SEMINAR 6. PRINCIPALELE CONDUITE COGNITIVE ÎN COPILĂRIE
Perioada preșcolară se caracterizează prin achiziții culturale intense, asimilare
intelectuală, de creștere a posibilităților gândirii în înțelegerea situațiilor noi și în depășirea animismului primar, a sincretismului simplist cu ajutorul intelegenței.
Gândirea preșcolarului este predominant preconceptuală, fapt ce îi limitează
posibilitatea de a utiliza noțiuni generale bine conturate și cu semnificație complexă. Noțiunile folosite de copil, de multe ori sunt prea extinse la un număr mare de fenomene, ori sunt reduse la situații concrete, date în mod limitat. Caracterul intuitiv al gândirii produce dificultăți în desprinderea de imagine și în reflectarea ansamblului elementelor cu care operează.
La sfârșitul stadiului preșcolar, copilul devine capabil să adopte comportamente
intelective ce îi conferă o perspectivă corectă asupra obiectelor și fenomenelor prezente și viitoare. În acest context noțiunile empirice se extind și facilitează instalarea operațiilor gândirii, ceea ce are semnificație pentru progresul general al gândirii.
Limbajul reprezintă un element semnificativ pentru evoluția intelectuală și pentru
diversificarea conduitei copilului preșcolar. În prima parte a stadiului limbajul este predominant situativ fiind influențat de situațiile de viață experimentate. Spre sfârșitul perioadei, limbajul este contextual fapt ce îi permite copilului să facă referire la o arie largă și complexă de evenimente trăite anterior sau la cele proiectate în viitor.
Apariția limbajului interior oferă preșcolarului posibilitatea de a-și urmări mintal
acțiunile și de a-și regla conduitele în funcție de scopurile vizate.
Identificarea și conștiința morală se realizează în relație cu modelele umane cele mai
apropiate. Procesul de identificare parcurge patru căi (Verza, 1994):
- peceperea unor similitudini de înfățișare cu modelele parentale;
- perceperea unor similitudini de caracteristici psihice; - adoptarea de conduit, atribute și gesturile modelelor; - adoptarea de conduite, atribute și gesturi din ceea ce afirmă alții că seamănă cu modelul.
În perioada școlară mică se realizează trecerea de la gândirea intuitive, egocentrică,
la gândirea operatorie care lucrează cu criterii, analogii, simetrii și deducții. Operațiile gândirii,
Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela
Psihologia dezvoltării
analiza și sinteza, abstractizarea și generalizarea, comparația, concretizarea și clasificarea se
dezvoltă și asigură desfășurarea în condiții optime a activității intelectuale. Clasificarea este operația principală prin care micul școlar face conceptualizări intensive, rămânând însă într-un context concret fără a atinge nivelele superioare de abstracție.
Copilul intră în stadiul operațiilor concrete, gândirea devine concret-operațională, încep
să rezolve probleme testând ipoteze, realizează transferuri, se perfecționează capacitatea de a extrage principii generale pe care le va aplica în situații variate, gândirea devine cauzală, axată pe utilizarea simbolurilor.
Aplicații:
1. Evidențiați principalele caracteristici ale conduitelor cognitive în etapa preșcolară.
2. Evidențiați principalele caracteristici ale conduitelor cognitive în etapa micii școlarități. 3. Analizați principalele conduite cognitive în copilărie (analiza comparativă - prescolaritate și școlaritatea mică).