Suport Curs Gr. E

Suport de curs MACARAGIU Gr.
CAP.1 : MACARALE. NOTIUNI GENERALE

1.1 ISCIR. PREZENTAREA UNITATILOR TERITORIALE SI
CENTRALE
ISCIR=Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor , Recipientelor sub

presiune si Instalatiilor de Ridicat
Unitatea teritoriala , de care apartin toate societatile din judetele
Constanta si Tulcea , este ISCIR Constanta .
De aceasta unitate teritoriala apartin toate instalatiile situate pe
teritoriul celor 2 judete : cazane , recipiente sub presiune , instalatii de
ridicat(inclusiv ascensoarele) si instalatiile din Centrala nuclearo-electrica
de la Cernavoda .
Toate unitatile teritoriale sunt subordonate ISCIR-ului Central situat
in Bucuresti .
1.2. PREZENTAREA PRINCIPALELOR PRESCRIPTII

TEHNICE , COLECTIA ISCIR , IN VIGOARE
Principalele Prescriptii Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai

multe feluri :
a. P.T. pentru instalatii sub presiune ; simbolizate cu litera C , urmata
de numarul P.T. respective si de anul de cand au intrat in vigoare
(ex. C1-99)
b. P.T. pentru instalatii de ridicat ; simbolizate cu R , urmata de
numarul acesteia si de anul intrarii in vigoare (ex. R1-2010)
c. P.T. comune pentru instalatiile de ridicat si instalatiile sub presiune ;
simbol CR
d. P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC
pentru cazane , respectiv NR pentru instalatiile de ridicat
e. P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz
neindustrial ; simbol A .
Pentru I.R. avem urmatoarele P.T. principale :
-R1-2010 : MAŞINI DE RIDICAT(macarale, mecanisme de ridicat,
stivuitoare, platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru
persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de
ridicat de tip special);
-R3-2010 : Cerinte tehnice privind montarea punerea in functiune,
utilizarea, repararea si verificarea tehnica a mecanismelor de
ridicat;
-4-
Suport de curs MACARAGIU Gr. E
-R2-2010 : Ascensoare electrice si hidraulice de persoane, de personae

si marfuri sau de marfuri cu comanda interioara;
-R8-2010 : Scari rulante si trotuare rulante;
P.T. comune :
-CR 7-2010: Aprobarea procedurii de sudare pentru otel, aluminiu
si aliaje de aluminiu si pentru polietilena de inalta densitate
(PE-HD) ;
-CR 9-2010 : Autorizarea sudorilor care executa lucrari de sudare
la instalatiile sub presiune si la instalatiile de ridicat, in otel,
aluminiu si aliaje de aluminiu si pentru polietilena de inalta
densitate (PE-HD).
1.3. CONDITII DE AUTORIZARE . ORGANIZAREA

CURSURILOR . EXAMINAREA SI ELIBERAREA CARNETULUI
DE AUTORIZARE ISCIR
Personalul autorizat , in conformitate cu prevederile din P.T.

colecţia ISCIR, pentru deservirea si supravegherea operativa a
instalatiilor tehnologice in domeniul de control ISCIR , poarta
urmatoarele denumiri :
-fochisti(operatori cazane) : persoanele calificate care deservesc si
supravegheaza operativ in timpul exploatarii cazanelor de abur ,
cazanele de apa fiebinte , supraincalzitoarele si economizoarele
independente , cazanele mici de abur si apa fiebinte si cazanele de
incalzire ;
-laboranti-operatori chimisti : persoanele calificate care supravegheaza
operativ realizarea regimului chimic de functionare al cazanelor din
centralele termice ;
-automatisti pentru centrale : persoanele calificate care asigura si
raspund de buna functionare a sistemelor de protectie- automatizare ce
echipeaza cazanele si instalatiile tehnologice din centralele termice ;
-macaragii : persoanele calificate care manevreaza macaralele ,
indiferent de tipul si destinatia acestora ;
-mecanici-translatoristi : persoanele calificate care manevreaza poduri
rulante stivuitoare si translatoare stivuitoare ;
-deserventi de carucioare stivuitoare: persoanele calificate care
manevreaza carucioare stivuitoare indiferent de tipul si destinatia
acestora ;
-liftieri: persoanele calificate care manevreaza ascensoarele prevazute
cu insotitori , indiferent de tipul si destinatia acestora ;
-5-
-mecanici trolisti si personal de specialitate pentru transport pe cablu :

personele calificate care manevreaza , intretin ,exploateaza si
efectueaza lucrarile de revizie specifice la telefericele pentru persoane ,
pentru materiale si instalatii de ridicat pe plan ridicat .
Conditii de autorizare
Autorizarea personalului pentru practicarea uneia din activitatile de
mai sus se face pe baza unui examen sustinut in fata unei comisii
formata din : inspectorul ISCIR ( presedintele comisiei) , responsabilul cu
supravegherea tehnica a instalatiilor din unitatea unde au loc examinarile
practice , unul sau mai multi lectori ai cursului de autorizare .
Pentru a putea fi admisi la examen in vederea autorizarii ISCIR ,
candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
1. au varsta de cel putin 18 ani impliniti ( se prezinta copie xerox a
certificatului de nastere ; la femeile casatorite si copia xerox a
certificatului de casatorie ) ;
2. au absolvit cursurile invatamantului obligatoriu , prezentand , dupa
caz , in original si in copie : certificat , adeverinta sau foaie
matricola cu situatia de promovare a invatamantului obligatoriu ;
diploma de bacalaureat , certificatul de absolvire a liceului sau
copia foii matricole a ultimei clase de liceu promovata ;
3. indeplinesc conditiile de sanatate pentru a putea practica
activitatea respectiva ( “ apt pentru meseria de macaragiu “ sau “
apt lucru la inaltime “ ) ;
4. au absolvit cursurile de specializare tinute in vederea autorizarii
ISCIR ;
5. indeplinesc conditiile de practica stabilite ( 150 ore ) .
Pentru a fi autorizat , candidatul trebuie sa fie declarat “admis” atat
la proba teoretica cat si la cea practica . In cazul cand la una din
probe a obtinut rezultate nesatisfacatoare , candidatul va fi declarat
“respins” la examen .
Candidatul “respins” se poate prezenta la o noua examinare dupa
un timp de cel putin o luna , timp in care isi va imbunatati
pregatirea teoretica , iar societatea la care lucreaza ii va asigura
efectuarea in continuare a practicii , eliberandu-I o adeverinta .
Examenul respectiv poate fi repetat o singura data , in termen de
cel mult 2 ani de la terminarea cursului .
Rezultatele examenului vor fi consemnate de comisie intr-un
proces-verbal tip . Pe baza datelor din procesul-verbal respectiv ,
ISCIR-ul va elibera , candidatilor care au reusit la examen ,
carnetele de autorizare
-de macaragiu- in care sunt inscrise grupa si tipul instalatiei de
ridicat respective .
-6-
Carnetul (autorizatia) de macaragiu se inmaneaza candidatilor care

au reusit la examen sub semnatura de primire .
Verificari periodice si extinderea autorizarii

Persoanele autorizate sa practice meseria de macaragiu au
obligatia sa se prezinte din 2 in 2 ani la examinarea medicala si
apoi sa prezinte un certificat medical cu mentiunea “apt pentru
meseria de macaragiu” .
Persoanele autorizate ca macaragii vor fi examinate anual , pentru
verificarea cunostiintelor profesionale , de o comisie tehnica din
care va face parte in mod obligatoriu si responsabilul cu
supravegherea tehnica a instalatiilor de ridicat autorizat de ISCIR ;
rezultatele examinarilor vor fi consemnate intr-un proces verbal .
Sanctionarea abaterilor comise de personalul autorizat
Daca in urma unor verificari se constata deficiente tehnice la

instalatii datorita personalului autorizat sau alte abateri care
pericliteaza siguranta in functionare , in functie de gravitatea lor se
pot lua urmatoarele masuri :
a. sesizarea conducerii societatii detinatoare pentru aplicarea de
sanctiuni prevazute in regulamentul de ordine interioara ;
b. consemnarea in carnetul de autorizare a abaterii constatate ;
c. aplicarea unei amenzi , in cazul in care abaterea se incadreaza
in legislatia de stabilire si sanctionare a contraventiilor ;
d. retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv ,
dupa gravitatea abaterii comise ;
e. retragerea definitiva a carnetului dupa comiterea a 5(cinci)
abateri consemnate in carnet .
Grupele macaralelor
În raport cu complexitatea manevrării şi gradul de pericol ce-l
prezintă în exploatare, autorizarea macaragiilor se împarte în:
a) macaragii autorizaţi pentru comanda din cabină:
Grupa A: manevrează macarale deplasabile pe căi fără şină de
rulare şi cele montate pe vagoane de cale ferată.
Grupa B:manevrează macarale deplasabile pe căi cu şină de
rulare având braţ şi platformă rotitoare (macarale turn,
macarale portic şi similare) şi macarale Derrick.
Grupa C: manevrează macarale deplasabile pe căi cu şine
de rulare (poduri rulante, macarale portal şi semiportal,
grinzi rulante suspendate, transbordoare, macarale de
-7-
turnare, şarjare, stripaj, forjare şi similare etc.).

Grupa D: manevrează macarale de tip special, care nu se
includ în grupele anterioare (macarale pe cablu,
macarale foarfece etc.).
b) macaragii autorizaţi pentru comandă de la sol:
Grupa E:manevrează de la sol prin cutie cu butoane, comandă
radio şi infraroşu orice tip de macara.
1.4.MASINI DE RIDICAT : DEFINITIE , CLASIFICARE ,

ROL , DESCRIEREA TIPURILOR UZUALE
Masinile de ridicat sunt masini de lucru cu functionare ciclica , care
servesc la deplasarea sarcinilor intre puncte situate la inaltimi diferite .
Prin sarcina se intelege orice bun de natura materiala care
constituie obiect de lucru al masinilor de ridicat .
In functie de complexitatea masinii , sarcina poate fi deplasata pe
verticala , sau pe traiectorii plane , fie pe traiectorii spatiale . In primul
caz masina efectueaza o singura miscare de lucru , iar in celelalte , 2
sau mai multe miscari care pot avea loc simultan sau succesiv .
Masinile de ridicat sunt utilizate in cele mai diverse sectoare ale
activitatii economice . Aceasta varietate a domeniilor de utilizare a
generat varietate in conceptia si constructia masinilor de ridicat , atat din
punct de vedere functional , cat si din punct de vedere al performantelor ;
exista in prezent o gama larga de tipuri de masini de ridicat , fiecare tip
fiind adaptat unor anumite lucrari (tehnologii) , iar masinile de acelasi tip
se executa intr-o gama larga de dimensiuni .
Clasificare
Masinile de ridicat se pot clasifica dupa mai multe criterii , cum ar fi
: forma traiectoriei sarcinii , complexitatea masinii , destinatia ei , numarul
si felul miscarilor de lucru , cofiguratia structurii de rezistenta si altele .
Totusi , din punct de vedere tehnic poate fi considerata
satisfacatoare clasificarea dupa criteriul complexitatii si al numarului
miscarilor de lucru , in urmatoarele grupe :
1. mecanisme simple de ridicare
2. ascensoare si platforme ridicatoare de lucru
3. macarale
1. Mecanismele simple de ridicat
Sunt mecanisme care asigura efectuarea unei singure miscari de
deplasare a sarcinii :
-vinciuri(cu surub , cu cremaliera , hidraulice)=servesc la ridicarea
sarcinilor pe verticala , pe distanta relativ scurta , prin impingerea lor in
sus
-8-
-palane(cu cablu , cu lant)=dispozitive simple , utilizate la ridicarea

directa a sarcinilor pe directie verticala
-trolii(reversibile , nereversibile , cabestane si trolii cu frictiune)=servesc
la deplasarea sarcinii pe o directie rectilinie
-platforme de ridicare(mecanice cu surub , hidraulice)
-tarfoare
2.Ascensoare
Sunt instalatii pentru ridicarea pe verticala a materialelor si/sau
persoanelor , prin intermediul unei platforme sau cabine ghidate .
Actionarea lor se face cu motor .
In functie de destinatie sunt ascensoare de –materiale
-materiale si persoane
-persoane
Platforme ridicatoare de lucru
Sunt destinate lucrului la inaltime a unui numar restrans de
muncitori .
Tipuri : -nedeplasabile(tehnologice)-pe cremaliera
-cu ghidare pe cablu
-suspendate cu cablu
-deplasabile(de interventie)-cu parghii articulate tip foafece
-cu brate articulate
-telescopice
-cu surub
Au in general o singura miscare ( cea de ridicare-coborare) ,dar
cele de interventie pot efectua si o miscare de rotatie .
3.Macarale
Sunt masini de ridicat complexe , cu unul sau mai multe
mecanisme cu ajutorul carora efectueaza miscarile de deplasare a
sarcinilor .
Actionarea macaralelor se face cu unul sau mai multe motoare ,
sursa primara de energie fiind motorul cu ardere interna sau reteaua
de energie electrica .
Tipuri-macarale cu brat
-macarale rulante
-macarale funicular
-macarale speciale
Macarale cu brat :-nedeplasabile-de bord
-de perete
-de planseu
-pe fundatie
-Derrick
-deplasabile -turn
-pe pneuri
-9-
-pe senile
-automacarale
-lansatoare de conducte
-pe cale ferata
-portic(portuare)
-plutitoare
Macarale rulante :-poduri transbordoare
-poduri rulante
-macarale portal(capra)
-macarale semiportal(semicapra)
-macarale consola
Macarale funicular:-nedeplasabile
-deplasabile
Macaralele rulante sunt macarale deplasabile pe cai cu sine de
rulare. Au particulatitatea de realizare a tuturor miscarilor de lucru prin
translatii reciproc perpendiculare, astfel ca, in general, dispozitivul de
suspendare a sarcinii are acces in orice punct al unui camp de actiune
paralelipipedic. Miscarile posibile sunt: ridicarea-coborarea sarcinii,
translatia caruciorului de sarcina, translatia intregii macarale. Toate
aceste miscari sunt concepute ca miscari de lucru.
Macaralele cu brat sunt caracterizate prin prezenta unui brat ,
de regula rotitor , in jurul unei axe verticale , astfel incat campul de
actiune al dispozitivului de suspendare a sarcinii este un volum de forma
cilindrica .
Miscarile posibile sunt : ridicarea-coborarea sarcinii , rotirea bratului ,
bascularea (inclinarea) bratului sau deplasarea dispozitivului de prindere
in lungul bratului (in cazul bratelor orizontale) .
Prezenta mecanismului de deplasare a macaralei amplifica in mod
corespunzator campul de actiune al macaralelor cu brat .
Se mentioneaza ca bascularea bratului si deplasarea intregii
macarale pot fi concepute fie ca miscari care sa se poata efectua cu
sarcina , fie ca miscari care nu pot efectua decat in gol . In primul caz se
spune ca miscarea respectiva este o miscare de lucru , iar in cel de-al
doilea , ca miscarea este de schimbare a pozitiei .
1.5.PARAMETRII TEHNICI PRINCIPALI
Parametrii tehnici principali ai unei masini de ridicat sunt acele care

ii determina performantele .
Pentru conceptie-proiectare , parametrii principali constituie
minimul de date care trebuie sa fie indicat in tema sau sa fie adoptate
functie de destinatia masinii de ridicat respective , in scopul efectuarii
calculelor de proiectare si de dimensionare-verificare .
- 10 -
Numarul si chiar natura acestor parametrii difera in functie de tipul

si de complexitatea masinii .
Cu toate acestea , 3 parametrii tehnici principali sunt comuni
tuturor masinilor de ridicat : 1. sarcina nominala
2. inaltimea de ridicare
3. grupa de functionare .
In cazul macaralelor rulante parametrii principali sunt , in ordinea
importantei : sarcina nominala , grupa de functionare , inaltimea de
ridicare , raza de actiune si vitezele de lucru .
1. Sarcina nominala-reprezinta valoarea maxima a sarcinii admisa sa fie

ridicata in conditiile de exploatare respective (conditii definite de grupa
de functionare) .
Se exprima in kg sau t si se noteaza cu litera Q.
2.Inaltimea de ridicare – reprezinta distanta maxima (masurata pe
verticala) intre partile limita inferioara si limita superioara ale
dispozitivului de suspendare sau apucare a sarcinii .
Se exprima in m si se noteaza cu litera H .
3. Raza de actiune – reprezinta distanta de la axa de rotatie a macaralei
la axa dispozitivului de prindere existent .
Se exprima in m si se noteaza cu litera R .
Macaralele pot avea raza de actiune fixa sau variabila .
La raza de actiune variabila intereseaza cele 2 valori extreme
Rmax si Rmin , dar raza nominala se considera valoarea maxima
(Rmax) .
4. Grupa de functionare – este standartizata prin STAS 4662 pentru
mecanisme si prin STAS 8290 pentru constructia metalica .
5. Vitezele de lucru – reprezinta valorile de regim ale vitezelor miscarilor
macaralelor (de ex. viteza de translatie , viteza de ridicare-coborare ,
viteza de rotire , viteza de basculare) .
Se exprima in m/min si se noteaza cu litera v .
1.6. ALCATUIREA STRUCTURALA A MASINILOR DE

RIDICAT
Sunt 9 elemente structurale :
1. Echipamentul de forta – reprezinta masina sau ansamblul de masini
motoare si generatoare , inclusiv instalatiile lor anexa , care furnizeaza
energia necesara actionarii echipamentului de lucru si sistemului de
propulsie al masinii .
In functie de sursa primara de energie se disting :
a. actionarea diesel-mecanica : echipamentul de forta este motorul
diesel si anexele lui ;
- 11 -
b. actionarea diesel-electrica : echipamentul de forta este alcatuit din

motorul cu ardere interna , generatorul electric cuplat cu acesta , precum
si motoarele electrice de antrenare a mecanismelor macaralei impreuna
cu echipamentul electric ;
c. actionarea diesel-hidraulica : echipamentul de forta este alcatuit din
motorul termic primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice
de antrenare a mecanismelor si aparatajul hidraulic aferent ;
d. actionarea electromecanica : echipamentul de forta cuprinde
motoarele electrice de antrenare a mecanismelor si aparatajul electric
din circuitele de forta ale acestora ;
e.actionarea electo-hidraulica : echipamentul de forta cuprinde motorul
electric primar , grupul central de pompare , motoarele hidraulice de
actionare a mecanismelor si echipamentul hidraulic aferent .
2.Transmisia
In cazul actionarii directe (diesel-mecanica si electromecanica) ,
transmisia este mecanica intrucat utilizeaza organe de transmitere fie
rigide
(arbori , cuplaje , angrenaje) , fie flexibile (cablu , lant ,curea) .
In cazul actionarii combinate (diesel-electrica , diesel-hidraulica si
electro-hidraulica) transmisia energiei de la masina generatoare la
motoarele secundare se face pe cale electrica , respectiv hidraulica , iar
de la motoarele secundare la organele de lucru prin transmisie
mecanica.
3. Echipamentul de lucru este reprezentat de dispozitivul de suspendare
a sarcinii . La macaralele cu destinatie generala acesta este alcatuit din
mufle cu carlig . La macaralele cu destinatie speciala putem avea ca
echipament de lucru grafare , electromagneti , clesti ,cupe , etc.
4. Mecanismele macaralei = ansambluri cu functionare independenta
care asigura realizarea anumitor miscari de lucru .
5. Instalatia de comanda si control = ansamblul de dispozitive si
echipamente cu ajutorul carora se realizeaza punerea in functiune ,
reglarea , dirijarea , controlul , oprirea unui anumit mecanism sau a
intregii masini . Comanda se realizeaza prin manete , pedale , butoane
sau manipulatoare , iar controlul prin aparate indicatoare de bord .
6. Sistemul de propulsie : Cu sistem de propulsie sunt echipate
macaralele deplasabile . Avem sisteme de propulsie pe cai cu sine (cazul
macaralelor rulante , turn , portuare si a celor pe cale ferata) si pe cai
fara sine . In acest caz , sistemul de propulsie poate fi prevazut cu roti cu
pneuri (cazul macaralelor pe pneuri si al automacaralelor) , cu senile
(cazul macaralelor pe senile , lansatoarelor de conducte ) , etc.
7. Structura portanta = constructia metalica relativ rigida care preia
sarcinile de lucru ale macaralei , precum si pe cele provenite din
greutatea propie si le transmite organelor de rezemare . Structura
- 12 -
portanta serveste ca suport pentru organele mecanismelor si celelalte

sisteme ale macaralei , le fereste de socurile dinamice care apar in
timpul functionarii si pastreaza pozitia reciproca a acestor organe .
8. Instalatia de siguranta = ansamblul de aparate si dispozitive , dintre
care unele cu functionare automata , cu ajutorul carora se asigura
functionarea macaralelor in conditii de siguranta . Cele mai importante
dispozitive de siguranta sunt : limitatoare de sarcina , limitatoare de
moment (la macaralele cu brat) , limitatoare de sfarsit de cursa ,
limitatoare-avertizoare ale actiunii vantului , dispozitive de blocare ,
tampoane , opritori .
9. Instalatii , echipamente si elemente auxiliare – Au rol utilitar si sunt :
instalatia de iluminat , instalatia de incalzire , instalatia de semnalizare .
Macaralele sunt dotate de asemenea si cu cabina , caroserie , pupitru de
comanda .
- 13 -
CAP.2 : TIPURI PRINCIPALE DE MACARALE

RULANTE
2.1. DESCRIEREA MACARALELOR RULANTE

Principalele macarale rulante sunt podurile rulante si macaralele
portal si semiportal. Sunt folosite pentru lucrari de incarcare-descarcare
in depozitele de materiale, rampele liniilor CF si auto, la transportul
paletizat si containerizat si pentru manipularea diferitelor materiale
pentru constructii, in special a elementelor prefabricate din beton armat.
a. Poduri rulante
Podurile rulante sunt formate din una sau doua grinzi principale(in
unele cazuri au si grinzi secundare), la capetele carora, de o parte si de
alta, se afla cate o grinda de capat. Pe grinzile principale(si secundare)
circula caruciorul principal si, respectiv, cel secundar, iar pe grinzile de
capat se afla montate mecanismele de translatie ale podului.
Podurile rulante pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
a. dupa constructia grinzilor:
-cu grinzi cu inima plina(cu profile I,U), in care intra si varianta cu grinda
suspendata;
-cu grinzi cu zabrele, din profile imbinate prin nituri sau suruburi;
-cu grinzi din tabla sudata;
-cu grinzi Virendeel;
b. dupa numarul de grinzi:
-cu o grinda principala(poduri rulante monogrinda);
-cu 2 grinzi principale(cazul general);
-cu 2 grinzi principale si 2 grinzi secundare;
c. dupa asezarea pe sinele caii de rulare:
-normal asezate(calea sub grinzile de capat);
-suspendate(calea deasupra grinzilor de capat);
d. dupa mecanismul de ridicat:
-cu mecanisme montate pe carucior;
-cu electropalane;
e. dupa locul de comanda:
-din cabina aflata pe pod;
-de la sol;
-telecomandate;
f. dupa numarul carligelor si al mecanismelor de ridicat:
-cu un carlig;
-cu 2 carlige;
-cu 3 sau mai multe carlige;
g. dupa organul de prinderea sarcinii:
-cu carlig;
- 14 -
-cu ochi;
-cu traversa;
-cu graifar;
-cu electromagnet;
h. dupa destinatie:
-poduri rulante de uz general;
-poduri rulante tehnologice.
Pentru functionarea in conditii de siguranta, la podurile
rulante trebuie respectate urmatoarele spatii de siguranta minime:
-spatiul de siguranta superior si lateral: 100 mm;
-spatiul de siguranta inferior: 200 mm;
-spatiul de siguranta dintre elementele podului si linia principala de
alimentare: circa 200 mm.
b. Macarale portal si semiportal
Aceste tipuri de macarale au constructii metalice caracteristice.
Suprastructura macaralei(grinzile principale si caruciorul) este
asemanatoare cu cea a podurilor rulante. La macaralele portal, grinzile
principale se sprijina pe picioare, iar la partea inferioara a acestora se
afla rotile de rulare pe sine. Fiecare pereche de picioare este solidarizata
spre partea inferioara printr-un tirant.
Grinzile principale pot avea limitata lungimea la locul de imbinare
cu picioarele sau pot depasi picioarele(in consola) la unul sau ambele
capete. Asemanator podurilor rulante, grinzile principale sunt solidarizate
la capat prin grinzi de legatura.
Macaralele semiportal au la un capat o pereche de picioare care se
sprijina pe sina la sol, asemanator macaralelor portal, iar in partea
cealalta se sprijina asemanator podurilor rulante, pe sina, la inaltime.
Grinzile principale sunt de asemenea solidarizate prin grinzi de capat.
Atat macaralele portal cat si cele semiportal pot avea in loc de 2
grinzi principale, una singura, in care caz se foloseste un electropalan
suspendat cu carucior pe monosina.
Ca dispozitive de prindere pot fi folosite, in afara de carlige si
graifare, electromagneti etc. De asemenea, carucioarele pot fi rotitoare si
cu brat.
Pentru functionarea in conditii de siguranta, la macaralele
portal trebuie respectat spatiul de siguranta de minimum 500 mm
pe tot conturul macaralei.
- 15 -
2.2.DESCRIEREA TIPURILOR DE PODURI RULANTE DIN GRUPA C
1. Poduri rulante de uz general

Sunt poduri rulante electrice cu carlig(carlige) intalnite in
majoritatea halelor sau pe estacade.
De regula sunt poduri cu 2 grinzi principale(in executie cu inima
plina, cu zabrele, cheson sau Virendeel), cu sinele pentru rularea
carucioarelor fixate pe talpile superioare ale acestora, cu mecanismele
actionate electric. Pot fi comandate de la sol sau dintr-o cabina fixata pe
pod(la unul din capete sau la mijloc) si dotate, ca mijloc de prindere a
sarcinii, cu unul sau 2 carlige actionate separat. Sunt destinate
manevrarii in spatii inchise(hale industriale, centrale electrice, depozite
inchise) sau in aer liber, a sarcinilor in bucati(piese si ansambluri
mecanice grele, ansambluri de constructii metalice, bene cu materiale in
vrac sau stivuite, oale cu metal lichid, forme de turnatorie, grinzi,
prefabricate din beton, etc.).
Podurile rulante electrice cu carlig se constuiesc, de regula, pentru
sarcini
(in tone) cuprinse in urmatoarea gama de valori nominale:
5;8;12,5;16;20;32;50;
80;100;125;160;200;250;320.
In marea majoritate a cazurilor, podurile rulante electrice cu carlig
sunt incarcate mai rar cu sarcina nominala si mai frecvent cu sarcini
pana la 25% din cea nominala, din care cauza, in scopul unei exploatari
rationale, aceste poduri rulante sunt de regula concepute cu un
mecanism principal de ridicare, dimensionat pentru sarcina nominala si
cu un mecanism auxiliar de ridicare, dimensionat pentru 25% din sarcina
nominala.
In unele cazuri speciale, podurile rulante electrice cu carlig sunt
echipate cu 2 carucioare de aceeasi sarcina sau de sarcini diferite(dupa
modul de repartizare a sarcinii), carucioare care fie ca lucreaza cuplate,
fie ca au miscari coodonate. De asemenea, si podurile rulante insele,
cand circula pe aceeasi cale de rulare, pot lucra cuplate, fie numai
mecanic, fie mecanic si electric.
2. Poduri rulante cu electropalan

Constituie o categorie oarecum aparte de poduri rulante.
Caracteristic pentru acestea este faptul ca folosesc drept
mecanism de ridicare unul sau doua electropalane fixate pe sasiul
caruciorului prin talpile de prindere. Podurile rulante cu electropalan se
construiesc in mod obisnuit pentru sarcini cuprinse intre 2 tone si 25 de
tone si deschideri pana la maxim 32 m.
- 16 -
Translatia, atat cea a podurilor cat si a carucioarelor, se realizeaza

cu grupuri motoare independente, ceea ce permite eliminarea
elementelor transmisiei de legatura(arbori, cuplaje, lagare). Atat grupurile
motoare cat si electropalanele sunt echipate exclusiv cu motoare
asincrone in scurtcircuit, solutie ce simplifica aparatajul electric aferent,
permitand eliminarea controlerelor si rezistentelor de demarare,
impreuna cu contactoarele conexe. Aceste simplificari dau posibilitatea
aliminarii podestelor care altminteri ar fi necesare tocmai pentru
amplasarea elementelor sus-amintite. Rezulta in consecinta o
constructie metalica simpla, usoara, redusa la grinzile principale si la
cele de capat(ambele tipuri de grinzi in constructie cheson).
Comanda motoarelor electrice de actionare este de asemenea
simplificata, facandu-se de la o cutie cu butoane. Cutia cu butoane este
suspendata deplasabil in lungul podului sau la un punct fix(pentru
comanda de la sol), sau este amplasata in cabina la podurile rulante
care translateaza cu o viteza mai mare de 40 m/min; suspendarea
mobila a cutiei cu butoane, da posibilitatea personalului de manevrare sa
ia pozitia cea mai potrivita in functie de forma si dimensiunile sarcinii.
Atat la mecanismele de ridicare(in speta la electropalane) cat si la
mecanismele de translatie, se poate realiza, pe langa viteza nominala si
cate o microviteza care asigura conditii optime de folosire a acestor
utilaje atat la operatii de montaj cat si la deservirea masinilor-unelte sau
la operatii fine in laboratoarele uzinale sau la unele standuri de incercari.
3. Poduri rulante cu graifar

Se utilizeaza la manipularea si transportul discontinuu al
materialelor in vrac, cu incarcare si descarcare efectuate complet
mecanizat, fapt pentru care lucreaza fara personal auxiliar, fiind
comandate central, de catre macaragiu. Ele sunt folosite pentru
transportul agregatelor in liniile tehnologice de prefabricate din beton,
pentru transportul materiilor prime in industria cimentului, pentru
transportul nisipului in turnatorii, in depozite de minereuri, de alumina,
etc.
Structural, constructia metalica si mecanismele de translatie ale
unui pod rulant cu graifar nu difera de cele ale unui pod rulant cu carlig,
singura deosebire fiind de natura dimensionala. Anuma, podurile cu
graifar, ca urmare a faptului ca lucreaza la inaltimi de ridicare mult mai
mari, au ampatamente mai mari. Tot din cauza inaltimilor de ridicare mai
mari cat si din cauza faptului ca graifarele incarca si descarca din spatii
relativ stramte(buncare, vagoane), podurile cu graifar au cabina
amplasata de regula la mijlocul deschiderii(asa-numita cabina de centru)
in scopul unei supravegheri mai bune a functionarii graifarului.
- 17 -
O deosebire fata de podurile rulante cu carlig, o reprezinta

mecanismele de sustinere si inchidere a graifarului, asa-numitele “trolii
pentru graifare”. Ele sunt alcatuite in toate cazurile din 2 tamburi de
cablu, unul pentru sustinerea graifarului, iar celalalt pentru inchidere. Cei
2 tamburi asigura toate miscarile pe care trebuie sa le execute graifarul
si anume: inchidere, ridicare in stare inchisa sau deschisa, deschidere,
coborare in stare deschisa sau inchisa. Tamburii de cablu, la randul lor,
sunt actionati cu un sindur motor sau cu 2 motoare. La actionarea cu 2
motoare se disting 2 solutii: cu 2 mecanisme gemene(alcatuite fiecare
din elemente identice: motoare, cuplaje, frane, reductoare), respectiv
cu transmisie planetara.
4. Poduri rulante stivuitoare

Sunt utilaje pentru transportul paletizat al sarcinilor in depozite
dezvoltate pe verticala. Ca toate podurile rulante, ele sunt alcatuite dintr-
o constructie metalica alcatuita din 2 grinzi principale solidarizate intre
ele prin 2 grinzi de capat in care sunt montate elementele aparatului de
rulare(rotile de rulare libere si motoare, ultimele fiind actionate individual
prin asa-numitele grupuri de actionare de capat, fie cate 2 , de la un
mecanism motor central). Podurile rulante stivuitoare ruleaza pe cai de
rulare fixate pe stalpii de rezistenta ai halelor, depozitelor sau pe cai
suspendate de talpile formelor de acoperis, ca grinzile rulante
suspendate.
5. Poduri rulante metalurgice(tehnologice)

In cadrul proceselor tehnologice din metalurgie sunt incluse o serie
de tipuri de poduri rulante, destinate de obicei unei singure operatii, de la
care deriva si denumirea. Tipurile mai reprezentative de poduri rulante
metalurgice sunt:
a. Poduri rulante de sarjare
Servesc la transportul si golirea troacelor cu fier vechi in cuptorul
Siemens-Martin.
Acestea au un carucior normal, cu 2 mecanisme de ridicare,
asemanator celor de la podurile de uz general, si un al doilea carucior
care se continua in jos printre grinzile principale, avand o coloana,
platforma inferioara, cabina macaragiului si bratul cu ajutorul caruia se
fac operatiile de incarcare a sarjelor. Cu ajutorul mecanismelor de pe
acest carucior si de pe platforma inferioara se executa urmatoarele
miscari:
-deplasarea caruciorului, prin intermediul careia bratul cu troaca este
introdus in cuptor; mai sreveste si la preluarea troacelor din hala
adiacenta;
-ridicarea coloanei cu platforma inferioara si a bratului;
- 18 -
-rotirea platformei inferioare si a bratului;

-miscarea de basculare a bratului pentru trecerea troacelor peste
obstacole;
-miscarea de rotire a bratului in jurul axei sale, pentru rasturnarea
troacei.
Toata constructia metalica este robusta pentru a face fata
solicitarilor.
b. Poduri rulante pentru troace
Servesc pentru transportul troacelor. Prinderea troacei se face prin
2 perechi de carlige. Fiecare pereche de carlige este actionata de un
mecanism de ridicare.
c. Poduri rulante de stripare
Se folosesc la scoaterea lingourilor de otel din lingotiere. Cu
ajutorul unui cleste special se apuca lingotierea de urechile de prindere,
iar cu ajutorul unui poanson se apasa asupra lingoului pana cand acesta
este scos din lingotiera. Clestele de stripare executa miscari de ridicare,
rotire si strangere. Forta cu care apasa poansonul este foarte mare,
ajungand la 600 tone. Toate aceste miscari se realizeaza prin
mecanisme montate pe carucior.
d. Poduri rulante cu clesti pentru cuptoare adanci
Se folosesc la introducerea si scoaterea lingourilor din cuptoarele
adanci. Clestii sunt montati pe o constructie metalica(turnul) avand
posibilitate de ridicare, rotire si strangere. Constructia metalica a acestui
pod este de asemenea foarte robusta datorita greutatii proprii mari a
elementelor sale, in special a turnului. Cabina macaragiului este
protejata contra radiatiei calorice din cuptoare, cu tabla inoxidabila sau
aluminiu, izolata, geamuri anticalorice si instalatie de climatizare.
e. Poduri rulante cu brate

Se folosesc pentru manipularea laminatelor sub forma de bare sau
profile. In locul muflei cu carlig este montata o traversa, care are mai
multe brate cu ajutorul carora se manipuleaza laminatele. Traversa este
sustinuta pana la carucior printr-un sistem de cabluri care nu-I permite
efectuarea balansului, inlocuind astfel constructia metalica(turnul) foarte
grea care se intalneste la podurile de constructie veche. Pe carucior
exista mecanismul de rotire, ce permite rotirea traversei la 360.
f. Poduri rulante de turnare
Se utilizeaza la transportul metalului lichid.
Din acest motiv se iau o serie de masuri de siguranta ca:
-mecanismele de ridicare sunt prevazute cu 2 sisteme de frane
independente, fiecare sistem trebuind sa asigure franarea eficienta
nominala; acceleratiile la demarare si franare trebuie sa fie sub 0,2
- 19 -
m/sec., iar vitezele de deplasare sa fie de maxim 40 m/min la caruaior si

80m/min la pod;
-cabina macaragiului este prevazuta cu geamuri anticalorice, izolatii
termice, aparatori contra radiatiei, precum si cu instalatie de climatizare.
De regula, aceste poduri sunt prevazute cu 2 carucioare, fiecare
asezate pe calea sa de rulare si grinzile sale. Deci podul are 2 grinzi
principale, pe care circula caruciorul cu oala de turnare, si 2 grinzi
secundare, pe care circula caruciorul cu mecanismele de ridicare
auxiliare. Oala cu metal lichid este sustinuta de o traversa cu 2 carlige
lamelare simple. Solutia constructiva este astfel aleasa incat cablurile ce
sustin oala de turnare sa treaca printre grinzile principale si secundare;
caruciorul cu mecanismele de ridicare auxiliare circula independent de
pozitia caruciorului cu oala de turnare.
g. Poduri rulante pentru tratamente termice
La aceste poduri viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie foarte
mare din motive tehnologice. Neintroducerea pieselor in baie cu viteza
mare(in timp foarte scurt) influenteaza negativ caracteristicile ce se
urmaresc prin tratament si creeaza pericole de incendiu.
h. Poduri rulante pentru forja
Pentru rotirea lingourilor sau a pieselor ce se forjeaza, in carligul
mecanismului principal de ridicare se agata un dispozitiv.
Piesa ce se forjeaza, de regula, este sustinuta de un lant cu eclise
si bolturi. Dispozitivul de rotire este prins in carlig prin intermediul unor
arcuri pentru a nu transmite podului socurile sau fortele aplicate piesei ce
se forjeaza.
6. Poduri rulante speciale

Sunt podurile rulante cu electromagneti.
Pentru manipularea unor materiale magnetice(span, table, profile
laminate), mijlocul de prindere cel mai comod este, in anumite cazuri,
electromagnetul sau o baterie de electromagneti suspendati pe o
traversa fixa sau rotitoare.
Astfel, la descompunerea pachetelor de table cu macarale cu
carlig, deslipirea tablelor nu se poate face decat manual, cu eforturi mari,
cu risc de accidentare a legatorilor de sarcina si cu deformari care cel
mai adesea fac necesara o indreptare ulterioara a tablelor. Aceeasi
operatie se face mult mai rapid si fara nici un risc, cu o macara sau un
pod rulant echipat cu electromagneti.
a. Poduri rulante cu electromagnet
Pentru tablele si profilurile de dimensiuni mai reduse pentru span,
pentru manipularea bilelor de spargere a fontei, pentru manipularea
lingotierei, se utilizeaza carucioare cu un singur electromagnet, care
- 20 -
ruleaza fie pe o cale de rulare fixa, fie pe un pod rulant sau pe o macara
portal.
Electromagnetul se agata in carligul macaralei.
Fata de podurile rulante de uz general, podurile rulante cu
electromagnet prezinta urmatoarele deosebiri:
-caruciorul este echipat cu un mecanism suplimentar pentru infasurarea
cablului de alimentare cu energie electrica ce se misca sincronizat cu
mecanismul de ridicare-coborare sarcina, astfel incat cablul de
alimentare cu energie electrica sa nu fie tensionat, dar nici sa formeze
bucle;
-intrucat alimentarea electromagnetului se face cu curent continuu, podul
dispune de instalatie de redresare a curentului alternativ;
-pentru ca sarcina sa nu cada din electromagnet in cazul unei intreruperi
occidentale a curentului, podul se echipeaza cu baterii de acumulatori
care intra in mod automat in actiune la intreruperea sursei principale,
semnalizeaza optic si acustic in cabina macaragiului intreruperea
survenita si permite functionarea normala a podului rulant timp de minim
10 minute.
Locul de functionare a unei astfel de instalatii se delimiteaza, fiind
interzis accesul persoanelor.
b. Poduri rulante cu traversa cu electromagneti
Pentru transportul si manipularea tablelor mari si a profilelor
laminate lungi,
Devine imposibila utilizarea unui singur electromagnet, care daca ar
putea eventual realiza forta portanta necesara, nu ar putea in nici un caz
sa realizeze repartizarea acesteia pe o arie atat de intinsa incat sa
asigure suspendarea tablei fara incovoiere sub greutate proprie.
Foile mari de tabla se prind in conditii optime cu o baterie de
electromagneti suspendati pe o traversa, la distante astfel calculate incat
sa asigure, atat forta portanta necesara cat si un numar suficient de
puncte de prindere, astfel ca sa impiedice deformarea tablei sub
greutatea proprie. Suspendarea pe traversa a magnetilor este astfel
facuta incat sa permita asezarea lor pe foaia de tabla, chiar cand
aceasta prezinta abateri de planeitate;
Solutia cea mai simpla este si in acest caz, tot suspendarea cu lanturi.
Pentru a putea manipula table croite dupa cele mai diverse
contururi(asa cum este cazul in constructia sectiunilor de nave),
electromagnetii sunt alimentati individual cu curent electric, putand fi pusi
sub tensiune(de la un pupitru cu butoane) in formatia necesitata de
forma tablei de ridicat.
Pentru eliminarea pericolului de cadere a sarcinii la intreruperea
accidentala a curentului, se foloseste acceasi solutie ca si la podurile cu
un singur magnet.
- 21 -
CAP. 3 : CONSTRUCTIA METALICA A PODURILOR

RULANTE
3.1. GENERALITATI. CERINTE DE BAZA

Constructiile metalice ale macaralelor sunt formate din elemente
de lungimi limitate care sunt asamblate atat in faza de constructie , cat si
in faza de montaj .
Constructia metalica portanta a unei macarale formeaza structura
de rezistenta pe care se monteaza mecanismele de lucru , asigurand
functionarea in conditii de siguranta a instalatiei , printr-o dimensionare
judicioasa .
Elementele principale ale constructiei metalice pot fi :
-grinzi cu inima plina , din profile I sau U ;
-grinzi cu zabrele din profile sau tevi ;
-grinzi cheson din tabla .
Asamblarea elementelor componenete poate fi nedemontabila
(prin sudura sau prin nituire) sau poate fi demontabila (cu suruburi sau
cu bolturi) .
Materialele folosite pentru constructia metalica portanta , inclusiv
materialele pentru asamblare , trebuie sa fie insotite de buletinul de
calitate emis de producator si sa corespunda prevederilor tehnice R1 ,
colectia ISCIR .
Ca materiale de baza se folosesc oteluri calmate :
-table si profile din oteluri de uz general , din care cele mai utilizate sunt
OL 37-3K , OL 37-4K , OL 52 ;
-tevi de uz general , marcile OLT 35 si OLT 45 ;
-tevi pentru temperaturi joase , marcile OLT 35R si OLT 45R .
Folosirea de oteluri calmate este impusa de faptul ca materialele
constructiei metalice portante trebuie sa aibe o rezilienta buna
(=rezistenta buna la socuri ) la temperaturi negative , la care se admite
folosirea macaralelor .
Pentru sinele de rulare ale macaralelor se foloseste otel cu
rezistenta minima de 50 kg/mmp .
Deci , structurile portante ale masinilor de ridicat se confectioneaza
din otel , in cea mai mare parte sub forma de constructii sudate din
laminate de otel . Structuri turnate din otel se intalnesc rar , de exemplu
la batiurile macaralelor pe senile de mica sau medie capacitate .
Exista numeroase argumente care conduc la preferinta pentru
structuri sudate :
-existenta unor game largi de produse laminate din otel , mult mai largi
decat gama otelurilor turnate ;
-existenta unor tehnologii de sudare bine puse la punct ;
- 22 -
-existenta unor metode de control nedistructiv al sudurilor ;

-riscul de rebut sensibil mai mic in comparatie cu solutiile de realizare
prin turnare .
De asemenea constructiile metalice sudate sunt cu 15-20% mai
usoare decat cele nituite .
Constructiile nituite practic nu se mai utilizeaza la masinile de
ridicat din cauza unui volum mare de manopera de executie , precum si
din faptul ca gaurile de nit reduc sectiunile utile ale elementelor de
constructie . De asemenea , reprezinta un dezavantaj faptul ca ,
imbinarile nituite trebuie controlate periodic .
Fac exceptie doar constructiile metalice ale unor macarale cu
regim greu de functionare , deoarece siguranta in exploatare a
imbinarilor nituite , in conditiile unor vibratii puternice , este mai mare
decat cea a imbinarilor sudate.
Cerinte de baza
Principelele cerinte impuse otelurilor pentru confectionarea
constructiilor metalice sunt : 1. sudabilitatea
2. rezistenta mecanica
3. tenacitatea( a materialului de baza si a imbinarilor
sudate) la
temperatura minima de utilizare .
1. Sudabilitatea=aptitudinea unui otel ca printr-un procedeu de
sudare sa asigure in imbinarile sudate caracteristicile locale si
generale prescrise pentru o constructie sudata .
2. Rezistenta mecanica=capcitatea unui material de a prelua
incarcari fara ca nivelul tensiunilor ce apar sa devina periculos .
3. Tenacitatea=proprietatea otelurilor de a avea deformatii mari
inainte de rupere .
Asamblari prin suruburi
Fac parte din categoria asamblarilor demontabile si permit
montarea si demontarea repetata fara deteriorarea partilor
componente .
Asamblarile cu suruburi sunt alcatuite din elemente care se
asambleaza,surubul si piulita , precum si elemente de asigurare
impotriva desurubarii .
Se pot folosi suruburi uzuale , suruburi pasuite si suruburi de inalta
rezistenta .
Pentru asamblari cu suruburi uzuale(brute) , gaura se prelucreaza
cu un diametru mai mare cu 13mm decat diametrul surubului .
La asamblarile cu suruburi pasuite , diferenta dintre diametrele
gaurii si surubului este de 0,20,3mm .
Suruburile uzuale , ca urmare a lunecarii relative a pieselor
asamblate , se recomanda sa se foloseasca doar la asamblari
- 23 -
provizorii sau la elemente secundare care nu fac parte din categoria

elementelor de rezistenta ale masinii . Ele sunt solicitate doar la
contact(presiune pe gaura) si la forfecarea tijei .
Suruburile pasuite preiau fortele de lunecare prin contactul cu
peretii gaurilor(intocmai ca niturile) , datorita faptului ca tija si gaura au
acelasi diametru nominal .
Suruburile de inalta rezistenta nu preiau ele insele fortele de
lunecare , dar-datorita prestrangerii cu forte controlate- lunecarea
pieselor asamblate este impiedicata de fortele de frecare care apar
intre ele in zona influentata de strangere .
Asamblari cu bolturi
Bolturile sunt utilizate pentru realizarea unor asamblari articulate ,
demontabile . Astfel de asamblari sunt simple , sigure , iar montajul-
demontajul se face cu usurinta .
Se folosesc de regula la asamblarea unor subansamble ale
masinilor de ridicat in constructie zabrelita , cum sunt tirantii rigizi ,
contrafisele , tronsoanele bratelor si turnurile macaralelor .
3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE CONSTRUCTIEI

METALICE A PODURILOR RULANTE
In general, constuctia metalica a podurilor rulante este formata din:
una sau doua grinzi principale(in unele cazuri pot avea si grinzi
secundare), la capetele carora, de o parte si de alta, se afla cate o
grinda de capat. Pe grinzile principale circula caruciorul(carucioarele), iar
pe grinzile de capat se afla montate mecanismele de translatie ale
podurilor.
Alte elemente ale constructiei metalice:
-unul sau doua podeste laterale de trecere;
-cabina de comanda(laterala sau de centru);
-suport cablu flexibil de alimentare carucior;
-balustrade;
-scari de acces;
-opritori;
-cos de vizitare linie de alimentare pod.
1. Sasiul podului
Este format din cele 2 grinzi principale si cele 2 grinzi de capat.
Asamblarea grinzilor se face prin sudura si cu suruburi(in general
asamblari cu suruburi de inalta rezistenta).
Pentru aceste grinzi ce constituie structura portanta se folosesc
oteluri calmate (=pastrarea tuturor proprietatilor in cazul solicitarilor prin
socuri), avand garantata rezilienta la temperatura minima de functionare
(pentru podurile ce lucreaza in exterior in aer liber, materialele
constructiei metalice au rezilienta garantata la -20C, iar podurile ce
- 24 -
lucreaza in hale au garantata, pentru materialele constructiei metalice,

rezilienta la 0C). Marcile de otel folosite sunt: OL 37-3K, OL 37-4K si OL
52.
2. Caruciorul
Este format dintr-un sasiu(+elementele mecanismelor de ridicare-
coborare si de translatie carucior) a carui constructie metalica este
executata din marcile de otel mai sus mentionate. Caruciorul circula pe
sine aflate pe grinzile principale.
3. Podeste si balustrade
Sunt spatiile de pe pod ce asigura accesul la cabina de comanda si
pentru operatiile de intretinere, revizie si reparatie.
Podestele trebuie sa aiba o latime de minimum 400 mm, iar in
dreptul aparatajului electric de minimum 500 mm. Ele trebuie, de
asemenea, prevazute minim cu balustrade, cu inaltimea de 1 m, spre
exterior. Ca material pentru balustrade se folosesc tevi pentru
temperaturi joase: OLT 35 sau OLT 45.
4. Scari de acces
Asigura accesul pe pod si sunt realizate din teava.
5. Cabina de comanda
Este locul unde se afla aparatajul de comanda prin intermediul
caruia macaragiul executa manevrele cu podul rulant.
In cazul podurilor rulante exista cabina de centru si cabine de
capat. Ele sunt concepute, dimensionate si amplasate astfel incat sa
asigure macaragiului o manevrare usoara si vizibilitate maxima asupra
campului de lucru a podului, in conditii depline de protectie a muncii.
In interiorul cabinei este asigurata o inaltime libera de cel putin
1800 mm; la cabinele scaun se admite reducerea acestei inaltimi libere
pana la cel putin 1200 mm. Toate cabinele de comanda trebuie sa fie
prevazute cu scaun pentru macaragiu.
Scheletul si invelisul exterior al cabinelor de comanda trebuie sa fie
metalic, podeaua fixata pe schelet si suficient de rezistenta pentru a
suporta aparatajul de comanda instalat in cabina si greutatea a 4
persoane. Podeaua va fi acoperita cu un covor de cauciuc rezistent la
ulei sau covor din PVC.
Cabinele inchise sunt prevazute cu geamuri in asa fel incat
macaragiului sa poata observa in bune conditiuni toata suprafata
deservita de macara. Ferestrele cabinelor sunt astfel construite incat sa
permita curatarea lor la exterior.
Cabinele inchise ale podurilor ce lucreaza in aer liber, respectiv in
hale reci, vor fi prevazute cu posibilitate de incalzire electrica.
- 25 -
Pentru podurile ce lucreaza in metalurgie, cabinele de comanda

vor fi prevazute cu panouri de protectie, cu geamuri din sticla anticalorica
sau cu geamuri duble din securit si cu instalatii de climatizare.
Accesul in cabinele de comanda inchise ale macaralelor va fi
asigurat prin usa sau chepeng cu posibilitati de incuiere.
- 26 -
CAP. 4 : MECANISMELE PODURILOR RULANTE

4.1. NOTIUNI GENERALE SI CRITERII DE CLASIFICARE
ACTIONARE = punerea in miscare a unei instalatii , prin
transformarea unei forme oarecare de energie in energie mecanica .
In functie de sursa de energie avem urmatoarele tipuri de actionari:
-actionare manuala(energia umana);
-actionare termica(energia termica);
-actionare hidraulica(presiunea hidrodinamica);
-actionare pneumatica(presiunea pneumostatica);
-actionare electrica(energia electrica);
-alte actionari.
1.Actionarea manuala
Se intrebuinteaza numai pentru sarcini mici si la mecanismele de
ridicat
care lucreaza numai ocazional , ca de exemplu la operatii de montaj si
reparatii .
Actionarea manuala se realizeaza prin intermediul manivelelor , al
manivelelor cu clichet , al rotilor de lant , precum si a parghiilor de
comanda . Puterea disponibila este redusa , de cca. 0,25 CP pe o durata
de 5 minute.
2.Actionare termica
Se folosesc motoare cu ardere interna , ce sunt utilizate de obicei
ca
motoare centrale. Transmisia la diferitele miscari se face hidraulic sau
electric;
numai rareori mecanic .
De obicei se utilizeaza motoare diesel cu turatii cuprinse intre
1500…2800 rot/min. Se are in vedere ca motorul sa poata demara in gol
si sa nu fie supraincarcat . In acest scop , se iau masuri ca introducerea
unui cuplaj hidrodinamic sau se prevede o scadere a tensiunii in cazul
depasirii unei anumite incarcari(in cazul actionarilor Ward-Leonard).
3.Actionarea hidraulica
Prezinta avantajele unei comenzi simple si a unui numar mic de
reductoare.
Sistemele intrebuintate sunt de 2 feluri si anume: cu cilindri de
presiune
si pistoane , sau cu motoare hidraulice.
Sistemul cu cilindri de presiune si pistoane se intrebuinteaza acolo
unde
sunt necesare curse mici(de exemplu la mecanismele de basculare ale
bratelor la automacarale , la manevrarea clestilor la macaralele de
stripare , la mecanismele de fixarea troacelor , la graifarele cu motor etc).
- 27 -
Instalatiile cu motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare

ca si in cazul actionarilor electrice . Actionarile hidrostatice se compun
din urmatoarele elemente : pompa , motor , cilindru de lucru , comenzi si
conducte.
4. Actionarea pneumatica
Se aseamana , in principiu , cu cea hidraulica , prezentand
avantajul fata de aceasta ca neetanseitatile nu produc deranjamente atat
de mari .
Actionarea pneumatica se intrebuinteaza in special pentru comenzi
si numai in cazuri speciale pentru actionarea mecanismelor.
5. Actionarea electrica
Este cea mai intrebuintata forma de actionare la macarale , datorita
avantajelor pe care le prezinta : posibilitati de producere si transport
simplu la mare distanta , siguranta mare in functionare , adaptare la
toate conditiile de lucru si economicitate.
Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general
este curentul alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La
actionarile in curent continuu se folosesc tensiuni de 110V,220V,440V si
600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb puteri foarte mari poate fi facuta
si la tensiuni peste 1000V , utilizand transformatoare pentru coborarea
tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau instalatiile respective.
Mecanismele=lanturi cinematice ce servesc la transmiterea sau
transformarea miscarii , precum si la transmiterea fortelor si momentelor
de la elementul conducator la elementul condus.
Clasificare:
1. in functie de rolul lor-mecanisme pentru miscarea de rotatie;
-mecanisme pentru miscarea de translatie;
-mecanisme pentru miscarea in plan;
-mecanisme pentru miscarea periodica;
2.dupa modul de transmitere a miscarii-tansmisii cu organe flexibile
(curele , lanturi) ;
-transmisii cu angrenaje
(conice , cilindrice);
-transmisii prin frictiune
(cu roti plane , cu discuri);
3.in functie de raportul de transmitere a turatiei
-cu un singur raport de transmitere(reductoare ,
amplificatoare de turatie);
-cu mai multe rapoarte de transmiter (cutii de
viteza);
-cu variatia continua a turatiei(variatoare de
turatie).
- 28 -
La macarale , in functie de tipul acestora , se intalnesc urmatoarele

tipuri de mecanisme:
-mecanism de deplasare(translatie) a macaralei;
-mecanism de deplasare a caruciorului;
-mecanism de ridicare-coborare a sarcinii(principal si auxiliar);
-mecanism de rotire;
-mecanism de basculare(inclinare) a bratului;
-mecanism de calare;
-mecanism de telescopare brat;
-alte mecanisme specifice operatiilor pe care instalatia trebuie sa le
execute
(deplasare masa , inchidere-deschidere dispozitiv de prindere , rotirea
dispozitivului de prindere , etc.).
4.2. MECANISMUL DE DEPLASARE . ROL , DESCRIERE ,

ELEMENTE COMPONENTE , SCHEMA CINEMATICA
Mecanismele de deplasare ale macaralelor servesc pentru

deplasarea acestora , precum si a sarcinilor pe orizontala in cazul in care
este admisa deplasarea macaralelor cu sarcina suspendata in
dispozitivul de prindere.
In cazul podurilor rulante(macaralelor deplasabile pe sine de
rulare) , deplasarea cu sarcina suspendata este una din miscarile
principale ale acestora.
In cazul actionarii electrice , aceste mecanisme sunt compuse din:
1. Motoare electrice: Sunt de constructie speciala , pentru a corespunde
regimului intermitent de functionare.
2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul
mecanismului de deplasare. Acest cuplaj lipseste in cazul mecanismelor
de deplasare cu grupuri de actionare , la rotile de rulare(actionare de
capete) , cand pe arborele motorului electric se monteaza pinionul
primei trepte a reductorului.
3. Frana mecanismului de deplasare: In cazul macaralelor cu actionare
centrala , aceasta frana este de tipul cu saboti sau cu banda si in cazul
actionarii de capete , de regula este frana axiala(cu discuri sau conica).
Se metioneaza ca macaralele , care functioneaza in hale sau depozite
inchise si au viteza nominala de pana la 32 m/min , pot sa fie lipsite de
frana.
4. Reductorul: La mecanismele de deplasare cu actionare centrala ,
reductorul este de tip vertical cu 2 sau 3 trepte de reductie; la actionarea
de capete , reductorul este de constructie speciala , in unele cazuri
arborele de intrare al reductorului fiind insusi arborele motorului electric
si arborele de iesire fiind arborele(osia) rotii de rulare. Pentru realizarea
- 29 -
unor viteze reduse la actionarile de capete , se utilizeaza si reductoare

planetare , care permit deplasari pe distante lungi cu viteza redusa , fata
de recomandarea de a nu depasi o durata de 30 secunde la deplasarile
macaralelor care au realizata viteza redusa cu ridicator de frana
electrohidraulic.
5. Arborii de transmisie: Acesti arbori , prevazuti la mecanismele de
actionare centralizata pentru transmiterea momentului la rotile motoare
ale macaralei , pot fi de inalta turatie , in cazul in care se prevede un
motor de actionare central si reductoare de capete , sau arbori de joasa
turatie , cazul cel mai frecvent , cand se transmite momentul realizat la
arborele de iesire al reductorului. Arborii de transmisie se realizeaza din
otel rotund(arbori plini), solutie din ce in ce mai rar utilizata din cauza
consumului mare de otel , sau din tevi(arbori tubulari) care au avantajul
unui consum mai mic de otel si o rigiditate mai mare datorita momentului
de inertie mare al tevilor , fapt ce da posibilitatea unor arbori de lungime
mare.
6. Cuplajale arborilor de transmisie: Servesc la cuplarea arborilor
respectivi intre ei precum si la cuplarea acestora cu reductorul
mecanismului de deplasare si cu rotile de rulare motoare. Se utilizeaza
cuplaje dintate sau cuplaje cu bolturi; cuplaje rigide se prevad foarte rar
si numai la macaralele cu actionare manuala.
7. Lagarele arborilor de transmisie: De obicei , se aleg de tipul lagare de
rostogolire(cu rulmenti).
8. Rotile macaralelor: Servesc la realizarea deplasarii acestora pe caile
de rulare. Pot fi roti libere si roti motoare.
9. Dispozitivele de siguranta: Aceste dispozitive sunt , dupa caz ,
urmatoarele:
-limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare;
-tampoane si opritoare;
-piese de reazem;
-curatitoare de sina;
-limitatoare impotriva mersului oblic;
-dispozitive pentru oprirea macaralei in caz de vant;
-dispozitive de blocare pe sine;
-limitatoare de apropiere intre 2 macarale , care circula pe aceeasi cale
de rulare.
a. Mecanismul de deplasare(translatie) cu actionare centrala al unui pod

rulant: rol, componenta, schema cinematica
Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant
intr-un sens sau in celalalt , in functie de necesitati .
- 30 -
La cel cu actionare centrala ambele roti motrice , de pe o

sina si de pe cealalta sina , sunt actionate de acelasi mecanism printr-un
ax comun .
In principiu , mecanismul se compune din :
-motor electric de actionare;
-cuplaj elastic intre motor si reductor;
-frana amplasata de regula pe semicupla spre reductor;
-reductorul;
-arbori de transmisie;
-cuplajele arborilor de transmisie;
-lagarele arborilor de transmisie;
-rotile podului(motoare si libere);
-dispozitivele de siguranta .
Schema cinematica :
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti si REH
4-reductor
5-cuplaje dintate
6-arbori tubulari de translatie
7-roti de rulare motrice
8-roti de rulare libere
4 3 2 1
5 6 7
- 31 -
b. Mecanismul de translatie cu actionare independenta a unui pod rulant:

rol,
descriere, schema cinematica
Mecanismul de translatie are rolul de a deplasa podul rulant in
ambele sensuri de translatie , in functie de necesitati .
La mecanismul cu actionare independenta(de capete) , pentru
fiecare roata motrica exista un mecanism .
In principiu , fiecare mecanism in parte se compune din :
-motor electric;
-cuplaj elastic intre motor si reductor;
-frana amplasata pe semicupla spre reductor;
-reductor;
-cuplaj dintat;
-roata motrica;
-roata libera;
-dispozitive de siguranta(limitatori de cursa , tampoana , opritori ,piese
de reazem , curatitoare de sina ,limitatoare de apropiere intre poduri ,
dispozitive de blocare pe sine) .
Schema cinematica:
7 7
3 2 1 1 2 3
6 5 4 4 5 6
- 32 -
1-motor electric 5-cuplaj dintat

2-cuplaj elastic 6-roata motrica
3-frana cu 2 saboti si REH 7-roata libera
4-reductor
Roti de rulare
Servesc la deplasarea macaralelor si a carucioarelor.
Clasificarea se face dupa urmatoarele criterii:
1.dupa felul caii de rulare:
-roti ce ruleaza deasupra cailor de rulare;
-roti suspendate , ce se deplaseaza pe talpa inferioara a caii;
2.daca sunt actionate sau nu:
-roti motoare;
-roti libere;
Rotile motoare realizeaza transmiterea miscarii prin antrenarea lor
directa cu ajutorul rotilor dintate sau prin antrenarea axului(in acest caz
solidarizarea rotii cu axul se face prin pana).
3.dupa numarul buzelor:
-roti cu 2 buze(cazul general la macarale);
-roti cu o buza;
-roti fara buze;
4. dupa fixarea pe ax:
-roti libere pe ax , montate pe rulmenti sau bucsa;
-roti fixate pe ax prin pana;
5.dupa suprafata de rulare:
-cilindrica;
-conica;
-bombata;
6.dupa constructia rotii:
-dintr-o singura bucata;
-roti cu bandaj.
Rotile de rulare fara bandaj se executa din otel. Au dezavantajul ca
dupa uzare se inlocuieste toata roata.
Rotile de rulare cu bandaj se executa tot din otel , dar bandajul din
otel cu rezistenta la rupere ridicata(70 kg/mmp). Bandajul se introduce la
cald pe roata prin strangere(fretare). La uzarea bandajului acesta se
schimba.
Caile de rulare
Sunt elemente intermediare intre macara si constructia de
sustinere. Sunt alcatuite din sine , elemente de fixare , grinzi sau
traverse pentru a prelua si amortiza incarcarile sinelor ce se transmit la
grinzile din beton.
Sinele pot fi:
- 33 -
-din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se

folosesc la carucioarele sau macaralele usoare;
-sine de tip macara , din otel marca OL70; se folosesc la macaralele
grele;
-sine de tip cale ferata;
-profile I,U,T,L; folosite pentru caile de rulare suspendate.
Rezemarea directa a sinelor pe grinzile de rulare se admite numai
in cazul grinzilor de rulare metalice.
In cazul grinzilor de rulare din beton , sinele se reazema pe placi
metalice , iar intre acestea si grinzi se prevad elemente elastice(cauciuc ,
lemn, etc.).
Caracteristic la o cale de rulare este deschiderea(ecartamentul).
Deschiderea(ecartamentul) unei cai de rulare este distanta
masurata pe orizontala intre axele sinelor caii de rulare,masurata in
metri. Se noteaza cu litera D.
-Abaterea limita la deschiderea cailor de rulare va fi de maxim:
 3mm pentru D  15 m
 25mm pentru D = 15  90 m
-Abaterea in plan orizontal de la forma rectilinie a firului caii de
rulare va fi de maxim :
 3mm pentru D  15m
 [3+0.25(D15)] mm pentru D=1590m
-Diferenta maxima admisa, in lungul firului, intre cota de nivel
maxima si cota de nivel minima a suprafetei superioara a sinei de rulare
va fi de 20mm, insa panta nu va depasi 1/1500.
-Deplasarea relativa a capetelor sinelor de rulare la inadiri in plan
vertical si pe orizontala, va fi de maxim 1mm.
4.3. MECANISMUL DE TRANSLATIE AL CARUCIORULUI

UNUI POD RULANT. ROL, DESCRIERE, SCHEMA
CINEMATICA
Mecanismele de deplasare a carucioarelor servesc pentru
deplasarea acestora, precum si a sarcinilor pe orizontala in lungul cailor
de rulare ale carucioarelor. Carucioarele de sarcina se pot deplasa pe
cai de rulare asezate, in cazul podurilor rulante bigrinda, a macaralelor
portal, semiportal, consola, turn etc., sau pe cai de rulare suspendate, in
cazul podurilor rulante monogrinda si a grinzilor rulante suspendate.
Mecanismele de deplasare a carucioarelor pot sa fie de tipul cu
transmisii rigide(cu angrenaje) sau de tipul cu transmisii
elastice(transmisii prin cablu).
Mecanismele de tipul cu transmisii rigide sunt similare cu cele din
subcap. 4.2.(actionare centrala).
- 34 -
Mecanismele de tipul cu transmisii prin cablu sunt uzuale in special

la macaralele turn cu brat orizontal.
4.4. MECANISMUL DE RIDICARE-COBORARE AL UNUI POD

RULANT. ROL, DESCRIERE, ELEMENTE COMPONENTE,
SCHEMA CINEMATICA
Mecanismele de ridicare servesc pentru ridicarea si coborarea
sarcinilor.
In general , mecanismele de ridicare se compun din:
1. Elementul de actionare: In functie de modul de actionare al macaralei ,
acest mecanism poate sa fie antrenat cu:
a. forta manevrantului , prin intermediul manivelei sau a transmisiei prin
cablu sau lant la macaralele manuale;
b. motor electric de curent alternativ sau continuu la macaralele cu
actionare electrica;
c. motor termic propriu macaralei sau al autovehiculului pe care este
montata macaraua;
d. motor sau pompa hidraulica.
2. Cuplajul elastic: Este amplasat intre motorul de antrenare si reductorul
mecanismului de ridicare; prin elementele elastice existente in cuplaj se
amortizeaza intr-o oarecare masura socurile care apar la pornirea
motorului. La antrenarea cu motor termic , cuplajul elastic este inlocuit
printr-un ambreiaj.
La actionarea manuala , acest cuplaj nu este necesar , manivela sau
roata de lant fiind montate pe arborele de intrare in reductor.
In cazul in care frana mecanismului de ridicare este amplasata
intre motorul de antrenare si reductor , semicupla , dinspre reductor a
cuplajului elastic , este prevazuta cu saiba de frana.
3. Frana mecanismului de ridicare: De regula , se amplaseaza in asa fel
incat sa produca franarea arborelui de intrare in reductor . Acest lucru se
poate realiza prin intermediul semicuplei dinspre reductor a cuplajului
elastic sau o semicupla de frana amplasata pe arborele de intrare in
reductor la capatul opus cuplajului elastic dintre motor si reductor. La
motoarele electrice cu frana inclusa sau atasata , se franeaza arborele
motorului electric.
4. Reductorul mecanismului de ridicare: Este necesar in vederea
multiplicarii momentului elementului de actionare pentru a se asigura
ridicarea sarcinii. Pentru mecanismele de ridicare actionate electric , de
tipul clasic , se prevad reductoare orizontale cu angrenaje cilindrice.
La mecanismele de ridicare a graifarelor se prevad , in vederea
realizarii operatiilor de ridicare si de inchidere a graifarului , 2 reductoare
identice , cate unul pentru fiecare operatie sau un reductor planetar.
Aceeasi solutie cu 2 reductoare sau reductor planetar se aplica si in
- 35 -
cazul in care este necasara realizarea unei inaltimi mari de ridicare

pentru sarcini mari si este neeconomica prevederea unui singur tambur
cu o lungime mare sau a unui singur motor de antrenare.
La mecanismele cu actionare manuala , se prevad atat reductoare
cu angrenaje cilindrice , cat si reductoare planetare si reductoare cu
angrenaj melcat.
5. Tamburul mecanismului de ridicare: Are rolul de a infasura cablul de
tractiune a sarcinii. Functie de numarul de ramuri de cablu si inaltimea
de ridicare , mecanismele de ridicare pot fi prevazute cu un singur
tambur cu caneluri intr-un singur sens sau cu caneluri in 2
sensuri(stanga-dreapta sau dreapta-stanga) sau cu 2 tamburi , unul
avand canelurile intr-un sens si celalalt in alt sens.
La mecanismele de ridicare prevazute cu transmisii prin lant ,
tamburul poate sa fie inlocuit cu o roata de lant.
Cuplarea tamburelor cu reductorul se poate face printr-un cuplaj
dintat , cuplaj cu bolturi sau printr-un angrenaj cilindric. Rotile de lant pot
sa fie montate direct pe arborele de iesire al reductorului.
Tamburele de obicei sunt amplasate pe lagare-tambur , care pot fi
lagare de alunecare(cu bucse) sau lagare de rostogolire(cu rulmenti).
La infasurarea cablului pe mai multe straturi , se recomanda sa se
prevada dispozitive de infasurare a cablului care sa asigure o infasurare
corecta a acestuia pe tambur.
La mecanismele de ridicare la care , datorita socurilor ce apar la
ridicarea sarcinii sau la asezarea pe sol a organului de prindere(la
graifare), apare posibilitatea de ridicare a cablului de pe tambur , se va
prevedea un dispozitiv de asezare a cablului.
6. Dispozitivul de prindere a sarcinii: Se compune din organul propriu-zis
de prindere a sarcinii(carlig , graifar , electromagnet , etc.) , mufla in care
se monteaza si transmisia prin cablu sau lant , necesara pentru
suspendarea si ridicarea sarcinii.
7. Dispozitivele de siguranta cu care se echipeaza mecanismele de
ridicare sunt : limitatorul de sarcina , limitatorul de moment al sarcinii ,
limitatoare de sfarsit de cursa ridicare-coborare , siguranta la carlig ,
opritoare.
- 36 -
Schema cinematica a unui mecanism de ridicare-coborare carlig :

3 2
1
1-motor electric
2-cuplaj elastic
3-frana cu 2 saboti 4 5 6 7
si ridicator
electrohidraulic
4-reductor
5-tambur de cablu
6-cuplaj rigid 9
7-limitator de sfarsit de cursa 8
8-cablu de tractiune
9-rola de egalizare
(pe axul ei se afla limitatorul de
suprasarcina)
10-rolele muflei carligului
11-carlig
11 10
Ansamblul compus din motor , frana , transmisie , tambur si cablu
poarta numele de troliu.
Clasificarea troliilor:
a. dupa modul de actionare
-trolii manuale;
-trolii mecanice-actionate cu motor electric;
-actionate cu motor hidraulic;
-actionate cu motor cu ardere interna;
b. dupa posibilitatea de inversare a sensului de antrenare a tamburului
-trolii reversibile;
-trolii nereversibile;
c. dupa numarul vitezelor de infasurare a cablului
-trolii cu o singura viteza;
-trolii cu mai multe viteze(normala si microviteza);
-trolii cu variatia continua a vitezei.
Angrenaje
Au rolul de a transmite miscarea de rotatie intre 2 arbori.
Cele mai folosite angrenaje sunt:
-angrenaje cilindrice cu dinti drepti sau inclinati cu dantura exterioara sau
interioara; axele arborilor acestor angrenaje sunt paralele;
- 37 -
-angrenaje melcate(roata melcata se confectioneaza din bronz , iar

arborele din otel de calitate ; cel mai des intalnit caz fiind pozitia la 90
intre axul arborelui si axul rotii);
-angrenaje conice cu dinti drepti sau inclinati avand unghiul dintre axele
arborilor la 90;
-angrenaje planetare , cu una sau mai multe roti dintate-sateliti, ale caror
axe se rotesc in jurul unei axe centrale impreuna cu cadrul suport al
acestora.
Rotile dintate se pot confectiona din otel , fonta , bronz sau
materiale plastice.
Caracteristicile principale ale unui angrenaj sunt:
N1=turatia rotii conducatoare(rot/min);
N2=turatia rotii conduse(rot/min);
Z1=numarul de dinti ai rotii conducatoare;
Z2=numarul de dinti ai rotii conduse;
i=N1/N2=Z2/Z1=raportul de transmisie
Reductoare
Au rolul de a reduce turatia arborelui motor si implicit la marirea
cuplului
(momentului de torsiune) transmis.
Sunt formate din angrenaje montate in carcase inchise.
Principalele caracteristici ale unui reductor sunt:
-raportul de transmisie
i=Ni/Ne unde Ni=turatia arborelui de intrare;

Ne=turatia arborelui de iesire;
-putera arborelui la intrare;
-momentul de torsiune la arborele de iesire;
-numarul de trepte;
-randamentul.
Carcasele reductoarelor sunt formate din corp si capac , iar
suprafata de separatie intre acestea se prelucreaza astfel incat sa se
etanseze. Ungerea angrenajelor se realizeaza cu ulei. Sunt prevazute
orificiu cu capac pentru introducerea uleiului ,joja sau indicator de ulei ,
iar la partea inferioara a baii orificiu de golire. Pe langa acestea in
carcase se prevad capace pentru vizitarea angrenajelor si dopuri cu
gauri de aerisire. Lagarele folosite sunt cu rulmenti.
- 38 -
Tamburi(tobe) pentru cablu sau lant

Au rolul de a infasura cablul sau lantul de tractiune , prin acestea
aplicandu-se si forta necesara infasurarii , respectiv ridicarii sarcinii sau ,
dupa caz , bascularii bratului ori a deplasarii caruciorului.
Tamburii de cablu au forma cilindrica si rareori tronconica. Sunt goi
la interior , prezentand la periferie santuri elicoidale intr-un singur sens
sau in 2 sensuri(stanga-dreapta) , in cazul in care cablul se infasoara
intr-un singur strat. In cazul in care cablul se infasoara in mai multe
straturi , tamburul poate sa nu fie canelat , iar la margini are pereti
laterali. Pentru o infasurare corecta a cablului se prevad dispozitive de
asezare corecta a acestuia(o rola ce preseaza spirele de cablu pe
tambur).
Diametrul tamburului depinde de diametrul cablului , grupa de
functionare a mecanismului , constructia cablului si modul de infasurare
a acestuia.
Profilul santurilor elicoidale(canelurilor) de pe tambur este in functie
de diametrul cablurilor , iar lungimea tamburului trebuie sa asigure
depunerea cablului pana la ridicarea muflei in pozitia cea mai de sus. La
coborarea muflei in pozitia cea mai de jos trebuie sa ramana cel putin 3
spire infasurate pe tambur, la fiecare capat de cablu.
Tamburii sunt executati din otel prin turnare sau din tabla roluita si
sudata pe generatoare. Pot fi simpli sau dubli(fig. 1.32.).
Prinderea capetelor de cablu pe tambur se poate face prin cel putin
2 cleme sau prin pana.
Role pentru cablu sau lant

Rolele de transmisie pentru cabluri sau lanturi au rolul de a abate
cablul sau lantul in punctele unde trebuie sa se modifice traseul
acestuia , realizand astfel schema transmisiei.
Rolele se executa din otel , fonta , mase plastice , etc. Profilul
exterior este corespunzator organului flexibil de tractiune ce se abate.
Diametrul exterior al rolelor se determina in functie de
aceleasi elemente ca la tamburi.
- 39 -
CAP. 5 : INSTALATIA ELECTRICA A MACARALELOR
5.1.ACTIONAREA ELECTRICA.GENERALITATI
Actionarea electrica este cel mai folosit sistem datorita avantajelor
pe care le prezinta. Majoritatea instalatiilor de ridicat, cu exceptia
macaralelor deplasabile pe cai fara sine de rulare si a celor montate pe
platforme CF,sunt astfel actionate. Chiar si la acestea din urma se
foloseste uneori acest sistem.
Energia electrica cu care sunt alimentate macaralele in general
este curentul alternativ trifazat de 380 V si rareori de 500 V. La
actionarile in curent continuu se folosesc tensiuni de 110V,220V, 440V si
600V. Alimentarea instalatiilor ce absorb puteri foarte mari poate fi facuta
si la tensiuni peste 1000 V , utilizandu-se transformatoare pentru
coborarea tensiunii la cat trebuie alimentate motoarele sau instalatiile
respective.
Pentru instalatiile electrice de comanda , in situatia in care
comanda se executa de la sol , se utilizeaza tensiuni de cel mult 40V in
curent alternativ sau 65V in curent continuu. Se permit tensiuni mai
mari(220V sau 380V) numai daca respectiva carcasa a
dispozitivului(cutia cu butoane) de comanda este executata , in exterior,
complet din material electroizolant si rezistent la lovituri.
Aparatele electrice sunt mecanisme sau dispozitive care servesc la
variatia , reglajul si controlul automat sau neautomat al parametrilor
proceselor si circuitelor electrice si neelectrice. Au de asemenea rolul de
a asigura in bune conditii stabilirea si intreruperea continuitatii circuitelor
electrice, ca si efectuarea transportului si distributiei energiei electrice de
la sursele de energie la consumatori.
Clasificare:
a. dupa tensiunea de serviciu
-aparate de joasa tensiune;
-aparate de inalta tensiune;
b. dupa functia pe care o indeplinesc
-aparate de conectare si deconectare neautomata a circuitelor
electrice
(intrerupatoare,comutatoare,butoane de comanda,controlere,
separatoare,intrerupatoare si comutatoare de lumina);
-aparate de conectare si deconectare automata a circuitelor
electrice
(contactoare,relee de comanda,intrerupatoare automate);
-aparate pentru reglaj
(reostate,regulatoare,bobine de soc);
-aparate pentru protectia circuitelor electrice contra curentilor sau
- 40 -
tensiunilor prea mari(sigurante,descarcatoare,reactoare);

-aparate destinate producerii cu ajutorul energiei electrice a unor
forte mecanice(cuplaje electromagnetice,electromagneti,supape
electromagnetice);
-aparate de masurat(servesc la masurarea diferitilor parametrii
electrici:
intensitatea,tensiunea,puterea,frecventa etc.);
-complete de aparate(indeplinesc mai multe functiuni);
c. dupa felul protectiei fata de mediul inconjurator
-aparate neprotejate sau deschise;
-aparate protejate impotriva prafului;
-aparate protejate impotriva apei;
-aparate protejate impotriva atingerilor accidentale;
-aparate antiexplozive;
d. dupa mediul in care lucreaza(in aer,in ulei);
e.dupa fenomenul fizic ce sta la baza functionarii lor
(termoelectrice,interactiunea dintre curentul electric si campul
magnetic,
fenomene electromagnetice,etc).
Fenomene si solicitari ce apar in functionarea aparatelor electrice

1.Solicitari electrice: Factorii care influenteaza solicitarea electrica a
izolatiei aparatului sunt:
-marimea tensiunii de serviciu;
-durata tensiunii aplicate;
-felul curentului;
-starea suprafetei materialului izolant;
2.Solicitari termice: Sunt datorate arcului electric ce se formeaza la
intreruperea unui circuit parcurs de curent, ca si pierderilor de energie ce
se produc in caile de curent si in bobine la trecerea unui curent electric si
pierderilor datorita magnetizarii pieselor din material feromagnetic.
3.Solicitari mecanice: Sunt datorate fortelor electrodinamice , precum si
uzurii si socurilor mecanice datorate pieselor in miscare.
4.Solicitari datorate mediului ambiant: Mediul ambiant solicita din punct
de vedere termice diferitele parti componente si izolatia aparatului , ca si
piesele metalice. Umiditatea influenteaza rigiditatea dielectrica a
materialelor izolante.
Marimi caracteristice
Pentru dimensionarea aparatelor electrice , ca si pentru o buna
alegere si utilizare a lor in exploatare , trebuie sa se tina seama de
cateva marimi care caracterizeaza regimul lor de functionare:
- 41 -
-tensiunea nominalaUn=tensiunea pentru care este construit aparatul si

pentru care este garantata buna functionare a acestuia;
-curentul nominal In=curentul pe care un aparat il poate suporta fara
depasirea unei incalziri limita, in conditiile unui regim normal de
lucru;
-frecventa de conectare=numarul de actionari pe care aparatul le poate
executa intr-o ora . O inchidere si o deschidere a pieselor de contact ale
unui aparat alcatuiesc o conectare. Durata unei actionari este compusa
din durata de conectare(timpul in care aparatul este sub curent) si durata
de pauza (fara curent);
-rezistenta la uzura=este o marime care indica durata de viata a
aparatului;
-tipurile de protectie=se refera la masurile constructive ce se iau pentru
ca aparatele sa satisfaca solicitarile mediului ambiant si de tehnica
securitatii muncii.
Echipamentul electric al macaralelor
In functie de tipul macaralelor , echipamentul electric al acestora se
compune din:
-echipamentul electric de alimentare si de racordare la sursa de curent;
-echipamentul electric de actionare a mecanismelor;
-echipamenrul electric de comanda;
-echipamentul electric de protectie si de siguranta;
-echipamentul electric pentru iluminat,semnalizare,incalzire si ventilatie.
5.2. ECHIPAMENTUL ELECTRIC DE ALIMENTARE SI DE

RACORDARE LA SURSA DE CURENT
Pentru majoritatea macaralelor, echipamentul de alimentare si de

racordare la sursa de curent se compune din:
-intrerupator tripolar de retea, cu posibilitate de incuiere pe pozitia
deschis, ce se amplaseaza cat mai aproape de locul de functionare al
macaralei(pe perete,stalp), in loc vizibil si usor accesibil;
-liniile de alimentare cu energie electrica;
-culegatoarele de curent;
-conductoarele circuitului principal de forta;
-intrerupator general;
-intrerupator de avarie;
-intrerupator principal pentru manevre curente.
Linii de alimentare cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a motoarelor si echipamentelor
electrice montate pe macarale se realizeaza prin intermediul
culegatoarelor de curent cu rola sau patina care ruleaza sau aluneca pe
- 42 -
conductoare din fire de cupru sau profile de otel placate sau nu cu cupru,
prin cabluri stranse in bucle sau derulate de pe tamburi de alimentare,
sau prin carucioare de cablu.
Felul alimentarii depinde de situatia locala. Astfel, culegatoarele de
curent se folosesc in general pentru cai de rulare lungi(cazul podurilor
rulante). Sistemul de alimentare prin cabluri cu manta de cauciuc-MCG-
in bucle, sau prin carucioare de cablu(tip senila) se foloseste la caile de
rulare relativ scurte(carucioare de pod rulant), in timp ce alimentarea prin
cabluri cu manta de cauciuc infasurate pe tamburi se foloseste pentru cai
de rulare medii sau lungi sau acolo unde pozarea liniilor de captare este
anevoioasa sau imposibila(porturi,santiere), precum si in medii care nu
admit scantei electrice(executii antiex).
Solutia de alimentare cu cabluri prezinta o siguranta mare in
exploatare.
a. Conductoare de alimentare
Pentru fire se intrebuinteaza cupru rotund sau profilat. Sectiunile
maxime sunt de 80 mmp pentru cupru rotund si cca. 180 mmp pentru
profile. Caderea ohmica nu trebuie sa depaseasca 5%. Caderea
inductiva este de cca. 0,03/m la 50 Hz. Conductoarele de cupru se
intind la capete prin intermediul unor intinzatoare(fig. anexata).
Pentru evitarea atingerilor intre conductoare, a caror distanta
minima este de 100 mm, se prevad la distanta de aproximativ 4m
suporti cu sustinatori de fire(fig. 12.28.-anexata).
Domeniul de folosire a acestor conductoare este alimentarea
podurilor rulante si a macaralelor cu regim mediu si usor, precum si
alimentarea carucioarelor acestora. Captatoarele de curent care aluneca
pe aceste fire sunt de tip rigid-de 100 A cu patina;
-de 200 A cu rola(fig. 12.29.-anexata).
Conductoarele de cupru cu profil special se monteaza fix, cu
ajutorul unor cleme montate la distante de 5…8 m. Domeniul de utilizare:
macarale cu regim greu si viteze mari.
Conductoarele din profile se folosesc in special pentru alimentarea
podurilor rulante siderurgice. Sistemul mai raspandit este cel cu corniere
pe care aluneca culegatoare de tip patina(fig. 12.30.-anexata), cu
piesa de contact din fonta sau tip pantograf(fig. 12.31.-anexata) cu
piesa de contact din zinc.
Rezultate mai bune se obtin cu sine profilate de otel, la care pentru
reducerea caderilor de tensiune se monteaza in paralel conductoare de
cupru sau aluminiu, sau capul sinei se placheaza cu cupru(fig.
12.32.;12.33.-anexate).
b. Cabluri mobile
Pentru alimentarea macaralelor portuare, a celor din santierele de
constructii, se folosesc cabluri in manta de cauciuc, care se infasoara pe
- 43 -
un tambur, pe unul sau mai multe randuri (fig. 12.34.-anexata). Intrucat

cablul trebuie sa fie permanent intins, tamburul este actionat in sensul
intinderii. Actionarea tamburului se poate realiza prin intermediul unei
contragreutati, a unor arcuri sau a unui motor asincron de constructie
speciala care poate sta calat sub curent fara a se arde.
Punctul de alimentare fix este situat de obicei la mijlocul caii de
rulare. In cazul cailor de rulare lungi se pot face mai multe puncte de
alimentare, iar conectarea se realizeaza prin intermediul unor prize
speciale etanse.
Cand pe aceeasi cale de rulare circula 2 sau mai multe macarale si
conductoarele liniei de alimentare sunt executate din profile rigide,
pentru fiecare macara se creeaza cate o zona de refugiu prin
sectionarea conductoarelor. Rosturile la sectionare se realizeaza de
minim 10 mm in cazul separarii prin aer si minim 100 mm in cazul
interpunerii de materiale in rosturi. Zona de refugiu trebuie sa
depaseasca in lungime cu cel putin 1 m gabaritul macaralei peste
tampoane, in ambele parti. La macaralele de la extremitatile caii, aceste
zone se creeaza la capetele caii. Fiecare zona de refugiu se alimenteaza
separat prin cate un intrerupator ce are posibilitate de incuiere pe pozitia
deschis.
c. Bucle de cabluri
Pentru alimentarea carucioarelor, electropalanelor, a podurilor
rulante monogrinda etc., se intrebuinteaza cabluri in bucle care se aduna
la capatul caii de rulare. Cablul electric este sustinut de niste inele care
aluneca pe un cablu purtator de otel. In cazul mai multor cabluri de
alimentare, acestea se monteaza pe carucioare simple care ruleaza pe
profile(fig. 12.35.-anexata).
d. Carucioare de cablu cu infasurare tip senila
Pentru alimentarea carucioarelor se mai intrebuinteaza carucioare
de cablu cu infasurare tip senila(fig. 12.36.-anexata). Un astfel de
carucior se compune dintr-un suport de teava 1 sprijinit pe rolele 2, care
se deplaseaza pe sinele 3. Lungimea caruciorului este putin mai mare
decat jumatatea lungimii caii de rulare. La cele 2 extremitati ale
caruciorului sunt prevazute role cu profil special 4 sau cate un tambur de
cablu. Ramura superioara a cablului 5 se sprijina pe un sir de role libere
6, in timp ce ramura inferioara se desfasoara pe podest sau pe un
suport.Tractarea caruciorului de cablu care se deplaseaza cu o viteza
egala cu jumatatea din viteza caruciorului de sarcina este asigurata de
un cablu de otel 7 sau chiar de cablurile de alimentare.
Datorita lipsei scanteilor la locul de contact, aceste carucioare pot fi
folosite si in medii cu pericol de explozie, daca se asigura o constructie
corespunzatoare.
- 44 -
Culegatoare de curent
Au rolul de a realiza contactul electric permanent intre liniile de
alimentare formate din conductoare neizolate si instalatia electrica de pe
macara. Contactul se realizeaza prin greutatea proprie a culegatorului
sau prin intermediul unor resoarte(cazul culegatorului de curent tip
pantograf).
Tipuri-culegatoare de curent de tip rigid;
-culegatoare de curent de tip patina;
-culegatoare de curent de tip pantograf.
Intrerupatorul general
Intrerupatorul general cu actionare manuala are rol de separator si
se monteaza in circuitul principal de forta, dupa culegatori.
La podurile rulante, amplasarea sa se face in imediata apropiere a
chepengului pe podest, iar la celelalte macarale, cat mai aproape de
locul de acces pe macara.
Intrerupatorul de avarie
Are rolul de a intrerupe rapid si sigur instalatia electrica a macaralei
cu exceptia urmatoarelor circuite:
-iluminatul de balizare;
-semnalizarea pentru pericole iminente;
-circuitele de alimentare ale bobinei de actionare a intrerupatorului
insusi(cuprinzand blocajul de “zero” al controlerelor, contactele de blocaj
ale usilor, chepengurilor etc.);
-circuitele de iluminat;
-circuitele de reparatie;
-circuitele de alimentare a electromagnetilor de ridicare a sarcinii.
Toate aceste circuite se leaga inaintea intrerupatorului de avarie si
a celui principal.
Intrerupatorul principal pentru manevre curente

Are rolul de conectare a macaralei la retea, precum si acela de a
intrerupe alimentarea cu energie electrica in caz de scurt-circuit,
suprasarcina periculoasa la unul din mecanisme sau a caderii tensiunii
de alimentare sub limitele admise(declanseaza la disparitia sau
scaderea tesiunii cu 35% din tensiunea nominala), pentru a impiedica
porniri necomandate la revenirea tensiunii.
Deconecteaza de la retea in mod automat intreaga retea electrica
cu exceptia circuitelor enumerate la intrerupatorul de avarie.
Anclansarea sa nu trebuie sa fie posibila decat daca toate
manetele aparatelor de comanda se gasesc in pozitia zero(controlerele)
- 45 -
si toate contactele electrice ale dispozitivelor de blocare(usi,

chepenguri,portite, etc.) sunt inchise.
Intrerupatorul principal este rezistent la socuri si scuturaturi si este
montat intr-o cutie metalica. Actionarea intrerupatorului principal poate fi
manuala sau prin intermediul unui motor sau electromagnet.
Cutia cu relee de protectie se monteaza langa intrerupatorul
principal si contine cate 2 sau 3 relee termice sau electromagnetice
pentru fiecare mecanism, precum si releul de tensiune nula. Releele
termice sunt mai indicate deoarece asigura si o protectie la suprasarcini
de durata, ceea ce nu se poate realiza la releele electromagnetice care
declaseaza numai la scurtcircuit. Pentru ca protectia sa fie eficienta este
necesar ca releul termic si motorul protejat sa aibe aceeasi constanta de
incalzire.
5.3. ECHIPAMENTUL ELECTRIC DE ACTIONARE A

MECANISMELOR
Elementele de actionare ale mecanismelor sunt: motoarele

electrice, rezistentele de pornire si reglare, ridicatoare de frana,
electromagneti de ridicare a sarcinii.
a. Motoare electrice
Pot fi:
-de curent continuu pentru tensiunile de 110,220,440,500 sau 600 V;
-de curent alternativ trifazat pentru tensiunile de 220 V si 380 V
conexiunetriunghi, respectiv 380 V si 500 V conexiune stea, frecventa de
50 Hz.
Aceeasi constructie poate fi utilizata si pentru tensiuni si frecvente
variind intre anumite limite ca de exemplu tensiuni de 600 V si frecvente
de 40…60 Hz. In cazuri speciale se intrebuinteaza si motoare de curent
alternativ monofazat.
Motoarele de macara se caracterizeaza printr-o constructie
robusta, cu arborele si intrefierul marit, avand un moment de demarare
ridicat in scopul ajungerii rapide in regim stabilizat. Ele pot fi supuse unui
numar mare de conectari pe ora(60,120,240 sau chiar mai mult),pot
suporta inversari ale sensului de rotatie si franari in contracurent,
functionand in regimul de lucru intermitent.
1. Motoare electrice de curent cotinuu

Sunt relativ rar intrebuintate, desi caracteristicile lor mecanice sunt
deosebit de favorabile, datorita dezavantajelor generale ale curentului
continuu(pentru alimentarea lor este necesara o instalatie speciala de
curent continuu, posibilitati reduse de transport la distanta, uzura mai
- 46 -
mare a contactelor si aparatelor de conectare, constructie mai

complicata si mai scumpa a motoarelor, intretinere mai pretentioasa).
Pentru aceeasi sarcina, consumul de energie in timpul pornirii
motoarelor serie de curent continuu(cele mai folosite) este cu circa 35-
40% mai mic decat cel al motoarelor asincrone.
In ultimii ani se constata o tendinta de intrebuintare a motoarelor
de curent continuu alimentate din retele trifazate prin intermediul
redresoarelor comandate cu semiconductoare, in special in cazul
instalatiilor mari cu regim de lucru intens cu pretentii deosebite in privinta
reglarii turatiei(poduri transbordoare, descarcatoare de nave, macarale
capra pentru santiere navale, etc.).
Tipuri:
-motoare de c.c. serie: la ele circuitul de excitatie este conectat in serie
cu infasurarea rotorica; permit sa se obtina viteze de deplasare foarte
mici, la deplasarea sarcinilor mari, fara pierderi suplimentare in reostate;
-motoare de c.c. derivatie: au conectate in paralel circuitul de excitatie si
infasurarea rotorica;
-motoare de c.c. compound: au 2 infasurari de excitatie, una in serie si
una in paralel.
2. Motoare electrice de curent alternativ

Motoarele de curent alternativ sunt raspandite pe scara larga in
actionarea macaralelor datorita posibilitatii relativ usoare de transport la
distanta a curentului alternativ, precum si simplitatii si robustetii lor; sunt
mai ieftine si necesita o intretinere redusa.
Tipuri:-motoare asincrone cu inele colectoare;
-motoare asincrone in scurtcircuit;
-motoare speciale de curent alternativ.
Cele mai folosite motoare electrice la macarale sunt motoarele de
curent alternativ trifazate asincrone cu inele colectoare.
Subansamblele principale sunt statorul si rotorul. Statorul este fixat pe
partea interioara a carcasei, iar rotorul se afla in interiorul statorului fixat
pe lagare cu rulmenti in capacele electromotorului. Atat statorul cat si
rotorul au infasurari trifazate. Infasurarea statorului este legata direct la
bornele de pe carcasa motorului, iar infasurarea rotorului este legata la
cele 3 inele; prin intermediul unor perii de carbune ce calca pe inele se
face legarea la borne. La conectarea motorului la retea in infasurarea
statorica, datorita defazajului in timp si spatiu se produce un camp
invartitor care actioneaza rotorul. Prin introducerea de rezistente in
cicuitul rotorului, cuplul de demarare poate varia in limite mari, iar turatia
poate fi reglata pana la 50% din turatia nominala.
- 47 -
Motorul asincron in scurtcircuit

Datorita absentei periilor si inelelor colectoare, precum si rotorului
mai masiv la care bobinajul este inlocuit printr-o colivie turnata din
aluminiu, motorul asincron in scurtcicuit este mult mai robust decat
motorul asincron cu inele. Este mai simplu de intretinut, este mai ieftin si
necesita mai putine aparate de comanda.
Cu toateacestea, motorul asincron in scurtcircuit se foloseste rar, la
macaralele mici, datorita urmatoarelor dezavantaje:
-curentul de demarare este ridicat=(3,5…6)In;
-caldura produsa de demarare se dezvolta in motor, motiv pentru care
trebuie supradimensionat, ceea ce anuleaza partial avantajul referitor la
pret;
-momentul de demarare nu poate fi reglat cu ajutorul rezistentelor.
Motoare speciale de curent alternativ

Doua din tipurile de motoare speciale se utilizeaza pe scara destul
de larga, in scopul obtinerii pe langa viteza nominala de lucru, a unei
microviteze. Acestea sunt: convertizoarele de frecventa si frana cu
curenti turbionari.
Tipuri constructive de motoare

1. Motoare din seria AIM si AIFM
A=asincron; I=cu inele colectoare; M=macara; F=frana inclusa
Sunt motoare asincrone cu inele colectoare si frana
electromecanica; sunt destinate actionarii macaralelor, au o constructie
mecanica robusta si au carcasa din fonta cenusie prevazuta fie cu talpi
de fixare, fie cu flansa. Racirea este asigurata de un ventilator montat pe
arborele rotorului, la partea opusa arborelui de iesire. La comanda pot fi
dotate cu 2 arbori de iesire. Cutia de conexiuni este plasata la partea
superioara a carcasei.
Seriile de motoare AIM si AIFM se alimenteaza de la retele trifazate
avand tensiunea nominala intre faze 220 V, 380 V, 500 V si frecventa de
50 Hz. Puterea nominala se garanteaza pentru temperatura ambianta de
maximum 40C si altitudinea de maximum 1000 m.
La seria AIFM franarea se realizeaza cu ajutorul unei frane axiale
cu discuri plane, normal inchisa, montata pe cel de-al doilea capat de
arbore al motorului. Efortul de franare se realizeaza cu ajutorul unor
arcuri, iar defranarea electromagnetic.
2. Motoare din seria ASM si ASFM

A=asincron; S=scurtcicuit; F=frana inclusa; M=macara
Motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit din seriile ASM si
ASFM au o constructie mecanica robusta. Carcasa poate fi prevazuta cu
- 48 -
talpi sau flansa. Capatul de arbore este cilindric. Tensiunile de alimentare

intre faze 220V,380V, 500V,600V; frecventa 50 Hz.
Puterea nominala este garantata pentru temperatura
ambianta+40C si altitudinea maxima 1000 m.
Frana la motoarele ASFM este similara cu aceea de la motoarele
AIFM.
b. Rezistente
Rezistentele pentru macarale sunt rezistente cu functionare
intermitenta, supuse din punct de vedere termic si mecanic unor solicitari
repetate. Ele trebuie sa permita un numar mare de conectari la cicluri
scurte, dar in anumite situatii sa permita si conectari mai indelungate fara
a se deteriora. In acelasi timp prin dimensionare si impartirea in trepte,
trebuie sa permita demarari si opriri line, precum si accelerari de mase
mari intr-un timp scurt.
Rezistentele pentru motoarele de macara se executa din elemente
de fonta rezistiva, sarme aliate cu rezistivitate marita sau tabla silicioasa.
Pentru o mai usoara incadrare in diferitele scheme de actionare
rezistentele se construiesc intr-o gama modulara care permite o mare
elasticitate si varietate de solutii.
c. Ridicatoare de frana
Ridicatoarele de frana servesc la deschiderea franei, simultan cu
conectarea motorului de antrenare a mecanismului corespunzator.
Franarea se realizeaza automat la oprirea motorului prin intermediul unui
arc de frana sau a unei contragreutati. Din motive de siguranta, in
special la mecanismele de ridicare, este necesar ca franarea sa intervina
automat, la disparitia tensiunii de alimentare a motorului.
Dupa modul de constructie si functionare se deosebesc:
-electromagneti de frana;
-ridicatoare de frana electrohidraulice;
-ridicatoare de frana cu motor.
Se vor trata amanuntit la CAP.” DISPOZITIVE DE FRANARE”.
d. Electromagneti de ridicare a sarcinii

Se utilizeaza pentru manipularea si transportul materialelor
feromagnetice (profile laminate,table,span,etc.). Prinderea sarcinii se
realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor electromagneti
suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa
sau rotitoare.
Tipuri:-electromagnet rotund;
-electromagnet cu degete;
-electromagnet dreptunghiular;
- 49 -
-electromagneti rotunzi de dimensiuni reduse( 270): se utilizeaza

in grup, fixati pe o traversa(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3 randuri.
Alimentarea electromagnetilor se face in curent continuu din
reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la
tensiunea de 110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face
din cabina macaralei prin intermediul unei cutii de comanda, macaragiul
avand latitudinea sa alimenteze numarul de electromagneti necesari in
functie de procesul tehnologic.
Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a
tensiunii, este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure
alimentarea electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute.
Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor se indica printr-un
semnal optic sau acustic.
5.4. ECHIPAMENTUL ELECTRIC DE COMANDA

Pentru executarea miscarilor la mecanisme, variatia vitezelor si
inversarea miscarilor, se executa sisteme de comanda prin:
-controlere -cu comanda directa;
-cu comanda indirecta;
-butoane;
-contactoare;
-relee de timp.
Controlerele sunt aparate de comanda prin intermediul carora

macaragiul executa direct sau indirect conexiunea corespunzatoare a
motorului de antrenare al unui mecanism. Dupa forma constructiva si
modul de functionare, controlerele se impart in 2 mari categorii:
-controlere cu comanda directa, la care conectarea elementelor din
circuitul statoric si rotoric al motorului se realizeaza direct in aparat;
-controlere cu comanda indirecta, la care controlerul comanda bobinele
de actionare ale unor contactoare, iar circuitele de forta ale motoarelor
sunt conectate de catre contactele principale ale acestora.
Contactoarele sunt aparate pentru comanda la distanta destinate pentru
un numar mare de conectari si deconectari ale circuitelor de forta; ele
inchid un circuit sub actiunea comenzii si il mentin inchis tot timpul cat
dureaza comanda.
Actionarea contactoarelor, in general, se face electromagnetic, ele
avand inclusa o bobina care este pusa sub tensiune cat se face
comanda prin butoane sau controler cu comanda indirecta. Bobina
creeaza un camp magnetic ce atrage armatura mobila a contactorului,
realizand inchiderea contactelot din circuitul principal al motorului. La
intreruperea comenzii se intrerupe circuitul ce alimenteaza bobina,
dispare campul magnetic si armatura mobila este indepartata prin
- 50 -
resorturi si astfel se intrerup contactele si odata cu acestea si circuitul

principal al motorului.
Butoanele sunt utilizate pentru comanda la distanta, in special la
macaralele comandate de la sol. Sunt reunite de regula intr-un singur
pupitru sau cutie. Ele inchid circuitul numai cat sunt apasate.
Releele de timp sunt aparate de conectare care stabilesc sau intrerup
circuite de comanda cu o intarziere variabila intre 0,15sec…16ore din
momentul conectarii sau deconectarii.
Dupa modul de functionare al temporizarii se deosebesc relee cu
temporizare la anclansare si relee cu temporizare la declansare, iar dupa
principiul constructiv se deosebesc relee cu armatura magnetica, relee
cu motor asincron sau cu actionare pneumatica, relee electronice.
Domeniul de reglare al temporizarii trebuie sa fie cat mai larg
pentru a permite reglarea la fata locului si pentru a reduce numarul de
piese de schimb. In mod normal sunt suficiente temporizarile cuprinse
intre 0,5…5 sec.
5.5. ECHIPAMENTUL ELECTRIC DE PROTECTIE SI

SIGURANTA
Motoarele electrice, circuitele de forta, comanda, semnalizare,
iluminat se protejeaza impotriva suprasarcinilor si a scurtcircuitelor.
Protectia impotriva suprasarcinilor se realizeaza prin sigurante si
relee termice.
Sigurantele pot fi fuzibile sau automate. Cele fuzibile se topesc,
iar cele automate declaseaza la trecerea unui curent mai mare fata de
cel nominal.
Releele termice sunt formate dintr-un bimetal care la trecerea unui
curent mai mare decat cel nominal, se incalzeste excesiv si se
deformeaza producand intreruperea unui contact care actioneaza asupra
contactorului de pe circuitul respectiv generand intreruperea. Bimetalul
este format din 2 metale placate care au coeficienti de dilatare diferiti,
astfel ca la incalzire se deformeaza.
Protectia la scurtcircuit se realizeaza prin relee electromagnetice.
Pentru situatiile exceptionale cand, datorita unor deteriorari ale
instalatiei electrice, accidental, partile metalice ale echipamentului
electric si intreaga constructie metalica a macaralei sunt puse sub
tensiune existand pericole de electrocutare a celor ce vin in contact cu
macaraua, trebuie realizata protectia impotriva tensiunilor de atingere
prin legare la priza de pamant.
La macaralele care circula pe cai de rulare, legatura intre priza de
pamant si macara se realizeaza prin sudarea cel putin a unei platbande
pe sina caii de rulare, ce are continuitate electrica pana la priza de
pamant.
- 51 -
La macaralele pe ale caror sine de rulare exista posibilitatea

depunerii de materiale izolatoare(praf, nisip, ciment, etc.) ce conduc la
aparitia unei rezistente de contact intre roti si sina, la linia de alimentare
cu energie electrica se prevede un conductor suplimentar(al 4-lea in
cazul retelelor trifazice) destinat pentru protectia impotriva tensiunilor de
atingere, avand sectiunea cel putin egala cu a conductoarelor de faza.
Acest conductor se leaga la ambele capete cu caile de rulare, iar pe el
va circula un culegator de curent ce face legatura cu constructia metalica
a macaralei. In continuare cel de-al 4-lea conductor se leaga prin
platbanda pana la priza de pamant. In cazul in care sina are
intreruperi(rosturi pentru dilatatie, capete), la acestea se asigura
continuitate electrica prin platbanda sudata la ambele capete intrerupte.
La macaralele unde sina caii de rulare este asezata pe grinzi
metalice, iar acestea, la randul lor, pe stalpi metalici asigurand
continuitatea, nu mai este necesara legarea la pamant, daca prin stalpi
se realizeaza o priza naturala cu rezistenta sub 4.
La macaralele fixe se leaga constructia metalica a acesteia prin
platbanda la priza de pamant. Carcasele echipamentului electric
demontabil(motoare, aparataje, etc.) se leaga prin conductor la
constructia metalica.
Protectia se considera corespunzator atunci cand priza de pamant
are valoarea sub 4, iar daca priza este comuna cu instalatia de
paratraznet trebuie sa aiba valoarea sub 1.
Priza de pamant este formata din tevi de otel galvanizat(electrozii) batuti
in pamant. Numarul electrozilor este in functie de rezistivitatea solului
astfel incat sa se realizeze valoarea necesara(sub 4 sau 1). Electrozii
se leaga intre ei cu o platbanda galvanizata, prin sudura, iar un capat al
platbandei este scos deasupra solului, iar de acesta se leaga macaraua
ce trebuie protejata.
Valoarea prizei de pamant se masoara la intervale de cel putin 6
luni.
5.6. ECHIPAMENTUL ELECTRIC PENTRU ILUMINAT,

SEMNALIZARE SI INCALZIRE
La macaralele unde iluminatul este necorespunzator, se asigura
iluminatul general prin corpuri de iluminat protejate conform conditiilor in
care functioneaza macaraua.
Locurile unde este necesar sa se asigure iluminarea sunt: locul de
lucru, scarile, podestele, cabinele cu aparataj electric si echipament
mecanic, cabina macaragiului. Locul de munca se ilumineaza cu lampi
sau reflectoare cu puterea de 200…1500 KW, alimentate la tensiunea de
220V. Cabinele se alimenteaza prin intermediul corpurilor de iluminat la
- 52 -
tensiunea de 24V,iar pentru lampile portative si unelte se prevad prize la

tensiunea de 24V.
Ca regula generala intregul sistem de iluminare se conecteaza prin
sigurante fuzibile inaintea intrerupatorului principal, asa incat in caz de
deconectare a acestuia, sa existe lumina necesara pentru depanare.
Tensiunile necesare iluminarii se obtin de la transformatoare de iluminat
cu o infasurare primara si 3 infasurari secundare. Nu se admite folosirea
autotransformatoarelor si nici a tensiunii luata intre o faza si nul.
De regula, la macaralele actionate electric din cabina, se folosesc
2 sisteme de semnalizare acustica, actionate de la locul de
comanda(hupa si clopot). Sistemele trebuie sa se deosebeasca intre ele
intrucat unul este pentru atetionarea manevrelor curente, iar celalalt
pentru semnalizarea pericolelor.
Cabina macaragiului se incalzeste prin corpuri de incalzire simple
sau cu ventilator.
In cazul podurilor rulante care lucreaza in medii calde(siderurgie,
etc.) sau nocive, cabinele se climatizeaza.
- 53 -
CAP. 6 : DISPOZITIVE DE SIGURANTA
6.1. GENERALITATI
Dispozitivele de siguranta au rolul de a interveni in functionarea

instalatiilor de ridicat in cazul in care mecanismele – din motive obiective
sau subiective- ajung in pozitii sau la stari de incarcare limita.
Au 3 functii principale: -de supraveghere;
-de semnalizare;
-de protejare(securitate).
Exercitarea functiei de supraveghere consta in asigurarea
functionarii tuturor mecanismelor supravegheate , la parametrii normali.
Functia de semnalizare consta in furnizarea de informatii
macaragiului asupra regimului de lucru, a starii de incarcare si
parametrilor care definesc configuratia de lucru, precum si furnizarea
semnalelor(optice si acustice) in situatia depasirii limitelor admise.
Functia de protejare se exercita in situatiile limita de pozitie sau
de incarcare ale instalatiei de ridicat si consta in interzicerea acelor
manevre care ar avea ca urmare depasirea acestor limite, ramanand
posibile numai manevrele care au ca urmare restabilirea conditiilor
normale de lucru.
Oricare ar fi gradul de perfectionare al dispozitivelor de siguranta,
macaragiul nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe buna functionare
a acestora.
Fata de cele 3 functii enumerate, dispozitivele de siguranta trebuie
sa indeplineasca mai multe conditii:
-sa aibe sensibilitate si fiabilitate ridicate;
-sa nu diminueze performantele masinii;
-sa fie usor accesibile, sa poata fi reglate usor si sa-si mentina reglajul in
timp, chiar in situatia modificarii conditiilor de mediu;
-sa revina in starea corespunzatoare functiei de supraveghere dupa
incetarea cauzei care a provocat exercitarea functiei de protejare;
-sa fie prevazute cu elemente de protectie la suprasolicitari;
-sa poata fi intretinute usor si sa aibe un pret de cost redus.
Clasificare:
-pentru pozitii limita(limitatoare de sfarsit de cursa=LSC)
-LSC ridicare-coborare sarcina;
-LSC basculare brat;
-LSC deplasare macara;
-LSC rotire;
-LSC evitare lovire cabina;
-pentru stari de incarcare limita
- 54 -
-limitatoare de sarcina;
-limitatoare de moment;
-pentru actiuni exterioare
-dispozitive anticoliziune;
-anemometre;
-dispozitive de blocare pe sina;
-pentru evitarea mersului oblic;
-pentru mecanisme de ridicare actionate hidrostatic
-supape de retinere la spargerea conductelor;
-supape de reglare a vitezei de coborare;
-pentru limitarea mecanica a deplasarii
-opritoare;
-tampoane;
-alte dispozitive de siguranta
-piese de reazem;
-curatitoare de sina;
-sigurante la carlig.
6.2. DISPOZITIVE DE SIGURANTA PENTRU POZITII LIMITA
Sunt cunoscute sub denumirea de limitatoare de sfarsit de cursa.

Functia lor este de a intrerupe automat actionarea mecanismelor
instalatiilor de ridicat in situatiile in care partile in miscare ale acestora
depasesc pozitiile de lucru prestabilite. Functionarea lor trebuie in asa fel
conceputa incat sa permita actionarea mecanismelor protejate in sensul
aducerii partilor in miscare in cadrul limitelor normale de lucru.
a. Limitatoare de sfarsit de cursa pentru mecanismele de ridicare
Dupa miscarea pe care o limiteaza, aceste limitatoare se impart in:
-limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare;
-limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a
dispozitivului de prindere a sarcinii.
Limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare
Se construiesc in mai multe variante:
1. cu surub si came declansatoare, utilizate la instalatiile de ridicat care
nu-si modifica raportul de transmitere al palanului, iar infasurarea
cablului este dirijata(fig. 15.2.);
2. cu parghie si contragreutate, utilizate la instalatiile de ridicat cu brat
basculant sau care in timpul exploatarii isi pot modifica raportul de
transmitere al palanului de ridicare, iar infasurarea cablului pe tambur se
poate face si nedirijat(fig. 15.3.);
3. cu reductoare cu roti dintate si came, utilizate ca limitatoare pentru
macarale cu graifar, avand si functia de dispozitiv de comanda
semiautomata a mecanismului de inchidere-ridicare a graifarului.
- 55 -
Limitatorul de cursa cu surub se compune din: axul surub cu

sistemul de reglaj al numarului de rotatii, sistemul de sacadare, axul cu
came, sistemul de contacte cu camerele de stingere ale arcului electric.
Contactele limitatorului sunt actionate prin rotirea surubului in ambele
sensuri, la numarul de rotatii pentru care a fost reglat. De regula,
actionarea surubului se face de la arborele tamburului mecanismului de
ridicare prin intermediul unei transmisii cinematice cu lant sau cu roti
dintate.
Limitatoare de sfarsit de cursa pentru pozitia limita inferioara a
dispozitivului de prindere a sarcinii
Aceste dispozitive au rolul sa asigure pe tamburul de cablu rezerva
de cel putin trei spire de siguranta.
Pentru mecanismele de ridicare care nu-si schimba raportul de
transmitere al palanului, functia acestor dispozitive este indeplinita de
acelasi dispozitiv care asigura protejarea si la limita superioara a
carligului(se foloseste LSC cu surub si came declansatoare).
Pentru macarale mobile si automacarale unde in functie de
lungimea bratului raportul de transmitere al palanului de ridicare se
modifica, sunt folosite dispozitive cu rola de apasare, care au rolul de a
ajuta la infasurarea uniforma a cablului pe tambur(fig. 15.5.).
b. LSC pentru mecanismele de basculare

La macaralele cu brat basculant se prevad limitatoare care sa
actioneze atat la sfarsitul cursei de ridicare(inchidere) a bratului, cat si a
celei de coborare(deschidere) a acestuia. Se folosesc intrerupatoarele
electrice cu tija telescopica si rola, conectate in circuitel de comanda a
bascularii, actionate prin cama. Intrerupatorul se poate monta atat pe
brat, cat si pe partea fixa.
c. LSC pentru mecanismele de translatie

Sunt dotate cu astfel de dispozitive de siguranta carucioarele de
sarcina si macaralele deplasabile pe cai cu sine de rulare.
Se utilizeaza de regula intrerupatoare cu parghie basculanta
actionate de rigle declansatoare. Parghia 1 este prevazuta cu o rola 2,
care este elementul ce intra in contact cu rigla. Revenirea parghiei in
pozitie normala se face sub actiunea unui arc. Declansarea se face la un
unghi de basculare de 30…40, functie de constructie, dar cursa
maxima ajunge la 60(fig. 15.6.).
De regula, in cazul carucioarelor intrerupatorul este plasat pe
capatul caii si rigla pe carucior, iar in cazul macaralelor rigla este fixa si
intrerupatorul pe macara. In ambele cazuri intrerupatorul si lungimea
riglei se aleg avandu-se in vedere ca dupa declansare si franare, din
- 56 -
cauza inertiei,caruciorul si macaraua mai parcurg o distanta egala cu

spatiul de franare.
d. LSC la rotire
Sunt utilizate la macaralele rotitoare la care trebuie limitat unghiul
de rotire. Se folosesc limitatoare electrice de cursa cu tija telescopica si
rola montate pe partea fixa sau pe partea rotitoare, actionate prin came.
e. LSC la deplasare sau rotire pentru evitarea lovirii cabinei

Pentru acest scop nu exista dispozitive speciale. Se utilizeaza LSC
de tipul cu surub si cu parghie si rola(ca la limitarea mecanismelor de
translatie).
6.3. DISPOZITIVE DE SIGURANTA PENTRU STARI DE

INCARCARE LIMITA
Din aceasta categorie fac parte:
-limitatoare de sarcina;
-limitatoare de moment al sarcinii.
a. Limitatoare de sarcina
Sunt dispozitive de siguranta cu rolul de a preveni supraincarcarea
macaralelor.
La depasirea sarcinii nominale cu 10%, limitatorul de sarcina
anuleaza orice comanda cu exceptia celei de coborare a sarcinii.
Numai cu limitator de sarcina se echipeaza obligatoriu macaralele
ce au o sarcina constanta, fara sa se modifice functie de raza. In aceasta
situatie intra podurile rulante, macaralele portal si semiportal si o parte
din celelalte tipuri de macarale.
Datorita marii diversitati a mecanismelor si instalatiilor de ridicat
exista o gama larga de limitatoare de sarcina:
-electronice cu traductori;
-electrohidraulice;
-hidraulice;
-electrice;
-electromecanice;
-mecanice(cuplaje de siguranta).
Limitatorul de sarcina cu arcuri disc(fig.1.9.)

Este cel mai simplu din punct de vedere constructiv si, in ultima
perioada, destul de folosit.
Pe o placa suport sunt asezate arcurile disc. Prin interiorul arcurilor
disc trece un ax care la capatul superior are o piulita ce calca si
comprima discurile sub sarcina. La partea inferioara a tijei se monteaza
- 57 -
rola de egalizare pe care se abate cablul de sarcina sau se fixeaza

capatul mort al aceluiasi cablu. Deasupra tijei se monteaza contactul
electric de tip normal deschis. Totul este inchis intr-o capsula cilindrica.
Limitatorul se aseaza cu placa suport pe sasiul caruciorului si se fixeaza
in suruburi. Limitatorul este actionat de cablul de la mecanismul de
ridicare-coborare. La ridicarea unei sarcini mai mari decat sarcina
nominala, arcurile disc se comprima, tija se deplaseaza in jos fiind trasa
de cablu, iar contactul electric din capatul tijei se deschide comandand
astfel oprirea miscarii de ridicare carlig si permitand doar coborarea.
Litatorul de sarcina cu ax excentric

1-rola de egalizare
2-ax excentric
3-parghie
T=tensiunea in cablu
R=rezultanta tensiunilor din cablu
e=excentricitatea axului rolei
P=presiunea in resort
R 1 2 3 contact electric
P
T e
Are in componenta un ax excentric pe care se monteaza rola de

egalizare. Excentricitatea axului este mentinuta printr-o parghie solidara
cu axul si un resort la capatul parghiei. Cand sarcina nominala a
macaralei este depasita ,creste tensiunea T din cablul de ridicare peste o
anumita valoare. Momentul dat de tensiunea in cablu si excentricitate
(2Te) depaseste momentul dat de forta P a resortului si bratul parghiei ,
adica 2TePL . In aceasta situatie rola de egalizare coboara cat ii
permite excentricitatea si rotirea axului , parghia se deplaseaza in sus ,
comprima arcul si actioneaza asupra contactului electric pe care il
intrerupe.Contactul electric , fiind in circuitul de comanda al contactului
pentru ridicare , intrerupe numai miscarea de ridicare .
- 58 -
Limitatoare de sarcina hidraulice

La macaralele actionate hidraulic, odata cu cresterea sarcinii
creste si presiunea in circuitul hidraulic. Pentru protejarea circuitelor
hidraulice la suprasarcini cat si pentru limitarea sarcinii se monteaza o
supapa mentinuta inchisa prin intermediul unui resort. La cresterea
presiunii peste limitele normale(corespunzatoare sarcinii nominale), arcul
supapei se comprima, supapa se deschide si fluidul este returnat in
rezervor, iar mecanismul inceteaza miscarea de ridicare, permitand
numai coborarea sarcinii.
Verificarea functionarii limitatoarelor de sarcina nu se face de

catre macaragiu, intrucat trebuie sa ridice suprasarcina, iar aceasta
manevra ii este interzisa. Aceasta verificare se face la controalele
oficiale in prezenta inspectorului ISCIR sau a responsabilului cu
supravegherea autorizat de ISCIR.
b. Limitatoare de moment
La depasirea momentului nominal actioneaza limitatoarele de
moment(se depasesc parametrii de reglaj), se anuleaza miscarea de
ridicare a sarcinii, precum si acelea care ar conduce la cresterea
momentului: extindere si coborare brat.
Ele actioneaza la depasirea cu 10 % a momentului nominal.
Aceste dispozitive de siguranta elimina pierderea stabilitatii
macaralelor si evita rasturnarea, cauza avarierii majoritatii macaralelor cu
brat.
Cu limitator de moment se echipeaza obligatoriu macaralele la
care sarcina este variabila functie de raza.
Tipuri de limitatoare de moment:
-mecanice
-cu parghii;
-cu excentric;
-cu contragreutate;
-cu contact mobil;
-cu arc reglabil;
-combinate;
-hidraulice
-cu semnal de intrare “forta”;
-cu semnal de intrare”presiune”;
-electrice
-cu traductori rezistivi;
-cu traductori inductivi;
-cu traductori capacitivi;
- 59 -
-electronice;
-combinate(mecano-electro-hidraulice).
Limitatoare de moment electrice

In cazul acestor limitatoare, marimile fizice masurate(forta,unghiul
bratului,lungimea bratului) sunt prelevate cu ajutorul unor traductori –
electrici,rezistivi(tensiometrici sau potentiometrici),inductivi,capacitivi-.
Limitatorul de moment electric cu traductori rezistivi de tip
potentiometric, cunoscut sub denumirea OGP-1(fabricat in fosta URSS)
este un limitator cu o arie larga de raspandire la macaralele care
folosesc pentru bascularea bratului transmisii prin cabluri. Principalele
parti componente ale acestui limitator sunt:
-traductorul de forta de tip dinamometric care transforma tensiunile
mecanice din cablurile de ancorare ale bratului in semnal electric
proportional;
-traductorul de unghi, de asemenea potentiometric, care are rolul unui
dispozitiv de corectie a valorii limita admisa a sarcinii functie de
deschiderea bratului;
-blocul de relee care contine dispozitivul de comparare, elementele de
reglaj, dispozitivul de temporizare si releul de iesire prin ale carui
contacte sunt alimentate circuitele de comanda ale mecanismelor de
executie controlate de limitatorul de moment;
-elemente de semnalizare cum sunt: lampile de semnalizare si
indicatorul gradului de incarcare ale macaralei pentru fiecare deschidere
a bratului.
Verificarea functionarii limitatoarelor de moment se face cu

ocazia controalelor oficiale in prezenta inspectorului ISCIR sau a
responsabilului cu supravegherea autorizat de ISCIR.
6.4. DISPOZITIVE DE SIGURANTA PENTRU ACTIUNI

EXTERIOARE
a. Dispozitive anticoliziune
In practica, coliziunea apare frecvent in urmatoarele cazuri:
-macaraua lucreaza singura pe o cale de rulare, existand pericolul de
tamponare in viteza cu opritoarele de la capetele caii in cazul in care
LSC sunt dereglate sau sunt scoase din functiune;
-existenta pe aceeasi cale de rulare a 2 sau mai multe macarale;
-in cazul macaralelor a caror cai de rulare sunt suprapuse, cand exista
pericolul ciocnirii unei macarale de la un nivel inferior cu cablurile sau
sarcina uneia care ruleaza pe o cale suprapusa.
- 60 -
Dispozitivele anticoliziune trebuie sa realizeze mai multe functii: sa

declanseze automat un avertizor optic sau acustic la depasirea zonei de
securitate; sa comande oprirea motoarelor de translatie sau trecerea lor
pe microviteza; sa comande intrarea in functiune a franelor; sa permita
comanda de mers inapoi, cand s-a depasit distanta de siguranta
prestabilita.
Tipuri:
-dispozitive anticoliziune mecanice;
-dispozitive anticoliziune electrice;
-dispozitive anticoliziune fara contact.
b. Anemometre
Dintre factorii naturali (variatiile de temperatura , precipitatiile si
vantul) , actiunea vantului are urmarile cele mai grave deoarece rafalele
de vant pot antrena macaralele , chiar cu viteze mari , izbindu-le una de
alta sau de opritoarele caii de rulare .
Pentru evitarea acestor situatii este necesar ca macaralele cu brat
sensibile la rasturnare , macaralele turn , macaralele portal si podurile
rulante cu deschideri mai mari de 30 m sa fie prevazute cu dispozitive de
masurare a vantului , cunoscute sub denumirea de anemometre .
Anemometrele au 3 functii :
-de supraveghere=masoara si inregistreaza viteza vantului , a carei
valoare este indicata de un aparat de masura amplasat in macaragiului;
-de semnalizare=se aprinde o lampa galbena si se declanseaza un
semnal acustic la cresterea vitezei vantului pana la valoarea de 70-80%
din valoarea maxima admisa ;
-de protejare=intreruperea circuitului de comanda al mecanismului
de translatie.
Anemometrele au in componenta un bloc emitator(compus dintr-o
turbina eoliana a carui arbore actioneaza un tahogenerator) si un bloc
receptor(compus din 2 relee si un aparat indicator).
Anemometrele actioneaza la o viteza a vantului de
15,6ms(56kmh) in cazul macaralelor turn si de 20ms(72kmh) la
celelalte macarale.
c. Dispozitive de blocare pe sina

Prevederile Prescriptiilor Tehnice R1-87 ,colectia ISCIR , impun ,
obligatoriu , ca macaralele ce functioneaza in exterior sa fie echipate cu
dispozitive de blocare pe sina . Functiile lor de securitate constau in
asigurarea imobilizarii macaralei aflata in repaos sau in timpului lucrului
in situatia in care viteza vantului depaseste limita admisa .
- 61 -
Cele mai simple dispozitive de blocare pe sina sunt lanturile si

cablurile de ancorare fixate de opritoare ; prezinta dezavantajul ca
necesita deplasarea macaralei la una din extremitatile caii de rulare .
Se pot folosi , in unele situatii , bolturi de blocare trecute printr-o
gaura a rotii si prin gaurile grinzii de capat ; necesita oprirea macaralei
intr-o anumita pozitie .
Cele mai raspandite dispozitive de blocare pe sina sunt clestii
(clemele)de blocare pe sina , care pot fi : manuali , semiautomati sau
automati.
Clemele de blocare manuale sunt actionate de catre macaragiu ,
acesta avand obligatia ca la parasirea macaralei sau la semnalizarea
anemometrului sa execute blocarea pe sina a tuturor dispozitivelor . Ele
sunt prevazute cu un limitator de cursa care conditioneaza miscarea de
translatie a macaralei de blocarea tuturor clemelor .
d. Dispozitive de evitare a mersului oblic

La instalatiile de ridicat cu deschideri mari poate aparea pericolul
unui rulaj neuniform al aparatelor de rulare pe cele doua fire ale caii.
Acesta se soldeaza cu devieri de paralelism ale axei longitudinale a
utilajului fata de axa caii, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de
“mers oblic”. Principalele cauze care genereaza mersul oblic sunt:
-jocuri diferite in transmisiile cu arbori mecanici;
-desincronizarea arborelui electric;
-patinarea rotilor pe una din sine;
-diferenta de diametre ale rotilor de rulare motoare;
-diferente mari de incarcare;
-obstacole pe calea de rulare sau imperfectiuni ale acesteia.
Macaralele portal cu deschideri mai mari de 40 m se recomanda sa
fie echipate cu dispozitive de indicare sau redresare automata a mersului
oblic.
Dispozitivele pentru evitarea mersului oblic trebuie sa realizeze
functiile:
-de supraveghere: asigura functionarea normala a utilajului atata timp cat
unghiul de deformare al constructiei metalice prescris nu este depasit;
functia este realizata printr-un dispozitiv de sesizare a pozitiei incorecte;
-de semnalizare: prin elemente de indicare si avertizare de pericol;
-de protejare: printr-un dispozitiv de corectare a avansului sau de oprire
a macaralei in caz de pericol.
Tipuri:
-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu roti dintate etalon si
cremaliera;
-dispozitiv de evitare a mersului oblic cu elemente elastice;
-dispozitiv de evitare a mersului oblic bazat pe urmarirea deformarii
- 62 -
constructiei metalice a macaralelor.
6.5. DISPOZITIVE DE SIGURANTA PENTRU MECANISME DE

RIDICARE ACTIONATE HIDRAULIC
a. Supapa de reglare a vitezei de coborare(DROSSEL)

Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinii, permitand
astfel reglarea vitezei de coborare in limitele prescrise(fig. 2.169.-
anexata).
In timpul trecerii uleiului spre cilindrul de ridicare, pistonul 2 se
deplaseaza spre dreapta, permitand trecerea uleiului cu usurinta. La
coborare,pistonul se aseaza pe scaun, obligand uleiul sa treaca printr-un
orificiu practicat in corpul 1 al supapei. Acesta se poate obtura cu surubul
de reglare a vitezei de coborare 3. Arcul elicoidal 4 mentine pistonul pe
scaun in timpul repaosului.
b. Supapa de blocare(fig. 2.170.-anexata)

Se utilizeaza la macaralele cu actionare hidraulica si intervine in
cazul spargerii conductei de ulei, oprind coborarea libera a sarcinii.
Supapa se monteaza intre cilindrul de ridicare si conducta de ulei. Prin
spargerea conductei, efectul supapei de reglare a vitezei de coborare
este anulat. In acest caz, intervine supapa de blocare care inchide
iesirea uleiului mentinand sarcina suspendata.
In corpul supapei 1, se gaseste bila 4 mentinuta in pozitie deschisa
de resortul 3. Stiftul opritor 5 limiteaza deplasarea bilei. Diafragma 2
realizeaza o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul disparitiei bruste
a presiunii din conducta, bila este impinsa de agentul hidraulic, impotriva
fortei resortului si se asaza pe scaun, blocand iesirea.
6.6. DISPOZITIVE DE SIGURANTA PENTRU LIMITAREA

MECANICA A DEPLASARILOR(OPRITOARE SI TAMPOANE)
Opritoarele limiteaza mecanic deplasarile peste pozitia extrema de
lucru si se monteaza la capatul curselor de deplasare, rotire sau
basculare a bratului.
Pentru atenuarea socurilor, opritoarele sunt prevazute cu
tampoane din materiale elastice(lemn,cauciuc,arcuri din otel,etc.) sau cu
amortizoare hidraulice.
Pozitia tampoanelor se stabileste astfel incat partea lor frontala, in
stare comprimata sa depaseasca cu cel putin 100 mm partea frontala
cea mai proeminenta a constructiei macaralei sau caruciorului.
Tampoanele macaralelor si carucioarelor care circula pe aceeasi cale de
rulare trebuie sa fie coaxiale. In cazul carucioarelor, tampoanele pot fi
montate numai pe opritoare astfel incat nici una din partile extreme ale
- 63 -
caruciorului sa nu depaseasca grinda de capat sau sa nu prezinte pericol

de strivire, in cazul cand pe aceasta se poate circula.
Opritoarele si tampoanele se calculeaza la soc tinand seama ca
macaraua sau caruciorul, incarcate cu sarcina maxima, cedeaza energia
cinetica de deplasare cu cel putin 0,7 din viteza nominala, ca urmare a
reducerii acesteia prin actionarea limitatoarelor de cursa.
6.7. ALTE DISPOZITIVE DE SIGURANTA

In vederea asigurarii unor conditii de munca lipsite de pericol de
avarii sau accidente, atat pentru cei care deservesc macaraua cat si
pentru cei aflati in zona de lucru, se mai prevad, dupa caz, diverse
dispozitive de siguranta in functie de tipul macaralei si specificul
tehnologic. Cateva dintre acestea sunt prezentate in cele ce urmeaza.
a. Piese de reazem si curatitoare de sina
Piesele de reazem asigura macaralele in cazuri extreme cand
roata de rulare sau arborele (osia) acesteia se rup . Ele sunt alcatuite din
piese rezistente ; sunt montate in spatele rotilor pe grinzile de capat ale
podurilor rulante sau intre rotile boghiurilor macaralelor . Piesa de
reazem incadreaza sina . Distanta pe verticala fata de sina trebuie sa fie
de cel mult 20 mm .
Curatitoarele de sina se plaseaza in fata grinzilor de capat sau ale
boghiurilor macaralelor in scopul indepartarii obiectelor aflate accidental
pe sina.
b. Limitatoare de cursa de apropiere
Nu permit impingerea reciproca a macaralelor sau carucioarelor
care circula pe aceeasi cale de rulare. Ele trebuie sa fie astfel reglate,
incat intreruperea automata a actionarii sa se faca la o distanta egala
sau mai mare decat spatiul maxim de franare al macaralei sau
caruciorului pe care sunt montate, in situatia cand s-ar deplasa cu viteza
maxima si cu sarcina nominala in carlig. Dupa declansarea limitatorului
de apropiere, comanda se poate face numai in sensul opus aceluia in
care a intervenit limitarea.
La macaralele sau carucioarele cu energie mare de miscare,
avand spatiul de franare mai mare de 4 m, P.T. R1,colectia ISCIR, admit
reducerea distantei de declansare la 4 m, cu conditia ca viteza de
tamponare sa nu fie mai mare de 0,7 din viteza nominala a macaralei
sau caruciorului cu energia de miscare cea mai mare. Aceleasi prescriptii
nu prevad obligativitatea montarii limitatoarelor de apropiere la macalele
care circula pe cai de rulare situate la nivelul solului.
Limitatoarele de cursa la translatie pot fi folosite si ca limitatoare de
apropiere, montandu-se in acest caz pe o macara iar dispozitivul de
declansare pe macaraua vecina. Apar 2 dezavantaje la acest sistem:
-lungimea mare a declansatoarelor produce deformarea acestora;
- 64 -
-datorita deplasarii laterale a podului, declansatorul poate trece pe langa

limitator fara a-l actiona.
Dezavantajele de mai sus pot fi inlaturate prin folosirea
limitatoarelor de apropiere telescopice, montandu-se in acest caz si
limitatorul si declansatorul pe aceeasi macara. Un asemenea limitator se
compune dintr-o teava suport 1 fixata prin bride la constructia metalica a
macaralei. In interior culiseaza tronsoane telescopice 2, ghidate de
bucse 3 si mentinute la exterior de arcuri de compresiune 4. Ultimul
tronson are la capat un mic tampon 5. La capatul tevii suport, se
monteaza intreruptorul electric 6 cu parghie si rola.
Au fost executate asemenea constructii de limitatoare avand cursa
pentru spatii de franare pana la 4 m. Arcul de reducere se poate inlocui
cu o contragreutate cu cursa verticala, dirijata in interiorul unei tevi.
Mai rar se utilizeaza limitatoare de apropiere cu fanta de lumina
diagonala si fotocelula. Fotocelula, protejata cu o masca impotriva altor
surse de lumina, se monteaza pe o macara, iar sursa de lumina pe
macaraua vecina. Acest sistem elimina tijele declansatoare de lungime
mare, dar prezinta dezavantajul unor elemente electronice sensibile si
unui cost ridicat.
c. Sigurante la carlig
Siguranta se monteaza cu scopul de a impiedica iesirea
accidentala a organelor de legare a sarcinilor din carlig; scoaterea
acestor organe trebuie sa fie posibila numai prin actionarea sigurantei.
Montarea sigurantei la carlig este obligatorie prin P.T. ISCIR in
urmatoarele cazuri:
-la macarale pana la 12,5 t inclusiv, echipate cu carlig simplu;
-la macarale cu sarcini peste 12,5 t, in cazul cand, prin natura sarcinilor,
organele de legare ajung aproape de ciocul carligului si pot scapa;
-in cazul organelor de legare rigide(bare,traverse,etc.);
-cand in carlig se prind dispozitive de lucru cu electromagnet, graifar,
bena, container,etc.
Se utilizeaza 2 tipuri de sigurante la carlig:
-cu arc;
-cu contragreutate.
In fig. 2.168.-anexata- este reprezentata o siguranta cu
contragreutate foarte simpla si cu posibilitate de montare prin clema la
carlige cu tija lunga.
- 65 -
CAP.7 : DISPOZITIVE DE FRANARE
7.1. DEFINITII. ROL. FUNCTIONARE. CLASIFICARE
In constructia mecanismelor sunt prevazute dispozitive de franare

in scopul opririi miscarii sarcinii, partilor mobile ale macaralei insasi si
mentinerea acestora in pozitiile dorite.
Dispozitivele de franare trebuie sa aibe o functionare sigura, o
constructie simpla si robusta, trebuie sa poata fi reglate si depanate usor
si sa se incadreze intr-un gabarit cat mai redus.
Franele trebuie amplasate cat mai aproape de organul ce trebuie
oprit. In general franele sunt amplasate intre motor si reductor, dar pe
semicupla de pe arborele reductorului.
Franele mecanismelor trebuie sa asigure un moment capabil de
franare mai mare decat momentul de franare necesar opririi. Coeficientul
de siguranta la franare reprezinta raportul intre momentul capabil al
franei si momentul de franare necesar opririi. Valoarea sa minima
depinde de grupa de functionare a mecanismului respectiv si variaza
intre 1,5 si 2,5.
Franele se clasifica dupa 3 criterii:
1. dupa modul de constructie:-frane cu banda;
-frane cu saboti;
-frane cu discuri sau con(fig. 1-anexata);
-frane peciale(cu clichet,centrifugale)(fig.2-
anexata);
2. dupa modul de comanda
-frane comandate mecanic(prin pedale,manete,parghii);
-frane comandate electric(cu ridicator electrohidraulic, cu
electromagnet);
-frane comandate hidraulic;
-frane comandate pneumatic;
-frane automate(centrifugale);
3. dupa modul cum se regleaza franarea
-frane normal deschise,la care prin comanda se realizeaza
franarea (nu se folosesc la macarale);
-frane normal inchise,la care prin comanda se realizeaza
deschiderea franei(sunt cele mai folosite);
-frane electrice(cu curenti Foucoult, cu contragreutate,dinamice).
a. Frane cu banda(fig. 3.2.-anexata)
Se compun dintr-un tambur de franare fixat prin pana pe arborele
ce trebuie franat, iar pe tambur infasurata pe un unghi ce depaseste
180 se afla o banda de otel, care are suprafata de lucru, ce vine in
- 66 -
contact cu tamburul, captusita cu ferodou. Ferodoul este un material cu

coeficient de frecare ridicat, rezista la temperatura si se muleaza bine pe
tambur. Prinderea ferodoului pe banda de otel se face prin nituri din
aluminiu cu cap ingropat in ferodou, pentru a nu freca pe tambur. In
cazul franei simple cu banda, un capat al benzii este articulat la un punct
fix, iar celalalt capat la parghia de actionare. La apasarea pe parghie se
produce franarea, apasarea ce este data de un resort sau o greutate. La
ridicarea parghiei se produce indepartarea benzii de tambur si frana este
slabita. Slabirea franei se produce la actionarea mecanismului. Iar
franarea la intreruperea actionarii mecanismului.
In cazul franelor diferentiale sau cu insumare, ambele capete ale
benzii sunt articulate la parghia de actionare.
b. Frane cu saboti
Franele cu saboti pot fi cu unul sau cu doi saboti.
Frane cu un sabot:Acest tip de frane consta dintr-o parghie prevazuta cu
un sabot care este apasat pe un tambur de frana.
La macarale se folosesc frane cu doi saboti, intrucat au avantajul
ca nu solicita la incovoiere arborele pe care este montat tamburul de
franare, cat si pentru faptul ca realizeaza momente de franare mai mari
pentru aceeasi apasare a sabotilor.
Cea mai uzuala este frana cu 2 saboti si actionata
electrohidraulic
(fig. 12.23.-anexata).
Pe tamburul de frana apasa cei doi saboti prin intermediul
ferodourilor fixate de saboti cu nituri din aluminiu avand capetele
ingropate in ferodouri. Sabotii sunt fixati articulat prin bolturi la parghiile
port-sabot, care la randul lor, sunt articulate prin bolturi, la partea
inferioara, de sasiu. La partea superioara una din parghii este articulata
la tija de legatura, iar cealalta la parghia in forma de “L”. Tija de legatura
este formata din 2 piese, una cu filet pe dreapta, iar cealalta cu filet
stanga,imbinate cu o piulita cu filet dreapta-stanga. Cu ajutorul piulitei se
realizeaza reglajul de apropiere-departare a sabotilor de tambur si
totodata marirea-micsorarea capacitatii de franare. La capatul parghiei in
forma de “L” se aplica forta de strangere cu ajutorul ridicatorului
electrohidraulic sau cu ajutorul unui electromagnet(in cazul actionarilor
electrice), ori cu ajutorul unui cilindru cu piston(in cazul actionarilor
hidraulice si pneumatice).
Ridicatorul de frana electrohidraulic(fig.12.24.-anexata)

Este format dintr-o carcasa, care are in partea inferioara un orificiu
de fixare la sasiul mecanismului si un surub de golire a uleiului. Lateral
are carcasa cu bornele de legare la circuitul electric, iar la partea
superioara doua suruburi, unul pentru umplere cu ulei, iar celalalt pentru
- 67 -
aerisire. Din carcasa iese la partea superioara tija pistonului la care se

leaga parghia in forma de “L” a franei.
In interiorul carcasei, in partea de jos,se afla un electromotor care
antreneaza o pompa. Deasupra pompei exista un piston ce circula intr-
un cilindru. Pe tija pistonului, in interiorul cilindrului, se afla resortul care
tine pistonul in jos atat timp cat mecanismul se afla in repaos, frana fiind
in pozitia inchisa.
Uleiul din interiorul carcasei ridicatorului electrohidraulic este ulei
de transformator, acesta fiind dielectric(caracteristica necesara intrucat
vine in contact cu bobinajul electromotorului).
Functionare: la actionarea mecanismului pe care se afla montata
frana, prin schema electrica, se realizeaza simultan cu punerea in
functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu curent
continuu, respectiv punerea in functiune a electromotorului din ridicatorul
electrohidraulic, care actioneaza pompa. Aceasta fiind in ulei, formeaza
presiune de ulei sub piston, impinge pistonul in sus, comprima arcul, iar
tija pistonului iese din ridicator. Tija actioneaza asupra parghiei in forma
de “L” ridicand-o, iar celelalte 2 puncte de articulatie ale sale cu tija de
legatura si parghia port-sabot vor efectua deplasari incat vor indeparta
sabotii de tambur si astfel se realizeaza slabirea franei permitand
functionarea mecanismului.
La comanda de oprire a mecanismului,prin schema electrica se
realizeaza intreruperea alimentarii cu energie electrica atat a
electromotorului mecanismului, cat si a electromotorului ridicatorului. In
aceste conditii pompa nu se mai invarte, dispare presiunea de ulei de
sub piston si astfel resortul impinge pistonul in jos, tija coboara in
ridicator, iar parghia in forma de “L” este antrenata in jos si executa
miscarea de apropiere a parghiilor port-sabot,
Realizand presarea sabotilor pe tambur si producerea franarii.
Principalele avantaje ale ridicatoarelor electrohidraulice:
-inchiderea si deschiderea franei se executa lent, fara socuri;
-nu se transmite in mecanism socul produs la pornire de motor, acesta
fiind preluat de frana, intrucat se deschide cu intarziere de cca. 0,15 sec.
De la anclansare;
-sunt robuste, iar caderile de tensiune nu au influenta mare;
-permit realizarea de microviteze in cazul in care, prin schema electrica,
turatia motorului din ridicator se reduce si deci pistonul nu este complet
ridicat.
Ca dezavantaj: tendinta de coborare a sarcinii dupa intreruperea
mecanismului intrucat exista un timp relativ lung de inchidere a franei.
Acest dezavantajpoate fi inlaturat prin masuri speciale luate in schema
electrica.
- 68 -
c. Frana cu saboti actionata electromagnetic(fig.1.17.-anexata)

La acest tip de frana, forta necesara slabirii franei se realizeaza
prin eletromagneti.
Electromagnetii pot fi:-de curent continuu;
-de curent alternativ-monofazati;
-trifazati.
Electromagnetul se monteaza pe una din parghiile port-sabot si se
compune din:armatura fixa(pe care se afla bobina) si armatura
mobila(fixata de parghia in forma de “L”). Fiecare armatura este
executata din miez din fier.
Cand mecanismul este in stare de repaos, frana este inchisa
datorita resortului. La actionarea mecanismului, prin schema electrica se
realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului
mecanismului si alimentarea cu energie electrica a bobinei
electromagnetului. Aceasta produce
un camp magnetic, se magnetizeaza armatura fixa, atrage armatura
mobila prin parghia in forma de “L”, apasa pe capatul tijei si indeparteaza
parghiile
port-sabot, comprimand resortul si slabind frana, permitand miscarea
mecanismului. La comanda de oprire se intrerupe alimentarea bobinei,
dispare campul magnetic, armatura se demagnetizeaza, iar resortul
realizeaza franarea, indepartand armatura mobila si apasand sabotii pe
tambur.
Actionarea franelor cu electromagneti prezinta urmatoarele
dezavantaje:
-realizeaza o franare brusca, cu socuri;
-la neefectuarea completa a cursei de inchidere a armaturii mobile pe
armatura fixa, bobina se arde;
-arderea bobinei, in cazul in care este folosita cel putin 2/3 din forta utila;
de asemenea la caderi de tensiune si darorita socurilor;
-curentul de anclansare este foarte mare;
-scaderea fortei, la caderi de tensiune.
d. Frane actionate hidraulic si pneumatic

La actionarea hidraulica si pneumatica, pentru comanda inchiderii
si deschiderii franei se foloseste un cilindru in interiorul caruia se afla un
piston, iar pe tija acestuia un resort cu rolul de a impinge pistonul in jos si
de a mentine frana inchisa. La baza cilindrului se afla 2 ventile, unul
pentru admisia fluidului, care se deschide numai in timpul actionarii
mecanismului cand frana se deschide, iar celalalt pentru evacuare, care
se deschide la intreruperea actionarii mecanismului si ramane astfel pe
toata durata repaosului cat frana este inchisa, iar resortul tine pistonul
coborat.
- 69 -
CAP.8:CABLURI SI LANTURI
8.1. CABLURI DE TRACTIUNE
a. Constructia si clasificarea cablurilor

Cablurile sunt organe flexibile alcatuite din mai multe sarme sau
din mai multe toroane infasurate elicoidal in jurul unei inimi centrale, intr-
unul sau mai multe straturi suprapuse. Toroanele sunt manunchiuri de
sarme infasurate elicoidal in jurul unei inimi proprii intr-unul sau mai
multe straturi suprapuse, iar inima este partea centrala metalica sau
nemetalica a cablului in jurul careia se infasoara sarmele sau toroanele
lui.
Cablurile multifilare de otel sunt folosite la legarea, suspendarea,
ridicarea sau tractarea sarcinilor sau partilor mobile ale macaralelor(cum
sunt carucioarele de sarcina tractate sau bratele basculante cu
mecanism cu cablu). Ele au inlocuit aproape total lanturile intrucat sunt
mai usoare, mai ieftine, prezinta aceeasi flexibilitate in orice directie si,
ceea ce este deosebit de important, au proprietatea de a nu se rupe
brusc, ci-in mod normal-fir cu fir, ceea ce permite constatarea usoara a
starii si inlocuirea lor din timp. De asemenea au avantajul de a functiona
linistit, fara socuri; in consecinta permit actionarea cu viteze mai mari.
Singurul dezavantaj in raport cu lanturile il constituie faptul de a avea o
flexibilitate mai mica, deci de a necesita role si tamburi de diametre mai
mari.
Clasificarea cablurilor si terminologia specifica fac obiectul
standardului STAS 1710-75. In conformitate cu acesta, cablurile de otel
se clasifica dupa cum urmeaza:
A. dupa forma sectiunii transversale
-cabluri rotunde(a caror sectiune transversala se poate inscrie intr-
uncerc);
-cabluri plate(a caror sectiune se poate inscrie intr-un dreptunghi);
La masinile de ridicat se folosesc cabluri rotunde.
B. dupa forma sectiunii transversale a toroanelor
-cabluri cu toroane rotunde;
-cabluri cu toroane cu sectiunea triunghiulara;
-cabluri cu toroane ovale;
-cabluri cu toroane plate;
C. dupa forma sectiunii sarmelor
-cabluri deschise(sectiunea tuturor sarmelor cablului este
circulara);
-cabluri semiinchise(stratul exterior este alcatuit din sarme profilate
dispuse alternativ cu sarme rotunde);
- 70 -
-cabluri inchise(unul sau mai multe straturi sunt alcatuite din sarme
profilate care asigura o buna inchidere a straturilor interioare, alcatuite
numai din sarme rotunde);
Transmisiile prin cablu ale masinilor de ridicat utilizeaza numai
cabluri deschise, intrucat cablurile inchise si cele semiinchise sunt mult
mai rigide si nu pot fi infasurate pe role sau tamburi. In schimb, aceste
cabluri au suprafata exterioara neteda, asigurand un contact mult mai
favorabil cu rolele de rulare cu canal profilat, deci prezinta o rezistenta la
uzura si o durabilitate superioara.
Din acest motiv sunt utilizate drept cabluri purtatoare la macaralele
funicular, teleferice, telecabine, etc.
D. dupa sensul de cablare
-cabluri dreapta(toroanele au sensul de infasurare spre dreapta);
-cabluri stanga(sensul de infasurare al toroanelor este spre
stanga);
Sensul dreapta se marcheaza prin simbolul Z , iar sensul stanga
prin simbolul S.
E. dupa caracteristicile constructive de baza , cablurile rotunde pot fi:
-simple(sunt cabluri monotoron, alcatuite dintr-unul sau mai multe
straturi rasucite in jurul unei inimi centrale metalice sau vegetale);
-duble(sunt cabluri compuse realizate prin infasurarea mai multor
toroane in jurul unei inimi centrale; pot avea cablare paralela Z/Z sau
S/S, cablare in cruce Z/S sau S/Z, cablare mixta SZ/Z sau SZ/S);
Cablurile duble pot fi:

-de constructie normala=cabluri alcatuite din sarme avand acelasi
diametru.
Numarul firelor dintr-un toron poate fi 7,19,37 sau 61, iar numarul
toroanelor poate fi 6 sau 8. Inima toroanelor este metalica(un fir central),
iar inima cablului poate fi metalica sau nemetalica.
-de constructie flexibila=cabluri avand sarme de acelasi diametru, inima
cantrala nemetalica si toroane alcatuite dintr-unul sau maximum 2
straturi de sarne infasurate in jurul inimii(sunt utilizate in special in
marina).
-de constructie concentrica=cabluri alcatuite din sarme de acelasi
diametru,
inima centrala nemetalica sau metalica si toroane cablate in 2 sau mai
multe straturi concentrice.
-triple(sunt cabluri care se alcatuiesc prin cablarea mai multor
cabluri duble in jurul unei inimi nemetalice sau metalice).
Sarmele utilizate la cablurile de otel multifilare sunt realizate prin
trefilare din otel carbon de calitate marcile: OLC 35, OLC 45,OLC55 si
OLC60, in 3 clase de calitate(A-pentru transport persoane, B-pentru
- 71 -
tractiune si transport materiale, C-pentru ancorare si ghidare) si 5

categorii de rezistenta(minima la tractiune-
I=1180,II=1370,III=1570,IV=1760,V=1960 N/mmp).
Sarma pentru cabluri se executa fie cu suprafata neacoperita,mata,
-in scopul protectiei contra coroziunii-intr-una din urmatoarele variante de
acoperire: zincata inainte de trefilare sau zincata trasa(zt), zincata final
electrolitic(g), zincata cu strat gros de zinc(G) si stanata(S), in aceasta
ultima varianta aplicandu-se numai la sarmele de categoria IV si V.
Materialul inimii cablurilor si toroanelor este determinat de mediul si
conditiile de exploatare. Astfel inima poate fi: vegetala, metalica, metalica
independenta, sintetica sau minerala.
Inima vegetala se confectioneaza din fibre dure
naturale(sisal,manila) sau din fibre moi(canepa,bumbac pescaresc,iuta)
infasurate intr-un singur toron pentru cablurile rotunde cu diametre sub
20 mm, sau in mai multe toroane infasurate in sens invers sensului de
infasurare a cablului. Inima vegetala asigura o mare flexibilitate cablului,
o ungere din interior a acestuia intrucat este impregnata initial cu un
lubrefiant neutru, precum si o oarecare amortizare a socurilor in
functionare.
Inima sintetica se confectioneaza din fibre
sintetice(nylon,capron,perlan etc.) sau textile
sintetice(poliamida,polietilena si polipropilena) si indeplineste aceleasi
functii ca si inima vegetala.
Inima metalica se confectioneaza din aceeasi sarma din care este
confectionat si cablul, avand forma unui toron de aceeasi constructie ca
cele ale cablului. Se utilizeaza in cazul in care calul este supus unor
solicitari transversale mari, de exemplu in cazul infasurarii pe tamburi in
mai multe straturi. Reduce flexibilitatea cablului.
Inima metalica independenta este alcatuita ca un cablu de
constructie 6x7 sau M+6x7, cu toroane de constructie si caracteristici
diferite de cele ale toroanelor cablului.
Inima minerala se confectioneaza din fibre de azbest neimpregnate
in unsori consistente. Este utilizata la cablurile destinate lucrului in medii
cu temperaturi inalte in cazurile in care se urmareste asigurarea unei
flexibilitati mai mari decat cea oferita de cablurile cu inima metalica.
b. Sisteme de prindere ale capetelor cablurilor

Capetele cablurilor pot fi actionate, si in acest caz se fixeaza la
tamburii de antrenare, sau neactionate, caz in care se fixeaza la un
element de constructie al masinii, fie la mufla mobila.
- 72 -
Prinderea cablului la tambur

Rolul functional al organelor de prindere a cablului la tambur este
asigurarea transmiterii de la tambur catre cablu a fortei periferice.
Indiferent de sistemul utilizat , transmiterea acestui efort se face prin
frecare(aderenta) sub actiunea efectului de strangere sau presare a
cablului pe tambur, cumulat cu forta care ia nastere intre spirele de
siguranta si tambur.
Constructia sistemului de prindere a cablului la tambur trebuie sa
fie in primul rand sigura si durabila. Trebuie de asemenea sa fie
accesibila pentru control si sa permita inlocuirea usoara a cablului.
Fixarea pe tambur se face printr-unul din urmatoarele procedee:
-cu ajutorul penelor inclinate;
-prin pana si suruburi de presiune;
-cu ajutorul ecliselor.
Fixarea cu ajutorul penelor inclinate se utilizeaza de regula in cazul
tamburilor turnati. Sistemul este prezentat in fig. 3.42.-anexata, iar pana
in fig.3.14.c-anexata.
Sistemul cu pana si suruburi de presiune este prezentat in fig.3.44-
anexata. Pentru realizarea unei prinderi sigure , ramura de cablu se
fixeaza cu 2 astfel de sisteme plasate diametral opus.
Sistemul de prindere cu eclisa este utilizatla infasurarea cablului
intr-un singur strat(fig.3.45-anexata). Elementul principal-eclisa-este
standartizat(STAS 9132-83), marimea eclisei alegandu-se in functie de
diametrul cablului. Pentru evitarea slabirii strangerii este necesar ca atat
piulita cat si prezonul sa fie asigurate impotriva desurubarii. Se
recomanda utilizarea unei piulite crenelate(STAS 4073-78) si splinturi de
asigurare, iar pe de alta parte se recomanda blocarea prezonului cu
ajutorul unui punct de sudura. Se recomanda de asemenea ca ramura
de cablu sa fie fixata la tambur cu 2 eclise decalate cicumferential la 60
sau 90.
Sistemele de prindere ale ramurii neactionate trebuie sa fie

concepute astfel incat sa aiba rezistenta si durabilitatea cel putin egale
cu cele ale cablului, sa fie sigure, sa permita constatarea cu usurinta a
starii tehnice, sa permita montarea-demontarea usoara a cablului si sa
realizeze o prindere articulata a ramurii cablului. In practica actuala sunt
utilizate urmatoarele sisteme, care corespund cel mai bine acestor
cerinte:
a. Fixarea cu rodanta
Rodanta este un ochet utilizat pentru modelarea formei si
protejarea cablului in zona de ancorare contra strivirii si uzurii. Rodantele
de uz general sunt organe standartizate(SR ISO 2262). Sunt utilizate
- 73 -
pentru cabluri de otel cu rezistenta de rupere la tractiune maxima de

1770 N/mmp si cu diametre de la 4 pana la 60 mm.
Exista rodante-cu extremitate ascutita;
-fara extremitate ascutita(fig. 1 si 2-anexate).
Dupa ce se infasoara rodanta, capatul liber al cablului se fixeaza
de ramura lui continua ptintr-unul din urmatoarele procedee: prin
impletire si matisare, cu mansoane ovale presate, cu cleme de cablu(fig.
3.10,a,b,c;
Fig.3.11.-anexate).
Ancorarea cablului in articulatie se poate face direct, numai cu
ajutorul rodantei, fie cu ajutorul unor chei de tachelaj STAS 1108-
88(fig.3.12.-anexata).
Uneori este avantajos pentru solutia constructiva a ancorarii ca in
locul rodantei sa se utilizeze mici role cu alezaj cilindric(fig.3.13.-
anexata) sau chiar role de cablu.
b. Fixarea cu papuc
Papucul de cablu este un ansamblu format dintr-o carcasa
prevazuta cu ureche de articulatie si o pana inclinata(fig.3.14.-anexata)
cu care se asigura fixarea cablului prin autoimpanare sub actiunea
tensiunii din ramura activa a acesteia. Introducerea penei si a cablului
infasurat in jurul ei se face prin deschiderea mare a carcasei,
prestrangerea initiala realizandu-se prin ciocanire usoara. Papucii de
cablu sunt organe standartizate(STAS 8638-88),
Gama cuprinzand 11 marimi care acopera necesarul pentru cabluri cu
diametre intre 4 si 44 mm.
c. Fixarea cu manson conic

Mansonul conic este o piesa prevazuta cu ureche de articulatie si
alezaj conic care asigura fixarea capatului de cablu prin intermediul unui
aliaj metalic turnat in manson(fig.3.17.-anexata). Mansonul se
realizeaza din otel turnat
avand caracteristici mecanice similare otelurilor pentru papucii de cablu.
Prin tehnologia de realizare se urmareste sa se asigure aderenta aliaj-
cablu si aliaj-manson astfel incat aceste elemente sa conlucreze.
Principalele ei faze sunt: despletirea cablului, indepartarea inimii
vegetale sau minerale, indoirea capetelor sarmelor sub forma de carlig,
decaparea si neutralizarea lor precum si a mansonului si turnarea
aliajului. Se utilizeaza aliaje cu fluiditate ridicata la temperaturi sub 400C
pentru a nu influenta negativ proprietatile mecanice ale materialului
sarmelor. Se recomanda aliaje cu plumb, cum ar fi aliajul cu 76%
Pb,18% Sb si 6% Sn.
- 74 -
c. Intretinerea,examinarea si scoaterea din functiune a

cablurilor de tractiune
Se fac in conformitate cu prevederile P.T. R10-84,colectia ISCIR, in
vigoare si cu prevederile standardului SR ISO 4309-1994.
Intretinere(SR ISO 4309)
Intretinerea cablului trebuie efectuata in functie de tipul instalatiei,
de modul ei de folosire, de mediul inconjurator si de tipul cablului.
Fara indicatii contrare ale fabricantului instalatiei sau cablului, este
indicat, daca este posibil, sa se curete cablul si sa se aplice unsoare sau
ulei, indeosebi in zonele de flexiune la trecerea peste role.
Lubrifiantul de intretinere trebuie sa fie compatibil cu unsorile
originale utilizate in momentul fabricarii cablului. O durata de viata a
cablului mai scurta poate rezulta din lipsa de intretinere, mai ales atunci
cand instalatia de ridicat lucreaza in mediu coroziv si, in anumite cazuri,
din ratiuni legate de utilizare, cand nici un fel de lubrifiant nu poate fi
utilizat.
Examinari(verificari)
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare,
precum si lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform
tabelului 1.
TABELUL 1
Nr. Felul Periodicitatea Personalul care executa verificarea
Crt. verificarii verificarii
1. Verificarea a) Zilnic la Personalul de manevrare la

aspectului si inceputul fiecarui macarale, ascensoarele cu schip si
fixarii schimb ascensoarele pentru santierele de
capetelor constructii.
b) Cel putin odata Seful echipei de intretinere a
la doua instalatiei de ridicat.
saptamani
2. Verificarea a) O data pe luna Maistru care raspunde de
amanuntita a intretinerea instalatiei de ridicat sau
starii tehnice inlocuitorul sau.
b) La verificarea Organul de verificare I.S.C.I.R. sau
tehnica oficiala a sau responsabilul cu
instalatiei de supravegherea tehnica a
ridicat instalatiilor de ridicat, autorizat de
I.S.C.I.R. dupa caz.
- 75 -
Observatiile mai deosebite rezultate in urma verificarilor se inscriu

dupa caz, in:
 registru de evidenta supravegherii a instalatiei de ridicat (verificarile
1a, 1b si 2a);
 cartea instalatiei de ridicat - partea de exploatare (verificarile 2b).
Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata astfel ca
eventualele defecte sa poata fi observate usor; se interzice curatarea
prin ardere.
Verificarile cablurilor si lanturilor se efectueaza prin examinarea cu
atentie, in timp ce acestea se desfasoara cu viteza redusa pe tambur,
roata de frictiune, roata de lant sau rola, dupa caz.
La verificarea cablurilor se va urmarii existenta urmatoarelor
defecte:
 deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari etc.) sau innodari;
 sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil;
 uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita
mediului in care functioneaza instalatia sau datorita influentelor
climatice).
Un cablu se scoate din functiune daca:
 unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta
gatuiri, aplatizari sau innodari;
 numarul sarmelor rupte este egal sau mai mare decat cel indicat in
tabelul 2;
 sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime
a cablului;
 sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au
micsorat diametrul cu peste 40% fata de diametrul initial;
 iesirea capetelor de sarma din impletire, sau ruperea si desfacerea
matisarii pe ¼ din lungimea ei;
 iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare
presate), ruperea sau deformarea acestor inele.
Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele
pentru manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor
toxice, explozive, inflamabile sau acide se scot din uz cand numarul
sarmelor rupte este egal sau mai mare decat jumatate din cel indicat in
tabelul 2 pentru cablul respectiv.
Daca prin constructia sa un cablu nu se incadreaza in tabelul 2,
numarul de sarme rupte care determina scoaterea sa din uz se stabileste
inmultind numarul de sarme prevazute in tabelul 2 pentru cablul cu
constructia cea mai apropiata cu un coeficient de corectie egal cu
raportul dintre numarul de sarme ale cablului care trebuie incadrat si cele
ale cablului de referinta.
- 76 -
Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte (rupte,

uzate) se recomanda utilizarea aparatelor de control nedistructiv.
Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a
cablului.
Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare
cablu se inlocuieste in functie de starea lui.
La ascensoare, cand cabina sau contragreutatea se suspenda pe
doua sau mai multe cabluri separate, in cazul uzurii unui singur cablu
trebuiesc inlocuite in acelasi timp si celelalte cabluri.
Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor
acestora nu corespunde prevederilor prescriptiilor tehnice - Colectia
I.S.C.I.R. referitoare la instalatia de ridicat respectiva si indicatiilor din
cartea instalatiei - partea de constructie.
- 77 -
TABELUL 2
Numarul de sarme rupte care determina
scoaterea din uz a cablurilor pe lungimea de
Constructia cablului 6 d 30 d
cablare cablare cablare cablare
incrucisat paralela incrucisat paralela
a a
1 2 3 4 5
Constructie normala 14 5 28 10
6x19
6x37
6x61
Constructie 8 3 16 6
combinata SIL 6x19
combinata SIL 6x31
combinata WS 6x36
Constructie 5 - 10 -
concentrica 18x7
concentrica 18x19
concentrica 36x19
Constructie tripla 15 5 30 10
6x7x7
6x7x12
6x7x19
Observatie: d = diametrul cablului.
- 78 -
Definirea defectelor:
1.deformare elicoidala(fig.1-anexata)=abaterea X in punctul cel mai
defavorabil este 1/3d sau mai mare si implica scoaterea din uz a
cablului(d=diametrul cablului);
2.deformare in forma de colivie(fig.2-anexata)=apare la cabluri cu inima
metalica, atunci cand sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand
toroanele exterioare sunt prea lungi; prin alunecarea sarmelor sau
toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul de lungime se
concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz;
3.cand se formeaza ochiuri de sarma(fig.3-anexata)=sarmele ies din
cablu,cate una sau mai multe, in forma de ace de par pe partea opusa
celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme nu mai preiau nici un efort
si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din uz;
4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin
frecare(fig. 4-anexata), cablul trebuie scos din uz;
5.noduri(fig.5-anexata)=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai
mari;ele se datoreaza unei aglomerari ale inimii cablului care devine
vizibila intre toroane ajungand la suprafata cablului; cablul la care s-au
format noduri pronuntate trebuie scos din uz;
6.gatuiri(fig.6-anexata)=reduceri ale diametrului cablului pe distante
scurte; cablul cu gatuiri pronuntate trebuie scos din uz;
7.aplatisari(fig.7-anexata)=deformatie remanenta a cablului sau a unui
toron in urma unei striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea
sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu toroane aplatisate trebuie sa fie
scos din uz;
8.rasuciri in scurt(fig.8-anexata)=deformari ale cablului care iau nastere
cand acesta se strange puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa
deformarea prin rotire in jurul axului; cablul cu o singura rasucire in scurt
trebuie scos din uz;
9.frangeri(fig.9-anexata)=deformari ale cablului cauzate de forte
exterioare puternice; cablurile cu frangeri trebuie scoase din uz;
10.cablurile care au fost supuse unei incalziri puternice(se recunosc
dupa culoarea zonei care a fost incinsa) trebuie scoase din uz.
7.2. LANTURI DE TRACTIUNE
a. Constructia si clasificarea lanturilor

In constructia de macarale se utilizeaza urmatoarele tipuri de
lanturi:
-lanturi sudate cu zale;
-lanturi articulate(cu eclise si bolturi).
Lanturile industriale de uz general, cu zale scurte, se clasifica:
a.dupa dimensiunile zalelor, in:
- 79 -
-lanturi cu zale scurte(STAS 7951-87);

-lanturi cu zale lungi(STAS 7952-87).
b.dupa tolerantele de executie, in:
-lanturi calibrate, destinate a functiona pe role sau tambure cu dinti
sau alveole;
-lanturi necalibrate, destinate a functiona pe role sau tambure fara
alveole;
c.dupa rezistenta la rupere, in:
-lanturi obisnuite;
-lanturi cu rezistenta marita;
d.dupa modul de executie, in:
-lanturi sudate electrice(toate diametrele);
-lanturi sudate prin forjare(diametre nominale peste 13 mm).
Lanturile cu zale sudate scurte se executa in 2 tipuri:
-lanturi calibrate(CS);
-lanturi necalibrate(NS).
Lanturile cu zale sudate scurte calibrate se executa in 2 calitati:
-lanturi de rezistenta normala(1CS);
-lanturi de rezistenta marita(2CS).
Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala.
Lanturile cu zale sudate lungi se executa in 2 tipuri:
-lanturi calibrate(CL);
-lanturi necalibrate(NL).
Lanturile cu zale lungi calibrate se executa in 2 calitati:
-lanturi de rezistenta normala(1CL);
-lanturi de rezistenta marita(2CL).
Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala.
Materiale si tratamente termice(pentru lanturile industriale de uz general

cu zale scurte)
Otelul din care se executa lanturile, trebuie sa aiba proprietati de
buna sudabilitate si sa nu prezinte fenomene de fragilizare dupa
imbatranire. Marca otelului se alege de catre producator, astfel incat
lantul finit sa aiba caracteristicile prescrise.
Toate lanturile se supun unui tratament termic corespunzator,
prescris prin documentatia de baza(conform STAS 1528-68, inlocuit
partial cu SR EN 818).
Zalele lantului nu trebuie sa prezinte rupturi, crapaturi, fisuri, aschii,
suprapuneri, incluziuni nemetalice, rizuri, incretituri, suduri incomplete
sau arse.
La lanturile sudate electric, capetele sudate cap la cap trebuie sa
se gaseasca pe portiunile rectilinii ale zalelor.
- 80 -
Lanturile cu zale sudate se folosesc ca organe de tractiune,

ridicare-coborare si ancorare, cele mai utilizate fiind cele cu zale scurte,
care au o constructie mai robusta si se comporta mai bine la solicitari.
In general, lanturile se folosesc mai putin la masinile de ridicat,
datorita dezavantajelor pe care le au in comparatie cu cablurile: greutate
proprie mare, siguranta mica in functionare, durata de serviciu redusa si
o functionare cu socuri, ceea ce conduce la utilizarea lor numai la viteze
mici. De aceea, ele se folosesc indeosebi la aparatele portative cu
actionare manuala(macarale diferentiale, palane).
Din cauza mobilitatii mari a zalelor, lanturile prezinta avantajul ca
numarul dintilor la rotile de actionare poate fi foarte mic, ajungand in
cazuri extreme la 4 dinti.
Rezulta ca rotile de lant pot fi confectionate cu diametre mici si deci
de gabarite mici.
In timpul functionarii, lanturile sunt supuse la solicitari de
tractiune(intindere), incovoiere, strivire si frecare.
Pentru evitarea accidentelor se tine o evidenta stricta a folosirii
lanturilor la masinile de ridicat. Ele trebuie detensionate anual prin
tratament termic de recoacere, altfel prezinta pericol de rupere brusca.
Lanturile cu eclise, in constructia de macarale, sunt utilizate atat ca
lanturi de tractiune, cat si ca lanturi ale transmisiilor prin lant care fac
parte din lantul cinematic al diferitelor mecanisme.
Lanturile cu eclise sunt organe flexibile alcatuite dintr-o succesiune
de eclise realizate prin stantare din OL60 sau oteluri aliate si asamblate
cu ajutorul unor bolturi din OL 50 nituite.
Clasificarea lanturilor cu eclise in functie de marimea pasului p se
face in:
-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale scurte(lanturi Gall, constructie grea);
-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale lungi(lanturi Gall, constructie usoara).
Lanturile cu eclise si bolturi cu zale scurte se executa in 3 tipuri:
-tip I, pentru transmisii;
-tip II, pentru tractiune, fara bolturi de prindere;
-tipIII, pentru tractiune, cu unul sau mai multe bolturi de prindere.
Ele sunt totusi folosite mai rar in constructia masinilor de ridicat,
intrucat sunt foarte complicate si se cere o precizie mare de prelucrare,
in special pentru asigurarea, cu abateri mici, a pasului. Au greutate
proprie mare si nu permit tractiune laterala fata de axa lantului, fiind
rigide. De asemenea, au o functionare cu socuri si deci nu pot fi utilizate
decat la masini de ridicat cu viteze mici(0,2-0,3 m/s).
Dintre lanturile cu eclise cele mai utilizate sunt cele cu eclise
scurte, fiind robuste.
- 81 -
b. Sisteme de prindere ale capetelor lanturilor

Lanturile, care se folosesc la mecanismele de ridicat actionate
manual, au capetele legate printr-o za forjata si sudata, a carei diametru
este mai mare decat al celorlalte zale din care este confectionat lantul,
astfel ca in zona legaturii capetelor sa aiba o rezistenta mai mare la
rupere.
De asemenea, capetele de lant, care se leaga de sarcina
transportata, se termina cu o za sau cu un carlig. Carligul de prindere si
transportare a sarcinii, pe orizontala sau pe plan inclinat, este prevazut
intotdeauna cu o siguranta impotriva decuplarii de la sarcina in timpul
deplasarii. Zaua de capat,
in acest caz, este mai mare si este confectionata din otel rotund, forjat,
de diametru mai mare si sudata la capatul lantului, astfel ca ea sa fie
prinsa de carligul sarcinii. Ea poate fi executata si dintr-un otel neforjat,
insa corespunzator.
Moduri de legare a capetelor lantului de sarcina sunt aratate in
fig.1,2,3,
4,5,6,7,8-anexate,unde:
1-lant
2-za de prindere
3-za de legatura
4-za de legatura intermediara
5-carlig 0
6-za de capat.
Lanturile de prindere cu legaturile prezentate sunt standartizate.
Verificarea si utilizarea dispozitivelor si a legaturilor descrise pentru
fixarea capetelor de lant la instalatiile de ridicat si transportar, precum si
pentru prinderea sarcinilor, se face conform P.T. ISCIR, in vigoare.
c. Verificarea si scoaterea din functiune a lanturilor de tractiune
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de

ancorare, precum si lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic
conform tabelului 1.
- 82 -
TABELUL 1
Nr Felul Periodicitatea Personalul care executa
Crt verificarii verificarii verificarea
1. Verificarea a) Zilnic la inceputul Personalul de manevrare la
aspectului si fiecarui schimb macarale, ascensoarele cu
fixarii schip si ascensoarele pentru
capetelor santierele de constructii.
b) Cel putin odata Seful echipei de intretinere a
la doua saptamani instalatiei de ridicat.
2. Verificarea a) O data pe luna Maistru care raspunde de
amanuntita a intretinerea instalatiei de
starii tehnice ridicat sau inlocuitorul sau.
b) La verificarea Organul de verificare
tehnica oficiala a I.S.C.I.R. sau sau
instalatiei de ridicat responsabilul cu
supravegherea tehnica a
instalatiilor de ridicat,
autorizat de I.S.C.I.R. dupa
caz.
La verificarile lanturilor se va urmari indeosebi existenta
urmatoarelor defecte:
 deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.);
 alungiri;
 uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita
mediului in care functioneaza instalatia sau datorita influentelor
climatice).
Un lant cu zale se scoate din functiune daca:
 zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
 s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o
valoare mai mare decat cea indicata de constructor in cartea instalatiei
- partea de constructie;
 uzura, chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este
egala sau depaseste 20% din diametrul initial.
Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca:
 eclisele prezinta indoiri, loviri sau fisuri;
 s-a rupt una din eclise;
 diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul
initial.
Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe
portiunea de lant cea mai solicitata.
- 83 -
CAP.9 : ORGANE SI DISPOZITIVE DE PRINDERE SI

LEGARE A SARCINILOR
Macaralele si in general toate instalatiile de ridicat, pentru a putea
sa manipuleze sarcinile, sunt prevazute cu organe si dispozitive de
prindere. Instalatiile de ridicat de uz general sunt echipate in majoritatea
cazurilor cu organe de prindere constituite din carlige care permit
manipularea atat a sarcinilor in bucati cat si a altor sarcini in cazul in care
se utilizeaza dispozitive de prindere detasabile din carlig care sa permita
acest lucru. Alte organe de prindere utilizate in mod frecvent la instalatiile
de ridicat sunt traversele, graifarele, platformele, clestii precum si alte
tipuri de organe de prindere specifice sarcinilor pe care le manipuleaza.
9.1. CARLIGE
In functie de tehnologia de executie, forma si scopul in care sunt
utilizate, carligele se clasifica astfel:
-carlige forjate simple;
-carlige forjate duble;
-carlige lamelare simple;
carlige lamelare duble;
-carlige lamelare pentru oale de turnare.
Carligele simple forjate se folosesc pentru sarcini foarte mici, mici,
mijlocii si mari(0,08-160 t); cele duble forjate pentru sarcini mici, mijlocii
si mari
(1-160 t), iar carligele lamelare simple pentru sarcini importante sau
periculoase mijlocii, mari si foarte mari(10-200 t). Pentru sarcini foarte
mari(peste 100 t) se folosesc ocheti.
Carligele forjate pentru instalatiile de ridicat sunt organe
standartizate
(STAS 1944-88 si SR 1944-1,2,3,4), astfel incat utilizatorului nu ii revine
decat sarcina de a alege tipul si marimea de carlig potrivit sarcinii
nominale si grupei de functionare care corespund conditiilor de
exploatare.
Marcile de oteluri indicate pentru carligele forjate sunt urmatoarele:
OLC 25, OLC 35, 25MoC11, 41MoC11, 34MoCN15(oteluri imbunatatite).
Partile componente ale unui carlig forjat sunt:
-tija filetata;
-corpul;
-saua;
-varful;
-siguranta pentru evitarea scaparii sarcinii(fig. 3,5-anexate).
- 84 -
Carligele lamelare prezinta in raport cu carligele forjate avantajul

de a fi alcatuite din tole pentru care se poate asigura o omogenitate
superioara a structurii pe sectiune si in consecinta caracteristici fizico-
mecanice superioare celor ce pot fi realizate la carligele masive. Din
acest motiv se recomanda sa fie utilizate in cazul sarcinilor mari,
importante sau periculoase. Se utilizeaza cu precadere in otelarii la
podurile rulante pentru manevrarea oalelor de turnare, intrucat s-a
constatat o comportare mai buna in conditiile de expunere indelungata la
actiunea temperaturii ridicate decat a carligelor forjate. In acelasi timp
prezinta dezavantajul ca lamelele carligului se executa prin decupare din
foi de tabla, rezultand cantitati relativ mari de resturi.
Carligele lamelare simple pentru oale de turnare sunt standartizate
prin STAS 8058-73. Sunt prevazute 17 marimi pentru sarcini nominale
cuprinse intre 10 si 125 t. In alcatuirea lor intra(fig 6.7.-anexata):
1-lamelele;
2-niturile de solidarizare;
3-saua de sprijin a sarcinii(a boltului oalei de turnare);
4-bucsa pentru prinderea articulata a carligului.
Lamelele carligului se executa din table laminate si recoapte. Se
recomanda ca ele sa fie astfel croite incat axa carligului sa fie orientata
dupa directia de laminare a tablelor. Taierea se face cu aparate de taiere
cu oxigen dupa contur mai mare decat cel al lamelei in stare finita, astfel
incat prin indepartarea adaosului de prelucrare, prin polizare, sa se
elimine zona influentata termic in procesul de taiere. Pot fi utilizate table
de otel cu granulatie fina, de exemplu OCS 52.6a STAS 9021-89.
Scoaterea din uz a carligelor se face atunci cand:
-prezinta uzuri vizibile in zona unde se aseaza organul de legare a
sarcinii(in sa);
-ciocul carligului este deschis(carligul este deformar);
-se constata fisuri;
-filetul de pe tija este uzat sau deformat.
9.2. OCHETI
Pentru macarale cu capacitatea de ridicare mare si foarte
mare(peste 80-100 t) se utilizeaza uneori ocheti pentru suspendarea
sarcinilor(fig. 6.8.-anexata). Datorita formei lor inchise, sub aceeasi
incarcare, starea de tensiune in ocheti este mai usoara decat cea care
se dezvolta in carlige, de unde rezulta avantajul unei greutati mai mici.
Acesta reprezinta argumentul principal pentru justificarea preferintei
pentru astfel de organe de suspendare. Dezavantajul ochetilor consta
intr-o oarecare dificultate a suspendarii sarcinii deoarece organele
auxiliare de legare trebuie introduse prin interiorul ochetului.
- 85 -
Ochetii rigizi(fig. 6.8.-anexata) se executa prin forjare libera, dintr-

o singura bucata de material. Se pot folosi aceleasi marci de oteluri ca si
in cazul carligelor forjate.
Ochetii articulati(fig.6.9.-anexata) din punct de vedere constructiv
prezinta avantajul unei executii mai comode. Sunt alcatuiti dintr-o
traversa 1, patru bare laterale 2, tija centrala 3 si bolturile articulatiilor.
Traversa are in camp sectiune elipsoidala, barele au sectiune
dreptunghiulara, iar tija-circulara.
9.3. MUFLE
Montajul carligelor si ochetilor la grupul mobil de role ale palanelor
de ridicare se face in cadrul unui ansamblu denumit mufla. Principala
cerinta impusa muflei este asigurarea mobilitatii de rotatie a
carligului(ochetului) dupa axa tijei sale, precum si dupa o axa
perpendiculare pe aceasta.
Complexitatea muflelor depinde de numarul de ramuri portante ale
palanului(prin numarul de role de cablu), iar constructia lor depinde de
destinatia si de conditiile particulare de lucru. In functie de acesti factori,
muflele pot fi clasificate in: mufle normale, mufle scurtate si mufle
speciale.
Muflele normale sunt utilizate de regula la macaralele cu brat basculant,
in timp ce muflele scurtate sunt folosite la macaralele rulante.
Muflele normale (fig.6.11.-anexata) sunt alcatuite din:
-ansamblul rolelor de cablu 1;
-boltul(osia) rolelor 2;
-tirantii 3;
-traversa carligului 4;
-piulita 5;
-rulmentul axial 6;
-carligul 7;
-in cazul macaralelor cu inaltime de ridicare mare si foarte mare-
greutatile de lestare 8. Rolele sunt montate pe osia nerotitoare 2 prin
intermediul rulmentilor radiali.
Organele de rezistenta ale muflelor, cand nu se impun cerinte
speciale, se confectioneaza din urmatoarele materiale: boltul rolelor din
OL 50, tirantii din OL 37 sau OL 52, traversa din OL 37 sau OL 50;
otelurile trebuie sa fie calmate.
Muflele scurtate (fig.6.13.-anexata) au inaltimea constructiva mai
mica decat a muflelor normale, prin urmare determina un castig in ceea
ce priveste inaltimea de ridicare. Acest avantaj devine deosebit de
important in cazul podurilor rulante si al macaralelor capra, deoarece in
primul caz inaltimea la care trebuie montata calea de rulare poate fi
corespunzator redusa, iar in al doilea, poate fi redusa inaltimea
- 86 -
picioarelor macaralei. In acelasi timp aceste mufle sunt mai simple,

intrucat rolele de cablu se monteaza direct pe fusurile traversei carligului.
Singurul dezavantaj decurge din necesitatea ca numarul de role de cablu
sa fie par.
9.4. FRANGHII. CABLURI. LANTURI DE LEGARE

Utilizarea franghiilor este admisa numai pentru legarea sarcinilor
avand suprafete usor deteriorabile si numai cu avizul responsabilului
tehnic ISCIR. Pot fi utilizate in acest scop franghii din canepa conform
STAS 2203-82 prevazute la capete, daca este necesar cu rodante.
Coeficientul de siguranta minim admis in raport cu efortul de rupere este
10.
Cablurile de legaturi, conform STAS 8057-84, se executa in 4
variante ale formei: inelare(varianta I), cu urechi fara rodanta(varianta II),
cu urechi cu rodanta(R), cu urechi ,la un capat fara, iar la celalalt cu
rodanta(UR)(fig.6.17.-anexata).
Sarcina maxima de utilizare a cablurilor pentru legaturi, definita ca
efort de tractiune maxim admis in exploatare este functie de diametrul
nominal al cablului utilizat si este cuprinsa intre 5 si 200 KN. Coeficientul
de siguranta minim admis fata de sarcina reala minima de rupere este
5,5. Daca sarcina este suspendata pe 2 sau mai multe cabluri, atunci se
recomanda ca unghiul intre ele sa nu depaseasca 90. Utilizarea la
unghiuri peste 120 este interzisa.
Lanturile pentru legaturi se executa conform STAS 1790-89, in 4
variante: cu una, doua, trei si patru ramuri(fig.6.18.-anexata).
9.5. TRAVERSE
Traversele sunt, in general, organe de prindere a sarcinii
detasabile din carlig cu ajutorul carora se realizeaza manipularea unor
sarcini avand dimensiuni mari, ca de exemplu forme in atelierele de
turnatorie, elemente de constructii metalice, cazane etc. Prin utilizarea
traverselor, se realizeaza pastrarea echilibrului pieselor in timpul
manipularii si totodata si utilizarea mai rationala a lanturilor si cablurilor
de legare.
In cazul in care se ridica sarcini mari si sunt necesare 2 macarale
in acest scop, se utilizeaza traverse, care de aceasta data sunt prinse in
carligele celor 2 macarale si sarcina de traversa(fig.6.25.-anexata).
Traversele se proiecteaza si se construiesc in mod similar cu
elementele portante ale constructiilor metalice ale macaralelor,
respectandu-se aceleasi prevederi.
- 87 -
9.6. DISPOZITIVE PENTRU SARCINI IN VRAC

Pentru manipularea sarcinilor in vrac, cum ar fi:calcarul, carbunele,
minereurile, sarea, varul, nisipul, pietrisul, lemnele sub forma de bile,
cerealele, spanul etc., se folosesc graifare, bene, cupe, electromagneti
etc. Cu ajutorul lor materialele se descarca din nave, vagoane sau
camioane si se depoziteaza in hale, sau invers.
a. Graifare
Graifarele sunt cupe cu inchidere si deschidere comandata atasate
instalatiilor de ridicat care servesc la preluarea prin sapare a materialelor
varsate, la ridicarea si descarcarea acestora in mijloace de transport sau
in gramada. Orice graifar are 2 mecanisme: mecanismul de inchidere-
deschidere a cupelor si mecanismul de ridicare-coborare a
graifarului(fig.1.45.-anexata).
In functie de modul de amplasare a celor 2 mecanisme se disting 2
categorii de graifare: graifare bicablu si graifare monocablu.
Graifarele bicablu sunt manevrate cu 2 mecanisme care pot fi
gemene sau mecanisme cu angrenaj planetar, amplasate de obicei pe
un carucior de sarcina(cazul podurilor rulante cu graifar) sau in casa
masinilor(cazul macaralelor portuare). In general macaralele cu graifar
bicablu sunt construite sa lucreze numai cu acestea, dar in cazuri
speciale(de exemplu la macaralele portuare) graifarul poate fi inlocuit de
o traversa cu carlig asa incat macaraua poate fi folosita si pentru
descarcarea sarcinilor unitare. In general graifarele bicablu echipeaza
masini de ridicat destinate sa lucreze in cadrul unor linii tehnologice.
Graifarele monocablu se suspenda prin intermediul unui carlig si
au inglodat in constructia proprie mecanismul de inchidere-deschidere.
Aceste tipuri de graifare se intrebuinteaza la acele masini care
deservesc atat descarcarea materialelor in vrac, cat si descarcarea de
sarcini unitare.
Dupa forma cupelor, ambele tipuri de graifare pot fi:
-cu 2 cupe;
-cu mai multe cupe(graifare polip);
-cu cupe speciale.
Graifarele cu 2 cupe inchid un anumit volum si sunt destinate
pentru manevrarea materialelor cu granulatie mai fina ca: nisip, pietris,
sare, ciment etc. Pentru materiale cu granulatie ceva mai mare, cele 2
cupe sunt prevazute cu dinti care se intrepatrund si se folosesc la
manipularea pietrisului, minereului, cocsului etc.
Graifarele cu mai multe cupe(polip) au de obicei un numar de 6-8
cupe care se inchid si se deschid radial si se folosesc pentru
manipularea materialelor cu granulatie mare: piatra, lemne de forma
neregulata etc. Cupele se pot deschide sincron sau pot sa se inchida-in
anumite limite-independent pentru a se adapta formei materialului.
- 88 -
Graifarele cu cupe speciale sunt adaptate pentru diferite cazuri

cum ar fi de exemplu manevrarea de lemn rotund(bile) asezat in stive
regulete.
In functie de densitatea materialului manipulat, graifarele pot fi:
-de tip usor, pentru materiale cu 1t/m cub;
-de tip mediu, pentru materiale cu 1,6t/m cub;
-de tip greu, pentru materiale cu 2,5t/m cub;
-de tip foarte greu, pentru materiale cu 4t/m cub.
b. Electromagneti de ridicare
Pentru manipularea si transportul materialelor feromagnetice sub
diferite forme ca: profile laminate, table, sfaramaturi de fonta, span etc.,
a caror manipulare cu alte mijloace(graifare sau dispozitive de legare) ar
prezenta inconvenientul unei productivitati mici sau ar fi periculoasa, se
intrebuinteaza electromagneti de ridicare. Prinderea sarcinii se
realizeaza prin intermediul unuia sau mai multor electromagneti
suspendati in carligul mecanismului de ridicare sau de o traversa fixa
sau rotitoare. Datorita sistemului de prindere, realizat prin inchiderea
fluxului magnetic, rezulta o serie de particularitati proprii acestei categorii
de macarale.
Tipuri constructive de electromagneti
Electromagnetul rotund poate fi considerat drept tipul clasic si
schema lui constructiva poate servi pentru aproape toate tipurile de
electromagneti(fig. 6.60.-anexata). Se compune dintr-o carcasa turnata
sau sudata 1, servind pentru transmiterea fluxului si in acelasi timp ca
protectie pentru bobina de excitatie 2 confectionata de obicei din
aluminiu izolat cu rasini epoxidice, placa de inchidere 3 executata din
material nemagnetic, de cele mai multe ori otel cau mangan. Aceasta
placa este prinsa de polul central printr-un inel elastic 4 si de polul
exterior printr-un alt inel 5.
Electromagnetul este suspendat in mod normal prin intermediul a 3
lanturi 6, prinse la o extremitate in urechi 7 fixate pe carcasa si la
cealalta intr-un inel comum 8 care se agata de traversa sau de carligul
macaralei. Alimentarea electromagnetului se asigura prin intermediul
unei prize protejata cu un capac rabatabil 9.
Constructiile moderne de electromagneti permit transportul
materialelor in stare calda pana la temperaturi de aproximativ 500C.
In afara de magnetul rotund, cu utilizari multiple, se mai
construiesc magneti rotunzi pentru ridicarea bilelor de spart fonta, la care
polul exterior si interior sunt prelucrati sferic, magneti dreptunghiulari,
magneti cu degete pentru transportul laminatelor, magneti de dimensiuni
mici pentru transportul tablelor etc.
- 89 -
Tot pentru transportul laminatelor se pot folosi electromagneti

bipolari care se agata individual in carlig sau pe traverse. Datorita formei
inguste se preteaza la transportul individual.
Se pot folosi si magneti rotunzi de dimensiuni reduse(270) care
se utilizeaza in grup la transportul tablelor lungi. In acest scop magnetii
se monteaza pe traversa in numar mare(maximum 45 bucati) pe 2 sau 3
randuri. In acest mod tablele nu mai sufera deformari asa cum se
intampla in cazul utilizarii unei traverse cu un numar mic de
electromagneti dreptunghiulari, dar cu forta portanta mai mare. Formele
constructive ale traverselor depind de procesul tehnologic.
Alimentarea electromagnetilor se face principial in curent continuu
din reteaua de curent trifazat prin intermediul unui redresor cu siliciu, la
tensiunea de 110 V c.c. si a unor cutii de distributie. Comanda se face
din cabina macaralei prin intermediul unei cutii de comanda, macaragiul
avand latitudinea sa alimenteze numarul de electromagneti necesari in
functie de procesul tehnologic. Cablul de alimentare cu curent se leaga
de multe ori la electromagnet cu o simpla bucla. In alte cazuri el se
infasoara pe un tambur special prevazut cu inele colectoare si antrenat
de tamburul de ridicare. Lungimea cablului de alimentare se alege astfel
ca la pozitia extrema de jos sa mai ramana infasurata pe tambur cel
putin o spira. In cazul tamburilor fara autoinfasurare, lungimea cablului
se stabileste astfel incat la fiecare pozitie cablul sa faca o bucla.
Pentru a preveni desprinderea sarcinii la disparitia accidentala a
tensiunii, este necesar sa se prevada o baterie tampon care sa asigure
alimentarea electromagnetilor pentru un timp minim de 10 minute. In
acest scop se utilizeaza de obicei baterii NiCd care sunt mai robuste.
Comutarea alimentarii electromagnetilor de la redresor la baterie prin
intermediul unui intrerupator ultrarapid, nu a dat pana in prezent rezultate
satisfacatoare. Disparitia tensiunii de alimentare de la redresor se indica
de obicei printr-un semnal optic sau acustic.
In circuitele de alimentare cu curent continuu ale electromagnetilor
care nu sunt prevazuti cu baterii tampon, pentru a preveni caderea
sarcinii, nu trebuie utilizate culegatoare de curent. Fac exceptie de la
aceasta regula culegatoarele rotative de curent care au viteze mici de
rotatie ale inelelor, suprafete marite de contact la perii si cel putin 2 cai
de trecere(perii) pentru fiecare cale de curent.
- 90 -
CAP.10: OBLIGATIILE MACARAGIILOR
10.1. OBLIGATIILE PRINCIPALE

 sa cunoasca instalatia pe care lucreaza si normele de exploatare ale
macaralelor, pe care sa le aplice intocmai;
 sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare;
 sa nu actioneze nici un mecanism atat timp cat exista oameni pe
macara; in cazul in care acest lucru nu poate fi evitat (ca de exemplu
la unele lucrari de reglaj sau de intretinere), manevrele se vor executa
sub directa supraveghere a unei persoane desemnate in acest scop;
 sa ia in primire si sa predea serviciul prin notare in registrul de
evidenta supravegherii; daca macaraua prezinta defecte care
pericliteaza siguranta in functionare, macaragiul va opri instalatia si va
anunta pe conducatorul procesului de productie si responsabilul tehnic
cu supravegherea instalatiilor de ridicat, autorizat de ISCIR;
 sa aprinda luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu
asemenea instalatii) in caz de vizibilitate redusa precum si noaptea;
 sa participe efectiv la lucrarile de revizie, intretinere si reparatie
precum si la toate verificarile care se fac la macaraua pe care o
conduce;
 sa interzica accesul persoanelor straine in cabina de comanda sau pe
macara.
10.2. OBLIGATIILE MACARAGIILOR INAINTE DE

INCEPEREA
LUCRULUI
 sa nu se urce pe macara in stare de oboseala sau de ebrietate;
 sa ridice de la sectia de care apartine marca (talonul) cu numarul sau
de ordine pe care sa-l depuna in cabina de comanda la locul stabilit;
 sa se convinga ca linia principala de alimentare se afla sub tensiune;
in caz ca intrerupatorul general este deconectat si asigurat cu un lacat
sau cu o inscriptie avertizoare, macaragiului nu-i este permis sa-l
conecteze fara avizul responsabilului cu supravegherea instalatiilor de
ridicat si fara a se pune de acord cu macaragii celorlalte macarale de
pe aceeasi cale;
 sa verifice starea caii de rulare si rigiditatea opritoarelor de la capete;
la macaralele care functioneaza in aer liber, sa verifice daca
dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;
 sa instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau senile numai
pe un teren corespunzator (bine compactat, orizontal); la macaralele
- 91 -
pentru care se prevede calarea, sa se execute aceasta operatie in

mod corespunzator;
 la urcarea pe scara de acces la cabina, sa aiba ambele maini libere si
sa nu poarte manusi cu un singur deget sau incaltaminte cu talpa
alunecoasa;
 sa verifice existenta lubrefiantilor in locurile de ungere, conform
indicatiilor din schema de ungere din cartea macaralei;
 sa verifice ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber;
 sa verifice starea, infasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe
tamburi, role si ocheti;
 sa verifice carligul si dispozitivele de prindere a sarcinii; in cazul
carligului sustinut pe rulment axial, sa verifice, daca acesta se roteste
usor sau din potriva, in cazul in care se specifica astfel in cartea
macaralei, daca este blocat;
 sa verifice existenta legaturii electrice la instalatiile de protectie
impotriva tensiunilor de atingere a sinelor de rulare si a intregii instalaii
electrice a macaralei;
 sa verifice functionarea instalatiilor de semnalizare, iluminat, aerisire si
climatizare;
 sa verifice, la macaralele cu brat variabil, buna functionare a
indicatorului sarcinii maxime admise corespunzator deschiderii
bratului;
 sa verifice daca mecanismele de actionare ale macaralei functioneaza
in mod sigur, lin si fara vibratii accentuate;
 sa verifice partile componente ale macaralei, dispozitivelor de
siguranta si indeosebi limitatoarelor de cursa si franele mecanismelor;
 sa nu puna in functiune macaralele cu brat in imediata apropiere a
conductoarelor electrice aeriene sau in zona lor de influenta, decat in
conditiile prevazute in prezentele prescriptii tehnice;
 in cazul cand macaragiul constata un defect pe care nu-l poate
indeparta singur, nu va pune in functiune macaraua, ci va intrerupe
curentul cu ajutorul intrerupatorului general, pe care-l va asigura
contra reaclansarii nedorite si va anunta seful sectiei de care apartine
in scopul luarii masurilor necesare; dupa indepartarea defectului se va
face o noua verificare de catre macaragiu;
 in cazul in care macaraua este deservita de doi sau mai multi legatori
de sarcina, sa se informeze la conducatorul procesului de productie,
inainte de a se urca pe macara, care dintre acestia este destinat sa
semnalizeze miscarile necesare;
 sa semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, inainte de
fiecare pornire sau manevra a macaralei.
- 92 -
10.3. OBLIGATIILE MACARAGIILOR IN TIMPUL LUCRULUI

 sa efectueze manevre numai pe baza comenzilor date in conformitate
cu codul de semnalizare de catre legatorul de sarcina sau
responsabilul cu supravegherea tehnica; semnalul de oprire va fi luat
in considerare din partea oricarei alte persoane;
 sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor;
 la ridicarea sarcinilor, sa nu depaseasca sarcina nominala, sau in
cazul manevrelor cu brat variabil, sarcina maxima admisa pentru
deschiderea respectiva a bratului;
 la ridicarea unor sarcini care depasesc 50% din sarcina admisa, va
executa in prealabil, o ridicare de proba, la inaltimea de cca. 100mm
de la sol, pentru a se convinge daca frana, cablurile si intreaga
instalatie rezista normal, iar sarcina este corect legata si bine
echilibrata;
 la functionarea macaralelor echipate cu greifer, cu electromagneti si in
general a celor la care sarcina nu este legata de carlig, in perioadele
cu temperaturi scazute, sa nu se efectueze miscari de ridicare inainte
de a verifica daca sarcina nu este aderenta la sol sau nu s-a
compactat;
 sa urmareasca sa nu cada de pe rola sau de pe tambur, de asemenea
sa nu formeze noduri;
 sa nu comande functionarea simultana a doua mecanisme, la
macaralele la care acest lucru este interzis;
 sa nu deplaseze macaralele cu brat avand sarcina suspendata in
carlig, decat in conditiile prevazute de constructor si inscrise in cartea
macaralei;
 la deservirea unor macarale care lucreaza la niveluri diferite, unele
deasupra altora, ale caror cai de rulare se intersecteaza, precum si la
lucrul concomitent cu mai multe macarale cu brat ale caror campuri de
actionare se intersecteaza, macaragii vor respecta prioritatea fixata;
intre gabaritele partilor in miscare vor pastra spatii de siguranta de cel
putin 500mm si vor semnaliza intentia de incepere a miscarii precum si
ca au luat cunostinta si au inteles intentia celorlalti macaragii;
 sa nu transporte persoane cu carligul macaralei sau alte dispozitive
de prindere, sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor
persoane;
 sa efectueze manevrele pentru deplasarile pe orizontala a sarcinilor,
astfel ca acestea sa se afle la o distanta de cel putin 1000mm fata de
obiectele aflate in raza de actiune a macaralelor; daca la deplasarea
sarcinilor pe orizontala se intalnesc obstacole care nu pot fi evitate prin
ocolire, sarcinile vor fi ridicate deasupra lor la cel putin 300mm; nu se
admite trecerea sarcinilor peste masini unelte, tuburi de oxigen,
- 93 -
materiale explozibile, vehicule sau in general peste acele obiecte a

caror deteriorare reprezinta sau poate provoca pagube sau accidente;
 sa execute manevrarea macaralei, astfel incat sa se evite balansarea
sarcinii si producerea socurilor; in acest scop se interzice manevrarea
comenzilor mecanismelor dintr-un sens intr-altul, fara a fi oprite in
prealabil in pozitia “zero”; macaragiul trebuie sa prevada la executarea
comenzilor si timpul necesar pentru franarea completa;
 sa execute manevrele pentru deplasarile mijloacelor de prindere a
sarcinilor (carlige, greifere etc.), carucioarelor si macaralelor in astfel
de limite, incat sa nu fie necesar sa foloseasca limitatoarele de sfarsit
de cursa;
 sa opreasca din functiune macaraua daca se aud zgomote, anormale,
daca limitatoarele sau franele nu actioneaza in bune conditii, sau daca
constata orice alt defect care poate periclita siguranta in functionare;
 sa opreasca functionarea macaralei daca iluminatul la locul de munca
este insuficient sau daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori,
ceata, obiecte plasate intre macaragiu si campul de actiune al
macaralei etc., daca nu s-au luat masuri suplimentare de siguranta
(exemplu, transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane
instruite in acest scop);
 sa opreasca functionarea macaralei care lucreaza in aer liber atunci
cand vantul depaseste limita pana la care functionarea macaralei este
permisa si sa o ancoreze corespunzator; daca ancorarea se face de
calea de rulare va verifica in prealabil daca sina este fixata
corespunzator;
 sa deconecteze imediat intrerupatorul principal si sa aduca imediat
toate controlerele in pozitia “zero” in cazul unei intreruperi accidentale
a curentului electric de alimentare;
 sa nu paraseasca locul de lucru inainte de prezentarea schimbului; in
cazul in care este obligat sa o faca, va aduce toate controlerele in
pozitia “zero”, va deconecta intrerupatorul principal de alimentare, va
inchide cu cheia usa cabinei sau, dupa caz, dispozitivul care nu
permite reconectarea intrerupatorului principal, iar in cazul actionarii cu
motor termic va opri functionarea acestuia;
 sa nu permita nimanui sa se urce pe macara atunci cand aceasta este
conectata la circuitul electric de alimentare;
 sa utilizeze materialele si echipamentul de protectie prevazut de
normativele legale in vigoare.
- 94 -
10.4. OBLIGATIILE MACARAGIILOR DUPA TERMINAREA

LUCRULUI
 sa descarce sarcina si sa ridice dispozitivul de prindere a sarcinii
(carligul, greiferul, traversa etc.), in pozitia cea mai de sus, fara insa ca
limitatorul de cursa sa fie actionat; daca nu este posibila coborarea
sarcinii suspendate, se va ingradi locul de sub ea si se va placarda
corespunzator pentru a nu permite accesul persoanelor;
 sa deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care
lucreaza in exterior se fixeaza pe calea de rulare fie cu clesti de
prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se
evita deplasarea datorita unui vant puternic sau a unor trepidatii;
macaralele turn sau in general macaralele cu brat rotitor vor fi garate
ca mai sus, insa cu mecanismul de rotire a turnului sau a bratului
nefranat, pentru a permite rotirea libera in caz de vant (bratul se va
pune in girueta);
 sa aduca in pozitia de oprire (pozitia “zero”) toate aparatele de
comanda;
 sa deconecteze intrerupatorul principal aflat pe macara;
 sa puna in functiune iluminatul de balizare, la macaralele prevazute cu
acest sistem;
 sa inchida cu cheia usa cabinei de comanda; la macaralele care nu au
cabina inchisa, se va inchide cu lacat sau cheie intrerupatorul
principal; la macaralele cu comanda de la sol va asigura eliminarea
posibilitatilor ca o persoana neinstruita sa efectueze manevre cu
macaraua (existenta unei chei de contact etc.);
 in cazul cand pe calea de rulare exista numai o singura macara si
aceasta nu mai functioneaza in schimbul urmator, sa deconecteze si
intrerupatorul principal al liniei de alimentare electrica si sa-l inchida
cu lacat sau cheie; la macaralele care functioneaza in exterior,
iluminatul de balizare trebuie sa ramana conectat;
 sa aduca marca (talonul) macaralei la sectia de care apartine, unde va
depune si cheile la locul stabilit.
- 95 -
CAP.11: CODUL DE SEMNALIZARE LA MACARALE

Codul de semnalizare are rolul de a reglementa, in mod unitar,
pentru tot personalul de deservire sa foloseasca aceleasi semnale. El
trebuie sa fie cunoscut, in mod obligatoriu, de catre macaragii, legatori
de sarcina si de catre responsabilul cu supravegherea tehnica autorizat
de ISCIR.
Codul de semnalizare prevazut in P.T. R1, colectia ISCIR, are 16
semne, care acopera in general miscarile principale pe care trebuie sa le
faca macaraua.
CARLIG SUS=antrebratul ridicat cu degetul aratator indreptat in sus,
rotind mana in cercuri mici orizontale(fig.1).
CARLIG JOS=antrebratul cu degetul aratator indreptat in jos, rotind
mana in cercuri orizontale(fig.2).
FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL=se atinge pumnul mainii drepte pe
cap, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea
mecanismului principal care trebuie sa fie actionat(fig.3).
FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR=se atinge cotul mainii drepte cu
palma stanga, apoi se utilizeaza semnul reglementar pentru miscarea
mecanismului auxiliar care trebuie actionat(fig.4).
BRATUL SUS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat
in sus(fig.5).
BRATUL JOS=cu mana extinsa, pumnul strans si degetul mare indreptat
in jos(fig.6).
MISCA INCET=cu mana dreapta se da semnalul reglementar, iar palma
stanga se plaseaza in fata aceleia care da semnalul(fig.7);
=se aproprie de cateva ori primele 3 degete(mare,aratator
si mijlociu), ritmic, iar apoi se faca semnalul reglementar respectiv.
ROTIREA SPRE STANGA A MACARALEI=antebratul mainii drepte la
nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala
in directia de rotire stanga si se misca(se roteste) antrebratul(fig.8).
ROTIREA SPRE DREAPTA A MACARALEI=antebratul mainii stangi la
nivelul centurii cu pumnul strans si degetul mare indreptat pe orizontala
in directia de rotire dreapta se misca(se roteste) antrebratul(fig.9).
MISCAREA CARUCIORULUI=antebratul mainii drepte pe orizontala,
pumnul strans, degetul mare indreptat pe orizontala in directia de
translatie; se misca mana in sensul dorit a misca caruciorul(fig.10).
EXTINDERE BRAT TELESCOPIC=antebratul ambelor maini in fata
corpului, pumnii stransi cu degetele mari in exterior(fig.11).
RETRAGERE BRAT TELESCOPIC=antebratele ambelor maini in fata
corpului, pumnii stransi cu degetele mari in interior(indreptate unul catre
celalalt)(fig.12).
- 96 -
MISCA MACARAUA INAINTE=bratul pe orizontala, antebratul pe

verticala, palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite,
indreptate in directia de deplasare inainte(spre legator)(fig.13).
MISCA MACARAUA INAPOI=bratul pe orizontala, antebratul pe
verticala, palma pe orizontala cu podul palmei in jos, degetele lipite,
indreptate in directia de deplasare inapoi(spre macara)(fig.14).
OPRESTE!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe orizontala,
miscari pe orizontala stanga-dreapta(fig.15).
OPESTE BRUSC!=mana dreapta la nivelul centurii cu palma pe
orizontala, miscari scurte, bruste pe orizontala stanga-dreapta(fig.16).
In afara celor 16 semne conventionale, se admite si semnalizarea
cu steaguri colorate sau alte mijloace(statii de emisie-receptie), acolo
unde conditiile de lucru necesita acest lucru. In astfel de situatii codul de
semnalizare va fi elaborat de societatea care exploateaza macaraua, iar
legatorii de sarcina si macaragiii vor fi instruiti si examinati in ceea ce
priveste semnalizarea pe baza acestui cod.
- 97 -
CODUL DE SEMNALIZARE
CÂRLIG SUS ! CÂRLIG JOS !
BRAŢUL SUS ! BRAŢUL JOS!
- 98 -
MIŞCĂ ÎNCET ! ROTEŞTE !
ROTEŞTE ! MIŞCĂ CĂRUCIORUL !
- 99 -
EXTINDERE BRAŢ TELESCOPIC ! RETRAGERE BRAŢ TELESCOPIC !
MIŞCĂ MACARAUA ! MIŞCĂ MACARAUA !
- 100 -
OPREŞTE ! OPREŞTE BRUSC !
FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL FOLOSIRE MECANISM

AUXILIAR
- 101 -
CAP.12: MANEVRAREA SI EXPLOATAREA

MACARALELOR
12.1. MANEVRE INTERZISE LA MACARALE

Manevrele interzise (nepermise) la o macara sunt:
-tararea sarcinilor pe sol ;
-smulgerea sarcinilor aderente la sol sau agatate ;
-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cand cablul de tractiune estein
pozitie oblica;
-balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi
deservit in mod normal de macara;
-sa nu transporte persoane in carligul macaralei sau cu alte dispozitive
de prindere;
-sa nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;
-sa nu permita trecerea cu sarcina in carlig peste oameni sau cladiri
locuite;
-sa nu comande functionarea simultana a 2 sau mai multe mecanisme ,
la
macaralele la care acest lucru este interzis;
-sa nu permita pendularea sarcinii in timpul transportului.
12.2. NORME DE EXPLOATARE

Exploatarea(deservirea) macaralelor trebuie sa se faca in
conformitate cu prevederile P.T. R1-2010, normele de protectie a
muncii(generale si specifice), instructiunilor de exploatare specifice
macaralei respective si instructiunile interne elaborate de societatea
respectiva.
Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de
ridicat daca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de
functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnice prevazute.
Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele
periculoase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de
masini in miscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt
prevazute cu aparatori de protectie.
Este interzisa blocarea intrerupatoarelor simple sau automate prin
impanare, legare sau prin orice alte mijloace care sa le scoata de sub
controlul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa
comanda prin butoane cu autoretinere pentru actionarea mecanismelor
de ridicare, deplasare, rotire sau basculare.
Este interzisa folosirea macaralelor sau mecanismelor de ridicat
pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa.
- 102 -
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata

prin conditii de forma sau de gabarit, nu pot functiona daca nu sunt
indeplinite conditiile respective.
La macaralele prevazute cu mai multe mecanisme de ridicare
(principal si auxiliar), care in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010 nu
au prevazut blocaj electric impotriva actionarii simultane a ambelor
mecanisme, sarcina totala manevrata nu va depasi sarcina nominala a
macaralei.
La macaralele cu brat cu deschidere variabila, nu se vor ridica
sarcini mai mari decat sarcinile maxime admise corespunzatoare
diagramei de sarcina.
Sarcinile care se ridica in mod frecvent pe santierele de constructii
vor avea marcate vizibil greutatea. Pentru restul cazurilor, daca
macaragiul nu cunoaste greutatea sarcinii si nici nu o poate determina,
va solicita conducatorului procesului tehnologic precizarea in scris a
greutatii sarcinii.
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a 2 macarale, care nu sunt
cuplate mecanic si electric,se admite numai in mod exceptional in
urmatoarele conditii:
-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa;
-pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala;
-vitezele de ridicare sa fie aceleasi;
-manevrarea sa se execute numai sub conducerea si supravegherea
atenta a responsabilului cu suprevegherea tehnica a instalatiilor de
ridicat, autorizat de ISCIR.
In conditiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au
centrul de greutate in centrul lor geometric, se pot ridica si manevra cu
ajutorul a 2 macarale numai daca se foloseste un dispozitiv special
construit, astfel ca sarcina sa se repartizeze proportional pe fiecare din
cele 2 macarale.
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune
(oxigen,bioxid de carbon,acetilena etc.) sau a recipientelor care contin
clor, acid sulfuric si similare, se vor lua masuri speciale de protectia
muncii; toate manevrele se vor executa sub supravegherea directa a
unui cadru tehnic care raspunde de acest transport.
Este stict interzis transportul sarcinilor mentionate mai sus prin
legare directa sau utilizandu-se electromagneti de ridicare.
Este interzisa functionarea macaralelor care lucreaza in aer liber
daca viteza vantului depaseste valorile admise(20m/s sau 15,6m/s),
precum si daca temperatura este sub-20C.
Daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata sau
obiecte plasate intre macaragiu si campul de actiune al macaralei, se vor
- 103 -
lua masuri pentru transmiterea corespunzatoare a comenzilor la

macaragiu, fara de care macaralele in cauza nu pot functiona.
Macaralele prevazute sa lucreze calat, vor functiona numai in
aceste conditii. Sub bratele de calare se vor aseza elemente de sprijin
rezistente, care sa nu se deplaseze in timpul efectuarii manevrelor si
care sa aiba o suprafata astfel determinata, in functie de natura
terenului, incat sa asigure functionarea in conditii de siguranta a
macaralei.
Se interzice functionarea macaralelor cu brat daca in raza de
actiune a bratului se gasesc conductoare electrice aeriene. In astfel de
situatii conductoarele se vor indeparta , iar daca acest lucru nu este
posibil se vor lua, dupa caz, masurile necesare pentru:
-interzicerea intrarii macaralei in zona periculoasa;
-blocarea posibilitatilor de rotire a bratului inspre zona respectiva,
asigurandu-se distanta minima de 1,5m fata de conductoarele neizolate,
respectiv 1,2m fata de conductoarele izolate(pentru tensiuni pana la
1000V).
Daca este necesar sa se efectueze lucrari in zona de influenta a
liniilor de inalta tensiune, se vor lua toate masurile necesare pentru a se
asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nu se apropie de piesele
conductoare neizolate, la o distanta mai mica de:
-3 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este
mai mica de 57000V;
-5 m, pentru liniile la care tensiunea existenta intre 2 conductoare este
egala sau mai mare de 57000 V.
Macaralele cu brat utilizate la lucrari ce se efectueaza in
vecinatatea zonelor de influenta a liniilor de inalta tensiune, de peste 6
KV, se vor echipa cu dispozitive de semnalizare a intrarii bratului
macaralei in zona de influenta respectiva; macaralele la care dispozitivul
de semnalizare nu poate fi adaptat, nu pot fi folosite la astfel de lucrari.
Macaralele si mecanismele de ridicat prevazute cu electromagnet
de prindere a sarcinilor, pot fi puse in functiune numai dupa delimitarea
zonelor periculoase in care este interzis accesul persoanelor si
prevederea de indicatoare de securitate referitoare la interzicerea
accesului in zonele respective.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor,
incaperilor locuite (imobil, birouri etc.), halelor industriale date in
functiune. Daca scoaterea lor din raza normala de actiune a macaralei
nu poate fi realizata printr-o alegere corespunzatoare a traseului caii de
rulare, se va limita corespunzator raza de actiune a macaralei.
La ridicarea sau coborarea unei sarcini care in timpul manevrei se
poate lovi sau agata de parti ale macaralei sau de elemente situate in
raza de actiune a macaralei, sarcina trebuie sa fie condusa de la distanta
- 104 -
cu ajutorul unor franghii sau alte mijloace, asigurandu-se masurile de

protectia muncii pentru pesonalul care executa aceasta
manevra(instructaj special, interdictia stationarii in apropierea sarcinii
etc.).
Se interzice utilizarea de elemente rigide(bare, perghii, cangi etc.)
pentru conducerea sarcinii; se excepteaza incarcarea sau descarcarea
materialelor sau obiectelor a caror masa nu depaseste 50 kg, care pot fi
conduse de la distanta cu ajutorul unor cangi de lungime suficienta.
La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete, stalp,vagon,
utilaj etc., nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si sarcina
suspendata.
Macaralele cu brat, pe sasiu de vagon de cale ferata sau pe
autovehicule pe roti sau senile, inainte de a se deplasa, vor avea bratul
asezat in lungul caii pe care se efectueaza deplasarea, cu carligul situat
intr-o pozitie care sa asigure buna lui vizibilitate din cabina macaragiului,
de preferinta in sensul de mers.
Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe
drumuri amenajate pentru circulatia vehiculelor, evitandu-se unghiurile si
curbele bruste, planurile inclinate, rampele care prezinta pante
pronuntate, pasajele care prezinta gabarite necorespunzatoare.
Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulatie se va efectua
cu respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului, acordandu-se
o atentie deosebita rezistentei terenului, corespunzator greutatii sarcinii,
vitezei de deplasare si tipului rotii sau senilei.
Macaralele si mecanismele de ridicat actionate prin motoare
termice nu vor fi utilizate:
-in apropierea locurilor sau in incaperi cu praf, gaze sau vapori
inflamabili, fara a fi prevazute cu dispozitive de protectie
corespunzatoare(parascantei, para-flacari etc.);
-in interiorul incaperilor al caror volum sau ventilare nu sunt suficiente
pentru a elimina pericolele pe care le prezinta gazele de esapament, cu
exceptia cazurilor in care esapamentul este prevazut cu dispozitive
eficace de epurare a gazelor.
Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite, unele
deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate
masurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozitivelor
de prindere ale acestora de macaralele care circula la nivelurile
inferioare. In toate cazurile, trecerea macaralei care are prioritate va fi
semnalizata prin semnale acustice sau optice.
De asemenea, se va fixa prioritate de manevra si in cazul
macaralelor cu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri
de actiune a bratelor se intersecteaza.
- 105 -
Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a

contrabratelor precum si contrabratele intre ele.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii
necorespunzatoare a locurilor de munca, unitatile detinatoare de
macarale si mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de
exploatare, pe baza specificului locurilor de munca.
Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la
intreruptoarele liniei principale de alimentare situate in hala, trebuie sa fie
in permanenta libere, neblocate prin nici un fel de obstacole.
Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in
vederea preitampinarii patinarii, la macaralele la care acestea servesc si
pentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea
suprafetei superioare a sinei cu lubrifiant.
Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie
sa fie asezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta
corespunzatoare garantarii sigurantei in functionare a macaralelor,
indiferent de natura si starea terenului. In tot timpul functionarii
macaralei, caile de rulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele
paralele. Caile de rulare vor fi prelungite pana dincolo de opritoarele
finale cu o lungime suficienta, pentru a asigura la atingerea opritoarelor o
repartizare normala pe sol a greutatii macaralei incarcate cu sarcina
maxima; lungimea prelungirii nu va fi in nici un caz mai mica de 1 m.
Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone
periculoase, pe sinele de rulare se vor instala opritoare; determinarea
punctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizul
responsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat.
Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau
mecanismele de ridicat trebuie sa fie bine iluminate in timpul lucrului.
Daca iluminatul obisnuit este insuficient, sau daca prin trecerea
macaralei se produce o variatie a iluminatului, macaraua trebuie
inzestrata cu mijloace proprii de iluminat, utilizandu-se surse de lumina
neobositoare si convenabil dirijate.
In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un
instinctor pentru incendii.
Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile
sau combustibile de intretinere(carpe, bumbac de sters, lubrifianti).
Aceste materiale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate
de constructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitate in cabina
macaragiului. Carpele si bumbacul de sters se vor indeparta imediat de
pe macara.
Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau
repararea macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii
lor.
- 106 -
Dupa terminarea sau la intreruperea lucrului, sarcina nu trebuie sa

ramana suspendata. In cazuri exceptionale, cand nu e posibila
coborarea sarcinii, se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului
de sub sarcina si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz
prin sprijinirea sarcinii.
La urcarea sau coborarea pe scari, macaragiul sau personalul de
intretinere trebuie sa aiba mainile libere. Pentru sculele sau obiectele
necesare va fi utilizata o geanta speciala, care se poarta pe umar sau
care se ridica cu ajutorul unei franghii. Este interzisa aruncarea oricarui
obiect de pe macare.
La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare
manuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in
normele de protectia muncii.
Accesul pe macara este permis numai macaragiului si persoanelor
a caror activitate se desfasoara in legatura cu instalatia
respectiva(responsabilul tehnic cu supravegherea, personalul de
intretinere, revizii si reparatii, organele de verificare etc.) si care si-au
insusit in prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.
Urcarea si coborarea de pe macara se vor face numai prin locurile
special destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua
stationeaza; in aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu
inscriptia:”Accesul permis numai persoanelor in drept”.
Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare
ale macaralelor se vor face de asemenea prin locurile special amenajate
in acest scop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana
respectiva, iar acesta a confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.
Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba
asigurate conditii corespunzatoare de iluminat.
Macaragiii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa
dirijeze miscarile macaralei, trebuie sa stie codul de semnalizare pentru
macarale cu eventualele completari elaborate de societatea care le
utilizeaza; la macaralele al caror loc de comanda este amenajat la mare
distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigura o
intelegere corecta a comenzilor, se vor prevedea mijloace de
telecomunicatii(radiotelefoane, telefoane etc.).
- 107 -
12.3. LEGATORII DE SARCINA

“Legator de sarcina” poate fi orice persoana care a implinit varsta
de 18 ani, nu are o infirmitate corporala, este sanatos si a fost instruit
special pentru a indeplini functia, de catre conducatorul fiecarui loc de
munca-maistrul-care exploateaza instalatiile de ridicat.
“Legatorul de sarcina” efectueaza legarea si fixarea sarcinilor in
carligul macaralei, le urmareste in timpul manipularii, semnalizeaza
macaragiului manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si
elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta la locul dorit.
Obligatiile “legatorilor de sarcina” sunt urmatoarele:
-sa verifice organele de prindere si legare a sarcinilor;
-sa cunoasca si sa aplice instructiunile de exploatare a instalatiei de
ridicat cu care lucreaza;
-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare;
-sa supravegheze zilnic organele de legare si de prindere cu care
lucreaza, prin verificarea aspectului exterior;
-sa foloseasca organe si dispozitive de legare inscriptionate cu sarcinile
admise inscrise vizibil(pe placute sau pe inele);
-sa aleaga dispozitivele de legare corespunzator greutatii si formei
sarcinii;
-sa nu lege sarcini aderente la sol sau pereti;
-sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri
peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare;
-in timpul manevrelor se va plasa astfel incat sa fie vazut tot timpul de
catre macaragiu si in acelasi timp sa vada orice persoana situata in
campul de actiune al macaralei; la macaralele cu deplasare pe sol va
verifica daca intreaga cale de rulare este libera;
-sa execute corect legarea sarcinii fara sa incruciseze cablurile si sa se
asigure ca sarcina este echilibrata; la carligele duble, sa suspende
sarcina pe ambele deschideri si sa o repartizeze in mod egal;
-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig prin greutatea unor persoane;
-sa interzica transportul oamenilor in carligul macaralei;
-sa lege sarcinile lungi si rigide in cel putin 2 puncte pentru a evita
balansarea;
-sa nu lase obiecte libere pe sarcina;
-sa incarce materiale marunte sau piese de volum mic in targi speciale
cu pereti;
-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla sau alte materiale,
daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa
excluda caderea materialelor;
-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite,
prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;
- 108 -
-inainte de transportarea sarcinii, va semnaliza macaragiului efectuarea

unei ridicari de proba pana la inaltimea de 100 mm de la sol, pentru a
verifica legarea si echilibrarea sarcinii;
-sa tina cont de de spatiile de libera trecere cu sarcina(minim 300 mm pe
verticala si minim 1000 mm pe orizontala);
-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata ai sa dirijeze sarcina astfel
incat sa evite trecerea peste utilaje, cladiri, etc.;
-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului
de munca pe care-l deserveste, in acest sens fiind instruit special de
conducatorul procesului de productie;
-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct
care nu poate fi deservit in mod normal de macara; in cazul necesitatii
absolute a acestei manevre, ea se va face sub supraveghere unui sef de
manevra, numit de conducatorul procesului de productie respectiv, care
va raspunde de luarea tuturor masurilor necesare pentru evitarea
accidentelor;
-la stivuirea unor sarcini sa asigure asezarea lor corecta, eventual prin
elemente de adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se
deterioreze reciproc iar legaturile sa se poata scoate usor; se interzice
scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;
-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori
latura mica a bazei;
-sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor
sau remorcilor;
-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l instiinta despre aceasta pe
macaragiu;
-dupa terminarea lucrului trebuie sa depoziteze organele de legare si
dispozitivele de prindere in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti
corozivi si de posibilitati de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si
benzile care se folosesc numai periodic, se pastreaza agatate pe capre,
in locuri ferite de intemperii.
12.4. REGISTRUL DE EVIDENTA SUPRAVEGHERII

Pentru fiecare macara, unitatea detinatoare va intocmi un
registru de evidenta a supravegherii in care personalul de deservire
(macaragii) si seful echipei de intretinere si revizie sunt obligati sa scrie
sub semnatura toate observatiile avute asupra macaralei respective; de
asemenea vor inscrie sub semnatura remedierile care se executa ca
urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a reparatiilor.
Macaragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei,
in timpul lucrului (daca este cazul) si la predarea macaralei sau la
incetarea lucrului; daca nu au nimic de semnalat, vor mentiona in scris
acest lucru la preluarea si predarea macaralei.
- 109 -
Daca legatorii de sarcina au observat defectiuni la cablurile si

lanturile de tractiune sau de legare sau un zgomot anormal produs de
macara vor nota aceasta in registrul de evidenta supravegherii.
In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea
sub semnatura, dispozitiile pentru oprirea macaralelor in functiune, ca
urmare a unor deficiente care afecteaza siguranta in functionare, inclusiv
natura deficientelor respective.
Registrul de evidenta supravegherii se va intocmi dupa modelul
aflat in P.T. R1-2010, se va numerota, snurui si viza de catre conducerea
unitatii detinatoare.
Registrul se va pastra in bune conditii la macaraua respectiva;
responsabilul cu supravegherea instalatiilor, de ridicat va verifica si viza
acest registru periodic, cel putin odata pe semestru.
12.5. CARTEA MACARALEI

Cartea macaralei este documentul tehnic care confirma ca
executia si montajul sunt conform proiectului si respecta prevederile din
P.T. ISCIR, in vigoare.
Cartea macaralei este formata din partea de constructie si partea
de montaj. Partea de constructie se intocmeste de catre firma
constructoare pe raspundere proprie, pentru fiecare macara sau
mecanism de ridicat care functioneaza independent; partea de montaj, in
cazul in care macaraua sau mecanismul de ridicat a necesitat lucrari de
montaj la locul de functionare, se completeaza de catre societatea
montatoare, pe propria raspundere.
Prin examinarea separata, din cartea macaralei-partea de
constructie si partea de montaj-a fiecarui document in parte: desen tip
ansamblu, schite, desene, scheme, instructiuni de montaj, instructiuni de
exploatare, de intretinere si revizii etc., se poate constata daca
macaraua sau mecanismul de ridicat indeplineste conditiile prevazute de
prescriptiile tehnice.
Cartea macaralei-partea de constructie, contine datele generale,
caracteristicile si datele tehnice de baza. Ea va purta un numar din
registrul de evidenta al societatii constructoare, acelasi cu numarul ce se
inscrie pe placa de fabricatie si se preda beneficiarului odata cu
macaraua sau mecanismul de ridicat. Modelul cartii macaralei-partea de
constructie, este dat in P.T.R1-colectia ISCIR.
Cartea macaralei-partea de montaj, indiferent de tipul acesteia,
va purta un numar de evidenta al societatii montatoare si trebuie sa
cuprinda urmatoarele date si documente:
-certificatul de calitate privind constructia grinzilor, cailor de rulare ale
macaralei si sistemului de sustinere al acestora, inclusiv abaterile
- 110 -
masurate ale caii de rulare; pentru caile de rulare de pe sol, se va

certifica de asemenea, pregatirea si amenajarea terenului;
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;
-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate, conform fisei
cuprinse in cartea macaralei-partea de constructie; masuratorile se
executa numai la acele dimensiuni la care este posibila efectuarea lor;
-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor de protectie si
verificarii impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta cu
indicarea accesului pe macara;
-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarilor de casa, semnat de
reprezentantii societatii montatoare si de cei ai beneficiarului.
Cartea macaralei-partea de montaj-poate cuprinde si alte
documente, ca rezultatele verificarilor sau masuratorilor-de exemplu:
control nedistructiv, masuratori tensiometrice, vibrometrice, luminozitate,
zgomot sau topometrice-cerute in mod special de organul ISCIR la locul
de montaj.
- 111 -
CAP. 13: INTRETINEREA,REVIZIA SI REPARAREA

MACARALELOR. VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA
13.1. INTRETINEREA SI REVIZIA

Lucrarile de intretinere si revizii au drept scop sa asigure conditiile
functionarii in siguranta a macaralelor si mecanismelor de ridicat, in
timpul exploatarii.
Obtinerea unor rezultate bune in exploatarea macaralelor si
mecanismelor de ridicat este conditionata de modul in care echipele de
intretinere si revizii isi fac datoria. Echipele trebuie sa fie formate din
mecanici, lacatusi si electricieni, bine indrumati si supravegheati de un
cadru tehnic de specialitate, care sa actioneze pe baza graficelor
intocmite in acest scop si sa poata interveni in orice moment, cand
prezenta lor este necesara. Lucrarile efectuate de aceste echipe
complexe trebuie sa fie de calitate; de acest lucru raspunde atat fiecare
membru al echipei cat si cadrul tehnic responsabil cu urmarirea
respectarii graficelor de lucrari.
Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizii, pe langa
cele prevazute in P.T. pentru macarale sau cele prevazute prin
“Normativul tehnic pentru repararea fondurilor fixe” , grupa 65 “Utilaje si
instalatii de ridicat”, trebuie sa fie inscrise si in instructiunile intocmite de
proiectant si constructor in cartea instalatiei.
In vederea realizarii lucrarilor de intretinere si revizii curente si
pentru securitatea personalului respectiv, precum si pentru respectarea
prevederilor legale in aceasta directie, echipele vor fi formate din
minimum 2 muncitori. Aceasta masura asigura pe de o parte prezenta pe
macara, la punctul de lucru, in fiecare moment, a cel putin 2 persoane,
cat si respectarea prevederilor normelor de protectie a muncii, pe de alta
parte.
In timpul lucrarilor de intretinere sau revizii vor fi respectate de
fiecare muncitor in parte, masurile de protectie a muncii specifice
macaralelor sau mecanismelor de ridicat prevazute in cartea tehnica a
instalatiei sau in normativele in vigoare pentru aceste instalatii.
Pentru securitatea personalului din echipa, maistrul care
coordoneaza lucrarile, precum si seful de echipa trebuie sa ia in prealabil
o serie de masuri de prevenire a avariilor sau accidentelor, printre care
se mentioneaza:
-la oprirea macaralei sau mecanismului de ridicat , maistrul sau seful de
echipa atentioneaza macaragiul si stabileste locul de stationare a
macaralei pe timpul lucrului; de asemenea atentioneaza ceilalti
macaragii, in cazul in care pe aceeasi cale de rulare se mai afla montate
macarale;
- 112 -
-deconectarea de catre maistru a intreruptorului principal inainte de

urcarea echipei de lucru pe macara; dupa urcare, seful de echipa sau
maistrul ridica talonul din cabina. Aceasta masura are drept scop
evitarea conectarii accidentale a intreruptorului principal in timpul cat pe
macara se gaseste personal;
-lucrarile de intretinere sau de revizie vor putea incepe numai dupa ce
electricianul de serviciu sau cel care face parte din echipa a deconectat
intreruptorul general si acesta a fost asigurat sub cheie impotriva unei
conectari nepermise;
-maistrul sau seful de echipa trebuie sa ia masuri ca lampile portative sa
fie alimentate la tensiuni nepericuloase, cele admise de normele de
tehnica securitatii; piesele de schimb, sculele si celelalte materiale
necesare la lucrarile de intretinere si revizie trebuie sa fie pastrate in cutii
bine fixate pe macara;
-dupa terminarea lucrarilor de intretinere si revizie, maistrul sau seful de
echipa impreuna cu macaragiul vor verifica functionarea corecta a tuturor
mecanismelor de actionare ale macaralei; volumul lucrarilor va fi
consemnat in registrul de evidenta supravegherii.
Cu ocazia efectuarii intretinerii si reviziei se va urmari in mod
deosebit executarea acelor operatii care sa asigure in continuare
functionarea macaralei sau mecanismului de ridicat cel putin in aceleasi
conditii ca si pana inainte.
In cazul in care cu ocazia lucrarilor de intretinere si revizii sau
inlaturarii unor deranjamente in timpul exploatarii, se constata
necesitatea repararii sau chiar inlocuirii unor piese neprevazute in
ansamblul de lucrari planificate, aceste lucrari nu trebuie trecute cu
vederea ci sa fie executate operativ si fara intarziere.
In atentia membrilor echipei de intretinere care efectueaza lucrarile
de intretinere trebuie sa stea verificarea echipamentului mecanic si
electric al macaralelor si mecanismelor de ridicat, a echipamentului de
franare, a dispozitivelor de siguranta si protectie, a caii de rulare-la
macaralele cu cale de rulare pe sine-, a ungerii pieselor supuse frecarii,
a cablurilor sau lanturilor de tractiune, respectiv a starii tehnice a intregii
instalatii.
Raspunzator de calitatea lucrarilor efectuate este echipa, respectiv
seful de echipa si maistrul responsabil cu lucrarea. Din aceasta cauza,
sefului de echipa si maistrului le revine responsabilitatea verificarii in final
a tuturor lucrarilor si daca s-au luat toate masurile de protectia muncii
pentru punerea in functiune a instalatiei.
In acest scop se impune ca sa se urmareasca daca mecanismele
de actionare(motoare,reductoare) si celelalte elemente componente ale
macaralei sau mecanismului de ridicat sunt centrate si bine fixate in
suruburi, daca toate legaturile electrice sunt facute corect, daca
- 113 -
aparatorile de protectie ale tuturor elementelor in miscare sunt puse la

locul lor si sunt prinse corespunzator; de asemenea, seful de echipa si
maistrul au obligatia sa verifice daca sculele si materialele nefolosite au
fost stranse si coborate de pe macara si daca tot personalul care a luat
parte la lucrari a parasit instalatia si se afla jos. Numai dupa ce s-au
efectuat cele mentionate mai sus, macaragiul poate pune in miscare
macaraua sau mecanismul de ridicat in vederea folosirii in productie,
bineinteles daca a verificat si s-a convins de acestea si a primit si
confirmarea verbala sau semnalizarea respectiva ca poate sa inceapa
lucrul cu instalatia.
13.2. REPARAREA MACARALELOR

Daca lucrarile de intretinere si revizie au ca scop mentinerea
macaralei sau mecanismului de ridicat in exploatare in bune conditii si sa
asigure continuitatea procesului tehnologic, prin lucrarile de reparatii ale
macaralelor si mecanismelor de ridicat se urmareste mentinerea
parametrilor functionali si asigurarea functionarii in conditii de siguranta a
acestora.
Lucrarile de reparatii se efectueaza numai dupa expirarea ciclului
de functionare prevazut in “Normativul tehnic pentru repararea fondurilor
fixe” grupa 65 “Utilaje si instalatii de ridicat” elaborat M.I.C.M. si in
conformitate cu prevederile P.T.,colectia ISCIR, pentru macarale;
personalul folosit trebuie sa fie calificat si instruit anume in acest scop,
constituit in echipe indrumate si supravegheate de sefii de echipa sau de
maistri de specialitate.
Pentru efectuarea unor reparatii de calitate si in timpul planificat un
rol important il are pregatirea tehnico-materiala a acestor lucrari.
Se recomanda sa se permita inceperea lucrarilor de reparatii
numai dupa ce sunt asigurate cele necesare pentru buna desfasurare a
acestei activitati.
Pentru prevenirea avariilor si accidentelor in timpul lucrarilor de
reparatii, inainte de inceperea acestora, personalul responsabil cu
executarea acestor lucrari este obligat sa ia toate masurile de protectie a
muncii specifice locului de munca, tipului de macara sau mecanism de
ridicat, in functie de volumul lucrarilor si de conditiile pe care le are la
dispozitie.
Printre masurile ce trebuie luate inainte, in timpul lucrarilor si la
terminarea acestora, pe langa cele aratate la lucrarile de intretinere si
revizii se mentioneaza si urmatoarele:
-asigurarea macaralei sau mecanismului de ridicat in zona de refugiu si
scoaterea de sub tensiune a acestora;
- 114 -
-delimitarea spatiului de sub macara sau mecanismul de ridicat, sau in

jurul acestora, prin interzicerea circulatiei persoanelor straine in acest
spatiu;
-daca pe aceeasi cale de rulare functioneaza mai multe macarale,
responsabilul de lucrare, respectiv personalul insarcinat cu efectuarea
lucrarilor de reparatii, va atentiona pe ceilalti macaragii de oprirea
macaralei pentru reparatie;
-folosirea unor scule corespunzatoare si evitarea rezemarii lor de
balustrade sau lasarea lor pe podeste si pe caile de circulatie ale
macaralei sau in lungul caii de rulare;
-in cazul unor operatii de demontare sau montare care intervin in timpul
reparatiei, acestea trebuie cunoscute de intreaga echipa de reparatii;
ridicarea sau coborarea pe macara sau de pe macara, jos, se va face cu
atentie si in conditii de securitate;
-pentru materialele necesare, piese, subansambluri si scule se vor stabili
pe macara sau pe calea de circulatie, in apropiere, locuri de depozitare,
astfel incat sa fie la indemana ai sa nu stinghereasca activitatea echipei;
-in cazul in care exista macarale care lucreaza la alte niveluri de lucru
invecinate, personalul insarcinat cu efectuarea lucrarilor va urmari ca
eventualele manevre in timpul operatiilor de demontare sau montare a
unor piese sau subansamble, precum si miscarea acestora sa se faca
astfel incat sa nu existe pericolul lovirii de macaralele respective;
-daca este necesara punerea in miscare a unor mecanisme sau chiar a
macaralei, conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica sau
pornirea motorului termic, dupa caz, aceste operatii vor fi efectuate
numai dupa ce responsabilul de lucrare a luat masurile de siguranta
impuse in aceasta situatie. Macaragiul are obligatia sa execute numai
comenzile date de persoana numita de acesta, in timpul reparatiei,
conform consemnului stabilit inainte de inceperea lucrarilor;
-daca se efectueaza lucrari de reparatii in mai multe schimburi, la
predarea si preluarea fiecarui schimb se va face o informare asupra
stadiului lucrarilor;
-personalul care participa la reparatii este obligat sa respecte normele de
protectia muncii privind lucrul la inaltime.
Daca lucrarile de reparatii ale macaralei sau mecanismului de
ridicat s-au terminat, punerea in functiune este admisa numai dupa
inlaturarea pieselor, sculelor si a celorlalte materiale ajutatoare ramase
dupa reparatie, iar responsabilul de lucrare, seful de echipa sau maistrul,
in urma verificarii macaralei, s-a convins ca totul este in ordine.
In cazul in care dupa reparatie, datorita lucrarilor executate, se
impune efectuarea verificarii tehnice oficiale de catre inspectorii ISCIR,
sau, dupa caz, de personalul autorizat de ISCIR din societatea
respectiva conform prevederilor P.T. R1, unitatea reparatoare trebuie sa
- 115 -
intocmeasca documentatia tehnica in conformitate cu prevederile P.T.

R1-2010, colectia ISCIR.
Cateva dintre lucrarile executate in cadrul reparatiilor la macarale
si mecanisme de ridicat care se verifica de inspectorii ISCIR sau de
personalul autorizat de ISCIR sunt urmatoarele:
-inlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau
remedierea imbinarilor sudate a elementelor de rezistenta;
-transpunerea de principiu a modului de actionare a macaralei sau
mecanismului de ridicat(trecerea de la actionarea manuala la actionarea
electrica, de la actionarea electrica la actionarea pneumatica sau
hidraulica);
-modificarea de principiu a schemei electrice de actionare(trecerea de la
alimentarea in curent continuu la alimentarea in curent alternativ);
-inlocuirea totala a instalatiei electrice;
-inlocuirea sau modificarea dispozitivelor de siguranta ale macaralelor si
mecanismelor de ridicat cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele
prevazute in proiectul initial;
-inlocuirea sau modificarea constructiv-functionala a caruciorului
macaralei;
-inlocuirea completa a franei cu alte tipo-dimensiuni, care difera de cele
prevazute in proiectul initial.
Lucrarile de reparatii indicate mai inainte se vor executa numai de
societati autorizate conform prevederilor P.T. R1-2010, colectia ISCIR.
13.3. VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA

Macaralele si mecanismele de ridicat, prezentand pericol sporit in
exploatare, sunt supuse unui regim special de supraveghere, verificare
tehnica si autorizare, reglementat prin Decretul 587/1973 si Decretul
417/1985, privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub
presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de
combustibil si pe baza prevederilor P.T.-colectia ISCIR.
Conform prevederilor P.T. R1, colectia ISCIR, macaralele noi sau
vechi montate din nou, trebuie supuse, fie pentru punerea in functiune,
fie pentru continuarea functionarii in exploatare sau dupa unele lucrari de
repararii, la verificarile si incercarile oficiale in vederea autorizarii
functionarii.
Conditiile care trebuie respectate si operatiile de verificare si
incercare care se efectueaza cu aceasta ocazie sunt stabilite in P.T. R1,
colectia ISCIR; eliberarea autorizatiei de functionare poate fi acordata de
inspectorii ISCIR, fie de catre societatea detinatoare prin personalul
tehnic autorizat ISCIR in acest sens, conform metodologiei prevazute in
P.T. R1-colectia ISCIR. Se mentioneaza ca ISCIR are obligatia, in
- 116 -
conformitate cu prevederile P.T. R1, sa stabileasca si sa urmareasca

modul in care sunt efectuate verificarile si incercarile si daca sunt
respectate toate prevederile legale la eliberarea autorizatiei de
functionare de catre organele tehnice ale detinatorilor autorizati in acest
sens.
Verificarea tehnica oficiala a unei macarale sau a unui mecanism
de ridicat se face in 2 etape si se refera la:
1. Verificarea documentatiei tehnice-cartea macaralei
Se verifica:
-cartea macaralei-partea de constructie, intocmita si livrata de
constuctorul macaralei sau mecanismului de ridicat si cartea macaralei-
partea de montaj, pentru instalatiile noi;
-la macaralele si mecanismele de ridicat aflate in exploatare, cartea
macaralei-partea de exploatare, documentatia tehnica dupa reparatii
intocmita in conformitate cu prevederile P.T. R1-2010, colectia ISCIR,
pentru macaralele supuse unor lucrari de reparatii ce trebuie verificate
de ISCIR;
-documentatia de montaj, in cazul macaralelor montate din nou la alt loc
de munca, precum si cartea macaralei-partea de exploatare, asa cum
am mentionat, la cele aflate in exploatare si care trebuie supuse
verificarilor tehnice periodice la scadenta.
2. Verificarea macaralei
Verificarea starii tehnice a macaralelor consta din urmatoarele
operatii:
-verificarea principalelor elemente componente ale macaralei;
-incercarile in gol(fara sarcina) a macaralei;
-incercarile in sarcina, statice si dinamice, a macaralei;
-alte incercari necesare, functie de modul de actionare, tipul si
complexitatea macaralei.
Verificarea indeplinirii conditiilor de instalare
Daca documentatia tehnica este completa si da posibilitatea
organului de verificare sa identifice macaraua, se trece la etapa
urmatoare pentru verificarea starii tehnice.
Efectuarea verificarii starii tehnice a macaralelor se face numai
dupa ce in prealabil s-au luat toate masurile necesare de protectie a
muncii, in conformitate cu normativele in vigoare. Trebuie sa se verifice
mai intai daca sunt asigurate conditiile de acces pe macara pentru
personalul de exploatare, intretinere si verificare, locul de amplasare a
macaralelor si se vor indeparta persoanele straine de pe macara sau de
pe mecanismul de ridicat, precum si din raza de actiune a macaralei.
Odata cu inceperea verificarii accesului pe macara, se considera
ca se trece la faza de verificare propriu-zisa a macaralei, care consta in
principal din:
- 117 -
-verificarea racordarii corecte la sursa de alimentare cu energie electrica

si a echipamentelor de protectie, a intreruptoarelor, a sigurantelor fuzibile
sau a altor sisteme, precum si a masurilor de asigurare sub cheie in
stare de conectare sau deconectare a intreruptoarelor etc.;
-verificarea liniei de alimentare cu energie electrica, daca este executata
conform documentatiei tehnice si s-au respectat conditiile de protectie si
siguranta;
-verificarea spatiilor de siguranta si a gabaritelor de libera trecere,
superior, inferior si lateral, daca ele corespund cu cele prevazute prin P.T.
sau standardele in vigoare;
-verificarea culoarelor de trecere pentru personalul de manevra si
deservire, in cazul macaralelor cu comanda de la sol;
-verificarea scarilor de acces, platformelor, cailor de circulatie si
podestelor, daca sunt executate si amplasate corespunzator, astfel incat
folosirea lor sa fie posibila in conditii de deplina securitate;
-verificarea accesului la caile de circulatie in lungul cailor de rulare si la
podestele macaralei daca este corespunzator;
-verificarea existentei la macaralele suspendate cu electropalan, precum
si la podurile rulante ale caror cai de rulare sunt instalate la o inaltime de
cel mult 8 m de la sol, a platformelor fixe(montate la capetele caii de
rulare) sau mobile pentru lucrarile de intretinere, revizii si reparatii.
Verificarea cailor de rulare ale macaralelor se face pe toata
lungimea lor si are ca scop sa stabileasca daca executia si montajul sunt
facute conform proiectului, precum si indicatiilor societatii constructoare
mentionate in documentatia tehnica livrata odata cu macaraua, P.T. si
altor normative in vigoare in acest domeniu.
La macaralele pe cale ferata, verificarea caii de rulare se face
numai pe portiunea rezervata verificarii si incercarii macaralei in vederea
acordarii autorizatiei de functionare.
In timpul verificarii cailor de rulare, in functie de locul de montare,
la sol sau deasupra solului, se vor urmari in mod deosebit urmatoarele:
-daca sinele, rosturile de dilatare ale acestora, legarea electrica la
pamant si modul de prindere a sinei corespund cu indicatiile din proiect;
-daca sinele sunt paralele, fara denivelari in plan vertical si orizontal;
-existenta opritoarelor si a patinelor pentru actionarea limitatoarelor de
sfarsit de cursa la capetele caii de rulare, modul de fixare; daca
opritoarele sunt prevazute cu elemente elastice pentru amortizarea
socurilor;
-daca in cazul unor cai de rulare montate la sol, pe santiere, langa o
groapa de fundatie a unei cladiri in constructie, sunt respectate distantele
minime indicate in documentatia de executie;
-daca au fost respectate spatiile de siguranta laterale.
- 118 -
Caile de rulare montate la nivelul solului se verifica mergand in

lungul lor. Verificarea cailor montate deasupra solului se face fie de pe
macara, fie de pe caile de circulatie sau trecerile laterale din lungul caii
de rulare. Verificarea cailor de rulare, la podurile rulante suspendate, se
face de pe platforma mobila destinata lucrarilor de intretinere si
interventii.
Verificarea starii tehnice a macaralei sau mecanismului de ridicat
Daca rezultatele acestor verificari au fost corespunzatoare, se
trece la verificarea vizuala a starii tehnice a principalelor elemente
componente ale macaralei, mai intai a aspectului exterior, cu privire la
modul in care macaraua a fost executata, montata si echipata in
conformitate cu P.T. Se verifica daca intreaga constuctie metalica,
imbinarile sudate sau prin suruburi nu prezinta deficiente pentru punerea
in functiune a macaralei. Se verifica daca instalatia electrica este dotata
cu echipamentul de protectie necesar, precum si cu dispozitivele de
siguranta, obligatorii, care asigura securitatea functionarii macaralei.
In timpul verificarilor trebuie urmarit daca pe accesele spre macara,
pe macara, in cabina si pe caile de circulatie nu sunt obiecte sau alte
obstacole care sa fie puncte de accidente sau surse de avarii in timpul
functionarii.
Verificarea in gol(fara sarcina) a macaralei
Daca la verificarea starii tehnice a macaralei nu s-au constatat
deficiente, se trece la incercarile in gol(fara sarcina) prin actionarea
mecanismelor si efectuarea tuturor miscarilor posibile cu macaraua,
incercarea tuturor dispozitivelor de siguranta si protectie, cu exceptia
limitatorului de sarcina sau de moment, precum si functionarea
echipamentului de franare al mecanismelor si reglarea corespunzatoare
a franelor.
Incercarile in sarcina ale macaralei
Daca rezultatul incercarilor in gol a fost corespunzator, se trece la
efectuarea incercarilor sub sarcina, static si dinamic. Prin incercarile in
sarcina, macaralele sunt supuse unor conditii de functionare mai grele
decat cele pe care trebuie sa le suporte in exploatare, ceea ce ne da
posibilitatea constatarii ca, in cazul in care vor aparea in timpul
exploatarii situatii neprevazute de supraincarcare de moment,
supraincarcare ce se inscrie in valorile maxime de incercare, macaraua
se va comporta corespunzator. De asemenea, se verifica daca
stabilitatea de rasturnare a macaralelor cu brat este corespunzatoare si
daca in timpul incercarii nu-si pierd echilibrul.
a. Incercarea statica
Incecarea statica,in conformitate cu prevederile P.T. R1, se face in
2 etape:
-cu sarcina nominala si masurarea sagetii elastice;
- 119 -
-cu o suprasarcina de 25%.

Se atentioneaza factorii de raspundere care efectueaza aceste
incercari, precum si personalul autorizat de manevra ca la macaralele cu
brat care functioneaza pe sine de rulare avand sarcina nominala sub 100
t, incercarea statica se face cu o sarcina cu 33% mai mare decat sarcina
nominala; de asemenea, faptul ca la incercarea macaralelor nu este
permisa utilizarea unor greutati ale caror valori nu sunt cunoscute.
Incercarile statice se fac cu sarcina de incercare stabilita, ridicata
la 100 mm de la sol, timp de 10 minute.
Incercarea statica trebuie sa ne demonstreze urmatoarele:
-constructia metalica a macaralei este corespunzatoare;
-macaralele cu brat au stabilitate;
-frana sau franele mecanismului de ridicare-coborare a sarcinii
corespund si mentin sarcina in pozitia de incercare.
Incercarea statica cu sarcina nominala a macaralelor pentru
masurarea sagetii elastice se face la podurile rulante de toate tipurile,
macaralele portal sau semiportal, precum si la celelalte tipuri de
macarale, cu exceptia macaralelor cu brat, la care masurarea sagetii nu
este obligatorie. Aceasta verificare are drept scop urmarirea daca, dupa
descarcarea macaralei, nu apar deformatii permanente la elementele
principale ale constructiei metalice.
Sageata elastica masurata trebuie sa se incadreze in limita valorii
inscrise in documentatia tehnica si cartea macaralei-partea de
constructie, intocmita de executant; in cazul in care in documentatie nu
se face o astfel de precizare, valoarea masurata a sagetii va fi totusi
inscrisa in procesul verbal de autorizare a macaralei, ea constituind
pentru viitor o cifra orientativa pentru compararea deformatiilor elastice
ale instalatiei in timpul exploatarii.
La macaralele la care mecanismele de ridicat functioneaza pe
grupuri separate(de exemplu: podurile rulante de turnare) masurarea
sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi aferente mecanismului de
ridicat.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care nu
pot functiona simultan masurarea sagetii se face numai pentru
mecanismul principal, respectiv mecanismul care solicita cel mai mult
constructia metalica a instalatiei.
La macaralele cu 2 sau mai multe mecanisme de ridicat care pot
lucra simultan masurarea se face suspendand sarcina in toate carligele
sau dispozitivele de prindere a sarcinii.
Masurarea sagetii se face cu un fir cu plumb sau alt instrument
care permite citirea directa a rezultatelor in mm, in felul urmator: sarcina
de incercare trebuie sa fie asezata in pozitia in care deformatia
constructiei metalice, respectiv a grinzilor principale ale instalatiei, va lua
- 120 -
valorile maxime. In cazul podurilor rulante se are in vedere ca acestea sa

fie pozitionate in timpul incercarii deasupra stalpilor de sustinere a caii de
rulare, iar caruciorul cu sarcina sa fie adus la mijlocul deschiderii podului
rulant. La macaralele care au grinzile principale rezemate in 2 puncte si
in consola, masurarea sagetii se face atat la mijlocul deschiderii cat si in
pozitia extrema a consolei.
Daca la incercarea statica cu sarcina nominala de masurare a
sagetii a intervenit o deformatie permanenta a grinzilor sau consolei,
incercarea se va repeta, cu precizarea ca dupa cea de-a doua incercare
nu este admisa nici un fel de crestere a deformatiei permanente. Daca si
la a doua incercare statica apare o deformatie permanenta a grinzii,
detinatorul macaralei va aduce la cunostiinta situatia societatii
constructoare. In astfel de cazuri se recomanda ca, pana la solutionarea
sesizarii de catre constructor, sarcina nominala a macaralei sa fie redusa
corespunzator.
Daca rezultatele incercarii statice a macaralei cu sarcina nominala
si masurarea sagetii elastice este satisfacatoare se trece la incercarea
statica cu suprasarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 25%
decat sarcina nominala, sau la macaralele cu brat, avand sarcina
nominala sub 100 tone, care functioneaza pe sine de rulare, incercarea
statica se efectueaza cu o sarcina mai mare cu 33% decat sarcina
nominala.
Incercarea statica cu suprasarcina se face in aceleasi conditii si
masuri de prevedere mentionate mai inainte; suprasarcina se ridica la
100 mm de la sol si este tinuta in aceasta pozitie timp de 10 min.
La efectuarea acestei incercari se vor avea in vedere urmatoarele:
-la macaralele cu brat cu deschiderea variabila, incercarea statica se
face atat la deschiderea minima cat si la deschiderea maxima,
suprasarcina fiind conform diagramei de lucru pentru sarcina maxima
admisa pentru pozitia respectiva a bratului; in timpul incercarii bratului
macaralei se va aseza in pozitia cea mai defavorabila in ceea ce priveste
stabilitatea macaralei;
-la macaralele cu brat la care exista posibilitatea lungirii bratului sau de a
mari inaltimea turnului prin modificarea numarului de tronsoane se
recomanda sa se respecte urmatoarea metodologie de verificare si
incercare in vederea autorizarii:
-daca macaraua se prezinta cu bratul cel mai scurt avand posibilitatea sa
ridice sarcina maxima pentru care a fost construita, incercarile se vor
executa corespunzator acestei sarcini;
-daca macaraua se prezinta cu un brat mai lung, cu care nu se poate
ridica sarcina maxima pentru care este construit mecanismul de ridicare
- 121 -
al macaralei, incercarile se vor executa corespunzator sarcinii respective,

conform diagramei de lucru pentru lungimea de brat respectiva;
-daca sarcina maxima a macaralei variaza in functie de inaltimea
turnului, incercarile se vor efectua corespunzator sarcinii respective.
Daca rezultatele incercarii statice sunt satisfacatoare, iar macaraua
s-a comportat bine se trece la incercarea dinamica, nu mai inainte de a
se efectua o verificare vizuala asupra constructiei metalice daca nu a
suferit unele deformari sau eventuale fisuri.
b. Incercarea dinamica
Daca la incercarea statica macaraua a corespuns, se efectueaza
incercarea dinamica. Incercarile dinamice ale macaralelor se executa, in
toate cazurile, cu sarcina nominala marita cu 10%, cu care ocazie se
verifica, prin repetarea tuturor miscarilor admise, functionarea normala a
mecanismelor de actionare, a franelor si dispozitivelor de siguranta;
miscarile se fac lent si fara socuri, cu respectarea stricta a P.T. si
instuctiunilor de exploatare din cartea macaralei.
La efectuarea verificarilor si incercarilor, pe langa executarea

tuturor celor precizate prin P.T.-colectia ISCIR, trebuie sa se aiba in
vedere si indicatiile date de societatea constructoare in documentatia
tehnica livrata odata cu macaraua.
In timpul verificarilor si incercarilor macaralelor atat in gol cat si in
sarcina se recomanda sa se tina seama si de urmatoarele:
-la incercarile cu sarcina trebuie sa se foloseasca in general greutati a
caror greutate specifica sa fie cat mai mare pentru obtinerea unui volum
cat mai mic al sarcinii; acest lucru este necesar pentru usurarea
manevrelor si miscarilor sarcinii in timpul incercarilor, astfel ca greutatea
folosita sa se poata inscrie in gabaritul de trecere existent la fata locului
dintre macara si obiectele din raza de activitate a acesteia;
-legarea sau prinderea sarcinii in carlig sau in dispozitivul de prindere a
sarcinii trebuie sa se faca corect si sigur;
-pentru efectuarea incercarilor statice si dinamice trebuie sa existe
posibilitatea scoaterii din functiune, prin scurtcircuitare, a limitatoarelor
de sarcina sau a limitatorului de moment al sarcinii in vederea
posibilitatii de executare a acestor incercari;
-dupa incercarile statice si dinamice se executa reglajul limitatoarelor si
franelor; reglarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al sarcinii se
face la o suprasarcina de cel mult 20% fata de sarcina nominala;
reglarea se considera ca buna daca la ridicarea suprasarcinii mentionate
limitatorul intrerupe miscarea comandata, in cazul cand sarcina a fost
ridicata de la sol cu cel mult 100 mm; dupa reglare se efectueaza
sigilarea;
- 122 -
-la macaralele cu brat deplasabile pe cai de rulare cu sina, pe pneuri sau

pe senile, in timpul incercarii in gol si in sarcina, o atentie deosebita
trebuie acordata urmaririi stabilitatii terenului, respectiv a terasamentului
caii de rulare de pe sol, mai ales dupa ploi abundente sau in timpul
primaverii, fiindca se stie ca topirea zapezilor creeaza o serie de
probleme in aceasta privinta.
Rezultatele verificarii tehnice oficiale

In functie de rezultatele obtinute in urma verificarilor si incercarilor
in gol si sub sarcina se acorda autorizatia de functionare si se elibereaza
cartea de exploatare a macaralei cu numarul de inregistrare ISCIR.
In cazul in care organul de verificare ISCIR sau responsabilul cu
supravegherea tehnica autorizat de ISCIR, imputernicit sa efectueze
verificarea pentru acordarea autorizatiei de functionare, constata
deficiente care pericliteaza siguranta in functionare, trebuie sa interzica
punerea in exploatare a macaralei; interzicerea functionarii se face, in
principal, in urmatoarele cazuri:
-imbinarile constructiei metalice portante ale macaralei sunt slabite,
lipsesc suruburi, nituri sau sudurile sunt necorespunzatoare;
-echipamentul mecanic de rezistenta prezinta crapaturi sau fisuri in
suduri sau in materialul de baza; constructia metalica are deformatii
vizibile;
-echipamentul de protectie impotriva tensiunilor de atingere este
defectuos executat, lipseste, nu functioneaza, creand pericol permanent
de electrocutare;
-fixarea elementelor de rezistenta a cablurilor, a lanturilor, a carligelor
sau alte dispozitive de prindere a sarcinii nu corespunde scopului, fiind
un pericol de avarii in timpul exploatarii;
-se constata crapaturi sau fisuri in suduri sau la grinzile portante ale
macaralei;
-lipsesc sau functioneaza defectuos dispozitivele de siguranta cu care
este echipata macaraua, franele mecanismelor de ridicare si translatie,
precum si dispozitivele de semnalizare acustica si optica;
-calea de rulare, in cazul macaralelor care se deplaseaza pe cai cu sine
de rulare, are suprafata de contact a sinei deteriorata, are portiuni rupte
sau uzate peste limitele admise, prezinta serpuiri, denivelari, pante sau
lipsa de paralelism peste limitele admise in standarde;
-la macaralele cu brat, nu este asigurata stabilitatea sau macaraua
prezinta trepidatii periculoase care pot duce la avarii sau accidente.
Daca se constata indeplinirea tuturor conditiilor pentru acordarea
autorizatiei de functionare, se intocmeste procesul verbal, care
reprezinta documentul prin care se acorda dreptul de folosire a instalatiei
in mod legal.
- 123 -
Scadenta urmatoarei verificari, in vederea acordarii sau prelungirii

autorizatiei de functionare, se stabileste de catre organul de verificare in
functie de starea tehnica a macaralei, de grupa de functionare a
macaralei, precum si de posibilitatile tehnice ale detinatorului pentru
urmarirea supravegherii pe parcursul exploatarii.
Verificari si incercari in timpul exploatarii

Verificarea tehnica periodica in timpul exploatarii, verificarea
neprogramata(inopinata in timpul functionarii in cadrul scadentei
acordate), precum si verificarea dupa reparatii au drept scop urmarirea
modului cum se respecta prevederile P.T.-colectia ISCIR si a dispozitiilor
date prin procesul verbal de autorizarea functionarii. In timpul verificarii si
incercarii macaralei este obligatorie prezenta RSVTI, autorizat de ISCIR.
Verificarea tehnica periodica are drept scop constatarea starii
tehnice, gradului de uzura a echipamentului mecanic, electric si a
dispozitivelor de siguranta si protectie. De asemenea, se urmareste daca
exploatarea, intretinerea si reviziile se executa in conditii
corespunzatoare si asigura securitatea functionarii, fara pericole, iar
personalul de deservire este instruit si autorizat pentru tipul de macara
pe care trebuie sa lucreze, daca registrul de supraveghere al macaralei
exista si este corect completat si la zi de catre macaragii.
Se urmareste ca verificarea, in situatia unei exploatari normale, sa
stabileasca modul in care au fost duse la indeplinire, de catre
beneficiarul instalatiei, dispozitiile date prin procesul verbal anterior
privind remedierea unor defectiuni, precum si felul cum sunt respectate
prevederile din P.T.-colectia ISCIR privind exploatarea, intretinerea si
reviziile la macara.
Verificarea tehnica periodica se efectueaza la fel ca si verificarea
tehnica de autorizare la punerea in functiune a instalatiilor noi, cu
deosebirea ca incercarea statica si dinamica se efectueaza cu
suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala; verificarea
documentatiei tehnice, cu ocazia verificarii periodice la scadenta, nu este
obligatorie.
La efectuarea verificarii tehnice neprogramate(inopinate) in timpul
exploatarii nu este obligatorie efectuarea incercarii statice si dinamice a
macaralei.
Verificarea tehnica dupa reparatii comporta aceleasi etape ca si la
verificarea pentru autorizarea functionarii unei instalatii noi, cu singura
deosebire ca incercarea statica si dinamica se fac cu o sarcina cu 10%
mai mare decat sarcina nominala.
Se mentioneaza ca in cazul in care, cu ocazia verificarilor si
incercarilor la scadenta, neprogramate sau dupa reparatii, se constata
unele deficiente, care pot afecta siguranta in functionare sau pot genera
- 124 -
pagube materiale sau accidente umane, organul de verificare nu va

acorda autorizatia de functionare si va dispune oprirea macaralei;
dispozitia de oprire si cauzele care au condus la aceasta trebuie sa fie
consemnate in procesul verbal incheiat.
- 125 -
CAP. 14 : AVARII SI ACCIDENTE PRODUSE LA

MACARALE. MASURI DE PREVENIRE SI ELIMINARE
Detinatorul sau cel care are in folosinta macaralele sau mecanisme

de ridicat, are obligatia sa anunte imediat ISCIR- unitatea teritoriala in
raza careia se afla instalatiile - avariile si accidentele de persoane in
timpul functionarii, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, curier) in
cazuri de accidente de persoane se va anunta si Inspectoratul teritorial
judetean de protectia muncii in raza de activitate a caruia se afla
detinatorul.
Detinatorul sau cel ce utilizeaza macaraua sau mecanismul de
ridicat este obligat sa nu modifice starea de fapt din momentul avariei
sau accidentului, pana la sosirea organelor de verificare ISCIR la fata
locului, in afara de cazurile cand mentinerea acestei stari ar da loc altor
accidente, ar periclita viata accidentatilor sau siguranta unitatii.
Atunci cand este necesar sa se modifice starea de fapt din
momentul avariei sau accidentului, detinatorul va face in prealabil
fotografii si schite referitoare la situatia existenta.
Organele ISCIR trebuie sa participe la cercetarea avariilor si
accidentelor conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR si prevederile
legale referitoare la protectia muncii.
In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente,
detinatorul macaralei sau mecanismului de ridicat va trimite la
laboratoarele de specialitate, pentru cercetare, piese, subansambluri sau
materiale, la indicatiile organului de verificare ISCIR.
Daca avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defectiuni
a macaralei sau mecanismului de ridicat, sau neasigurarii conditiilor
materiale care influenteaza in mod direct securitatea sa functionala,
instalatia se va scoate din functiune.
Repunerea in exploatare se va face dupa o verificare tehnica
oficiala completa.
14.1. CAUZELE AVARIILOR SI ACCIDENTELOR

Avand in vedere cauzele care au contribuit efectiv la producerea
avariilor si accidentelor, s-a ajuns la concluzia ca aceste evenimente la
macarale s-au datorat in principal urmatorilor factori:
a. avarii cu sau fara accidente umane, care au avut la baza unele erori
de proiectare, defectiuni de executie, montaj sau reparatii ale
macaralelor si mecanismelor de ridicat;
b. avarii cu sau fara accidente umane care s-au datorat nerespectarii
normelor obligatorii de exploatare, prevazute in P.T.-colectia ISCIR si in
cartea tehnica a instalatiilor, neefectuarii reviziilor si reparatiilor
- 126 -
planificate sau efectuarii necorespunzatoare a acestor lucrari de catre

personalul de supraveghere, de deservire, de intretinere si revizii;
neglijenta si indisciplina in timpul serviciului; folosirea de personal
neinstruit si neautorizat sau cu slaba pregatire profesionala; persoane
care nu au respectat indicatoarele de avertizare sau instructiunile de
folosire a macaralelor si mecanismelor de ridicat, neefectuarea lucrarilor
de revizii si reparatii planificate sau efectuarea necorespunzatoare a
acestor lucrari;
c. avarii cu sau fara accidente umane, care s-au datorat altor cauze
decat cele mentionate la pct. a si b, sau intemperiilor(vant puternic in
rafale cu viteza de peste 150 km/h).
Printre factorii care au generat direct sau indirect producerea
avariilor si accidentelor, asa cum reiese din analizele efectuate, se
mentioneaza:
-subdimensionarea unor piese sau subansamble, executia
necorespunzatoare a unor imbinari sudate sau prin suruburi,
nerespectarea proiectului si instructiunilor de montaj, oboseala
prematura a materialului folosit la constructia elementelor portante; toate
acestea au avut ca efect producerea de fisuri, ruperi, deformari sau chiar
prabusiri partiale sau totale ale unor macarale;
-executarea cailor de rulare, la nivelul solului, cu defecte,
nerespectandu-se prevederile proiectului indeosebi cu privire la
pregatirea terenului, ceea ce a condus la deraiere si rasturnari ale unor
instalatii;
-folosirea nerationala in exploatare a instalatiilor de ridicat, prin
neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii, ceea ce
a condus la uzuri avansate ale echipamentului mecanic si electric(lagare,
axe, bolturi, suruburi, contacte si conductoare electrice etc.), efectuarea
unor lucrari necorespunzatoare sau cu caracter de provizorat;
-legarea si prinderea sarcinii in carlig prin intermediul unor cabluri, lanturi
sau dispozitive contraindicate situatiei de fapt; acestea au favorizat
caderea sarcinii la sol, deteriorarea sarcinii sau producerea de victime
umane;
-efectuarea de menevre interzise si a unor comenzi contrar normelor de
exploatare, tararea sau ridicarea oblica a sarcinii, bascularea sarcinilor in
timpul manipularii, operatii care deseori s-au soldat cu urmari grave;
-lipsa sau nefunctionarea corecta a franelor mecanismelor macaralei, de
ridicare-coborare a sarcinii, de basculare si rotire a bratului(ferodouri
uzate, reglare necorespunzatoare), ceea ce a avut drept urmare scapari
ale sarcinii, deteriorari ale constructiei metalice si in unele situatii
accidentarea unor persoane;
-lipsa sau nefunctionarea limitatoarelor de sarcina sau de moment al
sarcinii, ceea ce a permis supraincarcarea macaralelor sau
- 127 -
mecanismelor de ridicat, fie din cauza necunoasterii greutatilor care erau

manevrate, fie in mod intentionat din lipsa unei instalatii cu parametri mai
ridicati care sa permita ridicarea anumitor sarcini sau smulgerea sarcinii
prinse la sol;
-folosirea de personal neinstruit si neautorizat, ceea ce a favorizat
deteriorarea unor bunuri materiale, a instalatiei de ridicat in sine si in
multe chiar accidentarea personalului respectiv.
14.2. MASURI DE PREVENIRE A AVARIILOR SI

ACCIDENTELOR
LA MACARALE
Pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor de ridicat
trebuie asigurate urmatoarele:
-exigenta sporita in fazele de proiectare, executie si montaj in ceea ce
priveste dimensionarea ansamblelor si subansamblelor, respectarea cu
strictete in executie si montaj a proiectelor, folosirea de materiale in
functie de starile de solicitare si de conditiile de lucru ale instalatiilor;
-luarea de masuri tehnico-organizatorice in exploatarea utilajelor in
vederea respectarii actelor normative si de protectia muncii, efectuarea
la timp si in mod corespunzator a lucrarilor de intretinere, revizii si
reparatii;
-echiparea cu toate dispozitivele de siguranta si protectie a instalatiilor
de ridicat conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare si
mentinerea lor in perfecta stare de functionare;
-respectarea intocmai a instructiunilor si normelor de exploatare din
cartea instalatiei si a P.T.-colectia ISCIR;
-pregatirea, instruirea si reexaminarea tehnico-profesionala periodica a
personalului de deservire a macaralelor(macaragii si legatori de sarcina)
de catre detinatori, conform prevederilor P.T.-colectia ISCIR, in vigoare;
-formarea unor echipe de electricieni si lacatusi mecanici, bine pregatiti
profesional, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii,
la timp si de buna calitate;
-analiza cauzelor care au generat avariile si accidentele, stabilirea si
aplicarea masurilor preventive rezultate in urma analizelor, finalizate cu
desemnarea unor responsabilitati concrete.
- 128 -
CAP. 15: TEHNICA SECURITATII MUNCII
Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate

avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea
procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii
salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
Sistemul reglementarilor de protectia muncii:
-Constitutia Romaniei;
-Codul Muncii;
-Legea protectiei muncii-Legea 90/1996;
-Norme specifice de protectia muncii;
-Norme generale de protectia muncii;
-Norme metodologice de protectia muncii;
-Standarde de securitatea muncii.
Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra prin accident de
munca se intelege vatamarea violenta a organismului, precum si
intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de
munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel putin o zi, invaliditate sau
deces.
Urmarile accidentului de munca asupra victimei:
-incapacitate temporara de munca: consecinta cea mai putin grava a
unui accident de munca o costituie incapacitatea temporara a victimei de
a-si desfasura activitatea, ca urmare a tulburarii unei stari functionale(de
cel putin o zi conform programului unitatii respective). Incapacitatea are
caracter reversibil; prin aplicarea unui tratament adecvat, ea dispare.
-invaliditatea: consta intr-o infirmitate permanenta, care conduce la
pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca. Constituie
invaliditate, pierderea unui simt, a unui organ, traumatismele craniene,
toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloanei vertabrale sau
bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasarea
fragmentelor, arsurile de gradul II si III.
-decesul: in urma accidentului de munca persoana respectiva isi pierde
viata.
Clasificarea accidentelor de munca
1. dupa numarul persoanelor afectate:
-accidente individuale, cand este afectata o singura persoana;
-accidente colective, cand sunt afectate cel putin 3 persoane;
2. dupa urmarile produse asupra victimei:
-accidente care produc incapacitate temporara;
-accidente care produc invaliditate;
-accidente mortale;
- 129 -
3.dupa natura cauzelor care produc vatamarea:

-accidente mecanice;
-accidente electrice;
-accidente chimice;
-accidente termice;
-accidente prin iradiere;
-accidente complexe;
4. dupa natura leziunilor provocate:
-contuzii, plagi; -intepaturi;
-taieturi; -striviri;
-arsuri; -entorse;
-fracturi; -amputari;
-leziuni ale organelor interne;
-intoxicatii acute; -asfixii;
-electrocutari; -insolatii;
-leziuni multiple;
5. dupa locul leziunii:
-la cap;
-la trunchi;
-la membrele superioare;
-la membrele inferioare;
-cu alte localizari;
6. dupa momentul in care se resimt efectele:
-accidente cu efect imediat;
-accidente cu efect ulterior.
Primul ajutor
Raniri: Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare(de preferat cu
apa fiarta si racita) si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter,
benzina, apa oxigenata; se va respecta directia dinspre marginea plagii
in afara. Spalarea ranii propriu-zise cu apa sau alte substante este
interzisa.
Hemoragii:
Dupa felul vasului sanguin care sangereaza , pot fi hemoragii
externe , interne sau exteriorizate(curgerea sangelui pe nas).
Hemoragia externa materiala(sangele de culoare rosie deschisa
tasneste in ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa(sangele
de culoare inchisa curge continuu) se opresc prin compresie digitala
deasupra (la artere) , prin indoirea membrelor din incheieturi si , mai ales
prin aplicarea garoului .
Pentru a nu se produce gangrenarea membrului (inferior sau
superior) , garoul se mentine 1,5-2 ore , apoi se desface pentru putin
timp si se leaga din nou ; in apropierea garoului se prinde un bilet pe
- 130 -
care se indica ora si minutul cand s-a aplicat , pentru a fi cunoscute de

organele sanitare .
Fracturi si luxatii:
Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise
(insotite de raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului
traumatizat , care va fi imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata.
Atelele se aplica astfel incat sa nu apese pe fractura , ci numai sa
impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2 articulatii vecine
fracturii, fixandu-se cu fasii de tifon , de panza .
In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele ,
dupa ce s-au luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau
hemoragii.
Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din:
-scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu
foarfecele- de pe suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit
sau cu alt material care s-a lipit, acesta nu se jupoaie;
-aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul
unor arsuri intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate;
-invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald,
dulce;
-transportarea de urgenta la spital.
Electrocutarea
In toate cazurile , rapiditatea in interventie si in aplicarea primului-
ajutor este hotaratoare in reusita actiunii de reanimare a accidentatilor
prin electrocutare .
In primul rand se scoate accidentatul de sub actiunea curentului
electric prin deconectarea portiunii din instalatie aflata in contact cu
acesta.
Daca accidentatul se afla la inaltime si daca este posibil ca el sa
cada la intreruperea curentului , se vor lua masuri pentru prevenirea
caderii.
Daca intreruperea curentului electric nu e posibila imediat , la
curentul de joasa tensiune(sub 500 V) se poate actiona pentru scoaterea
accidentatului de sub actiunea curentului electric prin inlaturarea
contactului acestuia cu sursa de curent , cu conditia asigurarii izolarii
mainilor si picioarelor salvatorului.
La curentul de inalta tensiune (peste 500V) , accidentatul nu va fi
atins decat dupa ce curentul va fi intrerupt.
Dupa intreruperea curentului electric se procedeaza imediat la
acordarea primului-ajutor , care consta in deschiderea hainelor ,
incalzirea picioarelor si a corpului si aplicarea cat se poate mai rapida a
respiratiei artificiale.
Respiratia artificiala se aplica si in timpul transportului la spital.
- 131 -
Respiratia artificiala
In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa
moarte aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil
chiar la locul accidentului, cu urmatoarele pregatiri:
-se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina,
iar daca are rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si
cravata, sireturile de la incaltaminte;
-i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate
proteza dentara), i se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile
straine, i se panseaza nasul;
-se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona;
-daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si
corpul.
In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala, se
aseaza accidentatul cu fata in sus sau cu fata in jos, dupa caz, si se
ridica membrele superioare, sau in caz ca acestea sunt ranite se apasa
toracele, intr-un anumit ritm, constituind timpii de inspiratie si timpii de
expiratie. Pentru folosirea acestor metode sunt necesare instructaje
speciale, altfel pot agrava starea victimei; cea mai eficace si mai
intrebuintata este metoda gura la gura sau gura la nas.
Aceasta metoda permite sa se insufle victimei aerul necesar
reanimarii sale, direct in aparatul respirator. Pentru aceasta, i se da capul
cat mai mult spre ceafa. Peste gura accidentatului se aseaza o batista
sau o pipa speciala. Este indicat sa se foloseasca “batista salvatorului”
care este special confectionata, din material plastic avand forma
dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5
cm, care se introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se
aseaza cu genunchiul lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il
sufla in gura accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se
narile comprimate intre degete. Dupa insuflare, salvatorul se
indeparteaza de gura accidentatului, lasand sa se produca expiratia.
In cazul incetarii batailor inimii (stop cardiac), simultan cu respiratia
artificiala, se efectueaza masajul extern al inimii, cu ajutorul unei alte
persoane. Acesta consta in comprimarea succesiva a sternului cu palma,
comprimari care trebuie sa alterneze cu insuflari.
Indiferent de metoda aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe
nici in timpul transportarii victimei la spital; ea trebuie continuata pana
cand victima este in afara de pericol sau pana cand este predata
organelor sanitare(poate dura 5-6 ore, chiar pana la 8 ore).
- 132 -
CAP. 16 : LEGISLATIE SI PREVEDERI NORMATIVE
Functionarea in conditii de siguranta a macaralelor, utilizarea lor

rationala de catre detinatori cat si activitatea preventiva desfasurata de
organele de verificare ISCIR sunt reglementate prin Decretul nr. 587 din
1973, devenit Legea nr. 134 din 1 decembrie 1973, modificat si
completat prin Decretul nr. 417 din 1985, HG 1340/2001, HG 119/2004.
Activitatea de verificare tehnica si autorizare de functionare a
macaralelor si mecanismelor de ridicat se efectueaza in conformitate cu
prevederile cu Decretele mentionate si pe baza Prescriptiilor Tehnice-
colectia ISCIR.
- 133 -
CAP. 17: TELECOMENZI RADIO PENTRU

MACARALE
Telecomanzile radio folosesc pentru transmisia comenzilor

frecvente radio in gama 70 – 470 MHz. Puterea de emisie este de obicei
mica – in jur de 1 mW, asigurand o legatura sigura la 100 m distanta de
utilajul comandat.
Telecomanda radio este formata din doua module:
 modul emitator care este purtat de deservent;
 modulul receptor care ste montat pe macara.
In Santierul Naval Constanta se introduc telecomanzi „AUTEC” din
seria E16 de fabricatie Italiana.
Radiocomenzile din seria E16, sunt folosite pentru comanda de la
distanta a utilajelor.
Fiecare set este format din unitatea de emisie, de la care se poate
efectua controlul si o unitate de receptie, instalata pe utilaj.
■ EMITATORUL
Emitatorul foloseste frecvente radio pentru a transmite mesaje
codate ce contin o valoare numita „adrasa”.
Fiecare receptor poate decoda mesajele venite numai de la
emitatorul propriu cu adresa comuna.
In aceste mod se exclude aparitia interferentelor venite de la alte
aparate, de la alte poduri comandate prin telecomanda aflate in aceeasi
hala.
Daca transmisia radio este perturbata, incorecta sau intrerupta,
receptorul opreste intregul sistem, autonom de comenzile date.
DATE TEHNICE
Banda de frecventa ..................................................................... 433,050 – 434,790 MHz

Canale programabile ............................................................. 32 (433,050 – 434,790 MHz)
Ecart intre canale ..................................................................................................... 25 kHz
Hamming distance .......................................................................................................... ≥8
Probabilitatea de eroare ............................................................................................. <10¹¹
Distanta de lucru ........................................................................................................100 m
Timp de raspuns la comanda ............................................................................... < 100 ms
Timp de raspuns ls comanda STOP .................................................................... < 100 ms
Timp de raspuns la STOP pasiv ........................................................................... 0,5/1 sec
- 134 -
A Cheie pornire E Buton STOP

B LED verde de semnalizare F Placuta identificare
C Butoane, joystickuri si selectoare G Buton START
D Date tehnice H Baterie
ATENTIONARI PENTRU FOLOSIRE
Operatorul trebuie sa:

1. Urmareasca cu privirea toate miscarile facute de utilaj si sa
ramana in zona de lucru a radiocomenzii.
2. Fie pozitionat, de asa maniera, incat sa poata vedea intregul
ansamblu, inclusiv sarcina, cel mai bine posibil.
ATENTIE!: In cazul existentei unor unor sectii de inaltime
mare, in zona de lucru a podului, nu se va trece cu
acesta pe deasupra lor!
- 135 -
3. Se asigure ca butonul de STOP, aflat pe emitator, poate fi

actionat cu usurinta, fara a fi impiedicat de ceva.
ATENTIE!: Se interzice functionarea telecomenzii daca
butonul „STOP” nu functioneaza usor!
4. Opreasca emitatorul atunci cand termina munca.
5. Evite lasarea sarcinilor in carlig, chiar si atunci cad schimba
bateria.
6. Nu lase emitatorul neprotejat/nesupravegheat, atunci cand
cheia de pornire este conectata.
7. Porneasca sau foloseasca emitatorul numai atunci cand
incepe munca. Folosirea la intamplare poate fi
periculoasa.
8. Porneasca sau foloseasca emitatorul in spatii inchise, fara
a vedea utilajul, sau cu utilajul in afara zonei de lucru.
ATENTIE!: Utilajul trebuie sa se afle tot timpul in raza
vizuala a celui care il menevreaza!
9. Apese butonul de STOP in caz de pericol.
10. Urmareasca urmareasca cu atentie tot ce se intampla
in zona de lucru, a utilajului, si sa apese butonul de STOP in
caz de pericol.
11. Nu lase a se depune pe emitator materiale cum ar fi:
ciment, nisip, calcar, etc., deoarece acestea pot compromite
folosirea emitatorului in deplina siguranta.
12. Opreasca folosirea radiocomenzii, in caz de
functionare cu intreruperi sau defectiuni, pana la remedierea
lor.
- 136 -
OPERAREA EMITATORULUI
ACTIVAREA COMENZILOR
ALIMENTAREA SI PORNIREA Se apasa butoanele si/sau
1. Pentru alimentarea emitatorului se introduce se misca joystickul in functie de
cheia de pornire si se comuta pe „I”. comanda care se vrea transmisa,
2. Pentru pornirea emitatorului se apasa butonul sau miscarea ce se doreste a fi
START. efectuata.
Dupa pornire LED-ul verde se aprinde
intotdeauna.
SEMNALIZARI ALE LED-ului

TIP SEMNIFICATIE ACTIUNE
Clipire rara. OPERARE NORMALA —
Clipire rapida si semnal BATERIE DESCARCATA Se opreste emitatorul si se
sonor de la buzzer. Emitatorul se opreste inlocuieste bateria.
automat in 3,5 min de la
aparitia fenomenului.
LED-ul sta in permanenta Unul sau mai multe butoane Se elibereaza butoanele
aprins si semnal sonor sunt activate, sau butonul activate si/sau butonul STOP.
continu din buzer. STOP este activat.
- 137 -
INCARCAREA BATERIEI
Pentru reincarcarea bateriei se
procedeaza dupa cum urmeaza:
1. Se cupleaza bateria la incarcatorul
furnizat, impreuna cu echipamentul, ce
trebuie sa se afle intr-o zona cu
temperatura intre +5ºC si +45ºC. Bateria
incepe sa se incarce, stare semnalizata de
aprinderea lampii „ON CHARGING”.
2. Dupa aproximativ 4 – 5 ore lampa
„END OF CHARGE” se va aprinde ceea
ce inseamna ca bateria este incarcata la
maxim. Se indeparteaza bateria de pe
incarcator, altfel incarcarea continua in
modul „intretinere”.
OPRIREA
Emitatorul trebuie oprit de fiecare
data cand se termina munca, prin scoaterea
cheii de alimentare din locasul ei si
stocarea ei intr-un loc sigur.
STOPUL DE AVARIE
De asemeni emitatorul se opreste daca
bateria nu este suficient incarcata si/sau Butonul de STOP se
cand telecomanda nu este folosita pentru apasa atunci cand este
mai mult de 3,5 min. necesara oprirea de
urgenta a utilajului
Pentru a opri rapid utilajul
trebuie apasat butonul STOP.
Pentru a reincepe lucrul, dupa

ce va asigurati ca toate conditiile
privitoare la siguranta sunt
asigurate, se roteste butonul de
STOP in directia indicata si se
repeta procedura de pornire.
- 138 -

Suport Curs Gr. E

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Gr. E

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de curs MACARAGIU Gr.

CAP.1 : MACARALE. NOTIUNI GENERALE

ISCIR=Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor , Recipientelor sub

1.2. PREZENTAREA PRINCIPALELOR PRESCRIPTII

Principalele Prescriptii Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai

-R2-2010 : Ascensoare electrice si hidraulice de persoane, de personae

1.3. CONDITII DE AUTORIZARE . ORGANIZAREA

Personalul autorizat , in conformitate cu prevederile din P.T.

-mecanici trolisti si personal de specialitate pentru transport pe cablu :

Carnetul (autorizatia) de macaragiu se inmaneaza candidatilor care

Verificari periodice si extinderea autorizarii

Sanctionarea abaterilor comise de personalul autorizat

Daca in urma unor verificari se constata deficiente tehnice la

turnare, şarjare, stripaj, forjare şi similare etc.).

1.4.MASINI DE RIDICAT : DEFINITIE , CLASIFICARE ,

-palane(cu cablu , cu lant)=dispozitive simple , utilizate la ridicarea

1.5.PARAMETRII TEHNICI PRINCIPALI

Parametrii tehnici principali ai unei masini de ridicat sunt acele care

Numarul si chiar natura acestor parametrii difera in functie de tipul

1. Sarcina nominala-reprezinta valoarea maxima a sarcinii admisa sa fie

1.6. ALCATUIREA STRUCTURALA A MASINILOR DE

b. actionarea diesel-electrica : echipamentul de forta este alcatuit din

portanta serveste ca suport pentru organele mecanismelor si celelalte

CAP.2 : TIPURI PRINCIPALE DE MACARALE

2.1. DESCRIEREA MACARALELOR RULANTE

2.2.DESCRIEREA TIPURILOR DE PODURI RULANTE DIN GRUPA C

1. Poduri rulante de uz general

2. Poduri rulante cu electropalan

Translatia, atat cea a podurilor cat si a carucioarelor, se realizeaza

3. Poduri rulante cu graifar

O deosebire fata de podurile rulante cu carlig, o reprezinta

4. Poduri rulante stivuitoare

5. Poduri rulante metalurgice(tehnologice)

-rotirea platformei inferioare si a bratului;

e. Poduri rulante cu brate

m/sec., iar vitezele de deplasare sa fie de maxim 40 m/min la caruaior si

6. Poduri rulante speciale

CAP. 3 : CONSTRUCTIA METALICA A PODURILOR

3.1. GENERALITATI. CERINTE DE BAZA

-existenta unor metode de control nedistructiv al sudurilor ;

provizorii sau la elemente secundare care nu fac parte din categoria

3.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE CONSTRUCTIEI

lucreaza in hale au garantata, pentru materialele constructiei metalice,

Pentru podurile ce lucreaza in metalurgie, cabinele de comanda

CAP. 4 : MECANISMELE PODURILOR RULANTE

Instalatiile cu motoare hidraulice necesita aproape aceeasi dotare

La macarale , in functie de tipul acestora , se intalnesc urmatoarele

4.2. MECANISMUL DE DEPLASARE . ROL , DESCRIERE ,

Mecanismele de deplasare ale macaralelor servesc pentru

unor viteze reduse la actionarile de capete , se utilizeaza si reductoare

a. Mecanismul de deplasare(translatie) cu actionare centrala al unui pod

La cel cu actionare centrala ambele roti motrice , de pe o

b. Mecanismul de translatie cu actionare independenta a unui pod rulant:

1-motor electric 5-cuplaj dintat

-din bare cu sectiunea patrata sau dreptunghiulara , din otel OL50; se

4.3. MECANISMUL DE TRANSLATIE AL CARUCIORULUI

Mecanismele de tipul cu transmisii prin cablu sunt uzuale in special

4.4. MECANISMUL DE RIDICARE-COBORARE AL UNUI POD

cazul in care este necasara realizarea unei inaltimi mari de ridicare

Schema cinematica a unui mecanism de ridicare-coborare carlig :

-angrenaje melcate(roata melcata se confectioneaza din bronz , iar

i=Ni/Ne unde Ni=turatia arborelui de intrare;

Tamburi(tobe) pentru cablu sau lant

Role pentru cablu sau lant