FORMAREA TRĂSĂTURILOR MORALE POZITIVE LA COPIII PREȘCOLARI

PRIN INTERMEDIUL POVEȘTILOR,POVESTILOR CREATE,DRAMATIZARILOR

EDUCATOARE: Sorban Johanna

Educare amorală presupune îndeplinirea două sarcini: formarea conștiinței morale și a

conduitei morale. Studiile de psihologie pun în evidență faptul că fără o informație
morală corespunzătoare nu are loc dezvoltarea naturii convingerilor morale. Factorul cognitive
rămâne o forță latentă, declanșarea depinzând și de trăirea iar procesul complex de formare a
trăsăturilor morale ii revine în mare parte grădiniței.
Eficiența educației morale este asigurată în condițiile în care educatoarea continuă
activitatea antrenând copiii în exercițiul moral astfel se creează condiții pentru adâncirea
semnificației noțiunilor morale. Această activitate presupune o nuanțare afectivă profundă.
Fiecare trăsătură de caracter se formează din confruntarea copilului cu situații și cerințe care,
în ansamblul lor creează comportamentul moral cerut și acceptat de societate.
Copilul dobândește treptat o gândire morală, o experiență morală. Pe baza acestei
experiențe morale el poate să evalueze faptele altora, deci ale personajelor din povești fiind
capabil să emită judecăți morale. S-ar putea ca în domeiul moral să nu existe decât un decalaj
între judecata de valoare teoretică și aprecierile concrete ale copilului și ca judecata de valoare
teoretică să constea într-o conștientizare adecvată și progresivă a aprecierilor concrete. De
exemplu, vom vedea copii care pe plan verbal nu țin seama de intenții pentru a aprecia
actele. Dacă însă le cerem să relateze fapte din viața personală vedem că, în împrejurări trăite, ei
țin seama perfect de intențiile care au intervenit.Este posibil ca intr-un asemenea caz, judecata
morală teoretică să fie, pur și simplu, în întârziere față de judecata morală practică și să
prezinte într-un fel adecvat un stadiu, în prezent depășit, în planul acțiunii însăși.(J. Piaget, 1970,
p.79)
Studiu practic-aplicativ Pentru a vedea capacitatea copiilor de a emite judecăți, am
aplicat un test la grupa mare. Le-am citit trei scurte povestiri cu morală: ,,Barza și vulpea,, ,
,,Ciobănașul,, , ,,Iepurele și broasca țestoasă,,. Le-am adresat copiilor întrebări conducându-i din
aproape în aproape spre morala povestirilor. Majoritatea au sesizat nuanța moralizatoare: -oricât
de puternici ne sunt adversarii putem să-i învingem prin inteligență și vigilență și –minciuna se
pedepsește sau ulciorul nu merge de multe ori la apă/minciuna are picioare scurte). Știind ca
transpunerea faptelor în plan real ajută și mai mult la înțelegerea mesajului moralizator am adus
în prim plan întâmplările din poveste și i-am întrebat cum ar reacționa ei. Toți au negat faptele
negative și au adus argumente și s-au simțit îndreptațiți să fie personajele pozitive. Am constatat
cu bucurie ca preșcolarii au analizat corect fiecare atitudine, au denumit corect trăsătura morală
ce caracteriza personajul dovedind astfel ca gândesc, judecă moral, evaluează corect faptele.Deci
este clar ca ei înțeleg legile elmentare și fundamentale ale lumii reale prin analogie cu lumea
poveștilor. Grădinița îi poate ajuta, deci, pe copii în acest sens formându-le trăsături morale
pezitive prin intermediul povestirilor.
Studiu practic-aplicativ Am încercat să demonstrez nivelul sensibilității și
receptivității copiilor și influența faptelor personajelor. Am ales povestiri: Barza și vulpea,
Ciobănașul, Iepurele și broasca țestoasă
Capacități vizate:
o Să decrie prin analogie personajele si faptee din povești
o Să sabilească legătura cauză-efect/ compament-consecință
o Să comenteze faptele personajelor din pvești
o Să-și analizeze corect conduita proprie în aport cu personajele
și întâmplăriledin povești
Reprezentări morale
Activitățile în care am monitorizat și măsurat corectitudinea reprezentărilor morale ale
copiilor le-am organizat sub formă de joc. De exemplu am împărțit copiii în două grupe și le-am
cerut să prezinte cât mai convingător personajele/întâmplările pe care le reprezentau. Rezultatul a
fost uimitor; 90% au recunoscur personajele și povestesc evenimentele, 80% redau fidel
replicire acestora și identifică corespondenți ai personajelor din poveștile puse în discuție, 70%
compară personajele, comportamentele acestora și argumentează dovedind creativitate.
Aceste date reflectă faptul că reprezentările morale ale copiilor sunt corecte. Și pentru a evalua
mai concret corectitudinea reprezentărilor noțiunilor morale am urmărit asocierea unui cuvânt
care denumește o noțiune morală unui personaj. Am conceput o fișă de lucru ce a fost dată
copiilor la sfârșitul activităților de povestire sau jocuri-dramatizări. Fiecare copil își alegea un
personaj cu care vroia să semene și își motiva alegerea folosind în exprimare noțiunea morală
corespunzătoare personajului ales.
o Poveștile folosite au fost următoarele:
o Fata babei și fata moșneagului, de I Creangă
o Povestea lui Harap-Alb, I Creangă
o Sarea în bucate, de P Ispirescu
o Cei trei purceluși. Poveste populară
o Iedul cu trei capre, O Panc-Iași
o Povestea ursului cafeniu, V. Colin
o Ursul păcălit de vulpe, I Creangă
o Puf-Alb și Puf-Gri, de C Gruia
o Ionică mincinosul, Al. Mitru
Noțiunea morală:Înțelepciune, Hărnicie, Lene, Naivitate, Minciună
Interpretarea datelor a demonstrat faptul că toți copiii ai reprezentări corecte ale
noțiunilor morale: 7 din 9 fete au ales personajul simbolizând hărnicia atât pentru calitatea
morală dar mai ales pentru faptul că era de sex feminin.6 din 8 băieți au ales înțelepciune mai
ales pentru faptul că personajul era de sex masculin.
Toate activitățile desfășurate în acest sens au dovedit prezența unei gândiri morale, a
capacității de a evalua comportamente și de a emite judecăți morale. Copiii, fără a se putea
desprinde în totalitate de exemplele ofe¬rite de poveşti şi povestiri, au analizat corect fiecare
atitudine, au denumit corect trăsătura morală ce caracteriza autorul acţiunii ilustrate, dovedind
astfel că gândesc, judecă moral, evaluând corect faptele altora. Este evident că preşcolarul
înţelege legile elementa¬re şi fundamentale ale lumii reale prin analogie cu specificita¬tea
confruntărilor din lumea poveştilor care se întemeiază întotdea¬una pe ciocnirea dintre bine şi
rău.
Grădiniţa îl poate ajuta, deci, pe copil să acumuleze posibilităţi noi de percepere a
existenţei, cu întâmplări care conturează un început de viziune asupra lumii reale.
Măiestria pe care trebuie să o dovedească educatoarea constă în crearea unor situații și cerințe e
care prin importanța și necesitatea lor să declanșeze la copil comportamentul dorit.
Având ca temei cele ilustrate mai sus, consider că poveștile, povestirile și
repovestirile precum și dramatizările contribuie în cea mai mare parte la educarea morală a
copiilor, la formarea personalității acestora.