Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologia dezvoltării

SEMINAR 5. TEORII ALE DEZVOLTĂRII COGNITIVE. ACHIZIȚIA LIMBAJULUI

Teorii ale dezvoltării inteligenței

I. Jean Piaget descrie dezvoltarea inteligenței printr-un număr de patru stadii:

 stadiul inteligenței senzorio-motorii (0- 2 ani);


 stadiul preoperațional (2-6 ani);
 stadiul operațiilor concrete (7- 12 ani);
 stadiul operațiilor formale (peste 12 ani).

În stadiul senzorio-motor copiii se diferențiază de alte obiecte și recunosc permanența


acestora, însă trăsătura esențială a acestui stadiu o constituie egocentrismul, exprimat în faptul
că existența obiectelor din mediu este condiționată de percepția asupra lor; atunci când un obiect
este îndepărtat din câmpul vizual sau tactil al copilului, acesta nu-l caută pentru că obiectul nu
există pentru el.

Stadiul preoperațional se caracterizează prin faptul că, pe măsură ce se achiziționează


limbajul, copiii învață utilizarea simbolică a acestuia și încep să recunoască relațiile simple și
să manipuleze obiectele în plan mintal.

În stadiul operațiilor concrete copiii devin preocupați de cauzalitate, gândirea intuitivă


este înlocuită cu cea logică, conservă masa, lungimea, greutatea și volumul și sunt capabili de
clasificări, ordonări și de rezolvarea problemelor pe baza raționamentului deductiv. Cu toate
acestea, gândirea lor nu este încă perfecționată, nu se dezvoltă și latura posibilului, a
probabilului.

Stadiul operațiilor formale coincide cu dezvoltarea operațiilor abstracte, cu utilizarea


simbolurilor care sunt manipulate în plan mintal, cu gândirea sistematică și complexă.

II. Jerome S. Bruner subliniază dependența dezvoltării intelectuale de ambianța


culturală determinată de ceea ce societatea îi oferă ca mijloace de acțiune, de reprezentare
imaginativă, de simbolizare și comunicare. Privind dezvoltarea intelectuală, J. Bruner
subliniază că la fiecare stadiu de dezvoltare copilul are un mod propriu de a privi lumea
înconjurătoare și de a și-o explica. Pornind de aici învățarea trebuie să se bazeze pe principiul
că orice noțiune poate fi prezentată corect și folositor copiilor potrivit modului lor de gândire.

Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela


Psihologia dezvoltării

J.S. Bruner formulează această teorie ca o ”teorie a instruirii eficiente” sau ”o teorie a educației
intelectuale” care are la bază două teze:

- orice idee, orice problemă și orice sumă de cunoștințe pot fi prezentate într-o formă
destul de simplă pentru ca orice elev să le poată înțelege într-o versiune ușor de recunoscut;

-structura oricărui domeniu de cunoaștere poate fi caracterizată în trei feluri, fiecare


dintre ele afectând capacitatea oricărui elev de a o însuși.

Teorii ale achiziției limbajului

Există o gamă variată a teoriilor care explică mecanismele achiziției limbajului.

Teoriile biologice apreciază că dezvoltarea limbajului are legătură cu maturizarea


cerebrală aflată sub influența factorilor biologici. Psiholingvistica, prin exponentul său
Chomsky, indică faptul că oamenii dețin o capacitate înnăscută de a achiziționa limbajul, ca
rezultat al moștenirii genetice. Oamenii sunt programați genetic să-și însușească limbajul, iar
copiii au nevoie doar de expuneri repetate la variatele experiențe comunicaționale dintr-o
comunitate.

Teoriile mecaniciste sau behavioriste consideră limbajul ca fiind un comportament,


datorat influențelor externe. Skinner consideră că mecanismele apariției limbajului sunt imitația
și întărirea, sunetele copilului fiind întărite și modelate de mediu, treptat se ajunge la formarea
de propoziții.

Teoriile învățării sociale se bazează pe teoriile mecaniciste la care se adaugă învățarea


observațională și imitația.

Teoriile funcționale susțin importanța maturizării, însă aspectele nonlingvistice ale


interacțiunilor umane conțin o anumită predispoziție pentru achiziția limbajului. Conform
teoriei lui Bruner achiziția limbajului se realizează prin utilizarea contextului situațional general
pentru a identifica sensul comunicării.

Teoriile cognitiviste reprezentate prin Jean Piaget, susțin că limbajul reprezintă o parte
importantă ale abilităților cognitive ale copilului. Achiziția limbajului se datorează structurilor
cognitive asociate nevoilor copilului, astfel încât funcția ligvistică se construiește alături de cea
cognitivă.

Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela


Psihologia dezvoltării

Aplicații:

1. Prezentați principalele achiziții intelectuale (analiză comparativă preșcolaritate și


școlaritatea mică).
2. Evidențiați principalele caracteristici ale achiziției limbajului în etapa preșcolară.
3. Evidențiați principalele caracteristici ale achiziției limbajului în etapa micii școlarități.
4. Analizați și prezentați rolul familiei în achiziția limbajului în antepreșcolaritate.

Lect.Univ.Dr. Calotă Elena Daniela

S-ar putea să vă placă și