Transmisia prizei de putere

1 Rolul şi clasificarea prizelor de putere

Prizele de putere sunt echipamente de lucru destinate transmiterii puterii de la motorul
tractorului la organele de lucru ale maşinilor şi utilajelor cu care tractorul lucrează în agregat.
Clasificarea prizelor de putere se poate face după mai multe criterii, şi anume:

a) Clasificarea după modul de transmitere a energiei de la motorul tractorului la

organele de lucru ale maşinii:
- prize de putere mecanice;
- prize de putere hidraulice;
- prize de putere electrice.

Prizele de putere mecanice realizează transmiterea energiei motorului tractorului

printr-o transmisie mecanică, antrenarea utilajelor făcându-se prin intermediul unui
arbore de ieşire denumit arborele prizei de putere (APP). [74,75]

Prizele de putere hidraulice realizează transmiterea energiei motorului tractorului la

o pompă hidraulică, de la care, prin intermediul unei instalaţii hidraulice, se acţionează
motoarele hidraulice (cilindrii, motoare rotative) aflate pe tractor sau pe maşinile cuplate la
tractor (fig. 2.17). Aceste prize se găsesc pe toate tractoarele actuale (de exemplu, toate
tractoarele au cilindri hidraulici care, de fapt, folosesc prize hidraulice).

Fig. 2.17. Schema prizei de putere hidrostatice: P

– pompă hidrostatică cu debit variabil; M – motor
hidrostatic; A.P.P. – arborele prizei de putere; M.A.I.
– motor cu ardere internă.

Prizele de putere electrice realizează transmiterea energiei motorului tractorului la un

generator electric şi, în continuare, la electromotoarele de acţionare aflate pe maşinile cuplate
la tractor (fig.2.18). Aceste prize de putere se utilizează, în special, la tractoare cu transmisii
electrice.

Fig. 2.18. Schema prizei de putere electrice:

G – generator electric; M – motor electric;
A.P.P. – arborele prizei de putere; M.A.I. –
motor cu ardere internă.

1
 În prezent, tractoarele agricole sunt echipate în mod obligatoriu cu prize de putere
mecanice.
În raport cu corpul tractorului, arborii de ieşire ai prizelor pot fi plasaţi în spate, lateral
şi în faţa tractorului.
Conform standardelor naţionale şi internaţionale actuale, plasarea în spate a arborelui
prizei de putere (APP) este obligatorie. Pentru arborii prizei de putere plasaţi în faţă sau
lateral sunt norme de standardizare specifice.

b) Clasificare în funcţie de caracterul turaţiei realizate:

- prize de putere cu turaţie constantă (prize de putere normale);
- prize de putere cu turaţie sincronă (prize de putere sincrone);
- prize de putere combinate (mixte).

Prize de putere cu turaţie constantă, denumite prize de putere normale, sunt prizele
de putere la care arborele se roteşte cu turaţie constantă şi în acelaşi sens, indiferent de
treapta din cutia de viteze şi indiferent de sensul de deplasare a tractorului (cu condiţia
ca turaţia motorului să fie constantă). Turaţiile arborelui prizei de putere sunt
reglementate prin standarde naţionale şi internaţionale. În funcţie de numărul de trepte
de turaţie realizate, prizele de putere normale pot fi cu o singură treaptă, cu două sau cu
patru trepte (mai rar, şi cu trei trepte).

Prizele de putere sincrone sunt prizele la care arborii de ieşire se rotesc cu o turaţie
proporţională cu turaţia roţilor motoare, adică turaţia lor este sincronizată cu viteza şi sensul
de deplasare a tractorului. Aceste prize se folosesc pentru antrenarea unor maşini şi utilaje ale
căror organe de lucru trebuie să execute un anumit număr de operaţii pe o distanţă de
deplasare dată (de exemplu, pentru maşinile de plantat răsaduri). De asemenea, prizele de
putere sincrone se folosesc pentru antrenarea punţilor motoare (active) ale remorcilor şi
semiremorcilor.
În cazul ideal, priza de putere normală trebuie să îndeplinească următoarele patru
condiţii:
1. pornirea şi oprirea tractorului fără oprirea organelor de lucru ale maşinilor
agricole;
2. demararea prealabilă a organelor de lucru ale maşinilor agricole şi apoi pornirea şi
demararea întregului agregat;
3. schimbarea vitezelor de deplasare a tractorului fără oprirea organelor de lucru ale
maşinilor;

2
 4. pornirea şi oprirea organelor de lucru ale maşinilor fără oprirea tractorului.

După modul în care îndeplinesc condiţiile enumerate mai înainte, prizele de

putere normale se clasifică în următoarele tipuri principale:
- prize de putere dependente, care nu îndeplinesc nici una din condiţiile amintite.
Antrenarea arborelui prizei de putere se întrerupe o dată cu decuplarea
ambreiajului principal;
- prize de putere semiindependente, care permit îndeplinirea parţială a condiţiilor
impuse (în general, primele trei condiţii);
- prize de putere independente care permit îndeplinirea integrală a celor patru
condiţii. Antrenarea arborelui prizei de putere nu este influenţată de decuplarea
ambreiajului principal.
În continuare, clasificarea prizelor de putere este exemplificată prin scheme de
principiu.

Fig. 2.19. Schema prizei de putere

dependente: A1 – ambreiajul principal;
CV – cutia de viteze; RPP – reductorul
prizei de putere; APP – arborele prizei
de putere.

În figura 2.19 este reprezentată schema unei prize de putere dependente. Este evident
că prin decuplarea ambreiajului principal A1 se întrerupe şi acţionarea arborelui prizei de
putere. Aşadar, funcţionarea prizei de putere este influenţată de ambreiajul principal.
Schema din figura 2.20 reprezintă o priză de putere semiindependentă, care permite
îndeplinirea parţială a condiţiilor menţionate mai sus. De exemplu, prin decuparea
ambreiajului suplimentar A2 pot fi schimbate treptele în cutia de viteze fără a întrerupe
funcţionarea prizei de putere.

Fig. 2.20. Schema prizei de putere

semiindependente: A1 – ambreiajul principal;
A2 – ambreiajul suplimentar; CV – cutia de
viteze; RPP – reductorul prizei de putere; APP
– arborele prizei de putere.

3
 Schema din figura 2.21 permite realizarea unei prize de putere independente. Această
priză este acţionată, în acest caz, direct de arborele cotit. Ambreiajul suplimentar A2 permite
cuplarea progresivă a arborelui prizei de putere şi întreruperea temporară a funcţionării
acesteia.

Fig. 2.21. Schema prizei de putere

independente: A1 – ambreiajul principal; A2 –
ambreiajul suplimentar; CV – cutia de viteze;
RPP – reductorul prizei de putere; APP –
arborele prizei de putere.

Schema prizei de putere independente din figura 2.22 este principial identică cu cea
din figura 2.21, diferenţa constând în soluţia constructivă diferită de antrenare a prizei de
putere de către motor. Priza de putere a tractorului HART 200 este realizată după această
schemă.

Fig. 2.22. Schema prizei de putere

independente: A1 – ambreiajul principal;
A2 – ambreiajul suplimentar; CV – cutia
de viteze; RPP – reductorul prizei de
putere; APP – arborele prizei de putere.

Analizând schema din figura 2.23 nu se poate trage concluzia asupra tipului prizei.
Mai este necesar să se cunoască modul de decuplare al ambreiajului dublu A1-A2. Dacă cele
două ambreiaje se decuplează în serie, priza de putere este semiindependentă, iar dacă
decuplarea lor se face în paralel, priza de putere este independentă.

Fig. 2.23. Schema prizei de putere

cu ambreiaj dublu: A1 – ambreiajul
principal; A2 – ambreiajul prizei de
putere; CV – cutia de viteze; RPP –
reductorul prizei de putere; APP –
arborele prizei de putere.

4
 Schema din figura 2.24 diferă de cea din figura 2.23 prin ordinea de plasare diferită a
celor două ambreiaje: lângă volant este plasat ambreiajul prizei de putere, iar după el
ambreiajul principal. Această soluţie constructivă este folosită, de exemplu, la familiile de
tractoare U 445 (cu ambele variante de ambreiaj dublu), U 850 şi U 1010 (cu decuplarea în
paralel a ambreiajelor).

Fig. 2.24. Schema prizei de putere

cu ambreiaj dublu: A1 – ambreiajul
principal; A2 – ambreiajul prizei de
putere; CV – cutia de viteze; RPP –
reductorul prizei de putere; APP –
arborele prizei de putere.

În continuare, sunt prezentate două scheme pentru prize de putere sincrone.

Constructiv, aceste prize se caracterizează prin:
- sunt acţionate de arborele secundar al cutiei de viteze sau de un arbore plasat după
acesta;
- raportul de transmitere dintre arborele primar al transmisiei prizei de putere
sincrone şi arborele prizei de putere este constant.
În figura 2.25 este dată schema unei prize de putere sincrone, acţionată de arborele secundar
al cutiei de viteze. Această variantă, sub diferite forme constructive, este folosită la toate
tractoarele româneşti pe roţi.

Fig. 2.25. Schema prizei de putere

sincrone: A1 – ambreiajul principal;
CV – cutia de viteze; RPP – reductorul
prizei de putere; APP – arborele prizei
de putere.

Priza de putere sincronă din figura 2.26 este acţionată de coroana transmisiei centrale,
prin aceasta asigurându-se sincronismul dintre turaţia arborelui prizei de putere şi viteza de
deplasare a tractorului.

Fig. 2.26. Schema prizei de putere

sincrone cu antrenarea de la

5
coroana transmisiei centrale: A1 – ambreiajul principal; CV – cutia de viteze; APP – arborele prizei de
putere.

În general, pentru universalizarea tractoarelor pe roţi, se utilizează prize de putere

combinate (normale şi sincrone). Pentru exemplificare, în figura 2.27 este reprezentată
schema prizei de putere utilizată la familia de tractoare U 650. Prin deplasarea manşonului de
cuplare spre stânga (în sensul S), se obţine priza de putere sincronă, iar prin deplasarea
manşonului în sens opus (sensul N), se obţine priza de putere normală, în acest caz –
independentă. Dacă frâna F1 este strânsă, iar F2 –liberă, arborele prizei de putere este acţionat.
Invers, dacă frâna F1 este liberă, iar F2 – strânsă, arborele prizei de putere este frânat. Cele

Fig. 2.27. Schema prizei de

putere combinate: A – ambreiajul
principal; CV – cutia de viteze; APP
– arborele prizei de putere; F1 –
frână de blocare a reductorului
planetar; F2 – frână de blocare a
arborelui prizei de putere.

două frâne funcţionează în opoziţie, fiind acţionate de la

acelaşi organ de comandă. Frâna F1 îndeplineşte şi rolul ambreiajului suplimentar A2 din
schemele anterioare. De exemplu, prin strângerea progresivă a acestei frâne, se antrenează
progresiv arborele prizei de putere. Frâna F2 are rol de protecţie: împiedică rotirea arborelui
prizei de putere în starea decuplată a prizei (arborele prizei de putere ar putea fi acţionat de
frecările interne din reductor).

2 Parametrii constructivi şi funcţionali ai prizelor de putere

Aceşti parametri trebuie să se încadreze în norme şi standarde internaţionale şi
naţionale, în ceea ce priveşte turaţia şi sensul de rotaţie, dimensiunile constructive şi
amplasarea pe tractor a arborelui prizei de putere.
În prezent, pe plan internaţional sunt standardizate două turaţii nominale pentru turaţia
arborelui prizei de putere: 540 şi, respectiv, 1000 rot/min. Sensul de rotaţie al arborelui prizei
de putere este cel orar pentru un observator care este plasat în spatele tractorului şi priveşte în
direcţia de mers înainte a tractorului.
Turaţia nominală a arborelui prizei de putere este obţinută la o turaţie a motorului de
80…90% din turaţia sa nominală.

6
 În cazul prizelor de putere sincrone, arborele de ieşire al prizei trebuie să asigure un
anumit număr de rotaţii pe o distanţă de 1 m parcursă de tractor. În prezent, sunt standardizate
pe plan internaţional două game de turaţii pentru prizele de putere sincrone: 3,3…3,5 rot/m şi,
respectiv, 6,1…6,5 rot/m.
Parametrii arborilor prizei de putere plasaţi în spatele tractorului sunt standardizaţi
prin STAS 8802. Conform acestui standard, sunt trei tipuri constructive de arbori, în funcţie
de puterea transmisă (v. tab. 2.9).
Tabelul 2.9
Tipurile de arbori ai prizelor de putere în funcţie de puterea transmisă
Tipul APP Turaţia standard, rot/min Puterea la APP, kW
1 540  48
2 1000 48…92
3 1000 92…185

Arborii de tipul 1 au caneluri dreptunghiulare cu dimensiunile

z  d  D  6  28,5  35

în care: z este numărul canelurilor;

d - diametrul interior al canelurilor;
D - diametrul exterior al canelurilor.
Arborii de tipul 2 şi 3 au caneluri în evolventă. În tabelul 2.10 sunt daţi principalii
parametri ai acestor caneluri.

Tabelul 2.10
Principalele elemente ale canelurilor arborilor prizelor de putere de tipul 2 şi 3.
Denumirea parametrului Tipul 2 Tipul 3
Unghiul de presiune,  30° 30°
Numărul canelurilor, z 21 20
Modulul, m 1,5875 2,1167
Diametral pitch, p 16 12
Ţinând seama de relaţiile pentru parametrii p şi m, respectiv:

25,4  z d
p şi m 
d z

se poate obţine relaţia de legătură între cei doi parametri:

25,4  z 25,4  z 25,4

p   ,
d mz m

unde d este diametrul de divizare al canelurilor, în mm.

7
 Alte elemente standardizate ale prizelor de putere sunt (fig. 2.28):
- poziţia arborelui prizei de putere faţă de planul longitudinal de simetrie al
tractorului, reprezentată în figură prin cota e (e = ±50 mm);
- poziţia arborelui prizei de putere faţă de sol (cota nominală h ia valori între limitele
hmin şi hmax);
- poziţia arborelui prizei de putere faţă de bara de tracţiune, reprezentată în figură
prin cota A;
- zona de protecţie în jurul arborelui prizei de putere.
În cazul prizelor de putere cu două turaţii standard, arborii prizelor de putere pot avea
două ieşiri, utilizând câte un arbore corespunzător fiecărei turaţii sau o singură ieşire pentru
ambele turaţii, montând arborele corespunzător turaţiei respective. Ultima variantă este
aproape generalizată.

Fig. 2.28. Zona de

plasare a arborelui
prizei de putere.

În figura 2.29 este reprezentată schema funcţională a unui reductor cu două trepte de
turaţie pentru priza de putere. Trecerea de la o turaţie la alta se realizează prin înlocuirea
arborelui prizei de putere. Arborele prizei de putere APP1, corespunzător turaţiei n = 540 rot/

z 3 z 5 1000
min, este antrenat prin caneluri cu raportul de transmitere i1    . Arborele prizei
z2 z4 540

de putere APP2, corespunzător turaţiei n = 1000 rot/min, este antrenat direct de arborele de
intrare 1 (i2 = 1).

8
Fig. 2.29. Schema funcţională a unui reductor cu două trepte de turaţie pentru priza de putere: a –
obţinerea turaţiei de 540 rot/min; b – obţinerea turaţiei de 1000 rot/min.

O altă variantă de acţionare a arborelui prizei de putere cu două trepte de turaţie este
reprezentată în figura 2.30.

Fig. 2.30. Schema cinematică a reductorului cu două trepte de turaţie pentru priza de putere utilizată
la tractoarele U 850 şi U 1010.

9
Fig. 2.32. Construcţia unui reductor pentru o priză de putere care realizează două trepte de turaţie
prin schimbarea arborelui cu flanşă al prizei de putere: 1, 2, 7 şi 9 – roţi dinţate; 3 – tijă; 4 - arborele
prizei de putere pentru n = 1000 rot/min; 5 – arborele prizei de putere pentru n = 540 rot/min; 6 – manşon de
protecţie; 8 – manşon de cuplare; 10 – arc lamelar.

O particularitate a construcţiei din figura 2.32 constă în excluderea folosirii greşite a

arborelui prizei de putere: prin montarea unui anumit arbore, se cuplează automat, treapta de
turaţie corespunzătoare lui. Prin montarea arborelui 5, corespunzător turaţiei de 540 rot/min,
capătul din dreapta al tijei 3 intră în gaura din flanşa acestuia (situaţia din figură). Arborele 4
pentru turaţia de 1000 rot/min nu mai are gaură în flanşă şi, prin urmare, va împinge tija 3
spre stânga, care, prin arcul lamelar 10, deplasează manşonul 8 spre stânga, cuplând astfel
treapta corespunzătoare turaţiei de 1000 rot/min.
Construcţia reductorului prizei de putere cu o singură treaptă din figura 2.33 (familia
de tractoare U 650) este realizată după schema din figura 2.27.

10
Fig. 2.33. Construcţia unui reductor planetar pentru transmisia prizei de putere: 1 – arbore primar; 2 –
braţ portsatelit; 3 – coroană; 4 şi 5 – frâne; 6 - arborele prizei de putere; 7 – carterul transmisiei; 8 – satelit; 9
– roată planetară.
Practica exploatării tractoarelor a demonstrat
că în cazul forţelor de tracţiune mici, când puterea
motorului nu este folosită complet, motorul trebuie se
funcţioneze la sarcini parţiale, cu turaţii reduse cu
până la aproximativ 40% din turaţia nominală. Pe
această cale se reduce consumul specific de
combustibil al motorului, însă concomitent se reduce
şi turaţia la arborele prizei de putere faţă de turaţia
standard. Pentru a elimina acest dezavantaj, se
folosesc, din ce în ce mai mult, prize de putere
suplimentare, aşa-zise prize economice (această
denumire semnifică faptul că aceste prize permit
motorului să funcţioneze la un regim economic).
Prizele de putere suplimentare (economice) permit Fig. 2.34. Schema cinematică a
transmisiei prizei de putere cu patru
modificarea raportului de transmitere în transmisia trepte de turaţie utilizată de firma
prizei de putere şi, prin aceasta, compensează Deutz – Fahr la modelele Agrotron de
50…114 kW.
reducerea turaţiei motorului. Ele au turaţii mai mari
decât cele standardizate corespunzătoare, însă prin reducerea turaţiei motorului se obţin
turaţiile standard.
În figurile 2.34 şi 2.35 sunt reprezentate schemele cinematice ale transmisiei prizelor
de putere cu patru trepte de turaţie (540, 750, 1000 şi 1400 rot/min) ale unor tractoare
reprezentative. Modul de obţinere a acestor trepte rezultă din schemele respective.

Fig. 2.35. Schema cinematică a

transmisiei prizei de putere cu
patru trepte de turaţie utilizată de
firma Fendt la modelele Favorit.

11
 Mai rar, se utilizează transmisii ale prizelor de putere cu trei trepte de turaţie (540, 750
şi 1000 rot/min). O asemenea schemă este dată în figura 2.36. Modul de realizare a acestor
trepte rezultă din schema respectivă.

Fig. 2.36. Schema cinematică a

transmisiei prizei de putere cu trei trepte de
turaţie utilizată de firma John Deere, seriile 6000
şi 7000.

3. Regimul de calcul al transmisiei prizei de

putere
Ansamblurile transmisiei prizei de
putere se calculează plecând de la ipoteza că prin ea se transmite întreaga putere a motorului.
Această încărcare a transmisiei poate să apară în următoarele două cazuri:
 priza de putere este folosită la anumite lucrări staţionare;
 motorul tractorului este încercat, fără a fi demontat de pe tractor, prin intermediul
prizei de putere (între arborele prizei de putere şi frâna de încărcare a motorului se
montează o transmisie cardanică). Pe arborele prizei de putere se montează
traductoare pentru măsurarea momentului de torsiune şi a turaţiei.

12