CAP.

1 : CADRUL LEGISLATIV, REGLEMENTĂRI ISCIR

1.1. Atribuţiile ISCIR şi CNCIR S.A.

Conform HOTĂRÂRII Nr. 1340 din 27 decembrie 2001, republicata in noiembrie

2010
privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

ART. 1
(1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al
administratiei publice centrale cu personalitate juridică, a carui activitate principala
este asigurarea, in numele statului, a masurilor de functionare in conditii de siguranta
a instalatiilor si echipamentelor prevazute in anexele nr.2 si 3 la Legea nr.64/2008
privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de
ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificarile si completarile
ulterioare, denumite in continuare instalatii si echipamente. Sediul ISCIR este in
municipiul Bucuresti, str. Sfantul Elefterie nr.47-49, sector 5.
ART. 2
Pentru realizarea obiectului său de activitate, in domeniul sau de competenta,
ISCIR are următoarele functii:
a) de autoritate, prin care asigura controlul respectarii prevederilor reglementarilor
in domeniu si a regimului de autorizare si verificare tehnica ;
b) de reglementare, prin care asigura elaborarea actelor cu caracter normativ ;
c) de reprezentare, prin care asigura cooperarea si schimbul de informatii, pe plan
intern si extern, in domeniul sau de activitate, potrivit legislatiei in vigoare.
ART. 3
In realizarea obiectului sau de activitate, ISCIR are urmatoarele atributii
principale :
a) elaboreaza strategii si programe de dezvoltare privind activitatea ISCIR;
b) elaborează, actualizează şi supune aprobării, în conformitate cu prevederile
legii, prescripţii tehnice ce privesc condiţiile şi cerinţele tehnice referitoare la instalaţii
şi echipamente şi/sau la activităţi de construire, montare/demontare, instalare,
punere în funcţiune, exploatare, utilizare, sudare şi control nedistructiv, de
supraveghere şi verificare tehnică în utilizare, de revizie, de reparaţii şi întreţinere
instalaţii şi echipamente, după caz;
c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente, verificări
tehnice în vederea autorizării funcţionării, verificări tehnice în utilizare, verificări
tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă, activităţi de
construire, montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de
revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru instalaţiile/echipamentele din domeniul
nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în
siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată,
cu modificările ulterioare; efectuează verificări tehnice în vederea autorizării şi
verificări tehnice în utilizare la instalaţii/echipamente, în condiţiile stabilite de Legea
nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

1
 d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa
nr. 1
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în
prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile prevăzute în anexa
nr.1
f) participă la activităţi de omologare de instalaţii şi echipamente;
g) aprobă proceduri de sudură, dacă prin prescripţiile tehnice se impune acest
lucru
h) emite, în conformitate cu cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile
tehnice, avize obligatorii de instalare pentru instalaţiile şi echipamentele prevzute in
anexa nr.1
i) in cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune
oprirea din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a instalaţiilor şi
echipamentelor şi aplică sigilii
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele
aflate în funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în condiţiile legii, atunci când
constată că nu sunt respectate cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice
pe care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor
emise
l) realizează supravegherea pieţei în domeniul de activitate pentru care a fost
nominalizat;
m) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea
cauzelor în care s-au produs accidentele la instalaţiile şi echipamentele supuse
controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune măsurile ce se impun
privind siguranţa în funcţionare a acestora,după caz;
n) organizează şi derulează campanii de informare în scopul îmbunătăţirii
siguranţei în funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor;
o) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează
programe de formare profesională pentru ocupaţiile prevăzute în anexa nr.
1;condiţiile şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se
stabilesc prin ordin al inspectorului de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I;
p) participă la elaborarea de standarde în domeniul său de activitate
q) participă la elaborarea şi validarea standardelor ocupaţionale relevante în
domeniul de activitate al ISCIR;
r) elaborează şi supune aprobării, prin ordin al ministrului economiei, comerţului
şi mediului de afaceri, lista tarifelor aplicate pentru activităţile prestate de către
ISCIR; ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I;
s) editează şi publică materiale specifice domeniului, în scopul realizării
siguranţei în funcţionare şi al prevenirii accidentelor şi avariilor
t) colaborează cu instituţii similare şi cu organisme din alte ţări, stabileşte şi
poate încheia cu acestea, în condiţiile legii, convenţii şi protocoale de recunoaştere
reciprocă, reprezintă interesele României în organizaţii şi instituţii internaţionale, în
domeniul său de activitate, în calitate de membru observator sau de membru cu
drepturi depline;
u) realizează activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul său de activitate
v) coordonează şi derulează programe cu finanţare internă şi/sau internaţională

2
ART. 7
(1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale ISCIR colaborează cu ministerele şi cu
celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale.
(2) ISCIR are dreptul de a solicita informaţii şi documente de la persoane fizice
sau juridice care proiectează, construiesc, montează, instaleaza, pun in functiune,
realizeaza supravegherea tehnica, executa revizii, repara, intretin, detin,
exploateaza, efectueaza verificari tehnice in vederea autorizarii functionarii, verificari
tehnice in utilizare si verificari tehnice in utilizare pentru stabilirea duratei remanente
de viata si de la cele ce pun la dispozitie pe piata instalatii/echipamente, cu
respectarea actelor juridice obligatorii ale Uniunii Europene care armonizeaza
conditiile de comercializare a produselor sau a actelor normative de punere in
aplicare a acestei legislatii dupa caz.
(3) ISCIR are dreptul de acces la agentii economici si institutiile publice care detin
sau construiesc, dupa caz, instalatii si echipamente din domeniul sau de activitate,
precum si in locurile in care acestea sunt utilizate.
Conform Ordinului Nr. 401 din 5 august 2005 privind aprobarea aplicarii sigiliilor de
catre inspectorii de specialitate din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile
si echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare, conform
Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR, ISCIR are dreptul sa aplice sigilii la instalatiile
sau echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare.
Ridicarea sigiliilor se poate face numai de catre inspectorii de specialitate ISCIR.
Ridicarea sigiliilor constituie infractiune.
Conform legii nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a
instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de
combustibil, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 1407/2008, Hotărârea
Guvernului nr. 1488/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010, în scopul funcţionării
în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice,
aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în
Anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii
din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în
Anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică. (art.2)
Anexa 2
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de
combustibil şi componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii
de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele
prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6
8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 7
9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor
de distracţii
Anexa 3

3
 Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul
obiectivelor nucleare, precum şi componente ale acestora
1. Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul
reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari şi recipiente simple sub
presiune mai mare de 0,5 bari
3. Pompe
4. Conducte pentru lichide, vapori şi gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armături
7. Sisteme tehnologice
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante şi alte mecanisme de
ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute la
punctele 1, 2, 4 şi 8
Conform art.3 din legea 64/2008,” Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de
specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele
statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a
instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3.”
Conform art.9 din legea 64/2008
“(1) Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în
utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în Anexa nr. 3 se efectuează
de către ISCIR.
Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, începând cu 01.01.2011, se înfiinţează,
Compania Natională pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.)
Scopul CNCIR S.A. – conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut – îl constituie
“efectuarea de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificări tehnice
în utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute în anexa 2 a legii 64/2008”.

Explicaţia termenilor folosiţi mai sus (conform legii 64/2008):

autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii

de instalaţii/echipamente, în scopul atestării faptului că o/un instalaţie/
echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi pusă/ pus în
funcţiune în condiţii de siguranţă;

verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor şi încercărilor

efectuate la o/un instalaţie/echipament periodic şi ori de câte ori se modifică
configuraţia acesteia/acestuia în baza căreia s-a acordat autorizarea
funcţionării, în scopul asigurării condiţiilor de funcţionare în siguranţă.

1.2. Atribuţiile deţinătorilor de instalaţii/echipamente ISCIR

Conform art.9 din legea 64/2008 ,

“Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează o instalaţie/echipament are
următoarele obligaţii şi responsabilităţi conform prescripţiilor tehnice:
a) să solicite şi să obţină avizul obligatoriu de instalare, după caz;
b) să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării;

4
c) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este utilizată/
utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor, întreţinerii de
către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice;
d) să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice
pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor
cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este
înglobată/înglobat;
e) să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de
deservire autorizat;
f) să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/
echipamentelor”
Prin urmare, orice deţinător de instalaţie/echipament ISCIR trebuie să:
încheie un contract cu un Operator RSVTI autorizat ISCIR, care să-i asigure
“supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/ echipamentelor -
pct.f”,
încheie un contract cu un întreţinător autorizat ISCIR, care să-i asigure “efectuarea
reviziilor, reparaţiilor, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice - pct.c”
să-şi autorizeze ISCIR personalul manevrant al instalaţiilor/ echipamentelor, în
conformitate cu cerinţele prescripţiei tehnice CR 8/2009, pentru a “folosi pentru
utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat – pct.e”
să-şi autorizeze ISCIR instalaţiile/ echipamentele “ceea ce înseamnă “să solicite şi
să obţină autorizarea funcţionării- pct.b”

1.3. Prezentarea principalelor prescripţii tehnice , colectia ISCIR , în vigoare

ISCIR şi CNCIR SA îşi desfăşoară activitatea pe baza unor normative tehnice cu

caracter de lege, numite Prescripţii Tehnice (P.T.), elaborate de către ISCIR şi care se
actualizează periodic.
Prescripţiile Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai multe feluri :
a) P.T. pentru instalaţii sub presiune; simbolizate cu litera C, urmată de
numărul P.T. respective şi de anul de cand au intrat in vigoare (ex. C1-2010)
b) P.T. pentru instalaţii de ridicat ; simbolizate cu R, urmată de numărul
acesteia şi de anul intrării în vigoare (ex. R1-2010)
c) P.T. comune pentru instalaţiile de ridicat şi instalaţiile sub presiune; simbol
CR (ex.: CR8 - 2009)
d) P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC pentru
cazane , respectiv NR pentru instalatiile de ridicat
e) P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz neindustrial; simbol
A
Pentru instalaţii de ridicat există în prezent următoarele P.T. principale :
-R1-2010 : referitoare la “Maşinile de ridicat (macarale, mecanisme de
ridicat,stivuitoare, platforme autoridicatoare si platforme ridicatoare ptr persoane cu
dizabilitati, elevatoare pentru vehicule si masini de ridicat de tip special”)
-R2-2010 : referitoare la “Ascensoare electrice si hidraulice de persoane si
marfuri cu comanda interioara”
-R3-2010: referitoare la “Verificarea in utilizare a elementelor de transmitere a
miscarii,a elementelor, dispozitivelor de legare, prindere si a elementelor de tractiune
a sarcinii utilizate la instalatiile de ridicat: cabluri, carlige, lanturi, benzi, textile, funii si
alte asemenea”.

5
1.4. Autorizarea personalului manevrant (stivuitorişti), conform P.T. CR8/2009

Prescripţia tehnică ce reglementează în prezent autorizarea personalului de

deservire a instalaţiilor/ echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de
deservire se numeşte CR8/2009.
Conform art. 7 din CR8/2009, “persoanele care doresc să se autorizeze pentru a
deservi o/un instalaţie/echipament din domeniul ISCIR (ex: stivuitor) trebuie să
urmeze anterior solicitării autorizării un program de formare profesională”
Conform art.5 (1), “Personalul care va lucra ca stivuitorist este examinat în vederea
autorizării de către ISCIR după absolvirea unui program de formare profesională”
Conform art.5 (2), “Programele de formare profesională în vederea autorizării
personalului se organizează de furnizori de formare profesională avizaţi şi autorizaţi”.
Prin urmare, persoana care doreşte autorizarea pentru a lucra ca stivuitorist –
de exemplu - trebuie să depună un dosar de înscriere la unul din furnizorii de formare
profesională, să urmeze, pe baza unei programe de pregatire, cursurile teoretice si
practice ale acestuia şi, dupa absolvirea acestora, să fie examinată teoretic si practic
de catre o comisie de examinare.
În cazul în care candidatul este declarat “admis”, ISCIR întocmeşte un proces-
verbal pe baza căruia îi eliberează ulterior o autorizaţie care îi conferă acestuia
dreptul de a manevra instalaţia/echipamentul pentru care a fost şcolarizat (ex:
stivuitor).
Obs.:
 Definiţia furnizorului de formare profesională - persoană juridică autorizată pentru
a organiza programe de formare profesională a adulţilor, conform prevederilor
legislaţiei în vigoare şi înscrisă în Registrul Naţional al Furnizorilor Autorizaţi
 Conform art.16, comisia de examinare este formată din :
- inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR în calitate de preşedinte al
comisiei;
- formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesională;
- reprezentantul furnizorului de formare profesională care asigură secretariatul
comisiei
 Examenul în vederea autorizării constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică,
in aceasta ordine. Candidatul care obţine minim nota 6 (şase) este declarat
„admis” la proba teoretică şi susţine proba practică. Candidatul care nu obţine
nota minimă 6 (şase) la una din probe este declarat „respins”
 Pe baza rezultatelor din procesul-verbal încheiat, ISCIR eliberează candidaţilor
care au promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize
anuale, conform modelelor din mai jos.
 Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize
anuale de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Valabilitatea
talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
 Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea
dreptului de exercitare a activităţii pentru care a fost autorizat (art.17)

Model de autorizaţie (faţă)

6
 Model de autorizaţie (verso)
Posesorul autorizaţiei are obligaţia să cunoască şi să aplice
întocmai prevederile prescripţiilor tehnice şi ale instrucţiunilor
specifice referitoare la deservirea instalaţiilor/echipamentelor.
Autorizaţia este personală , se p ăstrează în timpul serviciului
asupra posesorului în bună stare şi se prezintă la cererea
inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR şi a persoanelor
împuternicite ale deţinătorului/utilizatorului
instalaţiei/echipamentului.
Posesorul autoriza ţiei nu poate deservi decât
instalaţii/echipamente de tipul celor înscrise în autorizaţie.
Este interzisă deservirea instalaţiilor/echipamentelor dacă acestea
nu sunt autorizate să funcţioneze, exceptând cazurile în care se
execută verificări şi încercări în vederea punerii în funcţiune.
Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaţiei de către
emitentul acesteia atunci când posesorul a săvârşit abateri grave
Model
care periclitează de talon
siguranţa pentru avize anuale (faţă)
în funcţionare
instalaţiei/echipamentului şi securitatea persoanelor.
Autorizaţia poate fi suspendată sau retrasă de către inspectorul de
specialitate din cadrul ISCIR, în condiţiile Legii nr. 64/2008, cu
1. Extinderea
modificările şi completările autorizatiei
ulterioare, privind siguranţa în
funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor.

2.

3.

4.

Model de talon pentru vize anuale (verso)

Talon pentru vize anuale seria...................

Anexă la autorizaţia nr.: ..............................
..... ..... ..... .....

ANUL 20.. 20.. 20.. 20..

7
 VIZA
ANUALĂ 5)

_______________
1. Hologramă.

2. Se înscrie clasa şi grupa, după caz, a instalaţiei/echipamentului pentru care se face

extinderea autorizaţiei.
3. Se înscrie numărul şi data procesului-verbal de examinare.
4. Semnătura şi ştampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR.
5. Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul
ISCIR.

1.5. Obligaţiile şi responsabilităţile stivuitoriştilor, conform P.T. R1/2010

Conform P.T. R1/2010, art. 123,124,125,126, stivuitoristul are următoarele obligaţii şi

responsabilităţi:
a) să asigure exploatarea stivuitorului în conformitate cu instrucţiunile
producătorului;
b) să cunoască stivuitorul pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea
acestuia, pe care să le aplice întocmai;
c) să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe stivuitor; în
cazul în care acest lucru nu poate fi evitat ca de exemplu la unele lucrări de reparare,
întreţinere şi revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a unei
persoane desemnate în acest scop;
d) să ia în primire şi să predea stivuitorul prin consemnare în registrul de
supraveghere; dacă stivuitorul prezintă defecte care periclitează siguranţa în
funcţionare, stivuitoristul îl opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru
sau şeful ierarhic;
e) să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate
verificările tehnice care se efectuează la stivuitorul pe care îl manevrează;
f) să interzică accesul persoanelor străine pe stivuitor;
g) să consemneze în registrul de supraveghere a stivuitorului toate observaţiile
privind deficienţele în funcţionare ale acestuia;
h) să nu acţioneze stivuitorul atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite
condiţiile de siguranţă.
Responsabilităţile stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:
a) să controleze starea tehnică a stivuitorului şi a componentelor de securitate;
b) să controleze funcţionarea mecanismelor şi a componentelor de securitate (mai
puţin supapa de siguranţă, supapa de blocare, limitatorul de sarcină, limitatorul de
viteză, paracăzătoarele, după caz);
c) în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, nu trebuie să pună în
funcţiune stivuitorul şi anunţă şeful ierarhic sau şeful punctului de lucru de care
aparţine în scopul luării măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o
nouă verificare a stivuitorului de către stivuitorist.

8
 Responsabilităţile stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:
a) să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250 - 300 mm de sol şi cu
catargul înclinat spre spate;
b) să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă;
c) să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de
răsturnare;
d) să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta
pentru evitarea pierderii de încărcătură şi producerii de avarii şi accidente;
e) să transporte mărfuri cu volum mare, care îi limitează vizibilitatea, numai dirijat
de o persoană desemnată;
f) să coboare imediat sarcina în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii
stivuitorului;
g) să circule cu viteză redusă până la limita evitării producerii oricăror avarii sau
accidente;
h) să nu circule cu stivuitorul pe lângă utilaje, maşini şi stive la o distanţă mai mică
de 500 mm, în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabaritele de
trecere corespunzătoare, pe drumuri neamenajate şi insuficient luminate;
i) să nu permită staţionarea persoanelor sub sarcină sau la o distanţă mai mică de
2.500 mm;
j) în cazul în care stivuitoristul constată o defecţiune, opreşte lucrul şi anunţă şeful
ierarhic nemijlocit sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul luării
măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a
stivuitorului de către stivuitorist;
k) să transporte substanţe toxice, caustice, explozive şi altele asemenea numai
conform reglementărilor în vigoare şi instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice
acestora;
l) să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără
şocuri;
m) să circule pe trasee prestabilite cu stivuitorul.
Responsabilităţile stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:
a) descărcarea sarcinii de pe furci;
b) deplasarea stivuitorului la locul stabilit pentru repaus;
c) acţionarea frânei de parcare (frâna de mână);
d) evitarea parcării stivuitorului în pantă sau rampă; dacă nu este posibil, stivuitorul
se asigură corespunzător;
e) punerea catargului în poziţie verticală;
f) coborârea furcilor pe sol;
g) asigurarea eliminării posibilităţilor ca o persoană neautorizată să efectueze
manevre cu stivuitorul.

9
10
11
 CAP. 2: CĂRUCIOARE STIVUITOARE

2.1. CRITERII DE CLASIFICARE

Pentru mecanizarea lucrarilor de manipulare a sarcinilor, indeosebi a celor

care transporta paletizat, in depozite, gari, porturi, aeroporturi etc., se utilizeaza
carucioare de manipulare
Din multitudinea de tipuri constructive de carucioare de manipulare, se
utilizeaza cel mai des cele echipate cu mecanism de ridicare si permit stivuirea
sarcinilor manipulate.
Carucioarele stivuitoare (carucioare de manipulare echipate cu mecanism de
ridicare) se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:
a. dupa tipul actionarii:
-motostivuitoare, actionate de un motor cu combustie interna;
-electrostivuitoare, actionate electric;
b. dupa tipul constructiv:
-cu contragreutate;
-cu furci retractabile;
-cu furci laterale;
c. dupa locul de comanda:
-cu conducator purtat, pe scaun sau in picioare;
-cu conducator pieton, cu proţap;
d. dupa felul catargelor:
-simplex;
-duplex;
-triplex;
e. dupa felul organului de prindere a sarcinii:
-cu furci;
-cu platforma;
-cu alte tipuri de organe de prindere (bene, braţe etc.);
f. dupa felul in care se face deplasarea:
-autopropulsate;
-tractate sau impinse.

2.2. MOTOSTIVUITOARE

Datorita faptului ca actionarea acestui tip de carucioare de manipulare se face

cu motoare de combustie interna, ii confera o mai mare autonomie in deplasare.
Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atat pe drumurile uzinale, special
amenajate in acest scop, cat si pe drumurile publice. Pantele si rampele admise pe
drumurile pe care se deplaseaza sunt mai mari decat cele admise la
electrostivuitoare.
Motostivuotoarele se executa in general cu contragreutate sau cu furci laterale
si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conducatorul purtat pe scaun sau in
cabina de comanda. Catargele motostivuitoarelor sunt de tipul simplex, iar organul
de prindere este constituit din furci.

12
a. Motostivuitoare cu contragreutate

Motostivuitoarele cu contragreutate sunt cele mai raspandite motostivuitoare

datorita caracteristicilor tehnice (functionale si dimensionale) care permit o
manavrare usoara si se preteaza la operatii de manipulare a sarcinilor atat in hale
industriale si depozite inchise cat si in aer liber, putand circula pe drumuri care nu
necesita o amenajare speciala.
Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din urmatoarele ansambluri
mai importante:
1. motorul de actionare: poate sa fie cu benzina sau cu motorina(motor Diesel);
2. sasiul motostivuitorului: se executa din profile laminate sau profile cheson sudate
si are rolul de a sustine toate elementele componente:
3. mecanismul de deplasare: este realizat pe principiul mecanismului de deplasare
de la autovehicule si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu 2 pana la 4 trepte
de viteza, diferential si roti de rulare pe pneuri. Rotile motoare sunt amplasate in fata,
iar rotile directoare in spate in dreptul contragreutatii, fapt care determina o mai buna
inscriere in curbe a motostivuitorului. Directia este realizata hidraulic cu servomotor.
Mecanismul de deplasare este prevazut cu 2 frane, una de serviciu si una de
siguranta;
4. mecanismul de ridicare: este cu actionare hidraulica si se compune din 2 catarge
care permit o basculare in fata cu cca. 3 o, in vederea asezarii sarcinii la stivuire, si o
basculare in spate cu cca. 10o - 12o, pentru a putea asigura o buna stabilitate a
sarcinii pe furci in timpul transportului. Bascularea se realizeaza cu cilindri hidraulici.
Catargele pot sa fie executate din cate un singur element(la motostivuitoarele
simplex), sau din 2 elemente telescopice hidraulice prin cilindri(in cazul
motostivuitoarelor duplex). Traversa pe care sunt montate furcile culiseaza pe
catarge, fiind deplasata prin intermediul unor lanturi articulate actionate cu cilindri
hidraulici;
5. instalatia hidraulica: compusa dintr-o pompa volumetrica cuplata direct la motorul
de actionare, fluidul de lucru actionand prin intermediul unui ventil de comanda
asupra cilindrilor hidraulici putandu-se astfel efectua atat miscarea de ridicare a
traversei cat si miscarea de basculare a catargelor. In ventilul de comanda se
monteaza si un ventil de siguranta, care actioneaza in cazul cresterii presiunii
fluidului de lucru peste limitele admise. In instalatia hidraulica se monteaza si un
dispozitiv de limitare a vitezei de coborare a sarcinii, in cazul spargerii conductelor.
Este inglobat in instalatia hidraulica si un filtru al fluidului de lucru;
6. instalatia electrica: este alimentata de la o baterie de acumulatoare si un generator
de curent cu releu de reglare. Cuprinde: motorul electric pentru pornirea motorului cu
combustie interna, circuitul pentru iluminatul locului de munca, circuitul pentru
iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulatia pe drumurile
publice si un dispozitiv de semnalizare acustica;
7. contragreutatea: formata dintr-un bloc de fonta turnata, care asigura stabilitatea la
rasturnare a motostivuitorului;
8. postul de comanda: poate fi o cabina inchisa sau un loc de comanda, cu scaun,
prevazut cu sistem de protectie impotriva caderii sarcinilor de pe organul de prindere
al acestora.
In conformitate cu prevederilor P.T.R1/2010, colectia ISCIR, motostivuitoarele
cu contragreutate trebuie sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de
siguranta:

13
-frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta actionata manual la
mecanismul de deplasare;
-limitator de sfarsit de cursa la ridicarea sarcinii, pentru pozitia superioara;
-limitatoare de sfarsit de cursa la basculare in fata si in spate a catargelor;
-limitator de sarcina;
-dispozitiv de blocare impotriva folosirii instalatiei de catre persoane
necompetente(cheie de contact);
-dispozitiv de limitare a vitezei de coborare a sarcinii in cazul scaderii bruste a
presiunii fluidului de lucru(ruperea conductei); viteza de coborare nu va depasi 50
m/min;
-dispozitiv de semnalizare acustica.

b. Motostivuitoare cu furci laterale

Motostivuitoarele cu furci laterale sunt carucioare stivuitoare actionate de
motoare cu combustie interna utilizate la manipularea sarcinilor de lungime mare
(cherestea, laminate, etc). Operatiile de ridicare si de stivuire se realizeaza cu
ajutorul furcilor, iar transportul se face cu sarcina asezata pe platforma de transport a
motostivuitorului.
Elemente componente principale:
1. motorul de actionare: cu benzina sau Diesel;
2. sasiul motostivuitorului: executat din profile laminate si grinzi cheson sudate si
este specific acestui tip de carucior de manipulare avand amplasate cabina, motorul
de actionare si contragreutatea in partea stanga dupa directia de mers si platforma
de transport a sarcinilor si catargele cu furci retractabile in partea dreapta;
3. mecanismul de deplasare: este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare al
autovehiculelor; rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu
contragreutate, sunt amplasate in partea din fata;
4. mecanismul de ridicare: este cu actionare hidraulica si are catargele cu furci
retractabile, cu ajutorul carora sarcinile pot fi ridicate si stivuite in pozitia furcilor in
afara sasiului, iar prin retragerea acestora se pot aseza sarcinile pe platforma
motostivuitorului in vederea transportului;
5. instalatia hidraulica: este asemanatoare cu cea a motostivuitorului cu
contragreutate(pompa, fluidul de lucru, filtrul, ventilul de comanda, ventilul de
siguranta, dispozitivul de limitare a vitezei de coborare a sarcinii in cazul spargerii
conductelor), avand in plus elementele necesare deplasarii pe orizontala a catargelor
cu furci pentru a da posibilitatea retractabilitatii acestora;
6. instalatia electrica: este similara cu cea a motostivuitoarelor cu
contragreutate(alimentata de la bateria de acumulatoare si un generator de curent cu
releu de reglare si este compusa din: motorul electric pentru pornirea motorului cu
combustie interna, circuitul pentru iluminarea locului de munca, circuitul pentru
iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulatia pe drumurile
publice, dispozitivul de semnalizare acustica);
7. cabina de comanda: este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea
unei bune vizibilitati asupra campului de lucru cat si asupra drumului pe care se
deplaseaza.
In conformitate cu prevederile P.T.R1/2010, colectia ISCIR, motostivuitoarele
cu furci laterale trebuie sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de
siguranta:
-frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta actionata manual la
mecanismul de deplasare;

14
-limitator de sfarsit de cursa la ridicarea sarcinii, pentru pozitia superioara;
-limitatoare de sfarsit de cursa la basculare in fata si in spate a catargelor;
-limitatoare de sfarsit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala
a catargelor cu furci retractabile;
-dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a impiedica deplasarea
motostivuitorului cu catargele in alta pozitie decat cea retrasa complet(in pozitie de
transport);
-limitator de sarcina;
-dispozitiv de blocare impotriva folosirii instalatiei de catre persoane
necompetente(cheie de contact);
-dispozitiv de limitare a vitezei de coborare a sarcinii in cazul scaderii bruste a
presiunii fluidului de lucru(ruperea conductei); viteza de coborare nu va depasi 50
m/min;
-dispozitiv de semnalizare acustica.

2.3. ELECTROSTIVUITOARE

Electrostivuitoarele sunt carucioare de manipulare stivuitoare a caror

actionare este electrica. Sursa de energie este constituita dintr-o baterie de
acumulatoare, fapt ce determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante
scurte in incintele societatilor, depozitelor, garilor, aeroporturilor etc., deplasarea lor
efectuandu-se pe drumuri amenajate. Datorita sursei de energie electrice ele nu
creaza noxe si sunt utilizate cu precadere in spatii inchise.
Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa
electrostivuitoarele sunt mici. La cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 si cu
sarcina aproximativ 5, iar la cele retractabile in gol, aproximativ 5 si cu sarcina
aproximativ 2.
a. Electrostivuitoare cu contragreutate
Electrostivuitoarele cu contragreutate sunt cele mai raspandite
electrostivuitoare datorita constructiei simple si caracteristicilor tehnico-functionale si
dimensionale.
Componenta:
1. sasiul:executat in constructie sudata, specific acestui tip de carucior de
manipulare. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul de
comanda, instalatia electrica, comenzile si contragreutatea;
2. mecanismul de deplasare: prevazut cu roti cu pneuri. Puntea din fata este motrice
si este antrenata de un motor electric alimentat de la bateria de acumulatoare.
Puntea din spate este directrice si este astfel conceputa incat sa permita virarea cu o
raza exterioara cat mai mica;
3. mecanismul de ridicare: poate fi executat in 2 variante:
-simplex(standard) cu inaltimea de ridicare si inaltimea de ridicare libera mica;
-duplex, avand inaltimea constructiva redusa si inaltimea de ridicare libera
mare, aceasta varianta fiind utilizata in spatii cu inaltime redusa(vagoane de cale
ferata, containere, autocamioane inchise etc.). La varianta duplex, cilindrul de
ridicare este cu 2 pistoane plunger coaxiale;
4. instalatia electrica: poate sa fie executata in 2 variante: pentru comanda prin
controlere sau pentru comanda prin impulsuri;
5. instalatia hidraulica: in functie de tipul mecanismului de ridicare poate sa fie
simplex sau duplex si contine rezervorul cu fluid de lucru, pompa
hidraulica,distribuitoarele, cilindrii hidraulici si dispozitivele de siguranta si reglare.

15
 In conformitate cu prevederile P.T.R1/2010, colectia ISCIR, electrostivuitoarele
cu contragreutate trebuie sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de
siguranta:
-limitator de sarcina;
-limitator al vitezei de coborare in cazul spargerii conductelor hidraulice;
-limitator de sfarsit de cursa ridicare-coborare;
-limitator de inclinare a catargelor mecanismului de ridicare;
-cheie de contact;
-dispozitiv de semnalizare acustica;
-far pentru iluminat la locul de munca;
-lampi de semnalizare a pozitiei si directiei;
-voltmetru pentru controlul tensiunii la bateria de acumulatoare.

b. Electrostivuitoare retractabile
Sunt carucioare de manipulare stivuitoare destinate manipularii sarcinilor pe distante
scurte pe drumuri special amenajate netede,tari, orizontale(de preferinta betonate) si
uscate.
Electrostivuitoarele retractabile se pot executa functie de tipul mecanismul de
ridicare in:
-varianta simplex, cu un cilindru plunger;
-varianta duplex, cu un cilindru cu 2 pistoane plunger coaxiale;
-varianta triplex, cu un cilindru cu 3 pistoane plunger coaxiale.
Variantele duplex si triplex datorita inaltimii constructive reduse sunt utilizate
cu precadere la stivuirea sarcinilor in vagoane de cale ferata sau in alte spatii cu
inaltime limitata.
Electrostivuitoarele retractabile se compun din urmatoarele ansambluri mai
importante:
1. sasiul: este executat in constructie sudata, este de tipul cu longeroane departate.
Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a
catargelor cu furci retractabile si de deplasare a electrostivuitorului precum si locul de
comanda, comenzile, instalatia electrica si contragreutatea;
2. mecanismul de deplasare prevazut cu roti avand bandaj din cauciuc sau din
contilan. Puntea din fata este motrice fiind antrenata de un motor electric alimentat
de la bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directrice si permite virari cu
raze mici;
3. mecanismul de ridicare, dupa cum s-a aratat mai inainte, poate sa fie executat in
variantele simplex, duplex sau triplex si are prevazut si un mecanism de deplasare
pe orizontala a catargelor cu furci;
4. instalatia electrica poate fi executata in 2 variante cu comanda prin controler sau
prin impulsuri;
5.instalatia hidraulica: este similara cu cea a alectrostivuitoarelor cu
contragreutate(rezervorul cu fluid de lucru, pompa hidraulica, distribuitoarele, cilindrii
hidraulici si dispozitivele de siguranta si reglare).
In conformitate cu prevederile P.T.R1/2010, colectia ISCIR, electrostivuitoarele
retractabile trebuie sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitive de siguranta:
-limitator de sarcina;
-limitator al vitezei de coborare in cazul spargerii conductelor hidraulice;
-limitator de sfarsit de cursa ridicare-coborare;
-limitator de inclinare a catargelor mecanismelor de ridicare;
-limitator de sfarsit de cursa deplasare(retractare) in ambele sensuri;

16
-cheie de contact;
-dispozitiv de semnalizare acustica;
-far pentru iluminarea locului de munca;
-lampi de semnalizare a pozitiei si directiei;
-voltmetru pentru controlul tensiunii bateriei de acumulatoare.

2.4. CARUCIOARE CAVALER

Carucioarele cavaler se mai numesc si autotransportoare-stivuitoare pentru

containere. Deci se utilizeaza pentru manipularea containerelor mari indeosebi
pentru transportul acestora pe distante lungi.
Carucioarele cavaler se compun, in general, din urmatoarele ansambluri mai
importante:
1. motorul de actionare: este un motor cu combustie interna, de regula, motor Diesel;
2. sasiul caruciorului: este specific acestui tip de carucior de manipulare si este in
constructie sudata. Se compune din 2 grinzi longitudinale pe care sunt amplasate
motorul de actionare, pompele hidraulice, cabina de comanda, mecanismul de
ridicare si picioarele caruciorului. Pe picioarele caruciorului cavaler sunt amplasate
rotile mecanismului de deplasare si echipamentul electric de iluminare si
semnalizare;
3. mecanismul de ridicare: este actionat hidraulic si cu ajutorul unui spreder sau a
unor ghiare speciale se ridica containerul. Inaltimea de ridicare variaza la diferitele de
carucioare avand in vedere faptul ca unele sunt utilizate numai pentru transportul
containerelor, in care caz inaltimea de ridicare este mica, de aproximativ 500…600
mm; la alte tipuri in afara de transportul containerelor se face si stivuirea acestora in
care caz inaltimea de ridicare poate sa ajunga pana la 5500 mm;
4. mecanismul de deplasare: este de tipul cu transmisie hidraulica, 2 cate 2, fapt care
permite inscrierea in curbe cu raze mici si la unele tipuri deplasarea pe diagonala in
care caz toate rotile sunt roti motoare;
5. instalatia hidraulica: se compune din rezervorul de fluid de lucru, pompe si
motoare hidrostatice, cilindri hidraulici, conducte, distribuitoare etc.;
6. instalatia electrica: cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare si
electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare, circuitul demarorului motorului cu
combustie interna precum si bateria de acumulatoare cu dinamul respectiv;
7. cabina de comanda: este cu vedere panoramica pentru a permite o buna
vizibilitate a macaragiului asupra campului de lucru si drumului pe care se
deplaseaza caruciorul cavaler.
In conformitate cu prevederile P.T. R1/2010, colectia ISCIR, carucioarele
cavaler trebuie sa fie echipate cel putin cu urmatoarele dispozitiva de siguranta:
-limitator de sarcina;
-limitator al vitezei de coborare in cazul spargerii conductelor hidraulice;
-limitator de sfarsit de cursa ridicare-coborare;
-limitator de sfarsit de cursa la dispozitivul de prindere a sarcinii;
-cheie de contact;
-dispozitiv de semnalizare acustica;
-instalatie de iluminat a locului de munca;
-instalatia de iluminat si semnalizare pentru deplasare pe drumurile publice, pe care
se deplaseaza cu viteze de pana la 40 km/h;
-aparate de masura si control a instalatiei hidraulice si electrice.

17
2.5. TRANSLATOARE STIVUITOARE

Pentru deservirea depozitelor prevazute cu rafturi si stelaje, in afara podurilor

rulante stivuitoare, se utilizeaza si translatoare stivuitoare.
Translatoarele stivuitoare sunt instalatii care se deplaseaza in culoarele dintre
rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt
prevazute cu furci sau cu mese, cu ajutorul carora se manipuleaza sarcinile. Cabina
de comanda poate sa fie fixa sau deplasabila pe verticala odata cu organul de
prindere. Comanda instalatiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix.
Translatoarele stivuitoare se compun din urmatoarele ansambluri mai
importante:
1. constructia metalica: in executie sudata; are 2 elemente principale: sasiul inferior
pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul
translatorului pe care culiseaza organul de prindere si, dupa caz, cabina de
comanda;
2. mecanismul de deplasare: este de tipul mecanismelor macaralelor care se
deplaseaza pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in
numar de 2 sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de actionare sa
nu impiedice manipularea sarcinilor;
3. mecanismul de ridicare: de obicei se realizeaza cu electropalane care confera un
gabarit redus. Organele de prindere pot sa fie furci sau mese care permit o buna
stivuire a sarcinilor paletizate in rafturi sau stelaje;
4. instalatia electrica: contine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de
curent, echipamentul de actionare a mecanismelor, aparatajul de comanda,
echipamentul si instalatiile de protectie, precum si echipamentul pentru iluminat si
semnalizare;
5. dispozitivele de siguranta;
6. cabina de comanda: in general este de tip inchis.
Translatoarele stivuitoare se prevad cu urmatoarele dispozitive de siguranta:
-limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul de ridicare pentru pozitiile limita ale
organului de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaza pe
verticala odata su organele de prindere;
-limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor;
-limitator de sfarsit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor
de prindere;
-limitator de sarcina;
-tampoana si opritoare;
-piese de reazem si curatitoare de sina;
-intreruptor de sfarsit de cursa(de avarie), care intrerupe circuitul de alimentare a
instalatiei in cazul in care organele de prindere, respectiv cabina depasesc pozitia
limita de lucru superioara din cauza nefunctionarii limitatorului de sfarsit de cursa;
-paracazatoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaza pe
verticala;
-limitator de viteza, care pune in actiune paracazatoarele sau frana de siguranta(de
avarie) la depasirea vitezei nominale de coborare a cabinei in limitele de 1,15…1,40
ori viteza nominala;
-contacte electrice de siguranta(la usa cabinei, la paracazatoare, la frana de
siguranta, la dispozitivul de intindere a cablului limitatorului de viteza, la cablul de
tractiune, la organele de prindere, la carucioarele de transbordare a translatoarelor
stivuitoare, la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si pozitiei sarcinilor).

18
2.6. PROCESELE DE LUCRU

Principalele operatii pe care le executa autostivuitoarele in activitatea lor, in

magazii, pe platforme sau in nave, sunt urmatoarele:
-aducerea si pozitionarea autostivuitoarelor in fata unitatii de marfa ce trebuie
manipulata;
-coborarea furcilor pana la nivelul platformei pe care este asezata marfa;
--ridicarea furcilor cu sarcina(unitatea de marfa);
-manevrarea autostivuitoarelor in vederea deplasarii pentru transport;
-deplasarea(marsul) autostivuitoarelor cu sarcina pana la locul de
depozitare(stivuire);
-oprirea autostivuitorului si coborarea sau ridicarea furcilor la nivelul la care trebuie
stivuita sarcina(unitatea de marfa);
-deplasarea autostivuitorului spre inainte si pozitionarea sarcinii in dreptul locului de
depozitare(stivuire;
-coborarea definitiva a furcilor pentru asezarea(stivuirea) sarcinii;
-deplasarea autostivuitorului spre inapoi pana la retragerea definitiva a furcilor de sub
sarcina;
-deplasarea(marsul) autostivuitorului fara sarcina la locul de preluare a unei alte
unitati de marfa.
Operatiunile de comanda se executa de catre macaragiu prin intermediul
aparaturii de comanda care se afla in exclusivitate la indemana pentru manevre.
Activitatea carucioarelor cavaler se desfasoara in terminalele de containere.
Deplasarea lor se efectueaza intre stiva de containere din depozit si podul
descarcator de cheu si invers.
Principalele faze de lucru sunt urmatoarele:
-deplasarea utilajului pana in fata containerului pe care trebuie sa-l preia din depozit;
-avansarea autotransportorului deasupra containerului pana in pozitia de preluare a
containerului;
-oprirea transportorului si coborarea sprederului pe container, actionarea pieselor de
zavorare;
-deplasarea autotransportorului pe platforma terminalului pana in zona in care
containerul trebuie predat in vederea incarcarii in nave;
-oprirea autotransportorului, coborarea sprederului si dezavorarea containerului;
--retragerea autotransportorului, efectuarea manevrelor in vederea deplasarii lui;
-deplasarea autotransportorului pe platforma terminalului in vederea preluarii unui
nou container pentru aducerea lui in zona utilajelor de cheu si incarcarii lui in nave.

2.7. CONDITII TEHNICE DE CALITATE. PRESCRIPTII GENERALE

-Carucioarele de manipulare trebuie sa fie astfel proiectate si executate incat sa

asigure o functionare sigura la temperatura mediului ambiant(intre -20C si +40C).
-Carucioarele de manipulare trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv care sa nu
permita folosirea lor de catre alte persoane decat conducatorul; acest dispozitiv
poate fi si cheia de contact a motorului de actionare.
-Trebuie sa fie prevazute cu dispozitiv de semnalizare acustica si cu instalatie pentru
iluminarea locului de munca pe timp de noapte(acolo unde este necesar).
-Rulmentii si rotile dintate trebuie sa asigure o durata de functionare de cel putin 500
ore.

19
-In conditiile tehnice pentru fiecare tipodimensiune de carucior de manipulare se va
indica nivelul de zgomot admisibil.
-Carucioarele de manipulare trebuie sa aibe indicate pe ele locurile pentru prinderea
lor cu cabluri, astfel incat operatia de incarcare si descarcare sa nu fie periculoasa
pentru manipulantii respectivi.
-Viteza maxima de deplasare a carucioarelor de manipulare, fara sarcina, va fi de
maxim 40 km/h pe teren plan.
-Carucioarele de manipulare destinate sa circule pe drumurile publice trebuie sa aibe
instalatie electrica de iluminare si semnalizare impuse de regulamentele circulatiei
rutiere.
-Carucioarele de manipulare trebuie sa aibe dispozitive de blocare, protectie si
limitare, limitatoare de cursa, etc. Trebuie sa aibe supape de retinere a fluidului in
cilindri la scaderea brusca a presiunii acestuia. Cilindrii hidraulici pentru ridicarea si
bascularea catargului vor fi prevazuti cu supape de retinere a fluidului in cilindri.
-Pentru protectia conducatorului, locul de comanda al carucioarelor stivuitoare
trebuie sa fie prevazut cu o aparatoare corespunzatoare deasupra capului, care sa
nu impiedice buna vizibilitate. Golurile din aparatoare nu trebuie sa depaseasca 150
mm; se excepteaza carucioarele stivuitoare la care nu exista posibilitatea ca sarcina
sa poata cadea pe locul conducatorului.
-In timpul transportului sarcinii, furcile nu se vor ridica mai mult de 200-300 mm de la
sol, iar catargul va fi inclinat inspre inapoi astfel incat sa se asigure o stabilitate
corespunzatoare a sarcinii.
-Furcile si mecanismul de ridicare vor fi verificate periodic pentru a se depista din
timp eventualele uzuri si defectiuni care pot periclita siguranta in exploatare.
Se admite folosirea dispozitivelor de prelungire a furcilor cu conditia
respectarii precizarilor din cartea tehnica a utilajului respectiv.
-Motostivuitoarele cu esapare libera a gazelor de ardere se pot folosi in depozite
deschise, neacoperite, sau in hale prevazute cu ventilatie care sa mentina
concentratia de gaze toxice in limitele prevazute de normele in vigoare; functionarea
in spatii inchise care nu indeplinesc conditia de ventilatie de mai sus este permisa
numai daca motostivuitoarele sunt prevazute cu posibilitati pentru epurarea gazelor.
-Echipamentul electric, conductoarele, bateriile de acumulatoare, etc., ale
electrostivuitoarelor trebuie sa corespunda P.T., standardelor si normelor de protectia
muncii in vigoare.
-Carucioarele stivuitoare vor putea circula numai pe caile stabilite de conducerea
unitatii detinatoare; daca circulatia se face si in cladiri, se va avea in vedere
incarcarea tavanelor(planseelor). Caile de circulatie cu inclinare mai mare de 3 se
vor marca; in pante cu inclinare mai mare de 3, sarcina se va purta pe partea
dinspre urcus.
-Conducatorul caruciorului stivuitor nu poate parasi instalatia cand aceasta are
sarcina ridicata.
-Carucioarele de manipulare trebuie sa fie echipate cu 2 sisteme de franare
independente(o frana de serviciu si o frana de stationare). Ambele sisteme pot
actiona asupra aceluiasi element al franei(sabot, disc, etc.).
-Frana de serviciu trebuie astfel reglata incat rotile sa fie franate simultan.
-Frana de stationare trebuie sa poata retine caruciorul de manipulare, incarcat cu
sarcina maxima, pe o panta de 15% sau pe panta maxima pe care caruciorul de
manipulare, incarcat cu sarcina maxima, este destinat sa o urce(daca aceasta panta
este mai mica de 15%).

20
-Cablurile sau lanturile mecanismelor de ridicare a sarcinii trebuie sa fie
dimensionate astfel incat sa aibe un coeficient de siguranta fata de sarcina de rupere
de:
-minim 5, pentru cazul in care sarcina este suspendata de 2 cabluri sau lanturi,
sarcina fiind repartizata egal intre cele 2 cabluri sau lanturi, sau pentru cazul in care
sarcina este suportata de un lant cu eclise, avand un numar de minim 4 eclise
purtatoare;
-minim 8, pentru cazul in care sarcina este suportata de un cablu sau lant cu
eclise, avand mai putin de 4 eclise purtatoare.
-Mecanismele de ridicare trebuie sa fie prevazute cu un limitator automat de cursa a
sarcinii, pentru pozitia cea mai ridicata si cu un limitator mecanic pentru pozitia cea
mai coborata. La mecanismele de actionare hidraulica, limitarea cursei poate fi
realizata si prin supape de siguranta.
-Cand ridicarea sarcinii se face prin actionare hidraulica, schema hidraulica trebuie
sa includa in mod obligatoriu un limitator de sarcina, format dintr-o supapa, care sa
nu permita ridicarea unei sarcini mai mari de 130% din sarcina nominala, la
temperatura uleiului 4010C.
-Viteza de coborare a sarcinii trebuie sa fie limitata la o valoare care nu provoaca
rasturnarea carucioruluistivuitor in cazul opririi bruste a sarcinii. De asemenea,
mecanismul de ridicare trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de limitare la maxim
30m/min a vitezei de coborare a sarcinii incazul scaderii bruste a presiunii fluidului(de
exemplu la ruperea conductei).
-Mecanismul de inclinare inainte si inapoi al dispozitivului de ridicare trebuie sa fie
prevazut cu un limitator de cursa. La mecanismele cu actionare hidraulica, limitarea
cursei poate fi realizata si prin supape de siguranta.
-Sarcina nominala ridicata la orice inaltime, cu catargul in pozitie verticala, trebuie sa-
si mentina inaltimea.
Coborarea de la sine a sarcinii nominale in timp de 10 minute, nu trebuie sa
depaseasca 20 mm in cazul palanului dublu, 30 mm in cazul palanului triplu si 40 mm
in cazul palanului cvadruplu. Masurarea se face la temperatura uleiului intre 25 0C si
400C si a mediului ambiant de 15 0C. Pentru actionari hidraulice, coborarea de la sine
a sarcinii nominale in timp de 10 minute nu trebuie sa depaseasca 100 mm.
-Conductele hidraulice, flexibile sau rigide, trebuie sa reziste la o presiune egala cel
putin cu de 2 ori presiunea la care este reglata supapa de suprasarcina.
-Locul conducatorului pe caruciorul de manipulare trebuie astfel dispus si aranjat
incat, in nici un moment in cursul utilizarii normale a caruciorului, conducatorul sa nu
fie obligat sa adopte o pozitie sau sa execute un gest care sa reprezinte pentru el un
pericol datorita apropierii de piese in miscare(de exemplu ale mecanismului de
ridicare).
-Scaunul pentru conducator:
-sezutul si spatarul trebuie sa fie tapitate(moi) si sa asigure cofortul necesar
pentru a nu obosi conducatorul in timpul lucrului;
-sezutul si spatarul trebuie sa fie stabile, eventual demontabile si sa se
poata deplasa longitudinal sau inclinat(spatarul);
-scaunul trebuie sa se adapteze usor(fara scule) pentru conducatorii de
talie si greutate variabila(in limite normale) si sa aiba o suspensie si o
amortizare de vibratii satisfacatoare;
-spatarul trebuie sa aiba o inaltime de minim 400 mm si sa aiba partea
inferioara cat mai aproape de sezut.
-Platforma pentru conducator:

21
 -platforma conducatorului trebuie sa reziste la o forta orizontala, uniform
distribuita si dirijata inspre ea, egala cu greutatea totala a caruciorului de
manipulare si a sarcinii nominale;
-daca platforma este rabatabila, ea trebuie sa fie prevazuta cu un dispozitiv
care sa impiedice plierea ei in timp ce conducatorul se afla pe platforma;
-platforma trebuie sa aiba suprafata rugoasa(de exemplu: tabla striata,
cauciuc ripsat) si sa fie prevazuta cu o bordura de protectie cu inaltimea de
cel putin 25 mm, pentru a se preantampina alunecarea conducatorului de
pe platforma;
-Caruciorul de manipulare trebuie sa fie astfel conceput incat, la cererea
beneficiarului, in functie de conditiile de exploatare si in conformitate cu
prescriptiile de protectia muncii in vigoare si prescriptiile tehnice R3,
colectia ISCIR, sa poata fi utilat cu mijloace suplimentare de protectie
(grilaje de protectie, cabine, aparatoare de soare, etc.).
-Volanul:
-in cazul in care, pentru comanda directiei este prevazut un volan (orizontal,
inclinat sau vertical) rotirea acestuia in sensul acelor ceasornicului trebuie sa devieze
caruciorul de manipulare spre dreapta, in sensul de mers inainte;
-jocul liber al volanului trebuie sa fie de maxim 15 0;
-la carucioarele de manipulare care manevreaza in spatii inguste (trasee
dificile) volanul va fi prevazut si cu un maner de manipulare.
-In cazul in care, pentru comanda directiei este prevazuta o maneta(orizontala sau
verticala) rotirea acesteia de catre conducator in sensul acelor ceasornicului trebuie
sa devieze caruciorul de manipulare spre dreapta in sensul de mers inainte.
-Organele de comanda pentru conducatorul purtat, sezand
-Pedalele pentru acceleratie, franare si debreiere trebuie sa fie amplasate intre ele
fata de volan (in concordanta cu practica din constructia de aotomobile).
-La carucioarele fara ambreiaj, se admite ca pedala actionata de piciorul stang sa fie
destinata altor comenzi. In acest caz, destinatia pedalei trebuie sa fie indicata clar
atat in instructiunile de folosire a caruciorului de manipulare, cat si pe carucior. Toate
pedalele vor avea suprafata de sprijin pentru piciorul conducatorului
striata(striatiunile vor fi pe metal sau pe invelitoarea de cauciuc a pedalei).
-Maneta schimbatorului de viteza trebuie sa fie amplasata in dreapta conducatorului
si actionata in concordanta cu practica din constructia de automobile. Pozitiile
schimbatorului de viteza trebuie sa fie indicate clar.
-Actionarea manetei pentru schimbarea sensului de mers trebuie sa corespunda cu
sensul de miscare: impingere in fata pentru mersul inainte si tragere spre spate
pentru mersul inapoi.
-Organele de comanda pentru manipularea sarcinii trebuie sa fie amplasate separat
de comenzile pentru deplasare si de preferinta astfel incat sa fie actionate de mana
dreapta a conducatorului(care nu este ocupata cu conducerea masinii).
Manetele pot fi:-verticale
-orizontale.
-Manetele verticale(cele manevrate intr-un plan vertical) trebuie sa fie amplasate
astfel: maneta cea mai apropiata de conducator(A) trebuie sa fie cea care comanda
ridicarea si coborarea sarcinii, iar cea imediat urmatoare(B) trebuie sa fie cea pentru
inclinarea inainte a catargului(desen 1).

A B

22
 desen 1

-Manetele orizontale(deci manevrate intr-un plan orizontal), de exemplu sub volan

sunt amplasate astfel: cea superioara (A) trebuie sa serveasca pentru ridicarea si
coborarea sarcinii, iar cea imediat urmatoare(B) trebuie sa fie cea pentru inclinarea
inainte si inapoi a catargului(desen 2).

A
B desen 2

-Actionarea manetelor: indiferent daca manetele sunt verticale sau orizontale,

ridicarea sarcinii se va realiza prin retragerea manetei(A), iar coborarea prin
impingerea ei. Inclinarea in fata a catargului se va realiza prin impingerea
manetei(B), iar inclinarea inspre spate, prin tragerea ei (desen 3).

Coborare Inclinare in fata

desen 3

Ridicare Inclinare in spate

Prescriptii speciale pentru organele de comanda

-Toate manetele, cu exceptia celei de la schimbatorul de viteza, trebuie sa fie cu
autocentrare(sa revina de la sine-automat-in pozitia neutra).
-Comenzile pentru manipularea sarcinilor prin intermediul butoanelor sa fie astfel
realizate incat, dupa indepartarea mainii de pe buton, efectul comenzii sa inceteze.

23
-Manetele trebuie sa se deosebeasca intre ele prin lungime, prin forma manerelor
sau(si) prin simbolurile pentru organele de comanda conform.
-Butoanele trebuie sa se deosebeasca intre ele prin simbolurile pentru organele de
comanda.
Instalatia electrica a carucioarelor de manipulare actionate cu motor electric
1. Prescriptii de constructie
Instalatiile electrice ale carucioarelor de manipulare actionate cu motor electric
se executa pentru tensiunile nominale ale sursei de alimentare de 24, 40 si 80V, cu
exceptia circuitelor de comanda, semnalizare si iluminat a caror tensiune de
alimentare trebuie sa fie de 12 sau 24V.
Instalatia electrica trebuie sa fie prevazuta cu sigurante pentru protectia
tuturor circuitelor electrice de forta.
Circuitul de comanda si circuitul de iluminat trebuie sa fie protejate unipolar cu
sigurante fuzibile. Se admite protectia mai multor consumatori de acelasitip printr-o
siguranta comuna.
Instalatia electrica trebuie sa fie prevazuta cu zavor mecanic pentru
impiedicarea folosirii caruciorului de manipulare de catre persoane straine.
Instalatia electrica a caruciorului de manipulare trebuie sa fie prevazuta cu
fisa si priza de contact pentru conectarea si deconectarea bateriei de acumulatoare
de restul instalatiei electrice. Fisa de contact trebuie sa poata fi folosita si la
racordarea bateriei de acumulatoare la instalatia de incarcare a acesteia.
Electrocarele, electrotractoarele si carucioarele stivuitoare universale cu
dispozitiv de ridicare culisant lateral trebuie sa fie prevazute cu semnalizare
luminoasa la franarea miscarilor.
Carucioarele de manipulare pot fi prevazute cu instalatii suplimentare pentru
semnalizarea sensului de mers, faruri pentru iluminatul locului de munca etc.
2. Prescriptii de functionare
Instalatia electrica a carucioarelor de manipulare cu conducator pe masina
trebuie sa asigure indeplinirea urmatoarelor conditii:
-schimbarea sensului de mers al caruciorului de manipulare, respectiv comutarea
inversorului, trebuie sa se poata face numai dupa oprirea completa a masinii;

-pornirea caruciorului de manipulare trebuie sa se faca fara socuri;

-la actionarea franei de picior sau de mana, motoarele electrice de tractiune trebuie
sa deconecteze fara sa perturbe functionarea motoarelor electrice auxiliare;
-pornirea masinii in stare franata trebuie sa nu fie posibila daca deserventul nu se
afla asezat pe scaunul sau;
-blocarea diferitelor mecanisme ale carucioarelor de manipulare trebuie sa actioneze
numai asupra miscarii mecanismului respectiv, fara a perturba functionarea celorlalte
mecanisme.
3. Prescriptii de executie
Instalatia electrica a carucioarelor de manipulare si conductoarele din
tablourile electrice trebuie executate din conducte bifilare de cupru flexibile.
Instalatia electrica trebuie sa nu faca contact electric cu masa caruciorului de
manipulare.
Racordarea conductelor circuitelor de forta cu sectiunea mai mare de 10
mmp se face prin intermediul papucilor de cablu.
Conductele cu sectiunea mai mica de 10 mmp se admite a fi conectate fara
papuci de cablu; in acest caz, capetele conductelor multifilare trebuie sa fie cositorite.
Toate conexiunile cu filet trebuie sa fie asigurate contra desurubarii.

24
 Izolatia conductoarelor trebuie sa fie rezistenta la actiunea acizilor, bazelor si
uleiurilor si sa reziste la temperaturi cuprinse intre -30C +50C.
Rezistenta de izolatie a instalatiei electrice trebuie sa fie de minim 1000/V, la
temperatura apropiata de cea de lucru, cu bateria conectata bipolar, la o tensiune de
incercare de 500V.
Papucii de cablu care racordeaza circuitele de forta ale bateriei de
acumulatoare trebuie sa fie marcati prin culoare rosie pentru borna pozitiva si culoare
albastra pentru borna negativa.
Sigurantele din circuitul de forta trebuie sa fie marcate cu polaritatea si
valoarea curentului nominal.
Instalatia electrica a carucioarelor de manipulare cu motoare cu ardere interna
Instalatiile electrice ale carucioarelor de manipulare cu motoare cu ardere
interna se executa pentru tensiunile nominale de 6, 12 si 24 V.
Instalatia electrica a carucioarelor de manipulare cu motoare cu ardere interna
se executa cu conductoare monofilare, sasiul carucioarelor avand rolul celui de al
doilea conductor.
Izolatia conductoarelor trebuie sa fie rezistenta la actiunea uleiurilor si a
temperaturii in limitele de temperaturi stabilite in documentatia tehnica a produsului.
Conductoarele trebuie sa fie prevazute cu izolatie suplimentara in locurile de
trecere prin orificiile constructiei metalice a caruciorului de manipulare.
Conductoarele trebuie sa fie marcate clar si rezistent, in conformitate cu
schema electrica.

CAP. 3 : COMPONENTE DE SECURITATE

3.1. Generalitati

Dispozitivele de siguranţa sunt elemente cu care se echipează mecanismele

de ridicat, având rolul de a asigura funcţionarea acestora fără pericol de avarii sau
accidente. Ele intervin, in cazul executării unor manevre greşite sau când apar
anumite defecţiuni tehnice care generează pericole, prevenind personalul de
exploatare sau întrerupand miscarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind
instalaţia.
Toate dispozitivele de siguranţa trebuie verificate de manevrant la începerea
lucrului, daca acţionează corect, cu excepţia limitatorului de sarcina, cat si a
dispozitivelor de reţinere a fluidului in cilindrii la scăderea brusca a presiunii.
Dispozitivele de siguranţa trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
- sa aiba construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de
defectare;
- sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu;
- sa poata fi reglate uşor si simplu;
- precizia lor sa permita încadrarea in limitele tolerate, prevăzute in prescripţiile
tehnice, pentru mărimea pe care o protejează;
- sa revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea
dispozitivului.
- sa nu diminueze performantele masinii
- sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea
instalaţiei sau nu constituie un pericol de accident;

25
- numărul pieselor in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările, uzurile si
jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcţionare;
- sa fie suficient de robust pentru a rezista condiţiilor de exploatare;
- sa aibă gabarit redus si greutate mica;
- sa poata fi intretinute usor si sa aibe un pret de cost redus.

3.2. Dispozitive de siguranta

Stivuitoarele se echipează în special cu următoarele dispozitive de siguranţa:

Limitatoare de cursa;
Limitatoare de sarcina;
Limitatoare de viteza;
Paracăzătoare;
Supape de reglare a vitezei;
Supape de blocare;
Supape de siguranţa;
Întrerupător de securitate;
Tampoane opritori;
Piese de reazem, curăţitoare de şina;
Contacte si siguranţe electrice.

LIMITATOARE DE CURSA - cu aceste dispozitive de siguranţa se echipează

mecanismele stivuitoarelor, cu excepţia celor acţionate manual.
Ele sunt destinate să întrerupă automat mişcarea mecanismelor când se depăşeşte
poziţia limita de lucru stabila.
Limitatoarele de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismelor in sens invers
celui in care s-a limitat mişcarea respectiva.
La stivuitoare se întâlnesc următoarele limitatoare de cursa:
- limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziţia limita superioara a organului de
prindere a sarcinii; limita poziţiei inferioare nu este obligatorie.
- limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare înainte - înapoi si stânga
- dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizează in cadrul cilindrilor hidraulici
de acţionare prin deplasarea pistoanelor pana la capătul cilindrilor;
- limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizează
prin limitarea cursei pistonului în cilindrul hidraulic de acţionare.

LIMITATOARE DE SARCINA
Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalatiei la posibilitatile ei maxime,
fara pericol de avarii sau accidente.
Ele sunt destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazul
depăşirii sarcinilor nominale si sa permită descărcarea sarcinii (coborâre).
Toate instalaţiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţa , cu
excepţia acelora cu acţionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii,
montat cu caracter permanent, prin construcţia sa nu permită sau prevină
suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane,
poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate
macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv).
Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel făcuta, încât sa acţioneze la o
sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu
permită ridicarea sarcinii la o înălţime mai mare de 100 mm de la sol.

26
Pentru macaralele acţionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa.
Supapa hidraulica limitatoare de sarcina
Declanşează la o suprasarcina de 10 %, protejează instalaţia hidraulica de avarii in
cazul apariţiei unor suprapresiuni. Instalaţia hidraulica sesizează suprasarcina prin
creşterea presiunii in circuit peste valoarea reglata.
Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, şurubul de reglare 2 cu
filetare in dopul de închidere 3. Poziţia relata se asigura prin piuliţa 4, iar capătul tijei
de reglare se protejează prin capacul 5. La creşterea presiunii peste valoarea
corespunzătoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si lasă
libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se
deschide si fenomenul se repeta, supapa efectuând o mişcare oscilatorie care se
manifesta printr-un zgomot specific. In acest fel, presiunea este menţinută, ca
valoare medie, la nivel reglat.
1. corp
2. şurub de reglare
3. dop de închidere
4. piuliţa de reglare
5. capac de protecţie
6. supapa(piston)
7. resort

În cazul în care încărcătura care se află în poziţia ridicată nu poate fi lăsată în

jos, se foloseşte coborârea de urgenţă.
Deschideţi capota motorului (1).
Impingeţi supapa (2) spre capul de cauciuc. ATENŢIE: încărcătura este coborâtă,
viteza se poate controla prin modificarea presiunii.Prin apăsare puternică încărcătura
coboară rapid. Prin apăsare uşoară încărcătura coboară lent. Inchideţi capota
motorului (1) la loc.

LIMITATOARE DE VITEZA. DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI IN

CILINDRII
Limitatoarele de viteza pun in acţiune paracazatoarele sau frâna de siguranţa
(de avarie) depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de (1,15-
1,40) x viteza nominala.
Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acţionate
hidraulic sau pneumatic, unde prin scăpare de fluid exista posibilitatea căderii sarcinii
sau pierderea stabilităţii macaralei, trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de reţinere
a fluidului.
Aceasta situaţie se poate întâlni la spargerea conductelor de alimentare a
cilindrilor la toate mecanismele acţionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici.
Dispozitivul de reţinere este format din corpul supapei, în care se găseşte o
bila, menţinută în poziţia deschisa de un resort. Un ştift opritor limitează deplasarea
bilei. Diafragma existenta realizează o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul
dispariţiei bruşte a presiunii din conducta, bila este împinsa de agentul hidraulic,
Împotriva forţei resortului si se aşează pe scaun, blocând ieşirea.
OBS: Montarea - dispozitivelor de reţinere se face direct ne cilindrii si nu prin
intermediul unor

27
 PARACAZATOARELE
Reprezintă o componentă de securitate a translatorului - stivuitor si este
destinată să oprească şi menţină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei
stabilite.
Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere, atât
la creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de
viteza cat si in cazul ruperii organului de . tracţiune.

SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI

Are rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei
de coborâre in limite prescrise. La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de
ridicare, pistonul se deplasează spre dreapta permiţând intrarea in cilindrul de
ridicare, la întoarcerea fluidului pistonul se aşează pe scaun obligând uleiul sa treacă
printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu şurubul de
blocare.

SUPAPA DE BLOCARE
Aceasta supapa are rolul de a limita căderea sarcinii, in cazul ruperii conductei
(furtunului) prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre.

SUPAPE DE SIGURANŢA
Supapa de siguranţa se prevede pentru prevenirea creşterii presiunii in
instalaţia hidraulica si acţionează când se depăşeşte cu 10 % sarcina nominala.
Aceasta lucrează astfel: presiunea din circuit atingând o anumita presiune, foita
arcului este învinsa de forţa bilei care împinge scaunul şi coboară, lăsând libera
trecerea uleiului spre rezervor.
După deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se închide, apoi
presiunea creste si fenomenul se repeta.

INTRERUPATOR DE SECURITATE
Intrerupe circuitul de alimentare cu curent cand organele de prindere a sarcinii sau
cabina, au iesit din spatiul de lucru.

Intrerupator de urgenta la electrostivuitorul FMX-12:

In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi întreruptă prin apăsarea
întrerupătorului de OPRIRE de urgenta (1).
Acţionaţi numai in caz de urgenta!

28
Atenţie
Activarea butonului de oprire de avarie nu iniţiază procesul de frânare
Întreruperea circuitului
Apăsaţi butonul de oprire la avarie.
Închiderea circuitului
Trageţi in afara butonul de oprire la avarie.

TAMPOANE - OPRITOARE
Tamponul este o componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la
lovire.
Opritorul este o componentă de securitate destinată limitării deplasării peste poziţiile
limită de lucru stabilite.
Opritoarele sunt dispozitive de siguranţa care limitează mecanic deplasările peste
poziţia extrema de lucru, la capătul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina.
Opritoarele sunt confectionate din otel, iar pentru antrenarea şocurilor sunt prevăzute
cu tampoane din materiale elastice.

PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE ŞINA

a) Piesele de reazem: este o componentă de securitate destinată evitării şocurilor
provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor acestora,
precum şi împotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau
boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, având scopul
de a reduce şocurile provenite in căzu spargerii roţilor de rulare sau al ruperii axelor
acestora precum si împotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe grinzile
de capăt sau saşiul cărucioarelor.
b) Curăţitoare de şina: sunt componente de securitate destinată îndepărtării de pe
calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta; se
fixează la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare;
acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt
obligatorii.

CONTACTE SI SIGURANŢE ELECTRICE

Acestea se prevăd la:
- usa cabinei, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa
- paracazatoare;
- frâna de siguranţa;
- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza;
- cablul de tracţiune, care controlează slăbirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere - furci sau mese;
- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare;
- dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor Ia translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta;
- mecanismul de deplasare si la cel de frânare de siguranţă, la stivuitoarele folosite in
spatii agglomerate.
Siguranţele la electrostivuitorul FMX-12:

29
Siguranţele sunt localizate in compartimentul electric de sub suportul pentru braţ din
partea dreapta a şoferului. Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin
scoaterea plăcii suport a comutatoarelor basculante (pentru siguranţele curentului de
comanda) sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta braţul (pentru
siguranţele curentului principal.
Curentul principal F1 250A
Curentul de comanda F2 7,5A
F3 15A
F4 20A
F5 7,5A
F6 rezerva
Atenţie Înainte de a face orice lucrare la sistemul electric, scoateţi de sub tensiune
prin decuplarea prizei bateriei.

Siguranţe electrice la motostivuitorul RX70-16:

Siguranţele sunt localizate în partea stângă de sub panoul (2), în suportul de

siguranţe (3).
NOTĂ: Dacă motostivuitorul nu este echipat cu toate accesoriile posibile, siguranţele
corespondente acestor accesorii sunt în funcţiune.

F2 Siguranţă IA 4F1 Siguranţă 10A

F4 Siguranţă IA 5F11 Siguranţă 20A
F5 Siguranţă 20A 5F12 Siguranţă 20A

30
1F11 Siguranţă 1OA 7F1 Siguranţă 20A
1F14 Siguranţă 1OA 7F2 Siguranţă IOA
1F15 Siguranţă 5A 9F3 Siguranţă 80A
1F17 Siguranţă IOA 9F4 Siguranţă IOA
1F18 Siguranţă 3OA 9F6 Siguranţă 80A
1F19 Siguranţă 20A 9F8 Siguranţă 5A
1F20 Siguranţă IOA 9F12 Siguranţă IOA
1F21 Siguranţă 15A

3.3. Cerinte minime de echipare

Motostivuitoare
In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la
motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
- frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
- limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară
si inferioară.
- limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.
- limitator de sarcină.
- dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate
(cheie de contact).
- supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
- dispozitiv de semnalizare acustică (girofar).
- far pentru iluminat la locul de muncă.
- lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei.
- sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
- cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care să asigure respectarea
cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie.
- inscripţionarea numărului de ordine, a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii
maxime de transport.
OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care se
prevăd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai
prevăd cu limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe
orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv de
interblocare a comenzilor pentru a împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul
in alta poziţie decât cea retrasa complet (in poziţie de transport).

Electrostivuitoare
In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la
electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele
dispozitive de protecţie si siguranţă:
- frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de
deplasare.
- limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară
si inferioară.
- limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului.

31
- limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si lateral a
catargului.
- limitator de sarcină.
-dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane
neautorizate(cheie de contact).
- supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii,în cazul spargerii
conductelor hidraulice.
- dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală.
- sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun.
- apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere.
- inscripţionarea numărului de ordine,a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii
maxime de transport

Translatoare stivuitoare
Translatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa:
- limitatoare de sfârşit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziţia limita a
organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplasează pe
verticala odată cu organele de prindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţia
limita superioara se amplasează si reglează astfel încât, după întreruperea circuitului
de comanda, intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere
sa rămână o distanta de minim 60 mm.
- limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului
stivuitor. In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 m/min, se prevăd cate
doua limitatoare de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator
realizează trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator
realizează deconectarea circuitului de comanda si se amplasează fata de opritor la
distanta cel puţin egala cu spaţiul de frânare.
- limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a
organelor de prindere
- limitator de sarcina
- tampoane si opritoare
- piese de reazem si curăţitoare de şina
- întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a
instalaţiei in căzu in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia
limita de lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa.
Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasa încât după întreruperea
circuitului electric sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare si
elementele corespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale,
întrerupătorul de sfârşit de cursa este amplasat in circuitul de comanda si
deconectează un contactor suplimentar montat in acest scop.
- paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează pe
verticala. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere
atât Ia creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de
limitatorul de viteza , cat si in cazul ruperii organului de tracţiune. La intrarea in
acţiune a paracăzătoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se
deconectează in mod automat.
După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare
permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiunii
organelor de tracţiune, paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin la
poziţia iniţiala de repaus. In unele cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau

32
mai multe organe de tracţiune, echilibrate intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu
o frâna de siguranţa (de avarie) de tipul normal deschisa care se închide la acţiunea
limitatorului de viteza.
- frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pe care
înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de cel
puţin 1,5.
- limitator de viteza , care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa
( de avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15-
1,40 ori viteza nominala.
- contacte electrice de siguranţa la :
- uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este
deschisa;
- paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a
cabinei , in cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate;
- frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a
cabinei in cazul in care frâna c siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a
acţiunii limitatorului de viteza;
- dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită
manevrarea instalaţiei daca ace cablu nu este întins;
- cablul de tracţiune , care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia;
- organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permită deplasarea
translatorului in cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de
transport al sarcinii;
- cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu
ajutorul acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare
pe alta; cu ajutorul acestor contacte se realizează controlul coliniarităţii cailor de
rulare din depozit cu calea de rulare din interiorul căruciorului de transbordare; de
asemenea, se realizează controlul ca intrarea căruciorului translatorului stivuitor in
căruciorul de transbordare sa se facă cu o viteza redusa, de cel mult 32 m/min;
- dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarele
stivuitoare comandate de la distanta.

CAP.4 : DISPOZITIVE DE FRANARE

4.1. DEFINITII. ROL. FUNCTIONARE. CLASIFICARE

In constructia mecanismelor sunt prevazute dispozitive de franare in scopul

opririi miscarii sarcinii, partilor mobile ale macaralei insasi si mentinerea acestora in
pozitiile dorite.
Dispozitivele de franare trebuie sa aibe o functionare sigura, o constructie
simpla si robusta, trebuie sa poata fi reglate si depanate usor si sa se incadreze intr-
un gabarit cat mai redus.
Franele trebuie amplasate cat mai aproape de organul ce trebuie oprit. In
general franele sunt amplasate intre motor si reductor, dar pe semicupla de pe
arborele reductorului.
Franele mecanismelor trebuie sa asigure un moment capabil de franare mai
mare decat momentul de franare necesar opririi. Coeficientul de siguranta la franare

33
reprezinta raportul intre momentul capabil al franei si momentul de franare necesar
opririi. Valoarea sa minima depinde de grupa de functionare a mecanismului
respectiv si variaza intre 1,5 si 2,5.
Franele se clasifica dupa 3 criterii:
1. dupa modul de constructie:-frane cu banda;
-frane cu saboti;
-frane cu discuri sau con;
-frane speciale(cu clichet,centrifugale)
2. dupa modul de comanda
-frane comandate mechanic (prin pedale,manete,parghii);
-frane comandate electric (cu ridicator electrohidraulic, cu electromagnet);
-frane comandate hidraulic;
-frane comandate pneumatic;
-frane automate(centrifugale);
3. dupa modul cum se regleaza franarea
-frane normal deschise,la care prin comanda se realizeaza franarea
(nu se folosesc la macarale);
-frane normal inchise,la care prin comanda se realizeaza deschiderea franei
(sunt cele mai folosite);
-frane electrice (cu curenti Foucoult, cu contragreutate,dinamice).
a. Frane cu banda
Se compun dintr-un tambur de franare fixat prin pana pe arborele ce trebuie
franat, iar pe tambur infasurata pe un unghi ce depaseste 180 se afla o banda de
otel, care are suprafata de lucru, ce vine in contact cu tamburul, captusita cu ferodou.
Ferodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat, rezista la temperatura si se
muleaza bine pe tambur. Prinderea ferodoului pe banda de otel se face prin nituri din
aluminiu cu cap ingropat in ferodou, pentru a nu freca pe tambur. In cazul franei
simple cu banda, un capat al benzii este articulat la un punct fix, iar celalalt capat la
parghia de actionare. La apasarea pe parghie se produce franarea, apasarea ce este
data de un resort sau o greutate. La ridicarea parghiei se produce indepartarea
benzii de tambur si frana este slabita. Slabirea franei se produce la actionarea
mecanismului. Iar franarea la intreruperea actionarii mecanismului.
In cazul franelor diferentiale sau cu insumare, ambele capete ale benzii sunt
articulate la parghia de actionare.
b. Frane cu saboti
Franele cu saboti pot fi cu unul sau cu doi saboti.
Frane cu un sabot:Acest tip de frane consta dintr-o parghie prevazuta cu un sabot
care este apasat pe un tambur de frana.
La macarale se folosesc frane cu doi saboti, intrucat au avantajul ca nu
solicita la incovoiere arborele pe care este montat tamburul de franare, cat si pentru
faptul ca realizeaza momente de franare mai mari pentru aceeasi apasare a
sabotilor.
Cea mai uzuala este frana cu 2 saboti si actionata electrohidraulic.
Pe tamburul de frana apasa cei doi saboti prin intermediul ferodourilor fixate
de saboti cu nituri din aluminiu avand capetele ingropate in ferodouri. Sabotii sunt
fixati articulat prin bolturi la parghiile port-sabot, care la randul lor, sunt articulate prin
bolturi, la partea inferioara, de sasiu. La partea superioara una din parghii este
articulata la tija de legatura, iar cealalta la parghia in forma de “L”. Tija de legatura
este formata din 2 piese, una cu filet pe dreapta, iar cealalta cu filet stanga,imbinate
cu o piulita cu filet dreapta-stanga. Cu ajutorul piulitei se realizeaza reglajul de

34
apropiere-departare a sabotilor de tambur si totodata marirea-micsorarea capacitatii
de franare. La capatul parghiei in forma de “L” se aplica forta de strangere cu ajutorul
ridicatorului electrohidraulic sau cu ajutorul unui electromagnet(in cazul actionarilor
electrice), ori cu ajutorul unui cilindru cu piston(in cazul actionarilor hidraulice si
pneumatice).
Ridicatorul de frana electrohidraulic este format dintr-o carcasa, care are in
partea inferioara un orificiu de fixare la sasiul mecanismului si un surub de golire a
uleiului. Lateral are carcasa cu bornele de legare la circuitul electric, iar la partea
superioara doua suruburi, unul pentru umplere cu ulei, iar celalalt pentru aerisire. Din
carcasa iese la partea superioara tija pistonului la care se leaga parghia in forma de
“L” a franei.
In interiorul carcasei, in partea de jos,se afla un electromotor care antreneaza
o pompa. Deasupra pompei exista un piston ce circula intr-un cilindru. Pe tija
pistonului, in interiorul cilindrului, se afla resortul care tine pistonul in jos atat timp cat
mecanismul se afla in repaos, frana fiind in pozitia inchisa.
Uleiul din interiorul carcasei ridicatorului electrohidraulic este ulei de
transformator, acesta fiind dielectric(caracteristica necesara intrucat vine in contact
cu bobinajul electromotorului).
Functionare: la actionarea mecanismului pe care se afla montata frana, prin
schema electrica, se realizeaza simultan cu punerea in functiune a electromotorului
mecanismului si alimentarea cu curent continuu, respectiv punerea in functiune a
electromotorului din ridicatorul electrohidraulic, care actioneaza pompa. Aceasta fiind
in ulei, formeaza presiune de ulei sub piston, impinge pistonul in sus, comprima
arcul, iar tija pistonului iese din ridicator. Tija actioneaza asupra parghiei in forma de
“L” ridicand-o, iar celelalte 2 puncte de articulatie ale sale cu tija de legatura si
parghia port-sabot vor efectua deplasari incat vor indeparta sabotii de tambur si
astfel se realizeaza slabirea franei permitand functionarea mecanismului.
La comanda de oprire a mecanismului, prin schema electrica se realizeaza
intreruperea alimentarii cu energie electrica atat a electromotorului mecanismului, cat
si a electromotorului ridicatorului. In aceste conditii pompa nu se mai invarte, dispare
presiunea de ulei de sub piston si astfel resortul impinge pistonul in jos, tija coboara
in ridicator, iar parghia in forma de “L” este antrenata in jos si executa miscarea de
apropiere a parghiilor port-sabot, realizand presarea sabotilor pe tambur si
producerea franarii.

Principalele avantaje ale ridicatoarelor electrohidraulice:

-inchiderea si deschiderea franei se executa lent, fara socuri;
-nu se transmite in mecanism socul produs la pornire de motor, acesta fiind preluat
de frana, intrucat se deschide cu intarziere de cca. 0,15 sec. De la anclansare;
-sunt robuste, iar caderile de tensiune nu au influenta mare;
-permit realizarea de microviteze in cazul in care, prin schema electrica, turatia
motorului din ridicator se reduce si deci pistonul nu este complet ridicat.
Ca dezavantaj: tendinta de coborare a sarcinii dupa intreruperea
mecanismului intrucat exista un timp relativ lung de inchidere a franei. Acest
dezavantajpoate fi inlaturat prin masuri speciale luate in schema electrica.

c. Frana cu saboti actionata electromagnetic

La acest tip de frana, forta necesara slabirii franei se realizeaza prin
eletromagneti.
Electromagnetii pot fi:-de curent continuu;

35
 -de curent alternativ-monofazati;
-trifazati.
Electromagnetul se monteaza pe una din parghiile port-sabot si se compune
din:armatura fixa(pe care se afla bobina) si armatura mobila (fixata de parghia in
forma de “L”). Fiecare armatura este executata din miez din fier.
Cand mecanismul este in stare de repaos, frana este inchisa datorita
resortului. La actionarea mecanismului, prin schema electrica se realizeaza simultan
cu punerea in functiune a electromotorului mecanismului si alimentarea cu energie
electrica a bobinei electromagnetului. Aceasta produce
un camp magnetic, se magnetizeaza armatura fixa, atrage armatura mobila prin
parghia in forma de “L”, apasa pe capatul tijei si indeparteaza parghiile
port-sabot, comprimand resortul si slabind frana, permitand miscarea mecanismului.
La comanda de oprire se intrerupe alimentarea bobinei, dispare campul magnetic,
armatura se demagnetizeaza, iar resortul realizeaza franarea, indepartand armatura
mobila si apasand sabotii pe tambur.
Actionarea franelor cu electromagneti prezinta urmatoarele dezavantaje:
-realizeaza o franare brusca, cu socuri;
-la neefectuarea completa a cursei de inchidere a armaturii mobile pe armatura fixa,
bobina se arde;
-arderea bobinei, in cazul in care este folosita cel putin 2/3 din forta utila; de
asemenea la caderi de tensiune si darorita socurilor;
-curentul de anclansare este foarte mare;
-scaderea fortei, la caderi de tensiune.

d. Frane actionate hidraulic si pneumatic

La actionarea hidraulica si pneumatica, pentru comanda inchiderii si
deschiderii franei se foloseste un cilindru in interiorul caruia se afla un piston, iar pe
tija acestuia un resort cu rolul de a impinge pistonul in jos si de a mentine frana
inchisa. La baza cilindrului se afla 2 ventile, unul pentru admisia fluidului, care se
deschide numai in timpul actionarii mecanismului cand frana se deschide, iar celalalt
pentru evacuare, care se deschide la intreruperea actionarii mecanismului si ramane
astfel pe toata durata repaosului cat frana este inchisa, iar resortul tine pistonul
coborat.

CAP.5: CABLURI SI LANTURI

5.1. CABLURI DE TRACTIUNE

a. Constructia si clasificarea cablurilor

Cablurile sunt organe flexibile alcatuite din mai multe sarme sau din mai multe
toroane infasurate elicoidal in jurul unei inimi centrale, intr-unul sau mai multe straturi
suprapuse. Toroanele sunt manunchiuri de sarme infasurate elicoidal in jurul unei
inimi proprii intr-unul sau mai multe straturi suprapuse, iar inima este partea centrala
metalica sau nemetalica a cablului in jurul careia se infasoara sarmele sau toroanele
lui.

36
 Cablurile multifilare de otel sunt folosite la legarea, suspendarea, ridicarea sau
tractarea sarcinilor sau partilor mobile ale macaralelor (cum sunt carucioarele de
sarcina tractate sau bratele basculante cu mecanism cu cablu). Ele au inlocuit
aproape total lanturile intrucat sunt mai usoare, mai ieftine, prezinta aceeasi
flexibilitate in orice directie si, ceea ce este deosebit de important, au proprietatea de
a nu se rupe brusc, ci-in mod normal-fir cu fir, ceea ce permite constatarea usoara a
starii si inlocuirea lor din timp. De asemenea au avantajul de a functiona linistit, fara
socuri; in consecinta permit actionarea cu viteze mai mari. Singurul dezavantaj in
raport cu lanturile il constituie faptul de a avea o flexibilitate mai mica, deci de a
necesita role si tamburi de diametre mai mari.
Cablurile de otel se clasifica dupa cum urmeaza:
A. dupa forma sectiunii transversale
-cabluri rotunde(a caror sectiune transversala se poate inscrie intr-un
cerc);
-cabluri plate(a caror sectiune se poate inscrie intr-un dreptunghi);
La masinile de ridicat se folosesc cabluri rotunde.
B. dupa forma sectiunii transversale a toroanelor
-cabluri cu toroane rotunde;
-cabluri cu toroane cu sectiunea triunghiulara;
-cabluri cu toroane ovale;
-cabluri cu toroane plate.
C. dupa forma sectiunii sarmelor
-cabluri deschise(sectiunea tuturor sarmelor cablului este circulara);
-cabluri semiinchise(stratul exterior este alcatuit din sarme profilate
dispuse alternativ cu sarme rotunde)
-cabluri inchise(unul sau mai multe straturi sunt alcatuite din sarme
profilate care asigura o buna inchidere a straturilor
interioare, alcatuite numai din sarme rotunde);
Transmisiile prin cablu ale masinilor de ridicat utilizeaza numai cabluri
deschise, intrucat cablurile inchise si cele semiinchise sunt mult mai rigide si nu pot fi
infasurate pe role sau tamburi. In schimb, aceste cabluri au suprafata exterioara
neteda, asigurand un contact mult mai favorabil cu rolele de rulare cu canal profilat,
deci prezinta o rezistenta la uzura si o durabilitate superioara. Din acest motiv sunt
utilizate drept cabluri purtatoare la macaralele funicular, teleferice, telecabine, etc.
D. dupa sensul de cablare
-cabluri dreapta(toroanele au sensul de infasurare spre dreapta);
-cabluri stanga(sensul de infasurare al toroanelor este spre stanga);
Sensul dreapta se marcheaza prin simbolul Z , iar sensul stanga prin simbolul S.

E. dupa caracteristicile constructive de baza , cablurile rotunde pot fi:

-simple(sunt cabluri monotoron, alcatuite dintr-unul sau mai multe
straturi rasucite in jurul unei inimi centrale metalice sau
vegetale);
-duble(sunt cabluri compuse realizate prin infasurarea mai multor
toroane in jurul unei inimi centrale; pot avea cablare paralela
Z/Z sau S/S, cablare in cruce Z/S sau S/Z, cablare mixta SZ/Z
sau SZ/S);
Cablurile duble pot fi:
-de constructie normala=cabluri alcatuite din sarme avand acelasi diametru.

37
Numarul firelor dintr-un toron poate fi 7,19,37 sau 61, iar numarul toroanelor poate fi
6 sau 8. Inima toroanelor este metalica(un fir central), iar inima cablului poate fi
metalica sau nemetalica.
-de constructie flexibila=cabluri avand sarme de acelasi diametru, inima cantrala
nemetalica si toroane alcatuite dintr-unul sau maximum 2 straturi de sarne infasurate
in jurul inimii(sunt utilizate in special in marina).
-de constructie concentrica=cabluri alcatuite din sarme de acelasi diametru,
inima centrala nemetalica sau metalica si toroane cablate in 2 sau mai multe straturi
concentrice.
-triple(sunt cabluri care se alcatuiesc prin cablarea mai multor cabluri duble in
jurul unei inimi nemetalice sau metalice).
Sarmele utilizate la cablurile de otel multifilare sunt realizate prin trefilare din
otel carbon de calitate marcile: OLC 35, OLC 45,OLC55 si OLC60, in 3 clase de
calitate(A-pentru transport persoane, B-pentru tractiune si transport materiale, C-
pentru ancorare si ghidare) si 5 categorii de rezistenta (minima la tractiune-I=1180,
II=1370, III=1570, IV=1760, V=1960 N/mmp).
Sarma pentru cabluri se executa fie cu suprafata neacoperita,mata,
-in scopul protectiei contra coroziunii-intr-una din urmatoarele variante de acoperire:
zincata inainte de trefilare sau zincata trasa(zt), zincata final electrolitic(g), zincata cu
strat gros de zinc(G) si stanata(S), in aceasta ultima varianta aplicandu-se numai la
sarmele de categoria IV si V.
Materialul inimii cablurilor si toroanelor este determinat de mediul si conditiile
de exploatare. Astfel inima poate fi: vegetala, metalica, metalica independenta,
sintetica sau minerala.
Inima vegetala se confectioneaza din fibre dure naturale(sisal,manila) sau din
fibre moi(canepa,bumbac pescaresc,iuta) infasurate intr-un singur toron pentru
cablurile rotunde cu diametre sub 20 mm, sau in mai multe toroane infasurate in sens
invers sensului de infasurare a cablului. Inima vegetala asigura o mare flexibilitate
cablului, o ungere din interior a acestuia intrucat este impregnata initial cu un
lubrefiant neutru, precum si o oarecare amortizare a socurilor in functionare.
Inima sintetica se confectioneaza din fibre sintetice (nylon,capron,perlan etc.)
sau textile sintetice (poliamida,polietilena si polipropilena) si indeplineste aceleasi
functii ca si inima vegetala.
Inima metalica se confectioneaza din aceeasi sarma din care este
confectionat si cablul, avand forma unui toron de aceeasi constructie ca cele ale
cablului. Se utilizeaza in cazul in care calul este supus unor solicitari transversale
mari, de exemplu in cazul infasurarii pe tamburi in mai multe straturi. Reduce
flexibilitatea cablului.
Inima metalica independenta este alcatuita ca un cablu de constructie 6x7 sau
M+6x7, cu toroane de constructie si caracteristici diferite de cele ale toroanelor
cablului.
Inima minerala se confectioneaza din fibre de azbest neimpregnate in unsori
consistente.
Este utilizata la cablurile destinate lucrului in medii cu temperaturi inalte in
cazurile in care se urmareste asigurarea unei flexibilitati mai mari decat cea oferita
de cablurile cu inima metalica.

b. Sisteme de prindere ale capetelor cablurilor

38
 Capetele cablurilor pot fi actionate, si in acest caz se fixeaza la tamburii de
antrenare, sau neactionate, caz in care se fixeaza la un element de constructie al
masinii, fie la mufla mobila.

Prinderea cablului la tambur

Rolul functional al organelor de prindere a cablului la tambur este asigurarea
transmiterii de la tambur catre cablu a fortei periferice. Indiferent de sistemul utilizat ,
transmiterea acestui efort se face prin frecare(aderenta) sub actiunea efectului de
strangere sau presare a cablului pe tambur, cumulat cu forta care ia nastere intre
spirele de siguranta si tambur.
Constructia sistemului de prindere a cablului la tambur trebuie sa fie in primul
rand sigura si durabila. Trebuie de asemenea sa fie accesibila pentru control si sa
permita inlocuirea usoara a cablului.
Fixarea pe tambur se face printr-unul din urmatoarele procedee:
-cu ajutorul penelor inclinate;
-prin pana si suruburi de presiune;
-cu ajutorul ecliselor.
Fixarea cu ajutorul penelor inclinate se utilizeaza de regula in cazul tamburilor
turnati.
Pentru realizarea unei prinderi sigure , ramura de cablu se fixeaza cu 2 astfel
de sisteme plasate diametral opus.
Sistemul de prindere cu eclisa este utilizatla infasurarea cablului intr-un singur
strat. Elementul principal-eclisa-este standartizat, marimea eclisei alegandu-se in
functie de diametrul cablului. Pentru evitarea slabirii strangerii este necesar ca atat
piulita cat si prezonul sa fie asigurate impotriva desurubarii. Se recomanda utilizarea
unei piulite crenelate si splinturi de asigurare, iar pe de alta parte se recomanda
blocarea prezonului cu ajutorul unui punct de sudura. Se recomanda de asemenea
ca ramura de cablu sa fie fixata la tambur cu 2 eclise decalate cicumferential la 60 0
sau 900.
Sistemele de prindere ale ramurii neactionate trebuie sa fie concepute astfel
incat sa aiba rezistenta si durabilitatea cel putin egale cu cele ale cablului, sa fie
sigure, sa permita constatarea cu usurinta a starii tehnice, sa permita montarea-
demontarea usoara a cablului si sa realizeze o prindere articulata a ramurii cablului.
In practica actuala sunt utilizate urmatoarele sisteme, care corespund cel mai bine
acestor cerinte:

a. Fixarea cu rodanta
Rodanta este un ochet utilizat pentru modelarea formei si protejarea cablului
in zona de ancorare contra strivirii si uzurii. Rodantele de uz general sunt organe
standartizate(SR ISO 2262). Sunt utilizate pentru cabluri de otel cu rezistenta de
rupere la tractiune maxima de 1770 N/mmp si cu diametre de la 4 pana la 60 mm.
Exista rodante-cu extremitate ascutita;
-fara extremitate ascutita.
Dupa ce se infasoara rodanta, capatul liber al cablului se fixeaza de ramura lui
continua ptintr-unul din urmatoarele procedee: prin impletire si matisare, cu
mansoane ovale presate, cu cleme de cablu.

39
Ancorarea cablului in articulatie se poate face direct, numai cu ajutorul rodantei, fie
cu ajutorul unor chei de tachelaj.
Uneori este avantajos pentru solutia constructiva a ancorarii ca in locul
rodantei sa se utilizeze mici role cu alezaj cilindric sau chiar role de cablu.

b. Fixarea cu papuc

Papucul de cablu este un ansamblu format dintr-o carcasa prevazuta cu

ureche de articulatie si o pana inclinata cu care se asigura fixarea cablului prin
autoimpanare sub actiunea tensiunii din ramura activa a acesteia. Introducerea penei
si a cablului infasurat in jurul ei se face prin deschiderea mare a carcasei,
prestrangerea initiala realizandu-se prin ciocanire usoara. Papucii de cablu sunt
organe standartizate,
Gama cuprinzand 11 marimi care acopera necesarul pentru cabluri cu diametre intre
4 si 44 mm.

c. Fixarea cu manson conic

Mansonul conic este o piesa prevazuta cu ureche de articulatie si alezaj conic

care asigura fixarea capatului de cablu prin intermediul unui aliaj metalic turnat in
manson. Mansonul se realizeaza din otel turnat avand caracteristici mecanice
similare otelurilor pentru papucii de cablu. Prin tehnologia de realizare se urmareste
sa se asigure aderenta aliaj-cablu si aliaj-manson astfel incat aceste elemente sa
conlucreze. Principalele ei faze sunt: despletirea cablului, indepartarea inimii
vegetale sau minerale, indoirea capetelor sarmelor sub forma de carlig, decaparea si
neutralizarea lor precum si a mansonului si turnarea aliajului. Se utilizeaza aliaje cu
fluiditate ridicata la temperaturi sub 4000C pentru a nu influenta negativ proprietatile
mecanice ale materialului sarmelor. Se recomanda aliaje cu plumb, cum ar fi aliajul
cu 76% Pb,18% Sb si 6% Sn.

c. Intretinerea,examinarea si scoaterea din functiune a cablurilor de tractiune

Se fac in conformitate cu prevederile P.T. R3/20120 ,colectia ISCIR, in vigoare

si cu prevederile standardului SR ISO 4309-1994.
Intretinere (SR ISO 4309)

Intretinerea cablului trebuie efectuata in functie de tipul instalatiei, de modul ei

de folosire, de mediul inconjurator si de tipul cablului.
Fara indicatii contrare ale fabricantului instalatiei sau cablului, este indicat,
daca este posibil, sa se curete cablul si sa se aplice unsoare sau ulei, indeosebi in
zonele de flexiune la trecerea peste role.
Lubrifiantul de intretinere trebuie sa fie compatibil cu unsorile originale utilizate
in momentul fabricarii cablului. O durata de viata a cablului mai scurta poate rezulta
din lipsa de intretinere, mai ales atunci cand instalatia de ridicat lucreaza in mediu
coroziv si, in anumite cazuri, din ratiuni legate de utilizare, cand nici un fel de
lubrifiant nu poate fi utilizat.

Examinari(verificari)
In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si
lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1.

40
TABELUL 1
Nr. Felul verificarii Periodicitatea verificarii Personalul care executa verificarea
Crt.

1. Verificarea a) Zilnic la inceputul Personalul de manevrare la macarale,

aspectului si fiecarui schimb ascensoarele cu schip si ascensoarele
fixarii capetelor pentru santierele de constructii.
b) Cel putin odata la Seful echipei de intretinere a instalatiei de
doua saptamani ridicat.
2. Verificarea a) O data pe luna Maistru care raspunde de intretinerea
amanuntita a instalatiei de ridicat sau inlocuitorul sau.
starii tehnice
b) La verificarea Organul de verificare I.S.C.I.R. sau sau
tehnica oficiala a responsabilul cu supravegherea tehnica a
instalatiei de ridicat instalatiilor de ridicat, autorizat de I.S.C.I.R.
dupa caz.

Observatiile mai deosebite rezultate in urma verificarilor se inscriu dupa caz,

in:
registru de evidenta supravegherii a instalatiei de ridicat (verificarile 1a, 1b si 2a);
cartea instalatiei de ridicat - partea de exploatare (verificarile 2b).
Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata astfel ca eventualele
defecte sa poata fi observate usor; se interzice curatarea prin ardere.
Verificarile cablurilor si lanturilor se efectueaza prin examinarea cu atentie, in
timp ce acestea se desfasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, roata
de lant sau rola, dupa caz.
La verificarea cablurilor se va urmarii existenta urmatoarelor defecte:
deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari etc.) sau innodari;
sarme rupte, incrucisate sau fisurate vizibil;
uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care
functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice).
Un cablu se scoate din functiune daca:
unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit etc.) sau cablul prezinta gatuiri, aplatizari
sau innodari;
numarul sarmelor rupte este egal sau mai mare decat cel indicat in tabelul 2;
sarmele incep sa plesneasca la intervale repetate pe intreaga lungime a cablului;
sarmele din stratul exterior, pe o portiune sau pe intreg cablul, si-au micsorat
diametrul cu peste 40% fata de diametrul initial;
iesirea capetelor de sarma din impletire, sau ruperea si desfacerea matisarii pe ¼ din
lungimea ei;
iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate), ruperea
sau deformarea acestor inele.
Cablurile instalatiilor de ridicat pentru persoane, precum si cele pentru
manipularea metalelor topite sau incandescente, substantelor toxice, explozive,
inflamabile sau acide se scot din uz cand numarul sarmelor rupte este egal sau mai
mare decat jumatate din cel indicat in tabelul 2 pentru cablul respectiv.
Daca prin constructia sa un cablu nu se incadreaza in tabelul 2, numarul de
sarme rupte care determina scoaterea sa din uz se stabileste inmultind numarul de

41
 sarme prevazute in tabelul 2 pentru cablul cu constructia cea mai apropiata cu un
coeficient de corectie egal cu raportul dintre numarul de sarme ale cablului care
trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta.
Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte (rupte, uzate) se
recomanda utilizarea aparatelor de control nedistructiv.
Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.
Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate, atunci fiecare cablu se
inlocuieste in functie de starea lui.
La ascensoare, cand cabina sau contragreutatea se suspenda pe doua sau
mai multe cabluri separate, in cazul uzurii unui singur cablu trebuiesc inlocuite in
acelasi timp si celelalte cabluri.
Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu
corespunde prevederilor prescriptiilor tehnice R 3/2010- Colectia I.S.C.I.R. referitoare
la instalatia de ridicat respectiva si indicatiilor din cartea instalatiei - partea de
constructie.
TABELUL 2
Numarul de rupte care determina din uz a lungimea
sarme scoaterea cablurilor pe de
Constructia cablului 6 d 30 d
cablare cablare cablare cablare
incrucisata paralela incrucisata paralela
1 2 3 4 5
Constructie normala 14 5 28 10
6x19
Constructie normala 30 10 60 20
6x37
Constructie normala 40 15 80 30
6x61
Constructie combinata 8 3 16 6
SIL 6x19
Constructie combinata 20 7 40 14
SIL 6x31
Constructie combinata 20 7 40 14
WS 6x36
Constructie concentrica 5 - 10 -
18x7
Constructie concentrica 20 - 40 -
18x19
Constructie concentrica 30 - 60 -
36x19
Constructie tripla 6x7x7 15 5 30 10
Constructie tripla 6x7x12 35 12 70 24
Constructie tripla 6x7x19 40 15 80 30

Observatie: d = diametrul cablului.

Definirea defectelor:
1.deformare elicoidala=abaterea X in punctul cel mai defavorabil este 1/3d sau mai
mare si implica scoaterea din uz a cablului(d=diametrul cablului);

42
2.deformare in forma de colivie=apare la cabluri cu inima metalica, atunci cand
sarmele din stratul exterior sunt slabite sau cand toroanele exterioare sunt prea lungi;
prin alunecarea sarmelor sau toroanelor exterioare pe cele interioare surplusul de
lungime se concentreaza intr-un loc formand colivia-cablul trebuie scos din uz;
3.cand se formeaza ochiuri de sarma=sarmele ies din cablu,cate una sau mai multe,
in forma de ace de par pe partea opusa celei ce se sprijina pe caneluri;aceste sarme
nu mai preiau nici un efort si pot fi considerate ca si rupte-cablul trebuie scos din uz;
4.daca slabirea sarmelor este cauzata de coroziune sau uzura prin frecare, cablul
trebuie scos din uz;
5.noduri=ingrosari ale cablului dispuse pe distante mai mari;ele se datoreaza unei
aglomerari ale inimii cablului care devine vizibila intre toroane ajungand la suprafata
cablului; cablul la care s-au format noduri pronuntate trebuie scos din uz;
6.gatuiri=reduceri ale diametrului cablului pe distante scurte; cablul cu gatuiri
pronuntate trebuie scos din uz;
7.aplatisari=deformatie remanenta a cablului sau a unui toron in urma unei
striviri;aplatisarea favorizeaza ruperea sarmelor;cablurile cu aplatisari sau cu toroane
aplatisate trebuie sa fie scos din uz;
8.rasuciri in scurt=deformari ale cablului care iau nastere cand acesta se strange
puternic in ochi fara posibilitatea de a compensa deformarea prin rotire in jurul axului;
cablul cu o singura rasucire in scurt trebuie scos din uz;
9.frangeri=deformari ale cablului cauzate de forte exterioare puternice; cablurile cu
frangeri trebuie scoase din uz;
10.cablurile care au fost supuse unei incalziri puternice(se recunosc dupa culoarea
zonei care a fost incinsa) trebuie scoase din uz.

5.2. LANTURI DE TRACTIUNE

a. Constructia si clasificarea lanturilor

In constructia de macarale se utilizeaza urmatoarele tipuri de lanturi:
-lanturi sudate cu zale;
-lanturi articulate(cu eclise si bolturi).
Lanturile industriale de uz general se clasifica:
a.dupa dimensiunile zalelor, in:
-lanturi cu zale scurte;
-lanturi cu zale lungi.
b.dupa tolerantele de executie, in:
-lanturi calibrate, destinate a functiona pe role sau tambure cu dinti sau alveole;
-lanturi necalibrate, destinate a functiona pe role sau tambure fara alveole;
c.dupa rezistenta la rupere, in:
-lanturi obisnuite;
-lanturi cu rezistenta marita;
d.dupa modul de executie, in:
-lanturi sudate electrice(toate diametrele);
-lanturi sudate prin forjare(diametre nominale peste 13 mm).
Lanturile cu zale sudate scurte se executa in 2 tipuri:
-lanturi calibrate(CS);
-lanturi necalibrate(NS).

43
Lanturile cu zale sudate scurte calibrate se executa in 2 calitati:
-lanturi de rezistenta normala(1CS);
-lanturi de rezistenta marita(2CS).
Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala.
Lanturile cu zale sudate lungi se executa in 2 tipuri:
-lanturi calibrate(CL);
-lanturi necalibrate(NL).
Lanturile cu zale lungi calibrate se executa in 2 calitati:
-lanturi de rezistenta normala(1CL);
-lanturi de rezistenta marita(2CL).
Lanturile necalibrate se executa numai de rezistenta normala.

Materiale si tratamente termice (pentru lanturile industriale de uz general cu

zale scurte)
Otelul din care se executa lanturile, trebuie sa aiba proprietati de buna
sudabilitate si sa nu prezinte fenomene de fragilizare dupa imbatranire. Marca
otelului se alege de catre producator, astfel incat lantul finit sa aiba caracteristicile
prescrise.
Toate lanturile se supun unui tratament termic corespunzator, prescris prin
documentatia de baza (SR EN 818).
Zalele lantului nu trebuie sa prezinte rupturi, crapaturi, fisuri, aschii,
suprapuneri, incluziuni nemetalice, rizuri, incretituri, suduri incomplete sau arse.
La lanturile sudate electric, capetele sudate cap la cap trebuie sa se gaseasca
pe portiunile rectilinii ale zalelor.
Lanturile cu zale sudate se folosesc ca organe de tractiune, ridicare-coborare
si ancorare, cele mai utilizate fiind cele cu zale scurte, care au o constructie mai
robusta si se comporta mai bine la solicitari.
In general, lanturile se folosesc mai putin la masinile de ridicat, datorita
dezavantajelor pe care le au in comparatie cu cablurile: greutate proprie mare,
siguranta mica in functionare, durata de serviciu redusa si o functionare cu socuri,
ceea ce conduce la utilizarea lor numai la viteze mici. De aceea, ele se folosesc
indeosebi la aparatele portative cu actionare manuala(macarale diferentiale, palane).
Din cauza mobilitatii mari a zalelor, lanturile prezinta avantajul ca numarul
dintilor la rotile de actionare poate fi foarte mic, ajungand in cazuri extreme la 4 dinti.
Rezulta ca rotile de lant pot fi confectionate cu diametre mici si deci de
gabarite mici.
In timpul functionarii, lanturile sunt supuse la solicitari de tractiune(intindere),
incovoiere, strivire si frecare.
Pentru evitarea accidentelor se tine o evidenta stricta a folosirii lanturilor la
masinile de ridicat. Ele trebuie detensionate anual prin tratament termic de
recoacere, altfel prezinta pericol de rupere brusca.
Lanturile cu eclise, in constructia de macarale, sunt utilizate atat ca lanturi de
tractiune, cat si ca lanturi ale transmisiilor prin lant care fac parte din lantul cinematic
al diferitelor mecanisme.
Lanturile cu eclise sunt organe flexibile alcatuite dintr-o succesiune de eclise
realizate prin stantare din OL60 sau oteluri aliate si asamblate cu ajutorul unor bolturi
din OL 50 nituite.
Clasificarea lanturilor cu eclise in functie de marimea pasului p se face in:
-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale scurte(lanturi Gall, constructie grea);
-lanturi cu eclise si bolturi, cu zale lungi(lanturi Gall, constructie usoara).

44
 Lanturile cu eclise si bolturi cu zale scurte se executa in 3 tipuri:
-tip I, pentru transmisii;
-tip II, pentru tractiune, fara bolturi de prindere;
-tipIII, pentru tractiune, cu unul sau mai multe bolturi de prindere.
Ele sunt totusi folosite mai rar in constructia masinilor de ridicat, intrucat sunt
foarte complicate si se cere o precizie mare de prelucrare, in special pentru
asigurarea, cu abateri mici, a pasului. Au greutate proprie mare si nu permit tractiune
laterala fata de axa lantului, fiind rigide. De asemenea, au o functionare cu socuri si
deci nu pot fi utilizate decat la masini de ridicat cu viteze mici (0,2-0,3 m/s).
Dintre lanturile cu eclise cele mai utilizate sunt cele cu eclise scurte, fiind
robuste.

b. Sisteme de prindere ale capetelor lanturilor

Lanturile, care se folosesc la mecanismele de ridicat actionate manual, au
capetele legate printr-o za forjata si sudata, a carei diametru este mai mare decat al
celorlalte zale din care este confectionat lantul, astfel ca in zona legaturii capetelor sa
aiba o rezistenta mai mare la rupere.
De asemenea, capetele de lant, care se leaga de sarcina transportata, se
termina cu o za sau cu un carlig. Carligul de prindere si transportare a sarcinii, pe
orizontala sau pe plan inclinat, este prevazut intotdeauna cu o siguranta impotriva
decuplarii de la sarcina in timpul deplasarii. Zaua de capat, in acest caz, este mai
mare si este confectionata din otel rotund, forjat, de diametru mai mare si sudata la
capatul lantului, astfel ca ea sa fie prinsa de carligul sarcinii. Ea poate fi executata si
dintr-un otel neforjat, insa corespunzator.
Lanturile de prindere cu legaturile prezentate sunt standartizate. Verificarea si
utilizarea dispozitivelor si a legaturilor descrise pentru fixarea capetelor de lant la
instalatiile de ridicat si transportar, precum si pentru prinderea sarcinilor, se face
conform P.T. ISCIR, in vigoare.

c. Verificarea si scoaterea din functiune a lanturilor de tractiune

In timpul exploatarii, cablurile transmisiilor prin cablu si de ancorare, precum si

lanturile transmisiilor prin lant se vor verifica periodic conform tabelului 1.

TABELUL 1
Nr. Felul verificarii Periodicitatea verificarii Personalul care executa verificarea
Crt.
1. Verificarea a) Zilnic la inceputul Personalul de manevrare la macarale,
aspectului si fiecarui schimb ascensoarele cu schip si ascensoarele
fixarii capetelor pentru santierele de constructii.
b) Cel putin odata la Seful echipei de intretinere a instalatiei de
doua saptamani ridicat.
2. Verificarea a) O data pe luna Maistru care raspunde de intretinerea
amanuntita a instalatiei de ridicat sau inlocuitorul sau.
starii tehnice
b) La verificarea Organul de verificare I.S.C.I.R. sau sau
tehnica oficiala a responsabilul cu supravegherea tehnica a
instalatiei de ridicat instalatiilor de ridicat, autorizat de I.S.C.I.R.
dupa caz.

45
 La verificarile lanturilor se va urmari indeosebi existenta urmatoarelor defecte:
- deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.);
- alungiri;
- uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodarea datorita mediului in care
functioneaza instalatia sau datorita influentelor climatice).
Un lant cu zale se scoate din functiune daca:
- zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate;
- s-a alungit mai mult de 5% in raport cu lungimea sa initiala sau cu o valoare mai
mare decat cea indicata de constructor in cartea instalatiei - partea de constructie;
- uzura, chiar a unei singure zale, in sensul micsorarii diametrului, este egala sau
depaseste 20% din diametrul initial.
Un lant cu eclise si bolturi se scoate din functiune daca:
- eclisele prezinta indoiri, loviri sau fisuri;
- s-a rupt una din eclise;
- diametrul bolturilor este cu sau peste 20% mai mic decat diametrul initial.
Alungirile, precum si uzurile la lanturi se vor determina pe portiunea de lant
cea mai solicitata.

CAP.6: OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI

6.1.OBLIGATIILE GENERALE ALE STIVUITORISTILOR

Obligatiile generale ale stivuitoristilor :

1. utilizarea autostivuitoarelor este permisa numai persoanelor care au fost instruite
si autorizate corespunzator;
2. sa cunoasca utilajul pe care lucreaza si instructiunile de exploatare ale acestuia,
pe care sa le aplice intocmai;
3. sa nu actioneze nici un mecanism atat timp cat exista oameni pe utilaj; in cazul
unor lucrari de reglaj sau de intretinere, manevrele se vor efectua sub directa
supraveghere a unei persoane desemnate in acest scop;
4. sa interzica accesul persoanelor straine in spatiul de comanda sau pe utilaj;
5. sa aiba asupra sa autorizatia; aceasta va fi prezentata organelor de control ori de
cat ori aceasta va fi ceruta;
6. sa asigure stabilitatea si siguranta incarcaturii.

6.2. OBLIGATIILE STIVUITORISTILOR INAINTE DE INCEPEREA LUCRULUI

Obligatiile stivuitoristilor inainte de inceperea lucrului sunt:

1. este strict interzisa urcarea, respectiv manevrarea autostivuitoarelor de catre
personal in stare de oboseala sau sub influenta alcoolului;
2. inaintea inceperii lucrului, sa controleze starea tehnica a utilajului; sa verifice
tensiunea la bornele bateriei de acumulatori si in instalatia electrica; sa verifice
nivelul uleiului in rezervorul instalatiei hidraulice si conductele de ulei; sa verifice
stare furcilor (sa nu prezinte deformatii, fisuri, uzuri mari) si a lanturilor (tensiunea din
toate lanturile trebuie sa fie egala);
3. sa verifice daca mecanismele de actionare ale utilajului functioneaza in mod sigur,
lin si fara socuri;

46
4. sa verifice dispozitivele de siguranta (inclusiv claxonul) si franele utilajului; de
asemenea va verifica directia, va controla presiunea si starea de uzura a
anvelopelor;
5. in cazul in care constata un defect pe care nu poate sa-l remedieze singur, nu va
pune utilajul in functiune si va anunta seful direct si apoi echipa de intretinere si
reparatii in scopul luarii masurilor necesare pentru remedierea defectului. Dupa
indepartarea defectului macaragiul va face o noua verificare a utilajului.

NOTA: Verificarea functionarii electro si motostivuitoarelor se face zilnic de catre

macaragiu, inainte de inceperea lucrului, iar verificarea starii tehnice, cel putin o data
pe saptamana (pe baza de grafic) de catre personalul autorizat pentru reparatii.

6.3. OBLIGATIILE STIVUITORISTILOR IN TIMPUL LUCRULUI

1.Circulatia autostivuitoarelor trebuie sa se faca in conformitate cu reglementarile si

instructiunile date in acest sens de conducerea unitatii detinatoare respective. Se
recomanda ca viteza maxima de circulatie sa fie de 12 km/h in afara incaperilor de
lucru, de 6 km/h pe trecerile principale din incaperile de lucru si de 3 km/h pe
trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa;
2. Este interzisa circulatia autostivuitoarelor:
-pe langa utilaje si instalatii, stive de materiale, la o distanta mai mica de 0,5m;
-in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura gabarite de trecere
corespunzatoare;
-pe drumuri neintretinute si insuficient iluminate;
3. Manevrele in zona de lucru trebuie facute cu viteza redusa si cu multa atentie si
numai dupa ce stivuitoristul s-a asigurat ca nu sunt persoane in raza de actiune;
4. Se interzice punerea in miscare si conducerea de la sol a autostivuitoarelor. In
timpul mersului sunt interzise urcarea sau coborarea de pe autostivuitoare;
5. Este interzisa deplasarea sau executarea altor manevre in cazul cand incarcatura
impiedica vizibilitatea. In acest caz este obligatorie dirijarea, de catre o persoana
competenta;
6. In timpul transportului si la ridicarea sarcinilor nici o persoana nu trebuie sa
stationeze la o distanta mai mica de 2,5 m si in nici un caz sub sarcina ridicata;
7. Este interzis sa se ridice si sa se transporte sarcinile numai pe varful furcilor;
8. Este interzisa deplasarea paletelor incarcate sau goale prin tararea directa;
9. Transportarea paletilor suprapusi este permisa numai daca sunt asigurate
stabilitatea sarcinii si vizibillitatii;
10.Este interzisa manevrarea unor sarcini mai mari decat sarcina nominala a
autostivuitorului respectiv;
11. Este interzisa ridicarea sau coborarea sarcinilor in timpul deplasarii
autostivuitorului;
12. Este interzisa manipularea sarcinii de catre muncitori, cand aceasta este
suspendata pe furci;
13. Circulatia autostivuitoarelor se va face pe caile de acces stabilite si marcate in
acest sens. Pentru evitarea deraparii, caile de acces vor fi curatate permanent de
ulei, carburanti si noroi. In timpul iernii, pe caile de acces din exterior, se vor presara
materiale antiderapante;
14. In cazul constatarii unor defectiuni in timpul functionarii, macaragiii sunt obligati
sa opreasca lucrul si sa aduca la cunostinta conducatorului de munca cele
constatate. Lucrul se va reincepe numai dupa inlaturarea defectiunilor constatate;

47
15. Nu este permisa deplasarea autostivuitorului in alte locuri, in afara locului de
munca stabilit de seful ierarhic;
16. Deplasarea autostivuitorului se va face cu sarcina, implicit furcile, in pozitia cea
mai de jos, cu turnul inclinat spre inapoi si retras la maximum, pentru asigurarea unei
vizibilitati si stabilitati corespunzatoare precum si pentru a nu acrosa cu sarcina sau
cu partea de sus a turnului tocul superior al usilor de acces;
17. Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicata mai mult de 300 mm de la sol
este permisa numai la operatia de ridicare si se va executa numai in fata stivei;
18. Transportul cu autostivuitorul a substantelor toxice, caustice, explozive etc. se va
efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instructiunilor de ambalare si
transport specifice, pe care macaragiii sunt obligati sa le cunoasca si sa le respecte;
19. Transportul carburantilor cu autostivuitorul este permis numai in butoaie metalice;
20. Se interzice macaragiului sa paraseasca utilajul cand acesta are sarcina ridicata.
In caz de nevoie, la parasirea utilajului, se va lasa sarcina pe sol, se va trage frana
de mana si se va scoate cheia din contact;
21. Toate manevrele, cu sau fara sarcina, se vor efectua lent si fara socuri;
22.Este interzisa franarea sau pornirea brusca a utilajului cu sarcina ridicata, pentru
evitarea rasturnarii;
23.Incarcaturile formate din lazi, cutii etc. trebuie astfel asezate incat sa nu se
deplaseze pe palet in timpul manevrelor sau urcare/coborare;
24. Marfurile incarcate pe paleti trebuie asigurate si ancorate de acestia cu benzi
elastice;
25. Incarcatura care se ridica si se transporta trebuie sa fie uniform distribuita pe
suprafata paletului, iar centrul de greutate nu trebuie sa depaseasca 500 mm de la
coloana de ridicare a furcilor;
26. Inaltimea maxima de incarcare a paletului este de 1,5 ori latura sa;
27. In cazul in care apare tendinta de pierdere a stabilitatii utilajului se va cobori
imediat sarcina pe sol, luindu-se masurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului;
28.Inainte de a cobori incarcatura se va examina cu atentie terenul pe care urmeaza
a se aseza sau stivui, acesta trebuind sa fie curat si eliberat de orice obstacol;
29. Este interzisa depozitarea pe rafturi, prin suprapunere, a 2 sau mai multi paleti
incarcati;
30. In timpul manevrarii sarcinii, cu autostivuitorul stationat, comutatorul basculant(ce
stabileste sensul de mers) va fi pus in pozitia”0”, pentru a preveni accidentele ce pot
fi provocate in urma atingerii involuntare a pedalei de acceleratie;
31. La terminarea lucrului sau ori de cate ori macaragiul paraseste motostivuitorul,
acesta va fi asigurat contra deplasarii accidentale prin introducerea manetei in una
din treptele de viteza si tragera franei de mana;
32. Se interzice lasarea sculelor sau a altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria
de acumulatori;
33. Periodic se va revizui starea de functionare a utilajului, in special sistemul de
ridicare, de franare, de directie, de semnalizare si stabilitatea.

6.4. OBLIGATIILE STIVUITORISTILOR LA SFARSITUL LUCRULUI

Obligatiile stivuitoristilor la sfarsitul lucrului sunt:

1.sa descarce sarcina de pe furci;
2. sa deplaseze autostivuitorul la locul stabilit pentru repaos;
3. sa aduca in pozitie de”0”(de oprire) toate dispozitivele de comanda;
4. sa traga frana de mana;

48
5. se va evita parcarea autostivuitorului in panta; daca nu este posibil, autostivuitorul
va fi asigurat corespunzator(calat, pene, etc.);
6. se pune catargul in pozitie verticala;
7. se coboara furcile pe sol;
8. se scoate cheia din contact si se preda conducatorului formatiei de lucru sau se
depoziteaza intr-un loc special amenajat.
ATENTIE! : Nu se va parasi niciodata autostivuitorul avand sarcina in pozitie ridicata.

CAP.7: MANEVRAREA SI EXPLOATAREA

STIVUITOARELOR

7.1. MANEVRE INTERZISE IN CAZUL DESERVIRII CARUCIOARELOR

STIVUITOARE

Manevrele interzise in cazul deservirii carucioarelor stivuitoare sunt:

1. este interzisa circulatia autostivuitoarelor:
-pe langa utilaje si instalatii, stive de materiale, la o distanta mai mica de 0,5m;
-in locuri aglomerate si treceri inguste unde nu se asigura gabarite de trecere
corespunzatoare;
-pe drumuri neintretinute si insuficient iluminate;
2. se interzice punerea in miscare si conducerea de la sol a autostivuitoarelor. In
timpul mersului sunt interzise urcarea sau coborarea de pe autostivuitoare;
3. este interzisa deplasarea sau executarea altor manevre in cazul cand incarcatura
impiedica vizibilitatea. In acest caz este obligatorie dirijarea, de catre o persoana
competenta;
4. in timpul transportului si la ridicarea sarcinilor nici o persoana nu trebuie sa
stationeze la o distanta mai mica de 2,5 m si in nici un caz sub sarcina ridicata;
5. este interzis sa se ridice si sa se transporte sarcinile numai pe varful furcilor;
6. este interzisa deplasarea paletelor incarcate sau goale prin tararea directa;
7.este interzisa manevrarea unor sarcini mai mari decat sarcina nominala a
autostivuitorului respectiv;
8. este interzisa ridicarea sau coborarea sarcinilor in timpul deplasarii
autostivuitorului;
9. este interzisa manipularea sarcinii de catre muncitori, cand aceasta este
suspendata pe furci;
10. nu este permisa deplasarea autostivuitorului in alte locuri, in afara locului de
munca stabilit de seful ierarhic;
11. se interzice macaragiului sa paraseasca utilajul cand acesta are sarcina ridicata.
In caz de nevoie, la parasirea utilajului, se va lasa sarcina pe sol, se va trage frana
de mana si se va scoate cheia din contact;
12.este interzisa franarea sau pornirea brusca a utilajului cu sarcina ridicata, pentru
evitarea rasturnarii;
13. este interzisa depozitarea pe rafturi, prin suprapunere, a 2 sau mai multi paleti
incarcati;

49
14. se interzice lasarea sculelor sau a altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria
de acumulatori;
15. este interzis accesul persoanelor straine in spatiul de comanda sau pe utilaj.

7.2. SUPRAVEGHEREA STIVUITOARELOR

Pentru functionarea in conditii de siguranta, stivuitoarele vor fi supuse unui

regim special de supraveghere in conformitate cu prevederile prezentei prescriptii
tehnice si ale instructiunilor de exploatare elaborate de producator.
Unitatile care detin si/sau exploateaza stivuitoare sunt direct raspunzatoare
pentru functionarea acestora in conditii de siguranta.
In vederea aplicarii prevederilor prezentei prescriptii tehnice, privind securitatea in
functionarea stivuitoarelor, unitatile care folosesc aceste instalatii vor numi personal
tehnic, ingineri si tehnicieni de specialitate, in raport cu numarul si complexitatea
instalatiilor, care vor fi autorizati de ISCIR .
Personalul autorizat raspunde impreuna cu conducerea unitatilor mentionate
de luarea masurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescriptii tehnice privind
securitatea in functionarea stivuitoarelor.
Responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor (RSVTI),
autorizat de ISCIR, trebuie sa posede cunostinte teoretice si practice in domeniul
stivuitoarelor si are urmatoarele sarcini principale:
- sa tina evidenta stivuitoarelor si sa urmareasca efectuarea la termen a verificarii
tehnice oficiale fara de care acestea nu pot functiona;
- sa urmareasca pregatirea stivuitoarelor si a sarcinilor de incercare necesare pentru
verificarile tehnice oficiale si sa participe la efectuarea lor;
- sa supravegheze ca stivuitoarele sa fie folosite in conformitate cu prevederile
prezentei prescriptii tehnice, instructiunile de exploatare si normele specifice de
protectia muncii;
- sa urmareasca realizarea la termen a dispozitiilor date prin procesele-verbale
incheiate cu ocazia verificarii tehnice oficiale, sa examineze in mod regulat registrul
de evidenta a supravegherii si sa ia masuri pentru remedierea imediata a defectelor
semnalate;
- sa interzica manevrarea stivuitoarelor de catre persoane neautorizate;
- sa efectueze instructajul profesional si de protectia muncii cu stivuitoristii, o data pe
semestru;
- sa organizeze reexaminarea periodica anuala a stivuitoristilor si sa participe in
comisia de reexaminare;
- sa colaboreze la intocmirea planului de intretinere, revizii si reparatii si sa
urmareasca indeplinirea lui la termenele prevazute;
- sa urmareasca efectuarea reparatiilor numai de catre agenti economici autorizati
conform prevederilor prezentei prescriptii tehnice;
- sa urmareasca modul in care se asigura exploatarea stivuitoarelor in toate sectiile
sau sectoarele si in toate schimburile de lucru;
- sa tina evidenta stivuitoristilor autorizati.

7.3. REGISTRUL DE EVIDENTA SUPRAVEGHERII

Pentru fiecare stivuitor, unitatea detinatoare va intocmi un registru de evidenta

a supravegherii in care personalul de deservire (stivuitoristii) si seful echipei de
intretinere si revizie sunt obligati sa scrie sub semnatura toate observatiile avute

50
asupra macaralei respective; de asemenea vor inscrie sub semnatura remedierile
care se executa ca urmare a observatiilor precum si descrierea succinta a
reparatiilor.
Stivuitoristii vor consemna observatiile avute la preluarea stivuitorului, in
timpul lucrului (daca este cazul) si la predarea stivuitorului sau la incetarea lucrului;
daca nu au nimic de semnalat, vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si
predarea stivuitorului.
Daca legatorii de sarcina au observat defectiuni la cablurile si lanturile de
tractiune sau de legare sau un zgomot anormal produs de macara vor nota aceasta
in registrul de evidenta supravegherii.
In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub
semnatura, dispozitiile pentru oprirea stivuitoarelor in functiune, ca urmare a unor
deficiente care afecteaza siguranta in functionare, inclusiv natura deficientelor
respective.
Registrul de evidenta supravegherii se va intocmi dupa modelul aflat in P.T.
R1-2010, se va numerota, snurui si viza de catre conducerea unitatii detinatoare.
Registrul se va pastra in bune conditii la stivuitorul respectiv; responsabilul cu
supravegherea instalatiilor, de ridicat va verifica si viza acest registru periodic, cel
putin odata pe semestru.

7.4. CARTEA STIVUITORULUI

Cartea stivuitorului este documentul tehnic care confirma ca executia si

montajul sunt conform proiectului si respecta prevederile din P.T. ISCIR, in vigoare.
Cartea stivuitorului este formata din partea de constructie si partea de montaj.
Partea de constructie se intocmeste de catre firma constructoare pe raspundere
proprie, pentru fiecare stivuitor care functioneaza independent; partea de montaj, in
cazul in care stivuitorul sau mecanismul de ridicat a necesitat lucrari de montaj la
locul de functionare, se completeaza de catre societatea montatoare, pe propria
raspundere.
Prin examinarea separata, din cartea stivuitorului-partea de constructie si
partea de montaj-a fiecarui document in parte: desen tip ansamblu, schite, desene,
scheme, instructiuni de montaj, instructiuni de exploatare, de intretinere si revizii etc.,
se poate constata daca stivuitorul indeplineste conditiile prevazute de prescriptiile
tehnice.
Cartea stivuitorului-partea de constructie, contine datele generale,
caracteristicile si datele tehnice de baza. Ea va purta un numar din registrul de
evidenta al societatii constructoare, acelasi cu numarul ce se inscrie pe placa de
fabricatie si se preda beneficiarului odata cu stivuitorul. Modelul cartii stivuitorului-
partea de constructie, este dat in P.T.R1/2010-colectia ISCIR.
Cartea stivuitorului-partea de montaj, indiferent de tipul acesteia, va purta un
numar de evidenta al societatii montatoare si trebuie sa cuprinda urmatoarele date si
documente:
-certificatul de calitate privind constructia grinzilor, cailor de rulare ale macaralei si
sistemului de sustinere al acestora, inclusiv abaterile masurate ale caii de rulare;
pentru caile de rulare de pe sol, se va certifica de asemenea, pregatirea si
amenajarea terenului;
-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;

51
-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate, conform fisei cuprinse in
cartea stivuitorului-partea de constructie; masuratorile se executa numai la acele
dimensiuni la care este posibila efectuarea lor;
-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor de protectie si verificarii
impotriva tensiunilor de atingere;
-o schita cuprinzand dimensiunile de gabarit si spatiile de siguranta;
-procesul-verbal incheiat cu ocazia incercarilor de casa, semnat de reprezentantii
societatii montatoare si de cei ai beneficiarului.
Cartea stivuitorului-partea de montaj-poate cuprinde si alte documente, ca
rezultatele verificarilor sau masuratorilor-de exemplu: control nedistructiv,
luminozitate, zgomot-cerute in mod special de organul ISCIR la locul de montaj.

CAP. 8 : INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE

PENTRU ELECTRO SI MOTOSTIVUITOARE.
VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA

8.1. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PENTRU

ELECTROSTIVUITOARE

1. Pregatirea pentru lucru a utilajului

Inainte de inceperea lucrului se vor verifica urmatoarele:
-daca bateria de acumulatoare este incarcata;
-nivelul uleiului in rezervor;
-nivelul lichidului de frana;
-strangerea suruburilor si piulitelor rotilor de rulare;
-modul cum lucreaza instalatia hidraulica, franele, directia, comanda vitezei,
semnalizarea acustica si optica.
2. Intretinerea electrostivuitorului
Are ca scop mentinerea acestuia in stare de functionare. Pentru a realiza
acest lucru trebuie sa se efectueze urmatoarele revizii si reparatii periodice:
-revizia tehnica-Rt-dupa fiecare 290 ore;
-reparatia curenta de gradul 1-Rc1-dupa fiecare 870 ore;
-reparatia curenta de gradul 2-Rc2-dupa fiecare 4350 ore;
-reparatia capitala-Rk-dupa fiecare 8700 ore.
a) Zilnic utilajul este supus unei revizii care are scop urmatoarele:
-curatirea si spalarea;
-controlul bateriei: densitatea si nivelul electrolitului, tensiunea bateriei, fixarea
cablurilor de legatura;
-controlul presiunii in pneuri;
-controlul modului de lucru a instalatiei hidraulice si a mecanismului de ridicare,
executandu-se in acest scop 2-3 miscari de ridicare;
-verificarea piulitelor rotilor;
-verificarea instalatiei electrice, a luminilor si claxonului;
-verificarea lantului mecanismului de ridicare.
b) Revizia tehnica Rt consta din urmatoarele:

52
-se controleaza starea furtunelor de presiune ale instalatiei hidraulice;
-se controleaza directia, respectiv jocul la volan; se greseaza pivotii si capetele de
bara;
-se verifica toate asamblarile prin suruburi;
-se controleaza nivelul uleiului din rezervor;
-se greseaza rulmentii de la rotile fata si spate(la 200 ore de functionare);
-se greseaza articulatiile de la frana si comanda(la 100 ore de functionare);
-se completeaza uleiul din reductorul diferential;
-se greseaza articulatiile cilindrilor hidraulici;
-se greseaza articulatiile mecanismului cadrului de ridicare;
-se greseaza rulmentii mecanismului de ridicare;
-se greseaza articulatiile manetelor distribuitorului;
Se aplica si indicatiile de la revizia zilnica.
c) Revizia curenta de gradul 1 Rt1 consta din urmatoarele operatii:
-la puntea fata: se verifica puntea in general si fixarea motorului;
-la puntea spate: controlul suruburilor la lagare, articulatiile rotii;
-se va controla si jocul in articulatii, se vor verifica semilagarele de alunecare pe care
se sprijina sasiul si mecanismul de ridicare. In cazul unei uzuri in articulatie mai mari
se vor inlocui semicuzinetii din lagare;
-la frane se va face controlul franarii, a conductelor, a nivelului lichidului de frana,
completandu-se eventuala lipsa. Se vor aerisi cilindrii de frana si se va regla jocul
intre sabotii tamburului de frana;
-la directie se controleaza jocul in articulatii si se face ungerea;
-la instalatia hidraulica se verifica etanseitatea cilindrilor hidraulici; in cazul pierderilor
de ulei, se inlocuiesc inelele din capul cilindrului;
-la mecanismul de ridicare se controleaza fixarea lanturilor, a cadrului fix pe puntea
fata, se unge suprafata de alunecare a profilelor; se verifica jocul saniei in
mecanismul de ridicare;
-la instalatia electrica se curata de praf capetele de legatura la acumulator, se verifica
nivelul electrolitului si densitatea acestuia si daca este cazul se completeaza; se
verifica contactele; contactorii se vor verifica fiecare in parte, iar daca este cazul se
vor curata contactele cu panza abraziva fina;
-se schimba uleiul in caseta de directie;
-se schimba uleiul in reductorul diferential; se regleaza jocul pinionului de atac.
d) Revizia curenta de gradul 2 Rc2 : se aplica cele aratate la Rc1, efectuandu-se in
plus urmatoarele:
-la puntea fata se schimba rulmentii si se greseaza;
-se regleaza jocul din caseta de directie;
-se verifica starea sabotilor si daca se observa o uzura neuniforma se va remedia;
-se scimba anvelopele;
-se va controla starea diferentialului, iar piesele care prezinta uzura avansata se vor
inlocui;
-la puntea spate se schimba rulmentii si se greseaza; se controleaza fuzetele daca
au joc in articulatii;
-se controleaza levierul de comanda si daca prezinta uzura la partea unde se
articuleaza cu bara de conexiune se va schimba;
-se controleaza eficacitatea franei de picior si se schimba lichidul de frana;
-se verifica starea cablului de la frana de mana; se tensioneaza corespunzator
cablurile pana cand electrostivuitoruleste mentinut cu sarcina pe o panta de 5;

53
-la instalatia hidraulica se va controla starea camasii tijei cilindrului; se schimba toate
elementele de etansare si uleiul din instalatia hidraulica; se verifica racordurile, iar
daca scapa ulei se vor inlocui garniturile de cupru;
-la mecanismul de ridicare se controleaza rolele de ghidare si lantul;
-la instalatia electrica se verifica starea contactelor fixe; la instalatia electrica in
varianta cu tiristori se va curata de praf cu jet de aer; contactorii se vor curata cu
panza abraziva fina; se curata de praf motorul electric, periile se aseaza corect pe
colector, se verifica comutatoarele; daca izolatia motoarelor electrice este murdara
de ulei sau umeda, aceasta se va curata si usca; bornele de la acumulatori se vor
curata de oxizi si se vor unge cu vaselina.
e) Reparatia capitala Rk: se include toate operatiile executate anterior si in plus se
fac urmatoarele:
-la puntea fata se schimba diferentialul; se schimba sabotii de frana; se verifica
jocurile de strangere, iar daca nu corespund se inlocuiesc; se inlocuieste axul
intermediar(reductor); se schimba pinioanele planetare si carcasa diferentialului;
-la puntea spate: se verifica fuzetele si in cazul depistarii unor jocuri in brat sau
fuzeta , se vor inlocui; se schimba pivotii la fuzeta; se schimba butonul de articulatie
si bucsele ce
articuleaza suportul puntii din spate de sasiu; se inlocuiesc capetele de bara; se
inlocuieste caseta de directie;
-la frana de picior se inlocuieste pompa centrala;
-la frana de stationare se schimba cablurile de frana;
-la mecanismul de ridicare se inlocuiesc rolele de ghidare pentru lant;
-se inlocuieste bateria de acumulatori;
-se demonteaza motoarele electrice; se curata, se verifica izolatia si daca este
deteriorata se va inlocui; se repara eventualele defecte; se schimba rulmentii; se
inlocuiesc periile, se monreaza la loc motoarele si se verifica tensiunea la mersul in
gol;
-partile metalice se curata de rugina, se grunduiesc si apoi se vopseste tot utilajul;
-se unge utilajul conform schemei de ungere.

8.2. INSTRUCTIUNI INTRETINERE PENTRU MOTOSTIVUITOARE

Intretinerile tehnice constau in verificarea zilnica a ungerii, a starii si reglarii

ansamblelor si mecanismelor motostivuitoruli precum si din strangerile imbinarilor cu
filet.
Respectarea instructiunilor de intretinere vor duce la cheltuieli minime de
exploatare si durata maxima in functionare.
Este interzisa curatarea, ungerea sau repararea motostivuitorul in timpul functionarii.
Pentru motostivuitor(tip M 16 M) sunt stabilite 6 intretinei tehnice periodice si
anume:
-nr. 1 se face la inceputul fiecarei zile de lucru;
-nr. 2 se face dupa fiecare 60 ore de functionare;
-nr. 3 se face dupa fiecare 120 ore de functionare;
-nr. 4 se face dupa fiecare 250 ore de functionare;
-nr. 5 se face dupa fiecare 500 ore de functionare;
-nr. 6 se face dupa fiecare 1000 ore de functionare.
Intretinerea tehnica nr. 1
La inceputul lucrului:

54
1. Se verifica nivelul uleiului in carterul motorului, in carterul reductorului ambreiaj,
cutie de viteze, punte fata, carterul pompei de injectie; la nevoie se completeaza.
2. Se verifica nivelului apei in radiator; la nevoie se completeaza.
3. Se verifica etanseitatea la locurile de racordare ale sistemelor de alimentare,
ungere si racire precum si ale instalatiei hidraulice; la constatarea scurgerilor acestea
se inlatura.
4. Se verifica presiunea in camerele anvelopelor rotilor din spate si fata cu un
manometru pentru cauciucuri; la nevoie se umfla pana la atingerea presiunii
prescrise.
5. Se verifica bunastarea si siguranta de fixare a mecanismelor motostivuitorului,
acordandu-se o atentie deosebita strangerii piulitelor de fixare a jentilor rotilor din
spate si din fata.
6. Se verifica existenta si bunastarea sculelor.
7. Se porneste motorul motostivuitorul si se verifica urmatoarele;
a) functionarea motorului la o turatie medie si maxima la mersul in gol timp de 2-3
min.;
b) functionarea becului de control ulei motor, precum si a termometrului de apa;
c) functionarea echipamentului electric, tinandu-se sub observatie becul de control
de pe tabloul de bord, pentru incarcarea bateriei;
d) se controleaza daca nu exista scurgeri de apa, ulei sau motorina;
e) se controleaza daca motorul nu se incalzeste anormal;
f) se asculta motorul pentru a se verifica uniformitatea functionarii cilindrilor, lipsa
zgomotelor anormale si a batailor.
8. Motostivuitorul, in mers, se verifica functionarea parghiilor si pedalelor de
comanda.

La sfarsitul lucrului:
1. Se asculta daca in motor si transmisie nu exista zgomote anormale sau batai;
2. Se opreste motorul, se sterge si se curata motostivuitorul de praf si de alte
murdarii;
3. Se verifica bunastarea si fixarea sigura a mecanismelor, ansamblelor, motorului si
motostivuitorului;
4. Se verifica existenta si strangerea tuturor dopurilor de golire si de control;
5. Se masoara restul de combustibil din rezervor si se face alimentarea cu motorina;
6. Se executa operatiile de ungere indicate pentru fiecare 10 ore de functionare
(conform schemei de ungere).

Intretinerea tehnica nr. 2

Se executa dupa fiecare 60 ore de functionare si consta din urmatoarele
operatii:
1. Se curata filtrul de ulei al instalatiei hidraulice;
2. Se verifica intinderea curelei trapezoidale;
3. Se executa operatiile de ungere indicate pentru fiecare 60 ore de functionare
motor.

Intretinerea tehnica nr. 3

Se face dupa fiecare 120 ore de functionare si consta din urmatoarele operatii:
1. Se inlocuieste elementul filtrant de curatire fina de la filtrul de ulei al instalatiei
hidraulice;

55
2. Se verifica si la nevoie se strang imbinarile exterioare de fixare ale mecanismelor
si ansamblelor motostivuitorului, acordandu-se o atentie deosebita urmatoarelor
locuri de fixare:
-al motorului pe sasiul motostivuitorului;
-al pompei de injectie si injectoarelor;
-al filtrelor de ulei si ulei;
-al pompei de apa si termostatului;
-al filtrului de aer;
-al carterului ambreiajului la restul transmisiei;
-al carterului puntii fata;
-al radiatorului de apa;
3. Se spala filtrele de motorina cu petrol sau motorina;
4. Se scurge restul de motorina cu sediment din rezervorul de motorina. Scurgerea
depunerilor de decantare se face dupa cel putin 1 ora de la oprirea motorului;
5. Se executa operatiile de ungere indicate pentru fiecare 120 ore de functionare
conform schemei de ungere;
6. Pentru intretinerea instalatiei electrice dupa fiecare, 120 ore de functionare, se va
consulta capitolul “Intretinrea instalatiei electrice”.

Intretinerea tehnica nr. 4

Dupa fiecare 250 ore de functionare se executa operatii de ungere conform

schemei de ungere.

Intretinerea tehnica nr. 5

Se face dupa fiecare 500 ore de functionare si consta din urmatoarele operatii:
1. Se spala cu apa sistemul de racire al motorului;
2. Se scurge motorina din rezervorul de combustibil, se curata busonul rezervorului,
dupa care se face plinul;
3. Se verifica starea injectoarelor, presiunea de injectie si calitatea pulverizarii;

4. Se verifica reglajul franelor;

5. Se verifica ambreiajul;
6. Se verifica jocul axial al rulmentilor conici de la rotile motostivuitorului;
7. Se verifica si se regleaza jocurile supapelor;
8. Intretinerea instalatiei electrice se va face conform indicatiilor respective pentru
500 ore de functionare.

Intretinerea tehnica nr. 6

Se face dupa fiecare 1000 ore de functionare si consta din urmatoarele

operatii:
1. Se curata sistemul de racire, inlaturandu-se piatra;
2. Se schimba elementele filtrante din filtrul fin de motorina si se spala corpul filtrelor;
3. Se verifica uniformitatea de debitare a elementilor pompei de injectie si avansul la
injectie;
4. Se demonteaza carterul de ulei al motorului si se verifica strangerea suruburilor
bielei si a piulitelor prezoanelor de la paliere;

56
5. Se scoate capacul carterului puntii fata si se verifica jocul lateral al dintilor grupului
conic si la nevoie se regleaza;
6. Se executa operatiile de ungere, indicate pentru fiecare 1000 ore de functionare a
motostivuitorului(conform schemei de ungere);
7.Se executa operatiile electrice, indicate pentru fiecare 1000 ore de functionare a
motostivuitorului(conform intretinerii instalatiei electrice);
Dupa efectuarea intretinerii tehnice nr. 6 motostivuitorul trebuie supus unui
rodaj fara sarcina, timp de 3-4 ore in toate vitezele.

Operatiile de intretinere tehnica neincluse in intretinerile periodice

Unele reparatii ca: rodarea supapelor motorului, inlocuirea cuzinetilor,

rectificarea fusurilor arborelui cotit, inlocuirea segmentilor de piston la motor,
inlocuirea pieselor instalatiei hidraulice sunt operatii care in conditiile unei exploatari
normale a motostivuitorului nu sunt necesare decat dupa cca 2250 ore de
functionare. Aceste operatii se pot executa inainte de termenul aratat in caz de
nevoie.
Unele operatii ca spalarea discului de la ambreiaj trebuie sa se faca numai in
cazul cand apar anomalii in functionarea motostivuitorului.

Mentiune: Instructiunile de intretinere sunt proprii fiecarui tip de electro si

motostivuitor in parte(in conformitate cu Notitele tehnice )

8.3. UNGEREA CARUCIOARELOR STIVUITOARE

Una dintre cele mai importante parti ale intretinerii electro si motostivuitoarelor
este ungerea acestora, motiv pentru care trebuie sa I se acorde un interes deosebit.
Durata si buna functionare ale acestora depinde in mare masura de ungerea
corecta, la intervalele de timp indicate in cartile tehnice respective, cu lubrifianti
corespunzatori.
La ungerea carucioarelor stivuitoare se va avea in vedere:
1. Controlul nivelului uleiului: golirea si umplerea trebuie facuta cu carucioarele
stivuitoare in pozitie orizontala.
2. Este recomandat sa se goleasca uleiul cand este cald, dupa ce caruciorul stivuitor
a functionat un timp oarecare; cea mai mare parte a sedimentelor se afla in
suspensie si pot fi golite.
3. Pentru ungerea organelor prevazute cu ungatoare de presiune, caruciorul stivuitor
este prevazut cu o pompa manuala de ungere. Inainte de a aplica racordul pompei,
se va curati cu grija fiecare ungator, deoarece, nefacand acest lucru praful si noroiul
se vor amesteca cu lubrifiantul, accelerand astfel uzura pieselor in miscare. Dupa
terminarea operatiei de ungere, se va sterge exteriorul ungatorului de toate
reziduurile de lubrifianti, pentru a evita acumularea prafului.
Se recomanda ca pastrarea si manipularea lubrifiantilor sa se faca in conditii
optime de curatenie prin folosirea de butoaie, cani, palnii si pompe curate.
De asemenea se recomanda folosirea lubrifiantilor indicati in schema de
ungere respectiva.

57
8.4. VERIFICAREA TEHNICA

Inainte de inceperea verificarii se va face instructajul de protectia muncii

persoanelor participante, de catre detinatorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi
indepartate din raza lui de actiune.
Verificarea va fi condusa, dupa caz, de catre inspectorul de specialitate al
ISCIR , sau de catre RSVTI imputernicit si autorizat de ISCIR conform PT ISCIR
aplicabila.
Verificarea tehnica oficiala trebuie sa stabileasca daca :
- exista cartea stivuitorului - completata cu documentatia de montaj, dupacaz;
- exista declaratia de conformitate a stivuitorului;
- exista procesul - verbal de probe de casa cu rezultate corespunzatoare;
- stivuitorul a fost executat, echipat, montat si instalat in conformitate cu prevederile
prezentei prescriptii tehnice;
- stivuitorul supus la incercari a corespuns si functioneaza normal;
- este asigurata intretinerea si revizia de catre o unitate autorizata;
- personalul de manevrare este instruit si autorizat;
- constructia metalica si imbinarile acesteia nu prezinta defecte vizibile;
- instalatia electrica este echipata cu dispozitivele de protectie necesare si prevazuta
cu inscriptionarile corespunzatoare;
- sunt prevazute pe stivuitor: placa cu sarcina maxima admisa, inscriptionari de
avertizare si placute de fabricatie.
Acestea trebuie sa corespunda cu stivuitorul prezentat pentru verificari.
Verificarea tehnica oficiala consta din:
a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului;
b) incercari in gol;
c) incercari in sarcina:
-statice;
-dinamice;
d) incercari de stabilitate;
e) alte incercari.
Incercarile in gol se efectueaza prin actionarea mecanismelor stivuitorului, fara
sarcina. Cu aceasta ocazie se verifica si functionarea componentelor de securitate,
cu exceptia limitatorului de sarcina.
Incercarea statica se efectueaza cu o suprasarcina cu 25% mai mare decat
sarcina nominala, ridicata la 100 mm de sol, timp de 10 minute, si numai daca
verificarile si incercarile anterioare au avut rezultate corespunzatoare. Daca
mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat in acest scop, incercarea se va face
ridicandu-se suprasarcina de 10% si adaugandu-se fara socuri diferenta pana la
valoarea suprasarcinii cu care trebuie sa fie verificat stivuitorul.
Nu este admisa deformatia permanenta a structurii portante (furci, mese,
catarg, coloana).
Pentru aceasta incercare se vor lua masuri speciale in vederea evitarii
pericolului de rasturnare (legare cu lanturi, cabluri etc.).
Daca la incercarea statica stivuitorul s-a comportat corespunzator se va trece
la efectuarea incercarilor dinamice.
Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala.
Miscarile se vor executa in felul urmator:
- separat pentru fiecare miscare a stivuitorului;
- porniri si opriri pentru fiecare miscare;

58
- lent si fara socuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.
Pentru stivuitoarele cu inaltimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea
corespunzatoare capacitatii stivuitorului la inaltimea de ridicare maxima.
Se urmareste ca prinderea furcilor sa nu permita:
- o dezagatare nedorita (in special in timpul coborarii, daca furca se izbeste de un
obstacol);
- o alunecare laterala libera (nefunctionalitatea dispozitivului de zavorare).
Sarcina nominala ridicata la orice inaltime cu catargul in pozitie verticala trebuie sa-si
mentina inaltimea. Coborarea de la sine a sarcinii nominale, in timp de 10 minute, nu
trebuie sa depaseasca:
- 20 mm in cazul palanului dublu;
- 30 mm in cazul palanului triplu;
- 40 mm in cazul palanului cvadruplu;
- 100 mm in cazul actionarilor hidraulice.
Verificarea vitezei de coborare a sarcinii, in cazul scaderii bruste a presiunii
fluidului de lucru, se face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborare a
sarcinii va fi limitata de catre o componenta de securitate la maximum 30 m/min.
Verificarea functionarii limitatorului de sarcina, care consta dintr-o supapa care
actioneaza in cazul cresterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se
realizeaza prin incercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% decat sarcina
nominala.
Se vor verifica scaparile de fluid ale sistemului hidraulic.
Translatoarelor stivuitoare li se verifica suplimentar functionarea
paracazatoarelor cu o suprasarcina cu 10% mai mare decat sarcina nominala.
Incercarea consta in simularea cresterii vitezei de coborare a mecanismului de
stivuire care trebuie sa comande actionarea paracazatoarelor.
Paracazatoarele trebuie sa actioneze sigur si simultan pe glisierele coloanei
atat la cresterea vitezei de coborare peste limitele admise cat si in cazul ruperii
cablului de tractiune.
In cazul translatoarelor stivuitoare, care in locul paracazatoarelor au in
componenta o frana de siguranta (de avarie), se verifica inchiderea ei in mod
automat sub actiunea limitatorului de viteza.
Incercarile de stabilitate se realizeaza prin coborarea sarcinii nominale si
oprirea brusca a acestei miscari, care nu trebuie sa provoace rasturnarea
stivuitorului.
Daca in cartea stivuitorului nu se precizeaza inclinarea maxima admisa a
terenului pe care poate circula acesta, se vor efectua incercarile de stabilitate in
conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.
Concluziile verificarii tehnice oficiale
Autorizarea de functionare se acorda numai daca rezultatele verificarii tehnice
oficiale satisfac prevederile prezentei prescriptii tehnice, printr-un proces-verbal
conform modelului de la anexa D in care se consemneaza parametrii de functionare
aprobati, precum si data urmatoarei verificari (luna si anul), care nu va fi mai mare de
patru ani.
Pentru instalatiile a caror verificare a fost incredintata RSVTI al detinatorului,
autorizat de ISCIR-INSPECT IT, unitatea detinatoare, va transmite o copie a
procesului verbal si fisa de evidenta la ISCIR sau persoana juridica desemnata
solicitand odata cu aceasta inregistrarea instalatiei in evidenta tehnica a ISCIR-
INSPECT IT si comunicarea numarului de inregistrare. ISCIR–INSPECT IT va

59
comunica unitatii detinatoare numarul de inregistrare in cel mult 7 zile de la data
solicitarii.
Unitatea detinatoare are obligatia de a ridica de la ISCIR sau persoana
juridica desemnata cartea stivuitorului – partea de exploatare, in cel mult 30 de zile
de la data inregistrarii.
Evidenta stivuitoarelor va fi tinuta de catre unitatile detinatoare intr-un registru al
carui model este prezentat.
Număr Locul Denumirea Nr. de Unitatea Proces Scadenţa Obs.
înregistrare funcţionării instalaţiei, fabricaţie construct verbal/ următoarei
instalaţiei parametrii sau oare autorizaţie verificări
(secţia, principali inventar/ funcţionare/
localitatea, an de dala
strada, nr., fabricaţie autorizării
sector, judeţ)

Unitatea detinatoare este obligata sa pastreze in bune conditiuni cartea

stivuitorului-partea de exploatare la care se va atasa documentatia tehnica.
Este interzisa acordarea autorizarii de functionare cu conditia inlaturarii
ulterioare a unor deficiente care afecteaza securitatea in functionare.
Deficientele mentionate in procesul-verbal de autorizare trebuie sa fie
remediate in termenele stabilite. Neindeplinirea dispozitiilor date prin procesul-verbal
atrage dupasine anularea autorizatiei de functionare, la expirarea termenului stabilit
pentru remedieri.
Se interzice acordarea autorizatiei de functionare in urmatoarele cazuri:
- cartea stivuitorului si documentatia de montaj (dupa caz) lipsesc sau sunt
incomplete;
- componentele de securitate functioneaza defectuos;
- franele mecanismelor functioneaza defectuos;
- protectia impotriva tensiunilor de atingere nu este asigurata, creand pericol de
electrocutare;
- lipsesc sau nu functioneaza dispozitivele de semnalizare optice sau acustice;
- instalatia electrica este executata defectuos, prezentand pericol de electrocutare;
- modul de fixare al elementelor de rezistenta, cablurilor, lanturilor sau altor
dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunzator, putand favoriza producerea
de avarii sau accidente;
- se constata fisuri in structura portanta a stivuitorului;
- sunt slabite imbinarile principale ale constructiei metalice;
- exista deformatii permanente, vizibile cu ochiul liber, la constructia metalica;
- la incercarile la care a fost supus stivuitorul nu s-au obtinut rezultate
corespunzatoare;
- calea de rulare prezinta serpuiri, denivelari, pante peste limitele admise;
- stabilitatea stivuitorului nu este asigurata;
- instalatia hidraulica prezinta scapari de fluid.

60
 De asemenea, nu se acorda autorizatia de functionare daca se constata la
verificare orice alte deficiente care pot genera avarii si accidente sau daca
stivuitoristul nu este autorizat.
Verificari tehnice programate si neprogramate (inopinate)
In timpul exploatarii, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor
verificari tehnice oficiale periodice. Cu aceasta ocazie se verifica starea tehnica a
stivuitorului si se acorda, dupa caz, autorizatia de functionare in continuare.
Verificarile se vor efectua de catre ISCIR sau persoana juridica desemnata in a carei
raza de activitate se afla stivuitorul sau de catre RSVTI, dupa caz. Daca rezultatele
verificarilor tehnice si incercarilor, comparativ cu prevederile documentatiei tehnice
insotitoare si ale prezentei prescriptii tehnice, au corespuns se intocmeste un proces-
verbal de verificare prin care se acorda autorizarea de functionare in continuare,
fixandu-se si data (luna si anul) urmatoarei verificari tehnice oficiale care nu va fi mai
mare de 3 ani.
Scadenta se stabileste in functie de complexitatea, locul de instalare, conditiile
de mediu si regimul de functionare, vechimea in serviciu si starea tehnica ale
stivuitorului.
Daca rezultatele sunt necorespunzatoare, deficientele se consemneaza in
procesul-verbal si nu se acorda autorizatia de functionare.
La verificarea tehnica oficiala periodica este obligatorie prezenta RSVTI al
detinatorului, a responsabilului tehnic cu supravegherea lucrarilor de intretinere si
revizie a stivuitorului, precum si orice alta persoana solicitata de inspectorul de
specialitate al ISCIR.
Verificarea tehnica periodica trebuie sa stabileasca, pe langa cele mentionate
la autorizarea initiala de functionare, si urmatoarele:
- daca registrul de evidenta a supravegherii este corect completat si tinut la zi;
- daca exploatarea, intretinerea si revizia se fac in conditii satisfacatoare si asigura
functionarea stivuitorului in conditii de securitate;
- daca gradul de uzura si deficientele elementelor componente ale stivuitorului
(inclusiv cabluri, lanturi, sine de rulare etc.) nu constituie un pericol pentru
functionarea stivuitorului si nu s-au depasit limitele admise.
- Verificarea tehnica periodica se efectueaza in conformitate cu prevederile legislatiei
aplicabile, cu precizarea ca incercarea statica se va face cu sarcina nominala marita
cu 10%.
Cu aceasta ocazie se va efectua o examinare vizuala amanuntita a bratelor de
furca. In cazul constatarii unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control
nedistructiv.
Se vor verifica in mod special calcaiul bratelor si agatatorile furcilor.
Uzura partilor orizontale si verticale ale furcilor nu trebuie sa depaseasca 10%
din grosimea acestora.
Diferenta de inaltime a capatului liber al furcii fata de pozitia initiala nu trebuie
sa depaseasca 3% din lungimea partii orizontale. In caz contrar furcile se vor retrage
din functionare.
Autorizarea de functionare in continuare se va acorda numai daca la
verificarile tehnice si incercarile efectuate se constata indeplinirea tuturor cerintelor
de securitate prevazute in prezenta prescriptie tehnica.
Rezultatele verificarii tehnice se vor consemna intr-un proces-verbal din cartea
stivuitorului–partea de exploatare.

61
 In cazul in care verificarea se face de catre RSVTI, un exemplar al procesului–
verbal de verificare se va inainta imediat la ISCIR sau la persoana juridical
desemnata in a carei raza de activitate se afla stivuitorul.
In situatia in care inspectorul de specialitate ISCIR nu s-a putut prezenta din
motive obiective la data stabilita, se va stabili de comun acord cu detinatorul o noua
data de verificare. Daca nici la aceasta data inspectorul de specialitate al ISCIR nu s-
a prezentat, RSVTI va proceda la verificarea tehnica a stivuitorului fara nici o alta
comunicare.
Este interzisa functionarea stivuitorului cu scadenta de verificare depasita.
Este interzisa acordarea autorizatiei de functionare cu conditia inlaturarii
ulterioare a unor deficiente care afecteaza securitatea in functionare .
Daca motivul neacordarii autorizatiei de functionare este o deficienta care
afecteaza stabilitatea stivuitorului se va proceda, in afara de oprirea din functionare,
si la demontarea stivuitorului in vederea repararii.
Cu ocazia verificarii periodice, daca se considera necesar, va fi examinata si
pregatirea profesionala si comportarea in serviciu a stivuitoristului autorizat, facandu-
se, daca este cazul, si mentiunile respective in carnetul de autorizare.
Inspectorii de specialitate ai ISCIR au dreptul de a efectua verificari tehnice prin
sondaj, neprogramate, la toate stivuitoarele supuse prevederilor prezentei prescriptii
tehnice precum si de a efectua verificari prin sondaj asupra modului in care
reparatorii, intretinatorii si detinatorii respecta prevederile prezentei prescriptii
tehnice.
De asemenea, personalul responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica
a instalatiilor (RSVTI) si personalul tehnic de specialitate responsabil cu
supravegherea lucrarilor de intretinere ai detinatorului au dreptul de a efectua
verificari tehnice inopinate la stivuitoarele aflate in exploatare, luand, dupacaz,
masurile necesare pentru respectarea prevederilor prezentei prescriptii tehnice.
Examinarile si incercarile periodice nu trebuie sa fie mai dure decat cele
cerute inainte de punerea in functiune a stivuitorului. Aceste incercari nu trebuie, prin
repetarea lor, sa cauzeze uzura excesiva sau scaderea rezistentei care ar duce la
diminuarea securitatii stivuitorului.

CAP. 9 : AVARII SI ACCIDENTE PRODUSE LA

STIVUITOARE. MASURI DE PREVENIRE SI ELIMINARE

9.1. CAUZELE AVARIILOR SI ACCIDENTELOR

Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcţionare, prezintă unele
particularităţi, datorita:
- duratei relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un loc de lucru , când
pregătirile care se fac înainte de punerea in funcţiune a instalaţiei de ridicat sunt in
majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scăzut, uneori sunt chiar neglijabile;
- duratei scurte de lucru, la un obiect, când sunt necesare deplasări repetate ale
instalaţiilor de ridicat, in consecinţa apar la aceste solicitări suplimentare, datorita
manipulărilor transporturilor care fac sa se reducă din capacitatea lor de funcţionare;

62
- condiţiilor diferite de lucru de la un şantier la altul , de la o zona la alta (din punct de
vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaţii la care trebuie sa
participe stivuitoarele; contribuie la grăbirea procesului de uzura al acestora.
Principalele particularităţi prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea
avariilor si accidentelor ci sa atragă in mod deosebit atenţia ca ele se pot produce,
dar in acelaşi timp pot fi evitate, experienta acumulata, in domeniul folosirii
instalaţiilor de ridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare
permanenta si atenta asupra modului de utilizare exista si o mare siguranţa in lucru.
Gruparea avariilor si accidentelor
După natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fără accidente umane.
Atât avariile cu accidente umane cat si cele fără accidente umane, după cauzele
care le-au produs, se pot grupa astfel:
- avarii cauzate de personalul de deservire
- avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor
- avarii datorate unor instalaţii de ridicat necorespunzatoare
- alte cauze, diferite de cele anterioare.
Avarii cauzate de personalul de deservire
Aceste avarii pot fi împărţite astfel:
- avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit.
-avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav,
obosit, în stare de ebrietate, stare deprimata),
- avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de
întreţinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit).
Avarii cauzate de exploatarea neraţionala a stivuitoarelor
Aceste avarii pot fi împărţite astfel:
- avarii produse datorita nerespectării prescripţiilor tehnice - condiţii de lucru
- depăşirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici
constructivi
- montajul necorespunzător al instalaţiilor de ridicat prin nerespectarea indicaţiilor de
montaj
- nerespectarea întreţinerilor si reviziilor periodice de menţinerea stării tehnice
normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectării
instrucţiunilor de supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai
mare parte coincide cu cele date de prescripţiile tehnice proprii ale fiecărei instalaţii
de ridicat.
- nerespectarea obligaţiilor generale de lucru cu stivuitoarele
- nerespectarea obligaţiilor înainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la
terminarea acestuia de către personalul de deservire - neefectuarea verificărilor si
controlului zilnic si periodic.
Avariile cauzate de folosirea unor instalaţii de ridicat necorespunzătoare
Aceste avarii pot fi împărţite astfel:
- avarii produse datorita unor defecţiuni la instalaţia electrica
- prin menţinerea in lucru a unor instalaţii improvizate
- lucrul cu dispozitive de protecţie, de siguranţa si semnalizare defecte
- menţinerea în exploatare a mecanismelor cu frâne electromagnetice sau
electrohidraulice nereglate, defecte, etc.
- utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei
- avarii produse datorita unor defecţiuni ale mecanismelor
- sisteme de frânare nereglate sau defecte(centuri de frâna sau saboţi, ferodou uzat,
cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului)

63
- sisteme de acţionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a căror
capacitate a scăzut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate,
etc.)
- transmisii cu funcţionare anormala (roti dinţate uzate, arbori solicitaţi in timp peste
limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina,
etc.)
- avarii produse datorita unor defecţiuni ale construcţiei metalice
- tensiuni si deformaţii remanente , in special in zonele sudate
- deformaţii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravântuirilor si altor elemente
neremediate în timp
- fisuri vizibile si invizibile nesesizate atât la elementele construcţiei metalice cat si la
cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta.
Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare
Aceste cauze pot fi :
- acţiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevăzute (rafale de vânt
puternice explozii, etc.)
- calamităţi ( alunecări de teren, cutremure, inundaţii) in zonele de lucru ale
instalaţiilor de ridicat
- defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice,
ecruisari ) care duc la ruperea sau distrugerea acestora după un anumit număr de
cicluri de lucru
- tamponări in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje
După cum se poate constata cu uşurinţa si din gruparea avariilor, cauzele producerii
acestora se pot grupa astfel:
a) cauze dependente de acţiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta
tehnica, control urmărire si supraveghere)
b) cauze independente de acţiunea personalului de deservire ( acţiunea unor sarcini
neprevăzute calamităţi, defecte ascunse in material)
c) cauze combinate, adică acţiunea simultana in diverse proporţii care contribuie la
avarierea instalaţiei de ridicat

OBSERVAŢII:
Este necesar de la început sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii
sau a unui accident concura mai mulţi factori: rareori aceştia acţionează in mod
singular, cum ar fi avariile si accidentele provocate de calamităţi, seisme, explozii,
etc.
In toate cazurile insa, acţiunea personalului de deservire a stivuitorului, directa
sau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu
excepţia perioadelor de repaus in care acesta lipseşte.
Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze
cauzele producerii avariei sau accidentului, poate consemna, in funcţie de gravitate,
locul corect pe care îl ocupă fiecare factor sau grupa de factori de influenta.
S-a făcut precizarea ca subiectul, adică omul ( cu mici excepţii) ia parte direct
sau indirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal
cauzele producerii lor.
• Respectarea întocmai a unor reguli, instrucţiuni, norme prescrise reprezintă
fidelitatea practica a unei gândiri, a unor condiţii care au stat la baza conceperii si
proiectării instalaţiei de ridicat, reprezintă ceea ce se cheamă premisele unei
funcţionari sigure, îndelungate a acesteia.

64
• Orice abatere de la aceste reguli, instrucţiuni sau norme s-a soldat cu avarii sau
accidente unele mai grave, altele neînsemnate, în funcţie de proporţia sau mărimea
abaterilor.
a) Cauze dependente de acţiunea personalului de deservire
Aceste cauze sunt dependente de :
- organizarea locului de lucru , necorespunzătoare, cerinţelor tehnice de funcţionare
a stivuitoarelor
- amplasarea pe terenuri ale căror capacitate portanta este sub nivelul admisibil
- execuţia cailor de rulare cu abateri mai mari decât cele normale prescrise în cartea
tehnica sau instrucţiunile de supraveghere tehnica
- exploatarea acestor cai de rulare fără o dotare corespunzătoare cu dispozitive de
protecţie siguranţa ( opritori , tampoane , impamantare)
- cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare
- folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fără stabilirea prealabila a
tehnologiei lucrărilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie
precizate toate datele necesare unei execuţii in deplina siguranţa a lucrărilor de
construcţii - montaj
- folosirea unor stivuitoare necorespunzătoare, a căror stare tehnica se afla mult sub
nivelul normal, adică instalaţia de ridicat prezintă defecţiuni vizibile
- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat
- personal de exploatare
- personal de întreţinere si reparaţii — utilizarea stivuitoarelor in condiţii diferite de
prescripţiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica
ISCIR
- depăşirea sarcinii nominale
- ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau
de legat improvizate, neverificate sau necorespunzătoare din punct de vedere al
capacităţii formei sau modului de prindere
- lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reţelelor electrice de înalta
tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate
corespunzătoare,
- exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeaşi suprafaţa de lucru sau obiectiv, fara
luarea masurilor corespunzătoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora,
- lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a
se lua măsurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare,
- folosirea stivuitoarelor când viteza vântului depăşeşte limitele prescrise , fie in
cartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica,
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parţial) fara a cunoaşte in prealabil
tehnologia de montaj , particularităţile acesteia,
- comandarea efectuării simultane a unor operaţii in timpul lucrului fara a fi permisa
prin notificare tehnica sau instrucţiunile proprii de exploatare.
b. Cauze independente de acţiunea personalului de deservire
Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale căror cauze nu depind si nu
pot fi influenţate de acţiunea personalului de deservire , direct sau indirect , este mai
rar întâlnita si depinde de mărimea sau modul de acţionare a unor sarcini
neprevăzute , a efectelor date de anumite defecţiuni interne aii materialelor, etc.
Cauze independente de acţiunea personalului de deservire pot fi :
- acţiunea vântului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , acţiune care
nu poate fi prevăzuta sau preîntâmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziţie
corespunzătoare a instalaţie de ridicat , astfel încât efectul sa se reducă la minim; va

65
trebui insa ca la baza amplasări stivuitoarelor sa stea datele statistice care
evidenţiază pe o perioada mai lunga de timp, apariţia rafalelor, direcţia si intensitatea
lor.
- calamităţi, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor
cauze din afara sferei de activitate.
- defecte ascunse in materialiceşte defecţiuni apar după un nr. de ore de funcţionare,
formând zona de slaba rezistenta, care cedează la majoritatea cazurilor fara a putea
fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte
periculoase.
Sunt tot atât de periculoase si defectele ascunse, care provoacă zone de slaba
rezistenta iar diagonalele construcţiei metalice dar care sesizate la timp pot fi
înlăturate prin înlocuirea acestora
Defectele ascunse provoacă, la solicitări in timp , deformaţii sau chiar fisuri. Cauzele
menţionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si
accidente , ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de acţiunea
personalului de deservire a stivuitorului. Totuşi ele pot apare cu urmări chiar foarte
grave.
c) Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor
Când se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit
accident , se constata sunt legate de mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista
o cauza care reprezintă cu pondere influenţă cea mai mare , însoţită si de alte cauze
mai puţin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la
grăbirea efectului producerii avariei.
Cauzele pot fi combinate , de exemplu:
- depăşirea momentului sarcinii
- combinarea mişcărilor
In ambele exemple cauzele se datoreaza în aceeaşi măsura organizării
necorespunzătoare a locului de munca, nerespectării instrucţiunilor, normelor de
supraveghere tehnica, utilizării stivuitoarelor în condiţii diferite de prescripţiile tehnice
proprii ale acestora.
Exemple de abateri de la normele de securitate in munca:
- Este interzisa ridicarea sau coborârea furcilor(cu sau fără sarcină) în timpul
deplasării autostivuitorului;
- In timpul transportului cu autostivuitorul, precum şi la ridicarea/coborîrea furcilor
(încărcate sau nu), nici o persoana nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică
de 2,5 m de utilaj si în nici un caz. sub sarcina ridicată;
- în cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului,acesta va fi dirijata
de o alta persoana;
- Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie,
numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în
apropiere;
- Este interzisa să se transporte persoane in cabine, pe scările şi pe părţile laterale
ale mijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest,
pe furci, pe paletele goale sau încărcate;
- Riscul de vătămare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat
datorita apărătorilor laterale de cauciuc;
- Stivuitoristul va verifica prezente acestor apărători pe ambele pari laterale ale
stivuitorului cu turn retractabil si care se deplasează cu sarcina in dreapata
conducătorului;

66
- Căderea mărfurilor neasigurate pe palet ; deserventul este protejat de grilajul
utilajului;
- Este interzisa manipularea (descărcarea / încărcarea) sarcinii de către
muncitori,când aceasta este suspendata pe furci;
Ca măsura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate :
Stivuitoristul are obligaţia să utilizeze ,dacă este cazul mijloace de blocare a
zonei de manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele
laterale fată de utilaj pt. culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul
delimitării şi izolării acestor spaţii de accesul persoanelor.
Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate
determina ieşirea acestuia din ghidaje

9.2. MASURI DE PREVENIRE A AVARIILOR SI ACCIDENTELOR LA

STIVUITOARE

Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror

vârstă a depăşit 18 ani.
Autorizarea acestora se face pe baza de şcolarizare si verificare a
cunoştinţelor conform prevederilor din prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare.
În timpul exploatării, conducătorul este obligat să poarte asupra sa autorizaţia
de stivuitorist
Conducătorii de autostivuitoare trebuie să respecte următoarele:
a) Să cunoască si să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice-colecţia ISCIR
si ale instrucţiunilor speciale referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost
autorizat si car este autorizat să funcţioneze.
b) Să nu transporte persoane in cabine, pe scările şi părţile laterale ale acesteia, pe
lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;
c) Să asigure stabilitatea si siguranţa încărcăturii;
d) Să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul;
e) Cheia de la întrerupătorul principal se va păstra de către conducătorul
autostivuitorului; este interzisă predarea acestei chei persoanelor străine; la
părăsirea temporară a autostivuitorului, conducătorul acestuia va deconecta curentul
electric prin scoaterea cheii de la întrerupătorul principal.
f) Să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor sau
răsturnarea utilajului .
g) Să controleze starea tehnica a utilajului, să verifice dacă sistemul hidraulic, cel de
frânare, de direcţie, de semnalizare si dispozitivele de siguranţă funcţionează corect,
făcând probe de lucru (ridicare - coborâre sarcină, înclinare înainte – înapoi a
catargului, etc.).
h) Să utilizeze , dacă este cazul , mijloace de blocare a zonei de manevra cu
însemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj pe
culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor
spaţii de accesul persoanelor.
i) Să se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunoştinţelor în
faţa comisiei din cadrul magazinului.
La exploatarea autostivuitoarelor trebuie respectate următoarele:
a. Este interzis sa fie conduse de muncitori bolnavi, sub influenta
alcoolului,obosiţi sau care au primit sancţiuni cu suspendare pe timp limitat sau
definitiv a dreptului de conducere;

67
b. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor cu stare de întreţinere
necorespunzătoare (sistemul de frânare, de direcţie si de semnalizare defect,
respectiv scurgere carburanţi si lubrifianţi, lipsa buşoanelor de la rezervor,etc.) ;
c. Este interzisă ridicarea persoanelor cu autostivuitorul ,in afara situaţiilor când
se foloseşte echipamentul tehnic adiţional autorizat in acest scop.
d. Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunzătoare sau care prezintă
defecţiuni la cadru de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare.
e. In cazul când se constata unele defecţiuni in funcţionarea autostivuitoarelor
(zgomote suspecte, scântei la electromotoare precum si alte fenomene neobişnuite
in funcţionare mecanismului de acţionare hidraulica sau electrica sau in cazul altor
ansambluri) conducătorii sunt rugaţi sa oprească lucrul si sa aducă la cunoştinţa
despre aceasta conducătorului locului de munca. Lucrul se va reîncepe numai după
înlăturare defecţiunilor constatate.
Mărfurile (lăzi, cutii, etc) încărcate pe paleti, trebuie să formeze o stivă
uniformă, centrată si asigurata fata de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze
în timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor asigura si
ancora cu benzi elastice speciale si/sau folie.
Conducătorul autostivuitorului va verifica înainte de manevrare, îndeplinirea
acestor condiţii, precum si tipul si calitatea paletului ("europalet",fără elemente lipsă
sau deterioate) fiindu-i interzis să execute cu autostivuitorul manevrele de
deplasare,urcare/coborâre a sarcinilor, în alte condiţii.
Incărcătura care se transportă sau se ridică, trebuie să fie uniform distribuită
pe suprafaţa paletului si să aibe greutatea,respectiv poziţia centrului de greutate,
corespunzătoare indicaţiilor din diagrama de sarcini afişată în cabina utilajului.
In cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii utilajului, se va coborî
imediat sarcina pe sol luându-se măsurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.
inainte de a cobori încărcătura, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează a
se aşeza sau stivui, acesta trebuind să fie curat si eliberat de orice obstacol.
Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie făcuta
lent, fără smucituri si viteza redusa
In cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta va fi
dirijat de o altă persoană.
Pentru realizarea unei vizibilităţi maxime, deplasare a (marsul)
electrostivuitorului cu cu sarcina in dreapta ,se va face numai pe direcţia
"longitudinală a utilajului "(paralelă cu furcile), în sensul "stingă conducătorului”.
Sensul "dreapta conducătorului" este admis numai in fata stivei (raftului).
Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul „înainte";
mersul,,înapoi " este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, ieşirilor din locuri
inguste, precum si la coborirea de sarcina a pantelor”, conform prevederilor cărţii
tehnice.
Este interzisă încărcarea stivuitorului peste sarcina admisă a capacităţii de
ridicare. Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă
atenţie, numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt
persoane în apropiere.
Este interzisa manipularea (descarcarea/incarcarea) sarcinii de către
muncitori, când aceasta este suspendata pe furci.
Circulaţia lor se va face pe căile de acces stabilite si marcate în acest sens.
Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curătate, în permanentă de urme de
ulei,carburanţi si noroi. Pe timp de iarnă, căile de acces din exterior, se vor păstra
curătate, sau presărate cu materiale antiderapante (sare,nisip,etc).

68
 Viteza de deplasare trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va
depăşi 10[km/h] pe căile de acces, 5 [km/h] în interiorul magaziilor şi 2-3 [km/h],în
locurile înguste. Viteza de deplasare se va micşora obligatoriu si se vor emite
semnale acustice, în următoarele situaţii:
- în locuri aglomerate.
- în locuri în care îsi desfăşoară activitatea grupuri de persoane.
- la trecerea pe lîngă usi.
- a curbe si intersecţii,precum si la mersul înapoi(în direcţia sarcinii).
- la trecerea prin porţi.
In timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe autostivuitor,
precum si efecuarea unor manevre de degajare a spaţiului sau culoarului de
deplasare a utilajului (înlăturarea din drum a unor cărucioare sau
obstacole,deschiderea uşilor sau porţilor de acces,etc). In timpul transportului cu
autostivuitorul,precum si la ridicarea /coborirea furcilor(încărcate sau nu), nici o
persoană nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si, în
nici un caz, sub sarcina ridicată.
Este interzis să se ridice si să se transporte sarcinile, numai pe vârful furcilor.
Este interzisă transportul cu autostivuitorul prin târâre directă a materialelor sau
utilajelor,cu excepţia celor prevăzute cu săniei;
Transportarea paletilor, suprapusi, este permisă numai dacă sunt asigurate
stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de
ridicare.
Este interzisă ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul
deplasării autostivuitorului.
Manevra de depăşire a altor utilaje, in interior, este permisa numai daca este
absoluta nevoie si numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat ca
manevra nu prezintă pericol pentru circulaţie.
Depăşirea cu electrostivuitorul a cărucioarelor manuale si a clienţilor,este
admisa numai prin partea stingă a sensului de mers,cu mers încetinit, semnalizînd
cel puţin de la 5[m].
Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcină, este admisă numai pe
drumuri netede si cu cadrul (catargul) in poziţie de transport; deplasarea se va face
cu sarcina ridicată la cel mult 200-300 [mm] de la sol, iar cadrul dispozitivului de
ridicat va fi înclinat inapoi astfel încât să se asigure o stabilitate corespunzătoare a
sarcinii.
Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicată mai mult de 300 [mm] fată de
sol, este permisă numai la operaţia de ridicare si se va executa numai în fata stivei
Transportul cu autostivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive, etc. se
va efectua numai dacă acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare si
transport specifice si legale,pe care conducătorii utilajului sunt obligaţi să Ic
cunoască si să le respecte.
Transportul carburanţilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie
metalice.
Este interzis transportul lichidelor inflamabile,indiferent de cantitate, în vase
ca: damigene, găleti sau alte recipiente descoperite.
Cînd se manevrează motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau când este
utilizată lama de deszăpezire, se va lucra cu viteză redusă si cu multă atenţie. Dacă
este cazul,se vor folosi,în mod corespunzător, lanţurile antiderapante din dotare.
Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lăzi, vitrine etc )
trebuie transportau direct pe furcile utilajului, luându-se masuri suplimentare de

69
asigurare contra căderii sau alunecării, precum si masuri de interzicere a staţionarii si
circulaţiei persoanelor in raza de manevra a autostivuitorului.
Se interzice lăsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria
de acumulatoare electrostivuitorului.
Este interzisa pornirea unui autostivuitor prin împingere cu furcile de către alt
autostivuitor.
Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita
unei defecţiuni, având sarcina ridicata.
Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor, fara instalaţie de semnalizare
acustica, optica, precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau
pe ceata
(1) Periodic, pe baza graficului si a instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea
de funcţionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frânare, de
direcţie, de semnalizare si stabilitatea.
(2) Lucrările de întreţinere si reparaţii ale autostivuitoarelor, trebuie executate numai
de către personal specializat, care va consemna în registre speciale (ISCIR), fiecare
intervenţie de acest gen, cât si lucrările de verificare tehnică periodică, cel puţin o
dată pe săptămână, sau conform cărţi tehnice a utilajului.
Conducătorilor de autosti vuitoare le este interzisa staţionarea in zona de
acţiune a mijloacelor de ridicat.
(1) In timpul deplasării conducătorul autostivuitorului va păstra faţă de utilajul din faţă
o distantă care sa-i permită, in cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de
mers,evitarea unei coliziuni.
(2) Se interzice depăşirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate în
mers. Distanta în urma acestora trebuie să fie de minim 10[m].
Este interzis să se conducă autostivuitorul cu o singură mână.
Conducătorului de autostivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce
manevrează utilajul
Se interzice conducătorului de autostivuitor să părăsească utilajul cu sarcina
ridicată. La părăsirea oportună a utilajului,se va lăsa sarcina pe sol,se va trage frâna
de mână si se va scoate cheia din contact,
In cazul în care autostivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte
de remedierea defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a
persoanelor din zona periculoasă; prezenta utilajului defect trebuie semnalizată.
Este interzisă punerea în mişcare si conducerea de la sol a autostivuitorului,
mai puţin a transpaletului stivuitor.
(1) Este interzisă frânarea sau pornirea bruscă a utilajului,în special cu sarcina
ridicată pentru evitarea răsturnării. Frânarea bruscă este permisă pentru evitarea
accidentelor si numai atunci când sarcina este în poziţie coborâtă.
(2) In particular, daca o sarcina este ridicata simultan cu doua sau mai multe
autostivuitoare,trebuie stabilite şi aplicate metode şi procedee care sa asigure o buna
coordonări operatorilor.
(3) Utilizarea în aer liber a autostivuitoarelor trebuie interzisa atunci când condiţiile
meteorologice se deteriorează pana la punctul în care se periclitează utilizarea în
condiţii de securitate a ephip ameţitului, expunându-se angajaţii la riscuri.
Se vor lua masuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru
angajaţi în particular
• Se vor respecta următoarele reguli:

70
a. Este interzisă identificarea locurilor unde se depozitează paietul cu marfă,
respectiv locul unde se preia paietul cu marfă, în timp ce se comandă deplasarea
elctrostivuitorului; aceste vor identifica în prealabil,
b. Atunci când furcile sunt libere de marfă, deplasarea autostivuitorului se va face cu
catargul vertical si furcile coborâte cât mai aproape de sol.
c. Este interzisă depozitarea pe rafturi,prin suprapunere,a doi sau mai mulţi paleti
încărcaţi,
d. Înălţimea stivei de mărfuri pe palet,va fi de 1,5 ori latura mică a bazei stivei.
Această înălţime va putea fi depăşită, dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare.
e. Când sarcina este ridicată,este interzisă înclinarea catargului,atunci când acesta
se află în poziţie avansată.
Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acţionare a
autostivuitoare-lor, trebuie să menţinute în permanentă curate, în scopul prevenirii
alunecărilor. Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul
funcţionării autostivuitorului.
Măsuri de protecţie în caz de avarie la utilizarea platformei pentru persoane :
- Lucrătorul de pe platformă este instruit şi echipat conform normelor specifice de
securitate muncii pentru lucru la înălţime,
- în cazul constatării unei avarii, la platformă în timp ce este ridicată, se coboară
aceasta în cât mai scurt timp, lucrătorul din nacelă stând liniştit, fără mişcări bruşte.
- La constatarea unei avarii la utilajul de ridicat, manipulantul, îl anunţă pe lucrătorul
din nacela că urmează să coboare imediat platforma.
- Orice intervenţie pentru înlăturarea avariei produse se face numai după părăsirea
platformei de către lucrători, sub coordonarea persoanei care conduce lucru la
înălţime
Anunţarea accidentelor
Detinatorul sau cel care are in folosinta stivuitorul, are obligatia sa anunte
imediat ISCIR- unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile - avariile si
accidentele de persoane in timpul functionarii, prin mijloacele cele mai rapide
(telefon, fax, curier) in cazuri de accidente de persoane se va anunta si Inspectoratul
teritorial judetean de protectia muncii in raza de activitate a caruia se afla detinatorul.
Detinatorul sau cel ce utilizeaza stivuitorul este obligat sa nu modifice starea
de fapt din momentul avariei sau accidentului, pana la sosirea organelor de verificare
ISCIR la fata locului, in afara de cazurile cand mentinerea acestei stari ar da loc altor
accidente, ar periclita viata accidentatilor sau siguranta unitatii.
Atunci cand este necesar sa se modifice starea de fapt din momentul avariei
sau accidentului, detinatorul va face in prealabil fotografii si schite referitoare la
situatia existenta.
Organele ISCIR trebuie sa participe la cercetarea avariilor si accidentelor
conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR si prevederile legale referitoare la
protectia muncii.
In vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, detinatorul
stivuitorului va trimite la laboratoarele de specialitate, pentru cercetare, piese,
subansambluri sau materiale, la indicatiile organului de verificare ISCIR.
Daca avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defectiuni a
stivuitorului, sau neasigurarii conditiilor materiale care influenteaza in mod direct
securitatea sa functionala, instalatia se va scoate din functiune.
Repunerea in exploatare se va face dupa o verificare tehnica oficiala
completa.

71
 CAP. 10: MASURI DE PRIM AJUTOR

Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca

scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca,
apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane
participante la procesul de munca.
Sistemul reglementarilor de protectia muncii:
-Constitutia Romaniei;
-Codul Muncii;
-Legea protectiei muncii-Legea 319/2006
H.G. 1425/2006-Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006
-Standarde de securitatea muncii.
Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra prin accident de munca se
intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,
care se produc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin o zi,
invaliditate sau deces.
Urmarile accidentului de munca asupra victimei:
-incapacitate temporara de munca: consecinta cea mai putin grava a unui accident
de munca o costituie incapacitatea temporara a victimei de a-si desfasura activitatea,
ca urmare a tulburarii unei stari functionale (de cel putin o zi conform programului
unitatii respective). Incapacitatea are caracter reversibil; prin aplicarea unui tratament
adecvat, ea dispare.
-invaliditatea: consta intr-o infirmitate permanenta, care conduce la pierderea totala
sau partiala a capacitatii de munca. Constituie invaliditate, pierderea unui simt, a unui
organ, traumatismele craniene, toracice, abdominale sau lombare, fracturile coloanei
vertabrale sau bazinului, fracturile deschise sau cele soldate cu deplasarea
fragmentelor, arsurile de gradul II si III.
-decesul: in urma accidentului de munca persoana respectiva isi pierde viata.
Clasificarea accidentelor de munca
1. dupa numarul persoanelor afectate:
-accidente individuale, cand este afectata o singura persoana;
-accidente colective, cand sunt afectate cel putin 3 persoane;
2. dupa urmarile produse asupra victimei:
-accidente care produc incapacitate temporara;
-accidente care produc invaliditate;
-accidente mortale;
3.dupa natura cauzelor care produc vatamarea:
-accidente mecanice;
-accidente electrice;
-accidente chimice;
-accidente termice;
-accidente prin iradiere;
-accidente complexe;
4. dupa natura leziunilor provocate:
-contuzii, plagi; -intepaturi;
-taieturi; -striviri;

72
-arsuri; -entorse;
-fracturi; -amputari;
-leziuni ale organelor interne;
-intoxicatii acute; -asfixii;
-electrocutari; -insolatii;
-leziuni multiple;
5. dupa locul leziunii:
-la cap;
-la trunchi;
-la membrele superioare;
-la membrele inferioare;
-cu alte localizari;
6. dupa momentul in care se resimt efectele:
-accidente cu efect imediat;
-accidente cu efect ulterior.

Prim ajutor
Raniri: Se curata pielea din jurul ranii, prin spalare(de preferat cu apa fiarta si racita)
si se dezinfecteaza cu alcool, tinctura de iod, eter, benzina, apa oxigenata; se va
respecta directia dinspre marginea plagii in afara. Spalarea ranii propriu-zise cu apa
sau alte substante este interzisa.
Hemoragii:
Dupa felul vasului sanguin care sangereaza , pot fi hemoragii externe , interne
sau exteriorizate (curgerea sangelui pe nas).
Hemoragia externa materiala(sangele de culoare rosie deschisa tasneste in
ritmul batailor inimii) si hemoragia externa venoasa(sangele de culoare inchisa curge
continuu) se opresc prin compresie digitala deasupra (la artere), prin indoirea
membrelor din incheieturi si , mai ales prin aplicarea garoului .
Pentru a nu se produce gangrenarea membrului (inferior sau superior) , garoul
se mentine 1,5-2 ore , apoi se desface pentru putin timp si se leaga din nou ; in
apropierea garoului se prinde un bilet pe care se indica ora si minutul cand s-a
aplicat , pentru a fi cunoscute de organele sanitare .
Fracturi si luxatii:
Fracturile pot fi inchise(pielea si muschii nevatamati) sau deschise (insotite de
raniri). Se interzice ranitului orice miscare a membrului traumatizat, care va fi
imobilizat cu ajutorul unor atele imbracate in vata. Atelele se aplica astfel incat sa nu
apese pe fractura , ci numai sa impiedice progresarea ei ; ele vor depasi cele 2
articulatii vecine fracturii , fixandu-se cu fasii de tifon, de panza .
In cazul unei fracturi deschise , se va aplica imobilizare cu atele, dupa ce s-au
luat masurile de prim-ajutor indicate pentru raniri sau hemoragii.
Arsuri: Primul ajutor in caz de arsuri consta din:
-scoaterea hainelor si a incaltamintei-preferabil prin taierea lor cu foarfecele- de pe
suprafata arsa a corpului; in cazul arsurii cu bitum topit sau cu alt material care s-a
lipit, acesta nu se jupoaie;
-aplicarea de compresie sterile fara a se sparge basicile, sau, in cazul unor arsuri
intinse, infasurarea accidentatului in cearceafuri curate;
-invelirea accidentatului cu paturi, cearceafuri, dandu-i sa bea ceai cald, dulce;
-transportarea de urgenta la spital.

Respiratia artificiala

73
 In cazurile in care respiratia victimei s-a oprit, cazuri de asa-zisa moarte
aparenta, se incepe imediat respiratia artificiala, daca e posibil chiar la locul
accidentului, cu urmatoarele pregatiri:
-se intinde persoana accidentata pe un asternut uscat i se scoate haina, iar daca are
rani sau fracturi, se taie hainele, se desfac gulerul si cravata, sireturile de la
incaltaminte;
-i se deschide gura si i se scoate limba sa nu se sufoce(se scoate proteza dentara), i
se elibereaza caile respiratorii superioare de corpurile straine, i se panseaza nasul;
-se inlatura persoanele de prisos si se asigura o buna ventilare in zona;
-daca este posibil, fara a se produce intarzieri, i se incalzesc picioarele si corpul.
In cazul aplicarii metodelor manuale de respiratie artificiala, se aseaza
accidentatul cu fata in sus sau cu fata in jos, dupa caz, si se ridica membrele
superioare, sau in caz ca acestea sunt ranite se apasa toracele, intr-un anumit ritm,
constituind timpii de inspiratie si timpii de expiratie. Pentru folosirea acestor metode
sunt necesare instructaje speciale, altfel pot agrava starea victimei; cea mai eficace
si mai intrebuintata este metoda gura la gura sau gura la nas.
Aceasta metoda permite sa se insufle victimei aerul necesar reanimarii sale,
direct in aparatul respirator. Pentru aceasta, i se da capul cat mai mult spre ceafa.
Peste gura accidentatului se aseaza o batista sau o pipa speciala. Este indicat sa se
foloseasca “batista salvatorului” care este special confectionata, din material plastic
avand forma dreptunghiulara, iar in mijloc un tub de material aplatizat si lung de 2,5
cm, care se introduce intre maxilarele accidentatului. Salvatorul se aseaza cu
genunchiul lateral fata de victima, trage mult aer in piept si il sufla in gura
accidentatului, intr-un ritm de 16-18 ori pe minut, tinandu-se narile comprimate intre
degete. Dupa insuflare, salvatorul se indeparteaza de gura accidentatului, lasand sa
se produca expiratia.
In cazul incetarii batailor inimii(stop cardiac), simultan cu respiratia artificiala,
se efectueaza masajul extern al inimii, cu ajutorul unei alte persoane. Acesta consta
in comprimarea succesiva a sternului cu palma, comprimari care trebuie sa alterneze
cu insuflari.
Indiferent de metoda aplicata, respiratia artificiala nu se intrerupe nici in timpul
transportarii victimei la spital; ea trebuie continuata pana cand victima este in afara
de pericol sau pana cand este predata organelor sanitare(poate dura 5-6 ore, chiar
pana la 8 ore).

74