FACULTATEA DE ECONOMIE, INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLICATE

DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ
EVALUARE CURENTĂ
La disciplina METODOLOGII INOVATIVE ÎN INSTRUIRE
Răspuns
Realizat: Tornea Victor MTI1901

1. Numiți câțiva factori care blochează creativitatea și activismul elevilor în școală

 Factori de natură cognitive
 Factori de natură emoţională
 Factori de natură volitivă
 Factori de natură perceptive
 Factori educative
2. Exemplificați câteva metode interactive de predare-învățare pe care le considerați eficiente
a) Metoda studiului de caz
Studiul de caz este descris ca fiind în primul rînd o metodă bazată pe acțiune; este
„metoda confruntare directă a participanților cu o situație reală, autentică, luată drept
exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situații și evenimente problematice”. Elevii
propun modalități de acțiune, soluții și iau decizii eficientepe care trebuie să le
argumenteze.
Cazurile sunt permise pentru formularea unor concluzii, reguli, legități, care, prin
evaluarea unor situații reale de viață și implicarea în rezolvarea acestora, dezvoltă
capacitatea de decizie și de asumare de responsabilități.
Ca și avantaje, metoda studiului de caz:
- Se bazează pe cercetarea unei situații reale pe traseul inductiv al cunoașterii;
- Permite apropierea procesului de învățare de viață, reprezentând un liant între teorie
și practică;
- Dezvoltă gândirea critică prin analiza din perspectivă multiplă;
- Presupune cercetarea prin toate etapele ei: colectare de informații, selectarea și
valorificarea lor, elaborarea de decizii, argumentarea lor.

Studiul de caz se poate organiza astfel:

 - Profesorul prezintă cazul și informațiile necesare soluționării acestuia;
- Elevii sunt familiarizați cu informațiile necesare rezolvării; acestea sunt date parțial
sau deloc, situație în care ei trebuie să caute și să găsească singuri surse necesare
soluționării;
- Elevii nu primesc decît sarcini concrete de rezolvat, urmând să găsească singuri
cazuri și informații și să teoretizeze în baza lor.
b) Metoda Cubului
Această metodă se bazează pe exersarea operațiilor de gândire implicate în învățarea
logică de conținut.
Etapele aplicării metodei:
Elevii fac lectura unui text propus în vederea explorării unei anumite problematici. În a
doua etapă, vor confecționa sau desena un cub din hîrtie pe care vor nota, folosind fiecare
dintre cele șase suprafețe, operațiile următoare:
1. Descrieți. Examinați atent subiectul și descrieți ce vedeți (culori, forme, dimensiuni
etc.).
2. Comparați. Identificați asemănările și deosebirile raportate la un alt subiect/obiect.
3. Asociați. Sunteți liberi în a face asocieri multiple, cât mai îndrăznețe
4. Analizați. Priviși cu atenție. Ce structură are, ce caracteristici deține?
5. Aplicați. Cum poate fi utilizat? Ce ipostaze practice se pot crea?
6. Argumentați. Folosiți un anume tip de raportare, pro sau contra, față de subiectul
supus discuției. Logica argumentelor este foarte importantă.

La fine se va face redactarea de sinteză cu împărtășirea rezultatelor celorlalte grupe,

urmată de afișarea produsului final pe tablă.

c) Metoda copacului cu erori

Metoda „copacului cu erori” este redată sub forma unei diagrame ce descrie
evenimentele nereușite ale unui fapt, fenomen, program, proces etc. Acestea vor fi redate
grafic prin chenare ce sunt interrelaționate prin „porți” logice. Diagrama arată ca un
copac ce se poate dezvolta și pe orizontală atunci când explicațiile sunt mai diverse și
mai ample. Poate fi folosită eficient ca metodă de cercetare în Științele educației.
Etapele aplicării metodei:
Stabiliți o organigramă în analiza erorilor, evidențiind următorii factori:
 Prezentați misiunea și scopurile programului proiectat
  Analizați succesul pe baza unor criterii pentru starea dezirabilă.
 Realizați o hartă a succesului.
3. Elucidați tendințe de diversificare a metodologiei didactice în concordanță cu dezideratele
educației postmoderne. Clasificați metodele de învățământ
Metodele didactice au fost clasificate în literatura de specialitate după mai multe criterii
astfel:
1.Din punct de vedere istoric au fost diferentiate:
a.metodele traditionale sau clasice
b.metodele moderne, de dată mai recentă
2. In funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate au fost identificate:
a. metodele generale ( aplicabile tuturor disciplinelor stiintifice), de exemplu: observaţia
b. metodele particulare-restrânse la predarea unor discipline sau aplicabile pe anumite trepte
ale învăţământului), de exemplu: dezbaterea
3. Pornind de la modalitatea principală de prezentare a cunoştintelor au fost clasificate:
a. metodele verbale - bazate pe cuvântul scris sau vorbit, de exemplu: conversaţia
b.metodele intuitive - bazate pe observarea directă, concret - senzorială a obiectelor şi
fenomenelor realităţii sau a substitutelor acestora, de exemplu: demonstraţia
4.După gradul de angajare al elevilor la lecţie:
a.metodele expozitive sau pasive centrate pe memoria reproductivă şi pe ascultarea pasivă a
elevilor, de exemplu: expunerea
b.metodele active, care suscită activitatea de explorare personală a realităţii: (descoperirea,
simularea, brainstorming-ul).
5.După funcţia didactică principală:
a.metode de predare şi comunicare a cunoştinţelor
b. metode de fixare şi consolidare a cunoştinţelor
c. metode de apreciere şi verificare a cunoştintelor.
6.După modul de administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită:
a.metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile, construite dinainte,
b. metode euristice, prin descoperire proprie şi rezolvare de probleme.
7. După forma de organizare a muncii:
a. metode individuale, pentru fiecare elev în parte, cum sunt fişele de progres
b. metode de grup, de exemlu lucrul pe grupe: omogene, eterogene, mixte
c. metode frontale, cu întreaga clasă, lecţia clasică
d. metode combinate, prin combinarea variantelor de mai sus.
8. După tipul de învăţare :
a. metode bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, demonstraţia)
b. metode de descoperire dirijată (conversaţia euristică, observaţia dirijată, studiul
de caz)
c. metode de descoperire propriu-zisă (exercitiul euristic, rezolvarea de probleme,
brainstorming-ul)
4. Demonstrați printr-un Grafic T care ar fi punctele forte și punctele slabe ale
implementării metodelor interactive la ore
Metodele interactive la ore
Pucte forte
1.Prin folosirea strategiilor didactice
interactive învăţarea se realizează mai
temeinic, mai uşor şi mai plăcut, precum şi
cu un pronunţat caracter practic aplicativ;
elevii sunt entuziaşti atunci când sunt
implicaţi în activităţi interactive
2.Prin activităţile interactive elevii
interacţionează cu ceilalţi, dar şi cu
materialul de studiu- prin procese de
acţiune şi prelucrare a informaţiei. Aşadar
fiecare participă activ la procesul construirii
propriilor înţelegeri.
3.Utilizând strategii didactice interactive
plăcerea de a învăţa este susţinută,
motivaţia intrinsecă este stimulată, astfel
capacitatea de efort a elevilor este sporită
4.În rezolvarea sarcinilor de lucru
interactive se observă o profundă implicare
intelectuală, psihomotorie, afectivă şi
voliţională cu rezultate evidente;
interactivitatea angajează eforturi
intelectuale , afective,voliţionale,
psihomotorii de construire a cunoaşterii
5.Prin utilizarea acestor strategii se pot
promova cu succes metodele moderne de
evaluare: evaluare iniţială dialogată,
autoevaluarea, interevaluare, observaţia
Puncte slabe
1. Pentru atingerea finalităţilor
educaţionale este necesar să
îmbinăm activităţile individuale cu
cele de grup, precum şi învăţarea
prin cooperare cu cea prin
competiţie. Nu trebuie să avem o
viziune reducţionistă asupra
abordării instruirii.
2.  Există riscul ca unii elevi să se
sustragă sarcinilor date, de
exemplu, în grupe/echipe unii
muncesc, alţii pierd vremea;
această situaţie se poate evita prin
observarea sistematică, cu
ajutorul fişelor de lucru/de
observaţie;
3. Elevii înşişi resimt uneori aceste
modalităţi de învăţare
ca fiind inconsistente, insuficiente,
mai ales când în joc va fi
realizarea eseurilor structurate; din
păcate, elevii nu au
deprinderea documentării, a analizei
logice, aşa că aşteaptă de
la profesor clasicul comentariu…;
4. Sperie prin energia, agitaţia, gălăgia
sistematică, portofoliul etc. De altfel, în pe care o presupune munca activă;
viziune modernă, evaluarea însoţeşte pe tot
parcursul instruirii predarea şi învăţarea
deci formele de evaluare trebuie să fie
diverse şi constructive. O evaluare care să
amelioreze pe parcurs procesul instruirii, să
fie motivantă, să fie în concordanţă cu
particularităţile educatului .
6.Activitatea în echipă are un rol important
în autodescoperirea propriului potenţial, dar
şi a limitelor proprii, de asemenea este
foarte importantă pentru autoevaluare
7.Lucrând în echipă elevii sunt capabili să
aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în
moduri variate şi complexe, aceste strategii
dezvoltând capacităţi cognitive complexe:
gândirea divergentă, gândirea laterală.
8.Se dezvoltă capacitatea de a lucra în
echipă, aspect foarte important având în
vedere că astfel se pregătesc pentru viaţa
profesională viitoare, se vor integra cu
uşurinţă într-un astfel de grup
9.Utilizarea acestor strategii conduce către
formarea unei atitudini pozitive faţă de
şcoală şi faţă de învăţare
 5. Schițați succinct o variantă de proiectare didactică (o etapă a lecției/ a cadrului
EREE) în care să demonstrați rolul aplicării unor metode didactice interactive în
formarea competențelor .

Demers didactic explicit la informatică „Recapitulare la Sisteme de operare. Aplicații software

utilizate frecvent.”

Data: 30.03.2020

Clasa: VII

Disciplina: Informatica

Unitatea de învățare: Recapitulare la sisteme de operare

Subiectul orei: Caracteristici ale sistemului de operare.

Tipul lecţiei: Formarea capacității de a dobândi cunoștințe.

Timp alocat: 45 minute

Competenţe specifice: Utilizarea funcțiilor și a componentelor principale ale sistemului de operare.

Obiectivele operaţionale:

La finele lecţiei elevii vor fi capabili:

 Să definească termenii: sistem informatic, sistem de operare;

 Să recunoască funcțiile sistemului de operare;
 Să explice ordinea îndeplinirea funcțiilor sistemului de operare în cazuri specifice;
 Să clasifice sistemele de operare;
 Să arăte disponibilitatea de a coopera, răbdare și înțelegere, precum și curiozitate, interes
pentru îndeplinirea sarcinilor propuse.

Strategii didactice :

 Metode, tehnici și proceduri: conversație ghidată, observație ghidată, cercetare, joc

educativ, cubul, demonstrație;
  Mijloace de învățare: tableta / computer, tablă interactivă / proiector, boxe, imagini cu
logo-uri ale celor mai populare sisteme de operare, carduri pentru activități individuale / în
perechi, etc .;
 Forme de organizare: frontale, individuale, în perechi, în grup;
 Material bibliografic : manualul, ghidul, curriculum, alte surse.
Strategii de evaluare: evaluare interactivă formativă.

Profesor: Tornea Victor

Metodist:

Director:

Locul de desfășurare: Biroul de informatică.

Desfăşurarea lecţiei:
Etapele Activitatea profesorului Activitatea elevului Timpul Metode şi
Lecţiei min tehnici
didactice
Moment Salut prezenţa elevilor şi verific Elevii se pregătesc de lecţie. 1 min
organiza- disponibilitatea clasei pentru
Toric începerea lecţiei.

Evocarea Concentrați atenția. Elevii răspund la următoarele 4 min conversație

a) Să ne amintim!
Răspuns: HARDWARE
(componente fizice) și
SOFTWARE (programe).
b) Film: Structura sistemului
de calcul
https://
www.youtube.com/watch?
v=eEHlYGOG39k
c) Problemă
Răspuns: Nu există
„sufletul” computerului, o
componentă software care
dă „viață” tuturor
dispozitivelor hardware:
sistemul de operare.
Realizarea a. Comunicarea subiectului și
sensului obiectivele lecției cu cuvinte pe
care elevii le înțeleg.
întrebări: ghidată
Calculatorul conține două
componente....?
Natalya a achiziționat un
computer nou și a conectat
corect toate componentele. Și
totuși, este supărată că nu
poate juca. Calculatorul nu
funcționează. De ce?
a) Să explice conceptul unui 9 min observație
sistem de operare și îi invită să ghidată
spună ce sistem de operare au
 b. Anunță și scrie pe tablă instalat pe calculatoarele lor.
subiectul: Funcțiile sistemului
de operare și obiectivele lecției.
c. Definește și explică elevilor
conceptul unui sistem de
operare.
Răspuns: Un sistem de operare este
o componentă software obligatorie,
care este un pachet software care
oferă o gestionare eficientă a
resurselor fizice și logice ale unui
sistem de calcul, precum și o
interfață între un utilizator și un
computer.

joc educativ
d. Începe un joc educațional cu
care elevii vor stabili funcțiile b. Activități ale elevilor:
sistemului de operare: elevii răspund la solicitările
- Profesorul joacă rolul profesorului, participă la joc,
sistemului de operare, iar mai mulți fac notițe într-un caiet.
elevi reprezintă componentele
hardware ale computerului.
- În funcție de acțiunile
profesorului în raport cu elevii, se
poate determina o modalitate de
gestionare a resurselor, periferice,
operațiuni de intrare / ieșire
Studiul a. Profesorul le explică 15 min cercetare
informațiilor elevilor funcțiile sistemului
furnizate, de operare.
observarea și - caracteristicile sistemului de
reflecția. operare
Pentru orice sistem informatic,
sistemul de operare acționează ca
„gazdă” pentru aplicațiile care
rulează pe echipamentele
corespunzătoare și oferă o interfață
de utilizator.
Principalele funcții ale sistemului
de operare sunt:
• Gestionează resursele fizice
ale computerului și dispozitivelor
periferice;
• Gestionează operațiunile de
intrare / ieșire;
• Gestionează datele pe
suporturi de stocare externe;
 • Oferă interfață utilizatorului
Dicționar:
interfață = toate obiectele care ne
ajută să comunicăm cu computerul;
gestiona = administra;
fișier = un set de informații pe un
suport extern;
curiozitati:
- Prima interfață grafică a
apărut în 1960.
- Un driver (program pilot) este
un program special care controlează
un dispozitiv periferic specific
conectat la un computer.
• Controlează aplicațiile
utilizate de utilizator;
• Raportați erori și oferiți sfaturi
de depanare;
a) Stabilește împreună cu elevii
procedura de îndeplinire a funcțiilor
în cazuri specifice: Anexa 1.
b) Reprezintă clasificarea
sistemelor de operare:
- după numărul de programe
procesate simultan: o singură dată
și multitasking;
- după numărul de utilizatori:
cu un singur utilizator și mai mulți-
utilizatori;
- după popularitate: Windows,
MacOS, Unix, Linux.

Reflexie Metoda cubului Prezentarea / aplicarea 15 min demonstrație

-Explica elevilor ce au de facut
- Urmareste activitatea lor si
indruma fiecare grupa individual
- Dirijeaza invatarea prin stabilirea
unor momente de comunicare cu
toata clasa, pentru recapitularea
notiunilor invatate.
Profesorul observa activitatea
elevilor si noteaza in fisa de
observare
experienței specifice.
Studenților li se va oferi mai
multe sarcini, a căror soluție
implică utilizarea informațiilor
învățate / cunoaștere.
Metoda cubului:
- Citesc fiecare activitate a
lectiei din cele 6, discuta intre
ei si gasesc solutii.
- Noteaza in caiete pentru
fiecare activitate rezolvarea ei.
- Grupele care lucreaza mai
repede discuta cu profesorul ce
au invatat si rezolva in plus
activitatile pregatite de
profesor
- Grupele care lucreaza mai
incet sunt indrumate de
profesor, acesta explicandu-le
 ce au de facut, astfel incat
acestia sa poate realiza
sarcinile de lucru.

Elevii citesc fiecare activitate

din cele 6 de pe cub. Discuta
intre ei si stabilesc ce au de
facut la fiecare activitate.
Rezolva sarcinile de lucru din
cadrul celor 6 categorii
Noteaza apoi in caiete
raspunsurile
Profesorul verifica activitatile
desfasurate de toate grupele si
ofera feed-back

a) Grupuri de 4 studenți sunt

create pentru a completa
aplicația pe fișa de lucru.
Consultați Anexa 2.
b) Activități individuale.
Elevii li se oferă o „fișă de
notare”. Anexa 3
Evaluarea lecției. Stima de
sine, reflecție.
Elevii sunt încurajați să tragă
concluzii prin transmiterea
anumitor emoții, experiențe,
impresii acumulate la sfârșitul
lecției, raportând:
- Cel mai interesant lucru
care a fost învățat în lecție.
- Cele mai interesante
informații primite.
- Un lucru pe care îl știam
înainte de lecție.
- Un aspect care încă nu
este înțeles.
- O curiozitate memorabilă.
- Întrebare.
- Cerere / solicitare.
Tema pentru Verificați cum sistemul de 1 min
acasă operare oferă o interfață pe
dispozitivele pe care le utilizați
(computer, tabletă,
smartphone). Comparați aceste
interfețe.
Bibliografie

 Gremalschi A. Informatica. Manual pentru clasa a 7-a, Ştiința, Chişinău, 2018;

 http://www.informaticainscoli.ro/doku.php (vizitat 26.09.2019)
 https://www.youtube.com/watch?v=eEHlYGOG39k (vizitat 26.09.2019)
Anexa 1

Explicați-i lui Natalia ce rol joacă sistemul de operare atunci când joacă un joc preferat, indicând în
coloana din dreapta ordinea acțiunilor întreprinse de sistemul de operare și Natalia:

Sistemul de operare lansează jocul

Sistemul de operare încarcă jocul în memoria internă
Faceți dublu clic pe joc
Natalia închide fereastra jocului, iar sistemul de operare își finalizează execuția
Sistemul de operare monitorizează execuția jocului în toate etapele sale

Răspuns:

2 Sistemul de operare lansează jocul

3 Sistemul de operare încarcă jocul în memoria internă
1 Faceți dublu clic pe joc
5 Natalia închide fereastra jocului, iar sistemul de operare își finalizează execuția
4 Sistemul de operare monitorizează execuția jocului în toate etapele sale

Anexa 2

Rezolvând puzzle-ul încrucișat de mai jos, veți obține numele sistemului de operare gratuit.

1. Sistemul de operare oferă o interfață pentru interacțiunea dintre ..............., aplicații și

echipamente.
2. ................ acesta este un software de nivel scăzut, care este primul program care pornește la
pornirea computerului.
3. Un computer poate avea două sau mai multe procesoare centrale numite .........., care sunt
partajate de programe.
4. ............ este un editor de text simplu disponibil în mod implicit în sistemul de operare
Microsoft Windows.
5. Multi - ................ - Un computer este capabil să lanseze simultan mai multe aplicații.
6. ................., care a fost introdus la sfârșitul anilor 1960, este unul dintre cele mai vechi sisteme
de operare.
 1. UTILIZATOR
2. BIOS
3. UCP
4. NOTEPAD
5. TASKING
6. UNIX

Anexa 3

Întrebări pentru evaluare

1. Care dintre următoarele este un exemplu de software?

- Procesorul.

- Șoarecele.

- Driverul.

- Tastatura.
Răspuns: Driverul.

2. Care dintre următoarele este un sistem de operare?

- Pictează.

- Windows 8.

- Word.

- Hard disk.

Răspuns: Windows 8.

3. Care dintre următoarele este o funcție a sistemului de operare?

- Introducerea datelor într-un computer.

- Rulați jocul pentru a rula.

- Acces la site.

- Detectarea și corectarea erorilor.

Răspuns: Detectarea și corectarea erorilor.

4. Care este componenta software a unui sistem de calcul format?

Răspuns: Sistem de operare, drivere, programe de aplicații.

4. Ce componentă a sistemului de calcul oferă interfața dintre utilizator și computer?

Răspuns: Sistem de operare.