STIVUITORIST

STAGIU DE INSTRUIRE LA EXPIRAREA

PERIOADEI
DE VALABILITATE A TALONULUI CU VIZE
ANUALE

SUPORT DE CURS

2019
CUPRINS

1. LEGISLATIE SI REGLEMENTARI TEHNICE

1.1. Scopul cursului
1.2. Acte normative si Prescriptii Tehnice ISCIR
1.3. Termeni, definitii si abrevieri
1.4. Autorizarea stivuitoristilor.

2. NOI TIPURI DE INSTALATII/ECHIPAMENTE

2.1. Autorizarea functionarii

2
 2.2. Evolutia stivuitoarelor, parti componente, imbunatatiri aduse stivuitoarelor de
catre producatori

3. DESERVIREA EFICIENTA SI IN CONDITII DE SIGURANTA A

INSTALATIILOR/ECHIPAMENTELOR
3.1. Dispozitive principale pentru o exploatare eficienta si sigura
3.2. Manevrarea corecta si eficienta a sarcinilor
3.3. Obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului
3.4. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor, manevre permise şi nepermise
3.5 Intretinerea revizia si repararea stivuitoarelor

4. AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

4.1. Cauzele avariilor şi accidentelor
4.2. Măsuri pentru evitarea şi prevenirea avariilor şi accidentelor
4.3. Actiuni de prim ajutor la locul accidentului

3
1. LEGISLATIE SI REGLEMENTARI TEHNICE

1.1. Scopul cursului

4
1.2.
Persoana fizica autorizata de catre ISCIR pentru a deservi stivuitoare ( cu exceptia celor
cu actionare manuala ) conform prescriptiei tehnice ISCIR R1 – 2010, este denumita
“stiviutorist”.
Autorizatia ISCIR este un act (document) legal care confirma competenta profesionala,
insusirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice adecvate necesare manevrarii
stivuitoarelor in conditii de securitate si care dovedeste acceptul (permisiunea) ISCIR ca
posesorul este capabil sa presteze activitatile de manevrare a stivuitoarelor. Prescriptia tehnica
care stabileste cerintele si conditiile aplicabile in vederea autorizarii personalului de deservire si
a acceptarii personalului auxiliar de deservire in scopul asigurarii conditiilor de exploatare in
siguranta a instalatiilor si echipamentelor este PT CR 8-2009.
Ocupatia de stivuitorist se refera la totalitatea competentelor tehnice si organizatorice
care permit exploatarea in conditii de securitate a stivuitoarelor. Manevrarea stivuitoarelor este
o activitate complexa care implica cunostinte si abilitati deosebite, in functie de tipul stivuitorului,
categoria si tipul marfurilor transportate, calitatea si eficienta transportului. Este foarte important
sa se cunoasca si sa se aplice prescriptiile tehnice ISCIR precum si normele de protectia muncii
si PSI specifice.

5
 Conform Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009 respectiv, PT CR 8-2009
„Autorizarea personalului de deservire a instalațiilor/echipamentelor și acceptarea personalului
auxiliar de deservire”, pentru a putea manevra stivuitoare in conditii de siguranta si legalitate,
personalul autorizat trebuie sa urmeze un stagiu de instruire, o data la o perioada de 4 ani, in
vederea prelungirii autorizatiei ISCIR de stivuitorist.
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate. Avizarea persoanelor
juridice se face de către ISCIR.
Persoana juridică avizată poate să organizeze stagii de instruire cu conditia respectării
următoarelor conditii:
a) să deruleze stagiile de instruire cu formatori atestati ISCIR;
b) să asigure conditiile necesare pentru buna desfăsurare a stagiului de instruire.
Programa analitica dupa care se face instruirea:
- legislatie si reglementari tehnice - 2 ore;
- noi tipuri de instalatii si echipamente - 2 ore;
- deservirea eficienta si in conditii de siguranta a instalatiilor
si echipamentelor - 2 ore;
- avarii si accidente - 2 ore
Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele

6
documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizatiei si a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.
Conform programei analitice dupa care se face instruirea, scopul acestui stagiu de instruire
este de a aduce la cunostinta participatilor informatii referitoare la cadrul legislativ in domeniu,
respectiv modificarile si completarile la legislatia in vigoare, legi, reglementari, normative,
instructiuni noi aparute, tipurile noi de instalatii si echipamente, cum se face deservirea eficienta si
in conditii de siguranta a acestor instalatii si echipamente, avariile si accidente.

1.2 Prezentul suport de curs face referiri la urmatoarele acte normative:

- LEGEA NR. 64/2008 - actualizata prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în
baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până
la 18 martie 2019.

Acte modificatoare:
Ordonanţă de Urgenţă nr. 11/2023
Legea nr. 49/2019

7
Legea nr. 282/2018
Decizia Curţii Constituţionale nr. 638/2018
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2018
Legea nr. 80/2016
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2015

 Aceasta lege stabileşte cadrul legal pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă a

instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil.
 În scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de
ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în
anexa nr. 2, instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor
nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în anexa nr. 3, precum şi instalaţiile sub
presiune şi instalaţiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi
componentele acestora la care verificările tehnice în utilizare sunt efectuate de către persoane
fizice şi juridice autorizate de Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, prevăzute în anexa nr. 4, se supun regimului de autorizare şi
de verificare tehnică, potrivit prevederilor prezentei legi.

8
  Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor
de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei centrale,
cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de
funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2,
3şi 4, denumite în continuare instalaţii/echipamente.

- ISCIR exercită următoarele funcţii:

a) de autoritate în domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigură
controlul respectării prevederilor referitoare la condiţiile de introducere pe piaţă şi punere în
funcţiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum şi urmărirea şi controlul regimului de autorizare
a instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigură elaborarea documentelor cu
caracter normativ pentru domeniul său de activitate.
c) de reprezentare a statului în relaţiile interne şi internaţionale din domeniu.
 ISCIR funcţionează în subordinea Ministerului Economiei şi este finanţată integral din
venituri proprii, potrivit legii.
 ISCIR este condusă de un inspector de stat şef, numit prin ordin al ministrului

9
economiei, iar modul de organizare şi funcţionare a ISCIR se stabileşte prin hotărâre a
Guvernului.

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

- admitere a funcţionării - acordul emis de către o persoană fizică sau juridicăautorizată de către
ISCIR, pentru o/un instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute de prescripţia tehnică aplicabilă,
în scopul atestării faptului că acea/acel instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi
cerinţele pentru a fi utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă;
- autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi
capabilităţii unei persoane fizice sau juridice de a desfăşura una dintre activităţile prevăzute la
art. 8 alin. (1);
- autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii
de instalaţii/echipamente, după caz, stabilit prin hotărâre a Guvernului, în scopul atestării
faptului că o/un instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi
pusă/pus în funcţiune în condiţii de siguranţă;
- utilizator - persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un echipament;

10
- verificare tehnică - ansamblul examinărilor şi încercărilor efectuate instalaţiilor/echipamentelor
realizate în timpul activităţilor de montare, instalare, reparare sau revizie a
instalaţiilor/echipamentelor, în conformitate cu cerinţele din documentaţiile tehnice şi/sau
prevederile prescripţiilor tehnice;

- verificare tehnică în vederea autorizării funcţionării - ansamblul examinărilor şi încercărilor

efectuate în vederea autorizării funcţionării instalaţiilor/echipamentelor;

- verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor şi încercărilor efectuate la o instalaţie/un

echipament periodic şi ori de câte ori se modifică configuraţia acesteia/acestuia în baza căreia
s-a acordat autorizarea funcţionării, în scopul asigurării condiţiilor de funcţionare în siguranţă;

- Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub

Presiune - S.A. - societate înfiinţată în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.139/2010
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor,
Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A., precum şi modificarea şi
completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei

11
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat,
denumită în continuare CNCIR.

- exploatare - totalitatea activităţilor care cuprind supravegherea tehnică, verificările tehnice în

vederea autorizării/admiterii funcţionării şi verificările tehnice în utilizare, verificările tehnice în
utilizare pentru estimarea duratei remanente de viaţă, reviziile,
reparaţiile, lucrările de întreţinere, precum şi controlul nedistructiv, operaţiunile de sudare şi
deservire a instalaţiilor/echipamentelor.

ART. 8
(1) Activităţile de construire, montare, instalare, punere în funcţiune şi control nedistructiv, cele
ce privesc supravegherea tehnicăşi, după caz, verificările tehnice în vederea admiterii
funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru echipamentele/instalaţiile prevăzute în anexa
nr. 4, verificările tehnice în utilizare pentru estimarea duratei remanente de viaţă, precum şi
reviziile, reparaţiile, lucrările de întreţinere, operaţiunile de sudare şi deservire a
instalaţiilor/echipamentelor se realizeazăde către persoane fizice sau juridice autorizate, în
condiţiile stabilite de prescripţiile tehnice şi prezenta lege.

12
(2) Producătorii care prestează activităţi de construire, montare, instalare, punere în funcţiune,
revizie, reparaţii şi lucrări de întreţinere pentru instalaţiile/echipamentele realizate de către ei fac
excepţie de la cerinţa de autorizare prevăzută la alin. (1).
(3) Activităţile persoanelor autorizate, prevăzute la alin. (1), se realizează în limita
competenţelor şi responsabilităţilor stabilite prin documentul de autorizare.

ART. 9
(1) Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru
instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 se efectuează de către CNCIR.
(2) Verificările tehnice în vederea admiterii funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru
instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 4 se realizează de către persoane fizice şi
juridice autorizate în acest scop.
(3) Responsabilităţile privind realizarea verificărilor tehnice în vederea autorizării/admiterii
funcţionării şi a verificărilor tehnice în utilizare, precum şi corectitudinea rezultatelor aferente
obţinute revin CNCIR sau persoanelor autorizate prevăzute la alin. (2), după caz.

ART. 10 Producătorii, cu excepţia celor care realizează instalaţii/echipamente conform

reglementărilor tehnice ce transpun directive europene care au prevederi specifice, înainte de

13
introducerea pe piaţăşi/sau punerea în funcţiune a acestora, au următoarele obligaţii şi
responsabilităţi:
a) să se asigure că instalaţia/echipamentul se realizează cu respectarea cerinţelor de
funcţionare în condiţii de siguranţă, prevăzute în prescripţiile tehnice aplicabile; .
b) să întocmească documentaţia tehnică prevăzută de prescripţiile tehnice şi să stabileascăprin
aceasta inclusiv examinările şi încercările ce trebuie efectuate pe parcursul construirii,montării
şi instalării, în scopul verificării parametrilor de funcţionare în condiţii de siguranţăa
instalaţiei/echipamentului;
c) să elaboreze instrucţiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea în condiţii normale,
întreţinerea, realizarea reviziilor şi repararea instalaţiei/echipamentului, documente cuprinzând
măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului
sau ale proceselor, precum şi instrucţiuni pentru pregătirea personalului de deservire a
acesteia/acestuia, atunci când prescripţiile tehnice prevăd aceastăcerinţă;
d) să realizeze sau, după caz, să asigure realizarea construirii şi/sau a montării
instalaţiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 şi ale prescripţiilor tehnice;
e) să solicite şi să obţină omologarea instalaţiei/echipamentului;
f) să asigure şi să folosească la construirea şi la montarea instalaţiilor/echipamentelor, atunci
când prescripţiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare

14
aprobate de către ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care
execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive;
g) să pună la dispoziţia utilizatorilor documentele şi instrucţiunile din documentaţia tehnică
stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice aplicabile, precum şi instrucţiunile tehnice
prevăzute la lit. c).

CAPITOLUL III Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice sau juridice autorizate

ART. 12 Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor prezentei legi au
următoarele obligaţii şi responsabilităţi, după caz:
a) să presteze activităţile pentru care au fost autorizate, în limita competenţelor şi în condiţiile
pentru care sunt autorizate;
b) să folosească în lucrările aferente activităţilor pentru care au fost autorizate, potrivit
prevederilor prescripţiilor tehnice, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare
aprobate de ISCIR, sudori autorizaţi ISCIR, precum şi personal autorizat ISCIR, care
executăexaminări prin mijloace sau metode nedistructive;
c) să întocmească documentaţia prevăzută de prescripţiile tehnice şi să o pună la dispoziţia
deţinătorului/utilizatorului odată cu predarea/recepţia instalaţiei/echipamentului;

15
d) să informeze producătorul sau deţinătorul/utilizatorul despre neconformităţile constatate;
e) să asigure realizarea activităţilor pentru care au fost autorizate, conform prescripţiilor şi
documentaţiei tehnice;
f) să monteze şi/sau să instaleze instalaţii/echipamente numai dacă este emis şi se
respectăavizul obligatoriu de instalare;
g) să informeze de îndată ISCIR despre situaţiile în care instalaţiile nu mai respectăcondiţiile de
autorizare, precum şi despre existenţa unui pericol iminent la acestea.
ART. 13
(1) Prevederile art. 12 lit. b) - g) se aplicăşi producătorilor prevăzuţi la art. 8 alin. (2). (2)
Prevederile art. 12 lit. b) nu se aplică procedurilor de sudare, sudorilor şi personalului care
execută examinări prin mijloace sau metode nedistructive care au aprobări valabile, emise în
conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice ce transpun directive europene aplicabile
instalaţiilor/echipamentelor, în situaţia în care cerinţele ce au stat la baza emiterii acestor
aprobări sunt echivalente cu cele stabilite în prescripţiile tehnice.

ART. 14
Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează o instalaţie/echipament are
următoarele obligaţii şi responsabilităţi conform prescripţiilor tehnice:

16
a) să solicite şi să obţină avizul obligatoriu de instalare, după caz;
b) să solicite şi să obţină autorizarea/admiterea funcţionării;
c) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor,
întreţinerii de către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice;

d) să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice pentru

utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor cuprinzând măsurile
ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale
proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat;
e) să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire
autorizat;
f) să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/echipamentelor.
Infracţiuni şi contravenţii

ART. 21
Menţinerea sau repunerea în funcţionare a instalaţiilor ori echipamentelor, după ce a fost oprită
sau interzisă funcţionarea acestora, prin proces-verbal încheiat de către inspectorii de

17
specialitate din cadrul ISCIR, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la
2 ani ori cu amendă.

ART. 22
(1) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la instalarea, construcţia sau montajul
instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni
la 2 ani sau cu amendă.
(2) Efectuarea fără autorizaţie a activităţilor privitoare la punerea în funcţiune, autorizarea de
funcţionare, admiterea funcţionării, verificarea tehnică în utilizare, repararea, întreţinerea,
exploatarea sau modificarea instalaţiilor ori echipamentelor constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseşte.

ART. 23
(1) Scoaterea neautorizată din funcţiune, în totalitate sau în parte, a dispozitivelor de siguranţăşi
control instalate în condiţiile legii la instalaţii/echipamente, fără a avea motive ce decurg din
cerinţele de securitate nucleară sau de radioprotecţie, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai
gravă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

18
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită din culpă, se pedepseşte cu închisoare de la
3 luni la un an sau cu amendă.

Hotărârea Guvernului nr. 1340 din 2001 modificata si completata cu Hotărârea Guvernului
nr. 668 din 09 septembrie 2019 publicata in MO 744 din 12.09.2019
privind organizarea si functionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

Art. 1-(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, a cărui activitate principală este
asigurarea, în numele statului, a măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în
condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă, ISCIR exercită
următoarele funcţii:

19
a) de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în domeniu şi
a regimului de autorizare şi verificare tehnică;
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;
c) de reprezentare, prin care asigură cooperarea şi schimbul de informaţii, pe plan intern şi
extern, în domeniul său de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare.
De asemenea, stabileste atributiile ISCIR, si anume:
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice
şi de Legea nr. 64/2008, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, persoane fizice
sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente, verificări tehnice în vederea
autorizării/admiterii funcţionării, verificări tehnice în utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru
estimarea duratei remanente de viaţă, activităţi de construire, montare, instalare, punere în
funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru
instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996
privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare,
republicată, cu modificările si completarile ulterioare;
c^1) avizează, în condiţiile legii şi conform prescripţiilor tehnice programe şi rapoarte tehnice,
memorii şi documentaţii tehnice la instalaţii/echipamente;

20
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile
tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile
tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1;
e^1) atestă persoane fizice în vederea realizării responsabilităţilor stabilite în conformitate cu
cerinţele şi în condiţiile prevăzute în prescripţiile tehnice
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din
funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune,
dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate
cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le-a
autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor emise;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care s-au
produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele
produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a acestora, după caz;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de
formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru

21
avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al
ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit legislaţiei în
vigoare.
…………………..

Anexa 1 Instalații/Echipamente pentru care se autorizează funcționarea,

A. Instalații/echipamente sub presiune și instalații/ echipamente de ridicat clasice

1. Cazane pentru abur și pentru apă fierbinte având presiune x volum > 60 (bar x litru)
2. Recipiente, cu excepția celor de categoria I stabilită conform prevederilor Hotărârii
Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a
echipamentelor sub presiune, cu modificările ulterioare
3. Cazane de apă caldă și cazane de abur de joasă presiune cu puteri nominale > 400 kW
4. Cisterne și containere metalice pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub
presiune, cu excepția celor reglementate potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 126/2011 privind echipamentele sub presiune transportabile, aprobată prin
Legea nr. 90/2012

22
5. Conducte metalice sub presiune pentru fluide, de categoriile I, II sau III stabilite conform
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 123/2015, cu modificările ulterioare
6. Instalații pentru gaze petroliere lichefiate – GPL
7. Instalații pentru gaze naturale comprimate - GNC
8. Instalații pentru gaze naturale comprimate pentru vehicule - GNCV
9. Macarale cu sarcina nominală > 1 t, cu excepția celor cu acționare manuală, indiferent de
sarcina nominală
10. Stivuitoare autopropulsate și translatoare stivuitoare, cu excepția celor cu acționare
manuală, indiferent de sarcina nominală
11. Platforme ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane, indiferent de sarcina
nominală, platforme pentru materiale cu sarcina nominală > 1 t, cu excepția platformelor
ridicătoare pentru persoane cu dizabilități
12. Elevatoare pentru vehicule, cu excepția celor acționate manual, indiferent de sarcina
nominală
13. Sisteme de parcare pentru vehicule, cu platforme ridicătoare
14. Mijloace de ridicat la înălțime pentru lupta împotriva incendiului și de salvare
15. Mecanisme de ridicat având sarcina nominală > 1 t, cu excepția celor cu acționare
manuală, indiferent de sarcina nominală

23
16. Mașini de ridicat la care, constructiv, există posibilitatea montării mai multor tipuri de
elemente purtătoare de sarcină și care pot lucra în regim permanent/nepermanent de
macara, stivuitor, platformă ridicătoare și altele asemenea, indiferent de sarcina nominală
17. Ascensoare, cu excepția celor destinate transportului de materiale având sarcina
nominală < 100 kg
18. Instalații de transport pe cablu și pe plan înclinat pentru persoane/materiale
19. Scări și trotuare rulante
20. Mecanisme și instalații de ridicat pentru teatre, cu excepția celor acționate manual,
indiferent de sarcina nominală
21. Echipamente pentru parcurile de distracții

B. Instalații/Echipamente sub presiune și instalații/ echipamente de ridicat din cadrul

obiectivelor nucleare
1. Sisteme și componente care rețin presiunea clasificate ca făcând parte din sistemele de
securitate nucleară
1.1. Sisteme tehnologice sub presiune de securitate nucleară cu p min. = 1,03 bari1.2.
Componente care rețin presiunea, conform prescripțiilor tehnice

24
 2. Macarale și mecanisme de ridicat care deservesc sistemele sub presiune clasificate ca
făcând parte din sistemele de securitate nucleară
3. Instalații/Echipamente sub presiune și instalații/ echipamente de ridicat clasice prevăzute
la lit. A, specific

ANEXA 2 Lista ocupaţiilor pentru care ISCIR autorizează persoane fizice

Nr.
Denumirea ocupaţiei
crt
1. Fochist cazane de abur şi apă fierbinte
2. Fochist cazane mici de abur
3. Fochist cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune
4. Fochist cazane conduse de calculator
5. Laborant operator centrale termice
6. Automatist pentru supraveghere şi întreţinere cazane
7. Operator umplere recipiente GPL
8. Îmbuteliator fluide sub presiune

25
9. Macaragiu
10 Masinist pod rulant
11. Stivuitorist
12. Liftier
13. Mecanic trolist
14. Operator la platforme pentru lucru la inaltime
15. Sudor
16. Sudor electric
17. Sudor oxi-gaz
Operator sudare ţevi şi fitinguri din polietilenă de înaltă densitate
18.
PEHD
19. Operator control nedistructiv cu radiaţii penetrante
20. Operator control nedistructiv cu ultrasunete
21. Operator control nedistructiv cu lichide penetrante
22. Operator control nedistructiv cu particule magnetice
23. Operator control nedistructiv prin curenţi turbionari
24. Operator control nedistructiv pentru verificarea etanşeităţii

26
 25 Operator control nedistructiv cu examinarea magneto-inductiva
26 Operator control nedistructiv cu examinare vizuala
27 Operator control nedistructiv cu emisie acustica
28. Operator responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor (RSVTI)

Hotărârea Guvernului nr. 1139/2010

privind înfiintarea, organizarea si functionarea Companiei Nationale pentru Controlul
Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A., precum si modificarea si
completarea Hotarârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat
……
Art. 1. - (1) Se înfiinţează Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de
Ridicat şi Recipientelor sub Presiune - S.A., denumită în continuare CNCIR, ca urmare a
reorganizării prin divizare a Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR.

27
 (2) CNCIR este persoană juridică română, de interes strategic naţional, organizată ca
societate comercială pe acţiuni, cu acţionar unic statul român, conform legilor în vigoare şi
statutului prevăzut în anexa nr. 1.
(3) CNCIR are în structura sa 12 sucursale.
(4) CNCIR funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de
Afaceri.
Art. 2. - CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testări şi analize tehnice,
cod CAEN 7120 - ed. rev. 2/2008, în scopul efectuării de verificări tehnice în vederea autorizării
funcţionării şi de verificări tehnice în utilizare, pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în
anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi
completările ulterioare.
……….
(3) Capitalul social este deţinut în întregime de statul român, în calitate de acţionar unic,
care îşi exercită drepturile şi obligaţiile prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de
Afaceri.

28
 HOTĂRÂRE Nr. 1029 din 3 septembrie 2008
privind condiţiile introducerii pe piaţă a maşinilor

ART. 1
Prezenta hotărâre se aplică următoarelor produse: maşini, echipamente interschimbabile,
componente de securitate, dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii, lanţuri, cabluri şi
chingi, arbori de transmisie cu articulaţii cardanice, cvasimaşini, stabilind cerinţele esenţiale de
sănătate şi securitate specifice acestora, prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 2
Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică:
a) componentelor de securitate destinate a fi utilizate ca piese de schimb pentru înlocuirea
pieselor identice şi furnizate de către producătorul maşinii originale;
b) echipamentelor specifice destinate utilizării în târguri şi/sau parcuri de distracţii;
c) maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune în scopuri nucleare care, în cazul
avariilor, pot avea ca rezultat emisii radioactive;
d) armelor, inclusiv armelor de foc;
e) mijloacelor de transport următoare: tractoare agricole sau forestiere, cu excepţia maşinilor
montate pe aceste vehicule, pentru riscurile prevăzute de Ordinul ministrului lucrărilor publice,

29
transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea de
tip şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a
produselor utilizate la acestea - RNTR 2, cu modificările şi completările ulterioare, vehicule şi
remorcile acestora, cu excepţia maşinilor montate pe aceste vehicule, prevăzute de Ordinul
ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, vehicule, cu excepţia maşinilor montate pe aceste vehicule, prevăzute
de Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, vehicule destinate exclusiv competiţiilor şi mijloacelor de transport
aerian, naval şi feroviar, cu excepţia maşinilor montate pe aceste mijloace de transport;
f) navelor maritime şi platformelor maritime, inclusiv echipamentelor instalate la bordul
acestor nave şi/sau platforme;
g) maşinilor special proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii publice;
h) maşinilor special proiectate şi construite în scop de cercetare pentru utilizare temporară în
laboratoare;
i) ascensoarelor care echipează puţurile de mină;
j) maşinilor special destinate deplasării artiştilor în timpul spectacolelor;
k) produselor electrice şi electronice, în măsura în care acestea sunt reglementate de
Hotărârea Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de echipamente

30
electrice de joasă tensiune, republicată, cu modificările ulterioare: aparate electrocasnice,
echipamente audio şi video, echipamente pentru tehnologia informaţiei, echipamente pentru
birouri, mecanisme de joasă tensiune pentru conexiuni şi control, motoare electrice;
l) echipamentelor electrice de înaltă tensiune: aparataje pentru conexiuni şi control
transformatoare.
ART. 3
(1) În sensul prezentei hotărâri, prin maşini se înţelege produsele prevăzute la art. 1, cu
excepţia cvasimaşinilor.
(2) În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. maşină:
a) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în
mişcare, care sunt reunite de o manieră solidară în vederea unui anumit scop, în special montat
ori destinat montării cu un sistem de acţionare, altul decât forţa umană sau animală, aplicată
direct;
b) un ansamblu prevăzut la lit. a), căruia îi lipsesc numai componentele care să îl conecteze
la locul de utilizare sau conexiunile la surse de energie şi de mişcare;
c) un ansamblu prevăzut la lit. a) şi b), pregătit să fie instalat şi care nu poate să funcţioneze
decât montat pe un mijloc de transport sau instalat într-o clădire ori structură;

31
 d) un ansamblu de maşini prevăzute la lit. a) - c) sau o cvasimaşină prevăzută la pct. 7, care,
în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi comandate astfel încât să funcţioneze
ca un întreg;
e) un ansamblu de părţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în
mişcare, care sunt reunite în scopul ridicării sarcinilor şi a căror singură sursă de energie este
forţa umană, aplicată direct;
2. echipament interschimbabil - un dispozitiv care, ulterior punerii în funcţiune a unei maşini
sau a unui vehicul-tractor, este asamblat pe aceasta chiar de către operator, în scopul de a
modifica funcţia sa ori de a asigura o funcţie nouă, în măsura în care acest echipament nu este
o piesă de schimb ori o unealtă;
3. componentă de securitate - componenta care este introdusă separat pe piaţă şi este
destinată să asigure o funcţie de securitate, a cărei defectare sau funcţionare
necorespunzătoare periclitează securitatea şi/sau sănătatea persoanelor expuse şi care nu este
necesară pentru funcţionarea maşinii ori care poate fi înlocuită cu alte componente ce permit
funcţionarea normală a maşinii. Lista indicativă a componentelor de securitate, prevăzută în
anexa nr. 5, este actualizată periodic potrivit procedurii reglementate la art. 8 alin. 1 lit. a) din
Directiva 2006/42/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 17 mai 2006 privind maşinile
industriale şi modificarea Directivei 95/16/CE;

32
 4. dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - o componentă sau un echipament nefixat
la maşina de ridicat, care este amplasat între maşină şi sarcină ori pe sarcină, în scopul
prinderii ei, sau care este destinat să facă parte integrantă a sarcinii şi este introdus separat pe
piaţă; elementele care servesc la realizarea unei legături şi componentele lor sunt considerate
dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii;
5. lanţuri, cabluri şi chingi - lanţurile, cablurile şi chingile proiectate şi construite în scopul de a
ridica, fiind parte a maşinilor de ridicat sau a dispozitivului de prindere pentru ridicarea sarcinii;
6. arbore de transmisie cu articulaţie cardanică - un dispozitiv amovibil pentru transmisie
mecanică; o componentă amovibilă destinată transmisiei de putere între o maşină
autopropulsată sau un vehicul-tractor şi maşina receptoare, prin primul lagăr fix al acesteia.
Dacă acest dispozitiv este introdus pe piaţă împreună cu un protector, ansamblul este
considerat un singur produs;
7. cvasimaşină - maşina parţial finalizată; un ansamblu care se constituie ca o maşină, dar
care nu poate să asigure el însuşi un scop definit. Un sistem de acţionare este o cvasimaşină.
Cvasimaşina este destinată a fi încorporată sau asamblată cu alte maşini ori alte cvasimaşini
sau echipamente în vederea constituirii unei maşini căreia i se aplică prezenta hotărâre;

33
 8. introducere pe piaţă - prima punere la dispoziţie, în România sau într-un stat membru al
Uniunii Europene, a unei maşini ori cvasimaşini în vederea comercializării sau utilizării sale,
contra cost ori gratuit;
9. producător - orice persoană fizică sau juridică ce proiectează şi/sau construieşte o maşină
ori o cvasimaşină căreia i se aplică prezenta hotărâre şi care este responsabilă de
conformitatea acestei maşini sau cvasimaşini cu prezenta hotărâre, în vederea introducerii pe
piaţă sub numele său ori marca sa sau pentru propria utilizare. În absenţa unui producător, aşa
cum este definit mai sus, este considerat ca fiind producător orice persoană fizică sau juridică
ce introduce pe piaţă ori pune în funcţiune o maşină sau cvasimaşină căreia i se aplică
prezenta hotărâre;
10. reprezentant autorizat - orice persoană fizică sau juridică stabilită în România sau într-un
alt stat membru al Uniunii Europene, care a primit un mandat scris din partea producătorului
pentru a acţiona în numele acestuia, integral ori parţial, pentru formalităţi şi obligaţii
reglementate de prezenta hotărâre;
11. punere în funcţiune - prima utilizare, în România sau într-un alt stat membru al Uniunii
Europene, a unei maşini căreia i se aplică prezenta hotărâre, în conformitate cu destinaţia sa;
12. standard armonizat - o specificaţie tehnică, fără caracter obligatoriu, adoptată de un
organism de standardizare, şi anume Comitetul European de Standardizare (CEN), Comitetul

34
European de Standardizare Electrotehnic (CENELEC) sau Institutul European pentru Standarde
în Telecomunicaţii (ETSI), în baza unui mandat acordat de Comisia Europeană, denumită în
continuare Comisie, potrivit procedurii reglementate de Directiva 98/34/CEE, transpusă în
legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru
organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor
tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi
statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană.
13. cerinţe esenţiale de securitate şi sănătate - dispoziţii obligatorii referitoare la proiectarea
şi fabricarea produselor care fac obiectul prezentei hotărâri, menite să asigure un nivel ridicat
de securitate şi protecţie a sănătăţii persoanelor şi, după caz, a animalelor domestice şi a
bunurilor şi, atunci când este cazul, a mediului.
Cerinţele esenţiale de securitate şi sănătate sunt prevăzute în anexa nr. 1. Cerinţele
esenţiale de securitate şi sănătate destinate să asigure protecţia mediului se aplică numai
maşinilor prevăzute la pct. 2.4 din anexa nr. 1.
*) Conform art. IV din Hotărârea Guvernului nr. 517/2011 (#M1), prevederile articolului 3
alineatul (2) punctul 13 intră în vigoare începând cu data de 15 decembrie 2011.

SECŢIUNEA a 2-a

35
 Reglementări specifice

ART. 4
În situaţia în care, pentru o maşină, riscurile prevăzute de anexa nr. 1 sunt reglementate,
total sau parţial, în alte reglementări specifice armonizate, prezenta hotărâre nu se aplică ori
încetează să se aplice de la data intrării în vigoare a acestora pentru maşina în cauză, în ceea
ce priveşte acele riscuri.

CAP. 2
Condiţii de introducere pe piaţă

SECŢIUNEA 1
Supravegherea pieţei

ART. 5
(1) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, în calitate de autoritate competentă în
domeniu, trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca maşinile să fie introduse pe piaţă
şi/sau puse în funcţiune numai dacă acestea satisfac prevederile prezentei hotărâri şi nu

36
compromit sănătatea şi securitatea persoanelor şi, dacă este cazul, a animalelor domestice sau
bunurilor, atunci când ele sunt instalate şi întreţinute corespunzător şi utilizate în conformitate
cu destinaţia lor sau în condiţii rezonabil previzibile.
(2) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse trebuie să adopte toate măsurile
necesare pentru ca cvasimaşinile să fie introduse pe piaţă numai dacă acestea satisfac
prevederile prezentei hotărâri.
(3) Autoritatea competentă în domeniul maşinilor este Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii
de Şanse. Organul de control care verifică respectarea prevederilor prezentei hotărâri şi este
responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia Muncii.
(4) Sarcinile şi competenţele organului de control sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.
891/2004 privind stabilirea unor măsuri de supraveghere a pieţei produselor din domeniile
reglementate, prevăzute în Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor,
republicată. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse informează Comisia şi celelalte
state membre ale Uniunii Europene cu privire la orice modificare ulterioară.
(5) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (3) şi (4), Inspecţia Muncii, organ de specialitate al
administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse,
desemnează personal cu atribuţii specifice, pentru realizarea supravegherii pieţei.

37
SECŢIUNEA a 2-a
Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune

ART. 6
(1) Înainte de introducerea pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a unei maşini, producătorul
sau reprezentantul său autorizat trebuie:
a) să se asigure că aceasta satisface cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate care îi sunt
aplicabile, prevăzute în anexa nr. 1;
b) să se asigure că este disponibil dosarul tehnic prevăzut în anexa nr. 7 lit. A;
c) să pună la dispoziţie, în special, informaţiile necesare, cum ar fi instrucţiunile;
d) să aplice procedurile specifice de evaluare a conformităţii, potrivit prevederilor art. 13;
e) să întocmească declaraţia CE de conformitate, potrivit prevederilor anexei nr. 2 lit. A pct.
1, şi să se asigure că aceasta însoţeşte maşina;
f) să aplice marcajul CE în conformitate cu prevederile art. 16.
(2) Înainte de introducerea pe piaţă a unei cvasimaşini, producătorul sau reprezentantul său
autorizat se asigură că a fost îndeplinită procedura prevăzută la art. 14.

38
 (3) În sensul procedurilor menţionate la art. 13, producătorul sau reprezentantul său autorizat
dispune ori are acces la mijloacele necesare pentru a se asigura de conformitatea maşinii cu
cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate prevăzute în anexa nr. 1.
ART. 7
(1) În cazul în care maşina face obiect şi al altor reglementări armonizate, care se referă la
alte aspecte şi care prevăd, de asemenea, aplicarea marcajului CE, acest marcaj trebuie să
indice şi conformitatea maşinilor cu prevederile respectivelor reglementări.
(2) În situaţia în care una sau mai multe dintre reglementările armonizate prevăzute la alin.
(1) lasă producătorului ori reprezentantului său autorizat, într-o perioadă tranzitorie, posibilitatea
alegerii regimului de aplicare, marcajul CE indică conformitatea numai cu dispoziţiile
respectivelor reglementări aplicate de către producător sau de reprezentantul său autorizat.
Declaraţia CE de conformitate trebuie să menţioneze referinţele reglementărilor aplicabile,
astfel cum au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

SECŢIUNEA a 3-a
Libera circulaţie

ART. 8

39
 (1) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a maşinilor care sunt conforme cu
prevederile prezentei hotărâri nu pot fi interzise, restrânse sau împiedicate.
(2) Introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a cvasimaşinilor nu pot fi interzise, restrânse
sau împiedicate în cazul în care producătorul ori reprezentantul său autorizat stabileşte, prin
declaraţia de încorporare prevăzută în anexa nr. 2 lit. B pct. 1, că aceste cvasimaşini sunt
destinate a fi încorporate într-o maşină sau asamblate cu alte cvasimaşini în vederea constituirii
unei maşini.
(3) Cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, demonstraţiilor tehnice şi a altor manifestări similare,
maşinile şi cvasimaşinile care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri pot fi expuse
cu condiţia ca un indicator vizibil să indice clar neconformitatea acestora, precum şi
imposibilitatea vânzării înainte de punerea lor în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri.
În timpul demonstraţiilor cu aceste maşini şi cvasimaşini neconforme, expozantul ia măsuri de
securitate corespunzătoare pentru asigurarea protecţiei persoanelor.

SECŢIUNEA a 4-a
Prezumţia de conformitate şi standardele armonizate

ART. 9

40
 (1) Se consideră ca fiind conforme cu prevederile prezentei hotărâri maşinile care poartă
marcajul CE şi care sunt însoţite de declaraţia CE de conformitate ale cărei elemente sunt
prevăzute în anexa nr. 2 lit. A la pct. 1.
(2) O maşină fabricată în conformitate cu un standard român şi/sau un standard naţional al
unui alt stat membru al Uniunii Europene, care adoptă un standard european armonizat al cărui
număr de referinţă este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se presupune că este
conformă cu cerinţele esenţiale de sănătate şi securitate acoperite de standardul respectiv.
(3) Lista standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la
maşini se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I. Această listă se actualizează ori de câte ori este
necesar.
(4) Asociaţia de Standardizare din România trebuie să asigure condiţiile pentru a permite
partenerilor sociali să participe şi să îşi exprime punctul de vedere la nivel naţional asupra
procesului de elaborare şi urmărire a standardelor armonizate.

…………………..

41
CAP. 5
Marcaje

SECŢIUNEA 1
Marcajul CE

ART. 16
(1) Marcajul CE de conformitate este format din iniţialele "CE", în conformitate cu grafica
modelului prevăzut în anexa nr. 3.
(2) Marcajul CE se aplică pe maşină în mod vizibil, lizibil şi de neşters, în conformitate cu
prevederile anexei nr. 3.
(3) Aplicarea pe maşini a marcajelor, semnelor ori inscripţiilor care pot induce în eroare
terţele părţi în ceea ce priveşte semnificaţia şi forma marcajului CE sau ambele este interzisă.
Orice alt marcaj poate fi aplicat pe maşini, cu condiţia ca prin aceasta să nu fie afectate
vizibilitatea, lizibilitatea şi semnificaţia marcajului CE.

SECŢIUNEA a 2-a

42
 Marcajul neconform

ART. 17
(1) Se consideră marcaj neconform:
a) aplicarea marcajului CE, în conformitate cu prezenta hotărâre, pe produse care nu se
supun prevederilor prezentei hotărâri;
b) absenţa marcajului CE şi/sau a declaraţiei CE de conformitate pentru o maşină;
c) aplicarea pe o maşină a unei alte mărci decât marcajul CE, fapt interzis de prevederile art.
16 alin. (3).
(2) În cazul în care Inspecţia Muncii constată că marcarea nu este conformă cu prevederile
prezentei hotărâri, producătorul sau reprezentantul său autorizat este obligat să aducă produsul
în stare de conformitate şi să înceteze încălcarea prevederilor prezentei hotărâri.
(3) În cazul în care Inspecţia Muncii constată că neconformitatea prevăzută la alin. (1)
persistă, aceasta trebuie să ia măsurile necesare pentru a restrânge sau interzice introducerea
pe piaţă a produsului în cauză ori să asigure retragerea acestuia de pe piaţă, în conformitate cu
procedura prevăzută la art. 12.

43
 (4) În cazul prevăzut la alin. (2), Inspecţia Muncii trebuie să comunice Ministerului Muncii,
Familiei şi Egalităţii de Şanse neconformitatea constatată, iar acesta informează Comisia şi
celelalte state membre ale Uniunii Europene.

CAP. 6
Răspunderi şi sancţiuni

ART. 18
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea prevederilor art. 5 alin. (1) şi (3) şi ale art. 6 alin. (1) lit. a), cu amendă de la
5.000 lei la 10.000 lei, retragerea de pe piaţă, interzicerea introducerii pe piaţă, a punerii în
funcţiune şi a utilizării produselor neconforme;
b) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) şi alin. (2), cu amendă de la
2.500 lei la 5.000 lei şi interzicerea comercializării până la o dată stabilită de organul de control
de comun acord cu producătorul sau cu reprezentantul său autorizat, după caz, pentru
eliminarea neconformităţilor;

44
 c) nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. f) şi ale art. 17 alin. (1), cu amendă de la
2.500 lei la 5.000 lei şi retragerea de pe piaţă şi/sau interzicerea introducerii pe piaţă a
produselor nemarcate ori marcate incorect.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către
inspectorii de muncă cu atribuţii specifice, care asigură supravegherea pieţei, desemnaţi potrivit
art. 5 alin. (5).
(3) Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse notifică Comisiei sancţiunile stabilite la
alin. (1) şi (2), precum şi orice modificări ulterioare aduse acestora.
ART. 19
Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevăzute la alin. (1) se completează cu prevederile
Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAP. 7
Alte dispoziţii

SECŢIUNEA 1
Instalarea şi utilizarea maşinilor

45
 ART. 20
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse poate emite, dacă este necesar, reglementări
care cuprind cerinţe specifice pentru protecţia persoanelor şi, în special, a lucrătorilor care
utilizează maşinile, cu condiţia ca acestea să nu conducă la modificarea maşinilor într-un mod
care să contravină prevederilor prezentei hotărâri.
.......................

ORDINUL ISS Nr. 130 din 10 mai 2011

pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu
supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR
operator RSVTI,
modificat și completat cu ORDINUL ISS Nr. 225 din 9 iulie 2013.

În sensul prezentului ordin se definesc urmatorii termini:

46
 a) autorizare-activitatea de evaluare, efectuată de ISCIR, a competenţei şi capabilităţii unei
persoane fizice sau juridice de a desfăşura activităţile prevăzute de prezenta metodologie;
b) atestat-documentul eliberat de ISCIR, obţinut pe baza unei evaluări scrise;
d) deţinător-persoana fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o instalaţie/un echipament în
exploatare;
g) operator RSVTI-operatorul autorizat, responsabil cu supravegherea tehnică a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR;
h) persoană juridică-orice entitate constituită potrivit legii naţionale, precum şi cele constituite
în temeiul dreptului altui stat membru al Uniunii Europene sau reglementat de acesta;
j) supraveghere tehnică a instalaţiilor-totalitatea activităţilor desfăşurate pentru respectarea
prevederilor Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi
completările ulterioare, şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, desfăşurate de către operatorul
RSVTI în scopul funcţionării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul
ISCIR;
k) utilizator-persoana fizică sau juridică ce are în folosinţă o instalaţie/un echipament.

47
 Acest ordin stabileste ca deţinătorii/Utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul
ISCIR, indiferent de forma de constituire şi proprietate, au obligaţia să numească un operator
RSVTI. Activitatea de operator RSVTI poate fi prestată de persoane fizice sau juridice în baza
autorizaţiei emise de către ISCIR.
În exercitarea activităţii sale, operatorul RSVTI-persoană fizică are următoarele drepturi:
a) de a păstra originalul autorizaţiei eliberate de către ISCIR, unitatea la care acesta este
angajat sau cu care are raporturi contractuale de altă natură neputând să le reţină;
b) să primească toate informaţiile şi documentele solicitate cu privire la
instalaţiile/echipamentele pe care le are în evidenţă de la reprezentanţii unităţilor
deţinătoare/utilizatoare. ............................

Obligaţiile şi responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice autorizate ca operatori

RSVTI

Operatorul RSVTI-persoană fizică are următoarele obligaţii specifice:

a) să identifice toate instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale
deţinătorului/utilizatorului;

48
 b) să permită numai funcţionarea echipamentelor/instalaţiilor autorizate şi înregistrate la
ISCIR;
b^1) să efectueze admiterea funcţionării instalaţiilor/echipamentelor şi verificările
tehnice în utilizare la instalaţiile/echipamentele la care, conform prevederilor
prescripţiilor tehnice aplicabile, aceste activităţi se realizează de către operatorul
RSVTI;
c) să solicite eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru echipamentele/instalaţiile
pentru care prescripţiile tehnice prevăd acest lucru;
d) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este utilizată/utilizat în
condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerii de către persoane
autorizate, conform instrucţiunilor tehnice ale acestora;
e) să se asigure că utilizarea instalaţiei/echipamentului se face numai de către personalul de
deservire autorizat/instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile
şi ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
f) să anunţe de îndată ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la
echipamentele/instalaţiile pe care le au în evidenţă şi să asigure oprirea acestora din funcţiune
şi, dacă este posibil, izolarea acestora în vederea cercetării;

49
 g) să solicite în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului oprirea unor instalaţii sau
echipamente ISCIR din cauza defecţiunilor apărute ori ca urmare a necesităţii efectuării unor
lucrări de întreţinere, verificare, revizii, înlocuiri de piese sau reparaţii capitale;
h) să solicite autorizarea funcţionării numai a instalaţiilor/echipamentelor care îndeplinesc
condiţiile de introducere pe piaţă, conform legislaţiei în vigoare;
i) să verifice existenţa documentelor însoţitoare ale instalaţiilor/echipamentelor din domeniul
ISCIR, conform actelor normative aplicabile;
j)să întocmească şi să actualizeze evidenţa centralizată pentru toate
instalaţiile/echipamentele din domeniul ISCIR, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9;
k) să instruiască şi să examineze anual personalul de deservire, atât cel autorizat de către
ISCIR, cât şi cel instruit intern, în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice aplicabile şi
ale instrucţiunilor de exploatare ale instalaţiilor/echipamentelor;
l) să asigure existenţa la fiecare loc de muncă a instrucţiunilor tehnice specifice pentru
utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor cuprinzând măsurile
ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale
proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat;

50
 m) să solicite în scris deţinătorului/utilizatorului oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor la expirarea scadenţei de funcţionare acordate cu ocazia ultimei
verificări tehnice în utilizare;
n) să propună în scris conducerii deţinătorului/utilizatorului planul de verificări tehnice în
utilizare aferent anului următor, în vederea planificării condiţiilor de pregătire a
instalaţiilor/echipamentelor;
o) să urmărească eliminarea neconformităţilor constatate cu ocazia efectuării verificărilor
tehnice în utilizare;
p) să verifice şi să vizeze registrele de evidenţă a funcţionării instalaţiilor/echipamentelor, în
termenele şi cu respectarea modalităţilor stabilite în prescripţiile tehnice aplicabile;
q) să urmărească pregătirea instalaţiilor/echipamentelor pentru verificări tehnice în utilizare;
r) să participe la cercetarea avariilor sau accidentelor produse la instalaţiile/echipamentele
ISCIR pe care le are în evidenţă, în vederea furnizării tuturor informaţiilor organelor de
cercetare a evenimentelor;
r^1) să fie prezent în termen de maximum 120 minute la instalaţiile/echipamentele pe care le
are în supraveghere în cazul producerii unor avarii, accidente sau la solicitarea inspectorului de
specialitate din cadrul ISCIR;

51
 s) să informeze în scris ISCIR, în termen de 15 zile, despre datele de identificare ale noului
deţinător de instalaţii/echipamente, în cazul unui transfer de proprietate sau de folosinţă asupra
acestor bunuri;
t) să anunţe ISCIR în vederea scoaterii din evidenţă a instalaţiilor/echipamentelor casate, în
cel mult 15 zile de la data casării;
u) să anunţe ISCIR, în termen de 15 zile, despre oprirea din funcţiune a
instalaţiilor/echipamentelor care intră în conservare şi să urmărească realizarea lucrărilor de
conservare;
v) să anunţe în scris ISCIR, în termen de cel mult 15 zile, încetarea raporturilor contractuale
cu deţinătorul/utilizatorul instalaţiei/echipamentului;
w) să respecte prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR şi celelalte dispoziţii legale în
domeniu.
Persoana juridică autorizată ca operator RSVTI are următoarele obligaţii specifice:
a) transmiterea către ISCIR a datelor de identificare ale operatorului/operatorilor RSVTI
desemnat/desemnaţi pentru fiecare deţinător/utilizator;
b) verificarea ca operatorii RSVTI nominalizaţi să respecte obligaţiile prezentate mai sus şi
cele din prescripţiile tehnice aplicabile;

52
 c) informarea în scris a ISCIR, în termen de 15 zile, asupra oricăror modificări ale condiţiilor
care au stat la baza eliberării autorizaţiei;
d) să nu permită desfăşurarea activităţii cu operatori care nu deţin la momentul efectuării
activităţii de supraveghere tehnică o autorizaţie valabilă.
e) să efectueze activitatea de supraveghere tehnică la deţinătorul/utilizatorul
deinstalaţii/echipamente, conform procedurii proprii întocmite cu respectarea cerinţelor
standardului SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii. Cerinţe, actualizată.

Obligaţiile şi responsabilităţile unităţilor deţinătoare/utilizatoare de

instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR

Deţinătorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR au următoarele

obligaţii specifice:
a) să numească prin decizie internă operatori RSVTI pentru toate instalaţiile/echipamentele
din domeniul ISCIR pe care le deţin/utilizează;
b) în cazul în care deţinătorul/utilizatorul are subdiviziuni/puncte de lucru ale persoanei
juridice care deţin instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR, în raza de competenţă teritorială a

53
mai multor inspecţii teritoriale ISCIR, să numească câte un operator RSVTI corespunzător
fiecărei inspecţii teritoriale ISCIR;
c) să identifice şi să înregistreze, împreună cu operatorul RSVTI, toate
instalaţiile/echipamentele supuse autorizării ISCIR pe care le deţin;
d) conducerea unităţii este obligată ca la normarea timpului de lucru al operatorului RSVTI
(angajat propriu) să ţină cont de numărul de instalaţii/echipamente, complexitatea şi vechimea
acestora, precum şi de amplasarea lor pe o anumită arie geografică;
e) conducerea unităţii deţinătoare/utilizatoare este obligată să asigure operator RSVTI pentru
fiecare punct de lucru unde se desfăşoară activităţi cu instalaţii/echipamente din domeniul
ISCIR;
f) conducerea unităţii poate să dispună înlocuirea/suplinirea personalului care desfăşoară
activitatea de operator RSVTI, dar asigurând derularea activităţii tot cu personal autorizat
RSVTI, conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(2) În vederea înregistrării instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deţine,
unitatea deţinătoare/utilizatoare va transmite la ISCIR următoarele documente:
a) cerere scrisă prin care solicită luarea în evidenţă ca unitate ce beneficiază de serviciile
unui operator RSVTI;

54
 b) evidenţa centralizată, în original, semnată de conducătorul unităţii, a
instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR pe care le deţine, conform tabelului prevăzut în
anexa nr. 9;
c) copia deciziei conducerii unităţii deţinătoare de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR
prin care a fost numit operatorul RSVTI sau copia documentelor care atestă raporturile
contractuale stabilite între operatorul RSVTI şi unitatea deţinătoare;
d) copia autorizaţiei operatorului RSVTI.

Ordinul inspectorului de stat şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,

Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 165/2011 modificat ulterior prin: Ordinul
inspectorului de stat şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat nr. 46/2012
ART. 1
(1) Prezenta metodologie are ca scop formarea profesională a personalului tehnic de
specialitate în conformitate cu cerinţele specifice ale prescripţiilor tehnice privind siguranţa în
funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor, în domeniul instalaţiilor sub presiune, al instalaţiilor
de ridicat şi al aparatelor consumatoare de combustibil.

55
 (2) Prezenta metodologie urmăreşte ca formarea profesională a personalului tehnic de
specialitate să se facă unitar de către persoane juridice avizate de către Inspecţia de Stat
pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), cu
formatori atestaţi de către ISCIR, pe baza unor programe care pun la dispoziţia participanţilor
informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii.
……….
Categorii de personal tehnic de specialitate
1. Personal tehnic de specialitate responsabil cu verificarea tehnică în utilizare a aparatelor
de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos, a cazanelor de apă caldă cu
puterea P </= 400 kW, a cazanelor de abur de joasă presiune cu debitul Q </= 0,6 t/h şi a
arzătoarelor cu combustibili gazoşi şi lichizi (RVT)
2. Personal tehnic de specialitate responsabil cu verificarea tehnică la ascensoare (RVTA)
3. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice de instalare la
instalaţii sub presiune (RADTI)
4. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice preliminare de
montare/reparare la instalaţii sub presiune (RADTP)
5. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice preliminare de
montare/reparare la instalaţii de ridicat (RADTP)

56
 6. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice de automatizare
(RADTA)
7. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice şi supravegherea
lucrărilor de verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la
instalaţii sub presiune (RADTE)
8. Personal tehnic de specialitate pentru avizarea documentaţiei tehnice şi supravegherea
lucrărilor de verificare tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic la
instalaţii de ridicat (RADTE)
9. Responsabil cu supravegherea lucrărilor la instalaţii sub presiune (RSL)
10. Responsabil cu supravegherea lucrărilor la instalaţii de ridicat (RSL)
11. Responsabil tehnic cu sudura la instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat (RTS)
12. Responsabil tehnic pentru examinări nedistructive (RTEND)
13. Responsabil tehnic pentru examinări distructive (RTED)
..............

ART. 16
(1) Persoanele care se înscriu la examenul în vederea obţinerii atestatului ca personal tehnic
de specialitate trebuie să prezinte la ISCIR următoarele documente:

57
a) cererea de înscriere la examenul de atestare;
b) copia diplomei de studii tehnice;
c) curriculum vitae;
d) copia documentului care dovedeşte vechimea în specialitate;
e) copia actului de identitate;
f) copia documentului de participare la programul de instruire organizat conform prevederilor
art. 9 - 11.
(2) Persoanele care au ocupat timp de 2 ani funcţia de inspector de specialitate în cadrul
ISCIR sau care au coordonat activitatea şi îndeplinesc condiţiile de vechime în specialitate
stabilite în prezenta metodologie au dreptul de a participa la examenul de atestare pentru
dobândirea calităţii de personal tehnic de specialitate, în urma achitării tarifului de examinare şi
eliberare a atestatului, fără a mai fi necesară participarea la programul de instruire.
(3) Persoanele care au ocupat timp de 2 ani funcţia de inspector de specialitate în cadrul
ISCIR şi sunt atestate ca formatori conform prevederilor prezentei metodologii sau sunt
desemnate de către ISCIR ca formatori experţi conform prevederilor legale au dreptul de a
dobândi atestatul de personal tehnic de specialitate în domeniul/domeniile pentru care este
valabil atestatul de formator, în urma achitării tarifului de eliberare a atestatului, fără a mai fi
necesară participarea la programul de instruire şi la examenul de atestare.

58
ART. 17
(1) ISCIR stabileşte tematica pentru examenul de atestare specific domeniului solicitat şi
planifică candidaţii înscrişi.
(2) Examenul de atestare a personalului tehnic de specialitate constă într-o examinare scrisă.
(3) Condiţia de promovare a examenului de atestare este obţinerea notei minime 7 (şapte).
ART. 18
Persoanele care nu au promovat examenul în vederea obţinerii atestatului ca personal tehnic
de specialitate pot participa la reexaminare în condiţiile prevăzute la art. 16 şi 17, pe baza unei
solicitări scrise transmise la ISCIR, în termen de maximum 12 luni de la data finalizării
programului de instruire.
ART. 19
(1) Pentru candidaţii care la examenul de atestare au fost declaraţi "Admis", ISCIR eliberează
atestate conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Atestatul eliberat de ISCIR are termen de valabilitate de 2 ani de la data eliberării.
(3) Pe baza atestatului eliberat, personalul tehnic de specialitate deţine o ştampilă de
identificare, conform modelului prevăzut în prescripţiile tehnice aplicabile.

59
 PRESCRIPŢIA TEHNICĂ CR 8-2009
„Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor
şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”.

Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor, este examinat în vederea

autorizării de către ISCIR după absolvirea unui program de formare profesională.
Programele de formare profesională în vederea autorizării personalului se organizează
de furnizori de formare profesională avizaţi şi autorizaţi.
Examenul constă dintr-o probă teoretică ce are ca scop evaluarea cunoştinţelor privind
aplicarea legislaţiei naţionale şi a prescripţiilor tehnice aplicabile, necesare pentru deservirea
instalaţiei/echipamentului.
În acest scop, solicitantul depune la ISCIR următoarele documente:
a) cerere din care să rezulte tipul şi parametrii maximi ai echipamentului care doreşte să-l
deservească;
b) copia actului de identitate/paşaport;
c) o copie a unui certificat medical sau document cu funcţie echivalentă emisă de
autorităţile competente în domeniu din statul membru de origine;

60
 d) copia autorizaţiei eliberată de autoritatea competentă din statul membru.
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare, ISCIR înscrie persoanele care au
promovat examenul în Registrul ISCIR.

Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru a deservi stivuitoare (cu excepţia celor
cu acţionare manuală) conform prevederilor prescripţiei tehnice R 1, este denumită „stivuitorist”.
Se admit la examenul de autorizare ca „stivuitorist” persoanele fizice care au urmat un curs de
perfecţionare/specializare, conform programei analitice prezentate PRESCRIPŢIA TEHNICĂ
CR 8-2009 la art. 45.

Eliberarea autorizaţiei
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare în vederea autorizării, ISCIR eliberează
candidaţilor care au promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize anuale.
Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de către
operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea
dreptului de exercitare a activităţii pentru care a fost autorizat.

61
 În cazul pierderii/deteriorării autorizaţiei şi/sau a talonului pentru vize anuale, pentru
eliberarea unui duplicat, solicitantul depune la ISCIR emitentă a autorizaţiei următoarele
documente:
 cererea pentru eliberarea duplicatului;
 copia actului de identitate;
 o fotografie color mărimea ¾;
 copia certificatului de absolvire/calificare a programului de formare profesională sau a
adeverinţei de participare la ultimul stagiul de instruire periodică;
 declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea autorizaţiei şi/sau
talonului.
ISCIR emitentă eliberează duplicatul în termen de 30 de zile de la depunerea
documentelor.

Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor eliberate personalului de deservire

Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor autorizat trebuie instruit periodic şi

examinat în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei.

62
 Instruirea şi examinarea anuală în perioada de valabilitate a talonului

În perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit şi examinat

anual, pentru verificarea cunoştinţelor profesionale.
Instruirile se desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia de a întocmi
procesul-verbal de instruire.
Examinarea se efectuează de către o comisie internă a deţinătorului/utilizatorului din care
face parte în mod obligatoriu şi operatorul RSVTI.
Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi declarată
"admis" persoana examinată trebuie să promoveze atât proba teoretică cât şi proba practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un proces-verbal
de examinare anuală..
Confirmarea valabilităţii autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii
de către operatorul RSVTI, în rubrica "viză anuală" din talonul care însoţeşte autorizaţia.
Model de autorizatie emisa de ISCIR:

63
64
Model de talon care insoteste autorizatia:
(faţă)

1)
EXTINDEREA AUTORIZAŢIEI
2)

3)

4)

(verso)

65
 Talon pentru vize anuale seria...................
Anexă la autorizaţia nr.: ..............................

ANUL 20..... 20..... 20..... 20.....

VIZA
5)
ANUALĂ

1) Hologramă.
2) Se înscrie clasa şi grupa, după caz, a instalaţiei/echipamentului pentru care
se face extinderea autorizaţiei.

66
 3) Se înscrie numărul şi data procesului-verbal de examinare.
4) Semnătura şi ştampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5) Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din
cadrul ISCIR.
Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului

La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la intrarea în vigoare

a prezentei prescripţii tehnice, pentru obţinerea unui nou talon în vederea prelungirii valabilităţii
autorizaţiei, personalul de deservire trebuie să urmeze un stagiu de instruire.
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.
Avizarea persoanelor juridice se face de către ISCIR.

Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:

67
 Numărul orelor de
Partea teoretică
predare
Legislaţie şi reglementări tehnice 2
Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2
Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a 2
instalaţiilor/echipamentelor
Avarii şi accidente 2

Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele

documente:
a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.

La sfârșitul stagiului de instruire, persoana juridică avizată care a organizat stagiul de

instruire eliberează participanților:

68
- adeverință de participare la stagiul de instruire;
- talon pentru vize anuale, primit de la ISCIR, model prevăzut în Anexa nr.5.

......................... ..............................

Prescripţia tehnică R 1-2010

"Maşini de ridicat
(macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare,
platforme autoridicătoare şi platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi,
elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special)".

69
 Prescripţia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentrumontarea, punerea în
funcţiune, autorizarea funcţionării, supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii
specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică maşinilor de ridicat şi a componentelor de securitate
destinate acestora şi dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii menţionate mai jos:
.................
b) stivuitoare autopropulsate şi translatoare stivuitoare;
...................

Componentele de securitate:
1) limitatoare de sfârşit de cursă;
2) limitatoare de sarcină;
3) dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
4) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
5) tampoane şi opritoare;
6) piese de reazem şi curăţătoare de şină;

70
7) siguranţe la cârlig;
8) contacte electrice de siguranţă;
9) contact stop (buton stop);
10) .....................
11) paracăzătoare;
12) limitatoare de viteză;
13) alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia tehnică, care
îndeplinesc o funcţie de securitate atunci când sunt utilizate şi a căror defectare sau
funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare.
Prevederile prescripţiei tehnice nu se aplică la:
a) maşinile de ridicat şi dispozitivele lor auxiliare montate pe nave, platforme marine fixe şi
mobile;
b) excavatoarele, buldoexcavatoarele, încărcătoarele cu cupă, draglinele, maşinile de foraj,
de extracţie şi maşinile similare, de toate tipurile, cu excepţia celor la care constructiv există
posibilitatea montării mai multor tipuri de dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi
pot lucra în regim permanent/nepermanent de macara, stivuitor, platformă autoridicătoare şi
altele asemenea;
c) troacele, oalele de turnare şi platformele de încărcare, precum şi dispozitivele lor auxiliare;

71
 d) maşinile de şarjare, maşinile pentru manevrat capace, maşinile pentru bascularea oalelor
de turnare şi roboţii industriali care efectuează operaţii de ridicare, transport şi coborâre
semifabricate, integraţi în ciclul de funcţionare al unui utilaj tehnologic;
e) elevatoarele continue şi transportoarele continue;
f) maşinile de alimentare-încărcare a preselor de vulcanizat anvelope, cu comandă integrată
în ciclul de funcţionare al presei;
g) maşinile integrate în maşinile pentru galvanizare şi similare.
În sensul prescripţiei tehnice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) accident - evenimentul fortuit, care întrerupe funcţionarea normală a unei maşini de
ridicat, provocând avarii şi/sau afectând viaţa sau sănătatea oamenilor sau mediul.
b) admiterea funcţionării - acordul emis de către RSVTI al unui deţinător/utilizator pentru o
instalaţie/echipament, în cazurile prevăzute în prescripţia tehnică aplicabilă, în scopul atestării
faptului că aceea/acel instalaţie/echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi
utilizată/utilizat în condiţii de siguranţă;
c) ..................
d) autoritate competentă - orice organism sau autoritate dintr-un stat membru cu rol de
control ori de reglementare în ceea ce priveşte activităţile de servicii, în special autorităţile
administrative, precum şi ordinele profesionale şi asociaţiile profesionale sau alte organisme

72
profesionale care, în exercitarea competenţei de autoreglementare, creează cadrul legal pentru
accesul la activităţile de servicii ori exercitarea acestora.
e) autorizare - activitatea de evaluare şi atestare, efectuată de către ISCIR, a competenţei şi
capabilităţii a unei persoane fizice/juridice de a desfăşura o activitate specifică.
f) autorizarea funcţionării - acordul emis de ISCIR în scopul atestării faptului că o maşină
de ridicat îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi utilizată în condiţii de siguranţă.
g) cerinţă - orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limitare impusă prestatorilor ori
beneficiarilor de servicii, care este prevăzută în actele cu caracter normativ sau administrativ
ale autorităţilor competente ori care rezultă din jurisprudenţă, practici administrative, norme ale
ordinelor profesionale sau norme colective ale asociaţiilor profesionale ori ale altor organizaţii
profesionale, adoptate în exercitarea competenţei lor de autoreglementare; clauzele
contractelor colective de muncă negociate de partenerii sociali nu sunt, în sine, considerate
cerinţe.
h) componentă de securitate - componentă care este introdusă pe piaţă de producător sau
reprezentantul său autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată
şi a cărei defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare a
maşinii de ridicat.

73
 i) declaraţie de conformitate - procedura prin care producătorul sau reprezentantul său
autorizat declară că maşina de ridicat introdusă pe piaţă respectă toate cerinţele esenţiale de
sănătate şi securitate aplicabile acesteia.
j) deschidere - distanţa pe orizontală între axele şinelor căilor de rulare ale maşinii de ridicat;
distanţa pe orizontală între axul de rotire a platformei macaralei şi verticala care trece prin axul
cârligului.
k) deţinător - persoană fizică sau juridică ce deţine cu orice titlu o maşină de ridicat în
exploatare.
l) dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentă sau echipament nefixat la
maşina de ridicat şi care se află între maşină şi sarcină, sau pe sarcină, în scopul prinderii
acesteia.
m) documentaţie tehnică - totalitatea documentelor şi instrucţiunilor elaborate conform
prevederilor prescripţiilor tehnice, de către producător, pentru construirea, montarea, instalarea,
punerea în funcţiune, repararea, întreţinerea şi revizia maşinilor de ridicat sau, respectiv,
totalitatea documentelor întocmite de către persoanele juridice/fizice autorizate pentru
efectuarea acestor activităţi în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin.
..............................

74
 o) expert ISCIR - persoană fizică autorizată de către ISCIR, pe baza evaluării capabilităţii şi
competenţei sale, în scopul realizării de sarcini specifice.
p) expertiză tehnică - investigaţia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui
maşini/echipament.
q) inspector de specialitate din cadrul ISCIR - persoană fizică angajată în cadrul ISCIR,
care efectuează verificări tehnice şi alte sarcini specifice conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice.
r) introducerea pe piaţă - acţiunea de a face disponibilă pentru prima dată, contra cost sau
gratuit, o maşină de ridicat în vederea distribuirii şi/sau utilizării.
s) întreţinere - totalitatea operaţiunilor prin care se asigură menţinerea unei maşini de ridicat
în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă.
..............................
w) montare - activitatea de îmbinare a componentelor unei maşini de ridicat conform
documentaţiei tehnice, în vederea funcţionării acesteia.
......................................
y) operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor -
persoană fizică autorizată de ISCIR pentru supravegherea şi verificarea tehnică a maşinilor de
ridicat care se supun prevederilor prescripţiilor tehnice.

75
 z) persoană juridică - orice entitate constituită potrivit legii naţionale precum şi cele
constituite în temeiul dreptului altui stat membru sau reglementat de acesta, indiferent dacă
acestea sunt considerate sau nu ca având personalitate juridică.
aa) personal tehnic de specialitate - persoană angajată a persoanei juridice şi desemnată
prin decizie internă, atestată de către ISCIR şi nominalizată în autorizaţia eliberată de către
ISCIR.
....................................
cc) prescripţie tehnică - norma tehnică elaborată de către ISCIR şi aprobată prin ordin al
ministrului de resort, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care conţine, pentru
domenii clar definite, condiţii şi cerinţe tehnice referitoare la instalaţii/echipamente şi la activităţi
specifice domeniului de activitate, ce se realizează în legătură cu acestea, în vederea
introducerii pe piaţă, punerii în funcţiune şi utilizării instalaţiilor/echipamentelor respective în
condiţii de siguranţă în funcţionare.
dd) producător - persoană fizică sau juridică responsabilă pentru proiectarea şi/sau
realizarea unei maşini de ridicat, în scopul introducerii pe piaţă şi/sau al punerii în funcţiune în
numele său, precum şi orice persoană fizică sau juridică, care construieşte, montează,
instalează, ambalează sau etichetează o maşină de ridicat în vederea introducerii pe piaţă
şi/sau punerii în funcţiune sub nume propriu.

76
 ee) punere în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini de
ridicat.
ff) regim de autorizare şi verificare tehnică - totalitatea condiţiilor, cerinţelor, examinărilor,
încercărilor şi/sau evaluărilor la care este supusă, cu caracter obligatoriu, o maşină de ridicat,
pe parcursul realizării şi utilizării, precum şi deciziile luate în legătură cu aceasta, în scopul de a
se asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă, conform prescripţiilor tehnice.
gg) registru - orice evidenţă sau bază de date administrată de o autoritate competentă, în
format electronic ori pe hârtie, cuprinzând informaţii cu privire la prestatorii de servicii în general
sau prestatorii de servicii autorizaţi într-un domeniu specific.
hh) reparare - ansamblu de lucrări şi operaţiuni ce se execută prin înlăturarea
neconformităţilor/defecţiunilor constatate la o maşină de ridicat, în scopul aducerii acesteia la
parametrii iniţiali sau la alţi parametri care asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a
acesteia, conform prescripţiei tehnice.
ii) repunerea în funcţiune - acţiunea care are loc în momentul primei utilizări a unei maşini
de ridicat, ulterior reparării, efectuării unei revizii şi/sau efectuării unei intervenţii de întreţinere a
acesteia, precum şi ulterior montării maşinii de ridicat pe un alt amplasament, modificării
configuraţiei sau montării altor elemente purtătoare de sarcină, după caz, conform prescripţiei
tehnice.

77
 jj) revizie - activitatea, de regulă planificată, ce constă în ansamblul operaţiilor ce se execută
asupra unei maşini de ridicat în scopul reglării sau înlocuirii pieselor şi aparatelor înglobate în
aceasta, conform prescripţiei tehnice.
kk) sarcină nominală - sarcina maximă pentru care a fost proiectată şi construită maşina de
ridicat.
ll) stat membru - stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European.
mm) stivuitor - maşină de ridicat destinată ridicării, deplasării şi stivuirii sarcinilor.
nn) utilizator - persoană fizică sau juridică ce are în folosinţă o maşină de ridicat.
oo) verificare tehnică - totalitatea verificărilor şi/sau încercărilor ce se realizează, în baza
documentaţiei tehnice aplicabile unei maşini de ridicat şi prevederilor prezentei prescripţii
tehnice, în scopul evaluării măsurii în care maşina de ridicat satisface cerinţele de funcţionare în
condiţii de siguranţă.
(2) În conţinutul prezentei prescripţii tehnice sunt folosite următoarele abrevieri:
a) ISCIR - Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat;
b) RSL - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu supravegherea lucrărilor;
c) RSVTI - Operator responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor;
d) RTS - Personal tehnic de specialitate, responsabil tehnic cu sudura;

78
 e) RADTP - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice
preliminare de montare/reparare;
f) RADTE - Personal tehnic de specialitate, responsabil cu avizarea documentaţiei tehnice de
verificări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic.

PT R 1 – 2010 stabileste condiţiile referitoare la punerea în funcţiune şi

autorizarea/admiterea funcţionării maşinilor de ridicat.

Se admite autorizarea funcţionării:

a) maşinilor de ridicat noi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice si care respectă
cerinţele privind introducerea pe piaţă, stabilite de reglementările naţionale ce transpun
directivele europene aplicabile (Directiva Maşini 2006/42 EC transpusă în legislaţia naţională prin HG
1029/2008);
b) maşinilor de ridicat vechi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, care au funcţionat
şi:
1) provin din Uniunea Europeană :
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele europene
specifice;

79
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile şi care au
fost introduse pe piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului membru în care au
fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directivele europene
specifice.

Verificarea tehnică în vederea acordării autorizării funcţionării se efectuează de către

personalul din cadrul CNCIR la următoarele maşini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominală Sn > 1 t;
b) stivuitoarele autopropulsate si translatoarele stivuitoare;
c) platformele ridicătoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane si/sau materiale;
d) elevatoare pentru vehicule;
e) mecanisme de ridicat cu sarcina nominală Sn > 1 t;
f) masini de ridicat de tip special.
Maşinile de ridicat menţionate mai sus, se înregistrează în evidenţa ISCIR.

80
 Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se face de
către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului şi se înregistrează în evidenţa acestuiala următoarele
maşini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominală Sn < 1 t şi macaralele acţionate manual;
b) stivuitoarele autopropulsate si translatoarele stivuitoare actionate manual;
c) mecanisme de ridicat cu sarcina nominală Sn <1 t si mecanisme de ridicat actionate manual;
d) elevatoare pentru vehicule actionate manual;
e) platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităti.

Pentru obţinerea autorizării funcţionării maşinii de ridicat, deţinătorul/utilizatorul trebuie să

înainteze la CNCIR o cerere, însoţită de documentaţia tehnică a maşinii de ridicat......conform
prevederilor PT R 1 – 2010.
În vederea efectuării verificărilor şi încercărilor tehnice trebuie îndeplinite, cel puţin,
următoarele condiţii:
a) toate lucrările de montare să fie complet terminate;
b) construcţia căilor de rulare, a căilor de circulaţie în lungul căii de rulare şi a scărilor de
acces la cabină a personalului de deservire şi la calea de rulare să fie terminată;
c) elementele componente ale maşinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;

81
 d) componentele de securitate, frânele, elementele de prindere şi legare a sarcinii,
dispozitivele de semnalizare, aparatele de comandă şi instalaţia de protecţie împotriva
tensiunilor de atingere să fie verificate şi să corespundă;
e) limitatoarele de sfârşit de cursă să fie montate/reglate în conformitate cu documentaţia
tehnică de însoţire;
f) maşina de ridicat să fie prevăzută cel puţin cu următoarele:
1) inscripţionarea sarcinii maxime;
2) panouri de protecţie montate;
3) indicatoare de securitate;
4) inscripţionări de avertizare afişate;
5) instrucţiuni de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de avarie, întreruperi
şi dereglări ale maşinii de ridicat;
g) personalul de deservire şi personalul auxiliar de deservire să fie autorizat sau instruit,
după caz;
h) maşina de ridicat să fie legată la pământ printr-o instalaţie corespunzătoare.

Dacă sunt îndeplinite aceste cerinţe, maşina de ridicat se supune următoarelor:

a) verificări tehnice:

82
1) verificarea montării ansamblurilor şi subansamblurilor maşinii de ridicat conform
prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi prezentei prescripţii tehnice;
2) verificarea îmbinărilor nedemontabile ale structurii metalice;
3) verificarea integrităţii şi conformităţii constructive a structurii metalice;
4) verificarea amenajărilor care să permită accesul personalului pentru efectuarea lucrărilor
de reparare, întreţinere şi revizie;
5) verificarea respectării gabaritelor de liberă trecere şi a spaţiilor de siguranţă prevăzute;
6) verificarea echipării instalaţiei electrice cu dispozitive de protecţie şi cu inscripţionările
necesare;
7) ..................
8) verificarea fixării grinzilor căilor de rulare şi a sistemului de susţinere a acestora;
9) verificarea fixării maşinii de ridicat pe postamentul de amplasare;
10) verificarea maşinii de ridicat pentru preîntâmpinarea uzurii şi pericolului de
deraiere a ansamblului roţi de rulare-cale de rulare;
11)verificarea existenţei componentelor de securitate prevăzute în documentaţia tehnică;

b) încercări tehnice:

83
 1) încercări în gol, care se efectuează prin acţionarea mecanismelor maşinii de ridicat,
fără ca maşina de ridicat să fie încărcată cu sarcină; cu această ocazie se verifică ţi
funcţionarea componentelor de securitate, cu excepţia limitatorului de sarcină şi/sau de
moment;
2) încercări în sarcină, care se efectuează atât static cât şi dinamic în condiţiile stabilite
de producător prin documentaţia tehnică (numai după ce încercările în gol au dat rezultate
corespunzătoare), astfel:

I. încercarea statică se realizează cu sarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de sol, timp
de 10 minute. Calculul sarcinii de încercare trebuie să ţină seama de valorile coeficientului de
încercare statică astfel încât să se poată garanta un nivel adecvat de securitate; coeficientul
de încercare statică este 1,25 pentru maşinile de ridicat în condiţiile în care nu este precizat în
documentaţia tehnică a maşinii de ridicat. Nu se admite nicio deformaţie remanentă a
structurii portante a maşinii de ridicat.
NOTE: 1) Sarcina de încercare trebuie să fie constituită numai din greutăţi verificate metrologic
sau a căror masă este determinată cu instrumente de măsură verificate metrologic.

84
II. încercările dinamice se realizează cu sarcina maximă de utilizare multiplicată cu
coeficientul de încercare dinamică numai dacă maşina de ridicat s-a comportat
corespunzător la încercarea statică, măsurarea săgeţii şi încercarea de etanşeitate, după caz.
Coeficientul de încercare dinamică este egal cu 1,1 în condiţiile în care nu este precizat în
documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Încercarea dinamică se efectuează numai dacă circuitul de comandă al maşinii de
ridicat permite mai multe mişcări simultane în condiţiile cele mai defavorabile.
3) încercări de etanşeitate se efectuează cu sarcina nominală, prin acţionarea
mecanismelor maşinii de ridicat. După întreruperea acţionării, sarcina nu trebuie să coboare timp
de 10 minute peste limitele prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat şi nu trebuie să
se constate scăpări de fluid;
4) alte încercări se efectuează numai dacă sunt prevăzute în documentaţia tehnică a
maşinii de ridicat.

După efectuarea acestor verificări şi încercări tehnice, producătorul sau persoana juridică
autorizată menţionează rezultatele verificărilor şi încercărilor în procesul-verbal cu probe de
casă.

85
 Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării maşinilor de ridicat se efectuează de
către personalul din cadrul CNCIR.
La verificarea tehnică trebuie să participe RSVTI al deţinătorului/utilizatorului,
personalul de deservire al maşinii de ridicat, după caz, reprezentantul persoanei juridice
autorizate care a efectuat montarea maşinii de ridicat, unde este cazul, reprezentantul persoanei
juridice autorizate care asigură întreţinerea şi revizia maşinii de ridicat.
Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea manevrelor în timpul verificării
tehnice trebuie să fie autorizat ..........pentru maşina de ridicat respectivă.
Autorizarea funcţionării maşinii de ridicat se acordă numai după ce rezultatele verificărilor
tehnice sunt corespunzătoare, prin întocmirea unui proces-verbal de verificare tehnică, unde se
consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării următoarei verificări tehnice (ziua,
luna şi anul).
Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se
consemnează în procesul-verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării.
În cazul în care întreţinerea şi revizia nu este asigurată de o persoană juridică
autorizată nu se acordă autorizarea funcţionării maşinii de ridicat.
Termenul de valabilitate al autorizării funcţionării maşinii de ridicat este prevazut in PT R1-
2010.

86
Pentru fiecare maşină de ridicat care a obţinut autorizarea funcţionării se întocmeşte o carte a
maşinii de ridicat, ce trebuie să conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 14 alin. (1) lit. b) din PT R1-2010;
b) partea de evidenţă a verificărilorcare se compune din:
1) copertă fixă;
2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările tehnice
efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe toată
durata de utilizare a maşinii de ridicat.
Cartea maşinii de ridicat se păstrează de către deţinător/utilizator.

Pentru fiecare maşină de ridicat trebuie să existe un registrul de supraveghere, care trebuie
păstrat în condiţii bune la maşina de ridicat.
Înscrierile în registru .......... trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind permise
corecturi sau ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Registrul de supraveghere a maşinii de ridicat se întocmeşte conform modelului
prezentat în anexa 3din PT R1-2010 şi se vizează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.

87
 În registru sau în carnet pot face înscrieri personalul de deservire, RSVTI, factorii
responsabili ai deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/utilizatorului şi persoanele
însărcinate în scris de către aceasta), precum şi alte persoane din exploatare, conform
atribuţiilor ce le revin prin instrucţiunile interne.

Deservirea stivuitoarelor care fac obiectul PT R1-2010 se realizează numai de personal

de deservire autorizat în conformitate cu prevederile prescripţiei tehniceCR 8 – 2009.
Personalul de deservire autorizat/acceptat pentru maşini de ridicat la care constructiv
există posibilitatea montării mai multor dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi
poate lucra în regim permanent/nepermanent de macara deplasabilă pe căi fără şine de
rulare, stivuitor, platformă de ridicat deplasabilă şi altele asemenea, la care producătorul a
furnizat declaraţia de conformitate în acest sens, trebuie să fie autorizat/instruit pentru fiecare
regim de lucru al maşinii de ridicat.

Verificările tehnice periodice în vederea acordării autorizării funcţionării încontinuare se

efectuează în aceleaşi condiţii în care se efectuează verificarea tehnică in vederea
autorizării/admiterii funcţionării.

88
 Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentaţiei
tehnice a maşinii de ridicat şi ale prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, se întocmeşte un
raport, prin care se acordă autorizarea funcţionării, stabilindu-se şi data (ziua, luna şi anul)
următoarei verificări tehnice periodice, care este de maxim 2 ani. Data următoarei verificări
tehnice periodice se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu
şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale maşinii de ridicat.
Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se
consemnează în raportul de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea/admiterea funcţionării
în continuare.
Raportul de verificare tehnică se ataşează la cartea maşinii de ridicat-partea de
exploatare, respectiv în evidența deținătorului/utilizatorului.

Este interzisă utilizarea/exploatarea, menţinerea în funcţiune a maşinii de ridicat cu

termenul de valabilitate al autorizării/admiterii funcţionării depăşit.
Cu ocazia verificării tehnice periodice se verifică dacă registrul de supraveghere este
completat corect şi ţinut la zi şi dacă întreţinerea şi revizia maşinii de ridicat se efectuează
planificat, în condiţii corespunzătoare, de către persoane juridice autorizate şi se asigură
funcţionarea acesteia în condiţii de siguranţă.

89
 Maşinile de ridicat care deţin autorizarea funcţionării sunt supuse unor verificări tehnice
pentru repunerea în funcţiune, înainte de termenul stabilit pentru verificarea tehnică periodică, în
următoarele cazuri:
a) dacă se aduc modificări ale configuraţiei la maşina de ridicat altele decât cele din
instrucţiunile din documentaţia tehnică dată de producător;
d) dacă maşina de ridicat a suferit modificări faţă de documentaţia tehnică dată de
producător şi/sau documentaţia tehnică de montare, ulterior unei acţiuni de reparare, dar care
nu au dus la modificarea performanţelor iniţiale, a scopului sau a tipului acesteia.

Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se face cu respectarea prevederilor

prezentei prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.
Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se efectuează de către producătorul
acestora, de către persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice
autorizate de autorităţile competente din statele membre.
Autorizarea pentru lucrări de reparare nu este necesară atunci când acestea se
efectuează de către producătorul maşinii de ridicat.
Pentru lucrările de reparare producătorul sau persoana juridică autorizată trebuie să emită o
declaraţie conform modelului din anexa 1 din PT R1-2010.

90
 Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi revizie se consemnează de către RSL al
persoanei juridice autorizate în registrul de evidenţă a lucrărilor de întreţinere şi revizieşi de
către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în registrul de supraveghere al maşinii de ridicat.
Prin revizie se asigură reglarea sau înlocuirea pieselor, aparatelor sau modulelor
înglobate în maşina de ridicat în scopul asigurării menţinerii în parametrii de funcţionare în condiţii
de siguranţă conform prevederilor PT R1-2010.

Repararea se execută conform instrucţiunilor date de producător în documentaţia

tehnică a maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică de verificări şi
încercări tehnice în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform
documentaţiei tehnice de reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se constată o
defecţiune.
Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la maşina
de ridicat, în scopul aducerii acesteia la performanţele iniţiale prevăzute de producător în
documentaţia tehnică asigurându-se funcţionarea în condiţii de siguranţă a acesteia conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice.

91
Repararea maşinilor de ridicat se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de
reparare avizată de către RADTP.
Verificările tehnice după reparare a maşinii de ridicat se efectuează în conformitate cu
prevederile PT R1-2010.

Prescripţia tehnică PT R 3-2010

”Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării,
a elementelor/dispozitivelor de legare/prindereşi a elementelor de tracţiune
a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat:
cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi alte asemenea”

Prescripţia tehnică stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le

satisfacă elementele de transmitere a mişcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere şi
elementele de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat pentru a fi permisă utilizarea
acestora.
Prevederile prescripţiei tehnice se aplică doar în măsura în care nu există alte dispoziţii
specifice (cu acelaşi obiectiv) în legislaţia comunitară de armonizare.

92
 Personalul din cadrul CNCIR sau RSVTI al deţinătorului/utilizatorului instalaţiei de ridicat,
efectuează verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a elementelor/
dispozitivelor de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţiile
de ridicat menţionate la art. 3 din PT R3-2010, cu ocazia efectuării verificării tehnice periodice a
acestora.
Extrase
ART. 3.
Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică elementelor de transmitere a mişcării,
elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la
următoarele instalaţii de ridicat:
a) maşini de ridicat;
b) ..................;
ART. 4
Nu fac obiectul prevederilor prezentei prescripţii tehnice elementele de transmitere a
mişcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere şi elementele de tracţiune a sarcinii
utilizate la următoarele instalaţii de ridicat:
a) instalaţii de transport pe cablu pentru persoane: telecabine, telegondole, telescaune,
teleschiuri şi telesănii;

93
 b) teleferice pentru materiale;
c) instalaţii de transport pe plan înclinat pentru persoane;
d) instalaţii de transport pe plan înclinat pentru materiale.
ART. 5
În funcţie de scopul pentru care sunt utilizate, elementele şi dispozitivele se clasifică astfel:
a) elemente pentru transmiterea mişcării la părţile mobile ale instalaţiilor de ridicat: cabluri de
tracţiune, lanţuri şi altele asemenea;
b) elemente pentru legarea şi ridicarea sarcinii: cabluri, lanţuri, funii, benzi şi altele
asemenea;
c) elemente şi dispozitive pentru prinderea şi ridicarea sarcinii: graifere, electromagneţi,
cleşti, furci, dispozitive vacuumatice, cadre, traverse şi altele asemenea;
d) elemente pentru tractarea sarcinii: cabluri, lanţuri şi altele asemenea, utilizate la tirfoare,
cabestane şi altele asemenea.
.............
Art. 8
În timpul exploatării, cablurile şi lanţurile pentru transmiterea mişcării se verificăconform
prevederilor tabelului 1 din anexa 1.
Art. 9

94
 Înainte de verificare, cablurile şi lanţurile se curăţă prin spălare cu petrol, astfel ca
eventualele defecte să poată fi observate uşor.
Art. 10
Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz, înregistrul de
supraveghere a instalaţiei de ridicat sauîn procesul-verbal de verificare tehnică.
Art. 11
Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile se examinează în timp ce se
înfăşoară/desfăşoară cu viteză redusă pe tambur, roată de fricţiune, moletă, roată cu alveole
sau rolă, după caz.
Art. 12
La verificarea cablurilor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: striviri, ruperi de toroane, aplatizări şi altele asemenea sau înnodări;
b) sârme rupte, încrucişate sau fisurate vizibil;
c) uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Art. 13
(1) Un cablu se scoate din uz conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare şi/sau
în documentaţia tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.
(2) La scoaterea din uz a unui cablu se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele criterii:

95
 a) unul din toroane este deteriorat: rupt, strivit şi altele asemenea;
b) cablul prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidală, deformare în colivie,
extrudare a toroanelor şi sârmelor, creştere sau diminuare locală a diametrului cablului,
sârmele din stratul exterior, pe o porţiune sau pe întreg cablul, şi-au micşorat diametrul cu sau
peste 40% din diametrul iniţial, aplatizare, ochiuri sau bucle strânse, frângeri;
c) numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât cel indicat în tabelul 3
coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
d) cablul prezintă sârme rupte în dreptul fixărilor de capăt;
e) concentraţia de sârme rupte este limitată la o lungime mai mică decât 6d sau se
situează într-un toron, chiar dacă numărul de sârme rupte este mai mic decât cel indicat în
tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
f)creşte numărul de sârme rupte până la valorile indicate în tabelul 3 coroborat
cutabelele 4 şi 5 din anexa 1;
g) se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor periodice sau prin
analize specializate;
h) cablul prezintă coroziune exterioară, interioară sau apar pete de rugină;
i) cablul prezintă deteriorare vizibilă la exterior, produsă prin căldură sau prin fenomen
electric, manifestată prin culori de recoacere;

96
 j) s-a produs ieşirea capetelor de sârmă din împletire sau ruperea şi
desfacereamatisării pe un sfert din lungimea acesteia;
k) s-a produs ieúirea sârmelor din inelele presate, în cazul cablurilor de legare presate,
ruperea sau deformarea acestor inele.
Art. 14
Dacă prin construcţie un cablu nu se încadrează în prevederile tabelului 3 din anexa 1,
numărul de sârme rupte care determină scoaterea acestuia din uz se stabileşte înmulţind
numărul de sârme prevăzute în tabelul 3 din anexa 1 pentru cablul de construcţia cea mai
apropiată cu un coeficient de corecţie egal cu raportul dintre numărul de sârme ale cablului care
trebuie încadrat şi cele ale cablului de referinţă.
Art. 15
Cablurile instalaţiilor de ridicat pentru persoane, precum şi cele pentru manipularea
metalelor topite sau incandescente, substanţelor toxice, explozive, inflamabile sau acide se scot
din uz atunci când numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât jumătate din cel
indicat în tabelul 3 din anexa 1 pentru cablul respectiv.
Art. 16
Secţiunea utilă a cablului aflat în utilizare se determină scăzând secţiunea însumată a
sârmelor rupte sau corodate din secţiunea totală a sârmelor cablului nou. Pentru o

97
determinare corespunzătoare a sârmelor defecte este indicată folosirea metodelor de
examinare nedistructivă.
Art. 17
Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzată a cablului. Dacă sarcina
se suspendă pe două cabluri separate, atunci fiecare cablu se înlocuieúte în funcţie de starea
sa.
Art. 19
Utilizarea cablurilor este permisă numai dacă fixarea capetelor acestora
corespunde prevederilor standardelor în vigoare şi/sau indicaţiilor din documentaţia tehnică a
instalaţiei de ridicat.
Art. 20
După montarea unui cablu nou, este necesar să se execute mai întâi unele mişcări cu o
sarcină redusă cu 10% din sarcina nominală, după care sarcina se măreúte treptat până la
sarcina maximă de utilizare, prin aceasta realizându-se aşezarea corectă a construcţiei cablului
şi prelungirea duratei fizice de viaţă a acestuia.
Art. 21
La verificarea lanţurilor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: îndoiri, turtiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;

98
 b) alungiri;
c) uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Art. 22
La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu zale se vor avea în vedere, cel puţin,
următoarele criterii:
a) zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate;
b) lanţul s-a alungit mai mult de 5% din lungimea sa iniţială sau cu o valoare mai mare decât
cea indicată de producător în documentaţia tehnică de însoţire;
c) uzura, chiar a unei singure zale, în sensul micşorării diametrului, este egală cu sau
depăşeşte 20% din diametrul iniţial.
Art. 23
La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu eclise şi bolţuri se vor avea în vedere, cel puţin,
următoarele criterii:
a) eclisele prezintă îndoiri, lovituri sau fisuri;
b) s-a rupt una din eclise;
c) diametrul bolţurilor este cu sau peste 20% mai mic decât diametrul iniţial.
Art. 24
Alungirile şi uzura lanţurilor se vor determina pe porţiunea cea mai solicitată.

99
Art. 25
În timpul exploatării, cârligele se verifică conform prevederilor tabelului din anexa 1.
Art. 26
Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz, înregistrul de
supraveghere a instalaţiei de ridicat sau în procesul-verbal de verificare tehnică.
Art. 27
La verificarea cârligelor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: aplatizări, îndoiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
b) uzuri provenite din utilizarea normală, din corodare, etc.

Legea nr. 319 din 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

Obligaţii generale ale angajatorilor
Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate
aspectele legate de muncă.
În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilităţile sale în acest domeniu.

100
 Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute mai sus, ţinând
seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute mai sus pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea

101
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora
asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor din
întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire,
precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure

102
îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în
ansamblul activităţilor
întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea
în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor
cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să
fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de
muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii
acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi
igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;

103
 d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio
situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.

Obligaţiile lucrătorilor
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele
de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;

104
 d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de
muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
Obligaţiile prevăzute la aliniatul anterior se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la
procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.

Accidente de muncă

105
În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul
şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor culturalsportive organizate, în timpul şi din cauza
îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de
muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei
exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la
domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers;

106
 h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei
sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de
acestea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe
durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda
uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea
personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de
angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la
ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri
organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române,
delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul
prevăzute în documentul de deplasare;

107
 m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor
ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de
persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de
serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare
a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de
practică;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol,
cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care
îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a
unei agresiuni.
În situaţiile menţionate mai sus, deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de
la traseul normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile prevăzute de
reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.

108
 Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor
accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile
calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauză.
Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul
teritorial de muncă, precum şi la asigurător, potrivit legii.

1.3 Termeni, definitii si abrevieri

- accident - evenimentul fortuit, care întrerupe functionarea normala a unei masini de ridicat,
provocând avarii si/sau afectând viata sau sanatatea oamenilor sau mediul.

109
- autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a competentei si
capabilitatii a unei persoane fizice/juridice de a desfasura o activitate specifica.
- autorizarea functionarii - acordul emis de CNCIR si aprobat de ISCIR în scopul atestarii
faptului ca o masina de ridicat îndeplineste toate conditiile si cerintele pentru a fi utilizata în
conditii de siguranta.
- cerinta - orice obligatie, interdictie, conditie sau limitare impusa prestatorilor ori beneficiarilor
de servicii, care este prevazuta în actele cu caracter normativ sau administrative ale autoritatilor
competente ori care rezulta din jurisprudenta, practici administrative, norme ale ordinelor
profesionale sau norme colective ale asociatiilor profesionale ori ale altor organizatii
profesionale, adoptate în exercitarea competentei lor de autoreglementare;
- componenta de securitate - componenta care este introdusa pe piata de producator sau
reprezentantul sau autorizat, pentru a îndeplini o functie de securitate atunci când este utilizata
si a carei defectare sau functionare necorespunzatoare pericliteaza siguranta în functionare a
masinii de ridicat.
- declaratie de conformitate - procedura prin care producatorul sau reprezentantul sau
autorizat declara ca masina de ridicat introdusa pe piata respecta toate cerintele esentiale de
sanatate si securitate aplicabile acesteia.
- deschidere - distanta pe orizontala între axele linelor cailor de rulare ale masinii de ridicat;

110
- detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o masina de ridicat în
exploatare.
- dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii - componenta sau echipament nefixat la
masina de ridicat si care se afla între masina si sarcina, sau pe sarcina, în scopul prinderii
acesteia.
- documentatie tehnica - totalitatea documentelor si instructiunilor elaborate conform
prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator, pentru construirea, montarea, instalarea,
punerea în func􀄠iune, repararea, întretinerea si revizia masinilor de ridicat sau, respectiv,
totalitatea documentelor întocmite de catre persoanele juridice/fizice autorizate pentru
efectuarea acestor activitati în vederea realizarii sarcinilor specifice ce le revin.
- întretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea unei masini de ridicat în
parametrii de functionare în conditii de siguranta.
- macara - masina de ridicat compusa dintr-un schelet metalic de forma, constructie si
dimensiuni variabile si din unul sau mai multe mecanisme servind la ridicarea si deplasarea
sarcinii.
- operator responsabil cu supravegherea tehnica a instalatiilor -
persoana fizica autorizata de ISCIR pentru supravegherea tehnica a masinilor
de ridicat care se supun prevederilor prescriptiilor tehnice.

111
- prescriptie tehnica - norma tehnica elaborata de catre ISCIR si aprobata prin ordin al
ministrului de resort, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, care contine, pentru
domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii/echipamente si la activitati
specifice domeniului de activitate, ce se realizeaza în legatura cu acestea, în vederea
introducerii pe piata, punerii în functiune si utilizarii instalatiilor/echipamentelor respective în
conditii de siguranta în functionare.
- punere în functiune - actiunea care are loc în momentul primei utilizari a unei masini de
ridicat.
- reparare - ansamblu de lucrari si operatiuni ce se executa prin înlaturarea
neconformitatilor/defectiunilor constatate la o masina de ridicat, în scopul aducerii acesteia la
parametrii initiali sau la alti parametri care asigura functionarea în conditii de siguranta a
acesteia, conform prescriptiei tehnice.
- revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta în ansamblul operatiilor ce se executa
asupra unei masini de ridicat în scopul regl􀄃rii sau înlocuirii pieselor si aparatelor înglobate în
aceasta, conform prescriptiei tehnice.
- sarcina nominala - sarcina maxima pentru care a fost proiectata si construita masina de
ridicat.
- utilizator - persoana fizica sau juridica ce are în folosinta o masina de ridicat.

112
- verificare tehnica - totalitatea verificarilor si/sau încercarilor ce se realizeaza, în baza
documentatiei tehnice aplicabile unei masini de ridicat si prevederilor prezentei prescriptii
tehnice, în scopul evaluarii masurii în care masina de ridicat satisface cerintele de functionare în
conditii de siguranta.

1.4 Autorizarea stivuitoristilor

Criterii de autorizare
Se admit la examenul de autorizare ca “stivuitorist” persoanele care au absolvit un curs de
perfectionare/specializare organizat conform programelor analitice din prescriptia tehnica
CR 8.
 cel puţin 18 ani impliniti
 detin fisa de aptitudini de medicina muncii cu mentiunea “apt pentru prestarea ocupatiei
de stivuitorist”
 dovada absolvirii unui program de formare profesionala de specializare/ perfectionare
sau dovada absolvirii unei forme de invatamant superior tehnic de lunga sau scurta
durata.

113
Programele de formare profesionala se organizeaza pe baza avizului ISCIR numai de către
unitatile autorizate conform legislaţiei in vigoare privind formarea profesionala a adulţilor.
Examenul in vederea autorizarii are ca scop verificarea insusirii cunostintelor teoretice si
dobandirii deprinderilor practice necesare stivuitoristului pentru deservirea instalatiei/
echipamentului pentru care solicita autorizarea.
ISCIR elibereaza candidatilor care au promovat examenul autorizatia insotita de talonul pentru
vize anuale. Valabilitatea autorizatiei se confirma anual, prin vizarea talonului pentru vize
anuale de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului instalatiei.

Valabilitatea autorizaţiei
Valabilitatea talonului pentrui vize anuale este de 4 ani.

In perioada de valabilitate a talonului, stivuitoristul este instruit si examinat anual, pentru

verificarea cunostintelor profesionale.Instruirea se desfasoara sub indrumarea operatorului
RSVTI .

114
Examinarea se efectueaza de catre o comisie interna a detinatorului/ utilizatorului din care face
parte si operatorul RSVTI. Confirmarea valabilitatii autorizatiei se face prin semnarea si
aplicarea stampilei proprii de ctare opreratorul RSVTI, in rubrica “viza anuala” din talonul care
insoteste autorizatia..

La expirarea valabilitatii talonului, pentru obtinerea unui nou talon in vederea prelungirii
valabilitatii autorizatiei, stivuitoristul trebuie sa urmeze un stagiu de instruire de 8 ore.

Stivuitoristii sunt obligaţi sa poarte permanent asupra lor autorizatia insotita de talonul
cu vize anuale.

Masuri administrative

Personalul autorizat poate fi verificat de inspectorii de specialitate in timpul efectuării

activitatilor.
Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor de catre persoanele fizice sau juridice autorizate
prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile conduce la aplicarea urmatoarelor masuri
administrative:

115
 - avertisment
- suspendarea pe o perioada de 6 luni a autorizatiei eliberatede catre ISCIR
- retragerea autorizatiei eliberate de ctare ISCIR.
Aplicarea in termen de 6 luni a doua “avertismente” atrage suspendarea pe o perioada de pana
la 6 luni a autorizatiei eliberate de catre ISCIR.
Aplicarea in termen de un an a doua suspendari a autorizatiei atrage retragerea acesteia.

2. NOI TIPURI DE INSTALATII/ECHIPAMENTE

Definitii
- ampatament – distanta intre axele rotilor stivuitorului, masurata in lungul unei axe
paralele cu deplasarea longitudinala a acestuia
- aparatoare de protectie a manevrantului – suprastructura fixata pe carucior deasupra
capului pentru a-l proteja de caderea obiectelor manipulate sau provenite din stive alaturate

116
 - blocare de securitate - dispozitiv destinat sa imobilizeze stivuitorul, fiind comandat
printr-o cheie de contact sau printr-un alt mijloc pe care manevrantul il activeaza la parasirea
caruciorului
- catarg – montant fix pe care culiseaza placa portechipament sau unul sau mai multi
montanti mobili
- catarg cvadruplu – catarg care are un montant fix si trei monatanti mobili.
- catarg simplu – are numai un montant fix
- catarg dublu - catarg care cuprinde un montant fix si un montant mobil.
- catarg telescopic – catarg care cuprinde un montant fix si unul sau mai multi montanti
mobili
- cilindru de ridicare – cilindru care ridica, fie prin intermediul lanturilor cu mufle, fie direct
placa port echipament sau montantul (montantii mobili).
- cilindru de ridicare simplu - cilindru cu un singur piston destinat ridicarii sarcinii
- cilindru de ridicare telescopic – are mai multe pistoane concentrice, ce se ridica
succesiv
- contragreutate – masa fixata in partea din spate a sasiului si destinata echilibrarii
sarcinii

117
 - curatitor de sina – componenta de securitate destinata indepartarii de pe calea derulare
a obstacolelor sau obiectelor ce s-ar putea gasi pe aceasta.
- cursa de ridicare – este distanta pe verticala intre pozitia de lucru inferioara si
superioara ale dispozitivului de manipulare a sarcinii.
- destivuire – manipulare care consta in preluarea si coborarea unei sarcini din partea
superioara a unei stive (operatia inversa stivuirii )
- dispozitiv de manipulare a sarcinii – dispozitiv ( carlig, graifar, electromagnet, furca,etc.)
pentru apucarea, prinderea sau manipularea sarcinii.
- dispozitiv de retinere a fluidului din cilindrii - componenta de securitate destinata
retinerii fluidului in cilindrii la scaderea brusca a presiunii.
- ecartament – distanta pe orizontala intre centrele rotilor de rulare ale stivuitorului
- electrostivuitor – stivuitor autopropulsat a carui actionare este electrica
- inaltimea de ridicare – distanta pe verticala de la nivelul planului pe care este asezat
stivuitorul pana la dispozitivul de manipulare a sarcinii, cand acesta se afla in pozitia delucru
superioara.
- limitator de sfarsit de cursa – componenta de securitate destinata sa intrerupa automat
actionarea mecanismelor stivuitorului cand partile sale in miscare depasesc pozitiile limita de

118
lucru stabilite, permitand actionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat
miscarea respective.
- limitator de viteza - componenta de securitate care la depasirea unei viteze stabilitea
ctioneaza paracazatorele si comanda oprirea cabinei.
- moment de rasturnare produs de sarcina – produsul dintre distanta de la axa deridicare
a sarcinii la axa de rasturnare si sarcina corespunzatoare.
- motostivuitor – stivuitor autopropulsat actionat de motor cu ardere interna.
- opritor – componenta de securitate destinata limitarii deplasarii peste pozitiile limitade
lucru stabilite.
- paracazator – componenta de securitate destinata sa opreasca si sa mentina opritape
glisiere cabina in cazul depasirii vitezei stabilite
- piesa de reazem – componenta de securitate destinata evitarii socurilor provenite din
spargerea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum si impotriva
deraierii.
- placa port furca sau portechipament – organ culisant pe montantul fix, in cazul
catargului netelescopic sau pe ultimul montant mobil in cazul catargului telescopic care sustine
elementele purtatoare de sarcina

119
 - raza minima de viraj – raza cercului circumscris partii exterioare a rotii din fata
astivuitorului, cand rotile sunt bracate la maxim.
- ridicare/coborare sarcina – deplasarea unei sarcini pe verticala.
- suprasarcina – este o sarcina care depaseste sarcina nominala.
- sasiu – structura metalica pe care sunt montate diversele organe si mecanisme ale
stivuitorului, respective ansamblul propulsor, mecanismul de ridicare, etc.
- tampon – componenta de securitate destinata amortizarii socurilor la lovire.
- translator stivuitor – instalatie stivuitoare, cu coloana verticala, care se deplaseaza in
culoarul dintre rafturi.
- troliu – mecanism de ridicat prevazut cu un sistem de de multiplicare si cu un tambur pe
cre se infasoara cablul sau lantul prin intermediul carora se efectueaza manevrarea sarcinii.
- zona periculoasa – orice zona din interiorul si/sau apropierea unui stivuitor, in
careprezenta unei persoane expuse constitue un risc penru sanatatea si securitatea sa.

2.1 AUTORIZAREA/ADMITEREA FUNCTIONARII

120
VERIFICAREA TEHNICA, INCERCARI STATICE SI DINAMICE, VERIFICARI PERIODICE LA
SCADENTA

 PREVEDERI GENERALE

Autorizarea/admiterea functionarii masinilor de ridicat se face conform prevederilor

prescriptiei tehnice ISCIR PT R1-2010 ( capitolul III ). Cerintele tehnice prevazute in acest
capitol sunt conditii minime obligatorii la punerea in functiune si autorizarea/admiterea
functionarii masinilor de ridicat, in acesta categorie fiind incluse si stivuitoarele.

Extras din PTR 1 – 2010

Art. 9 Cerintele tehnice prevazute în prezentul capitol sunt conditii minime obligatorii referitoare
la punerea în functiune si autorizarea/admiterea functionarii masinilor de ridicat.
Art. 10 Se admite autorizarea functionarii:
a) masinilor de ridicat noi, care fac obiectul prezentei prescriptii tehnice si care
respecta cerintele privind introducerea pe piata, stabilite de reglementarile nationale ce
transpun directivele europene aplicabile;

121
 b) masinilor de ridicat vechi, care fac obiectul prezentei prescriptii tehnice, care au
functionat si:
1) provin din Uniunea Europeana:
I. care respecta cerintele privind introducerea pe piata si stabilite, prin directivele
europene specifice;
II. care au fost construite anterior intrarii în vigoare a directivelor europene aplicabile si
care au fost introduse pe piata􀄃 cu respectarea reglementarilor nationale ale statului membru
în care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respecta cerintele prevazute la introducerea pe piata􀄃 stabilite prin directivele
europene specifice.
Art. 11 (1) Verificarea tehnica în vederea acordarii autorizarii functionarii se efectueaza de catre
CNCIR SA la urmatoarele masini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominala Sn > 1 t;
b) stivuitoarele autopropulsate si translatoarele stivuitoare;
c) platformele ridicatoare nedeplasabile/deplasabile pentru persoane si/sau materiale;
d) elevatoare pentru vehicule;
e) mecanisme de ridicat cu sarcina nominala Sn > 1 t;

122
f) masini de ridicat de tip special.
(2) Masinile de ridicat mentionate la alin. (1), se înregistreaza în evidenta ISCIR.
Art. 12 (1) Admiterea functionarii (la prima punere în functiune si periodic în exploatare) a
masinilor de ridicat mentionate la alin. (2) se face de catre RSVTI al detinatorului/utilizatoruluiîn
conformitate cu prevederile prezentului capitol si ale capitolului V si se înregistreaza în evidenta
acestuia.
(2) Admiterea functionarii (la prima punere în functiune si periodic în exploatare) se refera la
urmatoarele masini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominala Sn < 1 t si macaralele actionate manual;
b) stivuitoarele autopropulsate si translatoarele stivuitoare actionate manual;
c) mecanisme de ridicat cu sarcina nominala Sn < 1 t si mecanisme de ridicat actionate manual;
d) elevatoare pentru vehicule actionate manual;
e) platforme ridicatoare pentru persoane cu dizabilitati.
Art. 13 (1) Masinile de ridicat mentionate la art. 11 alin. (1) nu pot fi utilizate fara obtinerea
autorizarii functionarii din partea ISCIR.
(2) Masinile de ridicat mentionate la art. 12 alin. (2) de la lit. a) la lit. d) nu pot fi utilizate fara
admiterea functionarii din partea RSVTI.

123
2.2. Evolutia stivuitoarelor, parti componente, imbunatatiri aduse
stivuitoarelor de catre producatori.
Referitor la evolutia masinilor de ridicat - stivuitoarelor, exista mereu progrese si
imbunatatiri, precum in orice alta industrie de pe glob, insa principiul de functionare si partile
componente raman pana in prezent aceleasi pentru toate tipurile de stivuitoare.
Producatorii incearca permanent imbunatirea performantelor tehnice, optimizarea duratei
de viata, cresterea randamentului in exploatare, imbunatatirea elementelor de siguranta si
cresterea confortului manevrantului.

CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, DESCRIEREA DETALIATA A TIPURILOR DE

STIVUITOARE. ANTRENAREA STIVUITOARELOR
(ECHIPAMENTUL DE FORŢA ELECTRICA SAU HIDRAULICA)
Conform prescriptiei tehnice PT R1 – 2010, stivuitorul este o masina de ridicat destinata
ridicarii, deplasarii si stivuirii sarcinilor.

124
Clasificare
a) Dupa inaltimea de lucru:
- carucior elevator, la inaltime mica: carucior autoincarcator dotat cu un mecanism de
ridicare conceput pentru ridicarea sarcinii la o inaltime suficienta pentru a permite transportarea
sarcinii ( transpaletele manuale si transpalete electrice );
- carucior elevator, la inaltime mare: carucior autoincarcator dotat cu un mecanism de
ridicare conceput pentru a permite stivuirea si depozitarea in rafturi, sau carucior cu post de
conducere ridicabil, echipat cu un sistem elevator de ridicat (fie ca este autoincarcator sau nu).
Carucioarele elevatoare la inaltime mare ( stivuitoarele ) se impart la randul lor in trei
grupe:
- electrostivuitoare – stivuitoare autopropulsate a caror actionare este electrica, energia
electrica necesara functionarii motorului electric al actionarii principale ( antrenare roata
motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator reincarcabil;
- motostivuitoare – stivuitoare autopropulsate actionate de motor cu ardere interna;
- translatoare stivuitoare – instalatii stivuitoare, cu coloana verticala, care se deplaseaza
in culoarul dintre rafturi, cu actionare electrica.
Motostivuitoarele se impart in functie de motorizare in:
- motostivuitoare pe benzina;

125
 - motostivuitoare cu motoare Diessel ;
- motostivuitoare cu motoare cu GPL ( gaz petrolier lichefiat ).
Translatoarele stivuitoare:
- translatoare stivuitoare cu sine de rulare si alimentare prin fir electric;
-translatoare stivuitoare fara sine cu ghidare laterala pe culoar si alimentare cu fir
capacitiv.
b) Dupa tipul constructiv:
- stivuitoare cu contragreutate;
- stivuitoare cu furci rectractabile;
- stivuitoare cu furci laterale.
c) Dupa locul de comanda:
- stivuitoare cu conducator purtat, pe scaun sau in picioare;
- stivuitoare cu conducator pietonal, cu protap (timona); acest tip mai purtând
denumirea si de „transpalet – stivuitor”.
d) Dupa directia de deplasare, in raport cu pozitia deserventului fata de sarcina (furci),
stivuitoarele se clasifica in:
- stivuitoare care se deplaseaza cu sarcina in dreapta deserventului;

126
 - stivuitoare care se deplaseaza cu sarcina in fata deserventului.
e) Dupa felul catargelor:
- simplex ( cu catarg intr-o treapta);
- duplex (cu catarg in doua trepte) ;
- triplex (cu catarg in trei trepte).
f) Dupa felul organului de prindere a sarcinii:
- stivuitoare cu furci;
- stivuitoare cu platforma;
- stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, brate, cârlige, etc.).
La proiectarea si constructia stivuitorului, precum si la elaborarea cartii tehnice,
producatorul trebuie sa ia in considerare nu numai utilizarea sa normala, ci si alte situatii
rezonabil previzibile. Stivuitorul trebuie sa fie astfel proiectat incat sa se evite utilizarea sa
anormala, daca aceasta comporta un risc. Eventual, cartea tehnica trebuie sa atraga atentia
utilizatorului asupra contraindicatiilor privind folosirea stivuitorului. In conditiile de utilizare
prevazute ale stivuitorului trebuie sa fie reduse la minimum disconfortul, oboseala si tensiunile
psihice ale personalului manevrant, aplicand principiile ergonomiei.
Iluminatul

127
Producatorul trebuie sa furnizeze stivuitorul cu un sistem de iluminat incorporat, adecvat
situatiilor in care chiar in conditiile unui iluminat ambiant normal, lipsa acestui sistem ar putea
duce la aparitiaunor riscuri. Pentru stivuitoarele autopropulsate prevazute de producator a fi
utilizate in locuri lipsite de iluminat,acestea trebu ie sa fie prevazute cu un sistem de iluminat
adecvat activitatii care trebuie sa fie desfasurata, fara a incalcarea altor reglementari aplicabile
(codul rutier etc.).
Manevrarea
In timpul manevrarii stivuitorului si/sau elementelor a elementelor sale nu trebuie sa seproduca
deplasari sau miscari neprevazute sau bruste, nici riscuri datorate instabilitatii, daca stivuitorul
si/sauelementele sale sunt manevrate conform instructiunilor producatorului.
Postul de conducere
Postul de conducere al stivuitorului trebuie sa fie proiectat tinand seama deprincipiile
ergonomiei. Postul de conducere trebuie sa dispuna de toate organele de comanda necesare.
Vizibilitatea de la postul de conducere trebuie sa permita stivuitoristului manevrarea in conditii
de deplina securitate, atat pentru el cat si pentru persoanele expuse. In caz de necesitate,
stivuitorul trebuie sa fie prevazut cu dispozitive adecvate care sa previna riscurile datorate
insuficientei vizibilitatii directe. Stivuitorul trebuie sa fie proiectat si construit astfel incat, la postul
de conducere sa nu poata aparea riscuri datorate contactului involuntar cu rotile sau senilele,

128
pentru stivuitorist. Postul de conducere trebuie sa fie proiectat si construit astfel incat sa se evite
riscurile pentru sanatate datorate gazelor de esapament si/sau lipsei de oxigen. Daca
dimensiunile permit postul de conducere al stivuitoristului trebuie sa fie proiectat si construit
pentru a putea fi echipat cu o cabina. In acest caz, trebuie sa se prevada un loc destinat afisarii
instructiunilor necesare stivuitoristului. Postul de conducere trebuie sa fie echipat cu o cabina
adecvata, daca exista riscuri datorate unei ambiante periculoase. Cabina trebuie sa fie
proiectata, construita si/sau utilizata astfel incat sa protejeze stivuitoristul impotriva eventualelor
riscuri (de exemplu: incalzire si aerisire neadecvate, vizibilitate insuficienta, zgomot excesiv,
vibratii, caderea obiectelor, rasturnare etc.). Materialele utilizate pentru cabina si amenajarea
acesteia trebuie sa fie greu inflamabile.
Organe de comanda
Organele de comanda trebuie sa fie :
- vizibile, usor de identificat si, cand este necesar, sa fie marcate corespunzator;
- dispuse astfel incat sa se garanteze o manevra sigura, univoca si rapida;
- proiectate astfel incat sensul de miscare al organului de comanda sa corespunda cu sensul
miscarii organului sau mecanismului comandat;
- amplasate in afara zonelor periculoase si dispuse astfel incat actionarea lor sa nu
provoace riscuri suplimentare;

129
 - proiectate sau protejate astfel incat actionarea lor, daca poate provoca un risc, sa nu se
poata produce fara o manevra intentionata;
- executate astfel incat sa reziste la eforturi previzibile. Stivuitorul trebuie sa fie prevazuta cu
mijloace de semnalizare (cadrane, LED-uri etc.) si indicatii a caror cunoastere este necesara
pentru functionarea in securitate. De la locul sau de comanda stivuitoristul trebuie sa perceapa
semnalele indicatoarelor sus mentionate. De la locul de comanda, stivuitoristul trebuie sa se
poata asigura de absenta persoanelor expuse in zonele periculoase. Orice punere in functiune
sa fie precedata de un semnal de avertizare sonor si/sau vizual. Daca exista pedale, acestea
trebuie sa fie proiectate, construite si dispuse astfel incat sa poata fi actionate de stivuiorist in
deplina siguranta si cu riscuri minime de confuzie; acestea trebuie sa dispuna de o suprafata
antiderapanta si usor de curatat. Organele de comanda ale stivuitorului, exceptand pe cele cu
pozitii prestabilite, trebuie sa revina in pozitie neutra imediat ce stivuitoristul le lasa libere.

Pornirea
Pornirea stivuitorului trebuie sa fie posibila numai printr-o actiune voluntara a comenzii
prevazute special pentru acest scop. Aceasta cerinta este obligatorie:
- in cazul repunerii in functiune a stivuitorului dupa o oprire, independent de cauza ei;

130
 - pentru comandarea oricarei modificari semnificative a conditiilor de functionare.
Stivuitoarele autopropulsate trebuie sa fie prevazute cu mijloace care sa nu permita
pornirea de catre persoane neautorizate.

Oprirea normala
Orice stivuitor trebuie sa fie prevazut cu un organ de comanda care sa permita oprirea completa
in conditii de securitate. Orice post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un organ de comanda
care sa permita oprirea, in functie de riscurile existente, a tuturor elementelor mobile ale
stivuitorului sau a unei parti dintre acestea, astfel incat stivuitorul sa fie adus in stare de
securitate. Comanda de oprire a stivuitorului trebuie sa fie prioritara in comparatie cu comanda
de pornire. Fara a incalca cerintele privind circulatia rutiera, stivuitoarele autopropulsate trebuie
sa indeplineasca cerintele de reducere a vitezei, de oprire, de franare si de imobilitate,
asigurand securitatea in orice conditii de functionare, de sarcina, de viteza, de caracteristici ale
terenului si de panta prevazute de producator si corespunzator situatiilor concrete de lucru.
Incetinirea si oprirea stivuitorului autopropulsat trebuie sa fie obtinute de catre stivuitorist cu
ajutorul unui dispozitiv principal. Cand conditiile de securitate o cer se va prevedea un dispozitiv
suplimentar de ajutor cu comenzi integral independente si usor accesibile, care trebuie sa
permita incetinirea si oprirea stivuitorului. Daca este cazul, imobilitatea stivuitorului trebuie sa fie

131
mentinuta cu ajutorul unui dispozitiv de stationare. Acest dispozitiv trebuie sa fie cu actionare
pur mecanica. Stivuitorul comandat de la distanta trebuie sa fie proiectat si construit astfel incat
sa se opreasca automat in cazul in care stivuitoristul a pierdut controlul lui.

Oprirea de urgenta
Orice stivuitor trebuie sa fie prevazut cu unul sau mai multe dispozitive de oprire de urgenta
care permit evitarea situatiilor periculoase care risca sa se produca iminent sau care sunt in
curs de producere. Dupa ce inceteaza actionarea comenzii de oprire de urgenta, dupa ce s-a
declansat un ordin de oprire, acest ordin trebuie sa fie mentinut prin blocarea dispozitivului de
oprire de urgenta pana la deblocarea acestuia.
Defectarea alimentarii cu energie
Intreruperea, restabilirea dupa o intrerupere sau variatia, oricare ar fi sensul, alimentarii cu
energie a stivuitorului nu trebuie sa creeze situatii periculoase. In mod special se va evita:
- pornirea neasteptata;
- impiedicarea opririi stivuitorului, in cazul in care comanda a fost deja data;
- impiedicarea opririi elementelor mobile de orice tip;
- ineficacitatea dispozitivelor de protectie.
Defectarea circuitului de comanda

132
Defectarea logicii circuitului de comanda sau deteriorarea circuitului de comanda nu trebuie sa
duca la situatii periculoase. Defectarea sistemului de alimentare a mecanismului de
servodirectie nu trebuie sa impiedice dirijarea stivuitorului pana la oprire.

Stabilitatea
Stivuitorul si subansamblurile sale trebuie sa fie proiectate si executate astfel incat, inconditiile
de functionare prevazute, stabilitatea sa fie cat mai mare incat sa permita utilizarea sa fara risc
de rasturnare, de cadere sau deplasare intempestiva.

Mijloace de acces
Producatorul trebuie sa prevada mijloacele de acces la postul de lucru sau la punctele de
interventie.

Dispozitive de semnalizare-avertizare
Stivuitorul trebuie sa fie prevazut cu mijloace de semnalizare-avertizare pentru a garanta
sanatatea si securitatea persoanelor expuse.

Ghidaje si cai de rulare

133
Stivuitorul trebuie sa fie prevazut cu dispozitive care actioneaza asupra ghidajelor sau cailor de
rulare astfel incat sa se evite deraierile. Totodata, in cazul deraierii stivuitoarelor chiar in
conditiile existentei dispozitivelor sus mentionate sau in cazul avariei unui element de ghidare
sau de rulare, trebuie sa fie prevazute dispozitive care sa impiedice caderea componentelor sau
a sarcinii, precum si rasturnare a stivuitoarelor.

Rezistenta mecanica
Stivuitorul si accesoriile de ridicare trebuie sa poata rezista la solicitarile la care sunt supuse in
timpul functionarii. Materialele folosite trebuie sa fie alese luand in consideratie mediile de
utilizare prevazute de producator, in special in ceea ce priveste coroziunea, abraziunea,
socurile, fragilitatea la frig si imbatranire. Stivuitorul si accesoriile de ridicare trebuie sa fie
proiectate si construite pentru a suporta suprasarcinile aplicate la probele statice fara a
prezenta deformatii permanente sau disfunctii. Stivuitorul si accesoriile de ridicare trebuie sa fie
proiectate si construite pentru a suporta probele dinamice efectuate cu sarcina maxima de
utilizare.

134
Instalatia electrica
Energia electrica este folosita de demaror pentru pornirea motorului, pentru instalatia de
iluminat si pentru semnalul acustic.
Ca si principiu de functionare si parti majore componente stivuitorul se prezinta astfel:

Model de referinţa: Motostivuitorul tip R 70-16 cu furci frontale (Still-Hamburg Germania)

135
136
Principalele părti componente ale motostivuitorului Tip Stil R70
1. Turnul mobil; 2. Grilajul de protecţie al manipulatorului; 3. Echipamentul electronic de comandă 4.
Manete -leviere de comandă; 5. Scaunul manipulantului; 6. Motorul diesel; 7. Radiatorul; 8. Dispozitivul
de remorcare; 9. Rezervorul de combustibil; 10. Axa roţilor de direcţie; 11. Generatorul de curent;
12. Pompa hidraulică 13. Filtru pentru aer; 14. Rezervorul de ulei hidraulic; 15. Axa roţilor motoare;
16. Cilindrul hidraulic de înclinare al turnului; 17. Cutia cu siguranţe; 18. Furci; 19. Motorul electric de
tracţiune; 20. Vasul de expansie a lichidului de frână; 21. Cilindrul hidraulic de ridicare a sarcinii.

Descriere - sistem comanda cu o pedala acceleraţie

Bordul şoferului

137
138
1. Manetă de direcţie 9. Manetă de ridicare / coborâre
2. V olan 10. Manetă de înclinare
3. Claxon 11. Manetă, echipament auxiliar 2
4. Manetă semnalizare 1 12. Manetă frâna de parcare
5. Manetă direcţie de mers 13. Pedala de acceleraţie
6. Contact cheie 14. Pedala de frână
7. Buton de reglaj coloană de direcţie 15. Scaunul şoferulu
8. Afişaj

Descriere - varianta joystick

Bordul şoferului

139
140
1. Manetă de direcţie 10. Întrerupător de siguranţă
2. Volan 11. Indicatoar capac ventilatie
3. Claxon 12. Manetă frână de parcare
Manetă semnalizare 13. Buton poziţionare cotier
5. Manetă direcţie de mers 14. Cotieră reglabilă
6. Contact cheie 15. Pedală de acceleraţie
7. Buton de reglaj coloană de direcţie 16. Pedală de frână
8. Afişaj 17. Scaun şofer
9. Schimbător de viteză

Cerinte minime de echipare la motostivuitoare.

In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste
utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
- frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.

141
 - limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si
inferioară.
- limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
- limitator de sarcină.
- dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate
- supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
- dispozitiv de semnalizare acustică(girofar).
- far pentru iluminat la locul de muncă.
- lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei.
- sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
- cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care să asigure respectarea
cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie.
OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care se prevăd
motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevăd cu
limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului
cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a

142
împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta poziţie decât cea retrasa complet (in
poziţie de transport).

Cerinte minime de echipare la electrostivuitoare.

In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la electostivuitoare, aceste
utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
- frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
- limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si
inferioară.
- limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
- limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si lateral a
catargului.
- limitator de sarcină.
- dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate
(cheiede contact).

143
 - supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
- dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală.
- sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
- apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere.

Cerinte minime de echipare la translatoare stivuitoare.

Translatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa:
- limitatoare de sfârşit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziţia limita a organelor
de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplasează peverticala odată cu organele
deprindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţialimita superioara se amplasează si
reglează astfel încât, după întreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele
corespunzătoare ale organelor de prindere sa rămână o distanta de minim 60 mm.
- limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor.
In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevăd cate doua limitatoare
de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizează trecerea de la
viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizează deconectarea circuitului de
comanda si se amplasează fata de opritor la distanta cel puţin egala cu spaţiul de frânare.

144
 - limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a
organelor de prindere
- limitator de sarcina
- tampoane si opritoare
- piese de reazem si curăţitoare de şina
- întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a
instalaţiei in căzul in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia limita de
lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa.
Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasat încât după întreruperea circuitului electric
sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare
si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, intrerupătorul de
sfârşit decursa este amplasat in circuitul de comanda si deconectează un contactor
suplimentar montat in acest scop.
- paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează
pe verticala.
Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere atâtIa creşterea
vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza , cat si in cazul

145
ruperii organului de tracţiune. La intrarea in acţiune apara căzătoarelor, circuitul de comanda a
mecanismului de ridicare se deconectează in mod automat.
După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare permite numai
cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiunii organelor de tracţiune,
paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin la poziţia iniţiala de repaus. In unele
cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau mai multe organe de tracţiune, echilibrate
intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu o frânade siguranţa (de avarie) de tipul normal
deschisa care se închide la acţiunea limitatorului de viteza.
- frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pe care
înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de cel puţin 1,5.
- limitator de viteza, care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa ( de
avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15.. .1,40 ori viteza
nominala.
- contacte electrice de siguranţa la:
- uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa;
- paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei, in
cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate;

146
 - frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei
in cazul in care frâna de siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a acţiunii limitatorului de
viteza;
- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită
manevrarea instalaţiei daca acel cablu nu este întins;
- cablul de tracţiune, care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere (furci sau mese), care sa nu permită deplasarea translatorului in
cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de transport al sarcinii;
- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul
acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul
acestor contacte se realizează controlul coliniarităţii
cailor de rulare din depozit cu calea de rulare din interiorul căruciorului de transbordare; de
asemenea, se realizează controlul ca intrarea căruciorului translatorului stivuitor in căruciorul de
transbordare sa se facă cu o viteza
redusa, de cel mult 32 m/min;
- dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.

147
 Pentru cresterea sigurantei in deservirea stivuitoarelor unele firme constructoare au
implementat sisteme active pentru tinerea sub control a stabilitatii stivuitoarelor. Sistemul de
siguranta monitorizeaza si controleaza electronic operatiile stivuitoarelor, ajutand la reducerea
riscului de accidente.

Exemplu:
Sistemul Toyota SAS utilizeaza tehnologii inteligente pentru a reduce costurile cu operatorul si
eventualele deteriorari - doua domenii care pot insuma peste 70% din costurile cu stivuitorul pe
toata durata de functionare a acestuia.

Toyota SAS include un controler, 3 mecanisme de actionare si 10 senzori. SAS monitorizeaza

constant modul de operare al stivuitorului – inclusiv inaltimea si greutatea sarcinii, viteza de
deplasare a stivuitorului si viteza la virare – si corecteaza automat cand sesizeaza factori care
pot conduce la instabilitatea echipamentului sau a sarcinii. Ca rezultat, stivuitoarele cu SAS au
mai putini timpi morti in urma accidentelor si a reparatiilor. In plus, sunt mai productive deoarece
sunt simplu de operat si astfel sustin un flux de lucru mai rapid.

148
 Cele sase functii avansate SAS:
• Cilindru Blocare Balans
• Reducerea Vitezei la Virare
• Control Unghi Inclinare Fata Catarg
• Control Viteza Inclinare Spate Catarg
• Control Furci
• Sincronizator Virare
Si alte firme constructoare au dezvoltat sisteme similare celui dezvoltat de Toyota.

Imbunatatiri aduse stivuitoarelor de catre producatori:

Din imbunatatirile aduse de producatori pentru sporirea sigurantei, eficientei si duratei de
exploatare amintim urmatoarele:

- folosirea unor aliaje mai performante in producerea furcilor, lanturilor si altor piese care
sunt supuse mereu eforturilor mecanica
- cresterea puterii motoarelor electrice (la electrostivuitoare)
- folosirea unor acumulatori mai performanti pentru a spori durata ciclului de exploatare
pana la reincarcare (la electrostivuitoare)

149
 - imbunatatirea controlului tractiunii (independent pe fiecare roata) pentru a spori
randamentul de deplasare sub sarcina
- scaderea emisiilor de noxe la motostivuitoare
- introduceare sistemelor de alimentare cu GPL
- coborarea centrului de greutate
- etanseizarea componentelor pentru a preveni infiltrarea apei sau a altor substante
corozive
- realizarea unui grup de comenzi mai ergonomice pentru usurinta in exploatare
- adaugarea unor elemente de siguranta noi pentru a spori siguranta in exploatare
- introducerea sistemelor de autodiagnosticare pentru a usura munca mecanicilor si pentru
o revizie tehnica mai eficienta
Desigur acestea sunt doar o mica parte din imbunatatirile aduse de catre producatori
clasicului STIVUITOR. Precum industria auto, aduce mereu mici inovatii si imbunatatri
autoturismelor, la fel si producatorii de stivuitoare incearca sa ramana mereu in pas cu tehnica,
insa principiile de functionare si principalele parti componente au ramas neschimbate in mare
masura inca de la inventarea primului stivuitor.

150
3. DESERVIREA EFICIENTA SI IN CONDITII DE SIGURANTA A
INSTALATIILOR/ECHIPAMENTELOR

3.1 Dispozitive principale pentru o exploatare eficienta si sigura

Urmatoarele dispozitive si parti componente ale stivuitorului trebuie sa fie mereu intr-o
perfecta stare de functionare. Se recomanda respectarea termenelor de revizii tehnice
periodice, o exploatare prudenta a stivuitorului de catre manipulant
Dispozitivele de siguranta
Limitatoare de sfârşit de cursă;
Limitatoare de sarcină;
Limitatoare de viteză;
Paracăzătoare;
Supape de reglare a vitezei;
Supape de blocare;
Supape de siguranţă;
Dispozitive de blocare,
Opritoare şi tampoane ;

151
 Întreruptor (buton) de oprire în caz de urgenţă (avarie);
Contacte electrice de siguranţă;
Dispozitivele de frânare
Frâna de picior sau de serviciu care realizează frânarea în timpul deplasării utilajului.
Frâna de mâna pentru parcarea utilajului.
Pedala de apropiere faţa de stelaj care asigură deplasarea înceată a maşinii către stelaj,
iar la aplicarea ei totală , transmisia este pusă în punctul mort (neutral) şi se aplică
practic frâna de serviciu.
Frânarea mişcărilor cinematice comandate hidraulic se face cu dispozitive montate pe
traseul hidraulic corespunzător.
Cabluri şi lanţuri
Lanţurile de ridicare ale motostivuitorului necesită o inspecţie zilnică pentru a depista
eventualele probleme privind starea lor, ungerea, curăţenia.
Ungerea eficientă a lanţurilor articulate creşte capacitatea portantă , reduce nivelul de
zgomot şi uzura elementelor lanţului.
Ungerea e dependentă de viteza de deplasare , sarcină, toleranţele de prelucrare a
lanţului.

152
 Pornirile si opririle repetate, funcţionarea cu şocuri are influenţă asupra calităţii
lubrifiantului ,deoarece în asemenea condiţii filmul de lubrifiant in articulaţiile lanţului este
întrerupt!
Ungerea lanţurilor cu unsori consistente se face in funcţie de temperatura şi umiditatea
mediului!
Operaţia de curăţire si lubrifiere a lanţurilor de ridicare trebuie efectuată ori de câte ori
murdăria de pe lanţ împiedică lubrifierea lui.
Dacă atmosfera în care se lucrează este corozivă sau dacă motostivuitorul lucrează în
cicluri rapide de ridicare , se vor lubrefia lanţurile mai frecvent decât normal, Se va evita
curăţirea cu agenţi de curăţire chimici, lichide caustice, acide şi conţinând clor care pot
duce rapid la uzura şi coroziunea lanţurilor.
Deservirea stivuitoarelor in conditii de siguranta
Anual, in Europa, un numar estimativ de 5,700 de oameni mor in urma unor accidente de
munca. Suplimentar costurilor umane atat pentru muncitori cat si pentru familiile lor, accidentele
de munca impun costuri imense in bugetele institutiilor guvernamentale din domeniul sanatatii si
a legislatiei muncii – costuri care se reflecta in scaderea productivitatii, cresterea ratelor de
asigurare, ingrijiri medicale si altele.

153
Cumulativ, in UE, costurile aferente accidentelor la locul de munca sunt estimate ca fiind intre
1% - 3% din PIB.
Reducerea accidentelor aduce economii in costurile companiilor si imbunatateste
competitivitatea. Comisia Europeana a identificat reducerea numarului de accidente la locul de
munca ca o modalitate de a creste capacitatea UE de a concura pe piata globala. Beneficiile
costurilor legate de imbunatatirea sigurantei la locul de munca sunt si mai relevante in
economia dificila de astazi.

Utilizarea stivuitoarelor in Romania este interzisa fara obtinerea in prealabil a autorizatiei de

functionare de la ISCIR.

3.1.1 Autorizarea fuctionarii, incercari statice si dinamice, verificare tehnica.

Conditii privind autorizarea/admiterea functionarii

Pentru obtinerea autorizarii masinii de ridicat, detinatorul /utilizatorul trebuie sa inainteze

la CNCIR o cerere, insotita de urmatoarele documente dupa caz:

154
 1. Declaratie de conformitate tip CE intocmita de producatorul masinii de ridicat sau de
reprezentantul autorizat al acestuia ,stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii
Europene dupa caz

2. Documentatie tehnica:
- tipul stivuitorului;
- o descriere generala a stivuitorului;
- caracteristicile tehnice ale stivuitorului;
-continutul carnetului de urmarire a stivuitorului daca el nu este furnizat impreuna cu
acesta
- indrumari pentru utilizare
- un raport de incercari care prezinta incercarile statice si dinamice efectuate de catre
sau pt. producator ori prin reprezentantul sau autorizat
- instructiuni referitoare la punerea in functiune si utilizare a stivuitorului;
- planurile, schemele, descrierele si explicatiile necesare pt. utilizarea, intretinerea,si
repararea stivuitorului;
- o descriere a postului(posturilor) de lucru susceptibil(susceptibile) sa fie ocupate de
personalul de deservire a stivuitorului;

155
 - o descriere a utilizarii normale a stivuitorului;
- avertismentele referitoare la contraindicatii legate de utilizarea stivuitorului;
- informatii legate de riscurile reziduale care subzista in ciuda aplicarii de masuri de
integrare a securitatii in proiectarea stivuitorului si daca au fost adoptate masuri de protectie si
masuri de prevenire complementare
- instructiuni referitoare la instruirea personalului de deservire a stivuitorului precum si
masurile de protectie care trebuie luate de catre utilizatori, inclusiv dupa caz echipamentul
individual de protectie care trebuie prevazut
- conditiile in care stivuitorul indeplineste cerinta de stabilitate in timpul utilizarii,
transportului, asamblarii ori al dezasamblarii, daca acestea sunt scoase din functiune, sau in
timpul verificarilor ori defectarilor previzibile;
- instructiunile care permit garantarea faptului ca operatiile de transport, manipulare sau
depozitare se pot realiza in conditii de securitate,indicandu-se masa masinii de ridicat si a
diferitelor sale parti componente ,atunci cand acestea trebuie sa fie ,in mod regulat transportate
separat
- modul de operare care trebuie urmat in cazul unui accident sau al unei defectari

156
 - descrierea operatiilor de reglare si mentenanta care trebuie efectuate de catre
utilizator, conditiile de securitate, masurile de protectie care trebuie sa fie luate pe durata acestor
operatii si masurile de prevenire care trebuie respectate
- specificatiile referitoare la piesele de scxhimb care trebuie utilizate ,daca acestea afecteaza
sanatatea si securitatea personalului de deservire a stivuitorului;

3. Raportul tehnic intocmit de o persoana juridica autorizata pentru verificari tehnice in

utilizare, pentru masini de ridicat care au functionat si a caror durata de functionare este mai
mare decat:
- durata de functionare stabilita de producator, sau in lipsa acesteia;
- durata normala de functionare stabilita conform prevederilor Hotararii Guvernului
2.139/2004.

Daca producatorul prevede utilizarea stivuitorului intr-un mediu potential exploziv, instructiunile
acesteia trebuie sa prezinte toate informatiile necesare. In plus, aceasta informatie trebuie sa fie
indicate pe stivuitor si pe componentele de securitate.
In vederea efectuarii verificarilor si incercarilor tehnice trebuie indeplinite cel putin, urmatoarele
conditii;

157
 - elementele componente ale masinii de ridicat supuse frecarii sa fie gresate;
- componentele de securitate, franele, dispozitivele de semnalizare si aparatele de
comanda sa fie verificate si sa corespunda;
- limitatoarele de sfarsit de cursa sa fie montate/reglate in conformitate cu documentatia
tehnica de insotire;
- stivuitorul sa fie prevazuta cel putin cu urmatoarele:
- inscriptionarea sarcinii maxime;
- panouri de protectie montate;
- indicatoare de securitate;
- inscriptionari de avertizare afisate;
- instructiuni de exploatare inclusive masurile ce trebuie luate in caz de avarie,
intreruperi si dereglari ale stivuitorului;
- personalul de deservire sa fie autorizat;

Daca sunt indeplinite cerintele de mai sus, masina de ridicat se supune urmatoarelor:

158
3.1.2 Verificari tehnice:

- verificarea montarii ansamblurilor si subansamblurilor stivuitorului conform prevederilor

documentatiei tehnice de insotire si prezentei prescriptii tehnice;
- verificarea imbinarilor nedemontabile ale structurii metalice;
- verificarea integritatii si conformitatii constructive a structurii metalice;
- verificarea echiparii instalatiei electrice cu dispozitive de protectie si cu inscriptionarile
necesare;
- verificarea existentei componentelor de securitate prevazute in documentatia tehnica;
-
3.1.3 Incercari tehnice:

- incercari in gol,care se efectueaza prin actionarea mecanismelor stivuitorului, fara ca

stivuitorului sa fie incarcat cu sarcina; cu aceasta ocazie se verifica si functionarea
componentelor de securitate,cu exceptia limitatorului de sarcina;

159
 - incercari in sarcina, care se efectueaza atat static cat si dinamic in conditiile stabilite de
producator prin documentatia tehnica (numai dupa ce incercarile in gol au dat rezultate
corespunzatoare), astfel:

a. Incercarea statica se realizeaza cu sarcina de ridicare incercata la cca.100 mm.de sol,

timp de 10 min. Calculul sarcinii de incercare trebuie sa tina seama de valorile coeficientului de
incercare statica astfel incat sa se poata garanta un nivel adecvat de securitate; coeficientul de
incercare statica este de 1,25 in conditiile in care nu este precizat altfel in documentatia tehnica
a stivuitorului. Nu se admite nici o deformatie remanenta a structurii portante a stivuitorului.
- Sarcina de incercare trebuie sa fie constituita numai din greutati verificate metrologic sau
a caror masa este determinate cu instrumente de masura verificate metrologic.

b. Incercarile dinamice
- se realizeaza cu sarcina maxima de utilizare multiplicata cu coeficientul de incercare
dinamica numai daca stivuitorul s-a comportat corespunzator la incercarea statica. Coeficientul
de incercare dinamica este egal cu 1,1 in conditiile in care nu este precizat altfel in
documentatia tehnica a stivuitorului.

160
Incercarea dinamica se efectueaza numai daca circuitul de comanda al stivuitorului permite mai
multe miscari simultane in conditiile cele mai defavorabile.

3.1.4 Incercarile de etanseitate

- se efectueaza cu sarcina nominala prin actionarea mecanismelor stivuitorului. Dupa

intreruperea actionarii, sarcina nu trebuie sa coboare timp de 10 minute peste limitele prevazute
in documentatia tehnica a masinii de ridicat.

3.1.5 Alte incercari

- se efectueaza numai daca sunt prevazute in documentatia tehnica a masinii de ridicat.

3.1.6 Verificarea tehnica in vederea autorizarii functionarii

161
- Efectuarea verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii stivuitoarelor, se face de catre
CNCIR SA ,emiterea unui raport de inspectie.
- La verificarea tehnica trebui sa participle RSVTI al detinatorului/utilizatorului, personalul de
deservire si reprezentatul persoanei juridice autorizate care asigura intretinerea si revizia
stivuitorului.
- Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea manevrelor in timpul verificarii tehnice
trebuie sa fie autorizat.
In vederea autorizarii functionarii stivuitorului, inspectorul din cadrul CNCIR efectueaza sau se
asigura ca verificarile si incercarile prevazute sunt efectuate cu rezultate corespunzatoare.
Verificarile si incercarile tehnice se fac in conditiile prevazute de prescriptie tehnica R1-2010
daca nu este prevazut altfel de catre producatorul masinii de ridicat.

3.1.7 Concluziile verificarii tehnice in vederea autorizarii functionarii;

Inspectorul din cadru CNCIR intocmente un raport de verificare in care consemneaza parametrii
de fucntionare. verificarile efectuate, rezultatele verificarilor tehnice si daca acestea sunt
corespunzatoare, data efctuarii urmatoarei verificari tehnice (ziua, luna si anul)

162
Raportul de verificare este transmis la ISCIR pentru luare in evidenta a stiviutorului si acordarea
autorizatiei de functionare.
Stivuitorul este autorizat si poate functiona numai dupa acceptarea raportului de catre ISCIR si
acordarea numarului de inregistrare
Raportul avizat de ISCIR se ataseaza la cartea stivuitorului.
Daca rezultatele verificarii tehnice sunt necorespunzatoare, neconformitatile se consemneaza in
raportul de verificare tehnica iar acesta nu se va mai trimite la ISCIR spre acceptare.
In cazul in care intretinerea si revizia nu este asigurata de o persoana juridical autorizata, nu se
acorda autorizarea functionarii stivuitorului.
Termenul de valabilitate al autorizarii functionarii stivuitorului este de maximum 3 ani.
Acordarea autorizarii functionarii cu conditia inlaturarii ulterioare a unor deficiente care
afecteaza siguranta in functionare a stivuitorului este interzisa.
Pentru fiecare stivuitor care a obtinut autorizarea functionarii se intocmeste o carte a
stivuitorului, ce trebuie sa contina:
a) documentatia tehnica
b) partea de evidenta a verificarilor, care se compune din:
-coperta fixa

163
 - parte legata cu coperta ce contine informatii referitoare la amplasare si verificarile
tehnice efectuate
-parte prevazuta cu sistem de atasare a documentelor si documentatiilor intocmite
pe toata durata de utilizare a masinii de ridicat
Cartea stivuitorului se pastreaza de catre detinator/utilizator.

Inainte de utilizarea stivuitorului verificati:

– directia;
– semnalele de avertizare;
– frana de mana si pedala de frana;
– furcile;
– daca exista scurgeri de ulei;
– alte verificari recomandate de catre producator

164
165
166
3.2 Manevrarea corecta si eficienta a sarcinilor
Operarea stivuitoarelor – o activitate cu riscuri foarte mari. Meseria de Stivuitorist a fost
catalogata ca fiind o ocupatie foarte periculoasa. Pericolele specifice legate de aceasta
ocupatie includ riscul rasturnarii stivuitoarelor, precum si ranirile cauzate de caderea sarcinilor.
Echipamentele de manipulat marfa reprezintă aproximativ un sfert din toate accidentele de
munca importante, şi răsturnarea echipamentelor reprezintă aproximativ 20% din totalul
deceselor cauzate de manipularea marfurilor la locul de muncă. Anual, in Europa sunt
aproximativ 100 de decese in care sunt implicate stivuitoare.

UTILIZAREA SIGURĂ şi EFICIENTĂ a unui stivuitor depinde în mare măsură de îndemânarea

şi vigilenţa operatorului. Pentru a-şi dezvolta această capacitate, operatorul trebuie să citească
şi să aprofundeze.
Stivuitoarele cu furcă se răstoarnă rar, dar în caz că se întâmplă acest lucru operatorul poate fi
ţintuit la pământ de stivuitor sau de apărătoarea superioară. Această situaţie poate avea ca
rezultat rănirea serioasă sau moartea. Atenţia pe care operatorul o acordă instruirii şi măsurilor
de siguranţă constituie un mod eficient de prevenire a accidentelor, cu toate acestea

167
evenimente nedorite se pot totuşi întâmpla. Sistemul de imobilizare a operatorului poate
minimiza rănirea.

Majoritatea accidentelor care implică utilizarea, întreţinerea şi repararea produsului sunt

cauzate de nerespectarea regulilor şi precauţiilor elementare de siguranţă. Un accident poate fi
adesea evitat dacă se recunosc situaţiile potenţial periculoase înainte ca evenimentul nedorit să
se producă. Personalul trebuie să fie atent la posibile pericole şi să-şi folosească bunul simţ. De
asemenea, personalul trebuie să aibă instruirea, aptitudinile şi instrumentele necesare, înainte
de a încerca să îndeplinească aceste funcţii.

168
 CORECT INCORECT
Pozitie incorecta de manevrare a stivuitorului de catre operator, ceea ce poate duce la
accidente, atat ale persoanei care opereaza, cat si ale altor persoane din apropierea
stivuitorului;

169
 CORECT INCORECT
– preluarea incorecta a sarcinii (numai cu varfurile furcilor) poate cauza rasturnarea

170
acesteia in timpul transportului, cu repercusiuni neplacute si asupra stivuitorului;

171
 CORECT INCORECT
– transport incorect al sarcinii datorita pozitionarii acesteia doar in partea din fata a furcilor, cat si
datorita nerespectarii diagramei de functionare a stivuitorului oferita de catre producator

172
 INCORECT INCORECT
- folosirea vitezei la efectuarea virajelor – deplasarea stivuitorului se face abia
poate duce la rasturnarea stivuitorului cu dupa ce furcile cu sarcina de transportat
consecinte grave; la efectuarea virajelor au fost coborate pana la nivelul minim la
se recomanda incetinirea vitezei, franarea care sa se poata realiza deplasarea

173
si accelerarea facandu-se cu atentie; stivuitorului;

INCORECT INCORECT

174
- utilizarea unor pasarele neadecvate, – neatentia la sensul de mers al stivuitorului
care pot sa se deplaseze sau sa alunece, poate cauza accidente;
pentru trecerea stivuitorului poate duce – in timpul lucrului cu stivitorul, operatorul
la accidente; trebuie sa priveasca intotdeauna in
- lasarea libera a rotilor camioanelor sau directia sensului de miscare al
remorcilor poate deasemenea provoca stivuitorului pentru a evita accidentele;
accidente;

175
 INCORECT INCORECT

– la manevrarea sarcinii ridicate trebuie ca – operatorul stivuitorului nu poate

176
operatorul stivuitorului sa se asigure ca transporta persoane cu ajutorul
persoanele din imediata apropiere nu sunt dispozitivului de ridicare al utilajului;
in pericol de accident; – transportul persoanelor cu ajutorul
stivuitorului este strict interzis;

177
 CORECT INCORECT

– parcarea stivuitorului se va face astfel incat sa nu fie un obstacol periculos;

178
179
 - este interzis a se ridica persoane cu ajutorul dispozitivului de ridicare al stivuitorului;

3.3. Obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului

Obligatiile stivuitoristului sunt cele care rezulta din prescriptia tehnica ISCIR PT R 1-2010,
instructiunile de lucru ale producatorului si prevederile normativelor de protectia muncii.
Stivuitoristul are urmatoarele obligatii si responsabilitati:
a) sa asigure exploatarea stivuitorului in conformitate cu instructiunile producatorului
si sa respecte normelede protectia muncii;
b) sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind utilizarea acestuia,
pe care sa le aplice intocmai;
c) sa nu actioneze nici un mecanism atât timp cât exista persoane pe stivuitor; in cazul
in care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrari de reparare,
intretinere si revizie, manevrele se executa sub directa supraveghere a unei persoane
desemnate in acest scop;

180
 d) sa ia in primire si sa predea stivuitorul prin consemnare in registrul de supraveghere;
daca stivuitorul prezinta defecte care pericliteaza siguranta in functionare,
stivuitoristul il opreste din functiune si anunsa seful punctului de lucru sau seful
ierarhic;
e) sa participe la lucrarile de reparare, intretinere si revizie, precum si la toate verificarile
tehnice care se efectueaza la stivuitorul pe care il manevreaza;
f) sa interzica accesul persoanelor straine pe stivuitor;
g) sa consemneze in registrul de supraveghere a stivuitorului toate observatiile privind
deficientele in functionare ale acestuia;
h) sa nu actioneze stivuitorul atâta timp cât in zona periculoasa nu sunt indeplinite
conditiile de siguranta.

Responsabilitatile stivuitoristului inainte de inceperea lucrului

a) sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de securitate;

181
 b) sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de securitate (mai putin
supapa de siguranta, supapa de blocare, limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza,
paracazatoarele, dupa caz);
c) in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna in functiune
stivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de lucru de care apartine in
scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua
verificare a stivuitorului de catre stivuitorist.

Responsabilitatile stivuitoristului in timpul lucrului

a) sa circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de sol si cu catargul

inclinat spre spate;
b) sa circule cu sarcina ridicata numai lânga stiva;
c) sa nu efectueze porniri, frânari si opriri bruste pentru a evita pericolul de rasturnare;
d) sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta pentru
evitarea pierderii de incarcatura si producerii de avarii si accidente;
e) sa transporte marfuri cu volum mare, care ii limiteaza vizibilitatea, numai dirijat de o
persoana desemnata;

182
f) sa coboare imediat sarcina in cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii
stivuitorului;
g) sa circule cu viteza redusa pâna la limita evitarii producerii oricaror avarii sau
accidente;
h) sa nu circule cu stivuitorul pe lânga utilaje, masini si stive la o distanta mai mica de
500 mm, in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura gabaritele de
trecere corespunzatoare, pe drumuri neamenajate si insuficient luminate;
i) sa nu permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o distanta mai mica de
2.500 mm;
j) in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, opreste lucrul si anunta seful
ierarhic nemijlocit sau seful punctului de lucru de care apartine in scopul luarii
masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua verificare a
stivuitorului de catre stivuitorist;
k) sa transporte substante toxice, caustice, explozive si altele asemenea numai conform
reglementarilor in vigoare si instructiunilor de ambalare si transport specifice
acestora;
l) sa efectueze toate manevrele, cu sau fara sarcina, cu viteza redusa si fara socuri;
m) sa circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.

183
 n)
Responsabilitatile stivuitoristului la sfarsitul lucrului

a) descarcarea sarcinii de pe furci;

b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
c) actionarea frânei de parcare (frâna de mâna);
d) evitarea parcarii stivuitorului in panta sau rampa; daca nu este posibil, stivuitorul se
asigura corespunzator;
e) punerea catargului in pozitie verticala;
f) coborârea furcilor pe sol;
g) asigurarea eliminarii posibilitatilor ca o persoana neautorizata sa efectueze manevre
cu stivuitorul.

3.4. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor, manevre permise si interzise

Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile

prescriptiilor tehnice, cu normele specifice de protectia muncii, instructiunile de exploatare
specifice stivuitorului respectiv si instructiunile interne elaborate de unitatea detinatoare.

184
 In vederea evitarii producerii de accidente, unitatile detinatoare de stivuitoare vor intocmi
instructiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de munca, in care se vor
preciza: inaltimea maxima a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile
destinate depozitarii, obligativitate amenajarii si intretinerii corespunzatoare a cailor de acces si
a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunzatoare pentru caile de transport si in general
toate prevederile necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii.
Nerespectarea prescriptiilor tehnice, a instructiunilor de exploatare specifice, a normelor
de protectia muncii, a instructiunilor interne, referitoare la stivuitoare, pot duce la accidente. De
asemenea, nerespectarea instructiunilor de exploatare indicate de producator, poate duce la
defectarea unor elemente componente ale stivuitorului, precum si la scurtarea duratei de viata a
utilajului.
Manevrarea stivuitoarelor trebuie sa se faca avandu-se in vedere urmatoarele:
- miscarile stivutorului, trebuie sa se realizeze lent si fara socuri, acest obtinandu-se prin
actionarea lenta si progresiva a elementelor de comanda a miscarilor (manete si pedale);
- elementele de comanda (manete, pedale, butoane) trebuie actionate/comandate
conform instructiunilor de folosire;
- stivuitoristul va evita sa comande simultan miscari cinematice pe care nu le poate
supraveghea simultan ; de exemplu va comanda „deplasare-rulare in mars " ,in timp ce

185
comanda si „coborârea furci"; pentru siguranta, in acest caz, va trebui sa comande coborirea
furcilor si numai dupa ce aceasta miscare a incetat (furcile in pozitie regulamentar coborite), va
comanda deplasarea (rulajul);
- executarea miscarii de rulare in mars a autostivuitorului, trebuie facuta astfel incat
stivuitoaristul sa poata supraveghea distantele intre elementele de gabarit ale stivuitorului si
obstacolele pe lânga care acesta trebuie sa treaca; conducatorul va realiza acest lucru uitându-
se (viteze de rulaj trebuie adaptata la conditiile respective si in pmitele premise );
- actionarea elementelor de comanda, se face prin intermediul memebrelor superioare si
inferioare, respectând pozitionarea corespunzatore fata de acestea: mina stinga pe volan
(directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la pedala de
acceleratie (eventual din dreapta), piciorul sting pe pedala de siguranta (eventual pe pedala de
acceleratie din stinga); la comanda simpla pedala (cu pedala de siguranta), practic comanda
miscarii de rulare (mars) se realizeaza actionând cu mâna stânga volanul(directia), respectiv cu
piciorul drept celalalte doua pedale (frâna si acceleratia), succesiv;
- in timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit de gabaritul
transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate; comanda miscarilor
cinematice ale stivuitorului se va face astfel incit, gabaritul pârtilor componente usor observabile
din utilajului sau sarcina in miscare, sa fie reperate cit mai apropiat fata de obstacolele usor

186
observabile, in asa fel incit celelalte parti – greu (ne)observabile sa nu fie angrenate in
coliziune;
 Manevre premise si interzise

a) Se INTERZICE actionarea mecanismelor stivuitorului atât timp cât exista persoane pe

stivuitor. In cazul in care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrari
de reparare, intretinere si revizie, manevrele se executa sub directa supraveghere a
unei persoane desemnate in acest scop.
b) Se INTERZICE actionarea stivuitorului atâta timp cât in zona periculoasa nu sunt
indeplinite conditiile de siguranta.
c) Se INTERZICE folosirea stivuitorului pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat
sarcina maxim admisa.
d) Se INTERZICE sa se circule cu stivuitorul cu sarcina ridicata. Cu cat distanta de la sol
este mai mare, cu atat stabilitatea stivuitorului este mai mica.
Este PERMIS sa se cicule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicata la 250-300 mm de
sol si cu catargul inclinat spre spate.
e) Este PERMIS sa circule cu sarcina ridicata numai lânga stiva.

187
f) NU se efectueza porniri, frânari si opriri bruste pentru a se evita pericolul de
rasturnare.
g) TREBUIE sa urmareasca tot timpul configuratia traseului si obstacolele de pe acesta,
pentru evitarea pierderii de incarcatura si producerii de avarii si accidente.
h) Transportul marfurilor cu volum mare, care limiteaza vizibilitatea stivuitoristului, este
PERMIS sa se face numai dirijat de o persoana desemnata.
i) In cazul manifestarii tendintei de pierdere a stabilitatii stivuitorului, sarcina TREBUIE
imediat coborata.
j) TREBUIE sa se circule cu viteza redusa pâna la limita evitarii producerii oricaror
avarii sau accidente.
k) Se INTERZICE sa se circule cu stivuitorul pe lânga utilaje, masini si stive la o distanta
mai mica de 500 mm, in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura
gabaritele de trecere corespunzatoare, pe drumuri neamenajate si insuficient
luminate.

l) Stivuitoristul NU TREBUIE sa permita stationarea persoanelor sub sarcina sau la o

distanta mai mica de 2.500 mm.

188
 m) Transportul substantelor toxice, caustice, explozive si altele asemenea, TREBUIE sa
se faca numai conform reglementarilor in vigoare si instructiunilor de ambalare si
transport specifice acestora.
n) Toate manevrele cu sau fara sarcina TREBUIE sa se efectueze, cu viteza redusa si
fara socuri.

Deplasarea stivuitorului ( cu sau fara sarcina )

Inainte de inceperea lucrului stivuitoristul trebuie sa:
- sa controleze starea tehnica a stivuitorului si a componentelor de securitate;
- sa controleze functionarea mecanismelor si a componentelor de securitate (mai putin
supapa de siguranta, supapa de blocare, limitatorul de sarcina, limitatorul de viteza,
paracazatoarele, dupa caz);
- in cazul in care stivuitoristul constata o defectiune, nu trebuie sa puna in functiune
stivuitorul si anunta seful ierarhic sau seful punctului de lucru de care apartine in
scopul luarii masurilor necesare; dupa remedierea defectiunii se face o noua
verificare a stivuitorului de catre stivuitorist.

189
 In timpul deplasarii, stivuitoristul trebuie sa aiba in permanenta o vizibilitate completa a
drumului pe care circula, trebuie sa fie atent la circulatia personalului si a altor vehicule, sa
respecte spatiile de siguranta si regulile de circulatie in zona de lucru.
Trebuie evitate porniri, franari, opriri bruste si luarea virajelor cu viteza mare. Se
recomanda sa nu se demareze cu rotile directoare bracate pâna la limita, decât daca acest
lucru este impus de conditii speciale si trebuie acordata o atentie deosebita. Viteza trebuie
adaptata conditiilor de lucru.
Transportul marfurilor se face cu catargul inclinat spre spate si sarcina ridicata la 250-300
mm. Circulatia cu o sarcina care are un volum mai mare si care impiedica vizibilitatea la mersul
inainte, stivuitorul se conduse in marsarier.
In anumite conditii (de exemplu in cursul stivuirii, sau la urcarea unor rampe) unde sunt
necesare miscari cu sarcina situata spre fata, stivuitoristul trebuie dirijat de catre o persoana
desemnata, conform instructiunilor.
La intersectii sau in locuri unde vizibilitatea este redusa, viteza trebuie redusa viteza si
emise semnale sonore
Manevrarea cu sarcina in pozitie ridicata se face numai pe langa stiva, comenzile fiind
actionate cu atentie si moderatie.

190
 In timpul deplasarii pe lânga utilaje, masini si stive se pastreaza o distanta de minim 500
mm. Daca in apropiere se afla alte vehicule sau pietoni, trebuie actionat dispozitivul de
avertizare inainte de schimbarea directiei.
Este obligatorie respectarea tuturor indicatiilor si instructiunilor privind sarcinile maxime
admisibile cand trece peste planseuri ( la diferente de nivel ), in cazul in care sarcina trebuie
transportata peste acestea. Nu trebuie sa se transporte sarcini peste planseuri ( improvizatii ) la
care nu se cunoaste care este sarcina pe care o poate suporta acesta.

Sarcina ( stabilitate, vizibilitate, sarcini speciale )

Incarcatura trebuie pozitionata in asa fel incât sa nu existe pericol ca aceasta sa se miste
sau sa cada. Cand sunt folosite echipamente auxiliare, trebuie acordata o atentie deosebita
fixarii, manipularii, pozitionarii si transportului sarcinii.
TREBUIE manipulate numai sarcinile stabile sau asezate in deplina securitate.
Trebuie acordata o atentie deosebita manipularii sarcinilor foarte lungi sau foarte inalte,
sau in cazul sarcinilor care nu pot fi centrate.
Transportul marfurilor cu volum mare, care limiteaza vizibilitatea stivuitoristului, este
permis sa se faca numai dirijat de o persoana desemnata.

191
 Transportul substantelor toxice, caustice, explozive si altele asemenea, TREBUIE sa se
faca numai conform reglementarilor in vigoare si instructiunilor de ambalare si transport
specifice acestora.

Manevrele de preluarea sarcinii si depozitarea

Se apropie stivuitorul de sarcina de ridicat.

Se pune catargul in pozitie verticala.
Se ridica sau se coboara portfurca la inaltimea necesara.
Se deplaseaza cu atentie stivuitorul inainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana când
sarcina face contact cu suprafata furcii.
Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol.
Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera.
Se inclina catargul inapoi.
La depozitarea incarcaturii:
Se apropie stivuitorul de raft cu incarcatura lasata in jos.
Se plaseaza rampa in pozitie verticala.
Se ridica incarcatura la nivelul de depozitare.

192
 Se conduce stivuitorul inspre raft ( sarcina in interiorul raftului ).
Se depozitati incarcatura pe raft.
Se da inapoi stivuitorul pâna când furcile pot fi coborâte fara a lovi raftul.
Se coboara furcile pâna la nivelul solului, se basculeaza platforma spre spate si se iasa
din acel loc cu motostivuitor.

Accesul stivuitorului in lift

Intrarea in lift cu stivuitorul erste permisa numai când acesta are spatiu si capacitate
suficienta si numai cu permisiune operatorului. In interiorul liftului, motostivuitorul trebuie
asigurat, astfel ca nici o parte a acestuia sa nu vina in contact cu peretii sau cu usile de la lift.
In ascensoare sau in ascensoarele de materiale, trebuie sa se verifice daca acestea sunt
proiectate pentru a putea suporta greutatea caruciorului, a sarcinii si a conductorului.
Apropierea de ascensor trebuie facuta cu viteza redusa, iar intrarea se efectueaza numai
dupa ce cabina ascensorului se aduce la nivelul planseului.
La intrarea carucioarelor in ascensoare, sarcina trebuie sa-l preceada pe conductor si nu invers.
Aceasta regula se aplica in special carucioarelor cu conductor pieton. Odata ce caruciorul este

193
in ascensor, organele de comanda ale vehiculului trebuie aduse in punctul neutru, astfel
alimentarea cu energie se intrerupe si se trage frâna de imobilizare.

Traversarea puntilor de incarcare (detasabile sau articulate)

Inainte de a se angaja in traversarea unei punti de incarcare, trebuie sa se verifice daca

puntea este fixata in mod satisfacator.
Capacitatea nominala a unei punti de incarcare nu trebuie depasita.
La traversarea unei punti de incarcare, caruciorul trebuie condus cu viteza redusa si cu
prudenta
Apropierea de ascensor trebuie facuta cu viteza redusa, iar intrarea se efectueaza numai
dupa ce cabina se aduce la nivelul planseului.
Puntile de incarcare sau de legatura trebuie sa aiba o rezerva de securitate, sarcina
maxima trebuie indicata pe placute.
Puntile de incarcare sau de legatura trebuie fixate astfel incât sa impiedice orice miscare
accidentala, balansare sau alunecare.

Circulatia pe pante

194
La circulatia pe pante a stivuitorului, trebuie respectate urmatoarele reguli:
- urcarea sau coborarea pantelelor se face cu viteza redusa;
- manevrele se fac cu mecanismul portsarcina in jos;
- nu trebuie facute viraje pe panta;
- manevrarea stivuitoarelor in apropierea marginilor de rampe, de cheiuri sau de platforme
suprainaltate, se face cu amre atentie, mentinand o distanta de siguranta fata de marginile
cheiurilor sau ale platformelor;
- la urcarea sau coborârea pantelor mai mari, pe cat este posibil sarcina sa fie spre sensul
de urcare;
- manevrele se fac cu sarcina si dispozitivele portsarcina inclinate spre spate (când acest
lucru este posibil );
-
Parcare
Cand utilajul este lasat fara supraveghere, mecanismele de preluare a sarcinii trebuie sa
fie complet coborâte, organele de comanda aduse la punctul neutru, actionarea intrerupta, frâna
de imobilizare strânsa si trebuie luate toate masurile necesare impotriva oricarei miscari
accidentale sau neautorizate.Locul de parcare trebuie ales astfel incat sa nu blocheze caile de
acces in caz de incediu, accesul la instalatiile de stins incendii, sau alte activitati.

195
Separarea secvenţială a mişcărilor comandate

Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu le poate

supraveghea simultan; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş" în timp ce comanda
si „coborârea furci"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sa comande coborirea furcilor si
numai după ce aceasta mişcare a incetat (furcile in poziţie regulamentar coborite), va comanda
deplasarea (rulajul). Astfel va putea supraveghea secvenţial, succesiv, derularea fiecărei
mişcări comandate. Stivuitoristul poate să observe în acelaşi timp, mai multe mişcări comandate
simultan (sau suprapus) deşi se măreşte considerabil riscul accidentelor provocate de o
conducere defectuoasă, provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai incazul in
care mişcările comandate simultan pot fi supravhegheate simultan (pe aceiaşi parte de
comanda); de exemplu se poate supraveghea simultan „ridicare/coborire furci" cu
„avansare/retragere turn", respectiv „inclinare turn".
De asemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş a
autostivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit până la
capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive, distanţele între
elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă careacesta trebuie să treacă;

196
conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpul unui viraj cu 180 grade)
succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al autostivuitorului care se roteşte (prima dată
la muchia cabinei în sensul întoarcerii, apoi la muchia opusă pe diagonală) şi, apoi, la direcţia
traseului pe care acesta urmează să-şicontinue rulajul.

Zona de lucru

Zonele de lucru trebuie sa prezinte o capacitate portanta suficienta si trebuie intretinute

si semnalizate corespunzator.
Culoarele de circulatie trebuie astfel amenajate incât sa permita manevrarea cu usurinta
a stivuitorului, sa asigure o vizibilitate buna,
Rampele trebuie prevazute cu o inclinare progresiva la baza si la vârf, pentru e evita
socurile sau deteriorarea partii inferioare ale caruciorului.
Culoarele, pistele, pasajele, platformele sau rampele trebuie mentinute in stare buna de
functionare pentru a impiedica orice avariere a caruciorului sau a sarcinii si pentru a pastra
stabilitatea.

3.5 Intretinerea, revizia si repararea stivuitoarelor

197
Intretinerea, revizia si repararea stivuitoarelor sunt prevazute in PT R1 din 2010 cap. VI

3.5.1 Prevederi generale

- Pentru utilizarea/exploatarea in conditii de siguranta a stivuitoarelor, care fac obiectul

prevederilor prescriptiei tehnice R1, pe intreaga durata de viata fizica a acestora este necesara
efectuarea unor lucrari de prevenire si de inlaturare a uzurilor si defectiunilor tehnice in scopul
mentinerii performantelor initiale prevazute de producator asigurandu-se functionarea conform
documentatiei tehnice si prevederilor prescriptiei tehnice mai sus amintite.

- Intretinerea,revizia si repararea stivuitoarelor se face cu respectarea prevederilor prescriptiei

tehnice aplicabile si a celorlalte acte normative aplicabile.
- Intretinerea, revizia si repararea stivuitoarelor se efectueaza de catre producatorul acestora,
de catre persone juridice autorizate de ISCIR sau de catre personae juridice autorizate de
autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene. Persoanele juridice autorizate
de autoritatile competente din statele membre trebuie sa fie inregistrate in registrul ISCIR al
persoanelor juridice autorizate. Conditiile privind autorizarea de catre ISCIR a persoanelor
198
juridice care efectueaza intretinerea si revizia si/sau repararea masinilor de ridicat precum si
conditiile de inregistrare in registrul ISCIR al persoanelor juridice autorizate sunt stabilite in
prescriptia tehnica aplicabila.
- Autorizarea pentru lucrarile de reparare nu este necesara atunci cand acestea se efectueaza
de catre producatorul masinii de ridicat.
- Toate constatarile referitoare la repararea masinilor de ridicat trebuie sa fie consemnate de
catre inspectorii din cadrul CNCIR sau RSVTI, dupa caz, intr-un process-verbal de verificare
tehnica.
- Persoana juridica care realizeaza intretinerea si revizia si/sau repararea raspunde de calitatea
lucrarilor effectuate conform instructiunilor elaborate de producatorul masinii de ridicat, conform
prevederilor prescriptiei tehnice si ale legislatiei aplicabile.
- Pentru lucrarile de reparare producatorul sau persoana juridica autorizata trebuie sa emita o
declaratie conform modelului din anexa 1 din PT R1 din 2010

3.5.2 Intretinerea si revizia

Efectuarea lucrarilor de intretinere si revizie se consemneaza de catre RSL al persoanei juridice

autorizate in registrul de evidenta al lucrarilor de intretinere si revizie, al carui model este

199
prevazut in anexa 6 din PT R1 din 2010 si de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului in
registrul de supraveghere al stivuitorului.

Intretinerea si revizia se executa, planificat, conform instructiunilor date de producator in

documentatia tehnica a masinii de ridicat sau in documentatia tehnica de verificari si incercari
tehnice in utilizare pentru investigatii/examinari, in scopul asigurarii mentinerii masinii de ridicat
in parametrii de functionare in conditii de siguranta, conform prevederilor prezentei prescriptii
tehnice.

Prin revizie se asigura reglarea sau inlocuirea pieselor,aparatelor sau modulelor inglobate in
masina de ridicat in scopul asigurarii mentinerii stivuitorului in parametrii de functionare in
conditii de siguranta conform prevederilor prescriptiei tehnice

a) Intreţinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de o unitate

autorizată de ISCIR, in conditii legale.

b) Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie se determină starea tehnică a

stivuitorului principalele operaţii ce urmează a se efectua. Acestea constau în general din:

200
 - curăţirea stivuitorului;
- controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori;
- controlul sistemului de frânare şi de direcţie;
- controlul nivelului uleiului;
- verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere;
- ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere;
- verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice;
- verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;
- verificarea funcţionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuire
subansamblelor uzate;
- verificarea elementelor de manipulare a sarcinii;
- strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, a dopurilor de golire şi de control, al
piuliţelor jenţilor şi verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;
- verificarea instalaţiei electrice de comandă şi semnalizare;
- verificarea roţilor de rulare şi a stării pneurilor.
c) întreţinerea şi revizia părţii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul scos
complet dintre rafturi, de pe o platformă fixă prevăzută cu balustrade de protecţie.
d) Periodicitatea şi volumul lucrărilor de întreţinere şi revizie sunt stabilite în funcţie de

201
complexitatea stivuitorului, regimul de funcţionare şi condiţiile de mediu în care lucrează.
e) Evidenţa lucrărilor de întreţinere şi revizie se va ţine într-un registru întocmit conform
modelului de mai jos.

Nr. Nr. Tip masina Nr. Documentati Parametrii Detinator/Declaratia deObs.

crt. fabricatie/ande ridicat/ inregistrare ine tehnicastivuitorului Utilizator(denu
conformitate
de fabricatieproducator evidenta preliminara mire/numele(nr.
si si data)
ISCIR de montare prenumele si
sau reparare sediul/domici

f) Operaţiile de întreţinere şi revizie executate se vor consemna în registrul de supraveghere

a stivuitorului sub semnătură.

Prima revizie

Verificări şi lucrări după primele 50 -100 de ore de funcţionare

- Verificaţi nivelul uleiului din cutia de viteze; realimentaţi, daca este cazul (nivelul orificiului
de umplere)

202
 - Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a piuliţelor rotii si cauciucul, sa fie bine strânse.
- Veridficati ca toate conexiunile si prizele sa fie bine strânse.
- Verificaţi nivelul uleiului in rezervor (prin vizor), umpleţi pana sus daca este necesar.
- Verificaţi nivelul lichidului de frâna din rezervor si completaţi pana sus daca este cazul.

Plan (schemă) de întreţinere

Planul de intretinere este valabil pentru o utilizare normala pentru un schimb de 8 ore pe zi.
Pentru o utilizare de mare putere sau pentru o utilizare in mai multe schimburi, intervalele de
timp la care se fac lucrările de intretinere trebuie scurtate corespunzător, la trei optimi, de
exemplu.
Pentru utilizarea in depozite cu temperatura scăzuta (-30°C), intervalele de intretinere se reduc
la jumătate iar in exploatarea cu mai multe echipe, reducerea se face in funcţie de atilizare, la
jumătate, la sfert sau o sesime.

3.5.3 Întreţinere la trei luni sau la fiecare 500 de ore de funcţionare

Unitatea de transmisie

203
• Verificaţi cutia de viteze de zgomote si scurgeri.
• Verificaţi,nivelul uleiului din cutia de viteze; umpleţi, daca este necesar.
• Verificaţi fixarea ferma a imbinarilor cu şuruburi (respectaţi momentul de strângere al
racordului)
• Verificaţi starea si uzura rotii motoare.
• Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a şuruburilor rotii si a cauciucului.
• Verificaţi periile de cărbune si schimbati-le daca este cazul.
• Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura
periilor
de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie)
• Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de transmisie; schimbati-le daca
este
cazul.

Directia

- Verificaţi mobilitatea si uzura lagărelor plăcii turnante.

204
 - Verificaţi tensiunea din lanţul de direcţie.
- Verificaţi mobilitatea direcţiei, când vehiculul este calat.
- Verificaţi reglarea corecta a sistemului de direcţie prin controlul funcţionarii
- Verificaţi periile de cărbune ale motorului de direcţie si schimbati-le daca este cazul.
- Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura
periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).
- Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de direcţie; schimbati-le daca este
cazul.
- Reglaţi roata de direcţie (volanul). Verificaţi mecanismul limitator.

Frânele

• Verificaţi performantele si reglajul frânelor de parcare si de picior.

• Verificaţi frâna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent).
• Verificaţi grosimea si starea garniturii de frâna; schimbati-o daca este necesar.
• Verificaţi jocul frânării; reglaţi, daca e nevoie.
• Aspiraţi particulele rezultate din uzura garniturii de frâna cu aer comprimat de joasa
presiune far particule de ulei. (Pericol: Particulele produse prin uzura garniturii de frâna

205
sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).
• Verificaţi nivelul lichidului de frâna din rezervor si umpleţi pana sus, daca este cazul.
• Verificaţi valorile de decelerare ale frânei (cu un dinamometru, de exemplu) după fiecare
nouă reglare a forţei de frânare.

Saşiul

• Verificaţi starea si funcţionarea intrerupatoarelor de sfârşit de cursa si a intrerupatoarelor

limitatoare
• Verificaţi starea si funcţionarea (mobilitatea) capotei, a uşilor si a capacelor.
• Verificaţi vizual protecţia de deasupra capului.
• Verificaţi de uzura şinele de ghidare ale căruciorului retractabil.
• Verificaţi starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale căruciorului retractabil.
• Verificaţi uzura căruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale.

Dispozitive de ridicare

• Verificaţi funcţionarea si etanşeitatea cilindrului elevator.

206
• Verificaţi starea, ungerea si tensiunea in lanţuri.
• Verificaţi corecta funcţionare a rolelor de lanţ.
• Verificaţi uzura ghidajelor si a suprafeţelor stâlpului.
• Verificaţi starea rolelor de lanţ.
• Verificaţi starea si reglajul rolelor stâlpului si a culisoarelor.
• Verificaţi vizual furcile de fisuri sau indoiri.
• Verificaţi ca mecanismul furcilor sa funcţioneze perfect.
• In cazul stâlpului cu deplasare laterala sau a furcilor cu deplasare laterala, verificaţi
suprafeţele glisante si ungeţi.
• Verificaţi starea si mobilitatea căruciorului (platformei) de incarcare.
• Verificaţi uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale.
• Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de înclinare.
• Verificaţi funcţionarea cilindrului de înclinare; verificaţi etanşeitatea acestuia.
• Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de translaţie
(deplasare).
• Verificaţi funcţionarea cilindrului de translaţie (deplasare); verificaţi etanşeitatea acestuia.
Rotile
• Verificaţi starea, fixarea si uzura (aderenta) roţilor de incarcare.

207
• Verificaţi mobilitatea rotii mobile.

Echipamentul electric

• Verificaţi starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei.

• Bateria:
- Măsuraţi tensiunea bateriei (cu sarcina)
- Măsuraţi izolaţia tăvii
- Verificaţi nivelul acidului
• Verificaţi funcţionarea SCR (comanda prin impulsuri), a deplasării, accelerării, schimbării
direcţiei de mers.
• Verificaţi fixarea tuturor conexiunilor si prizelor.
• Verificaţi daca contactorii sunt in buna stare, daca nu s-au ars; schimbati-i daca este
necesar.
• Verificaţi valorile siguranţelor.

Echipamentul hidraulic

208
• Verificaţi etanşeitatea tuturor racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca este
cazul.
• Verificaţi daca motoarele pompelor funcţionează zgomotos.
• Verificaţi periile motoarelor pompelor; schimbati-le, daca este cazul.
• Aspirati praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura
periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie).
• Curăţaţi sau schimbaţi filtrul uleiului hidraulic.
• Verificaţi nivelul uleiului din rezervor, umpleţi pana sus daca este cazul.

Schema de lubrefiere
Lubrefiati conform schemei de lubrefiere.
1. Ungeţi lanţurile de direcţie cu vaselina cu mai multe utilizări - la fiecare 3 luni;
2. Ungeţi palierul traversei basculante cu o vaselina cu multiple utilizări - la fiecare 12 luni;
3. Ungeţi toate părţile in mişcare - la fiecare 3 luni;
4. Schimbaţi lichidul de frâna - la fiecare 12 luni;
5. Schimbaţi uleiul hidraulic - la fiecare 12 luni;
6. Schimbaţi uleiul de transmisie - la fiecare 12 luni;
7. Pulverizaţi lanţurile - la fiecare 3 luni;

209
8. Ungeţi rulmenţii rotii mobile - la fiecare 12 luni;
9. Protejaţi impotriva coroziunii suprafeţele de translaţie ale stâlpului,aplicând o pelicula de
vaselina - la fiecare 3 luni;
10.In cazul stâlpului sau al furcilor cu deplasare laterala: Ungeţi suprafeţele glisante cu vaselina
cu multiple intrebuintari - la fiecare 3 luni.
11. Ungeţi suprafeţele glisante ale cadrului bateriei cu vaselina cu multiple intrebuintari
- la fiecare 3 luni

Dispozitive de comanda si de siguranţa

• Verificaţi dispozitivele de siguranţa in funcţie de echipament; reparati-le daca este cazul.

• Verificaţi starea si funcţionarea tuturor dispozitivelor de comanda
• Verificaţi starea scaunului şoferului, precum si mecanismele de reglare, suspensia si fixarea.

Plăcutele

• Verificaţi existenta si lizibilitatea tuturor plăcutelor de identificare, de instrucţiuni si cu

capacitatea de încarcare.

210
 3.5.4 Repararea stivuitorului

- Repararea se executa conform instructiunilor date de producator in documentatia tehnica

a stivuitorului, conform instructiunilor din documentatia tehnica de verificari si incercari tehnice
in utilizarea pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic, conform documentatiei tehnice de
reparare preliminara, dupa caz si ori de cate ori se constata o defectiune.
- Prin reparare se asigura inlaturarea neconformitatilor/defectiunilor constatate la un
stivuitor in scopul aducerii acesteia la performantelor initiale prevazute de producator in
documentatia tehnica asigurandu-se functionarea in conditii de siguranta a acesteia conform
prevederilor prezentei prescriptii tehnice.
- Componentele de uzura se inlocuiesc la intervale de timp stabilite prin instructiunile date
de producator in documentatia tehnica a masinii de ridicat sau prin instructiunile date in
documentatia tehnica de verificari si incercari tehnice in utilizare pentru investigatii/examinari
cu caracter tehnic, indiferent de starea de uzura din momentul inlocuirii.
- Componentele de securitate defecte se inlocuiesc cu altele noi de aceeasi tipo-
dimensiune,cu prezentarea declaratiei de conformitate a producatorului acestora.

211
 - Repararea masinilor de ridicat se face pe baza unei documentatii tehnice preliminare de
reparare avizata de catre RADTP.
- Inceperea lucrarilor de reparare se poate face numai dupa acceptarea acestora de ISCIR
sau operatorul RSVTI (pentru stivuitoare avand Sn < 5 t) dupa caz.
- Conditiile privind atestarea persoanelor fizice care efectueaza avizarea documentatiilor
tehnice de reparare a masinilor de ridicat sunt prevazute in legislatia in vigoare.
- La repararea masinii de ridicat se au in vedere cerintele reglementarilor tehnice
aplicabile acesteia.
- In cazul in care pe parcursul lucrarilor de reparare apar modificari fata de documentatia
tehnica preliminara de reparare acceptata, aceste modificari se avizeaza de RADTP si se
transmit la ISCIR sau operatorul RSVTI (pentru stivuitoare avand Sn < 5 t) dupa caz pentru
acceptare.
- Lucrarile de reparare care se verifica de catre inspectoratul din cadrul CNCIR cu
participarea RSVTI al detinatorului/utilizatorului si a RSL al persoanei juridice autorizate pentru
lucrari de reparare, de reparare, sunt urmatoarele:
- inlocuirea sau modificarea constructiei metalice,refacerea sau remedierea imbinarilor
sudate ale elementelor de rezistenta;

212
 - transformarea de principiu a modului de actionare a masinilor de ridicat ca de exemplu
de la actionarea electrica la actionarea hidraulica si altele asemanatoare;
- inlocuirea mecanismelor sau a elementelor lor componente din lantul cinematic cu alte
tipodimensiuni,care difera de cele prevazute in documentatia tehnica initiala;
- modificarea de principiu a schemei electrice,hidraulice sau pneumatice de actionare;
- inlocuirea totala a instalatiei electrice,hidraulice sau pneumatice;
- inlocuirea sau modificarea componentelor de securitate ale masinii de ridicat cu alte
tipodimensiunimcare difera de cele prevazute in documentatia tehnica initiala.

Documentatia tehnica preliminara de reparare a masinii de ridicat trebuie sa contina cel

putin urmatoarele:
- desenul de ansamblu;
- breviarul de calcul de rezistenta al elementelor portante
- documentatiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive aferente masinii de
ridicat ce urmeaza sa se inlocuiasca,dupa caz;
- planul de verificari si incercari care se efectueaza pe parcursul lucrarilor de reparare;
- conditiile tehnice de incercari pentru atestarea parametrilor;

213
 - In cazul in care pe parcursul efectuarii lucrarilor de reparare apar si alte neconformitati
care nu au fost tratate in documentatia tehnica preliminara de reparare,aceasta se completeaza
cu partea aferenta tratarii acestor neconformitati.
- Rezultatele verificarii tehnice dupa reparare, precum si data urmatoarei verificari tehnice
periodice se consemneaza intr-un proces-verbal de verificare tehnica. Procesul-verbal de
verificare tehnica se ataseaza la cartea masinii de ridicat.
- Lucrarile de reparare, planificate sau neplanificate, altele decat cele mentionate la art. 68
din pt R1 din 2010 efectuate stivuitosrelor, fara modificarea performantelor initiale prevazute de
producator in documentatia tehnica, scopului sau tipului acestora se verifica de catre RSVTI al
detinatorului/utilizatorului impreuna cu RSL al persoanei juridice autorizate pentru lucrari de
reparare. Rezultatele verificarii tehnice dupa lucrarile de reparare, se consemneaza intr-un
process-verbal de verificare tehnica intocmit de catre RSVTI, iar data urmatoarei verificari este
cea stabilita la ultima verificare tehnica periodica, efectuata de inspectoratul din cadrul CNCIR.
Procesul-verbal de verificare tehnica se ataseaza la cartea masinii de ridicat.

Etapele lucrarilor de reparare

Inaintea inceperii lucrarilor de reparare inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR sau RSVTI,
dupa caz,intocmeste procesul-verbal de constatare in vederea introducerii in reparare.

214
Se interzice inceperea lucrarilor de reparare fara procesul-verbal de constatare.

Acceptarea lucrarilor de reparare:

- inaintea inceperii lucrarilor de reparare, unitatea reparatoare, intocmeste un memoriu
tehnic de prezentare a lucrarilor de reparare, care cuprinde documentatia tehnica preliminara
de reparare avizata de RADTP, lucrarile de reparare ce urmeaza a se efectua si conditiile
tehnice de executie ale acestora, precum si programul de examinari, verificari si incercari ce
urmeaza a se efectua pe parcursul si la finalul lucrarilor de reparare, daca este cazul;
- memoriu tehnic, vizat de detinator/utilizator, trebuie sa fie inaintat la ISCIR sau la
operatorul RSVTI (pentru stivuitoare avand Sn < 5 t) dupa caz in vederea acceptarii inceperii
lucrarilor de reparare;
- ISCIR sau operatorul RSVTI (pentru stivuitoare avand Sn < 5 t) dupa caz analizeaza
documentele inaintate de persoana juridica reparatoare si intocmeste procesul-verbal de
acceptare. Se interzice inceperea lucrarilor de reparare, in cazurile in care reparatiile sunt cele
mentionate in PT R1-2010 la art.68, fara procesul-verbal de acceptare.
Unitatea reparatoare este obligate sa solicite participarea inspectorului din cadrul CNCIR la
operatii, examinari, verificari sau incercari daca aceasta este prevazut in memoriu tehnic sau in
procesul verbal de acceptare a reparatiei.

215
Reparatorul prezinta inspectorului din cadrul CNCIR documentele specifice etapei respective
(certificate de inspectie material, tabelul nominal cu sudorii autorizati care au executat lucrarea
si cu valabilitatea autorizatiilor, lista procedurilor de sudare aprobate, buletine de control si
altele asemenea); verificarile se finalizeaza cu incheierea unui proces-verbal de catre
inspectorul din cadrul CNCIR.

Dupa finalizarea lucrarilor de reparare se efectueaza urmatoarele verificari:

- verificarea documentatiei de reparare,care se depune la CNCIR in raza careia se afla
masina de ridicat,cu cel putin 15 zile inaintea datei propuse pentru efectuarea verificarii tehnice;
Documentatia tehnica de reparare cuprinde cel putin:
- memoriu tehnice;
- documentatiile tehnice pentru subansambluri sau alte dispozitive aferente masinii de
ridicat care au fost inlocuite;
- documentele privind efectuarea pe parcursul lucrarilor de reparare si in final a verificarii
lucrarilor executate in conformitate cu prevederile prezentei prescriptii tehnice si ale
documentatiei tehnice preliminare de reparare;

216
 - documente privind calitatea imbinarilor sudate (certificate de inspectiei material, tabelul
nominal cu sudorii autorizati care au executat lucrarea si cu valabilitatea autorizatiilor), unde
este cazul;
- documentele cuprinzand rezultatele examinarilor, verificarilor si incercarilor
nedistructive/distructive efectuate de catre persone juridice autorizate/evaluate de ISCIR
conform prevederilor prescriptiei tehnice aplicabile;
- procesul-verbal in care sunt consemnate rezultatele incercarilor de casa, in care sa se
specifice ca instalatia poate fi supusa verificarii tehnice in vederea autorizarii functionarii in
continuare;
- declaratia pentru lucrarile de reparare efectuate;

Verificarile tehnice dupa reparare a masinii de ridicat se efectueaza in conformitate cu

prevederile prescriptiei tehnice R1-2010.
In procesul-verbal incheiat cu ocazia verficarilor tehnice dupa reparare in vederea repunerii in
functiune se consemneaza parametrii de functionare si data efectuarii urmatoarei verificari
tehnice periodice.

217
Lucrarile de reparare efectuate consemneaza de catre RSL al persoanei juridice autorizate in
registrul de evidenta al lucrarilor de reparare si de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului in
registrul de supraveghere al stivuitorulu.

3.6.Autorizarea fuctionarii,incercari statice si dinamice, verificare

tehnica. Conditii privind autorizarea/admiterea functionarii

Pentru obtinerea autorizarii masinii de ridicat, detinatorul /utilizatorul trebuie sa inainteze

la CNCIR o cerere, insotita de urmatoarele documente dupa caz:
1. Declaratie de conformitate tip CE intocmita de producatorul masinii de ridicat sau de
reprezentantul autorizat al acestuia ,stabilit in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii
Europene dupa caz

2. Documentatie tehnica:
- tipul stivuitorului;
- o descriere generala a stivuitorului;

218
 - caracteristicile tehnice ale stivuitorului;
-continutul carnetului de urmarire a stivuitorului daca el nu este furnizat impreuna cu
acesta
- indrumari pentru utilizare
- un raport de incercari care prezinta incercarile statice si dinamice efectuate de catre
sau pt. producator ori prin reprezentantul sau autorizat
- instructiuni referitoare la punerea in functiune si utilizare a stivuitorului;
- planurile, schemele, descrierele si explicatiile necesare pt. utilizarea, intretinerea,si
repararea stivuitorului;
- o descriere a postului(posturilor) de lucru susceptibil(susceptibile) sa fie ocupate de
personalul de deservire a stivuitorului;
- o descriere a utilizarii normale a stivuitorului;
- avertismentele referitoare la contraindicatii legate de utilizarea stivuitorului;
- informatii legate de riscurile reziduale care subzista in ciuda aplicarii de masuri de
integrare a securitatii in proiectarea stivuitorului si daca au fost adoptate masuri de protectie si
masuri de prevenire complementare

219
 - instructiuni referitoare la instruirea personalului de deservire a stivuitorului precum si
masurile de protectie care trebuie luate de catre utilizatori, inclusiv dupa caz echipamentul
individual de protectie care trebuie prevazut
- conditiile in care stivuitorul indeplineste cerinta de stabilitate in timpul utilizarii,
transportului, asamblarii ori al dezasamblarii, daca acestea sunt scoase din functiune, sau in
timpul verificarilor ori defectarilor previzibile;
- instructiunile care permit garantarea faptului ca operatiile de transport, manipulare sau
depozitare se pot realiza in conditii de securitate,indicandu-se masa masinii de ridicat si a
diferitelor sale parti componente ,atunci cand acestea trebuie sa fie ,in mod regulat transportate
separat
- modul de operare care trebuie urmat in cazul unui accident sau al unei defectari
- descrierea operatiilor de reglare si mentenanta care trebuie efectuate de catre
utilizator, conditiile de securitate, masurile de protectie care trebuie sa fie luate pe durata acestor
operatii si masurile de prevenire care trebuie respectate
- specificatiile referitoare la piesele de scxhimb care trebuie utilizate ,daca acestea afecteaza
sanatatea si securitatea personalului de deservire a stivuitorului;

220
 3. Raportul tehnic intocmit de o persoana juridica autorizata pentru verificari tehnice in
utilizare, pentru masini de ridicat care au functionat si a caror durata de functionare este mai
mare decat:
- durata de functionare stabilita de producator, sau in lipsa acesteia;
- durata normala de functionare stabilita conform prevederilor Hotararii Guvernului
2.139/2004.

Daca producatorul prevede utilizarea stivuitorului intr-un mediu potential exploziv, instructiunile
acesteia trebuie sa prezinte toate informatiile necesare. In plus, aceasta informatie trebuie sa fie
indicate pe stivuitor si pe componentele de securitate.
In vederea efectuarii verificarilor si incercarilor tehnice trebuie indeplinite cel putin, urmatoarele
conditii;
- elementele componente ale masinii de ridicat supuse frecarii sa fie gresate;
- componentele de securitate, franele, dispozitivele de semnalizare si aparatele de
comanda sa fie verificate si sa corespunda;
- limitatoarele de sfarsit de cursa sa fie montate/reglate in conformitate cu documentatia
tehnica de insotire;
- stivuitorul sa fie prevazuta cel putin cu urmatoarele:

221
 - inscriptionarea sarcinii maxime;
- panouri de protectie montate;
- indicatoare de securitate;
- inscriptionari de avertizare afisate;
- instructiuni de exploatare inclusive masurile ce trebuie luate in caz de avarie,
intreruperi si dereglari ale stivuitorului;
- personalul de deservire sa fie autorizat;

Daca sunt indeplinite cerintele de mai sus, masina de ridicat se supune urmatoarelor:

3.6.1 Verificari tehnice:

- verificarea montarii ansamblurilor si subansamblurilor stivuitorului conform prevederilor

documentatiei tehnice de insotire si prezentei prescriptii tehnice;
- verificarea imbinarilor nedemontabile ale structurii metalice;
- verificarea integritatii si conformitatii constructive a structurii metalice;
- verificarea echiparii instalatiei electrice cu dispozitive de protectie si cu inscriptionarile
necesare;

222
 - verificarea existentei componentelor de securitate prevazute in documentatia tehnica;

3.6.2 Incercari tehnice:

- incercari in gol,care se efectueaza prin actionarea mecanismelor stivuitorului, fara ca

stivuitorului sa fie incarcat cu sarcina; cu aceasta ocazie se verifica si functionarea
componentelor de securitate,cu exceptia limitatorului de sarcina;
- incercari in sarcina, care se efectueaza atat static cat si dinamic in conditiile stabilite de
producator prin documentatia tehnica (numai dupa ce incercarile in gol au dat rezultate
corespunzatoare), astfel:

a. Incercarea statica se realizeaza cu sarcina de ridicare incercata la cca.100 mm.de sol,

timp de 10 min. Calculul sarcinii de incercare trebuie sa tina seama de valorile coeficientului de
incercare statica astfel incat sa se poata garanta un nivel adecvat de securitate; coeficientul de
incercare statica este de 1,25 in conditiile in care nu este precizat altfel in documentatia tehnica
a stivuitorului. Nu se admite nici o deformatie remanenta a structurii portante a stivuitorului.
- Sarcina de incercare trebuie sa fie constituita numai din greutati verificate metrologic sau
a caror masa este determinate cu instrumente de masura verificate metrologic.

223
 b. Incercarile dinamice
- se realizeaza cu sarcina maxima de utilizare multiplicata cu coeficientul de incercare
dinamica numai daca stivuitorul s-a comportat corespunzator la incercarea statica. Coeficientul
de incercare dinamica este egal cu 1,1 in conditiile in care nu este precizat altfel in
documentatia tehnica a stivuitorului.
Incercarea dinamica se efectueaza numai daca circuitul de comanda al stivuitorului permite mai
multe miscari simultane in conditiile cele mai defavorabile.

3.6.3. Incercarile de etanseitate

- se efectueaza cu sarcina nominala prin actionarea mecanismelor stivuitorului. Dupa

intreruperea actionarii, sarcina nu trebuie sa coboare timp de 10 minute peste limitele prevazute
in documentatia tehnica a masinii de ridicat.

3.6.4. Alte incercari

224
 - se efectueaza numai daca sunt prevazute in documentatia tehnica a masinii de ridicat.

3.6.5 Verificarea tehnica in vederea autorizarii functionarii

- Efectuarea verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii stivuitoarelor, se face de catre
CNCIR SA ,emiterea unui raport de inspectie.
- La verificarea tehnica trebui sa participle RSVTI al detinatorului/utilizatorului, personalul de
deservire si reprezentatul persoanei juridice autorizate care asigura intretinerea si revizia
stivuitorului.
- Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea manevrelor in timpul verificarii tehnice
trebuie sa fie autorizat.
In vederea autorizarii functionarii stivuitorului, inspectorul din cadrul CNCIR efectueaza sau se
asigura ca verificarile si incercarile prevazute sunt efectuate cu rezultate corespunzatoare.
Verificarile si incercarile tehnice se fac in conditiile prevazute de prescriptie tehnica R1-2010
daca nu este prevazut altfel de catre producatorul masinii de ridicat.

3.6.6 Concluziile verificarii tehnice in vederea autorizarii functionarii;

225
Inspectorul din cadru CNCIR intocmente un raport de verificare in care consemneaza parametrii
de fucntionare. verificarile efectuate, rezultatele verificarilor tehnice si daca acestea sunt
corespunzatoare, data efctuarii urmatoarei verificari tehnice (ziua, luna si anul)
Raportul de verificare este transmis la ISCIR pentru luare in evidenta a stiviutorului si acordarea
autorizatiei de functionare.
Stivuitorul este autorizat si poate functiona numai dupa acceptarea raportului de catre ISCIR si
acordarea numarului de inregistrare
Raportul avizat de ISCIR se ataseaza la cartea stivuitorului.
Daca rezultatele verificarii tehnice sunt necorespunzatoare, neconformitatile se consemneaza in
raportul de verificare tehnica iar acesta nu se va mai trimite la ISCIR spre acceptare.
In cazul in care intretinerea si revizia nu este asigurata de o persoana juridical autorizata, nu se
acorda autorizarea functionarii stivuitorului.
Termenul de valabilitate al autorizarii functionarii stivuitorului este de maximum 3 ani.
Acordarea autorizarii functionarii cu conditia inlaturarii ulterioare a unor deficiente care
afecteaza siguranta in functionare a stivuitorului este interzisa.
Pentru fiecare stivuitor care a obtinut autorizarea functionarii se intocmeste o carte a
stivuitorului, ce trebuie sa contina:
c) documentatia tehnica

226
 d) partea de evidenta a verificarilor, care se compune din:
-coperta fixa
- parte legata cu coperta ce contine informatii referitoare la amplasare si verificarile
tehnice efectuate
-parte prevazuta cu sistem de atasare a documentelor si documentatiilor intocmite
pe toata durata de utilizare a masinii de ridicat
Cartea stivuitorului se pastreaza de catre detinator/utilizator.

3.7. Verificarea tehnica in utilizare

Se face de catre inspectorul din cadru CNCIR cu respectarea verificarilor descrise la punctele
3.6.2, 3.6.3 si 3.6.4.

Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentatiei tehnice a

stivuitorului, au corespuns, inspectorul din cadru CNCIR intocmente un raport de verificare
tehnică prin care se acordă autorizarea functionării în continuare a stivuitorului, stabilindu-se
data (ziua, luna si anul) efectuării următoarei verificări tehnice periodice, care este de maxim 2
ani.

227
4. AVARII SI ACCIDENTE
4.1. Cauzele avariilor şi accidentelor

Conform prescriptie tehnice ISCIR PT R1-2010:

In cazul avariilor care determina oprirea din functiune sau functionarea in conditii de
nesiguranta a unei masini de ridicat, precum si in cazurile de accidente provocate la masina de
ridicat, persoana fizica sau juridica care detine/utilizeaza masina de ridicat are obligatia de a
opri din functionare masina de ridicat si de a anunta de indata ISCIR despre producerea
evenimentului; cu aceasta ocazie se anunta cel putin urmatoarele date: numele si prenumele si
functia persoanei care anunta, modul in care poate fi contactat in vederea unor eventuale date
suplimentare, data, ora si locul producerii evenimentului, tipul masinii de ridicat, urmarile
avariei/accidentului.
Persoana fizica sau juridica care detine/utilizeaza masina de ridicat care a suferit avaria
sau la care s-a produs accidentul are urmatoarele obligatii de indeplinit, prin RSVTI:
a) sa ia masurile necesare pentru ca starea de fapt produsa de avarie sau in timpul

228
accidentului sa ramâna nemodificata pâna la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul
ISCIR, cu exceptia cazului in care situatia respectiva ar constitui un pericol pentru
viata si sanatatea persoanelor;
b) sa ia toate masurile de asigurare a conditiilor de securitate;
c) sa izoleze pe cât posibil zona de lucru a masinii de ridicat avariate sau la care s-a
produs accidentul;
d) sa intocmeasca un raport cu situaita tehnica a masinii de ridicat imediat dupa
avarie/accident, care include si fotografii ale masinii de ridicat avariate, precum si interventiile
efectuate pâna la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR;
e) sa puna la dispozitia inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizarea
functionarii masinii de ridicat (cartea ISCIR) precum si raportul de mai sus in cazurile justificate.
Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR intocmesc procesul-verbal de constatare a avariei
sau accidentului si de oprire din functiune a masinii de ridicat.
Masina de ridicat care a suferit avarii in urma carora s-a determinat oprirea din
functionare, trebuie sa fie supusa unor investigaTii/examinari cu caracter tehnic (in vederea
evaluarii starii tehnice a acestora), efectuate conform prevederilor prezentei prescriptii tehnice
si ale prescriptiilor tehnice aplicabile. Investigatiile/examinarile cu character ethnic nu sunt
necesare in masura in care persoana fizica sau juridica detinatoare/utilizatoare renunta la

229
utilizarea masinii de ridicat avariate si decide scoaterea din uz si casarea acesteia. Avariile pot
fi fara accidente umane, care au ca urnare oprirea din functiune sau functionarea in conditii de
nesiguranta a unei masini de ridicat, sau cu accidente umane.
Cauzele producerii avariilor si accidentelor se grupa dupa cum urmeaza:
a) cauze determinate de actiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta
tehnica, control urmarire si supraveghere);
b) cauze independente de actiunea personalului de deservire ( actiunea unor sarcini
neprevazute calamitati, defecte ascunse in material);
c) cauze combinate, actiunea simultana in diverse proportii care contribuie la avarierea
instalatiei de ridicat.
a) Cauze care duc la producerea de avarii si accidente, determinate de actiunea personalului
de deservire
 Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor ce revin stivuitoristului, inainte de
inceperea lucrului, in timpul si dupa treminarea lucrului, conform prescriptiei tehnice
ISCIR PT R1-2010.
 Nerespectarea normelor de protectia muncii si a instructiunilor proprii specifice de
protectia muncii;
 Nivelul slab de pregatire al personalului care deserveste stivuitorul;

230
 Starea fizica necorespunzatoare a personalului de deservire (bolnav, obosit, in stare de
ebrietate, stare deprimata);
 Continuarea utilizarii de catre personalul de deservire a stivuitorului dupa ce au fost
constatate defectiuni;
 Utilizarea unui stivuitor care nu este in stare de functionare normala, respectiv prezinta
defectiuni ale mecanismului de ridicare/coborare a sarcinii, ale sistemelor de
rulare,directie, franare, comanda, actionare, ale instalatiei de iluminat si semnalizare, sau
o uzura avansata a unor piese componenete ale acestora;
 Exploatarea nerationala a stivuitorului;
 Folosirea unor instalatii improvizate;
 Amplasarea stivuitorului pe terenuri ale caror capacitate portanta este sub nivelul
admisibil;
 Utilizarea unor cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare;
 Folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fara stabilirea prealabila a tehnologiei
lucrarilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele
necesare unei executii in deplina siguranta a lucrarilor de constructii – montaj;
 Depasirea sarcinii maxim admise;

231
  Folosirea unor dispozitive de prindere sau de legat improvizate, neverificate sau
necorespunzatoare din punct de vedere al capacitatii formei sau modului de prindere la
ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte);
 Lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase ( in apropierea retelelor electrice de inalta
tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunzatoare;
 Lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a se
lua masurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare;
Avarii se pot produce datorita neefectuarii la termen a lucrarilor de intretinere si revizie
precum si a reparatiilor care se impun in cazul in care se constata defectiuni ale diferitelor parti
componenete ale stivuitorului.
De asemenea, avariile si accidentele se pot produce si din vina personalului care
efectueaza lucrarile de reparatie, daca aceste lucrari sunt de slaba calitate.
b) Cauze independente de actiunea personalului de deservire
Cauzele independente de actiunea personalului de deservire, sunt mai rar intalnite, dar pot
avea urmari grave.
Acestea pot fi:
 Calamitati naturale (cutremure, inundatii, alunecari de teren, rafale de vant puternic);
 Evenimente care au loc in vecinatatea zonei de lucru, datorate unor cauze externe;

232
  Defecte ascunse in material care la solicitari in timp, formeaza o zona de slaba
rezistenta, care cedeaza la majoritatea cazurilor fara a putea fi semnalata si care sunt
foarte periculoase.
c) Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor
Când se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident, se
constata sunt legate de mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista ocauza care reprezintă
cu pondere influenţă cea mai mare, însoţită si de alte cauze mai puţin importante, care fie ca au
generat-o pe cea principala fie ca au dus la grăbirea efectului producerii avariei.

233
234
Anunţarea accidentelor
In afara obligaţiilor care decurg din normele de protecţie a muncii, in caz de accidente :
Deţinătorul sau cel care are în folosinţă stivuitoare are obligaţia să anunţe imediat
ISCIR în raza căreia se află stivuitoarele avariile si accidentele de persoane în timpul
funcţionării, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, fax etc), în vederea efectuării cercetărilor
tehnice necesare şi obligatorii.
Deţinătorul sau cel care utilizează stivuitorul este obligat să ia toate măsurile necesare
astfel ca situaţi; produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la
sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR, cu excepţia cazului când situaţia respectivă ar
pune în pericol viaţa persoanelor sau ar crea alte situaţii periculoase.
Atunci când este necesar să se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului,
deţinătorii stivuitorului va face fotografii sau schiţe ale locului unde s-a produs avaria sau
accidentul. In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deţinătorul
stivuitorului va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive
precum şi probe de materiale, conform dispoziţiilor consemnate în procesul verbal de
constatare.

235
 Dacă avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unor defecţiuni ale stivuitorului
acesta se va scoate din funcţiune. Repunerea lui în exploatare se va face după o reparare şi o
verificare tehnică oficială completă

4.2. Măsuri pentru evitarea şi prevenirea avariilor şi accidentelor

Dupa cum se observa aproape toate cauzele producerii avariilor si accidentelor, sunt
dependente de actiunea persoanei care deserveste stivuitorul. Drept urmare avariile si
accidentele pot fi evitate si prevenite, daca se respecta cu strictete: prevederile prescriptilor
tehinice ISCIR, instructiunile de utilizare a stivuitorului, precum normele si instructiunile proprii
de protectia muncii in acest domeniu.
Eliminarea cauzelor care duc la producerea avariilor si accidentelor, sunt defapt masurile prin
care se pot evita aceste evenimente.
Pentru a se evita si preveni avariile si accidentele, stivuitoristul trebuie:
a) Sa cunoasca si sa aplice intocmai prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR, referitoare
la obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului (inainte, in timpul si dupa terminarea
lucrului );

236
 b) Sa cunosca si sa aplice intocmai instructiunile referitoare la exploatarea utilajului pe
care lucreaza;
c) Sa cunoasca si sa aplice intocmai normele si instructiunile proprii de protectia muncii.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de respectarea si aplicarea
prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR, referitoare la obligatiile si responsabilitatile
stivuitoristului
Obligatiile si responsabilitatile stivuitoristului au mai fost prezentate la pct. 3.3 din curs, dar data
fiind importanta respectarii acestora ca masuri de evitare si prevenire a avarilor si accidentelor,
facem revenire asupra acestora.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de cunosterea si aplicarea
instructiunilor referitoare la exploatarea utilajului pe care lucreaza.
Stivuitoristul trebuie sa cunoasca stivuitorul pe care lucreaza si conditiile tehnice privind
utilizarea acestuia, pe care sa le aplice intocmai.
Instructiunile referitoare la exploatarea stivuitorului ( motostivuitor, electrostivuitor,
stivuitor pe gaz ), sunt prezentate de producator in cartea tehnica a masini, particularizat pentru
modelul respectiv de stivuitor.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de cunoasterea si respectarea
normelor si instructiunilor specifice de protectia muncii.

237
 Stivuitoristul trebuie sa participe la instructajele de protectia muncii, trebuie sa cunoasca
si sa respecte normele si instructiunile de protectia muncii.

Obligatiile angajatorilor, drepturile si obligatiile lucratorilor

Obligatiile angajatorilor ( obligatii generale )
Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate
aspectele legate de munca.
In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:
a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea si instruirea lucratorilor;
d)asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in
munca.
Angajatorul are obligatia sa implementeze aceste masuri pe baza urmatoarelor principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;

238
 d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de
munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora
asupra sanatatii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este
mai putin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile,
organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de
munca;
h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de
protectie individuala;
i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
Tinând seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are
obligatia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea
locurilor de munca;

239
 b) masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre
angajator ulterior evaluarii riscurilor sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei
sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii
respective si la toate nivelurile ierarhice;
c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si
sanatatea in munca, atunci când ii incredinteaza sarcini;
d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul
consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra
securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si
mediul de munca;
e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul
sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.
Informarea lucratorilor
Tinând seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri
corespunzatoare, astfel incât lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in
conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind:

240
 a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de
prevenire si protectie atât la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cât si la nivelul
fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii;
b) masurile luate privind primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor,
pericol grav si iminent.
Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incât angajatorii lucratorilor din
orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in
unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate care privesc acesti lucratori.
Instruirea lucratorilor
Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale
echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.

241
 Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care
desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii
activitatilor.
Obligatiile lucratorilor
Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incât sa nu
expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atât propria persoana, cât si alte
persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
Lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,
echipamentele de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa
utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau
inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

242
 d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de
munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre
inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii
desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de
lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
Masuri pentru evitarea si prevenirea accidentelor ce tin de efectuarea la timp a lucrarilor
de intretinere si reparatie.
In timpul exploatarii stivuitoarelor pot survenii o serie de deranjamente in functionarea acestora,
avand drept cauze urmatoarele:

243
 - neefectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si reparatie sau efectuarea unor lucrari
de proasta calitate;
- exploatarea nerationala ( nerespectarea conditiilor de exploatare impuse de fabricant );
- efectuarea unor reglaje necorespunzatoare;
- uzuri pronuntate a unor piese.

Exemple accidente

Stivuitor autopropulsat inregistrat la ISCIR avand parametrii Q = 3200Kg, H = 3000mm -

utilizat in cadrul scadentei acordate s-a rasturnat peste stivuitorist in timp ce acesta aranja niste
paleti, deoarece un alt coleg neautorizat, cand stivuitoristul a fost cu spatele, s-a urcat pe
stivuitor, a rotit volanul la maxim si acesta s-a rasturnat prinzand piciorul victimei.
Urmare accident - 1 persoana cu strivire picior, avariere stivuitor.
Cauza – manevrare de personal neautorizat.

Motostivuitor inregistrat la ISCIR avand parametrii Q=2500Kg, H=3000mm - in cadrul

scadentei acordate s-a utilizat stivuitorul pentru demontarea unui baner. Doi salariati se aflau pe

244
o platforma pe furcile motostivuitorului la inaltimea de 3 m. Stivuitoristul nu se afla la postul de
comanda, iar stivuitorul s-a miscat si cei doi au cazut.
Urmare accident - 2 persoane cu vatamare corporala. Avarii usoare ale motostivuitorului.
Cauza – Nerespectare instruct. de exploatare si PT ISCIR.

Transpaleta electrica pietonala avand parametrii H =5400mm - in cadrul scadentei

acordate 1 persoana a fost pusa sa urce pe furcile instalatiei pentru a acoperi cu cartoane
marfa aflata pe rafturi. La coborarea furcilor, sprijinindu-se pe organele in miscare ale
catargului, si-a amputat cateva degete de la maini.
Urmare accident - amputare degete.
Cauza – Nerespectare instruct. de exploatare si PT ISCIR.

Stivuitor autopropulsat tip Still R70-25T, avand parametrii 2500Kg, 3320mm - In cadrul
scadentei acordate septembrie 2008- O persoana , la iesirea din atelierul mecanic, nu s-a
asigurat la trecerea peste banda marcata destinata echipamentelor tehnologice din hala de
productie si a fost lovita de stivuitor
Urmare accident - vatamare 1 persoana.
Cauza – Neatentie persoana accidentata.

245
4.3. Actiuni de prim ajutor la locul accidentului

Viata unei persoane accidentate depinde, intr-o mare masura, de momentul acordarii primului
ajutor si de priceperea celui care intervine primul.
Primul ajutor caz in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs
accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta (salvator). Fiecare
salvator trebuie sa insiste ca si colegii sai sa se pregateasaca pentru a fi salvatori, deoarece
oricine poate fi victima unui accident si viata sa poatete depinde de interventia prompta si
competenta celor din jur. Pentru orice salvator, devine iperativ recomandarea de a citi si a
exersa modul correct de acordare a primului ajutor, pentru a sti ce trebuie si ce nu trebuie facut.
Primul-ajutor medical propriu-zis este numai o parte a problematicii. Esentiala este
prevenirea accidentarii persoanelor. Cand aceasta totusi s-a produs, masurile ce trebuie luate
sunt adesea complexe. Primul-ajutor medical propriu-zis este adesea doar unul din elementele
necesare, alturi de cele legate de transport si evacuare a accidentatului care sunt adesea la fel
de importante ca primul-ajutor.
In toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se:

246
  asigure locul accidentului;
 ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca;
 stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata;
 actioneze corespunzator când persoana accidentata sau bolnava este
lipsita de cunostinta;
 aline durerea;
 stabileasca prioritatile.
Salvatorul
In functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi incadrati in trei categorii:
- medicii: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident:
- cadrele sanitare medii si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate;
- toate persoanele care au fost instruiti pentru a acorda primul ajutor.
Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri isolate, primul ajutor in caz de
accident ar trebui acordat de catre salvatorii din primele doua categorii.
In lucrarea de fata termenul “salvator” este atribuit salvatorilor din ultima categorie, cu
adresa speciala pentru interventiile urgente la locul accidentului.
Cel care acorda primul ajutor nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe care le aplica
el trebuie sa reuseasca sa:

247
 - mentina accidentatul in viata;
- previna inrautatirea starii accidentatului;
- stimuleze revenirea accidentatului.
Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de multe ori suficienta.
Actiunea sa se termina atunci cand victima este preluata de profesionisti (medici), in unitatile
medicale specializate.
Organizarea primului ajutor
La organizarea si acordarea primului ajutor participa personalul din cadrul unitatii ( martorul
accidentului, salvatorul) cat si din afara unitatii (servicii de ambulanta, pompieri).
Mijloace disponibile pentru acordarea primului ajutor:
- mijloace de comunicare (telefon, radio, etc.);
- cabinet medical;
- ambulanta;
- materiale speciale: trusa de prim ajutor, targa;
- mijloace de identificare a salvatorilor;
- spitale, cabinete medicale.
Conduita salvatorului in cazul producerii unui accident
In cazul producerii unui accident , interventia imediata a salvatorului are in vedere:
248
 - analizarea situatiei;
- protejarea victimei (victimelor);
- examinarea victimei (victimelor);
- anuntarea accidentului;
- acordarea primului ajutor;
- supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipelor de specialitate.
Actiunile salvatorului
a) Analiza situatiei
Inainte de orice interventie asupra victimei, salvatorul trebuie sa determine natura accidentului:
- prin interogarea martorilor;
- prin interogarea victimei (daca este posibil);
- cercetand elementele materiale semnificative.
Daca mai exista vreun pericol ( surpare; electrocutare; incendiu sau explozie; intoxicatie printr-
un gaz toxic;
Daca pot fi suprimate pericolele fara risc?
- daca acestea pot fi inlaturate, se va implica sau va ruga pe altcineva sa o faca, iar daca
nu,
- va interzice accesul in zona periculoasa si va da alarma.

249
 b) Protejarea victimei (victimelor)
Personalul de prim ajutor trebuie, in primul rând, sa asigure securitatea persoanei accidentate,
a celor din jur, cât si a lui insusi. De fapt, aceasta inseamna scoaterea persoanei accidentate
din zona in care a avut loc accidentul, daca exista pericol de strivire, electrocutare, asfixie,
incendiu sau explozie, etc.
c) Examinarea victimei (victimelor)
Intr-o situatie de accident salvatorul trebuie sa examineze victima (victimele) inainte de a
efectua interventia adecvata de prim-ajutor, pentru a putea actiona corect si a obtine ajutorul
asteptat.
d) Stabiliti prioritatile;
- cine necesita tratament pentru salvarea vietii?
- cine mai poate astepta?
e) Anuntarea accidentului
f) Primul ajutor
g) Supravegherea victimei( victimelor) si asteptarea sosirii echipelor de specialitate;

250