Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1. Generalităţi
Maşina sincronă este o maşină de curent alternativ a cărei turaţie este constantă,
indiferent de regimul de funcţionare şi independent de valoarea sarcinii (în limite normale).
Turaţia este cea de sincronism şi este legată riguros de frecvenţa f a reţelei de curent
alternativ la care este cuplată maşina.
Maşinile sincrone pot funcţiona în două regimuri de bază, ca generatoare şi ca
motoare. În regimul de generator, maşina transformă puterea mecanică, primită prin
intermediul arborelui de la un motor auxiliar, în putere electrică, debitată într-o reţea de
curent alternativ. În regimul de motor, maşina transformă puterea electrică, primită de la o
reţea de curent alternativ, în putere mecanică, cedată tot prin intermediul arborelui
instalaţiei mecanice.
Un alt regim posibil de funcţionare a maşinii sincrone este acela de compensator al
factorului de putere. Regimul de compensator nu este însă un regim de bază distinct, ci un
regim de motor funcţionând în gol.
Cea mai largă răspândire o are maşina sincronă în regim de generator sincron trifazat,
folosit în prezent, în exclusivitate, în toate centralele electrice de mare putere.
Motoarele sincrone se utilizează în instalaţiile la care este necesară menţinerea turaţiei
riguros constantă şi un factor de putere bun la turaţii mici.
Compensatoarele sincrone se folosesc pentru compensarea puterii reactive în
sistemele electromagnetice.
Regimul de funcţionare a unei maşini sincrone se caracterizează prin mărimile
nominale înscrise pe plăcuţa ei indicatoare după cum urmează:
- regimul de funcţionare (generator, motor, compensator);
- puterea
o la generatoare – puterea aparentă la borne, în kVA sau MVA, sau puterea
activă la borne, în kW sau MW;
o la motoare – puterea mecanică la arbore, în kW;
o la compensatoare – puterea reactivă la borne, în kVAR sau MVAR, în
regim supraexcitat;
9
- curentul de linie în A sau kA;
- tensiunea de linie în V sau kV;
- factorul de putere;
- numărul de faze;
- conexiunea înfăşurărilor indusului;
- frecvenţa în Hz;
- tensiunea de excitaţie la funcţionarea în gol şi în regimul nominal;
- curentul de excitaţie nominal şi curentul de excitaţie maxim admisibil,
în A sau kA.
De remarcat este faptul că, spre deosebire de transformator, la maşina sincronă,
sarcina admisibilă nu este caracterizată numai prin puterea aparentă ci şi prin factorul de
putere, deoarece acesta determină valoarea puterii de excitaţie.
10
Generatoarele sincrone antrenate de motoare termice (motoare diesel sau turbine cu
gaze de turaţie joasă) se realizează cu poli aparenţi şi cu axul orizontal. Motoarele
sincrone, la puteri medii şi mari, se construiesc de obicei cu poli aparenţi. Compensatoarele
sincrone se realizează de obicei ca maşini cu poli înecaţi sau aparenţi, la turaţii de 1000
rot/min sau 1500 rot/min.
Statorul maşinii este alcătuit din:
- partea activă - miezul feromagnetic şi înfăşurarea statorică plasată în crestături;
- partea inactivă - carcasa, scuturile cu lagăre, sistemul de ventilaţie.
Miezul statoric al maşinii sincrone este construit din tole de oţel electrotehnic izolate
între ele şi prezintă la periferia dinspre rotor, crestături (de diferite forme), în care sunt
plasate bobinele înfăşurărilor trifazate de curent alternativ. Carcasa se face uneori din fontă
turnată, eventual cu nervuri pentru mărirea suprafeţei de răcire, iar la maşinile de puteri
mari ea se execută din oţel - turnată sau din tablă roluită, sudată şi întărită cu profiluri de
oţel.
Rotorul maşinii sincrone poate fi cu poli aparenţi sau cu poli înecaţi. Rotorul cu poli
înecaţi este construit dintr-o roată polară (compusă din butuc, braţe și prag) pe care se
fixează polii maşinii (compuşi din miezul polar şi piesa polară). La maşinile de puteri mici,
braţele roţii polare pot lipsi. Forma piesei polare este astfel realizată încât să se obţină o
distribuţie a câmpului magnetic în întrefier cât mai apropiată de o sinusoidă. În piesele
polare se prevăd crestături pentru plasarea barelor coliviei de amortizare. Barele sunt
scurtcircuitate la ambele capete prin segmente inelare care se aşează numai în lungul
arcului polar sau de jur împrejur. Bobinele polare de excitaţie se efectuează din bandă de
cupru sau conductor rotund.
La periferia rotorului maşinilor cu poli înecaţi, pe un număr par de porţiuni ale
circumferinţei acestuia, sunt prevăzute crestăturile în care se aşează înfăşurarea de excitaţie
(figura 1.1). Fixarea înfăşurărilor în crestături se face cu ajutorul penelor, iar fixarea
părţilor frontale cu ajutorul unor bandaje puternice.
11
Pe axul rotorului sunt dispuse, în general, două inele la care se conectează capetele
înfăşurării de excitaţie, iar periile, care calcă pe inele, asigură legătura dintre sursa de
curent continuu şi înfăşurarea de excitaţie.
Sursa de curent continuu este fie o maşină excitatoare fie o instalaţie de excitaţie.
Excitatoarea sau instalaţia de excitaţie fac parte dintr-un sistem de excitaţie care asigură
funcţii multiple de reglaj şi de protecţie. Sistemul de excitaţie are un rol semnificativ în
comportarea ansamblului generator – motor de antrenare în exploatare, având totodată şi o
pondere însemnată în costul total al agregatului (5-12%). Principalele surse de excitaţie ale
generatoarelor sincrone sunt următoarele:
- excitatoare de curent continuu;
- excitatoare de curent alternativ şi redresoare;
- autoalimentare de la bornele generatorului sincron prin intermediul redresoarelor şi
transformatoarelor comandate şi necomandate;
- alimentare de la o reţea de tensiune constantă, prin intermediul redresoarelor
comandate.
Sistemul de excitaţie trebuie să îndeplinească două condiţii importante:
- viteză de răspuns mare - asigurarea creşterii rapide a tensiunii la bornele
înfăşurării de excitaţie a generatorului;
- plafon ridicat al tensiunii de excitaţie - 2÷2,5 ori tensiunea de excitaţie nominală,
în vederea forţării excitaţiei în regimuri tranzitorii de curent.
12
Figura 1.2. Maşina sincrona cu poli înecaţi
(1.1)
unde pulsaţia câmpului învartitor .
Faţă de înfaşurarea statorică acest câmp învartitor va produce sistemul trifazat
simetric de fluxuri:
(1.2)
(1.3)
(1.4)
13
Sistemul de curenţi trifazaţi simetrici (1.4) va produce la rândul sau un câmp magnetic
învartitor de reacţie al carei fundamentală (armonica de gradul I) va avea expresia:
(1.5)
Câmpul învartitor de reacţia exprimat prin relaţia (1.5) va produce la rândul sau
fată de infaşurarea statorică un sistem trifazat simetric de fluxuri:
(1.6)
(1.7)
14
- maşina are o simetrie perfectă constructivă, magnetică si electrică, ceea ce include
ipoteza unui intrefier constant la periferia rotorului, adică se consideră o maşina cu
poli înecaţi;
de unde rezultă:
15
Dacă se iau in consideraţie şi pierderile in fierul statoric, atunci ecuaţia
suferă o corecţie uzuală folosită si la transformator si la motorul asincron:
în care:
16
Ecuaţia scrisă in complex devine:
In figurile 1.6, 1.7 s-au prezentat diagrama de fazori, respectiv, schema echivalenta a
generatorului sincron in regim permanent.
T.e.m. rezultantă indusă in stator de câmpul util rezultant va avea expresia:
17
ecuaţie pusă in evidenţă de diagrama de fazori din figura 1.8.a, unde se poate observa ca
unghiul dintre t.e.m. si este chiar unghiul intern al masinii.
De multe ori datorită valorii foarte mici a rezistenţei se poate neglija termenul
in raport cu diagrama de fazori capatând forma simplificată din figura 1.8.b cu
schema echivalentă 1.9.
Ecuaţia curenţilor si împreună cu ecuaţia tensiunilor si cu
ecuaţia formează sistemul ecuaţiilor de funcţionare a generatorului sincron
trifazat cu poli înecati in regim staţionar.
18
Figura 1.10.
GS cu poli aparenţi
Putem afirma ca de-a lungul axei longitudinale a polului avem o reluctantă mică, iar
de-a lungul axei transversale aceasta este foarte mare.
Altfel spus, reactanta fluxului de reacţie după axa longitudinală este mult mai mare decat
dupa axa transversală .
Fluxul inducţiei magnetice de reacţie poate fi descompus după cele doua axe:
(figura 1.11).
Figura 1.11.
Fluxul inducţiei magnetice de reacţie
19
Figura 1.12.
Diagrama de fazori a ecuaţiei de tensiuni
Caracteristica externa: ;
Caracteristica de reglaj: .
Figura 1.13.
Schema echivalentă pentru trasarea caracteristicilor GS
20
excitaţie este nul şi se datorează campului inductor remanent din rotor (care ramâne de la o
stare anterioară). Se observă ca pe porţiunea AB (masina nesaturată magnetic) practic
există o relaţie liniară între tensiunea şi curentul continuu de excitaţie . Pe această
porţiune este posibil sa se regleze tensiunea actionând asupra curentului rotoric. Evident, la
creşterea curentului de excitaţie , curba nu va coincide cu cea de la micşorarea acestuia
datorită fenomenului de histerezis magnetic.
a) b)
Figura 1.16
Caracteristica externă pentru Caracteristica externa pentru
21
sarcina inductivă sarcina capacitivă
In aceste diagrame fazorul t.e.m. induse de fluxul de excitaţie depinzand de
variază fazorul .
funcţionarii în scurtcircuit .
scade (curba (2) din figura 1.15), iar la sarcina capacitivă odata cu creşterea curentului
curentul debitat de reţea de catre stator , atunci cand tensiunea la borne si turaţia
Caracteristica ne arată cum sa reglam curentul de excitaţie în aşa fel încat la orice
22
Figura 1.17. Caracteristica de reglaj
Presupunând că cele două tensiuni nu sunt egale ca modul sau ca fază (figura 1.19 a,
b) din diferenţa lor va rezulta o tensiune care va genera un curent de circulaţie prin
acest circuit. Tensiunea va fi nula numai atunci cand toate cele trei conditii de
funcţionare în paralel vor fi indeplinite.
23
Figura. 1.18. Figura 1.19 a Figura 1.19 b
Schema de apariţie a Diagrame fazoriale a tensiunilor
curenţilor de circulaţie
Motorul primar, care dezvoltă un cuplu activ Ma (al cărui sens de rotaţie coincide cu
cel al rotorului şi deci al câmpului învârtitor) cedează maşinii sincrone puterea mecanică
P1 = Ma .
Asupra indusului maşinii se exercită cuplul electromagnetic
E0 I cos ( E0 , I )
M=
Ω ,
24
deoarece viteza unghiulară relativă a indusului (stator) faţă de câmpul magnetic învârtitor
este . Acest cuplu este pozitiv fiindcă, oricare ar fi natura impedanţei de sarcină,
cos (E0, I)>0.
Cuplul electromagnetic tinde să rotească indusul în sensul câmpului învârtitor dar,
statorul fiind fix, nu se poate roti.
Conform principiului acţiunii şi reacţiunii, asupra rotorului se exercită în acest caz un
cuplu electromagnetic M, în sens opus sensului de mişcare, deci reprezintă un cuplu
rezistent.
Pe de altă parte, asupra rotorului se mai exercită şi alte cupluri rezistente, cuplul
datorat frecărilor mecanice şi de ventilaţie, Mfv, și cuplul datorat excitatoarei de curent
continuu, Mex, (dacă aceasta este cuplată la axul generatorului sincron). Dacă se consideră
ca sens pozitiv al cuplului electromagnetic sensul câmpului învârtitor, se obţine:
Ma – Mfv – Mex = -M
sau,
Ma = -M + Mfv + Mex
şi înmulţind cu viteza unghiulară,
Ma = P1 = -P + Pfv + Pex.
Deci, din puterea absorbită pe la ax, P1= Ma, o parte, Pfv = Mfv, reprezintă pierderile
mecanice de frecare şi ventilaţie ale maşinii, altă parte, Pex = Mex, reprezintă puterea
mecanică preluată de excitatoare (dacă aceasta este cuplată la axul generatorului) şi altă
parte, P = - M, reprezintă puterea electromagnetică ce se transmite de la rotor la stator, la
nivelul întrefierului, prin intermediul câmpului electromagnetic.
Puterea electromagnetică este componenta cea mai importantă a puterii absorbite.
Din această putere P, o parte acoperă pierderile în înfăşurările statorului, PCu2 (pierderi prin
efect Joule), o altă parte compensează pierderile în miezul feromagnetic al statorului, PFe2
(pierderi de histerezis şi prin curenţi turbionari), iar cea mai mare parte devine putere utilă,
P2 şi este transmisă impedanţei de sarcină. Se poate considera că în miezul feromagnetic al
rotorului nu se produc pierderi deoarece acesta este străbătut de un câmp magnetic constant
în timp.
25
Bilanţul puterilor maşinii sincrone este prezentat schematic în figura 1.20.
-M = P
P2
P1
PFe1
PCu1
Pex
Pfv
Figura 1.20. Bilanţul puterilor maşinii sincrone
26
CAPITOLUL II
TEORIA GENERATOARELOR SINCRONE
27
creează un câmp electromagnetic, respectiv un cuplu electromagnetic care se opune cauzei
care i-a produs. Astfel, dacă viteza rotorului devine mai mare decât viteza de sincronism,
atunci curenţii induşi determină creşterea cuplului electromagnetic Ce, iar rotorul se
frânează. Invers, dacă viteza rotorului scade sub viteza de sincronism, atunci curenţii
induşi diminuează cuplul electromagnetic, iar rotorul se accelerează.
p⋅2 π⋅n
ω( rad / s ) p⋅ω( rad /s ) 60 n
f= = = = p⋅ = p⋅f n
2π 2π 2π 60
şi în regim staţionar trebuie să fie egală cu frecvenţa reţelei electrice la care este conectat
generatorul sincron. În funcţie de forma rotorului şi viteza de rotaţie* a acestuia,
generatoarele sincrone se împart în două categorii.
28
2.2. Generatoarele cu poli înecaţi sau turbogeneratoarele
29
2.3. Generatoarele cu poli aparenţi sau hidrogeneratoarele
- au rotorul constituit din mai multe perechi de poli aparenţi dispuşi la periferia unei
roţi polare;
- sunt antrenate de turbine hidraulice care funcţionează la turaţii reduse, fapt ce
impune un număr mai mare de perechi de poli (p ≥ 3)
În general, unghiurile sunt măsurate în radiani electrici sau grade. Unghiul acoperit de
o pereche de poli este de 2π radiani electrici sau 360 grade electrice (figura 2.3.).
θ el 180
= =p
θ geom 360
2p
Pentru a stabili relaţia de legătură între gradele electrice utilizate în expresiile undelor
de tensiune şi curent şi gradele geometrice care definesc poziţia rotorului, se multiplică
ecuaţia cu 2πt , obţinându-se:
2 π ft= p⋅2 πf m t
sau
ωt= pω m t
rezultă
30
Pe de altă parte, legătura dintre unghiul exprimat în radiani şi unghiul exprimat în grade
este dată de egalitatea:
δ(rad ) 2 πf
=
δ( gradeelectrice ) 360 f
sau
314 δ ( gradeelectrice )
δ (rad )= δ( gradeelectrice )=
360 f 57 . 3
31
CAPITOLUL III
În prezent, există o mare diversitate de maşini electrice speciale de tip sincron, dintre
care se pot menţiona:
Construcţia statorului acetui tip de masină este similară unei masini sincrone
clasice, trifazate (figura 3.1) .
Armătura statorica este constituita din tole, iar înfăşurarea fazelor poate fi cu pas
diametral, scurtat, cu numar întreg sau fracţionar de crestături pe pol si faza.
Înfasurarile fazelor se conectează in stea.
Armatura rotorică este constituită din miez masiv, excitaţia plasata in rotor fiind
concentrică cu axul maşinii, fie ca este vorba de bobinaj sau magneţi permanenţi, astfel că
circulatia fluxului este axiala si transversală.
Rotorul insă, are p = 6 ... 8 perechi de poli de forma unor gheare, fixate pe un butuc
comun ce îmbraca arborele maşinii şi pe care este bobinată înfaşurarea de excitaţie (figura
3.2).
Liniile câmpului magnetic se închid de la o gheara (pol) la cea alăturată, prin întrefier si
circuitul feromagnetic al statorului. Tensiunea electromotoare indusă in înfăşurarea
statorică este proporţională cu turaţia si are o frecvenţă dependenta de turaţie, f = pn, cu
valori uzuale in domeniul 400 – 1200 Hz.
32
Fig. 3.2. Secţiune longitudinală prin GS cu poli gheara
33
Diferite structuri de armături cu poli gheară:
1- pol nord;
2- pol sud;
3- înfaşurare cilindrica de tip homopolar;
34
4- jugul armăturii cu poli gheara.
Vom folosi schema de montaj din figura 3.5. Trei tipuri de încercări vor fi efectuate:
35
Observaţie: pentru un generator de putere mică, unde curentul nominal pe fază este de
0,4A, vom folosi un wattmetru suficient de sensibil pentru a permite o astfel de
masuratoare; în aceste condiţii, curentul şi puterea vor fi masurate pe fază, considerând că
fazele sunt simetrice; cu valorile masurate se calculează puterea electrică totală a maşinii.
Tabelul 3.1.
Echipamentele necesare
36
CAPITOLUL IV
SCURTCIRCUITUL INSTANTANEU
AL GENERATORULUI SINCRON
4.1. Aplicație
Un alternator trifazat, cu poli înecați are t.e.m. produsă de sistemul inductor, în sarcină
de 4650 V, reactanța de scăpări a indusului de 5,3 Ω, reactanța sincronă longitudinală de
80 Ω, reactanța de reacție a indusului supratranzitorie neglijabilă, și constanta de timp a
înfășurării de excitație (înfășurarea indusului fiind deschisă) este de 3,02 secunde.
Producându-se un scurtcircuit trifazat instantaneu, se va trasa curba variației în timp a
curentului de scurtcircuit în indus, în ipoteza că fenomenul începe în momentul în care
fluxul util (prin indus) este:
1) nul;
2) maxim.
Totodată, rezistența înfășurării statorice este 0,164 Ω, reactanța de succesiune inversă
este 5,15Ω, rezistența înfășurării de excitație este de 2,2 Ω, tensiunea aplicată acestei
înfășurări este 110 V, iar coeficienții de scăpări totali ai înfășurării indusului respectiv
inductorului sunt 1,15 respectiv 1,1.
Rezolvare:
Datele problemei:
= 0,164 Ω; =5,15 Ω; ; ; ; .
37
și
Din
(17a)
(17b)
(17c)
Ecuația curentului total de scurtcircuit este:
Din =>
(17d)
Pentru a calcula curentul tranzitoriu din înfășurarea de excitație se determină mai întâi
coeficientul global de scăpări:
38
,
și curentul permanent nominal de excitație:
Din =>
și K = 1,3,5…(2n+1).
x/2 3x/2 5x/2 7x/2 9x/2 11x/2 13x/2 15x/2 17x/2 19x/2 21x/2
[rad]
T [s] 0 0,005 0,015 0,025 0,035 0,045 0,055 0,065 0,075 0,085 0,095 0.105
I’’ 0 213 -155 112,2 -81,5 59,3 -43 31,2 -22,8 16,5 -12 8,5
[A]
I’ [A] 0 890 -855 822 -789 758 -730 700 -674 646 -620 596
0 82,2 -82,2 82,2 -82,2 82,2 -82,2 82,2 -82,2 82,2 -82,2 82,2
[A]
i [A] 0 1185,2 -1092,2 1016,4 -952,7 899,5 -855 813,4 -779 744,7 -714,2 686,7
I [A] 0 838 773 718 673 636 605 575 550 526 505 486
0 234 226 220 213 207 201 195 189 184 178 135,5
[A]
39
2) Din relația (24) prezentată anterior, rezultă:
=>
,
unde
40
Pe baza acestor ecuații se alcătuiește și tabelul 4.2.
Tabelul 4.2
Valorile curenților de scurtcircuit
2x/2 4x/2 6x/2 8x/2 10x/2 12x/2 14x/ 16x/ 18x/2 20x/2
[rad] 2 2
T [s] 0 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,1
I’’ -250 182 -132 95,7 -69,5 50,5 -36,7 26,5 -19,3 14 -10,3
[A]
I’ -907 873 -838 -805 -774 -743 -715 687 -660 635 -608
[A]
1240 1122 1015 920 831 753 680,5 616 557 505 456
[A
]
I [A] 0 2259 -37,2 1902 -94,3 1628 -153,4 1411 203 - -
41
CAPITOLUL V
5.1. Aplicație
Consideraţii generale:
Calculul unei maşini sincrone se conduce in general la fel ca şi acela al unei maşini
de curent continuu.
El cuprinde calculul preliminar în care se stabilesc dimensiunile principale inclusiv
înfăşurarea indusului şi calculul definitiv în care se verifică respectarea caracteristicilor
impuse maşinii de utilizarea sa. Şi aici calculul se face in baza unor anumite reguli şi
formule în care, prin folosirea unui număr de parametri uzuali, teoria se imbină cu
experienţa.
Întrucât pentru fazele statorului nu se impune nici o condiţie se alege conexiunea stea (Y).
Se preferă în general conexiunea stea deoarece în acest fel se realizează o tensiune mai
înaltă. În plus conexiunea în triunghi realizând o înfăşurare închisă dă naştere la curenţi de
circulaţie
42
1.2 T.e.m. nominală pe fază
,
în care:
tensiunea nominală pe fază pentru conexiunea Y este:
= 1,08
in care:
C=255
=0,75 ... 2,1
Pentru a obţine dimensiuni mai mici aleg =2
43
2.2 Diametrul exterior al statorului
unde:
44
Recalculând, rezultă urmatoarele dimensiuni ale miezului feromagnetic:
- lungimea fierului miezului feromagnetic (a tuturor pachetelor)
- lungimea geometrică
- lungimea ideală
- număr intreg
- număr intreg
- număr intreg
45
3.5 Numărul de spire pe fază
spire
în care:
Wb
Iau = 22 conductoare/crestatura
spire
A/cm
c) Fluxul magnetic maxim util la sarcină nominală
Wb =
Wb
Wb
46
d) Valoarea maximă a inducţiei magnetice în întrefier
în care:
Unde grosimile totale ale izolaţiilor, jocului, istmului şi penei pe lătime şi pe lăţime
se iau din tabelul 5.1.
Tabelul 5.1
Pozitiile, denumirea si dimensiunile materialelor
utilizate in crestatura statorului masinilor sincrone
47
(sticlotextolit grosime
1mm – 2 bucati)
Izolaţie sub pană - 1 x 0,5 = 0,5 2 x 0,5 = 1
(sticlotextolit gros de
0,5mm)
Pană, sticlotextolit, - 4 4
grosime 4 mm
Istmul crestăturii - 1 1
Joc 0,25 0,3 0,3
Din STAS 2873/1-86 se alege conductor din cupru electrolitic în stare moale (O), izolat cu
E2S şi anume:
Sîrmă O – 6,7 x 1 izolat E2S
STAS 2873/1-86 = 6,48
- laţimea crestăturii
- laţimea crestăturii
Verificări necesare:
în care:
48
b) Inducţia magnetică aparentă maximă in dinţii statorului
unde:
49