Tipuri de lecții de limba și literatura română

În procesul de învățământ, lecția este considerată formă de bază pentru dobândirea, fixarea,
sistematizarea și recapitularea cunoștințelor, precum și în formarea și dezvoltarea principiilor
și deprinderilor la elevi.

În funcție de obiectivul didactic fundamental urmărit în procesul de predare învățare evaluare,

pot fi stabilite patru tipuri fundamentale de lecții, structura și variabilele acestora fiind diferite
în raport de obiectiv de studiu, de strategiile didactice, de mijloacele de învățământ, de locul
de desfășurare ori de formele de activitate folosite.

Cele patru tipuri fundamentale de lecție sunt:

Lecția de transmitere și dobândire de cunoștințe

Lecția de fixare și de formare a percepțiilor și deprinderilor

Lecția de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor

Lecția de verificare și evaluare a cunoștințelor și deprinderilor

În funcție de activitățile didactice desfășurate formativ -cumulative -evaluative o lecție se va

realiza prin următoarele evenimente didactice sau instrucționale

Organizarea adică pregătirea clasei pentru lecție

Căpătarea atenției cu ajutorul motivației la început și pe tot parcursul lecției

Enunțarea subiectului lecției și a obiectelor urmărite

Reactualizarea cunoștințelor și a deprinderilor însușite anterior conform obiectivelor stabilite

Prezentarea conținutului și sarcinilor noi de învățare în funcție de obiectele operaționale

Dirijarea învățării cu ajutorul strategiilor didactice adică realizarea sarcinii 1 în funcție de

Obiectivul 1 și așa mai departe

Asigurarea feedback ului o dată sau de mai multe ori în lecție

Evaluarea formativă a cunoștințelor prin aplicarea testului formativ și comunicarea

rezultatelor

Asigurarea sau realizarea retenției adică a fixării

Asigurarea transferului prin comunicare a teme pentru acasă cu sarcini îndreptat spre
obiectivele actuale dar și viitoare

Metode și tehnici interactive

Activitățile trebuie să fie centrate pe elev ,pe interesele ,nevoile și chiar idealurile lui de aceea
învățătorul trebuie să lărgească sfera metodelor și tehnicilor tradiționale și să folosească pe
cele moderne , interactive astfel încât procesul de predare- învățare să fie unul constructiv.

Metode și tehnicile interactive încurajează lucrul în grup implică o învățare participativă

facilitând dezvoltarea competențelor.

Metodele pot fi clasificate ca:

Metode de predare- învățare : ( lotus de grupe sau individual ,clubul ,călătoria misterioasă
acvariul, mozaicul etc.)

Metode de fixare consolidare și evaluare : ( Diagrama Venn , piramida ,turul galeriei ,tehnica
fotolimbajului , posterul ,diamantul etc.)

Metode de creativitate de cercetare în grup : proiectul , investigația ,reportajul ,experimentul ,

metode de rezolvare de probleme ( explozia stelară, pălăriile gânditoare și exemplele
continuă)

Din metodele și tehnicile de dezvoltare a gândirii critice, metodele folosite cu succes în

activitățile la clasă sunt metoda știu /vreau să știu/ am învățat.

Clubul este o strategie de predare -învățare ce urmărește descrierea ,comparației ,asocierea

analizarea ,aplicarea, argumentarea și se poate folosi atât în grup când și individual, urmărind
dobândirea de noi cunoștințe fie consolidarea sau aprofundarea acestora .

Metoda presupune și sarcini de exemplu( istețul reține sarcină ,cronometrul măsoară timpul
umoristul este cel care creează atmosfera și își încurajează colegii ) .

Interesant este că această metodă poate fi folosită și sub formă de joc clubul anotimpurilor,
clubul florilor, clubul personajelor etc.

Etapele sunt :

- anunțarea temei
 - împărțirea elevilor pe grupe sau poate fi realizat și individual iar
corectitudinea răspunsurilor va fi verificată frontal
- explicația termenilor descriere , compară , asociază , analizează, aplică , argumentează
rezolvarea sarcinilor verificarea corectitudinii rezolvării sarcinii și conversația finală

Astfel avantajele metodei constă în faptul că dezvoltă gândirea și operațiile acesteia .

Spiritul de observație este o însușire temeinică a cunoștințelor ce formează priceperea și

deprinderea ce pot fi transferate și aplicate în situații noi , iar ca dezavantaje ale metodei daca
elevii vor lucra în grup unii copii nu cooperează, iar faptul că fiecare grupă are o altă sarcină
este posibil ca să le trateze cu dezinteres pe celelalte și implică un consum mai mare de timp.

Exemplu : Le voi arătat copiilor clubul magic ( o machetă realizată din carton ) am solicitat un
copil să citească cele șase fețe ale cubului descrie ,compară ,asociază ,analizează ,aplică
argumentează și să spună ce sunt ca părți de vorbire (verbe )

Am integrat cunoștințe de limba și literatura română fiindcă la prima oră elevii au

studiat verbul ,elevii au primit fișe de lucru cu exerciții aflate pe fețele cubului le am
spus că am desfășurat cubul ca să ne fie mai ușor să lucrăm.

Unitatea de învățământ

(Scoala).....................................................
Profesor:

.....................................

Disciplina de studiu :

(Cea pentru care se proiectează lecția)

..................................................................................................................

Clasa/an de studiu

.............................

Data :

................................................

PROIECT DIDACTIC/DE LECTIE

Unitatea de învățare:

(din care face parte lecția proiectată. Poate fi un capitol/ o sumă de capitole care vizează o
temă ce se abordează integral și unitar, așa cum a fost proiectată în planificarea calendaristică

Subiectul lecției:

.........................................................................(

Se scrie titlul lecției)

Tipul lecției :

..........................................(

De predare-

Învățare/de formare deprinderi/ de recapitulare/de evaluare/mixtă, în care se face și predare,

și recapitulare, și formare

Deprinderi, și evaluare; este tipul de lecție cel mai des folosit)

Competențe specifice/Rezultate ale învățării vizate:

........................................(

Sunt cele din programa școlară a disciplinei. De regulă, sunt luate în calcul acele

Competențe /rezultate ale învățării care pot fi formate parțial și prin conținutul lecției vizate;
se regăsesc inclusiv în proiectul unității de învățare din care face parte lecția proiectată.
Atenție ! In proiectul lecției se trec doar indicativele competențelor/rezultatelor vizate, nu și
enunțul acestora.)

Obiective operaționale:

(sunt comportamente finale concrete/punctuale, observabile și măsurabile în timpul lecției,

care asigură formarea competenței

Specifice/rezultatului

Învățării vizate și nominalizate mai sus. Obiectivele se formulează corect și complet, conform
metodei ABCD

De operaționalizare. Se stabilesc atâtea obiective operaționale câteconsideră profesorul că se

pot realiza/atinge pe parcursul lecției respective, raportându

Ne la gradul de dificultate al conținutului lecției, nivelul de pregătire al elevilor și motivaț

Ia

Învățării. Se recomandă formularea rațională și echilibrată a obiectivelor operaționale, prin

raportare la ceea ce este esențial și definitoriu de asimilat/învățat în clasă) :

O1:............................................................................O2:...............................................................
.............On:...........................................................................

Locul desfășurării lecției:

................................................
Etapele ( evenimente /momente)ale lecției

Captarea atenției este condiția directă a desfășurării normale a oricărei lecții deoarece
învățarea impune și ea o serie de etape pentru a se declanșa și realiza( receptarea informației
și eventual notarea , înțelegerea conținuturilor ,transmise /memorarea diferențiată logică a
informațiilor, aplicarea celor transmise spre învățare în situații cât mai diverse, reactualizarea
cunoștințelor la cerere din propria inițiativă) etapele învățării nu se produc , nu se activează
Dacă elevii nu sunt susținuți să se concentreze să fie atenți și eventual curioși . Se impune
deci ca profesorul să le captureze atenția .

Timpul alocat fiecărei etape în minute de la 2 la 3 minute până la 5 8 minute .

Activitatea profesorului( ce face concret în fiecare etapă a lecției)

Fie prezintă un film didactic de câteva minute ,fie supune atenției o situație problema incitantă
,fie prezintă ceva ce ține de istoricul domeniului abordat , fie pornește de la un exemplu
concret un caz real, fie o conversație de câteva minute pe baza unui text /citat dat spre
lectură, fie solicită câteva puncte de vedere cu privire la tematica propusă prin lecția
respectivă scopul este acela de a provoca curiozitate ,interesul cât mai multor elevi pentru a le
susține motivația învățării.

Metode procedee și mijloace de învățământ folosite în fiecare etapă a lecției (conversație

didactică/ studiul de caz/ observația didactică/ film didactic / text/ planșă /citat /desen.)

Modalități de evaluare, forma/ metodă/ instrument de evaluare care se vor folosi . Observația
sistematică a comportamentului elevului .

Evaluarea pe parcurs , întrebări punctuale de tip închis /deschis se precizează de regulă în

proiectul didactic pentru a nu improviza ulterior.