Curs Stivuitorist

TIMISOARA
SUPORT DE CURS
PENTRU STIVUITORISTI
2011
S.C.KDG CONSULT S.R.L.
CUPRINS
1. INTRODUCERE pag. 4
2. CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, PARTI COMPONENETE, TIPURI

DE STIVUITOARE, ANTRENAREA STIVUITOARELOR - ECHIPAMENTUL
DE FORTA ELECTRICA SAU HIDRAULICA
2.1. Clasificare stivuitoarelor, parti componenete pag. 5
2.2. Tipuri de stivuitoare, antrenarea - echipamente de forta
electrica sau hidraulica pag. 14
3. COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

3.1. Generalitati pag. 29
3.2. Componente de securitate - limitatoare de sfarsit de cursa,
limitatoare de sarcina, limitatoare de viteza, paracazatoare,
supape de reglare a vitezei, supape de blocare, supape de
siguranta, intrerupator de securitate, tampoane opritori,
piese de reazam, curatitoare de sina, contacte si sigurante
electrice pag. 30
4. DISPOZITIVE DE FRNARE
4.1. Tipuri existente, descrierea, rolul si functionarea
dispozitivelor de franare pag. 38
4.2. Reglarea si verificarea franelor pag. 40
5. CABLURI SI LANTURI
5.1. Cabluri
5.1.1. Tipuri de cabluri, materiale, constructie, modul de fixare pag. 41
5.1.2. Verificarea in utilizare, intretinerea si uzura permisa a
cablurilor pag. 45
5.2. Lanturi
5.2.1. Tipuri de lanturi, materiale, constructie, modul de fixare pag. 47
5.2.2. Verificarea in utlizare, intretinerea si uzura permisa a
lanturilor pag. 48
6. DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR pag. 49
7. OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI
7.1. Responsabilitatile inainte de inceperea lucrului pag. 53
7.2. Responsabilitati in timpul lucrului pag. 53
7.3. Responsabilitati dupa terminarea lucrului pag. 54
S.C.KDG CONSULT S.R.L. 2

8. MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR

8.1. Manevre permise si interzise, cauzele deranjamentelor pag. 54
8.2. Organizarea exploatarii, cartea stivuitorului, registrul de
evidenta a supravegherii pag. 63
9. INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA

9.1. Intretinerea, revizia si repararea stivuitorului pag. 65
9.2. Autorizarea/admiterea functionarii, verificarea tehnica,
incercari statice si dinamice, verificari periodice la scadenta,
verificari tehnice in utilizare pag. 72
10. AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

10.1. Cauzele avariilor si accidentelor pag. 79
10.2. Masuri pentru evitarea si prevenirea avariilor si
accidentelor pag. 82
11. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARIE / ACCIDENT

11.1. Principii generale de organizare a actiunilor de prim
ajutor la locul accidentului pag. 91
11.2. Primul ajutor la locul accidentului pag. 97
12. LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

12.1. Prescriptiil tehnice ISCIR, acte normative pag. 101
12.2. Modul de prelungire a valabilitatii autorizatiei de
stivuitorist conform PT CR 8 2009 pag. 105
12.3. Extrase din cadrul legislativ in domeniu, cu incidenta
In activitatea stivuitoristului ( L 64/2008, HG 1340/2001
Ordinul MEC 1610/2007) pag. 108
BIBLIOGRAFIE

1. INTRODUCERE
Acest curs are ca scop instruirea si autorizarea persoanelor care urmeaza

sa deserveasca stivuitoare.
Conform prescriptiilor tehnice ISCIR PT CR 8 2009, stivuitoristul este
persoana fizica autorizata de catre ISCIR pentru a deservi stivuitoare ( cu
exceptia celor cu actionare manuala ), conform prevederilor prescriptiei tehnice
ISCIR PT R1-2010.
Pentru a fi admis la examenul de autorizare ca stivuitorist, persoana
fizica trebuie sa urmeze un curs de perfectionare/specializare, conform
programei analitice prezentate in PT CR 8 2009.
Instruirea se va desfasura pe parcusul a 56 ore de teorie si 44 ore de
practica, conform graficului de desfasurare al acestui curs de
perfectionare/specializare anexat prezentului support de curs. Temele cuprinse
in programa de pregatire pot fi structurate pe trei mari capitole:
cunostinte despre stivuitoare ( tipuri de stivuitoare, tipuri de
actionari, echipamente de forta, componenete de securitate,
dispozitive de franare, dispozitive de prindere si manevrare a
sarcinilor);
cunostinte specifice meseriei (obligatiile personalului de deservire,
manevrarea si exploatarea stivuitoarelor, intretinerea, revizia,
repararea, verificarea tehnica, cauzele avariilor si accidentelor si
masuri de prevenire a acestora, masuri de prim ajutor in caz de
avarie/accident);
Cunostinte generale si specifice privind legislatia in vigoare,
legislatia protectiei muncii, legislatia ISCIR, prescriptii tehnice.
Participarea la acest curs ofera cursantilor posibilitatea sa isi insuseasca
cunostintele teoretice si practice necesare manevrararii stivuitoarelor, in
conditiile cunoasterii tuturor datelor tehnice de functionare si securitate, de
revizie, reparatie si verificare, a responsabilitatilor inainte in timpul si dupa
manevrare, cunoasterii posibilelor avarii si accidente si dezvoltarii capacitatilor
de prevenire si interventie in aceste cazuri, precum si a legislatiei specifice cu
privire la securitatea muncii si PSI.
Autorizarea din partea ISCIR este obligatorie pentru personalul de
deservire a stivuitoarelor. Autorizatia se elibereaza individual persoanelor care,
prin promovarea examenelor de autorizare, care fac dovada indeplinirii
conditiilor privind capabilitatea teoretica si practica de a exercita activitatea de
deservire a stivuitoarelor.
Autorizatia ISCIR este un act (document) legal care confirma competenta
profesionala, insusirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice
adecvate necesare manevrarii stivuitoarelor in conditii de securitate si care
dovedeste acceptul (permisiunea) ISCIR ca posesorul este capabil sa presteze
activitatile de manevrare a stivuitoarelor. Prescriptia tehnica care stabileste
cerintele si conditiile aplicabile in vederea autorizarii personalului de deservire si

a acceptarii personalului auxiliar de deservire in scopul asigurarii conditiilor de

exploatare in siguranta a instalatiilor si echipamentelor este PT CR 8-2009.
Ocupatia de stivuitorist se refera la totalitatea competentelor tehnice si
organizatorice care permit exploatarea in conditii de securitate a stivuitoarelor.
Manevrarea stivuitoarelor este o activitate complexa care implica cunostinte si
abilitati deosebite, in functie de tipul stivuitorului, categoria si tipul marfurilor
transportate, calitatea si eficienta transportului. Este foarte important sa se
cunoasca si sa se aplice prescriptiile tehnice ISCIR precum si normele de
protectia muncii si PSI specifice.
Prescriptiile tehnice ISCIR la care se face referire in acest curs.

- PT R1-2010 Masini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat,
stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare pentru persoane cu
dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini de ridicat de tip special).
Acesta prescriptie tehnica stabileste conditiile si cerintele tehnice pentru
montarea, punerea in functiune, autorizarea functionarii, supravegherea si
verificarea tehnica in utilizare pentru investigatii si examinari cu caracter tehnic,
intretinerea, revizia si repararea masinilor de ridicat.
Prevederile acestei prescriptii tehnice se aplica masinilor de ridicat,
componentelor de securitate destinate acestora si dispozitivelor de prindere
pentru ridicarea sarcinii.
- PT R3 2010 - Verificarea in utilizare a elementelor de transmitere a
miscarii, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere si a elementelor de
tractiune a sarcinii utilizate la instalatii de ridicat: cabluri, crlige, lanturi, benzi
textile, funii si altele asemenea.
Acesta prescriptie tehnica stabileste conditiile si cerintele tehnice minime
obligatorii pe care trebuie sa le satisfaca elementele de transmitere a miscarii,
elementele/dispozitivele de legare/prindere si elementele de tractiune a sarcinii
utilizate la instalatii de ridicat pentru a fi permisa utilizarea acestora.
Prevederile acestei prescriptii tehnice se aplica elementelor de transmitere
a miscarii, elementelor/dispozitivelor de legare/prindere si elementelor de
tractiune a sarcinii, pentru instalatiile de ridicat mentionate in prescriptie.
- PT CR8 - 2009 Autorizarea personalului de deservire a instalatiilor
echipamentelor si acceptarea personalului auxiliar de deservire.
2. CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, PARTI COMPONENETE, TIPURI

DE STIVUITOARE, ANTRENAREA - ECHIPAMENTUL DE FORTA
ELECTRICA SAU HIDRAULICA
2.1. CLASIFICARE, PARTI COMPONENETE
Conform prescriptiei tehnice PT R1 2010, stivuitorul este o masina de ridicat
destinata ridicarii, deplasarii si stivuirii sarcinilor.
CLASIFICARE
a) Dupa inaltimea de lucru:
- carucior elevator, la inaltime mica: carucior autoincarcator dotat
cu un mecanism de ridicare conceput pentru ridicarea sarcinii la o inaltime

suficienta pentru a permite transportarea sarcinii ( transpaletele manuale si

transpalete electrice );
- carucior elevator, la inaltime mare: carucior autoincarcator dotat
cu un mecanism de ridicare conceput pentru a permite stivuirea si depozitarea
in rafturi, sau carucior cu post de conducere ridicabil, echipat cu un sistem
elevator de ridicat (fie ca este autoincarcator sau nu).
Carucioarele elevatoare la inaltime mare ( stivuitoarele ) se impart la

randul lor in trei grupe:
- electrostivuitoare stivuitoare autopropulsate a caror actionare este
electrica, energia electrica necesara functionarii motorului electric al actionarii
principale ( antrenare roata motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este
furnizata de un acumulator reincarcabil;
- motostivuitoare stivuitoare autopropulsate actionate de motor cu
ardere interna;
- translatoare stivuitoare instalatii stivuitoare, cu coloana verticala, care
se deplaseaza in culoarul dintre rafturi, cu actionare electrica.
Motostivuitoarele se impart in functie de motorizare in:

- motostivuitoare pe benzina;
- motostivuitoare cu motoare Diessel ;
- motostivuitoare cu motoare cu GPL ( gaz petrolier lichefiat ).
Translatoarele stivuitoare:
- translatoare stivuitoare cu sine de rulare si alimentare prin fir electric;
-translatoare stivuitoare fara sine cu ghidare laterala pe culoar si
alimentare cu fir capacitiv.
b) Dupa tipul constructiv:

- stivuitoare cu contragreutate;
- stivuitoare cu furci rectractabile;
- stivuitoare cu furci laterale.
c) Dupa locul de comanda:

- stivuitoare cu conducator purtat, pe scaun sau in picioare;
- stivuitoare cu conducator pietonal, cu protap (timona); acest tip
mai purtnd denumirea si de transpalet stivuitor.
d) Dupa directia de deplasare, in raport cu pozitia deserventului fata de

sarcina (furci), stivuitoarele se clasifica in:
- stivuitoare care se deplaseaza cu sarcina in dreapta deserventului;
- stivuitoare care se deplaseaza cu sarcina in fata deserventului.
e) Dupa felul catargelor:

- simplex ( cu catarg intr-o treapta);

- duplex (cu catarg in doua trepte) ;
- triplex (cu catarg in trei trepte).
f) Dupa felul organului de prindere a sarcinii:

- stivuitoare cu furci;
- stivuitoare cu platforma;
- stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brate, crlige, etc.).
PARTI COMPONENETE
Indiferent de tipul stivuitorului, acesta are urmatoarele parti componente
principale :
- sasiu
- tren de rulare
- sursa principala de energie
- catargul ( coloana sau stilpul cetral ) numai la translatoarele stivuitoare
- mecanismul de ridicare
- dispozitive de manevrare a sarcinilor
- componente de securitate
- comenzile stivuitoarelor
Sasiul.
Sasiul este o constructie masiva din metal pe care sunt montate cumponente
ale stivuitorului.
In interiorul sasiului este montata sursa principala de energie de unde se
transmite miscarea la trenul de rulare si mecanismul de ridicare. Pe sasiu in
partea opusa a mecanismului de ridicare se afla o masa de echilibrare
( contragreuate ).
La unele stivuitoare postul de lucru se afla instalat pe sasiu intr-o cabina
inchisa sau deschisa si aici se afla toate comenzile necesare manevrarii utilajului.
Postul de lucru este protejat de structura cabinei impotriva caderii sarcinilor. La
stivuitoarele cu operator pietonal postul de lucru este o consola prinsa de sasiu
cu toate comenzile pe ea, dar conducatorul se deplaseaza pe jos cu miinile pe
acea consola.
Trenul de rulare.
Trenul de rulare este prins de sasiu si cuprinde sistemul de transmisie a miscarii
si rotile de deplasare.
Transmisia se poate efectua :
- mecanic: prin reductor, cuplaje si axe de transmisie direct de la sursa de
energie principala;
- hidraulic: de la sursa de energie primara se actioneaza o pompa
hidraulica care transmite miscarea la motoarele hidraulice montate pe roti.

Rotile:
- roti motrice: la care este transmisa miscarea de la sursa de energie si
care asigura deplasarea stivuitorului;
- roti libere: asigura sprijinul pe sol al stivuitorului, dar nu transmit
miscarea;
- roti directoare: cele care asigura directia de deplasare transmisa de la
postul de comanda prin intermediul mecanismului de directie.
Rotile pot fi cu pneuri, din cauciuc masiv, din poliamide, din materiale speciale
pentru medii de lucru speciale ( alimentare, praf, exploziv, turmatorii )
Trenul de rulare se sprijina pe trei sau patru roti, functie de tipul
stivuitorului si parametrii sai. La translatoarele stivuitoare exista trenuri de
rulare cu roti metalice ghidate pe sine.
Sursa principala de energie.

Este sursa care asigura energia primara pentru toate miscarile pe care la face
stivuitorul. Sursele de energie pot fi :
- baterii de acumulatori electrici;
- priza de curent electric;
- motoare termice cu combustibil lichid ( motorina ) sau gazos ( GPL ).
Bateriile de acumulatori alimenteaza motorul electric de la care se
transmite miscarea la trenul de rulare si la mecanismul de ridicare. Acumulatori
se reincarca de la o priza de curent electric. Aceste actionari se folosesc in spatii
inchise fara posibilitati de exhaustare a aerului sau in spatii in care se
desfasoara si alte activitati umane.
Priza de curent electric se utilizeaza numai la translatoarele stivuitoare,
deoarece exista aceasta posibilitate datorita modului lor de lucru si anume pe
trasee fixe intre rindurile de rafturi. Alimentarea poate fi facuta printr-un cablu
electric sau prin fir capacitiv. Cablul electric se foloseste cind translatorul
lucreaza pe un singur culoar, iar firul capacitiv permite permite utilizarea
aceluiasi translator pe mai multe rinduri.
Motorul termic este dimensionat in functie de sarcina nominala a
stivuitorului. De la motor se transmite miscarea la trenul de rulare prin cele
doua variante amintite mai sus si la mecanismul de ridicare ( transmisie
hidraulica ). Aceste motoare termice se folosesc la stivuitoarele care lucreaza in
spatiul liber sau in spatii mari cu posibilitati de ventilatie foarte buna.
Catargul ( coloana ) translatorului stivuitor.

Catargul este o constructie metalica verticala, sprijinita in partea de jos pe
trenul de rulare si in multe cazuri si la partea superioara. Catargul are inaltimea
rindurilor de rafturi intre care lucreaza. Pe acesta este prinsa cabina si masa de
manipulare a sarcinilor.
Cabina se poate deplasa pe verticala odata cu masa de manipulare a
sarcinilor, pina la nivelul de raft unde se doreste depozitarea sau scoaterea
materialelor. Masa are o miscare de translatie transversala, asigurind
introducerea sau scoaterea sarcinilor din raft.

Mecanismul de ridicare.
Mecanismul de ridicare este o constructie metalica compusa dintr-un montant
fix, pe care culiseaza cel putin unul mobil, pe care se fixeaza placa
portechipament ( caruciorul sau furcile ) si elementul activ de ridicare ( cilindru
hidraulic ).
In functie de numarul montantilor mobili se deosebesc urmatoarele tipuri
de catarge :
- standard ( simplex ) un montant mobil
- duplex doi montanti mobili
- triplex trei montanti mobili
Catargele duplex si triplex, pe linga o inaltime mai mare de ridicare au si
inaltimi libere de incarcare mai mari, care permit stivuirea marfurilor intr-un
container sau vagon.
Placile portechipament permit montarea unor furci, carucioare mobile,
dispozitive pentru manevrarea butoaielor, etc. si sunt prinse solidar cu ultimul
montant mobil. Ridicarea se realizeaza cu un cilindru hidraulic simplu sau
telescopic, care primeste lichid sub presiune de la o pompa hidraulica. Pentru
inaltimi mari de ridicare, actiunea cilindrului hidraulic este combinata cu un
sistem de scripeti cuplati cu lanturi ( lant Galle ).
Catargul este prins de sasiul stivuitorului printr-o articulatie care permite
inclinarea acestuia cu un unghi de 5-8 0 fata de verticala ,spre sasiu asigurind
sarcina in timpul transportului. Inclinarea se realizeaza cu doi cilindrii laterali
numiti cilindrii de basculare.
La traslatoarele stivuitoare, miscarea cabinei si mesei pe verticala este
asigurata fie de un mecanism cu cremaliera, fie de un mecanism cu cablu de
tractiune.
Dispozitive de manevrare a sarcinilor.

Aceste dispozitive au forme , marimi si posibilitati de miscare in functie de
natura sarcinilor care trebuiesc manevrate. Dispozitivele pot fi adaptate pe
placile suport ale mecanismelor de ridicat.
Furcile sunt subansamble din metal in forma literei L , care se folosesc cu
dispozitive de incarcare frontale, laterale , cu translatie laterala ( + 80 mm ) sau
cu translatie frontala. Aceste furci pot avea lungimi diferite in functie de
dimensiunile incarcaturii si sunt calculate sa reziste la sarcina nominala a
stivuitorului.
La proiectarea bratelor de furca trebuie avute in vedere urmatoarele ipoteze:
- sarcina unica uniform repartizata si corect centrata;
- repartizarea sarcinii pe ansamblul bratelor de furca, conform regulilor
staticii.
Platformele port echipament si bratele de furca trebuie concepute si executate
astfel inct:
- sa nu permita desprinderea accidentala a bratelor de furca;
- sa nu permita deplasarea laterala accidentala sau desprinderea laterala a
bratelor de furca.

Echipamentele trebuie astfel concepute si executate astfel inct:

- sa nu permita desprinderea accidentala de pe platforma portechipament;
- sa fie impiedicata deplasarea laterala.
Pentru stivuitoarele de capacitati foarte mari, exista dispozitive de
prindere a containerelor asigurindu-se stocarea lor pe verticala.
Pe furcile stivuitoarelor pot fi montate diverse dispozitive semi automate
pentru transportul si depozitarea materialelor de constructii ( colaci de sarma,
bare si tevi de metal, plase de sirma , containere cu marteriale vrac, etc. ).
Alte dispozitive sunt cele pentru manevrarea butoaielor, asigurind pe
linga prinderea pe circumferinta si o rotire a sarcinii.
Componente de securitate.
Producatorul stivuitoarelor sau al componentelor de securitate are obligatia sa
efectueze o analiza de risc in vederea identificarii acelor riscuri care corespund
produselor sale, fiind obligat sa proiecteze si sa construiasca produsele tinnd
seama de aceasta analiza.
Masurile adoptate trebuie sa asigure eliminarea riscurilor de accidentare la
manipularea acestora pe intreaga durata de viata previzibila, incluzand fazele de
montare si demontare. De asemenea, operatiunile de reglare si intretinere sa se
poata face fara ca personalul de executie sa fie expus riscului de accidentare,
atunci cnd aceste operatii sunt efectuate in conditii prevazute de producator.
Producatorul trebuie sa aplice urmatoarele principii :
- eliminarea sau reducerea riscurilor intr-o masura maxim posibila prin
integrarea elementelor de securitate inca din faza de proiectare;
- adoptarea masurilor de protectie necesare pentru riscurile care nu au
putut fi eliminate;
- informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacitatii
incomplete a masurilor de protectie adoptate.
Aceste cerinte, au impus ca aceste masini de transportat si ridicat sa fie
prevazute cu o serie de componente de securitate, din care cele mai importante
sunt:
- limitatoare de sfarsit de cursa;
- limitatoare de sarcina;
- limitatoare de viteza;
- paracazatoare;
- supape de reglare a vitezei;
- supape de blocare;
- supape de siguranta;
- intrerupator de securitate;
- tampoane opritori;
- piese de reazem, curatitoare de sina;
- contacte si sigurante electrice;
- centura de siguranta
- oglinda retrovizoare
Toate aceste componente de securitate vor fi prezentate in capitolul urmator.

Comenzile stivuitoarelor.
Modul in care acestea sunt concepute, proiectate si realizate, astfel incat sa
corespunda cerintelor personalului care deserveste utilajul, este de importanta
majora.
Atunci cnd miscarea organului de comanda se produce in acelasi sens cu
miscarea dorita pe carucior sau pe accesoriu, organe de comanda se pot numi
directionale ( mers inainte sau mers inapoi).
Alte miscari ale organelor de comanda nu sunt directionale in mod evident
si necesita un studiu aprofundat si/sau incercari pentru determinarea celei mai
naturale reactii umane
La alte organe de comanda nu intervine nici un element care poate fi
numit natural si denumirea acestora trebuie stabilita arbitrar.
Organele de directie trebuie amplasate sau protejate pentru a evita orice
ranire a stivuitoristului in timpul miscarilor de comanda, la trecerile prin fata
obstacolelor, peretilor, coloanelor etc. Daca directia trebuie sa fie actionata cu o
singura mna, pentru o manevrare fara pericol, sunt necesare butoane de
comana. Daca sunt utilizate butoanele, acestea trebuie montate in interiorul
periferiei volanului si trebuie luate masuri pentru ca sa se evite ranirea minilor
stivuitoristului.
Daca in anumite conditi de utilizare, exista riscul producerii socurilor in
sistemul de directie, transmiterea acestora la volan trebuie limitata astfel incat
sa se elimine orice risc de ranire a mnilor sau bratelor stivuitoristului.
Daca se utilizeaza volan de directie cu mner de manipulare rotund,
constructia sa trebuie facuta, inct sa fie redus pericolul provocat de intoarcerea
brusca a volanului dupa un viraj sau mecanismul de directie trebuie conceput
astfel inct sa impiedice orice intoarcere brusca a volanului.
Levierele de comanda trebuie amplasate asfel inct sa fie actionate cu
mana dreapta a stivuitoristului si sa fie separate de organele de conducere.
Acestea trebuie marcate in mod distinct pentru a li se indica functia. Atunci cnd
se utilizeaza simboluri grafice, fiecare simbol trebuie sa fie pozitionat pe/sau
alaturi de levierul de comanda la care se refera ( conform standardelor in
vigoare ). De exemplu pentru stivuitoarele cu catarg sau cu furca retractabila,
primul levier trebuie sa fie utilizat pentru ridicarea si coborrea sarcinii, al
doilea levier trebuie sa serveasca deplasarii catargului sau furcii, al treilea levier
trebuie sa fie utilizat pentru inclinarea catargului, daca aceasta functie este
prevazuta, iar urmatoarele pentru echipamente.
La comanda prin butoane de apasare ( manevre: ridicare, coborre,
inclinare ) acestea trebuie sa revina in pozitie neutra de indata ce inceteaza
actiunea asupra lor. Dispozitivele de franare, dispozitivele de manevrare a
sarcinilor, manevrarea si exploatarea stivuitoarelor, vor fi prezentate detaliat in
capitolele urmatoare.
In fig.1 ( vedere din fata ) si fig.2 ( vedere din spate ) sunt indicate la modul
general principalele parti componenete ale unui stivuitor.

PARTILE COMPONENETE ALE UNUI STIVUITOR

Fig.1 STIVUITOR - vedere din fata
1. Furci
2. Catarg
3. Roti fata
4. Scaun
5. Acoperis protector
6. Cilindrii pentru inclinare

Fig.2 STIVUITOR - vedere din spate
1. Roata din spate

2. Contragreutate
3. Lumini spate
4. Carlig de remorcare
5. Acoperis de protectie
6. Catarg
7. Volan
8. Panoul de control
9. Compartimentul bateriei
10. Panou lateral detasabil
11. Compartiment pentru manusi

2.2. TIPURI DE STIVUITOARE, ANTRENAREA- ECHIPAMENTUL DE FORTA

ELECTRICA SAU HIDRAULICA
MOTOSTIVUITOARE
Actionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie
interna folosind diferite tipuri de combustibil, conform clasificarii de la capitolul
anterior. Acestea sunt concepute pentru a se deplasa pe drumuri uzinale special
amenajate in acest scop ( nivelate, betonate, asfaltate sau pietruite ), precum si
pe drumurile publice ( cu respectarea regulamentului de circulatie ). Acest tip
de actionare asigura o mare autonomie in deplasare, precum si o viteza de
deplasare relativ mare. Stivuitoristul manipuleaza motostivuitorul din cabina de
comanda unde se gasesete un scaun prevazut cu centura de siguranta.
In general motostivuitoarele se executa cu contragreutate sau furci
laterale. Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar
organul de prindere/purtare este constituit din furci. In mod uzual, acestea se
fabrica pentru o sarcina cuprinsa intre 1 5 t.
Din punct de vedere constructiv avem urmatoarele tipuri de
motostivuitoare:
- cu furca frontala si conducator purtat, seznd, ( cele mai uzuale );
- cu furca frontala si conducator purtat in picioare;
- cu furca frontala si conducator pieton; ( timona de directie este echipata
cu prghii de comanda care actioneaza asupra acceleratiei si ambreiajului ).
- cu furca laterala.
Motostivuitorul cu contragreutate.
Aceste motostivuitoare sunt cele mai raspndite, datorita caracteristicilor
tehnice si functionale care permit o manevrare usoara. Sunt utilizate la operatii
de manipulare a sarcinilor ( ridicarea, coborarea, stivuirea sarcinilor paletizate si
nepaletizate ), in hale industriale, depozite, rampe cale ferata, pe santiere de
constructii, in porturi, etc. In caz de nevoie pot circula si pe drumuri care nu
necesita o amenajare speciala.
Parti componenete:
Motorul de actionare ( combustibil: benzina, motorina sau gaz ).
Sasiul motorului, este executat in general din profile laminate sau profile
cheson sudate, avnd rolul de a sustine toate elementele componente ale
motostivuitorului.
Contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un
cadru poligonal, care asigura stabilitatea la rasturnare a motostivuitorului, mai
ales in timpul transportului cu sarcina.
Mecanismul de deplasare, poate fi realizat pe urmatoarele principii:
- principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se
compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-patru trepte de viteza,
- principiul electrostivuitoarelor.
Rotile (libere) sunt amplasate in fata, iar rotile directoare (motoare) sunt
amplasate in spate in dreptul contragreutatii, fapt care determina o mai buna
inscriere in curbe cu raze mai mici, avnd in vedere ca rotirea nu este

impiedicata de mecanismul de ridicare. Directia este realizata hidraulic cu
servomotor, usurnd foarte mult modificarea pozitiei rotilor directoare si in
starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevazut cu
doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de siguranta.
Mecanismul de ridicare, este cu actionare hidraulica si se compune din
catargul care permite si o basculare in fata de cca. 1-3, in vederea asezarii la
preluare a sarcinii si o basculare in spate cu cea. 3-12, pentru a putea asigura
o buna stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului.
Catargul, poate permite si o miscare transversala stinga/dreapta de ctiva
centimetri, poate sa fie netelescopic (un element fix) la motoslivuitoarele
simplex, sau telescopic (unul fix si unul/doua elemente mobile) - la cele duplex
respectiv triplex.
Pe carucior este montat suportul de furci sau traversa, iar caruciorul
executa miscarea de ridicare/coborre; la unele tipuri constructive, traversa de
pe carucior executa si bascularea fata/spate pe catarg, precum si miscarea
transversala stnga/dreapta pe catarg, astfel inct bascularea este facuta cu
flambaj mai mic. Traversa de pe carucior, pe care sunt montate furcile,
culiseaza in miscarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin
intermediul unor lanturi articulate, actionate cu hidromotoare liniare (cilindrii
hidraulici).
Clelalte miscari ( basculare, miscare transversala ), indiferent de varianta
constructiva, sunt actionate prin intermediul unor mecanisme antrenate de
cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea
motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/sustinere, in afara
furcilor care sunt organele de preluare/sustinere uzuale.
Instalatia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica actionata
direct de catre motorul de combustie interna sau de cel electric de actionare
principala (la tipurile mai moderne), fluidul de lucru (uleiul hidraulic) actionnd
prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici
cu ajutorul carora se executa miscarile cinematice de ridicare/coborre,
basculare fata/spate, respectiv miscarea transversala stinga/dreapta. In ventilul
de comanda se monteaza si un ventil de siguranta, care actioneaza in cazul
cresterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise (de exemplu la
depasirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In instalatia hidraulica se
monteaza si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborre a sarcinii, in cazul
spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalatia hidraulica mai
contine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb in bazinul cu fluid de
lucru, care trebuie periodic curatat sau inlocuit.
Instalatia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de
acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalatia electrica
cuprinde urmatoarele elemente principale: motor electric pentru pornirea
motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare
conform reglementarilor pentru circulatia pe drumurile publice, un dispozitiv de
semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), sigurante electrice.

Postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de

comanda inchisa echipata, dupa caz, cu instalatie de incalzire, sau un loc de
comanda, prevazut cu protectie care asigure securitatea stivuitoristului
impotriva caderii sarcinilor de pe furci,de la inaltime. Postul conducere trebuie
sa dispuna de toate organele de comanda necesare manipularii, sa asigure o
usoara manevrare a stivuitorului, o buna vizibilitate pentru conducator si
persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomic.
Organele de comanda trebuie sa fie vizibile, marcate corespunzator, usor

de identificat si dispuse in afara zonelor periculoase, astfel incat sa se poata
garanta o manevra sigura si rapida. La proiectarea lor trebuie avut in vedere ca
sensul de miscare al organului de comanda sa corespunda cu sensul miscarii
organului sau mecanismului comandat, trebuie sa fie protejate astfel inct sa nu
se produca actionarea lor fara intentie.
In continuare vom prezenta parametrii principali ai unui motostivuitor.
Capacitate de ridicare
Centru de greutate (fata de baza furcilor)

Greutate totala
Numar roti fata / spate ( x = roti motoare )
Encartament fata
Encartament spate
Grad de inclinare catarg inapoi/inainte
Inaltime catarg (cnd este cobort)
Inaltime max de ridicare
Ridicare libera
Lungime totala stivuitor
Latime totala stivuitor
Viteza de deplasare cu/fara sarcina
Frna de serviciu hidraulica
Putere motor
Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil)

Acest tip de motostivuitor, este asemanator cu motostivuitoarele cu
contragreutate, cu mentiunea ca catargul este retractabil.
Motostivuitorul cu furci laterale se utilizeaza in special la manipularea
sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate, etc) la care operatia de ridicare
si stivuire se realizeaza cu ajutorul furcilor, iar transportul se face cu sarcina
asezata pe platforma de transport a motostivuitorului.

Parti componenete:
Motorul de actionare ( combustibil: benzina, motorina sau gaz ).
Sasiul motorului, este executat din profile laminate si grinzi cheson sudate
avnd amplasate cabina, motorul de actionare si contragreutatea in partea
stnga dupa directia de mers si platforma de transport a sarcinilor si catargul cu
furci retractabil in partea dreapta.
Mecanismul de deplasare, spre deosebire de motostivuitoarele cu
contragreutate, rotile directoare sunt amplasate in partea din fata ( principiul
mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor ),
Mecanismul de ridicare, este actionat hidraulic si are catargul
(ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul carora sarcinile pot fi ridicate si
stivuite in afara sasiului, iar prin retragerea acestora se pot aseza sarcinile pe
platforma caruciorului de manipulare in vederea transportului;
Instalatia hidraulica, fata de motostivuitoarele cu contragreutate, are in
plus elementele necesare deplasarii pe orizontala a catargelor cu furci pentru a
da posibilitatea de retragere a acestora.
Instalatia electrica, este similara cu cea a motostivuitoarelor cu
contragreutate.
Celelalte parti componenete ale acestui tip de motostivuitor sunt in principiu
asemanatoare cu componenetele motostivuitorului cu contragreutate.
ELECTROSTIVUITOARE
Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a caror actionare este electrica. Sursa
de energie este o baterie de acumulatoare, fapt pentru care nu se poate asigura
o automie mare in functionare, dar prezinta avantajul ca nu creaza noxe si
astfel se pot folosi in spatii inchise (nu este nevoie de masuri suplimentare ca in
cazul motostivuitoarelor gazele de esapament ). Acestea se folosec de regula
pe distante scurte si pe drumuri amenajate (in incintele intreprinderilor si a
depozitelor, gari, aeroporturilor etc.).
Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa
electrostivuitoarele sunt mici, la electrostivuitoarele cu contragreutate in gol,
aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol
aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %.
Electrostivuitoare cu furci frontale

Sunt cele mai raspndite electrostivuitoare datorita constructiei simple si
caracteristicilor tehnice functionale si dimensionale, pretabile manipularii
oricarui tip de paleta.
Aceste stivuitoare se caracterizeaza, din punct de vedere constructiv, prin
aceea ca au catargul, furca si sarcina situate in afara sasiului, deci si a
poligonului de sprijin.
Se creeaza un sistem de prghii articulate in centrul osiei puntii din fata.
Un brat al prghiei ii constituie catargul, furca si sarcina care dau nastere la un
moment de rasturnare fata de osia din fata; al doilea brat: sasiul, puntea
motrice si bateriile de acumulatori dau nastere la un contramoment care ii

echilibreaza pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se

pune o contragreutate. Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor -
incarcatura care trebuie sa corespunda unor norme de siguranta reglementate
pe plan mondial.
Momentul care tinde sa rastoarne stivuitorul este dat de o forta , care se
considera concentrata in centrul de greutate al incarcaturii, aflata la o distanta
pana la calciul furcii denumita cota centrului de greutate.
Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru
capacitate de 0,5-3 t, inaltimea de ridicare foarte larg raspndita la stivuitoarele
de depozit este cea de 3,2-3,3 m intruct asigura suprapunerea a patru palete
cu inaltimea de 1m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu inaltime de ridicare
de 5-6 m si chiar pana la 10 m.
Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmatoarele
ansambluri mai importante:
Sasiul electrostivuitorului, este o constructie sudata, specifica acestui tip
de carucior. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul
de comanda, instalatia electrica, comenzile si contragreutatea.
Cabina de comanda, de unde se face manevrarea electrostivuitorului.
Mecanismul de deplasare, este prevazut cu roti (motoare si libere). Puntea
din fata a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un
motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este
directoare si este astfel conceputa inct sa permita virarea pe o raza cat mai
mica. Antrenarea rotilor motrice este facuta de un motor electric alimentat de
bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Directia este
realizata cu un servomotor, usurnd foarte mult modificarea pozitiei rotilor
directoare si in starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este
prevazut cu doua frne, una de serviciu(de picior-urgenta) si una de siguranta
(de mina-parcare).
Mecanismul de ridicare,poate fi executat in doua variante: simplex - cu
inaltimea constructiva mare si inaltimea de ridicare libera mica, sau duplex -
avnd inaltimea constructiva redusa si inaltimea de ridicare libera mare, aceasta
varianta fiind utilizata in spatii cu inaltime redusa (vagoane de cale ferata,
containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu
doua pistoane plunger coaxiale.
Instalatia electrica, similara la toate autostivuitoarele.
Instalatia hidraulica, este in functie de tipul mecanismului de ridicare si
poate sa fie duplex sau simplex, si contine rezervorul de fluid de lucru, pompa
hidraulica antrenata de regula de catre motorul electric principal,
distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de
siguranta si reglare.
Dispozitivele de siguranta si protectie (vor fi prezentate in capitolul urmator ).
Electrostivuitoare cu furci retractabile

La aceste stivuitoare furca are posibilitatea de a culisa inainte si inapoi
intre lonjeroane.

In timpul deplasarii pe orizontala incarcatura este plasata in interiorul

poligonului de sprijin, ceea ce ii confera o stabilitate marita.
Aceasta constructie este de fapt o combinatie intre stivuitoarele cu furca
frontala si cele cu protap avnd avantajele ambelor tipuri, adica pot fi folosite la
toate tipurile uzuale de palete, avnd greutate proprie, gabaritul si spatiul de
manevra reduse.
Prezinta dezavantajul ca datorita diametrului mic al rotilor au un consum
marit de energie electrica si sunt ceva mai dificile la intretinere.
Sunt carucioare de manipulare stivuitoare destinate manipularii sarcinilor
pe distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de
preferint a betonate) si uscate.
Electrostivuitoarele retractabile se pot executa in functie de tipul
mecanismului de ridicare in: varianta simple ( un cilindru plunger ), varianta
duplex ( un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale ), varianta triplex ( un
cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale).
Datorita inaltimii constructive reduse, variantele duplex si triplex sunt
utilizate in special la stivuirea sarcinilor in vagoane de cale ferata sau in spatii cu
inaltime limitata.
Electrostivuitoarele retractabile se compun din urmatoarele ansambluri
mai importante:
Sasiul electrostivuitorului, este executat in constructie sudata, este de
tipul longeroane departate. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de
deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile si de deplasare a
electrostivuitorului precum si locul de conducere, comenzile, instalatia electrica
si cadrul de contragreutate.
Cabina de comanda ( manevrarea electrostivuitorului )
Mecanismul de deplasare, este prevazut cu roti avnd bandaj din cauciuc
sau din contilan. Variantele de executie pot fi cu roata motoare in spate si roti
libere directoare in fata pe directia de mers, sau cu puntea din fata a
mecanismului de deplasare - motrice si puntea din spate - directoare, astfel
conceputa inct sa permita virarea cu o raza exterioara ct mai mica.
Antrenarea rotilor motrice este facuta de un motor electric alimentat de bateria
de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Directia este
realizata, cu servomotor de regula tot electric, usurnd foarte mult modificarea
pozitiei rotilor(rotii) directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul
de deplasare este prevazut cu doua frne, una de serviciu (de picior-urgenta) si
una de siguranta (de mina-parcare).
Mecanismul de ridicare/inclinare, poate sa fie executat de asemenea in
cele trei variante si are prevazut un mecanism de deplasare pe orizontala a
catargelor cu furci. Catargul poate fi inclinat spre inapoi in scopul plasarii
centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului de sprijin,
asigurandu-se o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor - incarcatura in
timpul deplasarii. Catargul realizeaza si o inclinare inainte, care trebuie utilizata
cu mare atentie la asezarea incarcaturii in stiva, sau degajarea incarcaturii pe
furcile stivuitorului.

Instalatia electrica, poate fi executata in doua variante cu comanda prin

controler sau prin impulsuri.
Instalatia hidraulica, este similara cu cea a electrostivuitoarelor cu
contragreutate.
Dispozitive de protectie si siguranta.
Electrostivuitoarele pentru incarcare/descarcare din mijloacele de

transport
Acest tip de electrostivuitoare au doua inaltimi de ridicare a incarcaturii:
una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in mijloacele de transport, la care catargul nu
atinge inaltimea plafonului acestora si a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuirea in
afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind mai redusa dect a
stivuitoarelor din depozit. Inaltimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite
intrarea acestora pe usa mijloacelor de transport.
Din punct de vedere al pozitiei conducatorului, stivuitoarele cu furca
frontala se construiesc in doua variante: cu conducator purtat (sezand sau in
picioare ) si cu conducator pieton.
Stivuitoarele cu conducator putat in picioare au dimensiuni mai mici dect
cele cu conducatorul seznd. Conducatorul este plasat in picioare pe o
platforma, putndu-se deplasa la stnga si la dreapta pentru a avea o vizibilitate
cat mai buna.
Stivuitoarele cu conducator pieton sunt o imbinare a elementelor
transpaletei electrice si a stivuitorului cu furca.
Acest tip de electrostivuitor prezinta avantajul unui gabarit si al unei
greutati reduse, comparative cu carucioarele cu conducator purtat, dar au
dezavantajul ca conducatorul fiind pieton viteza de translatie este mai redusa.
Electrostivuitoare cu furca in interiorul structurii de sprijin.

Longeroanele prevazute cu roti, sunt iesite in afara constructiei si plasate
sub furcile purtatoare de sarcina. Lonjeroanele pot fi apropiate ( in dreptul
furcilor ) sau departate ( in afara furcilor ). Prin aceasta constructie se
realizeaza o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cadea in interiorul
poligonului de sprijin, nemaifiind in consola fata de poligonul de sprijin, ci numai
fata de furca (nu mai este necesara contragreutatea ).
Aceasta tip de electrostivuitoare au un gabarit mai mic comparativ cu cele
cu furca frontala ( spatiu de manevrare redus ), dar prezinta dezavantajul ca
pot fi folosite uneori, numai daca longeroanele pot intra in spatiul liber de sub
stiva , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip.
TRANSPALETE
Transpaletele ( carucioare lize ) sunt masini de ridicat destinate
transportului pe orizontala. Acestea sunt detinate in general pentru manipularea
marfurilor ambalate, situate in spatii mai mici, unde datorita conditiilor si
dotarilor, nu este posibila mecanizarea descarcarii incarcaturilor mari. In aceste
situatii, folosirea transpaletelor permite realizarea unui grad de mecanizare
destul de ridicat. Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea

paletelor si micilor containere in depozite sau ateliere. Latimea sa mica permite

acesul in culoarele de lucru cele mai inguste si stocarea in spatiile cele mai mici.
Constructia compacta, centrul de greutate palsat jos, confera stivuitorului o
stabilitate exceptionala si o maxima siguranta. El este simplu de manevrat si nu
necesita personal specializat. Greutatea sa redusa ii permite accesul la etaje,
deoarece datorita dimensiunilor sale reduse poate fi transportat in ascensoare.
Dupa tipul actionarii transpaletele se clasifica:
- transpalete electrice, care au o timona pivotanta, asemanatoare cu cea
descrisa la stivuitorul cu furca frontala si conducatorul pieton; se construiesc in
mod curent cu conducator pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu
conducator purtat, seznd sau in picioare;
- transpalete hidraulice, ridicarea sarcinilor se face de catre un dispozitiv

hidraulic ( cilindrii hidraulici ), din punct de vedere constructiv sunt
asemanatoare cu cele manuale;

- traspalete manuale , la care translatia pe orizontala se face manual, iar

ridicarea incarcaturii de la sol se realizeaza prin actionarea manuala a unui
mecanism mecanic sau hidraulic;
Traspaletele pot avea incorporate dispozitive de cantarire a sarcinilor;
Transpaletele pot fi:

- pe doua roti, la care efortul manipulantului este maia mare, o parte din
greutatea incarcaturii fiind preluata de catre acesta;
- pe trei sau patru roti ( doua fixe , una sau doua pivotante) elimina acest
neajuns; manipulantul facnd numai efortul de a impinge si dirija liza.
Transpaletele pot fi utilizate si la manipularea la stivelor de navete:
- cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete
inferioare din stiva; in momentul, preluarii incarcaturii, liza se afla cu rotile fixe
la sol si cu cele pivotante suspendate, iar dupa aducerea lizei cu rotile pe sol,
stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe
orizontala pentru a putea prelua navete pe oricare din laturi.
In cazul in care stivele de navete, trebuie coborte de pe palete avem:

- lize pasitoare care pot rula peste denivelari de 10-20 cm ( in locul celor
dou roti fixe, avem doua grupe de roti asezate in stea, care se rotesc in jurul
unui ax central );
- lize stivuitoare, a caror sistem hidraulic de ridicare - coborre este
asemanator celui folosit la transpalete manuale.
Transpaletele cu actionare manuala ( cele mai uzuale ) sunt construite

pentru capacitati de ridicare cuprinse intre 1 t 3 t si inaltimi de ridicare intre
100 250 mm. Pentru transpaletele cu actionare electrica atat capacitatea de
ridicare dar si inaltimea de ridicare este mai mare.
Principalele parti componente ale transpaletelor electrice.
1 2 3 4
5 6 7 8

1. Timona
2. Catargul de ridicare
3. Lant transmitere miscare pentru ridicare a sarcinii
4. Grilaj protectie
5. Capota protectie ( in interior se gasesc toate elementele de actionare:
motorul electric de tractiune, motorul electric pompa, acumulatorul,
redresorul, elementele de actionare ale franei electromagnetice )
6. Brate purtatoare de sarcina
7. Roti portante (roara/roitle motrice sunt mascate de capota de protectie)
8. Furcile pentru ridicarea sarcini
Manipularea se face prin intermediul comenzilor care se gasesc amplaste
pe extremitatea timonei ( mersul inainte si inapoi, ridicare si coborrea furcilor
si claxon ). Ridicarea si coborrea furcilor pot fi comandate si cu ajutorul unui
levier care de regula este plasat pe capota superioara. In caz de necesitate,
transpaletele sunt dotate cu un buton de oprire de urgenta care in cazul
actionarii opreste alimentarea cu energie electrica.
Actionarea se face de catre un motor electric care antreneaza roata
motrica prin intermediul unui reductor cu 2 trepte. Energia necesara este
furnizata de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare capacitate. Viteza de
deplasare este reglata printr-o comanda electronica, care permite o
pornire/frnare fara socuri. Frana este electromagnetica.
Directia este asigurata de catre o timona.
Mecanismul de ridicare cuprinde motorul, pompa, supapa si filtrul.
Cilindrul de ridicare este echipat cu o supapa de frnare pentru miscarea de
coborre. Miscarea de ridicare si coborre se regleaza printr-un distribuitor
hidraulic si un electroventil.
Transpalet semielectric

Principalele parti componente ale transpaletelor manuale.
1 2 3 4
5 6 7
1. Timona
2. Plasa de protectie
3. Catarg
4. Furcile pentru ridicarea sarcinilor
5. Role
6. Frana de picior
7. Brate purtatoare de sarcina
Transpaletele cu actionare manuala ( cele mai uzuale ) sunt construite

pentru capacitati de ridicare cuprinse intre 1 t 3 t si inaltimi de ridicare intre
100 250 mm. Pentru transpaletele cu actionare electrica atat capacitatea de
ridicare dar si inaltimea de ridicare este mai mare.

TRANSLATOARE
Sunt carucioare care se deplaseaza printre culoarele dintre rafturi sau

stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevazute
cu furci sau cu mese, cu ajutorul carora se manipuleaza sarcinile. Cabina de
comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de
prindere. Pe acest carucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala
a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau
masa culisanta). Ghidarea intregului ansamblu - carucior si catarg se face de
obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una la partea superioara.
Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in functie de sarcina
maxima pe care o pot prelua si de inaltimi maxime uzuale de ridicare (6,9 -12
m) , ajungnd pana la 20 m. Comanda instalatiilor se poate face si de la
distanta, de la un punct fix.
Translatoarele stivuitoare se compun din urmatoarele ansambluri mai
importante:
- constructia metalica in executie sudata are doua elemente principale :
sasiul inferior pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si
catargul translatorului pe care culiseaza organul de prindere si dupa caz cabina
de comanda;
- mecanismul de deplasare este de tipul mecanismelor macaralelor care se
deplaseaza pe cai de rulare cu sine; la translatoarele stivuitoare rotile motoare
in numar de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de
actionare sa nu impiedice manipularea sarcinilor;
- mecanismul de ridicare, se realizeaza cu electropalane, organele de
prindere pot fi furci sau mese care permit o buna stivuire a sarcinilor paletizate
in rafturi sau stelaje;
- instalatia electrica contine echipamentul de alimentare si racordare la
sursa de curent, echipamentul de actionare a mecanismelor, aparatajul de
comanda, echipamentul si instalatiile de protectie, precum si echipamentul
pentru iluminat si semnalizare.;
- cabina de comanda ( de regula de tip inchis ) sau locul de comanda (in
cazul comenzilor de la distanta), trebuie astfel amplasate inct conducatorul sa
aiba o buna vizibilitate a cmpului de lucru; se construiesc si cabine de tipul
deschis prevazute cu pereti (lateral si in spate), acoperis, si un dispozitiv de
protectie impotriva caderii conducatorului ( la translatoarele usoare, peretii
laterali pot lipsi );
- dispozitivele de siguranta si protectie sunt tratate in capitolul urmator.
Antrenarea stivuitoarelor-echipamentul de forta electrica sau hidraulica
Sasiul stivuitorului si sistemul de rulare.

Acest subansamblu este alcatuit dintr-un cadru - sasiu legat rigid de punti
(constructie sudata din tabla de otel prevazuta cu intarituri transversale),
puntile fata si spate si rotile de rulare ( motoare/de directie). Transmisia este

rigida, fara arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator. Rotile de rulare sunt
fixate pe butuci cu prezoan si piulite. Pentru a mari stabilitatea
motostivuitorului in timpul mersului, pentru usurarea conducerii vehiculului,
pentru marirea duratei de functionare a anvelopelor cat si pentru asigurarea
unor gabarite de intoarcere cat mai mici, rotile de directie sunt montate intr-o
anumita pozitie caracterizata prin anumite unghiuri.
Mecanismul de ridicare-inclinare se compune din urmatoarele:

- cadrul fix: este fixat articulat de cadrul sasiu intre rotile motrice din fata,
prin intermediul unor bolturi, este de regula o constructie sudata din profile U
speciale legate prin 3 traverse;
- cadrul glisant ( mobil ): este o constructie sudata cu suporti verticali din
profile U special legate la capete cu traverse; drept ghidaje se folosesc 4 role
care ruleaza pe cadrul fix; cadrul mobil este dublu ghidat att in planul
longitudinal cat si transversal asigurndu-se astfel o stabilitate cat mai buna a
sarcinii in pozitia ridicata.
- caruciorul: este de asemenea o constructie sudata care serveste pentru
fixare dispozitivelor de lucru ( dispozitiv de prindere furci, dispozitiv de prindere
cu carlig );
- lantul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv sustinuta , de doua
bucati de lanturi de tip Flyer; lantul are un capat legat de cadrul fix , trece
peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are celalalt capat fixat de carucior
de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru.
Echipamentul electric, alcatuit din :

- echipamentul electric de comanda
- echipamentul electric de protectie
- echipamentul electric de iluminare si semnalizare.
- echipamentul electric de incalzire, ventilatie si conditionare a aerului
(optional).
Echipamentul hidraulic , alcatuit in principal, din :

- motorul, pompa hidraulica : realizeaza presiunea si debitul necesar
utilizarii lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de
comanda.
- subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente (sorb,
nivelmetru, etc.)
- cilindrul de ridicare: reprezinta un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de
forta de tip Plunger.
Coborarea caruciorului se face sub actiunea greutatii sarcinii si a
dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasndu-se in interiorul cilindrului,
elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecnd in prealabil prin
supapa de reglare viteza de coborre , care are rolul de a limita viteza de
coborre prin laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc dupa ce in prealabil
maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in pozitia de coborre. In partea

superioara este insurubata o piulita si sudata cu un cordon de sudura, care

reprezinta fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de
cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role.
- cilindrul de inclinare: inclinarea cadrului fix , respectiv a intregului cadru
telescopic , al mecanismului de ridicare inclinare, se face cu ajutorul a 2
cilindrii de inclinare , avnd fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de
prindere cu bucsa de alunecare in capatul tijei pistonului , se leaga fix , iar
capatul de la fundul cilindrului prin intermediul unui bulon , este legat de cadrul
sasiului.
- tuburile flexibile: stabilesc legatura intre pompa cu roti dintate,
distribuitor si cilindrii de forta.
La montarea tuburilor trebuie sa se evite rasucirea acestora si unde nu este
posibila se folosesc coturi racord.
- regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dintate si
distribuitorul hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ;
uleiul apasa asupra pistonului pe care-l deplaseaza la stnga inchizand orificiul
de iesire spre rezervor; reglarea cantitatii de ulei se realizeaza cu surubul de
blocare.
- regulatorul de presiune : mentine constanta presiunea uleiului in circuitul
hidraulic secundar .
3. COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

3.1. GENERALITATI
Dispozitivele de siguranta sunt elemente cu care se echipeaza

mecanismele de ridicat , avnd rolul da a asigura functionarea acestora fara
pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervinA, in cazul executarii unor
manevre gresite sau cnd apar anumite defectiuni tehnice care genereaza
pericole, prevenind personalul de exploatare sau intrerupnd miscarea
mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalatia.
Dispozitivele de siguranta nu trebuie folosite in mod intentionat, dect
atunci cnd se incearca buna lor functionare. Toate dispozitivele de siguranta
trebuie verificate la inceperea lucrului, daca actioneaza corect, cu exceptia
limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de retinere a fluidului in cilindrii la
scaderea brusca a presiunii.
Dispozitivele de siguranta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba constructie simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati
minime de defectare;
- sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu;
- sa poata fi reglate usor si simplu;
- precizia lor sa permita incadrarea in limitele tolerate, prevazute in
prescriptiile tehnice, pentru marimea pe care o protejeaza;
- sa revina la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat
actionarea dispozitivului;
- sa nu actioneze la aparitia unor cauze trecatoare ce nu pericliteaza
securitatea instalatiei sau nu constituie un pericol de accident;
- numarul pieselor in miscare sa fie minim pentru a reduce frecarile,

uzurile si jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in functionare;
- sa fie suficient de robuste pentru a rezista conditiilor de exploatare;
- sa aiba gabarit redus si greutate mica;
- intretinerea sa se faca usor si sa nu reclame personal de intretinere cu
inalta calificare.
3.2. COMPONENTE DE SECURITATE
Componentele de securitate cu care se echipeaza stivuitoarele sunt

urmatoarele:
- limitatoare de cursa;
- limitatoare de sarcina;
- limitatoare de viteza;
- paracazatoare;
- supape de reglare a vitezei;
- supape de blocare;
- supape de siguranta;
- intrerupator de securitate;
- tampoane opritori;
- piese de reazem, curatitoare de sina;
- contacte si sigurante electrice;
Limitatoare de sfarsit de cursa

Limitatoarele de cursa sunt destinate sa intrerupa automat miscarea
mecanismelor cnd se depaseste pozitia limita de lucru stabila.
Limitatoarele de cursa trebuie sa permita actionarea mecanismelor in sens
invers celui in care s-a limitat miscarea respectiva.
Sunt montate pe mecanismele de ridicare sau de translatie si asigura
oprirea in mod automat a miscarii cind se ajunge la limita maxima a deplasarii.
Au o importanta foarte mare in cazurile in care operatorul nu poate din pozitia in
care se afla, sa aprecieze corect distantele pina la capetele de cursa. Aceste
limitatoare sunt sub forma unor contacti electrici sau hidraulici si prin
atingerealor se comanda intreruperea alimentarii cu energie a organului de
executie a miscarii
La stivuitoare se intlnesc urmatoarele limitatoare de cursa:
- limitatoare de cursa la ridicare, pentru pozitia limita superioara a
organului de prindere a sarcinii; limita pozitiei inferioare nu este obligatorie;
- limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare inainte - inapoi si
stnga - dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaza in cadrul
cilindrilor hidraulici de actionare prin deplasarea pistoanelor pana la capatul
cilindrilor;
- limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se
realizeaza prin limitarea cursei pistonului in cilindrul hidraulic de actionare.

Limitatoare de sarcina
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalatiei la posibilitatile
ei maxime, fara pericol de avarii sau accidente.
Ele sunt destinate sa intrerupa automat actionarea mecanismului de
ridicare in cazul depasirii sarcinilor nominale si sa permita descarcarea sarcinii
(coborre).
Sunt montate pe mecanismele de ridicare si nu permit ridicarea unor
sarcini mai mari decit cea nominala, intrerupind alimentarea cu energie a
organului de executie.
Limitatoarele de sarcina pot fi :
- electromecanice: suprasarcina este sesizata printr-un dispozitiv de
pirghii si arcuri care actioneaza un contact electric comandind oprirea;
- electronice : suprasarcina este sesizata de un cintar electronic care
transmite un semnal de comanda pentru oprire;
- hidraulice: pe circuitul de alimentare cu lichid hidraulic al cilindrului de
ridicare este instalata o supapa pilotata care la suprasarcina deschide un alt
circuit pentru lichid astfel incit ridicarea nu mai este posibila .
Toate instalatiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de
siguranta , cu exceptia acelora cu actionare manuala, acelora la care organul de
prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin constructia sa nu
permita sau previna suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de
turnare la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan
suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel facuta, inct sa
actioneze la o sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de
viteza si sa nu permita ridicarea sarcinii la o inaltime mai mare de 100 mm de la
sol.
Pentru stivuitoarele actionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are
o supapa hidraulica limitatoare de sarcina ( supapa de siguranta )
Se utilizeaza la stivuitoarele cu actionare hidraulica, electrica si la
motostivuitoare. Declanseaza la o suprasarcina de 10 % si protejeaza si
instalatia hidraulica de avarii in cazul aparitiei unor suprapresiuni. Instalatia
hidraulica sesizeaza suprasarcina prin cresterea presiunii in circuit peste
valoarea reglata.
Limitatoare de viteza
Sunt dispozitive construite pe principiul centrifugal care sesizeaza o marire
a vitezei de coborire a sarcinii cu mai mult de 15% din viteza nominala si
comanda fie blocarea sarcinii, fie coborirea ei cu o viteza foarte mica .
In cazul translatoarelor - stivuitoare la care cabina cu operatorul urca
odata cu sarcina, limitatorul de viteza comanda actionarea paracazatoarelor.
Limitatoarele de viteza pun in actiune paracazatoarele sau frna de
siguranta (de avarie) depasirea vitezei nominale de coborre a cabinei in
limitele de (1,15 -1,40) x viteza nominala.

Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele

actionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scapare de fluid exista posibilitatea
caderii sarcinii sau pierderea stabilitatii macaralei, trebuie sa fie prevazute cu
dispozitive de retinere a fluidului.
Aceasta situatie se poate intlni la spargerea conductelor de alimentare a
cilindrilor la toate mecanismele actionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.
Dispozitivul de retinere este format din corpul supapei, in care se gaseste
o bila, mentinuta in pozitia deschisa de un resort. Un stift opritor limiteaza
deplasarea bilei. Diafragma existenta realizeaza o rezistenta hidraulica
permanenta. In cazul disparitiei bruste a presiunii din conducta, bila este
impinsa de agentul hidraulic, Impotriva fortei resortului si se aseaza pe scaun,
blocnd iesirea. Montarea dispozitivelor de retinere se face direct pe cilindrii.
Paracazatoarele
Sunt dispozitive montate pe cabina si care prin efectul de pana fixeaza
cabina pe ghjidajele ei atunci cind sunt actionate.
Paracazatoarele sunt concepute sa actioneze sigur si simultan pe glisiere,
att la cresterea vitezei de coborre a cabinei peste limitele determinate de
limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de tractiune.
Supape de reglare a vitezei

In cazul mecanismului de ridicare cu cilindru hidraulic pentru reglarea si
limitarea vitezei se folosesc supape de reglare care montate pe circuitele
hidraulice releaza debitul si presiunea astfel incit sa se obtina valorile nominale
ale vitezei. Reprezinta o componenta de securitate a translatorului - stivuitor si
este destinata sa opreasca si mentina oprita pe glisiere cabina in cazul depasirii
vitezei stabilite. Are rolul de a strangula uleiul la coborrea sarcinii permitnd
reglarea vitezei de coborre in limite prescrise.

1. Corpul supapei
2. Piston
3. capac
4. Surub reglare
5. Ghidaj ventil
6. capac
7. arc
8,9,10, Garnituri
11. Piulita
La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare pistonul 2 se

deplaseaza spre dreapta, permitand astfel intrarea uleiului in cilindrul de
ridicare; la intoarcerea cilindrului, pistonul se aseaza pe scaun, obligand uleiul
sa treaca printr-un orificiu practicat in corpul 1 care se poate optura, dupa
necesitate, cu ajutorul surubului de reglare 4.
Supape de blocare
In cazul in care presiunea din circuitul hidraulic de alimentare dispare
brusc ( furtun spart, bloc de comanda defect, sursa primara defecta ,etc. )
supapa respectiva blocheaza scurgerea brusca a fluidului in circuitul de retur,
permitind o scurgere foarte lenta ,deci o viteza foarte mica de coborire a sarcinii.
Se monteaza pe circuitele de alimentare ale cilindrilor hidraulici si in cazul
ruperii conductei, scoate din functiune supapa de reglare viteza de coborare
( ase vedea figura de mai jos )
Supape de siguranta
Supapa de siguranta se prevede pentru prevenirea cresterii presiunii in
instalatia hidraulica si actioneaza cnd se depaseste cu 10 % sarcina nominala.
Aceasta lucreaza astfel: presiunea din circuit atingnd o anumita presiune,
foita arcului este invinsa de forta bilei care impinge scaunul si coboara, lasnd
libera trecerea uleiului spre rezervor.
Dupa deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se inchide, apoi
presiunea creste si fenomenul se repeta. Supapa de siguranta are astfel o
miscareoscilatorie, care se manifesta printr-un zgomot specific. Astfel presiunea
se mantine in circuit in jurul valorii de 120 150 bari
Aceasta presiune corespunde cu presiunea la care sarcina de ridicare
realizata este cu 30% mai mare decat sarcina nominala. In acest fel supapa de
siguranta are si rol de limitator de sarcina.

Pentru exemplificare prezentam instalatia hidraulica ( motostivuitor M50M )
1. Rezervor de ulei
2. Pompa cu roti dintate
3. Regulator de debit
4. Distribuitor
5. Cilindru de inclinare
6. Cilindru de ridicare
7. Supapa de blocare
8. Supapa de reglare viteza coborare
9. Filtru de ulei
10. Regulator de presiune
11. Servomecanism hidraulic de directie
12. Cilindru de forta directie

Acest tip de motostivuitor este prevazut cu o instalatie hidraulica destinata

actionarii cilindrilor de forta a mecanismului de ridicare si inclinare cat si pentru
actionarea servodirectiei.
Agentul prin care se transmite forta este uleiul aflat intr-un rezervor.
Uleiul este absorbit din rezervorul 1 de o pompa cu roti dintate 2 si il
trimite prin conducte de refulare la distribuitorul hidraulic 4 trecand prin
regulatorul de debit 3. De la distribuitor uleiul se intoarce la rezervor prin
conducte de intoarcere fie direct atunci cand cele doua manete de actionare a
distribuitorului se gasesc in pozitiea neutra, fie indirect cand este actionat cate
un cilindru de forta.
Instalatia hidraulica lucreaza la o presiune maxima (140-150 bari),
presiune la care se deschide o supapa de siguranta care este inclusa in
distribuitorul hidraulic
Intrerupator de securitate
Intrerupe circuitul de alimentare cu curent cnd organele de prindere a
sarcinii sau cabina, au iesit din spatiul de lucru.
Tipuri de butoane oprire urgenta ( exemple ):
Tampoane opritori
Tamponul este o componenta de securitate destinata amortizarii socurilor
la lovire.
Opritorul este o componenta de securitate destinata limitarii deplasarii
peste pozitiile limita de lucru stabilite.
Opritoarele sunt dispozitive de siguranta care limiteaza mecanic
deplasarile peste pozitia extrema de lucru, la capatul curselor de extindere
catarg si ridicare sarcina.
Opritoarele se confectioneaza din otel si pentru antrenarea socurilor ele
sunt prevazute cu tampoane din materiale elastice.
Piese de reazem, curatitoare de sina

Piesele de reazem: sunt o componenta de securitate destinata evitarii
socurilor provenite din spargerea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii

axelor acestora, precum si impotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate

sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape
de ele, avnd scopul de a reduce socurile provenite in cazul spargerii rotilor de
rulare sau al ruperii axelor acestora precum si impotriva deraierii.
Curatitoare de sina: sunt componente de securitate destinate indepartarii de

pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gasi pe aceasta;
se fixeaza la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de
rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de
praf sunt obligatorii.
Contacte si sigurante electrice

Acestea se prevad la:
- scaun ( daca nu stati in sezut pe scaun stivuitorul nu porneste ) ;
- usa cabinei, care sa nu permita manevrarea instalatiei daca aceasta este
deschisa;
- paracazatoare;
- frna de siguranta;
- dispozitivul de intindere a cablului limitatorului de viteza;
- cablul de tractiune, care controleaza slabirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere - furci sau mese;
- carucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare;
- dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si pozitiei sarcinilor la
translatoarele stivuitoare comandate de la distanta;
- mecanismul de deplasare si la cel de frnare de siguranta, la
stivuitoarele folosite in spatii aglomerate;
La unele stivuitoare sigurantele sunt localizate in compartimentul electric
de sub suportul pentru brat din partea dreapta a soferului.
Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin scoaterea placii
suport a comutatoarelor basculante (pentru sigurantele curentului de comanda)
sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta bratul (pentru sigurantele
curentului principal.
Tablou electric:

Tipuri de sigurante ( exemple ):
Contactori ( exemple )
Pentru exemplificare prezentam cerintele minime de echipare cu componenete

de securitate si protectie pentru motostivuitoarele uzuale.

Cerinte minime pentru motostivuitoare:

- frna de serviciu cu actionare mecanica si frna de siguranta la
mecanismul de deplasare;
- limitator la sfrsit de cursa pentru ridicarea/coborrea sarcinii in pozitia
superioara si inferioara;
- limitator la sfrsit de cursa pentru bascularea in fata si in spate a
catargului;
- limitator de sarcina;
- dispozitiv de blocare impotriva folosirii utilajului de catre persoane
neautorizate (cheie de contact);
- supapa sau alt dispozitiv contra coborrii accidentale a sarcinii, in cazul
spargerii conductelor hidraulice;
- dispozitiv de semnalizare acustica (girofar);
- far pentru iluminat la locul de munca;
- lampi pentru semnalizarea pozitiei de mers si directiei;
- sistem de protectie pentru locul de comanda cu scaun;
- cabina de protectie, pentru sezonul rece si intemperii, care sa asigure
respectarea cerintelor de vizibilitate si siguranta in circulatie.
In plus fata de dispozitivele cu care se prevad motostivuitoarele cu

contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se prevad cu limitatoare de
sfrsit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a
catargului cu furci retractabile.
Motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevad cu un dispozitiv de
interblocare a comenzilor, pentru a impiedica deplasarea motostivuitorului cu
catargul in alta pozitie dect cea retrasa complet (in pozitie de transport).
4. DISPOZITIVE DE FRNARE
4.1. TIPURI, DESCRIEREA, ROLUL SI FUNCTIONAREA DISPOZITIVELOR
DE FRANARE
Frna este un dispozitiv destinat sa micsoreze sau sa opreasca ansamblul
mecanic ce se gaseste in miscare. Frnele pot micsora vitezele de coborre a
sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la incetarea actionarii lor
mentinndu-le blocate in stare de repaos.
Franele transforma energia mecanica a maselor in miscare, in energie
calorica. La franele mecanice conversia are loc prin intermediul frecari dintre
organul de franare, montat pe partea fixa a mecanismului si discul de franare
montat pe unul din arborii mecanismului, spre deosebire de cele electrice la care
conversia energiei are loc prin inductie electromagnetica, energia pierzndu-se
pe rezistenta de franare.
Franele sunt alcatuie din unul sau mai multe organe mobile (rotitoare)
montate pe un arbore al mecanismului si unul sau mai multe organe fixe ce se
solidarizeaza cu scheletul mecanismului. Cind organele fixe sunt apasate pe cele
rotitoare apare o forta de frecare, deci un moment rezistent pe arbore sub

actiunea caruia se face limitarea vitezei sau oprirea. Prin acest proces de frecare
energia mecanica este transformata in caldura.
Dupa destinatie, frnele pot fi :
- frna de oprire: aduce mecanismul respectiv in stare de repaus prelund
energia de miscare si lucrul mecanic al fortelor motoare;
- frna de coborre: are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului
care tinde sa accelereze miscarea;
- frna de retinere (blocare): are rolul de a mentine mecanismul blocat
impotriva fortelor exterioare.
Dupa tipul constructiv, frnele pot fi :
- frna cu doi saboti cu actionare electrohidraulica;
- frna electromagnetica;
- frna cu banda actionata hidraulic;
- frna cu discuri conice.
Cele mai uzuale motostivuitoare sunt prevazute cu:
- frne de picior pentru deplasare (este o frna de oprire);
- frne de mina pentru stationare (este o frna de retinere ).
Cele doua tipuri de frana functioneaza independent una fata de alta si
actioneaza asupra tamburilor rotilor motrice.
Frna de picior poate fi hidraulica sau hidraulica cu servomecanism
pneumatic. Parti principale ale franelor de picior: pedala de frana, pompa
centrala, cilindrii de frana ( receptori ), franele cu saboti, conducte pentru
lichidul de franare, iar in cazul franei cu servomecanism avem un
servomecanism pneumatic si un rezervor cu aer.
Frna de parcare este o frna cu tambur cu saboti interiori cu comanda
mecanica, actionnd asupra motorului de deplasare. Tragerea ferma, pana la
capat a frnei de parcare va mentine vehiculul in siguranta chiar pe pante
(pentru inclinatia maxima permisa).
Exemplificam in cele ceurmeaza doua dintre tipurile de frane.
Frane cu saboti
Exista frane cu unul sau doi saboti.
Frnele cu un sabot, se utilizeaza pentru cupluri de frnare mici (actionri
manuale), deoarece arborele pe care este amplasat tamburul de frana este
supus la incovoiere. Frana cu un sabot asigura forta necesara franarii pentru
cele doua sensuri de rotatie.
Franele cu doi saboti fac parte din categoria frnelor radiale, prezentnd
avantajul ca nu solicita la incovoiere arborele pe care este montat cupla de
franare, realizand cupluri de franare mari pentru aceeasi apsare a sabotilor.
Frana cu doi saboti se compune din: roata de frana montata pe unul din arborii
mecanismului (de regula pe arborele motor), sabotii avnd suprafata de lucru
cilindrica, elementul de franare (greutate sau arc), un sistem de parghii si
elementul de defranare (electromagnet sau ridictor electrohidraulic ).
Pe cupla de frina apasa cei doi saboti prin intermediul ferodourilor fixate la
saboti cu nituri de aluminiu cu capetele ingropate in ferodouri. Sabotii sunt fixati

articulat prin bolturi la pirghii port-sabot care sunt, la rindul lor articulate prin
bolturi la partea inferioara, de sasiu.
Frana cu doi saboti, cu contragreutate si electromagnet, franeaza sub
actiunea contragreutatii, si defraneaza sub actiunea fortei portante a
electromagnetului. Pozitia sabotilor fata de cupla (apropiere-departare) este
reglabila.
Franele cu saboti sunt realizate cu ridicator de frana cu electromagnet cu
cursa lunga sau cu cursa scurta. Acesta este compus dintr-un cilindru in care
culiseaza un piston. Sub piston se monteaza o pompa centrifugala actionata de
un motor electric asincron care asigura, la conectarea motorului, presiunea
necesara impingerii pistonului in sus, invingnd forta arcului franei cu
saboti .Lichidul de lucru este uleiul de transformator cu care este umpluta
incinta ridicatorului si care este refulat de pompa la functionarea ridicatorului.
Ridicatorul cu electromagnet are utilizare redusa datorita urmatoarelor
dezavantaje: realizeaza o franare brusca cu socuri; la neefectuarea completa a
cursei de inchidere bobina se poate arde; scaderea fortei la caderi de tensiune,
etc.
Din aceste cauze exista tendinta de inlocuire cu ridicatoare
electrohidraulice care au o larga raspandire, datorita avantajelor ce le au fata de
ridicatoarele cu electromagneti: inchiderea si deschiderea franei se executa lent
fara socuri, nu se transmite in mecanism socul dat la pornire de catre motor;
sunt robuste, caderile de tensiune nu au influenta mare, etc.
Frane cu discuri sau cu conuri.

Franele cu discuri sau cu conuri actioneaza axial asupra arborelui pe care il
franeaza. Aceste tipuri de frane, datorita constructiei compacte, sunt utilizate la
franarea mecanismelor electropalanelor si ca frane atasate la motoare electrice
utilizate la mecanismele de ridicat, in vederea evitarii constructiei cu frane
radiale care conduc la gabarite mari.
Avem urmatoarele tipuri constructive de frane axiale: cu un disc, cu mai
multe discuri, cu con.
Forta de apasare a discurilor, respectiv a conului in miscare de rotatie, se
realizeaza prin intermediul unor arcuri, a caror forta de apasare poate fi reglata.
Forta necesara deschideri franelor se realizeaza in cadrul franelor cu discuri cu
ajutorul unor electromagneti, iar in cazul franelor cu con de catre cmpul
magnetic al motorului electric. Franele axiale sunt automate de tipul inchis,
deschiderea lor facndu-se concomitent cu pornirea motoarelor de actionare a
mecanismului pe care il echipeaza.
La disparitia tensiunii de alimentare se intrerupe si alimentarea electro-
magnetului la frnele cu discuri sau dispare campul magnetic la cele cu con,
ceea ce determina ca sub actiunea arcurilor sa se produca in mod automat
franarea.
4.2. REGLAREA SI VERIFICAREA FRANELOR

Uzura sabotilor de frana care se produce in timpul exploatarii, duce la
marirea jocului dintre saboti si butuc tambur frana. Un indiciu al uzurii este

marimea cursei libere al pedalelor. La o frana bine reglata cursa libera a pedalei
masurata intre pedala si marginea podelei, trebuie sa fie 10 25 mm. Se face
aerisirea instalatiei hidraulice de franare cu ajutorul supapei de evacuare a
aerului. Reglarea sabotilor de frana se face cu buloanele si excentricile reglare
saboti.
Verificarea franelor se face prin:
- verificarea nivelului lichidului de frna
- verificarea uzurii sabotilor de frna
- prin actionarea pedalei de frna
- verificarea cablurilor si a conductelor de ulei
Verificarea frnei de picior, se face accelerand motostivuitorul gol intr-o
zona libera, dupa care se apasa puternic pedala de frna. Se masurati distanta
de frnare pna la locul unde s-a oprit stivuitorul ( la 20 km/h - cca. 4 m ).
Verificarea frnei de mna, se face pe o suprafata inclinata (de exemplu o
rampa) cu o inclinatie de aproximativ 25%. Se trage cu putere frna de mna,
motostivuitorul trebuie sa ramna pe loc, fara a mai avea posibilitatea de rulare.
In cazul in care se constata probleme la instalatia de franare, motostivuitoarul
nu va fi utilizat decat dupa remedierea defectiunilor.
5. CABLURI SI LANTURI
5.1. CABLURI
5.1.1. TIPURI DE CABLURI, MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE FIXARE
Conform defiinitiei date de prescriptia tehnica PT R 3 2010, cablu de otel este
un organ flexibil alcatuit din mai multe srme sau mai multe toroane, infasurate
elicoidal in jurul unei inimi centrale, in unul sau mai multe straturi, in scopul
legarii, suspendarii, ridicarii sau tractarii sarcinilor sau parTilor mobile ale
instalaTiilor de ridicat.
Inima este partea centrala a unui toron sau cablu, in jurul careia se
infasoara srmele sau toroanele componente. Materialele folosite depind de
conditiile si mediul de explotare a cablurilor.
In functie de materiale avem:
- inima vegetala: mareste flexibilitatea cablului, constituie un rezervor de
lubrefiant care micsoreaza uzura de frecare si asigura o protectie anticoroziva
pentru srme si toroane, atenueaza socurile ( fibre dure naturale, fibre moi
naturale );
- inima sintetica: fibre sintetice (nylon, capron), sau textile sintetice;
- inima minerala: se utilizeaza in cazul in care cablul lucreaza in medii cu
temperatura inalta, la care se impune o anumita flexibilitate, ( fibre de azbest
impregnate cu unsori consistente );
- inima metalica se utilizeaza in cazul in care cablul este solicitat la sarcini
mari transversale.
Toronul este un manunchi din fire subtiri, rasucite impreuna in acelasi

sens, din care se fabrica, funii, cabluri etc. Un toron se caracterizeaza prin:

natura inimii; numarul straturilor de srma; sensul si pasul elicei descrise de

catre sirma mijlocie; diametrul toronului.
Toroanele se pot clasifica dupa caracteristicile constructive si functionale.
Dupa forma sectiunii transversale:
- toron cu sectiune rotunda;
- toron cu sectiune triunghiulara;
- toron cu sectiune ovala; toron cu sectiune plata.
Dupa compozitia inimii centrale:
- toron cu inima metalica;
- toron cu inima vegetala;
- toron cu inima sintetica.
Dupa procedeul tehnologic de toronare:
- toroane cu contact punctiform al srmelor in straturile succesive;
- toroane cu contact liniar al sirmelor in straturile succesive.
Toronarea este operatia de infasurare a srmelor in forma elicoidala in
taroane. Sensul de infasurare in jurul inimii poate fi:
- impletire stnga S;
- impletire dreapta Z;
- impletire mixta.
Cablarea este operatia de infasurare a toroanelor in jurul inimii. Functie de
modul de infasurare a srmelor in toron si a toroanelor in cablu, cablarea poate
fi cruce, paralela si mixta:
- cablare in cruce dreapta (S/Z) infasurarea toroanelor se face dreapta iar
a srmelor din stratul exterior al toroanelor stnga.
- cablare in cruce stnga (Z/S) infasurarea toroanelor in jurul inimii se
face stnga, iar a srmelor din stratul exterior dreapta.
- cablare paralel dreapta (Z/Z) la care infasurarea toroanelor in jurul inimii
se face dreapta, iar a srmelor in toroane tot dreapta;
- cablare paralel stnga (S/S), infasurarea toroanelor si a srmelor
facndu-se la stanga;
- cablare mixta (SZ/Z) la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face
dreapta (Z) sau stnga (S), iar srmele din toroane au infasurare dreapta si
stnga, alternnd;
- cablare dubla (S/Z/Z sau S/Z/S) la care toroanele au srmele stratului
exterior spre stnga (S), toroanele se infasoara la dreapta (Z) in jurul unui
toron sau inima vegetala infasurata la dreapta sau stnga.
Cablurile cruce asigura rigiditate marita cablului datorita sensului opus de
infasurare a srmelor si taroanelor, dar stabilitatea constructiei lor le acorda o
larga utilizare.
Cablurile paralele prezinta flexibilitate marita si in acelasi timp srmele din
cablurile paralele sunt mai putin solicitate in timpul incovoierii cablului. Prin
modul de realizare a infasurarii cablurile paralele prezinta tendinta de
dezrasucire, inconvenient evitat prin asa numita operatie de preformare.
Tendinta de dezrasucire se datoreste tensiunilor elastice interne, care apar la
infasurarea srmelor in toroane si a toroanelor in cablu.

Preformarea asigura trecera srmelor printre trei role asezate convenabil,

astfel ca prin avansare si rasucire sa capete forma elicoidala, identica cu cea pe
care o au in cablu. Cablul corect preformat nu se dezrasuceste, permitnd
asezarea la loc a toroanelor desfacute.
Preformarea corecta prezinta urmatoarele avantaje: flexibilitate mare,
permitnd deci organe de infasurare de diametru mic; variatii mici ale pasului
de cablare in exploatare; repartitie uniforma a efortului in cablu; rezistenta
marita la oboseala; reducerea numarului de srme rupte care nu ies in afara
cablului, ceea ce evita deteriorarea srmelor vecine si a organului de infasurare;
vibratii reduse in exploatare, etc.
Cablurile se pot clasifica dupa cum urmeaza:

a) Dupa forma sectiunii transversale a cablului: cabluri rotunde; cabluri
plate.
b) Dupa forma sectiunii transversale a toronului : toron rotund; toron
profilat triunghiular, oval, plat.
c) Dupa natura materialului inimii cablului: cu inima vegetala; cu inima
metalica (metalica independenta); cu inima sintetica; cu inima minerala.
d) Dupa sensul de infasurare a cablurilor si toroanelor: dreapta; stnga.
e) Dupa pozitia reciproca a sensului de infasurare a cablului toronului:
cablu cu infasurare in cruce dreapta sau stnga: sensul de infasurare al
toronului este invers cu al cablului; cablu cu infasurare paralela dreapta sau
stnga: sensuri de infasurare identice ale cablului si toroanelor;
f) Dupa felul acoperirii suprafetei srmelor: mata, zincata, cositorita;
g) Dupa caracteristicile constructive de baza ale cablurilor:
- cabluri rotunde: constructie simpla (inchise, semiinchise,
deschise); compuse, constructie dubla (normale, flexibile, combinate,
concentrice); compuse, constructie tripla.
- cabluri plate.

Cablul rotund este cablul a carei sectiune poate fi inscrisa intr-un cerc,
astfel inct fiecare element care formeaza stratul exterior sa fie tangent la acest
cerc. Diametrul cablului este diametrul cercului circumscris.
Cablul simplu deschis, (monoton) este ansamblul constituit din unul sau
mai multe srmerotunde dispuse elicoidal, spijinite pe o inima metalica sau
vegetala in unul sau mai multe straturi.
Cablul simplu semiinchis, este cablul la care stratul exterior este format
din srme profilate, alternate cu srme rotunde care asigura o inchidere relativa
a straturilor interioare, obtinute din srme rotunde.
Cablul simplu inchis, este cablul la care unul sau mai multe straturi exterioare
sunt alcatuite din srme profilate, dispuse sa formeze o suprafata cilindrica ct
mai neteda.
Cablurile compuse sunt obtinute prin cablarea mai multor toroane sau a
mai multor cabluri infasurate elicoidal intr-unul sau mai multe straturi.
Cablurile compuse duble constructie normala, se obtin prin cablarea intr-
un singur strat a mai multor toroane pe o inima, toroanele fiind alcatuite din
srme de acelasi diametru.

Cablurile compuse duble constructie combinata, sunt alcatuite din toroane

cu srme de diferite diametre cablate in jurul unei inimi vegetale, metalice sau
metalice independente.
Cablurile compuse duble constructie concentrica, sunt obtinute prin
cablarea a mai multor toroane in doua sau mai multe straturi concentrice.
Cablurile de constructie tripla sunt formate prin cablarea mai multor cabluri
compuse duble in jurul unei inimi vegetale sau metalice.
Cablul plat este cablul cu sectiune dreptunghiulara, format din mai multe
cabluri, compuse fiecare din patru toroane cusute simplu sau dublu in acelasi
plan, sensul de cablare al cablurilor alaturate fiind alternativ dreapta si stnga.
Nu are tendinta de dezrasucire. Se folosesc drept cabluri de echilibru fiind
inlocuite de cablurile rotunde antigiratoare.
Materialul de baza din care sunt confectionate cablurile este otelul carbon
de calitate cu continut mediu de carbon de 0,5 % si rezistenta de rupere de cca
60 daN/mm2. Prin trefilare barele de otel de sectiune circulara se transforma in
sirma, rezistenta de rupere crescind pina la 120....200 daN/mm2. Dupa trefilare
sirma este supusa unui tratament termic de redare a proprietatilor plastice
materialului ecruisat in procesul de trefilare.
Avantajele pe care le prezinta cablul sunt urmatoarele: greutate proprie
mai mica decat lanturile la aceasi sarcina, functionare linistita fara zgomot,
comportare buna la soc, durata mare si siguranta superioara in exploatare,
supraveghere usoara (inainte de a se rupe, cablul se alungeste si semnaleaza
uzura prin rupere locala si treptata a firelor).
5.1.2. VERIFICAREA IN UTILIZARE, INTRETINEREA SI UZURA PERMISA

A CABLURILOR
Prescriptia tehnica ISCIR PT R3-2010 , stabileste cerintele tehnice
minime obligatorii pe care trebuie sa le satisfaca elementele de transmitere a
miscarii, elementele/dispozitivele de legare/prindere si elementele de tractiune a
sarcinii utilizate la instalatii de ridicat pentru a fi permisa utilizarea acestora.
Verificarea in utilizare aelementelorde transmitere a miscarii, a elementelor si
dispozitivelor de legare si prindere si a elementelor de tractiune a sarcinii
utilizate la instalatiile de ridicat care includ si masinile de ridicat prezentate in
prezentul curs, se face de catre inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau
RSTVI al detinatorului / utilizatorului instalatiei de ridicat.
In functie de scopul pentru care sunt utilizate, elementele si dispozitivele se

clasifica astfel:
a) elemente pentru transmiterea miscarii la partile mobile ale
instalatiilor de ridicat: cabluri de tractiune, lanturi si altele asemenea;
b) elemente pentru legarea si ridicarea sarcinii: cabluri, lanturi,
funii,benzi si altele asemenea;
c) elemente si dispozitive pentru prinderea si ridicarea sarcinii: graifere,
electromagneti, clesti, furci, dispozitive vacuumatice, cadre, traverse si altele
asemenea;
d) elemente pentru tractarea sarcinii: cablurii, lanturi si altele asemenea,
utilizate la tirfoare, cabestane si altele asemenea.
VERIFICAREA CABLURILOR PENTRU TRANSMITEREA MISCARII

La verificarea cablurilor se urmareste daca exista urmatoarele defecte:
- deteriorari: striviri, ruperi de toroane, aplatizari si altele asemenea sau
innodari;
- srme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil;
- uzuri provenite din utilizarea normala, din ruginire, din corodare etc.
Un cablu se scoate din uz conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare
si/sau in documentatia tehnica de insotire a instalatiei de ridicat.
La scoaterea din uz a unui cablu se vor avea in vedere, cel putin, urmatoarele
criterii:
- unul din toroane este deteriorat: rupt, strivit si altele asemenea;
- cablul prezinta deformari, cum ar fi: deformare elicoidala, deformare
in colivie, extrudare a toroanelor si srmelor, crestere sau diminuare locala a
diametrului cablului, srmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg
cablul, si-au micsorat diametrul cu sau peste 40% din diametrul iniTial,
aplatizare, ochiuri sau bucle strnse, frngeri;
- numarul srmelor rupte este egal cu sau mai mare dect cel indicat in
tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 si 5 din anexa 1; cablul prezinta srme rupte in
dreptul fixarilor de capat;
- concentratia de srme rupte este limitata la o lungime mai mica
dect 6d sau se situeaza intr-un toron, chiar daca numarul de srme
rupte este mai mic dect cel indicat in tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 si 5 din
anexa 1;
- creste numarul de sarme rupte pana la valorile indicate in tabelul 3
coroborat cu tabele 4 si 5 din anexa 1;
- se diminueaza elesticitatea constata in cadrul examinarilor periodice
sau prin analize specializate;
- cablul prezinta coroziune exterioara, interioara sau apar pete de rugina;
- cablul prezinta deteriorare vizibila la exterior, produsa prin caldura sau
prin fenomen electric, manifestata prin culori de recoacere;
- s-a produs iesirea capetelor de srma din impletire sau ruperea si
desfacerea matisarii pe un sfert din lungimea acesteia;
- s-a produs iesirea srmelor din inelele presate, in cazul cablurilor de
legare presate, ruperea sau deformarea acestor inele.
Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele pentru
manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor toxice, explozive,
inflamabile sau acide se scot din uz atunci cnd numarul srmelor rupte este
egal cu sau mai mare dect jumatate din cel indicat in tabelul 3 din anexa 1
pentru cablul respectiv.
Sectiunea utila a cablului aflat in utilizare se determina scaznd sectiunea
insumata a srmelor rupte sau corodate din sectiunea totala a srmelor cablului
nou. Pentru o determinare corespunzatoare a srmelor defecte este indicata
folosirea metodelor de examinare nedistructiva.
Numarul de srme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a

cablului. Daca arcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare cablu
se inlocuieste in functie de starea sa.
Utilizarea cablurilor este permisa numai daca fixare capetelor
acestora corespunde prevederilor standardelor in vigoare si/sau indicatiilor din
documentatia tehnica a instalatiei de ridicat
OBS: tabele 3,4 si 5 mentionate anterior se gasesc in ANEXA nr.1 din prescriptia
tehnica ISCIR PT R3- 2010, publicata in M.O. nr. 634 bis/ 9 septembrie 2010,
anexele 1-4 la Ordinul ministerului economiei comertului si mediului de afaceri
nr. 1404/2010 pentru aprobarea prescriptiilor mentionate.
5.2. LANTURI
5.2.1. TIPURI DE LANTURI, MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE FIXARE
Conform defiinitiei date de prescriptia tehnica PT R 3 2010, lantul este
ansamblul format din mai multe zale sau eclise si bolturi, cuplat cu accesorii
inferioare sau superioare, utilizat la suspendarea sarcinii sau transmiterea
miscarii.
Lanturile sunt elemente flexibile de tractiune utilizate la mecanismele cu
functionare in conditii grele de lucru. Lanturile utilizate in constructia
echipamentelor de ridicat si transportat sunt: lanturile sudate, lanturile
articulate si lanturile forjate.
Lanturile sudate din otel rotund sunt alcatuite dintr-o succesiune de elemente
identice (zale) de forma ovala, confectionate din otel rotund. Elementele
caracteristice ale lanturilor sunt:
- diametrul zalei lantului d, pasul lantului p si latimea zalei lantului B.
Din punct de vedere al preciziei lanturile sunt:
- calibrate cu t 3% d; B 5% d;
- necalibrate cu t 10%; B 10% d.
Din punct de vedere al marimii pasului lanturile sudate pot fi:
- cu zale scurte unde lungimea fiecarei zale este mai mica sau egala cu
5d.
- cu zale lungi pentru care lungimea zalei este mai mica dect 5d.
B t+2d t d

Lanturile cu zale scurte se utilizeaza pentru instalatiile de ridicat cele cu

zale lungi la echipamentele de transport. Lanturile necalibrate se utilizeaza ca
elemente de suspendare si apucare iar cele calibrate pentru actionare.
Utilizarea este redusa din cauza dezavantajelor introduse de acest gen de
transmisie: greutate proprie mare, uzura mare, siguranta mica in exploatare
(ruperi bruste), caracter neuniform al miscarii (socuri), etc.
Lanturile articulate cu bolturi si eclise, sunt utilizate in constructia
echipamentelor att ca lanturi de tractiune ct si ca lanturi ale transmisiilor prin
lant care fac parte din lantul cinematic al mecanismelor. Sunt utilizate pentru
instalaiite de ridicat cu viteze mici si supuse la eforturi mari, pentru care se
mareste numarul ecliselor dar se micsoreaza lungimea lor.
Lanturile articulate sunt constituite din placute (eclise), legat articulat prin
bolturi. Eclisele se obtin prin stantare din tabla.
Bolturile pot fi scurte pentru indoire sau lungi care se monteaza din loc in
loc, servind la strngerea capatului liber al lantului pentru a nu incomoda lucrul.
Eclisele se asigura prin nituire, sau prin stifturi la lanturile care necesita o
desfacere sistematica.
Pentru sarcini mari sub capatul nituit al boltului se interpun rondele, numarul
ecliselor putnd ajunge la 12.
Lanturile articulate prezinta unele avantaje in comparaie cu cele sudate:
siguranta in functionare, flaxibilitate marita ceea ce determina diametre mici
pentru organele de infasurare si ghidare, uzura de frecare mai mica la aceeasi
capacitate de ridicare, etc.
Principalul dezavantaj este ca nu pot prelua sarcini dect intr-un singur
plan, solicitarile inclinate fata de planul care se misca lantul duc la ruperea
boltului. Sunt sensibile la functionarea in medii cu praf. Se construiesc in
variantele cu zale scurte si lungi.
In general au o larga utilizare in domeniul instalatiilor de transport cu lant
alunecator sau lant cu role de rostogolire montate pe bucse sau rulmenti, cu
zale lungi.
Lanturile forjate sunt utilizate in constructia transportoarelor cu raclete si
a celor suspendate. Lantul se compune din zala exterioara, zala interioara si
boltul. Pasul lantului variaza intre 50 - 300 mm. Verificarea se face pentru zale
la tractiune si forfecare in zonele cu sectiune redusa si la solicitarea compusa de
incovoiere forfecare si presiune de contact pentru bolt.
5.2.2. VERIFICAREA IN UTILIZARE, INTRETINEREA SI UZURA PERMISA

A LANTURILOR
VERIFICAREA LANTURILOR PENTRU TRANSMITEREA MISCARII
La verificarea lanturilor se urmareste daca exista urmatoarele defecte:
- deteriorari: indoiri, turtiri, lovituri, fisuri si altele asemenea;
- alungiri;
- uzuri provenite din utilizarea normala, din ruginire, din corodare etc.

Un lant cu zale se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in

standardele in vigoare si/sau in documentatia tehnica de insotire a instalatiei de
ridicat.
La scoaterea din functiune a unui lant cu zale se vor avea in vedere, cel putin,
urmatoarele criterii:
- zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
- lantul s-a alungit mai mult de 5% din lungimea sa initiala sau cu o
valoare mai mare dect cea indicata de producator in documentatia tehnica de
insotire;
- uzura, chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este
egala cu sau depaseste 20% din diametrul initial.
Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune conform criteriilor
prevazute in standardele in vigoare si/sau in documentatia tehnica de insotire a
instalatiei de ridicat.
La scoaterea din functiune a unui lant cu eclise si bolturi se vor avea in vedere,
cel putin, urmatoarele criterii:
- eclisele prezinta indoiri, lovituri sau fisuri;
- s-a rupt una din eclise;
- diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic dect diametrul
initial.
Alungirile si uzura lanturilor se vor determina pe portiunea cea mai solicitata.
Cnd in timpul exploatarii se constata prezenta defectelor mentionate mai sus,

elementele de legare si prindere a sarcinii se inlocuiesc cu altele noi.
Elementele de legare si prindere a sarcinii se pastreaza in locuri uscate si ferite

de agenti corozivi si deteriorari mecanice.
6. DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR

Sunt dispozitivele fixate pe masinile de ridicat, cu ajutorul carora sunt
manipulate sarcinile. Acestea trebuie sa raspunda cerintelor tehnologice,
respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala,
depunerea sarcinilor in locul de depozitare.
In capitolele anterioare am vazut ca in componeneta stivuitorului intra
doua mari subansambluri: sistemul de rulare si mecanismele de ridicare,
coborire, inclinare al catargului. Manevrarea sarcinilor, prinderea,
ridicarea/coborarea, transportul se face prin intermediul acestor dispozitive,
care se fixeaza pe mecanismul de ridicare a stivuitorului.
In imaginile urmatoare sunt prezentate diferite dispozitive auxiliare
pentru stivuitoare ( prelungitoare si translatoare de furci, clama pentru role,
clama rotitoare pentru palete, pozitioner furci, dispozitive rotative, dispozitive
impingatoare, macarale ) care se utilizeaza in functie de tipul sarcinii si
manevrele ce trebuiesc facute.


Dispozitivul de prindere cu furci

Este prevazut cu doua furci care se fixeaza pe suport - carucior, care
culiseaza pe catarg.
Pentru reglarea furcilor se ridica prghia furcilor si se regleaza furcile in
pozitia dorita, lasand in jos prghia. Centrul de greutate trebuie localizat centrul
dintre cele doua furci.
Furcile nu se regleaza dect cnd motostivuitorul este neincarcat, iar
aceasta reglare va fi facuta doar de firma de intretinere si reparatii autorizata
ISCIR.
Inaintea montarii echipamentului auxiliar, presiunea la cuplajele de
deconectare rapida (sagetile) trebuie depresurizate.

In functie de pozitia de greutate fata de suprafata de fixare a suportului,

se da diagrama de incarcare; acestui dispozitiv.
In exploatare trebuie tinut cont de aceasta diagrama in caz contrar
putndu-se ajunge la rasturnari ale motostivuitorului deoarece se epuizeaza
rezerva de stabilitate.
Nu depasiti capacitatea de incarcare a motostivuitorului. Aceasta este
influentata de centrul de greutate al incarcaturii si posibil, de pneuri. Placuta
indicatoare cu privire la capacitate este asezata dreapta scaunului soferului. Se
interzice punere de alte greutati pentru cresterea capacitatii de incarcare.
Se interzice operarea neaprobata si incorecta a motostivuitoru sau accesul
altor persoane in motostivuitor pentru marirea capacitatii de incarcare.
Pentru asigurarea incarcaturii, stivuitoristul trebuie sa se asigure ca furcile
sunt bine deschise si deplasate spre laterale pe ct posibil pentru a putea
transporta incarcatura. Incarcatura nu trebuie sa depaseasca vrfurile furcilor.
Dispozitivul de prindere cu crlig

Crligul este elementul de prindere a sarcinii, standardizat in variantele
simplu S si dublu D. Tehnologic se obtine prin forjare libera sau in matrita si prin
laminare.
Crligul va fi marcat vizibil din forjare, prin poansonare sau prin gravare
cu: marca de fabrica, numar model, clasa de rezistenta, an si numar de
fabricatie, distantele y (crlig simplu) si y1, y2 (crlig dublu) necesare verificarii
la incarcarea crligelor cu forta de incercare. Crligele lamelare se utilizeaza rar
la echiparea mecanismelor de ridicare din cauza tehnologiei greoaie de obtinere
si a pierderilor mari de material. Crligele se livreaza in mod obligatoriu cu
dispozitive de siguranta.
Conditiile tehnice generale de calitate pentru crligele forjate utilizate la
instalatiile de ridicat sunt reglementate. Marcile de oteluri utilizate depind de
clasa de rezistenta a crligului.
In functie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (brat
macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa crligul in diverse pozitii numai ca trebuie
tinut cont de diagrama de incarcare a acestui dispozitiv.
Crligul este un organ ce serveste la prinderea sarciniilor si se executa din
otel prin forjare.
Crligele pot fi :
- simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf];
- duble - pentru sarcini de 5-75[tf];
-cu dispozitive de siguranta - pentru a preintimpina caderea cablului
ce se agata in ciocul crligului.
7. OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI
Obligatiile stivuitoristului sunt cele care rezulta din prescriptia tehnica ISCIR PT
R 1-2010, instructiunile de lucru ale producatorului si prevederile normativelor
de protectia muncii.
Stivuitoristul are urmatoarele obligatii si responsabilitati:

a) sa asigure exploatarea stivuitorului in conformitate cu instructiunile

producatorului si sa respecte normelede protectia muncii;
b) sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind
utilizarea acestuia, pe care sa le aplice intocmai;
c) sa nu actioneze nici un mecanism att timp ct exista persoane pe
stivuitor; in cazul in care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la
unele lucrari de reparare, intretinere si revizie, manevrele se executa
sub directa supraveghere a unei persoane desemnate in acest scop;
d) sa ia in primire si sa predea stivuitorul prin consemnare in registrul de
supraveghere; daca stivuitorul prezinta defecte care pericliteaza
siguranta in functionare, stivuitoristul il opreste din functiune si anunsa
seful punctului de lucru sau seful ierarhic;
e) sa participe la lucrarile de reparare, intretinere si revizie, precum si la
toate verificarile tehnice care se efectueaza la stivuitorul pe care il
manevreaza;
f) sa interzica accesul persoanelor straine pe stivuitor;
g) sa consemneze in registrul de supraveghere a stivuitorului toate
observatiile privind deficientele in functionare ale acestuia;
h) sa nu actioneze stivuitorul atta timp ct in zona periculoasa nu sunt
indeplinite conditiile de siguranta.
7.1 RESPONSABILITATILE STIVUITORISTULUI INAINTE DE INCEPEREA

LUCRULUI
a) sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de

securitate;
b) sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de
securitate (mai putin supapa de siguranta, supapa de blocare,
limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza, paracazatoarele, dupa caz);
c) in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna
in functiune stivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de
lucru de care apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa
remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre
stivuitorist.
7.2 RESPONSABILITATILE STIVUITORISTULUI IN TIMPUL LUCRULUI
a) sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de sol

si cu catargul inclinat spre spate;
b) sa circule cu sarcina ridicata numai lnga stiva;
c) sa nu efectueze porniri, frnari si opriri bruste pentru a evita pericolul
de rasturnare;
d) sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe
acesta pentru evitarea pierderii de incarcatura si producerii de avarii si
accidente;

e) sa transporte marfuri cu volum mare, care ii limiteaza vizibilitatea,

numai dirijat de o persoana desemnata;
f) sa coboare imediat sarcina in cazul manifestarii tendintei de pierdere a
stabilitatii stivuitorului;
g) sa circule cu viteza redusa pna la limita evitarii producerii oricaror
avarii sau accidente;
h) sa nu circule cu stivuitorul pe lnga utilaje, masini si stive la o distanta
mai mica de 500 mm, in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se
asigura gabaritele de trecere corespunzatoare, pe drumuri
neamenajate si insuficient luminate;
i) sa nu permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o distanta mai
mica de 2.500 mm;
j) in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, opreste lucrul si
anunta seful ierarhic nemijlocit sau seful punctului de lucru de care
apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea
defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre stivuitorist;
k) sa transporte substante toxice, caustice, explozive si altele asemenea
numai conform reglementarilor in vigoare si instructiunilor de ambalare
si transport specifice acestora;
l) sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si
fara socuri;
m) sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
7.3 RESPONSABILITATILE STIVUITORISTULUI DUPA TERMINAREA

LUCRULUI
a) descarcarea sarcinii de pe furci;

b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
c) actionarea frnei de parcare (frna de mna);
d) evitarea parcarii stivuitorului in panta sau rampa; daca nu este posibil,
stivuitorul se asigura corespunzator;
e) punerea catargului in pozitie verticala;
f) coborrea furcilor pe sol;
g) asigurarea eliminarii posibilitatilor ca o persoana neautorizata sa
efectueze manevre cu stivuitorul.
8. MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR

8.1 MANEVRE PERMISE SI INTERZISE, CAUZELE DERANJAMENTELOR
Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie sa se faca in conformitate
cu prevederile prescriptiilor tehnice, cu normele specifice de protectia muncii,
instructiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv si instructiunile
interne elaborate de unitatea detinatoare.
In vederea evitarii producerii de accidente, unitatile detinatoare de
stivuitoare vor intocmi instructiuni interne de exploatare, pe baza specificului
locurilor de munca, in care se vor preciza: inaltimea maxima a stivelor sau
materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitarii,

obligativitate amenajarii si intretinerii corespunzatoare a cailor de acces si a
pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunzatoare pentru caile de transport si
in general toate prevederile necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a
muncii.
Nerespectarea prescriptiilor tehnice, a instructiunilor de exploatare
specifice, a normelor de protectia muncii, a instructiunilor interne, referitoare la
stivuitoare, pot duce la accidente. De asemenea, nerespectarea instructiunilor
de exploatare indicate de producator, poate duce la defectarea unor elemente
componente ale stivuitorului, precum si la scurtarea duratei de viata a utilajului.
Manevrarea stivuitoarelor trebuie sa se faca avandu-se in vedere urmatoarele:
- miscarile stivutorului, trebuie sa se realizeze lent si fara socuri, acest
obtinandu-se prin actionarea lenta si progresiva a elementelor de comanda a
miscarilor (manete si pedale);
- elementele de comanda (manete, pedale, butoane) trebuie
actionate/comandate conform instructiunilor de folosire;
- stivuitoristul va evita sa comande simultan miscari cinematice pe care nu
le poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda deplasare-rulare in
mars " ,in timp ce comanda si coborrea furci"; pentru siguranta, in acest caz,
va trebui sa comande coborirea furcilor si numai dupa ce aceasta miscare a
incetat (furcile in pozitie regulamentar coborite), va comanda deplasarea
(rulajul);
- executarea miscarii de rulare in mars a autostivuitorului, trebuie facuta
astfel incat stivuitoaristul sa poata supraveghea distantele intre elementele de
gabarit ale stivuitorului si obstacolele pe lnga care acesta trebuie sa treaca;
conducatorul va realiza acest lucru uitndu-se (viteze de rulaj trebuie adaptata
la conditiile respective si in pmitele premise );
- actionarea elementelor de comanda, se face prin intermediul
memebrelor superioare si inferioare, respectnd pozitionarea corespunzatore
fata de acestea: mina stinga pe volan (directia), mina dreapta la manetele
hidraulice ale turnului, piciorul drept la pedala de acceleratie (eventual din
dreapta), piciorul sting pe pedala de siguranta (eventual pe pedala de
acceleratie din stinga); la comanda simpla pedala (cu pedala de siguranta),
practic comanda miscarii de rulare (mars) se realizeaza actionnd cu mna
stnga volanul(directia), respectiv cu piciorul drept celalalte doua pedale (frna
si acceleratia), succesiv;
- in timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit
de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii
manipulate; comanda miscarilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel
incit, gabaritul prtilor componente usor observabile din utilajului sau sarcina in
miscare, sa fie reperate cit mai apropiat fata de obstacolele usor observabile, in
asa fel incit celelalte parti greu (ne)observabile sa nu fie angrenate in
coliziune;

Manevre premise si interzise
a) Se INTERZICE actionarea mecanismelor stivuitorului att timp ct

exista persoane pe stivuitor. In cazul in care acest lucru nu poate fi
evitat ca de exemplu la unele lucrari de reparare, intretinere si revizie,
manevrele se executa sub directa supraveghere a unei persoane
desemnate in acest scop.
b) Se INTERZICE actionarea stivuitorului atta timp ct in zona

periculoasa nu sunt indeplinite conditiile de siguranta.
c) Se INTERZICE folosirea stivuitorului pentru ridicarea unor sarcini mai

mari decat sarcina maxim admisa.
d) Se INTERZICE sa se circule cu stivuitorul cu sarcina ridicata. Cu cat

distanta de la sol este mai mare, cu atat stabilitatea stivuitorului este
mai mica.
Este PERMIS sa se cicule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-
300 mm de sol si cu catargul inclinat spre spate.
e) Este PERMIS sa circule cu sarcina ridicata numai lnga stiva.
f) NU se efectueza porniri, frnari si opriri bruste pentru a se evita

pericolul de rasturnare.
g) TREBUIE sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele

de pe acesta, pentru evitarea pierderii de incarcatura si producerii de
avarii si accidente.
h) Transportul marfurilor cu volum mare, care limiteaza vizibilitatea

stivuitoristului, este PERMIS sa se face numai dirijat de o persoana
desemnata.
i) In cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii stivuitorului,

sarcina TREBUIE imediat coborata.
j) TREBUIE sa se circule cu viteza redusa pna la limita evitarii producerii

oricaror avarii sau accidente.
k) Se INTERZICE sa se circule cu stivuitorul pe lnga utilaje, masini si

stive la o distanta mai mica de 500 mm, in locuri aglomerate si treceri
inguste unde nu se asigura gabaritele de trecere corespunzatoare, pe
drumuri neamenajate si insuficient luminate.

l) Stivuitoristul NU TREBUIE sa permita stationarea persoanelor sub

sarcina sau la o distanta mai mica de 2.500 mm.
m)Transportul substantelor toxice, caustice, explozive si altele asemenea,

TREBUIE sa se faca numai conform reglementarilor in vigoare si
instructiunilor de ambalare si transport specifice acestora.
n) Toate manevrele cu sau fara sarcina TREBUIE sa se efectueze, cu

viteza redusa si fara socuri.
Deplasarea stivuitorului ( cu sau fara sarcina )

Inainte de inceperea lucrului stivuitoristul trebuie sa:
- sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de
securitate;
- sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de
securitate (mai putin supapa de siguranta, supapa de blocare,
limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza, paracazatoarele, dupa caz);
- in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna
in functiune stivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de
lucru de care apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa
remedierea defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre
stivuitorist.
In timpul deplasarii, stivuitoristul trebuie sa aiba in permanenta o
vizibilitate completa a drumului pe care circula, trebuie sa fie atent la circulatia
personalului si a altor vehicule, sa respecte spatiile de siguranta si regulile de
circulatie in zona de lucru.
Trebuie evitate porniri, franari, opriri bruste si luarea virajelor cu viteza
mare. Se recomanda sa nu se demareze cu rotile directoare bracate pna la
limita, dect daca acest lucru este impus de conditii speciale si trebuie acordata
o atentie deosebita. Viteza trebuie adaptata conditiilor de lucru.
Transportul marfurilor se face cu catargul inclinat spre spate si sarcina
ridicata la 250-300 mm. Circulatia cu o sarcina care are un volum mai mare si
care impiedica vizibilitatea la mersul inainte, stivuitorul se conduse in marsarier.
In anumite conditii (de exemplu in cursul stivuirii, sau la urcarea unor rampe)
unde sunt necesare miscari cu sarcina situata spre fata, stivuitoristul trebuie
dirijat de catre o persoana desemnata, conform instructiunilor.
La intersectii sau in locuri unde vizibilitatea este redusa, viteza trebuie
redusa viteza si emise semnale sonore
Manevrarea cu sarcina in pozitie ridicata se face numai pe langa stiva,
comenzile fiind actionate cu atentie si moderatie.
In timpul deplasarii pe lnga utilaje, masini si stive se pastreaza o distanta
de minim 500 mm. Daca in apropiere se afla alte vehicule sau pietoni, trebuie
actionat dispozitivul de avertizare inainte de schimbarea directiei.
Este obligatorie respectarea tuturor indicatiilor si instructiunilor privind
sarcinile maxime admisibile cand trece peste planseuri ( la diferente de nivel ),

in cazul in care sarcina trebuie transportata peste acestea. Nu trebuie sa se

transporte sarcini peste planseuri ( improvizatii ) la care nu se cunoaste care
este sarcina pe care o poate suporta acesta.
Sarcina ( stabilitate, vizibilitate, sarcini speciale )

Incarcatura trebuie pozitionata in asa fel inct sa nu existe pericol ca
aceasta sa se miste sau sa cada. Cand sunt folosite echipamente auxiliare,
trebuie acordata o atentie deosebita fixarii, manipularii, pozitionarii si
transportului sarcinii.
TREBUIE manipulate numai sarcinile stabile sau asezate in deplina
securitate.
Trebuie acordata o atentie deosebita manipularii sarcinilor foarte lungi sau
foarte inalte, sau in cazul sarcinilor care nu pot fi centrate.
Transportul marfurilor cu volum mare, care limiteaza vizibilitatea
stivuitoristului, este permis sa se faca numai dirijat de o persoana desemnata.
Transportul substantelor toxice, caustice, explozive si altele asemenea,
TREBUIE sa se faca numai conform reglementarilor in vigoare si instructiunilor
de ambalare si transport specifice acestora.
Manevrele de preluarea sarcinii si depozitarea

Se apropie stivuitorul de sarcina de ridicat.
Se pune catargul in pozitie verticala.
Se ridica sau se coboara portfurca la inaltimea necesara.
Se deplaseaza cu atentie stivuitorul inainte sub mijlocul sarcinii de ridicat
pana cnd sarcina face contact cu suprafata furcii.
Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol.
Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera.
Se inclina catargul inapoi.
La depozitarea incarcaturii:
Se apropie stivuitorul de raft cu incarcatura lasata in jos.
Se plaseaza rampa in pozitie verticala.
Se ridica incarcatura la nivelul de depozitare.
Se conduce stivuitorul inspre raft ( sarcina in interiorul raftului ).
Se depozitati incarcatura pe raft.
Se da inapoi stivuitorul pna cnd furcile pot fi coborte fara a lovi raftul.
Se coboara furcile pna la nivelul solului, se basculeaza platforma spre
spate si se iasa din acel loc cu motostivuitor
Accesul stivuitorului in lift

Intrarea in lift cu stivuitorul erste permisa numai cnd acesta are spatiu si
capacitate suficienta si numai cu permisiune operatorului. In interiorul liftului,
motostivuitorul trebuie asigurat, astfel ca nici o parte a acestuia sa nu vina in
contact cu peretii sau cu usile de la lift.

In ascensoare sau in ascensoarele de materiale, trebuie sa se verifice daca

acestea sunt proiectate pentru a putea suporta greutatea caruciorului, a sarcinii
si a conductorului.
Apropierea de ascensor trebuie facuta cu viteza redusa, iar intrarea se
efectueaza numai dupa ce cabina ascensorului se aduce la nivelul planseului.
La intrarea carucioarelor in ascensoare, sarcina trebuie sa-l preceada pe
conductor si nu invers. Aceasta regula se aplica in special carucioarelor cu
conductor pieton.
Odata ce caruciorul este in ascensor, organele de comanda ale vehiculului
trebuie aduse in punctul neutru, astfel alimentarea cu energie se intrerupe si se
trage frna de imobilizare.
Traversarea puntilor de incarcare (detasabile sau articulate)

Inainte de a se angaja in traversarea unei punti de incarcare, trebuie sa
se verifice daca puntea este fixata in mod satisfacator.
Capacitatea nominala a unei punti de incarcare nu trebuie depasita.
La traversarea unei punti de incarcare, caruciorul trebuie condus cu viteza
redusa si cu prudenta
Apropierea de ascensor trebuie facuta cu viteza redusa, iar intrarea se
efectueaza numai dupa ce cabina se aduce la nivelul planseului.
Puntile de incarcare sau de legatura trebuie sa aiba o rezerva de
securitate, sarcina maxima trebuie indicata pe placute.
Puntile de incarcare sau de legatura trebuie fixate astfel inct sa impiedice
orice miscare accidentala, balansare sau alunecare.
Circulatia pe pante
La circulatia pe pante a stivuitorului, trebuie respectate urmatoarele reguli:
- urcarea sau coborarea pantelelor se face cu viteza redusa;
- manevrele se fac cu mecanismul portsarcina in jos;
- nu trebuie facute viraje pe panta;
- manevrarea stivuitoarelor in apropierea marginilor de rampe, de cheiuri
sau de platforme suprainaltate, se face cu amre atentie, mentinand o distanta de
siguranta fata de marginile cheiurilor sau ale platformelor;
- la urcarea sau coborrea pantelor mai mari, pe cat este posibil sarcina sa
fie spre sensul de urcare;
- manevrele se fac cu sarcina si dispozitivele portsarcina inclinate spre spate
(cnd acest lucru este posibil );
Parcare
Cand utilajul este lasat fara supraveghere, mecanismele de preluare a
sarcinii trebuie sa fie complet coborte, organele de comanda aduse la punctul
neutru, actionarea intrerupta, frna de imobilizare strnsa si trebuie luate toate
masurile necesare impotriva oricarei miscari accidentale sau neautorizate.
Locul de parcare trebuie ales astfel incat sa nu blocheze caile de acces in
caz de incediu, accesul la instalatiile de stins incendii, sau alte activitati.

Zona de lucru
Zonele de lucru trebuie sa prezinte o capacitate portanta suficienta si
trebuie intretinute si semnalizate corespunzator.
Culoarele de circulatie trebuie astfel amenajate inct sa permita
manevrarea cu usurinta a stivuitorului, sa asigure o vizibilitate buna,
Rampele trebuie prevazute cu o inclinare progresiva la baza si la vrf,
pentru e evita socurile sau deteriorarea partii inferioare ale caruciorului.
Culoarele, pistele, pasajele, platformele sau rampele trebuie mentinute in
stare buna de functionare pentru a impiedica orice avariere a caruciorului sau a
sarcinii si pentru a pastra stabilitatea.
Punctele periculoase, inclusiv obstacolele in inaltime, trebuie indicate
foarte vizibil.
Culoarele si materialul de stingere a incendiilor ca si accesul la scari
trebuie in intregime degajate.
Cauzele deranjamentelor
In timpul exploatarii stivuitoarelor pot survenii o serie de deranjamente in
functionarea acestora, avand drept cauze urmatoarele:
- neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatie sau
efectuarea unor lucrari de proasta calitate;
- exploatarea nerationala ( nerespectarea conditiilor de exploatare impuse
de fabricant );
- efectuarea unor reglaje necorespunzatoare;
- uzuri pronuntate a unor piese.
In cele ce urmeaza sunt expuse principalele deranjamente si defectiuni ce
pot interveni, precum si cauzele posibile, pentru motostivuitoare ( Diessel )
Deranjamentele motorului
In principal acestea se datoreaza nerespectarii instructiunilor referitoare la
efectuarea lucrarilor de intretinere:
- utlizarea combustibililor de calitate;
- utilizarea uleiurilor de motor indicate de producatorul masinii de ridicat;
- inlocuirea la timp a filtrelor de ulei si motorina;
- inlocuirea uleiului de motor conform indicatiilor;
- inlocuirea la timp a pieselor uzate sau defecte;
- inlocuirea pieselor uzate cu piese de calitate.
Deranjamentele transmisiei
a) Ambreiajul nu asigura transmiterea cuplului, trepideaza la pornire si
patineaza.
Cauze:
- intre discurile de ambreiaj a patruns ulei;
- discurile ambreiajului nu sunt presate suficient;
- rulmentul de presiune nu apasa simultan pe toate parghiile de debreiere;
- arcurile de presiune sunt neegale sau rupte partial;
- placile de ferodou uzate;
- nu este joc intre rulmentul de presiune si parghiile de debreiere.
b) La cutia e viteze schimbarea vitezei este greoa.e

Ambreiajul nu decupleaza:
Cauze
- schimbatorul de viteze defect;
- furca de cuplare indoita;
- pinionul de cuplare viteze I a intepenit pe canelurile arborelui secundar;
- pinioanele viteza I; II si mers inapoi sunt uzate.
c) Scurgeri de ulei la cutia de viteze.

Cauze:
- nivelul prea mare a uleiului;
- garnituri necorespunzatoare sau rupte;
- dopul de scurgere slabit;
- carcasa sparta.
d) Cutia de viteze face zgomot in pozitia neutra sau cuplata.

Cauze:
- rulmentii uzati sau lipsiti de ulei;
- rotile dintate uzate sau cu dinti rupti;
- un arbore deformat.
e) Puntea din fata a motostivuitorului face zgomot in sarcina si lamers in gol

Cauze:
- joc insuficient intre pinionul de atac si coroana;
- rulmentu casetei satelitilor are joc prea mare;
- joc prea mare intre pinion si coroana;
- grupul conic uzat.
f) Uzuri anormale la sateliti sau ruperea arborilor planetare

Cauze:
- anvelopele rorilor din fata nu au acelasi dimensiune;
- franele din fata lucreaza in asa fel incat blocheaza numai o roata;
- ungerea insuficienta;
- zmucituri, conducere necorespunzatoare pe drum greu;
- supraincarcare;
- jocuri prea mari in transmisie.
Deranjamentele instalatiei de franare

a) Pedalele nu actioneza simultan si nu au capacitate de franare
Cauze:
- reglaj diferit;
- placi ferodou uzate;

b) Pedala de frana functioneaza uneori greu

Cauze:
- murdarie in pompa centrala;
d) La pornire in cursa, pedala poate fi apasata complet in jos repede sau incet
sau la apasare se intampina o rezistenta slaba
Cauze:
- unul din cilindrii de frana de la rotile din fata sau o conducta de presiune
sunt neetanse;
- pompa centrala defecta;
- lipsa lichidului de franare;
- aer in instalatia de franare.
Deranjamentele directiei
a) Directia merge greu
Cauze:
- directia este reglata prea strans;
- bucsele fuzetei sunt prea stranse;
- role sparte la un rulment din directie, sau un rulment de presiune de la
fuzata;
- nu este unsa.
b) Joc prea mare la directie

Cauze:
- joc prea mare la barele de directie;
Deranjamentele instalatiei electrice

a) Instalatia electrica de pornire nu functioneaza.
Cauze:
- distrugerea acumulatorului;
- arderea lamelelor de colector de la colectorul demaror;
- contactele releului de anclansare al demarorului si colectorului sunt
murdare sau uzate;
- bobinajul rotoric al rotorului s-a ars;
- bobinajul releului de anclansare s-a ars;
- intrerupere sau scurtcircuit in circuitul electric al releului de anclansare;
- uzura excesiva a periilor colectoare de la demaror;
- acumulatorul s-a descarcat sub limita admisa;
- conducte rupte, conducte murdare sau scurtcircuitari.
b) Instalatia electrica nu functioneaza.

Cauze:
- comutatorul cu cheie s-a defectat;
- releul regulator s-a dereglat sau a fost scos din functiune;
- alternetorul s-a ars;

- conducte rupte, conducte murdare sau scurtcircuitari.
Deranjamentele instalatiei hidraulice

a) Ridicarea si coborarea sarcinilor se face prea incet:
Cauze:
- pompa hidraulica aspira aer si nu debiteaza suficient;
- pompa hidraulica prezinta uzuri sau alte defecte;
- in rezervor este putin ulei;
- filtrul instalatiei hidraulice este infundat.
b) Sarcina nu se mentine in pozitie in timpul transportului:

Cauze:
- inelul de cauciuc al pistonului cilindrului de ridicare este uzat;
- sertarul distribuitorului este uzat;
- neetanseitati la conducte sau racordari.
Deranjamentele mecanismului de ridicare

- lanturi inegal tensionate;
- furca merge impreuna cu cadrul mobil;
- deformarea furcii;
- inclinare inegala a cadrului.
8.2 ORGANIZAREA EXPLOATARII, CARTEA STIVUITORULUI, REGISTRUL

DE EVIDENTA A SUPRAVEGHERII
Conform prescriptiei tehnice ISCR PT R1 -2010.
Utilizarea/exploatarea masinii de ridicat
Prevederi generale
Pentru functionarea in conditii de siguranta, masinile de ridicat sunt
supuse unui regim de supraveghere, in conformitate cu prevederile PT R 1-
2010.
In vederea aplicarii prevederilor legale, privind siguranta in functionare a
masinilor de ridicat, detinatorii/utilizatorii trebuie sa asigure regimul de
supraveghere prin RSVTI.
Autorizarea/reautorizarea RSVTI se efectueaza in conformitate cu
legislatia in vigoare.
Supravegherea masinilor de ridicat

Pentru fiecare masina de ridicat trebuie sa existe un registru de
supraveghere sau carnet de urmarire cu evidenta functionarii, care trebuie
pastrat in conditii bune la masina de ridicat.
Inscrierile in registru sau carnet trebuie sa fie vizibile, lizibile si de nesters,
nefiind permise corecturi sau stersaturi ci numai anulari contrasemnate de
persoana care le-a efectuat.
Registrul de supraveghere a masinii de ridicat se intocmeste conform
modelului prezentat in anexa 3 a PT R 1-2010 (prezentata mai jos) si se vizeaza
de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului.
In registru sau in carnet pot face inscrieri personalul de deservire, RSVTI,

factori responsabili ai detinatorului/utilizatorului (conducerea
detinatorului/utilizatorului si persoanele insarcinate in scris de catre aceasta),
precum si alte persoane din exploatare, conform atributiilor ce le revin prin
instructiunile interne.
MODEL
Registru de supraveghere a masinilor de ridicat ( anexa3 )
Registrul de supraveghere se intocmeste pentru fiecare masina de ridicat in

parte si cuprinde urmatoarele:
2.1 Pe coperta, in exterior, se mentioneaza urmatoarele:

a) REGISTRU DE SUPRAVEGHERE
b) Denumirea si adresa detinatorului/utilizatorului:
c) Numarul si anul fabricatiei masinii de ridicat:
d) Numarulde inregistrare ISCIR pentru masinile de ridicat care se
inregistreaza in evidenta ISCIR:
e) Caracteristicile tehnice principale ale masinii de ridicat:
f) Periodicitatea stabilita pentru lucrarile de intretinere si revizie:
2.2 In interior se consemneaza, pe coloane:
a) Numarul curent
b) Data
c) Lucrarile efectuate (montare/reparare/intretinere si revizie),
precum si dupa caz, deficientele sau deranjamentele constatate in
timpul utilizarii
d) Principalele lucrari efectuate, ca urmare a activitatilor de la lit. c)
e) Numele si prenumele si semnatura persoanei care a constatat
deficientele sau deranjamentele
f) Numele si prenumele si semnatura persoanei responsabile pentru
efectuarea lucrarilor sau pentru inlaturarea deficientelor si
deranjamentelor constatate in timpul utilizarii
g) Data verificarii si semnatura RSVTI
h) Observatii
(Nume si prenume si semnatura RSVTI)
Deservirea masinilor de ridicat si personalul de deservire

Deservirea masinilor de ridicat care fac obiectul prezentei prescriptii
tehnice se realizeaza numai de personal de deservire autorizat sau instruit, dupa
caz, in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice aplicabile.
Personalul de deservire autorizat pentru stivuitoare se denumeste in
continuare "stivuitorist".
Personalul de deservire instruit pentru mecanisme de ridicat, platforme
autoridicatoare si elevatoare pentru vehicule, se denumeste in continuare
"manevrant

Personalul de deservire autorizat/instruit pentru masini de ridicat la care

constructiv exista posibilitatea montarii mai multor dispozitive de prindere
specifice masinilor de ridicat si poate lucra in regim permanent/nepermanent de
macara deplasabila pe cai fara sine de rulare, stivuitor, platforma de ridicat
deplasabila si altele asemenea, la care producatorul a furnizat declaratia de
conformitate in acest sens, trebuie sa fie autorizat/instruit pentru fiecare regim
de lucru al masinii de ridicat in conformitate cu prevederile prescriptiei tehnice
aplicabile, dupa caz.
Cartea stivuitorului
Referitor la cartea stivuitorului se face referire in prescriptia tehnica ISCIR PT
R3-2003, dar acesta prescriptie in prezent nu mai este in vigoare.
Cartea stivuitorului - partea tehnica va contine:
- indicatii privind marcarea;
- caracteristici tehnice de baza ale stivuitorului;
- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea si ridicarea sarcinii (limite
de utilizare conditii normale de utilizare, instructiuni de utilizare si mentenanta);
- planuri si scheme necesare pentru :
- punerea in functiune;
- intretinerea si inspectia (scheme electrice, de ungere, hidraulice
etc);
- verificarea functionarii;
- reparare;
- instructiuni pentru :
- transportul stivuitorului si subansamblelor;
- montare si demontare;
- instalare si reglare;
- contraindicatii privind utilizarea stivuitorului;
- instructiuni de utilizare a stivuitorului in medii potential explozive, cnd
este cazul. Aceasta carte trebuie sa fie redactata sau tradusa in limba romna.
Cartea stivuitorului - partea de exploatare, se completeaza procesele-verbale
de verificari si de inspectie.
Cartea stivuitorului va fi completata cu documentatia de montaj (acolo
unde este cazul), intocmit de montatorul autorizat, lucrari de montaj care se
inscriu in registrul de supraveghere.
9. INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA

9.1 INTRETINEREA, REVIZIA SI REPARAREA STIVUITORULUI
GENERALITATI
Acest capitol este reglementat de catre prescriptia tehnica ISCIR PT R 1-2010
Cerintele tehnice referitoare la intretinerea, revizia, reparatiea si verificarea
tehnica, prevazute in acesta prescriptie, sunt conditii minime obligatorii.
Pentru utilizarea/exploatarea in conditii de siguranta a masinilor de
ridicat, care fac obiectul prevederilor prezentei prescriptii tehnice, pe intreaga

durata de viata fizica a acestora este necesara efectuarea unor lucrari de

prevenire si de inlaturare a uzurilor si defectiunilor tehnice in scopul mentinerii
performantelor initiale prevazute de producator asigurndu-se functionarea
conform documentatiei tehnice si prevederilor prezentei prescriptii tehnice.
Intretinerea, revizia si repararea masinilor de ridicat masinilor de ridicat
se efectueaza de catre producatorul acestora, de catre persoane juridice
autorizate de ISCIR sau de catre persoane juridice autorizate de autoritatile
competente din statele membre. Persoanele juridice autorizate de autoritatile
competente din statele membre trebuie sa fie inregistrate in registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate. Conditiile privind autorizarea de catre ISCIR a
persoanelor juridice care efectueaza intretinerea si revizia si/sau repararea
masinilor de ridicat precum si conditiile de inregistrare in registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate sunt stabilite in prescriptia tehnica aplicabila.
Autorizarea pentru lucrari de reparare nu este necesara atunci cnd acestea se
efectueaza de catre producatorul masinii de ridicat. Obligatiile si
responsabilitatile persoanelor juridice care efectueaza intretinerea si revizia
si/sau repararea masinilor de ridicat sunt prevazute la capitolul XII din PT R1-
2010. Toate constatarile referitoare la repararea masinilor de ridicat trebuie sa
fie consemnate de catre inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI in
procesul-verbal de verificare tehnica.
Persoana juridica care realizeaza intretinerea si revizia si/sau repararea
raspunde de calitatea lucrarilor effectuate conform instructiunilor elaborate de
producatorul masinii de ridicat, conform prevederilor prezentei prescriptii
tehnice si ale legislatiei aplicabile. Pentru lucrarile de reparare producatorul sau
persoana juridica autorizata trebuie sa emita o declaratie conform modelului din
anexa1 din prescriptia tehnica ISCIR Pt R1-2010..
INTRETINEREA SI REVIZIA
Efectuarea lucrarilor de intretinere si revizie se consemneaza de catre RSL al
persoanei juridice autorizate in registrul de evidenta a lucrarilor de intretinere si
revizie, al carui model este prevazut in anexa 6 ( din PT R1-2010 ) si de catre
RSTVI al detinatorului utilizatorului in registrul de supraveghere al masinii de
ridicat, al carui model este prevazut in anexa 3 ( din PT R1-2010 ).
In cele ce urmeaza sunt prezentate modele pentru registrele mentionate.
MODEL
Registru de supraveghere a masinilor de ridicat ( anexa3 )
Registrul de supraveghere se intocmeste pentru fiecare masina de ridicat in

parte si cuprinde urmatoarele:
2.1 Pe coperta, in exterior, se mentioneaza urmatoarele:
a) REGISTRU DE SUPRAVEGHERE
b) Denumirea si adresa detinatorului/utilizatorului:
c) Numarul si anul fabricatiei masinii de ridicat:

d) Numarulde inregistrare ISCIR pentru masinile de ridicat care se

inregistreaza in evidenta ISCIR:
e) Caracteristicile tehnice principale ale masinii de ridicat:
f) Periodicitatea stabilita pentru lucrarile de intretinere si revizie:
2.2 In interior se consemneaza, pe coloane:
a) Numarul curent
b) Data
c) Lucrarile efectuate (montare/reparare/intretinere si revizie),
precum si dupa caz, deficientele sau deranjamentele constatate in
timpul utilizarii
d) Principalele lucrari efectuate, ca urmare a activitatilor de la lit. c)
e) Numele si prenumele si semnatura persoanei care a constatat
deficientele sau deranjamentele
f) Numele si prenumele si semnatura persoanei responsabile pentru
efectuarea lucrarilor sau pentru inlaturarea deficientelor si
deranjamentelor constatate in timpul utilizarii
g) Data verificarii si semnatura RSVTI
h) Observatii
(Nume si prenume si semnatura RSVTI)
MODEL
(1)
Registru de evidenta a lucrarilor de masini de ridicat ( anexa 6 )
Nr. Nr. Tip masina Nr Documentatie Parametrii Detinator Declaratie O

crt Fabricatie, de ridicat/ inregistrare tehnica Masinii de /utilizator de B
anul producator in evidenta preliminara de ridicat (2) Denumire conformit S
fabricatiei ISCIR montare sau /nume si (nr, data)
reparare/ prenume,
persoana atesta sediul/do
(date indetific. ) miniliul )
(1) Se completeaza comform obiectului autorizatiei.

(2) Sarcina nominala (tf); inaltimea de ridicare/lungimea
bratului/deschiderea (m), dupa caz; grupa de functionare.
NOTE:
1. Persoanele juridice autorizate folosesc modelul de mai sus dar cu doua
coane in plus, in care se consemneaza:
a) Lucrarile de reparare sau intretinere si revizie efectuate;
b) Elementele reparate sau inlocuite si caracteristicile constructive
ale acestora.

2. Persoanele juridice autorizate pentru efectuarea lucrarilor de montare la

masinile de ridicat care necesita montare la locul de functionare si
persoanele autorizate pentru efectuarea lucrarilor de reparare la masinile
de ridicat aflate in exploatare si inregistrate in evidenta ISCIR, la care prin
reparare s-a adus modificari fata de documentatia tehnica, dar care nu a
dus la modificarea performantelor initiale, a scopului sau a tipului
acestora, completeaza coloana ,, Documentatia tehnica preliminara de
montare/reparare ( date de identificare persoana atestata) la fiecare
montare/reparare.
Intretinerea si revizia se executa, planificat, conform instructiunilor

date de producator in documentatia tehnica a masinii de ridicat sau in
documentatia tehnica de verificari si incercari tehnice in utilizare pentru
investigatii si examinari, in scopul asigurarii mentinerii masiniide ridicat in
parametrii de functionare in conditii de siguranta, conform prevederilor
prescriptiei tehnice ISCIR PT R1-2010.
Intretinerea cuprinde cel putin urmatoarele operatiuni:
- curatirea masinii de ridicat;
- verificarea starii de uzura a lagarelor si a bunei functionari a sistemului
de ungere;
- ungerea pieselor supuse frecarii, conform schemei de ungere;
- verificarea uzurii cablurilor sau lanturilor de tractiune si a fixarii acestora
- verificarea functionarii componentelor de securitate si reglarea acestora;
- verificarea functionarii mecanismului de ridicat;
- verificarea elementelor de prindere sau de manipulare a sarcinii;
- strangerea si verificarea elementelor de imbinare si a articulatiilor;
- verificarea fixarii tampoanelor si a opritoarelor;
- verificarea functionarii sistemului electric de forta, de comanda, de
iluminare si semnalizare;
- verificarea reziatentei de izolatie si a rezistentei prizei de legare la
pamant a echipamentelor electrice;
- verificarea conexiunilor la aparate si clemelor din dulapurile electrice si
din cutiile de conexiuni;
- verificarea starilor cailor de rulare si a rotilor de rulare;
-verificarea functionarii si etanmseitatii circuitelor hidraulice si
pneumatice;
Prin revizie se asigura reglarea sau inlocuirea pieselor, aparatelor sau modulelor
inglobate in masina de ridicat in scopul asigurarii mentinerii masinii de ridicat in
parametrii de functionare in conditii de siguranta conform prevederilor
prescriptiei tehnice ISCIR PT R1-2010.
Periodicitatea si volumul lucrarilor de intretinere si revizie sunt stabilite in
functie de complexitatea stivuitorului, regimul de functionare si conditiile de
mediu in care lucreaza.

Necesitatea curatirii stivuitorului depinde de utilizarea lui. Daca el se

foloseste cu medii agresive precum apa sarata, fertilizatori, chimicale, ciment
etc, curatati temeinic stivuitorul dupa fiecare folosire a lui.
Aburul fierbinte sau solutiile intensive de degresare se vor utiliza cu cea
mai mare atentie, in caz contrar, unsoarea speciala cu durata lunga de viata din
lagare se va dizolva si scurge afara. Fiindca gresarea din nou nu mai este
posibila, rezultatul va fi distrugerea lagarelor. In timpul curatirii nu proiectati
jetul direct pe instalatia electrica si nici pe materialul izolator sau acoperiti-le in
prealabil. Cnd curatirea se face cu aer comprimat, indepartati murdaria rau
mirositoare cu un curatitor rece
Pe langa operatiile de verificare impuse de catre prescriptia tehnica ISCIR
mentionata la acest capitol, este indicat sa se faca si alte verificari:
Pentru unitatea de transmisie:
- cutia de viteze de zgomote si scurgeri.
- nivelul uleiului din cutia de viteze;
- fixarea imbinarilor cu suruburi;
- zgomotele in functionare ale lagarelor motorului de transmisie;
Pentru sistemul de directie :
- mobilitatea directiei;
- zgomotele in functionare ale lagarelor motorului de directie;
Pentru frne:
- reglajul frnelor de parcare si de picior.
- frna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent).
- jocul frnarii;
- Verificati nivelul lichidului de frna din rezervor si umpleti pana sus, daca
este cazul.
Pentru sasiu:
- starea si functionarea (mobilitatea) capotei, a usilor si a capacelor;
- uzura sinelor de ghidare ale caruciorului retractabil;
- starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale caruciorului retractabil;
- uzura caruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale;
Pentru dispozitivele de ridicare :
- functionarea si etanseitatea cilindrului elevator;
- starea, ungerea si tensiunea in lanturi;
- functionare a rolelor de lant;
- uzura ghidajelor;
- starea rolelor de lant.;
- starea si reglajul rolelor stlpului si a culisoarelor;
- vizual furcile de fisuri sau indoiri;
- starea si mobilitatea caruciorului (platformei) de incarcare;
- uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale;
- functionare articulatiilor dispozitivului de inclinare;;
- functionarea cilindrului de inclinare; etanseitatea acestuia;
- functionare articulatiilor dispozitivului de translatie (deplasare);

- functionarea cilindrului de translatie (deplasare); verificati etanseitatea

acestuia;
Pentru echipamentul electric :
- starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei;
- functionarea SCR (comanda prin impulsuri);
- fixarea tuturor conexiunilor si prizelor.
Pentru echipamentul hidraulic:
- etanseitatea racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca
este cazul;
- nivelul uleiului din rezervor, umpleti pana sus daca este cazul.
Pentru dispozitivele de comanda si de siguranta :
- dispozitivele de siguranta in functie de echipament;
- starea si functionarea tuturor dispozitivelor de comanda
- starea scaunului soferului, precum si mecanismele de reglare;
Daca in urma acestor verificari se constata defectiuni sau uzuri ale respectivelor
elemente componenete, acestea fie se repara daca este posibil, fie se inlocuiesc
cu piese noi.
REPARAREA STIVUITORULUI
Repararea se executa conform instructiunilor date de producator in
documentatia tehnica a masinii de ridicat, conform instructiunilor din
documentatia tehnica de verificari si incercari tehnice in utilizare pentru
investigatii si examinari cu character tehnic, conform documentatiei tehnice de
reparare preliminara, dupa caz si ori de cte ori se constata o defectiune.
Prin reparare se asigura inlaturarea neconformitatilor/defectiunilor
constatate la masina de ridicat in scopul aducerii acesteia la performantele
initiale prevazute de producator in documentatia tehnica asigurndu-se
functionarea in conditii de siguranta a acesteia conform prevederilor prezentei
prescriptii tehnice.
Componentele de uzura se inlocuiesc la intervalele de timp stabilite prin
instructiunile date de producator in documentatia tehnica a masinii de ridicat sau
Prin instructiunile date in documentatia tehnica de verificari si incercari tehnice
in utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic, indiferent de starea
de uzura din momentul inlocuiri
Componentele de securitate defecte se inlocuiesc cu altele noi de aceeasi
tipo-dimensiune, cu prezentarea declaratiei de conformitate a producatorului
acestora.
Repararea masinilor de ridicat se face pe baza unei documentatii tehnice
preliminare de reparare avizata de catre RADTP.
Lucrarile de reparare care se verifica de catre inspectorul de specialiate din
cadrul ISCIR, cu participareaa RSVTI al detinatorului/utilizatorului si a RSL al
persoanei juridice autorizate pentru lucrari de reparare, sunt urmatoarele:
- inlocuirea sau modificarea constructiei metalice, refacerea sau remedierea
imbinarilor sudate ale elementelor de rezistenta;
- transformarea de principiu a modului de actionare a masinilor de ridicat ca
de exemplu de la actionare electrica la actionare hidraulica si altele asemanatoare;

- inlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lantul

cinematic cu alte tipodimensiuni, care difera de cele prevazute in documentaTia
tehnica initiala;
- modificarea de principiu a schemei electrice, hidraulice sau pneumatice de
actionare;
- inlocuirea totala a instalatiei electrice, hidraulice sau pneumatice;
- inlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale masinii de
ridicat cu alte tipodimensiuni, care difera de cele prevazute in documentatia
tehnica initiala;
- inlocuirea cu alte tipodimensiuni sau modificarea constructive a caruciorului
macaralei.
Etapele lucrarilor de reparare
Inaintea inceperii lucrarilor de reparare inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR sau RSVTI, dupa caz, intocmeste procesul-verbal de constatare in
vederea introducerii in reparare. Se interzice inceperea lucrarilor de reparare
fara procesul-verbal de constatare.
Acceptarea lucrarilor de reparare:
a) inaintea inceperii lucrarilor de reparare, unitatea reparatoare,
intocmeste un memoriu tehnic de prezentare a lucrarilor de reparare, care
cuprinde documentatia tehnica preliminara de reparare, lucrarile de reparare ce
urmeaza a se efectua si conditiile tehnice de executie ale acestora, precum si
programul de examinari, verificari si incercari ce urmeaza a se efectua pe
parcursul si la finalul lucrarilor de reparare, daca este cazul;
b) memoriul tehnic, vizat de detinator/utilizator, trebuie sa fie
inaintat la ISCIR in cazurile in care reparatiile sunt cele mentionate anterior in
vederea acceptarii inceperii lucrarilor de reparare;
c) ISCIR analizeaza documentele inaintate de persoana juridica
reparatoare si intocmeste procesul-verbal de acceptare. Se interzice inceperea
lucrarilor de reparare, in cazurile in care reparaTiile sunt cele mentionate, fara
procesul-verbal de acceptare al ISCIR. Prin procesul-verbal de acceptare a
inceperii lucrarilor de reparare, ISCIR poate solicita ca anumite operatii,
examinari, verificari sau incercari sa se efectueze in prezenta inspectorului de
specialitate din cadrul ISCIR. Unitatea reparatoare este obligata sa solicite
participarea inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR la operatiile, examinarile,
verificarile sau incercarile respective.
Pe parcursul reparatiei se efectueaza verificari daca acestea sunt prevazute
in solicitarea ISCIR ca anumite operatii, examinari, verificari sau incercari sa se
efectueze in prezenta inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. Reparatorul
prezinta inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR documentele specifice
etapei respective (certificate de inspectie material, tabelul nominal cu sudorii
autorizati care au executat lucrarea si cu valabilitatea autorizatiilor, lista
procedurilor de sudare aprobate, buletine de control si altele asemenea);
verificarile se finalizeaza cu incheierea unui proces-verbal de catre inspectorul
de specialitate din cadrul ISCIR.
Dupa finalizarea lucrarilor de reparare se efectueaza urmatoarele verificari:
a) verificarea documentatiei tehnice de reparare, care se depune la

ISCIR in raza careia se afla masina de ridicat, cu cel puTin 15 zile inaintea
datei propuse pentru efectuarea verificarii tehnice; documentatia tehnica de
reparare cuprinde cel putin:
- memoriu tehnic de reparare;
- documentatiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive
aferente masinii de ridicat care au fost inlocuite;
- documente privind efectuarea pe parcursul lucrarilor de reparare
si in final a verificarii lucrarilor executate in conformitate cu prevederile
prezentei prescripTii tehnice si ale documentatiei tehnice preliminare de
reparare;
- documente privind calitatea imbinarilor sudate (certificate de
inspectie material, tabelul nominal cu sudorii autorizati care au executat
lucrarea si cu valabilitatea autorizatiilor), unde este cazul;
- documentele cuprinznd rezultatele examinarilor, verificarilor si
incercarilor nedistructive/distructive effectuate de catre persoane juridice
autorizate/evaluate de ISCIR conform prevederilor prescriptiei tehnice aplicabile;
- procesul-verbal in care sunt consemnate rezultatele incercarilor
de casa, in care sa se specifice ca instalatia poate fi supusa verificarii tehnice in
vederea autorizarii functionarii in continuare;
- declaratia pentru lucrarile de reparare efectuate, intocmita
conform modelului din anexa 1;
Verificarile tehnice dupa reparare a masinii de ridicat se efectueaza in
conformitate cu prevederile prezentei prescriptii tehnice. In procesul-verbal
incheiat cu ocazia verificarilor tehnice effectuate dupa reparare in vederea
repunerii in functiune se consemneaza parametrii de functionare si data
efectuarii urmatoarei verificari tehnice periodice (ziua, luna si anul), cu
respectarea prevederilor prezentei prescriptii tehnice.
Lucrarile de reparare efectuate se consemneaza de catre RSL al
persoanei juridice autorizate in registrul de evidenta al lucrarilor de reparare.
9.2 AUTORIZAREA/ADMITEREA FUNCTIONARII, VERIFICAREA

TEHNICA, INCERCARI STATICE SI DINAMICE, VERIFICARI PERIODICE
LA SCADENTA, VERIFICARI TEHNICE IN UTILIZARE
PREVEDERI GENERALE
Autorizarea/admiterea functionarii masinilor de ridicat se face conform
prevederilor prescriptiei tehnice ISCIR PT R1-2010 ( capitolul III ). Cerintele
tehnice prevazute in acest capitol sunt conditii minime obligatorii la punerea in
functiune si autorizarea/admiterea functionarii masinilor de ridicat, in acesta
categorie fiind inclus si stivuitorul.
Se admite autorizarea functionarii pentru :
a) Masinilor de ridicat noi care respecta cerintele privind
introducerea pe piata stabilite de reglementarile nationale ce
transpun directivele europene aplicabile;
b) Masinile de ridicat vechi, care au functionat si provin din:
- Uniunea Europena;
- din afara U.E.

Masinile de ridicat care provin din Uniunea Europeana:

- care respecta cerintele privind introducerea pe piata stabilite prin
directivele europene specifice;
- care au fost construite anterior intrarii in vigoare a directivelor
europene aplicabile si care au fost introduse pe piata cu respectarea
reglementarilor nationale ale statului membru in care au fost
construite
Masinile de ridicat care provin din afara Uniunea Europeana:
- care respecta cerintele prevazute la introducerea pe piata stabilite
prin directivele europene specifice.
Verificarea tehnica in vederea autorizarii functionarii pentru stivuitoarele
autopropulsate si translatoare stivuitoare, se face de catre inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR. Pentru stivuitoarele autopropulsate si
translatoarele stivuitoare actionate manual admiterea functionarii ( la prima
punere in functiune si periodic in exploatare ) se face de catre RSVTI al
detinatorului/utilizatorului.
RSVTI Operator responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a
instalatiilor
Stivuitoarele autopropulsate si translatoare stivuitoare nu pot fi utilizate fara
obtinerea admiterii functionarii din partea ISCIR.
VERIFICAREA TEHNICA IN VEDEREA AUTORIZARII FUNCTIONARII

Verificare tehnica - totalitatea verificarilor si/sau incercarilor ce se
realizeaza, in baza documentatiei tehnice aplicabile unei masini de ridicat si
prevederilor prezentei prescriptii tehnice, in scopul evaluarii masurii in care
masina de ridicat satisface cerintele de functionare in conditii de siguranta
( conform prescriptiei tehnice ISCIR PT R1-2010 ).
Verificarea tehnica in vederea autorizarii functionarii pentru stivuitoarele
autopropulsate si translatoare stivuitoare, se face de catre inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR.
La verificare trebuie sa participe RSVTI si personalul de deservire si
personalul auxiliar de deservire dupa caz, reprezentantul persoanei juridice
autorizate care a efectuat montarea masinii de ridicat, unde este cazul,
reprezentantul persoanei juridice autorizate care asigura intretinerea si revizia
Masinii de ridicat si la solicitarea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR,
orice alta persoana implicata in montarea, intretinerea si revizia masinii de
ridicat.
Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea manevrelor in timpul
verificarii tehnice trebuie sa fie autorizat sau instruit, dupa caz, pentru masina
de ridicat respectiva.
In vederea autorizarii functionarii stivuitorului, inspectorul de specialitate din
cadrul ISCIR efectueaza sau se asigura daca verificarile si incercarile sunt
efectuate cu rezultate corespunzatoare.
Masinile de ridicat se supun urmatoarelor:
a) verificari tehnice;

b) incercari tehnice ( incercari in gol, incercari in sarcina )
Verificarile tehnice:
- verificarea montarii ansamblurilor si subansamblurilor masinii de ridicat
conform prevederilor documentatiei tehnice de insotire si prezentei prescriptii
tehnice;
- verificarea imbinarilor nedemontabile ale structurii metalice;
- verificarea integritatii si conformitatii constructive a structurii metalice;
- verificarea amenajarilor care sa permit accesul personalului pentru
efectuarea lucrarilor de reparare, intretinere si revizie;
- verificarea respectarii gabaritelor de libera trecere si a spatiilorde
siguranta prevazute;
- verificarea echiparii instalatiei electrice cu dispositive de protectie si
cu inscriptionarile necesare;
- verificarea verticalitatii turnului macaralei ( pentru macarale )
- verificarea fixarii grinzilor cailor de rulare si a sistemului de sustinere a
acestora;
- verificarea fixarii masinii de ridicat pe postamentul de amplasare;
- verificarea masinii de ridicat pentru preintmpinarea uzurii si pericolului
de deraiere a ansamblului roti de rulare-cale de rulare;
- verificarea existentei componentelor de securitate prevazute in
documentatia tehnica;
INCERCARI STATICE SI DINAMICE

Incercarile tehnice:
Incercari in gol - care se efectueaza prin actionarea mecanismelor masinii de
ridicat, fara ca masina de ridicat sa fie incarcata cu sarcina; cu aceasta ocazie
se verifica si functionarea componentelor de securitate, cu exceptia limitatorului
de sarcina si/sau de moment;
Incercari in sarcina - care se efectueaza att static ct si dinamic in conditiile
stabilite de producator prin documentatia tehnica (numai dupa ce incercarile in
gol au dat rezultate corespunzatoare, astfel:
Incercarea statica se realizeaza cu sarcina de incercare ridicata la circa
100 mm de sol, timp de 10 minute. Calculul sarcinii de incercare trebuie sa tina
seama de valorile coeficientului de incercare static astfel inct sa se poata
garanta un nivel adecvat de securitate; coeficientul de incercare statica este
1,25 pentru masinile de ridicat in conditiile in care nu este precizat in
documentatia tehnica a masinii de ridicat.
Nu se admite nicio deformatie remanenta a structurii portante a masinii de
ridicat.
NOTE:
Sarcina de incercare trebuie sa fie constituita numai din greutati verificate
metrologic sau a caror masa este determinata cu instrumente de masura
verificate metrologic.

La masinile de ridicat care au doua frne incercarea static se efectueaza

separat cu fiecare frna in parte.
La masinile de ridicat cu brat, incercarea statica se efectueaza att la raza
minima ct si la raza maxima, sarcina de incercare fiind sarcina maxima admisa
pentru pozitiile respective.
Pentru masinile de ridicat, la care se poate modifica lungimea bratului sau
inaltimea turnului, incercarea se efectueaza cu sarcina nominala mentionata in
documentatia tehnica pentru varianta respectiva.
Incercarile dinamice se realizeaza cu sarcina maxima de utilizare
multiplicata cu coeficientul de incercare dinamica numai daca masina de ridicat
s-a comportat corespunzator la incercarea statica, masurarea sagetii si
incercarea de etanseitate, dupa caz. Coeficientul de incercare dinamica este egal
cu 1,1 in conditiile in care nu este precizat in documentatia tehnica a masinii de
ridicat.
NOTA: Incercarea dinamica se efectueaza numai daca circuitul de comanda

al masinii de ridicat permite mai multe miscari simultane in condiTiile cele mai
defavorabile.
Incercarile de etanseitate se efectueaza cu sarcina nominala, prin
actionarea mecanismelor masinii de ridicat. Dupa intreruperea actionarii, sarcina
nu trebuie sa coboare timp de 10 minute peste limitele prevazute in
documentaTia tehnica a masinii de ridicat si nu trebuie sa se constate scapari de
fluid. Alte incercari se efectueaza numai daca sunt prevazute in documentaTia
tehnica a masinii de ridicat.
Dupa efectuarea verificarilor si incercarilor tehnice prevazute producatorul
sau persoana juridica autorizata care a efectuat montarea, mentioneaza
rezultatele verificarilor si incercarilor in procesul-verbal cu probe de casa.
VERIFICAREA TEHNICA PERIODICA

Cerintele tehnice prevazute in prezentul capitol sunt conditii minime obligatorii
referitoare la verificarea tehnica periodica si la repunerea in functiune a
masinilor de ridicat.
Toate constatarile referitoare la verificarea tehnica periodica si la
repunerea in functiune a masinilor de ridicat trebuie sa fie consemnate de catre
inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de catre RSVTI al
detinatorului/utilizatorului in procese-verbale de verificare tehnica, modelul este
prezentat in anexa 2 si 4 din PT R1-2010.

MODEL
Proces verbal de verificare tehnica intocmit de ISCIR ( anexa2 )
SIGLA Proces verbal de verificare tehnica ISCIR

ISCIR Nr/ Adresa, telefon. fax
Incheiat azi cu ocazia . efectuata in baza
prevederilor si prescriptiilor tehnice aplicabile
.la tip .. cu numarul de fabricatie si cartea
masinii nr avand parametrii ultimei verificari
Detinatorul/utilizatorul .. din localitatea str
.nr judet.tel,fax.
Subsemnatul am constat urmatoarele:
Am dat urmatoarele dispozitii
Dupa acesta verificare s-a admis
Scadenta urmatoarei verificari se fixeaza la date de

Pentru acesta verificare se va plati suma de .lei, de catre
Localitateastr. ..nr judet in cont nr
banca
Reprezentant Detinator RSVTI Delegatul montatorului,

ISCIR Utilizator reparatorului, intretinator
Verificarile tehnice periodice in vederea acordarii autorizarii functionarii in

continuare se efectueaza:
a) de catre inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR pentru:
- stivuitoare autopropulsate si translatoare stivuitoare, cu
sarcina nominala Sn >5 t;
b) de catre inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau de catre
RSTVI, dupa obtinerea imputernicirii scrise de la ISCIR pentru:
- stivuitoare autopropulsate si translatoare stivuitoare, cu
sarcina nominala Sn *5 t;
c) de catre RSTVI:
- stivuitoare autopropulsate si translatoare stivuitoare actionate
manual;

Daca rezultatele verificarii tehnice periodice, comparativ cu prevederile

documentatiei tehnice a masinii de ridicat si ale prezentei prescriptii tehnice, au
corespuns, se intocmeste un proces-verbal de verificare tehnica, conform
modelelor din anexele 2 si 4, prin care se acorda autorizarea functionarii,
stabilindu-se si data (ziua, luna si anul) urmatoarei verificari tehnice periodice,
care este de maxim 2 ani. Data urmatoarei verificari tehnice periodice se
stabileste in functie de complexitatea, locul de instalare, conditiile de mediu si
regimul de functionare, vechimea in serviciu si starea tehnica ale masinii de
ridicat.
Daca rezultatele verificarii tehnice sunt necorespunzatoare, neconformitatile se
consemneaza in procesul-verbal de verificare tehnica si nu se acorda
autorizarea/admiterea functionarii in continuare.
Procesul-verbal de verificare tehnica se ataseaza la cartea masinii de
ridicat-partea de exploatare, respectiv in evidenta detinatorului/utilizatorului.
Este interzisa utilizarea/exploatarea, mentinerea in functiune a masinii
de ridicat cu termenul de valabilitate al autorizarii/admiterii functionarii depasit.
La verificarea tehnica periodica masina de ridicat este supusa la verificarile si
incercarile mentionate anterior. Incercarea statica se efectueza cu sarcina
nominala marita cu 10 %.
Daca rezultatele verificarii tehnice periodice, comparativ cu prevederile
documentatiei tehnice a masinii de ridicat si ale prezentei prescriptii tehnice, au
corespuns, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIRsau RSVTI, dupa caz,
intocmesc unproces- verbal de verificare tehnica prin care se acorda autorizarea
functionarii in continuare, stabilindu-se data efectuarii urmatoarei verificari.
tehnice periodice,care este de maxim 2 ani.
Daca verificarea tehnica periodica se efectueaza de catre RSVTI,
acesta trebuie sa transmita la ISCIR, in termen de15 zile,o copie dupa procesul-
verbal de verificare tehnica in vederea admiterii functionarii masinii de ridicat.
Procesele-verbale de verificare tehnica intocmite de catre inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI sunt conform modelelor din anexele 2 si
4 mentionate anterior.
Data urmatoarei verificari tehnice periodice se stabileste in functie de
complexitatea, locul de instalare, conditiile de mediu si regimul de functionare,
vechimea in serviciu si starea tehnica ale masinii de ridicat.
Nu se acorda autorizarea funcTionarii in continuare cu conditia inlaturarii
ulterioare a unor deficiente care afecteaza siguranta in functionare a masinii de
ridicat.
Daca la verificarile tehnice periodice se constata defectiuni vizibile
care reducsiguranta in functionare a masinii de ridicat, in functie de natura,
marimea, tipul defectului, vechimea in serviciu a masinii de ridicat sau conditiile
de exploatare a acesteia, inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR poate
dispune efectuarea de examinari/investigatii cu caracter tehnic, in vederea
evaluarii tehnice a masinii de ridicat si stabilirii conditiilor in care poate functiona
masina de ridicat in conditii de siguranta.
Neconformitatile mentionate in procesul-verbal de verificare tehnica

trebuie sa fie inlaturate in termenele stabilite.

Neindeplinirea dispozitiilor date prin procesul-verbal de verificare
tehnica atrage dupa sine retragerea autorizarii/admiterii functionarii.
Cu ocazia verificarii tehnice periodice, inspectorul de specialitate din cadrul
ISCIR verifica daca registrul de supraveghere este completat corect si Tinut la zi
si daca intretinerea si revizia masinii de ridicat se efectueaza planificat, in
conditii corespunzatoare, de catre persoane juridice autorizate si se asigura
functionarea acesteia in conditii de siguranta.
VERIFICARI TEHNICE IN UTILIZARE

Verificarea tehnica in utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter
tehnic a masinilor de ridicat se efectueaza de catre producatorul acestora, de
catre persoane juridice autorizate de catre ISCIR sau de catre persoane juridice
autorizate de autoritatile competente din statele membre. Persoanele juridice
autorizate de autoritatile competente din statele member trebuie sa fie
inregistrate in Registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate. Conditiile
privind autorizarea de catre ISCIR a persoanelor juridice care efectueaza
verificarea tehnica in utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic a
masinilor de ridicat precum si conditiile de inregistrare in Registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate sunt stabilite in prescriptia tehnica aplicabila.
Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice sau juridice sunt prevazute la
capitolul XII din prezenta prescriptie tehnica.
Cerinta de autorizare pentru verificarea tehnica in utilizare pentru
investigatii/examinari cu caracter tehnic nu se aplica producatorilor, pentru
masinile de ridicat fabricate de acestia.
Verificarea tehnica inutilizare pentru investigatii/examinari cu caracterethnic
se efectueaza in scopul evaluarii starii tehnice, estimarii duratei de functionare
remanenta si stabilirii conditiilor de functionare in siguranta a masinilor de ridicat.
Verificarea tehnica in utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter
tehnic se efectueaza in urmatoarele cazuri:
a) daca la masina de ridicat s-au produs avarii si/sau accidente;
b) daca in urma verificarilor tehnice, efectuate conform prevederilor
prezentei prescriptii tehnice, se obtin rezultate necorespunzatoare, care
pericliteaza functionarea in conditii de siguranta a masinii de ridicat;
c) atunci cnd masina de ridicat urmeaza sa fie repusa in
functiune dupa o perioada de timp in care a fost oprita, fara sa fie conservata in
mod corespunzator (conform instructiunilor de utilizare/exploatare si unor
proceduri specifice), iar repunerea acesteia in functiune ar putea periclita
siguranta in functionare;
d) la sfrsitul duratei de viata a masinii de ridicat, atunci cnd
aceasta este stabilita prin documentatia tehnica;
e) la expirarea duratei normale de functionare prevazuta in
Hotarrea Guvernului nr. 2.139/2004, atunci cnd prin documentatia tehnica nu e
masinii de ridicat;
f) atunci cnd documentatia tehnica a masinii de ridicat lipseste

sau este incompleta;

g) atunci cnd la masina de ridicat aflata in exploatare se
constata coroziune si/sau deformatii la structura metalica portanta, care ar
putea periclita functionarea in conditii de siguranta;
h) dupa un seism major sau atunci cnd zona in care este
montata masina de ridicat a suferit o acTiune susceptibila sa-i afecteze structura
sau stabilitatea.
Pe baza rezultatelor obtinute in urma examinarilor, verificarilor si
incercarilor efectuate, persoana juridica autorizata pentru efectuarea de
verificari tehnice in utilizare pentru investigatii/examinari cu character ethnic
intocmeste raportul tehnic, care contine concluziile finale privind posibilitatea
functionarii in conditii de siguranta a masinii de ridicat.
Raportul tehnic trebuie sa fie avizat de responsabilul cu avizarea
documentatiei tehnice de examinari RADTE al persoanei juridice autorizate.
Raportul tehnic impreuna cu buletinele si certificatele cu rezultatele obtinute,
breviarul de calcul de rezistenta si procesele-verbale intocmite de inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR (dupa caz), intocmit ca urmare a examinarilor,
verificarilor si incercarilor effectuate conform programului acceptat, se transmit
la ISCIR pentru acceptare
Dupa acceptarea de catre ISCIR a raportului tehnic, deTinatorul/utilizatorul
trebuie sa respecte concluziile mentionate in raportul ethnic intocmit de
persoana juridica autorizata de ISCIR pentru efectuarea de verificari tehnice in
utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic.
In cazul obTinerii unor rezultate corespunzatoare deTinatorul/utilizatorul
solicita la ISCIR efectuareaex aminarilor si verificarilor in vederea obtinerii
autorizarii functionarii masiniide ridicat conform prevederilor prezentei
prescriptii tehnice.
Daca inurma examinarilor, verificarilor si incercarilor effectuate rezulta
necesitatea efectuarii unor lucrari de reparare la masina de ridicat, acestea
trebuie sa fie effectuate conform prevederilor prezentei prescriptii tehnice, iar
verificarile tehnice in vederea obtinerii autorizarii functionarii se efectueaza
ulterior.
Documentatia tehnica acceptata de ISCIR (programul de investigatii si
examinari, raportul ethnic si documentele aferente acestuia) trebuie sa fie
atasata la cartea masinii de ridicat - partea de exploatare, urmnd a fi
prezentata inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR atunci cnd se solicita
efectuarea verificarilor tehnice in vederea repunerii in functiune.
10. AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

10.1. CAUZELE AVARIILOR SI ACCIDENTELOR
Conform prescriptie tehnice ISCIR PT R1-2010:
In cazul avariilor care determina oprirea din functiune sau functionarea
in conditii de nesiguranta a unei masini de ridicat, precum si in cazurile de
accidente provocate la masina de ridicat, persoana fizica sau juridica care
detine/utilizeaza masina de ridicat are obligatia de a opri din functionare masina

de ridicat si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului; cu

aceasta ocazie se anunta cel putin urmatoarele date: numele si prenumele
si functia persoanei care anunta, modul in care poate fi contactat in vederea
unor eventuale date suplimentare, data, ora si locul producerii evenimentului,
tipul masinii de ridicat, urmarile avariei/accidentului.
Persoana fizica sau juridica care detine/utilizeaza masina de ridicat
care a suferit avaria sau la care s-a produs accidentul are urmatoarele obligatii
de indeplinit, prin RSVTI:
a) sa ia masurile necesare pentru ca starea de fapt produsa de
avarie sau in timpul accidentului sa ramna nemodificata pna la sosirea
inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu exceptia cazului in care situatia
respectiva ar constitui un pericol pentru viata si sanatatea persoanelor;
b) sa ia toate masurile de asigurare a conditiilor de securitate;
c) sa izoleze pe ct posibil zona de lucru a masinii de ridicat
avariate sau la care s-a produs accidentul;
d) sa intocmeasca un raport cu situaita tehnica a masinii de
ridicat imediat dupa avarie/accident, care include si fotografii ale masinii de
ridicat avariate, precum si interventiile efectuate pna la sosirea inspectorilor de
specialitate din cadrul ISCIR;
e) sa puna la dispozitia inspectorilor de specialitate din cadrul
ISCIR autorizarea functionarii masinii de ridicat (cartea ISCIR) precum si
raportul de mai sus in cazurile justificate.
Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR intocmesc procesul-verbal
de constatare a avariei sau accidentului si de oprire din functiune a masinii de
ridicat.
Masina de ridicat care a suferit avarii in urma carora s-a determinat
oprirea din functionare, trebuie sa fie supusa unor investigaTii/examinari cu
caracter tehnic (in vederea evaluarii starii tehnice a acestora), efectuate
conform prevederilorprezentei prescriptii tehnice si ale prescriptiilor tehnice
aplicabile.
Investigatiile/examinarile cu character ethnic nu sunt necesare in
masura in care persoana fizica sau juridica detinatoare/utilizatoare renunta la
utilizarea masinii de ridicat avariate si decide scoaterea din uz si casarea
acesteia.
Expertizele in caz de avarii sau accidente la masini de ridicat se
realizeaza de catre expertii ISCIR.
Avariile pot fi fara accidente umane, care au ca urnare oprirea din functiune sau
functionarea in conditii de nesiguranta a unei masini de ridicat, sau cu accidente
umane.
Cauzele producerii avariilor si accidentelor se grupa dupa cum urmeaza:
a) cauze determinate de actiunea personalului de deservire (exploatare,
asistenta tehnica, control urmarire si supraveghere);
b) cauze independente de actiunea personalului de deservire ( actiunea
unor sarcini neprevazute calamitati, defecte ascunse in material);

c) cauze combinate, actiunea simultana in diverse proportii care contribuie

la avarierea instalatiei de ridicat.
a) Cauze care duc la producerea de avarii si accidente, determinate de actiunea

personalului de deservire
Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor ce revin stivuitoristului,
inainte de inceperea lucrului, in timpul si dupa treminarea lucrului,
conform prescriptiei tehnice ISCIR PT R1-2010.
Nerespectarea normelor de protectia muncii si a instructiunilor proprii
specifice de protectia muncii;
Nivelul slab de pregatire al personalului care deserveste stivuitorul;
Starea fizica necorespunzatoare a personalului de deservire (bolnav,
obosit, in stare de ebrietate, stare deprimata);
Continuarea utilizarii de catre personalul de deservire a stivuitorului dupa
ce au fost constatate defectiuni;
Utilizarea unui stivuitor care nu este in stare de functionare normala,
respectiv prezinta defectiuni ale mecanismului de ridicare/coborare a
sarcinii, ale sistemelor de rulare,directie, franare, comanda, actionare, ale
instalatiei de iluminat si semnalizare, sau o uzura avansata a unor piese
componenete ale acestora;
Exploatarea nerationala a stivuitorului;
Folosirea unor instalatii improvizate;
Amplasarea stivuitorului pe terenuri ale caror capacitate portanta este sub
nivelul admisibil;
Utilizarea unor cai de acces pentru transport si spatii de depozitare
necorespunzatoare;
Folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fara stabilirea prealabila a
tehnologiei lucrarilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa
fie precizate toate datele necesare unei executii in deplina siguranta a
lucrarilor de constructii montaj;
Depasirea sarcinii maxim admise;
Folosirea unor dispozitive de prindere sau de legat improvizate,
neverificate sau necorespunzatoare din punct de vedere al capacitatii
formei sau modului de prindere la ridicarea de sarcini (piese, grupuri de
piese, obiecte);
Lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase ( in apropierea retelelor
electrice de inalta tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile
de securitate corespunzatoare;
Lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum ,
etc. fara a se lua masurii necesare de iluminare , de semnalizare sau
avertizare;
Avarii se pot produce datorita neefectuarii la termen a lucrarilor de

intretinere si revizie precum si a reparatiilor care se impun in cazul in care se
constata defectiuni ale diferitelor parti componenete ale stivuitorului.

De asemenea, avariile si accidentele se pot produce si din vina

personalului care efectueaza lucrarile de reparatie, daca aceste lucrari sunt de
slaba calitate.
b) Cauze independente de actiunea personalului de deservire

Cauzele independente de actiunea personalului de deservire, sunt mai rar
intalnite, dar pot avea urmari grave.
Acestea pot fi:
Calamitati naturale ( cutremure, inundatii, alunecari de teren, rafale de
vant puternic );
Evenimente care au loc in vecinatatea zonei de lucru, datorate unor cauze
externe;
Defecte ascunse in material care la solicitari in timp, formeaza o zona de
slaba rezistenta, care cedeaza la majoritatea cazurilor fara a putea fi
semnalata si care sunt foarte periculoase.
10.2. MASURI PENTRU EVITAREA SI PREVENIREA AVARIILOR SI

ACCIDENTELOR
Dupa cum se observa aproape toate cauzele producerii avariilor si
accidentelor, sunt dependente de actiunea persoanei care deserveste stivuitorul.
Drept urmare avariile si accidentele pot fi evitate si prevenite, daca se respecta
cu strictete: prevederile prescriptilor tehinice ISCIR, instructiunile de utilizare a
stivuitorului, precum normele si instructiunile proprii de protectia muncii in acest
domeniu.
Eliminarea cauzelor care duc la producerea avariilor si accidentelor, sunt defapt
masurile prin care se pot evita aceste evenimente.
Pentru a se evita si preveni avariile si accidentele, stivuitoristul trebuie:

a) Sa cunoasca si sa aplice intocmai prevederile prescriptiilor tehnice
ISCIR, referitoare la obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului
(inainte, in timpul si dupa terminarea lucrului );
b) Sa cunosca si sa aplice intocmai instructiunile referitoare la exploatarea
utilajului pe care lucreaza;
c) Sa cunoasca si sa aplice intocmai normele si instructiunile proprii de
protectia muncii.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de respectarea si

aplicarea prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR, referitoare la obligatiile si
responsabilitatile stivuitoristului
Obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului au mai fost prezentate la pct.7 din
curs, dar data fiind importanta respectarii acestora ca masuri de evitare si
prevenire a avarilor si accidentelor, facem revenire asupra acestora.
Obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului:

sa asigure exploatarea stivuitorului in conformitate cu instructiunile
producatorului;
sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind

utilizarea acestuia, pe care sa le aplice intocmai;
sa nu actioneze nici un mecanism att timp ct exista persoane pe
stivuitor; in cazul in care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la
unele lucrari de reparare, intretinere si revizie, manevrele se executa sub
directa supraveghere a unei persoane desemnate in acest scop;
sa ia in primire si sa predea stivuitorul prin consemnare in registrul de
supraveghere; daca stivuitorul prezinta defecte care pericliteaza siguranta
in functionare, stivuitoristul il opreste din functiune si anunta seful
punctului de lucru sau seful ierarhic;
sa participe la lucrarile de reparare, intretinere si revizie, precum si la
toate verificarile tehnice care se efectueaza la stivuitorul pe care il
manevreaza;
sa interzica accesul persoanelor straine pe stivuitor;
sa consemneze in registrul de supraveghere a stivuitorului toate
observatiile privind deficientele in functionare ale acestuia;
sa nu actioneze stivuitorul atta timp ct in zona periculoasa nu sunt
indeplinite conditiile de siguranta.
Responsabilitati inainte de inceperea lucrului:

sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de
securitate;
sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de securitate
(mai putin supapa de siguranta, supapa de blocare, limitatorul de sarcina,
limitatorul de viteza, paracazatoarele, dupa caz);
in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna in
functiune stivuitorul si anunt a seful ierarhic sau seful punctului de lucru
de care apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea
defectiunii se face o noua verificare a stivuitorului de catre stivuitorist.
Responsabilitati in timpul lucrului:

sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de sol si
cu catargul inclinat spre spate;
sa circule cu sarcina ridicata numai lnga stiva;
sa nu efectueze porniri, frnari si opriri bruste pentru a evita pericolul de
rasturnare;
sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta
pentru evitarea pierderii de incarcatura si producerii de avarii si accidente;
sa transporte marfuri cu volum mare, care ii limiteaza vizibilitatea, numai
dirijat de o persoana desemnata;
sa coboare imediat sarcina in cazul manifestarii tendintei de pierdere a
stabilitatii stivuitorului;
sa circule cu viteza redusa pna la limita evitarii producerii oricaror avarii
sau accidente;
sa nu circule cu stivuitorul pe lnga utilaje, masini si stive la o distanta
mai mica de 500 mm, in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se
asigura gabaritele de trecere corespunzatoare, pe drumuri neamenajate si

insuficient luminate;
sa nu permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o distanta mai
mica de 2.500 mm;
in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, opreste lucrul si
anunta seful ierarhic nemijlocit sau seful punctului de lucru de care
apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii
se face o noua verificare a stivuitorului de catre stivuitorist;
sa transporte substante toxice, caustice, explozive si altele asemenea
numai conform reglementarilor in vigoare si instructiunilor de ambalare si
transport specifice acestora;
sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara
socuri;
sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
Responsabilitati dupa terminarea lucrului:

descarcarea sarcinii de pe furci;
deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
actionarea frnei de parcare (frna de mna);
evitarea parcarii stivuitorului in panta sau rampa; daca nu este posibil,
stivuitorul se asigura corespunzator;
punerea catargului in pozitie verticala;
coborrea furcilor pe sol;
asigurarea eliminarii posibilitatilor ca o persoana neautorizata sa efectueze
manevre cu stivuitorul.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de cunosterea si

aplicarea instructiunilor referitoare la exploatarea utilajului pe care lucreaza.
Stivuitoristul trebuie sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile
tehnice privind utilizarea acestuia, pe care sa le aplice intocmai.
Instructiunile referitoare la exploatarea stivuitorului ( motostivuitor,
electrostivuitor, stivuitor pe gaz ), sunt prezentate de producator in cartea
tehnica a masini, particularizat pentru modelul respectiv de stivuitor.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de cunoasterea si

respectarea normelor si instructiunilor specifice de protectia muncii.
Stivuitoristul trebuie sa participe la instructajele de protectia muncii,
trebuie sa cunoasca si sa respecte normele si instructiunile de protectia muncii.
Legea nr. 319/2006 legea securitatii si sanatatii in munca stabileste

principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia
sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare,
informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile generale pentru
implementarea acestor principii.

Prevederile acestei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si

reprezentantilor lucratorilor.
Obligatiile angajatorilor, drepturile si obligatiile lucratorilor

Obligatiile angajatorilor ( obligatii generale )
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor
in toate aspectele legate de munca.
In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este
exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu.
Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc
atingere principiului responsabilitatii angajatorului.
In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile
necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare
securitatii si sanatatii in munca.
Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor mentionate
anterior, tinnd seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea
situatiilor existente.
Angajatorul are obligatia sa implementeze aceste masuri pe baza
urmatoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea
posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca
si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos
sau cu ceea ce este mai putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda
tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta
factorilor din mediul de munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva
fata de masurile de protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
Tinnd seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate,
angajatorul are obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor
chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;

b) masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de

productie aplicate de catre angajator ulterior evaluarii riscurilor sa asigure
imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie
integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la
toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste
securitatea si sanatatea in munca, atunci cnd ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca
obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce
priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat
si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit
instructiunile adecvate.
Fara a aduce atingere altor prevederi ale Legii nr.319/2006, atunci cnd in
acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe
intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii:
a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind
securitatea, sanatatea si igiena in munca, lund in considerare natura
activitatilor;
b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si
prevenirii riscurilor profesionale, lund in considerare natura activitatilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre
riscurile profesionale.
Angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori pentru a se
ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor
profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti lucratori desemnati.
Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de
prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul
trebuie sa recurga la servicii externe.
In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe, acesta trebuie
sa le informeze asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de
a avea efecte asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa le asigure
accesul la toate informatiile necesare.
Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav

si iminent
Angajatorul are urmatoarele obligatii:
a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii
intreprinderii si/sau unitatii, tinnd seama de alte persoane prezente;
b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in
ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

In acest scop, angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile

de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
De asemenea, angajatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa informeze, ct mai curnd posibil, toti lucratorii care sunt sau
pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile implicate de acest
pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru
protectia lor;
b) sa ia masuri si sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor
posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si
sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;
c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca
exista un pericol grav si iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive
justificate.
Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent
pentru securitatea lucratorilor sau a altor persoane, atunci cnd seful ierarhic
imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile
corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de
care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.
In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si

pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au
urmatoarele obligatii:
a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a
constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a
tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind
securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau
diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor;
b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din
masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea
riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice
unitatii;
c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform
prevederilor legale;
d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si
raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
corespunzator functiilor exercitate;
e) sa elaboreze instructiuni proprii pentru completarea si/sau
aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinnd seama de
particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea
lor;
f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti
lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit,

precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin

lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;
g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si
instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la
securitatea si sanatatea in munca;
h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in
munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum
si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;
i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a
profesiilor prevazute de legislatia specifica;
j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si,
dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe
care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz,
controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;
k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific;
l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si
dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a
instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in
desfasurarea proceselor tehnologice;
m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de
inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii
evenimentelor;
n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca
cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii
care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui
accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari
ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;
q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea
si sanatatea lucratorilor;
r) sa asigure echipamente individuale de protectie;
s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in
cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.
Informarea lucratorilor
Tinnd seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul
trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel inct lucratorii si/sau reprezentantii
acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile
necesare privind:
a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si
masurile si activitatile de prevenire si protectie att la nivelul intreprinderii
si/sau unitatii, in general, ct si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei
functii;

b) masurile luate privind primul ajutor, stingerea incendiilor,

evacuarea lucratorilor, pericol grav si iminent.
Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel inct angajatorii
lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara
activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii
adecvate care privesc acesti lucratori.
Consultarea si participarea lucratorilor

Angajatorii trebuie sa consulte lucratorii si/sau reprezentantii lor si sa
permita participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la
securitatea si sanatatea in munca.
Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi
specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara
diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru a-
si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din Legea nr.319/2006.
Instruirea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa
primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in
munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice
locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor
modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.
Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din
exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au
primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si
sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor.
Grupuri sensibile la riscuri

Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tinnd seama de
prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide,
lehuzele sau femeile care alapteaza, tinerii, precum si persoanele cu dizabilitati.
Obligatiile lucratorilor
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu
pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea
angajatorului, astfel inct sa nu expuna la pericol de accidentare sau
imbolnavire profesionala att propria persoana, ct si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si,
dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea,
schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in
special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa
utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati
orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un
pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a
sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, att
timp ct este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau
cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru
protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul si/sau cu
lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de
munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si
sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din
domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si
inspectorii sanitari.
11. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARIE / ACCIDENT

Viata unei persoane accidentate depinde, intr-o mare masura, de
momentul acordarii primului ajutor si de priceperea celui care intervine primul la
locul accidentului.
Primul ajutor caz in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a
produs accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta
(salvator). Fiecare salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasaca
pentru a fi salvatori, deoarece oricine poate fi victima unui accident si viata sa
poatete depinde de interventia prompta si competenta celor din jur.
Pentru orice salvator, devine iperativ recomandarea de a citi si a exersa
modul correct de acordare a primului ajutor, pentru a sti ce trebuie si ce nu
trebuie facut.
In conformitate cu legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca
(Legea 319/2006), angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru
acordarea primului ajutor, sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile

specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de

urgenta, salvare si pompieri.
Primul-ajutor medical propriu-zis este numai o parte a problematicii.
Esentiala este prevenirea accidentarii persoanelor. Cand aceasta totusi s-a
produs, masurile ce trebuie luate sunt adesea complexe. Primul-ajutor medical
propriu-zis este adesea doar unul din elementele necesare, alturi de cele legate
de transport si evacuare a accidentatului care sunt adesea la fel de importante
ca primul-ajutor.
11.1 PRINCIPII GENERALE DE ORGANIZARE A ACTIUNILOR DE PRIM

AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
In toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se:
asigure locul accidentului;
ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se
inrautateasca;
stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata;
actioneze corespunzator cnd persoana accidentata sau bolnava este
lipsita de cunostinta;
aline durerea;
stabileasca prioritatile.
Salvatorul
In functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi incadrati in trei categorii:
- medicii: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident:
- cadrele sanitare medii si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate;
- toate persoanele care au fost instruiti pentru a acorda primul ajutor.
Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri isolate, primul
ajutor in caz de accident ar trebui acordat de catre salvatorii din primele doua
categorii.
In lucrarea de fata termenul salvator este atribuit salvatorilor din ultima
categorie, cu adresa speciala pentru interventiile urgente la locul accidentului.
Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe
care le aplica el trebuie sa reuseasca sa:
- mentina accidentatul in viata;
- previna inrautatirea starii accidentatului;
- stimuleze revenirea accidentatului.
Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de multe ori
suficienta. Actiunea sa se termina atunci cand victima este preluata de
profesionisti (medici), in unitatile medicale specializate.
Atentie !
Cand nu sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim-
ajutor si va gasiti in preajma unui accidentat, nu incercati sa
interveniti cu orice prt, aceasta constituie o grava eroare.
Chemati cel mai apropiat salvator.

La ordinul salvatorului sosit, anuntati accidentul si cereti ajutor de

specialitate.
Organizati protectia victimei si preveniti extinderea starii de
accident.
Organizarea primului ajutor

La organizarea si acordarea primului ajutor participa personalul din cadrul
unitatii ( martorul accidentului, salvatorul) cat si din afara unitatii (servicii de
ambulanta, pompieri).
Mijloace disponibile pentru acordarea primului ajutor:
- mijloace de comunicare (telefon, radio, etc.);
- cabinet medical;
- ambulanta;
- materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa;
- mijloace de identificare a salvatorilor;
- spitale, cabinete medicale.
Conduita salvatorului in cazul producerii unui accident

In cazul producerii unui accident , interventia imediata a salvatorului are in
vedere:
- analizarea situatiei;
- protejarea victimei (victimelor);
- examinarea victimei (victimelor);
- anuntarea accidentului;
- acordarea primului ajutor;
- supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipelor de specialitate.
Atentie !
Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca
pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea.
Salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care, prin agitatia pe
care o creeaza prin actiuni sau sfaturi nepotrivite, dauneaza
salvarii victimei.
Pe cat posibil salvatorul isi alege 1-3 ajutoare si, printr-o persoana
potrivita anunta accidentul si cere ajutor.
Avand grija sa nu isi pericliteze propria sanatate (sa nu devina din
salvator, victima), salvatorul trebuie:
- sa cunoasca regulile de aplicare a primului ajutor
- sa isi pastreze calmul
- sa actioneze energic, eficace si rapid in luarea unor
masurilor de prim ajutor.

Actiunile salvatorului
a) Analiza situatiei
Inainte de orice interventie asupra victimei, salvatorul trebuie sa detrmine:
Ce s-a petrecut ?
Sa determine natura accidentului:
- prin interogarea martorilor;
- prin interogarea victimei (daca este posibil);
- cercetand elementele materiale semnificative.
Mai exista vreun pericol ?
- de surpare;
- de electrocutare;
- de incendiu sau explozie;
- de intoxicatie printr-un gaz toxic;
Pot fi suprimate pericolele fara risc?
- daca acestea pot fi inlaturate, se va implica sau va ruga pe altcineva sa
o faca, iar daca nu,
- va interzice accesul in zona periculoasa si va da alarma.
b) Protejarea victimei (victimelor)

Personalul de prim ajutor trebuie, in primul rnd, sa asigure securitatea
persoanei accidentate, a celor din jur, ct si a lui insusi. De fapt, aceasta
inseamna scoaterea persoanei accidentate din zona in care a avut loc accidentul,
daca exista pericol de strivire, electrocutare, asfixie, incendiu sau explozie, etc.
c) Examinarea victimei (victimelor)

Intr-o situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima (victimele)
inainte de a efectua interventia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona
corect si a obtine ajutorul asteptat.
Pentru a evalua gradul de afectare:
Vorbiti cu accidentatul:
- care este starea de constienta pacientul este constient, coerent, confuz,
obosit, inconstient?
- are accidentatul dureri? Unde?
- isi poate misca accidentatul minile si picioarele?
Observati accidentatul:
- exista semne de leziuni externe?
- semnele externe dau vreun indiciu asupra gradului si tipului
traumatismului?
- accidentatul respira? Cum este respiratia? Normala? Greoaie (cu
bolboroseli si gemete)?
- care este culoarea fetei?

Atingeti accidentatul:
- palpati pulsul la incheietura minii sau la gt; este accelerat?
- cum este pielea? rece? lipicioasa si umeda?
- examinati corpul accidentatului si verificati daca sunt semne de fracturi.
Evaluati:
- sunt amenintate functiile majore ale vietii: starea de constienta,
respiratia, circulatia sngelui?
d) Stabiliti prioritatile;
- cine necesita tratament pentru salvarea vietii?
- cine mai poate astepta?
In functie de semnele gasite, salvatorul prefigureaza rezultatul
interventiei sale. In cazul in care exista mai multe persoane accidentate, este
important sa fie stabilite prioritatile, astfel inct primul ajutor sa se acorde cu
prioritate persoanei celei mai grav accidentate. Poate fi dificil de stabilit o linie
corecta de prioritati, deoarece, cteodata, cei care prezinta cele mai evidente
traumatisme nu sunt neaparat si cel mai grav accidentati.
In cazul in care exista mai multe victime salvatorul va efectua triajul
acestora, pe baza unei examinari rapide.
Sunt considerati ca extrema urgenta acccidentatii ale caror functii vitale sunt
deteriorate si anume:
- acccidentatii cu stop cardio-respirator;
- hemoragiile mari;
- hemoragiile organelor intrene;
- plagile cu hemoragii arteriale unde nu se poate aplica garou( gat,
axial) si/sau unde prin pansament compresiv sau compresiune manuala
hemoragia nu se poate opri;
- accidentatii cu plagi toracice mari, cu tulburari de respiratie;
- traumatismele cranio-cerebrale;
- politraumatizatii in stare de soc.
In urgenta intai se incadreaza :

- accidentatii carora li s-a aplicat garou pentru oprirea unei hemoragii
arteriale;
- plagile mari;
- accidentatii cu amputatii de membre si cu distrugeri musculare si osoase
mari;
- accidentatii in stare de inconstienta;
- hemoragiile.
In Urgenta a doua cuprinde :

- accidentatii cu traumatisme cranio cerebrale, vertebro-medulare si de
bazin insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne;
- fracturi deschise;
- hemoragiile.

In urgenta a treia sunt considerati accidentatii cu celelalte tipuri de

traumatisme.
Atentie !
Clasificarea prezentata nu este absoluta.
Cel ce acorda primul ajutor nu trebuie sa se lase constrns de
spectatorii prezenti in a acorda asistenta inutila sau exagerata.
Totodata, nici nu trebuie sa evite acordarea ajutorului de teama ca
face ceva gresit.
Salvatorii trebuie sa actioneze cu sange rece , sa analizeze fiecare
caz in parte avand in vedere faptul ca victimele in stare grava nu
pot solicita ajutor, pe cand victimele cu leziuni mai usoare cer ei
insisi, ajutor.
e) Anuntarea accidentului
Salvatorul va anunta accicidentul personal sau prin alte persoana, la serviciul
de urgenta 112.
Persoana care va face apelul trebuie sa astepte confirmarea receptionarii
corecte a apelului sau si sa se intoarca la locul accidentului, pentru a confirma
transmiterea apelului.
Apelul de urgenta la 112 trebuie sa contina urmatoarele informatii:
locul unde este accidental;
ce s-a intamplat;
informatii despre raniti;
daca sunt prinsi;
numarul ranitilor;
daca sunt raniti in stare grava;
ce tipuri de leziuni s-au produs;
informatii privind drumul de acces;
cine face apelul.
f) Primul ajutor
Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze
interventia (succesiunea manevrelor) corespunzator starii victimei (victimelor)
Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:
Daca victima nu vorbeste( este inconstienta), dar respira si ii bate inima(are

puls) sunt necesare:
- asezarea in pozitie de siguranta;
- acoperirea victimei, alarma;
- supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la
sosirea ajutoarelor.
Daca victima nu raspunde , nu respira, dar ii bate inimae sunt necesarare:

- degajarea (eliberarea ) cailor respiratorii;

- manevra Heimlich (persoana care executa manevra se pozitioneaza in
spatele persoanei care se sufoca si isi pune bratele in jurul taliei acesteia;
se pozitioneaza un pumn cu partea cu degetul mare pe abdomenul
persoanei deasupra ombilicului, dar mult sub zona sanilor (sub stern); se
apuca pumnul cu cealalta mana; se impinge abdomenul rapid in sus,
ceea ce poate determina obiectul sa sara afara;
- respiratie gura la gura sau gura la nas.
Daca victima nu raspunde , nu respira nu ii bate inima este necesara:

- reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu
respiratie gura la gura sau gura la nas).
Daca victima sangereaza abundent se aplica:

- compresie manuala locala;
- pansament compresiv;
- compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).
Daca victima prezinta arsuri provocate de:

- foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si
pentru racorire;
- substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca
neutralizarea acidului cu baza si invers!).
Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

- oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum ar avea o fractura, evitand sa
o deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul:
membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
Victima poate sa prezinte:

- plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea
segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii;
- plagi simple: curatirea si pansarea plagii.
g) Supravegherea victimei( victimelor) si asteptarea sosirii echipelor de

specialitate;
Pana la sosirea echipei de specialitate, salvatorul:

- va urmari semnele vitale ale victimei: prezenta respiratiei, a pulsului,
starea de constienta si va supraveghea in continuare efectele primului
ajutor acordat: restabilirea respiratiei si circulatiei, oprirea hemoragiilor,
starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor, pozitia de siguranta etc.
- va asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei.
- va nota, pe cat posibil, datele importante privind: accidental, evolutia
starii victimei, alte informatii despre victima.

La sosirea echipei de specialitate , salvatorul :

- va comunica medicului toate informatiile obtinute dupa accident si
despre starea victimei si ii va preda notele respective;
- va ajuta la transportul victimei la autosanitara si la solicitarea medicului,
- va insoti ambulanta pana la unitatea medicala specializata care primeste
accidentatul.
11.2 PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI
STOPUL RESPIRATOR
Stopul respirator (asfixia) este starea organismului caracterizata prin
oprirea respiratiei si deci lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce
distrugerea tesuturilor vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia pot fi grupate in trei categorii:
- insuficienta oxigenului din aerul inhalat;
- oprirea respiratiei si a circulatiei;
- obturarea cailor respiratorii.
Semnele de recunoastere a tulburarilor respiratorii:
- respiratie neregulata (prea repede sau prea rara);
- respiratie superficiala sau prea adanca;
- respiratie zgomotoasa sau dificila;
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat;
- coloratia vanata (cianotica) a buzelor, ureghilor, unghiilor;
- transpiratii abundente;
- imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita.
Semnele stopulUI cardiac:
- pierderea cunostintei;
- oprirea respiratiei;
- incetarea batailor inimii
- absenta pulsului la artera carotida;
- paloare extrema (cianoza) a tegumentelor;
- midriaza.
Etape ale primului ajutor:
- incercam sa stabilim comunicarea cu victima;
- daca nu raspunde si nu reactioneaza in nici un fel la stimulii verbali
sau la atingeri inseamna ca victima nu este constienta si atunci trebuie
verificate imediat cele doua functii vitale: respiratia si circulatia .
Cea mai importanta metoda pentru a ajuta la salvarea vietii unui om este
resuscitarea cardio-respiratorie. Aceasta este o tehnica de mare eficacitate,
aplicabila si de persoanele care nu au studii medicale.
Respiratia artificiala se poate face prin mai multe metode:

- prin insuflare endotraheala de aer cu ajutorul unui aparat de
respiratie artificiala;

-prin insuflare directa cu gura: metoda gura la gura sau gura la

nas;
Resuscitarea cardiaca are drept scop reluarea batailor cordului, folosind
manevre externe (masajul cardiac extern) sau interne.
In caz de oprire a inimii, cel care acorda primul ajutor dispune doar de 3
4 minute pentru a efectua cu succes resuscitarea. Dupa 4 minute se considera
ca hipoxia cerebrala (lipsa de oxigen la nivelul creierului) duce la leziuni
cerebrale.
FRACTURI
Fracturile sunt leziuni ce apar in urma actiunii unui traumatism puternic
asupra osului, constnd in intreruperea totala sau partiala a continuitatii unui
os (os fisurat sau rupt de tot).
In raport cu pozitia fragmentelor osoase , fracturile pot fi:
- cu deplasare;
- fara deplasare;
Fracturile mai pot fi:
- inchise - tegumentele in jurul focarului de fractura sunt intacte;
- fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o
plaga.
Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:
Semne de probabilitate:
- durere: vie, persistenta, localizata, de obicei "profunda", accentuata
la pipaire, la miscare activa si pasiva (cand o miscam noi - cu
blandete);
- impotenta functionala (nu mai poate folosi) poate fi doar partiala la
fracturile incomplete sau fara deplasare;
- deformarea regiunii: prin deplasarea capetelor rupte sau prin edem
(umflarea regiunii) scurtarea (ex. la cele cu tasare / infundare);
- echimoze tardive;
- tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale.
Semne de certitudine (semne sigure)
- mobilitate anormala (la locul fracturii, desi acolo nu e articulatie deci
nu ar trebui sa miste asa...);
- perceperea palpatorie de crepitatii osoase (se aude / simte frecarea
capetelor osului);
- netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura intreruperea
evidenta (la inspectie sau palpare) a continuitatii osoase.
Persoana care acorda primul ajutor trebuie sa fie in stare sa deosebeasca o
fractura inchisa de una deschisa. Pielea peste o fractura inchisa nu este
strapunsa, in timp ce pielea din jurul unei fracturi deschise este strapunsa.
Primul ajutor: in cazul fracturilor are rolul sa previna complicatiile si leziunile

ulterioare, urmarindu-se atenuarea durerii (calmante) si imobilizarea provizorie.

Pentru imobilizare folosim frecvent atelele (trebuie sa fie atat de lungi incat
sa depaseasca capetele osului fracturat). In cazul unei fracturi deschise - se
asigura oprirea sangerarii (hemostaza), garou, calmante, pansament steril al
plagii, apoi imobilizare si transport la spital.
In cazul unei fracturi:
- acoperiti rana si opriti sangerarea ;
- imobilizati, pe cat posibil, partea accidentata ;
- preveniti intreruperea circulatiei ;
- transportati cu atentie accidentatul la spital sau medic ;
PLAGI
Plagile sunt rani, deci traumatisme ale partilor moi , deschise (adica
suprafata pielii intrerupta = exista o solutie de continuitate). De regula este si o
sangerare vizibila (= cu hemoragie la exterior).
Primul ajutor:
La plagile mari, din politraumatisme, facem tratament general: resuscitare,
oprirea hemoragiei, prevenirea socului, imobilizare, transport la spital. La plagile
mai mici / unice, ne limitam practic la tratament local = pansament.
Primul ajutor consta in:
- curatarea zonei din jurul plagii;
- curatarea plagii;
- dezinfectarea plagii;
- pansarea.
HEMORAGIILE
Hemoragiile pot fi : externe ( sngele se pierde la exterior ) si interne
(sngele se acumuleaza intr-una din cavitatile normale ale organismului).
Tipuri de hemoragii externe:
- arteriale sngele este rosu-viu si tsneste din rana;
- venoase snge rosu inchis si scurgerea este continua (se prelinge);
- capilare sngele musteste din rana.
Hemoragia arteriala pune in pericol viata si trebuie oprita imediat !
Primul ajutor:
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza. Ea poate fi spontana
in cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii organismului,
dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa
realizeze hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva si se
realizeaza prin compresiune directa sau la la distanta
Compresiune directa - metoda cea mai indicata; se aplica un pansament
peste plaga si se trage o fasa , compresiv (pentru hemoragiile arteriale).
Compresiune la distanta, se obtine prin aplicareea de garou peste o fasa
nederulata aplicata pe traiectul vaselor, printr-o curea, batista, etc.
Garoul se foloseste doar in cazuri extreme si in situatia in care hemoragia
nu se putea controla prin alte metode

- odata cu garoul se ataseaza si un biletel cu ora aplicarii garoului si

eventual numele persoanei care l-a pus;
- garoul nu se poate tine mai mult de 60-80 de minute, altfel, dupa
acest interval poate apare socul de ridicare a garoului.
ARSURILE
Arsurile- sunt provocate de caldura sub diferite forme, agenti chimici,
electricitate si iradiatii.
Arsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin: flacara, lichide cu
temperatura inalta, metale incalzite, gaze sau vapori supraincalziti, corpi solizi
incandescenti.
Primul ajutor:
- oprirea ct mai rapida a arderii cu jet de apa ;
- se indeparteaza hainele accidentatului cu conditia ca acestea sa nu fie
lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.
Arsurile chimice sunt produse de unii acizi ca: acid azotic, clorhidric, sulfuric,
oxalic, etc sau de substante alcaline: hidroxid de sodiu, de potasiu, de calciu,
amonia gazos, etc.
Primul ajutor:
Spalarea suprafetei arse cu jet de apa ( durata mare, pentru a fi siguri ca
se indeparteaza orice urma de substanta cauzatoare).
Arsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub

tensiune.
Primul ajutor:
Arsurile sunt de patru grade:
gradul I pielea se inroseste si ustura, doare la atingere
Primul ajutor:
- scoaterea accidentatului de la locul accidentului
- acoperirea arsurii cu tifon steril, invelim bine victima intr-un cearceaf,
patura, etc. cabinetul medical
gradul II apar basici (flictene), incepe sa fie afectat tesutul si zona
incepe sa fie dureroasa.
Primul ajutor:
- badijonare, basicile nu se sparg;
- necesita prezenta medicului.
gradul III periculoase, necesita transport de urgenta la spital
gradul IV- intereseaza toate straturile pielii, apare necroza (moartea
celulelor).
ELECTROCUTARE Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii

acestuia prin corpul uman sau ca urmare a producerii unui arc electric. In raport
cu intensitatea curentului pot apare diverse manifestari.

In general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc

tulburari cardiace/neurologice.
La locul de contact al curentului, victima prezinta arsura, a carei intindere ,
profunzime si gravitate se datoresc transformarii la exteriorul sau interiorul
corpului a energiei electrice in energie calorica.
Consecintele accidentelor electrice:
- sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc);
- sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator);
- sindroame neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament);
- arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor)
Primul ajutor :
- se intrerupe sursa de curent. Se indeparteaza victima de sursa de curent;
- evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale .
Daca victima nu respira si nu are puls se incep imediat manevrele de resuscitare
cardio-pulmonara dupa ce a fost solicitat ajutorul unui echipaj calificat. Toti
accidentatiii electrocutati se transporta la spital.
Nu atingeti victima inainte de a intrerupe curentul electric !
Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de
intreruperea sursei de curent, nerespectarea acestei cerinte prezentand risc vital
pentru salvator.
Cand acest lucru este imposibil, victima trebuie indepartata cu ajutorul unui
lemn, avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect uscat.
Dupa aceea se urmeaza una dintre variante:
Daca accidentatul este constient: se pozitioneaza pe o parte, se inveleste
cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza
steril arsurile cutanate si se imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la
cea mai apropiata unitate spitaliceasca pentru evaluare si continuarea terapiei;
Daca accidentatul este inconstient si prezinta lipsa respiratiei spontane si
a pulsului la carotide se incepe resuscitarea cardio-respiratorie, care nu se va
intrerupe pana la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru
sustinerea functiilor vitale (ambulanta de reanimare);
Daca accidentatul prezinta respiratie spontana si puls, se pozitioneaza pe
o parte sau in pozitia laterala de securitate si se supravegheaza tot timpul
activitatea respiratorie si cardiaca.
12. LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

12.1. PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR, ACTE NORMATIVE
MINISTERUL ECONOMIEI COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

ORDINUL NR. 1404/27 iulie 2010
pentru aprobarea prescriptiilor tehnice: PT R1-2010; PT R2-2010; PT
R3-2010 si Pt R8-2010;
Prescriptiile tehnice ISCIR la care se face referire in prezentul curs sunt
urmatoarele:

Prescriptia tehnica ISCIR PT R1-2010 Masini de ridicat (macarale,

mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme
ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini
de ridicat de tip special).
Acesta prescriptie tehnica stabileste conditiile si cerintele tehnice pentru
montarea, punerea in functiune, autorizarea functionarii, supravegherea si
verificarea tehnica in utilizare pentru investigatii si examinari cu caracter tehnic,
intretinerea, revizia si repararea masinilor de ridicat.
Prevederile acestei prescriptii tehnice se aplica masinilor de ridicat,
componentelor de securitate destinate acestora si dispozitivelor de prindere
pentru ridicarea sarcinii, mentionate la sectiunea a 2-a; art.2; alin (1) si alin (3),
in aceasta categorie fiind incluse si stivuitoarele autopropulsate si translatoare
stivuitoare, precum si componenetele de securitate, prezentate in prezentul curs
PT R1-2010 face referire la urmatoarele ACTE NORMATIVE:
Legea nr. 64/2008 - privind functionarea in conditii de siguranta a

instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor
consumatoare de combustibil, cu modificarile si completarile ulterioare;
Legea nr. 307/2006 - privind apararea impotriva incendiilor;
Legea nr. 319/2006 - legea securitatii si sanatatii in munca;
Legea nr. 440/2002 - pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.

95/1999 privind calitatea lucrarilor de montaj pentru utilaje,echipamente
si instalatii tehnologice industriale;
Legea nr. 355/2002 - pentru aprobarea Ordonanta Guvernului nr. 39/1998

privind activitatea de standardizare nationala, cu modificarile si
completarile ulterioare;
Hotarrea Guvernului nr. 1.340/2001 - privind organizarea si functionarea

Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
si Instalatiilor de Ridicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
Hotarrea Guvernului nr.1.029/2008 - privind conditiile introducerii pe

piata a masinilor;
Hotarrea Guvernului nr. 2.139/2004 - pentru aprobarea Catalogului

privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe;
Hotarrea Guvernului nr. 2.176/2004 - pentru modificarea unor Hotarri

ale Guvernului in scopul eliminarii unor dispozitii privind obligativitatea
aplicarii standardelor si actualizarii referirilor la standarde;

Hotarrea Guvernului nr. 752/2004 - privind stabilirea conditiilor pentru

introducerea pe piata a echipamentelor si sistemelor protectoare destinate
utilizarii in atmosphere potential explosive;
Ordinul Inspectorului de Stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul

Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat nr.
382/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului
responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR operator RSVTI;
401/2005 privind aplicarea sigiliilor la instalatiile si echipamentele
neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare;
Ordinul Inspectorului de Stat sef al Inspectiei de Stat pentru

ControlulCazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat nr.
465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului ethnic
de specialitate in domeniul ISCIR.
Prescriptia tehnica PT R3 2010 - Verificarea in utilizare a elementelor de

transmitere a micarii, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere i a
elementelor de trac iune a sarcinii utilizate la instala ii de ridicat: cabluri,
crlige, lan uri, benzi textile, funii i altele asemenea.
Acesta prescriptie tehnica stabileste conditiile si cerintele tehnice minime
obligatorii pe care trebuie sa le satisfaca elementele de transmitere a miscarii,
elementele/dispozitivele de legare/prindere si elementele de tractiune a sarcinii
utilizate la instalatii de ridicat pentru a fi permisa utilizarea acestora.
Prevederile acestei prescriptii tehnice se aplica elementelor de transmitere
a miscarii, elementelor/dispozitivelor de legare/prindere si elementelor de
tractiune a sarcinii, pentru instalatiile de ridicat mentionate in prescriptie.
PT R3-2010 face referire la urmatoarele ACTE NORMATIVE:

Legea nr. 355/2002 - pentru aprobarea Ordonanta Guvernului nr. 39/1998

privind activitatea de standardizare nationala, cu modificarile si
completarile ulterioare;


Hotarrea Guvernului nr.1.029/2008 - privind conditiile introducerii pe

piata a masinilor;
Hotarrea Guvernului nr. 2.176/2004 - pentru modificarea unor Hotarri

ale Guvernului in scopul eliminarii unor dispozitii privind obligativitatea
aplicarii standardelor si actualizarii referirilor la standarde;
Ordinul Inspectorului de Stat sef al Inspectiei deSta pentru Controlul

382/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului
responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a
instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR operator RSVTI;
401/2005 privind aplicarea sigiliilor la instalatiile si echipamentele
neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare;
Ordinul Inspectorului de Stat sef al Inspectiei de Stat pentru
ControlulCazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat nr.
465/2009 privind aprobarea Metodologiei de atestare a personalului ethnic
de specialitate in domeniul ISCIR.
MINISTERUL ECONOMIEI COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI

ORDINUL NR. 2154/11 decembrie 2009
pentru aprobarea prescriptiilor tehnice: PT CR 4-2009 si PT CR 8-2009;
Prescriptia tehnica ISCIR la care se mai face referire in prezentul curs este:
Prescriptia tehnica ISCIR PT CR 8 -2009 Autorizarea personalului de

deservire a instalatiilor echipamentelor si acceptarea personalului auxiliar de
deservire.
PT CR 8 -2009 face referire la urmatoarele ACTE NORMATIVE:



Hotararea Guvernului nr. 920/2009 - pentru modificarea si completarea

H.G. nr. 1340/2001 privind organizarea si functionarea ISCIR;
Legea nr.87/2006 asigurarea calitatii educationale;
Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 formarea profesionala a adultilor,

republicata cu modificarile uiterioare;
Hotararea Guvernului nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a O.G. 129/2000;
Ordinul comun al Ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al

Ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 353/5.202/2003 pentru
aprobarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare
profesionala, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 501/5.253/2003 pentru
aprobarea Metodologiei certificarii furnizorilor de formare profesionala, cu
modificarile si completarile ulterioare;

Ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 35/3.112/2004 privind
aprobarea nomenclatorului calificarilor pentru care se pot organiza
programe finalizate cu certificate de calitate, cu modificarile si comletarile
ulterioare;
Ordinul Inspectoratului de Stat Sef al ISCIR nr. 147/2006 si nr. 382/2009;
Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor

profesionale pentru profesiile reglementate in Romania, cu modificarile si
comletarile ulterioare;
Ordinul comun al Ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei nr.

701/2003 pentru desemnarea institutiei care sa recunoasca automat
documentele care dovedesc calificarea dobandita in strainatate;
Ordonanata de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de

stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in
Romania.
12.2. MODUL DE PRELUNGIRE A VALABILITATII AUTORIZATIEI DE

STIVUITORIST ( conform PT CR 8 2009 )
Personalul de deservire autorizat prevzut la art. 2, tabelul 1 ( la poz 7
STIVUITORIST ), trebuie instruit periodic si examinat n vederea prelungirii
valabilittii autorizatiei.
Instruirea si examinarea anual n perioada de valabilitate a talonului

n perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie
instruit si examinat anual, pentru verificarea cunostintelor profesionale.
Instruirile se desfsoar sub ndrumarea operatorului RSVTI care are
obligatia de a ntocmi procesul-verbal de instruire.
Examinarea se efectueaz de ctre o comisie intern a
detintorului/utilizatorului din care face parte n mod obligatoriu si operatorul
RSVTI.
Examinarea const dintr-o prob teoretic si o prob practic. Pentru
a fi declarat "admis" persoana examinat trebuie s promoveze att proba
teoretic ct si proba practic.
Rezultatele examinrii se consemneaz de ctre operatorul RSVTI ntr-un
procesverbal ( anexa 6 din prescriptie ).
Confirmarea valabilittii autorizatiei se face prin semnarea si aplicarea
stampilei proprii de ctre operatorul RSVTI, n rubrica "viz anual" din talonul
care nsoteste autorizatia.
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a

talonului
La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizatiei eliberate pn
la intrarea n vigoare a prezentei prescriptii tehnice, pentru obtinerea unui nou
talon n vederea prelungirii valabilittii autorizatiei, personalul de deservire trebuie
s urmeze un stagiu de instruire.
Stagiul de instruire se organizeaz de persoane juridice avizate. Avizarea
persoanelor juridice se face de ctre ISCIR.
Persoana juridic avizat poate s organizeze stagii de instruire cu conditia
respectrii urmtoarelor conditii:
a) s deruleze stagiile de instruire cu formatori atestati ISCIR;
b) s asigure conditiile necesare pentru buna desfsurare a stagiului de
instruire.
Programa analitica dupa care se face instruirea:

- legislatie si reglementari tehnice - 2 ore;
- noi tipuri de instalatii si echipamente - 2 ore;
- deservirea eficienta si in conditii de siguranta a instalatiilor
si echipamentelor - 2 ore;
- avarii si accidente - 2 ore
Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator

urmtoarele documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizatiei si a talonului pentru vize anuale care urmeaz a fi
nlocuit.

Pentru organizarea unui stagiu de instruire persoana juridic avizat depune

la ISCIR, cu cel putin 15 zile nainte de nceperea stagiului, urmtoarele:
a) adresa de anuntare a organizrii unui stagiu de instruire, n care trebuie
s se precizeze denumirea si tipul programului, numrul cursantilor, perioada de
organizare si locul de desfsurare a programului;
b) copia adresei de avizare a persoanei juridice;
c) programa analitic, dezvoltat pe teme, zile, ore si formatori;
d) tabelul cu numele si prenumele formatorilor;
e) tabelul cu numele si prenumele cursanilor precum si codul numeric
personal;
f) cererea de eliberare a taloanelor pentru vize anuale corespunztor
numrului de participanti.
ISCIR analizeaz documentaia depus si comunic, n scris, organizatorului
decizia cu privire la organizarea programului de instruire.
ISCIR elibereaz taloanele solicitate pe baza unui proces-verbal de predare-
primire.
La sfrsitul stagiului de instruire, organizatorul elibereaz participantilor

urmtoarele:
a) documentul care s ateste participarea la stagiul de instruire;
b) talonul pentru vize anuale, pe baza unui proces-verbal, conform
modelului ( anexa 8 din prescriptie ).
MASURI ADMINISTRATIVE
(conf. Extras din PT R 1-2010)
Art. 132 (1) Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor de catre persoanele
fizice sau juridice autorizate sau de catre personalul tehnic de specialitate
atestat, prevazute/prevazut in prezenta prescriptie tehnica precum si in cazul in
care conditiile de acordare a autorizatiei nu mai sunt indeplinite, se pot aplica
urmatoarele masuri administrative, in functie de natura acestora cu:
a) avertisment;
b) suspendarea, pe o perioada de pna la 6 luni, a
autorizatiei/atestatului eliberate/eliberat de catre ISCIR;
c)retragerea autorizatiei/atestatului eliberate/eliberat de catre
ISCIR.
(2) Aplicarea masurilor administrative prevazute la alin. (1) se face cu
respectarea prevederilor legale in vigoare si a principiului proportionalitaTii.
(3) Aplicarea in termen de 6 luni a doua masuri administrative
precizate la alin.(1) lit.a), atrage suspendarea pe o perioada de pna la 6 luni a
autorizatiei/atestatului eliberate/eliberat de catre ISCIR.
(4) Aplicarea in termen de un an a doua masuri administrative
precizate la alin. (1) lit. b), atrage retragerea autorizatiei/atestatului
eliberate/eliberat de catre ISCIR.

(5) Contestarea deciziei de sanctionare si modul de reacordare a

autorizatiilor/atestateloruspendate sau retrase se efectueaza in conformitate cu
prevederile prescriptiilor tehnice aplicabile
12.3. EXTRASE DIN CADRUL LEGISLATIV IN DOMENIU CU INCIDENTA

IN ACTIVITATEA STIVUITORISTULUI
EXTRAS DIN L NR.64/21.03.2008 cu modificarile si completarile ulterioare,

privind funcionarea n condiii de siguran a instalaiilor sub presiune,
instalaiilor de ridicat i a aparatelor consumatoare de combustibil
CAP. 1
Dispoziii generale
ART. 1
(1) Prezenta lege stabilete cadrul legal pentru funcionarea n condiii de
siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor
consumatoare de combustibil.
(2) Sunt exceptate de la prevederile prezentei legi instalaiile i
echipamentele prevzute n anexa nr. 1. Condiiile de funcionare n siguran a
acestor instalaii i echipamente se reglementeaz prin legi specifice.
ART. 2
n scopul funcionrii n condiii de siguran, instalaiile sub presiune i
instalaiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil i
componentele acestora, prevzute n anexa nr. 2, precum i instalaiile sub
presiune, instalaiile de ridicat, unele instalaii din cadrul obiectivelor nucleare,
precum i componentele acestora, prevzute n anexa nr. 3, se supun regimului
de autorizare i de verificare tehnic, potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 3
(1) Introducerea pe pia, punerea n funciune i/sau utilizarea instalaiilor i
echipamentelor prevzute la art. 2 sunt admise numai n condiiile stabilite de
prezenta lege.
(2) n situaia n care instalaiile i echipamentele prevzute la art. 2 sunt
reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului de autorizare
i verificare tehnic dac prin aceast cerin nu se aduce atingere directivelor
europene aplicabile, transpuse prin reglementri tehnice.
ART. 4
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
i Instalaiilor de Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organul de
specialitate al administraiei centrale, cu personalitate juridic, responsabil n
numele statului pentru asigurarea msurilor de funcionare n condiii de
siguran a instalaiilor i echipamentelor prevzute n anexele nr. 2 i 3,
denumite n continuare instalaii/echipamente.

(2) ISCIR exercit urmtoarele funcii:

a) de autoritate n domeniul instalaiilor/echipamentelor, care asigur
controlul respectrii prevederilor referitoare la condiiile de introducere pe pia
i punere n funciune a instalaiilor/echipamentelor, precum i urmrirea i
controlul regimului de autorizare i verificarea tehnic a
instalaiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigur elaborarea documentelor cu
caracter normativ pentru domeniul su de activitate.
(3) ISCIR funcioneaz n subordinea Ministerului Economiei i Finanelor i este
finanat integral din venituri proprii, potrivit legii.
(4) ISCIR este condus de un inspector de stat ef, numit prin ordin al
ministrului economiei i finanelor, iar modul de organizare i funcionare a
ISCIR se stabilete prin hotrre a Guvernului.
ART. 5
n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtoarele
semnificaii:
a) accident - evenimentul fortuit, care ntrerupe funcionarea normal a
unei/unui instalaii/echipament, provocnd avarii i/sau afectnd viaa sau
sntatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare - activitatea de evaluare i atestare, efectuat de ctre ISCIR, a
competenei i capabilitii unei persoane fizice sau juridice de a desfura una
dintre activitile prevzute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru
deintorii/utilizatorii de instalaii/echipamente, dup caz, stabilit prin hotrre a
Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificrii
condiiilor de montare/instalare conform prescripiilor tehnice, pe baza cruia
pot ncepe lucrrile de montare/instalare;
d) autorizare a funcionrii - acordul emis de ISCIR pentru
deintorii/utilizatorii de instalaii/echipamente, dup caz, stabilit prin hotrre a
Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), n scopul atestrii faptului c
o/un instalaie/echipament ndeplinete toate condiiile i cerinele pentru a fi
pus/pus n funciune n condiii de siguran;
e) construire - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui
instalaii/echipament, realizat conform documentaiei tehnice aferente acesteia;
f) deintor - persoana fizic sau juridic ce deine cu orice titlu o
instalaie/echipament n exploatare;
g) documentaie tehnic - totalitatea documentelor i instruciunilor elaborate,
conform prevederilor prescripiilor tehnice, de ctre productor pentru
construirea, montarea, instalarea, punerea n funciune, realizarea reviziilor,
reparaiilor i/sau pentru ntreinerea instalaiilor/echipamentelor sau, respectiv,
totalitatea documentelor ntocmite de ctre persoanele fizice ori juridice
autorizate pentru efectuarea acestor activiti n vederea realizrii sarcinilor
specifice ce le revin; documentaia tehnic include, dup caz, descrierea
general a instalaiei/echipamentului, proiectele de execuie, procesul de

fabricaie, schemele i circuitele pentru componentele

instalaiilor/echipamentelor, descrieri i explicaii necesare pentru nelegerea
acestor desene i scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele
ncercrilor i examinrilor i altele asemenea;
h) Abrogat
i) expertiz tehnic - investigaia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui
instalaii/echipament;
j) instalare - activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaii/echipament
la locul utilizrii i/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalaii sau
echipamente, n vederea asigurrii condiiilor de funcionare;
k) introducere pe pia - aciunea de a face disponibil/disponibil, pentru
prima dat, contra cost sau gratuit, o/un instalaie/echipament n vederea
distribuirii i/sau utilizrii;
l) ntreinere - totalitatea operaiunilor prin care se asigur meninerea
instalaiei/echipamentului n parametrii de funcionare n condiii de siguran;
m) montare - activitatea de mbinare a componentelor unei/unui
instalaii/echipament, conform documentaiei tehnice, n vederea funcionrii
acesteia/acestuia;
n) omologare - totalitatea activitilor desfurate de ctre o comisie, n
legtur cu un anumit tip de instalaie/echipament, identificat corespunztor, n
scopul determinrii parametrilor reali de performan i siguran n funcionare,
n vederea atestrii ndeplinirii condiiilor/cerinelor aplicabile;
o) prescripie tehnic - norma tehnic elaborat de ctre ISCIR i aprobat
prin ordin al ministrului economiei i finanelor, publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, care conine, pentru domenii clar definite, condiii i cerine
tehnice referitoare la instalaii/echipamente i la activiti specifice domeniului
de activitate, prevzute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaz n legtur cu acestea,
n vederea introducerii pe pia, punerii n funciune i utilizrii
instalaiilor/echipamentelor respective n condiii de siguran n funcionare;
p) productor - persoana fizic sau juridic, responsabil pentru proiectarea
i/sau realizarea unei/unui instalaii/echipament n scopul introducerii pe pia
i/sau al punerii n funciune, n numele su, precum i orice persoan fizic sau
juridic, care construiete, monteaz, instaleaz, ambaleaz sau eticheteaz
o/un instalaie/echipament n vederea introducerii pe pia i/sau punerii n
funciune sub nume propriu;
q) punere n funciune - aciunea care are loc n momentul primei utilizri a
unei/unui instalaii/echipament;
r) regim de autorizare i verificare tehnic - totalitatea condiiilor, cerinelor,
examinrilor, ncercrilor i/sau evalurilor la care este supus/supus, cu
caracter obligatoriu, o/un instalaie/echipament, pe parcursul realizrii i
utilizrii, precum i deciziile luate n legtur cu aceasta/acesta, n scopul de a
se asigura funcionarea n condiii de siguran, conform prescripiilor tehnice;
s) reparare - ansamblul de lucrri i operaiuni ce se execut prin nlturarea
neconformitilor/defeciunilor constatate la o/un instalaie/echipament, n
scopul aducerii acesteia/acestuia la parametrii iniiali sau la ali parametri care

asigur funcionarea n condiii de siguran a acesteia, conform prescripiilor

tehnice;
t) Abrogat
u) revizie - activitatea, de regul planificat, ce const n ansamblul
operaiunilor ce se execut asupra unei/unui instalaii/echipament n scopul
reglrii sau nlocuirii pieselor i aparatelor nglobate de aceasta/acesta, conform
prescripiilor tehnice;
v) utilizator - persoana fizic sau juridic ce are n folosin o/un
instalaie/echipament;
w) verificare tehnic - ansamblul examinrilor i ncercrilor efectuate n
vederea autorizrii funcionrii instalaiilor/echipamentelor ori realizate n timpul
activitilor de montare, instalare, reparare sau revizie a
instalaiilor/echipamentelor, n conformitate cu cerinele din documentaiile
tehnice i/sau prevederile prescripiilor tehnice;
x) verificare tehnic n utilizare - totalitatea examinrilor i ncercrilor
efectuate la o/un instalaie/echipament periodic i ori de cte ori se modific
configuraia acesteia/acestuia n baza creia s-a acordat autorizarea funcionrii,
n scopul asigurrii condiiilor de funcionare n siguran.
ART. 6
Fr a se aduce atingere prevederilor art. 3 alin. (2), se admit introducerea pe
pia i/sau punerea n funciune a instalaiilor/echipamentelor care ndeplinesc
urmtoarele condiii, dup caz:
a) sunt respectate condiiile i cerinele de funcionare n condiii de siguran;
b) sunt omologate;
c) sunt puse la dispoziia utilizatorilor, de ctre productori, instruciuni tehnice
pentru utilizarea instalaiilor/echipamentelor n condiii normale, pentru
ntreinerea, realizarea reviziilor i a reparaiilor instalaiilor/echipamentelor,
precum i, dup caz, pentru pregtirea personalului de deservire;
d) au autorizarea funcionrii emis conform prevederilor prescripiilor
tehnice aplicabile;
e) exist, pentru utilizare, la fiecare loc de munc, instruciuni tehnice
pentru utilizare n condiii normale, precum i documente cuprinznd msurile
ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i dereglri ale
instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta este
nglobat/nglobat;
f) exist, pentru utilizare, personal de deservire.
ART. 7
(1) Se admite meninerea n utilizare numai a acelor
instalaii/echipamente care respect condiiile prevzute la art. 6 lit. a), d), e) i
f), care sunt supuse verificrilor tehnice n utilizare i care sunt reparate,
ntreinute i supuse la revizii potrivit prevederilor prescripiilor tehnice i
prezentei

ART. 14
Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz o instalaie/echipament are
urmtoarele obligaii i responsabiliti conform prescripiilor tehnice:
a) s solicite i s obin avizul obligatoriu de instalare, dup caz;
b) s solicite i s obin autorizarea funcionrii;
c) s ia msurile necesare i s se asigure c instalaia/echipamentul este
utilizat/utilizat n condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor,
ntreinerii de ctre persoane autorizate, conform documentaiilor i prescripiilor
tehnice;
d) s asigure existena, la fiecare loc de munc, a instruciunilor tehnice
specifice pentru utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului i a
documentelor cuprinznd msurile ce trebuie luate n caz de avarii, ntreruperi i
dereglri ale instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care aceasta/acesta
este nglobat/nglobat;
e) s foloseasc pentru utilizarea instalaiei/echipamentului numai personal
de deservire autorizat;
f) s asigure supravegherea i verificarea tehnic n utilizare a
instalaiilor/echipamentelor.
Accidente, for major sau pericol iminent
ART. 16
Persoana fizic sau juridic ce deine/utilizeaz instalaiile/echipamentele
prevzute la art. 15 alin. (1) are obligaia, n cazul producerii oricrui accident la
acestea, de a opri din funcionare instalaiile/echipamentele i de a anuna de
ndat ISCIR despre producerea evenimentului.
ART. 17
(1) n cazuri justificate, de for major sau de pericol iminent, accesul
reprezentanilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/or i necondiionat de
participarea unui delegat din partea deintorului/utilizatorului.
(2) n cazurile prevzute la alin. (1) reprezentanii ISCIR pot dispune oprirea
din funciune sau mpiedicarea punerii n funciune a instalaiei/echipamentului
prin aplicarea de sigilii, dup caz.
ART. 18
n cazurile prevzute la art. 17 alin. (1) n care reprezentanii ISCIR sunt
mpiedicai s ptrund n locurile unde sunt amplasate/deinute
instalaiile/echipamentele, acetia pot solicita sprijinul ofierilor i agenilor din
cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative, care acioneaz n
conformitate cu prevederile legale incidente.
ART. 19
(1) n aplicarea prevederilor prezentei legi, ISCIR, prin reprezentanii si, are
dreptul:

a) s solicite informaii i documente de la persoanele fizice sau juridice ce

construiesc, monteaz, instaleaz, pun n funciune, repar, ntrein, asigur
realizarea
reviziilor, dein, utilizeaz i/sau comercializeaz instalaii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efecturii controalelor prevzute la art. 4 alin. (2), la
sediul i/sau n locul n care i desfoar activitatea persoanele fizice sau
juridice ce construiesc, monteaz, instaleaz, pun n funciune, repar, asigur
realizarea reviziilor, ntrein, comercializeaz, dein i/sau utilizeaz
instalaii/echipamente, precum i n locurile n care sunt utilizate
instalaii/echipamente, indiferent de forma de deinere a acestora.
(2) Persoanele ce dein/utilizeaz instalaii/echipamente, precum i cele care
desfoar activitile prevzute la art. 8 alin. (1) au obligaia s permit
accesul i s pun la dispoziia reprezentanilor ISCIR informaiile i
documentele referitoare la instalaii/echipamente, pe care acetia le solicit.
ART. 20
n situaia n care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie s
participe i reprezentani ai altor autoriti, acetia au obligaia s nu modifice
starea de fapt a instalaiei/echipamentului avariate/avariat i s conserve locul
pn la sosirea reprezentanilor ISCIR, cnd este cazul.
EXTRAS DIN HG NR. 1340/27.12.2001 cu modificarile si completarile

ulterioare, privind organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat
ART. 1
(1) Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune i
Instalaiilor de Ridicat, denumit n continuare ISCIR, este organul de
specialitate al administraiei publice centrale cu personalitate juridic, a crui
activitate principal este asigurarea, n numele statului, a msurilor de
funcionare n condiii de siguran a instalaiilor i echipamentelor prevzute n
anexele nr. 2 i 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcionarea n condiii de
siguran a instalaiilor sub presiune, instalaiilor de ridicat i a aparatelor
consumatoare de combustibil, cu modificrile i completrile ulterioare,
denumite n continuare instalaii i echipamente.
ART. 2
Pentru realizarea obiectului de activitate, n domeniul su de competen, ISCIR
exercit urmtoarele funcii:
a) de autoritate, prin care asigur controlul respectrii prevederilor
reglementrilor n domeniu i a regimului de autorizare i verificare tehnic;
b) de reglementare, prin care asigur elaborarea actelor cu caracter normativ;
c) de reprezentare, prin care asigur cooperarea i schimbul de informaii, pe
plan intern i extern, n domeniul su de activitate, potrivit legislaiei n vigoare.

ART. 3
(1) n realizarea obiectului su de activitate, ISCIR are urmtoarele atribuii
principale:
a) elaboreaz strategii i programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaboreaz, actualizeaz i supune aprobrii, n conformitate cu prevederile
legii, prescripii tehnice ce privesc condiiile i cerinele tehnice referitoare la
instalaii i echipamente i/sau la activiti de construire, montare/demontare,
instalare, punere n funciune, exploatare, utilizare, sudare i control
nedistructiv, de supraveghere i verificare tehnic n utilizare, de revizie, de
reparaii i ntreinere instalaii i echipamente, dup caz;
c) autorizeaz, n conformitate cu cerinele tehnice i n condiiile stabilite n
prescripiile tehnice i de Legea nr. 64/2008, cu modificrile i completrile
ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizeaz, pentru instalaii i
echipamente, verificri tehnice n vederea autorizrii funcionrii, verificri
tehnice n utilizare, verificri tehnice n utilizare pentru stabilirea duratei
remanente de via, activiti de construire, montare, instalare, punere n
funciune, supraveghere tehnic, lucrri de revizie, reparaii i de ntreinere;
pentru instalaiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta i
dispoziiile Legii nr. 111/1996 privind desfurarea n siguran, reglementarea,
autorizarea i controlul activitilor nucleare, republicat, cu modificrile
ulterioare;
c^1) efectueaz verificri tehnice n vederea autorizrii i verificri tehnice n
utilizare la instalaii/echipamente, n condiiile stabilite de Legea nr. 64/2008, cu
modificrile i completrile ulterioare;
d) autorizeaz, n conformitate cu cerinele tehnice i n condiiile stabilite n
prescripiile tehnice, funcionarea instalaiilor i echipamentelor prevzute n
anexa nr. 1;
e) autorizeaz, n conformitate cu cerinele tehnice i n condiiile stabilite n
prescripiile tehnice, persoanele fizice care practic ocupaiile prevzute n
anexa nr. 1^1;
f) particip la activiti de omologare de instalaii i echipamente;
g) aprob proceduri de sudur, dac prin prescripiile tehnice se impune acest
lucru;
h) emite, n conformitate cu cerinele i n condiiile stabilite n prescripiile
tehnice, avize obligatorii de instalare pentru instalaiile i echipamentele
prevzute n anexa nr. 1^2;
i) n cazuri justificate, de for major sau de pericol iminent, poate dispune
oprirea din funciune sau mpiedicarea punerii n funciune a instalaiilor i
echipamentelor i aplic sigilii;
j) efectueaz controale periodice i inopinate la instalaiile i echipamentele
aflate n funciune, dispune msuri i aplic sanciuni n condiiile legii, atunci
cnd constat c nu sunt respectate cerinele aplicabile acestora;

k) supravegheaz, prin aciuni periodice i inopinate, persoanele fizice i

juridice pe care le-a autorizat i decide meninerea, suspendarea sau retragerea
autorizaiilor emise;
l) Abrogat
m) realizeaz supravegherea pieei n domeniul de activitate pentru care a
fost nominalizat;
n) particip, la solicitarea organelor de cercetare penal, la anchetarea cauzelor
n care s-au produs accidentele la instalaiile i echipamentele supuse controlului
ISCIR, evalueaz efectele produse i dispune msurile ce se impun privind
sigurana n funcionare a acestora, dup caz;
o) organizeaz i deruleaz campanii de informare n scopul mbuntirii
siguranei n funcionare a instalaiilor i echipamentelor;
p) avizeaz, potrivit legii, furnizorii de formare profesional care organizeaz
programe de formare profesional pentru ocupaiile prevzute n anexa nr. 1^1;
condiiile i cerinele pentru avizarea furnizorilor de formare profesional se
stabilesc prin ordin al inspectorului de stat ef al ISCIR, care se public n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;
q) particip la elaborarea de standarde n domeniul su de activitate;
r) particip la elaborarea i validarea standardelor ocupaionale relevante n
domeniul de activitate al ISCIR;
s) elaboreaz i supune aprobrii, prin ordin al ministrului economiei, comerului
i mediului de afaceri, lista tarifelor aplicate pentru activitile prestate de ctre
ISCIR; ordinul ministrului economiei, comerului i mediului de afaceri se public
n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I;
t) editeaz i public materiale specifice domeniului, n scopul realizrii
siguranei n funcionare i al prevenirii accidentelor i avariilor;
u) colaboreaz cu instituii similare i cu organisme din alte ri, stabilete i
poate ncheia cu acestea, n condiiile legii, convenii i protocoale de
recunoatere reciproc, reprezint interesele Romniei n organizaii i instituii
internaionale, n domeniul su de activitate, n calitate de membru observator
sau de membru cu drepturi depline;
v) realizeaz activiti de cercetare-dezvoltare n domeniul su de activitate;
w) coordoneaz i deruleaz programe cu finanare intern i/sau
internaional.
(1^1) Autorizrile prevzute la alin. (1) lit. c) i e) se pot baza pe rapoarte
de evaluare tehnic, ntocmite n condiiile stabilite n prescripiile tehnice.
ART. 7
(1) n vederea ndeplinirii atribuiilor sale ISCIR colaboreaz cu ministerele i cu
celelalte organe de specialitate ale administraiei publice centrale i locale.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaii i documente de la persoanele
fizice sau juridice care proiecteaz, construiesc, monteaz, instaleaz, pun n
funciune, realizeaz supravegherea tehnic, execut revizii, repar, ntrein,
dein, exploateaz, efectueaz verificri tehnice n vederea autorizrii
funcionrii, verificri tehnice n utilizare i verificri tehnice n utilizare pentru

stabilirea duratei remanente de via i de la cele ce pun la dispoziie pe pia

instalaii/echipamente, cu respectarea actelor juridice obligatorii ale Uniunii
Europene care armonizeaz condiiile de comercializare a produselor sau a
actelor normative de punere n aplicare a acestei legislaii, dup caz.
(3) ISCIR are dreptul de acces la agenii economici i instituiile publice care
dein sau construiesc, dup caz, instalaii i echipamente din domeniul su de
activitate, precum i n locurile n care acestea sunt utilizate
In anexa nr.1 sunt prezentate instalatiile si echipamentele pentru care se

autorizeaza functionarea
In anexa nr.2 este prezentata lista ocupatiilor pentru care ISCIR autorizeaza
persoanele fizice ( care se actualizeaza ).
EXTRAS DIN ORDINUL NR. 1610/28.03.2007, pentru aprobarea

Regulamentului privind depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze
comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, exclusiv GPL.
Scopul principal al prezentului regulament este crearea unui cadru legal

unitar care s reglementeze regimul depozitelor i depozitarea buteliilor din
punctul de vedere al securitii i igienei muncii, al siguranei la foc, proteciei
mediului nconjurtor i proprietii i al respectrii prescripiilor tehnice ISCIR.
4. Protecia, sigurana i igiena muncii

4.1. Prevederi generale
Incadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc
4.1.1. Personalul care i desfoar activitatea n cadrul depozitelor de
butelii pentru gaze tehnice va avea pregtire profesional corespunztoare
locului de munc i va fi admis la lucru numai n baza contractului medical,
conform prevederilor din Normele generale de protecie a muncii.
4.1.2. Vrsta persoanelor admise la exploatarea depozitelor de butelii
pentru gaze tehnice va fi de minimum 18 ani.
Instruirea personalului
4.1.3. Personalul depozitelor de butelii pentru gaze tehnice va fi instruit
pentru efectuarea n condiii de securitate a tuturor activitilor legate de
deservirea depozitului. Instructajul se va face lunar i va cuprinde verificarea
cunotinelor privind:
a) proprietile importante din punctul de vedere al securitii muncii ale
gazelor din buteliile depozitate;
b) sursele de accidente posibile i modul de acionare n fiecare caz
pentru prevenirea acestora;
c) personalul va fi instruit suplimentar cu privire la msurile PSI i
acordarea primului ajutor n caz de accidente i intoxicare.

4.1.4. Este obligatorie efectuarea unui instructaj special de protecie a

muncii nainte de introducerea n depozit a unor butelii umplute cu un sortiment
nou de gaz.
4.1.5. In cadrul depozitului se vor afia la loc vizibil instruciunile specifice
de securitate a muncii.
Echipament individual de protecie
4.1.6. Personalul va purta n mod obligatoriu n timpul executrii
activitilor echipamentul individual de protecie adecvat, care se va cura i
menine n stare bun.
4.1.7. Dotarea personalului cu echipament individual de protecie i
alegerea sortimentelor se vor face n conformitate cu prevederile din Normele
generale de protecie a muncii (anexele 9-11) i ale Normativului-cadru de
acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie, aprobat prin
Ordinul ministrului muncii i proteciei sociale nr. 225/1995.
In vederea acordrii echipamentului individual de protecie, angajatorul
trebuie s efectueze evaluarea riscurilor.
Organizarea locului de munc i a activitii
4.1.8. Toate cile de acces ale spaiilor de lucru vor fi meninute n stare
de curenie permanent, libere de orice obstacole.
4.1.9. Accesul n depozitul de butelii al persoanelor strine este interzis.
Acest lucru va fi marcat cu tblie de avertizare intrarea oprit".
4.1.10. La toate locurile de munc unde exist riscuri de incendii, explozii
sau intoxicaii se vor efectua msurtori n vederea depistrii concentraiilor
maxime admisibile i se vor lua msuri pentru anihilarea riscurilor, conform
prevederilor prezentului regulament.
4.1.11. Din punctul de vedere al dotrilor social-sanitare, depozitele de
butelii se ncadreaz conform anexei nr. 12 la NGPM, astfel:
a) Depozitarea n aer liber
- Grupa de proces II b - procese tehnologice care au loc n condiii de
microclimat nefavorabil, cu temperatur sczut (munc n exterior)
- Anexa social-sanitar trebuie dotat cu: vestiare, duuri, spltoare i
ncperi pentru nclzire periodic
b) Depozitarea n ncperi
b1) Depozite pentru butelii cu gaze toxice
- Grupa de proces IV g - procese de munc ce au loc n condiii de
contact cu gaze i vapori care pot produce intoxicaii acute
- Anexa social-sanitar trebuie dotat cu: vestiare pentru haine de strad,
duuri, vestiare pentru haine de protecie i de lucru (n circuit mic), spltoare
i, suplimentar, cu: camer de salvare degazare, condiii de splare i uscare a
echipamentului de protecie i de denocivizare
b2) Depozite pentru butelii cu gaze netoxice
- Grupa de proces II b, n cazul ncperilor nenclzite
- Grupa de proces I b, n cazul ncperilor nclzite
4.1.12. In cadrul depozitului de butelii trebuie s se monteze indicatoare
de avertizare privind pericolele specifice.

4.1.13. In incinta depozitelor se vor afia instruciuni i reguli privitoare

la manipularea n condiii de securitate a buteliilor aflate n depozit.
4.2. Prevederi specifice

4.2.1. Personalului care deservete depozitul i este interzis s primeasc
i s depoziteze buteliile pline la care:
a) lipsesc poansonrile reglementare;
b) a expirat termenul de revizie periodic;
c) robinetele au ventile cu defect;
d) se constat deteriorri vizibile pe corp (fisuri, urme de lovituri,
coroziune pronunat etc);
e) lipsete vopseaua de protecie i marcarea gazului;
f) lipsesc capacele de protecie;
g) se sesizeaz scpri de gaze.
4.2.2. Se interzice depozitarea buteliilor pline n spaiile prevzute i
marcate pentru buteliile goale.
4.2.3. Se interzice depozitarea buteliilor pline sau goale n afara spaiilor
special amenajate pentru acestea.
4.2.4. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru
manipularea n condiii de securitate a recipientelor-butelie, n funcie de
cantitile care se manipuleaz.
4.2.5. Este obligatorie depozitarea buteliilor numai cu capacul la racordul
robinetului i capacul de protecie nurubate.
4.2.6. Sunt interzise pstrarea oricror materiale inflamabile, efectuarea
unor lucrri cu foc deschis i fumatul pe o distan de 10 m n jurul depozitului
de butelii de acetilen.
4.2.7. Imbrcmintea mbibat cu oxigen trebuie schimbat sau foarte
bine aerisit nainte de a intra n contact cu foc deschis sau cu oricare alte surse
de foc.
4.2.8. In ncperi, n zone de securitate i n zone de protecie, n spaiul
liber fumatul i focul deschis sau iluminatul deschis nu sunt permise n cazul n
care este vorba de depozite pentru gaze comprimate combustibile. Aceast
interdicie trebuie afiat la faa locului, dac ea nu a fost fcut cunoscut pe
ntreg teritoriul depozitului, ncepnd de la porile de acces.
4.2.9. In depozitele de butelii pentru gaze comprimate cu aciune
oxidant nu este permis depozitarea materialelor combustibile sau
autoinflamabile pe o distan mai mic de 5 m fa de locurile la care datorit
unor neetaneiti pot s apar emanaii (scpri) de gaze cu aciune oxidant.
In aceste zone fumatul i focul deschis nu sunt permise.
4.2.10. Cel care depoziteaz butelii pentru gaze foarte toxice trebuie s
stabileasc instruciunile de securitate corespunztoare, ca de exemplu purtarea
aparatelor automate pentru respiraie. Aceste aparate trebuie pstrate n afara
zonei periclitate, dar trebuie s fie uor (i repede) accesibile pentru personalul
de deservire.

4.3. Manipularea buteliilor i transportul n cadrul depozitelor

4.3.1. Manipularea buteliilor i transportul n cadrul depozitelor sunt
permise numai dac buteliile au capacele sau gulerele de protecie nurubate
strns.
4.3.2. Transportul mecanizat al buteliilor n incinta depozitului se face:
- n palei, folosindu-se un autostivuitor sau stivuitor de palei;
- n palei, folosindu-se o macara;
- cu un crucior pentru butelii.
La manevrarea buteliilor cu autostivuitorul se vor respecta prevederile pct.
4.4.
4.3.3. Transportul buteliilor cu ajutorul instalaiilor de ridicat se permite
numai dac buteliile sunt bine fixate cu palei care permit prinderea sigur a
crligului macaralei (este interzis prinderea buteliei n crligul macaralei de
capacul de protecie, carcasa de protecie sau robinetul buteliei).
4.3.4. Se interzice transportul buteliilor cu ajutorul instalaiilor de ridicat
cu electromagnei sau al macaralelor cu greifer.
4.3.5. Cadrele de butelii se vor transporta cu autostivuitor sau macara
(este obligatorie prinderea cu lan - cablu - de toate cele 4 inele ale cadrului de
butelii).
4.3.6. Utilizarea mijloacelor de transport n zona de protecie a buteliilor
pentru gaze combustibile se face n condiiile prevzute la pct. 2.2.14.
4.3.7. Transportul manual al buteliilor pe distane scurte (cel mult 5 m)
se face:
- prin rostogolire numai pe dispozitive prevzute pentru aceasta, de
exemplu inele de rostogolire;
- prin rostogolire (rulare) pe piciorul (postamentul) buteliei printr-o
uoar aplecare.
4.3.8. Se interzice aruncarea sau trrea buteliilor chiar i pe distane
scurte.
4.3.9. Se interzice descrcarea buteliilor din vehicule prin cderea lor pe
un pat elastic (pneuri).
4.4. Folosirea stivuitoarelor autopropulsate

4.4.1. Incrctura care se ridic sau se transport trebuie s fie uniform
distribuit pe limea furcilor, iar centrul de greutate al acestuia nu trebuie s
depeasc distana de la coloana de ridicare a furcilor declarat de
productorul stivuitorului.
4.4.2. In cazul n care apare tendina de pierdere a stabilitii stivuitorului
prin ridicarea roilor din spate, se va cobor imediat sarcina pe sol.
4.4.3. Inainte de coborrea ncrcturii, se va examina cu atenie terenul
pe care urmeaz a se aeza sau stivui ncrctura.
4.4.4. Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcin ori palet trebuie
fcut lent, fr smucituri i cu vitez redus.
4.4.5. In cazul n care ncrctura mpiedic vizibilitatea conductorului,
acesta va fi dirijat de o alt persoan.

4.4.6. Este interzis ncrcarea stivuitoarelor peste limita admis a

capacitii de ridicare.
4.4.7. Manevrele n zona de lucru trebuie fcute cu vitez redus i cu
mult atenie, numai dup ce conductorul utilajului s-a asigurat c nu sunt
persoane n apropiere.
4.4.8. Este interzis manipularea sarcinii de ctre muncitori, cnd
aceasta este suspendat pe furci.
4.4.9. Circulaia stivuitoarelor autopropulsate se va face pe cile de
acces stabilite i marcate n acest scop. Pentru evitarea deraprii, cile de acces
vor fi curate permanent de urme de uleiuri, carburani i noroi, iar n timpul
iernii se va presra cu nisip i sare pentru evitarea formrii gheii i poleiului.
4.4.10. Viteza de deplasare a stivuitorului autopropulsat trebuie adaptat
la condiiile drumului. Aceasta nu va depi 10 km/h pe cile de acces i 2-3
km/h n locurile nguste.
4.4.11. Este interzis urcarea sau coborrea din stivuitor n timpul
mersului.
4.4.12. Deplasarea stivuitoarelor se va face numai n sensul nainte.
Mersul napoi este permis numai pentru efectuarea ntoarcerilor, ieirilor din
locuri nguste, precum i la coborrea cu sarcin a pantelor, conform
prevederilor crii tehnice.
4.4.13. In timpul transportului cu stivuitorul, precum i la ridicarea
paletei ncrcate pe autovehicule muncitorii trebuie s stea la o distan de
minimum 2,5 m i n niciun caz sub sarcina ridicat.
4.4.14. Este interzis s se ridice i s se transporte sarcinile numai pe
vrful furcilor.
4.4.15. Este interzis transportul cu stivuitorul prin trre direct a
paleilor.
4.4.16. Transportarea paleilor suprapui este permis numai dac
sunt asigurate: stabilitatea sarcinii, pilotarea i vizibilitatea. Nu trebuie depit
capacitatea de ridicare.
4.4.17. Este interzis ridicarea sau coborrea sarcinilor n timpul
deplasrii stivuitorului autopropulsat.
4.4.18. Este interzis folosirea stivuitorului autopropulsat pe terenuri
accidentate i/sau nerezistente.
4.4.19. Coborrea cu sarcin se va face cu spatele, sarcina fiind
meninut n poziie nclinat napoi. Dac nclinaia pantei este mai mic dect
nclinaia maxim a cadrului, se poate cobor n mers nainte, cu sarcina complet
nclinat spre napoi i asigurat cu lan. In ambele cazuri, circulaia se va face
cu vitez redus, cu acionarea progresiv a frnei.
4.4.20. Deplasarea stivuitorului autopropulsat cu sau fr sarcin este
admis numai pe drumuri netede i cu cadrul n poziie de transport. Deplasarea
se va face cu sarcina ridicat la cel puin distana de la sol recomandat de
productorul stivuitorului, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi nclinat napoi,
astfel nct s se asigure o stabilitate corespunztoare a sarcinii.

4.4.21. Deplasarea stivuitorului cu sarcina ridicat la mai mult de 300

mm de la sol este permis numai la operaia de stivuire i se va executa numai
n faa stivei.
4.4.22. Cnd se manevreaz utilajul pe teren umed, alunecos, se va lucra
cu vitez redus i cu mult atenie.
4.4.23. In depozite nchise vor fi folosite numai stivuitoare autopropulsate
ale cror capacitate i gabarit permit ptrunderea i manevrarea lor n spaii
mici i numai dac acestea sunt special pregtite pentru lucrul n interior i nu
pot deveni surse de incendiu.
4.4.24. Stivuitoarele autopropulsate cu stare tehnic necorespunztoare
sau care prezint defeciuni la cadrul de ridicare al sarcinii nu trebuie admise n
exploatare.
4.4.25. In cazul n care se constat unele defeciuni n funcionarea
stivuitoarelor autopropulsate (zgomote suspecte, scntei la electromotoare,
precum i alte fenomene neobinuite n funcionarea mecanismului de acionare
hidraulic sau electric ori n cazul altor ansamble), conductorii sunt obligai s
opreasc lucrul i s aduc la cunotin conductorului locului de munc starea
de fapt. Lucrul se va rencepe numai dup nlturarea defeciunilor constatate.
4.4.26. Este interzis utilizarea stivuitoarelor autopropulsate n stare de
ntreinere necorespunztoare (scurgeri de carburani i lubrifiani, lipsa
buoanelor de la rezervoare etc).
4.4.27. Presiunea aerului n pneuri trebuie s corespund cu cea
prevzut de cartea tehnic, n funcie de starea platformelor pe care urmeaz
s lucreze utilajul i de condiiile atmosferice.
4.4.28. Motostivuitoarele cu eapare liber a gazelor trebuie folosite
numai n depozite deschise, neacoperite sau n hale prevzute cu ventilaie;
funcionarea n spaii nchise care nu ndeplinesc condiia de ventilaie de mai
sus este permis numai dac motostivuitoarele sunt prevzute cu dispozitive de
epurare a gazelor.
4.4.29. Este interzis pornirea unui stivuitor autopropulsat prin
mpingere cu furcile de ctre un alt stivuitor.
4.4.30. Este interzis pornirea motorului stivuitorului dac acesta s-a
oprit datorit unei defeciuni, avnd sarcina ridicat.
4.4.31. Este interzis pornirea sau frnarea brusc a stivuitorului cu
sarcina ridicat, pentru a se evita rsturnarea utilajului.
4.4.32. Este interzis utilizarea stivuitoarelor autopropulsate fr
instalaie de semnalizare acustic, optic, precum i fr sistem de iluminat
pentru lucrul pe timpul nopii sau pe cea.
4.4.33. Periodic, pe baza graficului i instruciunilor de exploatare, se va
revizui starea de funcionare a stivuitoarelor autopropulsate i, n special,
sistemul de ridicare, de frnare, de direcie, de semnalizare i stabilitate.
4.4.34. Lucrrile de reparaii ale stivuitoarelor autopropulsate trebuie
executate numai de operatori economici autorizai ISCIR, conform prevederilor
PT R3-2003, colecia ISCIR.

4.4.35. Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de ctre persoane

a cror vrst a depit 18 ani. Persoana fizic sau juridic deintoare va face
instruirea i autorizarea acestora, pe baz de colarizare i verificare a
cunotinelor, conform prevederilor din Prescripiile tehnice privind montarea,
punerea n funciune, utilizarea, repararea i verificarea tehnic a stivuitoarelor
- PT R3-2003, colecia ISCIR. Conductorul stivuitorului trebuie s aib asupra
sa autorizaia de conducere i, dup caz, foaia de lucru.
4.4.36. Conductorul stivuitorului este obligat ca naintea nceperii
lucrului s controleze starea tehnic a utilajului, s verifice dac sistemul
hidraulic este corespunztor, fcnd probe de ridicare-coborre a unei sarcini n
funcie de capacitatea mainii, precum i de nclinarea nainte-napoi a cadrului.
4.4.37. Conductorul stivuitorului va verifica nainte de nceperea lucrului
dac nu sunt pietre sau alte corpuri tari ntre cauciucuri. Scoaterea acestora nu
se va face prin lovire cu ciocanul sau levierul, ci prin demontarea roii laterale.
4.4.38. Conductorilor de stivuitoare le este interzis staionarea n zona
de aciune a mijloacelor de ridicat.
4.4.39. Conductorii de stivuitoare autopropulsate trebuie s respecte
urmtoarele:
- s nu transporte persoane n cabine, pe scrile i prile laterale ale
acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau ncrcate;
- s asigure stabilitatea i sigurana ncrcturii;
- s nu permit persoanelor strine s conduc utilajul;
- s evite pornirea sau oprirea brusc, pentru a preveni cderea sarcinilor
sau rsturnarea utilajului;
- la intrarea-ieirea din magazie, precum i la trecerea pe lng o
persoan s semnalizeze acustic.
4.4.40. In timpul deplasrii, conductorul stivuitorului autopropulsat va
pstra fa de utilajul din fa o distan care s i permit, n cazul c acesta
oprete sau i schimb direcia de mers, evitarea unei coliziuni.
4.4.41. Pentru a evita deraparea, conductorii de stivuitoare care circul
pe cile de circulaie aflate n aer liber trebuie s foloseasc lanurile
antiderapante din dotare.
4.4.42. Conductorului de stivuitor i este interzis s angajeze discuii n
timp ce manevreaz utilajul.
4.4.43. Pornirea stivuitoarelor se va face numai de ctre conductorul
utilajului.
4.4.44. Se interzice conductorului s prseasc utilajul cu sarcina
ridicat. In caz de nevoie, la prsirea utilajului, se va lsa sarcina la sol, se va
trage frna de mn i se va scoate cheia din contact.
4.4.45. In cazul n care stivuitorul se defecteaz, avnd sarcina ridicat,
nainte de remedierea defeciunilor, conductorul trebuie s ia msuri de
nlturare a persoanelor din zona periculoas.
4.4.46. Este interzis ridicarea persoanelor cu stivuitorul autopropulsat.
4.4.47. Se interzice conductorului s manipuleze stivuitorul
autopropulsat stnd pe sol lng acesta.

4.4.48. La terminarea lucrului sau ori de cte ori conductorul prsete

stivuitorul, acesta l va asigura contra deplasrii, n special atunci cnd este
oprit n pant, prin tragerea frnei de mn i introducerea manetei n una din
treptele de vitez.
BIBLIOGRAFIE
Prescriptia tehnica ISCIR PT R1-2010 Masini de ridicat (macarale, mecanisme
de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare pentru
persoane cu dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini de ridicat de tip
special).
Prescriptia tehnica PT R3 2010 - Verificarea in utilizare a elementelor de

transmitere a miscarii, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere si a
elementelor de tractiune a sarcinii utilizate la instalatii de ridicat: cabluri, crlige,
lanturi, benzi textile, funii si altele asemenea.
Prescriptia tehnica ISCIR PT CR 8 -2009 Autorizarea personalului de deservire

a instalatiilor echipamentelor si acceptarea personalului auxiliar de deservire.
Legea nr. 64/2008 - privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor

sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil,
cu modificarile si completarile ulterioare;
HG NR. 1340/27.12.2001 cu modificarile si completarile ulterioare - privind

organizarea i funcionarea Inspeciei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune i Instalaiilor de Ridicat
ORDINUL NR. 1610/28.03.2007 - pentru aprobarea Regulamentului privind

depozitarea buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau
dizolvate sub presiune, exclusiv GPL.
Legea nr. 440/2002 - pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 95/1999

privind calitatea lucrarilor de montaj pentru utilaje,echipamente si instalatii
tehnologice industriale;
H.Segal - Masini de ridicat

Curs Stivuitorist

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Stivuitorist

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TIMISOARA

2. CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, PARTI COMPONENETE, TIPURI

3. COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE

6. DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR pag. 49

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 2

8. MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR

9. INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA

10. AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

11. MASURI DE PRIM AJUTOR IN CAZ DE AVARIE / ACCIDENT

12. LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 3

Acest curs are ca scop instruirea si autorizarea persoanelor care urmeaza

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 4

a acceptarii personalului auxiliar de deservire in scopul asigurarii conditiilor de

Prescriptiile tehnice ISCIR la care se face referire in acest curs.

2. CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, PARTI COMPONENETE, TIPURI

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 5

suficienta pentru a permite transportarea sarcinii ( transpaletele manuale si

Carucioarele elevatoare la inaltime mare ( stivuitoarele ) se impart la

Motostivuitoarele se impart in functie de motorizare in:

b) Dupa tipul constructiv:

c) Dupa locul de comanda:

d) Dupa directia de deplasare, in raport cu pozitia deserventului fata de

e) Dupa felul catargelor:

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 6

- simplex ( cu catarg intr-o treapta);

f) Dupa felul organului de prindere a sarcinii:

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 7

Sursa principala de energie.

Catargul ( coloana ) translatorului stivuitor.

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 8

Dispozitive de manevrare a sarcinilor.

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 9

Echipamentele trebuie astfel concepute si executate astfel inct:

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 10

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 11

PARTILE COMPONENETE ALE UNUI STIVUITOR

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 12

Fig.2 STIVUITOR - vedere din spate

1. Roata din spate

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 13

2.2. TIPURI DE STIVUITOARE, ANTRENAREA- ECHIPAMENTUL DE FORTA

inscriere in curbe cu raze mai mici, avnd in vedere ca rotirea nu este

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 15

Postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de

Organele de comanda trebuie sa fie vizibile, marcate corespunzator, usor

In continuare vom prezenta parametrii principali ai unui motostivuitor.

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 16

Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil)

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 17

Electrostivuitoare cu furci frontale

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 18

echilibreaza pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se

Electrostivuitoare cu furci retractabile

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 19

In timpul deplasarii pe orizontala incarcatura este plasata in interiorul

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 20

Instalatia electrica, poate fi executata in doua variante cu comanda prin

Electrostivuitoarele pentru incarcare/descarcare din mijloacele de

Electrostivuitoare cu furca in interiorul structurii de sprijin.

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 21

paletelor si micilor containere in depozite sau ateliere. Latimea sa mica permite

- transpalete hidraulice, ridicarea sarcinilor se face de catre un dispozitiv

S.C.KDG CONSULT S.R.L. 22