CERC PEDAGOGIC

13 MAI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ TOMA CARAGIU

PLOIEȘTI

IMPORTANȚA COMUNICĂRII
PROFESOR – ELEV ÎN ORELE
DE EDUCAȚIE CIVICĂ
 PROF. ÎNV. PRIMAR Larisa Băzăvan
PROF. ÎNV. PRIMAR Magda Mihai
PROF. ÎNV. PRIMAR Doina Zegheru

IMPORTANȚA COMUNICĂRII
PROFESOR – ELEV ÎN ORELE
DE EDUCAȚIE CIVICĂ

Într-o lume în care schimbările se produc rapid, iar diversitatea este din ce în ce mai
mare, necesitatea ca cetăţenii să fie activi, informaţi și responsabili este mai pregnantă ca
niciodată. Rolul educaţiei în dezvoltarea unor astfel de cetăţeni este acum aproape universal
recunoscut. Abilitatea de a se implica în viaţa și în problemele publice, în mod inteligentși
responsabil, se formează. Cu toate că anumite lucruri pot fi deprinse în mod neorganizat
în cadrul familiei, în societatea actuală acestea nu mai sunt suficiente pentru formarea unor
cetăţeni informaţi și competenţi, de care au nevoie democraţiile moderne pentru a-și asigura
existenţa. Educaţia civică trebuie să fie o dimensiune atît a educaţiei formale, nonformale, cît
și informale, iar toţi cetăţenii dintr-o societate democratică să aibă dreptul la o astfel de

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
educaţie. Elemente de educaţie civică sau pentru cetăţenie există în diferite ţări europe-ne de
mai mulţi ani. În perioada recentă, totuși, evenimentele și schimbările care au avut loc în
Europa și în lume au constituit o provocare pentru acest model de cetăţenie.

Spaţiul destinat educaţiei civice în cadrul curriculei şcolare a statelor europene tinde să
reflecte importanţa cu care factorii de decizie educaţionali se leagă de acest domeniu de
studiu. Formularea şi dezvoltarea curriculei educaţiei civice poate fi influenţată şi de
preponderenţa politicilor educaţionale şi de progresele în predare şi învăţare. O influenţă
majoră în ultimii ani a reprezentat-o Recomandarea Europeană din anul 20061, care a inclus
competenţe sociale şi civice ca parte a competenţelor cheie pe care fiecare cetăţean ar trebui
să le deţină pentru a clădi societatea europeană bazată pe cunoaştere. Conform raportului
comun din anul 2010 al Consiliului şi al Comisiei, obiectivele, cunoştinţele şi aptitudinile
asociate competenţelor cheie tind să devină mai evidente şi mai explicite în curriculele
Statelor Membre. În plus, este posibil ca tendinţele pentru autonomie crescută, acordarea unei
flexibilităţi mai mari şcolilor de a decide conţinutul educaţional şi importanţa crescută
acordată abordărilor interdisciplinare (Rey, 2010) să fi avut un impact asupra modului în care
a fost organizată curricula educaţiei civice. Obiectivele detaliate şi conţinutul educaţiei civice
variază pe teritoriul Europei, dar scopul principal al domeniului de studiu este, în general,
acela de a se asigura de faptul că tinerii devin cetăţeni activi capabili să contribuie la
dezvoltarea şi bunăstarea societăţii în care trăiesc. De obicei, se consideră că educaţia civică
cuprinde patru aspecte principale (a) alfabetizare politică, (b) gândirea critică şi aptitudinile
analitice, (c) atitudinile şi valorile şi (d) participarea activă. Deşi toate sistemele educaţionale
subliniază importanţa educaţiei civice şi dobândirea competenţelor sociale şi civice, modurile
pe care le-au ales pentru a implementa domeniul de studiu la nivel şcolar diferă de la un stat la
altul.
Şcolile sunt un microcosmos unde tinerii învaţă cum să fie cetăţeni activi şi
responsabili prin experienţele lor zilnice. Studiul Eurydice 2005 a subliniat importanţa culturii
şcolare pentru educaţia civică. Acesta a definit cultura şcolară drept un „sistem de atitudini,
valori, norme, convingeri, practici zilnice, principii, reguli, metode de predare şi măsuri
organizaţionale” (Eurydice 2005, pag. 28). Prin urmare, cultura şcolară are o influenţă
puternică asupra modului în care acţionează întreaga comunitate şcolară. Acesta este motivul
pentru care implementarea cu succes a educaţiei civice necesită o cultură şcolară în care

1
Recomandare a Parlamentului European şi a Consiliului cu privire la competenţele cheie pentru învăţarea
permanentă (decembrie 2006). http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?
uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
participarea bazată pe principii democratice este încurajată şi apreciată, oferind elevilor
oportunităţi de a se implica în luarea deciziilor care îi afectează. Curriculele naţionale şi/sau
reglementările educaţionale din o treime din statele europene fac trimiteri explicite către
stimularea unui etos sau a unei culturi şcolare 2 care să promoveze educaţia civică. Unele state
au implementat şi iniţiative la nivel naţional care se axează pe cultura şcolară. Reglementările
şi recomandările se aplică de obicei cel puţin nivelelor obligatorii de educaţie dintr-o ţară.
Există o varietate de abordări în Europa dar, în general, toate statele specifică ce atitudini şi
valori ar trebui să adopte şcolile şi toate acestea reliefează principiul democraţiei.
Prin curricula națională, formăm comportamentul civic al elevilor oferindu-le în
permanenţă ca exemplu ,în primul rând propriul comportament. Atitudinile şi faptele de zi cu
zi trebuie să se constituie într-o conduită general – umană pozitivă, pe care micul şcolar o va
recepta ca atare. În acest fel elevii vor dobândi capacitatea de a selecta din noianul de fapte
sau acţiuni pe cele demne de urmat, conştientizând treptat valoarea acestui tip de
comportament. Ca urmare, cunoştinţele de educaţie civică vor fi asimilate în mod firesc şi vor
întregi aportul la formarea unor deprinderi şi priceperi cu ajutorul cărora elevul de vârstă
primară devine apt să se adapteze cu succes cerinţelor şi normelor pe care societatea le
impune.

Ca urmare a acestor considerații, trebuie să privim educaţia civică dintr-o dublă

perspectivă: aceea a educatorilor şi a educabililor. Cei dintâi sunt chemaţi să aplice metode,
mijloace, procedee didactice pentru însuşirea de către copil a unui sistem de cunoştinţe cu
privire la structura, cauzalitatea şi funcţionalitatea grupurilor şi instituţiilor sociale:
comportamente, coduri de norme, legi şi totodată să cultive şi să stimuleze formarea
trăsăturilor de personalitate necesare omului pentru a se integra creator în structurile vieţii
sociale, contribuind la buna funcţionare şi evoluţia acestora.

Pentru atingerea finalităţilor educaţiei contextualizarea metodelor didactice la

specificul demersului educativ reprezintă o importantă sarcină a cadrului didactic. Este
stimulată învăţarea şi dezvoltarea personală, favorizând schimbul de idei, de experienţe şi
cunoştinţe, asigură o participare activă, promovează interacţiunea, conducând la o învăţare
activă cu rezultate evidente. Contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-
educativ, are un caracter activ-participativ, o reală valoare activ-formativă asupra
personalităţii elevilor. Pentru o utilizare eficientă a acestor metode, în practica didactică, este

2
Aici sunt incluşi alţi termeni asemănători utilizaţi de state, cum sunt: atmosferă şcolară, climat sau mediu,
precum şi expresia mai largă, viaţa şcolară.

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
necesară cunoaşterea teoretică, o minimă experienţă în utilizarea acestor metode şi integrarea
corespunzătoare în proiectul didactic, în interrelaţie cu metodele tradiţionale. Acest mod de
predare transformă elevul într-un actor, participant activ în procesul învăţării, pregătit să-şi
însuşească cunoştinţele prin efort propriu, o angajare optimă a gândirii, mobilizându-l în
raport cu sarcinile de învăţare date. Se identifică cu situaţia de învăţare în care este antrenat,
fiind parte activă a propriei transformări şi formări generată de cunoaştere.

Textele inspirate din viaţa de familie contribuie la dezvoltarea concepţiei despre sine şi
despre semeni. Prin valorificarea valenţelor formative ale mesajelor acestor lecturi, copilul
conştientizează necesitatea unei implicări active în viaţa de familie, deprinde obişnuinţa de a
se gospodări, şi în acelaşi timp realizează faptul că, pe lângă drepturile de care se bucură în
cadrul familiei, îi revin şi o serie de îndatoriri. Textele cu valențe educative pot oglindi o
gamă largă de teme, de la cele care scot în evidență trasăturile de caracter ale personajelor,
până la cele care tratează un drept al copilului.

Textele referitoare la activitatea educativă contribuie la formarea unor atitudini

corespunzătoare faţă de şcoală faţă de colegi şi prieteni ,ajutându-l pe copil să se integreze cu
uşurinţă cerinţelor impuse de colectivitate. elevii dobândesc capacitatea de a asculta şi de a se
face ascultaţi, de a-şi face cunoscute propriile opinii, acceptând totodată părerile celorlalţi
Evident, valoarea acestor lecţii este dată de modalitatea în care învățătorul înțelege să
valorifice noțiunile și conceptele transmise.

Astfel, putem afirma că discuțiile pe diverse teme sunt benefice elevului de vârstă
școlară mică, dar ele este impetuos necesar să fie alternate cu metode moderne, care să
implice activ și să formeze elevului, gândirea critică. Una dintre metodele care îmbină prodee
didactice tradiționale cu cele moderne este ”Arborele lui Sapiro”. Această metodă analizează
din punct de vedere ideatic un text literar, dar este folosită și pentru identificarea și
conștientizarea unui conflict, cât și pentru găsirea de soluții pentru rezolvarea acestuia.

Conflictul în viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un arbore. Fiecare parte a lui
reprezintă o parte componenta a conflictului:

• solul - mediul social în care izbucneşte conflictul (familia, colectivul, şcoala);

• rădăcina - cauzele multiple ale conflictului;

• tulpina - părţile implicate în conflict;

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
 • scorbura - problema clară definită a conflictului;

• florile - emoţiile proprii pozitive şi negative a celor implicaţi în conflict;.

• frunzele - acţiunile concrete a celor implicaţi în conflict;

• fructul - soluţia rezolvării conflictului;

Surse ale conflictelor:

Cele mai multe conflicte sunt legate de aceste șase surse ale conflictului:

1. Nevoile fundamentale sunt satisfăcute de acele lucruri de care avem nevoie ca să

supraviețuim, precum alimentele, apa și aerul
2. Valorile diferite există când oamenii împărtăsesc credințe
diferite. De exemplu oamenii aparținând unor religii diferite pot avea valori diferite.
3. Percepții diferite există atunci când oamenii văd sau gândesc diferit un anumit lucru.
De exemplu doi oameni se pot certa pentru că nu se pot pune de acord ce fel de culoare are
cămasa cuiva. De fapt, se poate întâmpla ca ei să perceapă culoarea diferit.
4. Interesele diferite apar când oamenii au preocupări diferite. De exemplu, doi elevi s-ar
putea certa pentri că nu se pot hotărî dacă meargă la un film sau la o petrecere.
5. Resursele limitate se referă la cantitatea limitată în care se găsesc diferite lucruri. Nu
suntem cutoții bogați în lume deoarecebanii sunt o resursă limitată.
6. Nevoile psihologice sunt sunt satisfăcute când avem stări precum: ne simțim capabili,
responsabili, acceptați, importanți si sănătoși. De exemplu, cu toții avem nevoia de a fi iubiți.

Identificarea rapidă a conflictelor este importantă, pentru a evita dezvoltarea situaţiilor

tensionante între indivizi.

CONCLUZIA ”Orice măr care nu este mâncat la timp, cade, și din semințele lui ia
naștere un nou pom. Așa și orice conflict care nu este rezolvat la timp servește premisa
pentru nașterea altui conflict.”

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
 O metodă asemănătoare este Copacul ideilor – metodă grafică în care cuvântul cheie
este scris într-un dreptunghi, la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se
ramifică asemeni crengilor unui copac toate cunoştinţele evocate despre o anumită temă.
Foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev
are posibilitatea să citească ce au scris colegii săi. Această formă de activitate în grup este
avantajoasă deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi sistematizare a
cunoştinţelor.

Una dintre metodele care facilitează atât cunoașterea elevului de către profesorul său,
cât și autocunoașterea este „Fereastra Johary”. Conceptele cheie cu care operăm în acest caz
sunt

 Comunicare
 Cunoaştere de sine
 Interrelaţie

Etapele de desfăşurere a activităţii:

 Profesorul explică ce înseamnă tehnica autoreflecţiei;

 Profesorul distribuie elevilor fişa de lucru pentru elevi şi explică modul în care
se completează Fereastra Johary;
 Profesorul urmăreşte modul de lucru al elevilor şi finalizează lecţia cu
concluziile pe care elevii le extrag în urma îndrumărilor primite.

FEREASTRA JOHARY

DESCHISĂ ASCUNSĂ

Ce ştiu eu despre mine şi ştiu şi Ce ştiu eu despre mine, ceilalţi nu

ceilalţi ştiu

OARBĂ ÎNCHISĂ

Ce cred că nu ştiu despre mine, dar Nu ştiu nici eu, nici ceilalţi
ştiu ceilalţi

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
 Mai puțin folosită în orele de educație civică este metoda Cvintetul. Obiectivele
stabilite sunt mai greu de atins cu ajutorul acestei metode, însă prin folosirea repetată a acestei
metode se dezvoltă atât capacități de comunicare, cît și cultivă valori morale ca sinceritatea
față de tine și față de ceilalți. Această metodă poate deveni un mijloc prin care elevii să fie
învățați să exprime starile pe care le trăiesc.

Metoda respectă următorii paşi:

 Primul vers – subiectul este exprimat printr-un singur substantiv;

 Versul al doilea – subiectul este descris prin două adjective;
 Versul al treilea - să exprime acţiuni prin intermediul a trei verbe care să
sugereze fapte bune sau rele;
 Versul al patrulea – să exprime sentimentele elevilor faţă de subiect prin patru
cuvinte;
 Versul al cincelea – să extragă esenţa temei printr- un singur cuvânt.

(Cine sunt EU – e greu de spus,

Sunt bun sau rău, nimic în plus,

Mănânc, sau dorm, sau fac ce vreau,

Visez, doresc, aspir sau am,

IUBESC.)

Școala trebuie să cultive sensibilitatea elevilor față de problematica umană si de

valorile moral civice, asigurand cultivarea dragostei fata de tara, de trecutul istoric si de
tradițiile poporului român, prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, susținute
de științele educației si practica școlară.

Formarea personalității elevilor din acest punct de vedere nu este importantă doar prin
ea însăși, ci prin măsura în care este pusă in mod conștient si creator în serviciul națiunii
române, elementul de referință pentru aprecierea valorii ei constitutindu-l, într-o mare măsura
modul cum ea se reflectă in atitudinea si conduita moral –cetățenească, civică.

Pe de alta parte, demersul educativ în acest sens, presupune educarea elevilor în ideea
cunoașterii si respectării normelor morale, a legilor conviețuirii umane, a identificării
drepturilor si responsabilităților individuale în vederea aplicării si respectării lor, a cunoașterii
eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9
problemelor contemporane, a problemelor tineretului, a însușirii normelor de protecție a
muncii , a regulilor de circulație, a normelor de prevenire a incendiilor si formarea obișnuinței
de a le respecta în scopul apărării vieții si a sănătății proprii a celorlalti; a cultivării respectului
față de valorile umane în general si față de muncă în special; a dezvoltării atașamentului,
dragostei și spiritului de sacrificiu față de patrie; a pregătirii tinerilor pentru viață și întelegere
socială cu păstrarea individualității și, in sfarsit, ideea formarii tinerilor in spirirul respectului
față de libertate, democratie, instituțiile sociale si valorile reale, a unor buni cetățeni, capabili
să-si îndeplineasca indatoririle civile. 

BIBLIOGRAFIE

Colectiv – Educația civică – Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru

treapta liceală, Ed. Cartier, Chișinău, 2010

Colectiv – Educație civică și metodică, Ed. CRP, Brașov, 2010

http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/

http://ccdmures.ro/cmsmadesimple/uploads/file/

eDUCAȚIE
IMPORTANȚA COMUNICĂRII PROFESOR – ELEV ÎN ORELE DE EDUCAȚIE CIVICĂ Page 9