CENTRUL DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ ŞI SOCIALĂ ,,OPORTUNITATE ,, IDNP

1014620001405 ,e-mail: cojocanj65@mail.ru

Culegerea de articole și texte ,, FORMAREA CONTINUĂ.ABORDĂRI CONCEPTUALE,,

Coordonator publicație Angela Cojocaru,,Președinte AO,,OPORTUNITATE,,

ExpertGh.Șalaru expert Drepturile Omului,FORMATOR ,expert PNUD

Pregătit pentru editare august 2022

Descrierea psihopedagogică a preșcolarilor de 5-7 ani

Conform psihologului L.Bojovici ,factor principal al formării personalității copilului

în perioada preșcolară de dezvoltare este omul matur. La vârsta preșcolară, la copil se
manifestă o tendință foarte puternică, care constă în tendința de a fi acceptat de adulți. Această
necesitate este atât de puternică, încât anume ea dirijează comportarea preșcolarului. [Apud,
24, Trofăilă L.Psihologia dezvoltării Chişinău 2007.]
Adultul, comportarea lui, relațiile cu alți oameni – iată etaloanele de bază pentru
însușirea normelor morale. Copilul însușește viața omului matur și prin intermediul
povestirilor, filmelor. În grupele de copii de la grădiniță preșcolarul se orientează la
comportarea semenilor săi, care se bucură de popularitate și stimă.
Pe parcursul vârstei intervin schimbări mari în nivelul îndeplinirii conștiente a
regulilor de conduită. La sfârșitul perioadei date, copiii îndeplinesc conștient regulile de
comportare, înțeleg necesitatea existenței lor.
Preșcolarii mai mari sunt capabili să noteze trăsăturile esențiale, calitățile individuale
ale obiectelor necesare pentru recunoașterea și distingerea obiectelor lumii din jurul lor. La
vârsta preșcolară, percepția devine semnificativă, ceea ce se manifestă în compararea de către
copii a obiectelor între ele sau cu ideile pe care și le-au format anterior, precum și în
încercarea de a trage concluzii,inferențe bazate pe observație.
 Copiii își dezvoltă capacitatea de a observa noul, precum și de a vedea schimbările
care au avut loc cu obiectul.
Pentru a forma capacitatea de observare la preșcolari, sunt necesare următoarele
condiții: să dezvolte dorința de a observa ceva nou într-un obiect; alegerea obiectului de
observație care influențează emoțional. [18, Mocanu Viorica. Psihologia vârstelor: Suport de
curs pentru studenți: (Chişinău: CEP USM, 2020. – 159]
Prin urmare, sarcina grădiniței este să îmbogățească ideile copilului despre lumea din
jur, să-l învețe să vadă modele, dependențe, influență reciprocă în ea, să-l învețe să-și
construiască afirmațiile în mod liber și competent, susținându-le cu argumente și fapte din
diferite domenii de cunoaștere la dispoziția preșcolarului și să-i trezească interesul cognitiv.
Preșcolarul dă dovadă de curiozitate, pune întrebări adulților și colegilor, este interesat
de relațiile cauză-efect, încearcă să vină în mod independent cu explicații pentru fenomenele
naturii și acțiunile oamenilor, este înclinat să observe și să experimenteze.
„Este imposibil să supraestimăm importanța activității cognitive”, spune G.M.
Shchukin, - pentru dezvoltarea generală a copilului și formarea personalității sale, sub
influența activității cognitive, se dezvoltă toate procesele conștiinței ”. Cunoașterea necesită
munca activă a gândirii și totalitatea tuturor proceselor de activitate conștientă. Stăpânirea
cunoașterii, „însușirea” lor necesită nu numai memorarea, dar și regândirea lor.
. Caracteristici de bază a preșcolarității
CARACTERISTICI DE BAZĂ CONȚINUTURI

Activitatea primordială la această vârstă Ea este orientată spre cunoaşterea relaţiilor

este jocul. interpersonale, deaceea în această perioadă se
dezvoltă personalitatea copilului, în special
necesităţile, trebuinţele şi motivele comportării.

Neoformaţiunile psihice 1. Necesitatea în îndeplinirea unei activităţi

sociale semnificative şi apreciabile.

2. Însuşirea normelor etice de comportare

(copilul învaţă ce e bine şi ce e rău).

3. Autoaprecierea şi conştiinţa de sine

Situaţia socială a dezvoltării psihice Copilul începe să frecventeze o instituţie nouă

 (grădiniţa) în care există şi se desfăşoară
anumite activităţi

Sursa: [18, Mocanu Viorica. Psihologia vârstelor: Suport de curs pentru studenți:
(Chişinău: CEP USM, 2020. – 159]
Comparația, sistematizarea, concretizarea, analiza, generalizarea și multe alte operații
ale activității cognitive contribuie la testarea cunoștințelor, îmbunătățind asimilarea acestora.
Cunoașterea, plină de concepte profunde, capătă semnificație personală pentru copil și rămâne
în memoria lor mult timp.
În comunicarea cu colegii, se dezvoltă un discurs dialogic, inclusiv instrucțiuni,
evaluare, coordonare a acțiunilor. La sfârșitul vârstei preșcolare, numărul contactelor în afara
situației crește și se formează o nouă formă de comunicare în afara afacerii situaționale.
Vârsta preșcolară este o etapă valoroasă în dezvoltarea culturii ecologice a unei
persoane. În această perioadă, se pun bazele personalității, inclusiv o atitudine pozitivă față de
natură, de lumea din jurul nostru.
La această vârstă, copilul începe să se distingă de mediu, se dezvoltă o atitudine
emoțional-valorică față de mediu, se formează bazele pozițiilor morale și ecologice ale
individului, care se manifestă în interacțiunile copilului cu natura, în conștientizarea
inseparabilității cu aceasta.
Vorbind despre orientările valorice ale unei persoane, ne referim întotdeauna la o
anumită direcție, conducând motive de viață, subjugându-i pe ceilalți. Până la vârsta de 6-7
ani, mecanismele acestor subordonări sunt dezvoltate. Bazat pe subordonarea motivelor,
copilul are posibilitatea de a-și subordona în mod conștient acțiunile unui motiv îndepărtat.
[30. p.40]
Cercetările efectuate de psihologi (E. Subbotsky și alții) arată că, la limita vârstei de
șase ani, au loc schimbări importante în conștiința copilului, începe un moment de cotitură, al
cărui rezultat este o predominanță puternică și finală a naturii-cauzale. abordarea explicării
lumii.
Acesta este un punct foarte important de care depind nivelul de cunoaștere,
profunzimea intereselor, orientarea personalității, viziunea asupra lumii a copilului. [Apud,35,
Дерябо,,, С.Д Ясвин В. А. «Природа: объект или субъект отношений личности»,
Москва, «Школа здоровья», 2001 г., т. 1,2. p.17-18]
 Psihologii notează în studiile lor că particularitățile atitudinii subiective față de natură
la preșcolarii mai în vârstă sunt în mare măsură determinate de particularitățile gândirii
inerente unei vârste date.
V.A. Yasvin în notele sale de cercetare, „în societatea modernă, predomină
pragmatismul - natura este considerată doar din punctul de vedere al beneficiului și al răului,
o persoană se opune celorlalte ființe vii, se consideră „mai înalt, mai semnificativ ”decât ei” .
[Apud,35, Дерябо,,, С.Д Ясвин В. А. «Природа: объект или субъект отношений
личности», Москва, «Школа здоровья», 2001 г., т. 1,2. p.30].
Cuprinzătoare a preșcolarului, extinderea stocului de idei al copilului despre cele mai
simple fenomene ale naturii și vieții sociale, dezvoltarea capacității sale de a gândi
independent la cele mai simple legi ale realității înconjurătoare, obișnuindu-l să acționeze în
conformitate cu cele mai simple cerințe și reguli, formând în el dragostea de cunoaștere și
activități utile social - adultul creează premisele necesare pentru tranziția copilului la educația
școlară, pentru participarea sa deplină la viața școlii.
Particularitățile dezvoltării proceselor psihice
PROCESELE PSIHICE CARACTERISTICI PARTICULARITĂȚI

Particularitățile Sensibilitatea tactilă devine o La 6 ani preșcolarul

senzorialității: sursă frecventă de informații care distinge spațiul casei,
susține și completează văzul și spațiul străzii, chiar poate
auzul. raporta unul la celălalt.
Se dezvoltă constantele Copilul desenează
perceptive de formă, mărime.. (,,realismul intelectual”).
Gândirea Gândirea copilului la această Spre sfârșitul preșcolarității
vârstă este strâns legată de gândirea dobândește o
dezvoltarea senzațiilor și operativitate generală
percepțiilor. nespecifică punând în
evidență în cazul figurilor
Gândirea concretă a copilului se
logice vehicularea unor
deosebește foarte puțin de
operatori de bază.
impresiile sale reale.

Atenția La începutul perioadei preșcolare Modificarea de bază în

atenția este provocată de dezvoltarea atenției
interesele copilului față de preșcolarului este trecerea
obiectele din jur. treptată de la atenția
Se mărește considerabil volumul involuntară la cea
atenției – chiar și în situațiile voluntară.
dificile copilul poate acționa
Caracterul voluntar al
concomitent cu 2-3 obiecte.
atenției se dezvoltă datorită
În perioada preșcolară se
activității omului matur,
dezvoltă o însușire importantă a
care îl include pe copil în
atenției – stabilitatea.
noi tipuri de activitate,

În acest caz, se vorbește

despre organizarea situativă
a atenției voluntare

Memoria La începutul vârstei preșcolare, În pofida dezvoltării

memoria copilului are un intense a memoriei
caracter involuntar voluntare, predomină
memoria involuntară.
De aceea se memorează mai ușor
materialul care trezește Memorarea involuntară a
reprezentări plastice vii. materialului în procesul
 activității intelectuale este
mult mai productivă decât
memorarea voluntară a
aceluiași material.

Imaginația Actorul determinant al Acum copilul elaborează

dezvoltării imaginației planurile primelor sale
preșcolarului este jocul pe roluri. „creații”, încercările de
Anume în cadrul acestei acest gen trebuie să fie
activități sunt create posibilitățile susținute de adult pentru
necesare pentru dezvoltarea dezvoltarea lor de mai
fanteziei și creației copilului. departe.

Limbajul La 6 ani vocabularul conține Limbajul este puternic

maxim aproximativ 2500 de influențat de mediul în care
cuvinte, minim 1500. La această trăiește copilul, de cât de
vârstă raportul dintre vocabularul mult i se vorbește, de cât de
pasiv (cel înțeles) și cel activ mult este stimulat să
(folosit) se modifică, folosească limbajul în
comunicare.

Sursa: [18, MocanuViorica. Psihologia vârstelor: Suport de curs pentru studenți: (Chişinău:
CEP USM, 2020. – 159]
Cercetătorii în domeniu psihologi ca L.S.Vâgotsky [31, Л. С. Выготский.
Психология / Л. С. Выготский. М.: Эксмо-пресс, 2000. 1008 с.p.8] au remarcat că în
timpul copilăriei preșcolare, copilul se îndepărtează de comportamentul situațional față de
activități corespunzătoare normelor și regulilor sociale adoptate în societatea modernă.
Schimbări semnificative și noi formațiuni au loc în psihicul copilului, care se
caracterizează prin dezvoltarea atenției voluntare, a memoriei, a percepției etc.
Toate acestea contribuie la dezvoltarea capacității copilului de a-și gestiona și controla
comportamentul, ideile despre sine, începe să se distingă de lumea înconjurătoare și să devină
conștient de o parte a lumii naturale. Principala caracteristică a arbitrariului este- stăpânirea
propriului comportament și a capacității de a evalua acțiunile și comportamentul altor
persoane.
 Activitățile caracteristice preșcolarității

ACTIVITĂȚILE LA VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ PARTICULARITĂȚI

Jocul – activitate predominantă la vârsta În joc copilul îşi satisface trebuinţele de

preșcolară activitate comună.
În joc copiii reproduc activitatea de
muncă a adulţilor şi relaţiile sociale
dintre ei.
Activităţile productive ale preşcolarului În perioada vârstei preşcolare, conform
curriculei, copiii desfăşoară multiple
activităţi productive: desenul, modelajul,
aplicaţia, construirea, munca.

Modelajul la vârsta preşcolară. Copiii iubesc să lucreze cu plastilina şi

să modeleze diferite obiecte, fiinţe. În
procesul modelării copiii îşi dezvoltă
percepţia tactilă, vizuală, imaginaţia,
atenţia, sentimentele estetice de frumos
şi altele.

Aplicaţia. Preşcolarii învaţă a face aplicaţii pe

hârtie, pe materiale, din ţesături.

Construirea. Preşcolarii construiesc multe şi diferite

lucruri din diferite materiale,

În procesul construirii se dezvoltă mult

creativitatea copilului, imaginaţia,
gândirea, percepţia spaţială

Munca Copiii preşcolari, deşi se joacă mai mult,

totuşi îndeplinesc anumite activităţi de
muncă, precum ar fi: aranjarea hainelor,
jucăriilor îngrijirea și plantarea
 plantelor..

Activitatea de învățare. Pe parcursul perioadei preșcolare, apare

și se dezvoltă activitatea de învățare.
Particularitatea de bază a acestei
activități constă în scopul ei – însușirea
noilor cunoștințe, priceperi și deprinderi.

Sursa: [18, Mocanu Viorica. Psihologia vârstelor: Suport de curs pentru studenți:
(Chişinău: CEP USM, 2020. – 159]
Un loc important în formarea unei atitudini umane a copiilor față de natură îl ocupă
organizarea experienței emoționale și senzoriale a comunicării copiilor cu natura, experiențele
morale și etice pozitive ale copilului: îngrijire, compasiune, responsabilitate, dorința de a ajuta
un ființă vie, încredere în corectitudinea acțiunilor lor [8, p.32].
Ținând cont de caracteristicile de vârstă ale copiilor preșcolari mai mari, este necesar
să se selecteze astfel de metode și forme de lucru privind educația ecologică, astfel încât
copilul să poată primi nu numai anumite cunoștințe despre natură, nu numai să admire
frumusețea ei, ci și să poată simți, „trece” prin el însuși, câștigă o atitudine subiectivă față de
lumea naturală. [38, Е.А. Стреха Е.А Малыши в мире природы: Учебно-наглядное
пособие. / Е.А. Стреха. – Мн., 2009.p36.]
Generalizând venim cu caracteristicile copilului preșcolar.menționate în Cadrul-de-
referina-al-educaiei-timpurii.
 Cei mai mulți copii ajung la vârsta preșcolară ca persoane activie, experimentate și
entuziaste.
 Ei sunt interesați de ei înșiși și de mediul care îi înconjoară și doresc să exploreze, să
investigheze și să fie creativi.
 Ei au o curiozitate debordantă și un sentiment de mirare/uimire bine dezvoltat.
 Le place să stabilească relații bune cu adulții și colegii și să se bucure de comunicarea cu
ei.
 Ei dezvoltă încrederea, stima de sine și autocontrolul.
 Ei aleg, de multe ori, să lucreze în perechi, în grupuri mici, iar unii dintre ei pot prezenta
semne de lider. În alte momente, ei pot alege să se joace singuri.
 Ei dezvoltă concentrarea, perseverența, independența ș perseverența, independența În alte
momente, ei pot alege să se joace singuri.omunicarea cu ei.
 Ei dezvoltă încrederea, stima de sine și autocontrolul. Ei aleg, de multe ori, să lucreze în
perioadă este fundamentală.
 Se bucură de povești, rime și muzică, le plac și exersează ritmurile/dansurile.
Ei se bucură de jocuri și activități dinamice și devin independenți din punct de vedere
fizic.[file:///C:/Users/HM/Downloads/ro_5632_Cadrul-de-referina-al educaiei-timpurii.pd]
BIBLIOGRAFIE

1. CARABET, N, GÎNJU, S, HAHEU, E.. Activitatea de proiectare în grădiniţa de

copii : ghid pentru educatori şi studenţi Chișinău 2010.
2. CARABET, N., Repere teoretico-practice ale managementului instituției preșcolare
Chișinău, 2014.
3. CHIRICĂ, G., Sisteme de reprezentări ecologice accesibile preșcolarilor.
Învăţământul Universitar din Moldova la 70 de ani, Chișinău, 2000.
4. CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIE TIMPURIE Chişinău, 2019
https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_pentru_educatia_timpurie_tipar.pdf
5. GÎNJU, S. și TELEMAN, A. 2014. Educaţie ecologică: (pentru specialitatea
Pedagogie preşcolară): Suport de curs. Chișinău : Universitatea de Stat Ion Creangă,
2014. ISBN 978- 9975-46-220-4.
6. MOCANU Viorica. Psihologia vârstelor: Suport de curs pentru studenți: (Ciclul I,
licență, pentru alte programe de studii) / Viorica Mocanu, Ana Tarnovschi, Cristina
Dolinschi; Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Psihologie, Științe ale
Educației, Sociologie și Asistență Socială Departamentul Psihologie. – Chişinău: CEP
USM, 2020. – 159 p
7. PIAGET, J., INHELDER, B. Psihologia copilului. Trad. L.PAPUC. Bucureşti:
Cartier, 2005.
8. SION, Gratiela. Psihologia varstelor. Bucuresti: Ed. Fundatiei România de Mâine,
2003.
9. Standarde de învăţare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani
(variantă revăzută/dezvoltată) Chișinău, 2019
10. STOICA, Dumitru, STOICA, Marin - Psihopedagogia școlară, Ed. "Scrisul
românesc" Craiova, 1989.
11. STOICA, Marin -Sinteze de pedagogie și psihologie - Editura "Universitaria"
Craiova, 1992.
12. TROFAILA L. Psihologia dezvoltării Chişinău 2007.
13. URSU, L., (coordonator) SARANCIUC-GORDEA, L., GÎNJU, S., RUSULEAC,
T., TELEMAN, A., Retrospectivă, actualitate şi perspectivă a Educaţiei Ecologice.
Aplicaţii metodologice inter/transdisciplinare, Chişinău, 2011.
14. VÂGOTSKI, L.S. Opere psihologice alese, vol. I, II, Bucureşti, EDP. 1972
Surse în limba rusă
15. ВОЛКОВ, Б.С., ВОЛКОВА, Н.В. Детская психология: схемы. Москва: Владос,
2004.
16. ВЫГОТСКИЙ, Л. С. Мышление и речь. М.: 1982. 456 с. 127.
17. ВЫГОТСКИЙ, Л. С. Психология / Л. С. Выготский. М.: Эксмо-пресс, 2000.
1008 с.
18. ВОЛКОВ, Б.С., ВОЛКОВА, Н.В. Детская психология: схемы. Москва: Владос,
2004.
19. ГАЛЬПЕРИН, П.Я. Развитие исследований по формированию умственных
действий. В кн.: Введение в психологию. Москва: Книжный дом «Университет»,
1999, с. 162-2.
20. ЗАПОРОЖЕЦ А.В. Воспитание эмоций и чувств у дошкольника [Текст]:
пособие для воспитателя детского сада / А.В.Запорожец; под ред. А.Д.
Кошелевой. – М.: Просвещение, 1985. – 176 с.