MOTIVAȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ

Curriculumul pentru învățământul preșcolar promovează conceptul de dezvoltare

globală a copilului, considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii.
Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanţa domeniilor de
dezvoltare a copilului, în contextul în care în societatea de azi pregătirea copilului pentru
şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice, ci în aceeaşi
măsură, capacităţi, deprinderi, atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională (a trăi
împreună sau alături de alţii, a gestiona emoţii, a accepta diversitatea, toleranţa, empatia, etc.),
dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea fizică. Abordarea curriculumului din perspectiva
dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete
a copilului, în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale. Întrucât finalităţile
educaţiei în perioada timpurie (de la naştere la 6/7 ani) vizează dezvoltarea globală a copilului
domeniile experienţiale devin instrumente de atingere a acestor obiective şi, în acelaşi timp,
instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului, în contextul în care ele indică deprinderi,
capacităţi, abilităţi, conţinuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
Dezvoltarea socio- emoțională vizează debutul vieţii sociale a copilului, capacitatea lui de
a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi şi copii. Interacţiunile sociale mediază modul în care
copiii se privesc pe ei înşişi şi lumea din jur. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi
capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile, de a înţelege şi răspunde emoţiilor
celorlalţi, precum şi dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă
corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care influenţează
decisiv procesul de învăţare.
Treptat, copilul învaţă să se regăsească în altul, învaţă că „eul” său este în relaţie cu alte
„euri”. El descifrează relaţionarea cu ceilalţi întâi într-un mediu apropiat, conform unor
convenţii, reguli, norme. Acum i se întipăresc în minte norme ca: „ce este bine”, „ce este rău”,
„ce este frumos”, şi aceste norme îşi vor lăsa amprentele urmându-i paşii toată viaţa. Aceste
urme vor fi cu atât mai adânci şi mai bine imprimate cu cât cei doi factori grădiniţă-familie îşi
vor îndeplini constant, continuu şi cooperant sarcinile ce le revin, punând întodeauna copilul,
nevoile lui pe primul loc, educându-l cu dragoste, respect şi încredere faţă de posibilităţile
latente pe care le posedă fiecare copil, dorind sincer ca el să progreseze.
Experienţele şi trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective, ca şi a
proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experienţe
copiii acumulează cunoştinţe şi abilităţi, ca şi o sporită receptivitate perceptivă, care le va
permite să reacţioneze de o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt.
Activitatea ,,În grădina prieteniei”, am ales să o realizez în manieră integrată reunind
conţinuturile din ,,Educație pentru societate” și ,,Activitate practică” deoarece înlesnește
copilului procesul înţelegerii, însuşirii şi aplicării cunoştinţelor. Astfel, se creează situaţii de
învăţare optim structurate din punct de vedere logic, psihologic şi pedagogic, determinând
experiențe de învățare mai complexe care sunt net superioare celor monodisciplinare, cu
motivarea copiilor spre elucidarea problemelor prezentate. De asemenea am în vedere
repartizarea sarcinilor astfel încât sa fie posibila realizarea obiectivelor propuse.
Am ales ca și metodă povestirea deoarece, poveștile îl fascinează pe copil,
transpunându-l în spațiul și timpul în care se realizează acțiunea, stârnind în sufletul curat
primele sentimente și provocându-i să urmărească acțiunea care îl captează. Ascultând
povestea, se identifică cu personajele și trăiește împreună cu ele aventuri emoționante,
căutând binele, frumosul și adevărul, care în poveștile pentru copii triumfă întotdeauna.
 Personajele poveștii le oferă copiilor modele perfecte: îi învață cinstea, adevărul,
curajul, credința, devotamentul. Ei le transmit mesaje clare: dacă crezi în visul tău, poți să-l
atingi! Să ai prieteni, pentru că dacă ai, niciodată nu vei fi singur!
Caracterul educativ al poveștii reiese din conținutul acestora, copiii fiind atenți la
întâmplări, descoperind comportamente, trăsături ale personajelor, memorând, realizând
analize și sinteze și comparând, putând stabili chiar relații între fapte și personaje, ajungând
astfel la generalizări.
Ei vor fi stimulați să reproducă fragmente din poveste, folosind suport intuitiv și
susținuți de întrebări ajutătoare.
Activitatea practică urmărește utilizarea adecvată a instrumentelor și materialelor de
lucru, precum și folosirea corectă a tehnicilor de lucru însușite anterior: lipire, asamblare,
decorare, dar si educarea gustului pentru frumos și a dorinței de a crea cu forțe proprii ceva
util.
Mijloacele de învățământ folosite: textul poveștii, suportul intuitiv, macheta, copacii ,
florile, hârtia glasse reprezentând elemente componente ale fluturașului, măștile fluture,
faciliteză comunicarea, intelegerea, formarea noțiunilor, deprinderilor sau abilităților, fixarea,
evaluarea și aplicarea cunoștințelor în practică, oferind informații bogate, bine selectate și
prelucrate a stimula interesul și cunoașterea realității.
Pentru realizarea obiectivelor am mai folosit conversația, explicația și turul galeriei
metode adecvate situaţiilor de învăţare și particularităților de vârstă realizându-se astfel
evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de copii stimulând gândirea
şi creativitatea copiilor.

Cordun Sorina Valentina

Liceul Pedagogic Botoșani