Metoda RICAR.

Este o metoda de studiu individual caracterizata prin faptul ca fiecare initiala constituie o etapa a acestei metode : R - rasfoire generala ; I - intrebari ; C - citirea activa prin cautarea raspunsurilor ; A - amintirea sau rememorarea continutului lecturat ; R - recapitularea , retinerea esentialului. Numele acestei metode provine de la iniialele cuvintelor care descriu cele cinci faze de studiere a unui capitol, a unei cri etc. nainte de a aborda un anumit text, pentru ca parcurgerea materialului s fie ct mai eficient, trebui s fim contieni de scopul cu care o facem. Acesta poate fi conturarea unei idei generale asupra subiectului pe care l trateaz textul respectiv, obinerea unor cunotine detaliate n legtur cu ideile expuse sau gsirea rspunsurilor la unele ntrebri / probleme de interes. Metoda RICAR poate fi folosit cu eficien i adaptat oricrui asemenea scop.

Iata aceste etape prezentate detaliat: 1. Rasfoirea generala se refera la trecerea in revista a principalelor informatii si concepte transmise la clasa. De asemenea, paragrafele introductive, cuprinsul, schemele prezentate, dar si concluziile trebuie sa fie parcurse cel putin o data. In acest fel vom obtine o idee generala asupra continutului predat de catre profesor. 2. Intrebarile se refera la valoarea de adevar a celor prezentate la clasa si a nelamuririlor pe care copilul tau ar putea sa le aiba privind continutul lectiei. Rolul si utilitatea practica sunt expuse in intrebari deseori de copii. Intrebarile din aceasta etapa este bine sa fie redirectionate catre

textul pe care copilul il are de citit si invatat. Astfel, intrebari de genul De ce autorul a pus un astfel de titlu?, Nu exista o metoda mai usoara prin care sa rezolvam problema X? , uneori pot sa aduca raspunsuri ineditedsi aceasta intreaga etapa s-ar putea transforma intr-un proces de invatare prin descoperire. 3. Citirea activa este in principiu foarte legata de etapa anterioara. Astfel ca, atunci cand citeste un text ar fi ideal sa incerce sa dezbata informatiile prezentate, sa descopere ideile principale si pe cele secundare din text sau din continut, sa lege ideile noi de ce le deja stiute sau sa descopere relatiile cauza-efect dintre concepte. 4. Amintirea vizeaza rememorarea continutului memorat, dar si luarea de notite la sfarsitul lecturarii. Scopul acestei etape este de a putea expune la final, ideile principale, dar si de a putea raspunde la intrebarile profesorului, ora urmatoare. Astfel, dupa o parcurgere a intregului continut de invatat se poate trece la memorarea titlurilor si subtitlurilor, a conceptelor principale despre care se vorbeste in text. Un sfat pe care ar fi bine sa-l urmeze este de a trece progresiv de la ideile principale spre cele secundare, cu amanunte si detalii. Schitele, diverse sublinieri sau incercuiri ale anumitor cuvinte sunt foarte utile. 5. Recapitularea este ultima faza si presupune a relua ideile principale. Se pune accentul pe ce este esential si se reiau pe scurt ideile memorate in etapele anterioare. Acestea sunt etapele metodei RICAR. Fiecare trebuie respectata si parcursa in intregime. Performanta depinde de parcurgerea etapei anterioare. Principiile metodei RICAR sunt foarte simple, iar metoda poate fi aplicata in orice context scolar, la orice materie. Este foarte usoara adaptatarea ei, insa numai daca se cunosc foarte bine semnificatiile acronimelor. Pentru a ne reaminti, primul R inseamna rasfoire generala, I- intrebari, Ccitire activa, A-amintirea, iar R vizeaza recapitularea. Cum poate fi aplicata practic aceasta metoda? Iata un exemplu:

Sarcina invatarii pentru elev presupune a cunoaste semnificatia conceptului de poluare, in cadrul orei de cunoasterea mediului. Competentele masurabile obtinute prin aceasta sarcina ceruta de catre profesorul de la clasa ar fi urmatoarele: Sa-si dezvolte strategii de cautare a informatiilor Sa utilizeze internetul pentru a dobandi un plus de cunoastere Sa-si dezvolte capacitatea de a integra intr-o schema generala, informatiile pe care le obtine Sa invete prin ce modalitati informatia utila se organizeaza si structureaza in raport cu informatiile balast, care nu sunt foarte importante Sa reuseasca sa integreze noile cunostinte alaturi de cele vechi, pe care le cunoaste. Aici putem vorbi de adaugarea de informatie noua la schema cognitive veche, anterioara Timpul necesar indeplinirii etapelor metodei RICAR depinde de la persoana la persoana. In principiu, daca stii unde sa cauti informatia si ai sursele la dispozitie, trebuie doar sa le consulti, mai mult de 2-3 ore nu ar trebui sa dureze. Asta daca adaugam si ultima etapa a metodei, cea de recapitulare. Etapele ar fi bine sa fie urmate in logica desfasurarii, asa cum sunt ele expuse mai jos pentru ca parcurgerea cu succes a unei dintre ele va asigura evolutia si parcurgerea celorlalte.

Rasfoirea generala ar insemna cautarea prin cartile pe care copilul le are acasa, prin manualele vechi ale parintilor vreo informatie despre acest concept. Internetul este o alta sursa valoroasa. Printr-un simplu google poti sa gasesti atat definitia cuvantului, cine l-a inventat, cine si in ce domeniu se foloseste. Intrebarile se refera la acele momente in care citesti ceva din mai multe surse si iti dai seama ca inca nu ai o imagine completa asupra subiectului, in cazul de fata asupra poluarii. Sunt prea multe informatii, poate unele care se contrazic sau care se elimina reciproc si de aceea se ridica o serie de semne de intrebare si de mici nelamuriri. De asemenea, intrebarile pot viza relatia acestui concept cu alte concepte.

Citirea activa este legata de etapa anterioara, astfel ca atunci cand citesti un text privitor chiar si la definirea unui simplu concept este necesara mentinerea atentiei la un nivel ridicat, incercarea de a realiza conexiuni cu ceea ce s-a invatat anterior, a cauta raspunsuri la intrebarile pe care ti le-ai ridicat anterior. Amintirea se refera la a-ti reaminti din ceea ce ai citit ca exista pasaje, concepte care se leaga cu ceva ce ai invatat poate si la o alta materie, mai demult. Aceasta etapa presupune si realizarea unei scurte schite cu privire la ideile principale, cine cu cine se leaga, de unde deriva un alt concept, care sunt componentele . Daca la finalul acestei faze ai reusit sa realizezi un plan de idei, o schita in care ai legat informatii noi cu altele vechi pe care le stiai de mai demult si acum relatiile dintre ele au un sens, poti sa te declare bucuros si fericit pentru ca ai ajuns aproape de final la, recapitulare. Recapitularea inseamna reluarea ideilor principale. Dupa ce ti-ai realizat fisa de lectura cu toate ideile si schemele realizate poti sa incepi sa mai arunci o ultima privire. Cauta discrepante, conexiuni care nu sunt bine realizate, idei ce par a nu fi prea bine exprimate etc. Aceasta recapitulare finala are rolul de a-ti fixa mai bine noile cunostinte asimilate de cele mai vechi. Cu o astfel de structura in minte, cunoscand semnificatia acronimului RICAR elevul va sti cum sa-si organizeze mai bine informatiile in asa fel incat sa obtina rezultate bune la scoala.