COLEGIUL NAȚIONAL “LUCIAN BLAGA” SEBEŞ

515800 STR. CĂLUGĂRENI NR. 49

TEL. 0258-731217 FAX. 0258-730756
colb.sebes@mail.albanet.ro
http://www.cnlb.ro

Referat susținut în cadrul catedrei de Socio-umane

Rolul activităților extrașcolare în predarea religiei

Autor: prof. PETRU VALENTIN

 COLEGIUL NAȚIONAL “LUCIAN BLAGA” SEBEŞ
515800 STR. CĂLUGĂRENI NR. 49
TEL. 0258-731217 FAX. 0258-730756
colb.sebes@mail.albanet.ro
http://www.cnlb.ro

Motto : „Când cineva învaţă pe alţii, învaţă şi el mai mult, iar când vorbeşte ascultă şi el
de cele mai multe ori împreună cu ascultătorii săi, pentru că Unul este Învăţătorul
(Matei 23, 8) şi al celui ce vorbeşte şi al celui ce ascultă. El este cel care adapă şi mintea
şi cuvântul.” (Sfântul Clement Alexandrinul)

În educaţia religios morală trebuie să vizăm întregul: armonia dintre trup şi suflet a
omului să fie într-o unitate perfectă care să reuşească să dirijeze în mod neobosit şi statornic
viaţa şi toate acţiunile omului. Aşa se împlineşte spiritul moralei creştine: prin dragostea faţă
de Dumnezeu, de aproapele şi de sine găsit în modelul perfecţiunii: Dumnezeu-Omul Iisus
Hristos, Mântuitorul nostru. Un bun profesor nu este acela care este tributar standardelor
pedagogice, acela care proiectează lecţia perfect, sau aproape perfect din punct de vedere
psihopedagogic, ci cel care face din meseria sa o misiune, cel „care nu robotizează didactica,
şi este împotriva standardelor didactice”1 , iar din procesul instructiv-educativ face o artă de
comunicare şi comuniune cu alţi semeni, transmiţând educatului o parte din personalitatea
proprie, cel care concepe o experiență realizabilă pragmatic, cel care se străduieşte el mai întâi
pe calea desăvârşirii şi în final imprimă acest lucru elevilor săi.
Atmosfera pe care trebuie să o creăm pentru copil sau tânăr trebuie să fie plăcută şi
interesantă; relaţia dintre profesor şi elev trebuie să fie adaptată permanent în funcţie de
permisivitatea situaţiilor psihologice, profesorul încercând să se apropie cât mai mult de
sufletul copilului atât prin conţinut, cât şi prin limbaj; dascălul având nevoie de prezenţa
mereu vie a icoanei Mântuitorului Hristos în centrul activităţii sale (principiul Hristocentric).
Mai mult decât atât, profesorul trebuie să ţină cont de libertatea individului deoarece
„practicarea religiei constă, prin însăşi natura sa, în primul rând în acte interioare voluntare şi
libere prin care omul se îndreaptă direct spre Dumnezeu: astfel de acte nu pot fi nici impuse,
nici interzise de o putere pur omenească”2 .
Ca profesor de religie trebuie să simţi întotdeauna că este necesară implicarea în
realizarea unor acţiuni complementare activităţii de învăţare cum ar fi: participarea şi
organizarea de expoziţii, cenacluri, simpozioane, participarea la sesiuni de comunicări ale
elevilor etc.. Prin cooptarea conducerii şcolii şi a preotului paroh este necesară amenajarea
unui cabinetul de religie, înfiinţarea unei biblioteci de carte religioasă, îmbogăţirea
permanentă a materialului didactic şi înarmarea cu toate metodele şi mijloacele didactice
posibile în realizarea succesului şcolar. Cu toate acestea nu va fi destul. Ceva va lipsi din
rezultatul aşteptărilor de profesor misionar. Pe lângă acestea, ca punct culminant şi definitiv
hotărâtor în reuşita procesului de formare a elevilor ca buni creştini, se va găsi organizarea
unui cerc de religie în cadrul căruia se pot realiza o multitudine de activităţi extracurriculare.
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop
învățarea nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care
1
Prof. univ. dr. E., Păun, Sociologia educaţiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2004, p. 23
2
Preot dr. Ilie I., Ivan, Îndrumător catehetic, Editura Conphys, Râmnicu-Vâlcea, 2001, în Conciliul II Vatican, p.
172
 COLEGIUL NAȚIONAL “LUCIAN BLAGA” SEBEŞ
515800 STR. CĂLUGĂRENI NR. 49
TEL. 0258-731217 FAX. 0258-730756
colb.sebes@mail.albanet.ro
http://www.cnlb.ro

cuprind domenii și arii foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități
necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de
activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore și ar trebui
să facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei
bune dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile,
talentul și domeniul în care ei vor fi performanți.
Datorită caracterului programat, planificat şi organizat metodic al tuturor activităţilor
educative, educaţia religioasă realizată în şcoală are o deosebită importanţă deoarece conduce
la un nivel înalt de dezvoltare a personalităţii religios-morale a elevilor.
Complementar cu activităţile în şcoală, cele extraşcolare pun accent într-o mai mare
măsură pe latura formativă a educaţiei religioase, urmărind mai ales dezvoltarea vieţii afectiv-
religioase a elevilor. Atât creativitatea elevilor dezvoltată la ora de religie prin diverse metode
activ-participative, cât şi momentele de relaxare oferite de vizitele şi excursiile la biserici şi
mănăstiri, însumate cu serbările şcolare şi concursurile religioase, converg spre dobândirea
desăvârşirii creştine şi a mântuirii sufletului elevilor.
Din cadrul activităților extrașcolare desfășurate în cadrul orei de religie putem
menționa:
1. Cateheza – a învăța prin viu grai – activitatea de inițiere în învățătura și viața
Bisericii.
Când numărul adulților care se botezau a început să scadă, prin cateheză era definită
transmiterea cunoştinţelor religioase credincioșilor de toate vârstele şi formarea religioasă a
acestora în şi prin Biserică. Spre deosebire de lecţia de religie la care participă elevi organizaţi
pe clase, în funcţie de vârstă, catehizarea se adresează tuturor credincioşilor din biserică.
Preotul va ţine cont de faptul că în biserică nu poate lămuri toate aspectele şi, de aceea, în
vizitele pe care le face la domiciliul credincioşilor, poate continua catehizarea acestora.
Cateheza trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să se încadreze într-un ciclu de
cateheze, pe o anumită temă din Vechiul şi Noul Testament, Istoria bisericească, Morală,
Dogmatică, Liturgică etc; să se desfăşoare după un plan stabilit de către preot; să fie expusă
cu claritate şi gradual; să urmărească formarea religios-morală a credincioşilor, desăvârşirea
lor; să ţină cont de nivelul de cunoştinţe şi de vârsta credincioşilor; să nu fie lungă, pentru a
nu-i obosi pe credincioşi şi, în special, pe copii; să aibă ca finalitate întărirea credinţei şi
creşterea moralităţii credincioşilor.
2. Serbarea religioasă. 
Manifestările cultural-religioase antrenează un număr mare de elevi. Aici sunt incluse
serbările şcolare, concursurile, conferinţele religioase, întâlniri cu mari duhovnici, vizionările
de filme cu subiect religios, expoziţiile de icoane şi alte obiecte de artă religioasă. În cadrul
serbărilor religioase se pot prezenta scenete religioase, colinde, etc.

3. Vizitele și pelerinajele.
 COLEGIUL NAȚIONAL “LUCIAN BLAGA” SEBEŞ
515800 STR. CĂLUGĂRENI NR. 49
TEL. 0258-731217 FAX. 0258-730756
colb.sebes@mail.albanet.ro
http://www.cnlb.ro

 Vizitele și excursiile la biserici și mănăstiri oferă elevilor nu numai momente de

relaxare, ci şi posibilitatea dobîndirii sau aprofundării cunoştinţelor religioase. Elevii pot afla
direct modul în care a fost și este trăită credința ortodoxă. Excursiile se realizează cu elevi
dintr-o clasă, din clase paralele sau cu nivel de şcolaritate apropiat. Vizitele și excursiile la
biserici și mănăstiri sunt o formă de organizare a procesului de învățământ prin care se
urmărește dobândirea și fixarea cunoștințelor.
Putem distinge mai multe tipuri de vizite şi excursii:
a) vizite şi excursii introductive (organizate cu scopul de a-i pregăti pe elevi pentru
înţelegerea cunoştinţelor ce urmează să fie predate, elevii fiind orientaţi să urmărească
aspectele legate de viaţa personalităţilor religioase, să asculte sfaturile preoţilor duhovnici, să
achiziţioneze material intuitiv, precum icoane, vederi, casete, care poate fi folosit în lecțiile de
religie; profesorul va urmări modul în care elevii exersează deprinderile formate în timpul
orelor cu privire la actele de cult extern);
b) vizite şi excursii organizate în vederea comunicării de cunoştinţe (se realizează în
vederea însușirii unor cunoștințe referitoare la locașul de cult, la viața unor sfinți, a unor
personalități bisericești; spre exemplu, lecţia despre Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava poate
fi predată într-o excursie/vizită organizată la Mănăstirea Sfântul Ioan din Suceava; datorită
faptului că vizitele oferă o mare varietate de informații, profesorul trebuie să valorifice din
plin acest lucru și să puncteze esențialul);
c) vizite şi excursii de consolidare şi fixare a cunoştințelor (se organizează la sfârşitul
unui capitol sau al unei teme şi prezintă avantajul că elevii au deja multe informaţii, ştiind ce
să urmărească şi încercând să afle mai multe amănunte).
4. Cercul de religie
 Este o activitate suplimentară, în interdependenţă cu activitatea de la clasă: lecţia este
suportul pe care se sprijină activitatea de la cerc, iar cercul îmbunătăţeşte calitatea educaţiei
religioase realizată la lecţii.
Prin tematica aleasă şi prin lucrările proprii, li se dezvoltă elevilor dragostea pentru
religie. Ţinând cont de faptul că participarea la cercul de religie nu este obligatorie, tematica
cercului se stabileşte la începutul anului şcolar, pe baza opţiunilor, intereselor şi aptitudinilor
elevilor.
La cercul de religie se dezvoltă spiritul comunitar prin antrenarea tuturor
participanţilor în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor propuse. Rezultatele activităţilor
trebuie valorificate în funcţie de tematică, în diferite moduri: prin referate, articole, albume
(dacă tematica vizează aprofundarea unor cunoştinţe sau vizitarea unor biserici şi mănăstiri),
prin spectacole religioase în apropierea sărbătorilor (atunci când tematica vizează învăţarea
unor poezii şi cântece religioase sau interpretarea unor scenete religioase care vor fi alese şi
din domeniul tradiţiilor poporului român, de ex. Vifleiemul sau Irozii), prin organizarea unor
expoziţii (când tematica urmăreşte dezvoltarea artelor decorative: pictură, sculptură,
miniaturi), prin întocmirea de rebusuri cu definiţii religioase, poezii proprii (dacă tematica
vizează subiecte de creaţie).
 COLEGIUL NAȚIONAL “LUCIAN BLAGA” SEBEŞ
515800 STR. CĂLUGĂRENI NR. 49
TEL. 0258-731217 FAX. 0258-730756
colb.sebes@mail.albanet.ro
http://www.cnlb.ro

Alături de toate aceste activități, se mai pot desfășura și altele. Spre exemplu se poate
organiza o zi în care elevii să participle la rugăciune. Această activitate se desfășoară la noi, în
sensul că elevii Colegiului pot participa în fiecare zi de joi, începând cu ora 7.30 la
”Rugăciunea de dimineață”. Aceasta are loc la Biserica Spitalului, în apropierea CNLB.
În fiecare post se desfășoară de asemenea ”Săptămâna preotului în școală”, ocazie cu
care un preot din Sebeș participă împreună cu profesorul de religie la ore, răspunzând
întrebărilor elevilor, dialogând cu ei. Diverse activități desfășurăm de asemenea în colaborare
cu Protopopiatul Sebeș. Oferirea unui cadru adecvat şi a unor activităţi care să motiveze, să
dea mai multă libertate, deschidere, bucurie, cunoaştere de sine, încredere, comuniune cu
ceilalţi şi, în cazul educaţiei religioase, mai presus de toate, apropiere de Dumnezeu. Fără a
nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul
bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.3 
Sunt activități care vin în întâmpinarea nevoilor copiilor, acțiuni menite să întărească
relația copilului cu Biserica. Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice
vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă
necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional,
manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se
autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-
şi cunoască elevii, să-I dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai
frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă..

3
 Cucoş, C.-Educaţia religioasă.Conţinut şi forme de realizare”,E.D.P.,Buc. 1996