Macaragiu – Grupa E

Suport de curs

CUPRINS
1. Legislatie, reglemantari, normative, instructiuni
2. Componente de securitate la macarale
3. Semnalizarea comenzilor
4. Obligatiile personalului de deservire
5. Manevrarea si Exploatarea
6. Avarii si accidente
7.Studii de caz
 APITOLUL 1-LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

LEGISLATIE, REGLEMENTARI, NORMATIVE, INSTRUCTIUNI

a) Legea nr. 64/2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor
consumatoare de combustibil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 27 martie 2008, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,
Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 21 ianuarie 2002, cu
modificările şi completările ulterioare;
c) Prescripţia tehnică CR 8-2009 „Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului
auxiliar de deservire”, aprobată cu Ordinul ministrului economiei nr. 2154/2009 şi publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 11
bis/2010;
d) Ordinul Inspectorului de Stat Şef al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat nr. 130/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica in
utilizare a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR-operator RSVTI, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395/2011;
e) Prescripţia tehnică PT R 1-2010, "Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare şi
platforme ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special)", aprobată cu Ordinul
ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată în în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 634/2010;
f) Prescripţia tehnică PT R 3-2010 ”Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a elementelor/dispozitivelor de
legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi alte
asemenea” , aprobată cu Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1404/2010 şi publicată în în Monitorul Oficial
al Romaniei nr. 634/2010;

Legea 64/2008, republicată.

Legea stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat si a
aparatelor consumatoare de combustibil.
In scopul functionarii in conditii de siguranta, instalaţiile sub presiune si instalaţiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de
combustibil si componentele acestora, prevazute in anexa nr. 2, precum si instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din
cadrul obiectivelor nucleare, precum si componentele acestora, prevazute in anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare si de verificare
tehnica, potrivit prevederilor Legii nr. 64/2008, republicată.

Introducerea pe piata, punerea in functiune si/sau utilizarea instalaţiilor si echipamentelor prevazute la art. 2 sunt admise numai
in conditiile stabilite de lege.
In situatia in care instalaţiile si echipamentele sunt reglementate prin directive europene, acestea se supun regimului de
autorizare si verificare tehnica daca prin aceasta cerinta nu se aduce atingere directivelor europene aplicabile, transpuse prin reglementari
tehnice.

Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat, denumita in continuare ISCIR,
este organul de specialitate al administratiei centrale, cu personalitate juridica, responsabil in numele statului pentru asigurarea masurilor
de functionare in conditii de siguranta a instalaţiilor si echipamentelor prevazute in anexele nr. 2 si 3, denumite in continuare
instalaţii/echipamente.

ISCIR exercita urmatoarele functii:

a) de autoritate in domeniul instalaţiilor/echipamentelor, care asigura controlul respectarii prevederilor referitoare la conditiile
de introducere pe piata si punere in functiune a instalaţiilor/echipamentelor, precum si urmarirea si controlul regimului de autorizare si
verificarea tehnica a instalaţiilor/echipamentelor;
b) de reglementare, prin care se asigura elaborarea documentelor cu caracter normativ pentru domeniul sau de activitate.

In sensul Legii nr. 64, cu modificarile si completarile ulterioare, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) accident-evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei/unui instalaţii/echipament, provocand avarii si/sau afectand
viata sau sanatatea oamenilor ori mediul;
b) autorizare-activitatea de evaluare si atestare, efectuata de catre ISCIR, a competentei si capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de
a desfasura una dintre activitatile prevazute la art. 8 alin. (1);
c) aviz obligatoriu de instalare-acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare
a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificarii conditiilor de montare/instalare conform prescriptiilor tehnice, pe
baza caruia pot incepe lucrarile de montare/instalare;
"d) autorizare a functionarii-acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente, dupa caz, in scopul atestarii
faptului ca o/un instalaţie/echipament indeplineste toate conditiile si cerintele pentru a fi pusa/pus in functiune in conditii de siguranta;"
e) construire-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente
acesteia;
f) detinator-persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o instalaţie/echipament in exploatare;
g) documentatie tehnica-totalitatea documentelor si instructiunilor elaborate, conform prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre
producator pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea
instalaţiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru
efectuarea acestor activitati in vederea realizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica include, dupa caz, descrierea
generala a instalaţiei/echipamentului, proiectele de executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele
instalaţiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de
proiectare, rapoartele incercarilor si examinarilor si altele asemenea;
i) expertiza tehnica-investigatia/examinarea cu caracter tehnic a unei/unui instalaţii/echipament;
j) instalare-activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalaţii/echipament la locul utilizarii si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte
instalaţii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de functionare;
k) introducere pe piata-actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru prima data, contra cost sau gratuit, o/un instalaţie/echipament in
vederea distribuirii si/sau utilizarii;
l) intretinere-totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea instalaţiei/echipamentului in parametrii de functionare in conditii de
siguranta;
m) montare-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalaţii/echipament, conform documentatiei tehnice, in vederea
functionarii acesteia/acestuia;
o) prescriptie tehnica-norma tehnica elaborata de catre ISCIR si aprobata prin ordin al ministrului economiei si finantelor, publicat in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, care contine, pentru domenii clar definite, conditii si cerinte tehnice referitoare la
instalaţii/echipamente si la activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaza in legatura cu acestea,
in vederea introducerii pe piata, punerii in functiune si utilizarii instalaţiilor/echipamentelor respective in conditii de siguranta in
functionare;
p) producator-persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiectarea si/sau realizarea unei/unui instalaţii/echipament in scopul
introducerii pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si orice persoana fizica sau juridica, care construieste, monteaza,
instaleaza, ambaleaza sau eticheteaza o/un instalaţie/echipament in vederea introducerii pe piata si/sau punerii in functiune sub nume
propriu;
q) punere in functiune-actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei/unui instalaţii/echipament;
r) regim de autorizare si verificare tehnica-totalitatea conditiilor, cerintelor, examinarilor, incercarilor si/sau evaluarilor la care este
supusa/supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalaţie/echipament, pe parcursul realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu
aceasta/acesta, in scopul de a se asigura functionarea in conditii de siguranta, conform prescriptiilor tehnice;
s) reparare-ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin inlaturarea neconformitatilor/defectiunilor constatate la o/un
instalaţie/echipament, in scopul aducerii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la alti parametri care asigura functionarea in conditii de
siguranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice;
u) revizie-activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul operatiunilor ce se executa asupra unei/unui instalaţii/echipament in
scopul reglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate de aceasta/acesta, conform prescriptiilor tehnice;
v) utilizator-persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un instalaţie/echipament.
"w) verificare tehnica-ansamblul examinarilor si incercarilor efectuate in vederea autorizarii functionarii instalaţiilor/echipamentelor ori
realizate in timpul activitatilor de montare, instalare, reparare sau revizie a instalaţiilor/echipamentelor, in conformitate cu cerintele din
documentatiile tehnice si/sau prevederile prescriptiilor tehnice;
x) verificare tehnica in utilizare-totalitatea examinarilor si incercarilor efectuate la o/un instalaţie/echipament periodic si ori de cate ori se
modifica configuratia acesteia/acestuia in baza careia s-a acordat autorizarea functionarii, in scopul asigurarii conditiilor de functionare in
siguranta."

La art. 8 se prevede ca:

(1) Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control nedistructiv, cele ce privesc supravegherea tehnica si, dupa
caz, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare, precum si reviziile, reparatiile, lucrarile de
intretinere, operatiunile de sudare si deservire a instalaţiilor/echipamentelor se realizeaza de catre persoane fizice sau juridice autorizate, in
conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si prezenta lege."
(2) Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere
pentru instalaţiile/echipamentele realizate de catre ei fac exceptie de la cerinta de autorizare de către ISCIR.
(3) Activitatile persoanelor autorizate se realizeaza in limita competentelor si responsabilitatilor stabilite prin documentul de autorizare.
La art. 9 se prevede ca:
" (1) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru instalaţiile si echipamentele prevazute in
anexa nr. 3 se efectueaza de catre CNCIR.
(2) Verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare pentru instalaţiile si echipamentele prevazute in
anexa nr. 2 se realizeaza de catre persoane fizice si juridice autorizate in acest scop.
(3) Responsabilitatile privind realizarea verificarilor tehnice in vederea autorizarii functionarii si a verificarilor tehnice in utilizare, precum si
corectitudinea rezultatelor aferente obtinute revin ISCIR sau persoanelor autorizate prevazute la alin. (2), dupa caz."
 Obligatiile si responsabilitatile producatorilor

Producatorii, ...................., inainte de introducerea pe piata si/sau punerea in functiune a acestora, au urmatoarele obligatii si
responsabilitati:
a) sa se asigure ca instalaţia/echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor de functionare in conditii de siguranta, prevazute in
prescriptiile tehnice aplicabile;
c) sa elaboreze instructiuni tehnice pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea
instalaţiei/echipamentului, documente cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor, precum si instructiuni pentru pregatirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci
cand prescriptiile tehnice prevad aceasta cerinta;
f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalaţiilor/echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnologii
de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care
executa examinari prin mijloace sau metode nedistructive;
g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnica stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice
aplicabile, precum si instructiunile tehnice prevazute la lit. c).
Producatorii care realizeaza instalaţii/echipamente care intra sub incidenta Directivelor Europene au obligatiile si responsabilitatile
prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele europene care stabilesc conditiile de introducere pe piata si/sau punere in
functiune pentru instalaţiile/echipamentele respective.

Obligatiile si responsabilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate

Legea nr. 64 prevede ca persoanele fizice sau juridice autorizate au urmatoarele obligatii si responsabilitati, dupa caz:
- sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in conditiile pentru care sunt autorizate;
- sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate, potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de
sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa
examinari prin mijloace sau metode nedistructive;....;
- sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la dispozitia detinatorului/utilizatorului odata cu
predarea/receptia instalaţiei/echipamentului;
"- sa informeze producatorul sau detinatorul/utilizatorul despre neconformitatile constatate;
- sa asigure realizarea activitatilor pentru care au fost autorizate, conform prescriptiilor si documentatiei tehnice;".
- sa monteze si/sau sa instaleze instalaţii/echipamente numai daca este emis si se respecta avizul obligatoriu de instalare.
- sa informeze de indata ISCIR despre situatiile in care instalaţiile nu mai respecta conditiile de autorizare, precum si despre existenta unui
pericol iminent la acestea."

Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de instalaţii/echipamente

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalaţie/echipament are urmatoarele obligatii si responsabilitati conform
prescriptiilor tehnice:
"- sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare, dupa caz;
- sa solicite si sa obtina autorizarea functionarii;
- sa ia masurile necesare si sa se asigure ca instalaţia/echipamentul este utilizata/utilizat in conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor,
reparatiilor, intretinerii de catre persoane autorizate, conform documentatiilor si prescriptiilor tehnice;".
- sa asigure existenta, la fiecare loc de munca, a instructiunilor tehnice specifice pentru utilizarea in conditii normale a
instalaţiei/echipamentului si a documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale
instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor in care aceasta/acesta este inglobata/inglobat;
- sa foloseasca pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat;
- sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalaţiilor/echipamentelor.
“(1) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute in anexa nr. 2 pct. 1-4 si 9 si in anexa nr. 3 pct. 1-3
si 8 are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa tina evidenta centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice modificare intervenita in
situatia tehnica sau juridica a acestora, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.
(2) Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalaţiile/echipamentele prevazute la alin. (1) are obligatia sa asigure un operator
autorizat, responsabil cu supravegherea tehnica a instalaţiilor/echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice."

Accidente, forta majora sau pericol iminent

Deţinatorul/utilizatorul de instalaţii/echipamente din domeniul ISCIR are obligatia, in cazul producerii oricarui accident la acestea,
de a opri din functionare instalaţiile/echipamentele si de a anunta de indata ISCIR despre producerea evenimentului.
Legea prevede, de asemenea, ca in cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se
poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat de participarea unui delegat din partea detinatorului/utilizatorului care pot dispune
oprirea din functiune sau impiedicarea punerii in functiune a instalaţiei/echipamentului prin aplicarea de sigilii, dupa caz. De asemenea,
reprezentantii ISCIR pot solicita sprijinul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative, care actioneaza
in conformitate cu prevederile legale incidente.

ISCIR, prin reprezentantii sai, are dreptul:

a) sa solicite informatii si documente de la persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune,
repara, intretin, asigura realizarea reviziilor, detin, utilizeaza si/sau comercializeaza instalaţii/echipamente;
b) de acces, cu scopul efectuarii controalelor prevazute la art. 4 alin. (2), la sediul si/sau in locul in care isi desfasoara activitatea
persoanele fizice sau juridice ce construiesc, monteaza, instaleaza, pun in functiune, repara, asigura realizarea reviziilor, intretin,
comercializeaza, detin si/sau utilizeaza instalaţii/echipamente, precum si in locurile in care sunt utilizate instalaţii/echipamente, indiferent
de forma de detinere a acestora.
Detinatorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente au obligatia sa permita accesul si sa puna la dispozitia reprezentantilor ISCIR informatiile si
documentele referitoare la instalaţii/echipamente, pe care acestia le solicita.

" In situatia in care pentru anchetarea cauzelor producerii unui accident trebuie sa participe si reprezentanti ai altor autoritati, acestia au
obligatia sa nu modifice starea de fapt a instalaţiei/echipamentului avariate/avariat si sa conserve locul pana la sosirea reprezentantilor
ISCIR, cand este cazul."
..........................................................

Legea nr. 93/2011 care aproba cu modificari Ordonanta nr. 22/2010, prevede la art. II.-
(1) Pana la autorizarea persoanelor fizice si juridice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile
ulterioare, verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare la instalaţiile si echipamentele
prevazute in anexa nr. 2 la aceasta lege se efectueaza de catre Compania Nationala pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat si
Recipientelor sub Presiune-S.A., denumita in continuare CNCIR, societate comerciala pe actiuni, de interes strategic national, cu actionar
unic statul roman, care functioneaza sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, infiintata ca urmare a
reorganizarii prin divizare a Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat, denumita
in continuare ISCIR.
(3) Pana la data infiintarii CNCIR verificarile tehnice in vederea autorizarii functionarii si verificarile tehnice in utilizare prevazute la art. 9
alin. (2) din Legea nr. 64/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, se realizeaza de catre ISCIR.

ANEXA Nr. 1
Instalaţii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi
1. Recipientele pentru aer aferente instalaţiilor si echipamentelor de franare, basculare si semnalizare, montate pe autovehicule
2. Instalaţiile si echipamentele sub presiune, instalaţiile si echipamentele de ridicat montate pe nave
3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele apartinand Sistemului national de transport al gazelor naturale,
precum si cele apartinand sistemelor de distributie si instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale

ANEXA Nr. 2
Instalaţii sub presiune si instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil si componente ale acestora
1. Cazane pentru abur, pentru apa calda sau fierbinte
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan inclinat, poduri rulante si alte mecanisme
de ridicat
5. Aparate de incalzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos
6. Arzatoare cu combustibil lichid sau gazos
7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele si aparatele prevazute la pct. 1 si 3-6
8. Aparatura si instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor si echipamentelor prevazute la pct. 1-7
9. Instalaţii si echipamente destinate, montate si utilizate in cadrul parcurilor de distractii

ANEXA Nr. 3
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat si unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum si componente ale
acestora
1. Generatoare si cazane de abur, de apa calda sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului
2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari
3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari
4. Conducte pentru lichide, vapori si gaze tehnice uscate sau umede
5. Suporturi ale elementelor sub presiune
6. Armaturi
7. Pompe
8. Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante si alte mecanisme de ridicat
9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile si echipamentele prevazute la pct. 1, 3, 4 si 8
 Hotărârea Guvernului Nr. 1340/2001, cu modificările şi completările ulterioare privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei
de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

Hotararea de Guvern stabileste ca Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de
Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale cu personalitate juridică, a cărui
activitate principală este asigurarea, în numele statului, a măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor
prevăzute în anexele nr. 2 şi 3 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de
ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare instalaţii şi
echipamente.
În cadrul ISCIR funcţionează cinci inspecţii teritoriale fără personalitate juridică.

Pentru realizarea obiectului de activitate, în domeniul său de competenţă, ISCIR exercită următoarele funcţii:
a) de autoritate, prin care asigură controlul respectării prevederilor reglementărilor în domeniu şi a regimului de autorizare şi verificare
tehnică;
b) de reglementare, prin care asigură elaborarea actelor cu caracter normativ;
c) de reprezentare, prin care asigură cooperarea şi schimbul de informaţii, pe plan intern şi extern, în domeniul său de activitate, potrivit
legislaţiei în vigoare.

De asemenea, aceasta hotarare stabileste atributiile ISCIR, si anume:

c) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice şi de Legea nr. 64/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, persoane fizice sau juridice care realizează, pentru instalaţii şi echipamente, verificări tehnice în vederea autorizării
funcţionării, verificări tehnice în utilizare, verificări tehnice în utilizare pentru stabilirea duratei remanente de viaţă, activităţi de construire,
montare, instalare, punere în funcţiune, supraveghere tehnică, lucrări de revizie, reparaţii şi de întreţinere; pentru
instalaţiile/echipamentele din domeniul nuclear se vor respecta şi dispoziţiile Legii nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă,
reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările ulterioare;
c^1) efectuează verificări tehnice în vederea autorizării şi verificări tehnice în utilizare la instalaţii/echipamente, în condiţiile stabilite de
Legea nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare;
d) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, funcţionarea instalaţiilor şi
echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1;
e) autorizează, în conformitate cu cerinţele tehnice şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, persoanele fizice care practică ocupaţiile
prevăzute în anexa nr. 1^1;
i) în cazuri justificate, de forţă majoră sau de pericol iminent, poate dispune oprirea din funcţiune sau împiedicarea punerii în funcţiune a
instalaţiilor şi echipamentelor şi aplică sigilii;
j) efectuează controale periodice şi inopinate la instalaţiile şi echipamentele aflate în funcţiune, dispune măsuri şi aplică sancţiuni în
condiţiile legii, atunci când constată că nu sunt respectate cerinţele aplicabile acestora;
k) supraveghează, prin acţiuni periodice şi inopinate, persoanele fizice şi juridice pe care le-a autorizat şi decide menţinerea, suspendarea
sau retragerea autorizaţiilor emise;
n) participă, la solicitarea organelor de cercetare penală, la anchetarea cauzelor în care s-au produs accidentele la instalaţiile şi
echipamentele supuse controlului ISCIR, evaluează efectele produse şi dispune măsurile ce se impun privind siguranţa în funcţionare a
acestora, după caz;
p) avizează, potrivit legii, furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională pentru ocupaţiile
prevăzute în anexa nr. 1^1; condiţiile şi cerinţele pentru avizarea furnizorilor de formare profesională se stabilesc prin ordin al inspectorului
de stat şef al ISCIR, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
(2) ISCIR îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite în responsabilitatea sa potrivit legislaţiei în vigoare.

HOTĂRÂRE Nr. 1.139 din 17 noiembrie 2010 privind înfiintarea, organizarea şi funcţionarea CNCIR-SA, publicată în Monitorul
Oficial • Partea I nr. 279/2010

Aceasta Hotarare de Guvern stabileşte, urmare a aprobarii Ordonantei nr. 22/2010 ca se înfiinţează Compania Naţională pentru
Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune-S.A., denumită în continuare CNCIR, ca urmare a reorganizării prin
divizare a Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR.
CNCIR are în structura sa 12 sucursale.

CNCIR are ca obiect principal de activitate realizarea de testări şi analize tehnice, cod CAEN 7120-ed. rev. 2/2008, în scopul
efectuării de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi de verificări tehnice în utilizare, pentru instalaţiile şi echipamentele
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat
şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificările şi completările ulterioare.
In scopul realizării obiectului său de activitate, CNCIR desfăşoară, în principal, următoarele activităţi:
a) efectuează verificări tehnice în utilizare la echipamentele/instalaţiile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
b) efectuează verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea
Guvernului 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice, cu excepţia celor prevăzute la
pct. 5 din aceeaşi anexă;
d) efectuează verificări tehnice în utilizare la instalaţiile şi echipamentele la care se solicită stabilirea duratei remanente de viaţă, în
condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
e) evaluează documentaţii de reparaţii pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 64/2008, cu modificările şi
completările ulterioare, raportat la cerinţele şi în condiţiile stabilite în prescripţiile tehnice;
f) efectuează, în condiţiile legii şi cu respectarea cerinţelor stabilite în prescripţiile tehnice, verificări tehnice în utilizare, după reparaţii şi
propune Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) data următoarei verificări
tehnice în utilizare;
g) efectuează, raportat la cerinţele din prescripţiile tehnice, evaluări de documentaţii pentru obţinerea avizului obligatoriu de instalare
pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001, cu modificările şi completările
ulterioare;
h) efectuează analize şi examinări tehnice de laborator;
k) execută expertize tehnice, testări şi măsurători în domeniile specifice obiectului său de activitate;
l) desfăşoară şi alte activităţi pentru realizarea scopului şi obiectului său de activitate.

PRESCRIPŢIA TEHNICĂ CR 8-2009 „Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea

personalului auxiliar de deservire”.

Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor, este examinat în vederea autorizării de către ISCIR după absolvirea unui
program de formare profesională.
Programele de formare profesională în vederea autorizării personalului se organizează de furnizori de formare profesională avizaţi şi
autorizaţi.
Examenul constă dintr-o probă teoretică ce are ca scop evaluarea cunoştinţelor privind aplicarea legislaţiei naţionale şi a prescripţiilor
tehnice aplicabile, necesare pentru deservirea instalaţiei/echipamentului.
În acest scop, solicitantul depune la ISCIR următoarele documente:
a) cerere din care să rezulte tipul şi parametrii maximi ai echipamentului care doreşte să-l deservească;
b) copia actului de identitate/paşaport;
c) o copie a unui certificat medical sau document cu funcţie echivalentă emisă de autorităţile competente în domeniu din statul
membru de origine;
d) copia autorizaţiei eliberată de autoritatea competentă din statul membru.
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare, ISCIR înscrie persoanele care au promovat examenul în Registrul ISCIR.
Persoana fizică autorizată de către ISCIR pentru manevrarea macaralelor (cu excepţia celor cu sarcina până la 1 tf inclusiv şi a celor cu
acţionare manuală indiferent de sarcină) conform prevederilor prescripţiei tehnice R 1 - 2010, este denumită în continuare „macaragiu”.
În funcţie de complexitatea manevrării şi gradul de pericol pe care îl prezintă în exploatare macaralele, macaragiul este autorizat pentru
una din următoarele grupe şi tipuri de macarale:

Grupa Tipuri de macarale

A Macarale deplasabile pe căi fără şină de rulare şi cele montate pe vagoane de cale ferată
Macarale deplasabile pe căi cu şină de rulare având braţ şi platformă rotitoare (macarale turn, macarale portic şi
B
similare) şi macarale Derrick
Macarale deplasabile pe căi cu şine de rulare (poduri rulante, macarale portal şi semiportal, grinzi rulante
C
suspendate, transbordoare, macarale de turnare, şarjare, stripaj, forjare şi similare)
D Macarale de tip special, care nu se includ în grupele anterioare (macarale pe cablu, macarale foarfece şi similare
E Macarale cu comandă de la sol cu butoane şi/sau manete, prin comandă radio sau prin comandă în infraroşu

Eliberarea autorizaţiei
Pe baza rezultatelor din procesul-verbal de examinare în vederea autorizării, ISCIR eliberează candidaţilor care au promovat examenul
o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize anuale.
Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de către operatorul RSVTI al
deţinătorului/utilizatorului.
Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.
Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea dreptului de exercitare a activităţii pentru care a fost
autorizat.
 În cazul pierderii/deteriorării autorizaţiei şi/sau a talonului pentru vize anuale, pentru eliberarea unui duplicat, solicitantul depune la
ISCIR emitentă a autorizaţiei următoarele documente:
a) cererea pentru eliberarea duplicatului;
b) copia actului de identitate;
c) o fotografie color mărimea ¾;
d) copia certificatului de absolvire/calificare a programului de formare profesională sau a adeverinţei de participare la ultimul stagiul
de instruire periodică;
e) declaraţia pe propria răspundere privind pierderea/deteriorarea autorizaţiei şi/sau talonului.
ISCIR emitentă eliberează duplicatul în termen de 30 de zile de la depunerea documentelor.

Prelungirea valabilităţii autorizaţiilor eliberate personalului de deservire

Personalul de deservire a instalaţiilor/echipamentelor autorizat trebuie instruit periodic şi examinat în vederea prelungirii
valabilităţii autorizaţiei.

Instruirea şi examinarea anuală în perioada de valabilitate a talonului

În perioada de valabilitate a talonului, personalul de deservire trebuie instruit şi examinat anual, pentru verificarea cunoştinţelor
profesionale.
Instruirile se desfăşoară sub îndrumarea operatorului RSVTI care are obligaţia de a întocmi procesul-verbal de instruire.
Examinarea se efectuează de către o comisie internă a deţinătorului/utilizatorului din care face parte în mod obligatoriu şi
operatorul RSVTI.
Examinarea constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică. Pentru a fi declarată "admis" persoana examinată trebuie să
promoveze atât proba teoretică cât şi proba practică.
Rezultatele examinării se consemnează de către operatorul RSVTI într-un proces-verbal de examinare anuală..
Confirmarea valabilităţii autorizaţiei se face prin semnarea şi aplicarea ştampilei proprii de către operatorul RSVTI, în rubrica "viză
anuală" din talonul care însoţeşte autorizaţia.

Organizarea stagiului de instruire la expirarea perioadei de valabilitate a talonului

La expirarea perioadei de valabilitate a talonului/autorizaţiei eliberate până la intrarea în vigoare a prezentei prescripţii tehnice,
pentru obţinerea unui nou talon în vederea prelungirii valabilităţii autorizaţiei, personalul de deservire trebuie să urmeze un stagiu de
instruire.
Stagiul de instruire se organizează de persoane juridice avizate.
Avizarea persoanelor juridice se face de către ISCIR.

Programa analitică a stagiului de instruire este următoarea:

Numărul orelor de
Partea teoretică
predare

Legislaţie şi reglementări tehnice 2

Noi tipuri de instalaţii/echipamente 2

Deservirea eficientă şi în condiţii de siguranţă a instalaţiilor/echipamentelor 2

Avarii şi accidente 2

Pentru participarea la stagiul de instruire, solicitantul depune la organizator următoarele documente:

a) cererea de participare la stagiul de instruire;
b) copia autorizaţiei şi a talonului pentru vize anuale care urmează a fi înlocuit.

La sfârșitul stagiului de instruire, persoana juridică avizată care a organizat stagiul de instruire eliberează participanților:
- adeverință de participare la stagiul de instruire;
- talon pentru vize anuale, primit de la ISCIR, model prevăzut în Anexa nr.5.

Extinderea autorizaţiei
Este interzisă extinderea autorizaţiei de macaragiu de la grupa E la grupele A, B, C şi D.
 Personalul auxiliar de deservire a instalaţiilor de ridicat (legători de sarcină la macarale şi manevranţi) este instruit anual de
către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului instalaţiei/echipamentului. Instruirile anuale se desfăşoară pe baza programelor
analitice din PT CR 8 – 2009, în funcţie de tipul instalaţiei/echipamentului deservit.
Instruirea anuală se finalizează cu susţinerea unui examen pentru verificarea cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor
practice.
Pentru a putea participa la examinarea în urma instruirii anuale, candidaţii trebuie să prezinte fişa de aptitudini de medicina
muncii cu menţiunea „Apt pentru prestarea ocupaţiei de ............”.
Rezultatele examinării sunt consemnate într-un proces-verbal de examinare periodică întocmit de către operatorul RSVTI.
Pe baza datelor din procesul-verbal de examinare periodică, participanţilor declaraţi „admişi” le sunt eliberate adeverinţe,
(conform modelului din anexa 9 din PT CR 8 – 2009).
Adeverinţa este valabilă timp de 1 (un) an, numai pentru deservirea instalaţiilor/echipamentelor pentru care personalul a fost
instruit.
Evidenţa adeverinţelor eliberate este ţinută de operatorul RSVTI.
Personalul care nu se prezintă la examinările anuale sau care obţine rezultate necorespunzătoare, nu poate deservi
instalaţia/echipamentul.
Personalul care a întrerupt practicarea efectivă a activităţii mai mult de 12 luni, poate relua activitatea numai cu condiţia
respectării prevederilor prezentate mai sus.
Personalul de deservire instruit conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice, este obligat să poarte adeverinţa permanent
la locul de muncă.
Programa analitică de instruire anuală a legătorilor de sarcină este următoarea:
Numărul orelor de predare
Tema
Teorie Practică

Elemente de prindere şi legare a sarcinii, tipuri constructive 2

Cabluri, lanţuri, benzi
2 2
Definiţii; tipuri constructive; verificarea în utilizare/exploatare a cablurilor, lanţurilor, benzilor
Obligaţiile legătorului de sarcină 2
Măsuri de prevenire a accidentelor la prinderea şi legarea sarcinilor 1 2
Codul de semnalizare 2 2
Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni 1 -

Prescripţia tehnică PT R 1-2010, "Maşini de ridicat (macarale, mecanisme de ridicat, stivuitoare, platforme autoridicătoare şi platforme
ridicătoare pentru persoane cu dizabilităţi, elevatoare pentru vehicule şi maşini de ridicat de tip special)".

Prescripţia tehnică stabileşte condiţiile şi cerinţele tehnice pentru montarea, punerea în funcţiune, autorizarea funcţionării, supravegherea
şi verificarea tehnică în utilizare pentru investigaţii/examinări cu caracter tehnic, întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat.

Prevederile prescripţiei tehnice se aplică maşinilor de ridicat şi a componentelor de securitate destinate acestora şi
dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinii menţionate mai jos:
a) macarale:
1) deplasabile pe căi fără şine de rulare cum ar fi automacarale, macarale pe pneuri, macarale pe şenile, macarale montate
pe vagon de cale ferată, macarale montate pe vehicule destinate transportului de materiale şi altele asemenea;
2) deplasabile pe căi cu şine de rulare cum ar fi poduri rulante, macarale portal, electropalane deplasabile pe grindă fixă şi
altele asemenea;
3) cu braţ şi/sau platformă rotitoare la punct fix sau deplasabile pe căi cu şine de rulare cum ar fi macarale turn, macarale
pivotante, macarale portic şi altele asemenea;
4) de construcţie specială cum ar fi macarale pe cablu, macarale foarfece şi altele asemenea;
b) componentelor de securitate:
1) limitatoare de sfârşit de cursă;
2) limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii;
3) dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
4) dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
5) tampoane şi opritoare;
6) piese de reazem şi curăţătoare de şină;
7) siguranţe la cârlig;
8) contacte electrice de siguranţă;
9) contact stop (buton stop);
10) anemometre;
11) paracăzătoare;
12) limitatoare de viteză;
13) alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia tehnică, care îndeplinesc o funcţie de
securitate atunci când sunt utilizate şi a căror defectare sau funcţionare necorespunzătoare periclitează siguranţa în funcţionare.
În cap.3 din PT R 1 – 2010 se stabilesc condiţiile referitoare la punerea în funcţiune şi autorizarea/admiterea funcţionării maşinilor de ridicat.

Art. 10 Se admite autorizarea funcţionării:

a) maşinilor de ridicat noi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice si care respectă cerinţele privind introducerea
pe piaţă, stabilite de reglementările naţionale ce transpun directivele europene aplicabile (Directiva Maşini 2006/42 EC transpusă în
legislaţia naţională prin HG 1029/2008);
b) maşinilor de ridicat vechi, care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice, care au funcţionat şi :
1) provin din Uniunea Europeană :
I. care respectă cerinţele privind introducerea pe piaţă stabilite, prin directivele europene specifice;
II. care au fost construite anterior intrării în vigoare a directivelor europene aplicabile şi care au fost introduse pe
piaţă cu respectarea reglementărilor naţionale ale statului membru în care au fost construite;
2) provin din afara Uniunii Europene:
I. care respectă cerinţele prevăzute la introducerea pe piaţă stabilite prin directivele europene specifice.
Art. 11 (1) Verificarea tehnică în vederea acordării autorizării funcţionării se efectuează de către personalul din
cadrul CNCIR la următoarele maşini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominală Sn > 1 t;
b) .......................
(2) Maşinile de ridicat menţionate la alin. (1), se înregistrează în evidenţa ISCIR.
Art. 12 (1) Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) a maşinilor de ridicat
menţionate la alin. (2) se face de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului în conformitate cu prevederile prezentului capitol şi ale
capitolului V şi se înregistrează în evidenţa acestuia.
(2) Admiterea funcţionării (la prima punere în funcţiune şi periodic în exploatare) se referă la următoarele maşini de ridicat:
a) macaralele cu sarcina nominală Sn < 1 t şi macaralele acţionate manual;
b) .............................................
Art. 13 (1) Maşinile de ridicat menionate la art. 11 alin. (1) nu pot fi utilizate fără obţinerea autorizării funcionării din partea
ISCIR.
(2) Maşinile de ridicat menionate la art. 12 alin. (2) de la lit. a) la lit. d) nu pot fi utilizate fără admiterea funcţionării
din partea RSVTI.
Art. 14 (1) Pentru obţinerea autorizării funcţionării maşinii de ridicat, deţinătorul/utilizatorul trebuie să înainteze la CNCIR o
cerere, însoţită de documentaţia tehnică a maşinii de ridicat......conform PT R 1 – 2010.
Art. 16 În vederea efectuării verificărilor şi încercărilor tehnice trebuie îndeplinite, cel puţin, următoarele condiţii:
a) toate lucrările de montare să fie complet terminate;
b) construcţia căilor de rulare, a căilor de circulaţie în lungul căii de rulare şi a scărilor de acces la cabină a personalului de deservire
şi la calea de rulare să fie terminată;
c) elementele componente ale maşinii de ridicat supuse frecării să fie gresate;
d) componentele de securitate, frânele, elementele de prindere şi legare a sarcinii, dispozitivele de semnalizare, aparatele
de comandă şi instalaţia de protecţie împotriva tensiunilor de atingere să fie verificate şi să corespundă;
e) limitatoarele de sfârşit de cursă să fie montate/reglate în conformitate cu documentaţia tehnică de însoţire;
f) maşina de ridicat să fie prevăzută cel puţin cu următoarele:
1) inscripţionarea sarcinii maxime;
2) panouri de protecţie montate;
3) indicatoare de securitate;
4) inscripţionări de avertizare afişate;
5) instrucţiuni de exploatare inclusiv măsurile ce trebuie luate în caz de avarie, întreruperi şi dereglări ale maşinii de ridicat;
g) personalul de deservire şi personalul auxiliar de deservire să fie autorizat sau instruit, după caz;
h) maşina de ridicat să fie legată la pământ printr-o instalaţie corespunzătoare.
Art. 17 Dacă sunt îndeplinite cerinţele de la art. 14 până la art. 16, maşina de ridicat se supune următoarelor:
a) verificări tehnice:
1) verificarea montării ansamblurilor şi subansamblurilor maşinii de ridicat conform prevederilor documentaţiei tehnice de însoţire şi
prezentei prescripţii tehnice;
2) verificarea îmbinărilor nedemontabile ale structurii metalice;
3) verificarea integrităţii şi conformităţii constructive a structurii metalice;
4) verificarea amenajărilor care să permită accesul personalului pentru efectuarea lucrărilor de reparare, întreţinere şi revizie;
5) verificarea respectării gabaritelor de liberă trecere şi a spaţiilor de siguranţă prevăzute;
6) verificarea echipării instalaţiei electrice cu dispozitive de protecţie şi cu inscripţionările necesare;
7) verificarea verticalităţii turnului macaralei;
8) verificarea fixării grinzilor căilor de rulare şi a sistemului de susţinere a acestora;
9) verificarea fixării maşinii de ridicat pe postamentul de amplasare;
10) verificarea maşinii de ridicat pentru preîntâmpinarea uzurii şi pericolului de
deraiere a ansamblului roţi de rulare-cale de rulare;
11) verificarea existenţei componentelor de securitate prevăzute în documentaţia
tehnică;
 b) încercări tehnice:
1) încercări în gol, care se efectuează prin acţionarea mecanismelor maşinii de ridicat,
fără ca maşina de ridicat să fie încărcată cu sarcină; cu această ocazie se verifică ţi funcţionarea componentelor de securitate, cu
excepţia limitatorului de sarcină şi/sau de moment;
2) încercări în sarcină, care se efectuează atât static cât şi dinamic în condiţiile stabilite de producător prin documentaţia tehnică (numai după
ce încercările în gol au dat rezultate corespunzătoare), astfel:
I. încercarea statică se realizează cu sarcina de încercare ridicată la circa 100 mm de sol, timp de 10 minute. Calculul
sarcinii de încercare trebuie să ţină seama de valorile coeficientului de încercare statică astfel încât să se poată garanta un nivel
adecvat de securitate; coeficientul de încercare statică este 1,25 pentru maşinile de ridicat în condiţiile în care nu este precizat în
documentaţia tehnică a maşinii de ridicat. Nu se admite nicio deformaţie remanentă a structurii portante a maşinii de ridicat.
NOTE: 1) Sarcina de încercare trebuie să fie constituită numai din greutăţi verificate metrologic sau a căror masă este determinată cu
instrumente de măsură verificate metrologic.
2) La încercarea podurilor rulante, acestea trebuie să se afle în dreptul stâlpilor de susţinere a căii de rulare, iar sarcina trebuie
să fie poziţionată la mijlocul deschiderii podului.
3) La maşinile de ridicat care au două frâne încercarea statică se efectuează separat cu fiecare frână în parte.
4) La maşinile de ridicat cu braţ, încercarea statică se efectuează atât la raza minimă cât şi la raza maximă, sarcina de încercare
fiind sarcina maximă admisă pentru poziţiile respective.
5) Pentru maşinile de ridicat, la care se poate modifica lungimea braţului sau înălţimea turnului, încercarea se efectuează
cu sarcina nominală menţionată în documentaţia tehnică pentru varianta respectivă.
6) La macaralele deplasabile pe căi de rulare fără şine, înainte de efectuarea încercărilor statice se respectă următoarele:
a) poziţionarea pe o suprafaţă dură şi orizontală cu abateri maxime de ±5%;
b) utilizarea dispozitivelor de calare (stabilizatoare) astfel încât roţile să se elibereze de sarcină;
7) La macarale deplasabile pe căi de rulare cu şine, se efectuează încercarea statică şi măsurarea săgeţii la sarcina
nominală, cu următoarele precizări:
a) săgeata elastică măsurată trebuie să se încadreze în limita admisă, conform documentaţiei tehnice;
b) la macaralele cu două sau mai multe mecanisme, care nu pot funcţiona simultan, se efectuează încercarea statică şi măsurarea
săgeţii la sarcina nominală numai pentru mecanismul principal;
c) la macaralele cu două sau mai multe mecanisme, care pot lucra simultan, se efectuează încercarea statică şi măsurarea săgeţii la
sarcina nominală prin suspendarea sarcinii în toate cârligele sau în dispozitivele de prindere;
d) la macaralele care au grinzile principale rezemate în două locuri şi consolă, se efectuează încercarea statică şi măsurarea săgeţii
la sarcina nominală atât la mijlocul deschiderii cât şi în poziţia extremă a sarcinii pe consolă.
II. încercările dinamice se realizează cu sarcina maximă de utilizare multiplicată cu coeficientul de încercare dinamică
numai dacă maşina de ridicat s-a comportat corespunzător la încercarea statică, măsurarea săgeţii şi încercarea de etanşeitate, după
caz. Coeficientul de încercare dinamică este egal cu 1,1 în condiţiile în care nu este precizat în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
NOTĂ: Încercarea dinamică se efectuează numai dacă circuitul de comandă al maşinii de ridicat permite mai multe mişcări simultane în
condiţiile cele mai defavorabile.
3) încercări de stabilitate la macaralele cu braţ - se efectuează cu braţul aşezat în poziţia cea mai defavorabilă în ceea
ce priveşte stabilitatea macaralei. Încercările se efectuează prin deplasarea macaralei mai întâi cu sarcina maximă admisibilă pentru
deschiderea minimă a braţului şi apoi cu sarcina maximă admisibilă pentru deschiderea maximă a braţului;
4) încercări de etanşeitate se efectuează cu sarcina nominală, prin acţionarea mecanismelor maşinii de ridicat. După
întreruperea acţionării, sarcina nu trebuie să coboare timp de 10 minute peste limitele prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat şi
nu trebuie să se constate scăpări de fluid;
5) alte încercări se efectuează numai dacă sunt prevăzute în documentaţia tehnică a maşinii de ridicat.
Art. 18 După efectuarea verificărilor şi încercărilor tehnice prevăzute la art. 17 producătorul sau persoana
juridică autorizată care a efectuat montarea, menţionează rezultatele verificărilor şi încercărilor în procesul-verbal cu probe de casă.
Art. 19 Verificarea tehnică în vederea autorizării funcţionării maşinilor de ridicat menţionate la art. 11 alin. (1) se
efectuează de către personalul din cadrul CNCIR.
Art. 20 La verificarea tehnică trebuie să participe RSVTI al deţinătorului/utilizatorului, personalul de deservire şi
personalul auxiliar de deservire al maşinii de ridicat, după caz, reprezentantul persoanei juridice autorizate care a efectuat montarea
maşinii de ridicat, unde este cazul, reprezentantul persoanei juridice autorizate care asigură întreţinerea şi revizia maşinii de ridicat .
Art. 21 Personalul de deservire desemnat pentru efectuarea manevrelor în timpul verificării tehnice trebuie să fie
autorizat ..........pentru maşina de ridicat respectivă.
Art. 22 (1) În vederea autorizării funcţionării .............., personalul din cadrul CNCIR, se asigură că verificările şi
încercările prevăzute la art. 17 sunt efectuate cu rezultate corespunzătoare.
Art. 23 (1) Autorizarea funcţionării maşinii de ridicat se acordă numai după ce au fost efectuate
activităţile prevăzute la art. 22, iar rezultatele verificărilor tehnice sunt corespunzătoare, prin întocmirea unui proces-verbal
de verificare tehnică, al cărui model este prevăzut în anexa 2, unde se consemnează parametrii de funcţionare şi data efectuării
următoarei verificări tehnice (ziua, luna şi anul).
Art. 24 Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-
verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea funcţionării.
Art. 25 În cazul în care întreţinerea şi revizia nu este asigurată de o persoană juridică autorizată nu se acordă
autorizarea funcţionării maşinii de ridicat.
 Art. 26 Termenul de valabilitate al autorizării funcţionării maşinii de ridicat este de maxim 3 ani.
Art. 28 (1) Pentru fiecare maşină de ridicat care a obţinut autorizarea funcţionării se întocmeşte o carte a
maşinii de ridicat, ce trebuie să conţină:
a) documentaţia tehnică menţionată la art. 14 alin. (1) lit. b);
b) partea de evidenţă a verificărilor, eliberată de CNCIR, care se compune din:
1) copertă fixă;
2) parte legată cu coperta ce conţine informaţii referitoare la amplasare şi verificările tehnice efectuate;
3) parte prevăzută cu sistem de ataşare a documentelor şi documentaţiilor întocmite pe toată durata de utilizare a
maşinii de ridicat.
(2) Cartea maşinii de ridicat se păstrează de către deţinător/utilizator. 17,
Art. 35 (1) Pentru fiecare maşină de ridicat trebuie să existe un registru de supraveghere .................., care trebuie
păstrat în condiţii bune la maşina de ridicat.
(2) Înscrierile în registru .......... trebuie să fie vizibile, lizibile şi de neşters, nefiind permise corecturi sau
ştersături ci numai anulări contrasemnate de persoana care le-a efectuat.
Art. 36 Registrul de supraveghere a maşinii de ridicat se întocmeşte conform modelului prezentat în anexa 3 şi se
vizează de către RSVTI al deţinătorului/utilizatorului.
Art. 37 În registru sau în carnet pot face înscrieri personalul de deservire, RSVTI, factorii responsabili ai
deţinătorului/utilizatorului (conducerea deţinătorului/ utilizatorului şi persoanele însărcinate în scris de către aceasta), precum şi alte
persoane din exploatare, conform atribuţiilor ce le revin prin instrucţiunile interne.
Art. 38 Deservirea maşinilor de ridicat care fac obiectul prezentei prescripţii tehnice se realizează numai de
personal de deservire autorizat sau acceptat, după caz, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice CR 8 – 2009.
Art. 39 Personalul de deservire autorizat pentru macarale, indiferent de poziţia postului de comandă se denumeşte
în continuare “macaragiu”. Codul de semnalizare pentru macaragii este prezentat în anexa 5.
Art. 42 Personalul de deservire autorizat/acceptat pentru maşini de ridicat la care constructiv există posibilitatea
montării mai multor dispozitive de prindere specifice maşinilor de ridicat şi poate lucra în regim permanent/nepermanent de
macara deplasabilă pe căi fără şine de
rulare, stivuitor, platformă de ridicat deplasabilă şi altele asemenea, la care producătorul a furnizat declaraţia de conformitate în
acest sens, trebuie să fie autorizat/instruit pentru fiecare regim de lucru al maşinii de ridicat ......
Art. 43 Legarea, prinderea ăi fixarea sarcinii la maşinile de ridicat, care fac obiectul prezentei prescripţii
tehnice se realizează numai de personal auxiliar acceptat, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice CR 8 – 2009.
Art. 44 Personalul auxiliar de deservire care realizează legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la cârligul maşinilor de
ridicat, se denumeşte în continuare ”legător de sarcină”.
Art. 46 (1)Verificările tehnice periodice în vederea acordării autorizării funcţionării încontinuare se efectuează în
aceleaşi condiţii în care se efectuează verificarea tehnică in vederea autorizării/admiterii funcţionării.
(3) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentaţiei tehnice a maşinii de ridicat
şi ale prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, se întocmeşte un proces-verbal de verificare tehnică, conform modelelor din
anexele 2 şi 4, prin care se acordă autorizarea funcţionării, stabilindu-se şi data (ziua, luna şi anul) următoarei verificări tehnice
periodice, care este de maxim 2 ani. Data următoarei verificări tehnice periodice se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de
instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale maşinii de ridicat.
(4) Dacă rezultatele verificării tehnice sunt necorespunzătoare, neconformităţile se consemnează în procesul-
verbal de verificare tehnică şi nu se acordă autorizarea/admiterea funcţionării în continuare.
(5) Procesul-verbal de verificare tehnică se ataşează la cartea maşinii de ridicat-partea de exploatare, respectiv în
evidența deținătorului/utilizatorului.
Art. 47 Este interzisă utilizarea/exploatarea, menţinerea în funcţiune a maşinii de ridicat cu termenul de valabilitate al
autorizării/admiterii funcţionării depăşit.

Verificarea tehnică periodică se efectuează în aceleaşi condiţii în care se efectuează verificarea tehnică in vederea
autorizării/admiterii funcţionării. La verificările tehnice efectuate în vederea verificării tehnice periodice trebuie să participe
persoanele menţionate la art. 20.
Art. 49 Înaintea începerii verificării tehnice se verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele de la art. 16.
Art. 50 La verificarea tehnică periodică maşina de ridicat este supusă la verificările şi încercările de la art. 17.
Art. 51 (1) Dacă rezultatele verificării tehnice periodice, comparativ cu prevederile documentaţiei
tehnice a maşinii de ridicat şi ale prezentei prescripţii tehnice, au corespuns, personalul din cadrul CNCIR sau RSVTI, după caz,
întocmeşte un procesverbal de verificare tehnică prin care se acordă autorizarea funcţionării în continuare, stabilindu-se
data (ziua, luna şi anul) efectuării următoarei verificări tehnice periodice, care este de maxim 2 ani.
Art. 55 Cu ocazia verificării tehnice periodice se verifică dacă registrul de supraveghere este completat corect şi ţinut la zi
şi dacă întreţinerea şi revizia maşinii de ridicat se efectuează planificat, în condiţii corespunzătoare, de către persoane juridice
autorizate şi se asigură funcţionarea acesteia în condiţii de siguranţă.
Art. 56 Maşinile de ridicat care deţin autorizarea funcţionării sunt supuse unor verificări tehnice pentru repunerea
în funcţiune, înainte de termenul stabilit pentru verificarea tehnică periodică, în următoarele cazuri:
a) dacă maşina de ridicat se montează pe un alt amplasament fix;
b) dacă se aduc modificări ale configuraţiei la maşina de ridicat cum ar fi: modificarea lungimii braţului,
modificarea înălţimii turnului şi altele, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică dată de producător sau
instrucţiunilor din documentaţia tehnică de montare;
d) dacă maşina de ridicat a suferit modificări faţă de documentaţia tehnică dată de producător şi/sau documentaţia
tehnică de montare, ulterior unei acţiuni de reparare, dar care nu au dus la modificarea performanţelor iniţiale, a scopului sau a tipului
acesteia.
Art. 60 (1) Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se face cu respectarea prevederilor prezentei
prescripţii tehnice şi a celorlalte acte normative aplicabile.
(2) Întreţinerea, revizia şi repararea maşinilor de ridicat se efectuează de către producătorul acestora, de către
persoane juridice autorizate de ISCIR sau de către persoane juridice autorizate de autorităţile competente din statele membre.
(3) Autorizarea pentru lucrări de reparare nu este necesară atunci când acestea se efectuează de către
producătorul maşinii de ridicat.
Art. 61 (2) Pentru lucrările de reparare producătorul sau persoana juridică autorizată trebuie să emită o
declaraţie conform modelului din anexa 1.
Art. 62 Efectuarea lucrărilor de întreţinere şi revizie se consemnează de către RSL al persoanei juridice
autorizate în registrul de evidenţă a lucrărilor de întreţinere şi revizie, al cărui model este prevăzut în anexa 6 şi de către RSVTI
al deţinătorului/utilizatorului în registrul de supraveghere al maşinii de ridicat, al cărui model este prevăzut în anexa 3.
Art. 63 (3) Prin revizie se asigură reglarea sau înlocuirea pieselor, aparatelor sau modulelor înglobate în
maşina de ridicat în scopul asigurării menţinerii în parametrii de funcţionare în condiţii de siguranţă conform prevederilor prezentei
prescripţii tehnice.
Art. 64 (1) Repararea se execută conform instrucţiunilor date de producător în documentaţia tehnică
a maşinii de ridicat, conform instrucţiunilor din documentaţia tehnică de verificări şi încercări tehnice în utilizare pentru
investigaţii/examinări cu caracter tehnic, conform documentaţiei tehnice de reparare preliminară, după caz şi ori de câte ori se
constată o defecţiune.
(2) Prin reparare se asigură înlăturarea neconformităţilor/defecţiunilor constatate la maşina de ridicat, în scopul
aducerii acesteia la performanţele iniţiale prevăzute de producător în documentaţia tehnică asigurându-se funcţionarea în condiţii
de siguranţă a acesteia conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice.
Art. 67 (1) Repararea maşinilor de ridicat se face pe baza unei documentaţii tehnice preliminare de reparare
avizată de către RADTP.
Art. 75 (1) Verificările tehnice după reparare a maşinii de ridicat se efectuează în conformitate cu
prevederile prezentei prescripţii tehnice.

Prescripţia tehnică PT R 3-2010 ”Verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a elementelor/dispozitivelor

de legare/prindere şi a elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţii de ridicat: cabluri, cârlige, lanţuri, benzi textile, funii şi
alte asemenea”

Art. 1 (1) Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice minime obligatorii pe care trebuie să le
satisfacă elementele de transmitere a mişcării, elementele/dispozitivele de legare/prindere şi elementele de tracţiune a sarcinii
utilizate la instalaţii de ridicat pentru a fi permisă utilizarea acestora.
Art. 2 Personalul din cadrul CNCIR sau RSVTI al deţinătorului/utilizatorului instalaţiei de ridicat, efectuează
verificarea în utilizare a elementelor de transmitere a mişcării, a elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi a
elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la instalaţiile de ridicat menţionate la art. 3, cu ocazia efectuării verificării tehnice
periodice a acestora.
Art. 3 Prevederile prezentei prescripţii tehnice se aplică elementelor de transmitere a mişcării,
elementelor/dispozitivelor de legare/prindere şi elementelor de tracţiune a sarcinii utilizate la următoarele instalaţii de ridicat:
a) maşini de ridicat;
b) ..................;
Art. 8 În timpul exploatării, cablurile şi lanţurile pentru transmiterea mişcării se verifică conform prevederilor
tabelului 1 din anexa 1.
Art. 9 Înainte de verificare, cablurile şi lanţurile se curăţă prin spălare cu petrol, astfel ca eventualele defecte
să poată fi observate uşor.
Art. 10 Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz, în registrul de supraveghere a instalaţiei
de ridicat sau în procesul-verbal de verificare tehnică.
Art. 11 Pentru verificarea gradului de uzură, cablurile şi lanţurile se examinează în timp ce se înfăşoară/desfăşoară
cu viteză redusă pe tambur, roată de fricţiune, moletă, roată cu alveole sau rolă, după caz.
Art. 12 La verificarea cablurilor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: striviri, ruperi de toroane, aplatizări şi altele asemenea sau înnodări;
b) sârme rupte, încrucişate sau fisurate vizibil;
c) uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Art. 13 (1) Un cablu se scoate din uz conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare şi/sau în documentaţia
tehnică de însoţire a instalaţiei de ridicat.
(2) La scoaterea din uz a unui cablu se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele criterii:
 a) unul din toroane este deteriorat: rupt, strivit şi altele asemenea;
b) cablul prezintă deformări, cum ar fi: deformare elicoidală, deformare în colivie, extrudare a toroanelor şi
sârmelor, creştere sau diminuare locală a diametrului cablului, sârmele din stratul exterior, pe o porţiune sau pe întreg cablul, şi-
au micşorat diametrul cu sau peste 40% din diametrul iniţial, aplatizare, ochiuri sau bucle strânse, frângeri;
c) numărul sârmelor rupte este egal cu sau mai mare decât cel indicat în tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi
5 din anexa 1;
d) cablul prezintă sârme rupte în dreptul fixărilor de capăt;
e) concentraţia de sârme rupte este limitată la o lungime mai mică decât 6d sau se situează într-un toron,
chiar dacă numărul de sârme rupte este mai mic decât cel indicat în tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
f) creşte numărul de sârme rupte până la valorile indicate în tabelul 3 coroborat cu tabelele 4 şi 5 din anexa 1;
g) se diminuează elasticitatea constatată în cadrul examinărilor periodice sau prin analize specializate;
h) cablul prezintă coroziune exterioară, interioară sau apar pete de rugină;
i) cablul prezintă deteriorare vizibilă la exterior, produsă prin căldură sau prin fenomen electric, manifestată prin
culori de recoacere;
j) s-a produs ieşirea capetelor de sârmă din împletire sau ruperea şi desfacerea matisării pe un sfert din lungimea
acesteia;
k) s-a produs ieúirea sârmelor din inelele presate, în cazul cablurilor de legare presate, ruperea sau deformarea
acestor inele.
Art. 14 Dacă prin construcţie un cablu nu se încadrează în prevederile tabelului 3 din anexa 1, numărul de
sârme rupte care determină scoaterea acestuia din uz se stabileşte înmulţind numărul de sârme prevăzute în tabelul 3 din anexa 1
pentru cablul de construcţia cea mai apropiată cu un coeficient de corecţie egal cu raportul dintre numărul de sârme ale cablului care
trebuie încadrat şi cele ale cablului de referinţă.
Art. 15 Cablurile instalaţiilor de ridicat pentru persoane, precum şi cele pentru manipularea metalelor topite sau
incandescente, substanţelor toxice, explozive, inflamabile sau acide se scot din uz atunci când numărul sârmelor rupte este egal cu
sau mai mare decât jumătate din cel indicat în tabelul 3 din anexa 1 pentru cablul respectiv.
Art. 16 Secţiunea utilă a cablului aflat în utilizare se determină scăzând secţiunea însumată a sârmelor rupte sau
corodate din secţiunea totală a sârmelor cablului nou. Pentru o determinare corespunzătoare a sârmelor defecte este indicată
folosirea metodelor de examinare nedistructivă.
Art. 17 Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzată a cablului. Dacă sarcina se suspendă pe
două cabluri separate, atunci fiecare cablu se înlocuieúte în funcţie de starea sa.
Art. 19 Utilizarea cablurilor este permisă numai dacă fixarea capetelor acestora corespunde prevederilor
standardelor în vigoare şi/sau indicaţiilor din documentaţia tehnică a instalaţiei de ridicat.
Art. 20 După montarea unui cablu nou, este necesar să se execute mai întâi unele mişcări cu o sarcină redusă cu
10% din sarcina nominală, după care sarcina se măreúte treptat până la sarcina maximă de utilizare, prin aceasta realizându-se
aşezarea corectă a construcţiei cablului şi prelungirea duratei fizice de viaţă a acestuia.
Art. 21 La verificarea lanţurilor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: îndoiri, turtiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
b) alungiri;
c) uzuri provenite din utilizarea normală, din ruginire, din corodare etc.
Art. 22 (2) La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu zale se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele
criterii:
a) zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate;
b) lanţul s-a alungit mai mult de 5% din lungimea sa iniţială sau cu o valoare mai mare decât cea indicată de producător
în documentaţia tehnică de însoţire;
c) uzura, chiar a unei singure zale, în sensul micşorării diametrului, este egală cu sau depăşeşte 20% din diametrul
iniţial.
Art. 23 (2) La scoaterea din funcţiune a unui lanţ cu eclise şi bolţuri se vor avea în vedere, cel puţin, următoarele
criterii:
a) eclisele prezintă îndoiri, lovituri sau fisuri;
b) s-a rupt una din eclise;
c) diametrul bolţurilor este cu sau peste 20% mai mic decât diametrul iniţial.
Art. 24 Alungirile şi uzura lanţurilor se vor determina pe porţiunea cea mai solicitată.
Art. 25 În timpul exploatării, cârligele se verifică conform prevederilor tabelului din anexa 1.
Art. 26 Observaţiile rezultate în urma verificării se consemnează, după caz, în registrul de supraveghere a instalaţiei de
ridicat sau în procesul-verbal de verificare tehnică.
Art. 27 La verificarea cârligelor se urmăreşte dacă există următoarele defecte:
a) deteriorări: aplatizări, îndoiri, lovituri, fisuri şi altele asemenea;
b) uzuri provenite din utilizarea normală, din corodare, etc.
Art. 28 Un cârlig se scoate din funcţiune conform criteriilor prevăzute în standardele în vigoare şi/sau în
documentaţia tehnică a instalaţiei de ridicat.
Art. 29 Deteriorările şi uzura cârligelor se determină pe porţiunea cea mai solicitată.
 APITOLUL 2 COMPONENTE DE SECURITATE ŞI ALTE COMPONENTE NECESARE PENTRU ASIGURAREA SIGURANŢEI ÎN EXPLOATARE

Componentele de securitate sunt elemente cu care se echipează macaralele si mecanismele de ridicat pentru a elimina pericolul
de avarii si accidente la locul de munca. Ele intervin in situaţia executării unor manevre greşite sau in cazul unei categorii de defecţiuni
tehnice, prevenind personalul de exploatare sau oprind acţionarea macaralelor.
Conform prescriptiei tehnice PT R 1-2010, componetele de securitate la maşinile de ridicat sunt:
 limitatoare de sfârşit de cursă;
 limitatoare de sarcină şi limitatoare de moment al sarcinii;
 dispozitive de reţinere a fluidului în cilindri hidraulici;
 dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic;
 tampoane şi opritoare;
 piese de reazem şi curăţătoare de şină;
 siguranţe la cârlig;
 contacte electrice de siguranţă;
 contact stop (buton stop);
 anemometre;
 paracăzătoare;
 limitatoare de viteză;
 alte componente de securitate precizate de producător în documentaţia tehnică
Macaragiul nu trebuie sa se bazeze pe acţiunea componentelor de securitate. In cazul ieşirii din funcţiune a unei componente de
securitate, macaraua trebuie sa se oprească automat, altfel pericolul creste mai mult decât in cazul ca macaraua nu ar avea componente de
securitate.

Componentele de securitate trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii :

1. Construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de defecţiuni;
2. Sa-si păstreze reglajul in timp si la modificările condiţiilor de mediu;
3. Sa poată fi reglate uşor si simplu;
4. Precizia sa permită încadrarea in limitele tolerate;
5. Sa-si revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea dispozitivului;
6. Numărul pieselor puse in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările,uzurile si jocurile, toate acestea contribuind la reducerea
preciziei in funcţionare;
7. Sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea instalaţiei sau nu constituie un pericol de accidente si
avarii;
8. Sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiţiilor de exploatare;
9. Sa aibă gabarit redus si greutate mica;
10. Întreţinerea sa se facă uşor si sa nu reclame personal de întreţinere cu înalta calificare.

Limitatoare de sarcina

Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea macaralei la posibilităţile ei maxime, fara pericol de avarii si accidente. Ele sunt
destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare, in cazul depăşirii sarcinilor nominale. Trebuie sa ramana insa
posibilitatea coborârii sarcinii.
Limitatorul de sarcina asigura macaraua contra suprasolicitării provenite din sarcina si forte dinamice suplimentare ca urmare a unor
manevre voluntare sau involuntare. Aceasta face ca punctul de conectare al limitatorului sa-i corespunda o sarcina mai mare decât cea
nominala.
Viteza de conectare a limitatorului de sarcina trebuie sa fie suficient de mare pentru a nu permite desprinderea de la sol a unei
suprasarcini ce depaseste valoarea reglata, iar suprasarcina de peste 20 % SN sa nu se ridice de la sol mai mult de 100 mm.
Se considera ca un limitator de sarcina funcţionează normal când reglarea lui permite ridicarea unei sarcini nominale cu toate treptele
de viteza si întrerupă acţionarea mecanismului de ridicare la depăşirea SN cu cel mult valoarea permisa.
Limitatoarele de sarcina trebuie sa fie amplasate astfel incat sa nu poată fi dereglate uşor; ele trebuie sa fie etanşe si prevăzute cu
sigilii de control .
Acţionarea limitatoarelor directe se face in circuitul principal al motorului, iar a celor indirecte in circuitul de comanda.
Limitatorul de sarcina montat pe cablu

Se montează pe ramura fixa a cablului de ridicare a sarcinii, cablul fiind trecut printre rola fixa 2 montata pe suportul 1 si rola de deviere 3,
fixata pe o tija cu furca ,care apăsa pe resortul 5 cu tensiune reglabila prin piuliţa 6. Limitatorul este susţinut de cablul trecut peste rola de
egalizare. Cablul este deviat de la poziţia lui verticala prin acţiunea resortului. Sub acţiunea sarcinii, cablul tinde sa se îndrepte si împinge
tija comprimând arcul. Şurubul de comanda 8 acţionează asupra contactului electric 9, oprind mişcarea de ridicare, când se depaseste
sarcina maxima de lucru.
Posibilitatea de folosire a acestui limitator este determinata si de rigiditatea cablului . Se poate adopta simplu, fara mari modificări.

Limitator de sarcina contra incarcarii celor doua cârlige cu o sarcina mai mare decât sarcina maxima, a cârligului mare (principal)
Aceasta protecţie se aplica la podurile rulante echipate cu doua mecanisme de ridicare. Rola 5, este acţionata de cablul cârligului
mic. In cazul supraincarcarii acestuia, resortul 6, se comprima de către piesa 7 si se deschide contactul 8. Când sarcina totala pe cele doua
cârlige depaseste sarcina maxima a cârligului mare, resortul 3, este comprimat atât de piesa 2, cat si de piesa 7, prin intermediul resortului
6, deschizând contactul 4.

Limitatorul de sarcina si moment cu traductor de forţa

Intre pârghia cu braţe inegale 1, si traversa 2, a construcţiei metalice a macaralei 3, se articulează tirantul 4, si traductorul de
forţa 5.
Limitatorul de sarcina poate fi montat la capătul fix al cablului de sarcina sau la capetele cablurilor ancora de braţ 7, având in
acest caz funcţia de limitator de moment. Prin perechile de găuri 8, poziţia traductorului este reglabila, realizându-se astfel, simplu si
operativ, rapoarte diferite intre braţele pârghiei 1. Limitatorul poate fi astfel folosit la diferite sarcini. Avantajele acestui dispozitiv constau
in montajul simplu si construcţie robusta.
Limitatoare de moment, rol, descriere

La macaralele cu braţ, pericolul răsturnării este in general mai mare decât pericolul de distrugere a unor elemente de macara prin
suprasarcina.
Limitatorul de moment preîntâmpina pierderea stabilităţii macaralelor cu braţ si evita posibilitatea distrugerii macaralelor prin
depăşirea capacităţii de ridicare pentru poziţia respectiva a braţului. El trebuie sa acţioneze si in cazul unei sarcini nominale ridicate in
condiţiile unor factori periculoşi, cum ar fi sarcina data de vânt, de panta terenului, sau forte suplimentare de inerţie prea mari.
Limitatorul de moment înregistrează o mărime ce este in funcţie de doua variabile: sarcina si deschidere.
Limitatorul de moment trebuie sa împiedice executarea mişcărilor cu sarcina, numai pentru sensul care conduce la o creştere a
momentului (ridicarea cârligului, coborârea braţului, deplasarea căruciorului spre vârful braţului ), lăsând posibile mişcările in sens invers.
Răsturnarea macaralelor se produce daca mărimea si durata momentului de răsturnare sunt suficiente pentru deplasarea
centrului de greutate pe un arc de cerc ascendent, intr-un punct cu echilibru instabil.

Ţinând seama de alte caracteristici funcţionale, limitatoarele de moment se mai pot clasifica astfel:
a) După construcţia subansamblurilor care recepţionează mărimile înregistrate:
- cu excentric;
- cu pârghii.
b) După caracterul forţelor active:
- cu acţionare direct pe întrerupător;
- cu reducerea forţei cu dispozitiv de amortizare
- cu reducerea forţei fără dispozitiv de amortizare.
c) După posibilitatea de corectare:
- cu dispozitiv de corectare (cu pârghii, cu came, cu excentric, electromagnetice, etc.)
- fără dispozitiv de corectare.
d) După elementul de echilibrare:
- fără elemente de echilibrare;
- cu elemente de echilibrare (cu pârghie si contragreutate, cu arc, cu dinamometru, cu cilindru hidraulic.

Limitatoare de sfârşit de cursa, clasificare, descriere

Au rolul de a întrerupe automat acţionarea mecanismelor macaralei atunci când părţile sale in mişcare depăşesc poziţiile limita de
lucru stabilite.
Sunt aparate prevăzute cu contacte electrice, montate in circuitul bobinei de tensiune a automatului de pornire, prin deschiderea
cărora se întrerupe circuitul de alimentare a motorului electric.
 Limitatorul de sfârşit de cursa se montează la:
- translaţia macaralei;
- translaţia căruciorului;
- ridicarea si coborârea cârligului;
- înclinarea braţului;
- rotirea macaralei sau a braţului acolo unde este necesara limitarea unghiului de rotire;
- intre macarale când sunt mai multe pe aceiaşi linie de rulare;
- intre cărucioare când sunt cel puţin doua pe o macara.
Limitatoarele de sfârşit de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismului in sens invers direcţiei in care a fost acţionat.
Întrerup automat acţionarea mecanismului macaralei, când cursa reglata a fost depăşita. Întreruperea se face numai pentru sensul de
mişcare ce a declanşat limitatorul, acţionarea in sens invers ramanand posibila.
Macaralele cu exceptia celor cu actionare manuala, trebuie sa fie prevazute cu limitatoare de sfarsit de cursa pentru intreruperea
automata a urmatoarelor mecanisme :
 Mecanismele de deplasare, pentru pozitiile limita de lucru ale carucioarelor si macaralelor ;
 Mecanismele de deplasare, pentru evitarea ciocnirii intre carucioarele sau macaralele care circula pe aceeasi cale de rulare; aceasta
prevedere nu este obligatorie pentru macaralele care au ambele cai de rulare situate la nivelul solului ;

Mecanisme de basculare a bratului, pentru pozitiile limita de lucru ale acestuia ;

 Mecanismele de rotire, pentru cazul in care este necesara limitarea unghiului de rotire ;
 Mecanisme de deplasare sau rotire pentru evitarea lovirii cabinei cu dispozitivul de prindere
cand acesta se afla ridicat catre limita superioara ;

Amplasarea limitatoarelor de cursa la deplasare se face astfel incat, dupa intreruperea

automata a actionarii, sa se ajunga la opritoare cu o viteza mai mica decat cea prevazuta de
norme, ca rezultat al actionarii sistemelor de franare.

Limitatoare de sfârşit de cursa la ridicare-coborâre

Întrerup automat acţionarea mecanismului atunci când dispozitivul de prindere a sarcinii atinge
inaltimea superioara sau inferioara reglata.
- sa oprească ridicarea sarcinii la cel puţin 200 mm sub elementul de construcţie de care
elementul de prindere s-ar putea lovi;
- sa oprească ridicarea organului de prindere a sarcinii care la ridicare nu ar putea evita
atingerea fundului cabinei la o distanta de minim 400 mm de fundul cabinei;
- la poziţia cea mai de jos a organelor de prindere, pe tambur trebuie sa mai ramana
infasurate minim doua spire de cablu sau lanţ, in afara de lungimea necesara pentru
fixare pe tambur.
Limitatoarele de sfârşit de cursa se regleaza dupa fiecare schimbare de cablu. Verificarea
eficacitatii se face fara sarcina.

Limitator de sfârşit de cursa cu ax filetat

Fiind prevazut cu multiple contacte, poate efectua operatii suplimentare sau preliminare. Prezinta dezavantajul limitatoarelor cuplate
la angrenajul tobei, care la o infasurare dezordonata a cablului, sunt scoase din functiune, actionand prea tirziu. Limitatotul are un ax filetat
actionat de o roata de lant. Toba de cablu antreneaza limitatorul printr-o transmisie cu lant iar bucsa rotindu-se, executa si o miscare de
translatie stanga dreapta, dupa sensul de rotatie.Contactele sunt actionate de camele montate pe ax.
Limitator de sfârşit de cursa cursa pneumatic, folosit la automacaraua AM-5.
Actioneaza numai la ridicarea cârligului si nu protejează macaraua pentru cazul coborârii cârligului sub limita.

Elementul de declanşare poate fi furca sau o contragreutate. Intrarea in funcţiune are loc când, prin ridicarea sarcinii sau
coborârea braţului, cârligul ajunge le o distanta limita fata de vârful braţului.
Ventilul 1 este ţinut închis de furca articulata 2, de furca este legat un capăt al arcului 3, reglabil prin surubul de tensionare 4,.
Prin ridicarea bratului placa de legatura 7 împinge şurubul declanşator 5 . Pârghia se roteşte în jurul articulaţiei 9 şi declanşează ventilul.

Limitator de sfârşit de cursa cu parghie cu revenire

Acest limitator se monteaza pe macara si actioneaza prin parghia de comanda 1 solidara cu axul 2 pe care este fixata si parghia de
contact 3 cu contact mobil 4. Arcul 6 mentine limitatatorul in pozitie cuplat, iar contactul fix 5 este apasat pe contactul mobil de lama
elastica 7.
Pentru a asigura un contact cu frecare redusa intre parcghia de comanda si cama de declansare 9 la capatul parghiei se monteaza o rola
8. Lungimea camei se alege astfel incat dupa declansare pana la atingerea opritoarelor sa nu fie posibila actionarea mecanismului decat in
sensul opus. Prin retragerea macaralei din pozitia limitata, parghia de comanda, eliberata de sub cama este redusa in pozitia initiala de
lucru.
Limitator de sfârşit de cursa cu parghie fara revenire

Un alt tip de limitator, cu doua pozitii fixe, nu are revenire. Pe axul sau este montata o piesa 1 in forma de V.

Actionarea limitatorului se face prin lovirea acestei piese, de catre un bolt 2 fixat pe instalatia mobila a carei cursa o limiteaza. Comutarea
limitatorului cu noua pozitie produce intreruperea contactelor corespunzatoare sensului de deplasare in directia care l-a declansat. La
iesirea din pozitia limitata, limitatorul este pregatit pentru limitare. Acest limitator nu impune nici o restrictie asupra lungimii camei care
produce declansarea.

Amplasarea limitatoarelor de sfarsit de cursa la deplasare se face astfel incat, dupa intreruperea automata a actionarii, sa se ajunga la
opritoare cu o viteza mai mica decat cea prevazuta in norme, ca rezultat al actionarii sistemelor de franare. Prescriptia tehnică prevade ca
limita valoarea de 0,7 din viteza nominala.
La macaralele actionate prin motoare termice si comandate mecanic sau hidraulic se admite ca pentru pozitiile limita de basculare a
bratului, limitatoarele sa fie inlocuite prin dispozitive de semnalizare dubla acustice si optice.
Limitarea cursei de rotire se aplica la macaralele cu rotire discontinua sau atunci cand locul de exploatare al macaralei nu permite rotirea
continua.
Limitator de sfârşit de cursa de apropiere (proximitate), nu permit împingerea reciproca a macaralelor sau cărucioarelor care circula pe
aceiaşi cale de rulare, ele trebuie astfel reglate, încât întreruperea automata a acţionarii sa se facă la o distanta egala sau mai mare decât
spaţiul maxim de frânare al macaralei sau căruciorului pe care sunt montate.
Viteza de tamponare nu trebuie sa fie mai mare de 0,7 din viteza nominala a macaralei.
Limitatoarele de apropiere cele mai folosite sunt limitatoarele de cursa de apropiere telescopice. Aceste limitatoare având cursa pentru
spaţiul de frânare pana la 4 m.
Dispozitive de evitare a mersului oblic
La macaralele cu deschideri mari, mersul oblic este facilitat de deformaţiile elastice ale construcţiei metalice.
Parcursul inegal al celor doua capete de macara poate fi provocat de jocurile diferite din transmisiile cu arbori mecanici, de
desincronizarea acţionarilor cu arbore electric, de patinarea roţilor de pe una din sine si ca urmare a unor rezistente la rulare mult diferite
intre capete sau a unor aderente diferite.
Mersul oblic poate avea ca urmare transmiterea unor eforturi suplimentare construcţiei metalice a macaralei si caii, intepenirea sau
deraierea unuia dintre capete, uzura prematura a roţilor si şinei de rulare. Un dispozitiv limitator la aşezarea oblica a macaralei, cu funcţii
complete cuprinde următoarele elemente:
- dispozitiv de sesizare a poziţiei incorecte;
- element de indicare si avertizare a pericolului;
- dispozitiv de corectare a avansului.
Exemplu: Pod rulant cu grinzi principale articulate. La mersul oblic, piesele de articulaţie 2, permit deplasarea grinzilor de capăt 1,
înclina braţul 3, ce actioneaza limitatoarele 4, sau 5, care comanda motorul 6, in sensul redresării.
Dispozitiv de evitare a mersului oblic actionat cu motoare de revenire

Dispozitiv de evitare a mersului oblic cu arcuri disc

Microintrerupatori. Descriere. Clasificare

Microintrerupatoarele electrice se montează la uşa cabinei macaragiului, la chepenguri si la portiţele de acces sau balustrade
montate la extremitatile podestelor de circulaţie pe macara. Au rolul de a deconecta automat alimentarea cu energie electrica a macaralei,
când una din aceste uşi se deschide sau este deschisa.
Pornirea macaralei, după închiderea lor, trebuie sa fie posibila numai din cabina macaragiului.
 De asemenea se mai montează microintrerupatoare si la dispozitivele de calare.
La deschiderea unui din dispozitivele de blocare, prin contactul respectiv, întrerupătorul principal al macaralei este automat
deconectat si instalaţia este oprita din funcţiune.
Butonul de avarie-se actioneaza in caz de avarie si întrerupe contactorul principal.
Acest buton este introdus si la unele automacarale, in cabina macaragiului; prin el se realizează întreruperea circuitului primar al bobinei
de inducţie si respectiv oprirea motorului.
La podurile rulante stivuitoare si translatoare stivuitoare sunt introduse suplimentar, fata decomponentele de
securitateprezentate, următoarele:
- Întrerupător de sfarsit cursa (de avarie) pentru cabina poziţia sus.
- Paracăzătoare la cabina;
- Limitator de viteza-pune in funcţiune paracăzătoarele;
- Contacte electrice de siguranţa la: paracăzătoare, dispozitivul de întindere al cablului, cablul de tracţiune ca sa controleze
întinderea lui, organele de prindere ale translatorului;
- Dispozitivul pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoare stivuitoare comandate la distanta;
- Blocaje electrice intre mecanismele de comanda.
La macaralele cu acţionare electrica, in cazul când sunt echipate cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare se prevăd
blocaje electrice intre ele, pentru a nu permite acţionarea simultana a lor. Asemenea blocaje se prevăd si la macaralele deplasabile, care au
posibilitatea de rotire a braţului sau a turnului. Blocajul se montează pentru a nu permite ca in timpul deplasării macaralei sa se rotească
turnul sau braţul. Macaralele sunt prevăzute cu blocaj electric, care sa impedice conectarea curentului in cazul când unul sau mai multe
controlere nu sunt in poziţia zero.

Dispozitive de protecţie, relee de protecţie

Motoarele electrice, circuitele de comanda, semnalizare, iluminat, etc. se protejeaza împotriva suprasarcinilor si
scurtcircuitelor.
Protecţia împotriva suprasarcinilor se realizează prin siguranţe si relee termice. Siguranţele pot fi fuzibile sau automate, cele
fuzibile se topesc, iar cele automate declanseaza la trecerea unui curent mai mare fata de cel nominal. Releele termice sunt formate dintr-
un bimetal care la trecerea unui curent mai mare fata de cel nominal, se incalzeste excesiv si se deformează producând întreruperea unui
contact care actioneaza asupra contactorului de pe circuitul respectiv producând întreruperea. Releele electromagnetice realizează
protecţia la scurtcircuit.
Pentru situaţiile excepţionale când, datorita unor deteriorări ale instalaţiilor electrice, accidentale, partile metalice ale
echipamentului electric si întreaga construcţie metalica a macaralei este pusa sub tensiune, trebuie realizata protecţia împotriva tensiunilor
de atingere prin legare la priza de pamant astfel:
- la macaralele care circula pe cai de rulare, legătura intre priza de pamant si macara se realizează prin sudarea cel puţin a unei
platbande de şina caii de rulare, ce are continuitate electrica pana la priza de pamant. La macaralele pe ale căror sine de rulare exista
posibilitatea depunerii de materiale izolatoare (praf, nisip, ciment, minereu) ce conduc la apariţia unei rezistente de contact intre roti si
şina, la linia de alimentare cu energie electrica se prevede un conductor suplimentar (al 4-lea in cazul reţelelor trifazice) destinat pentru
protecţia tensiunilor de atingere, având secţiunea cel puţin egala cu a comutatoarelor de faza. Acest conductor se leagă la ambele capete
cu caile de rulare, iar pe el va circula un culegător de curent ce face legătura cu construcţia metalica a macaralei in cazul amplasării
conductoarelor deasupra solului in plan vertical, cel de protecţie se montează in partea de jos. In cazul in care şina are întreruperi la
acestea se asigura continuitatea electrica prin platbanda sudata la ambele capete întrerupte. La macaralele unde şina caii de rulare este
aşezata pe grinzi metalice, iar acestea, la rândul lor, pe stâlpi metalici asigurând continuitatea, nu mai este necesara legarea la pamant,
daca prin stâlpi se realizează o priza naturala. La macaralele fixe se leagă construcţia metalica a acesteia prin platbanda la priza de pamant.
Carcasele echipamentului electric demontabil (motoare, aparataj, etc.) se leagă prin platbanda de otel la construcţia metalica. Pentru a se
realiza o protecţie corespunzătoare, priza de pamant trebuie sa aibă valoarea sub 4 . Valoarea prizei de pamant si rezistenta de izolaţie a
conductorilor, aparatelor si electromotoarelor, se măsoară la interval de cel puţin 6 luni.

Condiţii de cuplare si descrierea automatului general, de avarie si principal

Contactoarele sunt aparate pentru comanda la distanta, destinate pentru un număr mare de conectări si deconectări ale
circuitelor electrice de forţa; ele închid un circuit si îl menţin închis tot timpul cat durează comanda.
Contactoarele pot fi: electromagnetice, pneumatice si mecanice. La podurile rulante se intrebuinteaza contactoare
electromagnetice. Contactoarele trebuie sa corespunda următoarelor cerinţe: durata mare de viata mecanica si electrica, siguranţa mare
de funcţionare, chiar la intretinere redusa, acces uşor la contacte si dimensiuni mici de gabarit.
In circuitul de forţa după culegători, se montează, in următoarea ordine, aparatele:
a) întrerupător general (cu acţionare manuala), având rol de separator, împreuna cu siguranţele fuzibile sau releele
electromagnetice. Amplasarea sa la podurile rulante se face in imediata apropiere a chepengului de ieşire din cabina pe podest, iar la
celelalte macarale, cat mai aproape de locul de acces pe macara. Întrerupătorul general trebuie sa poată fi închis cu cheie.
b) întrerupător de avarie, care poate întrerupe rapid si sigur instalaţia electrica a macaralei, cu excepţia circuitelor precizate la
alineatul „c”. Declanşarea sa va fi comandata de la distanta prin butonul de avarie, marcat distinct si amplasat la locul de comanda, sau
manual prin maneta. Fac excepţie macaralele echipate cu electropalan si cele comandate de la sol.
 c) întrerupător principal pentru manevre curente, comandat de la distanta prin butoane, de la locul de comanda, sau cu acţionare
manuala, daca este in cabina de comanda. Anclanşarea sa nu trebuie sa fie posibila decât daca toate manetele aparatelor de comanda se
găsesc la zero si toate contactele electrice ale dispozitivelor de blocare (uşi, chepenguri, portiţe, etc.) sunt închise. Acest întrerupător
trebuie sa declaseze la dispariţia sau scăderea tensiunii sub 35% din tensiunea nominala si sa deconecteze de la reţea in mod automat
întreaga reţea electrica, cu excepţia următoarelor circuite:
- iluminatul de balizare;
- semnalizare pentru pericole iminente;
- circuitele de alimentare ale bobinei de acţionare a întrerupătorului insasi (cuprinzând blocajul de zero al controlerelor,
contactele de blocaj ale uşilor, chepengurilor etc.);
- circuitele de iluminat;
- circuitul de reparaţie;
- circuitul de alimentare a electromagneţilor de ridicare a sarcinii.
Toate aceste circuite se vor lega înaintea întrerupătorului principal si a celui de avarie.

Anemometrul, rol, descriere, funcţionare

Este un aparat care serveşte la măsurarea si înregistrarea vitezei vântului si presiunii dinamice executate de acesta.
In cazul macaralelor, are rol de a avertiza macaragiul, printr-un semnal luminos si unul acustic, sau de a acţiona direct, deconectând
mecanismul de deplasare al macaralei, si de a pune in funcţiune dispozitivele de blocare pe şinele de rulare ale macaralei, in cazul când
viteza vântului a depasit limita admisa, care este de 25 daN/m2, la macaralele portuare, capra, transbordoare si de 15 daN/m 2, la celelalte
macarale.

Anemometrul utilizat la macaralele de productie interna

utilizează un generator de tip tahometric la care forţa
electromotoare este proporţionala cu turaţia. Rotorul este
acţionat printr-o morişca cu 3 palete cupa. La o anumita viteza a
vântului, tensiunea generatorului atinge tensiunea de anclanşare a
unor relee prin care se comanda presemnalizarea, semnalizarea si
impulsurile pentru calare sau deconectarea translaţiei.

Dispozitive de blocare si ancorare

Macaralele care functioneaza in exterior pe sine de

rulare se prevăd cu dispozitive de blocare care sa la retina de la
deplasări in caz de vânt puternic. Podurile rulante aflate pe
estacade pot rupe opritorii si sunt aruncate jos, iar macaralele turn
pot fi răsturnate, in astfel de situaţii, frânele la mecanismul de
translaţie nu pot retine macaraua de la deplasare.
Ca dispozitive de blocare se utilizează:
- cabluri sau lanţuri ancorate la opritori, dar care prezintă
dezavantajul ca macaraua trebuie deplasata la unul din
capetele caii de rulare;
- cleşti de fixare la şinele caii de rulare, folosiţi in cazul
şinelor tip C.F.
Dispozitivele de ancorare se folosesc la unele macarale turn, unde in caz de vânt puternic turnul este ancorat din treimea superioara
cu 3 sau 4 cabluri la piese fixate la sol.
 Tampoane, opritori, siguranţe la cârlig

Opritoarele limitează mecanic, deplasările peste poziţia extrema de lucru si se

montează la capătul curselor de deplasare, rotire sau basculare a braţului.
Pentru atenuarea şocurilor opritoarele sunt prevăzute cu tampoane din materiale
elastice, (lemn, cauciuc, arcuri din otel) sau cu amortizoare hidraulice. Opritoarele se calculează la soc tinand seama ca macaraua sau
căruciorul, încărcate cu sarcina maxima, cedează energie cinetica de deplasare.

Siguranţele la cârlig, se montează cu scopul de a impedica ieşirea accidentala a organelor de legare a

sarcinilor din cârlig, scoaterea acestor organe trebuie sa fie posibila numai prin acţionarea siguranţei. Montarea siguranţei la cârlig este
obligatorie, in următoarele cazuri:
 - la macaralele pana la 12,5 t;
- la macaralele cu sarcina peste 12,5 t, in cazul când natura sarcinii, organului de legare ajung aproape de ciocul cârligului si pot
scapa sau daca se prevede din construcţia macaralei.
- in cazul organelor de legare rigide (bare, traverse). Se utilizează doua tipuri de siguranţa la cârlig, cu arc, cu contragreutate.

Dispozitiv electronic pentru semnalizarea intrării braţului automacaralei in câmpuri electrice de frecvente industriale. Cuprinde un
element sesizor, montat pe extremitatea braţului automacaralei. In caz de apropiere a braţului de linia electrica de frecventa industriala,
mecanismul intra in funcţiune. Astfel, declanseaza concomitent semnale luminoase la pupitrul de comanda, precum si semnale sonore,
atrăgând atenţia macaragiului de pericolul in care se gaseste.

Piese de reazem si curatitoare de şina

Curatitoarele de şina, plasate in fata roţilor de rulare pentru a proteja rotile si macaraua împotriva obiectelor ce ar putea sta pe calea
de rulare, si au de asemenea o deschidere de cel mult 20 mm, fata de conturul caii de rulare.

Piesele de reazem, reduc socul provocat de spargerea accidentala a roţilor de rulare sau prin ruperea axelor acestora, aceste
dispozitive constau din placi solide montate frontal pe grinda de capăt in fata fiecărei roti de rulare. O decupare din placa încadrează
profilul şinei, realizând o distanta de circa 20 mm fata ce conturul caii de rulare.
 APITOLUL 3 –SEMNALIZAREA COMENZILOR

CÂRLIG SUS! CÂRLIG JOS!

BRAŢUL SUS! BRAŢUL JOS!

MIŞCĂ ÎNCET! ROTEŞTE!

ROTEŞTE! MIŞCĂ CĂRUCIORUL!

EXTINDERE BRAŢ TELESCOPIC! RETRAGERE BRAŢ TELESCOPIC!

MIŞCĂ MACARAUA! MIŞCĂ MACARAUA!

OPREŞTE! OPREŞTE BRUSC!

FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR

 APITOLUL 4-OBLIGATIILE PERSONALULUI DE DESERVIRE

Maşinistul pod rulant (macaragiu grupa E) are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

 să asigure exploatarea macaralei în conformitate cu instrucţiunile producătorului;
 să cunoască macaraua pe care lucrează şi condiţiile tehnice privind utilizarea acesteia, pe care să le aplice întocmai;
 să cunoască şi să respecte codul de semnalizare;
 să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe macara; în cazul în care acest lucru nu poate fi evitat ca de
exemplu la unele lucrări de reparare, întreţinere şi revizie, manevrele se execută sub directa supraveghere a RSL;
 să ia în primire şi să predea macaraua prin consemnare în registrul de supraveghere; dacă macaraua prezintă defecte care
periclitează siguranţa în funcţionare, macaragiul o opreşte din funcţiune şi anunţă şeful punctului de lucru şi şeful ierarhic;
 să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea maşini) în caz de vizibilitate redusă, precum şi
noaptea;
 să participe la lucrările de reparare, întreţinere şi revizie, precum şi la toate verificările tehnice care se efectuează la macaraua pe
care o manevrează;
 să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe macara;
 să consemneze în registrul de supraveghere a macaralei toate observaţiile privind deficienţele în funcţionare ale acesteia;
 să nu acţioneze macaraua atâta timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condiţiile de siguranţă.

Responsabilităţile maşinistului pod rulant (macaragiu grupa E) înainte de începerea lucrului sunt următoarele:
 să verifice că linia principală de alimentare se află sub tensiune; în caz că întreruptorul general este deconectat şi asigurat cu un
lacăt sau cu o inscripţionare avertizoare,
 să verifice starea căii de rulare şi rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele care funcţionează în aer liber trebuie să
verifice dacă dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;
 să instaleze macaralele pentru care se prevede calarea numai pe un teren corespunzător, să execute această operaţie conform
instrucţiunilor prevăzute în documentaţia tehnică şi cerinţelor prezentei prescripţii tehnice;
 să verifice existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere, conform indicaţiilor din schema de ungere din documentaţia tehnică a
macaralei;
 să verifice ca pe macara să nu se găsească obiecte aşezate într-un echilibru relativ;
 să verifice starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor sau lanţurilor pe tamburi, role şi ocheţi;
 să verifice starea de uzură şi funcţionarea cârligului;
 să verifice funcţionarea instalaţiilor de semnalizare, iluminat, aerisire şi climatizare;
 la macaralele cu braţ variabil, să verifice buna funcţionare a indicatorului sarcinii maxime admise, corespunzător deschiderii
braţului;
 să verifice dacă mecanismele de acţionare ale macaralei funcţionează în mod sigur, lin şi fără vibraţii accentuate;
 să verifice existenţa şi integritatea părţilor componente ale macaralei;
 să nu pună în funcţiune macaralele cu braţ în imediata apropiere a conductoarelor electrice aeriene sau în zona lor de influenţă
decât conform instrucţiunilor prevăzute în documentaţia tehnică şi cerinţele prezentei prescripţii tehnice;
 în cazul în care macaragiul constată o defecţiune, are obligaţia să oprească din funcţiune macaraua de la întreruptorul general, pe
care trebuie să-l asigure contra reanclanşării nedorite şi să anunţe şeful ierarhic sau şeful punctului de lucru de care aparţine în scopul luării
măsurilor necesare; după remedierea defecţiunii se face o nouă verificare a macaralei;
 în cazul în care macaraua este deservită de doi sau mai mulţi legători de sarcină, trebuie să se informeze de la şeful punctului de
lucru, înainte de a se urca pe macara, care dintre aceştia este desemnat să semnalizeze mişcările necesare;
 să semnalizeze, prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare pornire sau manevră a macaralei.

Responsabilităţile maşinistului pod rulant (macaragiu grupa E) în timpul lucrului sunt următoarele:
 să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul de semnalizare de legătorul de sarcină desemnat;
semnalul de oprire se ia în considerare din partea oricărei alte persoane;
 să nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor;
 la ridicarea sarcinilor să nu depăşească sarcina nominală sau în cazul macaralelor cu braţ variabil să nu depăşească sarcina
maximă admisă pentru deschiderea respectivă a braţului;
 la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă să execute, în prealabil, o ridicare de probă la înălţimea de circa
100 mm de la sol, pentru a se convinge că frâna, cablurile şi întreaga maşină rezistă normal, iar sarcina este corect legată şi bine echilibrată;
 la funcţionarea macaralelor echipate cu graifer, cu electromagneţi şi, în general, a celor la care sarcina nu este legată de cârlig, să
nu efectueze mişcări de ridicare înainte de a verifica dacă sarcina nu este aderentă la sol sau nu s-a compactat;
 să urmărească să nu cadă cablul de pe rolă sau de pe tambur şi, de asemenea, să nu formeze noduri;
 să nu comande funcţionarea simultană a două mecanisme, la macaralele la care acest lucru este interzis;
 să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig decât în condiţiile prevăzute în documentaţia tehnică a
macaralei;
  la deservirea unor macarale care lucrează la niveluri diferite şi ale căror căi de rulare se intersectează, precum şi la lucrul
concomitent cu mai multe macarale cu braţ ale căror câmpuri de acţionare se intersectează, macaragii trebuie să respecte prioritatea
stabilită; între gabaritele părţilor în mişcare să păstreze spaţiile de siguranţă de cel puţin 0,5 m şi să semnalizeze intenţia de începere a
mişcării, precum şi că a luat la cunoştinţă şi a înţeles intenţia celorlalţi macaragii;
 să nu permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane şi să nu transporte persoane cu cârligul macaralei sau alte
dispozitive de prindere, cu excepţia cazurilor în care producătorul macaralei a prevăzut acest lucru în documentaţia tehnică;
 să efectueze manevrele pentru deplasarea pe orizontală a sarcinilor astfel ca acestea să se afle la o distanţă de cel puţin 1 m faţă
de obiectele aflate în raza de acţiune a macaralei; dacă la deplasarea sarcinilor pe orizontală se întâlnesc obstacole care nu pot fi evitate
prin ocolire, sarcinile trebuie să fie ridicate deasupra acestora la o înălţime minimă de 0,5 m; nu se admite trecerea sarcinilor peste maşini-
unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau, în general, peste acele obiecte a căror deteriorare reprezintă sau poate
provoca pagube sau accidente;
 să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea sarcinii şi producerea şocurilor; în acest scop, se interzice
acţionarea mecanismelor dintr-un sens în altul fără a fi oprite, în prealabil, în poziţia „zero”; macaragiul trebuie să prevadă la executarea
comenzilor şi timpul necesar pentru frânarea completă;
 să execute manevrele pentru deplasările elementelor de prindere a sarcinilor cărucioarelor şi macaralelor în astfel de limite încât
să nu fie necesar să folosească limitatoarele de sfârşit de cursă;
 să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale, dacă limitatoarele sau frânele nu acţionează corespunzător
sau dacă constată orice alt defect care poate periclita siguranţa în funcţionare;
 să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de
fum, vapori, ceaţă, vegetaţie, obiecte şi altele asemenea plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei, în cazul în care nu s-au
luat măsuri suplimentare de siguranţă ca de exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite şi desemnate în
acest scop;
 să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci când viteza vântului şi temperatura depăşesc valorile
prevăzute în documentaţia tehnică;
 să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă toate controlerele în poziţia „zero” în cazul unei întreruperi accidentale
a curentului electric de alimentare;
 să nu părăsească locul de lucru înainte de predarea macaralei; în cazul în care este nevoit să o facă, trebuie să aduc toate
controlerele în poziţia „zero”, deconectează întreruptorul principal de alimentare, închide cu cheia uşa cabinei sau, după caz, dispozitivul
care nu permite reconectarea întreruptorului principal, iar în cazul acţionării cu motor termic opreşte funcţionarea acestuia;
 să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este conectată la circuitul electric de alimentare;
 să utilizeze materialele şi echipamentul de protecţie prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.

Responsabilităţile maşinistului pod rulant (macaragiu grupa E) după terminarea lucrului sunt următoarele:
 să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii în poziţia cea mai de sus, fără însă ca limitatorul de cursă să fie
acţionat; dacă nu este posibilă coborârea sarcinii suspendate, se îngrădeşte locul de sub aceasta şi se instalează plăci avertizoare
corespunzătoare pentru a interzice accesul persoanelor;
 să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucrează în exterior se fixează pe calea de rulare fie cu
cleşti de prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorită unui vânt puternic sau unor trepidaţii;
macaralele turn sau, în general, macaralele cu braţ rotitor trebuie să fie deplasate la locul stabilit pentru repaus ca mai sus, însă cu
mecanismul de rotire a turnului sau a braţului nefrânat, pentru a permite rotirea liberă în caz de vânt braţul se pune în giruetă;
 să aducă în poziţia „zero” toate aparatele de comandă;
 să deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara şi să-l securizeze;
 să pună în funcţiune iluminatul de balizare, la macaralele prevăzute cu acest sistem;
 să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu au cabină închisă, se închide cu lacăt sau cheie întreruptorul
principal; la macaralele cu comandă de la sol, asigură eliminarea posibilităţilor ca o persoană neinstruită să efectueze manevre cu
macaraua, ca de exemplu existenţa unei chei de contact;
 în cazul în care pe calea de rulare există numai o singură macara şi aceasta nu mai funcţionează în schimbul următor, să
deconecteze şi întreruptorul principal al liniei de alimentare electrică şi să-l închidă cu lacăt sau cheie; la macaralele care funcţionează în
exterior, iluminatul de balizare trebuie să rămână conectat.
LEGAREA SARCINILOR
Personalul auxiliar de deservire a macaralelor se numeşte „legător de sarcină” şi trebuie acceptat de către deţinător în conformitate cu
prevederile CR 8-2009.

Legătorul de sarcină are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:

 să cunoască şi să aplice regulile de verificare a elementelor de legare şi a dispozitivelor de prindere, precum şi instrucţiunile de
exploatare a maşinii de ridicat a căror respectare depinde de legătorul de sarcină;
 să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări, pentru a putea indica macaragiului/manevrantului, în
orice moment, manevrele pe care urmează să le execute; în acest scop, se plasează în locuri din care să poată vedea orice
persoană situată în câmpul de acţiune al maşinii de ridicat; dacă acest lucru nu este posibil, acesta trebuie să fie ajutat de alte
persoane; se admite şi semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde condiţiile de lucru o impun; în asemenea
cazuri legătorii de sarcină şi macaragiii/manevranţii trebuie să fie instruiţi şi examinaţi în ceea ce priveşte semnalizarea pe baza
acestui cod;
 să folosească elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii în conformitate cu instrucţiunile de
utilizare, montare, reparare, întreţinere şi revizie, în limitele stabilite de producătorul acestora şi în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile;
 să aleagă elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii corespunzătoare greutăţii şi formei sarcinii;
la maşinile de ridicat cu două mecanisme de ridicat, să lege sarcina la mecanismul de ridicat care corespunde sarcinii respective;
 să nu lege sau să prindă sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
 să suspende capătul inferior al legăturilor lungi descărcate de sarcină de cârligul maşinii de ridicat pentru a nu micşora spaţiile
libere la deplasarea maşinii de ridicat;
 să execute corect legarea sarcinii, fără a încrucişa cablurile şi lanţurile la introducerea în cârlig; să se asigure că sarcina este
echilibrată, iar lanţurile şi cablurile de legare sunt întinse şi aşezate uniform, fără a forma noduri şi ochiuri şi fără a fi supuse
răsucirii; la cârligele duble, să suspende sarcina pe ambele deschideri şi să o repartizeze în mod egal;
 să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea elementelor de legare prin greutatea proprie a unor persoane; de
asemenea, să interzică transportul persoanelor cu maşinile de ridicat;
 să ţină seama de faptul că lanţurile care se înfăşoară de mai multe ori în jurul sarcinii de ridicat nu trebuie să aibă margini
suprapuse;
 să nu folosească lanţuri de legare înnădite cu şuruburi, având zale alungite sau răsucite şi să nu înnoade cablurile sau lanţurile de
legare;
 să lege obiectele de lungime mare în cel puţin două puncte pentru a se evita balansarea;
 să execute legarea astfel încât sarcina să nu se poată deplasa, să nu poată aluneca sau roti după ce este ridicată, iar legătura să
nu iasă din cârlig;
 să nu lase obiecte libere pe sarcina suspendată;
 să nu încarce materiale mărunte sau piese de volum redus pe platforme sau tărgi care nu sunt prevăzute cu pereţi laterali şi care
nu prezintă suficientă siguranţă împotriva căderii sarcinii;
 să ţină seama de faptul că în cazul transportării materialelor mărunte sau a pieselor mici în lăzi nu trebuie să se depăşească
înălţimea marginii superioare a pereţilor laterali;
 să nu lege în cârligul maşinii de ridicat pachete de tablă, prefabricate sau alte materiale dacă dispozitivul de prindere nu este
prevăzut cu elemente care să excludă căderea materialelor din pachet;
 să protejeze cablurile şi lanţurile care intră în contact cu muchii ascuţite prin apărători de protecţie special destinate acestui
scop;
 înainte de transportarea unei sarcini, să semnalizeze macaragiului/manevrantului efectuarea unei ridicări de încercare până la
înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru ca elementele de legare să ajungă în poziţie întinsă, şi să verifice echilibrarea sarcinii;
 să semnalizeze macaragiului/manevrantului mişcările pe care trebuie să le execute cu maşina de ridicat, aşezându-se astfel încât
să se afle tot timpul în câmpul vizual al acestuia; la maşinile de ridicat cu deplasare pe sol, trebuie să verifice dacă întreaga cale
de rulare este liberă;
 să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma acesteia pe tot traseul şi supraveghind ca
sarcina să nu se lovească de obstacole şi să nu lovească persoane;
 să ţină seama de faptul că transportarea sarcinilor pe orizontală, precum şi a elementelor de legare şi/sau a dispozitivelor de
prindere pentru ridicarea sarcinii (în cazul deplasării maşinii de ridicat fără sarcină), trebuie să se facă la o înălţime de minim 0,3
m şi o distanţă laterală de minim 1 m faţă de obiectele înconjurătoare şi să semnalizeze, în consecinţă,
macaragiului/manevrantului manevrele necesare în vederea manipulării sarcinii în condiţii de siguranţă;
 să interzică circulaţia persoanelor pe sub sarcina ridicată şi să supravegheze să nu se facă transportarea sarcinilor pe deasupra
locurilor de muncă, dacă necesităţile de producţie nu impun aceasta; în caz contrar, se îndepărtează, în prealabil, toate
persoanele la o distanţă corespunzătoare;
 să nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod normal de maşina de
ridicat;
 la stivuirea unor sarcini, să asigure aşezarea lor corectă, eventual prin elemente de adaos, astfel încât sarcinile să fie stabile şi
elementele de prindere să fie scoase uşor; se interzice scoaterea elementelor de legare de sub sarcini cu ajutorul maşinii de
ridicat;
 să nu depoziteze materiale în stive a căror înălţime depăşeşte de 1,5 ori latura mică a bazei;
 să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi aşezată corect; la aşezarea pe maşini-unelte a sarcinilor
care au suprafeţe reduse de reazem, să nu dezlege sarcina înainte de a fi prinsă de maşină; tot aşa se procedează şi în cazul altor
sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate;
 să nu rezeme sarcinile de pereţii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;
 să nu părăsească locul de muncă fără a-l informa pe macaragiu/manevrant;
 după terminarea lucrului, să depoziteze elementele de legare şi dispozitivele de prindere care i-au fost date în păstrare în locuri
uscate, ferite de umezeală, de agenţi corozivi şi de posibilităţi de deteriorare; cablurile, lanţurile, funiile şi benzile care se
folosesc numai periodic se păstrează agăţate pe capre, în locuri ferite de intemperii.
 APITOLUL 5 -MANEVRAREA SI EXPLOATAREA PODURILOR RULANTE

Manevre permise şi interzise, cauzele deranjamentelor

Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat şi dispozitivelor lor auxiliare trebuie să se facă în conformitate cu prescripţii
tehnice ISCIR, normele de sanatate si securitate in munca, instrucţiunile de exploatare din cartea macaralei şi instrucţiunile interne
elaborate de unitatea deţinătoare potrivit specificului locurilor de muncă şi proceselor tehnologice deservite.
Este interzisă funcţionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat dacă componentele de securitate nu sunt în perfectă stare
de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute.
Macaralele sau mecanismele de ridicat nu pot funcţiona dacă zonele periculoase nu sunt îngrădite corespunzător sau dacă
organele de maşini în mişcare şi elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevăzute cu apărători de protecţie.
Este interzisă blocarea întrerupătoarelor simple sau automate prin împănare, legare sau prin orice alte mijloace care să le scoată
de sub controlul permanent al macaragiului. De asemenea, este interzisă comanda prin butoane cu autoreţinere pentru acţionarea
mecanismelor de ridicare, deplasare, rotire sau basculare.
Este interzisă folosirea macaralelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina maximă
admisă.
Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina limitată prin condiţiile de formă sau de gabarit nu pot funcţiona dacă nu
sunt îndeplinite condiţiile respective.
La macaralele prevăzute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal şi secundar), care în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice ISCIR, nu au prevăzut blocaj electric împotriva acţionării simultane a ambelor mecanisme, sarcina totală manevrată
nu va nu va depăşi sarcina nominală a macaralei.
La macaralele cu braţ cu deschidere variabilă, nu se vor ridica sarcini mai mari decât sarcinile maxime admise corespunzătoare
diagramei de sarcină.
Sarcinile care se ridică frecvent pe şantierele de construcţii vor avea marcate vizibil greutatea. Pentru restul cazurilor, dacă
macaragiul nu cunoaşte masa sarcinii şi nici nu o poate determina, va solicita conducătorului procesului tehnologic precizarea în scris a
acesteia.
Este interzisă folosirea lanţurilor la temperaturi peste 200°C, cu excepţia celor utilizate la manipularea lingourilor la macaralele
de forjare.
Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a două macarale, care nu sunt cuplate mecanic şi electric, se admite numai în mod excepţional în
următoarele condiţii:
- la nici una din macarale să nu se depăşească sarcina maximă admisă
- poziţia cablurilor de tracţiune să fie verticală
- vitezele de ridicare să fie aceleaşi
- manevrarea să se execute numai sub conducerea şi supravegherea atentă a operatorului RSVTI, autorizat de ISCIR.
În condiţiile de mai sus, sarcinile cu forme neregulate, care nu au centrul de greutate în centrul lor geometric, se pot ridica şi manevra
cu ajutorul a două macarale numai dacă se foloseşte un dispozitiv special construit, astfel ca sarcina să se repartizeze proporţional pe
fiecare din cele două macarale.
La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, bioxid de carbon, acetilenă, etc.) sau a recipientelor care conţin
clor, acid sulfuric, acid clorhidric şi similare, se vor lua măsuri speciale de protecţia muncii; toate manevrele se vor executa sub
supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport.
Este strict interzis transportul sarcinilor menţionate mai sus prin legare directă sau utilizându-se electromagneţi de ridicare.
Viteza maximă admisă pentru deplasarea macaralelor, de 50 m/min, este permisă în cazul comenzilor de pe sol, numai în condiţiile
optime de deplasare ale manevrantului (culoare de trecere în permanenţă libere, fără cotituri bruşte, de lăţime suficientă, fără denivelări
bruşte ale pardoselii, cu o bună vizibilitate a întregului câmp de lucru etc.). Este interzisă utilizarea macaralelor cu comandă de pe sol la
transportul de metal topit.
Electropalanele şi mecanismele de ridicat care circulă pe cale de rulare suspendată, cu comandă de pe sol, pot fi utilizate la transport
de metal topit cu condiţia respectării prescripţiilor tehnice specifice.
Este interzisă funcţionarea macaralelor care lucrează în aer liber dacă presiunea rezultată din presiunea vântului depăşeşte valorile
indicate în prescripţia tehnică, precum şi dacă temperatura este sub -20 °C. Funcţionarea la temperaturi sub -20 °C este permisă numai
dacă macaralele au fost construite pentru funcţionarea în asemenea condiţii, fiind garantate în acest sens de producator.
Dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă sau obiecte plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei, se vor
lua măsuri pentru transmiterea corespunzătoare a comenzilor la macaragiu, astfel incat macaralele sa poata functiona in conditii de
securitate.
Macaralele şi mecanismele de ridicat prevăzute cu electromagnet de prindere a sarcinilor pot fi puse în funcţiune numai după
delimitarea zonelor periculoase în care este interzis accesul persoanelor şi prevederea de indicatoare de securitate referitoare la
interzicerea accesului în zonele respective, în condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie.
Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra persoanelor, încăperilor locuite (imobile, birouri etc.) sau halelor industriale.
Dacă scoaterea lor din raza normală de acţiune a macaralei nu poate fi realizată printr-o alegere corespunzătoare a traseului căii de rulare,
se va limita corespunzător raza de acţiune a macaralei.
Exploatarea unor macaralele sau mecanisme de ridicat în hale suprapuse se admite numai dacă proiectantul şi constructorul
halei garantează că planşeele au fost calculate şi construite corespunzător.
 La ridicarea sau coborârea unei sarcini care în timpul manevrei se poate lovi sau agăţa de părţi ale macaralei sau de elemente
situate în raza de acţiune a macaralei, sarcina trebuie să fie condusă de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-
se măsurile de protecţia muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special, interdicţia staţionării în apropierea
sarcinii etc.).
Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru conducerea sarcinii; se exceptează încărcarea sau
descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de
lungime suficientă.
La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp, stivă, vagon, utilaj etc., nu se permite prezenţa persoanelor
între acestea şi sarcina suspendată.
Se interzice:
- folosirea macaralelor pentru târârea sarcinilor pe sol, dezbaterea prin lovire a pieselor în turnătorii, smulgerea sarcinilor aderente la
sol sau de alte elemente
- ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţia oblică
- balansarea sarcinilor, pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod normal de macara
- deplasarea macaralelor cu lanţurile, cablurile sau cârligele târâte pe sol
- baterea sau scoaterea penelor de la prese, ciocane, maşini de forjat
-t ransportul persoanelor cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere (cutii, bene etc.).
Dacă mai multe macarale funcţionează la niveluri diferite, unele deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevră şi se vor lua
toate măsurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozitivelor de prindere ale acestora de macaralele care circulă la
nivelurile inferioare; aceleaşi dispozitii se aplică şi atunci când căile de rulare se intersectează, fiind situate la acelaşi nivel (inclusiv pe sol),
în toate cazurile, trecerea macaralei care are prioritate va fi semnalizată prin semnale acustice sau optice.
De asemenea, se va fixa prioritate de manevră şi în cazul macaralelor cu braţ care funcţionează concomitent şi ale câmpuri de
acţiune ale braţelor se intersectează.
Se interzice intersectarea câmpurilor de acţiune a braţelor cu a contrabraţelor precum şi a contrabraţelor între ele.
În vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă, detinatorii/utilizatorii de
macarale şi mecanisme de ridicat vor întocmi instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor
preciza: înălţimea maximă a stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitatea
amenajării şi întreţinerii corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzătoare pentru căile de transport
şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii.
Căile de acces la locurile de urcare pe macarale şi la întrerupătoarele liniei principale de alimentare situate în hală trebuie să fie în
permanenţă libere, neblocate prin nici un fel de obstacole.
Este interzisă împrăştierea de nisip sau alte materiale pe şine în vederea preîntâmpinării patinării, la macaralele la care acestea
servesc şi pentru legarea la pământ. Este de asemenea interzisă ungerea suprafeţei superioare a şinei cu lubrifiant.
Căile de rulare ale macaralelor care se deplasează pe sol trebuie să fie aşezate pe o suprafaţă de reazem care să prezinte o
rezistenţă corespunzătoare garantării siguranţei în funcţionare a macaralelor, indiferent de natura şi starea terenului, tot timpul
funcţionării macaralei, căile de rulare trebuie să rămână orizontale şi cu firele paralele. Căile de rulare vor fi prelungite până dincolo de
opritoare finale cu o lungime suficientă, pentru a asigura la atingerea opritoarelor o repartizare normală pe sol a greutăţii macaralei
încărcate cu sarcina maximă; lungimea prelungirii nu va fi în nici un caz mai mică de 1m.
Pentru asigurarea împotriva deplasării macaralelor în zone periculoase, pe şinele de rulare se vor instala opritoare; determinarea
punctelor în care urmează să fie fixate se va efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalaţiilor de ridicat.
Locurile de muncă în care funcţionează macaralele sau mecanismele de ridicat trebuie să fie bine iluminate în tot timpul lucrului.
Dacă iluminatul obişnuit este insuficient, sau dacă prin trecerea macaralei se produce o variaţie a iluminatului, macaraua trebuie
înzestrată cu mijloace proprii de iluminat, utilizându-se surse de lumină neobositoare şi convenabil dirijate.
La macaralele şi mecanismele de ridicat cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să-si păstreze toate proprietăţile
în intervalul de temperatură cuprins între -40 °C şi +50 °C şi să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu producă
coroziunea echipamentului.
Este interzis a se executa ungerea, curăţarea, întreţinerea sau repararea macaralelor sau mecanismelor de ridicat în timpul
funcţionării lor.
Este interzisă rotirea liberă a manivelei la macaralele şi mecanismele de ridicat acţionate manual, la coborârea sarcinilor.
După terminarea sau întreruperea lucrului, sarcina nu trebuie să rămână suspendată. În cazuri excepţionale, atunci când nu este
posibilă coborârea sarcinii, se vor lua măsuri de asigurare prin îngrădirea locului de sub sarcină şi prevederea unor indicatoare de
securitate şi, după caz, prin sprijinirea sarcinii.
Nu este permisa executia de lucrări de montare, verificare, măsurare etc. la sarcina care este suspendată în cârlig. Orice
intervenţie asupra sarcinii se va face numai după coborârea ei şi desfacerea din cârligul macaralei.
La urcarea sau coborârea pe scări, macaragiul sau personalul de întreţinere trebuie să aibă mâinile libere. Pentru sculele sau
obiectele necesare va fi utilizată o geantă specială, care se poartă pe umăr sau care se ridică sau se coboară cu ajutorul unei frânghii. Este
interzisă aruncarea oricărui obiect de pe macara.
La exploatarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat cu acţionare manuală se vor respecta prevederile în legătură cu efortul
fizic prevazut de normele de sanatate si securitate a muncii specifice.
Accesul pe macarale este permis numai macaragiului şi persoanelor a căror activitate se desfăşoară în legătură cu instalaţiile
respective (responsabilul tehnic cu supravegherea, personalul de întreţinere, revizii şi reparaţii, organe de verificare etc.) şi care şi-au
însuşit în prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.
 Urcarea pe macara şi coborârea se vor face numai prin locurile special amenajate pentru aceasta şi numai atunci când macaraua
staţionează, în aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu inscripţia "Accesul permis numai persoanelor în drept".
Accesul pe căile de circulaţie existente de-a lungul căilor de rulare ale macaralelor se va face de asemenea prin locurile special
amenajate în acest scop şi numai după ce macaragiul a fost anunţat de persoana respectivă, iar acesta a confirmat că a înţeles ceea ce i s-a
comunicat.
Accesul la căile de rulare care nu au căi de circulaţie laterale amenajate se poate face numai în cazuri speciale, cu măsuri
suplimentare pentru prevenirea accidentelor şi anunţarea prealabilă a macaragiilor care conduc macaralele în zona respectivă.
Toate locurile sau căile de acces la macara trebuie să aibă asigurate condiţii corespunzătoare de iluminat.
Macaragiii, legătorii de sarcină sau alte persoane însărcinate să dirijeze mişcările macaralei trebuie să cunoască codul de
semnalizare pentru macarale cu eventualele completări elaborate de detinator/utilizator; la macaralele pe cablu, al căror loc de comandă
este amenajat la o mare distanţă faţă de locurile de muncă deservite şi nu se poate asigura o înţelegere corectă a comenzilor, se vor
prevedea mijloace de telecomunicaţii (telefon, radio).
Detinatorii/utilizatorii macaralelor sunt obligati să dispună măsuri şi să controleze respectarea lor, astfel încât întreg personalul
care este în contact cu transporturile efectuate cu macaralele şi îndeosebi conducătorii locurilor de munca să fie instruit şi să cunoască atât
instructiunile de exploatarea si normele specifice privind sanatatea si securitatea muncii.

Legarea sarcinilor
Legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la maşinile de ridicat, se realizează numai de persoane instruite, acceptate de catre de catre
detinator/utilizator, în conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 8-2009.
Personalul auxiliar de deservire care realizează legarea, prinderea şi fixarea sarcinii la cârligul maşinilor de ridicat, se denumeşte în
continuare ”legător de sarcină”.
Legătorul de sarcină are următoarele obligaţii şi responsabilităţi:
 să cunoască şi să aplice regulile de verificare a elementelor de legare şi a dispozitivelor de prindere, precum şi instrucţiunile de
exploatare a maşinii de ridicat a căror respectare depinde de legătorul de sarcină;
 să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări, pentru a putea indica macaragiului/manevrantului, în
orice moment, manevrele pe care urmează să le execute; în acest scop, se plasează în locuri din care să poată vedea orice persoană situată
în câmpul de acţiune al maşinii de ridicat; dacă acest lucru nu este posibil, acesta trebuie să fie ajutat de alte persoane; se admite şi
semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde condiţiile de lucru o impun; în asemenea cazuri legătorii de sarcină şi
macaragiii/manevranţii trebuie să fie instruiţi şi examinaţi în ceea ce priveşte semnalizarea pe baza acestui cod;
 să folosească elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii în conformitate cu instrucţiunile de
utilizare, montare, reparare, întreţinere şi revizie, în limitele stabilite de producătorul acestora şi în conformitate cu prevederile
prescripţiilor tehnice aplicabile;
 să aleagă elemente de legare şi/sau dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii corespunzătoare greutăţii şi formei sarcinii; la
maşinile de ridicat cu două mecanisme de ridicat, să lege sarcina la mecanismul de ridicat care corespunde sarcinii respective;
 să nu lege sau să prindă sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
 să suspende capătul inferior al legăturilor lungi descărcate de sarcină de cârligul maşinii de ridicat pentru a nu micşora spaţiile
libere la deplasarea maşinii de ridicat;
 să execute corect legarea sarcinii, fără a încrucişa cablurile şi lanţurile la introducerea în cârlig; să se asigure că sarcina este
echilibrată, iar lanţurile şi cablurile de legare sunt întinse şi aşezate uniform, fără a forma noduri şi ochiuri şi fără a fi supuse răsucirii; la
cârligele duble, să suspende sarcina pe ambele deschideri şi să o repartizeze în mod egal;
 să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea elementelor de legare prin greutatea proprie a unor persoane; de
asemenea, să interzică transportul persoanelor cu maşinile de ridicat;
 să ţină seama de faptul că lanţurile care se înfăşoară de mai multe ori în jurul sarcinii de ridicat nu trebuie să aibă margini
suprapuse;
 să nu folosească lanţuri de legare înnădite cu şuruburi, având zale alungite sau răsucite şi să nu înnoade cablurile sau lanţurile de
legare;
 să lege obiectele de lungime mare în cel puţin două puncte pentru a se evita balansarea;
 să execute legarea astfel încât sarcina să nu se poată deplasa, să nu poată aluneca sau roti după ce este ridicată, iar legătura să
nu iasă din cârlig;
 să nu lase obiecte libere pe sarcina suspendată;
 să nu încarce materiale mărunte sau piese de volum redus pe platforme sau tărgi care nu sunt prevăzute cu pereţi laterali şi care
nu prezintă suficientă siguranţă împotriva căderii sarcinii;
 să ţină seama de faptul că în cazul transportării materialelor mărunte sau a pieselor mici în lăzi nu trebuie să se depăşească
înălţimea marginii superioare a pereţilor laterali;
 să nu lege în cârligul maşinii de ridicat pachete de tablă, prefabricate sau alte materiale dacă dispozitivul de prindere nu este
prevăzut cu elemente care să excludă căderea materialelor din pachet;
 să protejeze cablurile şi lanţurile care intră în contact cu muchii ascuţite prin apărători de protecţie special destinate acestui scop;
 înainte de transportarea unei sarcini, să semnalizeze macaragiului/manevrantului efectuarea unei ridicări de încercare până la
înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru ca elementele de legare să ajungă în poziţie întinsă, şi să verifice echilibrarea sarcinii;
 să semnalizeze macaragiului/manevrantului mişcările pe care trebuie să le execute cu maşina de ridicat, aşezându-se astfel încât
să se afle tot timpul în câmpul vizual al acestuia; la maşinile de ridicat cu deplasare pe sol, trebuie să verifice dacă întreaga cale de rulare
este liberă;
  să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma acesteia pe tot traseul şi supraveghind ca sarcina
să nu se lovească de obstacole şi să nu lovească persoane;
 să ţină seama de faptul că transportarea sarcinilor pe orizontală, precum şi a elementelor de legare şi/sau a dispozitivelor de
prindere pentru ridicarea sarcinii (în cazul deplasării maşinii de ridicat fără sarcină), trebuie să se facă la o înălţime de minim 0,3 m şi o
distanţă laterală de minim 1 m faţă de obiectele înconjurătoare şi să semnalizeze, în consecinţă, macaragiului/manevrantului manevrele
necesare în vederea manipulării sarcinii în condiţii de siguranţă;
 să interzică circulaţia persoanelor pe sub sarcina ridicată şi să supravegheze să nu se facă transportarea sarcinilor pe deasupra
locurilor de muncă, dacă necesităţile de producţie nu impun aceasta; în caz contrar, se îndepărtează, în prealabil, toate persoanele la o
distanţă corespunzătoare;
 să nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod normal de maşina de ridicat;
 la stivuirea unor sarcini, să asigure aşezarea lor corectă, eventual prin elemente de adaos, astfel încât sarcinile să fie stabile şi
elementele de prindere să fie scoase uşor; se interzice scoaterea elementelor de legare de sub sarcini cu ajutorul maşinii de ridicat;
 să nu depoziteze materiale în stive a căror înălţime depăşeşte de 1,5 ori latura mică a bazei;
 să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi aşezată corect; la aşezarea pe maşini-unelte a sarcinilor
care au suprafeţe reduse de reazem, să nu dezlege sarcina înainte de a fi prinsă de maşină; tot aşa se procedează şi în cazul altor sarcini, ca
de exemplu panouri prefabricate;
 să nu rezeme sarcinile de pereţii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;
 să nu părăsească locul de muncă fără a-l informa pe macaragiu/manevrant;
 după terminarea lucrului, să depoziteze elementele de legare şi dispozitivele de prindere care i-au fost date în păstrare în locuri
uscate, ferite de umezeală, de agenţi corozivi şi de posibilităţi de deteriorare; cablurile, lanţurile, funiile şi benzile care se folosesc numai
periodic se păstrează agăţate pe capre, în locuri ferite de intemperii.

Organizarea exploatării, cartea macaralei (podului rulant), registrul pentru evidenţa supravegherii
Organizarea exploatării macaralelor şi a podurilor rulante este sarcina deţinătorului/utilizatorului. Pentru functionarea in conditii
de siguranta, macaralele vor fi supuse unui regim special de supraveghere, in conformitate cu prevederile presciptiilor tehnice si ale
instructiunilor de exploatare elaborate de producator;
Detinatorii/utilizatorii macaralelor sunt direct raspunzatori pentru functionarea acestora in conditii de siguranta;
Cartea macaralei (podului rulant)
Cartea macaralei pentru cele noi trebuie sa contina:
a) Cartea macaralei –partea tehnica, care va contine :
- indicatii privind macaraua ;
- caracteristici tehnici de baza ale macaralei (diagramele sarcinilor pentru fiecare configuratie in parte a macaralei, daca este
cazul) ;
- caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea si ridicarea sarcinilor (limite de utilizare, conditii normale de utilizare, instructiuni
de utilizare si mentenanta);
- planuri si scheme necesare pentru:
 punerea in functiune ;
 intretinerea si verificarea (scheme electrice, de ungere, hidraulice, etc);
 verificarea functionarii;
 reparare;
- instructiuni pentru :
 transportul macaralei si subansablurilor;
 montare si demontare ;
 instalare si reglare ;
 manevre interzise privind utilizarea macaralei;
- informatii referitoare la instalare si montare, destinate reducerii zgomotului si vibratiilor (atenuare de zgomot, amortizoare de
vibratii, fundatii vibroizolante, etc)
- instructiuni de utilizare a macaralei in medii potential explozive, daca este cazul .
Cartea macaralei (podului rulant) trebuie sa fie redactata sau tradusa in limba romana.

b) Cartea macaralei partea de exploatare in care se completeaza procesele-verbale de verificare tehnică .

Cartea macaralei va fi completata cu documentatia de montare (daca este cazul.
Registrul de evidenta a supravegherii macaralei (podului rulant)
Registrul de supraveghere se întocmeşte pentru fiecare macara (pod rulant) în parte şi cuprinde următoarele:
Pe copertă, în exterior, se menţionează următoarele:
a. REGISTRU DE SUPRAVEGHERE
b. denumirea şi adresa deţinătorului/utilizatorului;
c. numărul şi anul fabricaţiei macaralei (podului rulant);
d. numărul de înregistrare ISCIR pentru macaralele (podurile rulante) care se înregistrează la ISCIR;
e. caracteristicile tehnice principale ale macaralei (podului rulant);
f. periodicitatea stabilită pentru lucrările de întreţinere şi revizie.

În interior se consemnează, pe coloane:

a. numărul curent
b. data
c. lucrările efectuate (montare/reparare/întreţinere şi revizie), precum şi, după caz, deficienţele sau deranjamentele constatate în
timpul utilizării
d. principalele lucrări efectuate, ca urmare a activităţilor de montare, reparare, întreţinere şi revizie
e. numele şi prenumele şi semnătura persoanei care a constatat deficienţele sau deranjamentele
f. numele şi prenumele şi semnătura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrărilor sau pentru înlăturarea deficienţelor şi
deranjamentelor constatate în timpul utilizării
g. data verificării şi semnătura operatorului RSVTI
h. observaţii
 APITOLUL 6-AVARII SI ACCIDENTE

În conformitate cu prevederile Legii 64/2008, republicată, accidentul este evenimentul fortuit, care întrerupe funcționarea normal a
unei/unui instalații/echipament, provocând avarii și/sau afectând viața sau sănătatea oamenilor ori mediul.

Avariile și accidentele pot fi clasificate:

a) După natura lor:
- cu intreruperea funcționării normale a echipamentelor și producerea de vătămări ale persoanelor (cu accidente umane);
- cu intreruperea funcționării normale a echipamentelor dar fără producerea de vătămări ale persoanelor (fără accidente umane);
b) După cauzele care le-au produs:
- cauzate de personalul de deservire;
- cauzate de exploatarea nerațională a instalației;
- datorate stării tehnice necorespunzătoare a instalației;
- alte cause, diferite de cele specificate mai sus.
Avariile și accidentele cauzate de personalul de deservire se datorează:
- personalului neinstruit sau slab pregătit;
- personalului în stare fizică sau psihică necorespunzătoare;
- lipsei de personal de deservire și/sau auxiliar;
Avariile și accidentele cauzate de exploatarea nerațională a instalațiilor au la bază următoarele cauze:
- nerespectarea prevederilor legale în vigoare (ex: condiții de lucru necorespunzătoare, depășirea sarcinilor nominale, nerespectarea
parametrilor tehnici, montaj necorespunzător, neefectuarea la timp a reviziilor, reparațiilor sau verificărilor tehnice la scadență (VTP),
efectuarea defectuoasă a reparațiilor și reviziilor,etc.);
- deficiențe de proiectare, execuție și/sau montaj;
- nerespectarea instrucțiunilor de supraveghere tehnică, operare sau manipulare a instalației (nerespectarea obligațiilor de catre personalul
de deservire sau auxiliar, neefectuarea verificărilor și controlului zilnic al instalației, folosirea unor dispositive de prindere
necorespunzătoare sau improvizate, etc.)
- instalații necorespunzătoare din punct de vedere ethnic (instalații improvizații, dispozitive de siguranță și semnalizare defecte, defecțiuni
la instalația electrică, iluminat defectuos, sisteme de frânare defecte sau nereglate, motoare uzate sau neprotejate, transmisii uzate sau
efecte, fisuri vizibile sau nevizibile, etc.)
Alte cauze:
- rafale de vânt puternice;
- cutremure;
- inundații, alunecări de teren, explozii;
- defecte ascunse în materialul elementelor portante;
Cauzele accidentelor de muncă pot fi:
- determinate de defecțiuni tehnice;
- determinate de lipsă de organizare, cum ar fi: nerespectarea normelor de sănătate și securitate în muncă, lipsa personalului autorizat, etc.
Măsuri pentru evitarea avariilor şi accidentelor
Pentru prevenirea şi evitarea avariilor sau accidentelor sunt necesare următoarele măsuri:
- respectarea cerintelor din prescriptia tehnica PT R 1-2010, a instrucţiunilor de montare si de exploatare prevăzute de către producător
sau deţinător/utilizator;
- masurile impuse pentru efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii;
-echiparea instalaţiilor cu componente de siguranţă prevăzute;
- folosire de personal de deservire autorizat si personal auxiliar acceptat de catre detinator/utilizator bine pregătit.
În conformitate cu prevederile PT R 1 – 2010, în cazul avariilor care determină oprirea din funcțiune sau funcționarea în condiții
de nesiguranță a unei instalații de ridicat, precum și în cazurile de accidente provocate la instalația de ridicat, persoana juridică sau fizică ce
deține/utilizează instalația de ridicat are obligația de
a opri din funcționare instalația de ridicat și de a anunța de îndată ISCIR despre producerea evenimentului; cu această ocazie se comunică
cel puțin următoarele date: numele și prenumele și funcția persoanei care anunță, modul în care poate fi contactat în vederea unor
eventuale date suplimentare, data, ora și locul producerii avariei/accidentului, tipul instalației de ridicat, urmările avariei/accidentului.
Persoana juridică sau fizică ce deține/utilizează instalația de ridicat care a suferit avaria sau la care s-a produs accidentul are
următoarele obligații de îndeplinit, prin RSVTI:
- să ia măsurile necesare pentru ca starea de fapt produsă de avarie sau în timpul
accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR, cu excepția cazului în care situația
respectivă ar constitui un pericol pentru viața și sănătatea persoanelor;
- să ia toate măsurile de asigurare a condițiilor de securitate;
- să izoleze pe cât posibil zona de lucru a masinii de ridicat avariate sau la care s-a
produs accidentul;
- să întocmească un raport cu situția tehnică a instalației de ridicat imediat după
avarie/accident, care include și fotografii ale instalația de ridicat avariate, precum și intervențiile efectuate până la sosirea inspectorilor de
specialitate din cadrul ISCIR;
- să pună la dispoziția inspectorilor de specialitate din cadrul ISCIR autorizarea
funcționării instalației de ridicat (cartea ISCIR) precum și raportul de mai sus în cazurile justificate.
Inspectorii de specialitate din cadrul ISCIR întocmesc procesul-verbal de constatare a avariei sau accidentului și de oprire din
funcțiune a instalației de ridicat.
Instalația de ridicat care a suferit avarii în urma cărora s-a determinat oprirea din funcționare, trebuie să fie supusă unor
investigații/examinări cu caracter tehnic (în vederea evaluării stării tehnice a acestora), efectuate conform prevederilor PT R 1 - 2010 și ale
prescripțiilor tehnice aplicabile.
Investigațiile/examinările cu caracter tehnic nu sunt necesare în măsura în care
persoana fizică sau juridică deținătoare/utilizatoare renunță la utilizarea instalației de ridicat avariate și decide scoaterea din uz și casarea
acesteia.
Expertizele în caz de avarii sau accidente la instalații de ridicat se realizează de către experți ISCIR.

În caz de accident, primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul, iar prima obligatie a fiecarui salvator este aceea
de a asigura securitatea victimei, de a elimina orice cauza imediata care ar putea actiona in defavoarea ei.
Cateva cazuri specifice si masurile de prim ajutor sunt tratate in capitolul urmator:”Masuri de prim ajutor in caz de avarie
/accident”
 APITOLUL 7-STUDII DE CAZ

1) Accident Pod rulant în funcțiune într-o hală de reparații auto.

Muncitorul se afla în canalul de lucru pentru a înlocui o foaie de arc la suspensie stânga spate. După finalizarea operațiunii a solicitat
ridicarea părții spate a autocamionului cu un pod rulant comandat de la sol. Cablul de sarcină fiind oblic, în momentul ridicării,
autocamionul s-a deplasat spre stânga si a prins muncitorul între roata din dreapta si peretele canalului. În urma accidentului muncitorul a
decedat după câteva minute.
 2) Accident Pod rulant și motostivuitor.

Un electrician lucra la instalatia de iluminat pe o platformă improvizată pe furcile unui motostivuitor (ceea ce este interzis). În
același timp, podul rulant montat în hală s-a pus in mișcare pentru a transporta o piesă și a lovit catargul motostivuitorului,
răsturnându-l. Electricianul a căzut și s-a accidentat grav.
3) Accident Pod rulant și Schelă pentru lucru la înălțime.
În timpul mișcării podului rulant, cablul de alimentare a podului a agățat schela montată în hală și a răsturnat-o.
Muncitorul a căzut de pe schelă si s-a accidentat grav.