Curs 6 Tehnici de studiu/lectură eficientă

a. Învățarea anticipativ-mentală și operațională prin metoda ARMS

Metoda anticipativ-mentală și operațională implică parcurgerea activă, critică a materialului
de studiat, pentru o înțelegere profundă a textului. Utilizarea acestei metode îi provoacă pe
studenți să fie atenți la ceea ce citesc, informațiile pe care le parcurs să aibă semnificație, să-și
monitorizeze înțelegera celor citite. ARMS sunt acronimele conceptelor cheie ale metodei și
identifică și principalele faze care trebuiesc parcurse:

• Anticipate – anticipare
• Read – citire
• Map – hartă conceptuală
• Summarize – rezumare

În primă fază, se recomandă citirea titlului cursului, articolului, capitolului care urmează să fie
studiat. Această etapă este folosită înainte de citire pentru a activa cunoștințele anterioare ale
studenților și pentru a motiva studenții și a le stârni curiozitatea în legătură cu un subiect nou.
Această activitate îi învață pe studenți să facă previziuni, să anticipeze textul și să-și verifice
predicțiile. Se recomandă scrierea a 5-7 idei importante pe care textul le-ar putea conține. De
asemenea îi ajută să lege informațiile noi cu informațiile deja cunoscute. Această fază este
parcursă în același timp de mai mulți studenți. Ideile anticipate sunt comparate și confruntate cu
ideile formulate de membrii grupului de studiu.
Ulterior se trece la citirea textului, care începe cu o citire de ansamblu, luarea de notițe,
sublinirea conceptelor-cheie sau ideile de bază. Ideile principale și conceptele cheie sunt culese
pe fișe de lucru speciale și organizate logic și cronologic.
Pe baza acestei activități de organizarea a ideilor principale se va realiza o hartă mentală a
conceptelor, a ideilor de bază.
Această hartă mentală va fi însoțită de un rezumat personal al materialului. Într-o etapă finală se
va confrunta harta mentală cu așteptările și ideile anticipate identificate înainte de lectură și
surprinderea elementelor noi însușite prin această metodă.

b. Tehnica Feynman

„Dacă nu poți explica ceva unui copil de șase ani, atunci nici tu nu ai înțeles.”
(Albert Einstein)

O dificultate pe care o întâmpină mulți dintre studenți este cea de a înțelege conceptele
complexe. Tehnica lui Feynman este un instrument eficientde învățare a lucrurilor noi, de
aprofundarea lucrurilor pe care deja le cunoști sau de pregătire pentru un examen. Esența acestei
tehnici este: dacă vrei să înțelegi un lucru, explică-l.
• Primul pas este identificarea, alegerea unui concept pe care vrei să-l studiezi și să-l
studiezi.
 • Al doilea pas este să explici în scris ideea, conceptul pe care îl studiezi așa cum l-ai preda
unei alte persoane, în mod ideal în același timp explicând cu voce tare așa cum o face un
profesor când scrie la tablă. În acest fel, este posibil să întâlnești niște goluri de înțelegere
pe care le-ai uitat sau poate nu sunt foarte clare.Odată identificate aceste goluri de
cunoaștere, trebuie să te reîntorci la materialul sursă și îl reînveți până când poți să îl
explici în termeni simpli. Pasul 1 se reia ori de ori este nevoie până când nu mai există
goluri. Această etapă nu se referă doar la definirea conceptului, ci și la explicarea lui,
oferirea de exemple.
• După această etapă, te reîntorci la studiu pentru a completa acele informații care lipsesc
sau sunt neclare, confuze. Se reia ultimele două etape până devine clar întreg conceptul.
• Ultima etapă constă în reluarea materialului cu simplificarea limbajului, utilizarea
unei transpuneri în diagrame sau hărți conceptuale sau crearea unei anologii. Dacă
explicația dvs este confuză, probabil nu ați înțeles foarte bine sau suficient conceptul,
materialul pe care l-ați studiat și atunci ar tebui să reluați studiul. Cheia acestei etape este
simplicitatea. Explicarea conceptului trebuie realizată ca și cum ne-am adresa unei
persoane care nu are aceleași noțiunile de bază pe care le avem noi sau unui copil (pentru
că un copil ne provoacă, întrebând adesea de ce un lucru se întâmplă).

Ideea de bază a acestei tehnici este că abilitatea de a explica un concept utilizând un limbaj
simplu este o dovadă că l-am înțeles și că-l vom reține pentru o perioadă mai lungă de timp.
Pentru a utiliza un limbaj simplu, trebuie să fii capabil să înțelegi subiectul la un nivel mai
profund și să simplifici relațiile și conexiunile dintre idei. Este o tehnică foarte eficientă și ne
permite să învățăm mult mai repede. Această tehnică se poate aplica individual (când explicăm
în scris conceptul pe care îl vrem să studiem), dar și în grupuri mici de studiu (sesiuni de studiu
unde conceptele sunt explicate pe rând de fiecare participant al grupului). Această tehnică nu
poate fi folosită mereu, de exemplu atunci când avem multe cursuri sau cărți de citit, ci doar
pentru anumite discipline sau subiecte, atunci când avem vreun concept mai dificil sau complex
de învățat sau când vrem să creăm legături și să punem împreună anumite idei sau teorii.
Principalele beneficii ale învățării prin utilizarea tehnicii Feynman:
• Ne ajută să dezvoltăm o înțelegere profundă a celor studiate
• Ne ajută să luăm decizii bine informate și inteligente
• Aplicarea în practică a celor învățate devine mult mai ușoarăÎmbunătățirea abilităților de
predare
• Se dezvoltă capacitatea de a gândi critic cu privire la un subiect.
 STRATEGII DE EFICIENTIZARE A LECTURII ACADEMICE

a. Tehnica RICAR
Doar simpla citire fără o prelucrare minimă a materialului ce urmează a fi învățat, nu este de
ajutor. Este necesară o lecturare activă, care să implice angajarea atenției, gândirii critice.
Propunem mai jos câteva tehnici de eficientizare a lecturii. Tehnica lecturii prin modelul RICAR
este o metodă recomandată studenților ce se pregătesc pentru examene. Metoda a fost publicată
de Francis Pleasant Robinson în anul 1946 în cartea Effective Study și are la bază două principii
psihologice: stimularea curiozității și conexiunea de idei. Metoda RICAR este o metodă de
lectură activă care presupune un mod „raţional de lectură, urmărindu-se atingerea unui optim al
rezultatelor/performanţelor studiului aplicat mai multor tipuri de texte/unităţi de învăţare,
orientate ştiinţific şi prelucrate didactic” (I. Neacșu, 2015, pg.132)

b. Tehnica SPIR

Tehnica SPIR este o versiune a tehnicii RICAR, fiind mai mult un mod de abordare a lecturii
prin exerciţii de învăţare selectivă și aprofundarea conceptelor cheie și a ideilor principale ale
unui text. Etapele esențiale acestei tehnice sunt date de acronimele SPIR.

(1) S (Survey) – răsfoirea de ansamblu a textului pentru formarea unei idei globale;
(2) P (Preview) – selecţionarea anticipativă a ceea ce interesează (o temă, o idee, un concept
etc.);
(3) I (Inview) – privire aprofundată în interiorul textului pentru a-i surprinde esențialul;
(4) R (Review) – recapitularea, revederea conţinutului și redarea acestuia din propria perspectivă.

c. Citirea articolelor științifice

 Pregătirea universitară presupune adesea lecturarea de articole științifice unde pot fi regăsite
rezultatele unor cercetări sștiințifice. Articolele științifice sunt o formă convențională de
prezentare a rezultatelor unei cercetări științifice în scopul comunicării acestora către
comunitatea științifică interesată. Consultarea articolelor științifice este o necesitate pentru că
facilitează extinderea orizontului de cunoaștere al studentului și permite compararea ideilor.
Tipuri de articole:
• Articole care vor raporta rezultatele unor cercetări:
• Titlul
• Rezumatul
• Cuvintele cheie
• Introducere
• Obicetive
• Metodologie
• Rezultate
• Concluzii
• Bibliografie

• Articole teoretice care vor argumenta sau dezbate anumite teorii:

• Titlul
• Rezumatul
• Cuvintele cheie
• Antecedentul
• Obiectul de studiu
• Evidențe
• Argumentul principal
• Concluzii
• Bibliografie
Articolele științifice pot fi citite în mod tradițional, de la cap la coadă, urmând structura
articolului, dar acest mod de lecturare consumă timp și energie. Mai jos vă propunem o tehnică
eficientă de citire a articolelor științifice, care presupune un proces de două etape. În prima etapă,
survolăm articolul pentru a ne face o idee de ansmablu cu privire la conținutul articolului, dacă
este ceea ce ne interesează, dacă merită să investim timp și energie în parcurgerea acestuia.
I etapă. Lectura superficială, de ansamblu
• Citiți titlul și cuvintele cheie ale articolului
• Citiți rezumatul articolului (probabil cel mai important element)
• Citiți concluziile (dacă concluziile nu sunt relevante pentru tine, probabil nici articolul în
sine nu va fi semnificativ pentru studiul tău)
După această fază, vei ști cu siguranță dacă ești interesat de acest articol și vei continua studierea
lui mai profundă sau vei renunța. În cazul în care articolul prezintă interes, urmează o a doua
etapă de lecturare.
II etapă Lectura aprofundată
• Priviți tabelele și figurile cuprinse în articol (sunt elementele descriptive care prezintă ce
s-a făcut în cadrul acestei lucrări și nu necesită mult timp pentru studiere)
• Citește introducerea (îți va prezenta contextul și motivația realizării studiului sau
cercetării respective)
• Citește rezultatele și interpretarea rezultatelor articolului (această parte este inima
articolului, aici veți consuma cea mai mare parte a timpului pentru a înțelege cu adevărat
ce s-a realizat și a suprinde detaliile cercetării sau studiului. Aici vei învăța cum autorii au
făcut o anumită cercetare)
• Ia notițe (Fișe de lectură) în timp ce recitiți articolul (notițe care vor fi foarte utile pentru
cercetările dvs. personale). Un proverb chinez spune că „cea mai slabă scriere este mai
bună decât cea mai ascuțită memorie!”