UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

MATERIALE PENTRU ECHIPAMENTE

DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ
- Proiect -

Cadru didactic:
Şef lucrări dr. ing. Silviu-Gabriel STROE

Student: Mărisac Mihai

Program de studii: : Ingineria produselor alimentare
Anul: III

SUCEAVA, 2018
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

Tema: Studierea problematicii globale privind influența materialelor

pentru echipamentele din industria alimentară asupra calității finale a
produselor alimentare.

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

Introducere

Ramură esenţială a economiei oricărei ţări, industria alimentară asigură prelucrarea

materiilor prime rezultate din agricultură cu scopul de a asigura necesarul de consum al
populaţiei, atât cantitativ, cât şi sub aspectul calităţii produselor. Din acest punct de vedere ea
se caracterizează, ca o industrie extrem de complexăReglemetări privind materialele care intră
în contact cu alimentele
Utilajele din industria alimentara si alimentatie publica sunt masini de lucru utilizate
pentru efectuarea unor operatiuni diversificate in cadrul procesului de productie. Aceste maşini
trebuie sa indeplineasca o serie de condiţii: realizarea unor operaţiuni de calitate superioara,
consumuri energetice reduse iar costurile pe unitatea de produs sa fie cat mai mici, posibilitatea
creşterii gradului de automatizare a unor operaţiuni din cadrul proceselor de
producţie, cresterea productivităţii muncii, deservirea utilajelor sa fie cat mai facila, utilajele
sa fie prevăzute cu aparatură de măsura si control a funcţionării acestora, liniile tehnologice să
fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă care sa permită blocarea lor in cazul defectarii unei
maşini.
Materialele folosite in construcţia si exploatarea utilajelor tehnologice sunt in general
materiale metalice si nemetalice. Pe langa acestea, in exploatarea utilajelor se mai folosesc
combustibilii si lubrifianţii. Utilajele și construcțiile metalice se exploatează în condițiile
contactului cu diferite medii chimic-active: atmosferă umedă, apă, soluțiile unor substanțe
chimice, gaze industriale, etc. Din punct de vedere termodinamic, sistemele metal-agent coroziv
sunt mai puțin stabile decât compușii rezultați din interacțiunea lor. Pentru siguranţa
alimentelor, o mare importanţă o are si materialul din care este realizat ultilajul, mai ales
componentele care intra in contact cu alimentul, deoarece substanţele chimice nesigure nu
trebuie să migreze in aliment. Din punct de vedere cantitativ cele mai mari distrugeri le produc
aerul din atmosfera industrial urbană-rurală și apa din conducte , apa industrială, apa distilată,
vaporii de apa.
Unul dintre cele mai utilizate aparate in industria morăritului sunt valţurile pentru măcinat.
Ele au cunoscut diverse forme constructive, dar la toate măcinarea se produce prin trecerea
boabelor printre doi tăvălugi aşezaţi paralel, la o anumită distanţă unul de celălalt. Tăvălugii
sunt executaţi din fontă cu suprafaţa netedă sau profilată, în funcţie de rolul tehnologic,
capacitatea de lucru a valţurilor fiind influenţată de o serie de factori, cei mai importanţi fiind:
gradul de măcinare sau de mărunţire, tipul de produse obţinute, gradul de încărcare, starea
suprafeţei de lucru, umiditatea boabelor, granulaţia boabelor, temperatura valţurilor.

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

Capitolul I. Identificarea principalelor tipuri de materiale folosite pentru

confecţionarea componentelor turbinei de drajat

1.1 Reglementări la nivel internațional privind materialele şi obiectele destinate să vină în

contact cu produsele alimentare

Legislația UE prevede norme obligatorii pe care agenții economici trebuie să le respecte.

Normele pot avea o sferă generală, aplicânduse tuturor MCA-urilor, sau se pot aplica numai
unor materiale specifice. Legislația UE poate fi completată de legislația națională a statelor
membre dacă nu există norme specifice ale UE.
Principiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1935/2004 impun ca materialele:
■ să nu elibereze constituenții lor în produsele alimentare într-o măsură dăunătoare pentru
sănătatea umană;
■ să nu producă o modificare inacceptabilă a compoziției, gustului și mirosului produselor
alimentare.
Hotărârea de Guvern nr. 1029 din 3 septembrie 2008 privind condițiile introducerii pe piață a
mașinilor prin care se stabilesc condițiile introducerii pe piață a mașinilor, definește mașina ca
fiind: Ansamblul de piese sau organe unite între ele, din care cel putin una este mobilă, după
caz, ansamblul de piese de acțiune, circuite de acționare și de putere și altele, asociate în mod
solitar, în vederea execuției unei anumite aplicații.
Tipurile noi de materiale și obiecte destinate să mențină sau să îmbunătățească în mod activ
starea produselor alimentare (materiale și obiecte active destinate să vină în contact cu
produsele alimentare) nu sunt proiectate să fie inerte, spre deosebire de materialele și obiectele
tradiționale destinate să vină în contact cu produsele alimentare. Alte tipuri de materiale și
obiecte noi sunt proiectate pentru a monitoriza starea produselor alimentare (materiale și obiecte
inteligente destinate să vină în contact cu produsele alimentare).
Materialele și obiectele active destinate să vină în contact cu produsele alimentare pot modifica
compoziția sau proprietățile organoleptice ale produselor alimentare numai cu condiția ca
modificările să fie conforme cu dispozițiile comunitare aplicabile produselor alimentare, cum
ar fi dispozițiile Directivei 89/107/CEE privind aditivii alimentari.
Directiva 80/590/CEE a Comisiei a introdus un simbol care poate însoți materialele și obiectele
destinate să vină în contact cu produsele alimentare. Din considerente de simplificare, acest
simbol ar trebui să fie introdus în prezentul regulament.

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

1.2 Materialele utilizate la fabricarea echipamentelor din industria alimentară

Noţiunea de “material” este des întâlnită în domeniul ştiinţelor inginereşti şi are următorul
înţeles : o substanţă folosită în producţie şi în prelucrare. Ştiinţa materialelor este o ramură a
ştiinţelor tehnice care studiază raportul dintre sinteză, structură şi proprietăţile materialelor de
uz ingineresc.
Varietatea materialelor folosite în industria constructoare de maşini este foarte bogată.
Selectarea materialului depinde de tehnologia de execuţie şi îndeplinirea condiţiilor cerute
organelor de maşini, se impune ca această alegere să se facă după o analiză atentă, sub toate
aspectele, a avantajelor şi dezavantajelor fiecărei soluţii posibile. Ingineria materialelor
studiază relația dintre structura materialului și “cei 3 P” – proprietăți; performante; procese –
simbolizate schematic sub forma unui tetraedru

Clasificarea materialelor utilizate in fabricarea echipamentelor din industrie alimetară:

fonte
feroase
oteluri

metalice bronzuri

alame
neferoase
aliaje din
Materiale
aluminiu
materiale
plastice
magneziu
de tip
nemetalice elastomer

materiale
sticloase

materiale
fibroase

Figura 1.1 Clasificarea materialelor folosite pentru construcția de utilaje in industria alimentară

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

Cuprul este un metal de culoare roşiatică, greu (dCu=8 950Kg/m³) si relative greu fuzibil
(Ttop=1803°C). Este maleabil, rezistent la coroziune atmosferică si are conductivitatea
termică si electrică mare.
Datorită proprietaţilor sale se utilizează in electrotehnică drept conductor electric, in industria
chimică( conducte pentru lichide organice), in fabricarea schimbătoarelor de caldură
(serpentine , evaporatoare etc.)
Proprietaţile cuprului pot fi imbunatăţite prin alierea cu alte elemente ca:
-zincul
-staniul
-aluminiul
-siliciul
-beriliul
-nichelul
Aliajele cuprului cu zincul se numesc alame. Ele pot fi:
-deformabile (laminabile)
-turnate sau alame pentru lipit
Alamele deformabile se clasifica in trei grupe:
-alame moi (sau tombac) care conţin 10-30% Zn
-alame pentru presare, care conţin 30-40% Zn.
Alamele moi se folosesc la fabricarea tuburilor flexibile, pentru serpentine, a cartuşelor, a
diferitelor piese electrotehnice, a bijuteriilor, etc. Ele pot fi prelucrate la rece prin laminare,
trefilare si ambutişare.
Alamele pentru presare sunt plastice si se pot prelucra prin deformare plastică la rece sub
formă de benzi laminate, bare trase, sârme trefilate. Prin deformarea la rece , alamele se
ecruisează si isi maresc duritatea si rezistenţa, fiind utilizate la fabricarea unor piese
prelucrate prin aşchiere (ex. şuruburi).
Alamele dure sunt fragile si rezistente dar au plasticitate scazută. Se folosesc in special pentru
obtinerea unor piese prelucrate prin aşchiere: şuruburi, roţi dinţate etc.
Alamele turnate sunt aliaje complexe in care, alături de zinc, se mai introduce si alte elemente
de aliere (plumb, staniu, mangan, aluminiu, fier, nichel). Plumbul uşurează prelucrarea prin
aşchiere, manganul ameliorează rezistenţa la coroziune, iar fierul măreşte rezistenţa alamei si
tenacitatea alamei.

Bronzurile laminabile au conţinuturi mici de staniu si au structura constituită din soluţie

solidă . Datorită acestui fapt, sunt plastice si se folosesc sub formă de semifabricate sau de
produse deformate la rece sau la cald ca:
- arcuri
- membrane
- conductoare electrice etc.
Bronzurile turnate pot fi:
- bronzuri moi (cu 3-6% Sn)
- bronzuri dure (9-14%Sn)
Bronzurile moi se folosesc la turnarea bucşelor, a armăturilor
Bronzurile dure au rezistenţe mai mari si se folosesc la turnarea pieselor mecanice ca: roţi,
carcase pentru pompe. O caracteristica importanta a acestor bronzuri este rezistenţa mare la
frecare, conferită de compusul definit Cu, Sn; de aceea se mai numesc bronzuri antifricţiune si
se folosesc la turnarea roţilor melcate a bucşelor, a lagărelor, care sunt solicitate la frecare.

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

Aliajele Cu-Ni pentru electrotehnică. Cuprul si nichelul sunt solubile in stare solidă in orice
proporţie, formând numai soluţii solide.Adăugand nichel in cupru, se produce scăderea
insemnată a conductibilităţii electrice, astfel incât aliajele Cu-Ni, fiind utilizate la fabricarea
rezistenţelor electrice pentru reostare, utilizare justificată si de faptul ca aliajele respective
sunt plastice si se deformează uşor.
Nichelina are 70% Cu si 30% Ni, se utilizează la reostatele de pornire si de reglare.
Constantanul are 60% Cu si 40% Ni, este utilizat la fabricarea termocuplurilor fier-constant
pentru masurarea temperaturilor pană la 500°C.

1.3. Schema tehnologica de fabricare a produsului cereale cu aromă de fructe

Ambalaje Ingredienţi

Grâu

Depozitare
ingredienţi
Recepţie calitativă
si cantitativă

Depozitare

Decorticare Deşeu

Fierbere zahăr si glucoză/

Depozitare Pregatire sirop de glazurare
Depozitare
ambalaje
provizorie

Precoacere

3 4

Expandare 2

2 4
Capitolul 1 Pagina 1
1
.
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

3 1

.
Selectare Deşeu

Glazurare/ Omogenizare arome

Uscare si coloranţi

Ambalare

Depozitare

Livrare

Fig. 1.2 Schema tehnologica de fabricare a produsului cereale cu aromă de fructe

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

1.4 Procedeul de uscare si glazurarea realizate sub actiunea tobei de drajare

În această fază tehnologică are loc glazurarea arpacaşului expandat(prefabricat) şi obţinerea

produsului finit.Siropul pentru glazurare se obţine prin fierberea amestecului format din apă ,
zahăr , glucoză , oţet. Prin adăugarea coloranţilor naturali şi a aromelor în acest sirop se obţine
produsul expandat glazurat şi colorat. După ce s-a realizat omogenizarea arpacaşului expandat
cu siropul de glazurare, se trece la uscarea amestecului prin acţiunea focului,temperatura de
referinţă pentru uscare fiind de 180-200°C

Fig1.3 Imaginea unei tobe de drajare

Fig 1.4 Schema de asamblarea a unei turbine de drajat

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

Turbina de drajat este compusă din:

1-cazan din tablă de cupru;

2-corpul grupului de angrenaje pentru actionare
3-ax antrenare tobă
4-flanşă prindere tobă de sistemul de antrenare
5-motor antrenare
6-cuplaj intre motor si reductor
7-flanşă de prindere sistem de antrenare(reductor cu ax) de batiu(suport)
8-gură alimentare-golire tobă
9-cuplaj
10-pârghie de pornire si oprire a turbinei

Pentru acoperirea corpurilor fondantelor cu ciocolată, sau a cerealelor expandate cu sirop se

foloseşte turbina de drajare. Turbina de drajat este constituită din următoarele părti: cazanul de
drajare propriu-zis, reductorul cu ax si flanşa de prindere, motorul electric cu cuplaj si batiu.
Cazanul propiu-zis este construit din tablă de cupru de formă sferică cu poli turnaţi. Intr-o parte
este prevăzut cu un orificiu rotund prin care se face incarcarea si descărcarea produsului. Pe
partea diametral opusă acestei deschideri, cu ajutorul flaşei cazanului se prinde de ax.
Reductorul turbine de drajat este format din sistem melc-roată melcată pe al cărui ax este cuplat
motorul electric, prin intermediul cuplajului.Oprirea si pornirea turbine se realizează prin
manevrarea pârghiei care actionează asupra cuplajului. Inclinarea axei turbine fata de planul
orizontal este prinsă intre 35-40 grade, cee ace imprimă produselor aflate in turbină o miscare
completă de rotaţie, rostogolire.
Turaţia de rotire a turbinei de drajat poate fi variată si reglată cu ajutorul reductorului. Este
important ca pereţi inferiori ai turbine de drajat sa nu fie perfect netezi, pentru ca
bomboanele,cerealele sa nu alunece, fara sa se amestece intre ele prin rostogolirea in turbin.
Turbina este prevazută cu un capac de acoperire.

Caracteristii tehnice:
- Capacitate 280kh/h
- Putere motor electric 1 KW
- Gabarit: - Lungime 1280mm
- Lăţime 1165 mm
-Întalţime 1430mm
-Greutate 350 kg

Avand in vedere că,cazanul din tablă de cupru intra in contact cu produsul, voi prezenta
caracteristicile fizice si mecanice ale cuprului:

Prorpietaţi fizice :

Cuprul metalic are culoarea roşie caracteristică; în foiţe extreme de subtiri apare, prin
transparenţă, albastru-verzui. Cristalizează in reţea cubica cu fete centrate si nu prezintă
polimorfism. Proprietăţile fizice ale cuprului metalic sunt mult influenţate de impurităţi
si, în special caracteristicile mecanice, de procedeele de prelucrare.
Cuprul pur este un metal moale (duritate 3 în scara Mohs), destul de rezistent la
rupere si foarte ductil; se lucrează bine cu ciocanul, la rece, si se modeleaza la presiuni
Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

mari. Conductibilitatea calorică a cuprului este totatât de mare ca a argintului ( 0,93 fata
de a argintului, considerata egala cu 1) si mult mai mare decât a altor metale uzuale.
De aceea se utilizează cupru ori de câte ori este nevoie să se transmită usor caldura (
ţevi fierbatoare la locomotive, cazane de distilare etc.). De asemenea conductibilitatea
electrică a cuprului, apropiată de a argintului, întrece mult pe a celorlalte metale.
Conductibilitatea scade însa considerabil, când cuprul este impurificat, chiar cu
cantitaţi mici de P, As, Si sau Fe. ( Cantitati sub 0,1% din aceste elemente reduce
valoarea conductibilitaţii electrice cu 20% sau chiar mai mult ). Din cauza aceasta, în
electrotehnică se utilizeaza pe scară mare cuprul cel mai pur, electrolitic.

Proprietăţi mecanice:

Duritatea, rezistenţa și ductilitatea cuprului determină starea sa. Starea materială este marcată
în standarde printr-o literă H, reprezentând duritatea și R rezistența la rupere.

Cuprul poate fi produs într-o serie de forme de la forma călită (moale) la una foarte dură, care
se obține prin prelucrarea la rece.

Cuprul călit (H040) are duritatea de 40 spre 65HV, rezistenţă la rupere de 200 spre 250 N/mm²
(R200), iar cuprul prelucrat la rece (H110) având o duritate de minim 110HV şi rezistenţa la
rupere de minim 360 N/mm² ( R360)

In contact cu cazanul de cupru intră siropul folosit la glazurare, care contine următoarele
elemente:

-zahăr,
-sirop de glucoză,
-oţet natural,
- arome : de vanilie, fructe de pădure, lămâie, portocală ;
-coloranţi naturali :E 120-Carmin ;
E 160-Caroteni,colorant natural extras din morcovi;
E 160c-Extract de Paprika,colorant natural extras din ardei roşu;
E 162 –Extract de sfecla rosie;
E 163 –Antocianine-Extract de struguri,colorant natural extras din struguri ;
-antioxidant natural : E300- acid ascorbic ;
-agent de reglare a acidităţii :E330-acid citric

Capitolul 1 Pagina 1
 Materiale pentru echipamente in industria morăritului si
panificaţiei

In urma interacţiunii dintre aromelor si a coloranţilor cu cazanul de cupru pot aparea

urmatoarele contaminări:

Contaminanţi:

Tabelul 1.1 Posibilele contaminări ale coloranţilor cu metale grele

Compuşi de
Tip
metale grele (Pb, Arsen Contaminare microbiologică
aditiv
Cd, Hg)
In baza buletinelor de analiză şi
Pb <10mg/kg
in conformitate cu legislaţia in
Coloranţi naturali Cd <1mg/kg
<3mg/kg vigoare
Hg <1mg/kg

Tabelul 1.2 Posibilele contaminări ale aromelor cu metale grele

Tipul de aromă Compuşi de Arsen Contaminare microbiologică

metale grele
Lamâie
Baterii coliforme max 10/ml
Portocală Pb < 10 mg/kg < 3 mg/kg Escherichia coli max 1/ml
Cd < 1 mg/kg Bacilus cereus absent
Fructe de pădure Hg < 1 mg/kg Drojdii şi mucegaiuri max
10/ml

Vanilie

1.5 Concluzii
În urma informaţiilor prezentate in acest capitol, s-a constatat că pentru turbina de drajare si
respective cazanul ce intră in contact direct cu produsul cea mai buna variantă de material folosit
este cuprul, deoarece este perfect pentru uscarea siropului amestecat cu pufarinele avand o
conductivitate de caldură excelentă. Datorită acestei proprietaţi cuprul este folosit in industria
morăritului si panificaţiei, unde deobicei este necesar o uscare rapidă.

Capitolul 1 Pagina 1