Ministerul Educației, Culturii și Cectării din Republica Moldova

Universitatea de Stat din Tiraspol

Catedra de pedagogie și psihologie

Referat la disciplina Etnopedagogie

Tema:

Educația morală

A elaborat: N. Amarfii-Railean,

gr. C1CMI1

1
 „Nu din averi izvoraste virtutea, ci din virtute izvorasc si averile si celelalte bunuri
omenesti” (Platon)

Educatia morala este acea dimensiune interna a activitatii de formare-dezvoltare a

personalității care vizeaza ceea ce este mai profund și mai accentuat subiectiv în ființa umana
(Hubert, Rene).
Morala reprezinta o vasta categorie de principii și norme de viață, reguli de comportamente
umane specifice unei societăți la nivelul dezvoltării acesteia. Persoanele de-a lungul vieții își
stabilesc anumite reguli de conviețuire în dependență de educație și felul fiecaruia de a se forma și
de a fi.
Esenta educașiei morale consta în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor
moralei sociale în structura personalitățiă morale a copilului, elaborarea și introducerea profilului
moral ținînd cont de normele impuse în societate. Astfel educația morală tinde spre fomarea
individului ca subiect moral, subiect ce gîndește și acționează în spiritul cerințelor și exigențelor
moralei sociale, a idealului, a valorilor, normelor și regulilor pe care ea le deține.
Un ideal moral bine constituit e fundamentul oricărui sistem moral, caracteristic și
definitoriu tendinței și opțiunilor comportamentale unei societăți, cît și latura aliată a tuturor
elementelor componente ale acestui sistem moral. El intruchipează perfecțiunea, în care ființa
umană e protagonistul propriei dezvoltări morale. Omul însușește condiția sa, se dezvoltă, se
(auto)educă și se realizează atît fizic, cît și în mare masură în plan moral. Acesta tinde continuu
spre ideal, indiferent de faptul realității el urmează calea autodepășirii, el participă activ la
autodezvoltare și autovalorizare.
Formarea conduitei și constiinței morale favorizează unul din cele mai complexe planuri în
formarea personalității : se bazează pe acțiuni și deprinderi morale, care abia prin cristalizarea și
generalizarea lor se vor structura ca trasături de ordin moral.
Frumusețea morala se manifesta și angajează copilul în aprecierea panoramei acesteia; ce are
contribuție majoră pentru perceperea, recepționarea, ințelegerea și totodata stabilirea unui climat
armonios și benefic pentru o educație morala superioară.
In procesul formarii valorilor morale se va respecta și o anumita gradatie specifica
particularităților de vîrstă. Concomitent familiarizării copilului cu normele morale, se formeaza

2
emoțiile și sentimentele morale, atitudinile morale, trăsăturile de caracter, convingerile,
obisnuintele ce reprezinta obiective esentiale ale sistemului inițial.
Louis Legrand considera constiinta morala ca o cunoastere a valorilor intiparite in
comportamentul persoanei, integrarea implicind obligatia in cazul cind vointa individuala nu
se coreleaza cu valorile.Deci gindirea operativa a persoanei denota felul prin care isi dirijeaza
propiile actiuni,valori si conduite ale vietii si tine cont de exemplele pe care le intimpina zi de zi.
Exemplele pe care le analizeaza și pe acelor maturi se bazează pe insușirea unor modele ce
intruchipează fapte și acțiuni morale. Efectul pe care il are exemplul asupra lui îl
constituie comportamentul celor din jur, iar pe de alta parte, tendința spre imitația proprie omului,
în general. De obicei noi imităm ceea ce corespunde la un moment dat cu preocupările, dorințele și
aspirațiile noastre. De obicei aceasta imitare preia sau îmbraca o serie de nuanțe, în funcție de
personalitatea celui care preia exemplul, cit si de situatia in care actioneaza.
Un alt autor Geissler aborda educatia morala privind consecintele si problemele
fundamentale ale acesteia. Inainte de transmiterea oricarei valori cognitive, a continutului, elevul
trebuie sa afle ca in comportamentul sau patrund necontenit decizii valorice si trecind prin ratiuni
sunt lipsite de consistenta si stabilitate. O parte a educatiei morale trebuie sa se rezume la
evidentierea valorilor privind deciziile si conditiile unei acceptari sau respingeri diferentiate.
Respectiv pentru ca educatia morala sa denote un sens valoric, experienta trebuie sa fie baza
care o constituie in esenta.
Adolescentul permanent se confrunta cu luarea unor decizii care deseori influienteaza
comportamentul acestuia, cit si modul de gindire in care se accentueaza spontanietatea si rapiditatea
de care da dovada . Sunt anumite valori pe care le insusesc sau se conduc si anumite reguli morale
pe care le accepta sau le refuza total. Asta tine de particularitatea de virsta si dorinta de a asimila
norme de conduita etica constante in timp.
Evaluarea administrata pe o persoana cu valori bine definite reprezinta nucleul avansat al
cunostintelor, deprinderilor si conduitelor spirituale. In ceea ce priveste regulile morale, in cazul
cind provin devieri pe marginea unor fundaluri de semnificatie valorice, acestea isi pierd din
functionalitate si validitate. Exemplu: Cum trebuie un copil sa insuseasca o norma morala?; Dupa
ce reguli morale trebuie sa se conduca spre a se dezvolta ca o personalitate empatica cu un nivel
ridicat de inteligenta emotionala si cu o ghidare a propriilor ginduri si actiuni? Copilul trebuie
dirijat spre dezvoltarea abilitatilor de comunicare, prin achizitia unui sistem propriu de valori, prin

3
dezvoltarea strategiilor de rezolvare de probleme si de luare de decizii. Parintele trebuie sa
comunice cu copilul despre sentimentele sale ,sa-l asculte cind isi exprima gindurile si trairile, sa-i
acorde atentie cind are nevoie, sa trateze copilul ca o persooana valoroasa, sa-l lase sa faca alegeri
chiar si atunci cind greseste; sa nu-si respinga copilul, acesta are nevoie sa fie acceptat ca persoana,
aceasta fiind temelia asigurarii unei educatii morale eficiente.
In toata complexitatea ei, educatia morala sprijina persoanele in cauza sa obtina performante
educationale deosebite si o viata plina de succese, impliniri, armonie insotita de satisfactii si bucurii
spirituale.
Un aspect important al educatiei morale este povata o metoda ce se bazeaza pe valorificarea
experientei morale a omului, exprimata in proverbe, cugetari, maxime etc., si astfel se
formeaza constiinta morala .
Nu doar prin exemple si povete sau mesajele educative ce vin de la educatori, profesori nu
pot impune cerinte care sa orienteze sau sa verifice moralitatea , ci maximele, cugetarile,
proverbele sau aforismele: 'Seamana la tinerete, ca sa ai la batrinete'.
Astfel, indiferent de activitatea pe care o desfasoara și de imprejurările în care se afla,
individul ne apare in ipostaza de subiect moral. In consecinta el actioneaza in virtutea unor norme
morale interiorizate in procesul interactiunii sale cu morala sociala, proprie societatii din care face
parte.Educatia morala urmareste conturarea si consolidarea profilului moral in concordanta cu
imperativele moralei sociale.
Un profil puternic structurat se va rasfrange in mod pozitiv asupra educatiei intelectuale.
Trăsături ca: perseverenta, tenacitatea, spiritul de disciplină, respectul pentru adevăr, spiritul de
raspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza resursele interne ale personalitatii in directia
unei productivitati mai mari a educatiei intelectuale a receptivitatii si asimilarii valorilor stiintifice.
Aceleasi influente pot fi extinse si asupra educatiei profesionale. Profilul moral imprima un consens
valorilor stiintifice si cele tehnologice prin prisma aplicarii lor in folosul oamenilor.
Educatia estetica este dependenta de cea morala prin interactiunea dintre idealul moral si cel
estetic. Morala stimuleaza implinirea de sine a omului prin intermediul valorilor estetice. Acestea
la randul lor, sensibilizeaza si stimuleaza cunoasterea si intelegerea valorilor morale. Judecata si
aprecierea estetica se intemeiaza si pe considerente de ordin moral.
Din toate acestea putem conchide ca educatia morala este o trecere de la morala la
moralitate, iar scopul educatiei morale fiind formarea individului ca subiect moral, care gindeste,

4
simte si actioneaza. Problemele educatiei, educatia morala, presupun initierea persoanelor intr-un
limbaj constringator (normele etice) ce-i sprijina in manifestarea unor atitudini, trairi, conduite
autonome, libere. De aici porneste un conflict interior, si anume paradoxul educatiei morale de a
forma persoanele indrumindui catre constientizare, inteligenta si autonomie inalta. Deci o cauza ar
fi achizitionarea obisnuintelor de comportament și asumpții profund diriguitoare activității
dezirabile prin strategii relativ constringatoare.
Expunerea la nivele superioare de rationament moral, creeaza o anumita confuzie,
numita conflict cognitiv, ce contribuie la obtinerea de catre persoana a unui nivel superior de
rationament moral, fiind o cale de solutionare a conflictului.
Peters in 1965, pune o alta intrebare: cum poate fi format omul pentru autonomie prin
strategii heteronomice(legea impusa de altii)? Deci orice modalitate abordeaza primordial sistemul
de reguli , pe cind esenta moralitatii este respectarea normelor.
Heteronomia constituie o realitate externa, finalitatea acesteia fiind libertatea, moralitatea ca
responsabilitate proprie. Pe cind socionomia se deriva in cazul cind judecatile sunt formate si
modelate prin relationarea cu altii, la nivel social. Educarea tinerilor in spiritul inaltei moralitati se
realizeaza numai intr-o comunitate sanatoasa. Astfel e necesar ca caracteristicile esentiale ale
personalitatii sa fie formate in scoala, sistematic si consecutiv, fundamental fiind exigenta fata de
sine si disciplina constienta, care duc la democratizarea si imbunatatirea relatiilor dintre oameni.
Procesul de formare a sentimentului moral trebuie sa contina un algoritm precizat, judicios, sa tina
cont de particularitatile individuale si de virsta ale copiilor cum am mentionat anterior.
Persoana nu se naste fiinta umana, ci devine, iar maniera in care devine depinde primordial de
educatia pe care o obtine. Totusi se naste cu inclinatie spre moralitate, cu simt moral . Copilul invata
morala ca pe un ansamblu de reguli transcedente, cu atit mai sacre cu cit le intelege mai putin. Vine
insa un moment in care copilul trebuie sa faca propriile alegeri, sa separe singur binele de rau, sa
decida pentru el insusi, aceasta este apogeul constiintei sale morale. Disciplina e o cale spre
valorizarea normelor, regulelor, culturii pentru o buna dezvoltare si un mod de comportare superior.
Persoanele construiec legaturi, formeaza atitudini fata de viata, dezvolta diverse sentimente,
cunostinte, capata experiente, realizeza conduite morale si parcurg o cale lunga de spiritualizare
permanenta. Educatia morala initiaza cu o latura launtrica, ceea ce tainuieste mai profund in om,
raportindu-l la propria persoana.

5
Căci în esența sa cea mai pură, în nazuința către implinire educația morală se încadrează într-un
centru de insușire universală,iar omul devine protagonistul esențial și mareț în calea pe care o
inițiază și pe care o parcurge pe întregul curs al vieții.

Referințe bibliografice

1. Baciu, S., Perspective curriculare etnopedagogice în căutarea valorilor uitate, „Univers

pedagogic, Chişinău, 2007
2. Silistraru, N., Etnopedagogie .- Ch., Ed. CEP al USM, 2003.
3. Silistraru, N., Nastas, G., Semnificaţia valorilor general-umane în procesul
educaţional, Chişinău, 1999.
4. Silistrau, N., Note de curs la pedagogie, Chişinău, 2004
5. Silistraru, N., Aspecte filosofice în pedagogia populară, în Filosofia educaţiei – imperative,
căutări, orientări. Simpozionul internaţional, Ed. a V-a, UPS „I. Creangă”, Chişinău, 11-
12 noiembrie, 1997
6. Silistraru, N., Valoarea morală a pedagogiei populare moldoveneşti, Chişinău,1992
7. Stoian, S., Alexandru, P., Pedagogie şi folclor, Bucureşti, EDP, 1978.