MECANIZARE

FOLOSIREA TEHNICII IN TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

TEHNOLOGIE:
 LUCRĂRI ALE SOLULUI :mașini agricole pentru lucrarile de bază
 PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV. Grape, freze agricole
 INFIINȚAREA CULTURII:mașini de semănat ,mașini de plantat
 INTREȚINEREA CULTURII :cultivatoare, combinatoare, mașini pentru combaterea bolilor și
dăunătorilor , m.ad.ingrășăminte etc..
 RECOLTAT batoze ,combine etc..
 MECANIZARE AGRICULTURII

 Baza energetică pentru agricultură

 Mașini agricole, echipamente agricole, instalații agricole, agregate agricole

MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE

MAȘINI

ECHIPAMENTE
 BAZA ENERGETICĂ
CE REPREZINTĂ:

CE CUPRINDE CURSUL:
MAŞINI ELECTRICE
DEFINIŢII. CLASIFICAREA MAŞINILOR ELECTRICE
ELEMENTE CONSTRUCTIVE DE BAZĂ
MAŞINI HIDRAULICE
POMPE ŞI MOTOARE HIDROSTATICE
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A SISTEMELOR DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ
MOTOARE TERMICE
PRINCIPIILE FUNCŢIONĂRII MOTORULUI CU ARDERE INTERNĂ ŞI NOŢIUNILE DE BAZĂ
MECANISMUL BIELĂ-MANIVELĂ
MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR
DIAGRAMA DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR
Formarea amestecului carburant
 Sistemul de alimentare al m.a.s.
 Sistemul de alimentare al motoarelor diesel al m.a.c.
 Pompa de injecţie cu elemenţi în linie
 Pompa de injecţie cu distribuitor rotativ
 Sistemul de aprindere.
 Sistemul de ungere.
 Sistemul de răcire
 Parametrii principali şi comparativi ai motoarelor
Transmisii folosite în construcţia bazei enetgetice pentru agricultură.
 Cuplaje si ambreiaje
 Cutia de viteze.
 Diferenţialul.
 Echipamentul de lucru al tractoarelor
Mașini electrice
 Definiţii.
 Prin maşină electrică se înţelege un ansamblu de corpuri solide, în general
mobile relativ, în care se plasează un sistem de înfăşurări cuplate între ele
electric, magnetic, sau electric şi magnetic. Prin intermediul acestui ansamblu,
energia electrică trece în energie mecanică şi invers sau în energie electrică de
altă formă.
 După natura cuplajului se deosebesc: maşini electrostatice la care intervine
doar cuplajul electric al înfăşurărilor, maşini electromagnetice la care cuplajul
circuitelor este de natură magnetică, câmpul magnetic fiind produs de
electromagneţi şi maşini magneto-electrice caracterizate tot prin cuplajul
magnetic al înfăşurărilor, câmpul magnetic fiind produs prin intermediul
magneţilor permanenţi. Importanţă practică prezintă în primul rând maşinile de
tip electromagnetic.

 Clasificarea maşinilor electrice
 După modul de transformare al energiei se disting maşini generatoare
care primesc energia sub formă mecanică şi o transmit exteriorului sub formă de
energie electromagnetică şi maşini motoare la care se inversează sensul de
circulaţie al energiei. Maşinile electrice de construcţie normală sunt cu partea
mobilă rotitoare. Dacă armăturile feromagnetice ce înglobează înfăşurările
cuplate electric şi magnetic sau numai magnetic sunt imobile, se obţine un caz
limită de maşină electrică, transformatorul electric, prin intermediul căruia se
transformă tensiunea şi intensitatea ce caracterizează energia
electromagnetică, la aceeaşi frecvenţă.
 După natura curentului ce străbate înfăşurările, maşinile electrice se împart în
maşini de curent alternativ (sincrone, asincrone sau fără colector), monofazate
sau polifazate şi maşini de curent continuu.

 Construcție
 Rotor
 Stator
Câmp magnetic cu repartiţie sinusoidală
 Jugul statoric 1 se realizează din fontă sau oţel. De el sunt fixaţi polii principali 2 pe care sunt plasate înfăşurările de
excitaţie 3 şi polii auxiliari 4 cu înfăşurările de comutaţie 5. Miezurile polilor se execută din tole de oţel electrotehnic
strânse prin nituri sau din oţel masiv. În tălpile polilor principali, uneori se practică crestături în care se introduc
conductoarele înfăşurării de compensaţie.
 Rotorul este format din arborele 6 pe care se fixează miezul indusului 7 prevăzut cu crestături deschise sau
semideschise în care se plasează înfăşurarea indusului legată la colectorul 8 prin intermediul steguleţelor 9. Miezul
indusului se face din tole de oţel electrotehnic de 0,5 mm. izolate între ele prin o peliculă de lac sau un strat de oxid.
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de răcire tolele se grupează în pachete de 40-100 mm. între care se lasă canale
radiale de ventilaţie de 8-10 mm. Maşinile mici au un singur pachet de tole.
 Mărimile nominale sunt cele corespunzătoare regimului de funcţionare al maşinii şi sunt precizate pe plăcuţa
maşinii. Pentru maşina de curent continuu se nominalizează tensiunea la borne şi turaţia. Astfel (conform STAS) la
generatoare se nominalizează tensiunile de 115V, 230V, 460V iar la motoare tensiunile de 110V, 220V, 440V
 Fie a un conductor de lungime l, la distanţa x, ce se deplasează cu viteza v în sensul indicat, faţă de un câmp
magnetic de amplitudine B repartizat sinusoidal (fig.1.).
 Tensiunea electromotoare indusă în conductor

u ec  B x  1  v
 Pe = U*I , KW
Legarea capetelor înfăşurării electrice la două semiinele
colectoare

u ec  B x  1  v
Legarea înfăşurărilor electrice la două inele colectoare
 Conectând la inele un consumator maşina debitează un curent
alternativ, funcţionând în regim de generator sau alternator
monofazat. Înfăşurarea trifazată se realizează atât în conexiune
stea ca în (fig.4a) cât şi în conexiune triunghi

Conexiunea stea a înfăşurărilor

Când tensiunile variază sinusoidal în timp se pot reprezenta în

complex. În (fig.4.b şi 5.b) sunt indicate tensiunile de fază şi de
linie pentru conexiunile stea şi triunghi; se vede că între
tensiunile de linie U1 şi de fază Ut există relaţiile U  3U
1 f la
conexiunea stea şi U  U la conexiunea triunghi.
1 f

Conexiunea triunghi
Servomotoare electrice
 În categoria servomotoarelor electrice sunt incluse motoarele de curent continuu şi curent
alternativ, care în sistemele de reglare automată joacă rol de elemente de execuţie; la
primirea unui semnal electric (la aplicarea unei tensiuni de comandă), arborele servomotorului
roteşte astfel încât să fie respectat procesul tehnologic prescris. De regulă, semnalul de
comandă este de putere mică, încât alimentarea servomotorului SM se asigură de la un
amplificator de putere A; prin intermediul unui reductor de turaţie servomotorul antrenează
sarcina S.

Schema generală şi alimentarea servomotorului electric

 Ansamblul servomotor, reductor, sarcină şi elementul de amplificare (cu sau fără reacţii),
constituie un mecanism de execuţie sau servomacanism. Capitolul de faţă tratează
servomotoarele electrice din punct de vedere al condiţiilor specifice în regim staţionar şi
dinamic, pe care trebuie să le îndeplinească în cadrul unui servomecanism.
 Servomotoarele prezintă caracteristici diverse şi sunt de puteri, turaţii şi frecvenţe variind în
limite largi. În accepţia uzuală, termenul de servomotor priveşte motoarele de putere mică
(sub 1 Kw) din sistemele automate, la care este posibil reglajul de turaţie. La puteri de ordinul
waţilor şi sutelor de waţi sunt preferate servomotoarele de curent alternativ, peste aceste puteri
se utilizează servomotoarele de curent continuu
C2
POMPE ŞI MOTOARE HIDROSTATICE

Acţionările hidraulice au în prezent o largă utilizare în construcţia avioanelor, a rachetelor, a tehnicii militare,
în construcţia maşinilor unelte, a preselor, la extracţie, la maşinile de transport şi ridicat, la excavatoare şi alte
utilaje de construcţie, la automobile, tractoare, maşini agricole,nave etc.
Avantajele şi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică
Unele dintre avantajele fundamentale ale sistemelor de acţionare hidraulică îl constituie gabaritul şi greutatea
redusă pe unitatea de putere.
Raportul dintre momentul de răsucire şi cel de inerţie al motorului hydraulic are valori foarte ridicate, până la
1000 sau chiar mai mult, în timp ce la un motor electric asincron acesta reprezintă doar o valoare de 4…6.
Motoarele hidraulice au, deci excepţionale calităţi dinamice: astfel, de exemplu, timpul de accelerare, a unui
motor hidraulic de putere 5…7 kW are valoarea de 0,03…0,04s. Acelaşi avantaj îl prezintă şi pompele
hidraulice, la care variaţia debitului de la zero la valoarea maximă se poate realiza în 0,04s, iar micşorarea
acestuia de la valoarea maximă la zero, în timpul de 0,02s.
Alte avantaje ale sistemelor de acţionare hidraulică sunt:
-posibilităţi largi de acţionare a unor cicluri de funcţionare automatizate şi de schimbare uşoară a
caracteristicilor acelor cicluri.
 DEFINIȚIE
Acţionarea hidraulică poate fi definită ca un ansamblu de funcţiuni tehnice prin care se realizează transmiterea de

energie mecanică, de la un element conducător la unul condus, cu ajutorul unui mediu hidraulic .
Clasificarea acţionărilor hidraulice
Acţionările hidraulice pot fi clasificate după mai multe criterii şi anume:
A) După principiul de funcţionare:
- sisteme hidraulice de acţionare de tip hidrostatic (volumic), care au la bază, în special, folosirea energiei potenţiale a lichidului, sub formă de
 presiune hidrostatică;
 - sisteme hidraulice de acţionare de tip hidrodinamic, în care se dezvoltă forţe produse de presiunea hidrodinamică;
 - sisteme hidraulice de acţionare de tip alternativ (hidrostatic), la care transmiterea energiei se face prin impulsuri.
B) După criteriul cinematic :
 - sisteme hidraulice de acţionare cu mişcare de rotaţie;
 - sisteme de acţionare hidraulică cu mişcare de translaţie;
 - sisteme de acţionare hidraulică cu mişcare oscilantă.
C) După funcţia îndeplinită (destinaţie):
 - transmisii hidraulice, ansamblu de funcţiuni care, cu ajutorul unui mediu hidraulic, realizează transmiterea unei energii de lucru la organul
activ almaşinii;
 - posibilitatea de reglare continuă a vitezelor organului de lucru în limite largi şi după orice lege dorită, sau posibilitatea de menţinere
constantă a vitezei de lucru.
 - Posibilitatea obţinerii unor forţe şi puteri de considerabile (de exemplu, prese hidraulice cu o forţă de presare de peste 50 000 tone) şi
uşurinţa comenzilor acestor instalaţii uriaşe (se pot obţine coeficienţi de amplificare de ordinul sutelor de mii).
PROPRIETĂŢILE FIZICO-CHIMICE ALE LICHIDELOR DE LUCRU

Dintre proprietăţile fizice cele mai importante, ale lichidelor folosite în acţionarea hidraulică, se evidenţiază vâscozitatea şi
compresibilitatea.
Compresibilitatea lichidului de lucru este un parametru important care intervine în calculele sistemelor de acţionare
hidraulică, mai ales la presiuni mari, fiind exprimat printr-un coeficient de compresiune relativă sau prin modul de
elasticitate volumică.
Modulul de elasticitate volumică este de 5,2x104 la temperatura de 40 °C. Vâscozitatea acestuia variază între 1,0 şi 0,2cSt
la temperaturi cuprinse între 1 şi 750°C.
Mediul hidraulic utilizat în unele cazuri în acţionare hidraulică la temperaturi ridicate de funcţionare este metalul lichid
deoarece în aceste cazuri nu rezistă nici uleiurile minerale nici lichidele sintetice. Mai eficient pentru aceste scopuri este
unaliaj eutectoid compus din 77% Natriu şi 23% Kaliu, având un aspect argintiusimilar cu mercurul. Punctul de topire
este de cca. - 12°C şi cel de fierbere cca. 850°C (la presiunea atmosferică). Alierea acestuia cu Cesiu reduce şi mai mult
punctul de topire.
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

Un sistem de acţionare hidraulică are în componenţa sa o sumă de elemente hidrostatice, asociate între ele într-
o anumită ordine, subordonată scopului funcţional al maşinii sau instalaţiei respective.
Pompele şi motoarele hidrostatice (volumice) sunt transformatoarele de energie: pompele transformă energia
mecanică în presiune hidrostatică, iar motoarele presiunea hidrostatică în energie mecanică.
Pompele şi motoarele se vor împărţi în două grupe mari: rotative, (circulare) şi liniare.
Pompele şi motoarele rotative vor fi grupate, în funcţie de criteriul funcţional constructiv al elementului activ,
în: pompe şi motoare cu pistonaşe axiale şi radiale, cu angrenaj, cu palete etc.
POMPE ŞI MOTOARE CU PISTONAŞE RADIALE
POMPEI CU PISTONAŞE AXIALE
INSTALAȚIA HIDRAULICĂ CU ELEMENTE SEPARATE
INSTALAȚIA HIDRAULICA CU REGLAJE AUTOMATE
C3
 MOTOARE TERMICE

 Motorul este o maşină care are rolul de a transforma o formă de energie, în energie mecanică. După forma
de energie primară folosită, motorul primeşte denumirea sa. Astfel, motorul care foloseşte energia unui
lichid se numeşte motor hidraulic. Motorul care foloseşte energia cinetică a maselor de aer (forţa vântului),
se numeşte motor eolian sau aeromotor. Motorul care foloseşte energia electrică, se numeşte electromotor.

 Motorul care foloseşte drept formă de energie primară căldura, se numeşte motor termic. Toate aceste
forme de motoare, folosind o formă de energie, produc energie mecanică pe care noi o obţinem sub formă
de mişcare de rotaţie. Cu ajutorul motoarelor, acţionăm diferite maşini unelte sau maşini lucrătoare.
 CLASIFICAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

 După destinaţie: motoare staţionare, carosabile, auto transportabile. Acestea din urmă pot fi: de tractor, automobil,
avion, etc.
 După felul formării amestecului carburant: motoare cu formarea amestecului în exterior, numite motoare cu
carburator, şi motoare cu formarea amestecului în interiorul cilindrilor, care sunt motoarele Diesel şi motoare cu
 catalizator.
 După modul de aprindere al amestecului carburant: motoare cu aprindere de la scânteia electrică, motoare cu
aprindere de la un corp incandescent numit calorizor sau cap de aprindere, motoare cu aprindere prin compresie
(motoare cu autoaprindere sau Diesel).
 După modul de efectuare a procesului de lucru: motoare în doi timpi şi motoare în patru timpi. [1,8,18,21,33]
 După numărul cilindrilor: cu un cilindru sau monocilindric şi cu mai mulţi cilindri sau policilindrice, care pot fi cu 2,
3, 4, 6, 8, 12 cilindri etc.
 După poziţia cilindrilor: motoare cu cilindri aşezaţi vertical, orizontal, în linie, în stea, în unghi sau în V.
 După turaţia arborelui cotit: motoare cu turaţie mică sau lente şi motoare cu turaţie mare sau rapide.
 După modul cum se face răcirea motorului: motoare răcite cu aer şi motoare răcite cu apă.
PROCESELE TERMODINAMICE DE BAZĂ

 În termodinamică, sunt patru procese sau transformări caracteristice şi anume:

 - transformarea izocoră sau la volum constant;
 - transformarea izobară sau la presiune constantă
 - transformarea izotermă sau la temperatură constantă;
 - transformarea adiabată, care decurge fără schimb de căldură cu mediul exterior.
 În afară de aceste procese sau transformări, în cursul cărora variază unul sau doi parametri, mai există o
grupă de procese la care variază toţi parametri şi are loc schimbul de căldură şi mediul exterior.
CICLUL REAL DE FUNCȚIONARE AL MOTORULUI TERMIC ( P-V)
DIAGRAMA P-V A CICLULUI REAL DE FUNCTIONARE A MOTORULUI TERMIC
FUNCȚIONAREA MOTORULUI TERMIC
 MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR
CICLUL DE FUNCȚIONARE AL MOTORULUI TERMIC ( P-V)
 MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE A GAZELOR
MECANISMUL DE DISTRIBUŢIE ASIGURĂ INTRODUCEREA AERULUI SAU AMESTECULUI CARBURANT ÎN
INTERIORUL CILINDRULUI ŞI EVACUAREA GAZELOR ARSE, LA TIMP PRECIS, ÎN CANTITĂŢI STRICT
DETERMINATE ŞI INTR-O ANUMITĂ ORDINE.
ADMISIA
COMPRIMAREA
DETENTA SI EVACUAREA
ADMISIA SI EVACUAREA
ORDINEA DE FUNCTIONARE A UNUI MOTOR
POLICILINDRIC 1-3-4-2
c4
 SISTEMUL DE ALIMENTARE

SISTEMUL DE ALIMENTARE LA TRACTOARE ŞI AUTOMOBILE ARE ROLUL DE A PĂSTRA ÎN

IMEDIATA APROPIERE A MOTORULUI O REZERVĂ DE COMBUSTIBIL, DE A CONDIŢIONA (FILTRA)
COMBUSTIBILUL ŞI AL INTRODUCE FIE SUB FORMĂ DE AMESTEC GATA PREGĂTIT (LA MOTOARE
CU CARBURATOR), FIE SEPARAT (LA MOTOARE DIESEL) ÎN INTERIORUL CILINDRILOR
MOTORULUI.
SISTEMUL DE ALIMENTARE SE COMPUNE DIN:
REZERVOARE, FILTRE DE AER ŞI COMBUSTIBIL, POMPE DE COMBUSTIBIL, IAR ÎN FUNCŢIE DE
FELUL CICLULUI CARE STĂ LA BAZA FUNCŢIONĂRII MOTORULUI RESPECTIV, SE AFLĂ
CARBURATORUL SAU POMPA DE INJECŢIE ŞI INJECTORUL.
 CARBURAŢIA
PROCESUL FORMĂRII AMESTECULUI CARBURANT, ÎN AFARA CILINDRILOR MOTORULUI, SE
NUMEŞTE CARBURAŢIE. LA ACEST PROCES IAU PARTE DOUĂ ELEMENTE COMPONENTE:
AERUL ŞI COMBUSTIBILUL.
DISPOZITIVUL PENTRU PREGĂTIREA AMESTECULUI SE NUMEŞTE CARBURATOR ŞI ARE
ROLUL DE A PULVERIZA ŞI A VAPORIZA CÂT MAI BINE BENZINA ŞI DE A O AMESTECA CÂT MAI
OMOGEN CU AERUL.
TRECÂND UN CURENT DE AER DEASUPRA UNUI VAS DESCHIS ÎN CARE SE AFLĂ BENZINA,
DACĂ SUPRAFAŢA DESCHISĂ A VASULUI ESTE MICĂ, IAR VITEZA AERULUI ESTE MARE, ÎN
ACEST CAZ CURENTUL DE AER VA ANTRENA CU EL CONTINUU ÎN PARTICULE MICI DE
BENZINĂ FORMÂND UN JET DE PULBERE FINĂ.
ACEASTĂ PROPRIETATE A LICHIDULUI DE A SE PULVERIZA ÎNTR-UN CURENT DE AER STĂ LA
BAZA CONSTRUCŢIEI CARBURATORULUI. PROCESUL CARBURAŢIEI SE NUMEŞTE
PULVERIZARE, IAR CARBURATORUL LA RÂNDUL LUI: CARBURATOR PULVERIZATOR,
CARACTERISTICA EXTERNA A MOTORULUI TERMIC
REGIMUL DE LUCRU
Cifra octanică se definește prin compararea comportării benzinei cu cea a unui amestec etalon, format
din hidrocarburi cu proprietăți antidetonante opuse. Drept hidrocarbură care detonează ușor, adică are rezistență la
autoaprindere mică, se folosește normal heptanul (C7H16 ), căruia i se atribuie, în mod convențional cifra octanică CO = 0.
Drept hidrocarbură care detonează greu, adică are rezistență la autoaprindere mare, se folosește izooctanul (2,2,4-
trimetilpentan) (C8H18 ), căruia i se atribuie, în mod convențional cifra octanică CO = 100. Cifra octanică este definită de
procentul de izooctan în volumul amestecului etalon.
O benzină cu CO mai mare permite realizarea unor rapoarte de comprimare mai mari, deci motoare cu randament
indicat mai mare și, la aceeași cilindree, cu puteri mai mari.[3]
La un motor cu raport de comprimare dat, folosirea unei benzine cu CO mai mică decât cea prevăzută prin proiect
deformează diagrama indicată, micșorând randamentul indicat, și determină apariția detonației, distrugând motorul.
Folosirea unei benzine cu CO mai mare decât cea prevăzută prin proiect deformează și ea diagrama indicată, micșorând
de asemenea randamentul indicat, ducând la o risipă inutilă.
Cifra cetanică a unui combustibil se definește prin compararea comportării combustibilului cu cea a unui amestec etalon,
format din hidrocarburi cu calități de autoaprindere opuse. Drept hidrocarbură care se aprinde ușor, adică are rezistență
la autoaprindere mică, se folosește cetanul (C16H34 ), căruia i se atribuie, în mod convențional cifra cetanică CC = 100.
Drept hidrocarbură care se aprinde greu, adică are rezistență la autoaprindere mare, se folosește α-metil-naftalina
(C10H7CH3 ), căruia i se atribuie, în mod convențional cifra cetanică CC = 0. Cifra cetanică este definită de procentul de
cetan în volumul amestecului etalon.
Motoarele diesel merg bine cu motorină cu CC între 40 și 55. O cifră cetanică mai mare înseamnă o autoaprindere
mai rapidă, ceea ce permite sau realizarea unor motoare cu turații mai mari, sau, la aceeași turație, oferă mai mult tip
pentru completarea arderii, rezultând emisii de noxe mai mici. Pentru CC mai mari de 55 aceste aspecte se plafonează.
CARBURATORUL ELEMENTAR
TIPURI DE CARBURATOARE DUPĂ DIRECŢIA ŞI SENSUL DE
MIŞCARE AL AMESTECULUI CARBURANT
FUNCTIONAREA CARBURATORULUI ELEMENTAR
COMPENSAREA AMESTECULUI CU AJUTORUL
JICLERULUI COMPENSATOR
CARBURATORUL CU DIFUZOR VARIABIL ÎN SECŢIUNE
C 09.11
INSTALAȚIA DE ALIMENTARE LA MAC
ELEMENTUL DE POMPARE
POMPA DE INJECTIE CU DISTRIBUITOR ROTATIV
INJECTORUL
Pompa de injectie cu elementi in linie
C6
 APRINDEREA ȘI ARDEREA AMESTECULUI CARBURANT
SISTEMUL DE APRINDERE AL MOTORULUI ARE ROLUL DE A ASIGURA APRINDEREA AMESTECULUI
CARBURANT ÎN INTERIORUL CILINDRILOR, LA MOMENTUL NECESAR.
LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ APRINDEREA AMESTECULUI CARBURANT SE REALIZEAZĂ
ÎN MAI MULTE FELURI, FAPT CARE CARACTERIZEAZĂ ŞI TIPUL MOTORULUI.
APRINDEREA PRIN SCÂNTEIE ELECTRICĂ SE REALIZEAZĂ LA MOTORELE CU CARBURATOR.
AMESTECUL CARBURANT PREGĂTIT ÎN CARBURATOR ŞI INTRODUS ÎN INTERIORUL CILINDRILOR
ESTE COMPRIMAT SLAB ŞI SPRE SFÂRŞITUL COMPRESIEI ESTE APRINS CU AJUTORUL UNEI
SCÂNTEI ELECTRICE PRODUSE ÎNTRE ELECTROZII UNEI BUJII.
PENTRU OBŢINEREA SCÂNTEILOR ELECTRICE ÎN CILINDRII MOTORULUI ESTE NECESAR SĂ AVEM
O SURSĂ DE CURENT ELECTRIC ŞI O INSTALAŢIE DE TRANSFORMARE ŞI DISTRIBUIRE A
CURENTULUI.
APRINDEREA PRIN COMPRESIE SAU AUTOAPRINDEREA SE REALIZEAZĂ LA MOTOARELE DIESEL, LA
CARE COMBUSTIBILUL INJECTAT ÎN MASA DE AER PUTERNIC ÎNCĂLZIT, SE AUTOAPRINDE ŞI
ARDE.
APRINDEREA PRIN CATALIZATOR SAU CAP INCADESCENT (CAP DE APRINDERE), SE REALIZEAZĂ LA
MOTOARELE CU CATALIZATOR. LA PORNIRE, CAPUL DE APRINDERE SE ÎNCĂLZEŞTE PÂNĂ LA
ROŞU DESCHIS DIN EXTERIOR CU AJUTORUL UNEI LĂMPI DE BENZINĂ DE COMPRESIE,
COMBUSTIBILUL ESTE PULVERIZAT ÎN INTERIORUL CILINDRULUI PE PEREŢII CATALIZATORULUI
ÎNCĂLZIT, SE VAPORIZEAZĂ BRUSC, SE APRINDE ŞI ARDE.
 TRANSFORMAREA IZOCORĂ
TRANSFORMAREA IZOCORĂ SAU PROCES TERMODINAMIC IZOCOR, SE NUMEŞTE O SCHIMBARE DE STARE A
AGENTULUI MOTOR, SCHIMBARE ÎN CURSUL CĂREIA VOLUMUL SĂU RĂMÂNE CONSTANT.
GRAFIC, ÎN COORDONATELE P-V , TRANSFORMAREA IZOCORĂ SE REPREZINTĂ PRINTR-O LINIE DREAPTĂ
VERTICALĂ, PARALELĂ CU AXA PRESIUNILOR, NUMITĂ IZOCORĂ.

ÎN ACEASTĂ REPREZENTARE TOATE PUNCTELE LINIEI PROCESULUI SUNT EGAL DEPĂRTATE DE AXA PRESIUNILOR ŞI DECI
VOLUMUL VA FI CONSTANT.
PENTRU CANTITATEA DE 1KGF DE GAZ AL CĂREI STARE ESTE REPREZENTATĂ ÎN DIAGRAMA PRIN PUNCTUL 1, PUTEM
SCRIE ECUAŢIA DE STARE:
SAU, ACELAŞI LUCRU, PUTEM SCRIE SUB FORMA:
PARTEA DIN DREAPTA A EGALITĂŢII FIIND CONSTANTĂ, ÎNSEAMNĂ CĂ ŞI PARTEA DIN STÂNGA, ADICĂ
RAPORTUL
VA FI CONSTANT.

DACĂ TRANSFORMAREA DECURGE DE LA STAREA 1 LA STAREA 2, ARBITRAR LUATE DE NOI, PENTRU CELE DOUĂ STĂRI
VOM AVEA:

DE UNDE REZULTĂ CĂ:

LA TRANSFORMAREA IZOCORĂ, PRESIUNILE GAZULUI SUNT DIRECT PROPORŢIONALE CU TEMPERATURILE SALE
ABSOLUTE
 TRANSFORMAREA IZOBARĂ
TRANSFORMAREA IZOBARĂ ESTE O SCHIMBARE DE STARE A AGENTULUI MOTOR, ÎN
CURSUL CĂREIA, PRESIUNEA RĂMÂNE CONSTANTĂ. GRAFIC, TRANSFORMAREA IZOBARĂ
POATE FI REPREZENTATĂ ÎN DIAGRAMA PV PRINTR-O LINIE PARALELĂ CU AXA
ABSCISELOR
ECUAŢIA DE STARE (PV=RT) O PUTEM SCRIE SUB FORMA:

DEOARECE PARTEA DREAPTĂ, PENTRU ACEST PROCES, ESTE O MĂRIME CONSTANTĂ REZULTĂ CĂ
ŞI PARTEA STÂNGĂ
ACEST LUCRU ÎL PUTEM SCRIE PENTRU ORICE STARE A PROCESULUI.
REZULTĂ CĂ ÎN TRANSFORMAREA IZOBARĂ VOLUMELE MASEI GAZULUI SUNT DIRECT
PROPORŢIONALE CU TEMPERATURILE LUI ABSOLUTE. LUCRUL MECANIC PENTRU 1KGF GAZ VA FI
EGAL CU PRODUSUL DINTRE PRESIUNE ŞI VARIAŢIA VOLUMULUI SPECIFIC SAU DILATARE, CEEA CE
SE POATE SCRIE SUB FORMA:
 APRINDEREA PRIN SCÂNTEIE ELECTRICĂ
ÎN TIMPUL FUNCŢIONĂRII MOTORULUI CU CARBURATOR, LA SFÂRŞITUL COMPRESIEI ÎN
CILINDRI, PRESIUNEA AMESTECULUI ESTE DESTUL DE RIDICATĂ (CCA. 12-14 KGF/CM2).
DEOARECE GAZELE ÎN GENERAL SE CONSIDERĂ CA IZOLANTE, PENTRU A SE OBŢINE ÎNTRE
ELECTROZII BUJIEI O SCÂNTEIE ELECTRICĂ PUTERNICĂ, ÎNCÂT SĂ ASIGURE APRINDEREA
AMESTECULUI CARBURANT, ESTE NECESAR CA SISTEMUL DE APRINDERE SĂ RĂSPUNDĂ
URMĂTOARELOR CERINŢE:
- OBŢINEREA UNUI CURENT DE ÎNALTĂ TENSIUNE ÎN VEDEREA FORMĂRII UNEI SCÂNTEI
PUTERNICE ÎN MASA AMESTECULUI CARBURANT COMPRIMAT;
- FORMAREA SCÂNTEII ÎN CILINDRU ÎN CARE TREBUIE SĂ FIE APRINS AMESTECUL CARBURANT
POTRIVIT SUCCESIUNII DE LUCRU;
- POSIBILITATEA SCHIMBĂRII MOMENTULUI PRODUCERII SCÂNTEII ÎN CILINDRU RESPECTIV, ÎN
FUNCŢIE DE REGIMUL DE LUCRU AL MOTORULUI, FELUL COMBUSTIBILULUI ŞI AMESTECULUI.
MĂRIMEA TENSIUNII CURENTULUI DEPINDE ÎN PRIMUL RÂND DE GRADUL DE COMPRESIE AL
MOTORULUI ŞI DE DISTANŢA ÎNTRE ELECTROZII BUJIEI.
CU CÂT GRADUL DA COMPRESIE ESTE MAI MARE ŞI CU ATÂT DISTANŢA ÎNTRE ELECTROZI ESTE
MAI MARE, CU ATÂT TREBUIE SĂ FIE MAI ÎNALTĂ TENSIUNEA CURENTULUI ADUS DE
ELECTROZI. DEASEMENEA, VALOAREA TENSIUNII DE STRĂPUNGERE A SCÂNTEII ESTE
INFLUENŢATĂ DE FELUL ŞI CALITATEA AMESTECULUI CARBURANT, DE TEMPERATURA
ELECTROZILOR BUJIEI.
APRINDEREA PRIN MAGNETOU
 SISTEMUL DE UNGERE
NUMIM UNGERE, INTRODUCEREA UNEI PELICULE DE MATERIAL DE UNGERE ÎNTRE
SUPRAFEŢELE DE FRECARE A DIFERITELOR ASAMBLĂRI MOBILE DE ORGANE. PENTRU CA
UNGEREA SĂ SE FACĂ MAI BINE, ESTE NECESAR SĂ ASIGURĂM O CIRCULAŢIE A
LUBRIFIANTULUI ÎNTRE SUPRAFEŢELE DE FRECARE. PRIN ACEASTA SE ÎNDEPĂRTEAZĂ ŞI
IMPURITĂŢILE CE IAU NAŞTERE PRIN TOCIREA ASPERITĂŢILOR.
ÎN CAZUL MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ, ÎN AFARĂ DE REDUCEREA FRECĂRII,
ÎNDEPĂRTAREA CĂLDURII ŞI A IMPURITĂŢILOR CE REZULTĂ DIN FRECARE, MAI ESTE
NECESARĂ ÎNDEPĂRTAREA REZIDUURILOR DE ARDERE DIN CILINDRU, PROTEJAREA
SUPRAFEŢELOR ÎMPOTRIVA COROZIUNII ŞI ASIGURAREA ETANŞEITĂŢII DINTRE CILINDRU ŞI
PISTON. CA MATERIAL DE UNGERE SE FOLOSESC ULEIURI MINERALE LICHIDE.
TOATE ACESTEA SE REALIZEAZĂ PRINTR-UN CIRCUIT CORESPUNZĂTOR AL ULEIULUI ÎN
MOTOR, ASIGURAT DE O SERIE DE ORGANE, CARE ÎMPREUNĂ ALCĂTUIESC SISTEMUL DE
UNGERE.
 SISTEMUL DE RĂCIRE
TEMPERATURA MAXIMĂ DIN CAMERA DE ARDERE ATINGE VALORI DE L 800 –2000°C, IAR TEMPERATURA MEDIE
PE DURATA CICLULUI, PENTRU CONDIŢIILE NORMALE DE FUNCŢIONARE A MOTORULUI VARIAZĂ ÎNTRE 400-
500°C.
ÎN URMA ACESTUI FAPT, SE ÎNCĂLZESC TOATE ORGANELE MOTORULUI, ÎN SPECIAL O ÎNCĂLZIRE PUTERNICĂ
SUFERĂ CILINDRII, CHIULOASA, PISTOANELE ŞI SUPAPELE.
DACĂ ACESTE ORGANE NU VOR FI RĂCITE, ATUNCI FUNCŢIONAREA MOTORULUI DEVINE DEFECTUOASĂ, ÎN
PRINCIPAL OBSERVÂNDU-SE URMĂTOARELE FENOMENE:
- SE ÎNRĂUTĂŢEŞTE UNGEREA ORGANELOR ÎN FRECARE, DEOARECE ULEIUL ÎNCEPE SĂ SE DESCOMPUNĂ LA
TEMPERATURA DE 350°C, ÎŞI PIERDE PROPRIETĂŢILE SALE DE UNGERE, IAR LA 400°C ÎNCEPE SĂ SE COCSEZE ŞI
SĂ SE ARDĂ;
- DATORITĂ SUPRAÎNCĂLZIRII ORGANELOR MOTORULUI, ARE LOC O DILATARE NEUNIFORMĂ A LOR ŞI SE
MODIFICĂ JOCURILE NORMALE DINTRE ORGANELE ÎN FRECARE;
- PRIN ÎNCĂLZIRE PUTERNICĂ, SCAD PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE MATERIARELOR DIN CARE SUNT
EXECUTATE ORGANELE MOTORULUI ŞI DATORITĂ SOLICITĂRILOR TERMICE, APAR DEFORMAŢII;
- SE MICŞOREAZĂ COEFICIENTUL DE UMPLERE A CILINDRILOR MOTORULUI, IAR CA REZULTAT SCADE PUTEREA
MOTORULUI;
- APARE POSIBILITATEA AUTOAPRINDERI ŞI DETONAŢIILOR CARE POT PROVOCA DEFECTAREA ŞI CHIAR
AVARIEREA MOTORULUI.
SPRE A EVITA ACESTE NEAJUNSURI, MOTORULUI I SE FACE O RĂCIRE ARTIFICIALĂ, ÎNDEPĂRTÂND CĂLDURA DE
LA PIESELE ÎNCĂLZITE ŞI EVACUÂNDU-SE ÎN AFARĂ, FIE DIRECT, FIE PRIN INTERMEDIUL UNUI LICHID.
ÎNDEPĂRTAREA CĂLDURII DE LA ORGANELE MOTORULUI REPREZINTĂ O PIERDERE A UNEI PĂRŢI DIN CĂLDURĂ
OBŢINUTĂ PRIN ARDEREA COMBUSTIBILULUI, ÎNSĂ, EA ESTE NECESARĂ PENTRU ASIGURAREA BUNEI
FUNCŢIONĂRI A MOTORULUI.
C7
TRANSMISIA TRACTOARELOR AGRICOLE
AMBREIAJUL PRINCIPAL
Diagrama funcționării ambreiajului mecanic
 Cutia de viteze
CUTIA DE VITEZE ESTE NECESARĂ PENTRU: MODIFICAREA MOMENTULUI DE RĂSUCIRE
LA ROŢILE MOTOARE, RESPECTIV A VITEZEI DE DEPLASARE A TRACTORULUI ADAPTÂND
ASTFEL TRACTORUL LA CONDIŢIILE DE LUCRU, OBŢINEREA MERSULUI ÎNAPOI AL
TRACTORULUI ŞI STAŢIONAREA ÎNDELUNGATĂ A TRACTORULUI CU MOTORUL ÎN
FUNCŢIONARE.
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A ROLULUI CUTIEI DE VITEZE ESTE ACEEA DE A ASIGURA
UN NUMĂR SUFICIENT DE TREPTE DE VITEZĂ ŞI CU RAPOARTE DE TRANSMITERE ALESE
RAŢIONAL TREBUIE SĂ ASIGURE FUNCŢIONAREA TRACTORULUI CU O ÎNALTĂ
ECONOMICITATE ŞI PRODUCTIVITATE, ÎNTR-O GAMĂ DE VITEZE DATĂ.
DUPĂ FELUL MODIFICĂRII RAPORTULUI DE TRANSMITERE, CUTIILE DE VITEZE SE
CLASIFICĂ ÎN URMĂTOARELE CATEGORII:
- CUTII DE VITEZE ÎN TREPTE; P = FT * V
- CUTII DE VITEZE PROGRESIVE;
- CUTII DE VITEZE MIXTE, CARE PREZINTĂ O COMBINAŢIE A DOUĂ DIN TIPURILE
PRECEDENTE(DE EXEMPLU CUTIILE HIDROMECANICE).
Scheme cinematice
DIFERENTIALUL
FUNCTIONAREA DIFERENTIALULUI
DIAGRAMA CARACTERISTICII TEORETICE LA TRACTIUNE
CADRANUL III

P = PM
E [ Α1 + Α 2( )2 – ( )3

Α1 = Α 2 = 1 PENTRU MOTOARELE CU CARBURATOR

Α1 = 0,5 PENTRU DISEL
Α 2 = 1,5PENTRU DIESEL

ME = 716,2 , KGF*M

C = CMIN , G/CP*H

.
C= ,KG/H
CADRANUL II

VT = ΏM * R M * 3,6 = 3,6 = 0,377 RM

R M = R O * ΛR
CADRANUL IV

∗
FM = ΗTR
CADRANUL I

∗
PT = , CP

CT = 1000 , G/CPH