Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Str.NANTERRE nr.41
CUI RO 18752146 J16/1074/2006
Tel.0740055200;Fax.:0351438750
web:www.scv.ro;e-mail:office@scv.ro
...............................
36
Capitolul B
...............................
712
Capitolul C
...............................
13
Capitolul D
...............................
1417
Capitolul E
...............................
18
Capitolul F
- Obligatiile stivuitoristului
...............................
19
Capitolul G
...............................
2028
Capitolul H
...............................
2941
Capitolul I
...............................
4147
Capitolul J
..............................
4850
Capitolul K
5192
CAPITOLUL A
semnal de avertizare sonor si/sau vizual. Daca exista pedale, acestea trebuie sa fie proiectate, construite si
dispuse astfel incat sa poata fi actionate de stivuiorist in deplina siguranta si cu riscuri minime de confuzie;
acestea trebuie sa dispuna de o suprafata antiderapanta si usor de curatat. Organele de comanda ale stivuitorului,
exceptand pe cele cu pozitii prestabilite, trebuie sa revina in pozitie neutra imediat ce stivuitoristul le lasa libere.
Pornirea - Pornirea stivuitorului trebuie sa fie posibila numai printr-o actiune voluntara a organului de
comanda prevazut special pentru acest scop. Aceasta cerinta este obligatorie :
- in cazul repunerii in functiune a stivuitorului dupa o oprire, independent de cauza ei;
- pentru comandarea oricarei modificari semnificative a conditiilor de functionare.
Stivuitoarele autopropulsate trebuie sa fie prevazute cu mijloace care sa nu permita pornirea de catre persoane
neautorizate.
Oprirea normala - Orice stivuitor trebuie sa fie prevazut cu un organ de comanda care sa permita oprirea
completa in conditii de securitate. Orice post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un organ de comanda care sa
permita oprirea, in functie de riscurile existente, a tuturor elementelor mobile ale stivuitorului sau a unei parti
dintre acestea, astfel incat stivuitorul sa fie adus in stare de securitate. Comanda de oprire a stivuitorului trebuie
sa fie prioritara in comparatie cu comanda de pornire. Fara a incalca cerintele privind circulatia rutiera,
stivuitoarele autopropulsate trebuie sa indeplineasca cerintele de reducere a vitezei, de oprire, de franare si de
imobilitate, asigurand securitatea in orice conditii de functionare, de sarcina, de viteza, de caracteristici ale
terenului si de panta prevazute de producator si corespunzator situatiilor concrete de lucru. Incetinirea si oprirea
stivuitorului autopropulsat trebuie sa fie obtinute de catre stivuitorist cu ajutorul unui dispozitiv principal. Cand
conditiile de securitate o cer se va prevedea un dispozitiv suplimentar de ajutor cu comenzi integral independente
si usor accesibile, care trebuie sa permita incetinirea si oprirea stivuitorului. Daca este cazul, imobilitatea
stivuitorului trebuie sa fie mentinuta cu ajutorul unui dispozitiv de stationare. Acest dispozitiv trebuie sa fie cu
actionare pur mecanica. Stivuitorul comandat de la distanta trebuie sa fie proiectat si construit astfel incat sa se
opreasca automat in cazul in care stivuitoristul a pierdut controlul lui.
Oprirea de urgenta - Orice stivuitor trebuie sa fie prevazut cu unul sau mai multe dispozitive de oprire de
urgenta care permit evitarea situatiilor periculoase care risca sa se produca iminent sau care sunt in curs de
producere. Dupa ce inceteaza actionarea comenzii de oprire de urgenta, dupa ce s-a declansat un ordin de oprire,
acest ordin trebuie sa fie mentinut prin blocarea dispozitivului de oprire de urgenta pana la deblocarea acestuia.
Deplasarea stivuitoarelor comandate de stivuitorist pedestru - Nici o deplasare a unui stivuitor
autopropulsat insotit de un stivuitorist pedestru nu trebuie sa fie posibila decat daca se exercita o actiune continua
asupra organului de comanda corespunzator. In special, nici o deplasare a stivuitorului nu trebuie sa fie posibila
in momentul pornirii motorului. Sistemele de comanda trebuie sa fie astfel proiectate incat sa reduca la minimum
riscurile datorate deplasarii inopinate a stivuitorului spre stivuitoristul pedestru. Viteza normala de deplasare a
stivuitorului trebuie sa fie compatibila cu viteza de deplasare a stivuitoristului.
Defectarea alimentarii cu energie - Intreruperea, restabilirea dupa o intrerupere sau variatia, oricare ar fi
sensul, alimentarii cu energie a stivuitorului nu trebuie sa creeze situatii periculoase. In mod special se va evita :
- pornirea neasteptata;
- impiedicarea opririi stivuitorului, in cazul in care comanda a fost deja data;
- impiedicarea opririi elementelor mobile de orice tip;
- ineficacitatea dispozitivelor de protectie.
Defectarea circuitului de comanda - Defectarea logicii circuitului de comanda sau deteriorarea circuitului
de comanda nu trebuie sa duca la situatii periculoase. Defectarea sistemului de alimentare a mecanismului de
servodirectie nu trebuie sa impiedice dirijarea stivuitorului pana la oprire.
Stabilitatea - Stivuitorul si subansamblurile sale trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat, in
conditiile de functionare prevazute, stabilitatea sa fie cat mai mare incat sa permita utilizarea sa fara risc de
rasturnare, de cadere sau deplasare intempestiva.
Mijloace de acces - Producatorul trebuie sa prevada mijloacele de acces la postul de lucru sau la punctele
de interventie.
Dispozitive de semnalizare-avertizare - Stivuitorul trebuie sa fie prevazut cu mijloace de semnalizareavertizare pentru a garanta sanatatea si securitatea persoanelor expuse.
Ghidaje si cai de rulare - Stivuitorul trebuie sa fie prevazut cu dispozitive care actioneaza asupra
ghidajelor sau cailor de rulare astfel incat sa se evite deraierile. Totodata, in cazul deraierii stivuitoarelor chiar in
conditiile existentei dispozitivelor sus mentionate sau in cazul avariei unui element de ghidare sau de rulare,
trebuie sa fie prevazute dispozitive care sa impiedice caderea componentelor sau a sarcinii, precum si rasturnarea
stivuitoarelor.
Rezistenta mecanica - Stivuitorul si accesoriile de ridicare trebuie sa poata rezista la solicitarile la care
sunt supuse in timpul functionarii. Materialele folosite trebuie sa fie alese luand in consideratie mediile de
utilizare prevazute de producator, in special in ceea ce priveste coroziunea, abraziunea, socurile, fragilitatea la
frig si imbatranire. Stivuitorul si accesoriile de ridicare trebuie sa fie proiectate si construite pentru a suporta
suprasarcinile aplicate la probele statice fara a prezenta deformatii permanente sau disfunctii. Stivuitorul si
accesoriile de ridicare trebuie sa fie proiectate si construite pentru a suporta probele dinamice efectuate cu sarcina
maxima de utilizare.
Controlul miscarilor - Dispozitivele de control ale miscarilor trebuie sa actioneze in vederea asigurarii
securitatii stivuitorului pe care sunt instalate astfel:
a) stivuitorul trebuie sa fie proiectat si echipat cu dispozitive care sa mentina amplitudinea miscarilor
elementelor lor intre limitele prevazute; actiunea acestor dispozitive trebuie, dupa caz, sa fie
precedata de un avertisment;
b) elementele de prindere trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa se evite caderea neasteptata
a sarcinilor.
Instalatia electrica
Energia electrica este folosita de demaror pentru pornirea motorului, pentru instalatia de iluminat si
pentru semnalul acustic.
Caracteristicile instalatiei:
- tensiune nominala
......... 12 V
- curentul nominal max
......... 25 V
Alternator la 12 V de curent alternativ excitat in derivatie, este antrenat de arborele cotit prin
intermediul curelei ventilatorului; puterea max 500 W. Alternatorul de curent este folosit in schema electrica
a stivuitorului ca sursa de energie electrica impreuna cu releul regulator.
Releul regulator. Deoarece tensiunea alternatorului varieaza cu turatia, releul regulatorul are
menirea de a conecta si deconecta in mod automat alternatorul din circuit, de a mentine tensiunea de la
bornele acestuia in limitele prescrise si de a-l proteja contra suprasarcinilor.
Bateria de acumulare. Instalatia electrica are i baterie acumulatoare si serveste la antrenarea
demarorului electric pentru pornirea motorului, alimenteaza consumatorii din instalatie cand motorul este
oprit si preia varfurile de sarcina cand se depaseste valoarea curentului de la generator. Bateria formeaza un
monobloc din ebonita cu 6 elemente de acumulatoare, fiecare din acestea avand cate 9 placi pozitive,
intarite, de tip E si cate 10 placi negative. Ea este montata pe un suport sudat pe cadrul stivuitorului.
Demarorul
- Angrenarea pinionului de atac al demarorului cu coroana dintata a volanului se
realizeaza in doua trepte, prin intermediul releului electromagnetic de anclasare cu comanda de la distanta.
Principalele parti ale demarorului sunt:
- indusul si pinionul de atac, legate intre ele prin intermediul mecanismului de mers liber cu
discuri;
- statorul cu 4 poli si doua tipuri de infatisari (serie principala si serie auxiliara, derivatie
auxiliara);
- releul electromagnetic de anclasare.
Instalatia de iluminat In fata un far auto fixat prin intermediul unui suport de cadrul mecanismul de
ridicare / inclinare. Farurile au becuri de 35 W monofazice. La tabloul de bord este prevazut un bec pentru
iluminarea instrumentelor de bord in timpul noptii, lampa iluminat bord cu bec sofit si o ctie vizor rosu
avand montat un bec care indica in timpul functionarii. In cutia de scule se afla i lampa electrica.
Claxonul Actionat prin butorul de pe volan, acesta functioneaza pe principiul vibratorului
electromagnetic.
Priza cilindrica necesara pentru lampa de serviciu auto.
Sgurantele fuzibile Cutie cu sigurante, cu sase sigurante pentru protectia intregii instalatii electrice.
Comutator de cheie de contact este amplasat in circuit, astfel incat numai dupa introducerea cheii
de contact se poate actiona motorul de pornire. Actionarea acestui motor se face cu butonul de pornire care
se afla amplast in partea stanga a tabloului de bord.
CAPITOLUL B
Partea de refulare
Pompa hidraulica
cu roti dintate
Partea de aspiratie
Uleiul este absorbit din rezervor (1) de o pompa cu roti dintate (2) si il trimite prin conducta de
refulare la distribuitorul hidraulic (4) trecand in prealabil prin regulatorul de debit (3).
De la distribuitor, uleiul se intoarce in rezervor prin conducte de intoarcere, fie direct atunci cand
cele 2 manete de actionare ale distribuitorului se gasesc in pozitie neutra, fie indirect cand este actionat cate
un cilindru de forta. Instalatia hidraulica datorita debitului si presiunii mari create de pompa reprezinta
siguranta si rapiditate in exploatare.
Intreaga instalatie hidraulica lucreaza la presiunea maxima de 100 kgf / cm2 presiune la care se
deschide o supapa de siguranta, care se afla amplasata in cilindrul hidraulic.
Distribuitorul hidraulic, este destinat pentru comanda individuala a doi cilindri de forta. Uleiul
refulat de pompa cu roti dintate este dirijat prin distribuitor in cilindrul de forta al mecanismului de ridicare
in cilindru pentru inclinarea cadrului mecanismului de ridicare. Legatura intre distribuitor si cilindri de forta
8
se realizeaza prin intermediul a cinci tuburi flexibile. Miscarea uleiului prin distribuitor este comandata prin
intermediul sertarelor. Comanda manuala se realizeaza cu ajutorul a doua parghii de comanda.
Supapa de siguranta. Cand din diverse motive se intampla ca sertarul sa se blocheze intr-o pozitie de
lucru sau sarcina de ridicare depaseste 10 % din valoarea nominala presiunea in circuit creste. Pentru ca
presiune sa nu atinga valori ce ar putea periclita securitatea instalatiei hidraulice, instalatia este prevazuta cu
o supapa de siguranta. Supapa functioneaza in felul urmaor: presiunea din circuit atingand valoarea cca 100
kgf / cm 2 , forta arcului este invinsa de bila impreuna cu scaunul, coboara lasand libera trecerea uleiului
spre rezervor. Dupa deschiderea supapei presiunea scade si ca urmare supapa de siguranta se inchide, apoi
presiunea scade si ca urmare supapa de siguranta se inchide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta.
Supapa de siguranta are astfel o miscare oscilatorie, care se manifesta printr-un zgomot specific. Astfel,
presiunea se mentine in circuit in jurul valorii de 100 105 kgf / cm 2 .
Aceasta presiune de altfel, corespunde si cu presiunea la care forta de ridicare realizata este de 3500
kg adica 10 % mai mult decat sracina nominala. In felul acesta supapa de siguranta are si rolul de limitator
de sarcina, nepermitand sa se produca supraincarcari mai mari de 10 %, care ar periclita intreaga constructie
a stivuitorului.
Tuburile flexibile. Aceste tuburi stabilesc legaturile dintre pompa cu roti dintate si distribuitor si
cilindri de forta. La montarea tuburilor flexibile trebuie sa se evite rasucirea acestora, raza de curbura mai
mica de 8 cm doua sau mai multe curburi pe lungimea tuburilor.
In situatii speciale pentru anumite pozitii defavorabile a punctelor de racordare se folosesc coturi
racord.
Supapa de reglare viteza coborare. Are rolul de a strangula uleiul la coborarea sarcinei, permitanduse astfel reglarea vitezei de coborare in limitele prescrise, La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul
de ridicare, pistonul (2) se deplaseaza spre dreapta permitand astfel intrarea in cilindrul de ridicare, la
intoarcerea fluidului, pistonul se aseaza pe scaun, astfel uleiul sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul
(1) care se poate obtura dupa necesitate cu ajutorul surubului de reglare (5).
Regulator de debit. Este intercalat intre pompa cu roti dintate si distribuitor hidraulic si permite
reglarea debitului de ulei in limitele necesare. Uleiul sub presiune apasa asupra psitonului (2) pe care il
deplaseaza spre stanga, inchizand astfel orificiul de iesire spre rezervor, in acelasi timp uleiul ce patrunde
prin canalul de legatura in spatele pistonului, il deplaseaza spre dreapta stabilind legatura cu rezervorul.
Reglarea cantitatii de ulei ce patrunde in spatele pistonului se realizeaza cu ajutorul surubului de reglare (5).
10
Regulator de debit
Regulator de presiune. Se intercaleaza intre regulatorul de debit care se afla in circuitul hidraulic si
servomecanismul de directie avand rolul de a mentine in anumite limite (cca 60 65 kgf / cm 2 ) presiunea
uleiului din circuitul hidraulic secundar al servomecanismului de directie. Uleiul derivat din circuitul
principal patrunde prin orificiile practicate in corpul pistonului diferential (2) si apoi prin interiorul acestuia
se indreapta spre distribuitorul servodirectiei.
In cazul cresterii presiunii in circuitul servodirectiei, pistonul (5) se deplaseaza spre stanga si prin
gaurile practicate in corpul pistonului (5) si spatiul inelar din corpul regulatorului (1) uleiul se indreapta spre
rezervor.
11
Regulator de presiune
12
CAPITOLUL C
Franele
Stivuitorul este prevazut cu frana de picior pentru deplasare si frana de stationare.
Cele doua tipuri de frana functioneaza independent una de alta si actioneaza aspra tamburilor rotilor
motrice din fata.
13
CAPITOLUL D
1) Cadrul fix
Acesta este fixat articulat de cadrul sasiu intre rotile motrice din fata prin intermediul unor bolturi.
Cadrul fix este o constructie sudata din profile U speciale legate prin 3 traverse.
2) Cadrul glisant (mobil)
Constructie sudata cu suportii verticali din profile U special legate la capete cu traverse. Drept
ghidare se folosesc 4 role 110 care ruleaza pe cadrul fix.
Cadrul mobil este dublu ghidat atat in plan longitudinal, cat si transversal, in raport cu directia de
inaintare, asigurandu-se in felul acesta o stabilitate cat mai buna a sarcinei in pozitia ridicat.
3) Carucior (laca suport)
De asemenea constructia sudata care serveste pentru fixarea dispozitivelor de lucru ca:
- dispozitivul de prindere cu furci;
14
Cilindrul de ridicare
5) Cilindrul de ridicare
Reprezinta un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forta. Coborarea caruciorului (placa support) se
face sub actiunea greutatii sarcinei si a dispozitivului de ridicare. Plugerul deplasandu-se in interiorul
cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor, trecand in prealabil prin supapa de regalre
viteza coborare (drossel) care are rolul a alimita viteza de coborare prin laminarea curentului de lichid.
Acesta are loc dupa ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in pozitia
coborare.
Caracteristicile cilindrului de ridicare
- alezajul
......... 100 mm
- cursa
......... 1600 mm
- forta totala pe cilindru
......... 8600 kgf
In partea inferioara este insurubata o piulita si sudata cu un cordon de sudura, care reprezinta fundul
cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plugerul cilindrului este legat de
capul cu role.
6) Cilindrul de inclinare
Inclinarea cadrului fix, respectiv intregul cadru telescopic al mecanismului de ridicare / inclinare, se
face cu ajutorul a doi cilindri de inclinare, avand fiecare cate un piston cu dublu efect.
15
Urechea de prindere cu bucsa de bronz la capatul tijei pistonului, se leaga de cadrul fix, iar capatul de
la fundul cilindrului prin intermediul unui bulon este legat de sasiu.
Lichidul de lucru este dirijat de distribuitoprul hidraulic printr-un racord elastic, intra in spatiul
cilindrului din fata sau spatele pistonului,producand inclinarea inainte (4 0) si inapoi (10 0 )
Caracteristicile cilindrului de inclinare:
- alezajul
......... 80 mm
- cursa
......... 130 mm
- diametrul tijei pistonului
......... 36 mm
- forta de apasare pe ambele fete ......... 8600 kgf
Cilindrul de inclinare
Servo-mecanism de directie
In vederea usurarii manevrabilitatii stivuitorului, directia s-a prevazut cu un servo-mecanism
hidraulic si un cilindru de forta. Mecanismul de directie prpriu-zis este prezentat in fig. 27. aceasta se
compune dintr-un melc globoidal (1) si o rola tripla (2). Melcul globoidal este axat pe doi rulmenti cu role
cilindrice cel din partea inferiora fiind fara inel interior, fusul melcului constituind calea de rulare.
Rulmentul cu role, suprior, permite deplasarea axiala a melcului. In caseta de directie (3) sunt montate saibe
de otel (4) necesare reglajului. Rola tripla (2) este montata pe doua randuri de ace de rulment (5).
Axul volanului (6) este executat din teava, capatul inferior fiind prelucrat si fixat de caseta directiei
(3) printr-un inel de strangere.
Tija volanului este zimtata la un capat si prin intermediul unei bucse (7) se face legatura dintre tija
volanului (8) si axa mecanismului de directie (9).
Melcul putand avea o deplasare axiala fata de rulmenti atunci cand se invarte volanul spre dreapta
respectiv spre stanga melcul se deplaseaza in jos cu 1,5 mm respectiv in sus cu 1,5 mm fata de pozitia
mediem, adica mers in linie dreapta cu vehiculul.
Prin aceasta miscare, pistonul distribuitor (10), deschide respectiv inchide orificii in corpul
distribuitorului (11) stabilind astfel legatura cu cilindrul de forta, pe o fata sau alta a pistonului acestui
cilindru.
Uleiul sub presiune creiaza forta necesara pentru actionarea trapezului de directie si astfel se
realizeaza unghiul de bracaj la rotile de directie de la punte spate a stivuitorului.
16
Corpul distribuitorului (11) este in permanenta legatura cu ulei sub presiune, derivat din cilindrul
hidraulic al stivuitorului de debit la care se poate regla prin intermediul unuisusrub debitul necesar de ulei
pentru servo-directie.
De corpul distribuitor (11) sunt legate patru conducte flexibile cu insurubari metalice; 2 conducte
acre sunt legate de cilindri de forta.
- 1 conducta care alimenteaza cu ulei sub presiune servomecanismul si care la celalalt capat este
legata de regulatoul de presiune;
- 1 conducta care leaga corpul distribuitor cu rezervorul de ulei asigurand intoarcerea uleiului de
pe fetele pistonului cilindrului de forta a directiei;
In fig. 28 a, 28 b, 28 c, se indica schematic principiull de functionare a servomecanismului.
In fig 28 a, pozitia medie ceea ce corespunde cu mersul in linie dreapta a vehiculului.
Arcurile (12) din fig 27 mentin melcul in pozitia aceasta.
Fig. 28 b, cand se face virarea spre dreapta, pistonul deplasandu-se in kos cu max 1,5 mm fata de
pozitia medie.
Fig. 28 c, cand se face virarea spre stanga, pistonul deplasandu-s cu max 1,5 mm in sus fata de
pozitia medie.
Fig. 29 arata cilindrul de forta directie care este prevazuta la extremitati cu capete sferice, unul fiind
legat de sasiul stivuitorului celalalt de puntea oscilanta.
Caracteristicile cilindrului de forta a directiei:
- alezajul
......... 63 mm
- cursa
......... + 130 mm
- diametrul tijei pistonului
......... 20 mm
- forta pe ambele fete
......... 1900 / 1700 kgf
- presiunea de lucru
......... max 60 kgf / cm 2
IMPORTANT: - Cu motorul oprit nu se fac manevrari la volan intrucat nu este ulei sub presiune
Accesorii diverse
Scaunul conducatorului
Cutia pentru scule
Compresoul de aer
Carlgul de tractiune
Capota motorului
Acoperis protector
17
CAPITOLUL E
In exploatare trebuie tinut cont de aceasta diagrama, care de altfel este cuprinsa pe o tablita
indicatoare fixata pe cadrul mecanismului de ridicare coborare, in caz contrar putandu-se ajunge la
rasturnari ale stivuitorului, intrucat se epuizeaza rezerva de stabilitate.
Dispozitivul de prindere cu carlig
Acest dispozitiv se livreaza la comanda speciala si este destinat pentru incarcare / descarcare si
transportarea materialelor cuprinse in vagoane inchise si deschise si in toate locurile unde stivuitorul nu se
poate apropia suficient de sarcina.
In functie de distanta sarcinei fata de stivuito la acest dispozitiv se poate fixa carligul in diferite
pozitii (brat variabil) numai ca trebuie tinut cont de diagrama de incarcare a acestui dispozitiv. La acest
dispozitiv, la bratul de 50 cm corespunde sarcina de 3,2 tf si este continuu descrescatore cu cresterea bratului
ajungandu-se la bratul de 175 cm la o sarcina de 1540 kg (fig 34)
18
CAPITOLUL F
- OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI
19
CAPITOLUL G
Se verifica daca bateria de acumulatoare este incarcaca si daca papucii sunt bine stransi pe bornele
bateriei. Polul negativ trabuie sa aiba lagatura de masa. Motostivuitorul se livreaza cu bateria de
acumulatoare in stare uscata, fara electrolit sau in stare cu electrolit incarcat.
Se verifica starea izolatiei conductorilor de la baterie la demaror. Se verifica strangerea rigida a
demarorului pe motor si fixarea corecta a aparatorului demarorului.
Daca motorul a functionat pana la totala epuizare a motorinei din rezervor, sau daca motorul a
functionat pana la oprire dupa ce a fost inchis robinetul instalatiei se pompeaza motorina insistent, cu
ajutorul pompei de amorsare pana cand la gaurile suruburilor de aerisire de pe filtru curge motrina itr-o
suvita uniforma.
20
Lipsa scurgerii de motorina sau scurgerea intrerupta, dovedeste prezenta aerului in sistemul de
alimentare. In acest caz sistemul trebuie alimentat cu motorina pana la umplerea totala. In vederea protejarii
demarorului contra agentilor atmosferici a eventualelor scurtcircuitari si spalarii motorului cu un jet de apa,
acesta este prevazut cu o aparatoare.
Pornirea motorului
Se introduce cheia in contact in comutatorul de pe tabloul de bord si se aseaza in pozitia 0.
Se apasa pe pedala de comanda a pompei de injectie pana la refuz.
Se apasa pe butonul de pornire de pe tabloul de bord. In acest moment motorul se pune in miscare,
fiind antrenat de demarorul electric. Imediat ce motorul a pornit se lasa liber butonul si se reducere
acceleratia, lasand motorul sa functioneze la cca 1.000 rot / min in vederea incalzirii acestuia. Motorul poate
fi pus in sarcina numai dupa ce temperatura apei ajunge la minim 50 0 C. Butonul de pornire se va tine
apasat, maxim 10 sec. Daca motorul nu a pornit, se va lasa liber butonul si dupa o pauza de 2 min., in care
timp se va raci demarorul, se repeta operatia de pornire. Dupa 3 / 4 porniri repetate cu interval intre 2 porniri
succesive de 2 min, motorul nu porneste se face o pauza de 15 min pentru racirea demarorului, dupa care
des repeta pornirile. Daca al doilea ciclu 3 / 4 porniri, motorul nu porneste, se va face revizuirea motorului si
demarorului.
Aparatura de control
In timpul lucrului cu motostivuitorul se vor tine sub observatie de ctare conducator aparatele de pe
tabloul de bord, care trebuie sa indice valorile optime.
Se interzice a se continua lucrul cu stivuitorul daca presiunea uleiului scade sub limita minim admisa.
Oprirea stivuitorului si a motorului
Se debraieaza si concomitent se reduce turatia motorului, prin riducarea de pe pedala de acceleratie.
Se aduce maneta de schimbare a vitezelor in pozitie neutra.
Se elibereaza pedala ambreiajului.
Se opreste motostivuitorul prin actionarea pedalei de frana. Daca motostivuitorul se afla pe panta, se
trage frana de mana.
Se lasa motorul sa mearga in gol la turatia redusa, cateva minute pentru scaderea temperaturii apei si
a uleiului.
Se intrerupe debitul de motorina.
Se scoate cheia din contact.
Daca temperatura ambianta este sub 0 0 C, se goleste apa din motor si radiator in cazul in care nu
contine lichid antiger.
Instructiuni de punerea in exploatare a stivuitorului
Inaite de rodarea stivuitorului trebuiesc executate urmatoarele operatii :
- verificarea strangerii tuturor suruburilor si piulitelor exterioare ale stivuitorului, folosind sculele
livrate oadata cu stivuitorul;
- ungerea tuturor mecanismelor si asamblelor stivuitorului
- verificarea nivelului din baia de ulei a motorului, corpul pompei de injectie, carcasa redactor
ambreiaj, carcasa cutie viteze, carcasa punte fata si baia filtrului de ulei; la nevoie se vor copleta
cu uleiurile prevazute in schema de ungere;
- verificarea presiunii aerului in camerele anvelopelor ;
- alimentarea rezervorului cu combustibil, a sistemului de racier si a rezervorului instalatiei
hidraulice ;
- alimentarea instalatiei hidraulice cu uleiul prescris si verificarea imbinarilor la instalatia
hidraulica ;
- se va verifica buna functionare a franelor de mana si picior si cantitatea de lichid de frana in
cilindrul principal .
Rodajul stivuitorului
Pentru ca stivuitorul sa functioneze in plina sarcina, este necesar ca dupa primirea lui de catre
beneficiar sa se efectueze un rodaj.
Dupa efectuarea operatiilor preliminare se trece la rodajul stivuitorului dupa cum urmeaza :
- rodajul motorului timp de o ora la turatia de cca 1200 1400 rot / min ;
- rodajul stivuitorului la mers in gol, tracandu-se prin toate vitezele si executandu-se manipulari de
ridicare / coborare, inclinare inainte si inapoi cu mecanismul deridicare, fara sarcina. Aceste
operatii se vor face timp de 5 ore.
- Rodajul stivuitorului cu sarcina progresiva pe timp de 55 de ore. In acest timp sarcina sa nu
depaseasca, la prindere cu furci, 2000 kg ;
- Se va supraveghea in mod deosebit in perioada de rodaj, toate imbinarile prin suruburi. De
asemenea se va supraveghea functionarea pompei,. Reductor rodaj, cutie de viteze, punte fata,
mecanismul de ridicare, etc. ;
- Se vor verifica cu mana incalzirea in diferite zone ca butucii rotilor, tamburii franelor, carcasa
cutie viteze, etc. La incalziri excesive se vor intercala pauze ;
- Trebuie urmarita etanseitatea tuturor imbinarilor din circuitul hidraulic.
22
3. Pedala ambreiajului. Decluparea cutiei de viteze de motor se realizeaza prin apasarea cu piciorul
pe pedala, pana la refuz. In cazul aparitiei semnelor care indica patinarea discurilor, este necesar a se executa
reglajul ambreiajului.
4. Maneta schimbatorului de viteze. Aceasta maneta, serveste la schimbarea celor 2 + 1 viteze.
5. Volanul. Virajul stivuitorului se face cu ajutorul volanului ; intreaga directie este de tipul
mecanica, cu servomecanism hidraulic
6. Pedala franei. Franarea stivuitorului se face cu ajutorul franei de picior, care se actioneaza prin
pedala.
Aparatura de control
Pe tabloul de bord sunt dispuse urmatoarele aparate de control :
- manometru pentru ulei ;
- termometrul de distanta pentru apa ;
- indicator de curent.
Comutatorul cu cheie
Comutatorul cu cheie este prevazut cu cheie de contact, care poate ocupa patru pozitii. Este fixat pe
tabluol de bord si serveste la stabilirea sau intreruperea diferitelor circuite ale instaltiei electrice dupa cum
urmeaza :
- Comutator de cheie introdusa in pozitia 0, se pune in fucntiune becul rosu si se poate porni
demarorul ;
- Comutatorul in pozitia 1, se aprind farurile si lampa de iluminat tabloul de bord. In cazul in care
se doreste stingerea farului din fata se foloseste intrerupatorul basculant petru stingerea acestuia.
La priza cilindrica exista curent, independent de faptul daca cheia de contact este sau nu este
introdusa in comutator.
Manevrarea sarcinilor cu dispozitive de lucru
Pentru ridicarea incarcaturii este necesar a se introduce sub sarcina, prin mersul inainte, furcile
mecanismului de ridicare. Este necesar ca incarcatura sa fie asezata simetric fata de furci. La ridicare si
transportare trebuie sa se tina cont de sarcina admisa. Dupa luarea sarcinii din stiva sau la ridicare se va
inclina intotdeauna inapoi cadrul telescopic al mecanismului de ridicare / coborare.
La deplasarea stivuitorului atat cu sarcina, cat si fara sarcina, dispozitivul de lucru trebuie sa fie la o
inaltime fata de pamant de 250 300 mm, iar cadrul telescopic inclinat inapoi la maxim (10 0).
Dispozitivul de prindere cu furci este dispozitivul de baza a acestuia.
Rezultatele cele mai bune in exploatarea stivuitorului cu furci, se vor obtine atunci cand incarcatura
destinata transportului este asezata pe suporti, care dau posibilitatea de a introduce furcile liber sub
incarcatura. Deci in vederea asigurarii unui randament cat mai ridicat in exploatare, este indicat ca
beneficiarul sa-si faca suporti speciali pentru asezarea sarcinilor in vederea creerii spatiilor libere pentru
introducerea furcilor.
In vederea preluarii reglementare a sarcinii pe furca, este necesar sa se execute urmatoarele
operatiuni:
- Se va apropia stivuitorul in asa fel incat furca sa fie fixate sub unghi drept fata de incarcatura sau
stiva si la inaltimea necesara fata de spatiul liber de sub incarcatura;
- Prin deplasarea lenta a stivuitorului inainte, se introduce furca sub incarcatura pana la sprijinirea
sarcinii in cadrul vertical al stivuitorului si se franeaza vehiculul ;
- Se ridica cadrul dispozitivului cu furci si astfel se deplaseaza sarcina de sol sau de stiva si apoi se
aduce cadrul telescopic in pozitia de transport (inclinat inapoi cu 10 0)
In vederea evitarii alunecarilor sarcinii de pe furci, nu trebuie permise inclinari transversale mai mari
de 8 0 30 (panta de 15 %). La nevoie se admite asezarea pe furci a unei baze metalice, care formeaza o
platforma dreapta si continua pe care se poate aseza incarcatura.
Prin dispunerea paletelor simetric fata de axa masinii, se pot obtine urmatoarele distante intre furci :
- distanta minima
= 160 mm ;
24
- distanta maxima
= 1040 mm.
Cu dispozitivul de prindere cu carlig se pot transporta sarcini, marfuri cu bucata care sa atarne de
carligul acestui dispozitiv.
Viteza de ridicare a carligului este egala cu viteza de ridicare a saniei mecanismului de ridicare.
Bratul carligului este variabil si anume constructia este de asa natura, incat se asigura 6 brate
distincte. Bratul maxim este de 1750 mm, fata de sania pe care se fiexaza intreg dispozitivul. Odata cu
cresterea bratului la manevrarea sarcinilor trebuie sa se aiba in vedere diagrama de inacrcare a acestui
dispozitiv, care de altfel se gaseste pe o placuta indicatoare fixata pe scheletul dispozitivului
25
26
La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilena etc.) sau a
recipientelor care contin clor, acid sulfuric si similare se vor lua masuri speciale de protectia muncii. Toate
manevrele se vor executa sub supravegherea directa a unui cadru tehnic care raspunde de acest transport.
In vederea evitarii producerii de accidente datorita organizarii necorespunzatoare a locurilor de munca,
unitatile detinatoare de stivuitoare vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de
munca, in care se vor preciza: inaltimea maxima a stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare,
locurile destinate depozitarii, obligativitatea amenajarii si intretinerii corespunzatoare a cailor de acces si a
pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederile
necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii.
La stivuitoarele cu comanda hidraulica, lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile
in intervalul de temperatura cuprins intre -20C si +40C, sa nu fie periculos din punct de vedere exploziv, sa nu
fie toxic si sa nu duca la coroziunea echipamentului.
Este interzis a se executa ungerea, curatirea, intretinerea sau repararea stivuitoarelor in timpul
functionarii lor.
La stivuitoarele care manipuleaza obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare
trebuie sa fie echipate cu un spatar vertical care sa impiedice o eventuala cadere a sarcinii sau a unei parti din
sarcina peste stivuitorist, atunci cand catargul este inclinat la maximum spre spate.
Stivuitoarele trebuie sa fie prevazute cu dispozitiv de blocare impotriva folosirii de catre persoane
neautorizate.
Stivuitoristul nu trebuie sa paraseasca instalatia atunci cand aceasta are sarcina ridicata.
Caile de circulatie cu inclinare mai mare de 3 se vor marca.
La translatoare stivuitoare trebuie sa fie respectate urmatoarele spatii de siguranta:
- spatiul de siguranta superior, pana la elementele cele mai de jos ale plafonului, sa fie de cel putin 75
mm;
- spatiul de siguranta inferior, pana la podea, sa fie de cel putin 50 mm;
- spatiul de siguranta pe orizontala, fata de rafturi, sa fie cel putin 50 mm.
Manevrarea
Manevrantii de stivuitoare, denumiti in continuare stivuitoristi, trebuie sa fie autorizati in conformitate
cu prevederile anexei M.
Indatoririle stivuitoristilor rezulta din prevederile prezentei prescriptii tehnice, ale instructiunilor de
exploatare, precum si din instructiunile interne ale unitatii detinatoare.
Sarcinile principale ale stivuitoristului inainte de inceperea lucrului sunt urmatoarele:
- sa nu manevreze stivuitorul in stare de oboseala sau sub influenta alcoolului;
- sa controleze starea tehnica a utilajului si functionarea componentelor de securitate;
- in cazul in care constata un defect pe care nu poate sa-l remedieze singur, nu va pune utilajul in
functiune si va anunta echipa de intretinere si reparatii pentru remedierea defectului.
Sarcinile principale ale stivuitoristului in timpul lucrului sunt urmatoarele:
- sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de sol si cu catargul inclinat spre
spate;
- sa circule cu sarcina ridicata numai langa stiva;
- sa nu efectueze porniri, franari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare;
- pentru evitarea pierderii de incarcatura si producerea de avarii si accidente, stivuitoristul trebuie sa
urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta;
- la transportul de marfuri de dimensiuni mari care limiteaza vizibilitatea stivuitoristului, manevrarea este
permisa numai prin dirijarea sa de catre un insotitor;
- viteza de circulatie a stivuitoarelor trebuie sa fie redusa pana la limita evitarii producerii oricaror
accidente sau avarii;
- in cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii (rotile din spate se desprind de pe sol) sarcina
trebuie sa fie coborata imediat;
- este interzisa circulatia stivuitoarelor:
pe langa utilaje si instalatii, stive de materiale, la o distanta mai mica de 0,5m;
in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura gabarite de trecere corespunzatoare;
pe drumuri neintretinute si insuficient luminate;
27
- sa nu permita persoanelor sa stationeze sub sarcina sau la o distanta mai mica de 2,5 m de stivuitor, in
timpul functionarii acestuia;
- in cazul constatarii unor defectiuni in timpul functionarii, stivuitoristii sunt obligati sa opreasca lucrul si
sa aduca la cunostinta echipei de intretinere defectiunea respectiva; lucrul se va reincepe numai
dupainlaturarea defectiunilor constatate;
- transportul cu stivuitorul a substantelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai daca acestea
sunt ambalate conform instructiunilor de ambalare si transport specifice, pe care stivuitoristii sunt obligati
sa le cunoasca si sa le respecte;
- sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara socuri.
Sarcinile principale ale stivuitoristului dupaterminarea lucrului sunt urmatoarele:
- sa descarce sarcina de pe furci;
- sa deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos;
- sa aduca in pozitia de0 (de oprire) toate dispozitivele de comanda;
- sa traga frana de mana;
- sa evite parcarea stivuitorului autopropulsat in panta; daca nu este posibil, acesta va fi asigurat
corespunzator (calare, pene etc.);
- sa puna catargul in pozitie verticala;
- sa coboare furcile pe sol.
28
CAPITOLUL H
Curatirea injectoarelor
31
Dupa amenajarea in prealabil a unui banc de lucru in perfecta stare de curatenie, se va proceda la
demontarea injectoarelor de pe motor executandu-se in acest sens urmatoarele operatii:
1. Se demonteaza tevile de inalta presiune dintre pompa de injectie si injectoare;
2. Se demonteaza teava de colectare a pierderilor demotorina de la injectoare.
3. se desfac piulitele de fixare ale injectoarelor si se scot injectoarele din culasa;
Injectorului in stare ansamblata i se face proba la presiunea de injectie si la pulverizare cu ajutorul
unui dispozitiv de injectie manual. Daca pulverizarea nu este corespunzatoare, pulverizatorul trebuie
demontat si curatit.
Intretinerea instalatiei hidaulice
Toate racordarile si orificiile instalatiei hidraulice trebuie sa fie perfect etanse, pentru a se evita
pierderile de ulei cat si patrunderea aerului. Prezenta erului in instalatia hidraulica are ca urmare aparitia
unor vibratii anormale si o presiune neconstanta. Acest lucru se manifesta prin zgomot neobisnuit in pompa,
cand acesta lucreaza sub presiune si ridicarea cu zmucituri. Se va desuruba dopul de aerisire al cilindrului de
ridicare pentru eliminarea aerului din instalatie.
Intretinerea instalatiei electrice
1. Bateria de acumulatoare
Deoarece o baterie de acumulatoare descarcata inseamna scoatere din functiune a intregii instalatii
electrice, se va acorda toata atentia intretinerii ei corecte.
Inainte de a interveni la baterie se va indeparta papucul cablului de pe borna pozitiva.
Stivuitoarele se livreaza cu bateria de acumulatoare in stare uscata faca electrolit, sau cu electrolit in
stare incarcata.
Polul negati al bateriei, este legat la masa.
1.1. Incarcarea bateriei
In caz ca stivuitorul se livreaza cu bateria in stare uscata, pentru punerea ei in exploatare, aceasta se
va incarca la statia de incarcare a unitatii beneficiarului, dupa cum urmeaza:
- Prepararea electrolitului:
- Electrolitul se prepara din acid sulfuric pentru acumulatoare tip 50
STAS 164 / 65 si apa distilata; Prepararea electrolitului se face turnand
incet acidul sulfuric ptrescris in apa distilata si amestecand continuu in
vase ce snu sunt atacate de acid. Densitatea electrolitului preparat
trebuie sa fie 1,28 gr / cm 3 (29,7 0 Be) la temperatura de 15 0 C. Pentru
o temperatura mai mare sau mai mica de 15 0 C se face corectia
densitatii.
- Umplerea bateriei cu electrolit: - Se scot dopurile si rondelele din masa plastica de sub dopuri.
Rondele nu se mai utilizeaza. Se umplu celulele bateriei cu electrolit
pana ce nivelul electrolitului este cu 10 15 mm deasupra marginei
superioare a separatorilor. Nu se incepe incarcarea bateriei pana ce
temperatura electrolitului nu a scazut sub 30 0 C. In lunile reci acidul
nu trebuie sa aibe in nici un caz temperatura sub 0 0 C. Timpul necesar
scaderii temperaturii electrolitului nu va depasi 3 4 ore.
- Punerea in functiune:
- Incarcarea se face numai cu curent continuu. Se leaga bateria la sursa
de curent continuu (borna negativa a bateriei, se leaga la polul negativ
al sursei, iar bora pozitiva a bateriei la polul pozitiv al sursei).
Tensiunea sursei de alimentare cu curent continuu trebuie sa fie astfel,
ca tensiunea maxima ce revine pe un element sa nu fie sub 2,75 V.
32
Incarcarea se face cu un curent constant de 15,3 A pana cand tensiunea pe fiecare element atinge 2,4
V, dupa care se trece la incarcarea in a doua treapta de curent.
In timpul incarcarii se masoara, din ora in ora, temperatura, densitatea si nivelul electrolitului,
trecand rezultatele in fisele de inacracre. Completarea nivelului electrolitului se face numai cu apa distilata.
Incarcarea in a doua treapta de curent
Incarcarea se face cu un curent constant de 7,65 A (curentul redus la jumatate) pana cand tensiunea si
concentratia electrolitului raman constante timp de 2 ore (tensiunea 2,6 22,75 V pe element, iar
concentratia 1,28 gr cm 3 la sfarsitul incarcarii).
La incarcarea la cele doua trepte de urent, daca temperatura s-a ridicat la 40 0 C, incarcarea se va
intrerupe cateva ore (2 3 ore) si nu va fi continuata decat atunci cand temperatura a scazut sub 30 0 C.
Pentru a nu se face intreruperi de curent, se recomanda racirea electrolitului, prin montarea bateriei intr-un
cyrent de aer (dt de un ventilator) sau in cuva cu apa rece (nivelul apei de racire 2 / 3 din inaltime).
Egalizarea acidului sulfuric la 1,2 gr / cm 3 se face la sfarsitul incarcarii astfel:
- Daca densitatea electrolitului este mai mare de 1,28 gr / cm 3 se scoate electrolitul cu pipeta si se
adauga apa distilata utilizata la preparea electrolitului; cand este mai mica de 1,28 gr / cm 3 se scoate
electrolitul si se adauga acid sulfuric utilizat la prepararea electrolitului.
Operatiile dupa punerea in functiune
Bateriei incarcate i se insurubeaza dopurile dupa care, se sterge bine cu o carpa, pana la uscarea
completa a exteriorului.
1.2. Intretinerea bateriei
a. Dupa fiecare 100 ore de functionare:
- electrolitul prelins pe suprafata bateriei si pe partile metalice se sterge cu o carpa uscata. Nu se
admite murdarie pe suprafata bateriei;
- papucii de la bornele bateriei se ung cu vaselina tehnica naturala STAS 916-50. Nu se admite
prelingerea vaselinei de la borne pe stratul de bitum sau pe scheletul metalic de fixare al bateriei;
- se verifica si se curata orificiile de aerisire ale dopurilor celulelor bateriei. Pe timp de iarna
acestea se curata de gheata;
- se verifica densitatea electrolitului cu densimetru in fiecare celula; cand densitatea electrolitului
este sub 1,24 gr / cm 3 , bateria se trimite la incarcare.
- Se verifica nivelul electrolitului in fiecare celula, prin desfacerea dopurilor, care trebuie sa fie cu
10 15 mm deasupra placilor.
Cand nivelul electrolitului este scazut sub cel normal, completarea electrolitului se face numai cu apa
distilata. Cand scaderea nivelului electrolitului se datoreste pierderii de electrolit manifestata prin prezenta
de electrolit pe suprafata bateriei si pe pertile metalice se anunta imediat electricianul.
In timpul intretinerii se va avea grija sa nu patrunda impuritati in baterie.
b. Dupa 300 ore de functionare
- se verifica starea stratului de bitum. Acesta nu trebuie sa prezinte fisuri;
- papucii cablurilor de legatura si suprafata bornelor bateriei se curata de oxizi, cu o hartie sticlata
si se ung usor cu vaselina. Papucii fisurati seinlocuiesc;
- se verifica starea incarcarii bateriei. In cazul in care se constatat o descarcare a bateriei sub 75 %
(densitatea electrolitului 1,24 gr / cm 3 ) se efectueaza o incarcare de egalizare in treapta a II.a de
curent, conform celor indicate.
c. Dupa fiecare 900 de ore de functionare
- Bateria se supune unui ciclu de control conform pct. 1.3.2)
1.3. Conservarea bateriei
1.3.1. Baterii in stare uscata
33
Incaperea in care se depoziteaza trebuie sa fie uscata, cu temperatura mediului ambiant intre + 5 0 C
si + 30 0 C. Bateria va avea dopurile insurubate pana la refuz, dupa ce in prealabil, sub acesta s-au introdus
rondelele de masa plastica.
Bornele si puntile de legatura se vor unge cu un strat subtire de vaselina care se va inlatura la
incarcarea bateriei.
Bateriile se aseaza, individual pe stelaje in pozitia de utilizare.
Bateria are timpul maxim de depozitare 6 luni de zile.
1.3.2. Bateria in stare incarcata
Deosebim:
- bateria in stare incarcata, care nu a fost pusa in exploatare;
- bateria in stare incarcata scoasa din exploatare pentru un interval mai mare de timp.
In ambele cazuri bateriile se depoziteaza respectand instructiunile de la pct 1.3.1, efectuandu-se in
plus:
- asigurarea impotriva eventualelor scurtcircuite la borne si intre punti;
- bateria depozitata trebuie reincarcata o data pe luna, precum si inainte de inceperea exploatarii,
conform prevederilor de la incarcarea in treapta a II.a; o data la 3 luni va fi supusa unui ciclu de
control.
- bateriile in stare incarcata, scoase din exploatare inainte de depozitare, vor fi supuse unui ciclu de
control dupa cum urmeaza:
o incarcarea normala;
o descarcarea la un curent constant de 7,65 A pana in momentul cand tensiunea unuia
din elemente coboara la 1,76 volti.
Important: - Este interzisa depozitarea bateriilor fara electrolit, atunci cand sunt scoase din
exploatare, deoarece apare pericolul distrugerii lor in cateva zile. Bateriile in stare
anormala de inacarcare, se vor depozita numai dupa revizuirea lor si incarcate conform
instructiunilor. In timpul iernii, bateria trebuie tinuta complet incarcata, pentru a nu
ingheta electrolitul.
Ungerea stivuitorului
Una dintre cele mai importante parti ale intretinerii stivuitorului este ungerea acestuia, motiv pentru
care trebuie sa i se acorde un interes dosebit.
La ungerea stivuitorului se va avea in vedere:
1. Controlul nivelului uleiurilor: golirea si umplerea trebuie facuta cu stivuitorul in pozitie
orizontala;
2. Este recomandat sa se goleasca uleiul cand este cald, dupa ce stivuitorul a functionat un timp
oarecare; cea mai mare parte a sedimentelor se afla astfel in suspensie si pot fi golite;
3. Pentru ungerea organelor prevazute cu ungatoare de presiune, stivuitorul este echipat cu o pompa
manuala de ungere. Inainte de a aplica racordul pompei, se va curati cu grija fiecare ungator,
deoarece, nefacand acest lucru praful si noroiul se vor amesteca cu lubrefiantul, accelerand astfel
uzura pieselor in miscare. Dupa terminarea operatiei de ungere, se va sterge exteriorul
ungatorului de toate reziduurile de lubrefianti, pentru a se evita acumularea prafului.
Se recomanda ca pastrarea si manipularea lubrefiantilor sa se faca in conditii optime de curatenie
prin folosirea de butoaie, cani, palnii si pompe curate.
De asemenea se recomanda folosirea lubrefiantilor indicati in schema de ungere fig. 46, respectiv
amexa de lubrefianti.
Indicarea locurilor de ungere
In figura de mai jos sunt indicate toate locurile de ungere ale stivuitorului si motorului printr-un
numar de ordine da la 1 la 22.
34
35
Dupa fiecare 300 ore de functionare, se spala corpul pompei de injectie, cu motorina si se schimba
uleiul. Scoaterea uleiului vechi si a motorinei de spalare din carter se face cu o seringa, prin gura de
alimentare.
2.3. Regulatorul pompei de injectie
Dupa fiecare 10 ore de functionare, se verifica nivelul uleiului din corpul regulatorului, desuraband
dopul de control 2 (prin marginea inferioara a gaurii este demarcat nivelul de ulei). In caz de nevoie se va
completa.
Dupa fiecare 300 ore de functionare a motorului, se desurubeaza dopul de golire, se scurge uleiul, se
spala interiorul corpului regulatorului cu motorina pana la nivelul gaurii dopului de control.
2.4. Filtrul de aer
Dupa fiecare 100 ore de functionare se demonteaza baia filtrului de aer, prin slabirea colierului, se
inlatura uleiul murdar din interior, se spala baia cu petrol sau motorina si se umple din nou pana la braul
inelar cu ulei proaspat, sau regenerat. Iarna, pentru subtierea uleiului, se adauga motorina.
Dupa fiecare 300 ore de functionare a motorului, se demonteaza filtrul de pe stivuitor, se curata de
praf, iar elementule lui componente se spala bine in motorina si petrol. In baia filtrului se va turna ulei pana
la braul inelar. Dupa remontarea filtrului se va verifica etanseitatea la imbinari, deoarece aspiratia aerului
nefiltrat provoaca uzura timpurie a sistemului piston / camasa cilindru.
2.5. Rulmentii ventilatorului si pompei de apa
Dupa fiecare 100 ore de functionare se curata ungatorul cu bila si se pompeaza cu pompa manuala,
de 5 8 ori unsoare consistenta.
2.6. Carterul compresorului de aer
Dupa fiecare 20 de ore de functionare se scoate dopul de control si se verifica nivelul uleiului. La
nevoie se completeaza.
2.7. Generatorul de curent
Dupa fiecare 300 ore de functionare a motorului se demonteaza generatorul si se ung rulmentii
generatorului cu unsoare consistenta, fara ca acestia sa fie demontati. Dupa fiecare 900 ore de functionare a
motorului se demonteaza generatorul, se extrag rulmentii, se spala in motorina, se sufla cu aer si se ung cu
unsoare consistenta.
2.8. Rulmentul din volant
Dupa fiecare 100 ore de functionare se demonteaza de pe carterul ambreiajului, capacul ferestrei de
acces, se roteste volantul cu ajutorul unui levier pana cand apare in dreptul ferestrei ungatorul cu bila, in
care se pompeaza unsoare consistenta de 5 6 ori.
2.9. Rulmentul de presiune al ambreiajului
Dupa fiecare 100 ore de functionare, se demonteaza capacul, de pe carterul ambreiajului si prin
fereastra de acces se pompeaza unsoare consistenta de 4 5 ori, in ungatorul din mansonul de declupare. La
efectuarea acestei ungeri, pedala ambreiajului va fi blocata in pozitia debraiat.
2.10. Carter reductor ambreiaj, cutia de viteze
Dupa fiecae 100 ore de functionare se desurubeaza dopurile filetate de control din carterul
reductorului si al cutiei de viteze si se verifica nivelul uleiului. Daca nivelul uleiului este sub cel admis se va
completa. Dupa fiecare 900 ore de functionare, imediat dupa oprirea stivuitorului se desurubeaza dopurile de
golire ale carterelor si se scurge tot uleiul.
Se monteaza la loc dopurile de golire si se alimentea cu 3,5 + 3,5 litri motorina pentru spalare. Se
porneste motorul si se ruleaza stivuitorul timp de 2 3 minute in viteza I.a.Se scurge motorina de spalare din
36
carter. Se spala cu motorina dopurile si se monteaza la loc; se alimenteaza stivuitorul cu ulei proaspat, pana
la nivelul dopurilor de control.
2.11. Carcasa punte fata
Dupa fiecare 100 ore de functionare se verifica nivelul uleiului din carcasa punte fata; la nevoie se
completeaza. Dupa fiecare 900 ore de functionare, imediat dupa oprirea stivuitorului, se desurubeaza dopul
de golire si se scurge tot uleiul din carcasa. Se monteaza la loc dopul de golire si se alimenteaza carcasa cu
2,5 l motorina de spalare. La fel dupa 2 3 min defunctionare se scurge motorina de spalare din carcasa, si
se umple cu ulei proaspat pana la nivel necesar.
2.12. Rulmentii de la pivotii fuzetelor
Dupa fiecare 100 ore de functionare se curata ungatoarele cu bila de la cei doi pivoti si se pompeaza
unsoare consistenta de 5 7 ori.
2.13. Articulatiile sferice ale barelor de directie
Dupa fiecare 100 ore de functionare se pompeaza in ungatoarele cu bile de la articulatiile sferice ale
barelor de directie, unsoare consistenta, pana la aparitia acestuia prin jocurile inelelor de etansare ale
articlatiei sferice.
2.14. Articulatiile pedalei ambreiajului
Dupa fiecare 100 ore de functionare, se curata ungatorul cu bila al articulatiei pedalei si se pompeaza
cu pompa de mana unsoare consistenta, pana la aparitia acesteia prin joncuri.
2.15. Articulatia pedalei de frana
Dupa fiecare 100 ore de functionare se curata ungatorul cu bila, de pe pedala franei din dreapta si se
pompeaza unsoare consistenta, pana la aparitia acesteia prin jocuri.
2.16. Demarorul
In fig 57 sunt indicate toate locurile de ungere ale demarorului prin cate o litera de la A la J, iar in
continuare pentru fiecare loc de ungere se dau explicatii detaliate.
A. Ansamblul palier spre pinion
Se toarna cu o pipeta 5 picaturi de ulei prin gaura dopului. O ungere prea abundenta duce la patinarea
pinionului, iar o ungere insuficienta la uzura lagarului pinion, respectiv la griparea acestuia.
B. Pinionul de antrenare
Dantura pinionului se curata si se unge cu un strat subtire de unsoare de presiune.
C. Pisla din interiorul pinionului
Demarorul fiind asezat pe capac, in pozitie verticala, se apasa frontal pe pinion si se introduc cu
pipeta 5 picaturi de ulei, intre pinion si arborele rotor. Demarorul se mentine in pozitie verticala 20 min.
D. Ansamblul arcului de reducere
Se umple tot spatiul dintre spirele arcului de reducere, cu unsoare consistenta.
E. Bucsa lagarului colector
Se imbina pasla cu ulei si se stoarce.
G. Ansamblul cuplaj
Se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta, partea filetata a piulitei, discurile amortizoare,
saibele amortizoare, saiba de distantare si discul opritor.
37
38
39
40
CAPITOLUL I.
In timpul exploatarii stivuitorului pot surveni o serie la avarii, datotita unor ingrijiri sau reglaje
necorespunzatoare, fie datorita unor uzuri pronuntate a pieselor.
In cele ce urmeaza sunt prezentate principalele avarii si accidente ce pot interveni la stivuitoare
precum si cauzele posibile si modul de inlaturare a acestora.
1. Deranjamentul motorului;
Motorul nu porneste
Rezervorul nu are motorina
Uan sau mai multe din conductele de motorina sunt
infundate
Exista aer in circuitul de motorina
Se inlocuieste
Se reface reglajul presiunii de injectie
Se inlocuieste motorina
Se spala filtrul si se alimenteaza cu ulei curat
43
cilindrilor)
Un injector nu functioneaza
S-au dereglat jocurile dintre supape si culbutori (se
aud usoare batai metalice in special la turatii mici ale
arborelui cotit)
Segmentii de pe piston au primit din cauza uzurii joc
in locasurile lor de pe piston (se aud lovituri usoare
metalice, in special in partea de sus a blocului)
S-au uzat: axul pistonului, gaurile din umerii
pistonului sau bucsa piciorului bielei (se aud lovituri
pe intreaga inaltime a blocului, la turatii variabile)
S-au uzat pistoanele si camasile de cilindru (bataile
si vibratiile se pot auzi pe toata inaltimea cilindrului)
Motorul se supraincazeste
Cantitatea de apa din sistemul de racire este insuficienta
Se inlocuieste termostatul
Se curata radiatorul
Se completeaza
Se inlocuieste
Se verifica manometrul, iar la nevoie se inlocuieste
Se constatat defectiunea si la nevoie se inlocuieste
Se examineaza imbinarile conductelor si in caz ca nu
se gaseste defectiunea, se face verificarea
conductelor la presiune
Se raceste motorul si se determina cauza
supraincalzirii
Se schimba uleiul
Se remedieaza defectul
2. Deranjamentele transmisiei
Ambreiajul nu asigura transmiterea cuplului, trepideaza la pornire si patineaza
Intre discurile de ambreiaj a patruns ulei
Se vor spala in benzina si usca inaite de a fi montate
la loc
Discurile ambreiajului nu sunt presate suficient
Se regleaza ambreiajul
Rulmentul de presiune nu apasa simultan pe toate
Se va regla surubul parghiilor de debraiere
parghiile de debreiere
Arcurile de presiune sunt neegale sau rupte partial
Se vor inlocui
Suportii de fixare ai motorului sunt prea slabiti in
Se vor strange sau inlocui suportii
sens logitudinal si provoaca deplasarea motorului in
lungul cadrului
Placile de ferodou uzate
Se vor inlocui
Nu este joc intre rulmentul de presiune si parghiile
Se va regla jocul
44
de debraiere
La cutia de viteze schmbarea vitezelor este greoaie
Ambreiajul nu decuoleaza
Schimbatorul de viteze la volan defect
Furca de cuplare indoita
Pinionul de cuplare viteza a intepenit pe caneluri
arborelui secundar
Pinioanele viteza I; II si mers inapoi sunt uzate
Se va regla
Se vor remedia defectele
se va indrepta sau se va inlocui
Se curata canelurile sau se inlocuieste pinionul
Se inlocuiesc piesele uzate
Se va micsora nivelul
Se vor inlocui
Se va strange
Se inlocuieste
Puntea din afara stivuitorului face zgomot puternic in sarcina si la mers in gol
Joc insuficient intre pinionul de atac si coroana
Se regleaza jocul
Rulmentul casetei satelitilor are joc prea mare
Se regleaza jocul
Joc prea mare intre pinion si coroana
Se regleaza jocul
Grupul conic uzat
Se va inlocui
Uzuri anormale la sateliti sau ruperea arborilor planetari
Anvelopele rotilor din fata nu au aceiasi dimensiune
Franele din fata lucreaza in asa fel incat blocheaza
numai o roata
Ungere insuficienta
Se vor evita cauzele enumerate
Zmucituri, conducere necorespunzatoare pe drum
greu
Supraincarcare
Jocuri prea mari in transmisie
La pornire in cursa, pedala poate fi apasata complet in jos repede sau incet sau la apasare se
intampina o rezistenta slaba
Unul din cilindri de frana de la rotile din fata sau o
Se elimina neetanseitatile
conducta de presiune sunt neetansese inlocuieste
Pompa centrala defecta
Se inlocuieste cu una noua
Lipsa lichidului de franare
Se va completa instalatia de franare cu lichid
Aer in instalatia de franare
Se va aerisi instalatia si se va umple cu lichid
pompacentrala
4. Deranjamentele directiei
Directia merge greu
Directia e reglata prea strans
Bucsele fuzetei sunt prea stranse
Role sparte la un rulment din directia sau un rulment
de presiune de la fuzeta
Nu este unsa
Se inlocuieste bateria
Se inlocuieste
46
CAPITOLUL J
Prin constructie stivuitoarele trebuie sa fie capabile de a-si asigura functia, sa fie reglate si intretinute fara
ca persoanele sa fie expuse riscului atunci cand aceste operatii sunt efectuate in conditii prevazute de producator.
Masurile adoptate trebuie sa asigure eliminarea riscurilor de accidentare pe intreaga durata de viata previzibila a
stivuitorului, inclusiv fazele de montare si demontare, chiar daca aceste riscuri de accidentare rezulta din situatii
anormale previzibile.
La alegerea celei mai corespunzatoare solutii producatorul trebuie sa aplice urmatoarele principii :
- eliminarea sau reducerea riscurilor intr-o masura maxim posibila (integrarea elementelor de securitate
inca din faza de proiectare si de executie a stivuitorului);
- adoptarea masurilor de protectie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;
- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacitatii incomplete a masurilor de
protectie adoptate.
La proiectarea si constructia stivuitorului, precum si la elaborarea cartii tehnice, producatorul trebuie sa
ia in considerare nu numai utilizarea sa normala, ci si alte situatii rezonabil previzibile.
Stivuitorul trebuie sa fie astfel proiectat incat sa se evite utilizarea sa anormala, daca aceasta comporta un risc.
Eventual, cartea tehnica trebuie sa atraga atentia utilizatorului asupra contraindicatiilor privind folosirea
stivuitorului.
In conditiile de utilizare prevazute ale stivuitorului trebuie sa fie reduse la minimum disconfortul,
oboseala si tensiunile psihice ale personalului manevrant, aplicand principiile ergonomiei.
48
La folosirea stivuitorului pentru transportul marfurilor de dimensiuni mari, care dauneaza vizibilitatii
conductorului, impiedicand observarea drumului din fata, mersul inainte este permis numai cu conditia ca
conductorul sa fie insotit de un om care sa dirijizeze transportul.
Nu se admite conductorului sa manipuleze parghiile de actionare ale stivuitorului, de pe sol.
In cazul ca se manifesta pierderea stabilitatii adica rotile din spate au tendinta sa se desprinda de pe
sol, sarcina trebuie imediat coborata.
Se vor folosi in exploatare numai drumuri bune, netede si rigide.
Se va avea in vedere capacitatea portanta a podurilor si podetelor peste care trece stivuitorul.
Se interzice coborarea sarcinilor atunci cand motorul nu functioneaza.
Pentru montarea si demontarea anvelopelor de cauciuc, se vor folosi levierele speciale din trusa de
scule.
La constatarea deranjamentelor in exploatare a stivuitorului, conductorul este obligat sa intrerupa
activitatea si sa ia masuri pentru inlaturarea lor. In caz ca apar defectiuni mari, care necesita inlocuiri de
piese sau subansamble, reparatia se va face la atelierele specializate.
gradul 3 , curentul provoaca paralizia unor grup de muschi , producand uneori incetarea
respiratiei
Daca actiunea curentului dureaza cateva minute , incetarea respiratiei poate provoca moartea
persoanei accidentate
Electocutatul trebuie tratat ca un inecat sau ca o persoana axfixiata: desi nu respira sau nu-i bate
inima , totusi accidentatul nu este mort , fiind vorba numai de o moarte aparenta . Viata accidentatului
depinde in mare masura de urgenta cu care i se va da primul ajutor , chiar la locul unde s-a produs
electrocutarea
Prima operatiune in cazul electrocutarii consta in:
- intreruperea imediata a curentului electric de la intrerupatorul principal
- taierea firelor numai cate unul si numai cu unelte speciale , prevzaute cu manere izolate
- indepartarea firelor rupte si cazute accidental , cu ajutorul unui obiect nemetalic si uscat, o
scandura , un bat sau alt corp rau conductor de electricitate.
Daca curentul electric nu se intrerupe se procedeaza astfel :
- la tensiune joasa se asigura prima data o buna izolare a mainilor si picioarelor persoanei care da
ajutor, fata de accidentat, instalatia electrica si de pamant
- la tensiune inalta se scurtcircuiteaza conductele liniei aeriene, aruncand peste ele o sarma ; se
pune mai intai un capat al sarmei la pamant , apoi se arunca sarma peste conductoarele liniei cu
are se afla in atingere accidentatul
Fiecare secunda fiind pretioasa pentru salvarea vietii accidentatului , trebuie sa i se dea primul ajutor
chiar la locul accidentului , fara a se astepta sosirea medicului .
La intreprinderile care folosesc multe instalatii de ridicat , este necesar ca mai multe persoane sa fie
instruite in mod special , astfel incat sa cunoasca practica respiratiei artificiale.
Deoarece electrocutarea produce foarte frecvent numai o moarte aparent , trebuie sa se acorde o mare
atentie bunei organizari a efectuarii respiratiei artificiale , prin care se pot salva vietile persoanei accidentate,
In ultima vreme s-au construit aparate speciale cu care se executa respiratia artificiala persoanelor
electrocutate, aparate care pot fi actionate fie manual , fie electric, faa ca sa necesie eforturile mari pe care le
implica respiratia artificiala efectuata de persoane .
50
Cap. K
LEGISLATIE, REGULAMENTE, INSTRUCTIUNI(extrase)
- Legea 64/2008
- HG 1340/2001 si HG 920/2009
- Prescripiile tehnice Colectia ISCIR: PT CR8 / 2009
LEGE nr.64 din 21 martie 2008
privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a
aparatelor consumatoare de combustibil
Textul actului publicat n M.Of. nr. 240/27 mar. 2008
Parlamentul Romniei adopt prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Art. 1. - (1) Prezenta lege stabilete cadrul legal pentru funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub
presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaiile i echipamentele prevzute n anexa nr. 1. Condiiile
de funcionare n siguran a acestor instalaii i echipamente se reglementeaz prin legi specifice.
Art. 2. - n scopul funcionrii n condiii de siguran, instalaiile sub presiune i instalaiile de ridicat clasice,
aparatele consumatoare de combustibil i componentele acestora, prevzute n anexa nr. 2, precum i instalaiile
sub presiune, instalaiile de ridicat, unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare, precum i componentele
acestora, prevzute n anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare i de verificare tehnic, potrivit prevederilor
prezentei legi.
Art. 3. - (1) Introducerea pe pia, punerea n funciune i/sau utilizarea instalaiilor i echipamentelor prevzute la
art. 2 sunt admise numai n condiiile stabilite de prezenta lege.
(2) n situaia n care instalaiile i echipamentele prevzute la art. 2 sunt reglementate prin directive europene,
acestea se supun regimului de autorizare i verificare tehnic dac prin aceast cerin nu se aduce atingere
directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementri tehnice.
Art. 4. - (1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat,
denumit n continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraiei centrale, cu personalitate juridic,
responsabil n numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare n condiii de siguran a instalaiilor i
echipamentelor prevzute n anexele nr. 2 i 3, denumite n continuare instalaii/echipamente.
(2) ISCIR exercit urmtoarele funcii:
a) de autoritate n domeniul instalaiilor/echipamentelor, care asigur controlul respectrii prevederilor referitoare
la condiiile de introducere pe pia i punere n funciune a instalaiilor/ echipamentelor, precum i urmrirea i
controlul regimului de autorizare i verificarea tehnic a instalaiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigur elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul su de
activitate.
(3) ISCIR funcioneaz n subordinea Ministerului Economiei i Finanelor i este finanat integral din venituri
proprii, potrivit legii.
51
(4) ISCIR este condus de un inspector de stat ef, numit prin ordin al ministrului economiei i finanelor, iar
modul de organizare i funcionare a ISCIR se stabilete prin hotrre a Guvernului.
Art. 5. - n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) accident - evenimentul fortuit, care ntrerupe funcionarea normal a unei/unui instalaii/echipament, provocnd
avarii i/sau afectnd viaa sau sntatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare i atestare, efectuat de ctre ISCIR, a competenei i capabilitii unei
persoane fizice sau juridice de a desfura una dintre activitile prevzute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de instalaii/echipamente,
dup caz, stabilit prin hotrre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificrii condiiilor
de montare/instalare conform prescripiilor tehnice, pe baza cruia pot ncepe lucrrile de montare/instalare;
d) autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru deintorii/utilizatorii de instalaii/echipamente, dup
caz, stabilit prin hotrre a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), n scopul atestrii faptului c o/un
instalaie/echipament ndeplinete toate condiiile i cerinele pentru a fi pus/pus repus/repus n funciune i
utilizat/utilizat n condiii de siguran;
e) construire - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui instalaii/echipament, realizat conform
documentaiei tehnice aferente acesteia;
f) deintor - persoana fizic sau juridic ce deine cu orice titlu o instalaie/echipament n exploatare;
g) documentaie tehnic - totalitatea documentelor i instruciunilor elaborate, conform prevederilor prescripiilor
tehnice, de ctre productor pentru construirea, montarea, instalarea, punerea n funciune, realizarea reviziilor,
reparaiilor i/sau pentru ntreinerea instalaiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor ntocmite
de ctre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor activiti n vederea realizrii sarcinilor
specifice ce le revin; documentaia tehnic include, dup caz, descrierea general a instalaiei/echipamentului,
proiectele de execuie, procesul de fabricaie, schemele i circuitele pentru componentele
instalaiilor/echipamentelor, descrieri i explicaii necesare pentru nelegerea acestor desene i scheme, rezultatele
calculelor de proiectare, rapoartele ncercrilor i examinrilor i altele asemenea;
h) expert ISCIR - persoana fizic autorizat de ctre ISCIR, pe baza evalurii capabilitii i competenei sale, n
scopul realizrii de sarcini specifice;
i) expertiz tehnic - investigaia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaii/echipament;
j) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaii/echipament la locul utilizrii i/sau de conectare
a acesteia/acestuia la alte instalaii sau echipamente, n vederea asigurrii condiiilor de funcionare;
k) introducere pe pia - aciunea de a face disponibil/disponibil, pentru prima dat, contra cost sau gratuit, o/un
instalaie/echipament n vederea distribuirii i/sau utilizrii;
l) ntreinere - totalitatea operaiunilor prin care se asigur meninerea instalaiei/echipamentului n parametrii de
funcionare n condiii de siguran;
m) montare - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui instalaii/echipament, conform documentaiei
tehnice, n vederea funcionrii acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitilor desfurate de ctre o comisie, n legtur cu un anumit tip de
instalaie/echipament, identificat corespunzator, n scopul determinrii parametrilor reali de performan i
siguran n funcionare, n vederea atestrii ndeplinirii condiiilor/cerinelor aplicabile;
o) prescripie tehnic - norma tehnic elaborat de ctre ISCIR i aprobat prin ordin al ministrului economiei i
finanelor, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, care conine, pentru domenii clar definite, condiii
i cerine tehnice referitoare la instalaii/echipamente i la activiti specifice domeniului de activitate, prevzute la
art. 8 alin. (1), ce se realizeaz n legtur cu acestea, n vederea introducerii pe pia, punerii n funciune i
utilizrii instalaiilor/echipamentelor respective n condiii de siguran n funcionare;
p) productor - persoana fizic sau juridic, responsabil pentru proiectarea i/sau realizarea unei/unui instalaii/
echipament n scopul introducerii pe pia i/sau al punerii n funciune, n numele su, precum i orice persoan
fizic sau juridic, care construiete, monteaz, instaleaz, ambaleaz sau eticheteaz o/un instalaie/echipament n
vederea introducerii pe pia i/sau punerii n funciune sub nume propriu;
q) punere n funciune - aciunea care are loc n momentul primei utilizri a unei/unui instalaii/echipament;
r) regim de autorizare i verificare tehnic - totalitatea condiiilor, cerinelor, examinrilor, ncercrilor i/sau
evalurilor la care este supus/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalaie/echipament, pe parcursul realizrii i
utilizrii, precum i deciziile luate n legtur cu aceasta/acesta, n scopul de a se asigura funcionarea n condiii
de siguran, conform prescripiilor tehnice;
52
53
Art. 10. - Productorii, cu excepia celor care realizeaz instalaii/echipamente conform reglementrilor tehnice ce
transpun directive europene care au prevederi specifice, nainte de introducerea pe pia i/sau punerea n
funciune a acestora, au urmtoarele obligaii i responsabiliti:
a) s se asigure c instalaia/echipamentul se realizeaz cu respectarea cerinelor de funcionare n condiii de
siguran, prevzute n prescripiile tehnice aplicabile;
b) s ntocmeasc documentaia tehnic prevzut de prescripiile tehnice i s stabileasc prin aceasta inclusiv
examinrile i ncercrile ce trebuie efectuate pe parcursul construirii, montrii i instalrii, n scopul verificrii
parametrilor de funcionare n condiii de siguran a instalaiei/ echipamentului;
c) s elaboreze instruciuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea n condiii normale, ntreinerea,
realizarea reviziilor i repararea instalaiei/echipamentului, documente cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz
de avarii, ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor, precum i instruciuni pentru
pregtirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci cnd prescripiile tehnice prevd aceast cerin;
d) s realizeze sau, dup caz, s asigure realizarea construirii i/sau a montrii instalaiei/echipamentului cu
respectarea prevederilor art. 8 i ale prescripiilor tehnice;
e) s solicite i s obin omologarea instalaiei/ echipamentului;
f) s asigure i s foloseasc la construirea i la montarea instalaiilor/echipamentelor, atunci cnd prescripiile
tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ctre ISCIR, sudori autorizai
ISCIR, precum i personal autorizat ISCIR, care execut examinri prin mijloace sau metode nedistructive;
g) s pun la dispoziia utilizatorilor documentele i instruciunile din documentaia tehnic stabilite n
conformitate cu prescripiile tehnice aplicabile, precum i instruciunile tehnice prevzute la lit. c).
Art. 11. - Productorii care realizeaz instalaii/echipamente din categoria celor prevzute la art. 3 alin. (2) au
obligaiile i responsabilitile prevzute n reglementrile tehnice ce transpun directivele europene care stabilesc
condiiile de introducere pe pia i/sau punere n funciune pentru instalaiile/echipamentele respective.
CAPITOLUL III
Obligaiile i responsabilitile persoanelor fizice sau juridice autorizate
Art. 12. - Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au urmtoarele obligaii i
responsabiliti, dup caz:
a) s presteze activitile pentru care au fost autorizate, n limita competenelor i n condiiile pentru care sunt
autorizate;
b) s pregteasc i s asigure condiiile pentru realizarea verificrilor tehnice a instalaiilor/echipamentelor;
c) s foloseasc n lucrrile aferente activitilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor prescripiilor
tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizai ISCIR, precum
i personal autorizat ISCIR, care execut examinri prin mijloace sau metode nedistructive;
d) s ntocmeasc documentaia prevzut de prescripiile tehnice i s o pun la dispoziia
deintorului/utilizatorului odat cu predarea/recepia instalaiei/echipamentului;
e) s informeze imediat productorul sau deintorul/ utilizatorul despre orice neconformitate constatat;
f) s asigure realizarea lucrrilor de revizii, precum i activitile de reparaii i ntreinere, la termenele scadente;
g) s monteze i/sau s instaleze instalaii/echipamente numai dac este emis i se respect avizul obligatoriu de
instalare.
Art. 13. - (1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplic i productorilor prevzui la art. 8 alin. (2).
(2) Prevederile art. 12 lit. c) nu se aplic procedurilor de sudare, sudorilor i personalului care execut examinri
prin mijloace sau metode nedistructive care au aprobri valabile, emise n conformitate cu prevederile
reglementrilor tehnice ce transpun directive europene aplicabile instalaiilor/ echipamentelor, n situaia n care
cerinele ce au stat la baza emiterii acestor aprobri sunt echivalente cu cele stabilite n prescripiile tehnice.
CAPITOLUL IV
Obligaiile i responsabilitile deintorilor/utilizatorilor de instalaii/echipamente
54
Art. 14. - Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are urmtoarele obligaii i
responsabiliti conform prescripiilor tehnice:
a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare;
b) s solicite i s obin autorizaia de funcionare iniial sau reautorizarea;
c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este utilizat/utilizat n condiii de siguran,
prin efectuarea reviziilor, reparaiilor i ntreinerii de ctre persoane autorizate, conform instruciunilor tehnice
ale productorilor;
d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice specifice pentru utilizarea n condiii
normale a instalaiei/echipamentului i a documentelor cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz de avarii,
ntreruperi i dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este
nglobat/nglobat;
e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat;
f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a instalaiilor/echipamentelor.
Art. 15. - (1) Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaii/echipamente prevzute n anexa nr. 2 pct.
1-4 i n anexa nr. 3 pct. 1-3 i 8 are obligaia s le nregistreze la ISCIR, s in evidena centralizat a acestora i
s comunice la ISCIR orice modificare intervenit n situaia tehnic sau juridic a acestora, n conformitate cu
prevederile prescripiilor tehnice.
(2) Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaii/echipamente prevzute la alin. (1) are obligaia s
asigure operator autorizat, responsabil cu supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a
instalaiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescripiilor tehnice.
CAPITOLUL V
Accidente, for major sau pericol iminent
Art. 16. Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaiile/echipamentele prevzute la art. 15 alin. (1)
are obligaia, n cazul producerii oricrui accident la acestea, de a opri din funcionare instalaiile/echipamentele i
de a anuna de ndat ISCIR despre producerea evenimentului.
Art. 17. - (1) n cazuri justificate, de for major sau de pericol iminent, accesul reprezentanilor ISCIR se poate
efectua indiferent de zi/or i necondiionat de participarea unui delegat din partea deintorului/utilizatorului.
(2) n cazurile prevzute la alin. (1) reprezentanii ISCIR pot dispune oprirea din funciune sau mpiedicarea
punerii n funciune a instalaiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dup caz.
Art. 18. - n cazurile prevzute la art. 17 alin. (1) n care reprezentanii ISCIR sunt mpiedicai s ptrund n
locurile unde sunt amplasate/deinute instalaiile/echipamentele, acetia pot solicita sprijinul ofierilor i agenilor
din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative, care acioneaz n conformitate cu prevederile
legale incidente.
Art. 19. - (1) n aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanii si, are dreptul:
a) s solicite informaii i documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaz, instaleaz, pun
n funciune, repar, ntrein, asigur realizarea reviziilor, dein, utilizeaz i/sau comercializeaz
instalaii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efecturii controalelor prevzute la art. 4 alin. (2), la sediul i/sau n locul n care i
desfoar activitatea persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaz, instaleaz, pun n funciune, repar,
asigur realizarea reviziilor, ntrein, comercializeaz, dein i/sau utilizeaz instalaii/echipamente, precum i n
locurile n care sunt utilizate instalaii/echipamente, indiferent de forma de deinere a acestora.
(2) Persoanele ce dein/utilizeaz instalaii/echipamente, precum i cele care desfoar activitile prevzute la
art. 8 alin. (1) au obligaia s permit accesul i s pun la dispoziia reprezentanilor ISCIR informaiile i
documentele referitoare la instalaii/echipamente, pe care acetia le solicit.
55
Art. 20. - n situaia n care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie s participe, conform
legislaiei n vigoare, i reprezentani ai altor autoriti, acetia au obligaia s nu modifice starea de fapt a
instalaiei/echipamentului avariate/avariat i s conserve locul pn la sosirea reprezentanilor i a experilor
ISCIR, cnd este cazul.
CAPITOLUI VI
Infraciuni i contravenii
Art. 21. - Constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend de la 30.000 lei
la 100.000 lei meninerea/repunerea n funcionare a instalaiilor/echipamentelor, dup ce a fost oprit sau
interzis funcionarea acestora, prin proces-verbal ncheiat de ctre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR.
Art. 22. - (1) Efectuarea uneia dintre activitile prevzute la art. 8 alin. (1) fr autorizaie constituie infraciune
i se pedepsete dup cum urmeaz:
a) cu nchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amend de la 30.000 lei la 100.000 lei, activitile neautorizate
privitoare la instalarea, construcia sau montajul instalaiilor/echipamentelor n sectorul nuclear;
b) cu nchisoare de la 3 ani la 10 ani i interzicerea unor drepturi, efectuarea neautorizat a unor activiti
privitoare la punerea n funciune, exploatarea, modificarea instalaiilor/ echipamentelor n sectorul nuclear.
(2) Tentativa se pedepsete.
Art. 23. - (1) Scoaterea neautorizat din funciune, n totalitate sau n parte, a dispozitivelor de siguran i control
instalate n condiiile legii la instalaii/echipamente, fr a avea motive ce decurg din cerinele de securitate
nuclear sau de radioprotecie, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav, se pedepsete cu nchisoare de la 6
luni la 3 ani.
(2) Dac fapta prevzut la alin. (1) este svrit din culp, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau
cu amend de la 20.000 lei la 60.000 lei.
(3) Efectuarea verificrilor tehnice la instalaiile/ echipamentele prevzute n anexa nr. 3 pct. 1-9, n vederea
autorizrii de funcionare, de ctre persoane ce nu sunt angajate n cadrul ISCIR, se sancioneaz cu amend
penal de la 30.000 lei la 100.000 lei.
Art. 24. - Constituie circumstane agravante comiterea uneia din faptele identificate la art. 21-23, dac
instalaiile/echipamentele sunt puse n funciune sau sunt meninute n funciune pentru a fi utilizate de ctre
persoane care execut activiti de utilitate public.
Art. 25. - (1) Urmtoarele fapte constituie contravenii i se sancioneaz dup cum urmeaz:
a) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. c) i e), art. 10 lit. a),
b) i e), art. 12 lit. b), d), e) i f), art. 14 lit. c) i e), art. 16 i ale art. 19 alin. (2), cu amend de la 2.000 lei la
15.000 lei;
b) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. b) i f), art. 10 lit. c),
d), f) i g), art. 12 lit. a), c) i g) i ale art. 14 lit. a), b), d) i f), cu amend de la 15.000 lei la 25.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 6 lit. a) i d) i ale art. 11, cu amend de la 25.000 lei la 35.000 lei;
d) nerespectarea prevederilor art. 15, cu amend de la 30.000 lei la 40.000 lei.
(2) Constituie sanciune contravenional complementar suspendarea pe o perioad de pn la 6 luni sau
retragerea, dup caz, a avizului, autorizaiei eliberate de ISCIR.
(3) Inspectorul de specialitate ISCIR poate fixa prin procesverbal i un termen limit pentru remedierea aspectelor
sesizate n urma controlului.
56
Art. 26. - (1) Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de ctre inspectorii de specialitate din
cadrul ISCIR.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau n termen de cel mult 48 de ore de la data ncheierii procesului-verbal
de constatare a contraveniei jumtate din minimul amenzii aplicabile; inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR
fac meniune despre aceast posibilitate n procesul-verbal de constatare a contraveniei.
(3) mpotriva procesului-verbal de constatare a contraveniei se poate face contestaie n termen de 15 zile de la
data nmnrii sau comunicrii procesului-verbal de constatare a contraveniei.
(4) Contestaia se adreseaz inspectorului-ef al inspeciei teritoriale de care aparine inspectorul constatator.
Art. 27. - Dispoziiile art. 25 i 26 referitoare la contravenii se completeaz cu prevederile Ordonanei
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea
nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare.
CAPITOLUL VII
Dispoziii finale
Art. 28. - (1) Anexele nr. 1-3 fac parte integrant din prezenta lege.
(2) Anexele se modific i/sau se completeaz prin hotrre a Guvernului.
Art. 29. - Prezenta lege intr n vigoare la 90 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I.
Art. 30. - Pe data intrrii n vigoare a prezentei legi, Decretul Consiliului de Stat nr.587/1973 privind funcionarea
n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de
combustibil, publicat n Buletinul Oficial nr. 168 din 27 octombrie 1973, cu modificrile i completrile
ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare prezentei legi se abrog.
Aceast lege a fost adoptat de Parlamentul Romniei, cu respectarea prevederilor art. 75 i ale art. 76 alin. (1)
din Constituia Romniei, republicat.
PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR
BOGDAN OLTEANU
PREEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VCROIU
Bucureti, 21 martie 2008.
Nr. 64.
ANEXA Nr. 1
Instalaii i echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaiilor i echipamentelor de frnare, basculare i semnalizare, montate pe
autovehicule
57
ANEXA Nr. 2
Instalaii sub presiune i instalaii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil i componente
ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru ap cald sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat pe plan nclinat, poduri
rulante i alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de nclzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arztoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaiile, echipamentele i aparatele prevzute la pct. 1 i 3-6
8. Aparatur i instalaii de automatizare aferente instalaiilor i echipamentelor prevzute la pct. 1-7
9. Instalaii i echipamente destinate, montate i utilizate n cadrul parcurilor de distracii
ANEXA Nr. 3
Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare, precum i
componente ale acestora
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
NOT:
Materialele folosite la construirea, montarea, utilizarea, repararea i verificarea instalaiilor i aparatelor se supun
regimului de verificare tehnic i sunt:
a) produse din metale feroase, neferoase i materiale nemetalice - table, evi, tuburi, profiluri, forjate, turnate,
semifabricate pentru organe de asamblare;
b) materiale pentru sudur - electrozi, srme, fluxuri, materiale pentru brazare.
L64 Modificata cu H.G. nr. 1.407/2008 publicat n MOF nr. 771 din 17/11/2008.
HOTRRE Nr. 1340 din 27 decembrie 2001
58
privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat
EMITENT:
GUVERNUL ROMNIEI
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 37 din 21 ianuarie 2002
n temeiul prevederilor art. 107 din Constituia Romniei i ale art. 42 din Legea nr. 90/2001 privind
organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i a ministerelor,
Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.
ART. 1
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, denumit
n continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridic n subordinea Ministerului Industriei i
Resurselor, avnd ca principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei utilizatorilor i
sigurana n funcionare pentru instalaiile, aparatele, componentele, dispozitivele de siguran i mijloacele de
control, prevzute n anexa nr. 1.
(2) Sediul ISCIR este n municipiul Bucureti, Str. Fluviului nr. 16, sectorul 1.
(3) Patrimoniul este constituit din patrimoniul ISCIR i patrimoniul inspeciilor teritoriale din structura sa,
uniti fr personalitate juridic prevzute n anexa nr. 2.
ART. 2
Pentru realizarea obiectului su de activitate ISCIR are urmtoarele competene:
a) asigur n numele statului controlul respectrii prevederilor legale din domeniul su de activitate, prin
supraveghere tehnic, control i verificri n funcionare, precum i prin supravegherea pieei pentru instalaiile i
aparatele prevzute n anexa nr. 1;
b) elaboreaz prescripii tehnice n aplicarea reglementrilor din domeniul su de activitate, cu respectarea
prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitii produselor;
c) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguran, materialelor i a mijloacelor de
control din domeniul su de activitate;
d) expertizeaz i evalueaz cauzele i efectele privind accidentele i avariile din domeniul su de activitate;
e) constat nerespectarea dispoziiilor legale n domeniul su de activitate i aplic sanciuni contravenionale,
dup caz.
ART. 3
(1) n realizarea obiectului su de activitate ISCIR are urmtoarele atribuii principale:
a) elaboreaz strategii i programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaboreaz, actualizeaz i public prescripii tehnice privind proiectarea, omologarea, construirea, montarea,
repararea, ntreinerea, exploatarea, transportul, depozitarea, manipularea i verificarea instalaiilor, aparatelor,
componentelor, dispozitivelor de siguran, materialelor i mijloacelor de control, precum i prescripii tehnice
privind examinarea i autorizarea sudorilor, a personalului care execut examinri nedistructive i a personalului
de exploatare pentru instalaiile prevzute n anexa nr. 1. Prescripiile tehnice se public n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I;
c) autorizeaz, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice, capabilitatea agenilor economici care
proiecteaz, construiesc sau monteaz instalaii, aparate, componente sau dispozitive de siguran din domeniul
su de activitate;
d) autorizeaz, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice, capabilitatea agenilor economici care
repar, controleaz prin mijloace distructive i nedistructive, ntrein sau verific instalaii, aparate, componente
sau dispozitive de siguran din domeniul su de activitate;
e) autorizeaz, n conformitate cu prescripiile tehnice, laboratoarele i standurile unde se execut ncercri n
vederea omologrii instalaiilor i aparatelor, inclusiv a dispozitivelor de siguran din domeniul su de activitate;
f) autorizeaz punerea n funciune i funcionarea instalaiilor i aparatelor din domeniul su de activitate, n
conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice;
g) autorizeaz sudorii, personalul care execut examinri nedistructive, precum i personalul de exploatare fochiti, laborani chimia apei, macaragii, liftieri i alte categorii de personal stabilite prin prescripiile tehnice;
h) evalueaz conformitatea instalaiilor, aparatelor, componentelor, materialelor, dispozitivelor de siguran i a
mijloacelor de control aferente acestora, precum i a procedurilor de sudur, n conformitate cu cerinele
prescripiilor tehnice sau, dup caz, cu cerinele reglementrilor tehnice prevzute n Legea nr. 608/2001, pentru
domeniul su de activitate;
59
i) verific respectarea prevederilor legale privind lucrrile de construcii i montaj pentru dotri tehnologice
industriale n domeniul su de activitate;
j) efectueaz verificri tehnice, periodice i inopinate pentru instalaiile i aparatele aflate n funciune, n
conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice, i interzice funcionarea acestora atunci cnd constat c nu sunt
ndeplinite prevederile acestor prescripii;
k) realizeaz supravegherea tehnic pentru activitile, personalul, instalaiile, aparatele, dispozitivele de
siguran, materialele i mijloacele de control pe care le-a autorizat i decide, dup caz, meninerea sau retragerea
autorizrilor acordate;
l) realizeaz supravegherea pieei n domeniul su de activitate;
m) cerceteaz avariile i accidentele la instalaii i aparate supuse controlului ISCIR, evalueaz i expertizeaz
cauzele, modul n care s-au produs i efectele rezultate i dispune msurile ce se impun privind sigurana n
funcionare a acestora, dup caz;
n) organizeaz i particip la cursuri pentru autorizare, specializare i formare profesional n domeniul su de
activitate;
o) deruleaz programe i campanii de informare n domeniul su de activitate, n scopul creterii siguranei n
funcionare a instalaiilor, aparatelor, componentelor, dispozitivelor de siguran, materialelor i a mijloacelor de
control;
p) particip la elaborarea de standarde naionale n domeniul su de activitate;
q) elaboreaz i supune aprobrii ministrului industriei i resurselor proiectul listei cuprinznd tarifele pentru
lucrrile din competena ISCIR;
r) editeaz i public periodic Buletinul de informare tehnic (BIT) i alte materiale specifice domeniului, n
scopul realizrii siguranei n funcionare i al prevenirii accidentelor i avariilor;
s) colaboreaz cu instituii similare i cu organisme din alte ri, stabilete i ncheie cu acestea, n condiiile
legii, convenii i protocoale de recunoatere reciproc, reprezint interesele Romniei n organizaii i instituii
internaionale, n domeniul su de activitate, n calitate de membru observator sau de membru cu drepturi depline;
t) coordoneaz i deruleaz programe la nivel naional cu finanare intern i/sau internaional.
(2) ISCIR ndeplinete orice alte atribuii stabilite potrivit legii pentru domeniul su de activitate.
ART. 4
(1) Structura organizatoric a ISCIR este prevzut n anexa nr. 3.
(2) n cadrul ISCIR se organizeaz 3 uniti cu activiti distincte, dup cum urmeaz:
a) ISCIR-INSPECT care cuprinde departamentul "Supraveghere tehnic i verificare n funcionare" i
departamentul "Prescripii tehnice", avnd n subordine inspecii teritoriale;
b) ISCIR-CERT care cuprinde departamentele pentru evaluarea conformitii i certificarea produselor i
sistemelor de management al calitii;
c) ISCIR-SP care cuprinde departamentul "Supraveghere pia", avnd n subordine inspecii teritoriale.
(3) Salarizarea personalului ISCIR se realizeaz potrivit reglementrilor n vigoare aplicate instituiilor publice
finanate integral din venituri extrabugetare.
ART. 5
(1) ISCIR este condus de un inspector de stat ef, numit prin ordin al ministrului industriei i resurselor.
(2) Inspectorul de stat ef reprezint ISCIR n raporturile cu ministerele, cu celelalte organisme de specialitate
ale administraiei publice centrale i locale, precum i cu persoane juridice din ar i din strintate.
(3) n exercitarea atribuiilor sale inspectorul de stat ef emite ordine. Ordinele de interes general se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
(4) Inspectorul de stat ef numete prin ordin inspectorul de stat ef adjunct, directorii, inspectorii efi de
departamente i inspectorii efi ai inspeciilor teritoriale.
(5) Inspectorul de stat ef poate da mputerniciri de reprezentare i delegare de competen i altor persoane din
cadrul ISCIR.
(6) n cadrul structurii ISCIR, prin ordin al inspectorului de stat ef, se pot organiza servicii, birouri,
laboratoare, compartimente i subuniti necesare realizrii obiectului su de activitate.
ART. 6
Funcionarea i atribuiile inspeciilor i unitilor din structura ISCIR se stabilesc prin Regulamentul de
organizare i funcionare a ISCIR, care se aprob prin ordin al inspectorului de stat ef.
ART. 7
(1) n vederea ndeplinirii atribuiilor sale ISCIR colaboreaz cu ministerele i cu celelalte organe de
specialitate ale administraiei publice centrale i locale.
60
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoane fizice sau juridice care proiecteaz,
construiesc, monteaz, repar, ntrein, dein, exploateaz i comercializeaz instalaii, aparate, componente,
dispozitive de siguran, materiale i mijloace de control, prevzute n anexa nr. 1.
(3) ISCIR are dreptul de acces n spaiile de proiectare, producie, ncercri, verificare final i depozitare a
aparatelor i instalaiilor, precum i n locurile n care acestea sunt utilizate.
(4) Pentru realizarea expertizelor privind avariile i accidentele din domeniul su de activitate ISCIR asigur
personalul de specialitate necesar i suport toate cheltuielile cu deplasarea, cazarea i diurna acestora. n cazul n
care este necesar efectuarea de analize sau expertize n laboratoare ori n alte instituii similare, cheltuielile se
suport de persoana fizic sau juridic care solicit analiza, expertiza sau punctul de vedere al ISCIR.
ART. 8
ISCIR are obligaia de a nainta ctre Ministerul Industriei i Resurselor rapoarte trimestriale i informri
periodice, dup caz, privind activitatea proprie.
ART. 9
(1) Finanarea activitii ISCIR se asigur integral din venituri extrabugetare, potrivit legii. Veniturile se
realizeaz din tarife percepute pentru activitatea de supraveghere tehnic, verificare n funcionare i control,
precum i din orice alte activiti cu caracter specific prestate de ISCIR.
(2) Tarifele se propun de ctre ISCIR i se aprob prin ordin al ministrului industriei i resurselor.
ART. 10
(1) ISCIR ntocmete anual bugetul de venituri i cheltuieli care se aprob de ministrul industriei i resurselor,
n condiiile legii.
(2) Activitatea de supraveghere a pieei este finanat din veniturile ISCIR - INSPECT. Fondurile necesare
pentru susinerea acestei activiti se prevd special, la nceput de an, n bugetul de venituri i cheltuieli al ISCIR,
ele urmnd s fie folosite separat i numai n acest scop.
(3) Disponibilitile bneti aflate n conturile ISCIR la finele anului se reporteaz i se utilizeaz de aceasta n
anul urmtor.
ART. 11
Pentru activitile specifice ISCIR dispune de un parc auto propriu conform normativului prevzut n anexa nr.
4.
ART. 12
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integrant din prezenta hotrre.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NSTASE
Contrasemneaz:
p. Ministrul industriei i resurselor,
Mihai Berinde,
secretar de stat
Ministrul muncii i solidaritii sociale,
Marian Srbu
Ministrul finanelor publice,
Mihai Nicolae Tnsescu
ANEXA 1
DOMENII SUPUSE REGLEMENTRILOR ISCIR
A. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i aparate consumatoare de combustibil clasice, supuse regimului
de verificare tehnic
1. Cazane de abur, de ap cald sau fierbinte i similare
2. Recipiente care lucreaz sub presiune
3. Conducte pentru fluide sub presiune
4. Macarale, mecanisme de ridicat, ascensoare, instalaii de transport pe cablu, instalaii de ridicat pe plan
nclinat
5. Sobe sau alte aparate de nclzit, n uz neindustrial, alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
61
6. Aparate de gtit i pentru nclzirea apei i similare, n uz neindustrial sau colectiv, alimente cu combustibil
solid, lichid sau gazos
7. Arztoare pentru combustibil solid, lichid sau gazos
8. Dispozitivele de siguran pentru instalaiile i aparatele prevzute la pct. 1 - 7 inclusiv
9. Aparatur i instalaii de automatizare aferente echipamentelor i instalaiilor prevzute la pct. 1 - 8 inclusiv.
B. Instalaii sub presiune, instalaii de ridicat i componente din cadrul obiectivelor i instalaiilor nucleare,
supuse regimului de verificare tehnic
1. Generatoare de abur, ap cald sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Recipiente care lucreaz sub presiune
3. Conducte de abur i ap, precum i pentru alte lichide, vapori i gaze tehnice uscate sau umede
4. Pompe
5. Armturi
6. Suporturile elementelor sub presiune
7. Macarale, poduri rulante i mecanisme de ridicat
8. Ascensoare
9. Dispozitivele de siguran pentru instalaiile prevzute la pct. 1, 2, 3, 7 i 8.
C. Materiale folosite la construirea, montarea, exploatarea, repararea i verificarea instalaiilor i aparatelor,
precum i mijloace de control, supuse regimului special de verificare tehnic
1. Produse din metale feroase, neferoase i materiale nemetalice - table, evi, tuburi, profiluri, forjate, turnate,
semifabricate pentru organe de asamblare
2. Materiale pentru sudur - electrozi, srme, fluxuri, materiale pentru brazare
3. Radiofilme pentru radiografie industrial
4. Lichide penetrante - degresani, penetrani, emulgatori, developani
5. Pulberi magnetice pentru examinri nedistructive
6. Materiale folosite pentru tratarea agenilor termici - mase schimbtoare de ioni, ageni de alcalinizare i
similare
7. Mijloace de control manuale, semiautomate sau automate pentru examinri, msurtori i ncercri
nedistructive prin radiografie, ultrasunete, lichide penetrante, pulberi magnetice, cureni turbionari, emisie
acustic, precum i accesoriile necesare executrii lucrrilor respective
8. Detectoare pentru examinrile de etaneitate, precum i accesoriile acestora
ANEXA 2
INSPECII TERITORIALE ALE ISCIR
________________________________________________________________
Nr.
crt. Denumirea inspeciei teritoriale Raza de activitate
________________________________________________________________
1. IT ISCIR Bacu
- Judeul Bacu
IT ISCIR SP Bacu
- Judeul Neam
2. IT ISCIR Braov
- Judeul Braov
IT ISCIR SP Braov
- Judeul Covasna
3. IT ISCIR Bucureti
- Municipiul Bucureti
IT ISCIR SP Bucureti
- Judeul Ilfov
- Judeul Giurgiu
- Judeul Ialomia
- Judeul Teleorman
- Judeul Clrai
4. IT ISCIR Cluj-Napoca
- Judeul Cluj
IT ISCIR SP Cluj-Napoca
- Judeul Maramure
- Judeul Bistria
- Judeul Slaj
5. IT ISCIR Constana
- Judeul Constana
IT ISCIR SP Constana
- Judeul Tulcea
62
- Judeul Dolj
- Judeul Gorj
- Judeul Mehedini
- Judeul Olt
7. IT ISCIR Galai
- Judeul Galai
IT ISCIR SP Galai
- Judeul Brila
- Judeul Vrancea
8. IT ISCIR Iai
- Judeul Iai
IT ISCIR SP Iai
- Judeul Vaslui
9. IT ISCIR Oradea
- Judeul Bihor
IT ISCIR SP Oradea
- Judeul Satu Mare
10. IT ISCIR Piteti
- Judeul Arge
IT ISCIR SP Piteti
- Judeul Vlcea
11. IT ISCIR Ploieti
- Judeul Prahova
IT ISCIR SP Ploieti
- Judeul Buzu
- Judeul Dmbovia
12. IT ISCIR Sibiu
- Judeul Sibiu
IT ISCIR SP Sibiu
- Judeul Alba
- Judeul Hunedoara
13. IT ISCIR Suceava
- Judeul Suceava
IT ISCIR SP Suceava
- Judeul Botoani
14. IT ISCIR Trgu Mure
- Judeul Mure
IT ISCIR SP Trgu Mure
- Judeul Harghita
15. IT ISCIR Timioara
- Judeul Timi
IT ISCIR SP Timioara
- Judeul Arad
- Judeul Cara-Severin
________________________________________________________________
6. IT ISCIR Craiova
IT ISCIR SP Craiova
=================================================================================
=========================================================================
HOTRRE Nr. 920 din 12 august 2009
pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i funcionarea
Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat
EMITENT:
GUVERNUL ROMNIEI
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 610 din 7 septembrie 2009
n temeiul art. 108 din Constituia Romniei, republicat,
Guvernul Romniei adopt prezenta hotrre.
ART. I
Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificrile i completrile ulterioare, se modific i se completeaz dup
cum urmeaz:
1. La articolul 1, alineatele (1) i (3) se modific i vor avea urmtorul cuprins:
"ART. 1
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, denumit
n continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraiei publice centrale cu personalitate juridic, a crui
activitate principal este asigurarea, n numele statului, a msurilor de funcionare n condiii de siguran a
instalaiilor i echipamentelor prevzute n anexele nr. 2 i 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcionarea n condiii
de siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil, cu
modificrile i completrile ulterioare, denumite n continuare instalaii i echipamente."
..........................................................................
"(3) Patrimoniul ISCIR, la data de 31 decembrie 2008, este de 73.444.713 lei."
63
64
t) editeaz i public materiale specifice domeniului, n scopul realizrii siguranei n funcionare i al prevenirii
accidentelor i avariilor;
u) colaboreaz cu instituii similare i cu organisme din alte ri, stabilete i poate ncheia cu acestea, n
condiiile legii, convenii i protocoale de recunoatere reciproc, reprezint interesele Romniei n organizaii i
instituii internaionale, n domeniul su de activitate, n calitate de membru observator sau de membru cu drepturi
depline;
v) realizeaz activiti de cercetare-dezvoltare n domeniul su de activitate;
w) coordoneaz i deruleaz programe cu finanare intern i/sau internaional.
(2) ISCIR ndeplinete orice alte atribuii stabilite n responsabilitatea sa potrivit legislaiei n vigoare."
4. Articolul 4 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"ART. 4
(1) n cadrul ISCIR funcioneaz 15 inspecii teritoriale fr personalitate juridic, prevzute n anexa nr. 2.
(2) Structura organizatoric a ISCIR este prevzut n anexa nr. 3.
(3) Personalul din cadrul ISCIR este personal contractual.
(4) Salarizarea personalului din cadrul ISCIR se realizeaz potrivit reglementrilor n vigoare aplicabile
instituiilor publice finanate integral din venituri proprii.
(5) Stabilirea salariului de baz i a celorlalte drepturi salariale ale conductorului ISCIR se fac, potrivit legii, la
numirea acestuia n funcie."
5. La articolul 5, alineatele (1) i (2) se modific i vor avea urmtorul cuprins:
"ART. 5
(1) ISCIR este condus de un inspector de stat ef, numit n condiiile legii.
(2) Inspectorul de stat ef reprezint ISCIR n raporturile cu ministerele, cu celelalte organisme de specialitate
ale administraiei publice centrale i locale, cu persoanele juridice i fizice din ar i din strintate."
6. Articolul 6 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"ART. 6
(1) Modul de funcionare i atribuiile inspeciilor teritoriale i ale celorlalte structuri din cadrul ISCIR se
stabilesc prin Regulamentul de organizare i funcionare al ISCIR.
(2) Regulamentul de organizare i funcionare al ISCIR i statul de funcii se aprob prin ordin al inspectorului
de stat ef."
7. La articolul 7, alineatele (2) i (4) se modific i vor avea urmtorul cuprins:
"(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoanele fizice sau juridice care proiecteaz,
construiesc, monteaz, instaleaz, pun n funciune, realizeaz supravegherea i verificarea tehnic, execut
revizii, repar, ntrein, dein, exploateaz, efectueaz verificri tehnice n utilizare pentru determinarea duratei
remanente de via i de la cele ce pun la dispoziie pe pia instalaii/echipamente, cu respectarea prevederilor
reglementrilor tehnice ce transpun directive europene.
..........................................................................
(4) Pentru realizarea expertizelor privind avariile i accidentele din domeniul su de activitate, ISCIR
ntocmete i actualizeaz lista experilor ISCIR, pe care o public pe site-ul ISCIR; n cazul n care este necesar
efectuarea de analize i/sau ncercri n laboratoare, cheltuielile n legtur cu acestea se suport de persoana
fizic sau juridic care solicit analizele i/sau ncercrile respective."
8. Articolul 9 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"ART. 9
Finanarea activitii ISCIR se asigur integral din venituri proprii, potrivit legii. Veniturile se realizeaz din
tarife percepute pentru activitatea de supraveghere tehnic, verificare n funcionare i control, precum i din orice
alte activiti cu caracter specific, prestate de ISCIR n condiiile legii."
9. La articolul 10, alineatul (2) se modific i va avea urmtorul cuprins:
"(2) Fondurile necesare pentru susinerea activitii de supraveghere a pieei se prevd distinct n bugetul de
venituri i cheltuieli al ISCIR, urmnd s fie folosite numai n acest scop."
10. Articolul 12 se modific i va avea urmtorul cuprins:
"ART. 12
Anexele nr. 1, 1^1, 1^2, 2, 3 i 4 fac parte integrant din prezenta hotrre."
11. n tot cuprinsul hotrrii, denumirea "Ministerul Economiei i Comerului" se nlocuiete cu denumirea
"Ministerul Economiei", iar sintagma "ministrul industriei i resurselor" se nlocuiete cu sintagma "ministrul
economiei".
12. Anexa nr. 1 se modific i se nlocuiete cu anexa nr. 1 la prezenta hotrre.
13. Dup anexa nr. 1 se introduc dou noi anexe, anexele nr. 1^1 i 1^2, avnd cuprinsul prevzut n anexele nr.
2 i 3 la prezenta hotrre.
65
14. Anexele nr. 3 i 4 se modific i se nlocuiesc cu anexa nr. 4 i, respectiv, cu anexa nr. 5 la prezenta
hotrre.
ART. II
Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i cu cele aduse prin
prezenta hotrre, se va republica, dndu-se textelor o nou numerotare.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaz:
Ministrul economiei,
Adriean Videanu
Ministrul muncii,
familiei i proteciei sociale,
Marian Srbu
Ministrul finanelor publice,
Gheorghe Pogea
Bucureti, 12 august 2009.
Nr. 920.
ANEXA 1
(Anexa nr. 1 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001)
Instalaii/echipamente pentru care se autorizeaz funcionarea
______________________________________________________________________________
|Nr. | Tip de instalaii/ |
Instalaii/echipamente i parametri
|
|crt.| echipamente
|
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 1.| Cazane pentru abur,| - Cazane de abur i cazane de ap fierbinte avnd |
| | pentru ap cald | PS x V > 60 (bar x litru)
|
| | sau pentru ap | - Cazane de ap cald i de abur de joas presiune |
| | fierbinte
| cu P > 400 kW
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 2.| Echipamente sub | - Conducte metalice pentru fluide tehnologice
|
| | presiune mai mare | - Conducte pentru abur i ap fierbinte
|
| | de 0,5 bar
| - Instalaii de distribuie gaz petrolier lichefiat|
| |
| - GPL - la autovehicule i la consumatori casnici |
| |
| i/sau industriali
|
| |
| - Cisterne i containere metalice pentru gaze
|
| |
| comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, |
| |
| cu excepia celor reglementate potrivit
|
| |
| prevederilor Hotrrii Guvernului nr. 941/2003 |
| |
| privind stabilirea condiiilor de introducere pe |
| |
| pia i utilizare repetat a echipamentelor sub |
| |
| presiune transportabile, cu modificrile i
|
| |
| completrile ulterioare
|
| |
| - Recipiente pentru gaze, cu excepia celor de |
| |
| categoria I, stabilit conform prevederilor
|
| |
| Hotrrii Guvernului nr. 584/2004 privind
|
| |
| stabilirea condiiilor de introducere pe pia a |
| |
| echipamentelor sub presiune, cu modificrile i |
66
| |
|completrile ulterioare
|
| |
| - Recipiente pentru lichide, cu excepia celor de |
| |
| categoria I, stabilit conform prevederilor
|
| |
| Hotrrii Guvernului nr. 584/2004, cu modificrile |
| |
| i completrile ulterioare
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 3.| Macarale,
| - Macarale cu S_n > 1 t, cu excepia celor cu |
| | ascensoare,
| acionare manual
|
| | elevatoare,
| - Stivuitoare autopropulsate i translatoare
|
| | instalaii de
| stivuitoare, cu excepia celor cu acionare manual|
| | transport pe cablu,| - Platforme ridictoare nedeplasabile/deplasabile |
| | instalaii de
| pentru persoane i/sau materiale, cu S_n > 1 t, cu |
| | ridicat pe plan | excepia platformelor ridictoare pentru persoane |
| | nclinat, poduri | cu dizabiliti
|
| | rulante i alte | - Elevatoare pentru vehicule, cu excepia celor |
| | mecanisme de
| acionate manual
|
| | ridicat
| - Mecanisme de ridicat avnd S_n > 1 t, cu excepia|
| |
| celor cu acionare manual
|
| |
| - Maini de ridicat la care, constructiv, exist |
| |
| posibilitatea montrii mai multor tipuri de
|
| |
| elemente purttoare de sarcin i care pot lucra n|
| |
| regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, |
| |
| platform ridictoare i altele asemenea
|
| |
| - Ascensoare, cu excepia celor avnd S_n < 100 kg,|
| |
| destinate transportului de materiale
|
| |
| - Instalaii de transport pe plan nclinat pentru |
| |
| persoane/materiale, scri i trotuare rulante
|
| |
| - Instalaii de transport pe cablu pentru
|
| |
| persoane/materiale
|
| |
| - Mecanisme i instalaii de ridicat pentru teatre,|
| |
| cu excepia celor acionate manual
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 4.| Instalaii i
| - Echipamente pentru agrement, cu excepia
|
| | echipamente
| echipamentelor pentru spaii de joac
|
| | destinate, montate |
|
| | i utilizate n |
|
| | cadrul parcurilor |
|
| | de distracii
|
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 5.| Sisteme tehnologice| Sisteme tehnologice sub presiune de securitate |
| | din cadrul
| nuclear cu p_min = 1,03 bari
|
| | instalaiilor
|
|
| | nucleare
|
|
|____|____________________|____________________________________________________|
ANEXA 2
(Anexa nr. 1^1 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001)
Lista ocupaiilor pentru care ISCIR autorizeaz persoane fizice*)
______________________________________________________________________________
|Nr. |Cod de |
Denumirea ocupaiei
|
|crt.|clasificare|
|
| |ocupaii |
|
| |n Romnia |
|
| | (COR) |
|
|____|___________|_____________________________________________________________|
67
68
*) Lista ocupaiilor pentru care ISCIR autorizeaz persoane fizice se modific, dac este cazul, prin ordin al
ministrului economiei, care se public n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
ANEXA 3
(Anexa nr. 1^2 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001)
Instalaii/echipamente pentru care se emite aviz obligatoriu de instalare
______________________________________________________________________________
|Nr. | Tip de instalaii/ |
Instalaii/echipamente i parametri
|
|crt.| echipamente
|
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 1.| Cazane pentru abur | Cazane de abur i cazane de ap fierbinte avnd |
| | i ap fierbinte | PS x V > 60 (bar x litru)
|
|____|____________________|____________________________________________________|
| 2.| Echipamente sub | Instalaii de distribuie gaz petrolier lichefiat |
| | presiune mai mare | - GPL
|
| | de 0,5 bar
|
|
|____|____________________|____________________________________________________|
ANEXA 4*1)
(Anexa nr. 3 la Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001)
*1) Anexa nr. 4 este reprodus n facsimil.
Numr maxim de posturi: 548
Structura organizatoric a ISCIR
======================================================================
Anexa nr.2 la OME nr.2154/2009 .
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 11 bis/8.I.2010
MINISTERUL ECONOMIEI
Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat
- ISCIR PRESCRIPIE TEHNIC
PT CR 8-2009
AUTORIZAREA PERSONALULUI DE DESERVIRE A INSTALAIILOR/ECHIPAMENTELOR I
ACCEPTAREA PERSONALULUI
AUXILIAR DE DESERVIRE
Ediia 1
Indicativ: PT CR 8-2009
69
CUPRINS
Pag.
CAPITOLUL I
Generaliti
Seciunea 1
Scop
Seciunea a 2-a
Domeniu de aplicare
Seciunea a 3-a
Referine normative
Seciunea a 4-a
CAPITOLUL II
Seciunea 1
Prevederi generale
Seciunea a 2-a
10
Seciunea a 3-a
11
Seciunea a 4-a
12
Seciunea a 5-a
Eliberarea autorizaiei
13
CAPITOLUL
III
14
Seciunea 1
14
Seciunea a 2-a
27
Seciunea a 3-a
Seciunea a 4-a
29
35
Seciunea a 5-a
36
Seciunea a 6-a
39
Seciunea a 7-a
44
Seciunea a 8-a
46
Seciunea a 9-a
48
CAPITOLUL
IV
51
Seciunea 1
Prevederi generale
51
Seciunea a 2-a
51
Seciunea a 3-a
CAPITOLUL V
52
54
Seciunea 1
Prevederi generale
54
Seciunea a 2-a
54
70
Seciunea a 3-a
55
Seciunea a 4-a
Instruirea manevranilor
56
CAPITOLUL
Tarife
57
VI
CAPITOLUL
Dispoziii finale
57
VII
Anexa 1
59
Anexa 2
60
Anexa 3
61
Anexa 4
Model de autorizaie
62
Anexa 5
63
Anexa 6
instalaiilor de ridicat
64
Anexa 7
65
Anexa 8
66
Anexa 9
Model de adeverin
67
CAPITOLUL I
GENERALITI
SECIUNEA 1
Scop
Art. 1 (1) Prezenta prescripie tehnic stabilete cerinele i condiiile aplicabile n vederea autorizrii
personalului de deservire i a acceptrii personalul auxiliar de deservire n scopul asigurrii condiiilor de
exploatare n siguran a instalaiilor/echipamentelor.
(2) Prevederile prezentei prescripii tehnice se aplic doar n msura n care nu exist alte dispoziii specifice (cu
acelai obiectiv) n legislaia comunitar de armonizare.
SECIUNEA a 2-a
Domeniu de aplicare
71
Macaragiu
Stivuitorist
Liftier
Mecanic-trolist
10
11
SECIUNEA a 3-a
Referine normative
72
b) Hotrrea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat, cu modificrile i completrile ulterioare;
c) Hotrrea Guvernului nr. 920/2009 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 1.340/2001
privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat,
f) Hotrrea Guvernului nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesional a adulilor, cu modificrile i completrile
ulterioare;
g) Ordinul comun al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei i al ministrului educaiei, cercetrii i
tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesional,
cu modificrile i completrile ulterioare;
h) Ordinul comun al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei i al ministrului educaiei, cercetrii i
tineretului nr. 501/5.253/2003 pentru aprobarea Metodologiei certificrii formrii profesionale a adulilor, cu
modificrile i completrile ulterioare;
i) Ordinul comun al ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei i al ministrului educaiei cercetrii i
tineretului nr. 35/3.112/2004 privind aprobarea Nomenclatorului calificrilor pentru care se pot organiza programe
finalizate cu certificate de calificare, cu modificrile i completrile ulterioare;
j) Ordinul Inspectorului de Stat ef al ISCIR nr. 147/2006 privind obligativitatea instituiilor publice i unitilor
de interes public de a numi personal tehnic responsabil pentru supravegherea instalaiilor din domeniul ISCIR, cu
modificrile i completrile ulterioare;
k) Ordinul Inspectorului de Stat ef al ISCIR nr. 382/2009 privind metodologia de autorizare a operatorilor
responsabili cu supravegherea tehnic a instalailor;
l) Legea nr. 200/2004 privind recunoaterea diplomelor i calificrilor profesionale pentru profesiile
reglementate din Romnia, cu modificrile i completrile ulterioare;
m) Ordinul ministrului muncii, solidaritii sociale i familiei nr. 701/2003 pentru desemnarea instituiei care s
recunoasc automat documentele care dovedesc calificarea dobndit n strintate, n afara sistemului de
nvmnt, de ceteni romni sau ceteni ai statelor membre ale Uniunii Europene i ai statelor aparinnd
Spaiului Economic European;
n) Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii i
libertatea de a furniza servicii n Romnia.
SECIUNEA a 4-a
Termeni, definiii i abrevieri
73
Art. 4 (1) n sensul prezentei prescripii tehnice, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele semnificaii:
a) autoritate competent - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de control ori de
reglementare n ceea ce privete activitile de servicii, n special autoritile administrative, precum i ordinele
profesionale i asociaiile profesionale sau alte organisme profesionale care, n exercitarea competenei de
autoreglementare, creeaz cadrul legal pentru accesul la activitile de servicii ori exercitarea acestora;
b) autorizare - activitate de evaluare i atestare, efectuat de ctre ISCIR, a competenei i capabilitii unei
persoane fizice sau juridice de a desfura o activitate specific;
c) avizare - procedur de evaluare a personelor juridice de a presta activiti de formare profesional n domeniul
reglementat de prezenta prescripie tehnic;
d) calificare, respectiv recalificare - activitate de pregtire profesional care conduce la dobndirea unui
ansamblu de competene profesionale care permit unei persoane s desfoare activiti specifice uneia sau mai
multor ocupaii;
e) cerin - orice obligaie, interdicie, condiie sau limitare impus prestatorilor ori beneficiarilor de servicii,
care este prevzut n actele cu caracter normativ sau administrativ ale autoritilor competente ori care rezult din
jurispruden, practici administrative, norme ale ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaiilor
profesionale ori ale altor organizaii profesionale, adoptate n exercitarea competenei lor de autoreglementare;
clauzele contractelor colective de munc negociate de partenerii sociali nu sunt, n sine, considerate cerine;
f) deintor - persoan fizic sau juridic ce deine cu orice titlu o/un instalaie/ echipament.n exploatare;
g) examinare - proces care are loc la finalizarea unui program de formare profesional pentru evaluarea
cunotinelor i abilitilor tehnice n vederea autorizrii;
i) formator atestat ISCIR - persoan fizic atestat de ctre ISCIR ce ndeplinete prevederile legale n vigoare;
j) furnizor de formare profesional - persoan juridic autorizat pentru a organiza programe de formare
profesional a adulilor, conform prevederilor legislaiei n vigoare i nscris n Registrul Naional al Furnizorilor
Autorizai;
74
n) prescripie tehnic - norm tehnic elaborat de ISCIR i aprobat prin ordin al ministrului economiei,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, care conine, pentru domenii clar definite, condiii i cerine
tehnice referitoare la instalaii/echipamente i la activiti specifice domeniului de activitate, prevzute n Legea
64/2008, ce se realizeaz n legtur cu acestea, n vederea introducerii pe pia, punerii n funciune i utilizrii
instalaiilor/echipamentelor respective n condiii de siguran n funcionare;
p) punere n funciune - aciune care are loc n momentul primei utilizri a unei/unui instalaii/echipament;
q) registru - orice eviden sau baz de date administrat de o autoritate competent, n format electronic ori pe
hrtie, cuprinznd informaii cu privire la prestatorii de servicii autorizai ntr-un domeniu specific;
s) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaiului Economic European;
t) utilizator - persoan fizic sau juridic care are n folosin o/un instalaie/ echipament.
(2) n coninutul prezentei prescripii tehnice sunt folosite urmtoarele abrevieri:
Art. 5 (1) Personalul nominalizat la art. 2, tabelul 1 este examinat n vederea autorizrii de ctre ISCIR dup
absolvirea unui program de formare profesional.
(2) Programele de formare profesional n vederea autorizrii personalului se organizeaz de furnizori de formare
profesional avizai i autorizai.
(3) Avizarea furnizorilor de formare profesional se face de ctre ISCIR. n acest scop furnizorul de formare
profesional depune la ISCIR, urmtoarele:
c) programa analitic;
d) suportul de curs specific pentru fiecare categorie de personal de deservire prevzut la art. 2, tabelul 1.
75
(4) ISCIR analizeaz documentele prevzute la alin. (3) i, n cazul n care acestea corespund prevederilor
prezentei prescripii tehnice, elibereaz adresa de avizare conform modelului din anexa 1.
(5) Avizarea este valabil pe o perioad de 4 ani.
(6) Autorizarea furnizorilor de formare profesional se face conform prevederilor legislaiei n vigoare.
Art. 6 (1) Persoanele care sunt ceteni ai statelor membre, dein o autorizaie eliberat de autoritatea competent
dintr-un stat membru i care doresc s se autorizeze pentru a deservi o/un instalaie/echipament din domeniul
ISCIR, se prezint la examenul n vederea autorizrii de ctre ISCIR.
(2) Examenul const dintr-o prob teoretic ce are ca scop evaluarea cunotinelor privind aplicarea legislaiei
naionale i a prescripiilor tehnice aplicabile, necesare pentru deservirea instalaiei/echipamentului.
(3) n vederea autorizrii solicitantul depune la ISCIR urmtoarele documente:
a) cerere din care s rezulte tipul i parametrii maximi ai echipamentului pentru care solicit autorizarea;
b) copia actului de identitate/paaport;
c) fia de aptitudini de medicina muncii cu meniunea Apt pentru prestarea ocupaiei de .................. sau
documentul echivalent eliberat de o entitate competent din statul membru (spitale, clinici) ;
d) copia autorizaiei eliberat de autoritatea competent din statul membru.
(4) Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare, ISCIR elibereaz autorizaia, conform prevederilor de la
art. 19.
Art. 7 Persoanele care doresc s se autorizeze pentru a deservi o/un instalaie/echipament din domeniul ISCIR i
care nu sunt ceteni ai statelor membre trebuie s urmeze un program de formare profesional conform
prevederilor de la art. 5.
SECIUNEA a 2-a
Organizarea programelor de formare profesional
Art. 8 (1) Pentru organizarea unui program de formare profesional furnizorul de formare profesional depune la
ISCIR, cu 15 zile nainte de nceperea programului, urmtoarele:
a) adresa de anunare a organizrii unui program de formare profesional, n care trebuie s se precizeze
denumirea i tipul programului, numrul cursanilor, perioada de organizare i locul de desfurare a programului;
76
NOTE: 1) Pentru cursurile de calificare macaragiu grupa E (mainist pod rulant) se accept formatori atestai
pentru modulul macaragiu.
(2) Se admite suplimentarea listei cursanilor numai n intervalul rmas pn la nceperea programului, cu
obligaia informrii ISCIR n legtur cu modificrile intervenite.
(3) ISCIR poate efectua verificri privind modul de desfurare a programului de formare profesional.
(4) Furnizorul de formare profesional care nu anun organizarea unui program de formare profesional n
termenul prevzut la art. 8, nu poate nscrie participanii la examenul n vederea autorizrii de ctre ISCIR.
SECIUNEA a 3-a
Organizarea examenului n vederea autorizrii
Art. 10
(1) Se admit la examenul n vederea autorizrii persoanele care ndeplinesc urmtoarele condiii:
Art. 11
organizatorul examenului documentele menionate la art. 14, lit. c), pct. 1)-3) i suplimentar, copia certificatului
de absolvire/calificare.
Art. 12
Absolvenii cursurilor universitare tehnice de lung sau de scurt durat trebuie s depun la
organizatorul examenului documentele menionate la art. 14, lit. c), pct. 1)-3) i suplimentar, urmtoarele
documente:
Art. 13
Persoanele care sunt ceteni ai statelor membre trebuie s depun la organizatorul examenului
documentele menionate la art. 14, lit. c), pct. 1)-3) i suplimentar, documentul care atest recunoaterea
diplomei/calificrii profesionale eliberat de autoritatea naional competent.
77
Art. 14
ISCIR datele referitoare la organizarea examenului cu cel puin 15 zile nainte de data desfurrii acestuia, dup
cum urmeaz:
2)
fia de aptitudini de medicina muncii cu meniunea Apt pentru prestarea ocupaiei de ...................;
3)
4)
Art. 15
Art. 16
78
SECIUNEA a 5-a
Eliberarea autorizaiei
Art. 17
(1) Pe baza rezultatelor din procesul-verbal ncheiat conform prevederilor art. 16 alin. (4), ISCIR
elibereaz candidailor care au promovat examenul o autorizaie tip, conform modelului din anexa 4, nsoit de
talonul pentru vize anuale, conform modelului din anexa 5.
(2) Valabilitatea autorizaiei se confirm anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de ctre operatorul
RSVTI al deintorului/utilizatorului.
(3) Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
(4) LIpsa vizei anuale la zi pe talonul care nsoete autorizaia atrage suspendarea dreptului de exercitare a
activitii pentru care a fost autorizat.
Art. 18
(1) n cazul pierderii/deteriorrii autorizaiei i/sau a talonului pentru vize anuale, pentru eliberarea
SECIUNEA a 7-a
Condiii privind formarea profesional a stivuitoritilor
Art. 44 (1) Persoana fizic autorizat de ctre ISCIR pentru a deservi stivuitoare (cu excepia
celor cu acionare manual) conform prevederilor prescripiei tehnice R 1, este denumit n
continuare stivuitorist.
(2) Se admit la examenul de autorizare ca stivuitorist persoanele fizice care au urmat un curs
de perfecionare/specializare, conform programei analitice prezentate la art. 45.
Art. 45
Numrul orelor de
Tema
predare
Practic
Teorie
Clasificarea stivuitoarelor:
- tipuri de stivuitoare
- antrenarea stivuitoarelor: echipamentul de for electric
sau
hidraulic
MONITORUL OFICIAL AL ROMNIEI, PARTEA I, Nr. 11 bis/8.I.2010
75
PT CR 8-2009
Numrul
orelor de
Tema
predare
Teorie Practic
Obligaiile stivuitoristului
10
16
- supape de siguran
- ntreruptor de securitate
- tampoane, opritori
- piese de reazem, curitoare de in
- contacte i sigurane electrice
Dispozitive de frnare:
- tipuri existente, descriere, rol, mod de funcionare, reglare
i verificare
Cabluri i lanuri:
- materiale, construcie, mod de fixare, uzur permis, ntreinere
eviden a supravegherii
ntreinerea, revizia, reparaia i verificarea tehnic:
- ntreinerea, revizia i repararea stivuitorului
- verificarea tehnic, autorizarea funcionrii, ncercri statice
i dinamice, verificri periodice la scaden
7
6
PT CR 82009
Recapitulaie:
I
Partea teoretic
56 ore.
Partea practic
Verificarea nsuirii
cunotinelor:
44 ore.
I
I
2 ore/candidat.
CAPITOLUL IV
PRELUNGIREA VALABILITII AUTORIZAIILOR ELIBERATE PERSONALULUI DE
DESERVIRE
Prevederi generale
Art.51 Personalul de deservire autorizat prevzut la art. 2, tabelul 1, trebuie instruit periodic i examinat n
vederea prelungirii valabilitii autorizaiei.
SECIUNEA a 2-a
Instruirea i examinarea anual n perioada de valabilitate a talonului
Art.52 (1) n perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit i examinat anual, pentru
verificarea cunotinelor profesionale.
(2) Instruirile se desfoar sub ndrumarea operatorului RSVTI care are obligaia de a ntocmi procesul-verbal de
instruire.
81
Art.53 (1) Examinarea se efectueaz de ctre o comisie intern a deintorului/utlizatorului din care face parte n
mod obligatoriu i operatorul RSVTI.
(2) Examinarea const dintr-o prob teoretic i o prob practic. Pentru a fi declarat "admis" persoana examinat
trebuie s promoveze att proba teoretic ct i proba practic.
(3) Rezultatele examinrii se consemneaz de ctre operatorul RSVTI ntr-un proces-verbal, conform modelului
din anexa 6.
Art.54Confirmarea valabilitii autorizaiei se face prin semnarea i aplicarea tampilei proprii de ctre operatorul
RSVTI, n rubrica "viz anual" din talonul care nsoete autorizaia.
SECIUNEA a 3-a
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului
Art.55La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaiei eliberate pn la intrarea n vigoare a prezentei
prescripii tehnice, pentru obinerea unui nou talon n vederea prelungirii valabilitii autorizaiei, personalul de
deservire trebuie s urmeze un stagiu de instruire.
Art.56 (1) Stagiul de instruire se organizeaz de persoane juridice avizate.
(2) Avizarea persoanelor juridice se face de ctre ISCIR. n acest scop persoana juridic depune la ISCIR,
urmtoarele:
c) programa analitic;
d) suportul de curs specific pentru fiecare categorie de personal de deservire prevzut la art. 2, tabelul 1.
(3) ISCIR analizeaz documentele prevzute la alin. (2) i n cazul n care acestea corespund prevederilor
prezentei prescripii tehnice, elibereaz adresa de avizare conform modelului din anexa 1.
(4) Avizarea este valabil pe o perioad de 4 ani.
(5) Persoana juridic avizat poate s organizeze stagii de instruire cu condiia respectrii urmtoarelor condiii:
orelor de
predare
82
2
Numrul
Partea teoretic
orelor de
predare
Avarii i accidente
Art.59 Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator urmtoarele documente:
a) adresa de anunare a organizrii unui stagiu de instruire, n care trebuie s se precizeze denumirea i tipul
programului, numrul cursanilor, perioada de organizare i locul de desfurare a programului;
83
CAPITOLUL V
INSTRUIREA I EXAMINAREA N VEDEREA ACCEPTRII PERSONALULUI AUXILIAR DE
DESERVIRE
SECIUNEA 1
Prevederi generale
Art.65 (1) Personalul prevzut la art. 2, tabelul 2, este acceptat de ctre deintor/utilizator numai dup obinerea
adeverinei eliberate conform modelului din anexa 9.
(2) Adeverina se obine n urma instruirii anuale organizate conform prevederilor art. 66.
SECIUNEA a 2-a
Organizarea instruirilor, examinarea i eliberarea adeverinei
Art.66 (1) Personalul auxiliar de deservire a instalaiilor de ridicat (legtori de sarcin la macarale i manevrani)
este instruit anual de ctre operatorul RSVTI al deintorului/utilizatorului instalaiei/echipamentului.
(2) Instruirile anuale se desfoar pe baza programelor analitice prezentate la art. 72, respectiv art. 74, n funcie
de tipul instalaiei deservite.
Art.67 (1) Instruirea anual se finalizeaz cu susinerea unui examen pentru verificarea cunotinelor profesionale
i a deprinderilor practice.
(2) Pentru a putea participa la examinarea n urma instruirii anuale, candidaii trebuie s prezinte fia de aptitudini
de medicina muncii cu meniunea Apt pentru prestarea ocupaiei de .............
(3) Rezultatele examinrii sunt consemnate ntr-un proces-verbal de examinare periodic ntocmit de ctre
operatorul RSVTI, conform modelului din anexa 6.
Art.68 (1) Pe baza datelor din procesul-verbal de examinare periodic, participanilor declarai admii le sunt
eliberate adeverine, conform modelului din anexa 9.
(2) Adeverina este valabil timp de 1 (un) an, numai pentru deservirea instalaiilor pentru care personalul a fost
instruit.
(3) Evidena adeverinelor eliberate este inut de operatorul RSVTI.
84
Art.69 (1) Personalul care nu se prezint la examinrile anuale sau care obine rezultate necorespunztoare, nu
poate deservi instalaia.
(2) Personalul care a ntrerupt practicarea efectiv a activitii mai mult de 12 luni, poate relua activitatea numai
cu condiia respectrii prevederilor de la art. 66-68.
Art.70 Personalul de deservire instruit conform prevederilor prezentei prescripii tehnice, este obligat s poarte
adeverina permanent la locul de munc.
SECIUNEA a 3-a
Instruirea legtorilor de sarcin la macarale
Art.71 Legarea i fixarea sarcinilor la macarale se face numai de ctre personal de deservire instruit n acest scop,
denumit n continuare legtor de sarcin.
Art.72 Programa analitic de instruire anual a legtorilor de sarcin este urmtoarea:
Numrul orelor de
predare
Tema
Teori
Practic
2
Numrul orelor de
predare
Tema
Teori
Practic
Codul de semnalizare
Recapitulaie:
I
Partea teoretic
Partea practic
10 ore.
6 ore.
1 or/candidat.
SECIUNEA a 4-a
Instruirea manevranilor
85
Art.73 (1) Manevrarea instalaiilor de ridicat cu acionare manual indiferent de sarcin, a mecanismelor de
ridicat, platformelor ridictoare i elevatoarelor pentru vehicule se face de ctre personal de deservire instruit n
acest scop, denumit n continuare manevrant.
(2) Personalul de deservire care manevreaz instalaii de ridicat, la care constructiv exist posibilitatea montrii
mai multor tipuri de elemente purttoare de sarcin ca de exemplu crlig, furci, platform, i care pot lucra n
regim permanent/nepermanent de:
a) macarale sau stivuitoare, trebuie autorizat ca macaragiu respectiv stivuitorist n condiiile prezentei prescripii
tehnice;
Practic
Componente de securitate
Responsabilitile manevranilor
Avarii i accidente
Recapitulaie:
I
Partea teoretic
10 ore.
Partea practic
II Verificarea nsuirii cunotinelor
6 ore.
1 or/candidat.
CAPITOLUL VI
TARIFE
86
Art.75 Pentru activitile efectuate n conformitate cu prevederile prezentei prescripii tehnice, se aplic tarifele
stabilite de lista de tarife ISCIR care reglementeaz acest lucru.
CAPITOLUL VII
DISPOZIII FINALE
Art.76 (1) Autorizaiile eliberate de ISCIR pot fi suspendate sau retrase, n condiiile legii, mpreun cu talonul
pentru vize anuale.
(2) Personalul de deservire a instalaiilor/echipamentelor a crui autorizaie a fost suspendat poate intra n posesia
acesteia, dup expirarea termenului de suspendare, la cerere, n urma susinerii i promovrii examenului de
autorizare, n condiiile prevzute de prezenta prescripie tehnic.
(3) Personalul de deservire a instalaiilor/echipamentelor a crui autorizaie a fost retras, se poate prezenta la
reautorizare dup finalizarea unui stagiu de instruire periodic, urmat de susinerea i promovarea examenului de
autorizare, n condiiile prevzute de prezenta prescripie tehnic.
Art.77 Documentele care se depun la ISCIR trebuie redactate/traduse n limba romn de ctre un traductor
autorizat.
Art.78 (1) Personalul de deservire a instalaiilor/echipamentelor care deine autorizaii cu o vechime mai mare de
4 ani, are obligaia obinerii talonului pentru vize anuale care nsoete autorizaia n condiiile prevzute la
capitolul IV, seciunea a 3-a, n maxim 3 ani de la aprobarea prezentei prescripii tehnice.
(2) Personalul de deservire a instalaiilor/echipamentelor care deine autorizaii cu o vechime de cel mult 4 ani, are
obligaia obinerii talonului pentru vize anuale care nsoete autorizaia n condiiile prevzute la capitolul IV,
seciunea a 3-a, n maxim 4 ani de la aprobarea prezentei prescripii tehnice.
(3) Pentru personalul de deservire a instalaiilor/echipamentelor prevzut la alin. (1) i (2) prelungirea valabilitii
autorizaiei n intervalele de timp precizate se efectueaz prin semnarea i aplicarea tampilei proprii de ctre
operatorul RSVTI, n rubrica "vize anuale" din autorizaia deinut.
Art.79 Termenele de soluionare a cererilor depuse la ISCIR sunt cele stabilite conform prevederilor legale n
vigoare.
Art.80 Anexele 1-9 fac parte integrant din prezenta prescripie tehnic.
ANEXA 1
Adres avizare furnizor de formare profesional/persoan juridic
Nr. nregistrare ......../.
Antetul ISCIR
Ctre,
..................................................................
Adres ...................................................................
CUI .........................................................................
Tel./Fax......................................................
87
n atenia ...........................................................
Avnd n vedere cererea dumneavoastr nr................./.... nregistrat la ISCIR cu nr
.................../................ privind solicitarea de avizare a programei i suportului de curs pentru programul
.......................................... pentru ocupaia/calificarea ...................................... cod COR/cod Nomenclator Calificri
...................... v comunicm avizul nostru favorabil/.
Programa de pregtire i suportul de curs respect/nu respect prevederile prescripiei tehnice ................... i ale
legislaiei n vigoare privind formarea profesional a adulilor.
Prezentul aviz este valabil 4 ani, conform legislaiei n vigoare.
INSPECTOR DE STAT EF,
(Numele i prenumele, semntura i tampila)
ANEXA 2
Model de adeverin de practic
ANTET
ADEVERIN DE PRACTIC
Nrdin
Prin prezenta se adeverete c domnul(doamna) .., avnd codul
numeric personal..........., angajat() la
..2)................................, a efectuat practica la
............................................. 3) ...., tip.4) , sub supravegherea
domnului(doamnei) .....5) de la ............pn la
.... totaliznd ore.
n acest timp, domnul(doamna) . i-a nsuit deprinderile practice i se poate
prezenta la examenul de autorizare/extindere a autorizaiei de...................................
Valabil 12 luni de la data emiterii.
DIRECTOR
(MANAGER),
OPERATOR RESPONSABIL
CU SUPRAVEGHEREA I
VERIFICAREA TEHNIC
A INSTALAIILOR,
88
SUPRAVEGHETOR
DE PRACTIC,
(Numele i prenumele,
tampila)
(Numele i prenumele,)
semntura i tampila)
semntura)
_______________________
1)
Denumirea deintorului/utilizatorului.
2)
3)
4)
5)
89
ANEXA 6
Model de proces-verbal de examinare periodic a personalului de deservire a instalaiilor de ridicat
ANTET DEINTOR/UTILIZATOR
.........
PROCES-VERBAL nr.din ..
cu rezultatele obinute la examinarea periodic ca.............................. a urmtorilor candidai
Rezultatul
Nr.
Numele i
crt.
prenumele
CNP
Numrul autorizaiei/
Tip
adeverinei/carnetului
instalaie
Clas
Grup
Obs.
examinrii
Admis (A)
Respins (R)
DIRECTOR
(MANAGER),
OPERATOR RESPONSABIL
MEMBRII COMISIEI,
CU SUPRAVEGHEREA I
VERIFICAREA TEHNIC
A INSTALAIILOR,
(Numele i prenumele,
(Numele i prenumele,)
semntura i tampila)
semntura i tampila)
(Numele i prenumele
semntura)
ANEXA 7
Model de adeverin de instruire teoretic
ANTET
ADEVERIN
Nr..din..
Prin prezenta se adeverete c domnul(doamna)...................
nscut/nscut la data de n localitatea ... sector/jude
.BI/CI..CNP................avnd ca studii de
baz....................................a urmat stagiu de instruire
periodic/instruirea intern pentru ocupaia., adic un numr de ore pregtire
teoretic.
Stagiul de instruire periodic/instruirea intern a fost organizat() n perioada..
Prezenta adeverin s-a eliberat pentru susinerea examenului de autorizare/extindere a autorizaiei
de...................................
DIRECTOR
(MANAGER),
OPERATOR RESPONSABIL
CU SUPRAVEGHEREA I
VERIFICAREA TEHNIC
A INSTALAIILOR,
(Numele i prenumele,
semntura i tampila)
(Numele i prenumele,
semntura i tampila)
ANEXA 8
Nr. crt.
Numele i
prenumele
CNP
Numrul
autorizaiei
Talon nr.
Tip instalaie
Clas
Grup
(serie,
hologram)
92
OBS