Educatia morala

Educatia morala este acea dimensiune interna a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii care vizeaza "ceea ce este mai profund si mai accentuat subiectiv in fiinta umana" (Hubert, Rene). Morala reprezinta o vasta categorie de principii si norme de viata, reguli de comportamente umane specifice unei societati la nivelul dezvoltarii acesteia. Persoanele de-a lungul vietii isi stabilesc anumite reguli de convietuire in dependenta de educatie si felul fiecaruia de a se forma si de a fi. Esena educaiei morale const n crearea unui cadru adecvat interiorizrii componentelor moralei sociale n structura personalitii morale a copilului, elaborarea i introducerea profilului moral tinind cont de normele impuse in societate. Astfel educatia morala tinde spre fomarea individului ca subiect moral, subiect ce gndete i acioneaz n spiritul cerinelor i exigenelor moralei sociale, a idealului, a valorilor, normelor i regulilor pe care ea le deine. Un ideal moral bine constituit e fundamentul oricrui sistem moral, caracteristic i definitoriu tendinei i opiunilor comportamentale unei societi, cit si latura aliata a tuturor elementelor componente ale acestui sistem moral. El intruchipeaza perfectiunea, in care fiinta umana e protagonistul propriei dezvoltari morale. Omul insuseste conditia sa, se dezvolta, se (auto)educa si se realizeaza atit fizic, cit si in mare masura in plan moral. Acesta tinde continuu spre ideal, indiferent de faptul realitatii el urmeaza calea autodepasirii, el participa activ la autodezvoltare si autovalorizare. Formarea conduitei si constintei morale favorizeaza unul din cele mai complexe planuri in formarea personalitatii : se bazeaza pe actiuni si deprinderi morale, care abia prin cristalizarea si generalizarea lor se vor structura ca trasaturi de ordin moral. Frumusetea morala se manifesta si angajeaza copilul in aprecierea panoramei acesteia; ce are contributie majora pentru perceperea, receptionarea,intelegerea si totodata stabilirea unui climat armonios si benefic pentru o educatie morala superioara. In procesul formarii valorilor morale se va respecta si o anumita gradatie specifica particularitatilor de virsta. Concomitent familiarizarii copilului cu normele morale, se formeaza emotiile si sentimentele morale, atitudinile morale, trasaturile de caracter, convingerile, obisnuintele ce reprezinta obiective esentiale ale sistemului initial. Louis Legrand considera constiinta morala ca o cunoastere a valorilor intiparite in comportamentul persoanei, integrarea implicind obligatia in cazul cind vointa individuala nu se coreleaza cu valorile.Deci gindirea operativa a persoanei denota felul prin care isi dirijeaza propiile actiuni,valori si conduite ale vietii si tine cont de exemplele pe care le intimpina zi de zi.. Exemplele pe care le analizeaza si pe acelor maturi se bazeaz pe nsuirea unor modele ce ntruchipeaz fapte i aciuni morale. Efectul pe care il are exemplul asupra lui il constituie comportamentul celor din jur, iar pe de alt parte, tendina spre imitaia proprie omului, n general .De obicei noi imitam ceea ce corespunde la un moment dat cu preocuprile, dorinele i aspiraiile noastre.Si de obicei aceasta imitare preia sau mbrac o serie de nuane, n funcie de personalitatea celui care preia exemplul, ct i de situaia n care acioneaz.

Un alt autor Geissler aborda educatia morala privind consecintele si problemele fundamentale ale acesteia. Inainte de transmiterea oricarei valori cognitive, a continutului, elevul trebuie sa afle ca in comportamentul sau patrund necontenit decizii valorice si trecind prin ratiuni sunt lipsite de consistenta si stabilitate. O parte a educatiei morale trebuie sa se rezume la evidentierea valorilor privind deciziile si conditiile unei acceptari sau respingeri diferentiate. Respectiv pentru ca educatia morala sa denote un sens valoric, experienta trebuie sa fie baza care o constituie in esenta. Adolescentul permanent se confrunta cu luarea unor decizii care deseori influienteaza comportamentul acestuia, cit si modul de gindire in care se accentueaza spontanietatea si rapiditatea de care da dovada . Sunt anumite valori pe care le insusesc sau se conduc si anumite reguli morale pe care le accepta sau le refuza total. Asta tine de particularitatea de virsta si dorinta de a asimila norme de conduita etica constante in timp. Evaluarea administrata pe o persoana cu valori bine definite reprezinta nucleul avansat al cunostintelor, deprinderilor si conduitelor spirituale. In ceea ce priveste regulile morale, in cazul cind provin devieri pe marginea unor fundaluri de semnificatie valorice, acestea isi pierd din functionalitate si validitate. Exemplu: Cum trebuie un copil sa . insuseasca o norma morala?; Dupa ce reguli morale trebuie sa se conduca spre a se dezvolta ca o personalitate empatica cu un nivel ridicat de inteligenta emotionala si cu o ghidare a propriilor ginduri si actiuni? Copilul trebuie dirijat spre dezvoltarea abilitatilor de comunicare, prin achizitia unui sistem propriu de valori, prin dezvoltarea strategiilor de rezolvare de probleme si de luare de decizii. Parintele trebuie sa comunice cu copilul despre sentimentele sale ,sa-l asculte cind isi exprima gindurile si trairile, sa-i acorde atentie cind are nevoie, sa trateze copilul ca o persooana valoroasa, sa-l lase sa faca alegeri chiar si atunci cind greseste; sa nu-si respinga copilul, acesta are nevoie sa fie acceptat ca persoana, aceasta fiind temelia asigurarii unei educatii morale eficiente. In toata complexitatea ei, educatia morala sprijina persoanele in cauza sa obtina performante educationale deosebite si o viata plina de succese, impliniri, armonie insotita de satisfactii si bucurii spirituale. Un aspect important al educatiei morale este povaa o metoda ce se bazeaz pe valorificarea experienei morale a omului, exprimata n proverbe, cugetri, maxime etc., si astfel se formeaza contiina morala . Nu doar prin exemple si povete sau mesajele educative ce vin de la educatori, profesori nu pot impune cerine care sa orienteze sau sa verifice moralitatea , ci maximele, cugetrile, proverbele sau aforismele: "Seamn la tineree, ca s ai la btrnee". Si astfel indiferent de activitatea pe care o desfoar i de mprejurrile n care se afl, individul ne apare n ipostaza de subiect moral. n consecin el acioneaz n virtutea unor norme morale interiorizate n procesul interaciunii sale cu morala social, proprie societii din care face parte.Educaia moral urmrete conturarea i consolidarea profilului moral n concordan cu imperativele moralei sociale. Un profil puternic structurat se va rsfrnge n mod pozitiv asupra educaiei intelectuale. Trsturi ca : perseverena, tenacitatea, spiritul de disciplin, respectul pentru adevr, spiritul de rspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza resursele interne ale personalitii n direcia unei productiviti mai mari a educaiei intelectuale a receptivitii i asimilrii valorilor stiinifice. Aceleai influene pot fi extinse i asupra educaiei profesionale. Profilul moral imprim un consens valorilor tiinifice i cele tehnologice prin prisma aplicrii lor n folosul oamenilor.

Educaia estetic este dependent de cea moral prin interactiunea dintre idealul moral i cel estetic. Morala stimuleaz implinirea de sine a omului prin intermediul valorilor estetice. Acestea la rndul lor, sensibilizeaz i stimuleaz cunoaterea i nelegerea valorilor morale. Judecata i aprecierea estetic se ntemeiaz i pe considerente de ordin moral. Din toate acestea putem conchide c educaia moral este o trecere de la moral la moralitate, iar scopul educaiei morale fiind formarea individului ca subiect moral, care gindeste, simte si acioneaz. Problemele educatiei, educatia morala, presupun initierea persoanelor intr-un limbaj constringator (normele etice) ce-i sprijina in manifestarea unor atitudini, trairi, conduite autonome, libere. De aici porneste un conflict interior, si anume paradoxul educatiei morale de a forma persoanele indrumindui catre constientizare, inteligenta si autonomie inalta. Deci o cauza ar fi achizitionarea obisnuintelor de comportament si asumptii profund diriguitoare activitatii dezirabile prin strategii relativ constringatoare. Expunerea la nivele superioare de rationament moral, creeaza o anumita confuzie, numit conflict cognitiv, ce contribuie la obtinerea de catre persoana a unui nivel superior de raionament moral, fiind o cale de solutionare a conflictului. Peters in 1965, pune o alta intrebare: cum poate fi format omul pentru autonomie prin strategii heteronomice(legea impusa de altii)? Deci orice modalitate abordeaza primordial sistemul de reguli , pe cind esenta moralitatii este respectarea normelor. Heteronomia constituie o realitate externa, finalitatea acesteia fiind libertatea, moralitatea ca responsabilitate proprie. Pe cind socionomia se deriva in cazul cind judecatile sunt formate si modelate prin relationarea cu altii, la nivel social. Educarea tinerilor in spiritul naltei moralitti se realizeaza numai intr-o comunitate sntoas. Astfel e necesar ca caracteristicile esentiale ale personalitii s fie formate n coala, sistematic i consecutiv, fundamental fiind exigena fa de sine i disciplina contient, care duc la democratizarea i mbuntirea relaiilor dintre oameni. Procesul de formare a sentimentului moral trebuie s contina un algoritm precizat, judicios, sa tina cont de particularitile individuale si de virsta ale copiilor cum am mentionat anterior. Cercetarile psihologilor si practica pedagogica dau dovada concreta faptului ca educarea deprinderilor morale si transpunerea acestora in abilitati stabile specifice personalittii se realizeaza doar prin prezenta, la cel educat, a motivelor comportamentului manifestat. Atitudinile pozitive, reiesite din normele de conduita, trebuie sa se extinda in aptitudini de personalitate, pornind din motivatia interna a elevului. Sistemul profilului moral bio-psiho-social si pedagogic al moralei contine unele principii cum ar fi: principiul corespondenei dintre tiina pedagogic i educaia tradiional a moralitii; - principiul valorificrii resurselor i disponibilitilor pozitive ale personalitii umane, n vederea eliminrii celor negative; principiul unitii i continuitii axiologice ntre toate formele, modalitile, mijloacele i factorii etnopedagogiei n proiectarea i realizarea educaiei morale; - principiul diferenierii educaiei morale (n raport de funcia cultural a acesteia are o pondere specific n cadrul activitii de formare a personalitii). (Nicolae Silistraru) In ceea ce vizeaza convorbirea morala, in dialog se delimiteaza cunostintele morale combinate cu cele emotionale, faptul cum comunicam, cum gestionam cu emotiile

directionindule spre un scop si totodata posedam capacitatea de a intui, de a ne canaliza energia,recunoaste emotiile celorlalti si construi relatii interpersonale pozitive,de a invata sa respectam ceea ce duce la o dezvoltare si educare superioara,valorifind experienta de viata, regulele de baza pornind de la diverse functii de informare, de corectare, de intarire a constiintei si a conduitei morale. Un exemplu moral se deriva din intuirea sau imaginarea unor modele ce intrunesc fapte i aciuni morale, astfel forminduse metodele eficiente de comportament oferite de parinti,educatori,rude, profesori, umanitate raportate la virsta specifica. Aici totusi trebuie sa fie activat un spirit deosebit de observatie.indeosebi pe copil pentru a preveni influenta negativa, comunicarea inadecvata si contactele defavorizante cu anumite persoane, doar asa putem valoriza copilul cu o atitudine buna si o purtare morala,cu reguli satisfacatoare pentru viata sa. Persoana nu se naste fiinta umana, ci devine, iar maniera in care devine depinde primordial de educatia pe care o obtine. Totusi se naste cu inclinatie spre moralitate, cu simt moral . Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli transcedente, cu atit mai sacre cu cit le intelege mai putin. Vine ns un moment n care copilul trebuie s fac propriile alegeri, s separe singur binele de ru, s decid pentru el nsui, aceasta este apogeul constiintei sale morale. Disciplina e o cale spre valorizarea normelor, regulelor, culturii pentru o buna dezvoltare si un mod de comportare superior. Persoanele construiec legaturi, formeaza atitudini fata de viata, dezvolta diverse sentimente, cunostinte, capata experiente, realizeza conduite morale si parcurg o cale lunga de spiritualizare permanenta. Educatia morala initiaza cu o latura launtrica, ceea ce tainuieste mai profund in om, raportindu-l la propria persoana. Caci in esenta sa cea mai pura, in nazuinta catre implinire educatia morala se incadreaza intrun centru de insusire universala,iar omul devine protagonistul esential si maret in calea pe care o initiaza si pe care o parcurge pe intregul curs al vietii.