MAŞINI PENTRU TEHNICA GOSPODĂRIRII COMUNALE ŞI ÎNGRIJIREA PEISAJULUI

Diferenţa fundamentală între tehnica gospodăririi comunale şi cea agricolă constă în valoarea
produsului prelucrat. În timp ce agricultorul primeşte bani pentru produsul obţinut şi poate deci
efectua un calcul economic al costurilor de producţie, acest criteriu de evaluare cade în cazul
tehnicii gospodăririi comunale şi îngrijirii peisajului. Produsul de evaluat sau suprafaţa de curăţat în
acest caz produce numai cheltuieli, fără a avea o valoare intrinsecă. Dacă şi cât de des trebuie
îngrijit un gard viu depinde mai degrabă de voinţa gospodarului şi de bugetul localităţii.
În lucrările de gospodărire comunală şi îngrijirea peisajelor se utilizează autovehicule cu 3 sau 4
roţi, cu masa cuprinsă între 200 şi 400 kg. Pentru amenajarea peisajului se preferă variantele care
realizează o bună protecţie a mediului (pneuri duble la excavatoarele pe roţi şi dispozitive de
schimbare rapidă a uneltelor). Dispozitivul de schimbare rapidă a uneltelor (asemănător cu cuplele
rapide din agricultură), având mai multe funcţii, sunt acţionate hidrostatic de către conducător.
Încărcătoarele compacte mici şi mobile utilizate în construcţii şi în lucrări de gospodărire comunală
pot fi utilizate în agricultură pentru evacuarea gunoiului de grajd sau pentru transportarea de palete.
Fiind înguste pot trece prin uşi, porţi de 1 m lăţime. Un dezavantaj al ecartamentului îngust îl
reprezintă însă riscul crescut de răsturnare.
Conducătorii de tractoare aparţin unei categorii profesionale expuse unei solicitări ridicate la
vibraţii. Sarcina principală a scaunului cu arcuri este protejarea conducătorului de vibraţii prea mari.
La tractoarele mici factorii generatori de vibraţii au o importanţă deosebită. Datorită masei reduse,
frecvenţa proprie creşte. Pneurile de volum redus (ca cele utilizate pentru tractoarele mici) au o
rigiditate ridicată, ceea ce duce la creşterea frecvenţei proprii. La vibraţiile de pe direcţie verticală,
la tractoarele mici, se adaugă şi o mişcare proprie de tangaj datorită distanţei mici dintre roţi.
Spaţiul redus de montaj nu permite utilizarea suspensiei. În urma studiilor efectuate s-a ajuns la
concluzia că la tractoarele mici nu se poate aplica amortizarea pneumatică. Pentru tractoarele
agricole moderne se oferă un scaun cu reglarea activă a poziţiei, având următoarele caracteristici
speciale: reglarea automată în funcţie de greutatea tractorului, reglarea cu precizie a poziţiei,
limitarea vibraţiilor. Amortizarea vibraţiilor se realizează atât în plan vertical, cât şi în plan
orizontal.
Utilajele folosite la lucrări de gospodărire comunală, în funcţie de destinaţie, pot fi grupate
astfel:
 utilaje pentru îngrijirea spaţiilor verzi;
 maşini pentru curăţat zone pietonale şi a străzilor;
 utilaje pentru lucrările de iarnă;
 utilaje pentru întreţinerea apelor;
 utilaje cu destinaţie specială.

1.5.1 Utilaje pentru îngrijirea spaţiilor verzi

Spaţiile verzi sunt menţinute în general cu ajutorul cositorilor. Astăzi pe maşinile de cosit de furaje
se folosesc următoarele tipuri de aparate de tăiere:
 aparate de tăiere cu mişcare rectilinie alternativă;
 aparate de tăiere cu cuţite cu mişcare de rotaţie;
 aparate de tăiere cu mişcare continuă;
 aparate de tăiere rotative cu fir.
Aparatele de tăiere cu mişcare rectilinie alternativă sunt de patru feluri:
 aparate de tăiere cu degete;
 aparate de tăiere fără degete;
 aparate de tăiere cu două cuţite;
 aparate de tăiere mixte.
În funcţie de modul de amplasare al cuţitului aparatele de tăiere cu degete pot fi cu cuţit superior,
respectiv cu cuţit inferior.
Aparatele de tăiere cu cuţit inferior au elementele principale aşezate invers, degetele de-asupra, iar
cuţitul dedesubt. Aceste aparate funcţionează bine şi la plantele culcate, nu se înfundă la întoarceri
şi sunt mai puţin sensibile la pietre.
Aparatul de tăiere cu cuţite cu mişcare de rotaţie execută tăierea inerţială a tulpinilor plantelor,
fără parte de rezemare. Are următoarelor avantaje:
 lucru fără înfundări în orice condiţii de lucru (umiditate ridicată, lan culcat şi îmburuienat,
producţie mare la hectar);
 siguranţă mare în exploatare ;
 reascuţirea uşoară şi simplă;
 calitate ridicată a procesului de tăiere şi viteză mare de lucru (care e limitată de condiţiile de
deplasare a agregatului).
Aparatul de tăiere cu cuţite cu mişcare de rotaţie a cunoscut o dezvoltare foarte mare, mai ales în
ultimul deceniu.

Fig. 1.8. Cositoare rotativă cu tambure.

Astăzi în lume peste 75% din maşinile de cosit standard de furaje sunt echipate cu aparate de tăiere
cu cuţite cu mişcare de rotaţie.
Dacă primele maşini de cosit cu cuţite cu mişcare de rotaţie, care erau de tipul cu tambur (fig.1.8),
aveau masa specifică pe metrul lăţime de lucru ridicată şi înălţime de tăiere mai mare ca a celorlalte
cositori, astăzi, prin construirea cositorilor rotative cu discuri (fig.1.9), aceste performanţe s-au
îmbunătăţit esenţial.
Consumul specific de putere la maşinile de cosit rotative este de 6,8…14 kW/m lăţime de lucru, faţă
de 1,7…2,2 kW /m lăţime de lucru la maşinile de cosit cu două cuţite[ 26].

Fig.1.9. Maşină de cosit rotativă cu discuri.

Aparatele de tăiere cu cuţite cu mişcare continuă (fig.1.10) execută tăierea inerţială a

plantelor şi are caracteristic faptul că elementele active execută, în zona de lucru, o mişcare
rectilinie uniformă.
 Fig.1.10. Aparat de tăiere cu cuţit cu mişcare continuă.

Acestui aparat de tăiere îi sunt proprii următoarele caracteristici:

 asigură o viteză de tăiere constantă pe întreaga suprafaţă de lucru ;
 muchiile active ale cuţitului sunt încărcate uniform pe întreaga suprafaţă de lucru ;
 asigură menţinerea aceluiaşi unghi de acţiune a lamei asupra tulpinilor pe întreaga fază de
tăiere.
Cu toate acestea, aparatul de tăiere cu cuţite cu mişcare continuă nu s-a răspândit la cositori datorită
următoarelor dezavantaje:
 descărcarea de plante a cuţitului după tăiere este greoaie ;
 plantele tăiate sunt deplasate în sensul de deplasare al cuţitului ;
 banda sau lanţul de montare a lamelor cuţit sunt supuse unor uzuri foarte mari în timpul
lucrului;
 pentru reducerea înfundărilor, grosimea benzii sau lanţului trebuie să fie cât mai mică.
Aparatul de tăiere cu fir este un aparat apărut relativ recent (fig.1.11). El s-a dezvoltat din
aparatul de tăiere cu cuţite cu mişcare de rotaţie prin înlocuirea cuţitelor cu fire din masă plastică.

Fig.1.11. Aparat de tăiere cu fir pentru toaletarea în silvicultură.

Firele au în secţiune fie o formă circulară, fie o formă de triunghi echilateral cu muchiile
rotunjite. Pe suprafaţa exterioară firele sunt prevăzute cu asperităţi. Bobinele cu fire au o formă
plată şi sunt montate în locul discurilor cositorii.
Întrucât în timpul lucrului are loc consumarea porţiunii active de fir, fiecare bobină este prevăzută
cu un mecanism de alimentare şi fixare a firului pentru lucru. Acţionarea mecanismului de
alimentare se face uşor de către utilizatorul aparatului de tăiere. Aceste tipuri de aparate se folosesc
în special pe motocositorile purtate de om, destinate toaletării (curăţirii) de vegetaţia nevaloroasă
între pomi, în silvicultură şi parcuri.

1.5.2 Utilaje pentru modelarea suprafețelor spațiilor verzi

Buldozerul
Dotarea cu o lamă frontală de nivelare sau modelare a suprafeței solului este posibilă la
maşini, specializate cum sunt buldozerul şi grederul dar poate fi implementată și excavatoare
(buldo-excavtoare). Acestea au multe posibilităţi de reglare, care trebuie doar folosite. Eficienţa
lucrărilor poate fi fundamental schimbată la buldozer prin următorii parametri:
 înclinaţia lamei ( în plan transversal);
 unghiul de pivotare (în plan vertical);
 răsucirea lamei (în plan longitudinal).
În acest fel buldozerul poate deseori executa lucrarea într-un timp mult mai scurt.
Lama buldozerului la greder poate fi schimbată în cele mai diferite direcţii şi înclinaţii.
Inginerul trebuie să aibă grijă ca operatorul să se folosească de aceasta. Nici un parc de maşini
pentru gospodărirea comunală nu mai poate fi imaginat fără buldozer, care utilizează un instrument
de lucru a cărui eficienţă depinde în mare măsură de modelare. Şi în acest caz, capacitatea de
transport, de nivelare sau simpla nivelare şi profilare al unei mase şi a calităţii suprafeţei de lucru,
pot fi în mare măsură influenţate de o lamă corectă sau incorectă [62]. Figura 1.12 reprezintă forme
de profil şi elementele de formă executate.

A B
Fig.1.12. Profilarea lamei buldozerului: A – forme de profil şi profiluri de lame acceptate pe piaţă; B –
diferite tipuri de lame.

Lama buldozerului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 să pătrundă bine în sol;
 să realizeze o încărcare cât mai mare;
 să fixeze pământul bine şi să-l descarce complet;
 să realizeze o bună calitate a suprafeţei.
Profilul lamei buldozerului trebuie să fie modelat corespunzător, deoarece la o anumită
lucrare şi la anumite sarcini are o importanţă primordială. În practică se utilizează frecvent 3 tipuri
diferite de profiluri, ca în figura 1.13:
 Profil de forma A, care este cea mai ieftină soluţie la execuţie, dar cea mai neadecvată în
funcţionare şi care are sens doar acolo unde lama se plasează oblic şi se utilizează ca greder.
 Profil de forma B, utilizabil pentru soluri tari, are spaţiu limitat de umplere ascendentă.
 Profil de forma C, care favorizează cel mai bine ridicarea solului în faţa lamei, (operaţie ce se
mai numeşte “boiling up”), şi asigură cea mai înaltă umplere a lamei.

Fig. 1.13. Tipuri de bază de profiluri de lamă.

În figura 1.13 se arată şi influenţa formei profilului asupra acumulării de pământ şi implicit
asupra modului de umplere ( în acelaşi fel de sol); diferenţa de umplere a lamei în aceste cazuri
poate fi de până la 20%.
Procesul de umplere al lamei buldozerului este prezentat în figura 1.14, unde se vede
diferenţa de comportament în procesul de umplere cu sol lipicios şi cu sol afânat, friabil.

Fig.1.14. Procesul de umplere al lamei buldozerului: sus – procesul de umplere cazul unui sol
rigid(compact); jos – fazele de umplere în sol afânat, friabil.
 Lama buldozerului trebuie astfel modelată încât să nu manifeste rezistenţă la umplere. De
aceea este important ca solul în ridicare să fie în contact doar cu lama ( şi nu cu solul), deoarece
coeficientul de frecare este mic. Acest lucru se poate obţine prin realizarea unei lame cu profil
adecvat şi evitarea spaţiilor de acumulare (spaţii moarte în care pământul se depune şi se înalţă).
Masa de pământ depusă formează un strat superficial, nefavorabil cu rezistenţă mare la frecare. În
timpul lucrului masa de pământ se acumulează şi duce la acoperirea întregii suprafeţe de metal al
lamei.
Cauzele principale care duc la astfel de depuneri de pământ pe lamă sunt: neregularităţi în
forma profilului; crestături la şuruburile de fixare a tăişului lamei, depuneri la trecerea de la tăişul
lamei la profilul lamei etc. În figura 1.15 sunt prezentate câteva forme necorespunzăzoare de lame
care conduc la acumulări de pământ pe suprafaţa acestora în timpul procesului de lucru.
La lucrări de gospodărire comunală se utilizează o mare varietate de lame, funcţie de tipul
lucrări de executat. Lamele de buldozer se montează de obicei frontal, dar ele sunt amplasate
frecvent şi în spatele tractorului.

Fig. 1.15. Forme de lame de buldozer cu profil necorespunzător.

Firma RABAUD (Franţa) a realizat diferite tipuri de lame utilizate la lucrări de gospodărire
comunală, lame ce se pot monta în spatele tractorului (prin mecanismul de suspendare în trei
puncte) sau frontal. Dispozitivul de fixare al lamei permite modificarea poziţiei acesteia în cele trei
plane, cu diferite unghiuri, în funcţie de specificul lucrării de executat.
 Tabelul 1
Caracteristici tehnice ale lamelor.
Distanţa
Puterea
dintre
Lăţimea necesară Înălţi
Masa lamă şi
Model lamei pentru mlame   
(kg) mec. de
(m) antrenare i (m)
suspend
(CP)
(m)
Uşor

2,00 Max. 50 310 0,40 0,90 3600

Standard
1,50 Max. 70 430 0,50 1,00 3600 500 300

2,00 Max. 90 450 0,50 1,00 3600 50 300

0

0
2,50 Max. 90 500 0,50 1,25 360 500 300
Greu
2,00 Max. 200 650 0,60 1,40 3600 500 300

2,50 Max. 200 750 0,60 1,40 3600 500 300

Cu ghidaje pt. stivuitor

2,00 310 0,40 0,80 3600

Legendă: unghiul maxim de rotaţie al lamei în plan orizontal;  unghiul maxim de rotaţie al lamei în
plan vertical transversal;  unghiul maxim de rotaţie al lamei în plan vertical longitudinal.
Firma realizează patru modele de bază (v. tabelul 1), pe care opţional se pot monta: instalaţie
hidraulică pentru modificarea celor trei unghiuri; o roată sau chiar două roţi de copiere, cu pneuri;
gheare tip scarificator; ghidaje laterale etc.
În figura 1.20 sunt prezentate câteva modele de lame (cu dotări opţionale), la diferite lucrări
comunale.
A B

C D
 E F

G H

Fig.1.20. Lame de buldozer: A – model greu, acţionată prin împingere, prevăzută cu două roţi de
copiere şi cu instalaţie hidraulică pentru modificarea celor trei unghiuri; B – model greu, lama
prevăzută cu un cheder din cauciuc, la deszăpezire; C – lama la săpat şanţuri; D – lamă montată
frontal; E – model uşor, o roată de copiere, modificare mecanică a celor trei unghiuri; F – model
uşor fără roată de copiere; G – cu patru gheare ; H – cu două aripioare pentru adunat solul.