcina care depaseste sarcina maxima admisa de catre producator poate duce la accidente;

exploatarea corecta a stivuitorlui cu transportarea sarcinilor respectand diagrama de sarcina admisa a producatorului

77

6. A se evita viteza excesiva la deplasarea stivuitorului, atat cu sarcina, cat si fara sarcina

folosirea vitezei excesive poate cauza accidente;

manevrarea stivuitorului cu o viteza adecvata poate preintampina eventualele accidente cauzate de o viteza excesiva;

78

7. La efectuarea virajelor este recomandata incetinirea vitezei

folosirea vitezei la efectuarea virajelor poate duce la rasturnarea stivuitorului cu consecinte grave;

la efectuarea virajelor se recomanda incetinirea vitezei, franarea si accelerarea facandu-se cu atentie.

79

8. La preluarea unei sarcini de la inaltime este interzis a se deplasa ulterior stivuitorul fara ca furcile sa fie coborate pana aproape de nivelul solului, pana la o inaltime care sa permita transportul fara pericol al sarcinii

-pericol de rasturnare si cadere a marfurilor

deplasarea stivuitorului se face abia dupa ce furcile cu sarcina de transportat au fost coborate pana la nivelul minim la care sa se poata realiza deplasarea stivuitorului;

80

9. A nu se folosi pasarele care se pot deplasa pentru trecerea stivuitorului

utilizarea unor pasarele neadecvate, care pot sa se deplaseze sau sa alunece, pentru trecerea stivuitorului poate duce la accidente; lasarea libera a rotilor camioanelor sau remorcilor poate deasemenea provoca accidente;

utilizarea puntilor de legatura nedeplasabile (fixe) sau care sa nu alunece duc la utilizarea in conditii de securitate a stivuitorului; se recomanda blocarea rotilor camioanelor sau remorcilor chiar daca frana de mana este trasa;

81

10. Se recomanda mersul cu spatele atunci cand sarcina impiedica sau mascheaza privirea spre fata a operatorului stivuitorului

mascarea privirii operatorului stivuitoruluide catre sarcina poate conduce la accidente;

la transportul sarcinilor care mascheaza privirea operatorului, este recomandat mersul cu spatele pentru evitarea oricaror accidente cauzate de lipsa de vizibilitate; 82

11. Operatorul stivuitorului trebuie sa priveasca intotdeauna pe directia sensului de mers

neatentia la sensul de mers al stivuitorului poate cauza accidente;

in timpul lucrului cu stivitorul, operatorul trebuie sa priveasca intotdeauna in directia sensului de miscare al stivuitorului pentru a evita accidentele.

83

12. Trebuie avuta grija fata de persoanele care se gasesc in apropierea sarcinii ridicate de catre stivuitor

la manevrarea sarcinii ridicate trebuie ca operatorul stivuitorului sa se asigure ca persoanele din imediata apropiere nu sunt in pericol de accident;

operatorul stivuitorului trebuie sa se asigure ca persoanele din imediata apropiere a locului unde este manevrata sarcina ridicata nu sunt pusi in pericol de catre stivuitor;

84

13. Este strict interzis a se transporta persoane cu ajutorul stivuitorului

operatorul stivuitorului nu poate transporta persoane cu ajutorul dispozitivului de ridicare al utilajului

transportul persoanelor cu ajutorul stivuitorului este strict nterzis;

85

14. Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitorului nu este permisa

este interzis a se ridica persoane cu ajutorul dispozitivului de ridicare al stivuitorului;

in anumite situatii exceptionale este posibila ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitorului, insa doar cu acordul persoanelor responsabile din partea ISCIR cu exploatarea utilajului, si folosind o nacela care respecta normele de securitate a muncii; 86

15. Stivuitorul trebuie astfel parcat incat sa nu stanjeneasca trecerea

parcarea stivuitorului se va face astfel incat sa nu fie un obstacol periculos;

parcarea in pozitie corecta a stivuitorului;

87

TEMA:8

INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA: INTRETINEREA SI REVIZIA STIVUITOARELOR:

Standardele internationale cer ca stivuitoarele sa fie verificate periodic in locuri speciale de service pentru a descoperi eventuale defectiuni, iar pentru stivuitoarele care sint folosite, zilnic trebuie verificate de catre operatori. Pentru stivuitoarele care sint folosite continuu, verificarea starii de functionare se face la terminarea fiecarui schimb. Daca stivuitorul este gasit cu defectiuni ce face utilizarea lor nesigura, acestea se vor scoate automat din functiune pina ce vor fi reparate. In plus, in cartea stivuitorului, sunt prevazute verificarile de rutina ce se fac la intretinerile periodice preventive. Aceste verificari trebuie sa fie facute de cate personal instruit, calificat si autorizat pentru a mentine stivuitorul in intr-o stare tehnica ce asigura securitatea personalului de manevrare. Atunci cind sunt inlocuite diferite piese, subansamble, asigurati-va ca piesele folosite sunt cele originale. Nu este permisa scoaterea, eliminarea diferitelor echipamente ce asigura lucrul in deplina securitate a stivuitorului. Orice modificare a capacitatii de incarcare se va face tinind cont de instructiunile de utilizare a stivuitorului. Masuri de siguranta ce trebuie luate in locul unde se executa intretinerea si revizia stivuitorului : Pentru a preveni producerea de accidente atunci cind executati intretinerea stivuitorului tineti cont de urmatoarele : Nu executati reparatii in locuri unde exista pericolul producerii incendiilor ; Asigurati-va ca spatiul este ventilat si aerisit corerspunzator; Nu folositi solutii inflamabile pentru curatirea stivuitorului ; Nu stationati (lucrati) niciodata sub furcile ridicate sau sub orice parte a stivuitorului care este suportata numai de presiunea uleiului hidraulic. Asigurati-va ca acestea sunt asigurate cu suporti speciali ; Pentru a preveni accidentele provocate de pornirea accidentala a motorului, luati cheia din contact iar daca se lucreaza la instalatia electrica, deconectati bateria de acumulatori inainte de a incepe reparatia.

A. Intretinerea si revizia stivuitorului:

(1) ntreinerea i revizia periodic a stivuitoarelor trebuie s fie efectuate de ctre un agent economic autorizat, denumit n continuare ntreintor, care dispune de personal calificat i instruit n acest scop, compus din lctui mecanici, electromecanici i electricieni, constituii n echipe conduse de personal tehnic de specialitate (inginer, subinginer, maistru sau tehnician). Condiiile privind autorizarea ntreintorilor, precum i obligaiile i responsabilitile care le revin, sunt precizate in cartile tehnice. 1. Condiia de baz pe care trebuie s o satisfac ntreinerea i revizia periodic a stivuitoarelor i componentelor de securitate destinate acestora este asigurarea funcionrii acestora n condiii de siguran pe toat perioada de utilizare (exploatare). Pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizie periodic, se determin iniial starea tehnic a stivuitorului i principalele operaii care urmeaz a se efectua. Acestea constau, n general, n: - curarea stivuitorului; - controlul pornirii motorului i al strii tehnice a bateriei de acumulatori; - controlul sistemului de frnare i de direcie;

- controlul nivelului uleiului; - verificarea strii de uzur a lagrelor i a bunei funcionri a sistemului de ungere; - ungerea i gresarea pieselor supuse frecrii, conform schemei de ungere; - verificarea funcionrii i etaneitii circuitelor hidraulice; - verificarea funcionrii componentelor de securitate i reglarea acestora; - verificarea funcionrii mecanismelor stivuitorului i remedierea sau nlocuirea subansamblurilor uzate; - verificarea elementelor de manipulare a sarcinii; - strngerea i verificarea elementelor de mbinare, a articulaiilor, a dopurilor de golire i de control i a piulielor jenilor; - verificarea fixrii tampoanelor i a opritoarelor; - verificarea instalaiei electrice de comand i semnalizare; - verificarea roilor de rulare i a strii pneurilor. 2. ntreinerea i revizia periodic a prii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu instalaia scoas complet dintre rafturi, de pe o platform fix prevzut cu balustrade de protecie. 3. Periodicitatea i volumul lucrrilor de ntreinere i revizie periodic se vor stabili n funcie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcionare i condiiile de mediu n care lucreaz acesta. 5. ntreintorii vor ine, la zi, evidena lucrrilor executate ntr-un registru numerotat, nuruit si sigilat . 6. Lucrrile de ntreinere i revizie periodic efectuate se vor consemna n registrul de eviden a supravegherii stivuitorului sub semntur. 7. La efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizie periodic a stivuitoarelor se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea avariilor i accidentelor. 8. La efectuarea lucrrilor de ntreinere i revizie periodic a stivuitoarelor, ntreintorul i proprietarul/deintorul vor respecta Normele generale i specifice de protecia muncii i Normele generale i specifice pentru prevenirea i stingerea incendiilor valabile a RM 9.ntreintorii, autorizai pot efectua i lucrri de montare i/sau reparare stivuitoare, dar numai n condiiile precizate de prezenta prescripie tehnic

In cartea stivuitorului, partea tehnica, se gaseste schema cu periodicitatea executarii lucrarilor de intretinere si revizie. Periodicitatea lucrarilor de intretinere difera de la stivuitor la stivuitor. In aceasta schema este trecuta si inspectia zilnica, ce se executa la fiecare 8 ore de functionare de catre stivuitoristul de serviciu.

B. INSPECTIA ZILNICA A STIVUITORULUI : Incepeti inspectia zilnica prin verificarea echipamentului de protectie a stivuitorului. Echipamentul de protectie pe care trebuie obligatoriu sa-l verificati este: Centura de siguranta; Lumina de avertizare; Luminile de mers inapoi Claxonul

89

1.Verificati jocul directiei prin manevrarea volanului, liber, in ambele sensuri de rotatie. Miscarea libera a volanului nu trebuie sa depaseasca 2 inch

2.Verificati frinele. Pedala de frina trebuie sa se apese usor, nu e nevoie de un efort excesiv pentru a actiona. Pedala nu trebuie sa ramina apasata dupa actionare. Cind conduceti stivuitorul, frina nu trebuie sa cauzeze deraparea stivuitorului. Daca frinele scot zgomote suspecte, trebuie anuntata imediat echipa de interventie. Nu uitati sa verificati frina de parcare.

3.Verificati sa nu existe deformatii permanente la catarg, fisuri, sau parti ale lanturilor de ridicare uzate, verificati sa nu existe scurgeri de ulei hidraulic pe la simeringurile cilindrului de ridicare. Retineti! Nu va introduceti miinile in mecanismele de ridicare.

90

4.Verificati cu atentie imbinarile instalatiei hidraulice pentru eventuale scurgeri.

5.Manetele de comanda trebuie sa se comande usor si sa revina in pozitia neutra in momentul cind sint lasate libere. Verificati sa nu existe miscari bruste in miscarea furcilor sau catargului. Sa nu existe intirzieri in executiea comenzilor.

6.Verificati cauciucurile pentru a vedea daca uzura nu este pronuntata, exista bucati lipsa sau nu sint in bune conditii.Periodic verificati presiunea din pneuri. Folositi dispozitivele de protectie pentru unflat cauciucuri atinci cind refaceti presiunea.

91

7.Verificati existenta unor scurgeri de: lichid de frina, ulei hidraulic, lichid de racire, ulei de transmisie. Nu puneti in functiune utilajul daca descoperiti astfel de scurgeri.

Verificati: Nivelul si presiunea uleiului; Nivel combustibil; Nivelul si temperatura lichidului de racire; Cureaua ventilatorului; Conexiunea bateriilor de acumulatori; Nivelul de incarcare a bateriilor de acumulatori; Este responsabilitatea voastra ca manevrant sa verificati, zilnic, utilajul si sa consemnati rezultatul verificarilor in Registrul de evidenta a supravegherii stivuitoarelor.

B. REPARATIA STIVUITORULUI.
1. REPARAREA I VERIFICAREA TEHNIC DUP REPARARE (RC) Condiii privind repararea Condiia de baz pe care trebuie s o satisfac repararea stivuitoarelor este asigurarea funcionrii acestora n condiii de siguran pe toat perioada de utilizare (exploatare). Repararea stivuitoarelor trebuie s fie fcut de ageni economici care dispun de mijloacele tehnice corespunztoare . naintea nceperii lucrrilor de reparare, reparatorul va ntocmi o tehnologie (fi tehnologic) de reparare din care s rezulte lucrrile care urmeaz s fie efectuate, precum i condiiile tehnice de reparare, verificrile i ncercrile necesare. Reparatorul rspunde de alegerea corect a procedeelor tehnologice de reparare i de calitatea reparaiei i a materialelor folosite, n conformitate cu prevederile proiectului/tehnologiei de reparare i cu instruciunile de reparare a stivuitoarelor. La lucrrile de reparare a stivuitoarelor trebuie s fie folosit personal calificat i instruit n acest scop. La efectuarea lucrrilor de reparare a stivuitoarelor se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea avariilor i accidentelor.

92

C. VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA A STIVUITORULUI :

A. Verificarea tehnic oficial (la prima punere n funciune): nainte de nceperea verificrii se va face instructajul de protecia muncii persoanelor participante, de ctre deintorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi ndeprtate din raza lui de aciune. Verificarea tehnic oficial trebuie s stabileasc dac : exist cartea stivuitorului - completat cu documentaia de montaj, dup caz; exist declaraia de conformitate a stivuitorului; exist procesul - verbal de probe de cas cu rezultate corespunztoare; stivuitorul a fost executat, echipat, montat i instalat n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice; stivuitorul supus la ncercri a corespuns i funcioneaz normal; este asigurat ntreinerea i revizia de ctre o unitate autorizat; personalul de manevrare este instruit i autorizat; construcia metalic i mbinrile acesteia nu prezint defecte vizibile; instalaia electric este echipat cu dispozitivele de protecie necesare i prevzut cu inscripionrile corespunztoare; sunt prevzute pe stivuitor: plac cu sarcina maxim admis, inscripionri de avertizare i plcue de fabricaie. Acestea trebuie s corespund cu stivuitorul prezentat pentru verificri. Verificarea tehnic oficial const din: a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului; b) ncercri n gol; c) ncercri n sarcin: -statice; -dinamice; d) ncercri de stabilitate; e) alte ncercri. ncercrile n gol se efectueaz prin acionarea mecanismelor stivuitorului, fr sarcin. Cu aceast ocazie se verific i funcionarea componentelor de securitate, cu excepia limitatorului de sarcin. 1. Autorizatia de functionare: Stivuitoarele pot fi puse n funciune numai dup obinerea avizului pozitiv din partea verificatorilor. 2. Incercari statice si dinamice: Incercarea statica: ncercarea static se efectueaz cu un coeficient de incercarede 1,25. Sarcina este ridicat la 100 mm de sol, timp de 10 minute, i numai dac verificrile i ncercrile anterioare au avut rezultate corespunztoare. Dac mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat n acest scop, ncercarea se va face ridicndu-se o sarcina cu un coeficient de incercare de 1,1 i adugndu-se fr ocuri diferena pn la valoarea cu care trebuie s fie verificat stivuitorul. Nu este admis deformaia permanent a structurii portante (furci, mese, catarg, coloan). Pentru aceast ncercare se vor lua msuri speciale n vederea evitrii pericolului de rsturnare (legare cu lanuri, cabluri etc.). Dac la ncercarea static stivuitorul s-a comportat corespunztor se va trece la efectuarea ncercrilor dinamice. ncercrile dinamice: Se execut cu sarcina nominal. Micrile se vor executa n felul urmtor:

93

- separat pentru fiecare micare a stivuitorului; - porniri i opriri pentru fiecare micare; - lent i fr ocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului. Pentru stivuitoarele cu nlimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea corespunztoare capacitii stivuitorului la nlimea de ridicare maxim. Se urmrete ca prinderea furcilor s nu permit: - o dezgare nedorit (n special n timpul coborrii, dac furca se izbete de un obstacol); - o alunecare lateral liber (nefuncionalitatea dispozitivului de zvorre). Sarcina nominal ridicat la orice nlime cu catargul n poziie vertical trebuie s-i menin nlimea. Coborrea de la sine a sarcinii nominale, n timp de 10 minute, nu trebuie s depeasc: - 20 mm n cazul palanului dublu; - 30 mm n cazul palanului triplu; - 40 mm n cazul palanului cvadruplu; - 100 mm n cazul acionrilor hidraulice. Verificarea vitezei de coborre a sarcinii, n cazul scderii brute a presiunii fluidului de lucru, se face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborre a sarcinii va fi limitat de ctre o component de securitate la maximum 30 m/min. Verificarea funcionrii limitatorului de sarcin, care const dintr-o supap care acioneaz n cazul creterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizeaz prin ncercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% dect sarcina nominal. Se vor verifica scprile de fluid ale sistemului hidraulic. Translatoarelor stivuitoare li se verific suplimentar funcionarea paracztoarelor cu o suprasarcin cu 10% mai mare dect sarcina nominal. ncercarea const n simularea creterii vitezei de coborre a mecanismului de stivuire care trebuie s comande acionarea paracztoarelor. Paracztoarele trebuie s acioneze sigur i simultan pe glisierele coloanei att la creterea vitezei de coborre peste limitele admise ct i n cazul ruperii cablului de traciune. n cazul translatoarelor stivuitoare, care n locul paracztoarelor au n componen o frn de siguran (de avarie), se verific nchiderea ei n mod automat sub aciunea limitatorului de vitez. ncercrile de stabilitate se realizeaz prin coborrea sarcinii nominale i oprirea brusc a acestei micri, care nu trebuie s provoace rsturnarea stivuitorului. Dac n cartea stivuitorului nu se precizeaz nclinarea maxim admis a terenului pe care poate circula acesta, se vor efectua ncercrile de stabilitate n conformitate cu prevederile standardelor n vigoare. Concluziile verificrii tehnice oficiale Autorizarea de funcionare se acord numai dac rezultatele verificrii tehnice oficiale satisfac prevederile prezentei prescripii tehnice, printr-un proces-verbal n care se consemneaz parametrii de funcionare aprobai, precum i data urmtoarei verificri (luna i anul), care nu va fi mai mare de patru ani. Evidena stivuitoarelor va fi inut de ctre unitile deintoare ntr-un registru. Unitatea deintoare este obligat s pstreze n bune condiiuni cartea stivuitoruluipartea de exploatare la care se va ataa documentaia tehnic. Este interzis acordarea autorizrii de funcionare cu condiia nlturrii ulterioare a unor deficiene care afecteaz securitatea n funcionare. Deficienele menionate n procesul-verbal de autorizare trebuie s fie remediate n termenele stabilite. Neandeplinirea dispoziiilor date prin procesul - verbal atrage dup sine anularea autorizaiei de funcionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri.

94

Se interzice acordarea autorizaiei de funcionare, cel puin, n urmtoarele cazuri: - documentaia tehnic de nsoire i documentaia tehnic de montare lipsesc sau sunt incomplete; - componentele de securitate funcioneaz defectuos; - frnele mecanismelor funcioneaz defectuos; - protecia mpotriva tensiunilor de atingere nu este asigurat i poate exista pericol de electrocutare; - lipsesc sau nu funcioneaz dispozitivele de semnalizare optice sau acustice; - instalaia electric este executat defectuos, prezentnd pericol de electrocutare; - modul de fixare a elementelor de rezisten, lanurilor sau a altor dispozitive de prindere a sarcinii este necorespunztor i poate produce avarii sau accidente; - se constat fisuri n structura portant a stivuitorului; - sunt slbite mbinrile principale ale construciei metalice; - exist deformaii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcia metalic; - dac n urma ncercrii statice a intervenit o deformaie permanent a structurii portante; - la ncercrile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obinut rezultate corespunztoare; - calea de rulare (inele de rulare) prezint erpuiri, denivelri, pante sau abateri de la paralelism peste limitele admise; - stabilitatea stivuitorului nu este asigurat; - instalaia hidraulic prezint scpri de fluid; - contragreutile nu corespund sau nu sunt bine fixate; - au fost montate pe stivuitor instalaii suplimentare, fr legtur cu stivuitorul; - ntreinerea i revizia periodic nu sunt asigurate de ctre ageni economici autorizai. De asemenea, nu se va acorda autorizaia de funcionare dac la verificarea tehnic se constat orice alte deficiene care pot genera avarii sau accidente. B. Verificari tehnice periodice la scadenta: n timpul exploatrii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verificri tehnice periodice. Cu aceast ocazie se verific starea tehnic a stivuitorului. Dac rezultatele verificrilor tehnice i ncercrilor, comparativ cu prevederile documentaiei tehnice nsoitoare i ale prezentei prescripii tehnice, au corespuns se ntocmete un proces-verbal de verificare prin care se acord autorizarea de funcionare n continuare, fixndu-se i data (luna i anul) urmtoarei verificri tehnice oficiale care nu va fi mai mare de 3 ani. Scadena se stabilete n funcie de complexitatea, locul de instalare, condiiile de mediu i regimul de funcionare, vechimea n serviciu i starea tehnic ale stivuitorului. Dac rezultatele sunt necorespunztoare, deficienele se consemneaz n procesulverbal i nu se acord autorizaia de funcionare. Cu aceast ocazie se va efectua o examinare vizual amnunit a braelor de furc. n cazul constatrii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv. Se vor verifica n mod special clciul braelor i agtorile furcilor. Uzura prilor orizontale i verticale ale furcilor nu trebuie s depeasc 10% din grosimea acestora. Diferena de nlime a captului liber al furcii fa de poziia iniial nu trebuie s depeasc 3% din lungimea prii orizontale. n caz contrar furcile se vor retrage din funcionare. Autorizarea de funcionare n continuare se va acorda numai dac la verificrile tehnice i ncercrile efectuate se constat ndeplinirea tuturor cerinelor de securitate prevzute n prescripia tehnic. Rezultatele verificrii tehnice se vor consemna ntr-un proces-verbal. din Examinrile i ncercrile periodice nu trebuie s fie mai dure dect cele cerute nainte de punerea n funciune a stivuitorului. Aceste ncercri nu trebuie, prin repetarea lor, s cauzeze uzura excesiv sau scderea rezistenei care ar duce la diminuarea securitii 95

stivuitorului. TEMA:9

AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

1. Cauzele avariilor si accidentelor: Stivuitoarele prin natura lor, prin modul lor de functionare, prezinta unele particularitati, datorita: duratei relative scurte de lucru, la un obiectiv sau la un loc de lucru, cind pregatirile inainte de punerea in functiune a instalatiei de ridicat sunt in majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scazut, uneori sunt chiar neglijate; duratei de lucru, la un obiect, cand sunt necesare deplasari repetate ale instalatiei de ridicat, in consecinta apar solicitari suplimentare, datorita manipularilor; conditiilor diferite de lucru de la un loc la altul, de la o zona la alta, ceea ce face ca diversitatea mare de operatii la care trebuie sa participe stivuitoarele contribuie la grabirea procesului de uzura al acestora. Principalele particularitati prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si accidentelor, ci ca sa atraga atentia in mod deosebit ca ele se pot produce, dar in acelasi timp pot fi evitate. Gruparea accidentelor si avariilor: Dupa natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fara accidente umane. Avariile cu accidente umane cat si cele fara accidente umane, dupa cauzele care leau produs, se pot grupa astfel: - avarii cauzate de personalul de deservire; - avarii cauzate de exploatarea necoprespunzatoare a stivuitoarelor; - avarii datorate unor instalatii de ridicat necorespunzatoare; - alte cauze, diferite de cele anterioare. Avarii cauzate de personalul de conducere: Avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit; Avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav, obosit, in stare de ebrietate, stare deprimata); avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de intretinere si revizie, etc.).; Avarii cauzate de exploatarea neautorizata a stivuitoarelor: - avarii produse datorita nerespectarii prescriptiilor tehnice; - conditii de lucru; - depasirea sarcinilor nominale de ridicat; - nerespectarea parametrilor tehnici constructivi; - montajul necorespuzator al instalatiilor de ridicat prin nerespectarea indicatiilor de montaj; - nerespactarea intretinerilor si reviziilor periodice de mentinerea starii tehnice normale de lucru; - avarii produse ca urmare a nerespectarii instructiunilor de supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in ceea cea mai mare parte coincide cu cele date de prescriptiile tehnice proprii fiecarei instalatii de ridicat; - nerespectarea obligaiilor generale de lucru cu stivuitoarele; - nerespectarea obligaiilor inainte de nceperea lucrului, in timpul lucrului si la terminarea acestuia de catre personalul de deservire; - neefectuarea verificarilor si controlului zilnic periodic. Avariile cauzate de folosirea unor instalatii de ridicat necorespunzatoare: - avarii produse datorita unor defectiuni la instalatia electrica; - avarii produse prin mentinerea in lucru a unor instalatii improvizate; - lucru cu dispozitive de protectie, de siguranta si semnalizare defecte; 96

mentinerea in exploatare a mecanismelor cu frane electromagnetice sau electrice nereglate; - utilizarea unui sistem de iluminare necorespunzator; - avarii produse datorita unor defectiuni ale mecanismelor; - sisteme de reglare nereglate sau defecte; - sisteme de actionare nesigure; - transmisii cu functionare anormala (roti dintate uzate, arbori solicitati in timp, transmisii hidraulice nesigure, cu pierderi de lichid hidraulic); - deformatii in timpul lucrului ale lonjeroanelor; - fisuri vizibile si invizibile nesesizate la elementele constructiei metalice si a sudurilor, in special a celor de rezistenta. Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare: - actiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevazute (rafale de vant, explozii, etc.); - calamitati (alunecari de teren, cutremure, inundatii) in zonele de lucru ale instalatiilor; - defecte ascunse in materialul elementelor portante(sufluri, incluziuni metalice ); - tamponari in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje. Dupa cum se poate observa cu usurinta si din grupa avariilor, cauzele producerii accidentelor se pot grupa astfel: a. cauze dependente de actiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica, urmrire si supraveghere); b. cauze independente de actiunea personalului de deservire (actiunea unor sarcini neprevazute, calamitati, defecte ascunse de material); c. cauze combinate. OBSERVATII: este necesar de la inceput sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau accident concura mai multi factori: rareori acestea actioneaza in mod singular, in toate cazurile insa, actiunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu exceptia perioadei de repaus in care acesta lipseste; numai o analiza atenta si obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cazul, poate consemna, in functie de gravitate, locul corect pe care fiecare factor a influientat producerea accidentului; respectarea intocmai a unor norme prescrise reprezinta fidelitatea practica a unei gandiri, a unor conditii care au stat la baza conceperii si proiectarii instalatiei de ridicat, reprezinta ceea ce se cheama premizele unei functionari sigure, indelungate; orice abatere de la aceste reguli, instructiuni sau norme s-a soldat cu avarii sau accidente, unele mai grave, altele mai neinsemnate. a. Cauze dependente de actiunea personalului de intretinere: - organizarea locului de lucru, necorespunzatoare, cerintelor tehnice de functionare a stivuitoarelor; - amplasarea pe terenuri ale caror capacitate portanta este sub nivelul admisibil; - executia cailor de rulare cu abateri mai mari decat cele normale, prescrise in cartea tehnica a stivuitorului; - exploatarea acestor cai de rulare fara o dotare corespunzatoare cu dispozitive de protectie si siguranta (tampoane opritori, impamantare); - folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fara stabilirea in prealabil a tehnologiei lucrarilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele necesare executiei in deplina siguranta a lucrarilor de constructii montaj; - folosirea unor stivuitoare necorespunzatoare, a caror stare tehnica se afla sub nivelul normelor; - folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat; - personal de intretinere si reparatii neautorizat; - depasirea incarcaturii nominale; 97

ridicarea de sarcini folosind dispozitive de prindere improvizate, neverificate sau necorespunzatoare; - lucru cu stivuitoare in zone periculoase; - lucrul pe timp de noapte; - folosirea stivuitoarelor cand conditiile meteo nu sint corespunzatoare (vant puternic); - comandarea efectuarii a unor operatii simultane fara a fi permisa prin normele tehnice de exploatare. b. Cauze independente de actiunea personalului de exploatare: - Actiunea vantului in rafale puternice, mai ales in zona de est a tarii, actiune care nu poate fi prevazuta sau preantampinata; - Calamitati, si anume: cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor cauze din afara; - Defecte ascunse de material; - Etc. c. Cauze combinate: - Depasirea momentului sarcinii; - Combinarea miscarilor; In ambele cazuri, cauzele se datoresc in aceeasi masura organizarii necorespunzatoare a locului de munca, nerespectarii instructiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizarii stivuitoarelor in conditii diferite de prescriptiile tehnice proprii ale acestora.

98

TEMA:10

Masuri de prim ajutor in caz de avarii, de incendiu si in caz de accidente la stivuitoare

1. Primul ajutor in caz de avarii: In cazul aparitiei unei avarii care duce la folosirea stivuitoarelor in conditii de insecuritate, stivuitoristul are obligatia de a interveni astfel: - opreste imediat lucrul; - asigura incarcatura de pe furci; - imprejmuieste zona pentru a preveni aparitia de accidente; - anunta imediat echipa de interventie; - nu va pune stivuitorul in functiune decat dupa interventia autorizata a echipei de interventie si numai dupa o verificare atenta a starii de functionare a instalatiilor stivuitorului si in special a componentelor de securitate 2. Primul ajutor in caz de accidente: Primul ajutor in caz de accidente trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta (salvator); Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special in ingrijirea medicala, trebuind sa rezolve, prompt si competent, cazurile care pun in pericol imediat viata bolnavului: accidente de munca, de circulatie, hemoragii, afectiuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator etc.; Pentru rezolvarea acestor cazuri, asistenta medicala de urgenta se acorda in trei etape: - la locul accidentului; - in timpul transportului; - in unitatile sanitare. Acordarea primului ajutor la locul procucerii unui accident este o obligatie profesionala. In conformitate cu legislatia actuala in vigoare de protectie a muncii (Legea SSM), obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii. Obligatia salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii nu vor afecta principiul responsabilitatii conducatorului unitatii. In unitatile cu riscuri profesionale, sunt organizate servicii medicale de intreprindere, in a caror obiectiv intra si primul ajutor in caz de accidente Cel care acorda primul ajutor (salvatorul) nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite: - inrautatirea starii accidentatului; - aparitia altor complicatii; - producerea mortii victimei. Salvatorul de la locul de munca este important si de neanlocuit, deoarece: - el se gaseste la locul si momentul producerii accidentului; - el este colegul de munca al victimei. Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori suficienta. Actiunea sa se termina atunci cand victima este preluata de salvatorii profesionisti, in unitati medicale. ATENTIE: Cand NU sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim ajutor si va gasiti in preajma unui accidentat, nu interveniti cu orice pret: aceasta constituie o grava eroare! 99

La ordinul salvatorului sosit, anuntati accidentul si cereti ajutor de specialitate; Chemati pe cel mai apropiat salvator; Anuntati cat mai repede orice accident, oricat de benign (usor) ar parea, la cel mai apropiat post de prim ajutor si chemati salvatorul; Organizati protectia victimei si preveniti extinderea starii de accident; Nu atingeti victima. In cazul producerii unui accident, interventia imediata a salvatorului are in vedere: - analiza situatiei; - protejarea victimei; - examinarea victimei; - anuntarea accidentului; - acordarea primului ajutor; - supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate. Prima obligatie a fiecarui salvator este de a asigura securitatea victimei (evitarea unei explozii, electrocutare, strivire,), de a elimina orice cauza imediata care ar putea actiona in defavoarea ei. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea. Salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care, prin agitatia pe care o creaza, prin actiuni sau sfaturi nepotrivite, dauneaza salvarii victimei, instituind un baraj de securitate marcat vizibil in jurul victimei. 3. Prim ajutor in caz de incendiu: Scopul primului ajutor este de a preveni si a combate, pe cat posibil, aparitia complicatiilor astfel: - stingeti focul, folosind stingatorul, aruncand peste victima o patura sau rostogolind-o la pamant; - calmati durerile administrand medicamente antianalgezice (algocalmin, antinevralgice etc., - dati victimei (constiente) sa bea apa minerala, ceai, sirop pentru compensarea pierderilor de lichide si saruri; - in cazul arsurilor superficiale este necesara imersia imediata a partii arse in apa rece sau alcool pentru a usura durerea, pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor. Daca imersia nu este posibila, aplicati pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau alcool; - indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse (inele, bratari, imbracaminte sau incaltaminte), inainte de aparitia inflamarii; - acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril. Nu aplicati lotiuni, alifii sau pansamente murdare si nici un caz uleiuri, pamant, balegar, cerneala, albastru de metilen etc. Nu spargeti basicile. Nu respirati si nu tusiti peste arsuri, nu pipaiti zona arsa; Nu indepartati imbracamintea de pe zona arsa. La arsuri mai serioase: - solicitati ajutorul medicului si acordati numai primul ajutor, dupa cum urmeaza; - controlati respiratia victimei si, daca este necesar, aplicati respiratia artificiala; - acoperiti usor zona cu un pansament curat, preferabil steril si lipsit de scame; - aplicati tratamentul pentru soc; asigurati transportarea victimei

100

TEMA:11 Legisla

ie, reglementri normative, instruc iuni.

Autorizarea stivuitoritilor

1 Condiii de autorizare Autorizarea stivuitoritilor se va face pe baza unui examen susinut n faa unei comisii de examinare compusa din profesorii centrului de instruire si dupa caz si de reprezentantii beneficiarului de servicii. Pentru a fi admii la examen, n vederea absolvirii cursului de conducator incarcator, absolvenii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: a) au vrsta de cel puin 18 ani mplinii; b) ndeplinesc condiiile de sntate pentru manevrarea stivuitoarelor i prezint o adeverin medical cu meniunea Apt pentru prestarea activitii de conducator incarcator; c) fac dovada c au absolvit cursurile teoretice i practice de specializare. d) ndeplinesc condiiile de practic stabilite de programul de formare profesionala. Dosarul de autorizare al persoanelor trebuie s conin: a) cererea de inscriere la cursuri; b)adeverina medical cu meniunea Apt pentru prestarea activitii de conducator incarcarcator (stivuitorist); c) copie de pe actul de studii; d) copie de pe buletinul de identitate; e) curriculum vitae (n original), dac este cazul; n curriculum vitae se vor preciza i detalia aspectele legate de vechimea n munc i experiena profesional n domeniul stivuitoarelor; f) o fotografie mrimea cm. Persoanele care au dosare incomplete nu vor fi admise la examen.

101

2.VERIFICRI OBLIGATORII EFECTUATE NAINTE DE NCEPEREA LUCRULUI CU nainte de nceperea lucrului,deserventul utilajului este obligat s se asigure c acesta funcioneaz n condiii de maxim siguran. Verificarea funcionrii sistemului de frnare: verificarea frnei de parcare(frna de mn),verificarea frnei de serviciu(frna de picior) , verificarea frnei electrice i a frnei de reversibilitate care nu trebuie s se fac cu ocuri. Testarea direciei: verificarea fixrii coloanei de direcie de ctre urubul de reglaj ; direcia trebuie s fie uor manevrabil,fr smucituri. Verificarea funciilor de operare: butonul general de avarie, levierele de comand hidraulic ,a cror funcionalitate la comenzile electrice ,date de butoanele de acionare ,trebuie s fie corect ,respectiv trebuie s fie sigure n poziia neutr . Verificarea contactului cu cheie: trebuie s se scoat cheia din el,iar cu cheia n poziia ,,zero sau cu cheia scoas din contact ,utilajul nu trebuie s mai fie n stare de funcionare. Verificarea cablurilor de alimentare,conexiunile si priza: trebuie s se afle n poziia de siguran care exclude scurtcircuitul electric prin lovire sau deteriorare,n timpul marului. Verificarea furcilor i a lanurilor: furcile trebuie s nu prezinte fisuri,s nu fie strmbe(nclinate),suportul furcilor nu trebuie s fie strmb sau deteriorat,lanurile trebuie s fie gresate(unse) i s nu prezinte elemente deformate sau fisurate. Verificarea proteciei deasupra capului i a bordului la stivuitor: trebuie fcut o inspecie vizual a fixrii i integritii aprtorii de deasupra capului operatorului. Verificarea roilor: se verific dac roile nu au corpuri strine sau sunt deformate,precum si starea lor de fixare si mobilitate. Alte verificri : se verific funcionalitatea sistemelor de avertizare ,siguran i protecie anticoliziune , a claxonului i a luminilor,precum i starea de curenie a elementelor de comand i a ghidajelor,precum si existenta placutelor indicatoare
UTILAJELE DE RIDICAT TRANSPORT I STIVUIT

-Nu este permis utilizarea stivuitorului dect n condiii de siguran constate in urma verificarilor de mai sus , dac prezint ghidaje i elemente de comand curate i cnd toate trapele sau capacele de protecie se afl la locul lor i nu sunt deteriorate. -Dac n urma verificrilor efectuate, este descoperit o defeciune, deserventul stivuitorului va anuna n scris atelierul de ntreinere, n vederea remedierilor; ntiinarea scris se depune la seful de departament.

ATENIUNE:

102

INSTRUCIUNI DE PROTECIA MUNCII

pentru exploatarea ELECTROSTIVUITORULUI

1. Manevrarea electrostivuitorului este permis numai persoanelor care au absolvit cursurile de conducator incarcator si numai pe terenuri neaccidentate si rezistente la greutatea utilajului plus cea manipulata. 2. naintea nceperii lucrului cu electrostivuitorul se va controla starea tehnic general, urmarind indicatiile din prescriptiile atasate:Verificari obligatorii la utilajele de ridicat ,transportat si stivuit. 3. Manipulantul electrostivuitorului va respecta urmtoarele prevederi : Toate persoanele trebuie tinute in afara zonei de lucru (zona de risc); daca cineva intra in zona de lucru, trebuie oprite toate miscarile stivuitorului si persoana trebuie invitata sa paraseasca zona. Cand va deplasati fara incarcatura, coborati furcile pana la nivelul solului,cu catargul vertical. Cand va deplasati cu incarcatura, aceasta trebuie ridicata la cel mult 300 [mm] deasupra solului , iar catargul trebuie pus in pozitie inclinata maxim pe spate. Caruciorul trebuie condus numai din scaunul soferului. In afara de sofer, nici o persoana nu trebuie sa se gaseasca pe stivuitor,indiferent de zona: furci,scari,parti laterale sau pe palet ;ridicarea persoanelor se va face numai cu coul-platform, special construit i destinat, dup fixarea i asigurarea lui pe furcile utilajului . Nimeni nu trebuie sa stea sub incarcatura ridicata. Daca culoarele de deplasare sunt marcate, din motive de siguranta, stivuitorul trebuie sa se deplaseze in limita acestor marcaje. Viteza de deplasare trebuie adaptata conditiilor locale si redusa in functie de conditiile existente; in special la deplasarea in curbe, trebuie luate in considerare inaltimea totala si pozitia centrului de greutate. La deplasarea in curbe sau in jurul unor cladiri fara vizibilitate, anuntati apropierea caruciorului prin semnale sonore. Cand va deplasati prin porti sau prin pasaje cu tavan jos, tineti cont de inaltimea stivuitorului; deplasarea electrostivuitorului se va face pstrnd o distan de siguran fa de rafturi i alte utilaje, pentru evitarea coliziunilor . Incarcaturile pot fi transportate numai in containere sau in ambalaje rezistente. Incarcatura nu trebuie sa schimbe pozitia centrului de greutate si nici sa cada la accelerare sau franare, sau la deplasarea in curbe (forta centrifuga). Daca incarcatura nu poate fi transportata in conditii de siguranta, atunci siguranta trebuie realizata prin folosirea containerelor sau a sistemelor de fixare(folie,benzi elestice si neelastice ,etc). Frnarea brusc, ntoarcerile brute, manevrele n zonele de pericol cu slab vizibilitate trebuiesc evitate. Nu conducei cu ncrctura ridicat. In timpul deplasarii ,soferul nu are voie sa scoata picioarele sau miinile in afara stivuitorului. Furcile de incarcare nu trebuie niciodata folosite pentru preluarea unei incarcaturi suspendate sau oscilante,iar sarcina nu trebuie preluata pe virfurile acestora. Cand paraseste stivuitorul, soferul trebuie sa-l asigure impotriva utilizarii neautorizate prin scoaterea si pastrarea cheii de contact. Sigurana n funcionare este mai important dect viteza de lucru! 4. Este interzis prsirea utilajului cu sarcina ridicat ,sau neasigurat mpotriva deplasrii. 5. n cazul defectrii electrostivuitorului cu sarcina ridicat, manipulantul va lua msuri de nlturare a persoanelor la peste 2,5 m de utilaj i din zona periculoas, anunnd echipa tehnic de intervenie . 6. In cazul constatrii unei defeciuni n funcionarea electrostivuitorului se va opri lucrul, se va anuna conductorul locului de munc i personalul tehnic. lucrul se va relua, cu utilajul, numai dup nlturarea defeciunilor constatate . 103

7. Bateriile se incarc intotdeauna fr ntrziere. Niciodat nu se las bateriile s stea n stare descrcat; aceasta este valabil i pentru bateriile parial descrcate. 8. Nici o manipulare la inaltime nu se va executa fara semnalizarea in prealabil a izolarii spatiului de manevra in zona de vinzare.

104

PLANUL DE NVA MINT n meseria Conductor ncrctor (electroncrctor, motoncrctor) Codul profesiei 11901 Termenul instruirii 2 luni Categoria a 3-a n/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Partea teoretic i practic Clasificarea ncrctoarelor (stivuitoarelor) Componente de securitate la ncrctoare (stivuitoare) Dispozitive de frnare Cabluri i lanuri Dispozitive de manevrare a sarcinilor Obligaiile conductorului (stivuitoristului) Manevrarea i exploatarea ncrctoarelor (stivuitoarelor) ntreinerea, revizia, reparaia i verificarea tehnic Avarii i accidente la ncrctoare (stivuitoare) Msuri de prim ajutor n caz de avarie/accident Legislaie, reglementri normative, instruciuni. Consultaii Examen Nr de ore predate Teoretic Practic 8 4 8 12 4 4 4 4 4 4 4 4 10 124 10 10 8 4 4 2 8

Total: - partea teoretic :68 ore - partea practic :166

105